Curs 14

In ultimul curs vom discuta despre reprezentantul partii in proces, atunci cand vorbim
despre reprezentarea partilor in procesul civil, despre asistenta judiciara, care este diferenta
dintre asistenta judiciara acordata persoanei fizice si cea acordata persoanei juridice, care sunt
textele din legile speciale ce trebuie aplicate, si vom discuta si anumite chestiuni despre
amenda judiciara( nu va cer sa invatati textele privind amenda judiciara, dar trebuie sa stiti ca
ea poate fi aplicata in cazul ajutorului public despre care am discutat deja si despre care vom
discuta si incontinuare).

Reprezentarea partilor in judecata

Are 3 forme, asa cum rezulta din dispozitiile art.80 alin.1:” Partile pot sa exercite
drepturile procedurale personal sau prin reprezentant. Reprezentarea poate fi legala,
conventionala sau judiciara.

Vom discuta mai intai despre cea legala si cea judiciara, si o vom lasa la final pe cea
conventionala, pe care o vom trata, de asemenea in cazul persoanei fizice distinct de cel al
persoanei juridice, iar in cazul persoanei fizice vom vorbi de mandatarul avocat si cel ce nu
este avocat( vom vedea ca sunt anumite deosebiri in reglementare).

Ce intelegem prin reprezentarea legala a persoanei fizice? Cine este reprezentantul legal
al persoanei fizice? Cand se pune problema reprezentarii legale a persoanei fizice? Acestea
sunt prezente in cazul minorilor si a interzisilor judecatoresti.

Care sunt intitutiile legate de reprezentarea persoanelor lipsite de capacitate de

exercitiu ?( pe care le cunoastem deja de la conditiile de exercitare a actiunii civile, respectiv
de la chestiunea privind capacitatea de exercitiu). Minorul sub 14 ani si interzisul judecatoresc
este reprezentat, in timp ce minorul cu capacitate de exercitiu restransa este asistat de
reprezentantul legal. Cine este reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exercitiu sau
cu capacitate de exercitiu restransa?

Regula este: in cazul minorilor- parintii; In cazul persoanelor puse sub interdicitie- tutorele;
(putem discuta de punere sub interdictie si in cazul minorilor cu capacitate de exercitiu
restransa)
In situatii exceptionale- tutorele sau curatorul;

In situatia reprezentarii legale a persoanei juridice, reprezentantul legal este

administratorul, presedintele- de exemplu, in cazul situatiei asociatiei de proprietari, daca
vorbim de Comisia Judeteana de aplicare a Fondului Funciar reprezentantul legal este
Prefectul; reprezentatul legal se identifica in functie de actul de constituire.

Unde am vorbit de reprezentarea partii in redactarea actelor de procedura? Si la cereri,

pentru ca pot fi redactate personal sau prin reprezentanti, situatie in care se arata acest lucru in
cuprinsul cererii si se anexeaza ei dovada calitatii de reprezentant si la cererea de chemare in
judecata si la celalalte acte de procedra ale partilor, unde de asemenea se arata in mod expres
ca daca ea este redactata prin reprezentant trebuie aratat acest lucru si trebuie anexata cererii
dovada calitatii de reprezentant.
Cum facem dovada calitatii de reprezentant legal? De unde stim cum se face dovada
calitatii de reprezentant legal? Am spus atunci cand am facut actele de procedura ca nu
discutam dovada calitatii de reprezentant la acel moment ci o vom discuta despre institutia
reprezentarii. Asadar unde caut dovada calitatii de reprezentant? La forma cererilor, art. 151.
Deci prin ce se face dovada calitatii de reprezentant legal conform art. 151?

Art. 151
Cererea formulată prin reprezentant
(1) Când cererea este făcută prin mandatar, se va alătura procura în original sau în
copie legalizată.
(2) Avocatul şi consilierul juridic vor depune împuternicirea lor, potrivit legii.
(3) Reprezentantul legal va alătura o copie legalizată de pe înscrisul doveditor al
calităţii sale.
(4) Reprezentanţii persoanelor juridice de drept privat vor depune, în copie, un extras
din registrul public în care este menţionată împuternicirea lor.
(5) Organul de conducere sau, după caz, reprezentantul desemnat al unei asociaţii,
societăţi ori altei entităţi fără personalitate juridică, înfiinţată potrivit legii, va anexa, în
copie legalizată, extrasul din actul care atestă dreptul său de reprezentare în justiţie

La persoana fizica prin ce inscris se face dovada calitatii? Certificatul de nastere, daca
este vorba de parinte si hotararea instantei de tutela in cazul numirii tutorelui.
Iar in cazul persoanei juridice? Ne spune art. 151 alin. 4 – un extras din Registrul
Public in care se mentioneaza imputernicirea. De fapt din actul constitutiv sau poate fi si
legea, de exemplu in cazul Comisiei Judetene de aplicare a legii fondului funciar legea spune
ca presedinte este prefectul, dar cand am un alt act constitutiv (ce este un act consitutiv, stim
asta de la persoana juridica din anul I, ce este actul constitutiv? Actul de infiintare a persoanei
juridice care este sau nu este supus autorizarii, dar oricum este supus unor forme de
publicitate cel putin.) Deci ce rezulta din acest act, cine ar fi persoana care reprezinta persoana
juridica? Pentru ca ea nu se poate reprezenta singura, fiind o fictiune juridica, nu poate fi
reprezenta decat de o persoana fizica. Cine este aceasta persoana fizica? Ca-i unul dintre
asociati, ca-i presedinte, ca-i administrator, ca-i ce o fi, dar este trecut in acest act constitutiv.
Ce se intampla in cazul asociatilor fara personalitate juridica? Stim de la conditile de
exercitare a actiunii civile, cand am vorbit despre capacitatea de a sta in justitie ca si asociatile
fara personalitate juridica, dar constituite potrivit legii, pot sa stea in justitie atat in calitate de
reclamant cat si in calitate de parat. Cine redacteaza actele de procedura in cazul lor, cine
pune concluzii, cine le reprezinta legal in fata instantei de judecata? Ne spune textul cum se
face dovada calitatii de reprezentant la alin. 5, iata: Organul de conducere sau, după caz,
reprezentantul desemnat al unei asociaţii, societăţi ori altei entităţi fără personalitate
juridică, înfiinţată potrivit legii, va anexa, în copie legalizată, extrasul din actul care atestă
dreptul său de reprezentare în justiţie. Deci eu am vorbit de situatia in care nu are un astfel de
reprezentant, unde am intalnit acest exemplu? La art. 110.
Art. 110 - Cererile îndreptate împotriva unei entităţi fără personalitate juridică
Cererea de chemare în judecată împotriva unei asociaţii, societăţi sau altei entităţi
fără personalitate juridică, constituită potrivit legii, se poate introduce la instanţa
competentă pentru persoana căreia, potrivit înţelegerii dintre membri, i s-a încredinţat
conducerea sau administrarea acesteia. În cazul lipsei unei asemenea persoane, cererea se va
putea introduce la instanţa competentă pentru oricare dintre membrii entităţii respective.
Deci si competenta este atrasa dupa domiciliul acestei persoane care este reprezentant
legal, iar daca nu ar avea reprezentant legal ar sa fie domiciliul oricaruia dintre asociati. Deci
aici intervine art. 110. Art. 151 vorbeste despre dovada calitatii de rerezentant legal.
Ce este reprezentarea judiciara? Cea conventionala, o sa revenim asupra ei, dar
reprezentarea conventionala o stiti si din procesul penal. Ce este reprezentarea conventionala?
Si atunci, practic aproape toate formele de reprezentare care nu sunt conventionale ar
fi legale, mai putin situatia de la art. 80 alin. (4) care spune ca “atunci cand legea prevede”,
aici scoatem, pentru ca practice aici nu prevede, decat la 202 acolo prevede “instanta ii
numeste partii un reprezentant”, “sau cand circumstantele cauzei impun pentru asigurarea a
asigura dreptul la un proces echitabil, judecatorul poate numi pt oricare parte din proces un
reprezentant in conditiile art. 58 alin (3) aratand in incheiere limitele si durata reprezentarii. “

Art. 80 Formele reprezentării

(1) Părţile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant.
Reprezentarea poate fi legală, convenţională sau judiciară.
(2) Persoanele fizice lipsite de capacitate de exerciţiu vor sta în judecată prin
reprezentant legal.
(3) Părţile pot să stea în judecată printr-un reprezentant ales, în condiţiile legii, cu
excepţia cazului în care legea impune prezenţa lor personală în faţa instanţei.
 (4) Când legea prevede sau când circumstanţele cauzei o impun pentru a se asigura
dreptul la un proces echitabil, judecătorul poate numi pentru oricare parte din proces un
reprezentant în condiţiile art. 58 alin. (3), arătând în încheiere limitele şi durata
reprezentării.
(5) Când dreptul de reprezentare izvorăşte din lege sau dintr-o hotărâre
judecătorească, asistarea reprezentantului de către un avocat nu este obligatorie. Dispoziţiile
art. 83 alin. (3) şi art. 84 alin. (2) sunt aplicabile.

Asadar, numai in aceasta situatie, cand ramane absolut la latitudinea instantei. Am o

parte care nu are avocat, nu are legatura cu ajutorul public judiciar, nu are avocat nu pentru
ca nu ar putea sa si-l plateasca, ci pentru ca se crede atat de buna si de desteapta incat nu imi
trebuie avocat “ stiu eu cum sunt avocatii astia, eu nu am nevoie, eu stiu sa ma apar singura.
Si judecatorul constata: de fapt nu stii sa te aperi singura, ca eu iti pun in discutie o gramada
de exceptii procesuale, uite recursul tau e nul, pai nu l-ai motivat in termenul prevazut de lege
, ca trebuia sa il depui in termenul asta, ca trebuia sa il motivezi , ca daca nu sanctiunea este
asta si iti invoc sanctiunea ca nu e motivat. Si partea nu intelege sau spune “ invoc exceptia
lipsei calitatii procesuale active”, nimic nu intelege (partea). Stiti ca dumneavoastra nu sunteti
titularul dreptului de care va prevalati , stai comoda pe spate, nu intelegi nici ce-i aia titular,
nici macar sa te prevalezi nu intrebi ce inseamna.
Trebuie sa reduci foarte mult pe limba lui ceea ce vrei sa spui si de fapt stiti foarte
bine ca exceptiile sunt chestiuni pur juridice, care ca trebuie sa le explicit partilor, nu este
foarte greu sa o faci in asa fel incat, mai ales ca e vorba de un nivel mai scazut de cultura, sau
faci in asa fel incat partea sa inteleaga. Si atunci ce spune, si ii da legea judecatorului acest
instrument, “pai nu vorbesc cu cineva care nu intelege ce spun, o sa vorbesc cu cineva care
pricepe si chiar daca vrea sau nu vrea partea, chiar daca se opune, o sa ii numesc un
reprezentant din membri baroului”. Pe 58 (3) spune o lista din avocatii care si-au masifestat
opinia in acest sens si pe care o regasim pe site-ul fiecarui barou .
Deci numirea se face direct de judecaor, nu fac o adresa la barou , ca la asistenta din
oficiu din procesul penal sa numeasca baroul din lista aceea , ci numesc direct. Ok asta ar fi
clar in opinia citata un caz de reprezentare judiciara, pai nu reiese tot din lege? pai nu legea
spune ca daca judecatorul constata ca partea nu se poate apara singura si ca are nevoie, pai i se
va asigura dreptul la aparare, care e consacrat la nivel de pricipiu in capitoulul introductiv,
trebuie sa ii numeasca un avocat. Sigur ca ramane la aprecierea ei daca partea e in nevoie sau
nu . Dar ramane la aprecierea ei vom vedea imediat la art 58 (1) si ce inseamna urgenta . Tot
legea prevede ca judecatorul poate face pentru ca legea spune acest lucru. In dreptul comun
nu avem un astfel de text, niciodata nu ne-a trecut prin cap sa numim un astfel de avocat peste
capul partii. Incercam sa o luam pe rand : nu credeti ca ar fi nevoie de un avocat? Deci iata ca,
eu cred ca nici o astfel de definitie nu este una corecta.

Art. 58 Curatela specială

(1) În caz de urgenţă, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exerciţiu a
drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanţa, la cererea părţii interesate, va numi un
curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De
asemenea, instanţa va numi un curator special în caz de conflict de interese între
reprezentantul legal şi cel reprezentat sau când o persoană juridică ori o entitate dintre cele
prevăzute la art. 56 alin. (2), chemată să stea în judecată, nu are reprezentant.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi persoanelor cu capacitate
de exerciţiu restrânsă.
(3) Numirea acestor curatori se va face de instanţa care judecă procesul, dintre
avocaţii anume desemnaţi în acest scop de barou pentru fiecare instanţă judecătorească.
Curatorul special are toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru reprezentantul
legal.
(4) Remunerarea provizorie a curatorului astfel numit se fixează de instanţă, prin
încheiere, stabilindu-se totodată şi modalitatea de plată. La cererea curatorului, odată cu
încetarea calităţii sale, ţinându-se seama de activitatea desfăşurată, remuneraţia va putea fi
majorată.

Si atunci totusi ce am intelege prin reprezentare judiciara? Vedeti , ca unii reprezentanti si

(..) totusi sunt legali practic, de ex la procedura punerii sub interdictie la 942 daca ne ducem ,
dupa ce se pronunta o hotarare judecatoreasca de punere sub interdictie, si ea ramane
definitiva instanta de tutela numeste de indata un tutore .
Art. 942 Numirea tutorelui
Dacă hotărârea de punere sub interdicţie judecătorească a rămas definitivă, instanţa
de tutelă numeşte de îndată un tutore pentru ocrotirea celui pus sub interdicţie
judecătorească, în condiţiile prevăzute de Codul civil.

Deci dupa ce se pronunta hotararea, este o alta instanta de fapt - instanta de tutela,
atunci cam la ce v-ati duce la reprezentare. Unde am intalnit reprezentarea judiciara, la 202, in
procedura regularizarii cererii, constat ca sunt foarte multi reclamanti sau foarte multi parati
le pun in vedere sa desemneze un reprezentant comun si nu o fac, desemnez in locul lor. Unde
am mai intalnit reprezentarea judiciara?

Art. 202 Reprezentarea judiciară a părţilor în caz de coparticipare procesuală

(1) În procesele în care, în condiţiile art. 59, sunt mai mulţi reclamanţi sau pârâţi,
judecătorul, ţinând cont de numărul foarte mare al acestora, de necesitatea de a se asigura
desfăşurarea normală a activităţii de judecată, cu respectarea drepturilor şi intereselor
legitime ale părţilor, va putea dispune, prin rezoluţie, reprezentarea lor prin mandatar şi
îndeplinirea procedurii de comunicare a actelor de procedură numai pe numele
mandatarului, la domiciliul sau sediul acestuia.
(2) Reprezentarea se va face, după caz, prin unul sau mai mulţi mandatari, persoane
fizice ori persoane juridice, cu respectarea dispoziţiilor privind reprezentarea judiciară.
(3) Dovada mandatului va fi depusă de către reclamanţi în termenul prevăzut la art.
200 alin. (2), iar de către pârâţi, odată cu întâmpinarea. Dacă părţile nu îşi aleg un
mandatar sau nu se înţeleg asupra persoanei mandatarului, judecătorul va numi, prin
încheiere, un curator special, în condiţiile art. 58 alin. (3), care va asigura reprezentarea
reclamanţilor sau, după caz, a pârâţilor şi căruia i se vor comunica actele de procedură.
Măsura numirii curatorului se comunică părţilor, care vor suporta cheltuielile privind
remunerarea acestuia.
 In procedura regularizarii cererii, constat ca sunt foarte multi reclamanti sau foarte
multi parati , le pun in vedere sa isi desemneze un reprezentant comun, nu o fac, desemnez in
locul lor. Unde am mai intalnit reprezentarea judiciara? La 58 ..care sunt ipotezele de la 58?
Aici ramane sa discutam foarte pe larg despre conditiile pentru numirea reprezentantului
judiciar in conditiile art 58.
Art 58: In caz de urgenta, daca persoana fizica lipsita de capacitatea de exercitiu a
drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanta, la cererea partii interesate, va numi un
curator special, care sa o reprezinte pana la numirea reprezentantului legal, potrivit legii.
Iata deci, reprezentarea judiciara are o durata determinata, art 58 al. 1 , pana cand i se
numeste un reprezentant in conditiile legii, adica un tutore de catre instanta de tutela. Cum se
face aceasta numire? Nu se face din oficiu, nu constat ca i-a murit minorului parintele in
timpul procesului fiindca acesta, vom vedea, este un motiv eventual de suspendare pana la
numirea reprezentantului legal. Daca cealalta parte vrea sa se judece trebuie sa ceara instantei
: nu ma puneti pe mine sa stau pe loc, numiti-mi un curator special in cond. Art 58.
La cerere, tine de principiul disponibilitatii si conditia este sa existe o urgenta, ca daca
nu e o urgenta, nu o sa numeasca instanta un reprezentant ci o sa astepte sa fie numit un tutore
asa cum stim cazurile de instituire a tutelei, unde stiti cate verificari se fac, cine poate fi tutore
samd.
Deci trebuie sa existe o cerere si o situatie de urgenta. Cand se mai numeste?
Art 58(1) teza a doua :De asemenea, instanta va numi un curator special in caz de
conflict de interese intre reprezentantul legal si cel reprezentat sau cand o persoana juridica
ori o entitate dintre cele prev. la art. 56(2(, chemata sa stea in judecata, nu are reprezentant.
Prima data ramanem la persoana fizica. Exista un conflict de interese intre cel ocrotit
si reprezentantul sau legal. In acea situatie se mai cer celelalte doua conditii de la teza 1? Nu,
deoarece reprezentantul legal doar nu o sa aiba interes sa spuna :numiti un curator ca e
conflict de interese intre mine si cel pe care il reprezint. Instanta trebuie sa observe conflictul
de interese de ex: moare unul dintre soti si mostenitori sunt sotul supravietuitor si copilul, aici
poate sa existe un conflict de interese intre cei doi, mai ales daca am si un testament.
Instanta trebuie sa sesizeze conflictul de interese si din oficiu sa aplice Art 58(1) teza a
doua prima parte. Sau in cazul persoanei juridice:
Art 58(1).. cand o persoana juridica ori o entitate dintre cele prev. La art. 56(2(,
chemata sa stea in judecata, nu are reprezentant.
Tineti minte ca aici am discutat putin cand am vorbit despre conditiile de exercitare a
actiunii civile ca in foarte putine situatii putem discuta de lipsa unui reprezentant legal in
cazul pers. juridice. Dar daca exista o astfel de situatie, nu are cine sa reprezinte efectiv
persoana juridica in proces, instanta va constata din oficiu aceasta imprejurare sau sigur, la
cererea persoanei interesate dar si din oficiu trebuie sa constate daca are suficiente date si sa-i
numeasca un reprezentant in conditiile lui 58(1). Sigur ca, alin 2 spune ca aceste dispozitii se
aplica si persoanelor cu capacitate de exercitiu restransa.
 Cum se numesc acesti curatori? Cine sunt acesti curatori? Au vreo calitate speciala?
Sunt avocati
Cei de la 202 ce sunt? tot avocati
Ce spune 58(3)? Cine face numirea acestor curatori? Instanta de judecata care judeca
procesul, adica instanta investita cu solutionarea cauzei in cadrul procesului pendent.Pentru ca
numirea tutorelui de instanta de tutela e ulterioara da? Deaia v-am dat textul lui 942 ..si atunci
cum am defini de fapt reprezentarea judiciara/ Este situatia in care instanta numeste un
reprezentant al partii in cadrul procesului pendent in conditiile lui 58.
Adica, fie la art 202 care trimite tot la art 58... unde am mai intalnit trimitere la art 58? In
cazul careia dintre parti, instanta este obligata sa numeasca un curator in conditiile lui art 58?
Art 167- citarea prin publicitate: paratului cu domiciliu necunoscut i se numeste un curator
obligatoriu!(si chiar am discutat acolo ca nu ia termen in cunostinta curatorul si ca merge in
continuare cu citarea si publicitatea, se va cita si curatorul si paratul prin publicitate pe tot
parcursul procesului, pana se prezinta, daca se prezinta vreodata). Deci, iata din toate aceste
texte coroborate, am deduce ca asta este reprezentarea judiciara- numirea unui reprezentant de
catre instanta, dar in cadrul unui proces pendent- art 202, art167, celelalte situatii de la art 58
si in situatia de la art 80 alin(4)- cand partea are deplina capacitate de exercitiu, se poate
apara, teoretic, singura in fata instantei dar practic nu o face si judecatorul constata acest lucru
si in vederea asigurarii dr la aparare, numeste peste capul ei un reprezentant. Acest
reprezentant judiciar, este intotdeauna un avocat- desemnat de instanta, dintre membrii
Baroului, de pe o lista existenta pe site-ul institutiei. Deci, reprezentantul este desemnat direct
de instanta, nu prin intermediul Baroului( nu face adresa Baroului in vederea numirii unui
avocat).
Observati ca, am spus deja ca la art 58(1) ca e pe durata nedeterminata si art 80(4) spune ca
daca instanta desemneaza un reprezentant peste capul ei, va spune si care sunt limitele si
durata reprezentarii. Nu va spune neaparat ca are nevoie de avocat pe parcursul procesului,
dar are nevoie de un avocat care sa puna concluzii pe exceptia absoluta pe care a ridicat-o;
daca instanta o respinge in continuare, pe probe poate nu are nevoie de avocat pt ca se
descurca. Deci, ea va spune si care sunt limitele si conditiile reprezentarii in situatia de la art
80 alin(4).
Faptul ca nu se suprapune cu reprezentarea legala, rezulta si din dovada reprezentarii, daca ne
intoarcem la art 151 pt ca alin(3) vorbeste despre copia legalizata de pe inscrisul doveditor al
calitatii- la pf: certificatul de nastere, hotararea instantei de tutela de numire a tutorelui; pai ce
copie legalizata de pe numire am putea face daca este vorba de o hotarare judecatoreasca data
chiar de completul sesizat cu solutionarea cererii?! De aceea, niciodata n-o sa se suprapuna
cele doua in acest sens.
Repet situatiile: reprezentarea judiciarea este numirea unui reprezentant de catre instanta in
cadrul unui proces pendent, chiar de catre completul care judeca acea cauza, dintre membrii
Baroului, in conditiile lui art 58 si in situatiile prevazute de lege.
Legea spune instantei, de fapt, ca trebuie sa/ poate sa numeasca un astfel de reprezentant. Si
am dat deja exemple: art 202, art 167, art 58(1), art 81(4).
Cine plateste aceste reprezentant judiciar? Unde spune cine plateste? Ce spune textul art
58(4)?
 art 58(4) Remunerarea provizorie a curatorului astfel numit se fixează de instanţă,
prin încheiere, stabilindu-se totodată şi modalitatea de plată. La cererea curatorului, odată
cu încetarea calităţii sale, ţinându-se seama de activitatea desfăşurată, remuneraţia va putea
fi majorată.

Deci nu spune cine plateste, cat plateste, care sunt criteriile, cine cere. De unde stim
cine plateste? Din Legea taxelor de timbru, ca v-am si spus la momentul potrivit ca nu are
niciun sens ca tehnica legislativa sa trec in legea taxelor de timbru un text care sa spuna cine
plateste curatorul special. V-am si spus de acest text cu alta ocazie.
ART. 48
(1) Avansarea remuneraţiei curatorului special numit de instanţă în condiţiile art. 58 şi
167 din Codul de procedură civilă este în sarcina persoanei ale cărei interese sunt
ocrotite prin numirea curatorului.
Acuma sigur ca spune numai despre doua texte, dar ati observat ca mai sunt. Deci iata,
persoana in favoarea careia numesti curatorul. Dar ce sa facem cu paratul cu domiciliu
necunoscut ca ala sigur nu o sa-si plateasca curatorul. Ce facem in cazul minorului care nu-si
administreaza singur patrimoniul? Spune alin. 2:
(2) Instanţa poate stabili, prin încheierea prevăzută de art. 58 alin. (4) din Codul de
procedură civilă, ca avansarea remuneraţiei curatorului să se facă de cealaltă parte,
când o asemenea măsură este în interesul continuării procesului.
Iata, in cazul paratului cu domiciliu necunoscut, plata o va face reclamantul. In cazul de
la art. 58 alin. 1 teza I NCPC, cel care solicita in conditii de urgenta numirea curatorului
special pentru cel lipsit de capacitate de exercitiu. Si alin. 3:
(3) Sumele avansate cu titlu de remuneraţie a curatorului special se includ în cheltuielile
de judecată şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul.
Deci aici vom relua aceasta discutie la cheltuielile de judecata, nu conteaza care e
suma avansata, doar sa o includ in cuantumul cheltuielilor de judecata, fiindca este vorba
despre o reprezentare judiciara, ca si in cazul reprezentarii prin mandatar avocat, unde includ
in cheltuielile judiciare onorariul avocatului. Cum le stabilesc? Nu am niste criterii, instanta la
inceput stabileste un onorariu si in functie de cat lucreaza curatorul pentru partea respectiva,
poate sa ii majoreze la solicitarea acestuia onorariul provizoriu stabilit prin incheierea de
numire.
Cum explicati textul art. 58 alin. 3 teza finala?
(3) Numirea acestor curatori se va face de instanţa care judecă procesul, dintre
avocaţii anume desemnaţi în acest scop de barou pentru fiecare instanţă judecătorească.
Curatorul special are toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru reprezentantul
legal.
Pai ganditi-va unde e amplasat textul ... e adevarat ca si celelalte texte fac referire la
art. 58 alin. 3 pentru ca acesta cuprinde doua chestiuni distincte: cine poate fi curator pentru
ca va fi desemnat dintre avocatii de pe o lista de pe site-ul baroului si teza a II a, care sunt
drepturile si obligatiile acestui curator. Numai ca daca ne raportam strict la textul art. 58 si ne
intoarcem la alin. 1, de fapt in aceasta situatie, curatorul este numit pentru persoana care nu
are reprezentant legal sau care este in conflict de interese cu reprezentantul legal.
 De aceea, spune textul ca va avea toate drepturile si obligatiile prevazute pentru
reprezentantul legal, numai in acest sens, deci nu inseamna ca va fi un veritabil reprezentant
legal. Ramane un reprezentant judiciar pentru ca este desemnat de catre instanta in cursul
procesului pendent, are o calitate speciala, aceea de avocat, are un onorariu care ii este stabilit
de instanta, nu este unul conventional si poate sa aiba regimul reprezentarii diferente fata de
reprezentarea legala sau conventionala pentru ca tocmai ce am discutat la art. 229 ca nu va lua
termenul in cunostinta, ci va fi citat in cursul procesului.
Art. 229 Termen în cunoştinţă
(1) Partea care a depus cererea personal sau prin mandatar şi a luat termenul în
cunoştinţă, precum şi partea care a fost prezentă la un termen de judecată, personal sau
printr-un reprezentant legal ori convenţional, chiar neîmputernicit cu dreptul de a cunoaşte
termenul, nu va fi citată în tot cursul judecării la acea instanţă, considerându-se că ea
cunoaşte termenele de judecată ulterioare. Aceste dispoziţii îi sunt aplicabile şi părţii căreia,
personal ori prin reprezentant legal sau convenţional ori prin funcţionarul sau persoana
însărcinată cu primirea corespondenţei, i s-a înmânat citaţia pentru un termen de judecată,
considerându-se că, în acest caz, ea cunoaşte şi termenele de judecată ulterioare aceluia
pentru care citaţia i-a fost înmânată.

Putem sa trecem mai departe, la reprezentarea conventionala. O sa studiem numai la

sfarsit exceptia lipsei calitatii de reprezentant, pt ca vom reveni la dovada calitatii de
reprezentant in cazul reprezentarii conventionale despre care n-am discutat in acel timp in
care am analizat textul art 151. Daca ne uitam in textul codului de procedura civila, vorbeste
distinct despre reprezentarea conventionala a persoanei fizice in art 83 si reprezentarea
conventionala a persoanei juridice in art 84. Cine poate fi reprezentantul conventional al unei
persoane fizice? Cine poate fi reprezentantul conventional al persoanei juridice?
Art 83 alin 1- In fata primei instante, precum si in apel, persoanele fizice pot fi
reprezentate de catre avocat sau alt mandatar.
Deci iata, poate fi un mandatar, avocat sau neavocat. Sigur ca, zice prima instanta si
apel, pentru ca aveam un text declarat anterior neconstitutional, cel al alin 3 al aceluiasi(La
redactarea cererii si a motivelor de recurs, precum si in exercitarea si sustinerea recursului,
persoanele fizice vor fi asistate si, dupa caz, reprezentate, sub sanctiunea nulitatii, numai de
catre un avocat, in conditiile legii, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 13 alin. (2),art
coroborat cu 13 alin 2 care spunea ca recursul se redacteaza obligatoriu prin avocat, o sa va
pun pe grup decizia CCR, sunt 2, pt ca prima data a declarat neconstitutional acest text si dupa
l-a declarat neconstitutional si pe cel vizand persoana juridica, o sa vi le pun pe amandoua, le
gasiti in bibliografia cursului Boroi, este actualizat. Deci iata, in toate fazele procesului,
persoana fizica poate sa fie reprezentata de un mandatar conventional, avocat sau neavocat.
Persoana juridica poate sa-si aleaga dupa bunul plac un mandatar conventional.
Ce spune art 84 alin 1- Persoanele juridice pot fi reprezentate conventional in fata
instantelor de judecata numai prin consilier juridic sau avocat, in conditiile legii.
Si, si aici a fost declarat neconstitutional alin 2 care, pt ca ele puteau fi reprezentate si
legal normal, asa cum persoana fizica putea sa isi redacteze si se punea problema redactarii
recursului personal sau prin reprezentant, si la persoana juridica, prin reprezentant legal care
este centrul asociatiei de proprietari a persoanei juridice(nu se aude ft clar), sau prin
reprezentant conventional.
Textul a fost declarat neconstitutional, deci nu mai este obligatoriu sa fie redactat
recursul prin reprezentant conventional in cazul persoanei juridice, deci poate sa redacteze si
reprezentantul legal. Dar persoana juridica, observati, ca nu poate sa-si desemneze, norma
este text general, pt ca sunt cateva texte speciale care permit reprezentantului legal al
persoanei juridice sa desemneze si alti mandatari conventionali.
De exemplu, daca este chemata in judecata o instanta, presedintele instantei, el este
reprezentantul legal, poate sa reprezinte el insusi instanta,poate sa fie reprezentata de consilier
jurdic daca are instanta angajata, sau parchetul, este valabil si la parchet prin procurorul
parchetului sau procurorul general, dar pana aici suntem in textul art 84, dar mai sunt cateva
instante, poate sa desemneze presedintele instantei,un judecator al instantei respective sau un
procuror sa reprezinte. Deci, 84 alin 1 este unul general. Daca avem texte speciale care permit
reprezentantului legal sa desemneze un reprezentant conventional si o alta persoana, poate sa
o faca. Dar ca regula, persoana juridica nu poate fi reprezentata conventional decat de
consilierul juridic angajat cu contract de munca sau de catre un avocat in baza unui contract
de asistenta juridica.
In practica s-au ivit o serie de probleme in cazul societatilor care urmareau creante, pt
ca, ce au facut bancile, alte societati comerciale, au incheiat contracte de reprezentare in
justitie cu acesti recuperatori de creante. Si au venit si au spus: subsemnata societate, persoana
juridica la randul ei, in calitate de reprezentant al altei persoane juridice, pornesc prezenta
cerere de chemare in judecata. era o problema ce se ridica inca de instanta in procedura
regularizarii.
Ce probleme de drept procesual poate ridica aceasta chestiune, raportat la 84(1)?
Aveam deci, o persoana juridica, care a incheiat un contract de mandat, deci de
reprezentare conventionala, cu reprezentantul legal al persoanei juridice. Si in baza acestui
mandat, a formulat o cerere de chemare in judecata pe care a semnat-o mandatarul, nu
mandantele. Aceasta este starea de fapt. Sunteti reprezentantul paratului. Ce exceptie ati
invoca?
Lipsa calitatii de reprezentant este pe 82, da? Denisa, de ce ai spus lipsa calitatii?
Pentru ca a semnat-o in nume propriu, nu in numele celeilalte parti, pentru ca nu era parte in
raportul juridic, pentru ca nu era o cesiune de creanta propriu-zisa. Dar spune ca e in numele
partii, dar ce spune 84(1) – o persoana juridical nu poate fi reprezentanta conventional, decat
de catre un avocat sau de catre un consilier juridic. Deci a incheiat un contract de
reprezentare, cu cineva care nu poate s-o reprezinte. Inchei un contract si eu nu pot sa am
dreptul de a reprezenta partea. Cumpar un bun pe care nu pot sa-l cumpar. Primesc o donatie,
un bun de la o persoana care nu poate sa-l doneze - este o incapacitate de folosinta. Fiind
incadrat in incapacitate de folosinta, contractual de reprezentare este nul. Si atunci, am o
semnatura care ramane, ori spun “ e a lui si in nume personal si n-are calitate”, ori spun “ e a
acelei persoane juridice care a dat mandatul nul”, si atunci o somez sa semneze personal, iar
daca nu semneaza personal, o anulez prin reprezenantul legal, desigur, ca nu persoana
juridical semneaza.
 Deci contractul de reprezentare este nul, pentru ca s-a incalcat o incapacitate de
folosinta. Nimeni altcineva decat consilierul juridic, angajat cu contract de munca, sau un
avocat angajat in baza unui contract de asistenta juridica nu poate sa reprezinte o persoana
juridica. Orice contract incheiat cu o alta persoana este lovit de nulitate, pentru ca incalca o
incapacitate de folosinta. Deci este ca si cand reprezentarea n-ar fi existat. SI atunci ramanem
cu cererea de chemare in judecata nesemnata de catre parte. Si o somez, ma semneaza-o, tu,
prin reprezentant. N-o semneaza, i-o anulez pe lipsa de semnatura. Sau alternativa ar fi, sa
spun ca n-a facut-o in numele partii, ci in nume personal, dar el spune ca n-a facut-o in nume
personal, de aceea ar fi recomandat sa anulam pe lipsa de semnatura, nu pe lipsa de calitate.
Sigur ca daca se redacteaza un motiv, motivele de apel de o persoana care n-are calitatea de
reprezentant al partii, la fel reactionam? Am o hotarare judecatoreasca, o parte pierde procesul
si ii redacteaza motivele de apel o persoana care sustine ca este reprezentantul ei, si nu depune
dovada calitatii de reprezentant. Sigur, se invoca lipsa calitatii de reprezentant, nu se face
dovada. Bun, bun, dar cine plateste cheltuielile de judecata? Ca in procedura regularizarii, n-
am cheltuieli de judecata, ca cererea informala stiti ca nu se comunica.

Aș putea avea aceeași problemă dacă totuși fixez termen de judecată și apuc să citez
pârâtul, cine plătește. Cine plătește cheltuielile de judecată? Partea spune: ”Eu n-am
împuternicit pe nimeni”, în exemplul cu apelul. (Nu se înțelege) vrea să facă apel. Eu nu
ratific apelul făcut fără să fiu întrebat, eu nu vreau să plătesc cheltuielile de judecată că nu
sunt (nu se înțelege). Ei, în această situație aplic această construcție juridică, ai exercitat apel,
degeaba ai spus tu că îi în numele părții, că partea putea prin mandatar, deci l-ai făcut în nume
personal, deci vei plăti cheltuieli de judecată. Ți se va respinge apelul ca lipsă de calitate, că
n-ai fost parte în proces, considerându-se că ai exercitat apelul în nume personal și vei plăti
cheltuieli de judecată.
Revenim la celălalt exemplu. Dacă se face o cerere de chemare în judecată de către o
persoană juridică printr-o altă persoană juridică și nu se observă acest lucru în procedura
regularizării, nu se invocă nici în întâmpinare, nu vede nimeni, și la primul termen de judecată
vine pârâtul și zice ”Totuși invoc excepția în baza art. 84 că această persoană juridică, că
reprezentantul nu poate să îl reprezinte de fapt pe reclamant”. ( Art. 84 Reprezentarea
convențională a persoanelor juridice (1) Persoanele juridice pot fi reprezentate convențional
în fața instanțelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condițiile legii. (2)
La redactarea cererii și a motivelor de recurs, precum și în exercitarea și susținerea
recursului, persoanele juridice vor fi asistate și, după caz, reprezentate, sub sancțiunea
nulității, numai de către un avocat sau consilier juridic, în condițiile legii. (3) Dispozițiile
alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și entităților arătate la art. 56 alin. (2).) Ce
facem în această situație? Aplic raționamentul de la apel? Cine plătește cheltuielile de
judecată într-o astfel de situație, dacă nu semnează reprezentantul legal al persoanei juridice
reclamante? Înțelegeți? Este vreo diferență față de raționamentul din apel?
Sală: (nu se înțelege)
Profa: Deci a avut să formuleze cererea de chemare în judecată, e adevărat că refuză să
o semneze, dar a vrut să o facă și acuma nu mai vrea să o facă. Nu pot să aplic același
raționament ca în cazul apelului și aș putea să îl oblig la cheltuieli de judecată pe lipsă de
semnătură. Da? Ați înțeles de ce e această diferență de raționament? Că procedura vine ca să
rezolve lucrurile și e o chestiune de bun simț exact ca și dreptul substanțial, deci atunci când
interpretez niște instituții trebuie să mă gândesc ce ar fi de bun simț. Ați înțeles de ce această
construcție juridică diferită, în funcție de situație? Nu o să prindeți aceste chestiuni foarte
subtile în grile, de examene de admitere.
 (După pauză, nu se înțelege, dar face referire la ce a predat ora anterioară)
Care sunt limitele reprezentării? Cum se face dovada calității de reprezentant? Cine
poate fi mandatar neavocat și care este diferența de regim juridic între mandatarul avocat și
cel neavocat, în cazul persoanei fizice? Ne spune în continuare textul art. 83.
Art. 83 Reprezentarea convențională a persoanelor fizice
(1) În fața primei instanțe, precum și în apel, persoanele fizice pot fi reprezentate de
către avocat sau alt mandatar. Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat,
mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului decât
prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât și în etapa dezbaterilor.

Iată așadar că mandatarul-avocat nu are aceleași atribuții ca și avocatul. De ce? Pentru

că mandatul său nu se extinde și asupra excepțiilor procesuale și concluziilor pe fondul
cauzei. Textul nu vorbește de apărări de fond. Dar ce părere aveți, poate să pună concluzii
asupra apărărilor de fond? Am făcut deja ce sunt excepțiile și apărările și ați văzut că apărările
în cadrul procesului civil pot fi de fond sau procesuale. Textul vorbește de excepții
procesuale. Dar atunci când am vorbit deja despre apărări în general și apărări de fond, am
spus că în general pe apărările de fond poți pune concluzii odată cu fondul, nu? De exemplu
excepția de neexecutare a contractului. Păi nici nu aș avea cum să (...) fără să judec fondul,
nu? Pentru că dacă o admit, voi respinge acțiunea pe fond. Iată deci că oricum am lua-o, se
extinde și asupra apărărilor de fond, chiar dacă textul nu spune expres acest lucru și nu
vorbește despre apărări în general în cadrul procesului civil.

Iată, deci, că oricum am lua-o, se extinde și asupra apărărilor de fond, chiar dacă textul
nu spune expres acest lucru și nu vorbește de apărări în general în cadrul procesului civil.
Deci, și cu privire la excepții și cu privire la apărările de fond și, evident, concluziile în cadrul
dezbaterilor pe fond- sigur, și în etapa cercetării și în etapa dezbaterilor pe fond (nu mai reiau
etapele procesului civil, că le știți: avem etapa cercetărilor judecătorești, etapa dezbaterilor și
etapa dintre ele în care se depun note scrise). Bun, nu poate pune concluzii asupra excepțiilor,
dar ar putea să invoce excepții? O să vedeți că în doctrină (paradoxal, spun eu), există opinia
că deși nu poate să pună concluzii asupra excepțiilor invocate de cealaltă parte sau de instanță
din oficiu, poate să invoce excepții. Când invoci excepții, nu le motivezi? Nu e vorba de
concluzie pe propria ta excepție? Vedeți vreo diferență, vedeți vreo nuanță care i-ar permite să
invoce excepții?
Sigur, dacă ar fi vorba despre o excepție de ordine publică, ar putea eventual să ceară
instanței să o invoce din oficiu, dacă din dosar există probe că este cazul să invoce o astfel de
excepție, dar nu poate el din oficiu să invoce excepții, pentru că i se interzice expres prin text.
Deci nu poate invoca excepții relative- poate să o facă partea, sau dacă partea își angajează
mandatar avocat, dar mandatarul neavocat nu poate invoca excepții, nu poate invoca apărări
pe fond, nu poate pune concluzii pe excepții sau apărări de fond invocate de cealaltă parte sau
instanță din oficiu, sau de procuror. Dar repet, dacă totuși e vorba de o excepție absolută, ar
putea eventual să spună instanței: Invocați-o dvs. din oficiu. Asta dacă din dosar sunt probe,
altfel instanța nu o să-ți invoce din oficiu o excepție absolută, ca după aia să administreze
probe pe ea. Iar când îți invocă din oficiu ceva, înseamnă că deja din dosar rezultă acel lucru.
(2) În cazul în care mandatarul persoanei fizice este soţ sau o rudă până la
gradul al doilea inclusiv, acesta poate pune concluzii în faţa oricărei instanţe, fără să
fie asistat de avocat, dacă este licenţiat în drept.
 E logic, dacă are această calitate, este un profesionist al dreptului- dar nu orice
profesionist al dreptului (că defapt ce urmărește textul: interzice avocatura clandestină), nu
oricine absolvă facultatea de drept și nu intră la Barou, găsește client și își face procură,
mandat. Asta e rațiunea.
Prin urmare, licențiatul în drept poate să reprezinte partea, dar dacă are o relație foarte
apropiată de aceasta; în ce constă această relație apropiată? Este soț sau rudă până la gradul al
II-lea inclusiv (asta înseamnă copil, părinte, frate, bunic, nepot). Ca să vă ajut puțin, că veți
întâlni grade diferite de rudenie în cod: înainte era până la gradul IV, acum s-a redus până la
gradul II, fără să existe o explicație, probabil că a fost lobby-ul avocaților foarte puternici,
pentru că dacă nu poți să îți angajezi vărul, de exemplu, care e avocat, trebuie să mergi la un
avocat.
Să țineți minte că sunt câteva cazuri în care se face referire la grade de rudenie:
- La incompatibilitate: rude până la gradul IV
- La probe (art. 315): rude până la gradul III
- Aici: rude până la gradul II
2, 3, 4. Nu pot să vă ofer altă modalitate de a memora chestiile astea, nu au o
logică anume. În opinia mea, legiuitorul ar fi trebuit să opteze, cam în toate situațiile cam
la fel s-ar justifica, în fond de ce martor până la gradul III- vărul meu nu ar putea fi audiat
ca martor, dar nici nu mă poate reprezenta.

In opinia mea, legiuitorul ar fi trebuit sa opteze, in toate sitatiile cam la fel s-ar
justifica, adica de ce martor pana la gradul trei, dar nu ma poate reprezenta, deci varul meu nu
poate fi audiat ca martor, dar nici nu ma poate reprezenta, este destul de apropiat incat nu
poate fi audiat ca martor, dar nu e destul de apropiat sa ma reprezinte in proces. Nu au nicio
noima. Sa le retineti asa cum v-am zis, asta este singura modalitate prin care pot sa va ajut sa
le retineti. Patru la incompatibilitati, doi la reprezentare, trei la marturie. Astea daca le aveti in
cap si le mai repetati de cateva ori si vi le mai spun si eu de cateva ori si toata lumea merge cu
lectia invatata.
Deci, doua conditii cumulative: sa fie licentiat in drept si sa aiba aceasta calitate - sot
sau ruda de gradul doi. Poate aceasta persoana sa puna concluzii si pe exceptii si pe fond, deci
ea nu este limitata ca si mandatarul unui avocat, altfel nu ar avea nioma sa fie textul acesta
inserat. Daca mandatul este dat unei persoane fizice care este licentiata in drept si este sot sau
ruda pana la gradul doi poate pune concluzii in fata oricarei instante si pe exceptii si pe fond,
fara sa aiba nevoie de asistarea prin avocat. Deci practic are exact aceleasi drepturi si obligatii
pe care le-ar avea avocatul partii. Alin. 3 a fost declarat deja neconstitutional. Alin. 4 nici nu
mai are rost sa-l discutam. Art. 84 - reprezentarea conventionala a persoanelor juridice – am
discutat deja, alin. 2 a fost declarat neconstitutional, iar despre alin. 3 am discutat implicit
cand am vorbit de art. 151. Prin cine poate fi reprezentata conventional o entitate fara
personalitate juridica, dar constituita potrivit legii? in aceleasi conditii ca si persoana juridica,
Si daca nu ar fi textul, am putea sa deducem acelasi lucru, dar avem un text expres in art. 84
alin. 3.
Ce forma trebuie sa imbrace mandatul? Ne spune:
Art. 85 - Forma mandatului:
 (1) Împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică dată mandatarului care nu are
calitatea de avocat se dovedeşte prin înscris autentic.
Sau art. 151 – copie legalizata dupa procura autentica. Inscris autentic sau copie
legalizata a inscrisului autentic - daca coroboram cu art. 151. Cum se face dovada pe acest
lucru? Chiar prin procura in original sau prin copia legalizata a acesteia. Observati ca este
ceruta ad probationem aceasta conditie. Daca nu are forma autentica nu isi dovedeste calitatea
de reprezentant sau daca mai tineti minte la actele de procedura am spus ca trebuie sa imbrace
forma scrisa daca legea nu prevede ca pot fi formulate si oral in fata instantei, situatie in care
se consemneaza in incheierea de sedinta. Suntem intr-o astfel de situatie in cazul reprezentarii
conventionala a persoanei fizice pt ca art. 85 alin. 2 spune expres ca:
În cazurile prevăzute la alin. (1), dreptul de reprezentare mai poate fi dat şi prin
declaraţie verbală, făcută în instanţă şi consemnată în încheierea de şedinţă, cu arătarea
limitelor şi a duratei reprezentării.
O sa vedem imediat limitele reprezentarii pentru ca continutul mandatului este la art.
86, dar observati: mandatul trebuie sa imbrace forma autentica sau poate fi dat verbal in fata
instantei. Stiti ca atunci cand mergi sa inchei un contract autentic, notarul este obligat sa iti
explice consecintele juridice ale actului pe care il inchei. Trebuie sa faca instanta acelasi lucru
atunci cand in fata ei se da o declaratie care de fapt inlocuieste un act autentic? Consemnarea
ei in incheierea de sedinta de fapt autentifica acea declaratie.

Trebuie să facă instanța același lucru atunci când în fața ei se dă o declarație care
înlocuiește un act autentic? Semnarea încheierii de ședință autentifică declarația, vine partea
personal și declară „ eu îl împuternicesc pe fratele meu să mă reprezinte”, licențiat sau
nelicențiat în drept nu contează că tot procură autentică ar trebui să-i dau . Dacă sunteți notari
ce ar trebui să știți, ca să vedem dacă instanța are aceleași atribuții, deci notarul trebuie să
spună bun puteți să desemnați o persoană fizică să vă reprezinte, dar atenție că nu o să poată
să pună concluzii pe orice, nu poate să pună concluzii pe excepții și pe fondul cauzei, pentru
asta va trebui să vă prezentați personal sau prin avocat, același lucru trebuie să îl facă și
instanța, atunci când partea declară, instanța trebuie să îi spună „să știți că acest mandatar nu
poate să pună concluzii pe orice în proces”
Care este textul în baza căruia judecătorul trebuie să facă acest lucru, art. 7 alin 2 de
la principiul legalității:
Judecătorul are îndatorirea de a asigura respectarea dispozițiilor legii privind
realizarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părților din proces.
Deci, în baza acestui text trebuie să arate că acest mandatar nu poate să facă orice,
că mandatul său este limitat de textul art. 83 , alin.1 teza a doua.
Bun, n-am zis ce poate să facă, am zis doar ce nu poate să facă, și atunci ce mai
poate să facă? De exemplu, poate formula o cerere de chemare în judecată? Da, nu îi este
interzis, poate să formuleze chiar el cererea de chemare în judecată la care trebuie să anexeze
dovada, procura în formă autentică. Poate să propună probe? Poate să pună concluzii cu
privire la celălalte probe propuse de părți sau din oficiu de către instanță? Ce nu este interzis,
observați că art. 83, ali. 1 spune doar ce nu poate să facă, înseamnă că toate celălalte poate să
le facă, nu? Deci, poate propune probe, poate pune concluzii cu privire la probele propuse de
cealaltă parte, poate formula cerere de amânare, poate pune concluzii pe o cerere de amânare
făcută de cealaltă parte, poate cere suspendarea procesului, poate pune concluzii cu privire la
cererea de suspendare formulată de cealaltă parte sau de judecător, deci tot ce nu e excepție
sau fond poate, inclusiv o cerere de chemare în judecată, observați că poate să fie redactată de
un mandatar neavocat.
Și dacă mă duc la conținutul mandatului, art. 87 spune că mandatul este presupus
pentru toate actele îndeplinite în fața aceleiași instanțe , adică și cerere de chemare în judecată
și toate actele de procedură din fața primei instanței, toate actele de apel, dar și toate actele de
procedură din apel.
Prin ce dovedește calitatea avocatul sau consilierul juridic, art. 85, ultimul aliniat,
imputernicirea de a reprezenta o persoană fizică sau juridică dată unui avocat ori consilier
juridic se dovedește prin înscris, potrivit legilor de organizare și exercitare a profesiei.
Nu depui contractul că depui împuternicirea avocațială, iar tu trebuie să arați
pentru ce a fost dată, numai pentru redactarea cererii de chemare în judecată sau pentru
cererea de chemare în judecată și susținerea acesteia, pentru tot ce se întâmplă în fața acelei
instanțe sau numai pentru a obține o cerere de amânare, numai pentru a apăra parta cu privire
la o excepție procesuală sau numai pentru a redacta întâmpinarea sau redacta și susține.

Î: dacă e pentru a susține partea în cursul procesului?

R: Dacă scrie numai va reprezenta partea, spune la art. 87 alin(1) că:
Mandatul este presupus dat pentru toate actele procesuale indeplinite in fata
aceleiasi instante; el poate fi insa restrans, in mod expres, la anumite acte.
Iată, dacă nu menționez nimic și spun Te împuternicesc .. înseamnă și să îmi faci
cererea de chemare în judecată și să mă reprezinți în fața primei instanțe (că aceleiași instanțe
înseamnă primă instanță). O să vedem totuși niște caracteristici ale reprezentării prin avocat-
avocatul poate să declare apel și fără o împuternicire expresă.
Dacă nu spun nimic, și spun doar că te împuternicesc, înseamnă că pentru tot ce se
întâmplă în fața unei instanțe (sigur, dacă te angajez deja pe parcursul procesului, e clar că te
împuternicesc pentru tot ce va urma din acel punct). Susținerea cererii pe parcursul procesului
înseamnă propunerea de probe, invocarea excepțiilor, formularea concluziilor cu privire la
excepțiile și probele propuse de cealaltă parte, cu privire la orice incidente procesuale, și cu
privire la fondul cauzei, dacă se ajunge până acolo.
Î: Dacă se strămută procesul nu mai este valabilă aceeași împuternicire? Mă refer la
sintagma în fața aceleiași instanțe..
R: bună întrebare, la ce se referă în fața aceleiași instanțe? Înseamnă în fața prime
instanțe, sau exact la orice altă fază procesuală. Deci nu Judecătoria Cluj, ci prima instanță,
care poate fi și o altă instanță la care se strămută cauza, sau la care se declină competența
șamd
Î: și dacă am trimitere spre rejudecare, iarăși la prima instanță?
R: imediat ajungem la căile de atac. Rețineți întrebarea, încă nu am făcut limitele
mandatului. La actele de dispoziție avem un alt text expres.
 Conținutul mandatului. Dacă nu spune expres nimic, înseamnă că se referă la tot ce
se întâmplă în fața unei instanțe (primă înstanță, apel, recurs, contestație în anulare, revizuire),
dar până se încheie cu hotărârea finală a judecății. Revenim la art. 85(2):
In cazurile prevazute la alin. (1), dreptul de reprezentare mai poate fi dat si
prin declaratie verbala, facuta in instanta si consemnata in incheierea de sedinta, cu
aratarea limitelor si a duratei reprezentarii.
Deci avem art. 87, care e o normă supletivă, partea poate deroga. Ce înseamnă normă
supletivă: că dacă nu spui nimic, se aplică ea. Dar totuși atunci când îl desemnezi verbal în
fața instanței, tu trebuie să arăți care sunt limitele și durata reprezentării, și judecătorul, dacă
tu nu o faci, trebuie să te întrebe: bun, până la final? Dacă nu spun decât vreau să mă
reprezinte, instanța trebuie să te întrebe până când/ cu privire la ce acte?, și să treacă acest
lucru în încheierea de ședință. Cu toate acestea, art. 87 este o normă supletivă, dacă nu spui
nimic, ar trebui să se aplice art. 87(1). Totuși, art. 85(2) obligă instanța să te întrebe.
Orice acte poate să îndeplinească acest mandatar? Aici avem limitele reprezentării:
Art. 81 Limitele reprezentării. Continuarea judecării procesului
(1) Renunţarea la judecată sau la dreptul dedus judecăţii, achiesarea la
hotărârea pronunţată, încheierea unei tranzacţii, precum şi orice alte acte
procedurale de dispoziţie nu se pot face de reprezentant decât în baza unui mandat
special ori cu încuviinţarea prealabilă a instanţei sau a autorităţii administrative
competente.
Deci mandat special. Partea poate să spună dacă vrea să renunțe mandatarul la
judecată pentru ea, dacă îi dă un mandat special pentru renunțarea la judecată. Dacă vrea să
renunțe la dreptul subiectiv dedus judecății (veți vedea că acest lucru se poate face numai prin
act autentic sau în fața instanței), trebuie să îi dea un mandat autentic- principiul simetriei.
Oricum mandatarul e neavocat, trebuie să îi dea un mandat autentic. Mai discutabil ar fi ce
faci în cazul mandatarului avocat: dacă îl mandatezi să facă un act de renunțare la judecată
sau un act de dispoziție în numele tău. Contractul de împuternicire avocațială, care e un
înscris sub semnătură privată, ajunge ca să poată să renunțe la dreptul subiectiv în numele
tău?
Există o dispoziție în Legea statutului care spune că prin contractul de asistență
judiciară tu poți să îl împuternicești la modul general pe avocat să facă acte de dispoziție în
numele tău în procesul civil. Poate avocatul să spună că acest mandat general de a efectua acte
de dispoziție (că nu spune poate să renunțe la dreptul subiectiv, sau poate să încheie o
tranzacție în sensul că.., ci spune că la modul general poate să facă acte de dispoziție),
îndeplinește criteriile de la art. 81?
Poate să vină statutul profesiei de avocat (care e aprobat de Uniune, e adevărat că are
o delegare legislativă în lege), dar pot prin acest statut să spun că avocatul poate prin
contractul de asistență judiciară să treacă că ar putea să efectueze acte de dispoziție în baza
unei procuri generale de efectuare de acte de dispoziție? E clar nelegală o astfel de dispoziție.
Dar dacă ar trebui să fie un act autentic –partea poate renunța la dreptul subiectiv prin act
autentic, dacă tranzacția pe care o încheie părțile se referă la transferul dreptului de proprietate
asupra unui imobil (unde consimțământul trebuie să îmbrace forma autentică prevăzută de
lege), simpla procură dată avocatului, în baza unui contract de asistență juridică încheiat sub
semnătură privată este suficientă să renunțe la dreptul subiectiv? Că eu pot să merg în fața
instanței să declar că eu pot fie prin actul autentic să renunț, fie să spun verbal instanței că
renunț la dreptul subiectiv dedus judecății. Sau, la tranzacție( tranzacția să îmbrace forma
scrisă), să mă prezint personal și să spun da, eu am semnat-o, îmi însușesc ce este în
cuprinsul ei.
Pot să fac acest lucru, să îi dau împuternicire avocatului prin contractul de asistență
juridică, act sub semnătură privată, să se prezinte în fața instanței și să declare verbal în
numele meu că renunță la dreptul subiectiv dedus judecății?
R: se poate face, dar nu prea e cerut.
Profa: orice se poate, până la urmă, dar e suficient? O să vedeți că în doctrină sunt
păreri care spun că ar fi suficient. Eu cred că nu poți să încalci principiul simetriei actelor
juridice printr-o dispoziție din Statutul profesiei de avocat. Chiar i-am întrebat pe notari,
pentru că până la urmă nu se referă numai la instanță. Contractul de asistență juridică se poate
referi și la încheierea unui contract; merge un avocat în fața notarului și spune în baza
contractului de asistență juridică, eu vreau să vând casa clientului meu. Vi se pare normal?
Cam așa e și în fața instanței, care ar fi diferența? Că vii să dai un consimțământ pe care
partea trebuie să îl dea autentic. Ori să se prezinte personal, ori să dea procură autentică la
notar.
Revenind, limitele mandatului: poate să facă orice acte în fața aceleiași instanțe, în
aceeași etapă procesuală (înțeleasă ca primă instanță, apel, recurs sau cale de atac de
retractare), dar la actele de dispoziție trebuie un mandat special atât pentru mandatarul avocat
cât și pentru cel neavocat.
La reprezentantul legal nu pot să vorbesc de mandat special, pentru că el chiar
reprezintă partea. Dar în cazul lui despre ce condiție suplimentară vorbesc? Încuviințarea
prealabilă a instanței sau a autorității administrative competente. Prin urmare, această ultimă
parte se referă la instituția autorizării de către instanța de tutelă. Reprezentantul legal nu are
nevoie de mandat special, defapt el ar fi în situația în care să o dea, chiar, în măsura în care
alege un reprezentant convențional. Chiar și așa, dacă am toate aceste condiții îndeplinite, asta
nu înseamnă că automat instanța o să spună bine, o să iau act de ce spui tu. Nu, îi permite art.
81(2) să cenzureze aceste acte și să spună când nu sunt în interesul acelei persoane ocrotite, și
să îți respingă cererea și să meargă mai departe să judece procesul.
Art. 81(2) Actele procedurale de dispozitie prevazute la alin. (1), facute in
orice proces de reprezentantii minorilor, ai persoanelor puse sub interdictie si ai
disparutilor, nu vor impiedica judecarea cauzei, daca instanta apreciaza ca ele nu
sunt in interesul acestor persoane.
Iată, instanța rămâne cu o capacitate de a aprecia dacă e în interesul persoanei cererea
de renunțare la dreptul dedus judecății, cererea de a încheia o tranzacție, achiesarea la
pretențiile celeilalte părți.
Î: asta chiar în ipoteza în care avem autorizarea instanței de tutelă?
R: nu există o astfel de distincție. Nu e aprecierea instanței învestite cu soluționarea
cauzei, dar de actul de dispoziție ea trebuie să seamă.
Revenim la reprezentarea convențională. Am spus că:
 - distingem între PF și PJ: cine poate să reprezinte PF, cine PJ;
- cum se face dovada calității de reprezentant: mandatar avocat, mandatar neavocat,
consilier juridic;
- care este conținutul și limitele mandatului;
Ceea ce am omis să facem (vom mai reveni la conținutul mandatului), este mandatul
general. Mandatarul general poate să reprezinte partea în justiție? Ne răspunde art. 86
Articolul 86 Mandatul general
Mandatarul cu procura generala poate sa reprezinte in judecata pe mandant,
numai daca acest drept i-a fost dat anume. Daca cel care a dat procura generala nu
are domiciliu si nici resedinta in tara sau daca procura este data unui prepus, dreptul
de reprezentare in judecata se presupune dat.
Deci iată, procura generală nu îți dă drept de reprezentare în justiție, dar spune teza a
IIa că există o prezumție legală relativă că poate fi infirmată prin proba contrară.
Deci pot să dau un drept de reprezentare convențional unui mandatar avocat, neavocat
sau consilier juridic (după cum sunt PF sau PJ), iar mandatul dat unui prepus sau unui
mandatar general are acest efect în funcție de distincțiile de la art. 86: mandatul general dat
mandatarului nu este presupus și pentru reprezentare în justiție, doar în ipoteza în care partea
nu are domiciliu sau reședință în țară (atunci se presupune că l-am lăsat să se ocupe de toate
problemele mele, inclusiv cele legate de acțiunile în justiție). Iar dacă dacă dau mandat unui
prepus se presupune că este și pentru judecată.
Dar să nu uităm, revenind la prepus, că în cazul PJ nu pot să dau mandat prepusului, ci
numai consilierului juridic
Ex: sunt admin unei soc com, daca mandatez contabilul sa ma reprezinte in instanta, e
reprezentare conventionala, nu legala. Deci nu oricarui prepus, ca daca dau unui prepus care
nu e permis de art 84(1) mandatul este nul pe capacitate de folosinta.
Deci cine poate sa ma reprezinte, care e forma mandatului, care e continutul si limitele
mandatului.
Art 87 (2) vorbeste de un specific in cazul mandatului dat avocatului pentru
exercitarea cailor de atac, si anume:
Art. 87 Conţinutul mandatului
(1) Mandatul este presupus dat pentru toate actele procesuale îndeplinite în faţa
aceleiaşi instanţe; el poate fi însă restrâns, în mod expres, la anumite acte.
(2) Avocatul care a reprezentat sau asistat partea la judecarea procesului poate face,
chiar fără mandat, orice acte pentru păstrarea drepturilor supuse unui termen şi care s-ar
pierde prin neexercitarea lor la timp şi poate, de asemenea, să introducă orice cale de atac
împotriva hotărârii pronunţate. În aceste cazuri, toate actele de procedură se vor îndeplini
numai faţă de parte. Susţinerea căii de atac se poate face numai în temeiul unei noi
împuterniciri.
 Ex: Popescu a fost avocatul reclamantului in fata primei instante, actiunea se respinge
sau se admite numai in parte, poate sa exercite calea de atac fara sa aiba o imputernicire?
Poate instanta sa-i ceara imputernicirea? NU! Pt ca nu are nevoie de o imputernicire noua,
fiindca mandatul, apropo de continutul mandatului, se extinde in cazul mandatului avocatului
si in exercitarea caii de atac, deci, practic dincolo de art 81, in fata unei instante, poate si in
calea de atac pt ca e vb de un act de conservare a unui drept, tocmai de aceea spune in teza
finala ca asta nu inseamna ca poate sa si sustina calea de atac, ca partea poate sa si-o retraga,
pt sustinere ca sa mai faca acte de procedura ii trebuie deja un alt mandat. Deci mandatul dat
in fata primei instante se extinde numai la redactarea caii de atac, pt ca e vb despre un drept
care s-ar pierde prin neexercitarea sa in termenul prevazut de lege, si nu se refera doar la caile
de atac, ci si la alte dr care s-ar putea pierde, aici se includ si masurile asiguratorii, etc.
Intrebare: la penultima teza unde scrie: „...toate actele de procedura se vor indeplini
numai fata de parte...”, se refera la situatia coparticiparii, in caz in care contractul unuia
dingtre parati sau unuia dintre reclamanti face apel doar fata de acela?
Raspuns: se refera la faptul ca ac cale de atac, nu s eproduc in nume personal de
avocat ci in calitate de reprezentant, deci efectele actului de procedura se produc cu privire la
parte, nu cu privire la dosar. E o prezumtie absoluta? Nu e o prezumtie!!!, ci de fapt, revenim
la continutul mandatului, art 87 (1) Mandatul este presupus dat pentru toate actele procesuale
îndeplinite în faţa aceleiaşi instanţe; el poate fi însă restrâns, în mod expres, la anumite acte,
si alin. 2 spune ca avocatul nu are nevoie de mandat sa exercite calea de atac, revenind la (1)
el poate fi restrans in mod expres la anumite acte, eu daca vreau sa ma asigur ca avocatul nu
face apel , spun „dar nu poate sa daca ape fara un mandat expres”, daca nu, pur si simplu
acesta este continutul mandatului , deci nu e o prezumtie, e o norma supletiva, daca nu l-am
restrans acesta este continutul lui. Se aplica norma supletiva, stiti ca un contract se
completeaza cu tot ceea ce legea prevede, din dr subtantial. N-am spus care-s limitele, poi
sunt acelea prevazute de la lege pt ca nu am derogat de la ele. Deci clar fata de parte se
indeplinesc, ca daca partea nu i-a limitat mandatul nu poti sa-l trragi la raspundere pt ca acesta
e continutul mandtului lui, de aceea actele se indeplinesc fata de parte.
Recapitulare: formele reprezentarii, ce e reprezentarea de plano, ce e reprezentarea
judiciara, conventionala, nu am insistat ft mult ca am zis ca in fata primei instante precum si
in caile de atac, pers fizice pot fi reprezentate, „pot” inseamna „ daca vor”, deci reprez
conventionala e una optionala, sigur ca o sa vedeti in cazul anumitor insittutii ca pers fizica,
chiar daca e reprezentata conventional, trebuie sa se prezinte personal in fata instantei, de ex
sa raspunda la interogatoriu, sau in procesul de divort, reclamantul trebuie sa se prezinte ca
sa-si sustina actiunea, ca altfel se respinge ca nesustinuta. Dar in principiu,pt orice act de
procedura in rest poate sa fie reprezentata, nu trebuie sa vina ea personal, sa semneze ea
personal.

Cum inceteaza mandatul, cum se poate renunta la mandat, in ce conditii se poate

revoca mandatul:
INCETAREA MANDATULUI:
Art. 88 Încetarea mandatului
 Mandatul nu încetează prin moartea celui care l-a dat şi nici dacă acesta a devenit
incapabil. Mandatul dăinuieşte până la retragerea lui de către moştenitori sau de către
reprezentantul legal al incapabilului.
Oare reclamantul daca are avocat, sigur ca mandatul va inceta daca moare mandatarul,
asta n are rost nici sa vorbim. Dar este o chestiune interesantam, nu e ca in dr substantial, deci
nu inceteaza prin moartea mandantelui, sau prin f ca mandantele e pus sub interdictie, ci el
continua, stiti ca am vb la transmiterea calit proc, ca at cand o parte decedeaza sunt introduce
in proces mostenitorii si instanta ii va intreba „intelegeti sa ii dati in continuare mandat
aceluias mandatar conventional?” dar problema se pune in cazul in care ei nu spun nimic, pt
ca am situatii unui mandatar avocat/neavocat mandatul nu inceteaza pt ca a murit partea ii
introduci mostenitorii, ca cealalta parte are interesul sa se judece in continuare ca ei asta vor,
ca de fapt de aceea se introduc, instanta ii intreaba prin citatie: vedeti ca aveti mandatar, mai
vreti sa va reprezinte? si ei nu spun nimic, ce se intampla in acest caz? In incheierea de
admitere a cererii de recuzare sau a cererii de stramutare, ce se intampla? Ce spune art 88:
mandatul dainuieste pana la retragerea lui de catre mostenitori, nu e retras=> Dainuieste! Deci
daca nu spui nimic inseamna ca nu l-ai retras!
Sau in cazul punerii sub interdictie se numeste un reprezentant legal, acesta la fel, e
intrebat, mostenitorii isi retrag mandatul? Ast daca nu spune nimic inseamna ca nu e retras,
daca e retras n-au decat sa se prezinte personal sau sa incheie un alt mandat conventional in
baza lui 83(1).

RENUNTAREA SI REVOCAREA MANDATULUI:

Observati ca 88 vb de retragerea mandatului, 89 vb despre revocarea mandatului, imi
spuneti daca exista vreo diferenta?
Renuntarea la mandat – se face de catre mandatar
Revocare – se face de cel care a dat mandatul
Conditiile revocarii si renuntarii:
Publicitatea renuntarii si revocarii mandatului:
Trebuie sa i se comuinice si celeilalte parti, nu pot sa spun doar instantei ca am
renuntat, trebuie sa stie si cealalta parte pt ca daca vine mandatarul desi mandantele nu i0a
spus nimic celeilalte parti, cealalta parte in continuare ii va comunica mandatarului actele
(comuniacrea actelor intre avocati/consilieri juridici) eu presupun ca in continuare e
mandatarul sau daca nu m-a comunicat, cu toate efectele ce decurg din acest lucru.
89 (2) da, nu poate, dar si daca totusi renunta. Deci odata daca renunta trebuie sa
instiinteze pe toata lumea, si pe mandante ca sa stie sa-si angajeze un alt mandatar, tocmai
aceasta este ratiunea termenului de 15 zile, sa-si gaseasca alt mandatar, doar nu va ramane
fara asigurarea dr la aparare; si daca totusi face acest lucuru, sunt avocatul reclamantului si cu
o zi inainte de termen sau chiar la termen eu zic ca renunt? Ce facem? Nu e un motiv de
repunere in termen? BA DA! Ar putea daca ar fi niste dr care trebuie exercitate la acel termen
de judecata sub sanctiunea decaderii, s-ar putea discuta daca partea ar putea solicita sau nu
repunerea in termen.
 Ex: vreau sa formulez obiectiuni la raportul de expertiza depus cu 10 zile inainte de
termen si avocatul m-a lasat cu ochii in soare si eu nu inteleg nimci din acel raport. Partea
roaga frumos instanta sa-i dea termen pt ca nu poate singur sa depuna concluzii.
Ar putea sa fie un motiv de repunere in termenul de efectuarea a unui act de
procedura. Mandatarul va rsp fata de mandant, poate fi obligat sa il despagubeasca inclusiv
fata de cealalta parte se poate discuta de despagubiri pt amanarea procesului si mai poate fi
amendat eventual. Se incadreaza sau nu in 187? Citim 187 frumos . Da, 187 instanta va
putea aplica sanctiunea (2) amenzii judiciare intre 50 si 700 lei in cazul: c) neprezentarea
avocatului, care nu şi-a asigurat substituirea sa de către un alt avocat, a reprezentantului sau
a celui care asistă partea ori nerespectarea de către aceştia a îndatoririlor stabilite de lege
sau de către instanţă, dacă în acest mod s-a cauzat amânarea judecării procesului;
⇨ Despagubiri fara de mandante si partea adeversa + amenda judiciara
Apropo, v-am zis ca va cer amenda, nu pe de rost, dar pot sa vina intrebari: pot sa
amendez partea pt cerere de recuzare facuta cu rea-credinta de ex. Le vom citi pe cele pe care
trebuie sa le stim.
Pauza: „ ce verde este iarba!...”
Am terminat institutia reprezentarii.

Exceptia lipsei calitatii de reprezentant:

Dovada calitatii de reprezentant in conditiile art 151: Cererea formulată prin
reprezentant (1) Când cererea este făcută prin mandatar, se va alătura procura în original
sau în copie legalizată. – se refera la mandatarul conventional.
Si art 151 (2) Avocatul şi consilierul juridic vor depune împuternicirea lor, potrivit
legii.
Despre celelalte alin. am discutat deja.
Nu exista o astfel de dovada anexata actului de procedura efectuat prin reprezentant,
se invoca exceptia lipsei calitatii de reprezentant - art 82. Ce fel de exceptie este? De
procedura, nu se refera la conditiile de exercitare a actiunii civile ca sa fie de fond. Absoluta
sau relativa? Ca sa vedem cine o poate invoca, poate s-o invoce si instanta din oficiu? DA!
Art 82 (1) Chiar spune cand instanta constata lipsa dovezii calit de reprezentant va da un
termen scurt, adica ea poate sa faca aceasta constatare inclsuiv din oficiu. Deci e o exceptie
absoluta. Pana cand poate fi invocata? numai in fata aceleasi instante. Observati ca la orice
tip de reprezentare se refera practic, sigur ca nu s epune prob reperz judiciare care e dispusa
chiar de instanta in procesul pendent, dar si reprez legal si cel convenrtional tre sa faca dovada
calitatii de reprezentant in cond lui 151.
Lipsa acestei dovezi se invoca de catre instanta, de fapt se invoca lipsa calitatii de
reprezentant, ca daca nu ai dovedit inseamna ca nu esti reperzentant.
Poate fi invocata numai in fata aceleasi instante, nu direct in etapa procesuala imediat
urmatoare, daca n-am invocat-o in fata primei instante nu pot s-o fac direct in apel ca motiv
de apel. Spune acest lucru alin 2: „ exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant inaintea
primei instante nu poate fi invocata pentru prima oara in calea de atac”. Acest art se aplica si
in cazul apelului, daca n-am invocat in apel lipsa calitatii de reprezentant, nu o pot face direct
in recurs.
Era o discutie pe VCPC care nu avea un astfel de text, nu pot sa in direct in calea de
atac si sa spun ca anterior nu s-a facut dovada calitatii de reprez, pot sa cer insa in calea de
atac, bun s-a facut cerera de chemare in judecata si nu s-a depus dovada in fata primei instante
dar acelasi avocat exercita calea de atac, acolo da! Invoc exceptia lipsei calitatii de
reprezentant in apel, dovedeste-mi ca ai calitatea de reprezentant a partii pt a putea exercita
apelul. La fel se aplica si pt recurs.
Se invoca exceptia si ce se intampla? Daca nu a anexat imputerncirea: ca la lipsa de
semnatura, nu ti-o anuleaza, ci iti atrage atentia, iti da un termen pt acoperire. Daca la
termenul urmator nu se face dovada calitatii de reprezentant sau daca nu se acopera lipsa,
cererea se anuleaza pt ca este facuta de o alta persoana decat partea.
Cine poate sa plateasca cheltuielile de judecata? (cred) Daca nu se face dovada
inseamna ca nu am mandatar . Am discutat in prima ora. Se presupune ca a actionat in nume
personal si ea suporta cheltuielile de judecata ca nu e normal sa plateasca partea, deci am
exercitata o cale de atac de cineva, cealalta parte se va apara fata de cerera de apel pt ca i se
comunica,
Ex concret: hot primei instante=se respinge actionea recl, se exerc apel de catre un avocat care
n-are imputernicire in fata primei instante, da? Deci nu se aplica acel 87(2). Instanta invoca
lipsa calit de reprez si av nu depunde imputernicire, partea nu spune la mandatar plateste
partea sau plateste avocatul, sau alta persoana? Sau poate face ceva suplimentar? Sa citeze
partea si sa o intrebe „l-ati mandatat?”
ex: zice partea ca ea n-a mandatat pe nimeni, in ac sit e normal sa obilg partea? ca cerera se
anuleaza dar cealalta parte s-a apart pana una alta, ca imputernicirea se depune intr-un
exemplar la instanta, nu se si comunica celeilalte parti. In practica nu se depune in copii
legalizate s-o comunici celeilalte parti sa vada ca ala n are calitate de reprezentat, vede doar la
primul termen de judecata.
Oricum in procedura apelului n-am etapa de regularizare care sa-mi permita sa anulez
cererea de apel fara s-o comunic celeilalte parti deci oricum ocazioneaza cheltuieli. Se
comunica oricum cererea de apel, se fixeaza un termen, instanta de apel anuleaza cererea pt ca
e facuta de o pers care nu sia- dovedit calitatea de reprez. In ac situatie daca daca partea
cealalta si-a angajat avocat, cheltuielile le va cere de la cel care a exercitat calea de atac fara
sa dovedeasca calitatea de reprezentant, nu de la parte. logic! Pt ca a fost exercitata personal
de o persoana care nu are calitate procesuala si cu ac argumentare sa-l obligi la plata
cheltuielilor de judecata.
Dar daca este facut de un alt avocat decat cel acre a reprez partea in prima instanta,
sigur ca daca am continutul mandatului pe 87(2) acolo instanta nici nu poate invoca lipsa calit
de reprez pt ca e dovedita cu imputernicirea din fata primei ninstante daac nu e restransa acea
imputernicire.
Oricum in cazul contr de asistenta judiciara, in cuprinsul lui se trece cu privire la ce il
mandateaza, ca spune legea statutului ca trebuie sa cuprinda ac lucruri. N-o sa vedeti contr de
asistenta sa nu spuna limitele. Dar teoretic daca nu spune se va aplica 87 alin 1 si 2. = norme
supletive. Ciontractul se completeaza cu ceea ce prevede legea.
Ar fi o discutie eventual, care ramane tema de casa, n-o sa v-o dau la examen, ce se
intampla daca partea nu spune nimic, daca ati fii judecatori ce ati face? Cereti sa se depuna
dovada calitatii de reprez si nu se depune, ati citat partea, partea nu spune nimic, ca ipoteza
mea era ca partea nu a mandatat pe nimeni, ei, ai citat partea si partea nu spune nimic. Daca
nu spune ca ea nu l-a mandatat, nu are decat sa plateasca, ea trebuie sa vina sa se apere si sa
spuna, ca n-o sa stea instanta dupa ea. Cand te citeaza in apel si vezi ca esti apelant si tu stai
ca mutu’ ce sa zica instanta?! Daca el zice ca nu a mandatat sa vina sa se apere si at nu va
putea fi obligat la cheltuieli de judecata, ci va fi obligat cel care fara mandatat a exercitat
calea de atac cauzand cheltuieli de judecata partii adverse.
Intrebare: exceptia lipsei calitatii de reprezentant este dilatorie sau peremptorie?
Rsp: 82 (1) teza I: daca nu se acopera va fi peremptorie, si teza II, daca se acopera va
fi dilatorie. Tineti minte ca am facut la clasificarea exceptiilor, unde am mai intalnit ac
constructie juridica? La lipsa capacitatii de exercitiu, era la fel, putea sa fie ratificat actul de
parte, lipsa semnaturii.

ASISTENTA JUDICIARA SI AMENZILE JUDICIARE

N-o sa discutam ft pe larg, vreau numai sa stiti daca puteti apela la ac instituie la o
adica. Sa vedem ce inseamna fiecare.
Art 90 vb doar de conditii de acordare, dar daca va duceti la OUG 51/2008 privind
ajutorul pb judiciar in materie civila care se aplica numai persoanelor fizice, are o definitie la
Art. 1: Ajutorul public judiciar reprezinta acea forma de asistenta acordata de stat care are
ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil si garantarea accesului egal la actul de
justitie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciara, inclusiv
pentru executarea silita a hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii.
Adica scopul ajutorului public judiciar este sa am acces efectiv la instanta si sa ma pot
apara efectiv. Se refera la ambele faze, si la faza de judecata si la faza de executare silita.
In faza de judecata - accesul la instanta presupune sa am bani sa platesc o taxa de
timbru si asistenta juridica se refera la scutirea, reducerea, esalonarea, amanarea platii taxei de
timbru, sau combinatii ale acestora, vedem imediat
In faza executarii silite - se refera, in afara de taxa platita pt executare si onorariul
executorului judecatoresc, ca daca n-am bani sa platesc un executor jud nu pot demara
executarea silita si dr de a ma apara efectiv adica sa mi se asigure un avocat care sa fie paltit
de catre stat si sa aiba alte cheltuieli din proces, ce alte cheltuieli mai pot fi suportate in
conditiile asistentei judiciare? Ni le anumera in textul alin 2 b) in cazul persoanei fizice si
anume: in afara de taxa de timbru apararea si asistenta gratuita printr-un avocat desemnat de
barou, aici mi-l desemneaza Baroul nu instanta automat, instanta numai constata necesitatea si
acorda ajutorul public judiciar si Baroul il desemneaza.
Art 90 (2) c) orice alte modalitati prevazute de lege: adica cele enumerate in OUG
51/2008, daca va uitati la cuprins spune: asistenta prin avocat, dar sectiunea 3 si 4 ne vb
despre celelalte modalitati: ajutor pb judiciar sub forma platii onorariului expertului,
traducatorului sau interpretului, pt cei care nu cunosc lb romana sau este minoritar si vrea sa
se exprime in lb matena in fata instantei si sub forma onorariului executorului judecatoresc.
Expertiza este un mijloc de proba. Accesul la instanta – in faza de execuatre silita – sub forma
paltii onorariului executorului judecatoresc.
Acestea sunt formele de ajutor public judiciar numai in cazul persoanelor fizice.
Deci prima chestiune, taxa de timbru, in general cererile se formuleaza asa: cere
scutire, daca nu se acorda scutire, at macar reducere/amanare/esalonare. Ultimele 3 se pot
combina. Sigur ca daca se acorda scutire, nu am ce reducere sa mai cer etc. Dar daca doar
reduc, as putea sa platesc si in rate, sau taxa integrala sa o platesc in rate, sau sa reduc, sa
aman si sa esalonez diferenta pe o perioada de timp. Toate ac lucruri trebuie aratate in
incheierea prin care se solutioneaza cererea de ajutor public judiciar.
Cine o formuleaza?
Partea din proces, o sa vedeti ca in anumite situatii se poate acorda si exatraprocesual,
Instanta incuviinteaza in functie de veniturile familiei partii, are o limitare prev de lege
– eu nu va cer toate aceste chestiuni, vreau doar sa le trecem in revista. Nu pot face fata
cheltuielilor din proces ca persoana fizica, ma adresez instantei cu o cerere si in fct de
veniturile mele pe care le dovedesc pe cap de familie mi se va admite in totalitate sau in parte
cerera, o sa vedeti ca am un text care permite judecatorului o marja de apreciere, ca de aceea
v-am spus ca tineti minte s-a declarat neconstituional textul cu reprezentarea obligatorie prin
avocat in recurs (art 13 teza II) ca de fapt legea ajutorului pb judiciar nu ofera suficiente
garantii in cazul persoanelor juridice pt ca acolo nu am deloc ajutor pb judiciar pe asistenta
judiciara, o sa vedeti imediat, dar la persoana fizica am un text care permite instantei o marja
de apreciere: chiar daca are un venit mai mare decat cel prevazut de lege ca sa i se acorde
ajutor pb judiciar, daca totusi acest venit fata de circumstantele concrete in care se afla partea,
i-ar impiedica accesul la justitie, judecatorul poate sa ii acorde inclusiv scutire totala de plata
a taxei de timbru, chiar daca nu se incadreaza in acele bareme de venit pe cap de familie.
Ex; e ft bolnav, are cheltuieli mari cu intretinerea copiilor, sau o rata imensa la banca
contarctata inainte. Nu intram in detalii pe jurisprudenta pe ajutor pb judiciar. Eu am respins o
cerere de ajutor pb judiciar unor pensionari care nu aveau venit, sa stiti ca cererea de
reexaminare s-a admis. Ramane o anumita marja de apreciere, ramana la latitudnea instantei
sa aprecieze ce inseamna si aceasta lipsa de venituri, se pot face apoi cereri de reexaminare.
Se adreseaza compeltului care judeca cauza, se da o incheiere, impotriva incheierii
poti face cerere de reexaminare, aceatsa se va judeca de un alt compelt al aceleiasi instante si
hotararea este definitiva, in cazul persoanei fizice.
Observati ca in cazul persoanei juridice, ajutorul pb judiciar se rezuma numai la taxa
judiciara de timbru. OUG 51/2008 nu se aplica persoanei juridice, numai persoanei fizice
avem text expres, tocmai pt ca in cazul persoanelor juridice se acorda numai pt taxa judiciara
de timbru, dispozitiile privind acordarea ajutorului pb judiciar persoanei juridice sunt curpinse
in leega taxelor de timbru = OUG 80/2013 art 42 (2), 43.
Art 42 (2): Instanta acorda persoanelor juridice, la cerere, facilitati sub forma de reduceri,
esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru actiuni si
cereri introduse la instantele judecatoresti, in urmatoarele situatii:
a) cuantumul taxei reprezinta mai mult de 10% din media venitului net pe ultimele 3 luni de
activitate;
b) plata integrala a taxei nu este posibila deoarece persoana juridica se afla in curs de
lichidare sau dizolvare ori bunurile acesteia sunt, in conditiile legii, indisponibilizate.
(3) In mod exceptional, instanta poate acorda persoanelor juridice reduceri, esalonari sau
amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru, in alte cazuri in care apreciaza, fata de
datele referitoare la situatia economico-financiara a persoanei juridice, ca plata taxei de
timbru, la valoarea datorata, ar fi de natura sa afecteze in mod semnificativ activitatea
curenta a persoanei juridice.
(4) Reducerea taxei de timbru poate fi acordata separat sau, dupa caz, impreuna cu
esalonarea sau amanarea platii.
Art. 43. - (1) Cererea pentru acordarea facilitatilor la plata taxei judiciare de timbru
se poate formula prin cererea de chemare in judecata sau in conditiile art. 33 alin. (2) ori art.
36.
(2) Pentru solutionarea cererii de acordare a facilitatilor la plata taxei judiciare de
timbru, instanta poate solicita orice lamuriri si dovezi partii sau informatii scrise
autoritatilor competente.
(3) Asupra cererii de acordare a facilitatilor la plata taxei de timbru instanta se
pronunta fara citare, prin incheiere motivata data in camera de consiliu. Incheierea se
comunica solicitantului si partii adverse, daca este cazul.
(4) Impotriva incheierii, partile interesate pot formula cerere de reexaminare, in
termen de 5 zile de la data comunicarii incheierii. Cererea este scutita de la plata taxei
judiciare de timbru.
(5) Cererea de reexaminare se solutioneaza in camera de consiliu de un alt complet,
instanta pronuntandu-se prin incheiere irevocabila.

Ceea ce mai este specific persoanie juridice este faptul ca ea nu poate sa ceara (adica
poate sa ceara orice dar nu i se va da) scutirea de plata a taxei judiciare de timbru. Nici 90(4)
NCPC, nici art 42 (2) OUG 80/2013 nu permite scutirea totala de plata a taxei judiciare de
timbru, persoana juridica poate sa ceara doar reducerea, amanare esalonare sau combinarea
acestora, dar nu si scutirea. O sa vedeti ca de asemenea, nu sunt atat de amanuntit reglem
conditiile acordarii acestui ajutor ca in cazul persoanelor fizice unde se arata ce venituri trb sa
aiba, ce acte trebuie sa depuna ca sa dovedeasca nevoie.
In caul persoanelor juridice, ramana la latitudinea instantei ce acte ii cere, ce venituri
trebuie sa aiba pt a justifica ac ajutor pb judiciar.
Trb sa tineti minte ca daca partea castiga procesul, ele vor fi puse in sarcina celeilalte
parti, ca pe tine te scutesc, dar daca tu plateai cheltuielile de judecata, le recuperai de la
cealalta parte care a pierdut procesul, ei nu le-ai paltit tu, le-a platit statul dxar statul va
recupera cheltuielile de la partea care a pierdut procesul. Dar adaca tu ai pierdut procesul aste
e, statul nu mai are de la cine sa recupereze cheltuielile.
Daca se dovedeste ca am cerut cu rea-credinta ma obliga sa platesc si poate sa mi se
aplice si o amenda de 5 x ajutorul pb judiciar.
La persoana fizica spune clar – ca daca partea castiga procesul, ajutorul pb judiciar se
pune in sarcina celeilalte parti, deci statul va recupera.
La persoana juridica nu am un astfel de text, as putea sa recuperez de la ceallata parte
care a pierdut procesul? Ar fi analogie, da pot sa aplic aici analogia? NU!
Interzicerea aplicarii analogiei in art 10 NCC: Legile care derogă de la o dispoziţie
generală, care restrâng exerciţiul unor drepturi civile sau care prevăd sancţiuni civile se
aplică numai în cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege.
Nu suntem oare aici? BA DA!, Deci daca n am un astfel de text nu pot fi in analogie
sa aplic tetul din OUG 51 care se aplica doar persoanei fizice. E treaba legiuitorului ca statul
nu isi recupereaza banii.
Exemplu de intrebare din acest capitol: persoana juridica poate beneficia de ajutor pb
judiciar sub forma:
a) Asistentei juridice gratuite - fals
b) Platii executorului judecatoresc - fals
O intrebare de genul acesta pot sa va pun

AMENZI
(n-o sa va spun ca sa va incurc o suma, in cadrul unei intrebari pot sa spun ca pt formularea
cutare pot sa sancionez cu amenda, de ex.)
Le vom citi pe cele pe care trebuie sa le stim:

Art. 187
Încălcarea obligaţiilor privind desfăşurarea procesului. Sancţiuni
(1) Dacă legea nu prevede altfel, instanţa, potrivit dispoziţiilor prezentului articol,
va putea sancţiona următoarele fapte săvârşite în legătură cu procesul, astfel:
1. cu amendă judiciară de la 100 lei la 1.000 lei:
a) introducerea, cu rea-credinţă, a unor cereri principale, accesorii, adiţionale sau
incidentale, precum şi pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice;
- NU trebuie

b) formularea, cu rea-credinţă, a unei cereri de recuzare sau de strămutare;

- trebuie
c) obţinerea, cu rea-credinţă, a citării prin publicitate a oricărei părţi; -
trebuie
 d) obţinerea, cu rea-credinţă, de către reclamantul căruia i s-a respins cererea a
unor măsuri asigurătorii prin care pârâtul a fost păgubit; - NU trebuie
e) contestarea, cu rea-credinţă, de către autorul ei a scrierii sau semnăturii unui
înscris ori a autenticităţii unei înregistrări audio sau video; - NU trebuie

f) refuzul părţii de a se prezenta la şedinţa de informare cu privire la

avantajele medierii, în situaţiile în care a acceptat, potrivit legii; - trebuie

2. cu amendă judiciară de la 50 lei la 700 lei:

a) neprezentarea martorului legal citat sau refuzul acestuia de a depune mărturie
când este prezent în instanţă, în afară de cazul în care acesta este minor; - NU
trebuie
b) neaducerea, la termenul fixat de instanţă, a martorului încuviinţat, de către
partea care, din motive imputabile, nu şi-a îndeplinit această obligaţie; - NU
trebuie

c) neprezentarea avocatului, care nu şi-a asigurat substituirea sa de către un alt

avocat, a reprezentantului sau a celui care asistă partea ori nerespectarea de
către aceştia a îndatoririlor stabilite de lege sau de către instanţă, dacă în
acest mod s-a cauzat amânarea judecării procesului;
- nerespectarea termenului de 15 zile
d) refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea lucrării în mod
nejustificat la termenul fixat ori refuzul de a da lămuririle cerute; - NU trebuie
e) neluarea de către conducătorul unităţii în cadrul căreia urmează a se efectua o
expertiză a măsurilor necesare pentru efectuarea acesteia sau pentru efectuarea la
timp a expertizei, precum şi împiedicarea de către orice persoană a efectuării
expertizei în condiţiile legii; - NU trebuie
f) neprezentarea unui înscris sau a unui bun de către cel care îl deţine, la termenul
fixat în acest scop de instanţă; - NU trebuie
g) refuzul sau omisiunea unei autorităţi ori a altei persoane de a comunica, din
motive imputabile ei, la cererea instanţei şi la termenul fixat în acest scop, datele
care rezultă din actele şi evidenţele ei; - NU trebuie
h) cauzarea amânării judecării sau executării silite de către cel însărcinat cu
îndeplinirea actelor de procedură; - NU trebuie

i) împiedicarea în orice mod a exercitării, în legătură cu procesul, a

atribuţiilor ce revin judecătorilor, experţilor desemnaţi de instanţă în
condiţiile legii, agenţilor procedurali, precum şi altor salariaţi ai instanţei.
(2) Amenda nu se va aplica persoanelor la care se referă alin. (1) pct. 2, dacă
motive temeinice le-au împiedicat să aducă la îndeplinire obligaţiile ce le revin

Art. 188 Alte cazuri de sancţionare

 (1) Nerespectarea de către oricare dintre părţi sau de către alte persoane a măsurilor
luate de către instanţă pentru asigurarea ordinii şi solemnităţii şedinţei de judecată se
sancţionează cu amendă judiciară de la 100 lei la 1.000 lei.
(2) Nerespectarea de către orice persoană a dispoziţiilor privind desfăşurarea
normală a executării silite se sancţionează de către preşedintele instanţei de executare, la
cererea executorului, cu amendă judiciară de la 100 lei la 1.000 lei.

Art. 189 Despăgubiri pentru amânarea procesului

Cel care, cu intenţie sau din culpă, a pricinuit amânarea judecării sau a executării
silite, prin una dintre faptele prevăzute la art. 187 sau 188, la cererea părţii interesate, va
putea fi obligat de către instanţa de judecată ori, după caz, de către preşedintele instanţei de
executare la plata unei despăgubiri pentru prejudiciul material sau moral cauzat prin
amânare.

⇨ Tema de casa pt sem II art 189 – daca ac despagubire poate fi solicitata chiar
instantei care judeca procesul sau trebuie ceruta pe cale separata, pt ca tineti minte
la sanctiunea incalcarii cond de exercitare a actiunii civile, art 40 vb la (2) de
despagburi potrivit dr comun, adica poti sa mergi pe dr comun. La 189 trebuie sa
ma indrept pe dr comun cu o cerere. Ca la 40(2) sau ma indreo cu cererea la
instanta care judeca procesul?
Eu sunt partea perjudiciata printr0una din f de la 187 sau 188 care duc la amanarea
jduecarii sau executarii silite si cer despagubiri pt amanare, garantie a articolului 6 dr la proc
echitabl in termen optim si previzibil,
⇨ in procesul pendent sau pe cale separata?
La cerere tine de princ disponibilitatii, instanta nu imi va da daca eu nu cer.
Am mai intalnit despagubiri pt amanare aprocesului la contestatia pt tergiversarea
procesului.
Art. 190 Stabilirea amenzii şi despăgubirii
Abaterea săvârşită, amenda şi despăgubirea se stabilesc de către instanţa în faţa
căreia s-a săvârşit fapta sau, după caz, de către preşedintele instanţei de executare, prin
încheiere executorie, care se comunică celui obligat, dacă măsura a fost luată în lipsa
acestuia. Atunci când fapta constă în formularea unei cereri cu rea-credinţă, amenda şi
despăgubirea pot fi stabilite fie de instanţa în faţa căreia cererea a fost formulată, fie de către
instanţa care a soluţionat-o, atunci când acestea sunt diferite.
⇨ Si 190 ramane tema de casa

Art. 191 Cererea de reexaminare

(1) Împotriva încheierii prevăzute la art. 190, cel obligat la amendă sau despăgubire va putea
face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori
despăgubirii sau să se dispună reducerea acesteia.
(2) Cererea se face în termen de 15 zile, după caz, de la data la care a fost luată măsura sau
de la data comunicării încheierii.
(3) În toate cazurile, cererea se soluţionează, cu citarea părţilor, prin încheiere, dată în
camera de consiliu, de către un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau
despăgubirea.
(4) Încheierea prevăzută la alin. (3) este definitivă.