Dreptul Procesual Civil III

1. Consideraii generale asupra cilor de atac al hotrrilor judectoreti.

Caile de atac sunt mijloace sau remedii juridice procesuale prin intermediul carora se
poate solicita verificarea legalitatii si temeiniciei hotararilor judecatoresti si in final remedierea
greselilor savarsite. Ele sunt indispensabile in orice sistem procesual, pentru remedierea
eventualelor greseli de judecata sau de ordin strict procedural. De aceea legiuitorul a acordat
importanta cuvenita reglementarii detaliate a modului de exercitare a cailor legale de atac.
O caracteristica comuna a cailor legale de atac rezida in aceea ca ele se adreseaza, de
regula, instantelor ierarhic superioare. In acest fel se realizeaza un control judiciar eficient asupra
hotararilor judecatoresti pronuntate de judecatorii de la instantele inferioare.
2. Noiunea, necesitatea i importana cilor de atac.
Cale de atac Mijloc procesual prin care partea unui proces poate contesta hotrrea unei
instane, asigurndu-se verificarea legalitii i temeiniciei hotrrii, precum i nlturarea
eventualelor erori judiciare. n materie civil calea de atac ordinar este apelul, iar ci
extraordinare de atac sunt recursul, contestaia n anulare, revizuirea i recursul n interesul legii.
n materie penal cile de atac ordinare sunt apelul i recursul, iar ci extraordinare de atac sunt
contestaia n anulare, revizuirea i recursul n interesul legii.
-

necesitatea controlului de catre o instanta superioara, pentru a se putea indrepta eventualele erori
savarsite de prima instanta;
- categorii de cai de atac:
- care vizeaza hotarari ale instantelor judecatoresti;
- care vizeaza hotarari ale unor organe cu atributii jurisdictionale care nu fac parte din sistemul
instantelor judecatoresti;
- prin care se exercita controlul asupra hotararilor unor organe cu activitate jurisdictionale si care
se rezolva de alte organe decat instantele judecatoresti ex: plangerea adresata Ministerului
Finantelor impotriva deciziei prin care directia generala a finantelor publice a rezolvat o
contestatie privind impunerea impozitului; (dupa epuizarea cailor de atac in sistemul acestor
organe va putea fi sesizata printr-o cale de atac si cel putin o instanta judeactoreasca);
Rolul cailor de atac in procesul civil
- posibilitatea de a se indrepta greselile dintr-o hotarare, datorata fie partilor (care nu l-au informat
corect pe judeactor sau nu s-au aparat complet), fie judecatorului care nu si-a exercitat rolul activ, nu
a apreciat corect situatia de fapt sau nu a interpretat corect legea; => protectia dreptului subiectiv
civil;
- stimuleaza partile sa aiba o pozitie activa;
- pentru procuror mijlocul de a veghea la respectarea legalitatii in activitatea instantelor;
- instantele sunt obligate sa aiba un rol activ si sa dea hotarari legale si temeinice.

3. Deosebirea dintre controlul judiciar i controlul judectoresc.

Controlul judiciar = obligatia si dreptul pe care le au, intr-un sistem judiciar, instantele judecatoresti
superioare de a verifica, in conditiile si cu procedura stabilita de lege, legalitatea si temeinicia
hotararilor pronuntate de instantele judecatoresti inferioare lor si de a casa acele hotarari care sunt gresite
sau de a le confirma pe cele care sunt legale si temeinice.

instantele exercita un control de legalitate si temeinicie nu numai asupra hotararilor date de instante,
ci si asupra hotararilor date de organe cu activitate jurisdictionala si chiar asupra unor acte
administrative obisnuite, fara caracter jurisdictional; => prin controlul judiciar se controleaza hotarari
judecatoresti, in timp ce pe cale controlului judecatoresc se exercita controlul asupra unor acte ce
emana de la organe ce nu fac parte din sistemul judiciar sau chiar asupra unor acte administrative
obisnuite.

4. Clasificarea cilor de atac.

Clasificare:

a
b
c
d
-

in functie de conditiile de exercitare:

ordinare pot fi exercitate, fara ca motivele de exercitare sa fie limitate; pot fi folosite o singura
data, in ordinea stabilita de lege;
extraordinare nu pot fi folosite, in principiu, cat timp este deschisa o cale ordinara de atac.
in functie de instanta competenta sa solutioneze calea de atac:
cai de reformare se solutioneaza de o instanta superioara celei care a pronuntat hotararea si prin ele
se realizeaza controlul judiciar;
cai de retractare se adreseaza chiar instantei care a pronuntat hotararea atacata, pentru a o retrage
si a pronunta alta.
in functie de faptul daca provoaca sau nu o noua judecata in fond:
cai devolutive provoaca o noua judecata in fond (in aceleasi limite) fiind posibila readministrarea
probelor de la prima instanta si administrarea oricaror probe noi (apelul);
cai nedevolutive realizeaza un control asupra hotararii atacate, fara a se administra, in principiu,
probe noi (recursul).
in functie de faptul daca partile au sau nu acces direct la exercitarea caii de atac:
cai de atac comune
cai de atac speciale recursul in interesul legii si recursul in anulare (pot fi exercitate numai de
procurorul general, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei).

5. Reguli comune privind instituirea i exercitarea cilor de atac.

Reguli comune privitoare la instituirea si exercitarea cailor legale de atac
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Precizari prealabile

6.

Aspecte teoretice din jurisprudena CEDO privitor la cile de atac.

Legalitatea cailor de atac

Ierarhia cailor de atac
Unicitatea dreptului de a exercita o cale de atac
Neagravarea situatiei partii in propria cale de atac

7. Noiunea i importana apelului n verificarea hotrrilor i ncheierilor

judectoreti.
Apelul reprezint o cale de atac:
de reformare
cu caracter suspensiv i
cu caracter devolutiv
utilizat n procesul penal mpotriva hotrrilor nedefinitive pronunate de prima instan.
Apelul determin o nou judecat n fapt i n drept a cauzei n al doilea grad de jurisdicie i se
adreseaz instanei superioare (tribunal, tribunal militar teritorial, curtea de apel, curtea militar de apel).

Apelul prezint urmtoarele trsturi:

a) este o cale de atac ordinar;

b) este o cale de atac ireverenioas;
c) este o cale de atac de reformare;

d) este o cale de atac de fapt i de drept;

e) declaneaz o nou judecat a cauzei n fond;
f) pune n micare un control complet asupra hotrrii primei instane cu privire la orice lips de
legalitate i temeinicie;
g) este o cale de atac accesibil oricrei persoane interesate.

8. Condiiile de fond ale apelului (obiectul apelului, hotrrile susceptibile

apelului, hotrrile i ncheierile ce pot fi atacate cu apel, subiecii

apelului, termenul de depunere a apelului i repunerea n termenul de
apel).
Elementele apelului:

partile: apelant si intimat in apel; se poate exercita de reclamant, de parat, de intervenient (nu si cel
accesoriu apleul lui se socoteste neavenit daca partea pentru care a intervenit nu a facut ea insasi
apel) si de procuror (indiferent daca a luat sau nu parte la fond); partea care a renuntat in mod expres
la apel sau care a executat de buna voie hotararea, in tot sau in parte, nu mai are dreptul sa declare
apel;
- pentru a putea exercita apelul conditii: calitatea procesuala, capacitatea procesuala si
existenta unui drept;
- apelul nu schimba calitatea partilor;
- si in apel se poate transmite calitatea procesuala, legal sau conventional;
- tertii care nu au participt la judecata in fond nu pot declara apel; exceptii:
- in materie necontencioasa apelul poate fi facut de orice persoana interesata, chiar daca nu a
participat la fond;
- dobanditorul cu titlu particular al unui drept sau bun ce formeaza obiectul litigiului daca
transmisiunea a avut loc dupa pronuntarea hotararii de fond si inainte de expirarea termenului
de aple are dreptul la apel si la recurs;
- creditorul chirografar poate exercita apelul pe calea actiunii oblice in numele creditorului sau,
cu exceptia cauzelor cu caracter strict personal.
obiectul: hotararea primei instante (toate hotararile date de judecatorii si tribunale in prima instanta,
indiferent daca s-au pronuntat sau nu in fond);
cauza: nemultumirea partii, ce vizeaza hotararea primei instante.

9. Condiiile de form a apelului.

Efectele apelului:

este suspensiv (hotararea primei instante nu se pune in executare pe perioada apelului);

este devolutiv (se rejudeca fondul, in tot sau in parte, in functie de nemultumirea partii);
in apel nu se pot formula pretentii noi; exceptii:
- cerere de interventie voluntara accesorie;
- cerere de interventie voluntara principala (numai cu acordul partilor);
- cerere reconventionala, a partilor impotriva intervenientului.
in apel nu se poate schimba calitatea partilor, obiectul si cauza cererii de chemare in judecata.
sesizarea instantei: instanta competenta este instanta ierarhic superioara celei care a pronuntat
hotararea atacata; termenul este de 15 zile (termen legal imperativ daca nu este respectat apelul
este respins ca tardiv) de la data comunicarii; exceptii:
- hotararea de declinare a competentei instantei 5 zile de la pronuntare;
- incheierea de asigurare a dovezilor, pe cale principala 5 zile de la pronuntare (partile au fost
in sedinta) sau de la comunicare (nu au fost);
- incheierea de indreptare a greselilor materiale 15 zile de la pronuntare sau de la
comunicare;
- ordonanta presedintiala 5 zile de la pronuntare sau de la comunicare;
- hotararea de divort 30 de zile de la comuniacare;

procurorul 15 zile de la pronuntare (daca a fost prezent) sau de la comunicare (daca nu a

fost prezent).
termenul se intrerupe prin:
- moartea partii care este interesata sa faca apelul, care urmeaza sa fie exercitat de catre
mostenitori (respectiv de la numirea unui tutore sau curator pentru acestia daca sunt minori sau
interzisi);
- moartea mandatarului deoarece lui i s-a comunicat hotararea; curge din nou de la
comuniacrea hotararii catre parte;
- imprejurare independenta de vointa partii repunerea in termen se face in 15 zile de la
incetarea imprejurarii.

10. Cererea de apel i cuprinsul ei.

cererea de apel cuprinde:
- numele, domiciliul partilor;
- obiectul cererii (hotararea care se ataca), data pronuntarii, numarul dosarului;
- cauza apelului;
- aratarea probelor de care intelege sa se foloseasca sau cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare
daca nici atunci, apelul este respins ca nemotivat;
- semnatura;
Se anexeaza inscrisurile (eventual lista martorilor) ca la prima instanta se achita taxa de timbru (=
50% din taxa aplicabila in prima instanta), cererea se formuleaza in atatea exemplare cati intimati sunt +
1 pentru instanta; cererea se depune la instanta a carei hotarare se ataca sub sanctiunea nulitatii.

11. Actele primei instanei dup primirea cererii de apel.

Aciunile primei instane dup primirea cererii de apel
(1) Preedintele primei instane, dup ce primete cererea de apel i nscrisurile alturate care
nu au fost prezentate n prim instan, dispune nregistrarea cererii de apel cel trziu a doua zi.
(2) Pn la expedierea dosarului n instan de apel, apelantul este n drept s retrag apelul,
naintnd o cerere scris, care se anexeaz la dosar.
(3) Dup expirarea, pentru toi participanii la proces, a termenului de depunere a apelului,
prima instan este obligat s expedieze a doua zi instanei de apel dosarul mpreun cu
apelurile depuse i nscrisurile alturate care nu au fost prezentate n prim instan.
(4) Pn la expirarea, pentru toi participanii la proces, a termenului de depunere a apelului,
nimeni nu este n drept s reclame dosarul din prima instan. Participanii la proces pot lua
cunotin de materialele din dosar, de apelurile i referinele depuse i s nainteze referine
motivate mpotriva apelurilor i referinelor.
12. Efectele cererii de apel.
Efectele introducerii cererii de apel:

investeste instanta de apel;

se suspenda hotararea primei instante;
se stabileste cadrul procesual;
hotararea de apel inlocuieste hotararea primei instante.
presedintele instantei de la curtea de apel da termen minim 30 de zile pentru citare (poate fi redus la
5 zile);
se judeca de 3 judecatori;
pot fi aduse probe noi sau instanta poate dispune refacerea lor; ele se arata in cerere/intampinare, sau,
cel mai tarziu la prima zi de infatisare;

in apel vor putea fi invocate pentru prima oara numai exceptii absolute: prescriptia, lipsa de calitate,
puterea lucrului judecat; exceptiile relative pot fi invocate NUMAI daca au fost invocate in termen in
fata primei instante si aceasta le-a respins sau a omis sa se pronunte cu privire la ele.

13. Instana competent s soluioneze apelul.

Hotrrile care pot fi atacate cu apel i instanele
competente s judece cererile de apel
(1) Hotrrile pronunate n prim instan de judectorii pot fi atacate cu apel la curile de apel
de drept comun.
(2) Hotrrile pronunate n prim instan de judectoriile economice de circumscripie pot fi
atacate cu apel la Curtea de Apel Economic.
(3) Nu pot fi atacate cu apel hotrrile pronunate n prim instan de judectoriile de drept
comun i de cele economice n litigii care rezult din raporturile de contencios administrativ,
precum i alte hotrri prevzute de lege.
(4) Nu pot fi atacate cu apel hotrrile pronunate n prim instan de curile de apel de drept
comun, de Curtea de Apel Economic, de Colegiul civil i de contencios administrativ i de
Colegiul economic ale Curii Supreme de Justiie.
(5) Hotrrile pronunate n prim instan dup reexaminarea pricinii pot fi atacate cu apel
dup reguli generale.
14. Referina intimatului la cererea de apel.
naintarea referinei mpotriva apelului
(1) Participanii la proces snt n drept s prezinte n scris obiecii mpotriva apelului, anexnd
nscrisurile care confirm corectitudinea obieciilor.
(2) Referinele i nscrisurile trebuie s fie depuse cu attea copii ci participani la proces snt,
plus cte o copie pentru instana de apel, n termenul prevzut la art.370 alin.(2).
(3) Copiile de pe nscrisuri se legalizeaz n modul stabilit de lege .

15. Incidente procedurale la faza primirii cererii de apel de ctre instana

de apel. Cazurile cnd cererii de apel nu i se d curs. Restituirea cererii

de apel.
Incidentele in apel:
- suspendarea voluntara sau legala ca in prima instanta;
- perimarea judecatii ca in prima instanta; de la data pronuntarii hotararii de perimare a apelului se
definitiveaza prima hotarare;
- renuntarea la judecata numai cu consimtamantul paratului => se anuleaza prima hotarare;
- renuntarea la dreptul subiectiv fara consimtamantul paratului;
- achiesarea;
- tranzactia.
Este sau nu intampinarea obligatorie (Ciobanu da):
- daca intimatul nu a primit in termen comunicare motivelor de apel si a dovezilor aratate, va putea cere la prima
infatisare un termen pentru aceasta;
- daca intimatul lipseste la acest termen si motivele nu au fost communicate instanta va dispune amanarea
cauzei si comunicarea;
- intimatul nu se va putea folosi inaintea instantei de apel de alte motive decat cele invocate la prima instanta sau
cele aratate in intampinare.
- hotararea instantei de apel = decizie, este definitv, se comunica partilor, poate fi pusa in executare; solutia
poate fi:

pastreaza sau schimba, in tot sau in parte, hotararea atacata;

desfiinteaza hotararea si o trimite spre rejudecare (daca nu a fost cercetat fondul sau s-a judecat in lipsa
partii nelegal citate);
- daca prima instanta nu a fost competenta, desfiinteaza hotararea si trimite cauza instantei competente;
- daca instanta a pronuntat o hotarare de declinare, desi era competenta, desfinteaza hotararea si o trimite
spre judecare;
cererea poate fi respeinsa ca inadmisibila, lipsita

16. Pregtirea pricinii pentru dezbaterile judiciare n instana de apel.

Pregtirea pricinii ctre dezbateri judiciare
(1) Instana de apel va efectua, n termen de 15 zile de la data primirii dosarului spre
examinare, actele procedurale n vederea pregtirii pricinii ctre dezbateri n edin de judecat
n conformitate cu art.185 i art.186.
(2) Instana de apel expediaz participanilor la proces copii de pe cererea de apel i de pe
nscrisurile care nu au fost prezentate primei instane, citeaz prile i ali participani la proces,
propunndu-le s depun, cu cel puin 3 zile nainte de judecarea apelului, noi referine i
nscrisuri la dosar.
(3) Referinele i nscrisurile se depun cu attea copii ci participani la proces snt, plus cte o
copie pentru instana de apel.
17. Prezentarea unor noi probe i pretenii n instana de apel.
Prezentarea unor noi probe i pretenii n instan
de apel
(1) Prile i ali participani la proces snt n drept s refac ori s completeze probele
administrate n prim instan, s prezinte noi probe, n condiiile prezentului cod, iar instana de
apel este obligat s administreze noi probe i s constate noi circumstane dac este necesar
soluionrii juste a pricinii.
(2) Pot fi citai n instan de apel martorii audiai n prim instan dac n cererea de apel se
contest depoziiile lor.
(3) n apel nu se poate schimba calitatea procedural a prilor, temeiul sau obiectul aciunii i
nici nu pot fi naintate noi pretenii. Se pot cere ns dobnzi, rate, venituri ajunse la termen i
orice alte despgubiri aprute dup emiterea hotrrii n prim instan, se poate solicita o
compensaie legal.
18. Termenul de examinare a pricinii n instana de apel.
Termenul de examinare a pricinii n instan
de apel
(1) Dup expirarea termenului de pregtire a pricinii ctre dezbateri n edin de judecat,
apelul se examineaz n cel mult 30 de zile.
(2) n pricini complicate i n cazul necesitii de a reclama probe suplimentare, preedintele
instanei de apel poate prelungi cu cel mult 30 de zile termenul de examinare a apelului.
(3) Pentru unele categorii de pricini pot fi stabilite prin lege termene mai reduse de examinare
a pricinii n instan de apel.
19. Procedura de judecare a apelului.
Procedura de judecare a pricinii in instan de apel

(1) Dispoziiile de procedur privind judecarea pricinilor civile n prim instan se aplic i n
instana de apel n msura n care nu snt contrare dispoziiilor prezentului capitol.
(2) Rolul instanei de apel se afieaz pn la edina de judecat.
20. Limitele de judecare a apelului.
Limitele judecrii apelului
(1) Instana de apel verific, n limitele cererii de apel, ale referinelor i obieciilor naintate,
legalitatea i temeinicia hotrrii atacate n ceea ce privete constatarea circumstanelor de fapt i
aplicarea legii n prim instan.
(2) n limitele apelului, instana de apel verific circumstanele i raporturile juridice stabilite
n hotrrea primei instane, precum i cele care nu au fost stabilite, dar care au importan pentru
soluionarea pricinii, apreciaz probele din dosar i cele prezentate suplimentar n instan de
apel de ctre participanii la proces.
(3) n cazul n care apelul nu este motivat ori motivaia nu cuprinde argumente sau dovezi noi,
instana de apel se pronun n fond, numai n temeiul celor invocate n prim instan.
(4) Instana de apel nu este legat de motivele apelului privind legalitatea hotrrii primei
instane, ci este obligat s verifice legalitatea hotrrii n ntregul ei.
(5) Instana de apel este obligat s se pronune asupra tuturor motivelor invocate n apel.
(6) Apelantului nu i se poate crea n propria cale de atac o situaie mai dificil dect aceea din
hotrrea atacat cu apel, cu excepia cazurilor cnd consimte i cnd hotrrea este atacat i de
ali participani la proces.
21. mputernicirile instanei de apel. Admiterea apelului sau respingerea

acestuia.
mputernicirile instanei de apel
(1) Instana de apel, dup ce judec apelul, este n drept:
a) s resping apelul i s menin hotrrea primei instane;
b) s admit apelul i s modifice hotrrea primei instane
c) s admit apelul i s caseze hotrrea primei instane, emind o nou hotrre
d) s admit apelul i s caseze hotrrea primei instane, restituind pricina spre rejudecare n
prim instan dac a constatat nclcarea sau aplicarea eronat a normelor de drept procedural
specificate la art.388. La solicitarea participanilor la proces, instana de apel este n drept s
judece pricina n fond, fr a o restitui n prim instan, n cazurile prevzute la art.388 alin.(1)
lit.b), c), e) i f);
e) s admit apelul i s caseze integral sau parial hotrrea primei instane, dispunnd
ncetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol.
(2) Dac hotrrea primei instane a fost casat pentru lips de competen material sau
jurisdicional, pricina se trimite spre rejudecare instanei competente, cu excepia cazului n care
se constat propria competen.
Cazurile n care nu se d curs cererii de apel
(1) Dac cererea de apel nu ntrunete condiiile prevzute la art.364 i 365 i dac cererea este
depus fr plata taxei de stat, judectorul instanei de apel dispune printr-o ncheiere s nu se
dea curs cererii, acordnd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

(2) Dac apelantul ndeplinete n termen indicaiile din ncheierea judectoreasc, apelul se
consider depus la data prezentrii iniiale.
(3) ncheierea instanei de apel de a nu se da curs cererii poate fi atacat cu recurs.
Restituirea cererii de apel
(1) Instana de apel restituie, printr-o ncheiere, cererea dac:
a) apelantul nu a ndeplinit n termen indicaiile instanei de apel din ncheierea emis n
conformitate cu art.368 alin.(1);
b) apelul a fost depus n afara termenului legal, iar apelantul nu solicit repunerea n termen
sau instana de apel a refuzat s efectueze repunerea n termen;
c) apelantul a naintat o nou pretenie, neexaminat n prim instan;
d) cererea de apel a fost depus de o persoan care nu este n drept s declare apel;
e) apelantul solicit restituirea apelului pn la nceperea dezbaterii pricinii n fond n instana
de apel
f) n virtutea legii, hotrrea nu poate fi atacat n apel.
(2) ncheierea judectoreasc de restituire a cererii de apel poate fi atacat cu recurs.

22. Temeiurile de drept material i procesual privind casarea sau

modificarea hotrrii instanei de fond.

Temeiurile casrii sau modificrii hotrrii
de

ctre

instana

de

apel

(1) Hotrrea primei instane se caseaz sau se modific de instana de apel dac:
a) circumstanele importante pentru soluionarea pricinii nu au fost constatate i elucidate pe
deplin;
b) circumstanele importante pentru soluionarea pricinii, pe care prima instan le consider
constatate, nu au fost dovedite cu probe veridice i suficiente;
c) concluziile primei instane, expuse n hotrre, snt n contradicie cu circumstanele pricinii;
d) normele de drept material sau normele de drept procedural au fost nclcate sau aplicate
eronat.
(2) O hotrre legal n fond nu poate fi casat numai din motive formale.
23. Incidente procedurale ce pot aprea n cursul examinrii pricinii n

ordine de apel. Retragerea apelului, renunarea reclamantului la

aciune, tranzacia de mpcare a prilor, ncetarea procesului i
scoaterea cererii de pe rol.
Retragerea apelului
(1) Apelantul i reprezentantul lui pot retrage apelul pn la dezbaterea pricinii n fond n
instan de apel. Retragerea se face n scris sau oral, n ultimul caz cu consemnare n procesverbal.
(2) Retragerea apelului naintat de procuror, de o alt persoan sau un organ mputernicit prin
lege s se adreseze n judecat pentru aprarea drepturilor, libertilor i intereselor legitime ale
unei alte persoane nu priveaz persoana n al crei interes este declarat apelul de dreptul de a-l
susine dup plata taxei de stat.

(3) Dac se admite retragerea apelului, instana de apel dispune printr-o ncheiere ncetarea
procedurii de apel, fapt ce se aduce la cunotin participanilor la proces, ncetarea procedurii n
privina persoanei care a renunat la apel i examineaz apelurile altor participani la proces.
ncheierea poate fi atacat cu recurs.
Renunarea reclamantului la aciune i tranzacia prilor
(1) Renunarea reclamantului la aciune i tranzacia ncheiat ntre pri dup depunerea
apelului se prezint instanei de apel n scris sub form de cerere.
(2) Examinarea cererii reclamantului de renunare la aciune sau a cererii prilor de ncheiere
a tranzaciei, efectele admiterii sau respingerii renunului sau tranzaciei au loc n conformitate
cu art.212.
(3) n caz de admitere a renunului reclamantului la aciune sau de confirmare a tranzaciei
dintre pri, instana de apel anuleaz hotrrea atacat i dispune ncetarea procesului dac snt
respectate prevederile art.60 alin.(5).
24.

Adoptarea i pronunarea deciziei. Elementele structurale ale deciziei.

Adoptarea i pronunarea deciziei

(1) Dup ncheierea dezbaterilor judiciare i ascultarea susinerilor orale, completul de
judecat se retrage n camera de deliberare pentru adoptarea deciziei.
(2) Deliberarea judectorilor i adoptarea deciziei se efectueaz conform prevederilor art.238,
240, 241 i 242.
(3) Decizia adoptat se pronun n edin de judecat de preedintele ei sau de un alt
judector din completul de judecat.
(4) Decizia instanei de apel poate fi atacat cu recurs n modul stabilit de prezentul cod.
Cuprinsul deciziei
(1) Decizia instanei de apel trebuie s conin:
a) denumirea instanei care a emis decizia, completul de judecat;
b) locul i data pronunrii deciziei;
c) numele sau denumirea apelantului i calitatea lui procedural;
d) expunerea succint a hotrrii primei instane, a motivelor cererii de apel, a noilor probe,
lmuririle participanilor la procesul n apel;
e) motivele concluziilor instanei de apel i referirea la legea guvernant;
f) concluziile instanei de apel n urma examinrii apelului.
(2) n cazul respingerii apelului, instana de apel este obligat s indice n decizie motivele
respingerii.
(3) n cazul casrii integrale sau pariale a hotrrii i restituirii pricinii spre rejudecare,
instana de apel este obligat s menioneze n decizie actele procedurale care trebuie efectuate n
prim instan la rejudecarea pricinii.
(4) Decizia este semnat de toi judectorii care au examinat apelul, inclusiv de judectorul
care are opinie separat
25.

Efectele deciziei instanei de apel.

hotararea instantei de apel = decizie, este definitv, se comunica partilor, poate fi pusa in executare; solutia
poate fi:

--pastreaza sau schimba, in tot sau in parte, hotararea atacata;

- desfiinteaza hotararea si o trimite spre rejudecare (daca nu a fost cercetat fondul sau s-a judecat in lipsa partii
nelegal citate);
- daca prima instanta nu a fost competenta, desfiinteaza hotararea si trimite cauza instantei competente;
- daca instanta a pronuntat o hotarare de declinare, desi era competenta, desfinteaza hotararea si o trimite spre
judecare;
- cererea poate fi respeinsa ca inadmisibila, lipsita de interes, tardiva;
- cererea pote fi anulata ca netimbrata etc.

26.

Obligativitatea indicaiilor instanei de apel expuse n decizia sa, pentru

instana care rejudec cauza.

indicaiile instanei de apel

(1) n caz de casare a hotrrii primei instane i de restituire a pricinii spre rejudecare,
indicaiile instanei de apel expuse n decizie snt obligatorii pentru instana care rejudec
pricina.
(2) Instana care examineaz pricina n ordine de apel nu este n drept s prejudece n
indicaiile sale c o anumit prob ar inspira sau nu ncredere, c unele probe ar fi mai temeinice
dect altele i nici s stabileasc ce hotrre ar trebui adoptat dup rejudecarea pricinii.
(3) Indicaiile instanei de apel privind aplicarea legii snt obligatorii pentru prima instan
care rejudec pricina.
27.

Noiunea, importana i caracterele recursului.

Recursul
= calea de atac prin care partea interesata sau procurorul solicita, in conditiile si pentru motivele
prevazute de lege, desfiintarea unei hotarari date fara drept de apel sau de un organ cu activitate
jurisdictionala, urmarindu-se , in principiu, sa se dispuna rejudecarea fondului.
Caracter:

nu este devolutiv, nu este suspensiv de executare (decat pentru anumite motive bine determinate).

28. Obiectul, subiecii i termenul de declarare a recursului ca condiii de

fond.
Elementele recursului:
- parti aceleasi, numarul lor nu se poate mari sau micsora in recurs; in privinta celor care nu au declarat recurs,
sau impotriva carora nu a fost declarat recurs, hotararea devine irevocabila. (=> in cazul coparticiparii
procesuale principiul independentei procesuale); cazurile in care o terta persoana ce nu a avut calitatea de
parte poate declara recurs cele din apel = recursul impotriva ordonantei de adjudecare -de orice persoana
interesata.

obiectul hotararea care se ataca:

- hotararile date fara drept de apel;
- hotararile date in apel, indiferent daca prin ele s-a solutionat fondul ori un aspect procedural si
fara a interesa daca apelul a fost admis, respins, anulat sau perimat; nu pot fi insa atacate cu apel

hotararile date in prima instanta si care nu au fost apelate; hotararile date in apel, prin care se
desfiinteaza sentintele pronuntate in prima instanta si se trimit cauzele spre rejudecare;
- hotararile pronuntate intr-o contestatie in anulare, revizuire sau contestatie la titlu vor fi
susceptibile de recurs numai daca si hotararile ce au format obiectul acestor mijloace procesuale
puteau fi atacate cu recurs;
- NU hotararile pronuntate in contestatia in anulare, revizuirile si contestatiile la titlu indreptate
impotriva hotararilor date in recurs, hotararile instantei de recurs (indiferent daca vizeaza recursul
sau judecata in fond, dupa casare), deciziile de perimare a recursului, hotararile de stramutare; nu
se poate declara recurs impotriva unei hotarari care ti-a dat castig de cauza, chiar daca nu esti
multumit de considerentele hotararii;
- incheierile premergatoare se ataca odata cu hotararea; exceptie: incheierile prin care s-a intrerupt
sau suspendat cursul judecatii pot fi atacate separat cu recurs, insa numai in masura in care si
hotararea care ar urma sa se pronunte in cauza este susceptibila de recurs.
cauza recursului nelegalitatea sau netemienicia hotararii atacate cu recurs.

Termenul de declarare a recursului

(1) Recursul se declar, n condiiile prezentului capitol, n termen de 15 zile de la data
comunicrii hotrrii sau deciziei motivate, dac legea nu prevede altfel.
(2) Pentru participanii la proces, termenul de declarare a recursului ncepe s curg de la
data comunicrii hotrrii sau deciziei motivate, chiar dac recursul a fost fcut anterior.
(3) Pentru persoanele care nu au fost atrase n proces, termenul de declarare a recursului
ncepe s curg din momentul n care au luat cunotin, n mod legal, de hotrrea sau decizia
judectoreasc.
(4) Repunerea n termenul de 15 zile poate fi efectuat de instana de recurs n condiiile
art.116.
29. Instana competent s examineze recursul. Compunerea completelor

de judecat.
Instanele competente s examineze recursul
(1) Curile de apel judec recursurile declarate mpotriva hotrrilor emise n prima instan
fr drept de apel.
(2) Colegiul civil i de contencios administrativ sau, dup caz, Colegiul economic al Curii
Supreme de Justiie examineaz recursurile declarate mpotriva hotrrilor emise n prim
instan de ctre curtea de apel respectiv.
(3) Colegiul lrgit al Curii Supreme de Justiie, constituit n conformitate cu prevederile
art.431 alin.(3), examineaz recursurile declarate mpotriva hotrrilor emise n prim instan de
Colegiul civil i de contencios administrativ sau de Colegiul economic al Curii Supreme de
Justiie.
30. Temeiurile de drept material i procesual de declarare a recursului.
Temeiurile declarrii recursului i casrii hotrrii
(1) Prile i ali participani la proces snt n drept s declare recurs n cazul n care:
a) nu au fost constatate i elucidate pe deplin circumstanele care au importan pentru
soluionarea pricinii n fond;
b) nu au fost dovedite circumstanele considerate de prima instan ca fiind stabilite;
c) concluziile primei instane, expuse n hotrre, snt n contradicie cu circumstanele pricinii;

d) au fost nclcate sau aplicate greit normele de drept material sau normele de drept
procedural.
(2) Se consider c normele de drept material snt nclcate sau aplicate eronat n cazul n
care instana judectoreasc:
a) nu a aplicat legea care trebuia s fie aplicat;
b) a aplicat o lege care nu trebuia s fie aplicat;
c) a interpretat eronat legea;
d) a aplicat eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consider c normele de drept procedural snt nclcate sau aplicate eronat n cazul n
care:
a) pricina a fost judecat de un judector care nu era n drept s participe la examinarea ei;
b) pricina a fost judecat n absena unui participant la proces cruia nu i
locul, data i ora edinei de judecat;

s-a comunicat

c) n judecarea pricinii au fost nclcate regulile cu privire la limba procesului;

d) instana a soluionat problema drepturilor unor persoane neantrenate n proces;
e) hotrrea nu este semnat de judector sau este semnat de judectorul nemenionat n
hotrre;
f) n dosar lipsete procesul-verbal al edinei de judecat.
(4) Temeiurile prevzute la alin.(3) se iau n considerare ntotdeauna i din oficiu de ctre
instan.
31. Cererea de recurs i cuprinsul ei, ordinea de depunerea a cererii de

recurs.
Cuprinsul cererii de recurs
(1) Cererea de recurs trebuie s fie dactilografiat i trebuie s cuprind:
a) denumirea instanei la care se depune recursul;
b) numele, denumirea, calitatea procesual a recurentului sau a persoanei ale crei interese le
reprezint, adresa lor;
c) numele sau denumirea intimatului i adresa lui;
d) data pronunrii hotrrii atacate cu recurs;
e) denumirea instanei care a emis hotrrea n fond, data pronunrii i dispozitivul hotrrii,
argumentele admiterii sau respingerii aciunii;
f) esena i temeiurile recursului, argumentul ilegalitii sau netemeiniciei hotrrii atacate,
solicitrile recurentului, propunerile respective;
g) data declarrii recursului i semntura recurentului.
(2) La cererea de recurs se anexeaz dovada de plat a taxei de stat i lista noilor nscrisuri.
(3) Dac cererea de recurs se depune de un reprezentant, la ea se anexeaz documentul,
legalizat n modul stabilit, care atest mputernicirile acestuia dac n dosar lipsete o astfel de
mputernicire.
32. Restituirea cererii de recurs.
Restituirea cererii de recurs

(1) Cererea de recurs se restituie dac:

a) recursul nu este declarat n temeiurile consemnate la art.400;
b) a fost depus n afara termenului legal, iar recurentul nu solicit repunere n termen;
c) a fost depus de o persoan care nu este n drept s declare recurs;
d) recurentul solicit restituirea recursului pn la dezbaterea pricinii n fond n instan de
recurs.
(2) Dup lichidarea neajunsurilor i respectarea celorlalte reguli stabilite de lege pentru
declararea recursului, restituirea cererii n cazurile prevzute la alin.(1) lit.a) i c) nu mpiedic
depunerea repetat a recursului n interiorul termenului prevzut de lege.
33. Efectul suspensiv al recursului.
Efectul suspensiv al recursului
Recursul suspend executarea hotrrii, cu excepia cazurilor prevzute de lege.
Efectul suspensiv al recursului se produce ope legis atunci cnd acesta a fost declarat n termenul
legal i numai n raport cu dispoziiile hotrrii fa de care s-au invocat motive de recurs.
Ca excepie, recursul nu suspend executarea hotrrii atacate n urmtoarele cazuri:
1) recursul declarat mpotriva ncheierii prin care judectorul a dispus n cursul urmririi penale
luarea msurii arestrii preventive sau prin care a constatat ncetarea de drept a acestei msuri
(art. 140-3 alin.8);
2) recursul declarat mpotriva ncheierii prin care instana a dispus n timpul judecii n prim
instan sau n apel luarea sau meninerea unei msuri preventive sau prin care a constatat
ncetarea de drept a acestei msuri (art. 141 alin.3);
3) recursul declarat mpotriva ncheierii prin care s-a dispus prelungirea arestrii preventive (art.
159 alin.8)
4) recursul declarat mpotriva ncheierii prin care instana a suspendat cauza pe motiv de boal a
inculpatului (art. 303 alin.3)
5) recursul declarat mpotriva hotrrii prin care instana a confirmat msura internrii medicale;
6) recursul declarat mpotriva hotrre (sentin sau decizie) s-a pronunat asupra lurii,
meninerii sau revocrii msurii arestrii preventive a inculpatului i asupra lurii sau revocrii
obligrii acestuia de a nu prsi localitatea sau ara (art. 350 alin.1 i alin.4);
7) recursul declarat mpotriva hotrrii instanei prin care aceasta a soluionat plngerea
mpotriva msurilor asiguratorii
34. Actele procedurale preparatorii ale instanei de recurs. Referina

intimatului asupra cererii de recurs.

Actele procedurale ale instanei de recurs
(1) Instana de recurs, dup ce primete dosarul mpreun cu cererea de recurs, desemneaz un
judector care s prezinte raportul asupra pricinii n edin de judecat. La Curtea Suprem de
Justiie, raportul poate fi fcut de un judector sau de un judector asistent.
(2) Judectorul raportor:
a) verific respectarea prevederilor art.400, 402 i 405 cu privire la declararea recursului. n
caz contrar, se aplic prevederile art.408 i art.409;

b) ordon expedierea, ctre participanii la proces, a copiilor de pe recurs i de pe nscrisurile

alturate. Intimatului i se propune s prezinte referin cu cel puin 5 zile nainte de data edinei
de judecat;
c) stabilete termenul judecrii pricinii i dispune citarea prilor i a celorlali participani la
proces.
(3) Judectorul raportor face parte n mod obligatoriu din completul de judecat la
examinarea recursului. Dac participarea lui n edin este imposibil, se numete un nou
raportor cu cel puin 3 zile nainte de judecarea pricinii.
35. Procedura de examinare a admisibilitii.
Procedura examinrii admisibilitii recursului
(1) n cazul n care se constat existena unuia din temeiurile prevzute la art.433, completul
din 3 judectori decide, printr-o ncheiere nemotivat, nesusceptibil de atac, asupra
inadmisibilitii recursului. n astfel de cazuri, se redacteaz un raport asupra inadmisibilitii
care, mpreun cu copia de pe recurs i copia de pe ncheiere, se pstreaz n instana de recurs,
n dosarul procedurii respective.
(2) Asupra admisibilitii recursului se decide fr citarea prilor.
36. Procedura de judecare a recursului. Limitele judecrii recursului.
Procedura de judecare a pricinii n instan de recurs
(1) Dispoziiile de procedur privind judecarea pricinilor civile n instan de apel se aplic i
n instana de recurs n msura n care nu snt contrare dispoziiilor prezentului capitol.
(2) n instan de recurs nu se poate schimba calitatea prilor, temeiul sau obiectul aciunii i
nici nu se pot nainta pretenii noi.
(3) n instan de recurs nu se pot prezenta probe noi, cu excepia nscrisurilor.
(4) n instan de recurs nu se ncheie proces-verbal.

37. Retragerea recursului.

Retragerea recursului
(1) Pn la nceperea dezbaterii recursului n fond, recurentul i reprezentantul su pot retrage
recursul. Retragerea se face prin depunerea unei cereri scrise.
(2) Recursul se retrage n condiiile art.374, care se aplic n modul corespunztor.
Renunarea reclamantului la aciune i
tranzacia prilor
(1) Renunarea reclamantului la aciune i tranzacia ncheiat ntre pri dup depunerea
recursului se prezint instanei de recurs n scris sub form de cerere.
(2) Examinarea cererii reclamantului de renunare la aciune sau a cererii prilor de ncheiere
a tranzaciei, efectele admiterii sau respingerii renunului sau tranzaciei au loc n conformitate
cu art.375.
38. mputernicirile instanei de recurs.
mputernicirile instanei de recurs

(1) Instana de recurs, dup ce judec recursul, este n drept:

a) s resping recursul i s menin hotrrea primei instane;
b) s admit recursul i s modifice hotrrea primei instane;
c) s admit recursul i s dea o nou hotrre fr a restitui pricina spre rejudecare, anulnd
hotrrea primei instane dac nu este necesar s verifice suplimentar dovezile prezentate n
instan de recurs i dac circumstanele pricinii au fost stabilite de prima instan, ns normele
de drept material au fost aplicate eronat;
d)s admit recursul i s caseze integral sau parial hotrrea primei instane, restituind
pricina spre rejudecare n prim instan n cazul n care eroarea judiciar a primei instane nu
poate fi corectat de instana de recurs;
e) s admit recursul i s caseze hotrrea primei instane, lund spre examinare pricina dac
constat c este competent s soluioneze pricina n prim instan sau n recurs;
f) s admit recursul i s caseze integral sau parial hotrrea primei instane, dispunnd
ncetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol dac exist temeiurile prevzute la art.265 i
267.
(2) Dac se constat mai multe motive ntemeiate dintre care unele in de modificare, iar
altele de casare, instana de recurs, pentru a asigura o judecat unitar, caseaz integral
hotrrea atacat.
(3) Hotrrea sau ncheierea casat nu are nici o putere legal. Actele de asigurare sau de
executare efectuate n temeiul unei astfel de hotrri sau ncheieri i pierd puterea legal dac
instana de recurs nu dispune altfel.
39. Decizia instanei de recurs. Elementele structurale ale deciziei.
Cuprinsul deciziei
(1) Decizia instanei de recurs trebuie s cuprind:
a) denumirea instanei care a emis decizia, completul de judecat;
b) indicaia locului i data emiterii deciziei;
c) numele sau denumirea recurentului, calitatea lui procedural;
d) expunerea succint a circumstanelor pricinii i rezumatul hotrrii atacate cu recurs;
e) rezumatul recursului, al noilor nscrisuri i referine prezentate n instan de recurs, al
explicaiilor participanilor la proces prezeni la judecarea recursului;
f) temeiurile concluziilor instanei de recurs i referina la legea guvernant;
g) concluziile fcute de instana de recurs n urma judecrii recursului.
(2) n cazul respingerii recursului, instana de recurs este obligat s indice n decizie
motivele respingerii.
(3) n cazul casrii integrale sau pariale a hotrrii i restituirii pricinii spre rejudecare,
instana de recurs este obligat s menioneze n decizie actele procedurale care trebuie efectuate
n prim instan la rejudecarea pricinii.
40. Obligativitatea indicaiilor instanei de recurs n caz de casare

hotrrii i restituirii spre judecare.

Indicaiile instanei de recurs

(1) n caz de casare a hotrrii primei instane i de restituire a pricinii spre o rejudecare,
indicaiile instanei de recurs expuse n decizie snt obligatorii pentru instana care rejudec
pricina.
(2) n cazul restituirii pricinii spre rejudecare, instana de recurs nu este n drept s prejudece
n indicaiile sale c o anumit prob ar inspira sau nu ncredere, c unele probe ar fi mai
temeinice dect altele i nici s stabileasc ce hotrre ar trebui adoptat dup rejudecarea
pricinii.
(3) Indicaiile instanei de recurs privind aplicarea legii snt obligatorii pentru instana care
rejudec pricina.
Puterea legal a deciziei instanei de recurs
Decizia instanei de recurs rmne irevocabil din momentul pronunrii.
41. Motivarea calitativ a deciziilor Curii Supreme de Justiie factor

important n promovarea i formarea practicii judiciare unitare.

42.

Obiectul, subiecii, termenul recursului mpotriva ncheierilor

judectoreti i instana competent s examineze recursul.

Recursul mpotriva ncheierii primei instane

(1) ncheierea dat n prim instan poate fi atacat cu recurs, separat de hotrre, de ctre
pri i de ceilali participani la proces n cazurile prevzute de prezentul cod i de alte legi,
precum i n cazurile n care ncheierea face imposibil desfurarea de mai departe a
procesului. Ea se examineaz n recurs conform regulilor stabilite de prezentul capitol.
(2) mpotriva celorlalte ncheieri pronunate n prim instan nu se poate face recurs.
Instanele competente s examineze recursurile
mpotriva ncheierilor emise n prim instan
(1) Curile de apel examineaz recursurile declarate mpotriva ncheierilor emise n prim
instan.
(2) Colegiul civil i de contencios administrativ sau, dup caz, Colegiul economic al Curii
Supreme de Justiie examineaz recursurile declarate mpotriva ncheierilor emise n prim
instan de ctre curile de apel de drept comun i, respectiv, de Curtea de Apel Economic.
(3) Colegiul civil i de contencios administrativ lrgit sau, dup caz, Colegiul economic lrgit
al Curii Supreme de Justiie examineaz recursurile declarate mpotriva ncheierilor emise de
Colegiul civil i de contencios administrativ sau de Colegiul economic al Curii Supreme de
Justiie.
43. Depunerea cererii de recurs. Procedura i termenul de examinare a

recursului.
depunerea recursului
(1) Recursul se depune de persoanele menionate n art.430, cu respectarea condiiilor
prevzute de art.437.
(2) Recurentul depune recursul la Curtea Suprem de Justiie, nsoit de attea copii ci
participani la proces snt, pltind tax de stat n cazurile prevzute de lege.
Articolul 437. Cuprinsul cererii de recurs
(1) Cererea de recurs trebuie s fie dactilografiat i trebuie s cuprind:

a) denumirea instanei la care se depune recursul;

b) numele, denumirea, calitatea procesual a recurentului sau a persoanei ale crei interese le
reprezint, adresa lor;
c) numele sau denumirea, adresa intimatului;
d) data pronunrii deciziei atacate cu recurs;
e) denumirea instanei care a emis decizia n apel, data pronunrii i dispozitivul deciziei,
argumentele admiterii sau respingerii apelului;
f) esena i temeiurile recursului, argumentul ilegalitii deciziei atacate, solicitrile
recurentului, propunerile respective;
g) data declarrii recursului i semntura recurentului.
(2) La cererea de recurs trebuie s se anexeze dovada de plat a taxei de stat, prevederile
art.85 i 86 neavnd inciden.
(3) n cazul cnd recursul este declarat prin reprezentant, la cererea de recurs se anexeaz i
documentul, legalizat n modul stabilit, care atest mputernicirile acestuia dac n dosar lipsete
o astfel de mputernicire.
44. mputernicirile instanei de recurs.
mputernicirile i actele de dispoziie ale instanei
(1) Instana, dup ce judec recursul, este n drept:
a) s resping recursul ca fiind nefondat i s menin decizia instanei de apel i hotrrea
primei instane, precum i ncheierile atacate cu recurs;
b) s admit recursul i s caseze integral sau parial decizia instanei de apel i hotrrea
primei instane, pronunnd o nou hotrre;
c) s admit recursul i s caseze integral sau parial decizia instanei de apel i hotrrea
primei instane, restituind pricina spre rejudecare n prim instan sau, dup caz, n instan de
apel, cnd eroarea judiciar nu poate fi corectat de ctre instana de recurs;
d) s admit recursul i s caseze decizia instanei de apel i hotrrea primei instane,
dispunnd ncetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol dac exist temeiurile prevzute la
art.265 i 267.
(2) Hotrrea sau decizia casat nu are nici o putere legal. Actele de asigurare sau de
executare fcute n temeiul unei astfel de hotrri sau decizii i pierd puterea legal dac
instana de recurs nu dispune altfel.
(3) n urma examinrii recursului, instana de recurs emite decizii i ncheieri, cu excepia
Plenului Curii Supreme de Justiie care emite hotrri.
(4) Actele de dispoziie ale instanei de recurs devin irevocabile n momentul pronunrii.
(5) n urma judecrii recursului, instana este n drept s pronune dispozitivul deciziei sau a
hotrrii, care urmeaz s fie redactate n termen de o lun.
45. Puterea legal a deciziei instanei de recurs privind recursul mpotriva

ncheierii.
Puterea legal a deciziei instanei de recurs pronunate asupra recursului mpotriva ncheierii

Decizia instanei de recurs pronunat dup examinarea recursului mpotriva ncheierii emise
n prim instan rmne irevocabil din momentul pronunrii i nu se supune nici unei ci de
atac
46. Noiunea, importana practic i particularitile revizuirii.
Reviziurea
= cale extraordinara de atac, exercitata numai impotriva hotararilor definitve, ce au rezolvat fondul;
se poate exercita numai pentru motivele strict prevazute de lege.
-

datorita unor imprejurari noi, necunoscute de instanta la data pronuntarii hotararii atacate => se cere instantei sa
revina, in baza noilor imprejurari.

Revizuirea ofera posibilitatea retractarii unei hotarari judecatoresti definitive care se vadeste
a fi gresita in raport cu unele imprejurari de fapt survenite dupa pronuntarea acesteia.
Retractarea unei hotarari judecatoresti definitive produce efecte grave pentru parti si pentru
stabilitatea raporturilor juridice civile. De aceea, legea admite revizuirea numai in cazurile
strict determinate de lege. Pe de alta parte, insa, revizuirea constituie un remediu procesual
important pentru inlaturarea acelor situatii exceptionale care au facut ca o hotarare
judecatoreasca sa fie viciata chiar in substanta sa.
47. Obiectul, subiecii i instanele competente s examineze cererea de

revizuire.
Elementele revizuirii:
- partile: revizuent, intimat in revizuire, procurorul, creditorii chrografari ai partilor, succesorii partilor (daca
transmisiunea a avut loc dupa pronuntarea hotararii atacate);

obiectul: o hotarare definitiva prin care s-a rezolvat fondul:

- hotararea primei instante, pronuntata cu ocazia primei judecati sau dupa casare cu trimitere;
- hotararea instantei de apel, pronuntata la prima judecata, sau in urma casarii cu trimitere;
- hotararea instantei de recurs, prin care evoca fondul, dupa casarea cu retinere.

Instanele competente s examineze cererea de revizuire

(1) Cererea de revizuire mpotriva unei hotrri rmase irevocabil prin neatacare se
soluioneaz de instana care a pronunat hotrrea n fond.
(2) Cererea de revizuire mpotriva unei hotrri care, fiind supus cilor de atac, a fost
meninut, modificat sau casat, emindu-se o nou hotrre, se soluioneaz de instana care a
meninut, a modificat hotrrea sau a emis o nou hotrre.
(3) Cererea de revizuire declarat n temeiurile prevzute la art.449 lit.j) se examineaz n
toate cazurile de Curtea Suprem de Justiie, n conformitate cu prevederile art.453.
48. Temeiurile (motivele) declarrii revizuirii.
Temeiurile declarrii revizuirii
Revizuirea se declar n cazul n care:
a) instana judectoreasc a depit, la pronunarea hotrrii, atribuiile puterii judectoreti;
b) s-a constatat, prin sentin penal irevocabil, c unul dintre participanii la proces sau unul
dintre judectori a comis o infraciune n legtur cu judecarea pricinii;
c) au devenit cunoscute unele circumstane sau fapte eseniale ale pricinii care nu au fost i
nu au putut fi cunoscute petiionarului anterior;

d) dup emiterea hotrrii, s-au descoperit nscrisuri probatoare care au fost reinute de un
participant la proces sau care nu au putut fi prezentate instanei ntr-o mprejurare ce nu depinde
de voina participantului la proces;
e) prin sentin penal irevocabil, au fost declarate mincinoase depoziiile martorului, fals
raportul de expertiz, incorect traducerea, fals nscrisul ori fals proba material n al cror
temei s-a emis hotrrea;
f) s-a anulat ori s-a modificat hotrrea, sentina sau decizia instanei judectoreti sau
hotrrea ori decizia unui alt organ care au servit drept temei pentru emiterea hotrrii sau
deciziei a cror revizuire se cere;
g) instana a emis o hotrre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost atrase n
proces;
h) hotrrea pronunat mpiedic adoptarea unei hotrri legale ntr-o alt cauz;
i) a fost aplicat o lege declarat neconstituional de ctre Curtea Constituional;
j) Curtea European pentru Drepturile Omului a derulat o procedur amiabil ntr-o cauz
unde figureaz ca parte n proces Guvernul Republicii Moldova, care consider c prin hotrrea
instanei s-a nclcat grav un drept prevzut de Constituia Republicii Moldova sau de
Convenia European pentru Aprarea Drepturilor Omului i a Libertilor Fundamentale;
k) Curtea European pentru Drepturile Omului a constatat o nclcare a drepturilor sau
libertilor fundamentale, precum i faptul c persoana interesat poate obine, potrivit legii
naionale, o despgubire, cel puin parial, prin anularea hotrrii pronunate de o judecat din
ar.
49. Termenele de depunere a cererii de revizuire i modul de calculare a lor.
Termenele de depunere a cererii de revizuire.
Calcularea lor
Cererea de revizuire se depune:
a) n termen de 3 luni din ziua cnd persoana interesat a luat cunotin de circumstanele
respective n cazurile prevzute la art.449 lit.a), g), h) i i);
b) n termen de 3 luni din ziua n care a devenit irevocabil sentina penal n cazurile
prevzute la art.449 lit.b) i e);
c) n termen de 3 luni din ziua cnd persoana interesat a luat cunotin de circumstanele
sau faptele eseniale ale pricinii care nu i-au fost cunoscute anterior i nu i-au putut fi cunoscute
n cazurile prevzute la art.449 lit.c);
d) n termen de 3 luni din ziua n care s-a descoperit nscrisul respectiv n cazurile prevzute
la art.449 lit.d);
e) n termen de 3 luni din ziua cnd persoana interesat a luat cunotin de hotrrea, sentina
sau decizia anulat sau modificat care au servit drept temei pentru emiterea hotrrii sau
deciziei a cror revizuire se cere n cazurile prevzute la art.449 lit.f);
f) n interiorul termenului de derulare a procedurii amiabile la Curtea European pentru
Drepturile Omului n cazul prevzut la art.449 lit.j);
g) n termen de 3 luni dup emiterea hotrrii Curii Europene pentru Drepturile Omului n
cazul prevzut la art.449 lit.k).
50. Depunerea cererii de revizuire i procedura de examinare a ei. Referina

asupra cererii de revizuire.

Depunerea cererii de revizuire

(1) Cererea de revizuire se depune n scris de persoanele menionate la art.447, indicndu-se
n mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 i anexndu-se probele ce le confirm.
(2) Cererea de revizuire se depune la instana competent prevzut la art.448.
(3) La cererea de revizuire se anexeaz dovada de plat a taxei de stat.
(4) Nu se admite depunerea repetat a cererii de revizuire.
(5) Instana de revizuire este n drept s suspende executarea hotrrii a crei revizuire se cere
dac se depune o cauiune n condiiile art.435.
Examinarea cererii de revizuire
(1) Instana examineaz cererea de revizuire n edin public n conformitate cu normele de
examinare a cererii de chemare n judecat.
(2) Dezbaterile snt limitate la admisibilitatea revizuirii i la faptele pe care se ntemeiaz.
(3) Participanilor la proces li se comunic locul, data i ora edinei. Neprezentarea lor ns
nu mpiedic examinarea cererii de revizuire.
51. mputernicirile i actele de dispoziie ale instanei de revizuire.
mputernicirile i actele de dispoziie ale
instanei de revizuire
(1) Dup ce examineaz cererea de revizuire, instana emite unul din urmtoarele acte de
dispoziie:
a) ncheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibil;
b) ncheierea de admitere a cererii de revizuire i de casare a hotrrii sau deciziei supuse
revizuirii.
(2) ncheierea de admitere a cererii de revizuire se pronun n camera de deliberare i se
supune cilor de atac o dat cu fondul, n condiiile legii.
(3) ncheierea de respingere a cererii de revizuire poate fi atacat cu recurs n instana ierarhic
superioar, cu excepia cazurilor n care cererea de revizuire este examinat de Curtea Suprem
de Justiie.
(4) n cazul n care o hotrre sau o decizie neexaminat n recurs a fost supus revizuirii,
pricina se judec, dup casarea hotrrii sau deciziei, conform regulilor generale stabilite de
prezentul cod, de ctre instana care a admis revizuirea.
(5) n cazul n care o hotrre examinat n recurs pentru care nu este prevzut calea de atac
apelul a fost supus revizuirii, pricina se trimite, dup casarea hotrrii, la rejudecare n instana
care a emis hotrrea.
(6) n cazul n care o hotrre examinat anterior n apel i n recurs a fost supus revizuirii,
pricina se trimite, dup admiterea cererii de revizuire, la rejudecare n apel.
(7) n urma judecrii cauzei dup admiterea cererii de revizuire, instana adopt o hotrre,
care poate fi supus cilor de atac prevzute de lege pentru hotrrea revizuit.
52. Securitatea i stabilitate raporturilor juridice corelat cu revizuirea.

Aspecte din jurisprudena CEDO.

53. Caracteristica general a executrii hotrrilor judectoreti ca faz de

finalizrile a procesului civil.

Consideratii generale
Hotararile judecatoresti ar fi inutile daca nu ar fi puse in executare. Activitatea judiciara
isi realizeaza scopul numai daca hotararea prin care se finalizeaza un litigiu este adusa la
indeplinire. Adesea hotararile judecatoresti sunt aduse la indeplinire de bunavoie, partea cazuta
in pretentii conformandu-se dispozitiei date de judecator. Nu putine sunt, insa, situatiile in care
este nevoie de apelarea la unele mijloace de coercitie statala. Alteori, pentru a determina punerea
in aplicare a unei hotarari se recurge la o alta hotarare judecatoreasca prin care cel ce refuza
executarea este obligat la plata unor sume de bani, aceasta din urma hotarare fiind executabila
silit1[1]. In cele ce urmeaza vom analiza cateva aspecte ale executarii silite a hotararilor
judecatoresti. Executarea silita nu priveste numai hotararile judecatoresti, ci si alte titluri
executorii. Uneori ea apare ca ultima faza a unui proces civil concret, iar alteori este unica faza a
acestuia. Executarea silita a fost definita, in general, ca acea faza a procesului civil in cadrul
careia creditorul isi poate realiza in mod efectiv drepturile statomicite intr-un titlu executoriu,
prin constrangerea patrimoniala a debitorului.

54. Participanii la executarea silit, drepturile i obligaiile lor procesuale.

EXECUTAREA SILITA
-

este a doua faza a procesului civil are ca scop realizarea practica a drepturilor stabilite prin hotarare si se
exercita atunci cand debitorul nu isi executa de buna-voie obligatiile stabilite de instanta;

este parte a procedurii civile;

Codul de procedura civila sediul general al materiei exista si reglamentari speciale.

= procedura prin intermediul careia titularul dreptului subiectiv civil recunoscut printr-un titlu executoriu
constrange, cu ajutorul organelor de stat competente, pe acel ce-i incalca dreptul, sa execute prestatia specificata in
titlu, asigurand in acest fel respectarea dreptului si restabilirea ordinii de drept incalcate.

Clasificarea normelor executionale:

a
b
c

in functie de intinderea camplui de aplicare: generale si speciale;

in functie de obiectul reglementarii: de organizare, de competenta si de procedura propriu-zisa);
dupa caracterul obligatoriu sau susceptibil de derogare al normei: imperative si dispozitive.

A Modalitatile si formele executarii silite

2 modalitati:

executarea silita directa (in natura):

- mobiliara;
- imobiliara;
- executarea altor obligatii de a face sau a nu face.

Executarea silita indirecta (executarea obligatiei pecuniar):

- mobiliara;
- imobiliara;
- urmarirea frcutelor prinse de radacini;
- urmarirea veniturilor unui imobil;
- decontarea bancara.
transformarea executarii silite directe in indirecta se poate face:
- daca exista o hotarare cu condamnare alternativa = o condamnare principala de predare a
bunului in natura si o candamnare alternativa = daca obligatia principala nu mai poate fi executata
in natura, ea va fi executata in bani (contravaloarea bunului);
- daca hotararea este cu o singura condamnare, creditorul, pentru a realiza aceasta transformare,
trebuie sa obtina un nou titlu executoriu (prin revizuirea hotararii initiale sau prin formularea
unei noi cereri de chemare in judecata);

participantii sunt: partile, organele de executare, tertele persoane direct interesate, anumite organe de stat,
altele decat instantele judecatoresti;

partile: creditor urmaritor si debitor urmarit; coparticiparea procesuala, posibila in faza de judecata,
inceteaza in faza executarii silite (explicatia caracterul unipatrimonial al executarii silite); creditorul
are dreptul de a alege bunurile debitorului pe care vrea sa le urmareasca determina si metoda de
urmarire exceptii:
- pentru persoanele incadrate in munca dreptul de urmarire al persoanelor juridice
creditoare este limitat la procedura de retinere a unei parti limitate din salariu;
- imobilul unui minor sau interzis nu poate fi pus in vanzare inaintea vanzarii mobilelor sale;
- creditorul nu poate urmari vanzarea imobilelor care nu ii sunt ipotecate decat in cazul in
care bunurile ce ii sunt ipotecate nu ajung pentru acoperirea creantei;
- vanzarea silita a bunurilor situate in diferite raze teritoriale nu poate fi provocata decat
succesiv, afara de cazul cand acele bunuri fac parte din una si aceeasi exploatare;
- daca debitorul justifica, prin contracte de arenda autentice, ca venitul curent al imobilelor
sale pe timp de 1 an este de ajuns pentru plata capitalului datoriei, dobanzilor si cheltuielilor,
si daca el da delegatie creditorului de a percepe acel venit, judecatoria poate suspenda
urmaririle (care pot fi continuate daca se prezinta vreun obstacol sau vreo opozitie la plata
datoriei).
este posibila transmisiunea dreptului => executarea silita poate fi ceruta de succesorii sau creditorii
debitorului; transmisiunea poate fi universala, cu titlu universal, cu titlu particular; pot fi urmariti si
garantii, mostenitorii debitorului (in cazul in care au acceptat succesiunea pur si simplu; sub beneficiu
de inventar numai in limita mostenirii; mostenitorii cu titlu particular doar pentru bunul mostenit,
si daca obligatia este in legatura cu bunul respectiv);
poate exista NUMAI o coparticipare activa mai multi debitori sa urmareasca acelasi creditor;
in cazul in care debitorul a decedat, trebuie facuta distinctia dupa cum:
- decesul a survenit inainte de a incepe executarea hotararile si titlul executoriu nu se vor
putea executa impotriva mostenitorilor (sub sanctiunea nulitatii) mai devreme de 8 zile din
momentul in care s-a facut o incunostiintare colectiva a titlului/hotararii la domiciliul
deschiderii succesiunii, in numele colectiv al succesorilor, fara a se arata numele si calitatea
fiecarui succesor;
- decesul a survenit dupa inceperea executarii si au ramas mostenitori care toti sunt majori,
executarea a inceput asupra bunurilor => se va continua in contra mostenitorilor la 8 zile
dupa ce, printr-o notificare au fost instiintati colectiv la ultimul domiciliu al defunctului; daca
exista mostenitori minori, executarea se susepnda pana la numirea unui reprezentant legal.
instanta competenta prima instanta de fond; daca prima instanta este curta de apel, hotarare se
executa prin mijlocirea tribunalului din localitatea in care isi are sediul curtea de apel; atributiile ei:
- judeca contestatia la executare (ce se formuleaza pentru litigii in timpul executarii silite);
- judeca cererile de poprire;
- judeca cererile de executare silita imobiliara;
- controleaza activitatea executorilor judecatoresti.

procurorul poate cere punerea in executare a hotararilor judecatoresti; poate pune concluzii in
procedura executarii; exercita cai de atac specifice (contestatia la executare);
tertii pot interveni pentru urmarirea bunurilor proprietatea lor, precum si datorita obligatiei impuse
de lege de a comunica date despre bunuri, sume de bani (datorie, dobanda);
organele de executare silita = executorii judecatoresti, ce functioneaza pe langa judecatorii si
tribunale si sunt numiti de ministrul justitiei; ei efectueaza executarea silita din ordinul instantei sau la
cererea creditorului (bazata pe titlul executoriu);
obiectul executarii silite obligatia in natura (la executarea silita directa); banii sau bunurile
debitorului (cu exceptii) ce urmeaza sa fie vandute la licitatie (pentru executarea silita indirecta);
exceptii vezi mai jos.

55. Executorul judectoresc i cheltuielile de executare.

Executor judecatoresc poate fi persoana care indeplineste urmatoarele conditii:
a) are numai cetatenia romana si domiciliul in R.M.;
b) are capacitatea deplina de exercitiu;
c) este licentiata in drept;
d) nu are antecedente penale si se bucura de o buna reputatie;
e) cunoaste limba romana;
f) este apta din punct de vedere medical pentru exercitarea functiei;
g) a indeplinit timp de 2 ani functia de executor judecatoresc stagiar si a promovat
examenul de capacitate sau, dupa caz, a exercitat timp de 3 ani o functie de specialitate
Executorul judecatoresc desfasoara urmatoarele activitati:
a) punerea in executare a dispozitiilor cu caracter civil din titlurile executorii;
b) notificarea actelor judiciare si extrajudiciare;
c) comunicarea actelor de procedura;
d) recuperarea pe cale amiabila a oricarei creante;
e) aplicarea masurilor asiguratorii dispuse de instanta judecatoreasca;
f) constatarea unor stari de fapt in conditiile prevazute de Codul de procedura civila;
g) intocmirea proceselor-verbale de constatare, in cazul ofertei reale urmate de
consemnarea sumei de catre debitor, potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila;
h) intocmirea, potrivit legii, a protestului de neplata a cambiilor, biletelor la ordin si a
cecurilor, dupa caz;
i)
orice alte acte sau operatiuni date de lege in competenta lui.
Cheltuielile de executare
(1) Cheltuielile de executare se compun din taxele pentru efectuarea actelor executorului
judectoresc, spezele procedurii de executare i onorariul executorului judectoresc.
(2) Debitori ai taxelor pentru efectuarea actelor de executare i ai spezelor procedurii de executare
snt n mod solidar creditorul i debitorul procedurii de executare, dac legea nu prevede altfel. n
cazul n care creditorul a avansat integral cheltuielile de executare, debitor al cheltuielilor devine
debitorul procedurii de executare.
(3) Partea care solicit ndeplinirea unui act sau ntreprinderea unei aciuni n cadrul procedurii de
executare este obligat s avanseze taxele pentru efectuarea actelor executorului judectoresc i
spezele procedurii de executare necesare n acest scop. Pentru actele sau aciunile dispuse i efectuate
din oficiu de ctre executorul judectoresc, cheltuielile se avanseaz de ctre creditor.
(4) Dac, potrivit documentului executoriu, calitatea de debitor o au mai multe persoane, acestea
achit solidar cheltuielile de executare.
(5) Partea interesat poate pretinde restituirea cheltuielilor de executare avansate prin naintarea
unei cereri executorului judectoresc i prezentarea dovezilor de achitare a cheltuielilor. Sumele ce
urmeaz a fi ncasate n calitate de cheltuieli de executare se ncaseaz n baza unei ncheieri emise de
executorul judectoresc, fr citarea prilor. ncheierea este un document executoriu. n cazul n care
cheltuielile nu au fost avansate, executorul judectoresc emite o ncheiere de ncasare a acestora n
temeiul borderoului de calcul al cheltuielilor de executare.
(6) Cererea creditorului, documentele care confirm achitarea, borderoul de calcul al cheltuielilor
de executare i originalul ncheierii de ncasare a acestor cheltuieli se anexeaz la dosarul de

executare.
(7) ncheierea privind ncasarea cheltuielilor de executare sau refuzul de emitere a unei astfel de
ncheieri pot fi contestate n modul prevzut la art. 66 al prezentului cod.

juridica si a promovat examenul de admitere in profesie.

56. Actele judectoreti i actele altor organe supuse executrii silite. Actele

executoriii i termenul prescripiei extinctive.

Titlurile executorii
= actele ce servesc la pornirea executarii silite, respectiv la realizarea drepturilor prevazute in act;

in principiu, sunt hotararile judecatoresti ramase definitive, iar pentru stramutarea de hotare si toate
celelalte asezari sunt hotararile judecatoresti ramase irevocabile;
titluri executorii: hotararile judecatoresti, actele autentice, cambiile, biletele la ordin, CEC-urile,
titlurile executorii notariale, pv de contraventii, contractele de v-c, contractele de prestari servicii,
contractele de inchiriere de locuinte de stat, contractul de imprumut, hotararea de partaj, hotarari
arbitrale investite cu formula executorie.
conditii pentru ca hotararea judecatoreasca sa poate fi pusa in executare:
- sa fie definitiva;
- sa fie investita cu formula executorie de prima instanta de fond (se face pe baza unei cereri a
creditorului, timbrata, introdusa la prima instanta, iar instanta da o incheiere, fara citarea partilor);
- creanta sa fie certa (suma datorata sa rezulte chiar din act), lichida (suma sa rezulte din act,
catimea sa fie determinata), exigibila (ajunsa la scadenta cand s-a dat un termen, executarea nu
se poate face pana la sosirea acelui termen creditorul va putea sa ceara executarea inainte de
termen daca:
- debitorul a fugit;
- debitorul risipeste averea sa;
- alti creditori executa alta hotarare asupra averii sale;
- prin fapta sa debitorul micsoreaza asigurarile date creditorului, sau nu a dat
asigurarile promise, incuviintate sau e in stare de insolvabilitate notorie.)

57.

Procedura de executare silit. Regulile generale ale procedurii

executrii silite.

Pornirea executarii silite

conditii:
- sa existe un titlu executoriu;
- cererea de executare formulata in termenul de prescriptie;
- debitorul sa fie instiintat prealabil de pornirea executarii silite;
- sa nu existe impedimente la efectuarea executarii.
Cererea de executare. Instiintarea prealabila a debitorului
- actul procedural prin care se declanseaza executarea; cuprinde toate mentiunile unei cereri de
chemare in judecata, precum si unele mentiuni cu privire la titlul executoriu; la cerere se anexeaza
titlul executoriu, pentru a se intocmi somatia; cererea se depune:
- la prima instanta in cazul hotararilor definitive si irevocabile;
- la instanta care a pronuntat ultima hotarare asupra fondului aceasta va trimite cererea si
hotararea pentru investire si executare la prima instanta;
- cererea trebuie formulata in termenul de prescriptie a dreptului de a obtine executarea silita
(prescriptia este o institutie si o sanctiune de drept procesual civil = cauza legala de stingere a fortei
executorii a titlului executoriu, ce produce urmatoarele efecte juridice:
- stinge obligatia organului de executare de a da curs executarii;
- stinge dreptul creditorului de a obtine executarea silita;
- stinge obligatia debitorului de a se supune executarii silite.)
- instanta trimite cererea executorului judecatoresc, impreuna cu titlul executoriu pentru indeplinirea
formelor de somare;

instiintarea nici o hotarare nu se va putea executa decat dupa instiintarea debitorului odata cu
somatia sau comandamentului sub sanctiunea nulitatii.

58. Incidente n procedura de executare.

Prescriptia dreptului de a cere executarea silita 3 ani, iar pentru drepturile reale si cele personale
nepatrimoniale = 30 de ani;

termenul incepe sa curga:

- de regula, de la ramanerea definitiva a hotararii,
- iar pentru hotararile cu executie vremelnica sau hotararile executorii de drept de la
pronuntarea hotararii;
- pentru hotararile cu prestatie succesiva, termenul curge pentru fiecare din aceste prestatii, de
la data cand a devenit exigibila;
- pentru hotararile cu termen de gratie pentru debitor de la expirarea termernului de gratie.
daca termenul de prescriptie s-a implinit obligatia nu se mai poate executa silit, iar hotararea
judecatoreasca nu mai are putere de lucru judecat (prescriptia se constata si din oficiu, de organul de
executare silita); daca debitorul executa de buna-voie obligatia, nu mai are dreptul sa ceara prestatia
inapoi;
termenul de prescriptie se poate suspenda pentru:
- forta majora;
- cand debitorul sau creditorul se afla in fortele armate ale Romaniei, aflate pe picior de razboi;
- cat timp socotelile ocrotitorului legal nu au fost date si aprobate;
- cat timp incapabilul nu are orcotitor legal;
- in timpul casatoriei, intre soti.
Dupa suspendare la perioada viitoare se adauga perioada trecuta pana la suspendare.

cursul prescriptiei se intrerupe cand:

- se face primul act de executare silita;
- cand debitorul recunoaste datoria si promite plata benevola;
- cand creditorul a facut cerere de executare silita, cu conditia ca ea sa nu fie anulata, perimata,
respinsa.
Dupa intreruperea termenului de prescriptie, curge un nou termen de prescriptie, la care nu se
adauga cel scurs anterior.

repunerea in termenul de prescriptie se poate cere intr-o luna de la incetarea imprejurarii, printr-o
cerere de repunere in termen si o cerere de executare, ambele depuse la prima instanta de fond.

59. Obiectul executrii silite.

Obiectul executarii silite
- distinctie intre :
- obiectul executarii silite directe bunurile mobile/imobile din titlul executoriu, pe care
debitorul trebuie sa le predea creditorului sau o alta obligatie de a face/a nu face la care debitorul
este obligat prin hotarare/alt titlu;
- obiectul executarii silite indirecte bunurile care pot fi urmarite silit pentru realizarea creantei;
avand in vedere ca patrimoniul are si functia de a constitui dreptul de gaj general al creditorilor
chirografari => oricine este obligat personal este tinut sa indeplineasca datoriile sale cu toate
bunurile sale, mobile si imobile, prezente si viitoare; pot fi urmarite toate bunurile care nu sunt
expres exceptate de lege:
1 bunurile insesizabile datorita caracterului inalienabil (dreptul de uz si de abitatie;
bunurile cumparate in rate, pana la restituirea integrala a creditului);
2 bunurile insesizabile datorita scopului pentru care sunt folosite;
a bunuri supuse unei insesizabilitati neconditionate si absolute - nu intereseaza daca
debitorul mai are sau nu alte bunuri care pot fi urmarite; nu se vor putea urmari/vinde
pentru orice fel de datorie:

d
-

lucrurile trebuincioase pentru culcatul datornicului si a familiei sale care traieste in

casa;
- vesmintele cu care sunt acoperiti sau care le slujesc la trebuinta de fiecare zi;
- armele, echipamentele, imbracamintea ofiterilor;
- icoane, portrete de familie.
bunurile supuse unei insesizabilitati conditionate si relative pot fi urmarite numai
pentru anumite datorii si numai in cazul inexistentei altor bunuri; ex: nu se pot urmari si
vinde decat in lipsa de alte bunuri si pentru datorii de alimente, chirii, arenzi sau alte
creante privilegiate asupra bunurilor mobile: instrumente de arat, animale, seminte,
ingrasaminte pentru cultivarea pamantului, faina, malaiul, alte produse pentru hrana
debitorului si a familiei sale pentru o luna, 1 vaca, sau 2 boi sau 5 capre sau 4 porci sau
10 oi la alegerea debitorului, instrumente sau carti neceasre pentru stiinta, arta, profesia
debitorului etc.
bunuri supuse unei insesizabilitati neconditionate si relative - nu se vor putea urmari,
sechestra, decat numai pentru datorii de alimente, chirii: sumele, pensiile care s-au
acordat de instanta sau au fost stabilite ca pensie alimentara; rentele viagere daruite
debitorului sub conditia de a nu se putea urmari; => cand aceste sume pot fi urmarite,
instanta poate stabili ce cota din ele se urmareste;
regimul veniturilor debitorului:
venituri supuse unei insesizabilitati absolute si partiale: salariile, celelalte drepturi
banesti cuvenite angajatilor de orice fel; sumele cuvenite in baza dreptului de autor,
inventator, inovator; remuneratiile membrilor cooperativelor mestesugaresti; pensiile de
orice fel; => toate acestea pot fi urmarite:
- pana la din salariul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de
intretinere;
- pana la 1/3 din salariul lunar net pentru repararea daunelor pricinuite proprietatii
publice;
- pana la 1/5 - pentru orice alte datorii.

Cand asupra aceluiasi venit exista mai multe urmariri, ele pot fi toate acoperite pana la o suma ce nu depaseste
din slariul lunar net.

veniturile debitorului supuse insesizabilitatii relative si partiale: ajutoarele pentru

incapacitate temporara de munca, compensatia in caz de desfacere a contractului de
munca si ajutorul de somaj nu pot fi urmarite DECAT pentru sume ca obligatia de
intretinere si despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau vatamare
corporala, dar numai pana la din salariul lunar net;
veniturile supuse insesizabilitatii absolute si totale nu se pot urmari pentru nici o
datorie: ajutorul pentru caz de deces; ajutorul pentru sarcina, lehuzie, ingrijirea copilului
bolnav, bursele de studii;
daca veniturile depuse la CEC se bucura de secretul bancar- ele nu pot fi urmarite
decat daca urmarirea se face in baza hotararilor penale sau a hotararilor civile decurgand
din cele penale.

60. Procedura de sechestrare i vnzare a bunurilor.

Executarea silita directa

1
-

Executarea silita mobiliara

creditorul face somatie debitorului, prin executorul judecatoresc pentru ca, in cazul in care nu preda
intr-o zi bunul, se va trece la executarea silita;
daca debitorul nu executa, executorul se deplaseaza la domiciliul acestuia si il deposedeaza de bunul
care face obiectul executarii;
daca debitorul refuza sa deschida usa executorului, acesta trebuie sa se deplaseze obligatoriu cu un
politist pentru a intra;
in cazul in care deschide, dar refuza sa predea bunul, executorul ii va lua bunul in prezenta a doi
martori, dupa care il preda creditorului => incheierea a 2 pv (unul de ridicare a bunului si al doilea de

2
3
-

predare a acestuia catre creditor) pe care le depune la instanta de executare, iar aceasta pronunta o
incheiere a ultimului act de executare.
Executarea silita directa imobiliara (predarea silita a imobilelor)
creditorul someaza debitorul prin executor ii pune in vedere ca daca in 8 zile de la primirea somatiei
nu evacueaza, va fi evacuat fortat;
executorul, insotit de politist si de creditor evacueaza fortat debitorul;
daca debitorul refuza sa deschida, sau deschide dar refuza sa evacueze pv de impotrivire si se trece
la evacuarea fortata: bunurile imobile sunt scoase din imobil si incredintate unui custode si creditorul
este pus in posesia bunului;
se incheie pv de predare a imobilului in 3 execmplare: instanta, creditor si debitor; instanta da
incheierea ultimului act de executare.
Executarea silita a altor obligatii de a face/a nu face
obligatia de a face/a nu face se schimba in dezdaunari in caz de neexecutare;
creditorul poate cere sa se distruga ce s-a facut cu incalcarea obligatiei de a nu face poate fi
autorizat sa distruga el, pe cheltuiala debitorului + despagubiri;
daca debitorul nu indeplineste obligatia de a face creditorul poate fi autorizat sa o aduca el la
indeplinire, pe cheltuiala debitorului (in cazul in care nu este vorba de o obligatie care sa implice
faptul personal al debitorului).

61. Modul de satisfacerea a creanelor.

Executarea creantelor bugetare

se executa creantele constand in impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri ce reprezinta venituri
publice;

se realizeaza, in primul rand, prin incasare efectiva, si numai cand e cazul prin executarea silita;
daca asupra acelorasi venituri sau bunuri ale debitorului este pornita atat executarea pentru realizarea
titlurilor executorii privind creante bugetare, cat si titluri ce se executa in conditiile prevazute de alte
dispozitii legale, intreaga executare se va face potrivit OG 11/1996;
organele de executare:
- pentru creantele bugetare administrate de MF si de institutii publice:
- organele de specialitate ale directiilor generale ale finantelor publice si unitatile
subordonate acestora;
- unitatile subordonate directiei generale a vamilor;
- directiile de specialitate din MF;
- pentru alte creante bugetare prin imputernicitii propri ai organelor administratiei publice
centrale/locale;
competenta organul de executare in a carui raza teritoriala se gasesc bunurile urmaribile; in cazuri
exceptionale executorul judecatoresc in cazul confiscarilor dispuse prin hotarari judecatoresti sau
prin acte de urmarire penala;
titluri executorii = actele emise de organele competente sau alte inscrisuri carora legea le recunoaste
calitatea de titlu executoriu; de regula sunt titluri de creanta care dobandesc acesta calitate de la data
la care creanta bugetara devine scadenta prin expirarea termenului de plata prevazut de lege sau
stabilit de organul competent ori in alt mod prevazut de lege; pentru obligatiile bugetare, titlul
executoriu il constituie actul prin care acestea se stabilesc;
instiintarea prealabila a debitorului - incunostiintare de plata = act premergator executarii silite;
daca debitorul nu plateste in 15 zile, executorul ii va comunica o somatie prin care este invitat sa
plateasca in 15 zile; somatia caracterul unui act incepator de executare;

prescriptia dreptului de a obtine executarea silita 5 ani de la data nasterii dreptului de a cere
executarea silita pentru creantele provenind din imopozite, taxe, contributii, majorarile aferente;
pentru celelalte creante 3 ani;
sunt prevazute cazuri de intrerupere si de suspendare a termenului de prescriptie deosebite fata
de dreptul comun;
sumele achitate de debitor in cazul achitarii unor obligatii bugetare dupa implinirea termenului de
prescriptie nu se restituie;
nu se pot urmari urmatoarele categorii de bunuri:
- bunurile mobile de orice fel care servesc la continuarea studiilor si la formarea profesionala si
la exercitarea profesiei sau a altei ocupatii cu caracter permanent, inclusiv cele necesare
muncii agricole;
- bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului si familiei sale, precum si
obiectele de cult religios, daca nu sunt mai multe de acelasi fel;
- alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de 2 luni, iar daca debitorul se ocupa
exclusiv cu agricultura alimentele strict neceare pana la urmatoarea recolta;
- combustibilul necesar debitorului si familiei sale pentru incalzirea si prepararea hranei,
socotit pe 3 luni de iarna;
- casa locuita de debitor si de familia sa, impreuna cu anexele si terenul din jur (daca are mai
multe se excepteaza doar cea folosita); aceasta poate fi urmarita numai daca executarea se
face pentru stingerea creantelor bugetare rezultate din savarsirea de infractiuni;
- obiectele necesar persoanelor handicapate sau destiante ingrijirii persoanelor bolnave.
modalitatile de executare pot fi folosite succesiv sau concomitent: poprirea, executarea silita a
bunurilor mobile sau executarea silita a bunurilor imobile;

62. ntoarcerea executrii silite.

Intoarcerea executarii
- are loc atunci cand titlul executoriu a fost desfiintat si urmeaza ca partile sa fie repuse in situatia
anterioara introducerii cererii de chemare in judecata;

se aplica:

hotararilor cu executie vremelnica;

hotararilor definitive casate;
hotararilor definitive desfiintate prin contestatia in anulare, revizuire sau contestatia la
executare;
creditorul trebuie sa inapoieze debitorului ceea ce a luat prin executarea obligatiei de catre acesta; in
cazul in care a vandut bunurile creditorul va restitui contravaloarea acestora;
intoarcerea executarii este dispusa cand exista cererea debitorului de intoarcerea a executarii,
formulata in termenul de prescriptie a dreptului de a obtine condamnarea paratului (3 ani), in cazul in
care nu se refera la un drept imprescriptibil; termenul incepe sa curga de la ramanerea definitiva a
hotararii prin care s-a desfiintat titlul executoriu ce a fost pus in executare.

63. Contestarea actelor executorului judectoresc. Procedura de contestare.

Contestatia la executare
= mijlocul procedural prin care partea vatamata sau procurorul solicita desfiintarea actelor de
executare silita nelegale sau clarificarea dispozitivului hotararii ce constituie titlu executoriu;

subiectele: vatamatul (debitorul, creditorul, tertul), procurorul; tertul in cazul in care este vatamat
prin executare, in sensul ca au fost urmarite ca fiind bunuri ale debitorului, bunuri ce constituie
proprietatea tertului; in acest caz contestatia are caracterul unei actiuni in revendicare, iar daca tertul a
pierdut termenul pentru exercitarea contestatiei, poate formula o actiune pe calea principala;
obiectul contestatiei:
- contestatia la titlu (cand se solicita clarificarea dispozitivului hotararii ce constituie titlu
executoriu);

contestatia la executare propriu-zisa (cand se contesta hotararea propriu-zisa, respectiv

urmarirea silita);
trebuie facuta distinctia intre ipoteza in care dispozitivul nu este suficient de clar => contestatia in
anulare si ipoteza in care dispozitivul cuprinde dispozitii potrivnice, ce nu pot fi aduse la indeplinire
=> revizuirea; NU poate fi folosita contestatia la titlu cand exista contradictii intre considerente si
dispozitiv calea aleasa este apelul (daca hotararea este de prima instanta ) sau recursul (daca
hotararea este definitiva);
cauza contestatiei:
- in cazul contestatiei la titlu clarificarea dispozitivului hotararii;
- in cazul contestatiei la executare desfiintarea actelor de excutare nelegale;
instanta competenta:
- in cazul contestatiei la titlu instanta ce a pronuntat hotararea ce se executa;
- in cazul contestatiei la executare instanta care executa hotarare (prima instanta de
fond);
termenul de exercitare: in intervalul dintre primul si ultimul act de executare;
- primul act de executare:
- somatia la executarea silita directa;
- pv de sechestru la executarea silita indirecta mobiliara;
- comandamentul la executarea silita indirecta imobiliara.
- ultimul act de executare:
- la poprire ramanerea definitiva a hotararii de validare a popririi;
- la urmarirea silita imobiliara indirecta ramanerea definitiva a ordonantei de
executare;
- la toate celelalte tipuri de executare incheierea de executare.
- exista repunere in termen care se poate cere in termen de 15 zile de la incetarea motivului
impiedicarii;
cererea este ca o cerere de chemare in judecata; se arata pe larg motivele plangerii; se anexeaza
actele doveditoare, se timbreaza;
procedura de judecata:
- se judeca in regim de urgenta; se citeaza partile;
- se administreaza probele (in cazul contestatiei la titlu proba este numai hotararea a carei
interpretare se cere; in cazul contestatiei la executare orice proba);
- au loc dezbaterile, se pronunta hotararea;
- in cadrul contestatiei la executarea se poate realiza, pe cale incidentala, impartirea bunurilor
comune ale sotilor;
- pentru hotararea ce solutioneaza contestatia la titlu poate fi atacata cu aceleasi cai cu care
putea fi atacata hotararea al carei dispozitiv se cere a fi lamurit;
- pentru hotararea ce solutioneaza contestatia la executare apel in 15 zile de la comunicare;
efectele hotararii in cazul contestatiei la executare propriu-zisa:
- daca ii respinge contestatia se reia urmarirea (in cazul in care fusese suspendata) si se vor
achita despagubiri pentru intarzierea executarii;
- daca este admisa contestatia se va executa hotararea conform celor stabilite in actuala
hotarare.

64. Natura juridic a arbitrajului i domeniul de aplicare.

Notiune
(1)Arbitrajul
este
o
jurisdictie
alternativa
avand
caracter
privat.
(2)In administrarea acestei jurisdictii, partile litigante si tribunalul arbitral competent pot
stabili reguli de procedura derogatorii de la dreptul comun, cu conditia ca regulile respective
sa nu fie contrare ordinii publice si dispozitiilor imperative ale legii.
Obiectul
arbitrajului
(1) Persoanele care au capacitate deplina de exercitiu pot conveni sa solutioneze pe calea
arbitrajului litigiile dintre ele, in afara de acelea care privesc starea civila, capacitatea

persoanelor, dezbaterea succesorala, relatiile de familie, precum si drepturile asupra carora

partile
nu
pot
sa
dispuna.
(2) Statul si autoritatile publice au facultatea de a incheia conventii arbitrale numai daca sunt
autorizate prin lege sau prin conventii internationale la care Romania este parte.
(3) Persoanele juridice de drept public care au in obiectul lor de activitate si activitati
economice au facultatea de a incheia conventii arbitrale, in afara de cazul in care legea ori
actul lor de infiintare sau de organizare prevede altfe
65. Competena tribunalelor de arbitraj. Litigiile exceptate din competena

tribunalelor de arbitraj.
Tribunalul
arbitral
Arbitrajul poate fi incredintat, prin conventia arbitrata, uneia sau mai multor persoane,
investite de parti sau in conformitate cu acea conventie sa judece litigiul si sa pronunte o
hotarare definitiva si obligatorie pentru ele. Arbitrul unic sau, dupa caz, arbitrii investiti
constituie,
in
sensul
dispozitiilor
prezentei
carti,
tribunalul
arbitral.
66. Convenia arbitral. Formele conveniei arbitrale. Efectele conveniei

arbitrale.
Forma
scrisa
(1)Conventia arbitrala se incheie in scris, sub sanctiunea nulitatii. Conditia formei scrise se
considera indeplinita atunci cand recurgerea la arbitraj a fost convenita prin schimb de
corespondenta, indiferent de forma acesteia, sau schimb de acte procedurale.
(2)In cazul in care conventia arbitrala se refera la un litigiu legat de transferul dreptului de
proprietate si/sau constituirea altui drept real asupra unui bun imobil, conventia trebuie
incheiata in forma autentica notariala, sub sanctiunea nulitatii absolute.
Felurile
conventiei
arbitrale
(1)Conventia arbitrala se poate incheia fie sub forma unei clauze compromisorii, inscrisa in
contractul principal ori stabilita intr-o conventie separata, la care contractul principal face
trimitere,
fie
sub
forma
compromisului.
(2)Existenta conventiei arbitrale poate rezulta si din intelegerea scrisa a partilor facuta in fata
tribunalului
arbitral.
67. Sesizarea tribunalului arbitral. Cererea de arbitrare. Comunicarea

actelor.
Cererea
de
arbitrare
(1)Tribunalul arbitral este sesizat de reclamant printr-o cerere scrisa, care va cuprinde:
a)numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice,
denumirea si sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde si codul numeric personal sau,
dupa caz, codul unic de inregistrare sau codul de identificare fiscala, numarul de
inmatriculare in registrul comertului ori de inscriere in registrul persoanelor juridice si contul
bancar ale reclamantului, precum si ale paratului, daca sunt cunoscute de reclamant. Daca
reclamantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i
se
faca
toate
comunicarile
privind
procesul;
b)numele, prenumele si calitatea celui care reprezinta partea in litigiu, cand este cazul
anexandu-se
dovada
calitatii;
c)mentionarea conventiei arbitrale, anexandu-se copie de pe contractul in care este inserata,
iar daca a fost consemnata intr-un inscris separat ori s-a incheiat un compromis, copie de pe
acesta;
d)obiectul si valoarea cererii, precum si calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei
valori;
e)motivele de fapt si de drept, precum si probele pe care se intemeiaza cererea;
f)numele,
prenumele
si
domiciliul
membrilor
tribunalului
arbitral;

g)semnatura
partii.
(2)Cererea se poate face printr-un proces-verbal incheiat in fata tribunalului arbitral si semnat
de
parti
sau
numai
de
reclamant,
precum
si
de
arbitri.
Comunicarea
cererii
arbitrale
Reclamantul va comunica paratului, precum si fiecarui arbitru copie de pe cererea de
arbitrare
si
de
pe
inscrisurile
anexate.
68. Constituirea tribunalului arbitral. Recuzarea, abinerea i nlocuirea

arbitrilor.
Arbitrii
Poate fi arbitru orice persoana fizica daca are capacitate deplina de exercitiu.
Numarul
arbitrilor
(1)Partile stabilesc daca litigiul se judeca de un arbitru unic sau de mai multi arbitri, care
trebuie
sa
fie
intotdeauna
in
numar
impar.
(2)Daca partile nu au stabilit numarul arbitrilor, litigiul se judeca de 3 arbitri, cate unul numit
de fiecare dintre parti, iar al treilea - supraarbitrul - desemnat de cei 2 arbitri.
(3)Daca exista mai multi reclamanti sau mai multi parati, partile care au interese comune vor
numi
un
singur
arbitru.
Cererea
de
recuzare
(1)Recuzarea trebuie sa fie ceruta, sub sanctiunea decaderii, in termen de 10 zile de la data
cand partea a luat cunostinta de numirea arbitrului sau, dupa caz, de la survenirea cauzei de
recuzare.
(2)Cererea de recuzare se solutioneaza de tribunalul prevazut la art. 547 alin. (1) prin
incheiere, pronuntata cu citarea partilor si a arbitrului recuzat, in termen de 10 zile de la
sesizare,
incheierea
nu
este
supusa
niciunei
cai
de
atac.
(3)Dispozitiile prezentului cod privind recuzarea judecatorilor se aplica in mod
corespunzator.
Inlocuirea
arbitrilor
In caz de recuzare, revocare, abtinere, renuntare, deces, precum si in orice alt caz in care
arbitrul este impiedicat sa isi indeplineasca sarcina si daca supleantul, la randul sau, este
impiedicat sa isi exercite insarcinarea, se va proceda la inlocuirea arbitrului potrivit
dispozitiilor stabilite pentru numirea lui
69. Cheltuielile arbitrale. Termenul i locul arbitrajului.
Termenul
arbitrajului
(1)Daca partile nu au prevazut altfel, tribunalul arbitral trebuie sa pronunte hotararea in
termen de cel mult 6 luni de la data constituirii sale, sub sanctiunea caducitatii arbitrajului.
(2)Termenul se suspenda pe timpul judecarii unei cereri de recuzare sau a oricarei alte cereri
incidente
adresate
tribunalului
prevazut
la
art.
547.
(3)In cadrul termenului prevazut la alin. (1), partile pot consimti in scris la prelungirea
termenului
arbitrajului.
(4)Tribunalul arbitral poate dispune, pentru motive temeinice, prelungirea termenului, o
singura
data,
cu
cel
mult
3
luni.
(5)Termenul se prelungeste de drept cu 3 luni in cazul decesului uneia dintre parti.
Locul
arbitrajului
Partile stabilesc locul arbitrajului. In lipsa unei asemenea prevederi, locul arbitrajului se
stabileste
de
tribunalul
arbitral.
Cheltuielile
arbitrale
(1)Cheltuielile pentru organizarea si desfasurarea arbitrajului, precum si onorariile arbitrilor,
cheltuielile de administrare a probelor, cheltuielile de deplasare a partilor, arbitrilor,
expertilor,
martorilor
se
suporta
potrivit
intelegerii
dintre
parti.
(2)In lipsa unei asemenea intelegeri, cheltuielile arbitrale se suporta de partea care a pierdut
litigiul, integral, daca cererea de arbitrare este admisa in totalitate, sau proportional cu ceea

ce

s-a

acordat,

daca

cererea

este

admisa

in

parte.

70. Procedura arbitral. Fixarea termenului de judecat.

Intampinarea
(1)In termen de 30 de zile de la primirea copiei de pe cererea de arbitrare, paratul va face
intampinare cuprinzand exceptiile privind cererea reclamantului, raspunsul in fapt si in drept
la aceasta cerere, probele propuse in aparare, precum si, in mod corespunzator, celelalte
mentiuni
prevazute
la
art.
571
pentru
cererea
de
arbitrare.
(2)Exceptiile si alte mijloace de aparare, care nu au fost aratate prin intampinare, trebuie
invocate, sub sanctiunea decaderii, cel mai tarziu la primul termen de judecata la care partea
a
fost
legal
citata.
(3)Daca tribunalul arbitral apreciaza ca nedepunerea intampinarii justifica amanarea
solutionarii litigiului, paratul va putea fi obligat la plata cheltuielilor de arbitrare cauzate prin
amanare.
(4)Dispozitiile
art.
572
se
aplica
in
mod
corespunzator.
Verificarea
dosarului
(1)Indata dupa expirarea termenului pentru depunerea intampinarii, tribunalul arbitral
verifica stadiul pregatirii litigiului pentru dezbatere si, daca va socoti necesar, va dispune
masurile
corespunzatoare
pentru
completarea
dosarului.
(2)Dupa aceasta verificare si, daca este cazul, dupa completarea dosarului, tribunalul arbitral
fixeaza termen de dezbatere a litigiului si dispune citarea
Verificarea
competentei
(1)La primul termen de judecata cu procedura legal indeplinita, tribunalul arbitral isi
verifica
propria
sa
competenta
de
a
solutiona
litigiul.
(2)Daca tribunalul arbitral hotaraste ca este competent, consemneaza acest lucru
intr-o incheiere, care se poate desfiinta numai prin actiunea in anulare introdusa
impotriva
hotararii
arbitrale,
conform
art.
608.
(3)Daca tribunalul arbitral hotaraste ca nu este competent sa solutioneze litigiul cu
care a fost sesizat, isi declina competenta printr-o hotarare, impotriva careia nu se
poate
formula
actiunea
in
anulare,
prevazuta
la
art.
608.
Termenul
de
citare
Intre data primirii citatiei si termenul de dezbatere trebuie sa existe un interval de timp de cel
putin
15
zile.
71. Principii care guverneaz judecata arbitral.
Regulile
arbitrale
(1)Regulile de procedura ale arbitrajului institutionalizat se adopta de catre conducerea
acestuia potrivit normelor sale de functionare stabilite prin actul de infiintare.
(2)Prin desemnarea unui anumit arbitraj institutionalizat ca fiind competent in solutionarea
unui anumit litigiu sau tip de litigii, partile opteaza automat pentru aplicarea regulilor sale de
procedura. Orice derogare de la aceasta prevedere este nula, afara numai daca, tinand seama
de conditiile spetei si de continutul regulilor de procedura indicate de parti ca fiind aplicabile,
conducerea arbitrajului institutionalizat competent decide ca pot fi aplicate si regulile alese
de parti, stabilind daca aplicarea acestora din urma este efectiva sau prin analogie.
(3)Daca partile nu au convenit altfel, se vor aplica regulile de procedura ale arbitrajului
institutionalizat
in
vigoare
la
momentul
sesizarii
acestuia.
(4)Dreptul la aparare al partilor in litigiu si contradictorialitatea dezbaterilor sunt garantate.
(5)In cazul arbitrajului organizat de o institutie permanenta, dosarul se pastreaza la acea
institutie.
72. Administrarea probelor.

Administrarea
probelor
(1)Administrarea probelor se efectueaza in sedinta tribunalului arbitral. Acesta poate dispune
ca administrarea probelor sa fie efectuata in fata supraarbitrului sau, cu acordul partilor, in
fata
unui
arbitru
din
compunerea
tribunalului
arbitral.
(2)Daca una dintre parti detine un mijloc de proba, tribunalul arbitral poate ordona infatisarea
lui.
73. Hotrrea arbitral. Deliberarea i pronunarea hotrrii. Cuprinsul

hotrrii.
Deliberarea
si
pronuntarea
(1)In toate cazurile, pronuntarea trebuie sa fie precedata de deliberarea in secret a arbitrilor,
in modalitatea stabilita de conventia arbitrala sau, in lipsa, de tribunalul arbitral.
(2)Pronuntarea poate fi amanata cu cel mult 21 de zile, sub conditia incadrarii in termenul
arbitrajului,
stabilit
potrivit
art.
567.
(3)Hotararea
se
ia
cu
majoritatea
de
voturi.
(4)Dupa deliberare, se va intocmi o minuta, care va cuprinde pe scurt continutul
dispozitivului hotararii si in care se va arata, cand este cazul, opinia minoritara.
Hotararea
arbitrala
(1)Hotararea arbitrala se redacteaza in scris si trebuie sa cuprinda:
a)componenta nominala a tribunalului arbitral, locul si data pronuntarii hotararii;
b)numele si prenumele partilor, domiciliul ori resedinta lor sau, dupa caz, denumirea si
sediul, numele si prenumele reprezentantilor partilor, precum si ale celorlalte persoane care
au
participat
la
dezbaterea
litigiului;
c)mentionarea conventiei arbitrale in temeiul careia s-a procedat la arbitraj;
d)obiectul
litigiului
si
sustinerile
pe
scurt
ale
partilor;
e)motivele de fapt si de drept ale hotararii, iar in cazul arbitrajului in echitate, motivele care,
sub
acest
aspect,
intemeiaza
solutia;
f)dispozitivul;
g)semnaturile tuturor arbitrilor, sub rezerva art. 602 alin. (3), si, daca este cazul, semnatura
asistentului
arbitral.
(2)Arbitrul care a avut o alta parere va redacta si va semna opinia separata, cu aratarea
considerentelor pe care aceasta se sprijina. Aceasta regula se aplica in mod corespunzator si
in
cazul
in
care
exista
opinie
concurenta.
(3)In cazul in care hotararea arbitrala se refera la un litigiu legat de transferul dreptului de
proprietate si/sau de constituirea altui drept real asupra unui bun imobil, hotararea arbitrala se
va prezenta instantei judecatoresti ori notarului public pentru a obtine o hotarare
judecatoreasca sau, dupa caz, un act autentic notarial. Dupa verificarea de catre instanta
judecatoreasca ori de catre notarul public a respectarii conditiilor si dupa indeplinirea
procedurilor impuse de lege si achitarea de catre parti a impozitului privind transferul
dreptului de proprietate, se va proceda la inregistrarea in cartea funciara si se va realiza
transferul de proprietate si/sau constituirea altui drept real asupra bunului imobil in cauza.
(la data 01-feb-2013 Art. 603 din cartea IV, titlul IV, capitolul IV completat de Art. III din
Legea
206/2012
)
74. Comunicarea hotrrii i efectele ei. Executarea hotrrii arbitrale.
Comunicarea hotararii
(1)Hotararea arbitrala va fi comunicata partilor in termen de cel mult o luna de la data
pronuntarii ei.
(2)La cererea oricareia dintre parti, tribunalul arbitral ii va elibera o dovada privind comunicarea
hotararii, in conditiile alin. (1).
Efectele hotararii arbitrale
Hotararea arbitrala comunicata partilor este definitiva si obligatorie.

Pastrarea dosarului
In termen de 30 de zile de la data comunicarii hotararii sau de la data lamuririi, completarii ori
indreptarii ei, potrivit art. 604, tribunalul arbitral va depune dosarul litigiului la tribunalul
prevazut la art. 547, atasand si dovezile de comunicare a hotararii arbitrale.
Executarea de bunavoie
Hotararea arbitrala se aduce la indeplinire de bunavoie de catre partea impotriva careia s-a
pronuntat, de indata sau in termenul aratat in cuprinsul acesteia.
Art. 615: Executarea silita
Hotararea arbitrala constituie titlu executoriu si se executa silit intocmai ca si o hotarare
judecatoreasca.

75. Desfiinarea hotrrii arbitrale. Cererea de desfiinare a hotrrii.

Temeiurile de desfiinare a hotrrii.

Actiunea
in
anulare
(1)Hotararea arbitrala poate fi desfiintata numai prin actiune in anulare pentru unul dintre
urmatoarele
motive:
a)litigiul
nu
era
susceptibil
de
solutionare
pe
calea
arbitrajului;
b)tribunalul arbitral a solutionat litigiul fara sa existe o conventie arbitrala sau in temeiul unei
conventii
nule
ori
inoperante;
c)tribunalul arbitral nu a fost constituit in conformitate cu conventia arbitrala;
d)partea a lipsit la termenul la care au avut loc dezbaterile si procedura de citare nu a fost
legal
indeplinita;
e)hotararea a fost pronuntata dupa expirarea termenului arbitrajului prevazut la art. 567, desi
cel putin una dintre parti a declarat ca intelege sa invoce caducitatea, iar partile nu au fost de
acord
cu
continuarea
judecatii,
potrivit
art.
568
alin.
(1)
si
(2);
f)tribunalul arbitral s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut ori a dat mai mult
decat
s-a
cerut;
g)hotararea arbitrala nu cuprinde dispozitivul si motivele, nu arata data si locul pronuntarii
ori
nu
este
semnata
de
arbitri;
h)hotararea arbitrala incalca ordinea publica, bunele moravuri ori dispozitii imperative ale
legii;
i)daca, dupa pronuntarea hotararii arbitrale, Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra
exceptiei invocate in acea cauza, declarand neconstitutionala legea, ordonanta ori o dispozitie
dintr-o lege sau dintr-o ordonanta care a facut obiectul acelei exceptii ori alte dispozitii din
actul atacat, care, in mod necesar si evident, nu pot fi disociate de prevederile mentionate in
sesizare.
(2)Nu mai pot fi invocate ca motive pentru anularea hotararii arbitrale neregularitatile care nu
au fost ridicate potrivit art. 592 alin. (1) si (3) sau care pot fi remediate pe calea prevazuta la
art.
604.
(3)Pentru dovedirea motivelor de anulare nu pot fi aduse ca probe noi decat inscrisuri.
76.

Regulile privind competena i judecata cererii de desfiinare a

hotrrii.

Instanta competenta
Competenta de a judeca actiunea in anulare revine curtii de apel in circumscriptia careia a avut
loc arbitrajul.
Judecarea actiunii in anulare
(1)Curtea de apel va judeca actiunea in anulare in completul prevazut de lege pentru judecata in
prima instanta.

(2)Intampinarea este obligatorie. Dispozitiile art. 205-208 sunt aplicabile in mod corespunzator.
(3)Admitand actiunea, curtea de apel va anula hotararea arbitrala si:
a)in cazurile prevazute la art. 608 alin. (1) lit. a), b) si e), va trimite cauza spre judecata instantei
competente sa o solutioneze, potrivit legii;
b)in celelalte cazuri prevazute la art. 608 alin. (1), va trimite cauza spre rejudecare tribunalului
arbitral, daca cel putin una dintre parti solicita expres acest lucru. In caz contrar, daca litigiul este
in stare de judecata, curtea de apel se va pronunta in fond, in limitele conventiei arbitrale. Daca
insa, pentru a hotari in fond, este nevoie de noi probe, curtea se va pronunta in fond dupa
administrarea lor. In acest din urma caz, curtea va pronunta mai intai hotararea de anulare si,
dupa administrarea probelor, hotararea asupra fondului, iar, daca partile au convenit expres ca
litigiul sa fie solutionat de catre tribunalul arbitral in echitate, curtea de apel va solutiona cauza
in echitate.
(4)Hotararile curtii de apel, pronuntate potrivit alin. (3), sunt supuse recursului.
77. Arbitrajul internaional. Particularitile arbitrajului internaional.
Prin arbitraj international se intelege modul de reglementare a diferendelor internationale, in
care partile, printr-o conventie formala, se supun deciziei unei terte parti in urma unei proceduri
contencioase din care rezulta o hotarare definitiva si obligatorie. Scopul arbitrajului este acela de a hotari
pe baza aplicarii regulilor convenite anterior de parti si a dreptului international, solutionarea intr-un
anumit mod a conflictului ivit intre ele.
Arbitrajele internationale se clasifica:
1. In raport cu regulile urmarite de arbitri in solutionarea litigiilor. In cadrul arbitrajului de drept
arbitri solutioneaza cauza aplicand normele procedurale legale si dreptul material competent intocmai
judecatorilor. Arbitrajul in echitate nu se situeaza in afara dreptului. Arbitrajul in echitate este specific
contractelor complexe de comert international care nu cunosc reglementari proprii in legislatiile nationale
si nici forme uniforme formulate de conventii internationale.
2. Un al 2-lea criteriu de clasificare este acela al existentei in timp a instantei
de arbitraj. Instantele de arbitraj sunt: ad-hoc sau ocazionale si instante
permanente sau institutionalizate. In arbitrajul ad hoc completul de arbitri este
ales pe durata solutionarii litigiului, poate fi organizat de parti sau de un tert, in
cazul unui tert acesta nu trebuie sa fie o institutie specializata. Tribunalul arbitral
ad-hoc2 isi inceteaza existenta o data cu pronuntarea sentintei, existenta acestuia
fiind, asadar, efemera.

78. Recunoaterea i executarea hotrrilor arbitrale strine.

Recunoaterea i executarea hotrrilor judectoreti strine
(1) Hotrrile judectoreti strine, inclusiv tranzaciile, snt recunoscute i se execut de plin
drept n Republica Moldova fie dac astfel se prevede n tratatul internaional la care Republica
Moldova este parte, fie pe principiul reciprocitii n ceea ce privete efectele hotrrilor
judectoreti strine.
2

(2) n sensul prezentului capitol, prin hotrre judectoreasc strin se nelege o hotrre
pronunat n pricin civil de o judecat de drept comun sau de o judecat specializat pe
teritoriul unui alt stat, precum i sentina penal privind repararea prejudiciului cauzat prin
infraciune.
(3) Hotrrea judectoreasc strin poate fi naintat spre executare silit n Republica
Moldova n termen de 3 ani de la data rmnerii ei definitive, potrivit legii statului n care a fost
pronunat. Repunerea n termenul omis din motive ntemeiate se poate face de instana
judectoreasc a Republicii Moldova n modul stabilit la art.116.
(4) Hotrrile judectoreti strine prin care s-au luat msuri de asigurare a aciunii i cele cu
executare provizorie nu pot fi puse n executare pe teritoriul Republicii Moldova.
79.

Drepturile procesual civile ale cetenilor, ntreprinderilor i

organizaiilor strine. Drepturile procesual civile ale apatrizilor.

Drepturile

obligaiile
procedurale
ale
persoanelor
strine
(1) Cetenii strini i apatrizii, organizaiile strine i organizaiile internaionale
(denumite n continuare persoane strine) snt n drept s se adreseze n instanele
judectoreti ale Republicii Moldova pentru aprarea drepturilor, libertilor i intereselor lor
legitime i beneficiaz n faa instanelor judectoreti ale Republicii Moldova de aceleai
drepturi i au aceleai obligaii procedurale ca i cetenii i organizaiile Republicii
Moldova, n condiiile legii. Reclamantul strin nu poate fi obligat s depun cauiune sau o
alt garanie din motivul c este persoan strin sau c nu are domiciliu ori sediu n
Republica
Moldova.
(2) Guvernul Republicii Moldova poate stabili retorsiunea fa de persoanele statelor n
care exist restricii ale drepturilor procedurale ale cetenilor i organizaiilor Republicii
Moldova.
Capacitatea
procedural
de
folosin
i
capacitatea
procedural
de
exerciiu
a
cetenilor
strini
i
apatrizilor
(1) Capacitatea procedural de folosin i capacitatea procedural de exerciiu a
cetenilor strini i apatrizilor n procesele civile este guvernat de legea naional a
acestora.
(2) Se consider lege naional a ceteanului strin legea statului a crui cetenie o
deine. Daca ceteanul, concomitent cu cetenia Republicii Moldova, are i o alt cetenie,
legea lui naional se consider legea Republicii Moldova. n cazul n care persoana deine
cetenia mai multor state, legea lui naional se consider legea statului n care i are
domiciliul. Dac ceteanul strin are domiciliu n Republica Moldova, legea lui naional se
consider
legea
Republicii
Moldova.
(3) Se consider lege naional a apatridului legea statului n care i are domiciliul.
(4) Persoana care, n conformitate cu legea naional, nu beneficiaz de capacitatea de
exerciiu al drepturilor procedurale poate fi declarat, pe teritoriul Republicii Moldova, cu
capacitate de exerciiu dac dispune, conform legislaiei acesteia, de capacitatea de exerciiu
al acestor drepturi.
80. Competena instanelor judectoreti ale Republicii Moldova n

pricinile civile cu participarea strinilor.

Competena instanelor judectoreti ale Republicii Moldova n pricinile cu element de
extraneitate
(1) Instanele judectoreti ale Republicii Moldova snt competente s judece i pricini cu
element de extraneitate dac:

a) organul de administrare sau filiala, agenia, sucursala, reprezentana persoanei strine are
sediu n Republica Moldova;
b) prtul are bunuri pe teritoriul Republicii Moldova;
c) reclamantul n procesul cu privire la ncasarea pensiei de ntreinere i constatarea
paternitii are domiciliu n Republica Moldova;
d) prejudiciul cauzat prin vtmare a integritii corporale sau prin o alt vtmare a sntii
ori prin deces a avut loc pe teritoriul Republicii Moldova ori reclamantul are domiciliu n
Republica Moldova;
e) fapta sau o alt circumstan ce servete drept temei pentru intentarea aciunii n reparaie a
daunei
cauzate
unui
bun
s-a
produs
pe
teritoriul
Republicii
Moldova;
f) aciunea decurge dintr-un contract a crui executare, deplin sau parial, trebuie s aib loc
ori a avut loc n Republica Moldova;
g) aciunea ce rezult din mbogirea fr just cauz a avut loc n Republica Moldova;
h) reclamantul n procesul de desfacere a cstoriei are domiciliu n Republica Moldova sau
cel puin unul dintre soi este cetean al Republicii Moldova;
i) reclamantul n procesul privind aprarea onoarei, demnitii i reputaiei profesionale are
domiciliu n Republica Moldova;
j) n procesul privind protecia n strintate a proprietii intelectuale a unei persoane
domiciliate n Republica Moldova, persoana este cetean al Republicii Moldova sau apatrid, iar
prin convenia prilor nu s-a stabilit o alt competen;
k) n procesul dintre persoane strine, acestea au convenit expres astfel, iar raporturile juridice
privesc drepturi de care ele pot dispune n legtur cu bunuri sau interese ale persoanelor din
Republica Moldova;
l) prin lege snt prevzute i alte cazuri.
(2) Dac o instan judectoreasc strin se declar necompetent a soluiona cererea
naintat de un cetean al Republicii Moldova, acesta o poate depune la o instan
judectoreasc competent din Republica Moldova.
81.

Competena exclusiv a instanelor judectoreti ale Republicii

Moldova n procese cu participarea strinilor.

Competena exclusiv a instanelor judectoreti ale Republicii Moldova n procese cu element

de extraneitate
(1) De competena exclusiv a instanelor judectoreti ale Republicii Moldova snt procesele
cu element de extraneitate n care:
a) aciunea se refer la dreptul asupra unor bunuri imobiliare de pe teritoriul Republicii
Moldova;
b) bunul asigurat sau locul unde s-a produs riscul asigurat se afl n Republica Moldova;
c) preteniile decurg dintr-un contract de transport, iar cruii ori punctele de plecare sau
sosire se afl n Republica Moldova;
d) procesul se refer la abordajul unor nave sau aeronave, precum i la asistena ori salvarea
unor persoane sau a unor bunuri n largul mrii, dac nava sau aeronava are naionalitate
moldoveneasc, ori locul de destinaie sau primul port sau aeroport unde nava sau aeronava a
ajuns se afl pe teritoriul Republicii Moldova;
e) nava sau aeronava a fost sechestrat n Republica Moldova;

f) procesul are ca scop declararea insolvabilitii sau orice alt procedur judiciar privind
ncetarea plilor n cazul unei societi comerciale strine cu sediu n Republica Moldova;
g) la data depunerii cererii de desfacere, anulare sau declarare a nulitii cstoriei, precum i
n alte litigii dintre soi, cu excepia celor cu privire la imobile din strintate, ambii soi
domiciliaz n Republica Moldova, iar unul dintre ei este cetean al Republicii Moldova sau
apatrid;
h) ultimul domiciliu al celui decedat sau bunurile lui se afl pe teritoriul Republicii Moldova.
(2) Instanele judectoreti ale Republicii Moldova examineaz pricinile n procedur special
dac:
a) solicitantul constatrii unui fapt care are valoare juridic este domiciliat n Republica
Moldova sau faptul a avut sau are loc pe teritoriul ei;
b) persoana n a crei privin se solicit ncuviinarea adopiei, declararea capacitii depline
de exerciiu (emanciparea), declararea incapacitii totale sau pariale, ncuviinarea spitalizrii
forate i tratamentului forat, efecturii examenului psihiatric, spitalizrii n staionarul de
psihiatrie sau prelungirii termenului de spitalizare fr liberul consimmnt este cetean al
Republicii Moldova sau are domiciliu n Republica Moldova;
c) persoana n a crei privin se solicit declararea dispariiei fr urm sau decesului este
cetean al Republicii Moldova sau a avut pe teritoriul ei ultimul domiciliu cunoscut i de
soluionarea acestei probleme depinde apariia de drepturi i obligaii pentru persoane fizice sau
organizaii cu domiciliu sau sediu n Republica Moldova;
d) s-a depus o cerere de declarare a nulitii unui titlu de valoare la purttor pierdut sau a unui
titlu de valoare la ordin eliberat de o persoan fizic sau unei persoane fizice domiciliate n
Republica Moldova ori eliberat de o organizaie sau unei organizaii care are sediu n Republica
Moldova ori o cerere de restabilire n dreptul asupra lor (procedura de chemare);
e) s-a depus o cerere cu privire la declararea fr stpn a unui bun mobil care se afl pe
teritoriul Republicii Moldova sau o cerere cu privire la declararea dreptului de proprietate
municipal asupra unui bun imobil fr stpn amplasat pe teritoriul Republicii Moldova;
f) cererea de constatare a inexactitii nscrierii n registrul de stare civil ndeplinite de
organul Republicii Moldova privete un cetean al Republicii Moldova sau un apatrid;
g) cererea urmrete contestarea unui act notarial sau a unui act emis de un alt organ al
Republicii Moldova ori se refer la refuzul de a ndeplini un act.
(3) Competena instanelor judectoreti ale Republicii Moldova stabilit n prezentul articol i
la art.460 nu se exclude prin faptul c acelai proces sau un proces conex a fost pornit n faa
unei instane judectoreti strine.
82. Competena contractual n pricinile cu participarea strinilor.
Competena contractual n procesele cu element de extraneitate
(l) ntr-un litigiu civil cu element de extraneitate, prile, nainte de pornirea procesului, pot
schimba competena litigiului i pot nvesti o anumit instan cu competen jurisdicional
(prorogarea convenional).
(2) Competena jurisdicional n pricinile cu element de extraneitate specificate la art.33, 34,
36, 40 nu poate fi schimbat la nelegerea prilor.
83. Efectele hotrrilor judectoreti strine.
Efectele hotrrilor judectoreti strine

(1) Instana judectoreasc a Republicii Moldova refuz s primeasc cererea spre examinare
sau dispune ncetarea procesului pornit dac exist o hotrre n litigiul dintre aceleai pri,
asupra aceluiai obiect i avnd aceleai temeiuri, pronunat de o instan judectoreasc a unui
alt stat cu care Republica Moldova a ncheiat tratat internaional n care se stipuleaz
recunoaterea i executarea reciproc a hotrrilor judectoreti sau cnd recunoaterea i
executarea hotrrilor se efectueaz pe principiul reciprocitii.
(2) Instana judectoreasc a Republicii Moldova restituie cererea ori scoate cererea de pe rol
dac n instana judectoreasc strin a crei hotrre urmeaz a fi recunoscut sau executat pe
teritoriul Republicii Moldova a fost intentat anterior un proces n litigiul dintre aceleai pri,
asupra aceluiai obiect, avnd aceleai temeiuri.
84. Aciunile civile intentate altor state i organizaiilor internaionale.

Imunitatea diplomatic.
Capacitatea

folosin
organizaiei
internaionale
(1) Se consider lege naional a organizaiei strine legea statului n care aceasta este
fondat. n baza legii naionale, organizaiei strine i se determin capacitatea procedural de
folosin.
(2) Organizaia strin care, potrivit legii naionale, nu beneficiaz de capacitate
procedural de folosin poate fi declarat pe teritoriul Republicii Moldova, n conformitate
cu
legislaia
ei,
ca
avnd
o
astfel
de
capacitate.
(3) Capacitatea procedural de folosin a unei organizaii internaionale se determin n
baza contractului internaional n conformitate cu care este fondat, a actelor de constituire
sau a acordului cu autoritile competente ale Republicii Moldova.
Aciunile
intentate
altor
state
i
organizaiilor
internaionale.
Imunitatea
diplomatic
(1) Intentarea n instana judectoreasc a Republicii Moldova unei aciuni ctre un alt stat,
antrenarea acestuia n proces n calitate de prt sau de intervenient, punerea sub sechestru a
bunului su amplasat pe teritoriul Republicii Moldova sau adoptarea mpotriva bunului unor
alte msuri de asigurare a aciunii, sau punerea lui sub sechestru n procedura de executare a
hotrrii judectoreti se pot face numai cu consimmntul organelor competente ale statului
respectiv, dac legea naional sau tratatul internaional la care Republica Moldova este parte
nu
prevede
altfel.
(2) n pricini civile, organizaiile internaionale cad sub jurisdicia instanelor judectoreti
ale Republicii Moldova n limitele stabilite de tratatele internaionale i de legile Republicii
Moldova.
(3) n procese civile, reprezentanii diplomatici ai altor state acreditai n Republica
Moldova i celelalte persoane menionate n tratatele internaionale sau n legile Republicii
Moldova snt supui jurisdiciei instanelor judectoreti ale Republicii Moldova n limitele
stabilite de normele dreptului internaional sau de tratatele internaionale la care Republica
Moldova este parte.
85. Executarea delegaiilor judectoreti statelor strine.
a

procedural
organizaiei

de
strine

Delegaiile judectoreti
(1) Instanele judectoreti ale Republicii Moldova execut delegaiile care le-au fost date de
ctre instane judectoreti strine cu privire la efectuarea unor acte de procedur (nmnarea de
citaii i de alte acte, obinerea de explicaii ale prilor, de depoziii ale martorilor, de raporturi
de expertiz, cercetarea la faa locului, luarea de msuri de asigurare a aciunii etc.).
(2) Delegaia instanei judectoreti strine cu privire la efectuarea unor acte de procedur nu
poate fi executat n cazul n care executarea:

a) ar fi n contradicie cu suveranitatea Republicii Moldova sau ar amenina securitatea ei;

b) nu este de competena instanei judectoreti.
(3) Delegaia instanei judectoreti strine se execut n modul stabilit de legislaia Republicii
Moldova dac tratatul internaional la care Republica Moldova este parte nu prevede altfel.
(4) Instanele judectoreti ale Republicii Moldova pot da delegaii instanelor judectoreti
strine n vederea efecturii unor acte de procedur. Modul de stabilire a relaiilor ntre instanele
judectoreti din Republica Moldova i cele strine se determin de legislaia Republicii
Moldova sau de tratatul internaional la care aceasta este parte.
86.

Recunoaterea actelor eliberate, ntocmite sau autentificate de

autoriti competente strine.

Recunoaterea actelor eliberate, redactate sau legalizate de autoriti competente strine

(1) Actele oficiale eliberate, redactate sau legalizate, n conformitate cu legislaia strin i n
forma stabilit, de organe competente strine n afara Republicii Moldova n privina cetenilor
sau organizaiilor ei ori persoanelor strine pot fi prezentate instanelor judectoreti ale
Republicii Moldova numai dac snt supralegalizate pe cale administrativ ierarhic i, ulterior,
de misiunile diplomatice sau de oficiile consulare ale Republicii Moldova.
(2) Supralegalizarea pe cale administrativ este supus procedurii stabilite de statul de origine
a actului, urmat de supralegalizarea efectuat de misiunea diplomatic sau de oficiul consular al
Republicii Moldova n statul de origine, fie de misiunea diplomatic sau de oficiul consular al
statului de origine n Republica Moldova i, ulterior, n ambele situaii, de Ministerul Afacerilor
Externe al Republicii Moldova.
(3) Supralegalizarea actelor ncheiate sau legalizate de instanele judectoreti ale Republicii
Moldova se face, din partea autoritilor Republicii Moldova, de Ministerul Justiiei i de
Ministerul Afacerilor Interne.
(4) Actele oficiale eliberate pe teritoriul unui stat participant la tratatul internaional la care
Republica Moldova este parte snt recunoscute fr supralegalizare ca nscrisuri n instanele
judectoreti ale Republicii Moldova.
(5) Actele ncheiate ntr-o limb strin se prezint n instanele judectoreti ale Republicii
Moldova n traducere n limba moldoveneasc, cu autentificarea traducerii n modul stabilit.

87. Recunoaterea i executarea hotrrilor judectoreti i hotrrilor

arbitrale strine.
Recunoaterea i executarea hotrrilor

judectoreti strine

(1) Hotrrile judectoreti strine, inclusiv tranzaciile, snt recunoscute i se execut de plin
drept n Republica Moldova fie dac astfel se prevede n tratatul internaional la care Republica
Moldova este parte, fie pe principiul reciprocitii n ceea ce privete efectele hotrrilor
judectoreti strine.
(2) n sensul prezentului capitol, prin hotrre judectoreasc strin se nelege o hotrre
pronunat n pricin civil de o judecat de drept comun sau de o judecat specializat pe
teritoriul unui alt stat, precum i sentina penal privind repararea prejudiciului cauzat prin
infraciune.
(3) Hotrrea judectoreasc strin poate fi naintat spre executare silit n Republica
Moldova n termen de 3 ani de la data rmnerii ei definitive, potrivit legii statului n care a fost

pronunat. Repunerea n termenul omis din motive ntemeiate se poate face de instana
judectoreasc a Republicii Moldova n modul stabilit la art.116.
(4) Hotrrile judectoreti strine prin care s-au luat msuri de asigurare a aciunii i cele cu
executare provizorie nu pot fi puse n executare pe teritoriul Republicii Moldova.
88. Procedura recunoaterii hotrrilor judectoreti i hotrrilor arbitrale strine.
Articolul 468. Cererea de recunoatere a hotrrii
judectoreti strine
Hotrrea judectoreasc strin care nu a fost executat benevol poate fi pus n executare pe
teritoriul Republicii Moldova, la cererea creditorului, n temeiul ncuviinrii date de curtea de
apel de drept comun n a crei circumscripie urmeaz s se efectueze executarea. n cazul n
care debitorul nu are domiciliu sau sediu n Republica Moldova ori cnd domiciliul nu este
cunoscut, hotrrea se pune n executare la locul de aflare a bunurilor acestuia.
Articolul 469. Cuprinsul cererii
(l) n cererea de recunoatere a hotrrii judectoreti strine se indic:
a) numele sau denumirea creditorului, precum i al reprezentantului dac cererea se depune de
acesta, domiciliul (reedina) ori sediul;
b) numele sau denumirea debitorului, domiciliul (reedina) ori sediul;
c) solicitarea ncuviinrii executrii silite a hotrrii, termenul de la care se cere executarea
hotrrii.
(2) Pentru soluionarea just i rapid a pricinii, n cerere se indic numerele de telefon, faxul,
pota electronic, alte date.
(3) La cerere se anexeaz actele stipulate de tratatul internaional la care Republica Moldova
este parte. Dac n tratatul internaional nu se indic astfel de acte, la cerere se anexeaz:
a) copia de pe hotrrea judectoreasc strin, ncuviinarea executrii creia se cere,
legalizat de emitent n modul stabilit;
b) actul oficial care confirm rmnerea definitiv a hotrrii judectoreti strine, conform
legii statului n care s-a emis, dac faptul acesta nu rezult din hotrre;
c) actul care confirm c partea mpotriva creia s-a emis hotrrea, dei a fost ntiinat
legal, nu a participat la proces;
d) actul care confirm executarea anterioar a hotrrii pe teritoriul statului respectiv.
(4) Actele enumerate la alin.(3) lit.a), b) i d) se nsoesc de traduceri n limba moldoveneasc
autorizate i supralegalizate, cu respectarea prevederilor art.466. Supralegalizarea nu se cere n
cazul n care prile snt de acord cu depunerea actelor n copii certificate.
Articolul 470. Procedura de examinare a cererii
(1) Cererea de recunoatere a hotrrii judectoreti strine se examineaz n edin de
judecat, cu ntiinarea legal a debitorului despre locul, data i ora examinrii. Neprezentarea
din motive nentemeiate a debitorului citat legal nu mpiedic examinarea cererii.
(2) Instana judectoreasc poate satisface cererea ntemeiat a debitorului privind amnarea
examinrii cererii, ntiinndu-l.
(3) Instana judectoreasc, dup ce ascult explicaiile debitorului i examineaz probele
prezentate, pronun o ncheiere de ncuviinare a executrii silite a hotrrii judectoreti strine
sau de refuz al autorizrii executrii.

(4) n cazul n care hotrrea judectoreasc strin conine soluii asupra mai multor pretenii
disociabile, ncuviinarea executrii lor poate fi acordat separat.
(5) La examinarea cererii de recunoatere a hotrrii judectoreti strine, instana sesizat
poate, dup caz, s cear explicaii solicitantului recunoaterii i s interogheze debitorul
privitor la cererea depus ori s cear explicaii instanei strine emitente.
(6) Sub rezerva verificrii condiiilor prevzute de lege pentru ncuviinarea executrii hotrrii
judectoreti strine, instana judectoreasc a Republicii Moldova nu poate proceda la
reexaminarea fondului hotrrii judectoreti strine i nici la modificarea ei.
(7) n temeiul hotrrii judectoreti strine i ncheierii, rmase irevocabile, de ncuviinare a
executrii ei silite, se elibereaz un titlu executoriu, care se expediaz instanei de la locul de
executare
a
hotrrii
judectoreti
strine.

89. Refuzul de a recunoate i de a executa hotrrile judectoreti

(arbitrale) strine.
Refuzul de a recunoate hotrrile arbitrale strine i de a le executa
(1) Cererea privind recunoaterea hotrrii arbitrale strine i executarea ei poate fi respins,
la solicitarea prii mpotriva creia s-a emis, dac aceasta va prezenta instanei competente,
creia i se cere recunoaterea hotrrii sau executarea ei, probe doveditoare c:
a) una din prile conveniei arbitrale era ntr-o msur oarecare incapabil sau c aceast
convenie este ilegal potrivit legii guvernante, iar n lipsa unei astfel de probe, c este ilegal
n conformitate cu legea rii n care a fost emis hotrrea;
b) partea mpotriva creia este emis hotrrea nu a fost ntiinat legal despre desemnarea
arbitrului sau despre dezbaterea arbitral ori nu a putut din alte motive s prezinte probe sau s
dea explicaii n faa arbitrajului;
c) hotrrea a fost pronunat asupra unui litigiu neprevzut de convenia arbitral sau nu se
nscrie n condiiile conveniei;
d) hotrrea conine dispoziii n probleme neprevzute de convenia arbitral; totui, dac
dispoziiile n problemele cuprinse n convenia arbitral pot fi separate de cele care nu se
nscriu n ea, partea hotrrii arbitrale care conine dispoziii referitoare la problemele ce decurg
din convenia arbitral poate fi recunoscut i pus n executare;
e) componena arbitrajului sau procedura dezbaterii arbitrale nu corespunde conveniei
prilor ori, n lipsa acestora, nu se conformeaz legii din ara n care a avut loc arbitrajul;
f) hotrrea nu a devenit obligatorie pentru pri sau a fost anulat ori executarea ei a fost
suspendat de instana judectoreasc a rii n care a fost pronunat hotrrea sau n
conformitate cu legea creia a fost pronunat.
(2) Instana judectoreasc refuz, de asemenea, s recunoasc hotrrea arbitral strin i s
o execute, stabilind c obiectul litigiului nu poate fi dat n dezbatere arbitral conform legii
Republicii Moldova sau c recunoaterea hotrrii i ncuviinarea executrii ei este n
contradicie cu ordinea public din Republica Moldova.
(3) Dac n judecat s-a depus o cerere privind desfiinarea sau suspendarea executrii
hotrrii arbitrale strine, instana creia i se solicit recunoaterea hotrrii arbitrale i
executarea ei poate amna emiterea unei decizii asupra cererii dac va considera c amnarea
este raional.