DREPT PROCESUAL CIVIL PARTEA GENERALA

Notiunea si sistemul procesului civil si al dreptului procesual civil

1.Consideratii generale asupra justitiei, a sarcinilor ei si asupra procesului civil Procesul civil este mijlocul de realizare a justitiei. Justitia cunoaste 2 acceptiuni, conform carora ea desemneaza:   sistemul organelor judecatoresti activitatea desfasurata de acestea in forma prevazuta de lege(procedura)

Justitia esta institutia care are sarcina de a da viata si de a aplica in concret normele de drept substantial, norme care asigura derularea relatiilor sociale care le inspira.Justitia presupune si asigurarea executarii hotararii judecatoresti. Procesul civil este activitatea desfasurata de organele jurisdictionale competente, cu participarea partilor interesate, in vederea rezolvarii conflictului de interese aparute in circuitul civil(organul jurisdictional este cel care pronunta o hotarare prin intermediul careia rezolva un litigiu).Activitatea jurisdictionala se refera la organe judecatoresti si organe arbitrale.Aceasta activitate se desfasoara dupa forma prevazuta de lege = procedura.Procesul civil este reglementat de norme juridice cu aspect dinamic si progresiv.El reprezinta functia santionatorie a dreptului civil si realizeaza sarcinile justitiei, si anume:   sarcina educativa sarcina sanctionatorie

2.Actul jurisdictional = actul prin care se infaptuieste justitia si care poate consta intr-o hotarare judecatoreasca sau arbitrala.Actul jurisdictional civil are o serie de caracteristici diferite si chiar opuse acelora ale actului jurisdictional administrativ.Astfel: - actul jurisdictional civil se realizeaza sub forma procesului, a dezbaterilor judiciare atat pe fond, cat si pe forma, in timp ce actul administrativ se realizeaza in mod obligatoriu dupa o anumita forma(procedura) - actul jurisdictional civil se pronunta intr-o speta determinata;el nu creeaza norme de drept, ci le aplica unui caz anume, spre deosebire de actul administrativ, care, in principiu, are caracter generic.
1

- sesizarea organelor competente este si ea diferita: in procesul civil, acest drept apartine partilor interesate, iar in dreptul administrativ ea se poate face si din oficiu (ceea ce se intampla in majoritatea cazurilor) - garantia calitatii actului jurisdictional civil rezulta din independenta si inamovibilitatea judecatorilor, care actioneaza numai in conformitate cu legea, si nu cu indicatii ale anumitor persoane ierarhic superioare din sistem, spre deosebire de actul administrativ, care are caracter de subordonare ierarhica si este cenzurabil de instanta judecatoreasca. - o data emis,actul jurisdictional civil duce la desesizarea instantei, care nu mai poate reveni si reaprecia cele deja constatate(puterea de lucru judecat), in timp ce actul jurisdictional administrativ o data pronuntat este susceptibil de revocare.

3.Definitia procesului civil Procesul civil este activitatea desfasurata de instantele jurisdictionale competente, de birourile executorilor judecatoresti, de parti si alte persoane sau organe care participa la infaptuirea justitiei in pricini civile prin judecarea litigiilor asupra drepturilor civile substantiale si care asigura executarea silita a hotararilor judecatoresti conform legii.Din definitie rezulta ca fazele procesului civil sunt urmatoarele:   judecata executarea hotararii faza prealabila, pregatitoare, scrisa faza judecatii propriu-zise, publice si contradictorii faza pronuntarii si comunicarii hotararii judecatoresti

In faza judecatii, la fiecare instanta (fond, apel, recurs) se intalnesc 3 subetape, si anume:

4.Locul dreptului procesual civil in sistemul dreptului romanesc DREPTUL CONSTITUTIONAL influenteaza dreptul procesual civil in ceea ce priveste: principiile de organizare sociala si judiciara reglementarea organelor judecatoresti ca organe independente in stat competente asigurarea respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale cetatenesti

Dreptul procesual civil fata de DREPTUL CIVIL reprezinta aspectul sanctionator, punand in practica dreptul civil si avand ca sarcina realizarea concreta a acestuia.
2

DREPTUL ADMINISTRATIV se afla in raport de subordonare fata de dreptul procesual civil, care permite controlul justitiei asupra actelor administrative. ORGANIZAREA JUDECATOREASCA reglementeaza organizarea, structura si sarcinile instantelor, de unde rezulta ca organizarea judecatoreasca este strans legata de dreptul procesual civil, care reglementeaza formele in care organele judecatoresti isi desfasoara activitatea.Deci legatura dintre cele 2 este o legatura functie-organ. Instanta judecatoreasca este creata pentru a desfasura activitati procesuale, in timp ce instanta civila este instanta in actiune. DREPTUL PROCESUAL PENAL, asemenea dreptului procesual civil, este o materie tehnica, ce reglementeaza formule de desfasurare a procesului, insa intr-o ramura de drept diferita. Asemanari: majoritatea principiilor fundamentale drepturile si obligatiile partilor administrarea probelor ordinea dezbaterilor deliberarea si pronuntarea hotararilor judecatoresti caile de atac modul de sesizare a instantei: in civil opereaza princ. disponibilitatii, iar in penal princ. oficialitatii executarea hotararii

Deosebiri:

5.Izvoarele dreptului procesual civil roman 1.Constitutia Romaniei 2.Legile organice: Codul de procedura civila adoptat la 1 dec. 1865 de inspiratie franceza si italiana – Codul de procedura civila francez din 1806 si Codul de procedura civila al cantonului Geneva din 1819— si Legea nr.92/ ‘92 de organizare judecatoreasca. 3.Legi ordinare: Legea nr.59/’93 de modificare a C.p.c. 4.Legi speciale: Legea contenciosului administrativ Legea nr.29/’90, Legea nr.18/’91 modif. Prin Legea 167 si Legea nr.1/2000. 5.anumite norme din alte coduri: Codul civil(dispozitii privind sfera probatoriilor), Codul muncii(jurisdictia muncii), Codul familiei(punerea sub interdictie, decaderea din drepturile parintesti). 6.Ordonantele de Guvern simple si de urgenta care reglementeaza de obicei taxele de timbru (O,U.G. nr.58/2003- modifica C.p.c.) 7.Tratatele si conventiil internationale la care Romania este parte.
3

92/’92) .p.Impartirea legilor de procedura civila Aceasta impartire se realizeaza prin intermediul a 3 clasificari: 1. care are facultatea de a renunta la acest privilegiu.Norma dispozitiva poate fi insa inlaturata de parti sau de beneficiarul ei. in timp ce aplicarea normei dispozitive poate fi ceruta numai de catre partea vatamata sau de parte protejata prin acea norma.Regimul normei imperative este distinct.legi dispozitive sau supletive. si Legea de organizare judecatoreasca) . plata unei amenzi judiciare(mai putin severa) .  aplicarea normelor imperative se poate cere de oricare dintre parti sau de catre instanta din oficiu.Astfel:   legea speciala se aplica cu precadere fata de legea generala atunci cand legea speciala tace.c.p. marcand diferenta dintre cele 2 categorii de norme:  norma imperativa nu poate fi inlaturata(ocolita) nici prin vointa partilor. si C.legi imperative.permitandu-le clauze dincolo de limitele normei dispozitive. care suplinesc vointa neexprimata a partilor in actele lor juridice. 3.p.legi generale.c. incalcarea lor atrage sanctiuni civile severe. nici prin dispozitia instantei.legi de organizare judecatoreasca (Legea nr. care s eaplica in orice materie si in toate cazurile(C. se aplica dispozitiile legii generale.) 2. . care impun partilor o anumita actiune sau le obliga la o anumita abstentiune. .Pe de alta parte. o astfel de clauza este nula. fie in legea generala) Corelatia intre legea generala si legea speciala e dubla.) .c. Regimul normei supletive este o aplicare a principiului disponibilitatii. cum ar fi nulitatea sau decaderea.legi de competenta(C. care reglementeaza anumite materii si deroga de la norma generala(norme speciale se gasesc fie in legi speciale.legi speciale. aceasta norma(supletiva) protejeaza interesele uneia dintre parti.c. 4 . .legi de procedura propriu-zisa(C.Jurisprudenta si literatura de specialitate nu reprezinta izvoare de drept(recursul in interesul legii) 6.

sunt de interes general si sanctionate cu nulitate absoluta aspecte precum: structura hotararii judecatoresti obligarea la citarea partilor competenta materiala si unele tipuri de competenta teritoriala ordinea dezbaterilor dreptul de a recuza dreptul de a exercita o cale de atac dreptul de a cre exeutarea dreptul de a recunoaste Sunt norme dispozitive. atunci cand noua lege restrange competentele si cu privire la procesele aflate pe rol. casarile cu trimitere se vor face la instanta competenta dupa legea veche sub care a inceput procesul. incalcarea normei imperative poate fi invocata oricand pe parcursul procesului.Astfel. de la intrarea ei in vigoare si pana la abrogarea acesteia. la incalcarea normei imperative. In materie de drept al muncii si comercial.Astfel. • Aplicarea legilor de procedura civila in spatiu 5 . urmatoarele aspecte: 7. caracterul sanctionator este dictat de interesul general sau special aparat prin norma respectiva. in timp ce incalcarea normei supletive atrage nulitatea relativa a acestui act.cand legea noua extinde competentele.c.  Pentru a stabili cand avem nulitate relativa si cand nulitatea absoluta. se apeleaza la textul de lege. a caror incalcare atrage nulitatea relativa. va continua sa se aplice legea veche care astfel ultraactiveaza. sanctiunea este nulitatea absoluta a actului procedural astfel intocmit. ea se va aplica de indata.Cand legea tace. ea se aplica chiar pentru un proces deja pornit. sanctiunea difera. legea ultraactiveaza numai in 2 cazuri de exceptie.Se aplica deci principiul neretroactivitatii legii.Aplicarea legilor de procedura civila in timp si spatiu • Aplicarea legilor de procedura civila in timp Regula este aplicarea legii de p. competenta legii noi se respecta neconditionat. daca legea noua este mai restrictiva decat legea veche.Daca legea noua este mai permisiva. In materie civila. si anume: in materia competentei. in timp ce incalcarea normei dispozitive poate fi invocata numai in anumite termene prevazute de lege. in materie probatorie.

Exista posibilitatea de a se discuta incidenta legii procesual civile straine de asemenea in procesele cu elemente extranee(conform Dreptului international privat). si intre parti si instanta.sa existe un Tratat de Asistenta Juridica intre Romania si statul respectiv. straina este definitiva si irevocabila 2. Exista totusi 2 exceptii: administrarea unor anumite probe si discutarea admisibilitatii lor.hot. pe de o parte.Legile de procedura civila sunt legi teritoriale. pe de alta parte. Pentru a admite o astfel de hotarare. aplicabile acolo unde legea tace.hot. straina sa nu incalce ordinea de drept romana 4. care poate avea loc si dupa legea locului sau “legea pamantului”(caz in care legea da obiceiului valoarea de izvor de drept) posibilitatea executarii unor hotarari judecatoresti straine pe teritoriul tarii. care se aplica exclusiv pe teritoriul statului care emite legea(legi forii). Principiile fundamentale definesc procesul civil si stabilesc trasaturi caracteristice raportului procesual intre parti pentru intregul sistem procesual.   Alte principii au importanta practica. Unele principii au importanta teoretica.92/’92 6 . Legea de organizare judecatoreasca nr.hot.Aceste principii explica diferite institutii procedurale si le asigura aplicarea. Principiile fundamentale ale dreptului procesual civil Dreptul procesual civil e constituit pe baza unor principii(reguli)esentiale care determina structura interna a dreptului procesual civil si in temeiul carora se stabilesc raporturi procesuale intre parti. Constitutie 2. ajutand in opera de legiferare. (analogia dreptului —interpretarea dreptului prin analogie) Principiile sunt reglementate in 3 acte normative: 1. Anumite principii ajuta in activitatea instantelor. straina sa fi fost pronuntata de instanta competenta dupa legea lor 3.   Principiile asigura realizarea celor 2 functii ale procesului civil. executarea se poate numai printr-o hotarare de incuviintare a executarii hotararii straine pronuntata in prima instanta de tribunal= hotarare de exequatur. instanta romana verifica 4 conditii: 1. avand o valoare generica si fiind reglementate de Constitutie.

7 .Independenta judecatorilor. principiul dreptului la aparare si principiul publicitatii. Judecatorul e obligat sa-si exprime opinia la speta (sa se derobeze). 6. fiind la adapost de influente.Infaptuirea justitiei in mod egal pentru fiecare parte. ca organ superior profesional. 4.Independenta se coreleaza cu raspunderea lui profesionala si se realizeaza prin secretul deliberarii hotararii.In completul de apel apare posibilitatea divergentei de pareri. pe care il platesc.Ea nu exclude avansari/retrogradari in ierarhia magistraturii. 5. Codul de Procedura Penala A.In aceste complete de judecata. imixtiuni.persoanele – cetateni romani sau straini— care declara ca nu cunosc limba romana au dreptul sa foloseasca un interpret autorizat.Ea garanteaza doar ocuparea functiei de magistrat.Astfel se asigura principiul contradictorialitatii. Principiile continute in Constitutie si Legea de organizare judecatoreasca 1. 3. Realizarea justitiei se face numai prin organele jurisdictionale (in principal prin organele judecatoresti si in secundar prin organele arbitrale) 2.Aceasta garanteaza independenta judecatorilor. hotararea se adopta cu majoritate de opinii. Procedura se desfasoara in limba romana.Inamovibilitatea judecatorilor este garantia ca judecatorul nu poate fi destituit din functia lui de magistrat pe motive politice sau altele de natura extra-profesionala.Colegialitatea instantei este un principiu aplicabil numai in caile de atac(2 judecatori in apel si 3 judecatori in recurs).3. care va determina aparitia completului de divergenta.ei se supun doar legii.justitia trebuie sa fie nepartinitoare si sa se aplice in mod egal pentru toate subiectele de drept ce compar in instanta. format din cei 2 judecatori initiali si presedintele instantei sau un judecator delegat de acesta. prin inamovibilitate si prin existenta controlului ierarhic al hotararilor judecatoresti.Judecatorii pot fi sanctionati cu destituirea pentru motive profesionale sau etice si numai de catre Consiliul Superior al Magistraturii. tentatii.

In procesul civil. adica partea are dreptul sa faca cereri. Daca insa partea turbulenta are avocat care participa la dezbateri. el desemneaza un complex de drepturi materiale si procesuale stabilite de lege pentru a da posibilitate partii sa-si expuna sustinerile . sa recuze judecatorul. discutarea si administrarea lor. sa aiba cunostinta de continutul dosarului. sa propuna dovezi. angajati pe durata nedeterminata cu carte de munca. partile au dreptul sa ceara amanarea pentru a-si angaja avocat. care poate fi aprobata doar de Decanul Baroului pe motive sociale.  in sens formal. Publicitatea prin media nu e permisa decat cu acordul instantei.Acest principiu se realizeaza prin garantarea accesului liber si neingradit al oricarei persoane in sala de sedinta. la cererea partilor poate amana pronuntarea pentru depunerea de concluzii scrise (5 zile).sa aiba licenta in Drept 2.Principiul publicitatii dezbaterilor.Dreptul la aparare – acesta are 2 acceptiuni:  in sens material. trebuie sa indeplineasca 2 conditii: 1. B. Partea ce tulbura sedinta de judecata poate fi indepartata din sala.sa fie inscris pe tabloul avocatilor dintr-un barou. Publicitatea trebuie realizata pe tot parcursul fazei contradictorii a procesului: propunerea dovezilor. sa participe la dezbateri. punerea de concluzii si pronuntarea hotararii. partii nu i se mai citesc lucrarile. fie in sala de sedinte in care accesul publicului va fi interzis pe durata procesului. Instanta nu va acorda un al doilea termen in acelasi scop. la sediul instantei.orice proces se desfasoara intr-o sala de sedinte publica. ca puna concluzii. Persoanele juridice pot fi aparate si de consilieri juridici. La prima zi de infatisare. fiind un profesionist practician. sedinta se va desfasura numai in prezenta partilor si a avocatilor fie in Sala de Consiliu. sa exercite caile de atac. 8. dreptul la aparare semnifica dreptul de a avea un avocat care.7.Principiile continute in Codul de Procedura Civila 8 . este posibila asistenta gratuita. dar la terminarea dezbaterilor la termenul respectiv partea este invitata din nou in sala si i se citesc lucrarile desfasurate in absenta ei. Daca instanta refuza termenul. invocarea exceptiilor. Exceptia de la acest principiu o constituie sedinta de judecata secreta. care se realizeaza la cererea partilor atunci cand ordinea sau moralitatea publica ori prestigiul partilor pot avea de suferit prin dezvoltarea datelor dosarului. In acest caz.

Pentru asigurarea contradictorialitatii. legea prevede: 9 .sa aiba o organizare permanenta 3. se pun concluziile si se pronunta hotararea. se redacteaza concluziile scrise si se redacteaza hotararea.Principiul contradictorialitatii – specific oricarui proces este ca partile sa aiba pozitii contradictorii.Contradictorialitatea se manifesta in activitatea procedurala a partilor in cererea de probatorii si in concluzii.respectandu-se normele de drept material si procesual . se folosesc logica.1.sa fie competenta sa judece pricina 4.completul sa fie compus conform legii 2. atitudinea si rolul judecatorului. Ca metoda. Exceptie fac procesele in care una din parti a cerut judecarea ei in lipsa.asigurandu-se legalitatea instantei.  scris: se fac cererile procedurale. si anume: . Legea reglementeaza urmatoarele mijloace concrete pentru aflarea adevarului: 1) controlul judiciar 2) analiza litigiului pe fond si forma 3) regula neierarhizarii probelor. care poate fi urmarit de toata lumea.exercitandu-se caile de atac legale . Avantajul acestui principiu rezida in schimbul rapid de idei. si anune:  oral: se cer si se administreaza probele.Dezavantajul il constituie riscul instantei de a scapa anumite argumente ale partilor peste care se trece repede. 4. si anume:1. un sistem de probe care permite aflarea adevarului. care provoaca aparitia litigiului. De aceea.sa fie creata prin lege 2. Sistemul procesual roman este unul mixt.Oralitatea dezbaterilor – dezbaterile orale complinesc principiul publicitatii si presupun ca fiecarei parti i se da cuvantul pentru a-si exprima cererile. liber apreciate de judecator 4) rolul activ al instantei 3.Legalitatea – acest principiu consta in faptul ca procesul se judeca in conformitate cu dispozitiile legii. instanta e obligata sa asculte ambele parti inainte de a pronunta o hotarare.Principiul aflarii adevarului – are in vedere ca toate faptele unei spete sa fie stabilite in realitatea lor.

judecatorul ia masuri pentru aflarea adevarului. judecatorul poate cere explicatii scrise sau orale de la parti.Acest principiu cuprinde mai multe prerogative ale partilor: 1) dreptul partii de a introduce sau nu o actiune civila. Rolul activ se manifesta prin faptul ca: judecatorul conduce personal procesul. acesta nu poate decat sa puna in discutia partilor schimbarea incadrarii juridice. chiar daca partile nu o cer. 5. supraveghind respectarea legii. altfel procesul continuand in limitele trasate de parti de la inceput. judecatorul poate da indrumari partilor in legatura cu drepturile lor procesuale daca aceste parti nu sunt asistate de avocat. judecatorul hotaraste numai asupra obiectului cererii. se considera ca partile sunt stapanele procesului si traseaza limitele acestuia.1) citarea obligatorie a partilor 2) obligatia instantei de a verifica toate piesele dosarului.Principiul rolului activ al judecatorului – acest principiu se plaseaza in limitele investirii instantei. 3) partile pot dispune in proces ce drepturile lor materiale sau procesuale astfel: • • • • reclamantul poate renunta la dreptul pretins sau numai la judecata pricinii.Daca temeiul de drept folosit de reclamant este gresit dupa opinia judecatorului. respectiv ordona probe si din oficiu. le poate pune in discutie probleme de fapt sau de drept. la care nu se poate renunta. masura care se va lua obligatoriu de catre instanta. instanta fiind obligata sa respecte aceste limite. altele decat cele ridicate de parti. se face aceasta schimbare. expres sau tacit pretentiile reclamantului partile au dreptul sa stinga procesul printr-o tranzactie partile au dreptul de a ataca sau nu o hotarare judecatoreasca 4) partile au dreptul de a cere executarea hotararii judecatoresti. cu exceptia incredintarii copiilor minori in cadrul divortului. 6.Conform principiului disponibilitatii. 10 . cu exceptia drepturilor copilului minor. 2) partile au dreptul sa determine limitele actiunii sau apararii. chiar si cele favorabile partii absente 3) posibilitatea partilor de a-si prezenta si sustine cererile si argumentele 4) obligatia instantei de a solutiona toate capetele de cerere.Principiul disponibilitatii – eate specific procesului civil si se completeaza cu principiul contradictorialitatii. avand ca scop asigurarea echilibrului intre parti.Reclamantul fixeaza limitele sesizarii instantei prin actiunea lui.Daca partile sunt de acord. paratul poate recunoaste total sau partial.Acest principiu poate atenua principiul realizarii justitiei in mod egal?.

ce consta in conservarea in avans a unor probe pentru un proces viitor 3. COMPETENTA IN DREPTUL PROCESUAL CIVIL Din multitudinea de organe jurisdictionale trebuie alese acelea care dupa lege au dreptul sa solutioneze litigiile judecatoresti si sa se stabileasca ce fel de litigii intra in competenta fiecarei categorii de organe jurisdictionale. daca se poate in aceeasi sedinta de judecata. fara a folosi verigi intermediare. pentru respectarea continuitatii judecatii este necesar cel putin ca judecatorii care au pronuntat hotararea sa fie aceiasi cu judecatorii fata de care s-au pus concluzii de catre parti. prin care anumite probe se administreaza de alta instanta decat cea care judeca cauza 2. competenta este aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti de a judeca si solutiona o anumita pricina. Daca intr-o speta se folosesc probe extra-judiciare. concluziile se depun in fata instantei. 7. probele administrate . adica probe confectionate in afara cadrului procesului. asigurarea dovezilor.Principiul nemijlocirii – instanta cerceteaza direct elementele cauzei.Principiul continuitatii – este strans legat de principiul nemijlocirii si cere ca intreg procesul sa fie judecat de acelasi complet. instanta le poate admite sau poate incerca confirmarea lor prin administrarea probelor in fata instantei. Derogari de la principiu: 1.in instanta de la care s-a stramutat dosarul 8. Comisia Rogatorie. In dreptul procesual civil. probele se cer si se administreaza in fata instantei.Cererile se fac in fata instantei.in procesele perimate . Sediul materiei se afla in mai multe acte normative: Constitutia Romaniei (principiile generale ale competentei) Codul de Procedura Civila (normele privind competenta teritoriala) 11 . Daca totusi pe parcursul procesului completul se schimba.Principiul disponibilitatii se realizeaza prin exercitarea drepturilor procesuale cu buna-credinta si nu abuziv.de instanta necompetenta .

teritoriala B. fie de tribunal. 2.norme de comp.Inainte de 12 . care se subimpart in .58/2003. orice litigiu judiciar este de competenta instantelor judecat. 1.Competenta materiala este acea competenta care delimiteaza sfera activitatii instantelor judecatoresti de grad diferit pe linia lor ierarhica SAU competenta materiala stabileste felul atributiilor jurisdictionale pentru fiecare categ.norme de competenta absoluta 2. fie pe linie orizontala (instante de acelasi grad). 1. Curtea de Apel (15 in tara) judeca in prima instanta litigiile atribuite ei expres de lege si mai judeca ca instanta de apel procesele solutionate in prima instanta fie de judecatorie. in orice ramura de drept.U.norme de competenta generala a instantelor judecatoresti 2.norme de comp. materiala functionala) precum si litigiile dupa obiect. iar inaintea acestei modificari tribunalul judeca apelurile promovate de parti impotriva hotararilor pronuntate de judecatorie in prima instanta. de instante (comp.- Legea de organizare judecatoreasca nr.92/’92 (normele privind competenta materiala) Normele de competenta se clasifica in mai multe categorii: A. precum si asupra unor raporturi care au ca obiect protectia persoanelor fara capacitate de exercitiu (Autoritatea Tutelara) si alte materii expres prevazute in lege. 1. natura sau valoarea priciniilor (comp. norme de competenta relativa A. Instantele mai au competenta de a se pronunta asupra unor raporturi juridice fiscale (impozite.Competenta generala a instantelor judecatoresti De principiu. taxe).G. a. reglementat de Constitutie si legea de organizare judecatoresca 92/’92. Tribunalul judeca in prima instanta anumite categorii de litigii expres prevazute in lege. adica poate judeca orice litigiu in prima instanta. cu exceptia acelora prevazute expres de lege ca fiind de competenta altor instante. materiala . materiala procesuala).Competenta jurisdictionala Aceasta stabileste care instanta judecatoresca poate solutiona un anumit litigiu determinat.norme de competenta jurisdictionala.Competenta materiala a fost modificata prin O. fie pe linie verticala (instante de grade diferite). Judecatoria mai poate solutiona anumite plangeri impotriva unor acte jurisdictionale speciale.  Competenta materiala functionala Judecatoria are competenta generala. nr.

Competenta materiala procesuala  Judecatoria judeca totul. judeca apelul declarat impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunal si recursul declarat impotriva hotararilor pronuntate de tribunal ca instanata de apel(pronuntate de judecatorie in prima instanta). Curtea Suprema de Justitie – Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca in calitate de instanta de recurs comun procesele care au fost solutionate de Curtea de Apel ca instanta de apel sau procesele solutionate in prima instanta de tribunal sau curte de apel. asa cum pentru judecata in apel este specific completul format din 2 judecatori. iar pentru instantele de recurs comun 3 judecatori. municipale sau judetene ale administratiei de stat.G. lei 3) litigiile de contencios administrativ in care sunt atacate (contestate) actele administrative emise de organele comunale. si anume: 1) litigii comune neevaluabile in bani si litigii comerciale al caror obiect depaseste valoarea de 1 mld. 4) cererile privind dreptul de creatie intelectuala si de proprietate industriala 5) cererile in legatura cu exproprierea 6) cererile intemeiate pe L 10/2001 privind restituirea unor proprietati imobiliare 7) cererile privind incuviintarea desfacerii sau aprobarea adoptiei 8) cererile privind repararea prejudiciului cauzat de erori judiciare in materie penala 9) cererile privind recunoasterea si incuviintarea executarii unei hot. Curtea de Apel judeca si alte cereri atribuite ei expres prin lege. Recursul in anulare a fost abrogat prin O. procese ale caror hotarari nu se pot ataca cu apel.58/2003. Completul este format dintr-un judecator. Tribunalul judeca numai anumite litigii in prima instanta.Tot ce inseamna judecata in prima instanta implica participarea unui complet format dintr-un singur judecator. Curtea de Apel avea competenta in privinta litigiilor atribuite de catre lege expres ei spre solutionare in prima instanta. Ea mai solutioneaza plangerile impotriva anumitor hotarari ale organelor administrative cu activitate jurisdictionala. Lei 2) litigiile civile al caror obiect are valoarea de peste 1 mld. precum si impotriva anumitor cazuri si materii prevazute de lege (contraventia). orasenesti. nr.modificarile mai sus mentionate.U. straine pe teritoriul Romaniei 10)litigii de drept al muncii si conflicte de munca 13 . ci direct cu recurs. mai putin ceea ce legea atribuie expres altor instante ca judecata in fond. judecat. Curtea Suprema judeca in exclusivitate recursul in interesul legii si alte cereri expres prevazute de lege (majoritatea cererilor de stramutare).

cereri de revizuire. precum si asupra hotararilor pronuntate in contencios administrativ de tribunal in prima instanta alte cereri in anumite materii (restul cererilor ce privesc categ. Curtea de Apel judeca: 1) in prima instanta procesele de contencios administrativ indreptate impotriva actelor administrative emise de organele centrale ale administratiei de stat 2) ca instanta de apel procesele solutionate in prima instanta de judecatorie sau tribunal 3) recursul declarat in litigii de munca. stramutari de pricini. chiar daca ulterior. cum ar fi majoritatea cererilor de stramutare. tribunalului) Curtea Suprema de Justitie judeca: 1) recursul declarat impotriva proceselor solutionate in apel de catre Curtea de Apel 2) recursul in interesul legii 3) alte materii expres prevazute de lege.i.S. competenta se stabileste prin adunarea valorilor acestor capete de cerere. valoarea obiectului pricinii se modifica.p. Daca sunt mai multe capete de cerere evaluabile in bani. Justificare: . contestatii in anulare.5. acesta nu e obligat sa se deplaseze la instanta de la domiciliul reclamantului .Competenta teritoriala este acea competenta care delimiteaza sfera de activitate a instantelor de grad egal cu activitate pe raze teritoriale diferite.prin aceasta regula se evita tracasarea paratului de catre un reclamant de rea-credinta 14 . de litigii ce intra si in comp.Tribunalul mai judeca cereri care privesc anumite conflicte de competenta. unele conflicte de competenta. precum si cererile de revizuire si contestatiile in anulare si formulate impotriva propriilor hotarari (hotarari ale C. detentorul/ posesorul unui bun litigios e prezumat proprietar . caz in care se va dispune efectuarea unei expertize de specialitate care va stabili valoarea reala. contestatii la executare. Aceasta evaluare poate fi contestata de instanta sau de partea adversa. pe timpul procesului..) Evaluarea obiectului pricinii se face de catre reclamant prin cererea de chemare in judecata. b. Sesizarea instantei dupa valoarea obiectului pricinii pastreaza instanta initial competenta.c. cererile privind delegarea instantei.6 C. recuzari.J. a.pana la pronuntarea hotararii se prezuma nevinovatia paratului. Restul cererilor de acest gen revin spre judecare Curtii de Apel. cererea se judeca de instanta in raza careia se afla domiciliul paratului. Conform art.pana la o hotarare contrara.

Pentru organizatiile parate fara personalitate juridica. competenta este instanta de la domiciliul conducatorului acelei organizatii. si lasa reclamantului posibilitatea / facultatea ca in anumite pricini prevazute de lege el sa aleaga intre competenta de drept comun (=instanta de domiciliu a paratului) si varianta de competenta prevazuta in lege pentru acea pricina. instanta competenta e aceea de la domiciliul oricaruia dintre ei. In cazul in care exista mai multi parati cu domicilii diferite. paratul este invitat de instanta sa-si aleaga un domiciliu judiciar in Romania.c.-ul. procesul se va judeca de instanta de domiciliu a reclamantului.e.p. care reprezinta statul (Judecatoria Sect. varianta este instanta locului unde s-a nascut obligatia sau locul platii in cererile privind contractul de transport.1 Bucuresti). c. dupa care nu mai poate pune in discutie competenta instantei. De la regimul prevazut in articolul 5 din C. competenta instantei e aceea de la domiciliul paratului principal.Aceasta e posibila pentru ca normele au caracter dispozitiv. biletul la ordin. rezilierea.c exista 2 mari exceptii. unde i se vor comunica actele de procedura. varianta se refera la instanta locului unde se face plata in cazul obligatiilor comerciale.Daca paratul are domiciliul sau resedinta in strainatate. teritoriala a instantelor in raza carora isi are sediul fie Ministerul de Finante. Paratul poate contesta competenta teritoriala pana la prima zi de infatisare. Paratul persoana juridica atrage comp. anularea. teritoriala a instantei in a carei raza se afla sediul principal. Daca toti paratii sunt principali. Statul ca parat atrage comp. rezolutiunea unui contract. partile putand deroga de la ele. varianta alternativa este instanta locului de executare a contractului(executare totala sau partiala) in raportul de inscriptiune imobiliara sau prestatie tabulara. Dreptul de optiune al reclamantului nu poate fi contestat de parat: in cererile privind executarea.p. In aceste cazuri. si anume:   competenta teritoriala alternativa competenta teritoriala exclusiva Competenta alternativa sau facultativa este reglementata de articolul 10 si 11 din C. Pentru competenta teritoriala de drept comun. fie organele fiscale judetene (Directia Generala de Finante Publice). partile pot conveni asupra competentei altei instante decat cea prevazuta in lege. varianta este instanta locului situarii imobilului in cererile privind cambia.c. alternativa este instanta locului de plecare sau sosire 15 .

-

in cererile privind obligatia de intretinere pentru ascendenti sau descendenti, varianta este instanta de la locul domiciliului reclamantului pentru cererile izvorate dintr-un fapt ilicit, varianta este instanta locului unde s-a produs faptul ilicit Justificari : - probele sunt mai usoare si mai rapide la instanta prevazuta ca varianta - situatia personala precara a reclamantului - pentru imobile, expertizele necesare si celelalte probe sunt mai usor de administrat la

instanta competenta varianta. In afara de czurile mentionate mai sus, art. 10 prevede si un alt caz de instanta alternativa, si anume cazul cererilor de despagubire rezultate din asigurari, caz in care varianta de competenta teritoriala o reprezinta instanta de domiciliu a asiguratului sau instanta unde se afla situate bunurile asigurate (imobile) sau instanta locului producerii accidentului. In acest caz, competenta alternativa nu poate fi aleasa inainte de aparitia dreptului la despagubiri. Orice conventie contrara e nula. Exceptie fac asigurarile maritime sau fluviale, in care competenta poate fi aleasa si inainte de aparitia cazului asigurat. Competenta exclusiva sau exceptionala este compusa din 4 situatii ce constituie obligatoriu exceptii de la regula generala de competenta teritoriala. Art. 13-16 C.p.c. reglementeaza urmatoarele cazuri: - art. 13: actiunile reale imobiliare se judeca de instanta in raza careia se afla imobilul (probe mai usoare si consultarea mai usoara a registrelor de Carte Funciara); alte actiuni se supun regimului de drept comun. - art.14: cererile in materie de mostenire se judeca de instanta de la ultimul domiciliu al defunctului. In cazul in care in succesiune se disputa un drept real asupra unui imobil, competenta va apartine tot instantei ultimului domiciliu al defunctului. Aceste cereri sunt urmatoarele:  cereri privind validitatea si executarea dispozitiilor testamentare  cereri privind pretentiile reciproce intre mostenitori  cererile legatarilor sau creditorilor impotriva mostenitorilor legali sau executorilor testamentari. Justificari ale acestei prevederi sunt probele mai usoare, faptul ca bunurile se afla in aceeasi raza, procedura notariala se desfasoara tot in teritoriul respectiv si aceeasi competenta e atrasa si de celelalte cereri privind succesiunea, partajul, reductiunea, anularea certificatului de mostenitor. - art.15: cererile in materie de societate se judeca de instanta de la locul sediului, pana la lichidarea in fapt. Exceptie fac actiunile reale imobiliare , conform art.13.

16

B. Competenta absoluta si competenta relativa Deosebiri Normele de competenta absoluta au urmatorul regim de reglementare juridica: 1) obligatorii pentru parti si instanta; partile nu pot deroga prin conventie de la aceste norme 2) incalcarea competentei absolute poate fi invocata oricand pe timpul procesului 3) incalcarea competentei absolute nu poate fi acoperita de parti Sanctiunea incalcarii normelor de competenta absoluta este nulitatea absoluta a hotararilor judecatoresti pronuntate de instanta necompetenta. Normele de competenta relativa : 1) ingaduie partilor sa deroge prin conventie de la competenta prevazuta in lege, alegand o alta instanta pentru solutionarea pricinii, care este obligata la aceasta (normele acestea au caracter dispozitiv sau supletiv) 2) necompetenta relativa nu poate fi invocata decat de paratul lezat in drepturile lui sau de partea beneficiara a acestei norme; necompetenta relativa nu poate fi invocata de reclamant sau instanta 3) invocarea necompetentei relative se poate face numai la instanta de fond pana cel tarziu la prima zi de infatisare si in nici un caz dupa intrarea in cercetarea fondului (administrarea de probe) Neridicarea exceptiei de necompetenta relativa in acest termen legal conduce la decaderea paratului din dreptul de a mai invoca necompetenta relativa. Determinarea caracterului relativ sau absolut al competentei se face de lege astfel: art. 159 C.p.c. → necompetenta este de ordine publica atunci cand: - pricina nu e de competenta instantelor judecatoresti in ansamblul lor - pricina este de competenta unei instante de alt grad decat cea care judeca - pricina este de competenta altei instante si partile nu o pot inlatura art.19 C.p.c. → partile pot conveni asupra instantei competente teritorial, mai putin in cazurile prevazute la art. 13-16 C.p.c.

Competenta generala a instantelor judecatoresti are caracter absolut. Competenta materiala a instantelor judecatoresti are caracter absolut. Competenta teritoriala de drept comun si competenta teritoriala alternativa au caracter relativ. Competenta teritoriala exclusiva are caracter absolut.
17

Intinderea. Prorogarea. Conflictele de competenta Intinderea competentei Atunci cand instanta e sesizata cu o cauza, se pune problema de a stabili care e intinderea acestei competente. In anumite situatii rezolvarea nu se afla in Cod. Proc. Civ. si in 2 principii : - Instanta sesizata cu cererea regulamentului are competenta de a judeca si solutiona si apararile paratului in totalitatea lor, rezulta ca instanta sesizata devine competenta sa solutioneze intregul raport juridic printr-o hotarare unica. - Instanta sesizata cu o anumita cauza printr-o cerere principala devine prin extindere competenta sa se pronunte si asupra cererilor accesorii si incidente formulate de parti sau terti. Prorogarea de competenta Este posibilitatea unei instante de a judeca si solutiona pricini peste competenta ei normala, prin extindere. Competenta instantei in materia apararilor-reguli : 1. Judecatorul actiunii reclamantului este si judecatorul exceptiunii paratului.Exceptiile paratului au o acceptiune larga, de aparari totale care includ atat exceptiile propriu-zise cat si apararile de fond.In consecinta, hotararea judecatoreasca astfel pronuntata va avea autoritate de lucru judecat, adica efecte, atat asupra cererii reclamantului cat si asupra apararilor paratului. Exista o exceptie care se refera la chestiunile prejudiciale : in cazuri exceptionale, anumite probleme ale pricinii,ridicate de reclamant/parat presupun o solutionare prealabila si definitiva separat si anterior solutionarii litigiului in intregul lui.Aceasta solutionare separata va determina hot. Intrgului cu putere de lucru judecat.De aceea, instanta confruntata cu chestiunile prejudiciale va putea suspenda procesul pana la solutionarea acestor chestiuni prealabile.Exemplu : interferenta intre procesul penal si procesul civil dupa regula ca penalul tine in loc civilul. 2. Competenta instantei in privinta incidentelor de procedura : orice reclamantului.Incidentele procedurale :
18

contestatie grefata pe cererea

principala si de natura sa suspende sau sa modifice solutia este de competenta instantei sesizate cu act.

competenta apartinand instantei sesizate cu actiunea reclamantului. B) Coparticiparea procesuala pasiva este in cazul procesului cu mai multi parati. judecatoresti sau org. Prorogarea de competenta este de 3 feluri : 1) 2) 3) legala conventionala (voluntara) judecatoreasca Prorogarea legala este reglementata in anumite cazuri prevazute in lege.accesorii ale paratului (cererea pentru aplicarea unor masuri asiguratoriisechestrul). C) Conexitate si indivizibilitate.perimare). Indivizibilitatea presupune 2 cauze cu o legatura mai stransa care face necesara solutionarea lor impreuna. A) Cererile acesorii si incidente sunt de competenta instantei sesizate cu actiunea principala a reclamantului. -cererea de interventie a tertilor. de interventie a tertilor) b) incidentele propriu-zise care nu modifica fondul procesului (ex. dar datorita conexiunii lor se vor reuni pentru a fi judecate impreuna la principala instanta sesizata de parti. Conexitatea si indivizibilitatea se aplica numai in acelasi sistem de jurisdictie. Prorogarea conventionala (voluntara) –partile sunt de acord sa sesizeze cu solutionarea litigiului lor o instanta care in mod normalnu ar fi competenta sa solutioneze cererea. propunerea unor dovezi noi. adica numai in cadrul org. Conexitatea presupune reunirea in acelasi proces a 2 cereri facute de aceleasi parti cu obiect si cauza legate intre ele. jurisdicitonale de aceeasi natura.In aceste cereri intra : -toate capetele de cerere accesorii ale actiunii reclamantului. -cereri incidente. -cererea reconventiei. suspendare.Instanta sesizata este competenta sa se pronunte si asupra acestor incidente conform principiului ca accesoriul urmeaza principalul.Aceste 2 cereri sunt introduse initial separat la instante diferite.a) incidente care modifica dezbaterile extinzand sfera procesului (ex. cereri de recuzare. cererea reconventionata. Scopul este evitarea pronuntarii unor hotararii contradictorii.Aceasta prorogare se aplica numai 19 .

fiind posibila in urmatoarele situatii : -casarea cu trimiter a procesului pentru o noua judecata la o alta instanta decat cea care a judecat prima data.Conflictele de competenta Atunci cand competenta este contestata exista 2 probleme: .cand procesul se stramuta. . se incheie dupa pornirea procesului numai in cazul litigiilor ce au ca obiect asigurarile terestre (vezi competenta alternativa).In cazul competentei absolute (imperative) NU e posibila o conventie. Prorogarea judecatoresca –se stabileste printr-o hotarare judecatoresca. Solutia difera dupa cum se foloseste declinatorul de competenta sau regulatorul de competenta.Prin exceptie. .conventia este irevocabila unilateral cu exceptia cazului in care acest tip de prorogare serveste interesului unei singure parti care poate opta sarenunte la acest beneficiu.cine poate invoca necompetenta . . pricina va fi solutionata de o alta instanta egala in grad si care nu ar fi fost competenta initial. Ex : alegerea unui domiciliu pentru nevoile procesului. cele 2 instante fiind egale in grad.cand procesul se deleaga. adica sa se raporteze numai la cazul respectiv conventia poate fi scrisa sau verbala.in cazul comisiei rogatorii (probele sunt administrate de alta instanta decat cea competenta) Necompetenta instantei. conventia se incheie inainte de aparitia litigiului.De regula. Efectele conventiei de prorogare : . -cand se admite cererea de rcuzare a tuturor judecatorilor instantei competente.) .Primul solutioneaza cererea unei parti ca instanta sesizatasa-si decline competenta in 20 .Conventia de prorogare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : sa cuprinda comsimtamantul valabil al partilor cu capacitae procesuala de exercitare instanta aleasa sa nu fie necompetenta absolut conventia sa aiba un caracter special.conventia este obligatorie pentru parti (art.care instanta are dreptul sa solutioneze aceasta contestatie. dar trebuie sa cuprinda manifestarea de vionta valabil.969 Cod Civ.in cazul normelor de competenta supletive.

Exceptia de necompetenta poate fi invocata de oricare parte sau instanta din oficiu .Aceasta cerere se face prin invocarea exceptiei de necompetenta la fond sau in apel/recurs cat si prin contestatii in anulare.Daca necompetenta este relativa : exceptia de necompetenta se poate ridica numai de parat prin intampinare cel tarziu la prima zi de infatisare..Pe durata rejudecarii procesului termenul de prescriptie se intrerupe.rom. nu e competenta.Prin regulatorul de competenta se solutioneaza conflictul de competenta ce apare intre 2 instante. exceptia de necompetenta se poate judeca in orice faza a procesului pana la pronuntarea hotararii irevocabile. caz in care apare conflictul de competenta. Exceptia de necompetenta se solutioneaza diferit dupa cum normelede competenta incalcate sunt relative/absolute. fie admitand-o. Efectele admiterii exceptiei de necompetenta toate actele procedurale ale instantei necompetente sunt nule probele deja administrate sunt castigate cauzei si nu trebuiesc refacute decat pentru motive temeinice.Daca necompetenta este absoluta.Depasirea acestui prag duce la decaderea paratului din dreptul de a invoca aceasta exceptie . ci competenta apartine unei instante straine sau unui alt organ jurisdictional rom. nu este susceptibila de achiesare . necompetente si trimiterea cauzei spre rejudecare instantei competente. Daca excptia se ridica cu caile de atac ea poate duce la casarea hot. daca competenta este relativa probele se refac neconditionat daca au fost incalcate noemele de competenta generale(imperative).Aceasta hotarare are autoritate de lucru judecat numai pentru instanta care se dezinvesteste prin declinarea competentei. Declinatorul de competenta----Este cererea unei parti de a se declina competenta catre alta instanta considerand ca instanta sesizata initial nu ar fi competenta. Ce poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare.Instanta sesizata cu oexceptie de necompetenta se pronunta asupra acestei exceptii.Practica extinde acest prag pana la momentul intrarii in cercetarea judecatoreasca (administrarea probelor) si in nici un caz dincolo de momentul intrarii in dezbateri (concluzii pe fond). caz in care isi declina competentasi trimite pricina spre solutionare instantei competente. se poate valorifica cererea de necompetenta si in contestatia in anulare (dupa pronuntarea unei hotarari irevocabile).favoarea alteia.Aeasta din urma se va putea declara si ea necompetena. Inst. ci respinge actiunea reclamantului ca fiind inadmisibila.Solutia pronuntata este o hotarare jud. 21 . dar nu este obligatorie pentru instanta careia i se trimite cauza. instanta sesizata cu exceptia de necompetenta nu isi mai declina competenta. fir respinge exceptia si continua tot la judecarea procesului. In ipoteza in care nici o instanta jud.

Solutionarea conflictului se face fara citarea partilor in camera de cons.Regulatorul de competenta Conflictele de competenta apar intre 2 instante judecatoresti sesizate cu aceeasi pricina. In ambele cazuri dispare pericolul pronuntarii hot. Procedura se declanseaza din oficiu de instanta in fata careia apare conflictul. Regulatorul de competenta: Este hot.Aceste chestiuni trebuiesc reglate inainte de solutionarea cauzei prin incidente procedurale: incompatibilitate recuzarea. Efecte ale regulatorului de competenta: -dezinvesteste o instanta -investeste alta instanta.Hotararea acestei instante superioare are un dublu caracter: de declinare a competentei instantei necompetente dupa lege. Conflictul negativ apare atunci cand nici una din instante nu se consideracompetenta.strain de cauza si de parti si sa nu se pronunte de 2 ori pe fondul pricinii in acelasi proces.Conflictele pot fi pozitive sau negative.Conflictul se solutioneaza de instanta superioara si comuna instantelor aflate in conflict.Conflictul pozitiv apare cand ambele instante se considera competente existand pericolul inor hotarari contradictorii .ultima sesizata isi declina competenta in favoarea celei dintai. instantei. abtinerea stramutarea delegarea 22 .Mijloace de evitare a acestui pericol se directioneaza catre: exceptia de necompetenta exceptia de litisprudenta (sunt sesizate 2 instante competente in mod egal. Incidente procedurale cu privire la compunerea completului de judecata si la instanta sesizata Judecatorul trebuie sa fie obiectiv. inaite de pronuntarea unei hotarari). adica ultima instanta. superioare prin care se rezolva conflictul de competenta. de investire a instantei competente legal (regulator de competenta).Sesizarea se face de instanta in fata careia a aparut conflictul. contradictorii.

cand sotul in viata si nedespartit al judecatorului este afin/ruda cu una din parti . sotul lui. rude pana la gradul patru exista dusmanie cu una din parti sau rudele ei pana la gradul patru. fie din cauza unui interese personal. cand judecatorul este tutore/curator al uneia dintre parti . cand judecatorul. revizuirea . motive neimputabile judecatorului. fie din dusmanie fata de o parte.expert.Aceste norme sunt imperative. cand intre judecator.Un alt caz este atunci cand judecatorul a fost martor. sot . cand juecatorul si-a exprimat opinia cu privire la pricina in concretul acestuia . atunci cand prima pronuntare s-a facut pe exceptie cand judecatorul care s-a pronuntat prima data pe fond are a solutiona o cale de atac de retractare (grefata pe motive noi fata de prima judecata. incalcarea lor determina nulitatea ales. cand judecatorul a primit de la o parte daruri. Abtinerea este obligatia judecatorului de a iesi din dosar cand are cunostiinta ca exista o situatie de recuzare a lui. Abtinerea si recuzarea Recuzarea este dreptul partilor de a cere in cazurile prevazute de lege ca judecatorul sa se retraga din completul de judecata. Nu sunt cazuri de incompatibilitate : pronuntarea pentru prima data pe fond a unui judecator. Procedura de solutionare a recuzarii 23 .contestatia in anulare).Incompatibilitatea presupune ca un judecator nu poate solutiona pe fond de 2 ori acelasi proces pentru ca ar exista pericolul de promovare a primului punct de vedere. rudele lor pana la gradul patru au ei insusi o pricina la o instanta unde una din parti este judecata .Cazuri : cand judecatorul. cand aceleasi persoane si una din parti au avut un proces penal in ultimii cinci ani . a hotararilor. Cazurile de recuzare si abtinere sunt identice si se caracterizeaza prin pericolul ca judecatorul sa fiepartinitor. promisiuni de daruri sau orice alt avantaj . situatie in care se presupune ca ar dovedi partinire. cand judecatorul este ruda /afin pana la gradul patru cu avocatul/ curatorul partilor . sotul.arbitru in aceeasi cauza. ascendentii (descendentii au interese in cauza sau sunt ruda / afini pana la gradul patru una din parti) . fie din afectiune. nefructificata de parte.

Daca recuzarea se face impotriva tuturor judecatorilor unei instante . judecatorul este obligat sa se abtina imediat ce a luat cunostiinta de existenta motivului si inainte ca partea sa-l refuze. cele de abtinere sunt imperative. Cazurile doia si trei sunt reglementate de normele imperative.Judecatorul recuzat poate fi ascultat numai daca instanta considera necesar. Daca se recuza judecatorul unei sectii a Curtii Supreme de Justitie. In aceasta situatie daca actele admise si probele admise se mentin sau trebuiesc refacute. Daca petentul recuzarii este de rea credinta el poate fi amendat de instanta pentru abuz de drept.Cererea se formuleaza inainte de dezbateri imediat ce partea a luat la cunostiinta de existenta motivului de recuzare. In cazul abtinerii. instanta impotriva careia s-a facut cererea de suspendare poate suspenda/ amana cauza. Normele de recuzare sunt dispozitive . Judecarea se face in camera de consiliu cu citarea si ascultarea partilor. Banuiala legitima se deduce din imprejurarile anormale de vadita impartialitate sau din pasiuni locale puternice ( Exemplu : se judeca un prefect cu un taran sau un judecator cu un om obisnuit). pronuntandu-se o hotarare definitiva si nemotivata ( pentru ca nu poate fi atacata). Instanta se pronunta prin incheiere in sedinta publica si nu se poate ataca decat odata cu fondul. pentru banuiala legitima (presupunerea posibla ca judecatorii sunt partinitori datorita imprejurarii pricinii . judecatorul recuzat va fi inlocuit de altul. pentru motive de siguranta publica . Competenta de solutionare a recuzarii apartine aceleasi instante. calitatii partilor sau dusmaniei locale). instanta care judeca procesul . In aceasta situatie daca actele admise si probele admise se mentin sau trebuiesc refacute. un alt complet de judecata. Pana la solutionarea cererii de stramutare . iar competenta de solutionare apartine Curtii Supreme de Justitie. Daca se admite. In aceste cazuri nu este admis interogatoriu. Primul caz este reglementat de norme dispozitive. Stramutarea pricinii Transferarea unui proces de la o instanta competenta la alta in cazurile prevazute de lege pe motivul ca solutionarea la prima instanta este periclitata de lipsa de obiectivitate. iar competenta de solutionare apartine instantei superioare. 24 . Daca cererea de recuzare se respinge procesul va fi judecat in continuare de acelasi judecator. Judecata se face fara prezenta partilor in camera de consiliu. cererea se solutioneaza de catre judecatorul altei sectii a Curtii Supreme de Justitie. competenta de solutionare apartine instantei superioare. Cazuri : cand una din parti are doua rude sau afini pana in gradul patru printre judecatori ( nu printre membrii completului).

Daca cererea s-a respins , procesul va continua la aceeasi instanta din faza in care a intervenit cererea. Daca se admite, se desemneaza instanta care va continua procesul, precizandu-se daca actele de procedura si probele efectuate raman valabile sau trebuiesc refacute. In cazul admiterii cererii se anunta instanta de la care se stramuta procesul. Dupa acest moment orice acte procedurale sau hotarare pronuntata de aceasta instanta devin nule de drept. Delegarea Se face de la o instanta la alta de grad egal , atunci cand instanta initial sesizata este impiedicata sa functioneze pe timp indelungat de imprejurari exceptionale (calamnitati, razboi). Se pronunta de Curtea Suprema de Justitie. Curs 5 Acţiunea în procesul civil Generalităţi Acţiunea este mijlocul procedural pus de lege la dispoziţia titularului dreptului subiectiv pentru realizarea lui. Dreptul reclamantului pentru a introduce o acţiune este dublat de dreptul pârâtului de a se apăra şi a răspunde la aciunea reclamantului prin întâmpinare sau de a pretinde el însuşi drepturi proprii de la reclamant printr-o cerere reconvenţională. Definiţie: Acţiunea este mijlocul legal prin care o persoană cere instanţei judecătoreşti fie recunoaşterea dreptului său, fie realizarea acestui drept prin încetarea piedicilor puse în exercitarea sa de o altă persoană sau printr-o despăgubire corespunzătoare. Noţiunea de acţiune civilă are 2 accepţiuni: 1) Acţiunea este posibilitatea titularului dreptului subiectiv de a sesiza instanţa judecătorească, solicitând să hotărască asupra cererii lui indiferent dacă cererea este sau nu justificată în drept. În această accepţiune acţiunea este o facultate procesuală, iar dreptul la acţiune are caracter procesual. 2) Acţiunea reprezintă posibilitatea sesizării instanţei dar şi dreptul de a obţine ca instanţa să acorde protecţie dreptului dedus judecăţii. Acţiunea este un mijloc judiciar de a obţine câştig de cauză iar dreptul la acţiune are caracter material. Natura juridică a acţiunii civile 1) 2) Acţiunea este un mijloc juridic legal ce permite unei persoane să solicite instanţei să hotărască asupra cererii ei. Titularul dreptului recurge la un organ jurisdicţional competent
25

3)

Acţiunea are ca scop apărarea dreptului unei persoane care se pretinde titular al dreptului.

Comparaţie între dreptul la acţiune şi dreptul subiectiv material Deosebiri: • Condiţiile de existenţă ale dreptului subiectiv: dreptul subiectiv are la origine un fapt/act juridic, în timp ce dreptul la acţiune are la origine conflictul de interese dintre părţi. Anumite drepturi materiale sau subiective nu pot fi promovate prin acţiuni civile (vezi obligaţii naturale). Alte drepturi care nu sunt actuale nu pot fi promovate prin acţiune în realizare. Dreptul subiectiv prescris nu poate fi promovat prin acţiune, ci doar prin excepţiune. • Condiţiile de exerciţiu: dreptul subiectiv există şi pentru persoane fără capacitate de exerciţiu în timp ce acţiunea nu poate fi promovată decât de o persoană cu capacitate de exerciţiu. De aici rezultă că acţiunea civilă are ca obiect protecţia drepturilor subiective. Asemănări: Dreptul subiectiv determină felul acţiunii. Acţiunea preia elementele din natura dreptului. De exemplu dreptul de creanţă (personal) va fi promovat printr-o acţiune personală, drepturile reale prin acţiune reală. Nu trebuie făcută confuzie pe plan teoretic între acţiunea reală şi cererea de chemare în judecată. Cererea de chemare în judecată este actul procedural material prin care titularul dreptului subiectiv foloseşte posibilitatea de a sesiza instanţa. Cererea este actul procedural concret prin care se realizează vocaţia abstractă la promovarea unei acţiuni. În practică cele două noţiuni se apropie până la confuzie. Elementele acţiunii civile Acţiunea civilă are 2 categorii de elemente: subiective şi obiective. Elementele subiective sunt părţile. Părţile trebuie să întrunească mai multe condiţii: capacitate, calitate procesuală, să fie purtătoarele unui drept, să aibă interes legitim. Elementele obiective sunt obiectul acţiunii, cauza. Obiectul este pretenţia concretă într-o acţiune (exemplu: predarea unui bun, anularea unui contract). Obiectul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie licit, posibil, determinat (determinabil-pentru a putea fi pus în executare). Cauza acţiunii este temeiul juridic al cererii. De exemplu, în acţiunea în revendicare, temeiul juridic îl reprezintă dreptul de proprietate. În acţiunea în pretenţii, temeiul juridic îl reprezintă contractul, faptul juridic ilicit delictual. Cauza acţiunii nu se suprapune cu motivul acţiunii în justiţie. Exemplu: acţiunea în plata preţului are drept cauză vânzarea ca operaţiune juridică, iar motiv-contractul. Cauza trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie licită, morală.

26

Toate aceste elemente ale acţiunii civile trebuie cuprinse în acţiunea reclamantului de la început. Ele pot fi modificate sau întregite cel târziu la prima zi de înfăţişare. După acest prag, raportul procesual dintre părţi se cristalizează pe elementele acţiunii, urmând ca judecata să se desfăşoare pe aceste coordonate. (prima zi de înfăţişare e termenul din proces când pentru prima dată părţile sunt legal citate şi pot pune concluzii). Clasificarea acţiunilor civile Se face după diferite criterii care determină categorii diferite de acţiuni civile. După scopul material urmărit de reclamant: • • • acţiuni în realizarea dreptului; acţiuni în constatarea dreptului; acţiuni în constituire de drepturi. După natura dreptului subiectiv ce stă la baza acţiunii: • • • acţiuni personale; acţiuni reale; acţiuni mixte. După obiectul dreptului subiectiv promovat prin acţiune: • • acţiuni mobiliare; acţiuni imobiliare acţiuni petitorii acţiuni posesorii După calea procedurală aleasă de reclamant: • • acţiuni principale; acţiuni accesorii (incidentale). După Codul de Procedură Civilă: • • acţiuni civile; acţiuni comerciale. Acţiuni în realizarea dreptului (acţiunea în adjudecare)-reclamantul cere în justiţie respectarea dreptului său de către persoanele care l-au încălcat şi realizarea în natură a acestui drept, iar dacă nu mai este posibilă, reclamantul va cere despăgubiri pentru prejudiciul suferit (realizare prin echivalent).
27

de principiu în natură. Admiterea acţiunii civile presupune ca hotărârea judecătorească să constate existenţa unui drept al reclamantului şi să pronunţe o condamnare a pârâtului care va fi obligat să execute/realizeze dreptul reclamantului. acţiunea provocatorie. cum au de obicei hotărârile judecătoreşti. acţiunea interogatorie. titularul dreptului cheamă în judecată preventiv o persoană care ar putea eventual să-i conteste dreptul reclamantului.Exemple: acţiunea în revendicare-presupune realizarea dreptului de proprietate. de declarare a morţii. acţiunea în despăgubire-realizarea unui drept de creanţă. Această acţiune nu este admisibilă dacă reclamantul are la îndemână şi o acţiune în realizare. Această acţiune presupune ca reclamantul să aibă un interes legitim şi nu să-l cheme abuziv pe pârât în judecată. Hotărârile care soluţionează aceste acţiuni nu pot fi titluri executorii şi deci nu pot fi puse în executare silită. acţiunea în daune interese pentru acoperirea de prejudicii produse prin fapte juridice ilicite. tulburându-i grav exerciţiul dreptului. 28 . Prin acţiune interogatorie. Tulburarea dreptului este mai puternică decât în cazul acţiunii interogatorii. ci are efect constitutiv. Prin acţiune declaratorie reclamantul cere instanţei să se pronunţe asupra existenţei unui raport juridic valabil sau nevalabil sau să interpreteze o clauză contractuală îndoielnică. Acţiunea în constituire de drepturi-reclamantul cere instanţei să creeze o situaţie juridică concretă nouă între părţile litigante. Hotărârea judecătorească prin care se admite o asemenea acţiune nu are efect declarativ retroactiv. Exemple: acţiunea de divorţ. de stabilire a paternităţii. ex nunc. Acţiunile în constatare se împart în: • • • acţiunea declaratorie.acest interes legitim se conturează printr-o tulburare produsă de pârât exerciţiului dreptului reclamantului. urmărind ca în paralel să răspundă în instanţă dacă îi recunoaşte reclamantului dreptul. Obiectul acestor acţiuni îl constituie existenţa/inexistenţa unui drept şi nu a unui fapt juridic. Acţiunile în constatare au caracter subsidiar faţă de acţiunile în realizare. Acţiunea provocatorie presupune că pârâtul ridică în mod public şi serios pretenţii asupra dreptului reclamantului. în confirmare)-reclamantul cere instanţei ca prin hotărâre să se constate existenţa sau inexistenţa unui drept fără ca instanţa să mai pronunţe şi o condamnare civilă la executarea prestaţiilor. Acţiuni în constatarea dreptului (în recunoaşterea dreptului. Reclamantul îl cheamă în judecată pe pârât provocându-l să-şi valorifice pretenţiile. Acţiunile în constatare pot fi pozitive sau negative. urmând ca hotărârea să valorifice pretenţiile unuia sau altuia.

Acţiunile personale mobiliare şi acţiunile personale imobiliare. acţiunea confesorie. Măsurile asiguratorii. inclusiv adoptarea unor măsuri asiguratorii (acestea reprezintă posibilitatea reclamantului de a cere instanţei să ordone indisponibilizarea unor bunuri litigioase pentru a-l împiedica pe pârât să înstrăineze bunul litigios sau să-şi diminueze patrimoniul). 29 . ipoteca asiguratorie. Procedura: cererea se rezolvă urgent cu cedarea părţilor de salvat instanţei investită cu soluţionarea acţiunii. Prin ele se cere executarea unui act juridic care a creat şi drepturile reale şi de creanţă sau sunt acte prin care se desfiinţează asemenea acte juridice. poprirea asiguratorie. să existe teama justificată că pârâtul ar sustrage/distruge aceste bunuri. Acţiunile mixte-urmăresc valorificarea unor drepturi mixte. Exemplu: acţiunea în revendicare. sechestrul judiciar. Între acţiunile petitorii şi posesorii există autoritate de lucru judecat din petitoriu în posesoriu. care trebuie remunerată şi care trebuie să facă cheltuieli de administrare şi care la sfârşitul procedurii va preda bunul părţii care câştigă procesul. Condiţii: sechestrul să se raporteze la bunul litigios sau alt bun oferit de debitor pentru liberarea lui. Acţiunile posesorii apără posesia imobilului. acţiunea confesorie (pentru promovarea unui dezmembrământ al dreptului de proprietate). acţiunea pentru drepturi reale accesorii (acţiunea ipotecară. Mijloace procedurale asiguratorii Acţiunea civilă în sens larg include toate mijloacele procedurale pentru realizarea drepturilor titularului. 1909 Cod Civil) şi acţiunile reale imobiliare-sunt combinaţii posibile. acţiunea creditorului gajist). Aceste acţiuni sunt nelimitate numeric. Dacă cererea se admite.Acţiunile personale sunt acţiuni prin care se exercită un drept de creanţă. Aceste acţiuni sunt în număr limitat ca şi drepturi reale. sechestrul asigurator. atât reale cât şi de creanţă. acţiunile reale mobiliare (art. Acţiunea petitorie-se tinde la apărarea unui drept de proprietate sau alt drept real imobiliar. Aceste acţiuni privesc chiar fondul dreptului (acţiunea în revendicare. acţiunea negatorie). se numeşte persoana căreia i se încredinţează bunul. Acţiunile reale sunt acţiuni prin care se exercită un drept real. pot fi exercitate de posesor sau proprietar asupra unui imobil. Aceste acţiuni prezintă avantajul unor probe mai uşoare. Este posibilă şi o acţiune unică mobiliară şi imobiliară (predarea unui imobil cu mobilul încorporat). Acţiuni mobiliare şi imobiliare au ca obiect un bun mobil sau imobil. Sechestrul judiciar constă în numirea unei persoane căreia i se încredinţează pe timpul procesului bunul litigios pentru păstrare şi administrare. acţiunea negatorie (se contestă un dezmembrământ al dreptului de proprietate).

Sechestrul asigurator se cere atunci când procesul are ca obiect plata unei sume de bani şi ca scop prevenirea unor cheltuieli făcute cu rea-credintă de pârât cu scopul diminuării patrimoniului. Condiţii: creditorul să aibă un titlu, să aibă o creanţă exigibilă, să existe pericolul de sustragere, micşorare a patrimoniului. Acest sechestru presupune plata unei cauţiuni. Procedură: este o cerere accesorie de competenţa instanţei care judecă cererea principală; se soluţionează de preşedintele instanţei dacă s-a cerut o dată cu acţiunea principală, în Camera de Consiliu, prin pronunţarea unei încheieri executorii ce poate fi atacată cu recurs în 5 zile de la pronunţare. Executarea sechestrului se face după regula executării silite mobiliare sau imobiliare (presupune şi înscrierea în Cartea Funciară). Ridicarea sechestrului se face în două modalităţi: 1) Atunci când debitorul dă garanţii suficiente, de instanţă în Camera de Consiliu, cu citarea părţilor, pronunţându-se o încheiere recurabilă în 5 zile de la pronunţarea ei. 2) Dacă acţiunea principală a reclamantului este respinsă, se ridică sechestrul. Poprirea asiguratorie are ca obiectiv indisponibilizarea sumelor de bani pe care debitorul pârât le are de primit de la un terţ datornic al său, urmând ca aceste sume de bani să rămână la dispoziţia instanţei pentru ca ulterior să poată îndestula creanţa reclamantului popritor. Condiţii: creditorul să aibă un titlu executor; după felul titlului, creditorul poate fi obligat sau nu la plata unei cauţiuni. Competenţa aparţine instanţei de la domiciliul debitorului sau a terţului poprit. Dacă se cere odată cu acţiunea principală, ea se judecă de instanţa competentă pentru acţiunea principală în două etape. În prima etapă se înfiinţează poprirea, blocându-se sumele în mâinile terţului poprit. În a doua etapă se validează poprirea, transferându-se sumele în mâinile reclamantului. Împotriva ordonanţei de poprire se poate declara recurs sau contestaţie la executare. Poprirea asiguratorie poate fi transformată în poprire definitivă după terminarea acţiunii principale. Ipoteca asiguratorie presupune înscrierea şi în cartea funciară a ipotecii. Mijloace de apărare ale pârâtului în procesul civil Pârâtul poate să se comporte defensiv, contestând doar drepturile reclamantului prin întâmpinare/excepţie sau se poate comporta ofensiv, cerând el-însuşi anumite drepturi proprii de la reclamant prin cerere reconvenţională. Apărarea-act procesual prin care pârâtul se opune acţiunii reclamantului, cerând respingerea acestei acţiuni, act ce cuprinde şi mijloacele procesuale care, fără a nega dreptul reclamantului, tind să conducă la respingerea acţiunii acestuia. Apărările sunt: apărări de fond (propriu-zise) şi excepţiile.

30

Apărările de fond sunt îndreptate împotriva pretenţiilor reclamantului şi au ca scop respingerea acţiunii ca nefondată prin folosirea întâmpinării, probelor, concluziilor în fapt şi în drept. Excepţiile-mijloace procedurale prin care pârâtul, fără a pune în discuţie temeinicia dreptului reclamantului şi fără a-l recunoaşte, cere instanţei să-şi decline competenţa, să anuleze cererea de chemare în judecată, să o respingă, sau să amâne cauza. Anumite excepţii se ridică în anumite condiţii. Instanţa este obligată să soluţioneze cu precădere excepţiile care fac de prisos cercetarea fondului dreptului reclamantului total/parţial. Hotărârea care soluţionează cauza pe baza excepţiei nu are caracter de lucru judecat, pentru că nu soluţionează fondul dreptului. Clasificarea excepţiilor: • După obiectul lor: • • Excepţii de procedură; Excepţii de fond.

Excepţiile de procedură se referă la încălcarea normelor de procedură sau de competenţă (exemplu: lipsa capacităţii de exerciţiu, neconstituţionalitate, conexitate, litispendenţa). Excepţiile de fond privesc lipsa dreptului material la acţiune (exemplu: prescripţia, puterea de lucru judecat). • După efectul excepţiilor: • • Excepţii dilatorii; Excepţii peremptorii.

Excepţiile dilatorii tind către amânarea cauzei. Exemplu: procedura de citare viciată, necompetenţa instanţei ce duce la declinarea competenţei. Excepţiile peremptorii tind către respingerea/anularea acţiunii (exemplu: prescripţia, puterea de lucru judecat, excepţia de neconstituţionalitate). • După caracterul imperativ/dispozitiv al normei încălcate: • • absolute. Procedura de soluţionare a excepţiei: instanţa se pronunţă asupra excepţiei. Dacă sunt necesare aceleaşi probe pentru verificarea excepţiei şi pentru cercetarea fondului, instanţa va uni excepţia cu fondul. Dacă instanţa admite excepţia, o face fie prin încheiere, fie prin hotărâre. Soluţia instanţei asupra excepţiei poate fi atacată. Dacă respinge excepţia, o va face prin încheiere interlocutorie, care leagă instanţa,
31

Excepţii absolute; Excepţii relative.

Prescripţia, puterea de lucru judecat, necompetenţa materială, generală, teritorială exclusivă-excepţii

aceasta nemaiputând reveni asupra excepţiei. Judecata va continua asupra fondului, iar soluţia asupra excepţiei va putea fi atacată odată cu fondul. Excepţiile relative pot fi acoperite prin confirmare. Excepţiile absolute pot fi ridicate de oricare parte sau de către instanţă din oficiu, oricând pe timpul procesului şi nu pot fi acoperite prin confirmare. Principalele excepţii de procedură: a) Excepţia de necompetenţă; b) Excepţia de neconstituţionalitate; c) Excepţia lipsei capacităţii de exerciţiu sau de reprezentant; d) Excepţia puterii de lucru judecat; e) Litispendenţa; f) Conexitatea. Litispendenţa-excepţie care se ridică atunci când între aceleaşi părţi există acelaşi litigiu pentru aceeaşi cauză şi acelaşi obiect, litigiu concretizat în 2 procese diferite cu care sunt sesizate 2 instanţe diferite şi în principiu egale în drepturi. Ea există doar atâta timp cât nici unul din procese n-a fost soluţionat definitiv. Scopul este acela de a evita pronunţarea unor hotărâri contradictorii. Este o excepţie dilatorie absolută. Competenţă de soluţionare are instanţa mai întâi sesizată dacă sunt egale în grad sau instanţa superioară atunci când un proces este la o instanţă de fond şi altul la o instanţă de atac. În acest caz instanţa inferioară suspendă judecarea pricinii, aşteptând soluţia instanţei superioare. Conexitatea-existenţa mai multor pricini la aceeaşi instanţă sau la instanţe diferite în grad între aceleaşi părţi şi având obiect şi cauză în strânsă conexitate. Scopul este întrunirea celor 2 cereri la o singură instanţă, o bună administrare a justiţiei şi evitarea hotărârilor contradictorii. Aceasta se poate cere de părţi sau dispune din oficiu de instanţă. Cererile vor fi soluţionate de instanţa mai întâi sesizată. Cele 2 cereri vor fi rezolvate printr-o singură hotărâre. Dacă pe parcursul judecăţii se observă că soluţionarea uneia din cererile conexe aflate în stadiu de început întârzie soluţionarea celeilalte cereri aflate în stadiu final, instanţa poate disjunge aceste cereri pentru a fi judecate separat. CURS 6

PARTICIPANTII LA PROCESUL PENAL

32

soarta procesului si carora legea le acorda drepturi procesuale si le impune obligatii procesuale. participantii sunt:instanta si partile. 33 . dar niciodata si asupra reprezentantilor acestora. tertii.De regula. In consecinta. In sens restrans. Hotararea judecatoreasca pronuntata produce efecte asupra patrimoniului partilor sau asupra persoanei partilor. disponibilitatea procesuala. Instanta judecatoresca este organul jurisdictional competent. ofensiva si defensiva. Subiectele procesului civil sunt persoane. partile au drepturi procedurale optionale (facultative). imputernicit de lege cu solutionarea litigiului. punand concluzii. Actele procedurale ale instantei sunt obligatorii pt. In sens larg. Partile au in principal drepturi si doar in subsidiar obligatii. Intr-o acceptiune si mai larga. Reclamantul poate sesiza sau nu instanta. Paratul poate recunoaste sau nu pretentiile reclamantului. invocand exceptii. care prin activitatea lor. -partile pot conduce procesul personal sau prin reprezentant. fiind calauzite de norme de protectie dublate de capacitatea. proteja sau constitui un drept. Drepturile si obligatiile procesuale ale partilor -partile trebuie incunostiintate despre data si locul desfasurarii procesului si a actelor de procedura (citatia. influenteaza desfasurarea. Pozitia procesuala a partilor in sens restrans este diferita: instanta de judecata are dreptul dar si obligatia de a judeca si solutiona litigiul cu care este sesizata. sau poate renunta ulterior. respectiv sa raspunda la cererile adversarului. organele de executare si instanta de judecata. -partile se pot apara cerand administrarea unor probe. pot pune concluzii. a i se recunoaste. comunicarea hotararii). Paratul este persoana despre care reclamantul sustine ca i-a incalcat dreptul si care urmeaza sa raspunda in justitie pt. cele doua parti principale au pozitii antagonice. intre participanti.Acestea sunt indispensabile oricarui proces. expertii. parti.Notiune: Procesul civil este o activitate desfasurata in timp de anumite persoane denumite participanti. figureaza si martorii. actele sau faptele lui. mandatarii. participantii la procesul civil sunt:partile. Reclamantul este persoana fizica/juridica ce a sesizat instanta cu o cerere de chemare in judecata pt. -partile pot face cereri. partile impreuna pot cere sau nu probe.

Paratul poate recunoaste total sau partial pretentiile reclamantului. -posibila obligare la despagubiri pt. -reclamantul are dreptul sa retraga actiunea. acoperirea prejudiciilor provocate. sa obtina copii de pe inscrisurile acestuia. de stramutare. sau cand dreptul este exercitat cu rea-credinta. -partile au dreptul sa ia cunostinta de continutul dosarului. Partile pot stinge litigiul dinte ele prin tranzactie.-partile pot folosi interpretul in cazurile prevazute de lege. -dreptul. desi reclamantul il cunoaste. Abuzul de drept apare atunci cand dreptul este deturnat de la finalitaea lui. Aceste patru conditii trebuie respectate cumulativ. a fi parte in proces -capacitatea procesuala. Daca toate acestea sunt incalcate se aplica sanctiuni procesuale: nulitatea. -calitatea procesuala. decaderea. -posibila obligare la plata unei amenzi civile in situatii cum ar fi: cererile abuzive de recuzare. pot cere punerea in executare silita a hotararii. sa faca obiectiuni la continutul incheierii de sedinta. 34 . -partile pot ataca hotararea pronuntata. in scop sicanatoriu. Conditii legale pt. incheierea de sedinta. si dreptul procesual trebuie exercitat de titular cu buna-credinta potrivit scopului avut in vedere de legiuitor. -partile pot face cereri de recuzare. neindicarea domiciliului paratului. Abuzul de drept se sanctioneaza prin: -respingerea cererii. cu vointa premeditata sau cu constiinta ca scopul acestor maniere este acela de a presa adversarul sa conceada sau sa abandoneze. Legea stabileste termene. exercitarea acestor drepturi si obligatii. Instanta este obligata sa asigure exercitarea drepturilor si obligatiilor partilor in spiritul si in litera legii. conditii si alte cerinte pt. sa o completeze. -obligarea la plata cheltuielilor de judecata. Abuzul de drept procesual Ca toate drepturile. sa o modifice si mai are dreptul sa-si majoreze/micsoreze cuantumul obiectului cererii. -interesul. fara justificarea unui interes legitim.

exceptia putant fi ridicata in orice faza a procesului. o persoana cu capacitate de exercitiu restransa (minorul intre 14-16 ani). -autorizarea organului competent pt. se anuleaza actele procedurale ale celui in cauza. lipsa capacitatii de exercitiu (sau cu capacitate restransa). Sanctiunea lipsei calitatii procesuale este respingerea actiunii. Capacitatea procesuala de exercitiu reprezinta capacitatea partii. -asistarea pt. 2)Calitatea procesuala reprezinta cerinta existentei unei identitati intre persoana reclamantului si titularul dreptului subiectiv din raportul juridic dedus judecatii. Calitatea procesuala se determina in concret la fiecare speta. Sanctiunea lipsei capacitatii procesuale este diferita dupa tipul de capacitate care trebuie sa existe -daca lipseste capacitatea juridica. fiind unica situatie din procedura civila in care o parte poate fi inlocuita cu o alta parte. respectiv persoanei de „a sta in judecata” personal. exercitandu-si direct drepturile si obligatiile procesuale in scopul castigarii procesului. Acest lucru se realizeaza printr-o cerere de interventie fortata denumita „aratarea titularului dreptului”. Capacitatea procesuala de folosinta reprezinta aptitudinea generala a persoanelor de a dobandi drepturi si obligatii pe plan procesual. daca partea lipsita de capacitate de exercitiu nu are inca un reprezentant legal sau daca exista conflicte de interese intre cel lipsit de capacitate de exercitiu si reprezentantul lui legal. acte facute fara reprezentant.1)Capacitatea procesuala este de doua feluri:de folosinta si de exercitiu. Titulari ai capacitatii de folosinta pot fi atat persoanele fizice cat si cele juridice. Exceptie: in cazul actiunii reale paratul. poate cere cu consimtamantul reclamantului inlocuirea lui cu tertul care este adevaratul titular al dreptului dedus judecatii. iar actele procedurale intocmite in dosar sunt lovite de nulitate absoluta. nu in general. reclamantul poate introduce o noua actiune cu respectarea termenului de prescriptie impotriva adevaratului parat. Reprezentarea legala temporara se face prin curator special si numai pt. 35 . (calitate procesuala activa) si identitatea intre parat si cel obligat in raportul juridic dedus judecatii (calitate procesuala pasiva) pe de alta parte. se respinge actiunea. pe de o parte. Cele doua identitati trebuie sa existe cumulativ. -pt. un anumit proces. Capacitatea procesuala de exercitiu reprezinta capacitatea unei persoane care are folosinta dreptului ei de a angaja si de a conduce personal procesul. actele reprezentantului legal -acte de dispozitie. detentor precar al bunului litigios. De la aceasta regula exista si cateva exceptii: -reprezentarea pt o persoana lipsita de capacitate de exercitiu (minorul mai mic de 14 ani. Daca numai calitatea procesuala pasiva a lipsit si s-a respins actiunea. interzisul judecatoresc).

actiunea in constatare dreptul se considera in starea lui din acel moment. cu titlu universal si cu titlu particular. reorganizarea persoanei juridice. a justifica punerea in miscare a procedurii judiciare. cererea de constatare a unei succesiuni vacante. pt.Transmisiunea calitatii procesuale presupune trecerea/transferarea drepturilor si obligatiilor unei parti la o alta parte straina pana atunci de proces (de ex. pensia de intretinere. -dreptul sa fie determinat. locatorul poate cere predarea bunului. De la aceste reguli sunt permise doua exceptii in care este permisa o actiune preventiva (in futurum) care sa-si produca efecte inainte de implinirea termenului care afecteaza dreptul. litigiile cu minori. 4)Interesul Este folosul practic. -autoritatea tutelara pt. Situatiile se refera la locatia imobiliara. Legea reglementeaza si posibilitatea legitimarii procesuale si pt. cerere care se face inainte de termenul scadent cu scopul insa de a-si produce efecte la scadenta. Transmisiunea calitatii procesuale este de doua feluri: -legala: succesiunea. Nu exista actiune fara un drept care trebuie valorificat. realizarea unui drept. -conventionala:are loc in urma unei conventii stabilita de o parte din proces cu un tert in cesiunea de creanta. adoptii si decaderea din drepturile parintesti. -creditorii in actiunile oblice (subrogatorii). preluarea datoriei sau vanzarea bunului litigios. Transmisiunea calitatii presupune trecerea calitatii procesuale de la o persoana la o alta persoana care astfel capata legitimare procesuala activa sau pasiva si poate continua procesul. dobanditorul calitatii primeste procesul in starea in care se gasea acesta la momentul transmiterii calitatii. Pt. 3)Dreptul Actiunea este mijlocul legal pt. -primaria si parchetul pt. imediat pe care il are o parte pt. La locatia imobiliara. Drepturile eventuale pot fi protejate totusi prin masurile asiguratorii sau conservatorii. transferandu-se calitatea procesuala catre mostenitor). 36 . alte persoane in urmatoarele situatii: -procurorul. o parte decedeaza. anumite procese. -persoanele apropiate celui impotriva caruia se cere punerea sub interdictie. Transmiterea calitatii procesuale se poate face:universal. adica sa nu fie supus unui termen sau conditii suspensive. Dreptul trebuie sa indeplineasca trei conditii: -sa fie recunoscut si ocrotit de lege. -sa fie actual. In orice situatie insa.

Coparticipantii au o pozitie procesuala independenta. pe de alta parte. actiunea in realizare). instanta poate dispune reprezentarea lor printr-un singur mandatar la domiciliul caruia se comunica toate actele procedurale pt. efectul actului procedural se intinde asupra tuturor. De regula. provoaca situatii de coparticipare procesuala prin introducerea in cauza a altor persoane (forma a interventiei fortate) sau prin conexitate si litispendenta. 37 . -pasiva-mai multi parati. adica mai multi reclamanti/mai multi parati ori mai multi reclamanti si mai multi parati. Exista independenta intre coparticipanti. Coparticiparea procesuala poate fi: -subiectiva –pluralitate de persoane cu interese identice. coparticiparea procesuala este facultativa. -mixta –mai multi reclamanti si mai multi parati.Conditii: -sa fie legitim (sa nu vina in contradictie cu legea). toti coparticipantii. Coparticiparea procesuala Presupune o pluralitate de subiecti procesuali. potrivit legii. Coparticiparea procesuala este posibila cu conditia ca obiectul pricinii sa fie un drept/obligatie comuna. admitandu-se si un caracter moral. Mai poate fi: -activa –mai multi reclamanti. material cu precadere. practica judecatoreasca admite doua exceptii: -coparticipantii isi pot numi un singur reprezentant. chiar daca apararea s-ar face in profitul tuturor. in baza rolului ei activ. aceste situatii se creeaza la initiativa partii. De la aceasta restrictie. ori dreptul sau obligatia sa aiba o cauza comuna. si instanta de judecata. De regula. in sensul ca un reclamant/parat nu isi poate reprezenta coparticipantul fara procura. Atunci cand exista multe parti in proces (sute). Actul procedural al unui coparticipant produce efecte si asupra celorlalti coparticipanti daca le este benefic. chiar instanta de judecata. -sa aiba caracter patrimonial. Uneori. pe de o parte. Actiunea nu poate fi promovata decat de persoana care are interes sau de reprezentantul ei. Actele procesuale ale unui coparticipant nu ii pot prejudicia pe ceilalti coparticipanti decat daca. dar nu produce efecte niciodata impotriva lor daca le vatama drepturile. -coparticipantii primesc cu totii un singur rand de inscrisuri depuse de partea adversa. -interesul sa fie personal. -obiectiva -pluralitate de actiuni civile strans legate intre ele (vezi premisa conexitatii). -sa fie nascut si actual (valabil indeosebi pt. ea fiind obligatorie in cazul iesirii din indiviziune.

se va judeca separat de acţiunea principală. 38 . terţul intervenient devine parte litigantă astfel încât hotărârea îi va fi opozabilă. arătarea titularului dreptului. Prin excepţie. Terţul intervenient urmăreşte realizarea propriului drept în procesul ce priveşte părţile iniţiale – în primul caz. accesorie (în interesul altei persoane). Clasificare: cereri de intervenţie voluntare. Cererea de intervenţie are următoarele consecinţe: prorogă competenţa (instanţa sesizată cu acţiunea principală devine competentă prin extindere să soluţioneze şi cererea de intervenţie). O asemenea cerere accesorie preia procesul din faza în care se află. Cererea este de 2 feluri: cerere principală (în interes propriu). Această cerere se poate depune în orice fază a procesului. cereri de chemare în judecată în garanţie. în principiu. Hotărârea judecătorească are puterea de lucru judecat faţă de părţi şi avânzii lor cauză. O asemenea cerere este o a 2-a acţiune în proces fiind nevoie să respecte elementele oricărei acţiuni civile şi neputând fi depusă decât la prima instanţă până la prima zi de înfăţişare. Odată ce terţii intervin în proces hotărârea va soluţiona în întregime raporturile juridice deduse judecăţii şi va fi opozabilă atât faţă de părţile iniţiale cât şi faţă de terţi. 2. 3. Intervenţia voluntară este cererea făcută de un terţ de a interveni în proces dacă are un interes legitim în legătură cu pricina. intervenţia forţată: 1. are efecte relative aplicabile părţilor în proces. dar nu mai târziu de intrarea în dezbateri. 1. Intervenţia accesorie – terţul intervine în proces pentru a sprijini apărarea sau pretenţiile unei părţi. Dacă această cerere se depune mai târziu. cu excepţia hotărârilor de stare civilă care sunt opozabile erga omnes. Mijloacele procedurale prin care terţii sunt introduşi în proces sunt cererile de intervenţie.Curs 7 Participarea terţilor în procesul civil Hotărârea judecătorească. cereri de chemare în judecată a altor persoane. în unele situaţii se impune participarea în proces a terţilor fie din iniţiativa lor fie la cererea părţilor iniţiale.

2. într-un singur proces. Această cerere are un dublu scop: dă posibilitatea terţului chemat în garanţie să-şi facă toate probele şi susţinerile sale. se depune cel târziu la prima zi de înfăţişare. De obicei o asemenea cerere o face pârâtul. renunţă la drept sau recunoaşte pretenţiile adversarului. Această cerere se face în timpul procesului de fond cel târziu la prima zi de înfăţişare. Concluziile se pun la termenul final atât de participanţi cât şi de intervenienţi şi se pronunţă o singură hotărâre ce rezolvă toate cererile. Condiţia sine qua non pentru admiterea acestei cereri este ca obiectul şi cauza celor 2 raporturi juridice să se afle în strânsă legătură. pârâtul este evins (scutit) de răspundere şi prin hotărâre este chemat terţul chemat în garanţie să plătească în locul pârâtului. Procedura. ea fiind rămasă fără obiect. se susţine prin cerere de probatorii şi se rezolvă prin hotărâre pronunţată.efectul principal al admiterii cererii este judecarea în conexitate a celor 2 39 . Condiţia sine qua non pentru adfmiterea cererii de intervenţie şi pentru judecarea ei în conexitate cu cererea principală este ca obiectul şi cauza ei să fie în strânsă legătură cu obiectul şi cauza acţiunii principale.. se lichidează printr-o singură hotărâre ambele raporturi juridice. dacă reclamantul câştigă procesul şi cererea se admite. lărgind cadrul procesual. Cererea de chemare în garanţie trebuie să întrunească elementele oricărei acrei acţiuni. Dacă acţiunea principală se respiunge atunci se va respinge şi cererea de chemare în judecată a terţului. Cererea de chemare în garanţie se face atunci când o parte (de obicei pârâtul) are dreptul ca dacă ar pierde procesul să se îndrepte împotriva altor persoane cu o cerere în despăgubire sau în garanţie.- terţul intervenient poate ataca hotărârea pronunţată cu excepţia intervenţiei accesorii atunci când partea sprijinită prin intervenţie achiesează la hotărârea pronunţată. Terţul chemat în garanţie are dreptul să cheme la rândul său o altă persoană în garanţie. Astfel. Părţile şi instanţa discută cererea de intervenţie la termenul la care e depusă şi o admite sau o respinge în principiu printr-o încheiere de şedinţă atacabilă odată cu fondul. Cererea de chemare în judecată a altor persoane este cererea făcută de o parte din proces de a fiintrodusă în cauză şi o persoană care ar avea un interes în dosar. dar care evită/neglijează să intervină voluntar pentru a se putea prevala şi profita de inopozabilitatea hotărârii. practica administrând prelungirea până la închiderea dezbaterilor. După admiterea în principiu se discută şi administrează probe legate de cererea de intervenţie. Intervenţia forţată.

dar care este detentor precar al bunului litigios (nu bunuri fungibile. instanţa poate disjunge cererea de chemare în garanţie care se va judeca separat. Reprezentantul este un mandatar. acesta este scos din cauză şi cu consimţirea reclamantului. Cererea se depune cel târziu la prima zi de înfăţişare. Poate fi de 2 felori: obligatorie (reprezentarea judiciară temporară) sau facultativă (care stă la îndemâna persoanei cu capacitate de exerciţiu care preferă să nu-şi conducă singură procesul ci prin mandatar). REPREZENTAREA JUDICIARÃ ÎN PROCESUL CIVIL Această reprezentare apare în situaţia în care o persoană – reprezentant – efectuează acte procesuale în proces în numele şi pentru o altă persoană – reprezentat. consumtibile) de a arăta instanţei care este persoana cu interes real în cauză şi care e titular adevărat al dreptului.cereri şi soluţionarea lor într-o singură hotărâre. 40 . în divorţ partea trebuie să participe personal. iar terţul devine pârât. Arătarea titularului dreptului este posibilitatea pe care o are pârâtul netitular al dreptului. Dacă pe percursul procesului se constată că ritmul de soluţionare este diferit. Dacă terţul citat va confirma susţinerile pârâtului. comunicându-se o copie şi terţului. Reprezentarea în justiţie este legată de dreptul de apărare având un caracter neîngrădit şi e posibilă întotdeauna cu 2 excepţii: interogatoriul nu poate fi luat decât părţii. Reprezentarea judiciară este o transpunere a normelor mandatului din dreptul civil. putând fi doar asistată de o altă persoană. Este singurul caz din procedura civilă în care o persoană cu capacitate procesuală este înlocuită cu o parsoană fără capacitate procesuală.

Acesta va putea pune concluzii la fond dar nu şi în căile de atac. reprezentarea să aibă la bază o procură (înscris semnat. ştampilat. care să ateste calitatea de reprezentant). să acorde asistenţă juridică. Renunţarea sau retragerea este opozabilă părţii adverse de la declararea în şedinţă publică în prezenţa tuturor părţilor. Participarea procurorului în procesul civil 41 . ea poate fi reprezentată în situaţiile de mai sus doar cu procură specială. Reguli derogatorii de la dreptul comun al mandatului Mandatul judiciar nu încetează prin moartea mandantului sau dacă acesta devine lipsit de capacitate juridică şi se menţine până la numirea unui alt mandatar legal al incapabilului sau până la retragerea lui formală de succesor. Calitatea mandatarului Acesta poate fi avocat sau un simplu mandatar. cu excepţia absolvenţilor de drept. tranzacţie) este necesară prezenţa personală a părţii sau procura specială. Avocatul. pe lângă reprezentare mai poate să facă cereri. Sancţiuni pentru calitatea nejustificată de reprezentant: se da termen în proces pentru completarea lipsurilor. Exercitarea căilor de atac în termenul legal se poate face de mandatarul din faza anterioară a procesului fără o împuternicire nouă pentru ca partea reprezentată să nu-şi piardă dreptul de a formula cererea pentru calea de atac.Dacă partea îşi are domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Codiţiile reprezentării judiciare convenţionale: reprezentantul să aibă capacitate deplină de exerciţiu. prin reprezentant (consilierul juridic angajat permanent sau avocatul angajat pentru susţinerea unui proces). se anulează cererea de reprezentare. Mandatarul poate renunţa cu obligaţia de a-l anunţa pe mandant şi instanţa cu cel puţin 15 zile înainte de termen. renunţare. Pentru efectuarea unor acte de dispoziţie (recunoaştere. Consilierul juridic se află în raporturi juridice mixte: raport de muncă – cu conducerea unităţii. Mandatarul neavocat poate fi rudă pâna la gradul IV sau beneficiarul unei procuri. Reprezentarea persoanei juridice se faceprin: organul de conducere. să pună concluzii. raport de drept procesual civil – cu părţile şi cu instanţa.

În celelalte cazuri. poate porni un proces civil prin introducerea acţiunii strict personale. declararea morţii/dispariţia unei persoane. Subiectul probei este însuşi judecătorul pe care proba trebuie să-l convingă asupra existenţei situaţiei de fapt. ocrotirea minorului. 4. Obiectul probei îl constituie acele fapte (fapte şi acte juridice) care tind la dovedirea raportului juridic litigios. PROBELE Teoria generală a probelor Probele sunt necesare în orice proces pentru stabilirea situaţiei de fapt la care instanţa trebuie să aplice legea. succesiuni vacante. procurorul putând interveni în orice fază a procesului chiar dacă a participat sau nu anterior.Procurorul. dispăruţi. procurorul pune concluzii în orice fel de proces pornit de titularul dreptului şi obligatoriu în punerea sub interdicţie. în procesul civil nu se identifică cu interesele părţii. În sens restrâns proba este mijlocul legal pentru dovedirea unui fapt. Judecătorul trebuie să administreze toate probele necesare pentru aflarea adevărului şi să aprecieze aceste probe în mod liber neierarhizat. Faptele ce trebuie dovedite sunt: 42 . Faptele sunt de 2 feluri: principale. dar e folosit pentru stabilirea existenţei raportului juridic litigios. în recursul în interesul legii şi în recursul în anulare. procurorul poate depune contestaţie la executare pentru aceleaşi persoane de mai sus. proba se raportează la faptul probator material care o dată dovedit serveşte la dovedirea altui fapt. Faptul principal trebuie dovedit şi constituie chiar obiectul probei. 3. procurorul exercită şi susţine căile de atac în procesul în care participarea sa e obligatorie. interzişi. Procurorul este obligat prin lege să participe la anumite procese şi are dreptul/facultatea să participe la orice fel de proces atunci când e necesar pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor şi alte cazuri legale. exercitarea căii de atac de către procuror este facultativă. mijloacele prin care se poate stabili faptul. 2. Faptul probatoriu nu caracterizează raportul litigios. procurorul poate cere punerea în executare a hotărârii judecătoreşti pentru minori. dar titularul dreptului subiectiv poate să renunţe la acţiunea introdusă de procuror sau să introducă el însuşi acţiunea lui proprie. Definiţie: în sens larg proba este acţiunea de stabilire a existenţei sau inexistenţei unui fapt. 5. Procurorul are următoarele atribiţii: 1. probatorii. anularea actelor de stare civilă. rezultatul obţinut prin folosirea mijloacelor de probă. contravenţiile săvârşite de un minor. dar are calitatea de parte în sens procesual sau şi material. adopţie. Procurorul figurează ca reclamant.

3. unele fapte nu pot fi dovedite decât în anumite condiţii (depozite bancare pentru dovada cărora fişa de cont nu se eliberează decât la cererea titularului. 2. faptele constante (prezumtive) – fapte pe care legea le consideră existente şi care nu mai pot fi contestate. Condiţii de accesibilitate a probelor a) proba să nu fie orpită de lege. dar numai ca martor. Ex: nu e admisibilă o probă împotriva unei prezumţii legale sau împotriva înscrisurilor autentice altfel decât cum prevede legea. persoana făptuitorului. fapte necontestate – sunt fapte asupra existenţei cărora toate părţile din proces sunt de acord. Aceste fapte pot fi expuse şi valorificate de judecător. astfel încât faptele stabilite în procesul penal nu mai trebuie dovedite în procesul civil (existenţa faptei. să nu contravină legii naturii. 4. b) proba să fie verosimilă. Exemplu: prezumţii legale (bunurile dobândite de soţi în timpul căsătoriei sunt bunuri comune) 5. să nu încerce dovedirea unor fapte imposibile. 6. chestiunile prealabile sunt strâns legate de puterea de lucru judecat din penal. Sarcina probei 43 . situaţie în care este incompatibil ca judecător. faptele cunoscute personal de judecător nu constituie un suport pentru stabilirea situaţiei de fapt. faptele notorii – fapte cunoscute de un număr mare de persoane. ele pot fi reţinute ca atare de către instanţă. Totuşi. deci dovedite.. judecătorul le poate pune la îndoială caz în care la va corobora cu celelalte probe din dosar. paternitatea unui copil din casătorie în persoana altui bărbat decât soţul mamei nu se poate dovedi decât dacă soţul mamei a tăgăduit în prealabil paternitatea. caz în care s-ar naşte arbitrariul.(faptul negativ nu poate fi dovedit decât indirect prin proba faptului pozitiv contrar). Categorii de fapte probatorii: 1. de o colectivitate. pozitive sau negative. Instanţa apreciază concludenţa probei prima dată la discutarea ei şi a doua oară după administrarea ei pentru stabilirea situaţiei de fapt necesară pronunţării hotărârii. vinovăţia).- materiale sau psihologice. c) proba să fie pertinentă (să aibă legătură cu procesul) d) proba să fie concludentă (să poarte asupra unor împrejurări care pot ajuta instanţa să afle adevărul.

probele extrajudiciare sunt cele confectionate in afara cadrului procesului (de ex declaratia de martori luata la domiciliu. copia unui act.instanta apreciaza doar seriozitatea si concludenta probei.probe personale Probele materiale se fac cu ajutorul unui obiect material (fotografia). Probele personale sunt relatate de diferite persoane(martori).faptul probator este de natura sa stabileasca prin el insusi raportul juridic dedus judecatii—ex martor ce asista personal la numararea si inmanarea unei sume de bani. Uneori faptele conexe sunt recunoscute de lege prin prezumtii.precum si atunci cand ridica exceptii care trebuie dovedite.) probe indirecte—faptul probator duce la stabilirea raportului juridic doar in coroborare cu alte fapte cu care se afla in legatura de conexitate. 44 . Clasificarea probelor 1) probe judiciare si probe extrajudiciare Probele judiciare sunt cele admise in fata instantei.probe negative 5)probe imediate.Legea permite paratului sa-si faca probele dupa cele ale reclamantului.In cazul prezumtiilor directe.probe mediate ex inscrisul original (probe imediate) .probe efectuate in alt proces) 2)probe percepute personal de judecator -interogatoriul –sau de alte persoane-martori 3)probe materiale. In toate aceste cazuri.martor care relateaza ceva din auzite. Partea care invoca o prezumtie legala relativa e datoare sa dovedeasca ipoteza de aplicare a acestei prezumtii.se permite propunerea probelor mai tarziu in 3 cazuri: -proba ceruta rezulta ca e necesara din dezbaterile anterioare. Propunerea probelor Reclamantul isi poate propune dovezile chiar prin cererea de chemare in judecata sau cel tarziu la prima zi de infatisare.in care el insusi e reclamant.Paratul va prelua sarcina probei atunci cand face cerere reconventionala.dar practica a impus sistemul unor probe concomitente.prevaleaza principiul aflarii adevarului.nu din constatare personala(probe mediate) 6)probe directe.partea neputand prevedea in termenul legal utilitatea ei -administrarea probelor nu duce la intarzierea procesului(ex interogatoriul) -proba n-a fost ceruta la timp datorita ignorantei partii care nu a fost asistata de avocat.Revine reclamantului cererii din dosar. Exceptie. 4)probe pozitive.

Contraproba(a paratului) se poate propune dupa administrarea probei reclamantului sau in acelasi timp cu acesta.piatra).care nu e reglementata in legislatia in vigoare. Exceptii:comisia rogatorie.film.partea care a cerut-o e obligata sa o concretizeze in termen de 5 zile. Daca instanta dispune o proba din oficiu va stabili prin incheiere si cine suporta cheltuielile de administrare a probei. Incuviintarea probei Proba se admite/respinge prin incheierea de sedinta motivata in care se mentioneaza ce fapte urmeaza a fi dovedite si prin ce mijloace probatorii.si reclamant o data) la aprecierea instantei.Nerespectarea acestui termen duce la decaderea din proba.(procedura facultativa).Atunci cand proba e admisa doar in principiu. 2)face inutila apelarea la memorie(cazul martorilor) 45 . Administrarea probelor Probele se administreaza direct si nemijlocit in fata instantei care judeca procesul de catre intregul complet.(si parat.fie concomitent. Proba prin inscrisuri Definitie Inscrisul =materializarea unui act juridic prin inscierea clauzelor lui pe hartie.asigurarea dovezilor(conservarea in avans a unei probe in pericol de a disparea pentru a fi folosita intr-un proces viitor.Are o forta probanta superioara pentru ca: 1)respecta vointa partilor din momentul incheierii convorbirilor si se presupune ca aceasta vointa este cea reala.casete sau pe alte obiecte (ceara. Daca exista opunere la admiterea unei probe.) Legea permite ca partile care se inteleg sa-si administreze reciproc probele. Probele se administreaza inainte de dezbaterea fondului.lemn.fie succesiv. Solutia instantei asupra admiterii probelor nu poate fi atacata decat o data cu fondul.instanta va mentiona motivele pentru care proba a fost admisa/respinsa.in litigii patrimoniale.Tot facultativa este si procedura medierii. Inscrisul este de obicei o proba preconstituita chiar la momentul incheierii actului juridic.prin avocati si nu prin intermediul direct al instantei.pelicula foto.

Celelalte mentiuni din inscris(care n-au fost constatate personal de functionar) pot fi combatute prin orice mijloc de proba.actul juridic trebuie sa ia forma inscrisului autentic ca o conditie ad validitatem (ex vanzarea-cumpararea de teren intravilan). Prin actiunea in simulatie se urmareste declararea unui act si a efectelor lui ca fiind inopozabile.de un functionar public in exercitiul functiunii si cu respectarea competentei lui. Ex: acte notariale. anterior intocmirii inscrisului.a fost platit pretul. In anumite cazuri legale.Legea impune inscrisul ca mijloc de proba pentru a dovedi un obiect material al raportului juridic mai mare de 250 de lei.de stare civila. 46 . Prin actiunea in anulare se urmareste desfiintarea inscrisului si efectelor lui retroactiv.ex declaratia partilor pentru fapte care nu pot fi verificate de functionar—partile precizeaza ca.cu repunerea partilor in situatia anterioara. a-l inlocui 3)confirmative –intareste un act juridic anulabil inlaturandu-i viciile si renuntind astfel la actiunea in anulare. Clasificarea inscrisurilor *Prima clasificare 1)originale –sunt acele inscrisuri incheiate de parti sau de organul competent 2)recognitive –sunt cele intocmite pentru a recunoaste inscrisul original pierdut si pt. judec. Avantajele inscrisurilor autentice: -forta probanta foarte mare -dovedeste data inscrisului pana la o eventuala procedura de inscriere in fals -se bucura de o prezumtie de validitate -poate avea puterea unui titlu executoriu atunci cand inscrisul se refera la obligatiuni ajunse la scadenta -constatarile personale ale functionarului fac dovada deplina pana la inscrierea in fals.de la data intocmirii.O asemenea declaratie a partilor este o declaratie autentica avand aceeasi forta probanta.hot. Inscrisul autentic poate fi atacat prin actiune in anulare sau in simulatie.Marele avantaj este forta probanta foarte mare. Copiile legalizate de pe inscrisuri se fac si se depun la dosar sub rezerva prezentarii originalului *A doua clasificare 1)autentice 2)sub semnatura privata Inscrisul autentic este acel inscris intocmit cu solemnitatile cerute de lege.

Dupa aceasta mentiune partea ce se obliga semneaza.nu si la nulitatea conventiei. -mentiunea .In acest caz inscrisul nul valoreaza prin conversiune un inceput de dovada scrisa care poate fi dovedit cu orice mijloc de proba.la sfarsit. inchidere.data devine opozabila daca inscrisul a suferit masuri de publicitate.Desconsiderarea acestor elemente duce la nulitatea inscrisului. -Registrele.cu incrustaturi care tin evidenta prestatiilor efectuate. Daca nu este corect tinut.vizat pt.daca e semnat de parti. Lipsa multiplului exemplar duce la nulitatea inscrisului. -data certa a inscrisului este valabila intre parti pana la proba contrara. obligatiile care au ca obiect predarea unei sume de bani sau a unei cantitati determinate de bunuri fungibile.Se verifica prin recunoastere.vizat pt deschidere.hartiile casnice pot contine insemnari de familie care sa faca trimitere si la diferite acte juridice.materializate pe un corp tare.fara stersaturi.fie inceputului de dovada scisa.vizat de instanta.cartile.cand nu este semnat.verificare de scripte. -multiplul exemplar este cerut pentru conventiile sinalagmatice .expertiza grafologica.foarte rar folosit(in mediul rural) -Registrele comerciale mentiunile aici inscrise constituie probe. Daca exista neconcordanta intre suma din mentiune si suma din cuprinsul inscrisului se considera valabila suma mai mica.el face dovada numai impotriva comerciantului.Aceasta mentiune nu se cere la chitantele liberatorii. Mentiunea bun si aprobat e urmata de inscrierea sumei de bani sau o cantitate de bunuri fungibile la care se obliga.parafat.Acestea au mai multe elemente: -semnatura trebuie sa apartina tuturor partilor.Fata de terti. Inscrisurile autentice pentru care se iau masuri de publicitate devin opozabile si tertilor.cu inregistrarea la timp si in ordine cronologica a operatiunilor comerciale.trebuie sa existe atatea exemplare originale cate parti cu interese contrare sunt.daca este valabil intocmit(numerotat.Aceasta mentiune se aplica pt.dar nu si la nulitatea conventiei in cauza.dar care prin conversiune se asimileaza fie inscisului sub semnatura privata..tertii sunt persoane care au dobandit drepturi cu titlu particular si pot fi pagubite prin schimbarea datei reale.in principiu si de regula partile care se obliga. Din acest punct de vedere. -se face pe inscris.bun si aprobat.Aceste mentiuni au forta probatoare 47 . Inscrisul sub semnatura privata= inscris intocmit si semnat de parti.fara interventia unui functionar.Inscrisul autentic intocmit de functionar cu incalcarea competentei lui este un inscris nevalabil care nare forta inscrisului autentic. -rabojile=probe preconstituite.Practica admite unele situatii exceptie in care inscrisuri sub semnatura privata pot fi redactate in mai putine exemplare.de partea ce se obliga la plata unei sume de bani sau predarea de bunuri fungibile. obligatia unilaterala si nu bilaterala si pt..adaugiri).

inscrisul in limba straina se depun copii traduse si certificate de parte (un translator autorizat).se prezuma dovedite faptele consemnate in inscris.partea adversa fiind intrebata prin interogatoriu daca recunoaste acest inscris. -Telegrama –destinatarul nu primeste originalul inscrisului .Este mijloc de proba extrajudiciar ce poate fi combatut.Pt.Daca inscrisul se afla in posesia unei parti ce nu doreste sa-l depuna.cu mentiunea de a se prezenta cu inscrisul.expertiza sau administrarea altor probe.partea adversa sau instanta putand cere depunerea integrala a inscrisului. a fi comunicate si celorlalte parti.iar daca partea refuza. 3)Procedura verificarii de scripte Se aplica daca o parte tagaduieste actul sub semnatura privata sau daca instanta are indoieli asupra lui.Se poate recurge si la comisie rogatorie.ci o copie certificata de un functionar postal.Aceste probe se dau din pozitia sezand si in picioare si constau in semnarea repetata sau dictand partii fragmente din inscrisul verificat. Inscrisurile sub semnatura privata se depun la dosar in exemplare suficiente.Acest inscris nu poate fi combatut decat prin procedura inscrierii in fals.depunatorul poate cere verificarea de scripte.Are valoare de inscris sub semnatura privata atunci cand originalul este semnat de expeditor. fiecare zi de intarziere.va fi sanctionat cu daune cominatorii pt. 2)Cercetarea inscrisului in sedinta de judecata Inscrisurile autentice se depun la dosar cu copii suficiente pt.consemnandu-se rezultatul in procesul verbal .Se poate depune si un extras de pe inscris. se pot folosi daca n-au caracter confidential.iar daca nu.Daca se afla in posesia unui tert. 48 . exactitate. Se face comparand inscrisul in cauza cu alte inscrisuri redactate si semnate de aceleasi parti in diferite perioade de timp.Verificarea se mai face comparand inscrisul cu probele de scris si semnatura pe care instanta le ia autorului inscrisului la un termen de judecata. Administrarea probei cu inscrisuri 1)Producerea inscrisurilor Inscrisurile se depun o data cu cererea de chemare in judecata in atatea copii cati parati sunt cu certificare pt. -Scrisorile misive pot contine recunoasterea judiciara a unei fapte probatorii .impotriva autorului lor cand contin ordine de plati si cand se scrie ca mentiune tine loc de titlu in favoarea creditorului.instanta il poate obliga.acesta va fi citat.inscrisul se considera proba valabila. Mentiunea facuta de creditor pe titlul de creanta are valoare de inscris daca tinde la liberarea debitorului.Tertii pot folosi acest inscris daca au intrat legal in posesia lor.iar daca refuza. Cercetarea inscrisurilor detinute de persoane juridice se poate face la sediul lor.Daca aceasta verificare lamureste instanta.Daca se recunoaste.

Parcurgand aceste demersuri. inscrisurile contestate.incheinduse o incheiere de consemnare. Daca falsul se descopera dupa ce hotararea civila a ramas definitiva si irevocabila.va fi intrebat adversarul daca il recunoaste.procesul civil poate fi suspendat. ca actiunea penala este prescrisa.P.instanta recurge la urmatoarele operatiuni: -cere partii detinatoare originalul inscrisului. curs 9 ADMINISTRAREA PROBEI CU MARTORI Propunerea martorilor Reclamantul îşi poate propune martorii prin cererea de chemare în judecată.Falsul se stabileste. 49 8 – 12 – 2003 .trimitandu-se dosarul cu expertiza facuta si organului de urmarire penala.).Daca acesta il recunoaste.(punctul 4 art 322 C. Pentru aceasta.Acesta da o rezolutie motivata.P.nu se mai recurge la o expertiza grafologica. Depăşirea acestui termen duce la decăderea din probă.proba e facuta . ca autorul falsului nu este gasit sau pt.se poate face cererea de revizuire.care poate fi suspendat pana la solutionarea cauzei penale.daca nu. 4)Procedura falsului Se aplica pt.se recurge la expertiza grafologica. pârâtul prin întâmpinare.se va recurge la expertiza grafologica dupa ce judecatorul vizeaza originalul inscrisului spre neschimbare.fie pt. şi amândoi cel târziu la prima zi de înfăţişare.revine instantei civile obligatia de a stabili daca inscrisul e valabil sau nu.judecatorul fiind obligat sa-si motiveze concluzia.de organele judiciare penale prin hotarare definitiva ce are autoritate de lucru judecat in procesul civil.Daca aceasta parte insista in administrarea probei cu acel inscris.in principiu.Rezolutia nu are autoritate de lucru judecat fata de instanta civila dar reprezinta o proba puternica.Daca nu conduce la o certitudine.Daca hotararea penala nu se poate pronunta.exprimandu-si opinia.putandu-se acorda un termen in acest scop -instanta intocmeste un proces verbal de constatare a starii materiale a inscrisului pentru a evita alterarea ulterioara accentuata sau modificarile -inscrisul e vazut de presedintele instantei si predat primului grefier -inscrisul astfel conservat va fi depus la dosar si la urmatorul termen instanta va intreba partea care a folosit daca mai staruie in procedura falsului Daca aceasta parte renunta/nu se prezinta/nu da nici un raspuns inscrisul este scos din proces.

rudele şi afinii până în gradul 3 inclusiv. 2. excepţie: procesele de stare civilă şi divorţul. 50 . − medicii. Atunci când se propun martori. − notarii. Instanţa îi poate asculta chiar dacă părţile renunţă la ei. nu pot fi martori: 1. De la această regulă există două categorii de excepţii: I. sub sancţiunea decăderii din probă. interzişii şi incapabilii. chiar despărţit de una dintre părţi. când necesitatea probatoriului rezultă din dezbaterile anterioare şi partea nu a putut prevedea această probă. persoanele scutite de obligaţia de a fi martor. 3. cu oricare dintre părţile din proces. a) persoanele care au 14 ani pot depune mărturie numai asistate de reprezentant legal. persoanele cu infirmităţi fizice nu pot fi martori cu privire la faptele ce nu pot fi percepute de ele din cauza infirmităţii. ei putând fi audiaţi chiar dacă partea care i-a propus renunţă la ei. persoanele care au obligaţia de a păstra secretul profesional: − avocaţii. când administrarea probei nu determină amânarea procesului. Persoanele ce pot fi ascultate ca martori În procesul civil. − executorii. Ea poate limita numărul martorilor. − preoţii. − farmaciştii. nu a cerut proba la termenul legal. Martorii propuşi de o parte devin martorii cauzei putând fi însuşiţi de partea adversă. dar nu abuziv şi respectând principiul parităţii. părţile trebuie să precizeze faptele pentru care sunt propuşi. 4. b) cei ce au suportat o degradare civică printr-o hotărâre judecătorească penală. c) condamnaţii pentru mărturie mincinoasă. orice persoană care are cunoştinţă despre faptele incidente în cauză poate fi ascultată ca martor. II. martorii pot fi propuşi şi peste această zi în trei situaţii: 1. 3. când partea neasistată de avocat. soţul.Prin excepţie. din ignoranţă. Proba se poate cere şi admite cu obligaţia ca în maximum 5 zile să se depună lista cu numele şi adresa martorilor. 1. 2.

Prezentarea şi ascultarea martorilor în instanţă Martorii sunt citaţi pentru termenul fixat de instanţă. Partea din pagină neocupată de text se barează de grefier pentru a nu putea fi completată ulterior. În declaraţie. În timpul audierii unui martor. În situaţia absenţei nejustificate a martorilor. prin declaraţia dată. Martorul are dreptul să ceară îndreptarea unor erori sau completarea declaraţiei. declaraţia nu este valabilă.2. 3. După depunerea jurământului. persoanele care s-ar expune pe ele însele sau rudele ori afinii lor până la gradul 3. După ce se epuizează întrebările. 51 . instanţa îi poate amenda. Instanţa poate reveni la măsura amendării în cazul prezenţei martorului la termenul următor. El trebuie să declare liber ceea ce cunoaşte asupra datelor cauzei. martorul nu are voie să recurgă la notiţe. ceilalţi aşteaptă afară pentru a nu fi influenţaţi de declaraţia acestuia. persoanele care au obligaţia să păstreze secretul de serviciu: − funcţionarii de stat. Martorul audiat este invitat în sală până se audiază pe rând şi ceilalţi martori. procesul se va judeca fără audierea acelui martor. Fiecare pagină a declaraţiei se semnează de martor. Dacă din declaraţiile lor rezultă contradicţii grave. Martorii prezenţi vor fi audiaţi pe rând. după care instanţa îi spune că mărturia mincinoasă este infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea. Audierea se face de completul de judecată nemijlocit sau prin comisie rogatorie. După aceasta martorul poate fi întrebat punctual de instanţă. La termenul stabilit se ascultă martorii prezenţi şi se amână cauza pentru cei absenţi. Interdicţia acestora încetează o dată cu încetarea funcţiei. Declaraţia martorului trebuie să fie spontană. de preşedintele completului şi de grefier. după care o semnează. instanţa îi poate confrunta întocmind un proces verbal de confruntare. O asemenea încheiere este executorie. decât cu acordul instanţei şi pentru cantităţi transformate în numere sau pentru denumiri rare. la o pedeapsă penală sau la oprobiul public. Martorul are dreptul la despăgubiri pentru cheltuielile lui din ziua mărturiei şi instanţa poate consemna în încheierea de şedinţă suma ce i se datorează. Dacă absenţa martorului persistă şi instanţa a luat toate măsurile pentru aducerea lui. Legea prevede în cazuri urgente şi posibilitatea recurgerii direct la mandatul de aducere. martorul este invitat să citească declaraţia scrisă de grefier la dictarea preşedintelui completului. Martorul prezent va fi identificat după buletinul de identitate sau cartea de identitate după care este invitat să depună jurământ religios sau laic. Dacă martorul refuză să semneze. De obicei. de partea care l-a propus şi apoi de celelalte părţi. martorul este întrebat dacă este rudă sau afin cu una din părţi. după care vor fi emise mandate executate de poliţie. martorii se audiază în ordine după partea care i-a propus.

dacă martorul a spus adevărul sau a dorit să-l spună. de eventuale infirmităţi senzoriale. obişnuinţa de a se exprima în public şi capacitatea de abstractizare. Pentru aceasta instanţa trebuie să stabilească 2 lucruri: 1. Aceasta se analizează pe 3 direcţii: a) percepţia faptelor este determinată de profesie. martorul să nu fie stăpânit de emoţii. 1. Acestea sunt interdicţii pentru martorii propuşi de părţile înscrisului. de interesul provocat de împrejurări relatate. − după izvorul de informaţie. Orice modificări. de distanţa dintre martor şi scena faptei. − după relaţii de afecţiune sau duşmănoase. 2. Aprecierea declaraţiei martorului de către judecător Declaraţia martorului se apreciază liber. de frică. de legătura celor relatate cu un eveniment de interes personal al martorului. El trebuie interogat pe un ton moderat şi nu trebuie întrerupt nejustificat. instanţa poate îndruma partea să-l reclame pentru mărturie mincinoasă. starea sufletească. dacă martorul a relatat corect starea de fapt. Părţile din proces care nu sunt părţile în înscris pot declara ca martori şi peste conţinutul acestui înscris care pentru ele reprezintă un fapt juridic. Admisibilitatea probei cu martori Martorul nu este admis pentru a declara în litigiu patrimonial peste valoarea de 250 lei sau împotriva sau peste conţinutul unui înscris.Dacă martorul minte vădit. Sinceritatea martorului se apreciază: − după interesul martorului în proces. încercându-se stabilirea stării de fapt adevărate chiar şi în situaţia unor declaraţii contradictorii. b) memorarea se apreciază în funcţie de timp. c) reproducerea relatată trebuie să fie corectă şi clară. Se are în vedere gradul de inteligenţă al martorului. − după gradul de rudenie cu părţile. 52 . încercându-se să se evite relatarea unor deducţii ale martorului ca fiind fapte percepute direct. ştersături sau adăugiri trebuie contrasemnate de preşedintele completului. 2.

Expertiza se cere de părţi sau se ordonă din oficiu de instanţă. Aceste impedimente pot fi depăşite dacă partea adversă este de acord cu declaraţia martorului. − înregistrarea tardivă a unei naşteri (expertiză antropologică). 53 . Constatările făcute pe teren în prezenţa părţilor vor fi consemnate de expert într-un raport de expertiză şi eventual într-un proces verbal de constatare. − retragerea onorariului şi numirea altui expert. părţile pot conveni în alegerea unuia. Dintre aceştia. Expertul e obligat să răspundă motivat la obiectivele tehnice stabilite de instanţă. cu excepţia expertizelor grafologice. plătit separat. Convocarea este obligatorie sub sancţiunea nulităţii expertizei. iar dacă nu. De regulă. după ce s-au stabilit obiectivele expertizei şi domeniul de specialitate. Este obligatorie în: − punerea sub interdicţie (expertiză psihiatrică). − stabilirea valorii bunului gajat. în general. facultativă. Părţile au dreptul să solicite instanţei şi aprobarea unui expert asistent al fiecărei părţi. Raportul de expertiză trebuie depus la dosar cu 5 zile înainte de termenul următor şi e normal să fie comunicat şi părţilor. instanţa desemnează experţii prin tragere la sorţi. El este chemat de instanţă să-şi exprime opinia ca specialist în domeniu. instanţa cere de la biroul de experţi judeţean un tabel cu câte 3 experţi. El va studia dosarul şi va convoca părţile pentru constatări tehnice cu cel puţin 5 zile înainte de aceste constatări. O astfel de declaraţie valorează un început de dovadă scrisă. Expertul desemnat este obligat să depună jurământul. Amânarea repetată a depunerii raportului de expertiză în dosar poate să conducă la: − amânarea procesului. Expertul desemnat este înştiinţat de instanţă printr-o adresă. instanţele mai pot recurge la opinia motivată a unui specialist care este personalitate într-o anumită materie sau la punctul de vedere al unui laborator sau institut de specialitate. În afara experţilor acreditaţi de Ministerul de Justiţie.De la acest principiu există excepţia imposibilităţii morale de constituire a unui înscris. Ea este. fiindu-i interzis a-şi expune un punct de vedere în afara competenţei lui. − atenţionarea sau amendarea expertului. RAPORTUL DE EXPERTIZĂ Expertul nu cunoaşte personal faptele procesului. de laborator sau medico – legale la care părţile nu trebuie convocate.

Cercetarea locală presupune deplasarea instanţei la faţa locului pentru constatări directe atunci când celelalte probe nu sunt clare. Se apreciază şi se administrează direct în instanţă. servituţi şi în litigii locative. Pot fi verificate şi printr-o expertiză. Admisibilitatea recunoaşterii Recunoaşterea se poate referi numai la chestiuni de fapt şi este admisă în următoarele condiţii: 1. Părţile au dreptul să ceară constatarea anumitor constatări care vor fi consemnate la fel. De obicei. Acest proces verbal se depune la dosar şi se înmânează o copie fiecărei părţi. El poate fi contestat de părţi. Această probă se cere de părţi. 54 . I. Instanţa nu e obligată să pronunţe hotărârea în conformitate cu punctul de vedere al expertului. puternică ce este apreciată liber de instanţă în coroborare cu celelalte probe ale cauzei. pentru situaţiile în legătură drepturile de care părţile pot dispune. Toate constatările se dictează de preşedintele completului către grefier care le consemnează într-un proces verbal. Părţile se citează pentru cercetarea locului la fel ca şi martorii ori experţii a căror opinie este necesară acolo. Recunoaşterea este un mijloc de probă care implică în mod special voinţa şi memoria părţilor. verificarea lor se face printr-o cercetare a instanţei. PROBELE MATERIALE Se raportează la obiectele care prin calităţile sau prin urmele lor prezintă interes. admiterea consemnându-se într-o încheiere de şedinţă în care se mai consemnează obiectivele cercetării. poate ordona expertului să refacă raportul. Instanţa şi părţile o dată ajunse la faţa locului procedează la constatări directe în conformitate cu obiectivele stabilite. nu se va mai ordona refacerea expertizei. Dacă instanţa le aprobă. Recunoaşterea / mărturisirea Este o probă importantă. judecătorul este obligat să-şi motiveze punctului lui de vedere. dar se poate ordona şi din oficiu. În ipoteza unor expertize cu concluzii diferite. instanţa poate admite o nouă expertiză. instanţa încearcă cu acordare a opiniei experţilor sau va împărtăşi opinia celei mai bune expertize ???.Părţile nemulţumite de raport pot formula critici motivate pe care le supun cenzurii instanţei. dar dacă înlătură raportul de expertiză. iar dacă deficienţele persistă. Dacă lipsurile din expertiză pot fi complinite de instanţă. Cercetarea locului se face şi prin comisie rogatorie şi se foloseşte mai ales în procesele de hotărnicie. Termenul stabilit pentru deplasarea instanţei este de 2 – 5 zile înainte de termenul de judecată.

2. se discută în instanţă şi dacă se admite se consemnează în încheierea de şedinţă. 2. 3. Folosirea recunoaşterii ca mijloc de probă Se referă la aprecierea forţei probante a răspunsului la interogatoriu. d) recunoaşterea făcută în alt proces. 5. 3. de a se prezenta în instanţă. c) declaraţia făcută în faţa procurorului sau recunoaşterea făcută prin scrisoare ori testament. recunoaştere judiciară. Recunoaşterea făcută de o parte este opozabilă numai acestei părţi şi succesorilor ei. 1. IV. prin recunoaşterea spontană şi strict personală. Se face direct în instanţă prin răspunsul dat la interogatoriu. Apare în următoarele ipoteze: a) declaraţia unei părţi într-o petiţie către o autoritate. Judecătorul poate aprecia recunoaşterea indivizibilă sau divizibilă. recunoaştere complexă – presupune recunoaşterea faptului principal la care se adaugă alt fapt ulterior menit să-l anihileze sau să-l restrângă pe primul. 2. recunoaştere calificată – recunoaşterea faptului principal cu adăugirea unor elemente conexe concomitente care schimbă efectele juridice. b) recunoaşterea consemnată în proces verbal de executare. Propunere şi admitere Interogatoriul se cere şi de partea interesată. Excepţie: se admite şi recunoaşterea tacită prin refuzul nejustificat al unei părţi. Există 3 tipuri de recunoaştere: 1. chiar coparticipanţi. sau terţilor. recunoaşterea este un act de dispoziţie. 6. Într-o asemenea situaţie se naşte prezumţia de recunoaştere tacită a pretenţiilor adversarului. 4. recunoaşterea trebuie să fie expresă. voinţa de a recunoaşte trebuie să fie conştientă şi liberă. Aceste elemente trebuie dovedite de partea care le pretinde.2. recunoaştere extrajudiciară. este un act de voinţă unilaterală şi irevocabilă (cu excepţia erorii de fapt). nu şi celorlalte părţi. recunoaşterea se face numai de titularul dreptului sau în cazurile speciale de mandatar cu procură specială. Clasificare 1. Partea chemată la interogatoriu va fi citată cu aceeaşi menţiune. III. ??? II. Dacă această 55 . Aceasta poate fi scrisă sau verbală. de regulă. Admiterea probei cu interogatoriu A. recunoaştere pură şi simplă – recunoaştere făcută fără rezerve şi adăugiri.

partea ce a cerut proba va scrie pe coloana verticală din stânga paginii întrebările. Dacă partea ce urmează a fi interogată şi care nu poate fi transportată locuieşte la depărtare de sediul instanţei. instanţa va decădea din probă partea care a cerut interogatoriul. cât şi din oficiu şi chiar după prima zi de înfăţişare pentru că admiterea acestei probe nu provoacă întârzierea procesului. Conform art. Dacă la termenul respectiv nu i se ia interogatoriu. lăsând loc pentru răspunsuri pe coloana din dreapta. 225 CPC. prezumţii judecătoreşti 1. Recunoaşterea echivocă sau incompletă este început de dovadă scrisă care face admisibilă proba cu martori. neclare sau vexatorii. ??? Feluri: 1. Orice modificări. Recunoaşterea este un act personal de dispoziţie care implică atât conştiinţa cât şi memoria părţilor. Fiecare pagină se semnează de preşedintele completului. 1199 şi Cc) Prezumţiile sunt consecinţele pe care legea / judecătorul le trage dintr-un fapt cunoscut către unul neclar. Obiectul interogatoriului Constă în faptele personale ale părţilor interogate pertinente şi concludente în cauză. Dacă partea ce trebuie interogată e bolnavă şi netransportabilă. ştersături se contrasemnează de partea care le-a făcut. Judecătorul citeşte întrebările propuse şi consemnează prin scris de mână răspunsurile primite. refuzul nejustificat al părţii chemate la interogatoriu de a se prezenta în instanţă la două termene consecutive naşte prezumţia de recunoaştere a pretenţiilor adversarului. În interogatoriu. neconcludente. prezumţii legale 2. Interogatoriul are un caracter de surpriză. nu faptele altor părţi sau faptele unor terţi. dar limitat de comunicare prealabilă a cererilor procedurale ale părţilor. adăugiri. interogatoriul se poate lua prin comisie rogatorie. Interogatoriul se poate lua atât la cererea părţii. de grefier şi de cele două părţi. ea va răspunde la interogatoriu.parte se prezintă în instanţă. Aceste ultime fapte pot constitui obiectul unui interogatoriu pentru acele părţi. exemple 56 . interogatoriul se poate lua procuratorului ei în baza unei procuri speciale. interogatoriul se va lua la domiciliu prin deplasarea instanţei. B. Dacă aceasta are reşedinţa în străinătate. Instanţa are dreptul să cenzureze întrebările propuse şi să le respingă pe acelea care sunt nepertinente. Recunoaşterea trebuie să fie admisibilă şi să privească doar faptele personale. PREZUMŢIILE (art.

dol sau violenţă. 3) Expertiza medico – legală pentru stabilirea paternităţii 57 . − puterea de lucru judecat. Prezumţiile irefragabile nu pot fi răsturnate prin nici un mijloc de probă (exemplu: perioada de concepţie a copilului). 2. a) 2 feluri – irefragabile. dacă scrisul şi semnătura aparţin cu adevărat unei anumite persoane sau sunt false. b) Pot fi răsturnate prin orice mijloc de probă. − liberarea debitorului de obligaţie atunci când i se remite titlul original. Prezumţiile simple pot fi răsturnate numai de recunoaşterea părţii adverse. − dobândirea proprietăţii prin uzucapiune. Sunt de două feluri: a) absolute. b) atunci când se atacă un act juridic pentru fraudă. – simple. 2) Expertiza grafică – tehnică Se verifică vechimea scrisului şi întregul unui înscris reconstituit din bucăţi. Este o prezumţie trasă de completul de judecată şi care e permisă în două situaţii: a) atunci când este admisibilă şi probată cu martori.− declararea unor acte ca nule atunci când ele se fac în frauda legii (vânzarea făcută de interzişi). pentru a putea fi aprobată şi cenzurată de părţi sau de instanţe judecătoreşti de control. Ea trebuie să fie logică şi convingătoare. b) relative. Metode criminalistice în procese civile 1) Expertiza grafologică Prin ea se verifică. prin metode criminalistice.

încheierea poate fi atacată în 5 zile de la pronunţare cu recurs de părţile citate.ASIGURAREA DOVEZILOR Se foloseşte ca procedură specială pentru a preveni dispariţia unui mijloc de probă şi pentru a-l conserva. proba va aparţine cauzei şi nu părţii care a cerut-o. starea tehnică sau valoarea unor bunuri. probă ce va fi opozabilă părţilor citate în procedura de asigurare a dovezilor. Judecătorul trebuie să facă o analiză a probelor considerate ca reflectând adevărul. iar prin excepţie se ocoleşte citarea în cazuri foarte urgente. Aprecierea probelor În sistemul procedural românesc a fost înlăturat sistemul probelor formale cu ierarhii preconstituite. Efectul – constituie o probă în procesul ce va urma. să demonstreze de ce alte probe trebuie înlăturate. dar a fost adoptat principiul liberei aprecieri a probelor de către judecător. Instanţa pronunţa în camera de consiliu o încheiere de admitere / respingere a cererii. instanţa primeşte această cerere şi dispune citarea părţilor interesate. motivat şi justificat. Curs 10 58 . deci judecătorul trebuie să facă o demonstraţie prin care să convingă că din probele cauzei le-a selectat pe cele adevărate şi le-a valorificat în scopul aflării adevărului. Proba astfel confecţionată poate fi combinată cu orice alt mijloc de probă şi o dată terminată procedura. Judecătorul va aprecia concluziile din hotărârea lui pe probele administrate în cauză. făcându-se o apreciere logică a probelor în complexul lor. după următoarea procedură: se face o cerere scrisă cu toate elementele necesare unei cereri procedurale. Asigurarea dovezilor se face pentru a se salva o recunoaştere printr-un interogatoriu sau o declaraţie de martor sau existenţa. În cazuri foarte urgente. Asigurarea dovezilor are un caracter preparator în vederea unui proces viitor şi limitarea probei conservate la scopul ei din acel proces. instanţa poate delega un executor judecătoresc pentru constatarea stării de fapt a unor bunuri sau un expert pentru constatarea stării tehnice şi evaluarea unor bunuri. Acesta este o făurire a unei probe preconstituite pe cale judecătorească. reţinând astfel o stare de fapt la care va aplica normele juridice corespunzătoare raportului juridic dedus judecăţii. Se cere existenţa caracterului urgent. Cererea pentru asigurarea dovezilor se face de partea interesată înainte de pornirea procedurii şi independent de declanşarea unui viitor proces.

împiedicarea şicanelor procedurale. legat de activitatea procesuală a acestora.acest motiv de nulitate relativă poate fi asanat prin confirmare. actul să precizeze în chiar cuprinsul lui că cerinţele legii sunt îndeplinite. dar nu mai târziu de intrarea în dezbateri. 3. Cauzele de nulitate absolută se pot invoca de oricare parte dau de instanţă din oficiu în orice fază a procesului şi nu pot fi acoperite prin confirmare. Nulitatea Nulitatea expresă se aplică pentru: Necompetenţa instanţei care a emis actul. până la un anumit termen (prima zi de înfăţişare la instanţa de fond). protecţia părţilor împotriva nepriceperii sau uşurinţei judecătoreşti. Cauzele de nulitate trebuie invocate la următorul termen de judecată de la apariţia neregularităţii. recurs. menţiunea respectivă constituind proba legalităţii. se dezvoltă. 2. 1. asigurarea dreptului la apărare.Actele de procedură Procesul civil este o activitate desfăşurată în timp şi constă într-un complex de acte procedurale ale instanţei şi ale părţilor prin care procesul civil prinde viaţă. Efectele anulării actelor de procedură : 59 . Sancţiunile actelor de procedură 1. Cauzele de nulitate relativă nu pot fi invocate decât de partea prejudiciată prin acest act. Actul de procedură este orice act făcut în cursul şi în cadrul procesului de către instanţă sau alţi participanţi. Forma şi conţinutul actelor de procedură tind să realizeze trei scopuri: 1. După fond. La judecarea în fond aceste cauze se invocă pe cale de excepţie. ele se invocă pe căile de atac comune: apel. forma scrisă . 2. nulitatea. Pentru încălcarea formelor legale (pentru necompetenţa funcţionarului care a emis actul. numai dacă partea a suferit o vătămare ce nu poate fi înlăturată altfel). amenda civilă. 2. Condiţii de valabilitate: 1.

Regula este aceea că toate părţile trebuie citate în procesul civil. iar nu la constatările de fapt şi la manifestările de voinţă cuprinse în ea. militarii în termen şi deţinuţii nu primesc termen în cunoştinţă. Lipseşte de eficienţă actul procedural anulat 2. În principiu. 4. cererile de intervenţie ale terţilor. cererile procedurale ale părţilor (cererea de chemare în judecată a reclamantului. cererile prin care părţile îşi exercită o cale de atac.1. la depunerea cererii de chemare în judecată partea care se prezintă personal sau împuternicitul ei primesc termen în cunoştinţă de la judecătorul de serviciu. Principalele acte procedurale: 1. un act nul poate fi refăcut (ex. când o parte. 6. Această preschimbare de termen se soluţionează de completul de judecată al dosarului dacă 60 . realizarea principiului contradictorialităţii. primeşte în continuare termene în cunoştinţă. 2. citaţia. Ea este reglementată de norme imperative. pentru partea nevalabil citată se prezintă reprezentantul ei. hotărârea judecătorească şi dovada de înmânare a ei. Lipseşte de eficienţă celelalte acte procedurale care se întemeiază pe actul anulat şi nu au o existenţă independentă. citaţia). întâmpinarea şi cererea reconvenţională a pârâtului). Termenul în cunoştinţă scuteşte instanţa de a cita partea până la terminarea/suspendarea procesului. 5. fiind în continuare încunoştinţată în proces. Citaţia trebuie să ajungă la destinatar cu cel puţin 5 zile libere înainte de termenul procesului. 3. Atunci când termenul stabilit în şedinţa de judecată se preschimbă şi procesul este programat la un termen mai scurt (pentru motive temeinice şi la cererea părţii interesate) se dispune citarea părţilor pentru termenul nou stabilit. în timpul unui proces se prezintă la termen în faţa instanţei. fără ca ulterior să mai fie citaţi. De la ea legea permite următoarele excepţii: 1. Această excepţie este valabilă şi în cazul în care. Modalitatea de citare Citarea se face prin poştă sau prin agenţii procedurali ai instanţei sau alţi salariaţi ai instanţei. Citarea părţilor Este o obligaţie legală care urmăreşte îndeplinirea a două scopuri: • • asigurarea dreptului la apărare. necitată valabil. 2. încheierile de şedinţă. 3. prin orice mijloc tehnic ce permite o confirmare de primire a citaţiei. Anularea actului procedural se referă la funcţia lui procedurală.

• • Personalul diplomatic aflat la post în străinătate se citează prin Ministerul Afacerilor Externe. Numele complet. întocmindu-se un proces verbal de afişare. domiciliul/reşedinţa şi calitatea procesuală a părţii citate. este obligată să anunţe în scris instanţa. unde va primi actele procedurale. Citarea unor categorii speciale de persoane • • Statul se citează prin Ministerul Finanţelor sau organele subordonate. Se mai citează facultativ. În situaţia în care una din părţi moare în timpul procesului. unele esenţiale. Părţile cu domiciliu sau reşedinţa în străinătate. Arătarea instanţei şi a sediilor ei. sub sancţiunea citării valabile în continuare pe vechiul domiciliu. faptic. În acest caz procesul se suspendă. Domiciliul este cel real. Menţiunile neesenţiale pot atrage nulitatea citaţiei dacă partea este vătămată şi procesul nu se poate amâna. Confirmarea de primire a acestei scrisori face anunţul valabil. un domiciliu procesual în România. Numele şi prenumele pot fi însoţite de iniţiala tatălui şi de poreclă. pe timpul procesului. Nerespectarea menţiunilor esenţiale conduce la nulitatea absolută a procedurii de citare. într-o ţară cu care România are tratate de asistenţă juridică reciprocă. se citează prin scrisoare recomandată. • • • • Persoana juridică se citează la sediul ei. altele nu. citarea se va trimite pe numele moştenitorilor la ultimul domiciliu al defunctului.are şedinţă de judecată în ziua depunerii cererii sau dacă nu. Numărul dosarului. cu cerinţa expresă ca destinatarul să-şi aleagă. 61 . care va cuprinde citaţia propriu-zisă şi copie după înscrisurile depuse de partea adversă. iar dacă domiciliul nu este cunoscut. Societăţile comerciale în reorganizare se citează prin administratorul judiciar. Cuprinsul citaţiei Citaţia cuprinde mai multe menţiuni. Menţiuni speciale: Menţionarea date. Dacă partea îşi schimbă domiciliul pe timpul procesului. iar nu domiciliul menţionat în actul de identitate. vor fi citaţi moştenitorii la domiciliu lor. prin citare în Monitorul Oficial sau într-un ziar de largă răspândire. Societăţile comerciale în faliment se citează prin lichidatorul judecătoresc. termenului şi a orei de înfăţişare la proces. Părţile cu domiciliul necunoscut se citează prin afişare la sediul instanţei cu cel puţin 15 zile înainte de termen sau cu 5 zile în cazuri urgente. Parafa preşedintelui instanţei şi semnătura grefierului care conferă autenticitate citaţiei. în camera de consiliu de preşedintele instanţei sau vicepreşedinte sau preşedintele de secţie. Aceste menţiuni sunt: Numărul şi data emiterii citaţiei.

Procesul verbal de înmânare a actului de procedură trebuie să cuprindă obligatoriu următoarele menţiuni: Data exactă a întocmirii actului. Pentru marinarii aflaţi în cursă. dar este găsită o rudă sau o persoană apropiată. Enumerarea înscrisurilor comunicate. III. Când nu este găsit nimeni la domiciliu destinatarului citaţia se afişează la domiciliu (se depune la cutia poştală. citaţia se înmânează punctului de comandă al unităţii militare. Agentul procedural care îşi încalcă obligaţiile de serviciu va putea fi: amendat. Arătarea instanţei. Numele şi domiciliu destinatarului şi modalitatea în care s-a făcut încunoştinţarea. pedepsit disciplinar. Pentru deţinuţi citaţia se trimite administraţiei locului de detenţie. Lipsa oricăreia dintre aceste menţiuni conduce la nulitatea comunicării actului procedural. Aplicarea ştampilei nu este obligatorie. citaţia se trimite căpităniei portului unde se înregistrează vasul. Pentru militarii în termen. Felul pricinii. Semnătura agentului procedural care încheie procesul verbal. Îndeplinirea actelor de procedură înseamnă înmânarea valabilă a acestora. Numele agentului procedural şi funcţia lui. II. Înmânarea citaţiei în situaţii speciale Pentru destinatarii care locuiesc la hotel. obligat la despăgubiri pentru amânarea procesului. Citarea persoanelor juridice prin afişare la două termene consecutive face procedura de citare valabilă. se afişează pe uşa locuinţei). Pentru persoanele juridice citaţia se trimite la sediul acestora unde va fi primită de funcţionarul desemnat cu primirea corespondenţei ce trebuie să-şi completeze clar numele şi prenumele şi funcţia şi să semneze. agentul procedural consemnează acest lucru în dovada de înmânare a citaţiei. a felului actului comunicat şi a termenului de judecată. I. Pentru bolnavii internaţi în spital citaţia se trimite la administraţia spitalului. Destinatarul nu este găsit la domiciliu. citaţia se afişează pe uşa camerei sau recepţiei. Înmânarea actului procedural se face în zilele de lucru şi doar în cazuri excepţionale în zile de sărbătoare (cu aprobarea preşedintelui instanţei). 62 . Actul procedural are caracter autentic şi menţiunile lui sunt considerate valabile până la înscrierea în fals. Destinatarul este găsit la domiciliu şi semnează dovada de înmânare a citaţiei.• • • • • • Numele şi domiciliul adversarului. Dacă el refuză semnarea. considerând citarea ca fiind valabilă. iar dacă nu.

În sens procedural termenul = perioadă de timp înlăuntrul căreia trebuie îndeplinite sau nu acte procedurale. Termenul pe zile libere – nu se calculează ziua de început şi cea de sfârşit pentru ele nu sunt considerate zile de câte 24h. din cauză de forţă majoră. 63 . Termene convenţionale II. Termene absolute – obligatorii pentru instanţe şi părţi. executarea hotărârilor şi evitarea surprinderii părţii adverse. Termenele procedurale În sens material termenul = zi fixată. 1. Termene prohibitive (dilatorii) 1. Clasificare: I. Termene legale – stabilite prin lege 2. una din părţi nu se poate prezenta. Termenul pe zile se calculează pe sistemul zilelor libere ( de câte 24h). stabilită. Termenul pe săptămâni se împlineşte în ziua corespunzătoare a săptămânii următoare. Termene judecătoreşti 3. Calcularea termenelor a) Modul de calcul Termenul pe ani se împlineşte în ziua corespunzătoare a anului următor. iar dacă ea nu este valabilă. sub sancţiunea nulităţii. Termenul pe luni se împlineşte în ziua corespunzătoare a lunii următoare.Instanţa este obligată la fiecare termen să verifice legalitatea cererii. trebuie să amâne procesul şi să refacă procedura de citare. Rolul – limitarea în timp a procesului. Dacă procedura de citare este valabilă instanţa va amâna procesul dacă. Termene relative – nerespectarea lor are consecinţe mai blânde: amânarea procesului şi amenzi sau sancţiuni disciplinare pentru funcţionarea instanţei. cu una sau mai multe părţi. Comunicarea actului de procedură este posibilă şi valabilă şi când se face direct în instanţă părţii prezente care au refuzat primirea actului prin agent procedural (ex. Aceste reguli sunt valabile pentru înmânarea oricăror acte de procedură. înmânarea înscrisurilor părţii adverse). Termene imperative (peremptorii) 2. Partea va putea cere termen pentru pregătirea apărării. 1. Nerespectarea lor duce la decădere sau nulitate 2. La termenul în care procedura de citare este viciată nu se poate dispune nimic în proces.

ea putând fi repusă în termen după 15 zile de la încetarea cauzei de forţă majoră. d) Sancţiunile nerespectării termenelor Nerespectarea termenelor şi sancţiunea aferentă se invocă prin excepţie. Nulitatea. termenul se calculează în funcţie de data cuprinsă în ştampila poştei. când partea este împiedicată de forţa majoră să îndeplinească un act procedural. în principiu. 2. Instanţa poate dispune exercitarea unui drept procesual în termenul general de 15 zile de la încetarea cauzei de forţă majoră care a împiedicat partea. fixe. hotărârea se consideră comunicată din ziua declarării căii de atac. c) Caracterul termenului procedural Termenele legale sunt. Atunci când actul de procedură se comunică prin poştă. e) Repunerea în termen Este posibilă atunci când au existat motive temeinice care au oprit partea să-şi exercite obligaţiile procesuale în termenul legal. 2. termenul curge de la comunicare. Cererea de repunere în termen este de competenţa instanţei superioare celei ce a pronunţat hotărârea. când recursul/apelul se declară înainte de comunicarea hotărârii. cu două excepţii: 1. el se prelungeşte până la următoarea zi de lucru. b) Durata curgerii termenului În principiu. cu trei excepţii ce formează principiul echipolenţei: 1. Dacă termenul se împlineşte într-o zi de sărbătoare. Termenul mai poate fi suspendat. hotărârea se consideră comunicată din ziua în care partea a solicitat o copie de pe hotărâre. nedepunerea unui act procedural la prima zi de înfăţişare). când o parte decedează înainte de expirarea unui termen. care şterge însuşi actul. Decăderea care şterge dreptul de exercitare. fiind echivalentă cu pierderea dreptului (Ex. Sancţiunile sunt următoarele: Perimarea cererii lăsate în nelucrare din vina părţii ( 1 an în civil. când părţii i se comunică hotărârea odată cu somaţia de executare. Termenele sunt continui. care desfiinţează actul retroactiv. dar este mai puţin gravă decât decăderea. 3. după comunicarea actului de procedură pe numele succesorului. 6 luni în comercial). Cheltuielile de judecată 64 . termenul va începe să curgă din nou pentru moştenitorii părţii.În interiorul termenului se calculează şi zilele de sărbătoare. din cauza forţei majore. ele nu pot fi întrerupte. termenul de atacare a hotărârii curge din ziua primirii somaţiei.

Taxele de timbru au ca beneficiar bugetul central al statului sau al Ministerului de Justiţie.fiind aprobată de organele Ministerului de Finanţe . Taxele de timbru se plătesc anticipat de petent. partea datoare fiind dată în debit. tutela. . În cazuri excepţionale cererea poate fi netimbrată corespunzător cu obligaţia petentului (reclamant) de a completa taxa de timbru până la primul termen de judecată. mai poate acorda o amânare pentru plata taxei de timbru integral. contestaţia la executare) variabile – pentru cereri patrimoniale propriu-zise – acoperind un anumit procentaj din obiectul cererii patrimoniale. Există posibilitatea de scutire de taxe de timbru. .poate fi totală sau parţială . pensionari). Timbrajul trebuie făcut anticipat şi total înainte de depunerea cererii. Legea permite ca o taxă de timbru neplătită integral să poată fi plătită ulterior la organele fiscale. .Sunt suportate de partea care a pierdut procesul ca urmare a culpei ei procesuale. Pe lângă taxele judiciare de timbru mai există taxe de timbru judiciar care sunt fixe pe anumite intervale valorice. 65 .plata unor drepturi salariale. În recurs instanţa poate recalcula taxa de timbru şi pentru judecata în primă instanţă şi pentru judecata în apel. Neachitarea taxei integrale de timbru conduce la nulitatea cererii procedurale.cereri privind adopţia. • Obiectivă: stabilită prin lege pentru: . Şi mai rar. instanţa. Aceste acte normative apar regulat pentru a aduce la zi taxele de timbru cu procentul de inflaţie. onorariile de avocat. de expert.poate consta în eşalonarea taxei pentru cazuri personale (studenţi. ele sunt reglementate prin hotărâri sau ordonanţe de guvern şi mai rar prin lege. Judecătorul de serviciu care încalcă acest principiu este susceptibil de sancţiuni disciplinare . Această scutire poate fi: • subiectivă: . Ele se fac venit la bugetul Ministerului de Justiţie. Cuantumul taxei de timbru datorat în căile de atac este menţionat pe citaţie. cereri privind redobândirea dreptului de proprietate imobiliară pentru imobile trecute abuziv la stat.procese privind pensii de întreţinere.cereri de despăgubire civilă din cauză penală. cheltuielile de transport şi alte cheltuieli. la primul termen. Taxele pot fi: fixe – pentru cereri cu caracter nepatrimonial variabile – pentru cereri cu caracter nepatrimonial (divorţ. Ele constau în plata taxelor de timbru.

obligaţia la cheltuielile de judecată se face în solidar pentru coparticipanţi. Această evaluare poate fi contestată de părţi sau instanţă.taxe pentru multiplicarea unor acte. situaţie în care se va proceda la întocmirea unei expertize de specialitate. .Evaluarea obiectului cererii. . se face de petent (reclamant). Lichidarea cheltuielilor de judecată (art. . Taxele de timbru plătite pentru o cerere la care ulterior se renunţă. instanţa nu le poate acorda din oficiu. Partea câştigătoare are însă dreptul să ceară cheltuielile făcute printr-o cerere separată în interiorul termenului de prescripţie (3 ani). cheltuielile de judecată se pot compensa total sau parţial. Instanţa poate obliga partea care a pierdut procesul să restituie onorariul unui singur avocat al părţii ce a câştigat procesul. funcţie de care se calculează şi valoarea taxei de timbru. Când prin hotărâre se admit cererile mai multor părţi. .cheltuielile de transport.) Partea care a pierdut procesul (pârâtul)nu va fi obligată la cheltuielile de judecată ale reclamantului dacă a recunoscut cu bună credinţă pretenţiile acestuia cel mai târziu la prima zi de înfăţişare. În situaţia coparticipării procesuale. Dacă partea care a câştigat procesul nu cere în proces cheltuielile de judecată. Alte cheltuieli de judecată: . . Pr. partea poate fi obligată la un timbru suplimentar şi corelativ. dacă ea a avut mai mulţi avocaţi.contravaloarea zilei de muncă pierdute. se vor restitui. Amenzile judiciare 66 . Civ. Atunci când se admite doar în parte o acţiune. În situaţia casării unei hotărâri şi trimeterii sau reţinerii spre rejudecare a cauzei.cheltuiala necesară administrării unei probe: se suportă de partea care a cerut expertiza sau de partea în favoarea căreia proba a fost dispusă din oficiu de instanţă. toate cheltuielile de judecată se vor calcula la sfârşitul rejudecării. Dacă pe parcursul procesului se modifică evaluarea. pârâtul va fi obligat proporţional cu cheltuielile de judecată ale reclamantului.274 C.onorariul expertului: este stabilit de instanţă. Această excepţie nu se aplică dacă pârâtul a fost pus în întârziere înainte de începerea procesului printr-o notificare faţă de care nu şi-a executat benevol şi cu bună credinţă obligaţiile.onorariul avocatului: este stabilit prin contract între avocat şi client şi nu poate fi cenzurat de instanţă. .cheltuielile de cazare.

formularea cu rea credinţă a unei cereri de verificare de scripte. . deşi domiciliul lui era cunoscut. amenzi cominatorii pentru fiecare zi de întârziere pentru a se asigura executarea unor obligaţii de a face.agentul procedural care îndeplineşte greşit sau nu îndeplineşte obligaţia de citare sau de comunicare a actelor de procedură. tulburarea şedinţei de judecată.Scopul este de a se prezenta elementele pregătitoare ale procesului. Indiferent. . I ) Faza scrisă începe o dată cu introducerea cererii de chemare în judecată şi se încheie la prima zi de judecată . nu se prezintă într-un proces sau are o atitudine deontologică. Dacă se admite contestaţia. .Sunt amenzi civile care se plătesc în favoarea statului. amenda se dispune prin încheiere de şedinţă care este executorie.Judecata în faţa instanţei de fond are 3 etape : contradictorie (publică) deliberarea şi pronunţarea hotărâri hotărârii . cererea de citarea a adversarului prin publicitate. Amendarea altor participanţi . formularea cu rea credinţă a unei contestaţii în executare numai cu scop de a întârzia executarea. nejustificat. şi redactarea şi comunicarea 67 . La judecata pregătitoare se regăsesc toate principiile procedurii civile . dar poate fi atacată de cel amendat. refuză sau întârzie depunerea raportului de expertiză. Amendarea părţilor se poate face pentru: 1. ducând la amânarea procesului. . 3. repetat şi nejustificat. Curs 11 Procedura în faţa instanţei de fond Procesul civil are mai multe faze /etape din care prima se desfăşoara în faţa instanţei de fond care e de obicei Judecătoria . 2. amenda se anulează sau se reduce.avocatul care.pregătitoare (scrisă ) . partea poate fi amendată pentru abuzuri procesuale: introducerea cu rea credinţă a unei cereri de recuzare.martorul legal citat care nu se prezintă sau refuză să depună mărturie. încercarea de a obţine o scutire a taxei de timbru pe motive nereale.expertul care.

i se cere pârâtului să-şi declare un domiciliu ales în Rom.de părţi sau terţi.citaţia Cererile procedurale generale constituie mijlocul prin care oricare parte interesată poate cere instanţei să .convocare ce se face în scris (recomandată cu confirmare de primire ) . Pt identificare se mai poate folosi iniţiala tatălui şi eventual porecla .rezolutia judecătorului de serviciu la primirea cererii de chemare în judecată (C.cererea reconvenţională . . Pers juridice poate fi reprezentat în proces de administrator .Părţile însă 68 . este modalitatea concretă de realizare a acţiunii civile .procedural .Mai e posibil ca o parte să acţioneze atât în nume propriu cât şi ca reprezentant al unor coparticipanţi . Al 2-lea element este un element posibil: calitatea procesuală a părţii .În proces interesează domiciliul real.încheierile / hotărârile Cererile procedurale concrete specifice procesului în prima instanţă a) Cererea de chemare în judecată (art.numele şi domiciliul părţilor /reprezentanţilor părţilor .D. pt.curator ) sau convenţional (procurator .i ocrotească drepturile şi interesele proprii sau ale altor persoane în condiţiile legii . Trebuie să cuprindă obligatoriu următoarele elemente :arătarea instanţei căreia îi sunt adresate.aceasta trebuie să-şi dovedească această calitate prin procură /împuternicire judecătoreşti .C. a comunica actele de procedură în timpul procesului . Cuprinsul cererii : numele şi domiciliul / reşedinţa părţilor . semnătura .decizie de tutore sau de curator .pentru a stabilii competenţa teritorială a instanţei .Cererile procedurale reprezintă acte procedurale importante la fel ca şi citaţia .J.Aceste elemente sunt concretizate prin acte procedurale specifice :cererea de chemare în judecată . cereri incidente care se fac pe parcursul procesului .Oricare dintre aceştia trebuie să facă dovada calităţii de reprezentant .Când pârâtul are domiciliul /reşedinţa în străinătate o dată cu convocarea lui la primul termen .Sunt două feluri : cereri introductive care declanşează litigiul şi sesizează instanţa .nu cel oficial .conducător sau consilier juridic în baza unei delegaţii.) . unde să i se comunice actele procedurale .Cererile procedurale se fac în formă scrisă . 112 CPC) este actul procesual prin care reclamantul îşi formulează pretenţiile împotriva pârâtului şi prin care sesizează instanţa cu soluţionarea litigiului .faptic .. Reprezentantul titularului poate fi un reprezentant legal (tutore .Î.Aceste elemente sunt necesare pentru a identifica părţile . avocaţială .avocat ) .întâmpinarea .obiectul cererii .La cererea formulată de reprezentant şi nu de parte .au posibilitatea sa-şi declare un domiciliu ales .

D.Mijloacele probatorii pot fi : citarea pârâtului la interogatoriu înscrisuri ce se anexează la C. Practica jud.acordându-se termen special pt 69 .Obiectul cererii trebuie să fie licit şi moral . jur.C. Dintre aceste elemente sunt esenţiale: numele . jud. :arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere .Semnătura presupune acordul reclamantului cu cuprinsul cererii şi voinţa lui valabilă de a deschide procesul .eventual prin citarea reclamantului .cât şi pt pârât pt a şti să se apere . Al 5-lea elem.)Ob. pt a determina taxa de timbru şi implicit cuantumul cheltuielilor de judecată Dacă evaluarea obiectului este contestată de pârât se recurge la o expertiză în evaluare .Lipsa vreunuia din ac . pt a individualiza acţiunea pt a stabili competenţa materială a instanţei.Se face un scurt istoric al raportului juridic . Al 4 –lea element :arătarea motivelor de fapt şi de drept fixează cadrul procesului Motivele de fapt :prezentarea succintă a faptelor materiale /juridice din care reclamantul îşi deduce pretenţiile împotriva pârâtului .special cu această menţiune . instanţa poate pune în discuţie. Celelalte elemente pot fi acoperite pe parcursul proc.Dacă reclamantul nu-si precizează temeiul de drept sau o face greşit . fie la sesizarea pârâtului.J în exemplare suficiente atât pt instanţa cât şi pentru părţi martorii nominalizaţi în cerere sau la prima zi de judecată expertiză de specialitate cercetare locală Al 6-lea element : semnătura reclamantului.se subliniază faptele care produc efecte juridice şi care caracterizează litigiul şi se explică temeiul pretenţiilor . anularea unui act. plata unei sume.Î.Acest lucru e util atât pt instanţa care trebuie să conducă procesul . a statuat că lipsa unei semnături poate fi complinită pe parcursul procesului . Reclamantul menţionează mijloacele probatorii pt fiecare capăt de cerere . cererii trebuie evaluat de reclamant atunci când e posibil în următoarele scopuri.Al 3-lea element :obiectul cererii – pretenţiile reclamantului (ex. fie din oficiu de instanţă .elemente poate determina nulitatea CDCÎJ.ob. Motivarea în drept = prezentarea temeiului juridic al cererii (textul de lege sau principiul juridic aplicabil )se raportează la norma juridică încălcată ce a generat conflictul . calificarea juridică a pretenţiilor în limitele principiului disponibilităţii .: pt a fixa limitele procesului pt a constitui un element necesar al dispozitivului hot.Dacă cererea e semnată de reprezentant reclamantului se poate pune în discuţie însuşirea cererii de reclamant . caz în care va fi citat pt a confirma voinţa lui . părţilor. cererii (scopul procesului) semnătura .

instanţa e obligată să se pronunţe expres asupra cererii reconvenţionale . Întâmpinarea se depune în exemplare suficiente pt instanţă şi pt părţi cu menţiunea coparticipanţi se poate depune un singur exemplar .Datorită caracterului independent .119 CPC) este cererea pârâtului atunci când are pretenţii proprii împotriva reclamantului. o contraacţiune a pârâtului Scopul reconvenţionalei este acela de a compensa prestaţiile părţilor . a evita aceste dezavantaje instanţa poate disjunge cele 2 cereri. Nedepunerea întâmpinării nu creează imposibilitatea apărării.alin 2 ). ci doar o îngreunează. pretenţii conexe cu cererea reclamantului . că pt 70 . Întâmpinarea trebuie depusă cu cel puţin 5 zile înainte de prima zi de înfăţişare /de primul termen. pt. b) Întâmpinarea (art 115 CPC) este actul procesual prin care pârâtul răspunde în scris la pretenţiile reclamantului menţionând şi care sunt apărările lui . nedepunerea întâmpinării are drept consecinţă decăderea pârâtului din dreptul de a cere probe şi din dreptul de a invoca excepţii relative . le poate recunoaşte parţial .poate invoca nulitatea pretenţiilor reclamantului) În prezent întâmpinarea e obligatorie (art. cererii.Pretenţiile pârâtului din această cerere creează un caracter ofensiv . c) Cererea reconvenţională (art.Pin întâmpinare părţile se plasează pe picior de egalitate cunoscându-şi reciproc pretenţiile.Este o cerere incidentă.Doar dacă nici după ac termen cererea nu se complineşte aceasta poate fi anulată (nul. Cuprinsul întâmpinării: elementele CDCÎJ + 2 elemente specifice: excepţiile pe care le ridică pârâtul (ex. lipsa ob. lipsa semnăturii) răspunsul pârâtului în fapt şi în drept la fiecare capăt de cerere al reclamantului (pârâtul poate nega cererile reclamantului.Această cerere are un caracter independent faţă de cererea reclamantului. Avantajele cererii reconvenţionale : soluţionează pretenţiile în acelaşi proces economiseşte timp şi bani evită posibilitatea soluţionării contradictorii a cererilor Dezavantaje : poate întârzia judecarea acţiunii principale. dar trebuie să aibă şi o legătură conexă cu acţiunea .118. neanalizată pe fond (ci doar pe excepţii). relativă) cu condiţia să fi produs o vătămare pârâtului . Prorogarea competenţei în favoarea instanţei competente cu soluţionarea cererii reclamantului. Cuprinsul acestei cereri se referă la aceleaşi elemente ca şi în cazul cererii reclamantului.anulată. necompetenţa instanţei. În aceste zile reclamantul poate observa întâmpinarea . chiar dacă cererea reclamantului a fost perimată .El îşi păstrează posibilitatea de a-şi face apărarea şi de a invoca excepţiile de ordine publică.complinirea lor .

Cererea reconvenţională trebuie depusă la prima zi de înfăţişare . instanţa îi va comunica în acelaşi mod deficienţele cererii şi că trebuie să fie remediate .urmând ca cererea să fie înregistrată numai după ce va fi depusă din nou .procesul.instanţa e sesizată cu litigiul .de principiu.ea va fi primită de judecătorul de serviciu şi din acel moment .aceasta poate suspenda printr-o încheiere de şedinţă .Dacă va constata lipsuri îi va cere reclamantului să le remedieze .Primirea se face de judecătorul de serviciu .iar pe reclamant îl citează doar dacă n-a depus cererea personal . Dacă reclamantul nu se conformează indicaţiilor instanţei .Judecătorul de serviciu adoptă (cererea ?) prin rezoluţie .sau în cazuri speciale de preşedintele instanţei. Rezoluţia se scrie de mână în colţul din dreapta sus al cererii şi se semnează de judecătorul de serviciu .Dacă reclamantul trimite cererea prin poştă . prin excepţie cererea netrimbată corespunzător poate fi primită cu obligaţia reclamantului de a completa taxa până la primul termen. Se depune personal de reclamant sau de reprezentantul acestuia . trebuie să fie de cel puţin 300 de zile pt a se da posibilitatea citării părţilor şi pregătirii apărării .Aici termenul de anulare are înţelesul de înregistrare .Judecătorul de serviciu verifică la primirea cererii existenţa elementelor cererii de chemare în judecată(CDCÎJ) . Procedura prealabilă şedinţei de judecată 1) Primirea cererii de chemare în judecată. Taxa plătită va fi anulată de judecătorul de serviciu . Este următorul pas al procesului prin care instanţa e sesizată cu litigiul. Cererea reconvenţională se soluţionează prin aceeaşi hotărâre la fel cu cererea de chemare în judecată.Termenul . Este în acelaşi timp o reflectare a principiului disponibilităţii .sau la următoarele termene după ce reclamantul îşi modifică sau întregeşte acţiunea Depunerea tardivă are ca efect judecarea separată de cererea reclamantului.situaţie în care aceştia primesc termen în cunoştinţă fără ca instanţa să mai citeze pe reclamant . În momentul în care cererea e valabilă . fixează primul termen de judecată . 71 .Cererea reconvenţională se poate formula într-un înscris împreună cu întâmpinarea sau în înscrisuri separate .Pt cauze urgent se poate da un termen de 5 zile (de regulă de 5 zile ) dispune citarea părţilor :obligatoriu îl citează pe pârât . se verifică plata taxei de timbru integrală şi anticipată. neachitarea poate duce la neprimirea cererii.Prin aceasta se punctează 3 aspecte .

Acest aspect e important pt determinarea caracterului relativ al hotărârii judecătoreşti . f) depunerea cererii are ca efect punerea în întârziere a pârâtului sub următoarele aspecte :pârâtul posesor de bună-credinţă nu mai are dreptul de a culege fructele după depunerea cererii.devine după decesul acestuia transmisibilă către moştenitori (acţ.(art.Odată cu citaţia . pt. dacă obiectul cererii este plata unei sume de bani . b ) cererea de chemare în judecată fixează natura şi obiectul cauzei în sensul că reclamantul precizează pretenţiile şi fixează limitele procesului . cererile privind pensia de întreţinere data primirii cererii este data obligaţiei la plata pensiei prin hotărâre. tăgada paternităţii . pârâtul chemat în judecată pentru predarea unui bun corporal preia riscul pieirii bunului .respectiv la calitatea procesuală a acestora (reclamant .prescripţia nu se consideră întreruptă dacă cererea s-a anulat .aspecte juridic . c) cererea fixează cadrul procesual şi cu privire la părţi .pârât) la care ulterior se pot adăuga terţi intervenienţi . Acest efect se produce chiar dacă cererea e depusă la o instanţă necompetentă . 72 . g) acţiunea personală şi netransmisibilă .pârâtul chemat în judecată pentru o obligaţie de a face ceva /de a nu face ceva. Efectele primirii cererii de chemare în judecată a ) cererea de chemare în judecată investeşte instanţa cu cercetarea şi soluţionarea cauzei (judecarea pricinii).pârâtul este invitat să depună întâmpinarea cu cel puţin 5 zile înainte de primul termen. d) depunerea cererii determină instanţa competentă alternativ (instanţa competentă teritorial obişnuit ) e) depunerea cererii întrerupe prescripţia extinctivă. în stabilirea paternităţii.din ziua introducerii cererii curg dobânzile.. ingratitudine) h) din momentul depunerii cererii dreptul supus judecăţii devine drept litigios care nu mai poate fi transmis prin acte juridice.perimat sau dacă reclamantul renunţă la ea .Totuşi . va putea fi obligat prin admiterea acţiunii reclamantului şi la daune din ziua introducerii acţiunii reclamantului.îşi stabileşte temeiul juridic . Uneori judecătorul de serviciu poate dispune chemarea la interogatoriu a pârâtului cu menţiunea acesteia în citaţie.Prin citaţie . iar pe de lată parte determinarea eventualelor excepţii de litispendenţă(autoritatea de lucru judecat).aspecte faţă de care pârâtul îşi poate concepe apărarea . sub sancţiunea nulităţii acelui act. revocarea donaţiei pt.1309).Aceste elemente pot fi modificate sau întregite de reclamant cel târziu la prima zi de înfăţişare .o dată depusă de titular .pârâtului i se comunică şi copia după CDCÎJ şi după înscrisurile reclamantului .

natura cauzei .dosarele se scot din arhivă de către grefierul de şedinţă care semnează de preluare. (contestaţie la executare )dosarele respective se trec în faţă pe lista de procese . Aceste dulapuri trebuie închise şi securizate. Opisul alfabetic : se trec în ordine alfabetică părţile şi în dreptul lor nr.După primire cererii şi fixarea primului termen .făcând un referat scris pe conceptă sau pe ultima încheiere de şedinţă. După înregistrarea dosarului acesta pleacă de la arhivă spre biroul de citaţie pentru completarea si expedierea citaţiilor şi a duplicatelor de pe cererea reclamantului şi de pe înscrisuri conform rezoluţiei judecătorului de serviciu.termenele următoare. 73 . semnându-se pentru predarea dosarelor de la arhivă către grefier şi apoi pentru restituirea dosarelor după termen de către grefier . de dosar. CDCÎJ împreună cu anexele ei . Grefierul duce dosarele în biroul propriu şi verifică la fiecare dosar dacă părţile sunt corect citate şi dacă taxa de timbru e valabil plătită . După aceasta . de apărare al părţilor care pot participa la dezbaterea cauzei la momentul respectiv .Dosarul se înregistrează în 4 registre : Registrul general :nr de dosar şi elementele de pe copertă.data depunerii acestuia . data introducerii cererii .natura cauzei .la arhivă .(înscrisurile depuse de reclamant .denumirea părţilor . Expedierea citaţiilor şi a înscrisurilor se menţionează într-un borderou de corespondenţă al instituţiei . Condica de termene pt arhivă :nr de dosar numele pt un anumit termen de judecată . dosarul se întoarce în arhivă unde este depozitat intr-un dulap prevăzut cu despărţituri denumite ochiuri corespunzătoare diferitelor termene şi complete de judecată.duplicatele pt comunicarea către pârât. Registrul informativ :nr de dosar .menţionând ziua expedierii şi nr de recomandată. de dosar (acest număr se preia din registrul general al instanţei)denumirea instanţei . de înregistrare al litigiului care este nr.2) Pregătirea şedinţei de judecată .Totuşi pentru cauze urgente stabilite prin lege . Datele din cele patru registre pot fi corelate astfel încât putem şti oricând situaţia şi mişcarea unui dosar . Această listă asigură publicitatea şi dr. chitanţele de plată a taxei) se cos intr-un dosar pe coperta căruia se scrie nr. Grefierul afişează lista de judecată cu cel puţin 1 h înainte de începerea şedinţei la avizierul corespunzător sălii de şedinţă sau pe pe uşa sălii de şedinţă în lipsa unui avizier . Grefierul întocmeşte lista de procese a completului pt termenul respectiv . Cu 1 până la 3 zile înainte de termen .listă ce cuprinde dosarele în ordinea lor cronologică.

Pt asigurarea publicităţii. 1) Ordinea dezbaterilor cuprinde mai multe aspecte: a) conducerea dezbaterilor . În această etapă se întocmesc acte procesuale specifice . numele părţilor .se administrează probe . să răspundă la acestea .3)încheierile de şedinţă . o poate suspenda .Dezbaterile constau în strigarea pe rând a dosarelor în ordinea lor de pe listă. Şedinţa de judecată este un moment foarte important al procesului .după strigarea dosarului . încheieri de şedinţă . 4)excepţiile de procedură .este forma specifică de activitate a instanţei în raport cu principiul publicităţii .ci prin intermediul preşedintelui completului). Preşedintele poate lua măsurile necesare :poate chema la ordine o persoană ce tulbură şedinţa de judecată .şedinţa de judecată are loc în sala de judecată .obiectul cauzei . iar ceilalţi membri nu por intervenii individual .Se spune că în afara şedinţei de judecată nu există proces civil.citaţii ale instanţei.II ) Judecarea publică şi contradictorie (judecarea propriu-zisă a cauzei)Această etapă are caracter preponderent oral .De regulă această etapă cuprinde mai multe termene de judecată fără a exclude posibilitatea judecării procesului de la primul termen.procesul verbal al instanţei .fie prin mijloace de sonorizare . preşedintele completului declară şedinţa începută .şi tot el declară şedinţa închisă .cererile de intervenţie . preşedintele completului asigură conducerea dezbaterilor. b) Începerea dezbaterilor .în cadrului ei efectuându-se toate lucrările publice ale procesului .trebuie abordate următoarele subpuncte: şedinţa de judecată incidente care întârzie judecarea judecarea în fond a procesului actele de dispoziţie ale părţii prin care se pune capăt judecăţii.să invoce excepţii. Preşedintele completului poate modifica această ordine acceptând strigarea cu prioritate a dosarelor în care părţile s-au împăcat sau a dosarelor în care părţile au probleme speciale ori în dosarele cu amânarea fără discuţii.o poate amenda .cererea reconvenţională .dacă relaţiile ordonate de instanţă au sosit la dosar sau nu .În această etapă se administrează probele .În legătură cu această etapă .dacă procedura de citare a fost corect îndeplinită pt toate părţile .o poate trimite în judecată pt ultraj.se pun 74 . Trebuie avute în vedere 4 aspecte : 1)ordinea de judecată (dezbaterile )2)prima zi de înfăţişare .dacă timbrul e plătit .după care se trece la dezbateri . aceste elemente se repetă în afara sălii de şedinţă fie prin aprod . Strigarea cu prioritate a cauzelor se face numai cu condiţia prezenţei tuturor părţilor / nu trebuie amânat (dezbătut un proces fără a fi anunţate părţile ).o asigură conducerea completului de judecată (în apel şi recurs sau în alte căi de atac în care completul e format din mai mulţi membrii.grefierul face referat oral al procesului arătând cine e prezent şi cine absent . Fiecare dosar se strigă de grefier menţionându-se nr de ordine de pe listă .Se invită părţile să ceară probe .contradictoriu şi public .o poate evacua .

Declarând dezbaterile închise .Repunerea pe rol se poate face doar înainte de pronunţarea hotărârii .E posibilă repunerea pe rol a cauzei după ce instanţa a rămas în pronunţare atunci când observă cu ocazia deliberării că au rămas neelucidate probleme ale cauzei . este un moment foarte important ce marchează naşterea / stingerea unor drepturi procesuale ale părţilor .Repunând cauza pe rol.Procesul civil este caracterizat de oralitate.De asemenea .apoi pârâtul . Instanţa e obligată să dea cuvântul tuturor părţilor prezente . Dacă la strigarea cauzei una din părţi/apărătorul părţii lipseşte . instanţa e obligată să ţină cont de apărările şi probele administrate şi de partea prezentă la termenul final .Dacă una din părţi legal citată lipseşte .Dacă probatoriul cauzei nu e finalizat . la a 2-a strigare. pt că prin pronunţare instanţa se desesizează de cauză . Judecătorul are dreptul pe tot parcursul procesului să încerce împăcarea părţilor c) ordinea în care se dă cuvântul părţilor . Paratul va vorbi primul doar dacă ridică o excepţie.cuprinzând doar susţinerile părţii prezente .Ea marchează începutul fazei orale şi contradictorii a procesului civil.rezultând că pledoaria trebuie să fie o demonstraţie a temeiniciei soluţiei solicitate .părţile vor pune din nou concluzii.dosarul se va amâna luându-se măsurile necesare pentru administrarea probelor care lipsesc (ex. o luptă de argumente şi contraargumente .La cererea părţilor sau din proprie iniţiativă instanţa poate să acorde cuvântul în replică pt reclamant şi în duplică pt pârât .dosarul poate fi lăsat la sfârşitul şedinţei de judecată. 2) Prima zi de înfăţişare este pragul procesului.concluzii ..Avem prima zi de înfăţişare atunci când : părţile sunt legal citate părţile pot pune concluzii Ea poate coincide sau nu cu primul termen de judecată . îşi susţin apărările şi le argumentează . părţile sunt invitate să-ţi prezinte susţinerile în ordine prestabilită :întâi reclamantul .Închiderea dezbaterilor are loc după ce toate probele admise au fost administrate şi după ce toate părţile prezente au pus concluzii sau au făcut pledoarie .dezbaterile se desfăşoară normal . declaraţia unui martor ):Dosarul poate fi suspendat pt cauzele prevăzute în lege.După administrarea probelor ce au determinat repunerea pe rol . iar instanţa se retrage pt deliberări.La pronunţarea hotărârii. a asigura o apărare rezonabilă în proces .instanţa anunţă că se retrage pt deliberări .poate limita timpul de expunere în mod egal pt fiecare parte şi într-un interval rezonabil pt. fixează un nou termen şi citează părţile .Prin concluzie părţile fac o sinteză a procesului.apoi intervenienţii. instanţa întocmeşte o încheiere de şedinţă în care arată motivele repunerii . Efecte: 75 .

obiectul pricinii. Întregirea acţiunii = completarea unor lipsuri iniţiale . reclamantul îşi poate modifica / întregii cererea de chemare în judecată . instanţa adoptă măsurile procedurale pt cercetarea şi soluţionarea cauzei fără a anticipa asupra fondului cauzei. Încheierea de şedinţă trebuie semnată de întregul complet de judecată.a) cel târziu la prima zi de înfăţişare. 76 . considerentele : motivarea măsurilor luate de instanţă. d) cel târziu la prima zi de înfăţişare se invocă excepţiile relative. Aceste încheieri au un dublu caracter : nu rezolvă pe fond o parte din cauză . Clasificarea încheierilor de şedinţă : încheieri preparatorii încheieri interlocutorii.termenul la care au avut loc dezbaterile . Încheierea preparatorie poate fi atacată numai o dată cu fondul . Încheierile de şedinţă constituie oglinda procesului .caz în care instanţa acordă un nou termen pt comunicarea acestor modificări către pârât . Prin încheierea preparatorie.Modificarea acţiunii înseamnă corectarea unor elemente prezentate greşit în cererea iniţială. 3) Încheierea de şedinţă este actul procedural al instanţei de judecată întocmit după fiecare şedinţă şi in care se consemnează cele petrecute în timpul dezbaterilor şi măsurile luate pt avansarea şi soluţionarea pricinii. dispozitivul : se menţionează măsura ordonată de instanţă .Legea prezintă patru excepţii în care cererea de chemare în judecată poate fi modificată /schimbată după prima zi de înfăţişare (art. b) cel târziu la prima zi de înfăţişare se cer probele c) cel târziu la prima zi de înfăţişare se depune întâmpinarea şi cererea reconvenţională.Modificarea şi întregirea acţiunii se pot face numai în prima judecată în fond . 131 ): Reclamantul îşi îndreaptă o eroare materială a propriei acţiuni. rezumatul susţinerilor părţilor prezente . compunerea completului de judecată . Reclamantul cere contravaloarea obiectului pierdut în locul restituirii lui în natură . Reclamantul majorează / micşorează câtimea obiectului cererii .nu şi după rejudecare în fond după casare .măsură obligatorie .reclamantul este decăzut din aceste drept procesual . nu au autoritate de lucru judecat şi de aceea instanţa poate reveni la măsurile stabilite prin această încheiere . Reclamantul înlocuieşte o acţiune în constatare cu o acţiune în realizare . e) cel târziu la prima zi de înfăţişare se pot depune cererile de intervenţie . După prima zi de înfăţişare .Ele au aceleaşi părţi componente ca şi hotărârea judecătorească: practicaua: denumirea instanţei .

instanţa poate completa încheierea interlocutorie .Încheierea interlocutorie rezolvă împrejurările de fapt / drept care lasă să se întrezărească soluţia instanţei asupra fondului .În această situaţie procesul se suspendă . Intreruperea poate deveni permanenta prin perimare. Părţile au dreptul să ia cunoştinţă de conţinutul încheierii de şedinţă . Suspendarea procesului inseamna oprirea cursului judecatii datorita unor situatii voite de parti sau independente de vointa lor.se reia dosarul la prima instanţă în funcţie de soluţia pronunţată . Ea poartă asupra unor aspecte dezbătute în contradictoriu de părţi şi pe care instanţa le rezolvă . avem un proces continuu care uneori se intrerupe. 77 . 4)Excepţiile de procedură (cursurile trecute). Cauzele suspendarii determina si felurile ei. CURS 12 Incidente care intarzie solutionarea procesului Suspendarea De regula. De încheieri interlocutorii : încheiere de admitere în principiu în partaj încheierea de admitere în principiu a cererii de intervenţie încheierea prin care se respinge o excepţie de fond . Suspendarea voluntara are loc in doua situatii posibile (art. Au 2 trăsături : prejudecă pricina . au autoritate de lucru judecat. 242 Cpc) – toate partile cer instantei sa suspende procesul. Ex.În mod excepţional pt cereri noi . Procesul va continua pt celelalte aspecte ale cauzei rămase nesoluţionate din cadrul procesual respectiv .să facă copii după ele şi să ceară pe cale incidentă îndreptarea unor erori materiale sau completarea încheierilor cu elemente ce pot fi : confirmate de toate părţile . Uneori acest proces se intrerupe pentru perioade mai lungi prin suspendare.rezolvare ce rămâne definitivă asupra aspectului respectiv şi asupra căreia instanţa nu mai poate reveni.consemnate în caietul de şedinţă al grefierului . După ce se epuizează toate căile de atac . Încheierea interlocutorie este atacabilă în termenul general (15 zile ) de la comunicare .aşteptându-se soluţionarea căii de atac . Este o reflectare a principiului disponibilitatii.

Cauzele posibile pentru aceasta suspendare pot fi : negocieri pentru o viitoare tranzactie sau pentru o eventuala plata voluntara. prin incetarea functiei tutorelui unei parti se produce suspendarea pana la numirea unui nou tutore daca partea este minora. Alte cazuri de suspendare • • • • • suspendarea procesului pana la solutionarea cererii de stramutare suspendarea procesului pana la solutionarea unui conflict de competenta suspendarea procesului pana la solutionarea inscrierii in fals (vezi procedura falsului – cursurile anterioare) suspendarea procesului pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate posibila suspendare a actiunii reclamantului pentru nerespectarea cerintelor de valabilitate a cererii de chemare in judecata. Aceste cauze ale suspendarii legale isi gasesc aplicabilitatea inainte de incheierea dezbaterilor. Nu se poate suspenda un proces solutionat prin pronuntarea hotararii pentru ca din acest moment instanta se desesiseaza si nu mai poate adopta nici o masura pentru procesul respectiv. Aspecte comune pentru orice tip de suspendare 78 4 situatii: in cazul decesului unei parti. existenta vinovatiei. acelasi contract este considerat fals in procesul penal). sau pana la numirea unui reprezentant daca partea a devenit majora Scopurile acestei suspendari : . 243 Cpc) poate interveni in • • • • partii decedate . procesul se suspenda pana la numirea unui nou mandatar . penala poate influenta hotararea in procesul civil (ex : anularea unui contract de vanzare-cumparare in porcesul civil . faptuitor. Suspendarea facultativa (judecatoreasca) Este atributul facultativ al instantei de judecata in 2 cazuri : • • cand solutia procesului depinde total/partial de existenta sau inexistenta unui drept ce face obiectul judecatii intr-un alt proces (ex : chestiunile prejudiciale) cand se ivesc indiciile unei infractiuni a carei constatare printr-o hotarare jud.inlocuirea legala a partii sau reprezentantului ei si respectarea principiului contradictorialitatii . A doua sitautie in care poate avea loc suspendarea voluntara este situatia in care toate partile absenteaza voluntar la un termen de judecata. cand decedeaza mandatarul/reprezentantul unei parti. In aceasta situatie devine incidenta autoritatea de lucru judecat din hotararea cu privire la existenta faptei. . prin punerea sub interdictie a unei parti. cerinte indicate de instanta. Suspendarea legala (suspendarea de plin drept – art. procesul se suspenda pana la numirea unui curator . Aceasta situatie nu produce suspendare daca partile au avocat care le reprezinta. sau una sau mai multe parti au cerut judecarea in lipsa lor.evitarea unor amanari repetate si inutile. procesul se suspenda pana la introducerea in cauza a mostenitorilor .

data suspendarii. continuandu-se procesul din faza in care se afla la data suspendarii. La suspendarea judiciara. numarul dosarului. in suspendarea voluntara data suspendarii devine termenul de inceput al perimarii. Perimarea odata dispusa produce efecte impotriva tuturor partilor si cu privire la toate cererile dosarului. inceteaza atunci cand este solutionat irevocabil celalalt litigiu de care depinde litigiul suspendat. Dupa repunerea pe rol. Aceste efecte se produc fata de toate partile si fata de instanta. Conditiile perimarii: 1. b) contestatia la executare. Cererea admisa de instanta duce la fixarea unui nou termen de judecata cu citarea tuturor partilor si a eventualilor martori admisi in proces. facuta de oricare parte inainte de a se perima procesul. termenul de drept al suspendarii. Perimarea Inseamna stingerea procesului in orice faza a acestuia bazata pe prezumtia de desistare a partii. partile sunt citate obligatoriu pentru ca nu opereaza termenul in cunostinta avut inaintea suspendarii.- suspendarea se dispune prin incheiere de sedinta motivata ce poate fi atacata separat cu recurs efectele suspendarii converg spre ideea ca procesul ramane in nelucrare si nu se mai poate intocmi nici un act de procedura. - Suspendarea inceteaza atunci cand inceteaza cauzele care au determinat-o . Cererea se timbreaza cu 50 % din valoarea timbrului initial numai in situatia suspendarii voluntare. peste termenul legal. Repunerea pe rol Se poate face de oricare parte din proces printr-o cerere ce cuprinde : instanta. La suspendarea legala inceteaza cand partea disparuta/reprezentantul disparut al partii sunt inlocuiti legal. nici de instanta. Exceptii : a) perimarea actiunii civile in procesul penal. sub sanctiunea nulitatii. prezumtie dedusa din pasivitatea indelungata. cererea de chemare in judecata trebuie sa fi dat nastere unei activitati judiciare de fond 79 . Obiectul perimarii – orice cerere in justitie se perima de drept atunci cand procesul a ramas in nelucrare din vina partii mai mult de 1 an pentru cauzele civile si mai mult de 6 luni pentru cele comerciale. Ca efect specific. La suspendarea voluntara inceteaza odata cu cererea de repunere pe rol. petentul. c) cererile pentru masuri asiguratorii. motivul. nici de parti.

Daca se admite perimarea aceasta se consemneaza intr-o hotarare ce poate fi atacata cu recurs. vina partii ce consta in pasivitate ce conduce la prezumtia de desistare. 1. b)cererea partii n-a ajuns la instanta din motive neimputabile partii . renuntarea la dreptul pretins. Instanta citeaza partile care pot pune concluzii. probe ce au caracter extrajudiciar. 80 . Acest act este posibil conform principiului disponibilitatii. ACTE DE DISPOZITIE ALE PARTII PRIN CARE SE PUNE CAPAT JUDECATII Acestea sunt : a) renuntarea reclamantului (desistarea) b) recunoasterea paratului c) intelegerea partilor (tranzactia) a) Renuntarea (desistarea) reclamantului. In noul proces se pot folosi probe din procesul perimat. Nu exista vina partii atunci cand : a) actul de procedura urma sa fie facut din oficiu . 2. fie atunci cand partea este impiedicata sa se prezinte la proces printr-un caz de forta majora. Daca se respinge perimarea procesul va continua normal (prin incheiere). grefierul face un referat asupra motivelor sau admisibilitatii perimarii. !!! Rezulta ca perimarea este posibila numai in cazul suspendarii voluntare. 3. cererea de chemare in judecata sa fi ramas in nelucrare mai mult de 1 an pt procesele civile / mai mult de 6 luni pt procesele comerciale Cursul perimarii poate fi intrerupt fie prin cererea partii. Renuntarea este de doua feluri : renuntarea la judecata . partea care a provocat perimarea porcesului poate fi obligata la cheltuieli de judecata. Pentru termenul fixat pt judecarea perimarii. Procedura perimarii Perimarea se constata la sesizarea din oficiu a instantei sau la cererea oricarei parti.2. Data inceperii perimarii este data ultimului act de procedura efectuat inaintea suspendarii. c) nu se poate fixa termenul din cauze neimputabile partii. Efecte perimarea stinge procesul cu toate actele sale de procedura perimarea nu aduce atingere drepturilor subiective substantiale (de drept civil) si nici drepturilor procesuale ale partii care poate initia un nou proces inainte de implinirea termenului de prescriptie extinctiva.

rezulta ca in caz de coparticipare procesuala renuntarea unui reclamant nu influenteaza drepturile procesuale ale celorlalti coreclamanti renuntarea este unilaterala si nu este conditionata de acceptarea paratului pana la inceperea dezbaterilor. adica sa eludeze legea renuntarea se face prin inscris autentic sau verbal in fata instantei in sedinta de judecata Procedura – aceasta renuntare se poate face pe timpul procesului. Instanta ia act de renuntare prin incheiere. drept ce va putea fi valorificat in conditiilelegii intr-un alt proces. luand act de renuntare.1. b) Recunoasterea (achiesarea) este recunoasterea pretentiilor reclamantului de catre parat. Efecte – procesul se stinge fara ca reclamantul sa poata porni o noua actiune intemeiata pe dreptul subiectiv la care a renuntat. dupa acest moment este necesara acceptarea paratului reclamantul va fi obligat la cheltuieli de judecata daca este in culpa Procedura – se poate renunta oricand pe timpul procesului. fie expres in timpul judecatii. prin care respinge actiunea ca fiind lipsita de obiect si prin care poate obliga pe reclamant la plata cheltuielilor de judecata. in fond sau in caile de atac. 81 . fie tacit prin renuntarea la exercitarea unei cai de atac. Renuntarea la judecata = actul procesual prin care reclamantul renunta la procesul inceput fara a renunta si la dreptul sau subiectiv. Legea prevede ca o asemenea hotarare este atacabila cu recurs. Instanta pronunta o hotarare. si de aici rezulta ca nu va mai putea initia un nou proces in temeiul acestui drept subiectiv. acesta trebuie sa aiba un mandat special reclamantul sa-si manifeste liber vointa de a renunta renuntarea este unilaterala si nu se cere acordul paratului sub nici o forma renuntarea nu trebuie sa aiba scopuri ilicite. verbal sau scris. Conditii : capacitatea de exercitiu a partii sau reprezentantului ei. Efecte : dosarul se inchide. Renuntarea la dreptul subiectiv pretins = actul prin care reclamantul abandoneaza chiar dreptul subiectiv pe care si-a intemeiat actiunea . partile fiind puse in situatia anterioara reclamantul in culpa va putea plati cheltuieli de judecata paratului reclamantul renuntator va putea initia un nou proces in temeiul dreptului subiectiv invocat in actiune 2. Conditii ale acestei renuntari : partea sa aiba capacitate de exercitiu renuntarea se face individual.

Efect – prima hotarare devine definitiva. Este un act de dispozitie al paratului putand fi totala sau partiala. Recunoasterea tacita se face prin neexercitarea caii de atac de catre paratul care a pierdut procesul... c) Tranzactia (intelegerea partilor) Este un contract judiciar prin care partile... Totusi paratul poate renunta la calea de atac si in mod expres prin inscris autentic sau prin declaratie verbala cu ocazia pronuntarii hotararii. de indata.. 82 . nu calificat reclamantul sa accepte pronuntarea unei hotarari partiale aceasta recunoastere sa nu aiba un scop ilicit Hotararile partiale pot fi . Fiind un contract. in sedinta publica. prin concesii reciproce. nu complex. eventual irevocabila.. Se poate infatisa instantei la termenul de judecata. Teoretic. Achiesarea expresa se poate face pe tot timpul procesului pana la inchiderea dezbaterilor. trebuie sa indeplineasca conditiile : partile sa poata dispune de obiectul supus judecatii tranzactia sa aiba un obiect licit partile sa nu fraudeze legea tranzactia sa fie rezultatul vointei exprese a tuturor partilor din proces tranzactia trebuie sa aiba forma scrisa Procedura. cand instanta va pronunta o hotarare de expedient.. Tranzactia se poate incheia in orice faza a procesului.Conditiile sunt aceleasi ca la desistare cu amendamentul ca nu poate avea ca obiect decat drepturi proprii nu si comune cu ale altor parti. partile pot depune tranzactia si intre termene.... Recunoasterea totala are urmatoarele caractere : este pura si simpla este irevocabila face dovada deplina a pretentiilor reclamantului scuteste pe parat de plata cheltuielilor de judecata daca s-a facut la prima zi de infatisare si daca nu fusese pus in intarziere prin notificare inainte de inceperea procesului Recunoasterea partiala poate avea ca efect recunoasterea partiala a unei hotarari in urmatoarele conditii : procesul sa nu fie in stare de judecata la instanta de fond paratul sa fi recunoscut pur si simplu. sting un proces inceput sau preintampina un proces posibil.

Instanta va explica partilor consecintele tranzactiei. hotararea de expedient poate fi atacata cu recurs. legala. 83 . Primul rol se realizeaza cu conditia ca hotararea sa fie temeinica. reprezentand aprecierea judecatorului asupra situatiei de fapt si de drept a cauzei. Deliberarea presupune confruntarea ideilor cu privire la cauza intre membrii completului de judecata. realitatea consimtamantului lor si semnatura lor. Aceasta hotarare nu este motivata pentru ca reprezinta vointa partilor. principiului continuitatii). In cazurile foarte simple deliberarea poate avea loc si in sala de sedinta de judecata. daca se va constata ulterior ca tranzactia nu exprima vointa partilor. se retrage in camera de consiliu pentru a delibera si a pronunta hotararea. de dispozitie al instantei prin care aceasta rezolva conflictul intre parti.Odata cu primirea tranzactiei. instanta va verifica identitatea partilor. Totusi. operativa (rapida). sa faca o preventie generala a societatii. Retragerea din sedinta publica in vederea deliberarii si pronuntarii se face dupa ce au fost inchise dezbaterile in toate dosarele din sedinta publica. Se face in secret in camera de consiliu pentru ca judecatorul sa fie ferit de eventualele influente. solicitandu-se anularea tranzactiei si atuturor efectelor generate de aceasta. Deliberarea este posibila si la instanta de fond cand exista un singur judecator (acesta doar gandeste cu privire la cauza). Are un dublu rol: sa solutioneze corect litigiul. PRONUNTAREA SI COMUNICAREA HOTARARII JUDECATORESTI Notiunea de hotarare judecatoreasca Este actul procesual cel mai important al judecatii pentru ca: in hotarare se reflecta activitatea tuturor partilor in proces prin hotarare instanta solutioneaza litigiul Hotararea este actul final. Constatandu-se toate conditiile indeplinite. Deliberarea si pronuntarea hotararii judecatoresti Dupa ce instanta declara dezbaterile inchise. Prin tranzactie si prin hotararea de expedient. instanta ia act de tranzactie si pronunta o hotarare de expedient care cuprinde clauzele tranzactiei. procesul inceteaza. sub sanctiunea nulitatii (conf. Deliberarea este operatiunea de stabilire a faptelor si de aplicare a normelor de drept. fiind un contract. Se mai verifica : eventuala incercare de fraudare sau eludare a legii ori a drepturilor altor persoane. capacitatea de dispozitie a partilor. Se face de judecatorii in fata carora s-a dezbatut in fond procesul. DELIBERAREA. Deliberarea este specifica cailor de atac in care completul este format din mai multi judecatori.

Pronuntarea hotararii se face in sala de sedinta. mentiunea asupra prezentei sau absentei lor (pt relativitatea efectelor hotararii). dactilografiata (nu de mana). Hotararea are 3 parti : partea introductiva (practicaua) motivarea (considerentele) dispozitivul Practicaua cuprinde urmatoarele mentiuni : aratarea instantei. cu ocazia deliberarii. poate amana pronuntarea cel mult 7 zile. pentru a nu fi influentat de parerea judecatorilor cu experienta mai mare. in caz de divergenta de opinii se formeaza un complet de divergenta in care pe langa cei doi judecatori care solutioneaza cauza apare un al treilea. prin citirea minutei de catre presedintele completului insotit de grefier.Deliberarea incepe prin a i se acorda cuvantul celui mai tanar membru al completului de judecata. dispunand citarea partilor si consemnand motivele repunerii pe rol si punctele ce trebuie rezolvate. Cuprinsul hotararii Hotararea judecatoreasca are forma scrisa. In apel (sunt 2 judecatori). fiind semnata de toti membri completului de judecata. Fiecare membru al completului ia cuvantul pe rand. instanta se dezinvesteste si incepe sa curga termenul de atac calculat de la pronuntare. de obicei presedintele instantei pentru a exista majoritate de opinii. Opinia separata se motiveaza si semneaza de autorul ei. Din momentul pronuntarii hotararii. Solutii posibile : anularea actiunii pentru neplata taxei admiterea in totalitate a actiunii admiterea in parte a actiunii respingerea cererii Aceleasi sunt si solutiile pentru cererea reconventionala sau pentru cererile tertilor de interventie. numarul de dosar. fixand termenul de judecata. semnata de judecator si de grefier. obiectul procesului. Daca completul are nevoie de un timp de gandire mai indelungat. cererile si sustinerile pe scurt ale partilor prezente. numele partilor si reprezentantilor acestora. Odata ce instanta ajunge la o concluzie. enumerarea 84 . numele judecatorilor si grefierului care compun completul de judecata si numarul lor. solutia se consemneaza in minuta scrisa de mana in dosar. va dispune repunerea pe rol prin incheiere de sedinta. numarul sentintei si data pronuntarii. Nerespectarea cerintei de pronuntare a hotararii in sala de sedinta publica determina nulitatea hotararii. Daca inainte de pronuntare. instanta constata ca nu sunt rezolvate toate problemele. Nici un judecator nu se poate abtine de la obligatia de a-si exprima opinia. Solutia se pronunta cu majoritate de opinii.

completa. Conditiile pentru ca motivarea sa fie valabila : motivarea sa fie clara. Sub sanctiunea nulitatii trebuie mentionat ca hotararea s-a pronuntat in sedinta publica.. precisa. In aceasta situatie.. Daca este confuza. mentiunile privind obligatiile corelative sau solidare.. hotararea este nemotivata si. dar lipsa acestei semnaturi poate fi complinita oricand (noutate). Daca pronuntarea hotararii s-a amanat. In final se consemneaza ce cai de atac au la indemana partile. dar legea nu cere descrierea unor generalitati.. Dispozitivul consemneaza rezultatul judecatii. Dispozitivul trebuie redactat in termeni precisi care sa nu fac loc unor interpretari. incadrarea juridica . trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii : judecatorul sa cunoasca perfect dosarul instanta trebuie sa raspunda precis si argumentat fiecarei sustineri. In a doua parte se subliniaza consecintele ce decurg din pronuntarea hotararii (ex : obligatia la despagubire. neconcordanta ducand la nulitatea hotararii. netemeinica motivarea trebuie sa arate pentru fiecare capat de cerere sustinerile partilor.. Motivarea hotararii inlatura posibilul arbitrariu. reproduce pe larg minuta in doua parti.. Este obligatorie concordanta deplina intre minuta si dispozitiv. deci. In prima parte se arata daca s-a admis/respins actiunea. se consemneaza rezumativ concluziile partilor.probelor administrate si a tuturor incidentelor aparute (exceptii). Tot aici se consemneaza toate mentiunile necesare pentru identificarea bunului litigios. Motivarea (considerentele) are o functie importanta si anume de a convinge ca hotararea este justa. Dispozitivul va fi semnat de judecatori si grefier. toate aceste elemente vor fi cuprinse intr-o incheiere prin care se dispune amanarea pronuntarii si care face parte integranta din hotarare.. 85 . este demonstratia instantei ca hotararea este corecta. ce probe se retin ca fundamental valabile. nu numai pe idei abstracte sa fie principiala si consecventa (necontradictorie) sa fie precisa si sigura sa fie corecta gramatical Considerentele reprezinta partea cea mai intinsa din hotarare. hotararea va cuprinde doar celelalte doua parti (motivarea si dispozitivul). pentru ca dispozitivul este partea din hotarare care se executa. termenele pentru exercitarea acestor cai. ci consistenta si fluenta a argumentelor. obligand judecatorii sa-si demonstreze punctele de vedere si face posibile caile de atac (controlul judiciar). probele administrate. insuficienta sau partiala. ce exceptii s-au ridicat si rezolvarea lor. cu argumentele ei Pentru ca motivarea sa fie buna. momentul de la care incepe sa curga acest termen. sa analizeze fiecare proba motivarea sa se intemeieze pe date si probe concrete. ce probe se inlatura si de ce. necontradictorie. la cheltuieli de judecata).

decizii – pronuntate in cai de atac sau in rejudecarea dupa retinere c) – hotarari nedefinitive – pot fi atacate cu apel .hotarari cu condamnari alternative (ex : restituirea bunului sau plata contravalorii acestuia) g) – hotarari constitutive 86 cererilor si pregatesc partiale a . Se redacteaza in doua exemplare originale si in copii ce se comunica partilor. Comunicarea hotararii este obligatorie atunci cand caile de atac se exercita de la comunicare.hotarari definitive – pot fi atacate cu recurs d) – hotarari revocabile – pot fi atacate cu recurs . Clasificarea hotararilor judecatoresti a) – hotarari propriu-zise ce solutioneaza complet litigiul .hotarari irevocabile – nu mai pot fi atacate cu recurs e) – hotarari integrale (totale) – solutioneaza tot litigiul .incheieri – hotarari premergatoare. Orice modificare.hotarari partiale – pronuntate la cererea reclamantului in baza unei recunoasteri paratului f) – hotarari cu o singura condamnare – cu o obligatie unica . stersatura din hotarare trebuie semnata de judecatorul ce a facut-o. Opinia separata se consemneaza in continuarea hotararii sau separat. Legea recomanda ca hotararea sa se redacteze in cel mult 20 de zile de la pronuntare. Cele doua exemplare vor ramane unul in dosar si altul in mapa de sentinte a instantei. caz in care se ataseaza hotararii.Redactarea hotararii Se face de presedintele completului sau de unul din judecatorii completului consemnat de presedinte. anticipative ce solutioneaza doar o parte a hotararea finala b) – sentinte – pronuntate de prima instanta . Se indeplineste la fel ca si inmanarea citatiei.

hotararile prin care s-a respins o actiune de divort. Conditii de admisibilitate : prima hotarare irevocabila sa se fi pronuntat pe fond. existenta vinovatiei. Puterea de lucru judecat isi produce efectele atat fata de instanta cat si fata de parti. Instanta sesizata cu aceasta cerere. ci doar caracter provizoriu. va respinge a doua cerere. Nu au caracter de autoritate de lucru judecat. cu efecte pentru viitor (hotararile pronuntate in starea si capacitatea persoanei) hotararile declarative recunosc retroactiv drepturile partilor.. faptuitorului. Civ. Autoritatea de lucru judecat din penal in civil se raporteaza la existenta faptei. drepturi ce se constata doar la data pronuntarii hotararii hotararile sunt susceptibile de executare odata cu pronuntarea si comunicarea hotararii. Nu exista autoritate de lucru judecat din civil in penal.). nu si la considerentele acesteia. • • • • • • prin pronuntarea hotararii instanta se dezinvesteste astfel incat judecatorii nu mai pot reveni la hotararea pronuntata dupa redactare si semnare. hotararea capata puterea doveditoare a actelor autentice hotararile constitutive creeaza drepturi noi. stabiliza drepturile si obligatiile partilor. obiect. rolul de a fixa. Indreptarea hotararii 87 . iar partile sunt obligate sa respecte efectele primei hotarari. Este o prezumtie legala.hotarari in constatare Efectele hotararilor judecatoresti Aceste efecte privesc partile litigante si instanta. hotararile pronuntate in materie de pensie de intretinere si incredintarea minorilor. absoluta in sensul ca o hotarare definitiva si irevocabila pronuntata pe fond reflecta adevarul si nu poate fi contrazisa printro alta hotarare pronuntata intre aceleasi parti. cauza) in principiu numai la dispozitivul Autoritatea de lucru judecat are efect absolut si se raporteaza hotararii.hotarari declarative . nu pe exceptii existenta triplei identitati (parti. 1201 C. incepe sa curga termenul de prescriptie extinctiva a executarii hotararii (daca ?alta? hotarare poate fi executata – e vorba de hotararea din apel sau recurs) • Autoritatea de lucru judecat (art. pentru acelasi obiect si cauza. Rolul autoritatii de lucru judecat este de a curma potentialul numar infinit al proceselor.

Executarea provizorie nu este posibila: 88 .Se refera la corectarea unor greseli materiale. Executarea provizorie poate fi legala sau judecatoreasca. Greselile materiale sunt erori vizibile. Executarea vremelnica a hotararilor judecatoresti De regula. o hotarare se executa dupa ce a ramas definitiva si irevocabila si a fost investita cu formula executorie. experti. indiscutabil savarsite cu ocazia redactarii. de urgenta. Exceptii – o hotarare se poate executa vremelnic inainte de a fi ramas definitiva si inainte de a fi fost investita cu formula executorie. Completarea hotararii se foloseste atunci cand instanta a omis prin hotararea ei sa se pronunte asupra unui capat de cerere sau sa solutioneze cererile facute de avocati. Lamurirea si completarea hotararii Se poate cere in termenul prevazut pentru calea de atac si ia forma revizuirii hotararii . cu citarea partilor. evitarea unor prejudicii mai mari. acordul debitorului. se judeca in camera de consiliu. Executarea provizorie legala se face in virtutea legii fara a mai fi necesar ca creditorul sa mai ceara expres aceasta inlesnire. interpreti asupra drepturilor lor procesuale. involuntare ce nu afecteaza fondul judecatii (ex : redarea gresita a numelor. Greselile de fond pot fi indreptate doar prin exercitarea cailor de atac. fara sa se acorde cheltuieli de judecata. Constatarea greselilor materiale se face prin incheierea instantei si cu mentiunea pe ambele exemplare originale ale hotararii. calitatii partilor). Executarea provizorie judecatoreasca este o facultate a instantei care constituie o exceptie de la regula. Aceste cereri se fac in termenul procedural general. pericol vadit determinat de intarzierea executarii. Instanta va autoriza executarea provizorie in urmatoarele conditii : hotararea sa se raporteze la bunuri executarea provizorie sa apara ca necesara fata de insolvabilitatea debitorului. Sesizarea instantei se face din oficiu sau la cerere. Aceasta executare se aplica in 7 cazuri legale : 1) hotararea privind plata drepturilor salariale 2) hotararea privind plata despagubirilor rezultate din accidentele de munca 3) hotararea privind plata rentei/pensiei alimentare 4) hotararea care obliga la plata unor reparatii urgente 5) hotararea care obliga la punerea sau ridicarea de peceti ori la realizarea inventarului 6) in pricinile privind posesia 7) in hotararile partiale pronuntate in baza recunoasterii partiale a paratului Explicatia acestor 7 cazuri rezida in latura umanitara. Procedura. Aceste hotarari sunt supuse recursului. martori.

Solutii posibile : cererea sa fie respinsa. putand fi facuta impreuna cu calea de atac. 2. Cererea va fi insotita de copia legalizata a dispozitivului hotararii prin care s-a dispus executarea.- in cererile privind stramutarea de hotar in intabularea/radierea unor drepturi imobiliare in cartea funciara Cererea pentru executarea provizorie judecatoreasca se face doar de parti (nu se poate acorda din oficiu de instanta) pe tot parcursul procesului. Scopul procesului e stabilirea adevărului şi pronunţarea unei soluţii juste. Exercitarea căilor de atac este facultativă. Executarea provizorie judecatoreasca poate fi suspendata la cererea partii. Importanţa: garantează dreptul la apărare existenţa lor obligă pe judecătorul fondului să cunoască dosarul complet existenţa lor e un stimulent pentru instanţa inferioară în căile de atac se pot da îndrumări de drept pentru rejudecarea de către instanţa inferioara. confirmând decizia sau admiţând calea de atac si reformarea primei hotărâri. 89 . Daca cererea se admite. Garanţia – posibilitatea de a ataca hotărârea pronunţată în primă instanţă şi de a corecta eventualele greşeli. CURS 13 CĂILE DE ATAC 1. caz in care executarea isi continua cursul cererea sa fie admisa Domeniul de aplicabilitate preponderent al executarii provizorii judecatoresti se regaseste in ordonanta presedentiala. sunt obligatorii pentru aceasta. Căile de atac – căi de atac procedurale pe care partea interesată le poate folosi pentru a cere instanţei superioare compatibile verificarea legalităţii şi temeiniciei hotărârii atacate şi înlăturarea eventualelor greşeli. creditorul cererii va fi obligat la o cautiune. Această garanţie îmbracă forma controlului juridic: instanţa superioară verifică legalitatea şi temeinicia hotărârii instanţei inferioare. cererea se adreseaza instantei superioare celei care a admis executarea.

II. Obiectul: a) hotărârea judecătorească nedefinitivă pronunţată de prima instanţă. c) O cale de atac se exercită o singură dată într-un ciclu procesual. civ. pentru că numai această parte e obligatorie pentru părţi şi susceptibilă de executare silită. 282-298 Cod pr.3. 58/2003 Este o cale de atac comună.. prin care partea legitim interesată solicită schimbarea totală/parţială a hotărârii instanţei de fond.de retractare: se exercită chiar la instanţa care a pronunţat hotărârea. b) anumite încheieri preparatorii şi unele interlocutorii. Reguli comune de folosire a căilor de atac: a) Trebuie să existe o hotărâre judecătorească susceptibilă de a fi atacată. .abrogat. în scopul verificării legalităţii (în apel se verifică şi temeinicia) hotărârii de fond. recursul comun): se exercită la instanţele superioare celei care a pronunţat hotărârea.recursul în interesul legii. b) Să se respecte ierarhia căilor de atac. 4. devolutivă şi suspensivă de executare. OG nr. se îndreaptă împotriva hotărârilor nedefinitive ale primei instanţe.extraordinare: . Recursul în anulare . e) Exercitarea lor presupune exprimarea voinţei valabile. pentru motivele prevăzute de lege (contestaţia în anulare.de reformare(apel. 90 . Excepţie – nu fac obiectul apelului următoarele categorii de încheieri şi hotărâri ce sunt atacabile direct cu recurs: I. ordinară. revizuirea. de reformare. libere a părţilor. Hotărârile pronunţate asupra cererilor principale ce privesc: pensiile de întreţinere. Partea din hotărârea ce constituie obiectul apelului e numai dispozitivul acesteia. . – ordinare: apelul. 1. . pentru motive de nelegalitate şi/sau de netemeinicie. . revizuirea). Clasificare: I. d) Căile de atac sunt prevăzute de lege şi precizate expres în finalul hotărârii atacate. contestaţia în anulare.recursul comun APELUL art.

Subiectele – sunt părţile participante la judecata în fond şi prezintă un interes legitim în exercitarea apelului. plângerile întemeiate pe procedura contenciosului administrativ şi pe L 18/1991. Hotărârile/încheierile pronunţate în următoarele materii: 2. divizare 91 de . L 169/1997. tutori. succesorii cu titlu particular numi pentru bunuri determinate. acţiunile posesorii. curatori. Pot fi: • • • • reclamantul. persoanele juridice nou-apărute prin comasare. coparticipanţii: au independenţă procesuală în sensul că apelul unuia profită şi celorlalţi reprezentanţii părţilor: părinţi. terţii voluntari intervenienţi (direct în apel – cerere intervenţie. avânzii-cauză ai părţilor decedate după pronunţarea hotărârii: succesorii universali sau cu titlu universal. L 1/2000. jurist-consultul. intervenienţii forţaţi. terţii. L 112/1995. măsurile asiguratorii.- obligaţiile de plată a unor sume de bani/predarea bunurilor mobile în valoare de maxim 200 milioane. creditorii chirografari în act. dolosive(?). înregistrarea actelor de stare civilă. mandatarul. conflicte de competenţă declinarea de competenţă asigurarea dovezilor încheierile de suspendare a procesului hotărârile pronunţate în baza renunţării la drepturi hotărârile judecătoreşti de anulare a hotărârilor arbitrale încheierile de respingere a învestirii cu formulă executorie încheierile de respingere a cererilor de perimare încheierile de suspendare a executării silite sau încetare urmăririi silite hotărârile pronunţate în procedura reorganizării şi falimentului hotărârile ce privesc încuviinţarea nulităţii desfacerii adopţiei hotărârile ce soluţionează conflicte de muncă hotărârile ce privesc asociaţiile şi fundaţiile hotărârile pronunţate asupra cererii de pensii şi asigurări sociale hotărârile ce privesc garanţiile reale mobiliare II. pârâtul.

Începe să curgă de la data comunicării hotărârii. fără să se arate numele sau calitatea fiecărui moştenitor . 3. 92 . renunţat nu poate folosi apelul în ciclul procesual. care permite. Partea ce a retras. la decesul curatorului la decesul mandatarului părţii în orice caz de forţă majoră care împiedică exercitarea căii de atac. în cazul în care hotărârea nu a fost comunicată să se facă calculul termenului astfel: de la data comunicării somaţiei de executare însoţită de copia hotărârii. la ultimul domiciliu al părţii. Retragerea – numai în faţa instanţei de apel în şedinţă publică de judecată. Renunţarea – se poate face în interiorul termenului de apel. Cauza apelului – temeiul de drept al nemulţumitului apelant. dar cu condiţia ca cererea iniţială să fi fost declarată în termen. Motivele de ordine publică pot fi invocate oricând. iar retragerea apelului se face numai după pronunţare(?) Renunţarea: declaraţia verbală cu ocazia pronunţării în şedinţă publică a hotărârii pe fond prin înscris autentificat declaraţie verbală în faţa instanţei de apel. termenul curge de la încetare cazului. Se aplică în apel şi principiul echipolenţei . În cazul în care nu se poate verifica tardivitatea apelului se prezumă că e declarat în termen. Sancţiunea nerespectării termenului este decăderea din dreptul de a ataca hotărârea cu apel. şi după expirarea termenului de apel. Repunerea în termen se dispune de instanţa superioară. 4. Termenul – termenul general de 15 zile calculat pe zile libere.împotriva părţii care a cerut comunicarea hotărârii Termene speciale: în procesele de divorţ – 30 zile de la comunicare. de la data cererii comunicării hotărârii către adversar .pe numele moştenirii. Decăderea se pronunţă pe cale de excepţie ridicată de parte/instanţă.• Parchetul – procurorul. Întreruperea termenului de apel: la decesul unei părţi care intervine între pronunţarea hotărârii şi declararea apelului. Termenul se întrerupe şi hotărârea se comunică din nou moştenitorilor părţii defuncte . Acestea pot constitui un mod de achiesare la hotărârea instanţei de fond. de la data depunerii cererii de apel dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii.

aceasta e valabilă chiar dacă e intitulată greşit. Cererea de apel şi motivele ei. Acestea sunt: menţionarea hotărârii atacate şi circumscrierea motivelor de fapt şi de drept pe specificul apelului (critica hotărârii de fond). dar pot fi fructificate dacă apelul a fost declarat în termen. pentru că apelul este o cale devolutivă ce permite judecarea din nou a fondului. 1) Locul introducerii apelului e instanţa a cărei hotărâre se atacă sub aspectul sancţiunii nulităţii. Motivarea se poate face prin cerere în termenul de 15 zile sau cel târziu la prima zi de înfăţişare în apel. Instanţa de apel care primeşte dosarul ia următoarele măsuri: verifica taxa de timbru verifică respectarea termenului de apel stabileşte numărul de ordine al dosarului dispune citarea părţilor. Motivarea se face pe două direcţii – nelegalitate şi/sau netemeincie (statuare eronată a unei situaţii de fapt în pofida probelor care conduc la o altă situaţie de fapt. Motivele e ordine publică pot fi înfăţişate şi mai târziu.5. 6. Dosarul se notează(?) şi parafează fiind înaintat instanţei competente. 2) Efectele introducerii apelului: investirea instanţei de apel cu judecata suspendarea de drept a efectelor hotărârii atacate naşte caracterul devolutiv al judecăţii în apel conturarea principiului non reformatio in peius 3) Preşedintele instanţei a cărei hotărâre este atacată prin apel. Procedura prealabilă a judecării apelului. Trebuie să întruneasca elementele cererii procedurale generale la care se adaugă anumite elemente specifice. Dacă aceste elemente există în cerere. verifică dacă hotărârea a fost comunicată tuturor părţilor de la fond şi dacă a expirat termenul de apel pentru toate părţile. cu indicaţia de a depune întâmpinare cu 5 zile înainte de termen 93 . Motivarea – nu este limitată prin motive prevăzute în textul de lege. Se fac menţiunile corespunzătoare în registrele de evidenţă. intimatului comunică şi cererea de apel şi înscrisurile depuse. Apelul nemotivat nu se respinge ci se analizează sub aspectul susţinerilor de fond făcute de părţi la prima instanţă. înainte de a trimite dosarul cu cererea de apel.

cererile vor fi soluţionate printr-o singură hotărâre. rate. sau se poate cere aplicarea compensaţiei legale. să-şi manifeste nemulţumirile: prin formularea de apel incident (aderare la apel) formularea de apel provocat. cauza apelului. Diferenţe: apelul incident ar putea fi şi principal. cel provocat se îndreaptă împotriva intimatului/terţilor. Aceste cereri sunt admisibile pentru că nu sunt în realitate cereri noi ci simple consecinţe ale drepturilor părţilor consemnate în cererile de chemare în judecată. şi indiferent dacă au fost sau nu la judecata pe fond. se pot cere probe noi . cauza acţiunii. în lipsa lui neexistând. pentru a schimba hotărârea primei instanţe şi cu condiţia ca acest apel să poată produce consecinţe jurudice asupra autorului. să adere la apelul declarat de altă parte în proces. Apelul provocat – în caz de coparticipare în proces sau când au intervenit terţi la judecata în fond. Nu sunt considerate cereri noi excepţiile de procedură şi alte mijloace de apărare. Apelul incident – permite intimatului ce nu a declarat apel în termin. obiectul cererii de chemare în judecată şi nici nu se pot face cereri noi faţă de judecata în primă instanţă. În apel se pot admite probe noi. Se analizează motivele de apel (de netemeinicie şi/sau nelegalitate). apel. Asemănări – două cereri incidente şi nici una nu este considerată cerere nouă. Completul este format din 2 judecători. 4) Judecata în apel permite ca pe timpul procesului un intimat care iniţial nu a declarat apel în termen. un intimat poate declara apel împotriva altui intimat/intervenient de la fond. în timp ce apelul provocat e determinat numai de apariţia celui principal. apelul incident se îndreaptă împotriva apelantului. fie prin cererea de apel. dar se nasc după pronunţarea primei hotărâri. fie la prima zi de înfăţişare. În apel se pot cere pentru prima dată fără a fi considerate cereri noi: dobânzi. În judecarea apelului nu se pot schimba calitatea părţilor. apel ce trebuie să se facă cel târziu la primul termen de înfăţişare în apel.- apelantul e citat cu menţiunea timbrajului (suma) dacă mai multe părţi au introdus apel. E o cerere accesorie ce urmează soarta cererii principale la care aderă. Procedura de judecată publică – se aseamănă foarte mult cu judecata în primă instanţă. se pot formula cereri referitoare la apel. adică să dovedească un interes legitim. 94 Trebuie depus cel târziu la prima zi de înfăţişare în . venituri ajunse la scadenţă sau despăgubiri apărute după pronunţarea hotărârii în primă instanţă. Întâmpinarea e obligatorie sub sancţiunea imposibilităţii de a invoca excepţii relative sau alte probe. 7.

se va admite apelul. verificarea în recurs nu se va rezuma numai la motivele de recurs.îl constituie . Totuşi dacă prima instanţă nu era competentă. se desfiinţează hotărârea primei instanţe şi se rejudecă cauza în apel. la cererea părţii interesate. Respingerea apelului şi confirmarea hotărârii primei instanţe. apelul se admite. Hotărârea pronunţată în apel e definitivă şi revocabilă şi fiind definitivă este şi executorie Recursul E a doua cale de atac după apel. instanţa competentă va exercita controlul de legalitate asupra hotărârilor recurate. Legea prevede expres principiul „non reformatio in peius” Nu mai este posibilă admiterea apelului şi desfiinţarea primei hotărâri cu trimeterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă pentru motivul că instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra unui capăt de cerere. urmează apoi intimatul parte şi mai apoi intimatul intervenient.ca şi la apel părţile se vor numi recurent şi intimat . Obiectul . în principiu. Specificul apelului este posibilitatea de divergenţă a completului. ci se va face o analiză totală. nedevoluţională şi. E o cale de atac extraordinară comună. se va desfiinţa hotărârea în totalitate şi se va trimite cauza instanţei competente . Soluţii posibile în apel: 1) 2) 3) Anularea apelului ca netimbrat sau depus în altă parte decât la instanţa a cărei hotărâri se ataca. În acest caz apelul se suspendă şi capătul de cerere va fi reanalizat şi soluţionat de prima instanţă (întregirea hotărârii). nesusceptibilă de executare. Dacă există motive de nulitate a hotărârii fondului. de reformare.Ordinea dezbaterii: primul este apelantul. Admiterea apelului în tot sau în parte şi schimbarea corespunzătoare a hotărârii primei instanţe. hotărârile pronunţate de instanţa de apel 95 Subiecţii . prin care. în aceste cazuri.hotărârile / încheierile pronunţate de prima instanţă şi care nu sunt susceptibile de apel .

iar dacă părţile nu au fost citate la fond termenul curge de la comunicare. p. plantaţiilor sau a lucrărilor având o aşezare fixă Regula este că depunerea recursului nu suspendă executarea hotărârii pronunţată în apel. în cazuri extreme se poate prelungi termenul cu 5 zile.c. termenul curge de la pronunţare. dar numai în intervalul termenului de 15 zile de la comunicarea hotărârilor recurente. instanţa nu a fost alcătuită conform legii 2.aceeaşi ca la apel Termenul de recurs .Cauza . Dacă părţile au fost citate la fond.divorţ. ) sub sancţiunea nulităţii 96 . . În aceste situaţii. Recursul se motivează prin cererea de solicitare sau separat.15 zile de la comunicare. calculate pe unităţi libere de timp şi fără (?) aplicarea principiului echipolenţei Termene speciale 30 de zile . pentru orice capăt de cerere 40 de zile de la transcrierea ordonanţei de adjudecare în urma licitaţiei publice 5 zile pentru soluţionarea cererilor de conflicte de competenţă şi cele din materia ordonanţei prezidenţiale Aceste termene se calculează diferit. Legea prevede 10 motive de recurs : 5 motive de casare şi 5 motive de modificare. hotărârea s-a dat de alţi judecători decât aceia care au participat la dezbaterea în fond 3. Motive de casare: 1. hotărârea s-a dat cu încălcarea competenţei altei instanţe 4.c. 304 C.p. Motivarea recursului trebuie să se încadreze în unul sau mai multe puncte din cele prevăzute în art. Dacă cererea de recurs nu îndeplineşte condiţiile legii. prin hotărâre s-au încălcat formele de procedură prevăzute de lege ( C. Cererea de recurs suspendă executarea hotărârilor numai pentru procedura de : strămutare de hotar desfiinţare a construcţiilor. instanţa competentă o poate returna părţii cu indicaţii asupra completărilor / modificărilor necesare. instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti 5. Cererea de recurs şi motivarea ei Această cerere se va depune la instanţa a cărei hotărâre este atacată. sub sancţiunea nulităţii.

instanţa. Procedura de judecată a recursului Procedura prealabilă judecării recursului Particularitatea este completul format din trei judecători. când instanţa a acordat mai mult decât s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut 2. 1. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii / străine de natura cauzei 3.Motive de modificare: 1. a schimbat natura ori înţelesul vădit. e obligată să verifice numai motivele din cererea de recurs . Motivele de recurs de ordine publică pot fi ridicate şi peste termen cu condiţia depunerii în termen a unei cereri valabile. hotărârea pronunţată e lipsită de temei legal. În această situaţie recurentul poate formula orice fel de nemulţumire faţă de hotărârea atacată. instanţa nu s-a pronunţat asupra unui mijloc de apărare sau asupra unei dovezi administrate care erau hotărâtoare în rezolvarea pricinii Dacă recursul se îndreaptă împotriva unei hotărâri nesusceptibile de apel instanţa nu mai e limitată la motivele de casare prevăzute de lege. Locul depunerii cererii de recurs este instanţa a cărei hotărâre a fost atacată 2. neîndoielnic al acestuia 4. ori a fost dată cu încălcarea /aplicarea greşită a legii 5. Indicarea greşită a motivelor nu atrage nulitatea dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea în unul din cele 10 motive. putând să examineze cauza sub toate aspectele. Regula este aceea că instanţa de recurs care analizează recursul împotriva unei hotărâri pronunţate în apel. În recurs nu se admite ridicarea pentru prima dată a unor probleme noi. interpretând greşit actul juridic dedus judecăţii. cereri noi ce nu au fost invocate până în acest moment. Efectele cererii de recurs : investirea instanţei cu soluţionarea cauzei suspendarea executării (prin excepţie) doar pentru pricinile ce privesc strămutarea hotarelor şi desfiinţarea plantaţiilor şi construcţiilor 97 .

respectarea termenului motivat . Soluţionarea în recurs se adoptă prin decizie ce nu se comunică. cererea de suspendare se poate în materia recursului se aplică principiul " non reformatio in pejus " în sensul în care nu se poate agrava situaţia părţii în propria cale de atac. Dacă acest complet are o opinie unanimă. În cazul respingerii în principiu a recursului. condiţiile de fond : .Efectele hotărârilor pronunţate în apel mai pot fi suspendate la cerere. În raport se va face şi o trimitere asupra practicii şi doctrinei în problemele de drept incidente în 98 . Astfel recursul se analizează în două etape. dispunându-se comunicarea motivelor de recurs intimatului. În recurs nu se admit probe noi cu excepţia înscrisurilor .dacă motivele sunt printre cele 10 menţionate de lege. Întâmpinarea este obligatorie. Este obligatoriu să se întocmească un raport asupra recursului. se pronunţă prin decizie motivată. după citarea soluţiona şi fără citarea părţilor. 3. complet ce este format tot din trei judecători . I se va comunica şi copia după recurs plus înscrisurile anexate. care nu e atacabilă şi se comunică recurentului. Mai întâi se stabileşte admisibilitatea de principiu a recursului de un complet de admisibilităţi. La judecata publică şi contradictorie se face un nou raport de un judecător. Acest raport va fi analizat de completul de admisibilităţi fără citarea părţilor. Admiterea în principiu se face prin încheiere motivată .existenţa semnăturii recurentului . numai în ceea ce priveşte taxa de timbru datorată şi poziţia practicii şi doctrinei.existenţa elementelor cererii de recurs . În cazul admiterii în principiu se acordă un termen în şedinţă publică cu citarea părţilor. Se fixează un termen pentru discutarea admisibilităţii şi pentru acest termen se întocmeşte de către un membru al completului un raport în care se inventariază condiţiile de admisibilitate: condiţiile de formă: . - părţilor în Camera de Consiliu şi plata unei cauţiuni. sau un magistrat asistent. Soluţia trebuie motivată. acesta nu se mai judecă şi atunci hotărârea devine irevocabilă. cu menţiunea pentru reclamant a taxei de timbru. În cazuri excepţionale.dacă s-a depus la instanţa a cărei hotărâre este atacată speţă. căruia i se va pune în vedere obligaţia legală de a depune întâmpinare.

fie la termenul la care se admite recursul .Soluţiile pe care le poate da instanţa de recurs sunt : anularea recursului respingerea recursului constatarea perimării admiterea recursului Anularea se dispune pentru: netimbrarea corespunzătoare depunerea tardivă a recursului nemotivarea recursului depunerea la altă instanţă decât cea care a pronunţat hotărârea. aceasta este totală sau parţială asanând nelegalităţile .ce erau esenţiale în soluţionarea cauzei În ceea ce priveşte casarea.se pronunţă o hotărâre atât pentru admiterea recursului cât şi pe fond -. Respingerea recursului : ca nefondat sau neîntemeiat ( se constată că motivele de recurs invocate nu au acoperire în dosar ) recursul a fost introdus de către o persoană fără calitate ca nesusţinut Admiterea recursului Se face cu casare sau modificare totală sau parţială a hotărârii atacate În cazul modificării . soluţia adoptată depinde de specificul motivului de modificare din lege: instanţa acordă numai ceea ce s-a cerut sau exonerează pârâtul de ceea ce nu s-a cerut în acţiune instanţa menţine hotărârea dar va motiva în fapt sau drept soluţia sau va schimba motivarea contradictorie sau străină pricinii ori necorespunzătoare instanţa va interpreta corect actul juridic dedus judecăţii păstrând sau modificând hotărârea recurată instanţa va schimba total sau parţial hotărârea lipsită de temei legal sau dată cu încălcarea ori aplicarea greşită a legii instanţa va schimba total sau parţial hotărârea ce nu s-a pronunţat asupra unui mijloc de apărare sau asupra unei dovezi administrate . În acest caz instanţa de recurs va rejudeca pricina în fond . Aceste motive sunt de regulă analizate de completul de admisibilităţi . stabilind în 99 . fie la un termen ulterior.

Principala clasificare se face în : -1. Intră în această categorie : -. În rejudecarea după casare îşi produce efecte principiul " non reformatio in pejus ". SCOPUL şi REGULILE GENERALE DE FOLOSIRE SUNT IDENTICE CUN CELE DE LA CĂILE ORDINARE DE ATAC. !!!!! În rest. o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă pronunţată după expirarea căilor de atac comune.una de casare intermediară iar cealaltă de soluţionare în fond a pricinii . iar soluţia adoptată de instanţa de recurs devine obligatorie pentru instanţa de trimitere ce va rejudeca pricina.Căi de retractare = controlul este exercitat chiar de instanţa care a pronunţat hotărârea atacată pentru motive special prevăzute de lege. -2. În soluţionarea recursului instanţa poate dezlega probleme de drept sau poate constata necesitatea unor probe noi.acest scop situaţiile în care se pronunţă două decizii . şi anume. Intră în această categorie : recursul comun recursul în interesul legii recursul în anulare ( acum abrogat ). NOŢIUNEA. curs 14 CĂILE EXTRAORDINARE DE ATAC Specific pentru o cale de atac extraordinară este obiectul acesteia..Căi de reformare = controlul este exercitat de instanţa competentă (instanţa superioară) şi se întinde asupra verificării legalităţii hotărârii atacate sub toate aspectele.contestaţia în anulare 100 . Casarea cu trimitere se poate face în două cazuri: când hotărârea recurata a fost pronunţată de o instanţă necompetentă când hotărârea recurată a fost dată în lipsa părţii nelegal citate la termenele la care s-au administrat probe noi şi au avut loc dezbateri pe fond fără a se intra în cercetarea fondului sau când modificarea nu e posibilă fiind necesare probe noi ce nu se pot administra în recurs..

Totuşi.  când hotărârea contestată este pronunţată cu încălcarea normelor imperative sau de ordine publică privitoare la competenţă (e vorba de competenţa absolută—vezi Curs „Competenţe”) Condiţiile de admisibilitate ale contestaţiei în anulare 1. Contestaţia în anulare obişnuită / comună = se poate folosi împotriva oricărei hotărâri judecătoreşti rămasă irevocabilă. Prin această contestaţie. -I. pentru motivele special prevăzute de lege.motivele contestaţiei să nu fi fost invocate din motive obiective în căile de atac comune (respectarea principului ierarhiei căilor de atac). partea cere retractarea hotărârii judecătoreşti revocabile pentru motivele expres prevăzute în lege.să repună părţile în situaţia anterioară -3. o astfel de soluţie ar duce la eludarea legii. la care s-au pus concluziile. 1. competenţa aparţinând tot instanţei care a pronunţat hotărârea contestată.să obşină o nouă hotărâre judecătorească corespunzătoare. !!!! Acum şi recursul ordinar este considerat tot cale extraordinară de atac (vezi la Căile ordinare de atac). per a contrario. Scopul acestei contestaţii este : -1. procedura de citare invocată la termenele anterioare nu constituie motiv pentru contestaţia în anulare. aceste motive pot fi invocate în contestaţie dacă instanţa de atac comună le-a respins pentru că avea nevoie de verificări de fapt sau calea de atac comună a fost respinsă fără a se judeca procesul în fond.Contestaţia în anulare = vizează retractarea unei hotărâri definitive şi irevocabile .revizuirea. 101 . Contestaţia în anulare nu este admisibilă dacă recursul a fost anulat ca fiind tardiv . . motive pe care partea nu le-a putut invoca în căile de atac ordinare.să obţină rejudecarea cauzei -4. rezultă că cerinţa procedurii de citare se pune în raport de termenul final al procesului la care au avut loc dezbaterile.-.să anuleze hotărârea contestată -2.să fie atacată o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă 2. Legea prevede 2 motive:  când procedura de citare a părţii pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost legal îndeplinită.

căruia i-au fost omise de la analiză apărările.părţile prejudiciate în proces -. pentru 2 motive expres prevăzute de lege: a) când hotărârea contestată este rezultatul unei greşeli materiale ( greşeală materială= eroare involuntară care nu afectează fondul pricinii). susţinerile pe care le-a făcut în întâmpinare sau în pledoarie. sau o decizie rămasă definitivă şi irevocabilă prin nerecurare. . . b) când instanţa de casare / recurs a respins recursul sau l-a admis numai în parte. Pot fi: -. etc. Procedura de judecare a contestaţiei în anulare 102 . ci poate să grupeze motivele de recurs prezentate.hotărârile hotarului . Subiecţii contestaţiei în anulare Se numesc contestator şi intimat. hotărârea instanţei de fond rămase definitivă şi irevocabilă prin neapelare. 2.subiecţii acestui tip de contestaţii în anulare pot fi părţile din recurs: recurentul şi oricare altă parte (intimatul) cu interes legitim. Contestaţia în anulare specială = are ca obiect doar hotărârile judecătoreşti irevocabile pronunţate în recurs. respectând principiul egalităţii părţilor în procesul civil. ex: calculul greşit al termenului de recurs. .hotărârile pronunţate în procesele în care s-au judecat legal fără citarea părţilor. rezultată după exercitarea recursului comun.) Nu pot fi contestate în anulare: .practica judiciară a statuat. că o asemenea contestaţie în anulare este deschisă şi intimatului. Precizări: .în cazuri excepţionale (cele de transmitere a calităţii procesuale de la părţi la terţi) -. reţinerea greşită a timbrajului. să le sistematizeze si să le încadreze juridic. urmând să răspundă la motivele de casare astfel rezultate.Obiectul contestaţiei în anulare Îl constituie hotărârile rămase definitive şi irevocabile.procurorul. omiţând să cerceteze vreunul din motivele de casare invocate de recurent.obiectul acestui tip de contestaţie în anulare se referă la o hotărâre irevocabilă. indiferent de instanţa care le-a pronunţat şi în indiferent ce etapă procedurală ( ex.terţii interesaţi.instanţa de recurs nu e obligată să răspundă expres tuturor motivelor de recurs în ordinea redactării acestora.

În completul de judecată pot participa şi judecătorii care au judecat hotărârea contestată.admite contestaţia. Judecarea se face de urgenţă. 103 . Soluţii posibile -1. pentru că nu sunt incompatibili. dar nu mai târziu de 1 an de la dată pronunţării hotărârii(= termen obiectiv). . Termenul: a). Instanţa competentă = este cea care a pronunţat hotărârea contestată. cu citarea părţilor. care nu au putut fi cunoscute la prima contestare ( art. prin care.II.să menţioneze hotărârea atacată.) b).să desfiinţeze o hotărâre irevocabilă pe baza unor împrejurări noi . deci se anulează hotărârea atacată (= timpul 1) şi se reia procesul de la ultimul act de procedură rămas valabil. specific:. La cerere. cu pronunţarea unei noi hotărâri (=timpul 2). în termene scurte. -2. poate fi atacată o hotărâre judecătorească irevocabilă pronunţată pe fond de o instanţă de orice grad.dacă hotărârea contestată e susceptibilă de executare silită. în cazurile expres prevăzute de lege.respingerea – se confirmă hotărârea atacată.să se pronunţe o nouă hotărâre justă / corectă.cele susceptibile de executare silită pot fi atacate în cel mult 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoştinţă de hotărâre (= termen subiectiv). Are un dublu rol: .Revizuirea = cale extraordinară de atac. dar numai pentru alte motive decât cele din prima. 321 CPC). cerându-se chiar instanţei care a pronunţat hotărârea revizuită să o retracteze şi să dea o nouă hotărâre. efectele hotărârii contestate pot fi suspendate. pentru a acoperi principiul contradictorialităţii. După respingerea contestaţiei şi cu respectarea termenului de introducere se poate formula o altă contestaţie în anulare. contestaţia se poate formula imediat după pronunţarea hotărârii contestate şi cel mai târziu până la încheierea ultimei acţiuni de executare silită (procesul-verbal al executorului prin care se încheie executarea silită. . să facă menţiunea că este definitivă şi irevocabilă şi instanţa care a pronunţat-o -să menţioneze şi să demonstreze motivele anulării. recunoscându-se efectele valabile ale acesteia. Întâmpinarea este obligatorie.Contestaţia în sine (cererea procedurală) trebuie să cuprindă elementele cererilor procedurale şi.

c. --3-. --2—dacă instanţa s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au avut în vedere sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori a acordat mai mult decât s-a cerut ( = minus / plus petita ).critica hotărârii în revizuire se bazează pe fapte / împrejurări noi. care nu au putut fi înfăţişate în instanţă dintr-o pricină mai presus de voinţa părţii sau aceste înscrisuri noi au fost reţinute de partea adversă (cazul 1) ori s-a desfiinţat o hotărâre judecătorească pe care s-a întemeiat hotărârea civilă revizuită (cazul 2).se foloseşte numai pentru unul din motivele prevăzute expres în lege. comp. --5— dacă după pronunţarea hotărârii s-au descoperit înscrisuri noi.obiectul pricinii nu există. luarea de mită. --1-.dacă dispozitivul hotărârii atacate cuprinde menţiuni contradictorii care fac imposibilă executarea lor concomitentă. Părţile se numesc revizuient şi intimat. -2.se urmăreşte retractarea hotărârii atacate şi pronunţarea uneia noi. dacă au fost determinate în soluţia instanţei ). cel învinuit fiind citat în proces. atunci instanţa civilă de revizuire se va pronunţa mai întâi pe cale incidentă asupra existenţei infracţiunii. def. a pronunţat o soluţie pe fond. Această ipoteză poate duce la revizuire numai dacă hotărârea atacată obligaţia alternativă a pârâtului. condamnarea unui martor pentru mărturie mincinoasă. care bun a pierit. 322 C. Infracţiunile respective se constată prin hotărâri penale irevocabile. ci pe excepţie  pentru hotărârile de divorţ. care nu au fost cunoscute de instanţa care a pronunţat hotărârea atacată. Dacă procesul penal nu poate începe sau nu poate fi realizat ( ex. prescripţie). Excepţii de la obiectul revizuirii ( nu este posibilă revizuirea ):  prin hotărârea care nu s-a pronunţat pe fond??. 104 s-a dat cu . traficul de influenţă. respectiv hotărârea obligă la predarea unui lucru corporal determinat. şi irevocabilă prin care inst.Caractere: -1.dacă un judecător / expert care au luat parte la judecată au fost condamnaţi irevocabil pentru o infracţiune privitoare la pricină ( ex. aceste împrejurări fiind cunoscute ulterior. sustragerea sau distrugerea de acte de la dosar ) sau dacă hotărârea s-a pronunţat în temeiul unor probe declarate false în urma judecăţii ( ex.p. sau procurorul. Obiectul = orice hot. Motivele legale de revizuire – art. -3. înscrisuri falsificate. Subiectele revizuirii Pot fi oricare din părţile în proces cu interes legitim în revizuire. --4-. doveditoare.

Termenul de revizuire: cel general e de o lună cu excepţia a 3 situaţii : pentru motivul 6) termenul e de 6 luni. dar în dosare diferite . Procedura de revizuire 1. nr. contencios.În cazul 1. dar în dosare diferite. pentru că ele stau la dispoziţia oricui. 2) şi 7) de la pronunţarea hotărârii. c) înscrisurile noi să fie determinante în cauză. mai presus de voinţa ei. dacă s-a invocat. între aceleaşi persoane. pentru motivul 8) termenul e de 15 zile.G. contradictorii cu prima. b) partea interesată să nu le fi putut înfăţişa instanţei din motive obiective. adică sa poată schimba hotărârea. Actele publice nu pot constitui înscrisuri noi. dacă partea revizuentă a fost împiedicată la judecarea în fond să se înfăţişeze în instanţă şi nu a introdus prin O.). demonstrându-se existenţa valabilă a acestuia 2. se cer următoarele condiţii de admisibilitate: a) înscrisurile noi să fi existat la data pronunţării hotărârii revizuite. la judecarea celui de-al 2-lea proces să nu se fi invocat autoritatea de lucru judecat sau. în aceeaşi pricină. 105 . cu menţiunea că e irevocabilă şi instanţa care a pronunţat-o. dispăruţii sau incapabilii puşi sub curatelă nu au fost apăraţi deloc sau au fost apăraţi fraudulos (cu viclenie) de reprezentanţii lor. --6-daca statul ca persoană juridică sau alte persoane juridice de drept public. neimputabile (inclusiv deţinerea lor de partea adversă). instanţa să fi omis a se pronunţa asupra ei. fundamentale datorată unei hotărâri judecătoreşti. avînd aceeaşi calitate. partea nefiind împiedicată să le înfăţişeze instanţei. penală.etc. --să se indice explicit motivul revizuirii. Condiţii: să existe 2 hotărâri irevocabile în aceeaşi pricină. În cazul 2. Situaţia apare dacă nu s-a invocat la timp puterea de lucru judecat sau dacă aceasta a fost constatată cu întârziere. iar consecinţele grave continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate. --7-dacă există hotărîri irevocabile contradictorii date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite. Cererea de revizuire: cuprinde elementele generale plus unele speciale: --sa menţioneze hotărârea care se ataca prin revizuire. să demonstreze o altă situaţie juridică. în acelaşi litigiu. Termenul de revizuire se calculează pentru motivele 1). 58/2003: dacă CEDO a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor putut înştiinţa instanţa asupra acestei împrejurări dintr-o cauză obiectivă. pentru motivul 9) termenul e de 3 luni. --8---9-în ambele hotărâri să existe elementele puterii de lucru judecat. hotărârea judecată desfiinţată poate fi de orice natură (civ. odată cu pronunţarea celei de-a 2-a hotărâri.

admiterea în principiu a revizuirii. 106 . Judecata: se face după dispoziţiile dreptului comun. revizuirea va fi judecată de instanţa superioară celei care a pronunţat prima hotărâre. de la cel din urmă act de executare Pentru motivul 4). pentru că la prima judecare. competenţa: -instanţa superioară celor 2 de pe aceeaşi rază teritorială. de regulă în 2 timpi (a – anularea. 4. de la comunicarea hotărârii celor în drept. de la data când revizuentul a luat cunoştinţă de hotărârea de condamnare. b – pronunţarea din nou). 1-Dacă cererea de revizuire se admite.judecarea pe fond a cauzei. 2-Cererea de revizuire poate fi şi respinsă. Pentru motivul 8). ulterioare. Întâmpinarea e obligatorie. a cărui revizuire se cere se consolidează Despre existenţa revizuirii unei hotărâri se face o menţiune specială pe cele 2 exemplare originale a revizuirii hotărârii (care se găsesc în dosar şi în mapă). 3. Instanţa competentă: cea care a pronunţat pe fond hotărârea atacată prin revizuire. -dacă instanţele sunt pe raze teritoriale diferite. se retractează ultima hotărâre contrară cu prima. Pentru motivul 5). În mod excepţional poate opera suspendarea cu plata unei cauţiuni. a hotărârii CEDO. fiecare motiv fiind judecat de instanţa competentă. Pentru motivul 6). Pentru motivul 9). Completul e judecată poate fi format din aceiaşi judecători care au pronunţat hotărârea. cât şi alte motive care atrag competenţe diferite. de la încetarea împiedicării prezentării în instanţă. iar excepţional într-un singur timp. nu se suspendă în timpul judecării revizuirii. revizuirea este de competenţa acesteia.7. La pct. Dacă prin cererea de revizuire se invocă atât punctul 7). de la data când s-a descoperit înscrisul nou. pe care se întemeiază cererea de revizuire. deci hot.Pentru motivul 3).O. De la această regulă există o derogare pentru motivul 7): contrarietatea de hotărâri. De regulă. neexistând incompatibilităţi. cererea de revizuire se disjunge pe motive. se retractează total sau parţial prima hotărâre atacată şi se pronunţă o nouă hotărâre. Dacă se invocă motivul 7). judecătorii nu au cunoscut împrejurările noi. -dacă una din instanţe este Curtea Supremă. Efectele hotărârii revizuite. 2. cererea de revizuire se judecă in 2 timpi: 1. de regulă. de la publicarea în M.

lacunare sau contradictorii.G. Are efecte numai pentru viitor. şi comunicată separat tuturor instanţelor judecătoreşti din ţară. Promovarea: e provocată de premisele amintite. Premisă: a. Este publicată în M. dar in noua ordonanţă nu se mai spune. Înainte de apariţia O. deci nu desfiinţează hotărârile judecătoreşti contradictorii care au provocat recursul în interesul legii. Recursul în interesul legii --are ca scop să asigure o interpretare şi o aplicare unitară a legii pe teritoriul ţării. Dezbaterile presupun doar prezenţa şi concluziile membrilor completului de judecată. să asigure o practică judiciară unitară. Între căile extraordinare de reformare figurează: --recursul comun şi --recursul în interesul legii --a fost şi recursul în anulare = abrogat prin O. când instanţele din ţară au practică diferită în soluţionarea aceloraşi probleme de drept. confuze. când există dispoziţii legale neclare. b. Recursul în interesul legii se promovează de procurorul general de la Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.G. care sunt interpretate diferit de instanţele româneşti. 58/2003. Hotărârea adoptată nu are nici un efect retroactiv. Hotărârea se adoptă cu majoritate de opinii. Competenţa: aparţine exclusiv Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în secţiile ei reunite.O. se prevedea expres ca sunt obligatorii pentru viitor.5. Căile de atac: sunt cele folosite in dreptul comun. 58/2003 se prevedea scopul. fie din oficiu. fie la sesizarea Ministerului Justiţiei. 107 .

din oficiu. printr-o proc. fie în legi generale (codurile). la care normele generale de drept comun nu se pot aplica total sau parţial. Refacerea înscrisurilor şi a hotărârilor dispărute Pe parcursul sau la terminarea procesului se pot pierde. un raport de expertiză). Părţile prezente la primul termen sunt invitate să depună copii de pe actele dispărute sau. Dacă aceste demersuri nu reuşesc. se dă cuvântul părţilor şi. sunt cuprinse fie în legi speciale (ex. se fixează termen. se ascultă din nou martorii. se refac expertizele. -. se citează părţile si. fie din neglijenţă. se aplică cu precădere şi se reîntregesc cu normele de drept comun. 108 . Iniţiativa unei asemenea proceduri o poate avea fie partea interesată. dar înainte de a pleca dosarul către instanţa superioară. fie instanţa . instanţa se pronunţă printr-o încheiere de refacere. dacă e cazul. L 10/2001). În astfel de cazuri devine necesară refacerea înscrisurilor dispărute sau a dosarului dispărut. Normele procedurale speciale reglementează procedurile speciale. se vor face copii/extrase de pe registrele instanţei. Procedura Se porneşte cererea. apărând necesitatea unor reglementări speciale. se citează martorii sau expertul (daca disare o declaratie de martor. după dezbaterile contradictorii. Există însă şi domenii speciale. cu toate datele care privesc înscrisurile dispărute. procedura refacerii revine tot primei instanţe. Înscrisurile reconstituite prin această procedură ţin loc de înscrisuri originale.după pronunţarea unei hotărâri atacate. Competenţa aparţine: -.în timpul judecării procesului instanţei investite cu judecarea dosarului. Procedurile speciale cuprind numai aspectele derogatorii de la procedurile de drept comun.PROCEDURI JUDICIARE SPECIALE Procedura de drept comun e reglementată de norme generale aplicabile în cauze obişnuite. se iau din nou interogatorii. specială reglementată de 583-585 CPC. dispărea înscrisuri din dosar sau chiar întregul dosar. Încheierea de refacere poate fi atacată numai o dată cu hotărârea de fond. dacă actele procedurale dispărute au aparţinut instanţei. 1. fie intenţionat.

Dacă creditorul se conformează şi primeşte plata. executorul va întocmi un proces-verbal prin care constată oferta plăţii şi ştergerea obligaţiei. Recipisa CEC va fi depusă de debitor la biroul executorului.Dacă din dosar a dispărut hotărârea.p. face oferta reală de plată. Dacă şi aceasta a dispărut. Procedura Debitorul înaintează executorului judecătoresc cererea pentru revizuirea ofertei reale şi cererea pentru consemnarea plăţii. urmată de consemnaţiune. executorul va întocmi un proces-verbal prin care constată această situaţie de fapt şi îl trimite pe debitorul ofertant să consemneze la CEC suma datorată pe numele şi la dispoziţia creditorului. oferta să privească toată datoria exigibilă + dobânzi + cheltuieli aferente. 2. Executorul astfel sesizat va trimite somaţie creditorului. care-l va înştiinţa de îndată pe creditor că îşi poate ridica suma cuvenită. Dacă refacerea înscrisurilor/dosarului nu mai este posibilă în formele prezentate.. oferta să fie făcută la termenul stipulat şi la locul hotărât pentru plată.1114-1121 C. pentru a evita opunerea abuzivă a creditorului şi pentru a nu suporta efectele negative ale neexecutării propriei obligaţii. refacerea se obţine după copiile comunicate părţilor. fie certificate de grefier. fie legalizate. Reglementarea este art. dar se izbeşte de refuzul creditorului de a accepta primirea plăţii. Debitorul de bună-credinţă. Dacă creditorul nu se prezintă sau dacă se prezintă şi refuză primirea plăţii.p. 586 şi 590 C. 109 .) să primească plata sau reprezentantului acestuia. oferta să fie adresată creditorului capabil (cu capacitate de ex. se trece din nou la judecarea cauzei.Civ. invitându-l să se prezinte la un cert termen şi loc (care este de obicei birolul executorului) pentru a primi plata de la debitor. Condiţiile de valabilitate ale ofertei reale de plată sunt: debitorul ofertant să aibă capacitatea de a plăti. refacerea se redactează după exemplarul original aflat la mapa de hotărâri a instanţei. Oferta reală urmată de consemnaţiune Se face de către debitorul obligaţiei care vrea să şteargă obligaţia prin plată.

Până la pronunţarea hotărârii definitive de validarea plăţii şi până când creditorul îşi ridică suma. care se afişează pentru 30 de zile la sediul instanţei şi al primăriei respective1/ . persoana dispărută. În mod similar se procedează cu predarea unui bun mobil corporal. preşedintele instanţei competente ordonă măsuri pentru obţinerea de informaţii prin organele de poliţie. hotărârea se comunică şi autorităţii tutelare pentru numirea unui curator ai minorilor persoanei dispărute3/. vecini etc. 110 . După trecerea a cel puţin 1 an de la data ultimelor ştiri. debitorul poate primi aprobarea instanţei să-l depoziteze într-un anumit loc. După 30 de zile de la publicare. deb va putea să ceară inst să valid plata făcută şi să const obligaţia executată. creditori. Instanţa va face o adresă şi autorităţii tutelare pentru numirea unui curator. din care rezultă că persoana era în viaţă se poate pronunţa o hotărâre judecătorească ce constată dispariţia persoanei respective. Dacă creditorul are motive întemeiate să refuze primirea plăţii. Cheltuielile aferente acestei proceduri cad în sarcina creditorului culpabil. cu invitarea persoanelor care cunosc situaţia dispărutului să oferă relaţii instanţei. pe cheltuiala creditorului.În această fază. Declararea dispariţiei şi constatarea morţii unei persoane Declararea dispariţiei unei persoane fizice se face când lipseşte de la domiciliul real un timp îndelungat şi există motive justificate de îndoială că ar mai fi în viaţă. debitorul o poate retrage. el va putea introduce o acţiune împotriva debitorului sau pentru a anula procedura ofertei şi a consemnaţiunii. 3. cererea se publică la primărie şi într-un ziar local. un extras de pe hotărâre va fi publicat în ziarul local unde s-a făcut şi publicat cererea2/. Cererea se poate face de orice persoană interesată: rude. se fixează termen de judecată şi se citează reclamantul. La termen au loc dezbateri în urma cărora instanţa pronunţă o hotărâre. obligaţia lui persistând. la un anumit termen şi dacă nu e ridicat de creditor. în sensul că bunul e oferit spre predare într-un anumit loc. Cererea de declaraţie a dispariţiei Se depune la judecătoria pe raza căreia îşi avea domiciliul real cel dispărutul. curatorul acesteia ca reprezentant al ei şi procurorul (care participă la judecată obligatoriu). În paralel. După punerea cererii.

Procedura declaraţiei morţii Cererea de declarare a morţii se face de către persoanele interesate la judecătoria ultimului domiciliu al persoanei dispărute după aceeaşi procedură ca la declararea dispariţiei. Cererea de declarare a morţii unei persoane se face: -.la cel puţin 4 ani de la data ultimelor ştiri că persoana în cauză mai era în viaţă. catastrofe). aceasta poate cere anularea hotărârii şi poate reintra în toate drepturile şi obligaţiile anterioare prezentei hotărâri (restitutio in integrum) şi în drepturile apărute ulterior pronunţării hotărârii (ex: culegerea unui drept succesoral dintr-o succesiune 111 . se prezumă că toate persoanele au murit în acelaşi timp. pentru că o asemenea hotărâre pleacă de la prezumţia că persoana dispărută e în viaţă: se iau măsuri pentru administrarea averii. 4-se instituie tutela pentru copiii minori ai celui declarat mort dacă celălalt părinte nu mai trăieşte sau e declarat incapabil. persoana respectivă putând să-şi exercite toate drepturile ei. totuşi. se va anula hotărârea de dispariţie. hotărârea poate fi modificată numai în ceea ce priveşte data declarării morţii. 2-încetează căsătoria.după cel puţin 6 luni de la afişarea hotărârii de dispariţie a persoanei sau -. Efecte: 1-deschiderea succesiunii celui declarat decedat. care creează prezumţia morţii (război. Dacă persoana declarată dispărută apare. Efectele hotărârii de declarare a morţii Această hotărâre prezumă că persoana respectivă a murit în data stabilită în hotărâre. se numeşte curator pentru minorii dispărutului. În ipoteza unor catastrofe colective îşi găseşte aplicabilitatea instituţia comorienţilor – dacă mai multe persoane au murit de aceeaşi împrejurare şi de aceleaşi cauze fără a se putea stabili dacă o persoană a supravieţuit alteia. soţul poate cere divorţul. -. mai târziu se constată că persoana trăieşte.excepţional se poate declara direct moartea în cazul unor împrejurări relevante şi la cel puţin 1 an de la aceste evenimente. iar celelalte drepturi şi obligaţii se transmit moştenitorilor. Dacă.Efectele hotărârii de dispariţie sunt provizorii. fără ca în acest ultim caz să fie necesară si declaraţia dispariţiei. 3-se sting dr şi obligaţiile strict personale. Dacă ulterior pronunţării apar indicii că data morţii este alta.

reprezentarea şi orientarea sa în timp. Cererea de punere sub interdicţie poate fi făcută de orice persoană interesată legitim: rude. procuror etc. dacă bolnavul e internat şi nu e transportabil sau e periculos. persoana nu mai poate încheia şi semna acte juridice în nume propriu. Procedura specială a punerii sub interdicţie a bolnavilor mintali Se aplică numai persoanelor bolnave psihic caracterizate printr-o stare gravă şi permanentă de tulburare psihică ce le caracterizează discernământul. Şi reclamantul poate propune un interogatoriu. părţile pun concluzii. Odată pusă sub interdicţie. conjugat cu situaţia recăsătoririi soţului declarat mort. Este o măsură de ocrotire. se fac cerecetările prealabile prin organele de poliţie şi se face o expertiză medico-legală psihiatrică sau se ia avizul medicului curant dacă bolnavul pârât e internat într-un spital de specialitate. vecin. E posibilă administrarea şi a altor mijloace de probă (dar nu e obligatorie). Pe parcursul procesului.se desfăşoară în afara şedinţei de judecată şi în cadrul ei se iau măsuri prealabile judecării. se dă prioritate căsătoriei de bună-credinţă (ultima). şi anume: se comunică cererea către procuror. În cazul anulării hotărârii de declarare a morţii. instanţa care judecă procesul sesizează autoritatea tutelară în 112 . Scopul interogatoriului este acela de a testa starea psihică a bolnavului. După epuizarea probatoriului se intră în dezbateri. culegerea drepturilor proprii din practicarea unui joc de noroc care a produs câştig după pronunţarea hotărârii de declarare a morţii). Acest interogatoriu se ia în instanţă sau. La termenul fixat de instanţă. Competenţa de soluţionare în momentul de faţă aparţine judecătoriei în a cărei rază îşi are domiciliul pârâtul (bolnavul). Procedura de judecare a cererii de punere sub interdicţie cuprinde 2 faze: o fază necontradictorie şi o fază contradictorie. Faza necontradictorie .deschisă după pronunţarea hotărârii.se citează reclamantul. Faza contradictorie . Dacă cea de-a doua s-a făcut cu rea-credinţă. Ele pot prezenta şi pericol public. cu participarea obligatorie a procurorului. pârâtul bolnav şi procurorul care participă obligatoriu la dezbaterea acestor procese. spaţiu şi pe plan abstract. va fi anulată. care e căsătorie putativă. se administrează obligatoriu proba recunoaşterii prin luarea unui interogatoriu din oficiu. acest interogatoriu se ia în unitatea unde este el spitalizat cu asigurarea măsurilor de pază şi securitate.

Pt. O asemenea hotărâre are efecte erga omnes.vederea numirii unui curator pt. până la încetarea stării maladive ce a determinat punerea sub interdicţie sau până la deces. Dacă pârâtul este liber în timpul procesului. altul. În primul caz pârâtul îşi menţine întreaga capacitate de exerciţiu. Competenţa se stabileşte potrivit dreptului comun. curator care să-i exercite acestuia drepturile şi să-i administreze averea până la pronunţarea hotărârii. 2. va putea dispune internarea provizorie a pârâtului pe cel mult 6 săptămâni dacă observarea lui medicală zilnică e necesară şi altfel nu se poate efectua. În cel de-al doilea caz pârâtul îşi pierde capacitatea de exerciţiu. În plus.cel care e beneficiarul tulburării. pe timp nelimitat. lucrând pt. instanţa. hotărârea se comunică şi instanţei judecătoreşti de la locul înregistrării naşterii bolnavului pus sub interdicţie pt. Procedura acţiunilor posesorii 1. această măsură posibilă se cere şi avizul unui medic specialist. Efectele hotărârii de admitere a cererii. Hotărârea poate respinge sesizarea ca neîntemeiată sau o poate admite.cel care execută tulburarea. a-l reprezenta pe pârât se numeşte un curator permanent care însă are dreptul să ceară înlocuirea după 3 ani. persoana care a tulburat posesia. . Sesizarea instanţei Se poate face de proprietar (care are la îndemnână şi acţiunea în revendicare) sau de posesor (tipic acţiunii posesorii) sau de titularul unei servituţi aparente şi continue sau de detentorul ce deţine lucrul în interesul său în temeiul unui contract încheiat cu posesorul. creând o situaţie juridică nouă asupra stării şi capacităţii persoanei şi producând efecte juridice numai pe viitor (ex nunc). luând şi avizul procurorului. Pârâţi pot fi: persoana care a tulburat posesia. ceea ce este o caracteristică a hotărârilor care schimbă ceva asupra capacităţii persoanei. după pronunţarea hotărârii. Pt. Hotărârea are un caracter constitutiv. interzicându-i-se exercitarea drepturilor şi obligaţiilor proprii. a se înscrie hotărârea într-un registru special. Hotărârea se publică prin afişare pt. ca şi terţii interesaţi să poată lua cunoştinţă de situaţia juridică nou intervenită. instanţa prorogându-şi competenţa şi cu eventualele cereri accesorii (despăgubirile). fiind opozabilă tuturor subiectelor de drept. După ce hotărârea rămâne definitivă şi irevocabilă. pârâtul e declarat incapabil. 113 . caz în care putem avea 2 pârâţi: . pârâtul bolnav.

5. 582 C. civ. acelaşi obiect şi aceeaşi cauză juridică. aceleaşi părţi având aceleaşi calităţi procesuale.posibil subiect de examen) b) pârâtul este obligat să înceteze tulburarea. Acţiunile sunt separate şi autonome. întâi o acţiune posesorie şi apoi. nu e admisibil cumulul cererilor asupra posesiei şi asupra proprietăţii. Efectele hotărârii posesorii În ipoteza respingerii acţiunii se menţine starea de fapt anterioară procesului respectiv. (intervertirea posesiei . pt. În schimb există autoritate de lucru judecat a hotărârii pronunţate în petitoriu asupra celei în posesoriu. Raportul hotărârilor posesorii faţă de alte hotărâri pronunţate în petitoriu sau în posesoriu O hotărâre posesorie are autoritate de lucru judecat numai faţă de o altă acţiune posesorie. Sediul materiei: art. În consecinţă reclamantul poate promova succesiv. relevându-se şi condiţiile de admisibilitate de fond 4. posesie tulburată sau pierdută complet. o acţiune petitorie. În ipoteza admiterii acţiunii posesorii se produc următoarele efecte concrete: a) posesia tulburată/pierdută prin fapta pârâtului e considerată posesie utilă. fiind eliptică de apel).3. Nu există autoritate de lucru judecat a unei hotărâri în posesoriu faţă de o acţiune petitorie. Hotărârea posesorie e atacabilă cu recurs (nu şi cu apel. proc. Conţinutul acţiunii = elementele normale oricărei acţiuni + precizarea expresă că acţiunea are caracter posesoriu şi un caracter petitoriu. cât şi pt. dacă o pierde pe prima. acte sau fapte juridice identice care generează raportul juridic litigios. anterioară tulburării. 114 . Ordonanţa preşedinţială Este o procedură specială creată în scopul rezolvării rapide a unor cazuri urgente. d) reclamantul poate cere şi despăgubiri. Judecarea pricinii se face după regulile dreptului comun cu două amendamente: judecata se face de urgenţă şi cu precădere. c) reclamantul e repus în situaţia posesiei utile. 581.

a preveni o pagubă iminentă. a preveni o pagubă iminentă. Tot la primirea cererii se stabileşte dacă judecarea se face cu citarea pârâtului sau fără citarea sa. b) vremelnicia măsurii ordonate (caracterul provizoriu) În ordonanţa preşedinţială instanţa nu adoptă hotărâri definitive. preşedintele instanţei. Condiţiile de admisibilitate sunt 3: a) urgenţa măsurii solicitate Procedura ordonanţei e aplicabilă în cazuri grabnice pt. să demonstreze existenţa cumulativă a celor trei condiţii de admisibilitate. 115 . Regula este să se judece cu citare. c) măsura ordonată de instanţă nu prejudecă fondul dreptului În procedura ordonanţei cauza se examinează sumar. pot fi modificate ori chiar desfiinţate. Competenţa e reglementată după dreptul comun. în plus.în celelalte 2 ipoteze prezumat de lege pt. Conţinutul cererii de chemare în judecată trebuie să respecte elementele necesare oricărei cereri şi. Aceste măsuri provizorii sunt valabile numai până la soluţionarea în fond a litigiului pe procedura dreptului comun. la suprafaţă. a se respecta contradictorialitatea procesului. stabilirea situaţiei de fapt cât mai aproape de realitate. Pe durata judecării în fond a litigiului măsurile provizorii adoptate prin ordonanţă pot fi menţinute de instanţa de drept comun.: piedici apărute cu ocazia executării constatat de instanţă . Judecarea fără citare se face în cazuri foarte urgente. pt.ex. nu soluţionează fondul cauzei ci poate lua doar măsuri urgente şi temporar necesare pt.1 2 1. În ordonanţa preşedinţială judecătorul “pipăie” fondul. a conserva un drept nou. ci după indicii sau după probe sumare pt. pt. pt. Caracterul urgent poate fi: - prezumat de instanţă . 2. La primirea cererii se fixează un termen scurt. în funcţie de gradul de urgenţă al cauzei. înlăturarea piedicilor ce ar putea apărea cu ocazia unei executări. Termenul îl fixează judecătorul de serviciu sau. pt. Procedura de judecată Sesizarea instanţei se face de persoana interesată sau de un executor judecătoresc. în cazuri speciale.: păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere. Cercetarea judecătorească nu se face totuşi arbitrar. cazurile executării vremelnice a hotărârilor judecătoreşti şi în cazul strămutării pricinii. relevantă fiind doar aparenţa de drept. iar nu fondul dreptului în cauză.

în timpul procesului. Între dosarul de ordonanţă şi dosarul de fond nu pot exista nici litispendenţă şi nici conexitate pt. proc. Legea permite (art. Ordonanţa se foloseşte pt. În teorie şi hotărârea pronunţată prin ordonanţă poartă denumirea de ordonanţă.) ca pe timpul derulării procesului de divorţ instanţa să poată lua măsuri provizorii şi urgente prin ordonanţă preşedinţială în ceea ce priveşte încredinţarea copiilor minori. 3. Oricând. Judecata propriu-zisă se desfăşoară după regulile dreptului comun cu precizarea că se administrează probe puţine şi rapide (înscrisuri. Calea de atac e recursul (fără apel). În cazuri speciale termenul se poate da şi în zile de sărbătoare. Recursul se judecă şi el de urgenţă şi numai cu citarea părţilor. Caracterele şi efectele ordonanţei preşedinţiale a) Ordonanţa e executorie de îndată şi fără somaţie dacă instanţa dispune astfel. a stabili caracterul bunurilor (comune sau proprii). Termenul de recurs e unul special. În schimb poate exista autoritate de lucru judecat între două ordonanţe preşedinţiale dacă există triplă identitate (părţi. 4. pensia de întreţinere a lor. civ. termene scurte. Odată dispusă citarea părţilor.Citarea însă se face pt. calculat: de la pronunţarea hotărârii. obiect. Căile de atac. Aplicaţii ale ordonanţei în practica judiciară a) Un prim domeniu de aplicabilitate e divorţul. 617 C. că obiectul şi cauza acţiunii diferă.: 116 . a asigura respectarea unor norme legale sau a unor convenţii ca reglementează paşnica vecinătate. reclamantul din ordonanţă îşi poate transforma cererea din ordonanţă într-o acţiune de drept comun. Se mai pot lua măsuri prin ordonanţă pt. Caracteristic ordonanţei preşedinţiale e faptul că ea nu poate fi supusă revizuirii deoarece în ordonanţă nu se soluţionează litigiul pe fondul dreptului. În acest domeniu ordonanţa poate fi folosită pt. dacă părţile au fost citate la judecată de la comunicarea hotărârii. de până la 5 zile. b) Autoritatea de lucru judecat nu există la ordonanţă către procesul de fond. de 5 zile. cauză) şi dacă împrejurările care generează cele două procese sunt identice. O asemenea somaţie poate fi însă contestată pe calea dreptului comun şi anume prin contestaţia le executare. dacă părţile nu au fost citate. modul de folosire a locuinţei comune (presupune posibilitatea evacuării provizorii sau cea a reintegrării soţului alungat). judecata nu poate să se desfăşoare decât cu procedura de citare valabil făcută. interogatorii). b) Un alt domeniu de aplicabilitate: raporturile de vecinătate.

se interzic lucrări ce pun în pericol casa vecină. 117 .. la simpla cerere a unui copărtaş şi fără a fi nevoie de o motivare specială. 730 C. . în cazul împiedicării abuzive a executării unor reparaţii urgente şi necesare la propria casă. c) În raporturile locative. ca un avans asupra succesiunii. în cazurile ocupării samavolnice a unei locuinţe. 32 C. în situaţia toleraţilor.).a interzice continuarea construcţiilor începute la o distanţă mai mică decât cea prevăzută în lege. împărţeala devine imposibilă în cazurile de coproprietate forţată (coproprietatea veşnică sau perpetuă). civ. fam.servituţile de trecere. lipsă de titlu. Împărţeala e posibilă. . în principiu. în situaţia împiedicării folosirii părţilor comune sau accesoriilor locuinţei de către colocatari. oricând. cu excepţia partajului de bunuri comune cerut în timpul căsătoriei (caz în care trebuie dovedite motivele temeinice). în cazurile în care e posibilă şi evacuarea pt. ordonanţa e posibilă în: Împărţeala judiciară (partajul) Împărţeala face să înceteze o indiviziune (asupra patrimoniului) sau face să înceteze o coproprietate (pe cote-părţi/în devălmăşie) asupra unor bunuri determinate. Împărţeala se poate face în două feluri: a) prin bună-învoială= partajul voluntar b) prin proces=partajul judiciar a) Partajul voluntar e prevăzut expres în lege în unele materii: succesiuni (art. La succesiuni partajul voluntar poate avea forma procedurii notariale (forma cretificatului de moştenitor la care convin toţi moştenitorii asupra dreptului. partajarea bunurilor comune după pronunţarea divorţului (art.). Învoiala coindivizarilor se constată printr-un înscris autentic obligatoriu ad validitatem pt. cotei etc. Cu toate acestea. împărţeala terenurilor sau se mai poate constata printr-un înscris sub semnătură privată sau prin convenţie verbală dar făcută în faţa instanţei.) sau poate lua forma partajului de ascendent prin care autorul îşi împarte averea în timpul vieţii.

Această procedură nu se apilcă şi societăţilor civile. ca hotărârea să le fie opozabilă. încheiat în timpul procesului. ultimul domiciliu al defunctului. Reglementare: Codul civil şi Codul de procedură civilă şi Legea nr. 2. alte cauze de indiviziune se trec la elementele specifice bunurile de împărţit. pt. pt. masei bunurilor partajabile. etc. 1. În toate procesele de partaj trebuie citaţi toţi coindivizarii sub sancţiunea nulităţii hotărârii. numele şi calitatea succesorilor. Avantajele partajului voluntar: economie de timp. eventual. 118 . E obligatoriu partajul judiciar în două situaţii: 1. păstrarea unor relaţii civilizate cu copărtaşii. data decesului. Fiecare parte are dreptul să dea ceva şi să ia ceva. numărul şi calitatea coproprietarilor. indiferent de cauza lor. titlul coproprietăţii. raportul unor liberalităţi. masa succesorală (activ+pasiv) şi. reprezentarea succesorală (dacă e cazul). partajarea succesorală la care nu se prezintă toţi moştenitorii sau moştenitorilor minori/incapabili reprezentantul lor nu le dă încuviinţare. că în partajul judiciar fiecare parte are o dublă calitate (duplex judicium): purtător de drepturi+purtător de obligaţii corelative. ieşirea din indiviziune Elementele cererii generale+elementele specifice partajului: a) la partajul succesoral trebuie să se prevadă: numele defunctului. În partaje judiciare se pot cita detentorii precari ai bunurilor partajabile pt. inclusiv avânzii-cauză ai coindivizarilor pt. b) pt. Cererea de chemare în judecată pt. reducţiunea. împărţirii bunurilor fizice. partajarea bunurilor comune în timpul căsătoriei. 319/1944 (reglementarea drepturilor succesorale ale soţului supravieţuitor). cotele părţilor. asupra fructelor bunurilor partajabile.Partajul bunurilor comune se poate face voluntar după pronunţarea divorţului sub forma unui act notarial încheiat în afara unui proces sau sub forma tranzacţiei. bunurile utile. data deschiderii succesiunii. Domeniul de aplicabilitate a procedurii partajului judiciar Partajul judiciar e aplicabil tuturor stărilor de indiviziune. precizarea dacă transmiterea succesiunii se face legal sau testamentar. b) Partajul judiciar se realizează când coindivizarii nu se înţeleg asupra drepturilor lor reciproce. economie de cheltuieli. păstrarea posibilităţii de a opta (fiecare copărtaş) pt.

o parte din bunuri. Când obiectul acţiunii dpdv valoric depăşeşte 1 miliard de lei (cerere principală+cereri accesorii). caz ce atrage hotărârea parţială. locul situării şi valoarea. de regulă. în ceea ce priveşte părţile/bunurile şi după pronunţarea hotărârii. prin excepţie. 119 . Măsurile asiguratorii se obţin prin cererea principală sau prin cereri separate în condiţiile specifice. şi anume: declaraţia reclamantului pt. Cazuri speciale de competenţă. La succesiuni competentă e instanţa de la ultimul domiciliu al defunctului. b) dacă partajul se cere după divorţ. obligatoriu. b) desăvârşirea partajului.se stabileşte. în primă instanţă va judeca tribunalul. Între ele nu se admite disjungerea. 3. 2. În rest. din oficiu. numai pt. Judecarea partajului se face în principiu în 2 faze: a) admiterea în principiu. competentă devine prin prorogare instanţa de divorţ (instanţa ultimului domiciliu comun al soţilor). Pronunţarea încheierii constituie regula în materie de partaj şi e absolut necesară atunci când partajul presupune măsurări şi evaluări ce se pot face numai prin expertiză tehnică. cotele cuvenite fiecărei părţi. cu precizarea că eventuala tranzacţie e posibilă pt. Dpdv material e competentă judecătoria asupra întregii acţiuni de partaj care e o acţiune complexă. toate bunurile ce fac obiectul judecăţii sau. instanţa e cea de drept comun. Se pot formula cereri accesorii de întregire a partajului. Competenţa instanţei . În toate celelalte cazuri competentă e instanţa de la domiciliul pârâtului.Partajul trebuie să cuprindă atât cererea principală cât şi cele accesorii. Pt. ca urmare a cerecetării judecătoreşti şi a dezbaterilor contradictorii. În cazul împărţirii unei coproprietăţi imobiliare e competentă instanţa locului situării imobilului. fiecare bun privitor la existenţa. Specific e faptul că prin acordul tuturor copărtaşilor se poate scoate din masa partajabilă un bun introdus din eroare. calitatea de coproprietari ai părţilor. Această primă fază se finalizează printr-o încheiere de admitere în principiu (e o încheiere interlocutorie). după dreptul comun. cu caracter patrimonial complex şi e o acţiune în realizare de drepturi. de la domiciliul pârâtului. instanţa de judecată va lua declaraţii părţilor asupra obiectului partajului. a) Pt. partajarea bunurilor comune avem: a) dacă partajul se cere în cadrul procesului de divorţ. judecarea partajului se face după regulile dreptului comun. prima fază: la prima zi de înfăţişare. Încheierea de admitere în principiu va cuprinde: bunurile partajabile. datoriile/creanţele copărtaşilor sau ale unei succesiuni (la partaj succesoral).

după ce a devenit irevocabilă urmare a exercitării căilor de atac. bunuri comod partajabile. b) Împărţeala propriu-zisă(desăvârşirea împărţelii) Dacă încheierea de admitere în principiu nu a fost atacată sau. Prin derogare. Se pronunţă o încheiere în acest sens.Dacă partajul poartă asupra unui singur bun şi părţile se înţeleg asupra valorii lui se poate pronunţa partajul direct prin hotărâre fără pronunţarea unei încheierii de admitere în principiu. Bunurile partajabile se atribuie provizoriu unei singure părţi. Termenul de apel şi recurs curge de la comunicarea încheierii sau de la data la care s-a luat cunoştinţă printr-o altă modalitate. Dacă prin formarea loturilor fizice ale copărtaşilor nu se acoperă total dreptul valoric al părţilor. domiciliul şi ocupaţia părţilor. care e apelabilă şi recurabilă. pt. depunerea sultelor corespunzătoare cotelor-părţi ale copărtaşilor ce nu primesc bunuri în natură. presupune efectuarea unei expertize de specialitate ce urmăreşte: evaluarea bunurilor partajabile. se trece la desăvârşirea împărţelii care. Această atribuire definitivă a bunurilor se pronunţă prin hotărâre. Aspectele ce formează obiectul apelului/recursului nu mai pot fi invocate ulterior dacă nu s-a exercitat calea de atac. natura bunurilor care se împart. Împărţeala în natură reprezintă regula în partaj şi ea se aplică pt. se recurge la compensaţii băneşti sub formă de sultă. mărimea cotei unei părţi. Încheierea de admitere în principiu poate fi atacată separat cu apel şi recurs în ceea ce priveşte: calitatea de copărtaş. Prin încheiere se fixează termen pt. masa partajabilă. cota părţilor. Atribuirea integrală a bunurilor partajabile unei singure părţi. fiecare copărtaş. la cererea ei şi cu acordul celorlalţi. Se poate recurge şi la îndreptarea încheierii de admitere în principiu la fel ca la îndreptarea hotărârii. se poate trece direct la faza finală 120 . apreciază dacă paratajul în natură e sau nu posibil şi în ce variante mai comode şi mai economice. care se face la termenul stabilit de instanţă la prima fază şi cu condiţia ca sultele respective să se fi plătit. Împărţirea pe loturi fizice o poate face şi instanţa direct. de obicei. 2. E o cale subsidiară şi se aplică numai dacă împărţeala în natură nu e uşor posibilă sau dacă nu e economică. La lotizare se au în vedere mai multe criterii: acordul părţilor. În mod excepţional se poate pronunţa şi o (wtfih) a unei cereri reconvenţionale sau a unei cereri de (wtfih) care fac necesară includerea unor bunuri suplimentare ale altor copărtaşi. dar această soluţie nu e agreată în practică. Această procedură se desfăşoară pe doi timpi: 1. propune loturi fizice pt. eventuale acorduri sau acceptări tacite pe timpul ridicării unor construcţii pe terenuri partajabile (vezi accesiunea). motive temeinice. Atribuirea definitivă.

Preţul de adjudecare se consemnează de judecatar la dispoziţia instanţei pt. La data licitaţiei copărtaşii pot conveni ca licitaţia să plece de la un preţ inferior faţă de cel stabilit prin expertiză sau de la un orice preţ stabilit de licitator. cu ajutorul unui executor judecătoresc. a) Se cere de părţi şi se realizează tot de ele. Odată încheiate oricare din aceste trei metode de partaj. pronunţând în acest sens a hotărârii. instanţa va închide dosarul. În publicaţia de licitaţie se precizează şi preţul de pornire stabilit de un expert tehnic. bunurile mobile şi cu cel puţin 30 zile pt. cu fixarea unui termen de plată executoriu. afişare ce trebuie făcută cu cel puţin 5 zile înainte de licitaţie pt. stabilind ca vânzarea să se facă prin licitaţie publică. licitaţie în maxim 30 zile pt. Bunurile se adjudecă de cel care a oferit suma cea mai mare. imobile de la data primirii încheierii de la instanţă. conform dreptului acestora. 121 . Prin încheiere instanţadispune vânzarea tuturor bunurilor partajabile sau a acelor bunuri asupra cărora părţile nu se înţeleg în atribuire. b) Are loc dacă: 1) nu s-a realizat vânzarea prin învoială 2) nu s-a respectat termenul de 6 luni 3) nu s-a încasat preţul. imobile. iar nu translativ. Ea se poate face: a) prin învoiala părţilor. executorul înştiinţează pe copărtaşi asupra datei. a fi împărţit prin hotărâre. Vânzarea bunurilor partajabile. Executorul astfel desemnat va fixa termen pt. mai puţin punctele statuate prin încheierea de admitere în principiu rămasă defintivă şi irevocabilă. În oricare din aceste cazuri instanţa pronunţă o încheiere care e apelabilă. orei şi locului vânzării după care întocmeşte şi afişează publicaţia de vânzare spre ştiinţa terţilor interesaţi. Hotărârea de partaj are efect declarativ de drept (retroactiv). La termenul stabilit instanţa cere dovada vânzării şi consemnează preţul încasat. folosită numai dacă primele două nu sunt posibile sau dacă convin copărtaşilor. bunurile mobile şi maxim 60 zile pt. E o variantă extremă. vânzarea prin convenţie. Dacă împărţeala nu se poate realiza în nici una din variante. Apoi. Instanţa va da un termen de maxim 6 luni pt.de atribuire definitivă prin hotărâre. instanţa pronunţă hotărârea de împărţeală prin care sistează coproprietatea şi desăvârşeşte partajul într-una din cele 3 variante exprese. Hotărârea e supusă căilor de atac. b) prin licitaţie publică. sumă ce a rezistat la 3 strigări consecutive.

Mutarea părţilor după începerea procesului nu produce nici o schimbare asupra competenţei instanţei. la prima zi de înfăţişare. Competenţa aparţine judecătoriei în raza căreia se situează ultimul domiciliu comun real al soţilor.) Este o procedură derogatorie de la dr comun. CURS 16 PROCEDURA DIVORŢULUI Divorţul este contencios şi necontencios. cu apel şi cu recurs.la fel. pentru persoanele declarate dispărute. 122 . Excepţie: pentru interzişii judecătoreşti acţiunea poate fi promovată/continuată de curator. 3. Soluţia de închidere a dosarului dacă împărţeala nu se poate realiza într-una din cele trei forme legale studiate. indiferent dacă s-a cerut sau nu predarea efectivă a bunurilor şi chiar dacă instanţa nu a dispus predarea. pârâtul are domiciliul/reşedinţa în străinătate. Nu poate fi promovată de alţi participanţi. 2.c. respectiv locul de unde s-a produs despărţirea în fapt. Noutăţile în procedura partajului judiciar (sb. p. Acţiunea de divorţ aparţine numai soţilor şi are un caracter strict personal. 4. DIVORŢUL CONTENCIOS (art. lotizarea bunurilor. Posibilitatea de atacare separată a hotărârii de admitere în principiu. Dacă soţii nu au avut domiciliu comun. asupra situării acestora. Normele de competenţă în divorţ au caracter imperativ. Obligaţia instanţei ca din oficiu. competenţa aparţine instanţei de la domiciliul reclamantului. de examen) 1. Nu interesează domiciliul scriptic. Apariţia în lege a unor criterii exemplificative pt. asupra existenţei bunurilor. să ia declaraţia părţilor asupra caracterului bunurilor partajabile. competenţa revine instanţei de la domiciliul pârâtului şi dacă neavând domiciliu comun. cu excepţia cazului în care părţile declară expres că nu solicită predarea bunului. 5. Atribuirea tuturor bunurilor partajabile unui singur copărtaş în două faze: atribuirea provizorie şi atribuirea definitivă.Hotărârea de partaj poate deveni titlu executoriu (dacă e investită cu formulă executorie). asupra valorii lor. 607-619 C.

locul încheierii căsătoriei. se fixează termenul de judecată în şedinţă publică. adică până la încheierea dezbaterilor. Excepţie: pot fi reprezentate în divorţ părţile dacă: au fost declarate incapabile sau dacă au domiciliul/reşedinţa în străinătate. dar practica o admite şi mai târziu. Cererea reconvenţională. Dacă numai reclamantul la oricare din termene lipseşte nejustificat iar pârâtul este prezent.Cererea de chemare în judecată – trebuie să întrunească elementele unei cereri generale + data. Reconvenţionala devine obligatorie pentru pârâtul care doreşte divorţul. soluţia poate fi: se respinge acţiunea reclamatului dacă pârâtul se opune la divorţ se suspendă procesul dacă pârâtul nu se opune la divorţ Judecata divorţului 123 . iar dacă reclamatul insistă în hotărârea sa. numele de după divorţ sau cu privire la spaţiul locativ comun. dar din vina exclusivă a reclamantului. Dacă există copii minori din căsătorie situaţia lor juridică va fi soluţionată obligatoriu de instanţă. chiar şi din oficiu. caz în care reprezentarea se poate face de către avocat în baza unei procuri speciale. Primirea cererii de chemare în judecată Se face de către preşedintele instanţei/judecătoriei de serviciu. în ipoteza în care niciuna din părţi nu cere. Dacă pârâtul nu se prezintă deloc. În materie de divorţ nu este admisă disjungerea cererii principale de cererea reconvenţională. dar nu pot fi reprezentate.se poate depune până în prima zi de înfăţişare. Prezenţa personală a reclamantului e necesară la fiecare termen de judecată. instanţa trebuie să verifice realitatea domiciliului acestuia aşa cum a indicat-o reclamatul şi să dispună citarea prin afişare pentru a evita posibilitatea unui divorţ fraudulos. pensia de întreţinere a acestora sau a unui soţ. Această cerere se prezintă personal de reclamant în faţa judecătorului de serviciu sau a preşedintelui instanţei. Părţile în divorţ Se pot apăra singure sau pot fi asistate de avocat. În cadrul cererii de divorţ sunt posibile capete de cerere accesorii cu privire la încredinţarea copiilor minori. Acesta la primirea cererii dă sfaturi de împăcare. dosarul se suspendă. numele copiilor minori rezultaţi din căsătorie şi data naşterii lor cu obligaţia de a se anexa actele de stare civilă ale reclamantului şi copiilor minori. fie la fapte ale reclamantului apărute în timpul procesului de divorţ. Cererea reconvenţională se poate raporta fie la fapte ale reclamantului apărute înainte de introducerea acţiunii de divorţ. Instanţa sesizată cu cererea reclamantului îşi prorogă competenţa atât asupra cererilor accesorii ale reclamantului cât şi asupra cererii reconvenţionale a pârâtului. Dacă ambele părţi lipsesc nejustificat.

Sunt măsuri acesorii. caz în care instanţa poate dispune judecarea în şedinţă secretă. nu doar al soţilor → părţile nu pot tranzacţiona în divorţul lor → nu se admite interogatoriul dacă pârâtul recunoaşte învinuirile. dispoziţie ce se ia. Chiar după împăcare e posibilă o nouă acţiune de divorţ pentru fapte culpabile noi. sex şi starea de sănătate a acestora asigurarea locuinţei poate îmbrăca forma obligatorie de întreţinere Măsurile provizorii adoptate pot fi confirmate/infirmate prin hotătâre pronunţată de instanţa pe fond. urgente. au caracter vremelnic. fie din culpa exclusivă a pârâtului. indiferent dacă pârâtul e de acord sau nu. fie în cererea reconvenţională a pârâtului din culpa exclusivă a reclamantului. însă. stabilirea pensiei. cu 2 excepţii: martorii pot fi rude/afini. Aceste măsuri privesc încredinţarea minorilor. este însă admisibil în ceea ce priveşte cererile acesorii. condiţii: 124 . În divorţ. Reclamantul poate renunţa oricând la acţiune. fie din culpă comună. Probele Sunt cele din dreptul comun. Măsuri provizorii în procesul de divorţ Sunt posibile pe calea ordonanţelor preşedinţiale şi numai pe timpul judecării procesului de divorţ. atribuirea şi folosirea spaţiului locativ comun. La primul termen. dar nu şi descendenţii părţilor interogatoriul e inadmisibil în ceea ce priveşte cererea principală (divorţul). chiar şi fără taxa de timbru plătită. Este inadmisibilă renunţarea la dreptul de a cere divorţ în această materie. apărute după aceea. Criterii de atribuire a spaţiului comun: antecedenţa comportamentală a soţului ce face sau nu posibilă conlocuirea suprafaţa locativă suficientă pentru toţi membrii familiei (10 m² pe persoană) camere separate pentru soţi şi pentru copiii minori în funcţie de vârstă.Se face în şedinţă publică cu excepţia cazurilor delicate în care reputaţia sau demnitatea părţilor sunt periclitate de şedinţa publică. chiar şi de gradul I. b) Poate fi respinsă acţiunea. Hotărârea judecătorească a) Poate să admită acţiunea. Codul Familiei spune că o căsătorie reprezintă şi un interes al statului. instanţa dă sfaturi de împăcare pe care le poate regreta pe tot parcursul procesului. în ordonanţa preşedinţială nu se cere conditia neprejudecării fondului (impusă pentru celelalte ordonanţe). Dacă intervine împăcarea. tot în şedinţă publică. procesul se stinge în orice fază s-ar afla.

dar şi oficiului de stare civilă unde s-a încheiat căsătoria şi unde se va face menţiune de desfacere a căsătoriei pe marginea certificatlui de căsătorie. Instanţa va soluţiona obligatoriu situaţia juridică a copiilor minori (încredinţarea lor şi pensia). Culpa trebuie să fie determinantă în desfacerea căsătoriei. caz în care. corelativ. să se refere la aspecte concrete care fac practic imposibilă continuarea căsătoriei. concludente. S-a statuat că nu e admisibil ca un soţ să ceară încredinţarea minorilor către celălalt soţ. cu excepţia situaţiei în care există acordul celuilalt soţ să se păstreze numele din căsătorie sau există motive temeinice cum ar fi renumele ştiinţific sau artistic al unui soţ căpătat în timpul căsătoriei. pentru că prin deces căsătoria încetează. în această materie nu există autoritatea de lucru judecat decât pentru acţiuni şi hotărâri motivate pe aceleaşi împrejurări de fapt. judecata nu poate fi stinsă din lipsa nejustificată a reclamantului. Nu se invocă motive de divorţ. la primul termen pârâtul e invitat să dea o declaraţie de acord. În apel şi în recurs . Căile de atac Sunt apelul şi recursul în termen special de 30 zile de la comunicare. Dacă e semnată doar de unul.- reclamantul nu-şi dovedeşte motivele temeinice de divorţ invocate în cerere şi deci nu dovedeşte vătămarea gravă şi iremediabilă a căsătoriei şi imposibilitatea continuării ei din probe rezultă că singurul vinovat pentru criza familială este reclamantul. Dacă unul din soţi moare în timpul procesului. iar la acel termen instanţa verifică dacă se menţine acordul şi în caz afirmativ se judecă procesul fără administrarea probelor (pentru că nu se invocă motive de divorţ). chiar dacă niciunul din soţi nu cere acest lucru. termen valabil atât pentru capetele de cerere principale cât şi accesorii. Hotărârea se comunică părţilor. fixează termen de 2 luni în şedinţă publică. oricare din părţi poate fi reprezentată. revizuirea e inadmisibilă. fiind culpabil. În divorţ. nu se invocă culpa vreunui soţ. cert stabilite în dosar. Numele după divorţ va fi cel anterior căsătoriei. în timp ce prin divorţ căsătoria se desface. La primirea cererii. DIVORŢUL NECONTENCIOS (prin consimţământ mutual) Cererea de chemare în judecată se face şi se semnează de ambii soţi. procesul se stinge ca fiind rămas fără obiect. În principiu. 125 . se cere doar pe baza acordului soţilor desfacerea căsătoriei. nu poate triumfa în propria cerere (nimeni nu poate invoca propria vină) Motivele de divorţ şi culpa trebuie să fie pertinente. preşedintele verifică acordul.

Dacă soţii sunt de acord numai cu cererea de divorţ. Procedura prealabilă obligatorie Se realizează printr-o reclamaţie făcută de petent la organul administrativ superior celui care a emis actul nelegal sau refuză eliberarea actului pretins. repararea pagubei pricinuite de organul administrativ. Această reclamaţie se face în termen de 30 de zile de la emiterea actului nelegal/împlinirea termenului la care organul administrativ trebuie să răspiundă cererii. ? obligarea organului administrativ la eliberarea actului cerut de reclamant şi refuzat sub sancţiunea unor daune cominatorii. dar nu şi cu cele accesorii. recunoaşterea dreptului pretins . nu e susceptibilă de revizuire. urmează a se administra probe asupra cererilor accesorii. acte va. calamităţi naturale) actele comandamentelor militare acte administrative reglementate prin legi speciale (ex: taxe. Refuzul nejustificat la cererea petentului sau absenţa răspunsului autorităţii administrative au relevanţă numai după 30 de zile de la înregistrarea cererii. Guvern. PROCEDURA CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV Legea 29/90 Subiectele procedurii Pot fi orice pf sau pj ce se consideră vătămate în dreptul lor printr-un act administrativ nelegal sau prin refuzul nejustificat al unei autoritîţi administrative de a rezolva favorabil cererea referitoare la un drept recunoscut de lege. impozite.ale) actele statului român ca pj pt administrarea patrimoniului său acte administrative adoptate în exercitarea controlului ierarhic. pronunţându-se apoi o hotărâre unică. 126 . amenzi. Excepţii (acte ce nu pot fi contestate prin această procedură): acte ce rezultă din rapoarte politice (acte emise de Parlament. Obiectul procedurii Il constituie: anularea actului administrativ considerat nelegal. ministere) acte de gestiune şi conducere parlamentară acte ce privesc siguranţa statului interpretarea şi aplicarea actelor internaţionale la care România e parte actele administraţiei centrale emise pentru evitarea unui pericol public iminent (stare de necesitate. Acest divorţ e admisibil în următoarele cazuri: 1) din căsătorie nu au rezultat copii minori 2) să fi trecut mai mult de 1 an de la data căsătoriei până la data introducerii cererii de divorţ (cumulativ cu 1) 3) boala unui soţ care face imposibilă căsătoria Hotărârea nu e motivată pentru că nu se invocă vina vreunui soţ.

După terminarea acestei proceduri. În cazuri urgente. funcţionarul pârât poate chema în garanţie pe şeful lui direct care i-a ordonat emiterea actului. Pârâtul e obligat să depună actul atacat împreună cu toate documentele care au stat la baza emiterii lui. pe timpul procesului se poate cere suspendarea executării actului administrativ care ar produce o pagubă iminentă. lipsa ei făcând acţiunea inadmisibilă. Soluţii: se poate respinge acţiunea→actul atacat se consideră valabil se poate admite acţiunea total/parţial În cazul admiterii acţiunii. termen ce curge de la data la care păgubitul a aflat sau putea să afle existenţa şi întinderea pagubei. La rândul lui. instanţa se poate pronunţa şi asupra celorlalte documente care au stat la baza actului atacat şi le poate anula şi pe acestea instanţa se poate pronunţa asupra despăgubirilor dacă acestea au fost cerute.Termenul de rezolvare e de 30 de zile. O asemenea măsură se poate lua de urgenţă. Toate aceste termene se calculează de la comunicare. procesul se dezbate în şedinţă publică. petentul poate sesiza instanţa în 30 de zile de la primirea răspunsului negativ de la organul superior sau de la data la care expiră obligaţia de a răspunde. fiind executorie de drept. În caz de refuz. dar existenţa lor s-a conturat în timpul dezbaterilor. Completul de judecată e format dintr-un judecător. chiar fără citarea părţilor. hotărârea anulează actul administrativ atacat sau obligă organul administrativ care a refuzat emiterea să emită actul respectiv. Competenţa Aparţine tribunalului sau curţii de apel (vezi competenţa materială) în raza cărora domiciliază reclamantul. Hotărârea Se redactează în 5 zile de la pronunţare. Reclamantul e obligat să ataşeze şi răspunsul negativ al organului superior sau copia plângerii petentului nesoluţionată de acest organ. 127 . conducătorul organului administrativ pârât poate primi o daună judiciară cominatorie pe zi de întârziere. Dacă nu s-au cerut despăgubiri prin acţiune. Procedura de judecată Cererea se timbrează cu o taxă fixă pentru litigii nepatrimoniale. Procedura prealabilă e obligatorie. se fixează termenul cu citarea părţilor. Acţiunea se poate îndrepta şi împotriva funcţionarului direct vinovat alături de organul administrativ pentru a-i fi opozabilă hotărârea şi pentru a fi eventual obligat în solidaritate cu organul administrativ. ele pot fi cerute printro acţiune separată promovată în termenul de prescripţie. Legea împiedică orice plângere de contencios administrativ după trecerea a 1 an de la emiterea actului administrativ nelegal.

Hotărârea se atacă cu RECURS în termen de 15 zile de la comunicare. Anumite acte juridice de dr intrenaţional privat ori acte de stare civilă ale persoanelor străine rezidente într-o anumită ţară se pot întocmi de personalul diplomatic/consular al ţării de cetăţenie. notarul pune o rezoluţie cu data certă. va stabili termenul până la care se va emite acest act şi coordonatele (elemente obligatorii) actului. Recursul se judecă de urgenţă iar în cazul admiterii lui se casează hotărârea dată de prima instanţă. după care 128 . Anumite acte juridice pot fi încheiate sau doar autentificate şi de secretarii consiliilor locale.c. Notarul e obligat să păstreze secretul profesional. Dacă nu se fixează termen. Despoziţiile Legii 29/90se completează cu dispoziţiile de drept comun ale C. curţile de apel au secţii de contencios. se judecă fondul procesului de instanţa de recurs. Actele întocmite de notar se eliberează la cerere părţilor/reprezentantului acestora / altor persoane cu interes legitim dovedit. prin acţiune separată petentul va putea cere daune cominatorii şi despăgubiri de întârziere de la conducătorul organului administrativ. organul administrativ e obligat să emită actul în maximum 30 de zile de la pronunţarea hotărârii. În general se desfăşoară în sediile birourilor notarilor publici şi se realizează de către notarii publici autorizaţi în exerciţiul funcţiunii. caz în care hotărârea îi e opozabilă. Dacă organul administrativ refuză să se conformeze. Conducătorul organului administrativ astfel obligat va putea deschide împotriva funcţionarului vinovat o acţiune în regres dacă acesta nu a fost chemat în proces. grup numeros de persoane (ex: contractul colectiv de muncă). Există incompatibilitate între notar şi interesul lui personal şi direct în întocmirea actului respectiv sau al rudelor/afinilor până la gradul IV. Proceduri notariale Aceste proceduri exced procesului civil şi în general nu au caracter contencios. Activitatea se desfăşoară la sediul acestor birouri sau în afara lor numai pentru: caz de boală. p . chiar fără citarea părţilor. Dacă instanţa obligă pârâtul să emită actul refuzat. Notarul trebuie să aibă rol activ: să dea explicaţii părţilor asupra efectelor raporturilor juridice invocate de ele să facă o încadrare în drept corectă a raporturilor juridice rezultate din discuţia cu părţile cuprinsul actului întocmit să fie conform cu vionţa reală (internă) a părţilor să vegheze la respectarea normelor imperative legale Notarul e obligat să se conformeze hotărârii judecătoreşti ce-l obligă să întocmească anumite acte juridice. La primirea cererilor/actelor pentru autentificare. Dispoziţii comune asupra actelor notariale Ele trebuie să respecte competenţa teritorială a birourilor notarilor publici respectiv a camerelor notariale judeţene. Această cerere se poate soluţiona şi în camera de consiliu. Tribunalele.

Actul se întocmeşte în mai multe exemplare: 1 pentru biroul notarului. Aceste date se consemnează în procesul-verbal ce cuprinde şi o evaluare provizorie. constatarea luării consimţământului. lipsa acestei menţiuni duce la nulitatea actului. Consimţământul se ia verbal cu excepţia surdo-muţilor pentru care se consemnează în scris sau prin interpret. Autentificarea înscrisurilor După identificarea părţilor. notarul poate lăsa moştenitorilor bani pentru înmormântare. Orice act notarial poate fi atacat/anulat în justiţie. Consimţământul se ia concomitent părţilor. încheiere atacabilă în justiţie. sau pentru cheltuielile de conservare şi administrare. Încheierea de autentificare a actelor cuprinde: data. Dacă actul solicitat nu se poate întocmi. Procedura succesorală notarială E de competenţa birourilor notariale publice de pe raza ultimului domiciliu al defunctului sau de pe raza situării bunurilor principale dacă autorul a decedat în străinătate. Această activitate se consemnează printr-o încheiere din care rezultă identitatea părţilor. taxa de timbru plătită şi cuprinde semnătura şi ştampila acestuia. Notarul ridică testamentele găsite iar valorile (bani. Dacă instanţa admite o asemenea cerere. notarul le citeşte actul şi le întreabă pe părţi dacă conţinutul actului corespunde voinţei lor. Se desfăşoară în 2 etape: 1) Notarul ia măsuri de conservare şi inventariere a bunurilor succesorale şi face demersuri pentru a afla care sunt moştenitorii. Dacă o parte nu poate semna din motive întemeiate. Partea poate fi reprezentată prin procurator cu o procură autentificată şi specială. notarul emite o încheiere de respingere a cererii. bijuterii) se pot depozita la bancă. Actele se întocmesc în lima română sau într-o limbă străină prin redactarea/traducerea de către traducători autorizaţi. Moştenitorii nemulţumiţi pot face plângere la instanţă pentru scoaterea anumitor bunuri din inventar. notarul va face menţiune specială în acest sens arătând în concret motivul acestei imposibilităţi. că părţile au semnat în faţa notarului sau menţiunea imposibilităţii de semnare şi motivul acesteia.redactează actul la cererea celor interesaţi. Notarul poate rectifica erorile materiale printr-o încheiere separată. Semnătura notarului şi a părţilor reprezintă dovada valabilităţii consimţământului. Actul se redactează de notar şi se semnează de părţi după ce li s-a luat consimţământul. numele părţilor şi reprezentantului acestora. câte 1 pentru fiecare parte. prin hotărâre obligă notarul să întocmească actul solicitat. 129 . Bunurile succesorale inventariate rămân în custodia moştenitorilor şi la nevoie se sigilează. Din aceste valori. sumele corespunzătoare pentru persoanele întreţinute de defunct sau pentru plata angajaţilor acestora. Aceste măsuri se comunică tuturor moştenitorilor. Retragerea consimţământului de către o parte e posibilă numai până la autentificare şi cu acordul celeilalte părţi.

dar trebuie să consemneze declaraţiile exprese de renunţare la succesiune (nu şi renunţarea tacită). Dacă moştenitorii se înţeleg asupra calităţii lor. Dacă moştenitorii nu se înţeleg. succesorii vor plăti o taxă de timbru stabilită de notar.2) notarul stabileşte drepturile succesorale şi eliberează certificat de moştenitor. Arbitrajul 130 . ei vor semna certificatul de moştenitor făcând o recunoaştere autentică opozabilă între ei. Părţile pot cere stabilirea drepturilor lor succesorale direct intsanţei de judecată prin acţiune de partaj succesoral sau de constatare a calităţii succesorale. dar constituie probă opozabilă între moştenitori. Această procedură notarială succesorală nu e obligatorie. Conform hotărârii. certificatul de moştenitor nu se pronunţă asupra acceptării. urmând ca dreptul lor să se stabilească prin hotărâre judecătorească. Certificatul de moştenitor nu e titlu de proprietate. Acţiunea în anularea certificatul de moştenitor se prescrie în 3 ani de la data când s-a luat cunoştinţă de existenţa lui. notarul le deschide înştiinţând legatarul. dacă certificatul s-a pronunţat asupra ei Notarul nu poate anula propriul certificat din proprie iniţiativă. se emite certificat de vacanţă succesorală. Problemele litigioase (motivele anulării certificatului de moştenitor) pot fi: calitatea de moştenitor cota succesorală cuvenită componenţa masei partajabile opţiunea succesorală. Dacă se constată de notar că nu există moştenitori legali până la gradul IV. Dacă există testamente. ei vor fi îndrumaţi să deschidă acţiune în justiţie. În principiu. Fiecare succesor va primi un exemplar din certificatl de moştenitor. irevocabilă. şi anume o recunoaştere autentică. cu declaraţia moştenitorilor sau cu martorii. a cotelor lor şi a masei partajabile. Se stabileşte componenţa masei partajabile cu acte de proprietate. Se stabilesc dreptul şi cotele succesorale pentru moştenitorii acceptanţi. ci facultativă. notarul mai poate fi obligat să elibereze un alt certificat de moştenitor. Se fixează termen pentru dezbaterea succesorală şi se citează moştenitorii legali şi testamentari. Orice probleme litigioase referitoare la certificatul de moştenitor omis pot fi soluţionate prin cerere în anularea certificatului de moştenitor făcută de orice parte interesată la instanţa competentă. Aceştia vor fi identificaţi după actele lor de stare civilă. dar e obligat să o facă conform unei hotărâri judecătoreşti. Dacă sunt omise anumite bunuri succesoarle se poate cere suplimentarea certificatului de moştenitor urmând aceeaşi procedură. Pentru eliberarea certificatului de moştenitor.

cheltuileile pentru administrarea probelor. Procedura specială a arbitrajului se completează cu normele procedurale generale (cu dreptul comun). Asrbitrul e recuzabil sau incompatibil. competenţa de soluţionare a litigiului aparţine instanţei arbitrale. înlocuirea. falsuri. telegrame. dosarul păstrându-se în arhiva instanţei. revocarea articolelor se stabileşte prin convenţie. nu celei judecătoreşti. pentru deplasări şi pentru onorariile experţilor reprezintă cheltuielile arbitrale ce se suportă de către partea care pierde. orice mijloace ce permit dovedirea primirii actului. Totuşi. Hotărârea arbitrală Are aceeaşi structură ca hotărârea judecătorească. cauza va fi preluată de instanţa judecătorească superioară celei angajate în conflict.Este o procedură paralelă cu procedura instanţei judecătoreşti. Prin ea părţile stabilesc ca litigiul lor să fie judecat de arbitri numiţi de ele sau de arbitri care vor putea fi numiţi prin criterii stabilite în convenţie. După 20 de zile de la comunicare. cu excepţia acelora pentru care legea nu permite tranzacţia. termenul ei poate fi prelungit numai cu acordul părţilor. Poate fi anulată la cerer pentru următoarele motive: 131 . se comunică părţilor. Onorariile arbitrilor se stabilesc prin hotărâre arbitrală.la fel ca judecătorul. Aspecte procesuale tipice Comunicarea actelor procedurale se face prin scrisori recomandate. Arbitrii răspund pentru prejudiciul pe care îl produc din vina lor prin neparticiparea la judecată sau prin întârzierea pronunţării hotărârii. În caz de conflict între părţi cu privire la numirea lor va fi sesizată instanţa de judecată ce ar fi competentă să soluţioneze litigiul. lor este impar şi se stabileşte prin convenţie. indiferent de profesie. Are o bază convenţională. Arbitrii pot fi orice persoane fizice de cetăţenie română cu capacitate deplină de exerciţiu. Onorariile arbitrare. instanţa judecătorească va prelua judecarea cauzei când: convenţia arbitrală este nulă absolut procedura arbitrală nu poate opera din vina pârâtului pârâtul îşi întemeiază apărările pe fond fără a invoca acea convenţie arbitrală În cazul conflictului de competenţă între instanţa arbitrală şi cea judecătorească. Prin convenţie. putând substitui instanţele pe baza convenţiei părţilor litigante. Arbitrul trebuie să accepte numirea. dosarul împreună cu dovezile de comunicare a hotărârii se depune la instanţa judecătorească ce ar fi fost competentă să judece cauza. Hotărârea trebuie pronunţată în maximum 5 luni de la data sesizării. convenţia care reglementează norme de procedură cu caracter dispozitiv. Nr. Convenţia arbitrală Are formă scrisă sub sancţiunea nulităţii. Numirea. instanţă ce se va pronunţa prin încheiere în maxim 10 zile. Orice clauze contrare sunt nule.

Acesta procedura priveste doar litigiile patrimoniale.G. Instanţa dacă admite cererea de anulare va anula hotărârea arbitrală şi va judeca ea însăşi pe fond litigiul.p. Daca rezultatul negocieriilor este pozitiv.a. În acest fel. Se asteapta cel putin 15 zile dupa comunicarea acestor notificari. la cerere. Executarea silită Hotărârea arbitrală. respectivul proces-verbal se redacteaza in 2 exemplare. propune un termen pentru conciliere. hotărârea s-a pronunţat în lipsa uneia din părţi necitate legal g. Scopul acestei proceduri prealabile este de a obtine o solutie amiabila fara proces in timp 132 . Rezultatele concilierii vor fi cuprinse in procesul-verbal in care se consemneaza pozitia fiecarei parti. hotărârea arbitrală devine titlu executoriu ca şi o hotărâre judecătorească şi va putea fi executatăsilit de executori judecătoreşti. termenul acestora si actele doveditoare. 1) Consta in convocarea paratului de catre reclamant in orice mod. s-au încălcat normele imperative c. Litigiile comune se solutioneaza in 2 etape: 1) Concilierea prealabila-obligatorie. Curs 17 Procedura solutionarii litigiilor comerciale Este reglementata de O. hotărârea se pronunţă pentru lucruri necerute e. reclamantul va atasa dovada notificatoare la actiune. 720 alin 1-720 alin 2 C. hotărârea s-a pronunţat după împlinirea termenului convenit f. litigiul nu era susceptibil de arbitraj b. 128/2000 prin care se modifica art. 2) Judecarea propriu-zisa a litigiilor comerciale. va putea să fie învestită cu formulă executorie de instanţa judecătorească normal competentă cu rezolvarea pricinii.c. prin care reclamantul comunica paratului pretentiile lui. urmându-se procedura de executare din dreptul comun. Daca paratul accepta pretentiile reclamantului din notificare sau daca accepta doar negocieri. cate unul pentru fiecare parte si va reprezenta temeiul conventional in baza caruia se vor face platile. tribunalul arbitral a funcţionat fără o convenţie arbitrală valabilă Competenţa soluţionării cererii de anulare a hotărârilor arbitrale aparţine instanţei de judecată competente în mod normal cu soluţionarea pricinii. Daca negocierile duc la un rezultat negativ sau paratul refuza negocierile. dupa trecerea a cel putin 60 de zile de la notificare. hotărârea cuprinde despoziţii contradictorii ce nu pot fi executate d.

scurt si fara plata taxelor de timbru. Pentru observarea ac. valorii cererii. motivele de fapt si de drept. judecatorul de serviciu poate cere reclamantului sa depuna si alte acte care nu au fost comunicate cu ocazia concilierii partilor. de regula si aplicarea stampilei. term. obiectul si valoarea cererii si modul de calcul prin care s-a ajuns la ob. comunicandu-i si obligativitatea depunerii intampinarii in termen de 5 zile inainte de prima infatisare. Paratul va fi citat cu o copie dupa cerere. cereri ale partilor se pot da termene scurte in continuare fara citare. ea se va concretiza intr-o hotarare irevocabila si executorie. jur. exigibile constand intr-o suma de bani. statut. reclamantul va sesiza instanta de judecata.. rezultate din contract. folosindu-se instit. Procedura somatiei de plata (O. 720 alin 18 C. chiar de 1 zi. sediul persoanei juridice. contul bancar. Cererea de chemare in judecata va cuprinde: denumirea. Reclamantul poate depune intampinare la cererea reconventionala a paratului pana la termenul urmator. Sanctiunea nerecurgerii la aceasta procedura este inadmisibilitatea actiunii reclamantului. 18 care modifica art. in cunostiinta care evita citarea.G. regulament sau orice inscris semnat de partile rap. eficiente care sa permita comfirmarea primirii acestor acte. codul fiscal. jur. lichide..p. Daca acesta intelegere se realizeaza.G. plati care privesc executarea unor servicii. Judecatorul va depune staruinta pentru a realiza intelegerea partilor totala sau partiala. indicandu-se si inscrisurile corespunzatoare modului de calcul. se declanseaza la cererea creditorului pentru a obtine plata voluntara/silita a creantelor lui certe. Actele de procedura se comunica prin mijloace urgente. Cu apel prin O. Hotararile de fond sunt atacabile cu apel si recurs. sau de 3 zile in cazuri urgente. Partile pot fi reprezentate in proces de reprezentanti alesi (avocat) sau de experti/specialisti pe probleme tehnice/economice. 133 . lucrari sau orice alte prestatii. La primirea cererii. 5/2001) Aceasta proced. art. Judecarea se face de urgenta. 58/2003. Termenle sunt scurte. Se anexeaza si copia inscrisului pe care-si bazeaza cerea reclamanul si obligatoriu procesul-verbal din care rezulta incercarea de conciliere. precizarea dovezilor. Paratul poate face cerere reconventionala fara a trebui sa efectueze alta procedura de conciliere in raport de propriile pretentii. Partile sunt obligate sa depuna la dosar foarte repede dovezile constand in inscrisuri sau raspuns la interogatoriu. dovada calitatii de reprezentant. 2) In situatia refuzului/nereusitei negocierilor.c. cu precadere. semnatura reprezentantului pers. Hotararile definitive in acest mod constituie titlu execuor care pot declansa executarea silita fara alte formalitati.

Daca paratul plateste voluntar sau partile ajung la o intelegere privind cuantumul si termenul platii. solutia e irevocabila putand fi atacata numai ci actiune in anulare in 30 de zile de la comunicare. Aceasta cerere. dar si restabilirea ordinei de drepturi incalcate. iar in materie comerciala la tribunal. In acesta situatie. in materie civila se depune la judecatorie. constrange pe debitorul care i-a incalcat dreptul. judecatorul va intra in examinarea de fond in baza actelor depuse si a explicatiei partilor. titularul unui drept sub.Suma ce reprezinta obligatia de plata se actualizeaza in raport de rata inflatiei la data platii efective aplicandu-se si dobanzile si penalitatile legalale. recunoscut printr-un titlu executoriu. Debitorului i se vor comunica alaturi de ordonanta si cererea plus actele prezentate de reclamant. Daca partile nu se inteleg si paratul refuza plata voluntara. La cerere se anexeaza obligatoriu inscrisul cu care se dovedeste temeinicia creantei. reclamantul are la indemana actiunea de drept comun. debitorul nu poate contesta solutia decat prin contestatie la executare. Atunci cand se citeaza partile se cer explicatii si lamuriri asupra temeiurilor obligatiilor invocate si se depune staruinta pentru realizarea unei plati voluntare. este faza finala si distincta a procesului civil. asigurandu-i-se astfel respectarea dreptului individual. Daca ordonanta nu e atacata sau actiunea in anulare a fost respinsa. In aceasta etapa judecatorul va putea emite ordonanta ce va contine somatia de plata catre creditor precum si termenul de plata ce nu va fi mai mic de 10 zile si mai mare de 30 de zile. actiune ce are ca scop retractarea ordonantei si rejudecarea pricinii. 134 . Judecatorul examineaza cererea si inscrisurile anexate cu sau fara citarea paratului dupa aprecierea lui. sau realizeaza dreptului in concret. Este transpunerea in viata a unei hotararii judecatoresti. Intalegerea partilor asupra platii constituie titlu executoriu. Aceasta ordonanta se comunica partilor prin inscris recomandata cu confirmare de primire. Judecatorul va putea stabili si un alt termen in baza intelegerii partilor. dar o asemenea ordonanta va putea fi investita de creditor cu formula executorie si pusa in executare silita fara a fi necesara judecarea pricinii dupa dreptul comun. Executarea silita Este procedura legala prin mijlocirea careia. Trasaturi caracteristice 1) se intinde numai asupra bunurilor debitorului (relativitatea efectelor titlului executoriu). judecatorul va pronunta o incheiere irevocabila prin care va inchide dosarul. cu ajutorul organelor competente sa execute prestatia specificata in titlu. Daca prin ordonanta se respinge cererea creditorului. Daca prin ordonanta se admite cererea si aceasta solutie este irevocabila.

sa formuleze cereri pentru apararea drepturilor si intereselor lor legitime. exercita drepturi si obligatii.pe langa debitor mai pot fi urmariti: mostenitorul debitorului urmarit. mixta. specifice cu buna credinta evitand abuzuri de dr. urmaritor si debitorul urmarit. prin folosirea excesiva si denaturata a acestor drepturi. Ac. organul de executare. alte persoane sau alte organe. sa ceara restituirea cheltuielilor de executare. instanta din oficiu numai in proprirea in executarea pensiei minorilor. in nume propriu. procuror. de creditorii creditorului (art 974 cod civil) actiune oblica. in materia executarii. instanta jud. Sediul materiei Art. In coparticipatia procesului intra: creditorii chirografari. 2) instanta are 2 atributii majore in executarea silita: 135 . . creditorii privilegiati si cei ipotecari. Drepturile si obligatiile partilor in raporturile de executare silita Drepturi: obligatii: sa foloseasca dr. pasiva. sa ia cunostiinta de toate actele dosarului de executare. solicitandu-se anularea formelor executate. debitorul sa suporte cheltuielile de executare. 372-580 C. este posibila si poate fi activa. Exceptional. debitorul sa nu se opuna executarii si sa nu instraineze bunurile urmarite. aceste drepturi si obligatii pot fi exercitate si prin intermediari. personal. 1) Partile sunt: creditor. Coparticiparea proc. (drept comun in acesta materie) Participantii la executarea silita partile. garantii debitorului. Daca aceasta lipsa de calitate nu a fost observata in timp executoriu in baza ei se poate formula contestatie la executare pana la finalizarea acesteia.. proc. sa participe personal/ prin reprezentant la actele de executare.p. Lipsa calitatii legale a oricarei parti duce la respingerea cererii de executare.c. Sunt 2 ipoteze in care exista aceste exceptii: pornirea executarii silite poate fi exercitat in locul creditorului de alte persoane: mostenitori/succesori cu titlu particular ai creditorului.2) este caracterizata de grija de a nu fi impovarat excesiv debitorul (care poate beneficia de inlesniri de plata sau de cote urmaribile). de reg.

Dupa competenta lor materiala. administrativ. penale din care ei executa doar latura civila. In reglementarea actuala executorii judecatoresti au competenta si raspundere mai mare. detentorul precar al bunurilor sechestrate. trebuie sa aiba un rol activ in redactarea actelor proced. creditorii partilor. instanta controleaza toate actele de executare. Instanta sesizata cu cererea de investire verifica daca hotararea ce urmeaza a 136 . Poate fi delegata executarea de la un birou de pe o anumita raza teritoriala catre alt birou de pe alta raza. respectiv daca sesizarea a fost legala. familial) precum si hotararile arbitrale. daca a fost emis de organele competente si daca poate fi executat prin biroul de executori judecatoresti. Executorii judecatoresti sunt confirmati de Ministerul de Justitie in baza unui examen organizat de acesta. Obligatiile executorilor actioneaza numai daca executarea a fost aprobata prin ordinul instantei. Investirea se face la cererea creditorului la care se ataseaza copia legalizata a hot. In general. executionale. sa dea explicatie partilor si sa adopte masuri de executare specifice fiecarui caz. Constituirea titlului executoriu se face in mai multe feluri: a) hotararile de orice fel definitive (civil. Alte organe pot fi: organele de politie care la solicitarea executorului vin in sprijinul acestuia asigurand executarea in cazul opunerii debitorului. Existenta titlului executoriu este o conditie indispensabila pornirii executarii silite. penal. Competenta teritoriala se raporteaza la raza instantei de care ei apartin. - sa rezolve problemele litigioase aparute in cursul executarii prin solurionarea contestatiei la executare. definitive. Birourile de executori judecatoresti au competenta materiala si teritoriala. 4) alte persoane pot fi: cei lezati/ vatamati prin executare si care nu sunt parti in litigiu. Investirea cu formula executorie a acestor hotarari este de competenta instantei ce a solutionat fondul. tertul poprit. 3) organele de executare sunt reprezentate de birourile de executori judecatoresti care actieaza pe langa instanta.- sa incuviinteze executarea silita (o face judecatoria care a solutionat pe fond cauza) la cererea creditorului. executorii pot face executarea silita asupra tuturor hotararilor judecatoresti definitive civile. Executorii pot face executarea silita si asupra altor titluri executorii decat hotararilor judecatoresti (ex: cambie) mai putin cele date de lege in competenta speciala. Exceptional instanta va ordona din oficiu executarea numai pentru poprirea pensiei alimentare a minorilor. verifica daca titlul a fost investit cu formula executorie. Titlurile executorii Sunt in principiu hotaririle judecatoresti definitive investite cu formula executorie si in plus orice alte acte jurisdictionale carora legea le atribuie caracter executional.

instanta pronunta o incheiere in camera de consiliu. : sa cuprinda numele si domiciliul creditorului si debitorului. daca a fost depusa in copie legalizata si daca executarea nu s-a prescris. hotararea sa fie investita cu formula executorie. Executarea inceputa fara titlu executor este o executare nula.fi executata a ramas definitiva. sa precizeze obiectul executarii si forma de executare aleasa. daca creditorul are calitate legala. creanta sa fie certa (fara obiectiuni posibile). sa se raporteze la titlul executoriu ce va fi anexat cererii.c). lichid. proc.si prin care s-au stabilit amenzi judiciare sau despagubiri pentru exercitare abuziva a dr. exigibila. sa faca dovada refuzului debitorului de a executa voluntar. Cererea se solutioneaza in camera de consiliu in baza cererii si titlului anexat la cerere de creditor. Daca aceste conditii sunt indeplinite. Competenta incuviintarii apartine instantei judecatorsti care a pronuntat solutia de fond si pe raza careia se afla bunurile urmarite. Daca cererea se respinge.p. prin actiune in anulare in justitie. exigibila (ajunsa la scadenta). 373-375 C. lichida. Aceasta cerere trebuie sa intruneasca elementele generale si specifice pentru o cerere proced. 2) hotararea arbitrajului conventional trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii . c) Titluri executorii ce pot fi puse in executare fara a fi investite cu formula executorie: hotarari cu executare provizorie. Separat de dosarul de incuviintare a 137 . Investirea se face fara citarea partilor prin aplicarea formulei executorii pe originalul actului care devine astfel titlu executoriu. cambii si bilete la ordin se investesc cu forma executorie de birourile notarilor publici la cererea creditorului. Notarul va verifica daca actul e autentificat. 3) titlurile executorii notariale sunt supuse controlului jud. daca creanta e certa. Hotararea astfel investita cu forma executorie se preda creditorului la cererea lui pe baza de semnatura. Titluri executorii valabile intre persoane fizice 1) hot. b) Inscrisurile autentice.. creditorul poate face plangeri la instanta de judecata. hotararea sa fi ramas definitiviva. dispunand investirea cu formula executorie (aplicarea pe hotarare a parafei ce contine formula executorie prevazuta in lege cu semnatura si ştampila). incheieri judecatoresti pronuntate in cursul proc. jud. lichida. O asemenea hotarare devine titlu executoriu in temeiul caruia creditorul poate cere executare silita. exigibil al creantei. sa mentioneze caracterul cert.pentru a deveni titluri executorii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa stabileasca pretentiile civile suscepltibile de a fi executate. Formalitatiile prevazute de lege pentru pornirea executarii silite 1) cererea pentru incuviintarea executarii (art.

comandamentul. Termenele somatiei sunt de 1 zi pentru executarea bunurilor mobile. data intocmirii procesului verbal si numarul dosarului de executare. In reglemantarea in vigoare. ştampila biroului de executare judecatoreasca. 2 zile pentru fructele neculese sau prinse in radacini. masurile luate de executor sau constatarile acestuia. Toate aceste termene se calculeaza pe zile libere. a refuzului de a semna sau a motivului de impiedicare de a semna. iar in caz contrar. Judecat. 138 . avertizat ca va suporta riscurile executarii silite. alte mentiuni cerute de lege in functie de speta sau considerate necesare de executor. numele si calitatea celui care incheie procesul-verbal. titlul executoriu. 10 zile pentru executarea obligatiei de a face/a nu face. instantei pentru dosarul de incuviintare. executarea continuand. isi va forma dosarul lui destinat incheind procese-verbale pentru toate actele de executare facute. fiind invitat sa isi achite obligatiile. iar un exemplar ramane la dosarul executorului. 5 zile pentru predarea bunurilor imobile.act proced. Daca titlul unui creditor se executa fata de mai multi debitori. nu stopeaza executarea in favoarea celorlalti cocreditori. semnatura executorului si daca e cazul a partilor interesate sau a martorilor asistenti. Somatia. 2) actele de incunostiintare a debitorului asupra executarii incepute: somatia. Aceste procese-verbale ale executorului pentru a fi valabile trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente: denumirea si sediul biroului de executare. Desistarea unui cocreditor dupa grevarea conexarii. numarul de exemplare si persoanele carora li s-a inmanat cate un exemplar. Executarea este nula daca s-a facut fara instiintarea debitorului. ora actului de executare. consemnarea obiectivelor/explicatiilor partilor.executarii (apartine instantei) si execut. Aceste acte de executare se comunica partilor. La somatie se ataseaza copia titlului executor. numele si domiciliul partilor. locul. consemnarea absentei/prezentei partilor. se formeaza mai multe dosare de executare ce pot fi conexate in jurul dosarului cel mai vechi. in materia executarii silite mobiliare prin care e instiintat debitorul ca va incepe executarea. emis de execut. jud. 15 zile pentru urmarirea silita a imobilului. somatia se foloseste si in executarea imobiliara. Aceasta obligatie este imperativa si partile nu pot deroga de la ea. data.

In principiu.Daca exista mai multe forme de executare incepute de creditor. Prescriptia: Termenul general de prescriptie este de 3 ani. executarea inceputa in zi de lucru poate fi continuata in zilele libere. Transcrierea comandamentului are ca efect intreruperea prescriptiei executarii. Ora 18:00 poate fi depasita daca executarea a inceput mai inainte si trebuie continuata. Suspendarea si intreruperea cursului prescriptiei executorii Suspendarea-oprirea temporara a curgerii termenului pe durata existentei cauzei de suspendare si reluarea acestui termen ce va continua sa se deruleze pentru diferenta ramasa dupa incetarea cauzei de suspendare. Se comunica debitorului cu 5 pana la 10 zile inainte de pornirea executarii pentru forma executarii directe si cu 30-60 de zile inainte de pornirea executarii pentru forma de executare indirecta (scoaterea la vanzare). Cererea de repunere pe rol se face in maximum 15 zike de la incetarea piedicilor creditorului. 3) Timpul in care poate fi efectuata executarea: este intervalul intre 8:00-18:00 in zilele de lucru. de la ramanerea definitiva a hotararii ce se va transforma in titlu executoriu. Prescriptia executarii silite si perimarea acesteia Scopul acestei institutii este de a limita in timp durata executarii silite. Termenul incepe sa curga: Termenul se implineste in ultima zi la ora 24:00. cu aprobarea presedintelui instantei poate fi facuta in zilele libere. 139 . iar daca ultima zi este zi libera. Comandamentul se practica numai in materia executarii imobiliare. Termenul pentru instiinatrea debitorului se va raporta si succesorilor acestuia. Calculul termenului se face pe zile libere. fiind vorba de o nulitate relativa. termenul se proroga in urmatoarea zi lucratoare. In cazuri urgente. 5 ani pentru executarea creantelor bugetare. Sunt posibile executarile silite si fara somatie EX: ordonanta presedintiala. de la pronuntarea hotararii cu executare vremelnica (ordonanta presedintiala). Lipsa sau beregularitatea somatiei pot duce la anularea executarii incepute. exista 2 termene specifice: 10 ani pentru executarea drepturilor reale imobiliare. In cazuri urgente. Atat somatia cat si comandamentul constituie acte incepatoare de executare. suspendarea este independenta de vointa partilor. punerea in intarziere a debitorului si indisponibilizarea bunului urmarit. Repunerea in termen poate fi dispusa numai de instanta si numai pentru motive temeinice pe care institutia le apreciaza in sensul impiedicarii cererii executarii in termen legal. se emit maimulte somatii cu termen specific formei respective.

Executarea voluntara dupa implinirea termenului de prescriptie e considerata o executare valabila. chiar si la un organ necompetent. constatarea perimarii se face la cererea partii ineresate (debitorul) sau din oficiu. Particularitati: lipsa de staruinta. Daca cererea de executare silita priveste o executare prescrisa. pe data trimiterii spre executare a titlului executoriu. respectiv neefectuarea unor acte de executare in cele 6 luni sa se datoreze neglizentei creditorului. restransa nu au asigurate reprezentarea si ocrotirea legala. termenul opereaza de drept. Intreruperea prescriptiei executarii reprezinta o manifestare de vointa a partii care face sa inceteze prescriptia urmand ca dupa incetarea cauzei de incetare. dupa implinirea termenului de perimare. aceasta cerere nu i se da curs. suspendarea va persista pe perioada in care creditorul e militar in termen. pe data depunerii cererii de reluare a executarii. Efectele perimarii: 140 . de instanta. Cazuri speciale de suspendare: executarea este suspendata atunci cand e dispusa prin hotarare judecatoreasca sau prin lege. Perimarea actelor de executare Este sanctiunea procedurala pentru partea ce nu a depus staruintain solutionarea cererii lui de executare. iar armata e pe picior de razboi. pr timpul cat debitorul isi sustrage veniturile/bunurile de la executarea silita. pe data depunerii cererii de executare si a titlului anexat. In aceasta materie perimarea greveaza de drepturi. termenul de prescriptie sa fie reluat de la zero. Termenul de perimare este de 6 luni de la ultimul act de executare. Cazuri de intrerupere a prescriptiei. Efectele prescriptiei Conduc la stingerea posibilitatii de a executa silit un titlu executoriu. suspendarea va persista pe perioada in care intre persoana ocrotita in calitate de creditor si reprezentantul ei legal in calitate de debitor nu au fost date si aprobate socotelile. creditorul poate cere o noua executare daca termenul de prescriptie nu s-a implinit. indeplinirea voluntara de catre debitor a obligatiei de plata sau indeplinirea unui act procedural prin care recunoaste in orice mod existenta creantei. Suspendarea persista pe perioada in care persoana cu capacitate de exerc.Cazuri generale de suspendare: existenta unei piedici in executare determinata de forta majora.

creante din intretinere. animalele. concreta a obligatiei de drept civil substantial in sensul de a da. ajutor medical sau social.c) 141 . echipamentul si uniformele ofiterilor. nu face ceva. pentru sarcina si leuze pentru ingrijirea copilului bolnav de pana la 2 ani. Principiul este ca intregul patrimoniu al debitorului poate fi urmarit formand gajul general al creditorilor chirografari. masinile si cartile necesare pentru exercitarea profesiei debitorului. Daca la acest principiu exista exceptii legale.- stergerea executarii incepute si a tuturor actelor de executare intocmite. Formele executarii silite (art 411-451 C. compensatii pentru desfacerea nelegitima a contractului de munca.pana la 1/3 pentru acoperirea prejudiciilor cauzate statului. chirie. uneltele. un numar redus de animale de munca la adresa debitorului si nutretul necesar pe o luna. icoanele si portretele de familie (nu de mare valoare). ajutoarele banesti pentru incapacitatea temporara de munca. bursele de studiu. bunurile comune ale sotilor dupa partaj in ceea ce priveste datoriile personale ale sotilor. face. Pana la jumatate din aceste drepturi pot fi urmarite pentru executarea unei obligatii de intretinere sau pentru plata despagubirilor cauzate de decesul/vatamarea autorului intretinerii. bunurile comune ale sotilor fara partaj pentru datoriile comune ale sotilor. creanta executabila sa decurga din pensie de intretinere. Obiectul executarii silite Inseamna realizarea efectiva. Perimarea nu e aplicabila in 2 situatii: asupra masurilor asiguratorii adoptate cu caracter de conservare. ingrasamintele necesare pentru cultura pamantului. armele. hainele necesare pentru nevoile lui curente. semintele. Bunuri si venituri ale debitorului care pot fi urmarite doar partial sau esalonat: salariul. hrana pe 3 luni necesar debitorului si familia lui. obiectul executarii se raporteaza la bunurile si veniturile debitorului asupra carora poate purta executarea. pensiile de intretinere si rentele viagere. Din punct de vedere procesual. Exceptii: bunuri si venituri ale debitorului exceptate total si neconditionat de la executarea silita: lucruri necesare pentru culeatul debitorului si familiei lui. bunuri si venituri care pot fi urmarite conditionat daca: debitorul sa nu ai aiba alte bunuri urmaribile. alte drepturi banesti. pana 1/5 pentru acoperirea celorlalte datorii. creante imobiliareprivilegiate. ex: uneltele.p. respectiv unele categorii de bunuri care nu pot fi urmarite deloc sau doar partial pentru a proteja pe debitor si familia acestuia si pentru a face executarea suportabila. cand executarea se face din oficiu.

6) Predarea (valorificarea)/silita a bunurilor mobile/imobile ale debitorului. 5) Urmarirea bunurilor mobile detinute de terti (detentori precari). 142 . 2) Urmarirea sumelor de bani ale debitorului aflate in posesia tertilor. 4) Urmarirea veniturilor bunurilor imobile. 3) Urmarirea fructelor prinse in radacini.1) Urmarirea bunurilor imobile aflate in posesia debitorului. executarea silita indirecata. Toate aceste forme se grupeaza in 2 mari categorii care le includ: executarea silita directa.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful