P. 1
Curs de Drept Procesual Civil

Curs de Drept Procesual Civil

|Views: 337|Likes:
Published by onlyone_unik

More info:

Published by: onlyone_unik on Feb 21, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/06/2014

pdf

text

original

DREPT PROCESUAL CIVIL PARTEA GENERALA

Notiunea si sistemul procesului civil si al dreptului procesual civil

1.Consideratii generale asupra justitiei, a sarcinilor ei si asupra procesului civil Procesul civil este mijlocul de realizare a justitiei. Justitia cunoaste 2 acceptiuni, conform carora ea desemneaza:   sistemul organelor judecatoresti activitatea desfasurata de acestea in forma prevazuta de lege(procedura)

Justitia esta institutia care are sarcina de a da viata si de a aplica in concret normele de drept substantial, norme care asigura derularea relatiilor sociale care le inspira.Justitia presupune si asigurarea executarii hotararii judecatoresti. Procesul civil este activitatea desfasurata de organele jurisdictionale competente, cu participarea partilor interesate, in vederea rezolvarii conflictului de interese aparute in circuitul civil(organul jurisdictional este cel care pronunta o hotarare prin intermediul careia rezolva un litigiu).Activitatea jurisdictionala se refera la organe judecatoresti si organe arbitrale.Aceasta activitate se desfasoara dupa forma prevazuta de lege = procedura.Procesul civil este reglementat de norme juridice cu aspect dinamic si progresiv.El reprezinta functia santionatorie a dreptului civil si realizeaza sarcinile justitiei, si anume:   sarcina educativa sarcina sanctionatorie

2.Actul jurisdictional = actul prin care se infaptuieste justitia si care poate consta intr-o hotarare judecatoreasca sau arbitrala.Actul jurisdictional civil are o serie de caracteristici diferite si chiar opuse acelora ale actului jurisdictional administrativ.Astfel: - actul jurisdictional civil se realizeaza sub forma procesului, a dezbaterilor judiciare atat pe fond, cat si pe forma, in timp ce actul administrativ se realizeaza in mod obligatoriu dupa o anumita forma(procedura) - actul jurisdictional civil se pronunta intr-o speta determinata;el nu creeaza norme de drept, ci le aplica unui caz anume, spre deosebire de actul administrativ, care, in principiu, are caracter generic.
1

- sesizarea organelor competente este si ea diferita: in procesul civil, acest drept apartine partilor interesate, iar in dreptul administrativ ea se poate face si din oficiu (ceea ce se intampla in majoritatea cazurilor) - garantia calitatii actului jurisdictional civil rezulta din independenta si inamovibilitatea judecatorilor, care actioneaza numai in conformitate cu legea, si nu cu indicatii ale anumitor persoane ierarhic superioare din sistem, spre deosebire de actul administrativ, care are caracter de subordonare ierarhica si este cenzurabil de instanta judecatoreasca. - o data emis,actul jurisdictional civil duce la desesizarea instantei, care nu mai poate reveni si reaprecia cele deja constatate(puterea de lucru judecat), in timp ce actul jurisdictional administrativ o data pronuntat este susceptibil de revocare.

3.Definitia procesului civil Procesul civil este activitatea desfasurata de instantele jurisdictionale competente, de birourile executorilor judecatoresti, de parti si alte persoane sau organe care participa la infaptuirea justitiei in pricini civile prin judecarea litigiilor asupra drepturilor civile substantiale si care asigura executarea silita a hotararilor judecatoresti conform legii.Din definitie rezulta ca fazele procesului civil sunt urmatoarele:   judecata executarea hotararii faza prealabila, pregatitoare, scrisa faza judecatii propriu-zise, publice si contradictorii faza pronuntarii si comunicarii hotararii judecatoresti

In faza judecatii, la fiecare instanta (fond, apel, recurs) se intalnesc 3 subetape, si anume:

4.Locul dreptului procesual civil in sistemul dreptului romanesc DREPTUL CONSTITUTIONAL influenteaza dreptul procesual civil in ceea ce priveste: principiile de organizare sociala si judiciara reglementarea organelor judecatoresti ca organe independente in stat competente asigurarea respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale cetatenesti

Dreptul procesual civil fata de DREPTUL CIVIL reprezinta aspectul sanctionator, punand in practica dreptul civil si avand ca sarcina realizarea concreta a acestuia.
2

DREPTUL ADMINISTRATIV se afla in raport de subordonare fata de dreptul procesual civil, care permite controlul justitiei asupra actelor administrative. ORGANIZAREA JUDECATOREASCA reglementeaza organizarea, structura si sarcinile instantelor, de unde rezulta ca organizarea judecatoreasca este strans legata de dreptul procesual civil, care reglementeaza formele in care organele judecatoresti isi desfasoara activitatea.Deci legatura dintre cele 2 este o legatura functie-organ. Instanta judecatoreasca este creata pentru a desfasura activitati procesuale, in timp ce instanta civila este instanta in actiune. DREPTUL PROCESUAL PENAL, asemenea dreptului procesual civil, este o materie tehnica, ce reglementeaza formule de desfasurare a procesului, insa intr-o ramura de drept diferita. Asemanari: majoritatea principiilor fundamentale drepturile si obligatiile partilor administrarea probelor ordinea dezbaterilor deliberarea si pronuntarea hotararilor judecatoresti caile de atac modul de sesizare a instantei: in civil opereaza princ. disponibilitatii, iar in penal princ. oficialitatii executarea hotararii

Deosebiri:

5.Izvoarele dreptului procesual civil roman 1.Constitutia Romaniei 2.Legile organice: Codul de procedura civila adoptat la 1 dec. 1865 de inspiratie franceza si italiana – Codul de procedura civila francez din 1806 si Codul de procedura civila al cantonului Geneva din 1819— si Legea nr.92/ ‘92 de organizare judecatoreasca. 3.Legi ordinare: Legea nr.59/’93 de modificare a C.p.c. 4.Legi speciale: Legea contenciosului administrativ Legea nr.29/’90, Legea nr.18/’91 modif. Prin Legea 167 si Legea nr.1/2000. 5.anumite norme din alte coduri: Codul civil(dispozitii privind sfera probatoriilor), Codul muncii(jurisdictia muncii), Codul familiei(punerea sub interdictie, decaderea din drepturile parintesti). 6.Ordonantele de Guvern simple si de urgenta care reglementeaza de obicei taxele de timbru (O,U.G. nr.58/2003- modifica C.p.c.) 7.Tratatele si conventiil internationale la care Romania este parte.
3

si Legea de organizare judecatoreasca) . aceasta norma(supletiva) protejeaza interesele uneia dintre parti.) . care are facultatea de a renunta la acest privilegiu. 3.legi speciale. cum ar fi nulitatea sau decaderea.p. fie in legea generala) Corelatia intre legea generala si legea speciala e dubla.Jurisprudenta si literatura de specialitate nu reprezinta izvoare de drept(recursul in interesul legii) 6.) 2. nici prin dispozitia instantei.p.Norma dispozitiva poate fi insa inlaturata de parti sau de beneficiarul ei. Regimul normei supletive este o aplicare a principiului disponibilitatii. si C. marcand diferenta dintre cele 2 categorii de norme:  norma imperativa nu poate fi inlaturata(ocolita) nici prin vointa partilor.c. care impun partilor o anumita actiune sau le obliga la o anumita abstentiune. care s eaplica in orice materie si in toate cazurile(C. o astfel de clauza este nula. care suplinesc vointa neexprimata a partilor in actele lor juridice.legi imperative.Astfel:   legea speciala se aplica cu precadere fata de legea generala atunci cand legea speciala tace.legi de organizare judecatoreasca (Legea nr. incalcarea lor atrage sanctiuni civile severe.legi dispozitive sau supletive. plata unei amenzi judiciare(mai putin severa) .p.c.c. se aplica dispozitiile legii generale.permitandu-le clauze dincolo de limitele normei dispozitive. .Pe de alta parte.  aplicarea normelor imperative se poate cere de oricare dintre parti sau de catre instanta din oficiu.Regimul normei imperative este distinct. in timp ce aplicarea normei dispozitive poate fi ceruta numai de catre partea vatamata sau de parte protejata prin acea norma. care reglementeaza anumite materii si deroga de la norma generala(norme speciale se gasesc fie in legi speciale.legi de competenta(C. 4 . . .Impartirea legilor de procedura civila Aceasta impartire se realizeaza prin intermediul a 3 clasificari: 1.c.92/’92) .legi generale.legi de procedura propriu-zisa(C.

urmatoarele aspecte: 7. sanctiunea difera.Astfel.Daca legea noua este mai permisiva. se apeleaza la textul de lege. in timp ce incalcarea normei supletive atrage nulitatea relativa a acestui act. la incalcarea normei imperative. In materie civila. • Aplicarea legilor de procedura civila in spatiu 5 . a caror incalcare atrage nulitatea relativa. sunt de interes general si sanctionate cu nulitate absoluta aspecte precum: structura hotararii judecatoresti obligarea la citarea partilor competenta materiala si unele tipuri de competenta teritoriala ordinea dezbaterilor dreptul de a recuza dreptul de a exercita o cale de atac dreptul de a cre exeutarea dreptul de a recunoaste Sunt norme dispozitive.Astfel. in timp ce incalcarea normei dispozitive poate fi invocata numai in anumite termene prevazute de lege. competenta legii noi se respecta neconditionat.Aplicarea legilor de procedura civila in timp si spatiu • Aplicarea legilor de procedura civila in timp Regula este aplicarea legii de p.Se aplica deci principiul neretroactivitatii legii. In materie de drept al muncii si comercial.  Pentru a stabili cand avem nulitate relativa si cand nulitatea absoluta. si anume: in materia competentei.cand legea noua extinde competentele.Cand legea tace. legea ultraactiveaza numai in 2 cazuri de exceptie. ea se aplica chiar pentru un proces deja pornit. caracterul sanctionator este dictat de interesul general sau special aparat prin norma respectiva. de la intrarea ei in vigoare si pana la abrogarea acesteia. atunci cand noua lege restrange competentele si cu privire la procesele aflate pe rol. daca legea noua este mai restrictiva decat legea veche. sanctiunea este nulitatea absoluta a actului procedural astfel intocmit. va continua sa se aplice legea veche care astfel ultraactiveaza. in materie probatorie. ea se va aplica de indata. incalcarea normei imperative poate fi invocata oricand pe parcursul procesului.c. casarile cu trimitere se vor face la instanta competenta dupa legea veche sub care a inceput procesul.

hot.Aceste principii explica diferite institutii procedurale si le asigura aplicarea.   Alte principii au importanta practica. Unele principii au importanta teoretica. Exista posibilitatea de a se discuta incidenta legii procesual civile straine de asemenea in procesele cu elemente extranee(conform Dreptului international privat). Constitutie 2. Legea de organizare judecatoreasca nr.sa existe un Tratat de Asistenta Juridica intre Romania si statul respectiv.hot.Legile de procedura civila sunt legi teritoriale. pe de o parte. si intre parti si instanta. avand o valoare generica si fiind reglementate de Constitutie. instanta romana verifica 4 conditii: 1. executarea se poate numai printr-o hotarare de incuviintare a executarii hotararii straine pronuntata in prima instanta de tribunal= hotarare de exequatur. Principiile fundamentale ale dreptului procesual civil Dreptul procesual civil e constituit pe baza unor principii(reguli)esentiale care determina structura interna a dreptului procesual civil si in temeiul carora se stabilesc raporturi procesuale intre parti. care se aplica exclusiv pe teritoriul statului care emite legea(legi forii). care poate avea loc si dupa legea locului sau “legea pamantului”(caz in care legea da obiceiului valoarea de izvor de drept) posibilitatea executarii unor hotarari judecatoresti straine pe teritoriul tarii. Principiile fundamentale definesc procesul civil si stabilesc trasaturi caracteristice raportului procesual intre parti pentru intregul sistem procesual. pe de alta parte.   Principiile asigura realizarea celor 2 functii ale procesului civil. straina sa nu incalce ordinea de drept romana 4. ajutand in opera de legiferare. Pentru a admite o astfel de hotarare. straina este definitiva si irevocabila 2. Exista totusi 2 exceptii: administrarea unor anumite probe si discutarea admisibilitatii lor.hot.92/’92 6 . Anumite principii ajuta in activitatea instantelor. (analogia dreptului —interpretarea dreptului prin analogie) Principiile sunt reglementate in 3 acte normative: 1. straina sa fi fost pronuntata de instanta competenta dupa legea lor 3. aplicabile acolo unde legea tace.

Ea garanteaza doar ocuparea functiei de magistrat. prin inamovibilitate si prin existenta controlului ierarhic al hotararilor judecatoresti. Procedura se desfasoara in limba romana.3.In completul de apel apare posibilitatea divergentei de pareri.ei se supun doar legii. pe care il platesc.Judecatorii pot fi sanctionati cu destituirea pentru motive profesionale sau etice si numai de catre Consiliul Superior al Magistraturii. Judecatorul e obligat sa-si exprime opinia la speta (sa se derobeze).In aceste complete de judecata. principiul dreptului la aparare si principiul publicitatii. ca organ superior profesional.Colegialitatea instantei este un principiu aplicabil numai in caile de atac(2 judecatori in apel si 3 judecatori in recurs). fiind la adapost de influente. Codul de Procedura Penala A. Principiile continute in Constitutie si Legea de organizare judecatoreasca 1.justitia trebuie sa fie nepartinitoare si sa se aplice in mod egal pentru toate subiectele de drept ce compar in instanta.Inamovibilitatea judecatorilor este garantia ca judecatorul nu poate fi destituit din functia lui de magistrat pe motive politice sau altele de natura extra-profesionala. hotararea se adopta cu majoritate de opinii. care va determina aparitia completului de divergenta.Independenta judecatorilor.Infaptuirea justitiei in mod egal pentru fiecare parte.Astfel se asigura principiul contradictorialitatii.persoanele – cetateni romani sau straini— care declara ca nu cunosc limba romana au dreptul sa foloseasca un interpret autorizat. 3. tentatii. 6.Ea nu exclude avansari/retrogradari in ierarhia magistraturii. 4. 7 . Realizarea justitiei se face numai prin organele jurisdictionale (in principal prin organele judecatoresti si in secundar prin organele arbitrale) 2. format din cei 2 judecatori initiali si presedintele instantei sau un judecator delegat de acesta. imixtiuni.Aceasta garanteaza independenta judecatorilor. 5.Independenta se coreleaza cu raspunderea lui profesionala si se realizeaza prin secretul deliberarii hotararii.

7. dreptul la aparare semnifica dreptul de a avea un avocat care. Exceptia de la acest principiu o constituie sedinta de judecata secreta. In procesul civil. La prima zi de infatisare. partii nu i se mai citesc lucrarile. sa participe la dezbateri.Principiile continute in Codul de Procedura Civila 8 . care poate fi aprobata doar de Decanul Baroului pe motive sociale. Instanta nu va acorda un al doilea termen in acelasi scop.Dreptul la aparare – acesta are 2 acceptiuni:  in sens material. Publicitatea prin media nu e permisa decat cu acordul instantei.orice proces se desfasoara intr-o sala de sedinte publica. partile au dreptul sa ceara amanarea pentru a-si angaja avocat. adica partea are dreptul sa faca cereri.Acest principiu se realizeaza prin garantarea accesului liber si neingradit al oricarei persoane in sala de sedinta. Publicitatea trebuie realizata pe tot parcursul fazei contradictorii a procesului: propunerea dovezilor. dar la terminarea dezbaterilor la termenul respectiv partea este invitata din nou in sala si i se citesc lucrarile desfasurate in absenta ei. fie in sala de sedinte in care accesul publicului va fi interzis pe durata procesului. Partea ce tulbura sedinta de judecata poate fi indepartata din sala. Persoanele juridice pot fi aparate si de consilieri juridici. ca puna concluzii. este posibila asistenta gratuita. angajati pe durata nedeterminata cu carte de munca. sa recuze judecatorul.Principiul publicitatii dezbaterilor.  in sens formal. fiind un profesionist practician. el desemneaza un complex de drepturi materiale si procesuale stabilite de lege pentru a da posibilitate partii sa-si expuna sustinerile . Daca instanta refuza termenul. la sediul instantei. In acest caz. invocarea exceptiilor.sa aiba licenta in Drept 2. sedinta se va desfasura numai in prezenta partilor si a avocatilor fie in Sala de Consiliu. la cererea partilor poate amana pronuntarea pentru depunerea de concluzii scrise (5 zile). trebuie sa indeplineasca 2 conditii: 1. Daca insa partea turbulenta are avocat care participa la dezbateri. B. sa propuna dovezi. 8. sa aiba cunostinta de continutul dosarului.sa fie inscris pe tabloul avocatilor dintr-un barou. sa exercite caile de atac. care se realizeaza la cererea partilor atunci cand ordinea sau moralitatea publica ori prestigiul partilor pot avea de suferit prin dezvoltarea datelor dosarului. punerea de concluzii si pronuntarea hotararii. discutarea si administrarea lor.

Legalitatea – acest principiu consta in faptul ca procesul se judeca in conformitate cu dispozitiile legii. De aceea.Dezavantajul il constituie riscul instantei de a scapa anumite argumente ale partilor peste care se trece repede. legea prevede: 9 . atitudinea si rolul judecatorului.sa fie creata prin lege 2.asigurandu-se legalitatea instantei.respectandu-se normele de drept material si procesual . si anume: . Legea reglementeaza urmatoarele mijloace concrete pentru aflarea adevarului: 1) controlul judiciar 2) analiza litigiului pe fond si forma 3) regula neierarhizarii probelor.sa fie competenta sa judece pricina 4.exercitandu-se caile de atac legale . se redacteaza concluziile scrise si se redacteaza hotararea. Avantajul acestui principiu rezida in schimbul rapid de idei. liber apreciate de judecator 4) rolul activ al instantei 3. Ca metoda. si anune:  oral: se cer si se administreaza probele. si anume:1. se folosesc logica.sa aiba o organizare permanenta 3. Exceptie fac procesele in care una din parti a cerut judecarea ei in lipsa.1.Oralitatea dezbaterilor – dezbaterile orale complinesc principiul publicitatii si presupun ca fiecarei parti i se da cuvantul pentru a-si exprima cererile. un sistem de probe care permite aflarea adevarului. care provoaca aparitia litigiului. 4.Principiul contradictorialitatii – specific oricarui proces este ca partile sa aiba pozitii contradictorii. Pentru asigurarea contradictorialitatii.Contradictorialitatea se manifesta in activitatea procedurala a partilor in cererea de probatorii si in concluzii. instanta e obligata sa asculte ambele parti inainte de a pronunta o hotarare. care poate fi urmarit de toata lumea.completul sa fie compus conform legii 2.  scris: se fac cererile procedurale. se pun concluziile si se pronunta hotararea. Sistemul procesual roman este unul mixt.Principiul aflarii adevarului – are in vedere ca toate faptele unei spete sa fie stabilite in realitatea lor.

avand ca scop asigurarea echilibrului intre parti. altele decat cele ridicate de parti.Acest principiu cuprinde mai multe prerogative ale partilor: 1) dreptul partii de a introduce sau nu o actiune civila. instanta fiind obligata sa respecte aceste limite.Acest principiu poate atenua principiul realizarii justitiei in mod egal?. 5. 2) partile au dreptul sa determine limitele actiunii sau apararii. supraveghind respectarea legii.Reclamantul fixeaza limitele sesizarii instantei prin actiunea lui.Daca partile sunt de acord. 3) partile pot dispune in proces ce drepturile lor materiale sau procesuale astfel: • • • • reclamantul poate renunta la dreptul pretins sau numai la judecata pricinii. acesta nu poate decat sa puna in discutia partilor schimbarea incadrarii juridice. se face aceasta schimbare.Principiul disponibilitatii – eate specific procesului civil si se completeaza cu principiul contradictorialitatii. chiar daca partile nu o cer.Daca temeiul de drept folosit de reclamant este gresit dupa opinia judecatorului. le poate pune in discutie probleme de fapt sau de drept.1) citarea obligatorie a partilor 2) obligatia instantei de a verifica toate piesele dosarului. 10 .Conform principiului disponibilitatii. 6. paratul poate recunoaste total sau partial. respectiv ordona probe si din oficiu.Principiul rolului activ al judecatorului – acest principiu se plaseaza in limitele investirii instantei. altfel procesul continuand in limitele trasate de parti de la inceput. chiar si cele favorabile partii absente 3) posibilitatea partilor de a-si prezenta si sustine cererile si argumentele 4) obligatia instantei de a solutiona toate capetele de cerere. cu exceptia drepturilor copilului minor. masura care se va lua obligatoriu de catre instanta. judecatorul poate cere explicatii scrise sau orale de la parti. judecatorul hotaraste numai asupra obiectului cererii. Rolul activ se manifesta prin faptul ca: judecatorul conduce personal procesul. expres sau tacit pretentiile reclamantului partile au dreptul sa stinga procesul printr-o tranzactie partile au dreptul de a ataca sau nu o hotarare judecatoreasca 4) partile au dreptul de a cere executarea hotararii judecatoresti. la care nu se poate renunta. cu exceptia incredintarii copiilor minori in cadrul divortului. judecatorul poate da indrumari partilor in legatura cu drepturile lor procesuale daca aceste parti nu sunt asistate de avocat. se considera ca partile sunt stapanele procesului si traseaza limitele acestuia. judecatorul ia masuri pentru aflarea adevarului.

ce consta in conservarea in avans a unor probe pentru un proces viitor 3.in instanta de la care s-a stramutat dosarul 8. pentru respectarea continuitatii judecatii este necesar cel putin ca judecatorii care au pronuntat hotararea sa fie aceiasi cu judecatorii fata de care s-au pus concluzii de catre parti. In dreptul procesual civil. Daca totusi pe parcursul procesului completul se schimba. competenta este aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti de a judeca si solutiona o anumita pricina. asigurarea dovezilor. daca se poate in aceeasi sedinta de judecata. Daca intr-o speta se folosesc probe extra-judiciare.Principiul continuitatii – este strans legat de principiul nemijlocirii si cere ca intreg procesul sa fie judecat de acelasi complet. fara a folosi verigi intermediare. probele se cer si se administreaza in fata instantei. COMPETENTA IN DREPTUL PROCESUAL CIVIL Din multitudinea de organe jurisdictionale trebuie alese acelea care dupa lege au dreptul sa solutioneze litigiile judecatoresti si sa se stabileasca ce fel de litigii intra in competenta fiecarei categorii de organe jurisdictionale.de instanta necompetenta .Principiul nemijlocirii – instanta cerceteaza direct elementele cauzei. concluziile se depun in fata instantei.Cererile se fac in fata instantei. Derogari de la principiu: 1. Comisia Rogatorie. Sediul materiei se afla in mai multe acte normative: Constitutia Romaniei (principiile generale ale competentei) Codul de Procedura Civila (normele privind competenta teritoriala) 11 . prin care anumite probe se administreaza de alta instanta decat cea care judeca cauza 2. instanta le poate admite sau poate incerca confirmarea lor prin administrarea probelor in fata instantei.Principiul disponibilitatii se realizeaza prin exercitarea drepturilor procesuale cu buna-credinta si nu abuziv.in procesele perimate . adica probe confectionate in afara cadrului procesului. probele administrate . 7.

Competenta materiala a fost modificata prin O.U. Curtea de Apel (15 in tara) judeca in prima instanta litigiile atribuite ei expres de lege si mai judeca ca instanta de apel procesele solutionate in prima instanta fie de judecatorie. de instante (comp. materiala functionala) precum si litigiile dupa obiect.Inainte de 12 . nr. adica poate judeca orice litigiu in prima instanta. reglementat de Constitutie si legea de organizare judecatoresca 92/’92. taxe). iar inaintea acestei modificari tribunalul judeca apelurile promovate de parti impotriva hotararilor pronuntate de judecatorie in prima instanta.Competenta jurisdictionala Aceasta stabileste care instanta judecatoresca poate solutiona un anumit litigiu determinat. materiala . a. Instantele mai au competenta de a se pronunta asupra unor raporturi juridice fiscale (impozite.norme de competenta generala a instantelor judecatoresti 2. 1. cu exceptia acelora prevazute expres de lege ca fiind de competenta altor instante. Tribunalul judeca in prima instanta anumite categorii de litigii expres prevazute in lege.Competenta generala a instantelor judecatoresti De principiu. norme de competenta relativa A. 1. fie pe linie verticala (instante de grade diferite). materiala procesuala). precum si asupra unor raporturi care au ca obiect protectia persoanelor fara capacitate de exercitiu (Autoritatea Tutelara) si alte materii expres prevazute in lege.G.norme de competenta jurisdictionala.58/2003. 2.norme de comp.- Legea de organizare judecatoreasca nr. fie pe linie orizontala (instante de acelasi grad). orice litigiu judiciar este de competenta instantelor judecat.  Competenta materiala functionala Judecatoria are competenta generala.92/’92 (normele privind competenta materiala) Normele de competenta se clasifica in mai multe categorii: A.Competenta materiala este acea competenta care delimiteaza sfera activitatii instantelor judecatoresti de grad diferit pe linia lor ierarhica SAU competenta materiala stabileste felul atributiilor jurisdictionale pentru fiecare categ.norme de comp.norme de competenta absoluta 2.teritoriala B. fie de tribunal. natura sau valoarea priciniilor (comp. care se subimpart in . in orice ramura de drept. Judecatoria mai poate solutiona anumite plangeri impotriva unor acte jurisdictionale speciale. 1.

judeca apelul declarat impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunal si recursul declarat impotriva hotararilor pronuntate de tribunal ca instanata de apel(pronuntate de judecatorie in prima instanta).Tot ce inseamna judecata in prima instanta implica participarea unui complet format dintr-un singur judecator. Completul este format dintr-un judecator. Curtea de Apel judeca si alte cereri atribuite ei expres prin lege. si anume: 1) litigii comune neevaluabile in bani si litigii comerciale al caror obiect depaseste valoarea de 1 mld. procese ale caror hotarari nu se pot ataca cu apel.G. Curtea Suprema judeca in exclusivitate recursul in interesul legii si alte cereri expres prevazute de lege (majoritatea cererilor de stramutare). nr. Ea mai solutioneaza plangerile impotriva anumitor hotarari ale organelor administrative cu activitate jurisdictionala. Competenta materiala procesuala  Judecatoria judeca totul.58/2003. lei 3) litigiile de contencios administrativ in care sunt atacate (contestate) actele administrative emise de organele comunale. orasenesti. Tribunalul judeca numai anumite litigii in prima instanta. Lei 2) litigiile civile al caror obiect are valoarea de peste 1 mld. straine pe teritoriul Romaniei 10)litigii de drept al muncii si conflicte de munca 13 . precum si impotriva anumitor cazuri si materii prevazute de lege (contraventia). iar pentru instantele de recurs comun 3 judecatori. mai putin ceea ce legea atribuie expres altor instante ca judecata in fond.U.modificarile mai sus mentionate. Curtea Suprema de Justitie – Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca in calitate de instanta de recurs comun procesele care au fost solutionate de Curtea de Apel ca instanta de apel sau procesele solutionate in prima instanta de tribunal sau curte de apel. ci direct cu recurs. judecat. municipale sau judetene ale administratiei de stat. Curtea de Apel avea competenta in privinta litigiilor atribuite de catre lege expres ei spre solutionare in prima instanta. 4) cererile privind dreptul de creatie intelectuala si de proprietate industriala 5) cererile in legatura cu exproprierea 6) cererile intemeiate pe L 10/2001 privind restituirea unor proprietati imobiliare 7) cererile privind incuviintarea desfacerii sau aprobarea adoptiei 8) cererile privind repararea prejudiciului cauzat de erori judiciare in materie penala 9) cererile privind recunoasterea si incuviintarea executarii unei hot. asa cum pentru judecata in apel este specific completul format din 2 judecatori. Recursul in anulare a fost abrogat prin O.

de litigii ce intra si in comp. pe timpul procesului. b. tribunalului) Curtea Suprema de Justitie judeca: 1) recursul declarat impotriva proceselor solutionate in apel de catre Curtea de Apel 2) recursul in interesul legii 3) alte materii expres prevazute de lege.Tribunalul mai judeca cereri care privesc anumite conflicte de competenta. acesta nu e obligat sa se deplaseze la instanta de la domiciliul reclamantului . unele conflicte de competenta. precum si cererile de revizuire si contestatiile in anulare si formulate impotriva propriilor hotarari (hotarari ale C.6 C. caz in care se va dispune efectuarea unei expertize de specialitate care va stabili valoarea reala. precum si asupra hotararilor pronuntate in contencios administrativ de tribunal in prima instanta alte cereri in anumite materii (restul cererilor ce privesc categ. Conform art.c. cererea se judeca de instanta in raza careia se afla domiciliul paratului.S. cererile privind delegarea instantei.prin aceasta regula se evita tracasarea paratului de catre un reclamant de rea-credinta 14 . Restul cererilor de acest gen revin spre judecare Curtii de Apel.i.. contestatii la executare. chiar daca ulterior. stramutari de pricini. contestatii in anulare. cum ar fi majoritatea cererilor de stramutare.Competenta teritoriala este acea competenta care delimiteaza sfera de activitate a instantelor de grad egal cu activitate pe raze teritoriale diferite. valoarea obiectului pricinii se modifica. Justificare: . competenta se stabileste prin adunarea valorilor acestor capete de cerere. a.) Evaluarea obiectului pricinii se face de catre reclamant prin cererea de chemare in judecata.pana la pronuntarea hotararii se prezuma nevinovatia paratului.5. Curtea de Apel judeca: 1) in prima instanta procesele de contencios administrativ indreptate impotriva actelor administrative emise de organele centrale ale administratiei de stat 2) ca instanta de apel procesele solutionate in prima instanta de judecatorie sau tribunal 3) recursul declarat in litigii de munca. Daca sunt mai multe capete de cerere evaluabile in bani. Sesizarea instantei dupa valoarea obiectului pricinii pastreaza instanta initial competenta. cereri de revizuire.pana la o hotarare contrara. recuzari.J. detentorul/ posesorul unui bun litigios e prezumat proprietar . Aceasta evaluare poate fi contestata de instanta sau de partea adversa.p.

varianta este instanta locului situarii imobilului in cererile privind cambia. biletul la ordin. In cazul in care exista mai multi parati cu domicilii diferite. si lasa reclamantului posibilitatea / facultatea ca in anumite pricini prevazute de lege el sa aleaga intre competenta de drept comun (=instanta de domiciliu a paratului) si varianta de competenta prevazuta in lege pentru acea pricina. competenta instantei e aceea de la domiciliul paratului principal.p.c. varianta se refera la instanta locului unde se face plata in cazul obligatiilor comerciale. unde i se vor comunica actele de procedura. teritoriala a instantei in a carei raza se afla sediul principal. competenta este instanta de la domiciliul conducatorului acelei organizatii. instanta competenta e aceea de la domiciliul oricaruia dintre ei. fie organele fiscale judetene (Directia Generala de Finante Publice). varianta este instanta locului unde s-a nascut obligatia sau locul platii in cererile privind contractul de transport. dupa care nu mai poate pune in discutie competenta instantei. Paratul poate contesta competenta teritoriala pana la prima zi de infatisare.c exista 2 mari exceptii. teritoriala a instantelor in raza carora isi are sediul fie Ministerul de Finante. partile pot conveni asupra competentei altei instante decat cea prevazuta in lege. De la regimul prevazut in articolul 5 din C.e. Dreptul de optiune al reclamantului nu poate fi contestat de parat: in cererile privind executarea.Aceasta e posibila pentru ca normele au caracter dispozitiv. rezolutiunea unui contract. anularea. paratul este invitat de instanta sa-si aleaga un domiciliu judiciar in Romania. Statul ca parat atrage comp.c. c. si anume:   competenta teritoriala alternativa competenta teritoriala exclusiva Competenta alternativa sau facultativa este reglementata de articolul 10 si 11 din C. care reprezinta statul (Judecatoria Sect. In aceste cazuri. partile putand deroga de la ele. Pentru competenta teritoriala de drept comun. procesul se va judeca de instanta de domiciliu a reclamantului. Paratul persoana juridica atrage comp.p. rezilierea.-ul.1 Bucuresti). alternativa este instanta locului de plecare sau sosire 15 . varianta alternativa este instanta locului de executare a contractului(executare totala sau partiala) in raportul de inscriptiune imobiliara sau prestatie tabulara. Pentru organizatiile parate fara personalitate juridica. Daca toti paratii sunt principali.Daca paratul are domiciliul sau resedinta in strainatate.

-

in cererile privind obligatia de intretinere pentru ascendenti sau descendenti, varianta este instanta de la locul domiciliului reclamantului pentru cererile izvorate dintr-un fapt ilicit, varianta este instanta locului unde s-a produs faptul ilicit Justificari : - probele sunt mai usoare si mai rapide la instanta prevazuta ca varianta - situatia personala precara a reclamantului - pentru imobile, expertizele necesare si celelalte probe sunt mai usor de administrat la

instanta competenta varianta. In afara de czurile mentionate mai sus, art. 10 prevede si un alt caz de instanta alternativa, si anume cazul cererilor de despagubire rezultate din asigurari, caz in care varianta de competenta teritoriala o reprezinta instanta de domiciliu a asiguratului sau instanta unde se afla situate bunurile asigurate (imobile) sau instanta locului producerii accidentului. In acest caz, competenta alternativa nu poate fi aleasa inainte de aparitia dreptului la despagubiri. Orice conventie contrara e nula. Exceptie fac asigurarile maritime sau fluviale, in care competenta poate fi aleasa si inainte de aparitia cazului asigurat. Competenta exclusiva sau exceptionala este compusa din 4 situatii ce constituie obligatoriu exceptii de la regula generala de competenta teritoriala. Art. 13-16 C.p.c. reglementeaza urmatoarele cazuri: - art. 13: actiunile reale imobiliare se judeca de instanta in raza careia se afla imobilul (probe mai usoare si consultarea mai usoara a registrelor de Carte Funciara); alte actiuni se supun regimului de drept comun. - art.14: cererile in materie de mostenire se judeca de instanta de la ultimul domiciliu al defunctului. In cazul in care in succesiune se disputa un drept real asupra unui imobil, competenta va apartine tot instantei ultimului domiciliu al defunctului. Aceste cereri sunt urmatoarele:  cereri privind validitatea si executarea dispozitiilor testamentare  cereri privind pretentiile reciproce intre mostenitori  cererile legatarilor sau creditorilor impotriva mostenitorilor legali sau executorilor testamentari. Justificari ale acestei prevederi sunt probele mai usoare, faptul ca bunurile se afla in aceeasi raza, procedura notariala se desfasoara tot in teritoriul respectiv si aceeasi competenta e atrasa si de celelalte cereri privind succesiunea, partajul, reductiunea, anularea certificatului de mostenitor. - art.15: cererile in materie de societate se judeca de instanta de la locul sediului, pana la lichidarea in fapt. Exceptie fac actiunile reale imobiliare , conform art.13.

16

B. Competenta absoluta si competenta relativa Deosebiri Normele de competenta absoluta au urmatorul regim de reglementare juridica: 1) obligatorii pentru parti si instanta; partile nu pot deroga prin conventie de la aceste norme 2) incalcarea competentei absolute poate fi invocata oricand pe timpul procesului 3) incalcarea competentei absolute nu poate fi acoperita de parti Sanctiunea incalcarii normelor de competenta absoluta este nulitatea absoluta a hotararilor judecatoresti pronuntate de instanta necompetenta. Normele de competenta relativa : 1) ingaduie partilor sa deroge prin conventie de la competenta prevazuta in lege, alegand o alta instanta pentru solutionarea pricinii, care este obligata la aceasta (normele acestea au caracter dispozitiv sau supletiv) 2) necompetenta relativa nu poate fi invocata decat de paratul lezat in drepturile lui sau de partea beneficiara a acestei norme; necompetenta relativa nu poate fi invocata de reclamant sau instanta 3) invocarea necompetentei relative se poate face numai la instanta de fond pana cel tarziu la prima zi de infatisare si in nici un caz dupa intrarea in cercetarea fondului (administrarea de probe) Neridicarea exceptiei de necompetenta relativa in acest termen legal conduce la decaderea paratului din dreptul de a mai invoca necompetenta relativa. Determinarea caracterului relativ sau absolut al competentei se face de lege astfel: art. 159 C.p.c. → necompetenta este de ordine publica atunci cand: - pricina nu e de competenta instantelor judecatoresti in ansamblul lor - pricina este de competenta unei instante de alt grad decat cea care judeca - pricina este de competenta altei instante si partile nu o pot inlatura art.19 C.p.c. → partile pot conveni asupra instantei competente teritorial, mai putin in cazurile prevazute la art. 13-16 C.p.c.

Competenta generala a instantelor judecatoresti are caracter absolut. Competenta materiala a instantelor judecatoresti are caracter absolut. Competenta teritoriala de drept comun si competenta teritoriala alternativa au caracter relativ. Competenta teritoriala exclusiva are caracter absolut.
17

Intinderea. Prorogarea. Conflictele de competenta Intinderea competentei Atunci cand instanta e sesizata cu o cauza, se pune problema de a stabili care e intinderea acestei competente. In anumite situatii rezolvarea nu se afla in Cod. Proc. Civ. si in 2 principii : - Instanta sesizata cu cererea regulamentului are competenta de a judeca si solutiona si apararile paratului in totalitatea lor, rezulta ca instanta sesizata devine competenta sa solutioneze intregul raport juridic printr-o hotarare unica. - Instanta sesizata cu o anumita cauza printr-o cerere principala devine prin extindere competenta sa se pronunte si asupra cererilor accesorii si incidente formulate de parti sau terti. Prorogarea de competenta Este posibilitatea unei instante de a judeca si solutiona pricini peste competenta ei normala, prin extindere. Competenta instantei in materia apararilor-reguli : 1. Judecatorul actiunii reclamantului este si judecatorul exceptiunii paratului.Exceptiile paratului au o acceptiune larga, de aparari totale care includ atat exceptiile propriu-zise cat si apararile de fond.In consecinta, hotararea judecatoreasca astfel pronuntata va avea autoritate de lucru judecat, adica efecte, atat asupra cererii reclamantului cat si asupra apararilor paratului. Exista o exceptie care se refera la chestiunile prejudiciale : in cazuri exceptionale, anumite probleme ale pricinii,ridicate de reclamant/parat presupun o solutionare prealabila si definitiva separat si anterior solutionarii litigiului in intregul lui.Aceasta solutionare separata va determina hot. Intrgului cu putere de lucru judecat.De aceea, instanta confruntata cu chestiunile prejudiciale va putea suspenda procesul pana la solutionarea acestor chestiuni prealabile.Exemplu : interferenta intre procesul penal si procesul civil dupa regula ca penalul tine in loc civilul. 2. Competenta instantei in privinta incidentelor de procedura : orice reclamantului.Incidentele procedurale :
18

contestatie grefata pe cererea

principala si de natura sa suspende sau sa modifice solutia este de competenta instantei sesizate cu act.

Aceste 2 cereri sunt introduse initial separat la instante diferite.accesorii ale paratului (cererea pentru aplicarea unor masuri asiguratoriisechestrul). jurisdicitonale de aceeasi natura. B) Coparticiparea procesuala pasiva este in cazul procesului cu mai multi parati. Prorogarea conventionala (voluntara) –partile sunt de acord sa sesizeze cu solutionarea litigiului lor o instanta care in mod normalnu ar fi competenta sa solutioneze cererea. de interventie a tertilor) b) incidentele propriu-zise care nu modifica fondul procesului (ex. judecatoresti sau org. -cereri incidente. propunerea unor dovezi noi.a) incidente care modifica dezbaterile extinzand sfera procesului (ex. -cererea reconventiei. adica numai in cadrul org.Aceasta prorogare se aplica numai 19 . A) Cererile acesorii si incidente sunt de competenta instantei sesizate cu actiunea principala a reclamantului.perimare). Indivizibilitatea presupune 2 cauze cu o legatura mai stransa care face necesara solutionarea lor impreuna. Conexitatea si indivizibilitatea se aplica numai in acelasi sistem de jurisdictie.Instanta sesizata este competenta sa se pronunte si asupra acestor incidente conform principiului ca accesoriul urmeaza principalul. dar datorita conexiunii lor se vor reuni pentru a fi judecate impreuna la principala instanta sesizata de parti. Conexitatea presupune reunirea in acelasi proces a 2 cereri facute de aceleasi parti cu obiect si cauza legate intre ele. C) Conexitate si indivizibilitate.In aceste cereri intra : -toate capetele de cerere accesorii ale actiunii reclamantului. suspendare. competenta apartinand instantei sesizate cu actiunea reclamantului. cererea reconventionata. -cererea de interventie a tertilor. cereri de recuzare. Prorogarea de competenta este de 3 feluri : 1) 2) 3) legala conventionala (voluntara) judecatoreasca Prorogarea legala este reglementata in anumite cazuri prevazute in lege. Scopul este evitarea pronuntarii unor hotararii contradictorii.

) .In cazul competentei absolute (imperative) NU e posibila o conventie.conventia este obligatorie pentru parti (art. Solutia difera dupa cum se foloseste declinatorul de competenta sau regulatorul de competenta.in cazul comisiei rogatorii (probele sunt administrate de alta instanta decat cea competenta) Necompetenta instantei. -cand se admite cererea de rcuzare a tuturor judecatorilor instantei competente. .Prin exceptie.cand procesul se stramuta. dar trebuie sa cuprinda manifestarea de vionta valabil. cele 2 instante fiind egale in grad. Ex : alegerea unui domiciliu pentru nevoile procesului.fiind posibila in urmatoarele situatii : -casarea cu trimiter a procesului pentru o noua judecata la o alta instanta decat cea care a judecat prima data. se incheie dupa pornirea procesului numai in cazul litigiilor ce au ca obiect asigurarile terestre (vezi competenta alternativa).Primul solutioneaza cererea unei parti ca instanta sesizatasa-si decline competenta in 20 .De regula.969 Cod Civ.conventia este irevocabila unilateral cu exceptia cazului in care acest tip de prorogare serveste interesului unei singure parti care poate opta sarenunte la acest beneficiu. Prorogarea judecatoresca –se stabileste printr-o hotarare judecatoresca. conventia se incheie inainte de aparitia litigiului.Conventia de prorogare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : sa cuprinda comsimtamantul valabil al partilor cu capacitae procesuala de exercitare instanta aleasa sa nu fie necompetenta absolut conventia sa aiba un caracter special.in cazul normelor de competenta supletive. Efectele conventiei de prorogare : . pricina va fi solutionata de o alta instanta egala in grad si care nu ar fi fost competenta initial.care instanta are dreptul sa solutioneze aceasta contestatie. .cand procesul se deleaga.cine poate invoca necompetenta .Conflictele de competenta Atunci cand competenta este contestata exista 2 probleme: . adica sa se raporteze numai la cazul respectiv conventia poate fi scrisa sau verbala. .

Efectele admiterii exceptiei de necompetenta toate actele procedurale ale instantei necompetente sunt nule probele deja administrate sunt castigate cauzei si nu trebuiesc refacute decat pentru motive temeinice. ci competenta apartine unei instante straine sau unui alt organ jurisdictional rom.Exceptia de necompetenta poate fi invocata de oricare parte sau instanta din oficiu . Daca excptia se ridica cu caile de atac ea poate duce la casarea hot.Aeasta din urma se va putea declara si ea necompetena. nu este susceptibila de achiesare .Depasirea acestui prag duce la decaderea paratului din dreptul de a invoca aceasta exceptie .Pe durata rejudecarii procesului termenul de prescriptie se intrerupe.Practica extinde acest prag pana la momentul intrarii in cercetarea judecatoreasca (administrarea probelor) si in nici un caz dincolo de momentul intrarii in dezbateri (concluzii pe fond). Exceptia de necompetenta se solutioneaza diferit dupa cum normelede competenta incalcate sunt relative/absolute. Ce poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare.Prin regulatorul de competenta se solutioneaza conflictul de competenta ce apare intre 2 instante. nu e competenta. daca competenta este relativa probele se refac neconditionat daca au fost incalcate noemele de competenta generale(imperative).Aceasta cerere se face prin invocarea exceptiei de necompetenta la fond sau in apel/recurs cat si prin contestatii in anulare..Aceasta hotarare are autoritate de lucru judecat numai pentru instanta care se dezinvesteste prin declinarea competentei. caz in care apare conflictul de competenta. exceptia de necompetenta se poate judeca in orice faza a procesului pana la pronuntarea hotararii irevocabile. Declinatorul de competenta----Este cererea unei parti de a se declina competenta catre alta instanta considerand ca instanta sesizata initial nu ar fi competenta. se poate valorifica cererea de necompetenta si in contestatia in anulare (dupa pronuntarea unei hotarari irevocabile). fir respinge exceptia si continua tot la judecarea procesului. instanta sesizata cu exceptia de necompetenta nu isi mai declina competenta. fie admitand-o. Inst.favoarea alteia. caz in care isi declina competentasi trimite pricina spre solutionare instantei competente. In ipoteza in care nici o instanta jud.rom.Instanta sesizata cu oexceptie de necompetenta se pronunta asupra acestei exceptii. ci respinge actiunea reclamantului ca fiind inadmisibila. 21 .Solutia pronuntata este o hotarare jud.Daca necompetenta este relativa : exceptia de necompetenta se poate ridica numai de parat prin intampinare cel tarziu la prima zi de infatisare. necompetente si trimiterea cauzei spre rejudecare instantei competente.Daca necompetenta este absoluta. dar nu este obligatorie pentru instanta careia i se trimite cauza.

Aceste chestiuni trebuiesc reglate inainte de solutionarea cauzei prin incidente procedurale: incompatibilitate recuzarea. Procedura se declanseaza din oficiu de instanta in fata careia apare conflictul. In ambele cazuri dispare pericolul pronuntarii hot. de investire a instantei competente legal (regulator de competenta). Incidente procedurale cu privire la compunerea completului de judecata si la instanta sesizata Judecatorul trebuie sa fie obiectiv.Conflictele pot fi pozitive sau negative. Conflictul negativ apare atunci cand nici una din instante nu se consideracompetenta.Conflictul pozitiv apare cand ambele instante se considera competente existand pericolul inor hotarari contradictorii . Efecte ale regulatorului de competenta: -dezinvesteste o instanta -investeste alta instanta. superioare prin care se rezolva conflictul de competenta.Solutionarea conflictului se face fara citarea partilor in camera de cons. inaite de pronuntarea unei hotarari).Hotararea acestei instante superioare are un dublu caracter: de declinare a competentei instantei necompetente dupa lege. contradictorii. Regulatorul de competenta: Este hot.Conflictul se solutioneaza de instanta superioara si comuna instantelor aflate in conflict.Regulatorul de competenta Conflictele de competenta apar intre 2 instante judecatoresti sesizate cu aceeasi pricina.Sesizarea se face de instanta in fata careia a aparut conflictul. abtinerea stramutarea delegarea 22 .strain de cauza si de parti si sa nu se pronunte de 2 ori pe fondul pricinii in acelasi proces.Mijloace de evitare a acestui pericol se directioneaza catre: exceptia de necompetenta exceptia de litisprudenta (sunt sesizate 2 instante competente in mod egal. adica ultima instanta.ultima sesizata isi declina competenta in favoarea celei dintai. instantei.

cand judecatorul este ruda /afin pana la gradul patru cu avocatul/ curatorul partilor . revizuirea . cand juecatorul si-a exprimat opinia cu privire la pricina in concretul acestuia .contestatia in anulare). sot . motive neimputabile judecatorului. ascendentii (descendentii au interese in cauza sau sunt ruda / afini pana la gradul patru una din parti) . cand aceleasi persoane si una din parti au avut un proces penal in ultimii cinci ani . sotul. Abtinerea si recuzarea Recuzarea este dreptul partilor de a cere in cazurile prevazute de lege ca judecatorul sa se retraga din completul de judecata. nefructificata de parte.Un alt caz este atunci cand judecatorul a fost martor. situatie in care se presupune ca ar dovedi partinire.arbitru in aceeasi cauza. fie din afectiune. Nu sunt cazuri de incompatibilitate : pronuntarea pentru prima data pe fond a unui judecator. atunci cand prima pronuntare s-a facut pe exceptie cand judecatorul care s-a pronuntat prima data pe fond are a solutiona o cale de atac de retractare (grefata pe motive noi fata de prima judecata. cand judecatorul. promisiuni de daruri sau orice alt avantaj . sotul lui.Cazuri : cand judecatorul. Cazurile de recuzare si abtinere sunt identice si se caracterizeaza prin pericolul ca judecatorul sa fiepartinitor. fie din cauza unui interese personal.expert.Incompatibilitatea presupune ca un judecator nu poate solutiona pe fond de 2 ori acelasi proces pentru ca ar exista pericolul de promovare a primului punct de vedere. cand judecatorul este tutore/curator al uneia dintre parti . a hotararilor. rude pana la gradul patru exista dusmanie cu una din parti sau rudele ei pana la gradul patru. cand judecatorul a primit de la o parte daruri. Abtinerea este obligatia judecatorului de a iesi din dosar cand are cunostiinta ca exista o situatie de recuzare a lui. fie din dusmanie fata de o parte.Aceste norme sunt imperative. Procedura de solutionare a recuzarii 23 . cand intre judecator. incalcarea lor determina nulitatea ales. cand sotul in viata si nedespartit al judecatorului este afin/ruda cu una din parti . rudele lor pana la gradul patru au ei insusi o pricina la o instanta unde una din parti este judecata .

24 . Normele de recuzare sunt dispozitive . calitatii partilor sau dusmaniei locale). Banuiala legitima se deduce din imprejurarile anormale de vadita impartialitate sau din pasiuni locale puternice ( Exemplu : se judeca un prefect cu un taran sau un judecator cu un om obisnuit). In cazul abtinerii. pronuntandu-se o hotarare definitiva si nemotivata ( pentru ca nu poate fi atacata). Stramutarea pricinii Transferarea unui proces de la o instanta competenta la alta in cazurile prevazute de lege pe motivul ca solutionarea la prima instanta este periclitata de lipsa de obiectivitate. judecatorul recuzat va fi inlocuit de altul. instanta care judeca procesul . Daca cererea de recuzare se respinge procesul va fi judecat in continuare de acelasi judecator. Judecarea se face in camera de consiliu cu citarea si ascultarea partilor. Judecata se face fara prezenta partilor in camera de consiliu. pentru motive de siguranta publica . Cazurile doia si trei sunt reglementate de normele imperative. Daca recuzarea se face impotriva tuturor judecatorilor unei instante . iar competenta de solutionare apartine instantei superioare.Judecatorul recuzat poate fi ascultat numai daca instanta considera necesar. Competenta de solutionare a recuzarii apartine aceleasi instante. cele de abtinere sunt imperative. Cazuri : cand una din parti are doua rude sau afini pana in gradul patru printre judecatori ( nu printre membrii completului). Daca petentul recuzarii este de rea credinta el poate fi amendat de instanta pentru abuz de drept. competenta de solutionare apartine instantei superioare. judecatorul este obligat sa se abtina imediat ce a luat cunostiinta de existenta motivului si inainte ca partea sa-l refuze. Daca se recuza judecatorul unei sectii a Curtii Supreme de Justitie. un alt complet de judecata. Instanta se pronunta prin incheiere in sedinta publica si nu se poate ataca decat odata cu fondul. In aceste cazuri nu este admis interogatoriu. Pana la solutionarea cererii de stramutare . Primul caz este reglementat de norme dispozitive.Cererea se formuleaza inainte de dezbateri imediat ce partea a luat la cunostiinta de existenta motivului de recuzare. instanta impotriva careia s-a facut cererea de suspendare poate suspenda/ amana cauza. iar competenta de solutionare apartine Curtii Supreme de Justitie. In aceasta situatie daca actele admise si probele admise se mentin sau trebuiesc refacute. Daca se admite. cererea se solutioneaza de catre judecatorul altei sectii a Curtii Supreme de Justitie. In aceasta situatie daca actele admise si probele admise se mentin sau trebuiesc refacute. pentru banuiala legitima (presupunerea posibla ca judecatorii sunt partinitori datorita imprejurarii pricinii .

Daca cererea s-a respins , procesul va continua la aceeasi instanta din faza in care a intervenit cererea. Daca se admite, se desemneaza instanta care va continua procesul, precizandu-se daca actele de procedura si probele efectuate raman valabile sau trebuiesc refacute. In cazul admiterii cererii se anunta instanta de la care se stramuta procesul. Dupa acest moment orice acte procedurale sau hotarare pronuntata de aceasta instanta devin nule de drept. Delegarea Se face de la o instanta la alta de grad egal , atunci cand instanta initial sesizata este impiedicata sa functioneze pe timp indelungat de imprejurari exceptionale (calamnitati, razboi). Se pronunta de Curtea Suprema de Justitie. Curs 5 Acţiunea în procesul civil Generalităţi Acţiunea este mijlocul procedural pus de lege la dispoziţia titularului dreptului subiectiv pentru realizarea lui. Dreptul reclamantului pentru a introduce o acţiune este dublat de dreptul pârâtului de a se apăra şi a răspunde la aciunea reclamantului prin întâmpinare sau de a pretinde el însuşi drepturi proprii de la reclamant printr-o cerere reconvenţională. Definiţie: Acţiunea este mijlocul legal prin care o persoană cere instanţei judecătoreşti fie recunoaşterea dreptului său, fie realizarea acestui drept prin încetarea piedicilor puse în exercitarea sa de o altă persoană sau printr-o despăgubire corespunzătoare. Noţiunea de acţiune civilă are 2 accepţiuni: 1) Acţiunea este posibilitatea titularului dreptului subiectiv de a sesiza instanţa judecătorească, solicitând să hotărască asupra cererii lui indiferent dacă cererea este sau nu justificată în drept. În această accepţiune acţiunea este o facultate procesuală, iar dreptul la acţiune are caracter procesual. 2) Acţiunea reprezintă posibilitatea sesizării instanţei dar şi dreptul de a obţine ca instanţa să acorde protecţie dreptului dedus judecăţii. Acţiunea este un mijloc judiciar de a obţine câştig de cauză iar dreptul la acţiune are caracter material. Natura juridică a acţiunii civile 1) 2) Acţiunea este un mijloc juridic legal ce permite unei persoane să solicite instanţei să hotărască asupra cererii ei. Titularul dreptului recurge la un organ jurisdicţional competent
25

3)

Acţiunea are ca scop apărarea dreptului unei persoane care se pretinde titular al dreptului.

Comparaţie între dreptul la acţiune şi dreptul subiectiv material Deosebiri: • Condiţiile de existenţă ale dreptului subiectiv: dreptul subiectiv are la origine un fapt/act juridic, în timp ce dreptul la acţiune are la origine conflictul de interese dintre părţi. Anumite drepturi materiale sau subiective nu pot fi promovate prin acţiuni civile (vezi obligaţii naturale). Alte drepturi care nu sunt actuale nu pot fi promovate prin acţiune în realizare. Dreptul subiectiv prescris nu poate fi promovat prin acţiune, ci doar prin excepţiune. • Condiţiile de exerciţiu: dreptul subiectiv există şi pentru persoane fără capacitate de exerciţiu în timp ce acţiunea nu poate fi promovată decât de o persoană cu capacitate de exerciţiu. De aici rezultă că acţiunea civilă are ca obiect protecţia drepturilor subiective. Asemănări: Dreptul subiectiv determină felul acţiunii. Acţiunea preia elementele din natura dreptului. De exemplu dreptul de creanţă (personal) va fi promovat printr-o acţiune personală, drepturile reale prin acţiune reală. Nu trebuie făcută confuzie pe plan teoretic între acţiunea reală şi cererea de chemare în judecată. Cererea de chemare în judecată este actul procedural material prin care titularul dreptului subiectiv foloseşte posibilitatea de a sesiza instanţa. Cererea este actul procedural concret prin care se realizează vocaţia abstractă la promovarea unei acţiuni. În practică cele două noţiuni se apropie până la confuzie. Elementele acţiunii civile Acţiunea civilă are 2 categorii de elemente: subiective şi obiective. Elementele subiective sunt părţile. Părţile trebuie să întrunească mai multe condiţii: capacitate, calitate procesuală, să fie purtătoarele unui drept, să aibă interes legitim. Elementele obiective sunt obiectul acţiunii, cauza. Obiectul este pretenţia concretă într-o acţiune (exemplu: predarea unui bun, anularea unui contract). Obiectul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie licit, posibil, determinat (determinabil-pentru a putea fi pus în executare). Cauza acţiunii este temeiul juridic al cererii. De exemplu, în acţiunea în revendicare, temeiul juridic îl reprezintă dreptul de proprietate. În acţiunea în pretenţii, temeiul juridic îl reprezintă contractul, faptul juridic ilicit delictual. Cauza acţiunii nu se suprapune cu motivul acţiunii în justiţie. Exemplu: acţiunea în plata preţului are drept cauză vânzarea ca operaţiune juridică, iar motiv-contractul. Cauza trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie licită, morală.

26

Toate aceste elemente ale acţiunii civile trebuie cuprinse în acţiunea reclamantului de la început. Ele pot fi modificate sau întregite cel târziu la prima zi de înfăţişare. După acest prag, raportul procesual dintre părţi se cristalizează pe elementele acţiunii, urmând ca judecata să se desfăşoare pe aceste coordonate. (prima zi de înfăţişare e termenul din proces când pentru prima dată părţile sunt legal citate şi pot pune concluzii). Clasificarea acţiunilor civile Se face după diferite criterii care determină categorii diferite de acţiuni civile. După scopul material urmărit de reclamant: • • • acţiuni în realizarea dreptului; acţiuni în constatarea dreptului; acţiuni în constituire de drepturi. După natura dreptului subiectiv ce stă la baza acţiunii: • • • acţiuni personale; acţiuni reale; acţiuni mixte. După obiectul dreptului subiectiv promovat prin acţiune: • • acţiuni mobiliare; acţiuni imobiliare acţiuni petitorii acţiuni posesorii După calea procedurală aleasă de reclamant: • • acţiuni principale; acţiuni accesorii (incidentale). După Codul de Procedură Civilă: • • acţiuni civile; acţiuni comerciale. Acţiuni în realizarea dreptului (acţiunea în adjudecare)-reclamantul cere în justiţie respectarea dreptului său de către persoanele care l-au încălcat şi realizarea în natură a acestui drept, iar dacă nu mai este posibilă, reclamantul va cere despăgubiri pentru prejudiciul suferit (realizare prin echivalent).
27

în confirmare)-reclamantul cere instanţei ca prin hotărâre să se constate existenţa sau inexistenţa unui drept fără ca instanţa să mai pronunţe şi o condamnare civilă la executarea prestaţiilor. de principiu în natură.Exemple: acţiunea în revendicare-presupune realizarea dreptului de proprietate. Tulburarea dreptului este mai puternică decât în cazul acţiunii interogatorii. urmând ca hotărârea să valorifice pretenţiile unuia sau altuia. Acţiunile în constatare se împart în: • • • acţiunea declaratorie. Acţiuni în constatarea dreptului (în recunoaşterea dreptului. Acţiunea în constituire de drepturi-reclamantul cere instanţei să creeze o situaţie juridică concretă nouă între părţile litigante. urmărind ca în paralel să răspundă în instanţă dacă îi recunoaşte reclamantului dreptul.acest interes legitim se conturează printr-o tulburare produsă de pârât exerciţiului dreptului reclamantului. Prin acţiune declaratorie reclamantul cere instanţei să se pronunţe asupra existenţei unui raport juridic valabil sau nevalabil sau să interpreteze o clauză contractuală îndoielnică. acţiunea provocatorie. 28 . tulburându-i grav exerciţiul dreptului. ex nunc. Reclamantul îl cheamă în judecată pe pârât provocându-l să-şi valorifice pretenţiile. Acţiunile în constatare pot fi pozitive sau negative. Hotărârile care soluţionează aceste acţiuni nu pot fi titluri executorii şi deci nu pot fi puse în executare silită. acţiunea în despăgubire-realizarea unui drept de creanţă. Hotărârea judecătorească prin care se admite o asemenea acţiune nu are efect declarativ retroactiv. Admiterea acţiunii civile presupune ca hotărârea judecătorească să constate existenţa unui drept al reclamantului şi să pronunţe o condamnare a pârâtului care va fi obligat să execute/realizeze dreptul reclamantului. Acţiunile în constatare au caracter subsidiar faţă de acţiunile în realizare. de stabilire a paternităţii. Această acţiune nu este admisibilă dacă reclamantul are la îndemână şi o acţiune în realizare. de declarare a morţii. acţiunea în daune interese pentru acoperirea de prejudicii produse prin fapte juridice ilicite. Obiectul acestor acţiuni îl constituie existenţa/inexistenţa unui drept şi nu a unui fapt juridic. acţiunea interogatorie. ci are efect constitutiv. Această acţiune presupune ca reclamantul să aibă un interes legitim şi nu să-l cheme abuziv pe pârât în judecată. titularul dreptului cheamă în judecată preventiv o persoană care ar putea eventual să-i conteste dreptul reclamantului. cum au de obicei hotărârile judecătoreşti. Exemple: acţiunea de divorţ. Acţiunea provocatorie presupune că pârâtul ridică în mod public şi serios pretenţii asupra dreptului reclamantului. Prin acţiune interogatorie.

Este posibilă şi o acţiune unică mobiliară şi imobiliară (predarea unui imobil cu mobilul încorporat). Aceste acţiuni sunt în număr limitat ca şi drepturi reale. acţiunea creditorului gajist). Aceste acţiuni prezintă avantajul unor probe mai uşoare. Acţiunile posesorii apără posesia imobilului.Acţiunile personale sunt acţiuni prin care se exercită un drept de creanţă. poprirea asiguratorie. să existe teama justificată că pârâtul ar sustrage/distruge aceste bunuri. Aceste acţiuni sunt nelimitate numeric. acţiunea negatorie (se contestă un dezmembrământ al dreptului de proprietate). Dacă cererea se admite. Acţiunea petitorie-se tinde la apărarea unui drept de proprietate sau alt drept real imobiliar. Procedura: cererea se rezolvă urgent cu cedarea părţilor de salvat instanţei investită cu soluţionarea acţiunii. 1909 Cod Civil) şi acţiunile reale imobiliare-sunt combinaţii posibile. sechestrul judiciar. se numeşte persoana căreia i se încredinţează bunul. Exemplu: acţiunea în revendicare. acţiunile reale mobiliare (art. 29 . Acţiunile reale sunt acţiuni prin care se exercită un drept real. Aceste acţiuni privesc chiar fondul dreptului (acţiunea în revendicare. Între acţiunile petitorii şi posesorii există autoritate de lucru judecat din petitoriu în posesoriu. Acţiunile personale mobiliare şi acţiunile personale imobiliare. pot fi exercitate de posesor sau proprietar asupra unui imobil. Condiţii: sechestrul să se raporteze la bunul litigios sau alt bun oferit de debitor pentru liberarea lui. ipoteca asiguratorie. acţiunea pentru drepturi reale accesorii (acţiunea ipotecară. Acţiunile mixte-urmăresc valorificarea unor drepturi mixte. inclusiv adoptarea unor măsuri asiguratorii (acestea reprezintă posibilitatea reclamantului de a cere instanţei să ordone indisponibilizarea unor bunuri litigioase pentru a-l împiedica pe pârât să înstrăineze bunul litigios sau să-şi diminueze patrimoniul). acţiunea negatorie). care trebuie remunerată şi care trebuie să facă cheltuieli de administrare şi care la sfârşitul procedurii va preda bunul părţii care câştigă procesul. Mijloace procedurale asiguratorii Acţiunea civilă în sens larg include toate mijloacele procedurale pentru realizarea drepturilor titularului. acţiunea confesorie. Prin ele se cere executarea unui act juridic care a creat şi drepturile reale şi de creanţă sau sunt acte prin care se desfiinţează asemenea acte juridice. Acţiuni mobiliare şi imobiliare au ca obiect un bun mobil sau imobil. Sechestrul judiciar constă în numirea unei persoane căreia i se încredinţează pe timpul procesului bunul litigios pentru păstrare şi administrare. Măsurile asiguratorii. sechestrul asigurator. atât reale cât şi de creanţă. acţiunea confesorie (pentru promovarea unui dezmembrământ al dreptului de proprietate).

Sechestrul asigurator se cere atunci când procesul are ca obiect plata unei sume de bani şi ca scop prevenirea unor cheltuieli făcute cu rea-credintă de pârât cu scopul diminuării patrimoniului. Condiţii: creditorul să aibă un titlu, să aibă o creanţă exigibilă, să existe pericolul de sustragere, micşorare a patrimoniului. Acest sechestru presupune plata unei cauţiuni. Procedură: este o cerere accesorie de competenţa instanţei care judecă cererea principală; se soluţionează de preşedintele instanţei dacă s-a cerut o dată cu acţiunea principală, în Camera de Consiliu, prin pronunţarea unei încheieri executorii ce poate fi atacată cu recurs în 5 zile de la pronunţare. Executarea sechestrului se face după regula executării silite mobiliare sau imobiliare (presupune şi înscrierea în Cartea Funciară). Ridicarea sechestrului se face în două modalităţi: 1) Atunci când debitorul dă garanţii suficiente, de instanţă în Camera de Consiliu, cu citarea părţilor, pronunţându-se o încheiere recurabilă în 5 zile de la pronunţarea ei. 2) Dacă acţiunea principală a reclamantului este respinsă, se ridică sechestrul. Poprirea asiguratorie are ca obiectiv indisponibilizarea sumelor de bani pe care debitorul pârât le are de primit de la un terţ datornic al său, urmând ca aceste sume de bani să rămână la dispoziţia instanţei pentru ca ulterior să poată îndestula creanţa reclamantului popritor. Condiţii: creditorul să aibă un titlu executor; după felul titlului, creditorul poate fi obligat sau nu la plata unei cauţiuni. Competenţa aparţine instanţei de la domiciliul debitorului sau a terţului poprit. Dacă se cere odată cu acţiunea principală, ea se judecă de instanţa competentă pentru acţiunea principală în două etape. În prima etapă se înfiinţează poprirea, blocându-se sumele în mâinile terţului poprit. În a doua etapă se validează poprirea, transferându-se sumele în mâinile reclamantului. Împotriva ordonanţei de poprire se poate declara recurs sau contestaţie la executare. Poprirea asiguratorie poate fi transformată în poprire definitivă după terminarea acţiunii principale. Ipoteca asiguratorie presupune înscrierea şi în cartea funciară a ipotecii. Mijloace de apărare ale pârâtului în procesul civil Pârâtul poate să se comporte defensiv, contestând doar drepturile reclamantului prin întâmpinare/excepţie sau se poate comporta ofensiv, cerând el-însuşi anumite drepturi proprii de la reclamant prin cerere reconvenţională. Apărarea-act procesual prin care pârâtul se opune acţiunii reclamantului, cerând respingerea acestei acţiuni, act ce cuprinde şi mijloacele procesuale care, fără a nega dreptul reclamantului, tind să conducă la respingerea acţiunii acestuia. Apărările sunt: apărări de fond (propriu-zise) şi excepţiile.

30

Apărările de fond sunt îndreptate împotriva pretenţiilor reclamantului şi au ca scop respingerea acţiunii ca nefondată prin folosirea întâmpinării, probelor, concluziilor în fapt şi în drept. Excepţiile-mijloace procedurale prin care pârâtul, fără a pune în discuţie temeinicia dreptului reclamantului şi fără a-l recunoaşte, cere instanţei să-şi decline competenţa, să anuleze cererea de chemare în judecată, să o respingă, sau să amâne cauza. Anumite excepţii se ridică în anumite condiţii. Instanţa este obligată să soluţioneze cu precădere excepţiile care fac de prisos cercetarea fondului dreptului reclamantului total/parţial. Hotărârea care soluţionează cauza pe baza excepţiei nu are caracter de lucru judecat, pentru că nu soluţionează fondul dreptului. Clasificarea excepţiilor: • După obiectul lor: • • Excepţii de procedură; Excepţii de fond.

Excepţiile de procedură se referă la încălcarea normelor de procedură sau de competenţă (exemplu: lipsa capacităţii de exerciţiu, neconstituţionalitate, conexitate, litispendenţa). Excepţiile de fond privesc lipsa dreptului material la acţiune (exemplu: prescripţia, puterea de lucru judecat). • După efectul excepţiilor: • • Excepţii dilatorii; Excepţii peremptorii.

Excepţiile dilatorii tind către amânarea cauzei. Exemplu: procedura de citare viciată, necompetenţa instanţei ce duce la declinarea competenţei. Excepţiile peremptorii tind către respingerea/anularea acţiunii (exemplu: prescripţia, puterea de lucru judecat, excepţia de neconstituţionalitate). • După caracterul imperativ/dispozitiv al normei încălcate: • • absolute. Procedura de soluţionare a excepţiei: instanţa se pronunţă asupra excepţiei. Dacă sunt necesare aceleaşi probe pentru verificarea excepţiei şi pentru cercetarea fondului, instanţa va uni excepţia cu fondul. Dacă instanţa admite excepţia, o face fie prin încheiere, fie prin hotărâre. Soluţia instanţei asupra excepţiei poate fi atacată. Dacă respinge excepţia, o va face prin încheiere interlocutorie, care leagă instanţa,
31

Excepţii absolute; Excepţii relative.

Prescripţia, puterea de lucru judecat, necompetenţa materială, generală, teritorială exclusivă-excepţii

aceasta nemaiputând reveni asupra excepţiei. Judecata va continua asupra fondului, iar soluţia asupra excepţiei va putea fi atacată odată cu fondul. Excepţiile relative pot fi acoperite prin confirmare. Excepţiile absolute pot fi ridicate de oricare parte sau de către instanţă din oficiu, oricând pe timpul procesului şi nu pot fi acoperite prin confirmare. Principalele excepţii de procedură: a) Excepţia de necompetenţă; b) Excepţia de neconstituţionalitate; c) Excepţia lipsei capacităţii de exerciţiu sau de reprezentant; d) Excepţia puterii de lucru judecat; e) Litispendenţa; f) Conexitatea. Litispendenţa-excepţie care se ridică atunci când între aceleaşi părţi există acelaşi litigiu pentru aceeaşi cauză şi acelaşi obiect, litigiu concretizat în 2 procese diferite cu care sunt sesizate 2 instanţe diferite şi în principiu egale în drepturi. Ea există doar atâta timp cât nici unul din procese n-a fost soluţionat definitiv. Scopul este acela de a evita pronunţarea unor hotărâri contradictorii. Este o excepţie dilatorie absolută. Competenţă de soluţionare are instanţa mai întâi sesizată dacă sunt egale în grad sau instanţa superioară atunci când un proces este la o instanţă de fond şi altul la o instanţă de atac. În acest caz instanţa inferioară suspendă judecarea pricinii, aşteptând soluţia instanţei superioare. Conexitatea-existenţa mai multor pricini la aceeaşi instanţă sau la instanţe diferite în grad între aceleaşi părţi şi având obiect şi cauză în strânsă conexitate. Scopul este întrunirea celor 2 cereri la o singură instanţă, o bună administrare a justiţiei şi evitarea hotărârilor contradictorii. Aceasta se poate cere de părţi sau dispune din oficiu de instanţă. Cererile vor fi soluţionate de instanţa mai întâi sesizată. Cele 2 cereri vor fi rezolvate printr-o singură hotărâre. Dacă pe parcursul judecăţii se observă că soluţionarea uneia din cererile conexe aflate în stadiu de început întârzie soluţionarea celeilalte cereri aflate în stadiu final, instanţa poate disjunge aceste cereri pentru a fi judecate separat. CURS 6

PARTICIPANTII LA PROCESUL PENAL

32

punand concluzii. Pozitia procesuala a partilor in sens restrans este diferita: instanta de judecata are dreptul dar si obligatia de a judeca si solutiona litigiul cu care este sesizata. Reclamantul este persoana fizica/juridica ce a sesizat instanta cu o cerere de chemare in judecata pt. soarta procesului si carora legea le acorda drepturi procesuale si le impune obligatii procesuale. partile impreuna pot cere sau nu probe. In sens larg. -partile se pot apara cerand administrarea unor probe. 33 . intre participanti. organele de executare si instanta de judecata. care prin activitatea lor. disponibilitatea procesuala. participantii la procesul civil sunt:partile. dar niciodata si asupra reprezentantilor acestora. -partile pot face cereri. Reclamantul poate sesiza sau nu instanta.Acestea sunt indispensabile oricarui proces. Paratul poate recunoaste sau nu pretentiile reclamantului. Intr-o acceptiune si mai larga. a i se recunoaste.De regula. fiind calauzite de norme de protectie dublate de capacitatea. mandatarii. tertii. proteja sau constitui un drept.Notiune: Procesul civil este o activitate desfasurata in timp de anumite persoane denumite participanti. Drepturile si obligatiile procesuale ale partilor -partile trebuie incunostiintate despre data si locul desfasurarii procesului si a actelor de procedura (citatia. respectiv sa raspunda la cererile adversarului. parti. influenteaza desfasurarea. sau poate renunta ulterior. Actele procedurale ale instantei sunt obligatorii pt. Paratul este persoana despre care reclamantul sustine ca i-a incalcat dreptul si care urmeaza sa raspunda in justitie pt. pot pune concluzii. imputernicit de lege cu solutionarea litigiului. comunicarea hotararii). Partile au in principal drepturi si doar in subsidiar obligatii. partile au drepturi procedurale optionale (facultative). cele doua parti principale au pozitii antagonice. expertii. actele sau faptele lui. In sens restrans. Subiectele procesului civil sunt persoane. invocand exceptii. Hotararea judecatoreasca pronuntata produce efecte asupra patrimoniului partilor sau asupra persoanei partilor. participantii sunt:instanta si partile. -partile pot conduce procesul personal sau prin reprezentant. Instanta judecatoresca este organul jurisdictional competent. figureaza si martorii. In consecinta. ofensiva si defensiva.

desi reclamantul il cunoaste. conditii si alte cerinte pt. Aceste patru conditii trebuie respectate cumulativ. Conditii legale pt. -obligarea la plata cheltuielilor de judecata. decaderea. acoperirea prejudiciilor provocate. sa o modifice si mai are dreptul sa-si majoreze/micsoreze cuantumul obiectului cererii. Abuzul de drept se sanctioneaza prin: -respingerea cererii. neindicarea domiciliului paratului. exercitarea acestor drepturi si obligatii. 34 . -posibila obligare la plata unei amenzi civile in situatii cum ar fi: cererile abuzive de recuzare. Paratul poate recunoaste total sau partial pretentiile reclamantului. Abuzul de drept procesual Ca toate drepturile. -interesul. si dreptul procesual trebuie exercitat de titular cu buna-credinta potrivit scopului avut in vedere de legiuitor. sa faca obiectiuni la continutul incheierii de sedinta. -partile au dreptul sa ia cunostinta de continutul dosarului. sa obtina copii de pe inscrisurile acestuia. de stramutare. sau cand dreptul este exercitat cu rea-credinta. fara justificarea unui interes legitim. in scop sicanatoriu. Legea stabileste termene. -reclamantul are dreptul sa retraga actiunea. -partile pot ataca hotararea pronuntata. Abuzul de drept apare atunci cand dreptul este deturnat de la finalitaea lui. -partile pot face cereri de recuzare. Partile pot stinge litigiul dinte ele prin tranzactie. incheierea de sedinta. a fi parte in proces -capacitatea procesuala. sa o completeze. -posibila obligare la despagubiri pt. Daca toate acestea sunt incalcate se aplica sanctiuni procesuale: nulitatea. Instanta este obligata sa asigure exercitarea drepturilor si obligatiilor partilor in spiritul si in litera legii. -dreptul. cu vointa premeditata sau cu constiinta ca scopul acestor maniere este acela de a presa adversarul sa conceada sau sa abandoneze.-partile pot folosi interpretul in cazurile prevazute de lege. -calitatea procesuala. pot cere punerea in executare silita a hotararii.

Calitatea procesuala se determina in concret la fiecare speta. Reprezentarea legala temporara se face prin curator special si numai pt. Acest lucru se realizeaza printr-o cerere de interventie fortata denumita „aratarea titularului dreptului”. fiind unica situatie din procedura civila in care o parte poate fi inlocuita cu o alta parte. 2)Calitatea procesuala reprezinta cerinta existentei unei identitati intre persoana reclamantului si titularul dreptului subiectiv din raportul juridic dedus judecatii. un anumit proces. respectiv persoanei de „a sta in judecata” personal. detentor precar al bunului litigios. acte facute fara reprezentant. poate cere cu consimtamantul reclamantului inlocuirea lui cu tertul care este adevaratul titular al dreptului dedus judecatii. 35 . Capacitatea procesuala de exercitiu reprezinta capacitatea partii. -autorizarea organului competent pt. o persoana cu capacitate de exercitiu restransa (minorul intre 14-16 ani).1)Capacitatea procesuala este de doua feluri:de folosinta si de exercitiu. Exceptie: in cazul actiunii reale paratul. se anuleaza actele procedurale ale celui in cauza. lipsa capacitatii de exercitiu (sau cu capacitate restransa). Titulari ai capacitatii de folosinta pot fi atat persoanele fizice cat si cele juridice. nu in general. daca partea lipsita de capacitate de exercitiu nu are inca un reprezentant legal sau daca exista conflicte de interese intre cel lipsit de capacitate de exercitiu si reprezentantul lui legal. exercitandu-si direct drepturile si obligatiile procesuale in scopul castigarii procesului. (calitate procesuala activa) si identitatea intre parat si cel obligat in raportul juridic dedus judecatii (calitate procesuala pasiva) pe de alta parte. iar actele procedurale intocmite in dosar sunt lovite de nulitate absoluta. interzisul judecatoresc). reclamantul poate introduce o noua actiune cu respectarea termenului de prescriptie impotriva adevaratului parat. Sanctiunea lipsei calitatii procesuale este respingerea actiunii. Capacitatea procesuala de exercitiu reprezinta capacitatea unei persoane care are folosinta dreptului ei de a angaja si de a conduce personal procesul. -asistarea pt. actele reprezentantului legal -acte de dispozitie. exceptia putant fi ridicata in orice faza a procesului. Capacitatea procesuala de folosinta reprezinta aptitudinea generala a persoanelor de a dobandi drepturi si obligatii pe plan procesual. Sanctiunea lipsei capacitatii procesuale este diferita dupa tipul de capacitate care trebuie sa existe -daca lipseste capacitatea juridica. Daca numai calitatea procesuala pasiva a lipsit si s-a respins actiunea. se respinge actiunea. Cele doua identitati trebuie sa existe cumulativ. pe de o parte. -pt. De la aceasta regula exista si cateva exceptii: -reprezentarea pt o persoana lipsita de capacitate de exercitiu (minorul mai mic de 14 ani.

Situatiile se refera la locatia imobiliara. preluarea datoriei sau vanzarea bunului litigios. cu titlu universal si cu titlu particular. De la aceste reguli sunt permise doua exceptii in care este permisa o actiune preventiva (in futurum) care sa-si produca efecte inainte de implinirea termenului care afecteaza dreptul. Transmisiunea calitatii presupune trecerea calitatii procesuale de la o persoana la o alta persoana care astfel capata legitimare procesuala activa sau pasiva si poate continua procesul. o parte decedeaza.Transmisiunea calitatii procesuale presupune trecerea/transferarea drepturilor si obligatiilor unei parti la o alta parte straina pana atunci de proces (de ex. cerere care se face inainte de termenul scadent cu scopul insa de a-si produce efecte la scadenta. Legea reglementeaza si posibilitatea legitimarii procesuale si pt. -sa fie actual. -conventionala:are loc in urma unei conventii stabilita de o parte din proces cu un tert in cesiunea de creanta. actiunea in constatare dreptul se considera in starea lui din acel moment. La locatia imobiliara. dobanditorul calitatii primeste procesul in starea in care se gasea acesta la momentul transmiterii calitatii. Transmiterea calitatii procesuale se poate face:universal. adica sa nu fie supus unui termen sau conditii suspensive. In orice situatie insa. 3)Dreptul Actiunea este mijlocul legal pt. Nu exista actiune fara un drept care trebuie valorificat. cererea de constatare a unei succesiuni vacante. Transmisiunea calitatii procesuale este de doua feluri: -legala: succesiunea. litigiile cu minori. anumite procese. imediat pe care il are o parte pt. -persoanele apropiate celui impotriva caruia se cere punerea sub interdictie. locatorul poate cere predarea bunului. alte persoane in urmatoarele situatii: -procurorul. -primaria si parchetul pt. -dreptul sa fie determinat. Drepturile eventuale pot fi protejate totusi prin masurile asiguratorii sau conservatorii. pensia de intretinere. -autoritatea tutelara pt. reorganizarea persoanei juridice. realizarea unui drept. a justifica punerea in miscare a procedurii judiciare. transferandu-se calitatea procesuala catre mostenitor). -creditorii in actiunile oblice (subrogatorii). Pt. 4)Interesul Este folosul practic. 36 . Dreptul trebuie sa indeplineasca trei conditii: -sa fie recunoscut si ocrotit de lege. adoptii si decaderea din drepturile parintesti. pt.

si instanta de judecata. in baza rolului ei activ. efectul actului procedural se intinde asupra tuturor. pe de alta parte. potrivit legii. actiunea in realizare). -obiectiva -pluralitate de actiuni civile strans legate intre ele (vezi premisa conexitatii). practica judecatoreasca admite doua exceptii: -coparticipantii isi pot numi un singur reprezentant. chiar daca apararea s-ar face in profitul tuturor. Coparticiparea procesuala poate fi: -subiectiva –pluralitate de persoane cu interese identice.Conditii: -sa fie legitim (sa nu vina in contradictie cu legea). De regula. dar nu produce efecte niciodata impotriva lor daca le vatama drepturile. -interesul sa fie personal. coparticiparea procesuala este facultativa. Uneori. De regula. -sa fie nascut si actual (valabil indeosebi pt. 37 . ori dreptul sau obligatia sa aiba o cauza comuna. material cu precadere. De la aceasta restrictie. -sa aiba caracter patrimonial. pe de o parte. Atunci cand exista multe parti in proces (sute). Coparticipantii au o pozitie procesuala independenta. in sensul ca un reclamant/parat nu isi poate reprezenta coparticipantul fara procura. Coparticiparea procesuala este posibila cu conditia ca obiectul pricinii sa fie un drept/obligatie comuna. -coparticipantii primesc cu totii un singur rand de inscrisuri depuse de partea adversa. chiar instanta de judecata. Coparticiparea procesuala Presupune o pluralitate de subiecti procesuali. Actiunea nu poate fi promovata decat de persoana care are interes sau de reprezentantul ei. Exista independenta intre coparticipanti. toti coparticipantii. Mai poate fi: -activa –mai multi reclamanti. ea fiind obligatorie in cazul iesirii din indiviziune. adica mai multi reclamanti/mai multi parati ori mai multi reclamanti si mai multi parati. -mixta –mai multi reclamanti si mai multi parati. admitandu-se si un caracter moral. Actele procesuale ale unui coparticipant nu ii pot prejudicia pe ceilalti coparticipanti decat daca. -pasiva-mai multi parati. Actul procedural al unui coparticipant produce efecte si asupra celorlalti coparticipanti daca le este benefic. instanta poate dispune reprezentarea lor printr-un singur mandatar la domiciliul caruia se comunica toate actele procedurale pt. aceste situatii se creeaza la initiativa partii. provoaca situatii de coparticipare procesuala prin introducerea in cauza a altor persoane (forma a interventiei fortate) sau prin conexitate si litispendenta.

Terţul intervenient urmăreşte realizarea propriului drept în procesul ce priveşte părţile iniţiale – în primul caz. Cererea este de 2 feluri: cerere principală (în interes propriu). arătarea titularului dreptului. Odată ce terţii intervin în proces hotărârea va soluţiona în întregime raporturile juridice deduse judecăţii şi va fi opozabilă atât faţă de părţile iniţiale cât şi faţă de terţi. 3. O asemenea cerere accesorie preia procesul din faza în care se află.Curs 7 Participarea terţilor în procesul civil Hotărârea judecătorească. intervenţia forţată: 1. 1. se va judeca separat de acţiunea principală. Mijloacele procedurale prin care terţii sunt introduşi în proces sunt cererile de intervenţie. O asemenea cerere este o a 2-a acţiune în proces fiind nevoie să respecte elementele oricărei acţiuni civile şi neputând fi depusă decât la prima instanţă până la prima zi de înfăţişare. Prin excepţie. Clasificare: cereri de intervenţie voluntare. dar nu mai târziu de intrarea în dezbateri. terţul intervenient devine parte litigantă astfel încât hotărârea îi va fi opozabilă. accesorie (în interesul altei persoane). Cererea de intervenţie are următoarele consecinţe: prorogă competenţa (instanţa sesizată cu acţiunea principală devine competentă prin extindere să soluţioneze şi cererea de intervenţie). Hotărârea judecătorească are puterea de lucru judecat faţă de părţi şi avânzii lor cauză. în unele situaţii se impune participarea în proces a terţilor fie din iniţiativa lor fie la cererea părţilor iniţiale. în principiu. Dacă această cerere se depune mai târziu. cereri de chemare în judecată în garanţie. cereri de chemare în judecată a altor persoane. are efecte relative aplicabile părţilor în proces. cu excepţia hotărârilor de stare civilă care sunt opozabile erga omnes. Intervenţia voluntară este cererea făcută de un terţ de a interveni în proces dacă are un interes legitim în legătură cu pricina. Această cerere se poate depune în orice fază a procesului. Intervenţia accesorie – terţul intervine în proces pentru a sprijini apărarea sau pretenţiile unei părţi. 38 . 2.

dar care evită/neglijează să intervină voluntar pentru a se putea prevala şi profita de inopozabilitatea hotărârii. Procedura.. se depune cel târziu la prima zi de înfăţişare. dacă reclamantul câştigă procesul şi cererea se admite. Cererea de chemare în garanţie se face atunci când o parte (de obicei pârâtul) are dreptul ca dacă ar pierde procesul să se îndrepte împotriva altor persoane cu o cerere în despăgubire sau în garanţie. Părţile şi instanţa discută cererea de intervenţie la termenul la care e depusă şi o admite sau o respinge în principiu printr-o încheiere de şedinţă atacabilă odată cu fondul. Această cerere are un dublu scop: dă posibilitatea terţului chemat în garanţie să-şi facă toate probele şi susţinerile sale. Concluziile se pun la termenul final atât de participanţi cât şi de intervenienţi şi se pronunţă o singură hotărâre ce rezolvă toate cererile. se lichidează printr-o singură hotărâre ambele raporturi juridice. ea fiind rămasă fără obiect. Condiţia sine qua non pentru admiterea acestei cereri este ca obiectul şi cauza celor 2 raporturi juridice să se afle în strânsă legătură. pârâtul este evins (scutit) de răspundere şi prin hotărâre este chemat terţul chemat în garanţie să plătească în locul pârâtului. Terţul chemat în garanţie are dreptul să cheme la rândul său o altă persoană în garanţie. Intervenţia forţată. lărgind cadrul procesual. practica administrând prelungirea până la închiderea dezbaterilor. După admiterea în principiu se discută şi administrează probe legate de cererea de intervenţie. Condiţia sine qua non pentru adfmiterea cererii de intervenţie şi pentru judecarea ei în conexitate cu cererea principală este ca obiectul şi cauza ei să fie în strânsă legătură cu obiectul şi cauza acţiunii principale. Astfel. Cererea de chemare în judecată a altor persoane este cererea făcută de o parte din proces de a fiintrodusă în cauză şi o persoană care ar avea un interes în dosar. Dacă acţiunea principală se respiunge atunci se va respinge şi cererea de chemare în judecată a terţului. 2. renunţă la drept sau recunoaşte pretenţiile adversarului.- terţul intervenient poate ataca hotărârea pronunţată cu excepţia intervenţiei accesorii atunci când partea sprijinită prin intervenţie achiesează la hotărârea pronunţată.efectul principal al admiterii cererii este judecarea în conexitate a celor 2 39 . Această cerere se face în timpul procesului de fond cel târziu la prima zi de înfăţişare. într-un singur proces. Cererea de chemare în garanţie trebuie să întrunească elementele oricărei acrei acţiuni. De obicei o asemenea cerere o face pârâtul. se susţine prin cerere de probatorii şi se rezolvă prin hotărâre pronunţată.

Este singurul caz din procedura civilă în care o persoană cu capacitate procesuală este înlocuită cu o parsoană fără capacitate procesuală. Reprezentarea judiciară este o transpunere a normelor mandatului din dreptul civil. Cererea se depune cel târziu la prima zi de înfăţişare. dar care este detentor precar al bunului litigios (nu bunuri fungibile. putând fi doar asistată de o altă persoană. Arătarea titularului dreptului este posibilitatea pe care o are pârâtul netitular al dreptului. Poate fi de 2 felori: obligatorie (reprezentarea judiciară temporară) sau facultativă (care stă la îndemâna persoanei cu capacitate de exerciţiu care preferă să nu-şi conducă singură procesul ci prin mandatar). Reprezentantul este un mandatar. 40 . iar terţul devine pârât.cereri şi soluţionarea lor într-o singură hotărâre. acesta este scos din cauză şi cu consimţirea reclamantului. Dacă terţul citat va confirma susţinerile pârâtului. în divorţ partea trebuie să participe personal. instanţa poate disjunge cererea de chemare în garanţie care se va judeca separat. Reprezentarea în justiţie este legată de dreptul de apărare având un caracter neîngrădit şi e posibilă întotdeauna cu 2 excepţii: interogatoriul nu poate fi luat decât părţii. consumtibile) de a arăta instanţei care este persoana cu interes real în cauză şi care e titular adevărat al dreptului. comunicându-se o copie şi terţului. REPREZENTAREA JUDICIARÃ ÎN PROCESUL CIVIL Această reprezentare apare în situaţia în care o persoană – reprezentant – efectuează acte procesuale în proces în numele şi pentru o altă persoană – reprezentat. Dacă pe percursul procesului se constată că ritmul de soluţionare este diferit.

Reguli derogatorii de la dreptul comun al mandatului Mandatul judiciar nu încetează prin moartea mandantului sau dacă acesta devine lipsit de capacitate juridică şi se menţine până la numirea unui alt mandatar legal al incapabilului sau până la retragerea lui formală de succesor. ştampilat. Sancţiuni pentru calitatea nejustificată de reprezentant: se da termen în proces pentru completarea lipsurilor. Exercitarea căilor de atac în termenul legal se poate face de mandatarul din faza anterioară a procesului fără o împuternicire nouă pentru ca partea reprezentată să nu-şi piardă dreptul de a formula cererea pentru calea de atac. să acorde asistenţă juridică. tranzacţie) este necesară prezenţa personală a părţii sau procura specială. Renunţarea sau retragerea este opozabilă părţii adverse de la declararea în şedinţă publică în prezenţa tuturor părţilor. Acesta va putea pune concluzii la fond dar nu şi în căile de atac. raport de drept procesual civil – cu părţile şi cu instanţa. Pentru efectuarea unor acte de dispoziţie (recunoaştere. Participarea procurorului în procesul civil 41 . Codiţiile reprezentării judiciare convenţionale: reprezentantul să aibă capacitate deplină de exerciţiu. Mandatarul poate renunţa cu obligaţia de a-l anunţa pe mandant şi instanţa cu cel puţin 15 zile înainte de termen. ea poate fi reprezentată în situaţiile de mai sus doar cu procură specială. reprezentarea să aibă la bază o procură (înscris semnat. care să ateste calitatea de reprezentant). pe lângă reprezentare mai poate să facă cereri. să pună concluzii.Dacă partea îşi are domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Mandatarul neavocat poate fi rudă pâna la gradul IV sau beneficiarul unei procuri. Consilierul juridic se află în raporturi juridice mixte: raport de muncă – cu conducerea unităţii. Avocatul. cu excepţia absolvenţilor de drept. Calitatea mandatarului Acesta poate fi avocat sau un simplu mandatar. renunţare. se anulează cererea de reprezentare. Reprezentarea persoanei juridice se faceprin: organul de conducere. prin reprezentant (consilierul juridic angajat permanent sau avocatul angajat pentru susţinerea unui proces).

Judecătorul trebuie să administreze toate probele necesare pentru aflarea adevărului şi să aprecieze aceste probe în mod liber neierarhizat. Procurorul are următoarele atribiţii: 1. În celelalte cazuri. Faptul probatoriu nu caracterizează raportul litigios. ocrotirea minorului. procurorul putând interveni în orice fază a procesului chiar dacă a participat sau nu anterior. 2. declararea morţii/dispariţia unei persoane. Subiectul probei este însuşi judecătorul pe care proba trebuie să-l convingă asupra existenţei situaţiei de fapt. 4. procurorul poate depune contestaţie la executare pentru aceleaşi persoane de mai sus. În sens restrâns proba este mijlocul legal pentru dovedirea unui fapt. poate porni un proces civil prin introducerea acţiunii strict personale. în procesul civil nu se identifică cu interesele părţii. procurorul exercită şi susţine căile de atac în procesul în care participarea sa e obligatorie. succesiuni vacante. Faptul principal trebuie dovedit şi constituie chiar obiectul probei. Procurorul este obligat prin lege să participe la anumite procese şi are dreptul/facultatea să participe la orice fel de proces atunci când e necesar pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor şi alte cazuri legale. 3. adopţie. dar e folosit pentru stabilirea existenţei raportului juridic litigios. contravenţiile săvârşite de un minor. Definiţie: în sens larg proba este acţiunea de stabilire a existenţei sau inexistenţei unui fapt. dispăruţi. PROBELE Teoria generală a probelor Probele sunt necesare în orice proces pentru stabilirea situaţiei de fapt la care instanţa trebuie să aplice legea. mijloacele prin care se poate stabili faptul. dar are calitatea de parte în sens procesual sau şi material. dar titularul dreptului subiectiv poate să renunţe la acţiunea introdusă de procuror sau să introducă el însuşi acţiunea lui proprie. interzişi.Procurorul. Faptele sunt de 2 feluri: principale. Obiectul probei îl constituie acele fapte (fapte şi acte juridice) care tind la dovedirea raportului juridic litigios. procurorul pune concluzii în orice fel de proces pornit de titularul dreptului şi obligatoriu în punerea sub interdicţie. procurorul poate cere punerea în executare a hotărârii judecătoreşti pentru minori. Procurorul figurează ca reclamant. probatorii. rezultatul obţinut prin folosirea mijloacelor de probă. exercitarea căii de atac de către procuror este facultativă. Faptele ce trebuie dovedite sunt: 42 . în recursul în interesul legii şi în recursul în anulare. proba se raportează la faptul probator material care o dată dovedit serveşte la dovedirea altui fapt. 5. anularea actelor de stare civilă.

persoana făptuitorului. astfel încât faptele stabilite în procesul penal nu mai trebuie dovedite în procesul civil (existenţa faptei. Categorii de fapte probatorii: 1. Instanţa apreciază concludenţa probei prima dată la discutarea ei şi a doua oară după administrarea ei pentru stabilirea situaţiei de fapt necesară pronunţării hotărârii. chestiunile prealabile sunt strâns legate de puterea de lucru judecat din penal. fapte necontestate – sunt fapte asupra existenţei cărora toate părţile din proces sunt de acord. faptele cunoscute personal de judecător nu constituie un suport pentru stabilirea situaţiei de fapt.. de o colectivitate. 3. dar numai ca martor. deci dovedite. ele pot fi reţinute ca atare de către instanţă. faptele constante (prezumtive) – fapte pe care legea le consideră existente şi care nu mai pot fi contestate. situaţie în care este incompatibil ca judecător. Totuşi. să nu încerce dovedirea unor fapte imposibile. Exemplu: prezumţii legale (bunurile dobândite de soţi în timpul căsătoriei sunt bunuri comune) 5. caz în care s-ar naşte arbitrariul. b) proba să fie verosimilă. judecătorul le poate pune la îndoială caz în care la va corobora cu celelalte probe din dosar. 2. să nu contravină legii naturii. Condiţii de accesibilitate a probelor a) proba să nu fie orpită de lege. Sarcina probei 43 . Aceste fapte pot fi expuse şi valorificate de judecător. unele fapte nu pot fi dovedite decât în anumite condiţii (depozite bancare pentru dovada cărora fişa de cont nu se eliberează decât la cererea titularului. Ex: nu e admisibilă o probă împotriva unei prezumţii legale sau împotriva înscrisurilor autentice altfel decât cum prevede legea. c) proba să fie pertinentă (să aibă legătură cu procesul) d) proba să fie concludentă (să poarte asupra unor împrejurări care pot ajuta instanţa să afle adevărul.(faptul negativ nu poate fi dovedit decât indirect prin proba faptului pozitiv contrar). 6. paternitatea unui copil din casătorie în persoana altui bărbat decât soţul mamei nu se poate dovedi decât dacă soţul mamei a tăgăduit în prealabil paternitatea. 4. faptele notorii – fapte cunoscute de un număr mare de persoane. pozitive sau negative.- materiale sau psihologice. vinovăţia).

probele extrajudiciare sunt cele confectionate in afara cadrului procesului (de ex declaratia de martori luata la domiciliu.probe mediate ex inscrisul original (probe imediate) .se permite propunerea probelor mai tarziu in 3 cazuri: -proba ceruta rezulta ca e necesara din dezbaterile anterioare.probe personale Probele materiale se fac cu ajutorul unui obiect material (fotografia). Probele personale sunt relatate de diferite persoane(martori).instanta apreciaza doar seriozitatea si concludenta probei. Partea care invoca o prezumtie legala relativa e datoare sa dovedeasca ipoteza de aplicare a acestei prezumtii. Exceptie.partea neputand prevedea in termenul legal utilitatea ei -administrarea probelor nu duce la intarzierea procesului(ex interogatoriul) -proba n-a fost ceruta la timp datorita ignorantei partii care nu a fost asistata de avocat.probe negative 5)probe imediate. Uneori faptele conexe sunt recunoscute de lege prin prezumtii.nu din constatare personala(probe mediate) 6)probe directe.In cazul prezumtiilor directe.dar practica a impus sistemul unor probe concomitente.prevaleaza principiul aflarii adevarului.) probe indirecte—faptul probator duce la stabilirea raportului juridic doar in coroborare cu alte fapte cu care se afla in legatura de conexitate.Revine reclamantului cererii din dosar.probe efectuate in alt proces) 2)probe percepute personal de judecator -interogatoriul –sau de alte persoane-martori 3)probe materiale.faptul probator este de natura sa stabileasca prin el insusi raportul juridic dedus judecatii—ex martor ce asista personal la numararea si inmanarea unei sume de bani. Propunerea probelor Reclamantul isi poate propune dovezile chiar prin cererea de chemare in judecata sau cel tarziu la prima zi de infatisare.Paratul va prelua sarcina probei atunci cand face cerere reconventionala. Clasificarea probelor 1) probe judiciare si probe extrajudiciare Probele judiciare sunt cele admise in fata instantei. In toate aceste cazuri.martor care relateaza ceva din auzite.in care el insusi e reclamant. 4)probe pozitive.precum si atunci cand ridica exceptii care trebuie dovedite. 44 . copia unui act.Legea permite paratului sa-si faca probele dupa cele ale reclamantului.

piatra).Nerespectarea acestui termen duce la decaderea din proba.care nu e reglementata in legislatia in vigoare. Proba prin inscrisuri Definitie Inscrisul =materializarea unui act juridic prin inscierea clauzelor lui pe hartie. Solutia instantei asupra admiterii probelor nu poate fi atacata decat o data cu fondul. Exceptii:comisia rogatorie.Tot facultativa este si procedura medierii.lemn. 2)face inutila apelarea la memorie(cazul martorilor) 45 .Contraproba(a paratului) se poate propune dupa administrarea probei reclamantului sau in acelasi timp cu acesta.(procedura facultativa).(si parat.prin avocati si nu prin intermediul direct al instantei.instanta va mentiona motivele pentru care proba a fost admisa/respinsa. Probele se administreaza inainte de dezbaterea fondului. Daca exista opunere la admiterea unei probe.fie concomitent.Are o forta probanta superioara pentru ca: 1)respecta vointa partilor din momentul incheierii convorbirilor si se presupune ca aceasta vointa este cea reala.partea care a cerut-o e obligata sa o concretizeze in termen de 5 zile. Inscrisul este de obicei o proba preconstituita chiar la momentul incheierii actului juridic.in litigii patrimoniale. Administrarea probelor Probele se administreaza direct si nemijlocit in fata instantei care judeca procesul de catre intregul complet.pelicula foto.casete sau pe alte obiecte (ceara. Daca instanta dispune o proba din oficiu va stabili prin incheiere si cine suporta cheltuielile de administrare a probei.Atunci cand proba e admisa doar in principiu.si reclamant o data) la aprecierea instantei.asigurarea dovezilor(conservarea in avans a unei probe in pericol de a disparea pentru a fi folosita intr-un proces viitor.fie succesiv.film. Incuviintarea probei Proba se admite/respinge prin incheierea de sedinta motivata in care se mentioneaza ce fapte urmeaza a fi dovedite si prin ce mijloace probatorii.) Legea permite ca partile care se inteleg sa-si administreze reciproc probele.

Clasificarea inscrisurilor *Prima clasificare 1)originale –sunt acele inscrisuri incheiate de parti sau de organul competent 2)recognitive –sunt cele intocmite pentru a recunoaste inscrisul original pierdut si pt.ex declaratia partilor pentru fapte care nu pot fi verificate de functionar—partile precizeaza ca.de stare civila.O asemenea declaratie a partilor este o declaratie autentica avand aceeasi forta probanta.de un functionar public in exercitiul functiunii si cu respectarea competentei lui. Prin actiunea in anulare se urmareste desfiintarea inscrisului si efectelor lui retroactiv.actul juridic trebuie sa ia forma inscrisului autentic ca o conditie ad validitatem (ex vanzarea-cumpararea de teren intravilan). Inscrisul autentic poate fi atacat prin actiune in anulare sau in simulatie. a-l inlocui 3)confirmative –intareste un act juridic anulabil inlaturandu-i viciile si renuntind astfel la actiunea in anulare. In anumite cazuri legale. Copiile legalizate de pe inscrisuri se fac si se depun la dosar sub rezerva prezentarii originalului *A doua clasificare 1)autentice 2)sub semnatura privata Inscrisul autentic este acel inscris intocmit cu solemnitatile cerute de lege. Celelalte mentiuni din inscris(care n-au fost constatate personal de functionar) pot fi combatute prin orice mijloc de proba.cu repunerea partilor in situatia anterioara.de la data intocmirii.Marele avantaj este forta probanta foarte mare.a fost platit pretul. Ex: acte notariale. Avantajele inscrisurilor autentice: -forta probanta foarte mare -dovedeste data inscrisului pana la o eventuala procedura de inscriere in fals -se bucura de o prezumtie de validitate -poate avea puterea unui titlu executoriu atunci cand inscrisul se refera la obligatiuni ajunse la scadenta -constatarile personale ale functionarului fac dovada deplina pana la inscrierea in fals. judec.hot. Prin actiunea in simulatie se urmareste declararea unui act si a efectelor lui ca fiind inopozabile. anterior intocmirii inscrisului.Legea impune inscrisul ca mijloc de proba pentru a dovedi un obiect material al raportului juridic mai mare de 250 de lei. 46 .

parafat. Inscrisul sub semnatura privata= inscris intocmit si semnat de parti. -multiplul exemplar este cerut pentru conventiile sinalagmatice .hartiile casnice pot contine insemnari de familie care sa faca trimitere si la diferite acte juridice.fara interventia unui functionar.in principiu si de regula partile care se obliga. Mentiunea bun si aprobat e urmata de inscrierea sumei de bani sau o cantitate de bunuri fungibile la care se obliga.cand nu este semnat. -rabojile=probe preconstituite.Acestea au mai multe elemente: -semnatura trebuie sa apartina tuturor partilor. obligatiile care au ca obiect predarea unei sume de bani sau a unei cantitati determinate de bunuri fungibile.cartile. obligatia unilaterala si nu bilaterala si pt.materializate pe un corp tare.Dupa aceasta mentiune partea ce se obliga semneaza.Se verifica prin recunoastere.Aceasta mentiune nu se cere la chitantele liberatorii.vizat pt. -mentiunea ..daca e semnat de parti.Aceasta mentiune se aplica pt..adaugiri). inchidere. Lipsa multiplului exemplar duce la nulitatea inscrisului.vizat pt deschidere.tertii sunt persoane care au dobandit drepturi cu titlu particular si pot fi pagubite prin schimbarea datei reale.fara stersaturi.trebuie sa existe atatea exemplare originale cate parti cu interese contrare sunt.verificare de scripte. -Registrele.el face dovada numai impotriva comerciantului.foarte rar folosit(in mediul rural) -Registrele comerciale mentiunile aici inscrise constituie probe.la sfarsit.Aceste mentiuni au forta probatoare 47 . Din acest punct de vedere. Inscrisurile autentice pentru care se iau masuri de publicitate devin opozabile si tertilor.dar care prin conversiune se asimileaza fie inscisului sub semnatura privata.fie inceputului de dovada scisa.Fata de terti. Daca exista neconcordanta intre suma din mentiune si suma din cuprinsul inscrisului se considera valabila suma mai mica.cu inregistrarea la timp si in ordine cronologica a operatiunilor comerciale.bun si aprobat.Desconsiderarea acestor elemente duce la nulitatea inscrisului.dar nu si la nulitatea conventiei in cauza.de partea ce se obliga la plata unei sume de bani sau predarea de bunuri fungibile. Daca nu este corect tinut.In acest caz inscrisul nul valoreaza prin conversiune un inceput de dovada scrisa care poate fi dovedit cu orice mijloc de proba.Practica admite unele situatii exceptie in care inscrisuri sub semnatura privata pot fi redactate in mai putine exemplare.expertiza grafologica.Inscrisul autentic intocmit de functionar cu incalcarea competentei lui este un inscris nevalabil care nare forta inscrisului autentic.daca este valabil intocmit(numerotat. -se face pe inscris.data devine opozabila daca inscrisul a suferit masuri de publicitate.vizat de instanta.nu si la nulitatea conventiei. -data certa a inscrisului este valabila intre parti pana la proba contrara.cu incrustaturi care tin evidenta prestatiilor efectuate.

ci o copie certificata de un functionar postal.Se poate depune si un extras de pe inscris.Daca inscrisul se afla in posesia unei parti ce nu doreste sa-l depuna. Inscrisurile sub semnatura privata se depun la dosar in exemplare suficiente.Daca se afla in posesia unui tert. -Scrisorile misive pot contine recunoasterea judiciara a unei fapte probatorii .Este mijloc de proba extrajudiciar ce poate fi combatut.Acest inscris nu poate fi combatut decat prin procedura inscrierii in fals.Daca aceasta verificare lamureste instanta.depunatorul poate cere verificarea de scripte.inscrisul se considera proba valabila.iar daca refuza.iar daca nu. Administrarea probei cu inscrisuri 1)Producerea inscrisurilor Inscrisurile se depun o data cu cererea de chemare in judecata in atatea copii cati parati sunt cu certificare pt.se prezuma dovedite faptele consemnate in inscris. Cercetarea inscrisurilor detinute de persoane juridice se poate face la sediul lor.expertiza sau administrarea altor probe. Se face comparand inscrisul in cauza cu alte inscrisuri redactate si semnate de aceleasi parti in diferite perioade de timp.Verificarea se mai face comparand inscrisul cu probele de scris si semnatura pe care instanta le ia autorului inscrisului la un termen de judecata. fiecare zi de intarziere.impotriva autorului lor cand contin ordine de plati si cand se scrie ca mentiune tine loc de titlu in favoarea creditorului.consemnandu-se rezultatul in procesul verbal .acesta va fi citat.Tertii pot folosi acest inscris daca au intrat legal in posesia lor.va fi sanctionat cu daune cominatorii pt. exactitate.Aceste probe se dau din pozitia sezand si in picioare si constau in semnarea repetata sau dictand partii fragmente din inscrisul verificat. 3)Procedura verificarii de scripte Se aplica daca o parte tagaduieste actul sub semnatura privata sau daca instanta are indoieli asupra lui. inscrisul in limba straina se depun copii traduse si certificate de parte (un translator autorizat).instanta il poate obliga.Se poate recurge si la comisie rogatorie.partea adversa sau instanta putand cere depunerea integrala a inscrisului.Pt.Daca se recunoaste. 48 . 2)Cercetarea inscrisului in sedinta de judecata Inscrisurile autentice se depun la dosar cu copii suficiente pt. -Telegrama –destinatarul nu primeste originalul inscrisului . Mentiunea facuta de creditor pe titlul de creanta are valoare de inscris daca tinde la liberarea debitorului.iar daca partea refuza. se pot folosi daca n-au caracter confidential.Are valoare de inscris sub semnatura privata atunci cand originalul este semnat de expeditor. a fi comunicate si celorlalte parti.cu mentiunea de a se prezenta cu inscrisul.partea adversa fiind intrebata prin interogatoriu daca recunoaste acest inscris.

P. inscrisurile contestate. şi amândoi cel târziu la prima zi de înfăţişare. 4)Procedura falsului Se aplica pt.revine instantei civile obligatia de a stabili daca inscrisul e valabil sau nu. curs 9 ADMINISTRAREA PROBEI CU MARTORI Propunerea martorilor Reclamantul îşi poate propune martorii prin cererea de chemare în judecată. Pentru aceasta. ca actiunea penala este prescrisa.Daca nu conduce la o certitudine.(punctul 4 art 322 C.daca nu.procesul civil poate fi suspendat.fie pt.nu se mai recurge la o expertiza grafologica.).se va recurge la expertiza grafologica dupa ce judecatorul vizeaza originalul inscrisului spre neschimbare. Daca falsul se descopera dupa ce hotararea civila a ramas definitiva si irevocabila. Parcurgand aceste demersuri.se poate face cererea de revizuire. pârâtul prin întâmpinare.incheinduse o incheiere de consemnare. Depăşirea acestui termen duce la decăderea din probă.Daca hotararea penala nu se poate pronunta.exprimandu-si opinia. ca autorul falsului nu este gasit sau pt.Acesta da o rezolutie motivata.se recurge la expertiza grafologica.de organele judiciare penale prin hotarare definitiva ce are autoritate de lucru judecat in procesul civil.putandu-se acorda un termen in acest scop -instanta intocmeste un proces verbal de constatare a starii materiale a inscrisului pentru a evita alterarea ulterioara accentuata sau modificarile -inscrisul e vazut de presedintele instantei si predat primului grefier -inscrisul astfel conservat va fi depus la dosar si la urmatorul termen instanta va intreba partea care a folosit daca mai staruie in procedura falsului Daca aceasta parte renunta/nu se prezinta/nu da nici un raspuns inscrisul este scos din proces.instanta recurge la urmatoarele operatiuni: -cere partii detinatoare originalul inscrisului.Daca acesta il recunoaste.Rezolutia nu are autoritate de lucru judecat fata de instanta civila dar reprezinta o proba puternica.care poate fi suspendat pana la solutionarea cauzei penale.Falsul se stabileste.proba e facuta .P.trimitandu-se dosarul cu expertiza facuta si organului de urmarire penala.Daca aceasta parte insista in administrarea probei cu acel inscris.judecatorul fiind obligat sa-si motiveze concluzia. 49 8 – 12 – 2003 .va fi intrebat adversarul daca il recunoaste.in principiu.

când necesitatea probatoriului rezultă din dezbaterile anterioare şi partea nu a putut prevedea această probă. nu a cerut proba la termenul legal. 3. Persoanele ce pot fi ascultate ca martori În procesul civil. Proba se poate cere şi admite cu obligaţia ca în maximum 5 zile să se depună lista cu numele şi adresa martorilor. 3. nu pot fi martori: 1. c) condamnaţii pentru mărturie mincinoasă. când partea neasistată de avocat. De la această regulă există două categorii de excepţii: I. rudele şi afinii până în gradul 3 inclusiv. Atunci când se propun martori. − medicii. interzişii şi incapabilii. b) cei ce au suportat o degradare civică printr-o hotărâre judecătorească penală. soţul. Ea poate limita numărul martorilor. II. 2. martorii pot fi propuşi şi peste această zi în trei situaţii: 1. persoanele scutite de obligaţia de a fi martor. 50 . din ignoranţă. ei putând fi audiaţi chiar dacă partea care i-a propus renunţă la ei.Prin excepţie. − notarii. 2. excepţie: procesele de stare civilă şi divorţul. − farmaciştii. a) persoanele care au 14 ani pot depune mărturie numai asistate de reprezentant legal. chiar despărţit de una dintre părţi. − preoţii. Martorii propuşi de o parte devin martorii cauzei putând fi însuşiţi de partea adversă. 1. persoanele cu infirmităţi fizice nu pot fi martori cu privire la faptele ce nu pot fi percepute de ele din cauza infirmităţii. părţile trebuie să precizeze faptele pentru care sunt propuşi. 4. persoanele care au obligaţia de a păstra secretul profesional: − avocaţii. − executorii. sub sancţiunea decăderii din probă. dar nu abuziv şi respectând principiul parităţii. orice persoană care are cunoştinţă despre faptele incidente în cauză poate fi ascultată ca martor. Instanţa îi poate asculta chiar dacă părţile renunţă la ei. cu oricare dintre părţile din proces. când administrarea probei nu determină amânarea procesului.

de partea care l-a propus şi apoi de celelalte părţi. În situaţia absenţei nejustificate a martorilor. Dacă din declaraţiile lor rezultă contradicţii grave. Prezentarea şi ascultarea martorilor în instanţă Martorii sunt citaţi pentru termenul fixat de instanţă. În timpul audierii unui martor. prin declaraţia dată. după care instanţa îi spune că mărturia mincinoasă este infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea. După depunerea jurământului. martorul este invitat să citească declaraţia scrisă de grefier la dictarea preşedintelui completului. Martorul prezent va fi identificat după buletinul de identitate sau cartea de identitate după care este invitat să depună jurământ religios sau laic. După ce se epuizează întrebările. În declaraţie. Interdicţia acestora încetează o dată cu încetarea funcţiei. după care vor fi emise mandate executate de poliţie. După aceasta martorul poate fi întrebat punctual de instanţă. procesul se va judeca fără audierea acelui martor. instanţa îi poate confrunta întocmind un proces verbal de confruntare. 3. Martorul are dreptul să ceară îndreptarea unor erori sau completarea declaraţiei. instanţa îi poate amenda. La termenul stabilit se ascultă martorii prezenţi şi se amână cauza pentru cei absenţi. declaraţia nu este valabilă. ceilalţi aşteaptă afară pentru a nu fi influenţaţi de declaraţia acestuia. 51 . Dacă martorul refuză să semneze. martorii se audiază în ordine după partea care i-a propus. martorul este întrebat dacă este rudă sau afin cu una din părţi. Audierea se face de completul de judecată nemijlocit sau prin comisie rogatorie. Legea prevede în cazuri urgente şi posibilitatea recurgerii direct la mandatul de aducere. după care o semnează.2. O asemenea încheiere este executorie. Partea din pagină neocupată de text se barează de grefier pentru a nu putea fi completată ulterior. de preşedintele completului şi de grefier. la o pedeapsă penală sau la oprobiul public. Fiecare pagină a declaraţiei se semnează de martor. persoanele care au obligaţia să păstreze secretul de serviciu: − funcţionarii de stat. Instanţa poate reveni la măsura amendării în cazul prezenţei martorului la termenul următor. Martorul audiat este invitat în sală până se audiază pe rând şi ceilalţi martori. Declaraţia martorului trebuie să fie spontană. Martorii prezenţi vor fi audiaţi pe rând. martorul nu are voie să recurgă la notiţe. decât cu acordul instanţei şi pentru cantităţi transformate în numere sau pentru denumiri rare. El trebuie să declare liber ceea ce cunoaşte asupra datelor cauzei. Martorul are dreptul la despăgubiri pentru cheltuielile lui din ziua mărturiei şi instanţa poate consemna în încheierea de şedinţă suma ce i se datorează. persoanele care s-ar expune pe ele însele sau rudele ori afinii lor până la gradul 3. De obicei. Dacă absenţa martorului persistă şi instanţa a luat toate măsurile pentru aducerea lui.

starea sufletească. Părţile din proces care nu sunt părţile în înscris pot declara ca martori şi peste conţinutul acestui înscris care pentru ele reprezintă un fapt juridic. de frică. de interesul provocat de împrejurări relatate. dacă martorul a spus adevărul sau a dorit să-l spună. instanţa poate îndruma partea să-l reclame pentru mărturie mincinoasă. ştersături sau adăugiri trebuie contrasemnate de preşedintele completului. încercându-se stabilirea stării de fapt adevărate chiar şi în situaţia unor declaraţii contradictorii. c) reproducerea relatată trebuie să fie corectă şi clară. Pentru aceasta instanţa trebuie să stabilească 2 lucruri: 1. dacă martorul a relatat corect starea de fapt. Orice modificări. de legătura celor relatate cu un eveniment de interes personal al martorului. 1. − după gradul de rudenie cu părţile. b) memorarea se apreciază în funcţie de timp. Aceasta se analizează pe 3 direcţii: a) percepţia faptelor este determinată de profesie. obişnuinţa de a se exprima în public şi capacitatea de abstractizare. Admisibilitatea probei cu martori Martorul nu este admis pentru a declara în litigiu patrimonial peste valoarea de 250 lei sau împotriva sau peste conţinutul unui înscris. − după izvorul de informaţie. El trebuie interogat pe un ton moderat şi nu trebuie întrerupt nejustificat. de eventuale infirmităţi senzoriale. 2. Acestea sunt interdicţii pentru martorii propuşi de părţile înscrisului. încercându-se să se evite relatarea unor deducţii ale martorului ca fiind fapte percepute direct. 2. de distanţa dintre martor şi scena faptei. Aprecierea declaraţiei martorului de către judecător Declaraţia martorului se apreciază liber. Se are în vedere gradul de inteligenţă al martorului. Sinceritatea martorului se apreciază: − după interesul martorului în proces. martorul să nu fie stăpânit de emoţii. − după relaţii de afecţiune sau duşmănoase. 52 .Dacă martorul minte vădit.

De la acest principiu există excepţia imposibilităţii morale de constituire a unui înscris. plătit separat. Aceste impedimente pot fi depăşite dacă partea adversă este de acord cu declaraţia martorului. Expertiza se cere de părţi sau se ordonă din oficiu de instanţă. de laborator sau medico – legale la care părţile nu trebuie convocate. Raportul de expertiză trebuie depus la dosar cu 5 zile înainte de termenul următor şi e normal să fie comunicat şi părţilor. − înregistrarea tardivă a unei naşteri (expertiză antropologică). fiindu-i interzis a-şi expune un punct de vedere în afara competenţei lui. instanţa desemnează experţii prin tragere la sorţi. În afara experţilor acreditaţi de Ministerul de Justiţie. după ce s-au stabilit obiectivele expertizei şi domeniul de specialitate. RAPORTUL DE EXPERTIZĂ Expertul nu cunoaşte personal faptele procesului. iar dacă nu. Ea este. Este obligatorie în: − punerea sub interdicţie (expertiză psihiatrică). Părţile au dreptul să solicite instanţei şi aprobarea unui expert asistent al fiecărei părţi. cu excepţia expertizelor grafologice. instanţa cere de la biroul de experţi judeţean un tabel cu câte 3 experţi. Constatările făcute pe teren în prezenţa părţilor vor fi consemnate de expert într-un raport de expertiză şi eventual într-un proces verbal de constatare. Expertul desemnat este obligat să depună jurământul. O astfel de declaraţie valorează un început de dovadă scrisă. De regulă. El este chemat de instanţă să-şi exprime opinia ca specialist în domeniu. Dintre aceştia. părţile pot conveni în alegerea unuia. Convocarea este obligatorie sub sancţiunea nulităţii expertizei. în general. − stabilirea valorii bunului gajat. Expertul e obligat să răspundă motivat la obiectivele tehnice stabilite de instanţă. 53 . instanţele mai pot recurge la opinia motivată a unui specialist care este personalitate într-o anumită materie sau la punctul de vedere al unui laborator sau institut de specialitate. El va studia dosarul şi va convoca părţile pentru constatări tehnice cu cel puţin 5 zile înainte de aceste constatări. Expertul desemnat este înştiinţat de instanţă printr-o adresă. Amânarea repetată a depunerii raportului de expertiză în dosar poate să conducă la: − amânarea procesului. − atenţionarea sau amendarea expertului. facultativă. − retragerea onorariului şi numirea altui expert.

instanţa încearcă cu acordare a opiniei experţilor sau va împărtăşi opinia celei mai bune expertize ???. Recunoaşterea este un mijloc de probă care implică în mod special voinţa şi memoria părţilor. PROBELE MATERIALE Se raportează la obiectele care prin calităţile sau prin urmele lor prezintă interes. Acest proces verbal se depune la dosar şi se înmânează o copie fiecărei părţi. Instanţa şi părţile o dată ajunse la faţa locului procedează la constatări directe în conformitate cu obiectivele stabilite. admiterea consemnându-se într-o încheiere de şedinţă în care se mai consemnează obiectivele cercetării. Termenul stabilit pentru deplasarea instanţei este de 2 – 5 zile înainte de termenul de judecată. Părţile se citează pentru cercetarea locului la fel ca şi martorii ori experţii a căror opinie este necesară acolo. I. Dacă lipsurile din expertiză pot fi complinite de instanţă. De obicei. Toate constatările se dictează de preşedintele completului către grefier care le consemnează într-un proces verbal. verificarea lor se face printr-o cercetare a instanţei. Dacă instanţa le aprobă. pentru situaţiile în legătură drepturile de care părţile pot dispune. Admisibilitatea recunoaşterii Recunoaşterea se poate referi numai la chestiuni de fapt şi este admisă în următoarele condiţii: 1. Pot fi verificate şi printr-o expertiză. Această probă se cere de părţi. judecătorul este obligat să-şi motiveze punctului lui de vedere. 54 . puternică ce este apreciată liber de instanţă în coroborare cu celelalte probe ale cauzei. Cercetarea locului se face şi prin comisie rogatorie şi se foloseşte mai ales în procesele de hotărnicie. Cercetarea locală presupune deplasarea instanţei la faţa locului pentru constatări directe atunci când celelalte probe nu sunt clare. instanţa poate admite o nouă expertiză. El poate fi contestat de părţi. Instanţa nu e obligată să pronunţe hotărârea în conformitate cu punctul de vedere al expertului. Se apreciază şi se administrează direct în instanţă.Părţile nemulţumite de raport pot formula critici motivate pe care le supun cenzurii instanţei. iar dacă deficienţele persistă. dar dacă înlătură raportul de expertiză. nu se va mai ordona refacerea expertizei. dar se poate ordona şi din oficiu. În ipoteza unor expertize cu concluzii diferite. servituţi şi în litigii locative. Părţile au dreptul să ceară constatarea anumitor constatări care vor fi consemnate la fel. poate ordona expertului să refacă raportul. Recunoaşterea / mărturisirea Este o probă importantă.

de regulă. Dacă această 55 . c) declaraţia făcută în faţa procurorului sau recunoaşterea făcută prin scrisoare ori testament. recunoaştere complexă – presupune recunoaşterea faptului principal la care se adaugă alt fapt ulterior menit să-l anihileze sau să-l restrângă pe primul. recunoaştere extrajudiciară. Există 3 tipuri de recunoaştere: 1. prin recunoaşterea spontană şi strict personală. Propunere şi admitere Interogatoriul se cere şi de partea interesată. 5. IV. 1. 2. recunoaşterea trebuie să fie expresă. 6. Partea chemată la interogatoriu va fi citată cu aceeaşi menţiune. recunoaşterea este un act de dispoziţie. 2. nu şi celorlalte părţi.2. Într-o asemenea situaţie se naşte prezumţia de recunoaştere tacită a pretenţiilor adversarului. Admiterea probei cu interogatoriu A. recunoaştere calificată – recunoaşterea faptului principal cu adăugirea unor elemente conexe concomitente care schimbă efectele juridice. Judecătorul poate aprecia recunoaşterea indivizibilă sau divizibilă. Aceste elemente trebuie dovedite de partea care le pretinde. 4. 2. de a se prezenta în instanţă. ??? II. Apare în următoarele ipoteze: a) declaraţia unei părţi într-o petiţie către o autoritate. este un act de voinţă unilaterală şi irevocabilă (cu excepţia erorii de fapt). Clasificare 1. d) recunoaşterea făcută în alt proces. Recunoaşterea făcută de o parte este opozabilă numai acestei părţi şi succesorilor ei. recunoaşterea se face numai de titularul dreptului sau în cazurile speciale de mandatar cu procură specială. voinţa de a recunoaşte trebuie să fie conştientă şi liberă. sau terţilor. recunoaştere judiciară. Folosirea recunoaşterii ca mijloc de probă Se referă la aprecierea forţei probante a răspunsului la interogatoriu. 3. 3. b) recunoaşterea consemnată în proces verbal de executare. Aceasta poate fi scrisă sau verbală. se discută în instanţă şi dacă se admite se consemnează în încheierea de şedinţă. chiar coparticipanţi. Excepţie: se admite şi recunoaşterea tacită prin refuzul nejustificat al unei părţi. Se face direct în instanţă prin răspunsul dat la interogatoriu. recunoaştere pură şi simplă – recunoaştere făcută fără rezerve şi adăugiri. III.

ea va răspunde la interogatoriu. dar limitat de comunicare prealabilă a cererilor procedurale ale părţilor. Instanţa are dreptul să cenzureze întrebările propuse şi să le respingă pe acelea care sunt nepertinente. Aceste ultime fapte pot constitui obiectul unui interogatoriu pentru acele părţi. PREZUMŢIILE (art. Interogatoriul se poate lua atât la cererea părţii. Dacă aceasta are reşedinţa în străinătate. 1199 şi Cc) Prezumţiile sunt consecinţele pe care legea / judecătorul le trage dintr-un fapt cunoscut către unul neclar. refuzul nejustificat al părţii chemate la interogatoriu de a se prezenta în instanţă la două termene consecutive naşte prezumţia de recunoaştere a pretenţiilor adversarului. neclare sau vexatorii. 225 CPC. prezumţii judecătoreşti 1. În interogatoriu. interogatoriul se poate lua procuratorului ei în baza unei procuri speciale. Recunoaşterea este un act personal de dispoziţie care implică atât conştiinţa cât şi memoria părţilor.parte se prezintă în instanţă. lăsând loc pentru răspunsuri pe coloana din dreapta. adăugiri. exemple 56 . interogatoriul se va lua la domiciliu prin deplasarea instanţei. interogatoriul se poate lua prin comisie rogatorie. Dacă partea ce trebuie interogată e bolnavă şi netransportabilă. ??? Feluri: 1. ştersături se contrasemnează de partea care le-a făcut. Fiecare pagină se semnează de preşedintele completului. nu faptele altor părţi sau faptele unor terţi. prezumţii legale 2. Recunoaşterea trebuie să fie admisibilă şi să privească doar faptele personale. partea ce a cerut proba va scrie pe coloana verticală din stânga paginii întrebările. cât şi din oficiu şi chiar după prima zi de înfăţişare pentru că admiterea acestei probe nu provoacă întârzierea procesului. Conform art. Obiectul interogatoriului Constă în faptele personale ale părţilor interogate pertinente şi concludente în cauză. instanţa va decădea din probă partea care a cerut interogatoriul. Dacă la termenul respectiv nu i se ia interogatoriu. Interogatoriul are un caracter de surpriză. Orice modificări. Judecătorul citeşte întrebările propuse şi consemnează prin scris de mână răspunsurile primite. Recunoaşterea echivocă sau incompletă este început de dovadă scrisă care face admisibilă proba cu martori. neconcludente. B. de grefier şi de cele două părţi. Dacă partea ce urmează a fi interogată şi care nu poate fi transportată locuieşte la depărtare de sediul instanţei.

b) atunci când se atacă un act juridic pentru fraudă. a) 2 feluri – irefragabile. b) relative. dacă scrisul şi semnătura aparţin cu adevărat unei anumite persoane sau sunt false. 3) Expertiza medico – legală pentru stabilirea paternităţii 57 . Ea trebuie să fie logică şi convingătoare. pentru a putea fi aprobată şi cenzurată de părţi sau de instanţe judecătoreşti de control. − dobândirea proprietăţii prin uzucapiune. 2. − puterea de lucru judecat. Prezumţiile simple pot fi răsturnate numai de recunoaşterea părţii adverse. Este o prezumţie trasă de completul de judecată şi care e permisă în două situaţii: a) atunci când este admisibilă şi probată cu martori. − liberarea debitorului de obligaţie atunci când i se remite titlul original. 2) Expertiza grafică – tehnică Se verifică vechimea scrisului şi întregul unui înscris reconstituit din bucăţi. prin metode criminalistice. Sunt de două feluri: a) absolute. – simple. Prezumţiile irefragabile nu pot fi răsturnate prin nici un mijloc de probă (exemplu: perioada de concepţie a copilului). dol sau violenţă. b) Pot fi răsturnate prin orice mijloc de probă.− declararea unor acte ca nule atunci când ele se fac în frauda legii (vânzarea făcută de interzişi). Metode criminalistice în procese civile 1) Expertiza grafologică Prin ea se verifică.

Aprecierea probelor În sistemul procedural românesc a fost înlăturat sistemul probelor formale cu ierarhii preconstituite. Curs 10 58 . Judecătorul trebuie să facă o analiză a probelor considerate ca reflectând adevărul. iar prin excepţie se ocoleşte citarea în cazuri foarte urgente. Se cere existenţa caracterului urgent. dar a fost adoptat principiul liberei aprecieri a probelor de către judecător. deci judecătorul trebuie să facă o demonstraţie prin care să convingă că din probele cauzei le-a selectat pe cele adevărate şi le-a valorificat în scopul aflării adevărului. starea tehnică sau valoarea unor bunuri. Efectul – constituie o probă în procesul ce va urma. În cazuri foarte urgente. Asigurarea dovezilor are un caracter preparator în vederea unui proces viitor şi limitarea probei conservate la scopul ei din acel proces. Cererea pentru asigurarea dovezilor se face de partea interesată înainte de pornirea procedurii şi independent de declanşarea unui viitor proces. Acesta este o făurire a unei probe preconstituite pe cale judecătorească.ASIGURAREA DOVEZILOR Se foloseşte ca procedură specială pentru a preveni dispariţia unui mijloc de probă şi pentru a-l conserva. proba va aparţine cauzei şi nu părţii care a cerut-o. instanţa poate delega un executor judecătoresc pentru constatarea stării de fapt a unor bunuri sau un expert pentru constatarea stării tehnice şi evaluarea unor bunuri. instanţa primeşte această cerere şi dispune citarea părţilor interesate. Asigurarea dovezilor se face pentru a se salva o recunoaştere printr-un interogatoriu sau o declaraţie de martor sau existenţa. Judecătorul va aprecia concluziile din hotărârea lui pe probele administrate în cauză. după următoarea procedură: se face o cerere scrisă cu toate elementele necesare unei cereri procedurale. Instanţa pronunţa în camera de consiliu o încheiere de admitere / respingere a cererii. să demonstreze de ce alte probe trebuie înlăturate. motivat şi justificat. încheierea poate fi atacată în 5 zile de la pronunţare cu recurs de părţile citate. reţinând astfel o stare de fapt la care va aplica normele juridice corespunzătoare raportului juridic dedus judecăţii. făcându-se o apreciere logică a probelor în complexul lor. probă ce va fi opozabilă părţilor citate în procedura de asigurare a dovezilor. Proba astfel confecţionată poate fi combinată cu orice alt mijloc de probă şi o dată terminată procedura.

actul să precizeze în chiar cuprinsul lui că cerinţele legii sunt îndeplinite. se dezvoltă. Nulitatea Nulitatea expresă se aplică pentru: Necompetenţa instanţei care a emis actul. 3. Condiţii de valabilitate: 1. numai dacă partea a suferit o vătămare ce nu poate fi înlăturată altfel). 2. menţiunea respectivă constituind proba legalităţii. nulitatea. protecţia părţilor împotriva nepriceperii sau uşurinţei judecătoreşti. 2. Efectele anulării actelor de procedură : 59 . La judecarea în fond aceste cauze se invocă pe cale de excepţie. amenda civilă. recurs. Cauzele de nulitate relativă nu pot fi invocate decât de partea prejudiciată prin acest act. legat de activitatea procesuală a acestora. Forma şi conţinutul actelor de procedură tind să realizeze trei scopuri: 1. până la un anumit termen (prima zi de înfăţişare la instanţa de fond). asigurarea dreptului la apărare. împiedicarea şicanelor procedurale. Cauzele de nulitate trebuie invocate la următorul termen de judecată de la apariţia neregularităţii. ele se invocă pe căile de atac comune: apel. Sancţiunile actelor de procedură 1. 2. dar nu mai târziu de intrarea în dezbateri. După fond. Actul de procedură este orice act făcut în cursul şi în cadrul procesului de către instanţă sau alţi participanţi. forma scrisă .Actele de procedură Procesul civil este o activitate desfăşurată în timp şi constă într-un complex de acte procedurale ale instanţei şi ale părţilor prin care procesul civil prinde viaţă.acest motiv de nulitate relativă poate fi asanat prin confirmare. Cauzele de nulitate absolută se pot invoca de oricare parte dau de instanţă din oficiu în orice fază a procesului şi nu pot fi acoperite prin confirmare. 1. Pentru încălcarea formelor legale (pentru necompetenţa funcţionarului care a emis actul.

4. 6. Lipseşte de eficienţă celelalte acte procedurale care se întemeiază pe actul anulat şi nu au o existenţă independentă. întâmpinarea şi cererea reconvenţională a pârâtului). iar nu la constatările de fapt şi la manifestările de voinţă cuprinse în ea. încheierile de şedinţă. citaţia). necitată valabil. Această preschimbare de termen se soluţionează de completul de judecată al dosarului dacă 60 . cererile de intervenţie ale terţilor.1. Principalele acte procedurale: 1. fiind în continuare încunoştinţată în proces. Citarea părţilor Este o obligaţie legală care urmăreşte îndeplinirea a două scopuri: • • asigurarea dreptului la apărare. citaţia. Citaţia trebuie să ajungă la destinatar cu cel puţin 5 zile libere înainte de termenul procesului. în timpul unui proces se prezintă la termen în faţa instanţei. Lipseşte de eficienţă actul procedural anulat 2. cererile prin care părţile îşi exercită o cale de atac. un act nul poate fi refăcut (ex. Regula este aceea că toate părţile trebuie citate în procesul civil. când o parte. 2. 3. În principiu. pentru partea nevalabil citată se prezintă reprezentantul ei. militarii în termen şi deţinuţii nu primesc termen în cunoştinţă. 2. prin orice mijloc tehnic ce permite o confirmare de primire a citaţiei. 5. Această excepţie este valabilă şi în cazul în care. cererile procedurale ale părţilor (cererea de chemare în judecată a reclamantului. la depunerea cererii de chemare în judecată partea care se prezintă personal sau împuternicitul ei primesc termen în cunoştinţă de la judecătorul de serviciu. Modalitatea de citare Citarea se face prin poştă sau prin agenţii procedurali ai instanţei sau alţi salariaţi ai instanţei. Anularea actului procedural se referă la funcţia lui procedurală. hotărârea judecătorească şi dovada de înmânare a ei. primeşte în continuare termene în cunoştinţă. fără ca ulterior să mai fie citaţi. Termenul în cunoştinţă scuteşte instanţa de a cita partea până la terminarea/suspendarea procesului. 3. Ea este reglementată de norme imperative. Atunci când termenul stabilit în şedinţa de judecată se preschimbă şi procesul este programat la un termen mai scurt (pentru motive temeinice şi la cererea părţii interesate) se dispune citarea părţilor pentru termenul nou stabilit. realizarea principiului contradictorialităţii. De la ea legea permite următoarele excepţii: 1.

întocmindu-se un proces verbal de afişare. unele esenţiale. Citarea unor categorii speciale de persoane • • Statul se citează prin Ministerul Finanţelor sau organele subordonate. Dacă partea îşi schimbă domiciliul pe timpul procesului. În acest caz procesul se suspendă. Numărul dosarului. Menţiunile neesenţiale pot atrage nulitatea citaţiei dacă partea este vătămată şi procesul nu se poate amâna. Părţile cu domiciliu sau reşedinţa în străinătate. Menţiuni speciale: Menţionarea date. Parafa preşedintelui instanţei şi semnătura grefierului care conferă autenticitate citaţiei. domiciliul/reşedinţa şi calitatea procesuală a părţii citate. Se mai citează facultativ. Confirmarea de primire a acestei scrisori face anunţul valabil. pe timpul procesului. într-o ţară cu care România are tratate de asistenţă juridică reciprocă. este obligată să anunţe în scris instanţa. Arătarea instanţei şi a sediilor ei. Aceste menţiuni sunt: Numărul şi data emiterii citaţiei. • • • • Persoana juridică se citează la sediul ei. faptic. în camera de consiliu de preşedintele instanţei sau vicepreşedinte sau preşedintele de secţie. iar dacă domiciliul nu este cunoscut. cu cerinţa expresă ca destinatarul să-şi aleagă. În situaţia în care una din părţi moare în timpul procesului. Domiciliul este cel real. Numele complet. termenului şi a orei de înfăţişare la proces. unde va primi actele procedurale. citarea se va trimite pe numele moştenitorilor la ultimul domiciliu al defunctului. Cuprinsul citaţiei Citaţia cuprinde mai multe menţiuni. se citează prin scrisoare recomandată. sub sancţiunea citării valabile în continuare pe vechiul domiciliu. • • Personalul diplomatic aflat la post în străinătate se citează prin Ministerul Afacerilor Externe. prin citare în Monitorul Oficial sau într-un ziar de largă răspândire. care va cuprinde citaţia propriu-zisă şi copie după înscrisurile depuse de partea adversă. un domiciliu procesual în România. iar nu domiciliul menţionat în actul de identitate. vor fi citaţi moştenitorii la domiciliu lor. Nerespectarea menţiunilor esenţiale conduce la nulitatea absolută a procedurii de citare. Părţile cu domiciliul necunoscut se citează prin afişare la sediul instanţei cu cel puţin 15 zile înainte de termen sau cu 5 zile în cazuri urgente. Societăţile comerciale în reorganizare se citează prin administratorul judiciar. Numele şi prenumele pot fi însoţite de iniţiala tatălui şi de poreclă. 61 . altele nu. Societăţile comerciale în faliment se citează prin lichidatorul judecătoresc.are şedinţă de judecată în ziua depunerii cererii sau dacă nu.

Citarea persoanelor juridice prin afişare la două termene consecutive face procedura de citare valabilă. pedepsit disciplinar. Când nu este găsit nimeni la domiciliu destinatarului citaţia se afişează la domiciliu (se depune la cutia poştală. Înmânarea actului procedural se face în zilele de lucru şi doar în cazuri excepţionale în zile de sărbătoare (cu aprobarea preşedintelui instanţei). 62 . Felul pricinii. Pentru deţinuţi citaţia se trimite administraţiei locului de detenţie. II. Procesul verbal de înmânare a actului de procedură trebuie să cuprindă obligatoriu următoarele menţiuni: Data exactă a întocmirii actului. Numele agentului procedural şi funcţia lui. Numele şi domiciliu destinatarului şi modalitatea în care s-a făcut încunoştinţarea. Pentru persoanele juridice citaţia se trimite la sediul acestora unde va fi primită de funcţionarul desemnat cu primirea corespondenţei ce trebuie să-şi completeze clar numele şi prenumele şi funcţia şi să semneze. a felului actului comunicat şi a termenului de judecată. Aplicarea ştampilei nu este obligatorie. Agentul procedural care îşi încalcă obligaţiile de serviciu va putea fi: amendat. Arătarea instanţei. agentul procedural consemnează acest lucru în dovada de înmânare a citaţiei. III. Enumerarea înscrisurilor comunicate. obligat la despăgubiri pentru amânarea procesului. citaţia se afişează pe uşa camerei sau recepţiei.• • • • • • Numele şi domiciliul adversarului. Îndeplinirea actelor de procedură înseamnă înmânarea valabilă a acestora. Destinatarul este găsit la domiciliu şi semnează dovada de înmânare a citaţiei. Semnătura agentului procedural care încheie procesul verbal. citaţia se înmânează punctului de comandă al unităţii militare. Pentru bolnavii internaţi în spital citaţia se trimite la administraţia spitalului. Pentru marinarii aflaţi în cursă. dar este găsită o rudă sau o persoană apropiată. Pentru militarii în termen. Actul procedural are caracter autentic şi menţiunile lui sunt considerate valabile până la înscrierea în fals. I. citaţia se trimite căpităniei portului unde se înregistrează vasul. Înmânarea citaţiei în situaţii speciale Pentru destinatarii care locuiesc la hotel. Lipsa oricăreia dintre aceste menţiuni conduce la nulitatea comunicării actului procedural. se afişează pe uşa locuinţei). Destinatarul nu este găsit la domiciliu. iar dacă nu. Dacă el refuză semnarea. considerând citarea ca fiind valabilă.

Termene prohibitive (dilatorii) 1. La termenul în care procedura de citare este viciată nu se poate dispune nimic în proces. Termenul pe zile libere – nu se calculează ziua de început şi cea de sfârşit pentru ele nu sunt considerate zile de câte 24h. Aceste reguli sunt valabile pentru înmânarea oricăror acte de procedură. Termene legale – stabilite prin lege 2. 63 . Calcularea termenelor a) Modul de calcul Termenul pe ani se împlineşte în ziua corespunzătoare a anului următor. Dacă procedura de citare este valabilă instanţa va amâna procesul dacă. Termenele procedurale În sens material termenul = zi fixată. cu una sau mai multe părţi. Clasificare: I. Termene absolute – obligatorii pentru instanţe şi părţi. trebuie să amâne procesul şi să refacă procedura de citare. Termene relative – nerespectarea lor are consecinţe mai blânde: amânarea procesului şi amenzi sau sancţiuni disciplinare pentru funcţionarea instanţei. din cauză de forţă majoră. Rolul – limitarea în timp a procesului. 1. Termenul pe luni se împlineşte în ziua corespunzătoare a lunii următoare. executarea hotărârilor şi evitarea surprinderii părţii adverse. iar dacă ea nu este valabilă. Termene judecătoreşti 3. Termenul pe zile se calculează pe sistemul zilelor libere ( de câte 24h). sub sancţiunea nulităţii. Termene imperative (peremptorii) 2. Nerespectarea lor duce la decădere sau nulitate 2. Comunicarea actului de procedură este posibilă şi valabilă şi când se face direct în instanţă părţii prezente care au refuzat primirea actului prin agent procedural (ex. una din părţi nu se poate prezenta. Termene convenţionale II. Termenul pe săptămâni se împlineşte în ziua corespunzătoare a săptămânii următoare. 1. stabilită.Instanţa este obligată la fiecare termen să verifice legalitatea cererii. Partea va putea cere termen pentru pregătirea apărării. În sens procedural termenul = perioadă de timp înlăuntrul căreia trebuie îndeplinite sau nu acte procedurale. înmânarea înscrisurilor părţii adverse).

cu două excepţii: 1. termenul curge de la comunicare. hotărârea se consideră comunicată din ziua declarării căii de atac. d) Sancţiunile nerespectării termenelor Nerespectarea termenelor şi sancţiunea aferentă se invocă prin excepţie. Decăderea care şterge dreptul de exercitare. 2. c) Caracterul termenului procedural Termenele legale sunt. Atunci când actul de procedură se comunică prin poştă. 2. când partea este împiedicată de forţa majoră să îndeplinească un act procedural. când părţii i se comunică hotărârea odată cu somaţia de executare.În interiorul termenului se calculează şi zilele de sărbătoare. Sancţiunile sunt următoarele: Perimarea cererii lăsate în nelucrare din vina părţii ( 1 an în civil. dar este mai puţin gravă decât decăderea. care şterge însuşi actul. când o parte decedează înainte de expirarea unui termen. nedepunerea unui act procedural la prima zi de înfăţişare). Cheltuielile de judecată 64 . hotărârea se consideră comunicată din ziua în care partea a solicitat o copie de pe hotărâre. Cererea de repunere în termen este de competenţa instanţei superioare celei ce a pronunţat hotărârea. 6 luni în comercial). Termenul mai poate fi suspendat. Instanţa poate dispune exercitarea unui drept procesual în termenul general de 15 zile de la încetarea cauzei de forţă majoră care a împiedicat partea. Nulitatea. b) Durata curgerii termenului În principiu. Dacă termenul se împlineşte într-o zi de sărbătoare. fixe. cu trei excepţii ce formează principiul echipolenţei: 1. care desfiinţează actul retroactiv. el se prelungeşte până la următoarea zi de lucru. ele nu pot fi întrerupte. termenul de atacare a hotărârii curge din ziua primirii somaţiei. ea putând fi repusă în termen după 15 zile de la încetarea cauzei de forţă majoră. Termenele sunt continui. când recursul/apelul se declară înainte de comunicarea hotărârii. în principiu. după comunicarea actului de procedură pe numele succesorului. fiind echivalentă cu pierderea dreptului (Ex. din cauza forţei majore. e) Repunerea în termen Este posibilă atunci când au existat motive temeinice care au oprit partea să-şi exercite obligaţiile procesuale în termenul legal. termenul se calculează în funcţie de data cuprinsă în ştampila poştei. 3. termenul va începe să curgă din nou pentru moştenitorii părţii.

Taxele de timbru se plătesc anticipat de petent.plata unor drepturi salariale. tutela. Există posibilitatea de scutire de taxe de timbru.Sunt suportate de partea care a pierdut procesul ca urmare a culpei ei procesuale. Şi mai rar. Taxele pot fi: fixe – pentru cereri cu caracter nepatrimonial variabile – pentru cereri cu caracter nepatrimonial (divorţ. Aceste acte normative apar regulat pentru a aduce la zi taxele de timbru cu procentul de inflaţie. Această scutire poate fi: • subiectivă: . instanţa. la primul termen. .procese privind pensii de întreţinere. ele sunt reglementate prin hotărâri sau ordonanţe de guvern şi mai rar prin lege. Timbrajul trebuie făcut anticipat şi total înainte de depunerea cererii.poate consta în eşalonarea taxei pentru cazuri personale (studenţi. pensionari). 65 . mai poate acorda o amânare pentru plata taxei de timbru integral.poate fi totală sau parţială . . cereri privind redobândirea dreptului de proprietate imobiliară pentru imobile trecute abuziv la stat. Judecătorul de serviciu care încalcă acest principiu este susceptibil de sancţiuni disciplinare . .cereri privind adopţia. contestaţia la executare) variabile – pentru cereri patrimoniale propriu-zise – acoperind un anumit procentaj din obiectul cererii patrimoniale. onorariile de avocat.cereri de despăgubire civilă din cauză penală. • Obiectivă: stabilită prin lege pentru: . Ele se fac venit la bugetul Ministerului de Justiţie. de expert. În recurs instanţa poate recalcula taxa de timbru şi pentru judecata în primă instanţă şi pentru judecata în apel.fiind aprobată de organele Ministerului de Finanţe . Pe lângă taxele judiciare de timbru mai există taxe de timbru judiciar care sunt fixe pe anumite intervale valorice. Neachitarea taxei integrale de timbru conduce la nulitatea cererii procedurale. Ele constau în plata taxelor de timbru. În cazuri excepţionale cererea poate fi netimbrată corespunzător cu obligaţia petentului (reclamant) de a completa taxa de timbru până la primul termen de judecată. Cuantumul taxei de timbru datorat în căile de atac este menţionat pe citaţie. partea datoare fiind dată în debit. Taxele de timbru au ca beneficiar bugetul central al statului sau al Ministerului de Justiţie. cheltuielile de transport şi alte cheltuieli. Legea permite ca o taxă de timbru neplătită integral să poată fi plătită ulterior la organele fiscale.

Alte cheltuieli de judecată: .onorariul avocatului: este stabilit prin contract între avocat şi client şi nu poate fi cenzurat de instanţă. Această evaluare poate fi contestată de părţi sau instanţă.cheltuielile de cazare. Amenzile judiciare 66 . Instanţa poate obliga partea care a pierdut procesul să restituie onorariul unui singur avocat al părţii ce a câştigat procesul. partea poate fi obligată la un timbru suplimentar şi corelativ. Dacă partea care a câştigat procesul nu cere în proces cheltuielile de judecată. Atunci când se admite doar în parte o acţiune. pârâtul va fi obligat proporţional cu cheltuielile de judecată ale reclamantului. Pr. obligaţia la cheltuielile de judecată se face în solidar pentru coparticipanţi.taxe pentru multiplicarea unor acte.274 C. . . se vor restitui. se face de petent (reclamant).onorariul expertului: este stabilit de instanţă. Această excepţie nu se aplică dacă pârâtul a fost pus în întârziere înainte de începerea procesului printr-o notificare faţă de care nu şi-a executat benevol şi cu bună credinţă obligaţiile.cheltuiala necesară administrării unei probe: se suportă de partea care a cerut expertiza sau de partea în favoarea căreia proba a fost dispusă din oficiu de instanţă.) Partea care a pierdut procesul (pârâtul)nu va fi obligată la cheltuielile de judecată ale reclamantului dacă a recunoscut cu bună credinţă pretenţiile acestuia cel mai târziu la prima zi de înfăţişare. . cheltuielile de judecată se pot compensa total sau parţial.cheltuielile de transport. instanţa nu le poate acorda din oficiu. Când prin hotărâre se admit cererile mai multor părţi. situaţie în care se va proceda la întocmirea unei expertize de specialitate.contravaloarea zilei de muncă pierdute. Dacă pe parcursul procesului se modifică evaluarea. Civ. funcţie de care se calculează şi valoarea taxei de timbru. . . În situaţia coparticipării procesuale. dacă ea a avut mai mulţi avocaţi. Lichidarea cheltuielilor de judecată (art.Evaluarea obiectului cererii. Partea câştigătoare are însă dreptul să ceară cheltuielile făcute printr-o cerere separată în interiorul termenului de prescripţie (3 ani). . Taxele de timbru plătite pentru o cerere la care ulterior se renunţă. toate cheltuielile de judecată se vor calcula la sfârşitul rejudecării. În situaţia casării unei hotărâri şi trimeterii sau reţinerii spre rejudecare a cauzei.

Judecata în faţa instanţei de fond are 3 etape : contradictorie (publică) deliberarea şi pronunţarea hotărâri hotărârii . Amendarea părţilor se poate face pentru: 1. La judecata pregătitoare se regăsesc toate principiile procedurii civile . Dacă se admite contestaţia. partea poate fi amendată pentru abuzuri procesuale: introducerea cu rea credinţă a unei cereri de recuzare. ducând la amânarea procesului. nu se prezintă într-un proces sau are o atitudine deontologică. repetat şi nejustificat. 3. . .pregătitoare (scrisă ) . cererea de citarea a adversarului prin publicitate.agentul procedural care îndeplineşte greşit sau nu îndeplineşte obligaţia de citare sau de comunicare a actelor de procedură. .Sunt amenzi civile care se plătesc în favoarea statului. Amendarea altor participanţi . şi redactarea şi comunicarea 67 . Curs 11 Procedura în faţa instanţei de fond Procesul civil are mai multe faze /etape din care prima se desfăşoara în faţa instanţei de fond care e de obicei Judecătoria .martorul legal citat care nu se prezintă sau refuză să depună mărturie.expertul care. amenda se anulează sau se reduce. deşi domiciliul lui era cunoscut. tulburarea şedinţei de judecată. formularea cu rea credinţă a unei cereri de verificare de scripte.avocatul care. refuză sau întârzie depunerea raportului de expertiză. formularea cu rea credinţă a unei contestaţii în executare numai cu scop de a întârzia executarea. amenzi cominatorii pentru fiecare zi de întârziere pentru a se asigura executarea unor obligaţii de a face. dar poate fi atacată de cel amendat. . 2. Indiferent. nejustificat.Scopul este de a se prezenta elementele pregătitoare ale procesului. încercarea de a obţine o scutire a taxei de timbru pe motive nereale. amenda se dispune prin încheiere de şedinţă care este executorie. I ) Faza scrisă începe o dată cu introducerea cererii de chemare în judecată şi se încheie la prima zi de judecată .

citaţia Cererile procedurale generale constituie mijlocul prin care oricare parte interesată poate cere instanţei să .În proces interesează domiciliul real. cereri incidente care se fac pe parcursul procesului .rezolutia judecătorului de serviciu la primirea cererii de chemare în judecată (C.Cererile procedurale se fac în formă scrisă . Al 2-lea element este un element posibil: calitatea procesuală a părţii .Mai e posibil ca o parte să acţioneze atât în nume propriu cât şi ca reprezentant al unor coparticipanţi . Cuprinsul cererii : numele şi domiciliul / reşedinţa părţilor .avocat ) .C.Oricare dintre aceştia trebuie să facă dovada calităţii de reprezentant .convocare ce se face în scris (recomandată cu confirmare de primire ) . i se cere pârâtului să-şi declare un domiciliu ales în Rom.cererea reconvenţională . a comunica actele de procedură în timpul procesului .procedural .curator ) sau convenţional (procurator .La cererea formulată de reprezentant şi nu de parte ..) .nu cel oficial . unde să i se comunice actele procedurale .Aceste elemente sunt concretizate prin acte procedurale specifice :cererea de chemare în judecată .de părţi sau terţi. avocaţială .i ocrotească drepturile şi interesele proprii sau ale altor persoane în condiţiile legii . Reprezentantul titularului poate fi un reprezentant legal (tutore . pt.pentru a stabilii competenţa teritorială a instanţei .Când pârâtul are domiciliul /reşedinţa în străinătate o dată cu convocarea lui la primul termen . Pt identificare se mai poate folosi iniţiala tatălui şi eventual porecla .Î. semnătura .Cererile procedurale reprezintă acte procedurale importante la fel ca şi citaţia . Pers juridice poate fi reprezentat în proces de administrator .Aceste elemente sunt necesare pentru a identifica părţile .aceasta trebuie să-şi dovedească această calitate prin procură /împuternicire judecătoreşti .J.întâmpinarea .Sunt două feluri : cereri introductive care declanşează litigiul şi sesizează instanţa .obiectul cererii .numele şi domiciliul părţilor /reprezentanţilor părţilor . Trebuie să cuprindă obligatoriu următoarele elemente :arătarea instanţei căreia îi sunt adresate.Părţile însă 68 .decizie de tutore sau de curator .încheierile / hotărârile Cererile procedurale concrete specifice procesului în prima instanţă a) Cererea de chemare în judecată (art.D. . este modalitatea concretă de realizare a acţiunii civile . 112 CPC) este actul procesual prin care reclamantul îşi formulează pretenţiile împotriva pârâtului şi prin care sesizează instanţa cu soluţionarea litigiului .faptic .conducător sau consilier juridic în baza unei delegaţii.au posibilitatea sa-şi declare un domiciliu ales .

cererii trebuie evaluat de reclamant atunci când e posibil în următoarele scopuri.ob.Obiectul cererii trebuie să fie licit şi moral . caz în care va fi citat pt a confirma voinţa lui . calificarea juridică a pretenţiilor în limitele principiului disponibilităţii . fie la sesizarea pârâtului.Lipsa vreunuia din ac . jud.: pt a fixa limitele procesului pt a constitui un element necesar al dispozitivului hot.elemente poate determina nulitatea CDCÎJ.Mijloacele probatorii pot fi : citarea pârâtului la interogatoriu înscrisuri ce se anexează la C. Motivarea în drept = prezentarea temeiului juridic al cererii (textul de lege sau principiul juridic aplicabil )se raportează la norma juridică încălcată ce a generat conflictul . părţilor. plata unei sume.acordându-se termen special pt 69 .Se face un scurt istoric al raportului juridic . jur. :arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere . Reclamantul menţionează mijloacele probatorii pt fiecare capăt de cerere . Practica jud. Al 5-lea elem. Al 4 –lea element :arătarea motivelor de fapt şi de drept fixează cadrul procesului Motivele de fapt :prezentarea succintă a faptelor materiale /juridice din care reclamantul îşi deduce pretenţiile împotriva pârâtului .Al 3-lea element :obiectul cererii – pretenţiile reclamantului (ex.Semnătura presupune acordul reclamantului cu cuprinsul cererii şi voinţa lui valabilă de a deschide procesul .)Ob.se subliniază faptele care produc efecte juridice şi care caracterizează litigiul şi se explică temeiul pretenţiilor .Acest lucru e util atât pt instanţa care trebuie să conducă procesul . pt a individualiza acţiunea pt a stabili competenţa materială a instanţei.cât şi pt pârât pt a şti să se apere . anularea unui act.special cu această menţiune .Dacă reclamantul nu-si precizează temeiul de drept sau o face greşit . cererii (scopul procesului) semnătura . instanţa poate pune în discuţie.Î.Dacă cererea e semnată de reprezentant reclamantului se poate pune în discuţie însuşirea cererii de reclamant .C. a statuat că lipsa unei semnături poate fi complinită pe parcursul procesului .D. Celelalte elemente pot fi acoperite pe parcursul proc. fie din oficiu de instanţă .J în exemplare suficiente atât pt instanţa cât şi pentru părţi martorii nominalizaţi în cerere sau la prima zi de judecată expertiză de specialitate cercetare locală Al 6-lea element : semnătura reclamantului. Dintre aceste elemente sunt esenţiale: numele . pt a determina taxa de timbru şi implicit cuantumul cheltuielilor de judecată Dacă evaluarea obiectului este contestată de pârât se recurge la o expertiză în evaluare .eventual prin citarea reclamantului .

poate invoca nulitatea pretenţiilor reclamantului) În prezent întâmpinarea e obligatorie (art. ci doar o îngreunează. a evita aceste dezavantaje instanţa poate disjunge cele 2 cereri. dar trebuie să aibă şi o legătură conexă cu acţiunea . Prorogarea competenţei în favoarea instanţei competente cu soluţionarea cererii reclamantului.El îşi păstrează posibilitatea de a-şi face apărarea şi de a invoca excepţiile de ordine publică. relativă) cu condiţia să fi produs o vătămare pârâtului . În aceste zile reclamantul poate observa întâmpinarea .alin 2 ). Întâmpinarea se depune în exemplare suficiente pt instanţă şi pt părţi cu menţiunea coparticipanţi se poate depune un singur exemplar .118. Cuprinsul acestei cereri se referă la aceleaşi elemente ca şi în cazul cererii reclamantului.Doar dacă nici după ac termen cererea nu se complineşte aceasta poate fi anulată (nul.complinirea lor . că pt 70 .Este o cerere incidentă. pretenţii conexe cu cererea reclamantului . Avantajele cererii reconvenţionale : soluţionează pretenţiile în acelaşi proces economiseşte timp şi bani evită posibilitatea soluţionării contradictorii a cererilor Dezavantaje : poate întârzia judecarea acţiunii principale. lipsa ob.Datorită caracterului independent . c) Cererea reconvenţională (art. lipsa semnăturii) răspunsul pârâtului în fapt şi în drept la fiecare capăt de cerere al reclamantului (pârâtul poate nega cererile reclamantului.Pretenţiile pârâtului din această cerere creează un caracter ofensiv .119 CPC) este cererea pârâtului atunci când are pretenţii proprii împotriva reclamantului. b) Întâmpinarea (art 115 CPC) este actul procesual prin care pârâtul răspunde în scris la pretenţiile reclamantului menţionând şi care sunt apărările lui .anulată. Nedepunerea întâmpinării nu creează imposibilitatea apărării.Pin întâmpinare părţile se plasează pe picior de egalitate cunoscându-şi reciproc pretenţiile. chiar dacă cererea reclamantului a fost perimată . o contraacţiune a pârâtului Scopul reconvenţionalei este acela de a compensa prestaţiile părţilor . Cuprinsul întâmpinării: elementele CDCÎJ + 2 elemente specifice: excepţiile pe care le ridică pârâtul (ex. pt. neanalizată pe fond (ci doar pe excepţii). le poate recunoaşte parţial .instanţa e obligată să se pronunţe expres asupra cererii reconvenţionale . Întâmpinarea trebuie depusă cu cel puţin 5 zile înainte de prima zi de înfăţişare /de primul termen. nedepunerea întâmpinării are drept consecinţă decăderea pârâtului din dreptul de a cere probe şi din dreptul de a invoca excepţii relative . cererii. necompetenţa instanţei.Această cerere are un caracter independent faţă de cererea reclamantului.

urmând ca cererea să fie înregistrată numai după ce va fi depusă din nou .procesul.de principiu.situaţie în care aceştia primesc termen în cunoştinţă fără ca instanţa să mai citeze pe reclamant . Se depune personal de reclamant sau de reprezentantul acestuia .Cererea reconvenţională se poate formula într-un înscris împreună cu întâmpinarea sau în înscrisuri separate .instanţa e sesizată cu litigiul . Taxa plătită va fi anulată de judecătorul de serviciu . prin excepţie cererea netrimbată corespunzător poate fi primită cu obligaţia reclamantului de a completa taxa până la primul termen. fixează primul termen de judecată . Este următorul pas al procesului prin care instanţa e sesizată cu litigiul.aceasta poate suspenda printr-o încheiere de şedinţă . neachitarea poate duce la neprimirea cererii. Este în acelaşi timp o reflectare a principiului disponibilităţii . Rezoluţia se scrie de mână în colţul din dreapta sus al cererii şi se semnează de judecătorul de serviciu .Primirea se face de judecătorul de serviciu .Aici termenul de anulare are înţelesul de înregistrare . Procedura prealabilă şedinţei de judecată 1) Primirea cererii de chemare în judecată.sau în cazuri speciale de preşedintele instanţei.ea va fi primită de judecătorul de serviciu şi din acel moment . Dacă reclamantul nu se conformează indicaţiilor instanţei .sau la următoarele termene după ce reclamantul îşi modifică sau întregeşte acţiunea Depunerea tardivă are ca efect judecarea separată de cererea reclamantului.Termenul .Pt cauze urgent se poate da un termen de 5 zile (de regulă de 5 zile ) dispune citarea părţilor :obligatoriu îl citează pe pârât .Cererea reconvenţională trebuie depusă la prima zi de înfăţişare .Judecătorul de serviciu adoptă (cererea ?) prin rezoluţie .Dacă reclamantul trimite cererea prin poştă .Dacă va constata lipsuri îi va cere reclamantului să le remedieze . Cererea reconvenţională se soluţionează prin aceeaşi hotărâre la fel cu cererea de chemare în judecată.Prin aceasta se punctează 3 aspecte . 71 .iar pe reclamant îl citează doar dacă n-a depus cererea personal . se verifică plata taxei de timbru integrală şi anticipată.Judecătorul de serviciu verifică la primirea cererii existenţa elementelor cererii de chemare în judecată(CDCÎJ) . În momentul în care cererea e valabilă . instanţa îi va comunica în acelaşi mod deficienţele cererii şi că trebuie să fie remediate . trebuie să fie de cel puţin 300 de zile pt a se da posibilitatea citării părţilor şi pregătirii apărării .

respectiv la calitatea procesuală a acestora (reclamant .1309). Uneori judecătorul de serviciu poate dispune chemarea la interogatoriu a pârâtului cu menţiunea acesteia în citaţie. Efectele primirii cererii de chemare în judecată a ) cererea de chemare în judecată investeşte instanţa cu cercetarea şi soluţionarea cauzei (judecarea pricinii). în stabilirea paternităţii. c) cererea fixează cadrul procesual şi cu privire la părţi . tăgada paternităţii .pârât) la care ulterior se pot adăuga terţi intervenienţi .prescripţia nu se consideră întreruptă dacă cererea s-a anulat . va putea fi obligat prin admiterea acţiunii reclamantului şi la daune din ziua introducerii acţiunii reclamantului. sub sancţiunea nulităţii acelui act. b ) cererea de chemare în judecată fixează natura şi obiectul cauzei în sensul că reclamantul precizează pretenţiile şi fixează limitele procesului . f) depunerea cererii are ca efect punerea în întârziere a pârâtului sub următoarele aspecte :pârâtul posesor de bună-credinţă nu mai are dreptul de a culege fructele după depunerea cererii. g) acţiunea personală şi netransmisibilă .din ziua introducerii cererii curg dobânzile.pârâtul chemat în judecată pentru o obligaţie de a face ceva /de a nu face ceva. pârâtul chemat în judecată pentru predarea unui bun corporal preia riscul pieirii bunului . pt.o dată depusă de titular .aspecte juridic .Aceste elemente pot fi modificate sau întregite de reclamant cel târziu la prima zi de înfăţişare .Totuşi . d) depunerea cererii determină instanţa competentă alternativ (instanţa competentă teritorial obişnuit ) e) depunerea cererii întrerupe prescripţia extinctivă.Acest aspect e important pt determinarea caracterului relativ al hotărârii judecătoreşti ..devine după decesul acestuia transmisibilă către moştenitori (acţ. cererile privind pensia de întreţinere data primirii cererii este data obligaţiei la plata pensiei prin hotărâre. 72 . ingratitudine) h) din momentul depunerii cererii dreptul supus judecăţii devine drept litigios care nu mai poate fi transmis prin acte juridice.îşi stabileşte temeiul juridic .pârâtului i se comunică şi copia după CDCÎJ şi după înscrisurile reclamantului .Prin citaţie .Odată cu citaţia .perimat sau dacă reclamantul renunţă la ea .(art. dacă obiectul cererii este plata unei sume de bani . revocarea donaţiei pt.pârâtul este invitat să depună întâmpinarea cu cel puţin 5 zile înainte de primul termen. Acest efect se produce chiar dacă cererea e depusă la o instanţă necompetentă . iar pe de lată parte determinarea eventualelor excepţii de litispendenţă(autoritatea de lucru judecat).aspecte faţă de care pârâtul îşi poate concepe apărarea .

După primire cererii şi fixarea primului termen .data depunerii acestuia . de înregistrare al litigiului care este nr. După înregistrarea dosarului acesta pleacă de la arhivă spre biroul de citaţie pentru completarea si expedierea citaţiilor şi a duplicatelor de pe cererea reclamantului şi de pe înscrisuri conform rezoluţiei judecătorului de serviciu.duplicatele pt comunicarea către pârât. dosarul se întoarce în arhivă unde este depozitat intr-un dulap prevăzut cu despărţituri denumite ochiuri corespunzătoare diferitelor termene şi complete de judecată.Dosarul se înregistrează în 4 registre : Registrul general :nr de dosar şi elementele de pe copertă. (contestaţie la executare )dosarele respective se trec în faţă pe lista de procese . Aceste dulapuri trebuie închise şi securizate.listă ce cuprinde dosarele în ordinea lor cronologică. Grefierul întocmeşte lista de procese a completului pt termenul respectiv .la arhivă . semnându-se pentru predarea dosarelor de la arhivă către grefier şi apoi pentru restituirea dosarelor după termen de către grefier .2) Pregătirea şedinţei de judecată .menţionând ziua expedierii şi nr de recomandată.denumirea părţilor .natura cauzei . Expedierea citaţiilor şi a înscrisurilor se menţionează într-un borderou de corespondenţă al instituţiei .Totuşi pentru cauze urgente stabilite prin lege . Condica de termene pt arhivă :nr de dosar numele pt un anumit termen de judecată .dosarele se scot din arhivă de către grefierul de şedinţă care semnează de preluare.(înscrisurile depuse de reclamant . Grefierul afişează lista de judecată cu cel puţin 1 h înainte de începerea şedinţei la avizierul corespunzător sălii de şedinţă sau pe pe uşa sălii de şedinţă în lipsa unui avizier . de apărare al părţilor care pot participa la dezbaterea cauzei la momentul respectiv .făcând un referat scris pe conceptă sau pe ultima încheiere de şedinţă. Grefierul duce dosarele în biroul propriu şi verifică la fiecare dosar dacă părţile sunt corect citate şi dacă taxa de timbru e valabil plătită . După aceasta . Această listă asigură publicitatea şi dr. Registrul informativ :nr de dosar . Opisul alfabetic : se trec în ordine alfabetică părţile şi în dreptul lor nr. Cu 1 până la 3 zile înainte de termen .termenele următoare. 73 . data introducerii cererii . CDCÎJ împreună cu anexele ei . de dosar. de dosar (acest număr se preia din registrul general al instanţei)denumirea instanţei . chitanţele de plată a taxei) se cos intr-un dosar pe coperta căruia se scrie nr. natura cauzei . Datele din cele patru registre pot fi corelate astfel încât putem şti oricând situaţia şi mişcarea unui dosar .

grefierul face referat oral al procesului arătând cine e prezent şi cine absent .trebuie abordate următoarele subpuncte: şedinţa de judecată incidente care întârzie judecarea judecarea în fond a procesului actele de dispoziţie ale părţii prin care se pune capăt judecăţii.procesul verbal al instanţei .este forma specifică de activitate a instanţei în raport cu principiul publicităţii .după care se trece la dezbateri .în cadrului ei efectuându-se toate lucrările publice ale procesului .Se invită părţile să ceară probe .se pun 74 . b) Începerea dezbaterilor .o poate evacua . iar ceilalţi membri nu por intervenii individual .dacă procedura de citare a fost corect îndeplinită pt toate părţile . Preşedintele completului poate modifica această ordine acceptând strigarea cu prioritate a dosarelor în care părţile s-au împăcat sau a dosarelor în care părţile au probleme speciale ori în dosarele cu amânarea fără discuţii.şi tot el declară şedinţa închisă . o poate suspenda .În legătură cu această etapă . încheieri de şedinţă .De regulă această etapă cuprinde mai multe termene de judecată fără a exclude posibilitatea judecării procesului de la primul termen.fie prin mijloace de sonorizare . 1) Ordinea dezbaterilor cuprinde mai multe aspecte: a) conducerea dezbaterilor .să invoce excepţii.o poate amenda . 4)excepţiile de procedură .Dezbaterile constau în strigarea pe rând a dosarelor în ordinea lor de pe listă.În această etapă se administrează probele . numele părţilor .o asigură conducerea completului de judecată (în apel şi recurs sau în alte căi de atac în care completul e format din mai mulţi membrii.o poate trimite în judecată pt ultraj.după strigarea dosarului . În această etapă se întocmesc acte procesuale specifice . Preşedintele poate lua măsurile necesare :poate chema la ordine o persoană ce tulbură şedinţa de judecată .se administrează probe .cererile de intervenţie . Trebuie avute în vedere 4 aspecte : 1)ordinea de judecată (dezbaterile )2)prima zi de înfăţişare .Pt asigurarea publicităţii. preşedintele completului declară şedinţa începută . Şedinţa de judecată este un moment foarte important al procesului .dacă timbrul e plătit .dacă relaţiile ordonate de instanţă au sosit la dosar sau nu .contradictoriu şi public . să răspundă la acestea .cererea reconvenţională .II ) Judecarea publică şi contradictorie (judecarea propriu-zisă a cauzei)Această etapă are caracter preponderent oral .3)încheierile de şedinţă . Strigarea cu prioritate a cauzelor se face numai cu condiţia prezenţei tuturor părţilor / nu trebuie amânat (dezbătut un proces fără a fi anunţate părţile ).ci prin intermediul preşedintelui completului).citaţii ale instanţei.obiectul cauzei .şedinţa de judecată are loc în sala de judecată .Se spune că în afara şedinţei de judecată nu există proces civil. aceste elemente se repetă în afara sălii de şedinţă fie prin aprod . preşedintele completului asigură conducerea dezbaterilor. Fiecare dosar se strigă de grefier menţionându-se nr de ordine de pe listă .

părţile vor pune din nou concluzii. părţile sunt invitate să-ţi prezinte susţinerile în ordine prestabilită :întâi reclamantul . Declarând dezbaterile închise .Repunând cauza pe rol.La pronunţarea hotărârii.Închiderea dezbaterilor are loc după ce toate probele admise au fost administrate şi după ce toate părţile prezente au pus concluzii sau au făcut pledoarie . este un moment foarte important ce marchează naşterea / stingerea unor drepturi procesuale ale părţilor .Avem prima zi de înfăţişare atunci când : părţile sunt legal citate părţile pot pune concluzii Ea poate coincide sau nu cu primul termen de judecată .poate limita timpul de expunere în mod egal pt fiecare parte şi într-un interval rezonabil pt. Dacă la strigarea cauzei una din părţi/apărătorul părţii lipseşte .dosarul poate fi lăsat la sfârşitul şedinţei de judecată.Dacă probatoriul cauzei nu e finalizat .E posibilă repunerea pe rol a cauzei după ce instanţa a rămas în pronunţare atunci când observă cu ocazia deliberării că au rămas neelucidate probleme ale cauzei .apoi pârâtul . iar instanţa se retrage pt deliberări.apoi intervenienţii.dezbaterile se desfăşoară normal . Instanţa e obligată să dea cuvântul tuturor părţilor prezente .La cererea părţilor sau din proprie iniţiativă instanţa poate să acorde cuvântul în replică pt reclamant şi în duplică pt pârât . 2) Prima zi de înfăţişare este pragul procesului. Paratul va vorbi primul doar dacă ridică o excepţie.Ea marchează începutul fazei orale şi contradictorii a procesului civil.Repunerea pe rol se poate face doar înainte de pronunţarea hotărârii . instanţa e obligată să ţină cont de apărările şi probele administrate şi de partea prezentă la termenul final . a asigura o apărare rezonabilă în proces .Dacă una din părţi legal citată lipseşte .concluzii .De asemenea . instanţa întocmeşte o încheiere de şedinţă în care arată motivele repunerii .Prin concluzie părţile fac o sinteză a procesului. pt că prin pronunţare instanţa se desesizează de cauză .După administrarea probelor ce au determinat repunerea pe rol .cuprinzând doar susţinerile părţii prezente .rezultând că pledoaria trebuie să fie o demonstraţie a temeiniciei soluţiei solicitate . o luptă de argumente şi contraargumente .instanţa anunţă că se retrage pt deliberări . îşi susţin apărările şi le argumentează . fixează un nou termen şi citează părţile ..Procesul civil este caracterizat de oralitate. la a 2-a strigare.dosarul se va amâna luându-se măsurile necesare pentru administrarea probelor care lipsesc (ex. declaraţia unui martor ):Dosarul poate fi suspendat pt cauzele prevăzute în lege. Efecte: 75 . Judecătorul are dreptul pe tot parcursul procesului să încerce împăcarea părţilor c) ordinea în care se dă cuvântul părţilor .

Încheierea preparatorie poate fi atacată numai o dată cu fondul . Prin încheierea preparatorie.reclamantul este decăzut din aceste drept procesual .Modificarea acţiunii înseamnă corectarea unor elemente prezentate greşit în cererea iniţială. 3) Încheierea de şedinţă este actul procedural al instanţei de judecată întocmit după fiecare şedinţă şi in care se consemnează cele petrecute în timpul dezbaterilor şi măsurile luate pt avansarea şi soluţionarea pricinii. Încheierile de şedinţă constituie oglinda procesului .termenul la care au avut loc dezbaterile . b) cel târziu la prima zi de înfăţişare se cer probele c) cel târziu la prima zi de înfăţişare se depune întâmpinarea şi cererea reconvenţională. nu au autoritate de lucru judecat şi de aceea instanţa poate reveni la măsurile stabilite prin această încheiere . rezumatul susţinerilor părţilor prezente . reclamantul îşi poate modifica / întregii cererea de chemare în judecată .Legea prezintă patru excepţii în care cererea de chemare în judecată poate fi modificată /schimbată după prima zi de înfăţişare (art. compunerea completului de judecată . Întregirea acţiunii = completarea unor lipsuri iniţiale .Ele au aceleaşi părţi componente ca şi hotărârea judecătorească: practicaua: denumirea instanţei . Reclamantul cere contravaloarea obiectului pierdut în locul restituirii lui în natură . Încheierea de şedinţă trebuie semnată de întregul complet de judecată. instanţa adoptă măsurile procedurale pt cercetarea şi soluţionarea cauzei fără a anticipa asupra fondului cauzei. După prima zi de înfăţişare . considerentele : motivarea măsurilor luate de instanţă.caz în care instanţa acordă un nou termen pt comunicarea acestor modificări către pârât .nu şi după rejudecare în fond după casare .măsură obligatorie . 76 . Reclamantul majorează / micşorează câtimea obiectului cererii . Aceste încheieri au un dublu caracter : nu rezolvă pe fond o parte din cauză .a) cel târziu la prima zi de înfăţişare. dispozitivul : se menţionează măsura ordonată de instanţă . Reclamantul înlocuieşte o acţiune în constatare cu o acţiune în realizare . 131 ): Reclamantul îşi îndreaptă o eroare materială a propriei acţiuni. Clasificarea încheierilor de şedinţă : încheieri preparatorii încheieri interlocutorii.Modificarea şi întregirea acţiunii se pot face numai în prima judecată în fond . d) cel târziu la prima zi de înfăţişare se invocă excepţiile relative.obiectul pricinii. e) cel târziu la prima zi de înfăţişare se pot depune cererile de intervenţie .

242 Cpc) – toate partile cer instantei sa suspende procesul.se reia dosarul la prima instanţă în funcţie de soluţia pronunţată . instanţa poate completa încheierea interlocutorie .În mod excepţional pt cereri noi .rezolvare ce rămâne definitivă asupra aspectului respectiv şi asupra căreia instanţa nu mai poate reveni. Ea poartă asupra unor aspecte dezbătute în contradictoriu de părţi şi pe care instanţa le rezolvă .consemnate în caietul de şedinţă al grefierului . După ce se epuizează toate căile de atac . Încheierea interlocutorie este atacabilă în termenul general (15 zile ) de la comunicare . Este o reflectare a principiului disponibilitatii. Suspendarea procesului inseamna oprirea cursului judecatii datorita unor situatii voite de parti sau independente de vointa lor. Părţile au dreptul să ia cunoştinţă de conţinutul încheierii de şedinţă . Intreruperea poate deveni permanenta prin perimare. Uneori acest proces se intrerupe pentru perioade mai lungi prin suspendare.În această situaţie procesul se suspendă . 77 . De încheieri interlocutorii : încheiere de admitere în principiu în partaj încheierea de admitere în principiu a cererii de intervenţie încheierea prin care se respinge o excepţie de fond . au autoritate de lucru judecat. Ex.să facă copii după ele şi să ceară pe cale incidentă îndreptarea unor erori materiale sau completarea încheierilor cu elemente ce pot fi : confirmate de toate părţile . Cauzele suspendarii determina si felurile ei.aşteptându-se soluţionarea căii de atac . Au 2 trăsături : prejudecă pricina . Procesul va continua pt celelalte aspecte ale cauzei rămase nesoluţionate din cadrul procesual respectiv .Încheierea interlocutorie rezolvă împrejurările de fapt / drept care lasă să se întrezărească soluţia instanţei asupra fondului . 4)Excepţiile de procedură (cursurile trecute). Suspendarea voluntara are loc in doua situatii posibile (art. avem un proces continuu care uneori se intrerupe. CURS 12 Incidente care intarzie solutionarea procesului Suspendarea De regula.

procesul se suspenda pana la numirea unui curator . In aceasta situatie devine incidenta autoritatea de lucru judecat din hotararea cu privire la existenta faptei. . procesul se suspenda pana la introducerea in cauza a mostenitorilor . cerinte indicate de instanta. 243 Cpc) poate interveni in • • • • partii decedate . acelasi contract este considerat fals in procesul penal).Cauzele posibile pentru aceasta suspendare pot fi : negocieri pentru o viitoare tranzactie sau pentru o eventuala plata voluntara. existenta vinovatiei. prin punerea sub interdictie a unei parti. Aceste cauze ale suspendarii legale isi gasesc aplicabilitatea inainte de incheierea dezbaterilor. faptuitor. sau una sau mai multe parti au cerut judecarea in lipsa lor. Aceasta situatie nu produce suspendare daca partile au avocat care le reprezinta. Nu se poate suspenda un proces solutionat prin pronuntarea hotararii pentru ca din acest moment instanta se desesiseaza si nu mai poate adopta nici o masura pentru procesul respectiv. Suspendarea legala (suspendarea de plin drept – art. prin incetarea functiei tutorelui unei parti se produce suspendarea pana la numirea unui nou tutore daca partea este minora.evitarea unor amanari repetate si inutile.inlocuirea legala a partii sau reprezentantului ei si respectarea principiului contradictorialitatii . Suspendarea facultativa (judecatoreasca) Este atributul facultativ al instantei de judecata in 2 cazuri : • • cand solutia procesului depinde total/partial de existenta sau inexistenta unui drept ce face obiectul judecatii intr-un alt proces (ex : chestiunile prejudiciale) cand se ivesc indiciile unei infractiuni a carei constatare printr-o hotarare jud. sau pana la numirea unui reprezentant daca partea a devenit majora Scopurile acestei suspendari : . Alte cazuri de suspendare • • • • • suspendarea procesului pana la solutionarea cererii de stramutare suspendarea procesului pana la solutionarea unui conflict de competenta suspendarea procesului pana la solutionarea inscrierii in fals (vezi procedura falsului – cursurile anterioare) suspendarea procesului pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate posibila suspendare a actiunii reclamantului pentru nerespectarea cerintelor de valabilitate a cererii de chemare in judecata. A doua sitautie in care poate avea loc suspendarea voluntara este situatia in care toate partile absenteaza voluntar la un termen de judecata. procesul se suspenda pana la numirea unui nou mandatar . penala poate influenta hotararea in procesul civil (ex : anularea unui contract de vanzare-cumparare in porcesul civil . Aspecte comune pentru orice tip de suspendare 78 4 situatii: in cazul decesului unei parti. cand decedeaza mandatarul/reprezentantul unei parti.

numarul dosarului. termenul de drept al suspendarii. inceteaza atunci cand este solutionat irevocabil celalalt litigiu de care depinde litigiul suspendat. continuandu-se procesul din faza in care se afla la data suspendarii. nici de instanta. La suspendarea judiciara. - Suspendarea inceteaza atunci cand inceteaza cauzele care au determinat-o . peste termenul legal. data suspendarii. partile sunt citate obligatoriu pentru ca nu opereaza termenul in cunostinta avut inaintea suspendarii.- suspendarea se dispune prin incheiere de sedinta motivata ce poate fi atacata separat cu recurs efectele suspendarii converg spre ideea ca procesul ramane in nelucrare si nu se mai poate intocmi nici un act de procedura. facuta de oricare parte inainte de a se perima procesul. Perimarea odata dispusa produce efecte impotriva tuturor partilor si cu privire la toate cererile dosarului. sub sanctiunea nulitatii. Perimarea Inseamna stingerea procesului in orice faza a acestuia bazata pe prezumtia de desistare a partii. Cererea admisa de instanta duce la fixarea unui nou termen de judecata cu citarea tuturor partilor si a eventualilor martori admisi in proces. prezumtie dedusa din pasivitatea indelungata. Aceste efecte se produc fata de toate partile si fata de instanta. Dupa repunerea pe rol. cererea de chemare in judecata trebuie sa fi dat nastere unei activitati judiciare de fond 79 . Conditiile perimarii: 1. petentul. motivul. Cererea se timbreaza cu 50 % din valoarea timbrului initial numai in situatia suspendarii voluntare. La suspendarea voluntara inceteaza odata cu cererea de repunere pe rol. c) cererile pentru masuri asiguratorii. Repunerea pe rol Se poate face de oricare parte din proces printr-o cerere ce cuprinde : instanta. La suspendarea legala inceteaza cand partea disparuta/reprezentantul disparut al partii sunt inlocuiti legal. b) contestatia la executare. Ca efect specific. Exceptii : a) perimarea actiunii civile in procesul penal. in suspendarea voluntara data suspendarii devine termenul de inceput al perimarii. Obiectul perimarii – orice cerere in justitie se perima de drept atunci cand procesul a ramas in nelucrare din vina partii mai mult de 1 an pentru cauzele civile si mai mult de 6 luni pentru cele comerciale. nici de parti.

1. Renuntarea este de doua feluri : renuntarea la judecata . b)cererea partii n-a ajuns la instanta din motive neimputabile partii . fie atunci cand partea este impiedicata sa se prezinte la proces printr-un caz de forta majora. Daca se respinge perimarea procesul va continua normal (prin incheiere). partea care a provocat perimarea porcesului poate fi obligata la cheltuieli de judecata. renuntarea la dreptul pretins. Nu exista vina partii atunci cand : a) actul de procedura urma sa fie facut din oficiu . grefierul face un referat asupra motivelor sau admisibilitatii perimarii. Acest act este posibil conform principiului disponibilitatii. 80 . 2. Daca se admite perimarea aceasta se consemneaza intr-o hotarare ce poate fi atacata cu recurs. probe ce au caracter extrajudiciar. In noul proces se pot folosi probe din procesul perimat. vina partii ce consta in pasivitate ce conduce la prezumtia de desistare. cererea de chemare in judecata sa fi ramas in nelucrare mai mult de 1 an pt procesele civile / mai mult de 6 luni pt procesele comerciale Cursul perimarii poate fi intrerupt fie prin cererea partii. Instanta citeaza partile care pot pune concluzii. !!! Rezulta ca perimarea este posibila numai in cazul suspendarii voluntare. Procedura perimarii Perimarea se constata la sesizarea din oficiu a instantei sau la cererea oricarei parti. ACTE DE DISPOZITIE ALE PARTII PRIN CARE SE PUNE CAPAT JUDECATII Acestea sunt : a) renuntarea reclamantului (desistarea) b) recunoasterea paratului c) intelegerea partilor (tranzactia) a) Renuntarea (desistarea) reclamantului. 3. Pentru termenul fixat pt judecarea perimarii. c) nu se poate fixa termenul din cauze neimputabile partii. Efecte perimarea stinge procesul cu toate actele sale de procedura perimarea nu aduce atingere drepturilor subiective substantiale (de drept civil) si nici drepturilor procesuale ale partii care poate initia un nou proces inainte de implinirea termenului de prescriptie extinctiva.2. Data inceperii perimarii este data ultimului act de procedura efectuat inaintea suspendarii.

b) Recunoasterea (achiesarea) este recunoasterea pretentiilor reclamantului de catre parat. dupa acest moment este necesara acceptarea paratului reclamantul va fi obligat la cheltuieli de judecata daca este in culpa Procedura – se poate renunta oricand pe timpul procesului. prin care respinge actiunea ca fiind lipsita de obiect si prin care poate obliga pe reclamant la plata cheltuielilor de judecata. Conditii ale acestei renuntari : partea sa aiba capacitate de exercitiu renuntarea se face individual. fie expres in timpul judecatii. partile fiind puse in situatia anterioara reclamantul in culpa va putea plati cheltuieli de judecata paratului reclamantul renuntator va putea initia un nou proces in temeiul dreptului subiectiv invocat in actiune 2. Efecte : dosarul se inchide. Renuntarea la judecata = actul procesual prin care reclamantul renunta la procesul inceput fara a renunta si la dreptul sau subiectiv. in fond sau in caile de atac. Instanta ia act de renuntare prin incheiere. Efecte – procesul se stinge fara ca reclamantul sa poata porni o noua actiune intemeiata pe dreptul subiectiv la care a renuntat. rezulta ca in caz de coparticipare procesuala renuntarea unui reclamant nu influenteaza drepturile procesuale ale celorlalti coreclamanti renuntarea este unilaterala si nu este conditionata de acceptarea paratului pana la inceperea dezbaterilor. luand act de renuntare. Conditii : capacitatea de exercitiu a partii sau reprezentantului ei. Legea prevede ca o asemenea hotarare este atacabila cu recurs. acesta trebuie sa aiba un mandat special reclamantul sa-si manifeste liber vointa de a renunta renuntarea este unilaterala si nu se cere acordul paratului sub nici o forma renuntarea nu trebuie sa aiba scopuri ilicite. adica sa eludeze legea renuntarea se face prin inscris autentic sau verbal in fata instantei in sedinta de judecata Procedura – aceasta renuntare se poate face pe timpul procesului. Renuntarea la dreptul subiectiv pretins = actul prin care reclamantul abandoneaza chiar dreptul subiectiv pe care si-a intemeiat actiunea . Instanta pronunta o hotarare. si de aici rezulta ca nu va mai putea initia un nou proces in temeiul acestui drept subiectiv. verbal sau scris. fie tacit prin renuntarea la exercitarea unei cai de atac. drept ce va putea fi valorificat in conditiilelegii intr-un alt proces. 81 .1.

Se poate infatisa instantei la termenul de judecata.. cand instanta va pronunta o hotarare de expedient.. Tranzactia se poate incheia in orice faza a procesului. nu calificat reclamantul sa accepte pronuntarea unei hotarari partiale aceasta recunoastere sa nu aiba un scop ilicit Hotararile partiale pot fi . partile pot depune tranzactia si intre termene.. c) Tranzactia (intelegerea partilor) Este un contract judiciar prin care partile.Conditiile sunt aceleasi ca la desistare cu amendamentul ca nu poate avea ca obiect decat drepturi proprii nu si comune cu ale altor parti. de indata.. sting un proces inceput sau preintampina un proces posibil.. trebuie sa indeplineasca conditiile : partile sa poata dispune de obiectul supus judecatii tranzactia sa aiba un obiect licit partile sa nu fraudeze legea tranzactia sa fie rezultatul vointei exprese a tuturor partilor din proces tranzactia trebuie sa aiba forma scrisa Procedura. eventual irevocabila.. 82 . nu complex.. Fiind un contract... Recunoasterea tacita se face prin neexercitarea caii de atac de catre paratul care a pierdut procesul. prin concesii reciproce. Recunoasterea totala are urmatoarele caractere : este pura si simpla este irevocabila face dovada deplina a pretentiilor reclamantului scuteste pe parat de plata cheltuielilor de judecata daca s-a facut la prima zi de infatisare si daca nu fusese pus in intarziere prin notificare inainte de inceperea procesului Recunoasterea partiala poate avea ca efect recunoasterea partiala a unei hotarari in urmatoarele conditii : procesul sa nu fie in stare de judecata la instanta de fond paratul sa fi recunoscut pur si simplu. in sedinta publica. Este un act de dispozitie al paratului putand fi totala sau partiala. Achiesarea expresa se poate face pe tot timpul procesului pana la inchiderea dezbaterilor. Totusi paratul poate renunta la calea de atac si in mod expres prin inscris autentic sau prin declaratie verbala cu ocazia pronuntarii hotararii. Efect – prima hotarare devine definitiva.. Teoretic.

Aceasta hotarare nu este motivata pentru ca reprezinta vointa partilor. sub sanctiunea nulitatii (conf. realitatea consimtamantului lor si semnatura lor. fiind un contract. Se face de judecatorii in fata carora s-a dezbatut in fond procesul. Retragerea din sedinta publica in vederea deliberarii si pronuntarii se face dupa ce au fost inchise dezbaterile in toate dosarele din sedinta publica. Deliberarea si pronuntarea hotararii judecatoresti Dupa ce instanta declara dezbaterile inchise. Prin tranzactie si prin hotararea de expedient. Constatandu-se toate conditiile indeplinite. instanta va verifica identitatea partilor. legala. sa faca o preventie generala a societatii. DELIBERAREA. 83 . In cazurile foarte simple deliberarea poate avea loc si in sala de sedinta de judecata. Primul rol se realizeaza cu conditia ca hotararea sa fie temeinica. hotararea de expedient poate fi atacata cu recurs. Are un dublu rol: sa solutioneze corect litigiul. Se mai verifica : eventuala incercare de fraudare sau eludare a legii ori a drepturilor altor persoane. operativa (rapida). Deliberarea presupune confruntarea ideilor cu privire la cauza intre membrii completului de judecata. PRONUNTAREA SI COMUNICAREA HOTARARII JUDECATORESTI Notiunea de hotarare judecatoreasca Este actul procesual cel mai important al judecatii pentru ca: in hotarare se reflecta activitatea tuturor partilor in proces prin hotarare instanta solutioneaza litigiul Hotararea este actul final.Odata cu primirea tranzactiei. Deliberarea este posibila si la instanta de fond cand exista un singur judecator (acesta doar gandeste cu privire la cauza). Instanta va explica partilor consecintele tranzactiei. Se face in secret in camera de consiliu pentru ca judecatorul sa fie ferit de eventualele influente. instanta ia act de tranzactie si pronunta o hotarare de expedient care cuprinde clauzele tranzactiei. Totusi. daca se va constata ulterior ca tranzactia nu exprima vointa partilor. procesul inceteaza. Deliberarea este operatiunea de stabilire a faptelor si de aplicare a normelor de drept. principiului continuitatii). se retrage in camera de consiliu pentru a delibera si a pronunta hotararea. Deliberarea este specifica cailor de atac in care completul este format din mai multi judecatori. reprezentand aprecierea judecatorului asupra situatiei de fapt si de drept a cauzei. de dispozitie al instantei prin care aceasta rezolva conflictul intre parti. solicitandu-se anularea tranzactiei si atuturor efectelor generate de aceasta. capacitatea de dispozitie a partilor.

obiectul procesului. Nici un judecator nu se poate abtine de la obligatia de a-si exprima opinia. pentru a nu fi influentat de parerea judecatorilor cu experienta mai mare. numele partilor si reprezentantilor acestora. Din momentul pronuntarii hotararii. va dispune repunerea pe rol prin incheiere de sedinta. enumerarea 84 . Daca completul are nevoie de un timp de gandire mai indelungat. instanta se dezinvesteste si incepe sa curga termenul de atac calculat de la pronuntare. cu ocazia deliberarii. numele judecatorilor si grefierului care compun completul de judecata si numarul lor. Pronuntarea hotararii se face in sala de sedinta. cererile si sustinerile pe scurt ale partilor prezente. semnata de judecator si de grefier. Daca inainte de pronuntare. dactilografiata (nu de mana). instanta constata ca nu sunt rezolvate toate problemele. Hotararea are 3 parti : partea introductiva (practicaua) motivarea (considerentele) dispozitivul Practicaua cuprinde urmatoarele mentiuni : aratarea instantei. Opinia separata se motiveaza si semneaza de autorul ei. dispunand citarea partilor si consemnand motivele repunerii pe rol si punctele ce trebuie rezolvate. prin citirea minutei de catre presedintele completului insotit de grefier. numarul sentintei si data pronuntarii. numarul de dosar. fixand termenul de judecata. Solutii posibile : anularea actiunii pentru neplata taxei admiterea in totalitate a actiunii admiterea in parte a actiunii respingerea cererii Aceleasi sunt si solutiile pentru cererea reconventionala sau pentru cererile tertilor de interventie. de obicei presedintele instantei pentru a exista majoritate de opinii. poate amana pronuntarea cel mult 7 zile. Odata ce instanta ajunge la o concluzie. Solutia se pronunta cu majoritate de opinii. solutia se consemneaza in minuta scrisa de mana in dosar. in caz de divergenta de opinii se formeaza un complet de divergenta in care pe langa cei doi judecatori care solutioneaza cauza apare un al treilea. Fiecare membru al completului ia cuvantul pe rand. Cuprinsul hotararii Hotararea judecatoreasca are forma scrisa. In apel (sunt 2 judecatori). mentiunea asupra prezentei sau absentei lor (pt relativitatea efectelor hotararii). fiind semnata de toti membri completului de judecata. Nerespectarea cerintei de pronuntare a hotararii in sala de sedinta publica determina nulitatea hotararii.Deliberarea incepe prin a i se acorda cuvantul celui mai tanar membru al completului de judecata.

trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii : judecatorul sa cunoasca perfect dosarul instanta trebuie sa raspunda precis si argumentat fiecarei sustineri. In final se consemneaza ce cai de atac au la indemana partile. nu numai pe idei abstracte sa fie principiala si consecventa (necontradictorie) sa fie precisa si sigura sa fie corecta gramatical Considerentele reprezinta partea cea mai intinsa din hotarare. dar legea nu cere descrierea unor generalitati. Conditiile pentru ca motivarea sa fie valabila : motivarea sa fie clara. termenele pentru exercitarea acestor cai. ci consistenta si fluenta a argumentelor. In aceasta situatie. Sub sanctiunea nulitatii trebuie mentionat ca hotararea s-a pronuntat in sedinta publica. este demonstratia instantei ca hotararea este corecta.. ce probe se inlatura si de ce.. Motivarea hotararii inlatura posibilul arbitrariu. obligand judecatorii sa-si demonstreze punctele de vedere si face posibile caile de atac (controlul judiciar). ce exceptii s-au ridicat si rezolvarea lor. la cheltuieli de judecata). reproduce pe larg minuta in doua parti. completa. mentiunile privind obligatiile corelative sau solidare. Daca este confuza. necontradictorie. Dispozitivul trebuie redactat in termeni precisi care sa nu fac loc unor interpretari. 85 . ce probe se retin ca fundamental valabile. incadrarea juridica . Tot aici se consemneaza toate mentiunile necesare pentru identificarea bunului litigios. deci. insuficienta sau partiala.. hotararea va cuprinde doar celelalte doua parti (motivarea si dispozitivul).probelor administrate si a tuturor incidentelor aparute (exceptii). precisa. pentru ca dispozitivul este partea din hotarare care se executa. probele administrate. dar lipsa acestei semnaturi poate fi complinita oricand (noutate). sa analizeze fiecare proba motivarea sa se intemeieze pe date si probe concrete. Motivarea (considerentele) are o functie importanta si anume de a convinge ca hotararea este justa. momentul de la care incepe sa curga acest termen. Dispozitivul va fi semnat de judecatori si grefier. Daca pronuntarea hotararii s-a amanat. cu argumentele ei Pentru ca motivarea sa fie buna. toate aceste elemente vor fi cuprinse intr-o incheiere prin care se dispune amanarea pronuntarii si care face parte integranta din hotarare. netemeinica motivarea trebuie sa arate pentru fiecare capat de cerere sustinerile partilor. In prima parte se arata daca s-a admis/respins actiunea.. neconcordanta ducand la nulitatea hotararii.. In a doua parte se subliniaza consecintele ce decurg din pronuntarea hotararii (ex : obligatia la despagubire. Este obligatorie concordanta deplina intre minuta si dispozitiv. se consemneaza rezumativ concluziile partilor. Dispozitivul consemneaza rezultatul judecatii... hotararea este nemotivata si.

Opinia separata se consemneaza in continuarea hotararii sau separat. anticipative ce solutioneaza doar o parte a hotararea finala b) – sentinte – pronuntate de prima instanta . Comunicarea hotararii este obligatorie atunci cand caile de atac se exercita de la comunicare. Legea recomanda ca hotararea sa se redacteze in cel mult 20 de zile de la pronuntare.hotarari definitive – pot fi atacate cu recurs d) – hotarari revocabile – pot fi atacate cu recurs .hotarari irevocabile – nu mai pot fi atacate cu recurs e) – hotarari integrale (totale) – solutioneaza tot litigiul .decizii – pronuntate in cai de atac sau in rejudecarea dupa retinere c) – hotarari nedefinitive – pot fi atacate cu apel .incheieri – hotarari premergatoare.Redactarea hotararii Se face de presedintele completului sau de unul din judecatorii completului consemnat de presedinte.hotarari partiale – pronuntate la cererea reclamantului in baza unei recunoasteri paratului f) – hotarari cu o singura condamnare – cu o obligatie unica . Orice modificare. caz in care se ataseaza hotararii. Se indeplineste la fel ca si inmanarea citatiei. Se redacteaza in doua exemplare originale si in copii ce se comunica partilor. Cele doua exemplare vor ramane unul in dosar si altul in mapa de sentinte a instantei. Clasificarea hotararilor judecatoresti a) – hotarari propriu-zise ce solutioneaza complet litigiul . stersatura din hotarare trebuie semnata de judecatorul ce a facut-o.hotarari cu condamnari alternative (ex : restituirea bunului sau plata contravalorii acestuia) g) – hotarari constitutive 86 cererilor si pregatesc partiale a .

• • • • • • prin pronuntarea hotararii instanta se dezinvesteste astfel incat judecatorii nu mai pot reveni la hotararea pronuntata dupa redactare si semnare.. rolul de a fixa. Indreptarea hotararii 87 .hotarari declarative . Civ. Rolul autoritatii de lucru judecat este de a curma potentialul numar infinit al proceselor. nu pe exceptii existenta triplei identitati (parti. pentru acelasi obiect si cauza. Conditii de admisibilitate : prima hotarare irevocabila sa se fi pronuntat pe fond. Autoritatea de lucru judecat din penal in civil se raporteaza la existenta faptei. hotararile pronuntate in materie de pensie de intretinere si incredintarea minorilor.hotarari in constatare Efectele hotararilor judecatoresti Aceste efecte privesc partile litigante si instanta. ci doar caracter provizoriu. iar partile sunt obligate sa respecte efectele primei hotarari. Nu au caracter de autoritate de lucru judecat.). Este o prezumtie legala. drepturi ce se constata doar la data pronuntarii hotararii hotararile sunt susceptibile de executare odata cu pronuntarea si comunicarea hotararii. Instanta sesizata cu aceasta cerere. nu si la considerentele acesteia. 1201 C. hotararea capata puterea doveditoare a actelor autentice hotararile constitutive creeaza drepturi noi. stabiliza drepturile si obligatiile partilor. Nu exista autoritate de lucru judecat din civil in penal. cauza) in principiu numai la dispozitivul Autoritatea de lucru judecat are efect absolut si se raporteaza hotararii. hotararile prin care s-a respins o actiune de divort. faptuitorului. cu efecte pentru viitor (hotararile pronuntate in starea si capacitatea persoanei) hotararile declarative recunosc retroactiv drepturile partilor. va respinge a doua cerere. incepe sa curga termenul de prescriptie extinctiva a executarii hotararii (daca ?alta? hotarare poate fi executata – e vorba de hotararea din apel sau recurs) • Autoritatea de lucru judecat (art. obiect. existenta vinovatiei. Puterea de lucru judecat isi produce efectele atat fata de instanta cat si fata de parti. absoluta in sensul ca o hotarare definitiva si irevocabila pronuntata pe fond reflecta adevarul si nu poate fi contrazisa printro alta hotarare pronuntata intre aceleasi parti.

Sesizarea instantei se face din oficiu sau la cerere. Aceasta executare se aplica in 7 cazuri legale : 1) hotararea privind plata drepturilor salariale 2) hotararea privind plata despagubirilor rezultate din accidentele de munca 3) hotararea privind plata rentei/pensiei alimentare 4) hotararea care obliga la plata unor reparatii urgente 5) hotararea care obliga la punerea sau ridicarea de peceti ori la realizarea inventarului 6) in pricinile privind posesia 7) in hotararile partiale pronuntate in baza recunoasterii partiale a paratului Explicatia acestor 7 cazuri rezida in latura umanitara. martori. experti. interpreti asupra drepturilor lor procesuale. Completarea hotararii se foloseste atunci cand instanta a omis prin hotararea ei sa se pronunte asupra unui capat de cerere sau sa solutioneze cererile facute de avocati. o hotarare se executa dupa ce a ramas definitiva si irevocabila si a fost investita cu formula executorie. cu citarea partilor. se judeca in camera de consiliu. involuntare ce nu afecteaza fondul judecatii (ex : redarea gresita a numelor.Se refera la corectarea unor greseli materiale. Executarea provizorie legala se face in virtutea legii fara a mai fi necesar ca creditorul sa mai ceara expres aceasta inlesnire. Lamurirea si completarea hotararii Se poate cere in termenul prevazut pentru calea de atac si ia forma revizuirii hotararii . fara sa se acorde cheltuieli de judecata. Procedura. acordul debitorului. indiscutabil savarsite cu ocazia redactarii. de urgenta. Constatarea greselilor materiale se face prin incheierea instantei si cu mentiunea pe ambele exemplare originale ale hotararii. calitatii partilor). Aceste hotarari sunt supuse recursului. Executarea provizorie nu este posibila: 88 . Instanta va autoriza executarea provizorie in urmatoarele conditii : hotararea sa se raporteze la bunuri executarea provizorie sa apara ca necesara fata de insolvabilitatea debitorului. pericol vadit determinat de intarzierea executarii. Exceptii – o hotarare se poate executa vremelnic inainte de a fi ramas definitiva si inainte de a fi fost investita cu formula executorie. Greselile materiale sunt erori vizibile. Greselile de fond pot fi indreptate doar prin exercitarea cailor de atac. Executarea provizorie poate fi legala sau judecatoreasca. Aceste cereri se fac in termenul procedural general. Executarea provizorie judecatoreasca este o facultate a instantei care constituie o exceptie de la regula. Executarea vremelnica a hotararilor judecatoresti De regula. evitarea unor prejudicii mai mari.

2. Executarea provizorie judecatoreasca poate fi suspendata la cererea partii. Această garanţie îmbracă forma controlului juridic: instanţa superioară verifică legalitatea şi temeinicia hotărârii instanţei inferioare. caz in care executarea isi continua cursul cererea sa fie admisa Domeniul de aplicabilitate preponderent al executarii provizorii judecatoresti se regaseste in ordonanta presedentiala. 89 . Importanţa: garantează dreptul la apărare existenţa lor obligă pe judecătorul fondului să cunoască dosarul complet existenţa lor e un stimulent pentru instanţa inferioară în căile de atac se pot da îndrumări de drept pentru rejudecarea de către instanţa inferioara. Exercitarea căilor de atac este facultativă. CURS 13 CĂILE DE ATAC 1. Daca cererea se admite. creditorul cererii va fi obligat la o cautiune. Garanţia – posibilitatea de a ataca hotărârea pronunţată în primă instanţă şi de a corecta eventualele greşeli. Căile de atac – căi de atac procedurale pe care partea interesată le poate folosi pentru a cere instanţei superioare compatibile verificarea legalităţii şi temeiniciei hotărârii atacate şi înlăturarea eventualelor greşeli. Solutii posibile : cererea sa fie respinsa. confirmând decizia sau admiţând calea de atac si reformarea primei hotărâri. sunt obligatorii pentru aceasta. Scopul procesului e stabilirea adevărului şi pronunţarea unei soluţii juste. cererea se adreseaza instantei superioare celei care a admis executarea.- in cererile privind stramutarea de hotar in intabularea/radierea unor drepturi imobiliare in cartea funciara Cererea pentru executarea provizorie judecatoreasca se face doar de parti (nu se poate acorda din oficiu de instanta) pe tot parcursul procesului. putand fi facuta impreuna cu calea de atac. Cererea va fi insotita de copia legalizata a dispozitivului hotararii prin care s-a dispus executarea.

pentru motivele prevăzute de lege (contestaţia în anulare. c) O cale de atac se exercită o singură dată într-un ciclu procesual. b) anumite încheieri preparatorii şi unele interlocutorii. prin care partea legitim interesată solicită schimbarea totală/parţială a hotărârii instanţei de fond. contestaţia în anulare.de retractare: se exercită chiar la instanţa care a pronunţat hotărârea. 1. 4.abrogat. devolutivă şi suspensivă de executare. . libere a părţilor. Clasificare: I. Hotărârile pronunţate asupra cererilor principale ce privesc: pensiile de întreţinere. – ordinare: apelul. civ. . . în scopul verificării legalităţii (în apel se verifică şi temeinicia) hotărârii de fond. Excepţie – nu fac obiectul apelului următoarele categorii de încheieri şi hotărâri ce sunt atacabile direct cu recurs: I. Recursul în anulare .recursul în interesul legii. revizuirea. d) Căile de atac sunt prevăzute de lege şi precizate expres în finalul hotărârii atacate. e) Exercitarea lor presupune exprimarea voinţei valabile. 90 . recursul comun): se exercită la instanţele superioare celei care a pronunţat hotărârea. b) Să se respecte ierarhia căilor de atac. 282-298 Cod pr. Partea din hotărârea ce constituie obiectul apelului e numai dispozitivul acesteia. pentru că numai această parte e obligatorie pentru părţi şi susceptibilă de executare silită. pentru motive de nelegalitate şi/sau de netemeinicie.de reformare(apel. se îndreaptă împotriva hotărârilor nedefinitive ale primei instanţe. ordinară. Reguli comune de folosire a căilor de atac: a) Trebuie să existe o hotărâre judecătorească susceptibilă de a fi atacată. revizuirea).extraordinare: .. II.3. 58/2003 Este o cale de atac comună. . OG nr. Obiectul: a) hotărârea judecătorească nedefinitivă pronunţată de prima instanţă.recursul comun APELUL art. de reformare.

terţii voluntari intervenienţi (direct în apel – cerere intervenţie. înregistrarea actelor de stare civilă. divizare 91 de . succesorii cu titlu particular numi pentru bunuri determinate. curatori. dolosive(?). terţii. persoanele juridice nou-apărute prin comasare. Pot fi: • • • • reclamantul.- obligaţiile de plată a unor sume de bani/predarea bunurilor mobile în valoare de maxim 200 milioane. conflicte de competenţă declinarea de competenţă asigurarea dovezilor încheierile de suspendare a procesului hotărârile pronunţate în baza renunţării la drepturi hotărârile judecătoreşti de anulare a hotărârilor arbitrale încheierile de respingere a învestirii cu formulă executorie încheierile de respingere a cererilor de perimare încheierile de suspendare a executării silite sau încetare urmăririi silite hotărârile pronunţate în procedura reorganizării şi falimentului hotărârile ce privesc încuviinţarea nulităţii desfacerii adopţiei hotărârile ce soluţionează conflicte de muncă hotărârile ce privesc asociaţiile şi fundaţiile hotărârile pronunţate asupra cererii de pensii şi asigurări sociale hotărârile ce privesc garanţiile reale mobiliare II. L 1/2000. coparticipanţii: au independenţă procesuală în sensul că apelul unuia profită şi celorlalţi reprezentanţii părţilor: părinţi. creditorii chirografari în act. intervenienţii forţaţi. avânzii-cauză ai părţilor decedate după pronunţarea hotărârii: succesorii universali sau cu titlu universal. Hotărârile/încheierile pronunţate în următoarele materii: 2. Subiectele – sunt părţile participante la judecata în fond şi prezintă un interes legitim în exercitarea apelului. tutori. pârâtul. mandatarul. măsurile asiguratorii. L 112/1995. plângerile întemeiate pe procedura contenciosului administrativ şi pe L 18/1991. L 169/1997. acţiunile posesorii. jurist-consultul.

• Parchetul – procurorul. renunţat nu poate folosi apelul în ciclul procesual. Renunţarea – se poate face în interiorul termenului de apel. Decăderea se pronunţă pe cale de excepţie ridicată de parte/instanţă. 92 . în cazul în care hotărârea nu a fost comunicată să se facă calculul termenului astfel: de la data comunicării somaţiei de executare însoţită de copia hotărârii. Întreruperea termenului de apel: la decesul unei părţi care intervine între pronunţarea hotărârii şi declararea apelului. termenul curge de la încetare cazului. Partea ce a retras. Termenul se întrerupe şi hotărârea se comunică din nou moştenitorilor părţii defuncte . 4. Termenul – termenul general de 15 zile calculat pe zile libere. de la data cererii comunicării hotărârii către adversar . Acestea pot constitui un mod de achiesare la hotărârea instanţei de fond.pe numele moştenirii. Motivele de ordine publică pot fi invocate oricând. În cazul în care nu se poate verifica tardivitatea apelului se prezumă că e declarat în termen. care permite. şi după expirarea termenului de apel. la ultimul domiciliu al părţii. iar retragerea apelului se face numai după pronunţare(?) Renunţarea: declaraţia verbală cu ocazia pronunţării în şedinţă publică a hotărârii pe fond prin înscris autentificat declaraţie verbală în faţa instanţei de apel. Se aplică în apel şi principiul echipolenţei . Retragerea – numai în faţa instanţei de apel în şedinţă publică de judecată. Începe să curgă de la data comunicării hotărârii. la decesul curatorului la decesul mandatarului părţii în orice caz de forţă majoră care împiedică exercitarea căii de atac. fără să se arate numele sau calitatea fiecărui moştenitor . de la data depunerii cererii de apel dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii.împotriva părţii care a cerut comunicarea hotărârii Termene speciale: în procesele de divorţ – 30 zile de la comunicare. dar cu condiţia ca cererea iniţială să fi fost declarată în termen. Sancţiunea nerespectării termenului este decăderea din dreptul de a ataca hotărârea cu apel. Cauza apelului – temeiul de drept al nemulţumitului apelant. Repunerea în termen se dispune de instanţa superioară. 3.

Se fac menţiunile corespunzătoare în registrele de evidenţă. Dacă aceste elemente există în cerere. Instanţa de apel care primeşte dosarul ia următoarele măsuri: verifica taxa de timbru verifică respectarea termenului de apel stabileşte numărul de ordine al dosarului dispune citarea părţilor. 2) Efectele introducerii apelului: investirea instanţei de apel cu judecata suspendarea de drept a efectelor hotărârii atacate naşte caracterul devolutiv al judecăţii în apel conturarea principiului non reformatio in peius 3) Preşedintele instanţei a cărei hotărâre este atacată prin apel. verifică dacă hotărârea a fost comunicată tuturor părţilor de la fond şi dacă a expirat termenul de apel pentru toate părţile. 6. dar pot fi fructificate dacă apelul a fost declarat în termen. Dosarul se notează(?) şi parafează fiind înaintat instanţei competente. Motivarea se face pe două direcţii – nelegalitate şi/sau netemeincie (statuare eronată a unei situaţii de fapt în pofida probelor care conduc la o altă situaţie de fapt. Cererea de apel şi motivele ei. intimatului comunică şi cererea de apel şi înscrisurile depuse. Motivarea se poate face prin cerere în termenul de 15 zile sau cel târziu la prima zi de înfăţişare în apel. pentru că apelul este o cale devolutivă ce permite judecarea din nou a fondului.5. Trebuie să întruneasca elementele cererii procedurale generale la care se adaugă anumite elemente specifice. Motivele e ordine publică pot fi înfăţişate şi mai târziu. Acestea sunt: menţionarea hotărârii atacate şi circumscrierea motivelor de fapt şi de drept pe specificul apelului (critica hotărârii de fond). aceasta e valabilă chiar dacă e intitulată greşit. 1) Locul introducerii apelului e instanţa a cărei hotărâre se atacă sub aspectul sancţiunii nulităţii. Procedura prealabilă a judecării apelului. înainte de a trimite dosarul cu cererea de apel. cu indicaţia de a depune întâmpinare cu 5 zile înainte de termen 93 . Motivarea – nu este limitată prin motive prevăzute în textul de lege. Apelul nemotivat nu se respinge ci se analizează sub aspectul susţinerilor de fond făcute de părţi la prima instanţă.

adică să dovedească un interes legitim. 7. Nu sunt considerate cereri noi excepţiile de procedură şi alte mijloace de apărare. Se analizează motivele de apel (de netemeinicie şi/sau nelegalitate). fie prin cererea de apel. pentru a schimba hotărârea primei instanţe şi cu condiţia ca acest apel să poată produce consecinţe jurudice asupra autorului. se pot cere probe noi .- apelantul e citat cu menţiunea timbrajului (suma) dacă mai multe părţi au introdus apel. dar se nasc după pronunţarea primei hotărâri. cauza apelului. E o cerere accesorie ce urmează soarta cererii principale la care aderă. cererile vor fi soluţionate printr-o singură hotărâre. se pot formula cereri referitoare la apel. obiectul cererii de chemare în judecată şi nici nu se pot face cereri noi faţă de judecata în primă instanţă. Aceste cereri sunt admisibile pentru că nu sunt în realitate cereri noi ci simple consecinţe ale drepturilor părţilor consemnate în cererile de chemare în judecată. Întâmpinarea e obligatorie sub sancţiunea imposibilităţii de a invoca excepţii relative sau alte probe. apelul incident se îndreaptă împotriva apelantului. cel provocat se îndreaptă împotriva intimatului/terţilor. fie la prima zi de înfăţişare. În judecarea apelului nu se pot schimba calitatea părţilor. un intimat poate declara apel împotriva altui intimat/intervenient de la fond. Diferenţe: apelul incident ar putea fi şi principal. apel. sau se poate cere aplicarea compensaţiei legale. cauza acţiunii. 94 Trebuie depus cel târziu la prima zi de înfăţişare în . 4) Judecata în apel permite ca pe timpul procesului un intimat care iniţial nu a declarat apel în termen. şi indiferent dacă au fost sau nu la judecata pe fond. Asemănări – două cereri incidente şi nici una nu este considerată cerere nouă. Apelul incident – permite intimatului ce nu a declarat apel în termin. În apel se pot admite probe noi. venituri ajunse la scadenţă sau despăgubiri apărute după pronunţarea hotărârii în primă instanţă. Procedura de judecată publică – se aseamănă foarte mult cu judecata în primă instanţă. rate. să-şi manifeste nemulţumirile: prin formularea de apel incident (aderare la apel) formularea de apel provocat. în timp ce apelul provocat e determinat numai de apariţia celui principal. În apel se pot cere pentru prima dată fără a fi considerate cereri noi: dobânzi. Apelul provocat – în caz de coparticipare în proces sau când au intervenit terţi la judecata în fond. în lipsa lui neexistând. să adere la apelul declarat de altă parte în proces. apel ce trebuie să se facă cel târziu la primul termen de înfăţişare în apel. Completul este format din 2 judecători.

În acest caz apelul se suspendă şi capătul de cerere va fi reanalizat şi soluţionat de prima instanţă (întregirea hotărârii). Dacă există motive de nulitate a hotărârii fondului.Ordinea dezbaterii: primul este apelantul. nedevoluţională şi.hotărârile / încheierile pronunţate de prima instanţă şi care nu sunt susceptibile de apel . se va admite apelul. verificarea în recurs nu se va rezuma numai la motivele de recurs. apelul se admite. nesusceptibilă de executare. Hotărârea pronunţată în apel e definitivă şi revocabilă şi fiind definitivă este şi executorie Recursul E a doua cale de atac după apel.îl constituie . Legea prevede expres principiul „non reformatio in peius” Nu mai este posibilă admiterea apelului şi desfiinţarea primei hotărâri cu trimeterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă pentru motivul că instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra unui capăt de cerere. E o cale de atac extraordinară comună. Specificul apelului este posibilitatea de divergenţă a completului.ca şi la apel părţile se vor numi recurent şi intimat . ci se va face o analiză totală. Soluţii posibile în apel: 1) 2) 3) Anularea apelului ca netimbrat sau depus în altă parte decât la instanţa a cărei hotărâri se ataca. hotărârile pronunţate de instanţa de apel 95 Subiecţii . urmează apoi intimatul parte şi mai apoi intimatul intervenient. în principiu. prin care. se desfiinţează hotărârea primei instanţe şi se rejudecă cauza în apel. Admiterea apelului în tot sau în parte şi schimbarea corespunzătoare a hotărârii primei instanţe. în aceste cazuri. Totuşi dacă prima instanţă nu era competentă. se va desfiinţa hotărârea în totalitate şi se va trimite cauza instanţei competente . Obiectul . Respingerea apelului şi confirmarea hotărârii primei instanţe. instanţa competentă va exercita controlul de legalitate asupra hotărârilor recurate. de reformare. la cererea părţii interesate.

sub sancţiunea nulităţii. în cazuri extreme se poate prelungi termenul cu 5 zile.c. Legea prevede 10 motive de recurs : 5 motive de casare şi 5 motive de modificare. instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti 5. Cererea de recurs suspendă executarea hotărârilor numai pentru procedura de : strămutare de hotar desfiinţare a construcţiilor. plantaţiilor sau a lucrărilor având o aşezare fixă Regula este că depunerea recursului nu suspendă executarea hotărârii pronunţată în apel. Dacă cererea de recurs nu îndeplineşte condiţiile legii. Motive de casare: 1. instanţa competentă o poate returna părţii cu indicaţii asupra completărilor / modificărilor necesare. Recursul se motivează prin cererea de solicitare sau separat. În aceste situaţii. . pentru orice capăt de cerere 40 de zile de la transcrierea ordonanţei de adjudecare în urma licitaţiei publice 5 zile pentru soluţionarea cererilor de conflicte de competenţă şi cele din materia ordonanţei prezidenţiale Aceste termene se calculează diferit. ) sub sancţiunea nulităţii 96 . dar numai în intervalul termenului de 15 zile de la comunicarea hotărârilor recurente. calculate pe unităţi libere de timp şi fără (?) aplicarea principiului echipolenţei Termene speciale 30 de zile . termenul curge de la pronunţare. instanţa nu a fost alcătuită conform legii 2. Dacă părţile au fost citate la fond.aceeaşi ca la apel Termenul de recurs . iar dacă părţile nu au fost citate la fond termenul curge de la comunicare. hotărârea s-a dat cu încălcarea competenţei altei instanţe 4.divorţ. 304 C.c. p. hotărârea s-a dat de alţi judecători decât aceia care au participat la dezbaterea în fond 3.15 zile de la comunicare.Cauza . prin hotărâre s-au încălcat formele de procedură prevăzute de lege ( C.p. Motivarea recursului trebuie să se încadreze în unul sau mai multe puncte din cele prevăzute în art. Cererea de recurs şi motivarea ei Această cerere se va depune la instanţa a cărei hotărâre este atacată.

instanţa. Procedura de judecată a recursului Procedura prealabilă judecării recursului Particularitatea este completul format din trei judecători. Regula este aceea că instanţa de recurs care analizează recursul împotriva unei hotărâri pronunţate în apel. cereri noi ce nu au fost invocate până în acest moment. În această situaţie recurentul poate formula orice fel de nemulţumire faţă de hotărârea atacată.Motive de modificare: 1. instanţa nu s-a pronunţat asupra unui mijloc de apărare sau asupra unei dovezi administrate care erau hotărâtoare în rezolvarea pricinii Dacă recursul se îndreaptă împotriva unei hotărâri nesusceptibile de apel instanţa nu mai e limitată la motivele de casare prevăzute de lege. neîndoielnic al acestuia 4. Efectele cererii de recurs : investirea instanţei cu soluţionarea cauzei suspendarea executării (prin excepţie) doar pentru pricinile ce privesc strămutarea hotarelor şi desfiinţarea plantaţiilor şi construcţiilor 97 . când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii / străine de natura cauzei 3. a schimbat natura ori înţelesul vădit. Motivele de recurs de ordine publică pot fi ridicate şi peste termen cu condiţia depunerii în termen a unei cereri valabile. În recurs nu se admite ridicarea pentru prima dată a unor probleme noi. hotărârea pronunţată e lipsită de temei legal. Locul depunerii cererii de recurs este instanţa a cărei hotărâre a fost atacată 2. interpretând greşit actul juridic dedus judecăţii. e obligată să verifice numai motivele din cererea de recurs . ori a fost dată cu încălcarea /aplicarea greşită a legii 5. Indicarea greşită a motivelor nu atrage nulitatea dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea în unul din cele 10 motive. putând să examineze cauza sub toate aspectele. 1. când instanţa a acordat mai mult decât s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut 2.

I se va comunica şi copia după recurs plus înscrisurile anexate. cu menţiunea pentru reclamant a taxei de timbru. după citarea soluţiona şi fără citarea părţilor.dacă motivele sunt printre cele 10 menţionate de lege. Se fixează un termen pentru discutarea admisibilităţii şi pentru acest termen se întocmeşte de către un membru al completului un raport în care se inventariază condiţiile de admisibilitate: condiţiile de formă: . condiţiile de fond : . Dacă acest complet are o opinie unanimă. În cazul admiterii în principiu se acordă un termen în şedinţă publică cu citarea părţilor. În cazul respingerii în principiu a recursului. dispunându-se comunicarea motivelor de recurs intimatului.existenţa elementelor cererii de recurs . se pronunţă prin decizie motivată. Soluţionarea în recurs se adoptă prin decizie ce nu se comunică.existenţa semnăturii recurentului . Soluţia trebuie motivată.Efectele hotărârilor pronunţate în apel mai pot fi suspendate la cerere. cererea de suspendare se poate în materia recursului se aplică principiul " non reformatio in pejus " în sensul în care nu se poate agrava situaţia părţii în propria cale de atac. Acest raport va fi analizat de completul de admisibilităţi fără citarea părţilor. - părţilor în Camera de Consiliu şi plata unei cauţiuni. Admiterea în principiu se face prin încheiere motivată . complet ce este format tot din trei judecători . 3. Întâmpinarea este obligatorie. sau un magistrat asistent. Este obligatoriu să se întocmească un raport asupra recursului. La judecata publică şi contradictorie se face un nou raport de un judecător.dacă s-a depus la instanţa a cărei hotărâre este atacată speţă. Astfel recursul se analizează în două etape. numai în ceea ce priveşte taxa de timbru datorată şi poziţia practicii şi doctrinei. Mai întâi se stabileşte admisibilitatea de principiu a recursului de un complet de admisibilităţi.respectarea termenului motivat . În recurs nu se admit probe noi cu excepţia înscrisurilor . În raport se va face şi o trimitere asupra practicii şi doctrinei în problemele de drept incidente în 98 . care nu e atacabilă şi se comunică recurentului. În cazuri excepţionale. căruia i se va pune în vedere obligaţia legală de a depune întâmpinare. acesta nu se mai judecă şi atunci hotărârea devine irevocabilă.

fie la termenul la care se admite recursul . Aceste motive sunt de regulă analizate de completul de admisibilităţi . soluţia adoptată depinde de specificul motivului de modificare din lege: instanţa acordă numai ceea ce s-a cerut sau exonerează pârâtul de ceea ce nu s-a cerut în acţiune instanţa menţine hotărârea dar va motiva în fapt sau drept soluţia sau va schimba motivarea contradictorie sau străină pricinii ori necorespunzătoare instanţa va interpreta corect actul juridic dedus judecăţii păstrând sau modificând hotărârea recurată instanţa va schimba total sau parţial hotărârea lipsită de temei legal sau dată cu încălcarea ori aplicarea greşită a legii instanţa va schimba total sau parţial hotărârea ce nu s-a pronunţat asupra unui mijloc de apărare sau asupra unei dovezi administrate .se pronunţă o hotărâre atât pentru admiterea recursului cât şi pe fond -. stabilind în 99 .Soluţiile pe care le poate da instanţa de recurs sunt : anularea recursului respingerea recursului constatarea perimării admiterea recursului Anularea se dispune pentru: netimbrarea corespunzătoare depunerea tardivă a recursului nemotivarea recursului depunerea la altă instanţă decât cea care a pronunţat hotărârea. În acest caz instanţa de recurs va rejudeca pricina în fond .ce erau esenţiale în soluţionarea cauzei În ceea ce priveşte casarea. fie la un termen ulterior. Respingerea recursului : ca nefondat sau neîntemeiat ( se constată că motivele de recurs invocate nu au acoperire în dosar ) recursul a fost introdus de către o persoană fără calitate ca nesusţinut Admiterea recursului Se face cu casare sau modificare totală sau parţială a hotărârii atacate În cazul modificării . aceasta este totală sau parţială asanând nelegalităţile .

. Intră în această categorie : recursul comun recursul în interesul legii recursul în anulare ( acum abrogat ).Căi de retractare = controlul este exercitat chiar de instanţa care a pronunţat hotărârea atacată pentru motive special prevăzute de lege.acest scop situaţiile în care se pronunţă două decizii .Căi de reformare = controlul este exercitat de instanţa competentă (instanţa superioară) şi se întinde asupra verificării legalităţii hotărârii atacate sub toate aspectele. o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă pronunţată după expirarea căilor de atac comune. NOŢIUNEA. Principala clasificare se face în : -1. În rejudecarea după casare îşi produce efecte principiul " non reformatio in pejus ". -2. !!!!! În rest. Casarea cu trimitere se poate face în două cazuri: când hotărârea recurata a fost pronunţată de o instanţă necompetentă când hotărârea recurată a fost dată în lipsa părţii nelegal citate la termenele la care s-au administrat probe noi şi au avut loc dezbateri pe fond fără a se intra în cercetarea fondului sau când modificarea nu e posibilă fiind necesare probe noi ce nu se pot administra în recurs. curs 14 CĂILE EXTRAORDINARE DE ATAC Specific pentru o cale de atac extraordinară este obiectul acesteia. şi anume. În soluţionarea recursului instanţa poate dezlega probleme de drept sau poate constata necesitatea unor probe noi.. SCOPUL şi REGULILE GENERALE DE FOLOSIRE SUNT IDENTICE CUN CELE DE LA CĂILE ORDINARE DE ATAC.contestaţia în anulare 100 .una de casare intermediară iar cealaltă de soluţionare în fond a pricinii . Intră în această categorie : -. iar soluţia adoptată de instanţa de recurs devine obligatorie pentru instanţa de trimitere ce va rejudeca pricina.

rezultă că cerinţa procedurii de citare se pune în raport de termenul final al procesului la care au avut loc dezbaterile. 1. competenţa aparţinând tot instanţei care a pronunţat hotărârea contestată. Scopul acestei contestaţii este : -1. per a contrario. Prin această contestaţie. pentru motivele special prevăzute de lege.să obţină rejudecarea cauzei -4.  când hotărârea contestată este pronunţată cu încălcarea normelor imperative sau de ordine publică privitoare la competenţă (e vorba de competenţa absolută—vezi Curs „Competenţe”) Condiţiile de admisibilitate ale contestaţiei în anulare 1. motive pe care partea nu le-a putut invoca în căile de atac ordinare.revizuirea.-. !!!! Acum şi recursul ordinar este considerat tot cale extraordinară de atac (vezi la Căile ordinare de atac).să fie atacată o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă 2. Totuşi. . Contestaţia în anulare obişnuită / comună = se poate folosi împotriva oricărei hotărâri judecătoreşti rămasă irevocabilă. procedura de citare invocată la termenele anterioare nu constituie motiv pentru contestaţia în anulare. 101 .motivele contestaţiei să nu fi fost invocate din motive obiective în căile de atac comune (respectarea principului ierarhiei căilor de atac).să obşină o nouă hotărâre judecătorească corespunzătoare. -I. partea cere retractarea hotărârii judecătoreşti revocabile pentru motivele expres prevăzute în lege. aceste motive pot fi invocate în contestaţie dacă instanţa de atac comună le-a respins pentru că avea nevoie de verificări de fapt sau calea de atac comună a fost respinsă fără a se judeca procesul în fond. Legea prevede 2 motive:  când procedura de citare a părţii pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost legal îndeplinită.să repună părţile în situaţia anterioară -3. Contestaţia în anulare nu este admisibilă dacă recursul a fost anulat ca fiind tardiv .să anuleze hotărârea contestată -2. o astfel de soluţie ar duce la eludarea legii.Contestaţia în anulare = vizează retractarea unei hotărâri definitive şi irevocabile . la care s-au pus concluziile.

ex: calculul greşit al termenului de recurs. 2. Procedura de judecare a contestaţiei în anulare 102 . . etc.părţile prejudiciate în proces -. ci poate să grupeze motivele de recurs prezentate.) Nu pot fi contestate în anulare: . sau o decizie rămasă definitivă şi irevocabilă prin nerecurare. rezultată după exercitarea recursului comun.instanţa de recurs nu e obligată să răspundă expres tuturor motivelor de recurs în ordinea redactării acestora. urmând să răspundă la motivele de casare astfel rezultate. respectând principiul egalităţii părţilor în procesul civil.practica judiciară a statuat.Obiectul contestaţiei în anulare Îl constituie hotărârile rămase definitive şi irevocabile. hotărârea instanţei de fond rămase definitivă şi irevocabilă prin neapelare. să le sistematizeze si să le încadreze juridic.hotărârile hotarului .terţii interesaţi. susţinerile pe care le-a făcut în întâmpinare sau în pledoarie.procurorul. . . indiferent de instanţa care le-a pronunţat şi în indiferent ce etapă procedurală ( ex. Contestaţia în anulare specială = are ca obiect doar hotărârile judecătoreşti irevocabile pronunţate în recurs.obiectul acestui tip de contestaţie în anulare se referă la o hotărâre irevocabilă. b) când instanţa de casare / recurs a respins recursul sau l-a admis numai în parte. omiţând să cerceteze vreunul din motivele de casare invocate de recurent.în cazuri excepţionale (cele de transmitere a calităţii procesuale de la părţi la terţi) -. că o asemenea contestaţie în anulare este deschisă şi intimatului. Subiecţii contestaţiei în anulare Se numesc contestator şi intimat. Pot fi: -.subiecţii acestui tip de contestaţii în anulare pot fi părţile din recurs: recurentul şi oricare altă parte (intimatul) cu interes legitim. reţinerea greşită a timbrajului. căruia i-au fost omise de la analiză apărările. Precizări: . pentru 2 motive expres prevăzute de lege: a) când hotărârea contestată este rezultatul unei greşeli materiale ( greşeală materială= eroare involuntară care nu afectează fondul pricinii).hotărârile pronunţate în procesele în care s-au judecat legal fără citarea părţilor.

Instanţa competentă = este cea care a pronunţat hotărârea contestată.admite contestaţia. efectele hotărârii contestate pot fi suspendate. După respingerea contestaţiei şi cu respectarea termenului de introducere se poate formula o altă contestaţie în anulare. În completul de judecată pot participa şi judecătorii care au judecat hotărârea contestată. cerându-se chiar instanţei care a pronunţat hotărârea revizuită să o retracteze şi să dea o nouă hotărâre. cu pronunţarea unei noi hotărâri (=timpul 2). pentru că nu sunt incompatibili. prin care. Termenul: a). în cazurile expres prevăzute de lege. La cerere. 103 . . recunoscându-se efectele valabile ale acesteia.Contestaţia în sine (cererea procedurală) trebuie să cuprindă elementele cererilor procedurale şi. poate fi atacată o hotărâre judecătorească irevocabilă pronunţată pe fond de o instanţă de orice grad. contestaţia se poate formula imediat după pronunţarea hotărârii contestate şi cel mai târziu până la încheierea ultimei acţiuni de executare silită (procesul-verbal al executorului prin care se încheie executarea silită.) b).să desfiinţeze o hotărâre irevocabilă pe baza unor împrejurări noi . dar numai pentru alte motive decât cele din prima.II.cele susceptibile de executare silită pot fi atacate în cel mult 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoştinţă de hotărâre (= termen subiectiv). în termene scurte. Întâmpinarea este obligatorie. cu citarea părţilor. Soluţii posibile -1.să se pronunţe o nouă hotărâre justă / corectă. specific:. 321 CPC).dacă hotărârea contestată e susceptibilă de executare silită. . care nu au putut fi cunoscute la prima contestare ( art.Revizuirea = cale extraordinară de atac. deci se anulează hotărârea atacată (= timpul 1) şi se reia procesul de la ultimul act de procedură rămas valabil. Are un dublu rol: . să facă menţiunea că este definitivă şi irevocabilă şi instanţa care a pronunţat-o -să menţioneze şi să demonstreze motivele anulării.respingerea – se confirmă hotărârea atacată. -2. Judecarea se face de urgenţă. pentru a acoperi principiul contradictorialităţii.să menţioneze hotărârea atacată. dar nu mai târziu de 1 an de la dată pronunţării hotărârii(= termen obiectiv).

--2—dacă instanţa s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au avut în vedere sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori a acordat mai mult decât s-a cerut ( = minus / plus petita ).dacă un judecător / expert care au luat parte la judecată au fost condamnaţi irevocabil pentru o infracţiune privitoare la pricină ( ex.dacă dispozitivul hotărârii atacate cuprinde menţiuni contradictorii care fac imposibilă executarea lor concomitentă. doveditoare. Dacă procesul penal nu poate începe sau nu poate fi realizat ( ex.Caractere: -1. aceste împrejurări fiind cunoscute ulterior. înscrisuri falsificate. 104 s-a dat cu .critica hotărârii în revizuire se bazează pe fapte / împrejurări noi. --5— dacă după pronunţarea hotărârii s-au descoperit înscrisuri noi. respectiv hotărârea obligă la predarea unui lucru corporal determinat. Părţile se numesc revizuient şi intimat. Infracţiunile respective se constată prin hotărâri penale irevocabile. Subiectele revizuirii Pot fi oricare din părţile în proces cu interes legitim în revizuire. atunci instanţa civilă de revizuire se va pronunţa mai întâi pe cale incidentă asupra existenţei infracţiunii. prescripţie). -2. --4-. -3. comp. Excepţii de la obiectul revizuirii ( nu este posibilă revizuirea ):  prin hotărârea care nu s-a pronunţat pe fond??. condamnarea unui martor pentru mărturie mincinoasă. Această ipoteză poate duce la revizuire numai dacă hotărârea atacată obligaţia alternativă a pârâtului. 322 C. def.p. --1-.obiectul pricinii nu există.se urmăreşte retractarea hotărârii atacate şi pronunţarea uneia noi. ci pe excepţie  pentru hotărârile de divorţ. Obiectul = orice hot.c. care nu au putut fi înfăţişate în instanţă dintr-o pricină mai presus de voinţa părţii sau aceste înscrisuri noi au fost reţinute de partea adversă (cazul 1) ori s-a desfiinţat o hotărâre judecătorească pe care s-a întemeiat hotărârea civilă revizuită (cazul 2). luarea de mită. sustragerea sau distrugerea de acte de la dosar ) sau dacă hotărârea s-a pronunţat în temeiul unor probe declarate false în urma judecăţii ( ex.se foloseşte numai pentru unul din motivele prevăzute expres în lege. care bun a pierit. dacă au fost determinate în soluţia instanţei ). --3-. şi irevocabilă prin care inst. care nu au fost cunoscute de instanţa care a pronunţat hotărârea atacată. sau procurorul. cel învinuit fiind citat în proces. a pronunţat o soluţie pe fond. Motivele legale de revizuire – art. traficul de influenţă.

--8---9-în ambele hotărâri să existe elementele puterii de lucru judecat. în acelaşi litigiu. pentru motivul 8) termenul e de 15 zile. iar consecinţele grave continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate. dacă s-a invocat.). să demonstreze o altă situaţie juridică. contradictorii cu prima. --7-dacă există hotărîri irevocabile contradictorii date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite. dispăruţii sau incapabilii puşi sub curatelă nu au fost apăraţi deloc sau au fost apăraţi fraudulos (cu viclenie) de reprezentanţii lor. 105 .G. penală. În cazul 2. dacă partea revizuentă a fost împiedicată la judecarea în fond să se înfăţişeze în instanţă şi nu a introdus prin O. odată cu pronunţarea celei de-a 2-a hotărâri. nr. demonstrându-se existenţa valabilă a acestuia 2.În cazul 1. contencios. --6-daca statul ca persoană juridică sau alte persoane juridice de drept public. instanţa să fi omis a se pronunţa asupra ei. dar în dosare diferite. Termenul de revizuire se calculează pentru motivele 1). b) partea interesată să nu le fi putut înfăţişa instanţei din motive obiective. pentru că ele stau la dispoziţia oricui. 58/2003: dacă CEDO a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor putut înştiinţa instanţa asupra acestei împrejurări dintr-o cauză obiectivă.etc. Procedura de revizuire 1. Actele publice nu pot constitui înscrisuri noi. Situaţia apare dacă nu s-a invocat la timp puterea de lucru judecat sau dacă aceasta a fost constatată cu întârziere. --să se indice explicit motivul revizuirii. în aceeaşi pricină. partea nefiind împiedicată să le înfăţişeze instanţei. Cererea de revizuire: cuprinde elementele generale plus unele speciale: --sa menţioneze hotărârea care se ataca prin revizuire. la judecarea celui de-al 2-lea proces să nu se fi invocat autoritatea de lucru judecat sau. se cer următoarele condiţii de admisibilitate: a) înscrisurile noi să fi existat la data pronunţării hotărârii revizuite. între aceleaşi persoane. c) înscrisurile noi să fie determinante în cauză. Termenul de revizuire: cel general e de o lună cu excepţia a 3 situaţii : pentru motivul 6) termenul e de 6 luni. pentru motivul 9) termenul e de 3 luni. hotărârea judecată desfiinţată poate fi de orice natură (civ. 2) şi 7) de la pronunţarea hotărârii. cu menţiunea că e irevocabilă şi instanţa care a pronunţat-o. Condiţii: să existe 2 hotărâri irevocabile în aceeaşi pricină. adică sa poată schimba hotărârea. mai presus de voinţa ei. fundamentale datorată unei hotărâri judecătoreşti. neimputabile (inclusiv deţinerea lor de partea adversă). avînd aceeaşi calitate. dar în dosare diferite .

a cărui revizuire se cere se consolidează Despre existenţa revizuirii unei hotărâri se face o menţiune specială pe cele 2 exemplare originale a revizuirii hotărârii (care se găsesc în dosar şi în mapă). 3. de la comunicarea hotărârii celor în drept. de la data când revizuentul a luat cunoştinţă de hotărârea de condamnare. de la cel din urmă act de executare Pentru motivul 4). Judecata: se face după dispoziţiile dreptului comun. pe care se întemeiază cererea de revizuire. -dacă instanţele sunt pe raze teritoriale diferite.admiterea în principiu a revizuirii. fiecare motiv fiind judecat de instanţa competentă. pentru că la prima judecare. La pct. Pentru motivul 6). De regulă. iar excepţional într-un singur timp. În mod excepţional poate opera suspendarea cu plata unei cauţiuni. de la publicarea în M. revizuirea este de competenţa acesteia. cât şi alte motive care atrag competenţe diferite.7. Pentru motivul 8). Instanţa competentă: cea care a pronunţat pe fond hotărârea atacată prin revizuire. competenţa: -instanţa superioară celor 2 de pe aceeaşi rază teritorială. cererea de revizuire se judecă in 2 timpi: 1. de regulă. Completul e judecată poate fi format din aceiaşi judecători care au pronunţat hotărârea. De la această regulă există o derogare pentru motivul 7): contrarietatea de hotărâri. judecătorii nu au cunoscut împrejurările noi. revizuirea va fi judecată de instanţa superioară celei care a pronunţat prima hotărâre. Pentru motivul 9). ulterioare. neexistând incompatibilităţi. 2. -dacă una din instanţe este Curtea Supremă.judecarea pe fond a cauzei. se retractează ultima hotărâre contrară cu prima. de regulă în 2 timpi (a – anularea. de la încetarea împiedicării prezentării în instanţă. 2-Cererea de revizuire poate fi şi respinsă.O. Dacă prin cererea de revizuire se invocă atât punctul 7). se retractează total sau parţial prima hotărâre atacată şi se pronunţă o nouă hotărâre. Efectele hotărârii revizuite. a hotărârii CEDO. 1-Dacă cererea de revizuire se admite. 4. 106 . Dacă se invocă motivul 7). de la data când s-a descoperit înscrisul nou. Pentru motivul 5). nu se suspendă în timpul judecării revizuirii.Pentru motivul 3). Întâmpinarea e obligatorie. b – pronunţarea din nou). cererea de revizuire se disjunge pe motive. deci hot.

Dezbaterile presupun doar prezenţa şi concluziile membrilor completului de judecată. deci nu desfiinţează hotărârile judecătoreşti contradictorii care au provocat recursul în interesul legii. 58/2003. Recursul în interesul legii se promovează de procurorul general de la Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Hotărârea se adoptă cu majoritate de opinii. când instanţele din ţară au practică diferită în soluţionarea aceloraşi probleme de drept. Căile de atac: sunt cele folosite in dreptul comun. dar in noua ordonanţă nu se mai spune. fie din oficiu. Hotărârea adoptată nu are nici un efect retroactiv. b. Are efecte numai pentru viitor. confuze. Înainte de apariţia O.G. Este publicată în M. Între căile extraordinare de reformare figurează: --recursul comun şi --recursul în interesul legii --a fost şi recursul în anulare = abrogat prin O.5. şi comunicată separat tuturor instanţelor judecătoreşti din ţară.G.O. Competenţa: aparţine exclusiv Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în secţiile ei reunite. 58/2003 se prevedea scopul. Recursul în interesul legii --are ca scop să asigure o interpretare şi o aplicare unitară a legii pe teritoriul ţării. Promovarea: e provocată de premisele amintite. 107 . care sunt interpretate diferit de instanţele româneşti. fie la sesizarea Ministerului Justiţiei. când există dispoziţii legale neclare. se prevedea expres ca sunt obligatorii pentru viitor. lacunare sau contradictorii. să asigure o practică judiciară unitară. Premisă: a.

Există însă şi domenii speciale. specială reglementată de 583-585 CPC. după dezbaterile contradictorii. la care normele generale de drept comun nu se pot aplica total sau parţial. În astfel de cazuri devine necesară refacerea înscrisurilor dispărute sau a dosarului dispărut. cu toate datele care privesc înscrisurile dispărute. apărând necesitatea unor reglementări speciale. se citează martorii sau expertul (daca disare o declaratie de martor. Dacă aceste demersuri nu reuşesc. Procedurile speciale cuprind numai aspectele derogatorii de la procedurile de drept comun. 108 . dispărea înscrisuri din dosar sau chiar întregul dosar. Competenţa aparţine: -. se refac expertizele. se fixează termen. fie instanţa . L 10/2001). fie în legi generale (codurile). -. Părţile prezente la primul termen sunt invitate să depună copii de pe actele dispărute sau. Iniţiativa unei asemenea proceduri o poate avea fie partea interesată.PROCEDURI JUDICIARE SPECIALE Procedura de drept comun e reglementată de norme generale aplicabile în cauze obişnuite. Încheierea de refacere poate fi atacată numai o dată cu hotărârea de fond. Normele procedurale speciale reglementează procedurile speciale.în timpul judecării procesului instanţei investite cu judecarea dosarului. dacă actele procedurale dispărute au aparţinut instanţei. se dă cuvântul părţilor şi.după pronunţarea unei hotărâri atacate. 1. instanţa se pronunţă printr-o încheiere de refacere. dar înainte de a pleca dosarul către instanţa superioară. fie din neglijenţă.din oficiu. procedura refacerii revine tot primei instanţe. sunt cuprinse fie în legi speciale (ex. se citează părţile si. Refacerea înscrisurilor şi a hotărârilor dispărute Pe parcursul sau la terminarea procesului se pot pierde. se ascultă din nou martorii. se vor face copii/extrase de pe registrele instanţei. dacă e cazul. Procedura Se porneşte cererea. fie intenţionat. printr-o proc. un raport de expertiză). se iau din nou interogatorii. Înscrisurile reconstituite prin această procedură ţin loc de înscrisuri originale. se aplică cu precădere şi se reîntregesc cu normele de drept comun.

oferta să privească toată datoria exigibilă + dobânzi + cheltuieli aferente. Recipisa CEC va fi depusă de debitor la biroul executorului. 109 . oferta să fie adresată creditorului capabil (cu capacitate de ex.Dacă din dosar a dispărut hotărârea. executorul va întocmi un proces-verbal prin care constată oferta plăţii şi ştergerea obligaţiei. Dacă refacerea înscrisurilor/dosarului nu mai este posibilă în formele prezentate.Civ. 586 şi 590 C.1114-1121 C. fie legalizate. urmată de consemnaţiune. 2. face oferta reală de plată. Dacă creditorul nu se prezintă sau dacă se prezintă şi refuză primirea plăţii. fie certificate de grefier..) să primească plata sau reprezentantului acestuia. Oferta reală urmată de consemnaţiune Se face de către debitorul obligaţiei care vrea să şteargă obligaţia prin plată. Debitorul de bună-credinţă. Reglementarea este art. Executorul astfel sesizat va trimite somaţie creditorului. refacerea se redactează după exemplarul original aflat la mapa de hotărâri a instanţei. dar se izbeşte de refuzul creditorului de a accepta primirea plăţii. oferta să fie făcută la termenul stipulat şi la locul hotărât pentru plată. se trece din nou la judecarea cauzei. pentru a evita opunerea abuzivă a creditorului şi pentru a nu suporta efectele negative ale neexecutării propriei obligaţii.p. Procedura Debitorul înaintează executorului judecătoresc cererea pentru revizuirea ofertei reale şi cererea pentru consemnarea plăţii. refacerea se obţine după copiile comunicate părţilor. executorul va întocmi un proces-verbal prin care constată această situaţie de fapt şi îl trimite pe debitorul ofertant să consemneze la CEC suma datorată pe numele şi la dispoziţia creditorului.p. Dacă şi aceasta a dispărut. Condiţiile de valabilitate ale ofertei reale de plată sunt: debitorul ofertant să aibă capacitatea de a plăti. Dacă creditorul se conformează şi primeşte plata. care-l va înştiinţa de îndată pe creditor că îşi poate ridica suma cuvenită. invitându-l să se prezinte la un cert termen şi loc (care este de obicei birolul executorului) pentru a primi plata de la debitor.

obligaţia lui persistând. După trecerea a cel puţin 1 an de la data ultimelor ştiri. În mod similar se procedează cu predarea unui bun mobil corporal. pe cheltuiala creditorului. Dacă creditorul are motive întemeiate să refuze primirea plăţii. După punerea cererii. Până la pronunţarea hotărârii definitive de validarea plăţii şi până când creditorul îşi ridică suma. Cererea se poate face de orice persoană interesată: rude. care se afişează pentru 30 de zile la sediul instanţei şi al primăriei respective1/ . În paralel. preşedintele instanţei competente ordonă măsuri pentru obţinerea de informaţii prin organele de poliţie. din care rezultă că persoana era în viaţă se poate pronunţa o hotărâre judecătorească ce constată dispariţia persoanei respective. persoana dispărută. un extras de pe hotărâre va fi publicat în ziarul local unde s-a făcut şi publicat cererea2/. 3. curatorul acesteia ca reprezentant al ei şi procurorul (care participă la judecată obligatoriu). vecini etc. Cheltuielile aferente acestei proceduri cad în sarcina creditorului culpabil. debitorul poate primi aprobarea instanţei să-l depoziteze într-un anumit loc.În această fază. deb va putea să ceară inst să valid plata făcută şi să const obligaţia executată. debitorul o poate retrage. Declararea dispariţiei şi constatarea morţii unei persoane Declararea dispariţiei unei persoane fizice se face când lipseşte de la domiciliul real un timp îndelungat şi există motive justificate de îndoială că ar mai fi în viaţă. la un anumit termen şi dacă nu e ridicat de creditor. hotărârea se comunică şi autorităţii tutelare pentru numirea unui curator ai minorilor persoanei dispărute3/. La termen au loc dezbateri în urma cărora instanţa pronunţă o hotărâre. 110 . După 30 de zile de la publicare. cu invitarea persoanelor care cunosc situaţia dispărutului să oferă relaţii instanţei. cererea se publică la primărie şi într-un ziar local. el va putea introduce o acţiune împotriva debitorului sau pentru a anula procedura ofertei şi a consemnaţiunii. se fixează termen de judecată şi se citează reclamantul. Instanţa va face o adresă şi autorităţii tutelare pentru numirea unui curator. creditori. Cererea de declaraţie a dispariţiei Se depune la judecătoria pe raza căreia îşi avea domiciliul real cel dispărutul. în sensul că bunul e oferit spre predare într-un anumit loc.

la cel puţin 4 ani de la data ultimelor ştiri că persoana în cauză mai era în viaţă. pentru că o asemenea hotărâre pleacă de la prezumţia că persoana dispărută e în viaţă: se iau măsuri pentru administrarea averii. care creează prezumţia morţii (război. Dacă persoana declarată dispărută apare. 3-se sting dr şi obligaţiile strict personale.Efectele hotărârii de dispariţie sunt provizorii. persoana respectivă putând să-şi exercite toate drepturile ei. 4-se instituie tutela pentru copiii minori ai celui declarat mort dacă celălalt părinte nu mai trăieşte sau e declarat incapabil. 2-încetează căsătoria. mai târziu se constată că persoana trăieşte.excepţional se poate declara direct moartea în cazul unor împrejurări relevante şi la cel puţin 1 an de la aceste evenimente. -. hotărârea poate fi modificată numai în ceea ce priveşte data declarării morţii.după cel puţin 6 luni de la afişarea hotărârii de dispariţie a persoanei sau -. Dacă ulterior pronunţării apar indicii că data morţii este alta. catastrofe). aceasta poate cere anularea hotărârii şi poate reintra în toate drepturile şi obligaţiile anterioare prezentei hotărâri (restitutio in integrum) şi în drepturile apărute ulterior pronunţării hotărârii (ex: culegerea unui drept succesoral dintr-o succesiune 111 . totuşi. În ipoteza unor catastrofe colective îşi găseşte aplicabilitatea instituţia comorienţilor – dacă mai multe persoane au murit de aceeaşi împrejurare şi de aceleaşi cauze fără a se putea stabili dacă o persoană a supravieţuit alteia. Efectele hotărârii de declarare a morţii Această hotărâre prezumă că persoana respectivă a murit în data stabilită în hotărâre. Efecte: 1-deschiderea succesiunii celui declarat decedat. Cererea de declarare a morţii unei persoane se face: -. fără ca în acest ultim caz să fie necesară si declaraţia dispariţiei. soţul poate cere divorţul. Procedura declaraţiei morţii Cererea de declarare a morţii se face de către persoanele interesate la judecătoria ultimului domiciliu al persoanei dispărute după aceeaşi procedură ca la declararea dispariţiei. se prezumă că toate persoanele au murit în acelaşi timp. Dacă. se numeşte curator pentru minorii dispărutului. iar celelalte drepturi şi obligaţii se transmit moştenitorilor. se va anula hotărârea de dispariţie.

spaţiu şi pe plan abstract. instanţa care judecă procesul sesizează autoritatea tutelară în 112 . părţile pun concluzii. cu participarea obligatorie a procurorului. Scopul interogatoriului este acela de a testa starea psihică a bolnavului. E posibilă administrarea şi a altor mijloace de probă (dar nu e obligatorie). dacă bolnavul e internat şi nu e transportabil sau e periculos.deschisă după pronunţarea hotărârii. Competenţa de soluţionare în momentul de faţă aparţine judecătoriei în a cărei rază îşi are domiciliul pârâtul (bolnavul). se administrează obligatoriu proba recunoaşterii prin luarea unui interogatoriu din oficiu. Acest interogatoriu se ia în instanţă sau. Odată pusă sub interdicţie. Ele pot prezenta şi pericol public. Este o măsură de ocrotire. Faza necontradictorie . Cererea de punere sub interdicţie poate fi făcută de orice persoană interesată legitim: rude. După epuizarea probatoriului se intră în dezbateri. va fi anulată. Faza contradictorie . În cazul anulării hotărârii de declarare a morţii. se dă prioritate căsătoriei de bună-credinţă (ultima). şi anume: se comunică cererea către procuror. culegerea drepturilor proprii din practicarea unui joc de noroc care a produs câştig după pronunţarea hotărârii de declarare a morţii). conjugat cu situaţia recăsătoririi soţului declarat mort. care e căsătorie putativă. Procedura specială a punerii sub interdicţie a bolnavilor mintali Se aplică numai persoanelor bolnave psihic caracterizate printr-o stare gravă şi permanentă de tulburare psihică ce le caracterizează discernământul. vecin.se citează reclamantul. pârâtul bolnav şi procurorul care participă obligatoriu la dezbaterea acestor procese. Pe parcursul procesului. reprezentarea şi orientarea sa în timp. Dacă cea de-a doua s-a făcut cu rea-credinţă. procuror etc. La termenul fixat de instanţă. persoana nu mai poate încheia şi semna acte juridice în nume propriu. se fac cerecetările prealabile prin organele de poliţie şi se face o expertiză medico-legală psihiatrică sau se ia avizul medicului curant dacă bolnavul pârât e internat într-un spital de specialitate.se desfăşoară în afara şedinţei de judecată şi în cadrul ei se iau măsuri prealabile judecării. Procedura de judecare a cererii de punere sub interdicţie cuprinde 2 faze: o fază necontradictorie şi o fază contradictorie. Şi reclamantul poate propune un interogatoriu. acest interogatoriu se ia în unitatea unde este el spitalizat cu asigurarea măsurilor de pază şi securitate.

altul. instanţa prorogându-şi competenţa şi cu eventualele cereri accesorii (despăgubirile). 113 . În cel de-al doilea caz pârâtul îşi pierde capacitatea de exerciţiu. Pt. Pt. instanţa. Hotărârea poate respinge sesizarea ca neîntemeiată sau o poate admite. persoana care a tulburat posesia. Procedura acţiunilor posesorii 1.vederea numirii unui curator pt. a se înscrie hotărârea într-un registru special. după pronunţarea hotărârii. În plus. . Hotărârea se publică prin afişare pt. această măsură posibilă se cere şi avizul unui medic specialist. va putea dispune internarea provizorie a pârâtului pe cel mult 6 săptămâni dacă observarea lui medicală zilnică e necesară şi altfel nu se poate efectua. Pârâţi pot fi: persoana care a tulburat posesia. pârâtul e declarat incapabil.cel care e beneficiarul tulburării. a-l reprezenta pe pârât se numeşte un curator permanent care însă are dreptul să ceară înlocuirea după 3 ani. caz în care putem avea 2 pârâţi: . interzicându-i-se exercitarea drepturilor şi obligaţiilor proprii. Hotărârea are un caracter constitutiv. Efectele hotărârii de admitere a cererii. luând şi avizul procurorului. creând o situaţie juridică nouă asupra stării şi capacităţii persoanei şi producând efecte juridice numai pe viitor (ex nunc). ca şi terţii interesaţi să poată lua cunoştinţă de situaţia juridică nou intervenită. Dacă pârâtul este liber în timpul procesului. pârâtul bolnav. ceea ce este o caracteristică a hotărârilor care schimbă ceva asupra capacităţii persoanei. lucrând pt. 2. pe timp nelimitat. Sesizarea instanţei Se poate face de proprietar (care are la îndemnână şi acţiunea în revendicare) sau de posesor (tipic acţiunii posesorii) sau de titularul unei servituţi aparente şi continue sau de detentorul ce deţine lucrul în interesul său în temeiul unui contract încheiat cu posesorul. În primul caz pârâtul îşi menţine întreaga capacitate de exerciţiu. O asemenea hotărâre are efecte erga omnes. fiind opozabilă tuturor subiectelor de drept. hotărârea se comunică şi instanţei judecătoreşti de la locul înregistrării naşterii bolnavului pus sub interdicţie pt.cel care execută tulburarea. curator care să-i exercite acestuia drepturile şi să-i administreze averea până la pronunţarea hotărârii. până la încetarea stării maladive ce a determinat punerea sub interdicţie sau până la deces. Competenţa se stabileşte potrivit dreptului comun. După ce hotărârea rămâne definitivă şi irevocabilă.

Hotărârea posesorie e atacabilă cu recurs (nu şi cu apel. d) reclamantul poate cere şi despăgubiri. Conţinutul acţiunii = elementele normale oricărei acţiuni + precizarea expresă că acţiunea are caracter posesoriu şi un caracter petitoriu. aceleaşi părţi având aceleaşi calităţi procesuale. civ. Acţiunile sunt separate şi autonome. cât şi pt. 582 C. dacă o pierde pe prima. acte sau fapte juridice identice care generează raportul juridic litigios. fiind eliptică de apel). În schimb există autoritate de lucru judecat a hotărârii pronunţate în petitoriu asupra celei în posesoriu. În consecinţă reclamantul poate promova succesiv.3. o acţiune petitorie. Ordonanţa preşedinţială Este o procedură specială creată în scopul rezolvării rapide a unor cazuri urgente. proc. 114 . Judecarea pricinii se face după regulile dreptului comun cu două amendamente: judecata se face de urgenţă şi cu precădere. întâi o acţiune posesorie şi apoi. Efectele hotărârii posesorii În ipoteza respingerii acţiunii se menţine starea de fapt anterioară procesului respectiv. acelaşi obiect şi aceeaşi cauză juridică. c) reclamantul e repus în situaţia posesiei utile. Sediul materiei: art. (intervertirea posesiei . nu e admisibil cumulul cererilor asupra posesiei şi asupra proprietăţii. Nu există autoritate de lucru judecat a unei hotărâri în posesoriu faţă de o acţiune petitorie. pt. 581. 5. posesie tulburată sau pierdută complet. relevându-se şi condiţiile de admisibilitate de fond 4.posibil subiect de examen) b) pârâtul este obligat să înceteze tulburarea. Raportul hotărârilor posesorii faţă de alte hotărâri pronunţate în petitoriu sau în posesoriu O hotărâre posesorie are autoritate de lucru judecat numai faţă de o altă acţiune posesorie. În ipoteza admiterii acţiunii posesorii se produc următoarele efecte concrete: a) posesia tulburată/pierdută prin fapta pârâtului e considerată posesie utilă. anterioară tulburării.

ci după indicii sau după probe sumare pt.ex. Tot la primirea cererii se stabileşte dacă judecarea se face cu citarea pârâtului sau fără citarea sa. la suprafaţă. preşedintele instanţei. În ordonanţa preşedinţială judecătorul “pipăie” fondul. relevantă fiind doar aparenţa de drept. în plus.: păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere. pot fi modificate ori chiar desfiinţate. Pe durata judecării în fond a litigiului măsurile provizorii adoptate prin ordonanţă pot fi menţinute de instanţa de drept comun. Regula este să se judece cu citare. c) măsura ordonată de instanţă nu prejudecă fondul dreptului În procedura ordonanţei cauza se examinează sumar. Termenul îl fixează judecătorul de serviciu sau. a conserva un drept nou. Cercetarea judecătorească nu se face totuşi arbitrar. Aceste măsuri provizorii sunt valabile numai până la soluţionarea în fond a litigiului pe procedura dreptului comun. Judecarea fără citare se face în cazuri foarte urgente. stabilirea situaţiei de fapt cât mai aproape de realitate. Competenţa e reglementată după dreptul comun. Caracterul urgent poate fi: - prezumat de instanţă . pt. 2.: piedici apărute cu ocazia executării constatat de instanţă . Procedura de judecată Sesizarea instanţei se face de persoana interesată sau de un executor judecătoresc. cazurile executării vremelnice a hotărârilor judecătoreşti şi în cazul strămutării pricinii. a se respecta contradictorialitatea procesului. pt. a preveni o pagubă iminentă.în celelalte 2 ipoteze prezumat de lege pt. pt. La primirea cererii se fixează un termen scurt. în cazuri speciale. Conţinutul cererii de chemare în judecată trebuie să respecte elementele necesare oricărei cereri şi. pt. a preveni o pagubă iminentă. 115 . să demonstreze existenţa cumulativă a celor trei condiţii de admisibilitate. înlăturarea piedicilor ce ar putea apărea cu ocazia unei executări. în funcţie de gradul de urgenţă al cauzei. nu soluţionează fondul cauzei ci poate lua doar măsuri urgente şi temporar necesare pt. b) vremelnicia măsurii ordonate (caracterul provizoriu) În ordonanţa preşedinţială instanţa nu adoptă hotărâri definitive. Condiţiile de admisibilitate sunt 3: a) urgenţa măsurii solicitate Procedura ordonanţei e aplicabilă în cazuri grabnice pt.1 2 1. iar nu fondul dreptului în cauză.

Citarea însă se face pt. 4. 3. Caracterele şi efectele ordonanţei preşedinţiale a) Ordonanţa e executorie de îndată şi fără somaţie dacă instanţa dispune astfel. dacă părţile au fost citate la judecată de la comunicarea hotărârii. Se mai pot lua măsuri prin ordonanţă pt. de până la 5 zile. judecata nu poate să se desfăşoare decât cu procedura de citare valabil făcută. În schimb poate exista autoritate de lucru judecat între două ordonanţe preşedinţiale dacă există triplă identitate (părţi. modul de folosire a locuinţei comune (presupune posibilitatea evacuării provizorii sau cea a reintegrării soţului alungat). reclamantul din ordonanţă îşi poate transforma cererea din ordonanţă într-o acţiune de drept comun. O asemenea somaţie poate fi însă contestată pe calea dreptului comun şi anume prin contestaţia le executare. pensia de întreţinere a lor. Căile de atac. Recursul se judecă şi el de urgenţă şi numai cu citarea părţilor. a stabili caracterul bunurilor (comune sau proprii). În teorie şi hotărârea pronunţată prin ordonanţă poartă denumirea de ordonanţă. b) Un alt domeniu de aplicabilitate: raporturile de vecinătate. că obiectul şi cauza acţiunii diferă. Oricând. cauză) şi dacă împrejurările care generează cele două procese sunt identice. Judecata propriu-zisă se desfăşoară după regulile dreptului comun cu precizarea că se administrează probe puţine şi rapide (înscrisuri. Termenul de recurs e unul special. termene scurte.) ca pe timpul derulării procesului de divorţ instanţa să poată lua măsuri provizorii şi urgente prin ordonanţă preşedinţială în ceea ce priveşte încredinţarea copiilor minori. a asigura respectarea unor norme legale sau a unor convenţii ca reglementează paşnica vecinătate. 617 C. Între dosarul de ordonanţă şi dosarul de fond nu pot exista nici litispendenţă şi nici conexitate pt. în timpul procesului.: 116 . obiect. Aplicaţii ale ordonanţei în practica judiciară a) Un prim domeniu de aplicabilitate e divorţul. interogatorii). b) Autoritatea de lucru judecat nu există la ordonanţă către procesul de fond. civ. Caracteristic ordonanţei preşedinţiale e faptul că ea nu poate fi supusă revizuirii deoarece în ordonanţă nu se soluţionează litigiul pe fondul dreptului. de 5 zile. Legea permite (art. Ordonanţa se foloseşte pt. calculat: de la pronunţarea hotărârii. Odată dispusă citarea părţilor. proc. În acest domeniu ordonanţa poate fi folosită pt. dacă părţile nu au fost citate. Calea de atac e recursul (fără apel). În cazuri speciale termenul se poate da şi în zile de sărbătoare.

c) În raporturile locative. 117 . în situaţia toleraţilor. Împărţeala e posibilă. la simpla cerere a unui copărtaş şi fără a fi nevoie de o motivare specială. în situaţia împiedicării folosirii părţilor comune sau accesoriilor locuinţei de către colocatari. Împărţeala se poate face în două feluri: a) prin bună-învoială= partajul voluntar b) prin proces=partajul judiciar a) Partajul voluntar e prevăzut expres în lege în unele materii: succesiuni (art. Cu toate acestea. împărţeala terenurilor sau se mai poate constata printr-un înscris sub semnătură privată sau prin convenţie verbală dar făcută în faţa instanţei.servituţile de trecere. Învoiala coindivizarilor se constată printr-un înscris autentic obligatoriu ad validitatem pt.). . oricând.se interzic lucrări ce pun în pericol casa vecină. în principiu. ordonanţa e posibilă în: Împărţeala judiciară (partajul) Împărţeala face să înceteze o indiviziune (asupra patrimoniului) sau face să înceteze o coproprietate (pe cote-părţi/în devălmăşie) asupra unor bunuri determinate.a interzice continuarea construcţiilor începute la o distanţă mai mică decât cea prevăzută în lege.). partajarea bunurilor comune după pronunţarea divorţului (art. lipsă de titlu. La succesiuni partajul voluntar poate avea forma procedurii notariale (forma cretificatului de moştenitor la care convin toţi moştenitorii asupra dreptului. în cazul împiedicării abuzive a executării unor reparaţii urgente şi necesare la propria casă. ca un avans asupra succesiunii. 730 C.) sau poate lua forma partajului de ascendent prin care autorul îşi împarte averea în timpul vieţii.. fam. civ. împărţeala devine imposibilă în cazurile de coproprietate forţată (coproprietatea veşnică sau perpetuă). 32 C. cu excepţia partajului de bunuri comune cerut în timpul căsătoriei (caz în care trebuie dovedite motivele temeinice). în cazurile ocupării samavolnice a unei locuinţe. . cotei etc. în cazurile în care e posibilă şi evacuarea pt.

2. Această procedură nu se apilcă şi societăţilor civile. b) pt. păstrarea unor relaţii civilizate cu copărtaşii. Fiecare parte are dreptul să dea ceva şi să ia ceva. În partaje judiciare se pot cita detentorii precari ai bunurilor partajabile pt. numărul şi calitatea coproprietarilor.Partajul bunurilor comune se poate face voluntar după pronunţarea divorţului sub forma unui act notarial încheiat în afara unui proces sau sub forma tranzacţiei. Avantajele partajului voluntar: economie de timp. partajarea bunurilor comune în timpul căsătoriei. pt. reprezentarea succesorală (dacă e cazul). În toate procesele de partaj trebuie citaţi toţi coindivizarii sub sancţiunea nulităţii hotărârii. E obligatoriu partajul judiciar în două situaţii: 1. partajarea succesorală la care nu se prezintă toţi moştenitorii sau moştenitorilor minori/incapabili reprezentantul lor nu le dă încuviinţare. păstrarea posibilităţii de a opta (fiecare copărtaş) pt. că în partajul judiciar fiecare parte are o dublă calitate (duplex judicium): purtător de drepturi+purtător de obligaţii corelative. b) Partajul judiciar se realizează când coindivizarii nu se înţeleg asupra drepturilor lor reciproce. Reglementare: Codul civil şi Codul de procedură civilă şi Legea nr. indiferent de cauza lor. Domeniul de aplicabilitate a procedurii partajului judiciar Partajul judiciar e aplicabil tuturor stărilor de indiviziune. ca hotărârea să le fie opozabilă. titlul coproprietăţii. 118 . 319/1944 (reglementarea drepturilor succesorale ale soţului supravieţuitor). economie de cheltuieli. 1. eventual. reducţiunea. ieşirea din indiviziune Elementele cererii generale+elementele specifice partajului: a) la partajul succesoral trebuie să se prevadă: numele defunctului. ultimul domiciliu al defunctului. precizarea dacă transmiterea succesiunii se face legal sau testamentar. încheiat în timpul procesului. pt. raportul unor liberalităţi. data deschiderii succesiunii. bunurile utile. masei bunurilor partajabile. data decesului. masa succesorală (activ+pasiv) şi. asupra fructelor bunurilor partajabile. împărţirii bunurilor fizice. Cererea de chemare în judecată pt. numele şi calitatea succesorilor. alte cauze de indiviziune se trec la elementele specifice bunurile de împărţit. etc. inclusiv avânzii-cauză ai coindivizarilor pt. cotele părţilor.

Judecarea partajului se face în principiu în 2 faze: a) admiterea în principiu. În cazul împărţirii unei coproprietăţi imobiliare e competentă instanţa locului situării imobilului. datoriile/creanţele copărtaşilor sau ale unei succesiuni (la partaj succesoral). În toate celelalte cazuri competentă e instanţa de la domiciliul pârâtului. o parte din bunuri. din oficiu. obligatoriu. Competenţa instanţei . prin excepţie. calitatea de coproprietari ai părţilor. Măsurile asiguratorii se obţin prin cererea principală sau prin cereri separate în condiţiile specifice. Dpdv material e competentă judecătoria asupra întregii acţiuni de partaj care e o acţiune complexă. şi anume: declaraţia reclamantului pt. caz ce atrage hotărârea parţială. fiecare bun privitor la existenţa. judecarea partajului se face după regulile dreptului comun. 2. Specific e faptul că prin acordul tuturor copărtaşilor se poate scoate din masa partajabilă un bun introdus din eroare. Pt. în ceea ce priveşte părţile/bunurile şi după pronunţarea hotărârii. în primă instanţă va judeca tribunalul. locul situării şi valoarea. Pronunţarea încheierii constituie regula în materie de partaj şi e absolut necesară atunci când partajul presupune măsurări şi evaluări ce se pot face numai prin expertiză tehnică. cu precizarea că eventuala tranzacţie e posibilă pt. instanţa de judecată va lua declaraţii părţilor asupra obiectului partajului. 119 . Se pot formula cereri accesorii de întregire a partajului. b) dacă partajul se cere după divorţ. ca urmare a cerecetării judecătoreşti şi a dezbaterilor contradictorii. Această primă fază se finalizează printr-o încheiere de admitere în principiu (e o încheiere interlocutorie). cotele cuvenite fiecărei părţi. Între ele nu se admite disjungerea. de la domiciliul pârâtului. numai pt. toate bunurile ce fac obiectul judecăţii sau. a) Pt. competentă devine prin prorogare instanţa de divorţ (instanţa ultimului domiciliu comun al soţilor). de regulă. Când obiectul acţiunii dpdv valoric depăşeşte 1 miliard de lei (cerere principală+cereri accesorii). La succesiuni competentă e instanţa de la ultimul domiciliu al defunctului. prima fază: la prima zi de înfăţişare.Partajul trebuie să cuprindă atât cererea principală cât şi cele accesorii. Cazuri speciale de competenţă. după dreptul comun.se stabileşte. Încheierea de admitere în principiu va cuprinde: bunurile partajabile. b) desăvârşirea partajului. 3. partajarea bunurilor comune avem: a) dacă partajul se cere în cadrul procesului de divorţ. În rest. instanţa e cea de drept comun. cu caracter patrimonial complex şi e o acţiune în realizare de drepturi.

Atribuirea integrală a bunurilor partajabile unei singure părţi. Această atribuire definitivă a bunurilor se pronunţă prin hotărâre. Încheierea de admitere în principiu poate fi atacată separat cu apel şi recurs în ceea ce priveşte: calitatea de copărtaş. de obicei. propune loturi fizice pt. În mod excepţional se poate pronunţa şi o (wtfih) a unei cereri reconvenţionale sau a unei cereri de (wtfih) care fac necesară includerea unor bunuri suplimentare ale altor copărtaşi. fiecare copărtaş. cota părţilor. mărimea cotei unei părţi. 2. după ce a devenit irevocabilă urmare a exercitării căilor de atac. apreciază dacă paratajul în natură e sau nu posibil şi în ce variante mai comode şi mai economice. se poate trece direct la faza finală 120 . natura bunurilor care se împart. Dacă prin formarea loturilor fizice ale copărtaşilor nu se acoperă total dreptul valoric al părţilor. E o cale subsidiară şi se aplică numai dacă împărţeala în natură nu e uşor posibilă sau dacă nu e economică. Împărţirea pe loturi fizice o poate face şi instanţa direct. Atribuirea definitivă. se recurge la compensaţii băneşti sub formă de sultă. Aspectele ce formează obiectul apelului/recursului nu mai pot fi invocate ulterior dacă nu s-a exercitat calea de atac. b) Împărţeala propriu-zisă(desăvârşirea împărţelii) Dacă încheierea de admitere în principiu nu a fost atacată sau. Termenul de apel şi recurs curge de la comunicarea încheierii sau de la data la care s-a luat cunoştinţă printr-o altă modalitate. Prin încheiere se fixează termen pt. Prin derogare.Dacă partajul poartă asupra unui singur bun şi părţile se înţeleg asupra valorii lui se poate pronunţa partajul direct prin hotărâre fără pronunţarea unei încheierii de admitere în principiu. eventuale acorduri sau acceptări tacite pe timpul ridicării unor construcţii pe terenuri partajabile (vezi accesiunea). depunerea sultelor corespunzătoare cotelor-părţi ale copărtaşilor ce nu primesc bunuri în natură. pt. la cererea ei şi cu acordul celorlalţi. se trece la desăvârşirea împărţelii care. La lotizare se au în vedere mai multe criterii: acordul părţilor. bunuri comod partajabile. Se poate recurge şi la îndreptarea încheierii de admitere în principiu la fel ca la îndreptarea hotărârii. domiciliul şi ocupaţia părţilor. Această procedură se desfăşoară pe doi timpi: 1. masa partajabilă. motive temeinice. care se face la termenul stabilit de instanţă la prima fază şi cu condiţia ca sultele respective să se fi plătit. Împărţeala în natură reprezintă regula în partaj şi ea se aplică pt. care e apelabilă şi recurabilă. dar această soluţie nu e agreată în practică. presupune efectuarea unei expertize de specialitate ce urmăreşte: evaluarea bunurilor partajabile. Se pronunţă o încheiere în acest sens. Bunurile partajabile se atribuie provizoriu unei singure părţi.

iar nu translativ. Executorul astfel desemnat va fixa termen pt. Dacă împărţeala nu se poate realiza în nici una din variante. Bunurile se adjudecă de cel care a oferit suma cea mai mare. imobile. E o variantă extremă. stabilind ca vânzarea să se facă prin licitaţie publică. La termenul stabilit instanţa cere dovada vânzării şi consemnează preţul încasat. Vânzarea bunurilor partajabile. executorul înştiinţează pe copărtaşi asupra datei. instanţa pronunţă hotărârea de împărţeală prin care sistează coproprietatea şi desăvârşeşte partajul într-una din cele 3 variante exprese.de atribuire definitivă prin hotărâre. Preţul de adjudecare se consemnează de judecatar la dispoziţia instanţei pt. Apoi. imobile de la data primirii încheierii de la instanţă. Hotărârea de partaj are efect declarativ de drept (retroactiv). 121 . folosită numai dacă primele două nu sunt posibile sau dacă convin copărtaşilor. Prin încheiere instanţadispune vânzarea tuturor bunurilor partajabile sau a acelor bunuri asupra cărora părţile nu se înţeleg în atribuire. mai puţin punctele statuate prin încheierea de admitere în principiu rămasă defintivă şi irevocabilă. licitaţie în maxim 30 zile pt. a fi împărţit prin hotărâre. În oricare din aceste cazuri instanţa pronunţă o încheiere care e apelabilă. cu fixarea unui termen de plată executoriu. Instanţa va da un termen de maxim 6 luni pt. a) Se cere de părţi şi se realizează tot de ele. orei şi locului vânzării după care întocmeşte şi afişează publicaţia de vânzare spre ştiinţa terţilor interesaţi. conform dreptului acestora. cu ajutorul unui executor judecătoresc. Ea se poate face: a) prin învoiala părţilor. La data licitaţiei copărtaşii pot conveni ca licitaţia să plece de la un preţ inferior faţă de cel stabilit prin expertiză sau de la un orice preţ stabilit de licitator. b) prin licitaţie publică. sumă ce a rezistat la 3 strigări consecutive. afişare ce trebuie făcută cu cel puţin 5 zile înainte de licitaţie pt. În publicaţia de licitaţie se precizează şi preţul de pornire stabilit de un expert tehnic. Odată încheiate oricare din aceste trei metode de partaj. Hotărârea e supusă căilor de atac. vânzarea prin convenţie. bunurile mobile şi maxim 60 zile pt. instanţa va închide dosarul. pronunţând în acest sens a hotărârii. bunurile mobile şi cu cel puţin 30 zile pt. b) Are loc dacă: 1) nu s-a realizat vânzarea prin învoială 2) nu s-a respectat termenul de 6 luni 3) nu s-a încasat preţul.

lotizarea bunurilor. 4. Excepţie: pentru interzişii judecătoreşti acţiunea poate fi promovată/continuată de curator. 3. DIVORŢUL CONTENCIOS (art. asupra situării acestora. indiferent dacă s-a cerut sau nu predarea efectivă a bunurilor şi chiar dacă instanţa nu a dispus predarea. Nu interesează domiciliul scriptic. cu excepţia cazului în care părţile declară expres că nu solicită predarea bunului. 122 . Posibilitatea de atacare separată a hotărârii de admitere în principiu.) Este o procedură derogatorie de la dr comun. Normele de competenţă în divorţ au caracter imperativ. Obligaţia instanţei ca din oficiu. Nu poate fi promovată de alţi participanţi. Noutăţile în procedura partajului judiciar (sb. competenţa revine instanţei de la domiciliul pârâtului şi dacă neavând domiciliu comun. Soluţia de închidere a dosarului dacă împărţeala nu se poate realiza într-una din cele trei forme legale studiate. p. respectiv locul de unde s-a produs despărţirea în fapt. cu apel şi cu recurs. CURS 16 PROCEDURA DIVORŢULUI Divorţul este contencios şi necontencios. Mutarea părţilor după începerea procesului nu produce nici o schimbare asupra competenţei instanţei. Dacă soţii nu au avut domiciliu comun. la prima zi de înfăţişare. 5. Competenţa aparţine judecătoriei în raza căreia se situează ultimul domiciliu comun real al soţilor. pârâtul are domiciliul/reşedinţa în străinătate.Hotărârea de partaj poate deveni titlu executoriu (dacă e investită cu formulă executorie).c. să ia declaraţia părţilor asupra caracterului bunurilor partajabile. de examen) 1. Atribuirea tuturor bunurilor partajabile unui singur copărtaş în două faze: atribuirea provizorie şi atribuirea definitivă. asupra valorii lor. competenţa aparţine instanţei de la domiciliul reclamantului. 607-619 C. 2. pentru persoanele declarate dispărute. Acţiunea de divorţ aparţine numai soţilor şi are un caracter strict personal.la fel. Apariţia în lege a unor criterii exemplificative pt. asupra existenţei bunurilor.

dosarul se suspendă. în ipoteza în care niciuna din părţi nu cere. dar practica o admite şi mai târziu. Reconvenţionala devine obligatorie pentru pârâtul care doreşte divorţul. Dacă numai reclamantul la oricare din termene lipseşte nejustificat iar pârâtul este prezent. Acesta la primirea cererii dă sfaturi de împăcare. În cadrul cererii de divorţ sunt posibile capete de cerere accesorii cu privire la încredinţarea copiilor minori. numele de după divorţ sau cu privire la spaţiul locativ comun.se poate depune până în prima zi de înfăţişare. dar din vina exclusivă a reclamantului. Această cerere se prezintă personal de reclamant în faţa judecătorului de serviciu sau a preşedintelui instanţei. Părţile în divorţ Se pot apăra singure sau pot fi asistate de avocat. locul încheierii căsătoriei. numele copiilor minori rezultaţi din căsătorie şi data naşterii lor cu obligaţia de a se anexa actele de stare civilă ale reclamantului şi copiilor minori. Dacă pârâtul nu se prezintă deloc. Dacă există copii minori din căsătorie situaţia lor juridică va fi soluţionată obligatoriu de instanţă. În materie de divorţ nu este admisă disjungerea cererii principale de cererea reconvenţională. Prezenţa personală a reclamantului e necesară la fiecare termen de judecată. Excepţie: pot fi reprezentate în divorţ părţile dacă: au fost declarate incapabile sau dacă au domiciliul/reşedinţa în străinătate. Primirea cererii de chemare în judecată Se face de către preşedintele instanţei/judecătoriei de serviciu. caz în care reprezentarea se poate face de către avocat în baza unei procuri speciale. Instanţa sesizată cu cererea reclamantului îşi prorogă competenţa atât asupra cererilor accesorii ale reclamantului cât şi asupra cererii reconvenţionale a pârâtului. instanţa trebuie să verifice realitatea domiciliului acestuia aşa cum a indicat-o reclamatul şi să dispună citarea prin afişare pentru a evita posibilitatea unui divorţ fraudulos. soluţia poate fi: se respinge acţiunea reclamatului dacă pârâtul se opune la divorţ se suspendă procesul dacă pârâtul nu se opune la divorţ Judecata divorţului 123 . adică până la încheierea dezbaterilor. pensia de întreţinere a acestora sau a unui soţ. Cererea reconvenţională. se fixează termenul de judecată în şedinţă publică. chiar şi din oficiu. Cererea reconvenţională se poate raporta fie la fapte ale reclamantului apărute înainte de introducerea acţiunii de divorţ.Cererea de chemare în judecată – trebuie să întrunească elementele unei cereri generale + data. iar dacă reclamatul insistă în hotărârea sa. dar nu pot fi reprezentate. fie la fapte ale reclamantului apărute în timpul procesului de divorţ. Dacă ambele părţi lipsesc nejustificat.

dispoziţie ce se ia. însă. În divorţ. chiar şi fără taxa de timbru plătită. fie din culpa exclusivă a pârâtului. Aceste măsuri privesc încredinţarea minorilor. tot în şedinţă publică. este însă admisibil în ceea ce priveşte cererile acesorii. atribuirea şi folosirea spaţiului locativ comun. în ordonanţa preşedinţială nu se cere conditia neprejudecării fondului (impusă pentru celelalte ordonanţe). fie din culpă comună. Reclamantul poate renunţa oricând la acţiune. cu 2 excepţii: martorii pot fi rude/afini. b) Poate fi respinsă acţiunea. Hotărârea judecătorească a) Poate să admită acţiunea.Se face în şedinţă publică cu excepţia cazurilor delicate în care reputaţia sau demnitatea părţilor sunt periclitate de şedinţa publică. Codul Familiei spune că o căsătorie reprezintă şi un interes al statului. indiferent dacă pârâtul e de acord sau nu. instanţa dă sfaturi de împăcare pe care le poate regreta pe tot parcursul procesului. Chiar după împăcare e posibilă o nouă acţiune de divorţ pentru fapte culpabile noi. urgente. fie în cererea reconvenţională a pârâtului din culpa exclusivă a reclamantului. au caracter vremelnic. apărute după aceea. La primul termen. Măsuri provizorii în procesul de divorţ Sunt posibile pe calea ordonanţelor preşedinţiale şi numai pe timpul judecării procesului de divorţ. sex şi starea de sănătate a acestora asigurarea locuinţei poate îmbrăca forma obligatorie de întreţinere Măsurile provizorii adoptate pot fi confirmate/infirmate prin hotătâre pronunţată de instanţa pe fond. procesul se stinge în orice fază s-ar afla. condiţii: 124 . caz în care instanţa poate dispune judecarea în şedinţă secretă. Sunt măsuri acesorii. Criterii de atribuire a spaţiului comun: antecedenţa comportamentală a soţului ce face sau nu posibilă conlocuirea suprafaţa locativă suficientă pentru toţi membrii familiei (10 m² pe persoană) camere separate pentru soţi şi pentru copiii minori în funcţie de vârstă. stabilirea pensiei. Probele Sunt cele din dreptul comun. nu doar al soţilor → părţile nu pot tranzacţiona în divorţul lor → nu se admite interogatoriul dacă pârâtul recunoaşte învinuirile. Dacă intervine împăcarea. Este inadmisibilă renunţarea la dreptul de a cere divorţ în această materie. chiar şi de gradul I. dar nu şi descendenţii părţilor interogatoriul e inadmisibil în ceea ce priveşte cererea principală (divorţul).

DIVORŢUL NECONTENCIOS (prin consimţământ mutual) Cererea de chemare în judecată se face şi se semnează de ambii soţi. În principiu. În apel şi în recurs . iar la acel termen instanţa verifică dacă se menţine acordul şi în caz afirmativ se judecă procesul fără administrarea probelor (pentru că nu se invocă motive de divorţ). Numele după divorţ va fi cel anterior căsătoriei. În divorţ. Instanţa va soluţiona obligatoriu situaţia juridică a copiilor minori (încredinţarea lor şi pensia). Hotărârea se comunică părţilor. cu excepţia situaţiei în care există acordul celuilalt soţ să se păstreze numele din căsătorie sau există motive temeinice cum ar fi renumele ştiinţific sau artistic al unui soţ căpătat în timpul căsătoriei. judecata nu poate fi stinsă din lipsa nejustificată a reclamantului. preşedintele verifică acordul. S-a statuat că nu e admisibil ca un soţ să ceară încredinţarea minorilor către celălalt soţ. în timp ce prin divorţ căsătoria se desface. la primul termen pârâtul e invitat să dea o declaraţie de acord. nu se invocă culpa vreunui soţ. La primirea cererii. termen valabil atât pentru capetele de cerere principale cât şi accesorii. în această materie nu există autoritatea de lucru judecat decât pentru acţiuni şi hotărâri motivate pe aceleaşi împrejurări de fapt. pentru că prin deces căsătoria încetează. Dacă unul din soţi moare în timpul procesului. nu poate triumfa în propria cerere (nimeni nu poate invoca propria vină) Motivele de divorţ şi culpa trebuie să fie pertinente. 125 . Culpa trebuie să fie determinantă în desfacerea căsătoriei. Căile de atac Sunt apelul şi recursul în termen special de 30 zile de la comunicare. revizuirea e inadmisibilă. caz în care. fiind culpabil. corelativ. Nu se invocă motive de divorţ.- reclamantul nu-şi dovedeşte motivele temeinice de divorţ invocate în cerere şi deci nu dovedeşte vătămarea gravă şi iremediabilă a căsătoriei şi imposibilitatea continuării ei din probe rezultă că singurul vinovat pentru criza familială este reclamantul. procesul se stinge ca fiind rămas fără obiect. fixează termen de 2 luni în şedinţă publică. chiar dacă niciunul din soţi nu cere acest lucru. să se refere la aspecte concrete care fac practic imposibilă continuarea căsătoriei. Dacă e semnată doar de unul. dar şi oficiului de stare civilă unde s-a încheiat căsătoria şi unde se va face menţiune de desfacere a căsătoriei pe marginea certificatlui de căsătorie. concludente. se cere doar pe baza acordului soţilor desfacerea căsătoriei. cert stabilite în dosar. oricare din părţi poate fi reprezentată.

Guvern. Refuzul nejustificat la cererea petentului sau absenţa răspunsului autorităţii administrative au relevanţă numai după 30 de zile de la înregistrarea cererii. calamităţi naturale) actele comandamentelor militare acte administrative reglementate prin legi speciale (ex: taxe.ale) actele statului român ca pj pt administrarea patrimoniului său acte administrative adoptate în exercitarea controlului ierarhic. acte va. impozite. 126 . repararea pagubei pricinuite de organul administrativ. urmează a se administra probe asupra cererilor accesorii. ? obligarea organului administrativ la eliberarea actului cerut de reclamant şi refuzat sub sancţiunea unor daune cominatorii. PROCEDURA CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV Legea 29/90 Subiectele procedurii Pot fi orice pf sau pj ce se consideră vătămate în dreptul lor printr-un act administrativ nelegal sau prin refuzul nejustificat al unei autoritîţi administrative de a rezolva favorabil cererea referitoare la un drept recunoscut de lege. dar nu şi cu cele accesorii. Excepţii (acte ce nu pot fi contestate prin această procedură): acte ce rezultă din rapoarte politice (acte emise de Parlament. Procedura prealabilă obligatorie Se realizează printr-o reclamaţie făcută de petent la organul administrativ superior celui care a emis actul nelegal sau refuză eliberarea actului pretins. ministere) acte de gestiune şi conducere parlamentară acte ce privesc siguranţa statului interpretarea şi aplicarea actelor internaţionale la care România e parte actele administraţiei centrale emise pentru evitarea unui pericol public iminent (stare de necesitate. amenzi. nu e susceptibilă de revizuire. pronunţându-se apoi o hotărâre unică.Dacă soţii sunt de acord numai cu cererea de divorţ. Această reclamaţie se face în termen de 30 de zile de la emiterea actului nelegal/împlinirea termenului la care organul administrativ trebuie să răspiundă cererii. Acest divorţ e admisibil în următoarele cazuri: 1) din căsătorie nu au rezultat copii minori 2) să fi trecut mai mult de 1 an de la data căsătoriei până la data introducerii cererii de divorţ (cumulativ cu 1) 3) boala unui soţ care face imposibilă căsătoria Hotărârea nu e motivată pentru că nu se invocă vina vreunui soţ. Obiectul procedurii Il constituie: anularea actului administrativ considerat nelegal. recunoaşterea dreptului pretins .

O asemenea măsură se poate lua de urgenţă. chiar fără citarea părţilor.Termenul de rezolvare e de 30 de zile. După terminarea acestei proceduri. Reclamantul e obligat să ataşeze şi răspunsul negativ al organului superior sau copia plângerii petentului nesoluţionată de acest organ. În caz de refuz. lipsa ei făcând acţiunea inadmisibilă. Pârâtul e obligat să depună actul atacat împreună cu toate documentele care au stat la baza emiterii lui. ele pot fi cerute printro acţiune separată promovată în termenul de prescripţie. Competenţa Aparţine tribunalului sau curţii de apel (vezi competenţa materială) în raza cărora domiciliază reclamantul. Hotărârea Se redactează în 5 zile de la pronunţare. Completul de judecată e format dintr-un judecător. se fixează termenul cu citarea părţilor. Legea împiedică orice plângere de contencios administrativ după trecerea a 1 an de la emiterea actului administrativ nelegal. instanţa se poate pronunţa şi asupra celorlalte documente care au stat la baza actului atacat şi le poate anula şi pe acestea instanţa se poate pronunţa asupra despăgubirilor dacă acestea au fost cerute. termen ce curge de la data la care păgubitul a aflat sau putea să afle existenţa şi întinderea pagubei. conducătorul organului administrativ pârât poate primi o daună judiciară cominatorie pe zi de întârziere. petentul poate sesiza instanţa în 30 de zile de la primirea răspunsului negativ de la organul superior sau de la data la care expiră obligaţia de a răspunde. Dacă nu s-au cerut despăgubiri prin acţiune. În cazuri urgente. Toate aceste termene se calculează de la comunicare. Procedura prealabilă e obligatorie. procesul se dezbate în şedinţă publică. funcţionarul pârât poate chema în garanţie pe şeful lui direct care i-a ordonat emiterea actului. Acţiunea se poate îndrepta şi împotriva funcţionarului direct vinovat alături de organul administrativ pentru a-i fi opozabilă hotărârea şi pentru a fi eventual obligat în solidaritate cu organul administrativ. Procedura de judecată Cererea se timbrează cu o taxă fixă pentru litigii nepatrimoniale. La rândul lui. fiind executorie de drept. pe timpul procesului se poate cere suspendarea executării actului administrativ care ar produce o pagubă iminentă. hotărârea anulează actul administrativ atacat sau obligă organul administrativ care a refuzat emiterea să emită actul respectiv. 127 . Soluţii: se poate respinge acţiunea→actul atacat se consideră valabil se poate admite acţiunea total/parţial În cazul admiterii acţiunii. dar existenţa lor s-a conturat în timpul dezbaterilor.

Există incompatibilitate între notar şi interesul lui personal şi direct în întocmirea actului respectiv sau al rudelor/afinilor până la gradul IV. Actele întocmite de notar se eliberează la cerere părţilor/reprezentantului acestora / altor persoane cu interes legitim dovedit.c. Recursul se judecă de urgenţă iar în cazul admiterii lui se casează hotărârea dată de prima instanţă. p . grup numeros de persoane (ex: contractul colectiv de muncă). Notarul e obligat să păstreze secretul profesional. prin acţiune separată petentul va putea cere daune cominatorii şi despăgubiri de întârziere de la conducătorul organului administrativ. Această cerere se poate soluţiona şi în camera de consiliu. În general se desfăşoară în sediile birourilor notarilor publici şi se realizează de către notarii publici autorizaţi în exerciţiul funcţiunii. Anumite acte juridice pot fi încheiate sau doar autentificate şi de secretarii consiliilor locale. Dacă nu se fixează termen. după care 128 . Activitatea se desfăşoară la sediul acestor birouri sau în afara lor numai pentru: caz de boală. Despoziţiile Legii 29/90se completează cu dispoziţiile de drept comun ale C. Proceduri notariale Aceste proceduri exced procesului civil şi în general nu au caracter contencios. va stabili termenul până la care se va emite acest act şi coordonatele (elemente obligatorii) actului. organul administrativ e obligat să emită actul în maximum 30 de zile de la pronunţarea hotărârii. Dacă organul administrativ refuză să se conformeze. Conducătorul organului administrativ astfel obligat va putea deschide împotriva funcţionarului vinovat o acţiune în regres dacă acesta nu a fost chemat în proces. caz în care hotărârea îi e opozabilă. La primirea cererilor/actelor pentru autentificare. Dacă instanţa obligă pârâtul să emită actul refuzat. Tribunalele. Dispoziţii comune asupra actelor notariale Ele trebuie să respecte competenţa teritorială a birourilor notarilor publici respectiv a camerelor notariale judeţene.Hotărârea se atacă cu RECURS în termen de 15 zile de la comunicare. chiar fără citarea părţilor. se judecă fondul procesului de instanţa de recurs. curţile de apel au secţii de contencios. Notarul trebuie să aibă rol activ: să dea explicaţii părţilor asupra efectelor raporturilor juridice invocate de ele să facă o încadrare în drept corectă a raporturilor juridice rezultate din discuţia cu părţile cuprinsul actului întocmit să fie conform cu vionţa reală (internă) a părţilor să vegheze la respectarea normelor imperative legale Notarul e obligat să se conformeze hotărârii judecătoreşti ce-l obligă să întocmească anumite acte juridice. notarul pune o rezoluţie cu data certă. Anumite acte juridice de dr intrenaţional privat ori acte de stare civilă ale persoanelor străine rezidente într-o anumită ţară se pot întocmi de personalul diplomatic/consular al ţării de cetăţenie.

numele părţilor şi reprezentantului acestora. Aceste date se consemnează în procesul-verbal ce cuprinde şi o evaluare provizorie. Actul se întocmeşte în mai multe exemplare: 1 pentru biroul notarului. Bunurile succesorale inventariate rămân în custodia moştenitorilor şi la nevoie se sigilează. Consimţământul se ia verbal cu excepţia surdo-muţilor pentru care se consemnează în scris sau prin interpret. Actul se redactează de notar şi se semnează de părţi după ce li s-a luat consimţământul. Din aceste valori. Aceste măsuri se comunică tuturor moştenitorilor. încheiere atacabilă în justiţie. constatarea luării consimţământului. prin hotărâre obligă notarul să întocmească actul solicitat. Încheierea de autentificare a actelor cuprinde: data. Orice act notarial poate fi atacat/anulat în justiţie. că părţile au semnat în faţa notarului sau menţiunea imposibilităţii de semnare şi motivul acesteia. Dacă instanţa admite o asemenea cerere. Semnătura notarului şi a părţilor reprezintă dovada valabilităţii consimţământului. Partea poate fi reprezentată prin procurator cu o procură autentificată şi specială. Notarul ridică testamentele găsite iar valorile (bani. taxa de timbru plătită şi cuprinde semnătura şi ştampila acestuia. lipsa acestei menţiuni duce la nulitatea actului. Se desfăşoară în 2 etape: 1) Notarul ia măsuri de conservare şi inventariere a bunurilor succesorale şi face demersuri pentru a afla care sunt moştenitorii. Dacă actul solicitat nu se poate întocmi. sau pentru cheltuielile de conservare şi administrare. Retragerea consimţământului de către o parte e posibilă numai până la autentificare şi cu acordul celeilalte părţi. Actele se întocmesc în lima română sau într-o limbă străină prin redactarea/traducerea de către traducători autorizaţi.redactează actul la cererea celor interesaţi. Dacă o parte nu poate semna din motive întemeiate. Moştenitorii nemulţumiţi pot face plângere la instanţă pentru scoaterea anumitor bunuri din inventar. 129 . notarul le citeşte actul şi le întreabă pe părţi dacă conţinutul actului corespunde voinţei lor. câte 1 pentru fiecare parte. Consimţământul se ia concomitent părţilor. bijuterii) se pot depozita la bancă. notarul poate lăsa moştenitorilor bani pentru înmormântare. sumele corespunzătoare pentru persoanele întreţinute de defunct sau pentru plata angajaţilor acestora. Această activitate se consemnează printr-o încheiere din care rezultă identitatea părţilor. Autentificarea înscrisurilor După identificarea părţilor. notarul va face menţiune specială în acest sens arătând în concret motivul acestei imposibilităţi. Notarul poate rectifica erorile materiale printr-o încheiere separată. notarul emite o încheiere de respingere a cererii. Procedura succesorală notarială E de competenţa birourilor notariale publice de pe raza ultimului domiciliu al defunctului sau de pe raza situării bunurilor principale dacă autorul a decedat în străinătate.

Orice probleme litigioase referitoare la certificatul de moştenitor omis pot fi soluţionate prin cerere în anularea certificatului de moştenitor făcută de orice parte interesată la instanţa competentă. ei vor fi îndrumaţi să deschidă acţiune în justiţie. Se stabileşte componenţa masei partajabile cu acte de proprietate. Dacă există testamente. succesorii vor plăti o taxă de timbru stabilită de notar. Arbitrajul 130 . ci facultativă. Certificatul de moştenitor nu e titlu de proprietate. dacă certificatul s-a pronunţat asupra ei Notarul nu poate anula propriul certificat din proprie iniţiativă. a cotelor lor şi a masei partajabile. Problemele litigioase (motivele anulării certificatului de moştenitor) pot fi: calitatea de moştenitor cota succesorală cuvenită componenţa masei partajabile opţiunea succesorală. urmând ca dreptul lor să se stabilească prin hotărâre judecătorească. Dacă sunt omise anumite bunuri succesoarle se poate cere suplimentarea certificatului de moştenitor urmând aceeaşi procedură. Părţile pot cere stabilirea drepturilor lor succesorale direct intsanţei de judecată prin acţiune de partaj succesoral sau de constatare a calităţii succesorale. dar constituie probă opozabilă între moştenitori. şi anume o recunoaştere autentică. Această procedură notarială succesorală nu e obligatorie. se emite certificat de vacanţă succesorală. dar e obligat să o facă conform unei hotărâri judecătoreşti. certificatul de moştenitor nu se pronunţă asupra acceptării. Conform hotărârii. Aceştia vor fi identificaţi după actele lor de stare civilă. În principiu. Pentru eliberarea certificatului de moştenitor. Fiecare succesor va primi un exemplar din certificatl de moştenitor. irevocabilă. notarul mai poate fi obligat să elibereze un alt certificat de moştenitor. Dacă se constată de notar că nu există moştenitori legali până la gradul IV. dar trebuie să consemneze declaraţiile exprese de renunţare la succesiune (nu şi renunţarea tacită).2) notarul stabileşte drepturile succesorale şi eliberează certificat de moştenitor. notarul le deschide înştiinţând legatarul. Dacă moştenitorii se înţeleg asupra calităţii lor. Dacă moştenitorii nu se înţeleg. ei vor semna certificatul de moştenitor făcând o recunoaştere autentică opozabilă între ei. Acţiunea în anularea certificatul de moştenitor se prescrie în 3 ani de la data când s-a luat cunoştinţă de existenţa lui. Se fixează termen pentru dezbaterea succesorală şi se citează moştenitorii legali şi testamentari. cu declaraţia moştenitorilor sau cu martorii. Se stabilesc dreptul şi cotele succesorale pentru moştenitorii acceptanţi.

Prin convenţie. Asrbitrul e recuzabil sau incompatibil. Onorariile arbitrare. instanţă ce se va pronunţa prin încheiere în maxim 10 zile. Poate fi anulată la cerer pentru următoarele motive: 131 . nu celei judecătoreşti. În caz de conflict între părţi cu privire la numirea lor va fi sesizată instanţa de judecată ce ar fi competentă să soluţioneze litigiul. dosarul păstrându-se în arhiva instanţei. înlocuirea. Arbitrul trebuie să accepte numirea. dosarul împreună cu dovezile de comunicare a hotărârii se depune la instanţa judecătorească ce ar fi fost competentă să judece cauza. competenţa de soluţionare a litigiului aparţine instanţei arbitrale. orice mijloace ce permit dovedirea primirii actului. Onorariile arbitrilor se stabilesc prin hotărâre arbitrală. cu excepţia acelora pentru care legea nu permite tranzacţia. Procedura specială a arbitrajului se completează cu normele procedurale generale (cu dreptul comun). Prin ea părţile stabilesc ca litigiul lor să fie judecat de arbitri numiţi de ele sau de arbitri care vor putea fi numiţi prin criterii stabilite în convenţie. Totuşi. lor este impar şi se stabileşte prin convenţie. se comunică părţilor. indiferent de profesie. Are o bază convenţională.la fel ca judecătorul. După 20 de zile de la comunicare. telegrame. termenul ei poate fi prelungit numai cu acordul părţilor. putând substitui instanţele pe baza convenţiei părţilor litigante. Numirea. cauza va fi preluată de instanţa judecătorească superioară celei angajate în conflict. Convenţia arbitrală Are formă scrisă sub sancţiunea nulităţii. Hotărârea trebuie pronunţată în maximum 5 luni de la data sesizării. Arbitrii pot fi orice persoane fizice de cetăţenie română cu capacitate deplină de exerciţiu. pentru deplasări şi pentru onorariile experţilor reprezintă cheltuielile arbitrale ce se suportă de către partea care pierde. Arbitrii răspund pentru prejudiciul pe care îl produc din vina lor prin neparticiparea la judecată sau prin întârzierea pronunţării hotărârii. instanţa judecătorească va prelua judecarea cauzei când: convenţia arbitrală este nulă absolut procedura arbitrală nu poate opera din vina pârâtului pârâtul îşi întemeiază apărările pe fond fără a invoca acea convenţie arbitrală În cazul conflictului de competenţă între instanţa arbitrală şi cea judecătorească. Aspecte procesuale tipice Comunicarea actelor procedurale se face prin scrisori recomandate. Hotărârea arbitrală Are aceeaşi structură ca hotărârea judecătorească. Nr. Orice clauze contrare sunt nule. falsuri.Este o procedură paralelă cu procedura instanţei judecătoreşti. convenţia care reglementează norme de procedură cu caracter dispozitiv. revocarea articolelor se stabileşte prin convenţie. cheltuileile pentru administrarea probelor.

Daca rezultatul negocieriilor este pozitiv.c. hotărârea s-a pronunţat după împlinirea termenului convenit f. 720 alin 1-720 alin 2 C. hotărârea arbitrală devine titlu executoriu ca şi o hotărâre judecătorească şi va putea fi executatăsilit de executori judecătoreşti. urmându-se procedura de executare din dreptul comun. 2) Judecarea propriu-zisa a litigiilor comerciale. hotărârea se pronunţă pentru lucruri necerute e. hotărârea cuprinde despoziţii contradictorii ce nu pot fi executate d. Daca negocierile duc la un rezultat negativ sau paratul refuza negocierile. În acest fel.p. cate unul pentru fiecare parte si va reprezenta temeiul conventional in baza caruia se vor face platile. Daca paratul accepta pretentiile reclamantului din notificare sau daca accepta doar negocieri. s-au încălcat normele imperative c. propune un termen pentru conciliere. Scopul acestei proceduri prealabile este de a obtine o solutie amiabila fara proces in timp 132 . termenul acestora si actele doveditoare. dupa trecerea a cel putin 60 de zile de la notificare. Executarea silită Hotărârea arbitrală. prin care reclamantul comunica paratului pretentiile lui. Litigiile comune se solutioneaza in 2 etape: 1) Concilierea prealabila-obligatorie. Se asteapta cel putin 15 zile dupa comunicarea acestor notificari. la cerere. 128/2000 prin care se modifica art. Acesta procedura priveste doar litigiile patrimoniale. Rezultatele concilierii vor fi cuprinse in procesul-verbal in care se consemneaza pozitia fiecarei parti. respectivul proces-verbal se redacteaza in 2 exemplare. Instanţa dacă admite cererea de anulare va anula hotărârea arbitrală şi va judeca ea însăşi pe fond litigiul. hotărârea s-a pronunţat în lipsa uneia din părţi necitate legal g. 1) Consta in convocarea paratului de catre reclamant in orice mod. Curs 17 Procedura solutionarii litigiilor comerciale Este reglementata de O.a. litigiul nu era susceptibil de arbitraj b. reclamantul va atasa dovada notificatoare la actiune. tribunalul arbitral a funcţionat fără o convenţie arbitrală valabilă Competenţa soluţionării cererii de anulare a hotărârilor arbitrale aparţine instanţei de judecată competente în mod normal cu soluţionarea pricinii. va putea să fie învestită cu formulă executorie de instanţa judecătorească normal competentă cu rezolvarea pricinii.G.

se declanseaza la cererea creditorului pentru a obtine plata voluntara/silita a creantelor lui certe. semnatura reprezentantului pers. 18 care modifica art.G. exigibile constand intr-o suma de bani. valorii cererii. Partile pot fi reprezentate in proces de reprezentanti alesi (avocat) sau de experti/specialisti pe probleme tehnice/economice. lichide. rezultate din contract. Paratul va fi citat cu o copie dupa cerere. Daca acesta intelegere se realizeaza. Pentru observarea ac. Sanctiunea nerecurgerii la aceasta procedura este inadmisibilitatea actiunii reclamantului. Hotararile definitive in acest mod constituie titlu execuor care pot declansa executarea silita fara alte formalitati. obiectul si valoarea cererii si modul de calcul prin care s-a ajuns la ob. jur. Judecatorul va depune staruinta pentru a realiza intelegerea partilor totala sau partiala. Judecarea se face de urgenta.scurt si fara plata taxelor de timbru. eficiente care sa permita comfirmarea primirii acestor acte. indicandu-se si inscrisurile corespunzatoare modului de calcul. 133 . 2) In situatia refuzului/nereusitei negocierilor.G. plati care privesc executarea unor servicii. lucrari sau orice alte prestatii. term. La primirea cererii. cu precadere. chiar de 1 zi.c. 5/2001) Aceasta proced. Partile sunt obligate sa depuna la dosar foarte repede dovezile constand in inscrisuri sau raspuns la interogatoriu. Hotararile de fond sunt atacabile cu apel si recurs. judecatorul de serviciu poate cere reclamantului sa depuna si alte acte care nu au fost comunicate cu ocazia concilierii partilor. jur. Termenle sunt scurte. Paratul poate face cerere reconventionala fara a trebui sa efectueze alta procedura de conciliere in raport de propriile pretentii. Reclamantul poate depune intampinare la cererea reconventionala a paratului pana la termenul urmator. folosindu-se instit. Cererea de chemare in judecata va cuprinde: denumirea. motivele de fapt si de drept. statut. contul bancar.. dovada calitatii de reprezentant. Actele de procedura se comunica prin mijloace urgente. sediul persoanei juridice. regulament sau orice inscris semnat de partile rap. reclamantul va sesiza instanta de judecata. Se anexeaza si copia inscrisului pe care-si bazeaza cerea reclamanul si obligatoriu procesul-verbal din care rezulta incercarea de conciliere. cereri ale partilor se pot da termene scurte in continuare fara citare. Procedura somatiei de plata (O. comunicandu-i si obligativitatea depunerii intampinarii in termen de 5 zile inainte de prima infatisare. 720 alin 18 C. de regula si aplicarea stampilei.p. sau de 3 zile in cazuri urgente. art. 58/2003. Cu apel prin O.. codul fiscal. precizarea dovezilor. in cunostiinta care evita citarea. ea se va concretiza intr-o hotarare irevocabila si executorie.

Daca partile nu se inteleg si paratul refuza plata voluntara.Suma ce reprezinta obligatia de plata se actualizeaza in raport de rata inflatiei la data platii efective aplicandu-se si dobanzile si penalitatile legalale. actiune ce are ca scop retractarea ordonantei si rejudecarea pricinii. in materie civila se depune la judecatorie. La cerere se anexeaza obligatoriu inscrisul cu care se dovedeste temeinicia creantei. Executarea silita Este procedura legala prin mijlocirea careia. Judecatorul examineaza cererea si inscrisurile anexate cu sau fara citarea paratului dupa aprecierea lui. Este transpunerea in viata a unei hotararii judecatoresti. Aceasta ordonanta se comunica partilor prin inscris recomandata cu confirmare de primire. recunoscut printr-un titlu executoriu. Daca prin ordonanta se respinge cererea creditorului. Judecatorul va putea stabili si un alt termen in baza intelegerii partilor. judecatorul va pronunta o incheiere irevocabila prin care va inchide dosarul. dar o asemenea ordonanta va putea fi investita de creditor cu formula executorie si pusa in executare silita fara a fi necesara judecarea pricinii dupa dreptul comun. constrange pe debitorul care i-a incalcat dreptul. titularul unui drept sub. reclamantul are la indemana actiunea de drept comun. dar si restabilirea ordinei de drepturi incalcate. asigurandu-i-se astfel respectarea dreptului individual. Daca ordonanta nu e atacata sau actiunea in anulare a fost respinsa. sau realizeaza dreptului in concret. debitorul nu poate contesta solutia decat prin contestatie la executare. In acesta situatie. Aceasta cerere. solutia e irevocabila putand fi atacata numai ci actiune in anulare in 30 de zile de la comunicare. 134 . este faza finala si distincta a procesului civil. iar in materie comerciala la tribunal. Intalegerea partilor asupra platii constituie titlu executoriu. Daca prin ordonanta se admite cererea si aceasta solutie este irevocabila. cu ajutorul organelor competente sa execute prestatia specificata in titlu. Trasaturi caracteristice 1) se intinde numai asupra bunurilor debitorului (relativitatea efectelor titlului executoriu). judecatorul va intra in examinarea de fond in baza actelor depuse si a explicatiei partilor. Debitorului i se vor comunica alaturi de ordonanta si cererea plus actele prezentate de reclamant. Daca paratul plateste voluntar sau partile ajung la o intelegere privind cuantumul si termenul platii. In aceasta etapa judecatorul va putea emite ordonanta ce va contine somatia de plata catre creditor precum si termenul de plata ce nu va fi mai mic de 10 zile si mai mare de 30 de zile. Atunci cand se citeaza partile se cer explicatii si lamuriri asupra temeiurilor obligatiilor invocate si se depune staruinta pentru realizarea unei plati voluntare.

procuror. de creditorii creditorului (art 974 cod civil) actiune oblica. specifice cu buna credinta evitand abuzuri de dr. de reg. prin folosirea excesiva si denaturata a acestor drepturi. Ac. sa participe personal/ prin reprezentant la actele de executare. este posibila si poate fi activa. Lipsa calitatii legale a oricarei parti duce la respingerea cererii de executare.2) este caracterizata de grija de a nu fi impovarat excesiv debitorul (care poate beneficia de inlesniri de plata sau de cote urmaribile).p. debitorul sa nu se opuna executarii si sa nu instraineze bunurile urmarite. debitorul sa suporte cheltuielile de executare. Coparticiparea proc. organul de executare. instanta din oficiu numai in proprirea in executarea pensiei minorilor.c. Exceptional. In coparticipatia procesului intra: creditorii chirografari. Daca aceasta lipsa de calitate nu a fost observata in timp executoriu in baza ei se poate formula contestatie la executare pana la finalizarea acesteia. alte persoane sau alte organe. in materia executarii. in nume propriu. (drept comun in acesta materie) Participantii la executarea silita partile. 2) instanta are 2 atributii majore in executarea silita: 135 . Sunt 2 ipoteze in care exista aceste exceptii: pornirea executarii silite poate fi exercitat in locul creditorului de alte persoane: mostenitori/succesori cu titlu particular ai creditorului. solicitandu-se anularea formelor executate. personal. proc. garantii debitorului. creditorii privilegiati si cei ipotecari. 372-580 C. aceste drepturi si obligatii pot fi exercitate si prin intermediari. 1) Partile sunt: creditor. sa ceara restituirea cheltuielilor de executare. Sediul materiei Art. sa formuleze cereri pentru apararea drepturilor si intereselor lor legitime. sa ia cunostiinta de toate actele dosarului de executare.. exercita drepturi si obligatii.pe langa debitor mai pot fi urmariti: mostenitorul debitorului urmarit. pasiva. Drepturile si obligatiile partilor in raporturile de executare silita Drepturi: obligatii: sa foloseasca dr. . mixta. instanta jud. urmaritor si debitorul urmarit.

sa dea explicatie partilor si sa adopte masuri de executare specifice fiecarui caz. Dupa competenta lor materiala. executionale. detentorul precar al bunurilor sechestrate. tertul poprit. creditorii partilor. Exceptional instanta va ordona din oficiu executarea numai pentru poprirea pensiei alimentare a minorilor. 3) organele de executare sunt reprezentate de birourile de executori judecatoresti care actieaza pe langa instanta. Executorii judecatoresti sunt confirmati de Ministerul de Justitie in baza unui examen organizat de acesta. Poate fi delegata executarea de la un birou de pe o anumita raza teritoriala catre alt birou de pe alta raza. executorii pot face executarea silita asupra tuturor hotararilor judecatoresti definitive civile. instanta controleaza toate actele de executare. In general. - sa rezolve problemele litigioase aparute in cursul executarii prin solurionarea contestatiei la executare. Investirea se face la cererea creditorului la care se ataseaza copia legalizata a hot. Obligatiile executorilor actioneaza numai daca executarea a fost aprobata prin ordinul instantei. Competenta teritoriala se raporteaza la raza instantei de care ei apartin. Executorii pot face executarea silita si asupra altor titluri executorii decat hotararilor judecatoresti (ex: cambie) mai putin cele date de lege in competenta speciala. In reglementarea actuala executorii judecatoresti au competenta si raspundere mai mare. Constituirea titlului executoriu se face in mai multe feluri: a) hotararile de orice fel definitive (civil. 4) alte persoane pot fi: cei lezati/ vatamati prin executare si care nu sunt parti in litigiu. definitive. familial) precum si hotararile arbitrale. administrativ. Alte organe pot fi: organele de politie care la solicitarea executorului vin in sprijinul acestuia asigurand executarea in cazul opunerii debitorului. trebuie sa aiba un rol activ in redactarea actelor proced. verifica daca titlul a fost investit cu formula executorie. Existenta titlului executoriu este o conditie indispensabila pornirii executarii silite. Titlurile executorii Sunt in principiu hotaririle judecatoresti definitive investite cu formula executorie si in plus orice alte acte jurisdictionale carora legea le atribuie caracter executional. respectiv daca sesizarea a fost legala.- sa incuviinteze executarea silita (o face judecatoria care a solutionat pe fond cauza) la cererea creditorului. daca a fost emis de organele competente si daca poate fi executat prin biroul de executori judecatoresti. Investirea cu formula executorie a acestor hotarari este de competenta instantei ce a solutionat fondul. Instanta sesizata cu cererea de investire verifica daca hotararea ce urmeaza a 136 . penale din care ei executa doar latura civila. Birourile de executori judecatoresti au competenta materiala si teritoriala. penal.

incheieri judecatoresti pronuntate in cursul proc. Daca aceste conditii sunt indeplinite. Titluri executorii valabile intre persoane fizice 1) hot. : sa cuprinda numele si domiciliul creditorului si debitorului. Cererea se solutioneaza in camera de consiliu in baza cererii si titlului anexat la cerere de creditor. lichida. sa mentioneze caracterul cert.fi executata a ramas definitiva. 373-375 C. Executarea inceputa fara titlu executor este o executare nula. Aceasta cerere trebuie sa intruneasca elementele generale si specifice pentru o cerere proced. prin actiune in anulare in justitie.. hotararea sa fie investita cu formula executorie. creanta sa fie certa (fara obiectiuni posibile).p.c). exigibila (ajunsa la scadenta). dispunand investirea cu formula executorie (aplicarea pe hotarare a parafei ce contine formula executorie prevazuta in lege cu semnatura si ştampila). creditorul poate face plangeri la instanta de judecata. b) Inscrisurile autentice. sa precizeze obiectul executarii si forma de executare aleasa.si prin care s-au stabilit amenzi judiciare sau despagubiri pentru exercitare abuziva a dr. lichida. exigibil al creantei. Daca cererea se respinge. Hotararea astfel investita cu forma executorie se preda creditorului la cererea lui pe baza de semnatura. daca a fost depusa in copie legalizata si daca executarea nu s-a prescris. 2) hotararea arbitrajului conventional trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii . jud. Investirea se face fara citarea partilor prin aplicarea formulei executorii pe originalul actului care devine astfel titlu executoriu.pentru a deveni titluri executorii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa stabileasca pretentiile civile suscepltibile de a fi executate. instanta pronunta o incheiere in camera de consiliu. proc. lichid. sa se raporteze la titlul executoriu ce va fi anexat cererii. Notarul va verifica daca actul e autentificat. 3) titlurile executorii notariale sunt supuse controlului jud. hotararea sa fi ramas definitiviva. O asemenea hotarare devine titlu executoriu in temeiul caruia creditorul poate cere executare silita. cambii si bilete la ordin se investesc cu forma executorie de birourile notarilor publici la cererea creditorului. daca creditorul are calitate legala. Formalitatiile prevazute de lege pentru pornirea executarii silite 1) cererea pentru incuviintarea executarii (art. exigibila. c) Titluri executorii ce pot fi puse in executare fara a fi investite cu formula executorie: hotarari cu executare provizorie. Separat de dosarul de incuviintare a 137 . daca creanta e certa. Competenta incuviintarii apartine instantei judecatorsti care a pronuntat solutia de fond si pe raza careia se afla bunurile urmarite. sa faca dovada refuzului debitorului de a executa voluntar.

ştampila biroului de executare judecatoreasca. a refuzului de a semna sau a motivului de impiedicare de a semna. jud. 2) actele de incunostiintare a debitorului asupra executarii incepute: somatia. Executarea este nula daca s-a facut fara instiintarea debitorului. Termenele somatiei sunt de 1 zi pentru executarea bunurilor mobile. Toate aceste termene se calculeaza pe zile libere. nu stopeaza executarea in favoarea celorlalti cocreditori. Desistarea unui cocreditor dupa grevarea conexarii. Somatia. titlul executoriu. 2 zile pentru fructele neculese sau prinse in radacini. In reglemantarea in vigoare. comandamentul. 10 zile pentru executarea obligatiei de a face/a nu face. Judecat. 15 zile pentru urmarirea silita a imobilului. Aceasta obligatie este imperativa si partile nu pot deroga de la ea. emis de execut. executarea continuand. data. numarul de exemplare si persoanele carora li s-a inmanat cate un exemplar. Daca titlul unui creditor se executa fata de mai multi debitori. 5 zile pentru predarea bunurilor imobile. consemnarea obiectivelor/explicatiilor partilor. La somatie se ataseaza copia titlului executor. consemnarea absentei/prezentei partilor. semnatura executorului si daca e cazul a partilor interesate sau a martorilor asistenti. isi va forma dosarul lui destinat incheind procese-verbale pentru toate actele de executare facute. ora actului de executare. Aceste acte de executare se comunica partilor. Aceste procese-verbale ale executorului pentru a fi valabile trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente: denumirea si sediul biroului de executare. avertizat ca va suporta riscurile executarii silite. numele si domiciliul partilor. se formeaza mai multe dosare de executare ce pot fi conexate in jurul dosarului cel mai vechi. masurile luate de executor sau constatarile acestuia.executarii (apartine instantei) si execut. in materia executarii silite mobiliare prin care e instiintat debitorul ca va incepe executarea. locul. numele si calitatea celui care incheie procesul-verbal.act proced. iar in caz contrar. instantei pentru dosarul de incuviintare. data intocmirii procesului verbal si numarul dosarului de executare. fiind invitat sa isi achite obligatiile. 138 . iar un exemplar ramane la dosarul executorului. somatia se foloseste si in executarea imobiliara. alte mentiuni cerute de lege in functie de speta sau considerate necesare de executor.

exista 2 termene specifice: 10 ani pentru executarea drepturilor reale imobiliare. Sunt posibile executarile silite si fara somatie EX: ordonanta presedintiala. Termenul incepe sa curga: Termenul se implineste in ultima zi la ora 24:00. iar daca ultima zi este zi libera. 5 ani pentru executarea creantelor bugetare. 3) Timpul in care poate fi efectuata executarea: este intervalul intre 8:00-18:00 in zilele de lucru. Atat somatia cat si comandamentul constituie acte incepatoare de executare. Prescriptia executarii silite si perimarea acesteia Scopul acestei institutii este de a limita in timp durata executarii silite. termenul se proroga in urmatoarea zi lucratoare. punerea in intarziere a debitorului si indisponibilizarea bunului urmarit. Repunerea in termen poate fi dispusa numai de instanta si numai pentru motive temeinice pe care institutia le apreciaza in sensul impiedicarii cererii executarii in termen legal. In cazuri urgente. fiind vorba de o nulitate relativa. 139 . Cererea de repunere pe rol se face in maximum 15 zike de la incetarea piedicilor creditorului. In principiu. se emit maimulte somatii cu termen specific formei respective. de la ramanerea definitiva a hotararii ce se va transforma in titlu executoriu. de la pronuntarea hotararii cu executare vremelnica (ordonanta presedintiala). Ora 18:00 poate fi depasita daca executarea a inceput mai inainte si trebuie continuata. Calculul termenului se face pe zile libere. Prescriptia: Termenul general de prescriptie este de 3 ani. Comandamentul se practica numai in materia executarii imobiliare. Transcrierea comandamentului are ca efect intreruperea prescriptiei executarii. suspendarea este independenta de vointa partilor. In cazuri urgente. executarea inceputa in zi de lucru poate fi continuata in zilele libere.Daca exista mai multe forme de executare incepute de creditor. Termenul pentru instiinatrea debitorului se va raporta si succesorilor acestuia. Se comunica debitorului cu 5 pana la 10 zile inainte de pornirea executarii pentru forma executarii directe si cu 30-60 de zile inainte de pornirea executarii pentru forma de executare indirecta (scoaterea la vanzare). cu aprobarea presedintelui instantei poate fi facuta in zilele libere. Lipsa sau beregularitatea somatiei pot duce la anularea executarii incepute. Suspendarea si intreruperea cursului prescriptiei executorii Suspendarea-oprirea temporara a curgerii termenului pe durata existentei cauzei de suspendare si reluarea acestui termen ce va continua sa se deruleze pentru diferenta ramasa dupa incetarea cauzei de suspendare.

pe data trimiterii spre executare a titlului executoriu. aceasta cerere nu i se da curs. suspendarea va persista pe perioada in care intre persoana ocrotita in calitate de creditor si reprezentantul ei legal in calitate de debitor nu au fost date si aprobate socotelile. constatarea perimarii se face la cererea partii ineresate (debitorul) sau din oficiu. pe data depunerii cererii de executare si a titlului anexat. In aceasta materie perimarea greveaza de drepturi. indeplinirea voluntara de catre debitor a obligatiei de plata sau indeplinirea unui act procedural prin care recunoaste in orice mod existenta creantei. Efectele prescriptiei Conduc la stingerea posibilitatii de a executa silit un titlu executoriu. de instanta. iar armata e pe picior de razboi. Cazuri speciale de suspendare: executarea este suspendata atunci cand e dispusa prin hotarare judecatoreasca sau prin lege. Particularitati: lipsa de staruinta. chiar si la un organ necompetent. restransa nu au asigurate reprezentarea si ocrotirea legala. Suspendarea persista pe perioada in care persoana cu capacitate de exerc. respectiv neefectuarea unor acte de executare in cele 6 luni sa se datoreze neglizentei creditorului. termenul opereaza de drept. pr timpul cat debitorul isi sustrage veniturile/bunurile de la executarea silita. dupa implinirea termenului de perimare. Perimarea actelor de executare Este sanctiunea procedurala pentru partea ce nu a depus staruintain solutionarea cererii lui de executare. pe data depunerii cererii de reluare a executarii. termenul de prescriptie sa fie reluat de la zero. suspendarea va persista pe perioada in care creditorul e militar in termen. Executarea voluntara dupa implinirea termenului de prescriptie e considerata o executare valabila. Daca cererea de executare silita priveste o executare prescrisa. Efectele perimarii: 140 .Cazuri generale de suspendare: existenta unei piedici in executare determinata de forta majora. Termenul de perimare este de 6 luni de la ultimul act de executare. creditorul poate cere o noua executare daca termenul de prescriptie nu s-a implinit. Cazuri de intrerupere a prescriptiei. Intreruperea prescriptiei executarii reprezinta o manifestare de vointa a partii care face sa inceteze prescriptia urmand ca dupa incetarea cauzei de incetare.

alte drepturi banesti. ajutoarele banesti pentru incapacitatea temporara de munca. ingrasamintele necesare pentru cultura pamantului.p. icoanele si portretele de familie (nu de mare valoare). bunurile comune ale sotilor fara partaj pentru datoriile comune ale sotilor. Principiul este ca intregul patrimoniu al debitorului poate fi urmarit formand gajul general al creditorilor chirografari. hrana pe 3 luni necesar debitorului si familia lui. Bunuri si venituri ale debitorului care pot fi urmarite doar partial sau esalonat: salariul. bursele de studiu. cand executarea se face din oficiu. Formele executarii silite (art 411-451 C.c) 141 . pentru sarcina si leuze pentru ingrijirea copilului bolnav de pana la 2 ani. echipamentul si uniformele ofiterilor. concreta a obligatiei de drept civil substantial in sensul de a da. bunuri si venituri care pot fi urmarite conditionat daca: debitorul sa nu ai aiba alte bunuri urmaribile. bunurile comune ale sotilor dupa partaj in ceea ce priveste datoriile personale ale sotilor. face. un numar redus de animale de munca la adresa debitorului si nutretul necesar pe o luna. ajutor medical sau social. Exceptii: bunuri si venituri ale debitorului exceptate total si neconditionat de la executarea silita: lucruri necesare pentru culeatul debitorului si familiei lui. pana 1/5 pentru acoperirea celorlalte datorii. chirie. animalele. nu face ceva.- stergerea executarii incepute si a tuturor actelor de executare intocmite. Daca la acest principiu exista exceptii legale. Pana la jumatate din aceste drepturi pot fi urmarite pentru executarea unei obligatii de intretinere sau pentru plata despagubirilor cauzate de decesul/vatamarea autorului intretinerii. Perimarea nu e aplicabila in 2 situatii: asupra masurilor asiguratorii adoptate cu caracter de conservare. creanta executabila sa decurga din pensie de intretinere. creante imobiliareprivilegiate. obiectul executarii se raporteaza la bunurile si veniturile debitorului asupra carora poate purta executarea. ex: uneltele. masinile si cartile necesare pentru exercitarea profesiei debitorului. hainele necesare pentru nevoile lui curente.pana la 1/3 pentru acoperirea prejudiciilor cauzate statului. pensiile de intretinere si rentele viagere. armele. creante din intretinere. compensatii pentru desfacerea nelegitima a contractului de munca. respectiv unele categorii de bunuri care nu pot fi urmarite deloc sau doar partial pentru a proteja pe debitor si familia acestuia si pentru a face executarea suportabila. uneltele. Din punct de vedere procesual. Obiectul executarii silite Inseamna realizarea efectiva. semintele.

1) Urmarirea bunurilor imobile aflate in posesia debitorului. 4) Urmarirea veniturilor bunurilor imobile. 2) Urmarirea sumelor de bani ale debitorului aflate in posesia tertilor. 5) Urmarirea bunurilor mobile detinute de terti (detentori precari). Toate aceste forme se grupeaza in 2 mari categorii care le includ: executarea silita directa. 142 . 3) Urmarirea fructelor prinse in radacini. 6) Predarea (valorificarea)/silita a bunurilor mobile/imobile ale debitorului. executarea silita indirecata.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->