DREPT PROCESUAL CIVIL PARTEA GENERALA

Notiunea si sistemul procesului civil si al dreptului procesual civil

1.Consideratii generale asupra justitiei, a sarcinilor ei si asupra procesului civil Procesul civil este mijlocul de realizare a justitiei. Justitia cunoaste 2 acceptiuni, conform carora ea desemneaza:   sistemul organelor judecatoresti activitatea desfasurata de acestea in forma prevazuta de lege(procedura)

Justitia esta institutia care are sarcina de a da viata si de a aplica in concret normele de drept substantial, norme care asigura derularea relatiilor sociale care le inspira.Justitia presupune si asigurarea executarii hotararii judecatoresti. Procesul civil este activitatea desfasurata de organele jurisdictionale competente, cu participarea partilor interesate, in vederea rezolvarii conflictului de interese aparute in circuitul civil(organul jurisdictional este cel care pronunta o hotarare prin intermediul careia rezolva un litigiu).Activitatea jurisdictionala se refera la organe judecatoresti si organe arbitrale.Aceasta activitate se desfasoara dupa forma prevazuta de lege = procedura.Procesul civil este reglementat de norme juridice cu aspect dinamic si progresiv.El reprezinta functia santionatorie a dreptului civil si realizeaza sarcinile justitiei, si anume:   sarcina educativa sarcina sanctionatorie

2.Actul jurisdictional = actul prin care se infaptuieste justitia si care poate consta intr-o hotarare judecatoreasca sau arbitrala.Actul jurisdictional civil are o serie de caracteristici diferite si chiar opuse acelora ale actului jurisdictional administrativ.Astfel: - actul jurisdictional civil se realizeaza sub forma procesului, a dezbaterilor judiciare atat pe fond, cat si pe forma, in timp ce actul administrativ se realizeaza in mod obligatoriu dupa o anumita forma(procedura) - actul jurisdictional civil se pronunta intr-o speta determinata;el nu creeaza norme de drept, ci le aplica unui caz anume, spre deosebire de actul administrativ, care, in principiu, are caracter generic.
1

- sesizarea organelor competente este si ea diferita: in procesul civil, acest drept apartine partilor interesate, iar in dreptul administrativ ea se poate face si din oficiu (ceea ce se intampla in majoritatea cazurilor) - garantia calitatii actului jurisdictional civil rezulta din independenta si inamovibilitatea judecatorilor, care actioneaza numai in conformitate cu legea, si nu cu indicatii ale anumitor persoane ierarhic superioare din sistem, spre deosebire de actul administrativ, care are caracter de subordonare ierarhica si este cenzurabil de instanta judecatoreasca. - o data emis,actul jurisdictional civil duce la desesizarea instantei, care nu mai poate reveni si reaprecia cele deja constatate(puterea de lucru judecat), in timp ce actul jurisdictional administrativ o data pronuntat este susceptibil de revocare.

3.Definitia procesului civil Procesul civil este activitatea desfasurata de instantele jurisdictionale competente, de birourile executorilor judecatoresti, de parti si alte persoane sau organe care participa la infaptuirea justitiei in pricini civile prin judecarea litigiilor asupra drepturilor civile substantiale si care asigura executarea silita a hotararilor judecatoresti conform legii.Din definitie rezulta ca fazele procesului civil sunt urmatoarele:   judecata executarea hotararii faza prealabila, pregatitoare, scrisa faza judecatii propriu-zise, publice si contradictorii faza pronuntarii si comunicarii hotararii judecatoresti

In faza judecatii, la fiecare instanta (fond, apel, recurs) se intalnesc 3 subetape, si anume:

4.Locul dreptului procesual civil in sistemul dreptului romanesc DREPTUL CONSTITUTIONAL influenteaza dreptul procesual civil in ceea ce priveste: principiile de organizare sociala si judiciara reglementarea organelor judecatoresti ca organe independente in stat competente asigurarea respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale cetatenesti

Dreptul procesual civil fata de DREPTUL CIVIL reprezinta aspectul sanctionator, punand in practica dreptul civil si avand ca sarcina realizarea concreta a acestuia.
2

DREPTUL ADMINISTRATIV se afla in raport de subordonare fata de dreptul procesual civil, care permite controlul justitiei asupra actelor administrative. ORGANIZAREA JUDECATOREASCA reglementeaza organizarea, structura si sarcinile instantelor, de unde rezulta ca organizarea judecatoreasca este strans legata de dreptul procesual civil, care reglementeaza formele in care organele judecatoresti isi desfasoara activitatea.Deci legatura dintre cele 2 este o legatura functie-organ. Instanta judecatoreasca este creata pentru a desfasura activitati procesuale, in timp ce instanta civila este instanta in actiune. DREPTUL PROCESUAL PENAL, asemenea dreptului procesual civil, este o materie tehnica, ce reglementeaza formule de desfasurare a procesului, insa intr-o ramura de drept diferita. Asemanari: majoritatea principiilor fundamentale drepturile si obligatiile partilor administrarea probelor ordinea dezbaterilor deliberarea si pronuntarea hotararilor judecatoresti caile de atac modul de sesizare a instantei: in civil opereaza princ. disponibilitatii, iar in penal princ. oficialitatii executarea hotararii

Deosebiri:

5.Izvoarele dreptului procesual civil roman 1.Constitutia Romaniei 2.Legile organice: Codul de procedura civila adoptat la 1 dec. 1865 de inspiratie franceza si italiana – Codul de procedura civila francez din 1806 si Codul de procedura civila al cantonului Geneva din 1819— si Legea nr.92/ ‘92 de organizare judecatoreasca. 3.Legi ordinare: Legea nr.59/’93 de modificare a C.p.c. 4.Legi speciale: Legea contenciosului administrativ Legea nr.29/’90, Legea nr.18/’91 modif. Prin Legea 167 si Legea nr.1/2000. 5.anumite norme din alte coduri: Codul civil(dispozitii privind sfera probatoriilor), Codul muncii(jurisdictia muncii), Codul familiei(punerea sub interdictie, decaderea din drepturile parintesti). 6.Ordonantele de Guvern simple si de urgenta care reglementeaza de obicei taxele de timbru (O,U.G. nr.58/2003- modifica C.p.c.) 7.Tratatele si conventiil internationale la care Romania este parte.
3

) .legi de competenta(C. care reglementeaza anumite materii si deroga de la norma generala(norme speciale se gasesc fie in legi speciale.legi de procedura propriu-zisa(C.p. si C.Pe de alta parte. fie in legea generala) Corelatia intre legea generala si legea speciala e dubla. care are facultatea de a renunta la acest privilegiu.legi generale. marcand diferenta dintre cele 2 categorii de norme:  norma imperativa nu poate fi inlaturata(ocolita) nici prin vointa partilor.legi dispozitive sau supletive. 3.c. aceasta norma(supletiva) protejeaza interesele uneia dintre parti. incalcarea lor atrage sanctiuni civile severe.Regimul normei imperative este distinct. cum ar fi nulitatea sau decaderea.permitandu-le clauze dincolo de limitele normei dispozitive.Impartirea legilor de procedura civila Aceasta impartire se realizeaza prin intermediul a 3 clasificari: 1. .Norma dispozitiva poate fi insa inlaturata de parti sau de beneficiarul ei.) 2.c.c.92/’92) .legi imperative. care impun partilor o anumita actiune sau le obliga la o anumita abstentiune. .Astfel:   legea speciala se aplica cu precadere fata de legea generala atunci cand legea speciala tace.  aplicarea normelor imperative se poate cere de oricare dintre parti sau de catre instanta din oficiu.p. care s eaplica in orice materie si in toate cazurile(C. 4 .c. se aplica dispozitiile legii generale.p. si Legea de organizare judecatoreasca) . plata unei amenzi judiciare(mai putin severa) . .Jurisprudenta si literatura de specialitate nu reprezinta izvoare de drept(recursul in interesul legii) 6.legi speciale. o astfel de clauza este nula. care suplinesc vointa neexprimata a partilor in actele lor juridice. nici prin dispozitia instantei. in timp ce aplicarea normei dispozitive poate fi ceruta numai de catre partea vatamata sau de parte protejata prin acea norma. Regimul normei supletive este o aplicare a principiului disponibilitatii.legi de organizare judecatoreasca (Legea nr.

in timp ce incalcarea normei supletive atrage nulitatea relativa a acestui act.Aplicarea legilor de procedura civila in timp si spatiu • Aplicarea legilor de procedura civila in timp Regula este aplicarea legii de p. ea se aplica chiar pentru un proces deja pornit. sanctiunea difera. in timp ce incalcarea normei dispozitive poate fi invocata numai in anumite termene prevazute de lege.Se aplica deci principiul neretroactivitatii legii.Astfel. de la intrarea ei in vigoare si pana la abrogarea acesteia. a caror incalcare atrage nulitatea relativa. sanctiunea este nulitatea absoluta a actului procedural astfel intocmit. competenta legii noi se respecta neconditionat. caracterul sanctionator este dictat de interesul general sau special aparat prin norma respectiva.  Pentru a stabili cand avem nulitate relativa si cand nulitatea absoluta. legea ultraactiveaza numai in 2 cazuri de exceptie. daca legea noua este mai restrictiva decat legea veche. In materie civila. ea se va aplica de indata.cand legea noua extinde competentele. se apeleaza la textul de lege.Daca legea noua este mai permisiva. va continua sa se aplice legea veche care astfel ultraactiveaza.Cand legea tace. sunt de interes general si sanctionate cu nulitate absoluta aspecte precum: structura hotararii judecatoresti obligarea la citarea partilor competenta materiala si unele tipuri de competenta teritoriala ordinea dezbaterilor dreptul de a recuza dreptul de a exercita o cale de atac dreptul de a cre exeutarea dreptul de a recunoaste Sunt norme dispozitive. casarile cu trimitere se vor face la instanta competenta dupa legea veche sub care a inceput procesul.c. • Aplicarea legilor de procedura civila in spatiu 5 . In materie de drept al muncii si comercial. atunci cand noua lege restrange competentele si cu privire la procesele aflate pe rol. in materie probatorie. urmatoarele aspecte: 7. la incalcarea normei imperative. incalcarea normei imperative poate fi invocata oricand pe parcursul procesului.Astfel. si anume: in materia competentei.

92/’92 6 . Anumite principii ajuta in activitatea instantelor.hot. Pentru a admite o astfel de hotarare.sa existe un Tratat de Asistenta Juridica intre Romania si statul respectiv.Legile de procedura civila sunt legi teritoriale. care poate avea loc si dupa legea locului sau “legea pamantului”(caz in care legea da obiceiului valoarea de izvor de drept) posibilitatea executarii unor hotarari judecatoresti straine pe teritoriul tarii.   Principiile asigura realizarea celor 2 functii ale procesului civil. care se aplica exclusiv pe teritoriul statului care emite legea(legi forii). Principiile fundamentale definesc procesul civil si stabilesc trasaturi caracteristice raportului procesual intre parti pentru intregul sistem procesual. avand o valoare generica si fiind reglementate de Constitutie. pe de o parte.Aceste principii explica diferite institutii procedurale si le asigura aplicarea. ajutand in opera de legiferare. aplicabile acolo unde legea tace. Constitutie 2.hot.hot. executarea se poate numai printr-o hotarare de incuviintare a executarii hotararii straine pronuntata in prima instanta de tribunal= hotarare de exequatur. straina sa nu incalce ordinea de drept romana 4. instanta romana verifica 4 conditii: 1. Exista totusi 2 exceptii: administrarea unor anumite probe si discutarea admisibilitatii lor. si intre parti si instanta. Unele principii au importanta teoretica. Principiile fundamentale ale dreptului procesual civil Dreptul procesual civil e constituit pe baza unor principii(reguli)esentiale care determina structura interna a dreptului procesual civil si in temeiul carora se stabilesc raporturi procesuale intre parti. (analogia dreptului —interpretarea dreptului prin analogie) Principiile sunt reglementate in 3 acte normative: 1. straina sa fi fost pronuntata de instanta competenta dupa legea lor 3. Exista posibilitatea de a se discuta incidenta legii procesual civile straine de asemenea in procesele cu elemente extranee(conform Dreptului international privat). pe de alta parte. straina este definitiva si irevocabila 2. Legea de organizare judecatoreasca nr.   Alte principii au importanta practica.

fiind la adapost de influente. format din cei 2 judecatori initiali si presedintele instantei sau un judecator delegat de acesta.persoanele – cetateni romani sau straini— care declara ca nu cunosc limba romana au dreptul sa foloseasca un interpret autorizat.justitia trebuie sa fie nepartinitoare si sa se aplice in mod egal pentru toate subiectele de drept ce compar in instanta. prin inamovibilitate si prin existenta controlului ierarhic al hotararilor judecatoresti. 7 . principiul dreptului la aparare si principiul publicitatii.Colegialitatea instantei este un principiu aplicabil numai in caile de atac(2 judecatori in apel si 3 judecatori in recurs). Codul de Procedura Penala A. Procedura se desfasoara in limba romana.Inamovibilitatea judecatorilor este garantia ca judecatorul nu poate fi destituit din functia lui de magistrat pe motive politice sau altele de natura extra-profesionala. 6.Infaptuirea justitiei in mod egal pentru fiecare parte.Astfel se asigura principiul contradictorialitatii. 3. tentatii. imixtiuni. Judecatorul e obligat sa-si exprime opinia la speta (sa se derobeze).Ea nu exclude avansari/retrogradari in ierarhia magistraturii. care va determina aparitia completului de divergenta.Judecatorii pot fi sanctionati cu destituirea pentru motive profesionale sau etice si numai de catre Consiliul Superior al Magistraturii. hotararea se adopta cu majoritate de opinii.In completul de apel apare posibilitatea divergentei de pareri.Ea garanteaza doar ocuparea functiei de magistrat. Principiile continute in Constitutie si Legea de organizare judecatoreasca 1. 4. 5.ei se supun doar legii.3. pe care il platesc. Realizarea justitiei se face numai prin organele jurisdictionale (in principal prin organele judecatoresti si in secundar prin organele arbitrale) 2.In aceste complete de judecata.Independenta se coreleaza cu raspunderea lui profesionala si se realizeaza prin secretul deliberarii hotararii.Independenta judecatorilor. ca organ superior profesional.Aceasta garanteaza independenta judecatorilor.

discutarea si administrarea lor. Publicitatea prin media nu e permisa decat cu acordul instantei. angajati pe durata nedeterminata cu carte de munca. adica partea are dreptul sa faca cereri.Principiul publicitatii dezbaterilor. partile au dreptul sa ceara amanarea pentru a-si angaja avocat.7. partii nu i se mai citesc lucrarile. In procesul civil. este posibila asistenta gratuita. Daca instanta refuza termenul. sa participe la dezbateri. Persoanele juridice pot fi aparate si de consilieri juridici.sa aiba licenta in Drept 2. fie in sala de sedinte in care accesul publicului va fi interzis pe durata procesului. la sediul instantei. In acest caz. Instanta nu va acorda un al doilea termen in acelasi scop. la cererea partilor poate amana pronuntarea pentru depunerea de concluzii scrise (5 zile).Dreptul la aparare – acesta are 2 acceptiuni:  in sens material. fiind un profesionist practician. sa exercite caile de atac. Exceptia de la acest principiu o constituie sedinta de judecata secreta. Daca insa partea turbulenta are avocat care participa la dezbateri. invocarea exceptiilor.orice proces se desfasoara intr-o sala de sedinte publica. Publicitatea trebuie realizata pe tot parcursul fazei contradictorii a procesului: propunerea dovezilor. sa recuze judecatorul. trebuie sa indeplineasca 2 conditii: 1. el desemneaza un complex de drepturi materiale si procesuale stabilite de lege pentru a da posibilitate partii sa-si expuna sustinerile . care poate fi aprobata doar de Decanul Baroului pe motive sociale. 8.Principiile continute in Codul de Procedura Civila 8 .Acest principiu se realizeaza prin garantarea accesului liber si neingradit al oricarei persoane in sala de sedinta. dreptul la aparare semnifica dreptul de a avea un avocat care. ca puna concluzii. sa aiba cunostinta de continutul dosarului.sa fie inscris pe tabloul avocatilor dintr-un barou. dar la terminarea dezbaterilor la termenul respectiv partea este invitata din nou in sala si i se citesc lucrarile desfasurate in absenta ei. care se realizeaza la cererea partilor atunci cand ordinea sau moralitatea publica ori prestigiul partilor pot avea de suferit prin dezvoltarea datelor dosarului. punerea de concluzii si pronuntarea hotararii. La prima zi de infatisare. sa propuna dovezi. B. Partea ce tulbura sedinta de judecata poate fi indepartata din sala.  in sens formal. sedinta se va desfasura numai in prezenta partilor si a avocatilor fie in Sala de Consiliu.

4. De aceea.asigurandu-se legalitatea instantei.Contradictorialitatea se manifesta in activitatea procedurala a partilor in cererea de probatorii si in concluzii.Principiul aflarii adevarului – are in vedere ca toate faptele unei spete sa fie stabilite in realitatea lor.sa fie creata prin lege 2. se pun concluziile si se pronunta hotararea. Avantajul acestui principiu rezida in schimbul rapid de idei. instanta e obligata sa asculte ambele parti inainte de a pronunta o hotarare. legea prevede: 9 . Exceptie fac procesele in care una din parti a cerut judecarea ei in lipsa.  scris: se fac cererile procedurale. se folosesc logica. si anune:  oral: se cer si se administreaza probele.sa fie competenta sa judece pricina 4.Legalitatea – acest principiu consta in faptul ca procesul se judeca in conformitate cu dispozitiile legii. si anume: . Legea reglementeaza urmatoarele mijloace concrete pentru aflarea adevarului: 1) controlul judiciar 2) analiza litigiului pe fond si forma 3) regula neierarhizarii probelor. Ca metoda.sa aiba o organizare permanenta 3.exercitandu-se caile de atac legale . Pentru asigurarea contradictorialitatii.Dezavantajul il constituie riscul instantei de a scapa anumite argumente ale partilor peste care se trece repede. un sistem de probe care permite aflarea adevarului. atitudinea si rolul judecatorului. se redacteaza concluziile scrise si se redacteaza hotararea. care poate fi urmarit de toata lumea.Principiul contradictorialitatii – specific oricarui proces este ca partile sa aiba pozitii contradictorii. care provoaca aparitia litigiului. si anume:1. Sistemul procesual roman este unul mixt.Oralitatea dezbaterilor – dezbaterile orale complinesc principiul publicitatii si presupun ca fiecarei parti i se da cuvantul pentru a-si exprima cererile.respectandu-se normele de drept material si procesual .completul sa fie compus conform legii 2.1. liber apreciate de judecator 4) rolul activ al instantei 3.

la care nu se poate renunta.Acest principiu cuprinde mai multe prerogative ale partilor: 1) dreptul partii de a introduce sau nu o actiune civila.Reclamantul fixeaza limitele sesizarii instantei prin actiunea lui. 3) partile pot dispune in proces ce drepturile lor materiale sau procesuale astfel: • • • • reclamantul poate renunta la dreptul pretins sau numai la judecata pricinii. instanta fiind obligata sa respecte aceste limite. chiar si cele favorabile partii absente 3) posibilitatea partilor de a-si prezenta si sustine cererile si argumentele 4) obligatia instantei de a solutiona toate capetele de cerere.Principiul disponibilitatii – eate specific procesului civil si se completeaza cu principiul contradictorialitatii. altfel procesul continuand in limitele trasate de parti de la inceput. Rolul activ se manifesta prin faptul ca: judecatorul conduce personal procesul. le poate pune in discutie probleme de fapt sau de drept. supraveghind respectarea legii.1) citarea obligatorie a partilor 2) obligatia instantei de a verifica toate piesele dosarului.Daca partile sunt de acord. judecatorul hotaraste numai asupra obiectului cererii. altele decat cele ridicate de parti. 10 .Conform principiului disponibilitatii. judecatorul poate da indrumari partilor in legatura cu drepturile lor procesuale daca aceste parti nu sunt asistate de avocat. 2) partile au dreptul sa determine limitele actiunii sau apararii. 6. cu exceptia incredintarii copiilor minori in cadrul divortului. se face aceasta schimbare. judecatorul poate cere explicatii scrise sau orale de la parti. paratul poate recunoaste total sau partial. respectiv ordona probe si din oficiu.Acest principiu poate atenua principiul realizarii justitiei in mod egal?. se considera ca partile sunt stapanele procesului si traseaza limitele acestuia. masura care se va lua obligatoriu de catre instanta. judecatorul ia masuri pentru aflarea adevarului. 5. expres sau tacit pretentiile reclamantului partile au dreptul sa stinga procesul printr-o tranzactie partile au dreptul de a ataca sau nu o hotarare judecatoreasca 4) partile au dreptul de a cere executarea hotararii judecatoresti.Principiul rolului activ al judecatorului – acest principiu se plaseaza in limitele investirii instantei. cu exceptia drepturilor copilului minor. acesta nu poate decat sa puna in discutia partilor schimbarea incadrarii juridice. chiar daca partile nu o cer. avand ca scop asigurarea echilibrului intre parti.Daca temeiul de drept folosit de reclamant este gresit dupa opinia judecatorului.

Sediul materiei se afla in mai multe acte normative: Constitutia Romaniei (principiile generale ale competentei) Codul de Procedura Civila (normele privind competenta teritoriala) 11 . Comisia Rogatorie.Principiul disponibilitatii se realizeaza prin exercitarea drepturilor procesuale cu buna-credinta si nu abuziv. prin care anumite probe se administreaza de alta instanta decat cea care judeca cauza 2. asigurarea dovezilor. competenta este aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti de a judeca si solutiona o anumita pricina. fara a folosi verigi intermediare. pentru respectarea continuitatii judecatii este necesar cel putin ca judecatorii care au pronuntat hotararea sa fie aceiasi cu judecatorii fata de care s-au pus concluzii de catre parti. ce consta in conservarea in avans a unor probe pentru un proces viitor 3. Daca totusi pe parcursul procesului completul se schimba. instanta le poate admite sau poate incerca confirmarea lor prin administrarea probelor in fata instantei. daca se poate in aceeasi sedinta de judecata. Daca intr-o speta se folosesc probe extra-judiciare.in instanta de la care s-a stramutat dosarul 8.in procesele perimate .Principiul nemijlocirii – instanta cerceteaza direct elementele cauzei.Principiul continuitatii – este strans legat de principiul nemijlocirii si cere ca intreg procesul sa fie judecat de acelasi complet. COMPETENTA IN DREPTUL PROCESUAL CIVIL Din multitudinea de organe jurisdictionale trebuie alese acelea care dupa lege au dreptul sa solutioneze litigiile judecatoresti si sa se stabileasca ce fel de litigii intra in competenta fiecarei categorii de organe jurisdictionale.Cererile se fac in fata instantei. probele administrate . adica probe confectionate in afara cadrului procesului. concluziile se depun in fata instantei. probele se cer si se administreaza in fata instantei. 7.de instanta necompetenta . Derogari de la principiu: 1. In dreptul procesual civil.

G. Curtea de Apel (15 in tara) judeca in prima instanta litigiile atribuite ei expres de lege si mai judeca ca instanta de apel procesele solutionate in prima instanta fie de judecatorie.Competenta materiala este acea competenta care delimiteaza sfera activitatii instantelor judecatoresti de grad diferit pe linia lor ierarhica SAU competenta materiala stabileste felul atributiilor jurisdictionale pentru fiecare categ. 1. fie de tribunal. 1. Instantele mai au competenta de a se pronunta asupra unor raporturi juridice fiscale (impozite. taxe).norme de competenta absoluta 2.Competenta generala a instantelor judecatoresti De principiu.norme de competenta jurisdictionala. reglementat de Constitutie si legea de organizare judecatoresca 92/’92.norme de comp. Tribunalul judeca in prima instanta anumite categorii de litigii expres prevazute in lege.58/2003. de instante (comp. 2. care se subimpart in .Inainte de 12 .Competenta materiala a fost modificata prin O.  Competenta materiala functionala Judecatoria are competenta generala. fie pe linie orizontala (instante de acelasi grad).- Legea de organizare judecatoreasca nr. materiala . norme de competenta relativa A.teritoriala B. Judecatoria mai poate solutiona anumite plangeri impotriva unor acte jurisdictionale speciale. materiala functionala) precum si litigiile dupa obiect.norme de competenta generala a instantelor judecatoresti 2.92/’92 (normele privind competenta materiala) Normele de competenta se clasifica in mai multe categorii: A. adica poate judeca orice litigiu in prima instanta. precum si asupra unor raporturi care au ca obiect protectia persoanelor fara capacitate de exercitiu (Autoritatea Tutelara) si alte materii expres prevazute in lege. orice litigiu judiciar este de competenta instantelor judecat. natura sau valoarea priciniilor (comp.Competenta jurisdictionala Aceasta stabileste care instanta judecatoresca poate solutiona un anumit litigiu determinat.norme de comp. cu exceptia acelora prevazute expres de lege ca fiind de competenta altor instante. nr. a. iar inaintea acestei modificari tribunalul judeca apelurile promovate de parti impotriva hotararilor pronuntate de judecatorie in prima instanta. 1. in orice ramura de drept.U. materiala procesuala). fie pe linie verticala (instante de grade diferite).

judecat. Ea mai solutioneaza plangerile impotriva anumitor hotarari ale organelor administrative cu activitate jurisdictionala. Tribunalul judeca numai anumite litigii in prima instanta. Competenta materiala procesuala  Judecatoria judeca totul. lei 3) litigiile de contencios administrativ in care sunt atacate (contestate) actele administrative emise de organele comunale. precum si impotriva anumitor cazuri si materii prevazute de lege (contraventia). orasenesti. straine pe teritoriul Romaniei 10)litigii de drept al muncii si conflicte de munca 13 . Curtea Suprema judeca in exclusivitate recursul in interesul legii si alte cereri expres prevazute de lege (majoritatea cererilor de stramutare). asa cum pentru judecata in apel este specific completul format din 2 judecatori. iar pentru instantele de recurs comun 3 judecatori. Recursul in anulare a fost abrogat prin O.modificarile mai sus mentionate. mai putin ceea ce legea atribuie expres altor instante ca judecata in fond. Curtea Suprema de Justitie – Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca in calitate de instanta de recurs comun procesele care au fost solutionate de Curtea de Apel ca instanta de apel sau procesele solutionate in prima instanta de tribunal sau curte de apel.Tot ce inseamna judecata in prima instanta implica participarea unui complet format dintr-un singur judecator. Lei 2) litigiile civile al caror obiect are valoarea de peste 1 mld. 4) cererile privind dreptul de creatie intelectuala si de proprietate industriala 5) cererile in legatura cu exproprierea 6) cererile intemeiate pe L 10/2001 privind restituirea unor proprietati imobiliare 7) cererile privind incuviintarea desfacerii sau aprobarea adoptiei 8) cererile privind repararea prejudiciului cauzat de erori judiciare in materie penala 9) cererile privind recunoasterea si incuviintarea executarii unei hot.G. si anume: 1) litigii comune neevaluabile in bani si litigii comerciale al caror obiect depaseste valoarea de 1 mld. nr. Completul este format dintr-un judecator. judeca apelul declarat impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunal si recursul declarat impotriva hotararilor pronuntate de tribunal ca instanata de apel(pronuntate de judecatorie in prima instanta).U. ci direct cu recurs. Curtea de Apel avea competenta in privinta litigiilor atribuite de catre lege expres ei spre solutionare in prima instanta. municipale sau judetene ale administratiei de stat. Curtea de Apel judeca si alte cereri atribuite ei expres prin lege. procese ale caror hotarari nu se pot ataca cu apel.58/2003.

de litigii ce intra si in comp. contestatii la executare..c. detentorul/ posesorul unui bun litigios e prezumat proprietar . acesta nu e obligat sa se deplaseze la instanta de la domiciliul reclamantului . competenta se stabileste prin adunarea valorilor acestor capete de cerere. cereri de revizuire.5.pana la o hotarare contrara. Restul cererilor de acest gen revin spre judecare Curtii de Apel.pana la pronuntarea hotararii se prezuma nevinovatia paratului. precum si asupra hotararilor pronuntate in contencios administrativ de tribunal in prima instanta alte cereri in anumite materii (restul cererilor ce privesc categ. pe timpul procesului.p. Daca sunt mai multe capete de cerere evaluabile in bani. cum ar fi majoritatea cererilor de stramutare. cererile privind delegarea instantei. tribunalului) Curtea Suprema de Justitie judeca: 1) recursul declarat impotriva proceselor solutionate in apel de catre Curtea de Apel 2) recursul in interesul legii 3) alte materii expres prevazute de lege. chiar daca ulterior. contestatii in anulare.) Evaluarea obiectului pricinii se face de catre reclamant prin cererea de chemare in judecata. Justificare: .prin aceasta regula se evita tracasarea paratului de catre un reclamant de rea-credinta 14 . cererea se judeca de instanta in raza careia se afla domiciliul paratului.Tribunalul mai judeca cereri care privesc anumite conflicte de competenta. Aceasta evaluare poate fi contestata de instanta sau de partea adversa. Sesizarea instantei dupa valoarea obiectului pricinii pastreaza instanta initial competenta. stramutari de pricini.i. recuzari.6 C.J. Conform art. b. precum si cererile de revizuire si contestatiile in anulare si formulate impotriva propriilor hotarari (hotarari ale C.S. valoarea obiectului pricinii se modifica. caz in care se va dispune efectuarea unei expertize de specialitate care va stabili valoarea reala. unele conflicte de competenta. Curtea de Apel judeca: 1) in prima instanta procesele de contencios administrativ indreptate impotriva actelor administrative emise de organele centrale ale administratiei de stat 2) ca instanta de apel procesele solutionate in prima instanta de judecatorie sau tribunal 3) recursul declarat in litigii de munca. a.Competenta teritoriala este acea competenta care delimiteaza sfera de activitate a instantelor de grad egal cu activitate pe raze teritoriale diferite.

In aceste cazuri. Dreptul de optiune al reclamantului nu poate fi contestat de parat: in cererile privind executarea. teritoriala a instantelor in raza carora isi are sediul fie Ministerul de Finante. Statul ca parat atrage comp. instanta competenta e aceea de la domiciliul oricaruia dintre ei. teritoriala a instantei in a carei raza se afla sediul principal.e.p. varianta este instanta locului situarii imobilului in cererile privind cambia. varianta alternativa este instanta locului de executare a contractului(executare totala sau partiala) in raportul de inscriptiune imobiliara sau prestatie tabulara.c. varianta se refera la instanta locului unde se face plata in cazul obligatiilor comerciale. Paratul poate contesta competenta teritoriala pana la prima zi de infatisare.1 Bucuresti). anularea. dupa care nu mai poate pune in discutie competenta instantei.c.c exista 2 mari exceptii. partile putand deroga de la ele. unde i se vor comunica actele de procedura.Daca paratul are domiciliul sau resedinta in strainatate. rezolutiunea unui contract. Pentru competenta teritoriala de drept comun. varianta este instanta locului unde s-a nascut obligatia sau locul platii in cererile privind contractul de transport. partile pot conveni asupra competentei altei instante decat cea prevazuta in lege. c. biletul la ordin. procesul se va judeca de instanta de domiciliu a reclamantului.-ul. Pentru organizatiile parate fara personalitate juridica. In cazul in care exista mai multi parati cu domicilii diferite. si anume:   competenta teritoriala alternativa competenta teritoriala exclusiva Competenta alternativa sau facultativa este reglementata de articolul 10 si 11 din C.Aceasta e posibila pentru ca normele au caracter dispozitiv. fie organele fiscale judetene (Directia Generala de Finante Publice).p. rezilierea. alternativa este instanta locului de plecare sau sosire 15 . care reprezinta statul (Judecatoria Sect. Paratul persoana juridica atrage comp. Daca toti paratii sunt principali. De la regimul prevazut in articolul 5 din C. paratul este invitat de instanta sa-si aleaga un domiciliu judiciar in Romania. competenta este instanta de la domiciliul conducatorului acelei organizatii. si lasa reclamantului posibilitatea / facultatea ca in anumite pricini prevazute de lege el sa aleaga intre competenta de drept comun (=instanta de domiciliu a paratului) si varianta de competenta prevazuta in lege pentru acea pricina. competenta instantei e aceea de la domiciliul paratului principal.

-

in cererile privind obligatia de intretinere pentru ascendenti sau descendenti, varianta este instanta de la locul domiciliului reclamantului pentru cererile izvorate dintr-un fapt ilicit, varianta este instanta locului unde s-a produs faptul ilicit Justificari : - probele sunt mai usoare si mai rapide la instanta prevazuta ca varianta - situatia personala precara a reclamantului - pentru imobile, expertizele necesare si celelalte probe sunt mai usor de administrat la

instanta competenta varianta. In afara de czurile mentionate mai sus, art. 10 prevede si un alt caz de instanta alternativa, si anume cazul cererilor de despagubire rezultate din asigurari, caz in care varianta de competenta teritoriala o reprezinta instanta de domiciliu a asiguratului sau instanta unde se afla situate bunurile asigurate (imobile) sau instanta locului producerii accidentului. In acest caz, competenta alternativa nu poate fi aleasa inainte de aparitia dreptului la despagubiri. Orice conventie contrara e nula. Exceptie fac asigurarile maritime sau fluviale, in care competenta poate fi aleasa si inainte de aparitia cazului asigurat. Competenta exclusiva sau exceptionala este compusa din 4 situatii ce constituie obligatoriu exceptii de la regula generala de competenta teritoriala. Art. 13-16 C.p.c. reglementeaza urmatoarele cazuri: - art. 13: actiunile reale imobiliare se judeca de instanta in raza careia se afla imobilul (probe mai usoare si consultarea mai usoara a registrelor de Carte Funciara); alte actiuni se supun regimului de drept comun. - art.14: cererile in materie de mostenire se judeca de instanta de la ultimul domiciliu al defunctului. In cazul in care in succesiune se disputa un drept real asupra unui imobil, competenta va apartine tot instantei ultimului domiciliu al defunctului. Aceste cereri sunt urmatoarele:  cereri privind validitatea si executarea dispozitiilor testamentare  cereri privind pretentiile reciproce intre mostenitori  cererile legatarilor sau creditorilor impotriva mostenitorilor legali sau executorilor testamentari. Justificari ale acestei prevederi sunt probele mai usoare, faptul ca bunurile se afla in aceeasi raza, procedura notariala se desfasoara tot in teritoriul respectiv si aceeasi competenta e atrasa si de celelalte cereri privind succesiunea, partajul, reductiunea, anularea certificatului de mostenitor. - art.15: cererile in materie de societate se judeca de instanta de la locul sediului, pana la lichidarea in fapt. Exceptie fac actiunile reale imobiliare , conform art.13.

16

B. Competenta absoluta si competenta relativa Deosebiri Normele de competenta absoluta au urmatorul regim de reglementare juridica: 1) obligatorii pentru parti si instanta; partile nu pot deroga prin conventie de la aceste norme 2) incalcarea competentei absolute poate fi invocata oricand pe timpul procesului 3) incalcarea competentei absolute nu poate fi acoperita de parti Sanctiunea incalcarii normelor de competenta absoluta este nulitatea absoluta a hotararilor judecatoresti pronuntate de instanta necompetenta. Normele de competenta relativa : 1) ingaduie partilor sa deroge prin conventie de la competenta prevazuta in lege, alegand o alta instanta pentru solutionarea pricinii, care este obligata la aceasta (normele acestea au caracter dispozitiv sau supletiv) 2) necompetenta relativa nu poate fi invocata decat de paratul lezat in drepturile lui sau de partea beneficiara a acestei norme; necompetenta relativa nu poate fi invocata de reclamant sau instanta 3) invocarea necompetentei relative se poate face numai la instanta de fond pana cel tarziu la prima zi de infatisare si in nici un caz dupa intrarea in cercetarea fondului (administrarea de probe) Neridicarea exceptiei de necompetenta relativa in acest termen legal conduce la decaderea paratului din dreptul de a mai invoca necompetenta relativa. Determinarea caracterului relativ sau absolut al competentei se face de lege astfel: art. 159 C.p.c. → necompetenta este de ordine publica atunci cand: - pricina nu e de competenta instantelor judecatoresti in ansamblul lor - pricina este de competenta unei instante de alt grad decat cea care judeca - pricina este de competenta altei instante si partile nu o pot inlatura art.19 C.p.c. → partile pot conveni asupra instantei competente teritorial, mai putin in cazurile prevazute la art. 13-16 C.p.c.

Competenta generala a instantelor judecatoresti are caracter absolut. Competenta materiala a instantelor judecatoresti are caracter absolut. Competenta teritoriala de drept comun si competenta teritoriala alternativa au caracter relativ. Competenta teritoriala exclusiva are caracter absolut.
17

Intinderea. Prorogarea. Conflictele de competenta Intinderea competentei Atunci cand instanta e sesizata cu o cauza, se pune problema de a stabili care e intinderea acestei competente. In anumite situatii rezolvarea nu se afla in Cod. Proc. Civ. si in 2 principii : - Instanta sesizata cu cererea regulamentului are competenta de a judeca si solutiona si apararile paratului in totalitatea lor, rezulta ca instanta sesizata devine competenta sa solutioneze intregul raport juridic printr-o hotarare unica. - Instanta sesizata cu o anumita cauza printr-o cerere principala devine prin extindere competenta sa se pronunte si asupra cererilor accesorii si incidente formulate de parti sau terti. Prorogarea de competenta Este posibilitatea unei instante de a judeca si solutiona pricini peste competenta ei normala, prin extindere. Competenta instantei in materia apararilor-reguli : 1. Judecatorul actiunii reclamantului este si judecatorul exceptiunii paratului.Exceptiile paratului au o acceptiune larga, de aparari totale care includ atat exceptiile propriu-zise cat si apararile de fond.In consecinta, hotararea judecatoreasca astfel pronuntata va avea autoritate de lucru judecat, adica efecte, atat asupra cererii reclamantului cat si asupra apararilor paratului. Exista o exceptie care se refera la chestiunile prejudiciale : in cazuri exceptionale, anumite probleme ale pricinii,ridicate de reclamant/parat presupun o solutionare prealabila si definitiva separat si anterior solutionarii litigiului in intregul lui.Aceasta solutionare separata va determina hot. Intrgului cu putere de lucru judecat.De aceea, instanta confruntata cu chestiunile prejudiciale va putea suspenda procesul pana la solutionarea acestor chestiuni prealabile.Exemplu : interferenta intre procesul penal si procesul civil dupa regula ca penalul tine in loc civilul. 2. Competenta instantei in privinta incidentelor de procedura : orice reclamantului.Incidentele procedurale :
18

contestatie grefata pe cererea

principala si de natura sa suspende sau sa modifice solutia este de competenta instantei sesizate cu act.

suspendare.a) incidente care modifica dezbaterile extinzand sfera procesului (ex. propunerea unor dovezi noi.In aceste cereri intra : -toate capetele de cerere accesorii ale actiunii reclamantului. -cereri incidente.Aceasta prorogare se aplica numai 19 . judecatoresti sau org. competenta apartinand instantei sesizate cu actiunea reclamantului. Conexitatea si indivizibilitatea se aplica numai in acelasi sistem de jurisdictie.Instanta sesizata este competenta sa se pronunte si asupra acestor incidente conform principiului ca accesoriul urmeaza principalul. Prorogarea conventionala (voluntara) –partile sunt de acord sa sesizeze cu solutionarea litigiului lor o instanta care in mod normalnu ar fi competenta sa solutioneze cererea. cereri de recuzare. de interventie a tertilor) b) incidentele propriu-zise care nu modifica fondul procesului (ex. B) Coparticiparea procesuala pasiva este in cazul procesului cu mai multi parati. C) Conexitate si indivizibilitate. cererea reconventionata.Aceste 2 cereri sunt introduse initial separat la instante diferite. Prorogarea de competenta este de 3 feluri : 1) 2) 3) legala conventionala (voluntara) judecatoreasca Prorogarea legala este reglementata in anumite cazuri prevazute in lege. dar datorita conexiunii lor se vor reuni pentru a fi judecate impreuna la principala instanta sesizata de parti. jurisdicitonale de aceeasi natura. Scopul este evitarea pronuntarii unor hotararii contradictorii. -cererea de interventie a tertilor.accesorii ale paratului (cererea pentru aplicarea unor masuri asiguratoriisechestrul). Conexitatea presupune reunirea in acelasi proces a 2 cereri facute de aceleasi parti cu obiect si cauza legate intre ele. Indivizibilitatea presupune 2 cauze cu o legatura mai stransa care face necesara solutionarea lor impreuna. adica numai in cadrul org. -cererea reconventiei.perimare). A) Cererile acesorii si incidente sunt de competenta instantei sesizate cu actiunea principala a reclamantului.

In cazul competentei absolute (imperative) NU e posibila o conventie. -cand se admite cererea de rcuzare a tuturor judecatorilor instantei competente. pricina va fi solutionata de o alta instanta egala in grad si care nu ar fi fost competenta initial.Primul solutioneaza cererea unei parti ca instanta sesizatasa-si decline competenta in 20 .Conflictele de competenta Atunci cand competenta este contestata exista 2 probleme: .cine poate invoca necompetenta . se incheie dupa pornirea procesului numai in cazul litigiilor ce au ca obiect asigurarile terestre (vezi competenta alternativa).) . dar trebuie sa cuprinda manifestarea de vionta valabil.Prin exceptie.fiind posibila in urmatoarele situatii : -casarea cu trimiter a procesului pentru o noua judecata la o alta instanta decat cea care a judecat prima data. cele 2 instante fiind egale in grad. Ex : alegerea unui domiciliu pentru nevoile procesului. .care instanta are dreptul sa solutioneze aceasta contestatie. Solutia difera dupa cum se foloseste declinatorul de competenta sau regulatorul de competenta. Prorogarea judecatoresca –se stabileste printr-o hotarare judecatoresca.conventia este irevocabila unilateral cu exceptia cazului in care acest tip de prorogare serveste interesului unei singure parti care poate opta sarenunte la acest beneficiu.in cazul normelor de competenta supletive.De regula. . conventia se incheie inainte de aparitia litigiului. . adica sa se raporteze numai la cazul respectiv conventia poate fi scrisa sau verbala.conventia este obligatorie pentru parti (art.cand procesul se stramuta.Conventia de prorogare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : sa cuprinda comsimtamantul valabil al partilor cu capacitae procesuala de exercitare instanta aleasa sa nu fie necompetenta absolut conventia sa aiba un caracter special.cand procesul se deleaga. Efectele conventiei de prorogare : .in cazul comisiei rogatorii (probele sunt administrate de alta instanta decat cea competenta) Necompetenta instantei.969 Cod Civ.

fir respinge exceptia si continua tot la judecarea procesului.Exceptia de necompetenta poate fi invocata de oricare parte sau instanta din oficiu . Inst. instanta sesizata cu exceptia de necompetenta nu isi mai declina competenta. se poate valorifica cererea de necompetenta si in contestatia in anulare (dupa pronuntarea unei hotarari irevocabile).Daca necompetenta este relativa : exceptia de necompetenta se poate ridica numai de parat prin intampinare cel tarziu la prima zi de infatisare. caz in care isi declina competentasi trimite pricina spre solutionare instantei competente.rom.Aeasta din urma se va putea declara si ea necompetena. nu e competenta.. Declinatorul de competenta----Este cererea unei parti de a se declina competenta catre alta instanta considerand ca instanta sesizata initial nu ar fi competenta. daca competenta este relativa probele se refac neconditionat daca au fost incalcate noemele de competenta generale(imperative).Practica extinde acest prag pana la momentul intrarii in cercetarea judecatoreasca (administrarea probelor) si in nici un caz dincolo de momentul intrarii in dezbateri (concluzii pe fond).Instanta sesizata cu oexceptie de necompetenta se pronunta asupra acestei exceptii.Aceasta hotarare are autoritate de lucru judecat numai pentru instanta care se dezinvesteste prin declinarea competentei. Ce poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare. nu este susceptibila de achiesare . exceptia de necompetenta se poate judeca in orice faza a procesului pana la pronuntarea hotararii irevocabile.Solutia pronuntata este o hotarare jud. necompetente si trimiterea cauzei spre rejudecare instantei competente. In ipoteza in care nici o instanta jud.Pe durata rejudecarii procesului termenul de prescriptie se intrerupe.Prin regulatorul de competenta se solutioneaza conflictul de competenta ce apare intre 2 instante.Daca necompetenta este absoluta. dar nu este obligatorie pentru instanta careia i se trimite cauza. Daca excptia se ridica cu caile de atac ea poate duce la casarea hot. Efectele admiterii exceptiei de necompetenta toate actele procedurale ale instantei necompetente sunt nule probele deja administrate sunt castigate cauzei si nu trebuiesc refacute decat pentru motive temeinice.Depasirea acestui prag duce la decaderea paratului din dreptul de a invoca aceasta exceptie . Exceptia de necompetenta se solutioneaza diferit dupa cum normelede competenta incalcate sunt relative/absolute. caz in care apare conflictul de competenta.favoarea alteia. fie admitand-o. 21 . ci respinge actiunea reclamantului ca fiind inadmisibila. ci competenta apartine unei instante straine sau unui alt organ jurisdictional rom.Aceasta cerere se face prin invocarea exceptiei de necompetenta la fond sau in apel/recurs cat si prin contestatii in anulare.

Regulatorul de competenta: Este hot. adica ultima instanta.Sesizarea se face de instanta in fata careia a aparut conflictul. superioare prin care se rezolva conflictul de competenta. contradictorii. abtinerea stramutarea delegarea 22 . Conflictul negativ apare atunci cand nici una din instante nu se consideracompetenta. de investire a instantei competente legal (regulator de competenta). instantei. Incidente procedurale cu privire la compunerea completului de judecata si la instanta sesizata Judecatorul trebuie sa fie obiectiv. In ambele cazuri dispare pericolul pronuntarii hot.Conflictul se solutioneaza de instanta superioara si comuna instantelor aflate in conflict.Solutionarea conflictului se face fara citarea partilor in camera de cons.Conflictele pot fi pozitive sau negative.Regulatorul de competenta Conflictele de competenta apar intre 2 instante judecatoresti sesizate cu aceeasi pricina.Hotararea acestei instante superioare are un dublu caracter: de declinare a competentei instantei necompetente dupa lege.Mijloace de evitare a acestui pericol se directioneaza catre: exceptia de necompetenta exceptia de litisprudenta (sunt sesizate 2 instante competente in mod egal.Conflictul pozitiv apare cand ambele instante se considera competente existand pericolul inor hotarari contradictorii . Efecte ale regulatorului de competenta: -dezinvesteste o instanta -investeste alta instanta. Procedura se declanseaza din oficiu de instanta in fata careia apare conflictul.Aceste chestiuni trebuiesc reglate inainte de solutionarea cauzei prin incidente procedurale: incompatibilitate recuzarea. inaite de pronuntarea unei hotarari).strain de cauza si de parti si sa nu se pronunte de 2 ori pe fondul pricinii in acelasi proces.ultima sesizata isi declina competenta in favoarea celei dintai.

sotul lui. revizuirea . Abtinerea si recuzarea Recuzarea este dreptul partilor de a cere in cazurile prevazute de lege ca judecatorul sa se retraga din completul de judecata. Procedura de solutionare a recuzarii 23 . fie din cauza unui interese personal. Cazurile de recuzare si abtinere sunt identice si se caracterizeaza prin pericolul ca judecatorul sa fiepartinitor. cand judecatorul este ruda /afin pana la gradul patru cu avocatul/ curatorul partilor . cand judecatorul a primit de la o parte daruri. rude pana la gradul patru exista dusmanie cu una din parti sau rudele ei pana la gradul patru. fie din afectiune. situatie in care se presupune ca ar dovedi partinire. fie din dusmanie fata de o parte.Un alt caz este atunci cand judecatorul a fost martor.Incompatibilitatea presupune ca un judecator nu poate solutiona pe fond de 2 ori acelasi proces pentru ca ar exista pericolul de promovare a primului punct de vedere.expert. cand sotul in viata si nedespartit al judecatorului este afin/ruda cu una din parti .contestatia in anulare).arbitru in aceeasi cauza. promisiuni de daruri sau orice alt avantaj . atunci cand prima pronuntare s-a facut pe exceptie cand judecatorul care s-a pronuntat prima data pe fond are a solutiona o cale de atac de retractare (grefata pe motive noi fata de prima judecata. sot . rudele lor pana la gradul patru au ei insusi o pricina la o instanta unde una din parti este judecata . sotul. Abtinerea este obligatia judecatorului de a iesi din dosar cand are cunostiinta ca exista o situatie de recuzare a lui. cand judecatorul.Aceste norme sunt imperative. motive neimputabile judecatorului. cand intre judecator. cand aceleasi persoane si una din parti au avut un proces penal in ultimii cinci ani .Cazuri : cand judecatorul. a hotararilor. incalcarea lor determina nulitatea ales. Nu sunt cazuri de incompatibilitate : pronuntarea pentru prima data pe fond a unui judecator. cand judecatorul este tutore/curator al uneia dintre parti . ascendentii (descendentii au interese in cauza sau sunt ruda / afini pana la gradul patru una din parti) . nefructificata de parte. cand juecatorul si-a exprimat opinia cu privire la pricina in concretul acestuia .

Daca cererea de recuzare se respinge procesul va fi judecat in continuare de acelasi judecator. 24 . Daca recuzarea se face impotriva tuturor judecatorilor unei instante . un alt complet de judecata. Daca se admite. Stramutarea pricinii Transferarea unui proces de la o instanta competenta la alta in cazurile prevazute de lege pe motivul ca solutionarea la prima instanta este periclitata de lipsa de obiectivitate. iar competenta de solutionare apartine instantei superioare. In cazul abtinerii. Judecata se face fara prezenta partilor in camera de consiliu. pronuntandu-se o hotarare definitiva si nemotivata ( pentru ca nu poate fi atacata). iar competenta de solutionare apartine Curtii Supreme de Justitie. Daca petentul recuzarii este de rea credinta el poate fi amendat de instanta pentru abuz de drept. In aceasta situatie daca actele admise si probele admise se mentin sau trebuiesc refacute. instanta impotriva careia s-a facut cererea de suspendare poate suspenda/ amana cauza. calitatii partilor sau dusmaniei locale). Cazurile doia si trei sunt reglementate de normele imperative. pentru motive de siguranta publica .Judecatorul recuzat poate fi ascultat numai daca instanta considera necesar. Cazuri : cand una din parti are doua rude sau afini pana in gradul patru printre judecatori ( nu printre membrii completului). pentru banuiala legitima (presupunerea posibla ca judecatorii sunt partinitori datorita imprejurarii pricinii . judecatorul este obligat sa se abtina imediat ce a luat cunostiinta de existenta motivului si inainte ca partea sa-l refuze. cererea se solutioneaza de catre judecatorul altei sectii a Curtii Supreme de Justitie. Instanta se pronunta prin incheiere in sedinta publica si nu se poate ataca decat odata cu fondul. competenta de solutionare apartine instantei superioare. Normele de recuzare sunt dispozitive . Primul caz este reglementat de norme dispozitive. instanta care judeca procesul . In aceasta situatie daca actele admise si probele admise se mentin sau trebuiesc refacute. Pana la solutionarea cererii de stramutare . Competenta de solutionare a recuzarii apartine aceleasi instante. Banuiala legitima se deduce din imprejurarile anormale de vadita impartialitate sau din pasiuni locale puternice ( Exemplu : se judeca un prefect cu un taran sau un judecator cu un om obisnuit). In aceste cazuri nu este admis interogatoriu. Daca se recuza judecatorul unei sectii a Curtii Supreme de Justitie.Cererea se formuleaza inainte de dezbateri imediat ce partea a luat la cunostiinta de existenta motivului de recuzare. Judecarea se face in camera de consiliu cu citarea si ascultarea partilor. judecatorul recuzat va fi inlocuit de altul. cele de abtinere sunt imperative.

Daca cererea s-a respins , procesul va continua la aceeasi instanta din faza in care a intervenit cererea. Daca se admite, se desemneaza instanta care va continua procesul, precizandu-se daca actele de procedura si probele efectuate raman valabile sau trebuiesc refacute. In cazul admiterii cererii se anunta instanta de la care se stramuta procesul. Dupa acest moment orice acte procedurale sau hotarare pronuntata de aceasta instanta devin nule de drept. Delegarea Se face de la o instanta la alta de grad egal , atunci cand instanta initial sesizata este impiedicata sa functioneze pe timp indelungat de imprejurari exceptionale (calamnitati, razboi). Se pronunta de Curtea Suprema de Justitie. Curs 5 Acţiunea în procesul civil Generalităţi Acţiunea este mijlocul procedural pus de lege la dispoziţia titularului dreptului subiectiv pentru realizarea lui. Dreptul reclamantului pentru a introduce o acţiune este dublat de dreptul pârâtului de a se apăra şi a răspunde la aciunea reclamantului prin întâmpinare sau de a pretinde el însuşi drepturi proprii de la reclamant printr-o cerere reconvenţională. Definiţie: Acţiunea este mijlocul legal prin care o persoană cere instanţei judecătoreşti fie recunoaşterea dreptului său, fie realizarea acestui drept prin încetarea piedicilor puse în exercitarea sa de o altă persoană sau printr-o despăgubire corespunzătoare. Noţiunea de acţiune civilă are 2 accepţiuni: 1) Acţiunea este posibilitatea titularului dreptului subiectiv de a sesiza instanţa judecătorească, solicitând să hotărască asupra cererii lui indiferent dacă cererea este sau nu justificată în drept. În această accepţiune acţiunea este o facultate procesuală, iar dreptul la acţiune are caracter procesual. 2) Acţiunea reprezintă posibilitatea sesizării instanţei dar şi dreptul de a obţine ca instanţa să acorde protecţie dreptului dedus judecăţii. Acţiunea este un mijloc judiciar de a obţine câştig de cauză iar dreptul la acţiune are caracter material. Natura juridică a acţiunii civile 1) 2) Acţiunea este un mijloc juridic legal ce permite unei persoane să solicite instanţei să hotărască asupra cererii ei. Titularul dreptului recurge la un organ jurisdicţional competent
25

3)

Acţiunea are ca scop apărarea dreptului unei persoane care se pretinde titular al dreptului.

Comparaţie între dreptul la acţiune şi dreptul subiectiv material Deosebiri: • Condiţiile de existenţă ale dreptului subiectiv: dreptul subiectiv are la origine un fapt/act juridic, în timp ce dreptul la acţiune are la origine conflictul de interese dintre părţi. Anumite drepturi materiale sau subiective nu pot fi promovate prin acţiuni civile (vezi obligaţii naturale). Alte drepturi care nu sunt actuale nu pot fi promovate prin acţiune în realizare. Dreptul subiectiv prescris nu poate fi promovat prin acţiune, ci doar prin excepţiune. • Condiţiile de exerciţiu: dreptul subiectiv există şi pentru persoane fără capacitate de exerciţiu în timp ce acţiunea nu poate fi promovată decât de o persoană cu capacitate de exerciţiu. De aici rezultă că acţiunea civilă are ca obiect protecţia drepturilor subiective. Asemănări: Dreptul subiectiv determină felul acţiunii. Acţiunea preia elementele din natura dreptului. De exemplu dreptul de creanţă (personal) va fi promovat printr-o acţiune personală, drepturile reale prin acţiune reală. Nu trebuie făcută confuzie pe plan teoretic între acţiunea reală şi cererea de chemare în judecată. Cererea de chemare în judecată este actul procedural material prin care titularul dreptului subiectiv foloseşte posibilitatea de a sesiza instanţa. Cererea este actul procedural concret prin care se realizează vocaţia abstractă la promovarea unei acţiuni. În practică cele două noţiuni se apropie până la confuzie. Elementele acţiunii civile Acţiunea civilă are 2 categorii de elemente: subiective şi obiective. Elementele subiective sunt părţile. Părţile trebuie să întrunească mai multe condiţii: capacitate, calitate procesuală, să fie purtătoarele unui drept, să aibă interes legitim. Elementele obiective sunt obiectul acţiunii, cauza. Obiectul este pretenţia concretă într-o acţiune (exemplu: predarea unui bun, anularea unui contract). Obiectul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie licit, posibil, determinat (determinabil-pentru a putea fi pus în executare). Cauza acţiunii este temeiul juridic al cererii. De exemplu, în acţiunea în revendicare, temeiul juridic îl reprezintă dreptul de proprietate. În acţiunea în pretenţii, temeiul juridic îl reprezintă contractul, faptul juridic ilicit delictual. Cauza acţiunii nu se suprapune cu motivul acţiunii în justiţie. Exemplu: acţiunea în plata preţului are drept cauză vânzarea ca operaţiune juridică, iar motiv-contractul. Cauza trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie licită, morală.

26

Toate aceste elemente ale acţiunii civile trebuie cuprinse în acţiunea reclamantului de la început. Ele pot fi modificate sau întregite cel târziu la prima zi de înfăţişare. După acest prag, raportul procesual dintre părţi se cristalizează pe elementele acţiunii, urmând ca judecata să se desfăşoare pe aceste coordonate. (prima zi de înfăţişare e termenul din proces când pentru prima dată părţile sunt legal citate şi pot pune concluzii). Clasificarea acţiunilor civile Se face după diferite criterii care determină categorii diferite de acţiuni civile. După scopul material urmărit de reclamant: • • • acţiuni în realizarea dreptului; acţiuni în constatarea dreptului; acţiuni în constituire de drepturi. După natura dreptului subiectiv ce stă la baza acţiunii: • • • acţiuni personale; acţiuni reale; acţiuni mixte. După obiectul dreptului subiectiv promovat prin acţiune: • • acţiuni mobiliare; acţiuni imobiliare acţiuni petitorii acţiuni posesorii După calea procedurală aleasă de reclamant: • • acţiuni principale; acţiuni accesorii (incidentale). După Codul de Procedură Civilă: • • acţiuni civile; acţiuni comerciale. Acţiuni în realizarea dreptului (acţiunea în adjudecare)-reclamantul cere în justiţie respectarea dreptului său de către persoanele care l-au încălcat şi realizarea în natură a acestui drept, iar dacă nu mai este posibilă, reclamantul va cere despăgubiri pentru prejudiciul suferit (realizare prin echivalent).
27

Această acţiune presupune ca reclamantul să aibă un interes legitim şi nu să-l cheme abuziv pe pârât în judecată. acţiunea provocatorie. Obiectul acestor acţiuni îl constituie existenţa/inexistenţa unui drept şi nu a unui fapt juridic. acţiunea interogatorie. urmărind ca în paralel să răspundă în instanţă dacă îi recunoaşte reclamantului dreptul. acţiunea în despăgubire-realizarea unui drept de creanţă. cum au de obicei hotărârile judecătoreşti. în confirmare)-reclamantul cere instanţei ca prin hotărâre să se constate existenţa sau inexistenţa unui drept fără ca instanţa să mai pronunţe şi o condamnare civilă la executarea prestaţiilor. Acţiunile în constatare se împart în: • • • acţiunea declaratorie. ex nunc. Acţiuni în constatarea dreptului (în recunoaşterea dreptului. Prin acţiune declaratorie reclamantul cere instanţei să se pronunţe asupra existenţei unui raport juridic valabil sau nevalabil sau să interpreteze o clauză contractuală îndoielnică. titularul dreptului cheamă în judecată preventiv o persoană care ar putea eventual să-i conteste dreptul reclamantului.Exemple: acţiunea în revendicare-presupune realizarea dreptului de proprietate. Acţiunea în constituire de drepturi-reclamantul cere instanţei să creeze o situaţie juridică concretă nouă între părţile litigante. Hotărârea judecătorească prin care se admite o asemenea acţiune nu are efect declarativ retroactiv. urmând ca hotărârea să valorifice pretenţiile unuia sau altuia. de declarare a morţii. Exemple: acţiunea de divorţ. ci are efect constitutiv.acest interes legitim se conturează printr-o tulburare produsă de pârât exerciţiului dreptului reclamantului. Acţiunile în constatare au caracter subsidiar faţă de acţiunile în realizare. Tulburarea dreptului este mai puternică decât în cazul acţiunii interogatorii. Prin acţiune interogatorie. Reclamantul îl cheamă în judecată pe pârât provocându-l să-şi valorifice pretenţiile. Acţiunea provocatorie presupune că pârâtul ridică în mod public şi serios pretenţii asupra dreptului reclamantului. Această acţiune nu este admisibilă dacă reclamantul are la îndemână şi o acţiune în realizare. acţiunea în daune interese pentru acoperirea de prejudicii produse prin fapte juridice ilicite. de stabilire a paternităţii. de principiu în natură. Admiterea acţiunii civile presupune ca hotărârea judecătorească să constate existenţa unui drept al reclamantului şi să pronunţe o condamnare a pârâtului care va fi obligat să execute/realizeze dreptul reclamantului. Hotărârile care soluţionează aceste acţiuni nu pot fi titluri executorii şi deci nu pot fi puse în executare silită. 28 . Acţiunile în constatare pot fi pozitive sau negative. tulburându-i grav exerciţiul dreptului.

acţiunea confesorie (pentru promovarea unui dezmembrământ al dreptului de proprietate). Acţiunile mixte-urmăresc valorificarea unor drepturi mixte. acţiunile reale mobiliare (art. Acţiunile posesorii apără posesia imobilului. 29 . acţiunea pentru drepturi reale accesorii (acţiunea ipotecară. Acţiuni mobiliare şi imobiliare au ca obiect un bun mobil sau imobil. Este posibilă şi o acţiune unică mobiliară şi imobiliară (predarea unui imobil cu mobilul încorporat). Exemplu: acţiunea în revendicare. acţiunea confesorie. Între acţiunile petitorii şi posesorii există autoritate de lucru judecat din petitoriu în posesoriu. acţiunea creditorului gajist). Acţiunile personale mobiliare şi acţiunile personale imobiliare. Sechestrul judiciar constă în numirea unei persoane căreia i se încredinţează pe timpul procesului bunul litigios pentru păstrare şi administrare.Acţiunile personale sunt acţiuni prin care se exercită un drept de creanţă. se numeşte persoana căreia i se încredinţează bunul. ipoteca asiguratorie. Aceste acţiuni sunt în număr limitat ca şi drepturi reale. Procedura: cererea se rezolvă urgent cu cedarea părţilor de salvat instanţei investită cu soluţionarea acţiunii. pot fi exercitate de posesor sau proprietar asupra unui imobil. Condiţii: sechestrul să se raporteze la bunul litigios sau alt bun oferit de debitor pentru liberarea lui. sechestrul judiciar. Mijloace procedurale asiguratorii Acţiunea civilă în sens larg include toate mijloacele procedurale pentru realizarea drepturilor titularului. care trebuie remunerată şi care trebuie să facă cheltuieli de administrare şi care la sfârşitul procedurii va preda bunul părţii care câştigă procesul. Prin ele se cere executarea unui act juridic care a creat şi drepturile reale şi de creanţă sau sunt acte prin care se desfiinţează asemenea acte juridice. 1909 Cod Civil) şi acţiunile reale imobiliare-sunt combinaţii posibile. sechestrul asigurator. Aceste acţiuni sunt nelimitate numeric. Dacă cererea se admite. poprirea asiguratorie. acţiunea negatorie (se contestă un dezmembrământ al dreptului de proprietate). Măsurile asiguratorii. Aceste acţiuni prezintă avantajul unor probe mai uşoare. Acţiunea petitorie-se tinde la apărarea unui drept de proprietate sau alt drept real imobiliar. să existe teama justificată că pârâtul ar sustrage/distruge aceste bunuri. atât reale cât şi de creanţă. inclusiv adoptarea unor măsuri asiguratorii (acestea reprezintă posibilitatea reclamantului de a cere instanţei să ordone indisponibilizarea unor bunuri litigioase pentru a-l împiedica pe pârât să înstrăineze bunul litigios sau să-şi diminueze patrimoniul). acţiunea negatorie). Acţiunile reale sunt acţiuni prin care se exercită un drept real. Aceste acţiuni privesc chiar fondul dreptului (acţiunea în revendicare.

Sechestrul asigurator se cere atunci când procesul are ca obiect plata unei sume de bani şi ca scop prevenirea unor cheltuieli făcute cu rea-credintă de pârât cu scopul diminuării patrimoniului. Condiţii: creditorul să aibă un titlu, să aibă o creanţă exigibilă, să existe pericolul de sustragere, micşorare a patrimoniului. Acest sechestru presupune plata unei cauţiuni. Procedură: este o cerere accesorie de competenţa instanţei care judecă cererea principală; se soluţionează de preşedintele instanţei dacă s-a cerut o dată cu acţiunea principală, în Camera de Consiliu, prin pronunţarea unei încheieri executorii ce poate fi atacată cu recurs în 5 zile de la pronunţare. Executarea sechestrului se face după regula executării silite mobiliare sau imobiliare (presupune şi înscrierea în Cartea Funciară). Ridicarea sechestrului se face în două modalităţi: 1) Atunci când debitorul dă garanţii suficiente, de instanţă în Camera de Consiliu, cu citarea părţilor, pronunţându-se o încheiere recurabilă în 5 zile de la pronunţarea ei. 2) Dacă acţiunea principală a reclamantului este respinsă, se ridică sechestrul. Poprirea asiguratorie are ca obiectiv indisponibilizarea sumelor de bani pe care debitorul pârât le are de primit de la un terţ datornic al său, urmând ca aceste sume de bani să rămână la dispoziţia instanţei pentru ca ulterior să poată îndestula creanţa reclamantului popritor. Condiţii: creditorul să aibă un titlu executor; după felul titlului, creditorul poate fi obligat sau nu la plata unei cauţiuni. Competenţa aparţine instanţei de la domiciliul debitorului sau a terţului poprit. Dacă se cere odată cu acţiunea principală, ea se judecă de instanţa competentă pentru acţiunea principală în două etape. În prima etapă se înfiinţează poprirea, blocându-se sumele în mâinile terţului poprit. În a doua etapă se validează poprirea, transferându-se sumele în mâinile reclamantului. Împotriva ordonanţei de poprire se poate declara recurs sau contestaţie la executare. Poprirea asiguratorie poate fi transformată în poprire definitivă după terminarea acţiunii principale. Ipoteca asiguratorie presupune înscrierea şi în cartea funciară a ipotecii. Mijloace de apărare ale pârâtului în procesul civil Pârâtul poate să se comporte defensiv, contestând doar drepturile reclamantului prin întâmpinare/excepţie sau se poate comporta ofensiv, cerând el-însuşi anumite drepturi proprii de la reclamant prin cerere reconvenţională. Apărarea-act procesual prin care pârâtul se opune acţiunii reclamantului, cerând respingerea acestei acţiuni, act ce cuprinde şi mijloacele procesuale care, fără a nega dreptul reclamantului, tind să conducă la respingerea acţiunii acestuia. Apărările sunt: apărări de fond (propriu-zise) şi excepţiile.

30

Apărările de fond sunt îndreptate împotriva pretenţiilor reclamantului şi au ca scop respingerea acţiunii ca nefondată prin folosirea întâmpinării, probelor, concluziilor în fapt şi în drept. Excepţiile-mijloace procedurale prin care pârâtul, fără a pune în discuţie temeinicia dreptului reclamantului şi fără a-l recunoaşte, cere instanţei să-şi decline competenţa, să anuleze cererea de chemare în judecată, să o respingă, sau să amâne cauza. Anumite excepţii se ridică în anumite condiţii. Instanţa este obligată să soluţioneze cu precădere excepţiile care fac de prisos cercetarea fondului dreptului reclamantului total/parţial. Hotărârea care soluţionează cauza pe baza excepţiei nu are caracter de lucru judecat, pentru că nu soluţionează fondul dreptului. Clasificarea excepţiilor: • După obiectul lor: • • Excepţii de procedură; Excepţii de fond.

Excepţiile de procedură se referă la încălcarea normelor de procedură sau de competenţă (exemplu: lipsa capacităţii de exerciţiu, neconstituţionalitate, conexitate, litispendenţa). Excepţiile de fond privesc lipsa dreptului material la acţiune (exemplu: prescripţia, puterea de lucru judecat). • După efectul excepţiilor: • • Excepţii dilatorii; Excepţii peremptorii.

Excepţiile dilatorii tind către amânarea cauzei. Exemplu: procedura de citare viciată, necompetenţa instanţei ce duce la declinarea competenţei. Excepţiile peremptorii tind către respingerea/anularea acţiunii (exemplu: prescripţia, puterea de lucru judecat, excepţia de neconstituţionalitate). • După caracterul imperativ/dispozitiv al normei încălcate: • • absolute. Procedura de soluţionare a excepţiei: instanţa se pronunţă asupra excepţiei. Dacă sunt necesare aceleaşi probe pentru verificarea excepţiei şi pentru cercetarea fondului, instanţa va uni excepţia cu fondul. Dacă instanţa admite excepţia, o face fie prin încheiere, fie prin hotărâre. Soluţia instanţei asupra excepţiei poate fi atacată. Dacă respinge excepţia, o va face prin încheiere interlocutorie, care leagă instanţa,
31

Excepţii absolute; Excepţii relative.

Prescripţia, puterea de lucru judecat, necompetenţa materială, generală, teritorială exclusivă-excepţii

aceasta nemaiputând reveni asupra excepţiei. Judecata va continua asupra fondului, iar soluţia asupra excepţiei va putea fi atacată odată cu fondul. Excepţiile relative pot fi acoperite prin confirmare. Excepţiile absolute pot fi ridicate de oricare parte sau de către instanţă din oficiu, oricând pe timpul procesului şi nu pot fi acoperite prin confirmare. Principalele excepţii de procedură: a) Excepţia de necompetenţă; b) Excepţia de neconstituţionalitate; c) Excepţia lipsei capacităţii de exerciţiu sau de reprezentant; d) Excepţia puterii de lucru judecat; e) Litispendenţa; f) Conexitatea. Litispendenţa-excepţie care se ridică atunci când între aceleaşi părţi există acelaşi litigiu pentru aceeaşi cauză şi acelaşi obiect, litigiu concretizat în 2 procese diferite cu care sunt sesizate 2 instanţe diferite şi în principiu egale în drepturi. Ea există doar atâta timp cât nici unul din procese n-a fost soluţionat definitiv. Scopul este acela de a evita pronunţarea unor hotărâri contradictorii. Este o excepţie dilatorie absolută. Competenţă de soluţionare are instanţa mai întâi sesizată dacă sunt egale în grad sau instanţa superioară atunci când un proces este la o instanţă de fond şi altul la o instanţă de atac. În acest caz instanţa inferioară suspendă judecarea pricinii, aşteptând soluţia instanţei superioare. Conexitatea-existenţa mai multor pricini la aceeaşi instanţă sau la instanţe diferite în grad între aceleaşi părţi şi având obiect şi cauză în strânsă conexitate. Scopul este întrunirea celor 2 cereri la o singură instanţă, o bună administrare a justiţiei şi evitarea hotărârilor contradictorii. Aceasta se poate cere de părţi sau dispune din oficiu de instanţă. Cererile vor fi soluţionate de instanţa mai întâi sesizată. Cele 2 cereri vor fi rezolvate printr-o singură hotărâre. Dacă pe parcursul judecăţii se observă că soluţionarea uneia din cererile conexe aflate în stadiu de început întârzie soluţionarea celeilalte cereri aflate în stadiu final, instanţa poate disjunge aceste cereri pentru a fi judecate separat. CURS 6

PARTICIPANTII LA PROCESUL PENAL

32

care prin activitatea lor. soarta procesului si carora legea le acorda drepturi procesuale si le impune obligatii procesuale. participantii sunt:instanta si partile. intre participanti. Reclamantul este persoana fizica/juridica ce a sesizat instanta cu o cerere de chemare in judecata pt. expertii. imputernicit de lege cu solutionarea litigiului. actele sau faptele lui. -partile pot conduce procesul personal sau prin reprezentant. Reclamantul poate sesiza sau nu instanta. Intr-o acceptiune si mai larga. In consecinta. a i se recunoaste. proteja sau constitui un drept. Actele procedurale ale instantei sunt obligatorii pt. Paratul poate recunoaste sau nu pretentiile reclamantului. sau poate renunta ulterior. influenteaza desfasurarea. organele de executare si instanta de judecata. parti. ofensiva si defensiva. figureaza si martorii. invocand exceptii. -partile pot face cereri. punand concluzii. partile impreuna pot cere sau nu probe. Hotararea judecatoreasca pronuntata produce efecte asupra patrimoniului partilor sau asupra persoanei partilor. 33 . disponibilitatea procesuala. comunicarea hotararii).Notiune: Procesul civil este o activitate desfasurata in timp de anumite persoane denumite participanti. mandatarii. In sens larg. In sens restrans. dar niciodata si asupra reprezentantilor acestora. pot pune concluzii. Paratul este persoana despre care reclamantul sustine ca i-a incalcat dreptul si care urmeaza sa raspunda in justitie pt.De regula. partile au drepturi procedurale optionale (facultative). tertii. Partile au in principal drepturi si doar in subsidiar obligatii. fiind calauzite de norme de protectie dublate de capacitatea.Acestea sunt indispensabile oricarui proces. cele doua parti principale au pozitii antagonice. respectiv sa raspunda la cererile adversarului. participantii la procesul civil sunt:partile. Instanta judecatoresca este organul jurisdictional competent. Subiectele procesului civil sunt persoane. -partile se pot apara cerand administrarea unor probe. Drepturile si obligatiile procesuale ale partilor -partile trebuie incunostiintate despre data si locul desfasurarii procesului si a actelor de procedura (citatia. Pozitia procesuala a partilor in sens restrans este diferita: instanta de judecata are dreptul dar si obligatia de a judeca si solutiona litigiul cu care este sesizata.

si dreptul procesual trebuie exercitat de titular cu buna-credinta potrivit scopului avut in vedere de legiuitor. sa obtina copii de pe inscrisurile acestuia. in scop sicanatoriu. -reclamantul are dreptul sa retraga actiunea. desi reclamantul il cunoaste. conditii si alte cerinte pt. Conditii legale pt. -partile pot face cereri de recuzare. de stramutare. acoperirea prejudiciilor provocate. -partile au dreptul sa ia cunostinta de continutul dosarului. cu vointa premeditata sau cu constiinta ca scopul acestor maniere este acela de a presa adversarul sa conceada sau sa abandoneze. sa o completeze. Abuzul de drept procesual Ca toate drepturile. -dreptul. 34 . Paratul poate recunoaste total sau partial pretentiile reclamantului. Partile pot stinge litigiul dinte ele prin tranzactie. neindicarea domiciliului paratului.-partile pot folosi interpretul in cazurile prevazute de lege. -calitatea procesuala. incheierea de sedinta. pot cere punerea in executare silita a hotararii. -interesul. sa faca obiectiuni la continutul incheierii de sedinta. -obligarea la plata cheltuielilor de judecata. -partile pot ataca hotararea pronuntata. -posibila obligare la plata unei amenzi civile in situatii cum ar fi: cererile abuzive de recuzare. Instanta este obligata sa asigure exercitarea drepturilor si obligatiilor partilor in spiritul si in litera legii. Daca toate acestea sunt incalcate se aplica sanctiuni procesuale: nulitatea. exercitarea acestor drepturi si obligatii. fara justificarea unui interes legitim. Abuzul de drept apare atunci cand dreptul este deturnat de la finalitaea lui. Abuzul de drept se sanctioneaza prin: -respingerea cererii. a fi parte in proces -capacitatea procesuala. sau cand dreptul este exercitat cu rea-credinta. Legea stabileste termene. decaderea. -posibila obligare la despagubiri pt. sa o modifice si mai are dreptul sa-si majoreze/micsoreze cuantumul obiectului cererii. Aceste patru conditii trebuie respectate cumulativ.

De la aceasta regula exista si cateva exceptii: -reprezentarea pt o persoana lipsita de capacitate de exercitiu (minorul mai mic de 14 ani.1)Capacitatea procesuala este de doua feluri:de folosinta si de exercitiu. un anumit proces. detentor precar al bunului litigios. Exceptie: in cazul actiunii reale paratul. Capacitatea procesuala de exercitiu reprezinta capacitatea partii. se respinge actiunea. Capacitatea procesuala de exercitiu reprezinta capacitatea unei persoane care are folosinta dreptului ei de a angaja si de a conduce personal procesul. Reprezentarea legala temporara se face prin curator special si numai pt. acte facute fara reprezentant. -asistarea pt. exceptia putant fi ridicata in orice faza a procesului. Capacitatea procesuala de folosinta reprezinta aptitudinea generala a persoanelor de a dobandi drepturi si obligatii pe plan procesual. Daca numai calitatea procesuala pasiva a lipsit si s-a respins actiunea. 35 . se anuleaza actele procedurale ale celui in cauza. Calitatea procesuala se determina in concret la fiecare speta. interzisul judecatoresc). reclamantul poate introduce o noua actiune cu respectarea termenului de prescriptie impotriva adevaratului parat. poate cere cu consimtamantul reclamantului inlocuirea lui cu tertul care este adevaratul titular al dreptului dedus judecatii. daca partea lipsita de capacitate de exercitiu nu are inca un reprezentant legal sau daca exista conflicte de interese intre cel lipsit de capacitate de exercitiu si reprezentantul lui legal. lipsa capacitatii de exercitiu (sau cu capacitate restransa). Sanctiunea lipsei capacitatii procesuale este diferita dupa tipul de capacitate care trebuie sa existe -daca lipseste capacitatea juridica. iar actele procedurale intocmite in dosar sunt lovite de nulitate absoluta. nu in general. fiind unica situatie din procedura civila in care o parte poate fi inlocuita cu o alta parte. Acest lucru se realizeaza printr-o cerere de interventie fortata denumita „aratarea titularului dreptului”. o persoana cu capacitate de exercitiu restransa (minorul intre 14-16 ani). pe de o parte. 2)Calitatea procesuala reprezinta cerinta existentei unei identitati intre persoana reclamantului si titularul dreptului subiectiv din raportul juridic dedus judecatii. (calitate procesuala activa) si identitatea intre parat si cel obligat in raportul juridic dedus judecatii (calitate procesuala pasiva) pe de alta parte. Titulari ai capacitatii de folosinta pot fi atat persoanele fizice cat si cele juridice. Cele doua identitati trebuie sa existe cumulativ. exercitandu-si direct drepturile si obligatiile procesuale in scopul castigarii procesului. -autorizarea organului competent pt. respectiv persoanei de „a sta in judecata” personal. -pt. Sanctiunea lipsei calitatii procesuale este respingerea actiunii. actele reprezentantului legal -acte de dispozitie.

adoptii si decaderea din drepturile parintesti. -sa fie actual. Situatiile se refera la locatia imobiliara. Drepturile eventuale pot fi protejate totusi prin masurile asiguratorii sau conservatorii. -persoanele apropiate celui impotriva caruia se cere punerea sub interdictie. realizarea unui drept. preluarea datoriei sau vanzarea bunului litigios. cerere care se face inainte de termenul scadent cu scopul insa de a-si produce efecte la scadenta. locatorul poate cere predarea bunului. -dreptul sa fie determinat. pensia de intretinere. -autoritatea tutelara pt. transferandu-se calitatea procesuala catre mostenitor). Transmisiunea calitatii procesuale este de doua feluri: -legala: succesiunea. -conventionala:are loc in urma unei conventii stabilita de o parte din proces cu un tert in cesiunea de creanta. cererea de constatare a unei succesiuni vacante. 4)Interesul Este folosul practic. actiunea in constatare dreptul se considera in starea lui din acel moment. Legea reglementeaza si posibilitatea legitimarii procesuale si pt. -creditorii in actiunile oblice (subrogatorii). Transmisiunea calitatii presupune trecerea calitatii procesuale de la o persoana la o alta persoana care astfel capata legitimare procesuala activa sau pasiva si poate continua procesul. alte persoane in urmatoarele situatii: -procurorul. In orice situatie insa. dobanditorul calitatii primeste procesul in starea in care se gasea acesta la momentul transmiterii calitatii. anumite procese. La locatia imobiliara. a justifica punerea in miscare a procedurii judiciare. adica sa nu fie supus unui termen sau conditii suspensive. Transmiterea calitatii procesuale se poate face:universal. 36 . o parte decedeaza. pt. imediat pe care il are o parte pt. De la aceste reguli sunt permise doua exceptii in care este permisa o actiune preventiva (in futurum) care sa-si produca efecte inainte de implinirea termenului care afecteaza dreptul. Dreptul trebuie sa indeplineasca trei conditii: -sa fie recunoscut si ocrotit de lege. Pt. Nu exista actiune fara un drept care trebuie valorificat. cu titlu universal si cu titlu particular. -primaria si parchetul pt. 3)Dreptul Actiunea este mijlocul legal pt.Transmisiunea calitatii procesuale presupune trecerea/transferarea drepturilor si obligatiilor unei parti la o alta parte straina pana atunci de proces (de ex. litigiile cu minori. reorganizarea persoanei juridice.

Coparticiparea procesuala Presupune o pluralitate de subiecti procesuali. Actul procedural al unui coparticipant produce efecte si asupra celorlalti coparticipanti daca le este benefic. adica mai multi reclamanti/mai multi parati ori mai multi reclamanti si mai multi parati. Coparticiparea procesuala este posibila cu conditia ca obiectul pricinii sa fie un drept/obligatie comuna. 37 . material cu precadere. ea fiind obligatorie in cazul iesirii din indiviziune. in baza rolului ei activ. ori dreptul sau obligatia sa aiba o cauza comuna. pe de o parte. Coparticiparea procesuala poate fi: -subiectiva –pluralitate de persoane cu interese identice. Actele procesuale ale unui coparticipant nu ii pot prejudicia pe ceilalti coparticipanti decat daca. Atunci cand exista multe parti in proces (sute). in sensul ca un reclamant/parat nu isi poate reprezenta coparticipantul fara procura. aceste situatii se creeaza la initiativa partii. actiunea in realizare). De regula. potrivit legii. -mixta –mai multi reclamanti si mai multi parati. -interesul sa fie personal. -pasiva-mai multi parati. dar nu produce efecte niciodata impotriva lor daca le vatama drepturile. provoaca situatii de coparticipare procesuala prin introducerea in cauza a altor persoane (forma a interventiei fortate) sau prin conexitate si litispendenta. -sa fie nascut si actual (valabil indeosebi pt. chiar daca apararea s-ar face in profitul tuturor. si instanta de judecata. pe de alta parte. Uneori. chiar instanta de judecata.Conditii: -sa fie legitim (sa nu vina in contradictie cu legea). admitandu-se si un caracter moral. efectul actului procedural se intinde asupra tuturor. -sa aiba caracter patrimonial. Coparticipantii au o pozitie procesuala independenta. Exista independenta intre coparticipanti. -obiectiva -pluralitate de actiuni civile strans legate intre ele (vezi premisa conexitatii). De regula. -coparticipantii primesc cu totii un singur rand de inscrisuri depuse de partea adversa. Actiunea nu poate fi promovata decat de persoana care are interes sau de reprezentantul ei. De la aceasta restrictie. toti coparticipantii. Mai poate fi: -activa –mai multi reclamanti. coparticiparea procesuala este facultativa. instanta poate dispune reprezentarea lor printr-un singur mandatar la domiciliul caruia se comunica toate actele procedurale pt. practica judecatoreasca admite doua exceptii: -coparticipantii isi pot numi un singur reprezentant.

cereri de chemare în judecată în garanţie. în principiu. cereri de chemare în judecată a altor persoane. se va judeca separat de acţiunea principală. arătarea titularului dreptului. Clasificare: cereri de intervenţie voluntare. 2. în unele situaţii se impune participarea în proces a terţilor fie din iniţiativa lor fie la cererea părţilor iniţiale. accesorie (în interesul altei persoane). O asemenea cerere este o a 2-a acţiune în proces fiind nevoie să respecte elementele oricărei acţiuni civile şi neputând fi depusă decât la prima instanţă până la prima zi de înfăţişare. Intervenţia voluntară este cererea făcută de un terţ de a interveni în proces dacă are un interes legitim în legătură cu pricina. Cererea este de 2 feluri: cerere principală (în interes propriu). Hotărârea judecătorească are puterea de lucru judecat faţă de părţi şi avânzii lor cauză.Curs 7 Participarea terţilor în procesul civil Hotărârea judecătorească. Cererea de intervenţie are următoarele consecinţe: prorogă competenţa (instanţa sesizată cu acţiunea principală devine competentă prin extindere să soluţioneze şi cererea de intervenţie). Dacă această cerere se depune mai târziu. terţul intervenient devine parte litigantă astfel încât hotărârea îi va fi opozabilă. Intervenţia accesorie – terţul intervine în proces pentru a sprijini apărarea sau pretenţiile unei părţi. intervenţia forţată: 1. are efecte relative aplicabile părţilor în proces. 1. Prin excepţie. Odată ce terţii intervin în proces hotărârea va soluţiona în întregime raporturile juridice deduse judecăţii şi va fi opozabilă atât faţă de părţile iniţiale cât şi faţă de terţi. Mijloacele procedurale prin care terţii sunt introduşi în proces sunt cererile de intervenţie. O asemenea cerere accesorie preia procesul din faza în care se află. 38 . 3. dar nu mai târziu de intrarea în dezbateri. Această cerere se poate depune în orice fază a procesului. Terţul intervenient urmăreşte realizarea propriului drept în procesul ce priveşte părţile iniţiale – în primul caz. cu excepţia hotărârilor de stare civilă care sunt opozabile erga omnes.

Părţile şi instanţa discută cererea de intervenţie la termenul la care e depusă şi o admite sau o respinge în principiu printr-o încheiere de şedinţă atacabilă odată cu fondul. Cererea de chemare în judecată a altor persoane este cererea făcută de o parte din proces de a fiintrodusă în cauză şi o persoană care ar avea un interes în dosar. ea fiind rămasă fără obiect. Concluziile se pun la termenul final atât de participanţi cât şi de intervenienţi şi se pronunţă o singură hotărâre ce rezolvă toate cererile. După admiterea în principiu se discută şi administrează probe legate de cererea de intervenţie. Dacă acţiunea principală se respiunge atunci se va respinge şi cererea de chemare în judecată a terţului. lărgind cadrul procesual. pârâtul este evins (scutit) de răspundere şi prin hotărâre este chemat terţul chemat în garanţie să plătească în locul pârâtului.- terţul intervenient poate ataca hotărârea pronunţată cu excepţia intervenţiei accesorii atunci când partea sprijinită prin intervenţie achiesează la hotărârea pronunţată. Condiţia sine qua non pentru adfmiterea cererii de intervenţie şi pentru judecarea ei în conexitate cu cererea principală este ca obiectul şi cauza ei să fie în strânsă legătură cu obiectul şi cauza acţiunii principale. 2. Condiţia sine qua non pentru admiterea acestei cereri este ca obiectul şi cauza celor 2 raporturi juridice să se afle în strânsă legătură. renunţă la drept sau recunoaşte pretenţiile adversarului. se lichidează printr-o singură hotărâre ambele raporturi juridice. Cererea de chemare în garanţie trebuie să întrunească elementele oricărei acrei acţiuni. se susţine prin cerere de probatorii şi se rezolvă prin hotărâre pronunţată. Această cerere se face în timpul procesului de fond cel târziu la prima zi de înfăţişare.efectul principal al admiterii cererii este judecarea în conexitate a celor 2 39 . Procedura. Astfel.. dacă reclamantul câştigă procesul şi cererea se admite. într-un singur proces. se depune cel târziu la prima zi de înfăţişare. dar care evită/neglijează să intervină voluntar pentru a se putea prevala şi profita de inopozabilitatea hotărârii. Terţul chemat în garanţie are dreptul să cheme la rândul său o altă persoană în garanţie. Intervenţia forţată. practica administrând prelungirea până la închiderea dezbaterilor. Cererea de chemare în garanţie se face atunci când o parte (de obicei pârâtul) are dreptul ca dacă ar pierde procesul să se îndrepte împotriva altor persoane cu o cerere în despăgubire sau în garanţie. Această cerere are un dublu scop: dă posibilitatea terţului chemat în garanţie să-şi facă toate probele şi susţinerile sale. De obicei o asemenea cerere o face pârâtul.

Reprezentantul este un mandatar. putând fi doar asistată de o altă persoană. Este singurul caz din procedura civilă în care o persoană cu capacitate procesuală este înlocuită cu o parsoană fără capacitate procesuală. consumtibile) de a arăta instanţei care este persoana cu interes real în cauză şi care e titular adevărat al dreptului. instanţa poate disjunge cererea de chemare în garanţie care se va judeca separat. dar care este detentor precar al bunului litigios (nu bunuri fungibile. Poate fi de 2 felori: obligatorie (reprezentarea judiciară temporară) sau facultativă (care stă la îndemâna persoanei cu capacitate de exerciţiu care preferă să nu-şi conducă singură procesul ci prin mandatar). 40 . iar terţul devine pârât. Arătarea titularului dreptului este posibilitatea pe care o are pârâtul netitular al dreptului. REPREZENTAREA JUDICIARÃ ÎN PROCESUL CIVIL Această reprezentare apare în situaţia în care o persoană – reprezentant – efectuează acte procesuale în proces în numele şi pentru o altă persoană – reprezentat. Dacă pe percursul procesului se constată că ritmul de soluţionare este diferit. Reprezentarea în justiţie este legată de dreptul de apărare având un caracter neîngrădit şi e posibilă întotdeauna cu 2 excepţii: interogatoriul nu poate fi luat decât părţii. Cererea se depune cel târziu la prima zi de înfăţişare. acesta este scos din cauză şi cu consimţirea reclamantului. comunicându-se o copie şi terţului. Dacă terţul citat va confirma susţinerile pârâtului. Reprezentarea judiciară este o transpunere a normelor mandatului din dreptul civil.cereri şi soluţionarea lor într-o singură hotărâre. în divorţ partea trebuie să participe personal.

ştampilat. cu excepţia absolvenţilor de drept. se anulează cererea de reprezentare. Avocatul.Dacă partea îşi are domiciliul sau reşedinţa în străinătate. prin reprezentant (consilierul juridic angajat permanent sau avocatul angajat pentru susţinerea unui proces). tranzacţie) este necesară prezenţa personală a părţii sau procura specială. Pentru efectuarea unor acte de dispoziţie (recunoaştere. raport de drept procesual civil – cu părţile şi cu instanţa. care să ateste calitatea de reprezentant). Renunţarea sau retragerea este opozabilă părţii adverse de la declararea în şedinţă publică în prezenţa tuturor părţilor. Codiţiile reprezentării judiciare convenţionale: reprezentantul să aibă capacitate deplină de exerciţiu. Acesta va putea pune concluzii la fond dar nu şi în căile de atac. Sancţiuni pentru calitatea nejustificată de reprezentant: se da termen în proces pentru completarea lipsurilor. Calitatea mandatarului Acesta poate fi avocat sau un simplu mandatar. Mandatarul poate renunţa cu obligaţia de a-l anunţa pe mandant şi instanţa cu cel puţin 15 zile înainte de termen. Reguli derogatorii de la dreptul comun al mandatului Mandatul judiciar nu încetează prin moartea mandantului sau dacă acesta devine lipsit de capacitate juridică şi se menţine până la numirea unui alt mandatar legal al incapabilului sau până la retragerea lui formală de succesor. Mandatarul neavocat poate fi rudă pâna la gradul IV sau beneficiarul unei procuri. Reprezentarea persoanei juridice se faceprin: organul de conducere. pe lângă reprezentare mai poate să facă cereri. renunţare. Consilierul juridic se află în raporturi juridice mixte: raport de muncă – cu conducerea unităţii. reprezentarea să aibă la bază o procură (înscris semnat. să acorde asistenţă juridică. să pună concluzii. ea poate fi reprezentată în situaţiile de mai sus doar cu procură specială. Exercitarea căilor de atac în termenul legal se poate face de mandatarul din faza anterioară a procesului fără o împuternicire nouă pentru ca partea reprezentată să nu-şi piardă dreptul de a formula cererea pentru calea de atac. Participarea procurorului în procesul civil 41 .

anularea actelor de stare civilă. Faptul probatoriu nu caracterizează raportul litigios. procurorul poate cere punerea în executare a hotărârii judecătoreşti pentru minori. adopţie. Obiectul probei îl constituie acele fapte (fapte şi acte juridice) care tind la dovedirea raportului juridic litigios. dar are calitatea de parte în sens procesual sau şi material. PROBELE Teoria generală a probelor Probele sunt necesare în orice proces pentru stabilirea situaţiei de fapt la care instanţa trebuie să aplice legea. În celelalte cazuri. interzişi. mijloacele prin care se poate stabili faptul. 4. contravenţiile săvârşite de un minor. dar e folosit pentru stabilirea existenţei raportului juridic litigios. Procurorul figurează ca reclamant. Faptele sunt de 2 feluri: principale. Faptul principal trebuie dovedit şi constituie chiar obiectul probei. 5. declararea morţii/dispariţia unei persoane. dar titularul dreptului subiectiv poate să renunţe la acţiunea introdusă de procuror sau să introducă el însuşi acţiunea lui proprie.Procurorul. procurorul pune concluzii în orice fel de proces pornit de titularul dreptului şi obligatoriu în punerea sub interdicţie. succesiuni vacante. procurorul exercită şi susţine căile de atac în procesul în care participarea sa e obligatorie. procurorul poate depune contestaţie la executare pentru aceleaşi persoane de mai sus. 2. Judecătorul trebuie să administreze toate probele necesare pentru aflarea adevărului şi să aprecieze aceste probe în mod liber neierarhizat. Procurorul este obligat prin lege să participe la anumite procese şi are dreptul/facultatea să participe la orice fel de proces atunci când e necesar pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor şi alte cazuri legale. poate porni un proces civil prin introducerea acţiunii strict personale. Definiţie: în sens larg proba este acţiunea de stabilire a existenţei sau inexistenţei unui fapt. probatorii. 3. proba se raportează la faptul probator material care o dată dovedit serveşte la dovedirea altui fapt. ocrotirea minorului. Faptele ce trebuie dovedite sunt: 42 . rezultatul obţinut prin folosirea mijloacelor de probă. dispăruţi. în recursul în interesul legii şi în recursul în anulare. în procesul civil nu se identifică cu interesele părţii. În sens restrâns proba este mijlocul legal pentru dovedirea unui fapt. Procurorul are următoarele atribiţii: 1. exercitarea căii de atac de către procuror este facultativă. Subiectul probei este însuşi judecătorul pe care proba trebuie să-l convingă asupra existenţei situaţiei de fapt. procurorul putând interveni în orice fază a procesului chiar dacă a participat sau nu anterior.

pozitive sau negative. caz în care s-ar naşte arbitrariul. situaţie în care este incompatibil ca judecător. 3. c) proba să fie pertinentă (să aibă legătură cu procesul) d) proba să fie concludentă (să poarte asupra unor împrejurări care pot ajuta instanţa să afle adevărul. vinovăţia). să nu contravină legii naturii. chestiunile prealabile sunt strâns legate de puterea de lucru judecat din penal. Totuşi. astfel încât faptele stabilite în procesul penal nu mai trebuie dovedite în procesul civil (existenţa faptei. faptele notorii – fapte cunoscute de un număr mare de persoane. Sarcina probei 43 . Ex: nu e admisibilă o probă împotriva unei prezumţii legale sau împotriva înscrisurilor autentice altfel decât cum prevede legea. 2. 6. Instanţa apreciază concludenţa probei prima dată la discutarea ei şi a doua oară după administrarea ei pentru stabilirea situaţiei de fapt necesară pronunţării hotărârii. b) proba să fie verosimilă. ele pot fi reţinute ca atare de către instanţă.. Categorii de fapte probatorii: 1.- materiale sau psihologice. să nu încerce dovedirea unor fapte imposibile. Exemplu: prezumţii legale (bunurile dobândite de soţi în timpul căsătoriei sunt bunuri comune) 5.(faptul negativ nu poate fi dovedit decât indirect prin proba faptului pozitiv contrar). faptele cunoscute personal de judecător nu constituie un suport pentru stabilirea situaţiei de fapt. paternitatea unui copil din casătorie în persoana altui bărbat decât soţul mamei nu se poate dovedi decât dacă soţul mamei a tăgăduit în prealabil paternitatea. de o colectivitate. dar numai ca martor. 4. fapte necontestate – sunt fapte asupra existenţei cărora toate părţile din proces sunt de acord. judecătorul le poate pune la îndoială caz în care la va corobora cu celelalte probe din dosar. persoana făptuitorului. Aceste fapte pot fi expuse şi valorificate de judecător. deci dovedite. Condiţii de accesibilitate a probelor a) proba să nu fie orpită de lege. unele fapte nu pot fi dovedite decât în anumite condiţii (depozite bancare pentru dovada cărora fişa de cont nu se eliberează decât la cererea titularului. faptele constante (prezumtive) – fapte pe care legea le consideră existente şi care nu mai pot fi contestate.

martor care relateaza ceva din auzite. 4)probe pozitive.nu din constatare personala(probe mediate) 6)probe directe.dar practica a impus sistemul unor probe concomitente.probe negative 5)probe imediate.Legea permite paratului sa-si faca probele dupa cele ale reclamantului.se permite propunerea probelor mai tarziu in 3 cazuri: -proba ceruta rezulta ca e necesara din dezbaterile anterioare.faptul probator este de natura sa stabileasca prin el insusi raportul juridic dedus judecatii—ex martor ce asista personal la numararea si inmanarea unei sume de bani.instanta apreciaza doar seriozitatea si concludenta probei.partea neputand prevedea in termenul legal utilitatea ei -administrarea probelor nu duce la intarzierea procesului(ex interogatoriul) -proba n-a fost ceruta la timp datorita ignorantei partii care nu a fost asistata de avocat.probe efectuate in alt proces) 2)probe percepute personal de judecator -interogatoriul –sau de alte persoane-martori 3)probe materiale. Uneori faptele conexe sunt recunoscute de lege prin prezumtii.precum si atunci cand ridica exceptii care trebuie dovedite. In toate aceste cazuri. Propunerea probelor Reclamantul isi poate propune dovezile chiar prin cererea de chemare in judecata sau cel tarziu la prima zi de infatisare. Partea care invoca o prezumtie legala relativa e datoare sa dovedeasca ipoteza de aplicare a acestei prezumtii.in care el insusi e reclamant.In cazul prezumtiilor directe. copia unui act. 44 . Probele personale sunt relatate de diferite persoane(martori).probe personale Probele materiale se fac cu ajutorul unui obiect material (fotografia). Exceptie.probe mediate ex inscrisul original (probe imediate) . probele extrajudiciare sunt cele confectionate in afara cadrului procesului (de ex declaratia de martori luata la domiciliu.) probe indirecte—faptul probator duce la stabilirea raportului juridic doar in coroborare cu alte fapte cu care se afla in legatura de conexitate.prevaleaza principiul aflarii adevarului.Revine reclamantului cererii din dosar.Paratul va prelua sarcina probei atunci cand face cerere reconventionala. Clasificarea probelor 1) probe judiciare si probe extrajudiciare Probele judiciare sunt cele admise in fata instantei.

Probele se administreaza inainte de dezbaterea fondului. Daca instanta dispune o proba din oficiu va stabili prin incheiere si cine suporta cheltuielile de administrare a probei.asigurarea dovezilor(conservarea in avans a unei probe in pericol de a disparea pentru a fi folosita intr-un proces viitor.partea care a cerut-o e obligata sa o concretizeze in termen de 5 zile.Tot facultativa este si procedura medierii.) Legea permite ca partile care se inteleg sa-si administreze reciproc probele.si reclamant o data) la aprecierea instantei. Administrarea probelor Probele se administreaza direct si nemijlocit in fata instantei care judeca procesul de catre intregul complet.Nerespectarea acestui termen duce la decaderea din proba.(si parat.care nu e reglementata in legislatia in vigoare.Contraproba(a paratului) se poate propune dupa administrarea probei reclamantului sau in acelasi timp cu acesta.Atunci cand proba e admisa doar in principiu.instanta va mentiona motivele pentru care proba a fost admisa/respinsa.casete sau pe alte obiecte (ceara.prin avocati si nu prin intermediul direct al instantei. Incuviintarea probei Proba se admite/respinge prin incheierea de sedinta motivata in care se mentioneaza ce fapte urmeaza a fi dovedite si prin ce mijloace probatorii.lemn.fie concomitent.Are o forta probanta superioara pentru ca: 1)respecta vointa partilor din momentul incheierii convorbirilor si se presupune ca aceasta vointa este cea reala.fie succesiv.film. Inscrisul este de obicei o proba preconstituita chiar la momentul incheierii actului juridic.in litigii patrimoniale. 2)face inutila apelarea la memorie(cazul martorilor) 45 .(procedura facultativa). Exceptii:comisia rogatorie.piatra).pelicula foto. Daca exista opunere la admiterea unei probe. Solutia instantei asupra admiterii probelor nu poate fi atacata decat o data cu fondul. Proba prin inscrisuri Definitie Inscrisul =materializarea unui act juridic prin inscierea clauzelor lui pe hartie.

hot. Prin actiunea in simulatie se urmareste declararea unui act si a efectelor lui ca fiind inopozabile.de la data intocmirii.Legea impune inscrisul ca mijloc de proba pentru a dovedi un obiect material al raportului juridic mai mare de 250 de lei.O asemenea declaratie a partilor este o declaratie autentica avand aceeasi forta probanta. In anumite cazuri legale.de un functionar public in exercitiul functiunii si cu respectarea competentei lui. Prin actiunea in anulare se urmareste desfiintarea inscrisului si efectelor lui retroactiv. Clasificarea inscrisurilor *Prima clasificare 1)originale –sunt acele inscrisuri incheiate de parti sau de organul competent 2)recognitive –sunt cele intocmite pentru a recunoaste inscrisul original pierdut si pt.actul juridic trebuie sa ia forma inscrisului autentic ca o conditie ad validitatem (ex vanzarea-cumpararea de teren intravilan). anterior intocmirii inscrisului.cu repunerea partilor in situatia anterioara.Marele avantaj este forta probanta foarte mare. Ex: acte notariale.de stare civila. a-l inlocui 3)confirmative –intareste un act juridic anulabil inlaturandu-i viciile si renuntind astfel la actiunea in anulare.a fost platit pretul. Copiile legalizate de pe inscrisuri se fac si se depun la dosar sub rezerva prezentarii originalului *A doua clasificare 1)autentice 2)sub semnatura privata Inscrisul autentic este acel inscris intocmit cu solemnitatile cerute de lege. judec. 46 .ex declaratia partilor pentru fapte care nu pot fi verificate de functionar—partile precizeaza ca. Inscrisul autentic poate fi atacat prin actiune in anulare sau in simulatie. Avantajele inscrisurilor autentice: -forta probanta foarte mare -dovedeste data inscrisului pana la o eventuala procedura de inscriere in fals -se bucura de o prezumtie de validitate -poate avea puterea unui titlu executoriu atunci cand inscrisul se refera la obligatiuni ajunse la scadenta -constatarile personale ale functionarului fac dovada deplina pana la inscrierea in fals. Celelalte mentiuni din inscris(care n-au fost constatate personal de functionar) pot fi combatute prin orice mijloc de proba.

obligatiile care au ca obiect predarea unei sume de bani sau a unei cantitati determinate de bunuri fungibile.Inscrisul autentic intocmit de functionar cu incalcarea competentei lui este un inscris nevalabil care nare forta inscrisului autentic.Desconsiderarea acestor elemente duce la nulitatea inscrisului. Inscrisul sub semnatura privata= inscris intocmit si semnat de parti.cand nu este semnat.cu incrustaturi care tin evidenta prestatiilor efectuate.daca este valabil intocmit(numerotat.data devine opozabila daca inscrisul a suferit masuri de publicitate.daca e semnat de parti.fara interventia unui functionar.vizat pt. -multiplul exemplar este cerut pentru conventiile sinalagmatice .tertii sunt persoane care au dobandit drepturi cu titlu particular si pot fi pagubite prin schimbarea datei reale.vizat de instanta.In acest caz inscrisul nul valoreaza prin conversiune un inceput de dovada scrisa care poate fi dovedit cu orice mijloc de proba. Lipsa multiplului exemplar duce la nulitatea inscrisului.Dupa aceasta mentiune partea ce se obliga semneaza. -mentiunea .fie inceputului de dovada scisa.bun si aprobat. Daca nu este corect tinut.Fata de terti.nu si la nulitatea conventiei. inchidere.el face dovada numai impotriva comerciantului.Aceasta mentiune nu se cere la chitantele liberatorii. -Registrele. Din acest punct de vedere..expertiza grafologica.dar care prin conversiune se asimileaza fie inscisului sub semnatura privata.dar nu si la nulitatea conventiei in cauza.cu inregistrarea la timp si in ordine cronologica a operatiunilor comerciale.materializate pe un corp tare.adaugiri).cartile. Daca exista neconcordanta intre suma din mentiune si suma din cuprinsul inscrisului se considera valabila suma mai mica.Aceste mentiuni au forta probatoare 47 .parafat.Practica admite unele situatii exceptie in care inscrisuri sub semnatura privata pot fi redactate in mai putine exemplare. -data certa a inscrisului este valabila intre parti pana la proba contrara.. -rabojile=probe preconstituite.hartiile casnice pot contine insemnari de familie care sa faca trimitere si la diferite acte juridice. obligatia unilaterala si nu bilaterala si pt. -se face pe inscris.foarte rar folosit(in mediul rural) -Registrele comerciale mentiunile aici inscrise constituie probe.Aceasta mentiune se aplica pt.de partea ce se obliga la plata unei sume de bani sau predarea de bunuri fungibile. Inscrisurile autentice pentru care se iau masuri de publicitate devin opozabile si tertilor. Mentiunea bun si aprobat e urmata de inscrierea sumei de bani sau o cantitate de bunuri fungibile la care se obliga.fara stersaturi.la sfarsit.verificare de scripte.vizat pt deschidere.Acestea au mai multe elemente: -semnatura trebuie sa apartina tuturor partilor.Se verifica prin recunoastere.in principiu si de regula partile care se obliga.trebuie sa existe atatea exemplare originale cate parti cu interese contrare sunt.

Acest inscris nu poate fi combatut decat prin procedura inscrierii in fals.Daca aceasta verificare lamureste instanta. -Scrisorile misive pot contine recunoasterea judiciara a unei fapte probatorii .se prezuma dovedite faptele consemnate in inscris. 2)Cercetarea inscrisului in sedinta de judecata Inscrisurile autentice se depun la dosar cu copii suficiente pt. Administrarea probei cu inscrisuri 1)Producerea inscrisurilor Inscrisurile se depun o data cu cererea de chemare in judecata in atatea copii cati parati sunt cu certificare pt.Se poate recurge si la comisie rogatorie.Pt.Aceste probe se dau din pozitia sezand si in picioare si constau in semnarea repetata sau dictand partii fragmente din inscrisul verificat.inscrisul se considera proba valabila.Daca se recunoaste.Verificarea se mai face comparand inscrisul cu probele de scris si semnatura pe care instanta le ia autorului inscrisului la un termen de judecata. exactitate.impotriva autorului lor cand contin ordine de plati si cand se scrie ca mentiune tine loc de titlu in favoarea creditorului. Se face comparand inscrisul in cauza cu alte inscrisuri redactate si semnate de aceleasi parti in diferite perioade de timp.Daca inscrisul se afla in posesia unei parti ce nu doreste sa-l depuna. Cercetarea inscrisurilor detinute de persoane juridice se poate face la sediul lor.partea adversa fiind intrebata prin interogatoriu daca recunoaste acest inscris.ci o copie certificata de un functionar postal. se pot folosi daca n-au caracter confidential.Tertii pot folosi acest inscris daca au intrat legal in posesia lor. Inscrisurile sub semnatura privata se depun la dosar in exemplare suficiente. 3)Procedura verificarii de scripte Se aplica daca o parte tagaduieste actul sub semnatura privata sau daca instanta are indoieli asupra lui.va fi sanctionat cu daune cominatorii pt.consemnandu-se rezultatul in procesul verbal .iar daca refuza.Se poate depune si un extras de pe inscris.partea adversa sau instanta putand cere depunerea integrala a inscrisului. 48 .iar daca partea refuza.iar daca nu. a fi comunicate si celorlalte parti.acesta va fi citat. fiecare zi de intarziere.instanta il poate obliga.Are valoare de inscris sub semnatura privata atunci cand originalul este semnat de expeditor. -Telegrama –destinatarul nu primeste originalul inscrisului . Mentiunea facuta de creditor pe titlul de creanta are valoare de inscris daca tinde la liberarea debitorului.cu mentiunea de a se prezenta cu inscrisul.depunatorul poate cere verificarea de scripte.Este mijloc de proba extrajudiciar ce poate fi combatut. inscrisul in limba straina se depun copii traduse si certificate de parte (un translator autorizat).expertiza sau administrarea altor probe.Daca se afla in posesia unui tert.

in principiu. Daca falsul se descopera dupa ce hotararea civila a ramas definitiva si irevocabila. 4)Procedura falsului Se aplica pt.Daca acesta il recunoaste.judecatorul fiind obligat sa-si motiveze concluzia. pârâtul prin întâmpinare.revine instantei civile obligatia de a stabili daca inscrisul e valabil sau nu.Daca aceasta parte insista in administrarea probei cu acel inscris.Acesta da o rezolutie motivata. ca autorul falsului nu este gasit sau pt.P.procesul civil poate fi suspendat.incheinduse o incheiere de consemnare. Parcurgand aceste demersuri.care poate fi suspendat pana la solutionarea cauzei penale.proba e facuta .Daca hotararea penala nu se poate pronunta.exprimandu-si opinia. 49 8 – 12 – 2003 . Pentru aceasta.se poate face cererea de revizuire.se recurge la expertiza grafologica.fie pt.de organele judiciare penale prin hotarare definitiva ce are autoritate de lucru judecat in procesul civil.va fi intrebat adversarul daca il recunoaste.trimitandu-se dosarul cu expertiza facuta si organului de urmarire penala. ca actiunea penala este prescrisa. curs 9 ADMINISTRAREA PROBEI CU MARTORI Propunerea martorilor Reclamantul îşi poate propune martorii prin cererea de chemare în judecată.putandu-se acorda un termen in acest scop -instanta intocmeste un proces verbal de constatare a starii materiale a inscrisului pentru a evita alterarea ulterioara accentuata sau modificarile -inscrisul e vazut de presedintele instantei si predat primului grefier -inscrisul astfel conservat va fi depus la dosar si la urmatorul termen instanta va intreba partea care a folosit daca mai staruie in procedura falsului Daca aceasta parte renunta/nu se prezinta/nu da nici un raspuns inscrisul este scos din proces.Falsul se stabileste.Rezolutia nu are autoritate de lucru judecat fata de instanta civila dar reprezinta o proba puternica.P.nu se mai recurge la o expertiza grafologica.daca nu.Daca nu conduce la o certitudine. Depăşirea acestui termen duce la decăderea din probă.instanta recurge la urmatoarele operatiuni: -cere partii detinatoare originalul inscrisului. şi amândoi cel târziu la prima zi de înfăţişare.).(punctul 4 art 322 C.se va recurge la expertiza grafologica dupa ce judecatorul vizeaza originalul inscrisului spre neschimbare. inscrisurile contestate.

4. Atunci când se propun martori. Martorii propuşi de o parte devin martorii cauzei putând fi însuşiţi de partea adversă. 2. interzişii şi incapabilii.Prin excepţie. 3. părţile trebuie să precizeze faptele pentru care sunt propuşi. − farmaciştii. Ea poate limita numărul martorilor. 50 . Instanţa îi poate asculta chiar dacă părţile renunţă la ei. excepţie: procesele de stare civilă şi divorţul. − medicii. martorii pot fi propuşi şi peste această zi în trei situaţii: 1. a) persoanele care au 14 ani pot depune mărturie numai asistate de reprezentant legal. Persoanele ce pot fi ascultate ca martori În procesul civil. Proba se poate cere şi admite cu obligaţia ca în maximum 5 zile să se depună lista cu numele şi adresa martorilor. când necesitatea probatoriului rezultă din dezbaterile anterioare şi partea nu a putut prevedea această probă. când administrarea probei nu determină amânarea procesului. 3. − preoţii. din ignoranţă. persoanele cu infirmităţi fizice nu pot fi martori cu privire la faptele ce nu pot fi percepute de ele din cauza infirmităţii. orice persoană care are cunoştinţă despre faptele incidente în cauză poate fi ascultată ca martor. nu a cerut proba la termenul legal. soţul. c) condamnaţii pentru mărturie mincinoasă. persoanele scutite de obligaţia de a fi martor. ei putând fi audiaţi chiar dacă partea care i-a propus renunţă la ei. cu oricare dintre părţile din proces. când partea neasistată de avocat. nu pot fi martori: 1. II. 2. b) cei ce au suportat o degradare civică printr-o hotărâre judecătorească penală. − executorii. sub sancţiunea decăderii din probă. De la această regulă există două categorii de excepţii: I. − notarii. 1. dar nu abuziv şi respectând principiul parităţii. rudele şi afinii până în gradul 3 inclusiv. chiar despărţit de una dintre părţi. persoanele care au obligaţia de a păstra secretul profesional: − avocaţii.

martorul nu are voie să recurgă la notiţe. ceilalţi aşteaptă afară pentru a nu fi influenţaţi de declaraţia acestuia. La termenul stabilit se ascultă martorii prezenţi şi se amână cauza pentru cei absenţi. Declaraţia martorului trebuie să fie spontană. de partea care l-a propus şi apoi de celelalte părţi. Legea prevede în cazuri urgente şi posibilitatea recurgerii direct la mandatul de aducere. Martorul are dreptul să ceară îndreptarea unor erori sau completarea declaraţiei. procesul se va judeca fără audierea acelui martor. După ce se epuizează întrebările. Interdicţia acestora încetează o dată cu încetarea funcţiei. instanţa îi poate confrunta întocmind un proces verbal de confruntare. prin declaraţia dată. În situaţia absenţei nejustificate a martorilor. după care instanţa îi spune că mărturia mincinoasă este infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea. martorii se audiază în ordine după partea care i-a propus. Fiecare pagină a declaraţiei se semnează de martor. martorul este invitat să citească declaraţia scrisă de grefier la dictarea preşedintelui completului. Martorul audiat este invitat în sală până se audiază pe rând şi ceilalţi martori. După aceasta martorul poate fi întrebat punctual de instanţă. martorul este întrebat dacă este rudă sau afin cu una din părţi. Prezentarea şi ascultarea martorilor în instanţă Martorii sunt citaţi pentru termenul fixat de instanţă. persoanele care s-ar expune pe ele însele sau rudele ori afinii lor până la gradul 3. de preşedintele completului şi de grefier. Martorul prezent va fi identificat după buletinul de identitate sau cartea de identitate după care este invitat să depună jurământ religios sau laic. În declaraţie. 51 . Partea din pagină neocupată de text se barează de grefier pentru a nu putea fi completată ulterior. Dacă din declaraţiile lor rezultă contradicţii grave. El trebuie să declare liber ceea ce cunoaşte asupra datelor cauzei. Martorul are dreptul la despăgubiri pentru cheltuielile lui din ziua mărturiei şi instanţa poate consemna în încheierea de şedinţă suma ce i se datorează. În timpul audierii unui martor. persoanele care au obligaţia să păstreze secretul de serviciu: − funcţionarii de stat. după care o semnează. instanţa îi poate amenda. declaraţia nu este valabilă. 3. Instanţa poate reveni la măsura amendării în cazul prezenţei martorului la termenul următor. Dacă absenţa martorului persistă şi instanţa a luat toate măsurile pentru aducerea lui. După depunerea jurământului. după care vor fi emise mandate executate de poliţie.2. Dacă martorul refuză să semneze. Martorii prezenţi vor fi audiaţi pe rând. O asemenea încheiere este executorie. De obicei. la o pedeapsă penală sau la oprobiul public. decât cu acordul instanţei şi pentru cantităţi transformate în numere sau pentru denumiri rare. Audierea se face de completul de judecată nemijlocit sau prin comisie rogatorie.

c) reproducerea relatată trebuie să fie corectă şi clară. Orice modificări. de frică. de eventuale infirmităţi senzoriale. b) memorarea se apreciază în funcţie de timp. − după gradul de rudenie cu părţile. dacă martorul a spus adevărul sau a dorit să-l spună. 52 . de interesul provocat de împrejurări relatate. Admisibilitatea probei cu martori Martorul nu este admis pentru a declara în litigiu patrimonial peste valoarea de 250 lei sau împotriva sau peste conţinutul unui înscris. instanţa poate îndruma partea să-l reclame pentru mărturie mincinoasă. Aprecierea declaraţiei martorului de către judecător Declaraţia martorului se apreciază liber. încercându-se stabilirea stării de fapt adevărate chiar şi în situaţia unor declaraţii contradictorii. Pentru aceasta instanţa trebuie să stabilească 2 lucruri: 1. 2. de legătura celor relatate cu un eveniment de interes personal al martorului. 1. Părţile din proces care nu sunt părţile în înscris pot declara ca martori şi peste conţinutul acestui înscris care pentru ele reprezintă un fapt juridic. Sinceritatea martorului se apreciază: − după interesul martorului în proces. martorul să nu fie stăpânit de emoţii.Dacă martorul minte vădit. încercându-se să se evite relatarea unor deducţii ale martorului ca fiind fapte percepute direct. obişnuinţa de a se exprima în public şi capacitatea de abstractizare. ştersături sau adăugiri trebuie contrasemnate de preşedintele completului. Acestea sunt interdicţii pentru martorii propuşi de părţile înscrisului. Se are în vedere gradul de inteligenţă al martorului. − după relaţii de afecţiune sau duşmănoase. 2. − după izvorul de informaţie. dacă martorul a relatat corect starea de fapt. de distanţa dintre martor şi scena faptei. El trebuie interogat pe un ton moderat şi nu trebuie întrerupt nejustificat. Aceasta se analizează pe 3 direcţii: a) percepţia faptelor este determinată de profesie. starea sufletească.

Amânarea repetată a depunerii raportului de expertiză în dosar poate să conducă la: − amânarea procesului. fiindu-i interzis a-şi expune un punct de vedere în afara competenţei lui. facultativă. Expertiza se cere de părţi sau se ordonă din oficiu de instanţă. Este obligatorie în: − punerea sub interdicţie (expertiză psihiatrică). Expertul desemnat este obligat să depună jurământul. instanţele mai pot recurge la opinia motivată a unui specialist care este personalitate într-o anumită materie sau la punctul de vedere al unui laborator sau institut de specialitate. Aceste impedimente pot fi depăşite dacă partea adversă este de acord cu declaraţia martorului. în general. Dintre aceştia. Părţile au dreptul să solicite instanţei şi aprobarea unui expert asistent al fiecărei părţi. 53 . instanţa cere de la biroul de experţi judeţean un tabel cu câte 3 experţi. cu excepţia expertizelor grafologice. − înregistrarea tardivă a unei naşteri (expertiză antropologică). O astfel de declaraţie valorează un început de dovadă scrisă.De la acest principiu există excepţia imposibilităţii morale de constituire a unui înscris. − retragerea onorariului şi numirea altui expert. Constatările făcute pe teren în prezenţa părţilor vor fi consemnate de expert într-un raport de expertiză şi eventual într-un proces verbal de constatare. − stabilirea valorii bunului gajat. De regulă. plătit separat. Convocarea este obligatorie sub sancţiunea nulităţii expertizei. Expertul e obligat să răspundă motivat la obiectivele tehnice stabilite de instanţă. Ea este. de laborator sau medico – legale la care părţile nu trebuie convocate. instanţa desemnează experţii prin tragere la sorţi. El este chemat de instanţă să-şi exprime opinia ca specialist în domeniu. Raportul de expertiză trebuie depus la dosar cu 5 zile înainte de termenul următor şi e normal să fie comunicat şi părţilor. Expertul desemnat este înştiinţat de instanţă printr-o adresă. iar dacă nu. părţile pot conveni în alegerea unuia. În afara experţilor acreditaţi de Ministerul de Justiţie. − atenţionarea sau amendarea expertului. după ce s-au stabilit obiectivele expertizei şi domeniul de specialitate. RAPORTUL DE EXPERTIZĂ Expertul nu cunoaşte personal faptele procesului. El va studia dosarul şi va convoca părţile pentru constatări tehnice cu cel puţin 5 zile înainte de aceste constatări.

Părţile au dreptul să ceară constatarea anumitor constatări care vor fi consemnate la fel. Pot fi verificate şi printr-o expertiză. Recunoaşterea este un mijloc de probă care implică în mod special voinţa şi memoria părţilor. Toate constatările se dictează de preşedintele completului către grefier care le consemnează într-un proces verbal. Această probă se cere de părţi. 54 . I. El poate fi contestat de părţi. De obicei. pentru situaţiile în legătură drepturile de care părţile pot dispune. nu se va mai ordona refacerea expertizei. Dacă instanţa le aprobă.Părţile nemulţumite de raport pot formula critici motivate pe care le supun cenzurii instanţei. servituţi şi în litigii locative. PROBELE MATERIALE Se raportează la obiectele care prin calităţile sau prin urmele lor prezintă interes. dar se poate ordona şi din oficiu. Se apreciază şi se administrează direct în instanţă. Admisibilitatea recunoaşterii Recunoaşterea se poate referi numai la chestiuni de fapt şi este admisă în următoarele condiţii: 1. instanţa încearcă cu acordare a opiniei experţilor sau va împărtăşi opinia celei mai bune expertize ???. iar dacă deficienţele persistă. admiterea consemnându-se într-o încheiere de şedinţă în care se mai consemnează obiectivele cercetării. Acest proces verbal se depune la dosar şi se înmânează o copie fiecărei părţi. judecătorul este obligat să-şi motiveze punctului lui de vedere. Instanţa nu e obligată să pronunţe hotărârea în conformitate cu punctul de vedere al expertului. Recunoaşterea / mărturisirea Este o probă importantă. Dacă lipsurile din expertiză pot fi complinite de instanţă. instanţa poate admite o nouă expertiză. Termenul stabilit pentru deplasarea instanţei este de 2 – 5 zile înainte de termenul de judecată. Cercetarea locului se face şi prin comisie rogatorie şi se foloseşte mai ales în procesele de hotărnicie. puternică ce este apreciată liber de instanţă în coroborare cu celelalte probe ale cauzei. Cercetarea locală presupune deplasarea instanţei la faţa locului pentru constatări directe atunci când celelalte probe nu sunt clare. verificarea lor se face printr-o cercetare a instanţei. În ipoteza unor expertize cu concluzii diferite. dar dacă înlătură raportul de expertiză. Părţile se citează pentru cercetarea locului la fel ca şi martorii ori experţii a căror opinie este necesară acolo. Instanţa şi părţile o dată ajunse la faţa locului procedează la constatări directe în conformitate cu obiectivele stabilite. poate ordona expertului să refacă raportul.

recunoaştere complexă – presupune recunoaşterea faptului principal la care se adaugă alt fapt ulterior menit să-l anihileze sau să-l restrângă pe primul. sau terţilor. b) recunoaşterea consemnată în proces verbal de executare. 2. Într-o asemenea situaţie se naşte prezumţia de recunoaştere tacită a pretenţiilor adversarului. recunoaştere calificată – recunoaşterea faptului principal cu adăugirea unor elemente conexe concomitente care schimbă efectele juridice. Apare în următoarele ipoteze: a) declaraţia unei părţi într-o petiţie către o autoritate. Clasificare 1. d) recunoaşterea făcută în alt proces. Admiterea probei cu interogatoriu A. se discută în instanţă şi dacă se admite se consemnează în încheierea de şedinţă.2. III. recunoaştere extrajudiciară. 6. Aceste elemente trebuie dovedite de partea care le pretinde. 2. de a se prezenta în instanţă. recunoaşterea se face numai de titularul dreptului sau în cazurile speciale de mandatar cu procură specială. Aceasta poate fi scrisă sau verbală. de regulă. este un act de voinţă unilaterală şi irevocabilă (cu excepţia erorii de fapt). IV. recunoaşterea trebuie să fie expresă. nu şi celorlalte părţi. Folosirea recunoaşterii ca mijloc de probă Se referă la aprecierea forţei probante a răspunsului la interogatoriu. 1. chiar coparticipanţi. Judecătorul poate aprecia recunoaşterea indivizibilă sau divizibilă. Partea chemată la interogatoriu va fi citată cu aceeaşi menţiune. prin recunoaşterea spontană şi strict personală. 3. c) declaraţia făcută în faţa procurorului sau recunoaşterea făcută prin scrisoare ori testament. 5. Se face direct în instanţă prin răspunsul dat la interogatoriu. recunoaşterea este un act de dispoziţie. recunoaştere pură şi simplă – recunoaştere făcută fără rezerve şi adăugiri. Excepţie: se admite şi recunoaşterea tacită prin refuzul nejustificat al unei părţi. Există 3 tipuri de recunoaştere: 1. voinţa de a recunoaşte trebuie să fie conştientă şi liberă. Recunoaşterea făcută de o parte este opozabilă numai acestei părţi şi succesorilor ei. Propunere şi admitere Interogatoriul se cere şi de partea interesată. 4. 3. 2. recunoaştere judiciară. ??? II. Dacă această 55 .

Recunoaşterea este un act personal de dispoziţie care implică atât conştiinţa cât şi memoria părţilor. Recunoaşterea echivocă sau incompletă este început de dovadă scrisă care face admisibilă proba cu martori. interogatoriul se poate lua prin comisie rogatorie. nu faptele altor părţi sau faptele unor terţi. neclare sau vexatorii. cât şi din oficiu şi chiar după prima zi de înfăţişare pentru că admiterea acestei probe nu provoacă întârzierea procesului. Interogatoriul se poate lua atât la cererea părţii. Interogatoriul are un caracter de surpriză. B. refuzul nejustificat al părţii chemate la interogatoriu de a se prezenta în instanţă la două termene consecutive naşte prezumţia de recunoaştere a pretenţiilor adversarului. adăugiri. Obiectul interogatoriului Constă în faptele personale ale părţilor interogate pertinente şi concludente în cauză. Recunoaşterea trebuie să fie admisibilă şi să privească doar faptele personale. 225 CPC. ştersături se contrasemnează de partea care le-a făcut. instanţa va decădea din probă partea care a cerut interogatoriul. Judecătorul citeşte întrebările propuse şi consemnează prin scris de mână răspunsurile primite. Fiecare pagină se semnează de preşedintele completului. interogatoriul se poate lua procuratorului ei în baza unei procuri speciale. Dacă partea ce urmează a fi interogată şi care nu poate fi transportată locuieşte la depărtare de sediul instanţei. Dacă partea ce trebuie interogată e bolnavă şi netransportabilă. ea va răspunde la interogatoriu. Instanţa are dreptul să cenzureze întrebările propuse şi să le respingă pe acelea care sunt nepertinente. prezumţii legale 2. În interogatoriu. Conform art. partea ce a cerut proba va scrie pe coloana verticală din stânga paginii întrebările. Aceste ultime fapte pot constitui obiectul unui interogatoriu pentru acele părţi. dar limitat de comunicare prealabilă a cererilor procedurale ale părţilor. Dacă la termenul respectiv nu i se ia interogatoriu. lăsând loc pentru răspunsuri pe coloana din dreapta. Dacă aceasta are reşedinţa în străinătate. 1199 şi Cc) Prezumţiile sunt consecinţele pe care legea / judecătorul le trage dintr-un fapt cunoscut către unul neclar. exemple 56 .parte se prezintă în instanţă. Orice modificări. de grefier şi de cele două părţi. ??? Feluri: 1. PREZUMŢIILE (art. prezumţii judecătoreşti 1. neconcludente. interogatoriul se va lua la domiciliu prin deplasarea instanţei.

− declararea unor acte ca nule atunci când ele se fac în frauda legii (vânzarea făcută de interzişi). Ea trebuie să fie logică şi convingătoare. − puterea de lucru judecat. Sunt de două feluri: a) absolute. dacă scrisul şi semnătura aparţin cu adevărat unei anumite persoane sau sunt false. Metode criminalistice în procese civile 1) Expertiza grafologică Prin ea se verifică. 2) Expertiza grafică – tehnică Se verifică vechimea scrisului şi întregul unui înscris reconstituit din bucăţi. Este o prezumţie trasă de completul de judecată şi care e permisă în două situaţii: a) atunci când este admisibilă şi probată cu martori. b) Pot fi răsturnate prin orice mijloc de probă. Prezumţiile irefragabile nu pot fi răsturnate prin nici un mijloc de probă (exemplu: perioada de concepţie a copilului). prin metode criminalistice. pentru a putea fi aprobată şi cenzurată de părţi sau de instanţe judecătoreşti de control. a) 2 feluri – irefragabile. 3) Expertiza medico – legală pentru stabilirea paternităţii 57 . − dobândirea proprietăţii prin uzucapiune. − liberarea debitorului de obligaţie atunci când i se remite titlul original. b) relative. dol sau violenţă. Prezumţiile simple pot fi răsturnate numai de recunoaşterea părţii adverse. – simple. 2. b) atunci când se atacă un act juridic pentru fraudă.

Cererea pentru asigurarea dovezilor se face de partea interesată înainte de pornirea procedurii şi independent de declanşarea unui viitor proces. Proba astfel confecţionată poate fi combinată cu orice alt mijloc de probă şi o dată terminată procedura. Efectul – constituie o probă în procesul ce va urma. iar prin excepţie se ocoleşte citarea în cazuri foarte urgente.ASIGURAREA DOVEZILOR Se foloseşte ca procedură specială pentru a preveni dispariţia unui mijloc de probă şi pentru a-l conserva. Judecătorul trebuie să facă o analiză a probelor considerate ca reflectând adevărul. să demonstreze de ce alte probe trebuie înlăturate. starea tehnică sau valoarea unor bunuri. deci judecătorul trebuie să facă o demonstraţie prin care să convingă că din probele cauzei le-a selectat pe cele adevărate şi le-a valorificat în scopul aflării adevărului. Instanţa pronunţa în camera de consiliu o încheiere de admitere / respingere a cererii. motivat şi justificat. Aprecierea probelor În sistemul procedural românesc a fost înlăturat sistemul probelor formale cu ierarhii preconstituite. Judecătorul va aprecia concluziile din hotărârea lui pe probele administrate în cauză. Asigurarea dovezilor se face pentru a se salva o recunoaştere printr-un interogatoriu sau o declaraţie de martor sau existenţa. Curs 10 58 . Asigurarea dovezilor are un caracter preparator în vederea unui proces viitor şi limitarea probei conservate la scopul ei din acel proces. instanţa poate delega un executor judecătoresc pentru constatarea stării de fapt a unor bunuri sau un expert pentru constatarea stării tehnice şi evaluarea unor bunuri. dar a fost adoptat principiul liberei aprecieri a probelor de către judecător. reţinând astfel o stare de fapt la care va aplica normele juridice corespunzătoare raportului juridic dedus judecăţii. proba va aparţine cauzei şi nu părţii care a cerut-o. În cazuri foarte urgente. încheierea poate fi atacată în 5 zile de la pronunţare cu recurs de părţile citate. Se cere existenţa caracterului urgent. după următoarea procedură: se face o cerere scrisă cu toate elementele necesare unei cereri procedurale. probă ce va fi opozabilă părţilor citate în procedura de asigurare a dovezilor. instanţa primeşte această cerere şi dispune citarea părţilor interesate. Acesta este o făurire a unei probe preconstituite pe cale judecătorească. făcându-se o apreciere logică a probelor în complexul lor.

Pentru încălcarea formelor legale (pentru necompetenţa funcţionarului care a emis actul.Actele de procedură Procesul civil este o activitate desfăşurată în timp şi constă într-un complex de acte procedurale ale instanţei şi ale părţilor prin care procesul civil prinde viaţă. Condiţii de valabilitate: 1. Forma şi conţinutul actelor de procedură tind să realizeze trei scopuri: 1. Cauzele de nulitate trebuie invocate la următorul termen de judecată de la apariţia neregularităţii. menţiunea respectivă constituind proba legalităţii.acest motiv de nulitate relativă poate fi asanat prin confirmare. până la un anumit termen (prima zi de înfăţişare la instanţa de fond). legat de activitatea procesuală a acestora. actul să precizeze în chiar cuprinsul lui că cerinţele legii sunt îndeplinite. Nulitatea Nulitatea expresă se aplică pentru: Necompetenţa instanţei care a emis actul. nulitatea. 3. La judecarea în fond aceste cauze se invocă pe cale de excepţie. Actul de procedură este orice act făcut în cursul şi în cadrul procesului de către instanţă sau alţi participanţi. ele se invocă pe căile de atac comune: apel. După fond. recurs. protecţia părţilor împotriva nepriceperii sau uşurinţei judecătoreşti. Efectele anulării actelor de procedură : 59 . Cauzele de nulitate absolută se pot invoca de oricare parte dau de instanţă din oficiu în orice fază a procesului şi nu pot fi acoperite prin confirmare. Sancţiunile actelor de procedură 1. 2. amenda civilă. 2. numai dacă partea a suferit o vătămare ce nu poate fi înlăturată altfel). se dezvoltă. dar nu mai târziu de intrarea în dezbateri. asigurarea dreptului la apărare. 1. Cauzele de nulitate relativă nu pot fi invocate decât de partea prejudiciată prin acest act. împiedicarea şicanelor procedurale. 2. forma scrisă .

cererile de intervenţie ale terţilor. Citaţia trebuie să ajungă la destinatar cu cel puţin 5 zile libere înainte de termenul procesului. De la ea legea permite următoarele excepţii: 1. Această excepţie este valabilă şi în cazul în care. prin orice mijloc tehnic ce permite o confirmare de primire a citaţiei. 6. când o parte. Această preschimbare de termen se soluţionează de completul de judecată al dosarului dacă 60 . un act nul poate fi refăcut (ex. 2. citaţia). Regula este aceea că toate părţile trebuie citate în procesul civil. Termenul în cunoştinţă scuteşte instanţa de a cita partea până la terminarea/suspendarea procesului. 5. în timpul unui proces se prezintă la termen în faţa instanţei. Ea este reglementată de norme imperative. Modalitatea de citare Citarea se face prin poştă sau prin agenţii procedurali ai instanţei sau alţi salariaţi ai instanţei. hotărârea judecătorească şi dovada de înmânare a ei.1. Atunci când termenul stabilit în şedinţa de judecată se preschimbă şi procesul este programat la un termen mai scurt (pentru motive temeinice şi la cererea părţii interesate) se dispune citarea părţilor pentru termenul nou stabilit. Lipseşte de eficienţă actul procedural anulat 2. iar nu la constatările de fapt şi la manifestările de voinţă cuprinse în ea. 4. întâmpinarea şi cererea reconvenţională a pârâtului). 3. Anularea actului procedural se referă la funcţia lui procedurală. realizarea principiului contradictorialităţii. încheierile de şedinţă. Lipseşte de eficienţă celelalte acte procedurale care se întemeiază pe actul anulat şi nu au o existenţă independentă. militarii în termen şi deţinuţii nu primesc termen în cunoştinţă. În principiu. citaţia. 2. pentru partea nevalabil citată se prezintă reprezentantul ei. Principalele acte procedurale: 1. fără ca ulterior să mai fie citaţi. cererile prin care părţile îşi exercită o cale de atac. fiind în continuare încunoştinţată în proces. la depunerea cererii de chemare în judecată partea care se prezintă personal sau împuternicitul ei primesc termen în cunoştinţă de la judecătorul de serviciu. Citarea părţilor Este o obligaţie legală care urmăreşte îndeplinirea a două scopuri: • • asigurarea dreptului la apărare. cererile procedurale ale părţilor (cererea de chemare în judecată a reclamantului. 3. primeşte în continuare termene în cunoştinţă. necitată valabil.

faptic. Cuprinsul citaţiei Citaţia cuprinde mai multe menţiuni. Parafa preşedintelui instanţei şi semnătura grefierului care conferă autenticitate citaţiei. termenului şi a orei de înfăţişare la proces. prin citare în Monitorul Oficial sau într-un ziar de largă răspândire. unde va primi actele procedurale. Societăţile comerciale în faliment se citează prin lichidatorul judecătoresc. domiciliul/reşedinţa şi calitatea procesuală a părţii citate. Domiciliul este cel real. Confirmarea de primire a acestei scrisori face anunţul valabil. în camera de consiliu de preşedintele instanţei sau vicepreşedinte sau preşedintele de secţie. Menţiunile neesenţiale pot atrage nulitatea citaţiei dacă partea este vătămată şi procesul nu se poate amâna. sub sancţiunea citării valabile în continuare pe vechiul domiciliu. În acest caz procesul se suspendă. iar nu domiciliul menţionat în actul de identitate. altele nu. Numărul dosarului. Numele şi prenumele pot fi însoţite de iniţiala tatălui şi de poreclă. un domiciliu procesual în România. unele esenţiale. Arătarea instanţei şi a sediilor ei. pe timpul procesului. În situaţia în care una din părţi moare în timpul procesului. Citarea unor categorii speciale de persoane • • Statul se citează prin Ministerul Finanţelor sau organele subordonate. este obligată să anunţe în scris instanţa. Dacă partea îşi schimbă domiciliul pe timpul procesului. se citează prin scrisoare recomandată.are şedinţă de judecată în ziua depunerii cererii sau dacă nu. Societăţile comerciale în reorganizare se citează prin administratorul judiciar. Nerespectarea menţiunilor esenţiale conduce la nulitatea absolută a procedurii de citare. vor fi citaţi moştenitorii la domiciliu lor. iar dacă domiciliul nu este cunoscut. cu cerinţa expresă ca destinatarul să-şi aleagă. citarea se va trimite pe numele moştenitorilor la ultimul domiciliu al defunctului. Se mai citează facultativ. întocmindu-se un proces verbal de afişare. Menţiuni speciale: Menţionarea date. • • • • Persoana juridică se citează la sediul ei. Numele complet. • • Personalul diplomatic aflat la post în străinătate se citează prin Ministerul Afacerilor Externe. care va cuprinde citaţia propriu-zisă şi copie după înscrisurile depuse de partea adversă. într-o ţară cu care România are tratate de asistenţă juridică reciprocă. Aceste menţiuni sunt: Numărul şi data emiterii citaţiei. Părţile cu domiciliul necunoscut se citează prin afişare la sediul instanţei cu cel puţin 15 zile înainte de termen sau cu 5 zile în cazuri urgente. 61 . Părţile cu domiciliu sau reşedinţa în străinătate.

Când nu este găsit nimeni la domiciliu destinatarului citaţia se afişează la domiciliu (se depune la cutia poştală. 62 . Agentul procedural care îşi încalcă obligaţiile de serviciu va putea fi: amendat. dar este găsită o rudă sau o persoană apropiată. Arătarea instanţei. citaţia se trimite căpităniei portului unde se înregistrează vasul. Dacă el refuză semnarea. Numele agentului procedural şi funcţia lui. Numele şi domiciliu destinatarului şi modalitatea în care s-a făcut încunoştinţarea. Pentru marinarii aflaţi în cursă. Felul pricinii. agentul procedural consemnează acest lucru în dovada de înmânare a citaţiei. Procesul verbal de înmânare a actului de procedură trebuie să cuprindă obligatoriu următoarele menţiuni: Data exactă a întocmirii actului.• • • • • • Numele şi domiciliul adversarului. Citarea persoanelor juridice prin afişare la două termene consecutive face procedura de citare valabilă. citaţia se afişează pe uşa camerei sau recepţiei. Enumerarea înscrisurilor comunicate. I. Lipsa oricăreia dintre aceste menţiuni conduce la nulitatea comunicării actului procedural. Semnătura agentului procedural care încheie procesul verbal. pedepsit disciplinar. obligat la despăgubiri pentru amânarea procesului. Destinatarul este găsit la domiciliu şi semnează dovada de înmânare a citaţiei. Înmânarea actului procedural se face în zilele de lucru şi doar în cazuri excepţionale în zile de sărbătoare (cu aprobarea preşedintelui instanţei). a felului actului comunicat şi a termenului de judecată. Înmânarea citaţiei în situaţii speciale Pentru destinatarii care locuiesc la hotel. Pentru deţinuţi citaţia se trimite administraţiei locului de detenţie. Îndeplinirea actelor de procedură înseamnă înmânarea valabilă a acestora. II. se afişează pe uşa locuinţei). Pentru bolnavii internaţi în spital citaţia se trimite la administraţia spitalului. Actul procedural are caracter autentic şi menţiunile lui sunt considerate valabile până la înscrierea în fals. III. Aplicarea ştampilei nu este obligatorie. Destinatarul nu este găsit la domiciliu. Pentru militarii în termen. considerând citarea ca fiind valabilă. iar dacă nu. citaţia se înmânează punctului de comandă al unităţii militare. Pentru persoanele juridice citaţia se trimite la sediul acestora unde va fi primită de funcţionarul desemnat cu primirea corespondenţei ce trebuie să-şi completeze clar numele şi prenumele şi funcţia şi să semneze.

Partea va putea cere termen pentru pregătirea apărării. cu una sau mai multe părţi. Nerespectarea lor duce la decădere sau nulitate 2. trebuie să amâne procesul şi să refacă procedura de citare. Termene absolute – obligatorii pentru instanţe şi părţi. Aceste reguli sunt valabile pentru înmânarea oricăror acte de procedură. Termene judecătoreşti 3. Termene convenţionale II. 1. sub sancţiunea nulităţii. Termenul pe săptămâni se împlineşte în ziua corespunzătoare a săptămânii următoare. una din părţi nu se poate prezenta. Dacă procedura de citare este valabilă instanţa va amâna procesul dacă. din cauză de forţă majoră. Calcularea termenelor a) Modul de calcul Termenul pe ani se împlineşte în ziua corespunzătoare a anului următor. În sens procedural termenul = perioadă de timp înlăuntrul căreia trebuie îndeplinite sau nu acte procedurale. Termene imperative (peremptorii) 2. Termenul pe zile libere – nu se calculează ziua de început şi cea de sfârşit pentru ele nu sunt considerate zile de câte 24h. executarea hotărârilor şi evitarea surprinderii părţii adverse. La termenul în care procedura de citare este viciată nu se poate dispune nimic în proces. stabilită. Clasificare: I. 63 . Termene relative – nerespectarea lor are consecinţe mai blânde: amânarea procesului şi amenzi sau sancţiuni disciplinare pentru funcţionarea instanţei. iar dacă ea nu este valabilă. Termenul pe luni se împlineşte în ziua corespunzătoare a lunii următoare. Termenele procedurale În sens material termenul = zi fixată. Termene prohibitive (dilatorii) 1.Instanţa este obligată la fiecare termen să verifice legalitatea cererii. Comunicarea actului de procedură este posibilă şi valabilă şi când se face direct în instanţă părţii prezente care au refuzat primirea actului prin agent procedural (ex. înmânarea înscrisurilor părţii adverse). Rolul – limitarea în timp a procesului. Termenul pe zile se calculează pe sistemul zilelor libere ( de câte 24h). 1. Termene legale – stabilite prin lege 2.

în principiu. el se prelungeşte până la următoarea zi de lucru. când părţii i se comunică hotărârea odată cu somaţia de executare. care desfiinţează actul retroactiv. c) Caracterul termenului procedural Termenele legale sunt. termenul curge de la comunicare. fixe. Cererea de repunere în termen este de competenţa instanţei superioare celei ce a pronunţat hotărârea. după comunicarea actului de procedură pe numele succesorului. e) Repunerea în termen Este posibilă atunci când au existat motive temeinice care au oprit partea să-şi exercite obligaţiile procesuale în termenul legal. când partea este împiedicată de forţa majoră să îndeplinească un act procedural. cu trei excepţii ce formează principiul echipolenţei: 1. când o parte decedează înainte de expirarea unui termen. Instanţa poate dispune exercitarea unui drept procesual în termenul general de 15 zile de la încetarea cauzei de forţă majoră care a împiedicat partea. când recursul/apelul se declară înainte de comunicarea hotărârii. Decăderea care şterge dreptul de exercitare. b) Durata curgerii termenului În principiu. din cauza forţei majore. 6 luni în comercial). hotărârea se consideră comunicată din ziua declarării căii de atac. Dacă termenul se împlineşte într-o zi de sărbătoare. termenul va începe să curgă din nou pentru moştenitorii părţii. d) Sancţiunile nerespectării termenelor Nerespectarea termenelor şi sancţiunea aferentă se invocă prin excepţie. nedepunerea unui act procedural la prima zi de înfăţişare). Sancţiunile sunt următoarele: Perimarea cererii lăsate în nelucrare din vina părţii ( 1 an în civil.În interiorul termenului se calculează şi zilele de sărbătoare. hotărârea se consideră comunicată din ziua în care partea a solicitat o copie de pe hotărâre. ele nu pot fi întrerupte. fiind echivalentă cu pierderea dreptului (Ex. 2. termenul de atacare a hotărârii curge din ziua primirii somaţiei. dar este mai puţin gravă decât decăderea. 2. termenul se calculează în funcţie de data cuprinsă în ştampila poştei. Termenul mai poate fi suspendat. Termenele sunt continui. Cheltuielile de judecată 64 . care şterge însuşi actul. Nulitatea. Atunci când actul de procedură se comunică prin poştă. 3. ea putând fi repusă în termen după 15 zile de la încetarea cauzei de forţă majoră. cu două excepţii: 1.

contestaţia la executare) variabile – pentru cereri patrimoniale propriu-zise – acoperind un anumit procentaj din obiectul cererii patrimoniale.Sunt suportate de partea care a pierdut procesul ca urmare a culpei ei procesuale.fiind aprobată de organele Ministerului de Finanţe . Şi mai rar. Taxele de timbru se plătesc anticipat de petent. onorariile de avocat.cereri de despăgubire civilă din cauză penală. În recurs instanţa poate recalcula taxa de timbru şi pentru judecata în primă instanţă şi pentru judecata în apel. partea datoare fiind dată în debit. Timbrajul trebuie făcut anticipat şi total înainte de depunerea cererii. ele sunt reglementate prin hotărâri sau ordonanţe de guvern şi mai rar prin lege. În cazuri excepţionale cererea poate fi netimbrată corespunzător cu obligaţia petentului (reclamant) de a completa taxa de timbru până la primul termen de judecată. . Cuantumul taxei de timbru datorat în căile de atac este menţionat pe citaţie. Neachitarea taxei integrale de timbru conduce la nulitatea cererii procedurale. de expert. Taxele de timbru au ca beneficiar bugetul central al statului sau al Ministerului de Justiţie. Aceste acte normative apar regulat pentru a aduce la zi taxele de timbru cu procentul de inflaţie. Ele constau în plata taxelor de timbru. tutela. Ele se fac venit la bugetul Ministerului de Justiţie. la primul termen.poate consta în eşalonarea taxei pentru cazuri personale (studenţi. Există posibilitatea de scutire de taxe de timbru. Pe lângă taxele judiciare de timbru mai există taxe de timbru judiciar care sunt fixe pe anumite intervale valorice. Legea permite ca o taxă de timbru neplătită integral să poată fi plătită ulterior la organele fiscale. • Obiectivă: stabilită prin lege pentru: . cereri privind redobândirea dreptului de proprietate imobiliară pentru imobile trecute abuziv la stat.cereri privind adopţia.poate fi totală sau parţială . pensionari).plata unor drepturi salariale. Taxele pot fi: fixe – pentru cereri cu caracter nepatrimonial variabile – pentru cereri cu caracter nepatrimonial (divorţ. Această scutire poate fi: • subiectivă: . 65 . . .procese privind pensii de întreţinere. Judecătorul de serviciu care încalcă acest principiu este susceptibil de sancţiuni disciplinare . instanţa. mai poate acorda o amânare pentru plata taxei de timbru integral. cheltuielile de transport şi alte cheltuieli.

se face de petent (reclamant). Dacă partea care a câştigat procesul nu cere în proces cheltuielile de judecată. . toate cheltuielile de judecată se vor calcula la sfârşitul rejudecării. Taxele de timbru plătite pentru o cerere la care ulterior se renunţă. .) Partea care a pierdut procesul (pârâtul)nu va fi obligată la cheltuielile de judecată ale reclamantului dacă a recunoscut cu bună credinţă pretenţiile acestuia cel mai târziu la prima zi de înfăţişare.onorariul avocatului: este stabilit prin contract între avocat şi client şi nu poate fi cenzurat de instanţă. situaţie în care se va proceda la întocmirea unei expertize de specialitate. se vor restitui. Amenzile judiciare 66 . partea poate fi obligată la un timbru suplimentar şi corelativ. Atunci când se admite doar în parte o acţiune. Instanţa poate obliga partea care a pierdut procesul să restituie onorariul unui singur avocat al părţii ce a câştigat procesul. Dacă pe parcursul procesului se modifică evaluarea. pârâtul va fi obligat proporţional cu cheltuielile de judecată ale reclamantului. instanţa nu le poate acorda din oficiu. Civ. Această excepţie nu se aplică dacă pârâtul a fost pus în întârziere înainte de începerea procesului printr-o notificare faţă de care nu şi-a executat benevol şi cu bună credinţă obligaţiile.Evaluarea obiectului cererii. Această evaluare poate fi contestată de părţi sau instanţă. . În situaţia casării unei hotărâri şi trimeterii sau reţinerii spre rejudecare a cauzei. obligaţia la cheltuielile de judecată se face în solidar pentru coparticipanţi. dacă ea a avut mai mulţi avocaţi.contravaloarea zilei de muncă pierdute. .cheltuielile de transport. funcţie de care se calculează şi valoarea taxei de timbru. În situaţia coparticipării procesuale. cheltuielile de judecată se pot compensa total sau parţial.cheltuiala necesară administrării unei probe: se suportă de partea care a cerut expertiza sau de partea în favoarea căreia proba a fost dispusă din oficiu de instanţă.onorariul expertului: este stabilit de instanţă. Lichidarea cheltuielilor de judecată (art. Partea câştigătoare are însă dreptul să ceară cheltuielile făcute printr-o cerere separată în interiorul termenului de prescripţie (3 ani). .cheltuielile de cazare. Pr. Când prin hotărâre se admit cererile mai multor părţi. Alte cheltuieli de judecată: .274 C.taxe pentru multiplicarea unor acte. .

La judecata pregătitoare se regăsesc toate principiile procedurii civile . formularea cu rea credinţă a unei contestaţii în executare numai cu scop de a întârzia executarea. ducând la amânarea procesului. . amenzi cominatorii pentru fiecare zi de întârziere pentru a se asigura executarea unor obligaţii de a face. formularea cu rea credinţă a unei cereri de verificare de scripte.Sunt amenzi civile care se plătesc în favoarea statului. refuză sau întârzie depunerea raportului de expertiză. 2. Indiferent. cererea de citarea a adversarului prin publicitate. nu se prezintă într-un proces sau are o atitudine deontologică. partea poate fi amendată pentru abuzuri procesuale: introducerea cu rea credinţă a unei cereri de recuzare. amenda se dispune prin încheiere de şedinţă care este executorie.Judecata în faţa instanţei de fond are 3 etape : contradictorie (publică) deliberarea şi pronunţarea hotărâri hotărârii . nejustificat.agentul procedural care îndeplineşte greşit sau nu îndeplineşte obligaţia de citare sau de comunicare a actelor de procedură. I ) Faza scrisă începe o dată cu introducerea cererii de chemare în judecată şi se încheie la prima zi de judecată . tulburarea şedinţei de judecată. amenda se anulează sau se reduce. . Amendarea altor participanţi . 3. Amendarea părţilor se poate face pentru: 1. deşi domiciliul lui era cunoscut.Scopul este de a se prezenta elementele pregătitoare ale procesului. repetat şi nejustificat.avocatul care.pregătitoare (scrisă ) . Dacă se admite contestaţia. încercarea de a obţine o scutire a taxei de timbru pe motive nereale. şi redactarea şi comunicarea 67 .martorul legal citat care nu se prezintă sau refuză să depună mărturie. . dar poate fi atacată de cel amendat. Curs 11 Procedura în faţa instanţei de fond Procesul civil are mai multe faze /etape din care prima se desfăşoara în faţa instanţei de fond care e de obicei Judecătoria .expertul care. .

curator ) sau convenţional (procurator .) .C.au posibilitatea sa-şi declare un domiciliu ales .de părţi sau terţi. a comunica actele de procedură în timpul procesului .decizie de tutore sau de curator ..conducător sau consilier juridic în baza unei delegaţii.numele şi domiciliul părţilor /reprezentanţilor părţilor .În proces interesează domiciliul real.D. avocaţială .Părţile însă 68 . Pt identificare se mai poate folosi iniţiala tatălui şi eventual porecla .J.întâmpinarea .Oricare dintre aceştia trebuie să facă dovada calităţii de reprezentant .Î.cererea reconvenţională . Cuprinsul cererii : numele şi domiciliul / reşedinţa părţilor . Al 2-lea element este un element posibil: calitatea procesuală a părţii .Cererile procedurale reprezintă acte procedurale importante la fel ca şi citaţia . 112 CPC) este actul procesual prin care reclamantul îşi formulează pretenţiile împotriva pârâtului şi prin care sesizează instanţa cu soluţionarea litigiului .Sunt două feluri : cereri introductive care declanşează litigiul şi sesizează instanţa . Reprezentantul titularului poate fi un reprezentant legal (tutore .citaţia Cererile procedurale generale constituie mijlocul prin care oricare parte interesată poate cere instanţei să .Aceste elemente sunt necesare pentru a identifica părţile . Trebuie să cuprindă obligatoriu următoarele elemente :arătarea instanţei căreia îi sunt adresate.pentru a stabilii competenţa teritorială a instanţei . pt.Când pârâtul are domiciliul /reşedinţa în străinătate o dată cu convocarea lui la primul termen .faptic .La cererea formulată de reprezentant şi nu de parte .nu cel oficial . este modalitatea concretă de realizare a acţiunii civile .rezolutia judecătorului de serviciu la primirea cererii de chemare în judecată (C. Pers juridice poate fi reprezentat în proces de administrator .i ocrotească drepturile şi interesele proprii sau ale altor persoane în condiţiile legii . cereri incidente care se fac pe parcursul procesului .încheierile / hotărârile Cererile procedurale concrete specifice procesului în prima instanţă a) Cererea de chemare în judecată (art.convocare ce se face în scris (recomandată cu confirmare de primire ) .obiectul cererii .Mai e posibil ca o parte să acţioneze atât în nume propriu cât şi ca reprezentant al unor coparticipanţi .aceasta trebuie să-şi dovedească această calitate prin procură /împuternicire judecătoreşti .avocat ) .Cererile procedurale se fac în formă scrisă . . i se cere pârâtului să-şi declare un domiciliu ales în Rom.procedural .Aceste elemente sunt concretizate prin acte procedurale specifice :cererea de chemare în judecată . unde să i se comunice actele procedurale . semnătura .

Mijloacele probatorii pot fi : citarea pârâtului la interogatoriu înscrisuri ce se anexează la C.elemente poate determina nulitatea CDCÎJ. plata unei sume.C. jur. instanţa poate pune în discuţie.special cu această menţiune . jud.eventual prin citarea reclamantului . fie din oficiu de instanţă . Celelalte elemente pot fi acoperite pe parcursul proc.: pt a fixa limitele procesului pt a constitui un element necesar al dispozitivului hot.Se face un scurt istoric al raportului juridic . a statuat că lipsa unei semnături poate fi complinită pe parcursul procesului . caz în care va fi citat pt a confirma voinţa lui . pt a individualiza acţiunea pt a stabili competenţa materială a instanţei. Motivarea în drept = prezentarea temeiului juridic al cererii (textul de lege sau principiul juridic aplicabil )se raportează la norma juridică încălcată ce a generat conflictul . Dintre aceste elemente sunt esenţiale: numele .Al 3-lea element :obiectul cererii – pretenţiile reclamantului (ex.Obiectul cererii trebuie să fie licit şi moral .Acest lucru e util atât pt instanţa care trebuie să conducă procesul .Î. anularea unui act. calificarea juridică a pretenţiilor în limitele principiului disponibilităţii . fie la sesizarea pârâtului. cererii (scopul procesului) semnătura . Al 4 –lea element :arătarea motivelor de fapt şi de drept fixează cadrul procesului Motivele de fapt :prezentarea succintă a faptelor materiale /juridice din care reclamantul îşi deduce pretenţiile împotriva pârâtului .Dacă reclamantul nu-si precizează temeiul de drept sau o face greşit . părţilor.ob. :arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere . Practica jud. pt a determina taxa de timbru şi implicit cuantumul cheltuielilor de judecată Dacă evaluarea obiectului este contestată de pârât se recurge la o expertiză în evaluare .J în exemplare suficiente atât pt instanţa cât şi pentru părţi martorii nominalizaţi în cerere sau la prima zi de judecată expertiză de specialitate cercetare locală Al 6-lea element : semnătura reclamantului. Al 5-lea elem.D.se subliniază faptele care produc efecte juridice şi care caracterizează litigiul şi se explică temeiul pretenţiilor .Dacă cererea e semnată de reprezentant reclamantului se poate pune în discuţie însuşirea cererii de reclamant .Lipsa vreunuia din ac .acordându-se termen special pt 69 . cererii trebuie evaluat de reclamant atunci când e posibil în următoarele scopuri. Reclamantul menţionează mijloacele probatorii pt fiecare capăt de cerere .cât şi pt pârât pt a şti să se apere .Semnătura presupune acordul reclamantului cu cuprinsul cererii şi voinţa lui valabilă de a deschide procesul .)Ob.

Întâmpinarea trebuie depusă cu cel puţin 5 zile înainte de prima zi de înfăţişare /de primul termen.Datorită caracterului independent . Cuprinsul acestei cereri se referă la aceleaşi elemente ca şi în cazul cererii reclamantului.Pin întâmpinare părţile se plasează pe picior de egalitate cunoscându-şi reciproc pretenţiile. o contraacţiune a pârâtului Scopul reconvenţionalei este acela de a compensa prestaţiile părţilor . neanalizată pe fond (ci doar pe excepţii). lipsa semnăturii) răspunsul pârâtului în fapt şi în drept la fiecare capăt de cerere al reclamantului (pârâtul poate nega cererile reclamantului. Nedepunerea întâmpinării nu creează imposibilitatea apărării.poate invoca nulitatea pretenţiilor reclamantului) În prezent întâmpinarea e obligatorie (art. dar trebuie să aibă şi o legătură conexă cu acţiunea . c) Cererea reconvenţională (art. pt. necompetenţa instanţei. În aceste zile reclamantul poate observa întâmpinarea .alin 2 ).Această cerere are un caracter independent faţă de cererea reclamantului.119 CPC) este cererea pârâtului atunci când are pretenţii proprii împotriva reclamantului. Cuprinsul întâmpinării: elementele CDCÎJ + 2 elemente specifice: excepţiile pe care le ridică pârâtul (ex. nedepunerea întâmpinării are drept consecinţă decăderea pârâtului din dreptul de a cere probe şi din dreptul de a invoca excepţii relative .Doar dacă nici după ac termen cererea nu se complineşte aceasta poate fi anulată (nul. relativă) cu condiţia să fi produs o vătămare pârâtului .118. b) Întâmpinarea (art 115 CPC) este actul procesual prin care pârâtul răspunde în scris la pretenţiile reclamantului menţionând şi care sunt apărările lui .complinirea lor . chiar dacă cererea reclamantului a fost perimată .instanţa e obligată să se pronunţe expres asupra cererii reconvenţionale . Întâmpinarea se depune în exemplare suficiente pt instanţă şi pt părţi cu menţiunea coparticipanţi se poate depune un singur exemplar . pretenţii conexe cu cererea reclamantului .Este o cerere incidentă.anulată. că pt 70 . Avantajele cererii reconvenţionale : soluţionează pretenţiile în acelaşi proces economiseşte timp şi bani evită posibilitatea soluţionării contradictorii a cererilor Dezavantaje : poate întârzia judecarea acţiunii principale.El îşi păstrează posibilitatea de a-şi face apărarea şi de a invoca excepţiile de ordine publică. Prorogarea competenţei în favoarea instanţei competente cu soluţionarea cererii reclamantului. lipsa ob. ci doar o îngreunează. cererii. le poate recunoaşte parţial .Pretenţiile pârâtului din această cerere creează un caracter ofensiv . a evita aceste dezavantaje instanţa poate disjunge cele 2 cereri.

instanţa îi va comunica în acelaşi mod deficienţele cererii şi că trebuie să fie remediate . Este următorul pas al procesului prin care instanţa e sesizată cu litigiul. se verifică plata taxei de timbru integrală şi anticipată. Taxa plătită va fi anulată de judecătorul de serviciu .sau în cazuri speciale de preşedintele instanţei.urmând ca cererea să fie înregistrată numai după ce va fi depusă din nou .situaţie în care aceştia primesc termen în cunoştinţă fără ca instanţa să mai citeze pe reclamant .de principiu. prin excepţie cererea netrimbată corespunzător poate fi primită cu obligaţia reclamantului de a completa taxa până la primul termen.Dacă reclamantul trimite cererea prin poştă .Judecătorul de serviciu adoptă (cererea ?) prin rezoluţie .Pt cauze urgent se poate da un termen de 5 zile (de regulă de 5 zile ) dispune citarea părţilor :obligatoriu îl citează pe pârât .Aici termenul de anulare are înţelesul de înregistrare . Dacă reclamantul nu se conformează indicaţiilor instanţei .Prin aceasta se punctează 3 aspecte .Dacă va constata lipsuri îi va cere reclamantului să le remedieze .Cererea reconvenţională trebuie depusă la prima zi de înfăţişare . Procedura prealabilă şedinţei de judecată 1) Primirea cererii de chemare în judecată. Cererea reconvenţională se soluţionează prin aceeaşi hotărâre la fel cu cererea de chemare în judecată.Cererea reconvenţională se poate formula într-un înscris împreună cu întâmpinarea sau în înscrisuri separate .ea va fi primită de judecătorul de serviciu şi din acel moment .Primirea se face de judecătorul de serviciu .aceasta poate suspenda printr-o încheiere de şedinţă . Rezoluţia se scrie de mână în colţul din dreapta sus al cererii şi se semnează de judecătorul de serviciu . fixează primul termen de judecată . 71 . Se depune personal de reclamant sau de reprezentantul acestuia . neachitarea poate duce la neprimirea cererii.instanţa e sesizată cu litigiul .sau la următoarele termene după ce reclamantul îşi modifică sau întregeşte acţiunea Depunerea tardivă are ca efect judecarea separată de cererea reclamantului.Termenul .Judecătorul de serviciu verifică la primirea cererii existenţa elementelor cererii de chemare în judecată(CDCÎJ) .procesul.iar pe reclamant îl citează doar dacă n-a depus cererea personal . trebuie să fie de cel puţin 300 de zile pt a se da posibilitatea citării părţilor şi pregătirii apărării . În momentul în care cererea e valabilă . Este în acelaşi timp o reflectare a principiului disponibilităţii .

f) depunerea cererii are ca efect punerea în întârziere a pârâtului sub următoarele aspecte :pârâtul posesor de bună-credinţă nu mai are dreptul de a culege fructele după depunerea cererii.o dată depusă de titular .(art. va putea fi obligat prin admiterea acţiunii reclamantului şi la daune din ziua introducerii acţiunii reclamantului. tăgada paternităţii ..respectiv la calitatea procesuală a acestora (reclamant .îşi stabileşte temeiul juridic .pârâtul chemat în judecată pentru o obligaţie de a face ceva /de a nu face ceva.aspecte juridic .1309). g) acţiunea personală şi netransmisibilă . iar pe de lată parte determinarea eventualelor excepţii de litispendenţă(autoritatea de lucru judecat).din ziua introducerii cererii curg dobânzile.perimat sau dacă reclamantul renunţă la ea . Uneori judecătorul de serviciu poate dispune chemarea la interogatoriu a pârâtului cu menţiunea acesteia în citaţie. în stabilirea paternităţii. cererile privind pensia de întreţinere data primirii cererii este data obligaţiei la plata pensiei prin hotărâre. b ) cererea de chemare în judecată fixează natura şi obiectul cauzei în sensul că reclamantul precizează pretenţiile şi fixează limitele procesului .aspecte faţă de care pârâtul îşi poate concepe apărarea .prescripţia nu se consideră întreruptă dacă cererea s-a anulat . ingratitudine) h) din momentul depunerii cererii dreptul supus judecăţii devine drept litigios care nu mai poate fi transmis prin acte juridice.Odată cu citaţia .devine după decesul acestuia transmisibilă către moştenitori (acţ. pt. dacă obiectul cererii este plata unei sume de bani .Prin citaţie . d) depunerea cererii determină instanţa competentă alternativ (instanţa competentă teritorial obişnuit ) e) depunerea cererii întrerupe prescripţia extinctivă.Aceste elemente pot fi modificate sau întregite de reclamant cel târziu la prima zi de înfăţişare . Acest efect se produce chiar dacă cererea e depusă la o instanţă necompetentă . pârâtul chemat în judecată pentru predarea unui bun corporal preia riscul pieirii bunului . Efectele primirii cererii de chemare în judecată a ) cererea de chemare în judecată investeşte instanţa cu cercetarea şi soluţionarea cauzei (judecarea pricinii). 72 .pârâtului i se comunică şi copia după CDCÎJ şi după înscrisurile reclamantului .Acest aspect e important pt determinarea caracterului relativ al hotărârii judecătoreşti .Totuşi . c) cererea fixează cadrul procesual şi cu privire la părţi . revocarea donaţiei pt.pârât) la care ulterior se pot adăuga terţi intervenienţi .pârâtul este invitat să depună întâmpinarea cu cel puţin 5 zile înainte de primul termen. sub sancţiunea nulităţii acelui act.

CDCÎJ împreună cu anexele ei .la arhivă .Dosarul se înregistrează în 4 registre : Registrul general :nr de dosar şi elementele de pe copertă. semnându-se pentru predarea dosarelor de la arhivă către grefier şi apoi pentru restituirea dosarelor după termen de către grefier . Condica de termene pt arhivă :nr de dosar numele pt un anumit termen de judecată .data depunerii acestuia . Registrul informativ :nr de dosar . Aceste dulapuri trebuie închise şi securizate.2) Pregătirea şedinţei de judecată . de dosar (acest număr se preia din registrul general al instanţei)denumirea instanţei . natura cauzei . După aceasta . Grefierul afişează lista de judecată cu cel puţin 1 h înainte de începerea şedinţei la avizierul corespunzător sălii de şedinţă sau pe pe uşa sălii de şedinţă în lipsa unui avizier . Datele din cele patru registre pot fi corelate astfel încât putem şti oricând situaţia şi mişcarea unui dosar . Expedierea citaţiilor şi a înscrisurilor se menţionează într-un borderou de corespondenţă al instituţiei .dosarele se scot din arhivă de către grefierul de şedinţă care semnează de preluare. 73 . Grefierul duce dosarele în biroul propriu şi verifică la fiecare dosar dacă părţile sunt corect citate şi dacă taxa de timbru e valabil plătită . dosarul se întoarce în arhivă unde este depozitat intr-un dulap prevăzut cu despărţituri denumite ochiuri corespunzătoare diferitelor termene şi complete de judecată.Totuşi pentru cauze urgente stabilite prin lege .denumirea părţilor .natura cauzei . de dosar. Opisul alfabetic : se trec în ordine alfabetică părţile şi în dreptul lor nr.termenele următoare. de apărare al părţilor care pot participa la dezbaterea cauzei la momentul respectiv .duplicatele pt comunicarea către pârât. de înregistrare al litigiului care este nr.După primire cererii şi fixarea primului termen . După înregistrarea dosarului acesta pleacă de la arhivă spre biroul de citaţie pentru completarea si expedierea citaţiilor şi a duplicatelor de pe cererea reclamantului şi de pe înscrisuri conform rezoluţiei judecătorului de serviciu. chitanţele de plată a taxei) se cos intr-un dosar pe coperta căruia se scrie nr. data introducerii cererii . Această listă asigură publicitatea şi dr. Cu 1 până la 3 zile înainte de termen .listă ce cuprinde dosarele în ordinea lor cronologică.făcând un referat scris pe conceptă sau pe ultima încheiere de şedinţă.(înscrisurile depuse de reclamant . (contestaţie la executare )dosarele respective se trec în faţă pe lista de procese .menţionând ziua expedierii şi nr de recomandată. Grefierul întocmeşte lista de procese a completului pt termenul respectiv .

o poate trimite în judecată pt ultraj.în cadrului ei efectuându-se toate lucrările publice ale procesului .obiectul cauzei . numele părţilor .citaţii ale instanţei. 1) Ordinea dezbaterilor cuprinde mai multe aspecte: a) conducerea dezbaterilor .după strigarea dosarului .3)încheierile de şedinţă .II ) Judecarea publică şi contradictorie (judecarea propriu-zisă a cauzei)Această etapă are caracter preponderent oral . Preşedintele completului poate modifica această ordine acceptând strigarea cu prioritate a dosarelor în care părţile s-au împăcat sau a dosarelor în care părţile au probleme speciale ori în dosarele cu amânarea fără discuţii.Se spune că în afara şedinţei de judecată nu există proces civil. preşedintele completului declară şedinţa începută .o poate amenda .contradictoriu şi public .procesul verbal al instanţei . preşedintele completului asigură conducerea dezbaterilor.ci prin intermediul preşedintelui completului).dacă timbrul e plătit .o poate evacua .după care se trece la dezbateri . b) Începerea dezbaterilor . Strigarea cu prioritate a cauzelor se face numai cu condiţia prezenţei tuturor părţilor / nu trebuie amânat (dezbătut un proces fără a fi anunţate părţile ).să invoce excepţii. Şedinţa de judecată este un moment foarte important al procesului . În această etapă se întocmesc acte procesuale specifice .cererea reconvenţională . o poate suspenda . Preşedintele poate lua măsurile necesare :poate chema la ordine o persoană ce tulbură şedinţa de judecată . încheieri de şedinţă . iar ceilalţi membri nu por intervenii individual .De regulă această etapă cuprinde mai multe termene de judecată fără a exclude posibilitatea judecării procesului de la primul termen. să răspundă la acestea .trebuie abordate următoarele subpuncte: şedinţa de judecată incidente care întârzie judecarea judecarea în fond a procesului actele de dispoziţie ale părţii prin care se pune capăt judecăţii. 4)excepţiile de procedură .fie prin mijloace de sonorizare .cererile de intervenţie .În această etapă se administrează probele .dacă procedura de citare a fost corect îndeplinită pt toate părţile .este forma specifică de activitate a instanţei în raport cu principiul publicităţii . Fiecare dosar se strigă de grefier menţionându-se nr de ordine de pe listă .şedinţa de judecată are loc în sala de judecată .se pun 74 .Se invită părţile să ceară probe .grefierul face referat oral al procesului arătând cine e prezent şi cine absent .Pt asigurarea publicităţii. Trebuie avute în vedere 4 aspecte : 1)ordinea de judecată (dezbaterile )2)prima zi de înfăţişare .În legătură cu această etapă .şi tot el declară şedinţa închisă .Dezbaterile constau în strigarea pe rând a dosarelor în ordinea lor de pe listă. aceste elemente se repetă în afara sălii de şedinţă fie prin aprod .o asigură conducerea completului de judecată (în apel şi recurs sau în alte căi de atac în care completul e format din mai mulţi membrii.dacă relaţiile ordonate de instanţă au sosit la dosar sau nu .se administrează probe .

dosarul se va amâna luându-se măsurile necesare pentru administrarea probelor care lipsesc (ex. fixează un nou termen şi citează părţile .Închiderea dezbaterilor are loc după ce toate probele admise au fost administrate şi după ce toate părţile prezente au pus concluzii sau au făcut pledoarie . la a 2-a strigare.apoi intervenienţii.Dacă probatoriul cauzei nu e finalizat .apoi pârâtul .Procesul civil este caracterizat de oralitate.La cererea părţilor sau din proprie iniţiativă instanţa poate să acorde cuvântul în replică pt reclamant şi în duplică pt pârât .dezbaterile se desfăşoară normal . îşi susţin apărările şi le argumentează .dosarul poate fi lăsat la sfârşitul şedinţei de judecată.cuprinzând doar susţinerile părţii prezente .Repunând cauza pe rol.Dacă una din părţi legal citată lipseşte .instanţa anunţă că se retrage pt deliberări . instanţa e obligată să ţină cont de apărările şi probele administrate şi de partea prezentă la termenul final . Judecătorul are dreptul pe tot parcursul procesului să încerce împăcarea părţilor c) ordinea în care se dă cuvântul părţilor . este un moment foarte important ce marchează naşterea / stingerea unor drepturi procesuale ale părţilor . iar instanţa se retrage pt deliberări. Paratul va vorbi primul doar dacă ridică o excepţie.Prin concluzie părţile fac o sinteză a procesului.părţile vor pune din nou concluzii. instanţa întocmeşte o încheiere de şedinţă în care arată motivele repunerii .Avem prima zi de înfăţişare atunci când : părţile sunt legal citate părţile pot pune concluzii Ea poate coincide sau nu cu primul termen de judecată .E posibilă repunerea pe rol a cauzei după ce instanţa a rămas în pronunţare atunci când observă cu ocazia deliberării că au rămas neelucidate probleme ale cauzei .rezultând că pledoaria trebuie să fie o demonstraţie a temeiniciei soluţiei solicitate .. o luptă de argumente şi contraargumente .La pronunţarea hotărârii. Instanţa e obligată să dea cuvântul tuturor părţilor prezente .Ea marchează începutul fazei orale şi contradictorii a procesului civil. Efecte: 75 .concluzii . declaraţia unui martor ):Dosarul poate fi suspendat pt cauzele prevăzute în lege. Declarând dezbaterile închise . 2) Prima zi de înfăţişare este pragul procesului. Dacă la strigarea cauzei una din părţi/apărătorul părţii lipseşte . a asigura o apărare rezonabilă în proces . pt că prin pronunţare instanţa se desesizează de cauză . părţile sunt invitate să-ţi prezinte susţinerile în ordine prestabilită :întâi reclamantul .Repunerea pe rol se poate face doar înainte de pronunţarea hotărârii .poate limita timpul de expunere în mod egal pt fiecare parte şi într-un interval rezonabil pt.După administrarea probelor ce au determinat repunerea pe rol .De asemenea .

Ele au aceleaşi părţi componente ca şi hotărârea judecătorească: practicaua: denumirea instanţei .caz în care instanţa acordă un nou termen pt comunicarea acestor modificări către pârât . Prin încheierea preparatorie. Întregirea acţiunii = completarea unor lipsuri iniţiale . 76 . b) cel târziu la prima zi de înfăţişare se cer probele c) cel târziu la prima zi de înfăţişare se depune întâmpinarea şi cererea reconvenţională. compunerea completului de judecată . Reclamantul majorează / micşorează câtimea obiectului cererii . Reclamantul cere contravaloarea obiectului pierdut în locul restituirii lui în natură .nu şi după rejudecare în fond după casare . Încheierea preparatorie poate fi atacată numai o dată cu fondul . Clasificarea încheierilor de şedinţă : încheieri preparatorii încheieri interlocutorii.Modificarea şi întregirea acţiunii se pot face numai în prima judecată în fond . reclamantul îşi poate modifica / întregii cererea de chemare în judecată .Legea prezintă patru excepţii în care cererea de chemare în judecată poate fi modificată /schimbată după prima zi de înfăţişare (art. După prima zi de înfăţişare .măsură obligatorie . 3) Încheierea de şedinţă este actul procedural al instanţei de judecată întocmit după fiecare şedinţă şi in care se consemnează cele petrecute în timpul dezbaterilor şi măsurile luate pt avansarea şi soluţionarea pricinii.reclamantul este decăzut din aceste drept procesual . Încheierile de şedinţă constituie oglinda procesului . Aceste încheieri au un dublu caracter : nu rezolvă pe fond o parte din cauză .obiectul pricinii.a) cel târziu la prima zi de înfăţişare. Încheierea de şedinţă trebuie semnată de întregul complet de judecată.Modificarea acţiunii înseamnă corectarea unor elemente prezentate greşit în cererea iniţială. 131 ): Reclamantul îşi îndreaptă o eroare materială a propriei acţiuni. e) cel târziu la prima zi de înfăţişare se pot depune cererile de intervenţie . rezumatul susţinerilor părţilor prezente . d) cel târziu la prima zi de înfăţişare se invocă excepţiile relative. instanţa adoptă măsurile procedurale pt cercetarea şi soluţionarea cauzei fără a anticipa asupra fondului cauzei. considerentele : motivarea măsurilor luate de instanţă. nu au autoritate de lucru judecat şi de aceea instanţa poate reveni la măsurile stabilite prin această încheiere .termenul la care au avut loc dezbaterile . Reclamantul înlocuieşte o acţiune în constatare cu o acţiune în realizare . dispozitivul : se menţionează măsura ordonată de instanţă .

Încheierea interlocutorie rezolvă împrejurările de fapt / drept care lasă să se întrezărească soluţia instanţei asupra fondului . Părţile au dreptul să ia cunoştinţă de conţinutul încheierii de şedinţă . Suspendarea voluntara are loc in doua situatii posibile (art.În mod excepţional pt cereri noi . avem un proces continuu care uneori se intrerupe. Au 2 trăsături : prejudecă pricina . au autoritate de lucru judecat. Ea poartă asupra unor aspecte dezbătute în contradictoriu de părţi şi pe care instanţa le rezolvă . De încheieri interlocutorii : încheiere de admitere în principiu în partaj încheierea de admitere în principiu a cererii de intervenţie încheierea prin care se respinge o excepţie de fond . 77 . Ex. După ce se epuizează toate căile de atac . instanţa poate completa încheierea interlocutorie .se reia dosarul la prima instanţă în funcţie de soluţia pronunţată .În această situaţie procesul se suspendă . 242 Cpc) – toate partile cer instantei sa suspende procesul.aşteptându-se soluţionarea căii de atac . Încheierea interlocutorie este atacabilă în termenul general (15 zile ) de la comunicare . 4)Excepţiile de procedură (cursurile trecute).consemnate în caietul de şedinţă al grefierului . Intreruperea poate deveni permanenta prin perimare.să facă copii după ele şi să ceară pe cale incidentă îndreptarea unor erori materiale sau completarea încheierilor cu elemente ce pot fi : confirmate de toate părţile .rezolvare ce rămâne definitivă asupra aspectului respectiv şi asupra căreia instanţa nu mai poate reveni. Este o reflectare a principiului disponibilitatii. Cauzele suspendarii determina si felurile ei. CURS 12 Incidente care intarzie solutionarea procesului Suspendarea De regula. Procesul va continua pt celelalte aspecte ale cauzei rămase nesoluţionate din cadrul procesual respectiv . Uneori acest proces se intrerupe pentru perioade mai lungi prin suspendare. Suspendarea procesului inseamna oprirea cursului judecatii datorita unor situatii voite de parti sau independente de vointa lor.

evitarea unor amanari repetate si inutile. Suspendarea facultativa (judecatoreasca) Este atributul facultativ al instantei de judecata in 2 cazuri : • • cand solutia procesului depinde total/partial de existenta sau inexistenta unui drept ce face obiectul judecatii intr-un alt proces (ex : chestiunile prejudiciale) cand se ivesc indiciile unei infractiuni a carei constatare printr-o hotarare jud.inlocuirea legala a partii sau reprezentantului ei si respectarea principiului contradictorialitatii . Alte cazuri de suspendare • • • • • suspendarea procesului pana la solutionarea cererii de stramutare suspendarea procesului pana la solutionarea unui conflict de competenta suspendarea procesului pana la solutionarea inscrierii in fals (vezi procedura falsului – cursurile anterioare) suspendarea procesului pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate posibila suspendare a actiunii reclamantului pentru nerespectarea cerintelor de valabilitate a cererii de chemare in judecata. procesul se suspenda pana la numirea unui nou mandatar . Aceasta situatie nu produce suspendare daca partile au avocat care le reprezinta. Nu se poate suspenda un proces solutionat prin pronuntarea hotararii pentru ca din acest moment instanta se desesiseaza si nu mai poate adopta nici o masura pentru procesul respectiv. penala poate influenta hotararea in procesul civil (ex : anularea unui contract de vanzare-cumparare in porcesul civil . Aspecte comune pentru orice tip de suspendare 78 4 situatii: in cazul decesului unei parti.Cauzele posibile pentru aceasta suspendare pot fi : negocieri pentru o viitoare tranzactie sau pentru o eventuala plata voluntara. A doua sitautie in care poate avea loc suspendarea voluntara este situatia in care toate partile absenteaza voluntar la un termen de judecata. In aceasta situatie devine incidenta autoritatea de lucru judecat din hotararea cu privire la existenta faptei. sau pana la numirea unui reprezentant daca partea a devenit majora Scopurile acestei suspendari : . prin incetarea functiei tutorelui unei parti se produce suspendarea pana la numirea unui nou tutore daca partea este minora. existenta vinovatiei. procesul se suspenda pana la numirea unui curator . Aceste cauze ale suspendarii legale isi gasesc aplicabilitatea inainte de incheierea dezbaterilor. 243 Cpc) poate interveni in • • • • partii decedate . cerinte indicate de instanta. prin punerea sub interdictie a unei parti. . procesul se suspenda pana la introducerea in cauza a mostenitorilor . acelasi contract este considerat fals in procesul penal). faptuitor. sau una sau mai multe parti au cerut judecarea in lipsa lor. Suspendarea legala (suspendarea de plin drept – art. cand decedeaza mandatarul/reprezentantul unei parti.

b) contestatia la executare. La suspendarea judiciara. in suspendarea voluntara data suspendarii devine termenul de inceput al perimarii. facuta de oricare parte inainte de a se perima procesul. termenul de drept al suspendarii.- suspendarea se dispune prin incheiere de sedinta motivata ce poate fi atacata separat cu recurs efectele suspendarii converg spre ideea ca procesul ramane in nelucrare si nu se mai poate intocmi nici un act de procedura. La suspendarea legala inceteaza cand partea disparuta/reprezentantul disparut al partii sunt inlocuiti legal. peste termenul legal. Ca efect specific. data suspendarii. - Suspendarea inceteaza atunci cand inceteaza cauzele care au determinat-o . c) cererile pentru masuri asiguratorii. La suspendarea voluntara inceteaza odata cu cererea de repunere pe rol. motivul. numarul dosarului. Obiectul perimarii – orice cerere in justitie se perima de drept atunci cand procesul a ramas in nelucrare din vina partii mai mult de 1 an pentru cauzele civile si mai mult de 6 luni pentru cele comerciale. Perimarea Inseamna stingerea procesului in orice faza a acestuia bazata pe prezumtia de desistare a partii. Dupa repunerea pe rol. Repunerea pe rol Se poate face de oricare parte din proces printr-o cerere ce cuprinde : instanta. prezumtie dedusa din pasivitatea indelungata. nici de instanta. sub sanctiunea nulitatii. cererea de chemare in judecata trebuie sa fi dat nastere unei activitati judiciare de fond 79 . Cererea admisa de instanta duce la fixarea unui nou termen de judecata cu citarea tuturor partilor si a eventualilor martori admisi in proces. petentul. Conditiile perimarii: 1. Exceptii : a) perimarea actiunii civile in procesul penal. continuandu-se procesul din faza in care se afla la data suspendarii. Cererea se timbreaza cu 50 % din valoarea timbrului initial numai in situatia suspendarii voluntare. Aceste efecte se produc fata de toate partile si fata de instanta. Perimarea odata dispusa produce efecte impotriva tuturor partilor si cu privire la toate cererile dosarului. partile sunt citate obligatoriu pentru ca nu opereaza termenul in cunostinta avut inaintea suspendarii. nici de parti. inceteaza atunci cand este solutionat irevocabil celalalt litigiu de care depinde litigiul suspendat.

grefierul face un referat asupra motivelor sau admisibilitatii perimarii. fie atunci cand partea este impiedicata sa se prezinte la proces printr-un caz de forta majora. Procedura perimarii Perimarea se constata la sesizarea din oficiu a instantei sau la cererea oricarei parti. 2. Efecte perimarea stinge procesul cu toate actele sale de procedura perimarea nu aduce atingere drepturilor subiective substantiale (de drept civil) si nici drepturilor procesuale ale partii care poate initia un nou proces inainte de implinirea termenului de prescriptie extinctiva. c) nu se poate fixa termenul din cauze neimputabile partii. 1. 3. Nu exista vina partii atunci cand : a) actul de procedura urma sa fie facut din oficiu . Acest act este posibil conform principiului disponibilitatii. vina partii ce consta in pasivitate ce conduce la prezumtia de desistare.2. Daca se respinge perimarea procesul va continua normal (prin incheiere). Data inceperii perimarii este data ultimului act de procedura efectuat inaintea suspendarii. In noul proces se pot folosi probe din procesul perimat. cererea de chemare in judecata sa fi ramas in nelucrare mai mult de 1 an pt procesele civile / mai mult de 6 luni pt procesele comerciale Cursul perimarii poate fi intrerupt fie prin cererea partii. partea care a provocat perimarea porcesului poate fi obligata la cheltuieli de judecata. Pentru termenul fixat pt judecarea perimarii. renuntarea la dreptul pretins. probe ce au caracter extrajudiciar. Daca se admite perimarea aceasta se consemneaza intr-o hotarare ce poate fi atacata cu recurs. 80 . !!! Rezulta ca perimarea este posibila numai in cazul suspendarii voluntare. Instanta citeaza partile care pot pune concluzii. Renuntarea este de doua feluri : renuntarea la judecata . b)cererea partii n-a ajuns la instanta din motive neimputabile partii . ACTE DE DISPOZITIE ALE PARTII PRIN CARE SE PUNE CAPAT JUDECATII Acestea sunt : a) renuntarea reclamantului (desistarea) b) recunoasterea paratului c) intelegerea partilor (tranzactia) a) Renuntarea (desistarea) reclamantului.

rezulta ca in caz de coparticipare procesuala renuntarea unui reclamant nu influenteaza drepturile procesuale ale celorlalti coreclamanti renuntarea este unilaterala si nu este conditionata de acceptarea paratului pana la inceperea dezbaterilor. Instanta pronunta o hotarare. Renuntarea la dreptul subiectiv pretins = actul prin care reclamantul abandoneaza chiar dreptul subiectiv pe care si-a intemeiat actiunea . Instanta ia act de renuntare prin incheiere. Conditii ale acestei renuntari : partea sa aiba capacitate de exercitiu renuntarea se face individual. drept ce va putea fi valorificat in conditiilelegii intr-un alt proces. Legea prevede ca o asemenea hotarare este atacabila cu recurs. prin care respinge actiunea ca fiind lipsita de obiect si prin care poate obliga pe reclamant la plata cheltuielilor de judecata.1. b) Recunoasterea (achiesarea) este recunoasterea pretentiilor reclamantului de catre parat. 81 . in fond sau in caile de atac. fie tacit prin renuntarea la exercitarea unei cai de atac. Efecte : dosarul se inchide. acesta trebuie sa aiba un mandat special reclamantul sa-si manifeste liber vointa de a renunta renuntarea este unilaterala si nu se cere acordul paratului sub nici o forma renuntarea nu trebuie sa aiba scopuri ilicite. adica sa eludeze legea renuntarea se face prin inscris autentic sau verbal in fata instantei in sedinta de judecata Procedura – aceasta renuntare se poate face pe timpul procesului. si de aici rezulta ca nu va mai putea initia un nou proces in temeiul acestui drept subiectiv. verbal sau scris. partile fiind puse in situatia anterioara reclamantul in culpa va putea plati cheltuieli de judecata paratului reclamantul renuntator va putea initia un nou proces in temeiul dreptului subiectiv invocat in actiune 2. dupa acest moment este necesara acceptarea paratului reclamantul va fi obligat la cheltuieli de judecata daca este in culpa Procedura – se poate renunta oricand pe timpul procesului. Conditii : capacitatea de exercitiu a partii sau reprezentantului ei. luand act de renuntare. Efecte – procesul se stinge fara ca reclamantul sa poata porni o noua actiune intemeiata pe dreptul subiectiv la care a renuntat. fie expres in timpul judecatii. Renuntarea la judecata = actul procesual prin care reclamantul renunta la procesul inceput fara a renunta si la dreptul sau subiectiv.

. prin concesii reciproce.. c) Tranzactia (intelegerea partilor) Este un contract judiciar prin care partile. de indata. Tranzactia se poate incheia in orice faza a procesului.. eventual irevocabila.. in sedinta publica.. Recunoasterea tacita se face prin neexercitarea caii de atac de catre paratul care a pierdut procesul. Recunoasterea totala are urmatoarele caractere : este pura si simpla este irevocabila face dovada deplina a pretentiilor reclamantului scuteste pe parat de plata cheltuielilor de judecata daca s-a facut la prima zi de infatisare si daca nu fusese pus in intarziere prin notificare inainte de inceperea procesului Recunoasterea partiala poate avea ca efect recunoasterea partiala a unei hotarari in urmatoarele conditii : procesul sa nu fie in stare de judecata la instanta de fond paratul sa fi recunoscut pur si simplu. sting un proces inceput sau preintampina un proces posibil. Efect – prima hotarare devine definitiva. 82 . Achiesarea expresa se poate face pe tot timpul procesului pana la inchiderea dezbaterilor.. Fiind un contract. trebuie sa indeplineasca conditiile : partile sa poata dispune de obiectul supus judecatii tranzactia sa aiba un obiect licit partile sa nu fraudeze legea tranzactia sa fie rezultatul vointei exprese a tuturor partilor din proces tranzactia trebuie sa aiba forma scrisa Procedura. Se poate infatisa instantei la termenul de judecata. Totusi paratul poate renunta la calea de atac si in mod expres prin inscris autentic sau prin declaratie verbala cu ocazia pronuntarii hotararii. nu complex. Teoretic... Este un act de dispozitie al paratului putand fi totala sau partiala. cand instanta va pronunta o hotarare de expedient.Conditiile sunt aceleasi ca la desistare cu amendamentul ca nu poate avea ca obiect decat drepturi proprii nu si comune cu ale altor parti. nu calificat reclamantul sa accepte pronuntarea unei hotarari partiale aceasta recunoastere sa nu aiba un scop ilicit Hotararile partiale pot fi ... partile pot depune tranzactia si intre termene.

sa faca o preventie generala a societatii. Deliberarea presupune confruntarea ideilor cu privire la cauza intre membrii completului de judecata. 83 . de dispozitie al instantei prin care aceasta rezolva conflictul intre parti. Deliberarea este specifica cailor de atac in care completul este format din mai multi judecatori. operativa (rapida). Constatandu-se toate conditiile indeplinite. Primul rol se realizeaza cu conditia ca hotararea sa fie temeinica. Se face de judecatorii in fata carora s-a dezbatut in fond procesul. sub sanctiunea nulitatii (conf. principiului continuitatii). procesul inceteaza. realitatea consimtamantului lor si semnatura lor. Aceasta hotarare nu este motivata pentru ca reprezinta vointa partilor. Instanta va explica partilor consecintele tranzactiei. Totusi. Deliberarea este posibila si la instanta de fond cand exista un singur judecator (acesta doar gandeste cu privire la cauza). In cazurile foarte simple deliberarea poate avea loc si in sala de sedinta de judecata. solicitandu-se anularea tranzactiei si atuturor efectelor generate de aceasta. Deliberarea este operatiunea de stabilire a faptelor si de aplicare a normelor de drept. Prin tranzactie si prin hotararea de expedient. Are un dublu rol: sa solutioneze corect litigiul. DELIBERAREA. PRONUNTAREA SI COMUNICAREA HOTARARII JUDECATORESTI Notiunea de hotarare judecatoreasca Este actul procesual cel mai important al judecatii pentru ca: in hotarare se reflecta activitatea tuturor partilor in proces prin hotarare instanta solutioneaza litigiul Hotararea este actul final. Retragerea din sedinta publica in vederea deliberarii si pronuntarii se face dupa ce au fost inchise dezbaterile in toate dosarele din sedinta publica. hotararea de expedient poate fi atacata cu recurs. Deliberarea si pronuntarea hotararii judecatoresti Dupa ce instanta declara dezbaterile inchise. instanta va verifica identitatea partilor. legala. instanta ia act de tranzactie si pronunta o hotarare de expedient care cuprinde clauzele tranzactiei. daca se va constata ulterior ca tranzactia nu exprima vointa partilor. se retrage in camera de consiliu pentru a delibera si a pronunta hotararea. fiind un contract.Odata cu primirea tranzactiei. Se face in secret in camera de consiliu pentru ca judecatorul sa fie ferit de eventualele influente. capacitatea de dispozitie a partilor. reprezentand aprecierea judecatorului asupra situatiei de fapt si de drept a cauzei. Se mai verifica : eventuala incercare de fraudare sau eludare a legii ori a drepturilor altor persoane.

Fiecare membru al completului ia cuvantul pe rand. semnata de judecator si de grefier. mentiunea asupra prezentei sau absentei lor (pt relativitatea efectelor hotararii). prin citirea minutei de catre presedintele completului insotit de grefier. Odata ce instanta ajunge la o concluzie. Hotararea are 3 parti : partea introductiva (practicaua) motivarea (considerentele) dispozitivul Practicaua cuprinde urmatoarele mentiuni : aratarea instantei. enumerarea 84 . dispunand citarea partilor si consemnand motivele repunerii pe rol si punctele ce trebuie rezolvate. Nici un judecator nu se poate abtine de la obligatia de a-si exprima opinia. pentru a nu fi influentat de parerea judecatorilor cu experienta mai mare. in caz de divergenta de opinii se formeaza un complet de divergenta in care pe langa cei doi judecatori care solutioneaza cauza apare un al treilea. instanta se dezinvesteste si incepe sa curga termenul de atac calculat de la pronuntare. Pronuntarea hotararii se face in sala de sedinta. obiectul procesului. solutia se consemneaza in minuta scrisa de mana in dosar.Deliberarea incepe prin a i se acorda cuvantul celui mai tanar membru al completului de judecata. Solutii posibile : anularea actiunii pentru neplata taxei admiterea in totalitate a actiunii admiterea in parte a actiunii respingerea cererii Aceleasi sunt si solutiile pentru cererea reconventionala sau pentru cererile tertilor de interventie. Daca inainte de pronuntare. cererile si sustinerile pe scurt ale partilor prezente. Daca completul are nevoie de un timp de gandire mai indelungat. numele judecatorilor si grefierului care compun completul de judecata si numarul lor. fixand termenul de judecata. numarul de dosar. instanta constata ca nu sunt rezolvate toate problemele. cu ocazia deliberarii. numarul sentintei si data pronuntarii. fiind semnata de toti membri completului de judecata. poate amana pronuntarea cel mult 7 zile. numele partilor si reprezentantilor acestora. Solutia se pronunta cu majoritate de opinii. Din momentul pronuntarii hotararii. va dispune repunerea pe rol prin incheiere de sedinta. Opinia separata se motiveaza si semneaza de autorul ei. Cuprinsul hotararii Hotararea judecatoreasca are forma scrisa. dactilografiata (nu de mana). Nerespectarea cerintei de pronuntare a hotararii in sala de sedinta publica determina nulitatea hotararii. In apel (sunt 2 judecatori). de obicei presedintele instantei pentru a exista majoritate de opinii.

Daca pronuntarea hotararii s-a amanat. hotararea va cuprinde doar celelalte doua parti (motivarea si dispozitivul).probelor administrate si a tuturor incidentelor aparute (exceptii). completa. termenele pentru exercitarea acestor cai. ce probe se inlatura si de ce. ce probe se retin ca fundamental valabile. In prima parte se arata daca s-a admis/respins actiunea. dar legea nu cere descrierea unor generalitati. mentiunile privind obligatiile corelative sau solidare. Motivarea (considerentele) are o functie importanta si anume de a convinge ca hotararea este justa. nu numai pe idei abstracte sa fie principiala si consecventa (necontradictorie) sa fie precisa si sigura sa fie corecta gramatical Considerentele reprezinta partea cea mai intinsa din hotarare. incadrarea juridica . Conditiile pentru ca motivarea sa fie valabila : motivarea sa fie clara. Dispozitivul trebuie redactat in termeni precisi care sa nu fac loc unor interpretari. Tot aici se consemneaza toate mentiunile necesare pentru identificarea bunului litigios. Dispozitivul consemneaza rezultatul judecatii. reproduce pe larg minuta in doua parti. trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii : judecatorul sa cunoasca perfect dosarul instanta trebuie sa raspunda precis si argumentat fiecarei sustineri.. probele administrate. In final se consemneaza ce cai de atac au la indemana partile. 85 . In a doua parte se subliniaza consecintele ce decurg din pronuntarea hotararii (ex : obligatia la despagubire. necontradictorie.. ce exceptii s-au ridicat si rezolvarea lor.. neconcordanta ducand la nulitatea hotararii. Daca este confuza. momentul de la care incepe sa curga acest termen. Este obligatorie concordanta deplina intre minuta si dispozitiv. cu argumentele ei Pentru ca motivarea sa fie buna. pentru ca dispozitivul este partea din hotarare care se executa. Motivarea hotararii inlatura posibilul arbitrariu. insuficienta sau partiala. toate aceste elemente vor fi cuprinse intr-o incheiere prin care se dispune amanarea pronuntarii si care face parte integranta din hotarare. este demonstratia instantei ca hotararea este corecta.. netemeinica motivarea trebuie sa arate pentru fiecare capat de cerere sustinerile partilor. la cheltuieli de judecata). ci consistenta si fluenta a argumentelor.. precisa. dar lipsa acestei semnaturi poate fi complinita oricand (noutate).. deci. hotararea este nemotivata si. se consemneaza rezumativ concluziile partilor. obligand judecatorii sa-si demonstreze punctele de vedere si face posibile caile de atac (controlul judiciar). Dispozitivul va fi semnat de judecatori si grefier. Sub sanctiunea nulitatii trebuie mentionat ca hotararea s-a pronuntat in sedinta publica.. sa analizeze fiecare proba motivarea sa se intemeieze pe date si probe concrete. In aceasta situatie.

Redactarea hotararii Se face de presedintele completului sau de unul din judecatorii completului consemnat de presedinte. Legea recomanda ca hotararea sa se redacteze in cel mult 20 de zile de la pronuntare.hotarari cu condamnari alternative (ex : restituirea bunului sau plata contravalorii acestuia) g) – hotarari constitutive 86 cererilor si pregatesc partiale a .hotarari definitive – pot fi atacate cu recurs d) – hotarari revocabile – pot fi atacate cu recurs . Cele doua exemplare vor ramane unul in dosar si altul in mapa de sentinte a instantei. Opinia separata se consemneaza in continuarea hotararii sau separat. Clasificarea hotararilor judecatoresti a) – hotarari propriu-zise ce solutioneaza complet litigiul .decizii – pronuntate in cai de atac sau in rejudecarea dupa retinere c) – hotarari nedefinitive – pot fi atacate cu apel . Orice modificare.hotarari irevocabile – nu mai pot fi atacate cu recurs e) – hotarari integrale (totale) – solutioneaza tot litigiul . caz in care se ataseaza hotararii. Se indeplineste la fel ca si inmanarea citatiei.hotarari partiale – pronuntate la cererea reclamantului in baza unei recunoasteri paratului f) – hotarari cu o singura condamnare – cu o obligatie unica . Comunicarea hotararii este obligatorie atunci cand caile de atac se exercita de la comunicare. anticipative ce solutioneaza doar o parte a hotararea finala b) – sentinte – pronuntate de prima instanta .incheieri – hotarari premergatoare. Se redacteaza in doua exemplare originale si in copii ce se comunica partilor. stersatura din hotarare trebuie semnata de judecatorul ce a facut-o.

hotararile prin care s-a respins o actiune de divort.hotarari in constatare Efectele hotararilor judecatoresti Aceste efecte privesc partile litigante si instanta. Rolul autoritatii de lucru judecat este de a curma potentialul numar infinit al proceselor.hotarari declarative . existenta vinovatiei. Puterea de lucru judecat isi produce efectele atat fata de instanta cat si fata de parti. drepturi ce se constata doar la data pronuntarii hotararii hotararile sunt susceptibile de executare odata cu pronuntarea si comunicarea hotararii. Indreptarea hotararii 87 . absoluta in sensul ca o hotarare definitiva si irevocabila pronuntata pe fond reflecta adevarul si nu poate fi contrazisa printro alta hotarare pronuntata intre aceleasi parti. cu efecte pentru viitor (hotararile pronuntate in starea si capacitatea persoanei) hotararile declarative recunosc retroactiv drepturile partilor. Instanta sesizata cu aceasta cerere. incepe sa curga termenul de prescriptie extinctiva a executarii hotararii (daca ?alta? hotarare poate fi executata – e vorba de hotararea din apel sau recurs) • Autoritatea de lucru judecat (art. rolul de a fixa. Nu exista autoritate de lucru judecat din civil in penal. nu si la considerentele acesteia. • • • • • • prin pronuntarea hotararii instanta se dezinvesteste astfel incat judecatorii nu mai pot reveni la hotararea pronuntata dupa redactare si semnare. Este o prezumtie legala. va respinge a doua cerere. cauza) in principiu numai la dispozitivul Autoritatea de lucru judecat are efect absolut si se raporteaza hotararii. obiect. Conditii de admisibilitate : prima hotarare irevocabila sa se fi pronuntat pe fond. ci doar caracter provizoriu. iar partile sunt obligate sa respecte efectele primei hotarari. hotararea capata puterea doveditoare a actelor autentice hotararile constitutive creeaza drepturi noi. pentru acelasi obiect si cauza. 1201 C. Autoritatea de lucru judecat din penal in civil se raporteaza la existenta faptei. Nu au caracter de autoritate de lucru judecat. stabiliza drepturile si obligatiile partilor. faptuitorului. Civ. nu pe exceptii existenta triplei identitati (parti.). hotararile pronuntate in materie de pensie de intretinere si incredintarea minorilor..

Completarea hotararii se foloseste atunci cand instanta a omis prin hotararea ei sa se pronunte asupra unui capat de cerere sau sa solutioneze cererile facute de avocati. Executarea provizorie nu este posibila: 88 . fara sa se acorde cheltuieli de judecata. pericol vadit determinat de intarzierea executarii. Exceptii – o hotarare se poate executa vremelnic inainte de a fi ramas definitiva si inainte de a fi fost investita cu formula executorie. se judeca in camera de consiliu. Aceste hotarari sunt supuse recursului. Greselile de fond pot fi indreptate doar prin exercitarea cailor de atac. Executarea vremelnica a hotararilor judecatoresti De regula. acordul debitorului. Executarea provizorie judecatoreasca este o facultate a instantei care constituie o exceptie de la regula. calitatii partilor). Aceste cereri se fac in termenul procedural general. Executarea provizorie poate fi legala sau judecatoreasca.Se refera la corectarea unor greseli materiale. Instanta va autoriza executarea provizorie in urmatoarele conditii : hotararea sa se raporteze la bunuri executarea provizorie sa apara ca necesara fata de insolvabilitatea debitorului. Lamurirea si completarea hotararii Se poate cere in termenul prevazut pentru calea de atac si ia forma revizuirii hotararii . de urgenta. Procedura. indiscutabil savarsite cu ocazia redactarii. Aceasta executare se aplica in 7 cazuri legale : 1) hotararea privind plata drepturilor salariale 2) hotararea privind plata despagubirilor rezultate din accidentele de munca 3) hotararea privind plata rentei/pensiei alimentare 4) hotararea care obliga la plata unor reparatii urgente 5) hotararea care obliga la punerea sau ridicarea de peceti ori la realizarea inventarului 6) in pricinile privind posesia 7) in hotararile partiale pronuntate in baza recunoasterii partiale a paratului Explicatia acestor 7 cazuri rezida in latura umanitara. interpreti asupra drepturilor lor procesuale. cu citarea partilor. experti. Constatarea greselilor materiale se face prin incheierea instantei si cu mentiunea pe ambele exemplare originale ale hotararii. Greselile materiale sunt erori vizibile. Executarea provizorie legala se face in virtutea legii fara a mai fi necesar ca creditorul sa mai ceara expres aceasta inlesnire. involuntare ce nu afecteaza fondul judecatii (ex : redarea gresita a numelor. Sesizarea instantei se face din oficiu sau la cerere. o hotarare se executa dupa ce a ramas definitiva si irevocabila si a fost investita cu formula executorie. evitarea unor prejudicii mai mari. martori.

Daca cererea se admite. sunt obligatorii pentru aceasta. Importanţa: garantează dreptul la apărare existenţa lor obligă pe judecătorul fondului să cunoască dosarul complet existenţa lor e un stimulent pentru instanţa inferioară în căile de atac se pot da îndrumări de drept pentru rejudecarea de către instanţa inferioara. 2. confirmând decizia sau admiţând calea de atac si reformarea primei hotărâri. Cererea va fi insotita de copia legalizata a dispozitivului hotararii prin care s-a dispus executarea. Căile de atac – căi de atac procedurale pe care partea interesată le poate folosi pentru a cere instanţei superioare compatibile verificarea legalităţii şi temeiniciei hotărârii atacate şi înlăturarea eventualelor greşeli. Garanţia – posibilitatea de a ataca hotărârea pronunţată în primă instanţă şi de a corecta eventualele greşeli. Exercitarea căilor de atac este facultativă. 89 . CURS 13 CĂILE DE ATAC 1. cererea se adreseaza instantei superioare celei care a admis executarea. caz in care executarea isi continua cursul cererea sa fie admisa Domeniul de aplicabilitate preponderent al executarii provizorii judecatoresti se regaseste in ordonanta presedentiala.- in cererile privind stramutarea de hotar in intabularea/radierea unor drepturi imobiliare in cartea funciara Cererea pentru executarea provizorie judecatoreasca se face doar de parti (nu se poate acorda din oficiu de instanta) pe tot parcursul procesului. creditorul cererii va fi obligat la o cautiune. Solutii posibile : cererea sa fie respinsa. Această garanţie îmbracă forma controlului juridic: instanţa superioară verifică legalitatea şi temeinicia hotărârii instanţei inferioare. putand fi facuta impreuna cu calea de atac. Scopul procesului e stabilirea adevărului şi pronunţarea unei soluţii juste. Executarea provizorie judecatoreasca poate fi suspendata la cererea partii.

4.de retractare: se exercită chiar la instanţa care a pronunţat hotărârea. contestaţia în anulare. prin care partea legitim interesată solicită schimbarea totală/parţială a hotărârii instanţei de fond. pentru motivele prevăzute de lege (contestaţia în anulare. 58/2003 Este o cale de atac comună. . Excepţie – nu fac obiectul apelului următoarele categorii de încheieri şi hotărâri ce sunt atacabile direct cu recurs: I. OG nr. pentru că numai această parte e obligatorie pentru părţi şi susceptibilă de executare silită. revizuirea). c) O cale de atac se exercită o singură dată într-un ciclu procesual.recursul comun APELUL art. civ. Reguli comune de folosire a căilor de atac: a) Trebuie să existe o hotărâre judecătorească susceptibilă de a fi atacată. recursul comun): se exercită la instanţele superioare celei care a pronunţat hotărârea. revizuirea. Partea din hotărârea ce constituie obiectul apelului e numai dispozitivul acesteia. Recursul în anulare .de reformare(apel. . Clasificare: I.abrogat. e) Exercitarea lor presupune exprimarea voinţei valabile. b) anumite încheieri preparatorii şi unele interlocutorii. libere a părţilor. . devolutivă şi suspensivă de executare. – ordinare: apelul. de reformare. d) Căile de atac sunt prevăzute de lege şi precizate expres în finalul hotărârii atacate. b) Să se respecte ierarhia căilor de atac. 90 .recursul în interesul legii. 282-298 Cod pr.. II. se îndreaptă împotriva hotărârilor nedefinitive ale primei instanţe.3. 1. Obiectul: a) hotărârea judecătorească nedefinitivă pronunţată de prima instanţă. ordinară. Hotărârile pronunţate asupra cererilor principale ce privesc: pensiile de întreţinere. .extraordinare: . pentru motive de nelegalitate şi/sau de netemeinicie. în scopul verificării legalităţii (în apel se verifică şi temeinicia) hotărârii de fond.

L 1/2000. terţii voluntari intervenienţi (direct în apel – cerere intervenţie. persoanele juridice nou-apărute prin comasare. dolosive(?). L 112/1995. înregistrarea actelor de stare civilă. L 169/1997. divizare 91 de . succesorii cu titlu particular numi pentru bunuri determinate. acţiunile posesorii. jurist-consultul. Hotărârile/încheierile pronunţate în următoarele materii: 2. terţii. curatori. tutori. avânzii-cauză ai părţilor decedate după pronunţarea hotărârii: succesorii universali sau cu titlu universal. creditorii chirografari în act. Subiectele – sunt părţile participante la judecata în fond şi prezintă un interes legitim în exercitarea apelului. plângerile întemeiate pe procedura contenciosului administrativ şi pe L 18/1991. pârâtul. mandatarul. coparticipanţii: au independenţă procesuală în sensul că apelul unuia profită şi celorlalţi reprezentanţii părţilor: părinţi. măsurile asiguratorii.- obligaţiile de plată a unor sume de bani/predarea bunurilor mobile în valoare de maxim 200 milioane. Pot fi: • • • • reclamantul. intervenienţii forţaţi. conflicte de competenţă declinarea de competenţă asigurarea dovezilor încheierile de suspendare a procesului hotărârile pronunţate în baza renunţării la drepturi hotărârile judecătoreşti de anulare a hotărârilor arbitrale încheierile de respingere a învestirii cu formulă executorie încheierile de respingere a cererilor de perimare încheierile de suspendare a executării silite sau încetare urmăririi silite hotărârile pronunţate în procedura reorganizării şi falimentului hotărârile ce privesc încuviinţarea nulităţii desfacerii adopţiei hotărârile ce soluţionează conflicte de muncă hotărârile ce privesc asociaţiile şi fundaţiile hotărârile pronunţate asupra cererii de pensii şi asigurări sociale hotărârile ce privesc garanţiile reale mobiliare II.

Retragerea – numai în faţa instanţei de apel în şedinţă publică de judecată. Începe să curgă de la data comunicării hotărârii. Repunerea în termen se dispune de instanţa superioară.• Parchetul – procurorul. şi după expirarea termenului de apel. 92 . renunţat nu poate folosi apelul în ciclul procesual. Renunţarea – se poate face în interiorul termenului de apel. de la data depunerii cererii de apel dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii. 4. Decăderea se pronunţă pe cale de excepţie ridicată de parte/instanţă. Partea ce a retras. la decesul curatorului la decesul mandatarului părţii în orice caz de forţă majoră care împiedică exercitarea căii de atac. în cazul în care hotărârea nu a fost comunicată să se facă calculul termenului astfel: de la data comunicării somaţiei de executare însoţită de copia hotărârii. Întreruperea termenului de apel: la decesul unei părţi care intervine între pronunţarea hotărârii şi declararea apelului. la ultimul domiciliu al părţii. de la data cererii comunicării hotărârii către adversar .pe numele moştenirii.împotriva părţii care a cerut comunicarea hotărârii Termene speciale: în procesele de divorţ – 30 zile de la comunicare. iar retragerea apelului se face numai după pronunţare(?) Renunţarea: declaraţia verbală cu ocazia pronunţării în şedinţă publică a hotărârii pe fond prin înscris autentificat declaraţie verbală în faţa instanţei de apel. dar cu condiţia ca cererea iniţială să fi fost declarată în termen. Termenul se întrerupe şi hotărârea se comunică din nou moştenitorilor părţii defuncte . care permite. Se aplică în apel şi principiul echipolenţei . fără să se arate numele sau calitatea fiecărui moştenitor . termenul curge de la încetare cazului. 3. Sancţiunea nerespectării termenului este decăderea din dreptul de a ataca hotărârea cu apel. Motivele de ordine publică pot fi invocate oricând. Acestea pot constitui un mod de achiesare la hotărârea instanţei de fond. Termenul – termenul general de 15 zile calculat pe zile libere. Cauza apelului – temeiul de drept al nemulţumitului apelant. În cazul în care nu se poate verifica tardivitatea apelului se prezumă că e declarat în termen.

intimatului comunică şi cererea de apel şi înscrisurile depuse. Cererea de apel şi motivele ei. Motivele e ordine publică pot fi înfăţişate şi mai târziu. 1) Locul introducerii apelului e instanţa a cărei hotărâre se atacă sub aspectul sancţiunii nulităţii. Motivarea se face pe două direcţii – nelegalitate şi/sau netemeincie (statuare eronată a unei situaţii de fapt în pofida probelor care conduc la o altă situaţie de fapt. Motivarea – nu este limitată prin motive prevăzute în textul de lege. Se fac menţiunile corespunzătoare în registrele de evidenţă. înainte de a trimite dosarul cu cererea de apel. pentru că apelul este o cale devolutivă ce permite judecarea din nou a fondului. dar pot fi fructificate dacă apelul a fost declarat în termen. verifică dacă hotărârea a fost comunicată tuturor părţilor de la fond şi dacă a expirat termenul de apel pentru toate părţile. Trebuie să întruneasca elementele cererii procedurale generale la care se adaugă anumite elemente specifice. 6. Acestea sunt: menţionarea hotărârii atacate şi circumscrierea motivelor de fapt şi de drept pe specificul apelului (critica hotărârii de fond). Motivarea se poate face prin cerere în termenul de 15 zile sau cel târziu la prima zi de înfăţişare în apel. Procedura prealabilă a judecării apelului.5. aceasta e valabilă chiar dacă e intitulată greşit. Instanţa de apel care primeşte dosarul ia următoarele măsuri: verifica taxa de timbru verifică respectarea termenului de apel stabileşte numărul de ordine al dosarului dispune citarea părţilor. cu indicaţia de a depune întâmpinare cu 5 zile înainte de termen 93 . Dosarul se notează(?) şi parafează fiind înaintat instanţei competente. 2) Efectele introducerii apelului: investirea instanţei de apel cu judecata suspendarea de drept a efectelor hotărârii atacate naşte caracterul devolutiv al judecăţii în apel conturarea principiului non reformatio in peius 3) Preşedintele instanţei a cărei hotărâre este atacată prin apel. Dacă aceste elemente există în cerere. Apelul nemotivat nu se respinge ci se analizează sub aspectul susţinerilor de fond făcute de părţi la prima instanţă.

fie prin cererea de apel. să-şi manifeste nemulţumirile: prin formularea de apel incident (aderare la apel) formularea de apel provocat. Asemănări – două cereri incidente şi nici una nu este considerată cerere nouă. Apelul provocat – în caz de coparticipare în proces sau când au intervenit terţi la judecata în fond. Nu sunt considerate cereri noi excepţiile de procedură şi alte mijloace de apărare. apelul incident se îndreaptă împotriva apelantului. Procedura de judecată publică – se aseamănă foarte mult cu judecata în primă instanţă. pentru a schimba hotărârea primei instanţe şi cu condiţia ca acest apel să poată produce consecinţe jurudice asupra autorului. cauza apelului. cel provocat se îndreaptă împotriva intimatului/terţilor. fie la prima zi de înfăţişare. venituri ajunse la scadenţă sau despăgubiri apărute după pronunţarea hotărârii în primă instanţă. apel. un intimat poate declara apel împotriva altui intimat/intervenient de la fond. În judecarea apelului nu se pot schimba calitatea părţilor. obiectul cererii de chemare în judecată şi nici nu se pot face cereri noi faţă de judecata în primă instanţă. În apel se pot admite probe noi. Apelul incident – permite intimatului ce nu a declarat apel în termin. Aceste cereri sunt admisibile pentru că nu sunt în realitate cereri noi ci simple consecinţe ale drepturilor părţilor consemnate în cererile de chemare în judecată. În apel se pot cere pentru prima dată fără a fi considerate cereri noi: dobânzi. cererile vor fi soluţionate printr-o singură hotărâre. să adere la apelul declarat de altă parte în proces. 4) Judecata în apel permite ca pe timpul procesului un intimat care iniţial nu a declarat apel în termen. E o cerere accesorie ce urmează soarta cererii principale la care aderă. se pot cere probe noi . Se analizează motivele de apel (de netemeinicie şi/sau nelegalitate). în lipsa lui neexistând. 7. se pot formula cereri referitoare la apel.- apelantul e citat cu menţiunea timbrajului (suma) dacă mai multe părţi au introdus apel. dar se nasc după pronunţarea primei hotărâri. Întâmpinarea e obligatorie sub sancţiunea imposibilităţii de a invoca excepţii relative sau alte probe. Diferenţe: apelul incident ar putea fi şi principal. rate. şi indiferent dacă au fost sau nu la judecata pe fond. cauza acţiunii. sau se poate cere aplicarea compensaţiei legale. 94 Trebuie depus cel târziu la prima zi de înfăţişare în . Completul este format din 2 judecători. adică să dovedească un interes legitim. apel ce trebuie să se facă cel târziu la primul termen de înfăţişare în apel. în timp ce apelul provocat e determinat numai de apariţia celui principal.

Ordinea dezbaterii: primul este apelantul. de reformare. în aceste cazuri. se va admite apelul. E o cale de atac extraordinară comună. Soluţii posibile în apel: 1) 2) 3) Anularea apelului ca netimbrat sau depus în altă parte decât la instanţa a cărei hotărâri se ataca. apelul se admite. Totuşi dacă prima instanţă nu era competentă. nesusceptibilă de executare. Hotărârea pronunţată în apel e definitivă şi revocabilă şi fiind definitivă este şi executorie Recursul E a doua cale de atac după apel. prin care. urmează apoi intimatul parte şi mai apoi intimatul intervenient.hotărârile / încheierile pronunţate de prima instanţă şi care nu sunt susceptibile de apel . În acest caz apelul se suspendă şi capătul de cerere va fi reanalizat şi soluţionat de prima instanţă (întregirea hotărârii).ca şi la apel părţile se vor numi recurent şi intimat . Legea prevede expres principiul „non reformatio in peius” Nu mai este posibilă admiterea apelului şi desfiinţarea primei hotărâri cu trimeterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă pentru motivul că instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra unui capăt de cerere. în principiu. nedevoluţională şi. Respingerea apelului şi confirmarea hotărârii primei instanţe. verificarea în recurs nu se va rezuma numai la motivele de recurs. instanţa competentă va exercita controlul de legalitate asupra hotărârilor recurate. Dacă există motive de nulitate a hotărârii fondului.îl constituie . Obiectul . hotărârile pronunţate de instanţa de apel 95 Subiecţii . se desfiinţează hotărârea primei instanţe şi se rejudecă cauza în apel. Admiterea apelului în tot sau în parte şi schimbarea corespunzătoare a hotărârii primei instanţe. Specificul apelului este posibilitatea de divergenţă a completului. se va desfiinţa hotărârea în totalitate şi se va trimite cauza instanţei competente . la cererea părţii interesate. ci se va face o analiză totală.

Cauza .15 zile de la comunicare. În aceste situaţii. sub sancţiunea nulităţii.divorţ. hotărârea s-a dat de alţi judecători decât aceia care au participat la dezbaterea în fond 3. Cererea de recurs suspendă executarea hotărârilor numai pentru procedura de : strămutare de hotar desfiinţare a construcţiilor. termenul curge de la pronunţare. hotărârea s-a dat cu încălcarea competenţei altei instanţe 4.aceeaşi ca la apel Termenul de recurs . instanţa competentă o poate returna părţii cu indicaţii asupra completărilor / modificărilor necesare. instanţa nu a fost alcătuită conform legii 2. calculate pe unităţi libere de timp şi fără (?) aplicarea principiului echipolenţei Termene speciale 30 de zile . Legea prevede 10 motive de recurs : 5 motive de casare şi 5 motive de modificare. . iar dacă părţile nu au fost citate la fond termenul curge de la comunicare. pentru orice capăt de cerere 40 de zile de la transcrierea ordonanţei de adjudecare în urma licitaţiei publice 5 zile pentru soluţionarea cererilor de conflicte de competenţă şi cele din materia ordonanţei prezidenţiale Aceste termene se calculează diferit.p.c. plantaţiilor sau a lucrărilor având o aşezare fixă Regula este că depunerea recursului nu suspendă executarea hotărârii pronunţată în apel. 304 C. instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti 5.c. Motivarea recursului trebuie să se încadreze în unul sau mai multe puncte din cele prevăzute în art. Dacă părţile au fost citate la fond. Cererea de recurs şi motivarea ei Această cerere se va depune la instanţa a cărei hotărâre este atacată. dar numai în intervalul termenului de 15 zile de la comunicarea hotărârilor recurente. Recursul se motivează prin cererea de solicitare sau separat. Motive de casare: 1. Dacă cererea de recurs nu îndeplineşte condiţiile legii. p. în cazuri extreme se poate prelungi termenul cu 5 zile. prin hotărâre s-au încălcat formele de procedură prevăzute de lege ( C. ) sub sancţiunea nulităţii 96 .

a schimbat natura ori înţelesul vădit. putând să examineze cauza sub toate aspectele. Regula este aceea că instanţa de recurs care analizează recursul împotriva unei hotărâri pronunţate în apel. Efectele cererii de recurs : investirea instanţei cu soluţionarea cauzei suspendarea executării (prin excepţie) doar pentru pricinile ce privesc strămutarea hotarelor şi desfiinţarea plantaţiilor şi construcţiilor 97 . 1. În această situaţie recurentul poate formula orice fel de nemulţumire faţă de hotărârea atacată. instanţa. ori a fost dată cu încălcarea /aplicarea greşită a legii 5. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii / străine de natura cauzei 3. Motivele de recurs de ordine publică pot fi ridicate şi peste termen cu condiţia depunerii în termen a unei cereri valabile. instanţa nu s-a pronunţat asupra unui mijloc de apărare sau asupra unei dovezi administrate care erau hotărâtoare în rezolvarea pricinii Dacă recursul se îndreaptă împotriva unei hotărâri nesusceptibile de apel instanţa nu mai e limitată la motivele de casare prevăzute de lege. Locul depunerii cererii de recurs este instanţa a cărei hotărâre a fost atacată 2. interpretând greşit actul juridic dedus judecăţii. e obligată să verifice numai motivele din cererea de recurs . Procedura de judecată a recursului Procedura prealabilă judecării recursului Particularitatea este completul format din trei judecători. neîndoielnic al acestuia 4. Indicarea greşită a motivelor nu atrage nulitatea dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea în unul din cele 10 motive. când instanţa a acordat mai mult decât s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut 2. hotărârea pronunţată e lipsită de temei legal. În recurs nu se admite ridicarea pentru prima dată a unor probleme noi. cereri noi ce nu au fost invocate până în acest moment.Motive de modificare: 1.

sau un magistrat asistent. Soluţionarea în recurs se adoptă prin decizie ce nu se comunică. - părţilor în Camera de Consiliu şi plata unei cauţiuni.dacă motivele sunt printre cele 10 menţionate de lege. Astfel recursul se analizează în două etape. acesta nu se mai judecă şi atunci hotărârea devine irevocabilă. 3. În cazuri excepţionale. se pronunţă prin decizie motivată. dispunându-se comunicarea motivelor de recurs intimatului.dacă s-a depus la instanţa a cărei hotărâre este atacată speţă. În cazul admiterii în principiu se acordă un termen în şedinţă publică cu citarea părţilor. Admiterea în principiu se face prin încheiere motivată . În cazul respingerii în principiu a recursului. La judecata publică şi contradictorie se face un nou raport de un judecător. Este obligatoriu să se întocmească un raport asupra recursului. cu menţiunea pentru reclamant a taxei de timbru. În recurs nu se admit probe noi cu excepţia înscrisurilor .respectarea termenului motivat . condiţiile de fond : .existenţa elementelor cererii de recurs . Soluţia trebuie motivată. Acest raport va fi analizat de completul de admisibilităţi fără citarea părţilor. după citarea soluţiona şi fără citarea părţilor. Întâmpinarea este obligatorie. I se va comunica şi copia după recurs plus înscrisurile anexate. Dacă acest complet are o opinie unanimă. complet ce este format tot din trei judecători . Mai întâi se stabileşte admisibilitatea de principiu a recursului de un complet de admisibilităţi. Se fixează un termen pentru discutarea admisibilităţii şi pentru acest termen se întocmeşte de către un membru al completului un raport în care se inventariază condiţiile de admisibilitate: condiţiile de formă: .Efectele hotărârilor pronunţate în apel mai pot fi suspendate la cerere. În raport se va face şi o trimitere asupra practicii şi doctrinei în problemele de drept incidente în 98 . căruia i se va pune în vedere obligaţia legală de a depune întâmpinare. care nu e atacabilă şi se comunică recurentului.existenţa semnăturii recurentului . numai în ceea ce priveşte taxa de timbru datorată şi poziţia practicii şi doctrinei. cererea de suspendare se poate în materia recursului se aplică principiul " non reformatio in pejus " în sensul în care nu se poate agrava situaţia părţii în propria cale de atac.

Soluţiile pe care le poate da instanţa de recurs sunt : anularea recursului respingerea recursului constatarea perimării admiterea recursului Anularea se dispune pentru: netimbrarea corespunzătoare depunerea tardivă a recursului nemotivarea recursului depunerea la altă instanţă decât cea care a pronunţat hotărârea. În acest caz instanţa de recurs va rejudeca pricina în fond . soluţia adoptată depinde de specificul motivului de modificare din lege: instanţa acordă numai ceea ce s-a cerut sau exonerează pârâtul de ceea ce nu s-a cerut în acţiune instanţa menţine hotărârea dar va motiva în fapt sau drept soluţia sau va schimba motivarea contradictorie sau străină pricinii ori necorespunzătoare instanţa va interpreta corect actul juridic dedus judecăţii păstrând sau modificând hotărârea recurată instanţa va schimba total sau parţial hotărârea lipsită de temei legal sau dată cu încălcarea ori aplicarea greşită a legii instanţa va schimba total sau parţial hotărârea ce nu s-a pronunţat asupra unui mijloc de apărare sau asupra unei dovezi administrate .se pronunţă o hotărâre atât pentru admiterea recursului cât şi pe fond -. fie la un termen ulterior. stabilind în 99 .ce erau esenţiale în soluţionarea cauzei În ceea ce priveşte casarea. fie la termenul la care se admite recursul . Respingerea recursului : ca nefondat sau neîntemeiat ( se constată că motivele de recurs invocate nu au acoperire în dosar ) recursul a fost introdus de către o persoană fără calitate ca nesusţinut Admiterea recursului Se face cu casare sau modificare totală sau parţială a hotărârii atacate În cazul modificării . Aceste motive sunt de regulă analizate de completul de admisibilităţi . aceasta este totală sau parţială asanând nelegalităţile .

Casarea cu trimitere se poate face în două cazuri: când hotărârea recurata a fost pronunţată de o instanţă necompetentă când hotărârea recurată a fost dată în lipsa părţii nelegal citate la termenele la care s-au administrat probe noi şi au avut loc dezbateri pe fond fără a se intra în cercetarea fondului sau când modificarea nu e posibilă fiind necesare probe noi ce nu se pot administra în recurs..acest scop situaţiile în care se pronunţă două decizii .contestaţia în anulare 100 . NOŢIUNEA. o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă pronunţată după expirarea căilor de atac comune.una de casare intermediară iar cealaltă de soluţionare în fond a pricinii .. Intră în această categorie : recursul comun recursul în interesul legii recursul în anulare ( acum abrogat ). În soluţionarea recursului instanţa poate dezlega probleme de drept sau poate constata necesitatea unor probe noi.Căi de reformare = controlul este exercitat de instanţa competentă (instanţa superioară) şi se întinde asupra verificării legalităţii hotărârii atacate sub toate aspectele. SCOPUL şi REGULILE GENERALE DE FOLOSIRE SUNT IDENTICE CUN CELE DE LA CĂILE ORDINARE DE ATAC. curs 14 CĂILE EXTRAORDINARE DE ATAC Specific pentru o cale de atac extraordinară este obiectul acesteia. Intră în această categorie : -. !!!!! În rest. iar soluţia adoptată de instanţa de recurs devine obligatorie pentru instanţa de trimitere ce va rejudeca pricina.Căi de retractare = controlul este exercitat chiar de instanţa care a pronunţat hotărârea atacată pentru motive special prevăzute de lege. Principala clasificare se face în : -1. În rejudecarea după casare îşi produce efecte principiul " non reformatio in pejus ". -2. şi anume.

să repună părţile în situaţia anterioară -3. competenţa aparţinând tot instanţei care a pronunţat hotărârea contestată. Contestaţia în anulare obişnuită / comună = se poate folosi împotriva oricărei hotărâri judecătoreşti rămasă irevocabilă.revizuirea. 1. .să obţină rejudecarea cauzei -4.să obşină o nouă hotărâre judecătorească corespunzătoare. o astfel de soluţie ar duce la eludarea legii. Legea prevede 2 motive:  când procedura de citare a părţii pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost legal îndeplinită.  când hotărârea contestată este pronunţată cu încălcarea normelor imperative sau de ordine publică privitoare la competenţă (e vorba de competenţa absolută—vezi Curs „Competenţe”) Condiţiile de admisibilitate ale contestaţiei în anulare 1.motivele contestaţiei să nu fi fost invocate din motive obiective în căile de atac comune (respectarea principului ierarhiei căilor de atac). aceste motive pot fi invocate în contestaţie dacă instanţa de atac comună le-a respins pentru că avea nevoie de verificări de fapt sau calea de atac comună a fost respinsă fără a se judeca procesul în fond. Contestaţia în anulare nu este admisibilă dacă recursul a fost anulat ca fiind tardiv . pentru motivele special prevăzute de lege. !!!! Acum şi recursul ordinar este considerat tot cale extraordinară de atac (vezi la Căile ordinare de atac). per a contrario.să anuleze hotărârea contestată -2. procedura de citare invocată la termenele anterioare nu constituie motiv pentru contestaţia în anulare. Scopul acestei contestaţii este : -1. la care s-au pus concluziile. rezultă că cerinţa procedurii de citare se pune în raport de termenul final al procesului la care au avut loc dezbaterile. partea cere retractarea hotărârii judecătoreşti revocabile pentru motivele expres prevăzute în lege.Contestaţia în anulare = vizează retractarea unei hotărâri definitive şi irevocabile .să fie atacată o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă 2. Prin această contestaţie. Totuşi. motive pe care partea nu le-a putut invoca în căile de atac ordinare. -I.-. 101 .

terţii interesaţi.în cazuri excepţionale (cele de transmitere a calităţii procesuale de la părţi la terţi) -. .părţile prejudiciate în proces -. ex: calculul greşit al termenului de recurs.instanţa de recurs nu e obligată să răspundă expres tuturor motivelor de recurs în ordinea redactării acestora. pentru 2 motive expres prevăzute de lege: a) când hotărârea contestată este rezultatul unei greşeli materiale ( greşeală materială= eroare involuntară care nu afectează fondul pricinii). reţinerea greşită a timbrajului. susţinerile pe care le-a făcut în întâmpinare sau în pledoarie. hotărârea instanţei de fond rămase definitivă şi irevocabilă prin neapelare. Procedura de judecare a contestaţiei în anulare 102 . omiţând să cerceteze vreunul din motivele de casare invocate de recurent. . 2. b) când instanţa de casare / recurs a respins recursul sau l-a admis numai în parte. Contestaţia în anulare specială = are ca obiect doar hotărârile judecătoreşti irevocabile pronunţate în recurs. că o asemenea contestaţie în anulare este deschisă şi intimatului.Obiectul contestaţiei în anulare Îl constituie hotărârile rămase definitive şi irevocabile. rezultată după exercitarea recursului comun. sau o decizie rămasă definitivă şi irevocabilă prin nerecurare. Subiecţii contestaţiei în anulare Se numesc contestator şi intimat. Pot fi: -.practica judiciară a statuat.obiectul acestui tip de contestaţie în anulare se referă la o hotărâre irevocabilă. urmând să răspundă la motivele de casare astfel rezultate.hotărârile hotarului .subiecţii acestui tip de contestaţii în anulare pot fi părţile din recurs: recurentul şi oricare altă parte (intimatul) cu interes legitim.procurorul. .hotărârile pronunţate în procesele în care s-au judecat legal fără citarea părţilor. respectând principiul egalităţii părţilor în procesul civil. căruia i-au fost omise de la analiză apărările. ci poate să grupeze motivele de recurs prezentate. să le sistematizeze si să le încadreze juridic. etc. indiferent de instanţa care le-a pronunţat şi în indiferent ce etapă procedurală ( ex. Precizări: .) Nu pot fi contestate în anulare: .

dacă hotărârea contestată e susceptibilă de executare silită. recunoscându-se efectele valabile ale acesteia. În completul de judecată pot participa şi judecătorii care au judecat hotărârea contestată. -2. Întâmpinarea este obligatorie. cerându-se chiar instanţei care a pronunţat hotărârea revizuită să o retracteze şi să dea o nouă hotărâre. efectele hotărârii contestate pot fi suspendate.să se pronunţe o nouă hotărâre justă / corectă. Soluţii posibile -1. dar nu mai târziu de 1 an de la dată pronunţării hotărârii(= termen obiectiv). prin care. Are un dublu rol: . 103 . dar numai pentru alte motive decât cele din prima.admite contestaţia. specific:.să desfiinţeze o hotărâre irevocabilă pe baza unor împrejurări noi . Judecarea se face de urgenţă. care nu au putut fi cunoscute la prima contestare ( art. cu pronunţarea unei noi hotărâri (=timpul 2).) b). La cerere. pentru că nu sunt incompatibili. contestaţia se poate formula imediat după pronunţarea hotărârii contestate şi cel mai târziu până la încheierea ultimei acţiuni de executare silită (procesul-verbal al executorului prin care se încheie executarea silită. în cazurile expres prevăzute de lege. Termenul: a).Revizuirea = cale extraordinară de atac. Instanţa competentă = este cea care a pronunţat hotărârea contestată. deci se anulează hotărârea atacată (= timpul 1) şi se reia procesul de la ultimul act de procedură rămas valabil. .II.să menţioneze hotărârea atacată. pentru a acoperi principiul contradictorialităţii.cele susceptibile de executare silită pot fi atacate în cel mult 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoştinţă de hotărâre (= termen subiectiv). să facă menţiunea că este definitivă şi irevocabilă şi instanţa care a pronunţat-o -să menţioneze şi să demonstreze motivele anulării. în termene scurte.respingerea – se confirmă hotărârea atacată.Contestaţia în sine (cererea procedurală) trebuie să cuprindă elementele cererilor procedurale şi. . După respingerea contestaţiei şi cu respectarea termenului de introducere se poate formula o altă contestaţie în anulare. cu citarea părţilor. poate fi atacată o hotărâre judecătorească irevocabilă pronunţată pe fond de o instanţă de orice grad. 321 CPC).

-3. --5— dacă după pronunţarea hotărârii s-au descoperit înscrisuri noi. --3-. def. Dacă procesul penal nu poate începe sau nu poate fi realizat ( ex.Caractere: -1.p. traficul de influenţă. sau procurorul. ci pe excepţie  pentru hotărârile de divorţ. care bun a pierit. prescripţie).obiectul pricinii nu există.c. 322 C.dacă dispozitivul hotărârii atacate cuprinde menţiuni contradictorii care fac imposibilă executarea lor concomitentă. care nu au fost cunoscute de instanţa care a pronunţat hotărârea atacată. respectiv hotărârea obligă la predarea unui lucru corporal determinat. înscrisuri falsificate. şi irevocabilă prin care inst. sustragerea sau distrugerea de acte de la dosar ) sau dacă hotărârea s-a pronunţat în temeiul unor probe declarate false în urma judecăţii ( ex. Infracţiunile respective se constată prin hotărâri penale irevocabile. luarea de mită. 104 s-a dat cu . doveditoare. Această ipoteză poate duce la revizuire numai dacă hotărârea atacată obligaţia alternativă a pârâtului. -2. Subiectele revizuirii Pot fi oricare din părţile în proces cu interes legitim în revizuire. --4-. --1-.dacă un judecător / expert care au luat parte la judecată au fost condamnaţi irevocabil pentru o infracţiune privitoare la pricină ( ex. Obiectul = orice hot. comp. condamnarea unui martor pentru mărturie mincinoasă. atunci instanţa civilă de revizuire se va pronunţa mai întâi pe cale incidentă asupra existenţei infracţiunii.se foloseşte numai pentru unul din motivele prevăzute expres în lege.critica hotărârii în revizuire se bazează pe fapte / împrejurări noi. --2—dacă instanţa s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au avut în vedere sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori a acordat mai mult decât s-a cerut ( = minus / plus petita ). aceste împrejurări fiind cunoscute ulterior. care nu au putut fi înfăţişate în instanţă dintr-o pricină mai presus de voinţa părţii sau aceste înscrisuri noi au fost reţinute de partea adversă (cazul 1) ori s-a desfiinţat o hotărâre judecătorească pe care s-a întemeiat hotărârea civilă revizuită (cazul 2).se urmăreşte retractarea hotărârii atacate şi pronunţarea uneia noi. cel învinuit fiind citat în proces. dacă au fost determinate în soluţia instanţei ). Motivele legale de revizuire – art. Părţile se numesc revizuient şi intimat. Excepţii de la obiectul revizuirii ( nu este posibilă revizuirea ):  prin hotărârea care nu s-a pronunţat pe fond??. a pronunţat o soluţie pe fond.

c) înscrisurile noi să fie determinante în cauză.G.În cazul 1. dacă s-a invocat. instanţa să fi omis a se pronunţa asupra ei.etc. pentru că ele stau la dispoziţia oricui. Cererea de revizuire: cuprinde elementele generale plus unele speciale: --sa menţioneze hotărârea care se ataca prin revizuire. în acelaşi litigiu. iar consecinţele grave continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate. Termenul de revizuire se calculează pentru motivele 1). în aceeaşi pricină. la judecarea celui de-al 2-lea proces să nu se fi invocat autoritatea de lucru judecat sau. contencios. 105 . Situaţia apare dacă nu s-a invocat la timp puterea de lucru judecat sau dacă aceasta a fost constatată cu întârziere. nr. --6-daca statul ca persoană juridică sau alte persoane juridice de drept public.). dispăruţii sau incapabilii puşi sub curatelă nu au fost apăraţi deloc sau au fost apăraţi fraudulos (cu viclenie) de reprezentanţii lor. 58/2003: dacă CEDO a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor putut înştiinţa instanţa asupra acestei împrejurări dintr-o cauză obiectivă. mai presus de voinţa ei. cu menţiunea că e irevocabilă şi instanţa care a pronunţat-o. Actele publice nu pot constitui înscrisuri noi. dacă partea revizuentă a fost împiedicată la judecarea în fond să se înfăţişeze în instanţă şi nu a introdus prin O. demonstrându-se existenţa valabilă a acestuia 2. avînd aceeaşi calitate. partea nefiind împiedicată să le înfăţişeze instanţei. dar în dosare diferite. b) partea interesată să nu le fi putut înfăţişa instanţei din motive obiective. între aceleaşi persoane. pentru motivul 8) termenul e de 15 zile. 2) şi 7) de la pronunţarea hotărârii. În cazul 2. contradictorii cu prima. --8---9-în ambele hotărâri să existe elementele puterii de lucru judecat. fundamentale datorată unei hotărâri judecătoreşti. se cer următoarele condiţii de admisibilitate: a) înscrisurile noi să fi existat la data pronunţării hotărârii revizuite. --să se indice explicit motivul revizuirii. Condiţii: să existe 2 hotărâri irevocabile în aceeaşi pricină. Procedura de revizuire 1. hotărârea judecată desfiinţată poate fi de orice natură (civ. Termenul de revizuire: cel general e de o lună cu excepţia a 3 situaţii : pentru motivul 6) termenul e de 6 luni. odată cu pronunţarea celei de-a 2-a hotărâri. --7-dacă există hotărîri irevocabile contradictorii date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite. dar în dosare diferite . neimputabile (inclusiv deţinerea lor de partea adversă). penală. adică sa poată schimba hotărârea. să demonstreze o altă situaţie juridică. pentru motivul 9) termenul e de 3 luni.

de regulă în 2 timpi (a – anularea.Pentru motivul 3). pentru că la prima judecare. competenţa: -instanţa superioară celor 2 de pe aceeaşi rază teritorială. de la data când s-a descoperit înscrisul nou. de la comunicarea hotărârii celor în drept. a hotărârii CEDO. ulterioare. deci hot. -dacă instanţele sunt pe raze teritoriale diferite. Instanţa competentă: cea care a pronunţat pe fond hotărârea atacată prin revizuire. de regulă. 1-Dacă cererea de revizuire se admite. Pentru motivul 6). Pentru motivul 9). 4. Efectele hotărârii revizuite. De regulă.O. de la data când revizuentul a luat cunoştinţă de hotărârea de condamnare. Dacă se invocă motivul 7). În mod excepţional poate opera suspendarea cu plata unei cauţiuni. a cărui revizuire se cere se consolidează Despre existenţa revizuirii unei hotărâri se face o menţiune specială pe cele 2 exemplare originale a revizuirii hotărârii (care se găsesc în dosar şi în mapă). 106 . Întâmpinarea e obligatorie.judecarea pe fond a cauzei. cererea de revizuire se judecă in 2 timpi: 1. nu se suspendă în timpul judecării revizuirii. revizuirea este de competenţa acesteia. Judecata: se face după dispoziţiile dreptului comun. Dacă prin cererea de revizuire se invocă atât punctul 7). 2-Cererea de revizuire poate fi şi respinsă. -dacă una din instanţe este Curtea Supremă. 3. pe care se întemeiază cererea de revizuire.7. de la cel din urmă act de executare Pentru motivul 4). iar excepţional într-un singur timp. Pentru motivul 8). neexistând incompatibilităţi. revizuirea va fi judecată de instanţa superioară celei care a pronunţat prima hotărâre. se retractează total sau parţial prima hotărâre atacată şi se pronunţă o nouă hotărâre.admiterea în principiu a revizuirii. De la această regulă există o derogare pentru motivul 7): contrarietatea de hotărâri. 2. fiecare motiv fiind judecat de instanţa competentă. cererea de revizuire se disjunge pe motive. judecătorii nu au cunoscut împrejurările noi. La pct. se retractează ultima hotărâre contrară cu prima. cât şi alte motive care atrag competenţe diferite. Completul e judecată poate fi format din aceiaşi judecători care au pronunţat hotărârea. Pentru motivul 5). de la publicarea în M. b – pronunţarea din nou). de la încetarea împiedicării prezentării în instanţă.

107 . b. Este publicată în M. se prevedea expres ca sunt obligatorii pentru viitor. Competenţa: aparţine exclusiv Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în secţiile ei reunite. 58/2003 se prevedea scopul. şi comunicată separat tuturor instanţelor judecătoreşti din ţară. care sunt interpretate diferit de instanţele româneşti. Hotărârea se adoptă cu majoritate de opinii. Dezbaterile presupun doar prezenţa şi concluziile membrilor completului de judecată. deci nu desfiinţează hotărârile judecătoreşti contradictorii care au provocat recursul în interesul legii.O. Recursul în interesul legii --are ca scop să asigure o interpretare şi o aplicare unitară a legii pe teritoriul ţării. confuze. Căile de atac: sunt cele folosite in dreptul comun. Promovarea: e provocată de premisele amintite. Hotărârea adoptată nu are nici un efect retroactiv. Recursul în interesul legii se promovează de procurorul general de la Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. când există dispoziţii legale neclare.5. Înainte de apariţia O. Premisă: a. lacunare sau contradictorii. fie din oficiu. 58/2003. când instanţele din ţară au practică diferită în soluţionarea aceloraşi probleme de drept. Între căile extraordinare de reformare figurează: --recursul comun şi --recursul în interesul legii --a fost şi recursul în anulare = abrogat prin O. Are efecte numai pentru viitor. fie la sesizarea Ministerului Justiţiei.G. dar in noua ordonanţă nu se mai spune. să asigure o practică judiciară unitară.G.

la care normele generale de drept comun nu se pot aplica total sau parţial. Procedurile speciale cuprind numai aspectele derogatorii de la procedurile de drept comun. dacă actele procedurale dispărute au aparţinut instanţei. un raport de expertiză). se vor face copii/extrase de pe registrele instanţei.după pronunţarea unei hotărâri atacate. -. 108 . Normele procedurale speciale reglementează procedurile speciale. specială reglementată de 583-585 CPC. Dacă aceste demersuri nu reuşesc. se aplică cu precădere şi se reîntregesc cu normele de drept comun.în timpul judecării procesului instanţei investite cu judecarea dosarului. se ascultă din nou martorii. În astfel de cazuri devine necesară refacerea înscrisurilor dispărute sau a dosarului dispărut. se citează părţile si. se citează martorii sau expertul (daca disare o declaratie de martor. Competenţa aparţine: -. Iniţiativa unei asemenea proceduri o poate avea fie partea interesată. printr-o proc. fie instanţa . dar înainte de a pleca dosarul către instanţa superioară. se refac expertizele. se dă cuvântul părţilor şi. Părţile prezente la primul termen sunt invitate să depună copii de pe actele dispărute sau. instanţa se pronunţă printr-o încheiere de refacere.PROCEDURI JUDICIARE SPECIALE Procedura de drept comun e reglementată de norme generale aplicabile în cauze obişnuite. fie din neglijenţă. Refacerea înscrisurilor şi a hotărârilor dispărute Pe parcursul sau la terminarea procesului se pot pierde. fie intenţionat. L 10/2001). cu toate datele care privesc înscrisurile dispărute. sunt cuprinse fie în legi speciale (ex. Încheierea de refacere poate fi atacată numai o dată cu hotărârea de fond. Procedura Se porneşte cererea. după dezbaterile contradictorii. dacă e cazul. procedura refacerii revine tot primei instanţe. 1. fie în legi generale (codurile). apărând necesitatea unor reglementări speciale. Există însă şi domenii speciale. dispărea înscrisuri din dosar sau chiar întregul dosar. Înscrisurile reconstituite prin această procedură ţin loc de înscrisuri originale.din oficiu. se fixează termen. se iau din nou interogatorii.

executorul va întocmi un proces-verbal prin care constată oferta plăţii şi ştergerea obligaţiei. executorul va întocmi un proces-verbal prin care constată această situaţie de fapt şi îl trimite pe debitorul ofertant să consemneze la CEC suma datorată pe numele şi la dispoziţia creditorului.Dacă din dosar a dispărut hotărârea. oferta să fie adresată creditorului capabil (cu capacitate de ex. Recipisa CEC va fi depusă de debitor la biroul executorului. fie certificate de grefier.1114-1121 C. care-l va înştiinţa de îndată pe creditor că îşi poate ridica suma cuvenită. Procedura Debitorul înaintează executorului judecătoresc cererea pentru revizuirea ofertei reale şi cererea pentru consemnarea plăţii. 2. Condiţiile de valabilitate ale ofertei reale de plată sunt: debitorul ofertant să aibă capacitatea de a plăti.p. 586 şi 590 C. urmată de consemnaţiune. se trece din nou la judecarea cauzei. refacerea se redactează după exemplarul original aflat la mapa de hotărâri a instanţei.. Executorul astfel sesizat va trimite somaţie creditorului.) să primească plata sau reprezentantului acestuia. fie legalizate. invitându-l să se prezinte la un cert termen şi loc (care este de obicei birolul executorului) pentru a primi plata de la debitor. face oferta reală de plată.Civ. oferta să fie făcută la termenul stipulat şi la locul hotărât pentru plată. Dacă refacerea înscrisurilor/dosarului nu mai este posibilă în formele prezentate. refacerea se obţine după copiile comunicate părţilor. oferta să privească toată datoria exigibilă + dobânzi + cheltuieli aferente. Dacă creditorul se conformează şi primeşte plata. Oferta reală urmată de consemnaţiune Se face de către debitorul obligaţiei care vrea să şteargă obligaţia prin plată.p. Debitorul de bună-credinţă. Reglementarea este art. Dacă creditorul nu se prezintă sau dacă se prezintă şi refuză primirea plăţii. dar se izbeşte de refuzul creditorului de a accepta primirea plăţii. 109 . Dacă şi aceasta a dispărut. pentru a evita opunerea abuzivă a creditorului şi pentru a nu suporta efectele negative ale neexecutării propriei obligaţii.

debitorul o poate retrage. deb va putea să ceară inst să valid plata făcută şi să const obligaţia executată. cu invitarea persoanelor care cunosc situaţia dispărutului să oferă relaţii instanţei.În această fază. la un anumit termen şi dacă nu e ridicat de creditor. Cheltuielile aferente acestei proceduri cad în sarcina creditorului culpabil. Dacă creditorul are motive întemeiate să refuze primirea plăţii. 110 . creditori. În mod similar se procedează cu predarea unui bun mobil corporal. el va putea introduce o acţiune împotriva debitorului sau pentru a anula procedura ofertei şi a consemnaţiunii. debitorul poate primi aprobarea instanţei să-l depoziteze într-un anumit loc. Instanţa va face o adresă şi autorităţii tutelare pentru numirea unui curator. După trecerea a cel puţin 1 an de la data ultimelor ştiri. După punerea cererii. curatorul acesteia ca reprezentant al ei şi procurorul (care participă la judecată obligatoriu). La termen au loc dezbateri în urma cărora instanţa pronunţă o hotărâre. vecini etc. Până la pronunţarea hotărârii definitive de validarea plăţii şi până când creditorul îşi ridică suma. pe cheltuiala creditorului. În paralel. hotărârea se comunică şi autorităţii tutelare pentru numirea unui curator ai minorilor persoanei dispărute3/. 3. Cererea de declaraţie a dispariţiei Se depune la judecătoria pe raza căreia îşi avea domiciliul real cel dispărutul. obligaţia lui persistând. cererea se publică la primărie şi într-un ziar local. se fixează termen de judecată şi se citează reclamantul. preşedintele instanţei competente ordonă măsuri pentru obţinerea de informaţii prin organele de poliţie. După 30 de zile de la publicare. Declararea dispariţiei şi constatarea morţii unei persoane Declararea dispariţiei unei persoane fizice se face când lipseşte de la domiciliul real un timp îndelungat şi există motive justificate de îndoială că ar mai fi în viaţă. un extras de pe hotărâre va fi publicat în ziarul local unde s-a făcut şi publicat cererea2/. în sensul că bunul e oferit spre predare într-un anumit loc. Cererea se poate face de orice persoană interesată: rude. din care rezultă că persoana era în viaţă se poate pronunţa o hotărâre judecătorească ce constată dispariţia persoanei respective. persoana dispărută. care se afişează pentru 30 de zile la sediul instanţei şi al primăriei respective1/ .

la cel puţin 4 ani de la data ultimelor ştiri că persoana în cauză mai era în viaţă. Dacă. Procedura declaraţiei morţii Cererea de declarare a morţii se face de către persoanele interesate la judecătoria ultimului domiciliu al persoanei dispărute după aceeaşi procedură ca la declararea dispariţiei. soţul poate cere divorţul. Efecte: 1-deschiderea succesiunii celui declarat decedat. se numeşte curator pentru minorii dispărutului.excepţional se poate declara direct moartea în cazul unor împrejurări relevante şi la cel puţin 1 an de la aceste evenimente.după cel puţin 6 luni de la afişarea hotărârii de dispariţie a persoanei sau -. 4-se instituie tutela pentru copiii minori ai celui declarat mort dacă celălalt părinte nu mai trăieşte sau e declarat incapabil. hotărârea poate fi modificată numai în ceea ce priveşte data declarării morţii. Efectele hotărârii de declarare a morţii Această hotărâre prezumă că persoana respectivă a murit în data stabilită în hotărâre. Dacă persoana declarată dispărută apare. pentru că o asemenea hotărâre pleacă de la prezumţia că persoana dispărută e în viaţă: se iau măsuri pentru administrarea averii. 3-se sting dr şi obligaţiile strict personale. mai târziu se constată că persoana trăieşte. persoana respectivă putând să-şi exercite toate drepturile ei. care creează prezumţia morţii (război. iar celelalte drepturi şi obligaţii se transmit moştenitorilor. Cererea de declarare a morţii unei persoane se face: -. Dacă ulterior pronunţării apar indicii că data morţii este alta. -. totuşi.Efectele hotărârii de dispariţie sunt provizorii. fără ca în acest ultim caz să fie necesară si declaraţia dispariţiei. 2-încetează căsătoria. În ipoteza unor catastrofe colective îşi găseşte aplicabilitatea instituţia comorienţilor – dacă mai multe persoane au murit de aceeaşi împrejurare şi de aceleaşi cauze fără a se putea stabili dacă o persoană a supravieţuit alteia. catastrofe). se prezumă că toate persoanele au murit în acelaşi timp. aceasta poate cere anularea hotărârii şi poate reintra în toate drepturile şi obligaţiile anterioare prezentei hotărâri (restitutio in integrum) şi în drepturile apărute ulterior pronunţării hotărârii (ex: culegerea unui drept succesoral dintr-o succesiune 111 . se va anula hotărârea de dispariţie.

culegerea drepturilor proprii din practicarea unui joc de noroc care a produs câştig după pronunţarea hotărârii de declarare a morţii). După epuizarea probatoriului se intră în dezbateri. Procedura de judecare a cererii de punere sub interdicţie cuprinde 2 faze: o fază necontradictorie şi o fază contradictorie. Pe parcursul procesului. se fac cerecetările prealabile prin organele de poliţie şi se face o expertiză medico-legală psihiatrică sau se ia avizul medicului curant dacă bolnavul pârât e internat într-un spital de specialitate.se citează reclamantul. Faza contradictorie . Faza necontradictorie . spaţiu şi pe plan abstract. La termenul fixat de instanţă. Cererea de punere sub interdicţie poate fi făcută de orice persoană interesată legitim: rude. vecin. persoana nu mai poate încheia şi semna acte juridice în nume propriu. pârâtul bolnav şi procurorul care participă obligatoriu la dezbaterea acestor procese. va fi anulată.se desfăşoară în afara şedinţei de judecată şi în cadrul ei se iau măsuri prealabile judecării. Acest interogatoriu se ia în instanţă sau. Odată pusă sub interdicţie. reprezentarea şi orientarea sa în timp. Competenţa de soluţionare în momentul de faţă aparţine judecătoriei în a cărei rază îşi are domiciliul pârâtul (bolnavul). părţile pun concluzii. procuror etc. instanţa care judecă procesul sesizează autoritatea tutelară în 112 . Este o măsură de ocrotire. conjugat cu situaţia recăsătoririi soţului declarat mort. E posibilă administrarea şi a altor mijloace de probă (dar nu e obligatorie). care e căsătorie putativă.deschisă după pronunţarea hotărârii. şi anume: se comunică cererea către procuror. dacă bolnavul e internat şi nu e transportabil sau e periculos. acest interogatoriu se ia în unitatea unde este el spitalizat cu asigurarea măsurilor de pază şi securitate. Procedura specială a punerii sub interdicţie a bolnavilor mintali Se aplică numai persoanelor bolnave psihic caracterizate printr-o stare gravă şi permanentă de tulburare psihică ce le caracterizează discernământul. În cazul anulării hotărârii de declarare a morţii. Scopul interogatoriului este acela de a testa starea psihică a bolnavului. Ele pot prezenta şi pericol public. se dă prioritate căsătoriei de bună-credinţă (ultima). Dacă cea de-a doua s-a făcut cu rea-credinţă. se administrează obligatoriu proba recunoaşterii prin luarea unui interogatoriu din oficiu. cu participarea obligatorie a procurorului. Şi reclamantul poate propune un interogatoriu.

cel care execută tulburarea. În primul caz pârâtul îşi menţine întreaga capacitate de exerciţiu. fiind opozabilă tuturor subiectelor de drept. instanţa. va putea dispune internarea provizorie a pârâtului pe cel mult 6 săptămâni dacă observarea lui medicală zilnică e necesară şi altfel nu se poate efectua. creând o situaţie juridică nouă asupra stării şi capacităţii persoanei şi producând efecte juridice numai pe viitor (ex nunc). hotărârea se comunică şi instanţei judecătoreşti de la locul înregistrării naşterii bolnavului pus sub interdicţie pt. ceea ce este o caracteristică a hotărârilor care schimbă ceva asupra capacităţii persoanei. ca şi terţii interesaţi să poată lua cunoştinţă de situaţia juridică nou intervenită. Procedura acţiunilor posesorii 1. În plus. a-l reprezenta pe pârât se numeşte un curator permanent care însă are dreptul să ceară înlocuirea după 3 ani. a se înscrie hotărârea într-un registru special. 113 . altul.vederea numirii unui curator pt. pe timp nelimitat. caz în care putem avea 2 pârâţi: . luând şi avizul procurorului. Hotărârea se publică prin afişare pt. . O asemenea hotărâre are efecte erga omnes. Pt. Pt. Sesizarea instanţei Se poate face de proprietar (care are la îndemnână şi acţiunea în revendicare) sau de posesor (tipic acţiunii posesorii) sau de titularul unei servituţi aparente şi continue sau de detentorul ce deţine lucrul în interesul său în temeiul unui contract încheiat cu posesorul. această măsură posibilă se cere şi avizul unui medic specialist.cel care e beneficiarul tulburării. După ce hotărârea rămâne definitivă şi irevocabilă. 2. pârâtul bolnav. pârâtul e declarat incapabil. instanţa prorogându-şi competenţa şi cu eventualele cereri accesorii (despăgubirile). Hotărârea are un caracter constitutiv. Dacă pârâtul este liber în timpul procesului. curator care să-i exercite acestuia drepturile şi să-i administreze averea până la pronunţarea hotărârii. persoana care a tulburat posesia. lucrând pt. Efectele hotărârii de admitere a cererii. după pronunţarea hotărârii. interzicându-i-se exercitarea drepturilor şi obligaţiilor proprii. Pârâţi pot fi: persoana care a tulburat posesia. până la încetarea stării maladive ce a determinat punerea sub interdicţie sau până la deces. În cel de-al doilea caz pârâtul îşi pierde capacitatea de exerciţiu. Hotărârea poate respinge sesizarea ca neîntemeiată sau o poate admite. Competenţa se stabileşte potrivit dreptului comun.

114 . relevându-se şi condiţiile de admisibilitate de fond 4. 581. Judecarea pricinii se face după regulile dreptului comun cu două amendamente: judecata se face de urgenţă şi cu precădere. civ. d) reclamantul poate cere şi despăgubiri. (intervertirea posesiei . cât şi pt. acte sau fapte juridice identice care generează raportul juridic litigios. acelaşi obiect şi aceeaşi cauză juridică. Efectele hotărârii posesorii În ipoteza respingerii acţiunii se menţine starea de fapt anterioară procesului respectiv. c) reclamantul e repus în situaţia posesiei utile. 582 C. pt. Conţinutul acţiunii = elementele normale oricărei acţiuni + precizarea expresă că acţiunea are caracter posesoriu şi un caracter petitoriu.3. o acţiune petitorie. 5. proc. În schimb există autoritate de lucru judecat a hotărârii pronunţate în petitoriu asupra celei în posesoriu. întâi o acţiune posesorie şi apoi. Sediul materiei: art. Raportul hotărârilor posesorii faţă de alte hotărâri pronunţate în petitoriu sau în posesoriu O hotărâre posesorie are autoritate de lucru judecat numai faţă de o altă acţiune posesorie. dacă o pierde pe prima. În consecinţă reclamantul poate promova succesiv. posesie tulburată sau pierdută complet. nu e admisibil cumulul cererilor asupra posesiei şi asupra proprietăţii.posibil subiect de examen) b) pârâtul este obligat să înceteze tulburarea. fiind eliptică de apel). anterioară tulburării. Acţiunile sunt separate şi autonome. aceleaşi părţi având aceleaşi calităţi procesuale. Nu există autoritate de lucru judecat a unei hotărâri în posesoriu faţă de o acţiune petitorie. Hotărârea posesorie e atacabilă cu recurs (nu şi cu apel. În ipoteza admiterii acţiunii posesorii se produc următoarele efecte concrete: a) posesia tulburată/pierdută prin fapta pârâtului e considerată posesie utilă. Ordonanţa preşedinţială Este o procedură specială creată în scopul rezolvării rapide a unor cazuri urgente.

în funcţie de gradul de urgenţă al cauzei. Regula este să se judece cu citare. pt. 2. Judecarea fără citare se face în cazuri foarte urgente. cazurile executării vremelnice a hotărârilor judecătoreşti şi în cazul strămutării pricinii. Competenţa e reglementată după dreptul comun. a preveni o pagubă iminentă. înlăturarea piedicilor ce ar putea apărea cu ocazia unei executări. b) vremelnicia măsurii ordonate (caracterul provizoriu) În ordonanţa preşedinţială instanţa nu adoptă hotărâri definitive.ex. Conţinutul cererii de chemare în judecată trebuie să respecte elementele necesare oricărei cereri şi. 115 . să demonstreze existenţa cumulativă a celor trei condiţii de admisibilitate. a se respecta contradictorialitatea procesului.: piedici apărute cu ocazia executării constatat de instanţă .: păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere. pot fi modificate ori chiar desfiinţate. În ordonanţa preşedinţială judecătorul “pipăie” fondul. în plus. Procedura de judecată Sesizarea instanţei se face de persoana interesată sau de un executor judecătoresc. în cazuri speciale. La primirea cererii se fixează un termen scurt. pt. stabilirea situaţiei de fapt cât mai aproape de realitate. Cercetarea judecătorească nu se face totuşi arbitrar. pt. iar nu fondul dreptului în cauză. ci după indicii sau după probe sumare pt. a preveni o pagubă iminentă. nu soluţionează fondul cauzei ci poate lua doar măsuri urgente şi temporar necesare pt. la suprafaţă. Condiţiile de admisibilitate sunt 3: a) urgenţa măsurii solicitate Procedura ordonanţei e aplicabilă în cazuri grabnice pt. preşedintele instanţei.în celelalte 2 ipoteze prezumat de lege pt. pt. c) măsura ordonată de instanţă nu prejudecă fondul dreptului În procedura ordonanţei cauza se examinează sumar. Pe durata judecării în fond a litigiului măsurile provizorii adoptate prin ordonanţă pot fi menţinute de instanţa de drept comun. Aceste măsuri provizorii sunt valabile numai până la soluţionarea în fond a litigiului pe procedura dreptului comun. Caracterul urgent poate fi: - prezumat de instanţă . relevantă fiind doar aparenţa de drept. Tot la primirea cererii se stabileşte dacă judecarea se face cu citarea pârâtului sau fără citarea sa.1 2 1. Termenul îl fixează judecătorul de serviciu sau. a conserva un drept nou.

Ordonanţa se foloseşte pt. de 5 zile. dacă părţile au fost citate la judecată de la comunicarea hotărârii. În schimb poate exista autoritate de lucru judecat între două ordonanţe preşedinţiale dacă există triplă identitate (părţi.: 116 . interogatorii). cauză) şi dacă împrejurările care generează cele două procese sunt identice. Termenul de recurs e unul special. a stabili caracterul bunurilor (comune sau proprii). obiect. Căile de atac. în timpul procesului. În cazuri speciale termenul se poate da şi în zile de sărbătoare. Între dosarul de ordonanţă şi dosarul de fond nu pot exista nici litispendenţă şi nici conexitate pt. Caracterele şi efectele ordonanţei preşedinţiale a) Ordonanţa e executorie de îndată şi fără somaţie dacă instanţa dispune astfel.Citarea însă se face pt. modul de folosire a locuinţei comune (presupune posibilitatea evacuării provizorii sau cea a reintegrării soţului alungat). 617 C. civ. calculat: de la pronunţarea hotărârii. pensia de întreţinere a lor. 4. Legea permite (art. Se mai pot lua măsuri prin ordonanţă pt. Recursul se judecă şi el de urgenţă şi numai cu citarea părţilor.) ca pe timpul derulării procesului de divorţ instanţa să poată lua măsuri provizorii şi urgente prin ordonanţă preşedinţială în ceea ce priveşte încredinţarea copiilor minori. 3. Caracteristic ordonanţei preşedinţiale e faptul că ea nu poate fi supusă revizuirii deoarece în ordonanţă nu se soluţionează litigiul pe fondul dreptului. Judecata propriu-zisă se desfăşoară după regulile dreptului comun cu precizarea că se administrează probe puţine şi rapide (înscrisuri. a asigura respectarea unor norme legale sau a unor convenţii ca reglementează paşnica vecinătate. În acest domeniu ordonanţa poate fi folosită pt. Odată dispusă citarea părţilor. Aplicaţii ale ordonanţei în practica judiciară a) Un prim domeniu de aplicabilitate e divorţul. dacă părţile nu au fost citate. reclamantul din ordonanţă îşi poate transforma cererea din ordonanţă într-o acţiune de drept comun. judecata nu poate să se desfăşoare decât cu procedura de citare valabil făcută. b) Autoritatea de lucru judecat nu există la ordonanţă către procesul de fond. Calea de atac e recursul (fără apel). proc. de până la 5 zile. că obiectul şi cauza acţiunii diferă. În teorie şi hotărârea pronunţată prin ordonanţă poartă denumirea de ordonanţă. O asemenea somaţie poate fi însă contestată pe calea dreptului comun şi anume prin contestaţia le executare. termene scurte. Oricând. b) Un alt domeniu de aplicabilitate: raporturile de vecinătate.

în situaţia împiedicării folosirii părţilor comune sau accesoriilor locuinţei de către colocatari. Împărţeala se poate face în două feluri: a) prin bună-învoială= partajul voluntar b) prin proces=partajul judiciar a) Partajul voluntar e prevăzut expres în lege în unele materii: succesiuni (art.) sau poate lua forma partajului de ascendent prin care autorul îşi împarte averea în timpul vieţii. în cazurile în care e posibilă şi evacuarea pt. în cazul împiedicării abuzive a executării unor reparaţii urgente şi necesare la propria casă.). cotei etc.. oricând. . 117 . partajarea bunurilor comune după pronunţarea divorţului (art. ca un avans asupra succesiunii.a interzice continuarea construcţiilor începute la o distanţă mai mică decât cea prevăzută în lege. 32 C. fam. civ. împărţeala terenurilor sau se mai poate constata printr-un înscris sub semnătură privată sau prin convenţie verbală dar făcută în faţa instanţei. ordonanţa e posibilă în: Împărţeala judiciară (partajul) Împărţeala face să înceteze o indiviziune (asupra patrimoniului) sau face să înceteze o coproprietate (pe cote-părţi/în devălmăşie) asupra unor bunuri determinate.servituţile de trecere. în principiu. împărţeala devine imposibilă în cazurile de coproprietate forţată (coproprietatea veşnică sau perpetuă). cu excepţia partajului de bunuri comune cerut în timpul căsătoriei (caz în care trebuie dovedite motivele temeinice). Cu toate acestea. lipsă de titlu. Învoiala coindivizarilor se constată printr-un înscris autentic obligatoriu ad validitatem pt. în cazurile ocupării samavolnice a unei locuinţe.). în situaţia toleraţilor. 730 C. c) În raporturile locative. Împărţeala e posibilă. . la simpla cerere a unui copărtaş şi fără a fi nevoie de o motivare specială. La succesiuni partajul voluntar poate avea forma procedurii notariale (forma cretificatului de moştenitor la care convin toţi moştenitorii asupra dreptului.se interzic lucrări ce pun în pericol casa vecină.

Fiecare parte are dreptul să dea ceva şi să ia ceva. alte cauze de indiviziune se trec la elementele specifice bunurile de împărţit. reducţiunea. eventual. cotele părţilor. data decesului. Avantajele partajului voluntar: economie de timp. pt. numărul şi calitatea coproprietarilor. încheiat în timpul procesului. 2. masei bunurilor partajabile. Domeniul de aplicabilitate a procedurii partajului judiciar Partajul judiciar e aplicabil tuturor stărilor de indiviziune. raportul unor liberalităţi. ultimul domiciliu al defunctului. precizarea dacă transmiterea succesiunii se face legal sau testamentar. b) Partajul judiciar se realizează când coindivizarii nu se înţeleg asupra drepturilor lor reciproce. E obligatoriu partajul judiciar în două situaţii: 1. Cererea de chemare în judecată pt. partajarea succesorală la care nu se prezintă toţi moştenitorii sau moştenitorilor minori/incapabili reprezentantul lor nu le dă încuviinţare. titlul coproprietăţii. etc. 319/1944 (reglementarea drepturilor succesorale ale soţului supravieţuitor). păstrarea unor relaţii civilizate cu copărtaşii. economie de cheltuieli. În toate procesele de partaj trebuie citaţi toţi coindivizarii sub sancţiunea nulităţii hotărârii. Această procedură nu se apilcă şi societăţilor civile. bunurile utile. pt. Reglementare: Codul civil şi Codul de procedură civilă şi Legea nr. reprezentarea succesorală (dacă e cazul). 118 .Partajul bunurilor comune se poate face voluntar după pronunţarea divorţului sub forma unui act notarial încheiat în afara unui proces sau sub forma tranzacţiei. numele şi calitatea succesorilor. 1. păstrarea posibilităţii de a opta (fiecare copărtaş) pt. ca hotărârea să le fie opozabilă. masa succesorală (activ+pasiv) şi. indiferent de cauza lor. b) pt. În partaje judiciare se pot cita detentorii precari ai bunurilor partajabile pt. partajarea bunurilor comune în timpul căsătoriei. ieşirea din indiviziune Elementele cererii generale+elementele specifice partajului: a) la partajul succesoral trebuie să se prevadă: numele defunctului. că în partajul judiciar fiecare parte are o dublă calitate (duplex judicium): purtător de drepturi+purtător de obligaţii corelative. data deschiderii succesiunii. inclusiv avânzii-cauză ai coindivizarilor pt. împărţirii bunurilor fizice. asupra fructelor bunurilor partajabile.

În cazul împărţirii unei coproprietăţi imobiliare e competentă instanţa locului situării imobilului. instanţa e cea de drept comun. Dpdv material e competentă judecătoria asupra întregii acţiuni de partaj care e o acţiune complexă. Această primă fază se finalizează printr-o încheiere de admitere în principiu (e o încheiere interlocutorie). Măsurile asiguratorii se obţin prin cererea principală sau prin cereri separate în condiţiile specifice. Pronunţarea încheierii constituie regula în materie de partaj şi e absolut necesară atunci când partajul presupune măsurări şi evaluări ce se pot face numai prin expertiză tehnică. Cazuri speciale de competenţă. judecarea partajului se face după regulile dreptului comun. Când obiectul acţiunii dpdv valoric depăşeşte 1 miliard de lei (cerere principală+cereri accesorii). de regulă. În rest. instanţa de judecată va lua declaraţii părţilor asupra obiectului partajului.Partajul trebuie să cuprindă atât cererea principală cât şi cele accesorii. fiecare bun privitor la existenţa. caz ce atrage hotărârea parţială. ca urmare a cerecetării judecătoreşti şi a dezbaterilor contradictorii. o parte din bunuri. calitatea de coproprietari ai părţilor. după dreptul comun. a) Pt. În toate celelalte cazuri competentă e instanţa de la domiciliul pârâtului. 2. de la domiciliul pârâtului. locul situării şi valoarea. cu caracter patrimonial complex şi e o acţiune în realizare de drepturi.se stabileşte. prima fază: la prima zi de înfăţişare. obligatoriu. b) desăvârşirea partajului. Specific e faptul că prin acordul tuturor copărtaşilor se poate scoate din masa partajabilă un bun introdus din eroare. în primă instanţă va judeca tribunalul. 3. La succesiuni competentă e instanţa de la ultimul domiciliu al defunctului. toate bunurile ce fac obiectul judecăţii sau. în ceea ce priveşte părţile/bunurile şi după pronunţarea hotărârii. competentă devine prin prorogare instanţa de divorţ (instanţa ultimului domiciliu comun al soţilor). numai pt. şi anume: declaraţia reclamantului pt. cotele cuvenite fiecărei părţi. din oficiu. Competenţa instanţei . datoriile/creanţele copărtaşilor sau ale unei succesiuni (la partaj succesoral). cu precizarea că eventuala tranzacţie e posibilă pt. Încheierea de admitere în principiu va cuprinde: bunurile partajabile. b) dacă partajul se cere după divorţ. Judecarea partajului se face în principiu în 2 faze: a) admiterea în principiu. Se pot formula cereri accesorii de întregire a partajului. Pt. prin excepţie. 119 . partajarea bunurilor comune avem: a) dacă partajul se cere în cadrul procesului de divorţ. Între ele nu se admite disjungerea.

Termenul de apel şi recurs curge de la comunicarea încheierii sau de la data la care s-a luat cunoştinţă printr-o altă modalitate. Dacă prin formarea loturilor fizice ale copărtaşilor nu se acoperă total dreptul valoric al părţilor. eventuale acorduri sau acceptări tacite pe timpul ridicării unor construcţii pe terenuri partajabile (vezi accesiunea). după ce a devenit irevocabilă urmare a exercitării căilor de atac. dar această soluţie nu e agreată în practică. Aspectele ce formează obiectul apelului/recursului nu mai pot fi invocate ulterior dacă nu s-a exercitat calea de atac. Această atribuire definitivă a bunurilor se pronunţă prin hotărâre. Se pronunţă o încheiere în acest sens. b) Împărţeala propriu-zisă(desăvârşirea împărţelii) Dacă încheierea de admitere în principiu nu a fost atacată sau. se poate trece direct la faza finală 120 . 2. Împărţeala în natură reprezintă regula în partaj şi ea se aplică pt.Dacă partajul poartă asupra unui singur bun şi părţile se înţeleg asupra valorii lui se poate pronunţa partajul direct prin hotărâre fără pronunţarea unei încheierii de admitere în principiu. depunerea sultelor corespunzătoare cotelor-părţi ale copărtaşilor ce nu primesc bunuri în natură. Se poate recurge şi la îndreptarea încheierii de admitere în principiu la fel ca la îndreptarea hotărârii. Bunurile partajabile se atribuie provizoriu unei singure părţi. care se face la termenul stabilit de instanţă la prima fază şi cu condiţia ca sultele respective să se fi plătit. care e apelabilă şi recurabilă. Încheierea de admitere în principiu poate fi atacată separat cu apel şi recurs în ceea ce priveşte: calitatea de copărtaş. bunuri comod partajabile. Prin derogare. masa partajabilă. Prin încheiere se fixează termen pt. Atribuirea integrală a bunurilor partajabile unei singure părţi. motive temeinice. În mod excepţional se poate pronunţa şi o (wtfih) a unei cereri reconvenţionale sau a unei cereri de (wtfih) care fac necesară includerea unor bunuri suplimentare ale altor copărtaşi. de obicei. Această procedură se desfăşoară pe doi timpi: 1. mărimea cotei unei părţi. La lotizare se au în vedere mai multe criterii: acordul părţilor. fiecare copărtaş. propune loturi fizice pt. cota părţilor. Atribuirea definitivă. se trece la desăvârşirea împărţelii care. la cererea ei şi cu acordul celorlalţi. pt. apreciază dacă paratajul în natură e sau nu posibil şi în ce variante mai comode şi mai economice. domiciliul şi ocupaţia părţilor. E o cale subsidiară şi se aplică numai dacă împărţeala în natură nu e uşor posibilă sau dacă nu e economică. Împărţirea pe loturi fizice o poate face şi instanţa direct. natura bunurilor care se împart. presupune efectuarea unei expertize de specialitate ce urmăreşte: evaluarea bunurilor partajabile. se recurge la compensaţii băneşti sub formă de sultă.

imobile de la data primirii încheierii de la instanţă. folosită numai dacă primele două nu sunt posibile sau dacă convin copărtaşilor. Bunurile se adjudecă de cel care a oferit suma cea mai mare. sumă ce a rezistat la 3 strigări consecutive. cu ajutorul unui executor judecătoresc. instanţa pronunţă hotărârea de împărţeală prin care sistează coproprietatea şi desăvârşeşte partajul într-una din cele 3 variante exprese. Apoi. a fi împărţit prin hotărâre. stabilind ca vânzarea să se facă prin licitaţie publică. Odată încheiate oricare din aceste trei metode de partaj. În publicaţia de licitaţie se precizează şi preţul de pornire stabilit de un expert tehnic. executorul înştiinţează pe copărtaşi asupra datei. a) Se cere de părţi şi se realizează tot de ele. Dacă împărţeala nu se poate realiza în nici una din variante. Executorul astfel desemnat va fixa termen pt. Hotărârea de partaj are efect declarativ de drept (retroactiv). Ea se poate face: a) prin învoiala părţilor. vânzarea prin convenţie. b) Are loc dacă: 1) nu s-a realizat vânzarea prin învoială 2) nu s-a respectat termenul de 6 luni 3) nu s-a încasat preţul. orei şi locului vânzării după care întocmeşte şi afişează publicaţia de vânzare spre ştiinţa terţilor interesaţi. Instanţa va da un termen de maxim 6 luni pt. Preţul de adjudecare se consemnează de judecatar la dispoziţia instanţei pt. instanţa va închide dosarul. La termenul stabilit instanţa cere dovada vânzării şi consemnează preţul încasat. afişare ce trebuie făcută cu cel puţin 5 zile înainte de licitaţie pt.de atribuire definitivă prin hotărâre. bunurile mobile şi cu cel puţin 30 zile pt. E o variantă extremă. cu fixarea unui termen de plată executoriu. În oricare din aceste cazuri instanţa pronunţă o încheiere care e apelabilă. bunurile mobile şi maxim 60 zile pt. conform dreptului acestora. mai puţin punctele statuate prin încheierea de admitere în principiu rămasă defintivă şi irevocabilă. pronunţând în acest sens a hotărârii. Vânzarea bunurilor partajabile. imobile. La data licitaţiei copărtaşii pot conveni ca licitaţia să plece de la un preţ inferior faţă de cel stabilit prin expertiză sau de la un orice preţ stabilit de licitator. Prin încheiere instanţadispune vânzarea tuturor bunurilor partajabile sau a acelor bunuri asupra cărora părţile nu se înţeleg în atribuire. 121 . Hotărârea e supusă căilor de atac. licitaţie în maxim 30 zile pt. iar nu translativ. b) prin licitaţie publică.

indiferent dacă s-a cerut sau nu predarea efectivă a bunurilor şi chiar dacă instanţa nu a dispus predarea. 607-619 C. asupra valorii lor.la fel. Posibilitatea de atacare separată a hotărârii de admitere în principiu. Dacă soţii nu au avut domiciliu comun.c. pentru persoanele declarate dispărute. Normele de competenţă în divorţ au caracter imperativ. competenţa aparţine instanţei de la domiciliul reclamantului. lotizarea bunurilor. asupra situării acestora. la prima zi de înfăţişare. cu apel şi cu recurs. Atribuirea tuturor bunurilor partajabile unui singur copărtaş în două faze: atribuirea provizorie şi atribuirea definitivă. asupra existenţei bunurilor. Apariţia în lege a unor criterii exemplificative pt. Obligaţia instanţei ca din oficiu. 4. de examen) 1. DIVORŢUL CONTENCIOS (art. pârâtul are domiciliul/reşedinţa în străinătate. p. Noutăţile în procedura partajului judiciar (sb.) Este o procedură derogatorie de la dr comun. cu excepţia cazului în care părţile declară expres că nu solicită predarea bunului. Acţiunea de divorţ aparţine numai soţilor şi are un caracter strict personal. 3. Excepţie: pentru interzişii judecătoreşti acţiunea poate fi promovată/continuată de curator.Hotărârea de partaj poate deveni titlu executoriu (dacă e investită cu formulă executorie). respectiv locul de unde s-a produs despărţirea în fapt. Competenţa aparţine judecătoriei în raza căreia se situează ultimul domiciliu comun real al soţilor. Nu poate fi promovată de alţi participanţi. să ia declaraţia părţilor asupra caracterului bunurilor partajabile. Nu interesează domiciliul scriptic. 122 . 5. competenţa revine instanţei de la domiciliul pârâtului şi dacă neavând domiciliu comun. 2. CURS 16 PROCEDURA DIVORŢULUI Divorţul este contencios şi necontencios. Soluţia de închidere a dosarului dacă împărţeala nu se poate realiza într-una din cele trei forme legale studiate. Mutarea părţilor după începerea procesului nu produce nici o schimbare asupra competenţei instanţei.

locul încheierii căsătoriei. În materie de divorţ nu este admisă disjungerea cererii principale de cererea reconvenţională. Dacă există copii minori din căsătorie situaţia lor juridică va fi soluţionată obligatoriu de instanţă. Excepţie: pot fi reprezentate în divorţ părţile dacă: au fost declarate incapabile sau dacă au domiciliul/reşedinţa în străinătate. fie la fapte ale reclamantului apărute în timpul procesului de divorţ. Dacă numai reclamantul la oricare din termene lipseşte nejustificat iar pârâtul este prezent. iar dacă reclamatul insistă în hotărârea sa. Cererea reconvenţională. Această cerere se prezintă personal de reclamant în faţa judecătorului de serviciu sau a preşedintelui instanţei. Prezenţa personală a reclamantului e necesară la fiecare termen de judecată.se poate depune până în prima zi de înfăţişare. numele copiilor minori rezultaţi din căsătorie şi data naşterii lor cu obligaţia de a se anexa actele de stare civilă ale reclamantului şi copiilor minori. instanţa trebuie să verifice realitatea domiciliului acestuia aşa cum a indicat-o reclamatul şi să dispună citarea prin afişare pentru a evita posibilitatea unui divorţ fraudulos. Dacă pârâtul nu se prezintă deloc.Cererea de chemare în judecată – trebuie să întrunească elementele unei cereri generale + data. chiar şi din oficiu. dar practica o admite şi mai târziu. dar din vina exclusivă a reclamantului. soluţia poate fi: se respinge acţiunea reclamatului dacă pârâtul se opune la divorţ se suspendă procesul dacă pârâtul nu se opune la divorţ Judecata divorţului 123 . se fixează termenul de judecată în şedinţă publică. Acesta la primirea cererii dă sfaturi de împăcare. adică până la încheierea dezbaterilor. dar nu pot fi reprezentate. Dacă ambele părţi lipsesc nejustificat. caz în care reprezentarea se poate face de către avocat în baza unei procuri speciale. Primirea cererii de chemare în judecată Se face de către preşedintele instanţei/judecătoriei de serviciu. numele de după divorţ sau cu privire la spaţiul locativ comun. Cererea reconvenţională se poate raporta fie la fapte ale reclamantului apărute înainte de introducerea acţiunii de divorţ. în ipoteza în care niciuna din părţi nu cere. În cadrul cererii de divorţ sunt posibile capete de cerere accesorii cu privire la încredinţarea copiilor minori. Instanţa sesizată cu cererea reclamantului îşi prorogă competenţa atât asupra cererilor accesorii ale reclamantului cât şi asupra cererii reconvenţionale a pârâtului. Reconvenţionala devine obligatorie pentru pârâtul care doreşte divorţul. dosarul se suspendă. pensia de întreţinere a acestora sau a unui soţ. Părţile în divorţ Se pot apăra singure sau pot fi asistate de avocat.

atribuirea şi folosirea spaţiului locativ comun. Este inadmisibilă renunţarea la dreptul de a cere divorţ în această materie. dispoziţie ce se ia. procesul se stinge în orice fază s-ar afla. instanţa dă sfaturi de împăcare pe care le poate regreta pe tot parcursul procesului. La primul termen. b) Poate fi respinsă acţiunea. sex şi starea de sănătate a acestora asigurarea locuinţei poate îmbrăca forma obligatorie de întreţinere Măsurile provizorii adoptate pot fi confirmate/infirmate prin hotătâre pronunţată de instanţa pe fond. Codul Familiei spune că o căsătorie reprezintă şi un interes al statului. stabilirea pensiei. fie din culpa exclusivă a pârâtului. În divorţ. Măsuri provizorii în procesul de divorţ Sunt posibile pe calea ordonanţelor preşedinţiale şi numai pe timpul judecării procesului de divorţ. chiar şi de gradul I. Sunt măsuri acesorii. chiar şi fără taxa de timbru plătită. apărute după aceea. Reclamantul poate renunţa oricând la acţiune. Aceste măsuri privesc încredinţarea minorilor. Criterii de atribuire a spaţiului comun: antecedenţa comportamentală a soţului ce face sau nu posibilă conlocuirea suprafaţa locativă suficientă pentru toţi membrii familiei (10 m² pe persoană) camere separate pentru soţi şi pentru copiii minori în funcţie de vârstă. caz în care instanţa poate dispune judecarea în şedinţă secretă. Chiar după împăcare e posibilă o nouă acţiune de divorţ pentru fapte culpabile noi. cu 2 excepţii: martorii pot fi rude/afini. dar nu şi descendenţii părţilor interogatoriul e inadmisibil în ceea ce priveşte cererea principală (divorţul). fie în cererea reconvenţională a pârâtului din culpa exclusivă a reclamantului. Probele Sunt cele din dreptul comun. nu doar al soţilor → părţile nu pot tranzacţiona în divorţul lor → nu se admite interogatoriul dacă pârâtul recunoaşte învinuirile. fie din culpă comună. însă. este însă admisibil în ceea ce priveşte cererile acesorii. în ordonanţa preşedinţială nu se cere conditia neprejudecării fondului (impusă pentru celelalte ordonanţe). condiţii: 124 . au caracter vremelnic. urgente. Dacă intervine împăcarea. indiferent dacă pârâtul e de acord sau nu.Se face în şedinţă publică cu excepţia cazurilor delicate în care reputaţia sau demnitatea părţilor sunt periclitate de şedinţa publică. Hotărârea judecătorească a) Poate să admită acţiunea. tot în şedinţă publică.

termen valabil atât pentru capetele de cerere principale cât şi accesorii. În divorţ. în această materie nu există autoritatea de lucru judecat decât pentru acţiuni şi hotărâri motivate pe aceleaşi împrejurări de fapt. La primirea cererii. corelativ. În apel şi în recurs . revizuirea e inadmisibilă. caz în care. preşedintele verifică acordul. iar la acel termen instanţa verifică dacă se menţine acordul şi în caz afirmativ se judecă procesul fără administrarea probelor (pentru că nu se invocă motive de divorţ). S-a statuat că nu e admisibil ca un soţ să ceară încredinţarea minorilor către celălalt soţ. Instanţa va soluţiona obligatoriu situaţia juridică a copiilor minori (încredinţarea lor şi pensia). oricare din părţi poate fi reprezentată. cert stabilite în dosar. în timp ce prin divorţ căsătoria se desface. nu se invocă culpa vreunui soţ. DIVORŢUL NECONTENCIOS (prin consimţământ mutual) Cererea de chemare în judecată se face şi se semnează de ambii soţi. chiar dacă niciunul din soţi nu cere acest lucru. la primul termen pârâtul e invitat să dea o declaraţie de acord. Hotărârea se comunică părţilor. se cere doar pe baza acordului soţilor desfacerea căsătoriei. fiind culpabil. concludente. Nu se invocă motive de divorţ. Dacă e semnată doar de unul. pentru că prin deces căsătoria încetează. fixează termen de 2 luni în şedinţă publică.- reclamantul nu-şi dovedeşte motivele temeinice de divorţ invocate în cerere şi deci nu dovedeşte vătămarea gravă şi iremediabilă a căsătoriei şi imposibilitatea continuării ei din probe rezultă că singurul vinovat pentru criza familială este reclamantul. nu poate triumfa în propria cerere (nimeni nu poate invoca propria vină) Motivele de divorţ şi culpa trebuie să fie pertinente. cu excepţia situaţiei în care există acordul celuilalt soţ să se păstreze numele din căsătorie sau există motive temeinice cum ar fi renumele ştiinţific sau artistic al unui soţ căpătat în timpul căsătoriei. Numele după divorţ va fi cel anterior căsătoriei. Căile de atac Sunt apelul şi recursul în termen special de 30 zile de la comunicare. Culpa trebuie să fie determinantă în desfacerea căsătoriei. În principiu. procesul se stinge ca fiind rămas fără obiect. să se refere la aspecte concrete care fac practic imposibilă continuarea căsătoriei. Dacă unul din soţi moare în timpul procesului. 125 . dar şi oficiului de stare civilă unde s-a încheiat căsătoria şi unde se va face menţiune de desfacere a căsătoriei pe marginea certificatlui de căsătorie. judecata nu poate fi stinsă din lipsa nejustificată a reclamantului.

ale) actele statului român ca pj pt administrarea patrimoniului său acte administrative adoptate în exercitarea controlului ierarhic. Această reclamaţie se face în termen de 30 de zile de la emiterea actului nelegal/împlinirea termenului la care organul administrativ trebuie să răspiundă cererii. pronunţându-se apoi o hotărâre unică. ? obligarea organului administrativ la eliberarea actului cerut de reclamant şi refuzat sub sancţiunea unor daune cominatorii. calamităţi naturale) actele comandamentelor militare acte administrative reglementate prin legi speciale (ex: taxe. acte va. 126 .Dacă soţii sunt de acord numai cu cererea de divorţ. Obiectul procedurii Il constituie: anularea actului administrativ considerat nelegal. recunoaşterea dreptului pretins . Guvern. urmează a se administra probe asupra cererilor accesorii. repararea pagubei pricinuite de organul administrativ. PROCEDURA CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV Legea 29/90 Subiectele procedurii Pot fi orice pf sau pj ce se consideră vătămate în dreptul lor printr-un act administrativ nelegal sau prin refuzul nejustificat al unei autoritîţi administrative de a rezolva favorabil cererea referitoare la un drept recunoscut de lege. dar nu şi cu cele accesorii. nu e susceptibilă de revizuire. Refuzul nejustificat la cererea petentului sau absenţa răspunsului autorităţii administrative au relevanţă numai după 30 de zile de la înregistrarea cererii. amenzi. Acest divorţ e admisibil în următoarele cazuri: 1) din căsătorie nu au rezultat copii minori 2) să fi trecut mai mult de 1 an de la data căsătoriei până la data introducerii cererii de divorţ (cumulativ cu 1) 3) boala unui soţ care face imposibilă căsătoria Hotărârea nu e motivată pentru că nu se invocă vina vreunui soţ. Procedura prealabilă obligatorie Se realizează printr-o reclamaţie făcută de petent la organul administrativ superior celui care a emis actul nelegal sau refuză eliberarea actului pretins. impozite. ministere) acte de gestiune şi conducere parlamentară acte ce privesc siguranţa statului interpretarea şi aplicarea actelor internaţionale la care România e parte actele administraţiei centrale emise pentru evitarea unui pericol public iminent (stare de necesitate. Excepţii (acte ce nu pot fi contestate prin această procedură): acte ce rezultă din rapoarte politice (acte emise de Parlament.

Toate aceste termene se calculează de la comunicare. Procedura de judecată Cererea se timbrează cu o taxă fixă pentru litigii nepatrimoniale. lipsa ei făcând acţiunea inadmisibilă. O asemenea măsură se poate lua de urgenţă. După terminarea acestei proceduri. dar existenţa lor s-a conturat în timpul dezbaterilor. 127 . Acţiunea se poate îndrepta şi împotriva funcţionarului direct vinovat alături de organul administrativ pentru a-i fi opozabilă hotărârea şi pentru a fi eventual obligat în solidaritate cu organul administrativ. Legea împiedică orice plângere de contencios administrativ după trecerea a 1 an de la emiterea actului administrativ nelegal. conducătorul organului administrativ pârât poate primi o daună judiciară cominatorie pe zi de întârziere.Termenul de rezolvare e de 30 de zile. procesul se dezbate în şedinţă publică. fiind executorie de drept. pe timpul procesului se poate cere suspendarea executării actului administrativ care ar produce o pagubă iminentă. Reclamantul e obligat să ataşeze şi răspunsul negativ al organului superior sau copia plângerii petentului nesoluţionată de acest organ. În caz de refuz. Dacă nu s-au cerut despăgubiri prin acţiune. se fixează termenul cu citarea părţilor. La rândul lui. funcţionarul pârât poate chema în garanţie pe şeful lui direct care i-a ordonat emiterea actului. În cazuri urgente. petentul poate sesiza instanţa în 30 de zile de la primirea răspunsului negativ de la organul superior sau de la data la care expiră obligaţia de a răspunde. Procedura prealabilă e obligatorie. Competenţa Aparţine tribunalului sau curţii de apel (vezi competenţa materială) în raza cărora domiciliază reclamantul. instanţa se poate pronunţa şi asupra celorlalte documente care au stat la baza actului atacat şi le poate anula şi pe acestea instanţa se poate pronunţa asupra despăgubirilor dacă acestea au fost cerute. Pârâtul e obligat să depună actul atacat împreună cu toate documentele care au stat la baza emiterii lui. ele pot fi cerute printro acţiune separată promovată în termenul de prescripţie. chiar fără citarea părţilor. Completul de judecată e format dintr-un judecător. Soluţii: se poate respinge acţiunea→actul atacat se consideră valabil se poate admite acţiunea total/parţial În cazul admiterii acţiunii. Hotărârea Se redactează în 5 zile de la pronunţare. termen ce curge de la data la care păgubitul a aflat sau putea să afle existenţa şi întinderea pagubei. hotărârea anulează actul administrativ atacat sau obligă organul administrativ care a refuzat emiterea să emită actul respectiv.

prin acţiune separată petentul va putea cere daune cominatorii şi despăgubiri de întârziere de la conducătorul organului administrativ. grup numeros de persoane (ex: contractul colectiv de muncă). organul administrativ e obligat să emită actul în maximum 30 de zile de la pronunţarea hotărârii. caz în care hotărârea îi e opozabilă. Conducătorul organului administrativ astfel obligat va putea deschide împotriva funcţionarului vinovat o acţiune în regres dacă acesta nu a fost chemat în proces.Hotărârea se atacă cu RECURS în termen de 15 zile de la comunicare. Dispoziţii comune asupra actelor notariale Ele trebuie să respecte competenţa teritorială a birourilor notarilor publici respectiv a camerelor notariale judeţene. Dacă nu se fixează termen. chiar fără citarea părţilor. Există incompatibilitate între notar şi interesul lui personal şi direct în întocmirea actului respectiv sau al rudelor/afinilor până la gradul IV. Actele întocmite de notar se eliberează la cerere părţilor/reprezentantului acestora / altor persoane cu interes legitim dovedit. Dacă organul administrativ refuză să se conformeze. Recursul se judecă de urgenţă iar în cazul admiterii lui se casează hotărârea dată de prima instanţă. Proceduri notariale Aceste proceduri exced procesului civil şi în general nu au caracter contencios. p . Notarul e obligat să păstreze secretul profesional. va stabili termenul până la care se va emite acest act şi coordonatele (elemente obligatorii) actului. La primirea cererilor/actelor pentru autentificare. după care 128 . Notarul trebuie să aibă rol activ: să dea explicaţii părţilor asupra efectelor raporturilor juridice invocate de ele să facă o încadrare în drept corectă a raporturilor juridice rezultate din discuţia cu părţile cuprinsul actului întocmit să fie conform cu vionţa reală (internă) a părţilor să vegheze la respectarea normelor imperative legale Notarul e obligat să se conformeze hotărârii judecătoreşti ce-l obligă să întocmească anumite acte juridice.c. Activitatea se desfăşoară la sediul acestor birouri sau în afara lor numai pentru: caz de boală. Anumite acte juridice pot fi încheiate sau doar autentificate şi de secretarii consiliilor locale. Dacă instanţa obligă pârâtul să emită actul refuzat. curţile de apel au secţii de contencios. se judecă fondul procesului de instanţa de recurs. Anumite acte juridice de dr intrenaţional privat ori acte de stare civilă ale persoanelor străine rezidente într-o anumită ţară se pot întocmi de personalul diplomatic/consular al ţării de cetăţenie. În general se desfăşoară în sediile birourilor notarilor publici şi se realizează de către notarii publici autorizaţi în exerciţiul funcţiunii. Tribunalele. Despoziţiile Legii 29/90se completează cu dispoziţiile de drept comun ale C. notarul pune o rezoluţie cu data certă. Această cerere se poate soluţiona şi în camera de consiliu.

Se desfăşoară în 2 etape: 1) Notarul ia măsuri de conservare şi inventariere a bunurilor succesorale şi face demersuri pentru a afla care sunt moştenitorii. Semnătura notarului şi a părţilor reprezintă dovada valabilităţii consimţământului. Procedura succesorală notarială E de competenţa birourilor notariale publice de pe raza ultimului domiciliu al defunctului sau de pe raza situării bunurilor principale dacă autorul a decedat în străinătate. Actul se întocmeşte în mai multe exemplare: 1 pentru biroul notarului. notarul le citeşte actul şi le întreabă pe părţi dacă conţinutul actului corespunde voinţei lor. Dacă actul solicitat nu se poate întocmi. Retragerea consimţământului de către o parte e posibilă numai până la autentificare şi cu acordul celeilalte părţi. notarul poate lăsa moştenitorilor bani pentru înmormântare. sumele corespunzătoare pentru persoanele întreţinute de defunct sau pentru plata angajaţilor acestora. Notarul ridică testamentele găsite iar valorile (bani. Actele se întocmesc în lima română sau într-o limbă străină prin redactarea/traducerea de către traducători autorizaţi.redactează actul la cererea celor interesaţi. Notarul poate rectifica erorile materiale printr-o încheiere separată. Orice act notarial poate fi atacat/anulat în justiţie. notarul va face menţiune specială în acest sens arătând în concret motivul acestei imposibilităţi. taxa de timbru plătită şi cuprinde semnătura şi ştampila acestuia. Dacă instanţa admite o asemenea cerere. notarul emite o încheiere de respingere a cererii. Consimţământul se ia concomitent părţilor. bijuterii) se pot depozita la bancă. numele părţilor şi reprezentantului acestora. Aceste măsuri se comunică tuturor moştenitorilor. Moştenitorii nemulţumiţi pot face plângere la instanţă pentru scoaterea anumitor bunuri din inventar. Din aceste valori. încheiere atacabilă în justiţie. Aceste date se consemnează în procesul-verbal ce cuprinde şi o evaluare provizorie. Această activitate se consemnează printr-o încheiere din care rezultă identitatea părţilor. lipsa acestei menţiuni duce la nulitatea actului. câte 1 pentru fiecare parte. că părţile au semnat în faţa notarului sau menţiunea imposibilităţii de semnare şi motivul acesteia. 129 . Partea poate fi reprezentată prin procurator cu o procură autentificată şi specială. Dacă o parte nu poate semna din motive întemeiate. Autentificarea înscrisurilor După identificarea părţilor. Bunurile succesorale inventariate rămân în custodia moştenitorilor şi la nevoie se sigilează. Consimţământul se ia verbal cu excepţia surdo-muţilor pentru care se consemnează în scris sau prin interpret. prin hotărâre obligă notarul să întocmească actul solicitat. Actul se redactează de notar şi se semnează de părţi după ce li s-a luat consimţământul. sau pentru cheltuielile de conservare şi administrare. Încheierea de autentificare a actelor cuprinde: data. constatarea luării consimţământului.

Se fixează termen pentru dezbaterea succesorală şi se citează moştenitorii legali şi testamentari.2) notarul stabileşte drepturile succesorale şi eliberează certificat de moştenitor. se emite certificat de vacanţă succesorală. certificatul de moştenitor nu se pronunţă asupra acceptării. Pentru eliberarea certificatului de moştenitor. Aceştia vor fi identificaţi după actele lor de stare civilă. Dacă există testamente. dar e obligat să o facă conform unei hotărâri judecătoreşti. ci facultativă. În principiu. Conform hotărârii. Acţiunea în anularea certificatul de moştenitor se prescrie în 3 ani de la data când s-a luat cunoştinţă de existenţa lui. Orice probleme litigioase referitoare la certificatul de moştenitor omis pot fi soluţionate prin cerere în anularea certificatului de moştenitor făcută de orice parte interesată la instanţa competentă. dar constituie probă opozabilă între moştenitori. Certificatul de moştenitor nu e titlu de proprietate. a cotelor lor şi a masei partajabile. Dacă moştenitorii se înţeleg asupra calităţii lor. succesorii vor plăti o taxă de timbru stabilită de notar. dacă certificatul s-a pronunţat asupra ei Notarul nu poate anula propriul certificat din proprie iniţiativă. Dacă se constată de notar că nu există moştenitori legali până la gradul IV. Problemele litigioase (motivele anulării certificatului de moştenitor) pot fi: calitatea de moştenitor cota succesorală cuvenită componenţa masei partajabile opţiunea succesorală. Părţile pot cere stabilirea drepturilor lor succesorale direct intsanţei de judecată prin acţiune de partaj succesoral sau de constatare a calităţii succesorale. Fiecare succesor va primi un exemplar din certificatl de moştenitor. urmând ca dreptul lor să se stabilească prin hotărâre judecătorească. ei vor semna certificatul de moştenitor făcând o recunoaştere autentică opozabilă între ei. notarul le deschide înştiinţând legatarul. cu declaraţia moştenitorilor sau cu martorii. Dacă sunt omise anumite bunuri succesoarle se poate cere suplimentarea certificatului de moştenitor urmând aceeaşi procedură. Arbitrajul 130 . ei vor fi îndrumaţi să deschidă acţiune în justiţie. Dacă moştenitorii nu se înţeleg. Această procedură notarială succesorală nu e obligatorie. Se stabilesc dreptul şi cotele succesorale pentru moştenitorii acceptanţi. Se stabileşte componenţa masei partajabile cu acte de proprietate. dar trebuie să consemneze declaraţiile exprese de renunţare la succesiune (nu şi renunţarea tacită). notarul mai poate fi obligat să elibereze un alt certificat de moştenitor. irevocabilă. şi anume o recunoaştere autentică.

înlocuirea. falsuri. Procedura specială a arbitrajului se completează cu normele procedurale generale (cu dreptul comun). cu excepţia acelora pentru care legea nu permite tranzacţia. instanţă ce se va pronunţa prin încheiere în maxim 10 zile. telegrame. Onorariile arbitrare. pentru deplasări şi pentru onorariile experţilor reprezintă cheltuielile arbitrale ce se suportă de către partea care pierde. indiferent de profesie. cauza va fi preluată de instanţa judecătorească superioară celei angajate în conflict. Arbitrul trebuie să accepte numirea. Prin convenţie. Hotărârea arbitrală Are aceeaşi structură ca hotărârea judecătorească. Onorariile arbitrilor se stabilesc prin hotărâre arbitrală. instanţa judecătorească va prelua judecarea cauzei când: convenţia arbitrală este nulă absolut procedura arbitrală nu poate opera din vina pârâtului pârâtul îşi întemeiază apărările pe fond fără a invoca acea convenţie arbitrală În cazul conflictului de competenţă între instanţa arbitrală şi cea judecătorească. convenţia care reglementează norme de procedură cu caracter dispozitiv. competenţa de soluţionare a litigiului aparţine instanţei arbitrale. Convenţia arbitrală Are formă scrisă sub sancţiunea nulităţii. putând substitui instanţele pe baza convenţiei părţilor litigante. orice mijloace ce permit dovedirea primirii actului. lor este impar şi se stabileşte prin convenţie.la fel ca judecătorul. Hotărârea trebuie pronunţată în maximum 5 luni de la data sesizării. Are o bază convenţională. cheltuileile pentru administrarea probelor. Poate fi anulată la cerer pentru următoarele motive: 131 . revocarea articolelor se stabileşte prin convenţie. În caz de conflict între părţi cu privire la numirea lor va fi sesizată instanţa de judecată ce ar fi competentă să soluţioneze litigiul.Este o procedură paralelă cu procedura instanţei judecătoreşti. După 20 de zile de la comunicare. dosarul împreună cu dovezile de comunicare a hotărârii se depune la instanţa judecătorească ce ar fi fost competentă să judece cauza. Aspecte procesuale tipice Comunicarea actelor procedurale se face prin scrisori recomandate. Asrbitrul e recuzabil sau incompatibil. Numirea. nu celei judecătoreşti. Prin ea părţile stabilesc ca litigiul lor să fie judecat de arbitri numiţi de ele sau de arbitri care vor putea fi numiţi prin criterii stabilite în convenţie. termenul ei poate fi prelungit numai cu acordul părţilor. se comunică părţilor. Arbitrii răspund pentru prejudiciul pe care îl produc din vina lor prin neparticiparea la judecată sau prin întârzierea pronunţării hotărârii. Totuşi. Orice clauze contrare sunt nule. dosarul păstrându-se în arhiva instanţei. Arbitrii pot fi orice persoane fizice de cetăţenie română cu capacitate deplină de exerciţiu. Nr.

Daca rezultatul negocieriilor este pozitiv.p. reclamantul va atasa dovada notificatoare la actiune. hotărârea se pronunţă pentru lucruri necerute e. urmându-se procedura de executare din dreptul comun. va putea să fie învestită cu formulă executorie de instanţa judecătorească normal competentă cu rezolvarea pricinii. cate unul pentru fiecare parte si va reprezenta temeiul conventional in baza caruia se vor face platile. termenul acestora si actele doveditoare. la cerere. Litigiile comune se solutioneaza in 2 etape: 1) Concilierea prealabila-obligatorie. hotărârea cuprinde despoziţii contradictorii ce nu pot fi executate d. prin care reclamantul comunica paratului pretentiile lui.G. Instanţa dacă admite cererea de anulare va anula hotărârea arbitrală şi va judeca ea însăşi pe fond litigiul. 1) Consta in convocarea paratului de catre reclamant in orice mod. tribunalul arbitral a funcţionat fără o convenţie arbitrală valabilă Competenţa soluţionării cererii de anulare a hotărârilor arbitrale aparţine instanţei de judecată competente în mod normal cu soluţionarea pricinii. 2) Judecarea propriu-zisa a litigiilor comerciale.a. În acest fel. hotărârea s-a pronunţat în lipsa uneia din părţi necitate legal g. Rezultatele concilierii vor fi cuprinse in procesul-verbal in care se consemneaza pozitia fiecarei parti. respectivul proces-verbal se redacteaza in 2 exemplare. litigiul nu era susceptibil de arbitraj b. Scopul acestei proceduri prealabile este de a obtine o solutie amiabila fara proces in timp 132 . Executarea silită Hotărârea arbitrală. Daca negocierile duc la un rezultat negativ sau paratul refuza negocierile. propune un termen pentru conciliere. dupa trecerea a cel putin 60 de zile de la notificare. 720 alin 1-720 alin 2 C. hotărârea s-a pronunţat după împlinirea termenului convenit f. Curs 17 Procedura solutionarii litigiilor comerciale Este reglementata de O. Acesta procedura priveste doar litigiile patrimoniale. Daca paratul accepta pretentiile reclamantului din notificare sau daca accepta doar negocieri. Se asteapta cel putin 15 zile dupa comunicarea acestor notificari. s-au încălcat normele imperative c. hotărârea arbitrală devine titlu executoriu ca şi o hotărâre judecătorească şi va putea fi executatăsilit de executori judecătoreşti. 128/2000 prin care se modifica art.c.

jur. eficiente care sa permita comfirmarea primirii acestor acte. Hotararile definitive in acest mod constituie titlu execuor care pot declansa executarea silita fara alte formalitati. Reclamantul poate depune intampinare la cererea reconventionala a paratului pana la termenul urmator. sau de 3 zile in cazuri urgente. Judecatorul va depune staruinta pentru a realiza intelegerea partilor totala sau partiala. de regula si aplicarea stampilei. Paratul va fi citat cu o copie dupa cerere.. semnatura reprezentantului pers. Actele de procedura se comunica prin mijloace urgente. Partile pot fi reprezentate in proces de reprezentanti alesi (avocat) sau de experti/specialisti pe probleme tehnice/economice. Cererea de chemare in judecata va cuprinde: denumirea. in cunostiinta care evita citarea. lucrari sau orice alte prestatii. Cu apel prin O.G. cu precadere.scurt si fara plata taxelor de timbru. indicandu-se si inscrisurile corespunzatoare modului de calcul. Procedura somatiei de plata (O. chiar de 1 zi. se declanseaza la cererea creditorului pentru a obtine plata voluntara/silita a creantelor lui certe. La primirea cererii. cereri ale partilor se pot da termene scurte in continuare fara citare. rezultate din contract.p. 133 .c. regulament sau orice inscris semnat de partile rap. reclamantul va sesiza instanta de judecata. 2) In situatia refuzului/nereusitei negocierilor. judecatorul de serviciu poate cere reclamantului sa depuna si alte acte care nu au fost comunicate cu ocazia concilierii partilor. 58/2003. folosindu-se instit. Paratul poate face cerere reconventionala fara a trebui sa efectueze alta procedura de conciliere in raport de propriile pretentii. 5/2001) Aceasta proced. lichide. comunicandu-i si obligativitatea depunerii intampinarii in termen de 5 zile inainte de prima infatisare. sediul persoanei juridice. valorii cererii. ea se va concretiza intr-o hotarare irevocabila si executorie.. exigibile constand intr-o suma de bani. jur. term. Daca acesta intelegere se realizeaza. dovada calitatii de reprezentant. codul fiscal. art. Sanctiunea nerecurgerii la aceasta procedura este inadmisibilitatea actiunii reclamantului. Pentru observarea ac. Se anexeaza si copia inscrisului pe care-si bazeaza cerea reclamanul si obligatoriu procesul-verbal din care rezulta incercarea de conciliere. contul bancar. 18 care modifica art.G. Termenle sunt scurte. Judecarea se face de urgenta. obiectul si valoarea cererii si modul de calcul prin care s-a ajuns la ob. precizarea dovezilor. statut. Hotararile de fond sunt atacabile cu apel si recurs. motivele de fapt si de drept. 720 alin 18 C. plati care privesc executarea unor servicii. Partile sunt obligate sa depuna la dosar foarte repede dovezile constand in inscrisuri sau raspuns la interogatoriu.

134 .Suma ce reprezinta obligatia de plata se actualizeaza in raport de rata inflatiei la data platii efective aplicandu-se si dobanzile si penalitatile legalale. dar o asemenea ordonanta va putea fi investita de creditor cu formula executorie si pusa in executare silita fara a fi necesara judecarea pricinii dupa dreptul comun. asigurandu-i-se astfel respectarea dreptului individual. Daca partile nu se inteleg si paratul refuza plata voluntara. sau realizeaza dreptului in concret. Debitorului i se vor comunica alaturi de ordonanta si cererea plus actele prezentate de reclamant. Daca prin ordonanta se admite cererea si aceasta solutie este irevocabila. Daca paratul plateste voluntar sau partile ajung la o intelegere privind cuantumul si termenul platii. Executarea silita Este procedura legala prin mijlocirea careia. debitorul nu poate contesta solutia decat prin contestatie la executare. cu ajutorul organelor competente sa execute prestatia specificata in titlu. judecatorul va pronunta o incheiere irevocabila prin care va inchide dosarul. solutia e irevocabila putand fi atacata numai ci actiune in anulare in 30 de zile de la comunicare. La cerere se anexeaza obligatoriu inscrisul cu care se dovedeste temeinicia creantei. Judecatorul examineaza cererea si inscrisurile anexate cu sau fara citarea paratului dupa aprecierea lui. iar in materie comerciala la tribunal. Judecatorul va putea stabili si un alt termen in baza intelegerii partilor. constrange pe debitorul care i-a incalcat dreptul. este faza finala si distincta a procesului civil. Intalegerea partilor asupra platii constituie titlu executoriu. Aceasta cerere. In acesta situatie. In aceasta etapa judecatorul va putea emite ordonanta ce va contine somatia de plata catre creditor precum si termenul de plata ce nu va fi mai mic de 10 zile si mai mare de 30 de zile. judecatorul va intra in examinarea de fond in baza actelor depuse si a explicatiei partilor. Daca prin ordonanta se respinge cererea creditorului. recunoscut printr-un titlu executoriu. actiune ce are ca scop retractarea ordonantei si rejudecarea pricinii. dar si restabilirea ordinei de drepturi incalcate. Aceasta ordonanta se comunica partilor prin inscris recomandata cu confirmare de primire. Este transpunerea in viata a unei hotararii judecatoresti. Atunci cand se citeaza partile se cer explicatii si lamuriri asupra temeiurilor obligatiilor invocate si se depune staruinta pentru realizarea unei plati voluntare. titularul unui drept sub. reclamantul are la indemana actiunea de drept comun. Daca ordonanta nu e atacata sau actiunea in anulare a fost respinsa. Trasaturi caracteristice 1) se intinde numai asupra bunurilor debitorului (relativitatea efectelor titlului executoriu). in materie civila se depune la judecatorie.

garantii debitorului. Coparticiparea proc. Ac. exercita drepturi si obligatii. instanta jud. solicitandu-se anularea formelor executate. alte persoane sau alte organe. Daca aceasta lipsa de calitate nu a fost observata in timp executoriu in baza ei se poate formula contestatie la executare pana la finalizarea acesteia. sa ceara restituirea cheltuielilor de executare. in materia executarii.pe langa debitor mai pot fi urmariti: mostenitorul debitorului urmarit. specifice cu buna credinta evitand abuzuri de dr. Sediul materiei Art. 372-580 C. Sunt 2 ipoteze in care exista aceste exceptii: pornirea executarii silite poate fi exercitat in locul creditorului de alte persoane: mostenitori/succesori cu titlu particular ai creditorului. In coparticipatia procesului intra: creditorii chirografari. Exceptional.c.2) este caracterizata de grija de a nu fi impovarat excesiv debitorul (care poate beneficia de inlesniri de plata sau de cote urmaribile). proc. instanta din oficiu numai in proprirea in executarea pensiei minorilor.. procuror. Lipsa calitatii legale a oricarei parti duce la respingerea cererii de executare. mixta. . sa formuleze cereri pentru apararea drepturilor si intereselor lor legitime. aceste drepturi si obligatii pot fi exercitate si prin intermediari. urmaritor si debitorul urmarit. de creditorii creditorului (art 974 cod civil) actiune oblica. sa ia cunostiinta de toate actele dosarului de executare. (drept comun in acesta materie) Participantii la executarea silita partile. creditorii privilegiati si cei ipotecari. personal. sa participe personal/ prin reprezentant la actele de executare. in nume propriu. este posibila si poate fi activa. debitorul sa suporte cheltuielile de executare. prin folosirea excesiva si denaturata a acestor drepturi. 1) Partile sunt: creditor. de reg. 2) instanta are 2 atributii majore in executarea silita: 135 . organul de executare.p. pasiva. Drepturile si obligatiile partilor in raporturile de executare silita Drepturi: obligatii: sa foloseasca dr. debitorul sa nu se opuna executarii si sa nu instraineze bunurile urmarite.

- sa incuviinteze executarea silita (o face judecatoria care a solutionat pe fond cauza) la cererea creditorului. Executorii pot face executarea silita si asupra altor titluri executorii decat hotararilor judecatoresti (ex: cambie) mai putin cele date de lege in competenta speciala. In general. Dupa competenta lor materiala. Obligatiile executorilor actioneaza numai daca executarea a fost aprobata prin ordinul instantei. penale din care ei executa doar latura civila. tertul poprit. - sa rezolve problemele litigioase aparute in cursul executarii prin solurionarea contestatiei la executare. detentorul precar al bunurilor sechestrate. Investirea cu formula executorie a acestor hotarari este de competenta instantei ce a solutionat fondul. daca a fost emis de organele competente si daca poate fi executat prin biroul de executori judecatoresti. penal. 3) organele de executare sunt reprezentate de birourile de executori judecatoresti care actieaza pe langa instanta. Birourile de executori judecatoresti au competenta materiala si teritoriala. administrativ. Poate fi delegata executarea de la un birou de pe o anumita raza teritoriala catre alt birou de pe alta raza. definitive. respectiv daca sesizarea a fost legala. Alte organe pot fi: organele de politie care la solicitarea executorului vin in sprijinul acestuia asigurand executarea in cazul opunerii debitorului. executorii pot face executarea silita asupra tuturor hotararilor judecatoresti definitive civile. Competenta teritoriala se raporteaza la raza instantei de care ei apartin. Exceptional instanta va ordona din oficiu executarea numai pentru poprirea pensiei alimentare a minorilor. Investirea se face la cererea creditorului la care se ataseaza copia legalizata a hot. Titlurile executorii Sunt in principiu hotaririle judecatoresti definitive investite cu formula executorie si in plus orice alte acte jurisdictionale carora legea le atribuie caracter executional. creditorii partilor. Instanta sesizata cu cererea de investire verifica daca hotararea ce urmeaza a 136 . instanta controleaza toate actele de executare. In reglementarea actuala executorii judecatoresti au competenta si raspundere mai mare. trebuie sa aiba un rol activ in redactarea actelor proced. verifica daca titlul a fost investit cu formula executorie. Existenta titlului executoriu este o conditie indispensabila pornirii executarii silite. Executorii judecatoresti sunt confirmati de Ministerul de Justitie in baza unui examen organizat de acesta. executionale. Constituirea titlului executoriu se face in mai multe feluri: a) hotararile de orice fel definitive (civil. familial) precum si hotararile arbitrale. sa dea explicatie partilor si sa adopte masuri de executare specifice fiecarui caz. 4) alte persoane pot fi: cei lezati/ vatamati prin executare si care nu sunt parti in litigiu.

sa se raporteze la titlul executoriu ce va fi anexat cererii. 373-375 C. Cererea se solutioneaza in camera de consiliu in baza cererii si titlului anexat la cerere de creditor. daca creditorul are calitate legala. Hotararea astfel investita cu forma executorie se preda creditorului la cererea lui pe baza de semnatura. 2) hotararea arbitrajului conventional trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii . prin actiune in anulare in justitie. sa faca dovada refuzului debitorului de a executa voluntar. Formalitatiile prevazute de lege pentru pornirea executarii silite 1) cererea pentru incuviintarea executarii (art. exigibila (ajunsa la scadenta).fi executata a ramas definitiva. dispunand investirea cu formula executorie (aplicarea pe hotarare a parafei ce contine formula executorie prevazuta in lege cu semnatura si ştampila). instanta pronunta o incheiere in camera de consiliu. hotararea sa fie investita cu formula executorie. 3) titlurile executorii notariale sunt supuse controlului jud. incheieri judecatoresti pronuntate in cursul proc. Titluri executorii valabile intre persoane fizice 1) hot. lichida.c). creanta sa fie certa (fara obiectiuni posibile). daca a fost depusa in copie legalizata si daca executarea nu s-a prescris. O asemenea hotarare devine titlu executoriu in temeiul caruia creditorul poate cere executare silita. creditorul poate face plangeri la instanta de judecata.p. Daca aceste conditii sunt indeplinite. : sa cuprinda numele si domiciliul creditorului si debitorului. Notarul va verifica daca actul e autentificat. hotararea sa fi ramas definitiviva. Aceasta cerere trebuie sa intruneasca elementele generale si specifice pentru o cerere proced.. exigibil al creantei. Investirea se face fara citarea partilor prin aplicarea formulei executorii pe originalul actului care devine astfel titlu executoriu. lichid. Executarea inceputa fara titlu executor este o executare nula.pentru a deveni titluri executorii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa stabileasca pretentiile civile suscepltibile de a fi executate. Competenta incuviintarii apartine instantei judecatorsti care a pronuntat solutia de fond si pe raza careia se afla bunurile urmarite. c) Titluri executorii ce pot fi puse in executare fara a fi investite cu formula executorie: hotarari cu executare provizorie.si prin care s-au stabilit amenzi judiciare sau despagubiri pentru exercitare abuziva a dr. proc. cambii si bilete la ordin se investesc cu forma executorie de birourile notarilor publici la cererea creditorului. jud. Daca cererea se respinge. sa precizeze obiectul executarii si forma de executare aleasa. daca creanta e certa. Separat de dosarul de incuviintare a 137 . b) Inscrisurile autentice. lichida. sa mentioneze caracterul cert. exigibila.

consemnarea absentei/prezentei partilor. Executarea este nula daca s-a facut fara instiintarea debitorului. Aceasta obligatie este imperativa si partile nu pot deroga de la ea. In reglemantarea in vigoare. ora actului de executare. data. consemnarea obiectivelor/explicatiilor partilor. Somatia. semnatura executorului si daca e cazul a partilor interesate sau a martorilor asistenti.executarii (apartine instantei) si execut. iar un exemplar ramane la dosarul executorului. Daca titlul unui creditor se executa fata de mai multi debitori. ştampila biroului de executare judecatoreasca. isi va forma dosarul lui destinat incheind procese-verbale pentru toate actele de executare facute. se formeaza mai multe dosare de executare ce pot fi conexate in jurul dosarului cel mai vechi. comandamentul. in materia executarii silite mobiliare prin care e instiintat debitorul ca va incepe executarea. La somatie se ataseaza copia titlului executor. 10 zile pentru executarea obligatiei de a face/a nu face. nu stopeaza executarea in favoarea celorlalti cocreditori. jud. numele si calitatea celui care incheie procesul-verbal. Judecat. executarea continuand. 2) actele de incunostiintare a debitorului asupra executarii incepute: somatia. alte mentiuni cerute de lege in functie de speta sau considerate necesare de executor. 5 zile pentru predarea bunurilor imobile. numele si domiciliul partilor. Toate aceste termene se calculeaza pe zile libere. 15 zile pentru urmarirea silita a imobilului. Aceste procese-verbale ale executorului pentru a fi valabile trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente: denumirea si sediul biroului de executare. data intocmirii procesului verbal si numarul dosarului de executare. 138 . iar in caz contrar. avertizat ca va suporta riscurile executarii silite.act proced. Aceste acte de executare se comunica partilor. Termenele somatiei sunt de 1 zi pentru executarea bunurilor mobile. locul. a refuzului de a semna sau a motivului de impiedicare de a semna. instantei pentru dosarul de incuviintare. masurile luate de executor sau constatarile acestuia. titlul executoriu. Desistarea unui cocreditor dupa grevarea conexarii. numarul de exemplare si persoanele carora li s-a inmanat cate un exemplar. somatia se foloseste si in executarea imobiliara. fiind invitat sa isi achite obligatiile. 2 zile pentru fructele neculese sau prinse in radacini. emis de execut.

punerea in intarziere a debitorului si indisponibilizarea bunului urmarit. de la pronuntarea hotararii cu executare vremelnica (ordonanta presedintiala). Prescriptia: Termenul general de prescriptie este de 3 ani. Se comunica debitorului cu 5 pana la 10 zile inainte de pornirea executarii pentru forma executarii directe si cu 30-60 de zile inainte de pornirea executarii pentru forma de executare indirecta (scoaterea la vanzare). Cererea de repunere pe rol se face in maximum 15 zike de la incetarea piedicilor creditorului. Ora 18:00 poate fi depasita daca executarea a inceput mai inainte si trebuie continuata. Calculul termenului se face pe zile libere. Termenul pentru instiinatrea debitorului se va raporta si succesorilor acestuia. Termenul incepe sa curga: Termenul se implineste in ultima zi la ora 24:00. termenul se proroga in urmatoarea zi lucratoare. de la ramanerea definitiva a hotararii ce se va transforma in titlu executoriu. executarea inceputa in zi de lucru poate fi continuata in zilele libere. Sunt posibile executarile silite si fara somatie EX: ordonanta presedintiala. se emit maimulte somatii cu termen specific formei respective. In cazuri urgente. In cazuri urgente. Atat somatia cat si comandamentul constituie acte incepatoare de executare. suspendarea este independenta de vointa partilor.Daca exista mai multe forme de executare incepute de creditor. Suspendarea si intreruperea cursului prescriptiei executorii Suspendarea-oprirea temporara a curgerii termenului pe durata existentei cauzei de suspendare si reluarea acestui termen ce va continua sa se deruleze pentru diferenta ramasa dupa incetarea cauzei de suspendare. Comandamentul se practica numai in materia executarii imobiliare. 139 . exista 2 termene specifice: 10 ani pentru executarea drepturilor reale imobiliare. Lipsa sau beregularitatea somatiei pot duce la anularea executarii incepute. cu aprobarea presedintelui instantei poate fi facuta in zilele libere. Transcrierea comandamentului are ca efect intreruperea prescriptiei executarii. iar daca ultima zi este zi libera. Repunerea in termen poate fi dispusa numai de instanta si numai pentru motive temeinice pe care institutia le apreciaza in sensul impiedicarii cererii executarii in termen legal. Prescriptia executarii silite si perimarea acesteia Scopul acestei institutii este de a limita in timp durata executarii silite. 5 ani pentru executarea creantelor bugetare. In principiu. fiind vorba de o nulitate relativa. 3) Timpul in care poate fi efectuata executarea: este intervalul intre 8:00-18:00 in zilele de lucru.

Cazuri de intrerupere a prescriptiei. suspendarea va persista pe perioada in care intre persoana ocrotita in calitate de creditor si reprezentantul ei legal in calitate de debitor nu au fost date si aprobate socotelile. termenul opereaza de drept. Efectele perimarii: 140 . pe data depunerii cererii de reluare a executarii.Cazuri generale de suspendare: existenta unei piedici in executare determinata de forta majora. Particularitati: lipsa de staruinta. creditorul poate cere o noua executare daca termenul de prescriptie nu s-a implinit. constatarea perimarii se face la cererea partii ineresate (debitorul) sau din oficiu. Efectele prescriptiei Conduc la stingerea posibilitatii de a executa silit un titlu executoriu. Daca cererea de executare silita priveste o executare prescrisa. Suspendarea persista pe perioada in care persoana cu capacitate de exerc. pr timpul cat debitorul isi sustrage veniturile/bunurile de la executarea silita. indeplinirea voluntara de catre debitor a obligatiei de plata sau indeplinirea unui act procedural prin care recunoaste in orice mod existenta creantei. aceasta cerere nu i se da curs. iar armata e pe picior de razboi. suspendarea va persista pe perioada in care creditorul e militar in termen. Perimarea actelor de executare Este sanctiunea procedurala pentru partea ce nu a depus staruintain solutionarea cererii lui de executare. Termenul de perimare este de 6 luni de la ultimul act de executare. pe data depunerii cererii de executare si a titlului anexat. restransa nu au asigurate reprezentarea si ocrotirea legala. de instanta. dupa implinirea termenului de perimare. Executarea voluntara dupa implinirea termenului de prescriptie e considerata o executare valabila. In aceasta materie perimarea greveaza de drepturi. respectiv neefectuarea unor acte de executare in cele 6 luni sa se datoreze neglizentei creditorului. termenul de prescriptie sa fie reluat de la zero. pe data trimiterii spre executare a titlului executoriu. Intreruperea prescriptiei executarii reprezinta o manifestare de vointa a partii care face sa inceteze prescriptia urmand ca dupa incetarea cauzei de incetare. chiar si la un organ necompetent. Cazuri speciale de suspendare: executarea este suspendata atunci cand e dispusa prin hotarare judecatoreasca sau prin lege.

uneltele. Exceptii: bunuri si venituri ale debitorului exceptate total si neconditionat de la executarea silita: lucruri necesare pentru culeatul debitorului si familiei lui. Din punct de vedere procesual. respectiv unele categorii de bunuri care nu pot fi urmarite deloc sau doar partial pentru a proteja pe debitor si familia acestuia si pentru a face executarea suportabila. semintele. bunuri si venituri care pot fi urmarite conditionat daca: debitorul sa nu ai aiba alte bunuri urmaribile.c) 141 . Perimarea nu e aplicabila in 2 situatii: asupra masurilor asiguratorii adoptate cu caracter de conservare. animalele. hrana pe 3 luni necesar debitorului si familia lui. Bunuri si venituri ale debitorului care pot fi urmarite doar partial sau esalonat: salariul. pentru sarcina si leuze pentru ingrijirea copilului bolnav de pana la 2 ani. ingrasamintele necesare pentru cultura pamantului. ajutor medical sau social. chirie. masinile si cartile necesare pentru exercitarea profesiei debitorului. face. bunurile comune ale sotilor fara partaj pentru datoriile comune ale sotilor. creante imobiliareprivilegiate. Obiectul executarii silite Inseamna realizarea efectiva. un numar redus de animale de munca la adresa debitorului si nutretul necesar pe o luna. bunurile comune ale sotilor dupa partaj in ceea ce priveste datoriile personale ale sotilor.pana la 1/3 pentru acoperirea prejudiciilor cauzate statului. creanta executabila sa decurga din pensie de intretinere. Formele executarii silite (art 411-451 C. icoanele si portretele de familie (nu de mare valoare). nu face ceva. Principiul este ca intregul patrimoniu al debitorului poate fi urmarit formand gajul general al creditorilor chirografari. Pana la jumatate din aceste drepturi pot fi urmarite pentru executarea unei obligatii de intretinere sau pentru plata despagubirilor cauzate de decesul/vatamarea autorului intretinerii.p. armele. bursele de studiu. creante din intretinere. alte drepturi banesti. echipamentul si uniformele ofiterilor. pana 1/5 pentru acoperirea celorlalte datorii. hainele necesare pentru nevoile lui curente. Daca la acest principiu exista exceptii legale. ex: uneltele. concreta a obligatiei de drept civil substantial in sensul de a da. ajutoarele banesti pentru incapacitatea temporara de munca. pensiile de intretinere si rentele viagere.- stergerea executarii incepute si a tuturor actelor de executare intocmite. compensatii pentru desfacerea nelegitima a contractului de munca. obiectul executarii se raporteaza la bunurile si veniturile debitorului asupra carora poate purta executarea. cand executarea se face din oficiu.

executarea silita indirecata.1) Urmarirea bunurilor imobile aflate in posesia debitorului. Toate aceste forme se grupeaza in 2 mari categorii care le includ: executarea silita directa. 3) Urmarirea fructelor prinse in radacini. 142 . 6) Predarea (valorificarea)/silita a bunurilor mobile/imobile ale debitorului. 2) Urmarirea sumelor de bani ale debitorului aflate in posesia tertilor. 5) Urmarirea bunurilor mobile detinute de terti (detentori precari). 4) Urmarirea veniturilor bunurilor imobile.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful