DREPT PROCESUAL CIVIL PARTEA GENERALA

Notiunea si sistemul procesului civil si al dreptului procesual civil

1.Consideratii generale asupra justitiei, a sarcinilor ei si asupra procesului civil Procesul civil este mijlocul de realizare a justitiei. Justitia cunoaste 2 acceptiuni, conform carora ea desemneaza:   sistemul organelor judecatoresti activitatea desfasurata de acestea in forma prevazuta de lege(procedura)

Justitia esta institutia care are sarcina de a da viata si de a aplica in concret normele de drept substantial, norme care asigura derularea relatiilor sociale care le inspira.Justitia presupune si asigurarea executarii hotararii judecatoresti. Procesul civil este activitatea desfasurata de organele jurisdictionale competente, cu participarea partilor interesate, in vederea rezolvarii conflictului de interese aparute in circuitul civil(organul jurisdictional este cel care pronunta o hotarare prin intermediul careia rezolva un litigiu).Activitatea jurisdictionala se refera la organe judecatoresti si organe arbitrale.Aceasta activitate se desfasoara dupa forma prevazuta de lege = procedura.Procesul civil este reglementat de norme juridice cu aspect dinamic si progresiv.El reprezinta functia santionatorie a dreptului civil si realizeaza sarcinile justitiei, si anume:   sarcina educativa sarcina sanctionatorie

2.Actul jurisdictional = actul prin care se infaptuieste justitia si care poate consta intr-o hotarare judecatoreasca sau arbitrala.Actul jurisdictional civil are o serie de caracteristici diferite si chiar opuse acelora ale actului jurisdictional administrativ.Astfel: - actul jurisdictional civil se realizeaza sub forma procesului, a dezbaterilor judiciare atat pe fond, cat si pe forma, in timp ce actul administrativ se realizeaza in mod obligatoriu dupa o anumita forma(procedura) - actul jurisdictional civil se pronunta intr-o speta determinata;el nu creeaza norme de drept, ci le aplica unui caz anume, spre deosebire de actul administrativ, care, in principiu, are caracter generic.
1

- sesizarea organelor competente este si ea diferita: in procesul civil, acest drept apartine partilor interesate, iar in dreptul administrativ ea se poate face si din oficiu (ceea ce se intampla in majoritatea cazurilor) - garantia calitatii actului jurisdictional civil rezulta din independenta si inamovibilitatea judecatorilor, care actioneaza numai in conformitate cu legea, si nu cu indicatii ale anumitor persoane ierarhic superioare din sistem, spre deosebire de actul administrativ, care are caracter de subordonare ierarhica si este cenzurabil de instanta judecatoreasca. - o data emis,actul jurisdictional civil duce la desesizarea instantei, care nu mai poate reveni si reaprecia cele deja constatate(puterea de lucru judecat), in timp ce actul jurisdictional administrativ o data pronuntat este susceptibil de revocare.

3.Definitia procesului civil Procesul civil este activitatea desfasurata de instantele jurisdictionale competente, de birourile executorilor judecatoresti, de parti si alte persoane sau organe care participa la infaptuirea justitiei in pricini civile prin judecarea litigiilor asupra drepturilor civile substantiale si care asigura executarea silita a hotararilor judecatoresti conform legii.Din definitie rezulta ca fazele procesului civil sunt urmatoarele:   judecata executarea hotararii faza prealabila, pregatitoare, scrisa faza judecatii propriu-zise, publice si contradictorii faza pronuntarii si comunicarii hotararii judecatoresti

In faza judecatii, la fiecare instanta (fond, apel, recurs) se intalnesc 3 subetape, si anume:

4.Locul dreptului procesual civil in sistemul dreptului romanesc DREPTUL CONSTITUTIONAL influenteaza dreptul procesual civil in ceea ce priveste: principiile de organizare sociala si judiciara reglementarea organelor judecatoresti ca organe independente in stat competente asigurarea respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale cetatenesti

Dreptul procesual civil fata de DREPTUL CIVIL reprezinta aspectul sanctionator, punand in practica dreptul civil si avand ca sarcina realizarea concreta a acestuia.
2

DREPTUL ADMINISTRATIV se afla in raport de subordonare fata de dreptul procesual civil, care permite controlul justitiei asupra actelor administrative. ORGANIZAREA JUDECATOREASCA reglementeaza organizarea, structura si sarcinile instantelor, de unde rezulta ca organizarea judecatoreasca este strans legata de dreptul procesual civil, care reglementeaza formele in care organele judecatoresti isi desfasoara activitatea.Deci legatura dintre cele 2 este o legatura functie-organ. Instanta judecatoreasca este creata pentru a desfasura activitati procesuale, in timp ce instanta civila este instanta in actiune. DREPTUL PROCESUAL PENAL, asemenea dreptului procesual civil, este o materie tehnica, ce reglementeaza formule de desfasurare a procesului, insa intr-o ramura de drept diferita. Asemanari: majoritatea principiilor fundamentale drepturile si obligatiile partilor administrarea probelor ordinea dezbaterilor deliberarea si pronuntarea hotararilor judecatoresti caile de atac modul de sesizare a instantei: in civil opereaza princ. disponibilitatii, iar in penal princ. oficialitatii executarea hotararii

Deosebiri:

5.Izvoarele dreptului procesual civil roman 1.Constitutia Romaniei 2.Legile organice: Codul de procedura civila adoptat la 1 dec. 1865 de inspiratie franceza si italiana – Codul de procedura civila francez din 1806 si Codul de procedura civila al cantonului Geneva din 1819— si Legea nr.92/ ‘92 de organizare judecatoreasca. 3.Legi ordinare: Legea nr.59/’93 de modificare a C.p.c. 4.Legi speciale: Legea contenciosului administrativ Legea nr.29/’90, Legea nr.18/’91 modif. Prin Legea 167 si Legea nr.1/2000. 5.anumite norme din alte coduri: Codul civil(dispozitii privind sfera probatoriilor), Codul muncii(jurisdictia muncii), Codul familiei(punerea sub interdictie, decaderea din drepturile parintesti). 6.Ordonantele de Guvern simple si de urgenta care reglementeaza de obicei taxele de timbru (O,U.G. nr.58/2003- modifica C.p.c.) 7.Tratatele si conventiil internationale la care Romania este parte.
3

se aplica dispozitiile legii generale. cum ar fi nulitatea sau decaderea. care suplinesc vointa neexprimata a partilor in actele lor juridice.c.legi de procedura propriu-zisa(C. .Pe de alta parte. si C. Regimul normei supletive este o aplicare a principiului disponibilitatii.legi de organizare judecatoreasca (Legea nr. 4 .) 2. care reglementeaza anumite materii si deroga de la norma generala(norme speciale se gasesc fie in legi speciale.p.p.Regimul normei imperative este distinct. care impun partilor o anumita actiune sau le obliga la o anumita abstentiune.Astfel:   legea speciala se aplica cu precadere fata de legea generala atunci cand legea speciala tace.legi de competenta(C.c.Jurisprudenta si literatura de specialitate nu reprezinta izvoare de drept(recursul in interesul legii) 6.legi speciale.permitandu-le clauze dincolo de limitele normei dispozitive. o astfel de clauza este nula.c. in timp ce aplicarea normei dispozitive poate fi ceruta numai de catre partea vatamata sau de parte protejata prin acea norma.legi generale. plata unei amenzi judiciare(mai putin severa) . . .p.Norma dispozitiva poate fi insa inlaturata de parti sau de beneficiarul ei.c.) . fie in legea generala) Corelatia intre legea generala si legea speciala e dubla. 3. aceasta norma(supletiva) protejeaza interesele uneia dintre parti. incalcarea lor atrage sanctiuni civile severe.legi imperative.92/’92) . care are facultatea de a renunta la acest privilegiu. care s eaplica in orice materie si in toate cazurile(C.  aplicarea normelor imperative se poate cere de oricare dintre parti sau de catre instanta din oficiu.Impartirea legilor de procedura civila Aceasta impartire se realizeaza prin intermediul a 3 clasificari: 1. si Legea de organizare judecatoreasca) . nici prin dispozitia instantei.legi dispozitive sau supletive. marcand diferenta dintre cele 2 categorii de norme:  norma imperativa nu poate fi inlaturata(ocolita) nici prin vointa partilor.

sanctiunea difera.Aplicarea legilor de procedura civila in timp si spatiu • Aplicarea legilor de procedura civila in timp Regula este aplicarea legii de p. casarile cu trimitere se vor face la instanta competenta dupa legea veche sub care a inceput procesul. si anume: in materia competentei.c. atunci cand noua lege restrange competentele si cu privire la procesele aflate pe rol.cand legea noua extinde competentele. ea se aplica chiar pentru un proces deja pornit. In materie de drept al muncii si comercial. In materie civila.Cand legea tace. a caror incalcare atrage nulitatea relativa. de la intrarea ei in vigoare si pana la abrogarea acesteia. daca legea noua este mai restrictiva decat legea veche. la incalcarea normei imperative. caracterul sanctionator este dictat de interesul general sau special aparat prin norma respectiva. sanctiunea este nulitatea absoluta a actului procedural astfel intocmit. competenta legii noi se respecta neconditionat. in timp ce incalcarea normei supletive atrage nulitatea relativa a acestui act. • Aplicarea legilor de procedura civila in spatiu 5 . in materie probatorie.Astfel. in timp ce incalcarea normei dispozitive poate fi invocata numai in anumite termene prevazute de lege.Astfel. se apeleaza la textul de lege.Daca legea noua este mai permisiva. va continua sa se aplice legea veche care astfel ultraactiveaza. urmatoarele aspecte: 7. legea ultraactiveaza numai in 2 cazuri de exceptie. incalcarea normei imperative poate fi invocata oricand pe parcursul procesului. sunt de interes general si sanctionate cu nulitate absoluta aspecte precum: structura hotararii judecatoresti obligarea la citarea partilor competenta materiala si unele tipuri de competenta teritoriala ordinea dezbaterilor dreptul de a recuza dreptul de a exercita o cale de atac dreptul de a cre exeutarea dreptul de a recunoaste Sunt norme dispozitive.  Pentru a stabili cand avem nulitate relativa si cand nulitatea absoluta.Se aplica deci principiul neretroactivitatii legii. ea se va aplica de indata.

aplicabile acolo unde legea tace. pe de alta parte.Legile de procedura civila sunt legi teritoriale.hot. instanta romana verifica 4 conditii: 1. Exista totusi 2 exceptii: administrarea unor anumite probe si discutarea admisibilitatii lor. care poate avea loc si dupa legea locului sau “legea pamantului”(caz in care legea da obiceiului valoarea de izvor de drept) posibilitatea executarii unor hotarari judecatoresti straine pe teritoriul tarii.   Principiile asigura realizarea celor 2 functii ale procesului civil. Principiile fundamentale ale dreptului procesual civil Dreptul procesual civil e constituit pe baza unor principii(reguli)esentiale care determina structura interna a dreptului procesual civil si in temeiul carora se stabilesc raporturi procesuale intre parti. Pentru a admite o astfel de hotarare. straina este definitiva si irevocabila 2. straina sa fi fost pronuntata de instanta competenta dupa legea lor 3. Exista posibilitatea de a se discuta incidenta legii procesual civile straine de asemenea in procesele cu elemente extranee(conform Dreptului international privat). straina sa nu incalce ordinea de drept romana 4. pe de o parte.hot. (analogia dreptului —interpretarea dreptului prin analogie) Principiile sunt reglementate in 3 acte normative: 1.92/’92 6 .   Alte principii au importanta practica.sa existe un Tratat de Asistenta Juridica intre Romania si statul respectiv.Aceste principii explica diferite institutii procedurale si le asigura aplicarea. Unele principii au importanta teoretica. care se aplica exclusiv pe teritoriul statului care emite legea(legi forii).hot. Principiile fundamentale definesc procesul civil si stabilesc trasaturi caracteristice raportului procesual intre parti pentru intregul sistem procesual. Constitutie 2. ajutand in opera de legiferare. si intre parti si instanta. avand o valoare generica si fiind reglementate de Constitutie. executarea se poate numai printr-o hotarare de incuviintare a executarii hotararii straine pronuntata in prima instanta de tribunal= hotarare de exequatur. Anumite principii ajuta in activitatea instantelor. Legea de organizare judecatoreasca nr.

3. 6.Colegialitatea instantei este un principiu aplicabil numai in caile de atac(2 judecatori in apel si 3 judecatori in recurs).In completul de apel apare posibilitatea divergentei de pareri. prin inamovibilitate si prin existenta controlului ierarhic al hotararilor judecatoresti. Procedura se desfasoara in limba romana.Ea garanteaza doar ocuparea functiei de magistrat. ca organ superior profesional. Judecatorul e obligat sa-si exprime opinia la speta (sa se derobeze). 3. Realizarea justitiei se face numai prin organele jurisdictionale (in principal prin organele judecatoresti si in secundar prin organele arbitrale) 2. care va determina aparitia completului de divergenta.Independenta judecatorilor.justitia trebuie sa fie nepartinitoare si sa se aplice in mod egal pentru toate subiectele de drept ce compar in instanta.Infaptuirea justitiei in mod egal pentru fiecare parte. format din cei 2 judecatori initiali si presedintele instantei sau un judecator delegat de acesta.Astfel se asigura principiul contradictorialitatii. Codul de Procedura Penala A.Ea nu exclude avansari/retrogradari in ierarhia magistraturii.ei se supun doar legii. imixtiuni.Independenta se coreleaza cu raspunderea lui profesionala si se realizeaza prin secretul deliberarii hotararii.In aceste complete de judecata.Judecatorii pot fi sanctionati cu destituirea pentru motive profesionale sau etice si numai de catre Consiliul Superior al Magistraturii. principiul dreptului la aparare si principiul publicitatii. 5. 7 .Aceasta garanteaza independenta judecatorilor. tentatii. Principiile continute in Constitutie si Legea de organizare judecatoreasca 1. hotararea se adopta cu majoritate de opinii. 4.Inamovibilitatea judecatorilor este garantia ca judecatorul nu poate fi destituit din functia lui de magistrat pe motive politice sau altele de natura extra-profesionala. pe care il platesc. fiind la adapost de influente.persoanele – cetateni romani sau straini— care declara ca nu cunosc limba romana au dreptul sa foloseasca un interpret autorizat.

dar la terminarea dezbaterilor la termenul respectiv partea este invitata din nou in sala si i se citesc lucrarile desfasurate in absenta ei. La prima zi de infatisare. la cererea partilor poate amana pronuntarea pentru depunerea de concluzii scrise (5 zile). punerea de concluzii si pronuntarea hotararii. el desemneaza un complex de drepturi materiale si procesuale stabilite de lege pentru a da posibilitate partii sa-si expuna sustinerile . sa aiba cunostinta de continutul dosarului. sa recuze judecatorul. In procesul civil.sa fie inscris pe tabloul avocatilor dintr-un barou. Partea ce tulbura sedinta de judecata poate fi indepartata din sala. Publicitatea prin media nu e permisa decat cu acordul instantei. invocarea exceptiilor. discutarea si administrarea lor.Dreptul la aparare – acesta are 2 acceptiuni:  in sens material. este posibila asistenta gratuita. sa participe la dezbateri. B. partii nu i se mai citesc lucrarile. In acest caz. angajati pe durata nedeterminata cu carte de munca. care poate fi aprobata doar de Decanul Baroului pe motive sociale. Publicitatea trebuie realizata pe tot parcursul fazei contradictorii a procesului: propunerea dovezilor. sa propuna dovezi. care se realizeaza la cererea partilor atunci cand ordinea sau moralitatea publica ori prestigiul partilor pot avea de suferit prin dezvoltarea datelor dosarului. fiind un profesionist practician.sa aiba licenta in Drept 2. sa exercite caile de atac. Daca insa partea turbulenta are avocat care participa la dezbateri. adica partea are dreptul sa faca cereri. trebuie sa indeplineasca 2 conditii: 1.Principiul publicitatii dezbaterilor. ca puna concluzii. Persoanele juridice pot fi aparate si de consilieri juridici.Principiile continute in Codul de Procedura Civila 8 . la sediul instantei. sedinta se va desfasura numai in prezenta partilor si a avocatilor fie in Sala de Consiliu.  in sens formal. 8.7. Exceptia de la acest principiu o constituie sedinta de judecata secreta.orice proces se desfasoara intr-o sala de sedinte publica. Daca instanta refuza termenul.Acest principiu se realizeaza prin garantarea accesului liber si neingradit al oricarei persoane in sala de sedinta. Instanta nu va acorda un al doilea termen in acelasi scop. dreptul la aparare semnifica dreptul de a avea un avocat care. fie in sala de sedinte in care accesul publicului va fi interzis pe durata procesului. partile au dreptul sa ceara amanarea pentru a-si angaja avocat.

Contradictorialitatea se manifesta in activitatea procedurala a partilor in cererea de probatorii si in concluzii. liber apreciate de judecator 4) rolul activ al instantei 3. si anune:  oral: se cer si se administreaza probele. Sistemul procesual roman este unul mixt.respectandu-se normele de drept material si procesual . si anume:1. care poate fi urmarit de toata lumea. se folosesc logica. Ca metoda. si anume: . un sistem de probe care permite aflarea adevarului.asigurandu-se legalitatea instantei. Pentru asigurarea contradictorialitatii. atitudinea si rolul judecatorului.completul sa fie compus conform legii 2.exercitandu-se caile de atac legale . se pun concluziile si se pronunta hotararea.Legalitatea – acest principiu consta in faptul ca procesul se judeca in conformitate cu dispozitiile legii.Dezavantajul il constituie riscul instantei de a scapa anumite argumente ale partilor peste care se trece repede. 4. legea prevede: 9 .  scris: se fac cererile procedurale.Oralitatea dezbaterilor – dezbaterile orale complinesc principiul publicitatii si presupun ca fiecarei parti i se da cuvantul pentru a-si exprima cererile. Legea reglementeaza urmatoarele mijloace concrete pentru aflarea adevarului: 1) controlul judiciar 2) analiza litigiului pe fond si forma 3) regula neierarhizarii probelor.sa aiba o organizare permanenta 3. De aceea.Principiul aflarii adevarului – are in vedere ca toate faptele unei spete sa fie stabilite in realitatea lor. Exceptie fac procesele in care una din parti a cerut judecarea ei in lipsa.1. care provoaca aparitia litigiului. se redacteaza concluziile scrise si se redacteaza hotararea.sa fie competenta sa judece pricina 4. instanta e obligata sa asculte ambele parti inainte de a pronunta o hotarare. Avantajul acestui principiu rezida in schimbul rapid de idei.Principiul contradictorialitatii – specific oricarui proces este ca partile sa aiba pozitii contradictorii.sa fie creata prin lege 2.

judecatorul poate da indrumari partilor in legatura cu drepturile lor procesuale daca aceste parti nu sunt asistate de avocat. le poate pune in discutie probleme de fapt sau de drept. expres sau tacit pretentiile reclamantului partile au dreptul sa stinga procesul printr-o tranzactie partile au dreptul de a ataca sau nu o hotarare judecatoreasca 4) partile au dreptul de a cere executarea hotararii judecatoresti. 5.Daca temeiul de drept folosit de reclamant este gresit dupa opinia judecatorului. 6.Principiul rolului activ al judecatorului – acest principiu se plaseaza in limitele investirii instantei. cu exceptia incredintarii copiilor minori in cadrul divortului. Rolul activ se manifesta prin faptul ca: judecatorul conduce personal procesul. cu exceptia drepturilor copilului minor.Reclamantul fixeaza limitele sesizarii instantei prin actiunea lui.Conform principiului disponibilitatii. supraveghind respectarea legii. avand ca scop asigurarea echilibrului intre parti. masura care se va lua obligatoriu de catre instanta. chiar si cele favorabile partii absente 3) posibilitatea partilor de a-si prezenta si sustine cererile si argumentele 4) obligatia instantei de a solutiona toate capetele de cerere. respectiv ordona probe si din oficiu.Acest principiu poate atenua principiul realizarii justitiei in mod egal?. judecatorul ia masuri pentru aflarea adevarului. judecatorul poate cere explicatii scrise sau orale de la parti.Principiul disponibilitatii – eate specific procesului civil si se completeaza cu principiul contradictorialitatii.1) citarea obligatorie a partilor 2) obligatia instantei de a verifica toate piesele dosarului. altele decat cele ridicate de parti. altfel procesul continuand in limitele trasate de parti de la inceput. 10 . se face aceasta schimbare. judecatorul hotaraste numai asupra obiectului cererii. la care nu se poate renunta.Daca partile sunt de acord. paratul poate recunoaste total sau partial. 3) partile pot dispune in proces ce drepturile lor materiale sau procesuale astfel: • • • • reclamantul poate renunta la dreptul pretins sau numai la judecata pricinii. instanta fiind obligata sa respecte aceste limite. acesta nu poate decat sa puna in discutia partilor schimbarea incadrarii juridice.Acest principiu cuprinde mai multe prerogative ale partilor: 1) dreptul partii de a introduce sau nu o actiune civila. 2) partile au dreptul sa determine limitele actiunii sau apararii. se considera ca partile sunt stapanele procesului si traseaza limitele acestuia. chiar daca partile nu o cer.

Derogari de la principiu: 1. Comisia Rogatorie. Daca totusi pe parcursul procesului completul se schimba. Sediul materiei se afla in mai multe acte normative: Constitutia Romaniei (principiile generale ale competentei) Codul de Procedura Civila (normele privind competenta teritoriala) 11 .in instanta de la care s-a stramutat dosarul 8.Principiul continuitatii – este strans legat de principiul nemijlocirii si cere ca intreg procesul sa fie judecat de acelasi complet. 7. prin care anumite probe se administreaza de alta instanta decat cea care judeca cauza 2. Daca intr-o speta se folosesc probe extra-judiciare. probele administrate . concluziile se depun in fata instantei. instanta le poate admite sau poate incerca confirmarea lor prin administrarea probelor in fata instantei. competenta este aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti de a judeca si solutiona o anumita pricina. pentru respectarea continuitatii judecatii este necesar cel putin ca judecatorii care au pronuntat hotararea sa fie aceiasi cu judecatorii fata de care s-au pus concluzii de catre parti.de instanta necompetenta .Cererile se fac in fata instantei. ce consta in conservarea in avans a unor probe pentru un proces viitor 3.Principiul disponibilitatii se realizeaza prin exercitarea drepturilor procesuale cu buna-credinta si nu abuziv.Principiul nemijlocirii – instanta cerceteaza direct elementele cauzei. In dreptul procesual civil. fara a folosi verigi intermediare.in procesele perimate . daca se poate in aceeasi sedinta de judecata. asigurarea dovezilor. COMPETENTA IN DREPTUL PROCESUAL CIVIL Din multitudinea de organe jurisdictionale trebuie alese acelea care dupa lege au dreptul sa solutioneze litigiile judecatoresti si sa se stabileasca ce fel de litigii intra in competenta fiecarei categorii de organe jurisdictionale. probele se cer si se administreaza in fata instantei. adica probe confectionate in afara cadrului procesului.

natura sau valoarea priciniilor (comp. materiala functionala) precum si litigiile dupa obiect. de instante (comp.Competenta jurisdictionala Aceasta stabileste care instanta judecatoresca poate solutiona un anumit litigiu determinat. a.92/’92 (normele privind competenta materiala) Normele de competenta se clasifica in mai multe categorii: A. orice litigiu judiciar este de competenta instantelor judecat. Curtea de Apel (15 in tara) judeca in prima instanta litigiile atribuite ei expres de lege si mai judeca ca instanta de apel procesele solutionate in prima instanta fie de judecatorie. 1. materiala procesuala).norme de comp.Inainte de 12 . nr.  Competenta materiala functionala Judecatoria are competenta generala. Tribunalul judeca in prima instanta anumite categorii de litigii expres prevazute in lege. fie pe linie verticala (instante de grade diferite).58/2003.norme de comp.G.Competenta materiala este acea competenta care delimiteaza sfera activitatii instantelor judecatoresti de grad diferit pe linia lor ierarhica SAU competenta materiala stabileste felul atributiilor jurisdictionale pentru fiecare categ. care se subimpart in . fie de tribunal. cu exceptia acelora prevazute expres de lege ca fiind de competenta altor instante. norme de competenta relativa A.norme de competenta generala a instantelor judecatoresti 2. reglementat de Constitutie si legea de organizare judecatoresca 92/’92.norme de competenta jurisdictionala. fie pe linie orizontala (instante de acelasi grad).Competenta generala a instantelor judecatoresti De principiu.Competenta materiala a fost modificata prin O.- Legea de organizare judecatoreasca nr. 1. iar inaintea acestei modificari tribunalul judeca apelurile promovate de parti impotriva hotararilor pronuntate de judecatorie in prima instanta. precum si asupra unor raporturi care au ca obiect protectia persoanelor fara capacitate de exercitiu (Autoritatea Tutelara) si alte materii expres prevazute in lege. 2.U. adica poate judeca orice litigiu in prima instanta. in orice ramura de drept. Judecatoria mai poate solutiona anumite plangeri impotriva unor acte jurisdictionale speciale.teritoriala B. taxe). Instantele mai au competenta de a se pronunta asupra unor raporturi juridice fiscale (impozite. materiala . 1.norme de competenta absoluta 2.

orasenesti.G. Tribunalul judeca numai anumite litigii in prima instanta. si anume: 1) litigii comune neevaluabile in bani si litigii comerciale al caror obiect depaseste valoarea de 1 mld. lei 3) litigiile de contencios administrativ in care sunt atacate (contestate) actele administrative emise de organele comunale. judecat. Curtea Suprema de Justitie – Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca in calitate de instanta de recurs comun procesele care au fost solutionate de Curtea de Apel ca instanta de apel sau procesele solutionate in prima instanta de tribunal sau curte de apel. iar pentru instantele de recurs comun 3 judecatori. Lei 2) litigiile civile al caror obiect are valoarea de peste 1 mld. Completul este format dintr-un judecator. municipale sau judetene ale administratiei de stat. Curtea de Apel avea competenta in privinta litigiilor atribuite de catre lege expres ei spre solutionare in prima instanta. procese ale caror hotarari nu se pot ataca cu apel. Curtea de Apel judeca si alte cereri atribuite ei expres prin lege. Competenta materiala procesuala  Judecatoria judeca totul. straine pe teritoriul Romaniei 10)litigii de drept al muncii si conflicte de munca 13 . Ea mai solutioneaza plangerile impotriva anumitor hotarari ale organelor administrative cu activitate jurisdictionala. mai putin ceea ce legea atribuie expres altor instante ca judecata in fond.U. Recursul in anulare a fost abrogat prin O.Tot ce inseamna judecata in prima instanta implica participarea unui complet format dintr-un singur judecator. Curtea Suprema judeca in exclusivitate recursul in interesul legii si alte cereri expres prevazute de lege (majoritatea cererilor de stramutare). 4) cererile privind dreptul de creatie intelectuala si de proprietate industriala 5) cererile in legatura cu exproprierea 6) cererile intemeiate pe L 10/2001 privind restituirea unor proprietati imobiliare 7) cererile privind incuviintarea desfacerii sau aprobarea adoptiei 8) cererile privind repararea prejudiciului cauzat de erori judiciare in materie penala 9) cererile privind recunoasterea si incuviintarea executarii unei hot. asa cum pentru judecata in apel este specific completul format din 2 judecatori. nr.modificarile mai sus mentionate.58/2003. precum si impotriva anumitor cazuri si materii prevazute de lege (contraventia). ci direct cu recurs. judeca apelul declarat impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunal si recursul declarat impotriva hotararilor pronuntate de tribunal ca instanata de apel(pronuntate de judecatorie in prima instanta).

Conform art.pana la o hotarare contrara. Justificare: .) Evaluarea obiectului pricinii se face de catre reclamant prin cererea de chemare in judecata.5. cererile privind delegarea instantei. a.i. detentorul/ posesorul unui bun litigios e prezumat proprietar . competenta se stabileste prin adunarea valorilor acestor capete de cerere. valoarea obiectului pricinii se modifica.pana la pronuntarea hotararii se prezuma nevinovatia paratului. cum ar fi majoritatea cererilor de stramutare. tribunalului) Curtea Suprema de Justitie judeca: 1) recursul declarat impotriva proceselor solutionate in apel de catre Curtea de Apel 2) recursul in interesul legii 3) alte materii expres prevazute de lege. acesta nu e obligat sa se deplaseze la instanta de la domiciliul reclamantului .J.prin aceasta regula se evita tracasarea paratului de catre un reclamant de rea-credinta 14 . Curtea de Apel judeca: 1) in prima instanta procesele de contencios administrativ indreptate impotriva actelor administrative emise de organele centrale ale administratiei de stat 2) ca instanta de apel procesele solutionate in prima instanta de judecatorie sau tribunal 3) recursul declarat in litigii de munca. recuzari. unele conflicte de competenta. contestatii la executare. cererea se judeca de instanta in raza careia se afla domiciliul paratului. Daca sunt mai multe capete de cerere evaluabile in bani.. precum si asupra hotararilor pronuntate in contencios administrativ de tribunal in prima instanta alte cereri in anumite materii (restul cererilor ce privesc categ. cereri de revizuire. Aceasta evaluare poate fi contestata de instanta sau de partea adversa. precum si cererile de revizuire si contestatiile in anulare si formulate impotriva propriilor hotarari (hotarari ale C.p. chiar daca ulterior. de litigii ce intra si in comp.6 C. pe timpul procesului. contestatii in anulare. Restul cererilor de acest gen revin spre judecare Curtii de Apel.Tribunalul mai judeca cereri care privesc anumite conflicte de competenta.c. caz in care se va dispune efectuarea unei expertize de specialitate care va stabili valoarea reala. Sesizarea instantei dupa valoarea obiectului pricinii pastreaza instanta initial competenta.S. stramutari de pricini.Competenta teritoriala este acea competenta care delimiteaza sfera de activitate a instantelor de grad egal cu activitate pe raze teritoriale diferite. b.

dupa care nu mai poate pune in discutie competenta instantei. si anume:   competenta teritoriala alternativa competenta teritoriala exclusiva Competenta alternativa sau facultativa este reglementata de articolul 10 si 11 din C. partile pot conveni asupra competentei altei instante decat cea prevazuta in lege. instanta competenta e aceea de la domiciliul oricaruia dintre ei. teritoriala a instantei in a carei raza se afla sediul principal.Daca paratul are domiciliul sau resedinta in strainatate. fie organele fiscale judetene (Directia Generala de Finante Publice).Aceasta e posibila pentru ca normele au caracter dispozitiv.-ul. In aceste cazuri. In cazul in care exista mai multi parati cu domicilii diferite.p. varianta alternativa este instanta locului de executare a contractului(executare totala sau partiala) in raportul de inscriptiune imobiliara sau prestatie tabulara. anularea. De la regimul prevazut in articolul 5 din C. c. Statul ca parat atrage comp. biletul la ordin. paratul este invitat de instanta sa-si aleaga un domiciliu judiciar in Romania.p.e. rezolutiunea unui contract. Dreptul de optiune al reclamantului nu poate fi contestat de parat: in cererile privind executarea. Paratul poate contesta competenta teritoriala pana la prima zi de infatisare.c exista 2 mari exceptii.c.c. varianta este instanta locului situarii imobilului in cererile privind cambia. care reprezinta statul (Judecatoria Sect. varianta se refera la instanta locului unde se face plata in cazul obligatiilor comerciale. Paratul persoana juridica atrage comp.1 Bucuresti). rezilierea. partile putand deroga de la ele. unde i se vor comunica actele de procedura. procesul se va judeca de instanta de domiciliu a reclamantului. Pentru organizatiile parate fara personalitate juridica. teritoriala a instantelor in raza carora isi are sediul fie Ministerul de Finante. si lasa reclamantului posibilitatea / facultatea ca in anumite pricini prevazute de lege el sa aleaga intre competenta de drept comun (=instanta de domiciliu a paratului) si varianta de competenta prevazuta in lege pentru acea pricina. Pentru competenta teritoriala de drept comun. competenta este instanta de la domiciliul conducatorului acelei organizatii. alternativa este instanta locului de plecare sau sosire 15 . Daca toti paratii sunt principali. competenta instantei e aceea de la domiciliul paratului principal. varianta este instanta locului unde s-a nascut obligatia sau locul platii in cererile privind contractul de transport.

-

in cererile privind obligatia de intretinere pentru ascendenti sau descendenti, varianta este instanta de la locul domiciliului reclamantului pentru cererile izvorate dintr-un fapt ilicit, varianta este instanta locului unde s-a produs faptul ilicit Justificari : - probele sunt mai usoare si mai rapide la instanta prevazuta ca varianta - situatia personala precara a reclamantului - pentru imobile, expertizele necesare si celelalte probe sunt mai usor de administrat la

instanta competenta varianta. In afara de czurile mentionate mai sus, art. 10 prevede si un alt caz de instanta alternativa, si anume cazul cererilor de despagubire rezultate din asigurari, caz in care varianta de competenta teritoriala o reprezinta instanta de domiciliu a asiguratului sau instanta unde se afla situate bunurile asigurate (imobile) sau instanta locului producerii accidentului. In acest caz, competenta alternativa nu poate fi aleasa inainte de aparitia dreptului la despagubiri. Orice conventie contrara e nula. Exceptie fac asigurarile maritime sau fluviale, in care competenta poate fi aleasa si inainte de aparitia cazului asigurat. Competenta exclusiva sau exceptionala este compusa din 4 situatii ce constituie obligatoriu exceptii de la regula generala de competenta teritoriala. Art. 13-16 C.p.c. reglementeaza urmatoarele cazuri: - art. 13: actiunile reale imobiliare se judeca de instanta in raza careia se afla imobilul (probe mai usoare si consultarea mai usoara a registrelor de Carte Funciara); alte actiuni se supun regimului de drept comun. - art.14: cererile in materie de mostenire se judeca de instanta de la ultimul domiciliu al defunctului. In cazul in care in succesiune se disputa un drept real asupra unui imobil, competenta va apartine tot instantei ultimului domiciliu al defunctului. Aceste cereri sunt urmatoarele:  cereri privind validitatea si executarea dispozitiilor testamentare  cereri privind pretentiile reciproce intre mostenitori  cererile legatarilor sau creditorilor impotriva mostenitorilor legali sau executorilor testamentari. Justificari ale acestei prevederi sunt probele mai usoare, faptul ca bunurile se afla in aceeasi raza, procedura notariala se desfasoara tot in teritoriul respectiv si aceeasi competenta e atrasa si de celelalte cereri privind succesiunea, partajul, reductiunea, anularea certificatului de mostenitor. - art.15: cererile in materie de societate se judeca de instanta de la locul sediului, pana la lichidarea in fapt. Exceptie fac actiunile reale imobiliare , conform art.13.

16

B. Competenta absoluta si competenta relativa Deosebiri Normele de competenta absoluta au urmatorul regim de reglementare juridica: 1) obligatorii pentru parti si instanta; partile nu pot deroga prin conventie de la aceste norme 2) incalcarea competentei absolute poate fi invocata oricand pe timpul procesului 3) incalcarea competentei absolute nu poate fi acoperita de parti Sanctiunea incalcarii normelor de competenta absoluta este nulitatea absoluta a hotararilor judecatoresti pronuntate de instanta necompetenta. Normele de competenta relativa : 1) ingaduie partilor sa deroge prin conventie de la competenta prevazuta in lege, alegand o alta instanta pentru solutionarea pricinii, care este obligata la aceasta (normele acestea au caracter dispozitiv sau supletiv) 2) necompetenta relativa nu poate fi invocata decat de paratul lezat in drepturile lui sau de partea beneficiara a acestei norme; necompetenta relativa nu poate fi invocata de reclamant sau instanta 3) invocarea necompetentei relative se poate face numai la instanta de fond pana cel tarziu la prima zi de infatisare si in nici un caz dupa intrarea in cercetarea fondului (administrarea de probe) Neridicarea exceptiei de necompetenta relativa in acest termen legal conduce la decaderea paratului din dreptul de a mai invoca necompetenta relativa. Determinarea caracterului relativ sau absolut al competentei se face de lege astfel: art. 159 C.p.c. → necompetenta este de ordine publica atunci cand: - pricina nu e de competenta instantelor judecatoresti in ansamblul lor - pricina este de competenta unei instante de alt grad decat cea care judeca - pricina este de competenta altei instante si partile nu o pot inlatura art.19 C.p.c. → partile pot conveni asupra instantei competente teritorial, mai putin in cazurile prevazute la art. 13-16 C.p.c.

Competenta generala a instantelor judecatoresti are caracter absolut. Competenta materiala a instantelor judecatoresti are caracter absolut. Competenta teritoriala de drept comun si competenta teritoriala alternativa au caracter relativ. Competenta teritoriala exclusiva are caracter absolut.
17

Intinderea. Prorogarea. Conflictele de competenta Intinderea competentei Atunci cand instanta e sesizata cu o cauza, se pune problema de a stabili care e intinderea acestei competente. In anumite situatii rezolvarea nu se afla in Cod. Proc. Civ. si in 2 principii : - Instanta sesizata cu cererea regulamentului are competenta de a judeca si solutiona si apararile paratului in totalitatea lor, rezulta ca instanta sesizata devine competenta sa solutioneze intregul raport juridic printr-o hotarare unica. - Instanta sesizata cu o anumita cauza printr-o cerere principala devine prin extindere competenta sa se pronunte si asupra cererilor accesorii si incidente formulate de parti sau terti. Prorogarea de competenta Este posibilitatea unei instante de a judeca si solutiona pricini peste competenta ei normala, prin extindere. Competenta instantei in materia apararilor-reguli : 1. Judecatorul actiunii reclamantului este si judecatorul exceptiunii paratului.Exceptiile paratului au o acceptiune larga, de aparari totale care includ atat exceptiile propriu-zise cat si apararile de fond.In consecinta, hotararea judecatoreasca astfel pronuntata va avea autoritate de lucru judecat, adica efecte, atat asupra cererii reclamantului cat si asupra apararilor paratului. Exista o exceptie care se refera la chestiunile prejudiciale : in cazuri exceptionale, anumite probleme ale pricinii,ridicate de reclamant/parat presupun o solutionare prealabila si definitiva separat si anterior solutionarii litigiului in intregul lui.Aceasta solutionare separata va determina hot. Intrgului cu putere de lucru judecat.De aceea, instanta confruntata cu chestiunile prejudiciale va putea suspenda procesul pana la solutionarea acestor chestiuni prealabile.Exemplu : interferenta intre procesul penal si procesul civil dupa regula ca penalul tine in loc civilul. 2. Competenta instantei in privinta incidentelor de procedura : orice reclamantului.Incidentele procedurale :
18

contestatie grefata pe cererea

principala si de natura sa suspende sau sa modifice solutia este de competenta instantei sesizate cu act.

In aceste cereri intra : -toate capetele de cerere accesorii ale actiunii reclamantului. B) Coparticiparea procesuala pasiva este in cazul procesului cu mai multi parati. jurisdicitonale de aceeasi natura. Indivizibilitatea presupune 2 cauze cu o legatura mai stransa care face necesara solutionarea lor impreuna. Prorogarea de competenta este de 3 feluri : 1) 2) 3) legala conventionala (voluntara) judecatoreasca Prorogarea legala este reglementata in anumite cazuri prevazute in lege.Aceste 2 cereri sunt introduse initial separat la instante diferite. A) Cererile acesorii si incidente sunt de competenta instantei sesizate cu actiunea principala a reclamantului. -cereri incidente. cererea reconventionata.Aceasta prorogare se aplica numai 19 .accesorii ale paratului (cererea pentru aplicarea unor masuri asiguratoriisechestrul). -cererea de interventie a tertilor.a) incidente care modifica dezbaterile extinzand sfera procesului (ex. C) Conexitate si indivizibilitate. adica numai in cadrul org. -cererea reconventiei.Instanta sesizata este competenta sa se pronunte si asupra acestor incidente conform principiului ca accesoriul urmeaza principalul. Prorogarea conventionala (voluntara) –partile sunt de acord sa sesizeze cu solutionarea litigiului lor o instanta care in mod normalnu ar fi competenta sa solutioneze cererea. de interventie a tertilor) b) incidentele propriu-zise care nu modifica fondul procesului (ex.perimare). propunerea unor dovezi noi. Scopul este evitarea pronuntarii unor hotararii contradictorii. Conexitatea presupune reunirea in acelasi proces a 2 cereri facute de aceleasi parti cu obiect si cauza legate intre ele. dar datorita conexiunii lor se vor reuni pentru a fi judecate impreuna la principala instanta sesizata de parti. cereri de recuzare. competenta apartinand instantei sesizate cu actiunea reclamantului. suspendare. Conexitatea si indivizibilitatea se aplica numai in acelasi sistem de jurisdictie. judecatoresti sau org.

In cazul competentei absolute (imperative) NU e posibila o conventie. se incheie dupa pornirea procesului numai in cazul litigiilor ce au ca obiect asigurarile terestre (vezi competenta alternativa).conventia este obligatorie pentru parti (art.Prin exceptie.Conflictele de competenta Atunci cand competenta este contestata exista 2 probleme: .Conventia de prorogare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : sa cuprinda comsimtamantul valabil al partilor cu capacitae procesuala de exercitare instanta aleasa sa nu fie necompetenta absolut conventia sa aiba un caracter special. -cand se admite cererea de rcuzare a tuturor judecatorilor instantei competente.cand procesul se stramuta.in cazul comisiei rogatorii (probele sunt administrate de alta instanta decat cea competenta) Necompetenta instantei. cele 2 instante fiind egale in grad. . dar trebuie sa cuprinda manifestarea de vionta valabil. pricina va fi solutionata de o alta instanta egala in grad si care nu ar fi fost competenta initial.969 Cod Civ.De regula. conventia se incheie inainte de aparitia litigiului.Primul solutioneaza cererea unei parti ca instanta sesizatasa-si decline competenta in 20 . . Efectele conventiei de prorogare : .in cazul normelor de competenta supletive.cine poate invoca necompetenta . Prorogarea judecatoresca –se stabileste printr-o hotarare judecatoresca.cand procesul se deleaga. . Ex : alegerea unui domiciliu pentru nevoile procesului. Solutia difera dupa cum se foloseste declinatorul de competenta sau regulatorul de competenta.care instanta are dreptul sa solutioneze aceasta contestatie.conventia este irevocabila unilateral cu exceptia cazului in care acest tip de prorogare serveste interesului unei singure parti care poate opta sarenunte la acest beneficiu.) . adica sa se raporteze numai la cazul respectiv conventia poate fi scrisa sau verbala.fiind posibila in urmatoarele situatii : -casarea cu trimiter a procesului pentru o noua judecata la o alta instanta decat cea care a judecat prima data.

rom. se poate valorifica cererea de necompetenta si in contestatia in anulare (dupa pronuntarea unei hotarari irevocabile). ci competenta apartine unei instante straine sau unui alt organ jurisdictional rom.Aceasta cerere se face prin invocarea exceptiei de necompetenta la fond sau in apel/recurs cat si prin contestatii in anulare.Depasirea acestui prag duce la decaderea paratului din dreptul de a invoca aceasta exceptie . Declinatorul de competenta----Este cererea unei parti de a se declina competenta catre alta instanta considerand ca instanta sesizata initial nu ar fi competenta. ci respinge actiunea reclamantului ca fiind inadmisibila.Instanta sesizata cu oexceptie de necompetenta se pronunta asupra acestei exceptii. 21 . caz in care apare conflictul de competenta..Solutia pronuntata este o hotarare jud. exceptia de necompetenta se poate judeca in orice faza a procesului pana la pronuntarea hotararii irevocabile. fir respinge exceptia si continua tot la judecarea procesului.Daca necompetenta este absoluta.Aeasta din urma se va putea declara si ea necompetena. nu e competenta.Daca necompetenta este relativa : exceptia de necompetenta se poate ridica numai de parat prin intampinare cel tarziu la prima zi de infatisare. instanta sesizata cu exceptia de necompetenta nu isi mai declina competenta. necompetente si trimiterea cauzei spre rejudecare instantei competente. dar nu este obligatorie pentru instanta careia i se trimite cauza. daca competenta este relativa probele se refac neconditionat daca au fost incalcate noemele de competenta generale(imperative).favoarea alteia. Inst. caz in care isi declina competentasi trimite pricina spre solutionare instantei competente. Efectele admiterii exceptiei de necompetenta toate actele procedurale ale instantei necompetente sunt nule probele deja administrate sunt castigate cauzei si nu trebuiesc refacute decat pentru motive temeinice.Exceptia de necompetenta poate fi invocata de oricare parte sau instanta din oficiu .Prin regulatorul de competenta se solutioneaza conflictul de competenta ce apare intre 2 instante. In ipoteza in care nici o instanta jud. fie admitand-o.Practica extinde acest prag pana la momentul intrarii in cercetarea judecatoreasca (administrarea probelor) si in nici un caz dincolo de momentul intrarii in dezbateri (concluzii pe fond). Exceptia de necompetenta se solutioneaza diferit dupa cum normelede competenta incalcate sunt relative/absolute. Daca excptia se ridica cu caile de atac ea poate duce la casarea hot.Pe durata rejudecarii procesului termenul de prescriptie se intrerupe. nu este susceptibila de achiesare . Ce poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare.Aceasta hotarare are autoritate de lucru judecat numai pentru instanta care se dezinvesteste prin declinarea competentei.

Hotararea acestei instante superioare are un dublu caracter: de declinare a competentei instantei necompetente dupa lege. Regulatorul de competenta: Este hot.Conflictele pot fi pozitive sau negative.Aceste chestiuni trebuiesc reglate inainte de solutionarea cauzei prin incidente procedurale: incompatibilitate recuzarea. Efecte ale regulatorului de competenta: -dezinvesteste o instanta -investeste alta instanta.Sesizarea se face de instanta in fata careia a aparut conflictul.Mijloace de evitare a acestui pericol se directioneaza catre: exceptia de necompetenta exceptia de litisprudenta (sunt sesizate 2 instante competente in mod egal.Conflictul se solutioneaza de instanta superioara si comuna instantelor aflate in conflict. instantei.Solutionarea conflictului se face fara citarea partilor in camera de cons. Incidente procedurale cu privire la compunerea completului de judecata si la instanta sesizata Judecatorul trebuie sa fie obiectiv. In ambele cazuri dispare pericolul pronuntarii hot. superioare prin care se rezolva conflictul de competenta. Procedura se declanseaza din oficiu de instanta in fata careia apare conflictul.ultima sesizata isi declina competenta in favoarea celei dintai. de investire a instantei competente legal (regulator de competenta).strain de cauza si de parti si sa nu se pronunte de 2 ori pe fondul pricinii in acelasi proces. Conflictul negativ apare atunci cand nici una din instante nu se consideracompetenta. adica ultima instanta. contradictorii.Conflictul pozitiv apare cand ambele instante se considera competente existand pericolul inor hotarari contradictorii .Regulatorul de competenta Conflictele de competenta apar intre 2 instante judecatoresti sesizate cu aceeasi pricina. inaite de pronuntarea unei hotarari). abtinerea stramutarea delegarea 22 .

Cazuri : cand judecatorul.Un alt caz este atunci cand judecatorul a fost martor. cand aceleasi persoane si una din parti au avut un proces penal in ultimii cinci ani . sot . sotul. revizuirea . cand judecatorul este ruda /afin pana la gradul patru cu avocatul/ curatorul partilor . cand intre judecator. Cazurile de recuzare si abtinere sunt identice si se caracterizeaza prin pericolul ca judecatorul sa fiepartinitor. Nu sunt cazuri de incompatibilitate : pronuntarea pentru prima data pe fond a unui judecator. nefructificata de parte. promisiuni de daruri sau orice alt avantaj .Aceste norme sunt imperative. cand juecatorul si-a exprimat opinia cu privire la pricina in concretul acestuia . rude pana la gradul patru exista dusmanie cu una din parti sau rudele ei pana la gradul patru. a hotararilor. Abtinerea este obligatia judecatorului de a iesi din dosar cand are cunostiinta ca exista o situatie de recuzare a lui.contestatia in anulare). cand judecatorul. fie din cauza unui interese personal. fie din afectiune. ascendentii (descendentii au interese in cauza sau sunt ruda / afini pana la gradul patru una din parti) . sotul lui. situatie in care se presupune ca ar dovedi partinire. fie din dusmanie fata de o parte. motive neimputabile judecatorului.arbitru in aceeasi cauza. incalcarea lor determina nulitatea ales.expert.Incompatibilitatea presupune ca un judecator nu poate solutiona pe fond de 2 ori acelasi proces pentru ca ar exista pericolul de promovare a primului punct de vedere. Abtinerea si recuzarea Recuzarea este dreptul partilor de a cere in cazurile prevazute de lege ca judecatorul sa se retraga din completul de judecata. Procedura de solutionare a recuzarii 23 . rudele lor pana la gradul patru au ei insusi o pricina la o instanta unde una din parti este judecata . cand judecatorul a primit de la o parte daruri. cand sotul in viata si nedespartit al judecatorului este afin/ruda cu una din parti . cand judecatorul este tutore/curator al uneia dintre parti . atunci cand prima pronuntare s-a facut pe exceptie cand judecatorul care s-a pronuntat prima data pe fond are a solutiona o cale de atac de retractare (grefata pe motive noi fata de prima judecata.

Judecarea se face in camera de consiliu cu citarea si ascultarea partilor. iar competenta de solutionare apartine Curtii Supreme de Justitie. Cazuri : cand una din parti are doua rude sau afini pana in gradul patru printre judecatori ( nu printre membrii completului). pentru motive de siguranta publica . Cazurile doia si trei sunt reglementate de normele imperative. cererea se solutioneaza de catre judecatorul altei sectii a Curtii Supreme de Justitie. Daca recuzarea se face impotriva tuturor judecatorilor unei instante . pentru banuiala legitima (presupunerea posibla ca judecatorii sunt partinitori datorita imprejurarii pricinii . Instanta se pronunta prin incheiere in sedinta publica si nu se poate ataca decat odata cu fondul.Cererea se formuleaza inainte de dezbateri imediat ce partea a luat la cunostiinta de existenta motivului de recuzare. Daca se recuza judecatorul unei sectii a Curtii Supreme de Justitie. iar competenta de solutionare apartine instantei superioare. calitatii partilor sau dusmaniei locale).Judecatorul recuzat poate fi ascultat numai daca instanta considera necesar. In aceasta situatie daca actele admise si probele admise se mentin sau trebuiesc refacute. Banuiala legitima se deduce din imprejurarile anormale de vadita impartialitate sau din pasiuni locale puternice ( Exemplu : se judeca un prefect cu un taran sau un judecator cu un om obisnuit). Pana la solutionarea cererii de stramutare . 24 . instanta care judeca procesul . Competenta de solutionare a recuzarii apartine aceleasi instante. In aceasta situatie daca actele admise si probele admise se mentin sau trebuiesc refacute. Stramutarea pricinii Transferarea unui proces de la o instanta competenta la alta in cazurile prevazute de lege pe motivul ca solutionarea la prima instanta este periclitata de lipsa de obiectivitate. judecatorul recuzat va fi inlocuit de altul. In cazul abtinerii. Normele de recuzare sunt dispozitive . instanta impotriva careia s-a facut cererea de suspendare poate suspenda/ amana cauza. Primul caz este reglementat de norme dispozitive. Daca petentul recuzarii este de rea credinta el poate fi amendat de instanta pentru abuz de drept. competenta de solutionare apartine instantei superioare. Daca se admite. cele de abtinere sunt imperative. Daca cererea de recuzare se respinge procesul va fi judecat in continuare de acelasi judecator. In aceste cazuri nu este admis interogatoriu. un alt complet de judecata. Judecata se face fara prezenta partilor in camera de consiliu. judecatorul este obligat sa se abtina imediat ce a luat cunostiinta de existenta motivului si inainte ca partea sa-l refuze. pronuntandu-se o hotarare definitiva si nemotivata ( pentru ca nu poate fi atacata).

Daca cererea s-a respins , procesul va continua la aceeasi instanta din faza in care a intervenit cererea. Daca se admite, se desemneaza instanta care va continua procesul, precizandu-se daca actele de procedura si probele efectuate raman valabile sau trebuiesc refacute. In cazul admiterii cererii se anunta instanta de la care se stramuta procesul. Dupa acest moment orice acte procedurale sau hotarare pronuntata de aceasta instanta devin nule de drept. Delegarea Se face de la o instanta la alta de grad egal , atunci cand instanta initial sesizata este impiedicata sa functioneze pe timp indelungat de imprejurari exceptionale (calamnitati, razboi). Se pronunta de Curtea Suprema de Justitie. Curs 5 Acţiunea în procesul civil Generalităţi Acţiunea este mijlocul procedural pus de lege la dispoziţia titularului dreptului subiectiv pentru realizarea lui. Dreptul reclamantului pentru a introduce o acţiune este dublat de dreptul pârâtului de a se apăra şi a răspunde la aciunea reclamantului prin întâmpinare sau de a pretinde el însuşi drepturi proprii de la reclamant printr-o cerere reconvenţională. Definiţie: Acţiunea este mijlocul legal prin care o persoană cere instanţei judecătoreşti fie recunoaşterea dreptului său, fie realizarea acestui drept prin încetarea piedicilor puse în exercitarea sa de o altă persoană sau printr-o despăgubire corespunzătoare. Noţiunea de acţiune civilă are 2 accepţiuni: 1) Acţiunea este posibilitatea titularului dreptului subiectiv de a sesiza instanţa judecătorească, solicitând să hotărască asupra cererii lui indiferent dacă cererea este sau nu justificată în drept. În această accepţiune acţiunea este o facultate procesuală, iar dreptul la acţiune are caracter procesual. 2) Acţiunea reprezintă posibilitatea sesizării instanţei dar şi dreptul de a obţine ca instanţa să acorde protecţie dreptului dedus judecăţii. Acţiunea este un mijloc judiciar de a obţine câştig de cauză iar dreptul la acţiune are caracter material. Natura juridică a acţiunii civile 1) 2) Acţiunea este un mijloc juridic legal ce permite unei persoane să solicite instanţei să hotărască asupra cererii ei. Titularul dreptului recurge la un organ jurisdicţional competent
25

3)

Acţiunea are ca scop apărarea dreptului unei persoane care se pretinde titular al dreptului.

Comparaţie între dreptul la acţiune şi dreptul subiectiv material Deosebiri: • Condiţiile de existenţă ale dreptului subiectiv: dreptul subiectiv are la origine un fapt/act juridic, în timp ce dreptul la acţiune are la origine conflictul de interese dintre părţi. Anumite drepturi materiale sau subiective nu pot fi promovate prin acţiuni civile (vezi obligaţii naturale). Alte drepturi care nu sunt actuale nu pot fi promovate prin acţiune în realizare. Dreptul subiectiv prescris nu poate fi promovat prin acţiune, ci doar prin excepţiune. • Condiţiile de exerciţiu: dreptul subiectiv există şi pentru persoane fără capacitate de exerciţiu în timp ce acţiunea nu poate fi promovată decât de o persoană cu capacitate de exerciţiu. De aici rezultă că acţiunea civilă are ca obiect protecţia drepturilor subiective. Asemănări: Dreptul subiectiv determină felul acţiunii. Acţiunea preia elementele din natura dreptului. De exemplu dreptul de creanţă (personal) va fi promovat printr-o acţiune personală, drepturile reale prin acţiune reală. Nu trebuie făcută confuzie pe plan teoretic între acţiunea reală şi cererea de chemare în judecată. Cererea de chemare în judecată este actul procedural material prin care titularul dreptului subiectiv foloseşte posibilitatea de a sesiza instanţa. Cererea este actul procedural concret prin care se realizează vocaţia abstractă la promovarea unei acţiuni. În practică cele două noţiuni se apropie până la confuzie. Elementele acţiunii civile Acţiunea civilă are 2 categorii de elemente: subiective şi obiective. Elementele subiective sunt părţile. Părţile trebuie să întrunească mai multe condiţii: capacitate, calitate procesuală, să fie purtătoarele unui drept, să aibă interes legitim. Elementele obiective sunt obiectul acţiunii, cauza. Obiectul este pretenţia concretă într-o acţiune (exemplu: predarea unui bun, anularea unui contract). Obiectul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie licit, posibil, determinat (determinabil-pentru a putea fi pus în executare). Cauza acţiunii este temeiul juridic al cererii. De exemplu, în acţiunea în revendicare, temeiul juridic îl reprezintă dreptul de proprietate. În acţiunea în pretenţii, temeiul juridic îl reprezintă contractul, faptul juridic ilicit delictual. Cauza acţiunii nu se suprapune cu motivul acţiunii în justiţie. Exemplu: acţiunea în plata preţului are drept cauză vânzarea ca operaţiune juridică, iar motiv-contractul. Cauza trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie licită, morală.

26

Toate aceste elemente ale acţiunii civile trebuie cuprinse în acţiunea reclamantului de la început. Ele pot fi modificate sau întregite cel târziu la prima zi de înfăţişare. După acest prag, raportul procesual dintre părţi se cristalizează pe elementele acţiunii, urmând ca judecata să se desfăşoare pe aceste coordonate. (prima zi de înfăţişare e termenul din proces când pentru prima dată părţile sunt legal citate şi pot pune concluzii). Clasificarea acţiunilor civile Se face după diferite criterii care determină categorii diferite de acţiuni civile. După scopul material urmărit de reclamant: • • • acţiuni în realizarea dreptului; acţiuni în constatarea dreptului; acţiuni în constituire de drepturi. După natura dreptului subiectiv ce stă la baza acţiunii: • • • acţiuni personale; acţiuni reale; acţiuni mixte. După obiectul dreptului subiectiv promovat prin acţiune: • • acţiuni mobiliare; acţiuni imobiliare acţiuni petitorii acţiuni posesorii După calea procedurală aleasă de reclamant: • • acţiuni principale; acţiuni accesorii (incidentale). După Codul de Procedură Civilă: • • acţiuni civile; acţiuni comerciale. Acţiuni în realizarea dreptului (acţiunea în adjudecare)-reclamantul cere în justiţie respectarea dreptului său de către persoanele care l-au încălcat şi realizarea în natură a acestui drept, iar dacă nu mai este posibilă, reclamantul va cere despăgubiri pentru prejudiciul suferit (realizare prin echivalent).
27

Acţiuni în constatarea dreptului (în recunoaşterea dreptului. Acţiunile în constatare au caracter subsidiar faţă de acţiunile în realizare. acţiunea provocatorie. Prin acţiune declaratorie reclamantul cere instanţei să se pronunţe asupra existenţei unui raport juridic valabil sau nevalabil sau să interpreteze o clauză contractuală îndoielnică. Acţiunile în constatare pot fi pozitive sau negative. Admiterea acţiunii civile presupune ca hotărârea judecătorească să constate existenţa unui drept al reclamantului şi să pronunţe o condamnare a pârâtului care va fi obligat să execute/realizeze dreptul reclamantului.Exemple: acţiunea în revendicare-presupune realizarea dreptului de proprietate. urmând ca hotărârea să valorifice pretenţiile unuia sau altuia. 28 . cum au de obicei hotărârile judecătoreşti. de principiu în natură. ci are efect constitutiv. Tulburarea dreptului este mai puternică decât în cazul acţiunii interogatorii. acţiunea interogatorie. Prin acţiune interogatorie. Reclamantul îl cheamă în judecată pe pârât provocându-l să-şi valorifice pretenţiile. Hotărârile care soluţionează aceste acţiuni nu pot fi titluri executorii şi deci nu pot fi puse în executare silită. în confirmare)-reclamantul cere instanţei ca prin hotărâre să se constate existenţa sau inexistenţa unui drept fără ca instanţa să mai pronunţe şi o condamnare civilă la executarea prestaţiilor. Acţiunile în constatare se împart în: • • • acţiunea declaratorie. acţiunea în despăgubire-realizarea unui drept de creanţă. titularul dreptului cheamă în judecată preventiv o persoană care ar putea eventual să-i conteste dreptul reclamantului. acţiunea în daune interese pentru acoperirea de prejudicii produse prin fapte juridice ilicite. urmărind ca în paralel să răspundă în instanţă dacă îi recunoaşte reclamantului dreptul. Exemple: acţiunea de divorţ. Obiectul acestor acţiuni îl constituie existenţa/inexistenţa unui drept şi nu a unui fapt juridic. Acţiunea provocatorie presupune că pârâtul ridică în mod public şi serios pretenţii asupra dreptului reclamantului. Această acţiune presupune ca reclamantul să aibă un interes legitim şi nu să-l cheme abuziv pe pârât în judecată. ex nunc. tulburându-i grav exerciţiul dreptului. Acţiunea în constituire de drepturi-reclamantul cere instanţei să creeze o situaţie juridică concretă nouă între părţile litigante. de stabilire a paternităţii. Această acţiune nu este admisibilă dacă reclamantul are la îndemână şi o acţiune în realizare.acest interes legitim se conturează printr-o tulburare produsă de pârât exerciţiului dreptului reclamantului. de declarare a morţii. Hotărârea judecătorească prin care se admite o asemenea acţiune nu are efect declarativ retroactiv.

să existe teama justificată că pârâtul ar sustrage/distruge aceste bunuri. inclusiv adoptarea unor măsuri asiguratorii (acestea reprezintă posibilitatea reclamantului de a cere instanţei să ordone indisponibilizarea unor bunuri litigioase pentru a-l împiedica pe pârât să înstrăineze bunul litigios sau să-şi diminueze patrimoniul). acţiunea confesorie (pentru promovarea unui dezmembrământ al dreptului de proprietate). sechestrul judiciar. Dacă cererea se admite. sechestrul asigurator. Acţiunile reale sunt acţiuni prin care se exercită un drept real. Acţiunile posesorii apără posesia imobilului. Mijloace procedurale asiguratorii Acţiunea civilă în sens larg include toate mijloacele procedurale pentru realizarea drepturilor titularului. acţiunile reale mobiliare (art. Aceste acţiuni prezintă avantajul unor probe mai uşoare. care trebuie remunerată şi care trebuie să facă cheltuieli de administrare şi care la sfârşitul procedurii va preda bunul părţii care câştigă procesul. poprirea asiguratorie. acţiunea negatorie). Acţiunile mixte-urmăresc valorificarea unor drepturi mixte. pot fi exercitate de posesor sau proprietar asupra unui imobil. Acţiuni mobiliare şi imobiliare au ca obiect un bun mobil sau imobil. acţiunea confesorie. Procedura: cererea se rezolvă urgent cu cedarea părţilor de salvat instanţei investită cu soluţionarea acţiunii. Între acţiunile petitorii şi posesorii există autoritate de lucru judecat din petitoriu în posesoriu. Exemplu: acţiunea în revendicare. Măsurile asiguratorii. Sechestrul judiciar constă în numirea unei persoane căreia i se încredinţează pe timpul procesului bunul litigios pentru păstrare şi administrare. se numeşte persoana căreia i se încredinţează bunul. Acţiunile personale mobiliare şi acţiunile personale imobiliare. ipoteca asiguratorie. Acţiunea petitorie-se tinde la apărarea unui drept de proprietate sau alt drept real imobiliar. Aceste acţiuni sunt nelimitate numeric. Aceste acţiuni privesc chiar fondul dreptului (acţiunea în revendicare. Aceste acţiuni sunt în număr limitat ca şi drepturi reale. acţiunea creditorului gajist). 1909 Cod Civil) şi acţiunile reale imobiliare-sunt combinaţii posibile. acţiunea negatorie (se contestă un dezmembrământ al dreptului de proprietate). 29 . Condiţii: sechestrul să se raporteze la bunul litigios sau alt bun oferit de debitor pentru liberarea lui. acţiunea pentru drepturi reale accesorii (acţiunea ipotecară.Acţiunile personale sunt acţiuni prin care se exercită un drept de creanţă. Este posibilă şi o acţiune unică mobiliară şi imobiliară (predarea unui imobil cu mobilul încorporat). Prin ele se cere executarea unui act juridic care a creat şi drepturile reale şi de creanţă sau sunt acte prin care se desfiinţează asemenea acte juridice. atât reale cât şi de creanţă.

Sechestrul asigurator se cere atunci când procesul are ca obiect plata unei sume de bani şi ca scop prevenirea unor cheltuieli făcute cu rea-credintă de pârât cu scopul diminuării patrimoniului. Condiţii: creditorul să aibă un titlu, să aibă o creanţă exigibilă, să existe pericolul de sustragere, micşorare a patrimoniului. Acest sechestru presupune plata unei cauţiuni. Procedură: este o cerere accesorie de competenţa instanţei care judecă cererea principală; se soluţionează de preşedintele instanţei dacă s-a cerut o dată cu acţiunea principală, în Camera de Consiliu, prin pronunţarea unei încheieri executorii ce poate fi atacată cu recurs în 5 zile de la pronunţare. Executarea sechestrului se face după regula executării silite mobiliare sau imobiliare (presupune şi înscrierea în Cartea Funciară). Ridicarea sechestrului se face în două modalităţi: 1) Atunci când debitorul dă garanţii suficiente, de instanţă în Camera de Consiliu, cu citarea părţilor, pronunţându-se o încheiere recurabilă în 5 zile de la pronunţarea ei. 2) Dacă acţiunea principală a reclamantului este respinsă, se ridică sechestrul. Poprirea asiguratorie are ca obiectiv indisponibilizarea sumelor de bani pe care debitorul pârât le are de primit de la un terţ datornic al său, urmând ca aceste sume de bani să rămână la dispoziţia instanţei pentru ca ulterior să poată îndestula creanţa reclamantului popritor. Condiţii: creditorul să aibă un titlu executor; după felul titlului, creditorul poate fi obligat sau nu la plata unei cauţiuni. Competenţa aparţine instanţei de la domiciliul debitorului sau a terţului poprit. Dacă se cere odată cu acţiunea principală, ea se judecă de instanţa competentă pentru acţiunea principală în două etape. În prima etapă se înfiinţează poprirea, blocându-se sumele în mâinile terţului poprit. În a doua etapă se validează poprirea, transferându-se sumele în mâinile reclamantului. Împotriva ordonanţei de poprire se poate declara recurs sau contestaţie la executare. Poprirea asiguratorie poate fi transformată în poprire definitivă după terminarea acţiunii principale. Ipoteca asiguratorie presupune înscrierea şi în cartea funciară a ipotecii. Mijloace de apărare ale pârâtului în procesul civil Pârâtul poate să se comporte defensiv, contestând doar drepturile reclamantului prin întâmpinare/excepţie sau se poate comporta ofensiv, cerând el-însuşi anumite drepturi proprii de la reclamant prin cerere reconvenţională. Apărarea-act procesual prin care pârâtul se opune acţiunii reclamantului, cerând respingerea acestei acţiuni, act ce cuprinde şi mijloacele procesuale care, fără a nega dreptul reclamantului, tind să conducă la respingerea acţiunii acestuia. Apărările sunt: apărări de fond (propriu-zise) şi excepţiile.

30

Apărările de fond sunt îndreptate împotriva pretenţiilor reclamantului şi au ca scop respingerea acţiunii ca nefondată prin folosirea întâmpinării, probelor, concluziilor în fapt şi în drept. Excepţiile-mijloace procedurale prin care pârâtul, fără a pune în discuţie temeinicia dreptului reclamantului şi fără a-l recunoaşte, cere instanţei să-şi decline competenţa, să anuleze cererea de chemare în judecată, să o respingă, sau să amâne cauza. Anumite excepţii se ridică în anumite condiţii. Instanţa este obligată să soluţioneze cu precădere excepţiile care fac de prisos cercetarea fondului dreptului reclamantului total/parţial. Hotărârea care soluţionează cauza pe baza excepţiei nu are caracter de lucru judecat, pentru că nu soluţionează fondul dreptului. Clasificarea excepţiilor: • După obiectul lor: • • Excepţii de procedură; Excepţii de fond.

Excepţiile de procedură se referă la încălcarea normelor de procedură sau de competenţă (exemplu: lipsa capacităţii de exerciţiu, neconstituţionalitate, conexitate, litispendenţa). Excepţiile de fond privesc lipsa dreptului material la acţiune (exemplu: prescripţia, puterea de lucru judecat). • După efectul excepţiilor: • • Excepţii dilatorii; Excepţii peremptorii.

Excepţiile dilatorii tind către amânarea cauzei. Exemplu: procedura de citare viciată, necompetenţa instanţei ce duce la declinarea competenţei. Excepţiile peremptorii tind către respingerea/anularea acţiunii (exemplu: prescripţia, puterea de lucru judecat, excepţia de neconstituţionalitate). • După caracterul imperativ/dispozitiv al normei încălcate: • • absolute. Procedura de soluţionare a excepţiei: instanţa se pronunţă asupra excepţiei. Dacă sunt necesare aceleaşi probe pentru verificarea excepţiei şi pentru cercetarea fondului, instanţa va uni excepţia cu fondul. Dacă instanţa admite excepţia, o face fie prin încheiere, fie prin hotărâre. Soluţia instanţei asupra excepţiei poate fi atacată. Dacă respinge excepţia, o va face prin încheiere interlocutorie, care leagă instanţa,
31

Excepţii absolute; Excepţii relative.

Prescripţia, puterea de lucru judecat, necompetenţa materială, generală, teritorială exclusivă-excepţii

aceasta nemaiputând reveni asupra excepţiei. Judecata va continua asupra fondului, iar soluţia asupra excepţiei va putea fi atacată odată cu fondul. Excepţiile relative pot fi acoperite prin confirmare. Excepţiile absolute pot fi ridicate de oricare parte sau de către instanţă din oficiu, oricând pe timpul procesului şi nu pot fi acoperite prin confirmare. Principalele excepţii de procedură: a) Excepţia de necompetenţă; b) Excepţia de neconstituţionalitate; c) Excepţia lipsei capacităţii de exerciţiu sau de reprezentant; d) Excepţia puterii de lucru judecat; e) Litispendenţa; f) Conexitatea. Litispendenţa-excepţie care se ridică atunci când între aceleaşi părţi există acelaşi litigiu pentru aceeaşi cauză şi acelaşi obiect, litigiu concretizat în 2 procese diferite cu care sunt sesizate 2 instanţe diferite şi în principiu egale în drepturi. Ea există doar atâta timp cât nici unul din procese n-a fost soluţionat definitiv. Scopul este acela de a evita pronunţarea unor hotărâri contradictorii. Este o excepţie dilatorie absolută. Competenţă de soluţionare are instanţa mai întâi sesizată dacă sunt egale în grad sau instanţa superioară atunci când un proces este la o instanţă de fond şi altul la o instanţă de atac. În acest caz instanţa inferioară suspendă judecarea pricinii, aşteptând soluţia instanţei superioare. Conexitatea-existenţa mai multor pricini la aceeaşi instanţă sau la instanţe diferite în grad între aceleaşi părţi şi având obiect şi cauză în strânsă conexitate. Scopul este întrunirea celor 2 cereri la o singură instanţă, o bună administrare a justiţiei şi evitarea hotărârilor contradictorii. Aceasta se poate cere de părţi sau dispune din oficiu de instanţă. Cererile vor fi soluţionate de instanţa mai întâi sesizată. Cele 2 cereri vor fi rezolvate printr-o singură hotărâre. Dacă pe parcursul judecăţii se observă că soluţionarea uneia din cererile conexe aflate în stadiu de început întârzie soluţionarea celeilalte cereri aflate în stadiu final, instanţa poate disjunge aceste cereri pentru a fi judecate separat. CURS 6

PARTICIPANTII LA PROCESUL PENAL

32

De regula. Hotararea judecatoreasca pronuntata produce efecte asupra patrimoniului partilor sau asupra persoanei partilor. Actele procedurale ale instantei sunt obligatorii pt. Instanta judecatoresca este organul jurisdictional competent. imputernicit de lege cu solutionarea litigiului. actele sau faptele lui. intre participanti. -partile pot face cereri. cele doua parti principale au pozitii antagonice. partile au drepturi procedurale optionale (facultative). Reclamantul poate sesiza sau nu instanta. proteja sau constitui un drept. Paratul poate recunoaste sau nu pretentiile reclamantului. ofensiva si defensiva. In sens restrans. participantii sunt:instanta si partile. -partile pot conduce procesul personal sau prin reprezentant. a i se recunoaste.Acestea sunt indispensabile oricarui proces. dar niciodata si asupra reprezentantilor acestora. Paratul este persoana despre care reclamantul sustine ca i-a incalcat dreptul si care urmeaza sa raspunda in justitie pt.Notiune: Procesul civil este o activitate desfasurata in timp de anumite persoane denumite participanti. participantii la procesul civil sunt:partile. invocand exceptii. Pozitia procesuala a partilor in sens restrans este diferita: instanta de judecata are dreptul dar si obligatia de a judeca si solutiona litigiul cu care este sesizata. tertii. -partile se pot apara cerand administrarea unor probe. comunicarea hotararii). influenteaza desfasurarea. respectiv sa raspunda la cererile adversarului. punand concluzii. In sens larg. care prin activitatea lor. parti. soarta procesului si carora legea le acorda drepturi procesuale si le impune obligatii procesuale. Reclamantul este persoana fizica/juridica ce a sesizat instanta cu o cerere de chemare in judecata pt. Partile au in principal drepturi si doar in subsidiar obligatii. pot pune concluzii. organele de executare si instanta de judecata. Intr-o acceptiune si mai larga. expertii. partile impreuna pot cere sau nu probe. disponibilitatea procesuala. sau poate renunta ulterior. fiind calauzite de norme de protectie dublate de capacitatea. figureaza si martorii. In consecinta. mandatarii. Subiectele procesului civil sunt persoane. 33 . Drepturile si obligatiile procesuale ale partilor -partile trebuie incunostiintate despre data si locul desfasurarii procesului si a actelor de procedura (citatia.

sa faca obiectiuni la continutul incheierii de sedinta. pot cere punerea in executare silita a hotararii. incheierea de sedinta. sa o modifice si mai are dreptul sa-si majoreze/micsoreze cuantumul obiectului cererii. exercitarea acestor drepturi si obligatii. -reclamantul are dreptul sa retraga actiunea. Abuzul de drept se sanctioneaza prin: -respingerea cererii. -partile pot face cereri de recuzare. -interesul. in scop sicanatoriu. sa obtina copii de pe inscrisurile acestuia. -partile au dreptul sa ia cunostinta de continutul dosarului. Conditii legale pt. fara justificarea unui interes legitim. Aceste patru conditii trebuie respectate cumulativ. cu vointa premeditata sau cu constiinta ca scopul acestor maniere este acela de a presa adversarul sa conceada sau sa abandoneze. 34 . -posibila obligare la despagubiri pt. Abuzul de drept procesual Ca toate drepturile. conditii si alte cerinte pt. -calitatea procesuala. decaderea. -partile pot ataca hotararea pronuntata. a fi parte in proces -capacitatea procesuala. Paratul poate recunoaste total sau partial pretentiile reclamantului. neindicarea domiciliului paratului. Daca toate acestea sunt incalcate se aplica sanctiuni procesuale: nulitatea. -obligarea la plata cheltuielilor de judecata. -posibila obligare la plata unei amenzi civile in situatii cum ar fi: cererile abuzive de recuzare. -dreptul. desi reclamantul il cunoaste. acoperirea prejudiciilor provocate. sau cand dreptul este exercitat cu rea-credinta. de stramutare. Abuzul de drept apare atunci cand dreptul este deturnat de la finalitaea lui. si dreptul procesual trebuie exercitat de titular cu buna-credinta potrivit scopului avut in vedere de legiuitor. Instanta este obligata sa asigure exercitarea drepturilor si obligatiilor partilor in spiritul si in litera legii.-partile pot folosi interpretul in cazurile prevazute de lege. Partile pot stinge litigiul dinte ele prin tranzactie. Legea stabileste termene. sa o completeze.

1)Capacitatea procesuala este de doua feluri:de folosinta si de exercitiu. -pt. reclamantul poate introduce o noua actiune cu respectarea termenului de prescriptie impotriva adevaratului parat. Reprezentarea legala temporara se face prin curator special si numai pt. Acest lucru se realizeaza printr-o cerere de interventie fortata denumita „aratarea titularului dreptului”. Sanctiunea lipsei capacitatii procesuale este diferita dupa tipul de capacitate care trebuie sa existe -daca lipseste capacitatea juridica. Calitatea procesuala se determina in concret la fiecare speta. exceptia putant fi ridicata in orice faza a procesului. 2)Calitatea procesuala reprezinta cerinta existentei unei identitati intre persoana reclamantului si titularul dreptului subiectiv din raportul juridic dedus judecatii. se respinge actiunea. actele reprezentantului legal -acte de dispozitie. Daca numai calitatea procesuala pasiva a lipsit si s-a respins actiunea. interzisul judecatoresc). (calitate procesuala activa) si identitatea intre parat si cel obligat in raportul juridic dedus judecatii (calitate procesuala pasiva) pe de alta parte. -autorizarea organului competent pt. acte facute fara reprezentant. detentor precar al bunului litigios. 35 . pe de o parte. respectiv persoanei de „a sta in judecata” personal. lipsa capacitatii de exercitiu (sau cu capacitate restransa). nu in general. Capacitatea procesuala de exercitiu reprezinta capacitatea unei persoane care are folosinta dreptului ei de a angaja si de a conduce personal procesul. Sanctiunea lipsei calitatii procesuale este respingerea actiunii. iar actele procedurale intocmite in dosar sunt lovite de nulitate absoluta. Exceptie: in cazul actiunii reale paratul. daca partea lipsita de capacitate de exercitiu nu are inca un reprezentant legal sau daca exista conflicte de interese intre cel lipsit de capacitate de exercitiu si reprezentantul lui legal. exercitandu-si direct drepturile si obligatiile procesuale in scopul castigarii procesului. De la aceasta regula exista si cateva exceptii: -reprezentarea pt o persoana lipsita de capacitate de exercitiu (minorul mai mic de 14 ani. poate cere cu consimtamantul reclamantului inlocuirea lui cu tertul care este adevaratul titular al dreptului dedus judecatii. se anuleaza actele procedurale ale celui in cauza. fiind unica situatie din procedura civila in care o parte poate fi inlocuita cu o alta parte. o persoana cu capacitate de exercitiu restransa (minorul intre 14-16 ani). -asistarea pt. Titulari ai capacitatii de folosinta pot fi atat persoanele fizice cat si cele juridice. Cele doua identitati trebuie sa existe cumulativ. un anumit proces. Capacitatea procesuala de exercitiu reprezinta capacitatea partii. Capacitatea procesuala de folosinta reprezinta aptitudinea generala a persoanelor de a dobandi drepturi si obligatii pe plan procesual.

-conventionala:are loc in urma unei conventii stabilita de o parte din proces cu un tert in cesiunea de creanta. La locatia imobiliara. -primaria si parchetul pt. Dreptul trebuie sa indeplineasca trei conditii: -sa fie recunoscut si ocrotit de lege. Drepturile eventuale pot fi protejate totusi prin masurile asiguratorii sau conservatorii. adica sa nu fie supus unui termen sau conditii suspensive. transferandu-se calitatea procesuala catre mostenitor). realizarea unui drept. Legea reglementeaza si posibilitatea legitimarii procesuale si pt. Situatiile se refera la locatia imobiliara. 4)Interesul Este folosul practic. alte persoane in urmatoarele situatii: -procurorul. locatorul poate cere predarea bunului. -sa fie actual. reorganizarea persoanei juridice. cu titlu universal si cu titlu particular. adoptii si decaderea din drepturile parintesti. a justifica punerea in miscare a procedurii judiciare. Pt. De la aceste reguli sunt permise doua exceptii in care este permisa o actiune preventiva (in futurum) care sa-si produca efecte inainte de implinirea termenului care afecteaza dreptul. preluarea datoriei sau vanzarea bunului litigios. imediat pe care il are o parte pt. -dreptul sa fie determinat. Transmisiunea calitatii procesuale este de doua feluri: -legala: succesiunea. cerere care se face inainte de termenul scadent cu scopul insa de a-si produce efecte la scadenta. dobanditorul calitatii primeste procesul in starea in care se gasea acesta la momentul transmiterii calitatii. 3)Dreptul Actiunea este mijlocul legal pt. In orice situatie insa. pensia de intretinere. -autoritatea tutelara pt. cererea de constatare a unei succesiuni vacante. -creditorii in actiunile oblice (subrogatorii).Transmisiunea calitatii procesuale presupune trecerea/transferarea drepturilor si obligatiilor unei parti la o alta parte straina pana atunci de proces (de ex. -persoanele apropiate celui impotriva caruia se cere punerea sub interdictie. pt. Transmisiunea calitatii presupune trecerea calitatii procesuale de la o persoana la o alta persoana care astfel capata legitimare procesuala activa sau pasiva si poate continua procesul. Transmiterea calitatii procesuale se poate face:universal. Nu exista actiune fara un drept care trebuie valorificat. litigiile cu minori. anumite procese. o parte decedeaza. 36 . actiunea in constatare dreptul se considera in starea lui din acel moment.

Exista independenta intre coparticipanti. ea fiind obligatorie in cazul iesirii din indiviziune. -sa fie nascut si actual (valabil indeosebi pt. Coparticiparea procesuala Presupune o pluralitate de subiecti procesuali. Coparticiparea procesuala este posibila cu conditia ca obiectul pricinii sa fie un drept/obligatie comuna. Coparticiparea procesuala poate fi: -subiectiva –pluralitate de persoane cu interese identice. material cu precadere. Uneori.Conditii: -sa fie legitim (sa nu vina in contradictie cu legea). Actiunea nu poate fi promovata decat de persoana care are interes sau de reprezentantul ei. chiar daca apararea s-ar face in profitul tuturor. potrivit legii. -obiectiva -pluralitate de actiuni civile strans legate intre ele (vezi premisa conexitatii). pe de o parte. toti coparticipantii. -pasiva-mai multi parati. De la aceasta restrictie. ori dreptul sau obligatia sa aiba o cauza comuna. -mixta –mai multi reclamanti si mai multi parati. Coparticipantii au o pozitie procesuala independenta. De regula. -interesul sa fie personal. -coparticipantii primesc cu totii un singur rand de inscrisuri depuse de partea adversa. si instanta de judecata. adica mai multi reclamanti/mai multi parati ori mai multi reclamanti si mai multi parati. Actele procesuale ale unui coparticipant nu ii pot prejudicia pe ceilalti coparticipanti decat daca. pe de alta parte. 37 . in baza rolului ei activ. actiunea in realizare). chiar instanta de judecata. efectul actului procedural se intinde asupra tuturor. Mai poate fi: -activa –mai multi reclamanti. De regula. admitandu-se si un caracter moral. practica judecatoreasca admite doua exceptii: -coparticipantii isi pot numi un singur reprezentant. -sa aiba caracter patrimonial. instanta poate dispune reprezentarea lor printr-un singur mandatar la domiciliul caruia se comunica toate actele procedurale pt. dar nu produce efecte niciodata impotriva lor daca le vatama drepturile. Actul procedural al unui coparticipant produce efecte si asupra celorlalti coparticipanti daca le este benefic. aceste situatii se creeaza la initiativa partii. in sensul ca un reclamant/parat nu isi poate reprezenta coparticipantul fara procura. coparticiparea procesuala este facultativa. Atunci cand exista multe parti in proces (sute). provoaca situatii de coparticipare procesuala prin introducerea in cauza a altor persoane (forma a interventiei fortate) sau prin conexitate si litispendenta.

Cererea de intervenţie are următoarele consecinţe: prorogă competenţa (instanţa sesizată cu acţiunea principală devine competentă prin extindere să soluţioneze şi cererea de intervenţie). se va judeca separat de acţiunea principală. dar nu mai târziu de intrarea în dezbateri. 2. în unele situaţii se impune participarea în proces a terţilor fie din iniţiativa lor fie la cererea părţilor iniţiale. Hotărârea judecătorească are puterea de lucru judecat faţă de părţi şi avânzii lor cauză. 38 . Odată ce terţii intervin în proces hotărârea va soluţiona în întregime raporturile juridice deduse judecăţii şi va fi opozabilă atât faţă de părţile iniţiale cât şi faţă de terţi. cu excepţia hotărârilor de stare civilă care sunt opozabile erga omnes. Dacă această cerere se depune mai târziu. Mijloacele procedurale prin care terţii sunt introduşi în proces sunt cererile de intervenţie. Prin excepţie. cereri de chemare în judecată în garanţie. intervenţia forţată: 1. Această cerere se poate depune în orice fază a procesului. 1. Clasificare: cereri de intervenţie voluntare. Cererea este de 2 feluri: cerere principală (în interes propriu). accesorie (în interesul altei persoane). cereri de chemare în judecată a altor persoane. terţul intervenient devine parte litigantă astfel încât hotărârea îi va fi opozabilă. în principiu. Intervenţia accesorie – terţul intervine în proces pentru a sprijini apărarea sau pretenţiile unei părţi.Curs 7 Participarea terţilor în procesul civil Hotărârea judecătorească. 3. arătarea titularului dreptului. O asemenea cerere este o a 2-a acţiune în proces fiind nevoie să respecte elementele oricărei acţiuni civile şi neputând fi depusă decât la prima instanţă până la prima zi de înfăţişare. Intervenţia voluntară este cererea făcută de un terţ de a interveni în proces dacă are un interes legitim în legătură cu pricina. are efecte relative aplicabile părţilor în proces. Terţul intervenient urmăreşte realizarea propriului drept în procesul ce priveşte părţile iniţiale – în primul caz. O asemenea cerere accesorie preia procesul din faza în care se află.

După admiterea în principiu se discută şi administrează probe legate de cererea de intervenţie.- terţul intervenient poate ataca hotărârea pronunţată cu excepţia intervenţiei accesorii atunci când partea sprijinită prin intervenţie achiesează la hotărârea pronunţată. Această cerere are un dublu scop: dă posibilitatea terţului chemat în garanţie să-şi facă toate probele şi susţinerile sale. Părţile şi instanţa discută cererea de intervenţie la termenul la care e depusă şi o admite sau o respinge în principiu printr-o încheiere de şedinţă atacabilă odată cu fondul. De obicei o asemenea cerere o face pârâtul. Terţul chemat în garanţie are dreptul să cheme la rândul său o altă persoană în garanţie. se depune cel târziu la prima zi de înfăţişare. 2. lărgind cadrul procesual. Această cerere se face în timpul procesului de fond cel târziu la prima zi de înfăţişare. Condiţia sine qua non pentru adfmiterea cererii de intervenţie şi pentru judecarea ei în conexitate cu cererea principală este ca obiectul şi cauza ei să fie în strânsă legătură cu obiectul şi cauza acţiunii principale. ea fiind rămasă fără obiect. Condiţia sine qua non pentru admiterea acestei cereri este ca obiectul şi cauza celor 2 raporturi juridice să se afle în strânsă legătură. renunţă la drept sau recunoaşte pretenţiile adversarului. Cererea de chemare în garanţie se face atunci când o parte (de obicei pârâtul) are dreptul ca dacă ar pierde procesul să se îndrepte împotriva altor persoane cu o cerere în despăgubire sau în garanţie. practica administrând prelungirea până la închiderea dezbaterilor. se susţine prin cerere de probatorii şi se rezolvă prin hotărâre pronunţată. se lichidează printr-o singură hotărâre ambele raporturi juridice. dacă reclamantul câştigă procesul şi cererea se admite. Procedura.. Concluziile se pun la termenul final atât de participanţi cât şi de intervenienţi şi se pronunţă o singură hotărâre ce rezolvă toate cererile. pârâtul este evins (scutit) de răspundere şi prin hotărâre este chemat terţul chemat în garanţie să plătească în locul pârâtului. Astfel. Intervenţia forţată. dar care evită/neglijează să intervină voluntar pentru a se putea prevala şi profita de inopozabilitatea hotărârii. Cererea de chemare în garanţie trebuie să întrunească elementele oricărei acrei acţiuni. într-un singur proces. Dacă acţiunea principală se respiunge atunci se va respinge şi cererea de chemare în judecată a terţului. Cererea de chemare în judecată a altor persoane este cererea făcută de o parte din proces de a fiintrodusă în cauză şi o persoană care ar avea un interes în dosar.efectul principal al admiterii cererii este judecarea în conexitate a celor 2 39 .

dar care este detentor precar al bunului litigios (nu bunuri fungibile. REPREZENTAREA JUDICIARÃ ÎN PROCESUL CIVIL Această reprezentare apare în situaţia în care o persoană – reprezentant – efectuează acte procesuale în proces în numele şi pentru o altă persoană – reprezentat. acesta este scos din cauză şi cu consimţirea reclamantului. Reprezentarea judiciară este o transpunere a normelor mandatului din dreptul civil. instanţa poate disjunge cererea de chemare în garanţie care se va judeca separat. putând fi doar asistată de o altă persoană. Reprezentarea în justiţie este legată de dreptul de apărare având un caracter neîngrădit şi e posibilă întotdeauna cu 2 excepţii: interogatoriul nu poate fi luat decât părţii. în divorţ partea trebuie să participe personal.cereri şi soluţionarea lor într-o singură hotărâre. Dacă terţul citat va confirma susţinerile pârâtului. iar terţul devine pârât. comunicându-se o copie şi terţului. Cererea se depune cel târziu la prima zi de înfăţişare. consumtibile) de a arăta instanţei care este persoana cu interes real în cauză şi care e titular adevărat al dreptului. Dacă pe percursul procesului se constată că ritmul de soluţionare este diferit. Reprezentantul este un mandatar. Poate fi de 2 felori: obligatorie (reprezentarea judiciară temporară) sau facultativă (care stă la îndemâna persoanei cu capacitate de exerciţiu care preferă să nu-şi conducă singură procesul ci prin mandatar). Este singurul caz din procedura civilă în care o persoană cu capacitate procesuală este înlocuită cu o parsoană fără capacitate procesuală. Arătarea titularului dreptului este posibilitatea pe care o are pârâtul netitular al dreptului. 40 .

reprezentarea să aibă la bază o procură (înscris semnat. cu excepţia absolvenţilor de drept. se anulează cererea de reprezentare. Pentru efectuarea unor acte de dispoziţie (recunoaştere. ea poate fi reprezentată în situaţiile de mai sus doar cu procură specială. Reprezentarea persoanei juridice se faceprin: organul de conducere. tranzacţie) este necesară prezenţa personală a părţii sau procura specială. ştampilat. renunţare. Renunţarea sau retragerea este opozabilă părţii adverse de la declararea în şedinţă publică în prezenţa tuturor părţilor. Codiţiile reprezentării judiciare convenţionale: reprezentantul să aibă capacitate deplină de exerciţiu. Consilierul juridic se află în raporturi juridice mixte: raport de muncă – cu conducerea unităţii. Mandatarul poate renunţa cu obligaţia de a-l anunţa pe mandant şi instanţa cu cel puţin 15 zile înainte de termen. să pună concluzii. să acorde asistenţă juridică. pe lângă reprezentare mai poate să facă cereri. care să ateste calitatea de reprezentant). raport de drept procesual civil – cu părţile şi cu instanţa. Acesta va putea pune concluzii la fond dar nu şi în căile de atac. prin reprezentant (consilierul juridic angajat permanent sau avocatul angajat pentru susţinerea unui proces). Avocatul. Exercitarea căilor de atac în termenul legal se poate face de mandatarul din faza anterioară a procesului fără o împuternicire nouă pentru ca partea reprezentată să nu-şi piardă dreptul de a formula cererea pentru calea de atac. Mandatarul neavocat poate fi rudă pâna la gradul IV sau beneficiarul unei procuri. Calitatea mandatarului Acesta poate fi avocat sau un simplu mandatar. Sancţiuni pentru calitatea nejustificată de reprezentant: se da termen în proces pentru completarea lipsurilor. Reguli derogatorii de la dreptul comun al mandatului Mandatul judiciar nu încetează prin moartea mandantului sau dacă acesta devine lipsit de capacitate juridică şi se menţine până la numirea unui alt mandatar legal al incapabilului sau până la retragerea lui formală de succesor. Participarea procurorului în procesul civil 41 .Dacă partea îşi are domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

în recursul în interesul legii şi în recursul în anulare. dar are calitatea de parte în sens procesual sau şi material. declararea morţii/dispariţia unei persoane. poate porni un proces civil prin introducerea acţiunii strict personale. 3. dar e folosit pentru stabilirea existenţei raportului juridic litigios. adopţie. anularea actelor de stare civilă. contravenţiile săvârşite de un minor. exercitarea căii de atac de către procuror este facultativă. Subiectul probei este însuşi judecătorul pe care proba trebuie să-l convingă asupra existenţei situaţiei de fapt. Faptele ce trebuie dovedite sunt: 42 . mijloacele prin care se poate stabili faptul. dispăruţi. 4. interzişi. În sens restrâns proba este mijlocul legal pentru dovedirea unui fapt. Procurorul figurează ca reclamant. Faptul probatoriu nu caracterizează raportul litigios. Judecătorul trebuie să administreze toate probele necesare pentru aflarea adevărului şi să aprecieze aceste probe în mod liber neierarhizat. procurorul pune concluzii în orice fel de proces pornit de titularul dreptului şi obligatoriu în punerea sub interdicţie. Procurorul este obligat prin lege să participe la anumite procese şi are dreptul/facultatea să participe la orice fel de proces atunci când e necesar pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor şi alte cazuri legale. ocrotirea minorului. proba se raportează la faptul probator material care o dată dovedit serveşte la dovedirea altui fapt. în procesul civil nu se identifică cu interesele părţii.Procurorul. rezultatul obţinut prin folosirea mijloacelor de probă. procurorul poate depune contestaţie la executare pentru aceleaşi persoane de mai sus. Faptul principal trebuie dovedit şi constituie chiar obiectul probei. probatorii. În celelalte cazuri. 2. procurorul poate cere punerea în executare a hotărârii judecătoreşti pentru minori. procurorul putând interveni în orice fază a procesului chiar dacă a participat sau nu anterior. dar titularul dreptului subiectiv poate să renunţe la acţiunea introdusă de procuror sau să introducă el însuşi acţiunea lui proprie. procurorul exercită şi susţine căile de atac în procesul în care participarea sa e obligatorie. Faptele sunt de 2 feluri: principale. Obiectul probei îl constituie acele fapte (fapte şi acte juridice) care tind la dovedirea raportului juridic litigios. 5. PROBELE Teoria generală a probelor Probele sunt necesare în orice proces pentru stabilirea situaţiei de fapt la care instanţa trebuie să aplice legea. succesiuni vacante. Procurorul are următoarele atribiţii: 1. Definiţie: în sens larg proba este acţiunea de stabilire a existenţei sau inexistenţei unui fapt.

persoana făptuitorului. 3. fapte necontestate – sunt fapte asupra existenţei cărora toate părţile din proces sunt de acord. astfel încât faptele stabilite în procesul penal nu mai trebuie dovedite în procesul civil (existenţa faptei. 2. faptele constante (prezumtive) – fapte pe care legea le consideră existente şi care nu mai pot fi contestate. Sarcina probei 43 . faptele cunoscute personal de judecător nu constituie un suport pentru stabilirea situaţiei de fapt.- materiale sau psihologice. de o colectivitate. 4. paternitatea unui copil din casătorie în persoana altui bărbat decât soţul mamei nu se poate dovedi decât dacă soţul mamei a tăgăduit în prealabil paternitatea.. să nu încerce dovedirea unor fapte imposibile. b) proba să fie verosimilă. faptele notorii – fapte cunoscute de un număr mare de persoane.(faptul negativ nu poate fi dovedit decât indirect prin proba faptului pozitiv contrar). Totuşi. unele fapte nu pot fi dovedite decât în anumite condiţii (depozite bancare pentru dovada cărora fişa de cont nu se eliberează decât la cererea titularului. c) proba să fie pertinentă (să aibă legătură cu procesul) d) proba să fie concludentă (să poarte asupra unor împrejurări care pot ajuta instanţa să afle adevărul. Condiţii de accesibilitate a probelor a) proba să nu fie orpită de lege. chestiunile prealabile sunt strâns legate de puterea de lucru judecat din penal. judecătorul le poate pune la îndoială caz în care la va corobora cu celelalte probe din dosar. ele pot fi reţinute ca atare de către instanţă. Instanţa apreciază concludenţa probei prima dată la discutarea ei şi a doua oară după administrarea ei pentru stabilirea situaţiei de fapt necesară pronunţării hotărârii. Aceste fapte pot fi expuse şi valorificate de judecător. Ex: nu e admisibilă o probă împotriva unei prezumţii legale sau împotriva înscrisurilor autentice altfel decât cum prevede legea. situaţie în care este incompatibil ca judecător. caz în care s-ar naşte arbitrariul. Exemplu: prezumţii legale (bunurile dobândite de soţi în timpul căsătoriei sunt bunuri comune) 5. Categorii de fapte probatorii: 1. deci dovedite. să nu contravină legii naturii. 6. vinovăţia). pozitive sau negative. dar numai ca martor.

probele extrajudiciare sunt cele confectionate in afara cadrului procesului (de ex declaratia de martori luata la domiciliu.probe efectuate in alt proces) 2)probe percepute personal de judecator -interogatoriul –sau de alte persoane-martori 3)probe materiale. Uneori faptele conexe sunt recunoscute de lege prin prezumtii. Exceptie.) probe indirecte—faptul probator duce la stabilirea raportului juridic doar in coroborare cu alte fapte cu care se afla in legatura de conexitate. 44 .probe negative 5)probe imediate.martor care relateaza ceva din auzite.prevaleaza principiul aflarii adevarului.Revine reclamantului cererii din dosar.instanta apreciaza doar seriozitatea si concludenta probei. Propunerea probelor Reclamantul isi poate propune dovezile chiar prin cererea de chemare in judecata sau cel tarziu la prima zi de infatisare.dar practica a impus sistemul unor probe concomitente.In cazul prezumtiilor directe.nu din constatare personala(probe mediate) 6)probe directe. In toate aceste cazuri. copia unui act.se permite propunerea probelor mai tarziu in 3 cazuri: -proba ceruta rezulta ca e necesara din dezbaterile anterioare. 4)probe pozitive.probe mediate ex inscrisul original (probe imediate) .in care el insusi e reclamant.faptul probator este de natura sa stabileasca prin el insusi raportul juridic dedus judecatii—ex martor ce asista personal la numararea si inmanarea unei sume de bani.Legea permite paratului sa-si faca probele dupa cele ale reclamantului. Probele personale sunt relatate de diferite persoane(martori).partea neputand prevedea in termenul legal utilitatea ei -administrarea probelor nu duce la intarzierea procesului(ex interogatoriul) -proba n-a fost ceruta la timp datorita ignorantei partii care nu a fost asistata de avocat.probe personale Probele materiale se fac cu ajutorul unui obiect material (fotografia).precum si atunci cand ridica exceptii care trebuie dovedite. Partea care invoca o prezumtie legala relativa e datoare sa dovedeasca ipoteza de aplicare a acestei prezumtii. Clasificarea probelor 1) probe judiciare si probe extrajudiciare Probele judiciare sunt cele admise in fata instantei.Paratul va prelua sarcina probei atunci cand face cerere reconventionala.

2)face inutila apelarea la memorie(cazul martorilor) 45 .fie succesiv. Proba prin inscrisuri Definitie Inscrisul =materializarea unui act juridic prin inscierea clauzelor lui pe hartie.film.Atunci cand proba e admisa doar in principiu.pelicula foto.casete sau pe alte obiecte (ceara. Exceptii:comisia rogatorie.fie concomitent.piatra).) Legea permite ca partile care se inteleg sa-si administreze reciproc probele. Daca instanta dispune o proba din oficiu va stabili prin incheiere si cine suporta cheltuielile de administrare a probei.(procedura facultativa). Incuviintarea probei Proba se admite/respinge prin incheierea de sedinta motivata in care se mentioneaza ce fapte urmeaza a fi dovedite si prin ce mijloace probatorii.Are o forta probanta superioara pentru ca: 1)respecta vointa partilor din momentul incheierii convorbirilor si se presupune ca aceasta vointa este cea reala. Daca exista opunere la admiterea unei probe. Solutia instantei asupra admiterii probelor nu poate fi atacata decat o data cu fondul.in litigii patrimoniale.asigurarea dovezilor(conservarea in avans a unei probe in pericol de a disparea pentru a fi folosita intr-un proces viitor.(si parat.partea care a cerut-o e obligata sa o concretizeze in termen de 5 zile. Administrarea probelor Probele se administreaza direct si nemijlocit in fata instantei care judeca procesul de catre intregul complet.instanta va mentiona motivele pentru care proba a fost admisa/respinsa.lemn.prin avocati si nu prin intermediul direct al instantei.care nu e reglementata in legislatia in vigoare.Tot facultativa este si procedura medierii.Contraproba(a paratului) se poate propune dupa administrarea probei reclamantului sau in acelasi timp cu acesta.si reclamant o data) la aprecierea instantei. Inscrisul este de obicei o proba preconstituita chiar la momentul incheierii actului juridic. Probele se administreaza inainte de dezbaterea fondului.Nerespectarea acestui termen duce la decaderea din proba.

Prin actiunea in anulare se urmareste desfiintarea inscrisului si efectelor lui retroactiv.hot. anterior intocmirii inscrisului.actul juridic trebuie sa ia forma inscrisului autentic ca o conditie ad validitatem (ex vanzarea-cumpararea de teren intravilan). 46 .de stare civila. Celelalte mentiuni din inscris(care n-au fost constatate personal de functionar) pot fi combatute prin orice mijloc de proba.de la data intocmirii. Inscrisul autentic poate fi atacat prin actiune in anulare sau in simulatie.Marele avantaj este forta probanta foarte mare. Clasificarea inscrisurilor *Prima clasificare 1)originale –sunt acele inscrisuri incheiate de parti sau de organul competent 2)recognitive –sunt cele intocmite pentru a recunoaste inscrisul original pierdut si pt.ex declaratia partilor pentru fapte care nu pot fi verificate de functionar—partile precizeaza ca.de un functionar public in exercitiul functiunii si cu respectarea competentei lui. Avantajele inscrisurilor autentice: -forta probanta foarte mare -dovedeste data inscrisului pana la o eventuala procedura de inscriere in fals -se bucura de o prezumtie de validitate -poate avea puterea unui titlu executoriu atunci cand inscrisul se refera la obligatiuni ajunse la scadenta -constatarile personale ale functionarului fac dovada deplina pana la inscrierea in fals.cu repunerea partilor in situatia anterioara. In anumite cazuri legale. judec.O asemenea declaratie a partilor este o declaratie autentica avand aceeasi forta probanta.Legea impune inscrisul ca mijloc de proba pentru a dovedi un obiect material al raportului juridic mai mare de 250 de lei. a-l inlocui 3)confirmative –intareste un act juridic anulabil inlaturandu-i viciile si renuntind astfel la actiunea in anulare. Prin actiunea in simulatie se urmareste declararea unui act si a efectelor lui ca fiind inopozabile. Copiile legalizate de pe inscrisuri se fac si se depun la dosar sub rezerva prezentarii originalului *A doua clasificare 1)autentice 2)sub semnatura privata Inscrisul autentic este acel inscris intocmit cu solemnitatile cerute de lege.a fost platit pretul. Ex: acte notariale.

Daca exista neconcordanta intre suma din mentiune si suma din cuprinsul inscrisului se considera valabila suma mai mica.hartiile casnice pot contine insemnari de familie care sa faca trimitere si la diferite acte juridice.in principiu si de regula partile care se obliga. -Registrele.nu si la nulitatea conventiei.fara stersaturi. Din acest punct de vedere.dar nu si la nulitatea conventiei in cauza.data devine opozabila daca inscrisul a suferit masuri de publicitate.cu inregistrarea la timp si in ordine cronologica a operatiunilor comerciale.vizat pt deschidere.verificare de scripte.vizat de instanta. -rabojile=probe preconstituite.daca este valabil intocmit(numerotat.fie inceputului de dovada scisa..Acestea au mai multe elemente: -semnatura trebuie sa apartina tuturor partilor.de partea ce se obliga la plata unei sume de bani sau predarea de bunuri fungibile.bun si aprobat.tertii sunt persoane care au dobandit drepturi cu titlu particular si pot fi pagubite prin schimbarea datei reale.daca e semnat de parti.Practica admite unele situatii exceptie in care inscrisuri sub semnatura privata pot fi redactate in mai putine exemplare. Mentiunea bun si aprobat e urmata de inscrierea sumei de bani sau o cantitate de bunuri fungibile la care se obliga.Dupa aceasta mentiune partea ce se obliga semneaza.el face dovada numai impotriva comerciantului.trebuie sa existe atatea exemplare originale cate parti cu interese contrare sunt. Inscrisurile autentice pentru care se iau masuri de publicitate devin opozabile si tertilor. Lipsa multiplului exemplar duce la nulitatea inscrisului.cand nu este semnat. Daca nu este corect tinut. obligatia unilaterala si nu bilaterala si pt.Inscrisul autentic intocmit de functionar cu incalcarea competentei lui este un inscris nevalabil care nare forta inscrisului autentic. -multiplul exemplar este cerut pentru conventiile sinalagmatice . -mentiunea .cu incrustaturi care tin evidenta prestatiilor efectuate.Desconsiderarea acestor elemente duce la nulitatea inscrisului.Se verifica prin recunoastere.parafat.fara interventia unui functionar.expertiza grafologica.Fata de terti.Aceste mentiuni au forta probatoare 47 . obligatiile care au ca obiect predarea unei sume de bani sau a unei cantitati determinate de bunuri fungibile. -data certa a inscrisului este valabila intre parti pana la proba contrara.cartile.la sfarsit.materializate pe un corp tare. -se face pe inscris.adaugiri).foarte rar folosit(in mediul rural) -Registrele comerciale mentiunile aici inscrise constituie probe.dar care prin conversiune se asimileaza fie inscisului sub semnatura privata. Inscrisul sub semnatura privata= inscris intocmit si semnat de parti..vizat pt. inchidere.Aceasta mentiune se aplica pt.In acest caz inscrisul nul valoreaza prin conversiune un inceput de dovada scrisa care poate fi dovedit cu orice mijloc de proba.Aceasta mentiune nu se cere la chitantele liberatorii.

inscrisul se considera proba valabila. exactitate. 3)Procedura verificarii de scripte Se aplica daca o parte tagaduieste actul sub semnatura privata sau daca instanta are indoieli asupra lui.iar daca refuza. fiecare zi de intarziere.va fi sanctionat cu daune cominatorii pt.Este mijloc de proba extrajudiciar ce poate fi combatut.Verificarea se mai face comparand inscrisul cu probele de scris si semnatura pe care instanta le ia autorului inscrisului la un termen de judecata. -Scrisorile misive pot contine recunoasterea judiciara a unei fapte probatorii .impotriva autorului lor cand contin ordine de plati si cand se scrie ca mentiune tine loc de titlu in favoarea creditorului.Aceste probe se dau din pozitia sezand si in picioare si constau in semnarea repetata sau dictand partii fragmente din inscrisul verificat. se pot folosi daca n-au caracter confidential.Daca aceasta verificare lamureste instanta.expertiza sau administrarea altor probe. -Telegrama –destinatarul nu primeste originalul inscrisului .partea adversa sau instanta putand cere depunerea integrala a inscrisului. 2)Cercetarea inscrisului in sedinta de judecata Inscrisurile autentice se depun la dosar cu copii suficiente pt.se prezuma dovedite faptele consemnate in inscris.ci o copie certificata de un functionar postal.Daca se afla in posesia unui tert. Mentiunea facuta de creditor pe titlul de creanta are valoare de inscris daca tinde la liberarea debitorului.Pt.partea adversa fiind intrebata prin interogatoriu daca recunoaste acest inscris.Tertii pot folosi acest inscris daca au intrat legal in posesia lor.Are valoare de inscris sub semnatura privata atunci cand originalul este semnat de expeditor. Administrarea probei cu inscrisuri 1)Producerea inscrisurilor Inscrisurile se depun o data cu cererea de chemare in judecata in atatea copii cati parati sunt cu certificare pt.instanta il poate obliga.consemnandu-se rezultatul in procesul verbal .depunatorul poate cere verificarea de scripte.acesta va fi citat.Se poate recurge si la comisie rogatorie.Daca se recunoaste.cu mentiunea de a se prezenta cu inscrisul.Acest inscris nu poate fi combatut decat prin procedura inscrierii in fals. Inscrisurile sub semnatura privata se depun la dosar in exemplare suficiente. Se face comparand inscrisul in cauza cu alte inscrisuri redactate si semnate de aceleasi parti in diferite perioade de timp. Cercetarea inscrisurilor detinute de persoane juridice se poate face la sediul lor.iar daca partea refuza.Se poate depune si un extras de pe inscris.Daca inscrisul se afla in posesia unei parti ce nu doreste sa-l depuna.iar daca nu. 48 . inscrisul in limba straina se depun copii traduse si certificate de parte (un translator autorizat). a fi comunicate si celorlalte parti.

Acesta da o rezolutie motivata.Rezolutia nu are autoritate de lucru judecat fata de instanta civila dar reprezinta o proba puternica. ca autorul falsului nu este gasit sau pt.trimitandu-se dosarul cu expertiza facuta si organului de urmarire penala.daca nu.procesul civil poate fi suspendat.proba e facuta . pârâtul prin întâmpinare. Pentru aceasta.nu se mai recurge la o expertiza grafologica.se poate face cererea de revizuire.Daca nu conduce la o certitudine. curs 9 ADMINISTRAREA PROBEI CU MARTORI Propunerea martorilor Reclamantul îşi poate propune martorii prin cererea de chemare în judecată. 4)Procedura falsului Se aplica pt. ca actiunea penala este prescrisa.se va recurge la expertiza grafologica dupa ce judecatorul vizeaza originalul inscrisului spre neschimbare.Daca acesta il recunoaste.putandu-se acorda un termen in acest scop -instanta intocmeste un proces verbal de constatare a starii materiale a inscrisului pentru a evita alterarea ulterioara accentuata sau modificarile -inscrisul e vazut de presedintele instantei si predat primului grefier -inscrisul astfel conservat va fi depus la dosar si la urmatorul termen instanta va intreba partea care a folosit daca mai staruie in procedura falsului Daca aceasta parte renunta/nu se prezinta/nu da nici un raspuns inscrisul este scos din proces.Daca hotararea penala nu se poate pronunta.care poate fi suspendat pana la solutionarea cauzei penale.(punctul 4 art 322 C.Daca aceasta parte insista in administrarea probei cu acel inscris.instanta recurge la urmatoarele operatiuni: -cere partii detinatoare originalul inscrisului.fie pt.).Falsul se stabileste. şi amândoi cel târziu la prima zi de înfăţişare.in principiu.incheinduse o incheiere de consemnare.P.revine instantei civile obligatia de a stabili daca inscrisul e valabil sau nu. 49 8 – 12 – 2003 . Daca falsul se descopera dupa ce hotararea civila a ramas definitiva si irevocabila.P. Depăşirea acestui termen duce la decăderea din probă.va fi intrebat adversarul daca il recunoaste. Parcurgand aceste demersuri.judecatorul fiind obligat sa-si motiveze concluzia.se recurge la expertiza grafologica.de organele judiciare penale prin hotarare definitiva ce are autoritate de lucru judecat in procesul civil.exprimandu-si opinia. inscrisurile contestate.

Prin excepţie. − executorii. b) cei ce au suportat o degradare civică printr-o hotărâre judecătorească penală. − medicii. c) condamnaţii pentru mărturie mincinoasă. cu oricare dintre părţile din proces. persoanele care au obligaţia de a păstra secretul profesional: − avocaţii. Martorii propuşi de o parte devin martorii cauzei putând fi însuşiţi de partea adversă. ei putând fi audiaţi chiar dacă partea care i-a propus renunţă la ei. Atunci când se propun martori. rudele şi afinii până în gradul 3 inclusiv. când necesitatea probatoriului rezultă din dezbaterile anterioare şi partea nu a putut prevedea această probă. − preoţii. a) persoanele care au 14 ani pot depune mărturie numai asistate de reprezentant legal. 50 . Instanţa îi poate asculta chiar dacă părţile renunţă la ei. chiar despărţit de una dintre părţi. 2. soţul. persoanele cu infirmităţi fizice nu pot fi martori cu privire la faptele ce nu pot fi percepute de ele din cauza infirmităţii. martorii pot fi propuşi şi peste această zi în trei situaţii: 1. 3. persoanele scutite de obligaţia de a fi martor. 4. − notarii. interzişii şi incapabilii. nu a cerut proba la termenul legal. când administrarea probei nu determină amânarea procesului. 1. din ignoranţă. orice persoană care are cunoştinţă despre faptele incidente în cauză poate fi ascultată ca martor. 2. când partea neasistată de avocat. II. Proba se poate cere şi admite cu obligaţia ca în maximum 5 zile să se depună lista cu numele şi adresa martorilor. De la această regulă există două categorii de excepţii: I. părţile trebuie să precizeze faptele pentru care sunt propuşi. − farmaciştii. excepţie: procesele de stare civilă şi divorţul. sub sancţiunea decăderii din probă. Persoanele ce pot fi ascultate ca martori În procesul civil. dar nu abuziv şi respectând principiul parităţii. Ea poate limita numărul martorilor. 3. nu pot fi martori: 1.

de partea care l-a propus şi apoi de celelalte părţi. Martorul are dreptul la despăgubiri pentru cheltuielile lui din ziua mărturiei şi instanţa poate consemna în încheierea de şedinţă suma ce i se datorează. 3. instanţa îi poate amenda. după care o semnează. După depunerea jurământului. după care vor fi emise mandate executate de poliţie. prin declaraţia dată. De obicei. Dacă din declaraţiile lor rezultă contradicţii grave. Instanţa poate reveni la măsura amendării în cazul prezenţei martorului la termenul următor. Martorul audiat este invitat în sală până se audiază pe rând şi ceilalţi martori. În timpul audierii unui martor. martorii se audiază în ordine după partea care i-a propus. Partea din pagină neocupată de text se barează de grefier pentru a nu putea fi completată ulterior. După ce se epuizează întrebările. declaraţia nu este valabilă. O asemenea încheiere este executorie. El trebuie să declare liber ceea ce cunoaşte asupra datelor cauzei. Martorul prezent va fi identificat după buletinul de identitate sau cartea de identitate după care este invitat să depună jurământ religios sau laic. Prezentarea şi ascultarea martorilor în instanţă Martorii sunt citaţi pentru termenul fixat de instanţă. Dacă absenţa martorului persistă şi instanţa a luat toate măsurile pentru aducerea lui. La termenul stabilit se ascultă martorii prezenţi şi se amână cauza pentru cei absenţi.2. Martorii prezenţi vor fi audiaţi pe rând. Fiecare pagină a declaraţiei se semnează de martor. persoanele care s-ar expune pe ele însele sau rudele ori afinii lor până la gradul 3. Declaraţia martorului trebuie să fie spontană. martorul este invitat să citească declaraţia scrisă de grefier la dictarea preşedintelui completului. de preşedintele completului şi de grefier. Martorul are dreptul să ceară îndreptarea unor erori sau completarea declaraţiei. după care instanţa îi spune că mărturia mincinoasă este infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea. În declaraţie. procesul se va judeca fără audierea acelui martor. martorul nu are voie să recurgă la notiţe. decât cu acordul instanţei şi pentru cantităţi transformate în numere sau pentru denumiri rare. Audierea se face de completul de judecată nemijlocit sau prin comisie rogatorie. 51 . instanţa îi poate confrunta întocmind un proces verbal de confruntare. După aceasta martorul poate fi întrebat punctual de instanţă. Interdicţia acestora încetează o dată cu încetarea funcţiei. În situaţia absenţei nejustificate a martorilor. Dacă martorul refuză să semneze. Legea prevede în cazuri urgente şi posibilitatea recurgerii direct la mandatul de aducere. persoanele care au obligaţia să păstreze secretul de serviciu: − funcţionarii de stat. martorul este întrebat dacă este rudă sau afin cu una din părţi. ceilalţi aşteaptă afară pentru a nu fi influenţaţi de declaraţia acestuia. la o pedeapsă penală sau la oprobiul public.

Admisibilitatea probei cu martori Martorul nu este admis pentru a declara în litigiu patrimonial peste valoarea de 250 lei sau împotriva sau peste conţinutul unui înscris. Sinceritatea martorului se apreciază: − după interesul martorului în proces. 1. − după izvorul de informaţie. Aceasta se analizează pe 3 direcţii: a) percepţia faptelor este determinată de profesie. obişnuinţa de a se exprima în public şi capacitatea de abstractizare. ştersături sau adăugiri trebuie contrasemnate de preşedintele completului. dacă martorul a relatat corect starea de fapt. de distanţa dintre martor şi scena faptei. starea sufletească. de frică. Părţile din proces care nu sunt părţile în înscris pot declara ca martori şi peste conţinutul acestui înscris care pentru ele reprezintă un fapt juridic. c) reproducerea relatată trebuie să fie corectă şi clară.Dacă martorul minte vădit. Pentru aceasta instanţa trebuie să stabilească 2 lucruri: 1. 2. − după relaţii de afecţiune sau duşmănoase. încercându-se să se evite relatarea unor deducţii ale martorului ca fiind fapte percepute direct. martorul să nu fie stăpânit de emoţii. b) memorarea se apreciază în funcţie de timp. de legătura celor relatate cu un eveniment de interes personal al martorului. încercându-se stabilirea stării de fapt adevărate chiar şi în situaţia unor declaraţii contradictorii. Se are în vedere gradul de inteligenţă al martorului. instanţa poate îndruma partea să-l reclame pentru mărturie mincinoasă. dacă martorul a spus adevărul sau a dorit să-l spună. 2. Orice modificări. de interesul provocat de împrejurări relatate. El trebuie interogat pe un ton moderat şi nu trebuie întrerupt nejustificat. − după gradul de rudenie cu părţile. 52 . de eventuale infirmităţi senzoriale. Aprecierea declaraţiei martorului de către judecător Declaraţia martorului se apreciază liber. Acestea sunt interdicţii pentru martorii propuşi de părţile înscrisului.

Aceste impedimente pot fi depăşite dacă partea adversă este de acord cu declaraţia martorului. instanţa desemnează experţii prin tragere la sorţi. de laborator sau medico – legale la care părţile nu trebuie convocate. 53 . părţile pot conveni în alegerea unuia. Amânarea repetată a depunerii raportului de expertiză în dosar poate să conducă la: − amânarea procesului. Părţile au dreptul să solicite instanţei şi aprobarea unui expert asistent al fiecărei părţi. Convocarea este obligatorie sub sancţiunea nulităţii expertizei. facultativă. Expertul e obligat să răspundă motivat la obiectivele tehnice stabilite de instanţă. Dintre aceştia. De regulă. Expertul desemnat este înştiinţat de instanţă printr-o adresă. iar dacă nu. − retragerea onorariului şi numirea altui expert. RAPORTUL DE EXPERTIZĂ Expertul nu cunoaşte personal faptele procesului. după ce s-au stabilit obiectivele expertizei şi domeniul de specialitate. instanţele mai pot recurge la opinia motivată a unui specialist care este personalitate într-o anumită materie sau la punctul de vedere al unui laborator sau institut de specialitate. El va studia dosarul şi va convoca părţile pentru constatări tehnice cu cel puţin 5 zile înainte de aceste constatări. în general. Ea este. − stabilirea valorii bunului gajat.De la acest principiu există excepţia imposibilităţii morale de constituire a unui înscris. O astfel de declaraţie valorează un început de dovadă scrisă. Expertul desemnat este obligat să depună jurământul. fiindu-i interzis a-şi expune un punct de vedere în afara competenţei lui. În afara experţilor acreditaţi de Ministerul de Justiţie. instanţa cere de la biroul de experţi judeţean un tabel cu câte 3 experţi. Expertiza se cere de părţi sau se ordonă din oficiu de instanţă. plătit separat. Raportul de expertiză trebuie depus la dosar cu 5 zile înainte de termenul următor şi e normal să fie comunicat şi părţilor. El este chemat de instanţă să-şi exprime opinia ca specialist în domeniu. − înregistrarea tardivă a unei naşteri (expertiză antropologică). Este obligatorie în: − punerea sub interdicţie (expertiză psihiatrică). Constatările făcute pe teren în prezenţa părţilor vor fi consemnate de expert într-un raport de expertiză şi eventual într-un proces verbal de constatare. − atenţionarea sau amendarea expertului. cu excepţia expertizelor grafologice.

PROBELE MATERIALE Se raportează la obiectele care prin calităţile sau prin urmele lor prezintă interes. Cercetarea locală presupune deplasarea instanţei la faţa locului pentru constatări directe atunci când celelalte probe nu sunt clare. Admisibilitatea recunoaşterii Recunoaşterea se poate referi numai la chestiuni de fapt şi este admisă în următoarele condiţii: 1. nu se va mai ordona refacerea expertizei. Dacă instanţa le aprobă. Acest proces verbal se depune la dosar şi se înmânează o copie fiecărei părţi. El poate fi contestat de părţi. verificarea lor se face printr-o cercetare a instanţei. I.Părţile nemulţumite de raport pot formula critici motivate pe care le supun cenzurii instanţei. instanţa poate admite o nouă expertiză. Toate constatările se dictează de preşedintele completului către grefier care le consemnează într-un proces verbal. Instanţa şi părţile o dată ajunse la faţa locului procedează la constatări directe în conformitate cu obiectivele stabilite. Termenul stabilit pentru deplasarea instanţei este de 2 – 5 zile înainte de termenul de judecată. pentru situaţiile în legătură drepturile de care părţile pot dispune. dar se poate ordona şi din oficiu. Dacă lipsurile din expertiză pot fi complinite de instanţă. puternică ce este apreciată liber de instanţă în coroborare cu celelalte probe ale cauzei. Instanţa nu e obligată să pronunţe hotărârea în conformitate cu punctul de vedere al expertului. iar dacă deficienţele persistă. admiterea consemnându-se într-o încheiere de şedinţă în care se mai consemnează obiectivele cercetării. Părţile au dreptul să ceară constatarea anumitor constatări care vor fi consemnate la fel. Cercetarea locului se face şi prin comisie rogatorie şi se foloseşte mai ales în procesele de hotărnicie. Se apreciază şi se administrează direct în instanţă. servituţi şi în litigii locative. De obicei. poate ordona expertului să refacă raportul. instanţa încearcă cu acordare a opiniei experţilor sau va împărtăşi opinia celei mai bune expertize ???. judecătorul este obligat să-şi motiveze punctului lui de vedere. Recunoaşterea / mărturisirea Este o probă importantă. dar dacă înlătură raportul de expertiză. Părţile se citează pentru cercetarea locului la fel ca şi martorii ori experţii a căror opinie este necesară acolo. Această probă se cere de părţi. Recunoaşterea este un mijloc de probă care implică în mod special voinţa şi memoria părţilor. Pot fi verificate şi printr-o expertiză. În ipoteza unor expertize cu concluzii diferite. 54 .

recunoaştere complexă – presupune recunoaşterea faptului principal la care se adaugă alt fapt ulterior menit să-l anihileze sau să-l restrângă pe primul. este un act de voinţă unilaterală şi irevocabilă (cu excepţia erorii de fapt). sau terţilor. recunoaştere pură şi simplă – recunoaştere făcută fără rezerve şi adăugiri. 2. 4. ??? II. 5. Folosirea recunoaşterii ca mijloc de probă Se referă la aprecierea forţei probante a răspunsului la interogatoriu. Dacă această 55 . recunoaştere extrajudiciară. b) recunoaşterea consemnată în proces verbal de executare. 3. Se face direct în instanţă prin răspunsul dat la interogatoriu. se discută în instanţă şi dacă se admite se consemnează în încheierea de şedinţă. recunoaşterea este un act de dispoziţie. III. recunoaştere judiciară. Propunere şi admitere Interogatoriul se cere şi de partea interesată. Excepţie: se admite şi recunoaşterea tacită prin refuzul nejustificat al unei părţi. recunoaşterea se face numai de titularul dreptului sau în cazurile speciale de mandatar cu procură specială. prin recunoaşterea spontană şi strict personală. Partea chemată la interogatoriu va fi citată cu aceeaşi menţiune. de regulă. Într-o asemenea situaţie se naşte prezumţia de recunoaştere tacită a pretenţiilor adversarului. Judecătorul poate aprecia recunoaşterea indivizibilă sau divizibilă. IV. voinţa de a recunoaşte trebuie să fie conştientă şi liberă. recunoaştere calificată – recunoaşterea faptului principal cu adăugirea unor elemente conexe concomitente care schimbă efectele juridice. 3. Apare în următoarele ipoteze: a) declaraţia unei părţi într-o petiţie către o autoritate.2. Recunoaşterea făcută de o parte este opozabilă numai acestei părţi şi succesorilor ei. recunoaşterea trebuie să fie expresă. c) declaraţia făcută în faţa procurorului sau recunoaşterea făcută prin scrisoare ori testament. Admiterea probei cu interogatoriu A. de a se prezenta în instanţă. nu şi celorlalte părţi. 6. d) recunoaşterea făcută în alt proces. Aceasta poate fi scrisă sau verbală. 1. Există 3 tipuri de recunoaştere: 1. Aceste elemente trebuie dovedite de partea care le pretinde. Clasificare 1. 2. chiar coparticipanţi. 2.

interogatoriul se poate lua prin comisie rogatorie. În interogatoriu. prezumţii judecătoreşti 1. Instanţa are dreptul să cenzureze întrebările propuse şi să le respingă pe acelea care sunt nepertinente. de grefier şi de cele două părţi. cât şi din oficiu şi chiar după prima zi de înfăţişare pentru că admiterea acestei probe nu provoacă întârzierea procesului. Orice modificări. Interogatoriul se poate lua atât la cererea părţii. nu faptele altor părţi sau faptele unor terţi. 225 CPC. interogatoriul se poate lua procuratorului ei în baza unei procuri speciale. exemple 56 . Dacă la termenul respectiv nu i se ia interogatoriu. prezumţii legale 2. 1199 şi Cc) Prezumţiile sunt consecinţele pe care legea / judecătorul le trage dintr-un fapt cunoscut către unul neclar. dar limitat de comunicare prealabilă a cererilor procedurale ale părţilor. instanţa va decădea din probă partea care a cerut interogatoriul. ştersături se contrasemnează de partea care le-a făcut. neconcludente. lăsând loc pentru răspunsuri pe coloana din dreapta.parte se prezintă în instanţă. refuzul nejustificat al părţii chemate la interogatoriu de a se prezenta în instanţă la două termene consecutive naşte prezumţia de recunoaştere a pretenţiilor adversarului. interogatoriul se va lua la domiciliu prin deplasarea instanţei. Dacă aceasta are reşedinţa în străinătate. PREZUMŢIILE (art. Recunoaşterea trebuie să fie admisibilă şi să privească doar faptele personale. Conform art. B. Dacă partea ce urmează a fi interogată şi care nu poate fi transportată locuieşte la depărtare de sediul instanţei. Dacă partea ce trebuie interogată e bolnavă şi netransportabilă. Recunoaşterea echivocă sau incompletă este început de dovadă scrisă care face admisibilă proba cu martori. Recunoaşterea este un act personal de dispoziţie care implică atât conştiinţa cât şi memoria părţilor. Judecătorul citeşte întrebările propuse şi consemnează prin scris de mână răspunsurile primite. Interogatoriul are un caracter de surpriză. adăugiri. ea va răspunde la interogatoriu. neclare sau vexatorii. Obiectul interogatoriului Constă în faptele personale ale părţilor interogate pertinente şi concludente în cauză. Fiecare pagină se semnează de preşedintele completului. ??? Feluri: 1. Aceste ultime fapte pot constitui obiectul unui interogatoriu pentru acele părţi. partea ce a cerut proba va scrie pe coloana verticală din stânga paginii întrebările.

Sunt de două feluri: a) absolute. 2) Expertiza grafică – tehnică Se verifică vechimea scrisului şi întregul unui înscris reconstituit din bucăţi. b) atunci când se atacă un act juridic pentru fraudă. 3) Expertiza medico – legală pentru stabilirea paternităţii 57 . − dobândirea proprietăţii prin uzucapiune. Prezumţiile irefragabile nu pot fi răsturnate prin nici un mijloc de probă (exemplu: perioada de concepţie a copilului). 2.− declararea unor acte ca nule atunci când ele se fac în frauda legii (vânzarea făcută de interzişi). Este o prezumţie trasă de completul de judecată şi care e permisă în două situaţii: a) atunci când este admisibilă şi probată cu martori. – simple. Prezumţiile simple pot fi răsturnate numai de recunoaşterea părţii adverse. − liberarea debitorului de obligaţie atunci când i se remite titlul original. − puterea de lucru judecat. dol sau violenţă. Ea trebuie să fie logică şi convingătoare. b) Pot fi răsturnate prin orice mijloc de probă. pentru a putea fi aprobată şi cenzurată de părţi sau de instanţe judecătoreşti de control. a) 2 feluri – irefragabile. Metode criminalistice în procese civile 1) Expertiza grafologică Prin ea se verifică. prin metode criminalistice. b) relative. dacă scrisul şi semnătura aparţin cu adevărat unei anumite persoane sau sunt false.

Efectul – constituie o probă în procesul ce va urma. reţinând astfel o stare de fapt la care va aplica normele juridice corespunzătoare raportului juridic dedus judecăţii. făcându-se o apreciere logică a probelor în complexul lor. deci judecătorul trebuie să facă o demonstraţie prin care să convingă că din probele cauzei le-a selectat pe cele adevărate şi le-a valorificat în scopul aflării adevărului. după următoarea procedură: se face o cerere scrisă cu toate elementele necesare unei cereri procedurale. Proba astfel confecţionată poate fi combinată cu orice alt mijloc de probă şi o dată terminată procedura. probă ce va fi opozabilă părţilor citate în procedura de asigurare a dovezilor. să demonstreze de ce alte probe trebuie înlăturate. Se cere existenţa caracterului urgent. motivat şi justificat. Cererea pentru asigurarea dovezilor se face de partea interesată înainte de pornirea procedurii şi independent de declanşarea unui viitor proces. Aprecierea probelor În sistemul procedural românesc a fost înlăturat sistemul probelor formale cu ierarhii preconstituite. Instanţa pronunţa în camera de consiliu o încheiere de admitere / respingere a cererii. iar prin excepţie se ocoleşte citarea în cazuri foarte urgente. Asigurarea dovezilor se face pentru a se salva o recunoaştere printr-un interogatoriu sau o declaraţie de martor sau existenţa. Asigurarea dovezilor are un caracter preparator în vederea unui proces viitor şi limitarea probei conservate la scopul ei din acel proces. Curs 10 58 . instanţa primeşte această cerere şi dispune citarea părţilor interesate. Judecătorul trebuie să facă o analiză a probelor considerate ca reflectând adevărul. Acesta este o făurire a unei probe preconstituite pe cale judecătorească. proba va aparţine cauzei şi nu părţii care a cerut-o. instanţa poate delega un executor judecătoresc pentru constatarea stării de fapt a unor bunuri sau un expert pentru constatarea stării tehnice şi evaluarea unor bunuri.ASIGURAREA DOVEZILOR Se foloseşte ca procedură specială pentru a preveni dispariţia unui mijloc de probă şi pentru a-l conserva. Judecătorul va aprecia concluziile din hotărârea lui pe probele administrate în cauză. În cazuri foarte urgente. dar a fost adoptat principiul liberei aprecieri a probelor de către judecător. încheierea poate fi atacată în 5 zile de la pronunţare cu recurs de părţile citate. starea tehnică sau valoarea unor bunuri.

3. După fond. dar nu mai târziu de intrarea în dezbateri. actul să precizeze în chiar cuprinsul lui că cerinţele legii sunt îndeplinite. Pentru încălcarea formelor legale (pentru necompetenţa funcţionarului care a emis actul.Actele de procedură Procesul civil este o activitate desfăşurată în timp şi constă într-un complex de acte procedurale ale instanţei şi ale părţilor prin care procesul civil prinde viaţă. legat de activitatea procesuală a acestora. Cauzele de nulitate trebuie invocate la următorul termen de judecată de la apariţia neregularităţii. Sancţiunile actelor de procedură 1. amenda civilă. împiedicarea şicanelor procedurale. 2. 2. Cauzele de nulitate relativă nu pot fi invocate decât de partea prejudiciată prin acest act. forma scrisă . Efectele anulării actelor de procedură : 59 . protecţia părţilor împotriva nepriceperii sau uşurinţei judecătoreşti. nulitatea. La judecarea în fond aceste cauze se invocă pe cale de excepţie.acest motiv de nulitate relativă poate fi asanat prin confirmare. Cauzele de nulitate absolută se pot invoca de oricare parte dau de instanţă din oficiu în orice fază a procesului şi nu pot fi acoperite prin confirmare. 1. asigurarea dreptului la apărare. până la un anumit termen (prima zi de înfăţişare la instanţa de fond). Forma şi conţinutul actelor de procedură tind să realizeze trei scopuri: 1. 2. Actul de procedură este orice act făcut în cursul şi în cadrul procesului de către instanţă sau alţi participanţi. recurs. ele se invocă pe căile de atac comune: apel. menţiunea respectivă constituind proba legalităţii. Nulitatea Nulitatea expresă se aplică pentru: Necompetenţa instanţei care a emis actul. se dezvoltă. numai dacă partea a suferit o vătămare ce nu poate fi înlăturată altfel). Condiţii de valabilitate: 1.

când o parte. realizarea principiului contradictorialităţii. primeşte în continuare termene în cunoştinţă.1. 6. fiind în continuare încunoştinţată în proces. Ea este reglementată de norme imperative. pentru partea nevalabil citată se prezintă reprezentantul ei. Lipseşte de eficienţă actul procedural anulat 2. Această preschimbare de termen se soluţionează de completul de judecată al dosarului dacă 60 . cererile prin care părţile îşi exercită o cale de atac. 5. la depunerea cererii de chemare în judecată partea care se prezintă personal sau împuternicitul ei primesc termen în cunoştinţă de la judecătorul de serviciu. 3. Această excepţie este valabilă şi în cazul în care. Lipseşte de eficienţă celelalte acte procedurale care se întemeiază pe actul anulat şi nu au o existenţă independentă. prin orice mijloc tehnic ce permite o confirmare de primire a citaţiei. Termenul în cunoştinţă scuteşte instanţa de a cita partea până la terminarea/suspendarea procesului. 3. cererile de intervenţie ale terţilor. Atunci când termenul stabilit în şedinţa de judecată se preschimbă şi procesul este programat la un termen mai scurt (pentru motive temeinice şi la cererea părţii interesate) se dispune citarea părţilor pentru termenul nou stabilit. fără ca ulterior să mai fie citaţi. în timpul unui proces se prezintă la termen în faţa instanţei. Citaţia trebuie să ajungă la destinatar cu cel puţin 5 zile libere înainte de termenul procesului. Modalitatea de citare Citarea se face prin poştă sau prin agenţii procedurali ai instanţei sau alţi salariaţi ai instanţei. Anularea actului procedural se referă la funcţia lui procedurală. citaţia. 2. Citarea părţilor Este o obligaţie legală care urmăreşte îndeplinirea a două scopuri: • • asigurarea dreptului la apărare. iar nu la constatările de fapt şi la manifestările de voinţă cuprinse în ea. De la ea legea permite următoarele excepţii: 1. Regula este aceea că toate părţile trebuie citate în procesul civil. militarii în termen şi deţinuţii nu primesc termen în cunoştinţă. Principalele acte procedurale: 1. încheierile de şedinţă. întâmpinarea şi cererea reconvenţională a pârâtului). hotărârea judecătorească şi dovada de înmânare a ei. citaţia). 2. 4. cererile procedurale ale părţilor (cererea de chemare în judecată a reclamantului. necitată valabil. un act nul poate fi refăcut (ex. În principiu.

Părţile cu domiciliu sau reşedinţa în străinătate. 61 . domiciliul/reşedinţa şi calitatea procesuală a părţii citate. Numărul dosarului. unde va primi actele procedurale. Arătarea instanţei şi a sediilor ei. este obligată să anunţe în scris instanţa. prin citare în Monitorul Oficial sau într-un ziar de largă răspândire. Nerespectarea menţiunilor esenţiale conduce la nulitatea absolută a procedurii de citare. vor fi citaţi moştenitorii la domiciliu lor. Se mai citează facultativ. se citează prin scrisoare recomandată. într-o ţară cu care România are tratate de asistenţă juridică reciprocă. • • Personalul diplomatic aflat la post în străinătate se citează prin Ministerul Afacerilor Externe. termenului şi a orei de înfăţişare la proces. Aceste menţiuni sunt: Numărul şi data emiterii citaţiei. altele nu. • • • • Persoana juridică se citează la sediul ei.are şedinţă de judecată în ziua depunerii cererii sau dacă nu. iar nu domiciliul menţionat în actul de identitate. Citarea unor categorii speciale de persoane • • Statul se citează prin Ministerul Finanţelor sau organele subordonate. Numele complet. un domiciliu procesual în România. în camera de consiliu de preşedintele instanţei sau vicepreşedinte sau preşedintele de secţie. În acest caz procesul se suspendă. cu cerinţa expresă ca destinatarul să-şi aleagă. În situaţia în care una din părţi moare în timpul procesului. sub sancţiunea citării valabile în continuare pe vechiul domiciliu. citarea se va trimite pe numele moştenitorilor la ultimul domiciliu al defunctului. Cuprinsul citaţiei Citaţia cuprinde mai multe menţiuni. Numele şi prenumele pot fi însoţite de iniţiala tatălui şi de poreclă. unele esenţiale. Părţile cu domiciliul necunoscut se citează prin afişare la sediul instanţei cu cel puţin 15 zile înainte de termen sau cu 5 zile în cazuri urgente. Societăţile comerciale în reorganizare se citează prin administratorul judiciar. Dacă partea îşi schimbă domiciliul pe timpul procesului. faptic. întocmindu-se un proces verbal de afişare. iar dacă domiciliul nu este cunoscut. Menţiuni speciale: Menţionarea date. pe timpul procesului. care va cuprinde citaţia propriu-zisă şi copie după înscrisurile depuse de partea adversă. Societăţile comerciale în faliment se citează prin lichidatorul judecătoresc. Domiciliul este cel real. Confirmarea de primire a acestei scrisori face anunţul valabil. Parafa preşedintelui instanţei şi semnătura grefierului care conferă autenticitate citaţiei. Menţiunile neesenţiale pot atrage nulitatea citaţiei dacă partea este vătămată şi procesul nu se poate amâna.

a felului actului comunicat şi a termenului de judecată. Actul procedural are caracter autentic şi menţiunile lui sunt considerate valabile până la înscrierea în fals. Citarea persoanelor juridice prin afişare la două termene consecutive face procedura de citare valabilă. III. agentul procedural consemnează acest lucru în dovada de înmânare a citaţiei. Pentru deţinuţi citaţia se trimite administraţiei locului de detenţie. Pentru bolnavii internaţi în spital citaţia se trimite la administraţia spitalului. Arătarea instanţei. Procesul verbal de înmânare a actului de procedură trebuie să cuprindă obligatoriu următoarele menţiuni: Data exactă a întocmirii actului. Enumerarea înscrisurilor comunicate. Înmânarea citaţiei în situaţii speciale Pentru destinatarii care locuiesc la hotel. Agentul procedural care îşi încalcă obligaţiile de serviciu va putea fi: amendat. Dacă el refuză semnarea. I. Destinatarul nu este găsit la domiciliu. Semnătura agentului procedural care încheie procesul verbal. Felul pricinii. Pentru persoanele juridice citaţia se trimite la sediul acestora unde va fi primită de funcţionarul desemnat cu primirea corespondenţei ce trebuie să-şi completeze clar numele şi prenumele şi funcţia şi să semneze. citaţia se înmânează punctului de comandă al unităţii militare. Lipsa oricăreia dintre aceste menţiuni conduce la nulitatea comunicării actului procedural. 62 . Pentru marinarii aflaţi în cursă. obligat la despăgubiri pentru amânarea procesului. Aplicarea ştampilei nu este obligatorie. citaţia se afişează pe uşa camerei sau recepţiei. Când nu este găsit nimeni la domiciliu destinatarului citaţia se afişează la domiciliu (se depune la cutia poştală. citaţia se trimite căpităniei portului unde se înregistrează vasul. dar este găsită o rudă sau o persoană apropiată.• • • • • • Numele şi domiciliul adversarului. Înmânarea actului procedural se face în zilele de lucru şi doar în cazuri excepţionale în zile de sărbătoare (cu aprobarea preşedintelui instanţei). Pentru militarii în termen. Numele şi domiciliu destinatarului şi modalitatea în care s-a făcut încunoştinţarea. Destinatarul este găsit la domiciliu şi semnează dovada de înmânare a citaţiei. se afişează pe uşa locuinţei). Îndeplinirea actelor de procedură înseamnă înmânarea valabilă a acestora. considerând citarea ca fiind valabilă. Numele agentului procedural şi funcţia lui. II. iar dacă nu. pedepsit disciplinar.

Clasificare: I. Partea va putea cere termen pentru pregătirea apărării. Dacă procedura de citare este valabilă instanţa va amâna procesul dacă. Calcularea termenelor a) Modul de calcul Termenul pe ani se împlineşte în ziua corespunzătoare a anului următor. din cauză de forţă majoră. Termene convenţionale II. La termenul în care procedura de citare este viciată nu se poate dispune nimic în proces. înmânarea înscrisurilor părţii adverse). Termenul pe luni se împlineşte în ziua corespunzătoare a lunii următoare. una din părţi nu se poate prezenta. Termenul pe zile se calculează pe sistemul zilelor libere ( de câte 24h). Comunicarea actului de procedură este posibilă şi valabilă şi când se face direct în instanţă părţii prezente care au refuzat primirea actului prin agent procedural (ex. Termenul pe săptămâni se împlineşte în ziua corespunzătoare a săptămânii următoare. cu una sau mai multe părţi. Termene judecătoreşti 3. Termenele procedurale În sens material termenul = zi fixată. Termene absolute – obligatorii pentru instanţe şi părţi. Rolul – limitarea în timp a procesului. sub sancţiunea nulităţii. Termene prohibitive (dilatorii) 1. Termene legale – stabilite prin lege 2. 1. iar dacă ea nu este valabilă.Instanţa este obligată la fiecare termen să verifice legalitatea cererii. executarea hotărârilor şi evitarea surprinderii părţii adverse. stabilită. trebuie să amâne procesul şi să refacă procedura de citare. Termene imperative (peremptorii) 2. În sens procedural termenul = perioadă de timp înlăuntrul căreia trebuie îndeplinite sau nu acte procedurale. Aceste reguli sunt valabile pentru înmânarea oricăror acte de procedură. Termenul pe zile libere – nu se calculează ziua de început şi cea de sfârşit pentru ele nu sunt considerate zile de câte 24h. Nerespectarea lor duce la decădere sau nulitate 2. Termene relative – nerespectarea lor are consecinţe mai blânde: amânarea procesului şi amenzi sau sancţiuni disciplinare pentru funcţionarea instanţei. 1. 63 .

hotărârea se consideră comunicată din ziua în care partea a solicitat o copie de pe hotărâre. dar este mai puţin gravă decât decăderea. Instanţa poate dispune exercitarea unui drept procesual în termenul general de 15 zile de la încetarea cauzei de forţă majoră care a împiedicat partea. care şterge însuşi actul. Cheltuielile de judecată 64 . Atunci când actul de procedură se comunică prin poştă. c) Caracterul termenului procedural Termenele legale sunt. fiind echivalentă cu pierderea dreptului (Ex. Nulitatea. după comunicarea actului de procedură pe numele succesorului. cu două excepţii: 1. e) Repunerea în termen Este posibilă atunci când au existat motive temeinice care au oprit partea să-şi exercite obligaţiile procesuale în termenul legal. 2. Dacă termenul se împlineşte într-o zi de sărbătoare. Termenele sunt continui. termenul se calculează în funcţie de data cuprinsă în ştampila poştei. care desfiinţează actul retroactiv. în principiu. termenul de atacare a hotărârii curge din ziua primirii somaţiei. b) Durata curgerii termenului În principiu. Termenul mai poate fi suspendat. hotărârea se consideră comunicată din ziua declarării căii de atac. d) Sancţiunile nerespectării termenelor Nerespectarea termenelor şi sancţiunea aferentă se invocă prin excepţie. termenul va începe să curgă din nou pentru moştenitorii părţii. când părţii i se comunică hotărârea odată cu somaţia de executare. cu trei excepţii ce formează principiul echipolenţei: 1. termenul curge de la comunicare. 3. 2. nedepunerea unui act procedural la prima zi de înfăţişare). când recursul/apelul se declară înainte de comunicarea hotărârii. 6 luni în comercial). el se prelungeşte până la următoarea zi de lucru. Decăderea care şterge dreptul de exercitare. din cauza forţei majore. când o parte decedează înainte de expirarea unui termen. ea putând fi repusă în termen după 15 zile de la încetarea cauzei de forţă majoră. când partea este împiedicată de forţa majoră să îndeplinească un act procedural. Sancţiunile sunt următoarele: Perimarea cererii lăsate în nelucrare din vina părţii ( 1 an în civil. fixe. Cererea de repunere în termen este de competenţa instanţei superioare celei ce a pronunţat hotărârea. ele nu pot fi întrerupte.În interiorul termenului se calculează şi zilele de sărbătoare.

• Obiectivă: stabilită prin lege pentru: . cheltuielile de transport şi alte cheltuieli. Taxele pot fi: fixe – pentru cereri cu caracter nepatrimonial variabile – pentru cereri cu caracter nepatrimonial (divorţ. cereri privind redobândirea dreptului de proprietate imobiliară pentru imobile trecute abuziv la stat. Timbrajul trebuie făcut anticipat şi total înainte de depunerea cererii.poate fi totală sau parţială . . contestaţia la executare) variabile – pentru cereri patrimoniale propriu-zise – acoperind un anumit procentaj din obiectul cererii patrimoniale. de expert. Judecătorul de serviciu care încalcă acest principiu este susceptibil de sancţiuni disciplinare .cereri privind adopţia. instanţa. Ele constau în plata taxelor de timbru. Şi mai rar. tutela. Legea permite ca o taxă de timbru neplătită integral să poată fi plătită ulterior la organele fiscale.Sunt suportate de partea care a pierdut procesul ca urmare a culpei ei procesuale. Cuantumul taxei de timbru datorat în căile de atac este menţionat pe citaţie. Taxele de timbru se plătesc anticipat de petent. pensionari). Această scutire poate fi: • subiectivă: . mai poate acorda o amânare pentru plata taxei de timbru integral. Aceste acte normative apar regulat pentru a aduce la zi taxele de timbru cu procentul de inflaţie. În recurs instanţa poate recalcula taxa de timbru şi pentru judecata în primă instanţă şi pentru judecata în apel. la primul termen.procese privind pensii de întreţinere. Neachitarea taxei integrale de timbru conduce la nulitatea cererii procedurale. 65 . Pe lângă taxele judiciare de timbru mai există taxe de timbru judiciar care sunt fixe pe anumite intervale valorice.poate consta în eşalonarea taxei pentru cazuri personale (studenţi.plata unor drepturi salariale. ele sunt reglementate prin hotărâri sau ordonanţe de guvern şi mai rar prin lege. Există posibilitatea de scutire de taxe de timbru. partea datoare fiind dată în debit.cereri de despăgubire civilă din cauză penală. . În cazuri excepţionale cererea poate fi netimbrată corespunzător cu obligaţia petentului (reclamant) de a completa taxa de timbru până la primul termen de judecată. onorariile de avocat. Ele se fac venit la bugetul Ministerului de Justiţie. . Taxele de timbru au ca beneficiar bugetul central al statului sau al Ministerului de Justiţie.fiind aprobată de organele Ministerului de Finanţe .

274 C.onorariul expertului: este stabilit de instanţă.onorariul avocatului: este stabilit prin contract între avocat şi client şi nu poate fi cenzurat de instanţă.Evaluarea obiectului cererii. partea poate fi obligată la un timbru suplimentar şi corelativ. Lichidarea cheltuielilor de judecată (art. În situaţia coparticipării procesuale. funcţie de care se calculează şi valoarea taxei de timbru. În situaţia casării unei hotărâri şi trimeterii sau reţinerii spre rejudecare a cauzei. Amenzile judiciare 66 . . situaţie în care se va proceda la întocmirea unei expertize de specialitate.) Partea care a pierdut procesul (pârâtul)nu va fi obligată la cheltuielile de judecată ale reclamantului dacă a recunoscut cu bună credinţă pretenţiile acestuia cel mai târziu la prima zi de înfăţişare. Această evaluare poate fi contestată de părţi sau instanţă. . . instanţa nu le poate acorda din oficiu.taxe pentru multiplicarea unor acte. Civ.cheltuiala necesară administrării unei probe: se suportă de partea care a cerut expertiza sau de partea în favoarea căreia proba a fost dispusă din oficiu de instanţă. Taxele de timbru plătite pentru o cerere la care ulterior se renunţă. dacă ea a avut mai mulţi avocaţi. . Pr. Alte cheltuieli de judecată: . Atunci când se admite doar în parte o acţiune. obligaţia la cheltuielile de judecată se face în solidar pentru coparticipanţi.contravaloarea zilei de muncă pierdute. Dacă pe parcursul procesului se modifică evaluarea.cheltuielile de cazare. se vor restitui.cheltuielile de transport. Când prin hotărâre se admit cererile mai multor părţi. Instanţa poate obliga partea care a pierdut procesul să restituie onorariul unui singur avocat al părţii ce a câştigat procesul. Partea câştigătoare are însă dreptul să ceară cheltuielile făcute printr-o cerere separată în interiorul termenului de prescripţie (3 ani). toate cheltuielile de judecată se vor calcula la sfârşitul rejudecării. . Dacă partea care a câştigat procesul nu cere în proces cheltuielile de judecată. se face de petent (reclamant). pârâtul va fi obligat proporţional cu cheltuielile de judecată ale reclamantului. . Această excepţie nu se aplică dacă pârâtul a fost pus în întârziere înainte de începerea procesului printr-o notificare faţă de care nu şi-a executat benevol şi cu bună credinţă obligaţiile. cheltuielile de judecată se pot compensa total sau parţial.

nu se prezintă într-un proces sau are o atitudine deontologică. repetat şi nejustificat. 2. .avocatul care. dar poate fi atacată de cel amendat.expertul care. amenda se dispune prin încheiere de şedinţă care este executorie. deşi domiciliul lui era cunoscut.Sunt amenzi civile care se plătesc în favoarea statului.agentul procedural care îndeplineşte greşit sau nu îndeplineşte obligaţia de citare sau de comunicare a actelor de procedură. .Scopul este de a se prezenta elementele pregătitoare ale procesului. formularea cu rea credinţă a unei cereri de verificare de scripte. ducând la amânarea procesului. tulburarea şedinţei de judecată.Judecata în faţa instanţei de fond are 3 etape : contradictorie (publică) deliberarea şi pronunţarea hotărâri hotărârii . partea poate fi amendată pentru abuzuri procesuale: introducerea cu rea credinţă a unei cereri de recuzare.pregătitoare (scrisă ) . Amendarea altor participanţi . I ) Faza scrisă începe o dată cu introducerea cererii de chemare în judecată şi se încheie la prima zi de judecată . . amenzi cominatorii pentru fiecare zi de întârziere pentru a se asigura executarea unor obligaţii de a face.martorul legal citat care nu se prezintă sau refuză să depună mărturie. şi redactarea şi comunicarea 67 . nejustificat. Amendarea părţilor se poate face pentru: 1. La judecata pregătitoare se regăsesc toate principiile procedurii civile . . Dacă se admite contestaţia. 3. Indiferent. formularea cu rea credinţă a unei contestaţii în executare numai cu scop de a întârzia executarea. refuză sau întârzie depunerea raportului de expertiză. Curs 11 Procedura în faţa instanţei de fond Procesul civil are mai multe faze /etape din care prima se desfăşoara în faţa instanţei de fond care e de obicei Judecătoria . cererea de citarea a adversarului prin publicitate. încercarea de a obţine o scutire a taxei de timbru pe motive nereale. amenda se anulează sau se reduce.

Î.J.de părţi sau terţi. Pers juridice poate fi reprezentat în proces de administrator .Aceste elemente sunt concretizate prin acte procedurale specifice :cererea de chemare în judecată .au posibilitatea sa-şi declare un domiciliu ales .Cererile procedurale reprezintă acte procedurale importante la fel ca şi citaţia . unde să i se comunice actele procedurale .obiectul cererii .Părţile însă 68 . a comunica actele de procedură în timpul procesului .curator ) sau convenţional (procurator .pentru a stabilii competenţa teritorială a instanţei . Trebuie să cuprindă obligatoriu următoarele elemente :arătarea instanţei căreia îi sunt adresate.rezolutia judecătorului de serviciu la primirea cererii de chemare în judecată (C.aceasta trebuie să-şi dovedească această calitate prin procură /împuternicire judecătoreşti . Reprezentantul titularului poate fi un reprezentant legal (tutore . cereri incidente care se fac pe parcursul procesului .numele şi domiciliul părţilor /reprezentanţilor părţilor .faptic .La cererea formulată de reprezentant şi nu de parte . . Pt identificare se mai poate folosi iniţiala tatălui şi eventual porecla . 112 CPC) este actul procesual prin care reclamantul îşi formulează pretenţiile împotriva pârâtului şi prin care sesizează instanţa cu soluţionarea litigiului .C.procedural .Sunt două feluri : cereri introductive care declanşează litigiul şi sesizează instanţa .Mai e posibil ca o parte să acţioneze atât în nume propriu cât şi ca reprezentant al unor coparticipanţi .conducător sau consilier juridic în baza unei delegaţii. i se cere pârâtului să-şi declare un domiciliu ales în Rom.Aceste elemente sunt necesare pentru a identifica părţile .avocat ) .Când pârâtul are domiciliul /reşedinţa în străinătate o dată cu convocarea lui la primul termen .Oricare dintre aceştia trebuie să facă dovada calităţii de reprezentant .În proces interesează domiciliul real.nu cel oficial . Cuprinsul cererii : numele şi domiciliul / reşedinţa părţilor .convocare ce se face în scris (recomandată cu confirmare de primire ) .cererea reconvenţională .Cererile procedurale se fac în formă scrisă .decizie de tutore sau de curator . avocaţială . pt.D..citaţia Cererile procedurale generale constituie mijlocul prin care oricare parte interesată poate cere instanţei să .) .încheierile / hotărârile Cererile procedurale concrete specifice procesului în prima instanţă a) Cererea de chemare în judecată (art. Al 2-lea element este un element posibil: calitatea procesuală a părţii .întâmpinarea . semnătura .i ocrotească drepturile şi interesele proprii sau ale altor persoane în condiţiile legii . este modalitatea concretă de realizare a acţiunii civile .

cât şi pt pârât pt a şti să se apere .Se face un scurt istoric al raportului juridic .Mijloacele probatorii pot fi : citarea pârâtului la interogatoriu înscrisuri ce se anexează la C. Celelalte elemente pot fi acoperite pe parcursul proc.eventual prin citarea reclamantului .D.special cu această menţiune .)Ob. anularea unui act.Acest lucru e util atât pt instanţa care trebuie să conducă procesul . fie din oficiu de instanţă . părţilor. a statuat că lipsa unei semnături poate fi complinită pe parcursul procesului . jur.Lipsa vreunuia din ac . plata unei sume.Obiectul cererii trebuie să fie licit şi moral .Dacă cererea e semnată de reprezentant reclamantului se poate pune în discuţie însuşirea cererii de reclamant . jud. cererii (scopul procesului) semnătura . Dintre aceste elemente sunt esenţiale: numele . :arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere .acordându-se termen special pt 69 . pt a determina taxa de timbru şi implicit cuantumul cheltuielilor de judecată Dacă evaluarea obiectului este contestată de pârât se recurge la o expertiză în evaluare . caz în care va fi citat pt a confirma voinţa lui .: pt a fixa limitele procesului pt a constitui un element necesar al dispozitivului hot.elemente poate determina nulitatea CDCÎJ. instanţa poate pune în discuţie.ob. Motivarea în drept = prezentarea temeiului juridic al cererii (textul de lege sau principiul juridic aplicabil )se raportează la norma juridică încălcată ce a generat conflictul .Dacă reclamantul nu-si precizează temeiul de drept sau o face greşit .C. Reclamantul menţionează mijloacele probatorii pt fiecare capăt de cerere . Al 5-lea elem. cererii trebuie evaluat de reclamant atunci când e posibil în următoarele scopuri. pt a individualiza acţiunea pt a stabili competenţa materială a instanţei. fie la sesizarea pârâtului. Al 4 –lea element :arătarea motivelor de fapt şi de drept fixează cadrul procesului Motivele de fapt :prezentarea succintă a faptelor materiale /juridice din care reclamantul îşi deduce pretenţiile împotriva pârâtului .Al 3-lea element :obiectul cererii – pretenţiile reclamantului (ex. Practica jud.se subliniază faptele care produc efecte juridice şi care caracterizează litigiul şi se explică temeiul pretenţiilor .Semnătura presupune acordul reclamantului cu cuprinsul cererii şi voinţa lui valabilă de a deschide procesul . calificarea juridică a pretenţiilor în limitele principiului disponibilităţii .Î.J în exemplare suficiente atât pt instanţa cât şi pentru părţi martorii nominalizaţi în cerere sau la prima zi de judecată expertiză de specialitate cercetare locală Al 6-lea element : semnătura reclamantului.

Cuprinsul acestei cereri se referă la aceleaşi elemente ca şi în cazul cererii reclamantului. Nedepunerea întâmpinării nu creează imposibilitatea apărării. dar trebuie să aibă şi o legătură conexă cu acţiunea . Avantajele cererii reconvenţionale : soluţionează pretenţiile în acelaşi proces economiseşte timp şi bani evită posibilitatea soluţionării contradictorii a cererilor Dezavantaje : poate întârzia judecarea acţiunii principale.anulată. lipsa semnăturii) răspunsul pârâtului în fapt şi în drept la fiecare capăt de cerere al reclamantului (pârâtul poate nega cererile reclamantului.Doar dacă nici după ac termen cererea nu se complineşte aceasta poate fi anulată (nul. Întâmpinarea trebuie depusă cu cel puţin 5 zile înainte de prima zi de înfăţişare /de primul termen. lipsa ob.complinirea lor . Prorogarea competenţei în favoarea instanţei competente cu soluţionarea cererii reclamantului.instanţa e obligată să se pronunţe expres asupra cererii reconvenţionale . a evita aceste dezavantaje instanţa poate disjunge cele 2 cereri. c) Cererea reconvenţională (art.El îşi păstrează posibilitatea de a-şi face apărarea şi de a invoca excepţiile de ordine publică. Cuprinsul întâmpinării: elementele CDCÎJ + 2 elemente specifice: excepţiile pe care le ridică pârâtul (ex.Datorită caracterului independent . chiar dacă cererea reclamantului a fost perimată . Întâmpinarea se depune în exemplare suficiente pt instanţă şi pt părţi cu menţiunea coparticipanţi se poate depune un singur exemplar .alin 2 ). pt.Pin întâmpinare părţile se plasează pe picior de egalitate cunoscându-şi reciproc pretenţiile. cererii. neanalizată pe fond (ci doar pe excepţii). relativă) cu condiţia să fi produs o vătămare pârâtului .Pretenţiile pârâtului din această cerere creează un caracter ofensiv .119 CPC) este cererea pârâtului atunci când are pretenţii proprii împotriva reclamantului. b) Întâmpinarea (art 115 CPC) este actul procesual prin care pârâtul răspunde în scris la pretenţiile reclamantului menţionând şi care sunt apărările lui . nedepunerea întâmpinării are drept consecinţă decăderea pârâtului din dreptul de a cere probe şi din dreptul de a invoca excepţii relative .Această cerere are un caracter independent faţă de cererea reclamantului. ci doar o îngreunează.Este o cerere incidentă. În aceste zile reclamantul poate observa întâmpinarea .poate invoca nulitatea pretenţiilor reclamantului) În prezent întâmpinarea e obligatorie (art. pretenţii conexe cu cererea reclamantului . că pt 70 . necompetenţa instanţei. o contraacţiune a pârâtului Scopul reconvenţionalei este acela de a compensa prestaţiile părţilor .118. le poate recunoaşte parţial .

Cererea reconvenţională se poate formula într-un înscris împreună cu întâmpinarea sau în înscrisuri separate .Pt cauze urgent se poate da un termen de 5 zile (de regulă de 5 zile ) dispune citarea părţilor :obligatoriu îl citează pe pârât .urmând ca cererea să fie înregistrată numai după ce va fi depusă din nou . Este următorul pas al procesului prin care instanţa e sesizată cu litigiul.Prin aceasta se punctează 3 aspecte .procesul. prin excepţie cererea netrimbată corespunzător poate fi primită cu obligaţia reclamantului de a completa taxa până la primul termen.situaţie în care aceştia primesc termen în cunoştinţă fără ca instanţa să mai citeze pe reclamant .Judecătorul de serviciu adoptă (cererea ?) prin rezoluţie . trebuie să fie de cel puţin 300 de zile pt a se da posibilitatea citării părţilor şi pregătirii apărării . neachitarea poate duce la neprimirea cererii. fixează primul termen de judecată .aceasta poate suspenda printr-o încheiere de şedinţă .iar pe reclamant îl citează doar dacă n-a depus cererea personal .sau la următoarele termene după ce reclamantul îşi modifică sau întregeşte acţiunea Depunerea tardivă are ca efect judecarea separată de cererea reclamantului. Taxa plătită va fi anulată de judecătorul de serviciu .sau în cazuri speciale de preşedintele instanţei.Cererea reconvenţională trebuie depusă la prima zi de înfăţişare .Primirea se face de judecătorul de serviciu . 71 . În momentul în care cererea e valabilă . Se depune personal de reclamant sau de reprezentantul acestuia . instanţa îi va comunica în acelaşi mod deficienţele cererii şi că trebuie să fie remediate .Dacă reclamantul trimite cererea prin poştă .Dacă va constata lipsuri îi va cere reclamantului să le remedieze .Aici termenul de anulare are înţelesul de înregistrare .Termenul .ea va fi primită de judecătorul de serviciu şi din acel moment . Dacă reclamantul nu se conformează indicaţiilor instanţei . Cererea reconvenţională se soluţionează prin aceeaşi hotărâre la fel cu cererea de chemare în judecată. Procedura prealabilă şedinţei de judecată 1) Primirea cererii de chemare în judecată. Este în acelaşi timp o reflectare a principiului disponibilităţii . se verifică plata taxei de timbru integrală şi anticipată.de principiu.instanţa e sesizată cu litigiul . Rezoluţia se scrie de mână în colţul din dreapta sus al cererii şi se semnează de judecătorul de serviciu .Judecătorul de serviciu verifică la primirea cererii existenţa elementelor cererii de chemare în judecată(CDCÎJ) .

Odată cu citaţia .(art. revocarea donaţiei pt. Acest efect se produce chiar dacă cererea e depusă la o instanţă necompetentă .respectiv la calitatea procesuală a acestora (reclamant . sub sancţiunea nulităţii acelui act.pârât) la care ulterior se pot adăuga terţi intervenienţi . va putea fi obligat prin admiterea acţiunii reclamantului şi la daune din ziua introducerii acţiunii reclamantului.. tăgada paternităţii . 72 .pârâtului i se comunică şi copia după CDCÎJ şi după înscrisurile reclamantului .perimat sau dacă reclamantul renunţă la ea .îşi stabileşte temeiul juridic . Uneori judecătorul de serviciu poate dispune chemarea la interogatoriu a pârâtului cu menţiunea acesteia în citaţie. dacă obiectul cererii este plata unei sume de bani .devine după decesul acestuia transmisibilă către moştenitori (acţ.pârâtul chemat în judecată pentru o obligaţie de a face ceva /de a nu face ceva.Totuşi .Acest aspect e important pt determinarea caracterului relativ al hotărârii judecătoreşti . f) depunerea cererii are ca efect punerea în întârziere a pârâtului sub următoarele aspecte :pârâtul posesor de bună-credinţă nu mai are dreptul de a culege fructele după depunerea cererii. ingratitudine) h) din momentul depunerii cererii dreptul supus judecăţii devine drept litigios care nu mai poate fi transmis prin acte juridice.1309). d) depunerea cererii determină instanţa competentă alternativ (instanţa competentă teritorial obişnuit ) e) depunerea cererii întrerupe prescripţia extinctivă.prescripţia nu se consideră întreruptă dacă cererea s-a anulat .o dată depusă de titular . c) cererea fixează cadrul procesual şi cu privire la părţi . g) acţiunea personală şi netransmisibilă . iar pe de lată parte determinarea eventualelor excepţii de litispendenţă(autoritatea de lucru judecat).Aceste elemente pot fi modificate sau întregite de reclamant cel târziu la prima zi de înfăţişare .Prin citaţie . pt.aspecte juridic .pârâtul este invitat să depună întâmpinarea cu cel puţin 5 zile înainte de primul termen. Efectele primirii cererii de chemare în judecată a ) cererea de chemare în judecată investeşte instanţa cu cercetarea şi soluţionarea cauzei (judecarea pricinii).din ziua introducerii cererii curg dobânzile. b ) cererea de chemare în judecată fixează natura şi obiectul cauzei în sensul că reclamantul precizează pretenţiile şi fixează limitele procesului . în stabilirea paternităţii. pârâtul chemat în judecată pentru predarea unui bun corporal preia riscul pieirii bunului . cererile privind pensia de întreţinere data primirii cererii este data obligaţiei la plata pensiei prin hotărâre.aspecte faţă de care pârâtul îşi poate concepe apărarea .

CDCÎJ împreună cu anexele ei . de apărare al părţilor care pot participa la dezbaterea cauzei la momentul respectiv . Registrul informativ :nr de dosar .menţionând ziua expedierii şi nr de recomandată. Grefierul afişează lista de judecată cu cel puţin 1 h înainte de începerea şedinţei la avizierul corespunzător sălii de şedinţă sau pe pe uşa sălii de şedinţă în lipsa unui avizier . După înregistrarea dosarului acesta pleacă de la arhivă spre biroul de citaţie pentru completarea si expedierea citaţiilor şi a duplicatelor de pe cererea reclamantului şi de pe înscrisuri conform rezoluţiei judecătorului de serviciu.După primire cererii şi fixarea primului termen .Dosarul se înregistrează în 4 registre : Registrul general :nr de dosar şi elementele de pe copertă.2) Pregătirea şedinţei de judecată .duplicatele pt comunicarea către pârât.dosarele se scot din arhivă de către grefierul de şedinţă care semnează de preluare.data depunerii acestuia . chitanţele de plată a taxei) se cos intr-un dosar pe coperta căruia se scrie nr. Expedierea citaţiilor şi a înscrisurilor se menţionează într-un borderou de corespondenţă al instituţiei . Condica de termene pt arhivă :nr de dosar numele pt un anumit termen de judecată . natura cauzei . data introducerii cererii .(înscrisurile depuse de reclamant . Această listă asigură publicitatea şi dr.la arhivă .denumirea părţilor . Opisul alfabetic : se trec în ordine alfabetică părţile şi în dreptul lor nr. semnându-se pentru predarea dosarelor de la arhivă către grefier şi apoi pentru restituirea dosarelor după termen de către grefier . (contestaţie la executare )dosarele respective se trec în faţă pe lista de procese . 73 .făcând un referat scris pe conceptă sau pe ultima încheiere de şedinţă. Grefierul întocmeşte lista de procese a completului pt termenul respectiv . Aceste dulapuri trebuie închise şi securizate. Cu 1 până la 3 zile înainte de termen . de dosar. Grefierul duce dosarele în biroul propriu şi verifică la fiecare dosar dacă părţile sunt corect citate şi dacă taxa de timbru e valabil plătită . După aceasta .natura cauzei . Datele din cele patru registre pot fi corelate astfel încât putem şti oricând situaţia şi mişcarea unui dosar .termenele următoare.Totuşi pentru cauze urgente stabilite prin lege . de dosar (acest număr se preia din registrul general al instanţei)denumirea instanţei . de înregistrare al litigiului care este nr. dosarul se întoarce în arhivă unde este depozitat intr-un dulap prevăzut cu despărţituri denumite ochiuri corespunzătoare diferitelor termene şi complete de judecată.listă ce cuprinde dosarele în ordinea lor cronologică.

numele părţilor .3)încheierile de şedinţă .şi tot el declară şedinţa închisă . 4)excepţiile de procedură . Trebuie avute în vedere 4 aspecte : 1)ordinea de judecată (dezbaterile )2)prima zi de înfăţişare .cererea reconvenţională .se pun 74 .dacă timbrul e plătit .În legătură cu această etapă .citaţii ale instanţei. În această etapă se întocmesc acte procesuale specifice .fie prin mijloace de sonorizare .şedinţa de judecată are loc în sala de judecată . 1) Ordinea dezbaterilor cuprinde mai multe aspecte: a) conducerea dezbaterilor .o poate amenda . aceste elemente se repetă în afara sălii de şedinţă fie prin aprod .II ) Judecarea publică şi contradictorie (judecarea propriu-zisă a cauzei)Această etapă are caracter preponderent oral .trebuie abordate următoarele subpuncte: şedinţa de judecată incidente care întârzie judecarea judecarea în fond a procesului actele de dispoziţie ale părţii prin care se pune capăt judecăţii. preşedintele completului declară şedinţa începută . iar ceilalţi membri nu por intervenii individual .în cadrului ei efectuându-se toate lucrările publice ale procesului . să răspundă la acestea .obiectul cauzei .contradictoriu şi public . Fiecare dosar se strigă de grefier menţionându-se nr de ordine de pe listă .dacă relaţiile ordonate de instanţă au sosit la dosar sau nu .dacă procedura de citare a fost corect îndeplinită pt toate părţile .o asigură conducerea completului de judecată (în apel şi recurs sau în alte căi de atac în care completul e format din mai mulţi membrii.după care se trece la dezbateri .De regulă această etapă cuprinde mai multe termene de judecată fără a exclude posibilitatea judecării procesului de la primul termen.după strigarea dosarului .În această etapă se administrează probele .Se spune că în afara şedinţei de judecată nu există proces civil. Preşedintele poate lua măsurile necesare :poate chema la ordine o persoană ce tulbură şedinţa de judecată .procesul verbal al instanţei .grefierul face referat oral al procesului arătând cine e prezent şi cine absent .o poate evacua . Şedinţa de judecată este un moment foarte important al procesului . Preşedintele completului poate modifica această ordine acceptând strigarea cu prioritate a dosarelor în care părţile s-au împăcat sau a dosarelor în care părţile au probleme speciale ori în dosarele cu amânarea fără discuţii.cererile de intervenţie . Strigarea cu prioritate a cauzelor se face numai cu condiţia prezenţei tuturor părţilor / nu trebuie amânat (dezbătut un proces fără a fi anunţate părţile ).se administrează probe .Pt asigurarea publicităţii. b) Începerea dezbaterilor .să invoce excepţii.Se invită părţile să ceară probe .ci prin intermediul preşedintelui completului).este forma specifică de activitate a instanţei în raport cu principiul publicităţii .o poate trimite în judecată pt ultraj. preşedintele completului asigură conducerea dezbaterilor. o poate suspenda .Dezbaterile constau în strigarea pe rând a dosarelor în ordinea lor de pe listă. încheieri de şedinţă .

De asemenea .rezultând că pledoaria trebuie să fie o demonstraţie a temeiniciei soluţiei solicitate .cuprinzând doar susţinerile părţii prezente .părţile vor pune din nou concluzii.Procesul civil este caracterizat de oralitate. instanţa întocmeşte o încheiere de şedinţă în care arată motivele repunerii .dosarul poate fi lăsat la sfârşitul şedinţei de judecată. Dacă la strigarea cauzei una din părţi/apărătorul părţii lipseşte . o luptă de argumente şi contraargumente .instanţa anunţă că se retrage pt deliberări . 2) Prima zi de înfăţişare este pragul procesului. a asigura o apărare rezonabilă în proces . Judecătorul are dreptul pe tot parcursul procesului să încerce împăcarea părţilor c) ordinea în care se dă cuvântul părţilor . Efecte: 75 .La cererea părţilor sau din proprie iniţiativă instanţa poate să acorde cuvântul în replică pt reclamant şi în duplică pt pârât .concluzii . Declarând dezbaterile închise .Avem prima zi de înfăţişare atunci când : părţile sunt legal citate părţile pot pune concluzii Ea poate coincide sau nu cu primul termen de judecată .poate limita timpul de expunere în mod egal pt fiecare parte şi într-un interval rezonabil pt.Repunând cauza pe rol. instanţa e obligată să ţină cont de apărările şi probele administrate şi de partea prezentă la termenul final .dosarul se va amâna luându-se măsurile necesare pentru administrarea probelor care lipsesc (ex. pt că prin pronunţare instanţa se desesizează de cauză .Dacă una din părţi legal citată lipseşte . părţile sunt invitate să-ţi prezinte susţinerile în ordine prestabilită :întâi reclamantul .apoi intervenienţii.E posibilă repunerea pe rol a cauzei după ce instanţa a rămas în pronunţare atunci când observă cu ocazia deliberării că au rămas neelucidate probleme ale cauzei . Paratul va vorbi primul doar dacă ridică o excepţie.Închiderea dezbaterilor are loc după ce toate probele admise au fost administrate şi după ce toate părţile prezente au pus concluzii sau au făcut pledoarie . îşi susţin apărările şi le argumentează .Ea marchează începutul fazei orale şi contradictorii a procesului civil. iar instanţa se retrage pt deliberări.La pronunţarea hotărârii.. fixează un nou termen şi citează părţile .Dacă probatoriul cauzei nu e finalizat . Instanţa e obligată să dea cuvântul tuturor părţilor prezente . la a 2-a strigare.dezbaterile se desfăşoară normal .Repunerea pe rol se poate face doar înainte de pronunţarea hotărârii .apoi pârâtul . este un moment foarte important ce marchează naşterea / stingerea unor drepturi procesuale ale părţilor .După administrarea probelor ce au determinat repunerea pe rol .Prin concluzie părţile fac o sinteză a procesului. declaraţia unui martor ):Dosarul poate fi suspendat pt cauzele prevăzute în lege.

considerentele : motivarea măsurilor luate de instanţă. Încheierile de şedinţă constituie oglinda procesului .Legea prezintă patru excepţii în care cererea de chemare în judecată poate fi modificată /schimbată după prima zi de înfăţişare (art. instanţa adoptă măsurile procedurale pt cercetarea şi soluţionarea cauzei fără a anticipa asupra fondului cauzei. Prin încheierea preparatorie. Reclamantul cere contravaloarea obiectului pierdut în locul restituirii lui în natură . Clasificarea încheierilor de şedinţă : încheieri preparatorii încheieri interlocutorii. Aceste încheieri au un dublu caracter : nu rezolvă pe fond o parte din cauză . Reclamantul înlocuieşte o acţiune în constatare cu o acţiune în realizare . 76 . compunerea completului de judecată . rezumatul susţinerilor părţilor prezente .Modificarea acţiunii înseamnă corectarea unor elemente prezentate greşit în cererea iniţială.măsură obligatorie .a) cel târziu la prima zi de înfăţişare.reclamantul este decăzut din aceste drept procesual . e) cel târziu la prima zi de înfăţişare se pot depune cererile de intervenţie . d) cel târziu la prima zi de înfăţişare se invocă excepţiile relative. Încheierea de şedinţă trebuie semnată de întregul complet de judecată.nu şi după rejudecare în fond după casare . Încheierea preparatorie poate fi atacată numai o dată cu fondul . nu au autoritate de lucru judecat şi de aceea instanţa poate reveni la măsurile stabilite prin această încheiere . Reclamantul majorează / micşorează câtimea obiectului cererii . b) cel târziu la prima zi de înfăţişare se cer probele c) cel târziu la prima zi de înfăţişare se depune întâmpinarea şi cererea reconvenţională.caz în care instanţa acordă un nou termen pt comunicarea acestor modificări către pârât .termenul la care au avut loc dezbaterile .obiectul pricinii. După prima zi de înfăţişare . 3) Încheierea de şedinţă este actul procedural al instanţei de judecată întocmit după fiecare şedinţă şi in care se consemnează cele petrecute în timpul dezbaterilor şi măsurile luate pt avansarea şi soluţionarea pricinii. Întregirea acţiunii = completarea unor lipsuri iniţiale . reclamantul îşi poate modifica / întregii cererea de chemare în judecată . 131 ): Reclamantul îşi îndreaptă o eroare materială a propriei acţiuni. dispozitivul : se menţionează măsura ordonată de instanţă .Modificarea şi întregirea acţiunii se pot face numai în prima judecată în fond .Ele au aceleaşi părţi componente ca şi hotărârea judecătorească: practicaua: denumirea instanţei .

avem un proces continuu care uneori se intrerupe.aşteptându-se soluţionarea căii de atac .să facă copii după ele şi să ceară pe cale incidentă îndreptarea unor erori materiale sau completarea încheierilor cu elemente ce pot fi : confirmate de toate părţile .rezolvare ce rămâne definitivă asupra aspectului respectiv şi asupra căreia instanţa nu mai poate reveni.În această situaţie procesul se suspendă . Părţile au dreptul să ia cunoştinţă de conţinutul încheierii de şedinţă . De încheieri interlocutorii : încheiere de admitere în principiu în partaj încheierea de admitere în principiu a cererii de intervenţie încheierea prin care se respinge o excepţie de fond .Încheierea interlocutorie rezolvă împrejurările de fapt / drept care lasă să se întrezărească soluţia instanţei asupra fondului . CURS 12 Incidente care intarzie solutionarea procesului Suspendarea De regula. Procesul va continua pt celelalte aspecte ale cauzei rămase nesoluţionate din cadrul procesual respectiv . Intreruperea poate deveni permanenta prin perimare. Este o reflectare a principiului disponibilitatii. Ex. Încheierea interlocutorie este atacabilă în termenul general (15 zile ) de la comunicare . După ce se epuizează toate căile de atac . Suspendarea procesului inseamna oprirea cursului judecatii datorita unor situatii voite de parti sau independente de vointa lor. 242 Cpc) – toate partile cer instantei sa suspende procesul. Cauzele suspendarii determina si felurile ei.consemnate în caietul de şedinţă al grefierului . Au 2 trăsături : prejudecă pricina . 4)Excepţiile de procedură (cursurile trecute). Suspendarea voluntara are loc in doua situatii posibile (art. Uneori acest proces se intrerupe pentru perioade mai lungi prin suspendare. instanţa poate completa încheierea interlocutorie . Ea poartă asupra unor aspecte dezbătute în contradictoriu de părţi şi pe care instanţa le rezolvă .În mod excepţional pt cereri noi . 77 .se reia dosarul la prima instanţă în funcţie de soluţia pronunţată . au autoritate de lucru judecat.

243 Cpc) poate interveni in • • • • partii decedate . Aspecte comune pentru orice tip de suspendare 78 4 situatii: in cazul decesului unei parti. Aceste cauze ale suspendarii legale isi gasesc aplicabilitatea inainte de incheierea dezbaterilor. A doua sitautie in care poate avea loc suspendarea voluntara este situatia in care toate partile absenteaza voluntar la un termen de judecata. procesul se suspenda pana la numirea unui nou mandatar .Cauzele posibile pentru aceasta suspendare pot fi : negocieri pentru o viitoare tranzactie sau pentru o eventuala plata voluntara. Alte cazuri de suspendare • • • • • suspendarea procesului pana la solutionarea cererii de stramutare suspendarea procesului pana la solutionarea unui conflict de competenta suspendarea procesului pana la solutionarea inscrierii in fals (vezi procedura falsului – cursurile anterioare) suspendarea procesului pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate posibila suspendare a actiunii reclamantului pentru nerespectarea cerintelor de valabilitate a cererii de chemare in judecata. In aceasta situatie devine incidenta autoritatea de lucru judecat din hotararea cu privire la existenta faptei. procesul se suspenda pana la numirea unui curator .inlocuirea legala a partii sau reprezentantului ei si respectarea principiului contradictorialitatii . prin incetarea functiei tutorelui unei parti se produce suspendarea pana la numirea unui nou tutore daca partea este minora. cand decedeaza mandatarul/reprezentantul unei parti. acelasi contract este considerat fals in procesul penal). cerinte indicate de instanta.evitarea unor amanari repetate si inutile. Aceasta situatie nu produce suspendare daca partile au avocat care le reprezinta. faptuitor. penala poate influenta hotararea in procesul civil (ex : anularea unui contract de vanzare-cumparare in porcesul civil . . Suspendarea facultativa (judecatoreasca) Este atributul facultativ al instantei de judecata in 2 cazuri : • • cand solutia procesului depinde total/partial de existenta sau inexistenta unui drept ce face obiectul judecatii intr-un alt proces (ex : chestiunile prejudiciale) cand se ivesc indiciile unei infractiuni a carei constatare printr-o hotarare jud. sau pana la numirea unui reprezentant daca partea a devenit majora Scopurile acestei suspendari : . sau una sau mai multe parti au cerut judecarea in lipsa lor. Suspendarea legala (suspendarea de plin drept – art. procesul se suspenda pana la introducerea in cauza a mostenitorilor . existenta vinovatiei. Nu se poate suspenda un proces solutionat prin pronuntarea hotararii pentru ca din acest moment instanta se desesiseaza si nu mai poate adopta nici o masura pentru procesul respectiv. prin punerea sub interdictie a unei parti.

facuta de oricare parte inainte de a se perima procesul. nici de instanta. prezumtie dedusa din pasivitatea indelungata. data suspendarii. Ca efect specific. Cererea se timbreaza cu 50 % din valoarea timbrului initial numai in situatia suspendarii voluntare. c) cererile pentru masuri asiguratorii. petentul. Conditiile perimarii: 1. Perimarea odata dispusa produce efecte impotriva tuturor partilor si cu privire la toate cererile dosarului. continuandu-se procesul din faza in care se afla la data suspendarii. Repunerea pe rol Se poate face de oricare parte din proces printr-o cerere ce cuprinde : instanta. La suspendarea judiciara. peste termenul legal. b) contestatia la executare. motivul. La suspendarea legala inceteaza cand partea disparuta/reprezentantul disparut al partii sunt inlocuiti legal. numarul dosarului. inceteaza atunci cand este solutionat irevocabil celalalt litigiu de care depinde litigiul suspendat. Cererea admisa de instanta duce la fixarea unui nou termen de judecata cu citarea tuturor partilor si a eventualilor martori admisi in proces. - Suspendarea inceteaza atunci cand inceteaza cauzele care au determinat-o . Aceste efecte se produc fata de toate partile si fata de instanta. nici de parti. termenul de drept al suspendarii. Obiectul perimarii – orice cerere in justitie se perima de drept atunci cand procesul a ramas in nelucrare din vina partii mai mult de 1 an pentru cauzele civile si mai mult de 6 luni pentru cele comerciale. cererea de chemare in judecata trebuie sa fi dat nastere unei activitati judiciare de fond 79 . in suspendarea voluntara data suspendarii devine termenul de inceput al perimarii. Dupa repunerea pe rol. sub sanctiunea nulitatii.- suspendarea se dispune prin incheiere de sedinta motivata ce poate fi atacata separat cu recurs efectele suspendarii converg spre ideea ca procesul ramane in nelucrare si nu se mai poate intocmi nici un act de procedura. Perimarea Inseamna stingerea procesului in orice faza a acestuia bazata pe prezumtia de desistare a partii. La suspendarea voluntara inceteaza odata cu cererea de repunere pe rol. partile sunt citate obligatoriu pentru ca nu opereaza termenul in cunostinta avut inaintea suspendarii. Exceptii : a) perimarea actiunii civile in procesul penal.

Pentru termenul fixat pt judecarea perimarii. vina partii ce consta in pasivitate ce conduce la prezumtia de desistare. fie atunci cand partea este impiedicata sa se prezinte la proces printr-un caz de forta majora.2. !!! Rezulta ca perimarea este posibila numai in cazul suspendarii voluntare. cererea de chemare in judecata sa fi ramas in nelucrare mai mult de 1 an pt procesele civile / mai mult de 6 luni pt procesele comerciale Cursul perimarii poate fi intrerupt fie prin cererea partii. 2. Acest act este posibil conform principiului disponibilitatii. Daca se admite perimarea aceasta se consemneaza intr-o hotarare ce poate fi atacata cu recurs. Instanta citeaza partile care pot pune concluzii. Efecte perimarea stinge procesul cu toate actele sale de procedura perimarea nu aduce atingere drepturilor subiective substantiale (de drept civil) si nici drepturilor procesuale ale partii care poate initia un nou proces inainte de implinirea termenului de prescriptie extinctiva. renuntarea la dreptul pretins. 80 . Nu exista vina partii atunci cand : a) actul de procedura urma sa fie facut din oficiu . Procedura perimarii Perimarea se constata la sesizarea din oficiu a instantei sau la cererea oricarei parti. Daca se respinge perimarea procesul va continua normal (prin incheiere). Renuntarea este de doua feluri : renuntarea la judecata . In noul proces se pot folosi probe din procesul perimat. probe ce au caracter extrajudiciar. grefierul face un referat asupra motivelor sau admisibilitatii perimarii. Data inceperii perimarii este data ultimului act de procedura efectuat inaintea suspendarii. 3. 1. b)cererea partii n-a ajuns la instanta din motive neimputabile partii . c) nu se poate fixa termenul din cauze neimputabile partii. partea care a provocat perimarea porcesului poate fi obligata la cheltuieli de judecata. ACTE DE DISPOZITIE ALE PARTII PRIN CARE SE PUNE CAPAT JUDECATII Acestea sunt : a) renuntarea reclamantului (desistarea) b) recunoasterea paratului c) intelegerea partilor (tranzactia) a) Renuntarea (desistarea) reclamantului.

adica sa eludeze legea renuntarea se face prin inscris autentic sau verbal in fata instantei in sedinta de judecata Procedura – aceasta renuntare se poate face pe timpul procesului. Renuntarea la judecata = actul procesual prin care reclamantul renunta la procesul inceput fara a renunta si la dreptul sau subiectiv. fie tacit prin renuntarea la exercitarea unei cai de atac. dupa acest moment este necesara acceptarea paratului reclamantul va fi obligat la cheltuieli de judecata daca este in culpa Procedura – se poate renunta oricand pe timpul procesului. partile fiind puse in situatia anterioara reclamantul in culpa va putea plati cheltuieli de judecata paratului reclamantul renuntator va putea initia un nou proces in temeiul dreptului subiectiv invocat in actiune 2. Instanta pronunta o hotarare. acesta trebuie sa aiba un mandat special reclamantul sa-si manifeste liber vointa de a renunta renuntarea este unilaterala si nu se cere acordul paratului sub nici o forma renuntarea nu trebuie sa aiba scopuri ilicite. b) Recunoasterea (achiesarea) este recunoasterea pretentiilor reclamantului de catre parat. prin care respinge actiunea ca fiind lipsita de obiect si prin care poate obliga pe reclamant la plata cheltuielilor de judecata. Instanta ia act de renuntare prin incheiere. rezulta ca in caz de coparticipare procesuala renuntarea unui reclamant nu influenteaza drepturile procesuale ale celorlalti coreclamanti renuntarea este unilaterala si nu este conditionata de acceptarea paratului pana la inceperea dezbaterilor. Conditii ale acestei renuntari : partea sa aiba capacitate de exercitiu renuntarea se face individual. Legea prevede ca o asemenea hotarare este atacabila cu recurs. fie expres in timpul judecatii. in fond sau in caile de atac. luand act de renuntare. Efecte : dosarul se inchide.1. si de aici rezulta ca nu va mai putea initia un nou proces in temeiul acestui drept subiectiv. Renuntarea la dreptul subiectiv pretins = actul prin care reclamantul abandoneaza chiar dreptul subiectiv pe care si-a intemeiat actiunea . Conditii : capacitatea de exercitiu a partii sau reprezentantului ei. drept ce va putea fi valorificat in conditiilelegii intr-un alt proces. 81 . verbal sau scris. Efecte – procesul se stinge fara ca reclamantul sa poata porni o noua actiune intemeiata pe dreptul subiectiv la care a renuntat.

. Recunoasterea tacita se face prin neexercitarea caii de atac de catre paratul care a pierdut procesul.Conditiile sunt aceleasi ca la desistare cu amendamentul ca nu poate avea ca obiect decat drepturi proprii nu si comune cu ale altor parti. 82 .. de indata. nu calificat reclamantul sa accepte pronuntarea unei hotarari partiale aceasta recunoastere sa nu aiba un scop ilicit Hotararile partiale pot fi . Totusi paratul poate renunta la calea de atac si in mod expres prin inscris autentic sau prin declaratie verbala cu ocazia pronuntarii hotararii.. Este un act de dispozitie al paratului putand fi totala sau partiala. sting un proces inceput sau preintampina un proces posibil.. partile pot depune tranzactia si intre termene.. Teoretic. eventual irevocabila. Achiesarea expresa se poate face pe tot timpul procesului pana la inchiderea dezbaterilor..... c) Tranzactia (intelegerea partilor) Este un contract judiciar prin care partile. Recunoasterea totala are urmatoarele caractere : este pura si simpla este irevocabila face dovada deplina a pretentiilor reclamantului scuteste pe parat de plata cheltuielilor de judecata daca s-a facut la prima zi de infatisare si daca nu fusese pus in intarziere prin notificare inainte de inceperea procesului Recunoasterea partiala poate avea ca efect recunoasterea partiala a unei hotarari in urmatoarele conditii : procesul sa nu fie in stare de judecata la instanta de fond paratul sa fi recunoscut pur si simplu. nu complex. trebuie sa indeplineasca conditiile : partile sa poata dispune de obiectul supus judecatii tranzactia sa aiba un obiect licit partile sa nu fraudeze legea tranzactia sa fie rezultatul vointei exprese a tuturor partilor din proces tranzactia trebuie sa aiba forma scrisa Procedura. Tranzactia se poate incheia in orice faza a procesului. Efect – prima hotarare devine definitiva. cand instanta va pronunta o hotarare de expedient.. Fiind un contract. prin concesii reciproce. Se poate infatisa instantei la termenul de judecata. in sedinta publica.

operativa (rapida). realitatea consimtamantului lor si semnatura lor. Deliberarea si pronuntarea hotararii judecatoresti Dupa ce instanta declara dezbaterile inchise.Odata cu primirea tranzactiei. sub sanctiunea nulitatii (conf. PRONUNTAREA SI COMUNICAREA HOTARARII JUDECATORESTI Notiunea de hotarare judecatoreasca Este actul procesual cel mai important al judecatii pentru ca: in hotarare se reflecta activitatea tuturor partilor in proces prin hotarare instanta solutioneaza litigiul Hotararea este actul final. Se face de judecatorii in fata carora s-a dezbatut in fond procesul. Constatandu-se toate conditiile indeplinite. DELIBERAREA. procesul inceteaza. Retragerea din sedinta publica in vederea deliberarii si pronuntarii se face dupa ce au fost inchise dezbaterile in toate dosarele din sedinta publica. Are un dublu rol: sa solutioneze corect litigiul. Totusi. sa faca o preventie generala a societatii. se retrage in camera de consiliu pentru a delibera si a pronunta hotararea. principiului continuitatii). instanta ia act de tranzactie si pronunta o hotarare de expedient care cuprinde clauzele tranzactiei. Se mai verifica : eventuala incercare de fraudare sau eludare a legii ori a drepturilor altor persoane. hotararea de expedient poate fi atacata cu recurs. Aceasta hotarare nu este motivata pentru ca reprezinta vointa partilor. fiind un contract. Deliberarea este operatiunea de stabilire a faptelor si de aplicare a normelor de drept. Se face in secret in camera de consiliu pentru ca judecatorul sa fie ferit de eventualele influente. reprezentand aprecierea judecatorului asupra situatiei de fapt si de drept a cauzei. Deliberarea presupune confruntarea ideilor cu privire la cauza intre membrii completului de judecata. Primul rol se realizeaza cu conditia ca hotararea sa fie temeinica. de dispozitie al instantei prin care aceasta rezolva conflictul intre parti. 83 . solicitandu-se anularea tranzactiei si atuturor efectelor generate de aceasta. daca se va constata ulterior ca tranzactia nu exprima vointa partilor. capacitatea de dispozitie a partilor. legala. Instanta va explica partilor consecintele tranzactiei. Deliberarea este posibila si la instanta de fond cand exista un singur judecator (acesta doar gandeste cu privire la cauza). instanta va verifica identitatea partilor. In cazurile foarte simple deliberarea poate avea loc si in sala de sedinta de judecata. Deliberarea este specifica cailor de atac in care completul este format din mai multi judecatori. Prin tranzactie si prin hotararea de expedient.

Nici un judecator nu se poate abtine de la obligatia de a-si exprima opinia. numarul de dosar. Solutii posibile : anularea actiunii pentru neplata taxei admiterea in totalitate a actiunii admiterea in parte a actiunii respingerea cererii Aceleasi sunt si solutiile pentru cererea reconventionala sau pentru cererile tertilor de interventie. numele partilor si reprezentantilor acestora. Nerespectarea cerintei de pronuntare a hotararii in sala de sedinta publica determina nulitatea hotararii. cererile si sustinerile pe scurt ale partilor prezente. Daca completul are nevoie de un timp de gandire mai indelungat. Pronuntarea hotararii se face in sala de sedinta. Odata ce instanta ajunge la o concluzie. Solutia se pronunta cu majoritate de opinii. Din momentul pronuntarii hotararii. numarul sentintei si data pronuntarii. prin citirea minutei de catre presedintele completului insotit de grefier. va dispune repunerea pe rol prin incheiere de sedinta. Cuprinsul hotararii Hotararea judecatoreasca are forma scrisa. mentiunea asupra prezentei sau absentei lor (pt relativitatea efectelor hotararii). Opinia separata se motiveaza si semneaza de autorul ei. cu ocazia deliberarii. dispunand citarea partilor si consemnand motivele repunerii pe rol si punctele ce trebuie rezolvate. dactilografiata (nu de mana). de obicei presedintele instantei pentru a exista majoritate de opinii. semnata de judecator si de grefier. fixand termenul de judecata. numele judecatorilor si grefierului care compun completul de judecata si numarul lor. In apel (sunt 2 judecatori). pentru a nu fi influentat de parerea judecatorilor cu experienta mai mare. Fiecare membru al completului ia cuvantul pe rand. Hotararea are 3 parti : partea introductiva (practicaua) motivarea (considerentele) dispozitivul Practicaua cuprinde urmatoarele mentiuni : aratarea instantei. Daca inainte de pronuntare. obiectul procesului. solutia se consemneaza in minuta scrisa de mana in dosar.Deliberarea incepe prin a i se acorda cuvantul celui mai tanar membru al completului de judecata. fiind semnata de toti membri completului de judecata. poate amana pronuntarea cel mult 7 zile. in caz de divergenta de opinii se formeaza un complet de divergenta in care pe langa cei doi judecatori care solutioneaza cauza apare un al treilea. enumerarea 84 . instanta constata ca nu sunt rezolvate toate problemele. instanta se dezinvesteste si incepe sa curga termenul de atac calculat de la pronuntare.

dar legea nu cere descrierea unor generalitati. Conditiile pentru ca motivarea sa fie valabila : motivarea sa fie clara. pentru ca dispozitivul este partea din hotarare care se executa. incadrarea juridica . In prima parte se arata daca s-a admis/respins actiunea. completa. Tot aici se consemneaza toate mentiunile necesare pentru identificarea bunului litigios. netemeinica motivarea trebuie sa arate pentru fiecare capat de cerere sustinerile partilor.. deci... hotararea este nemotivata si. dar lipsa acestei semnaturi poate fi complinita oricand (noutate). este demonstratia instantei ca hotararea este corecta. 85 . necontradictorie. momentul de la care incepe sa curga acest termen.. termenele pentru exercitarea acestor cai. In final se consemneaza ce cai de atac au la indemana partile. Daca pronuntarea hotararii s-a amanat. In a doua parte se subliniaza consecintele ce decurg din pronuntarea hotararii (ex : obligatia la despagubire. Motivarea (considerentele) are o functie importanta si anume de a convinge ca hotararea este justa.. In aceasta situatie. Dispozitivul va fi semnat de judecatori si grefier. insuficienta sau partiala. sa analizeze fiecare proba motivarea sa se intemeieze pe date si probe concrete.probelor administrate si a tuturor incidentelor aparute (exceptii).. se consemneaza rezumativ concluziile partilor. reproduce pe larg minuta in doua parti. trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii : judecatorul sa cunoasca perfect dosarul instanta trebuie sa raspunda precis si argumentat fiecarei sustineri. ce probe se retin ca fundamental valabile. la cheltuieli de judecata). ci consistenta si fluenta a argumentelor. Motivarea hotararii inlatura posibilul arbitrariu. cu argumentele ei Pentru ca motivarea sa fie buna. Dispozitivul trebuie redactat in termeni precisi care sa nu fac loc unor interpretari. toate aceste elemente vor fi cuprinse intr-o incheiere prin care se dispune amanarea pronuntarii si care face parte integranta din hotarare. neconcordanta ducand la nulitatea hotararii. obligand judecatorii sa-si demonstreze punctele de vedere si face posibile caile de atac (controlul judiciar). ce probe se inlatura si de ce. Sub sanctiunea nulitatii trebuie mentionat ca hotararea s-a pronuntat in sedinta publica. hotararea va cuprinde doar celelalte doua parti (motivarea si dispozitivul). probele administrate. Daca este confuza. mentiunile privind obligatiile corelative sau solidare. Este obligatorie concordanta deplina intre minuta si dispozitiv. ce exceptii s-au ridicat si rezolvarea lor.. precisa. Dispozitivul consemneaza rezultatul judecatii. nu numai pe idei abstracte sa fie principiala si consecventa (necontradictorie) sa fie precisa si sigura sa fie corecta gramatical Considerentele reprezinta partea cea mai intinsa din hotarare.

incheieri – hotarari premergatoare. Clasificarea hotararilor judecatoresti a) – hotarari propriu-zise ce solutioneaza complet litigiul .Redactarea hotararii Se face de presedintele completului sau de unul din judecatorii completului consemnat de presedinte.hotarari irevocabile – nu mai pot fi atacate cu recurs e) – hotarari integrale (totale) – solutioneaza tot litigiul . Se indeplineste la fel ca si inmanarea citatiei. Orice modificare.hotarari partiale – pronuntate la cererea reclamantului in baza unei recunoasteri paratului f) – hotarari cu o singura condamnare – cu o obligatie unica .hotarari definitive – pot fi atacate cu recurs d) – hotarari revocabile – pot fi atacate cu recurs . anticipative ce solutioneaza doar o parte a hotararea finala b) – sentinte – pronuntate de prima instanta . Comunicarea hotararii este obligatorie atunci cand caile de atac se exercita de la comunicare. Opinia separata se consemneaza in continuarea hotararii sau separat.decizii – pronuntate in cai de atac sau in rejudecarea dupa retinere c) – hotarari nedefinitive – pot fi atacate cu apel . Cele doua exemplare vor ramane unul in dosar si altul in mapa de sentinte a instantei.hotarari cu condamnari alternative (ex : restituirea bunului sau plata contravalorii acestuia) g) – hotarari constitutive 86 cererilor si pregatesc partiale a . Legea recomanda ca hotararea sa se redacteze in cel mult 20 de zile de la pronuntare. stersatura din hotarare trebuie semnata de judecatorul ce a facut-o. caz in care se ataseaza hotararii. Se redacteaza in doua exemplare originale si in copii ce se comunica partilor.

existenta vinovatiei. Nu au caracter de autoritate de lucru judecat. Autoritatea de lucru judecat din penal in civil se raporteaza la existenta faptei. absoluta in sensul ca o hotarare definitiva si irevocabila pronuntata pe fond reflecta adevarul si nu poate fi contrazisa printro alta hotarare pronuntata intre aceleasi parti. hotararea capata puterea doveditoare a actelor autentice hotararile constitutive creeaza drepturi noi. hotararile prin care s-a respins o actiune de divort. Civ. ci doar caracter provizoriu. 1201 C. nu si la considerentele acesteia. iar partile sunt obligate sa respecte efectele primei hotarari. Conditii de admisibilitate : prima hotarare irevocabila sa se fi pronuntat pe fond. nu pe exceptii existenta triplei identitati (parti. drepturi ce se constata doar la data pronuntarii hotararii hotararile sunt susceptibile de executare odata cu pronuntarea si comunicarea hotararii. va respinge a doua cerere. rolul de a fixa. hotararile pronuntate in materie de pensie de intretinere si incredintarea minorilor. Nu exista autoritate de lucru judecat din civil in penal.hotarari declarative . cauza) in principiu numai la dispozitivul Autoritatea de lucru judecat are efect absolut si se raporteaza hotararii. faptuitorului. • • • • • • prin pronuntarea hotararii instanta se dezinvesteste astfel incat judecatorii nu mai pot reveni la hotararea pronuntata dupa redactare si semnare. pentru acelasi obiect si cauza.. stabiliza drepturile si obligatiile partilor.hotarari in constatare Efectele hotararilor judecatoresti Aceste efecte privesc partile litigante si instanta. Indreptarea hotararii 87 . Puterea de lucru judecat isi produce efectele atat fata de instanta cat si fata de parti. Este o prezumtie legala. incepe sa curga termenul de prescriptie extinctiva a executarii hotararii (daca ?alta? hotarare poate fi executata – e vorba de hotararea din apel sau recurs) • Autoritatea de lucru judecat (art. obiect. Rolul autoritatii de lucru judecat este de a curma potentialul numar infinit al proceselor. Instanta sesizata cu aceasta cerere. cu efecte pentru viitor (hotararile pronuntate in starea si capacitatea persoanei) hotararile declarative recunosc retroactiv drepturile partilor.).

pericol vadit determinat de intarzierea executarii. calitatii partilor). Greselile materiale sunt erori vizibile. Executarea provizorie poate fi legala sau judecatoreasca. se judeca in camera de consiliu.Se refera la corectarea unor greseli materiale. involuntare ce nu afecteaza fondul judecatii (ex : redarea gresita a numelor. experti. Sesizarea instantei se face din oficiu sau la cerere. Instanta va autoriza executarea provizorie in urmatoarele conditii : hotararea sa se raporteze la bunuri executarea provizorie sa apara ca necesara fata de insolvabilitatea debitorului. cu citarea partilor. Executarea provizorie nu este posibila: 88 . acordul debitorului. o hotarare se executa dupa ce a ramas definitiva si irevocabila si a fost investita cu formula executorie. Exceptii – o hotarare se poate executa vremelnic inainte de a fi ramas definitiva si inainte de a fi fost investita cu formula executorie. Lamurirea si completarea hotararii Se poate cere in termenul prevazut pentru calea de atac si ia forma revizuirii hotararii . interpreti asupra drepturilor lor procesuale. martori. Aceste hotarari sunt supuse recursului. fara sa se acorde cheltuieli de judecata. Procedura. Executarea provizorie judecatoreasca este o facultate a instantei care constituie o exceptie de la regula. indiscutabil savarsite cu ocazia redactarii. Completarea hotararii se foloseste atunci cand instanta a omis prin hotararea ei sa se pronunte asupra unui capat de cerere sau sa solutioneze cererile facute de avocati. Executarea provizorie legala se face in virtutea legii fara a mai fi necesar ca creditorul sa mai ceara expres aceasta inlesnire. Executarea vremelnica a hotararilor judecatoresti De regula. Constatarea greselilor materiale se face prin incheierea instantei si cu mentiunea pe ambele exemplare originale ale hotararii. evitarea unor prejudicii mai mari. Greselile de fond pot fi indreptate doar prin exercitarea cailor de atac. Aceasta executare se aplica in 7 cazuri legale : 1) hotararea privind plata drepturilor salariale 2) hotararea privind plata despagubirilor rezultate din accidentele de munca 3) hotararea privind plata rentei/pensiei alimentare 4) hotararea care obliga la plata unor reparatii urgente 5) hotararea care obliga la punerea sau ridicarea de peceti ori la realizarea inventarului 6) in pricinile privind posesia 7) in hotararile partiale pronuntate in baza recunoasterii partiale a paratului Explicatia acestor 7 cazuri rezida in latura umanitara. Aceste cereri se fac in termenul procedural general. de urgenta.

Cererea va fi insotita de copia legalizata a dispozitivului hotararii prin care s-a dispus executarea. CURS 13 CĂILE DE ATAC 1. caz in care executarea isi continua cursul cererea sa fie admisa Domeniul de aplicabilitate preponderent al executarii provizorii judecatoresti se regaseste in ordonanta presedentiala. Solutii posibile : cererea sa fie respinsa. Căile de atac – căi de atac procedurale pe care partea interesată le poate folosi pentru a cere instanţei superioare compatibile verificarea legalităţii şi temeiniciei hotărârii atacate şi înlăturarea eventualelor greşeli. confirmând decizia sau admiţând calea de atac si reformarea primei hotărâri. Executarea provizorie judecatoreasca poate fi suspendata la cererea partii. Scopul procesului e stabilirea adevărului şi pronunţarea unei soluţii juste. putand fi facuta impreuna cu calea de atac.- in cererile privind stramutarea de hotar in intabularea/radierea unor drepturi imobiliare in cartea funciara Cererea pentru executarea provizorie judecatoreasca se face doar de parti (nu se poate acorda din oficiu de instanta) pe tot parcursul procesului. creditorul cererii va fi obligat la o cautiune. sunt obligatorii pentru aceasta. cererea se adreseaza instantei superioare celei care a admis executarea. Garanţia – posibilitatea de a ataca hotărârea pronunţată în primă instanţă şi de a corecta eventualele greşeli. 89 . Importanţa: garantează dreptul la apărare existenţa lor obligă pe judecătorul fondului să cunoască dosarul complet existenţa lor e un stimulent pentru instanţa inferioară în căile de atac se pot da îndrumări de drept pentru rejudecarea de către instanţa inferioara. Daca cererea se admite. 2. Exercitarea căilor de atac este facultativă. Această garanţie îmbracă forma controlului juridic: instanţa superioară verifică legalitatea şi temeinicia hotărârii instanţei inferioare.

în scopul verificării legalităţii (în apel se verifică şi temeinicia) hotărârii de fond.extraordinare: . revizuirea. Excepţie – nu fac obiectul apelului următoarele categorii de încheieri şi hotărâri ce sunt atacabile direct cu recurs: I. 4. e) Exercitarea lor presupune exprimarea voinţei valabile. – ordinare: apelul. . Reguli comune de folosire a căilor de atac: a) Trebuie să existe o hotărâre judecătorească susceptibilă de a fi atacată. pentru motive de nelegalitate şi/sau de netemeinicie. 1.abrogat. II. b) Să se respecte ierarhia căilor de atac. Obiectul: a) hotărârea judecătorească nedefinitivă pronunţată de prima instanţă. . contestaţia în anulare. 58/2003 Este o cale de atac comună.. . 282-298 Cod pr. b) anumite încheieri preparatorii şi unele interlocutorii. d) Căile de atac sunt prevăzute de lege şi precizate expres în finalul hotărârii atacate. Clasificare: I. Partea din hotărârea ce constituie obiectul apelului e numai dispozitivul acesteia.de reformare(apel. pentru că numai această parte e obligatorie pentru părţi şi susceptibilă de executare silită. devolutivă şi suspensivă de executare. Recursul în anulare .recursul în interesul legii. c) O cale de atac se exercită o singură dată într-un ciclu procesual. libere a părţilor. prin care partea legitim interesată solicită schimbarea totală/parţială a hotărârii instanţei de fond. recursul comun): se exercită la instanţele superioare celei care a pronunţat hotărârea.recursul comun APELUL art. se îndreaptă împotriva hotărârilor nedefinitive ale primei instanţe. pentru motivele prevăzute de lege (contestaţia în anulare. Hotărârile pronunţate asupra cererilor principale ce privesc: pensiile de întreţinere.de retractare: se exercită chiar la instanţa care a pronunţat hotărârea.3. OG nr. . de reformare. revizuirea). civ. 90 . ordinară.

L 1/2000. L 112/1995. Hotărârile/încheierile pronunţate în următoarele materii: 2. înregistrarea actelor de stare civilă. dolosive(?). tutori. conflicte de competenţă declinarea de competenţă asigurarea dovezilor încheierile de suspendare a procesului hotărârile pronunţate în baza renunţării la drepturi hotărârile judecătoreşti de anulare a hotărârilor arbitrale încheierile de respingere a învestirii cu formulă executorie încheierile de respingere a cererilor de perimare încheierile de suspendare a executării silite sau încetare urmăririi silite hotărârile pronunţate în procedura reorganizării şi falimentului hotărârile ce privesc încuviinţarea nulităţii desfacerii adopţiei hotărârile ce soluţionează conflicte de muncă hotărârile ce privesc asociaţiile şi fundaţiile hotărârile pronunţate asupra cererii de pensii şi asigurări sociale hotărârile ce privesc garanţiile reale mobiliare II. divizare 91 de . pârâtul. Subiectele – sunt părţile participante la judecata în fond şi prezintă un interes legitim în exercitarea apelului. plângerile întemeiate pe procedura contenciosului administrativ şi pe L 18/1991. acţiunile posesorii. persoanele juridice nou-apărute prin comasare. coparticipanţii: au independenţă procesuală în sensul că apelul unuia profită şi celorlalţi reprezentanţii părţilor: părinţi. terţii.- obligaţiile de plată a unor sume de bani/predarea bunurilor mobile în valoare de maxim 200 milioane. mandatarul. avânzii-cauză ai părţilor decedate după pronunţarea hotărârii: succesorii universali sau cu titlu universal. terţii voluntari intervenienţi (direct în apel – cerere intervenţie. jurist-consultul. creditorii chirografari în act. curatori. succesorii cu titlu particular numi pentru bunuri determinate. Pot fi: • • • • reclamantul. intervenienţii forţaţi. măsurile asiguratorii. L 169/1997.

pe numele moştenirii. 92 . renunţat nu poate folosi apelul în ciclul procesual. Termenul se întrerupe şi hotărârea se comunică din nou moştenitorilor părţii defuncte .• Parchetul – procurorul. Partea ce a retras.împotriva părţii care a cerut comunicarea hotărârii Termene speciale: în procesele de divorţ – 30 zile de la comunicare. Repunerea în termen se dispune de instanţa superioară. Întreruperea termenului de apel: la decesul unei părţi care intervine între pronunţarea hotărârii şi declararea apelului. fără să se arate numele sau calitatea fiecărui moştenitor . şi după expirarea termenului de apel. Motivele de ordine publică pot fi invocate oricând. 4. iar retragerea apelului se face numai după pronunţare(?) Renunţarea: declaraţia verbală cu ocazia pronunţării în şedinţă publică a hotărârii pe fond prin înscris autentificat declaraţie verbală în faţa instanţei de apel. la decesul curatorului la decesul mandatarului părţii în orice caz de forţă majoră care împiedică exercitarea căii de atac. dar cu condiţia ca cererea iniţială să fi fost declarată în termen. În cazul în care nu se poate verifica tardivitatea apelului se prezumă că e declarat în termen. Sancţiunea nerespectării termenului este decăderea din dreptul de a ataca hotărârea cu apel. Termenul – termenul general de 15 zile calculat pe zile libere. termenul curge de la încetare cazului. Renunţarea – se poate face în interiorul termenului de apel. la ultimul domiciliu al părţii. în cazul în care hotărârea nu a fost comunicată să se facă calculul termenului astfel: de la data comunicării somaţiei de executare însoţită de copia hotărârii. Retragerea – numai în faţa instanţei de apel în şedinţă publică de judecată. de la data depunerii cererii de apel dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii. care permite. Decăderea se pronunţă pe cale de excepţie ridicată de parte/instanţă. Se aplică în apel şi principiul echipolenţei . Începe să curgă de la data comunicării hotărârii. Cauza apelului – temeiul de drept al nemulţumitului apelant. de la data cererii comunicării hotărârii către adversar . 3. Acestea pot constitui un mod de achiesare la hotărârea instanţei de fond.

Motivarea se face pe două direcţii – nelegalitate şi/sau netemeincie (statuare eronată a unei situaţii de fapt în pofida probelor care conduc la o altă situaţie de fapt. Procedura prealabilă a judecării apelului. Cererea de apel şi motivele ei. Motivarea se poate face prin cerere în termenul de 15 zile sau cel târziu la prima zi de înfăţişare în apel.5. cu indicaţia de a depune întâmpinare cu 5 zile înainte de termen 93 . Motivarea – nu este limitată prin motive prevăzute în textul de lege. aceasta e valabilă chiar dacă e intitulată greşit. intimatului comunică şi cererea de apel şi înscrisurile depuse. Acestea sunt: menţionarea hotărârii atacate şi circumscrierea motivelor de fapt şi de drept pe specificul apelului (critica hotărârii de fond). Motivele e ordine publică pot fi înfăţişate şi mai târziu. Apelul nemotivat nu se respinge ci se analizează sub aspectul susţinerilor de fond făcute de părţi la prima instanţă. 1) Locul introducerii apelului e instanţa a cărei hotărâre se atacă sub aspectul sancţiunii nulităţii. Se fac menţiunile corespunzătoare în registrele de evidenţă. Instanţa de apel care primeşte dosarul ia următoarele măsuri: verifica taxa de timbru verifică respectarea termenului de apel stabileşte numărul de ordine al dosarului dispune citarea părţilor. Dacă aceste elemente există în cerere. 6. verifică dacă hotărârea a fost comunicată tuturor părţilor de la fond şi dacă a expirat termenul de apel pentru toate părţile. Trebuie să întruneasca elementele cererii procedurale generale la care se adaugă anumite elemente specifice. 2) Efectele introducerii apelului: investirea instanţei de apel cu judecata suspendarea de drept a efectelor hotărârii atacate naşte caracterul devolutiv al judecăţii în apel conturarea principiului non reformatio in peius 3) Preşedintele instanţei a cărei hotărâre este atacată prin apel. Dosarul se notează(?) şi parafează fiind înaintat instanţei competente. pentru că apelul este o cale devolutivă ce permite judecarea din nou a fondului. înainte de a trimite dosarul cu cererea de apel. dar pot fi fructificate dacă apelul a fost declarat în termen.

venituri ajunse la scadenţă sau despăgubiri apărute după pronunţarea hotărârii în primă instanţă. Asemănări – două cereri incidente şi nici una nu este considerată cerere nouă. cauza acţiunii. apelul incident se îndreaptă împotriva apelantului. cererile vor fi soluţionate printr-o singură hotărâre. să-şi manifeste nemulţumirile: prin formularea de apel incident (aderare la apel) formularea de apel provocat. apel. sau se poate cere aplicarea compensaţiei legale. rate. Întâmpinarea e obligatorie sub sancţiunea imposibilităţii de a invoca excepţii relative sau alte probe. Aceste cereri sunt admisibile pentru că nu sunt în realitate cereri noi ci simple consecinţe ale drepturilor părţilor consemnate în cererile de chemare în judecată. se pot formula cereri referitoare la apel. Apelul provocat – în caz de coparticipare în proces sau când au intervenit terţi la judecata în fond. cauza apelului. Apelul incident – permite intimatului ce nu a declarat apel în termin. În apel se pot cere pentru prima dată fără a fi considerate cereri noi: dobânzi. Procedura de judecată publică – se aseamănă foarte mult cu judecata în primă instanţă. adică să dovedească un interes legitim. În apel se pot admite probe noi. fie la prima zi de înfăţişare. Diferenţe: apelul incident ar putea fi şi principal. Completul este format din 2 judecători. şi indiferent dacă au fost sau nu la judecata pe fond.- apelantul e citat cu menţiunea timbrajului (suma) dacă mai multe părţi au introdus apel. Se analizează motivele de apel (de netemeinicie şi/sau nelegalitate). În judecarea apelului nu se pot schimba calitatea părţilor. pentru a schimba hotărârea primei instanţe şi cu condiţia ca acest apel să poată produce consecinţe jurudice asupra autorului. apel ce trebuie să se facă cel târziu la primul termen de înfăţişare în apel. 4) Judecata în apel permite ca pe timpul procesului un intimat care iniţial nu a declarat apel în termen. în lipsa lui neexistând. 94 Trebuie depus cel târziu la prima zi de înfăţişare în . obiectul cererii de chemare în judecată şi nici nu se pot face cereri noi faţă de judecata în primă instanţă. se pot cere probe noi . să adere la apelul declarat de altă parte în proces. fie prin cererea de apel. dar se nasc după pronunţarea primei hotărâri. E o cerere accesorie ce urmează soarta cererii principale la care aderă. în timp ce apelul provocat e determinat numai de apariţia celui principal. cel provocat se îndreaptă împotriva intimatului/terţilor. 7. Nu sunt considerate cereri noi excepţiile de procedură şi alte mijloace de apărare. un intimat poate declara apel împotriva altui intimat/intervenient de la fond.

în aceste cazuri. urmează apoi intimatul parte şi mai apoi intimatul intervenient.ca şi la apel părţile se vor numi recurent şi intimat . nedevoluţională şi.hotărârile / încheierile pronunţate de prima instanţă şi care nu sunt susceptibile de apel . prin care. în principiu. Admiterea apelului în tot sau în parte şi schimbarea corespunzătoare a hotărârii primei instanţe.Ordinea dezbaterii: primul este apelantul. Hotărârea pronunţată în apel e definitivă şi revocabilă şi fiind definitivă este şi executorie Recursul E a doua cale de atac după apel. nesusceptibilă de executare. ci se va face o analiză totală. hotărârile pronunţate de instanţa de apel 95 Subiecţii . Dacă există motive de nulitate a hotărârii fondului. Legea prevede expres principiul „non reformatio in peius” Nu mai este posibilă admiterea apelului şi desfiinţarea primei hotărâri cu trimeterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă pentru motivul că instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra unui capăt de cerere. Totuşi dacă prima instanţă nu era competentă. În acest caz apelul se suspendă şi capătul de cerere va fi reanalizat şi soluţionat de prima instanţă (întregirea hotărârii).îl constituie . verificarea în recurs nu se va rezuma numai la motivele de recurs. se va desfiinţa hotărârea în totalitate şi se va trimite cauza instanţei competente . se desfiinţează hotărârea primei instanţe şi se rejudecă cauza în apel. instanţa competentă va exercita controlul de legalitate asupra hotărârilor recurate. E o cale de atac extraordinară comună. Obiectul . Soluţii posibile în apel: 1) 2) 3) Anularea apelului ca netimbrat sau depus în altă parte decât la instanţa a cărei hotărâri se ataca. de reformare. Respingerea apelului şi confirmarea hotărârii primei instanţe. Specificul apelului este posibilitatea de divergenţă a completului. se va admite apelul. apelul se admite. la cererea părţii interesate.

Dacă părţile au fost citate la fond. iar dacă părţile nu au fost citate la fond termenul curge de la comunicare. sub sancţiunea nulităţii. ) sub sancţiunea nulităţii 96 . instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti 5. 304 C. Recursul se motivează prin cererea de solicitare sau separat. instanţa competentă o poate returna părţii cu indicaţii asupra completărilor / modificărilor necesare. Motivarea recursului trebuie să se încadreze în unul sau mai multe puncte din cele prevăzute în art. instanţa nu a fost alcătuită conform legii 2. p. Legea prevede 10 motive de recurs : 5 motive de casare şi 5 motive de modificare. prin hotărâre s-au încălcat formele de procedură prevăzute de lege ( C. în cazuri extreme se poate prelungi termenul cu 5 zile.c.divorţ.15 zile de la comunicare.Cauza . termenul curge de la pronunţare. plantaţiilor sau a lucrărilor având o aşezare fixă Regula este că depunerea recursului nu suspendă executarea hotărârii pronunţată în apel. Cererea de recurs suspendă executarea hotărârilor numai pentru procedura de : strămutare de hotar desfiinţare a construcţiilor. .aceeaşi ca la apel Termenul de recurs . În aceste situaţii. Dacă cererea de recurs nu îndeplineşte condiţiile legii.p. calculate pe unităţi libere de timp şi fără (?) aplicarea principiului echipolenţei Termene speciale 30 de zile . pentru orice capăt de cerere 40 de zile de la transcrierea ordonanţei de adjudecare în urma licitaţiei publice 5 zile pentru soluţionarea cererilor de conflicte de competenţă şi cele din materia ordonanţei prezidenţiale Aceste termene se calculează diferit. dar numai în intervalul termenului de 15 zile de la comunicarea hotărârilor recurente. Cererea de recurs şi motivarea ei Această cerere se va depune la instanţa a cărei hotărâre este atacată. Motive de casare: 1. hotărârea s-a dat cu încălcarea competenţei altei instanţe 4.c. hotărârea s-a dat de alţi judecători decât aceia care au participat la dezbaterea în fond 3.

când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii / străine de natura cauzei 3. când instanţa a acordat mai mult decât s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut 2. interpretând greşit actul juridic dedus judecăţii. hotărârea pronunţată e lipsită de temei legal. putând să examineze cauza sub toate aspectele. În această situaţie recurentul poate formula orice fel de nemulţumire faţă de hotărârea atacată. 1. Indicarea greşită a motivelor nu atrage nulitatea dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea în unul din cele 10 motive. Efectele cererii de recurs : investirea instanţei cu soluţionarea cauzei suspendarea executării (prin excepţie) doar pentru pricinile ce privesc strămutarea hotarelor şi desfiinţarea plantaţiilor şi construcţiilor 97 . instanţa.Motive de modificare: 1. e obligată să verifice numai motivele din cererea de recurs . a schimbat natura ori înţelesul vădit. În recurs nu se admite ridicarea pentru prima dată a unor probleme noi. cereri noi ce nu au fost invocate până în acest moment. instanţa nu s-a pronunţat asupra unui mijloc de apărare sau asupra unei dovezi administrate care erau hotărâtoare în rezolvarea pricinii Dacă recursul se îndreaptă împotriva unei hotărâri nesusceptibile de apel instanţa nu mai e limitată la motivele de casare prevăzute de lege. Locul depunerii cererii de recurs este instanţa a cărei hotărâre a fost atacată 2. Regula este aceea că instanţa de recurs care analizează recursul împotriva unei hotărâri pronunţate în apel. Procedura de judecată a recursului Procedura prealabilă judecării recursului Particularitatea este completul format din trei judecători. Motivele de recurs de ordine publică pot fi ridicate şi peste termen cu condiţia depunerii în termen a unei cereri valabile. neîndoielnic al acestuia 4. ori a fost dată cu încălcarea /aplicarea greşită a legii 5.

numai în ceea ce priveşte taxa de timbru datorată şi poziţia practicii şi doctrinei. cu menţiunea pentru reclamant a taxei de timbru. La judecata publică şi contradictorie se face un nou raport de un judecător. I se va comunica şi copia după recurs plus înscrisurile anexate. se pronunţă prin decizie motivată. Este obligatoriu să se întocmească un raport asupra recursului.Efectele hotărârilor pronunţate în apel mai pot fi suspendate la cerere. În cazul admiterii în principiu se acordă un termen în şedinţă publică cu citarea părţilor. Soluţionarea în recurs se adoptă prin decizie ce nu se comunică. sau un magistrat asistent. Soluţia trebuie motivată. după citarea soluţiona şi fără citarea părţilor.existenţa semnăturii recurentului . Astfel recursul se analizează în două etape. căruia i se va pune în vedere obligaţia legală de a depune întâmpinare. condiţiile de fond : . În cazul respingerii în principiu a recursului. În recurs nu se admit probe noi cu excepţia înscrisurilor .existenţa elementelor cererii de recurs . În raport se va face şi o trimitere asupra practicii şi doctrinei în problemele de drept incidente în 98 . cererea de suspendare se poate în materia recursului se aplică principiul " non reformatio in pejus " în sensul în care nu se poate agrava situaţia părţii în propria cale de atac. dispunându-se comunicarea motivelor de recurs intimatului. Se fixează un termen pentru discutarea admisibilităţii şi pentru acest termen se întocmeşte de către un membru al completului un raport în care se inventariază condiţiile de admisibilitate: condiţiile de formă: . Acest raport va fi analizat de completul de admisibilităţi fără citarea părţilor. complet ce este format tot din trei judecători . 3.respectarea termenului motivat . Dacă acest complet are o opinie unanimă.dacă motivele sunt printre cele 10 menţionate de lege. care nu e atacabilă şi se comunică recurentului. În cazuri excepţionale. Admiterea în principiu se face prin încheiere motivată . acesta nu se mai judecă şi atunci hotărârea devine irevocabilă. Întâmpinarea este obligatorie. - părţilor în Camera de Consiliu şi plata unei cauţiuni.dacă s-a depus la instanţa a cărei hotărâre este atacată speţă. Mai întâi se stabileşte admisibilitatea de principiu a recursului de un complet de admisibilităţi.

stabilind în 99 . fie la un termen ulterior. Aceste motive sunt de regulă analizate de completul de admisibilităţi .ce erau esenţiale în soluţionarea cauzei În ceea ce priveşte casarea. soluţia adoptată depinde de specificul motivului de modificare din lege: instanţa acordă numai ceea ce s-a cerut sau exonerează pârâtul de ceea ce nu s-a cerut în acţiune instanţa menţine hotărârea dar va motiva în fapt sau drept soluţia sau va schimba motivarea contradictorie sau străină pricinii ori necorespunzătoare instanţa va interpreta corect actul juridic dedus judecăţii păstrând sau modificând hotărârea recurată instanţa va schimba total sau parţial hotărârea lipsită de temei legal sau dată cu încălcarea ori aplicarea greşită a legii instanţa va schimba total sau parţial hotărârea ce nu s-a pronunţat asupra unui mijloc de apărare sau asupra unei dovezi administrate .Soluţiile pe care le poate da instanţa de recurs sunt : anularea recursului respingerea recursului constatarea perimării admiterea recursului Anularea se dispune pentru: netimbrarea corespunzătoare depunerea tardivă a recursului nemotivarea recursului depunerea la altă instanţă decât cea care a pronunţat hotărârea. Respingerea recursului : ca nefondat sau neîntemeiat ( se constată că motivele de recurs invocate nu au acoperire în dosar ) recursul a fost introdus de către o persoană fără calitate ca nesusţinut Admiterea recursului Se face cu casare sau modificare totală sau parţială a hotărârii atacate În cazul modificării .se pronunţă o hotărâre atât pentru admiterea recursului cât şi pe fond -. În acest caz instanţa de recurs va rejudeca pricina în fond . aceasta este totală sau parţială asanând nelegalităţile . fie la termenul la care se admite recursul .

Intră în această categorie : -. SCOPUL şi REGULILE GENERALE DE FOLOSIRE SUNT IDENTICE CUN CELE DE LA CĂILE ORDINARE DE ATAC. Intră în această categorie : recursul comun recursul în interesul legii recursul în anulare ( acum abrogat )..Căi de retractare = controlul este exercitat chiar de instanţa care a pronunţat hotărârea atacată pentru motive special prevăzute de lege.acest scop situaţiile în care se pronunţă două decizii . curs 14 CĂILE EXTRAORDINARE DE ATAC Specific pentru o cale de atac extraordinară este obiectul acesteia. În rejudecarea după casare îşi produce efecte principiul " non reformatio in pejus ". Principala clasificare se face în : -1. şi anume.Căi de reformare = controlul este exercitat de instanţa competentă (instanţa superioară) şi se întinde asupra verificării legalităţii hotărârii atacate sub toate aspectele.una de casare intermediară iar cealaltă de soluţionare în fond a pricinii . iar soluţia adoptată de instanţa de recurs devine obligatorie pentru instanţa de trimitere ce va rejudeca pricina.contestaţia în anulare 100 . -2. o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă pronunţată după expirarea căilor de atac comune. În soluţionarea recursului instanţa poate dezlega probleme de drept sau poate constata necesitatea unor probe noi. Casarea cu trimitere se poate face în două cazuri: când hotărârea recurata a fost pronunţată de o instanţă necompetentă când hotărârea recurată a fost dată în lipsa părţii nelegal citate la termenele la care s-au administrat probe noi şi au avut loc dezbateri pe fond fără a se intra în cercetarea fondului sau când modificarea nu e posibilă fiind necesare probe noi ce nu se pot administra în recurs. !!!!! În rest. NOŢIUNEA..

1. la care s-au pus concluziile. !!!! Acum şi recursul ordinar este considerat tot cale extraordinară de atac (vezi la Căile ordinare de atac). Prin această contestaţie. Contestaţia în anulare obişnuită / comună = se poate folosi împotriva oricărei hotărâri judecătoreşti rămasă irevocabilă.să obţină rejudecarea cauzei -4.-.motivele contestaţiei să nu fi fost invocate din motive obiective în căile de atac comune (respectarea principului ierarhiei căilor de atac).să fie atacată o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă 2. Scopul acestei contestaţii este : -1.să anuleze hotărârea contestată -2. Contestaţia în anulare nu este admisibilă dacă recursul a fost anulat ca fiind tardiv . rezultă că cerinţa procedurii de citare se pune în raport de termenul final al procesului la care au avut loc dezbaterile.revizuirea. procedura de citare invocată la termenele anterioare nu constituie motiv pentru contestaţia în anulare. competenţa aparţinând tot instanţei care a pronunţat hotărârea contestată. .Contestaţia în anulare = vizează retractarea unei hotărâri definitive şi irevocabile . Legea prevede 2 motive:  când procedura de citare a părţii pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost legal îndeplinită. motive pe care partea nu le-a putut invoca în căile de atac ordinare.să obşină o nouă hotărâre judecătorească corespunzătoare.  când hotărârea contestată este pronunţată cu încălcarea normelor imperative sau de ordine publică privitoare la competenţă (e vorba de competenţa absolută—vezi Curs „Competenţe”) Condiţiile de admisibilitate ale contestaţiei în anulare 1. pentru motivele special prevăzute de lege. -I. 101 . o astfel de soluţie ar duce la eludarea legii. per a contrario. aceste motive pot fi invocate în contestaţie dacă instanţa de atac comună le-a respins pentru că avea nevoie de verificări de fapt sau calea de atac comună a fost respinsă fără a se judeca procesul în fond. partea cere retractarea hotărârii judecătoreşti revocabile pentru motivele expres prevăzute în lege.să repună părţile în situaţia anterioară -3. Totuşi.

rezultată după exercitarea recursului comun. susţinerile pe care le-a făcut în întâmpinare sau în pledoarie. respectând principiul egalităţii părţilor în procesul civil. sau o decizie rămasă definitivă şi irevocabilă prin nerecurare. Pot fi: -.procurorul. Procedura de judecare a contestaţiei în anulare 102 .hotărârile hotarului .hotărârile pronunţate în procesele în care s-au judecat legal fără citarea părţilor. .terţii interesaţi. să le sistematizeze si să le încadreze juridic. .în cazuri excepţionale (cele de transmitere a calităţii procesuale de la părţi la terţi) -. ci poate să grupeze motivele de recurs prezentate.obiectul acestui tip de contestaţie în anulare se referă la o hotărâre irevocabilă. indiferent de instanţa care le-a pronunţat şi în indiferent ce etapă procedurală ( ex. . urmând să răspundă la motivele de casare astfel rezultate.practica judiciară a statuat.părţile prejudiciate în proces -. ex: calculul greşit al termenului de recurs. etc. b) când instanţa de casare / recurs a respins recursul sau l-a admis numai în parte.) Nu pot fi contestate în anulare: . pentru 2 motive expres prevăzute de lege: a) când hotărârea contestată este rezultatul unei greşeli materiale ( greşeală materială= eroare involuntară care nu afectează fondul pricinii).subiecţii acestui tip de contestaţii în anulare pot fi părţile din recurs: recurentul şi oricare altă parte (intimatul) cu interes legitim. că o asemenea contestaţie în anulare este deschisă şi intimatului. Subiecţii contestaţiei în anulare Se numesc contestator şi intimat.instanţa de recurs nu e obligată să răspundă expres tuturor motivelor de recurs în ordinea redactării acestora. hotărârea instanţei de fond rămase definitivă şi irevocabilă prin neapelare. căruia i-au fost omise de la analiză apărările. 2.Obiectul contestaţiei în anulare Îl constituie hotărârile rămase definitive şi irevocabile. Contestaţia în anulare specială = are ca obiect doar hotărârile judecătoreşti irevocabile pronunţate în recurs. omiţând să cerceteze vreunul din motivele de casare invocate de recurent. Precizări: . reţinerea greşită a timbrajului.

pentru a acoperi principiul contradictorialităţii. dar nu mai târziu de 1 an de la dată pronunţării hotărârii(= termen obiectiv). Instanţa competentă = este cea care a pronunţat hotărârea contestată. dar numai pentru alte motive decât cele din prima. specific:. Întâmpinarea este obligatorie. în termene scurte.dacă hotărârea contestată e susceptibilă de executare silită.respingerea – se confirmă hotărârea atacată. -2. 103 .) b).Revizuirea = cale extraordinară de atac.II. cu citarea părţilor. în cazurile expres prevăzute de lege. efectele hotărârii contestate pot fi suspendate. prin care. Judecarea se face de urgenţă.să desfiinţeze o hotărâre irevocabilă pe baza unor împrejurări noi . 321 CPC). contestaţia se poate formula imediat după pronunţarea hotărârii contestate şi cel mai târziu până la încheierea ultimei acţiuni de executare silită (procesul-verbal al executorului prin care se încheie executarea silită. Are un dublu rol: . cerându-se chiar instanţei care a pronunţat hotărârea revizuită să o retracteze şi să dea o nouă hotărâre. După respingerea contestaţiei şi cu respectarea termenului de introducere se poate formula o altă contestaţie în anulare.admite contestaţia. cu pronunţarea unei noi hotărâri (=timpul 2). . În completul de judecată pot participa şi judecătorii care au judecat hotărârea contestată.Contestaţia în sine (cererea procedurală) trebuie să cuprindă elementele cererilor procedurale şi.cele susceptibile de executare silită pot fi atacate în cel mult 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoştinţă de hotărâre (= termen subiectiv). Termenul: a). La cerere.să se pronunţe o nouă hotărâre justă / corectă. recunoscându-se efectele valabile ale acesteia. care nu au putut fi cunoscute la prima contestare ( art. să facă menţiunea că este definitivă şi irevocabilă şi instanţa care a pronunţat-o -să menţioneze şi să demonstreze motivele anulării. . Soluţii posibile -1.să menţioneze hotărârea atacată. poate fi atacată o hotărâre judecătorească irevocabilă pronunţată pe fond de o instanţă de orice grad. pentru că nu sunt incompatibili. deci se anulează hotărârea atacată (= timpul 1) şi se reia procesul de la ultimul act de procedură rămas valabil.

--4-.c.p. înscrisuri falsificate. -2. doveditoare. şi irevocabilă prin care inst. aceste împrejurări fiind cunoscute ulterior.dacă dispozitivul hotărârii atacate cuprinde menţiuni contradictorii care fac imposibilă executarea lor concomitentă. respectiv hotărârea obligă la predarea unui lucru corporal determinat.obiectul pricinii nu există. cel învinuit fiind citat în proces. -3. comp. Excepţii de la obiectul revizuirii ( nu este posibilă revizuirea ):  prin hotărârea care nu s-a pronunţat pe fond??. 104 s-a dat cu . Obiectul = orice hot.dacă un judecător / expert care au luat parte la judecată au fost condamnaţi irevocabil pentru o infracţiune privitoare la pricină ( ex. Subiectele revizuirii Pot fi oricare din părţile în proces cu interes legitim în revizuire. luarea de mită.se foloseşte numai pentru unul din motivele prevăzute expres în lege. Această ipoteză poate duce la revizuire numai dacă hotărârea atacată obligaţia alternativă a pârâtului. condamnarea unui martor pentru mărturie mincinoasă. atunci instanţa civilă de revizuire se va pronunţa mai întâi pe cale incidentă asupra existenţei infracţiunii. --2—dacă instanţa s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au avut în vedere sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori a acordat mai mult decât s-a cerut ( = minus / plus petita ). a pronunţat o soluţie pe fond. prescripţie). Motivele legale de revizuire – art. traficul de influenţă. care nu au fost cunoscute de instanţa care a pronunţat hotărârea atacată. sau procurorul. care nu au putut fi înfăţişate în instanţă dintr-o pricină mai presus de voinţa părţii sau aceste înscrisuri noi au fost reţinute de partea adversă (cazul 1) ori s-a desfiinţat o hotărâre judecătorească pe care s-a întemeiat hotărârea civilă revizuită (cazul 2). def. care bun a pierit.se urmăreşte retractarea hotărârii atacate şi pronunţarea uneia noi.Caractere: -1. Dacă procesul penal nu poate începe sau nu poate fi realizat ( ex. --1-. 322 C. dacă au fost determinate în soluţia instanţei ). ci pe excepţie  pentru hotărârile de divorţ. --5— dacă după pronunţarea hotărârii s-au descoperit înscrisuri noi. sustragerea sau distrugerea de acte de la dosar ) sau dacă hotărârea s-a pronunţat în temeiul unor probe declarate false în urma judecăţii ( ex. Infracţiunile respective se constată prin hotărâri penale irevocabile.critica hotărârii în revizuire se bazează pe fapte / împrejurări noi. Părţile se numesc revizuient şi intimat. --3-.

dacă s-a invocat.etc. --să se indice explicit motivul revizuirii. --8---9-în ambele hotărâri să existe elementele puterii de lucru judecat. se cer următoarele condiţii de admisibilitate: a) înscrisurile noi să fi existat la data pronunţării hotărârii revizuite.G. între aceleaşi persoane. avînd aceeaşi calitate. 105 . demonstrându-se existenţa valabilă a acestuia 2. dacă partea revizuentă a fost împiedicată la judecarea în fond să se înfăţişeze în instanţă şi nu a introdus prin O. iar consecinţele grave continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate. Termenul de revizuire: cel general e de o lună cu excepţia a 3 situaţii : pentru motivul 6) termenul e de 6 luni. Cererea de revizuire: cuprinde elementele generale plus unele speciale: --sa menţioneze hotărârea care se ataca prin revizuire. să demonstreze o altă situaţie juridică. fundamentale datorată unei hotărâri judecătoreşti. b) partea interesată să nu le fi putut înfăţişa instanţei din motive obiective. odată cu pronunţarea celei de-a 2-a hotărâri. 2) şi 7) de la pronunţarea hotărârii. contradictorii cu prima. la judecarea celui de-al 2-lea proces să nu se fi invocat autoritatea de lucru judecat sau. dar în dosare diferite . în aceeaşi pricină. contencios. pentru motivul 8) termenul e de 15 zile. pentru că ele stau la dispoziţia oricui. c) înscrisurile noi să fie determinante în cauză.În cazul 1. Termenul de revizuire se calculează pentru motivele 1). --7-dacă există hotărîri irevocabile contradictorii date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite. Situaţia apare dacă nu s-a invocat la timp puterea de lucru judecat sau dacă aceasta a fost constatată cu întârziere. dar în dosare diferite. nr. dispăruţii sau incapabilii puşi sub curatelă nu au fost apăraţi deloc sau au fost apăraţi fraudulos (cu viclenie) de reprezentanţii lor. adică sa poată schimba hotărârea.). penală. Actele publice nu pot constitui înscrisuri noi. --6-daca statul ca persoană juridică sau alte persoane juridice de drept public. 58/2003: dacă CEDO a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor putut înştiinţa instanţa asupra acestei împrejurări dintr-o cauză obiectivă. neimputabile (inclusiv deţinerea lor de partea adversă). partea nefiind împiedicată să le înfăţişeze instanţei. în acelaşi litigiu. În cazul 2. hotărârea judecată desfiinţată poate fi de orice natură (civ. mai presus de voinţa ei. instanţa să fi omis a se pronunţa asupra ei. Procedura de revizuire 1. pentru motivul 9) termenul e de 3 luni. cu menţiunea că e irevocabilă şi instanţa care a pronunţat-o. Condiţii: să existe 2 hotărâri irevocabile în aceeaşi pricină.

Completul e judecată poate fi format din aceiaşi judecători care au pronunţat hotărârea. de la publicarea în M. judecătorii nu au cunoscut împrejurările noi. De la această regulă există o derogare pentru motivul 7): contrarietatea de hotărâri. de la încetarea împiedicării prezentării în instanţă. Efectele hotărârii revizuite.O. se retractează total sau parţial prima hotărâre atacată şi se pronunţă o nouă hotărâre. 106 . -dacă una din instanţe este Curtea Supremă. 4. fiecare motiv fiind judecat de instanţa competentă. revizuirea va fi judecată de instanţa superioară celei care a pronunţat prima hotărâre. 1-Dacă cererea de revizuire se admite. cererea de revizuire se disjunge pe motive. Dacă se invocă motivul 7).Pentru motivul 3). de la cel din urmă act de executare Pentru motivul 4). -dacă instanţele sunt pe raze teritoriale diferite. nu se suspendă în timpul judecării revizuirii. iar excepţional într-un singur timp. 3. Pentru motivul 9). Instanţa competentă: cea care a pronunţat pe fond hotărârea atacată prin revizuire.admiterea în principiu a revizuirii. Pentru motivul 6). de la comunicarea hotărârii celor în drept. de regulă în 2 timpi (a – anularea. cât şi alte motive care atrag competenţe diferite. competenţa: -instanţa superioară celor 2 de pe aceeaşi rază teritorială. Pentru motivul 5). Judecata: se face după dispoziţiile dreptului comun. de la data când s-a descoperit înscrisul nou. revizuirea este de competenţa acesteia. Întâmpinarea e obligatorie. 2. a cărui revizuire se cere se consolidează Despre existenţa revizuirii unei hotărâri se face o menţiune specială pe cele 2 exemplare originale a revizuirii hotărârii (care se găsesc în dosar şi în mapă). 2-Cererea de revizuire poate fi şi respinsă. La pct. pe care se întemeiază cererea de revizuire. În mod excepţional poate opera suspendarea cu plata unei cauţiuni. pentru că la prima judecare. ulterioare. de la data când revizuentul a luat cunoştinţă de hotărârea de condamnare.judecarea pe fond a cauzei. Dacă prin cererea de revizuire se invocă atât punctul 7). De regulă. a hotărârii CEDO. deci hot. cererea de revizuire se judecă in 2 timpi: 1.7. se retractează ultima hotărâre contrară cu prima. Pentru motivul 8). b – pronunţarea din nou). de regulă. neexistând incompatibilităţi.

când există dispoziţii legale neclare. Recursul în interesul legii se promovează de procurorul general de la Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. dar in noua ordonanţă nu se mai spune. Recursul în interesul legii --are ca scop să asigure o interpretare şi o aplicare unitară a legii pe teritoriul ţării. Este publicată în M. să asigure o practică judiciară unitară. b. Premisă: a. Hotărârea adoptată nu are nici un efect retroactiv. lacunare sau contradictorii. 58/2003. Promovarea: e provocată de premisele amintite.G. Între căile extraordinare de reformare figurează: --recursul comun şi --recursul în interesul legii --a fost şi recursul în anulare = abrogat prin O.5. când instanţele din ţară au practică diferită în soluţionarea aceloraşi probleme de drept. deci nu desfiinţează hotărârile judecătoreşti contradictorii care au provocat recursul în interesul legii. Înainte de apariţia O. Dezbaterile presupun doar prezenţa şi concluziile membrilor completului de judecată.G. 58/2003 se prevedea scopul. 107 . şi comunicată separat tuturor instanţelor judecătoreşti din ţară. Căile de atac: sunt cele folosite in dreptul comun.O. fie din oficiu. care sunt interpretate diferit de instanţele româneşti. Are efecte numai pentru viitor. fie la sesizarea Ministerului Justiţiei. Competenţa: aparţine exclusiv Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în secţiile ei reunite. Hotărârea se adoptă cu majoritate de opinii. confuze. se prevedea expres ca sunt obligatorii pentru viitor.

cu toate datele care privesc înscrisurile dispărute. dacă actele procedurale dispărute au aparţinut instanţei. Există însă şi domenii speciale.PROCEDURI JUDICIARE SPECIALE Procedura de drept comun e reglementată de norme generale aplicabile în cauze obişnuite. Dacă aceste demersuri nu reuşesc. Părţile prezente la primul termen sunt invitate să depună copii de pe actele dispărute sau. printr-o proc. 1. fie în legi generale (codurile). se iau din nou interogatorii. dacă e cazul. Competenţa aparţine: -. Încheierea de refacere poate fi atacată numai o dată cu hotărârea de fond. apărând necesitatea unor reglementări speciale. la care normele generale de drept comun nu se pot aplica total sau parţial.după pronunţarea unei hotărâri atacate. Normele procedurale speciale reglementează procedurile speciale. se citează părţile si. instanţa se pronunţă printr-o încheiere de refacere. 108 . specială reglementată de 583-585 CPC. după dezbaterile contradictorii. Iniţiativa unei asemenea proceduri o poate avea fie partea interesată. -. sunt cuprinse fie în legi speciale (ex. un raport de expertiză). se fixează termen. procedura refacerii revine tot primei instanţe. L 10/2001). fie din neglijenţă. se citează martorii sau expertul (daca disare o declaratie de martor. fie intenţionat.din oficiu. se aplică cu precădere şi se reîntregesc cu normele de drept comun. se vor face copii/extrase de pe registrele instanţei. Refacerea înscrisurilor şi a hotărârilor dispărute Pe parcursul sau la terminarea procesului se pot pierde. În astfel de cazuri devine necesară refacerea înscrisurilor dispărute sau a dosarului dispărut. se refac expertizele. Înscrisurile reconstituite prin această procedură ţin loc de înscrisuri originale. dar înainte de a pleca dosarul către instanţa superioară. dispărea înscrisuri din dosar sau chiar întregul dosar. Procedurile speciale cuprind numai aspectele derogatorii de la procedurile de drept comun. se ascultă din nou martorii. Procedura Se porneşte cererea.în timpul judecării procesului instanţei investite cu judecarea dosarului. se dă cuvântul părţilor şi. fie instanţa .

. se trece din nou la judecarea cauzei. dar se izbeşte de refuzul creditorului de a accepta primirea plăţii. oferta să privească toată datoria exigibilă + dobânzi + cheltuieli aferente.Civ. Debitorul de bună-credinţă.p. care-l va înştiinţa de îndată pe creditor că îşi poate ridica suma cuvenită. 2. urmată de consemnaţiune.1114-1121 C. fie legalizate. Oferta reală urmată de consemnaţiune Se face de către debitorul obligaţiei care vrea să şteargă obligaţia prin plată. pentru a evita opunerea abuzivă a creditorului şi pentru a nu suporta efectele negative ale neexecutării propriei obligaţii. 586 şi 590 C. Executorul astfel sesizat va trimite somaţie creditorului. face oferta reală de plată. executorul va întocmi un proces-verbal prin care constată această situaţie de fapt şi îl trimite pe debitorul ofertant să consemneze la CEC suma datorată pe numele şi la dispoziţia creditorului. Dacă creditorul se conformează şi primeşte plata. Dacă creditorul nu se prezintă sau dacă se prezintă şi refuză primirea plăţii. Recipisa CEC va fi depusă de debitor la biroul executorului. invitându-l să se prezinte la un cert termen şi loc (care este de obicei birolul executorului) pentru a primi plata de la debitor. Procedura Debitorul înaintează executorului judecătoresc cererea pentru revizuirea ofertei reale şi cererea pentru consemnarea plăţii.) să primească plata sau reprezentantului acestuia. executorul va întocmi un proces-verbal prin care constată oferta plăţii şi ştergerea obligaţiei. refacerea se obţine după copiile comunicate părţilor. Reglementarea este art. Condiţiile de valabilitate ale ofertei reale de plată sunt: debitorul ofertant să aibă capacitatea de a plăti. Dacă şi aceasta a dispărut. refacerea se redactează după exemplarul original aflat la mapa de hotărâri a instanţei. 109 .p. Dacă refacerea înscrisurilor/dosarului nu mai este posibilă în formele prezentate. oferta să fie făcută la termenul stipulat şi la locul hotărât pentru plată.Dacă din dosar a dispărut hotărârea. fie certificate de grefier. oferta să fie adresată creditorului capabil (cu capacitate de ex.

creditori. vecini etc. cu invitarea persoanelor care cunosc situaţia dispărutului să oferă relaţii instanţei. În paralel. hotărârea se comunică şi autorităţii tutelare pentru numirea unui curator ai minorilor persoanei dispărute3/. care se afişează pentru 30 de zile la sediul instanţei şi al primăriei respective1/ . el va putea introduce o acţiune împotriva debitorului sau pentru a anula procedura ofertei şi a consemnaţiunii. cererea se publică la primărie şi într-un ziar local. curatorul acesteia ca reprezentant al ei şi procurorul (care participă la judecată obligatoriu). 3. debitorul poate primi aprobarea instanţei să-l depoziteze într-un anumit loc. pe cheltuiala creditorului.În această fază. Până la pronunţarea hotărârii definitive de validarea plăţii şi până când creditorul îşi ridică suma. După punerea cererii. preşedintele instanţei competente ordonă măsuri pentru obţinerea de informaţii prin organele de poliţie. 110 . un extras de pe hotărâre va fi publicat în ziarul local unde s-a făcut şi publicat cererea2/. Cheltuielile aferente acestei proceduri cad în sarcina creditorului culpabil. Cererea se poate face de orice persoană interesată: rude. Dacă creditorul are motive întemeiate să refuze primirea plăţii. în sensul că bunul e oferit spre predare într-un anumit loc. din care rezultă că persoana era în viaţă se poate pronunţa o hotărâre judecătorească ce constată dispariţia persoanei respective. la un anumit termen şi dacă nu e ridicat de creditor. Instanţa va face o adresă şi autorităţii tutelare pentru numirea unui curator. Declararea dispariţiei şi constatarea morţii unei persoane Declararea dispariţiei unei persoane fizice se face când lipseşte de la domiciliul real un timp îndelungat şi există motive justificate de îndoială că ar mai fi în viaţă. deb va putea să ceară inst să valid plata făcută şi să const obligaţia executată. se fixează termen de judecată şi se citează reclamantul. obligaţia lui persistând. Cererea de declaraţie a dispariţiei Se depune la judecătoria pe raza căreia îşi avea domiciliul real cel dispărutul. După 30 de zile de la publicare. La termen au loc dezbateri în urma cărora instanţa pronunţă o hotărâre. În mod similar se procedează cu predarea unui bun mobil corporal. După trecerea a cel puţin 1 an de la data ultimelor ştiri. persoana dispărută. debitorul o poate retrage.

iar celelalte drepturi şi obligaţii se transmit moştenitorilor. 2-încetează căsătoria. Efectele hotărârii de declarare a morţii Această hotărâre prezumă că persoana respectivă a murit în data stabilită în hotărâre. soţul poate cere divorţul. Dacă ulterior pronunţării apar indicii că data morţii este alta. mai târziu se constată că persoana trăieşte. se numeşte curator pentru minorii dispărutului. fără ca în acest ultim caz să fie necesară si declaraţia dispariţiei. hotărârea poate fi modificată numai în ceea ce priveşte data declarării morţii.la cel puţin 4 ani de la data ultimelor ştiri că persoana în cauză mai era în viaţă. 4-se instituie tutela pentru copiii minori ai celui declarat mort dacă celălalt părinte nu mai trăieşte sau e declarat incapabil.excepţional se poate declara direct moartea în cazul unor împrejurări relevante şi la cel puţin 1 an de la aceste evenimente. Efecte: 1-deschiderea succesiunii celui declarat decedat. 3-se sting dr şi obligaţiile strict personale. Dacă persoana declarată dispărută apare. pentru că o asemenea hotărâre pleacă de la prezumţia că persoana dispărută e în viaţă: se iau măsuri pentru administrarea averii. care creează prezumţia morţii (război. catastrofe). Cererea de declarare a morţii unei persoane se face: -. Procedura declaraţiei morţii Cererea de declarare a morţii se face de către persoanele interesate la judecătoria ultimului domiciliu al persoanei dispărute după aceeaşi procedură ca la declararea dispariţiei. se va anula hotărârea de dispariţie. În ipoteza unor catastrofe colective îşi găseşte aplicabilitatea instituţia comorienţilor – dacă mai multe persoane au murit de aceeaşi împrejurare şi de aceleaşi cauze fără a se putea stabili dacă o persoană a supravieţuit alteia. se prezumă că toate persoanele au murit în acelaşi timp. persoana respectivă putând să-şi exercite toate drepturile ei. Dacă.Efectele hotărârii de dispariţie sunt provizorii.după cel puţin 6 luni de la afişarea hotărârii de dispariţie a persoanei sau -. -. totuşi. aceasta poate cere anularea hotărârii şi poate reintra în toate drepturile şi obligaţiile anterioare prezentei hotărâri (restitutio in integrum) şi în drepturile apărute ulterior pronunţării hotărârii (ex: culegerea unui drept succesoral dintr-o succesiune 111 .

La termenul fixat de instanţă. Competenţa de soluţionare în momentul de faţă aparţine judecătoriei în a cărei rază îşi are domiciliul pârâtul (bolnavul). spaţiu şi pe plan abstract. În cazul anulării hotărârii de declarare a morţii. va fi anulată. persoana nu mai poate încheia şi semna acte juridice în nume propriu. procuror etc. Acest interogatoriu se ia în instanţă sau. dacă bolnavul e internat şi nu e transportabil sau e periculos. Şi reclamantul poate propune un interogatoriu. instanţa care judecă procesul sesizează autoritatea tutelară în 112 . După epuizarea probatoriului se intră în dezbateri.se citează reclamantul. Procedura specială a punerii sub interdicţie a bolnavilor mintali Se aplică numai persoanelor bolnave psihic caracterizate printr-o stare gravă şi permanentă de tulburare psihică ce le caracterizează discernământul. vecin. Faza contradictorie . Procedura de judecare a cererii de punere sub interdicţie cuprinde 2 faze: o fază necontradictorie şi o fază contradictorie. reprezentarea şi orientarea sa în timp.deschisă după pronunţarea hotărârii. Scopul interogatoriului este acela de a testa starea psihică a bolnavului. culegerea drepturilor proprii din practicarea unui joc de noroc care a produs câştig după pronunţarea hotărârii de declarare a morţii). se fac cerecetările prealabile prin organele de poliţie şi se face o expertiză medico-legală psihiatrică sau se ia avizul medicului curant dacă bolnavul pârât e internat într-un spital de specialitate. şi anume: se comunică cererea către procuror.se desfăşoară în afara şedinţei de judecată şi în cadrul ei se iau măsuri prealabile judecării. Dacă cea de-a doua s-a făcut cu rea-credinţă. se administrează obligatoriu proba recunoaşterii prin luarea unui interogatoriu din oficiu. se dă prioritate căsătoriei de bună-credinţă (ultima). Cererea de punere sub interdicţie poate fi făcută de orice persoană interesată legitim: rude. E posibilă administrarea şi a altor mijloace de probă (dar nu e obligatorie). Faza necontradictorie . cu participarea obligatorie a procurorului. acest interogatoriu se ia în unitatea unde este el spitalizat cu asigurarea măsurilor de pază şi securitate. conjugat cu situaţia recăsătoririi soţului declarat mort. Pe parcursul procesului. care e căsătorie putativă. Ele pot prezenta şi pericol public. Este o măsură de ocrotire. Odată pusă sub interdicţie. părţile pun concluzii. pârâtul bolnav şi procurorul care participă obligatoriu la dezbaterea acestor procese.

. 113 . Pt. Dacă pârâtul este liber în timpul procesului. 2. Sesizarea instanţei Se poate face de proprietar (care are la îndemnână şi acţiunea în revendicare) sau de posesor (tipic acţiunii posesorii) sau de titularul unei servituţi aparente şi continue sau de detentorul ce deţine lucrul în interesul său în temeiul unui contract încheiat cu posesorul. persoana care a tulburat posesia. Hotărârea are un caracter constitutiv. Hotărârea poate respinge sesizarea ca neîntemeiată sau o poate admite.vederea numirii unui curator pt. creând o situaţie juridică nouă asupra stării şi capacităţii persoanei şi producând efecte juridice numai pe viitor (ex nunc). În plus. interzicându-i-se exercitarea drepturilor şi obligaţiilor proprii. curator care să-i exercite acestuia drepturile şi să-i administreze averea până la pronunţarea hotărârii. caz în care putem avea 2 pârâţi: . O asemenea hotărâre are efecte erga omnes. până la încetarea stării maladive ce a determinat punerea sub interdicţie sau până la deces. Pârâţi pot fi: persoana care a tulburat posesia. a se înscrie hotărârea într-un registru special. altul.cel care e beneficiarul tulburării. pe timp nelimitat. această măsură posibilă se cere şi avizul unui medic specialist. ca şi terţii interesaţi să poată lua cunoştinţă de situaţia juridică nou intervenită. fiind opozabilă tuturor subiectelor de drept. ceea ce este o caracteristică a hotărârilor care schimbă ceva asupra capacităţii persoanei. Competenţa se stabileşte potrivit dreptului comun. După ce hotărârea rămâne definitivă şi irevocabilă. În cel de-al doilea caz pârâtul îşi pierde capacitatea de exerciţiu. lucrând pt. Efectele hotărârii de admitere a cererii.cel care execută tulburarea. instanţa prorogându-şi competenţa şi cu eventualele cereri accesorii (despăgubirile). pârâtul e declarat incapabil. pârâtul bolnav. luând şi avizul procurorului. instanţa. hotărârea se comunică şi instanţei judecătoreşti de la locul înregistrării naşterii bolnavului pus sub interdicţie pt. În primul caz pârâtul îşi menţine întreaga capacitate de exerciţiu. după pronunţarea hotărârii. Pt. Procedura acţiunilor posesorii 1. va putea dispune internarea provizorie a pârâtului pe cel mult 6 săptămâni dacă observarea lui medicală zilnică e necesară şi altfel nu se poate efectua. Hotărârea se publică prin afişare pt. a-l reprezenta pe pârât se numeşte un curator permanent care însă are dreptul să ceară înlocuirea după 3 ani.

5. (intervertirea posesiei . Raportul hotărârilor posesorii faţă de alte hotărâri pronunţate în petitoriu sau în posesoriu O hotărâre posesorie are autoritate de lucru judecat numai faţă de o altă acţiune posesorie. Judecarea pricinii se face după regulile dreptului comun cu două amendamente: judecata se face de urgenţă şi cu precădere. Acţiunile sunt separate şi autonome. În consecinţă reclamantul poate promova succesiv. cât şi pt.3. Sediul materiei: art. acte sau fapte juridice identice care generează raportul juridic litigios. 582 C. Nu există autoritate de lucru judecat a unei hotărâri în posesoriu faţă de o acţiune petitorie. Ordonanţa preşedinţială Este o procedură specială creată în scopul rezolvării rapide a unor cazuri urgente. acelaşi obiect şi aceeaşi cauză juridică. dacă o pierde pe prima. Efectele hotărârii posesorii În ipoteza respingerii acţiunii se menţine starea de fapt anterioară procesului respectiv.posibil subiect de examen) b) pârâtul este obligat să înceteze tulburarea. d) reclamantul poate cere şi despăgubiri. Hotărârea posesorie e atacabilă cu recurs (nu şi cu apel. În schimb există autoritate de lucru judecat a hotărârii pronunţate în petitoriu asupra celei în posesoriu. relevându-se şi condiţiile de admisibilitate de fond 4. 581. aceleaşi părţi având aceleaşi calităţi procesuale. civ. În ipoteza admiterii acţiunii posesorii se produc următoarele efecte concrete: a) posesia tulburată/pierdută prin fapta pârâtului e considerată posesie utilă. Conţinutul acţiunii = elementele normale oricărei acţiuni + precizarea expresă că acţiunea are caracter posesoriu şi un caracter petitoriu. posesie tulburată sau pierdută complet. pt. 114 . anterioară tulburării. c) reclamantul e repus în situaţia posesiei utile. o acţiune petitorie. proc. nu e admisibil cumulul cererilor asupra posesiei şi asupra proprietăţii. întâi o acţiune posesorie şi apoi. fiind eliptică de apel).

Pe durata judecării în fond a litigiului măsurile provizorii adoptate prin ordonanţă pot fi menţinute de instanţa de drept comun. pt. 115 . iar nu fondul dreptului în cauză. cazurile executării vremelnice a hotărârilor judecătoreşti şi în cazul strămutării pricinii. pt. să demonstreze existenţa cumulativă a celor trei condiţii de admisibilitate. pt. Cercetarea judecătorească nu se face totuşi arbitrar. ci după indicii sau după probe sumare pt. în plus.: piedici apărute cu ocazia executării constatat de instanţă . preşedintele instanţei. în funcţie de gradul de urgenţă al cauzei. la suprafaţă. Conţinutul cererii de chemare în judecată trebuie să respecte elementele necesare oricărei cereri şi. Competenţa e reglementată după dreptul comun. nu soluţionează fondul cauzei ci poate lua doar măsuri urgente şi temporar necesare pt. a se respecta contradictorialitatea procesului. pt. b) vremelnicia măsurii ordonate (caracterul provizoriu) În ordonanţa preşedinţială instanţa nu adoptă hotărâri definitive. a conserva un drept nou. La primirea cererii se fixează un termen scurt. c) măsura ordonată de instanţă nu prejudecă fondul dreptului În procedura ordonanţei cauza se examinează sumar. Aceste măsuri provizorii sunt valabile numai până la soluţionarea în fond a litigiului pe procedura dreptului comun.: păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere. Condiţiile de admisibilitate sunt 3: a) urgenţa măsurii solicitate Procedura ordonanţei e aplicabilă în cazuri grabnice pt. a preveni o pagubă iminentă. Caracterul urgent poate fi: - prezumat de instanţă . pot fi modificate ori chiar desfiinţate.în celelalte 2 ipoteze prezumat de lege pt. a preveni o pagubă iminentă. În ordonanţa preşedinţială judecătorul “pipăie” fondul. Procedura de judecată Sesizarea instanţei se face de persoana interesată sau de un executor judecătoresc. Regula este să se judece cu citare. Judecarea fără citare se face în cazuri foarte urgente. Termenul îl fixează judecătorul de serviciu sau. în cazuri speciale. 2.ex. relevantă fiind doar aparenţa de drept.1 2 1. Tot la primirea cererii se stabileşte dacă judecarea se face cu citarea pârâtului sau fără citarea sa. stabilirea situaţiei de fapt cât mai aproape de realitate. înlăturarea piedicilor ce ar putea apărea cu ocazia unei executări.

reclamantul din ordonanţă îşi poate transforma cererea din ordonanţă într-o acţiune de drept comun. dacă părţile nu au fost citate. Căile de atac. Judecata propriu-zisă se desfăşoară după regulile dreptului comun cu precizarea că se administrează probe puţine şi rapide (înscrisuri. b) Un alt domeniu de aplicabilitate: raporturile de vecinătate. 3. Ordonanţa se foloseşte pt. judecata nu poate să se desfăşoare decât cu procedura de citare valabil făcută. modul de folosire a locuinţei comune (presupune posibilitatea evacuării provizorii sau cea a reintegrării soţului alungat). În schimb poate exista autoritate de lucru judecat între două ordonanţe preşedinţiale dacă există triplă identitate (părţi. În cazuri speciale termenul se poate da şi în zile de sărbătoare. interogatorii). 617 C. civ. în timpul procesului. b) Autoritatea de lucru judecat nu există la ordonanţă către procesul de fond. calculat: de la pronunţarea hotărârii. Caracterele şi efectele ordonanţei preşedinţiale a) Ordonanţa e executorie de îndată şi fără somaţie dacă instanţa dispune astfel. Legea permite (art. a asigura respectarea unor norme legale sau a unor convenţii ca reglementează paşnica vecinătate.Citarea însă se face pt. O asemenea somaţie poate fi însă contestată pe calea dreptului comun şi anume prin contestaţia le executare. Oricând. termene scurte. obiect. Aplicaţii ale ordonanţei în practica judiciară a) Un prim domeniu de aplicabilitate e divorţul. cauză) şi dacă împrejurările care generează cele două procese sunt identice. Calea de atac e recursul (fără apel). Recursul se judecă şi el de urgenţă şi numai cu citarea părţilor.: 116 . că obiectul şi cauza acţiunii diferă. Se mai pot lua măsuri prin ordonanţă pt. În teorie şi hotărârea pronunţată prin ordonanţă poartă denumirea de ordonanţă. proc.) ca pe timpul derulării procesului de divorţ instanţa să poată lua măsuri provizorii şi urgente prin ordonanţă preşedinţială în ceea ce priveşte încredinţarea copiilor minori. de 5 zile. Caracteristic ordonanţei preşedinţiale e faptul că ea nu poate fi supusă revizuirii deoarece în ordonanţă nu se soluţionează litigiul pe fondul dreptului. 4. Odată dispusă citarea părţilor. a stabili caracterul bunurilor (comune sau proprii). dacă părţile au fost citate la judecată de la comunicarea hotărârii. Între dosarul de ordonanţă şi dosarul de fond nu pot exista nici litispendenţă şi nici conexitate pt. pensia de întreţinere a lor. În acest domeniu ordonanţa poate fi folosită pt. Termenul de recurs e unul special. de până la 5 zile.

în situaţia toleraţilor. c) În raporturile locative. partajarea bunurilor comune după pronunţarea divorţului (art.servituţile de trecere. ca un avans asupra succesiunii.se interzic lucrări ce pun în pericol casa vecină. oricând. 730 C.a interzice continuarea construcţiilor începute la o distanţă mai mică decât cea prevăzută în lege. lipsă de titlu. La succesiuni partajul voluntar poate avea forma procedurii notariale (forma cretificatului de moştenitor la care convin toţi moştenitorii asupra dreptului. . civ. Învoiala coindivizarilor se constată printr-un înscris autentic obligatoriu ad validitatem pt.) sau poate lua forma partajului de ascendent prin care autorul îşi împarte averea în timpul vieţii. Împărţeala se poate face în două feluri: a) prin bună-învoială= partajul voluntar b) prin proces=partajul judiciar a) Partajul voluntar e prevăzut expres în lege în unele materii: succesiuni (art.. 32 C. împărţeala terenurilor sau se mai poate constata printr-un înscris sub semnătură privată sau prin convenţie verbală dar făcută în faţa instanţei. la simpla cerere a unui copărtaş şi fără a fi nevoie de o motivare specială. cotei etc. Împărţeala e posibilă. în cazul împiedicării abuzive a executării unor reparaţii urgente şi necesare la propria casă. în cazurile ocupării samavolnice a unei locuinţe. 117 . fam. . împărţeala devine imposibilă în cazurile de coproprietate forţată (coproprietatea veşnică sau perpetuă). cu excepţia partajului de bunuri comune cerut în timpul căsătoriei (caz în care trebuie dovedite motivele temeinice). ordonanţa e posibilă în: Împărţeala judiciară (partajul) Împărţeala face să înceteze o indiviziune (asupra patrimoniului) sau face să înceteze o coproprietate (pe cote-părţi/în devălmăşie) asupra unor bunuri determinate. în situaţia împiedicării folosirii părţilor comune sau accesoriilor locuinţei de către colocatari. Cu toate acestea.). în principiu. în cazurile în care e posibilă şi evacuarea pt.).

precizarea dacă transmiterea succesiunii se face legal sau testamentar. asupra fructelor bunurilor partajabile. 319/1944 (reglementarea drepturilor succesorale ale soţului supravieţuitor). reprezentarea succesorală (dacă e cazul). partajarea bunurilor comune în timpul căsătoriei. eventual. împărţirii bunurilor fizice. cotele părţilor. E obligatoriu partajul judiciar în două situaţii: 1. 2. pt. ieşirea din indiviziune Elementele cererii generale+elementele specifice partajului: a) la partajul succesoral trebuie să se prevadă: numele defunctului. Fiecare parte are dreptul să dea ceva şi să ia ceva. Domeniul de aplicabilitate a procedurii partajului judiciar Partajul judiciar e aplicabil tuturor stărilor de indiviziune. Această procedură nu se apilcă şi societăţilor civile. încheiat în timpul procesului. raportul unor liberalităţi. pt. 118 . Cererea de chemare în judecată pt. Reglementare: Codul civil şi Codul de procedură civilă şi Legea nr. În toate procesele de partaj trebuie citaţi toţi coindivizarii sub sancţiunea nulităţii hotărârii. bunurile utile. data decesului. inclusiv avânzii-cauză ai coindivizarilor pt. că în partajul judiciar fiecare parte are o dublă calitate (duplex judicium): purtător de drepturi+purtător de obligaţii corelative. economie de cheltuieli. indiferent de cauza lor. alte cauze de indiviziune se trec la elementele specifice bunurile de împărţit. numele şi calitatea succesorilor. numărul şi calitatea coproprietarilor. titlul coproprietăţii. etc. ultimul domiciliu al defunctului. 1. b) pt. ca hotărârea să le fie opozabilă.Partajul bunurilor comune se poate face voluntar după pronunţarea divorţului sub forma unui act notarial încheiat în afara unui proces sau sub forma tranzacţiei. În partaje judiciare se pot cita detentorii precari ai bunurilor partajabile pt. data deschiderii succesiunii. masei bunurilor partajabile. b) Partajul judiciar se realizează când coindivizarii nu se înţeleg asupra drepturilor lor reciproce. păstrarea unor relaţii civilizate cu copărtaşii. reducţiunea. partajarea succesorală la care nu se prezintă toţi moştenitorii sau moştenitorilor minori/incapabili reprezentantul lor nu le dă încuviinţare. Avantajele partajului voluntar: economie de timp. păstrarea posibilităţii de a opta (fiecare copărtaş) pt. masa succesorală (activ+pasiv) şi.

de regulă. în primă instanţă va judeca tribunalul. În toate celelalte cazuri competentă e instanţa de la domiciliul pârâtului.se stabileşte. Pt. obligatoriu. La succesiuni competentă e instanţa de la ultimul domiciliu al defunctului. Când obiectul acţiunii dpdv valoric depăşeşte 1 miliard de lei (cerere principală+cereri accesorii). Specific e faptul că prin acordul tuturor copărtaşilor se poate scoate din masa partajabilă un bun introdus din eroare. a) Pt. instanţa de judecată va lua declaraţii părţilor asupra obiectului partajului. Dpdv material e competentă judecătoria asupra întregii acţiuni de partaj care e o acţiune complexă. Se pot formula cereri accesorii de întregire a partajului. Competenţa instanţei . cu precizarea că eventuala tranzacţie e posibilă pt. din oficiu. În cazul împărţirii unei coproprietăţi imobiliare e competentă instanţa locului situării imobilului. Pronunţarea încheierii constituie regula în materie de partaj şi e absolut necesară atunci când partajul presupune măsurări şi evaluări ce se pot face numai prin expertiză tehnică. prin excepţie. b) dacă partajul se cere după divorţ. 2. cu caracter patrimonial complex şi e o acţiune în realizare de drepturi. calitatea de coproprietari ai părţilor. locul situării şi valoarea. 119 . În rest. numai pt. b) desăvârşirea partajului. de la domiciliul pârâtului. şi anume: declaraţia reclamantului pt. Această primă fază se finalizează printr-o încheiere de admitere în principiu (e o încheiere interlocutorie). ca urmare a cerecetării judecătoreşti şi a dezbaterilor contradictorii. Judecarea partajului se face în principiu în 2 faze: a) admiterea în principiu. o parte din bunuri. instanţa e cea de drept comun. Încheierea de admitere în principiu va cuprinde: bunurile partajabile. fiecare bun privitor la existenţa. datoriile/creanţele copărtaşilor sau ale unei succesiuni (la partaj succesoral). partajarea bunurilor comune avem: a) dacă partajul se cere în cadrul procesului de divorţ. toate bunurile ce fac obiectul judecăţii sau. Între ele nu se admite disjungerea. 3.Partajul trebuie să cuprindă atât cererea principală cât şi cele accesorii. prima fază: la prima zi de înfăţişare. după dreptul comun. Cazuri speciale de competenţă. Măsurile asiguratorii se obţin prin cererea principală sau prin cereri separate în condiţiile specifice. judecarea partajului se face după regulile dreptului comun. competentă devine prin prorogare instanţa de divorţ (instanţa ultimului domiciliu comun al soţilor). cotele cuvenite fiecărei părţi. caz ce atrage hotărârea parţială. în ceea ce priveşte părţile/bunurile şi după pronunţarea hotărârii.

Se pronunţă o încheiere în acest sens. se trece la desăvârşirea împărţelii care. domiciliul şi ocupaţia părţilor. La lotizare se au în vedere mai multe criterii: acordul părţilor. Această procedură se desfăşoară pe doi timpi: 1. Atribuirea definitivă. motive temeinice. Împărţirea pe loturi fizice o poate face şi instanţa direct. Atribuirea integrală a bunurilor partajabile unei singure părţi. care se face la termenul stabilit de instanţă la prima fază şi cu condiţia ca sultele respective să se fi plătit. propune loturi fizice pt. fiecare copărtaş. Prin încheiere se fixează termen pt. Termenul de apel şi recurs curge de la comunicarea încheierii sau de la data la care s-a luat cunoştinţă printr-o altă modalitate. În mod excepţional se poate pronunţa şi o (wtfih) a unei cereri reconvenţionale sau a unei cereri de (wtfih) care fac necesară includerea unor bunuri suplimentare ale altor copărtaşi. se recurge la compensaţii băneşti sub formă de sultă. mărimea cotei unei părţi. pt.Dacă partajul poartă asupra unui singur bun şi părţile se înţeleg asupra valorii lui se poate pronunţa partajul direct prin hotărâre fără pronunţarea unei încheierii de admitere în principiu. după ce a devenit irevocabilă urmare a exercitării căilor de atac. natura bunurilor care se împart. Bunurile partajabile se atribuie provizoriu unei singure părţi. de obicei. Încheierea de admitere în principiu poate fi atacată separat cu apel şi recurs în ceea ce priveşte: calitatea de copărtaş. la cererea ei şi cu acordul celorlalţi. bunuri comod partajabile. Această atribuire definitivă a bunurilor se pronunţă prin hotărâre. masa partajabilă. E o cale subsidiară şi se aplică numai dacă împărţeala în natură nu e uşor posibilă sau dacă nu e economică. 2. cota părţilor. eventuale acorduri sau acceptări tacite pe timpul ridicării unor construcţii pe terenuri partajabile (vezi accesiunea). Prin derogare. Aspectele ce formează obiectul apelului/recursului nu mai pot fi invocate ulterior dacă nu s-a exercitat calea de atac. Dacă prin formarea loturilor fizice ale copărtaşilor nu se acoperă total dreptul valoric al părţilor. b) Împărţeala propriu-zisă(desăvârşirea împărţelii) Dacă încheierea de admitere în principiu nu a fost atacată sau. care e apelabilă şi recurabilă. Se poate recurge şi la îndreptarea încheierii de admitere în principiu la fel ca la îndreptarea hotărârii. presupune efectuarea unei expertize de specialitate ce urmăreşte: evaluarea bunurilor partajabile. dar această soluţie nu e agreată în practică. depunerea sultelor corespunzătoare cotelor-părţi ale copărtaşilor ce nu primesc bunuri în natură. Împărţeala în natură reprezintă regula în partaj şi ea se aplică pt. apreciază dacă paratajul în natură e sau nu posibil şi în ce variante mai comode şi mai economice. se poate trece direct la faza finală 120 .

Vânzarea bunurilor partajabile. În publicaţia de licitaţie se precizează şi preţul de pornire stabilit de un expert tehnic. Prin încheiere instanţadispune vânzarea tuturor bunurilor partajabile sau a acelor bunuri asupra cărora părţile nu se înţeleg în atribuire. Ea se poate face: a) prin învoiala părţilor. mai puţin punctele statuate prin încheierea de admitere în principiu rămasă defintivă şi irevocabilă. licitaţie în maxim 30 zile pt. stabilind ca vânzarea să se facă prin licitaţie publică. Odată încheiate oricare din aceste trei metode de partaj. Apoi. În oricare din aceste cazuri instanţa pronunţă o încheiere care e apelabilă. a fi împărţit prin hotărâre. Executorul astfel desemnat va fixa termen pt. imobile de la data primirii încheierii de la instanţă. imobile. Instanţa va da un termen de maxim 6 luni pt. bunurile mobile şi cu cel puţin 30 zile pt. orei şi locului vânzării după care întocmeşte şi afişează publicaţia de vânzare spre ştiinţa terţilor interesaţi. Hotărârea e supusă căilor de atac. cu ajutorul unui executor judecătoresc. bunurile mobile şi maxim 60 zile pt. pronunţând în acest sens a hotărârii. La termenul stabilit instanţa cere dovada vânzării şi consemnează preţul încasat. afişare ce trebuie făcută cu cel puţin 5 zile înainte de licitaţie pt. executorul înştiinţează pe copărtaşi asupra datei. Hotărârea de partaj are efect declarativ de drept (retroactiv). vânzarea prin convenţie. instanţa pronunţă hotărârea de împărţeală prin care sistează coproprietatea şi desăvârşeşte partajul într-una din cele 3 variante exprese. conform dreptului acestora. b) prin licitaţie publică. Preţul de adjudecare se consemnează de judecatar la dispoziţia instanţei pt. b) Are loc dacă: 1) nu s-a realizat vânzarea prin învoială 2) nu s-a respectat termenul de 6 luni 3) nu s-a încasat preţul. E o variantă extremă. Bunurile se adjudecă de cel care a oferit suma cea mai mare. a) Se cere de părţi şi se realizează tot de ele. instanţa va închide dosarul. sumă ce a rezistat la 3 strigări consecutive. cu fixarea unui termen de plată executoriu.de atribuire definitivă prin hotărâre. 121 . Dacă împărţeala nu se poate realiza în nici una din variante. iar nu translativ. folosită numai dacă primele două nu sunt posibile sau dacă convin copărtaşilor. La data licitaţiei copărtaşii pot conveni ca licitaţia să plece de la un preţ inferior faţă de cel stabilit prin expertiză sau de la un orice preţ stabilit de licitator.

cu excepţia cazului în care părţile declară expres că nu solicită predarea bunului. Posibilitatea de atacare separată a hotărârii de admitere în principiu. pârâtul are domiciliul/reşedinţa în străinătate. de examen) 1. asupra situării acestora. la prima zi de înfăţişare. Nu interesează domiciliul scriptic. Nu poate fi promovată de alţi participanţi. 607-619 C. să ia declaraţia părţilor asupra caracterului bunurilor partajabile. respectiv locul de unde s-a produs despărţirea în fapt. CURS 16 PROCEDURA DIVORŢULUI Divorţul este contencios şi necontencios. DIVORŢUL CONTENCIOS (art. Acţiunea de divorţ aparţine numai soţilor şi are un caracter strict personal. lotizarea bunurilor. cu apel şi cu recurs.c. 2. asupra existenţei bunurilor. Normele de competenţă în divorţ au caracter imperativ. Competenţa aparţine judecătoriei în raza căreia se situează ultimul domiciliu comun real al soţilor. 5. p. pentru persoanele declarate dispărute. Excepţie: pentru interzişii judecătoreşti acţiunea poate fi promovată/continuată de curator. Atribuirea tuturor bunurilor partajabile unui singur copărtaş în două faze: atribuirea provizorie şi atribuirea definitivă. 122 . 4. competenţa revine instanţei de la domiciliul pârâtului şi dacă neavând domiciliu comun. Noutăţile în procedura partajului judiciar (sb. Apariţia în lege a unor criterii exemplificative pt. indiferent dacă s-a cerut sau nu predarea efectivă a bunurilor şi chiar dacă instanţa nu a dispus predarea.Hotărârea de partaj poate deveni titlu executoriu (dacă e investită cu formulă executorie). Soluţia de închidere a dosarului dacă împărţeala nu se poate realiza într-una din cele trei forme legale studiate.) Este o procedură derogatorie de la dr comun.la fel. Obligaţia instanţei ca din oficiu. 3. Dacă soţii nu au avut domiciliu comun. competenţa aparţine instanţei de la domiciliul reclamantului. asupra valorii lor. Mutarea părţilor după începerea procesului nu produce nici o schimbare asupra competenţei instanţei.

Primirea cererii de chemare în judecată Se face de către preşedintele instanţei/judecătoriei de serviciu. Dacă există copii minori din căsătorie situaţia lor juridică va fi soluţionată obligatoriu de instanţă. Instanţa sesizată cu cererea reclamantului îşi prorogă competenţa atât asupra cererilor accesorii ale reclamantului cât şi asupra cererii reconvenţionale a pârâtului. chiar şi din oficiu. Părţile în divorţ Se pot apăra singure sau pot fi asistate de avocat. Prezenţa personală a reclamantului e necesară la fiecare termen de judecată. soluţia poate fi: se respinge acţiunea reclamatului dacă pârâtul se opune la divorţ se suspendă procesul dacă pârâtul nu se opune la divorţ Judecata divorţului 123 . Dacă numai reclamantul la oricare din termene lipseşte nejustificat iar pârâtul este prezent. Acesta la primirea cererii dă sfaturi de împăcare. în ipoteza în care niciuna din părţi nu cere. se fixează termenul de judecată în şedinţă publică. dar nu pot fi reprezentate. instanţa trebuie să verifice realitatea domiciliului acestuia aşa cum a indicat-o reclamatul şi să dispună citarea prin afişare pentru a evita posibilitatea unui divorţ fraudulos.se poate depune până în prima zi de înfăţişare. Cererea reconvenţională se poate raporta fie la fapte ale reclamantului apărute înainte de introducerea acţiunii de divorţ. În materie de divorţ nu este admisă disjungerea cererii principale de cererea reconvenţională. Reconvenţionala devine obligatorie pentru pârâtul care doreşte divorţul. Această cerere se prezintă personal de reclamant în faţa judecătorului de serviciu sau a preşedintelui instanţei. iar dacă reclamatul insistă în hotărârea sa. În cadrul cererii de divorţ sunt posibile capete de cerere accesorii cu privire la încredinţarea copiilor minori.Cererea de chemare în judecată – trebuie să întrunească elementele unei cereri generale + data. dar din vina exclusivă a reclamantului. Dacă ambele părţi lipsesc nejustificat. numele de după divorţ sau cu privire la spaţiul locativ comun. locul încheierii căsătoriei. caz în care reprezentarea se poate face de către avocat în baza unei procuri speciale. Cererea reconvenţională. Dacă pârâtul nu se prezintă deloc. numele copiilor minori rezultaţi din căsătorie şi data naşterii lor cu obligaţia de a se anexa actele de stare civilă ale reclamantului şi copiilor minori. adică până la încheierea dezbaterilor. dar practica o admite şi mai târziu. dosarul se suspendă. Excepţie: pot fi reprezentate în divorţ părţile dacă: au fost declarate incapabile sau dacă au domiciliul/reşedinţa în străinătate. pensia de întreţinere a acestora sau a unui soţ. fie la fapte ale reclamantului apărute în timpul procesului de divorţ.

chiar şi fără taxa de timbru plătită. tot în şedinţă publică. sex şi starea de sănătate a acestora asigurarea locuinţei poate îmbrăca forma obligatorie de întreţinere Măsurile provizorii adoptate pot fi confirmate/infirmate prin hotătâre pronunţată de instanţa pe fond. cu 2 excepţii: martorii pot fi rude/afini. însă.Se face în şedinţă publică cu excepţia cazurilor delicate în care reputaţia sau demnitatea părţilor sunt periclitate de şedinţa publică. caz în care instanţa poate dispune judecarea în şedinţă secretă. este însă admisibil în ceea ce priveşte cererile acesorii. Sunt măsuri acesorii. apărute după aceea. Aceste măsuri privesc încredinţarea minorilor. Este inadmisibilă renunţarea la dreptul de a cere divorţ în această materie. procesul se stinge în orice fază s-ar afla. fie în cererea reconvenţională a pârâtului din culpa exclusivă a reclamantului. au caracter vremelnic. atribuirea şi folosirea spaţiului locativ comun. chiar şi de gradul I. instanţa dă sfaturi de împăcare pe care le poate regreta pe tot parcursul procesului. Hotărârea judecătorească a) Poate să admită acţiunea. nu doar al soţilor → părţile nu pot tranzacţiona în divorţul lor → nu se admite interogatoriul dacă pârâtul recunoaşte învinuirile. Chiar după împăcare e posibilă o nouă acţiune de divorţ pentru fapte culpabile noi. Criterii de atribuire a spaţiului comun: antecedenţa comportamentală a soţului ce face sau nu posibilă conlocuirea suprafaţa locativă suficientă pentru toţi membrii familiei (10 m² pe persoană) camere separate pentru soţi şi pentru copiii minori în funcţie de vârstă. Măsuri provizorii în procesul de divorţ Sunt posibile pe calea ordonanţelor preşedinţiale şi numai pe timpul judecării procesului de divorţ. b) Poate fi respinsă acţiunea. indiferent dacă pârâtul e de acord sau nu. fie din culpă comună. dispoziţie ce se ia. fie din culpa exclusivă a pârâtului. Codul Familiei spune că o căsătorie reprezintă şi un interes al statului. La primul termen. Dacă intervine împăcarea. în ordonanţa preşedinţială nu se cere conditia neprejudecării fondului (impusă pentru celelalte ordonanţe). stabilirea pensiei. În divorţ. Reclamantul poate renunţa oricând la acţiune. dar nu şi descendenţii părţilor interogatoriul e inadmisibil în ceea ce priveşte cererea principală (divorţul). Probele Sunt cele din dreptul comun. condiţii: 124 . urgente.

la primul termen pârâtul e invitat să dea o declaraţie de acord. dar şi oficiului de stare civilă unde s-a încheiat căsătoria şi unde se va face menţiune de desfacere a căsătoriei pe marginea certificatlui de căsătorie.- reclamantul nu-şi dovedeşte motivele temeinice de divorţ invocate în cerere şi deci nu dovedeşte vătămarea gravă şi iremediabilă a căsătoriei şi imposibilitatea continuării ei din probe rezultă că singurul vinovat pentru criza familială este reclamantul. să se refere la aspecte concrete care fac practic imposibilă continuarea căsătoriei. 125 . Dacă e semnată doar de unul. în timp ce prin divorţ căsătoria se desface. În divorţ. corelativ. chiar dacă niciunul din soţi nu cere acest lucru. caz în care. concludente. fixează termen de 2 luni în şedinţă publică. În apel şi în recurs . judecata nu poate fi stinsă din lipsa nejustificată a reclamantului. se cere doar pe baza acordului soţilor desfacerea căsătoriei. în această materie nu există autoritatea de lucru judecat decât pentru acţiuni şi hotărâri motivate pe aceleaşi împrejurări de fapt. În principiu. Instanţa va soluţiona obligatoriu situaţia juridică a copiilor minori (încredinţarea lor şi pensia). fiind culpabil. La primirea cererii. termen valabil atât pentru capetele de cerere principale cât şi accesorii. Numele după divorţ va fi cel anterior căsătoriei. oricare din părţi poate fi reprezentată. DIVORŢUL NECONTENCIOS (prin consimţământ mutual) Cererea de chemare în judecată se face şi se semnează de ambii soţi. nu poate triumfa în propria cerere (nimeni nu poate invoca propria vină) Motivele de divorţ şi culpa trebuie să fie pertinente. Hotărârea se comunică părţilor. Dacă unul din soţi moare în timpul procesului. procesul se stinge ca fiind rămas fără obiect. Culpa trebuie să fie determinantă în desfacerea căsătoriei. iar la acel termen instanţa verifică dacă se menţine acordul şi în caz afirmativ se judecă procesul fără administrarea probelor (pentru că nu se invocă motive de divorţ). S-a statuat că nu e admisibil ca un soţ să ceară încredinţarea minorilor către celălalt soţ. revizuirea e inadmisibilă. nu se invocă culpa vreunui soţ. pentru că prin deces căsătoria încetează. preşedintele verifică acordul. Căile de atac Sunt apelul şi recursul în termen special de 30 zile de la comunicare. cu excepţia situaţiei în care există acordul celuilalt soţ să se păstreze numele din căsătorie sau există motive temeinice cum ar fi renumele ştiinţific sau artistic al unui soţ căpătat în timpul căsătoriei. Nu se invocă motive de divorţ. cert stabilite în dosar.

recunoaşterea dreptului pretins . acte va.Dacă soţii sunt de acord numai cu cererea de divorţ. impozite. PROCEDURA CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV Legea 29/90 Subiectele procedurii Pot fi orice pf sau pj ce se consideră vătămate în dreptul lor printr-un act administrativ nelegal sau prin refuzul nejustificat al unei autoritîţi administrative de a rezolva favorabil cererea referitoare la un drept recunoscut de lege. calamităţi naturale) actele comandamentelor militare acte administrative reglementate prin legi speciale (ex: taxe. pronunţându-se apoi o hotărâre unică. 126 . dar nu şi cu cele accesorii. Procedura prealabilă obligatorie Se realizează printr-o reclamaţie făcută de petent la organul administrativ superior celui care a emis actul nelegal sau refuză eliberarea actului pretins. Obiectul procedurii Il constituie: anularea actului administrativ considerat nelegal. Refuzul nejustificat la cererea petentului sau absenţa răspunsului autorităţii administrative au relevanţă numai după 30 de zile de la înregistrarea cererii. nu e susceptibilă de revizuire. ? obligarea organului administrativ la eliberarea actului cerut de reclamant şi refuzat sub sancţiunea unor daune cominatorii. ministere) acte de gestiune şi conducere parlamentară acte ce privesc siguranţa statului interpretarea şi aplicarea actelor internaţionale la care România e parte actele administraţiei centrale emise pentru evitarea unui pericol public iminent (stare de necesitate.ale) actele statului român ca pj pt administrarea patrimoniului său acte administrative adoptate în exercitarea controlului ierarhic. Acest divorţ e admisibil în următoarele cazuri: 1) din căsătorie nu au rezultat copii minori 2) să fi trecut mai mult de 1 an de la data căsătoriei până la data introducerii cererii de divorţ (cumulativ cu 1) 3) boala unui soţ care face imposibilă căsătoria Hotărârea nu e motivată pentru că nu se invocă vina vreunui soţ. Această reclamaţie se face în termen de 30 de zile de la emiterea actului nelegal/împlinirea termenului la care organul administrativ trebuie să răspiundă cererii. Guvern. repararea pagubei pricinuite de organul administrativ. amenzi. urmează a se administra probe asupra cererilor accesorii. Excepţii (acte ce nu pot fi contestate prin această procedură): acte ce rezultă din rapoarte politice (acte emise de Parlament.

Dacă nu s-au cerut despăgubiri prin acţiune. Completul de judecată e format dintr-un judecător. petentul poate sesiza instanţa în 30 de zile de la primirea răspunsului negativ de la organul superior sau de la data la care expiră obligaţia de a răspunde. Soluţii: se poate respinge acţiunea→actul atacat se consideră valabil se poate admite acţiunea total/parţial În cazul admiterii acţiunii. Reclamantul e obligat să ataşeze şi răspunsul negativ al organului superior sau copia plângerii petentului nesoluţionată de acest organ. pe timpul procesului se poate cere suspendarea executării actului administrativ care ar produce o pagubă iminentă. Legea împiedică orice plângere de contencios administrativ după trecerea a 1 an de la emiterea actului administrativ nelegal. se fixează termenul cu citarea părţilor. În cazuri urgente. termen ce curge de la data la care păgubitul a aflat sau putea să afle existenţa şi întinderea pagubei. procesul se dezbate în şedinţă publică. Acţiunea se poate îndrepta şi împotriva funcţionarului direct vinovat alături de organul administrativ pentru a-i fi opozabilă hotărârea şi pentru a fi eventual obligat în solidaritate cu organul administrativ. La rândul lui. conducătorul organului administrativ pârât poate primi o daună judiciară cominatorie pe zi de întârziere. Procedura prealabilă e obligatorie. Pârâtul e obligat să depună actul atacat împreună cu toate documentele care au stat la baza emiterii lui. instanţa se poate pronunţa şi asupra celorlalte documente care au stat la baza actului atacat şi le poate anula şi pe acestea instanţa se poate pronunţa asupra despăgubirilor dacă acestea au fost cerute. În caz de refuz. Hotărârea Se redactează în 5 zile de la pronunţare. fiind executorie de drept. Toate aceste termene se calculează de la comunicare. hotărârea anulează actul administrativ atacat sau obligă organul administrativ care a refuzat emiterea să emită actul respectiv. Procedura de judecată Cererea se timbrează cu o taxă fixă pentru litigii nepatrimoniale. 127 . lipsa ei făcând acţiunea inadmisibilă. ele pot fi cerute printro acţiune separată promovată în termenul de prescripţie.Termenul de rezolvare e de 30 de zile. După terminarea acestei proceduri. chiar fără citarea părţilor. dar existenţa lor s-a conturat în timpul dezbaterilor. funcţionarul pârât poate chema în garanţie pe şeful lui direct care i-a ordonat emiterea actului. O asemenea măsură se poate lua de urgenţă. Competenţa Aparţine tribunalului sau curţii de apel (vezi competenţa materială) în raza cărora domiciliază reclamantul.

La primirea cererilor/actelor pentru autentificare. chiar fără citarea părţilor.c. Dacă organul administrativ refuză să se conformeze.Hotărârea se atacă cu RECURS în termen de 15 zile de la comunicare. Despoziţiile Legii 29/90se completează cu dispoziţiile de drept comun ale C. În general se desfăşoară în sediile birourilor notarilor publici şi se realizează de către notarii publici autorizaţi în exerciţiul funcţiunii. prin acţiune separată petentul va putea cere daune cominatorii şi despăgubiri de întârziere de la conducătorul organului administrativ. Există incompatibilitate între notar şi interesul lui personal şi direct în întocmirea actului respectiv sau al rudelor/afinilor până la gradul IV. Proceduri notariale Aceste proceduri exced procesului civil şi în general nu au caracter contencios. Dacă instanţa obligă pârâtul să emită actul refuzat. Anumite acte juridice de dr intrenaţional privat ori acte de stare civilă ale persoanelor străine rezidente într-o anumită ţară se pot întocmi de personalul diplomatic/consular al ţării de cetăţenie. Actele întocmite de notar se eliberează la cerere părţilor/reprezentantului acestora / altor persoane cu interes legitim dovedit. Recursul se judecă de urgenţă iar în cazul admiterii lui se casează hotărârea dată de prima instanţă. se judecă fondul procesului de instanţa de recurs. curţile de apel au secţii de contencios. caz în care hotărârea îi e opozabilă. Conducătorul organului administrativ astfel obligat va putea deschide împotriva funcţionarului vinovat o acţiune în regres dacă acesta nu a fost chemat în proces. Dispoziţii comune asupra actelor notariale Ele trebuie să respecte competenţa teritorială a birourilor notarilor publici respectiv a camerelor notariale judeţene. Această cerere se poate soluţiona şi în camera de consiliu. va stabili termenul până la care se va emite acest act şi coordonatele (elemente obligatorii) actului. Dacă nu se fixează termen. Notarul e obligat să păstreze secretul profesional. Anumite acte juridice pot fi încheiate sau doar autentificate şi de secretarii consiliilor locale. Notarul trebuie să aibă rol activ: să dea explicaţii părţilor asupra efectelor raporturilor juridice invocate de ele să facă o încadrare în drept corectă a raporturilor juridice rezultate din discuţia cu părţile cuprinsul actului întocmit să fie conform cu vionţa reală (internă) a părţilor să vegheze la respectarea normelor imperative legale Notarul e obligat să se conformeze hotărârii judecătoreşti ce-l obligă să întocmească anumite acte juridice. p . notarul pune o rezoluţie cu data certă. organul administrativ e obligat să emită actul în maximum 30 de zile de la pronunţarea hotărârii. după care 128 . Tribunalele. Activitatea se desfăşoară la sediul acestor birouri sau în afara lor numai pentru: caz de boală. grup numeros de persoane (ex: contractul colectiv de muncă).

Moştenitorii nemulţumiţi pot face plângere la instanţă pentru scoaterea anumitor bunuri din inventar. Semnătura notarului şi a părţilor reprezintă dovada valabilităţii consimţământului. notarul poate lăsa moştenitorilor bani pentru înmormântare. lipsa acestei menţiuni duce la nulitatea actului. Dacă actul solicitat nu se poate întocmi. taxa de timbru plătită şi cuprinde semnătura şi ştampila acestuia. Autentificarea înscrisurilor După identificarea părţilor. Bunurile succesorale inventariate rămân în custodia moştenitorilor şi la nevoie se sigilează. Partea poate fi reprezentată prin procurator cu o procură autentificată şi specială. Actul se redactează de notar şi se semnează de părţi după ce li s-a luat consimţământul. Procedura succesorală notarială E de competenţa birourilor notariale publice de pe raza ultimului domiciliu al defunctului sau de pe raza situării bunurilor principale dacă autorul a decedat în străinătate. bijuterii) se pot depozita la bancă. Încheierea de autentificare a actelor cuprinde: data. Consimţământul se ia concomitent părţilor. 129 . Dacă o parte nu poate semna din motive întemeiate. notarul emite o încheiere de respingere a cererii. Actul se întocmeşte în mai multe exemplare: 1 pentru biroul notarului. sumele corespunzătoare pentru persoanele întreţinute de defunct sau pentru plata angajaţilor acestora. Aceste date se consemnează în procesul-verbal ce cuprinde şi o evaluare provizorie. câte 1 pentru fiecare parte. Dacă instanţa admite o asemenea cerere. notarul le citeşte actul şi le întreabă pe părţi dacă conţinutul actului corespunde voinţei lor. încheiere atacabilă în justiţie. Aceste măsuri se comunică tuturor moştenitorilor. Retragerea consimţământului de către o parte e posibilă numai până la autentificare şi cu acordul celeilalte părţi. Actele se întocmesc în lima română sau într-o limbă străină prin redactarea/traducerea de către traducători autorizaţi. constatarea luării consimţământului. Din aceste valori. prin hotărâre obligă notarul să întocmească actul solicitat.redactează actul la cererea celor interesaţi. că părţile au semnat în faţa notarului sau menţiunea imposibilităţii de semnare şi motivul acesteia. Notarul poate rectifica erorile materiale printr-o încheiere separată. notarul va face menţiune specială în acest sens arătând în concret motivul acestei imposibilităţi. numele părţilor şi reprezentantului acestora. Notarul ridică testamentele găsite iar valorile (bani. Orice act notarial poate fi atacat/anulat în justiţie. Consimţământul se ia verbal cu excepţia surdo-muţilor pentru care se consemnează în scris sau prin interpret. sau pentru cheltuielile de conservare şi administrare. Această activitate se consemnează printr-o încheiere din care rezultă identitatea părţilor. Se desfăşoară în 2 etape: 1) Notarul ia măsuri de conservare şi inventariere a bunurilor succesorale şi face demersuri pentru a afla care sunt moştenitorii.

ei vor fi îndrumaţi să deschidă acţiune în justiţie. Se stabilesc dreptul şi cotele succesorale pentru moştenitorii acceptanţi. În principiu. certificatul de moştenitor nu se pronunţă asupra acceptării. ci facultativă. succesorii vor plăti o taxă de timbru stabilită de notar. Se stabileşte componenţa masei partajabile cu acte de proprietate. Dacă există testamente. Arbitrajul 130 . Dacă moştenitorii nu se înţeleg. se emite certificat de vacanţă succesorală. urmând ca dreptul lor să se stabilească prin hotărâre judecătorească. notarul mai poate fi obligat să elibereze un alt certificat de moştenitor. Acţiunea în anularea certificatul de moştenitor se prescrie în 3 ani de la data când s-a luat cunoştinţă de existenţa lui. Dacă se constată de notar că nu există moştenitori legali până la gradul IV. Pentru eliberarea certificatului de moştenitor. şi anume o recunoaştere autentică. dar constituie probă opozabilă între moştenitori. Orice probleme litigioase referitoare la certificatul de moştenitor omis pot fi soluţionate prin cerere în anularea certificatului de moştenitor făcută de orice parte interesată la instanţa competentă. irevocabilă. Problemele litigioase (motivele anulării certificatului de moştenitor) pot fi: calitatea de moştenitor cota succesorală cuvenită componenţa masei partajabile opţiunea succesorală. Aceştia vor fi identificaţi după actele lor de stare civilă. Se fixează termen pentru dezbaterea succesorală şi se citează moştenitorii legali şi testamentari. Această procedură notarială succesorală nu e obligatorie. dar trebuie să consemneze declaraţiile exprese de renunţare la succesiune (nu şi renunţarea tacită). cu declaraţia moştenitorilor sau cu martorii. dacă certificatul s-a pronunţat asupra ei Notarul nu poate anula propriul certificat din proprie iniţiativă. notarul le deschide înştiinţând legatarul. a cotelor lor şi a masei partajabile. Fiecare succesor va primi un exemplar din certificatl de moştenitor. ei vor semna certificatul de moştenitor făcând o recunoaştere autentică opozabilă între ei. Părţile pot cere stabilirea drepturilor lor succesorale direct intsanţei de judecată prin acţiune de partaj succesoral sau de constatare a calităţii succesorale. Certificatul de moştenitor nu e titlu de proprietate. Dacă moştenitorii se înţeleg asupra calităţii lor. dar e obligat să o facă conform unei hotărâri judecătoreşti. Conform hotărârii. Dacă sunt omise anumite bunuri succesoarle se poate cere suplimentarea certificatului de moştenitor urmând aceeaşi procedură.2) notarul stabileşte drepturile succesorale şi eliberează certificat de moştenitor.

indiferent de profesie. Arbitrii pot fi orice persoane fizice de cetăţenie română cu capacitate deplină de exerciţiu. În caz de conflict între părţi cu privire la numirea lor va fi sesizată instanţa de judecată ce ar fi competentă să soluţioneze litigiul. revocarea articolelor se stabileşte prin convenţie. Hotărârea trebuie pronunţată în maximum 5 luni de la data sesizării. Prin ea părţile stabilesc ca litigiul lor să fie judecat de arbitri numiţi de ele sau de arbitri care vor putea fi numiţi prin criterii stabilite în convenţie. Are o bază convenţională. cheltuileile pentru administrarea probelor. Convenţia arbitrală Are formă scrisă sub sancţiunea nulităţii. nu celei judecătoreşti. Hotărârea arbitrală Are aceeaşi structură ca hotărârea judecătorească. Poate fi anulată la cerer pentru următoarele motive: 131 . falsuri. telegrame.Este o procedură paralelă cu procedura instanţei judecătoreşti. termenul ei poate fi prelungit numai cu acordul părţilor. Nr. dosarul împreună cu dovezile de comunicare a hotărârii se depune la instanţa judecătorească ce ar fi fost competentă să judece cauza. orice mijloace ce permit dovedirea primirii actului. înlocuirea. Orice clauze contrare sunt nule. instanţă ce se va pronunţa prin încheiere în maxim 10 zile. instanţa judecătorească va prelua judecarea cauzei când: convenţia arbitrală este nulă absolut procedura arbitrală nu poate opera din vina pârâtului pârâtul îşi întemeiază apărările pe fond fără a invoca acea convenţie arbitrală În cazul conflictului de competenţă între instanţa arbitrală şi cea judecătorească. După 20 de zile de la comunicare. competenţa de soluţionare a litigiului aparţine instanţei arbitrale. putând substitui instanţele pe baza convenţiei părţilor litigante. convenţia care reglementează norme de procedură cu caracter dispozitiv. se comunică părţilor. cauza va fi preluată de instanţa judecătorească superioară celei angajate în conflict.la fel ca judecătorul. Prin convenţie. Onorariile arbitrare. Asrbitrul e recuzabil sau incompatibil. Numirea. pentru deplasări şi pentru onorariile experţilor reprezintă cheltuielile arbitrale ce se suportă de către partea care pierde. cu excepţia acelora pentru care legea nu permite tranzacţia. Totuşi. dosarul păstrându-se în arhiva instanţei. Procedura specială a arbitrajului se completează cu normele procedurale generale (cu dreptul comun). Aspecte procesuale tipice Comunicarea actelor procedurale se face prin scrisori recomandate. Onorariile arbitrilor se stabilesc prin hotărâre arbitrală. lor este impar şi se stabileşte prin convenţie. Arbitrul trebuie să accepte numirea. Arbitrii răspund pentru prejudiciul pe care îl produc din vina lor prin neparticiparea la judecată sau prin întârzierea pronunţării hotărârii.

Executarea silită Hotărârea arbitrală. 720 alin 1-720 alin 2 C. Daca negocierile duc la un rezultat negativ sau paratul refuza negocierile. Daca paratul accepta pretentiile reclamantului din notificare sau daca accepta doar negocieri. hotărârea se pronunţă pentru lucruri necerute e. 2) Judecarea propriu-zisa a litigiilor comerciale.c. hotărârea cuprinde despoziţii contradictorii ce nu pot fi executate d.a. tribunalul arbitral a funcţionat fără o convenţie arbitrală valabilă Competenţa soluţionării cererii de anulare a hotărârilor arbitrale aparţine instanţei de judecată competente în mod normal cu soluţionarea pricinii. reclamantul va atasa dovada notificatoare la actiune. Scopul acestei proceduri prealabile este de a obtine o solutie amiabila fara proces in timp 132 . respectivul proces-verbal se redacteaza in 2 exemplare. hotărârea s-a pronunţat după împlinirea termenului convenit f. Acesta procedura priveste doar litigiile patrimoniale. urmându-se procedura de executare din dreptul comun. Litigiile comune se solutioneaza in 2 etape: 1) Concilierea prealabila-obligatorie. 1) Consta in convocarea paratului de catre reclamant in orice mod. 128/2000 prin care se modifica art. la cerere.G. propune un termen pentru conciliere. hotărârea s-a pronunţat în lipsa uneia din părţi necitate legal g. prin care reclamantul comunica paratului pretentiile lui. Rezultatele concilierii vor fi cuprinse in procesul-verbal in care se consemneaza pozitia fiecarei parti. În acest fel. s-au încălcat normele imperative c. Instanţa dacă admite cererea de anulare va anula hotărârea arbitrală şi va judeca ea însăşi pe fond litigiul. Curs 17 Procedura solutionarii litigiilor comerciale Este reglementata de O. litigiul nu era susceptibil de arbitraj b.p. Daca rezultatul negocieriilor este pozitiv. termenul acestora si actele doveditoare. hotărârea arbitrală devine titlu executoriu ca şi o hotărâre judecătorească şi va putea fi executatăsilit de executori judecătoreşti. va putea să fie învestită cu formulă executorie de instanţa judecătorească normal competentă cu rezolvarea pricinii. Se asteapta cel putin 15 zile dupa comunicarea acestor notificari. cate unul pentru fiecare parte si va reprezenta temeiul conventional in baza caruia se vor face platile. dupa trecerea a cel putin 60 de zile de la notificare.

semnatura reprezentantului pers. eficiente care sa permita comfirmarea primirii acestor acte.G. Partile sunt obligate sa depuna la dosar foarte repede dovezile constand in inscrisuri sau raspuns la interogatoriu. 720 alin 18 C. Judecatorul va depune staruinta pentru a realiza intelegerea partilor totala sau partiala. Procedura somatiei de plata (O. chiar de 1 zi. La primirea cererii. art. Judecarea se face de urgenta. Pentru observarea ac. statut. sediul persoanei juridice. Actele de procedura se comunica prin mijloace urgente. regulament sau orice inscris semnat de partile rap. Partile pot fi reprezentate in proces de reprezentanti alesi (avocat) sau de experti/specialisti pe probleme tehnice/economice. Sanctiunea nerecurgerii la aceasta procedura este inadmisibilitatea actiunii reclamantului. 5/2001) Aceasta proced. in cunostiinta care evita citarea. ea se va concretiza intr-o hotarare irevocabila si executorie. sau de 3 zile in cazuri urgente. Cererea de chemare in judecata va cuprinde: denumirea. se declanseaza la cererea creditorului pentru a obtine plata voluntara/silita a creantelor lui certe.G. jur. Paratul poate face cerere reconventionala fara a trebui sa efectueze alta procedura de conciliere in raport de propriile pretentii. Hotararile de fond sunt atacabile cu apel si recurs. cu precadere. judecatorul de serviciu poate cere reclamantului sa depuna si alte acte care nu au fost comunicate cu ocazia concilierii partilor. plati care privesc executarea unor servicii. folosindu-se instit. 2) In situatia refuzului/nereusitei negocierilor.. indicandu-se si inscrisurile corespunzatoare modului de calcul. comunicandu-i si obligativitatea depunerii intampinarii in termen de 5 zile inainte de prima infatisare. valorii cererii. 18 care modifica art. obiectul si valoarea cererii si modul de calcul prin care s-a ajuns la ob. exigibile constand intr-o suma de bani. term. lucrari sau orice alte prestatii. precizarea dovezilor. Hotararile definitive in acest mod constituie titlu execuor care pot declansa executarea silita fara alte formalitati. jur. rezultate din contract. Paratul va fi citat cu o copie dupa cerere. motivele de fapt si de drept. Cu apel prin O.p. Termenle sunt scurte. reclamantul va sesiza instanta de judecata. contul bancar.c. lichide. cereri ale partilor se pot da termene scurte in continuare fara citare. Se anexeaza si copia inscrisului pe care-si bazeaza cerea reclamanul si obligatoriu procesul-verbal din care rezulta incercarea de conciliere. dovada calitatii de reprezentant.scurt si fara plata taxelor de timbru.. de regula si aplicarea stampilei. 58/2003. Daca acesta intelegere se realizeaza. codul fiscal. 133 . Reclamantul poate depune intampinare la cererea reconventionala a paratului pana la termenul urmator.

Daca prin ordonanta se admite cererea si aceasta solutie este irevocabila. sau realizeaza dreptului in concret. dar si restabilirea ordinei de drepturi incalcate. reclamantul are la indemana actiunea de drept comun. 134 . Judecatorul va putea stabili si un alt termen in baza intelegerii partilor. in materie civila se depune la judecatorie. asigurandu-i-se astfel respectarea dreptului individual. Aceasta cerere. recunoscut printr-un titlu executoriu. Judecatorul examineaza cererea si inscrisurile anexate cu sau fara citarea paratului dupa aprecierea lui. actiune ce are ca scop retractarea ordonantei si rejudecarea pricinii. Aceasta ordonanta se comunica partilor prin inscris recomandata cu confirmare de primire. debitorul nu poate contesta solutia decat prin contestatie la executare. dar o asemenea ordonanta va putea fi investita de creditor cu formula executorie si pusa in executare silita fara a fi necesara judecarea pricinii dupa dreptul comun. judecatorul va pronunta o incheiere irevocabila prin care va inchide dosarul. Este transpunerea in viata a unei hotararii judecatoresti. Daca partile nu se inteleg si paratul refuza plata voluntara. Daca ordonanta nu e atacata sau actiunea in anulare a fost respinsa. Trasaturi caracteristice 1) se intinde numai asupra bunurilor debitorului (relativitatea efectelor titlului executoriu). In acesta situatie. Debitorului i se vor comunica alaturi de ordonanta si cererea plus actele prezentate de reclamant. Atunci cand se citeaza partile se cer explicatii si lamuriri asupra temeiurilor obligatiilor invocate si se depune staruinta pentru realizarea unei plati voluntare. In aceasta etapa judecatorul va putea emite ordonanta ce va contine somatia de plata catre creditor precum si termenul de plata ce nu va fi mai mic de 10 zile si mai mare de 30 de zile. Daca prin ordonanta se respinge cererea creditorului. solutia e irevocabila putand fi atacata numai ci actiune in anulare in 30 de zile de la comunicare. titularul unui drept sub. Intalegerea partilor asupra platii constituie titlu executoriu. cu ajutorul organelor competente sa execute prestatia specificata in titlu. Daca paratul plateste voluntar sau partile ajung la o intelegere privind cuantumul si termenul platii. Executarea silita Este procedura legala prin mijlocirea careia. este faza finala si distincta a procesului civil. iar in materie comerciala la tribunal. La cerere se anexeaza obligatoriu inscrisul cu care se dovedeste temeinicia creantei. constrange pe debitorul care i-a incalcat dreptul. judecatorul va intra in examinarea de fond in baza actelor depuse si a explicatiei partilor.Suma ce reprezinta obligatia de plata se actualizeaza in raport de rata inflatiei la data platii efective aplicandu-se si dobanzile si penalitatile legalale.

Daca aceasta lipsa de calitate nu a fost observata in timp executoriu in baza ei se poate formula contestatie la executare pana la finalizarea acesteia. instanta din oficiu numai in proprirea in executarea pensiei minorilor. in nume propriu. garantii debitorului. personal. Coparticiparea proc. instanta jud. Sunt 2 ipoteze in care exista aceste exceptii: pornirea executarii silite poate fi exercitat in locul creditorului de alte persoane: mostenitori/succesori cu titlu particular ai creditorului.pe langa debitor mai pot fi urmariti: mostenitorul debitorului urmarit. creditorii privilegiati si cei ipotecari. pasiva. solicitandu-se anularea formelor executate. de creditorii creditorului (art 974 cod civil) actiune oblica.2) este caracterizata de grija de a nu fi impovarat excesiv debitorul (care poate beneficia de inlesniri de plata sau de cote urmaribile). prin folosirea excesiva si denaturata a acestor drepturi. exercita drepturi si obligatii. mixta. sa ceara restituirea cheltuielilor de executare. sa ia cunostiinta de toate actele dosarului de executare. sa participe personal/ prin reprezentant la actele de executare. de reg. aceste drepturi si obligatii pot fi exercitate si prin intermediari. (drept comun in acesta materie) Participantii la executarea silita partile.. In coparticipatia procesului intra: creditorii chirografari. Drepturile si obligatiile partilor in raporturile de executare silita Drepturi: obligatii: sa foloseasca dr. Lipsa calitatii legale a oricarei parti duce la respingerea cererii de executare. debitorul sa nu se opuna executarii si sa nu instraineze bunurile urmarite.c. . Ac. specifice cu buna credinta evitand abuzuri de dr. sa formuleze cereri pentru apararea drepturilor si intereselor lor legitime. organul de executare. in materia executarii. Sediul materiei Art. urmaritor si debitorul urmarit.p. este posibila si poate fi activa. debitorul sa suporte cheltuielile de executare. procuror. alte persoane sau alte organe. 372-580 C. proc. Exceptional. 2) instanta are 2 atributii majore in executarea silita: 135 . 1) Partile sunt: creditor.

definitive. detentorul precar al bunurilor sechestrate. Competenta teritoriala se raporteaza la raza instantei de care ei apartin. familial) precum si hotararile arbitrale. In reglementarea actuala executorii judecatoresti au competenta si raspundere mai mare.- sa incuviinteze executarea silita (o face judecatoria care a solutionat pe fond cauza) la cererea creditorului. daca a fost emis de organele competente si daca poate fi executat prin biroul de executori judecatoresti. - sa rezolve problemele litigioase aparute in cursul executarii prin solurionarea contestatiei la executare. Alte organe pot fi: organele de politie care la solicitarea executorului vin in sprijinul acestuia asigurand executarea in cazul opunerii debitorului. administrativ. Titlurile executorii Sunt in principiu hotaririle judecatoresti definitive investite cu formula executorie si in plus orice alte acte jurisdictionale carora legea le atribuie caracter executional. Obligatiile executorilor actioneaza numai daca executarea a fost aprobata prin ordinul instantei. Dupa competenta lor materiala. tertul poprit. Investirea se face la cererea creditorului la care se ataseaza copia legalizata a hot. In general. Constituirea titlului executoriu se face in mai multe feluri: a) hotararile de orice fel definitive (civil. Poate fi delegata executarea de la un birou de pe o anumita raza teritoriala catre alt birou de pe alta raza. instanta controleaza toate actele de executare. respectiv daca sesizarea a fost legala. 3) organele de executare sunt reprezentate de birourile de executori judecatoresti care actieaza pe langa instanta. sa dea explicatie partilor si sa adopte masuri de executare specifice fiecarui caz. trebuie sa aiba un rol activ in redactarea actelor proced. Instanta sesizata cu cererea de investire verifica daca hotararea ce urmeaza a 136 . 4) alte persoane pot fi: cei lezati/ vatamati prin executare si care nu sunt parti in litigiu. Executorii pot face executarea silita si asupra altor titluri executorii decat hotararilor judecatoresti (ex: cambie) mai putin cele date de lege in competenta speciala. creditorii partilor. penal. Exceptional instanta va ordona din oficiu executarea numai pentru poprirea pensiei alimentare a minorilor. penale din care ei executa doar latura civila. executionale. Birourile de executori judecatoresti au competenta materiala si teritoriala. Existenta titlului executoriu este o conditie indispensabila pornirii executarii silite. executorii pot face executarea silita asupra tuturor hotararilor judecatoresti definitive civile. verifica daca titlul a fost investit cu formula executorie. Investirea cu formula executorie a acestor hotarari este de competenta instantei ce a solutionat fondul. Executorii judecatoresti sunt confirmati de Ministerul de Justitie in baza unui examen organizat de acesta.

Cererea se solutioneaza in camera de consiliu in baza cererii si titlului anexat la cerere de creditor. dispunand investirea cu formula executorie (aplicarea pe hotarare a parafei ce contine formula executorie prevazuta in lege cu semnatura si ştampila). proc.pentru a deveni titluri executorii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa stabileasca pretentiile civile suscepltibile de a fi executate. : sa cuprinda numele si domiciliul creditorului si debitorului.si prin care s-au stabilit amenzi judiciare sau despagubiri pentru exercitare abuziva a dr. 2) hotararea arbitrajului conventional trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii . sa faca dovada refuzului debitorului de a executa voluntar. hotararea sa fie investita cu formula executorie. Investirea se face fara citarea partilor prin aplicarea formulei executorii pe originalul actului care devine astfel titlu executoriu.. Daca cererea se respinge. prin actiune in anulare in justitie. Aceasta cerere trebuie sa intruneasca elementele generale si specifice pentru o cerere proced. Formalitatiile prevazute de lege pentru pornirea executarii silite 1) cererea pentru incuviintarea executarii (art. lichida. Separat de dosarul de incuviintare a 137 . Titluri executorii valabile intre persoane fizice 1) hot. 3) titlurile executorii notariale sunt supuse controlului jud.fi executata a ramas definitiva. Hotararea astfel investita cu forma executorie se preda creditorului la cererea lui pe baza de semnatura. exigibila. cambii si bilete la ordin se investesc cu forma executorie de birourile notarilor publici la cererea creditorului. Competenta incuviintarii apartine instantei judecatorsti care a pronuntat solutia de fond si pe raza careia se afla bunurile urmarite. lichida.p. lichid. jud. c) Titluri executorii ce pot fi puse in executare fara a fi investite cu formula executorie: hotarari cu executare provizorie. incheieri judecatoresti pronuntate in cursul proc. sa precizeze obiectul executarii si forma de executare aleasa. Notarul va verifica daca actul e autentificat. daca a fost depusa in copie legalizata si daca executarea nu s-a prescris. sa mentioneze caracterul cert. 373-375 C. daca creditorul are calitate legala. creanta sa fie certa (fara obiectiuni posibile). daca creanta e certa. instanta pronunta o incheiere in camera de consiliu. sa se raporteze la titlul executoriu ce va fi anexat cererii.c). b) Inscrisurile autentice. exigibil al creantei. creditorul poate face plangeri la instanta de judecata. Executarea inceputa fara titlu executor este o executare nula. exigibila (ajunsa la scadenta). O asemenea hotarare devine titlu executoriu in temeiul caruia creditorul poate cere executare silita. hotararea sa fi ramas definitiviva. Daca aceste conditii sunt indeplinite.

La somatie se ataseaza copia titlului executor. emis de execut. comandamentul. isi va forma dosarul lui destinat incheind procese-verbale pentru toate actele de executare facute. iar in caz contrar. consemnarea obiectivelor/explicatiilor partilor. in materia executarii silite mobiliare prin care e instiintat debitorul ca va incepe executarea.executarii (apartine instantei) si execut. a refuzului de a semna sau a motivului de impiedicare de a semna. numele si calitatea celui care incheie procesul-verbal. Somatia. Aceste acte de executare se comunica partilor. semnatura executorului si daca e cazul a partilor interesate sau a martorilor asistenti. data. instantei pentru dosarul de incuviintare. ştampila biroului de executare judecatoreasca. se formeaza mai multe dosare de executare ce pot fi conexate in jurul dosarului cel mai vechi. Desistarea unui cocreditor dupa grevarea conexarii. somatia se foloseste si in executarea imobiliara. 10 zile pentru executarea obligatiei de a face/a nu face. Aceasta obligatie este imperativa si partile nu pot deroga de la ea. 138 . Judecat. masurile luate de executor sau constatarile acestuia. In reglemantarea in vigoare. iar un exemplar ramane la dosarul executorului. ora actului de executare. 2 zile pentru fructele neculese sau prinse in radacini. fiind invitat sa isi achite obligatiile. jud. data intocmirii procesului verbal si numarul dosarului de executare. 15 zile pentru urmarirea silita a imobilului. Aceste procese-verbale ale executorului pentru a fi valabile trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente: denumirea si sediul biroului de executare. Toate aceste termene se calculeaza pe zile libere. nu stopeaza executarea in favoarea celorlalti cocreditori. Daca titlul unui creditor se executa fata de mai multi debitori.act proced. Executarea este nula daca s-a facut fara instiintarea debitorului. Termenele somatiei sunt de 1 zi pentru executarea bunurilor mobile. numele si domiciliul partilor. titlul executoriu. locul. avertizat ca va suporta riscurile executarii silite. executarea continuand. alte mentiuni cerute de lege in functie de speta sau considerate necesare de executor. numarul de exemplare si persoanele carora li s-a inmanat cate un exemplar. 2) actele de incunostiintare a debitorului asupra executarii incepute: somatia. 5 zile pentru predarea bunurilor imobile. consemnarea absentei/prezentei partilor.

In cazuri urgente. Atat somatia cat si comandamentul constituie acte incepatoare de executare. Prescriptia: Termenul general de prescriptie este de 3 ani. cu aprobarea presedintelui instantei poate fi facuta in zilele libere. suspendarea este independenta de vointa partilor. In principiu. Ora 18:00 poate fi depasita daca executarea a inceput mai inainte si trebuie continuata. Comandamentul se practica numai in materia executarii imobiliare. se emit maimulte somatii cu termen specific formei respective. 5 ani pentru executarea creantelor bugetare.Daca exista mai multe forme de executare incepute de creditor. Termenul incepe sa curga: Termenul se implineste in ultima zi la ora 24:00. fiind vorba de o nulitate relativa. Repunerea in termen poate fi dispusa numai de instanta si numai pentru motive temeinice pe care institutia le apreciaza in sensul impiedicarii cererii executarii in termen legal. punerea in intarziere a debitorului si indisponibilizarea bunului urmarit. Sunt posibile executarile silite si fara somatie EX: ordonanta presedintiala. In cazuri urgente. de la pronuntarea hotararii cu executare vremelnica (ordonanta presedintiala). Suspendarea si intreruperea cursului prescriptiei executorii Suspendarea-oprirea temporara a curgerii termenului pe durata existentei cauzei de suspendare si reluarea acestui termen ce va continua sa se deruleze pentru diferenta ramasa dupa incetarea cauzei de suspendare. Calculul termenului se face pe zile libere. Termenul pentru instiinatrea debitorului se va raporta si succesorilor acestuia. Lipsa sau beregularitatea somatiei pot duce la anularea executarii incepute. executarea inceputa in zi de lucru poate fi continuata in zilele libere. 3) Timpul in care poate fi efectuata executarea: este intervalul intre 8:00-18:00 in zilele de lucru. exista 2 termene specifice: 10 ani pentru executarea drepturilor reale imobiliare. 139 . Transcrierea comandamentului are ca efect intreruperea prescriptiei executarii. de la ramanerea definitiva a hotararii ce se va transforma in titlu executoriu. Prescriptia executarii silite si perimarea acesteia Scopul acestei institutii este de a limita in timp durata executarii silite. Cererea de repunere pe rol se face in maximum 15 zike de la incetarea piedicilor creditorului. iar daca ultima zi este zi libera. termenul se proroga in urmatoarea zi lucratoare. Se comunica debitorului cu 5 pana la 10 zile inainte de pornirea executarii pentru forma executarii directe si cu 30-60 de zile inainte de pornirea executarii pentru forma de executare indirecta (scoaterea la vanzare).

iar armata e pe picior de razboi. Executarea voluntara dupa implinirea termenului de prescriptie e considerata o executare valabila. creditorul poate cere o noua executare daca termenul de prescriptie nu s-a implinit. indeplinirea voluntara de catre debitor a obligatiei de plata sau indeplinirea unui act procedural prin care recunoaste in orice mod existenta creantei. pe data depunerii cererii de reluare a executarii. Daca cererea de executare silita priveste o executare prescrisa. aceasta cerere nu i se da curs. Suspendarea persista pe perioada in care persoana cu capacitate de exerc. Termenul de perimare este de 6 luni de la ultimul act de executare. pe data trimiterii spre executare a titlului executoriu. suspendarea va persista pe perioada in care creditorul e militar in termen. Intreruperea prescriptiei executarii reprezinta o manifestare de vointa a partii care face sa inceteze prescriptia urmand ca dupa incetarea cauzei de incetare. Particularitati: lipsa de staruinta. respectiv neefectuarea unor acte de executare in cele 6 luni sa se datoreze neglizentei creditorului. restransa nu au asigurate reprezentarea si ocrotirea legala. termenul opereaza de drept. Efectele perimarii: 140 . de instanta. Cazuri speciale de suspendare: executarea este suspendata atunci cand e dispusa prin hotarare judecatoreasca sau prin lege. pe data depunerii cererii de executare si a titlului anexat. Efectele prescriptiei Conduc la stingerea posibilitatii de a executa silit un titlu executoriu. termenul de prescriptie sa fie reluat de la zero. constatarea perimarii se face la cererea partii ineresate (debitorul) sau din oficiu.Cazuri generale de suspendare: existenta unei piedici in executare determinata de forta majora. Cazuri de intrerupere a prescriptiei. chiar si la un organ necompetent. suspendarea va persista pe perioada in care intre persoana ocrotita in calitate de creditor si reprezentantul ei legal in calitate de debitor nu au fost date si aprobate socotelile. Perimarea actelor de executare Este sanctiunea procedurala pentru partea ce nu a depus staruintain solutionarea cererii lui de executare. In aceasta materie perimarea greveaza de drepturi. dupa implinirea termenului de perimare. pr timpul cat debitorul isi sustrage veniturile/bunurile de la executarea silita.

bunurile comune ale sotilor dupa partaj in ceea ce priveste datoriile personale ale sotilor. cand executarea se face din oficiu. bunuri si venituri care pot fi urmarite conditionat daca: debitorul sa nu ai aiba alte bunuri urmaribile. Daca la acest principiu exista exceptii legale. chirie. compensatii pentru desfacerea nelegitima a contractului de munca. Principiul este ca intregul patrimoniu al debitorului poate fi urmarit formand gajul general al creditorilor chirografari. pensiile de intretinere si rentele viagere.c) 141 . animalele. nu face ceva. Obiectul executarii silite Inseamna realizarea efectiva. echipamentul si uniformele ofiterilor. Formele executarii silite (art 411-451 C. hainele necesare pentru nevoile lui curente. Bunuri si venituri ale debitorului care pot fi urmarite doar partial sau esalonat: salariul. concreta a obligatiei de drept civil substantial in sensul de a da. uneltele. respectiv unele categorii de bunuri care nu pot fi urmarite deloc sau doar partial pentru a proteja pe debitor si familia acestuia si pentru a face executarea suportabila. semintele. hrana pe 3 luni necesar debitorului si familia lui. creanta executabila sa decurga din pensie de intretinere. ex: uneltele.pana la 1/3 pentru acoperirea prejudiciilor cauzate statului. pana 1/5 pentru acoperirea celorlalte datorii. un numar redus de animale de munca la adresa debitorului si nutretul necesar pe o luna. pentru sarcina si leuze pentru ingrijirea copilului bolnav de pana la 2 ani. icoanele si portretele de familie (nu de mare valoare). armele. Pana la jumatate din aceste drepturi pot fi urmarite pentru executarea unei obligatii de intretinere sau pentru plata despagubirilor cauzate de decesul/vatamarea autorului intretinerii.- stergerea executarii incepute si a tuturor actelor de executare intocmite. alte drepturi banesti. creante din intretinere. masinile si cartile necesare pentru exercitarea profesiei debitorului.p. face. creante imobiliareprivilegiate. obiectul executarii se raporteaza la bunurile si veniturile debitorului asupra carora poate purta executarea. bunurile comune ale sotilor fara partaj pentru datoriile comune ale sotilor. bursele de studiu. ajutoarele banesti pentru incapacitatea temporara de munca. Perimarea nu e aplicabila in 2 situatii: asupra masurilor asiguratorii adoptate cu caracter de conservare. ajutor medical sau social. Din punct de vedere procesual. Exceptii: bunuri si venituri ale debitorului exceptate total si neconditionat de la executarea silita: lucruri necesare pentru culeatul debitorului si familiei lui. ingrasamintele necesare pentru cultura pamantului.

6) Predarea (valorificarea)/silita a bunurilor mobile/imobile ale debitorului. 5) Urmarirea bunurilor mobile detinute de terti (detentori precari). executarea silita indirecata. 4) Urmarirea veniturilor bunurilor imobile. 142 . Toate aceste forme se grupeaza in 2 mari categorii care le includ: executarea silita directa.1) Urmarirea bunurilor imobile aflate in posesia debitorului. 2) Urmarirea sumelor de bani ale debitorului aflate in posesia tertilor. 3) Urmarirea fructelor prinse in radacini.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful