DREPT PROCESUAL CIVIL PARTEA GENERALA

Notiunea si sistemul procesului civil si al dreptului procesual civil

1.Consideratii generale asupra justitiei, a sarcinilor ei si asupra procesului civil Procesul civil este mijlocul de realizare a justitiei. Justitia cunoaste 2 acceptiuni, conform carora ea desemneaza:   sistemul organelor judecatoresti activitatea desfasurata de acestea in forma prevazuta de lege(procedura)

Justitia esta institutia care are sarcina de a da viata si de a aplica in concret normele de drept substantial, norme care asigura derularea relatiilor sociale care le inspira.Justitia presupune si asigurarea executarii hotararii judecatoresti. Procesul civil este activitatea desfasurata de organele jurisdictionale competente, cu participarea partilor interesate, in vederea rezolvarii conflictului de interese aparute in circuitul civil(organul jurisdictional este cel care pronunta o hotarare prin intermediul careia rezolva un litigiu).Activitatea jurisdictionala se refera la organe judecatoresti si organe arbitrale.Aceasta activitate se desfasoara dupa forma prevazuta de lege = procedura.Procesul civil este reglementat de norme juridice cu aspect dinamic si progresiv.El reprezinta functia santionatorie a dreptului civil si realizeaza sarcinile justitiei, si anume:   sarcina educativa sarcina sanctionatorie

2.Actul jurisdictional = actul prin care se infaptuieste justitia si care poate consta intr-o hotarare judecatoreasca sau arbitrala.Actul jurisdictional civil are o serie de caracteristici diferite si chiar opuse acelora ale actului jurisdictional administrativ.Astfel: - actul jurisdictional civil se realizeaza sub forma procesului, a dezbaterilor judiciare atat pe fond, cat si pe forma, in timp ce actul administrativ se realizeaza in mod obligatoriu dupa o anumita forma(procedura) - actul jurisdictional civil se pronunta intr-o speta determinata;el nu creeaza norme de drept, ci le aplica unui caz anume, spre deosebire de actul administrativ, care, in principiu, are caracter generic.
1

- sesizarea organelor competente este si ea diferita: in procesul civil, acest drept apartine partilor interesate, iar in dreptul administrativ ea se poate face si din oficiu (ceea ce se intampla in majoritatea cazurilor) - garantia calitatii actului jurisdictional civil rezulta din independenta si inamovibilitatea judecatorilor, care actioneaza numai in conformitate cu legea, si nu cu indicatii ale anumitor persoane ierarhic superioare din sistem, spre deosebire de actul administrativ, care are caracter de subordonare ierarhica si este cenzurabil de instanta judecatoreasca. - o data emis,actul jurisdictional civil duce la desesizarea instantei, care nu mai poate reveni si reaprecia cele deja constatate(puterea de lucru judecat), in timp ce actul jurisdictional administrativ o data pronuntat este susceptibil de revocare.

3.Definitia procesului civil Procesul civil este activitatea desfasurata de instantele jurisdictionale competente, de birourile executorilor judecatoresti, de parti si alte persoane sau organe care participa la infaptuirea justitiei in pricini civile prin judecarea litigiilor asupra drepturilor civile substantiale si care asigura executarea silita a hotararilor judecatoresti conform legii.Din definitie rezulta ca fazele procesului civil sunt urmatoarele:   judecata executarea hotararii faza prealabila, pregatitoare, scrisa faza judecatii propriu-zise, publice si contradictorii faza pronuntarii si comunicarii hotararii judecatoresti

In faza judecatii, la fiecare instanta (fond, apel, recurs) se intalnesc 3 subetape, si anume:

4.Locul dreptului procesual civil in sistemul dreptului romanesc DREPTUL CONSTITUTIONAL influenteaza dreptul procesual civil in ceea ce priveste: principiile de organizare sociala si judiciara reglementarea organelor judecatoresti ca organe independente in stat competente asigurarea respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale cetatenesti

Dreptul procesual civil fata de DREPTUL CIVIL reprezinta aspectul sanctionator, punand in practica dreptul civil si avand ca sarcina realizarea concreta a acestuia.
2

DREPTUL ADMINISTRATIV se afla in raport de subordonare fata de dreptul procesual civil, care permite controlul justitiei asupra actelor administrative. ORGANIZAREA JUDECATOREASCA reglementeaza organizarea, structura si sarcinile instantelor, de unde rezulta ca organizarea judecatoreasca este strans legata de dreptul procesual civil, care reglementeaza formele in care organele judecatoresti isi desfasoara activitatea.Deci legatura dintre cele 2 este o legatura functie-organ. Instanta judecatoreasca este creata pentru a desfasura activitati procesuale, in timp ce instanta civila este instanta in actiune. DREPTUL PROCESUAL PENAL, asemenea dreptului procesual civil, este o materie tehnica, ce reglementeaza formule de desfasurare a procesului, insa intr-o ramura de drept diferita. Asemanari: majoritatea principiilor fundamentale drepturile si obligatiile partilor administrarea probelor ordinea dezbaterilor deliberarea si pronuntarea hotararilor judecatoresti caile de atac modul de sesizare a instantei: in civil opereaza princ. disponibilitatii, iar in penal princ. oficialitatii executarea hotararii

Deosebiri:

5.Izvoarele dreptului procesual civil roman 1.Constitutia Romaniei 2.Legile organice: Codul de procedura civila adoptat la 1 dec. 1865 de inspiratie franceza si italiana – Codul de procedura civila francez din 1806 si Codul de procedura civila al cantonului Geneva din 1819— si Legea nr.92/ ‘92 de organizare judecatoreasca. 3.Legi ordinare: Legea nr.59/’93 de modificare a C.p.c. 4.Legi speciale: Legea contenciosului administrativ Legea nr.29/’90, Legea nr.18/’91 modif. Prin Legea 167 si Legea nr.1/2000. 5.anumite norme din alte coduri: Codul civil(dispozitii privind sfera probatoriilor), Codul muncii(jurisdictia muncii), Codul familiei(punerea sub interdictie, decaderea din drepturile parintesti). 6.Ordonantele de Guvern simple si de urgenta care reglementeaza de obicei taxele de timbru (O,U.G. nr.58/2003- modifica C.p.c.) 7.Tratatele si conventiil internationale la care Romania este parte.
3

cum ar fi nulitatea sau decaderea.  aplicarea normelor imperative se poate cere de oricare dintre parti sau de catre instanta din oficiu.p. incalcarea lor atrage sanctiuni civile severe.Jurisprudenta si literatura de specialitate nu reprezinta izvoare de drept(recursul in interesul legii) 6.) .Norma dispozitiva poate fi insa inlaturata de parti sau de beneficiarul ei. care reglementeaza anumite materii si deroga de la norma generala(norme speciale se gasesc fie in legi speciale.c.legi de competenta(C.legi generale. . nici prin dispozitia instantei. aceasta norma(supletiva) protejeaza interesele uneia dintre parti.c. care are facultatea de a renunta la acest privilegiu.legi imperative. 3.92/’92) . care s eaplica in orice materie si in toate cazurile(C.) 2. marcand diferenta dintre cele 2 categorii de norme:  norma imperativa nu poate fi inlaturata(ocolita) nici prin vointa partilor.p.legi speciale. . care suplinesc vointa neexprimata a partilor in actele lor juridice. 4 .c. fie in legea generala) Corelatia intre legea generala si legea speciala e dubla.legi de procedura propriu-zisa(C. se aplica dispozitiile legii generale. plata unei amenzi judiciare(mai putin severa) . si Legea de organizare judecatoreasca) .c. Regimul normei supletive este o aplicare a principiului disponibilitatii.p.Pe de alta parte. in timp ce aplicarea normei dispozitive poate fi ceruta numai de catre partea vatamata sau de parte protejata prin acea norma.Regimul normei imperative este distinct.legi dispozitive sau supletive. care impun partilor o anumita actiune sau le obliga la o anumita abstentiune.legi de organizare judecatoreasca (Legea nr. si C.permitandu-le clauze dincolo de limitele normei dispozitive. .Impartirea legilor de procedura civila Aceasta impartire se realizeaza prin intermediul a 3 clasificari: 1.Astfel:   legea speciala se aplica cu precadere fata de legea generala atunci cand legea speciala tace. o astfel de clauza este nula.

daca legea noua este mai restrictiva decat legea veche. sanctiunea este nulitatea absoluta a actului procedural astfel intocmit. urmatoarele aspecte: 7. atunci cand noua lege restrange competentele si cu privire la procesele aflate pe rol. ea se va aplica de indata. In materie de drept al muncii si comercial.  Pentru a stabili cand avem nulitate relativa si cand nulitatea absoluta. de la intrarea ei in vigoare si pana la abrogarea acesteia. casarile cu trimitere se vor face la instanta competenta dupa legea veche sub care a inceput procesul.Se aplica deci principiul neretroactivitatii legii.Astfel. la incalcarea normei imperative. si anume: in materia competentei. ea se aplica chiar pentru un proces deja pornit.Aplicarea legilor de procedura civila in timp si spatiu • Aplicarea legilor de procedura civila in timp Regula este aplicarea legii de p. in timp ce incalcarea normei dispozitive poate fi invocata numai in anumite termene prevazute de lege. a caror incalcare atrage nulitatea relativa. caracterul sanctionator este dictat de interesul general sau special aparat prin norma respectiva. In materie civila.cand legea noua extinde competentele.Cand legea tace. competenta legii noi se respecta neconditionat. in materie probatorie. in timp ce incalcarea normei supletive atrage nulitatea relativa a acestui act. legea ultraactiveaza numai in 2 cazuri de exceptie.Astfel. sanctiunea difera. • Aplicarea legilor de procedura civila in spatiu 5 . se apeleaza la textul de lege.Daca legea noua este mai permisiva. va continua sa se aplice legea veche care astfel ultraactiveaza. incalcarea normei imperative poate fi invocata oricand pe parcursul procesului.c. sunt de interes general si sanctionate cu nulitate absoluta aspecte precum: structura hotararii judecatoresti obligarea la citarea partilor competenta materiala si unele tipuri de competenta teritoriala ordinea dezbaterilor dreptul de a recuza dreptul de a exercita o cale de atac dreptul de a cre exeutarea dreptul de a recunoaste Sunt norme dispozitive.

pe de o parte.Legile de procedura civila sunt legi teritoriale. Constitutie 2. Exista posibilitatea de a se discuta incidenta legii procesual civile straine de asemenea in procesele cu elemente extranee(conform Dreptului international privat).92/’92 6 . care se aplica exclusiv pe teritoriul statului care emite legea(legi forii). si intre parti si instanta. pe de alta parte.   Principiile asigura realizarea celor 2 functii ale procesului civil. straina este definitiva si irevocabila 2. ajutand in opera de legiferare. aplicabile acolo unde legea tace. straina sa nu incalce ordinea de drept romana 4.hot. executarea se poate numai printr-o hotarare de incuviintare a executarii hotararii straine pronuntata in prima instanta de tribunal= hotarare de exequatur. Unele principii au importanta teoretica. Anumite principii ajuta in activitatea instantelor. avand o valoare generica si fiind reglementate de Constitutie. instanta romana verifica 4 conditii: 1. Exista totusi 2 exceptii: administrarea unor anumite probe si discutarea admisibilitatii lor. Legea de organizare judecatoreasca nr. (analogia dreptului —interpretarea dreptului prin analogie) Principiile sunt reglementate in 3 acte normative: 1. Principiile fundamentale definesc procesul civil si stabilesc trasaturi caracteristice raportului procesual intre parti pentru intregul sistem procesual.   Alte principii au importanta practica.hot.sa existe un Tratat de Asistenta Juridica intre Romania si statul respectiv.hot.Aceste principii explica diferite institutii procedurale si le asigura aplicarea. care poate avea loc si dupa legea locului sau “legea pamantului”(caz in care legea da obiceiului valoarea de izvor de drept) posibilitatea executarii unor hotarari judecatoresti straine pe teritoriul tarii. Pentru a admite o astfel de hotarare. Principiile fundamentale ale dreptului procesual civil Dreptul procesual civil e constituit pe baza unor principii(reguli)esentiale care determina structura interna a dreptului procesual civil si in temeiul carora se stabilesc raporturi procesuale intre parti. straina sa fi fost pronuntata de instanta competenta dupa legea lor 3.

ei se supun doar legii. 4.Independenta judecatorilor. Judecatorul e obligat sa-si exprime opinia la speta (sa se derobeze). Principiile continute in Constitutie si Legea de organizare judecatoreasca 1. pe care il platesc.Inamovibilitatea judecatorilor este garantia ca judecatorul nu poate fi destituit din functia lui de magistrat pe motive politice sau altele de natura extra-profesionala.Independenta se coreleaza cu raspunderea lui profesionala si se realizeaza prin secretul deliberarii hotararii. 5. care va determina aparitia completului de divergenta. ca organ superior profesional. principiul dreptului la aparare si principiul publicitatii.Colegialitatea instantei este un principiu aplicabil numai in caile de atac(2 judecatori in apel si 3 judecatori in recurs).In completul de apel apare posibilitatea divergentei de pareri. fiind la adapost de influente. Procedura se desfasoara in limba romana. Realizarea justitiei se face numai prin organele jurisdictionale (in principal prin organele judecatoresti si in secundar prin organele arbitrale) 2. 7 .3.justitia trebuie sa fie nepartinitoare si sa se aplice in mod egal pentru toate subiectele de drept ce compar in instanta.Ea garanteaza doar ocuparea functiei de magistrat.Aceasta garanteaza independenta judecatorilor. format din cei 2 judecatori initiali si presedintele instantei sau un judecator delegat de acesta. 3.Ea nu exclude avansari/retrogradari in ierarhia magistraturii. tentatii.Astfel se asigura principiul contradictorialitatii.persoanele – cetateni romani sau straini— care declara ca nu cunosc limba romana au dreptul sa foloseasca un interpret autorizat.In aceste complete de judecata.Infaptuirea justitiei in mod egal pentru fiecare parte. Codul de Procedura Penala A. prin inamovibilitate si prin existenta controlului ierarhic al hotararilor judecatoresti.Judecatorii pot fi sanctionati cu destituirea pentru motive profesionale sau etice si numai de catre Consiliul Superior al Magistraturii. hotararea se adopta cu majoritate de opinii. 6. imixtiuni.

Publicitatea trebuie realizata pe tot parcursul fazei contradictorii a procesului: propunerea dovezilor. 8. fiind un profesionist practician.Principiul publicitatii dezbaterilor.Principiile continute in Codul de Procedura Civila 8 . Exceptia de la acest principiu o constituie sedinta de judecata secreta. este posibila asistenta gratuita. Daca instanta refuza termenul. Instanta nu va acorda un al doilea termen in acelasi scop. sa recuze judecatorul. fie in sala de sedinte in care accesul publicului va fi interzis pe durata procesului. trebuie sa indeplineasca 2 conditii: 1. sa aiba cunostinta de continutul dosarului. sa participe la dezbateri. adica partea are dreptul sa faca cereri. care poate fi aprobata doar de Decanul Baroului pe motive sociale. sedinta se va desfasura numai in prezenta partilor si a avocatilor fie in Sala de Consiliu.sa aiba licenta in Drept 2. partile au dreptul sa ceara amanarea pentru a-si angaja avocat. partii nu i se mai citesc lucrarile. invocarea exceptiilor. Persoanele juridice pot fi aparate si de consilieri juridici. ca puna concluzii. la cererea partilor poate amana pronuntarea pentru depunerea de concluzii scrise (5 zile). Daca insa partea turbulenta are avocat care participa la dezbateri. punerea de concluzii si pronuntarea hotararii. B. sa exercite caile de atac. la sediul instantei. In procesul civil. el desemneaza un complex de drepturi materiale si procesuale stabilite de lege pentru a da posibilitate partii sa-si expuna sustinerile .7. Partea ce tulbura sedinta de judecata poate fi indepartata din sala. care se realizeaza la cererea partilor atunci cand ordinea sau moralitatea publica ori prestigiul partilor pot avea de suferit prin dezvoltarea datelor dosarului. La prima zi de infatisare. dreptul la aparare semnifica dreptul de a avea un avocat care.Acest principiu se realizeaza prin garantarea accesului liber si neingradit al oricarei persoane in sala de sedinta. angajati pe durata nedeterminata cu carte de munca. Publicitatea prin media nu e permisa decat cu acordul instantei.orice proces se desfasoara intr-o sala de sedinte publica. In acest caz. dar la terminarea dezbaterilor la termenul respectiv partea este invitata din nou in sala si i se citesc lucrarile desfasurate in absenta ei.  in sens formal.Dreptul la aparare – acesta are 2 acceptiuni:  in sens material. sa propuna dovezi. discutarea si administrarea lor.sa fie inscris pe tabloul avocatilor dintr-un barou.

legea prevede: 9 . care provoaca aparitia litigiului. Ca metoda. instanta e obligata sa asculte ambele parti inainte de a pronunta o hotarare. si anune:  oral: se cer si se administreaza probele. care poate fi urmarit de toata lumea. Sistemul procesual roman este unul mixt. se pun concluziile si se pronunta hotararea. un sistem de probe care permite aflarea adevarului. atitudinea si rolul judecatorului. De aceea.Legalitatea – acest principiu consta in faptul ca procesul se judeca in conformitate cu dispozitiile legii.sa fie competenta sa judece pricina 4.Principiul contradictorialitatii – specific oricarui proces este ca partile sa aiba pozitii contradictorii. 4. liber apreciate de judecator 4) rolul activ al instantei 3. se folosesc logica.sa fie creata prin lege 2.respectandu-se normele de drept material si procesual .Dezavantajul il constituie riscul instantei de a scapa anumite argumente ale partilor peste care se trece repede.Principiul aflarii adevarului – are in vedere ca toate faptele unei spete sa fie stabilite in realitatea lor. se redacteaza concluziile scrise si se redacteaza hotararea. Exceptie fac procesele in care una din parti a cerut judecarea ei in lipsa.exercitandu-se caile de atac legale .sa aiba o organizare permanenta 3. Legea reglementeaza urmatoarele mijloace concrete pentru aflarea adevarului: 1) controlul judiciar 2) analiza litigiului pe fond si forma 3) regula neierarhizarii probelor. Avantajul acestui principiu rezida in schimbul rapid de idei. Pentru asigurarea contradictorialitatii.asigurandu-se legalitatea instantei.Contradictorialitatea se manifesta in activitatea procedurala a partilor in cererea de probatorii si in concluzii. si anume:1.Oralitatea dezbaterilor – dezbaterile orale complinesc principiul publicitatii si presupun ca fiecarei parti i se da cuvantul pentru a-si exprima cererile. si anume: .1.completul sa fie compus conform legii 2.  scris: se fac cererile procedurale.

supraveghind respectarea legii. respectiv ordona probe si din oficiu. le poate pune in discutie probleme de fapt sau de drept. altele decat cele ridicate de parti. acesta nu poate decat sa puna in discutia partilor schimbarea incadrarii juridice. judecatorul poate cere explicatii scrise sau orale de la parti. cu exceptia drepturilor copilului minor.Daca partile sunt de acord. chiar si cele favorabile partii absente 3) posibilitatea partilor de a-si prezenta si sustine cererile si argumentele 4) obligatia instantei de a solutiona toate capetele de cerere. se face aceasta schimbare. cu exceptia incredintarii copiilor minori in cadrul divortului. instanta fiind obligata sa respecte aceste limite. Rolul activ se manifesta prin faptul ca: judecatorul conduce personal procesul. 3) partile pot dispune in proces ce drepturile lor materiale sau procesuale astfel: • • • • reclamantul poate renunta la dreptul pretins sau numai la judecata pricinii.Acest principiu poate atenua principiul realizarii justitiei in mod egal?. judecatorul ia masuri pentru aflarea adevarului. 2) partile au dreptul sa determine limitele actiunii sau apararii. se considera ca partile sunt stapanele procesului si traseaza limitele acestuia. 5. paratul poate recunoaste total sau partial.Reclamantul fixeaza limitele sesizarii instantei prin actiunea lui. la care nu se poate renunta.Principiul rolului activ al judecatorului – acest principiu se plaseaza in limitele investirii instantei.Daca temeiul de drept folosit de reclamant este gresit dupa opinia judecatorului.Acest principiu cuprinde mai multe prerogative ale partilor: 1) dreptul partii de a introduce sau nu o actiune civila.Conform principiului disponibilitatii. judecatorul hotaraste numai asupra obiectului cererii. judecatorul poate da indrumari partilor in legatura cu drepturile lor procesuale daca aceste parti nu sunt asistate de avocat.1) citarea obligatorie a partilor 2) obligatia instantei de a verifica toate piesele dosarului. masura care se va lua obligatoriu de catre instanta. expres sau tacit pretentiile reclamantului partile au dreptul sa stinga procesul printr-o tranzactie partile au dreptul de a ataca sau nu o hotarare judecatoreasca 4) partile au dreptul de a cere executarea hotararii judecatoresti. chiar daca partile nu o cer. avand ca scop asigurarea echilibrului intre parti. 6. altfel procesul continuand in limitele trasate de parti de la inceput. 10 .Principiul disponibilitatii – eate specific procesului civil si se completeaza cu principiul contradictorialitatii.

prin care anumite probe se administreaza de alta instanta decat cea care judeca cauza 2.Principiul continuitatii – este strans legat de principiul nemijlocirii si cere ca intreg procesul sa fie judecat de acelasi complet.de instanta necompetenta . 7. fara a folosi verigi intermediare.Cererile se fac in fata instantei.Principiul disponibilitatii se realizeaza prin exercitarea drepturilor procesuale cu buna-credinta si nu abuziv.in instanta de la care s-a stramutat dosarul 8.in procesele perimate . pentru respectarea continuitatii judecatii este necesar cel putin ca judecatorii care au pronuntat hotararea sa fie aceiasi cu judecatorii fata de care s-au pus concluzii de catre parti. Daca totusi pe parcursul procesului completul se schimba.Principiul nemijlocirii – instanta cerceteaza direct elementele cauzei. asigurarea dovezilor. In dreptul procesual civil. ce consta in conservarea in avans a unor probe pentru un proces viitor 3. probele se cer si se administreaza in fata instantei. daca se poate in aceeasi sedinta de judecata. COMPETENTA IN DREPTUL PROCESUAL CIVIL Din multitudinea de organe jurisdictionale trebuie alese acelea care dupa lege au dreptul sa solutioneze litigiile judecatoresti si sa se stabileasca ce fel de litigii intra in competenta fiecarei categorii de organe jurisdictionale. competenta este aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti de a judeca si solutiona o anumita pricina. Daca intr-o speta se folosesc probe extra-judiciare. instanta le poate admite sau poate incerca confirmarea lor prin administrarea probelor in fata instantei. Derogari de la principiu: 1. Comisia Rogatorie. adica probe confectionate in afara cadrului procesului. probele administrate . concluziile se depun in fata instantei. Sediul materiei se afla in mai multe acte normative: Constitutia Romaniei (principiile generale ale competentei) Codul de Procedura Civila (normele privind competenta teritoriala) 11 .

care se subimpart in . nr.Competenta materiala a fost modificata prin O. fie pe linie verticala (instante de grade diferite).G. 1. adica poate judeca orice litigiu in prima instanta.Competenta materiala este acea competenta care delimiteaza sfera activitatii instantelor judecatoresti de grad diferit pe linia lor ierarhica SAU competenta materiala stabileste felul atributiilor jurisdictionale pentru fiecare categ. materiala . Tribunalul judeca in prima instanta anumite categorii de litigii expres prevazute in lege.teritoriala B.norme de competenta jurisdictionala. reglementat de Constitutie si legea de organizare judecatoresca 92/’92. 2. in orice ramura de drept.norme de comp.  Competenta materiala functionala Judecatoria are competenta generala. Instantele mai au competenta de a se pronunta asupra unor raporturi juridice fiscale (impozite. 1.norme de competenta absoluta 2. de instante (comp. natura sau valoarea priciniilor (comp. materiala procesuala). norme de competenta relativa A. iar inaintea acestei modificari tribunalul judeca apelurile promovate de parti impotriva hotararilor pronuntate de judecatorie in prima instanta.Competenta generala a instantelor judecatoresti De principiu. taxe).92/’92 (normele privind competenta materiala) Normele de competenta se clasifica in mai multe categorii: A. 1. orice litigiu judiciar este de competenta instantelor judecat.58/2003. precum si asupra unor raporturi care au ca obiect protectia persoanelor fara capacitate de exercitiu (Autoritatea Tutelara) si alte materii expres prevazute in lege. fie de tribunal.Inainte de 12 .U.Competenta jurisdictionala Aceasta stabileste care instanta judecatoresca poate solutiona un anumit litigiu determinat. fie pe linie orizontala (instante de acelasi grad). materiala functionala) precum si litigiile dupa obiect. Curtea de Apel (15 in tara) judeca in prima instanta litigiile atribuite ei expres de lege si mai judeca ca instanta de apel procesele solutionate in prima instanta fie de judecatorie.norme de competenta generala a instantelor judecatoresti 2. a.norme de comp.- Legea de organizare judecatoreasca nr. cu exceptia acelora prevazute expres de lege ca fiind de competenta altor instante. Judecatoria mai poate solutiona anumite plangeri impotriva unor acte jurisdictionale speciale.

Completul este format dintr-un judecator. Curtea de Apel judeca si alte cereri atribuite ei expres prin lege. Curtea Suprema judeca in exclusivitate recursul in interesul legii si alte cereri expres prevazute de lege (majoritatea cererilor de stramutare). 4) cererile privind dreptul de creatie intelectuala si de proprietate industriala 5) cererile in legatura cu exproprierea 6) cererile intemeiate pe L 10/2001 privind restituirea unor proprietati imobiliare 7) cererile privind incuviintarea desfacerii sau aprobarea adoptiei 8) cererile privind repararea prejudiciului cauzat de erori judiciare in materie penala 9) cererile privind recunoasterea si incuviintarea executarii unei hot. lei 3) litigiile de contencios administrativ in care sunt atacate (contestate) actele administrative emise de organele comunale. Recursul in anulare a fost abrogat prin O. Tribunalul judeca numai anumite litigii in prima instanta.U.Tot ce inseamna judecata in prima instanta implica participarea unui complet format dintr-un singur judecator. Competenta materiala procesuala  Judecatoria judeca totul. judeca apelul declarat impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunal si recursul declarat impotriva hotararilor pronuntate de tribunal ca instanata de apel(pronuntate de judecatorie in prima instanta). nr. straine pe teritoriul Romaniei 10)litigii de drept al muncii si conflicte de munca 13 . si anume: 1) litigii comune neevaluabile in bani si litigii comerciale al caror obiect depaseste valoarea de 1 mld. judecat. ci direct cu recurs. municipale sau judetene ale administratiei de stat. Lei 2) litigiile civile al caror obiect are valoarea de peste 1 mld.modificarile mai sus mentionate.58/2003. Ea mai solutioneaza plangerile impotriva anumitor hotarari ale organelor administrative cu activitate jurisdictionala. Curtea de Apel avea competenta in privinta litigiilor atribuite de catre lege expres ei spre solutionare in prima instanta. mai putin ceea ce legea atribuie expres altor instante ca judecata in fond.G. procese ale caror hotarari nu se pot ataca cu apel. asa cum pentru judecata in apel este specific completul format din 2 judecatori. Curtea Suprema de Justitie – Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca in calitate de instanta de recurs comun procesele care au fost solutionate de Curtea de Apel ca instanta de apel sau procesele solutionate in prima instanta de tribunal sau curte de apel. orasenesti. iar pentru instantele de recurs comun 3 judecatori. precum si impotriva anumitor cazuri si materii prevazute de lege (contraventia).

pe timpul procesului. unele conflicte de competenta. Conform art. detentorul/ posesorul unui bun litigios e prezumat proprietar . b. cereri de revizuire. valoarea obiectului pricinii se modifica. cum ar fi majoritatea cererilor de stramutare. precum si asupra hotararilor pronuntate in contencios administrativ de tribunal in prima instanta alte cereri in anumite materii (restul cererilor ce privesc categ. contestatii la executare.6 C. a.Competenta teritoriala este acea competenta care delimiteaza sfera de activitate a instantelor de grad egal cu activitate pe raze teritoriale diferite.prin aceasta regula se evita tracasarea paratului de catre un reclamant de rea-credinta 14 . recuzari. Sesizarea instantei dupa valoarea obiectului pricinii pastreaza instanta initial competenta.Tribunalul mai judeca cereri care privesc anumite conflicte de competenta.5.p. Aceasta evaluare poate fi contestata de instanta sau de partea adversa.pana la pronuntarea hotararii se prezuma nevinovatia paratului.pana la o hotarare contrara.c. cererea se judeca de instanta in raza careia se afla domiciliul paratului.S. caz in care se va dispune efectuarea unei expertize de specialitate care va stabili valoarea reala. tribunalului) Curtea Suprema de Justitie judeca: 1) recursul declarat impotriva proceselor solutionate in apel de catre Curtea de Apel 2) recursul in interesul legii 3) alte materii expres prevazute de lege. stramutari de pricini. acesta nu e obligat sa se deplaseze la instanta de la domiciliul reclamantului . contestatii in anulare. precum si cererile de revizuire si contestatiile in anulare si formulate impotriva propriilor hotarari (hotarari ale C. Curtea de Apel judeca: 1) in prima instanta procesele de contencios administrativ indreptate impotriva actelor administrative emise de organele centrale ale administratiei de stat 2) ca instanta de apel procesele solutionate in prima instanta de judecatorie sau tribunal 3) recursul declarat in litigii de munca.i. chiar daca ulterior. competenta se stabileste prin adunarea valorilor acestor capete de cerere.J. Restul cererilor de acest gen revin spre judecare Curtii de Apel. de litigii ce intra si in comp. Justificare: .) Evaluarea obiectului pricinii se face de catre reclamant prin cererea de chemare in judecata.. cererile privind delegarea instantei. Daca sunt mai multe capete de cerere evaluabile in bani.

varianta este instanta locului situarii imobilului in cererile privind cambia. biletul la ordin. competenta este instanta de la domiciliul conducatorului acelei organizatii.c. alternativa este instanta locului de plecare sau sosire 15 . partile pot conveni asupra competentei altei instante decat cea prevazuta in lege. fie organele fiscale judetene (Directia Generala de Finante Publice).c. c.Aceasta e posibila pentru ca normele au caracter dispozitiv.c exista 2 mari exceptii. In cazul in care exista mai multi parati cu domicilii diferite. dupa care nu mai poate pune in discutie competenta instantei. unde i se vor comunica actele de procedura. varianta se refera la instanta locului unde se face plata in cazul obligatiilor comerciale. teritoriala a instantelor in raza carora isi are sediul fie Ministerul de Finante. Daca toti paratii sunt principali.-ul. De la regimul prevazut in articolul 5 din C.e. Pentru organizatiile parate fara personalitate juridica.1 Bucuresti). In aceste cazuri. si anume:   competenta teritoriala alternativa competenta teritoriala exclusiva Competenta alternativa sau facultativa este reglementata de articolul 10 si 11 din C. varianta este instanta locului unde s-a nascut obligatia sau locul platii in cererile privind contractul de transport. care reprezinta statul (Judecatoria Sect. partile putand deroga de la ele.p. paratul este invitat de instanta sa-si aleaga un domiciliu judiciar in Romania. teritoriala a instantei in a carei raza se afla sediul principal. rezolutiunea unui contract. procesul se va judeca de instanta de domiciliu a reclamantului. Pentru competenta teritoriala de drept comun.p. competenta instantei e aceea de la domiciliul paratului principal. Paratul persoana juridica atrage comp. si lasa reclamantului posibilitatea / facultatea ca in anumite pricini prevazute de lege el sa aleaga intre competenta de drept comun (=instanta de domiciliu a paratului) si varianta de competenta prevazuta in lege pentru acea pricina.Daca paratul are domiciliul sau resedinta in strainatate. varianta alternativa este instanta locului de executare a contractului(executare totala sau partiala) in raportul de inscriptiune imobiliara sau prestatie tabulara. rezilierea. anularea. Dreptul de optiune al reclamantului nu poate fi contestat de parat: in cererile privind executarea. instanta competenta e aceea de la domiciliul oricaruia dintre ei. Statul ca parat atrage comp. Paratul poate contesta competenta teritoriala pana la prima zi de infatisare.

-

in cererile privind obligatia de intretinere pentru ascendenti sau descendenti, varianta este instanta de la locul domiciliului reclamantului pentru cererile izvorate dintr-un fapt ilicit, varianta este instanta locului unde s-a produs faptul ilicit Justificari : - probele sunt mai usoare si mai rapide la instanta prevazuta ca varianta - situatia personala precara a reclamantului - pentru imobile, expertizele necesare si celelalte probe sunt mai usor de administrat la

instanta competenta varianta. In afara de czurile mentionate mai sus, art. 10 prevede si un alt caz de instanta alternativa, si anume cazul cererilor de despagubire rezultate din asigurari, caz in care varianta de competenta teritoriala o reprezinta instanta de domiciliu a asiguratului sau instanta unde se afla situate bunurile asigurate (imobile) sau instanta locului producerii accidentului. In acest caz, competenta alternativa nu poate fi aleasa inainte de aparitia dreptului la despagubiri. Orice conventie contrara e nula. Exceptie fac asigurarile maritime sau fluviale, in care competenta poate fi aleasa si inainte de aparitia cazului asigurat. Competenta exclusiva sau exceptionala este compusa din 4 situatii ce constituie obligatoriu exceptii de la regula generala de competenta teritoriala. Art. 13-16 C.p.c. reglementeaza urmatoarele cazuri: - art. 13: actiunile reale imobiliare se judeca de instanta in raza careia se afla imobilul (probe mai usoare si consultarea mai usoara a registrelor de Carte Funciara); alte actiuni se supun regimului de drept comun. - art.14: cererile in materie de mostenire se judeca de instanta de la ultimul domiciliu al defunctului. In cazul in care in succesiune se disputa un drept real asupra unui imobil, competenta va apartine tot instantei ultimului domiciliu al defunctului. Aceste cereri sunt urmatoarele:  cereri privind validitatea si executarea dispozitiilor testamentare  cereri privind pretentiile reciproce intre mostenitori  cererile legatarilor sau creditorilor impotriva mostenitorilor legali sau executorilor testamentari. Justificari ale acestei prevederi sunt probele mai usoare, faptul ca bunurile se afla in aceeasi raza, procedura notariala se desfasoara tot in teritoriul respectiv si aceeasi competenta e atrasa si de celelalte cereri privind succesiunea, partajul, reductiunea, anularea certificatului de mostenitor. - art.15: cererile in materie de societate se judeca de instanta de la locul sediului, pana la lichidarea in fapt. Exceptie fac actiunile reale imobiliare , conform art.13.

16

B. Competenta absoluta si competenta relativa Deosebiri Normele de competenta absoluta au urmatorul regim de reglementare juridica: 1) obligatorii pentru parti si instanta; partile nu pot deroga prin conventie de la aceste norme 2) incalcarea competentei absolute poate fi invocata oricand pe timpul procesului 3) incalcarea competentei absolute nu poate fi acoperita de parti Sanctiunea incalcarii normelor de competenta absoluta este nulitatea absoluta a hotararilor judecatoresti pronuntate de instanta necompetenta. Normele de competenta relativa : 1) ingaduie partilor sa deroge prin conventie de la competenta prevazuta in lege, alegand o alta instanta pentru solutionarea pricinii, care este obligata la aceasta (normele acestea au caracter dispozitiv sau supletiv) 2) necompetenta relativa nu poate fi invocata decat de paratul lezat in drepturile lui sau de partea beneficiara a acestei norme; necompetenta relativa nu poate fi invocata de reclamant sau instanta 3) invocarea necompetentei relative se poate face numai la instanta de fond pana cel tarziu la prima zi de infatisare si in nici un caz dupa intrarea in cercetarea fondului (administrarea de probe) Neridicarea exceptiei de necompetenta relativa in acest termen legal conduce la decaderea paratului din dreptul de a mai invoca necompetenta relativa. Determinarea caracterului relativ sau absolut al competentei se face de lege astfel: art. 159 C.p.c. → necompetenta este de ordine publica atunci cand: - pricina nu e de competenta instantelor judecatoresti in ansamblul lor - pricina este de competenta unei instante de alt grad decat cea care judeca - pricina este de competenta altei instante si partile nu o pot inlatura art.19 C.p.c. → partile pot conveni asupra instantei competente teritorial, mai putin in cazurile prevazute la art. 13-16 C.p.c.

Competenta generala a instantelor judecatoresti are caracter absolut. Competenta materiala a instantelor judecatoresti are caracter absolut. Competenta teritoriala de drept comun si competenta teritoriala alternativa au caracter relativ. Competenta teritoriala exclusiva are caracter absolut.
17

Intinderea. Prorogarea. Conflictele de competenta Intinderea competentei Atunci cand instanta e sesizata cu o cauza, se pune problema de a stabili care e intinderea acestei competente. In anumite situatii rezolvarea nu se afla in Cod. Proc. Civ. si in 2 principii : - Instanta sesizata cu cererea regulamentului are competenta de a judeca si solutiona si apararile paratului in totalitatea lor, rezulta ca instanta sesizata devine competenta sa solutioneze intregul raport juridic printr-o hotarare unica. - Instanta sesizata cu o anumita cauza printr-o cerere principala devine prin extindere competenta sa se pronunte si asupra cererilor accesorii si incidente formulate de parti sau terti. Prorogarea de competenta Este posibilitatea unei instante de a judeca si solutiona pricini peste competenta ei normala, prin extindere. Competenta instantei in materia apararilor-reguli : 1. Judecatorul actiunii reclamantului este si judecatorul exceptiunii paratului.Exceptiile paratului au o acceptiune larga, de aparari totale care includ atat exceptiile propriu-zise cat si apararile de fond.In consecinta, hotararea judecatoreasca astfel pronuntata va avea autoritate de lucru judecat, adica efecte, atat asupra cererii reclamantului cat si asupra apararilor paratului. Exista o exceptie care se refera la chestiunile prejudiciale : in cazuri exceptionale, anumite probleme ale pricinii,ridicate de reclamant/parat presupun o solutionare prealabila si definitiva separat si anterior solutionarii litigiului in intregul lui.Aceasta solutionare separata va determina hot. Intrgului cu putere de lucru judecat.De aceea, instanta confruntata cu chestiunile prejudiciale va putea suspenda procesul pana la solutionarea acestor chestiuni prealabile.Exemplu : interferenta intre procesul penal si procesul civil dupa regula ca penalul tine in loc civilul. 2. Competenta instantei in privinta incidentelor de procedura : orice reclamantului.Incidentele procedurale :
18

contestatie grefata pe cererea

principala si de natura sa suspende sau sa modifice solutia este de competenta instantei sesizate cu act.

Indivizibilitatea presupune 2 cauze cu o legatura mai stransa care face necesara solutionarea lor impreuna.a) incidente care modifica dezbaterile extinzand sfera procesului (ex. suspendare. competenta apartinand instantei sesizate cu actiunea reclamantului. C) Conexitate si indivizibilitate. A) Cererile acesorii si incidente sunt de competenta instantei sesizate cu actiunea principala a reclamantului. -cererea reconventiei. propunerea unor dovezi noi. -cererea de interventie a tertilor.accesorii ale paratului (cererea pentru aplicarea unor masuri asiguratoriisechestrul). Conexitatea presupune reunirea in acelasi proces a 2 cereri facute de aceleasi parti cu obiect si cauza legate intre ele. Conexitatea si indivizibilitatea se aplica numai in acelasi sistem de jurisdictie. B) Coparticiparea procesuala pasiva este in cazul procesului cu mai multi parati. Prorogarea de competenta este de 3 feluri : 1) 2) 3) legala conventionala (voluntara) judecatoreasca Prorogarea legala este reglementata in anumite cazuri prevazute in lege. de interventie a tertilor) b) incidentele propriu-zise care nu modifica fondul procesului (ex. -cereri incidente. judecatoresti sau org. jurisdicitonale de aceeasi natura. Scopul este evitarea pronuntarii unor hotararii contradictorii.In aceste cereri intra : -toate capetele de cerere accesorii ale actiunii reclamantului. cererea reconventionata.Aceste 2 cereri sunt introduse initial separat la instante diferite.perimare).Instanta sesizata este competenta sa se pronunte si asupra acestor incidente conform principiului ca accesoriul urmeaza principalul. cereri de recuzare.Aceasta prorogare se aplica numai 19 . Prorogarea conventionala (voluntara) –partile sunt de acord sa sesizeze cu solutionarea litigiului lor o instanta care in mod normalnu ar fi competenta sa solutioneze cererea. dar datorita conexiunii lor se vor reuni pentru a fi judecate impreuna la principala instanta sesizata de parti. adica numai in cadrul org.

dar trebuie sa cuprinda manifestarea de vionta valabil. Solutia difera dupa cum se foloseste declinatorul de competenta sau regulatorul de competenta.care instanta are dreptul sa solutioneze aceasta contestatie. . adica sa se raporteze numai la cazul respectiv conventia poate fi scrisa sau verbala.De regula. -cand se admite cererea de rcuzare a tuturor judecatorilor instantei competente.Conflictele de competenta Atunci cand competenta este contestata exista 2 probleme: . se incheie dupa pornirea procesului numai in cazul litigiilor ce au ca obiect asigurarile terestre (vezi competenta alternativa). .conventia este obligatorie pentru parti (art. conventia se incheie inainte de aparitia litigiului.) .cand procesul se deleaga. Prorogarea judecatoresca –se stabileste printr-o hotarare judecatoresca.969 Cod Civ.fiind posibila in urmatoarele situatii : -casarea cu trimiter a procesului pentru o noua judecata la o alta instanta decat cea care a judecat prima data. .cand procesul se stramuta.in cazul normelor de competenta supletive.Prin exceptie.Primul solutioneaza cererea unei parti ca instanta sesizatasa-si decline competenta in 20 . Ex : alegerea unui domiciliu pentru nevoile procesului.In cazul competentei absolute (imperative) NU e posibila o conventie.in cazul comisiei rogatorii (probele sunt administrate de alta instanta decat cea competenta) Necompetenta instantei. Efectele conventiei de prorogare : .cine poate invoca necompetenta . pricina va fi solutionata de o alta instanta egala in grad si care nu ar fi fost competenta initial.conventia este irevocabila unilateral cu exceptia cazului in care acest tip de prorogare serveste interesului unei singure parti care poate opta sarenunte la acest beneficiu. cele 2 instante fiind egale in grad.Conventia de prorogare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : sa cuprinda comsimtamantul valabil al partilor cu capacitae procesuala de exercitare instanta aleasa sa nu fie necompetenta absolut conventia sa aiba un caracter special.

Daca excptia se ridica cu caile de atac ea poate duce la casarea hot. Declinatorul de competenta----Este cererea unei parti de a se declina competenta catre alta instanta considerand ca instanta sesizata initial nu ar fi competenta.Daca necompetenta este relativa : exceptia de necompetenta se poate ridica numai de parat prin intampinare cel tarziu la prima zi de infatisare. nu este susceptibila de achiesare .Solutia pronuntata este o hotarare jud.Depasirea acestui prag duce la decaderea paratului din dreptul de a invoca aceasta exceptie . nu e competenta.rom. In ipoteza in care nici o instanta jud. exceptia de necompetenta se poate judeca in orice faza a procesului pana la pronuntarea hotararii irevocabile. Efectele admiterii exceptiei de necompetenta toate actele procedurale ale instantei necompetente sunt nule probele deja administrate sunt castigate cauzei si nu trebuiesc refacute decat pentru motive temeinice.Prin regulatorul de competenta se solutioneaza conflictul de competenta ce apare intre 2 instante. fir respinge exceptia si continua tot la judecarea procesului. caz in care apare conflictul de competenta. instanta sesizata cu exceptia de necompetenta nu isi mai declina competenta. fie admitand-o. 21 . ci competenta apartine unei instante straine sau unui alt organ jurisdictional rom. caz in care isi declina competentasi trimite pricina spre solutionare instantei competente.favoarea alteia.Aceasta hotarare are autoritate de lucru judecat numai pentru instanta care se dezinvesteste prin declinarea competentei. Exceptia de necompetenta se solutioneaza diferit dupa cum normelede competenta incalcate sunt relative/absolute. se poate valorifica cererea de necompetenta si in contestatia in anulare (dupa pronuntarea unei hotarari irevocabile). daca competenta este relativa probele se refac neconditionat daca au fost incalcate noemele de competenta generale(imperative)..Aeasta din urma se va putea declara si ea necompetena.Aceasta cerere se face prin invocarea exceptiei de necompetenta la fond sau in apel/recurs cat si prin contestatii in anulare.Daca necompetenta este absoluta. ci respinge actiunea reclamantului ca fiind inadmisibila. Ce poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare.Practica extinde acest prag pana la momentul intrarii in cercetarea judecatoreasca (administrarea probelor) si in nici un caz dincolo de momentul intrarii in dezbateri (concluzii pe fond).Pe durata rejudecarii procesului termenul de prescriptie se intrerupe. Inst. dar nu este obligatorie pentru instanta careia i se trimite cauza.Instanta sesizata cu oexceptie de necompetenta se pronunta asupra acestei exceptii.Exceptia de necompetenta poate fi invocata de oricare parte sau instanta din oficiu . necompetente si trimiterea cauzei spre rejudecare instantei competente.

Aceste chestiuni trebuiesc reglate inainte de solutionarea cauzei prin incidente procedurale: incompatibilitate recuzarea. inaite de pronuntarea unei hotarari). adica ultima instanta.Conflictul pozitiv apare cand ambele instante se considera competente existand pericolul inor hotarari contradictorii .Solutionarea conflictului se face fara citarea partilor in camera de cons. abtinerea stramutarea delegarea 22 . superioare prin care se rezolva conflictul de competenta. Efecte ale regulatorului de competenta: -dezinvesteste o instanta -investeste alta instanta.Hotararea acestei instante superioare are un dublu caracter: de declinare a competentei instantei necompetente dupa lege. Procedura se declanseaza din oficiu de instanta in fata careia apare conflictul. Incidente procedurale cu privire la compunerea completului de judecata si la instanta sesizata Judecatorul trebuie sa fie obiectiv.ultima sesizata isi declina competenta in favoarea celei dintai. In ambele cazuri dispare pericolul pronuntarii hot.Regulatorul de competenta Conflictele de competenta apar intre 2 instante judecatoresti sesizate cu aceeasi pricina.Conflictul se solutioneaza de instanta superioara si comuna instantelor aflate in conflict.Conflictele pot fi pozitive sau negative. de investire a instantei competente legal (regulator de competenta). contradictorii. instantei.Sesizarea se face de instanta in fata careia a aparut conflictul.Mijloace de evitare a acestui pericol se directioneaza catre: exceptia de necompetenta exceptia de litisprudenta (sunt sesizate 2 instante competente in mod egal. Regulatorul de competenta: Este hot.strain de cauza si de parti si sa nu se pronunte de 2 ori pe fondul pricinii in acelasi proces. Conflictul negativ apare atunci cand nici una din instante nu se consideracompetenta.

a hotararilor. Procedura de solutionare a recuzarii 23 . Abtinerea este obligatia judecatorului de a iesi din dosar cand are cunostiinta ca exista o situatie de recuzare a lui. sotul lui. cand judecatorul este ruda /afin pana la gradul patru cu avocatul/ curatorul partilor . atunci cand prima pronuntare s-a facut pe exceptie cand judecatorul care s-a pronuntat prima data pe fond are a solutiona o cale de atac de retractare (grefata pe motive noi fata de prima judecata. cand juecatorul si-a exprimat opinia cu privire la pricina in concretul acestuia .expert.arbitru in aceeasi cauza. situatie in care se presupune ca ar dovedi partinire. rude pana la gradul patru exista dusmanie cu una din parti sau rudele ei pana la gradul patru. promisiuni de daruri sau orice alt avantaj . revizuirea . rudele lor pana la gradul patru au ei insusi o pricina la o instanta unde una din parti este judecata . fie din dusmanie fata de o parte. cand sotul in viata si nedespartit al judecatorului este afin/ruda cu una din parti . sotul.Incompatibilitatea presupune ca un judecator nu poate solutiona pe fond de 2 ori acelasi proces pentru ca ar exista pericolul de promovare a primului punct de vedere. nefructificata de parte. sot .Un alt caz este atunci cand judecatorul a fost martor. Nu sunt cazuri de incompatibilitate : pronuntarea pentru prima data pe fond a unui judecator. cand intre judecator. motive neimputabile judecatorului. cand judecatorul. cand aceleasi persoane si una din parti au avut un proces penal in ultimii cinci ani .Aceste norme sunt imperative. incalcarea lor determina nulitatea ales. cand judecatorul este tutore/curator al uneia dintre parti .contestatia in anulare).Cazuri : cand judecatorul. fie din afectiune. fie din cauza unui interese personal. Abtinerea si recuzarea Recuzarea este dreptul partilor de a cere in cazurile prevazute de lege ca judecatorul sa se retraga din completul de judecata. ascendentii (descendentii au interese in cauza sau sunt ruda / afini pana la gradul patru una din parti) . cand judecatorul a primit de la o parte daruri. Cazurile de recuzare si abtinere sunt identice si se caracterizeaza prin pericolul ca judecatorul sa fiepartinitor.

iar competenta de solutionare apartine Curtii Supreme de Justitie. cererea se solutioneaza de catre judecatorul altei sectii a Curtii Supreme de Justitie. Instanta se pronunta prin incheiere in sedinta publica si nu se poate ataca decat odata cu fondul. competenta de solutionare apartine instantei superioare. In aceasta situatie daca actele admise si probele admise se mentin sau trebuiesc refacute. In aceste cazuri nu este admis interogatoriu. instanta care judeca procesul . Pana la solutionarea cererii de stramutare . In cazul abtinerii. Daca se admite. Stramutarea pricinii Transferarea unui proces de la o instanta competenta la alta in cazurile prevazute de lege pe motivul ca solutionarea la prima instanta este periclitata de lipsa de obiectivitate. Daca recuzarea se face impotriva tuturor judecatorilor unei instante . cele de abtinere sunt imperative. iar competenta de solutionare apartine instantei superioare. Normele de recuzare sunt dispozitive . Primul caz este reglementat de norme dispozitive. judecatorul recuzat va fi inlocuit de altul.Cererea se formuleaza inainte de dezbateri imediat ce partea a luat la cunostiinta de existenta motivului de recuzare. Cazurile doia si trei sunt reglementate de normele imperative. judecatorul este obligat sa se abtina imediat ce a luat cunostiinta de existenta motivului si inainte ca partea sa-l refuze. Judecata se face fara prezenta partilor in camera de consiliu. pentru banuiala legitima (presupunerea posibla ca judecatorii sunt partinitori datorita imprejurarii pricinii . 24 . Banuiala legitima se deduce din imprejurarile anormale de vadita impartialitate sau din pasiuni locale puternice ( Exemplu : se judeca un prefect cu un taran sau un judecator cu un om obisnuit). pentru motive de siguranta publica . calitatii partilor sau dusmaniei locale). Daca se recuza judecatorul unei sectii a Curtii Supreme de Justitie. instanta impotriva careia s-a facut cererea de suspendare poate suspenda/ amana cauza. pronuntandu-se o hotarare definitiva si nemotivata ( pentru ca nu poate fi atacata). Competenta de solutionare a recuzarii apartine aceleasi instante. Judecarea se face in camera de consiliu cu citarea si ascultarea partilor. In aceasta situatie daca actele admise si probele admise se mentin sau trebuiesc refacute. un alt complet de judecata.Judecatorul recuzat poate fi ascultat numai daca instanta considera necesar. Cazuri : cand una din parti are doua rude sau afini pana in gradul patru printre judecatori ( nu printre membrii completului). Daca cererea de recuzare se respinge procesul va fi judecat in continuare de acelasi judecator. Daca petentul recuzarii este de rea credinta el poate fi amendat de instanta pentru abuz de drept.

Daca cererea s-a respins , procesul va continua la aceeasi instanta din faza in care a intervenit cererea. Daca se admite, se desemneaza instanta care va continua procesul, precizandu-se daca actele de procedura si probele efectuate raman valabile sau trebuiesc refacute. In cazul admiterii cererii se anunta instanta de la care se stramuta procesul. Dupa acest moment orice acte procedurale sau hotarare pronuntata de aceasta instanta devin nule de drept. Delegarea Se face de la o instanta la alta de grad egal , atunci cand instanta initial sesizata este impiedicata sa functioneze pe timp indelungat de imprejurari exceptionale (calamnitati, razboi). Se pronunta de Curtea Suprema de Justitie. Curs 5 Acţiunea în procesul civil Generalităţi Acţiunea este mijlocul procedural pus de lege la dispoziţia titularului dreptului subiectiv pentru realizarea lui. Dreptul reclamantului pentru a introduce o acţiune este dublat de dreptul pârâtului de a se apăra şi a răspunde la aciunea reclamantului prin întâmpinare sau de a pretinde el însuşi drepturi proprii de la reclamant printr-o cerere reconvenţională. Definiţie: Acţiunea este mijlocul legal prin care o persoană cere instanţei judecătoreşti fie recunoaşterea dreptului său, fie realizarea acestui drept prin încetarea piedicilor puse în exercitarea sa de o altă persoană sau printr-o despăgubire corespunzătoare. Noţiunea de acţiune civilă are 2 accepţiuni: 1) Acţiunea este posibilitatea titularului dreptului subiectiv de a sesiza instanţa judecătorească, solicitând să hotărască asupra cererii lui indiferent dacă cererea este sau nu justificată în drept. În această accepţiune acţiunea este o facultate procesuală, iar dreptul la acţiune are caracter procesual. 2) Acţiunea reprezintă posibilitatea sesizării instanţei dar şi dreptul de a obţine ca instanţa să acorde protecţie dreptului dedus judecăţii. Acţiunea este un mijloc judiciar de a obţine câştig de cauză iar dreptul la acţiune are caracter material. Natura juridică a acţiunii civile 1) 2) Acţiunea este un mijloc juridic legal ce permite unei persoane să solicite instanţei să hotărască asupra cererii ei. Titularul dreptului recurge la un organ jurisdicţional competent
25

3)

Acţiunea are ca scop apărarea dreptului unei persoane care se pretinde titular al dreptului.

Comparaţie între dreptul la acţiune şi dreptul subiectiv material Deosebiri: • Condiţiile de existenţă ale dreptului subiectiv: dreptul subiectiv are la origine un fapt/act juridic, în timp ce dreptul la acţiune are la origine conflictul de interese dintre părţi. Anumite drepturi materiale sau subiective nu pot fi promovate prin acţiuni civile (vezi obligaţii naturale). Alte drepturi care nu sunt actuale nu pot fi promovate prin acţiune în realizare. Dreptul subiectiv prescris nu poate fi promovat prin acţiune, ci doar prin excepţiune. • Condiţiile de exerciţiu: dreptul subiectiv există şi pentru persoane fără capacitate de exerciţiu în timp ce acţiunea nu poate fi promovată decât de o persoană cu capacitate de exerciţiu. De aici rezultă că acţiunea civilă are ca obiect protecţia drepturilor subiective. Asemănări: Dreptul subiectiv determină felul acţiunii. Acţiunea preia elementele din natura dreptului. De exemplu dreptul de creanţă (personal) va fi promovat printr-o acţiune personală, drepturile reale prin acţiune reală. Nu trebuie făcută confuzie pe plan teoretic între acţiunea reală şi cererea de chemare în judecată. Cererea de chemare în judecată este actul procedural material prin care titularul dreptului subiectiv foloseşte posibilitatea de a sesiza instanţa. Cererea este actul procedural concret prin care se realizează vocaţia abstractă la promovarea unei acţiuni. În practică cele două noţiuni se apropie până la confuzie. Elementele acţiunii civile Acţiunea civilă are 2 categorii de elemente: subiective şi obiective. Elementele subiective sunt părţile. Părţile trebuie să întrunească mai multe condiţii: capacitate, calitate procesuală, să fie purtătoarele unui drept, să aibă interes legitim. Elementele obiective sunt obiectul acţiunii, cauza. Obiectul este pretenţia concretă într-o acţiune (exemplu: predarea unui bun, anularea unui contract). Obiectul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie licit, posibil, determinat (determinabil-pentru a putea fi pus în executare). Cauza acţiunii este temeiul juridic al cererii. De exemplu, în acţiunea în revendicare, temeiul juridic îl reprezintă dreptul de proprietate. În acţiunea în pretenţii, temeiul juridic îl reprezintă contractul, faptul juridic ilicit delictual. Cauza acţiunii nu se suprapune cu motivul acţiunii în justiţie. Exemplu: acţiunea în plata preţului are drept cauză vânzarea ca operaţiune juridică, iar motiv-contractul. Cauza trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie licită, morală.

26

Toate aceste elemente ale acţiunii civile trebuie cuprinse în acţiunea reclamantului de la început. Ele pot fi modificate sau întregite cel târziu la prima zi de înfăţişare. După acest prag, raportul procesual dintre părţi se cristalizează pe elementele acţiunii, urmând ca judecata să se desfăşoare pe aceste coordonate. (prima zi de înfăţişare e termenul din proces când pentru prima dată părţile sunt legal citate şi pot pune concluzii). Clasificarea acţiunilor civile Se face după diferite criterii care determină categorii diferite de acţiuni civile. După scopul material urmărit de reclamant: • • • acţiuni în realizarea dreptului; acţiuni în constatarea dreptului; acţiuni în constituire de drepturi. După natura dreptului subiectiv ce stă la baza acţiunii: • • • acţiuni personale; acţiuni reale; acţiuni mixte. După obiectul dreptului subiectiv promovat prin acţiune: • • acţiuni mobiliare; acţiuni imobiliare acţiuni petitorii acţiuni posesorii După calea procedurală aleasă de reclamant: • • acţiuni principale; acţiuni accesorii (incidentale). După Codul de Procedură Civilă: • • acţiuni civile; acţiuni comerciale. Acţiuni în realizarea dreptului (acţiunea în adjudecare)-reclamantul cere în justiţie respectarea dreptului său de către persoanele care l-au încălcat şi realizarea în natură a acestui drept, iar dacă nu mai este posibilă, reclamantul va cere despăgubiri pentru prejudiciul suferit (realizare prin echivalent).
27

Prin acţiune interogatorie. Această acţiune nu este admisibilă dacă reclamantul are la îndemână şi o acţiune în realizare. acţiunea provocatorie. ci are efect constitutiv. Hotărârile care soluţionează aceste acţiuni nu pot fi titluri executorii şi deci nu pot fi puse în executare silită. în confirmare)-reclamantul cere instanţei ca prin hotărâre să se constate existenţa sau inexistenţa unui drept fără ca instanţa să mai pronunţe şi o condamnare civilă la executarea prestaţiilor.acest interes legitim se conturează printr-o tulburare produsă de pârât exerciţiului dreptului reclamantului. tulburându-i grav exerciţiul dreptului. Exemple: acţiunea de divorţ. de declarare a morţii. Acţiuni în constatarea dreptului (în recunoaşterea dreptului. ex nunc. Acţiunile în constatare se împart în: • • • acţiunea declaratorie. Această acţiune presupune ca reclamantul să aibă un interes legitim şi nu să-l cheme abuziv pe pârât în judecată. acţiunea interogatorie. Prin acţiune declaratorie reclamantul cere instanţei să se pronunţe asupra existenţei unui raport juridic valabil sau nevalabil sau să interpreteze o clauză contractuală îndoielnică. Reclamantul îl cheamă în judecată pe pârât provocându-l să-şi valorifice pretenţiile. 28 . Obiectul acestor acţiuni îl constituie existenţa/inexistenţa unui drept şi nu a unui fapt juridic. de stabilire a paternităţii.Exemple: acţiunea în revendicare-presupune realizarea dreptului de proprietate. de principiu în natură. cum au de obicei hotărârile judecătoreşti. urmărind ca în paralel să răspundă în instanţă dacă îi recunoaşte reclamantului dreptul. Hotărârea judecătorească prin care se admite o asemenea acţiune nu are efect declarativ retroactiv. Admiterea acţiunii civile presupune ca hotărârea judecătorească să constate existenţa unui drept al reclamantului şi să pronunţe o condamnare a pârâtului care va fi obligat să execute/realizeze dreptul reclamantului. urmând ca hotărârea să valorifice pretenţiile unuia sau altuia. Acţiunea în constituire de drepturi-reclamantul cere instanţei să creeze o situaţie juridică concretă nouă între părţile litigante. Tulburarea dreptului este mai puternică decât în cazul acţiunii interogatorii. acţiunea în daune interese pentru acoperirea de prejudicii produse prin fapte juridice ilicite. Acţiunile în constatare au caracter subsidiar faţă de acţiunile în realizare. titularul dreptului cheamă în judecată preventiv o persoană care ar putea eventual să-i conteste dreptul reclamantului. Acţiunea provocatorie presupune că pârâtul ridică în mod public şi serios pretenţii asupra dreptului reclamantului. acţiunea în despăgubire-realizarea unui drept de creanţă. Acţiunile în constatare pot fi pozitive sau negative.

acţiunea creditorului gajist). Aceste acţiuni sunt în număr limitat ca şi drepturi reale. Sechestrul judiciar constă în numirea unei persoane căreia i se încredinţează pe timpul procesului bunul litigios pentru păstrare şi administrare. acţiunea negatorie (se contestă un dezmembrământ al dreptului de proprietate). Acţiunile personale mobiliare şi acţiunile personale imobiliare. pot fi exercitate de posesor sau proprietar asupra unui imobil. Între acţiunile petitorii şi posesorii există autoritate de lucru judecat din petitoriu în posesoriu. acţiunile reale mobiliare (art. Acţiuni mobiliare şi imobiliare au ca obiect un bun mobil sau imobil. ipoteca asiguratorie. se numeşte persoana căreia i se încredinţează bunul. Procedura: cererea se rezolvă urgent cu cedarea părţilor de salvat instanţei investită cu soluţionarea acţiunii. sechestrul asigurator. poprirea asiguratorie. Acţiunile reale sunt acţiuni prin care se exercită un drept real. Exemplu: acţiunea în revendicare. acţiunea confesorie (pentru promovarea unui dezmembrământ al dreptului de proprietate). Dacă cererea se admite. Aceste acţiuni prezintă avantajul unor probe mai uşoare. Condiţii: sechestrul să se raporteze la bunul litigios sau alt bun oferit de debitor pentru liberarea lui. acţiunea pentru drepturi reale accesorii (acţiunea ipotecară.Acţiunile personale sunt acţiuni prin care se exercită un drept de creanţă. Aceste acţiuni privesc chiar fondul dreptului (acţiunea în revendicare. care trebuie remunerată şi care trebuie să facă cheltuieli de administrare şi care la sfârşitul procedurii va preda bunul părţii care câştigă procesul. acţiunea negatorie). inclusiv adoptarea unor măsuri asiguratorii (acestea reprezintă posibilitatea reclamantului de a cere instanţei să ordone indisponibilizarea unor bunuri litigioase pentru a-l împiedica pe pârât să înstrăineze bunul litigios sau să-şi diminueze patrimoniul). să existe teama justificată că pârâtul ar sustrage/distruge aceste bunuri. Măsurile asiguratorii. Acţiunea petitorie-se tinde la apărarea unui drept de proprietate sau alt drept real imobiliar. Acţiunile posesorii apără posesia imobilului. Mijloace procedurale asiguratorii Acţiunea civilă în sens larg include toate mijloacele procedurale pentru realizarea drepturilor titularului. atât reale cât şi de creanţă. Acţiunile mixte-urmăresc valorificarea unor drepturi mixte. sechestrul judiciar. 1909 Cod Civil) şi acţiunile reale imobiliare-sunt combinaţii posibile. acţiunea confesorie. Aceste acţiuni sunt nelimitate numeric. Este posibilă şi o acţiune unică mobiliară şi imobiliară (predarea unui imobil cu mobilul încorporat). 29 . Prin ele se cere executarea unui act juridic care a creat şi drepturile reale şi de creanţă sau sunt acte prin care se desfiinţează asemenea acte juridice.

Sechestrul asigurator se cere atunci când procesul are ca obiect plata unei sume de bani şi ca scop prevenirea unor cheltuieli făcute cu rea-credintă de pârât cu scopul diminuării patrimoniului. Condiţii: creditorul să aibă un titlu, să aibă o creanţă exigibilă, să existe pericolul de sustragere, micşorare a patrimoniului. Acest sechestru presupune plata unei cauţiuni. Procedură: este o cerere accesorie de competenţa instanţei care judecă cererea principală; se soluţionează de preşedintele instanţei dacă s-a cerut o dată cu acţiunea principală, în Camera de Consiliu, prin pronunţarea unei încheieri executorii ce poate fi atacată cu recurs în 5 zile de la pronunţare. Executarea sechestrului se face după regula executării silite mobiliare sau imobiliare (presupune şi înscrierea în Cartea Funciară). Ridicarea sechestrului se face în două modalităţi: 1) Atunci când debitorul dă garanţii suficiente, de instanţă în Camera de Consiliu, cu citarea părţilor, pronunţându-se o încheiere recurabilă în 5 zile de la pronunţarea ei. 2) Dacă acţiunea principală a reclamantului este respinsă, se ridică sechestrul. Poprirea asiguratorie are ca obiectiv indisponibilizarea sumelor de bani pe care debitorul pârât le are de primit de la un terţ datornic al său, urmând ca aceste sume de bani să rămână la dispoziţia instanţei pentru ca ulterior să poată îndestula creanţa reclamantului popritor. Condiţii: creditorul să aibă un titlu executor; după felul titlului, creditorul poate fi obligat sau nu la plata unei cauţiuni. Competenţa aparţine instanţei de la domiciliul debitorului sau a terţului poprit. Dacă se cere odată cu acţiunea principală, ea se judecă de instanţa competentă pentru acţiunea principală în două etape. În prima etapă se înfiinţează poprirea, blocându-se sumele în mâinile terţului poprit. În a doua etapă se validează poprirea, transferându-se sumele în mâinile reclamantului. Împotriva ordonanţei de poprire se poate declara recurs sau contestaţie la executare. Poprirea asiguratorie poate fi transformată în poprire definitivă după terminarea acţiunii principale. Ipoteca asiguratorie presupune înscrierea şi în cartea funciară a ipotecii. Mijloace de apărare ale pârâtului în procesul civil Pârâtul poate să se comporte defensiv, contestând doar drepturile reclamantului prin întâmpinare/excepţie sau se poate comporta ofensiv, cerând el-însuşi anumite drepturi proprii de la reclamant prin cerere reconvenţională. Apărarea-act procesual prin care pârâtul se opune acţiunii reclamantului, cerând respingerea acestei acţiuni, act ce cuprinde şi mijloacele procesuale care, fără a nega dreptul reclamantului, tind să conducă la respingerea acţiunii acestuia. Apărările sunt: apărări de fond (propriu-zise) şi excepţiile.

30

Apărările de fond sunt îndreptate împotriva pretenţiilor reclamantului şi au ca scop respingerea acţiunii ca nefondată prin folosirea întâmpinării, probelor, concluziilor în fapt şi în drept. Excepţiile-mijloace procedurale prin care pârâtul, fără a pune în discuţie temeinicia dreptului reclamantului şi fără a-l recunoaşte, cere instanţei să-şi decline competenţa, să anuleze cererea de chemare în judecată, să o respingă, sau să amâne cauza. Anumite excepţii se ridică în anumite condiţii. Instanţa este obligată să soluţioneze cu precădere excepţiile care fac de prisos cercetarea fondului dreptului reclamantului total/parţial. Hotărârea care soluţionează cauza pe baza excepţiei nu are caracter de lucru judecat, pentru că nu soluţionează fondul dreptului. Clasificarea excepţiilor: • După obiectul lor: • • Excepţii de procedură; Excepţii de fond.

Excepţiile de procedură se referă la încălcarea normelor de procedură sau de competenţă (exemplu: lipsa capacităţii de exerciţiu, neconstituţionalitate, conexitate, litispendenţa). Excepţiile de fond privesc lipsa dreptului material la acţiune (exemplu: prescripţia, puterea de lucru judecat). • După efectul excepţiilor: • • Excepţii dilatorii; Excepţii peremptorii.

Excepţiile dilatorii tind către amânarea cauzei. Exemplu: procedura de citare viciată, necompetenţa instanţei ce duce la declinarea competenţei. Excepţiile peremptorii tind către respingerea/anularea acţiunii (exemplu: prescripţia, puterea de lucru judecat, excepţia de neconstituţionalitate). • După caracterul imperativ/dispozitiv al normei încălcate: • • absolute. Procedura de soluţionare a excepţiei: instanţa se pronunţă asupra excepţiei. Dacă sunt necesare aceleaşi probe pentru verificarea excepţiei şi pentru cercetarea fondului, instanţa va uni excepţia cu fondul. Dacă instanţa admite excepţia, o face fie prin încheiere, fie prin hotărâre. Soluţia instanţei asupra excepţiei poate fi atacată. Dacă respinge excepţia, o va face prin încheiere interlocutorie, care leagă instanţa,
31

Excepţii absolute; Excepţii relative.

Prescripţia, puterea de lucru judecat, necompetenţa materială, generală, teritorială exclusivă-excepţii

aceasta nemaiputând reveni asupra excepţiei. Judecata va continua asupra fondului, iar soluţia asupra excepţiei va putea fi atacată odată cu fondul. Excepţiile relative pot fi acoperite prin confirmare. Excepţiile absolute pot fi ridicate de oricare parte sau de către instanţă din oficiu, oricând pe timpul procesului şi nu pot fi acoperite prin confirmare. Principalele excepţii de procedură: a) Excepţia de necompetenţă; b) Excepţia de neconstituţionalitate; c) Excepţia lipsei capacităţii de exerciţiu sau de reprezentant; d) Excepţia puterii de lucru judecat; e) Litispendenţa; f) Conexitatea. Litispendenţa-excepţie care se ridică atunci când între aceleaşi părţi există acelaşi litigiu pentru aceeaşi cauză şi acelaşi obiect, litigiu concretizat în 2 procese diferite cu care sunt sesizate 2 instanţe diferite şi în principiu egale în drepturi. Ea există doar atâta timp cât nici unul din procese n-a fost soluţionat definitiv. Scopul este acela de a evita pronunţarea unor hotărâri contradictorii. Este o excepţie dilatorie absolută. Competenţă de soluţionare are instanţa mai întâi sesizată dacă sunt egale în grad sau instanţa superioară atunci când un proces este la o instanţă de fond şi altul la o instanţă de atac. În acest caz instanţa inferioară suspendă judecarea pricinii, aşteptând soluţia instanţei superioare. Conexitatea-existenţa mai multor pricini la aceeaşi instanţă sau la instanţe diferite în grad între aceleaşi părţi şi având obiect şi cauză în strânsă conexitate. Scopul este întrunirea celor 2 cereri la o singură instanţă, o bună administrare a justiţiei şi evitarea hotărârilor contradictorii. Aceasta se poate cere de părţi sau dispune din oficiu de instanţă. Cererile vor fi soluţionate de instanţa mai întâi sesizată. Cele 2 cereri vor fi rezolvate printr-o singură hotărâre. Dacă pe parcursul judecăţii se observă că soluţionarea uneia din cererile conexe aflate în stadiu de început întârzie soluţionarea celeilalte cereri aflate în stadiu final, instanţa poate disjunge aceste cereri pentru a fi judecate separat. CURS 6

PARTICIPANTII LA PROCESUL PENAL

32

tertii. care prin activitatea lor. respectiv sa raspunda la cererile adversarului. fiind calauzite de norme de protectie dublate de capacitatea. imputernicit de lege cu solutionarea litigiului. expertii.Acestea sunt indispensabile oricarui proces. Instanta judecatoresca este organul jurisdictional competent. participantii la procesul civil sunt:partile. partile au drepturi procedurale optionale (facultative). Paratul poate recunoaste sau nu pretentiile reclamantului. 33 . In sens larg. partile impreuna pot cere sau nu probe. cele doua parti principale au pozitii antagonice. sau poate renunta ulterior. -partile se pot apara cerand administrarea unor probe. invocand exceptii. proteja sau constitui un drept. In consecinta.De regula. Actele procedurale ale instantei sunt obligatorii pt. influenteaza desfasurarea. Reclamantul poate sesiza sau nu instanta. soarta procesului si carora legea le acorda drepturi procesuale si le impune obligatii procesuale. disponibilitatea procesuala. -partile pot conduce procesul personal sau prin reprezentant. parti. -partile pot face cereri. a i se recunoaste. Reclamantul este persoana fizica/juridica ce a sesizat instanta cu o cerere de chemare in judecata pt. punand concluzii. actele sau faptele lui. Hotararea judecatoreasca pronuntata produce efecte asupra patrimoniului partilor sau asupra persoanei partilor. organele de executare si instanta de judecata. comunicarea hotararii). Paratul este persoana despre care reclamantul sustine ca i-a incalcat dreptul si care urmeaza sa raspunda in justitie pt. In sens restrans. pot pune concluzii. Pozitia procesuala a partilor in sens restrans este diferita: instanta de judecata are dreptul dar si obligatia de a judeca si solutiona litigiul cu care este sesizata. Drepturile si obligatiile procesuale ale partilor -partile trebuie incunostiintate despre data si locul desfasurarii procesului si a actelor de procedura (citatia. ofensiva si defensiva. mandatarii. dar niciodata si asupra reprezentantilor acestora. participantii sunt:instanta si partile.Notiune: Procesul civil este o activitate desfasurata in timp de anumite persoane denumite participanti. intre participanti. figureaza si martorii. Partile au in principal drepturi si doar in subsidiar obligatii. Subiectele procesului civil sunt persoane. Intr-o acceptiune si mai larga.

in scop sicanatoriu. decaderea. sa obtina copii de pe inscrisurile acestuia. -calitatea procesuala. incheierea de sedinta. sa o modifice si mai are dreptul sa-si majoreze/micsoreze cuantumul obiectului cererii. -dreptul. 34 . acoperirea prejudiciilor provocate. sau cand dreptul este exercitat cu rea-credinta. -partile pot face cereri de recuzare. Conditii legale pt. desi reclamantul il cunoaste. de stramutare. cu vointa premeditata sau cu constiinta ca scopul acestor maniere este acela de a presa adversarul sa conceada sau sa abandoneze. sa o completeze. -posibila obligare la despagubiri pt. -obligarea la plata cheltuielilor de judecata. Partile pot stinge litigiul dinte ele prin tranzactie. Abuzul de drept se sanctioneaza prin: -respingerea cererii. conditii si alte cerinte pt. fara justificarea unui interes legitim. -posibila obligare la plata unei amenzi civile in situatii cum ar fi: cererile abuzive de recuzare.-partile pot folosi interpretul in cazurile prevazute de lege. Aceste patru conditii trebuie respectate cumulativ. Abuzul de drept apare atunci cand dreptul este deturnat de la finalitaea lui. Paratul poate recunoaste total sau partial pretentiile reclamantului. Abuzul de drept procesual Ca toate drepturile. exercitarea acestor drepturi si obligatii. sa faca obiectiuni la continutul incheierii de sedinta. a fi parte in proces -capacitatea procesuala. Legea stabileste termene. pot cere punerea in executare silita a hotararii. -interesul. -partile au dreptul sa ia cunostinta de continutul dosarului. -partile pot ataca hotararea pronuntata. neindicarea domiciliului paratului. Daca toate acestea sunt incalcate se aplica sanctiuni procesuale: nulitatea. si dreptul procesual trebuie exercitat de titular cu buna-credinta potrivit scopului avut in vedere de legiuitor. Instanta este obligata sa asigure exercitarea drepturilor si obligatiilor partilor in spiritul si in litera legii. -reclamantul are dreptul sa retraga actiunea.

un anumit proces. Capacitatea procesuala de exercitiu reprezinta capacitatea unei persoane care are folosinta dreptului ei de a angaja si de a conduce personal procesul. -asistarea pt. detentor precar al bunului litigios. fiind unica situatie din procedura civila in care o parte poate fi inlocuita cu o alta parte. Sanctiunea lipsei capacitatii procesuale este diferita dupa tipul de capacitate care trebuie sa existe -daca lipseste capacitatea juridica. se anuleaza actele procedurale ale celui in cauza. poate cere cu consimtamantul reclamantului inlocuirea lui cu tertul care este adevaratul titular al dreptului dedus judecatii. Cele doua identitati trebuie sa existe cumulativ. Capacitatea procesuala de exercitiu reprezinta capacitatea partii. actele reprezentantului legal -acte de dispozitie. exercitandu-si direct drepturile si obligatiile procesuale in scopul castigarii procesului. Titulari ai capacitatii de folosinta pot fi atat persoanele fizice cat si cele juridice. exceptia putant fi ridicata in orice faza a procesului. Exceptie: in cazul actiunii reale paratul. 35 . Reprezentarea legala temporara se face prin curator special si numai pt. interzisul judecatoresc).1)Capacitatea procesuala este de doua feluri:de folosinta si de exercitiu. -autorizarea organului competent pt. respectiv persoanei de „a sta in judecata” personal. Sanctiunea lipsei calitatii procesuale este respingerea actiunii. reclamantul poate introduce o noua actiune cu respectarea termenului de prescriptie impotriva adevaratului parat. daca partea lipsita de capacitate de exercitiu nu are inca un reprezentant legal sau daca exista conflicte de interese intre cel lipsit de capacitate de exercitiu si reprezentantul lui legal. se respinge actiunea. pe de o parte. Calitatea procesuala se determina in concret la fiecare speta. -pt. De la aceasta regula exista si cateva exceptii: -reprezentarea pt o persoana lipsita de capacitate de exercitiu (minorul mai mic de 14 ani. o persoana cu capacitate de exercitiu restransa (minorul intre 14-16 ani). Capacitatea procesuala de folosinta reprezinta aptitudinea generala a persoanelor de a dobandi drepturi si obligatii pe plan procesual. acte facute fara reprezentant. 2)Calitatea procesuala reprezinta cerinta existentei unei identitati intre persoana reclamantului si titularul dreptului subiectiv din raportul juridic dedus judecatii. (calitate procesuala activa) si identitatea intre parat si cel obligat in raportul juridic dedus judecatii (calitate procesuala pasiva) pe de alta parte. Acest lucru se realizeaza printr-o cerere de interventie fortata denumita „aratarea titularului dreptului”. nu in general. iar actele procedurale intocmite in dosar sunt lovite de nulitate absoluta. lipsa capacitatii de exercitiu (sau cu capacitate restransa). Daca numai calitatea procesuala pasiva a lipsit si s-a respins actiunea.

pensia de intretinere.Transmisiunea calitatii procesuale presupune trecerea/transferarea drepturilor si obligatiilor unei parti la o alta parte straina pana atunci de proces (de ex. De la aceste reguli sunt permise doua exceptii in care este permisa o actiune preventiva (in futurum) care sa-si produca efecte inainte de implinirea termenului care afecteaza dreptul. Transmisiunea calitatii presupune trecerea calitatii procesuale de la o persoana la o alta persoana care astfel capata legitimare procesuala activa sau pasiva si poate continua procesul. realizarea unui drept. transferandu-se calitatea procesuala catre mostenitor). 36 . -persoanele apropiate celui impotriva caruia se cere punerea sub interdictie. locatorul poate cere predarea bunului. Situatiile se refera la locatia imobiliara. Legea reglementeaza si posibilitatea legitimarii procesuale si pt. 4)Interesul Este folosul practic. cererea de constatare a unei succesiuni vacante. -creditorii in actiunile oblice (subrogatorii). Transmisiunea calitatii procesuale este de doua feluri: -legala: succesiunea. cerere care se face inainte de termenul scadent cu scopul insa de a-si produce efecte la scadenta. Nu exista actiune fara un drept care trebuie valorificat. Pt. -sa fie actual. anumite procese. La locatia imobiliara. reorganizarea persoanei juridice. a justifica punerea in miscare a procedurii judiciare. adoptii si decaderea din drepturile parintesti. -primaria si parchetul pt. actiunea in constatare dreptul se considera in starea lui din acel moment. -dreptul sa fie determinat. Transmiterea calitatii procesuale se poate face:universal. dobanditorul calitatii primeste procesul in starea in care se gasea acesta la momentul transmiterii calitatii. litigiile cu minori. imediat pe care il are o parte pt. -autoritatea tutelara pt. 3)Dreptul Actiunea este mijlocul legal pt. cu titlu universal si cu titlu particular. pt. o parte decedeaza. -conventionala:are loc in urma unei conventii stabilita de o parte din proces cu un tert in cesiunea de creanta. alte persoane in urmatoarele situatii: -procurorul. adica sa nu fie supus unui termen sau conditii suspensive. In orice situatie insa. Dreptul trebuie sa indeplineasca trei conditii: -sa fie recunoscut si ocrotit de lege. Drepturile eventuale pot fi protejate totusi prin masurile asiguratorii sau conservatorii. preluarea datoriei sau vanzarea bunului litigios.

provoaca situatii de coparticipare procesuala prin introducerea in cauza a altor persoane (forma a interventiei fortate) sau prin conexitate si litispendenta. ori dreptul sau obligatia sa aiba o cauza comuna. coparticiparea procesuala este facultativa. Atunci cand exista multe parti in proces (sute). efectul actului procedural se intinde asupra tuturor. De regula. -coparticipantii primesc cu totii un singur rand de inscrisuri depuse de partea adversa. Coparticiparea procesuala poate fi: -subiectiva –pluralitate de persoane cu interese identice. chiar instanta de judecata. chiar daca apararea s-ar face in profitul tuturor. pe de alta parte. Actiunea nu poate fi promovata decat de persoana care are interes sau de reprezentantul ei. instanta poate dispune reprezentarea lor printr-un singur mandatar la domiciliul caruia se comunica toate actele procedurale pt. -pasiva-mai multi parati.Conditii: -sa fie legitim (sa nu vina in contradictie cu legea). aceste situatii se creeaza la initiativa partii. ea fiind obligatorie in cazul iesirii din indiviziune. practica judecatoreasca admite doua exceptii: -coparticipantii isi pot numi un singur reprezentant. -sa aiba caracter patrimonial. dar nu produce efecte niciodata impotriva lor daca le vatama drepturile. Actul procedural al unui coparticipant produce efecte si asupra celorlalti coparticipanti daca le este benefic. De regula. toti coparticipantii. potrivit legii. -mixta –mai multi reclamanti si mai multi parati. si instanta de judecata. -sa fie nascut si actual (valabil indeosebi pt. Mai poate fi: -activa –mai multi reclamanti. 37 . -interesul sa fie personal. Actele procesuale ale unui coparticipant nu ii pot prejudicia pe ceilalti coparticipanti decat daca. admitandu-se si un caracter moral. Coparticiparea procesuala Presupune o pluralitate de subiecti procesuali. De la aceasta restrictie. pe de o parte. Uneori. material cu precadere. Coparticipantii au o pozitie procesuala independenta. Exista independenta intre coparticipanti. in baza rolului ei activ. Coparticiparea procesuala este posibila cu conditia ca obiectul pricinii sa fie un drept/obligatie comuna. adica mai multi reclamanti/mai multi parati ori mai multi reclamanti si mai multi parati. -obiectiva -pluralitate de actiuni civile strans legate intre ele (vezi premisa conexitatii). in sensul ca un reclamant/parat nu isi poate reprezenta coparticipantul fara procura. actiunea in realizare).

în principiu. dar nu mai târziu de intrarea în dezbateri. are efecte relative aplicabile părţilor în proces. cereri de chemare în judecată a altor persoane. accesorie (în interesul altei persoane). Intervenţia voluntară este cererea făcută de un terţ de a interveni în proces dacă are un interes legitim în legătură cu pricina. intervenţia forţată: 1. Mijloacele procedurale prin care terţii sunt introduşi în proces sunt cererile de intervenţie. Clasificare: cereri de intervenţie voluntare. Odată ce terţii intervin în proces hotărârea va soluţiona în întregime raporturile juridice deduse judecăţii şi va fi opozabilă atât faţă de părţile iniţiale cât şi faţă de terţi. Cererea este de 2 feluri: cerere principală (în interes propriu). O asemenea cerere accesorie preia procesul din faza în care se află. se va judeca separat de acţiunea principală. arătarea titularului dreptului. 1. Intervenţia accesorie – terţul intervine în proces pentru a sprijini apărarea sau pretenţiile unei părţi. cereri de chemare în judecată în garanţie. terţul intervenient devine parte litigantă astfel încât hotărârea îi va fi opozabilă. 2. în unele situaţii se impune participarea în proces a terţilor fie din iniţiativa lor fie la cererea părţilor iniţiale.Curs 7 Participarea terţilor în procesul civil Hotărârea judecătorească. Această cerere se poate depune în orice fază a procesului. Cererea de intervenţie are următoarele consecinţe: prorogă competenţa (instanţa sesizată cu acţiunea principală devine competentă prin extindere să soluţioneze şi cererea de intervenţie). 3. cu excepţia hotărârilor de stare civilă care sunt opozabile erga omnes. Dacă această cerere se depune mai târziu. 38 . Hotărârea judecătorească are puterea de lucru judecat faţă de părţi şi avânzii lor cauză. Prin excepţie. O asemenea cerere este o a 2-a acţiune în proces fiind nevoie să respecte elementele oricărei acţiuni civile şi neputând fi depusă decât la prima instanţă până la prima zi de înfăţişare. Terţul intervenient urmăreşte realizarea propriului drept în procesul ce priveşte părţile iniţiale – în primul caz.

. ea fiind rămasă fără obiect. se depune cel târziu la prima zi de înfăţişare. Terţul chemat în garanţie are dreptul să cheme la rândul său o altă persoană în garanţie. Cererea de chemare în garanţie se face atunci când o parte (de obicei pârâtul) are dreptul ca dacă ar pierde procesul să se îndrepte împotriva altor persoane cu o cerere în despăgubire sau în garanţie. lărgind cadrul procesual. dacă reclamantul câştigă procesul şi cererea se admite. Părţile şi instanţa discută cererea de intervenţie la termenul la care e depusă şi o admite sau o respinge în principiu printr-o încheiere de şedinţă atacabilă odată cu fondul. se lichidează printr-o singură hotărâre ambele raporturi juridice. Intervenţia forţată. După admiterea în principiu se discută şi administrează probe legate de cererea de intervenţie. se susţine prin cerere de probatorii şi se rezolvă prin hotărâre pronunţată. Condiţia sine qua non pentru admiterea acestei cereri este ca obiectul şi cauza celor 2 raporturi juridice să se afle în strânsă legătură. Astfel. Procedura. renunţă la drept sau recunoaşte pretenţiile adversarului. Dacă acţiunea principală se respiunge atunci se va respinge şi cererea de chemare în judecată a terţului. Această cerere se face în timpul procesului de fond cel târziu la prima zi de înfăţişare.efectul principal al admiterii cererii este judecarea în conexitate a celor 2 39 . De obicei o asemenea cerere o face pârâtul. 2.- terţul intervenient poate ataca hotărârea pronunţată cu excepţia intervenţiei accesorii atunci când partea sprijinită prin intervenţie achiesează la hotărârea pronunţată. Condiţia sine qua non pentru adfmiterea cererii de intervenţie şi pentru judecarea ei în conexitate cu cererea principală este ca obiectul şi cauza ei să fie în strânsă legătură cu obiectul şi cauza acţiunii principale. Această cerere are un dublu scop: dă posibilitatea terţului chemat în garanţie să-şi facă toate probele şi susţinerile sale. Cererea de chemare în garanţie trebuie să întrunească elementele oricărei acrei acţiuni. dar care evită/neglijează să intervină voluntar pentru a se putea prevala şi profita de inopozabilitatea hotărârii. pârâtul este evins (scutit) de răspundere şi prin hotărâre este chemat terţul chemat în garanţie să plătească în locul pârâtului. Cererea de chemare în judecată a altor persoane este cererea făcută de o parte din proces de a fiintrodusă în cauză şi o persoană care ar avea un interes în dosar. într-un singur proces. practica administrând prelungirea până la închiderea dezbaterilor. Concluziile se pun la termenul final atât de participanţi cât şi de intervenienţi şi se pronunţă o singură hotărâre ce rezolvă toate cererile.

dar care este detentor precar al bunului litigios (nu bunuri fungibile. Dacă terţul citat va confirma susţinerile pârâtului. Este singurul caz din procedura civilă în care o persoană cu capacitate procesuală este înlocuită cu o parsoană fără capacitate procesuală. în divorţ partea trebuie să participe personal. instanţa poate disjunge cererea de chemare în garanţie care se va judeca separat. Dacă pe percursul procesului se constată că ritmul de soluţionare este diferit. iar terţul devine pârât. comunicându-se o copie şi terţului. acesta este scos din cauză şi cu consimţirea reclamantului. Reprezentarea judiciară este o transpunere a normelor mandatului din dreptul civil. Poate fi de 2 felori: obligatorie (reprezentarea judiciară temporară) sau facultativă (care stă la îndemâna persoanei cu capacitate de exerciţiu care preferă să nu-şi conducă singură procesul ci prin mandatar). consumtibile) de a arăta instanţei care este persoana cu interes real în cauză şi care e titular adevărat al dreptului. Arătarea titularului dreptului este posibilitatea pe care o are pârâtul netitular al dreptului. Reprezentantul este un mandatar. REPREZENTAREA JUDICIARÃ ÎN PROCESUL CIVIL Această reprezentare apare în situaţia în care o persoană – reprezentant – efectuează acte procesuale în proces în numele şi pentru o altă persoană – reprezentat. 40 . Reprezentarea în justiţie este legată de dreptul de apărare având un caracter neîngrădit şi e posibilă întotdeauna cu 2 excepţii: interogatoriul nu poate fi luat decât părţii. putând fi doar asistată de o altă persoană.cereri şi soluţionarea lor într-o singură hotărâre. Cererea se depune cel târziu la prima zi de înfăţişare.

prin reprezentant (consilierul juridic angajat permanent sau avocatul angajat pentru susţinerea unui proces). ea poate fi reprezentată în situaţiile de mai sus doar cu procură specială. Consilierul juridic se află în raporturi juridice mixte: raport de muncă – cu conducerea unităţii. Exercitarea căilor de atac în termenul legal se poate face de mandatarul din faza anterioară a procesului fără o împuternicire nouă pentru ca partea reprezentată să nu-şi piardă dreptul de a formula cererea pentru calea de atac. se anulează cererea de reprezentare. Pentru efectuarea unor acte de dispoziţie (recunoaştere. Codiţiile reprezentării judiciare convenţionale: reprezentantul să aibă capacitate deplină de exerciţiu. Reprezentarea persoanei juridice se faceprin: organul de conducere. Calitatea mandatarului Acesta poate fi avocat sau un simplu mandatar. să pună concluzii. reprezentarea să aibă la bază o procură (înscris semnat. cu excepţia absolvenţilor de drept. Mandatarul poate renunţa cu obligaţia de a-l anunţa pe mandant şi instanţa cu cel puţin 15 zile înainte de termen. renunţare. ştampilat. Reguli derogatorii de la dreptul comun al mandatului Mandatul judiciar nu încetează prin moartea mandantului sau dacă acesta devine lipsit de capacitate juridică şi se menţine până la numirea unui alt mandatar legal al incapabilului sau până la retragerea lui formală de succesor.Dacă partea îşi are domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Avocatul. pe lângă reprezentare mai poate să facă cereri. raport de drept procesual civil – cu părţile şi cu instanţa. tranzacţie) este necesară prezenţa personală a părţii sau procura specială. Renunţarea sau retragerea este opozabilă părţii adverse de la declararea în şedinţă publică în prezenţa tuturor părţilor. Participarea procurorului în procesul civil 41 . Acesta va putea pune concluzii la fond dar nu şi în căile de atac. Mandatarul neavocat poate fi rudă pâna la gradul IV sau beneficiarul unei procuri. care să ateste calitatea de reprezentant). Sancţiuni pentru calitatea nejustificată de reprezentant: se da termen în proces pentru completarea lipsurilor. să acorde asistenţă juridică.

interzişi. 3. Faptul probatoriu nu caracterizează raportul litigios. PROBELE Teoria generală a probelor Probele sunt necesare în orice proces pentru stabilirea situaţiei de fapt la care instanţa trebuie să aplice legea. În sens restrâns proba este mijlocul legal pentru dovedirea unui fapt. contravenţiile săvârşite de un minor. Procurorul figurează ca reclamant. Procurorul este obligat prin lege să participe la anumite procese şi are dreptul/facultatea să participe la orice fel de proces atunci când e necesar pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor şi alte cazuri legale. procurorul exercită şi susţine căile de atac în procesul în care participarea sa e obligatorie. Faptele sunt de 2 feluri: principale. 4. anularea actelor de stare civilă. procurorul pune concluzii în orice fel de proces pornit de titularul dreptului şi obligatoriu în punerea sub interdicţie. În celelalte cazuri. declararea morţii/dispariţia unei persoane. ocrotirea minorului. succesiuni vacante. Subiectul probei este însuşi judecătorul pe care proba trebuie să-l convingă asupra existenţei situaţiei de fapt. Definiţie: în sens larg proba este acţiunea de stabilire a existenţei sau inexistenţei unui fapt. procurorul poate cere punerea în executare a hotărârii judecătoreşti pentru minori. 2. mijloacele prin care se poate stabili faptul.Procurorul. dar titularul dreptului subiectiv poate să renunţe la acţiunea introdusă de procuror sau să introducă el însuşi acţiunea lui proprie. poate porni un proces civil prin introducerea acţiunii strict personale. în recursul în interesul legii şi în recursul în anulare. adopţie. probatorii. dar e folosit pentru stabilirea existenţei raportului juridic litigios. Obiectul probei îl constituie acele fapte (fapte şi acte juridice) care tind la dovedirea raportului juridic litigios. dar are calitatea de parte în sens procesual sau şi material. proba se raportează la faptul probator material care o dată dovedit serveşte la dovedirea altui fapt. procurorul putând interveni în orice fază a procesului chiar dacă a participat sau nu anterior. Faptul principal trebuie dovedit şi constituie chiar obiectul probei. Faptele ce trebuie dovedite sunt: 42 . exercitarea căii de atac de către procuror este facultativă. procurorul poate depune contestaţie la executare pentru aceleaşi persoane de mai sus. rezultatul obţinut prin folosirea mijloacelor de probă. dispăruţi. în procesul civil nu se identifică cu interesele părţii. 5. Procurorul are următoarele atribiţii: 1. Judecătorul trebuie să administreze toate probele necesare pentru aflarea adevărului şi să aprecieze aceste probe în mod liber neierarhizat.

b) proba să fie verosimilă. Aceste fapte pot fi expuse şi valorificate de judecător. 3. 4. Condiţii de accesibilitate a probelor a) proba să nu fie orpită de lege. 2. Sarcina probei 43 . paternitatea unui copil din casătorie în persoana altui bărbat decât soţul mamei nu se poate dovedi decât dacă soţul mamei a tăgăduit în prealabil paternitatea. faptele notorii – fapte cunoscute de un număr mare de persoane. să nu contravină legii naturii. 6. vinovăţia). de o colectivitate. Totuşi. dar numai ca martor. caz în care s-ar naşte arbitrariul. Categorii de fapte probatorii: 1. persoana făptuitorului. situaţie în care este incompatibil ca judecător.(faptul negativ nu poate fi dovedit decât indirect prin proba faptului pozitiv contrar). astfel încât faptele stabilite în procesul penal nu mai trebuie dovedite în procesul civil (existenţa faptei. Ex: nu e admisibilă o probă împotriva unei prezumţii legale sau împotriva înscrisurilor autentice altfel decât cum prevede legea. Exemplu: prezumţii legale (bunurile dobândite de soţi în timpul căsătoriei sunt bunuri comune) 5. c) proba să fie pertinentă (să aibă legătură cu procesul) d) proba să fie concludentă (să poarte asupra unor împrejurări care pot ajuta instanţa să afle adevărul. pozitive sau negative. faptele constante (prezumtive) – fapte pe care legea le consideră existente şi care nu mai pot fi contestate. deci dovedite. chestiunile prealabile sunt strâns legate de puterea de lucru judecat din penal. fapte necontestate – sunt fapte asupra existenţei cărora toate părţile din proces sunt de acord.. unele fapte nu pot fi dovedite decât în anumite condiţii (depozite bancare pentru dovada cărora fişa de cont nu se eliberează decât la cererea titularului. ele pot fi reţinute ca atare de către instanţă. judecătorul le poate pune la îndoială caz în care la va corobora cu celelalte probe din dosar.- materiale sau psihologice. faptele cunoscute personal de judecător nu constituie un suport pentru stabilirea situaţiei de fapt. să nu încerce dovedirea unor fapte imposibile. Instanţa apreciază concludenţa probei prima dată la discutarea ei şi a doua oară după administrarea ei pentru stabilirea situaţiei de fapt necesară pronunţării hotărârii.

nu din constatare personala(probe mediate) 6)probe directe.Legea permite paratului sa-si faca probele dupa cele ale reclamantului.prevaleaza principiul aflarii adevarului.se permite propunerea probelor mai tarziu in 3 cazuri: -proba ceruta rezulta ca e necesara din dezbaterile anterioare.dar practica a impus sistemul unor probe concomitente.martor care relateaza ceva din auzite. Partea care invoca o prezumtie legala relativa e datoare sa dovedeasca ipoteza de aplicare a acestei prezumtii.Revine reclamantului cererii din dosar. Uneori faptele conexe sunt recunoscute de lege prin prezumtii. copia unui act.Paratul va prelua sarcina probei atunci cand face cerere reconventionala. Clasificarea probelor 1) probe judiciare si probe extrajudiciare Probele judiciare sunt cele admise in fata instantei. In toate aceste cazuri. Propunerea probelor Reclamantul isi poate propune dovezile chiar prin cererea de chemare in judecata sau cel tarziu la prima zi de infatisare.probe efectuate in alt proces) 2)probe percepute personal de judecator -interogatoriul –sau de alte persoane-martori 3)probe materiale. Probele personale sunt relatate de diferite persoane(martori).precum si atunci cand ridica exceptii care trebuie dovedite.faptul probator este de natura sa stabileasca prin el insusi raportul juridic dedus judecatii—ex martor ce asista personal la numararea si inmanarea unei sume de bani.instanta apreciaza doar seriozitatea si concludenta probei.in care el insusi e reclamant.probe personale Probele materiale se fac cu ajutorul unui obiect material (fotografia).probe negative 5)probe imediate.) probe indirecte—faptul probator duce la stabilirea raportului juridic doar in coroborare cu alte fapte cu care se afla in legatura de conexitate. probele extrajudiciare sunt cele confectionate in afara cadrului procesului (de ex declaratia de martori luata la domiciliu.In cazul prezumtiilor directe. 4)probe pozitive.partea neputand prevedea in termenul legal utilitatea ei -administrarea probelor nu duce la intarzierea procesului(ex interogatoriul) -proba n-a fost ceruta la timp datorita ignorantei partii care nu a fost asistata de avocat. 44 . Exceptie.probe mediate ex inscrisul original (probe imediate) .

fie succesiv. Incuviintarea probei Proba se admite/respinge prin incheierea de sedinta motivata in care se mentioneaza ce fapte urmeaza a fi dovedite si prin ce mijloace probatorii.Are o forta probanta superioara pentru ca: 1)respecta vointa partilor din momentul incheierii convorbirilor si se presupune ca aceasta vointa este cea reala.) Legea permite ca partile care se inteleg sa-si administreze reciproc probele. Exceptii:comisia rogatorie.(procedura facultativa).prin avocati si nu prin intermediul direct al instantei.pelicula foto.film. Inscrisul este de obicei o proba preconstituita chiar la momentul incheierii actului juridic. Probele se administreaza inainte de dezbaterea fondului.instanta va mentiona motivele pentru care proba a fost admisa/respinsa.fie concomitent.in litigii patrimoniale.lemn. Daca instanta dispune o proba din oficiu va stabili prin incheiere si cine suporta cheltuielile de administrare a probei. Solutia instantei asupra admiterii probelor nu poate fi atacata decat o data cu fondul.piatra).(si parat.Atunci cand proba e admisa doar in principiu.casete sau pe alte obiecte (ceara.Nerespectarea acestui termen duce la decaderea din proba. Administrarea probelor Probele se administreaza direct si nemijlocit in fata instantei care judeca procesul de catre intregul complet.asigurarea dovezilor(conservarea in avans a unei probe in pericol de a disparea pentru a fi folosita intr-un proces viitor.partea care a cerut-o e obligata sa o concretizeze in termen de 5 zile. Proba prin inscrisuri Definitie Inscrisul =materializarea unui act juridic prin inscierea clauzelor lui pe hartie. Daca exista opunere la admiterea unei probe.Tot facultativa este si procedura medierii.Contraproba(a paratului) se poate propune dupa administrarea probei reclamantului sau in acelasi timp cu acesta. 2)face inutila apelarea la memorie(cazul martorilor) 45 .care nu e reglementata in legislatia in vigoare.si reclamant o data) la aprecierea instantei.

hot.a fost platit pretul. Celelalte mentiuni din inscris(care n-au fost constatate personal de functionar) pot fi combatute prin orice mijloc de proba.de stare civila.cu repunerea partilor in situatia anterioara. Copiile legalizate de pe inscrisuri se fac si se depun la dosar sub rezerva prezentarii originalului *A doua clasificare 1)autentice 2)sub semnatura privata Inscrisul autentic este acel inscris intocmit cu solemnitatile cerute de lege. Prin actiunea in simulatie se urmareste declararea unui act si a efectelor lui ca fiind inopozabile.Marele avantaj este forta probanta foarte mare. Inscrisul autentic poate fi atacat prin actiune in anulare sau in simulatie. a-l inlocui 3)confirmative –intareste un act juridic anulabil inlaturandu-i viciile si renuntind astfel la actiunea in anulare. In anumite cazuri legale. Clasificarea inscrisurilor *Prima clasificare 1)originale –sunt acele inscrisuri incheiate de parti sau de organul competent 2)recognitive –sunt cele intocmite pentru a recunoaste inscrisul original pierdut si pt.Legea impune inscrisul ca mijloc de proba pentru a dovedi un obiect material al raportului juridic mai mare de 250 de lei. Prin actiunea in anulare se urmareste desfiintarea inscrisului si efectelor lui retroactiv.ex declaratia partilor pentru fapte care nu pot fi verificate de functionar—partile precizeaza ca. 46 .de la data intocmirii. Ex: acte notariale. judec.de un functionar public in exercitiul functiunii si cu respectarea competentei lui.actul juridic trebuie sa ia forma inscrisului autentic ca o conditie ad validitatem (ex vanzarea-cumpararea de teren intravilan).O asemenea declaratie a partilor este o declaratie autentica avand aceeasi forta probanta. anterior intocmirii inscrisului. Avantajele inscrisurilor autentice: -forta probanta foarte mare -dovedeste data inscrisului pana la o eventuala procedura de inscriere in fals -se bucura de o prezumtie de validitate -poate avea puterea unui titlu executoriu atunci cand inscrisul se refera la obligatiuni ajunse la scadenta -constatarile personale ale functionarului fac dovada deplina pana la inscrierea in fals.

fie inceputului de dovada scisa.Acestea au mai multe elemente: -semnatura trebuie sa apartina tuturor partilor.Practica admite unele situatii exceptie in care inscrisuri sub semnatura privata pot fi redactate in mai putine exemplare. Din acest punct de vedere.Fata de terti.trebuie sa existe atatea exemplare originale cate parti cu interese contrare sunt.In acest caz inscrisul nul valoreaza prin conversiune un inceput de dovada scrisa care poate fi dovedit cu orice mijloc de proba.cu incrustaturi care tin evidenta prestatiilor efectuate. -Registrele.Inscrisul autentic intocmit de functionar cu incalcarea competentei lui este un inscris nevalabil care nare forta inscrisului autentic.adaugiri).Aceste mentiuni au forta probatoare 47 .Se verifica prin recunoastere. obligatiile care au ca obiect predarea unei sume de bani sau a unei cantitati determinate de bunuri fungibile.el face dovada numai impotriva comerciantului..fara stersaturi.cand nu este semnat.vizat de instanta. Mentiunea bun si aprobat e urmata de inscrierea sumei de bani sau o cantitate de bunuri fungibile la care se obliga. Daca nu este corect tinut. -multiplul exemplar este cerut pentru conventiile sinalagmatice .dar care prin conversiune se asimileaza fie inscisului sub semnatura privata.nu si la nulitatea conventiei.materializate pe un corp tare.de partea ce se obliga la plata unei sume de bani sau predarea de bunuri fungibile.fara interventia unui functionar. Daca exista neconcordanta intre suma din mentiune si suma din cuprinsul inscrisului se considera valabila suma mai mica..data devine opozabila daca inscrisul a suferit masuri de publicitate. inchidere.tertii sunt persoane care au dobandit drepturi cu titlu particular si pot fi pagubite prin schimbarea datei reale. -se face pe inscris.foarte rar folosit(in mediul rural) -Registrele comerciale mentiunile aici inscrise constituie probe.vizat pt. -data certa a inscrisului este valabila intre parti pana la proba contrara.la sfarsit.daca e semnat de parti.cu inregistrarea la timp si in ordine cronologica a operatiunilor comerciale.hartiile casnice pot contine insemnari de familie care sa faca trimitere si la diferite acte juridice.Aceasta mentiune se aplica pt.daca este valabil intocmit(numerotat.Desconsiderarea acestor elemente duce la nulitatea inscrisului. obligatia unilaterala si nu bilaterala si pt.Dupa aceasta mentiune partea ce se obliga semneaza. -rabojile=probe preconstituite. Lipsa multiplului exemplar duce la nulitatea inscrisului.cartile.Aceasta mentiune nu se cere la chitantele liberatorii.parafat.in principiu si de regula partile care se obliga. Inscrisurile autentice pentru care se iau masuri de publicitate devin opozabile si tertilor. -mentiunea .vizat pt deschidere.expertiza grafologica.verificare de scripte.dar nu si la nulitatea conventiei in cauza.bun si aprobat. Inscrisul sub semnatura privata= inscris intocmit si semnat de parti.

inscrisul in limba straina se depun copii traduse si certificate de parte (un translator autorizat).Daca inscrisul se afla in posesia unei parti ce nu doreste sa-l depuna.Tertii pot folosi acest inscris daca au intrat legal in posesia lor. 48 .depunatorul poate cere verificarea de scripte.iar daca nu. Inscrisurile sub semnatura privata se depun la dosar in exemplare suficiente.Aceste probe se dau din pozitia sezand si in picioare si constau in semnarea repetata sau dictand partii fragmente din inscrisul verificat.iar daca partea refuza.Este mijloc de proba extrajudiciar ce poate fi combatut.se prezuma dovedite faptele consemnate in inscris.partea adversa fiind intrebata prin interogatoriu daca recunoaste acest inscris.Acest inscris nu poate fi combatut decat prin procedura inscrierii in fals.Daca se afla in posesia unui tert. Mentiunea facuta de creditor pe titlul de creanta are valoare de inscris daca tinde la liberarea debitorului.Verificarea se mai face comparand inscrisul cu probele de scris si semnatura pe care instanta le ia autorului inscrisului la un termen de judecata. se pot folosi daca n-au caracter confidential.iar daca refuza.expertiza sau administrarea altor probe.Pt.impotriva autorului lor cand contin ordine de plati si cand se scrie ca mentiune tine loc de titlu in favoarea creditorului. -Telegrama –destinatarul nu primeste originalul inscrisului . Administrarea probei cu inscrisuri 1)Producerea inscrisurilor Inscrisurile se depun o data cu cererea de chemare in judecata in atatea copii cati parati sunt cu certificare pt. Cercetarea inscrisurilor detinute de persoane juridice se poate face la sediul lor.Are valoare de inscris sub semnatura privata atunci cand originalul este semnat de expeditor.Daca se recunoaste.partea adversa sau instanta putand cere depunerea integrala a inscrisului. -Scrisorile misive pot contine recunoasterea judiciara a unei fapte probatorii .consemnandu-se rezultatul in procesul verbal .cu mentiunea de a se prezenta cu inscrisul.inscrisul se considera proba valabila. 3)Procedura verificarii de scripte Se aplica daca o parte tagaduieste actul sub semnatura privata sau daca instanta are indoieli asupra lui. 2)Cercetarea inscrisului in sedinta de judecata Inscrisurile autentice se depun la dosar cu copii suficiente pt.acesta va fi citat.va fi sanctionat cu daune cominatorii pt.Daca aceasta verificare lamureste instanta. Se face comparand inscrisul in cauza cu alte inscrisuri redactate si semnate de aceleasi parti in diferite perioade de timp.Se poate recurge si la comisie rogatorie.Se poate depune si un extras de pe inscris.instanta il poate obliga.ci o copie certificata de un functionar postal. exactitate. a fi comunicate si celorlalte parti. fiecare zi de intarziere.

va fi intrebat adversarul daca il recunoaste. şi amândoi cel târziu la prima zi de înfăţişare.revine instantei civile obligatia de a stabili daca inscrisul e valabil sau nu.se poate face cererea de revizuire.Daca hotararea penala nu se poate pronunta. pârâtul prin întâmpinare.proba e facuta .P.procesul civil poate fi suspendat.trimitandu-se dosarul cu expertiza facuta si organului de urmarire penala.(punctul 4 art 322 C. Daca falsul se descopera dupa ce hotararea civila a ramas definitiva si irevocabila.Daca acesta il recunoaste. Pentru aceasta.se va recurge la expertiza grafologica dupa ce judecatorul vizeaza originalul inscrisului spre neschimbare. Depăşirea acestui termen duce la decăderea din probă.in principiu.se recurge la expertiza grafologica.exprimandu-si opinia.Rezolutia nu are autoritate de lucru judecat fata de instanta civila dar reprezinta o proba puternica.putandu-se acorda un termen in acest scop -instanta intocmeste un proces verbal de constatare a starii materiale a inscrisului pentru a evita alterarea ulterioara accentuata sau modificarile -inscrisul e vazut de presedintele instantei si predat primului grefier -inscrisul astfel conservat va fi depus la dosar si la urmatorul termen instanta va intreba partea care a folosit daca mai staruie in procedura falsului Daca aceasta parte renunta/nu se prezinta/nu da nici un raspuns inscrisul este scos din proces.fie pt. Parcurgand aceste demersuri.de organele judiciare penale prin hotarare definitiva ce are autoritate de lucru judecat in procesul civil.care poate fi suspendat pana la solutionarea cauzei penale. curs 9 ADMINISTRAREA PROBEI CU MARTORI Propunerea martorilor Reclamantul îşi poate propune martorii prin cererea de chemare în judecată. ca actiunea penala este prescrisa.Daca aceasta parte insista in administrarea probei cu acel inscris.).Daca nu conduce la o certitudine.instanta recurge la urmatoarele operatiuni: -cere partii detinatoare originalul inscrisului.nu se mai recurge la o expertiza grafologica.incheinduse o incheiere de consemnare. 49 8 – 12 – 2003 . 4)Procedura falsului Se aplica pt. inscrisurile contestate.Acesta da o rezolutie motivata.Falsul se stabileste.daca nu.P. ca autorul falsului nu este gasit sau pt.judecatorul fiind obligat sa-si motiveze concluzia.

nu a cerut proba la termenul legal. cu oricare dintre părţile din proces. orice persoană care are cunoştinţă despre faptele incidente în cauză poate fi ascultată ca martor. Martorii propuşi de o parte devin martorii cauzei putând fi însuşiţi de partea adversă.Prin excepţie. rudele şi afinii până în gradul 3 inclusiv. Instanţa îi poate asculta chiar dacă părţile renunţă la ei. De la această regulă există două categorii de excepţii: I. II. a) persoanele care au 14 ani pot depune mărturie numai asistate de reprezentant legal. soţul. Proba se poate cere şi admite cu obligaţia ca în maximum 5 zile să se depună lista cu numele şi adresa martorilor. martorii pot fi propuşi şi peste această zi în trei situaţii: 1. − executorii. ei putând fi audiaţi chiar dacă partea care i-a propus renunţă la ei. − preoţii. persoanele care au obligaţia de a păstra secretul profesional: − avocaţii. persoanele scutite de obligaţia de a fi martor. 3. 2. 50 . 1. b) cei ce au suportat o degradare civică printr-o hotărâre judecătorească penală. 3. 2. − medicii. nu pot fi martori: 1. dar nu abuziv şi respectând principiul parităţii. interzişii şi incapabilii. 4. − farmaciştii. părţile trebuie să precizeze faptele pentru care sunt propuşi. − notarii. chiar despărţit de una dintre părţi. excepţie: procesele de stare civilă şi divorţul. când necesitatea probatoriului rezultă din dezbaterile anterioare şi partea nu a putut prevedea această probă. Persoanele ce pot fi ascultate ca martori În procesul civil. când partea neasistată de avocat. Atunci când se propun martori. când administrarea probei nu determină amânarea procesului. din ignoranţă. sub sancţiunea decăderii din probă. Ea poate limita numărul martorilor. persoanele cu infirmităţi fizice nu pot fi martori cu privire la faptele ce nu pot fi percepute de ele din cauza infirmităţii. c) condamnaţii pentru mărturie mincinoasă.

de preşedintele completului şi de grefier. persoanele care au obligaţia să păstreze secretul de serviciu: − funcţionarii de stat. 3. Prezentarea şi ascultarea martorilor în instanţă Martorii sunt citaţi pentru termenul fixat de instanţă. Partea din pagină neocupată de text se barează de grefier pentru a nu putea fi completată ulterior. Legea prevede în cazuri urgente şi posibilitatea recurgerii direct la mandatul de aducere. De obicei. Declaraţia martorului trebuie să fie spontană. O asemenea încheiere este executorie. Martorul are dreptul să ceară îndreptarea unor erori sau completarea declaraţiei. După depunerea jurământului. Dacă din declaraţiile lor rezultă contradicţii grave. martorii se audiază în ordine după partea care i-a propus.2. 51 . După aceasta martorul poate fi întrebat punctual de instanţă. martorul este invitat să citească declaraţia scrisă de grefier la dictarea preşedintelui completului. În declaraţie. martorul este întrebat dacă este rudă sau afin cu una din părţi. Martorul audiat este invitat în sală până se audiază pe rând şi ceilalţi martori. după care o semnează. instanţa îi poate amenda. ceilalţi aşteaptă afară pentru a nu fi influenţaţi de declaraţia acestuia. Instanţa poate reveni la măsura amendării în cazul prezenţei martorului la termenul următor. Martorii prezenţi vor fi audiaţi pe rând. Dacă absenţa martorului persistă şi instanţa a luat toate măsurile pentru aducerea lui. Martorul prezent va fi identificat după buletinul de identitate sau cartea de identitate după care este invitat să depună jurământ religios sau laic. la o pedeapsă penală sau la oprobiul public. Audierea se face de completul de judecată nemijlocit sau prin comisie rogatorie. de partea care l-a propus şi apoi de celelalte părţi. instanţa îi poate confrunta întocmind un proces verbal de confruntare. În situaţia absenţei nejustificate a martorilor. prin declaraţia dată. după care vor fi emise mandate executate de poliţie. procesul se va judeca fără audierea acelui martor. după care instanţa îi spune că mărturia mincinoasă este infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea. decât cu acordul instanţei şi pentru cantităţi transformate în numere sau pentru denumiri rare. El trebuie să declare liber ceea ce cunoaşte asupra datelor cauzei. Fiecare pagină a declaraţiei se semnează de martor. La termenul stabilit se ascultă martorii prezenţi şi se amână cauza pentru cei absenţi. În timpul audierii unui martor. declaraţia nu este valabilă. persoanele care s-ar expune pe ele însele sau rudele ori afinii lor până la gradul 3. Dacă martorul refuză să semneze. După ce se epuizează întrebările. martorul nu are voie să recurgă la notiţe. Interdicţia acestora încetează o dată cu încetarea funcţiei. Martorul are dreptul la despăgubiri pentru cheltuielile lui din ziua mărturiei şi instanţa poate consemna în încheierea de şedinţă suma ce i se datorează.

El trebuie interogat pe un ton moderat şi nu trebuie întrerupt nejustificat. încercându-se să se evite relatarea unor deducţii ale martorului ca fiind fapte percepute direct. 1. Sinceritatea martorului se apreciază: − după interesul martorului în proces. 2. Orice modificări. de frică. martorul să nu fie stăpânit de emoţii.Dacă martorul minte vădit. b) memorarea se apreciază în funcţie de timp. Admisibilitatea probei cu martori Martorul nu este admis pentru a declara în litigiu patrimonial peste valoarea de 250 lei sau împotriva sau peste conţinutul unui înscris. 52 . dacă martorul a relatat corect starea de fapt. 2. Aprecierea declaraţiei martorului de către judecător Declaraţia martorului se apreciază liber. de eventuale infirmităţi senzoriale. − după izvorul de informaţie. obişnuinţa de a se exprima în public şi capacitatea de abstractizare. de interesul provocat de împrejurări relatate. de distanţa dintre martor şi scena faptei. dacă martorul a spus adevărul sau a dorit să-l spună. încercându-se stabilirea stării de fapt adevărate chiar şi în situaţia unor declaraţii contradictorii. − după gradul de rudenie cu părţile. − după relaţii de afecţiune sau duşmănoase. c) reproducerea relatată trebuie să fie corectă şi clară. ştersături sau adăugiri trebuie contrasemnate de preşedintele completului. Se are în vedere gradul de inteligenţă al martorului. Aceasta se analizează pe 3 direcţii: a) percepţia faptelor este determinată de profesie. instanţa poate îndruma partea să-l reclame pentru mărturie mincinoasă. de legătura celor relatate cu un eveniment de interes personal al martorului. Pentru aceasta instanţa trebuie să stabilească 2 lucruri: 1. starea sufletească. Părţile din proces care nu sunt părţile în înscris pot declara ca martori şi peste conţinutul acestui înscris care pentru ele reprezintă un fapt juridic. Acestea sunt interdicţii pentru martorii propuşi de părţile înscrisului.

Convocarea este obligatorie sub sancţiunea nulităţii expertizei. Expertiza se cere de părţi sau se ordonă din oficiu de instanţă. 53 . Expertul desemnat este înştiinţat de instanţă printr-o adresă. instanţa desemnează experţii prin tragere la sorţi. Aceste impedimente pot fi depăşite dacă partea adversă este de acord cu declaraţia martorului. Raportul de expertiză trebuie depus la dosar cu 5 zile înainte de termenul următor şi e normal să fie comunicat şi părţilor. Amânarea repetată a depunerii raportului de expertiză în dosar poate să conducă la: − amânarea procesului.De la acest principiu există excepţia imposibilităţii morale de constituire a unui înscris. El este chemat de instanţă să-şi exprime opinia ca specialist în domeniu. Expertul e obligat să răspundă motivat la obiectivele tehnice stabilite de instanţă. Este obligatorie în: − punerea sub interdicţie (expertiză psihiatrică). instanţa cere de la biroul de experţi judeţean un tabel cu câte 3 experţi. instanţele mai pot recurge la opinia motivată a unui specialist care este personalitate într-o anumită materie sau la punctul de vedere al unui laborator sau institut de specialitate. facultativă. De regulă. − înregistrarea tardivă a unei naşteri (expertiză antropologică). Constatările făcute pe teren în prezenţa părţilor vor fi consemnate de expert într-un raport de expertiză şi eventual într-un proces verbal de constatare. − stabilirea valorii bunului gajat. − atenţionarea sau amendarea expertului. Dintre aceştia. părţile pot conveni în alegerea unuia. cu excepţia expertizelor grafologice. iar dacă nu. fiindu-i interzis a-şi expune un punct de vedere în afara competenţei lui. Ea este. plătit separat. Expertul desemnat este obligat să depună jurământul. El va studia dosarul şi va convoca părţile pentru constatări tehnice cu cel puţin 5 zile înainte de aceste constatări. după ce s-au stabilit obiectivele expertizei şi domeniul de specialitate. de laborator sau medico – legale la care părţile nu trebuie convocate. Părţile au dreptul să solicite instanţei şi aprobarea unui expert asistent al fiecărei părţi. RAPORTUL DE EXPERTIZĂ Expertul nu cunoaşte personal faptele procesului. O astfel de declaraţie valorează un început de dovadă scrisă. în general. În afara experţilor acreditaţi de Ministerul de Justiţie. − retragerea onorariului şi numirea altui expert.

Părţile se citează pentru cercetarea locului la fel ca şi martorii ori experţii a căror opinie este necesară acolo. Se apreciază şi se administrează direct în instanţă. verificarea lor se face printr-o cercetare a instanţei. Părţile au dreptul să ceară constatarea anumitor constatări care vor fi consemnate la fel. 54 . poate ordona expertului să refacă raportul. PROBELE MATERIALE Se raportează la obiectele care prin calităţile sau prin urmele lor prezintă interes. Dacă instanţa le aprobă. El poate fi contestat de părţi. instanţa încearcă cu acordare a opiniei experţilor sau va împărtăşi opinia celei mai bune expertize ???. Pot fi verificate şi printr-o expertiză. iar dacă deficienţele persistă. De obicei. nu se va mai ordona refacerea expertizei. Instanţa nu e obligată să pronunţe hotărârea în conformitate cu punctul de vedere al expertului. dar dacă înlătură raportul de expertiză. judecătorul este obligat să-şi motiveze punctului lui de vedere. dar se poate ordona şi din oficiu. admiterea consemnându-se într-o încheiere de şedinţă în care se mai consemnează obiectivele cercetării.Părţile nemulţumite de raport pot formula critici motivate pe care le supun cenzurii instanţei. În ipoteza unor expertize cu concluzii diferite. instanţa poate admite o nouă expertiză. Dacă lipsurile din expertiză pot fi complinite de instanţă. pentru situaţiile în legătură drepturile de care părţile pot dispune. Această probă se cere de părţi. servituţi şi în litigii locative. Acest proces verbal se depune la dosar şi se înmânează o copie fiecărei părţi. I. puternică ce este apreciată liber de instanţă în coroborare cu celelalte probe ale cauzei. Toate constatările se dictează de preşedintele completului către grefier care le consemnează într-un proces verbal. Cercetarea locală presupune deplasarea instanţei la faţa locului pentru constatări directe atunci când celelalte probe nu sunt clare. Admisibilitatea recunoaşterii Recunoaşterea se poate referi numai la chestiuni de fapt şi este admisă în următoarele condiţii: 1. Cercetarea locului se face şi prin comisie rogatorie şi se foloseşte mai ales în procesele de hotărnicie. Termenul stabilit pentru deplasarea instanţei este de 2 – 5 zile înainte de termenul de judecată. Instanţa şi părţile o dată ajunse la faţa locului procedează la constatări directe în conformitate cu obiectivele stabilite. Recunoaşterea este un mijloc de probă care implică în mod special voinţa şi memoria părţilor. Recunoaşterea / mărturisirea Este o probă importantă.

Clasificare 1. IV. Recunoaşterea făcută de o parte este opozabilă numai acestei părţi şi succesorilor ei.2. recunoaştere extrajudiciară. Judecătorul poate aprecia recunoaşterea indivizibilă sau divizibilă. 5. recunoaştere judiciară. 2. ??? II. 3. prin recunoaşterea spontană şi strict personală. 4. se discută în instanţă şi dacă se admite se consemnează în încheierea de şedinţă. Admiterea probei cu interogatoriu A. Aceste elemente trebuie dovedite de partea care le pretinde. de a se prezenta în instanţă. recunoaştere calificată – recunoaşterea faptului principal cu adăugirea unor elemente conexe concomitente care schimbă efectele juridice. c) declaraţia făcută în faţa procurorului sau recunoaşterea făcută prin scrisoare ori testament. Există 3 tipuri de recunoaştere: 1. d) recunoaşterea făcută în alt proces. nu şi celorlalte părţi. 3. recunoaşterea este un act de dispoziţie. Într-o asemenea situaţie se naşte prezumţia de recunoaştere tacită a pretenţiilor adversarului. Se face direct în instanţă prin răspunsul dat la interogatoriu. recunoaşterea se face numai de titularul dreptului sau în cazurile speciale de mandatar cu procură specială. Partea chemată la interogatoriu va fi citată cu aceeaşi menţiune. Excepţie: se admite şi recunoaşterea tacită prin refuzul nejustificat al unei părţi. Propunere şi admitere Interogatoriul se cere şi de partea interesată. b) recunoaşterea consemnată în proces verbal de executare. 6. recunoaştere complexă – presupune recunoaşterea faptului principal la care se adaugă alt fapt ulterior menit să-l anihileze sau să-l restrângă pe primul. 2. 2. voinţa de a recunoaşte trebuie să fie conştientă şi liberă. Dacă această 55 . este un act de voinţă unilaterală şi irevocabilă (cu excepţia erorii de fapt). de regulă. 1. recunoaşterea trebuie să fie expresă. III. Folosirea recunoaşterii ca mijloc de probă Se referă la aprecierea forţei probante a răspunsului la interogatoriu. Apare în următoarele ipoteze: a) declaraţia unei părţi într-o petiţie către o autoritate. recunoaştere pură şi simplă – recunoaştere făcută fără rezerve şi adăugiri. sau terţilor. Aceasta poate fi scrisă sau verbală. chiar coparticipanţi.

Recunoaşterea este un act personal de dispoziţie care implică atât conştiinţa cât şi memoria părţilor. Obiectul interogatoriului Constă în faptele personale ale părţilor interogate pertinente şi concludente în cauză. prezumţii legale 2. 225 CPC. Recunoaşterea echivocă sau incompletă este început de dovadă scrisă care face admisibilă proba cu martori. cât şi din oficiu şi chiar după prima zi de înfăţişare pentru că admiterea acestei probe nu provoacă întârzierea procesului. dar limitat de comunicare prealabilă a cererilor procedurale ale părţilor. ea va răspunde la interogatoriu. refuzul nejustificat al părţii chemate la interogatoriu de a se prezenta în instanţă la două termene consecutive naşte prezumţia de recunoaştere a pretenţiilor adversarului. lăsând loc pentru răspunsuri pe coloana din dreapta. interogatoriul se poate lua procuratorului ei în baza unei procuri speciale. nu faptele altor părţi sau faptele unor terţi. neclare sau vexatorii. B. interogatoriul se poate lua prin comisie rogatorie. neconcludente. interogatoriul se va lua la domiciliu prin deplasarea instanţei. ??? Feluri: 1. Interogatoriul are un caracter de surpriză. Judecătorul citeşte întrebările propuse şi consemnează prin scris de mână răspunsurile primite. Aceste ultime fapte pot constitui obiectul unui interogatoriu pentru acele părţi. Recunoaşterea trebuie să fie admisibilă şi să privească doar faptele personale. Dacă la termenul respectiv nu i se ia interogatoriu. partea ce a cerut proba va scrie pe coloana verticală din stânga paginii întrebările. Fiecare pagină se semnează de preşedintele completului. 1199 şi Cc) Prezumţiile sunt consecinţele pe care legea / judecătorul le trage dintr-un fapt cunoscut către unul neclar. În interogatoriu. Dacă partea ce urmează a fi interogată şi care nu poate fi transportată locuieşte la depărtare de sediul instanţei. Orice modificări. Interogatoriul se poate lua atât la cererea părţii. de grefier şi de cele două părţi. adăugiri. ştersături se contrasemnează de partea care le-a făcut. Conform art. instanţa va decădea din probă partea care a cerut interogatoriul. exemple 56 . PREZUMŢIILE (art. Dacă aceasta are reşedinţa în străinătate. Instanţa are dreptul să cenzureze întrebările propuse şi să le respingă pe acelea care sunt nepertinente. Dacă partea ce trebuie interogată e bolnavă şi netransportabilă.parte se prezintă în instanţă. prezumţii judecătoreşti 1.

Ea trebuie să fie logică şi convingătoare. Prezumţiile irefragabile nu pot fi răsturnate prin nici un mijloc de probă (exemplu: perioada de concepţie a copilului). pentru a putea fi aprobată şi cenzurată de părţi sau de instanţe judecătoreşti de control. 2) Expertiza grafică – tehnică Se verifică vechimea scrisului şi întregul unui înscris reconstituit din bucăţi. 3) Expertiza medico – legală pentru stabilirea paternităţii 57 . − liberarea debitorului de obligaţie atunci când i se remite titlul original. a) 2 feluri – irefragabile. Metode criminalistice în procese civile 1) Expertiza grafologică Prin ea se verifică. b) relative. – simple.− declararea unor acte ca nule atunci când ele se fac în frauda legii (vânzarea făcută de interzişi). 2. prin metode criminalistice. b) Pot fi răsturnate prin orice mijloc de probă. b) atunci când se atacă un act juridic pentru fraudă. Prezumţiile simple pot fi răsturnate numai de recunoaşterea părţii adverse. − dobândirea proprietăţii prin uzucapiune. Este o prezumţie trasă de completul de judecată şi care e permisă în două situaţii: a) atunci când este admisibilă şi probată cu martori. Sunt de două feluri: a) absolute. − puterea de lucru judecat. dol sau violenţă. dacă scrisul şi semnătura aparţin cu adevărat unei anumite persoane sau sunt false.

probă ce va fi opozabilă părţilor citate în procedura de asigurare a dovezilor. motivat şi justificat. Efectul – constituie o probă în procesul ce va urma. Se cere existenţa caracterului urgent. să demonstreze de ce alte probe trebuie înlăturate. Proba astfel confecţionată poate fi combinată cu orice alt mijloc de probă şi o dată terminată procedura. Asigurarea dovezilor are un caracter preparator în vederea unui proces viitor şi limitarea probei conservate la scopul ei din acel proces. Aprecierea probelor În sistemul procedural românesc a fost înlăturat sistemul probelor formale cu ierarhii preconstituite. după următoarea procedură: se face o cerere scrisă cu toate elementele necesare unei cereri procedurale. În cazuri foarte urgente. reţinând astfel o stare de fapt la care va aplica normele juridice corespunzătoare raportului juridic dedus judecăţii. Asigurarea dovezilor se face pentru a se salva o recunoaştere printr-un interogatoriu sau o declaraţie de martor sau existenţa. starea tehnică sau valoarea unor bunuri. proba va aparţine cauzei şi nu părţii care a cerut-o. Cererea pentru asigurarea dovezilor se face de partea interesată înainte de pornirea procedurii şi independent de declanşarea unui viitor proces. iar prin excepţie se ocoleşte citarea în cazuri foarte urgente. instanţa primeşte această cerere şi dispune citarea părţilor interesate. Curs 10 58 . dar a fost adoptat principiul liberei aprecieri a probelor de către judecător. Instanţa pronunţa în camera de consiliu o încheiere de admitere / respingere a cererii.ASIGURAREA DOVEZILOR Se foloseşte ca procedură specială pentru a preveni dispariţia unui mijloc de probă şi pentru a-l conserva. făcându-se o apreciere logică a probelor în complexul lor. Judecătorul va aprecia concluziile din hotărârea lui pe probele administrate în cauză. instanţa poate delega un executor judecătoresc pentru constatarea stării de fapt a unor bunuri sau un expert pentru constatarea stării tehnice şi evaluarea unor bunuri. deci judecătorul trebuie să facă o demonstraţie prin care să convingă că din probele cauzei le-a selectat pe cele adevărate şi le-a valorificat în scopul aflării adevărului. Judecătorul trebuie să facă o analiză a probelor considerate ca reflectând adevărul. Acesta este o făurire a unei probe preconstituite pe cale judecătorească. încheierea poate fi atacată în 5 zile de la pronunţare cu recurs de părţile citate.

2. numai dacă partea a suferit o vătămare ce nu poate fi înlăturată altfel). Cauzele de nulitate absolută se pot invoca de oricare parte dau de instanţă din oficiu în orice fază a procesului şi nu pot fi acoperite prin confirmare. menţiunea respectivă constituind proba legalităţii. forma scrisă . protecţia părţilor împotriva nepriceperii sau uşurinţei judecătoreşti. 1. până la un anumit termen (prima zi de înfăţişare la instanţa de fond). Pentru încălcarea formelor legale (pentru necompetenţa funcţionarului care a emis actul. 3. împiedicarea şicanelor procedurale. legat de activitatea procesuală a acestora. La judecarea în fond aceste cauze se invocă pe cale de excepţie. 2. După fond. ele se invocă pe căile de atac comune: apel. Sancţiunile actelor de procedură 1. asigurarea dreptului la apărare. Actul de procedură este orice act făcut în cursul şi în cadrul procesului de către instanţă sau alţi participanţi. recurs. Forma şi conţinutul actelor de procedură tind să realizeze trei scopuri: 1. 2. nulitatea.Actele de procedură Procesul civil este o activitate desfăşurată în timp şi constă într-un complex de acte procedurale ale instanţei şi ale părţilor prin care procesul civil prinde viaţă. Cauzele de nulitate relativă nu pot fi invocate decât de partea prejudiciată prin acest act. Cauzele de nulitate trebuie invocate la următorul termen de judecată de la apariţia neregularităţii. se dezvoltă. Nulitatea Nulitatea expresă se aplică pentru: Necompetenţa instanţei care a emis actul.acest motiv de nulitate relativă poate fi asanat prin confirmare. dar nu mai târziu de intrarea în dezbateri. Condiţii de valabilitate: 1. actul să precizeze în chiar cuprinsul lui că cerinţele legii sunt îndeplinite. amenda civilă. Efectele anulării actelor de procedură : 59 .

5. Anularea actului procedural se referă la funcţia lui procedurală. fiind în continuare încunoştinţată în proces. prin orice mijloc tehnic ce permite o confirmare de primire a citaţiei. Lipseşte de eficienţă celelalte acte procedurale care se întemeiază pe actul anulat şi nu au o existenţă independentă. De la ea legea permite următoarele excepţii: 1. la depunerea cererii de chemare în judecată partea care se prezintă personal sau împuternicitul ei primesc termen în cunoştinţă de la judecătorul de serviciu. pentru partea nevalabil citată se prezintă reprezentantul ei. Lipseşte de eficienţă actul procedural anulat 2.1. când o parte. întâmpinarea şi cererea reconvenţională a pârâtului). încheierile de şedinţă. Această excepţie este valabilă şi în cazul în care. În principiu. 2. citaţia. un act nul poate fi refăcut (ex. iar nu la constatările de fapt şi la manifestările de voinţă cuprinse în ea. Atunci când termenul stabilit în şedinţa de judecată se preschimbă şi procesul este programat la un termen mai scurt (pentru motive temeinice şi la cererea părţii interesate) se dispune citarea părţilor pentru termenul nou stabilit. cererile prin care părţile îşi exercită o cale de atac. 3. primeşte în continuare termene în cunoştinţă. Modalitatea de citare Citarea se face prin poştă sau prin agenţii procedurali ai instanţei sau alţi salariaţi ai instanţei. Ea este reglementată de norme imperative. 4. necitată valabil. 2. Citaţia trebuie să ajungă la destinatar cu cel puţin 5 zile libere înainte de termenul procesului. Această preschimbare de termen se soluţionează de completul de judecată al dosarului dacă 60 . 3. militarii în termen şi deţinuţii nu primesc termen în cunoştinţă. cererile de intervenţie ale terţilor. citaţia). cererile procedurale ale părţilor (cererea de chemare în judecată a reclamantului. 6. în timpul unui proces se prezintă la termen în faţa instanţei. Principalele acte procedurale: 1. Citarea părţilor Este o obligaţie legală care urmăreşte îndeplinirea a două scopuri: • • asigurarea dreptului la apărare. Termenul în cunoştinţă scuteşte instanţa de a cita partea până la terminarea/suspendarea procesului. Regula este aceea că toate părţile trebuie citate în procesul civil. realizarea principiului contradictorialităţii. fără ca ulterior să mai fie citaţi. hotărârea judecătorească şi dovada de înmânare a ei.

Numărul dosarului. citarea se va trimite pe numele moştenitorilor la ultimul domiciliu al defunctului. • • • • Persoana juridică se citează la sediul ei. sub sancţiunea citării valabile în continuare pe vechiul domiciliu. într-o ţară cu care România are tratate de asistenţă juridică reciprocă. care va cuprinde citaţia propriu-zisă şi copie după înscrisurile depuse de partea adversă. domiciliul/reşedinţa şi calitatea procesuală a părţii citate. În acest caz procesul se suspendă. termenului şi a orei de înfăţişare la proces. Nerespectarea menţiunilor esenţiale conduce la nulitatea absolută a procedurii de citare. 61 . cu cerinţa expresă ca destinatarul să-şi aleagă. • • Personalul diplomatic aflat la post în străinătate se citează prin Ministerul Afacerilor Externe. este obligată să anunţe în scris instanţa. Citarea unor categorii speciale de persoane • • Statul se citează prin Ministerul Finanţelor sau organele subordonate. iar nu domiciliul menţionat în actul de identitate. întocmindu-se un proces verbal de afişare.are şedinţă de judecată în ziua depunerii cererii sau dacă nu. Se mai citează facultativ. Societăţile comerciale în reorganizare se citează prin administratorul judiciar. faptic. în camera de consiliu de preşedintele instanţei sau vicepreşedinte sau preşedintele de secţie. Aceste menţiuni sunt: Numărul şi data emiterii citaţiei. Numele complet. Domiciliul este cel real. pe timpul procesului. Menţiuni speciale: Menţionarea date. vor fi citaţi moştenitorii la domiciliu lor. Parafa preşedintelui instanţei şi semnătura grefierului care conferă autenticitate citaţiei. iar dacă domiciliul nu este cunoscut. unde va primi actele procedurale. unele esenţiale. prin citare în Monitorul Oficial sau într-un ziar de largă răspândire. Cuprinsul citaţiei Citaţia cuprinde mai multe menţiuni. Dacă partea îşi schimbă domiciliul pe timpul procesului. Arătarea instanţei şi a sediilor ei. altele nu. Numele şi prenumele pot fi însoţite de iniţiala tatălui şi de poreclă. Părţile cu domiciliu sau reşedinţa în străinătate. Părţile cu domiciliul necunoscut se citează prin afişare la sediul instanţei cu cel puţin 15 zile înainte de termen sau cu 5 zile în cazuri urgente. se citează prin scrisoare recomandată. În situaţia în care una din părţi moare în timpul procesului. Confirmarea de primire a acestei scrisori face anunţul valabil. Menţiunile neesenţiale pot atrage nulitatea citaţiei dacă partea este vătămată şi procesul nu se poate amâna. Societăţile comerciale în faliment se citează prin lichidatorul judecătoresc. un domiciliu procesual în România.

Actul procedural are caracter autentic şi menţiunile lui sunt considerate valabile până la înscrierea în fals. Aplicarea ştampilei nu este obligatorie. citaţia se înmânează punctului de comandă al unităţii militare. Numele şi domiciliu destinatarului şi modalitatea în care s-a făcut încunoştinţarea. Pentru persoanele juridice citaţia se trimite la sediul acestora unde va fi primită de funcţionarul desemnat cu primirea corespondenţei ce trebuie să-şi completeze clar numele şi prenumele şi funcţia şi să semneze. Înmânarea actului procedural se face în zilele de lucru şi doar în cazuri excepţionale în zile de sărbătoare (cu aprobarea preşedintelui instanţei). Când nu este găsit nimeni la domiciliu destinatarului citaţia se afişează la domiciliu (se depune la cutia poştală. Destinatarul nu este găsit la domiciliu. Pentru bolnavii internaţi în spital citaţia se trimite la administraţia spitalului. citaţia se trimite căpităniei portului unde se înregistrează vasul. 62 . considerând citarea ca fiind valabilă. dar este găsită o rudă sau o persoană apropiată.• • • • • • Numele şi domiciliul adversarului. Îndeplinirea actelor de procedură înseamnă înmânarea valabilă a acestora. Pentru militarii în termen. Pentru marinarii aflaţi în cursă. Procesul verbal de înmânare a actului de procedură trebuie să cuprindă obligatoriu următoarele menţiuni: Data exactă a întocmirii actului. III. agentul procedural consemnează acest lucru în dovada de înmânare a citaţiei. Numele agentului procedural şi funcţia lui. Agentul procedural care îşi încalcă obligaţiile de serviciu va putea fi: amendat. se afişează pe uşa locuinţei). citaţia se afişează pe uşa camerei sau recepţiei. iar dacă nu. Pentru deţinuţi citaţia se trimite administraţiei locului de detenţie. Enumerarea înscrisurilor comunicate. Înmânarea citaţiei în situaţii speciale Pentru destinatarii care locuiesc la hotel. Felul pricinii. Semnătura agentului procedural care încheie procesul verbal. Lipsa oricăreia dintre aceste menţiuni conduce la nulitatea comunicării actului procedural. a felului actului comunicat şi a termenului de judecată. pedepsit disciplinar. obligat la despăgubiri pentru amânarea procesului. I. Destinatarul este găsit la domiciliu şi semnează dovada de înmânare a citaţiei. Dacă el refuză semnarea. Arătarea instanţei. II. Citarea persoanelor juridice prin afişare la două termene consecutive face procedura de citare valabilă.

Comunicarea actului de procedură este posibilă şi valabilă şi când se face direct în instanţă părţii prezente care au refuzat primirea actului prin agent procedural (ex. cu una sau mai multe părţi. 1. înmânarea înscrisurilor părţii adverse). Rolul – limitarea în timp a procesului. Partea va putea cere termen pentru pregătirea apărării. Termene legale – stabilite prin lege 2. În sens procedural termenul = perioadă de timp înlăuntrul căreia trebuie îndeplinite sau nu acte procedurale. sub sancţiunea nulităţii. din cauză de forţă majoră. executarea hotărârilor şi evitarea surprinderii părţii adverse. stabilită. Nerespectarea lor duce la decădere sau nulitate 2. Termene prohibitive (dilatorii) 1. Dacă procedura de citare este valabilă instanţa va amâna procesul dacă. Termenele procedurale În sens material termenul = zi fixată. 63 . Termene imperative (peremptorii) 2. Termenul pe luni se împlineşte în ziua corespunzătoare a lunii următoare. Clasificare: I. Termene relative – nerespectarea lor are consecinţe mai blânde: amânarea procesului şi amenzi sau sancţiuni disciplinare pentru funcţionarea instanţei. Termene judecătoreşti 3. trebuie să amâne procesul şi să refacă procedura de citare. Aceste reguli sunt valabile pentru înmânarea oricăror acte de procedură. La termenul în care procedura de citare este viciată nu se poate dispune nimic în proces. una din părţi nu se poate prezenta. Termenul pe zile se calculează pe sistemul zilelor libere ( de câte 24h). Calcularea termenelor a) Modul de calcul Termenul pe ani se împlineşte în ziua corespunzătoare a anului următor. Termene convenţionale II. 1. iar dacă ea nu este valabilă. Termene absolute – obligatorii pentru instanţe şi părţi. Termenul pe zile libere – nu se calculează ziua de început şi cea de sfârşit pentru ele nu sunt considerate zile de câte 24h. Termenul pe săptămâni se împlineşte în ziua corespunzătoare a săptămânii următoare.Instanţa este obligată la fiecare termen să verifice legalitatea cererii.

termenul curge de la comunicare. 2. care şterge însuşi actul. hotărârea se consideră comunicată din ziua în care partea a solicitat o copie de pe hotărâre. Sancţiunile sunt următoarele: Perimarea cererii lăsate în nelucrare din vina părţii ( 1 an în civil. Termenul mai poate fi suspendat. termenul va începe să curgă din nou pentru moştenitorii părţii. în principiu. cu două excepţii: 1. b) Durata curgerii termenului În principiu. Nulitatea. Atunci când actul de procedură se comunică prin poştă. e) Repunerea în termen Este posibilă atunci când au existat motive temeinice care au oprit partea să-şi exercite obligaţiile procesuale în termenul legal. când părţii i se comunică hotărârea odată cu somaţia de executare.În interiorul termenului se calculează şi zilele de sărbătoare. fixe. termenul de atacare a hotărârii curge din ziua primirii somaţiei. hotărârea se consideră comunicată din ziua declarării căii de atac. când recursul/apelul se declară înainte de comunicarea hotărârii. 3. când o parte decedează înainte de expirarea unui termen. c) Caracterul termenului procedural Termenele legale sunt. din cauza forţei majore. Termenele sunt continui. cu trei excepţii ce formează principiul echipolenţei: 1. Instanţa poate dispune exercitarea unui drept procesual în termenul general de 15 zile de la încetarea cauzei de forţă majoră care a împiedicat partea. ea putând fi repusă în termen după 15 zile de la încetarea cauzei de forţă majoră. nedepunerea unui act procedural la prima zi de înfăţişare). ele nu pot fi întrerupte. care desfiinţează actul retroactiv. fiind echivalentă cu pierderea dreptului (Ex. 6 luni în comercial). Decăderea care şterge dreptul de exercitare. dar este mai puţin gravă decât decăderea. Cheltuielile de judecată 64 . el se prelungeşte până la următoarea zi de lucru. d) Sancţiunile nerespectării termenelor Nerespectarea termenelor şi sancţiunea aferentă se invocă prin excepţie. 2. Dacă termenul se împlineşte într-o zi de sărbătoare. Cererea de repunere în termen este de competenţa instanţei superioare celei ce a pronunţat hotărârea. când partea este împiedicată de forţa majoră să îndeplinească un act procedural. după comunicarea actului de procedură pe numele succesorului. termenul se calculează în funcţie de data cuprinsă în ştampila poştei.

Taxele de timbru se plătesc anticipat de petent. • Obiectivă: stabilită prin lege pentru: . mai poate acorda o amânare pentru plata taxei de timbru integral. 65 . partea datoare fiind dată în debit.poate consta în eşalonarea taxei pentru cazuri personale (studenţi. Ele constau în plata taxelor de timbru.cereri de despăgubire civilă din cauză penală. Şi mai rar. tutela. ele sunt reglementate prin hotărâri sau ordonanţe de guvern şi mai rar prin lege. Taxele pot fi: fixe – pentru cereri cu caracter nepatrimonial variabile – pentru cereri cu caracter nepatrimonial (divorţ. Pe lângă taxele judiciare de timbru mai există taxe de timbru judiciar care sunt fixe pe anumite intervale valorice. În recurs instanţa poate recalcula taxa de timbru şi pentru judecata în primă instanţă şi pentru judecata în apel. onorariile de avocat. pensionari). .cereri privind adopţia.Sunt suportate de partea care a pierdut procesul ca urmare a culpei ei procesuale. . Aceste acte normative apar regulat pentru a aduce la zi taxele de timbru cu procentul de inflaţie. Judecătorul de serviciu care încalcă acest principiu este susceptibil de sancţiuni disciplinare . cereri privind redobândirea dreptului de proprietate imobiliară pentru imobile trecute abuziv la stat.procese privind pensii de întreţinere. de expert. Această scutire poate fi: • subiectivă: . Neachitarea taxei integrale de timbru conduce la nulitatea cererii procedurale. Taxele de timbru au ca beneficiar bugetul central al statului sau al Ministerului de Justiţie.poate fi totală sau parţială . instanţa. cheltuielile de transport şi alte cheltuieli. Există posibilitatea de scutire de taxe de timbru. . Cuantumul taxei de timbru datorat în căile de atac este menţionat pe citaţie. Timbrajul trebuie făcut anticipat şi total înainte de depunerea cererii.plata unor drepturi salariale. În cazuri excepţionale cererea poate fi netimbrată corespunzător cu obligaţia petentului (reclamant) de a completa taxa de timbru până la primul termen de judecată. Legea permite ca o taxă de timbru neplătită integral să poată fi plătită ulterior la organele fiscale.fiind aprobată de organele Ministerului de Finanţe . la primul termen. Ele se fac venit la bugetul Ministerului de Justiţie. contestaţia la executare) variabile – pentru cereri patrimoniale propriu-zise – acoperind un anumit procentaj din obiectul cererii patrimoniale.

se face de petent (reclamant). partea poate fi obligată la un timbru suplimentar şi corelativ. . se vor restitui. . Când prin hotărâre se admit cererile mai multor părţi. Dacă partea care a câştigat procesul nu cere în proces cheltuielile de judecată. . Lichidarea cheltuielilor de judecată (art. În situaţia casării unei hotărâri şi trimeterii sau reţinerii spre rejudecare a cauzei. pârâtul va fi obligat proporţional cu cheltuielile de judecată ale reclamantului.274 C.Evaluarea obiectului cererii. În situaţia coparticipării procesuale.) Partea care a pierdut procesul (pârâtul)nu va fi obligată la cheltuielile de judecată ale reclamantului dacă a recunoscut cu bună credinţă pretenţiile acestuia cel mai târziu la prima zi de înfăţişare. Această evaluare poate fi contestată de părţi sau instanţă. toate cheltuielile de judecată se vor calcula la sfârşitul rejudecării. Taxele de timbru plătite pentru o cerere la care ulterior se renunţă. Atunci când se admite doar în parte o acţiune.onorariul expertului: este stabilit de instanţă.taxe pentru multiplicarea unor acte. Pr. instanţa nu le poate acorda din oficiu. Civ. Amenzile judiciare 66 . dacă ea a avut mai mulţi avocaţi. . Partea câştigătoare are însă dreptul să ceară cheltuielile făcute printr-o cerere separată în interiorul termenului de prescripţie (3 ani). funcţie de care se calculează şi valoarea taxei de timbru. . Alte cheltuieli de judecată: .contravaloarea zilei de muncă pierdute. . Instanţa poate obliga partea care a pierdut procesul să restituie onorariul unui singur avocat al părţii ce a câştigat procesul. obligaţia la cheltuielile de judecată se face în solidar pentru coparticipanţi.cheltuielile de transport. cheltuielile de judecată se pot compensa total sau parţial.cheltuiala necesară administrării unei probe: se suportă de partea care a cerut expertiza sau de partea în favoarea căreia proba a fost dispusă din oficiu de instanţă.onorariul avocatului: este stabilit prin contract între avocat şi client şi nu poate fi cenzurat de instanţă. Dacă pe parcursul procesului se modifică evaluarea.cheltuielile de cazare. situaţie în care se va proceda la întocmirea unei expertize de specialitate. Această excepţie nu se aplică dacă pârâtul a fost pus în întârziere înainte de începerea procesului printr-o notificare faţă de care nu şi-a executat benevol şi cu bună credinţă obligaţiile.

avocatul care. formularea cu rea credinţă a unei cereri de verificare de scripte. Amendarea altor participanţi . formularea cu rea credinţă a unei contestaţii în executare numai cu scop de a întârzia executarea. ducând la amânarea procesului. cererea de citarea a adversarului prin publicitate. 2. . nu se prezintă într-un proces sau are o atitudine deontologică. Dacă se admite contestaţia.pregătitoare (scrisă ) . 3. tulburarea şedinţei de judecată. repetat şi nejustificat. amenzi cominatorii pentru fiecare zi de întârziere pentru a se asigura executarea unor obligaţii de a face. .martorul legal citat care nu se prezintă sau refuză să depună mărturie. La judecata pregătitoare se regăsesc toate principiile procedurii civile . amenda se anulează sau se reduce. . deşi domiciliul lui era cunoscut.Judecata în faţa instanţei de fond are 3 etape : contradictorie (publică) deliberarea şi pronunţarea hotărâri hotărârii . nejustificat. partea poate fi amendată pentru abuzuri procesuale: introducerea cu rea credinţă a unei cereri de recuzare. Curs 11 Procedura în faţa instanţei de fond Procesul civil are mai multe faze /etape din care prima se desfăşoara în faţa instanţei de fond care e de obicei Judecătoria . I ) Faza scrisă începe o dată cu introducerea cererii de chemare în judecată şi se încheie la prima zi de judecată . dar poate fi atacată de cel amendat. Amendarea părţilor se poate face pentru: 1. şi redactarea şi comunicarea 67 .Scopul este de a se prezenta elementele pregătitoare ale procesului. refuză sau întârzie depunerea raportului de expertiză. Indiferent. . amenda se dispune prin încheiere de şedinţă care este executorie. încercarea de a obţine o scutire a taxei de timbru pe motive nereale.expertul care.Sunt amenzi civile care se plătesc în favoarea statului.agentul procedural care îndeplineşte greşit sau nu îndeplineşte obligaţia de citare sau de comunicare a actelor de procedură.

întâmpinarea .încheierile / hotărârile Cererile procedurale concrete specifice procesului în prima instanţă a) Cererea de chemare în judecată (art.Oricare dintre aceştia trebuie să facă dovada calităţii de reprezentant .avocat ) .În proces interesează domiciliul real.Î. 112 CPC) este actul procesual prin care reclamantul îşi formulează pretenţiile împotriva pârâtului şi prin care sesizează instanţa cu soluţionarea litigiului .J..Sunt două feluri : cereri introductive care declanşează litigiul şi sesizează instanţa .obiectul cererii .decizie de tutore sau de curator . Al 2-lea element este un element posibil: calitatea procesuală a părţii . semnătura .au posibilitatea sa-şi declare un domiciliu ales .procedural .Când pârâtul are domiciliul /reşedinţa în străinătate o dată cu convocarea lui la primul termen . Pers juridice poate fi reprezentat în proces de administrator .convocare ce se face în scris (recomandată cu confirmare de primire ) . Cuprinsul cererii : numele şi domiciliul / reşedinţa părţilor .Aceste elemente sunt necesare pentru a identifica părţile .Cererile procedurale se fac în formă scrisă .conducător sau consilier juridic în baza unei delegaţii.numele şi domiciliul părţilor /reprezentanţilor părţilor . cereri incidente care se fac pe parcursul procesului .aceasta trebuie să-şi dovedească această calitate prin procură /împuternicire judecătoreşti . Pt identificare se mai poate folosi iniţiala tatălui şi eventual porecla .La cererea formulată de reprezentant şi nu de parte .) .cererea reconvenţională .citaţia Cererile procedurale generale constituie mijlocul prin care oricare parte interesată poate cere instanţei să .de părţi sau terţi.Cererile procedurale reprezintă acte procedurale importante la fel ca şi citaţia .C.pentru a stabilii competenţa teritorială a instanţei .nu cel oficial .D.i ocrotească drepturile şi interesele proprii sau ale altor persoane în condiţiile legii . pt. este modalitatea concretă de realizare a acţiunii civile .faptic . avocaţială . unde să i se comunice actele procedurale .Aceste elemente sunt concretizate prin acte procedurale specifice :cererea de chemare în judecată .Părţile însă 68 .curator ) sau convenţional (procurator . .rezolutia judecătorului de serviciu la primirea cererii de chemare în judecată (C. Trebuie să cuprindă obligatoriu următoarele elemente :arătarea instanţei căreia îi sunt adresate.Mai e posibil ca o parte să acţioneze atât în nume propriu cât şi ca reprezentant al unor coparticipanţi . Reprezentantul titularului poate fi un reprezentant legal (tutore . a comunica actele de procedură în timpul procesului . i se cere pârâtului să-şi declare un domiciliu ales în Rom.

Acest lucru e util atât pt instanţa care trebuie să conducă procesul .ob.Obiectul cererii trebuie să fie licit şi moral .elemente poate determina nulitatea CDCÎJ.Mijloacele probatorii pot fi : citarea pârâtului la interogatoriu înscrisuri ce se anexează la C.Lipsa vreunuia din ac . jur.special cu această menţiune .se subliniază faptele care produc efecte juridice şi care caracterizează litigiul şi se explică temeiul pretenţiilor . cererii (scopul procesului) semnătura . fie la sesizarea pârâtului.Semnătura presupune acordul reclamantului cu cuprinsul cererii şi voinţa lui valabilă de a deschide procesul . instanţa poate pune în discuţie. cererii trebuie evaluat de reclamant atunci când e posibil în următoarele scopuri. pt a determina taxa de timbru şi implicit cuantumul cheltuielilor de judecată Dacă evaluarea obiectului este contestată de pârât se recurge la o expertiză în evaluare . părţilor. a statuat că lipsa unei semnături poate fi complinită pe parcursul procesului .C.Al 3-lea element :obiectul cererii – pretenţiile reclamantului (ex.D.cât şi pt pârât pt a şti să se apere .Dacă reclamantul nu-si precizează temeiul de drept sau o face greşit . calificarea juridică a pretenţiilor în limitele principiului disponibilităţii .Î.Dacă cererea e semnată de reprezentant reclamantului se poate pune în discuţie însuşirea cererii de reclamant .acordându-se termen special pt 69 .: pt a fixa limitele procesului pt a constitui un element necesar al dispozitivului hot. Celelalte elemente pot fi acoperite pe parcursul proc. Reclamantul menţionează mijloacele probatorii pt fiecare capăt de cerere . pt a individualiza acţiunea pt a stabili competenţa materială a instanţei.Se face un scurt istoric al raportului juridic . Motivarea în drept = prezentarea temeiului juridic al cererii (textul de lege sau principiul juridic aplicabil )se raportează la norma juridică încălcată ce a generat conflictul . :arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere . anularea unui act. Dintre aceste elemente sunt esenţiale: numele .eventual prin citarea reclamantului . Al 4 –lea element :arătarea motivelor de fapt şi de drept fixează cadrul procesului Motivele de fapt :prezentarea succintă a faptelor materiale /juridice din care reclamantul îşi deduce pretenţiile împotriva pârâtului .J în exemplare suficiente atât pt instanţa cât şi pentru părţi martorii nominalizaţi în cerere sau la prima zi de judecată expertiză de specialitate cercetare locală Al 6-lea element : semnătura reclamantului. jud. Al 5-lea elem. Practica jud. plata unei sume. caz în care va fi citat pt a confirma voinţa lui .)Ob. fie din oficiu de instanţă .

o contraacţiune a pârâtului Scopul reconvenţionalei este acela de a compensa prestaţiile părţilor .Este o cerere incidentă. c) Cererea reconvenţională (art.anulată. În aceste zile reclamantul poate observa întâmpinarea . Cuprinsul întâmpinării: elementele CDCÎJ + 2 elemente specifice: excepţiile pe care le ridică pârâtul (ex. a evita aceste dezavantaje instanţa poate disjunge cele 2 cereri.alin 2 ). pretenţii conexe cu cererea reclamantului . le poate recunoaşte parţial . neanalizată pe fond (ci doar pe excepţii). Întâmpinarea se depune în exemplare suficiente pt instanţă şi pt părţi cu menţiunea coparticipanţi se poate depune un singur exemplar .Pin întâmpinare părţile se plasează pe picior de egalitate cunoscându-şi reciproc pretenţiile.119 CPC) este cererea pârâtului atunci când are pretenţii proprii împotriva reclamantului.El îşi păstrează posibilitatea de a-şi face apărarea şi de a invoca excepţiile de ordine publică. lipsa ob.Această cerere are un caracter independent faţă de cererea reclamantului. că pt 70 . Întâmpinarea trebuie depusă cu cel puţin 5 zile înainte de prima zi de înfăţişare /de primul termen. pt. dar trebuie să aibă şi o legătură conexă cu acţiunea .Doar dacă nici după ac termen cererea nu se complineşte aceasta poate fi anulată (nul.instanţa e obligată să se pronunţe expres asupra cererii reconvenţionale . lipsa semnăturii) răspunsul pârâtului în fapt şi în drept la fiecare capăt de cerere al reclamantului (pârâtul poate nega cererile reclamantului.poate invoca nulitatea pretenţiilor reclamantului) În prezent întâmpinarea e obligatorie (art. relativă) cu condiţia să fi produs o vătămare pârâtului . Cuprinsul acestei cereri se referă la aceleaşi elemente ca şi în cazul cererii reclamantului. ci doar o îngreunează. Prorogarea competenţei în favoarea instanţei competente cu soluţionarea cererii reclamantului.Datorită caracterului independent . cererii.complinirea lor .118. Avantajele cererii reconvenţionale : soluţionează pretenţiile în acelaşi proces economiseşte timp şi bani evită posibilitatea soluţionării contradictorii a cererilor Dezavantaje : poate întârzia judecarea acţiunii principale. Nedepunerea întâmpinării nu creează imposibilitatea apărării. nedepunerea întâmpinării are drept consecinţă decăderea pârâtului din dreptul de a cere probe şi din dreptul de a invoca excepţii relative . chiar dacă cererea reclamantului a fost perimată . b) Întâmpinarea (art 115 CPC) este actul procesual prin care pârâtul răspunde în scris la pretenţiile reclamantului menţionând şi care sunt apărările lui .Pretenţiile pârâtului din această cerere creează un caracter ofensiv . necompetenţa instanţei.

trebuie să fie de cel puţin 300 de zile pt a se da posibilitatea citării părţilor şi pregătirii apărării .instanţa e sesizată cu litigiul .sau la următoarele termene după ce reclamantul îşi modifică sau întregeşte acţiunea Depunerea tardivă are ca efect judecarea separată de cererea reclamantului.ea va fi primită de judecătorul de serviciu şi din acel moment .Cererea reconvenţională trebuie depusă la prima zi de înfăţişare .Judecătorul de serviciu verifică la primirea cererii existenţa elementelor cererii de chemare în judecată(CDCÎJ) . prin excepţie cererea netrimbată corespunzător poate fi primită cu obligaţia reclamantului de a completa taxa până la primul termen. În momentul în care cererea e valabilă . fixează primul termen de judecată .situaţie în care aceştia primesc termen în cunoştinţă fără ca instanţa să mai citeze pe reclamant .procesul. Procedura prealabilă şedinţei de judecată 1) Primirea cererii de chemare în judecată.iar pe reclamant îl citează doar dacă n-a depus cererea personal . 71 . instanţa îi va comunica în acelaşi mod deficienţele cererii şi că trebuie să fie remediate .Termenul .urmând ca cererea să fie înregistrată numai după ce va fi depusă din nou .Dacă va constata lipsuri îi va cere reclamantului să le remedieze .aceasta poate suspenda printr-o încheiere de şedinţă . Rezoluţia se scrie de mână în colţul din dreapta sus al cererii şi se semnează de judecătorul de serviciu .Aici termenul de anulare are înţelesul de înregistrare .Pt cauze urgent se poate da un termen de 5 zile (de regulă de 5 zile ) dispune citarea părţilor :obligatoriu îl citează pe pârât .sau în cazuri speciale de preşedintele instanţei. Este următorul pas al procesului prin care instanţa e sesizată cu litigiul.Judecătorul de serviciu adoptă (cererea ?) prin rezoluţie . Dacă reclamantul nu se conformează indicaţiilor instanţei . Cererea reconvenţională se soluţionează prin aceeaşi hotărâre la fel cu cererea de chemare în judecată.Dacă reclamantul trimite cererea prin poştă . Se depune personal de reclamant sau de reprezentantul acestuia . neachitarea poate duce la neprimirea cererii.Prin aceasta se punctează 3 aspecte .de principiu. se verifică plata taxei de timbru integrală şi anticipată. Este în acelaşi timp o reflectare a principiului disponibilităţii . Taxa plătită va fi anulată de judecătorul de serviciu .Cererea reconvenţională se poate formula într-un înscris împreună cu întâmpinarea sau în înscrisuri separate .Primirea se face de judecătorul de serviciu .

iar pe de lată parte determinarea eventualelor excepţii de litispendenţă(autoritatea de lucru judecat). pt. sub sancţiunea nulităţii acelui act. g) acţiunea personală şi netransmisibilă . b ) cererea de chemare în judecată fixează natura şi obiectul cauzei în sensul că reclamantul precizează pretenţiile şi fixează limitele procesului .Aceste elemente pot fi modificate sau întregite de reclamant cel târziu la prima zi de înfăţişare ..perimat sau dacă reclamantul renunţă la ea .1309).Totuşi . 72 . în stabilirea paternităţii.pârâtul este invitat să depună întâmpinarea cu cel puţin 5 zile înainte de primul termen. dacă obiectul cererii este plata unei sume de bani . Acest efect se produce chiar dacă cererea e depusă la o instanţă necompetentă .pârâtului i se comunică şi copia după CDCÎJ şi după înscrisurile reclamantului .pârât) la care ulterior se pot adăuga terţi intervenienţi .pârâtul chemat în judecată pentru o obligaţie de a face ceva /de a nu face ceva. f) depunerea cererii are ca efect punerea în întârziere a pârâtului sub următoarele aspecte :pârâtul posesor de bună-credinţă nu mai are dreptul de a culege fructele după depunerea cererii.respectiv la calitatea procesuală a acestora (reclamant . cererile privind pensia de întreţinere data primirii cererii este data obligaţiei la plata pensiei prin hotărâre. va putea fi obligat prin admiterea acţiunii reclamantului şi la daune din ziua introducerii acţiunii reclamantului. c) cererea fixează cadrul procesual şi cu privire la părţi .(art. Uneori judecătorul de serviciu poate dispune chemarea la interogatoriu a pârâtului cu menţiunea acesteia în citaţie.Prin citaţie .prescripţia nu se consideră întreruptă dacă cererea s-a anulat .Odată cu citaţia .devine după decesul acestuia transmisibilă către moştenitori (acţ.o dată depusă de titular . ingratitudine) h) din momentul depunerii cererii dreptul supus judecăţii devine drept litigios care nu mai poate fi transmis prin acte juridice.îşi stabileşte temeiul juridic . d) depunerea cererii determină instanţa competentă alternativ (instanţa competentă teritorial obişnuit ) e) depunerea cererii întrerupe prescripţia extinctivă. revocarea donaţiei pt.aspecte faţă de care pârâtul îşi poate concepe apărarea .aspecte juridic .Acest aspect e important pt determinarea caracterului relativ al hotărârii judecătoreşti . Efectele primirii cererii de chemare în judecată a ) cererea de chemare în judecată investeşte instanţa cu cercetarea şi soluţionarea cauzei (judecarea pricinii).din ziua introducerii cererii curg dobânzile. tăgada paternităţii . pârâtul chemat în judecată pentru predarea unui bun corporal preia riscul pieirii bunului .

CDCÎJ împreună cu anexele ei .natura cauzei . data introducerii cererii . Registrul informativ :nr de dosar .termenele următoare.Dosarul se înregistrează în 4 registre : Registrul general :nr de dosar şi elementele de pe copertă.(înscrisurile depuse de reclamant .făcând un referat scris pe conceptă sau pe ultima încheiere de şedinţă. de apărare al părţilor care pot participa la dezbaterea cauzei la momentul respectiv . Condica de termene pt arhivă :nr de dosar numele pt un anumit termen de judecată .data depunerii acestuia . Aceste dulapuri trebuie închise şi securizate. (contestaţie la executare )dosarele respective se trec în faţă pe lista de procese .listă ce cuprinde dosarele în ordinea lor cronologică. După înregistrarea dosarului acesta pleacă de la arhivă spre biroul de citaţie pentru completarea si expedierea citaţiilor şi a duplicatelor de pe cererea reclamantului şi de pe înscrisuri conform rezoluţiei judecătorului de serviciu. de dosar (acest număr se preia din registrul general al instanţei)denumirea instanţei . de înregistrare al litigiului care este nr. Cu 1 până la 3 zile înainte de termen . Grefierul afişează lista de judecată cu cel puţin 1 h înainte de începerea şedinţei la avizierul corespunzător sălii de şedinţă sau pe pe uşa sălii de şedinţă în lipsa unui avizier .la arhivă . natura cauzei . Datele din cele patru registre pot fi corelate astfel încât putem şti oricând situaţia şi mişcarea unui dosar . semnându-se pentru predarea dosarelor de la arhivă către grefier şi apoi pentru restituirea dosarelor după termen de către grefier . După aceasta . Expedierea citaţiilor şi a înscrisurilor se menţionează într-un borderou de corespondenţă al instituţiei . Această listă asigură publicitatea şi dr.Totuşi pentru cauze urgente stabilite prin lege .După primire cererii şi fixarea primului termen .dosarele se scot din arhivă de către grefierul de şedinţă care semnează de preluare. Grefierul duce dosarele în biroul propriu şi verifică la fiecare dosar dacă părţile sunt corect citate şi dacă taxa de timbru e valabil plătită .duplicatele pt comunicarea către pârât. 73 . Grefierul întocmeşte lista de procese a completului pt termenul respectiv . chitanţele de plată a taxei) se cos intr-un dosar pe coperta căruia se scrie nr.menţionând ziua expedierii şi nr de recomandată.denumirea părţilor . Opisul alfabetic : se trec în ordine alfabetică părţile şi în dreptul lor nr.2) Pregătirea şedinţei de judecată . de dosar. dosarul se întoarce în arhivă unde este depozitat intr-un dulap prevăzut cu despărţituri denumite ochiuri corespunzătoare diferitelor termene şi complete de judecată.

să invoce excepţii.dacă procedura de citare a fost corect îndeplinită pt toate părţile . Preşedintele completului poate modifica această ordine acceptând strigarea cu prioritate a dosarelor în care părţile s-au împăcat sau a dosarelor în care părţile au probleme speciale ori în dosarele cu amânarea fără discuţii.fie prin mijloace de sonorizare . 4)excepţiile de procedură . Strigarea cu prioritate a cauzelor se face numai cu condiţia prezenţei tuturor părţilor / nu trebuie amânat (dezbătut un proces fără a fi anunţate părţile ). Trebuie avute în vedere 4 aspecte : 1)ordinea de judecată (dezbaterile )2)prima zi de înfăţişare . să răspundă la acestea . b) Începerea dezbaterilor .şi tot el declară şedinţa închisă .după care se trece la dezbateri .cererile de intervenţie .citaţii ale instanţei.o poate evacua .dacă relaţiile ordonate de instanţă au sosit la dosar sau nu .trebuie abordate următoarele subpuncte: şedinţa de judecată incidente care întârzie judecarea judecarea în fond a procesului actele de dispoziţie ale părţii prin care se pune capăt judecăţii.ci prin intermediul preşedintelui completului).se pun 74 .Pt asigurarea publicităţii.Se spune că în afara şedinţei de judecată nu există proces civil.şedinţa de judecată are loc în sala de judecată .contradictoriu şi public . În această etapă se întocmesc acte procesuale specifice .În această etapă se administrează probele .cererea reconvenţională .după strigarea dosarului . aceste elemente se repetă în afara sălii de şedinţă fie prin aprod .în cadrului ei efectuându-se toate lucrările publice ale procesului .În legătură cu această etapă .dacă timbrul e plătit .Dezbaterile constau în strigarea pe rând a dosarelor în ordinea lor de pe listă.II ) Judecarea publică şi contradictorie (judecarea propriu-zisă a cauzei)Această etapă are caracter preponderent oral . Preşedintele poate lua măsurile necesare :poate chema la ordine o persoană ce tulbură şedinţa de judecată . iar ceilalţi membri nu por intervenii individual .3)încheierile de şedinţă . preşedintele completului declară şedinţa începută .Se invită părţile să ceară probe .o poate amenda . Şedinţa de judecată este un moment foarte important al procesului .o asigură conducerea completului de judecată (în apel şi recurs sau în alte căi de atac în care completul e format din mai mulţi membrii.De regulă această etapă cuprinde mai multe termene de judecată fără a exclude posibilitatea judecării procesului de la primul termen. o poate suspenda . preşedintele completului asigură conducerea dezbaterilor.grefierul face referat oral al procesului arătând cine e prezent şi cine absent .se administrează probe .procesul verbal al instanţei . numele părţilor .o poate trimite în judecată pt ultraj.obiectul cauzei . încheieri de şedinţă . Fiecare dosar se strigă de grefier menţionându-se nr de ordine de pe listă .este forma specifică de activitate a instanţei în raport cu principiul publicităţii . 1) Ordinea dezbaterilor cuprinde mai multe aspecte: a) conducerea dezbaterilor .

declaraţia unui martor ):Dosarul poate fi suspendat pt cauzele prevăzute în lege. iar instanţa se retrage pt deliberări.Dacă una din părţi legal citată lipseşte . pt că prin pronunţare instanţa se desesizează de cauză .apoi intervenienţii.De asemenea .Repunerea pe rol se poate face doar înainte de pronunţarea hotărârii .apoi pârâtul . o luptă de argumente şi contraargumente .Ea marchează începutul fazei orale şi contradictorii a procesului civil.E posibilă repunerea pe rol a cauzei după ce instanţa a rămas în pronunţare atunci când observă cu ocazia deliberării că au rămas neelucidate probleme ale cauzei . Paratul va vorbi primul doar dacă ridică o excepţie.dosarul se va amâna luându-se măsurile necesare pentru administrarea probelor care lipsesc (ex.Dacă probatoriul cauzei nu e finalizat . Dacă la strigarea cauzei una din părţi/apărătorul părţii lipseşte . la a 2-a strigare.După administrarea probelor ce au determinat repunerea pe rol . Efecte: 75 .părţile vor pune din nou concluzii.La pronunţarea hotărârii.dezbaterile se desfăşoară normal . Instanţa e obligată să dea cuvântul tuturor părţilor prezente .dosarul poate fi lăsat la sfârşitul şedinţei de judecată.Repunând cauza pe rol.Închiderea dezbaterilor are loc după ce toate probele admise au fost administrate şi după ce toate părţile prezente au pus concluzii sau au făcut pledoarie .concluzii .poate limita timpul de expunere în mod egal pt fiecare parte şi într-un interval rezonabil pt.. părţile sunt invitate să-ţi prezinte susţinerile în ordine prestabilită :întâi reclamantul . a asigura o apărare rezonabilă în proces . instanţa e obligată să ţină cont de apărările şi probele administrate şi de partea prezentă la termenul final . Judecătorul are dreptul pe tot parcursul procesului să încerce împăcarea părţilor c) ordinea în care se dă cuvântul părţilor .instanţa anunţă că se retrage pt deliberări . este un moment foarte important ce marchează naşterea / stingerea unor drepturi procesuale ale părţilor .La cererea părţilor sau din proprie iniţiativă instanţa poate să acorde cuvântul în replică pt reclamant şi în duplică pt pârât . îşi susţin apărările şi le argumentează . Declarând dezbaterile închise . instanţa întocmeşte o încheiere de şedinţă în care arată motivele repunerii . fixează un nou termen şi citează părţile .Prin concluzie părţile fac o sinteză a procesului.Procesul civil este caracterizat de oralitate.Avem prima zi de înfăţişare atunci când : părţile sunt legal citate părţile pot pune concluzii Ea poate coincide sau nu cu primul termen de judecată .cuprinzând doar susţinerile părţii prezente .rezultând că pledoaria trebuie să fie o demonstraţie a temeiniciei soluţiei solicitate . 2) Prima zi de înfăţişare este pragul procesului.

Încheierile de şedinţă constituie oglinda procesului . Clasificarea încheierilor de şedinţă : încheieri preparatorii încheieri interlocutorii. Încheierea preparatorie poate fi atacată numai o dată cu fondul . rezumatul susţinerilor părţilor prezente . d) cel târziu la prima zi de înfăţişare se invocă excepţiile relative. Reclamantul cere contravaloarea obiectului pierdut în locul restituirii lui în natură . compunerea completului de judecată . Întregirea acţiunii = completarea unor lipsuri iniţiale . instanţa adoptă măsurile procedurale pt cercetarea şi soluţionarea cauzei fără a anticipa asupra fondului cauzei. Aceste încheieri au un dublu caracter : nu rezolvă pe fond o parte din cauză . După prima zi de înfăţişare .Ele au aceleaşi părţi componente ca şi hotărârea judecătorească: practicaua: denumirea instanţei . Încheierea de şedinţă trebuie semnată de întregul complet de judecată.obiectul pricinii. 3) Încheierea de şedinţă este actul procedural al instanţei de judecată întocmit după fiecare şedinţă şi in care se consemnează cele petrecute în timpul dezbaterilor şi măsurile luate pt avansarea şi soluţionarea pricinii.caz în care instanţa acordă un nou termen pt comunicarea acestor modificări către pârât . Prin încheierea preparatorie. e) cel târziu la prima zi de înfăţişare se pot depune cererile de intervenţie . dispozitivul : se menţionează măsura ordonată de instanţă .măsură obligatorie .termenul la care au avut loc dezbaterile . nu au autoritate de lucru judecat şi de aceea instanţa poate reveni la măsurile stabilite prin această încheiere .Legea prezintă patru excepţii în care cererea de chemare în judecată poate fi modificată /schimbată după prima zi de înfăţişare (art.a) cel târziu la prima zi de înfăţişare. 131 ): Reclamantul îşi îndreaptă o eroare materială a propriei acţiuni.nu şi după rejudecare în fond după casare . Reclamantul majorează / micşorează câtimea obiectului cererii . Reclamantul înlocuieşte o acţiune în constatare cu o acţiune în realizare .Modificarea şi întregirea acţiunii se pot face numai în prima judecată în fond . b) cel târziu la prima zi de înfăţişare se cer probele c) cel târziu la prima zi de înfăţişare se depune întâmpinarea şi cererea reconvenţională. 76 .Modificarea acţiunii înseamnă corectarea unor elemente prezentate greşit în cererea iniţială.reclamantul este decăzut din aceste drept procesual . considerentele : motivarea măsurilor luate de instanţă. reclamantul îşi poate modifica / întregii cererea de chemare în judecată .

După ce se epuizează toate căile de atac .consemnate în caietul de şedinţă al grefierului . Suspendarea procesului inseamna oprirea cursului judecatii datorita unor situatii voite de parti sau independente de vointa lor. Ex. au autoritate de lucru judecat. instanţa poate completa încheierea interlocutorie . Ea poartă asupra unor aspecte dezbătute în contradictoriu de părţi şi pe care instanţa le rezolvă . 77 . Intreruperea poate deveni permanenta prin perimare.se reia dosarul la prima instanţă în funcţie de soluţia pronunţată .rezolvare ce rămâne definitivă asupra aspectului respectiv şi asupra căreia instanţa nu mai poate reveni. avem un proces continuu care uneori se intrerupe. 242 Cpc) – toate partile cer instantei sa suspende procesul. De încheieri interlocutorii : încheiere de admitere în principiu în partaj încheierea de admitere în principiu a cererii de intervenţie încheierea prin care se respinge o excepţie de fond . Suspendarea voluntara are loc in doua situatii posibile (art. 4)Excepţiile de procedură (cursurile trecute).În această situaţie procesul se suspendă . Uneori acest proces se intrerupe pentru perioade mai lungi prin suspendare. Părţile au dreptul să ia cunoştinţă de conţinutul încheierii de şedinţă .aşteptându-se soluţionarea căii de atac . Procesul va continua pt celelalte aspecte ale cauzei rămase nesoluţionate din cadrul procesual respectiv . Încheierea interlocutorie este atacabilă în termenul general (15 zile ) de la comunicare . Cauzele suspendarii determina si felurile ei.Încheierea interlocutorie rezolvă împrejurările de fapt / drept care lasă să se întrezărească soluţia instanţei asupra fondului . CURS 12 Incidente care intarzie solutionarea procesului Suspendarea De regula. Este o reflectare a principiului disponibilitatii.să facă copii după ele şi să ceară pe cale incidentă îndreptarea unor erori materiale sau completarea încheierilor cu elemente ce pot fi : confirmate de toate părţile .În mod excepţional pt cereri noi . Au 2 trăsături : prejudecă pricina .

A doua sitautie in care poate avea loc suspendarea voluntara este situatia in care toate partile absenteaza voluntar la un termen de judecata.evitarea unor amanari repetate si inutile. sau pana la numirea unui reprezentant daca partea a devenit majora Scopurile acestei suspendari : . procesul se suspenda pana la numirea unui curator . Aceste cauze ale suspendarii legale isi gasesc aplicabilitatea inainte de incheierea dezbaterilor. existenta vinovatiei. faptuitor. penala poate influenta hotararea in procesul civil (ex : anularea unui contract de vanzare-cumparare in porcesul civil . 243 Cpc) poate interveni in • • • • partii decedate . In aceasta situatie devine incidenta autoritatea de lucru judecat din hotararea cu privire la existenta faptei. . sau una sau mai multe parti au cerut judecarea in lipsa lor. procesul se suspenda pana la numirea unui nou mandatar . acelasi contract este considerat fals in procesul penal). Aspecte comune pentru orice tip de suspendare 78 4 situatii: in cazul decesului unei parti.Cauzele posibile pentru aceasta suspendare pot fi : negocieri pentru o viitoare tranzactie sau pentru o eventuala plata voluntara. cand decedeaza mandatarul/reprezentantul unei parti. procesul se suspenda pana la introducerea in cauza a mostenitorilor . cerinte indicate de instanta. prin incetarea functiei tutorelui unei parti se produce suspendarea pana la numirea unui nou tutore daca partea este minora. Suspendarea facultativa (judecatoreasca) Este atributul facultativ al instantei de judecata in 2 cazuri : • • cand solutia procesului depinde total/partial de existenta sau inexistenta unui drept ce face obiectul judecatii intr-un alt proces (ex : chestiunile prejudiciale) cand se ivesc indiciile unei infractiuni a carei constatare printr-o hotarare jud. Suspendarea legala (suspendarea de plin drept – art.inlocuirea legala a partii sau reprezentantului ei si respectarea principiului contradictorialitatii . Nu se poate suspenda un proces solutionat prin pronuntarea hotararii pentru ca din acest moment instanta se desesiseaza si nu mai poate adopta nici o masura pentru procesul respectiv. Alte cazuri de suspendare • • • • • suspendarea procesului pana la solutionarea cererii de stramutare suspendarea procesului pana la solutionarea unui conflict de competenta suspendarea procesului pana la solutionarea inscrierii in fals (vezi procedura falsului – cursurile anterioare) suspendarea procesului pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate posibila suspendare a actiunii reclamantului pentru nerespectarea cerintelor de valabilitate a cererii de chemare in judecata. prin punerea sub interdictie a unei parti. Aceasta situatie nu produce suspendare daca partile au avocat care le reprezinta.

La suspendarea judiciara. inceteaza atunci cand este solutionat irevocabil celalalt litigiu de care depinde litigiul suspendat. La suspendarea voluntara inceteaza odata cu cererea de repunere pe rol. Aceste efecte se produc fata de toate partile si fata de instanta. termenul de drept al suspendarii. Conditiile perimarii: 1. peste termenul legal. in suspendarea voluntara data suspendarii devine termenul de inceput al perimarii. Cererea admisa de instanta duce la fixarea unui nou termen de judecata cu citarea tuturor partilor si a eventualilor martori admisi in proces. c) cererile pentru masuri asiguratorii. nici de parti. petentul.- suspendarea se dispune prin incheiere de sedinta motivata ce poate fi atacata separat cu recurs efectele suspendarii converg spre ideea ca procesul ramane in nelucrare si nu se mai poate intocmi nici un act de procedura. La suspendarea legala inceteaza cand partea disparuta/reprezentantul disparut al partii sunt inlocuiti legal. Cererea se timbreaza cu 50 % din valoarea timbrului initial numai in situatia suspendarii voluntare. facuta de oricare parte inainte de a se perima procesul. partile sunt citate obligatoriu pentru ca nu opereaza termenul in cunostinta avut inaintea suspendarii. - Suspendarea inceteaza atunci cand inceteaza cauzele care au determinat-o . Repunerea pe rol Se poate face de oricare parte din proces printr-o cerere ce cuprinde : instanta. cererea de chemare in judecata trebuie sa fi dat nastere unei activitati judiciare de fond 79 . continuandu-se procesul din faza in care se afla la data suspendarii. data suspendarii. Exceptii : a) perimarea actiunii civile in procesul penal. Obiectul perimarii – orice cerere in justitie se perima de drept atunci cand procesul a ramas in nelucrare din vina partii mai mult de 1 an pentru cauzele civile si mai mult de 6 luni pentru cele comerciale. b) contestatia la executare. sub sanctiunea nulitatii. motivul. Perimarea Inseamna stingerea procesului in orice faza a acestuia bazata pe prezumtia de desistare a partii. Dupa repunerea pe rol. nici de instanta. Perimarea odata dispusa produce efecte impotriva tuturor partilor si cu privire la toate cererile dosarului. Ca efect specific. numarul dosarului. prezumtie dedusa din pasivitatea indelungata.

fie atunci cand partea este impiedicata sa se prezinte la proces printr-un caz de forta majora. In noul proces se pot folosi probe din procesul perimat. Data inceperii perimarii este data ultimului act de procedura efectuat inaintea suspendarii. 80 . 1. 3. vina partii ce consta in pasivitate ce conduce la prezumtia de desistare. Efecte perimarea stinge procesul cu toate actele sale de procedura perimarea nu aduce atingere drepturilor subiective substantiale (de drept civil) si nici drepturilor procesuale ale partii care poate initia un nou proces inainte de implinirea termenului de prescriptie extinctiva. Nu exista vina partii atunci cand : a) actul de procedura urma sa fie facut din oficiu . Daca se respinge perimarea procesul va continua normal (prin incheiere). renuntarea la dreptul pretins. Instanta citeaza partile care pot pune concluzii.2. Procedura perimarii Perimarea se constata la sesizarea din oficiu a instantei sau la cererea oricarei parti. cererea de chemare in judecata sa fi ramas in nelucrare mai mult de 1 an pt procesele civile / mai mult de 6 luni pt procesele comerciale Cursul perimarii poate fi intrerupt fie prin cererea partii. Pentru termenul fixat pt judecarea perimarii. ACTE DE DISPOZITIE ALE PARTII PRIN CARE SE PUNE CAPAT JUDECATII Acestea sunt : a) renuntarea reclamantului (desistarea) b) recunoasterea paratului c) intelegerea partilor (tranzactia) a) Renuntarea (desistarea) reclamantului. grefierul face un referat asupra motivelor sau admisibilitatii perimarii. Renuntarea este de doua feluri : renuntarea la judecata . b)cererea partii n-a ajuns la instanta din motive neimputabile partii . Acest act este posibil conform principiului disponibilitatii. probe ce au caracter extrajudiciar. c) nu se poate fixa termenul din cauze neimputabile partii. !!! Rezulta ca perimarea este posibila numai in cazul suspendarii voluntare. partea care a provocat perimarea porcesului poate fi obligata la cheltuieli de judecata. 2. Daca se admite perimarea aceasta se consemneaza intr-o hotarare ce poate fi atacata cu recurs.

Efecte : dosarul se inchide. luand act de renuntare. Efecte – procesul se stinge fara ca reclamantul sa poata porni o noua actiune intemeiata pe dreptul subiectiv la care a renuntat. rezulta ca in caz de coparticipare procesuala renuntarea unui reclamant nu influenteaza drepturile procesuale ale celorlalti coreclamanti renuntarea este unilaterala si nu este conditionata de acceptarea paratului pana la inceperea dezbaterilor. 81 . Legea prevede ca o asemenea hotarare este atacabila cu recurs. Conditii : capacitatea de exercitiu a partii sau reprezentantului ei. fie expres in timpul judecatii. Renuntarea la judecata = actul procesual prin care reclamantul renunta la procesul inceput fara a renunta si la dreptul sau subiectiv. drept ce va putea fi valorificat in conditiilelegii intr-un alt proces. partile fiind puse in situatia anterioara reclamantul in culpa va putea plati cheltuieli de judecata paratului reclamantul renuntator va putea initia un nou proces in temeiul dreptului subiectiv invocat in actiune 2.1. Conditii ale acestei renuntari : partea sa aiba capacitate de exercitiu renuntarea se face individual. adica sa eludeze legea renuntarea se face prin inscris autentic sau verbal in fata instantei in sedinta de judecata Procedura – aceasta renuntare se poate face pe timpul procesului. dupa acest moment este necesara acceptarea paratului reclamantul va fi obligat la cheltuieli de judecata daca este in culpa Procedura – se poate renunta oricand pe timpul procesului. Instanta ia act de renuntare prin incheiere. si de aici rezulta ca nu va mai putea initia un nou proces in temeiul acestui drept subiectiv. acesta trebuie sa aiba un mandat special reclamantul sa-si manifeste liber vointa de a renunta renuntarea este unilaterala si nu se cere acordul paratului sub nici o forma renuntarea nu trebuie sa aiba scopuri ilicite. fie tacit prin renuntarea la exercitarea unei cai de atac. Instanta pronunta o hotarare. b) Recunoasterea (achiesarea) este recunoasterea pretentiilor reclamantului de catre parat. prin care respinge actiunea ca fiind lipsita de obiect si prin care poate obliga pe reclamant la plata cheltuielilor de judecata. Renuntarea la dreptul subiectiv pretins = actul prin care reclamantul abandoneaza chiar dreptul subiectiv pe care si-a intemeiat actiunea . verbal sau scris. in fond sau in caile de atac.

Recunoasterea totala are urmatoarele caractere : este pura si simpla este irevocabila face dovada deplina a pretentiilor reclamantului scuteste pe parat de plata cheltuielilor de judecata daca s-a facut la prima zi de infatisare si daca nu fusese pus in intarziere prin notificare inainte de inceperea procesului Recunoasterea partiala poate avea ca efect recunoasterea partiala a unei hotarari in urmatoarele conditii : procesul sa nu fie in stare de judecata la instanta de fond paratul sa fi recunoscut pur si simplu. prin concesii reciproce. de indata.. 82 .. c) Tranzactia (intelegerea partilor) Este un contract judiciar prin care partile. nu complex...Conditiile sunt aceleasi ca la desistare cu amendamentul ca nu poate avea ca obiect decat drepturi proprii nu si comune cu ale altor parti. trebuie sa indeplineasca conditiile : partile sa poata dispune de obiectul supus judecatii tranzactia sa aiba un obiect licit partile sa nu fraudeze legea tranzactia sa fie rezultatul vointei exprese a tuturor partilor din proces tranzactia trebuie sa aiba forma scrisa Procedura.. Efect – prima hotarare devine definitiva. Tranzactia se poate incheia in orice faza a procesului. cand instanta va pronunta o hotarare de expedient. partile pot depune tranzactia si intre termene. Recunoasterea tacita se face prin neexercitarea caii de atac de catre paratul care a pierdut procesul... Fiind un contract.. Se poate infatisa instantei la termenul de judecata.. Achiesarea expresa se poate face pe tot timpul procesului pana la inchiderea dezbaterilor. in sedinta publica. eventual irevocabila. nu calificat reclamantul sa accepte pronuntarea unei hotarari partiale aceasta recunoastere sa nu aiba un scop ilicit Hotararile partiale pot fi .. Totusi paratul poate renunta la calea de atac si in mod expres prin inscris autentic sau prin declaratie verbala cu ocazia pronuntarii hotararii. sting un proces inceput sau preintampina un proces posibil. Este un act de dispozitie al paratului putand fi totala sau partiala. Teoretic.

solicitandu-se anularea tranzactiei si atuturor efectelor generate de aceasta. hotararea de expedient poate fi atacata cu recurs. fiind un contract. daca se va constata ulterior ca tranzactia nu exprima vointa partilor. sub sanctiunea nulitatii (conf. PRONUNTAREA SI COMUNICAREA HOTARARII JUDECATORESTI Notiunea de hotarare judecatoreasca Este actul procesual cel mai important al judecatii pentru ca: in hotarare se reflecta activitatea tuturor partilor in proces prin hotarare instanta solutioneaza litigiul Hotararea este actul final. Constatandu-se toate conditiile indeplinite. Deliberarea presupune confruntarea ideilor cu privire la cauza intre membrii completului de judecata. 83 . Se face in secret in camera de consiliu pentru ca judecatorul sa fie ferit de eventualele influente. capacitatea de dispozitie a partilor. instanta va verifica identitatea partilor. Prin tranzactie si prin hotararea de expedient. Deliberarea este posibila si la instanta de fond cand exista un singur judecator (acesta doar gandeste cu privire la cauza). DELIBERAREA. Instanta va explica partilor consecintele tranzactiei.Odata cu primirea tranzactiei. Are un dublu rol: sa solutioneze corect litigiul. Deliberarea este specifica cailor de atac in care completul este format din mai multi judecatori. Primul rol se realizeaza cu conditia ca hotararea sa fie temeinica. operativa (rapida). se retrage in camera de consiliu pentru a delibera si a pronunta hotararea. sa faca o preventie generala a societatii. instanta ia act de tranzactie si pronunta o hotarare de expedient care cuprinde clauzele tranzactiei. Se mai verifica : eventuala incercare de fraudare sau eludare a legii ori a drepturilor altor persoane. principiului continuitatii). Aceasta hotarare nu este motivata pentru ca reprezinta vointa partilor. Totusi. reprezentand aprecierea judecatorului asupra situatiei de fapt si de drept a cauzei. Retragerea din sedinta publica in vederea deliberarii si pronuntarii se face dupa ce au fost inchise dezbaterile in toate dosarele din sedinta publica. procesul inceteaza. Se face de judecatorii in fata carora s-a dezbatut in fond procesul. legala. Deliberarea si pronuntarea hotararii judecatoresti Dupa ce instanta declara dezbaterile inchise. de dispozitie al instantei prin care aceasta rezolva conflictul intre parti. In cazurile foarte simple deliberarea poate avea loc si in sala de sedinta de judecata. realitatea consimtamantului lor si semnatura lor. Deliberarea este operatiunea de stabilire a faptelor si de aplicare a normelor de drept.

Solutia se pronunta cu majoritate de opinii. Daca completul are nevoie de un timp de gandire mai indelungat. dactilografiata (nu de mana). fiind semnata de toti membri completului de judecata. Solutii posibile : anularea actiunii pentru neplata taxei admiterea in totalitate a actiunii admiterea in parte a actiunii respingerea cererii Aceleasi sunt si solutiile pentru cererea reconventionala sau pentru cererile tertilor de interventie. prin citirea minutei de catre presedintele completului insotit de grefier. Daca inainte de pronuntare. solutia se consemneaza in minuta scrisa de mana in dosar. mentiunea asupra prezentei sau absentei lor (pt relativitatea efectelor hotararii). de obicei presedintele instantei pentru a exista majoritate de opinii. in caz de divergenta de opinii se formeaza un complet de divergenta in care pe langa cei doi judecatori care solutioneaza cauza apare un al treilea.Deliberarea incepe prin a i se acorda cuvantul celui mai tanar membru al completului de judecata. Odata ce instanta ajunge la o concluzie. Cuprinsul hotararii Hotararea judecatoreasca are forma scrisa. semnata de judecator si de grefier. cererile si sustinerile pe scurt ale partilor prezente. numarul sentintei si data pronuntarii. In apel (sunt 2 judecatori). instanta constata ca nu sunt rezolvate toate problemele. va dispune repunerea pe rol prin incheiere de sedinta. Pronuntarea hotararii se face in sala de sedinta. numele judecatorilor si grefierului care compun completul de judecata si numarul lor. Fiecare membru al completului ia cuvantul pe rand. instanta se dezinvesteste si incepe sa curga termenul de atac calculat de la pronuntare. numarul de dosar. obiectul procesului. Opinia separata se motiveaza si semneaza de autorul ei. dispunand citarea partilor si consemnand motivele repunerii pe rol si punctele ce trebuie rezolvate. pentru a nu fi influentat de parerea judecatorilor cu experienta mai mare. fixand termenul de judecata. Din momentul pronuntarii hotararii. Hotararea are 3 parti : partea introductiva (practicaua) motivarea (considerentele) dispozitivul Practicaua cuprinde urmatoarele mentiuni : aratarea instantei. numele partilor si reprezentantilor acestora. enumerarea 84 . Nici un judecator nu se poate abtine de la obligatia de a-si exprima opinia. Nerespectarea cerintei de pronuntare a hotararii in sala de sedinta publica determina nulitatea hotararii. cu ocazia deliberarii. poate amana pronuntarea cel mult 7 zile.

Tot aici se consemneaza toate mentiunile necesare pentru identificarea bunului litigios. completa. ci consistenta si fluenta a argumentelor. Dispozitivul consemneaza rezultatul judecatii. incadrarea juridica . In a doua parte se subliniaza consecintele ce decurg din pronuntarea hotararii (ex : obligatia la despagubire. probele administrate. In aceasta situatie. hotararea va cuprinde doar celelalte doua parti (motivarea si dispozitivul). toate aceste elemente vor fi cuprinse intr-o incheiere prin care se dispune amanarea pronuntarii si care face parte integranta din hotarare. neconcordanta ducand la nulitatea hotararii. sa analizeze fiecare proba motivarea sa se intemeieze pe date si probe concrete.probelor administrate si a tuturor incidentelor aparute (exceptii).. nu numai pe idei abstracte sa fie principiala si consecventa (necontradictorie) sa fie precisa si sigura sa fie corecta gramatical Considerentele reprezinta partea cea mai intinsa din hotarare.. In prima parte se arata daca s-a admis/respins actiunea. netemeinica motivarea trebuie sa arate pentru fiecare capat de cerere sustinerile partilor. Sub sanctiunea nulitatii trebuie mentionat ca hotararea s-a pronuntat in sedinta publica. dar legea nu cere descrierea unor generalitati. Este obligatorie concordanta deplina intre minuta si dispozitiv. cu argumentele ei Pentru ca motivarea sa fie buna. dar lipsa acestei semnaturi poate fi complinita oricand (noutate). momentul de la care incepe sa curga acest termen. ce probe se inlatura si de ce. este demonstratia instantei ca hotararea este corecta. trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii : judecatorul sa cunoasca perfect dosarul instanta trebuie sa raspunda precis si argumentat fiecarei sustineri. 85 . Conditiile pentru ca motivarea sa fie valabila : motivarea sa fie clara. la cheltuieli de judecata). mentiunile privind obligatiile corelative sau solidare. obligand judecatorii sa-si demonstreze punctele de vedere si face posibile caile de atac (controlul judiciar). necontradictorie.. insuficienta sau partiala. se consemneaza rezumativ concluziile partilor. Motivarea hotararii inlatura posibilul arbitrariu. ce exceptii s-au ridicat si rezolvarea lor. reproduce pe larg minuta in doua parti. Daca pronuntarea hotararii s-a amanat.. deci. precisa. In final se consemneaza ce cai de atac au la indemana partile.. pentru ca dispozitivul este partea din hotarare care se executa. Dispozitivul va fi semnat de judecatori si grefier. hotararea este nemotivata si.. Dispozitivul trebuie redactat in termeni precisi care sa nu fac loc unor interpretari. Daca este confuza.. ce probe se retin ca fundamental valabile. termenele pentru exercitarea acestor cai. Motivarea (considerentele) are o functie importanta si anume de a convinge ca hotararea este justa.

Clasificarea hotararilor judecatoresti a) – hotarari propriu-zise ce solutioneaza complet litigiul . stersatura din hotarare trebuie semnata de judecatorul ce a facut-o.hotarari cu condamnari alternative (ex : restituirea bunului sau plata contravalorii acestuia) g) – hotarari constitutive 86 cererilor si pregatesc partiale a .hotarari partiale – pronuntate la cererea reclamantului in baza unei recunoasteri paratului f) – hotarari cu o singura condamnare – cu o obligatie unica . Se indeplineste la fel ca si inmanarea citatiei. caz in care se ataseaza hotararii.incheieri – hotarari premergatoare. Comunicarea hotararii este obligatorie atunci cand caile de atac se exercita de la comunicare. Legea recomanda ca hotararea sa se redacteze in cel mult 20 de zile de la pronuntare.Redactarea hotararii Se face de presedintele completului sau de unul din judecatorii completului consemnat de presedinte.decizii – pronuntate in cai de atac sau in rejudecarea dupa retinere c) – hotarari nedefinitive – pot fi atacate cu apel .hotarari definitive – pot fi atacate cu recurs d) – hotarari revocabile – pot fi atacate cu recurs . Opinia separata se consemneaza in continuarea hotararii sau separat. Se redacteaza in doua exemplare originale si in copii ce se comunica partilor. Orice modificare.hotarari irevocabile – nu mai pot fi atacate cu recurs e) – hotarari integrale (totale) – solutioneaza tot litigiul . Cele doua exemplare vor ramane unul in dosar si altul in mapa de sentinte a instantei. anticipative ce solutioneaza doar o parte a hotararea finala b) – sentinte – pronuntate de prima instanta .

hotararile prin care s-a respins o actiune de divort. • • • • • • prin pronuntarea hotararii instanta se dezinvesteste astfel incat judecatorii nu mai pot reveni la hotararea pronuntata dupa redactare si semnare.. incepe sa curga termenul de prescriptie extinctiva a executarii hotararii (daca ?alta? hotarare poate fi executata – e vorba de hotararea din apel sau recurs) • Autoritatea de lucru judecat (art. faptuitorului. ci doar caracter provizoriu. drepturi ce se constata doar la data pronuntarii hotararii hotararile sunt susceptibile de executare odata cu pronuntarea si comunicarea hotararii. Nu exista autoritate de lucru judecat din civil in penal. Conditii de admisibilitate : prima hotarare irevocabila sa se fi pronuntat pe fond. Nu au caracter de autoritate de lucru judecat.). rolul de a fixa. Este o prezumtie legala. Rolul autoritatii de lucru judecat este de a curma potentialul numar infinit al proceselor. Civ. cu efecte pentru viitor (hotararile pronuntate in starea si capacitatea persoanei) hotararile declarative recunosc retroactiv drepturile partilor. stabiliza drepturile si obligatiile partilor. nu pe exceptii existenta triplei identitati (parti. hotararile pronuntate in materie de pensie de intretinere si incredintarea minorilor.hotarari in constatare Efectele hotararilor judecatoresti Aceste efecte privesc partile litigante si instanta. pentru acelasi obiect si cauza.hotarari declarative . nu si la considerentele acesteia. 1201 C. cauza) in principiu numai la dispozitivul Autoritatea de lucru judecat are efect absolut si se raporteaza hotararii. Puterea de lucru judecat isi produce efectele atat fata de instanta cat si fata de parti. iar partile sunt obligate sa respecte efectele primei hotarari. hotararea capata puterea doveditoare a actelor autentice hotararile constitutive creeaza drepturi noi. Instanta sesizata cu aceasta cerere. existenta vinovatiei. Autoritatea de lucru judecat din penal in civil se raporteaza la existenta faptei. obiect. va respinge a doua cerere. absoluta in sensul ca o hotarare definitiva si irevocabila pronuntata pe fond reflecta adevarul si nu poate fi contrazisa printro alta hotarare pronuntata intre aceleasi parti. Indreptarea hotararii 87 .

Aceste cereri se fac in termenul procedural general. acordul debitorului. Aceste hotarari sunt supuse recursului. experti. evitarea unor prejudicii mai mari. fara sa se acorde cheltuieli de judecata.Se refera la corectarea unor greseli materiale. Executarea provizorie poate fi legala sau judecatoreasca. involuntare ce nu afecteaza fondul judecatii (ex : redarea gresita a numelor. martori. Lamurirea si completarea hotararii Se poate cere in termenul prevazut pentru calea de atac si ia forma revizuirii hotararii . Greselile de fond pot fi indreptate doar prin exercitarea cailor de atac. o hotarare se executa dupa ce a ramas definitiva si irevocabila si a fost investita cu formula executorie. Executarea provizorie judecatoreasca este o facultate a instantei care constituie o exceptie de la regula. Aceasta executare se aplica in 7 cazuri legale : 1) hotararea privind plata drepturilor salariale 2) hotararea privind plata despagubirilor rezultate din accidentele de munca 3) hotararea privind plata rentei/pensiei alimentare 4) hotararea care obliga la plata unor reparatii urgente 5) hotararea care obliga la punerea sau ridicarea de peceti ori la realizarea inventarului 6) in pricinile privind posesia 7) in hotararile partiale pronuntate in baza recunoasterii partiale a paratului Explicatia acestor 7 cazuri rezida in latura umanitara. pericol vadit determinat de intarzierea executarii. se judeca in camera de consiliu. Sesizarea instantei se face din oficiu sau la cerere. Executarea provizorie legala se face in virtutea legii fara a mai fi necesar ca creditorul sa mai ceara expres aceasta inlesnire. Instanta va autoriza executarea provizorie in urmatoarele conditii : hotararea sa se raporteze la bunuri executarea provizorie sa apara ca necesara fata de insolvabilitatea debitorului. Constatarea greselilor materiale se face prin incheierea instantei si cu mentiunea pe ambele exemplare originale ale hotararii. de urgenta. Executarea vremelnica a hotararilor judecatoresti De regula. indiscutabil savarsite cu ocazia redactarii. calitatii partilor). Exceptii – o hotarare se poate executa vremelnic inainte de a fi ramas definitiva si inainte de a fi fost investita cu formula executorie. cu citarea partilor. Procedura. Completarea hotararii se foloseste atunci cand instanta a omis prin hotararea ei sa se pronunte asupra unui capat de cerere sau sa solutioneze cererile facute de avocati. Executarea provizorie nu este posibila: 88 . Greselile materiale sunt erori vizibile. interpreti asupra drepturilor lor procesuale.

Scopul procesului e stabilirea adevărului şi pronunţarea unei soluţii juste. Această garanţie îmbracă forma controlului juridic: instanţa superioară verifică legalitatea şi temeinicia hotărârii instanţei inferioare. sunt obligatorii pentru aceasta. Garanţia – posibilitatea de a ataca hotărârea pronunţată în primă instanţă şi de a corecta eventualele greşeli.- in cererile privind stramutarea de hotar in intabularea/radierea unor drepturi imobiliare in cartea funciara Cererea pentru executarea provizorie judecatoreasca se face doar de parti (nu se poate acorda din oficiu de instanta) pe tot parcursul procesului. Daca cererea se admite. creditorul cererii va fi obligat la o cautiune. 2. putand fi facuta impreuna cu calea de atac. Executarea provizorie judecatoreasca poate fi suspendata la cererea partii. cererea se adreseaza instantei superioare celei care a admis executarea. Căile de atac – căi de atac procedurale pe care partea interesată le poate folosi pentru a cere instanţei superioare compatibile verificarea legalităţii şi temeiniciei hotărârii atacate şi înlăturarea eventualelor greşeli. caz in care executarea isi continua cursul cererea sa fie admisa Domeniul de aplicabilitate preponderent al executarii provizorii judecatoresti se regaseste in ordonanta presedentiala. 89 . CURS 13 CĂILE DE ATAC 1. confirmând decizia sau admiţând calea de atac si reformarea primei hotărâri. Importanţa: garantează dreptul la apărare existenţa lor obligă pe judecătorul fondului să cunoască dosarul complet existenţa lor e un stimulent pentru instanţa inferioară în căile de atac se pot da îndrumări de drept pentru rejudecarea de către instanţa inferioara. Exercitarea căilor de atac este facultativă. Solutii posibile : cererea sa fie respinsa. Cererea va fi insotita de copia legalizata a dispozitivului hotararii prin care s-a dispus executarea.

Excepţie – nu fac obiectul apelului următoarele categorii de încheieri şi hotărâri ce sunt atacabile direct cu recurs: I. se îndreaptă împotriva hotărârilor nedefinitive ale primei instanţe. II. b) anumite încheieri preparatorii şi unele interlocutorii. revizuirea). de reformare. Recursul în anulare .de reformare(apel.extraordinare: . în scopul verificării legalităţii (în apel se verifică şi temeinicia) hotărârii de fond. . 58/2003 Este o cale de atac comună. OG nr. libere a părţilor. devolutivă şi suspensivă de executare. b) Să se respecte ierarhia căilor de atac. Obiectul: a) hotărârea judecătorească nedefinitivă pronunţată de prima instanţă. .recursul în interesul legii. – ordinare: apelul. c) O cale de atac se exercită o singură dată într-un ciclu procesual. Hotărârile pronunţate asupra cererilor principale ce privesc: pensiile de întreţinere.. recursul comun): se exercită la instanţele superioare celei care a pronunţat hotărârea. prin care partea legitim interesată solicită schimbarea totală/parţială a hotărârii instanţei de fond. revizuirea. Partea din hotărârea ce constituie obiectul apelului e numai dispozitivul acesteia. Reguli comune de folosire a căilor de atac: a) Trebuie să existe o hotărâre judecătorească susceptibilă de a fi atacată. contestaţia în anulare. 1. .abrogat.3. Clasificare: I. 282-298 Cod pr.recursul comun APELUL art. . 4. d) Căile de atac sunt prevăzute de lege şi precizate expres în finalul hotărârii atacate. ordinară. civ.de retractare: se exercită chiar la instanţa care a pronunţat hotărârea. pentru motive de nelegalitate şi/sau de netemeinicie. pentru că numai această parte e obligatorie pentru părţi şi susceptibilă de executare silită. pentru motivele prevăzute de lege (contestaţia în anulare. 90 . e) Exercitarea lor presupune exprimarea voinţei valabile.

Subiectele – sunt părţile participante la judecata în fond şi prezintă un interes legitim în exercitarea apelului. înregistrarea actelor de stare civilă.- obligaţiile de plată a unor sume de bani/predarea bunurilor mobile în valoare de maxim 200 milioane. succesorii cu titlu particular numi pentru bunuri determinate. conflicte de competenţă declinarea de competenţă asigurarea dovezilor încheierile de suspendare a procesului hotărârile pronunţate în baza renunţării la drepturi hotărârile judecătoreşti de anulare a hotărârilor arbitrale încheierile de respingere a învestirii cu formulă executorie încheierile de respingere a cererilor de perimare încheierile de suspendare a executării silite sau încetare urmăririi silite hotărârile pronunţate în procedura reorganizării şi falimentului hotărârile ce privesc încuviinţarea nulităţii desfacerii adopţiei hotărârile ce soluţionează conflicte de muncă hotărârile ce privesc asociaţiile şi fundaţiile hotărârile pronunţate asupra cererii de pensii şi asigurări sociale hotărârile ce privesc garanţiile reale mobiliare II. pârâtul. dolosive(?). mandatarul. plângerile întemeiate pe procedura contenciosului administrativ şi pe L 18/1991. creditorii chirografari în act. curatori. acţiunile posesorii. terţii voluntari intervenienţi (direct în apel – cerere intervenţie. terţii. L 112/1995. Pot fi: • • • • reclamantul. Hotărârile/încheierile pronunţate în următoarele materii: 2. divizare 91 de . măsurile asiguratorii. avânzii-cauză ai părţilor decedate după pronunţarea hotărârii: succesorii universali sau cu titlu universal. persoanele juridice nou-apărute prin comasare. tutori. jurist-consultul. intervenienţii forţaţi. L 1/2000. L 169/1997. coparticipanţii: au independenţă procesuală în sensul că apelul unuia profită şi celorlalţi reprezentanţii părţilor: părinţi.

Repunerea în termen se dispune de instanţa superioară. iar retragerea apelului se face numai după pronunţare(?) Renunţarea: declaraţia verbală cu ocazia pronunţării în şedinţă publică a hotărârii pe fond prin înscris autentificat declaraţie verbală în faţa instanţei de apel. Renunţarea – se poate face în interiorul termenului de apel. Termenul – termenul general de 15 zile calculat pe zile libere. 3. 4.împotriva părţii care a cerut comunicarea hotărârii Termene speciale: în procesele de divorţ – 30 zile de la comunicare. care permite. Începe să curgă de la data comunicării hotărârii. termenul curge de la încetare cazului. dar cu condiţia ca cererea iniţială să fi fost declarată în termen. 92 . Cauza apelului – temeiul de drept al nemulţumitului apelant. în cazul în care hotărârea nu a fost comunicată să se facă calculul termenului astfel: de la data comunicării somaţiei de executare însoţită de copia hotărârii. Partea ce a retras. şi după expirarea termenului de apel. la decesul curatorului la decesul mandatarului părţii în orice caz de forţă majoră care împiedică exercitarea căii de atac. de la data cererii comunicării hotărârii către adversar . Se aplică în apel şi principiul echipolenţei . Întreruperea termenului de apel: la decesul unei părţi care intervine între pronunţarea hotărârii şi declararea apelului. Retragerea – numai în faţa instanţei de apel în şedinţă publică de judecată. Decăderea se pronunţă pe cale de excepţie ridicată de parte/instanţă. Sancţiunea nerespectării termenului este decăderea din dreptul de a ataca hotărârea cu apel. În cazul în care nu se poate verifica tardivitatea apelului se prezumă că e declarat în termen. de la data depunerii cererii de apel dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii.pe numele moştenirii. Acestea pot constitui un mod de achiesare la hotărârea instanţei de fond. renunţat nu poate folosi apelul în ciclul procesual. la ultimul domiciliu al părţii. fără să se arate numele sau calitatea fiecărui moştenitor . Termenul se întrerupe şi hotărârea se comunică din nou moştenitorilor părţii defuncte . Motivele de ordine publică pot fi invocate oricând.• Parchetul – procurorul.

1) Locul introducerii apelului e instanţa a cărei hotărâre se atacă sub aspectul sancţiunii nulităţii. cu indicaţia de a depune întâmpinare cu 5 zile înainte de termen 93 . Motivarea se poate face prin cerere în termenul de 15 zile sau cel târziu la prima zi de înfăţişare în apel. Acestea sunt: menţionarea hotărârii atacate şi circumscrierea motivelor de fapt şi de drept pe specificul apelului (critica hotărârii de fond). Procedura prealabilă a judecării apelului. Dacă aceste elemente există în cerere. Cererea de apel şi motivele ei. aceasta e valabilă chiar dacă e intitulată greşit. pentru că apelul este o cale devolutivă ce permite judecarea din nou a fondului. Dosarul se notează(?) şi parafează fiind înaintat instanţei competente. 2) Efectele introducerii apelului: investirea instanţei de apel cu judecata suspendarea de drept a efectelor hotărârii atacate naşte caracterul devolutiv al judecăţii în apel conturarea principiului non reformatio in peius 3) Preşedintele instanţei a cărei hotărâre este atacată prin apel. Instanţa de apel care primeşte dosarul ia următoarele măsuri: verifica taxa de timbru verifică respectarea termenului de apel stabileşte numărul de ordine al dosarului dispune citarea părţilor. Se fac menţiunile corespunzătoare în registrele de evidenţă. intimatului comunică şi cererea de apel şi înscrisurile depuse. verifică dacă hotărârea a fost comunicată tuturor părţilor de la fond şi dacă a expirat termenul de apel pentru toate părţile.5. Apelul nemotivat nu se respinge ci se analizează sub aspectul susţinerilor de fond făcute de părţi la prima instanţă. Trebuie să întruneasca elementele cererii procedurale generale la care se adaugă anumite elemente specifice. Motivarea – nu este limitată prin motive prevăzute în textul de lege. înainte de a trimite dosarul cu cererea de apel. 6. Motivele e ordine publică pot fi înfăţişate şi mai târziu. Motivarea se face pe două direcţii – nelegalitate şi/sau netemeincie (statuare eronată a unei situaţii de fapt în pofida probelor care conduc la o altă situaţie de fapt. dar pot fi fructificate dacă apelul a fost declarat în termen.

un intimat poate declara apel împotriva altui intimat/intervenient de la fond. să adere la apelul declarat de altă parte în proces. apelul incident se îndreaptă împotriva apelantului. sau se poate cere aplicarea compensaţiei legale. În apel se pot cere pentru prima dată fără a fi considerate cereri noi: dobânzi. Se analizează motivele de apel (de netemeinicie şi/sau nelegalitate). cauza apelului. Apelul incident – permite intimatului ce nu a declarat apel în termin. Nu sunt considerate cereri noi excepţiile de procedură şi alte mijloace de apărare. apel. dar se nasc după pronunţarea primei hotărâri. Procedura de judecată publică – se aseamănă foarte mult cu judecata în primă instanţă. 7. Apelul provocat – în caz de coparticipare în proces sau când au intervenit terţi la judecata în fond. cererile vor fi soluţionate printr-o singură hotărâre. Completul este format din 2 judecători. Diferenţe: apelul incident ar putea fi şi principal. E o cerere accesorie ce urmează soarta cererii principale la care aderă. 94 Trebuie depus cel târziu la prima zi de înfăţişare în . în lipsa lui neexistând. fie prin cererea de apel.- apelantul e citat cu menţiunea timbrajului (suma) dacă mai multe părţi au introdus apel. se pot cere probe noi . rate. adică să dovedească un interes legitim. se pot formula cereri referitoare la apel. şi indiferent dacă au fost sau nu la judecata pe fond. cel provocat se îndreaptă împotriva intimatului/terţilor. Întâmpinarea e obligatorie sub sancţiunea imposibilităţii de a invoca excepţii relative sau alte probe. pentru a schimba hotărârea primei instanţe şi cu condiţia ca acest apel să poată produce consecinţe jurudice asupra autorului. venituri ajunse la scadenţă sau despăgubiri apărute după pronunţarea hotărârii în primă instanţă. Asemănări – două cereri incidente şi nici una nu este considerată cerere nouă. obiectul cererii de chemare în judecată şi nici nu se pot face cereri noi faţă de judecata în primă instanţă. să-şi manifeste nemulţumirile: prin formularea de apel incident (aderare la apel) formularea de apel provocat. cauza acţiunii. Aceste cereri sunt admisibile pentru că nu sunt în realitate cereri noi ci simple consecinţe ale drepturilor părţilor consemnate în cererile de chemare în judecată. apel ce trebuie să se facă cel târziu la primul termen de înfăţişare în apel. 4) Judecata în apel permite ca pe timpul procesului un intimat care iniţial nu a declarat apel în termen. în timp ce apelul provocat e determinat numai de apariţia celui principal. În judecarea apelului nu se pot schimba calitatea părţilor. În apel se pot admite probe noi. fie la prima zi de înfăţişare.

urmează apoi intimatul parte şi mai apoi intimatul intervenient. nedevoluţională şi.hotărârile / încheierile pronunţate de prima instanţă şi care nu sunt susceptibile de apel .Ordinea dezbaterii: primul este apelantul. la cererea părţii interesate. Specificul apelului este posibilitatea de divergenţă a completului. apelul se admite. Obiectul . se desfiinţează hotărârea primei instanţe şi se rejudecă cauza în apel. Dacă există motive de nulitate a hotărârii fondului. Legea prevede expres principiul „non reformatio in peius” Nu mai este posibilă admiterea apelului şi desfiinţarea primei hotărâri cu trimeterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă pentru motivul că instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra unui capăt de cerere. În acest caz apelul se suspendă şi capătul de cerere va fi reanalizat şi soluţionat de prima instanţă (întregirea hotărârii). Totuşi dacă prima instanţă nu era competentă. Respingerea apelului şi confirmarea hotărârii primei instanţe. de reformare. Soluţii posibile în apel: 1) 2) 3) Anularea apelului ca netimbrat sau depus în altă parte decât la instanţa a cărei hotărâri se ataca.ca şi la apel părţile se vor numi recurent şi intimat . se va admite apelul. Hotărârea pronunţată în apel e definitivă şi revocabilă şi fiind definitivă este şi executorie Recursul E a doua cale de atac după apel. hotărârile pronunţate de instanţa de apel 95 Subiecţii . prin care. instanţa competentă va exercita controlul de legalitate asupra hotărârilor recurate. Admiterea apelului în tot sau în parte şi schimbarea corespunzătoare a hotărârii primei instanţe. E o cale de atac extraordinară comună. în aceste cazuri.îl constituie . verificarea în recurs nu se va rezuma numai la motivele de recurs. se va desfiinţa hotărârea în totalitate şi se va trimite cauza instanţei competente . în principiu. nesusceptibilă de executare. ci se va face o analiză totală.

Motivarea recursului trebuie să se încadreze în unul sau mai multe puncte din cele prevăzute în art. ) sub sancţiunea nulităţii 96 . instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti 5. Dacă părţile au fost citate la fond. calculate pe unităţi libere de timp şi fără (?) aplicarea principiului echipolenţei Termene speciale 30 de zile . sub sancţiunea nulităţii. Cererea de recurs suspendă executarea hotărârilor numai pentru procedura de : strămutare de hotar desfiinţare a construcţiilor.c. Recursul se motivează prin cererea de solicitare sau separat. hotărârea s-a dat cu încălcarea competenţei altei instanţe 4.c. p. instanţa competentă o poate returna părţii cu indicaţii asupra completărilor / modificărilor necesare. Dacă cererea de recurs nu îndeplineşte condiţiile legii. Motive de casare: 1. plantaţiilor sau a lucrărilor având o aşezare fixă Regula este că depunerea recursului nu suspendă executarea hotărârii pronunţată în apel. în cazuri extreme se poate prelungi termenul cu 5 zile.aceeaşi ca la apel Termenul de recurs . termenul curge de la pronunţare. dar numai în intervalul termenului de 15 zile de la comunicarea hotărârilor recurente. În aceste situaţii. instanţa nu a fost alcătuită conform legii 2. Cererea de recurs şi motivarea ei Această cerere se va depune la instanţa a cărei hotărâre este atacată. prin hotărâre s-au încălcat formele de procedură prevăzute de lege ( C. iar dacă părţile nu au fost citate la fond termenul curge de la comunicare.divorţ. pentru orice capăt de cerere 40 de zile de la transcrierea ordonanţei de adjudecare în urma licitaţiei publice 5 zile pentru soluţionarea cererilor de conflicte de competenţă şi cele din materia ordonanţei prezidenţiale Aceste termene se calculează diferit. Legea prevede 10 motive de recurs : 5 motive de casare şi 5 motive de modificare. hotărârea s-a dat de alţi judecători decât aceia care au participat la dezbaterea în fond 3.15 zile de la comunicare.Cauza .p. 304 C. .

ori a fost dată cu încălcarea /aplicarea greşită a legii 5. În recurs nu se admite ridicarea pentru prima dată a unor probleme noi.Motive de modificare: 1. Efectele cererii de recurs : investirea instanţei cu soluţionarea cauzei suspendarea executării (prin excepţie) doar pentru pricinile ce privesc strămutarea hotarelor şi desfiinţarea plantaţiilor şi construcţiilor 97 . Locul depunerii cererii de recurs este instanţa a cărei hotărâre a fost atacată 2. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii / străine de natura cauzei 3. cereri noi ce nu au fost invocate până în acest moment. Procedura de judecată a recursului Procedura prealabilă judecării recursului Particularitatea este completul format din trei judecători. Regula este aceea că instanţa de recurs care analizează recursul împotriva unei hotărâri pronunţate în apel. e obligată să verifice numai motivele din cererea de recurs . 1. Motivele de recurs de ordine publică pot fi ridicate şi peste termen cu condiţia depunerii în termen a unei cereri valabile. În această situaţie recurentul poate formula orice fel de nemulţumire faţă de hotărârea atacată. când instanţa a acordat mai mult decât s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut 2. hotărârea pronunţată e lipsită de temei legal. putând să examineze cauza sub toate aspectele. instanţa. a schimbat natura ori înţelesul vădit. interpretând greşit actul juridic dedus judecăţii. instanţa nu s-a pronunţat asupra unui mijloc de apărare sau asupra unei dovezi administrate care erau hotărâtoare în rezolvarea pricinii Dacă recursul se îndreaptă împotriva unei hotărâri nesusceptibile de apel instanţa nu mai e limitată la motivele de casare prevăzute de lege. Indicarea greşită a motivelor nu atrage nulitatea dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea în unul din cele 10 motive. neîndoielnic al acestuia 4.

numai în ceea ce priveşte taxa de timbru datorată şi poziţia practicii şi doctrinei.existenţa elementelor cererii de recurs .dacă motivele sunt printre cele 10 menţionate de lege.dacă s-a depus la instanţa a cărei hotărâre este atacată speţă. complet ce este format tot din trei judecători . sau un magistrat asistent. care nu e atacabilă şi se comunică recurentului. I se va comunica şi copia după recurs plus înscrisurile anexate. Este obligatoriu să se întocmească un raport asupra recursului. după citarea soluţiona şi fără citarea părţilor. Soluţionarea în recurs se adoptă prin decizie ce nu se comunică. se pronunţă prin decizie motivată. Astfel recursul se analizează în două etape. cererea de suspendare se poate în materia recursului se aplică principiul " non reformatio in pejus " în sensul în care nu se poate agrava situaţia părţii în propria cale de atac. În cazul respingerii în principiu a recursului. condiţiile de fond : . Acest raport va fi analizat de completul de admisibilităţi fără citarea părţilor. Mai întâi se stabileşte admisibilitatea de principiu a recursului de un complet de admisibilităţi. În cazul admiterii în principiu se acordă un termen în şedinţă publică cu citarea părţilor. Soluţia trebuie motivată. Admiterea în principiu se face prin încheiere motivată . La judecata publică şi contradictorie se face un nou raport de un judecător. În recurs nu se admit probe noi cu excepţia înscrisurilor . - părţilor în Camera de Consiliu şi plata unei cauţiuni. Se fixează un termen pentru discutarea admisibilităţii şi pentru acest termen se întocmeşte de către un membru al completului un raport în care se inventariază condiţiile de admisibilitate: condiţiile de formă: . 3.Efectele hotărârilor pronunţate în apel mai pot fi suspendate la cerere. Întâmpinarea este obligatorie.respectarea termenului motivat . În cazuri excepţionale. Dacă acest complet are o opinie unanimă.existenţa semnăturii recurentului . acesta nu se mai judecă şi atunci hotărârea devine irevocabilă. În raport se va face şi o trimitere asupra practicii şi doctrinei în problemele de drept incidente în 98 . cu menţiunea pentru reclamant a taxei de timbru. dispunându-se comunicarea motivelor de recurs intimatului. căruia i se va pune în vedere obligaţia legală de a depune întâmpinare.

În acest caz instanţa de recurs va rejudeca pricina în fond . soluţia adoptată depinde de specificul motivului de modificare din lege: instanţa acordă numai ceea ce s-a cerut sau exonerează pârâtul de ceea ce nu s-a cerut în acţiune instanţa menţine hotărârea dar va motiva în fapt sau drept soluţia sau va schimba motivarea contradictorie sau străină pricinii ori necorespunzătoare instanţa va interpreta corect actul juridic dedus judecăţii păstrând sau modificând hotărârea recurată instanţa va schimba total sau parţial hotărârea lipsită de temei legal sau dată cu încălcarea ori aplicarea greşită a legii instanţa va schimba total sau parţial hotărârea ce nu s-a pronunţat asupra unui mijloc de apărare sau asupra unei dovezi administrate . fie la un termen ulterior. Aceste motive sunt de regulă analizate de completul de admisibilităţi . fie la termenul la care se admite recursul . aceasta este totală sau parţială asanând nelegalităţile .Soluţiile pe care le poate da instanţa de recurs sunt : anularea recursului respingerea recursului constatarea perimării admiterea recursului Anularea se dispune pentru: netimbrarea corespunzătoare depunerea tardivă a recursului nemotivarea recursului depunerea la altă instanţă decât cea care a pronunţat hotărârea.se pronunţă o hotărâre atât pentru admiterea recursului cât şi pe fond -. stabilind în 99 . Respingerea recursului : ca nefondat sau neîntemeiat ( se constată că motivele de recurs invocate nu au acoperire în dosar ) recursul a fost introdus de către o persoană fără calitate ca nesusţinut Admiterea recursului Se face cu casare sau modificare totală sau parţială a hotărârii atacate În cazul modificării .ce erau esenţiale în soluţionarea cauzei În ceea ce priveşte casarea.

Căi de reformare = controlul este exercitat de instanţa competentă (instanţa superioară) şi se întinde asupra verificării legalităţii hotărârii atacate sub toate aspectele. În soluţionarea recursului instanţa poate dezlega probleme de drept sau poate constata necesitatea unor probe noi. SCOPUL şi REGULILE GENERALE DE FOLOSIRE SUNT IDENTICE CUN CELE DE LA CĂILE ORDINARE DE ATAC. !!!!! În rest. o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă pronunţată după expirarea căilor de atac comune..Căi de retractare = controlul este exercitat chiar de instanţa care a pronunţat hotărârea atacată pentru motive special prevăzute de lege. Casarea cu trimitere se poate face în două cazuri: când hotărârea recurata a fost pronunţată de o instanţă necompetentă când hotărârea recurată a fost dată în lipsa părţii nelegal citate la termenele la care s-au administrat probe noi şi au avut loc dezbateri pe fond fără a se intra în cercetarea fondului sau când modificarea nu e posibilă fiind necesare probe noi ce nu se pot administra în recurs. Intră în această categorie : -. Intră în această categorie : recursul comun recursul în interesul legii recursul în anulare ( acum abrogat ).contestaţia în anulare 100 . NOŢIUNEA.. În rejudecarea după casare îşi produce efecte principiul " non reformatio in pejus ".acest scop situaţiile în care se pronunţă două decizii . -2. şi anume. curs 14 CĂILE EXTRAORDINARE DE ATAC Specific pentru o cale de atac extraordinară este obiectul acesteia. Principala clasificare se face în : -1.una de casare intermediară iar cealaltă de soluţionare în fond a pricinii . iar soluţia adoptată de instanţa de recurs devine obligatorie pentru instanţa de trimitere ce va rejudeca pricina.

Prin această contestaţie. partea cere retractarea hotărârii judecătoreşti revocabile pentru motivele expres prevăzute în lege.Contestaţia în anulare = vizează retractarea unei hotărâri definitive şi irevocabile . 1. competenţa aparţinând tot instanţei care a pronunţat hotărârea contestată. la care s-au pus concluziile.să obşină o nouă hotărâre judecătorească corespunzătoare.  când hotărârea contestată este pronunţată cu încălcarea normelor imperative sau de ordine publică privitoare la competenţă (e vorba de competenţa absolută—vezi Curs „Competenţe”) Condiţiile de admisibilitate ale contestaţiei în anulare 1. rezultă că cerinţa procedurii de citare se pune în raport de termenul final al procesului la care au avut loc dezbaterile.să repună părţile în situaţia anterioară -3. 101 .revizuirea. Contestaţia în anulare nu este admisibilă dacă recursul a fost anulat ca fiind tardiv . pentru motivele special prevăzute de lege.să fie atacată o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă 2. aceste motive pot fi invocate în contestaţie dacă instanţa de atac comună le-a respins pentru că avea nevoie de verificări de fapt sau calea de atac comună a fost respinsă fără a se judeca procesul în fond. !!!! Acum şi recursul ordinar este considerat tot cale extraordinară de atac (vezi la Căile ordinare de atac).-.să anuleze hotărârea contestată -2. Contestaţia în anulare obişnuită / comună = se poate folosi împotriva oricărei hotărâri judecătoreşti rămasă irevocabilă. -I. per a contrario. Totuşi. procedura de citare invocată la termenele anterioare nu constituie motiv pentru contestaţia în anulare.să obţină rejudecarea cauzei -4. o astfel de soluţie ar duce la eludarea legii. Legea prevede 2 motive:  când procedura de citare a părţii pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost legal îndeplinită.motivele contestaţiei să nu fi fost invocate din motive obiective în căile de atac comune (respectarea principului ierarhiei căilor de atac). Scopul acestei contestaţii este : -1. . motive pe care partea nu le-a putut invoca în căile de atac ordinare.

în cazuri excepţionale (cele de transmitere a calităţii procesuale de la părţi la terţi) -. Subiecţii contestaţiei în anulare Se numesc contestator şi intimat. Pot fi: -.Obiectul contestaţiei în anulare Îl constituie hotărârile rămase definitive şi irevocabile.procurorul. urmând să răspundă la motivele de casare astfel rezultate. etc. să le sistematizeze si să le încadreze juridic.părţile prejudiciate în proces -. Procedura de judecare a contestaţiei în anulare 102 .obiectul acestui tip de contestaţie în anulare se referă la o hotărâre irevocabilă. . Contestaţia în anulare specială = are ca obiect doar hotărârile judecătoreşti irevocabile pronunţate în recurs. Precizări: . sau o decizie rămasă definitivă şi irevocabilă prin nerecurare. b) când instanţa de casare / recurs a respins recursul sau l-a admis numai în parte.practica judiciară a statuat.) Nu pot fi contestate în anulare: . pentru 2 motive expres prevăzute de lege: a) când hotărârea contestată este rezultatul unei greşeli materiale ( greşeală materială= eroare involuntară care nu afectează fondul pricinii). respectând principiul egalităţii părţilor în procesul civil.subiecţii acestui tip de contestaţii în anulare pot fi părţile din recurs: recurentul şi oricare altă parte (intimatul) cu interes legitim. omiţând să cerceteze vreunul din motivele de casare invocate de recurent. reţinerea greşită a timbrajului. .instanţa de recurs nu e obligată să răspundă expres tuturor motivelor de recurs în ordinea redactării acestora.hotărârile pronunţate în procesele în care s-au judecat legal fără citarea părţilor. căruia i-au fost omise de la analiză apărările. ex: calculul greşit al termenului de recurs.hotărârile hotarului . indiferent de instanţa care le-a pronunţat şi în indiferent ce etapă procedurală ( ex. . 2. hotărârea instanţei de fond rămase definitivă şi irevocabilă prin neapelare. rezultată după exercitarea recursului comun. ci poate să grupeze motivele de recurs prezentate.terţii interesaţi. că o asemenea contestaţie în anulare este deschisă şi intimatului. susţinerile pe care le-a făcut în întâmpinare sau în pledoarie.

să facă menţiunea că este definitivă şi irevocabilă şi instanţa care a pronunţat-o -să menţioneze şi să demonstreze motivele anulării. La cerere. care nu au putut fi cunoscute la prima contestare ( art. contestaţia se poate formula imediat după pronunţarea hotărârii contestate şi cel mai târziu până la încheierea ultimei acţiuni de executare silită (procesul-verbal al executorului prin care se încheie executarea silită.) b).să desfiinţeze o hotărâre irevocabilă pe baza unor împrejurări noi .Revizuirea = cale extraordinară de atac. recunoscându-se efectele valabile ale acesteia.admite contestaţia. Întâmpinarea este obligatorie. prin care. După respingerea contestaţiei şi cu respectarea termenului de introducere se poate formula o altă contestaţie în anulare. specific:. pentru a acoperi principiul contradictorialităţii. În completul de judecată pot participa şi judecătorii care au judecat hotărârea contestată. cerându-se chiar instanţei care a pronunţat hotărârea revizuită să o retracteze şi să dea o nouă hotărâre.dacă hotărârea contestată e susceptibilă de executare silită. dar numai pentru alte motive decât cele din prima. .să menţioneze hotărârea atacată. Are un dublu rol: . 321 CPC). efectele hotărârii contestate pot fi suspendate. poate fi atacată o hotărâre judecătorească irevocabilă pronunţată pe fond de o instanţă de orice grad. cu citarea părţilor. cu pronunţarea unei noi hotărâri (=timpul 2). în cazurile expres prevăzute de lege.II.respingerea – se confirmă hotărârea atacată.cele susceptibile de executare silită pot fi atacate în cel mult 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoştinţă de hotărâre (= termen subiectiv). Termenul: a).Contestaţia în sine (cererea procedurală) trebuie să cuprindă elementele cererilor procedurale şi. deci se anulează hotărârea atacată (= timpul 1) şi se reia procesul de la ultimul act de procedură rămas valabil. -2. . în termene scurte. pentru că nu sunt incompatibili. Instanţa competentă = este cea care a pronunţat hotărârea contestată. dar nu mai târziu de 1 an de la dată pronunţării hotărârii(= termen obiectiv).să se pronunţe o nouă hotărâre justă / corectă. 103 . Soluţii posibile -1. Judecarea se face de urgenţă.

respectiv hotărârea obligă la predarea unui lucru corporal determinat. Infracţiunile respective se constată prin hotărâri penale irevocabile. dacă au fost determinate în soluţia instanţei ). Această ipoteză poate duce la revizuire numai dacă hotărârea atacată obligaţia alternativă a pârâtului. --5— dacă după pronunţarea hotărârii s-au descoperit înscrisuri noi.Caractere: -1.se urmăreşte retractarea hotărârii atacate şi pronunţarea uneia noi. doveditoare. def. care nu au putut fi înfăţişate în instanţă dintr-o pricină mai presus de voinţa părţii sau aceste înscrisuri noi au fost reţinute de partea adversă (cazul 1) ori s-a desfiinţat o hotărâre judecătorească pe care s-a întemeiat hotărârea civilă revizuită (cazul 2). a pronunţat o soluţie pe fond. sau procurorul. Motivele legale de revizuire – art. comp. -2. Părţile se numesc revizuient şi intimat. 104 s-a dat cu .se foloseşte numai pentru unul din motivele prevăzute expres în lege. --1-. şi irevocabilă prin care inst.obiectul pricinii nu există. --3-. condamnarea unui martor pentru mărturie mincinoasă.critica hotărârii în revizuire se bazează pe fapte / împrejurări noi. -3. Dacă procesul penal nu poate începe sau nu poate fi realizat ( ex.dacă dispozitivul hotărârii atacate cuprinde menţiuni contradictorii care fac imposibilă executarea lor concomitentă. --2—dacă instanţa s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au avut în vedere sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori a acordat mai mult decât s-a cerut ( = minus / plus petita ). cel învinuit fiind citat în proces. ci pe excepţie  pentru hotărârile de divorţ. care nu au fost cunoscute de instanţa care a pronunţat hotărârea atacată. traficul de influenţă. aceste împrejurări fiind cunoscute ulterior. care bun a pierit. 322 C. --4-.dacă un judecător / expert care au luat parte la judecată au fost condamnaţi irevocabil pentru o infracţiune privitoare la pricină ( ex. atunci instanţa civilă de revizuire se va pronunţa mai întâi pe cale incidentă asupra existenţei infracţiunii. Obiectul = orice hot.c. prescripţie).p. înscrisuri falsificate. sustragerea sau distrugerea de acte de la dosar ) sau dacă hotărârea s-a pronunţat în temeiul unor probe declarate false în urma judecăţii ( ex. Excepţii de la obiectul revizuirii ( nu este posibilă revizuirea ):  prin hotărârea care nu s-a pronunţat pe fond??. luarea de mită. Subiectele revizuirii Pot fi oricare din părţile în proces cu interes legitim în revizuire.

dispăruţii sau incapabilii puşi sub curatelă nu au fost apăraţi deloc sau au fost apăraţi fraudulos (cu viclenie) de reprezentanţii lor. la judecarea celui de-al 2-lea proces să nu se fi invocat autoritatea de lucru judecat sau. dar în dosare diferite . partea nefiind împiedicată să le înfăţişeze instanţei. iar consecinţele grave continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate. Termenul de revizuire: cel general e de o lună cu excepţia a 3 situaţii : pentru motivul 6) termenul e de 6 luni. pentru motivul 8) termenul e de 15 zile. pentru motivul 9) termenul e de 3 luni. dacă partea revizuentă a fost împiedicată la judecarea în fond să se înfăţişeze în instanţă şi nu a introdus prin O. --7-dacă există hotărîri irevocabile contradictorii date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite. Cererea de revizuire: cuprinde elementele generale plus unele speciale: --sa menţioneze hotărârea care se ataca prin revizuire. dar în dosare diferite. contradictorii cu prima. mai presus de voinţa ei. fundamentale datorată unei hotărâri judecătoreşti. În cazul 2. între aceleaşi persoane. în acelaşi litigiu.etc. cu menţiunea că e irevocabilă şi instanţa care a pronunţat-o. odată cu pronunţarea celei de-a 2-a hotărâri. avînd aceeaşi calitate.). --8---9-în ambele hotărâri să existe elementele puterii de lucru judecat. penală. b) partea interesată să nu le fi putut înfăţişa instanţei din motive obiective. 58/2003: dacă CEDO a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor putut înştiinţa instanţa asupra acestei împrejurări dintr-o cauză obiectivă. --6-daca statul ca persoană juridică sau alte persoane juridice de drept public. Condiţii: să existe 2 hotărâri irevocabile în aceeaşi pricină. c) înscrisurile noi să fie determinante în cauză. Procedura de revizuire 1. Situaţia apare dacă nu s-a invocat la timp puterea de lucru judecat sau dacă aceasta a fost constatată cu întârziere. Actele publice nu pot constitui înscrisuri noi.În cazul 1. contencios. să demonstreze o altă situaţie juridică. nr. neimputabile (inclusiv deţinerea lor de partea adversă).G. Termenul de revizuire se calculează pentru motivele 1). hotărârea judecată desfiinţată poate fi de orice natură (civ. demonstrându-se existenţa valabilă a acestuia 2. adică sa poată schimba hotărârea. instanţa să fi omis a se pronunţa asupra ei. se cer următoarele condiţii de admisibilitate: a) înscrisurile noi să fi existat la data pronunţării hotărârii revizuite. --să se indice explicit motivul revizuirii. 105 . dacă s-a invocat. în aceeaşi pricină. pentru că ele stau la dispoziţia oricui. 2) şi 7) de la pronunţarea hotărârii.

de la publicarea în M. neexistând incompatibilităţi. Dacă se invocă motivul 7). 1-Dacă cererea de revizuire se admite. pe care se întemeiază cererea de revizuire. Întâmpinarea e obligatorie. Pentru motivul 6). La pct. ulterioare. De la această regulă există o derogare pentru motivul 7): contrarietatea de hotărâri.admiterea în principiu a revizuirii. Instanţa competentă: cea care a pronunţat pe fond hotărârea atacată prin revizuire. de la comunicarea hotărârii celor în drept.judecarea pe fond a cauzei. deci hot. 2. cererea de revizuire se disjunge pe motive. a cărui revizuire se cere se consolidează Despre existenţa revizuirii unei hotărâri se face o menţiune specială pe cele 2 exemplare originale a revizuirii hotărârii (care se găsesc în dosar şi în mapă).7. Dacă prin cererea de revizuire se invocă atât punctul 7). cererea de revizuire se judecă in 2 timpi: 1. fiecare motiv fiind judecat de instanţa competentă. revizuirea este de competenţa acesteia. cât şi alte motive care atrag competenţe diferite. iar excepţional într-un singur timp. Pentru motivul 5). judecătorii nu au cunoscut împrejurările noi. 3. În mod excepţional poate opera suspendarea cu plata unei cauţiuni.O. Completul e judecată poate fi format din aceiaşi judecători care au pronunţat hotărârea. a hotărârii CEDO. revizuirea va fi judecată de instanţa superioară celei care a pronunţat prima hotărâre. De regulă. 2-Cererea de revizuire poate fi şi respinsă. -dacă una din instanţe este Curtea Supremă. de regulă în 2 timpi (a – anularea. competenţa: -instanţa superioară celor 2 de pe aceeaşi rază teritorială. de la data când revizuentul a luat cunoştinţă de hotărârea de condamnare. 106 . de la data când s-a descoperit înscrisul nou. se retractează ultima hotărâre contrară cu prima. Judecata: se face după dispoziţiile dreptului comun. de la încetarea împiedicării prezentării în instanţă.Pentru motivul 3). de la cel din urmă act de executare Pentru motivul 4). 4. b – pronunţarea din nou). Pentru motivul 9). pentru că la prima judecare. de regulă. -dacă instanţele sunt pe raze teritoriale diferite. Efectele hotărârii revizuite. se retractează total sau parţial prima hotărâre atacată şi se pronunţă o nouă hotărâre. nu se suspendă în timpul judecării revizuirii. Pentru motivul 8).

să asigure o practică judiciară unitară. fie din oficiu. fie la sesizarea Ministerului Justiţiei. b.G. Dezbaterile presupun doar prezenţa şi concluziile membrilor completului de judecată. Recursul în interesul legii --are ca scop să asigure o interpretare şi o aplicare unitară a legii pe teritoriul ţării. 107 . se prevedea expres ca sunt obligatorii pentru viitor.O. Hotărârea se adoptă cu majoritate de opinii. Căile de atac: sunt cele folosite in dreptul comun. când instanţele din ţară au practică diferită în soluţionarea aceloraşi probleme de drept. când există dispoziţii legale neclare. deci nu desfiinţează hotărârile judecătoreşti contradictorii care au provocat recursul în interesul legii. şi comunicată separat tuturor instanţelor judecătoreşti din ţară. 58/2003. Premisă: a. Competenţa: aparţine exclusiv Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în secţiile ei reunite. lacunare sau contradictorii.G. confuze. Are efecte numai pentru viitor. Este publicată în M. Hotărârea adoptată nu are nici un efect retroactiv. 58/2003 se prevedea scopul. Între căile extraordinare de reformare figurează: --recursul comun şi --recursul în interesul legii --a fost şi recursul în anulare = abrogat prin O. dar in noua ordonanţă nu se mai spune.5. care sunt interpretate diferit de instanţele româneşti. Promovarea: e provocată de premisele amintite. Înainte de apariţia O. Recursul în interesul legii se promovează de procurorul general de la Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

din oficiu.PROCEDURI JUDICIARE SPECIALE Procedura de drept comun e reglementată de norme generale aplicabile în cauze obişnuite. Procedurile speciale cuprind numai aspectele derogatorii de la procedurile de drept comun. printr-o proc. fie instanţa . se citează martorii sau expertul (daca disare o declaratie de martor. În astfel de cazuri devine necesară refacerea înscrisurilor dispărute sau a dosarului dispărut. 1. 108 . Există însă şi domenii speciale. -. fie intenţionat. cu toate datele care privesc înscrisurile dispărute. se vor face copii/extrase de pe registrele instanţei. sunt cuprinse fie în legi speciale (ex. apărând necesitatea unor reglementări speciale. se refac expertizele. se dă cuvântul părţilor şi. Dacă aceste demersuri nu reuşesc. Procedura Se porneşte cererea. Iniţiativa unei asemenea proceduri o poate avea fie partea interesată. procedura refacerii revine tot primei instanţe. dar înainte de a pleca dosarul către instanţa superioară. Refacerea înscrisurilor şi a hotărârilor dispărute Pe parcursul sau la terminarea procesului se pot pierde. dacă actele procedurale dispărute au aparţinut instanţei. se ascultă din nou martorii. instanţa se pronunţă printr-o încheiere de refacere. un raport de expertiză).în timpul judecării procesului instanţei investite cu judecarea dosarului. L 10/2001). Încheierea de refacere poate fi atacată numai o dată cu hotărârea de fond. după dezbaterile contradictorii. Normele procedurale speciale reglementează procedurile speciale. dispărea înscrisuri din dosar sau chiar întregul dosar. la care normele generale de drept comun nu se pot aplica total sau parţial. Părţile prezente la primul termen sunt invitate să depună copii de pe actele dispărute sau. se fixează termen. se citează părţile si. Competenţa aparţine: -. fie în legi generale (codurile).după pronunţarea unei hotărâri atacate. fie din neglijenţă. dacă e cazul. specială reglementată de 583-585 CPC. se iau din nou interogatorii. Înscrisurile reconstituite prin această procedură ţin loc de înscrisuri originale. se aplică cu precădere şi se reîntregesc cu normele de drept comun.

Recipisa CEC va fi depusă de debitor la biroul executorului. executorul va întocmi un proces-verbal prin care constată oferta plăţii şi ştergerea obligaţiei. oferta să fie adresată creditorului capabil (cu capacitate de ex. urmată de consemnaţiune. refacerea se redactează după exemplarul original aflat la mapa de hotărâri a instanţei. Condiţiile de valabilitate ale ofertei reale de plată sunt: debitorul ofertant să aibă capacitatea de a plăti. Reglementarea este art. fie certificate de grefier. Dacă creditorul se conformează şi primeşte plata.1114-1121 C. Debitorul de bună-credinţă. Dacă creditorul nu se prezintă sau dacă se prezintă şi refuză primirea plăţii.p. oferta să privească toată datoria exigibilă + dobânzi + cheltuieli aferente. Oferta reală urmată de consemnaţiune Se face de către debitorul obligaţiei care vrea să şteargă obligaţia prin plată.Dacă din dosar a dispărut hotărârea. care-l va înştiinţa de îndată pe creditor că îşi poate ridica suma cuvenită. Dacă refacerea înscrisurilor/dosarului nu mai este posibilă în formele prezentate. refacerea se obţine după copiile comunicate părţilor.) să primească plata sau reprezentantului acestuia.Civ. Procedura Debitorul înaintează executorului judecătoresc cererea pentru revizuirea ofertei reale şi cererea pentru consemnarea plăţii. 2. pentru a evita opunerea abuzivă a creditorului şi pentru a nu suporta efectele negative ale neexecutării propriei obligaţii. Executorul astfel sesizat va trimite somaţie creditorului. 586 şi 590 C. fie legalizate.p. invitându-l să se prezinte la un cert termen şi loc (care este de obicei birolul executorului) pentru a primi plata de la debitor. dar se izbeşte de refuzul creditorului de a accepta primirea plăţii. Dacă şi aceasta a dispărut. face oferta reală de plată. executorul va întocmi un proces-verbal prin care constată această situaţie de fapt şi îl trimite pe debitorul ofertant să consemneze la CEC suma datorată pe numele şi la dispoziţia creditorului. se trece din nou la judecarea cauzei.. oferta să fie făcută la termenul stipulat şi la locul hotărât pentru plată. 109 .

creditori. pe cheltuiala creditorului. deb va putea să ceară inst să valid plata făcută şi să const obligaţia executată. curatorul acesteia ca reprezentant al ei şi procurorul (care participă la judecată obligatoriu). În mod similar se procedează cu predarea unui bun mobil corporal. Până la pronunţarea hotărârii definitive de validarea plăţii şi până când creditorul îşi ridică suma. În paralel. din care rezultă că persoana era în viaţă se poate pronunţa o hotărâre judecătorească ce constată dispariţia persoanei respective. După 30 de zile de la publicare. el va putea introduce o acţiune împotriva debitorului sau pentru a anula procedura ofertei şi a consemnaţiunii. Cererea se poate face de orice persoană interesată: rude. un extras de pe hotărâre va fi publicat în ziarul local unde s-a făcut şi publicat cererea2/. 110 . debitorul poate primi aprobarea instanţei să-l depoziteze într-un anumit loc. Instanţa va face o adresă şi autorităţii tutelare pentru numirea unui curator. obligaţia lui persistând. 3. persoana dispărută. După punerea cererii. se fixează termen de judecată şi se citează reclamantul. La termen au loc dezbateri în urma cărora instanţa pronunţă o hotărâre. cu invitarea persoanelor care cunosc situaţia dispărutului să oferă relaţii instanţei. preşedintele instanţei competente ordonă măsuri pentru obţinerea de informaţii prin organele de poliţie. Declararea dispariţiei şi constatarea morţii unei persoane Declararea dispariţiei unei persoane fizice se face când lipseşte de la domiciliul real un timp îndelungat şi există motive justificate de îndoială că ar mai fi în viaţă. debitorul o poate retrage. cererea se publică la primărie şi într-un ziar local. Cheltuielile aferente acestei proceduri cad în sarcina creditorului culpabil. Cererea de declaraţie a dispariţiei Se depune la judecătoria pe raza căreia îşi avea domiciliul real cel dispărutul. la un anumit termen şi dacă nu e ridicat de creditor. vecini etc. După trecerea a cel puţin 1 an de la data ultimelor ştiri. care se afişează pentru 30 de zile la sediul instanţei şi al primăriei respective1/ .În această fază. în sensul că bunul e oferit spre predare într-un anumit loc. Dacă creditorul are motive întemeiate să refuze primirea plăţii. hotărârea se comunică şi autorităţii tutelare pentru numirea unui curator ai minorilor persoanei dispărute3/.

Efecte: 1-deschiderea succesiunii celui declarat decedat. Dacă persoana declarată dispărută apare. Efectele hotărârii de declarare a morţii Această hotărâre prezumă că persoana respectivă a murit în data stabilită în hotărâre. 2-încetează căsătoria. 3-se sting dr şi obligaţiile strict personale. Procedura declaraţiei morţii Cererea de declarare a morţii se face de către persoanele interesate la judecătoria ultimului domiciliu al persoanei dispărute după aceeaşi procedură ca la declararea dispariţiei. catastrofe). care creează prezumţia morţii (război. În ipoteza unor catastrofe colective îşi găseşte aplicabilitatea instituţia comorienţilor – dacă mai multe persoane au murit de aceeaşi împrejurare şi de aceleaşi cauze fără a se putea stabili dacă o persoană a supravieţuit alteia. -. persoana respectivă putând să-şi exercite toate drepturile ei. mai târziu se constată că persoana trăieşte. Dacă. Dacă ulterior pronunţării apar indicii că data morţii este alta.excepţional se poate declara direct moartea în cazul unor împrejurări relevante şi la cel puţin 1 an de la aceste evenimente. hotărârea poate fi modificată numai în ceea ce priveşte data declarării morţii. iar celelalte drepturi şi obligaţii se transmit moştenitorilor. fără ca în acest ultim caz să fie necesară si declaraţia dispariţiei. totuşi. aceasta poate cere anularea hotărârii şi poate reintra în toate drepturile şi obligaţiile anterioare prezentei hotărâri (restitutio in integrum) şi în drepturile apărute ulterior pronunţării hotărârii (ex: culegerea unui drept succesoral dintr-o succesiune 111 . se va anula hotărârea de dispariţie. se numeşte curator pentru minorii dispărutului.după cel puţin 6 luni de la afişarea hotărârii de dispariţie a persoanei sau -. soţul poate cere divorţul.Efectele hotărârii de dispariţie sunt provizorii. se prezumă că toate persoanele au murit în acelaşi timp. 4-se instituie tutela pentru copiii minori ai celui declarat mort dacă celălalt părinte nu mai trăieşte sau e declarat incapabil.la cel puţin 4 ani de la data ultimelor ştiri că persoana în cauză mai era în viaţă. pentru că o asemenea hotărâre pleacă de la prezumţia că persoana dispărută e în viaţă: se iau măsuri pentru administrarea averii. Cererea de declarare a morţii unei persoane se face: -.

Scopul interogatoriului este acela de a testa starea psihică a bolnavului. Este o măsură de ocrotire.se citează reclamantul. care e căsătorie putativă. instanţa care judecă procesul sesizează autoritatea tutelară în 112 . procuror etc. Faza necontradictorie . pârâtul bolnav şi procurorul care participă obligatoriu la dezbaterea acestor procese. Ele pot prezenta şi pericol public. reprezentarea şi orientarea sa în timp. cu participarea obligatorie a procurorului. Şi reclamantul poate propune un interogatoriu. Procedura specială a punerii sub interdicţie a bolnavilor mintali Se aplică numai persoanelor bolnave psihic caracterizate printr-o stare gravă şi permanentă de tulburare psihică ce le caracterizează discernământul. Acest interogatoriu se ia în instanţă sau. Dacă cea de-a doua s-a făcut cu rea-credinţă. vecin. Faza contradictorie . dacă bolnavul e internat şi nu e transportabil sau e periculos. şi anume: se comunică cererea către procuror. Odată pusă sub interdicţie. Procedura de judecare a cererii de punere sub interdicţie cuprinde 2 faze: o fază necontradictorie şi o fază contradictorie. spaţiu şi pe plan abstract. E posibilă administrarea şi a altor mijloace de probă (dar nu e obligatorie). se administrează obligatoriu proba recunoaşterii prin luarea unui interogatoriu din oficiu. acest interogatoriu se ia în unitatea unde este el spitalizat cu asigurarea măsurilor de pază şi securitate. Pe parcursul procesului.deschisă după pronunţarea hotărârii.se desfăşoară în afara şedinţei de judecată şi în cadrul ei se iau măsuri prealabile judecării. va fi anulată. culegerea drepturilor proprii din practicarea unui joc de noroc care a produs câştig după pronunţarea hotărârii de declarare a morţii). persoana nu mai poate încheia şi semna acte juridice în nume propriu. Competenţa de soluţionare în momentul de faţă aparţine judecătoriei în a cărei rază îşi are domiciliul pârâtul (bolnavul). se dă prioritate căsătoriei de bună-credinţă (ultima). În cazul anulării hotărârii de declarare a morţii. La termenul fixat de instanţă. Cererea de punere sub interdicţie poate fi făcută de orice persoană interesată legitim: rude. conjugat cu situaţia recăsătoririi soţului declarat mort. se fac cerecetările prealabile prin organele de poliţie şi se face o expertiză medico-legală psihiatrică sau se ia avizul medicului curant dacă bolnavul pârât e internat într-un spital de specialitate. După epuizarea probatoriului se intră în dezbateri. părţile pun concluzii.

2. pârâtul e declarat incapabil. Pt. a-l reprezenta pe pârât se numeşte un curator permanent care însă are dreptul să ceară înlocuirea după 3 ani.vederea numirii unui curator pt.cel care e beneficiarul tulburării. În cel de-al doilea caz pârâtul îşi pierde capacitatea de exerciţiu. persoana care a tulburat posesia. creând o situaţie juridică nouă asupra stării şi capacităţii persoanei şi producând efecte juridice numai pe viitor (ex nunc). Hotărârea se publică prin afişare pt. până la încetarea stării maladive ce a determinat punerea sub interdicţie sau până la deces. instanţa prorogându-şi competenţa şi cu eventualele cereri accesorii (despăgubirile). luând şi avizul procurorului. ca şi terţii interesaţi să poată lua cunoştinţă de situaţia juridică nou intervenită. interzicându-i-se exercitarea drepturilor şi obligaţiilor proprii. caz în care putem avea 2 pârâţi: . Pârâţi pot fi: persoana care a tulburat posesia. hotărârea se comunică şi instanţei judecătoreşti de la locul înregistrării naşterii bolnavului pus sub interdicţie pt. Hotărârea poate respinge sesizarea ca neîntemeiată sau o poate admite. Dacă pârâtul este liber în timpul procesului. Sesizarea instanţei Se poate face de proprietar (care are la îndemnână şi acţiunea în revendicare) sau de posesor (tipic acţiunii posesorii) sau de titularul unei servituţi aparente şi continue sau de detentorul ce deţine lucrul în interesul său în temeiul unui contract încheiat cu posesorul. pârâtul bolnav. a se înscrie hotărârea într-un registru special. lucrând pt.cel care execută tulburarea. această măsură posibilă se cere şi avizul unui medic specialist. O asemenea hotărâre are efecte erga omnes. instanţa. În plus. Procedura acţiunilor posesorii 1. După ce hotărârea rămâne definitivă şi irevocabilă. . În primul caz pârâtul îşi menţine întreaga capacitate de exerciţiu. Hotărârea are un caracter constitutiv. ceea ce este o caracteristică a hotărârilor care schimbă ceva asupra capacităţii persoanei. pe timp nelimitat. fiind opozabilă tuturor subiectelor de drept. după pronunţarea hotărârii. curator care să-i exercite acestuia drepturile şi să-i administreze averea până la pronunţarea hotărârii. altul. Efectele hotărârii de admitere a cererii. 113 . Pt. Competenţa se stabileşte potrivit dreptului comun. va putea dispune internarea provizorie a pârâtului pe cel mult 6 săptămâni dacă observarea lui medicală zilnică e necesară şi altfel nu se poate efectua.

Efectele hotărârii posesorii În ipoteza respingerii acţiunii se menţine starea de fapt anterioară procesului respectiv. cât şi pt. civ. Conţinutul acţiunii = elementele normale oricărei acţiuni + precizarea expresă că acţiunea are caracter posesoriu şi un caracter petitoriu.posibil subiect de examen) b) pârâtul este obligat să înceteze tulburarea. Acţiunile sunt separate şi autonome.3. anterioară tulburării. 5. Judecarea pricinii se face după regulile dreptului comun cu două amendamente: judecata se face de urgenţă şi cu precădere. Sediul materiei: art. posesie tulburată sau pierdută complet. relevându-se şi condiţiile de admisibilitate de fond 4. Hotărârea posesorie e atacabilă cu recurs (nu şi cu apel. acte sau fapte juridice identice care generează raportul juridic litigios. proc. o acţiune petitorie. d) reclamantul poate cere şi despăgubiri. 114 . pt. aceleaşi părţi având aceleaşi calităţi procesuale. 581. nu e admisibil cumulul cererilor asupra posesiei şi asupra proprietăţii. În ipoteza admiterii acţiunii posesorii se produc următoarele efecte concrete: a) posesia tulburată/pierdută prin fapta pârâtului e considerată posesie utilă. întâi o acţiune posesorie şi apoi. fiind eliptică de apel). Ordonanţa preşedinţială Este o procedură specială creată în scopul rezolvării rapide a unor cazuri urgente. c) reclamantul e repus în situaţia posesiei utile. Raportul hotărârilor posesorii faţă de alte hotărâri pronunţate în petitoriu sau în posesoriu O hotărâre posesorie are autoritate de lucru judecat numai faţă de o altă acţiune posesorie. (intervertirea posesiei . În schimb există autoritate de lucru judecat a hotărârii pronunţate în petitoriu asupra celei în posesoriu. acelaşi obiect şi aceeaşi cauză juridică. dacă o pierde pe prima. Nu există autoritate de lucru judecat a unei hotărâri în posesoriu faţă de o acţiune petitorie. 582 C. În consecinţă reclamantul poate promova succesiv.

Procedura de judecată Sesizarea instanţei se face de persoana interesată sau de un executor judecătoresc. înlăturarea piedicilor ce ar putea apărea cu ocazia unei executări. cazurile executării vremelnice a hotărârilor judecătoreşti şi în cazul strămutării pricinii. ci după indicii sau după probe sumare pt. a preveni o pagubă iminentă. pt. c) măsura ordonată de instanţă nu prejudecă fondul dreptului În procedura ordonanţei cauza se examinează sumar.: piedici apărute cu ocazia executării constatat de instanţă . a preveni o pagubă iminentă. 115 . în funcţie de gradul de urgenţă al cauzei. în plus. Pe durata judecării în fond a litigiului măsurile provizorii adoptate prin ordonanţă pot fi menţinute de instanţa de drept comun.ex.1 2 1. Cercetarea judecătorească nu se face totuşi arbitrar. La primirea cererii se fixează un termen scurt. nu soluţionează fondul cauzei ci poate lua doar măsuri urgente şi temporar necesare pt. în cazuri speciale. Tot la primirea cererii se stabileşte dacă judecarea se face cu citarea pârâtului sau fără citarea sa. Termenul îl fixează judecătorul de serviciu sau. la suprafaţă. Judecarea fără citare se face în cazuri foarte urgente. Competenţa e reglementată după dreptul comun. a se respecta contradictorialitatea procesului. preşedintele instanţei. Conţinutul cererii de chemare în judecată trebuie să respecte elementele necesare oricărei cereri şi. a conserva un drept nou. iar nu fondul dreptului în cauză. 2. b) vremelnicia măsurii ordonate (caracterul provizoriu) În ordonanţa preşedinţială instanţa nu adoptă hotărâri definitive.în celelalte 2 ipoteze prezumat de lege pt. relevantă fiind doar aparenţa de drept. Caracterul urgent poate fi: - prezumat de instanţă . Regula este să se judece cu citare. Aceste măsuri provizorii sunt valabile numai până la soluţionarea în fond a litigiului pe procedura dreptului comun. pot fi modificate ori chiar desfiinţate.: păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere. pt. În ordonanţa preşedinţială judecătorul “pipăie” fondul. să demonstreze existenţa cumulativă a celor trei condiţii de admisibilitate. Condiţiile de admisibilitate sunt 3: a) urgenţa măsurii solicitate Procedura ordonanţei e aplicabilă în cazuri grabnice pt. pt. stabilirea situaţiei de fapt cât mai aproape de realitate. pt.

calculat: de la pronunţarea hotărârii. în timpul procesului. În teorie şi hotărârea pronunţată prin ordonanţă poartă denumirea de ordonanţă. pensia de întreţinere a lor. dacă părţile au fost citate la judecată de la comunicarea hotărârii.) ca pe timpul derulării procesului de divorţ instanţa să poată lua măsuri provizorii şi urgente prin ordonanţă preşedinţială în ceea ce priveşte încredinţarea copiilor minori. Recursul se judecă şi el de urgenţă şi numai cu citarea părţilor. Caracterele şi efectele ordonanţei preşedinţiale a) Ordonanţa e executorie de îndată şi fără somaţie dacă instanţa dispune astfel. că obiectul şi cauza acţiunii diferă.Citarea însă se face pt. Judecata propriu-zisă se desfăşoară după regulile dreptului comun cu precizarea că se administrează probe puţine şi rapide (înscrisuri. Se mai pot lua măsuri prin ordonanţă pt. 3. b) Autoritatea de lucru judecat nu există la ordonanţă către procesul de fond. modul de folosire a locuinţei comune (presupune posibilitatea evacuării provizorii sau cea a reintegrării soţului alungat). 617 C. proc. termene scurte. În schimb poate exista autoritate de lucru judecat între două ordonanţe preşedinţiale dacă există triplă identitate (părţi. Ordonanţa se foloseşte pt. civ. cauză) şi dacă împrejurările care generează cele două procese sunt identice. reclamantul din ordonanţă îşi poate transforma cererea din ordonanţă într-o acţiune de drept comun. Termenul de recurs e unul special. de până la 5 zile. Între dosarul de ordonanţă şi dosarul de fond nu pot exista nici litispendenţă şi nici conexitate pt. dacă părţile nu au fost citate. Oricând. În cazuri speciale termenul se poate da şi în zile de sărbătoare.: 116 . Căile de atac. Aplicaţii ale ordonanţei în practica judiciară a) Un prim domeniu de aplicabilitate e divorţul. a stabili caracterul bunurilor (comune sau proprii). judecata nu poate să se desfăşoare decât cu procedura de citare valabil făcută. obiect. interogatorii). O asemenea somaţie poate fi însă contestată pe calea dreptului comun şi anume prin contestaţia le executare. de 5 zile. a asigura respectarea unor norme legale sau a unor convenţii ca reglementează paşnica vecinătate. Legea permite (art. Caracteristic ordonanţei preşedinţiale e faptul că ea nu poate fi supusă revizuirii deoarece în ordonanţă nu se soluţionează litigiul pe fondul dreptului. În acest domeniu ordonanţa poate fi folosită pt. Odată dispusă citarea părţilor. 4. b) Un alt domeniu de aplicabilitate: raporturile de vecinătate. Calea de atac e recursul (fără apel).

). în principiu. în cazurile în care e posibilă şi evacuarea pt. în situaţia împiedicării folosirii părţilor comune sau accesoriilor locuinţei de către colocatari. împărţeala terenurilor sau se mai poate constata printr-un înscris sub semnătură privată sau prin convenţie verbală dar făcută în faţa instanţei. în situaţia toleraţilor. ordonanţa e posibilă în: Împărţeala judiciară (partajul) Împărţeala face să înceteze o indiviziune (asupra patrimoniului) sau face să înceteze o coproprietate (pe cote-părţi/în devălmăşie) asupra unor bunuri determinate. Împărţeala e posibilă. în cazurile ocupării samavolnice a unei locuinţe. Învoiala coindivizarilor se constată printr-un înscris autentic obligatoriu ad validitatem pt. La succesiuni partajul voluntar poate avea forma procedurii notariale (forma cretificatului de moştenitor la care convin toţi moştenitorii asupra dreptului.. la simpla cerere a unui copărtaş şi fără a fi nevoie de o motivare specială. Cu toate acestea. . partajarea bunurilor comune după pronunţarea divorţului (art. lipsă de titlu. Împărţeala se poate face în două feluri: a) prin bună-învoială= partajul voluntar b) prin proces=partajul judiciar a) Partajul voluntar e prevăzut expres în lege în unele materii: succesiuni (art. în cazul împiedicării abuzive a executării unor reparaţii urgente şi necesare la propria casă.servituţile de trecere. oricând. 32 C.a interzice continuarea construcţiilor începute la o distanţă mai mică decât cea prevăzută în lege. .se interzic lucrări ce pun în pericol casa vecină.) sau poate lua forma partajului de ascendent prin care autorul îşi împarte averea în timpul vieţii. cu excepţia partajului de bunuri comune cerut în timpul căsătoriei (caz în care trebuie dovedite motivele temeinice). c) În raporturile locative. civ.). fam. cotei etc. 117 . 730 C. împărţeala devine imposibilă în cazurile de coproprietate forţată (coproprietatea veşnică sau perpetuă). ca un avans asupra succesiunii.

b) pt. numărul şi calitatea coproprietarilor. că în partajul judiciar fiecare parte are o dublă calitate (duplex judicium): purtător de drepturi+purtător de obligaţii corelative. masei bunurilor partajabile. Reglementare: Codul civil şi Codul de procedură civilă şi Legea nr. b) Partajul judiciar se realizează când coindivizarii nu se înţeleg asupra drepturilor lor reciproce. alte cauze de indiviziune se trec la elementele specifice bunurile de împărţit. data decesului. În partaje judiciare se pot cita detentorii precari ai bunurilor partajabile pt. precizarea dacă transmiterea succesiunii se face legal sau testamentar. Fiecare parte are dreptul să dea ceva şi să ia ceva. reprezentarea succesorală (dacă e cazul). Avantajele partajului voluntar: economie de timp. pt. Domeniul de aplicabilitate a procedurii partajului judiciar Partajul judiciar e aplicabil tuturor stărilor de indiviziune. data deschiderii succesiunii. ultimul domiciliu al defunctului. partajarea succesorală la care nu se prezintă toţi moştenitorii sau moştenitorilor minori/incapabili reprezentantul lor nu le dă încuviinţare. ca hotărârea să le fie opozabilă. ieşirea din indiviziune Elementele cererii generale+elementele specifice partajului: a) la partajul succesoral trebuie să se prevadă: numele defunctului. împărţirii bunurilor fizice. 2. Această procedură nu se apilcă şi societăţilor civile. titlul coproprietăţii. etc. masa succesorală (activ+pasiv) şi. partajarea bunurilor comune în timpul căsătoriei. cotele părţilor. păstrarea unor relaţii civilizate cu copărtaşii. numele şi calitatea succesorilor. eventual. economie de cheltuieli. încheiat în timpul procesului. reducţiunea. indiferent de cauza lor. pt. bunurile utile. inclusiv avânzii-cauză ai coindivizarilor pt. raportul unor liberalităţi. În toate procesele de partaj trebuie citaţi toţi coindivizarii sub sancţiunea nulităţii hotărârii. E obligatoriu partajul judiciar în două situaţii: 1. asupra fructelor bunurilor partajabile. 118 . Cererea de chemare în judecată pt. păstrarea posibilităţii de a opta (fiecare copărtaş) pt. 319/1944 (reglementarea drepturilor succesorale ale soţului supravieţuitor). 1.Partajul bunurilor comune se poate face voluntar după pronunţarea divorţului sub forma unui act notarial încheiat în afara unui proces sau sub forma tranzacţiei.

o parte din bunuri. de regulă. Pt. datoriile/creanţele copărtaşilor sau ale unei succesiuni (la partaj succesoral).se stabileşte. a) Pt. În toate celelalte cazuri competentă e instanţa de la domiciliul pârâtului. din oficiu. Între ele nu se admite disjungerea. cu caracter patrimonial complex şi e o acţiune în realizare de drepturi. obligatoriu. Pronunţarea încheierii constituie regula în materie de partaj şi e absolut necesară atunci când partajul presupune măsurări şi evaluări ce se pot face numai prin expertiză tehnică. fiecare bun privitor la existenţa. instanţa e cea de drept comun. prima fază: la prima zi de înfăţişare. partajarea bunurilor comune avem: a) dacă partajul se cere în cadrul procesului de divorţ. calitatea de coproprietari ai părţilor. cotele cuvenite fiecărei părţi. în ceea ce priveşte părţile/bunurile şi după pronunţarea hotărârii.Partajul trebuie să cuprindă atât cererea principală cât şi cele accesorii. cu precizarea că eventuala tranzacţie e posibilă pt. 119 . 3. instanţa de judecată va lua declaraţii părţilor asupra obiectului partajului. 2. În cazul împărţirii unei coproprietăţi imobiliare e competentă instanţa locului situării imobilului. ca urmare a cerecetării judecătoreşti şi a dezbaterilor contradictorii. Competenţa instanţei . Se pot formula cereri accesorii de întregire a partajului. b) dacă partajul se cere după divorţ. Cazuri speciale de competenţă. prin excepţie. caz ce atrage hotărârea parţială. şi anume: declaraţia reclamantului pt. locul situării şi valoarea. în primă instanţă va judeca tribunalul. după dreptul comun. de la domiciliul pârâtului. Când obiectul acţiunii dpdv valoric depăşeşte 1 miliard de lei (cerere principală+cereri accesorii). În rest. b) desăvârşirea partajului. Specific e faptul că prin acordul tuturor copărtaşilor se poate scoate din masa partajabilă un bun introdus din eroare. competentă devine prin prorogare instanţa de divorţ (instanţa ultimului domiciliu comun al soţilor). numai pt. Această primă fază se finalizează printr-o încheiere de admitere în principiu (e o încheiere interlocutorie). toate bunurile ce fac obiectul judecăţii sau. La succesiuni competentă e instanţa de la ultimul domiciliu al defunctului. judecarea partajului se face după regulile dreptului comun. Dpdv material e competentă judecătoria asupra întregii acţiuni de partaj care e o acţiune complexă. Încheierea de admitere în principiu va cuprinde: bunurile partajabile. Judecarea partajului se face în principiu în 2 faze: a) admiterea în principiu. Măsurile asiguratorii se obţin prin cererea principală sau prin cereri separate în condiţiile specifice.

motive temeinice. Această atribuire definitivă a bunurilor se pronunţă prin hotărâre. masa partajabilă. Termenul de apel şi recurs curge de la comunicarea încheierii sau de la data la care s-a luat cunoştinţă printr-o altă modalitate. se poate trece direct la faza finală 120 . În mod excepţional se poate pronunţa şi o (wtfih) a unei cereri reconvenţionale sau a unei cereri de (wtfih) care fac necesară includerea unor bunuri suplimentare ale altor copărtaşi. Aspectele ce formează obiectul apelului/recursului nu mai pot fi invocate ulterior dacă nu s-a exercitat calea de atac. mărimea cotei unei părţi. la cererea ei şi cu acordul celorlalţi. Bunurile partajabile se atribuie provizoriu unei singure părţi. presupune efectuarea unei expertize de specialitate ce urmăreşte: evaluarea bunurilor partajabile. b) Împărţeala propriu-zisă(desăvârşirea împărţelii) Dacă încheierea de admitere în principiu nu a fost atacată sau. propune loturi fizice pt. cota părţilor. Atribuirea definitivă. E o cale subsidiară şi se aplică numai dacă împărţeala în natură nu e uşor posibilă sau dacă nu e economică. se trece la desăvârşirea împărţelii care. depunerea sultelor corespunzătoare cotelor-părţi ale copărtaşilor ce nu primesc bunuri în natură. eventuale acorduri sau acceptări tacite pe timpul ridicării unor construcţii pe terenuri partajabile (vezi accesiunea). se recurge la compensaţii băneşti sub formă de sultă. Încheierea de admitere în principiu poate fi atacată separat cu apel şi recurs în ceea ce priveşte: calitatea de copărtaş. Prin încheiere se fixează termen pt. bunuri comod partajabile. Atribuirea integrală a bunurilor partajabile unei singure părţi. de obicei. Împărţirea pe loturi fizice o poate face şi instanţa direct. Se poate recurge şi la îndreptarea încheierii de admitere în principiu la fel ca la îndreptarea hotărârii. fiecare copărtaş. Dacă prin formarea loturilor fizice ale copărtaşilor nu se acoperă total dreptul valoric al părţilor. domiciliul şi ocupaţia părţilor. natura bunurilor care se împart. pt. dar această soluţie nu e agreată în practică. Se pronunţă o încheiere în acest sens.Dacă partajul poartă asupra unui singur bun şi părţile se înţeleg asupra valorii lui se poate pronunţa partajul direct prin hotărâre fără pronunţarea unei încheierii de admitere în principiu. 2. apreciază dacă paratajul în natură e sau nu posibil şi în ce variante mai comode şi mai economice. care e apelabilă şi recurabilă. după ce a devenit irevocabilă urmare a exercitării căilor de atac. Împărţeala în natură reprezintă regula în partaj şi ea se aplică pt. La lotizare se au în vedere mai multe criterii: acordul părţilor. Această procedură se desfăşoară pe doi timpi: 1. Prin derogare. care se face la termenul stabilit de instanţă la prima fază şi cu condiţia ca sultele respective să se fi plătit.

Instanţa va da un termen de maxim 6 luni pt. La termenul stabilit instanţa cere dovada vânzării şi consemnează preţul încasat. Prin încheiere instanţadispune vânzarea tuturor bunurilor partajabile sau a acelor bunuri asupra cărora părţile nu se înţeleg în atribuire. executorul înştiinţează pe copărtaşi asupra datei. Bunurile se adjudecă de cel care a oferit suma cea mai mare. Preţul de adjudecare se consemnează de judecatar la dispoziţia instanţei pt. În publicaţia de licitaţie se precizează şi preţul de pornire stabilit de un expert tehnic.de atribuire definitivă prin hotărâre. E o variantă extremă. cu fixarea unui termen de plată executoriu. licitaţie în maxim 30 zile pt. 121 . Hotărârea de partaj are efect declarativ de drept (retroactiv). pronunţând în acest sens a hotărârii. Dacă împărţeala nu se poate realiza în nici una din variante. b) prin licitaţie publică. Ea se poate face: a) prin învoiala părţilor. imobile de la data primirii încheierii de la instanţă. vânzarea prin convenţie. Vânzarea bunurilor partajabile. bunurile mobile şi maxim 60 zile pt. afişare ce trebuie făcută cu cel puţin 5 zile înainte de licitaţie pt. bunurile mobile şi cu cel puţin 30 zile pt. Apoi. a) Se cere de părţi şi se realizează tot de ele. a fi împărţit prin hotărâre. mai puţin punctele statuate prin încheierea de admitere în principiu rămasă defintivă şi irevocabilă. instanţa pronunţă hotărârea de împărţeală prin care sistează coproprietatea şi desăvârşeşte partajul într-una din cele 3 variante exprese. Odată încheiate oricare din aceste trei metode de partaj. cu ajutorul unui executor judecătoresc. instanţa va închide dosarul. folosită numai dacă primele două nu sunt posibile sau dacă convin copărtaşilor. Executorul astfel desemnat va fixa termen pt. conform dreptului acestora. În oricare din aceste cazuri instanţa pronunţă o încheiere care e apelabilă. stabilind ca vânzarea să se facă prin licitaţie publică. La data licitaţiei copărtaşii pot conveni ca licitaţia să plece de la un preţ inferior faţă de cel stabilit prin expertiză sau de la un orice preţ stabilit de licitator. b) Are loc dacă: 1) nu s-a realizat vânzarea prin învoială 2) nu s-a respectat termenul de 6 luni 3) nu s-a încasat preţul. Hotărârea e supusă căilor de atac. iar nu translativ. orei şi locului vânzării după care întocmeşte şi afişează publicaţia de vânzare spre ştiinţa terţilor interesaţi. imobile. sumă ce a rezistat la 3 strigări consecutive.

Apariţia în lege a unor criterii exemplificative pt. cu apel şi cu recurs. DIVORŢUL CONTENCIOS (art. competenţa aparţine instanţei de la domiciliul reclamantului.) Este o procedură derogatorie de la dr comun. pârâtul are domiciliul/reşedinţa în străinătate. Soluţia de închidere a dosarului dacă împărţeala nu se poate realiza într-una din cele trei forme legale studiate. 5. asupra existenţei bunurilor. Dacă soţii nu au avut domiciliu comun. 3.la fel. asupra valorii lor. indiferent dacă s-a cerut sau nu predarea efectivă a bunurilor şi chiar dacă instanţa nu a dispus predarea. p. pentru persoanele declarate dispărute. respectiv locul de unde s-a produs despărţirea în fapt. Normele de competenţă în divorţ au caracter imperativ. Nu poate fi promovată de alţi participanţi. CURS 16 PROCEDURA DIVORŢULUI Divorţul este contencios şi necontencios. Competenţa aparţine judecătoriei în raza căreia se situează ultimul domiciliu comun real al soţilor. competenţa revine instanţei de la domiciliul pârâtului şi dacă neavând domiciliu comun. Acţiunea de divorţ aparţine numai soţilor şi are un caracter strict personal. să ia declaraţia părţilor asupra caracterului bunurilor partajabile. cu excepţia cazului în care părţile declară expres că nu solicită predarea bunului. la prima zi de înfăţişare.Hotărârea de partaj poate deveni titlu executoriu (dacă e investită cu formulă executorie). 607-619 C. Obligaţia instanţei ca din oficiu. asupra situării acestora. 122 . Posibilitatea de atacare separată a hotărârii de admitere în principiu. Nu interesează domiciliul scriptic.c. 4. Mutarea părţilor după începerea procesului nu produce nici o schimbare asupra competenţei instanţei. 2. Excepţie: pentru interzişii judecătoreşti acţiunea poate fi promovată/continuată de curator. Atribuirea tuturor bunurilor partajabile unui singur copărtaş în două faze: atribuirea provizorie şi atribuirea definitivă. de examen) 1. Noutăţile în procedura partajului judiciar (sb. lotizarea bunurilor.

numele de după divorţ sau cu privire la spaţiul locativ comun. dar practica o admite şi mai târziu. dar din vina exclusivă a reclamantului. Dacă numai reclamantul la oricare din termene lipseşte nejustificat iar pârâtul este prezent. Acesta la primirea cererii dă sfaturi de împăcare. Prezenţa personală a reclamantului e necesară la fiecare termen de judecată. Cererea reconvenţională se poate raporta fie la fapte ale reclamantului apărute înainte de introducerea acţiunii de divorţ. Dacă pârâtul nu se prezintă deloc. caz în care reprezentarea se poate face de către avocat în baza unei procuri speciale. iar dacă reclamatul insistă în hotărârea sa.se poate depune până în prima zi de înfăţişare. se fixează termenul de judecată în şedinţă publică. Excepţie: pot fi reprezentate în divorţ părţile dacă: au fost declarate incapabile sau dacă au domiciliul/reşedinţa în străinătate. Cererea reconvenţională. Părţile în divorţ Se pot apăra singure sau pot fi asistate de avocat. Dacă ambele părţi lipsesc nejustificat. locul încheierii căsătoriei. Primirea cererii de chemare în judecată Se face de către preşedintele instanţei/judecătoriei de serviciu.Cererea de chemare în judecată – trebuie să întrunească elementele unei cereri generale + data. dar nu pot fi reprezentate. În materie de divorţ nu este admisă disjungerea cererii principale de cererea reconvenţională. instanţa trebuie să verifice realitatea domiciliului acestuia aşa cum a indicat-o reclamatul şi să dispună citarea prin afişare pentru a evita posibilitatea unui divorţ fraudulos. adică până la încheierea dezbaterilor. fie la fapte ale reclamantului apărute în timpul procesului de divorţ. dosarul se suspendă. În cadrul cererii de divorţ sunt posibile capete de cerere accesorii cu privire la încredinţarea copiilor minori. chiar şi din oficiu. pensia de întreţinere a acestora sau a unui soţ. Această cerere se prezintă personal de reclamant în faţa judecătorului de serviciu sau a preşedintelui instanţei. Reconvenţionala devine obligatorie pentru pârâtul care doreşte divorţul. numele copiilor minori rezultaţi din căsătorie şi data naşterii lor cu obligaţia de a se anexa actele de stare civilă ale reclamantului şi copiilor minori. în ipoteza în care niciuna din părţi nu cere. Dacă există copii minori din căsătorie situaţia lor juridică va fi soluţionată obligatoriu de instanţă. Instanţa sesizată cu cererea reclamantului îşi prorogă competenţa atât asupra cererilor accesorii ale reclamantului cât şi asupra cererii reconvenţionale a pârâtului. soluţia poate fi: se respinge acţiunea reclamatului dacă pârâtul se opune la divorţ se suspendă procesul dacă pârâtul nu se opune la divorţ Judecata divorţului 123 .

Măsuri provizorii în procesul de divorţ Sunt posibile pe calea ordonanţelor preşedinţiale şi numai pe timpul judecării procesului de divorţ. Sunt măsuri acesorii. chiar şi fără taxa de timbru plătită.Se face în şedinţă publică cu excepţia cazurilor delicate în care reputaţia sau demnitatea părţilor sunt periclitate de şedinţa publică. instanţa dă sfaturi de împăcare pe care le poate regreta pe tot parcursul procesului. condiţii: 124 . sex şi starea de sănătate a acestora asigurarea locuinţei poate îmbrăca forma obligatorie de întreţinere Măsurile provizorii adoptate pot fi confirmate/infirmate prin hotătâre pronunţată de instanţa pe fond. dar nu şi descendenţii părţilor interogatoriul e inadmisibil în ceea ce priveşte cererea principală (divorţul). La primul termen. procesul se stinge în orice fază s-ar afla. tot în şedinţă publică. nu doar al soţilor → părţile nu pot tranzacţiona în divorţul lor → nu se admite interogatoriul dacă pârâtul recunoaşte învinuirile. Este inadmisibilă renunţarea la dreptul de a cere divorţ în această materie. caz în care instanţa poate dispune judecarea în şedinţă secretă. fie în cererea reconvenţională a pârâtului din culpa exclusivă a reclamantului. indiferent dacă pârâtul e de acord sau nu. urgente. Dacă intervine împăcarea. dispoziţie ce se ia. stabilirea pensiei. în ordonanţa preşedinţială nu se cere conditia neprejudecării fondului (impusă pentru celelalte ordonanţe). Criterii de atribuire a spaţiului comun: antecedenţa comportamentală a soţului ce face sau nu posibilă conlocuirea suprafaţa locativă suficientă pentru toţi membrii familiei (10 m² pe persoană) camere separate pentru soţi şi pentru copiii minori în funcţie de vârstă. Codul Familiei spune că o căsătorie reprezintă şi un interes al statului. Reclamantul poate renunţa oricând la acţiune. este însă admisibil în ceea ce priveşte cererile acesorii. chiar şi de gradul I. însă. În divorţ. Aceste măsuri privesc încredinţarea minorilor. fie din culpa exclusivă a pârâtului. au caracter vremelnic. Chiar după împăcare e posibilă o nouă acţiune de divorţ pentru fapte culpabile noi. b) Poate fi respinsă acţiunea. Hotărârea judecătorească a) Poate să admită acţiunea. apărute după aceea. Probele Sunt cele din dreptul comun. cu 2 excepţii: martorii pot fi rude/afini. atribuirea şi folosirea spaţiului locativ comun. fie din culpă comună.

Instanţa va soluţiona obligatoriu situaţia juridică a copiilor minori (încredinţarea lor şi pensia). revizuirea e inadmisibilă. nu se invocă culpa vreunui soţ. la primul termen pârâtul e invitat să dea o declaraţie de acord. Hotărârea se comunică părţilor. dar şi oficiului de stare civilă unde s-a încheiat căsătoria şi unde se va face menţiune de desfacere a căsătoriei pe marginea certificatlui de căsătorie. În apel şi în recurs . nu poate triumfa în propria cerere (nimeni nu poate invoca propria vină) Motivele de divorţ şi culpa trebuie să fie pertinente. corelativ. În principiu. se cere doar pe baza acordului soţilor desfacerea căsătoriei. pentru că prin deces căsătoria încetează. concludente. DIVORŢUL NECONTENCIOS (prin consimţământ mutual) Cererea de chemare în judecată se face şi se semnează de ambii soţi. cert stabilite în dosar. caz în care. Căile de atac Sunt apelul şi recursul în termen special de 30 zile de la comunicare. preşedintele verifică acordul. termen valabil atât pentru capetele de cerere principale cât şi accesorii. fiind culpabil. iar la acel termen instanţa verifică dacă se menţine acordul şi în caz afirmativ se judecă procesul fără administrarea probelor (pentru că nu se invocă motive de divorţ). Nu se invocă motive de divorţ. fixează termen de 2 luni în şedinţă publică. Dacă e semnată doar de unul. procesul se stinge ca fiind rămas fără obiect. S-a statuat că nu e admisibil ca un soţ să ceară încredinţarea minorilor către celălalt soţ. cu excepţia situaţiei în care există acordul celuilalt soţ să se păstreze numele din căsătorie sau există motive temeinice cum ar fi renumele ştiinţific sau artistic al unui soţ căpătat în timpul căsătoriei. În divorţ. La primirea cererii. 125 . în timp ce prin divorţ căsătoria se desface.- reclamantul nu-şi dovedeşte motivele temeinice de divorţ invocate în cerere şi deci nu dovedeşte vătămarea gravă şi iremediabilă a căsătoriei şi imposibilitatea continuării ei din probe rezultă că singurul vinovat pentru criza familială este reclamantul. chiar dacă niciunul din soţi nu cere acest lucru. Dacă unul din soţi moare în timpul procesului. Numele după divorţ va fi cel anterior căsătoriei. în această materie nu există autoritatea de lucru judecat decât pentru acţiuni şi hotărâri motivate pe aceleaşi împrejurări de fapt. să se refere la aspecte concrete care fac practic imposibilă continuarea căsătoriei. judecata nu poate fi stinsă din lipsa nejustificată a reclamantului. oricare din părţi poate fi reprezentată. Culpa trebuie să fie determinantă în desfacerea căsătoriei.

126 . repararea pagubei pricinuite de organul administrativ. Acest divorţ e admisibil în următoarele cazuri: 1) din căsătorie nu au rezultat copii minori 2) să fi trecut mai mult de 1 an de la data căsătoriei până la data introducerii cererii de divorţ (cumulativ cu 1) 3) boala unui soţ care face imposibilă căsătoria Hotărârea nu e motivată pentru că nu se invocă vina vreunui soţ. Procedura prealabilă obligatorie Se realizează printr-o reclamaţie făcută de petent la organul administrativ superior celui care a emis actul nelegal sau refuză eliberarea actului pretins. amenzi. impozite. Obiectul procedurii Il constituie: anularea actului administrativ considerat nelegal. recunoaşterea dreptului pretins . Refuzul nejustificat la cererea petentului sau absenţa răspunsului autorităţii administrative au relevanţă numai după 30 de zile de la înregistrarea cererii. urmează a se administra probe asupra cererilor accesorii. ministere) acte de gestiune şi conducere parlamentară acte ce privesc siguranţa statului interpretarea şi aplicarea actelor internaţionale la care România e parte actele administraţiei centrale emise pentru evitarea unui pericol public iminent (stare de necesitate. ? obligarea organului administrativ la eliberarea actului cerut de reclamant şi refuzat sub sancţiunea unor daune cominatorii. dar nu şi cu cele accesorii. calamităţi naturale) actele comandamentelor militare acte administrative reglementate prin legi speciale (ex: taxe. Excepţii (acte ce nu pot fi contestate prin această procedură): acte ce rezultă din rapoarte politice (acte emise de Parlament.ale) actele statului român ca pj pt administrarea patrimoniului său acte administrative adoptate în exercitarea controlului ierarhic. PROCEDURA CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV Legea 29/90 Subiectele procedurii Pot fi orice pf sau pj ce se consideră vătămate în dreptul lor printr-un act administrativ nelegal sau prin refuzul nejustificat al unei autoritîţi administrative de a rezolva favorabil cererea referitoare la un drept recunoscut de lege. Guvern. Această reclamaţie se face în termen de 30 de zile de la emiterea actului nelegal/împlinirea termenului la care organul administrativ trebuie să răspiundă cererii. acte va. pronunţându-se apoi o hotărâre unică.Dacă soţii sunt de acord numai cu cererea de divorţ. nu e susceptibilă de revizuire.

127 . chiar fără citarea părţilor. pe timpul procesului se poate cere suspendarea executării actului administrativ care ar produce o pagubă iminentă. La rândul lui. hotărârea anulează actul administrativ atacat sau obligă organul administrativ care a refuzat emiterea să emită actul respectiv. Dacă nu s-au cerut despăgubiri prin acţiune. Acţiunea se poate îndrepta şi împotriva funcţionarului direct vinovat alături de organul administrativ pentru a-i fi opozabilă hotărârea şi pentru a fi eventual obligat în solidaritate cu organul administrativ. termen ce curge de la data la care păgubitul a aflat sau putea să afle existenţa şi întinderea pagubei. Reclamantul e obligat să ataşeze şi răspunsul negativ al organului superior sau copia plângerii petentului nesoluţionată de acest organ. După terminarea acestei proceduri. lipsa ei făcând acţiunea inadmisibilă. fiind executorie de drept. petentul poate sesiza instanţa în 30 de zile de la primirea răspunsului negativ de la organul superior sau de la data la care expiră obligaţia de a răspunde. ele pot fi cerute printro acţiune separată promovată în termenul de prescripţie. funcţionarul pârât poate chema în garanţie pe şeful lui direct care i-a ordonat emiterea actului. procesul se dezbate în şedinţă publică. Legea împiedică orice plângere de contencios administrativ după trecerea a 1 an de la emiterea actului administrativ nelegal. dar existenţa lor s-a conturat în timpul dezbaterilor. Toate aceste termene se calculează de la comunicare. Soluţii: se poate respinge acţiunea→actul atacat se consideră valabil se poate admite acţiunea total/parţial În cazul admiterii acţiunii. În caz de refuz. conducătorul organului administrativ pârât poate primi o daună judiciară cominatorie pe zi de întârziere.Termenul de rezolvare e de 30 de zile. instanţa se poate pronunţa şi asupra celorlalte documente care au stat la baza actului atacat şi le poate anula şi pe acestea instanţa se poate pronunţa asupra despăgubirilor dacă acestea au fost cerute. se fixează termenul cu citarea părţilor. În cazuri urgente. Procedura prealabilă e obligatorie. Completul de judecată e format dintr-un judecător. Pârâtul e obligat să depună actul atacat împreună cu toate documentele care au stat la baza emiterii lui. O asemenea măsură se poate lua de urgenţă. Hotărârea Se redactează în 5 zile de la pronunţare. Procedura de judecată Cererea se timbrează cu o taxă fixă pentru litigii nepatrimoniale. Competenţa Aparţine tribunalului sau curţii de apel (vezi competenţa materială) în raza cărora domiciliază reclamantul.

Conducătorul organului administrativ astfel obligat va putea deschide împotriva funcţionarului vinovat o acţiune în regres dacă acesta nu a fost chemat în proces. Această cerere se poate soluţiona şi în camera de consiliu. Dacă organul administrativ refuză să se conformeze. Actele întocmite de notar se eliberează la cerere părţilor/reprezentantului acestora / altor persoane cu interes legitim dovedit. notarul pune o rezoluţie cu data certă. Dacă instanţa obligă pârâtul să emită actul refuzat. Anumite acte juridice pot fi încheiate sau doar autentificate şi de secretarii consiliilor locale. Tribunalele. se judecă fondul procesului de instanţa de recurs. La primirea cererilor/actelor pentru autentificare. p . caz în care hotărârea îi e opozabilă. va stabili termenul până la care se va emite acest act şi coordonatele (elemente obligatorii) actului. Despoziţiile Legii 29/90se completează cu dispoziţiile de drept comun ale C. Există incompatibilitate între notar şi interesul lui personal şi direct în întocmirea actului respectiv sau al rudelor/afinilor până la gradul IV. În general se desfăşoară în sediile birourilor notarilor publici şi se realizează de către notarii publici autorizaţi în exerciţiul funcţiunii. Anumite acte juridice de dr intrenaţional privat ori acte de stare civilă ale persoanelor străine rezidente într-o anumită ţară se pot întocmi de personalul diplomatic/consular al ţării de cetăţenie. Dispoziţii comune asupra actelor notariale Ele trebuie să respecte competenţa teritorială a birourilor notarilor publici respectiv a camerelor notariale judeţene. organul administrativ e obligat să emită actul în maximum 30 de zile de la pronunţarea hotărârii. după care 128 . chiar fără citarea părţilor. Activitatea se desfăşoară la sediul acestor birouri sau în afara lor numai pentru: caz de boală. Dacă nu se fixează termen. Notarul trebuie să aibă rol activ: să dea explicaţii părţilor asupra efectelor raporturilor juridice invocate de ele să facă o încadrare în drept corectă a raporturilor juridice rezultate din discuţia cu părţile cuprinsul actului întocmit să fie conform cu vionţa reală (internă) a părţilor să vegheze la respectarea normelor imperative legale Notarul e obligat să se conformeze hotărârii judecătoreşti ce-l obligă să întocmească anumite acte juridice. Recursul se judecă de urgenţă iar în cazul admiterii lui se casează hotărârea dată de prima instanţă. prin acţiune separată petentul va putea cere daune cominatorii şi despăgubiri de întârziere de la conducătorul organului administrativ.c. Proceduri notariale Aceste proceduri exced procesului civil şi în general nu au caracter contencios. curţile de apel au secţii de contencios.Hotărârea se atacă cu RECURS în termen de 15 zile de la comunicare. grup numeros de persoane (ex: contractul colectiv de muncă). Notarul e obligat să păstreze secretul profesional.

Partea poate fi reprezentată prin procurator cu o procură autentificată şi specială. câte 1 pentru fiecare parte. că părţile au semnat în faţa notarului sau menţiunea imposibilităţii de semnare şi motivul acesteia. Se desfăşoară în 2 etape: 1) Notarul ia măsuri de conservare şi inventariere a bunurilor succesorale şi face demersuri pentru a afla care sunt moştenitorii. Orice act notarial poate fi atacat/anulat în justiţie. Autentificarea înscrisurilor După identificarea părţilor. Actul se redactează de notar şi se semnează de părţi după ce li s-a luat consimţământul.redactează actul la cererea celor interesaţi. încheiere atacabilă în justiţie. taxa de timbru plătită şi cuprinde semnătura şi ştampila acestuia. Aceste măsuri se comunică tuturor moştenitorilor. Consimţământul se ia concomitent părţilor. Procedura succesorală notarială E de competenţa birourilor notariale publice de pe raza ultimului domiciliu al defunctului sau de pe raza situării bunurilor principale dacă autorul a decedat în străinătate. Notarul poate rectifica erorile materiale printr-o încheiere separată. constatarea luării consimţământului. sau pentru cheltuielile de conservare şi administrare. 129 . numele părţilor şi reprezentantului acestora. Această activitate se consemnează printr-o încheiere din care rezultă identitatea părţilor. sumele corespunzătoare pentru persoanele întreţinute de defunct sau pentru plata angajaţilor acestora. prin hotărâre obligă notarul să întocmească actul solicitat. notarul emite o încheiere de respingere a cererii. bijuterii) se pot depozita la bancă. Aceste date se consemnează în procesul-verbal ce cuprinde şi o evaluare provizorie. notarul le citeşte actul şi le întreabă pe părţi dacă conţinutul actului corespunde voinţei lor. Actul se întocmeşte în mai multe exemplare: 1 pentru biroul notarului. Încheierea de autentificare a actelor cuprinde: data. Consimţământul se ia verbal cu excepţia surdo-muţilor pentru care se consemnează în scris sau prin interpret. Notarul ridică testamentele găsite iar valorile (bani. Bunurile succesorale inventariate rămân în custodia moştenitorilor şi la nevoie se sigilează. Moştenitorii nemulţumiţi pot face plângere la instanţă pentru scoaterea anumitor bunuri din inventar. Dacă o parte nu poate semna din motive întemeiate. notarul va face menţiune specială în acest sens arătând în concret motivul acestei imposibilităţi. Dacă actul solicitat nu se poate întocmi. Actele se întocmesc în lima română sau într-o limbă străină prin redactarea/traducerea de către traducători autorizaţi. Dacă instanţa admite o asemenea cerere. Semnătura notarului şi a părţilor reprezintă dovada valabilităţii consimţământului. Retragerea consimţământului de către o parte e posibilă numai până la autentificare şi cu acordul celeilalte părţi. notarul poate lăsa moştenitorilor bani pentru înmormântare. Din aceste valori. lipsa acestei menţiuni duce la nulitatea actului.

Această procedură notarială succesorală nu e obligatorie. Certificatul de moştenitor nu e titlu de proprietate. Dacă se constată de notar că nu există moştenitori legali până la gradul IV. succesorii vor plăti o taxă de timbru stabilită de notar. Problemele litigioase (motivele anulării certificatului de moştenitor) pot fi: calitatea de moştenitor cota succesorală cuvenită componenţa masei partajabile opţiunea succesorală. Arbitrajul 130 . certificatul de moştenitor nu se pronunţă asupra acceptării. Dacă moştenitorii se înţeleg asupra calităţii lor. ei vor semna certificatul de moştenitor făcând o recunoaştere autentică opozabilă între ei. Pentru eliberarea certificatului de moştenitor. se emite certificat de vacanţă succesorală. notarul le deschide înştiinţând legatarul. Se stabilesc dreptul şi cotele succesorale pentru moştenitorii acceptanţi. ei vor fi îndrumaţi să deschidă acţiune în justiţie. Acţiunea în anularea certificatul de moştenitor se prescrie în 3 ani de la data când s-a luat cunoştinţă de existenţa lui.2) notarul stabileşte drepturile succesorale şi eliberează certificat de moştenitor. Dacă moştenitorii nu se înţeleg. irevocabilă. Părţile pot cere stabilirea drepturilor lor succesorale direct intsanţei de judecată prin acţiune de partaj succesoral sau de constatare a calităţii succesorale. Se fixează termen pentru dezbaterea succesorală şi se citează moştenitorii legali şi testamentari. dacă certificatul s-a pronunţat asupra ei Notarul nu poate anula propriul certificat din proprie iniţiativă. ci facultativă. şi anume o recunoaştere autentică. cu declaraţia moştenitorilor sau cu martorii. Se stabileşte componenţa masei partajabile cu acte de proprietate. Dacă sunt omise anumite bunuri succesoarle se poate cere suplimentarea certificatului de moştenitor urmând aceeaşi procedură. notarul mai poate fi obligat să elibereze un alt certificat de moştenitor. Aceştia vor fi identificaţi după actele lor de stare civilă. a cotelor lor şi a masei partajabile. Orice probleme litigioase referitoare la certificatul de moştenitor omis pot fi soluţionate prin cerere în anularea certificatului de moştenitor făcută de orice parte interesată la instanţa competentă. Dacă există testamente. dar e obligat să o facă conform unei hotărâri judecătoreşti. Fiecare succesor va primi un exemplar din certificatl de moştenitor. Conform hotărârii. urmând ca dreptul lor să se stabilească prin hotărâre judecătorească. În principiu. dar constituie probă opozabilă între moştenitori. dar trebuie să consemneze declaraţiile exprese de renunţare la succesiune (nu şi renunţarea tacită).

cu excepţia acelora pentru care legea nu permite tranzacţia. convenţia care reglementează norme de procedură cu caracter dispozitiv. înlocuirea. Nr. telegrame. Arbitrii răspund pentru prejudiciul pe care îl produc din vina lor prin neparticiparea la judecată sau prin întârzierea pronunţării hotărârii. Onorariile arbitrilor se stabilesc prin hotărâre arbitrală. instanţa judecătorească va prelua judecarea cauzei când: convenţia arbitrală este nulă absolut procedura arbitrală nu poate opera din vina pârâtului pârâtul îşi întemeiază apărările pe fond fără a invoca acea convenţie arbitrală În cazul conflictului de competenţă între instanţa arbitrală şi cea judecătorească. Aspecte procesuale tipice Comunicarea actelor procedurale se face prin scrisori recomandate. instanţă ce se va pronunţa prin încheiere în maxim 10 zile. Arbitrii pot fi orice persoane fizice de cetăţenie română cu capacitate deplină de exerciţiu. termenul ei poate fi prelungit numai cu acordul părţilor. cheltuileile pentru administrarea probelor. cauza va fi preluată de instanţa judecătorească superioară celei angajate în conflict. Hotărârea arbitrală Are aceeaşi structură ca hotărârea judecătorească. dosarul împreună cu dovezile de comunicare a hotărârii se depune la instanţa judecătorească ce ar fi fost competentă să judece cauza. putând substitui instanţele pe baza convenţiei părţilor litigante. Asrbitrul e recuzabil sau incompatibil. nu celei judecătoreşti. falsuri. revocarea articolelor se stabileşte prin convenţie. dosarul păstrându-se în arhiva instanţei. competenţa de soluţionare a litigiului aparţine instanţei arbitrale.la fel ca judecătorul. Arbitrul trebuie să accepte numirea. Procedura specială a arbitrajului se completează cu normele procedurale generale (cu dreptul comun). lor este impar şi se stabileşte prin convenţie. orice mijloace ce permit dovedirea primirii actului.Este o procedură paralelă cu procedura instanţei judecătoreşti. Prin convenţie. se comunică părţilor. indiferent de profesie. Orice clauze contrare sunt nule. Hotărârea trebuie pronunţată în maximum 5 luni de la data sesizării. Totuşi. Numirea. Onorariile arbitrare. După 20 de zile de la comunicare. Are o bază convenţională. În caz de conflict între părţi cu privire la numirea lor va fi sesizată instanţa de judecată ce ar fi competentă să soluţioneze litigiul. Prin ea părţile stabilesc ca litigiul lor să fie judecat de arbitri numiţi de ele sau de arbitri care vor putea fi numiţi prin criterii stabilite în convenţie. pentru deplasări şi pentru onorariile experţilor reprezintă cheltuielile arbitrale ce se suportă de către partea care pierde. Convenţia arbitrală Are formă scrisă sub sancţiunea nulităţii. Poate fi anulată la cerer pentru următoarele motive: 131 .

Scopul acestei proceduri prealabile este de a obtine o solutie amiabila fara proces in timp 132 . Daca paratul accepta pretentiile reclamantului din notificare sau daca accepta doar negocieri. Curs 17 Procedura solutionarii litigiilor comerciale Este reglementata de O. 1) Consta in convocarea paratului de catre reclamant in orice mod. În acest fel. dupa trecerea a cel putin 60 de zile de la notificare. s-au încălcat normele imperative c.p. Daca rezultatul negocieriilor este pozitiv. respectivul proces-verbal se redacteaza in 2 exemplare. 128/2000 prin care se modifica art.c. Se asteapta cel putin 15 zile dupa comunicarea acestor notificari. Acesta procedura priveste doar litigiile patrimoniale. Executarea silită Hotărârea arbitrală.a. Instanţa dacă admite cererea de anulare va anula hotărârea arbitrală şi va judeca ea însăşi pe fond litigiul. hotărârea cuprinde despoziţii contradictorii ce nu pot fi executate d. Rezultatele concilierii vor fi cuprinse in procesul-verbal in care se consemneaza pozitia fiecarei parti. reclamantul va atasa dovada notificatoare la actiune. Litigiile comune se solutioneaza in 2 etape: 1) Concilierea prealabila-obligatorie. litigiul nu era susceptibil de arbitraj b. hotărârea se pronunţă pentru lucruri necerute e.G. 2) Judecarea propriu-zisa a litigiilor comerciale. hotărârea s-a pronunţat după împlinirea termenului convenit f. la cerere. Daca negocierile duc la un rezultat negativ sau paratul refuza negocierile. tribunalul arbitral a funcţionat fără o convenţie arbitrală valabilă Competenţa soluţionării cererii de anulare a hotărârilor arbitrale aparţine instanţei de judecată competente în mod normal cu soluţionarea pricinii. propune un termen pentru conciliere. hotărârea arbitrală devine titlu executoriu ca şi o hotărâre judecătorească şi va putea fi executatăsilit de executori judecătoreşti. hotărârea s-a pronunţat în lipsa uneia din părţi necitate legal g. prin care reclamantul comunica paratului pretentiile lui. cate unul pentru fiecare parte si va reprezenta temeiul conventional in baza caruia se vor face platile. 720 alin 1-720 alin 2 C. urmându-se procedura de executare din dreptul comun. termenul acestora si actele doveditoare. va putea să fie învestită cu formulă executorie de instanţa judecătorească normal competentă cu rezolvarea pricinii.

Termenle sunt scurte. Procedura somatiei de plata (O. plati care privesc executarea unor servicii. Reclamantul poate depune intampinare la cererea reconventionala a paratului pana la termenul urmator. comunicandu-i si obligativitatea depunerii intampinarii in termen de 5 zile inainte de prima infatisare. valorii cererii. eficiente care sa permita comfirmarea primirii acestor acte. Hotararile de fond sunt atacabile cu apel si recurs... dovada calitatii de reprezentant. exigibile constand intr-o suma de bani. chiar de 1 zi. cu precadere. jur. Paratul poate face cerere reconventionala fara a trebui sa efectueze alta procedura de conciliere in raport de propriile pretentii. Actele de procedura se comunica prin mijloace urgente. se declanseaza la cererea creditorului pentru a obtine plata voluntara/silita a creantelor lui certe. codul fiscal. statut. 720 alin 18 C. judecatorul de serviciu poate cere reclamantului sa depuna si alte acte care nu au fost comunicate cu ocazia concilierii partilor. Judecarea se face de urgenta. motivele de fapt si de drept. Hotararile definitive in acest mod constituie titlu execuor care pot declansa executarea silita fara alte formalitati. Sanctiunea nerecurgerii la aceasta procedura este inadmisibilitatea actiunii reclamantului. rezultate din contract.G. ea se va concretiza intr-o hotarare irevocabila si executorie. precizarea dovezilor. Cererea de chemare in judecata va cuprinde: denumirea. lichide. Judecatorul va depune staruinta pentru a realiza intelegerea partilor totala sau partiala. term. 58/2003. de regula si aplicarea stampilei. sau de 3 zile in cazuri urgente. obiectul si valoarea cererii si modul de calcul prin care s-a ajuns la ob. semnatura reprezentantului pers. 18 care modifica art.c. cereri ale partilor se pot da termene scurte in continuare fara citare. contul bancar.p. in cunostiinta care evita citarea. sediul persoanei juridice. 2) In situatia refuzului/nereusitei negocierilor. Paratul va fi citat cu o copie dupa cerere. jur.G. reclamantul va sesiza instanta de judecata. 5/2001) Aceasta proced. Se anexeaza si copia inscrisului pe care-si bazeaza cerea reclamanul si obligatoriu procesul-verbal din care rezulta incercarea de conciliere. Daca acesta intelegere se realizeaza. Pentru observarea ac. regulament sau orice inscris semnat de partile rap. indicandu-se si inscrisurile corespunzatoare modului de calcul. art. La primirea cererii. lucrari sau orice alte prestatii. Partile pot fi reprezentate in proces de reprezentanti alesi (avocat) sau de experti/specialisti pe probleme tehnice/economice. Cu apel prin O. Partile sunt obligate sa depuna la dosar foarte repede dovezile constand in inscrisuri sau raspuns la interogatoriu. 133 .scurt si fara plata taxelor de timbru. folosindu-se instit.

sau realizeaza dreptului in concret. Debitorului i se vor comunica alaturi de ordonanta si cererea plus actele prezentate de reclamant. Aceasta cerere. Trasaturi caracteristice 1) se intinde numai asupra bunurilor debitorului (relativitatea efectelor titlului executoriu).Suma ce reprezinta obligatia de plata se actualizeaza in raport de rata inflatiei la data platii efective aplicandu-se si dobanzile si penalitatile legalale. in materie civila se depune la judecatorie. La cerere se anexeaza obligatoriu inscrisul cu care se dovedeste temeinicia creantei. actiune ce are ca scop retractarea ordonantei si rejudecarea pricinii. Daca prin ordonanta se admite cererea si aceasta solutie este irevocabila. judecatorul va pronunta o incheiere irevocabila prin care va inchide dosarul. Executarea silita Este procedura legala prin mijlocirea careia. Judecatorul va putea stabili si un alt termen in baza intelegerii partilor. dar si restabilirea ordinei de drepturi incalcate. dar o asemenea ordonanta va putea fi investita de creditor cu formula executorie si pusa in executare silita fara a fi necesara judecarea pricinii dupa dreptul comun. debitorul nu poate contesta solutia decat prin contestatie la executare. reclamantul are la indemana actiunea de drept comun. Daca prin ordonanta se respinge cererea creditorului. In aceasta etapa judecatorul va putea emite ordonanta ce va contine somatia de plata catre creditor precum si termenul de plata ce nu va fi mai mic de 10 zile si mai mare de 30 de zile. Este transpunerea in viata a unei hotararii judecatoresti. Aceasta ordonanta se comunica partilor prin inscris recomandata cu confirmare de primire. Daca ordonanta nu e atacata sau actiunea in anulare a fost respinsa. cu ajutorul organelor competente sa execute prestatia specificata in titlu. Daca paratul plateste voluntar sau partile ajung la o intelegere privind cuantumul si termenul platii. iar in materie comerciala la tribunal. solutia e irevocabila putand fi atacata numai ci actiune in anulare in 30 de zile de la comunicare. recunoscut printr-un titlu executoriu. In acesta situatie. este faza finala si distincta a procesului civil. 134 . asigurandu-i-se astfel respectarea dreptului individual. Intalegerea partilor asupra platii constituie titlu executoriu. Atunci cand se citeaza partile se cer explicatii si lamuriri asupra temeiurilor obligatiilor invocate si se depune staruinta pentru realizarea unei plati voluntare. constrange pe debitorul care i-a incalcat dreptul. Judecatorul examineaza cererea si inscrisurile anexate cu sau fara citarea paratului dupa aprecierea lui. Daca partile nu se inteleg si paratul refuza plata voluntara. titularul unui drept sub. judecatorul va intra in examinarea de fond in baza actelor depuse si a explicatiei partilor.

Ac. 1) Partile sunt: creditor. de creditorii creditorului (art 974 cod civil) actiune oblica.p. Daca aceasta lipsa de calitate nu a fost observata in timp executoriu in baza ei se poate formula contestatie la executare pana la finalizarea acesteia. sa participe personal/ prin reprezentant la actele de executare. 2) instanta are 2 atributii majore in executarea silita: 135 . personal. creditorii privilegiati si cei ipotecari. prin folosirea excesiva si denaturata a acestor drepturi. debitorul sa suporte cheltuielile de executare. pasiva. sa ceara restituirea cheltuielilor de executare.pe langa debitor mai pot fi urmariti: mostenitorul debitorului urmarit. . Exceptional. in nume propriu. organul de executare. (drept comun in acesta materie) Participantii la executarea silita partile.2) este caracterizata de grija de a nu fi impovarat excesiv debitorul (care poate beneficia de inlesniri de plata sau de cote urmaribile). garantii debitorului. Lipsa calitatii legale a oricarei parti duce la respingerea cererii de executare. proc. procuror. mixta. 372-580 C. instanta jud.. aceste drepturi si obligatii pot fi exercitate si prin intermediari. sa ia cunostiinta de toate actele dosarului de executare. alte persoane sau alte organe. este posibila si poate fi activa. instanta din oficiu numai in proprirea in executarea pensiei minorilor. In coparticipatia procesului intra: creditorii chirografari. Coparticiparea proc. exercita drepturi si obligatii. de reg. debitorul sa nu se opuna executarii si sa nu instraineze bunurile urmarite. Drepturile si obligatiile partilor in raporturile de executare silita Drepturi: obligatii: sa foloseasca dr. solicitandu-se anularea formelor executate. sa formuleze cereri pentru apararea drepturilor si intereselor lor legitime.c. in materia executarii. Sediul materiei Art. Sunt 2 ipoteze in care exista aceste exceptii: pornirea executarii silite poate fi exercitat in locul creditorului de alte persoane: mostenitori/succesori cu titlu particular ai creditorului. specifice cu buna credinta evitand abuzuri de dr. urmaritor si debitorul urmarit.

verifica daca titlul a fost investit cu formula executorie. In reglementarea actuala executorii judecatoresti au competenta si raspundere mai mare. Birourile de executori judecatoresti au competenta materiala si teritoriala. penale din care ei executa doar latura civila. instanta controleaza toate actele de executare. 3) organele de executare sunt reprezentate de birourile de executori judecatoresti care actieaza pe langa instanta. Executorii pot face executarea silita si asupra altor titluri executorii decat hotararilor judecatoresti (ex: cambie) mai putin cele date de lege in competenta speciala. executorii pot face executarea silita asupra tuturor hotararilor judecatoresti definitive civile. Instanta sesizata cu cererea de investire verifica daca hotararea ce urmeaza a 136 . Alte organe pot fi: organele de politie care la solicitarea executorului vin in sprijinul acestuia asigurand executarea in cazul opunerii debitorului.- sa incuviinteze executarea silita (o face judecatoria care a solutionat pe fond cauza) la cererea creditorului. - sa rezolve problemele litigioase aparute in cursul executarii prin solurionarea contestatiei la executare. sa dea explicatie partilor si sa adopte masuri de executare specifice fiecarui caz. Executorii judecatoresti sunt confirmati de Ministerul de Justitie in baza unui examen organizat de acesta. 4) alte persoane pot fi: cei lezati/ vatamati prin executare si care nu sunt parti in litigiu. In general. Dupa competenta lor materiala. trebuie sa aiba un rol activ in redactarea actelor proced. creditorii partilor. Constituirea titlului executoriu se face in mai multe feluri: a) hotararile de orice fel definitive (civil. Investirea cu formula executorie a acestor hotarari este de competenta instantei ce a solutionat fondul. Competenta teritoriala se raporteaza la raza instantei de care ei apartin. definitive. administrativ. Poate fi delegata executarea de la un birou de pe o anumita raza teritoriala catre alt birou de pe alta raza. tertul poprit. Exceptional instanta va ordona din oficiu executarea numai pentru poprirea pensiei alimentare a minorilor. Titlurile executorii Sunt in principiu hotaririle judecatoresti definitive investite cu formula executorie si in plus orice alte acte jurisdictionale carora legea le atribuie caracter executional. daca a fost emis de organele competente si daca poate fi executat prin biroul de executori judecatoresti. executionale. penal. respectiv daca sesizarea a fost legala. Investirea se face la cererea creditorului la care se ataseaza copia legalizata a hot. Existenta titlului executoriu este o conditie indispensabila pornirii executarii silite. Obligatiile executorilor actioneaza numai daca executarea a fost aprobata prin ordinul instantei. detentorul precar al bunurilor sechestrate. familial) precum si hotararile arbitrale.

jud. creanta sa fie certa (fara obiectiuni posibile). lichida. daca creditorul are calitate legala. sa faca dovada refuzului debitorului de a executa voluntar. Hotararea astfel investita cu forma executorie se preda creditorului la cererea lui pe baza de semnatura. sa mentioneze caracterul cert. Aceasta cerere trebuie sa intruneasca elementele generale si specifice pentru o cerere proced. 2) hotararea arbitrajului conventional trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii . prin actiune in anulare in justitie. Titluri executorii valabile intre persoane fizice 1) hot. dispunand investirea cu formula executorie (aplicarea pe hotarare a parafei ce contine formula executorie prevazuta in lege cu semnatura si ştampila). : sa cuprinda numele si domiciliul creditorului si debitorului. Separat de dosarul de incuviintare a 137 . exigibil al creantei. daca a fost depusa in copie legalizata si daca executarea nu s-a prescris. Daca cererea se respinge. Executarea inceputa fara titlu executor este o executare nula. daca creanta e certa. proc. exigibila (ajunsa la scadenta). hotararea sa fie investita cu formula executorie. incheieri judecatoresti pronuntate in cursul proc. Cererea se solutioneaza in camera de consiliu in baza cererii si titlului anexat la cerere de creditor. hotararea sa fi ramas definitiviva. cambii si bilete la ordin se investesc cu forma executorie de birourile notarilor publici la cererea creditorului. c) Titluri executorii ce pot fi puse in executare fara a fi investite cu formula executorie: hotarari cu executare provizorie. Notarul va verifica daca actul e autentificat. 373-375 C.fi executata a ramas definitiva.p. sa se raporteze la titlul executoriu ce va fi anexat cererii. b) Inscrisurile autentice.pentru a deveni titluri executorii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa stabileasca pretentiile civile suscepltibile de a fi executate. Daca aceste conditii sunt indeplinite. Investirea se face fara citarea partilor prin aplicarea formulei executorii pe originalul actului care devine astfel titlu executoriu..si prin care s-au stabilit amenzi judiciare sau despagubiri pentru exercitare abuziva a dr.c). Formalitatiile prevazute de lege pentru pornirea executarii silite 1) cererea pentru incuviintarea executarii (art. O asemenea hotarare devine titlu executoriu in temeiul caruia creditorul poate cere executare silita. lichida. lichid. Competenta incuviintarii apartine instantei judecatorsti care a pronuntat solutia de fond si pe raza careia se afla bunurile urmarite. sa precizeze obiectul executarii si forma de executare aleasa. instanta pronunta o incheiere in camera de consiliu. exigibila. creditorul poate face plangeri la instanta de judecata. 3) titlurile executorii notariale sunt supuse controlului jud.

alte mentiuni cerute de lege in functie de speta sau considerate necesare de executor. numele si domiciliul partilor. Aceste procese-verbale ale executorului pentru a fi valabile trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente: denumirea si sediul biroului de executare. locul. Executarea este nula daca s-a facut fara instiintarea debitorului. numele si calitatea celui care incheie procesul-verbal.executarii (apartine instantei) si execut. se formeaza mai multe dosare de executare ce pot fi conexate in jurul dosarului cel mai vechi. Aceasta obligatie este imperativa si partile nu pot deroga de la ea. titlul executoriu. Aceste acte de executare se comunica partilor. in materia executarii silite mobiliare prin care e instiintat debitorul ca va incepe executarea. La somatie se ataseaza copia titlului executor. 5 zile pentru predarea bunurilor imobile. Toate aceste termene se calculeaza pe zile libere. ora actului de executare. somatia se foloseste si in executarea imobiliara. instantei pentru dosarul de incuviintare. data intocmirii procesului verbal si numarul dosarului de executare. isi va forma dosarul lui destinat incheind procese-verbale pentru toate actele de executare facute. 2 zile pentru fructele neculese sau prinse in radacini. avertizat ca va suporta riscurile executarii silite. nu stopeaza executarea in favoarea celorlalti cocreditori. comandamentul. ştampila biroului de executare judecatoreasca. In reglemantarea in vigoare. iar in caz contrar. fiind invitat sa isi achite obligatiile. 2) actele de incunostiintare a debitorului asupra executarii incepute: somatia. Daca titlul unui creditor se executa fata de mai multi debitori. semnatura executorului si daca e cazul a partilor interesate sau a martorilor asistenti. executarea continuand. data. Somatia.act proced. Termenele somatiei sunt de 1 zi pentru executarea bunurilor mobile. numarul de exemplare si persoanele carora li s-a inmanat cate un exemplar. consemnarea absentei/prezentei partilor. Desistarea unui cocreditor dupa grevarea conexarii. 15 zile pentru urmarirea silita a imobilului. consemnarea obiectivelor/explicatiilor partilor. a refuzului de a semna sau a motivului de impiedicare de a semna. iar un exemplar ramane la dosarul executorului. 138 . jud. emis de execut. Judecat. 10 zile pentru executarea obligatiei de a face/a nu face. masurile luate de executor sau constatarile acestuia.

Repunerea in termen poate fi dispusa numai de instanta si numai pentru motive temeinice pe care institutia le apreciaza in sensul impiedicarii cererii executarii in termen legal. Comandamentul se practica numai in materia executarii imobiliare. Suspendarea si intreruperea cursului prescriptiei executorii Suspendarea-oprirea temporara a curgerii termenului pe durata existentei cauzei de suspendare si reluarea acestui termen ce va continua sa se deruleze pentru diferenta ramasa dupa incetarea cauzei de suspendare. fiind vorba de o nulitate relativa. In cazuri urgente. Ora 18:00 poate fi depasita daca executarea a inceput mai inainte si trebuie continuata. Termenul pentru instiinatrea debitorului se va raporta si succesorilor acestuia. Prescriptia: Termenul general de prescriptie este de 3 ani. de la ramanerea definitiva a hotararii ce se va transforma in titlu executoriu. Termenul incepe sa curga: Termenul se implineste in ultima zi la ora 24:00. se emit maimulte somatii cu termen specific formei respective. Cererea de repunere pe rol se face in maximum 15 zike de la incetarea piedicilor creditorului. Transcrierea comandamentului are ca efect intreruperea prescriptiei executarii. 3) Timpul in care poate fi efectuata executarea: este intervalul intre 8:00-18:00 in zilele de lucru. Atat somatia cat si comandamentul constituie acte incepatoare de executare. Se comunica debitorului cu 5 pana la 10 zile inainte de pornirea executarii pentru forma executarii directe si cu 30-60 de zile inainte de pornirea executarii pentru forma de executare indirecta (scoaterea la vanzare). 5 ani pentru executarea creantelor bugetare. iar daca ultima zi este zi libera. suspendarea este independenta de vointa partilor. executarea inceputa in zi de lucru poate fi continuata in zilele libere. 139 . Calculul termenului se face pe zile libere. In cazuri urgente. Sunt posibile executarile silite si fara somatie EX: ordonanta presedintiala. In principiu. cu aprobarea presedintelui instantei poate fi facuta in zilele libere. punerea in intarziere a debitorului si indisponibilizarea bunului urmarit. termenul se proroga in urmatoarea zi lucratoare. de la pronuntarea hotararii cu executare vremelnica (ordonanta presedintiala). Prescriptia executarii silite si perimarea acesteia Scopul acestei institutii este de a limita in timp durata executarii silite. exista 2 termene specifice: 10 ani pentru executarea drepturilor reale imobiliare.Daca exista mai multe forme de executare incepute de creditor. Lipsa sau beregularitatea somatiei pot duce la anularea executarii incepute.

suspendarea va persista pe perioada in care intre persoana ocrotita in calitate de creditor si reprezentantul ei legal in calitate de debitor nu au fost date si aprobate socotelile. termenul de prescriptie sa fie reluat de la zero. indeplinirea voluntara de catre debitor a obligatiei de plata sau indeplinirea unui act procedural prin care recunoaste in orice mod existenta creantei. pe data trimiterii spre executare a titlului executoriu. termenul opereaza de drept. Particularitati: lipsa de staruinta. Cazuri de intrerupere a prescriptiei. Intreruperea prescriptiei executarii reprezinta o manifestare de vointa a partii care face sa inceteze prescriptia urmand ca dupa incetarea cauzei de incetare. Termenul de perimare este de 6 luni de la ultimul act de executare. Daca cererea de executare silita priveste o executare prescrisa. constatarea perimarii se face la cererea partii ineresate (debitorul) sau din oficiu. Cazuri speciale de suspendare: executarea este suspendata atunci cand e dispusa prin hotarare judecatoreasca sau prin lege. de instanta. iar armata e pe picior de razboi. chiar si la un organ necompetent. pr timpul cat debitorul isi sustrage veniturile/bunurile de la executarea silita. In aceasta materie perimarea greveaza de drepturi. creditorul poate cere o noua executare daca termenul de prescriptie nu s-a implinit. aceasta cerere nu i se da curs. pe data depunerii cererii de reluare a executarii.Cazuri generale de suspendare: existenta unei piedici in executare determinata de forta majora. Executarea voluntara dupa implinirea termenului de prescriptie e considerata o executare valabila. dupa implinirea termenului de perimare. suspendarea va persista pe perioada in care creditorul e militar in termen. pe data depunerii cererii de executare si a titlului anexat. restransa nu au asigurate reprezentarea si ocrotirea legala. Efectele prescriptiei Conduc la stingerea posibilitatii de a executa silit un titlu executoriu. Perimarea actelor de executare Este sanctiunea procedurala pentru partea ce nu a depus staruintain solutionarea cererii lui de executare. Suspendarea persista pe perioada in care persoana cu capacitate de exerc. respectiv neefectuarea unor acte de executare in cele 6 luni sa se datoreze neglizentei creditorului. Efectele perimarii: 140 .

bunuri si venituri care pot fi urmarite conditionat daca: debitorul sa nu ai aiba alte bunuri urmaribile. Pana la jumatate din aceste drepturi pot fi urmarite pentru executarea unei obligatii de intretinere sau pentru plata despagubirilor cauzate de decesul/vatamarea autorului intretinerii. respectiv unele categorii de bunuri care nu pot fi urmarite deloc sau doar partial pentru a proteja pe debitor si familia acestuia si pentru a face executarea suportabila. Daca la acest principiu exista exceptii legale. ingrasamintele necesare pentru cultura pamantului. nu face ceva. ajutoarele banesti pentru incapacitatea temporara de munca. un numar redus de animale de munca la adresa debitorului si nutretul necesar pe o luna. obiectul executarii se raporteaza la bunurile si veniturile debitorului asupra carora poate purta executarea. armele. Principiul este ca intregul patrimoniu al debitorului poate fi urmarit formand gajul general al creditorilor chirografari.p. Obiectul executarii silite Inseamna realizarea efectiva. compensatii pentru desfacerea nelegitima a contractului de munca. creante din intretinere. echipamentul si uniformele ofiterilor. bursele de studiu. pensiile de intretinere si rentele viagere. face. cand executarea se face din oficiu. Din punct de vedere procesual. semintele. Bunuri si venituri ale debitorului care pot fi urmarite doar partial sau esalonat: salariul. hrana pe 3 luni necesar debitorului si familia lui. masinile si cartile necesare pentru exercitarea profesiei debitorului. pentru sarcina si leuze pentru ingrijirea copilului bolnav de pana la 2 ani. uneltele. chirie. hainele necesare pentru nevoile lui curente. concreta a obligatiei de drept civil substantial in sensul de a da. ajutor medical sau social.- stergerea executarii incepute si a tuturor actelor de executare intocmite. bunurile comune ale sotilor fara partaj pentru datoriile comune ale sotilor. pana 1/5 pentru acoperirea celorlalte datorii. alte drepturi banesti.pana la 1/3 pentru acoperirea prejudiciilor cauzate statului. creante imobiliareprivilegiate. Formele executarii silite (art 411-451 C. bunurile comune ale sotilor dupa partaj in ceea ce priveste datoriile personale ale sotilor. Perimarea nu e aplicabila in 2 situatii: asupra masurilor asiguratorii adoptate cu caracter de conservare. creanta executabila sa decurga din pensie de intretinere. icoanele si portretele de familie (nu de mare valoare). ex: uneltele. Exceptii: bunuri si venituri ale debitorului exceptate total si neconditionat de la executarea silita: lucruri necesare pentru culeatul debitorului si familiei lui.c) 141 . animalele.

Toate aceste forme se grupeaza in 2 mari categorii care le includ: executarea silita directa. 4) Urmarirea veniturilor bunurilor imobile. 2) Urmarirea sumelor de bani ale debitorului aflate in posesia tertilor. executarea silita indirecata.1) Urmarirea bunurilor imobile aflate in posesia debitorului. 142 . 5) Urmarirea bunurilor mobile detinute de terti (detentori precari). 3) Urmarirea fructelor prinse in radacini. 6) Predarea (valorificarea)/silita a bunurilor mobile/imobile ale debitorului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful