DREPT PROCESUAL CIVIL PARTEA GENERALA

Notiunea si sistemul procesului civil si al dreptului procesual civil

1.Consideratii generale asupra justitiei, a sarcinilor ei si asupra procesului civil Procesul civil este mijlocul de realizare a justitiei. Justitia cunoaste 2 acceptiuni, conform carora ea desemneaza:   sistemul organelor judecatoresti activitatea desfasurata de acestea in forma prevazuta de lege(procedura)

Justitia esta institutia care are sarcina de a da viata si de a aplica in concret normele de drept substantial, norme care asigura derularea relatiilor sociale care le inspira.Justitia presupune si asigurarea executarii hotararii judecatoresti. Procesul civil este activitatea desfasurata de organele jurisdictionale competente, cu participarea partilor interesate, in vederea rezolvarii conflictului de interese aparute in circuitul civil(organul jurisdictional este cel care pronunta o hotarare prin intermediul careia rezolva un litigiu).Activitatea jurisdictionala se refera la organe judecatoresti si organe arbitrale.Aceasta activitate se desfasoara dupa forma prevazuta de lege = procedura.Procesul civil este reglementat de norme juridice cu aspect dinamic si progresiv.El reprezinta functia santionatorie a dreptului civil si realizeaza sarcinile justitiei, si anume:   sarcina educativa sarcina sanctionatorie

2.Actul jurisdictional = actul prin care se infaptuieste justitia si care poate consta intr-o hotarare judecatoreasca sau arbitrala.Actul jurisdictional civil are o serie de caracteristici diferite si chiar opuse acelora ale actului jurisdictional administrativ.Astfel: - actul jurisdictional civil se realizeaza sub forma procesului, a dezbaterilor judiciare atat pe fond, cat si pe forma, in timp ce actul administrativ se realizeaza in mod obligatoriu dupa o anumita forma(procedura) - actul jurisdictional civil se pronunta intr-o speta determinata;el nu creeaza norme de drept, ci le aplica unui caz anume, spre deosebire de actul administrativ, care, in principiu, are caracter generic.
1

- sesizarea organelor competente este si ea diferita: in procesul civil, acest drept apartine partilor interesate, iar in dreptul administrativ ea se poate face si din oficiu (ceea ce se intampla in majoritatea cazurilor) - garantia calitatii actului jurisdictional civil rezulta din independenta si inamovibilitatea judecatorilor, care actioneaza numai in conformitate cu legea, si nu cu indicatii ale anumitor persoane ierarhic superioare din sistem, spre deosebire de actul administrativ, care are caracter de subordonare ierarhica si este cenzurabil de instanta judecatoreasca. - o data emis,actul jurisdictional civil duce la desesizarea instantei, care nu mai poate reveni si reaprecia cele deja constatate(puterea de lucru judecat), in timp ce actul jurisdictional administrativ o data pronuntat este susceptibil de revocare.

3.Definitia procesului civil Procesul civil este activitatea desfasurata de instantele jurisdictionale competente, de birourile executorilor judecatoresti, de parti si alte persoane sau organe care participa la infaptuirea justitiei in pricini civile prin judecarea litigiilor asupra drepturilor civile substantiale si care asigura executarea silita a hotararilor judecatoresti conform legii.Din definitie rezulta ca fazele procesului civil sunt urmatoarele:   judecata executarea hotararii faza prealabila, pregatitoare, scrisa faza judecatii propriu-zise, publice si contradictorii faza pronuntarii si comunicarii hotararii judecatoresti

In faza judecatii, la fiecare instanta (fond, apel, recurs) se intalnesc 3 subetape, si anume:

4.Locul dreptului procesual civil in sistemul dreptului romanesc DREPTUL CONSTITUTIONAL influenteaza dreptul procesual civil in ceea ce priveste: principiile de organizare sociala si judiciara reglementarea organelor judecatoresti ca organe independente in stat competente asigurarea respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale cetatenesti

Dreptul procesual civil fata de DREPTUL CIVIL reprezinta aspectul sanctionator, punand in practica dreptul civil si avand ca sarcina realizarea concreta a acestuia.
2

DREPTUL ADMINISTRATIV se afla in raport de subordonare fata de dreptul procesual civil, care permite controlul justitiei asupra actelor administrative. ORGANIZAREA JUDECATOREASCA reglementeaza organizarea, structura si sarcinile instantelor, de unde rezulta ca organizarea judecatoreasca este strans legata de dreptul procesual civil, care reglementeaza formele in care organele judecatoresti isi desfasoara activitatea.Deci legatura dintre cele 2 este o legatura functie-organ. Instanta judecatoreasca este creata pentru a desfasura activitati procesuale, in timp ce instanta civila este instanta in actiune. DREPTUL PROCESUAL PENAL, asemenea dreptului procesual civil, este o materie tehnica, ce reglementeaza formule de desfasurare a procesului, insa intr-o ramura de drept diferita. Asemanari: majoritatea principiilor fundamentale drepturile si obligatiile partilor administrarea probelor ordinea dezbaterilor deliberarea si pronuntarea hotararilor judecatoresti caile de atac modul de sesizare a instantei: in civil opereaza princ. disponibilitatii, iar in penal princ. oficialitatii executarea hotararii

Deosebiri:

5.Izvoarele dreptului procesual civil roman 1.Constitutia Romaniei 2.Legile organice: Codul de procedura civila adoptat la 1 dec. 1865 de inspiratie franceza si italiana – Codul de procedura civila francez din 1806 si Codul de procedura civila al cantonului Geneva din 1819— si Legea nr.92/ ‘92 de organizare judecatoreasca. 3.Legi ordinare: Legea nr.59/’93 de modificare a C.p.c. 4.Legi speciale: Legea contenciosului administrativ Legea nr.29/’90, Legea nr.18/’91 modif. Prin Legea 167 si Legea nr.1/2000. 5.anumite norme din alte coduri: Codul civil(dispozitii privind sfera probatoriilor), Codul muncii(jurisdictia muncii), Codul familiei(punerea sub interdictie, decaderea din drepturile parintesti). 6.Ordonantele de Guvern simple si de urgenta care reglementeaza de obicei taxele de timbru (O,U.G. nr.58/2003- modifica C.p.c.) 7.Tratatele si conventiil internationale la care Romania este parte.
3

Pe de alta parte. aceasta norma(supletiva) protejeaza interesele uneia dintre parti.permitandu-le clauze dincolo de limitele normei dispozitive.) 2. 3. plata unei amenzi judiciare(mai putin severa) .legi de competenta(C.legi generale.p. marcand diferenta dintre cele 2 categorii de norme:  norma imperativa nu poate fi inlaturata(ocolita) nici prin vointa partilor. incalcarea lor atrage sanctiuni civile severe.c. cum ar fi nulitatea sau decaderea. in timp ce aplicarea normei dispozitive poate fi ceruta numai de catre partea vatamata sau de parte protejata prin acea norma. care suplinesc vointa neexprimata a partilor in actele lor juridice.c.legi de procedura propriu-zisa(C. .c. Regimul normei supletive este o aplicare a principiului disponibilitatii.Impartirea legilor de procedura civila Aceasta impartire se realizeaza prin intermediul a 3 clasificari: 1. 4 .92/’92) .p.legi dispozitive sau supletive.  aplicarea normelor imperative se poate cere de oricare dintre parti sau de catre instanta din oficiu.) . fie in legea generala) Corelatia intre legea generala si legea speciala e dubla.p. . se aplica dispozitiile legii generale.legi imperative. . si C.c. care s eaplica in orice materie si in toate cazurile(C.Astfel:   legea speciala se aplica cu precadere fata de legea generala atunci cand legea speciala tace.Norma dispozitiva poate fi insa inlaturata de parti sau de beneficiarul ei. care impun partilor o anumita actiune sau le obliga la o anumita abstentiune.legi speciale. nici prin dispozitia instantei. care are facultatea de a renunta la acest privilegiu. o astfel de clauza este nula.legi de organizare judecatoreasca (Legea nr. si Legea de organizare judecatoreasca) .Jurisprudenta si literatura de specialitate nu reprezinta izvoare de drept(recursul in interesul legii) 6. care reglementeaza anumite materii si deroga de la norma generala(norme speciale se gasesc fie in legi speciale.Regimul normei imperative este distinct.

in materie probatorie. va continua sa se aplice legea veche care astfel ultraactiveaza. la incalcarea normei imperative. In materie civila. sunt de interes general si sanctionate cu nulitate absoluta aspecte precum: structura hotararii judecatoresti obligarea la citarea partilor competenta materiala si unele tipuri de competenta teritoriala ordinea dezbaterilor dreptul de a recuza dreptul de a exercita o cale de atac dreptul de a cre exeutarea dreptul de a recunoaste Sunt norme dispozitive. atunci cand noua lege restrange competentele si cu privire la procesele aflate pe rol.Aplicarea legilor de procedura civila in timp si spatiu • Aplicarea legilor de procedura civila in timp Regula este aplicarea legii de p.  Pentru a stabili cand avem nulitate relativa si cand nulitatea absoluta.Astfel. ea se va aplica de indata. caracterul sanctionator este dictat de interesul general sau special aparat prin norma respectiva. sanctiunea difera. a caror incalcare atrage nulitatea relativa. in timp ce incalcarea normei supletive atrage nulitatea relativa a acestui act. si anume: in materia competentei. se apeleaza la textul de lege. In materie de drept al muncii si comercial.Daca legea noua este mai permisiva.Se aplica deci principiul neretroactivitatii legii. in timp ce incalcarea normei dispozitive poate fi invocata numai in anumite termene prevazute de lege. sanctiunea este nulitatea absoluta a actului procedural astfel intocmit. • Aplicarea legilor de procedura civila in spatiu 5 .cand legea noua extinde competentele. daca legea noua este mai restrictiva decat legea veche. urmatoarele aspecte: 7.c. incalcarea normei imperative poate fi invocata oricand pe parcursul procesului. de la intrarea ei in vigoare si pana la abrogarea acesteia. ea se aplica chiar pentru un proces deja pornit. casarile cu trimitere se vor face la instanta competenta dupa legea veche sub care a inceput procesul.Astfel.Cand legea tace. competenta legii noi se respecta neconditionat. legea ultraactiveaza numai in 2 cazuri de exceptie.

Legea de organizare judecatoreasca nr. care se aplica exclusiv pe teritoriul statului care emite legea(legi forii). straina este definitiva si irevocabila 2. pe de o parte.Aceste principii explica diferite institutii procedurale si le asigura aplicarea. Exista posibilitatea de a se discuta incidenta legii procesual civile straine de asemenea in procesele cu elemente extranee(conform Dreptului international privat). aplicabile acolo unde legea tace.92/’92 6 . Anumite principii ajuta in activitatea instantelor.sa existe un Tratat de Asistenta Juridica intre Romania si statul respectiv. Constitutie 2.Legile de procedura civila sunt legi teritoriale. pe de alta parte. ajutand in opera de legiferare. straina sa nu incalce ordinea de drept romana 4.hot. straina sa fi fost pronuntata de instanta competenta dupa legea lor 3.hot. si intre parti si instanta.hot. Unele principii au importanta teoretica. executarea se poate numai printr-o hotarare de incuviintare a executarii hotararii straine pronuntata in prima instanta de tribunal= hotarare de exequatur. Exista totusi 2 exceptii: administrarea unor anumite probe si discutarea admisibilitatii lor. Principiile fundamentale definesc procesul civil si stabilesc trasaturi caracteristice raportului procesual intre parti pentru intregul sistem procesual. avand o valoare generica si fiind reglementate de Constitutie.   Principiile asigura realizarea celor 2 functii ale procesului civil. instanta romana verifica 4 conditii: 1. care poate avea loc si dupa legea locului sau “legea pamantului”(caz in care legea da obiceiului valoarea de izvor de drept) posibilitatea executarii unor hotarari judecatoresti straine pe teritoriul tarii. Pentru a admite o astfel de hotarare. (analogia dreptului —interpretarea dreptului prin analogie) Principiile sunt reglementate in 3 acte normative: 1. Principiile fundamentale ale dreptului procesual civil Dreptul procesual civil e constituit pe baza unor principii(reguli)esentiale care determina structura interna a dreptului procesual civil si in temeiul carora se stabilesc raporturi procesuale intre parti.   Alte principii au importanta practica.

Ea nu exclude avansari/retrogradari in ierarhia magistraturii. 6. care va determina aparitia completului de divergenta. principiul dreptului la aparare si principiul publicitatii.Colegialitatea instantei este un principiu aplicabil numai in caile de atac(2 judecatori in apel si 3 judecatori in recurs). 4. imixtiuni. 3. Codul de Procedura Penala A.Independenta judecatorilor.Judecatorii pot fi sanctionati cu destituirea pentru motive profesionale sau etice si numai de catre Consiliul Superior al Magistraturii.In completul de apel apare posibilitatea divergentei de pareri.persoanele – cetateni romani sau straini— care declara ca nu cunosc limba romana au dreptul sa foloseasca un interpret autorizat.Infaptuirea justitiei in mod egal pentru fiecare parte. hotararea se adopta cu majoritate de opinii. pe care il platesc. Principiile continute in Constitutie si Legea de organizare judecatoreasca 1.Astfel se asigura principiul contradictorialitatii.In aceste complete de judecata. Judecatorul e obligat sa-si exprime opinia la speta (sa se derobeze).Independenta se coreleaza cu raspunderea lui profesionala si se realizeaza prin secretul deliberarii hotararii.ei se supun doar legii.Inamovibilitatea judecatorilor este garantia ca judecatorul nu poate fi destituit din functia lui de magistrat pe motive politice sau altele de natura extra-profesionala. fiind la adapost de influente. 7 . tentatii.Ea garanteaza doar ocuparea functiei de magistrat.Aceasta garanteaza independenta judecatorilor. ca organ superior profesional. Procedura se desfasoara in limba romana. prin inamovibilitate si prin existenta controlului ierarhic al hotararilor judecatoresti.3. format din cei 2 judecatori initiali si presedintele instantei sau un judecator delegat de acesta.justitia trebuie sa fie nepartinitoare si sa se aplice in mod egal pentru toate subiectele de drept ce compar in instanta. Realizarea justitiei se face numai prin organele jurisdictionale (in principal prin organele judecatoresti si in secundar prin organele arbitrale) 2. 5.

Acest principiu se realizeaza prin garantarea accesului liber si neingradit al oricarei persoane in sala de sedinta. dar la terminarea dezbaterilor la termenul respectiv partea este invitata din nou in sala si i se citesc lucrarile desfasurate in absenta ei. este posibila asistenta gratuita.7. fie in sala de sedinte in care accesul publicului va fi interzis pe durata procesului. Instanta nu va acorda un al doilea termen in acelasi scop. la sediul instantei. sa participe la dezbateri. el desemneaza un complex de drepturi materiale si procesuale stabilite de lege pentru a da posibilitate partii sa-si expuna sustinerile .orice proces se desfasoara intr-o sala de sedinte publica. fiind un profesionist practician. punerea de concluzii si pronuntarea hotararii.Dreptul la aparare – acesta are 2 acceptiuni:  in sens material. Partea ce tulbura sedinta de judecata poate fi indepartata din sala. La prima zi de infatisare. sa exercite caile de atac. sa aiba cunostinta de continutul dosarului. dreptul la aparare semnifica dreptul de a avea un avocat care. B.  in sens formal. trebuie sa indeplineasca 2 conditii: 1. Persoanele juridice pot fi aparate si de consilieri juridici. care poate fi aprobata doar de Decanul Baroului pe motive sociale. la cererea partilor poate amana pronuntarea pentru depunerea de concluzii scrise (5 zile).sa fie inscris pe tabloul avocatilor dintr-un barou. Publicitatea trebuie realizata pe tot parcursul fazei contradictorii a procesului: propunerea dovezilor. sedinta se va desfasura numai in prezenta partilor si a avocatilor fie in Sala de Consiliu. Daca insa partea turbulenta are avocat care participa la dezbateri. discutarea si administrarea lor. In procesul civil. Publicitatea prin media nu e permisa decat cu acordul instantei. partile au dreptul sa ceara amanarea pentru a-si angaja avocat. ca puna concluzii.Principiul publicitatii dezbaterilor. invocarea exceptiilor.sa aiba licenta in Drept 2. sa recuze judecatorul. partii nu i se mai citesc lucrarile. Daca instanta refuza termenul. In acest caz.Principiile continute in Codul de Procedura Civila 8 . 8. sa propuna dovezi. Exceptia de la acest principiu o constituie sedinta de judecata secreta. adica partea are dreptul sa faca cereri. care se realizeaza la cererea partilor atunci cand ordinea sau moralitatea publica ori prestigiul partilor pot avea de suferit prin dezvoltarea datelor dosarului. angajati pe durata nedeterminata cu carte de munca.

si anume: . Ca metoda.Legalitatea – acest principiu consta in faptul ca procesul se judeca in conformitate cu dispozitiile legii. Pentru asigurarea contradictorialitatii.Principiul contradictorialitatii – specific oricarui proces este ca partile sa aiba pozitii contradictorii. Avantajul acestui principiu rezida in schimbul rapid de idei.completul sa fie compus conform legii 2.Oralitatea dezbaterilor – dezbaterile orale complinesc principiul publicitatii si presupun ca fiecarei parti i se da cuvantul pentru a-si exprima cererile.exercitandu-se caile de atac legale . liber apreciate de judecator 4) rolul activ al instantei 3. Sistemul procesual roman este unul mixt. se folosesc logica. Exceptie fac procesele in care una din parti a cerut judecarea ei in lipsa.sa fie competenta sa judece pricina 4.  scris: se fac cererile procedurale.sa aiba o organizare permanenta 3.asigurandu-se legalitatea instantei. 4.respectandu-se normele de drept material si procesual . De aceea. si anune:  oral: se cer si se administreaza probele.Contradictorialitatea se manifesta in activitatea procedurala a partilor in cererea de probatorii si in concluzii. un sistem de probe care permite aflarea adevarului.sa fie creata prin lege 2. se redacteaza concluziile scrise si se redacteaza hotararea. instanta e obligata sa asculte ambele parti inainte de a pronunta o hotarare. care poate fi urmarit de toata lumea. care provoaca aparitia litigiului.1.Dezavantajul il constituie riscul instantei de a scapa anumite argumente ale partilor peste care se trece repede. Legea reglementeaza urmatoarele mijloace concrete pentru aflarea adevarului: 1) controlul judiciar 2) analiza litigiului pe fond si forma 3) regula neierarhizarii probelor. legea prevede: 9 . atitudinea si rolul judecatorului. se pun concluziile si se pronunta hotararea.Principiul aflarii adevarului – are in vedere ca toate faptele unei spete sa fie stabilite in realitatea lor. si anume:1.

acesta nu poate decat sa puna in discutia partilor schimbarea incadrarii juridice. masura care se va lua obligatoriu de catre instanta. chiar si cele favorabile partii absente 3) posibilitatea partilor de a-si prezenta si sustine cererile si argumentele 4) obligatia instantei de a solutiona toate capetele de cerere.Reclamantul fixeaza limitele sesizarii instantei prin actiunea lui. instanta fiind obligata sa respecte aceste limite. 3) partile pot dispune in proces ce drepturile lor materiale sau procesuale astfel: • • • • reclamantul poate renunta la dreptul pretins sau numai la judecata pricinii. altele decat cele ridicate de parti.Daca temeiul de drept folosit de reclamant este gresit dupa opinia judecatorului.Acest principiu poate atenua principiul realizarii justitiei in mod egal?. se considera ca partile sunt stapanele procesului si traseaza limitele acestuia. respectiv ordona probe si din oficiu.Principiul disponibilitatii – eate specific procesului civil si se completeaza cu principiul contradictorialitatii. paratul poate recunoaste total sau partial. le poate pune in discutie probleme de fapt sau de drept. 10 . altfel procesul continuand in limitele trasate de parti de la inceput. chiar daca partile nu o cer. judecatorul ia masuri pentru aflarea adevarului. judecatorul poate da indrumari partilor in legatura cu drepturile lor procesuale daca aceste parti nu sunt asistate de avocat.Acest principiu cuprinde mai multe prerogative ale partilor: 1) dreptul partii de a introduce sau nu o actiune civila. la care nu se poate renunta.1) citarea obligatorie a partilor 2) obligatia instantei de a verifica toate piesele dosarului.Daca partile sunt de acord. Rolul activ se manifesta prin faptul ca: judecatorul conduce personal procesul. judecatorul hotaraste numai asupra obiectului cererii. avand ca scop asigurarea echilibrului intre parti. se face aceasta schimbare. supraveghind respectarea legii. 6. cu exceptia incredintarii copiilor minori in cadrul divortului. 5. expres sau tacit pretentiile reclamantului partile au dreptul sa stinga procesul printr-o tranzactie partile au dreptul de a ataca sau nu o hotarare judecatoreasca 4) partile au dreptul de a cere executarea hotararii judecatoresti. cu exceptia drepturilor copilului minor. 2) partile au dreptul sa determine limitele actiunii sau apararii.Conform principiului disponibilitatii. judecatorul poate cere explicatii scrise sau orale de la parti.Principiul rolului activ al judecatorului – acest principiu se plaseaza in limitele investirii instantei.

adica probe confectionate in afara cadrului procesului. instanta le poate admite sau poate incerca confirmarea lor prin administrarea probelor in fata instantei. 7.in procesele perimate .in instanta de la care s-a stramutat dosarul 8. concluziile se depun in fata instantei.Cererile se fac in fata instantei. In dreptul procesual civil. Daca totusi pe parcursul procesului completul se schimba. Comisia Rogatorie. Daca intr-o speta se folosesc probe extra-judiciare. fara a folosi verigi intermediare. COMPETENTA IN DREPTUL PROCESUAL CIVIL Din multitudinea de organe jurisdictionale trebuie alese acelea care dupa lege au dreptul sa solutioneze litigiile judecatoresti si sa se stabileasca ce fel de litigii intra in competenta fiecarei categorii de organe jurisdictionale. competenta este aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti de a judeca si solutiona o anumita pricina. ce consta in conservarea in avans a unor probe pentru un proces viitor 3. probele se cer si se administreaza in fata instantei. asigurarea dovezilor.Principiul continuitatii – este strans legat de principiul nemijlocirii si cere ca intreg procesul sa fie judecat de acelasi complet.de instanta necompetenta . daca se poate in aceeasi sedinta de judecata.Principiul nemijlocirii – instanta cerceteaza direct elementele cauzei. probele administrate . pentru respectarea continuitatii judecatii este necesar cel putin ca judecatorii care au pronuntat hotararea sa fie aceiasi cu judecatorii fata de care s-au pus concluzii de catre parti. Derogari de la principiu: 1. Sediul materiei se afla in mai multe acte normative: Constitutia Romaniei (principiile generale ale competentei) Codul de Procedura Civila (normele privind competenta teritoriala) 11 . prin care anumite probe se administreaza de alta instanta decat cea care judeca cauza 2.Principiul disponibilitatii se realizeaza prin exercitarea drepturilor procesuale cu buna-credinta si nu abuziv.

adica poate judeca orice litigiu in prima instanta. materiala functionala) precum si litigiile dupa obiect. nr.Competenta generala a instantelor judecatoresti De principiu. Curtea de Apel (15 in tara) judeca in prima instanta litigiile atribuite ei expres de lege si mai judeca ca instanta de apel procesele solutionate in prima instanta fie de judecatorie. 1. reglementat de Constitutie si legea de organizare judecatoresca 92/’92.norme de competenta jurisdictionala. 1. iar inaintea acestei modificari tribunalul judeca apelurile promovate de parti impotriva hotararilor pronuntate de judecatorie in prima instanta.norme de comp. Judecatoria mai poate solutiona anumite plangeri impotriva unor acte jurisdictionale speciale.norme de comp.- Legea de organizare judecatoreasca nr. Instantele mai au competenta de a se pronunta asupra unor raporturi juridice fiscale (impozite. fie pe linie verticala (instante de grade diferite). in orice ramura de drept. 1.teritoriala B.Competenta materiala a fost modificata prin O. 2.Competenta materiala este acea competenta care delimiteaza sfera activitatii instantelor judecatoresti de grad diferit pe linia lor ierarhica SAU competenta materiala stabileste felul atributiilor jurisdictionale pentru fiecare categ.92/’92 (normele privind competenta materiala) Normele de competenta se clasifica in mai multe categorii: A.  Competenta materiala functionala Judecatoria are competenta generala. fie pe linie orizontala (instante de acelasi grad). materiala . norme de competenta relativa A.norme de competenta generala a instantelor judecatoresti 2.G. cu exceptia acelora prevazute expres de lege ca fiind de competenta altor instante. care se subimpart in .U. Tribunalul judeca in prima instanta anumite categorii de litigii expres prevazute in lege.Competenta jurisdictionala Aceasta stabileste care instanta judecatoresca poate solutiona un anumit litigiu determinat. precum si asupra unor raporturi care au ca obiect protectia persoanelor fara capacitate de exercitiu (Autoritatea Tutelara) si alte materii expres prevazute in lege. natura sau valoarea priciniilor (comp.norme de competenta absoluta 2. a.Inainte de 12 . fie de tribunal.58/2003. de instante (comp. taxe). orice litigiu judiciar este de competenta instantelor judecat. materiala procesuala).

orasenesti.U. municipale sau judetene ale administratiei de stat. Curtea Suprema judeca in exclusivitate recursul in interesul legii si alte cereri expres prevazute de lege (majoritatea cererilor de stramutare). Ea mai solutioneaza plangerile impotriva anumitor hotarari ale organelor administrative cu activitate jurisdictionala. ci direct cu recurs.58/2003. si anume: 1) litigii comune neevaluabile in bani si litigii comerciale al caror obiect depaseste valoarea de 1 mld. Curtea de Apel avea competenta in privinta litigiilor atribuite de catre lege expres ei spre solutionare in prima instanta. lei 3) litigiile de contencios administrativ in care sunt atacate (contestate) actele administrative emise de organele comunale. judeca apelul declarat impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunal si recursul declarat impotriva hotararilor pronuntate de tribunal ca instanata de apel(pronuntate de judecatorie in prima instanta). 4) cererile privind dreptul de creatie intelectuala si de proprietate industriala 5) cererile in legatura cu exproprierea 6) cererile intemeiate pe L 10/2001 privind restituirea unor proprietati imobiliare 7) cererile privind incuviintarea desfacerii sau aprobarea adoptiei 8) cererile privind repararea prejudiciului cauzat de erori judiciare in materie penala 9) cererile privind recunoasterea si incuviintarea executarii unei hot. iar pentru instantele de recurs comun 3 judecatori.Tot ce inseamna judecata in prima instanta implica participarea unui complet format dintr-un singur judecator. judecat. Curtea Suprema de Justitie – Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca in calitate de instanta de recurs comun procesele care au fost solutionate de Curtea de Apel ca instanta de apel sau procesele solutionate in prima instanta de tribunal sau curte de apel. Curtea de Apel judeca si alte cereri atribuite ei expres prin lege. procese ale caror hotarari nu se pot ataca cu apel. Recursul in anulare a fost abrogat prin O. mai putin ceea ce legea atribuie expres altor instante ca judecata in fond.G. straine pe teritoriul Romaniei 10)litigii de drept al muncii si conflicte de munca 13 . Tribunalul judeca numai anumite litigii in prima instanta. asa cum pentru judecata in apel este specific completul format din 2 judecatori.modificarile mai sus mentionate. precum si impotriva anumitor cazuri si materii prevazute de lege (contraventia). Lei 2) litigiile civile al caror obiect are valoarea de peste 1 mld. nr. Completul este format dintr-un judecator. Competenta materiala procesuala  Judecatoria judeca totul.

detentorul/ posesorul unui bun litigios e prezumat proprietar .pana la pronuntarea hotararii se prezuma nevinovatia paratului.6 C. precum si asupra hotararilor pronuntate in contencios administrativ de tribunal in prima instanta alte cereri in anumite materii (restul cererilor ce privesc categ. Curtea de Apel judeca: 1) in prima instanta procesele de contencios administrativ indreptate impotriva actelor administrative emise de organele centrale ale administratiei de stat 2) ca instanta de apel procesele solutionate in prima instanta de judecatorie sau tribunal 3) recursul declarat in litigii de munca.Competenta teritoriala este acea competenta care delimiteaza sfera de activitate a instantelor de grad egal cu activitate pe raze teritoriale diferite. pe timpul procesului. Sesizarea instantei dupa valoarea obiectului pricinii pastreaza instanta initial competenta. Daca sunt mai multe capete de cerere evaluabile in bani. Restul cererilor de acest gen revin spre judecare Curtii de Apel.prin aceasta regula se evita tracasarea paratului de catre un reclamant de rea-credinta 14 . de litigii ce intra si in comp. valoarea obiectului pricinii se modifica.5. cereri de revizuire.c. competenta se stabileste prin adunarea valorilor acestor capete de cerere. stramutari de pricini. a. cum ar fi majoritatea cererilor de stramutare. Conform art. chiar daca ulterior.) Evaluarea obiectului pricinii se face de catre reclamant prin cererea de chemare in judecata.Tribunalul mai judeca cereri care privesc anumite conflicte de competenta. cererea se judeca de instanta in raza careia se afla domiciliul paratului. cererile privind delegarea instantei.J.pana la o hotarare contrara.. contestatii la executare.S. recuzari. unele conflicte de competenta. Aceasta evaluare poate fi contestata de instanta sau de partea adversa. tribunalului) Curtea Suprema de Justitie judeca: 1) recursul declarat impotriva proceselor solutionate in apel de catre Curtea de Apel 2) recursul in interesul legii 3) alte materii expres prevazute de lege.i. caz in care se va dispune efectuarea unei expertize de specialitate care va stabili valoarea reala. acesta nu e obligat sa se deplaseze la instanta de la domiciliul reclamantului .p. contestatii in anulare. precum si cererile de revizuire si contestatiile in anulare si formulate impotriva propriilor hotarari (hotarari ale C. b. Justificare: .

Pentru organizatiile parate fara personalitate juridica. partile pot conveni asupra competentei altei instante decat cea prevazuta in lege.p.Daca paratul are domiciliul sau resedinta in strainatate. Pentru competenta teritoriala de drept comun.e. In cazul in care exista mai multi parati cu domicilii diferite. care reprezinta statul (Judecatoria Sect. c. Daca toti paratii sunt principali.Aceasta e posibila pentru ca normele au caracter dispozitiv. varianta alternativa este instanta locului de executare a contractului(executare totala sau partiala) in raportul de inscriptiune imobiliara sau prestatie tabulara. dupa care nu mai poate pune in discutie competenta instantei. fie organele fiscale judetene (Directia Generala de Finante Publice). competenta instantei e aceea de la domiciliul paratului principal. unde i se vor comunica actele de procedura. Dreptul de optiune al reclamantului nu poate fi contestat de parat: in cererile privind executarea. si lasa reclamantului posibilitatea / facultatea ca in anumite pricini prevazute de lege el sa aleaga intre competenta de drept comun (=instanta de domiciliu a paratului) si varianta de competenta prevazuta in lege pentru acea pricina.c. instanta competenta e aceea de la domiciliul oricaruia dintre ei.p. Paratul persoana juridica atrage comp. Paratul poate contesta competenta teritoriala pana la prima zi de infatisare. anularea. varianta se refera la instanta locului unde se face plata in cazul obligatiilor comerciale. biletul la ordin.-ul. paratul este invitat de instanta sa-si aleaga un domiciliu judiciar in Romania. varianta este instanta locului situarii imobilului in cererile privind cambia. rezolutiunea unui contract. alternativa este instanta locului de plecare sau sosire 15 .1 Bucuresti). teritoriala a instantelor in raza carora isi are sediul fie Ministerul de Finante. procesul se va judeca de instanta de domiciliu a reclamantului.c. teritoriala a instantei in a carei raza se afla sediul principal. si anume:   competenta teritoriala alternativa competenta teritoriala exclusiva Competenta alternativa sau facultativa este reglementata de articolul 10 si 11 din C. partile putand deroga de la ele.c exista 2 mari exceptii. competenta este instanta de la domiciliul conducatorului acelei organizatii. Statul ca parat atrage comp. varianta este instanta locului unde s-a nascut obligatia sau locul platii in cererile privind contractul de transport. rezilierea. In aceste cazuri. De la regimul prevazut in articolul 5 din C.

-

in cererile privind obligatia de intretinere pentru ascendenti sau descendenti, varianta este instanta de la locul domiciliului reclamantului pentru cererile izvorate dintr-un fapt ilicit, varianta este instanta locului unde s-a produs faptul ilicit Justificari : - probele sunt mai usoare si mai rapide la instanta prevazuta ca varianta - situatia personala precara a reclamantului - pentru imobile, expertizele necesare si celelalte probe sunt mai usor de administrat la

instanta competenta varianta. In afara de czurile mentionate mai sus, art. 10 prevede si un alt caz de instanta alternativa, si anume cazul cererilor de despagubire rezultate din asigurari, caz in care varianta de competenta teritoriala o reprezinta instanta de domiciliu a asiguratului sau instanta unde se afla situate bunurile asigurate (imobile) sau instanta locului producerii accidentului. In acest caz, competenta alternativa nu poate fi aleasa inainte de aparitia dreptului la despagubiri. Orice conventie contrara e nula. Exceptie fac asigurarile maritime sau fluviale, in care competenta poate fi aleasa si inainte de aparitia cazului asigurat. Competenta exclusiva sau exceptionala este compusa din 4 situatii ce constituie obligatoriu exceptii de la regula generala de competenta teritoriala. Art. 13-16 C.p.c. reglementeaza urmatoarele cazuri: - art. 13: actiunile reale imobiliare se judeca de instanta in raza careia se afla imobilul (probe mai usoare si consultarea mai usoara a registrelor de Carte Funciara); alte actiuni se supun regimului de drept comun. - art.14: cererile in materie de mostenire se judeca de instanta de la ultimul domiciliu al defunctului. In cazul in care in succesiune se disputa un drept real asupra unui imobil, competenta va apartine tot instantei ultimului domiciliu al defunctului. Aceste cereri sunt urmatoarele:  cereri privind validitatea si executarea dispozitiilor testamentare  cereri privind pretentiile reciproce intre mostenitori  cererile legatarilor sau creditorilor impotriva mostenitorilor legali sau executorilor testamentari. Justificari ale acestei prevederi sunt probele mai usoare, faptul ca bunurile se afla in aceeasi raza, procedura notariala se desfasoara tot in teritoriul respectiv si aceeasi competenta e atrasa si de celelalte cereri privind succesiunea, partajul, reductiunea, anularea certificatului de mostenitor. - art.15: cererile in materie de societate se judeca de instanta de la locul sediului, pana la lichidarea in fapt. Exceptie fac actiunile reale imobiliare , conform art.13.

16

B. Competenta absoluta si competenta relativa Deosebiri Normele de competenta absoluta au urmatorul regim de reglementare juridica: 1) obligatorii pentru parti si instanta; partile nu pot deroga prin conventie de la aceste norme 2) incalcarea competentei absolute poate fi invocata oricand pe timpul procesului 3) incalcarea competentei absolute nu poate fi acoperita de parti Sanctiunea incalcarii normelor de competenta absoluta este nulitatea absoluta a hotararilor judecatoresti pronuntate de instanta necompetenta. Normele de competenta relativa : 1) ingaduie partilor sa deroge prin conventie de la competenta prevazuta in lege, alegand o alta instanta pentru solutionarea pricinii, care este obligata la aceasta (normele acestea au caracter dispozitiv sau supletiv) 2) necompetenta relativa nu poate fi invocata decat de paratul lezat in drepturile lui sau de partea beneficiara a acestei norme; necompetenta relativa nu poate fi invocata de reclamant sau instanta 3) invocarea necompetentei relative se poate face numai la instanta de fond pana cel tarziu la prima zi de infatisare si in nici un caz dupa intrarea in cercetarea fondului (administrarea de probe) Neridicarea exceptiei de necompetenta relativa in acest termen legal conduce la decaderea paratului din dreptul de a mai invoca necompetenta relativa. Determinarea caracterului relativ sau absolut al competentei se face de lege astfel: art. 159 C.p.c. → necompetenta este de ordine publica atunci cand: - pricina nu e de competenta instantelor judecatoresti in ansamblul lor - pricina este de competenta unei instante de alt grad decat cea care judeca - pricina este de competenta altei instante si partile nu o pot inlatura art.19 C.p.c. → partile pot conveni asupra instantei competente teritorial, mai putin in cazurile prevazute la art. 13-16 C.p.c.

Competenta generala a instantelor judecatoresti are caracter absolut. Competenta materiala a instantelor judecatoresti are caracter absolut. Competenta teritoriala de drept comun si competenta teritoriala alternativa au caracter relativ. Competenta teritoriala exclusiva are caracter absolut.
17

Intinderea. Prorogarea. Conflictele de competenta Intinderea competentei Atunci cand instanta e sesizata cu o cauza, se pune problema de a stabili care e intinderea acestei competente. In anumite situatii rezolvarea nu se afla in Cod. Proc. Civ. si in 2 principii : - Instanta sesizata cu cererea regulamentului are competenta de a judeca si solutiona si apararile paratului in totalitatea lor, rezulta ca instanta sesizata devine competenta sa solutioneze intregul raport juridic printr-o hotarare unica. - Instanta sesizata cu o anumita cauza printr-o cerere principala devine prin extindere competenta sa se pronunte si asupra cererilor accesorii si incidente formulate de parti sau terti. Prorogarea de competenta Este posibilitatea unei instante de a judeca si solutiona pricini peste competenta ei normala, prin extindere. Competenta instantei in materia apararilor-reguli : 1. Judecatorul actiunii reclamantului este si judecatorul exceptiunii paratului.Exceptiile paratului au o acceptiune larga, de aparari totale care includ atat exceptiile propriu-zise cat si apararile de fond.In consecinta, hotararea judecatoreasca astfel pronuntata va avea autoritate de lucru judecat, adica efecte, atat asupra cererii reclamantului cat si asupra apararilor paratului. Exista o exceptie care se refera la chestiunile prejudiciale : in cazuri exceptionale, anumite probleme ale pricinii,ridicate de reclamant/parat presupun o solutionare prealabila si definitiva separat si anterior solutionarii litigiului in intregul lui.Aceasta solutionare separata va determina hot. Intrgului cu putere de lucru judecat.De aceea, instanta confruntata cu chestiunile prejudiciale va putea suspenda procesul pana la solutionarea acestor chestiuni prealabile.Exemplu : interferenta intre procesul penal si procesul civil dupa regula ca penalul tine in loc civilul. 2. Competenta instantei in privinta incidentelor de procedura : orice reclamantului.Incidentele procedurale :
18

contestatie grefata pe cererea

principala si de natura sa suspende sau sa modifice solutia este de competenta instantei sesizate cu act.

adica numai in cadrul org. Prorogarea conventionala (voluntara) –partile sunt de acord sa sesizeze cu solutionarea litigiului lor o instanta care in mod normalnu ar fi competenta sa solutioneze cererea. jurisdicitonale de aceeasi natura. suspendare. cererea reconventionata. propunerea unor dovezi noi. cereri de recuzare. Indivizibilitatea presupune 2 cauze cu o legatura mai stransa care face necesara solutionarea lor impreuna. A) Cererile acesorii si incidente sunt de competenta instantei sesizate cu actiunea principala a reclamantului.a) incidente care modifica dezbaterile extinzand sfera procesului (ex.accesorii ale paratului (cererea pentru aplicarea unor masuri asiguratoriisechestrul). Scopul este evitarea pronuntarii unor hotararii contradictorii. competenta apartinand instantei sesizate cu actiunea reclamantului. Prorogarea de competenta este de 3 feluri : 1) 2) 3) legala conventionala (voluntara) judecatoreasca Prorogarea legala este reglementata in anumite cazuri prevazute in lege. -cereri incidente. B) Coparticiparea procesuala pasiva este in cazul procesului cu mai multi parati. C) Conexitate si indivizibilitate. -cererea reconventiei.Aceasta prorogare se aplica numai 19 .Instanta sesizata este competenta sa se pronunte si asupra acestor incidente conform principiului ca accesoriul urmeaza principalul.perimare). de interventie a tertilor) b) incidentele propriu-zise care nu modifica fondul procesului (ex.Aceste 2 cereri sunt introduse initial separat la instante diferite. Conexitatea si indivizibilitatea se aplica numai in acelasi sistem de jurisdictie. dar datorita conexiunii lor se vor reuni pentru a fi judecate impreuna la principala instanta sesizata de parti. judecatoresti sau org. Conexitatea presupune reunirea in acelasi proces a 2 cereri facute de aceleasi parti cu obiect si cauza legate intre ele. -cererea de interventie a tertilor.In aceste cereri intra : -toate capetele de cerere accesorii ale actiunii reclamantului.

Prin exceptie. Prorogarea judecatoresca –se stabileste printr-o hotarare judecatoresca. Solutia difera dupa cum se foloseste declinatorul de competenta sau regulatorul de competenta.Conventia de prorogare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : sa cuprinda comsimtamantul valabil al partilor cu capacitae procesuala de exercitare instanta aleasa sa nu fie necompetenta absolut conventia sa aiba un caracter special. . dar trebuie sa cuprinda manifestarea de vionta valabil. pricina va fi solutionata de o alta instanta egala in grad si care nu ar fi fost competenta initial.in cazul normelor de competenta supletive.cand procesul se deleaga. conventia se incheie inainte de aparitia litigiului. Ex : alegerea unui domiciliu pentru nevoile procesului.fiind posibila in urmatoarele situatii : -casarea cu trimiter a procesului pentru o noua judecata la o alta instanta decat cea care a judecat prima data.in cazul comisiei rogatorii (probele sunt administrate de alta instanta decat cea competenta) Necompetenta instantei. -cand se admite cererea de rcuzare a tuturor judecatorilor instantei competente.De regula. se incheie dupa pornirea procesului numai in cazul litigiilor ce au ca obiect asigurarile terestre (vezi competenta alternativa).conventia este irevocabila unilateral cu exceptia cazului in care acest tip de prorogare serveste interesului unei singure parti care poate opta sarenunte la acest beneficiu.Conflictele de competenta Atunci cand competenta este contestata exista 2 probleme: . adica sa se raporteze numai la cazul respectiv conventia poate fi scrisa sau verbala.) .cine poate invoca necompetenta .cand procesul se stramuta.care instanta are dreptul sa solutioneze aceasta contestatie. . .conventia este obligatorie pentru parti (art.Primul solutioneaza cererea unei parti ca instanta sesizatasa-si decline competenta in 20 .969 Cod Civ.In cazul competentei absolute (imperative) NU e posibila o conventie. cele 2 instante fiind egale in grad. Efectele conventiei de prorogare : .

necompetente si trimiterea cauzei spre rejudecare instantei competente. exceptia de necompetenta se poate judeca in orice faza a procesului pana la pronuntarea hotararii irevocabile. nu este susceptibila de achiesare . dar nu este obligatorie pentru instanta careia i se trimite cauza.Aeasta din urma se va putea declara si ea necompetena. ci respinge actiunea reclamantului ca fiind inadmisibila.Daca necompetenta este absoluta. daca competenta este relativa probele se refac neconditionat daca au fost incalcate noemele de competenta generale(imperative). Efectele admiterii exceptiei de necompetenta toate actele procedurale ale instantei necompetente sunt nule probele deja administrate sunt castigate cauzei si nu trebuiesc refacute decat pentru motive temeinice. Declinatorul de competenta----Este cererea unei parti de a se declina competenta catre alta instanta considerand ca instanta sesizata initial nu ar fi competenta. se poate valorifica cererea de necompetenta si in contestatia in anulare (dupa pronuntarea unei hotarari irevocabile). Inst. Ce poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare.Aceasta cerere se face prin invocarea exceptiei de necompetenta la fond sau in apel/recurs cat si prin contestatii in anulare. 21 . Exceptia de necompetenta se solutioneaza diferit dupa cum normelede competenta incalcate sunt relative/absolute. fir respinge exceptia si continua tot la judecarea procesului.Pe durata rejudecarii procesului termenul de prescriptie se intrerupe.Solutia pronuntata este o hotarare jud. nu e competenta. In ipoteza in care nici o instanta jud.Prin regulatorul de competenta se solutioneaza conflictul de competenta ce apare intre 2 instante. Daca excptia se ridica cu caile de atac ea poate duce la casarea hot.. fie admitand-o. instanta sesizata cu exceptia de necompetenta nu isi mai declina competenta. caz in care apare conflictul de competenta.Depasirea acestui prag duce la decaderea paratului din dreptul de a invoca aceasta exceptie .favoarea alteia.Aceasta hotarare are autoritate de lucru judecat numai pentru instanta care se dezinvesteste prin declinarea competentei.Daca necompetenta este relativa : exceptia de necompetenta se poate ridica numai de parat prin intampinare cel tarziu la prima zi de infatisare.Exceptia de necompetenta poate fi invocata de oricare parte sau instanta din oficiu . caz in care isi declina competentasi trimite pricina spre solutionare instantei competente.Practica extinde acest prag pana la momentul intrarii in cercetarea judecatoreasca (administrarea probelor) si in nici un caz dincolo de momentul intrarii in dezbateri (concluzii pe fond).rom. ci competenta apartine unei instante straine sau unui alt organ jurisdictional rom.Instanta sesizata cu oexceptie de necompetenta se pronunta asupra acestei exceptii.

superioare prin care se rezolva conflictul de competenta.Conflictul se solutioneaza de instanta superioara si comuna instantelor aflate in conflict.Conflictele pot fi pozitive sau negative. Regulatorul de competenta: Este hot. contradictorii. adica ultima instanta. abtinerea stramutarea delegarea 22 . instantei.ultima sesizata isi declina competenta in favoarea celei dintai.Sesizarea se face de instanta in fata careia a aparut conflictul. de investire a instantei competente legal (regulator de competenta). In ambele cazuri dispare pericolul pronuntarii hot. Efecte ale regulatorului de competenta: -dezinvesteste o instanta -investeste alta instanta. inaite de pronuntarea unei hotarari).Aceste chestiuni trebuiesc reglate inainte de solutionarea cauzei prin incidente procedurale: incompatibilitate recuzarea. Conflictul negativ apare atunci cand nici una din instante nu se consideracompetenta.Mijloace de evitare a acestui pericol se directioneaza catre: exceptia de necompetenta exceptia de litisprudenta (sunt sesizate 2 instante competente in mod egal.Hotararea acestei instante superioare are un dublu caracter: de declinare a competentei instantei necompetente dupa lege.Solutionarea conflictului se face fara citarea partilor in camera de cons.strain de cauza si de parti si sa nu se pronunte de 2 ori pe fondul pricinii in acelasi proces.Conflictul pozitiv apare cand ambele instante se considera competente existand pericolul inor hotarari contradictorii . Procedura se declanseaza din oficiu de instanta in fata careia apare conflictul. Incidente procedurale cu privire la compunerea completului de judecata si la instanta sesizata Judecatorul trebuie sa fie obiectiv.Regulatorul de competenta Conflictele de competenta apar intre 2 instante judecatoresti sesizate cu aceeasi pricina.

cand intre judecator.Aceste norme sunt imperative. cand judecatorul este tutore/curator al uneia dintre parti .Cazuri : cand judecatorul.arbitru in aceeasi cauza. cand judecatorul. sotul lui. Nu sunt cazuri de incompatibilitate : pronuntarea pentru prima data pe fond a unui judecator.Incompatibilitatea presupune ca un judecator nu poate solutiona pe fond de 2 ori acelasi proces pentru ca ar exista pericolul de promovare a primului punct de vedere. cand aceleasi persoane si una din parti au avut un proces penal in ultimii cinci ani . cand judecatorul a primit de la o parte daruri. Cazurile de recuzare si abtinere sunt identice si se caracterizeaza prin pericolul ca judecatorul sa fiepartinitor. rudele lor pana la gradul patru au ei insusi o pricina la o instanta unde una din parti este judecata . revizuirea . fie din cauza unui interese personal. a hotararilor. cand judecatorul este ruda /afin pana la gradul patru cu avocatul/ curatorul partilor . nefructificata de parte. sotul. motive neimputabile judecatorului. situatie in care se presupune ca ar dovedi partinire. sot . Procedura de solutionare a recuzarii 23 . rude pana la gradul patru exista dusmanie cu una din parti sau rudele ei pana la gradul patru. Abtinerea este obligatia judecatorului de a iesi din dosar cand are cunostiinta ca exista o situatie de recuzare a lui.contestatia in anulare). fie din dusmanie fata de o parte. Abtinerea si recuzarea Recuzarea este dreptul partilor de a cere in cazurile prevazute de lege ca judecatorul sa se retraga din completul de judecata. cand sotul in viata si nedespartit al judecatorului este afin/ruda cu una din parti . cand juecatorul si-a exprimat opinia cu privire la pricina in concretul acestuia . promisiuni de daruri sau orice alt avantaj .Un alt caz este atunci cand judecatorul a fost martor.expert. incalcarea lor determina nulitatea ales. atunci cand prima pronuntare s-a facut pe exceptie cand judecatorul care s-a pronuntat prima data pe fond are a solutiona o cale de atac de retractare (grefata pe motive noi fata de prima judecata. ascendentii (descendentii au interese in cauza sau sunt ruda / afini pana la gradul patru una din parti) . fie din afectiune.

cererea se solutioneaza de catre judecatorul altei sectii a Curtii Supreme de Justitie. Cazuri : cand una din parti are doua rude sau afini pana in gradul patru printre judecatori ( nu printre membrii completului). Daca cererea de recuzare se respinge procesul va fi judecat in continuare de acelasi judecator. pentru motive de siguranta publica . Daca recuzarea se face impotriva tuturor judecatorilor unei instante . Daca petentul recuzarii este de rea credinta el poate fi amendat de instanta pentru abuz de drept. pentru banuiala legitima (presupunerea posibla ca judecatorii sunt partinitori datorita imprejurarii pricinii . Stramutarea pricinii Transferarea unui proces de la o instanta competenta la alta in cazurile prevazute de lege pe motivul ca solutionarea la prima instanta este periclitata de lipsa de obiectivitate. Competenta de solutionare a recuzarii apartine aceleasi instante. Normele de recuzare sunt dispozitive . Daca se recuza judecatorul unei sectii a Curtii Supreme de Justitie. Pana la solutionarea cererii de stramutare . Judecata se face fara prezenta partilor in camera de consiliu. judecatorul recuzat va fi inlocuit de altul.Judecatorul recuzat poate fi ascultat numai daca instanta considera necesar. Judecarea se face in camera de consiliu cu citarea si ascultarea partilor. pronuntandu-se o hotarare definitiva si nemotivata ( pentru ca nu poate fi atacata). instanta care judeca procesul . competenta de solutionare apartine instantei superioare. un alt complet de judecata. 24 . calitatii partilor sau dusmaniei locale).Cererea se formuleaza inainte de dezbateri imediat ce partea a luat la cunostiinta de existenta motivului de recuzare. Daca se admite. In aceste cazuri nu este admis interogatoriu. Banuiala legitima se deduce din imprejurarile anormale de vadita impartialitate sau din pasiuni locale puternice ( Exemplu : se judeca un prefect cu un taran sau un judecator cu un om obisnuit). Instanta se pronunta prin incheiere in sedinta publica si nu se poate ataca decat odata cu fondul. iar competenta de solutionare apartine Curtii Supreme de Justitie. iar competenta de solutionare apartine instantei superioare. In cazul abtinerii. Primul caz este reglementat de norme dispozitive. instanta impotriva careia s-a facut cererea de suspendare poate suspenda/ amana cauza. In aceasta situatie daca actele admise si probele admise se mentin sau trebuiesc refacute. judecatorul este obligat sa se abtina imediat ce a luat cunostiinta de existenta motivului si inainte ca partea sa-l refuze. Cazurile doia si trei sunt reglementate de normele imperative. In aceasta situatie daca actele admise si probele admise se mentin sau trebuiesc refacute. cele de abtinere sunt imperative.

Daca cererea s-a respins , procesul va continua la aceeasi instanta din faza in care a intervenit cererea. Daca se admite, se desemneaza instanta care va continua procesul, precizandu-se daca actele de procedura si probele efectuate raman valabile sau trebuiesc refacute. In cazul admiterii cererii se anunta instanta de la care se stramuta procesul. Dupa acest moment orice acte procedurale sau hotarare pronuntata de aceasta instanta devin nule de drept. Delegarea Se face de la o instanta la alta de grad egal , atunci cand instanta initial sesizata este impiedicata sa functioneze pe timp indelungat de imprejurari exceptionale (calamnitati, razboi). Se pronunta de Curtea Suprema de Justitie. Curs 5 Acţiunea în procesul civil Generalităţi Acţiunea este mijlocul procedural pus de lege la dispoziţia titularului dreptului subiectiv pentru realizarea lui. Dreptul reclamantului pentru a introduce o acţiune este dublat de dreptul pârâtului de a se apăra şi a răspunde la aciunea reclamantului prin întâmpinare sau de a pretinde el însuşi drepturi proprii de la reclamant printr-o cerere reconvenţională. Definiţie: Acţiunea este mijlocul legal prin care o persoană cere instanţei judecătoreşti fie recunoaşterea dreptului său, fie realizarea acestui drept prin încetarea piedicilor puse în exercitarea sa de o altă persoană sau printr-o despăgubire corespunzătoare. Noţiunea de acţiune civilă are 2 accepţiuni: 1) Acţiunea este posibilitatea titularului dreptului subiectiv de a sesiza instanţa judecătorească, solicitând să hotărască asupra cererii lui indiferent dacă cererea este sau nu justificată în drept. În această accepţiune acţiunea este o facultate procesuală, iar dreptul la acţiune are caracter procesual. 2) Acţiunea reprezintă posibilitatea sesizării instanţei dar şi dreptul de a obţine ca instanţa să acorde protecţie dreptului dedus judecăţii. Acţiunea este un mijloc judiciar de a obţine câştig de cauză iar dreptul la acţiune are caracter material. Natura juridică a acţiunii civile 1) 2) Acţiunea este un mijloc juridic legal ce permite unei persoane să solicite instanţei să hotărască asupra cererii ei. Titularul dreptului recurge la un organ jurisdicţional competent
25

3)

Acţiunea are ca scop apărarea dreptului unei persoane care se pretinde titular al dreptului.

Comparaţie între dreptul la acţiune şi dreptul subiectiv material Deosebiri: • Condiţiile de existenţă ale dreptului subiectiv: dreptul subiectiv are la origine un fapt/act juridic, în timp ce dreptul la acţiune are la origine conflictul de interese dintre părţi. Anumite drepturi materiale sau subiective nu pot fi promovate prin acţiuni civile (vezi obligaţii naturale). Alte drepturi care nu sunt actuale nu pot fi promovate prin acţiune în realizare. Dreptul subiectiv prescris nu poate fi promovat prin acţiune, ci doar prin excepţiune. • Condiţiile de exerciţiu: dreptul subiectiv există şi pentru persoane fără capacitate de exerciţiu în timp ce acţiunea nu poate fi promovată decât de o persoană cu capacitate de exerciţiu. De aici rezultă că acţiunea civilă are ca obiect protecţia drepturilor subiective. Asemănări: Dreptul subiectiv determină felul acţiunii. Acţiunea preia elementele din natura dreptului. De exemplu dreptul de creanţă (personal) va fi promovat printr-o acţiune personală, drepturile reale prin acţiune reală. Nu trebuie făcută confuzie pe plan teoretic între acţiunea reală şi cererea de chemare în judecată. Cererea de chemare în judecată este actul procedural material prin care titularul dreptului subiectiv foloseşte posibilitatea de a sesiza instanţa. Cererea este actul procedural concret prin care se realizează vocaţia abstractă la promovarea unei acţiuni. În practică cele două noţiuni se apropie până la confuzie. Elementele acţiunii civile Acţiunea civilă are 2 categorii de elemente: subiective şi obiective. Elementele subiective sunt părţile. Părţile trebuie să întrunească mai multe condiţii: capacitate, calitate procesuală, să fie purtătoarele unui drept, să aibă interes legitim. Elementele obiective sunt obiectul acţiunii, cauza. Obiectul este pretenţia concretă într-o acţiune (exemplu: predarea unui bun, anularea unui contract). Obiectul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie licit, posibil, determinat (determinabil-pentru a putea fi pus în executare). Cauza acţiunii este temeiul juridic al cererii. De exemplu, în acţiunea în revendicare, temeiul juridic îl reprezintă dreptul de proprietate. În acţiunea în pretenţii, temeiul juridic îl reprezintă contractul, faptul juridic ilicit delictual. Cauza acţiunii nu se suprapune cu motivul acţiunii în justiţie. Exemplu: acţiunea în plata preţului are drept cauză vânzarea ca operaţiune juridică, iar motiv-contractul. Cauza trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie licită, morală.

26

Toate aceste elemente ale acţiunii civile trebuie cuprinse în acţiunea reclamantului de la început. Ele pot fi modificate sau întregite cel târziu la prima zi de înfăţişare. După acest prag, raportul procesual dintre părţi se cristalizează pe elementele acţiunii, urmând ca judecata să se desfăşoare pe aceste coordonate. (prima zi de înfăţişare e termenul din proces când pentru prima dată părţile sunt legal citate şi pot pune concluzii). Clasificarea acţiunilor civile Se face după diferite criterii care determină categorii diferite de acţiuni civile. După scopul material urmărit de reclamant: • • • acţiuni în realizarea dreptului; acţiuni în constatarea dreptului; acţiuni în constituire de drepturi. După natura dreptului subiectiv ce stă la baza acţiunii: • • • acţiuni personale; acţiuni reale; acţiuni mixte. După obiectul dreptului subiectiv promovat prin acţiune: • • acţiuni mobiliare; acţiuni imobiliare acţiuni petitorii acţiuni posesorii După calea procedurală aleasă de reclamant: • • acţiuni principale; acţiuni accesorii (incidentale). După Codul de Procedură Civilă: • • acţiuni civile; acţiuni comerciale. Acţiuni în realizarea dreptului (acţiunea în adjudecare)-reclamantul cere în justiţie respectarea dreptului său de către persoanele care l-au încălcat şi realizarea în natură a acestui drept, iar dacă nu mai este posibilă, reclamantul va cere despăgubiri pentru prejudiciul suferit (realizare prin echivalent).
27

Exemple: acţiunea de divorţ. cum au de obicei hotărârile judecătoreşti. acţiunea interogatorie. Hotărârea judecătorească prin care se admite o asemenea acţiune nu are efect declarativ retroactiv. Acţiunea provocatorie presupune că pârâtul ridică în mod public şi serios pretenţii asupra dreptului reclamantului. Obiectul acestor acţiuni îl constituie existenţa/inexistenţa unui drept şi nu a unui fapt juridic.acest interes legitim se conturează printr-o tulburare produsă de pârât exerciţiului dreptului reclamantului. titularul dreptului cheamă în judecată preventiv o persoană care ar putea eventual să-i conteste dreptul reclamantului. Această acţiune nu este admisibilă dacă reclamantul are la îndemână şi o acţiune în realizare. Admiterea acţiunii civile presupune ca hotărârea judecătorească să constate existenţa unui drept al reclamantului şi să pronunţe o condamnare a pârâtului care va fi obligat să execute/realizeze dreptul reclamantului.Exemple: acţiunea în revendicare-presupune realizarea dreptului de proprietate. Acţiunile în constatare pot fi pozitive sau negative. acţiunea provocatorie. de principiu în natură. de stabilire a paternităţii. 28 . de declarare a morţii. Prin acţiune interogatorie. ex nunc. Tulburarea dreptului este mai puternică decât în cazul acţiunii interogatorii. ci are efect constitutiv. acţiunea în despăgubire-realizarea unui drept de creanţă. în confirmare)-reclamantul cere instanţei ca prin hotărâre să se constate existenţa sau inexistenţa unui drept fără ca instanţa să mai pronunţe şi o condamnare civilă la executarea prestaţiilor. urmând ca hotărârea să valorifice pretenţiile unuia sau altuia. Acţiunile în constatare se împart în: • • • acţiunea declaratorie. Această acţiune presupune ca reclamantul să aibă un interes legitim şi nu să-l cheme abuziv pe pârât în judecată. Reclamantul îl cheamă în judecată pe pârât provocându-l să-şi valorifice pretenţiile. Acţiunile în constatare au caracter subsidiar faţă de acţiunile în realizare. tulburându-i grav exerciţiul dreptului. urmărind ca în paralel să răspundă în instanţă dacă îi recunoaşte reclamantului dreptul. acţiunea în daune interese pentru acoperirea de prejudicii produse prin fapte juridice ilicite. Hotărârile care soluţionează aceste acţiuni nu pot fi titluri executorii şi deci nu pot fi puse în executare silită. Acţiuni în constatarea dreptului (în recunoaşterea dreptului. Acţiunea în constituire de drepturi-reclamantul cere instanţei să creeze o situaţie juridică concretă nouă între părţile litigante. Prin acţiune declaratorie reclamantul cere instanţei să se pronunţe asupra existenţei unui raport juridic valabil sau nevalabil sau să interpreteze o clauză contractuală îndoielnică.

atât reale cât şi de creanţă. Aceste acţiuni prezintă avantajul unor probe mai uşoare. sechestrul asigurator. Dacă cererea se admite. Prin ele se cere executarea unui act juridic care a creat şi drepturile reale şi de creanţă sau sunt acte prin care se desfiinţează asemenea acte juridice. acţiunea confesorie. 29 . acţiunea pentru drepturi reale accesorii (acţiunea ipotecară. Mijloace procedurale asiguratorii Acţiunea civilă în sens larg include toate mijloacele procedurale pentru realizarea drepturilor titularului. Condiţii: sechestrul să se raporteze la bunul litigios sau alt bun oferit de debitor pentru liberarea lui. ipoteca asiguratorie. Măsurile asiguratorii. Acţiunea petitorie-se tinde la apărarea unui drept de proprietate sau alt drept real imobiliar. Între acţiunile petitorii şi posesorii există autoritate de lucru judecat din petitoriu în posesoriu. Acţiunile mixte-urmăresc valorificarea unor drepturi mixte. Acţiunile personale mobiliare şi acţiunile personale imobiliare. poprirea asiguratorie.Acţiunile personale sunt acţiuni prin care se exercită un drept de creanţă. Aceste acţiuni sunt nelimitate numeric. acţiunea creditorului gajist). acţiunea negatorie (se contestă un dezmembrământ al dreptului de proprietate). Aceste acţiuni sunt în număr limitat ca şi drepturi reale. care trebuie remunerată şi care trebuie să facă cheltuieli de administrare şi care la sfârşitul procedurii va preda bunul părţii care câştigă procesul. inclusiv adoptarea unor măsuri asiguratorii (acestea reprezintă posibilitatea reclamantului de a cere instanţei să ordone indisponibilizarea unor bunuri litigioase pentru a-l împiedica pe pârât să înstrăineze bunul litigios sau să-şi diminueze patrimoniul). Acţiunile posesorii apără posesia imobilului. Aceste acţiuni privesc chiar fondul dreptului (acţiunea în revendicare. Procedura: cererea se rezolvă urgent cu cedarea părţilor de salvat instanţei investită cu soluţionarea acţiunii. 1909 Cod Civil) şi acţiunile reale imobiliare-sunt combinaţii posibile. acţiunea confesorie (pentru promovarea unui dezmembrământ al dreptului de proprietate). Exemplu: acţiunea în revendicare. acţiunile reale mobiliare (art. să existe teama justificată că pârâtul ar sustrage/distruge aceste bunuri. Sechestrul judiciar constă în numirea unei persoane căreia i se încredinţează pe timpul procesului bunul litigios pentru păstrare şi administrare. Acţiuni mobiliare şi imobiliare au ca obiect un bun mobil sau imobil. Este posibilă şi o acţiune unică mobiliară şi imobiliară (predarea unui imobil cu mobilul încorporat). acţiunea negatorie). Acţiunile reale sunt acţiuni prin care se exercită un drept real. se numeşte persoana căreia i se încredinţează bunul. pot fi exercitate de posesor sau proprietar asupra unui imobil. sechestrul judiciar.

Sechestrul asigurator se cere atunci când procesul are ca obiect plata unei sume de bani şi ca scop prevenirea unor cheltuieli făcute cu rea-credintă de pârât cu scopul diminuării patrimoniului. Condiţii: creditorul să aibă un titlu, să aibă o creanţă exigibilă, să existe pericolul de sustragere, micşorare a patrimoniului. Acest sechestru presupune plata unei cauţiuni. Procedură: este o cerere accesorie de competenţa instanţei care judecă cererea principală; se soluţionează de preşedintele instanţei dacă s-a cerut o dată cu acţiunea principală, în Camera de Consiliu, prin pronunţarea unei încheieri executorii ce poate fi atacată cu recurs în 5 zile de la pronunţare. Executarea sechestrului se face după regula executării silite mobiliare sau imobiliare (presupune şi înscrierea în Cartea Funciară). Ridicarea sechestrului se face în două modalităţi: 1) Atunci când debitorul dă garanţii suficiente, de instanţă în Camera de Consiliu, cu citarea părţilor, pronunţându-se o încheiere recurabilă în 5 zile de la pronunţarea ei. 2) Dacă acţiunea principală a reclamantului este respinsă, se ridică sechestrul. Poprirea asiguratorie are ca obiectiv indisponibilizarea sumelor de bani pe care debitorul pârât le are de primit de la un terţ datornic al său, urmând ca aceste sume de bani să rămână la dispoziţia instanţei pentru ca ulterior să poată îndestula creanţa reclamantului popritor. Condiţii: creditorul să aibă un titlu executor; după felul titlului, creditorul poate fi obligat sau nu la plata unei cauţiuni. Competenţa aparţine instanţei de la domiciliul debitorului sau a terţului poprit. Dacă se cere odată cu acţiunea principală, ea se judecă de instanţa competentă pentru acţiunea principală în două etape. În prima etapă se înfiinţează poprirea, blocându-se sumele în mâinile terţului poprit. În a doua etapă se validează poprirea, transferându-se sumele în mâinile reclamantului. Împotriva ordonanţei de poprire se poate declara recurs sau contestaţie la executare. Poprirea asiguratorie poate fi transformată în poprire definitivă după terminarea acţiunii principale. Ipoteca asiguratorie presupune înscrierea şi în cartea funciară a ipotecii. Mijloace de apărare ale pârâtului în procesul civil Pârâtul poate să se comporte defensiv, contestând doar drepturile reclamantului prin întâmpinare/excepţie sau se poate comporta ofensiv, cerând el-însuşi anumite drepturi proprii de la reclamant prin cerere reconvenţională. Apărarea-act procesual prin care pârâtul se opune acţiunii reclamantului, cerând respingerea acestei acţiuni, act ce cuprinde şi mijloacele procesuale care, fără a nega dreptul reclamantului, tind să conducă la respingerea acţiunii acestuia. Apărările sunt: apărări de fond (propriu-zise) şi excepţiile.

30

Apărările de fond sunt îndreptate împotriva pretenţiilor reclamantului şi au ca scop respingerea acţiunii ca nefondată prin folosirea întâmpinării, probelor, concluziilor în fapt şi în drept. Excepţiile-mijloace procedurale prin care pârâtul, fără a pune în discuţie temeinicia dreptului reclamantului şi fără a-l recunoaşte, cere instanţei să-şi decline competenţa, să anuleze cererea de chemare în judecată, să o respingă, sau să amâne cauza. Anumite excepţii se ridică în anumite condiţii. Instanţa este obligată să soluţioneze cu precădere excepţiile care fac de prisos cercetarea fondului dreptului reclamantului total/parţial. Hotărârea care soluţionează cauza pe baza excepţiei nu are caracter de lucru judecat, pentru că nu soluţionează fondul dreptului. Clasificarea excepţiilor: • După obiectul lor: • • Excepţii de procedură; Excepţii de fond.

Excepţiile de procedură se referă la încălcarea normelor de procedură sau de competenţă (exemplu: lipsa capacităţii de exerciţiu, neconstituţionalitate, conexitate, litispendenţa). Excepţiile de fond privesc lipsa dreptului material la acţiune (exemplu: prescripţia, puterea de lucru judecat). • După efectul excepţiilor: • • Excepţii dilatorii; Excepţii peremptorii.

Excepţiile dilatorii tind către amânarea cauzei. Exemplu: procedura de citare viciată, necompetenţa instanţei ce duce la declinarea competenţei. Excepţiile peremptorii tind către respingerea/anularea acţiunii (exemplu: prescripţia, puterea de lucru judecat, excepţia de neconstituţionalitate). • După caracterul imperativ/dispozitiv al normei încălcate: • • absolute. Procedura de soluţionare a excepţiei: instanţa se pronunţă asupra excepţiei. Dacă sunt necesare aceleaşi probe pentru verificarea excepţiei şi pentru cercetarea fondului, instanţa va uni excepţia cu fondul. Dacă instanţa admite excepţia, o face fie prin încheiere, fie prin hotărâre. Soluţia instanţei asupra excepţiei poate fi atacată. Dacă respinge excepţia, o va face prin încheiere interlocutorie, care leagă instanţa,
31

Excepţii absolute; Excepţii relative.

Prescripţia, puterea de lucru judecat, necompetenţa materială, generală, teritorială exclusivă-excepţii

aceasta nemaiputând reveni asupra excepţiei. Judecata va continua asupra fondului, iar soluţia asupra excepţiei va putea fi atacată odată cu fondul. Excepţiile relative pot fi acoperite prin confirmare. Excepţiile absolute pot fi ridicate de oricare parte sau de către instanţă din oficiu, oricând pe timpul procesului şi nu pot fi acoperite prin confirmare. Principalele excepţii de procedură: a) Excepţia de necompetenţă; b) Excepţia de neconstituţionalitate; c) Excepţia lipsei capacităţii de exerciţiu sau de reprezentant; d) Excepţia puterii de lucru judecat; e) Litispendenţa; f) Conexitatea. Litispendenţa-excepţie care se ridică atunci când între aceleaşi părţi există acelaşi litigiu pentru aceeaşi cauză şi acelaşi obiect, litigiu concretizat în 2 procese diferite cu care sunt sesizate 2 instanţe diferite şi în principiu egale în drepturi. Ea există doar atâta timp cât nici unul din procese n-a fost soluţionat definitiv. Scopul este acela de a evita pronunţarea unor hotărâri contradictorii. Este o excepţie dilatorie absolută. Competenţă de soluţionare are instanţa mai întâi sesizată dacă sunt egale în grad sau instanţa superioară atunci când un proces este la o instanţă de fond şi altul la o instanţă de atac. În acest caz instanţa inferioară suspendă judecarea pricinii, aşteptând soluţia instanţei superioare. Conexitatea-existenţa mai multor pricini la aceeaşi instanţă sau la instanţe diferite în grad între aceleaşi părţi şi având obiect şi cauză în strânsă conexitate. Scopul este întrunirea celor 2 cereri la o singură instanţă, o bună administrare a justiţiei şi evitarea hotărârilor contradictorii. Aceasta se poate cere de părţi sau dispune din oficiu de instanţă. Cererile vor fi soluţionate de instanţa mai întâi sesizată. Cele 2 cereri vor fi rezolvate printr-o singură hotărâre. Dacă pe parcursul judecăţii se observă că soluţionarea uneia din cererile conexe aflate în stadiu de început întârzie soluţionarea celeilalte cereri aflate în stadiu final, instanţa poate disjunge aceste cereri pentru a fi judecate separat. CURS 6

PARTICIPANTII LA PROCESUL PENAL

32

Drepturile si obligatiile procesuale ale partilor -partile trebuie incunostiintate despre data si locul desfasurarii procesului si a actelor de procedura (citatia. Reclamantul este persoana fizica/juridica ce a sesizat instanta cu o cerere de chemare in judecata pt. intre participanti. dar niciodata si asupra reprezentantilor acestora. a i se recunoaste. 33 . participantii la procesul civil sunt:partile. fiind calauzite de norme de protectie dublate de capacitatea. Pozitia procesuala a partilor in sens restrans este diferita: instanta de judecata are dreptul dar si obligatia de a judeca si solutiona litigiul cu care este sesizata. Reclamantul poate sesiza sau nu instanta.Notiune: Procesul civil este o activitate desfasurata in timp de anumite persoane denumite participanti. sau poate renunta ulterior. comunicarea hotararii). cele doua parti principale au pozitii antagonice. ofensiva si defensiva. Instanta judecatoresca este organul jurisdictional competent. pot pune concluzii. invocand exceptii. actele sau faptele lui.De regula. proteja sau constitui un drept. -partile pot conduce procesul personal sau prin reprezentant. Subiectele procesului civil sunt persoane. care prin activitatea lor. In sens larg. mandatarii. partile au drepturi procedurale optionale (facultative). -partile pot face cereri. tertii. parti. expertii. In consecinta. disponibilitatea procesuala. Intr-o acceptiune si mai larga. punand concluzii. influenteaza desfasurarea.Acestea sunt indispensabile oricarui proces. respectiv sa raspunda la cererile adversarului. participantii sunt:instanta si partile. Paratul este persoana despre care reclamantul sustine ca i-a incalcat dreptul si care urmeaza sa raspunda in justitie pt. partile impreuna pot cere sau nu probe. Partile au in principal drepturi si doar in subsidiar obligatii. imputernicit de lege cu solutionarea litigiului. In sens restrans. Hotararea judecatoreasca pronuntata produce efecte asupra patrimoniului partilor sau asupra persoanei partilor. Actele procedurale ale instantei sunt obligatorii pt. Paratul poate recunoaste sau nu pretentiile reclamantului. -partile se pot apara cerand administrarea unor probe. soarta procesului si carora legea le acorda drepturi procesuale si le impune obligatii procesuale. organele de executare si instanta de judecata. figureaza si martorii.

Daca toate acestea sunt incalcate se aplica sanctiuni procesuale: nulitatea. sa obtina copii de pe inscrisurile acestuia. fara justificarea unui interes legitim. -partile pot face cereri de recuzare. Abuzul de drept apare atunci cand dreptul este deturnat de la finalitaea lui. desi reclamantul il cunoaste. -interesul. -obligarea la plata cheltuielilor de judecata. -posibila obligare la plata unei amenzi civile in situatii cum ar fi: cererile abuzive de recuzare. Legea stabileste termene. a fi parte in proces -capacitatea procesuala. sau cand dreptul este exercitat cu rea-credinta. in scop sicanatoriu. -dreptul. sa o modifice si mai are dreptul sa-si majoreze/micsoreze cuantumul obiectului cererii. -posibila obligare la despagubiri pt. decaderea. -calitatea procesuala. Conditii legale pt. pot cere punerea in executare silita a hotararii. exercitarea acestor drepturi si obligatii. incheierea de sedinta. Instanta este obligata sa asigure exercitarea drepturilor si obligatiilor partilor in spiritul si in litera legii. Partile pot stinge litigiul dinte ele prin tranzactie. Abuzul de drept procesual Ca toate drepturile. -partile au dreptul sa ia cunostinta de continutul dosarului.-partile pot folosi interpretul in cazurile prevazute de lege. -reclamantul are dreptul sa retraga actiunea. Abuzul de drept se sanctioneaza prin: -respingerea cererii. sa o completeze. si dreptul procesual trebuie exercitat de titular cu buna-credinta potrivit scopului avut in vedere de legiuitor. de stramutare. Paratul poate recunoaste total sau partial pretentiile reclamantului. cu vointa premeditata sau cu constiinta ca scopul acestor maniere este acela de a presa adversarul sa conceada sau sa abandoneze. 34 . Aceste patru conditii trebuie respectate cumulativ. acoperirea prejudiciilor provocate. conditii si alte cerinte pt. neindicarea domiciliului paratului. -partile pot ataca hotararea pronuntata. sa faca obiectiuni la continutul incheierii de sedinta.

-asistarea pt. Calitatea procesuala se determina in concret la fiecare speta. exercitandu-si direct drepturile si obligatiile procesuale in scopul castigarii procesului. Reprezentarea legala temporara se face prin curator special si numai pt. actele reprezentantului legal -acte de dispozitie. lipsa capacitatii de exercitiu (sau cu capacitate restransa). reclamantul poate introduce o noua actiune cu respectarea termenului de prescriptie impotriva adevaratului parat. daca partea lipsita de capacitate de exercitiu nu are inca un reprezentant legal sau daca exista conflicte de interese intre cel lipsit de capacitate de exercitiu si reprezentantul lui legal. Daca numai calitatea procesuala pasiva a lipsit si s-a respins actiunea. un anumit proces. -autorizarea organului competent pt. o persoana cu capacitate de exercitiu restransa (minorul intre 14-16 ani). detentor precar al bunului litigios. Capacitatea procesuala de folosinta reprezinta aptitudinea generala a persoanelor de a dobandi drepturi si obligatii pe plan procesual. 2)Calitatea procesuala reprezinta cerinta existentei unei identitati intre persoana reclamantului si titularul dreptului subiectiv din raportul juridic dedus judecatii. exceptia putant fi ridicata in orice faza a procesului. pe de o parte. Capacitatea procesuala de exercitiu reprezinta capacitatea partii. Sanctiunea lipsei calitatii procesuale este respingerea actiunii. Sanctiunea lipsei capacitatii procesuale este diferita dupa tipul de capacitate care trebuie sa existe -daca lipseste capacitatea juridica. se anuleaza actele procedurale ale celui in cauza. Acest lucru se realizeaza printr-o cerere de interventie fortata denumita „aratarea titularului dreptului”. respectiv persoanei de „a sta in judecata” personal. De la aceasta regula exista si cateva exceptii: -reprezentarea pt o persoana lipsita de capacitate de exercitiu (minorul mai mic de 14 ani. (calitate procesuala activa) si identitatea intre parat si cel obligat in raportul juridic dedus judecatii (calitate procesuala pasiva) pe de alta parte. iar actele procedurale intocmite in dosar sunt lovite de nulitate absoluta. Cele doua identitati trebuie sa existe cumulativ. -pt. nu in general. Titulari ai capacitatii de folosinta pot fi atat persoanele fizice cat si cele juridice. poate cere cu consimtamantul reclamantului inlocuirea lui cu tertul care este adevaratul titular al dreptului dedus judecatii. Capacitatea procesuala de exercitiu reprezinta capacitatea unei persoane care are folosinta dreptului ei de a angaja si de a conduce personal procesul. Exceptie: in cazul actiunii reale paratul. se respinge actiunea. interzisul judecatoresc).1)Capacitatea procesuala este de doua feluri:de folosinta si de exercitiu. acte facute fara reprezentant. 35 . fiind unica situatie din procedura civila in care o parte poate fi inlocuita cu o alta parte.

Drepturile eventuale pot fi protejate totusi prin masurile asiguratorii sau conservatorii. cu titlu universal si cu titlu particular. -sa fie actual. -conventionala:are loc in urma unei conventii stabilita de o parte din proces cu un tert in cesiunea de creanta. adica sa nu fie supus unui termen sau conditii suspensive. De la aceste reguli sunt permise doua exceptii in care este permisa o actiune preventiva (in futurum) care sa-si produca efecte inainte de implinirea termenului care afecteaza dreptul. litigiile cu minori. 4)Interesul Este folosul practic. alte persoane in urmatoarele situatii: -procurorul. locatorul poate cere predarea bunului. Dreptul trebuie sa indeplineasca trei conditii: -sa fie recunoscut si ocrotit de lege. -persoanele apropiate celui impotriva caruia se cere punerea sub interdictie. Pt. In orice situatie insa. La locatia imobiliara. reorganizarea persoanei juridice. pt. 3)Dreptul Actiunea este mijlocul legal pt. Transmiterea calitatii procesuale se poate face:universal. actiunea in constatare dreptul se considera in starea lui din acel moment. transferandu-se calitatea procesuala catre mostenitor). Transmisiunea calitatii procesuale este de doua feluri: -legala: succesiunea. o parte decedeaza. -creditorii in actiunile oblice (subrogatorii). preluarea datoriei sau vanzarea bunului litigios. -autoritatea tutelara pt.Transmisiunea calitatii procesuale presupune trecerea/transferarea drepturilor si obligatiilor unei parti la o alta parte straina pana atunci de proces (de ex. anumite procese. cererea de constatare a unei succesiuni vacante. -primaria si parchetul pt. Transmisiunea calitatii presupune trecerea calitatii procesuale de la o persoana la o alta persoana care astfel capata legitimare procesuala activa sau pasiva si poate continua procesul. cerere care se face inainte de termenul scadent cu scopul insa de a-si produce efecte la scadenta. 36 . dobanditorul calitatii primeste procesul in starea in care se gasea acesta la momentul transmiterii calitatii. pensia de intretinere. a justifica punerea in miscare a procedurii judiciare. realizarea unui drept. Legea reglementeaza si posibilitatea legitimarii procesuale si pt. -dreptul sa fie determinat. imediat pe care il are o parte pt. Nu exista actiune fara un drept care trebuie valorificat. adoptii si decaderea din drepturile parintesti. Situatiile se refera la locatia imobiliara.

dar nu produce efecte niciodata impotriva lor daca le vatama drepturile. Actele procesuale ale unui coparticipant nu ii pot prejudicia pe ceilalti coparticipanti decat daca. ori dreptul sau obligatia sa aiba o cauza comuna. Coparticiparea procesuala Presupune o pluralitate de subiecti procesuali. actiunea in realizare). Mai poate fi: -activa –mai multi reclamanti. in sensul ca un reclamant/parat nu isi poate reprezenta coparticipantul fara procura. Coparticiparea procesuala poate fi: -subiectiva –pluralitate de persoane cu interese identice.Conditii: -sa fie legitim (sa nu vina in contradictie cu legea). Coparticiparea procesuala este posibila cu conditia ca obiectul pricinii sa fie un drept/obligatie comuna. ea fiind obligatorie in cazul iesirii din indiviziune. -obiectiva -pluralitate de actiuni civile strans legate intre ele (vezi premisa conexitatii). practica judecatoreasca admite doua exceptii: -coparticipantii isi pot numi un singur reprezentant. De regula. pe de alta parte. Actul procedural al unui coparticipant produce efecte si asupra celorlalti coparticipanti daca le este benefic. Actiunea nu poate fi promovata decat de persoana care are interes sau de reprezentantul ei. 37 . -mixta –mai multi reclamanti si mai multi parati. adica mai multi reclamanti/mai multi parati ori mai multi reclamanti si mai multi parati. Exista independenta intre coparticipanti. toti coparticipantii. potrivit legii. Uneori. De regula. material cu precadere. -sa fie nascut si actual (valabil indeosebi pt. -sa aiba caracter patrimonial. admitandu-se si un caracter moral. efectul actului procedural se intinde asupra tuturor. De la aceasta restrictie. chiar daca apararea s-ar face in profitul tuturor. pe de o parte. provoaca situatii de coparticipare procesuala prin introducerea in cauza a altor persoane (forma a interventiei fortate) sau prin conexitate si litispendenta. chiar instanta de judecata. aceste situatii se creeaza la initiativa partii. si instanta de judecata. -pasiva-mai multi parati. in baza rolului ei activ. instanta poate dispune reprezentarea lor printr-un singur mandatar la domiciliul caruia se comunica toate actele procedurale pt. coparticiparea procesuala este facultativa. Atunci cand exista multe parti in proces (sute). -interesul sa fie personal. -coparticipantii primesc cu totii un singur rand de inscrisuri depuse de partea adversa. Coparticipantii au o pozitie procesuala independenta.

cu excepţia hotărârilor de stare civilă care sunt opozabile erga omnes. în principiu. Intervenţia voluntară este cererea făcută de un terţ de a interveni în proces dacă are un interes legitim în legătură cu pricina. arătarea titularului dreptului. O asemenea cerere accesorie preia procesul din faza în care se află. cereri de chemare în judecată în garanţie. 1. terţul intervenient devine parte litigantă astfel încât hotărârea îi va fi opozabilă. dar nu mai târziu de intrarea în dezbateri. cereri de chemare în judecată a altor persoane. se va judeca separat de acţiunea principală. 3. Odată ce terţii intervin în proces hotărârea va soluţiona în întregime raporturile juridice deduse judecăţii şi va fi opozabilă atât faţă de părţile iniţiale cât şi faţă de terţi. Prin excepţie. în unele situaţii se impune participarea în proces a terţilor fie din iniţiativa lor fie la cererea părţilor iniţiale. Această cerere se poate depune în orice fază a procesului. intervenţia forţată: 1. 2. O asemenea cerere este o a 2-a acţiune în proces fiind nevoie să respecte elementele oricărei acţiuni civile şi neputând fi depusă decât la prima instanţă până la prima zi de înfăţişare. Cererea de intervenţie are următoarele consecinţe: prorogă competenţa (instanţa sesizată cu acţiunea principală devine competentă prin extindere să soluţioneze şi cererea de intervenţie). Hotărârea judecătorească are puterea de lucru judecat faţă de părţi şi avânzii lor cauză. Dacă această cerere se depune mai târziu. Intervenţia accesorie – terţul intervine în proces pentru a sprijini apărarea sau pretenţiile unei părţi. Mijloacele procedurale prin care terţii sunt introduşi în proces sunt cererile de intervenţie. are efecte relative aplicabile părţilor în proces. 38 . Clasificare: cereri de intervenţie voluntare. Terţul intervenient urmăreşte realizarea propriului drept în procesul ce priveşte părţile iniţiale – în primul caz. Cererea este de 2 feluri: cerere principală (în interes propriu). accesorie (în interesul altei persoane).Curs 7 Participarea terţilor în procesul civil Hotărârea judecătorească.

se depune cel târziu la prima zi de înfăţişare. Cererea de chemare în garanţie trebuie să întrunească elementele oricărei acrei acţiuni.efectul principal al admiterii cererii este judecarea în conexitate a celor 2 39 . se susţine prin cerere de probatorii şi se rezolvă prin hotărâre pronunţată. practica administrând prelungirea până la închiderea dezbaterilor. se lichidează printr-o singură hotărâre ambele raporturi juridice. Concluziile se pun la termenul final atât de participanţi cât şi de intervenienţi şi se pronunţă o singură hotărâre ce rezolvă toate cererile. Intervenţia forţată. Condiţia sine qua non pentru adfmiterea cererii de intervenţie şi pentru judecarea ei în conexitate cu cererea principală este ca obiectul şi cauza ei să fie în strânsă legătură cu obiectul şi cauza acţiunii principale. Părţile şi instanţa discută cererea de intervenţie la termenul la care e depusă şi o admite sau o respinge în principiu printr-o încheiere de şedinţă atacabilă odată cu fondul. Astfel. Această cerere are un dublu scop: dă posibilitatea terţului chemat în garanţie să-şi facă toate probele şi susţinerile sale. Condiţia sine qua non pentru admiterea acestei cereri este ca obiectul şi cauza celor 2 raporturi juridice să se afle în strânsă legătură.. renunţă la drept sau recunoaşte pretenţiile adversarului. Terţul chemat în garanţie are dreptul să cheme la rândul său o altă persoană în garanţie. dacă reclamantul câştigă procesul şi cererea se admite. dar care evită/neglijează să intervină voluntar pentru a se putea prevala şi profita de inopozabilitatea hotărârii.- terţul intervenient poate ataca hotărârea pronunţată cu excepţia intervenţiei accesorii atunci când partea sprijinită prin intervenţie achiesează la hotărârea pronunţată. pârâtul este evins (scutit) de răspundere şi prin hotărâre este chemat terţul chemat în garanţie să plătească în locul pârâtului. lărgind cadrul procesual. De obicei o asemenea cerere o face pârâtul. Cererea de chemare în judecată a altor persoane este cererea făcută de o parte din proces de a fiintrodusă în cauză şi o persoană care ar avea un interes în dosar. Cererea de chemare în garanţie se face atunci când o parte (de obicei pârâtul) are dreptul ca dacă ar pierde procesul să se îndrepte împotriva altor persoane cu o cerere în despăgubire sau în garanţie. într-un singur proces. Procedura. Această cerere se face în timpul procesului de fond cel târziu la prima zi de înfăţişare. După admiterea în principiu se discută şi administrează probe legate de cererea de intervenţie. Dacă acţiunea principală se respiunge atunci se va respinge şi cererea de chemare în judecată a terţului. 2. ea fiind rămasă fără obiect.

cereri şi soluţionarea lor într-o singură hotărâre. în divorţ partea trebuie să participe personal. instanţa poate disjunge cererea de chemare în garanţie care se va judeca separat. comunicându-se o copie şi terţului. Dacă terţul citat va confirma susţinerile pârâtului. Dacă pe percursul procesului se constată că ritmul de soluţionare este diferit. consumtibile) de a arăta instanţei care este persoana cu interes real în cauză şi care e titular adevărat al dreptului. Reprezentarea în justiţie este legată de dreptul de apărare având un caracter neîngrădit şi e posibilă întotdeauna cu 2 excepţii: interogatoriul nu poate fi luat decât părţii. Reprezentarea judiciară este o transpunere a normelor mandatului din dreptul civil. Reprezentantul este un mandatar. Cererea se depune cel târziu la prima zi de înfăţişare. dar care este detentor precar al bunului litigios (nu bunuri fungibile. Arătarea titularului dreptului este posibilitatea pe care o are pârâtul netitular al dreptului. acesta este scos din cauză şi cu consimţirea reclamantului. 40 . Poate fi de 2 felori: obligatorie (reprezentarea judiciară temporară) sau facultativă (care stă la îndemâna persoanei cu capacitate de exerciţiu care preferă să nu-şi conducă singură procesul ci prin mandatar). putând fi doar asistată de o altă persoană. iar terţul devine pârât. Este singurul caz din procedura civilă în care o persoană cu capacitate procesuală este înlocuită cu o parsoană fără capacitate procesuală. REPREZENTAREA JUDICIARÃ ÎN PROCESUL CIVIL Această reprezentare apare în situaţia în care o persoană – reprezentant – efectuează acte procesuale în proces în numele şi pentru o altă persoană – reprezentat.

Exercitarea căilor de atac în termenul legal se poate face de mandatarul din faza anterioară a procesului fără o împuternicire nouă pentru ca partea reprezentată să nu-şi piardă dreptul de a formula cererea pentru calea de atac.Dacă partea îşi are domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Codiţiile reprezentării judiciare convenţionale: reprezentantul să aibă capacitate deplină de exerciţiu. Mandatarul neavocat poate fi rudă pâna la gradul IV sau beneficiarul unei procuri. cu excepţia absolvenţilor de drept. se anulează cererea de reprezentare. Renunţarea sau retragerea este opozabilă părţii adverse de la declararea în şedinţă publică în prezenţa tuturor părţilor. Mandatarul poate renunţa cu obligaţia de a-l anunţa pe mandant şi instanţa cu cel puţin 15 zile înainte de termen. Pentru efectuarea unor acte de dispoziţie (recunoaştere. Calitatea mandatarului Acesta poate fi avocat sau un simplu mandatar. Reprezentarea persoanei juridice se faceprin: organul de conducere. care să ateste calitatea de reprezentant). să acorde asistenţă juridică. Reguli derogatorii de la dreptul comun al mandatului Mandatul judiciar nu încetează prin moartea mandantului sau dacă acesta devine lipsit de capacitate juridică şi se menţine până la numirea unui alt mandatar legal al incapabilului sau până la retragerea lui formală de succesor. prin reprezentant (consilierul juridic angajat permanent sau avocatul angajat pentru susţinerea unui proces). Acesta va putea pune concluzii la fond dar nu şi în căile de atac. Avocatul. raport de drept procesual civil – cu părţile şi cu instanţa. ea poate fi reprezentată în situaţiile de mai sus doar cu procură specială. renunţare. Participarea procurorului în procesul civil 41 . Sancţiuni pentru calitatea nejustificată de reprezentant: se da termen în proces pentru completarea lipsurilor. să pună concluzii. tranzacţie) este necesară prezenţa personală a părţii sau procura specială. pe lângă reprezentare mai poate să facă cereri. Consilierul juridic se află în raporturi juridice mixte: raport de muncă – cu conducerea unităţii. reprezentarea să aibă la bază o procură (înscris semnat. ştampilat.

anularea actelor de stare civilă. contravenţiile săvârşite de un minor. În celelalte cazuri. în recursul în interesul legii şi în recursul în anulare. Procurorul este obligat prin lege să participe la anumite procese şi are dreptul/facultatea să participe la orice fel de proces atunci când e necesar pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor şi alte cazuri legale. dar e folosit pentru stabilirea existenţei raportului juridic litigios. 3. Procurorul figurează ca reclamant. PROBELE Teoria generală a probelor Probele sunt necesare în orice proces pentru stabilirea situaţiei de fapt la care instanţa trebuie să aplice legea. Obiectul probei îl constituie acele fapte (fapte şi acte juridice) care tind la dovedirea raportului juridic litigios. Judecătorul trebuie să administreze toate probele necesare pentru aflarea adevărului şi să aprecieze aceste probe în mod liber neierarhizat.Procurorul. În sens restrâns proba este mijlocul legal pentru dovedirea unui fapt. probatorii. 4. 2. poate porni un proces civil prin introducerea acţiunii strict personale. în procesul civil nu se identifică cu interesele părţii. Faptul principal trebuie dovedit şi constituie chiar obiectul probei. ocrotirea minorului. procurorul putând interveni în orice fază a procesului chiar dacă a participat sau nu anterior. Subiectul probei este însuşi judecătorul pe care proba trebuie să-l convingă asupra existenţei situaţiei de fapt. Faptele ce trebuie dovedite sunt: 42 . declararea morţii/dispariţia unei persoane. dispăruţi. procurorul exercită şi susţine căile de atac în procesul în care participarea sa e obligatorie. proba se raportează la faptul probator material care o dată dovedit serveşte la dovedirea altui fapt. mijloacele prin care se poate stabili faptul. exercitarea căii de atac de către procuror este facultativă. dar are calitatea de parte în sens procesual sau şi material. 5. interzişi. Procurorul are următoarele atribiţii: 1. rezultatul obţinut prin folosirea mijloacelor de probă. Faptul probatoriu nu caracterizează raportul litigios. procurorul poate cere punerea în executare a hotărârii judecătoreşti pentru minori. succesiuni vacante. adopţie. Faptele sunt de 2 feluri: principale. procurorul pune concluzii în orice fel de proces pornit de titularul dreptului şi obligatoriu în punerea sub interdicţie. dar titularul dreptului subiectiv poate să renunţe la acţiunea introdusă de procuror sau să introducă el însuşi acţiunea lui proprie. Definiţie: în sens larg proba este acţiunea de stabilire a existenţei sau inexistenţei unui fapt. procurorul poate depune contestaţie la executare pentru aceleaşi persoane de mai sus.

Ex: nu e admisibilă o probă împotriva unei prezumţii legale sau împotriva înscrisurilor autentice altfel decât cum prevede legea. Aceste fapte pot fi expuse şi valorificate de judecător. ele pot fi reţinute ca atare de către instanţă. chestiunile prealabile sunt strâns legate de puterea de lucru judecat din penal. b) proba să fie verosimilă.(faptul negativ nu poate fi dovedit decât indirect prin proba faptului pozitiv contrar). Totuşi. astfel încât faptele stabilite în procesul penal nu mai trebuie dovedite în procesul civil (existenţa faptei. deci dovedite. Exemplu: prezumţii legale (bunurile dobândite de soţi în timpul căsătoriei sunt bunuri comune) 5. Condiţii de accesibilitate a probelor a) proba să nu fie orpită de lege. unele fapte nu pot fi dovedite decât în anumite condiţii (depozite bancare pentru dovada cărora fişa de cont nu se eliberează decât la cererea titularului. vinovăţia). persoana făptuitorului. judecătorul le poate pune la îndoială caz în care la va corobora cu celelalte probe din dosar. 6. Categorii de fapte probatorii: 1. Sarcina probei 43 . faptele notorii – fapte cunoscute de un număr mare de persoane. 2. c) proba să fie pertinentă (să aibă legătură cu procesul) d) proba să fie concludentă (să poarte asupra unor împrejurări care pot ajuta instanţa să afle adevărul. să nu încerce dovedirea unor fapte imposibile. faptele constante (prezumtive) – fapte pe care legea le consideră existente şi care nu mai pot fi contestate.- materiale sau psihologice. 4. faptele cunoscute personal de judecător nu constituie un suport pentru stabilirea situaţiei de fapt. Instanţa apreciază concludenţa probei prima dată la discutarea ei şi a doua oară după administrarea ei pentru stabilirea situaţiei de fapt necesară pronunţării hotărârii. caz în care s-ar naşte arbitrariul. 3. dar numai ca martor. situaţie în care este incompatibil ca judecător. să nu contravină legii naturii. de o colectivitate. fapte necontestate – sunt fapte asupra existenţei cărora toate părţile din proces sunt de acord. paternitatea unui copil din casătorie în persoana altui bărbat decât soţul mamei nu se poate dovedi decât dacă soţul mamei a tăgăduit în prealabil paternitatea. pozitive sau negative..

Legea permite paratului sa-si faca probele dupa cele ale reclamantului. 44 . Exceptie.probe mediate ex inscrisul original (probe imediate) .se permite propunerea probelor mai tarziu in 3 cazuri: -proba ceruta rezulta ca e necesara din dezbaterile anterioare.prevaleaza principiul aflarii adevarului.faptul probator este de natura sa stabileasca prin el insusi raportul juridic dedus judecatii—ex martor ce asista personal la numararea si inmanarea unei sume de bani.) probe indirecte—faptul probator duce la stabilirea raportului juridic doar in coroborare cu alte fapte cu care se afla in legatura de conexitate.in care el insusi e reclamant.dar practica a impus sistemul unor probe concomitente. 4)probe pozitive.martor care relateaza ceva din auzite. Uneori faptele conexe sunt recunoscute de lege prin prezumtii. Propunerea probelor Reclamantul isi poate propune dovezile chiar prin cererea de chemare in judecata sau cel tarziu la prima zi de infatisare. Clasificarea probelor 1) probe judiciare si probe extrajudiciare Probele judiciare sunt cele admise in fata instantei.Paratul va prelua sarcina probei atunci cand face cerere reconventionala.probe negative 5)probe imediate. Probele personale sunt relatate de diferite persoane(martori).In cazul prezumtiilor directe.Revine reclamantului cererii din dosar.probe personale Probele materiale se fac cu ajutorul unui obiect material (fotografia).probe efectuate in alt proces) 2)probe percepute personal de judecator -interogatoriul –sau de alte persoane-martori 3)probe materiale.nu din constatare personala(probe mediate) 6)probe directe.precum si atunci cand ridica exceptii care trebuie dovedite. In toate aceste cazuri.partea neputand prevedea in termenul legal utilitatea ei -administrarea probelor nu duce la intarzierea procesului(ex interogatoriul) -proba n-a fost ceruta la timp datorita ignorantei partii care nu a fost asistata de avocat. Partea care invoca o prezumtie legala relativa e datoare sa dovedeasca ipoteza de aplicare a acestei prezumtii. copia unui act. probele extrajudiciare sunt cele confectionate in afara cadrului procesului (de ex declaratia de martori luata la domiciliu.instanta apreciaza doar seriozitatea si concludenta probei.

si reclamant o data) la aprecierea instantei.casete sau pe alte obiecte (ceara.) Legea permite ca partile care se inteleg sa-si administreze reciproc probele.(procedura facultativa).fie concomitent.fie succesiv.Atunci cand proba e admisa doar in principiu.instanta va mentiona motivele pentru care proba a fost admisa/respinsa. Daca instanta dispune o proba din oficiu va stabili prin incheiere si cine suporta cheltuielile de administrare a probei. Incuviintarea probei Proba se admite/respinge prin incheierea de sedinta motivata in care se mentioneaza ce fapte urmeaza a fi dovedite si prin ce mijloace probatorii.care nu e reglementata in legislatia in vigoare. Exceptii:comisia rogatorie.Contraproba(a paratului) se poate propune dupa administrarea probei reclamantului sau in acelasi timp cu acesta.in litigii patrimoniale.partea care a cerut-o e obligata sa o concretizeze in termen de 5 zile.Are o forta probanta superioara pentru ca: 1)respecta vointa partilor din momentul incheierii convorbirilor si se presupune ca aceasta vointa este cea reala.asigurarea dovezilor(conservarea in avans a unei probe in pericol de a disparea pentru a fi folosita intr-un proces viitor. Probele se administreaza inainte de dezbaterea fondului.prin avocati si nu prin intermediul direct al instantei. Inscrisul este de obicei o proba preconstituita chiar la momentul incheierii actului juridic. 2)face inutila apelarea la memorie(cazul martorilor) 45 .(si parat.Tot facultativa este si procedura medierii. Proba prin inscrisuri Definitie Inscrisul =materializarea unui act juridic prin inscierea clauzelor lui pe hartie. Daca exista opunere la admiterea unei probe.film. Solutia instantei asupra admiterii probelor nu poate fi atacata decat o data cu fondul.pelicula foto.lemn.Nerespectarea acestui termen duce la decaderea din proba.piatra). Administrarea probelor Probele se administreaza direct si nemijlocit in fata instantei care judeca procesul de catre intregul complet.

actul juridic trebuie sa ia forma inscrisului autentic ca o conditie ad validitatem (ex vanzarea-cumpararea de teren intravilan).de la data intocmirii. In anumite cazuri legale. anterior intocmirii inscrisului. Ex: acte notariale. Clasificarea inscrisurilor *Prima clasificare 1)originale –sunt acele inscrisuri incheiate de parti sau de organul competent 2)recognitive –sunt cele intocmite pentru a recunoaste inscrisul original pierdut si pt.a fost platit pretul.hot. Prin actiunea in anulare se urmareste desfiintarea inscrisului si efectelor lui retroactiv. 46 .O asemenea declaratie a partilor este o declaratie autentica avand aceeasi forta probanta.cu repunerea partilor in situatia anterioara. Celelalte mentiuni din inscris(care n-au fost constatate personal de functionar) pot fi combatute prin orice mijloc de proba. Prin actiunea in simulatie se urmareste declararea unui act si a efectelor lui ca fiind inopozabile.Marele avantaj este forta probanta foarte mare.ex declaratia partilor pentru fapte care nu pot fi verificate de functionar—partile precizeaza ca. a-l inlocui 3)confirmative –intareste un act juridic anulabil inlaturandu-i viciile si renuntind astfel la actiunea in anulare.de un functionar public in exercitiul functiunii si cu respectarea competentei lui. Copiile legalizate de pe inscrisuri se fac si se depun la dosar sub rezerva prezentarii originalului *A doua clasificare 1)autentice 2)sub semnatura privata Inscrisul autentic este acel inscris intocmit cu solemnitatile cerute de lege. Avantajele inscrisurilor autentice: -forta probanta foarte mare -dovedeste data inscrisului pana la o eventuala procedura de inscriere in fals -se bucura de o prezumtie de validitate -poate avea puterea unui titlu executoriu atunci cand inscrisul se refera la obligatiuni ajunse la scadenta -constatarile personale ale functionarului fac dovada deplina pana la inscrierea in fals.de stare civila.Legea impune inscrisul ca mijloc de proba pentru a dovedi un obiect material al raportului juridic mai mare de 250 de lei. judec. Inscrisul autentic poate fi atacat prin actiune in anulare sau in simulatie.

-multiplul exemplar este cerut pentru conventiile sinalagmatice .daca este valabil intocmit(numerotat.fara stersaturi. inchidere.In acest caz inscrisul nul valoreaza prin conversiune un inceput de dovada scrisa care poate fi dovedit cu orice mijloc de proba. Mentiunea bun si aprobat e urmata de inscrierea sumei de bani sau o cantitate de bunuri fungibile la care se obliga. -se face pe inscris. Inscrisul sub semnatura privata= inscris intocmit si semnat de parti.Desconsiderarea acestor elemente duce la nulitatea inscrisului. obligatiile care au ca obiect predarea unei sume de bani sau a unei cantitati determinate de bunuri fungibile. Daca nu este corect tinut.cu inregistrarea la timp si in ordine cronologica a operatiunilor comerciale.Se verifica prin recunoastere. -Registrele.Practica admite unele situatii exceptie in care inscrisuri sub semnatura privata pot fi redactate in mai putine exemplare.hartiile casnice pot contine insemnari de familie care sa faca trimitere si la diferite acte juridice. -mentiunea . Inscrisurile autentice pentru care se iau masuri de publicitate devin opozabile si tertilor.dar care prin conversiune se asimileaza fie inscisului sub semnatura privata.el face dovada numai impotriva comerciantului.vizat pt deschidere.Fata de terti.foarte rar folosit(in mediul rural) -Registrele comerciale mentiunile aici inscrise constituie probe.cand nu este semnat. -data certa a inscrisului este valabila intre parti pana la proba contrara.bun si aprobat.cartile.trebuie sa existe atatea exemplare originale cate parti cu interese contrare sunt.Inscrisul autentic intocmit de functionar cu incalcarea competentei lui este un inscris nevalabil care nare forta inscrisului autentic.expertiza grafologica.la sfarsit.tertii sunt persoane care au dobandit drepturi cu titlu particular si pot fi pagubite prin schimbarea datei reale.fara interventia unui functionar.dar nu si la nulitatea conventiei in cauza.parafat.fie inceputului de dovada scisa. -rabojile=probe preconstituite.adaugiri).data devine opozabila daca inscrisul a suferit masuri de publicitate. Din acest punct de vedere.de partea ce se obliga la plata unei sume de bani sau predarea de bunuri fungibile.nu si la nulitatea conventiei.verificare de scripte.Acestea au mai multe elemente: -semnatura trebuie sa apartina tuturor partilor. Daca exista neconcordanta intre suma din mentiune si suma din cuprinsul inscrisului se considera valabila suma mai mica..cu incrustaturi care tin evidenta prestatiilor efectuate.Aceste mentiuni au forta probatoare 47 .daca e semnat de parti. obligatia unilaterala si nu bilaterala si pt.materializate pe un corp tare.Dupa aceasta mentiune partea ce se obliga semneaza.vizat de instanta.Aceasta mentiune nu se cere la chitantele liberatorii.vizat pt. Lipsa multiplului exemplar duce la nulitatea inscrisului.Aceasta mentiune se aplica pt.in principiu si de regula partile care se obliga..

Daca inscrisul se afla in posesia unei parti ce nu doreste sa-l depuna.consemnandu-se rezultatul in procesul verbal .Este mijloc de proba extrajudiciar ce poate fi combatut. -Telegrama –destinatarul nu primeste originalul inscrisului .depunatorul poate cere verificarea de scripte.va fi sanctionat cu daune cominatorii pt.partea adversa fiind intrebata prin interogatoriu daca recunoaste acest inscris.Aceste probe se dau din pozitia sezand si in picioare si constau in semnarea repetata sau dictand partii fragmente din inscrisul verificat.se prezuma dovedite faptele consemnate in inscris.iar daca partea refuza. exactitate. Se face comparand inscrisul in cauza cu alte inscrisuri redactate si semnate de aceleasi parti in diferite perioade de timp.Tertii pot folosi acest inscris daca au intrat legal in posesia lor.partea adversa sau instanta putand cere depunerea integrala a inscrisului. Cercetarea inscrisurilor detinute de persoane juridice se poate face la sediul lor. Mentiunea facuta de creditor pe titlul de creanta are valoare de inscris daca tinde la liberarea debitorului.acesta va fi citat.ci o copie certificata de un functionar postal.Se poate depune si un extras de pe inscris.Pt. fiecare zi de intarziere. a fi comunicate si celorlalte parti.Daca se afla in posesia unui tert. inscrisul in limba straina se depun copii traduse si certificate de parte (un translator autorizat).Daca se recunoaste.Are valoare de inscris sub semnatura privata atunci cand originalul este semnat de expeditor.impotriva autorului lor cand contin ordine de plati si cand se scrie ca mentiune tine loc de titlu in favoarea creditorului.iar daca refuza. se pot folosi daca n-au caracter confidential. 48 . -Scrisorile misive pot contine recunoasterea judiciara a unei fapte probatorii .Daca aceasta verificare lamureste instanta.iar daca nu. Administrarea probei cu inscrisuri 1)Producerea inscrisurilor Inscrisurile se depun o data cu cererea de chemare in judecata in atatea copii cati parati sunt cu certificare pt.expertiza sau administrarea altor probe.cu mentiunea de a se prezenta cu inscrisul.Acest inscris nu poate fi combatut decat prin procedura inscrierii in fals. 2)Cercetarea inscrisului in sedinta de judecata Inscrisurile autentice se depun la dosar cu copii suficiente pt.Se poate recurge si la comisie rogatorie.inscrisul se considera proba valabila.Verificarea se mai face comparand inscrisul cu probele de scris si semnatura pe care instanta le ia autorului inscrisului la un termen de judecata. Inscrisurile sub semnatura privata se depun la dosar in exemplare suficiente.instanta il poate obliga. 3)Procedura verificarii de scripte Se aplica daca o parte tagaduieste actul sub semnatura privata sau daca instanta are indoieli asupra lui.

va fi intrebat adversarul daca il recunoaste.se poate face cererea de revizuire.Falsul se stabileste.exprimandu-si opinia. Pentru aceasta.nu se mai recurge la o expertiza grafologica.Acesta da o rezolutie motivata.Daca hotararea penala nu se poate pronunta.daca nu. pârâtul prin întâmpinare.P.judecatorul fiind obligat sa-si motiveze concluzia. Depăşirea acestui termen duce la decăderea din probă.fie pt.Rezolutia nu are autoritate de lucru judecat fata de instanta civila dar reprezinta o proba puternica.Daca nu conduce la o certitudine. şi amândoi cel târziu la prima zi de înfăţişare.Daca aceasta parte insista in administrarea probei cu acel inscris.putandu-se acorda un termen in acest scop -instanta intocmeste un proces verbal de constatare a starii materiale a inscrisului pentru a evita alterarea ulterioara accentuata sau modificarile -inscrisul e vazut de presedintele instantei si predat primului grefier -inscrisul astfel conservat va fi depus la dosar si la urmatorul termen instanta va intreba partea care a folosit daca mai staruie in procedura falsului Daca aceasta parte renunta/nu se prezinta/nu da nici un raspuns inscrisul este scos din proces. Parcurgand aceste demersuri.se va recurge la expertiza grafologica dupa ce judecatorul vizeaza originalul inscrisului spre neschimbare.se recurge la expertiza grafologica.(punctul 4 art 322 C. ca autorul falsului nu este gasit sau pt.de organele judiciare penale prin hotarare definitiva ce are autoritate de lucru judecat in procesul civil.trimitandu-se dosarul cu expertiza facuta si organului de urmarire penala. 4)Procedura falsului Se aplica pt. inscrisurile contestate. curs 9 ADMINISTRAREA PROBEI CU MARTORI Propunerea martorilor Reclamantul îşi poate propune martorii prin cererea de chemare în judecată.P. ca actiunea penala este prescrisa.).in principiu.instanta recurge la urmatoarele operatiuni: -cere partii detinatoare originalul inscrisului. 49 8 – 12 – 2003 . Daca falsul se descopera dupa ce hotararea civila a ramas definitiva si irevocabila.incheinduse o incheiere de consemnare.Daca acesta il recunoaste.procesul civil poate fi suspendat.proba e facuta .care poate fi suspendat pana la solutionarea cauzei penale.revine instantei civile obligatia de a stabili daca inscrisul e valabil sau nu.

persoanele care au obligaţia de a păstra secretul profesional: − avocaţii. − farmaciştii. cu oricare dintre părţile din proces. − medicii. − preoţii. excepţie: procesele de stare civilă şi divorţul. − notarii. 2. a) persoanele care au 14 ani pot depune mărturie numai asistate de reprezentant legal. soţul. dar nu abuziv şi respectând principiul parităţii. interzişii şi incapabilii. 3. Proba se poate cere şi admite cu obligaţia ca în maximum 5 zile să se depună lista cu numele şi adresa martorilor. nu a cerut proba la termenul legal. Atunci când se propun martori. părţile trebuie să precizeze faptele pentru care sunt propuşi. c) condamnaţii pentru mărturie mincinoasă. 4. II. când partea neasistată de avocat. 50 . persoanele scutite de obligaţia de a fi martor. − executorii. 3. Persoanele ce pot fi ascultate ca martori În procesul civil. Instanţa îi poate asculta chiar dacă părţile renunţă la ei. Ea poate limita numărul martorilor. din ignoranţă.Prin excepţie. chiar despărţit de una dintre părţi. orice persoană care are cunoştinţă despre faptele incidente în cauză poate fi ascultată ca martor. martorii pot fi propuşi şi peste această zi în trei situaţii: 1. când necesitatea probatoriului rezultă din dezbaterile anterioare şi partea nu a putut prevedea această probă. rudele şi afinii până în gradul 3 inclusiv. persoanele cu infirmităţi fizice nu pot fi martori cu privire la faptele ce nu pot fi percepute de ele din cauza infirmităţii. 2. 1. b) cei ce au suportat o degradare civică printr-o hotărâre judecătorească penală. când administrarea probei nu determină amânarea procesului. Martorii propuşi de o parte devin martorii cauzei putând fi însuşiţi de partea adversă. sub sancţiunea decăderii din probă. ei putând fi audiaţi chiar dacă partea care i-a propus renunţă la ei. nu pot fi martori: 1. De la această regulă există două categorii de excepţii: I.

Declaraţia martorului trebuie să fie spontană. instanţa îi poate amenda.2. În timpul audierii unui martor. Audierea se face de completul de judecată nemijlocit sau prin comisie rogatorie. Interdicţia acestora încetează o dată cu încetarea funcţiei. El trebuie să declare liber ceea ce cunoaşte asupra datelor cauzei. La termenul stabilit se ascultă martorii prezenţi şi se amână cauza pentru cei absenţi. Martorul prezent va fi identificat după buletinul de identitate sau cartea de identitate după care este invitat să depună jurământ religios sau laic. ceilalţi aşteaptă afară pentru a nu fi influenţaţi de declaraţia acestuia. martorul nu are voie să recurgă la notiţe. după care o semnează. de partea care l-a propus şi apoi de celelalte părţi. Instanţa poate reveni la măsura amendării în cazul prezenţei martorului la termenul următor. După ce se epuizează întrebările. după care instanţa îi spune că mărturia mincinoasă este infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea. instanţa îi poate confrunta întocmind un proces verbal de confruntare. martorul este întrebat dacă este rudă sau afin cu una din părţi. Martorii prezenţi vor fi audiaţi pe rând. Prezentarea şi ascultarea martorilor în instanţă Martorii sunt citaţi pentru termenul fixat de instanţă. persoanele care au obligaţia să păstreze secretul de serviciu: − funcţionarii de stat. De obicei. Dacă absenţa martorului persistă şi instanţa a luat toate măsurile pentru aducerea lui. prin declaraţia dată. După depunerea jurământului. Dacă din declaraţiile lor rezultă contradicţii grave. Legea prevede în cazuri urgente şi posibilitatea recurgerii direct la mandatul de aducere. după care vor fi emise mandate executate de poliţie. de preşedintele completului şi de grefier. Martorul audiat este invitat în sală până se audiază pe rând şi ceilalţi martori. După aceasta martorul poate fi întrebat punctual de instanţă. Martorul are dreptul la despăgubiri pentru cheltuielile lui din ziua mărturiei şi instanţa poate consemna în încheierea de şedinţă suma ce i se datorează. Dacă martorul refuză să semneze. persoanele care s-ar expune pe ele însele sau rudele ori afinii lor până la gradul 3. la o pedeapsă penală sau la oprobiul public. O asemenea încheiere este executorie. Partea din pagină neocupată de text se barează de grefier pentru a nu putea fi completată ulterior. martorul este invitat să citească declaraţia scrisă de grefier la dictarea preşedintelui completului. În situaţia absenţei nejustificate a martorilor. 51 . Fiecare pagină a declaraţiei se semnează de martor. decât cu acordul instanţei şi pentru cantităţi transformate în numere sau pentru denumiri rare. Martorul are dreptul să ceară îndreptarea unor erori sau completarea declaraţiei. procesul se va judeca fără audierea acelui martor. În declaraţie. 3. martorii se audiază în ordine după partea care i-a propus. declaraţia nu este valabilă.

Se are în vedere gradul de inteligenţă al martorului. Aceasta se analizează pe 3 direcţii: a) percepţia faptelor este determinată de profesie. b) memorarea se apreciază în funcţie de timp. 1. Pentru aceasta instanţa trebuie să stabilească 2 lucruri: 1. 2. Părţile din proces care nu sunt părţile în înscris pot declara ca martori şi peste conţinutul acestui înscris care pentru ele reprezintă un fapt juridic. instanţa poate îndruma partea să-l reclame pentru mărturie mincinoasă. de distanţa dintre martor şi scena faptei. Orice modificări. − după gradul de rudenie cu părţile. obişnuinţa de a se exprima în public şi capacitatea de abstractizare. Sinceritatea martorului se apreciază: − după interesul martorului în proces. dacă martorul a spus adevărul sau a dorit să-l spună. ştersături sau adăugiri trebuie contrasemnate de preşedintele completului. 2. de interesul provocat de împrejurări relatate. încercându-se stabilirea stării de fapt adevărate chiar şi în situaţia unor declaraţii contradictorii. starea sufletească. Acestea sunt interdicţii pentru martorii propuşi de părţile înscrisului. de legătura celor relatate cu un eveniment de interes personal al martorului. El trebuie interogat pe un ton moderat şi nu trebuie întrerupt nejustificat. dacă martorul a relatat corect starea de fapt. − după izvorul de informaţie. Aprecierea declaraţiei martorului de către judecător Declaraţia martorului se apreciază liber. − după relaţii de afecţiune sau duşmănoase.Dacă martorul minte vădit. de eventuale infirmităţi senzoriale. c) reproducerea relatată trebuie să fie corectă şi clară. martorul să nu fie stăpânit de emoţii. încercându-se să se evite relatarea unor deducţii ale martorului ca fiind fapte percepute direct. 52 . Admisibilitatea probei cu martori Martorul nu este admis pentru a declara în litigiu patrimonial peste valoarea de 250 lei sau împotriva sau peste conţinutul unui înscris. de frică.

facultativă. Expertul desemnat este înştiinţat de instanţă printr-o adresă. Expertul e obligat să răspundă motivat la obiectivele tehnice stabilite de instanţă. − retragerea onorariului şi numirea altui expert. părţile pot conveni în alegerea unuia. instanţele mai pot recurge la opinia motivată a unui specialist care este personalitate într-o anumită materie sau la punctul de vedere al unui laborator sau institut de specialitate.De la acest principiu există excepţia imposibilităţii morale de constituire a unui înscris. Expertiza se cere de părţi sau se ordonă din oficiu de instanţă. iar dacă nu. O astfel de declaraţie valorează un început de dovadă scrisă. fiindu-i interzis a-şi expune un punct de vedere în afara competenţei lui. 53 . în general. Dintre aceştia. El este chemat de instanţă să-şi exprime opinia ca specialist în domeniu. Convocarea este obligatorie sub sancţiunea nulităţii expertizei. instanţa desemnează experţii prin tragere la sorţi. Amânarea repetată a depunerii raportului de expertiză în dosar poate să conducă la: − amânarea procesului. instanţa cere de la biroul de experţi judeţean un tabel cu câte 3 experţi. − atenţionarea sau amendarea expertului. De regulă. Constatările făcute pe teren în prezenţa părţilor vor fi consemnate de expert într-un raport de expertiză şi eventual într-un proces verbal de constatare. − stabilirea valorii bunului gajat. În afara experţilor acreditaţi de Ministerul de Justiţie. plătit separat. El va studia dosarul şi va convoca părţile pentru constatări tehnice cu cel puţin 5 zile înainte de aceste constatări. Părţile au dreptul să solicite instanţei şi aprobarea unui expert asistent al fiecărei părţi. cu excepţia expertizelor grafologice. după ce s-au stabilit obiectivele expertizei şi domeniul de specialitate. − înregistrarea tardivă a unei naşteri (expertiză antropologică). Expertul desemnat este obligat să depună jurământul. Raportul de expertiză trebuie depus la dosar cu 5 zile înainte de termenul următor şi e normal să fie comunicat şi părţilor. Ea este. Aceste impedimente pot fi depăşite dacă partea adversă este de acord cu declaraţia martorului. de laborator sau medico – legale la care părţile nu trebuie convocate. Este obligatorie în: − punerea sub interdicţie (expertiză psihiatrică). RAPORTUL DE EXPERTIZĂ Expertul nu cunoaşte personal faptele procesului.

Dacă instanţa le aprobă. Acest proces verbal se depune la dosar şi se înmânează o copie fiecărei părţi. instanţa încearcă cu acordare a opiniei experţilor sau va împărtăşi opinia celei mai bune expertize ???. instanţa poate admite o nouă expertiză. Această probă se cere de părţi. Cercetarea locală presupune deplasarea instanţei la faţa locului pentru constatări directe atunci când celelalte probe nu sunt clare. Recunoaşterea este un mijloc de probă care implică în mod special voinţa şi memoria părţilor. servituţi şi în litigii locative. De obicei. El poate fi contestat de părţi. 54 . PROBELE MATERIALE Se raportează la obiectele care prin calităţile sau prin urmele lor prezintă interes. Instanţa şi părţile o dată ajunse la faţa locului procedează la constatări directe în conformitate cu obiectivele stabilite. nu se va mai ordona refacerea expertizei. judecătorul este obligat să-şi motiveze punctului lui de vedere. Se apreciază şi se administrează direct în instanţă. Admisibilitatea recunoaşterii Recunoaşterea se poate referi numai la chestiuni de fapt şi este admisă în următoarele condiţii: 1. pentru situaţiile în legătură drepturile de care părţile pot dispune. dar se poate ordona şi din oficiu. poate ordona expertului să refacă raportul. Toate constatările se dictează de preşedintele completului către grefier care le consemnează într-un proces verbal. Instanţa nu e obligată să pronunţe hotărârea în conformitate cu punctul de vedere al expertului. Părţile se citează pentru cercetarea locului la fel ca şi martorii ori experţii a căror opinie este necesară acolo. Recunoaşterea / mărturisirea Este o probă importantă. În ipoteza unor expertize cu concluzii diferite. I. Părţile au dreptul să ceară constatarea anumitor constatări care vor fi consemnate la fel. Dacă lipsurile din expertiză pot fi complinite de instanţă. puternică ce este apreciată liber de instanţă în coroborare cu celelalte probe ale cauzei.Părţile nemulţumite de raport pot formula critici motivate pe care le supun cenzurii instanţei. admiterea consemnându-se într-o încheiere de şedinţă în care se mai consemnează obiectivele cercetării. dar dacă înlătură raportul de expertiză. iar dacă deficienţele persistă. Termenul stabilit pentru deplasarea instanţei este de 2 – 5 zile înainte de termenul de judecată. verificarea lor se face printr-o cercetare a instanţei. Pot fi verificate şi printr-o expertiză. Cercetarea locului se face şi prin comisie rogatorie şi se foloseşte mai ales în procesele de hotărnicie.

Recunoaşterea făcută de o parte este opozabilă numai acestei părţi şi succesorilor ei. 6. se discută în instanţă şi dacă se admite se consemnează în încheierea de şedinţă. c) declaraţia făcută în faţa procurorului sau recunoaşterea făcută prin scrisoare ori testament. Aceste elemente trebuie dovedite de partea care le pretinde. recunoaştere calificată – recunoaşterea faptului principal cu adăugirea unor elemente conexe concomitente care schimbă efectele juridice. 1. de regulă. recunoaştere pură şi simplă – recunoaştere făcută fără rezerve şi adăugiri. 2. Excepţie: se admite şi recunoaşterea tacită prin refuzul nejustificat al unei părţi. Judecătorul poate aprecia recunoaşterea indivizibilă sau divizibilă. recunoaşterea este un act de dispoziţie. IV. Admiterea probei cu interogatoriu A. Există 3 tipuri de recunoaştere: 1. recunoaştere extrajudiciară. 4. d) recunoaşterea făcută în alt proces. Dacă această 55 .2. recunoaşterea trebuie să fie expresă. Clasificare 1. 2. 3. Partea chemată la interogatoriu va fi citată cu aceeaşi menţiune. de a se prezenta în instanţă. voinţa de a recunoaşte trebuie să fie conştientă şi liberă. Se face direct în instanţă prin răspunsul dat la interogatoriu. b) recunoaşterea consemnată în proces verbal de executare. Într-o asemenea situaţie se naşte prezumţia de recunoaştere tacită a pretenţiilor adversarului. prin recunoaşterea spontană şi strict personală. 3. este un act de voinţă unilaterală şi irevocabilă (cu excepţia erorii de fapt). Propunere şi admitere Interogatoriul se cere şi de partea interesată. nu şi celorlalte părţi. Apare în următoarele ipoteze: a) declaraţia unei părţi într-o petiţie către o autoritate. III. Folosirea recunoaşterii ca mijloc de probă Se referă la aprecierea forţei probante a răspunsului la interogatoriu. ??? II. 2. recunoaşterea se face numai de titularul dreptului sau în cazurile speciale de mandatar cu procură specială. sau terţilor. chiar coparticipanţi. Aceasta poate fi scrisă sau verbală. recunoaştere complexă – presupune recunoaşterea faptului principal la care se adaugă alt fapt ulterior menit să-l anihileze sau să-l restrângă pe primul. 5. recunoaştere judiciară.

instanţa va decădea din probă partea care a cerut interogatoriul. nu faptele altor părţi sau faptele unor terţi. ea va răspunde la interogatoriu. Orice modificări. partea ce a cerut proba va scrie pe coloana verticală din stânga paginii întrebările. Interogatoriul are un caracter de surpriză. Recunoaşterea trebuie să fie admisibilă şi să privească doar faptele personale. de grefier şi de cele două părţi. Recunoaşterea este un act personal de dispoziţie care implică atât conştiinţa cât şi memoria părţilor. PREZUMŢIILE (art. Dacă la termenul respectiv nu i se ia interogatoriu. refuzul nejustificat al părţii chemate la interogatoriu de a se prezenta în instanţă la două termene consecutive naşte prezumţia de recunoaştere a pretenţiilor adversarului. lăsând loc pentru răspunsuri pe coloana din dreapta.parte se prezintă în instanţă. ??? Feluri: 1. interogatoriul se va lua la domiciliu prin deplasarea instanţei. ştersături se contrasemnează de partea care le-a făcut. 1199 şi Cc) Prezumţiile sunt consecinţele pe care legea / judecătorul le trage dintr-un fapt cunoscut către unul neclar. prezumţii judecătoreşti 1. adăugiri. neconcludente. Dacă aceasta are reşedinţa în străinătate. Interogatoriul se poate lua atât la cererea părţii. Fiecare pagină se semnează de preşedintele completului. exemple 56 . Instanţa are dreptul să cenzureze întrebările propuse şi să le respingă pe acelea care sunt nepertinente. prezumţii legale 2. Recunoaşterea echivocă sau incompletă este început de dovadă scrisă care face admisibilă proba cu martori. Aceste ultime fapte pot constitui obiectul unui interogatoriu pentru acele părţi. Obiectul interogatoriului Constă în faptele personale ale părţilor interogate pertinente şi concludente în cauză. interogatoriul se poate lua procuratorului ei în baza unei procuri speciale. În interogatoriu. 225 CPC. B. Judecătorul citeşte întrebările propuse şi consemnează prin scris de mână răspunsurile primite. Dacă partea ce trebuie interogată e bolnavă şi netransportabilă. neclare sau vexatorii. dar limitat de comunicare prealabilă a cererilor procedurale ale părţilor. cât şi din oficiu şi chiar după prima zi de înfăţişare pentru că admiterea acestei probe nu provoacă întârzierea procesului. Conform art. Dacă partea ce urmează a fi interogată şi care nu poate fi transportată locuieşte la depărtare de sediul instanţei. interogatoriul se poate lua prin comisie rogatorie.

2. dol sau violenţă. 3) Expertiza medico – legală pentru stabilirea paternităţii 57 . pentru a putea fi aprobată şi cenzurată de părţi sau de instanţe judecătoreşti de control. Metode criminalistice în procese civile 1) Expertiza grafologică Prin ea se verifică. Este o prezumţie trasă de completul de judecată şi care e permisă în două situaţii: a) atunci când este admisibilă şi probată cu martori. prin metode criminalistice. − puterea de lucru judecat.− declararea unor acte ca nule atunci când ele se fac în frauda legii (vânzarea făcută de interzişi). b) atunci când se atacă un act juridic pentru fraudă. Prezumţiile irefragabile nu pot fi răsturnate prin nici un mijloc de probă (exemplu: perioada de concepţie a copilului). b) Pot fi răsturnate prin orice mijloc de probă. Prezumţiile simple pot fi răsturnate numai de recunoaşterea părţii adverse. Ea trebuie să fie logică şi convingătoare. Sunt de două feluri: a) absolute. a) 2 feluri – irefragabile. b) relative. − dobândirea proprietăţii prin uzucapiune. – simple. − liberarea debitorului de obligaţie atunci când i se remite titlul original. 2) Expertiza grafică – tehnică Se verifică vechimea scrisului şi întregul unui înscris reconstituit din bucăţi. dacă scrisul şi semnătura aparţin cu adevărat unei anumite persoane sau sunt false.

Asigurarea dovezilor se face pentru a se salva o recunoaştere printr-un interogatoriu sau o declaraţie de martor sau existenţa. Cererea pentru asigurarea dovezilor se face de partea interesată înainte de pornirea procedurii şi independent de declanşarea unui viitor proces. încheierea poate fi atacată în 5 zile de la pronunţare cu recurs de părţile citate. Acesta este o făurire a unei probe preconstituite pe cale judecătorească. Asigurarea dovezilor are un caracter preparator în vederea unui proces viitor şi limitarea probei conservate la scopul ei din acel proces. instanţa primeşte această cerere şi dispune citarea părţilor interesate. Aprecierea probelor În sistemul procedural românesc a fost înlăturat sistemul probelor formale cu ierarhii preconstituite. motivat şi justificat. Judecătorul va aprecia concluziile din hotărârea lui pe probele administrate în cauză. dar a fost adoptat principiul liberei aprecieri a probelor de către judecător. Proba astfel confecţionată poate fi combinată cu orice alt mijloc de probă şi o dată terminată procedura. Curs 10 58 . starea tehnică sau valoarea unor bunuri. reţinând astfel o stare de fapt la care va aplica normele juridice corespunzătoare raportului juridic dedus judecăţii. În cazuri foarte urgente. Instanţa pronunţa în camera de consiliu o încheiere de admitere / respingere a cererii.ASIGURAREA DOVEZILOR Se foloseşte ca procedură specială pentru a preveni dispariţia unui mijloc de probă şi pentru a-l conserva. după următoarea procedură: se face o cerere scrisă cu toate elementele necesare unei cereri procedurale. probă ce va fi opozabilă părţilor citate în procedura de asigurare a dovezilor. să demonstreze de ce alte probe trebuie înlăturate. proba va aparţine cauzei şi nu părţii care a cerut-o. Efectul – constituie o probă în procesul ce va urma. Judecătorul trebuie să facă o analiză a probelor considerate ca reflectând adevărul. instanţa poate delega un executor judecătoresc pentru constatarea stării de fapt a unor bunuri sau un expert pentru constatarea stării tehnice şi evaluarea unor bunuri. făcându-se o apreciere logică a probelor în complexul lor. Se cere existenţa caracterului urgent. iar prin excepţie se ocoleşte citarea în cazuri foarte urgente. deci judecătorul trebuie să facă o demonstraţie prin care să convingă că din probele cauzei le-a selectat pe cele adevărate şi le-a valorificat în scopul aflării adevărului.

2. până la un anumit termen (prima zi de înfăţişare la instanţa de fond). actul să precizeze în chiar cuprinsul lui că cerinţele legii sunt îndeplinite. Cauzele de nulitate relativă nu pot fi invocate decât de partea prejudiciată prin acest act. asigurarea dreptului la apărare. Forma şi conţinutul actelor de procedură tind să realizeze trei scopuri: 1. 3.acest motiv de nulitate relativă poate fi asanat prin confirmare. împiedicarea şicanelor procedurale. Sancţiunile actelor de procedură 1. amenda civilă. legat de activitatea procesuală a acestora. La judecarea în fond aceste cauze se invocă pe cale de excepţie. 2. După fond. Cauzele de nulitate absolută se pot invoca de oricare parte dau de instanţă din oficiu în orice fază a procesului şi nu pot fi acoperite prin confirmare. Efectele anulării actelor de procedură : 59 . forma scrisă . 1.Actele de procedură Procesul civil este o activitate desfăşurată în timp şi constă într-un complex de acte procedurale ale instanţei şi ale părţilor prin care procesul civil prinde viaţă. Condiţii de valabilitate: 1. recurs. nulitatea. ele se invocă pe căile de atac comune: apel. 2. menţiunea respectivă constituind proba legalităţii. Pentru încălcarea formelor legale (pentru necompetenţa funcţionarului care a emis actul. se dezvoltă. protecţia părţilor împotriva nepriceperii sau uşurinţei judecătoreşti. dar nu mai târziu de intrarea în dezbateri. numai dacă partea a suferit o vătămare ce nu poate fi înlăturată altfel). Actul de procedură este orice act făcut în cursul şi în cadrul procesului de către instanţă sau alţi participanţi. Cauzele de nulitate trebuie invocate la următorul termen de judecată de la apariţia neregularităţii. Nulitatea Nulitatea expresă se aplică pentru: Necompetenţa instanţei care a emis actul.

citaţia. Citarea părţilor Este o obligaţie legală care urmăreşte îndeplinirea a două scopuri: • • asigurarea dreptului la apărare. 2. citaţia). 2. 3. realizarea principiului contradictorialităţii. când o parte. militarii în termen şi deţinuţii nu primesc termen în cunoştinţă. încheierile de şedinţă. fiind în continuare încunoştinţată în proces. 4. la depunerea cererii de chemare în judecată partea care se prezintă personal sau împuternicitul ei primesc termen în cunoştinţă de la judecătorul de serviciu. Citaţia trebuie să ajungă la destinatar cu cel puţin 5 zile libere înainte de termenul procesului. Ea este reglementată de norme imperative. în timpul unui proces se prezintă la termen în faţa instanţei. 3. Lipseşte de eficienţă celelalte acte procedurale care se întemeiază pe actul anulat şi nu au o existenţă independentă. Termenul în cunoştinţă scuteşte instanţa de a cita partea până la terminarea/suspendarea procesului. fără ca ulterior să mai fie citaţi. prin orice mijloc tehnic ce permite o confirmare de primire a citaţiei. necitată valabil. Atunci când termenul stabilit în şedinţa de judecată se preschimbă şi procesul este programat la un termen mai scurt (pentru motive temeinice şi la cererea părţii interesate) se dispune citarea părţilor pentru termenul nou stabilit. cererile prin care părţile îşi exercită o cale de atac. Această excepţie este valabilă şi în cazul în care. Această preschimbare de termen se soluţionează de completul de judecată al dosarului dacă 60 . De la ea legea permite următoarele excepţii: 1. pentru partea nevalabil citată se prezintă reprezentantul ei. 6. cererile de intervenţie ale terţilor.1. un act nul poate fi refăcut (ex. 5. întâmpinarea şi cererea reconvenţională a pârâtului). În principiu. Principalele acte procedurale: 1. cererile procedurale ale părţilor (cererea de chemare în judecată a reclamantului. primeşte în continuare termene în cunoştinţă. iar nu la constatările de fapt şi la manifestările de voinţă cuprinse în ea. Anularea actului procedural se referă la funcţia lui procedurală. Lipseşte de eficienţă actul procedural anulat 2. hotărârea judecătorească şi dovada de înmânare a ei. Modalitatea de citare Citarea se face prin poştă sau prin agenţii procedurali ai instanţei sau alţi salariaţi ai instanţei. Regula este aceea că toate părţile trebuie citate în procesul civil.

Se mai citează facultativ. altele nu. într-o ţară cu care România are tratate de asistenţă juridică reciprocă. în camera de consiliu de preşedintele instanţei sau vicepreşedinte sau preşedintele de secţie. Aceste menţiuni sunt: Numărul şi data emiterii citaţiei. Dacă partea îşi schimbă domiciliul pe timpul procesului. citarea se va trimite pe numele moştenitorilor la ultimul domiciliu al defunctului. Domiciliul este cel real.are şedinţă de judecată în ziua depunerii cererii sau dacă nu. 61 . domiciliul/reşedinţa şi calitatea procesuală a părţii citate. Numele complet. Societăţile comerciale în reorganizare se citează prin administratorul judiciar. Citarea unor categorii speciale de persoane • • Statul se citează prin Ministerul Finanţelor sau organele subordonate. Parafa preşedintelui instanţei şi semnătura grefierului care conferă autenticitate citaţiei. prin citare în Monitorul Oficial sau într-un ziar de largă răspândire. sub sancţiunea citării valabile în continuare pe vechiul domiciliu. este obligată să anunţe în scris instanţa. În situaţia în care una din părţi moare în timpul procesului. Numărul dosarului. unde va primi actele procedurale. faptic. Numele şi prenumele pot fi însoţite de iniţiala tatălui şi de poreclă. Părţile cu domiciliu sau reşedinţa în străinătate. • • • • Persoana juridică se citează la sediul ei. Societăţile comerciale în faliment se citează prin lichidatorul judecătoresc. În acest caz procesul se suspendă. iar nu domiciliul menţionat în actul de identitate. întocmindu-se un proces verbal de afişare. Confirmarea de primire a acestei scrisori face anunţul valabil. Părţile cu domiciliul necunoscut se citează prin afişare la sediul instanţei cu cel puţin 15 zile înainte de termen sau cu 5 zile în cazuri urgente. Nerespectarea menţiunilor esenţiale conduce la nulitatea absolută a procedurii de citare. unele esenţiale. • • Personalul diplomatic aflat la post în străinătate se citează prin Ministerul Afacerilor Externe. Arătarea instanţei şi a sediilor ei. care va cuprinde citaţia propriu-zisă şi copie după înscrisurile depuse de partea adversă. un domiciliu procesual în România. se citează prin scrisoare recomandată. iar dacă domiciliul nu este cunoscut. cu cerinţa expresă ca destinatarul să-şi aleagă. Cuprinsul citaţiei Citaţia cuprinde mai multe menţiuni. termenului şi a orei de înfăţişare la proces. Menţiunile neesenţiale pot atrage nulitatea citaţiei dacă partea este vătămată şi procesul nu se poate amâna. vor fi citaţi moştenitorii la domiciliu lor. Menţiuni speciale: Menţionarea date. pe timpul procesului.

62 . Pentru persoanele juridice citaţia se trimite la sediul acestora unde va fi primită de funcţionarul desemnat cu primirea corespondenţei ce trebuie să-şi completeze clar numele şi prenumele şi funcţia şi să semneze. Când nu este găsit nimeni la domiciliu destinatarului citaţia se afişează la domiciliu (se depune la cutia poştală. se afişează pe uşa locuinţei). Citarea persoanelor juridice prin afişare la două termene consecutive face procedura de citare valabilă. Lipsa oricăreia dintre aceste menţiuni conduce la nulitatea comunicării actului procedural. citaţia se afişează pe uşa camerei sau recepţiei. Înmânarea actului procedural se face în zilele de lucru şi doar în cazuri excepţionale în zile de sărbătoare (cu aprobarea preşedintelui instanţei). III. citaţia se trimite căpităniei portului unde se înregistrează vasul. Procesul verbal de înmânare a actului de procedură trebuie să cuprindă obligatoriu următoarele menţiuni: Data exactă a întocmirii actului. Dacă el refuză semnarea.• • • • • • Numele şi domiciliul adversarului. a felului actului comunicat şi a termenului de judecată. Semnătura agentului procedural care încheie procesul verbal. dar este găsită o rudă sau o persoană apropiată. Destinatarul este găsit la domiciliu şi semnează dovada de înmânare a citaţiei. Numele agentului procedural şi funcţia lui. agentul procedural consemnează acest lucru în dovada de înmânare a citaţiei. II. Pentru bolnavii internaţi în spital citaţia se trimite la administraţia spitalului. I. citaţia se înmânează punctului de comandă al unităţii militare. pedepsit disciplinar. Felul pricinii. Actul procedural are caracter autentic şi menţiunile lui sunt considerate valabile până la înscrierea în fals. Îndeplinirea actelor de procedură înseamnă înmânarea valabilă a acestora. Pentru deţinuţi citaţia se trimite administraţiei locului de detenţie. Destinatarul nu este găsit la domiciliu. Pentru marinarii aflaţi în cursă. iar dacă nu. Pentru militarii în termen. Agentul procedural care îşi încalcă obligaţiile de serviciu va putea fi: amendat. obligat la despăgubiri pentru amânarea procesului. Numele şi domiciliu destinatarului şi modalitatea în care s-a făcut încunoştinţarea. Înmânarea citaţiei în situaţii speciale Pentru destinatarii care locuiesc la hotel. Aplicarea ştampilei nu este obligatorie. Enumerarea înscrisurilor comunicate. Arătarea instanţei. considerând citarea ca fiind valabilă.

Termene absolute – obligatorii pentru instanţe şi părţi. Termene convenţionale II. trebuie să amâne procesul şi să refacă procedura de citare. Comunicarea actului de procedură este posibilă şi valabilă şi când se face direct în instanţă părţii prezente care au refuzat primirea actului prin agent procedural (ex. Nerespectarea lor duce la decădere sau nulitate 2. Aceste reguli sunt valabile pentru înmânarea oricăror acte de procedură. 1. Termenul pe zile se calculează pe sistemul zilelor libere ( de câte 24h). Termene legale – stabilite prin lege 2. 63 . Clasificare: I. Termenul pe luni se împlineşte în ziua corespunzătoare a lunii următoare. Termene relative – nerespectarea lor are consecinţe mai blânde: amânarea procesului şi amenzi sau sancţiuni disciplinare pentru funcţionarea instanţei. Termene imperative (peremptorii) 2. Termene judecătoreşti 3. iar dacă ea nu este valabilă. Rolul – limitarea în timp a procesului. sub sancţiunea nulităţii. din cauză de forţă majoră. stabilită. 1. Dacă procedura de citare este valabilă instanţa va amâna procesul dacă. una din părţi nu se poate prezenta. executarea hotărârilor şi evitarea surprinderii părţii adverse.Instanţa este obligată la fiecare termen să verifice legalitatea cererii. Termene prohibitive (dilatorii) 1. Termenul pe zile libere – nu se calculează ziua de început şi cea de sfârşit pentru ele nu sunt considerate zile de câte 24h. La termenul în care procedura de citare este viciată nu se poate dispune nimic în proces. înmânarea înscrisurilor părţii adverse). Calcularea termenelor a) Modul de calcul Termenul pe ani se împlineşte în ziua corespunzătoare a anului următor. cu una sau mai multe părţi. Partea va putea cere termen pentru pregătirea apărării. Termenul pe săptămâni se împlineşte în ziua corespunzătoare a săptămânii următoare. În sens procedural termenul = perioadă de timp înlăuntrul căreia trebuie îndeplinite sau nu acte procedurale. Termenele procedurale În sens material termenul = zi fixată.

termenul va începe să curgă din nou pentru moştenitorii părţii. b) Durata curgerii termenului În principiu. din cauza forţei majore. ea putând fi repusă în termen după 15 zile de la încetarea cauzei de forţă majoră. 2. Termenul mai poate fi suspendat. fiind echivalentă cu pierderea dreptului (Ex. 3. hotărârea se consideră comunicată din ziua în care partea a solicitat o copie de pe hotărâre. termenul curge de la comunicare. Cererea de repunere în termen este de competenţa instanţei superioare celei ce a pronunţat hotărârea. termenul se calculează în funcţie de data cuprinsă în ştampila poştei. după comunicarea actului de procedură pe numele succesorului. ele nu pot fi întrerupte. nedepunerea unui act procedural la prima zi de înfăţişare). care şterge însuşi actul. Sancţiunile sunt următoarele: Perimarea cererii lăsate în nelucrare din vina părţii ( 1 an în civil. cu trei excepţii ce formează principiul echipolenţei: 1. termenul de atacare a hotărârii curge din ziua primirii somaţiei. Atunci când actul de procedură se comunică prin poştă. hotărârea se consideră comunicată din ziua declarării căii de atac. 6 luni în comercial). Dacă termenul se împlineşte într-o zi de sărbătoare. fixe. care desfiinţează actul retroactiv. când părţii i se comunică hotărârea odată cu somaţia de executare. el se prelungeşte până la următoarea zi de lucru. cu două excepţii: 1. Cheltuielile de judecată 64 . d) Sancţiunile nerespectării termenelor Nerespectarea termenelor şi sancţiunea aferentă se invocă prin excepţie. 2. când o parte decedează înainte de expirarea unui termen. dar este mai puţin gravă decât decăderea. Decăderea care şterge dreptul de exercitare. când partea este împiedicată de forţa majoră să îndeplinească un act procedural. în principiu. Termenele sunt continui. Instanţa poate dispune exercitarea unui drept procesual în termenul general de 15 zile de la încetarea cauzei de forţă majoră care a împiedicat partea. c) Caracterul termenului procedural Termenele legale sunt. Nulitatea.În interiorul termenului se calculează şi zilele de sărbătoare. e) Repunerea în termen Este posibilă atunci când au existat motive temeinice care au oprit partea să-şi exercite obligaţiile procesuale în termenul legal. când recursul/apelul se declară înainte de comunicarea hotărârii.

pensionari). În recurs instanţa poate recalcula taxa de timbru şi pentru judecata în primă instanţă şi pentru judecata în apel.poate consta în eşalonarea taxei pentru cazuri personale (studenţi. . la primul termen.cereri privind adopţia. ele sunt reglementate prin hotărâri sau ordonanţe de guvern şi mai rar prin lege. partea datoare fiind dată în debit. onorariile de avocat. instanţa. cereri privind redobândirea dreptului de proprietate imobiliară pentru imobile trecute abuziv la stat. mai poate acorda o amânare pentru plata taxei de timbru integral. În cazuri excepţionale cererea poate fi netimbrată corespunzător cu obligaţia petentului (reclamant) de a completa taxa de timbru până la primul termen de judecată. Există posibilitatea de scutire de taxe de timbru.poate fi totală sau parţială . tutela.cereri de despăgubire civilă din cauză penală. Legea permite ca o taxă de timbru neplătită integral să poată fi plătită ulterior la organele fiscale. . Ele se fac venit la bugetul Ministerului de Justiţie.plata unor drepturi salariale. de expert. contestaţia la executare) variabile – pentru cereri patrimoniale propriu-zise – acoperind un anumit procentaj din obiectul cererii patrimoniale. Timbrajul trebuie făcut anticipat şi total înainte de depunerea cererii. cheltuielile de transport şi alte cheltuieli. • Obiectivă: stabilită prin lege pentru: . Judecătorul de serviciu care încalcă acest principiu este susceptibil de sancţiuni disciplinare . Pe lângă taxele judiciare de timbru mai există taxe de timbru judiciar care sunt fixe pe anumite intervale valorice. Taxele de timbru se plătesc anticipat de petent.Sunt suportate de partea care a pierdut procesul ca urmare a culpei ei procesuale. Ele constau în plata taxelor de timbru. Neachitarea taxei integrale de timbru conduce la nulitatea cererii procedurale.procese privind pensii de întreţinere. .fiind aprobată de organele Ministerului de Finanţe . Aceste acte normative apar regulat pentru a aduce la zi taxele de timbru cu procentul de inflaţie. Taxele de timbru au ca beneficiar bugetul central al statului sau al Ministerului de Justiţie. Taxele pot fi: fixe – pentru cereri cu caracter nepatrimonial variabile – pentru cereri cu caracter nepatrimonial (divorţ. Această scutire poate fi: • subiectivă: . 65 . Cuantumul taxei de timbru datorat în căile de atac este menţionat pe citaţie. Şi mai rar.

Amenzile judiciare 66 . . Partea câştigătoare are însă dreptul să ceară cheltuielile făcute printr-o cerere separată în interiorul termenului de prescripţie (3 ani). Dacă partea care a câştigat procesul nu cere în proces cheltuielile de judecată. cheltuielile de judecată se pot compensa total sau parţial.taxe pentru multiplicarea unor acte. Atunci când se admite doar în parte o acţiune. . partea poate fi obligată la un timbru suplimentar şi corelativ. pârâtul va fi obligat proporţional cu cheltuielile de judecată ale reclamantului.) Partea care a pierdut procesul (pârâtul)nu va fi obligată la cheltuielile de judecată ale reclamantului dacă a recunoscut cu bună credinţă pretenţiile acestuia cel mai târziu la prima zi de înfăţişare. . instanţa nu le poate acorda din oficiu. Dacă pe parcursul procesului se modifică evaluarea.onorariul avocatului: este stabilit prin contract între avocat şi client şi nu poate fi cenzurat de instanţă. Civ. În situaţia casării unei hotărâri şi trimeterii sau reţinerii spre rejudecare a cauzei. Alte cheltuieli de judecată: . se vor restitui. se face de petent (reclamant). . În situaţia coparticipării procesuale. situaţie în care se va proceda la întocmirea unei expertize de specialitate. Lichidarea cheltuielilor de judecată (art.274 C.onorariul expertului: este stabilit de instanţă. Când prin hotărâre se admit cererile mai multor părţi. toate cheltuielile de judecată se vor calcula la sfârşitul rejudecării.Evaluarea obiectului cererii.contravaloarea zilei de muncă pierdute. dacă ea a avut mai mulţi avocaţi. .cheltuielile de cazare.cheltuiala necesară administrării unei probe: se suportă de partea care a cerut expertiza sau de partea în favoarea căreia proba a fost dispusă din oficiu de instanţă. funcţie de care se calculează şi valoarea taxei de timbru. Această evaluare poate fi contestată de părţi sau instanţă. Pr.cheltuielile de transport. Instanţa poate obliga partea care a pierdut procesul să restituie onorariul unui singur avocat al părţii ce a câştigat procesul. Taxele de timbru plătite pentru o cerere la care ulterior se renunţă. obligaţia la cheltuielile de judecată se face în solidar pentru coparticipanţi. Această excepţie nu se aplică dacă pârâtul a fost pus în întârziere înainte de începerea procesului printr-o notificare faţă de care nu şi-a executat benevol şi cu bună credinţă obligaţiile. .

şi redactarea şi comunicarea 67 . deşi domiciliul lui era cunoscut.expertul care. La judecata pregătitoare se regăsesc toate principiile procedurii civile . formularea cu rea credinţă a unei cereri de verificare de scripte. încercarea de a obţine o scutire a taxei de timbru pe motive nereale. ducând la amânarea procesului. formularea cu rea credinţă a unei contestaţii în executare numai cu scop de a întârzia executarea. I ) Faza scrisă începe o dată cu introducerea cererii de chemare în judecată şi se încheie la prima zi de judecată . repetat şi nejustificat. amenzi cominatorii pentru fiecare zi de întârziere pentru a se asigura executarea unor obligaţii de a face. amenda se anulează sau se reduce. nu se prezintă într-un proces sau are o atitudine deontologică. tulburarea şedinţei de judecată. . partea poate fi amendată pentru abuzuri procesuale: introducerea cu rea credinţă a unei cereri de recuzare.pregătitoare (scrisă ) . refuză sau întârzie depunerea raportului de expertiză. dar poate fi atacată de cel amendat. . .Scopul este de a se prezenta elementele pregătitoare ale procesului. 3. 2.Sunt amenzi civile care se plătesc în favoarea statului.Judecata în faţa instanţei de fond are 3 etape : contradictorie (publică) deliberarea şi pronunţarea hotărâri hotărârii . Curs 11 Procedura în faţa instanţei de fond Procesul civil are mai multe faze /etape din care prima se desfăşoara în faţa instanţei de fond care e de obicei Judecătoria . Amendarea părţilor se poate face pentru: 1. Dacă se admite contestaţia. Indiferent. amenda se dispune prin încheiere de şedinţă care este executorie. cererea de citarea a adversarului prin publicitate. Amendarea altor participanţi .agentul procedural care îndeplineşte greşit sau nu îndeplineşte obligaţia de citare sau de comunicare a actelor de procedură.martorul legal citat care nu se prezintă sau refuză să depună mărturie. nejustificat. .avocatul care.

i se cere pârâtului să-şi declare un domiciliu ales în Rom..Aceste elemente sunt necesare pentru a identifica părţile .aceasta trebuie să-şi dovedească această calitate prin procură /împuternicire judecătoreşti . este modalitatea concretă de realizare a acţiunii civile .avocat ) .Cererile procedurale reprezintă acte procedurale importante la fel ca şi citaţia .La cererea formulată de reprezentant şi nu de parte .convocare ce se face în scris (recomandată cu confirmare de primire ) .Când pârâtul are domiciliul /reşedinţa în străinătate o dată cu convocarea lui la primul termen .D.Oricare dintre aceştia trebuie să facă dovada calităţii de reprezentant . .Mai e posibil ca o parte să acţioneze atât în nume propriu cât şi ca reprezentant al unor coparticipanţi . Pt identificare se mai poate folosi iniţiala tatălui şi eventual porecla .cererea reconvenţională .J. a comunica actele de procedură în timpul procesului .întâmpinarea .Părţile însă 68 .curator ) sau convenţional (procurator .Aceste elemente sunt concretizate prin acte procedurale specifice :cererea de chemare în judecată .de părţi sau terţi.În proces interesează domiciliul real. Trebuie să cuprindă obligatoriu următoarele elemente :arătarea instanţei căreia îi sunt adresate.nu cel oficial . pt. 112 CPC) este actul procesual prin care reclamantul îşi formulează pretenţiile împotriva pârâtului şi prin care sesizează instanţa cu soluţionarea litigiului .au posibilitatea sa-şi declare un domiciliu ales .faptic . Al 2-lea element este un element posibil: calitatea procesuală a părţii . Cuprinsul cererii : numele şi domiciliul / reşedinţa părţilor .procedural . semnătura .conducător sau consilier juridic în baza unei delegaţii.citaţia Cererile procedurale generale constituie mijlocul prin care oricare parte interesată poate cere instanţei să .) . Reprezentantul titularului poate fi un reprezentant legal (tutore . avocaţială .numele şi domiciliul părţilor /reprezentanţilor părţilor .obiectul cererii .decizie de tutore sau de curator .Î.i ocrotească drepturile şi interesele proprii sau ale altor persoane în condiţiile legii . unde să i se comunice actele procedurale .C. Pers juridice poate fi reprezentat în proces de administrator .Sunt două feluri : cereri introductive care declanşează litigiul şi sesizează instanţa .rezolutia judecătorului de serviciu la primirea cererii de chemare în judecată (C. cereri incidente care se fac pe parcursul procesului .pentru a stabilii competenţa teritorială a instanţei .Cererile procedurale se fac în formă scrisă .încheierile / hotărârile Cererile procedurale concrete specifice procesului în prima instanţă a) Cererea de chemare în judecată (art.

ob. caz în care va fi citat pt a confirma voinţa lui .special cu această menţiune . cererii trebuie evaluat de reclamant atunci când e posibil în următoarele scopuri. calificarea juridică a pretenţiilor în limitele principiului disponibilităţii . fie la sesizarea pârâtului. instanţa poate pune în discuţie. Al 4 –lea element :arătarea motivelor de fapt şi de drept fixează cadrul procesului Motivele de fapt :prezentarea succintă a faptelor materiale /juridice din care reclamantul îşi deduce pretenţiile împotriva pârâtului .)Ob. Dintre aceste elemente sunt esenţiale: numele .C.J în exemplare suficiente atât pt instanţa cât şi pentru părţi martorii nominalizaţi în cerere sau la prima zi de judecată expertiză de specialitate cercetare locală Al 6-lea element : semnătura reclamantului.elemente poate determina nulitatea CDCÎJ.se subliniază faptele care produc efecte juridice şi care caracterizează litigiul şi se explică temeiul pretenţiilor . Celelalte elemente pot fi acoperite pe parcursul proc. a statuat că lipsa unei semnături poate fi complinită pe parcursul procesului .Mijloacele probatorii pot fi : citarea pârâtului la interogatoriu înscrisuri ce se anexează la C.acordându-se termen special pt 69 . Motivarea în drept = prezentarea temeiului juridic al cererii (textul de lege sau principiul juridic aplicabil )se raportează la norma juridică încălcată ce a generat conflictul .Î.Acest lucru e util atât pt instanţa care trebuie să conducă procesul . :arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere .Obiectul cererii trebuie să fie licit şi moral .Lipsa vreunuia din ac .Dacă reclamantul nu-si precizează temeiul de drept sau o face greşit . cererii (scopul procesului) semnătura . pt a determina taxa de timbru şi implicit cuantumul cheltuielilor de judecată Dacă evaluarea obiectului este contestată de pârât se recurge la o expertiză în evaluare .: pt a fixa limitele procesului pt a constitui un element necesar al dispozitivului hot. Reclamantul menţionează mijloacele probatorii pt fiecare capăt de cerere .Semnătura presupune acordul reclamantului cu cuprinsul cererii şi voinţa lui valabilă de a deschide procesul .Al 3-lea element :obiectul cererii – pretenţiile reclamantului (ex. plata unei sume. fie din oficiu de instanţă . jud. Al 5-lea elem. părţilor. jur.Dacă cererea e semnată de reprezentant reclamantului se poate pune în discuţie însuşirea cererii de reclamant .cât şi pt pârât pt a şti să se apere . anularea unui act.Se face un scurt istoric al raportului juridic .D.eventual prin citarea reclamantului . pt a individualiza acţiunea pt a stabili competenţa materială a instanţei. Practica jud.

dar trebuie să aibă şi o legătură conexă cu acţiunea .Această cerere are un caracter independent faţă de cererea reclamantului.El îşi păstrează posibilitatea de a-şi face apărarea şi de a invoca excepţiile de ordine publică. În aceste zile reclamantul poate observa întâmpinarea . c) Cererea reconvenţională (art. chiar dacă cererea reclamantului a fost perimată .Doar dacă nici după ac termen cererea nu se complineşte aceasta poate fi anulată (nul. Întâmpinarea se depune în exemplare suficiente pt instanţă şi pt părţi cu menţiunea coparticipanţi se poate depune un singur exemplar . Cuprinsul acestei cereri se referă la aceleaşi elemente ca şi în cazul cererii reclamantului. că pt 70 . ci doar o îngreunează. lipsa ob. cererii. Avantajele cererii reconvenţionale : soluţionează pretenţiile în acelaşi proces economiseşte timp şi bani evită posibilitatea soluţionării contradictorii a cererilor Dezavantaje : poate întârzia judecarea acţiunii principale.Datorită caracterului independent .poate invoca nulitatea pretenţiilor reclamantului) În prezent întâmpinarea e obligatorie (art. pt.Pretenţiile pârâtului din această cerere creează un caracter ofensiv . Cuprinsul întâmpinării: elementele CDCÎJ + 2 elemente specifice: excepţiile pe care le ridică pârâtul (ex. o contraacţiune a pârâtului Scopul reconvenţionalei este acela de a compensa prestaţiile părţilor . nedepunerea întâmpinării are drept consecinţă decăderea pârâtului din dreptul de a cere probe şi din dreptul de a invoca excepţii relative . neanalizată pe fond (ci doar pe excepţii). lipsa semnăturii) răspunsul pârâtului în fapt şi în drept la fiecare capăt de cerere al reclamantului (pârâtul poate nega cererile reclamantului. Prorogarea competenţei în favoarea instanţei competente cu soluţionarea cererii reclamantului. a evita aceste dezavantaje instanţa poate disjunge cele 2 cereri.Este o cerere incidentă. Întâmpinarea trebuie depusă cu cel puţin 5 zile înainte de prima zi de înfăţişare /de primul termen.instanţa e obligată să se pronunţe expres asupra cererii reconvenţionale . le poate recunoaşte parţial . Nedepunerea întâmpinării nu creează imposibilitatea apărării. pretenţii conexe cu cererea reclamantului .118.alin 2 ).Pin întâmpinare părţile se plasează pe picior de egalitate cunoscându-şi reciproc pretenţiile.complinirea lor . relativă) cu condiţia să fi produs o vătămare pârâtului .119 CPC) este cererea pârâtului atunci când are pretenţii proprii împotriva reclamantului.anulată. b) Întâmpinarea (art 115 CPC) este actul procesual prin care pârâtul răspunde în scris la pretenţiile reclamantului menţionând şi care sunt apărările lui . necompetenţa instanţei.

71 . prin excepţie cererea netrimbată corespunzător poate fi primită cu obligaţia reclamantului de a completa taxa până la primul termen. Procedura prealabilă şedinţei de judecată 1) Primirea cererii de chemare în judecată.instanţa e sesizată cu litigiul . Este în acelaşi timp o reflectare a principiului disponibilităţii .Termenul .sau în cazuri speciale de preşedintele instanţei. Taxa plătită va fi anulată de judecătorul de serviciu .ea va fi primită de judecătorul de serviciu şi din acel moment .Cererea reconvenţională se poate formula într-un înscris împreună cu întâmpinarea sau în înscrisuri separate .Judecătorul de serviciu verifică la primirea cererii existenţa elementelor cererii de chemare în judecată(CDCÎJ) .Pt cauze urgent se poate da un termen de 5 zile (de regulă de 5 zile ) dispune citarea părţilor :obligatoriu îl citează pe pârât . Este următorul pas al procesului prin care instanţa e sesizată cu litigiul.Dacă va constata lipsuri îi va cere reclamantului să le remedieze .Prin aceasta se punctează 3 aspecte .Judecătorul de serviciu adoptă (cererea ?) prin rezoluţie . instanţa îi va comunica în acelaşi mod deficienţele cererii şi că trebuie să fie remediate .iar pe reclamant îl citează doar dacă n-a depus cererea personal . trebuie să fie de cel puţin 300 de zile pt a se da posibilitatea citării părţilor şi pregătirii apărării .Primirea se face de judecătorul de serviciu .Dacă reclamantul trimite cererea prin poştă . Rezoluţia se scrie de mână în colţul din dreapta sus al cererii şi se semnează de judecătorul de serviciu . fixează primul termen de judecată . neachitarea poate duce la neprimirea cererii.situaţie în care aceştia primesc termen în cunoştinţă fără ca instanţa să mai citeze pe reclamant .aceasta poate suspenda printr-o încheiere de şedinţă .de principiu. Dacă reclamantul nu se conformează indicaţiilor instanţei .urmând ca cererea să fie înregistrată numai după ce va fi depusă din nou . În momentul în care cererea e valabilă . Cererea reconvenţională se soluţionează prin aceeaşi hotărâre la fel cu cererea de chemare în judecată. Se depune personal de reclamant sau de reprezentantul acestuia .procesul. se verifică plata taxei de timbru integrală şi anticipată.Aici termenul de anulare are înţelesul de înregistrare .sau la următoarele termene după ce reclamantul îşi modifică sau întregeşte acţiunea Depunerea tardivă are ca efect judecarea separată de cererea reclamantului.Cererea reconvenţională trebuie depusă la prima zi de înfăţişare .

Efectele primirii cererii de chemare în judecată a ) cererea de chemare în judecată investeşte instanţa cu cercetarea şi soluţionarea cauzei (judecarea pricinii).Odată cu citaţia . cererile privind pensia de întreţinere data primirii cererii este data obligaţiei la plata pensiei prin hotărâre.respectiv la calitatea procesuală a acestora (reclamant .pârâtul chemat în judecată pentru o obligaţie de a face ceva /de a nu face ceva.perimat sau dacă reclamantul renunţă la ea .pârât) la care ulterior se pot adăuga terţi intervenienţi . revocarea donaţiei pt. b ) cererea de chemare în judecată fixează natura şi obiectul cauzei în sensul că reclamantul precizează pretenţiile şi fixează limitele procesului . dacă obiectul cererii este plata unei sume de bani . sub sancţiunea nulităţii acelui act. tăgada paternităţii . g) acţiunea personală şi netransmisibilă .(art. va putea fi obligat prin admiterea acţiunii reclamantului şi la daune din ziua introducerii acţiunii reclamantului. iar pe de lată parte determinarea eventualelor excepţii de litispendenţă(autoritatea de lucru judecat).aspecte faţă de care pârâtul îşi poate concepe apărarea .devine după decesul acestuia transmisibilă către moştenitori (acţ.prescripţia nu se consideră întreruptă dacă cererea s-a anulat .1309).aspecte juridic .îşi stabileşte temeiul juridic .din ziua introducerii cererii curg dobânzile. Uneori judecătorul de serviciu poate dispune chemarea la interogatoriu a pârâtului cu menţiunea acesteia în citaţie. 72 .Acest aspect e important pt determinarea caracterului relativ al hotărârii judecătoreşti . pt. pârâtul chemat în judecată pentru predarea unui bun corporal preia riscul pieirii bunului . f) depunerea cererii are ca efect punerea în întârziere a pârâtului sub următoarele aspecte :pârâtul posesor de bună-credinţă nu mai are dreptul de a culege fructele după depunerea cererii. Acest efect se produce chiar dacă cererea e depusă la o instanţă necompetentă .o dată depusă de titular .pârâtului i se comunică şi copia după CDCÎJ şi după înscrisurile reclamantului . ingratitudine) h) din momentul depunerii cererii dreptul supus judecăţii devine drept litigios care nu mai poate fi transmis prin acte juridice. c) cererea fixează cadrul procesual şi cu privire la părţi .. în stabilirea paternităţii.Prin citaţie . d) depunerea cererii determină instanţa competentă alternativ (instanţa competentă teritorial obişnuit ) e) depunerea cererii întrerupe prescripţia extinctivă.pârâtul este invitat să depună întâmpinarea cu cel puţin 5 zile înainte de primul termen.Aceste elemente pot fi modificate sau întregite de reclamant cel târziu la prima zi de înfăţişare .Totuşi .

duplicatele pt comunicarea către pârât.la arhivă . dosarul se întoarce în arhivă unde este depozitat intr-un dulap prevăzut cu despărţituri denumite ochiuri corespunzătoare diferitelor termene şi complete de judecată.termenele următoare.făcând un referat scris pe conceptă sau pe ultima încheiere de şedinţă. Această listă asigură publicitatea şi dr.denumirea părţilor .2) Pregătirea şedinţei de judecată . 73 . După aceasta . data introducerii cererii .(înscrisurile depuse de reclamant .Dosarul se înregistrează în 4 registre : Registrul general :nr de dosar şi elementele de pe copertă. Opisul alfabetic : se trec în ordine alfabetică părţile şi în dreptul lor nr. După înregistrarea dosarului acesta pleacă de la arhivă spre biroul de citaţie pentru completarea si expedierea citaţiilor şi a duplicatelor de pe cererea reclamantului şi de pe înscrisuri conform rezoluţiei judecătorului de serviciu. chitanţele de plată a taxei) se cos intr-un dosar pe coperta căruia se scrie nr. Registrul informativ :nr de dosar . Grefierul întocmeşte lista de procese a completului pt termenul respectiv . Expedierea citaţiilor şi a înscrisurilor se menţionează într-un borderou de corespondenţă al instituţiei . Cu 1 până la 3 zile înainte de termen . semnându-se pentru predarea dosarelor de la arhivă către grefier şi apoi pentru restituirea dosarelor după termen de către grefier . natura cauzei . Condica de termene pt arhivă :nr de dosar numele pt un anumit termen de judecată . de dosar (acest număr se preia din registrul general al instanţei)denumirea instanţei . de dosar.natura cauzei . Aceste dulapuri trebuie închise şi securizate.menţionând ziua expedierii şi nr de recomandată. (contestaţie la executare )dosarele respective se trec în faţă pe lista de procese .listă ce cuprinde dosarele în ordinea lor cronologică.După primire cererii şi fixarea primului termen .dosarele se scot din arhivă de către grefierul de şedinţă care semnează de preluare. Grefierul duce dosarele în biroul propriu şi verifică la fiecare dosar dacă părţile sunt corect citate şi dacă taxa de timbru e valabil plătită . Datele din cele patru registre pot fi corelate astfel încât putem şti oricând situaţia şi mişcarea unui dosar . Grefierul afişează lista de judecată cu cel puţin 1 h înainte de începerea şedinţei la avizierul corespunzător sălii de şedinţă sau pe pe uşa sălii de şedinţă în lipsa unui avizier . CDCÎJ împreună cu anexele ei . de înregistrare al litigiului care este nr.data depunerii acestuia .Totuşi pentru cauze urgente stabilite prin lege . de apărare al părţilor care pot participa la dezbaterea cauzei la momentul respectiv .

În această etapă se administrează probele .să invoce excepţii.citaţii ale instanţei.o asigură conducerea completului de judecată (în apel şi recurs sau în alte căi de atac în care completul e format din mai mulţi membrii. 1) Ordinea dezbaterilor cuprinde mai multe aspecte: a) conducerea dezbaterilor . numele părţilor .dacă timbrul e plătit . încheieri de şedinţă .dacă relaţiile ordonate de instanţă au sosit la dosar sau nu .procesul verbal al instanţei .în cadrului ei efectuându-se toate lucrările publice ale procesului . Preşedintele poate lua măsurile necesare :poate chema la ordine o persoană ce tulbură şedinţa de judecată .3)încheierile de şedinţă .o poate amenda .trebuie abordate următoarele subpuncte: şedinţa de judecată incidente care întârzie judecarea judecarea în fond a procesului actele de dispoziţie ale părţii prin care se pune capăt judecăţii.dacă procedura de citare a fost corect îndeplinită pt toate părţile . 4)excepţiile de procedură .este forma specifică de activitate a instanţei în raport cu principiul publicităţii . iar ceilalţi membri nu por intervenii individual .se administrează probe .cererile de intervenţie .o poate trimite în judecată pt ultraj.contradictoriu şi public .obiectul cauzei .fie prin mijloace de sonorizare . În această etapă se întocmesc acte procesuale specifice .o poate evacua .şedinţa de judecată are loc în sala de judecată . o poate suspenda .după strigarea dosarului .Se spune că în afara şedinţei de judecată nu există proces civil. să răspundă la acestea .şi tot el declară şedinţa închisă .În legătură cu această etapă .De regulă această etapă cuprinde mai multe termene de judecată fără a exclude posibilitatea judecării procesului de la primul termen. aceste elemente se repetă în afara sălii de şedinţă fie prin aprod . b) Începerea dezbaterilor . Strigarea cu prioritate a cauzelor se face numai cu condiţia prezenţei tuturor părţilor / nu trebuie amânat (dezbătut un proces fără a fi anunţate părţile ).II ) Judecarea publică şi contradictorie (judecarea propriu-zisă a cauzei)Această etapă are caracter preponderent oral .Se invită părţile să ceară probe .cererea reconvenţională . Preşedintele completului poate modifica această ordine acceptând strigarea cu prioritate a dosarelor în care părţile s-au împăcat sau a dosarelor în care părţile au probleme speciale ori în dosarele cu amânarea fără discuţii. preşedintele completului asigură conducerea dezbaterilor. Trebuie avute în vedere 4 aspecte : 1)ordinea de judecată (dezbaterile )2)prima zi de înfăţişare .Dezbaterile constau în strigarea pe rând a dosarelor în ordinea lor de pe listă.grefierul face referat oral al procesului arătând cine e prezent şi cine absent . Şedinţa de judecată este un moment foarte important al procesului .se pun 74 .după care se trece la dezbateri . Fiecare dosar se strigă de grefier menţionându-se nr de ordine de pe listă .Pt asigurarea publicităţii. preşedintele completului declară şedinţa începută .ci prin intermediul preşedintelui completului).

Repunând cauza pe rol.apoi pârâtul . instanţa întocmeşte o încheiere de şedinţă în care arată motivele repunerii . declaraţia unui martor ):Dosarul poate fi suspendat pt cauzele prevăzute în lege.Închiderea dezbaterilor are loc după ce toate probele admise au fost administrate şi după ce toate părţile prezente au pus concluzii sau au făcut pledoarie .Procesul civil este caracterizat de oralitate. Paratul va vorbi primul doar dacă ridică o excepţie.poate limita timpul de expunere în mod egal pt fiecare parte şi într-un interval rezonabil pt. Efecte: 75 .apoi intervenienţii. Declarând dezbaterile închise .dezbaterile se desfăşoară normal . iar instanţa se retrage pt deliberări. pt că prin pronunţare instanţa se desesizează de cauză .Dacă probatoriul cauzei nu e finalizat . 2) Prima zi de înfăţişare este pragul procesului. instanţa e obligată să ţină cont de apărările şi probele administrate şi de partea prezentă la termenul final . Instanţa e obligată să dea cuvântul tuturor părţilor prezente .cuprinzând doar susţinerile părţii prezente .dosarul se va amâna luându-se măsurile necesare pentru administrarea probelor care lipsesc (ex.Ea marchează începutul fazei orale şi contradictorii a procesului civil.Repunerea pe rol se poate face doar înainte de pronunţarea hotărârii .Dacă una din părţi legal citată lipseşte . la a 2-a strigare.părţile vor pune din nou concluzii.Prin concluzie părţile fac o sinteză a procesului.După administrarea probelor ce au determinat repunerea pe rol .dosarul poate fi lăsat la sfârşitul şedinţei de judecată. fixează un nou termen şi citează părţile . a asigura o apărare rezonabilă în proces .instanţa anunţă că se retrage pt deliberări .De asemenea . Dacă la strigarea cauzei una din părţi/apărătorul părţii lipseşte .La cererea părţilor sau din proprie iniţiativă instanţa poate să acorde cuvântul în replică pt reclamant şi în duplică pt pârât .concluzii .La pronunţarea hotărârii. îşi susţin apărările şi le argumentează . Judecătorul are dreptul pe tot parcursul procesului să încerce împăcarea părţilor c) ordinea în care se dă cuvântul părţilor .rezultând că pledoaria trebuie să fie o demonstraţie a temeiniciei soluţiei solicitate .E posibilă repunerea pe rol a cauzei după ce instanţa a rămas în pronunţare atunci când observă cu ocazia deliberării că au rămas neelucidate probleme ale cauzei . este un moment foarte important ce marchează naşterea / stingerea unor drepturi procesuale ale părţilor . părţile sunt invitate să-ţi prezinte susţinerile în ordine prestabilită :întâi reclamantul .Avem prima zi de înfăţişare atunci când : părţile sunt legal citate părţile pot pune concluzii Ea poate coincide sau nu cu primul termen de judecată .. o luptă de argumente şi contraargumente .

rezumatul susţinerilor părţilor prezente . 76 .Modificarea şi întregirea acţiunii se pot face numai în prima judecată în fond . Reclamantul înlocuieşte o acţiune în constatare cu o acţiune în realizare . b) cel târziu la prima zi de înfăţişare se cer probele c) cel târziu la prima zi de înfăţişare se depune întâmpinarea şi cererea reconvenţională.Modificarea acţiunii înseamnă corectarea unor elemente prezentate greşit în cererea iniţială. Întregirea acţiunii = completarea unor lipsuri iniţiale . instanţa adoptă măsurile procedurale pt cercetarea şi soluţionarea cauzei fără a anticipa asupra fondului cauzei. nu au autoritate de lucru judecat şi de aceea instanţa poate reveni la măsurile stabilite prin această încheiere .termenul la care au avut loc dezbaterile . Reclamantul majorează / micşorează câtimea obiectului cererii . Încheierea de şedinţă trebuie semnată de întregul complet de judecată.Ele au aceleaşi părţi componente ca şi hotărârea judecătorească: practicaua: denumirea instanţei . Prin încheierea preparatorie.a) cel târziu la prima zi de înfăţişare.nu şi după rejudecare în fond după casare . 3) Încheierea de şedinţă este actul procedural al instanţei de judecată întocmit după fiecare şedinţă şi in care se consemnează cele petrecute în timpul dezbaterilor şi măsurile luate pt avansarea şi soluţionarea pricinii. considerentele : motivarea măsurilor luate de instanţă. Încheierea preparatorie poate fi atacată numai o dată cu fondul . Aceste încheieri au un dublu caracter : nu rezolvă pe fond o parte din cauză . 131 ): Reclamantul îşi îndreaptă o eroare materială a propriei acţiuni. e) cel târziu la prima zi de înfăţişare se pot depune cererile de intervenţie . compunerea completului de judecată .reclamantul este decăzut din aceste drept procesual . După prima zi de înfăţişare . reclamantul îşi poate modifica / întregii cererea de chemare în judecată .obiectul pricinii. dispozitivul : se menţionează măsura ordonată de instanţă . Clasificarea încheierilor de şedinţă : încheieri preparatorii încheieri interlocutorii. d) cel târziu la prima zi de înfăţişare se invocă excepţiile relative.caz în care instanţa acordă un nou termen pt comunicarea acestor modificări către pârât .măsură obligatorie . Reclamantul cere contravaloarea obiectului pierdut în locul restituirii lui în natură .Legea prezintă patru excepţii în care cererea de chemare în judecată poate fi modificată /schimbată după prima zi de înfăţişare (art. Încheierile de şedinţă constituie oglinda procesului .

Suspendarea voluntara are loc in doua situatii posibile (art. După ce se epuizează toate căile de atac . Au 2 trăsături : prejudecă pricina . Ex.În această situaţie procesul se suspendă . Cauzele suspendarii determina si felurile ei. Suspendarea procesului inseamna oprirea cursului judecatii datorita unor situatii voite de parti sau independente de vointa lor. Încheierea interlocutorie este atacabilă în termenul general (15 zile ) de la comunicare .Încheierea interlocutorie rezolvă împrejurările de fapt / drept care lasă să se întrezărească soluţia instanţei asupra fondului . 4)Excepţiile de procedură (cursurile trecute). Este o reflectare a principiului disponibilitatii. avem un proces continuu care uneori se intrerupe. 77 . au autoritate de lucru judecat. De încheieri interlocutorii : încheiere de admitere în principiu în partaj încheierea de admitere în principiu a cererii de intervenţie încheierea prin care se respinge o excepţie de fond . 242 Cpc) – toate partile cer instantei sa suspende procesul. Părţile au dreptul să ia cunoştinţă de conţinutul încheierii de şedinţă . CURS 12 Incidente care intarzie solutionarea procesului Suspendarea De regula.În mod excepţional pt cereri noi . instanţa poate completa încheierea interlocutorie .să facă copii după ele şi să ceară pe cale incidentă îndreptarea unor erori materiale sau completarea încheierilor cu elemente ce pot fi : confirmate de toate părţile .rezolvare ce rămâne definitivă asupra aspectului respectiv şi asupra căreia instanţa nu mai poate reveni. Procesul va continua pt celelalte aspecte ale cauzei rămase nesoluţionate din cadrul procesual respectiv . Intreruperea poate deveni permanenta prin perimare.aşteptându-se soluţionarea căii de atac .consemnate în caietul de şedinţă al grefierului . Ea poartă asupra unor aspecte dezbătute în contradictoriu de părţi şi pe care instanţa le rezolvă . Uneori acest proces se intrerupe pentru perioade mai lungi prin suspendare.se reia dosarul la prima instanţă în funcţie de soluţia pronunţată .

sau pana la numirea unui reprezentant daca partea a devenit majora Scopurile acestei suspendari : . Aceste cauze ale suspendarii legale isi gasesc aplicabilitatea inainte de incheierea dezbaterilor. prin punerea sub interdictie a unei parti. sau una sau mai multe parti au cerut judecarea in lipsa lor. . cand decedeaza mandatarul/reprezentantul unei parti. Nu se poate suspenda un proces solutionat prin pronuntarea hotararii pentru ca din acest moment instanta se desesiseaza si nu mai poate adopta nici o masura pentru procesul respectiv.evitarea unor amanari repetate si inutile. faptuitor. Aceasta situatie nu produce suspendare daca partile au avocat care le reprezinta. acelasi contract este considerat fals in procesul penal).inlocuirea legala a partii sau reprezentantului ei si respectarea principiului contradictorialitatii . procesul se suspenda pana la introducerea in cauza a mostenitorilor . Suspendarea legala (suspendarea de plin drept – art. Suspendarea facultativa (judecatoreasca) Este atributul facultativ al instantei de judecata in 2 cazuri : • • cand solutia procesului depinde total/partial de existenta sau inexistenta unui drept ce face obiectul judecatii intr-un alt proces (ex : chestiunile prejudiciale) cand se ivesc indiciile unei infractiuni a carei constatare printr-o hotarare jud. Alte cazuri de suspendare • • • • • suspendarea procesului pana la solutionarea cererii de stramutare suspendarea procesului pana la solutionarea unui conflict de competenta suspendarea procesului pana la solutionarea inscrierii in fals (vezi procedura falsului – cursurile anterioare) suspendarea procesului pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate posibila suspendare a actiunii reclamantului pentru nerespectarea cerintelor de valabilitate a cererii de chemare in judecata.Cauzele posibile pentru aceasta suspendare pot fi : negocieri pentru o viitoare tranzactie sau pentru o eventuala plata voluntara. existenta vinovatiei. procesul se suspenda pana la numirea unui curator . In aceasta situatie devine incidenta autoritatea de lucru judecat din hotararea cu privire la existenta faptei. prin incetarea functiei tutorelui unei parti se produce suspendarea pana la numirea unui nou tutore daca partea este minora. cerinte indicate de instanta. procesul se suspenda pana la numirea unui nou mandatar . 243 Cpc) poate interveni in • • • • partii decedate . A doua sitautie in care poate avea loc suspendarea voluntara este situatia in care toate partile absenteaza voluntar la un termen de judecata. Aspecte comune pentru orice tip de suspendare 78 4 situatii: in cazul decesului unei parti. penala poate influenta hotararea in procesul civil (ex : anularea unui contract de vanzare-cumparare in porcesul civil .

Dupa repunerea pe rol.- suspendarea se dispune prin incheiere de sedinta motivata ce poate fi atacata separat cu recurs efectele suspendarii converg spre ideea ca procesul ramane in nelucrare si nu se mai poate intocmi nici un act de procedura. data suspendarii. Aceste efecte se produc fata de toate partile si fata de instanta. c) cererile pentru masuri asiguratorii. termenul de drept al suspendarii. facuta de oricare parte inainte de a se perima procesul. continuandu-se procesul din faza in care se afla la data suspendarii. nici de parti. Repunerea pe rol Se poate face de oricare parte din proces printr-o cerere ce cuprinde : instanta. in suspendarea voluntara data suspendarii devine termenul de inceput al perimarii. peste termenul legal. motivul. Cererea admisa de instanta duce la fixarea unui nou termen de judecata cu citarea tuturor partilor si a eventualilor martori admisi in proces. b) contestatia la executare. cererea de chemare in judecata trebuie sa fi dat nastere unei activitati judiciare de fond 79 . La suspendarea legala inceteaza cand partea disparuta/reprezentantul disparut al partii sunt inlocuiti legal. Conditiile perimarii: 1. inceteaza atunci cand este solutionat irevocabil celalalt litigiu de care depinde litigiul suspendat. - Suspendarea inceteaza atunci cand inceteaza cauzele care au determinat-o . partile sunt citate obligatoriu pentru ca nu opereaza termenul in cunostinta avut inaintea suspendarii. petentul. prezumtie dedusa din pasivitatea indelungata. Obiectul perimarii – orice cerere in justitie se perima de drept atunci cand procesul a ramas in nelucrare din vina partii mai mult de 1 an pentru cauzele civile si mai mult de 6 luni pentru cele comerciale. Cererea se timbreaza cu 50 % din valoarea timbrului initial numai in situatia suspendarii voluntare. Perimarea odata dispusa produce efecte impotriva tuturor partilor si cu privire la toate cererile dosarului. numarul dosarului. nici de instanta. Perimarea Inseamna stingerea procesului in orice faza a acestuia bazata pe prezumtia de desistare a partii. Ca efect specific. sub sanctiunea nulitatii. Exceptii : a) perimarea actiunii civile in procesul penal. La suspendarea judiciara. La suspendarea voluntara inceteaza odata cu cererea de repunere pe rol.

Renuntarea este de doua feluri : renuntarea la judecata . Data inceperii perimarii este data ultimului act de procedura efectuat inaintea suspendarii.2. 2. In noul proces se pot folosi probe din procesul perimat. !!! Rezulta ca perimarea este posibila numai in cazul suspendarii voluntare. vina partii ce consta in pasivitate ce conduce la prezumtia de desistare. renuntarea la dreptul pretins. Daca se admite perimarea aceasta se consemneaza intr-o hotarare ce poate fi atacata cu recurs. 3. 1. Acest act este posibil conform principiului disponibilitatii. Nu exista vina partii atunci cand : a) actul de procedura urma sa fie facut din oficiu . ACTE DE DISPOZITIE ALE PARTII PRIN CARE SE PUNE CAPAT JUDECATII Acestea sunt : a) renuntarea reclamantului (desistarea) b) recunoasterea paratului c) intelegerea partilor (tranzactia) a) Renuntarea (desistarea) reclamantului. c) nu se poate fixa termenul din cauze neimputabile partii. Instanta citeaza partile care pot pune concluzii. Pentru termenul fixat pt judecarea perimarii. b)cererea partii n-a ajuns la instanta din motive neimputabile partii . Daca se respinge perimarea procesul va continua normal (prin incheiere). Efecte perimarea stinge procesul cu toate actele sale de procedura perimarea nu aduce atingere drepturilor subiective substantiale (de drept civil) si nici drepturilor procesuale ale partii care poate initia un nou proces inainte de implinirea termenului de prescriptie extinctiva. 80 . grefierul face un referat asupra motivelor sau admisibilitatii perimarii. cererea de chemare in judecata sa fi ramas in nelucrare mai mult de 1 an pt procesele civile / mai mult de 6 luni pt procesele comerciale Cursul perimarii poate fi intrerupt fie prin cererea partii. Procedura perimarii Perimarea se constata la sesizarea din oficiu a instantei sau la cererea oricarei parti. fie atunci cand partea este impiedicata sa se prezinte la proces printr-un caz de forta majora. partea care a provocat perimarea porcesului poate fi obligata la cheltuieli de judecata. probe ce au caracter extrajudiciar.

Conditii : capacitatea de exercitiu a partii sau reprezentantului ei. drept ce va putea fi valorificat in conditiilelegii intr-un alt proces. acesta trebuie sa aiba un mandat special reclamantul sa-si manifeste liber vointa de a renunta renuntarea este unilaterala si nu se cere acordul paratului sub nici o forma renuntarea nu trebuie sa aiba scopuri ilicite. dupa acest moment este necesara acceptarea paratului reclamantul va fi obligat la cheltuieli de judecata daca este in culpa Procedura – se poate renunta oricand pe timpul procesului. prin care respinge actiunea ca fiind lipsita de obiect si prin care poate obliga pe reclamant la plata cheltuielilor de judecata. rezulta ca in caz de coparticipare procesuala renuntarea unui reclamant nu influenteaza drepturile procesuale ale celorlalti coreclamanti renuntarea este unilaterala si nu este conditionata de acceptarea paratului pana la inceperea dezbaterilor. luand act de renuntare. in fond sau in caile de atac. Legea prevede ca o asemenea hotarare este atacabila cu recurs. Renuntarea la judecata = actul procesual prin care reclamantul renunta la procesul inceput fara a renunta si la dreptul sau subiectiv. adica sa eludeze legea renuntarea se face prin inscris autentic sau verbal in fata instantei in sedinta de judecata Procedura – aceasta renuntare se poate face pe timpul procesului. 81 . Instanta pronunta o hotarare.1. fie expres in timpul judecatii. Conditii ale acestei renuntari : partea sa aiba capacitate de exercitiu renuntarea se face individual. partile fiind puse in situatia anterioara reclamantul in culpa va putea plati cheltuieli de judecata paratului reclamantul renuntator va putea initia un nou proces in temeiul dreptului subiectiv invocat in actiune 2. Renuntarea la dreptul subiectiv pretins = actul prin care reclamantul abandoneaza chiar dreptul subiectiv pe care si-a intemeiat actiunea . b) Recunoasterea (achiesarea) este recunoasterea pretentiilor reclamantului de catre parat. Instanta ia act de renuntare prin incheiere. Efecte : dosarul se inchide. si de aici rezulta ca nu va mai putea initia un nou proces in temeiul acestui drept subiectiv. verbal sau scris. fie tacit prin renuntarea la exercitarea unei cai de atac. Efecte – procesul se stinge fara ca reclamantul sa poata porni o noua actiune intemeiata pe dreptul subiectiv la care a renuntat.

. Totusi paratul poate renunta la calea de atac si in mod expres prin inscris autentic sau prin declaratie verbala cu ocazia pronuntarii hotararii.. Se poate infatisa instantei la termenul de judecata.Conditiile sunt aceleasi ca la desistare cu amendamentul ca nu poate avea ca obiect decat drepturi proprii nu si comune cu ale altor parti. de indata.. Recunoasterea totala are urmatoarele caractere : este pura si simpla este irevocabila face dovada deplina a pretentiilor reclamantului scuteste pe parat de plata cheltuielilor de judecata daca s-a facut la prima zi de infatisare si daca nu fusese pus in intarziere prin notificare inainte de inceperea procesului Recunoasterea partiala poate avea ca efect recunoasterea partiala a unei hotarari in urmatoarele conditii : procesul sa nu fie in stare de judecata la instanta de fond paratul sa fi recunoscut pur si simplu. Fiind un contract. Tranzactia se poate incheia in orice faza a procesului. c) Tranzactia (intelegerea partilor) Este un contract judiciar prin care partile. Este un act de dispozitie al paratului putand fi totala sau partiala. Recunoasterea tacita se face prin neexercitarea caii de atac de catre paratul care a pierdut procesul. Teoretic. nu complex. trebuie sa indeplineasca conditiile : partile sa poata dispune de obiectul supus judecatii tranzactia sa aiba un obiect licit partile sa nu fraudeze legea tranzactia sa fie rezultatul vointei exprese a tuturor partilor din proces tranzactia trebuie sa aiba forma scrisa Procedura.. sting un proces inceput sau preintampina un proces posibil. cand instanta va pronunta o hotarare de expedient... 82 .. eventual irevocabila. Achiesarea expresa se poate face pe tot timpul procesului pana la inchiderea dezbaterilor. partile pot depune tranzactia si intre termene.. Efect – prima hotarare devine definitiva.. in sedinta publica.. nu calificat reclamantul sa accepte pronuntarea unei hotarari partiale aceasta recunoastere sa nu aiba un scop ilicit Hotararile partiale pot fi . prin concesii reciproce.

instanta ia act de tranzactie si pronunta o hotarare de expedient care cuprinde clauzele tranzactiei. Prin tranzactie si prin hotararea de expedient. principiului continuitatii). instanta va verifica identitatea partilor. reprezentand aprecierea judecatorului asupra situatiei de fapt si de drept a cauzei. Deliberarea este operatiunea de stabilire a faptelor si de aplicare a normelor de drept. Deliberarea si pronuntarea hotararii judecatoresti Dupa ce instanta declara dezbaterile inchise. hotararea de expedient poate fi atacata cu recurs. Deliberarea este specifica cailor de atac in care completul este format din mai multi judecatori. Totusi.Odata cu primirea tranzactiei. sa faca o preventie generala a societatii. Primul rol se realizeaza cu conditia ca hotararea sa fie temeinica. capacitatea de dispozitie a partilor. solicitandu-se anularea tranzactiei si atuturor efectelor generate de aceasta. Retragerea din sedinta publica in vederea deliberarii si pronuntarii se face dupa ce au fost inchise dezbaterile in toate dosarele din sedinta publica. Constatandu-se toate conditiile indeplinite. Aceasta hotarare nu este motivata pentru ca reprezinta vointa partilor. 83 . Deliberarea este posibila si la instanta de fond cand exista un singur judecator (acesta doar gandeste cu privire la cauza). DELIBERAREA. Se face de judecatorii in fata carora s-a dezbatut in fond procesul. Se face in secret in camera de consiliu pentru ca judecatorul sa fie ferit de eventualele influente. Instanta va explica partilor consecintele tranzactiei. daca se va constata ulterior ca tranzactia nu exprima vointa partilor. legala. Se mai verifica : eventuala incercare de fraudare sau eludare a legii ori a drepturilor altor persoane. Deliberarea presupune confruntarea ideilor cu privire la cauza intre membrii completului de judecata. se retrage in camera de consiliu pentru a delibera si a pronunta hotararea. In cazurile foarte simple deliberarea poate avea loc si in sala de sedinta de judecata. realitatea consimtamantului lor si semnatura lor. Are un dublu rol: sa solutioneze corect litigiul. procesul inceteaza. de dispozitie al instantei prin care aceasta rezolva conflictul intre parti. operativa (rapida). sub sanctiunea nulitatii (conf. fiind un contract. PRONUNTAREA SI COMUNICAREA HOTARARII JUDECATORESTI Notiunea de hotarare judecatoreasca Este actul procesual cel mai important al judecatii pentru ca: in hotarare se reflecta activitatea tuturor partilor in proces prin hotarare instanta solutioneaza litigiul Hotararea este actul final.

Solutii posibile : anularea actiunii pentru neplata taxei admiterea in totalitate a actiunii admiterea in parte a actiunii respingerea cererii Aceleasi sunt si solutiile pentru cererea reconventionala sau pentru cererile tertilor de interventie. obiectul procesului. semnata de judecator si de grefier. instanta constata ca nu sunt rezolvate toate problemele. cu ocazia deliberarii. numarul de dosar. numarul sentintei si data pronuntarii. Hotararea are 3 parti : partea introductiva (practicaua) motivarea (considerentele) dispozitivul Practicaua cuprinde urmatoarele mentiuni : aratarea instantei. va dispune repunerea pe rol prin incheiere de sedinta. numele partilor si reprezentantilor acestora. Fiecare membru al completului ia cuvantul pe rand. Odata ce instanta ajunge la o concluzie. dactilografiata (nu de mana). de obicei presedintele instantei pentru a exista majoritate de opinii. dispunand citarea partilor si consemnand motivele repunerii pe rol si punctele ce trebuie rezolvate.Deliberarea incepe prin a i se acorda cuvantul celui mai tanar membru al completului de judecata. enumerarea 84 . poate amana pronuntarea cel mult 7 zile. Nici un judecator nu se poate abtine de la obligatia de a-si exprima opinia. mentiunea asupra prezentei sau absentei lor (pt relativitatea efectelor hotararii). instanta se dezinvesteste si incepe sa curga termenul de atac calculat de la pronuntare. Pronuntarea hotararii se face in sala de sedinta. Nerespectarea cerintei de pronuntare a hotararii in sala de sedinta publica determina nulitatea hotararii. numele judecatorilor si grefierului care compun completul de judecata si numarul lor. pentru a nu fi influentat de parerea judecatorilor cu experienta mai mare. fixand termenul de judecata. Opinia separata se motiveaza si semneaza de autorul ei. Daca completul are nevoie de un timp de gandire mai indelungat. solutia se consemneaza in minuta scrisa de mana in dosar. Solutia se pronunta cu majoritate de opinii. fiind semnata de toti membri completului de judecata. In apel (sunt 2 judecatori). in caz de divergenta de opinii se formeaza un complet de divergenta in care pe langa cei doi judecatori care solutioneaza cauza apare un al treilea. Cuprinsul hotararii Hotararea judecatoreasca are forma scrisa. Din momentul pronuntarii hotararii. Daca inainte de pronuntare. cererile si sustinerile pe scurt ale partilor prezente. prin citirea minutei de catre presedintele completului insotit de grefier.

In a doua parte se subliniaza consecintele ce decurg din pronuntarea hotararii (ex : obligatia la despagubire. termenele pentru exercitarea acestor cai. toate aceste elemente vor fi cuprinse intr-o incheiere prin care se dispune amanarea pronuntarii si care face parte integranta din hotarare. ce probe se retin ca fundamental valabile. In aceasta situatie. trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii : judecatorul sa cunoasca perfect dosarul instanta trebuie sa raspunda precis si argumentat fiecarei sustineri. Tot aici se consemneaza toate mentiunile necesare pentru identificarea bunului litigios. dar lipsa acestei semnaturi poate fi complinita oricand (noutate). cu argumentele ei Pentru ca motivarea sa fie buna. completa. hotararea este nemotivata si.. obligand judecatorii sa-si demonstreze punctele de vedere si face posibile caile de atac (controlul judiciar). In prima parte se arata daca s-a admis/respins actiunea. neconcordanta ducand la nulitatea hotararii. pentru ca dispozitivul este partea din hotarare care se executa. incadrarea juridica . nu numai pe idei abstracte sa fie principiala si consecventa (necontradictorie) sa fie precisa si sigura sa fie corecta gramatical Considerentele reprezinta partea cea mai intinsa din hotarare. Dispozitivul consemneaza rezultatul judecatii. mentiunile privind obligatiile corelative sau solidare. Sub sanctiunea nulitatii trebuie mentionat ca hotararea s-a pronuntat in sedinta publica. la cheltuieli de judecata).probelor administrate si a tuturor incidentelor aparute (exceptii). se consemneaza rezumativ concluziile partilor. Daca este confuza. ci consistenta si fluenta a argumentelor. sa analizeze fiecare proba motivarea sa se intemeieze pe date si probe concrete. Este obligatorie concordanta deplina intre minuta si dispozitiv.. Motivarea (considerentele) are o functie importanta si anume de a convinge ca hotararea este justa. ce exceptii s-au ridicat si rezolvarea lor. deci. Conditiile pentru ca motivarea sa fie valabila : motivarea sa fie clara. Dispozitivul va fi semnat de judecatori si grefier. probele administrate. Motivarea hotararii inlatura posibilul arbitrariu. Dispozitivul trebuie redactat in termeni precisi care sa nu fac loc unor interpretari... In final se consemneaza ce cai de atac au la indemana partile.. insuficienta sau partiala. reproduce pe larg minuta in doua parti. precisa. este demonstratia instantei ca hotararea este corecta. hotararea va cuprinde doar celelalte doua parti (motivarea si dispozitivul).. momentul de la care incepe sa curga acest termen. necontradictorie. ce probe se inlatura si de ce. dar legea nu cere descrierea unor generalitati. Daca pronuntarea hotararii s-a amanat. netemeinica motivarea trebuie sa arate pentru fiecare capat de cerere sustinerile partilor. 85 ..

Opinia separata se consemneaza in continuarea hotararii sau separat.hotarari partiale – pronuntate la cererea reclamantului in baza unei recunoasteri paratului f) – hotarari cu o singura condamnare – cu o obligatie unica . Comunicarea hotararii este obligatorie atunci cand caile de atac se exercita de la comunicare. Legea recomanda ca hotararea sa se redacteze in cel mult 20 de zile de la pronuntare. stersatura din hotarare trebuie semnata de judecatorul ce a facut-o.hotarari cu condamnari alternative (ex : restituirea bunului sau plata contravalorii acestuia) g) – hotarari constitutive 86 cererilor si pregatesc partiale a .Redactarea hotararii Se face de presedintele completului sau de unul din judecatorii completului consemnat de presedinte.incheieri – hotarari premergatoare.hotarari irevocabile – nu mai pot fi atacate cu recurs e) – hotarari integrale (totale) – solutioneaza tot litigiul . Se redacteaza in doua exemplare originale si in copii ce se comunica partilor. Se indeplineste la fel ca si inmanarea citatiei. caz in care se ataseaza hotararii.hotarari definitive – pot fi atacate cu recurs d) – hotarari revocabile – pot fi atacate cu recurs . Cele doua exemplare vor ramane unul in dosar si altul in mapa de sentinte a instantei. Orice modificare.decizii – pronuntate in cai de atac sau in rejudecarea dupa retinere c) – hotarari nedefinitive – pot fi atacate cu apel . Clasificarea hotararilor judecatoresti a) – hotarari propriu-zise ce solutioneaza complet litigiul . anticipative ce solutioneaza doar o parte a hotararea finala b) – sentinte – pronuntate de prima instanta .

iar partile sunt obligate sa respecte efectele primei hotarari. hotararea capata puterea doveditoare a actelor autentice hotararile constitutive creeaza drepturi noi. Indreptarea hotararii 87 . Conditii de admisibilitate : prima hotarare irevocabila sa se fi pronuntat pe fond. stabiliza drepturile si obligatiile partilor. ci doar caracter provizoriu. hotararile pronuntate in materie de pensie de intretinere si incredintarea minorilor. faptuitorului. existenta vinovatiei. Autoritatea de lucru judecat din penal in civil se raporteaza la existenta faptei. nu pe exceptii existenta triplei identitati (parti. Civ. pentru acelasi obiect si cauza. Instanta sesizata cu aceasta cerere. • • • • • • prin pronuntarea hotararii instanta se dezinvesteste astfel incat judecatorii nu mai pot reveni la hotararea pronuntata dupa redactare si semnare. va respinge a doua cerere. Rolul autoritatii de lucru judecat este de a curma potentialul numar infinit al proceselor. hotararile prin care s-a respins o actiune de divort. rolul de a fixa.hotarari declarative . Este o prezumtie legala. cauza) in principiu numai la dispozitivul Autoritatea de lucru judecat are efect absolut si se raporteaza hotararii. drepturi ce se constata doar la data pronuntarii hotararii hotararile sunt susceptibile de executare odata cu pronuntarea si comunicarea hotararii.. incepe sa curga termenul de prescriptie extinctiva a executarii hotararii (daca ?alta? hotarare poate fi executata – e vorba de hotararea din apel sau recurs) • Autoritatea de lucru judecat (art. Nu exista autoritate de lucru judecat din civil in penal. absoluta in sensul ca o hotarare definitiva si irevocabila pronuntata pe fond reflecta adevarul si nu poate fi contrazisa printro alta hotarare pronuntata intre aceleasi parti. 1201 C. Puterea de lucru judecat isi produce efectele atat fata de instanta cat si fata de parti. nu si la considerentele acesteia.). Nu au caracter de autoritate de lucru judecat. obiect.hotarari in constatare Efectele hotararilor judecatoresti Aceste efecte privesc partile litigante si instanta. cu efecte pentru viitor (hotararile pronuntate in starea si capacitatea persoanei) hotararile declarative recunosc retroactiv drepturile partilor.

se judeca in camera de consiliu. Greselile de fond pot fi indreptate doar prin exercitarea cailor de atac.Se refera la corectarea unor greseli materiale. experti. Exceptii – o hotarare se poate executa vremelnic inainte de a fi ramas definitiva si inainte de a fi fost investita cu formula executorie. Aceste hotarari sunt supuse recursului. o hotarare se executa dupa ce a ramas definitiva si irevocabila si a fost investita cu formula executorie. Procedura. Greselile materiale sunt erori vizibile. indiscutabil savarsite cu ocazia redactarii. Completarea hotararii se foloseste atunci cand instanta a omis prin hotararea ei sa se pronunte asupra unui capat de cerere sau sa solutioneze cererile facute de avocati. pericol vadit determinat de intarzierea executarii. Aceste cereri se fac in termenul procedural general. Constatarea greselilor materiale se face prin incheierea instantei si cu mentiunea pe ambele exemplare originale ale hotararii. cu citarea partilor. acordul debitorului. Aceasta executare se aplica in 7 cazuri legale : 1) hotararea privind plata drepturilor salariale 2) hotararea privind plata despagubirilor rezultate din accidentele de munca 3) hotararea privind plata rentei/pensiei alimentare 4) hotararea care obliga la plata unor reparatii urgente 5) hotararea care obliga la punerea sau ridicarea de peceti ori la realizarea inventarului 6) in pricinile privind posesia 7) in hotararile partiale pronuntate in baza recunoasterii partiale a paratului Explicatia acestor 7 cazuri rezida in latura umanitara. interpreti asupra drepturilor lor procesuale. Executarea provizorie legala se face in virtutea legii fara a mai fi necesar ca creditorul sa mai ceara expres aceasta inlesnire. evitarea unor prejudicii mai mari. involuntare ce nu afecteaza fondul judecatii (ex : redarea gresita a numelor. calitatii partilor). fara sa se acorde cheltuieli de judecata. Executarea provizorie judecatoreasca este o facultate a instantei care constituie o exceptie de la regula. Instanta va autoriza executarea provizorie in urmatoarele conditii : hotararea sa se raporteze la bunuri executarea provizorie sa apara ca necesara fata de insolvabilitatea debitorului. Executarea provizorie nu este posibila: 88 . Executarea provizorie poate fi legala sau judecatoreasca. Sesizarea instantei se face din oficiu sau la cerere. Lamurirea si completarea hotararii Se poate cere in termenul prevazut pentru calea de atac si ia forma revizuirii hotararii . martori. de urgenta. Executarea vremelnica a hotararilor judecatoresti De regula.

Această garanţie îmbracă forma controlului juridic: instanţa superioară verifică legalitatea şi temeinicia hotărârii instanţei inferioare. 89 . Cererea va fi insotita de copia legalizata a dispozitivului hotararii prin care s-a dispus executarea. confirmând decizia sau admiţând calea de atac si reformarea primei hotărâri. Exercitarea căilor de atac este facultativă. cererea se adreseaza instantei superioare celei care a admis executarea. Solutii posibile : cererea sa fie respinsa. creditorul cererii va fi obligat la o cautiune. putand fi facuta impreuna cu calea de atac. CURS 13 CĂILE DE ATAC 1. 2. caz in care executarea isi continua cursul cererea sa fie admisa Domeniul de aplicabilitate preponderent al executarii provizorii judecatoresti se regaseste in ordonanta presedentiala. Daca cererea se admite. Executarea provizorie judecatoreasca poate fi suspendata la cererea partii. Garanţia – posibilitatea de a ataca hotărârea pronunţată în primă instanţă şi de a corecta eventualele greşeli. sunt obligatorii pentru aceasta. Căile de atac – căi de atac procedurale pe care partea interesată le poate folosi pentru a cere instanţei superioare compatibile verificarea legalităţii şi temeiniciei hotărârii atacate şi înlăturarea eventualelor greşeli. Scopul procesului e stabilirea adevărului şi pronunţarea unei soluţii juste.- in cererile privind stramutarea de hotar in intabularea/radierea unor drepturi imobiliare in cartea funciara Cererea pentru executarea provizorie judecatoreasca se face doar de parti (nu se poate acorda din oficiu de instanta) pe tot parcursul procesului. Importanţa: garantează dreptul la apărare existenţa lor obligă pe judecătorul fondului să cunoască dosarul complet existenţa lor e un stimulent pentru instanţa inferioară în căile de atac se pot da îndrumări de drept pentru rejudecarea de către instanţa inferioara.

recursul în interesul legii. II.de retractare: se exercită chiar la instanţa care a pronunţat hotărârea. pentru motive de nelegalitate şi/sau de netemeinicie. libere a părţilor. revizuirea. 90 . Clasificare: I.abrogat. Excepţie – nu fac obiectul apelului următoarele categorii de încheieri şi hotărâri ce sunt atacabile direct cu recurs: I. . revizuirea). civ. c) O cale de atac se exercită o singură dată într-un ciclu procesual. se îndreaptă împotriva hotărârilor nedefinitive ale primei instanţe. e) Exercitarea lor presupune exprimarea voinţei valabile. pentru că numai această parte e obligatorie pentru părţi şi susceptibilă de executare silită. 1.3. ordinară. în scopul verificării legalităţii (în apel se verifică şi temeinicia) hotărârii de fond. . 58/2003 Este o cale de atac comună. Hotărârile pronunţate asupra cererilor principale ce privesc: pensiile de întreţinere. – ordinare: apelul. 282-298 Cod pr.de reformare(apel. prin care partea legitim interesată solicită schimbarea totală/parţială a hotărârii instanţei de fond. b) Să se respecte ierarhia căilor de atac. b) anumite încheieri preparatorii şi unele interlocutorii. de reformare. pentru motivele prevăzute de lege (contestaţia în anulare. devolutivă şi suspensivă de executare. 4. Partea din hotărârea ce constituie obiectul apelului e numai dispozitivul acesteia. Reguli comune de folosire a căilor de atac: a) Trebuie să existe o hotărâre judecătorească susceptibilă de a fi atacată. OG nr. Obiectul: a) hotărârea judecătorească nedefinitivă pronunţată de prima instanţă. contestaţia în anulare. .. Recursul în anulare . .extraordinare: . recursul comun): se exercită la instanţele superioare celei care a pronunţat hotărârea.recursul comun APELUL art. d) Căile de atac sunt prevăzute de lege şi precizate expres în finalul hotărârii atacate.

Hotărârile/încheierile pronunţate în următoarele materii: 2. terţii. pârâtul. înregistrarea actelor de stare civilă. jurist-consultul. divizare 91 de . Pot fi: • • • • reclamantul. avânzii-cauză ai părţilor decedate după pronunţarea hotărârii: succesorii universali sau cu titlu universal.- obligaţiile de plată a unor sume de bani/predarea bunurilor mobile în valoare de maxim 200 milioane. intervenienţii forţaţi. plângerile întemeiate pe procedura contenciosului administrativ şi pe L 18/1991. coparticipanţii: au independenţă procesuală în sensul că apelul unuia profită şi celorlalţi reprezentanţii părţilor: părinţi. L 1/2000. conflicte de competenţă declinarea de competenţă asigurarea dovezilor încheierile de suspendare a procesului hotărârile pronunţate în baza renunţării la drepturi hotărârile judecătoreşti de anulare a hotărârilor arbitrale încheierile de respingere a învestirii cu formulă executorie încheierile de respingere a cererilor de perimare încheierile de suspendare a executării silite sau încetare urmăririi silite hotărârile pronunţate în procedura reorganizării şi falimentului hotărârile ce privesc încuviinţarea nulităţii desfacerii adopţiei hotărârile ce soluţionează conflicte de muncă hotărârile ce privesc asociaţiile şi fundaţiile hotărârile pronunţate asupra cererii de pensii şi asigurări sociale hotărârile ce privesc garanţiile reale mobiliare II. măsurile asiguratorii. Subiectele – sunt părţile participante la judecata în fond şi prezintă un interes legitim în exercitarea apelului. tutori. creditorii chirografari în act. persoanele juridice nou-apărute prin comasare. terţii voluntari intervenienţi (direct în apel – cerere intervenţie. L 169/1997. dolosive(?). mandatarul. acţiunile posesorii. curatori. succesorii cu titlu particular numi pentru bunuri determinate. L 112/1995.

de la data cererii comunicării hotărârii către adversar .pe numele moştenirii. dar cu condiţia ca cererea iniţială să fi fost declarată în termen. Termenul se întrerupe şi hotărârea se comunică din nou moştenitorilor părţii defuncte . În cazul în care nu se poate verifica tardivitatea apelului se prezumă că e declarat în termen. Acestea pot constitui un mod de achiesare la hotărârea instanţei de fond. de la data depunerii cererii de apel dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii.împotriva părţii care a cerut comunicarea hotărârii Termene speciale: în procesele de divorţ – 30 zile de la comunicare. Renunţarea – se poate face în interiorul termenului de apel. termenul curge de la încetare cazului. la decesul curatorului la decesul mandatarului părţii în orice caz de forţă majoră care împiedică exercitarea căii de atac. Motivele de ordine publică pot fi invocate oricând. 3. şi după expirarea termenului de apel. Termenul – termenul general de 15 zile calculat pe zile libere.• Parchetul – procurorul. 4. care permite. Întreruperea termenului de apel: la decesul unei părţi care intervine între pronunţarea hotărârii şi declararea apelului. Sancţiunea nerespectării termenului este decăderea din dreptul de a ataca hotărârea cu apel. 92 . la ultimul domiciliu al părţii. renunţat nu poate folosi apelul în ciclul procesual. în cazul în care hotărârea nu a fost comunicată să se facă calculul termenului astfel: de la data comunicării somaţiei de executare însoţită de copia hotărârii. Decăderea se pronunţă pe cale de excepţie ridicată de parte/instanţă. fără să se arate numele sau calitatea fiecărui moştenitor . Repunerea în termen se dispune de instanţa superioară. Se aplică în apel şi principiul echipolenţei . Partea ce a retras. Retragerea – numai în faţa instanţei de apel în şedinţă publică de judecată. Cauza apelului – temeiul de drept al nemulţumitului apelant. Începe să curgă de la data comunicării hotărârii. iar retragerea apelului se face numai după pronunţare(?) Renunţarea: declaraţia verbală cu ocazia pronunţării în şedinţă publică a hotărârii pe fond prin înscris autentificat declaraţie verbală în faţa instanţei de apel.

intimatului comunică şi cererea de apel şi înscrisurile depuse. Dosarul se notează(?) şi parafează fiind înaintat instanţei competente. Motivele e ordine publică pot fi înfăţişate şi mai târziu. Trebuie să întruneasca elementele cererii procedurale generale la care se adaugă anumite elemente specifice. Dacă aceste elemente există în cerere. Apelul nemotivat nu se respinge ci se analizează sub aspectul susţinerilor de fond făcute de părţi la prima instanţă. Motivarea – nu este limitată prin motive prevăzute în textul de lege. Cererea de apel şi motivele ei. 6. Acestea sunt: menţionarea hotărârii atacate şi circumscrierea motivelor de fapt şi de drept pe specificul apelului (critica hotărârii de fond).5. Procedura prealabilă a judecării apelului. verifică dacă hotărârea a fost comunicată tuturor părţilor de la fond şi dacă a expirat termenul de apel pentru toate părţile. dar pot fi fructificate dacă apelul a fost declarat în termen. Motivarea se face pe două direcţii – nelegalitate şi/sau netemeincie (statuare eronată a unei situaţii de fapt în pofida probelor care conduc la o altă situaţie de fapt. cu indicaţia de a depune întâmpinare cu 5 zile înainte de termen 93 . Instanţa de apel care primeşte dosarul ia următoarele măsuri: verifica taxa de timbru verifică respectarea termenului de apel stabileşte numărul de ordine al dosarului dispune citarea părţilor. aceasta e valabilă chiar dacă e intitulată greşit. înainte de a trimite dosarul cu cererea de apel. pentru că apelul este o cale devolutivă ce permite judecarea din nou a fondului. Motivarea se poate face prin cerere în termenul de 15 zile sau cel târziu la prima zi de înfăţişare în apel. 1) Locul introducerii apelului e instanţa a cărei hotărâre se atacă sub aspectul sancţiunii nulităţii. Se fac menţiunile corespunzătoare în registrele de evidenţă. 2) Efectele introducerii apelului: investirea instanţei de apel cu judecata suspendarea de drept a efectelor hotărârii atacate naşte caracterul devolutiv al judecăţii în apel conturarea principiului non reformatio in peius 3) Preşedintele instanţei a cărei hotărâre este atacată prin apel.

cauza apelului. fie la prima zi de înfăţişare. Întâmpinarea e obligatorie sub sancţiunea imposibilităţii de a invoca excepţii relative sau alte probe. În judecarea apelului nu se pot schimba calitatea părţilor. adică să dovedească un interes legitim. se pot formula cereri referitoare la apel. Aceste cereri sunt admisibile pentru că nu sunt în realitate cereri noi ci simple consecinţe ale drepturilor părţilor consemnate în cererile de chemare în judecată. În apel se pot cere pentru prima dată fără a fi considerate cereri noi: dobânzi. venituri ajunse la scadenţă sau despăgubiri apărute după pronunţarea hotărârii în primă instanţă. un intimat poate declara apel împotriva altui intimat/intervenient de la fond. apel ce trebuie să se facă cel târziu la primul termen de înfăţişare în apel. rate. 7. sau se poate cere aplicarea compensaţiei legale. Apelul incident – permite intimatului ce nu a declarat apel în termin. cauza acţiunii. E o cerere accesorie ce urmează soarta cererii principale la care aderă. apelul incident se îndreaptă împotriva apelantului. obiectul cererii de chemare în judecată şi nici nu se pot face cereri noi faţă de judecata în primă instanţă. pentru a schimba hotărârea primei instanţe şi cu condiţia ca acest apel să poată produce consecinţe jurudice asupra autorului. să-şi manifeste nemulţumirile: prin formularea de apel incident (aderare la apel) formularea de apel provocat. să adere la apelul declarat de altă parte în proces. Procedura de judecată publică – se aseamănă foarte mult cu judecata în primă instanţă. cel provocat se îndreaptă împotriva intimatului/terţilor. dar se nasc după pronunţarea primei hotărâri. apel. 4) Judecata în apel permite ca pe timpul procesului un intimat care iniţial nu a declarat apel în termen. Nu sunt considerate cereri noi excepţiile de procedură şi alte mijloace de apărare. Completul este format din 2 judecători. cererile vor fi soluţionate printr-o singură hotărâre. În apel se pot admite probe noi.- apelantul e citat cu menţiunea timbrajului (suma) dacă mai multe părţi au introdus apel. fie prin cererea de apel. Se analizează motivele de apel (de netemeinicie şi/sau nelegalitate). în timp ce apelul provocat e determinat numai de apariţia celui principal. Diferenţe: apelul incident ar putea fi şi principal. Asemănări – două cereri incidente şi nici una nu este considerată cerere nouă. 94 Trebuie depus cel târziu la prima zi de înfăţişare în . în lipsa lui neexistând. se pot cere probe noi . şi indiferent dacă au fost sau nu la judecata pe fond. Apelul provocat – în caz de coparticipare în proces sau când au intervenit terţi la judecata în fond.

în aceste cazuri. apelul se admite. E o cale de atac extraordinară comună. În acest caz apelul se suspendă şi capătul de cerere va fi reanalizat şi soluţionat de prima instanţă (întregirea hotărârii). Obiectul . Soluţii posibile în apel: 1) 2) 3) Anularea apelului ca netimbrat sau depus în altă parte decât la instanţa a cărei hotărâri se ataca.ca şi la apel părţile se vor numi recurent şi intimat . prin care. la cererea părţii interesate.hotărârile / încheierile pronunţate de prima instanţă şi care nu sunt susceptibile de apel .Ordinea dezbaterii: primul este apelantul. se va admite apelul. verificarea în recurs nu se va rezuma numai la motivele de recurs. nesusceptibilă de executare. Dacă există motive de nulitate a hotărârii fondului. nedevoluţională şi. hotărârile pronunţate de instanţa de apel 95 Subiecţii . Totuşi dacă prima instanţă nu era competentă. de reformare. Admiterea apelului în tot sau în parte şi schimbarea corespunzătoare a hotărârii primei instanţe. Respingerea apelului şi confirmarea hotărârii primei instanţe. se desfiinţează hotărârea primei instanţe şi se rejudecă cauza în apel. urmează apoi intimatul parte şi mai apoi intimatul intervenient. Specificul apelului este posibilitatea de divergenţă a completului. Hotărârea pronunţată în apel e definitivă şi revocabilă şi fiind definitivă este şi executorie Recursul E a doua cale de atac după apel. ci se va face o analiză totală.îl constituie . Legea prevede expres principiul „non reformatio in peius” Nu mai este posibilă admiterea apelului şi desfiinţarea primei hotărâri cu trimeterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă pentru motivul că instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra unui capăt de cerere. instanţa competentă va exercita controlul de legalitate asupra hotărârilor recurate. se va desfiinţa hotărârea în totalitate şi se va trimite cauza instanţei competente . în principiu.

dar numai în intervalul termenului de 15 zile de la comunicarea hotărârilor recurente. Cererea de recurs şi motivarea ei Această cerere se va depune la instanţa a cărei hotărâre este atacată. ) sub sancţiunea nulităţii 96 . Dacă părţile au fost citate la fond. instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti 5. . instanţa nu a fost alcătuită conform legii 2. în cazuri extreme se poate prelungi termenul cu 5 zile. termenul curge de la pronunţare.c.Cauza . sub sancţiunea nulităţii. hotărârea s-a dat de alţi judecători decât aceia care au participat la dezbaterea în fond 3. Legea prevede 10 motive de recurs : 5 motive de casare şi 5 motive de modificare. 304 C. hotărârea s-a dat cu încălcarea competenţei altei instanţe 4.aceeaşi ca la apel Termenul de recurs . calculate pe unităţi libere de timp şi fără (?) aplicarea principiului echipolenţei Termene speciale 30 de zile . Recursul se motivează prin cererea de solicitare sau separat.divorţ. În aceste situaţii.p. prin hotărâre s-au încălcat formele de procedură prevăzute de lege ( C. Cererea de recurs suspendă executarea hotărârilor numai pentru procedura de : strămutare de hotar desfiinţare a construcţiilor. Motivarea recursului trebuie să se încadreze în unul sau mai multe puncte din cele prevăzute în art. pentru orice capăt de cerere 40 de zile de la transcrierea ordonanţei de adjudecare în urma licitaţiei publice 5 zile pentru soluţionarea cererilor de conflicte de competenţă şi cele din materia ordonanţei prezidenţiale Aceste termene se calculează diferit. instanţa competentă o poate returna părţii cu indicaţii asupra completărilor / modificărilor necesare. Dacă cererea de recurs nu îndeplineşte condiţiile legii. plantaţiilor sau a lucrărilor având o aşezare fixă Regula este că depunerea recursului nu suspendă executarea hotărârii pronunţată în apel. Motive de casare: 1. p. iar dacă părţile nu au fost citate la fond termenul curge de la comunicare.c.15 zile de la comunicare.

cereri noi ce nu au fost invocate până în acest moment. Indicarea greşită a motivelor nu atrage nulitatea dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea în unul din cele 10 motive.Motive de modificare: 1. Procedura de judecată a recursului Procedura prealabilă judecării recursului Particularitatea este completul format din trei judecători. hotărârea pronunţată e lipsită de temei legal. neîndoielnic al acestuia 4. interpretând greşit actul juridic dedus judecăţii. Regula este aceea că instanţa de recurs care analizează recursul împotriva unei hotărâri pronunţate în apel. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii / străine de natura cauzei 3. În recurs nu se admite ridicarea pentru prima dată a unor probleme noi. când instanţa a acordat mai mult decât s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut 2. Motivele de recurs de ordine publică pot fi ridicate şi peste termen cu condiţia depunerii în termen a unei cereri valabile. În această situaţie recurentul poate formula orice fel de nemulţumire faţă de hotărârea atacată. Locul depunerii cererii de recurs este instanţa a cărei hotărâre a fost atacată 2. 1. instanţa nu s-a pronunţat asupra unui mijloc de apărare sau asupra unei dovezi administrate care erau hotărâtoare în rezolvarea pricinii Dacă recursul se îndreaptă împotriva unei hotărâri nesusceptibile de apel instanţa nu mai e limitată la motivele de casare prevăzute de lege. e obligată să verifice numai motivele din cererea de recurs . putând să examineze cauza sub toate aspectele. ori a fost dată cu încălcarea /aplicarea greşită a legii 5. instanţa. Efectele cererii de recurs : investirea instanţei cu soluţionarea cauzei suspendarea executării (prin excepţie) doar pentru pricinile ce privesc strămutarea hotarelor şi desfiinţarea plantaţiilor şi construcţiilor 97 . a schimbat natura ori înţelesul vădit.

În cazul admiterii în principiu se acordă un termen în şedinţă publică cu citarea părţilor. complet ce este format tot din trei judecători . Astfel recursul se analizează în două etape.existenţa semnăturii recurentului . Dacă acest complet are o opinie unanimă. În recurs nu se admit probe noi cu excepţia înscrisurilor . Acest raport va fi analizat de completul de admisibilităţi fără citarea părţilor.Efectele hotărârilor pronunţate în apel mai pot fi suspendate la cerere. La judecata publică şi contradictorie se face un nou raport de un judecător. În cazuri excepţionale. 3. Mai întâi se stabileşte admisibilitatea de principiu a recursului de un complet de admisibilităţi. sau un magistrat asistent.dacă motivele sunt printre cele 10 menţionate de lege.dacă s-a depus la instanţa a cărei hotărâre este atacată speţă.existenţa elementelor cererii de recurs . Soluţionarea în recurs se adoptă prin decizie ce nu se comunică. Soluţia trebuie motivată. - părţilor în Camera de Consiliu şi plata unei cauţiuni. cu menţiunea pentru reclamant a taxei de timbru. Întâmpinarea este obligatorie. condiţiile de fond : . I se va comunica şi copia după recurs plus înscrisurile anexate. se pronunţă prin decizie motivată. cererea de suspendare se poate în materia recursului se aplică principiul " non reformatio in pejus " în sensul în care nu se poate agrava situaţia părţii în propria cale de atac. după citarea soluţiona şi fără citarea părţilor.respectarea termenului motivat . Este obligatoriu să se întocmească un raport asupra recursului. În cazul respingerii în principiu a recursului. Se fixează un termen pentru discutarea admisibilităţii şi pentru acest termen se întocmeşte de către un membru al completului un raport în care se inventariază condiţiile de admisibilitate: condiţiile de formă: . acesta nu se mai judecă şi atunci hotărârea devine irevocabilă. În raport se va face şi o trimitere asupra practicii şi doctrinei în problemele de drept incidente în 98 . căruia i se va pune în vedere obligaţia legală de a depune întâmpinare. numai în ceea ce priveşte taxa de timbru datorată şi poziţia practicii şi doctrinei. Admiterea în principiu se face prin încheiere motivată . dispunându-se comunicarea motivelor de recurs intimatului. care nu e atacabilă şi se comunică recurentului.

se pronunţă o hotărâre atât pentru admiterea recursului cât şi pe fond -. soluţia adoptată depinde de specificul motivului de modificare din lege: instanţa acordă numai ceea ce s-a cerut sau exonerează pârâtul de ceea ce nu s-a cerut în acţiune instanţa menţine hotărârea dar va motiva în fapt sau drept soluţia sau va schimba motivarea contradictorie sau străină pricinii ori necorespunzătoare instanţa va interpreta corect actul juridic dedus judecăţii păstrând sau modificând hotărârea recurată instanţa va schimba total sau parţial hotărârea lipsită de temei legal sau dată cu încălcarea ori aplicarea greşită a legii instanţa va schimba total sau parţial hotărârea ce nu s-a pronunţat asupra unui mijloc de apărare sau asupra unei dovezi administrate . Aceste motive sunt de regulă analizate de completul de admisibilităţi . fie la termenul la care se admite recursul . stabilind în 99 . Respingerea recursului : ca nefondat sau neîntemeiat ( se constată că motivele de recurs invocate nu au acoperire în dosar ) recursul a fost introdus de către o persoană fără calitate ca nesusţinut Admiterea recursului Se face cu casare sau modificare totală sau parţială a hotărârii atacate În cazul modificării .Soluţiile pe care le poate da instanţa de recurs sunt : anularea recursului respingerea recursului constatarea perimării admiterea recursului Anularea se dispune pentru: netimbrarea corespunzătoare depunerea tardivă a recursului nemotivarea recursului depunerea la altă instanţă decât cea care a pronunţat hotărârea. În acest caz instanţa de recurs va rejudeca pricina în fond .ce erau esenţiale în soluţionarea cauzei În ceea ce priveşte casarea. fie la un termen ulterior. aceasta este totală sau parţială asanând nelegalităţile .

În rejudecarea după casare îşi produce efecte principiul " non reformatio in pejus ".Căi de retractare = controlul este exercitat chiar de instanţa care a pronunţat hotărârea atacată pentru motive special prevăzute de lege. Casarea cu trimitere se poate face în două cazuri: când hotărârea recurata a fost pronunţată de o instanţă necompetentă când hotărârea recurată a fost dată în lipsa părţii nelegal citate la termenele la care s-au administrat probe noi şi au avut loc dezbateri pe fond fără a se intra în cercetarea fondului sau când modificarea nu e posibilă fiind necesare probe noi ce nu se pot administra în recurs. !!!!! În rest. şi anume. o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă pronunţată după expirarea căilor de atac comune.una de casare intermediară iar cealaltă de soluţionare în fond a pricinii .Căi de reformare = controlul este exercitat de instanţa competentă (instanţa superioară) şi se întinde asupra verificării legalităţii hotărârii atacate sub toate aspectele. Intră în această categorie : -. SCOPUL şi REGULILE GENERALE DE FOLOSIRE SUNT IDENTICE CUN CELE DE LA CĂILE ORDINARE DE ATAC. NOŢIUNEA.. Principala clasificare se face în : -1. curs 14 CĂILE EXTRAORDINARE DE ATAC Specific pentru o cale de atac extraordinară este obiectul acesteia.. Intră în această categorie : recursul comun recursul în interesul legii recursul în anulare ( acum abrogat ).acest scop situaţiile în care se pronunţă două decizii . -2. iar soluţia adoptată de instanţa de recurs devine obligatorie pentru instanţa de trimitere ce va rejudeca pricina. În soluţionarea recursului instanţa poate dezlega probleme de drept sau poate constata necesitatea unor probe noi.contestaţia în anulare 100 .

Scopul acestei contestaţii este : -1. motive pe care partea nu le-a putut invoca în căile de atac ordinare. partea cere retractarea hotărârii judecătoreşti revocabile pentru motivele expres prevăzute în lege.-.să obşină o nouă hotărâre judecătorească corespunzătoare. competenţa aparţinând tot instanţei care a pronunţat hotărârea contestată.  când hotărârea contestată este pronunţată cu încălcarea normelor imperative sau de ordine publică privitoare la competenţă (e vorba de competenţa absolută—vezi Curs „Competenţe”) Condiţiile de admisibilitate ale contestaţiei în anulare 1. 1. Contestaţia în anulare obişnuită / comună = se poate folosi împotriva oricărei hotărâri judecătoreşti rămasă irevocabilă.să fie atacată o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă 2. Contestaţia în anulare nu este admisibilă dacă recursul a fost anulat ca fiind tardiv . la care s-au pus concluziile. .motivele contestaţiei să nu fi fost invocate din motive obiective în căile de atac comune (respectarea principului ierarhiei căilor de atac).să anuleze hotărârea contestată -2. aceste motive pot fi invocate în contestaţie dacă instanţa de atac comună le-a respins pentru că avea nevoie de verificări de fapt sau calea de atac comună a fost respinsă fără a se judeca procesul în fond.Contestaţia în anulare = vizează retractarea unei hotărâri definitive şi irevocabile . rezultă că cerinţa procedurii de citare se pune în raport de termenul final al procesului la care au avut loc dezbaterile.să repună părţile în situaţia anterioară -3. 101 . -I. Totuşi. per a contrario. o astfel de soluţie ar duce la eludarea legii.revizuirea. pentru motivele special prevăzute de lege.să obţină rejudecarea cauzei -4. !!!! Acum şi recursul ordinar este considerat tot cale extraordinară de atac (vezi la Căile ordinare de atac). procedura de citare invocată la termenele anterioare nu constituie motiv pentru contestaţia în anulare. Prin această contestaţie. Legea prevede 2 motive:  când procedura de citare a părţii pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost legal îndeplinită.

în cazuri excepţionale (cele de transmitere a calităţii procesuale de la părţi la terţi) -. . urmând să răspundă la motivele de casare astfel rezultate. omiţând să cerceteze vreunul din motivele de casare invocate de recurent.) Nu pot fi contestate în anulare: . sau o decizie rămasă definitivă şi irevocabilă prin nerecurare. Pot fi: -. ex: calculul greşit al termenului de recurs. căruia i-au fost omise de la analiză apărările. susţinerile pe care le-a făcut în întâmpinare sau în pledoarie. . b) când instanţa de casare / recurs a respins recursul sau l-a admis numai în parte. 2. Procedura de judecare a contestaţiei în anulare 102 . că o asemenea contestaţie în anulare este deschisă şi intimatului. etc. rezultată după exercitarea recursului comun.părţile prejudiciate în proces -. pentru 2 motive expres prevăzute de lege: a) când hotărârea contestată este rezultatul unei greşeli materiale ( greşeală materială= eroare involuntară care nu afectează fondul pricinii).terţii interesaţi. . ci poate să grupeze motivele de recurs prezentate. Contestaţia în anulare specială = are ca obiect doar hotărârile judecătoreşti irevocabile pronunţate în recurs.subiecţii acestui tip de contestaţii în anulare pot fi părţile din recurs: recurentul şi oricare altă parte (intimatul) cu interes legitim.hotărârile hotarului .Obiectul contestaţiei în anulare Îl constituie hotărârile rămase definitive şi irevocabile.practica judiciară a statuat.hotărârile pronunţate în procesele în care s-au judecat legal fără citarea părţilor. indiferent de instanţa care le-a pronunţat şi în indiferent ce etapă procedurală ( ex. Subiecţii contestaţiei în anulare Se numesc contestator şi intimat.instanţa de recurs nu e obligată să răspundă expres tuturor motivelor de recurs în ordinea redactării acestora. reţinerea greşită a timbrajului. respectând principiul egalităţii părţilor în procesul civil. să le sistematizeze si să le încadreze juridic. Precizări: .obiectul acestui tip de contestaţie în anulare se referă la o hotărâre irevocabilă. hotărârea instanţei de fond rămase definitivă şi irevocabilă prin neapelare.procurorul.

pentru a acoperi principiul contradictorialităţii.admite contestaţia. Are un dublu rol: . deci se anulează hotărârea atacată (= timpul 1) şi se reia procesul de la ultimul act de procedură rămas valabil. În completul de judecată pot participa şi judecătorii care au judecat hotărârea contestată. prin care. Soluţii posibile -1. recunoscându-se efectele valabile ale acesteia.Contestaţia în sine (cererea procedurală) trebuie să cuprindă elementele cererilor procedurale şi. care nu au putut fi cunoscute la prima contestare ( art.cele susceptibile de executare silită pot fi atacate în cel mult 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoştinţă de hotărâre (= termen subiectiv). La cerere.să menţioneze hotărârea atacată. 103 .să se pronunţe o nouă hotărâre justă / corectă. . . specific:.II. pentru că nu sunt incompatibili. Judecarea se face de urgenţă. După respingerea contestaţiei şi cu respectarea termenului de introducere se poate formula o altă contestaţie în anulare. cerându-se chiar instanţei care a pronunţat hotărârea revizuită să o retracteze şi să dea o nouă hotărâre. efectele hotărârii contestate pot fi suspendate. în cazurile expres prevăzute de lege.să desfiinţeze o hotărâre irevocabilă pe baza unor împrejurări noi .Revizuirea = cale extraordinară de atac.) b). poate fi atacată o hotărâre judecătorească irevocabilă pronunţată pe fond de o instanţă de orice grad. Întâmpinarea este obligatorie. cu citarea părţilor.respingerea – se confirmă hotărârea atacată. Instanţa competentă = este cea care a pronunţat hotărârea contestată. Termenul: a). -2. să facă menţiunea că este definitivă şi irevocabilă şi instanţa care a pronunţat-o -să menţioneze şi să demonstreze motivele anulării. contestaţia se poate formula imediat după pronunţarea hotărârii contestate şi cel mai târziu până la încheierea ultimei acţiuni de executare silită (procesul-verbal al executorului prin care se încheie executarea silită. 321 CPC). dar nu mai târziu de 1 an de la dată pronunţării hotărârii(= termen obiectiv). în termene scurte. dar numai pentru alte motive decât cele din prima. cu pronunţarea unei noi hotărâri (=timpul 2).dacă hotărârea contestată e susceptibilă de executare silită.

cel învinuit fiind citat în proces.se urmăreşte retractarea hotărârii atacate şi pronunţarea uneia noi.se foloseşte numai pentru unul din motivele prevăzute expres în lege. -2.critica hotărârii în revizuire se bazează pe fapte / împrejurări noi. sau procurorul. def. înscrisuri falsificate. Subiectele revizuirii Pot fi oricare din părţile în proces cu interes legitim în revizuire.p. --1-. 322 C. respectiv hotărârea obligă la predarea unui lucru corporal determinat. care bun a pierit. care nu au fost cunoscute de instanţa care a pronunţat hotărârea atacată.c. prescripţie).Caractere: -1. ci pe excepţie  pentru hotărârile de divorţ. Infracţiunile respective se constată prin hotărâri penale irevocabile. Excepţii de la obiectul revizuirii ( nu este posibilă revizuirea ):  prin hotărârea care nu s-a pronunţat pe fond??. --2—dacă instanţa s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au avut în vedere sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori a acordat mai mult decât s-a cerut ( = minus / plus petita ). a pronunţat o soluţie pe fond. doveditoare. traficul de influenţă. sustragerea sau distrugerea de acte de la dosar ) sau dacă hotărârea s-a pronunţat în temeiul unor probe declarate false în urma judecăţii ( ex. -3. 104 s-a dat cu . Obiectul = orice hot. --4-. Motivele legale de revizuire – art. dacă au fost determinate în soluţia instanţei ). --5— dacă după pronunţarea hotărârii s-au descoperit înscrisuri noi. comp. Dacă procesul penal nu poate începe sau nu poate fi realizat ( ex. Părţile se numesc revizuient şi intimat. condamnarea unui martor pentru mărturie mincinoasă. aceste împrejurări fiind cunoscute ulterior. luarea de mită.obiectul pricinii nu există.dacă un judecător / expert care au luat parte la judecată au fost condamnaţi irevocabil pentru o infracţiune privitoare la pricină ( ex. şi irevocabilă prin care inst.dacă dispozitivul hotărârii atacate cuprinde menţiuni contradictorii care fac imposibilă executarea lor concomitentă. --3-. care nu au putut fi înfăţişate în instanţă dintr-o pricină mai presus de voinţa părţii sau aceste înscrisuri noi au fost reţinute de partea adversă (cazul 1) ori s-a desfiinţat o hotărâre judecătorească pe care s-a întemeiat hotărârea civilă revizuită (cazul 2). Această ipoteză poate duce la revizuire numai dacă hotărârea atacată obligaţia alternativă a pârâtului. atunci instanţa civilă de revizuire se va pronunţa mai întâi pe cale incidentă asupra existenţei infracţiunii.

penală. partea nefiind împiedicată să le înfăţişeze instanţei. Termenul de revizuire se calculează pentru motivele 1). nr. 105 . dacă s-a invocat. pentru că ele stau la dispoziţia oricui. --să se indice explicit motivul revizuirii. În cazul 2. adică sa poată schimba hotărârea. contradictorii cu prima. Situaţia apare dacă nu s-a invocat la timp puterea de lucru judecat sau dacă aceasta a fost constatată cu întârziere. pentru motivul 9) termenul e de 3 luni. c) înscrisurile noi să fie determinante în cauză. contencios.G. în acelaşi litigiu. --6-daca statul ca persoană juridică sau alte persoane juridice de drept public. Procedura de revizuire 1. între aceleaşi persoane. să demonstreze o altă situaţie juridică. fundamentale datorată unei hotărâri judecătoreşti. iar consecinţele grave continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate.În cazul 1. pentru motivul 8) termenul e de 15 zile. --7-dacă există hotărîri irevocabile contradictorii date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite.etc. --8---9-în ambele hotărâri să existe elementele puterii de lucru judecat. dacă partea revizuentă a fost împiedicată la judecarea în fond să se înfăţişeze în instanţă şi nu a introdus prin O. Cererea de revizuire: cuprinde elementele generale plus unele speciale: --sa menţioneze hotărârea care se ataca prin revizuire.). în aceeaşi pricină. dispăruţii sau incapabilii puşi sub curatelă nu au fost apăraţi deloc sau au fost apăraţi fraudulos (cu viclenie) de reprezentanţii lor. neimputabile (inclusiv deţinerea lor de partea adversă). hotărârea judecată desfiinţată poate fi de orice natură (civ. la judecarea celui de-al 2-lea proces să nu se fi invocat autoritatea de lucru judecat sau. b) partea interesată să nu le fi putut înfăţişa instanţei din motive obiective. avînd aceeaşi calitate. Termenul de revizuire: cel general e de o lună cu excepţia a 3 situaţii : pentru motivul 6) termenul e de 6 luni. Condiţii: să existe 2 hotărâri irevocabile în aceeaşi pricină. odată cu pronunţarea celei de-a 2-a hotărâri. Actele publice nu pot constitui înscrisuri noi. instanţa să fi omis a se pronunţa asupra ei. demonstrându-se existenţa valabilă a acestuia 2. 2) şi 7) de la pronunţarea hotărârii. dar în dosare diferite . mai presus de voinţa ei. 58/2003: dacă CEDO a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor putut înştiinţa instanţa asupra acestei împrejurări dintr-o cauză obiectivă. dar în dosare diferite. cu menţiunea că e irevocabilă şi instanţa care a pronunţat-o. se cer următoarele condiţii de admisibilitate: a) înscrisurile noi să fi existat la data pronunţării hotărârii revizuite.

se retractează total sau parţial prima hotărâre atacată şi se pronunţă o nouă hotărâre. 4. cât şi alte motive care atrag competenţe diferite.O. de la data când s-a descoperit înscrisul nou. b – pronunţarea din nou). De la această regulă există o derogare pentru motivul 7): contrarietatea de hotărâri.7.Pentru motivul 3). 1-Dacă cererea de revizuire se admite. cererea de revizuire se judecă in 2 timpi: 1. ulterioare. Întâmpinarea e obligatorie. revizuirea va fi judecată de instanţa superioară celei care a pronunţat prima hotărâre. -dacă instanţele sunt pe raze teritoriale diferite. judecătorii nu au cunoscut împrejurările noi. de la încetarea împiedicării prezentării în instanţă. Judecata: se face după dispoziţiile dreptului comun. 3. Pentru motivul 6). În mod excepţional poate opera suspendarea cu plata unei cauţiuni.judecarea pe fond a cauzei. Instanţa competentă: cea care a pronunţat pe fond hotărârea atacată prin revizuire. de la comunicarea hotărârii celor în drept. se retractează ultima hotărâre contrară cu prima. 2-Cererea de revizuire poate fi şi respinsă. De regulă. Dacă prin cererea de revizuire se invocă atât punctul 7). pentru că la prima judecare. -dacă una din instanţe este Curtea Supremă. cererea de revizuire se disjunge pe motive. Dacă se invocă motivul 7). La pct. Completul e judecată poate fi format din aceiaşi judecători care au pronunţat hotărârea. a hotărârii CEDO. pe care se întemeiază cererea de revizuire. 106 . a cărui revizuire se cere se consolidează Despre existenţa revizuirii unei hotărâri se face o menţiune specială pe cele 2 exemplare originale a revizuirii hotărârii (care se găsesc în dosar şi în mapă). nu se suspendă în timpul judecării revizuirii. neexistând incompatibilităţi. revizuirea este de competenţa acesteia. de regulă. de la publicarea în M. de la data când revizuentul a luat cunoştinţă de hotărârea de condamnare. de la cel din urmă act de executare Pentru motivul 4). Pentru motivul 8). competenţa: -instanţa superioară celor 2 de pe aceeaşi rază teritorială. iar excepţional într-un singur timp.admiterea în principiu a revizuirii. deci hot. de regulă în 2 timpi (a – anularea. 2. Pentru motivul 5). fiecare motiv fiind judecat de instanţa competentă. Efectele hotărârii revizuite. Pentru motivul 9).

Dezbaterile presupun doar prezenţa şi concluziile membrilor completului de judecată. Recursul în interesul legii se promovează de procurorul general de la Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. fie la sesizarea Ministerului Justiţiei. 107 . fie din oficiu. şi comunicată separat tuturor instanţelor judecătoreşti din ţară.O. deci nu desfiinţează hotărârile judecătoreşti contradictorii care au provocat recursul în interesul legii. Are efecte numai pentru viitor. Este publicată în M. Hotărârea adoptată nu are nici un efect retroactiv. când instanţele din ţară au practică diferită în soluţionarea aceloraşi probleme de drept. 58/2003. Premisă: a. Promovarea: e provocată de premisele amintite. când există dispoziţii legale neclare. Hotărârea se adoptă cu majoritate de opinii. Căile de atac: sunt cele folosite in dreptul comun. Competenţa: aparţine exclusiv Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în secţiile ei reunite. Recursul în interesul legii --are ca scop să asigure o interpretare şi o aplicare unitară a legii pe teritoriul ţării. confuze. lacunare sau contradictorii. Înainte de apariţia O. dar in noua ordonanţă nu se mai spune.G. b.G.5. să asigure o practică judiciară unitară. 58/2003 se prevedea scopul. Între căile extraordinare de reformare figurează: --recursul comun şi --recursul în interesul legii --a fost şi recursul în anulare = abrogat prin O. se prevedea expres ca sunt obligatorii pentru viitor. care sunt interpretate diferit de instanţele româneşti.

dacă actele procedurale dispărute au aparţinut instanţei. L 10/2001). fie intenţionat. fie în legi generale (codurile). Procedurile speciale cuprind numai aspectele derogatorii de la procedurile de drept comun.din oficiu. se citează martorii sau expertul (daca disare o declaratie de martor. Dacă aceste demersuri nu reuşesc. -. se citează părţile si. În astfel de cazuri devine necesară refacerea înscrisurilor dispărute sau a dosarului dispărut. un raport de expertiză). instanţa se pronunţă printr-o încheiere de refacere.PROCEDURI JUDICIARE SPECIALE Procedura de drept comun e reglementată de norme generale aplicabile în cauze obişnuite. Înscrisurile reconstituite prin această procedură ţin loc de înscrisuri originale. se fixează termen. printr-o proc. se aplică cu precădere şi se reîntregesc cu normele de drept comun. Refacerea înscrisurilor şi a hotărârilor dispărute Pe parcursul sau la terminarea procesului se pot pierde. se refac expertizele. fie instanţa . dar înainte de a pleca dosarul către instanţa superioară. apărând necesitatea unor reglementări speciale. Normele procedurale speciale reglementează procedurile speciale. la care normele generale de drept comun nu se pot aplica total sau parţial. Procedura Se porneşte cererea. cu toate datele care privesc înscrisurile dispărute. se vor face copii/extrase de pe registrele instanţei. Există însă şi domenii speciale. se iau din nou interogatorii.după pronunţarea unei hotărâri atacate. 108 . dispărea înscrisuri din dosar sau chiar întregul dosar.în timpul judecării procesului instanţei investite cu judecarea dosarului. dacă e cazul. Iniţiativa unei asemenea proceduri o poate avea fie partea interesată. se dă cuvântul părţilor şi. Competenţa aparţine: -. Părţile prezente la primul termen sunt invitate să depună copii de pe actele dispărute sau. după dezbaterile contradictorii. fie din neglijenţă. se ascultă din nou martorii. 1. Încheierea de refacere poate fi atacată numai o dată cu hotărârea de fond. procedura refacerii revine tot primei instanţe. sunt cuprinse fie în legi speciale (ex. specială reglementată de 583-585 CPC.

refacerea se obţine după copiile comunicate părţilor. pentru a evita opunerea abuzivă a creditorului şi pentru a nu suporta efectele negative ale neexecutării propriei obligaţii. 2. urmată de consemnaţiune. oferta să fie făcută la termenul stipulat şi la locul hotărât pentru plată. face oferta reală de plată. Dacă refacerea înscrisurilor/dosarului nu mai este posibilă în formele prezentate.) să primească plata sau reprezentantului acestuia. 586 şi 590 C.Civ.p.1114-1121 C. executorul va întocmi un proces-verbal prin care constată oferta plăţii şi ştergerea obligaţiei. 109 . care-l va înştiinţa de îndată pe creditor că îşi poate ridica suma cuvenită. se trece din nou la judecarea cauzei. oferta să privească toată datoria exigibilă + dobânzi + cheltuieli aferente. Oferta reală urmată de consemnaţiune Se face de către debitorul obligaţiei care vrea să şteargă obligaţia prin plată. Executorul astfel sesizat va trimite somaţie creditorului. refacerea se redactează după exemplarul original aflat la mapa de hotărâri a instanţei. Dacă şi aceasta a dispărut. Procedura Debitorul înaintează executorului judecătoresc cererea pentru revizuirea ofertei reale şi cererea pentru consemnarea plăţii. Dacă creditorul nu se prezintă sau dacă se prezintă şi refuză primirea plăţii. fie certificate de grefier. Reglementarea este art..p. fie legalizate. oferta să fie adresată creditorului capabil (cu capacitate de ex. executorul va întocmi un proces-verbal prin care constată această situaţie de fapt şi îl trimite pe debitorul ofertant să consemneze la CEC suma datorată pe numele şi la dispoziţia creditorului. Condiţiile de valabilitate ale ofertei reale de plată sunt: debitorul ofertant să aibă capacitatea de a plăti. Recipisa CEC va fi depusă de debitor la biroul executorului. dar se izbeşte de refuzul creditorului de a accepta primirea plăţii.Dacă din dosar a dispărut hotărârea. Dacă creditorul se conformează şi primeşte plata. Debitorul de bună-credinţă. invitându-l să se prezinte la un cert termen şi loc (care este de obicei birolul executorului) pentru a primi plata de la debitor.

Cheltuielile aferente acestei proceduri cad în sarcina creditorului culpabil. La termen au loc dezbateri în urma cărora instanţa pronunţă o hotărâre. la un anumit termen şi dacă nu e ridicat de creditor. cererea se publică la primărie şi într-un ziar local. în sensul că bunul e oferit spre predare într-un anumit loc. se fixează termen de judecată şi se citează reclamantul. pe cheltuiala creditorului. După trecerea a cel puţin 1 an de la data ultimelor ştiri. Cererea de declaraţie a dispariţiei Se depune la judecătoria pe raza căreia îşi avea domiciliul real cel dispărutul. obligaţia lui persistând. Declararea dispariţiei şi constatarea morţii unei persoane Declararea dispariţiei unei persoane fizice se face când lipseşte de la domiciliul real un timp îndelungat şi există motive justificate de îndoială că ar mai fi în viaţă. deb va putea să ceară inst să valid plata făcută şi să const obligaţia executată. După 30 de zile de la publicare. care se afişează pentru 30 de zile la sediul instanţei şi al primăriei respective1/ . vecini etc. Instanţa va face o adresă şi autorităţii tutelare pentru numirea unui curator. creditori. În paralel. un extras de pe hotărâre va fi publicat în ziarul local unde s-a făcut şi publicat cererea2/. el va putea introduce o acţiune împotriva debitorului sau pentru a anula procedura ofertei şi a consemnaţiunii. După punerea cererii. În mod similar se procedează cu predarea unui bun mobil corporal. debitorul o poate retrage. 3. hotărârea se comunică şi autorităţii tutelare pentru numirea unui curator ai minorilor persoanei dispărute3/. Cererea se poate face de orice persoană interesată: rude. curatorul acesteia ca reprezentant al ei şi procurorul (care participă la judecată obligatoriu). persoana dispărută. preşedintele instanţei competente ordonă măsuri pentru obţinerea de informaţii prin organele de poliţie. Dacă creditorul are motive întemeiate să refuze primirea plăţii. debitorul poate primi aprobarea instanţei să-l depoziteze într-un anumit loc. cu invitarea persoanelor care cunosc situaţia dispărutului să oferă relaţii instanţei. 110 . din care rezultă că persoana era în viaţă se poate pronunţa o hotărâre judecătorească ce constată dispariţia persoanei respective. Până la pronunţarea hotărârii definitive de validarea plăţii şi până când creditorul îşi ridică suma.În această fază.

Cererea de declarare a morţii unei persoane se face: -. hotărârea poate fi modificată numai în ceea ce priveşte data declarării morţii.la cel puţin 4 ani de la data ultimelor ştiri că persoana în cauză mai era în viaţă. 4-se instituie tutela pentru copiii minori ai celui declarat mort dacă celălalt părinte nu mai trăieşte sau e declarat incapabil. Efecte: 1-deschiderea succesiunii celui declarat decedat. Dacă. se va anula hotărârea de dispariţie. În ipoteza unor catastrofe colective îşi găseşte aplicabilitatea instituţia comorienţilor – dacă mai multe persoane au murit de aceeaşi împrejurare şi de aceleaşi cauze fără a se putea stabili dacă o persoană a supravieţuit alteia. aceasta poate cere anularea hotărârii şi poate reintra în toate drepturile şi obligaţiile anterioare prezentei hotărâri (restitutio in integrum) şi în drepturile apărute ulterior pronunţării hotărârii (ex: culegerea unui drept succesoral dintr-o succesiune 111 . care creează prezumţia morţii (război. 2-încetează căsătoria. totuşi. -. se numeşte curator pentru minorii dispărutului. Procedura declaraţiei morţii Cererea de declarare a morţii se face de către persoanele interesate la judecătoria ultimului domiciliu al persoanei dispărute după aceeaşi procedură ca la declararea dispariţiei. se prezumă că toate persoanele au murit în acelaşi timp. mai târziu se constată că persoana trăieşte. Dacă persoana declarată dispărută apare.Efectele hotărârii de dispariţie sunt provizorii. catastrofe). soţul poate cere divorţul.după cel puţin 6 luni de la afişarea hotărârii de dispariţie a persoanei sau -. iar celelalte drepturi şi obligaţii se transmit moştenitorilor. Efectele hotărârii de declarare a morţii Această hotărâre prezumă că persoana respectivă a murit în data stabilită în hotărâre.excepţional se poate declara direct moartea în cazul unor împrejurări relevante şi la cel puţin 1 an de la aceste evenimente. fără ca în acest ultim caz să fie necesară si declaraţia dispariţiei. 3-se sting dr şi obligaţiile strict personale. pentru că o asemenea hotărâre pleacă de la prezumţia că persoana dispărută e în viaţă: se iau măsuri pentru administrarea averii. persoana respectivă putând să-şi exercite toate drepturile ei. Dacă ulterior pronunţării apar indicii că data morţii este alta.

se dă prioritate căsătoriei de bună-credinţă (ultima).deschisă după pronunţarea hotărârii. Procedura specială a punerii sub interdicţie a bolnavilor mintali Se aplică numai persoanelor bolnave psihic caracterizate printr-o stare gravă şi permanentă de tulburare psihică ce le caracterizează discernământul. instanţa care judecă procesul sesizează autoritatea tutelară în 112 . Ele pot prezenta şi pericol public. care e căsătorie putativă. Pe parcursul procesului. culegerea drepturilor proprii din practicarea unui joc de noroc care a produs câştig după pronunţarea hotărârii de declarare a morţii).se citează reclamantul. La termenul fixat de instanţă. dacă bolnavul e internat şi nu e transportabil sau e periculos. În cazul anulării hotărârii de declarare a morţii. persoana nu mai poate încheia şi semna acte juridice în nume propriu. După epuizarea probatoriului se intră în dezbateri. Faza contradictorie . Competenţa de soluţionare în momentul de faţă aparţine judecătoriei în a cărei rază îşi are domiciliul pârâtul (bolnavul). Procedura de judecare a cererii de punere sub interdicţie cuprinde 2 faze: o fază necontradictorie şi o fază contradictorie. spaţiu şi pe plan abstract. Este o măsură de ocrotire. şi anume: se comunică cererea către procuror. Cererea de punere sub interdicţie poate fi făcută de orice persoană interesată legitim: rude. reprezentarea şi orientarea sa în timp.se desfăşoară în afara şedinţei de judecată şi în cadrul ei se iau măsuri prealabile judecării. cu participarea obligatorie a procurorului. E posibilă administrarea şi a altor mijloace de probă (dar nu e obligatorie). Şi reclamantul poate propune un interogatoriu. va fi anulată. Scopul interogatoriului este acela de a testa starea psihică a bolnavului. se administrează obligatoriu proba recunoaşterii prin luarea unui interogatoriu din oficiu. Acest interogatoriu se ia în instanţă sau. se fac cerecetările prealabile prin organele de poliţie şi se face o expertiză medico-legală psihiatrică sau se ia avizul medicului curant dacă bolnavul pârât e internat într-un spital de specialitate. vecin. Dacă cea de-a doua s-a făcut cu rea-credinţă. părţile pun concluzii. pârâtul bolnav şi procurorul care participă obligatoriu la dezbaterea acestor procese. acest interogatoriu se ia în unitatea unde este el spitalizat cu asigurarea măsurilor de pază şi securitate. Faza necontradictorie . conjugat cu situaţia recăsătoririi soţului declarat mort. Odată pusă sub interdicţie. procuror etc.

Hotărârea se publică prin afişare pt. După ce hotărârea rămâne definitivă şi irevocabilă. . va putea dispune internarea provizorie a pârâtului pe cel mult 6 săptămâni dacă observarea lui medicală zilnică e necesară şi altfel nu se poate efectua. În plus. instanţa.cel care execută tulburarea. fiind opozabilă tuturor subiectelor de drept. ca şi terţii interesaţi să poată lua cunoştinţă de situaţia juridică nou intervenită. a-l reprezenta pe pârât se numeşte un curator permanent care însă are dreptul să ceară înlocuirea după 3 ani. Pârâţi pot fi: persoana care a tulburat posesia. altul. Pt. 2. Sesizarea instanţei Se poate face de proprietar (care are la îndemnână şi acţiunea în revendicare) sau de posesor (tipic acţiunii posesorii) sau de titularul unei servituţi aparente şi continue sau de detentorul ce deţine lucrul în interesul său în temeiul unui contract încheiat cu posesorul. luând şi avizul procurorului. pârâtul e declarat incapabil. instanţa prorogându-şi competenţa şi cu eventualele cereri accesorii (despăgubirile). Procedura acţiunilor posesorii 1. În primul caz pârâtul îşi menţine întreaga capacitate de exerciţiu. pârâtul bolnav. persoana care a tulburat posesia. lucrând pt. Pt. Hotărârea poate respinge sesizarea ca neîntemeiată sau o poate admite. până la încetarea stării maladive ce a determinat punerea sub interdicţie sau până la deces. 113 . caz în care putem avea 2 pârâţi: . Competenţa se stabileşte potrivit dreptului comun. În cel de-al doilea caz pârâtul îşi pierde capacitatea de exerciţiu. creând o situaţie juridică nouă asupra stării şi capacităţii persoanei şi producând efecte juridice numai pe viitor (ex nunc). O asemenea hotărâre are efecte erga omnes. după pronunţarea hotărârii. Dacă pârâtul este liber în timpul procesului. Hotărârea are un caracter constitutiv. a se înscrie hotărârea într-un registru special. această măsură posibilă se cere şi avizul unui medic specialist. curator care să-i exercite acestuia drepturile şi să-i administreze averea până la pronunţarea hotărârii. Efectele hotărârii de admitere a cererii.cel care e beneficiarul tulburării.vederea numirii unui curator pt. pe timp nelimitat. ceea ce este o caracteristică a hotărârilor care schimbă ceva asupra capacităţii persoanei. hotărârea se comunică şi instanţei judecătoreşti de la locul înregistrării naşterii bolnavului pus sub interdicţie pt. interzicându-i-se exercitarea drepturilor şi obligaţiilor proprii.

582 C. 5. Conţinutul acţiunii = elementele normale oricărei acţiuni + precizarea expresă că acţiunea are caracter posesoriu şi un caracter petitoriu. acte sau fapte juridice identice care generează raportul juridic litigios. 114 . întâi o acţiune posesorie şi apoi. acelaşi obiect şi aceeaşi cauză juridică. posesie tulburată sau pierdută complet. pt. dacă o pierde pe prima. o acţiune petitorie. civ. În ipoteza admiterii acţiunii posesorii se produc următoarele efecte concrete: a) posesia tulburată/pierdută prin fapta pârâtului e considerată posesie utilă. Raportul hotărârilor posesorii faţă de alte hotărâri pronunţate în petitoriu sau în posesoriu O hotărâre posesorie are autoritate de lucru judecat numai faţă de o altă acţiune posesorie.posibil subiect de examen) b) pârâtul este obligat să înceteze tulburarea. d) reclamantul poate cere şi despăgubiri. proc. În consecinţă reclamantul poate promova succesiv. Nu există autoritate de lucru judecat a unei hotărâri în posesoriu faţă de o acţiune petitorie. În schimb există autoritate de lucru judecat a hotărârii pronunţate în petitoriu asupra celei în posesoriu. Acţiunile sunt separate şi autonome. relevându-se şi condiţiile de admisibilitate de fond 4. anterioară tulburării. c) reclamantul e repus în situaţia posesiei utile. Hotărârea posesorie e atacabilă cu recurs (nu şi cu apel. Judecarea pricinii se face după regulile dreptului comun cu două amendamente: judecata se face de urgenţă şi cu precădere. Sediul materiei: art. aceleaşi părţi având aceleaşi calităţi procesuale. nu e admisibil cumulul cererilor asupra posesiei şi asupra proprietăţii.3. (intervertirea posesiei . fiind eliptică de apel). cât şi pt. Efectele hotărârii posesorii În ipoteza respingerii acţiunii se menţine starea de fapt anterioară procesului respectiv. Ordonanţa preşedinţială Este o procedură specială creată în scopul rezolvării rapide a unor cazuri urgente. 581.

Condiţiile de admisibilitate sunt 3: a) urgenţa măsurii solicitate Procedura ordonanţei e aplicabilă în cazuri grabnice pt.: piedici apărute cu ocazia executării constatat de instanţă . în funcţie de gradul de urgenţă al cauzei. În ordonanţa preşedinţială judecătorul “pipăie” fondul.1 2 1. să demonstreze existenţa cumulativă a celor trei condiţii de admisibilitate. iar nu fondul dreptului în cauză. înlăturarea piedicilor ce ar putea apărea cu ocazia unei executări. Termenul îl fixează judecătorul de serviciu sau.: păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere. Tot la primirea cererii se stabileşte dacă judecarea se face cu citarea pârâtului sau fără citarea sa. pt. pot fi modificate ori chiar desfiinţate. stabilirea situaţiei de fapt cât mai aproape de realitate. a conserva un drept nou. b) vremelnicia măsurii ordonate (caracterul provizoriu) În ordonanţa preşedinţială instanţa nu adoptă hotărâri definitive. c) măsura ordonată de instanţă nu prejudecă fondul dreptului În procedura ordonanţei cauza se examinează sumar. Cercetarea judecătorească nu se face totuşi arbitrar. pt. Conţinutul cererii de chemare în judecată trebuie să respecte elementele necesare oricărei cereri şi. cazurile executării vremelnice a hotărârilor judecătoreşti şi în cazul strămutării pricinii. Competenţa e reglementată după dreptul comun. nu soluţionează fondul cauzei ci poate lua doar măsuri urgente şi temporar necesare pt. pt. Caracterul urgent poate fi: - prezumat de instanţă . Judecarea fără citare se face în cazuri foarte urgente. a se respecta contradictorialitatea procesului. Aceste măsuri provizorii sunt valabile numai până la soluţionarea în fond a litigiului pe procedura dreptului comun. 115 . relevantă fiind doar aparenţa de drept. preşedintele instanţei. pt.în celelalte 2 ipoteze prezumat de lege pt.ex. La primirea cererii se fixează un termen scurt. Procedura de judecată Sesizarea instanţei se face de persoana interesată sau de un executor judecătoresc. a preveni o pagubă iminentă. Regula este să se judece cu citare. în plus. a preveni o pagubă iminentă. 2. în cazuri speciale. Pe durata judecării în fond a litigiului măsurile provizorii adoptate prin ordonanţă pot fi menţinute de instanţa de drept comun. la suprafaţă. ci după indicii sau după probe sumare pt.

a asigura respectarea unor norme legale sau a unor convenţii ca reglementează paşnica vecinătate. O asemenea somaţie poate fi însă contestată pe calea dreptului comun şi anume prin contestaţia le executare.: 116 . b) Autoritatea de lucru judecat nu există la ordonanţă către procesul de fond. Judecata propriu-zisă se desfăşoară după regulile dreptului comun cu precizarea că se administrează probe puţine şi rapide (înscrisuri. Se mai pot lua măsuri prin ordonanţă pt. termene scurte. Între dosarul de ordonanţă şi dosarul de fond nu pot exista nici litispendenţă şi nici conexitate pt. Aplicaţii ale ordonanţei în practica judiciară a) Un prim domeniu de aplicabilitate e divorţul. cauză) şi dacă împrejurările care generează cele două procese sunt identice. dacă părţile au fost citate la judecată de la comunicarea hotărârii. modul de folosire a locuinţei comune (presupune posibilitatea evacuării provizorii sau cea a reintegrării soţului alungat). Oricând. dacă părţile nu au fost citate. civ. În teorie şi hotărârea pronunţată prin ordonanţă poartă denumirea de ordonanţă. 4. Caracterele şi efectele ordonanţei preşedinţiale a) Ordonanţa e executorie de îndată şi fără somaţie dacă instanţa dispune astfel. 617 C. în timpul procesului.) ca pe timpul derulării procesului de divorţ instanţa să poată lua măsuri provizorii şi urgente prin ordonanţă preşedinţială în ceea ce priveşte încredinţarea copiilor minori. Recursul se judecă şi el de urgenţă şi numai cu citarea părţilor. Caracteristic ordonanţei preşedinţiale e faptul că ea nu poate fi supusă revizuirii deoarece în ordonanţă nu se soluţionează litigiul pe fondul dreptului. pensia de întreţinere a lor. În acest domeniu ordonanţa poate fi folosită pt. a stabili caracterul bunurilor (comune sau proprii). judecata nu poate să se desfăşoare decât cu procedura de citare valabil făcută. Căile de atac. de 5 zile. de până la 5 zile. calculat: de la pronunţarea hotărârii. 3. reclamantul din ordonanţă îşi poate transforma cererea din ordonanţă într-o acţiune de drept comun. obiect. Termenul de recurs e unul special. În cazuri speciale termenul se poate da şi în zile de sărbătoare. b) Un alt domeniu de aplicabilitate: raporturile de vecinătate. interogatorii). Legea permite (art. că obiectul şi cauza acţiunii diferă.Citarea însă se face pt. Odată dispusă citarea părţilor. Ordonanţa se foloseşte pt. Calea de atac e recursul (fără apel). În schimb poate exista autoritate de lucru judecat între două ordonanţe preşedinţiale dacă există triplă identitate (părţi. proc.

se interzic lucrări ce pun în pericol casa vecină. cotei etc. ca un avans asupra succesiunii. La succesiuni partajul voluntar poate avea forma procedurii notariale (forma cretificatului de moştenitor la care convin toţi moştenitorii asupra dreptului.) sau poate lua forma partajului de ascendent prin care autorul îşi împarte averea în timpul vieţii. 32 C. în cazul împiedicării abuzive a executării unor reparaţii urgente şi necesare la propria casă. în cazurile în care e posibilă şi evacuarea pt.a interzice continuarea construcţiilor începute la o distanţă mai mică decât cea prevăzută în lege.servituţile de trecere. oricând. Învoiala coindivizarilor se constată printr-un înscris autentic obligatoriu ad validitatem pt.. fam. în cazurile ocupării samavolnice a unei locuinţe. 117 . Împărţeala se poate face în două feluri: a) prin bună-învoială= partajul voluntar b) prin proces=partajul judiciar a) Partajul voluntar e prevăzut expres în lege în unele materii: succesiuni (art. în situaţia împiedicării folosirii părţilor comune sau accesoriilor locuinţei de către colocatari. cu excepţia partajului de bunuri comune cerut în timpul căsătoriei (caz în care trebuie dovedite motivele temeinice). în situaţia toleraţilor. Cu toate acestea. ordonanţa e posibilă în: Împărţeala judiciară (partajul) Împărţeala face să înceteze o indiviziune (asupra patrimoniului) sau face să înceteze o coproprietate (pe cote-părţi/în devălmăşie) asupra unor bunuri determinate. 730 C. partajarea bunurilor comune după pronunţarea divorţului (art. împărţeala terenurilor sau se mai poate constata printr-un înscris sub semnătură privată sau prin convenţie verbală dar făcută în faţa instanţei. civ. . lipsă de titlu. la simpla cerere a unui copărtaş şi fără a fi nevoie de o motivare specială. c) În raporturile locative.).). împărţeala devine imposibilă în cazurile de coproprietate forţată (coproprietatea veşnică sau perpetuă). în principiu. Împărţeala e posibilă. .

bunurile utile. etc. ieşirea din indiviziune Elementele cererii generale+elementele specifice partajului: a) la partajul succesoral trebuie să se prevadă: numele defunctului. Domeniul de aplicabilitate a procedurii partajului judiciar Partajul judiciar e aplicabil tuturor stărilor de indiviziune. masei bunurilor partajabile. cotele părţilor. precizarea dacă transmiterea succesiunii se face legal sau testamentar. numele şi calitatea succesorilor. partajarea succesorală la care nu se prezintă toţi moştenitorii sau moştenitorilor minori/incapabili reprezentantul lor nu le dă încuviinţare. indiferent de cauza lor. ca hotărârea să le fie opozabilă. alte cauze de indiviziune se trec la elementele specifice bunurile de împărţit. pt. 2. E obligatoriu partajul judiciar în două situaţii: 1. încheiat în timpul procesului. că în partajul judiciar fiecare parte are o dublă calitate (duplex judicium): purtător de drepturi+purtător de obligaţii corelative. eventual. În toate procesele de partaj trebuie citaţi toţi coindivizarii sub sancţiunea nulităţii hotărârii. 319/1944 (reglementarea drepturilor succesorale ale soţului supravieţuitor). b) Partajul judiciar se realizează când coindivizarii nu se înţeleg asupra drepturilor lor reciproce. asupra fructelor bunurilor partajabile. Cererea de chemare în judecată pt. Avantajele partajului voluntar: economie de timp. Această procedură nu se apilcă şi societăţilor civile. Fiecare parte are dreptul să dea ceva şi să ia ceva. păstrarea posibilităţii de a opta (fiecare copărtaş) pt. ultimul domiciliu al defunctului. numărul şi calitatea coproprietarilor. masa succesorală (activ+pasiv) şi. Reglementare: Codul civil şi Codul de procedură civilă şi Legea nr. b) pt. raportul unor liberalităţi. păstrarea unor relaţii civilizate cu copărtaşii.Partajul bunurilor comune se poate face voluntar după pronunţarea divorţului sub forma unui act notarial încheiat în afara unui proces sau sub forma tranzacţiei. partajarea bunurilor comune în timpul căsătoriei. 1. data decesului. inclusiv avânzii-cauză ai coindivizarilor pt. împărţirii bunurilor fizice. În partaje judiciare se pot cita detentorii precari ai bunurilor partajabile pt. reprezentarea succesorală (dacă e cazul). 118 . reducţiunea. titlul coproprietăţii. pt. economie de cheltuieli. data deschiderii succesiunii.

Cazuri speciale de competenţă. Judecarea partajului se face în principiu în 2 faze: a) admiterea în principiu. şi anume: declaraţia reclamantului pt. de regulă. calitatea de coproprietari ai părţilor. cotele cuvenite fiecărei părţi. Specific e faptul că prin acordul tuturor copărtaşilor se poate scoate din masa partajabilă un bun introdus din eroare. Între ele nu se admite disjungerea. În rest. Încheierea de admitere în principiu va cuprinde: bunurile partajabile. competentă devine prin prorogare instanţa de divorţ (instanţa ultimului domiciliu comun al soţilor). ca urmare a cerecetării judecătoreşti şi a dezbaterilor contradictorii.Partajul trebuie să cuprindă atât cererea principală cât şi cele accesorii. partajarea bunurilor comune avem: a) dacă partajul se cere în cadrul procesului de divorţ. Competenţa instanţei . caz ce atrage hotărârea parţială. Această primă fază se finalizează printr-o încheiere de admitere în principiu (e o încheiere interlocutorie). instanţa e cea de drept comun. În toate celelalte cazuri competentă e instanţa de la domiciliul pârâtului. Dpdv material e competentă judecătoria asupra întregii acţiuni de partaj care e o acţiune complexă. Când obiectul acţiunii dpdv valoric depăşeşte 1 miliard de lei (cerere principală+cereri accesorii). prima fază: la prima zi de înfăţişare. 2. a) Pt. din oficiu. fiecare bun privitor la existenţa. în ceea ce priveşte părţile/bunurile şi după pronunţarea hotărârii. după dreptul comun. Măsurile asiguratorii se obţin prin cererea principală sau prin cereri separate în condiţiile specifice. Pt. în primă instanţă va judeca tribunalul. judecarea partajului se face după regulile dreptului comun. o parte din bunuri. datoriile/creanţele copărtaşilor sau ale unei succesiuni (la partaj succesoral). prin excepţie.se stabileşte. numai pt. instanţa de judecată va lua declaraţii părţilor asupra obiectului partajului. obligatoriu. locul situării şi valoarea. de la domiciliul pârâtului. Pronunţarea încheierii constituie regula în materie de partaj şi e absolut necesară atunci când partajul presupune măsurări şi evaluări ce se pot face numai prin expertiză tehnică. Se pot formula cereri accesorii de întregire a partajului. În cazul împărţirii unei coproprietăţi imobiliare e competentă instanţa locului situării imobilului. toate bunurile ce fac obiectul judecăţii sau. cu caracter patrimonial complex şi e o acţiune în realizare de drepturi. cu precizarea că eventuala tranzacţie e posibilă pt. b) desăvârşirea partajului. 3. 119 . La succesiuni competentă e instanţa de la ultimul domiciliu al defunctului. b) dacă partajul se cere după divorţ.

fiecare copărtaş. Încheierea de admitere în principiu poate fi atacată separat cu apel şi recurs în ceea ce priveşte: calitatea de copărtaş. Împărţeala în natură reprezintă regula în partaj şi ea se aplică pt. cota părţilor. Această procedură se desfăşoară pe doi timpi: 1. Se pronunţă o încheiere în acest sens. mărimea cotei unei părţi. dar această soluţie nu e agreată în practică. b) Împărţeala propriu-zisă(desăvârşirea împărţelii) Dacă încheierea de admitere în principiu nu a fost atacată sau. În mod excepţional se poate pronunţa şi o (wtfih) a unei cereri reconvenţionale sau a unei cereri de (wtfih) care fac necesară includerea unor bunuri suplimentare ale altor copărtaşi. Aspectele ce formează obiectul apelului/recursului nu mai pot fi invocate ulterior dacă nu s-a exercitat calea de atac. se recurge la compensaţii băneşti sub formă de sultă. se trece la desăvârşirea împărţelii care. Dacă prin formarea loturilor fizice ale copărtaşilor nu se acoperă total dreptul valoric al părţilor. La lotizare se au în vedere mai multe criterii: acordul părţilor. pt. Bunurile partajabile se atribuie provizoriu unei singure părţi. propune loturi fizice pt. apreciază dacă paratajul în natură e sau nu posibil şi în ce variante mai comode şi mai economice. bunuri comod partajabile. Termenul de apel şi recurs curge de la comunicarea încheierii sau de la data la care s-a luat cunoştinţă printr-o altă modalitate. se poate trece direct la faza finală 120 . 2. Atribuirea integrală a bunurilor partajabile unei singure părţi. Această atribuire definitivă a bunurilor se pronunţă prin hotărâre. presupune efectuarea unei expertize de specialitate ce urmăreşte: evaluarea bunurilor partajabile. Atribuirea definitivă. care e apelabilă şi recurabilă. după ce a devenit irevocabilă urmare a exercitării căilor de atac. de obicei. E o cale subsidiară şi se aplică numai dacă împărţeala în natură nu e uşor posibilă sau dacă nu e economică. domiciliul şi ocupaţia părţilor.Dacă partajul poartă asupra unui singur bun şi părţile se înţeleg asupra valorii lui se poate pronunţa partajul direct prin hotărâre fără pronunţarea unei încheierii de admitere în principiu. masa partajabilă. depunerea sultelor corespunzătoare cotelor-părţi ale copărtaşilor ce nu primesc bunuri în natură. eventuale acorduri sau acceptări tacite pe timpul ridicării unor construcţii pe terenuri partajabile (vezi accesiunea). care se face la termenul stabilit de instanţă la prima fază şi cu condiţia ca sultele respective să se fi plătit. natura bunurilor care se împart. Prin derogare. Se poate recurge şi la îndreptarea încheierii de admitere în principiu la fel ca la îndreptarea hotărârii. la cererea ei şi cu acordul celorlalţi. Prin încheiere se fixează termen pt. Împărţirea pe loturi fizice o poate face şi instanţa direct. motive temeinice.

Odată încheiate oricare din aceste trei metode de partaj. vânzarea prin convenţie. cu ajutorul unui executor judecătoresc. imobile de la data primirii încheierii de la instanţă. sumă ce a rezistat la 3 strigări consecutive. La termenul stabilit instanţa cere dovada vânzării şi consemnează preţul încasat. b) Are loc dacă: 1) nu s-a realizat vânzarea prin învoială 2) nu s-a respectat termenul de 6 luni 3) nu s-a încasat preţul. Instanţa va da un termen de maxim 6 luni pt. Executorul astfel desemnat va fixa termen pt.de atribuire definitivă prin hotărâre. instanţa pronunţă hotărârea de împărţeală prin care sistează coproprietatea şi desăvârşeşte partajul într-una din cele 3 variante exprese. 121 . Apoi. Bunurile se adjudecă de cel care a oferit suma cea mai mare. licitaţie în maxim 30 zile pt. La data licitaţiei copărtaşii pot conveni ca licitaţia să plece de la un preţ inferior faţă de cel stabilit prin expertiză sau de la un orice preţ stabilit de licitator. bunurile mobile şi cu cel puţin 30 zile pt. stabilind ca vânzarea să se facă prin licitaţie publică. executorul înştiinţează pe copărtaşi asupra datei. Preţul de adjudecare se consemnează de judecatar la dispoziţia instanţei pt. Ea se poate face: a) prin învoiala părţilor. bunurile mobile şi maxim 60 zile pt. În publicaţia de licitaţie se precizează şi preţul de pornire stabilit de un expert tehnic. E o variantă extremă. imobile. b) prin licitaţie publică. Vânzarea bunurilor partajabile. afişare ce trebuie făcută cu cel puţin 5 zile înainte de licitaţie pt. a) Se cere de părţi şi se realizează tot de ele. Hotărârea de partaj are efect declarativ de drept (retroactiv). Dacă împărţeala nu se poate realiza în nici una din variante. folosită numai dacă primele două nu sunt posibile sau dacă convin copărtaşilor. instanţa va închide dosarul. În oricare din aceste cazuri instanţa pronunţă o încheiere care e apelabilă. orei şi locului vânzării după care întocmeşte şi afişează publicaţia de vânzare spre ştiinţa terţilor interesaţi. Prin încheiere instanţadispune vânzarea tuturor bunurilor partajabile sau a acelor bunuri asupra cărora părţile nu se înţeleg în atribuire. conform dreptului acestora. cu fixarea unui termen de plată executoriu. iar nu translativ. mai puţin punctele statuate prin încheierea de admitere în principiu rămasă defintivă şi irevocabilă. Hotărârea e supusă căilor de atac. a fi împărţit prin hotărâre. pronunţând în acest sens a hotărârii.

cu excepţia cazului în care părţile declară expres că nu solicită predarea bunului. să ia declaraţia părţilor asupra caracterului bunurilor partajabile. Noutăţile în procedura partajului judiciar (sb. Excepţie: pentru interzişii judecătoreşti acţiunea poate fi promovată/continuată de curator. la prima zi de înfăţişare. 4. 5. 2. 3. cu apel şi cu recurs. Nu interesează domiciliul scriptic. indiferent dacă s-a cerut sau nu predarea efectivă a bunurilor şi chiar dacă instanţa nu a dispus predarea. Apariţia în lege a unor criterii exemplificative pt. 122 . DIVORŢUL CONTENCIOS (art. pentru persoanele declarate dispărute. CURS 16 PROCEDURA DIVORŢULUI Divorţul este contencios şi necontencios. Dacă soţii nu au avut domiciliu comun.Hotărârea de partaj poate deveni titlu executoriu (dacă e investită cu formulă executorie). competenţa revine instanţei de la domiciliul pârâtului şi dacă neavând domiciliu comun. Posibilitatea de atacare separată a hotărârii de admitere în principiu. de examen) 1. lotizarea bunurilor. asupra existenţei bunurilor. pârâtul are domiciliul/reşedinţa în străinătate. competenţa aparţine instanţei de la domiciliul reclamantului. Competenţa aparţine judecătoriei în raza căreia se situează ultimul domiciliu comun real al soţilor. Mutarea părţilor după începerea procesului nu produce nici o schimbare asupra competenţei instanţei. p. asupra valorii lor. Nu poate fi promovată de alţi participanţi. Obligaţia instanţei ca din oficiu. Atribuirea tuturor bunurilor partajabile unui singur copărtaş în două faze: atribuirea provizorie şi atribuirea definitivă. Normele de competenţă în divorţ au caracter imperativ.la fel.) Este o procedură derogatorie de la dr comun. asupra situării acestora. Acţiunea de divorţ aparţine numai soţilor şi are un caracter strict personal.c. 607-619 C. respectiv locul de unde s-a produs despărţirea în fapt. Soluţia de închidere a dosarului dacă împărţeala nu se poate realiza într-una din cele trei forme legale studiate.

fie la fapte ale reclamantului apărute în timpul procesului de divorţ. dosarul se suspendă. Această cerere se prezintă personal de reclamant în faţa judecătorului de serviciu sau a preşedintelui instanţei. Instanţa sesizată cu cererea reclamantului îşi prorogă competenţa atât asupra cererilor accesorii ale reclamantului cât şi asupra cererii reconvenţionale a pârâtului. soluţia poate fi: se respinge acţiunea reclamatului dacă pârâtul se opune la divorţ se suspendă procesul dacă pârâtul nu se opune la divorţ Judecata divorţului 123 . locul încheierii căsătoriei. Dacă ambele părţi lipsesc nejustificat. caz în care reprezentarea se poate face de către avocat în baza unei procuri speciale. iar dacă reclamatul insistă în hotărârea sa. instanţa trebuie să verifice realitatea domiciliului acestuia aşa cum a indicat-o reclamatul şi să dispună citarea prin afişare pentru a evita posibilitatea unui divorţ fraudulos. numele copiilor minori rezultaţi din căsătorie şi data naşterii lor cu obligaţia de a se anexa actele de stare civilă ale reclamantului şi copiilor minori. pensia de întreţinere a acestora sau a unui soţ. chiar şi din oficiu. dar practica o admite şi mai târziu. Prezenţa personală a reclamantului e necesară la fiecare termen de judecată. Dacă pârâtul nu se prezintă deloc. adică până la încheierea dezbaterilor.se poate depune până în prima zi de înfăţişare. În cadrul cererii de divorţ sunt posibile capete de cerere accesorii cu privire la încredinţarea copiilor minori. Reconvenţionala devine obligatorie pentru pârâtul care doreşte divorţul.Cererea de chemare în judecată – trebuie să întrunească elementele unei cereri generale + data. se fixează termenul de judecată în şedinţă publică. În materie de divorţ nu este admisă disjungerea cererii principale de cererea reconvenţională. Excepţie: pot fi reprezentate în divorţ părţile dacă: au fost declarate incapabile sau dacă au domiciliul/reşedinţa în străinătate. Primirea cererii de chemare în judecată Se face de către preşedintele instanţei/judecătoriei de serviciu. dar din vina exclusivă a reclamantului. Cererea reconvenţională. Cererea reconvenţională se poate raporta fie la fapte ale reclamantului apărute înainte de introducerea acţiunii de divorţ. dar nu pot fi reprezentate. Dacă există copii minori din căsătorie situaţia lor juridică va fi soluţionată obligatoriu de instanţă. Părţile în divorţ Se pot apăra singure sau pot fi asistate de avocat. în ipoteza în care niciuna din părţi nu cere. numele de după divorţ sau cu privire la spaţiul locativ comun. Acesta la primirea cererii dă sfaturi de împăcare. Dacă numai reclamantul la oricare din termene lipseşte nejustificat iar pârâtul este prezent.

au caracter vremelnic. b) Poate fi respinsă acţiunea. Sunt măsuri acesorii. sex şi starea de sănătate a acestora asigurarea locuinţei poate îmbrăca forma obligatorie de întreţinere Măsurile provizorii adoptate pot fi confirmate/infirmate prin hotătâre pronunţată de instanţa pe fond. apărute după aceea. stabilirea pensiei. dispoziţie ce se ia. cu 2 excepţii: martorii pot fi rude/afini. fie din culpa exclusivă a pârâtului. fie din culpă comună. fie în cererea reconvenţională a pârâtului din culpa exclusivă a reclamantului. atribuirea şi folosirea spaţiului locativ comun. Reclamantul poate renunţa oricând la acţiune. Dacă intervine împăcarea. dar nu şi descendenţii părţilor interogatoriul e inadmisibil în ceea ce priveşte cererea principală (divorţul). însă. este însă admisibil în ceea ce priveşte cererile acesorii. Aceste măsuri privesc încredinţarea minorilor. Probele Sunt cele din dreptul comun. Hotărârea judecătorească a) Poate să admită acţiunea. tot în şedinţă publică. chiar şi fără taxa de timbru plătită. În divorţ. indiferent dacă pârâtul e de acord sau nu. instanţa dă sfaturi de împăcare pe care le poate regreta pe tot parcursul procesului. Criterii de atribuire a spaţiului comun: antecedenţa comportamentală a soţului ce face sau nu posibilă conlocuirea suprafaţa locativă suficientă pentru toţi membrii familiei (10 m² pe persoană) camere separate pentru soţi şi pentru copiii minori în funcţie de vârstă. Este inadmisibilă renunţarea la dreptul de a cere divorţ în această materie. condiţii: 124 .Se face în şedinţă publică cu excepţia cazurilor delicate în care reputaţia sau demnitatea părţilor sunt periclitate de şedinţa publică. nu doar al soţilor → părţile nu pot tranzacţiona în divorţul lor → nu se admite interogatoriul dacă pârâtul recunoaşte învinuirile. în ordonanţa preşedinţială nu se cere conditia neprejudecării fondului (impusă pentru celelalte ordonanţe). chiar şi de gradul I. procesul se stinge în orice fază s-ar afla. urgente. Chiar după împăcare e posibilă o nouă acţiune de divorţ pentru fapte culpabile noi. Măsuri provizorii în procesul de divorţ Sunt posibile pe calea ordonanţelor preşedinţiale şi numai pe timpul judecării procesului de divorţ. caz în care instanţa poate dispune judecarea în şedinţă secretă. Codul Familiei spune că o căsătorie reprezintă şi un interes al statului. La primul termen.

să se refere la aspecte concrete care fac practic imposibilă continuarea căsătoriei. iar la acel termen instanţa verifică dacă se menţine acordul şi în caz afirmativ se judecă procesul fără administrarea probelor (pentru că nu se invocă motive de divorţ). Dacă e semnată doar de unul. procesul se stinge ca fiind rămas fără obiect. cu excepţia situaţiei în care există acordul celuilalt soţ să se păstreze numele din căsătorie sau există motive temeinice cum ar fi renumele ştiinţific sau artistic al unui soţ căpătat în timpul căsătoriei. În apel şi în recurs . Numele după divorţ va fi cel anterior căsătoriei.- reclamantul nu-şi dovedeşte motivele temeinice de divorţ invocate în cerere şi deci nu dovedeşte vătămarea gravă şi iremediabilă a căsătoriei şi imposibilitatea continuării ei din probe rezultă că singurul vinovat pentru criza familială este reclamantul. pentru că prin deces căsătoria încetează. nu poate triumfa în propria cerere (nimeni nu poate invoca propria vină) Motivele de divorţ şi culpa trebuie să fie pertinente. 125 . Culpa trebuie să fie determinantă în desfacerea căsătoriei. În divorţ. caz în care. se cere doar pe baza acordului soţilor desfacerea căsătoriei. în timp ce prin divorţ căsătoria se desface. cert stabilite în dosar. judecata nu poate fi stinsă din lipsa nejustificată a reclamantului. revizuirea e inadmisibilă. concludente. fixează termen de 2 luni în şedinţă publică. La primirea cererii. Hotărârea se comunică părţilor. fiind culpabil. Nu se invocă motive de divorţ. Căile de atac Sunt apelul şi recursul în termen special de 30 zile de la comunicare. S-a statuat că nu e admisibil ca un soţ să ceară încredinţarea minorilor către celălalt soţ. oricare din părţi poate fi reprezentată. preşedintele verifică acordul. DIVORŢUL NECONTENCIOS (prin consimţământ mutual) Cererea de chemare în judecată se face şi se semnează de ambii soţi. chiar dacă niciunul din soţi nu cere acest lucru. corelativ. nu se invocă culpa vreunui soţ. dar şi oficiului de stare civilă unde s-a încheiat căsătoria şi unde se va face menţiune de desfacere a căsătoriei pe marginea certificatlui de căsătorie. Instanţa va soluţiona obligatoriu situaţia juridică a copiilor minori (încredinţarea lor şi pensia). În principiu. termen valabil atât pentru capetele de cerere principale cât şi accesorii. în această materie nu există autoritatea de lucru judecat decât pentru acţiuni şi hotărâri motivate pe aceleaşi împrejurări de fapt. Dacă unul din soţi moare în timpul procesului. la primul termen pârâtul e invitat să dea o declaraţie de acord.

impozite. Refuzul nejustificat la cererea petentului sau absenţa răspunsului autorităţii administrative au relevanţă numai după 30 de zile de la înregistrarea cererii.Dacă soţii sunt de acord numai cu cererea de divorţ.ale) actele statului român ca pj pt administrarea patrimoniului său acte administrative adoptate în exercitarea controlului ierarhic. acte va. amenzi. Guvern. Obiectul procedurii Il constituie: anularea actului administrativ considerat nelegal. pronunţându-se apoi o hotărâre unică. Această reclamaţie se face în termen de 30 de zile de la emiterea actului nelegal/împlinirea termenului la care organul administrativ trebuie să răspiundă cererii. dar nu şi cu cele accesorii. calamităţi naturale) actele comandamentelor militare acte administrative reglementate prin legi speciale (ex: taxe. ministere) acte de gestiune şi conducere parlamentară acte ce privesc siguranţa statului interpretarea şi aplicarea actelor internaţionale la care România e parte actele administraţiei centrale emise pentru evitarea unui pericol public iminent (stare de necesitate. Excepţii (acte ce nu pot fi contestate prin această procedură): acte ce rezultă din rapoarte politice (acte emise de Parlament. Acest divorţ e admisibil în următoarele cazuri: 1) din căsătorie nu au rezultat copii minori 2) să fi trecut mai mult de 1 an de la data căsătoriei până la data introducerii cererii de divorţ (cumulativ cu 1) 3) boala unui soţ care face imposibilă căsătoria Hotărârea nu e motivată pentru că nu se invocă vina vreunui soţ. nu e susceptibilă de revizuire. urmează a se administra probe asupra cererilor accesorii. ? obligarea organului administrativ la eliberarea actului cerut de reclamant şi refuzat sub sancţiunea unor daune cominatorii. recunoaşterea dreptului pretins . 126 . repararea pagubei pricinuite de organul administrativ. Procedura prealabilă obligatorie Se realizează printr-o reclamaţie făcută de petent la organul administrativ superior celui care a emis actul nelegal sau refuză eliberarea actului pretins. PROCEDURA CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV Legea 29/90 Subiectele procedurii Pot fi orice pf sau pj ce se consideră vătămate în dreptul lor printr-un act administrativ nelegal sau prin refuzul nejustificat al unei autoritîţi administrative de a rezolva favorabil cererea referitoare la un drept recunoscut de lege.

se fixează termenul cu citarea părţilor. Acţiunea se poate îndrepta şi împotriva funcţionarului direct vinovat alături de organul administrativ pentru a-i fi opozabilă hotărârea şi pentru a fi eventual obligat în solidaritate cu organul administrativ. Toate aceste termene se calculează de la comunicare. 127 . Reclamantul e obligat să ataşeze şi răspunsul negativ al organului superior sau copia plângerii petentului nesoluţionată de acest organ. conducătorul organului administrativ pârât poate primi o daună judiciară cominatorie pe zi de întârziere. pe timpul procesului se poate cere suspendarea executării actului administrativ care ar produce o pagubă iminentă. Hotărârea Se redactează în 5 zile de la pronunţare. O asemenea măsură se poate lua de urgenţă. termen ce curge de la data la care păgubitul a aflat sau putea să afle existenţa şi întinderea pagubei. lipsa ei făcând acţiunea inadmisibilă. În caz de refuz. Procedura prealabilă e obligatorie. După terminarea acestei proceduri. Soluţii: se poate respinge acţiunea→actul atacat se consideră valabil se poate admite acţiunea total/parţial În cazul admiterii acţiunii. instanţa se poate pronunţa şi asupra celorlalte documente care au stat la baza actului atacat şi le poate anula şi pe acestea instanţa se poate pronunţa asupra despăgubirilor dacă acestea au fost cerute. petentul poate sesiza instanţa în 30 de zile de la primirea răspunsului negativ de la organul superior sau de la data la care expiră obligaţia de a răspunde. Competenţa Aparţine tribunalului sau curţii de apel (vezi competenţa materială) în raza cărora domiciliază reclamantul. Procedura de judecată Cererea se timbrează cu o taxă fixă pentru litigii nepatrimoniale. chiar fără citarea părţilor.Termenul de rezolvare e de 30 de zile. dar existenţa lor s-a conturat în timpul dezbaterilor. Completul de judecată e format dintr-un judecător. În cazuri urgente. Pârâtul e obligat să depună actul atacat împreună cu toate documentele care au stat la baza emiterii lui. ele pot fi cerute printro acţiune separată promovată în termenul de prescripţie. Dacă nu s-au cerut despăgubiri prin acţiune. hotărârea anulează actul administrativ atacat sau obligă organul administrativ care a refuzat emiterea să emită actul respectiv. La rândul lui. fiind executorie de drept. procesul se dezbate în şedinţă publică. funcţionarul pârât poate chema în garanţie pe şeful lui direct care i-a ordonat emiterea actului. Legea împiedică orice plângere de contencios administrativ după trecerea a 1 an de la emiterea actului administrativ nelegal.

organul administrativ e obligat să emită actul în maximum 30 de zile de la pronunţarea hotărârii. Proceduri notariale Aceste proceduri exced procesului civil şi în general nu au caracter contencios. grup numeros de persoane (ex: contractul colectiv de muncă). În general se desfăşoară în sediile birourilor notarilor publici şi se realizează de către notarii publici autorizaţi în exerciţiul funcţiunii. p . după care 128 . Notarul trebuie să aibă rol activ: să dea explicaţii părţilor asupra efectelor raporturilor juridice invocate de ele să facă o încadrare în drept corectă a raporturilor juridice rezultate din discuţia cu părţile cuprinsul actului întocmit să fie conform cu vionţa reală (internă) a părţilor să vegheze la respectarea normelor imperative legale Notarul e obligat să se conformeze hotărârii judecătoreşti ce-l obligă să întocmească anumite acte juridice. notarul pune o rezoluţie cu data certă. Dispoziţii comune asupra actelor notariale Ele trebuie să respecte competenţa teritorială a birourilor notarilor publici respectiv a camerelor notariale judeţene. se judecă fondul procesului de instanţa de recurs. Activitatea se desfăşoară la sediul acestor birouri sau în afara lor numai pentru: caz de boală. caz în care hotărârea îi e opozabilă.Hotărârea se atacă cu RECURS în termen de 15 zile de la comunicare. Actele întocmite de notar se eliberează la cerere părţilor/reprezentantului acestora / altor persoane cu interes legitim dovedit. prin acţiune separată petentul va putea cere daune cominatorii şi despăgubiri de întârziere de la conducătorul organului administrativ. Notarul e obligat să păstreze secretul profesional. Tribunalele. Despoziţiile Legii 29/90se completează cu dispoziţiile de drept comun ale C. chiar fără citarea părţilor. Anumite acte juridice pot fi încheiate sau doar autentificate şi de secretarii consiliilor locale. La primirea cererilor/actelor pentru autentificare. Există incompatibilitate între notar şi interesul lui personal şi direct în întocmirea actului respectiv sau al rudelor/afinilor până la gradul IV. Dacă nu se fixează termen. curţile de apel au secţii de contencios. Anumite acte juridice de dr intrenaţional privat ori acte de stare civilă ale persoanelor străine rezidente într-o anumită ţară se pot întocmi de personalul diplomatic/consular al ţării de cetăţenie. Această cerere se poate soluţiona şi în camera de consiliu. Dacă organul administrativ refuză să se conformeze. Conducătorul organului administrativ astfel obligat va putea deschide împotriva funcţionarului vinovat o acţiune în regres dacă acesta nu a fost chemat în proces.c. Dacă instanţa obligă pârâtul să emită actul refuzat. va stabili termenul până la care se va emite acest act şi coordonatele (elemente obligatorii) actului. Recursul se judecă de urgenţă iar în cazul admiterii lui se casează hotărârea dată de prima instanţă.

Notarul poate rectifica erorile materiale printr-o încheiere separată. taxa de timbru plătită şi cuprinde semnătura şi ştampila acestuia. Bunurile succesorale inventariate rămân în custodia moştenitorilor şi la nevoie se sigilează. Actul se redactează de notar şi se semnează de părţi după ce li s-a luat consimţământul. sumele corespunzătoare pentru persoanele întreţinute de defunct sau pentru plata angajaţilor acestora. Actul se întocmeşte în mai multe exemplare: 1 pentru biroul notarului. Se desfăşoară în 2 etape: 1) Notarul ia măsuri de conservare şi inventariere a bunurilor succesorale şi face demersuri pentru a afla care sunt moştenitorii. notarul va face menţiune specială în acest sens arătând în concret motivul acestei imposibilităţi. lipsa acestei menţiuni duce la nulitatea actului. Orice act notarial poate fi atacat/anulat în justiţie. Notarul ridică testamentele găsite iar valorile (bani. Dacă actul solicitat nu se poate întocmi. Aceste măsuri se comunică tuturor moştenitorilor. notarul emite o încheiere de respingere a cererii. Dacă instanţa admite o asemenea cerere. notarul poate lăsa moştenitorilor bani pentru înmormântare. Partea poate fi reprezentată prin procurator cu o procură autentificată şi specială. Încheierea de autentificare a actelor cuprinde: data. 129 . Procedura succesorală notarială E de competenţa birourilor notariale publice de pe raza ultimului domiciliu al defunctului sau de pe raza situării bunurilor principale dacă autorul a decedat în străinătate. Moştenitorii nemulţumiţi pot face plângere la instanţă pentru scoaterea anumitor bunuri din inventar. Dacă o parte nu poate semna din motive întemeiate. Actele se întocmesc în lima română sau într-o limbă străină prin redactarea/traducerea de către traducători autorizaţi. Aceste date se consemnează în procesul-verbal ce cuprinde şi o evaluare provizorie. constatarea luării consimţământului. încheiere atacabilă în justiţie. Retragerea consimţământului de către o parte e posibilă numai până la autentificare şi cu acordul celeilalte părţi. prin hotărâre obligă notarul să întocmească actul solicitat. Această activitate se consemnează printr-o încheiere din care rezultă identitatea părţilor. că părţile au semnat în faţa notarului sau menţiunea imposibilităţii de semnare şi motivul acesteia. sau pentru cheltuielile de conservare şi administrare. bijuterii) se pot depozita la bancă. Semnătura notarului şi a părţilor reprezintă dovada valabilităţii consimţământului. Consimţământul se ia concomitent părţilor. Autentificarea înscrisurilor După identificarea părţilor. numele părţilor şi reprezentantului acestora. Din aceste valori. câte 1 pentru fiecare parte.redactează actul la cererea celor interesaţi. Consimţământul se ia verbal cu excepţia surdo-muţilor pentru care se consemnează în scris sau prin interpret. notarul le citeşte actul şi le întreabă pe părţi dacă conţinutul actului corespunde voinţei lor.

Conform hotărârii. se emite certificat de vacanţă succesorală. succesorii vor plăti o taxă de timbru stabilită de notar. ei vor fi îndrumaţi să deschidă acţiune în justiţie. Această procedură notarială succesorală nu e obligatorie. Părţile pot cere stabilirea drepturilor lor succesorale direct intsanţei de judecată prin acţiune de partaj succesoral sau de constatare a calităţii succesorale. Se stabileşte componenţa masei partajabile cu acte de proprietate. Orice probleme litigioase referitoare la certificatul de moştenitor omis pot fi soluţionate prin cerere în anularea certificatului de moştenitor făcută de orice parte interesată la instanţa competentă. notarul mai poate fi obligat să elibereze un alt certificat de moştenitor. dacă certificatul s-a pronunţat asupra ei Notarul nu poate anula propriul certificat din proprie iniţiativă. a cotelor lor şi a masei partajabile. notarul le deschide înştiinţând legatarul. dar constituie probă opozabilă între moştenitori. Pentru eliberarea certificatului de moştenitor. dar e obligat să o facă conform unei hotărâri judecătoreşti. Dacă moştenitorii se înţeleg asupra calităţii lor. urmând ca dreptul lor să se stabilească prin hotărâre judecătorească. Dacă se constată de notar că nu există moştenitori legali până la gradul IV. cu declaraţia moştenitorilor sau cu martorii. ci facultativă. Certificatul de moştenitor nu e titlu de proprietate. Problemele litigioase (motivele anulării certificatului de moştenitor) pot fi: calitatea de moştenitor cota succesorală cuvenită componenţa masei partajabile opţiunea succesorală.2) notarul stabileşte drepturile succesorale şi eliberează certificat de moştenitor. Acţiunea în anularea certificatul de moştenitor se prescrie în 3 ani de la data când s-a luat cunoştinţă de existenţa lui. Fiecare succesor va primi un exemplar din certificatl de moştenitor. Arbitrajul 130 . Dacă există testamente. şi anume o recunoaştere autentică. dar trebuie să consemneze declaraţiile exprese de renunţare la succesiune (nu şi renunţarea tacită). Se fixează termen pentru dezbaterea succesorală şi se citează moştenitorii legali şi testamentari. Dacă moştenitorii nu se înţeleg. Se stabilesc dreptul şi cotele succesorale pentru moştenitorii acceptanţi. Aceştia vor fi identificaţi după actele lor de stare civilă. În principiu. certificatul de moştenitor nu se pronunţă asupra acceptării. ei vor semna certificatul de moştenitor făcând o recunoaştere autentică opozabilă între ei. Dacă sunt omise anumite bunuri succesoarle se poate cere suplimentarea certificatului de moştenitor urmând aceeaşi procedură. irevocabilă.

cheltuileile pentru administrarea probelor. instanţa judecătorească va prelua judecarea cauzei când: convenţia arbitrală este nulă absolut procedura arbitrală nu poate opera din vina pârâtului pârâtul îşi întemeiază apărările pe fond fără a invoca acea convenţie arbitrală În cazul conflictului de competenţă între instanţa arbitrală şi cea judecătorească. cauza va fi preluată de instanţa judecătorească superioară celei angajate în conflict. Onorariile arbitrare. Poate fi anulată la cerer pentru următoarele motive: 131 . Prin convenţie. Arbitrul trebuie să accepte numirea. Are o bază convenţională. Totuşi. nu celei judecătoreşti. termenul ei poate fi prelungit numai cu acordul părţilor. Arbitrii pot fi orice persoane fizice de cetăţenie română cu capacitate deplină de exerciţiu. revocarea articolelor se stabileşte prin convenţie. Prin ea părţile stabilesc ca litigiul lor să fie judecat de arbitri numiţi de ele sau de arbitri care vor putea fi numiţi prin criterii stabilite în convenţie. După 20 de zile de la comunicare. se comunică părţilor. Procedura specială a arbitrajului se completează cu normele procedurale generale (cu dreptul comun). convenţia care reglementează norme de procedură cu caracter dispozitiv. putând substitui instanţele pe baza convenţiei părţilor litigante. falsuri. Hotărârea arbitrală Are aceeaşi structură ca hotărârea judecătorească. dosarul împreună cu dovezile de comunicare a hotărârii se depune la instanţa judecătorească ce ar fi fost competentă să judece cauza. lor este impar şi se stabileşte prin convenţie. În caz de conflict între părţi cu privire la numirea lor va fi sesizată instanţa de judecată ce ar fi competentă să soluţioneze litigiul.Este o procedură paralelă cu procedura instanţei judecătoreşti. orice mijloace ce permit dovedirea primirii actului. instanţă ce se va pronunţa prin încheiere în maxim 10 zile. Arbitrii răspund pentru prejudiciul pe care îl produc din vina lor prin neparticiparea la judecată sau prin întârzierea pronunţării hotărârii. Asrbitrul e recuzabil sau incompatibil. Aspecte procesuale tipice Comunicarea actelor procedurale se face prin scrisori recomandate. Convenţia arbitrală Are formă scrisă sub sancţiunea nulităţii. indiferent de profesie. înlocuirea. Numirea. Onorariile arbitrilor se stabilesc prin hotărâre arbitrală. Hotărârea trebuie pronunţată în maximum 5 luni de la data sesizării. dosarul păstrându-se în arhiva instanţei. Orice clauze contrare sunt nule. telegrame.la fel ca judecătorul. Nr. cu excepţia acelora pentru care legea nu permite tranzacţia. competenţa de soluţionare a litigiului aparţine instanţei arbitrale. pentru deplasări şi pentru onorariile experţilor reprezintă cheltuielile arbitrale ce se suportă de către partea care pierde.

Instanţa dacă admite cererea de anulare va anula hotărârea arbitrală şi va judeca ea însăşi pe fond litigiul. Litigiile comune se solutioneaza in 2 etape: 1) Concilierea prealabila-obligatorie. Scopul acestei proceduri prealabile este de a obtine o solutie amiabila fara proces in timp 132 . hotărârea s-a pronunţat în lipsa uneia din părţi necitate legal g. 720 alin 1-720 alin 2 C. hotărârea se pronunţă pentru lucruri necerute e. Daca rezultatul negocieriilor este pozitiv. În acest fel. Daca negocierile duc la un rezultat negativ sau paratul refuza negocierile. reclamantul va atasa dovada notificatoare la actiune. litigiul nu era susceptibil de arbitraj b.p. Daca paratul accepta pretentiile reclamantului din notificare sau daca accepta doar negocieri. Se asteapta cel putin 15 zile dupa comunicarea acestor notificari. la cerere. respectivul proces-verbal se redacteaza in 2 exemplare. urmându-se procedura de executare din dreptul comun. cate unul pentru fiecare parte si va reprezenta temeiul conventional in baza caruia se vor face platile. termenul acestora si actele doveditoare. Executarea silită Hotărârea arbitrală. Curs 17 Procedura solutionarii litigiilor comerciale Este reglementata de O. dupa trecerea a cel putin 60 de zile de la notificare. Rezultatele concilierii vor fi cuprinse in procesul-verbal in care se consemneaza pozitia fiecarei parti. s-au încălcat normele imperative c. hotărârea s-a pronunţat după împlinirea termenului convenit f. 1) Consta in convocarea paratului de catre reclamant in orice mod. hotărârea arbitrală devine titlu executoriu ca şi o hotărâre judecătorească şi va putea fi executatăsilit de executori judecătoreşti. tribunalul arbitral a funcţionat fără o convenţie arbitrală valabilă Competenţa soluţionării cererii de anulare a hotărârilor arbitrale aparţine instanţei de judecată competente în mod normal cu soluţionarea pricinii.c. hotărârea cuprinde despoziţii contradictorii ce nu pot fi executate d.a.G. propune un termen pentru conciliere. Acesta procedura priveste doar litigiile patrimoniale. 2) Judecarea propriu-zisa a litigiilor comerciale. va putea să fie învestită cu formulă executorie de instanţa judecătorească normal competentă cu rezolvarea pricinii. prin care reclamantul comunica paratului pretentiile lui. 128/2000 prin care se modifica art.

Partile sunt obligate sa depuna la dosar foarte repede dovezile constand in inscrisuri sau raspuns la interogatoriu. Daca acesta intelegere se realizeaza. Paratul va fi citat cu o copie dupa cerere. contul bancar. comunicandu-i si obligativitatea depunerii intampinarii in termen de 5 zile inainte de prima infatisare. cu precadere. sau de 3 zile in cazuri urgente. Paratul poate face cerere reconventionala fara a trebui sa efectueze alta procedura de conciliere in raport de propriile pretentii. Judecarea se face de urgenta. reclamantul va sesiza instanta de judecata. plati care privesc executarea unor servicii. Se anexeaza si copia inscrisului pe care-si bazeaza cerea reclamanul si obligatoriu procesul-verbal din care rezulta incercarea de conciliere.p. 58/2003.. lichide. exigibile constand intr-o suma de bani. in cunostiinta care evita citarea. dovada calitatii de reprezentant. term. eficiente care sa permita comfirmarea primirii acestor acte.c. Hotararile de fond sunt atacabile cu apel si recurs.. folosindu-se instit. statut. semnatura reprezentantului pers. de regula si aplicarea stampilei.scurt si fara plata taxelor de timbru. codul fiscal. motivele de fapt si de drept.G. 2) In situatia refuzului/nereusitei negocierilor. Hotararile definitive in acest mod constituie titlu execuor care pot declansa executarea silita fara alte formalitati. cereri ale partilor se pot da termene scurte in continuare fara citare. rezultate din contract. Sanctiunea nerecurgerii la aceasta procedura este inadmisibilitatea actiunii reclamantului. Cu apel prin O. Reclamantul poate depune intampinare la cererea reconventionala a paratului pana la termenul urmator. Procedura somatiei de plata (O. Cererea de chemare in judecata va cuprinde: denumirea. precizarea dovezilor. lucrari sau orice alte prestatii. indicandu-se si inscrisurile corespunzatoare modului de calcul. 133 . Judecatorul va depune staruinta pentru a realiza intelegerea partilor totala sau partiala. 5/2001) Aceasta proced. La primirea cererii. art. Termenle sunt scurte. sediul persoanei juridice. 720 alin 18 C. obiectul si valoarea cererii si modul de calcul prin care s-a ajuns la ob.G. se declanseaza la cererea creditorului pentru a obtine plata voluntara/silita a creantelor lui certe. judecatorul de serviciu poate cere reclamantului sa depuna si alte acte care nu au fost comunicate cu ocazia concilierii partilor. Partile pot fi reprezentate in proces de reprezentanti alesi (avocat) sau de experti/specialisti pe probleme tehnice/economice. jur. Actele de procedura se comunica prin mijloace urgente. Pentru observarea ac. jur. ea se va concretiza intr-o hotarare irevocabila si executorie. chiar de 1 zi. valorii cererii. regulament sau orice inscris semnat de partile rap. 18 care modifica art.

Daca prin ordonanta se respinge cererea creditorului. Atunci cand se citeaza partile se cer explicatii si lamuriri asupra temeiurilor obligatiilor invocate si se depune staruinta pentru realizarea unei plati voluntare. La cerere se anexeaza obligatoriu inscrisul cu care se dovedeste temeinicia creantei. dar o asemenea ordonanta va putea fi investita de creditor cu formula executorie si pusa in executare silita fara a fi necesara judecarea pricinii dupa dreptul comun. dar si restabilirea ordinei de drepturi incalcate. recunoscut printr-un titlu executoriu. In acesta situatie. Judecatorul examineaza cererea si inscrisurile anexate cu sau fara citarea paratului dupa aprecierea lui. in materie civila se depune la judecatorie. Daca prin ordonanta se admite cererea si aceasta solutie este irevocabila. Executarea silita Este procedura legala prin mijlocirea careia. actiune ce are ca scop retractarea ordonantei si rejudecarea pricinii. titularul unui drept sub. Daca partile nu se inteleg si paratul refuza plata voluntara. constrange pe debitorul care i-a incalcat dreptul. Daca paratul plateste voluntar sau partile ajung la o intelegere privind cuantumul si termenul platii. Aceasta cerere. asigurandu-i-se astfel respectarea dreptului individual. cu ajutorul organelor competente sa execute prestatia specificata in titlu. judecatorul va pronunta o incheiere irevocabila prin care va inchide dosarul. Debitorului i se vor comunica alaturi de ordonanta si cererea plus actele prezentate de reclamant.Suma ce reprezinta obligatia de plata se actualizeaza in raport de rata inflatiei la data platii efective aplicandu-se si dobanzile si penalitatile legalale. In aceasta etapa judecatorul va putea emite ordonanta ce va contine somatia de plata catre creditor precum si termenul de plata ce nu va fi mai mic de 10 zile si mai mare de 30 de zile. debitorul nu poate contesta solutia decat prin contestatie la executare. Judecatorul va putea stabili si un alt termen in baza intelegerii partilor. solutia e irevocabila putand fi atacata numai ci actiune in anulare in 30 de zile de la comunicare. iar in materie comerciala la tribunal. Trasaturi caracteristice 1) se intinde numai asupra bunurilor debitorului (relativitatea efectelor titlului executoriu). Intalegerea partilor asupra platii constituie titlu executoriu. Aceasta ordonanta se comunica partilor prin inscris recomandata cu confirmare de primire. reclamantul are la indemana actiunea de drept comun. sau realizeaza dreptului in concret. judecatorul va intra in examinarea de fond in baza actelor depuse si a explicatiei partilor. Este transpunerea in viata a unei hotararii judecatoresti. 134 . Daca ordonanta nu e atacata sau actiunea in anulare a fost respinsa. este faza finala si distincta a procesului civil.

debitorul sa suporte cheltuielile de executare. Drepturile si obligatiile partilor in raporturile de executare silita Drepturi: obligatii: sa foloseasca dr. Sediul materiei Art.2) este caracterizata de grija de a nu fi impovarat excesiv debitorul (care poate beneficia de inlesniri de plata sau de cote urmaribile). in materia executarii. aceste drepturi si obligatii pot fi exercitate si prin intermediari. mixta. solicitandu-se anularea formelor executate. de reg. In coparticipatia procesului intra: creditorii chirografari. Ac. specifice cu buna credinta evitand abuzuri de dr. sa ceara restituirea cheltuielilor de executare. instanta jud. Daca aceasta lipsa de calitate nu a fost observata in timp executoriu in baza ei se poate formula contestatie la executare pana la finalizarea acesteia.. instanta din oficiu numai in proprirea in executarea pensiei minorilor. Exceptional. sa formuleze cereri pentru apararea drepturilor si intereselor lor legitime. debitorul sa nu se opuna executarii si sa nu instraineze bunurile urmarite. 2) instanta are 2 atributii majore in executarea silita: 135 . este posibila si poate fi activa. . 1) Partile sunt: creditor. (drept comun in acesta materie) Participantii la executarea silita partile.pe langa debitor mai pot fi urmariti: mostenitorul debitorului urmarit. creditorii privilegiati si cei ipotecari. de creditorii creditorului (art 974 cod civil) actiune oblica. proc. exercita drepturi si obligatii.p. Coparticiparea proc. prin folosirea excesiva si denaturata a acestor drepturi. 372-580 C. sa ia cunostiinta de toate actele dosarului de executare. in nume propriu. procuror. pasiva. urmaritor si debitorul urmarit.c. organul de executare. Sunt 2 ipoteze in care exista aceste exceptii: pornirea executarii silite poate fi exercitat in locul creditorului de alte persoane: mostenitori/succesori cu titlu particular ai creditorului. alte persoane sau alte organe. Lipsa calitatii legale a oricarei parti duce la respingerea cererii de executare. sa participe personal/ prin reprezentant la actele de executare. personal. garantii debitorului.

Investirea cu formula executorie a acestor hotarari este de competenta instantei ce a solutionat fondul. detentorul precar al bunurilor sechestrate. 3) organele de executare sunt reprezentate de birourile de executori judecatoresti care actieaza pe langa instanta. Competenta teritoriala se raporteaza la raza instantei de care ei apartin. Constituirea titlului executoriu se face in mai multe feluri: a) hotararile de orice fel definitive (civil. Dupa competenta lor materiala. administrativ. Instanta sesizata cu cererea de investire verifica daca hotararea ce urmeaza a 136 . verifica daca titlul a fost investit cu formula executorie.- sa incuviinteze executarea silita (o face judecatoria care a solutionat pe fond cauza) la cererea creditorului. Exceptional instanta va ordona din oficiu executarea numai pentru poprirea pensiei alimentare a minorilor. Titlurile executorii Sunt in principiu hotaririle judecatoresti definitive investite cu formula executorie si in plus orice alte acte jurisdictionale carora legea le atribuie caracter executional. Obligatiile executorilor actioneaza numai daca executarea a fost aprobata prin ordinul instantei. In reglementarea actuala executorii judecatoresti au competenta si raspundere mai mare. Executorii judecatoresti sunt confirmati de Ministerul de Justitie in baza unui examen organizat de acesta. tertul poprit. 4) alte persoane pot fi: cei lezati/ vatamati prin executare si care nu sunt parti in litigiu. Birourile de executori judecatoresti au competenta materiala si teritoriala. penal. In general. Executorii pot face executarea silita si asupra altor titluri executorii decat hotararilor judecatoresti (ex: cambie) mai putin cele date de lege in competenta speciala. Existenta titlului executoriu este o conditie indispensabila pornirii executarii silite. Investirea se face la cererea creditorului la care se ataseaza copia legalizata a hot. - sa rezolve problemele litigioase aparute in cursul executarii prin solurionarea contestatiei la executare. familial) precum si hotararile arbitrale. Poate fi delegata executarea de la un birou de pe o anumita raza teritoriala catre alt birou de pe alta raza. sa dea explicatie partilor si sa adopte masuri de executare specifice fiecarui caz. penale din care ei executa doar latura civila. creditorii partilor. respectiv daca sesizarea a fost legala. executionale. Alte organe pot fi: organele de politie care la solicitarea executorului vin in sprijinul acestuia asigurand executarea in cazul opunerii debitorului. executorii pot face executarea silita asupra tuturor hotararilor judecatoresti definitive civile. daca a fost emis de organele competente si daca poate fi executat prin biroul de executori judecatoresti. trebuie sa aiba un rol activ in redactarea actelor proced. instanta controleaza toate actele de executare. definitive.

hotararea sa fie investita cu formula executorie. Investirea se face fara citarea partilor prin aplicarea formulei executorii pe originalul actului care devine astfel titlu executoriu. sa precizeze obiectul executarii si forma de executare aleasa. cambii si bilete la ordin se investesc cu forma executorie de birourile notarilor publici la cererea creditorului. creanta sa fie certa (fara obiectiuni posibile). Notarul va verifica daca actul e autentificat. Daca aceste conditii sunt indeplinite. 3) titlurile executorii notariale sunt supuse controlului jud. Formalitatiile prevazute de lege pentru pornirea executarii silite 1) cererea pentru incuviintarea executarii (art. exigibila. creditorul poate face plangeri la instanta de judecata. exigibila (ajunsa la scadenta). sa faca dovada refuzului debitorului de a executa voluntar. jud.. hotararea sa fi ramas definitiviva. incheieri judecatoresti pronuntate in cursul proc. lichid.p. : sa cuprinda numele si domiciliul creditorului si debitorului. Aceasta cerere trebuie sa intruneasca elementele generale si specifice pentru o cerere proced. Separat de dosarul de incuviintare a 137 . O asemenea hotarare devine titlu executoriu in temeiul caruia creditorul poate cere executare silita. daca creanta e certa. Hotararea astfel investita cu forma executorie se preda creditorului la cererea lui pe baza de semnatura.si prin care s-au stabilit amenzi judiciare sau despagubiri pentru exercitare abuziva a dr. 2) hotararea arbitrajului conventional trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii . 373-375 C. dispunand investirea cu formula executorie (aplicarea pe hotarare a parafei ce contine formula executorie prevazuta in lege cu semnatura si ştampila). instanta pronunta o incheiere in camera de consiliu. Cererea se solutioneaza in camera de consiliu in baza cererii si titlului anexat la cerere de creditor. sa mentioneze caracterul cert. proc. Titluri executorii valabile intre persoane fizice 1) hot. Executarea inceputa fara titlu executor este o executare nula. c) Titluri executorii ce pot fi puse in executare fara a fi investite cu formula executorie: hotarari cu executare provizorie. sa se raporteze la titlul executoriu ce va fi anexat cererii. daca a fost depusa in copie legalizata si daca executarea nu s-a prescris. lichida. Competenta incuviintarii apartine instantei judecatorsti care a pronuntat solutia de fond si pe raza careia se afla bunurile urmarite. prin actiune in anulare in justitie. exigibil al creantei. Daca cererea se respinge. b) Inscrisurile autentice. lichida.pentru a deveni titluri executorii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa stabileasca pretentiile civile suscepltibile de a fi executate.fi executata a ramas definitiva.c). daca creditorul are calitate legala.

alte mentiuni cerute de lege in functie de speta sau considerate necesare de executor. comandamentul. executarea continuand. fiind invitat sa isi achite obligatiile. instantei pentru dosarul de incuviintare. In reglemantarea in vigoare. jud. 15 zile pentru urmarirea silita a imobilului.executarii (apartine instantei) si execut. a refuzului de a semna sau a motivului de impiedicare de a semna. emis de execut. 2) actele de incunostiintare a debitorului asupra executarii incepute: somatia. Aceste procese-verbale ale executorului pentru a fi valabile trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente: denumirea si sediul biroului de executare. numarul de exemplare si persoanele carora li s-a inmanat cate un exemplar. Termenele somatiei sunt de 1 zi pentru executarea bunurilor mobile. 10 zile pentru executarea obligatiei de a face/a nu face. numele si calitatea celui care incheie procesul-verbal. 138 . in materia executarii silite mobiliare prin care e instiintat debitorul ca va incepe executarea. avertizat ca va suporta riscurile executarii silite. La somatie se ataseaza copia titlului executor. Aceasta obligatie este imperativa si partile nu pot deroga de la ea. Aceste acte de executare se comunica partilor. 2 zile pentru fructele neculese sau prinse in radacini. numele si domiciliul partilor.act proced. se formeaza mai multe dosare de executare ce pot fi conexate in jurul dosarului cel mai vechi. Desistarea unui cocreditor dupa grevarea conexarii. iar un exemplar ramane la dosarul executorului. Somatia. consemnarea obiectivelor/explicatiilor partilor. iar in caz contrar. nu stopeaza executarea in favoarea celorlalti cocreditori. semnatura executorului si daca e cazul a partilor interesate sau a martorilor asistenti. Toate aceste termene se calculeaza pe zile libere. titlul executoriu. consemnarea absentei/prezentei partilor. 5 zile pentru predarea bunurilor imobile. data intocmirii procesului verbal si numarul dosarului de executare. isi va forma dosarul lui destinat incheind procese-verbale pentru toate actele de executare facute. Daca titlul unui creditor se executa fata de mai multi debitori. locul. masurile luate de executor sau constatarile acestuia. data. ştampila biroului de executare judecatoreasca. somatia se foloseste si in executarea imobiliara. Judecat. ora actului de executare. Executarea este nula daca s-a facut fara instiintarea debitorului.

cu aprobarea presedintelui instantei poate fi facuta in zilele libere. Termenul incepe sa curga: Termenul se implineste in ultima zi la ora 24:00. Suspendarea si intreruperea cursului prescriptiei executorii Suspendarea-oprirea temporara a curgerii termenului pe durata existentei cauzei de suspendare si reluarea acestui termen ce va continua sa se deruleze pentru diferenta ramasa dupa incetarea cauzei de suspendare. Prescriptia executarii silite si perimarea acesteia Scopul acestei institutii este de a limita in timp durata executarii silite. de la pronuntarea hotararii cu executare vremelnica (ordonanta presedintiala). de la ramanerea definitiva a hotararii ce se va transforma in titlu executoriu. Sunt posibile executarile silite si fara somatie EX: ordonanta presedintiala. Lipsa sau beregularitatea somatiei pot duce la anularea executarii incepute. Prescriptia: Termenul general de prescriptie este de 3 ani. Calculul termenului se face pe zile libere. punerea in intarziere a debitorului si indisponibilizarea bunului urmarit. 3) Timpul in care poate fi efectuata executarea: este intervalul intre 8:00-18:00 in zilele de lucru. exista 2 termene specifice: 10 ani pentru executarea drepturilor reale imobiliare.Daca exista mai multe forme de executare incepute de creditor. Se comunica debitorului cu 5 pana la 10 zile inainte de pornirea executarii pentru forma executarii directe si cu 30-60 de zile inainte de pornirea executarii pentru forma de executare indirecta (scoaterea la vanzare). In cazuri urgente. termenul se proroga in urmatoarea zi lucratoare. suspendarea este independenta de vointa partilor. Cererea de repunere pe rol se face in maximum 15 zike de la incetarea piedicilor creditorului. Transcrierea comandamentului are ca efect intreruperea prescriptiei executarii. Termenul pentru instiinatrea debitorului se va raporta si succesorilor acestuia. Comandamentul se practica numai in materia executarii imobiliare. Atat somatia cat si comandamentul constituie acte incepatoare de executare. In cazuri urgente. fiind vorba de o nulitate relativa. Ora 18:00 poate fi depasita daca executarea a inceput mai inainte si trebuie continuata. se emit maimulte somatii cu termen specific formei respective. executarea inceputa in zi de lucru poate fi continuata in zilele libere. 139 . 5 ani pentru executarea creantelor bugetare. iar daca ultima zi este zi libera. In principiu. Repunerea in termen poate fi dispusa numai de instanta si numai pentru motive temeinice pe care institutia le apreciaza in sensul impiedicarii cererii executarii in termen legal.

Efectele perimarii: 140 . Cazuri de intrerupere a prescriptiei. Suspendarea persista pe perioada in care persoana cu capacitate de exerc. pe data depunerii cererii de reluare a executarii. chiar si la un organ necompetent.Cazuri generale de suspendare: existenta unei piedici in executare determinata de forta majora. de instanta. termenul opereaza de drept. In aceasta materie perimarea greveaza de drepturi. restransa nu au asigurate reprezentarea si ocrotirea legala. Daca cererea de executare silita priveste o executare prescrisa. Intreruperea prescriptiei executarii reprezinta o manifestare de vointa a partii care face sa inceteze prescriptia urmand ca dupa incetarea cauzei de incetare. Termenul de perimare este de 6 luni de la ultimul act de executare. Perimarea actelor de executare Este sanctiunea procedurala pentru partea ce nu a depus staruintain solutionarea cererii lui de executare. pr timpul cat debitorul isi sustrage veniturile/bunurile de la executarea silita. respectiv neefectuarea unor acte de executare in cele 6 luni sa se datoreze neglizentei creditorului. termenul de prescriptie sa fie reluat de la zero. Efectele prescriptiei Conduc la stingerea posibilitatii de a executa silit un titlu executoriu. suspendarea va persista pe perioada in care creditorul e militar in termen. aceasta cerere nu i se da curs. dupa implinirea termenului de perimare. constatarea perimarii se face la cererea partii ineresate (debitorul) sau din oficiu. creditorul poate cere o noua executare daca termenul de prescriptie nu s-a implinit. Cazuri speciale de suspendare: executarea este suspendata atunci cand e dispusa prin hotarare judecatoreasca sau prin lege. pe data trimiterii spre executare a titlului executoriu. pe data depunerii cererii de executare si a titlului anexat. indeplinirea voluntara de catre debitor a obligatiei de plata sau indeplinirea unui act procedural prin care recunoaste in orice mod existenta creantei. Executarea voluntara dupa implinirea termenului de prescriptie e considerata o executare valabila. iar armata e pe picior de razboi. suspendarea va persista pe perioada in care intre persoana ocrotita in calitate de creditor si reprezentantul ei legal in calitate de debitor nu au fost date si aprobate socotelile. Particularitati: lipsa de staruinta.

respectiv unele categorii de bunuri care nu pot fi urmarite deloc sau doar partial pentru a proteja pe debitor si familia acestuia si pentru a face executarea suportabila. concreta a obligatiei de drept civil substantial in sensul de a da.pana la 1/3 pentru acoperirea prejudiciilor cauzate statului. bunurile comune ale sotilor fara partaj pentru datoriile comune ale sotilor. Exceptii: bunuri si venituri ale debitorului exceptate total si neconditionat de la executarea silita: lucruri necesare pentru culeatul debitorului si familiei lui. creante imobiliareprivilegiate. nu face ceva. bursele de studiu. creanta executabila sa decurga din pensie de intretinere. cand executarea se face din oficiu. ajutoarele banesti pentru incapacitatea temporara de munca. Daca la acest principiu exista exceptii legale. animalele. Perimarea nu e aplicabila in 2 situatii: asupra masurilor asiguratorii adoptate cu caracter de conservare. bunuri si venituri care pot fi urmarite conditionat daca: debitorul sa nu ai aiba alte bunuri urmaribile. bunurile comune ale sotilor dupa partaj in ceea ce priveste datoriile personale ale sotilor. semintele. pensiile de intretinere si rentele viagere. icoanele si portretele de familie (nu de mare valoare). uneltele. creante din intretinere. ajutor medical sau social. Principiul este ca intregul patrimoniu al debitorului poate fi urmarit formand gajul general al creditorilor chirografari.c) 141 . pana 1/5 pentru acoperirea celorlalte datorii. Bunuri si venituri ale debitorului care pot fi urmarite doar partial sau esalonat: salariul. Din punct de vedere procesual. compensatii pentru desfacerea nelegitima a contractului de munca. hrana pe 3 luni necesar debitorului si familia lui. armele. un numar redus de animale de munca la adresa debitorului si nutretul necesar pe o luna. Pana la jumatate din aceste drepturi pot fi urmarite pentru executarea unei obligatii de intretinere sau pentru plata despagubirilor cauzate de decesul/vatamarea autorului intretinerii. pentru sarcina si leuze pentru ingrijirea copilului bolnav de pana la 2 ani. chirie. masinile si cartile necesare pentru exercitarea profesiei debitorului. Formele executarii silite (art 411-451 C. ex: uneltele. echipamentul si uniformele ofiterilor. alte drepturi banesti.- stergerea executarii incepute si a tuturor actelor de executare intocmite. Obiectul executarii silite Inseamna realizarea efectiva.p. obiectul executarii se raporteaza la bunurile si veniturile debitorului asupra carora poate purta executarea. face. ingrasamintele necesare pentru cultura pamantului. hainele necesare pentru nevoile lui curente.

6) Predarea (valorificarea)/silita a bunurilor mobile/imobile ale debitorului. 5) Urmarirea bunurilor mobile detinute de terti (detentori precari). 2) Urmarirea sumelor de bani ale debitorului aflate in posesia tertilor. 4) Urmarirea veniturilor bunurilor imobile.1) Urmarirea bunurilor imobile aflate in posesia debitorului. executarea silita indirecata. 142 . 3) Urmarirea fructelor prinse in radacini. Toate aceste forme se grupeaza in 2 mari categorii care le includ: executarea silita directa.