DREPT PROCESUAL CIVIL PARTEA GENERALA

Notiunea si sistemul procesului civil si al dreptului procesual civil

1.Consideratii generale asupra justitiei, a sarcinilor ei si asupra procesului civil Procesul civil este mijlocul de realizare a justitiei. Justitia cunoaste 2 acceptiuni, conform carora ea desemneaza: sistemul organelor judecatoresti activitatea desfasurata de acestea in forma prevazuta de lege(procedura)

Justitia esta institutia care are sarcina de a da viata si de a aplica in concret normele de drept substantial, norme care asigura derularea relatiilor sociale care le inspira.Justitia presupune si asigurarea executarii hotararii judecatoresti. Procesul civil este activitatea desfasurata de organele jurisdictionale competente, cu participarea partilor interesate, in vederea rezolvarii conflictului de interese aparute in circuitul civil(organul jurisdictional este cel care pronunta o hotarare prin intermediul careia rezolva un litigiu).Activitatea jurisdictionala se refera la organe judecatoresti si organe arbitrale.Aceasta activitate se desfasoara dupa forma prevazuta de lege = procedura.Procesul civil este reglementat de norme juridice cu aspect dinamic si progresiv.El reprezinta functia santionatorie a dreptului civil si realizeaza sarcinile justitiei, si anume: sarcina educativa sarcina sanctionatorie

2.Actul jurisdictional = actul prin care se infaptuieste justitia si care poate consta intr-o hotarare judecatoreasca sau arbitrala.Actul jurisdictional civil are o serie de caracteristici diferite si chiar opuse acelora ale actului jurisdictional administrativ.Astfel: - actul jurisdictional civil se realizeaza sub forma procesului, a dezbaterilor judiciare atat pe fond, cat si pe forma, in timp ce actul administrativ se realizeaza in mod obligatoriu dupa o anumita forma(procedura) - actul jurisdictional civil se pronunta intr-o speta determinata;el nu creeaza norme de drept, ci le aplica unui caz anume, spre deosebire de actul administrativ, care, in principiu, are caracter generic.
1

- sesizarea organelor competente este si ea diferita: in procesul civil, acest drept apartine partilor interesate, iar in dreptul administrativ ea se poate face si din oficiu (ceea ce se intampla in majoritatea cazurilor) - garantia calitatii actului jurisdictional civil rezulta din independenta si inamovibilitatea judecatorilor, care actioneaza numai in conformitate cu legea, si nu cu indicatii ale anumitor persoane ierarhic superioare din sistem, spre deosebire de actul administrativ, care are caracter de subordonare ierarhica si este cenzurabil de instanta judecatoreasca. - o data emis,actul jurisdictional civil duce la desesizarea instantei, care nu mai poate reveni si reaprecia cele deja constatate(puterea de lucru judecat), in timp ce actul jurisdictional administrativ o data pronuntat este susceptibil de revocare.

3.Definitia procesului civil Procesul civil este activitatea desfasurata de instantele jurisdictionale competente, de birourile executorilor judecatoresti, de parti si alte persoane sau organe care participa la infaptuirea justitiei in pricini civile prin judecarea litigiilor asupra drepturilor civile substantiale si care asigura executarea silita a hotararilor judecatoresti conform legii.Din definitie rezulta ca fazele procesului civil sunt urmatoarele: judecata executarea hotararii faza prealabila, pregatitoare, scrisa faza judecatii propriu-zise, publice si contradictorii faza pronuntarii si comunicarii hotararii judecatoresti

In faza judecatii, la fiecare instanta (fond, apel, recurs) se intalnesc 3 subetape, si anume:

4.Locul dreptului procesual civil in sistemul dreptului romanesc DREPTUL CONSTITUTIONAL influenteaza dreptul procesual civil in ceea ce priveste: principiile de organizare sociala si judiciara reglementarea organelor judecatoresti ca organe independente in stat competente asigurarea respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale cetatenesti

Dreptul procesual civil fata de DREPTUL CIVIL reprezinta aspectul sanctionator, punand in practica dreptul civil si avand ca sarcina realizarea concreta a acestuia.
2

DREPTUL ADMINISTRATIV se afla in raport de subordonare fata de dreptul procesual civil, care permite controlul justitiei asupra actelor administrative. ORGANIZAREA JUDECATOREASCA reglementeaza organizarea, structura si sarcinile instantelor, de unde rezulta ca organizarea judecatoreasca este strans legata de dreptul procesual civil, care reglementeaza formele in care organele judecatoresti isi desfasoara activitatea.Deci legatura dintre cele 2 este o legatura functie-organ. Instanta judecatoreasca este creata pentru a desfasura activitati procesuale, in timp ce instanta civila este instanta in actiune. DREPTUL PROCESUAL PENAL, asemenea dreptului procesual civil, este o materie tehnica, ce reglementeaza formule de desfasurare a procesului, insa intr-o ramura de drept diferita. Asemanari: majoritatea principiilor fundamentale drepturile si obligatiile partilor administrarea probelor ordinea dezbaterilor deliberarea si pronuntarea hotararilor judecatoresti caile de atac modul de sesizare a instantei: in civil opereaza princ. disponibilitatii, iar in penal princ. oficialitatii executarea hotararii

Deosebiri:

5.Izvoarele dreptului procesual civil roman 1.Constitutia Romaniei 2.Legile organice: Codul de procedura civila adoptat la 1 dec. 1865 de inspiratie franceza si italiana Codul de procedura civila francez din 1806 si Codul de procedura civila al cantonului Geneva din 1819 si Legea nr.92/ 92 de organizare judecatoreasca. 3.Legi ordinare: Legea nr.59/93 de modificare a C.p.c. 4.Legi speciale: Legea contenciosului administrativ Legea nr.29/90, Legea nr.18/91 modif. Prin Legea 167 si Legea nr.1/2000. 5.anumite norme din alte coduri: Codul civil(dispozitii privind sfera probatoriilor), Codul muncii(jurisdictia muncii), Codul familiei(punerea sub interdictie, decaderea din drepturile parintesti). 6.Ordonantele de Guvern simple si de urgenta care reglementeaza de obicei taxele de timbru (O,U.G. nr.58/2003- modifica C.p.c.) 7.Tratatele si conventiil internationale la care Romania este parte.
3

Jurisprudenta si literatura de specialitate nu reprezinta izvoare de drept(recursul in interesul legii)

6.Impartirea legilor de procedura civila Aceasta impartire se realizeaza prin intermediul a 3 clasificari: 1. - legi de organizare judecatoreasca (Legea nr.92/92) - legi de competenta(C.p.c. si Legea de organizare judecatoreasca) - legi de procedura propriu-zisa(C.p.c. si C.c.) 2. - legi generale, care s eaplica in orice materie si in toate cazurile(C.p.c.) - legi speciale, care reglementeaza anumite materii si deroga de la norma generala(norme speciale se gasesc fie in legi speciale, fie in legea generala) Corelatia intre legea generala si legea speciala e dubla.Astfel: legea speciala se aplica cu precadere fata de legea generala atunci cand legea speciala tace, se aplica dispozitiile legii generale.

3. - legi imperative, care impun partilor o anumita actiune sau le obliga la o anumita abstentiune; incalcarea lor atrage sanctiuni civile severe, cum ar fi nulitatea sau decaderea, plata unei amenzi judiciare(mai putin severa) - legi dispozitive sau supletive, care suplinesc vointa neexprimata a partilor in actele lor juridice,permitandu-le clauze dincolo de limitele normei dispozitive.Pe de alta parte, aceasta norma(supletiva) protejeaza interesele uneia dintre parti, care are facultatea de a renunta la acest privilegiu. Regimul normei supletive este o aplicare a principiului disponibilitatii.Regimul normei imperative este distinct, marcand diferenta dintre cele 2 categorii de norme: norma imperativa nu poate fi inlaturata(ocolita) nici prin vointa partilor, nici prin dispozitia instantei; o astfel de clauza este nula.Norma dispozitiva poate fi insa inlaturata de parti sau de beneficiarul ei. aplicarea normelor imperative se poate cere de oricare dintre parti sau de catre instanta din oficiu, in timp ce aplicarea normei dispozitive poate fi ceruta numai de catre partea vatamata sau de parte protejata prin acea norma.

incalcarea normei imperative poate fi invocata oricand pe parcursul procesului, in timp ce incalcarea normei dispozitive poate fi invocata numai in anumite termene prevazute de lege. sanctiunea difera; la incalcarea normei imperative, sanctiunea este nulitatea absoluta a actului procedural astfel intocmit, in timp ce incalcarea normei supletive atrage nulitatea relativa a acestui act.

Pentru a stabili cand avem nulitate relativa si cand nulitatea absoluta, se apeleaza la textul de lege.Cand legea tace, caracterul sanctionator este dictat de interesul general sau special aparat prin norma respectiva.Astfel, sunt de interes general si sanctionate cu nulitate absoluta aspecte precum: structura hotararii judecatoresti obligarea la citarea partilor competenta materiala si unele tipuri de competenta teritoriala ordinea dezbaterilor dreptul de a recuza dreptul de a exercita o cale de atac dreptul de a cre exeutarea dreptul de a recunoaste

Sunt norme dispozitive, a caror incalcare atrage nulitatea relativa, urmatoarele aspecte:

7.Aplicarea legilor de procedura civila in timp si spatiu Aplicarea legilor de procedura civila in timp

Regula este aplicarea legii de p.c. de la intrarea ei in vigoare si pana la abrogarea acesteia.Se aplica deci principiul neretroactivitatii legii.Astfel, legea ultraactiveaza numai in 2 cazuri de exceptie, si anume: in materia competentei, atunci cand noua lege restrange competentele si cu privire la procesele aflate pe rol.cand legea noua extinde competentele, ea se aplica chiar pentru un proces deja pornit. in materie probatorie, daca legea noua este mai restrictiva decat legea veche, va continua sa se aplice legea veche care astfel ultraactiveaza.Daca legea noua este mai permisiva, ea se va aplica de indata. In materie civila, casarile cu trimitere se vor face la instanta competenta dupa legea veche sub care a inceput procesul. In materie de drept al muncii si comercial, competenta legii noi se respecta neconditionat. Aplicarea legilor de procedura civila in spatiu

Legile de procedura civila sunt legi teritoriale, care se aplica exclusiv pe teritoriul statului care emite legea(legi forii). Exista totusi 2 exceptii: administrarea unor anumite probe si discutarea admisibilitatii lor, care poate avea loc si dupa legea locului sau legea pamantului(caz in care legea da obiceiului valoarea de izvor de drept) posibilitatea executarii unor hotarari judecatoresti straine pe teritoriul tarii; executarea se poate numai printr-o hotarare de incuviintare a executarii hotararii straine pronuntata in prima instanta de tribunal= hotarare de exequatur. Pentru a admite o astfel de hotarare, instanta romana verifica 4 conditii: 1.hot. straina este definitiva si irevocabila 2.hot. straina sa fi fost pronuntata de instanta competenta dupa legea lor 3.hot. straina sa nu incalce ordinea de drept romana 4.sa existe un Tratat de Asistenta Juridica intre Romania si statul respectiv. Exista posibilitatea de a se discuta incidenta legii procesual civile straine de asemenea in procesele cu elemente extranee(conform Dreptului international privat). Principiile fundamentale ale dreptului procesual civil

Dreptul procesual civil e constituit pe baza unor principii(reguli)esentiale care determina structura interna a dreptului procesual civil si in temeiul carora se stabilesc raporturi procesuale intre parti, pe de o parte, si intre parti si instanta, pe de alta parte. Principiile fundamentale definesc procesul civil si stabilesc trasaturi caracteristice raportului procesual intre parti pentru intregul sistem procesual.Aceste principii explica diferite institutii procedurale si le asigura aplicarea. Principiile asigura realizarea celor 2 functii ale procesului civil. Unele principii au importanta teoretica, avand o valoare generica si fiind reglementate de Constitutie. Alte principii au importanta practica, ajutand in opera de legiferare. Anumite principii ajuta in activitatea instantelor, aplicabile acolo unde legea tace. (analogia dreptului interpretarea dreptului prin analogie) Principiile sunt reglementate in 3 acte normative: 1. Constitutie 2. Legea de organizare judecatoreasca nr.92/92
6

3. Codul de Procedura Penala

A. Principiile continute in Constitutie si Legea de organizare judecatoreasca

1. Realizarea justitiei se face numai prin organele jurisdictionale (in principal prin organele judecatoresti si in secundar prin organele arbitrale) 2.Colegialitatea instantei este un principiu aplicabil numai in caile de atac(2 judecatori in apel si 3 judecatori in recurs).In aceste complete de judecata, hotararea se adopta cu majoritate de opinii.In completul de apel apare posibilitatea divergentei de pareri, care va determina aparitia completului de divergenta, format din cei 2 judecatori initiali si presedintele instantei sau un judecator delegat de acesta. Judecatorul e obligat sa-si exprime opinia la speta (sa se derobeze). 3.Inamovibilitatea judecatorilor este garantia ca judecatorul nu poate fi destituit din functia lui de magistrat pe motive politice sau altele de natura extra-profesionala.Aceasta garanteaza independenta judecatorilor.Ea nu exclude avansari/retrogradari in ierarhia magistraturii.Ea garanteaza doar ocuparea functiei de magistrat.Judecatorii pot fi sanctionati cu destituirea pentru motive profesionale sau etice si numai de catre Consiliul Superior al Magistraturii, ca organ superior profesional. 4.Independenta judecatorilor- ei se supun doar legii, fiind la adapost de influente, imixtiuni, tentatii.Independenta se coreleaza cu raspunderea lui profesionala si se realizeaza prin secretul deliberarii hotararii, prin inamovibilitate si prin existenta controlului ierarhic al hotararilor judecatoresti. 5.Infaptuirea justitiei in mod egal pentru fiecare parte- justitia trebuie sa fie nepartinitoare si sa se aplice in mod egal pentru toate subiectele de drept ce compar in instanta. 6. Procedura se desfasoara in limba romana- persoanele cetateni romani sau straini care declara ca nu cunosc limba romana au dreptul sa foloseasca un interpret autorizat, pe care il platesc.Astfel se asigura principiul contradictorialitatii, principiul dreptului la aparare si principiul publicitatii.

7.Principiul publicitatii dezbaterilor- orice proces se desfasoara intr-o sala de sedinte publica, la sediul instantei.Acest principiu se realizeaza prin garantarea accesului liber si neingradit al oricarei persoane in sala de sedinta. Publicitatea trebuie realizata pe tot parcursul fazei contradictorii a procesului: propunerea dovezilor, discutarea si administrarea lor, invocarea exceptiilor, punerea de concluzii si pronuntarea hotararii. Publicitatea prin media nu e permisa decat cu acordul instantei. Exceptia de la acest principiu o constituie sedinta de judecata secreta, care se realizeaza la cererea partilor atunci cand ordinea sau moralitatea publica ori prestigiul partilor pot avea de suferit prin dezvoltarea datelor dosarului. In acest caz, sedinta se va desfasura numai in prezenta partilor si a avocatilor fie in Sala de Consiliu, fie in sala de sedinte in care accesul publicului va fi interzis pe durata procesului. Partea ce tulbura sedinta de judecata poate fi indepartata din sala, dar la terminarea dezbaterilor la termenul respectiv partea este invitata din nou in sala si i se citesc lucrarile desfasurate in absenta ei. Daca insa partea turbulenta are avocat care participa la dezbateri, partii nu i se mai citesc lucrarile. 8.Dreptul la aparare acesta are 2 acceptiuni: in sens material, el desemneaza un complex de drepturi materiale si procesuale stabilite de lege pentru a da posibilitate partii sa-si expuna sustinerile , adica partea are dreptul sa faca cereri, sa aiba cunostinta de continutul dosarului, sa recuze judecatorul, sa participe la dezbateri, sa exercite caile de atac, sa propuna dovezi, ca puna concluzii. in sens formal, dreptul la aparare semnifica dreptul de a avea un avocat care, fiind un profesionist practician, trebuie sa indeplineasca 2 conditii: 1.sa aiba licenta in Drept 2.sa fie inscris pe tabloul avocatilor dintr-un barou. Persoanele juridice pot fi aparate si de consilieri juridici, angajati pe durata nedeterminata cu carte de munca. La prima zi de infatisare, partile au dreptul sa ceara amanarea pentru a-si angaja avocat. Instanta nu va acorda un al doilea termen in acelasi scop. Daca instanta refuza termenul, la cererea partilor poate amana pronuntarea pentru depunerea de concluzii scrise (5 zile). In procesul civil, este posibila asistenta gratuita, care poate fi aprobata doar de Decanul Baroului pe motive sociale.

B.Principiile continute in Codul de Procedura Civila

8

1.Legalitatea acest principiu consta in faptul ca procesul se judeca in conformitate cu dispozitiile legii, si anume: - respectandu-se normele de drept material si procesual - exercitandu-se caile de atac legale - asigurandu-se legalitatea instantei, si anume:1.sa fie creata prin lege 2.sa aiba o organizare permanenta 3.sa fie competenta sa judece pricina 4.completul sa fie compus conform legii 2.Principiul aflarii adevarului are in vedere ca toate faptele unei spete sa fie stabilite in realitatea lor. Ca metoda, se folosesc logica, un sistem de probe care permite aflarea adevarului, atitudinea si rolul judecatorului. Legea reglementeaza urmatoarele mijloace concrete pentru aflarea adevarului: 1) controlul judiciar 2) analiza litigiului pe fond si forma 3) regula neierarhizarii probelor, liber apreciate de judecator 4) rolul activ al instantei 3.Oralitatea dezbaterilor dezbaterile orale complinesc principiul publicitatii si presupun ca fiecarei parti i se da cuvantul pentru a-si exprima cererile. Exceptie fac procesele in care una din parti a cerut judecarea ei in lipsa. Avantajul acestui principiu rezida in schimbul rapid de idei, care poate fi urmarit de toata lumea.Dezavantajul il constituie riscul instantei de a scapa anumite argumente ale partilor peste care se trece repede. Sistemul procesual roman este unul mixt, si anune: oral: se cer si se administreaza probele, se pun concluziile si se pronunta hotararea. scris: se fac cererile procedurale, se redacteaza concluziile scrise si se redacteaza hotararea. 4.Principiul contradictorialitatii specific oricarui proces este ca partile sa aiba pozitii contradictorii, care provoaca aparitia litigiului.Contradictorialitatea se manifesta in activitatea procedurala a partilor in cererea de probatorii si in concluzii. De aceea, instanta e obligata sa asculte ambele parti inainte de a pronunta o hotarare. Pentru asigurarea contradictorialitatii, legea prevede:
9

1) citarea obligatorie a partilor 2) obligatia instantei de a verifica toate piesele dosarului, chiar si cele favorabile partii absente 3) posibilitatea partilor de a-si prezenta si sustine cererile si argumentele 4) obligatia instantei de a solutiona toate capetele de cerere. 5.Principiul rolului activ al judecatorului acest principiu se plaseaza in limitele investirii instantei, avand ca scop asigurarea echilibrului intre parti.Acest principiu poate atenua principiul realizarii justitiei in mod egal?. Rolul activ se manifesta prin faptul ca: judecatorul conduce personal procesul, supraveghind respectarea legii. judecatorul poate da indrumari partilor in legatura cu drepturile lor procesuale daca aceste parti nu sunt asistate de avocat. judecatorul poate cere explicatii scrise sau orale de la parti, le poate pune in discutie probleme de fapt sau de drept, altele decat cele ridicate de parti. judecatorul ia masuri pentru aflarea adevarului, respectiv ordona probe si din oficiu. judecatorul hotaraste numai asupra obiectului cererii. 6.Principiul disponibilitatii eate specific procesului civil si se completeaza cu principiul contradictorialitatii.Conform principiului disponibilitatii, se considera ca partile sunt stapanele procesului si traseaza limitele acestuia.Acest principiu cuprinde mai multe prerogative ale partilor: 1) dreptul partii de a introduce sau nu o actiune civila, cu exceptia incredintarii copiilor minori in cadrul divortului, masura care se va lua obligatoriu de catre instanta, chiar daca partile nu o cer. 2) partile au dreptul sa determine limitele actiunii sau apararii.Reclamantul fixeaza limitele sesizarii instantei prin actiunea lui, instanta fiind obligata sa respecte aceste limite.Daca temeiul de drept folosit de reclamant este gresit dupa opinia judecatorului, acesta nu poate decat sa puna in discutia partilor schimbarea incadrarii juridice.Daca partile sunt de acord, se face aceasta schimbare, altfel procesul continuand in limitele trasate de parti de la inceput. 3) partile pot dispune in proces ce drepturile lor materiale sau procesuale astfel: reclamantul poate renunta la dreptul pretins sau numai la judecata pricinii, cu exceptia drepturilor copilului minor, la care nu se poate renunta. paratul poate recunoaste total sau partial, expres sau tacit pretentiile reclamantului partile au dreptul sa stinga procesul printr-o tranzactie partile au dreptul de a ataca sau nu o hotarare judecatoreasca

4) partile au dreptul de a cere executarea hotararii judecatoresti.

10

Principiul disponibilitatii se realizeaza prin exercitarea drepturilor procesuale cu buna-credinta si nu abuziv. 7.Principiul nemijlocirii instanta cerceteaza direct elementele cauzei, fara a folosi verigi intermediare.Cererile se fac in fata instantei, probele se cer si se administreaza in fata instantei, concluziile se depun in fata instantei. Daca intr-o speta se folosesc probe extra-judiciare, adica probe confectionate in afara cadrului procesului, instanta le poate admite sau poate incerca confirmarea lor prin administrarea probelor in fata instantei. Derogari de la principiu: 1. Comisia Rogatorie, prin care anumite probe se administreaza de alta instanta decat cea care judeca cauza 2. asigurarea dovezilor, ce consta in conservarea in avans a unor probe pentru un proces viitor 3. probele administrate - de instanta necompetenta - in procesele perimate - in instanta de la care s-a stramutat dosarul 8.Principiul continuitatii este strans legat de principiul nemijlocirii si cere ca intreg procesul sa fie judecat de acelasi complet, daca se poate in aceeasi sedinta de judecata. Daca totusi pe parcursul procesului completul se schimba, pentru respectarea continuitatii judecatii este necesar cel putin ca judecatorii care au pronuntat hotararea sa fie aceiasi cu judecatorii fata de care s-au pus concluzii de catre parti. COMPETENTA IN DREPTUL PROCESUAL CIVIL

Din multitudinea de organe jurisdictionale trebuie alese acelea care dupa lege au dreptul sa solutioneze litigiile judecatoresti si sa se stabileasca ce fel de litigii intra in competenta fiecarei categorii de organe jurisdictionale. In dreptul procesual civil, competenta este aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti de a judeca si solutiona o anumita pricina. Sediul materiei se afla in mai multe acte normative: Constitutia Romaniei (principiile generale ale competentei) Codul de Procedura Civila (normele privind competenta teritoriala)
11

Legea de organizare judecatoreasca nr.92/92 (normele privind competenta materiala) Normele de competenta se clasifica in mai multe categorii:

A. 1.norme de competenta generala a instantelor judecatoresti 2.norme de competenta jurisdictionala, care se subimpart in - norme de comp. materiala - norme de comp.teritoriala B. 1.norme de competenta absoluta 2. norme de competenta relativa

A. 1.Competenta generala a instantelor judecatoresti De principiu, orice litigiu judiciar este de competenta instantelor judecat. in orice ramura de drept, reglementat de Constitutie si legea de organizare judecatoresca 92/92. Instantele mai au competenta de a se pronunta asupra unor raporturi juridice fiscale (impozite, taxe), precum si asupra unor raporturi care au ca obiect protectia persoanelor fara capacitate de exercitiu (Autoritatea Tutelara) si alte materii expres prevazute in lege. 2.Competenta jurisdictionala Aceasta stabileste care instanta judecatoresca poate solutiona un anumit litigiu determinat, fie pe linie orizontala (instante de acelasi grad), fie pe linie verticala (instante de grade diferite). a.Competenta materiala este acea competenta care delimiteaza sfera activitatii instantelor judecatoresti de grad diferit pe linia lor ierarhica SAU competenta materiala stabileste felul atributiilor jurisdictionale pentru fiecare categ. de instante (comp. materiala functionala) precum si litigiile dupa obiect, natura sau valoarea priciniilor (comp. materiala procesuala). Competenta materiala functionala Judecatoria are competenta generala, adica poate judeca orice litigiu in prima instanta, cu exceptia acelora prevazute expres de lege ca fiind de competenta altor instante. Judecatoria mai poate solutiona anumite plangeri impotriva unor acte jurisdictionale speciale. Tribunalul judeca in prima instanta anumite categorii de litigii expres prevazute in lege.Competenta materiala a fost modificata prin O.U.G. nr.58/2003, iar inaintea acestei modificari tribunalul judeca apelurile promovate de parti impotriva hotararilor pronuntate de judecatorie in prima instanta. Curtea de Apel (15 in tara) judeca in prima instanta litigiile atribuite ei expres de lege si mai judeca ca instanta de apel procesele solutionate in prima instanta fie de judecatorie, fie de tribunal.Inainte de
12

modificarile mai sus mentionate, Curtea de Apel avea competenta in privinta litigiilor atribuite de catre lege expres ei spre solutionare in prima instanta, judeca apelul declarat impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunal si recursul declarat impotriva hotararilor pronuntate de tribunal ca instanata de apel(pronuntate de judecatorie in prima instanta). Curtea de Apel judeca si alte cereri atribuite ei expres prin lege. Curtea Suprema de Justitie Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca in calitate de instanta de recurs comun procesele care au fost solutionate de Curtea de Apel ca instanta de apel sau procesele solutionate in prima instanta de tribunal sau curte de apel, procese ale caror hotarari nu se pot ataca cu apel, ci direct cu recurs. Curtea Suprema judeca in exclusivitate recursul in interesul legii si alte cereri expres prevazute de lege (majoritatea cererilor de stramutare). Recursul in anulare a fost abrogat prin O.U.G. nr.58/2003. Competenta materiala procesuala

Judecatoria judeca totul, mai putin ceea ce legea atribuie expres altor instante ca judecata in fond. Ea mai solutioneaza plangerile impotriva anumitor hotarari ale organelor administrative cu activitate jurisdictionala, precum si impotriva anumitor cazuri si materii prevazute de lege (contraventia). Completul este format dintr-un judecator.Tot ce inseamna judecata in prima instanta implica participarea unui complet format dintr-un singur judecator, asa cum pentru judecata in apel este specific completul format din 2 judecatori, iar pentru instantele de recurs comun 3 judecatori. Tribunalul judeca numai anumite litigii in prima instanta, si anume: 1) litigii comune neevaluabile in bani si litigii comerciale al caror obiect depaseste valoarea de 1 mld. Lei 2) litigiile civile al caror obiect are valoarea de peste 1 mld. lei 3) litigiile de contencios administrativ in care sunt atacate (contestate) actele administrative emise de organele comunale, orasenesti, municipale sau judetene ale administratiei de stat. 4) cererile privind dreptul de creatie intelectuala si de proprietate industriala 5) cererile in legatura cu exproprierea 6) cererile intemeiate pe L 10/2001 privind restituirea unor proprietati imobiliare 7) cererile privind incuviintarea desfacerii sau aprobarea adoptiei 8) cererile privind repararea prejudiciului cauzat de erori judiciare in materie penala 9) cererile privind recunoasterea si incuviintarea executarii unei hot. judecat. straine pe teritoriul Romaniei 10)litigii de drept al muncii si conflicte de munca
13

Tribunalul mai judeca cereri care privesc anumite conflicte de competenta, stramutari de pricini, recuzari, contestatii in anulare, cereri de revizuire, contestatii la executare. Restul cererilor de acest gen revin spre judecare Curtii de Apel. Curtea de Apel judeca: 1) in prima instanta procesele de contencios administrativ indreptate impotriva actelor administrative emise de organele centrale ale administratiei de stat 2) ca instanta de apel procesele solutionate in prima instanta de judecatorie sau tribunal 3) recursul declarat in litigii de munca, precum si asupra hotararilor pronuntate in contencios administrativ de tribunal in prima instanta alte cereri in anumite materii (restul cererilor ce privesc categ. de litigii ce intra si in comp. tribunalului) Curtea Suprema de Justitie judeca: 1) recursul declarat impotriva proceselor solutionate in apel de catre Curtea de Apel 2) recursul in interesul legii 3) alte materii expres prevazute de lege, cum ar fi majoritatea cererilor de stramutare, unele conflicte de competenta, cererile privind delegarea instantei, precum si cererile de revizuire si contestatiile in anulare si formulate impotriva propriilor hotarari (hotarari ale C.S.J.) Evaluarea obiectului pricinii se face de catre reclamant prin cererea de chemare in judecata. Aceasta evaluare poate fi contestata de instanta sau de partea adversa, caz in care se va dispune efectuarea unei expertize de specialitate care va stabili valoarea reala. Daca sunt mai multe capete de cerere evaluabile in bani, competenta se stabileste prin adunarea valorilor acestor capete de cerere. Sesizarea instantei dupa valoarea obiectului pricinii pastreaza instanta initial competenta, chiar daca ulterior, pe timpul procesului, valoarea obiectului pricinii se modifica. b.Competenta teritoriala este acea competenta care delimiteaza sfera de activitate a instantelor de grad egal cu activitate pe raze teritoriale diferite. Conform art.5,6 C.p.c., cererea se judeca de instanta in raza careia se afla domiciliul paratului. Justificare: - pana la pronuntarea hotararii se prezuma nevinovatia paratului, a.i. acesta nu e obligat sa se deplaseze la instanta de la domiciliul reclamantului - pana la o hotarare contrara, detentorul/ posesorul unui bun litigios e prezumat proprietar - prin aceasta regula se evita tracasarea paratului de catre un reclamant de rea-credinta
14

Daca paratul are domiciliul sau resedinta in strainatate, procesul se va judeca de instanta de domiciliu a reclamantului. In aceste cazuri, paratul este invitat de instanta sa-si aleaga un domiciliu judiciar in Romania, unde i se vor comunica actele de procedura. Paratul persoana juridica atrage comp. teritoriala a instantei in a carei raza se afla sediul principal. Statul ca parat atrage comp. teritoriala a instantelor in raza carora isi are sediul fie Ministerul de Finante, care reprezinta statul (Judecatoria Sect.1 Bucuresti), fie organele fiscale judetene (Directia Generala de Finante Publice). Pentru organizatiile parate fara personalitate juridica, competenta este instanta de la domiciliul conducatorului acelei organizatii. Pentru competenta teritoriala de drept comun, partile pot conveni asupra competentei altei instante decat cea prevazuta in lege.Aceasta e posibila pentru ca normele au caracter dispozitiv, partile putand deroga de la ele. Paratul poate contesta competenta teritoriala pana la prima zi de infatisare, dupa care nu mai poate pune in discutie competenta instantei. In cazul in care exista mai multi parati cu domicilii diferite, competenta instantei e aceea de la domiciliul paratului principal. Daca toti paratii sunt principali, instanta competenta e aceea de la domiciliul oricaruia dintre ei. De la regimul prevazut in articolul 5 din C.p.c exista 2 mari exceptii, si anume: competenta teritoriala alternativa competenta teritoriala exclusiva Competenta alternativa sau facultativa este reglementata de articolul 10 si 11 din C.p.c. si lasa reclamantului posibilitatea / facultatea ca in anumite pricini prevazute de lege el sa aleaga intre competenta de drept comun (=instanta de domiciliu a paratului) si varianta de competenta prevazuta in lege pentru acea pricina. Dreptul de optiune al reclamantului nu poate fi contestat de parat: in cererile privind executarea, anularea, rezilierea, rezolutiunea unui contract; varianta alternativa este instanta locului de executare a contractului(executare totala sau partiala) in raportul de inscriptiune imobiliara sau prestatie tabulara, varianta este instanta locului situarii imobilului in cererile privind cambia, c.e.c.-ul, biletul la ordin, varianta se refera la instanta locului unde se face plata in cazul obligatiilor comerciale, varianta este instanta locului unde s-a nascut obligatia sau locul platii in cererile privind contractul de transport, alternativa este instanta locului de plecare sau sosire
15

in cererile privind obligatia de intretinere pentru ascendenti sau descendenti, varianta este instanta de la locul domiciliului reclamantului pentru cererile izvorate dintr-un fapt ilicit, varianta este instanta locului unde s-a produs faptul ilicit Justificari : - probele sunt mai usoare si mai rapide la instanta prevazuta ca varianta - situatia personala precara a reclamantului - pentru imobile, expertizele necesare si celelalte probe sunt mai usor de administrat la

instanta competenta varianta. In afara de czurile mentionate mai sus, art. 10 prevede si un alt caz de instanta alternativa, si anume cazul cererilor de despagubire rezultate din asigurari, caz in care varianta de competenta teritoriala o reprezinta instanta de domiciliu a asiguratului sau instanta unde se afla situate bunurile asigurate (imobile) sau instanta locului producerii accidentului. In acest caz, competenta alternativa nu poate fi aleasa inainte de aparitia dreptului la despagubiri. Orice conventie contrara e nula. Exceptie fac asigurarile maritime sau fluviale, in care competenta poate fi aleasa si inainte de aparitia cazului asigurat. Competenta exclusiva sau exceptionala este compusa din 4 situatii ce constituie obligatoriu exceptii de la regula generala de competenta teritoriala. Art. 13-16 C.p.c. reglementeaza urmatoarele cazuri: - art. 13: actiunile reale imobiliare se judeca de instanta in raza careia se afla imobilul (probe mai usoare si consultarea mai usoara a registrelor de Carte Funciara); alte actiuni se supun regimului de drept comun. - art.14: cererile in materie de mostenire se judeca de instanta de la ultimul domiciliu al defunctului. In cazul in care in succesiune se disputa un drept real asupra unui imobil, competenta va apartine tot instantei ultimului domiciliu al defunctului. Aceste cereri sunt urmatoarele: cereri privind validitatea si executarea dispozitiilor testamentare cereri privind pretentiile reciproce intre mostenitori cererile legatarilor sau creditorilor impotriva mostenitorilor legali sau executorilor testamentari. Justificari ale acestei prevederi sunt probele mai usoare, faptul ca bunurile se afla in aceeasi raza, procedura notariala se desfasoara tot in teritoriul respectiv si aceeasi competenta e atrasa si de celelalte cereri privind succesiunea, partajul, reductiunea, anularea certificatului de mostenitor. - art.15: cererile in materie de societate se judeca de instanta de la locul sediului, pana la lichidarea in fapt. Exceptie fac actiunile reale imobiliare , conform art.13.

16

B. Competenta absoluta si competenta relativa Deosebiri Normele de competenta absoluta au urmatorul regim de reglementare juridica: 1) obligatorii pentru parti si instanta; partile nu pot deroga prin conventie de la aceste norme 2) incalcarea competentei absolute poate fi invocata oricand pe timpul procesului 3) incalcarea competentei absolute nu poate fi acoperita de parti Sanctiunea incalcarii normelor de competenta absoluta este nulitatea absoluta a hotararilor judecatoresti pronuntate de instanta necompetenta. Normele de competenta relativa : 1) ingaduie partilor sa deroge prin conventie de la competenta prevazuta in lege, alegand o alta instanta pentru solutionarea pricinii, care este obligata la aceasta (normele acestea au caracter dispozitiv sau supletiv) 2) necompetenta relativa nu poate fi invocata decat de paratul lezat in drepturile lui sau de partea beneficiara a acestei norme; necompetenta relativa nu poate fi invocata de reclamant sau instanta 3) invocarea necompetentei relative se poate face numai la instanta de fond pana cel tarziu la prima zi de infatisare si in nici un caz dupa intrarea in cercetarea fondului (administrarea de probe) Neridicarea exceptiei de necompetenta relativa in acest termen legal conduce la decaderea paratului din dreptul de a mai invoca necompetenta relativa. Determinarea caracterului relativ sau absolut al competentei se face de lege astfel: art. 159 C.p.c. necompetenta este de ordine publica atunci cand: - pricina nu e de competenta instantelor judecatoresti in ansamblul lor - pricina este de competenta unei instante de alt grad decat cea care judeca - pricina este de competenta altei instante si partile nu o pot inlatura art.19 C.p.c. partile pot conveni asupra instantei competente teritorial, mai putin in cazurile prevazute la art. 13-16 C.p.c.

Competenta generala a instantelor judecatoresti are caracter absolut. Competenta materiala a instantelor judecatoresti are caracter absolut. Competenta teritoriala de drept comun si competenta teritoriala alternativa au caracter relativ. Competenta teritoriala exclusiva are caracter absolut.
17

Intinderea. Prorogarea. Conflictele de competenta Intinderea competentei Atunci cand instanta e sesizata cu o cauza, se pune problema de a stabili care e intinderea acestei competente. In anumite situatii rezolvarea nu se afla in Cod. Proc. Civ. si in 2 principii : - Instanta sesizata cu cererea regulamentului are competenta de a judeca si solutiona si apararile paratului in totalitatea lor, rezulta ca instanta sesizata devine competenta sa solutioneze intregul raport juridic printr-o hotarare unica. - Instanta sesizata cu o anumita cauza printr-o cerere principala devine prin extindere competenta sa se pronunte si asupra cererilor accesorii si incidente formulate de parti sau terti. Prorogarea de competenta Este posibilitatea unei instante de a judeca si solutiona pricini peste competenta ei normala, prin extindere. Competenta instantei in materia apararilor-reguli : 1. Judecatorul actiunii reclamantului este si judecatorul exceptiunii paratului.Exceptiile paratului au o acceptiune larga, de aparari totale care includ atat exceptiile propriu-zise cat si apararile de fond.In consecinta, hotararea judecatoreasca astfel pronuntata va avea autoritate de lucru judecat, adica efecte, atat asupra cererii reclamantului cat si asupra apararilor paratului. Exista o exceptie care se refera la chestiunile prejudiciale : in cazuri exceptionale, anumite probleme ale pricinii,ridicate de reclamant/parat presupun o solutionare prealabila si definitiva separat si anterior solutionarii litigiului in intregul lui.Aceasta solutionare separata va determina hot. Intrgului cu putere de lucru judecat.De aceea, instanta confruntata cu chestiunile prejudiciale va putea suspenda procesul pana la solutionarea acestor chestiuni prealabile.Exemplu : interferenta intre procesul penal si procesul civil dupa regula ca penalul tine in loc civilul. 2. Competenta instantei in privinta incidentelor de procedura : orice reclamantului.Incidentele procedurale :
18

contestatie grefata pe cererea

principala si de natura sa suspende sau sa modifice solutia este de competenta instantei sesizate cu act.

a) incidente care modifica dezbaterile extinzand sfera procesului (ex. cererea reconventionata, de interventie a tertilor) b) incidentele propriu-zise care nu modifica fondul procesului (ex. propunerea unor dovezi noi, cereri de recuzare, suspendare,perimare).Instanta sesizata este competenta sa se pronunte si asupra acestor incidente conform principiului ca accesoriul urmeaza principalul. Prorogarea de competenta este de 3 feluri : 1) 2) 3) legala conventionala (voluntara) judecatoreasca

Prorogarea legala este reglementata in anumite cazuri prevazute in lege. A) Cererile acesorii si incidente sunt de competenta instantei sesizate cu actiunea principala a reclamantului.In aceste cereri intra : -toate capetele de cerere accesorii ale actiunii reclamantului. -cereri incidente,accesorii ale paratului (cererea pentru aplicarea unor masuri asiguratoriisechestrul). -cererea reconventiei. -cererea de interventie a tertilor. B) Coparticiparea procesuala pasiva este in cazul procesului cu mai multi parati, competenta apartinand instantei sesizate cu actiunea reclamantului. C) Conexitate si indivizibilitate. Conexitatea presupune reunirea in acelasi proces a 2 cereri facute de aceleasi parti cu obiect si cauza legate intre ele.Aceste 2 cereri sunt introduse initial separat la instante diferite, dar datorita conexiunii lor se vor reuni pentru a fi judecate impreuna la principala instanta sesizata de parti. Scopul este evitarea pronuntarii unor hotararii contradictorii. Indivizibilitatea presupune 2 cauze cu o legatura mai stransa care face necesara solutionarea lor impreuna. Conexitatea si indivizibilitatea se aplica numai in acelasi sistem de jurisdictie, adica numai in cadrul org. judecatoresti sau org. jurisdicitonale de aceeasi natura. Prorogarea conventionala (voluntara) partile sunt de acord sa sesizeze cu solutionarea litigiului lor o instanta care in mod normalnu ar fi competenta sa solutioneze cererea.Aceasta prorogare se aplica numai

19

in cazul normelor de competenta supletive.In cazul competentei absolute (imperative) NU e posibila o conventie.Conventia de prorogare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : sa cuprinda comsimtamantul valabil al partilor cu capacitae procesuala de exercitare instanta aleasa sa nu fie necompetenta absolut conventia sa aiba un caracter special, adica sa se raporteze numai la cazul respectiv conventia poate fi scrisa sau verbala, dar trebuie sa cuprinda manifestarea de vionta valabil. Ex : alegerea unui domiciliu pentru nevoile procesului.De regula, conventia se incheie inainte de aparitia litigiului.Prin exceptie, se incheie dupa pornirea procesului numai in cazul litigiilor ce au ca obiect asigurarile terestre (vezi competenta alternativa). Efectele conventiei de prorogare : - conventia este obligatorie pentru parti (art.969 Cod Civ.) - conventia este irevocabila unilateral cu exceptia cazului in care acest tip de prorogare serveste interesului unei singure parti care poate opta sarenunte la acest beneficiu. Prorogarea judecatoresca se stabileste printr-o hotarare judecatoresca,fiind posibila in urmatoarele situatii : -casarea cu trimiter a procesului pentru o noua judecata la o alta instanta decat cea care a judecat prima data, cele 2 instante fiind egale in grad. -cand se admite cererea de rcuzare a tuturor judecatorilor instantei competente, pricina va fi solutionata de o alta instanta egala in grad si care nu ar fi fost competenta initial. - cand procesul se stramuta. - cand procesul se deleaga. - in cazul comisiei rogatorii (probele sunt administrate de alta instanta decat cea competenta)

Necompetenta instantei.Conflictele de competenta Atunci cand competenta este contestata exista 2 probleme: - cine poate invoca necompetenta - care instanta are dreptul sa solutioneze aceasta contestatie. Solutia difera dupa cum se foloseste declinatorul de competenta sau regulatorul de competenta.Primul solutioneaza cererea unei parti ca instanta sesizatasa-si decline competenta in

20

favoarea alteia.Prin regulatorul de competenta se solutioneaza conflictul de competenta ce apare intre 2 instante. Declinatorul de competenta----Este cererea unei parti de a se declina competenta catre alta instanta considerand ca instanta sesizata initial nu ar fi competenta.Aceasta cerere se face prin invocarea exceptiei de necompetenta la fond sau in apel/recurs cat si prin contestatii in anulare. Exceptia de necompetenta se solutioneaza diferit dupa cum normelede competenta incalcate sunt relative/absolute.Daca necompetenta este absoluta, exceptia de necompetenta se poate judeca in orice faza a procesului pana la pronuntarea hotararii irevocabile.Exceptia de necompetenta poate fi invocata de oricare parte sau instanta din oficiu ; nu este susceptibila de achiesare ; se poate valorifica cererea de necompetenta si in contestatia in anulare (dupa pronuntarea unei hotarari irevocabile).Daca necompetenta este relativa : exceptia de necompetenta se poate ridica numai de parat prin intampinare cel tarziu la prima zi de infatisare.Depasirea acestui prag duce la decaderea paratului din dreptul de a invoca aceasta exceptie .Practica extinde acest prag pana la momentul intrarii in cercetarea judecatoreasca (administrarea probelor) si in nici un caz dincolo de momentul intrarii in dezbateri (concluzii pe fond).Instanta sesizata cu oexceptie de necompetenta se pronunta asupra acestei exceptii, fie admitand-o, caz in care isi declina competentasi trimite pricina spre solutionare instantei competente, fir respinge exceptia si continua tot la judecarea procesului.Solutia pronuntata este o hotarare jud. Ce poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare.Aceasta hotarare are autoritate de lucru judecat numai pentru instanta care se dezinvesteste prin declinarea competentei, dar nu este obligatorie pentru instanta careia i se trimite cauza.Aeasta din urma se va putea declara si ea necompetena, caz in care apare conflictul de competenta. In ipoteza in care nici o instanta jud.rom. nu e competenta, ci competenta apartine unei instante straine sau unui alt organ jurisdictional rom., instanta sesizata cu exceptia de necompetenta nu isi mai declina competenta, ci respinge actiunea reclamantului ca fiind inadmisibila. Daca excptia se ridica cu caile de atac ea poate duce la casarea hot. Inst. necompetente si trimiterea cauzei spre rejudecare instantei competente.Pe durata rejudecarii procesului termenul de prescriptie se intrerupe. Efectele admiterii exceptiei de necompetenta toate actele procedurale ale instantei necompetente sunt nule probele deja administrate sunt castigate cauzei si nu trebuiesc refacute decat pentru motive temeinice, daca competenta este relativa probele se refac neconditionat daca au fost incalcate noemele de competenta generale(imperative).

21

Regulatorul de competenta Conflictele de competenta apar intre 2 instante judecatoresti sesizate cu aceeasi pricina.Conflictele pot fi pozitive sau negative.Conflictul pozitiv apare cand ambele instante se considera competente existand pericolul inor hotarari contradictorii .Mijloace de evitare a acestui pericol se directioneaza catre: exceptia de necompetenta exceptia de litisprudenta (sunt sesizate 2 instante competente in mod egal;ultima sesizata isi declina competenta in favoarea celei dintai, inaite de pronuntarea unei hotarari). In ambele cazuri dispare pericolul pronuntarii hot. contradictorii. Conflictul negativ apare atunci cand nici una din instante nu se consideracompetenta.Conflictul se solutioneaza de instanta superioara si comuna instantelor aflate in conflict.Sesizarea se face de instanta in fata careia a aparut conflictul, adica ultima instanta. Regulatorul de competenta: Este hot. instantei. superioare prin care se rezolva conflictul de competenta. Procedura se declanseaza din oficiu de instanta in fata careia apare conflictul.Hotararea acestei instante superioare are un dublu caracter: de declinare a competentei instantei necompetente dupa lege; de investire a instantei competente legal (regulator de competenta).Solutionarea conflictului se face fara citarea partilor in camera de cons. Efecte ale regulatorului de competenta: -dezinvesteste o instanta -investeste alta instanta. Incidente procedurale cu privire la compunerea completului de judecata si la instanta sesizata Judecatorul trebuie sa fie obiectiv,strain de cauza si de parti si sa nu se pronunte de 2 ori pe fondul pricinii in acelasi proces.Aceste chestiuni trebuiesc reglate inainte de solutionarea cauzei prin incidente procedurale: incompatibilitate recuzarea, abtinerea stramutarea delegarea

22

Incompatibilitatea presupune ca un judecator nu poate solutiona pe fond de 2 ori acelasi proces pentru ca ar exista pericolul de promovare a primului punct de vedere.Un alt caz este atunci cand judecatorul a fost martor,expert,arbitru in aceeasi cauza, situatie in care se presupune ca ar dovedi partinire.Aceste norme sunt imperative, incalcarea lor determina nulitatea ales. a hotararilor. Nu sunt cazuri de incompatibilitate : pronuntarea pentru prima data pe fond a unui judecator, atunci cand prima pronuntare s-a facut pe exceptie cand judecatorul care s-a pronuntat prima data pe fond are a solutiona o cale de atac de retractare (grefata pe motive noi fata de prima judecata, motive neimputabile judecatorului, revizuirea ,contestatia in anulare). Abtinerea si recuzarea Recuzarea este dreptul partilor de a cere in cazurile prevazute de lege ca judecatorul sa se retraga din completul de judecata. Abtinerea este obligatia judecatorului de a iesi din dosar cand are cunostiinta ca exista o situatie de recuzare a lui, nefructificata de parte. Cazurile de recuzare si abtinere sunt identice si se caracterizeaza prin pericolul ca judecatorul sa fiepartinitor, fie din afectiune, fie din dusmanie fata de o parte, fie din cauza unui interese personal.Cazuri : cand judecatorul, sotul lui, ascendentii (descendentii au interese in cauza sau sunt ruda / afini pana la gradul patru una din parti) ; cand judecatorul este ruda /afin pana la gradul patru cu avocatul/ curatorul partilor ; cand sotul in viata si nedespartit al judecatorului este afin/ruda cu una din parti ; cand judecatorul, sotul, rudele lor pana la gradul patru au ei insusi o pricina la o instanta unde una din parti este judecata ; cand aceleasi persoane si una din parti au avut un proces penal in ultimii cinci ani ; cand judecatorul este tutore/curator al uneia dintre parti ; cand juecatorul si-a exprimat opinia cu privire la pricina in concretul acestuia ; cand judecatorul a primit de la o parte daruri, promisiuni de daruri sau orice alt avantaj ; cand intre judecator, sot , rude pana la gradul patru exista dusmanie cu una din parti sau rudele ei pana la gradul patru.

Procedura de solutionare a recuzarii

23

Cererea se formuleaza inainte de dezbateri imediat ce partea a luat la cunostiinta de existenta motivului de recuzare. In cazul abtinerii, judecatorul este obligat sa se abtina imediat ce a luat cunostiinta de existenta motivului si inainte ca partea sa-l refuze. Competenta de solutionare a recuzarii apartine aceleasi instante, un alt complet de judecata. Daca recuzarea se face impotriva tuturor judecatorilor unei instante , competenta de solutionare apartine instantei superioare. Daca se recuza judecatorul unei sectii a Curtii Supreme de Justitie, cererea se solutioneaza de catre judecatorul altei sectii a Curtii Supreme de Justitie. Judecata se face fara prezenta partilor in camera de consiliu.Judecatorul recuzat poate fi ascultat numai daca instanta considera necesar. In aceste cazuri nu este admis interogatoriu. Instanta se pronunta prin incheiere in sedinta publica si nu se poate ataca decat odata cu fondul. Daca cererea de recuzare se respinge procesul va fi judecat in continuare de acelasi judecator. Daca se admite, judecatorul recuzat va fi inlocuit de altul. In aceasta situatie daca actele admise si probele admise se mentin sau trebuiesc refacute. In aceasta situatie daca actele admise si probele admise se mentin sau trebuiesc refacute. Daca petentul recuzarii este de rea credinta el poate fi amendat de instanta pentru abuz de drept. Normele de recuzare sunt dispozitive ; cele de abtinere sunt imperative. Stramutarea pricinii Transferarea unui proces de la o instanta competenta la alta in cazurile prevazute de lege pe motivul ca solutionarea la prima instanta este periclitata de lipsa de obiectivitate. Cazuri : cand una din parti are doua rude sau afini pana in gradul patru printre judecatori ( nu printre membrii completului), instanta care judeca procesul ; pentru motive de siguranta publica ; pentru banuiala legitima (presupunerea posibla ca judecatorii sunt partinitori datorita imprejurarii pricinii , calitatii partilor sau dusmaniei locale). Primul caz este reglementat de norme dispozitive, iar competenta de solutionare apartine instantei superioare. Cazurile doia si trei sunt reglementate de normele imperative, iar competenta de solutionare apartine Curtii Supreme de Justitie. Banuiala legitima se deduce din imprejurarile anormale de vadita impartialitate sau din pasiuni locale puternice ( Exemplu : se judeca un prefect cu un taran sau un judecator cu un om obisnuit). Judecarea se face in camera de consiliu cu citarea si ascultarea partilor, pronuntandu-se o hotarare definitiva si nemotivata ( pentru ca nu poate fi atacata). Pana la solutionarea cererii de stramutare , instanta impotriva careia s-a facut cererea de suspendare poate suspenda/ amana cauza.

24

Daca cererea s-a respins , procesul va continua la aceeasi instanta din faza in care a intervenit cererea. Daca se admite, se desemneaza instanta care va continua procesul, precizandu-se daca actele de procedura si probele efectuate raman valabile sau trebuiesc refacute. In cazul admiterii cererii se anunta instanta de la care se stramuta procesul. Dupa acest moment orice acte procedurale sau hotarare pronuntata de aceasta instanta devin nule de drept. Delegarea Se face de la o instanta la alta de grad egal , atunci cand instanta initial sesizata este impiedicata sa functioneze pe timp indelungat de imprejurari exceptionale (calamnitati, razboi). Se pronunta de Curtea Suprema de Justitie. Curs 5 Aciunea n procesul civil Generaliti Aciunea este mijlocul procedural pus de lege la dispoziia titularului dreptului subiectiv pentru realizarea lui. Dreptul reclamantului pentru a introduce o aciune este dublat de dreptul prtului de a se apra i a rspunde la aciunea reclamantului prin ntmpinare sau de a pretinde el nsui drepturi proprii de la reclamant printr-o cerere reconvenional. Definiie: Aciunea este mijlocul legal prin care o persoan cere instanei judectoreti fie recunoaterea dreptului su, fie realizarea acestui drept prin ncetarea piedicilor puse n exercitarea sa de o alt persoan sau printr-o despgubire corespunztoare. Noiunea de aciune civil are 2 accepiuni: 1) Aciunea este posibilitatea titularului dreptului subiectiv de a sesiza instana judectoreasc, solicitnd s hotrasc asupra cererii lui indiferent dac cererea este sau nu justificat n drept. n aceast accepiune aciunea este o facultate procesual, iar dreptul la aciune are caracter procesual. 2) Aciunea reprezint posibilitatea sesizrii instanei dar i dreptul de a obine ca instana s acorde protecie dreptului dedus judecii. Aciunea este un mijloc judiciar de a obine ctig de cauz iar dreptul la aciune are caracter material. Natura juridic a aciunii civile 1) 2) Aciunea este un mijloc juridic legal ce permite unei persoane s solicite instanei s hotrasc asupra cererii ei. Titularul dreptului recurge la un organ jurisdicional competent
25

3)

Aciunea are ca scop aprarea dreptului unei persoane care se pretinde titular al dreptului.

Comparaie ntre dreptul la aciune i dreptul subiectiv material Deosebiri: Condiiile de existen ale dreptului subiectiv: dreptul subiectiv are la origine un fapt/act juridic, n timp ce dreptul la aciune are la origine conflictul de interese dintre pri. Anumite drepturi materiale sau subiective nu pot fi promovate prin aciuni civile (vezi obligaii naturale). Alte drepturi care nu sunt actuale nu pot fi promovate prin aciune n realizare. Dreptul subiectiv prescris nu poate fi promovat prin aciune, ci doar prin excepiune. Condiiile de exerciiu: dreptul subiectiv exist i pentru persoane fr capacitate de exerciiu n timp ce aciunea nu poate fi promovat dect de o persoan cu capacitate de exerciiu. De aici rezult c aciunea civil are ca obiect protecia drepturilor subiective. Asemnri: Dreptul subiectiv determin felul aciunii. Aciunea preia elementele din natura dreptului. De exemplu dreptul de crean (personal) va fi promovat printr-o aciune personal, drepturile reale prin aciune real. Nu trebuie fcut confuzie pe plan teoretic ntre aciunea real i cererea de chemare n judecat. Cererea de chemare n judecat este actul procedural material prin care titularul dreptului subiectiv folosete posibilitatea de a sesiza instana. Cererea este actul procedural concret prin care se realizeaz vocaia abstract la promovarea unei aciuni. n practic cele dou noiuni se apropie pn la confuzie. Elementele aciunii civile Aciunea civil are 2 categorii de elemente: subiective i obiective. Elementele subiective sunt prile. Prile trebuie s ntruneasc mai multe condiii: capacitate, calitate procesual, s fie purttoarele unui drept, s aib interes legitim. Elementele obiective sunt obiectul aciunii, cauza. Obiectul este pretenia concret ntr-o aciune (exemplu: predarea unui bun, anularea unui contract). Obiectul trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: s fie licit, posibil, determinat (determinabil-pentru a putea fi pus n executare). Cauza aciunii este temeiul juridic al cererii. De exemplu, n aciunea n revendicare, temeiul juridic l reprezint dreptul de proprietate. n aciunea n pretenii, temeiul juridic l reprezint contractul, faptul juridic ilicit delictual. Cauza aciunii nu se suprapune cu motivul aciunii n justiie. Exemplu: aciunea n plata preului are drept cauz vnzarea ca operaiune juridic, iar motiv-contractul. Cauza trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: s fie licit, moral.

26

Toate aceste elemente ale aciunii civile trebuie cuprinse n aciunea reclamantului de la nceput. Ele pot fi modificate sau ntregite cel trziu la prima zi de nfiare. Dup acest prag, raportul procesual dintre pri se cristalizeaz pe elementele aciunii, urmnd ca judecata s se desfoare pe aceste coordonate. (prima zi de nfiare e termenul din proces cnd pentru prima dat prile sunt legal citate i pot pune concluzii). Clasificarea aciunilor civile Se face dup diferite criterii care determin categorii diferite de aciuni civile. Dup scopul material urmrit de reclamant: aciuni n realizarea dreptului; aciuni n constatarea dreptului; aciuni n constituire de drepturi. Dup natura dreptului subiectiv ce st la baza aciunii: aciuni personale; aciuni reale; aciuni mixte. Dup obiectul dreptului subiectiv promovat prin aciune: aciuni mobiliare; aciuni imobiliare aciuni petitorii aciuni posesorii Dup calea procedural aleas de reclamant: aciuni principale; aciuni accesorii (incidentale). Dup Codul de Procedur Civil: aciuni civile; aciuni comerciale. Aciuni n realizarea dreptului (aciunea n adjudecare)-reclamantul cere n justiie respectarea dreptului su de ctre persoanele care l-au nclcat i realizarea n natur a acestui drept, iar dac nu mai este posibil, reclamantul va cere despgubiri pentru prejudiciul suferit (realizare prin echivalent).
27

Exemple: aciunea n revendicare-presupune realizarea dreptului de proprietate; aciunea n despgubire-realizarea unui drept de crean; aciunea n daune interese pentru acoperirea de prejudicii produse prin fapte juridice ilicite. Admiterea aciunii civile presupune ca hotrrea judectoreasc s constate existena unui drept al reclamantului i s pronune o condamnare a prtului care va fi obligat s execute/realizeze dreptul reclamantului, de principiu n natur. Aciuni n constatarea dreptului (n recunoaterea dreptului, n confirmare)-reclamantul cere instanei ca prin hotrre s se constate existena sau inexistena unui drept fr ca instana s mai pronune i o condamnare civil la executarea prestaiilor. Obiectul acestor aciuni l constituie existena/inexistena unui drept i nu a unui fapt juridic. Hotrrile care soluioneaz aceste aciuni nu pot fi titluri executorii i deci nu pot fi puse n executare silit. Aciunile n constatare pot fi pozitive sau negative. Aciunile n constatare au caracter subsidiar fa de aciunile n realizare. Aceast aciune nu este admisibil dac reclamantul are la ndemn i o aciune n realizare. Aciunile n constatare se mpart n: aciunea declaratorie; aciunea interogatorie; aciunea provocatorie. Prin aciune declaratorie reclamantul cere instanei s se pronune asupra existenei unui raport juridic valabil sau nevalabil sau s interpreteze o clauz contractual ndoielnic. Prin aciune interogatorie, titularul dreptului cheam n judecat preventiv o persoan care ar putea eventual s-i conteste dreptul reclamantului, urmrind ca n paralel s rspund n instan dac i recunoate reclamantului dreptul. Aceast aciune presupune ca reclamantul s aib un interes legitim i nu s-l cheme abuziv pe prt n judecat.acest interes legitim se contureaz printr-o tulburare produs de prt exerciiului dreptului reclamantului. Aciunea provocatorie presupune c prtul ridic n mod public i serios pretenii asupra dreptului reclamantului, tulburndu-i grav exerciiul dreptului. Tulburarea dreptului este mai puternic dect n cazul aciunii interogatorii. Reclamantul l cheam n judecat pe prt provocndu-l s-i valorifice preteniile, urmnd ca hotrrea s valorifice preteniile unuia sau altuia. Aciunea n constituire de drepturi-reclamantul cere instanei s creeze o situaie juridic concret nou ntre prile litigante. Hotrrea judectoreasc prin care se admite o asemenea aciune nu are efect declarativ retroactiv, cum au de obicei hotrrile judectoreti, ci are efect constitutiv, ex nunc. Exemple: aciunea de divor, de stabilire a paternitii, de declarare a morii.

28

Aciunile personale sunt aciuni prin care se exercit un drept de crean. Aceste aciuni sunt nelimitate numeric. Aciunile reale sunt aciuni prin care se exercit un drept real. Aceste aciuni sunt n numr limitat ca i drepturi reale. Exemplu: aciunea n revendicare; aciunea confesorie (pentru promovarea unui dezmembrmnt al dreptului de proprietate); aciunea negatorie (se contest un dezmembrmnt al dreptului de proprietate); aciunea pentru drepturi reale accesorii (aciunea ipotecar, aciunea creditorului gajist). Aciunile mixte-urmresc valorificarea unor drepturi mixte, att reale ct i de crean. Prin ele se cere executarea unui act juridic care a creat i drepturile reale i de crean sau sunt acte prin care se desfiineaz asemenea acte juridice. Aciuni mobiliare i imobiliare au ca obiect un bun mobil sau imobil. Este posibil i o aciune unic mobiliar i imobiliar (predarea unui imobil cu mobilul ncorporat). Aciunile personale mobiliare i aciunile personale imobiliare, aciunile reale mobiliare (art. 1909 Cod Civil) i aciunile reale imobiliare-sunt combinaii posibile. Aciunea petitorie-se tinde la aprarea unui drept de proprietate sau alt drept real imobiliar. Aceste aciuni privesc chiar fondul dreptului (aciunea n revendicare, aciunea confesorie, aciunea negatorie). Aciunile posesorii apr posesia imobilului, pot fi exercitate de posesor sau proprietar asupra unui imobil. Aceste aciuni prezint avantajul unor probe mai uoare. ntre aciunile petitorii i posesorii exist autoritate de lucru judecat din petitoriu n posesoriu. Mijloace procedurale asiguratorii Aciunea civil n sens larg include toate mijloacele procedurale pentru realizarea drepturilor titularului, inclusiv adoptarea unor msuri asiguratorii (acestea reprezint posibilitatea reclamantului de a cere instanei s ordone indisponibilizarea unor bunuri litigioase pentru a-l mpiedica pe prt s nstrineze bunul litigios sau s-i diminueze patrimoniul). Msurile asiguratorii, sechestrul judiciar, ipoteca asiguratorie, poprirea asiguratorie, sechestrul asigurator. Sechestrul judiciar const n numirea unei persoane creia i se ncredineaz pe timpul procesului bunul litigios pentru pstrare i administrare. Condiii: sechestrul s se raporteze la bunul litigios sau alt bun oferit de debitor pentru liberarea lui; s existe teama justificat c prtul ar sustrage/distruge aceste bunuri. Procedura: cererea se rezolv urgent cu cedarea prilor de salvat instanei investit cu soluionarea aciunii. Dac cererea se admite, se numete persoana creia i se ncredineaz bunul, care trebuie remunerat i care trebuie s fac cheltuieli de administrare i care la sfritul procedurii va preda bunul prii care ctig procesul.

29

Sechestrul asigurator se cere atunci cnd procesul are ca obiect plata unei sume de bani i ca scop prevenirea unor cheltuieli fcute cu rea-credint de prt cu scopul diminurii patrimoniului. Condiii: creditorul s aib un titlu, s aib o crean exigibil, s existe pericolul de sustragere, micorare a patrimoniului. Acest sechestru presupune plata unei cauiuni. Procedur: este o cerere accesorie de competena instanei care judec cererea principal; se soluioneaz de preedintele instanei dac s-a cerut o dat cu aciunea principal, n Camera de Consiliu, prin pronunarea unei ncheieri executorii ce poate fi atacat cu recurs n 5 zile de la pronunare. Executarea sechestrului se face dup regula executrii silite mobiliare sau imobiliare (presupune i nscrierea n Cartea Funciar). Ridicarea sechestrului se face n dou modaliti: 1) Atunci cnd debitorul d garanii suficiente, de instan n Camera de Consiliu, cu citarea prilor, pronunndu-se o ncheiere recurabil n 5 zile de la pronunarea ei. 2) Dac aciunea principal a reclamantului este respins, se ridic sechestrul. Poprirea asiguratorie are ca obiectiv indisponibilizarea sumelor de bani pe care debitorul prt le are de primit de la un ter datornic al su, urmnd ca aceste sume de bani s rmn la dispoziia instanei pentru ca ulterior s poat ndestula creana reclamantului popritor. Condiii: creditorul s aib un titlu executor; dup felul titlului, creditorul poate fi obligat sau nu la plata unei cauiuni. Competena aparine instanei de la domiciliul debitorului sau a terului poprit. Dac se cere odat cu aciunea principal, ea se judec de instana competent pentru aciunea principal n dou etape. n prima etap se nfiineaz poprirea, blocndu-se sumele n minile terului poprit. n a doua etap se valideaz poprirea, transferndu-se sumele n minile reclamantului. mpotriva ordonanei de poprire se poate declara recurs sau contestaie la executare. Poprirea asiguratorie poate fi transformat n poprire definitiv dup terminarea aciunii principale. Ipoteca asiguratorie presupune nscrierea i n cartea funciar a ipotecii. Mijloace de aprare ale prtului n procesul civil Prtul poate s se comporte defensiv, contestnd doar drepturile reclamantului prin ntmpinare/excepie sau se poate comporta ofensiv, cernd el-nsui anumite drepturi proprii de la reclamant prin cerere reconvenional. Aprarea-act procesual prin care prtul se opune aciunii reclamantului, cernd respingerea acestei aciuni, act ce cuprinde i mijloacele procesuale care, fr a nega dreptul reclamantului, tind s conduc la respingerea aciunii acestuia. Aprrile sunt: aprri de fond (propriu-zise) i excepiile.

30

Aprrile de fond sunt ndreptate mpotriva preteniilor reclamantului i au ca scop respingerea aciunii ca nefondat prin folosirea ntmpinrii, probelor, concluziilor n fapt i n drept. Excepiile-mijloace procedurale prin care prtul, fr a pune n discuie temeinicia dreptului reclamantului i fr a-l recunoate, cere instanei s-i decline competena, s anuleze cererea de chemare n judecat, s o resping, sau s amne cauza. Anumite excepii se ridic n anumite condiii. Instana este obligat s soluioneze cu precdere excepiile care fac de prisos cercetarea fondului dreptului reclamantului total/parial. Hotrrea care soluioneaz cauza pe baza excepiei nu are caracter de lucru judecat, pentru c nu soluioneaz fondul dreptului. Clasificarea excepiilor: Dup obiectul lor: Excepii de procedur; Excepii de fond.

Excepiile de procedur se refer la nclcarea normelor de procedur sau de competen (exemplu: lipsa capacitii de exerciiu, neconstituionalitate, conexitate, litispendena). Excepiile de fond privesc lipsa dreptului material la aciune (exemplu: prescripia, puterea de lucru judecat). Dup efectul excepiilor: Excepii dilatorii; Excepii peremptorii.

Excepiile dilatorii tind ctre amnarea cauzei. Exemplu: procedura de citare viciat, necompetena instanei ce duce la declinarea competenei. Excepiile peremptorii tind ctre respingerea/anularea aciunii (exemplu: prescripia, puterea de lucru judecat, excepia de neconstituionalitate). Dup caracterul imperativ/dispozitiv al normei nclcate: absolute. Procedura de soluionare a excepiei: instana se pronun asupra excepiei. Dac sunt necesare aceleai probe pentru verificarea excepiei i pentru cercetarea fondului, instana va uni excepia cu fondul. Dac instana admite excepia, o face fie prin ncheiere, fie prin hotrre. Soluia instanei asupra excepiei poate fi atacat. Dac respinge excepia, o va face prin ncheiere interlocutorie, care leag instana,
31

Excepii absolute; Excepii relative.

Prescripia, puterea de lucru judecat, necompetena material, general, teritorial exclusiv-excepii

aceasta nemaiputnd reveni asupra excepiei. Judecata va continua asupra fondului, iar soluia asupra excepiei va putea fi atacat odat cu fondul. Excepiile relative pot fi acoperite prin confirmare. Excepiile absolute pot fi ridicate de oricare parte sau de ctre instan din oficiu, oricnd pe timpul procesului i nu pot fi acoperite prin confirmare. Principalele excepii de procedur: a) Excepia de necompeten; b) Excepia de neconstituionalitate; c) Excepia lipsei capacitii de exerciiu sau de reprezentant; d) Excepia puterii de lucru judecat; e) Litispendena; f) Conexitatea. Litispendena-excepie care se ridic atunci cnd ntre aceleai pri exist acelai litigiu pentru aceeai cauz i acelai obiect, litigiu concretizat n 2 procese diferite cu care sunt sesizate 2 instane diferite i n principiu egale n drepturi. Ea exist doar atta timp ct nici unul din procese n-a fost soluionat definitiv. Scopul este acela de a evita pronunarea unor hotrri contradictorii. Este o excepie dilatorie absolut. Competen de soluionare are instana mai nti sesizat dac sunt egale n grad sau instana superioar atunci cnd un proces este la o instan de fond i altul la o instan de atac. n acest caz instana inferioar suspend judecarea pricinii, ateptnd soluia instanei superioare. Conexitatea-existena mai multor pricini la aceeai instan sau la instane diferite n grad ntre aceleai pri i avnd obiect i cauz n strns conexitate. Scopul este ntrunirea celor 2 cereri la o singur instan, o bun administrare a justiiei i evitarea hotrrilor contradictorii. Aceasta se poate cere de pri sau dispune din oficiu de instan. Cererile vor fi soluionate de instana mai nti sesizat. Cele 2 cereri vor fi rezolvate printr-o singur hotrre. Dac pe parcursul judecii se observ c soluionarea uneia din cererile conexe aflate n stadiu de nceput ntrzie soluionarea celeilalte cereri aflate n stadiu final, instana poate disjunge aceste cereri pentru a fi judecate separat. CURS 6

PARTICIPANTII LA PROCESUL PENAL

32

Notiune: Procesul civil este o activitate desfasurata in timp de anumite persoane denumite participanti. Subiectele procesului civil sunt persoane, care prin activitatea lor, influenteaza desfasurarea, soarta procesului si carora legea le acorda drepturi procesuale si le impune obligatii procesuale. In sens larg, participantii la procesul civil sunt:partile, tertii, organele de executare si instanta de judecata. In sens restrans, participantii sunt:instanta si partile.Acestea sunt indispensabile oricarui proces. Intr-o acceptiune si mai larga, intre participanti, figureaza si martorii, expertii, mandatarii. Instanta judecatoresca este organul jurisdictional competent, imputernicit de lege cu solutionarea litigiului. Reclamantul este persoana fizica/juridica ce a sesizat instanta cu o cerere de chemare in judecata pt. a i se recunoaste, proteja sau constitui un drept. Paratul este persoana despre care reclamantul sustine ca i-a incalcat dreptul si care urmeaza sa raspunda in justitie pt. actele sau faptele lui.De regula, cele doua parti principale au pozitii antagonice, ofensiva si defensiva. Hotararea judecatoreasca pronuntata produce efecte asupra patrimoniului partilor sau asupra persoanei partilor, dar niciodata si asupra reprezentantilor acestora. Pozitia procesuala a partilor in sens restrans este diferita: instanta de judecata are dreptul dar si obligatia de a judeca si solutiona litigiul cu care este sesizata. Actele procedurale ale instantei sunt obligatorii pt. parti. Partile au in principal drepturi si doar in subsidiar obligatii, fiind calauzite de norme de protectie dublate de capacitatea, disponibilitatea procesuala. Reclamantul poate sesiza sau nu instanta, sau poate renunta ulterior. Paratul poate recunoaste sau nu pretentiile reclamantului, partile impreuna pot cere sau nu probe, pot pune concluzii. In consecinta, partile au drepturi procedurale optionale (facultative).

Drepturile si obligatiile procesuale ale partilor -partile trebuie incunostiintate despre data si locul desfasurarii procesului si a actelor de procedura (citatia, comunicarea hotararii); -partile pot face cereri, respectiv sa raspunda la cererile adversarului; -partile se pot apara cerand administrarea unor probe, invocand exceptii, punand concluzii; -partile pot conduce procesul personal sau prin reprezentant;
33

-partile pot folosi interpretul in cazurile prevazute de lege; -partile pot face cereri de recuzare; -partile au dreptul sa ia cunostinta de continutul dosarului, sa obtina copii de pe inscrisurile acestuia, sa faca obiectiuni la continutul incheierii de sedinta; -reclamantul are dreptul sa retraga actiunea, sa o completeze, sa o modifice si mai are dreptul sa-si majoreze/micsoreze cuantumul obiectului cererii. Paratul poate recunoaste total sau partial pretentiile reclamantului. Partile pot stinge litigiul dinte ele prin tranzactie. -partile pot ataca hotararea pronuntata, incheierea de sedinta, pot cere punerea in executare silita a hotararii. Legea stabileste termene, conditii si alte cerinte pt. exercitarea acestor drepturi si obligatii. Daca toate acestea sunt incalcate se aplica sanctiuni procesuale: nulitatea, decaderea. Instanta este obligata sa asigure exercitarea drepturilor si obligatiilor partilor in spiritul si in litera legii. Abuzul de drept procesual Ca toate drepturile, si dreptul procesual trebuie exercitat de titular cu buna-credinta potrivit scopului avut in vedere de legiuitor. Abuzul de drept apare atunci cand dreptul este deturnat de la finalitaea lui, sau cand dreptul este exercitat cu rea-credinta, in scop sicanatoriu, fara justificarea unui interes legitim, cu vointa premeditata sau cu constiinta ca scopul acestor maniere este acela de a presa adversarul sa conceada sau sa abandoneze. Abuzul de drept se sanctioneaza prin: -respingerea cererii; -obligarea la plata cheltuielilor de judecata; -posibila obligare la despagubiri pt. acoperirea prejudiciilor provocate; -posibila obligare la plata unei amenzi civile in situatii cum ar fi: cererile abuzive de recuzare, de stramutare, neindicarea domiciliului paratului, desi reclamantul il cunoaste. Conditii legale pt. a fi parte in proces -capacitatea procesuala; -calitatea procesuala; -dreptul; -interesul. Aceste patru conditii trebuie respectate cumulativ.

34

1)Capacitatea procesuala este de doua feluri:de folosinta si de exercitiu. Capacitatea procesuala de folosinta reprezinta aptitudinea generala a persoanelor de a dobandi drepturi si obligatii pe plan procesual. Titulari ai capacitatii de folosinta pot fi atat persoanele fizice cat si cele juridice. Capacitatea procesuala de exercitiu reprezinta capacitatea unei persoane care are folosinta dreptului ei de a angaja si de a conduce personal procesul, exercitandu-si direct drepturile si obligatiile procesuale in scopul castigarii procesului. Capacitatea procesuala de exercitiu reprezinta capacitatea partii, respectiv persoanei de a sta in judecata personal. De la aceasta regula exista si cateva exceptii: -reprezentarea pt o persoana lipsita de capacitate de exercitiu (minorul mai mic de 14 ani, interzisul judecatoresc); -asistarea pt. o persoana cu capacitate de exercitiu restransa (minorul intre 14-16 ani); -autorizarea organului competent pt. actele reprezentantului legal -acte de dispozitie. Reprezentarea legala temporara se face prin curator special si numai pt. un anumit proces, daca partea lipsita de capacitate de exercitiu nu are inca un reprezentant legal sau daca exista conflicte de interese intre cel lipsit de capacitate de exercitiu si reprezentantul lui legal. Sanctiunea lipsei capacitatii procesuale este diferita dupa tipul de capacitate care trebuie sa existe -daca lipseste capacitatea juridica, se respinge actiunea, exceptia putant fi ridicata in orice faza a procesului, iar actele procedurale intocmite in dosar sunt lovite de nulitate absoluta. -pt. lipsa capacitatii de exercitiu (sau cu capacitate restransa), se anuleaza actele procedurale ale celui in cauza, acte facute fara reprezentant. 2)Calitatea procesuala reprezinta cerinta existentei unei identitati intre persoana reclamantului si titularul dreptului subiectiv din raportul juridic dedus judecatii, pe de o parte, (calitate procesuala activa) si identitatea intre parat si cel obligat in raportul juridic dedus judecatii (calitate procesuala pasiva) pe de alta parte. Cele doua identitati trebuie sa existe cumulativ. Calitatea procesuala se determina in concret la fiecare speta, nu in general. Sanctiunea lipsei calitatii procesuale este respingerea actiunii. Daca numai calitatea procesuala pasiva a lipsit si s-a respins actiunea, reclamantul poate introduce o noua actiune cu respectarea termenului de prescriptie impotriva adevaratului parat. Exceptie: in cazul actiunii reale paratul, detentor precar al bunului litigios, poate cere cu consimtamantul reclamantului inlocuirea lui cu tertul care este adevaratul titular al dreptului dedus judecatii. Acest lucru se realizeaza printr-o cerere de interventie fortata denumita aratarea titularului dreptului, fiind unica situatie din procedura civila in care o parte poate fi inlocuita cu o alta parte.

35

Transmisiunea calitatii procesuale presupune trecerea/transferarea drepturilor si obligatiilor unei parti la o alta parte straina pana atunci de proces (de ex, o parte decedeaza, transferandu-se calitatea procesuala catre mostenitor). Transmisiunea calitatii presupune trecerea calitatii procesuale de la o persoana la o alta persoana care astfel capata legitimare procesuala activa sau pasiva si poate continua procesul. Transmisiunea calitatii procesuale este de doua feluri: -legala: succesiunea, reorganizarea persoanei juridice; -conventionala:are loc in urma unei conventii stabilita de o parte din proces cu un tert in cesiunea de creanta, preluarea datoriei sau vanzarea bunului litigios. Transmiterea calitatii procesuale se poate face:universal, cu titlu universal si cu titlu particular. In orice situatie insa, dobanditorul calitatii primeste procesul in starea in care se gasea acesta la momentul transmiterii calitatii. Legea reglementeaza si posibilitatea legitimarii procesuale si pt. alte persoane in urmatoarele situatii: -procurorul, pt. anumite procese; -autoritatea tutelara pt. litigiile cu minori, adoptii si decaderea din drepturile parintesti; -persoanele apropiate celui impotriva caruia se cere punerea sub interdictie; -primaria si parchetul pt. cererea de constatare a unei succesiuni vacante; -creditorii in actiunile oblice (subrogatorii). 3)Dreptul Actiunea este mijlocul legal pt. realizarea unui drept. Nu exista actiune fara un drept care trebuie valorificat. Dreptul trebuie sa indeplineasca trei conditii: -sa fie recunoscut si ocrotit de lege; -sa fie actual, adica sa nu fie supus unui termen sau conditii suspensive. Drepturile eventuale pot fi protejate totusi prin masurile asiguratorii sau conservatorii; -dreptul sa fie determinat. Pt. actiunea in constatare dreptul se considera in starea lui din acel moment. De la aceste reguli sunt permise doua exceptii in care este permisa o actiune preventiva (in futurum) care sa-si produca efecte inainte de implinirea termenului care afecteaza dreptul. Situatiile se refera la locatia imobiliara, pensia de intretinere. La locatia imobiliara, locatorul poate cere predarea bunului, cerere care se face inainte de termenul scadent cu scopul insa de a-si produce efecte la scadenta. 4)Interesul Este folosul practic, imediat pe care il are o parte pt. a justifica punerea in miscare a procedurii judiciare.
36

Conditii: -sa fie legitim (sa nu vina in contradictie cu legea); -sa aiba caracter patrimonial, material cu precadere, admitandu-se si un caracter moral; -sa fie nascut si actual (valabil indeosebi pt. actiunea in realizare); -interesul sa fie personal. Actiunea nu poate fi promovata decat de persoana care are interes sau de reprezentantul ei. Coparticiparea procesuala Presupune o pluralitate de subiecti procesuali, adica mai multi reclamanti/mai multi parati ori mai multi reclamanti si mai multi parati. Coparticiparea procesuala este posibila cu conditia ca obiectul pricinii sa fie un drept/obligatie comuna, ori dreptul sau obligatia sa aiba o cauza comuna. Coparticiparea procesuala poate fi: -subiectiva pluralitate de persoane cu interese identice; -obiectiva -pluralitate de actiuni civile strans legate intre ele (vezi premisa conexitatii). Mai poate fi: -activa mai multi reclamanti; -pasiva-mai multi parati; -mixta mai multi reclamanti si mai multi parati. De regula, coparticiparea procesuala este facultativa, ea fiind obligatorie in cazul iesirii din indiviziune. Coparticipantii au o pozitie procesuala independenta. Actele procesuale ale unui coparticipant nu ii pot prejudicia pe ceilalti coparticipanti decat daca, potrivit legii, efectul actului procedural se intinde asupra tuturor. Actul procedural al unui coparticipant produce efecte si asupra celorlalti coparticipanti daca le este benefic, dar nu produce efecte niciodata impotriva lor daca le vatama drepturile. Exista independenta intre coparticipanti, pe de o parte, si instanta de judecata, pe de alta parte, in sensul ca un reclamant/parat nu isi poate reprezenta coparticipantul fara procura, chiar daca apararea s-ar face in profitul tuturor. De la aceasta restrictie, practica judecatoreasca admite doua exceptii: -coparticipantii isi pot numi un singur reprezentant; -coparticipantii primesc cu totii un singur rand de inscrisuri depuse de partea adversa. Uneori, chiar instanta de judecata, in baza rolului ei activ, provoaca situatii de coparticipare procesuala prin introducerea in cauza a altor persoane (forma a interventiei fortate) sau prin conexitate si litispendenta. De regula, aceste situatii se creeaza la initiativa partii. Atunci cand exista multe parti in proces (sute), instanta poate dispune reprezentarea lor printr-un singur mandatar la domiciliul caruia se comunica toate actele procedurale pt. toti coparticipantii.
37

Curs 7 Participarea terilor n procesul civil Hotrrea judectoreasc, n principiu, are efecte relative aplicabile prilor n proces, cu excepia hotrrilor de stare civil care sunt opozabile erga omnes. Hotrrea judectoreasc are puterea de lucru judecat fa de pri i avnzii lor cauz. Prin excepie, n unele situaii se impune participarea n proces a terilor fie din iniiativa lor fie la cererea prilor iniiale. Odat ce terii intervin n proces hotrrea va soluiona n ntregime raporturile juridice deduse judecii i va fi opozabil att fa de prile iniiale ct i fa de teri. Mijloacele procedurale prin care terii sunt introdui n proces sunt cererile de intervenie. Clasificare: cereri de intervenie voluntare; intervenia forat: 1. cereri de chemare n judecat a altor persoane; 2. cereri de chemare n judecat n garanie; 3. artarea titularului dreptului. Intervenia voluntar este cererea fcut de un ter de a interveni n proces dac are un interes legitim n legtur cu pricina. Cererea este de 2 feluri: cerere principal (n interes propriu), accesorie (n interesul altei persoane). Terul intervenient urmrete realizarea propriului drept n procesul ce privete prile iniiale n primul caz. O asemenea cerere este o a 2-a aciune n proces fiind nevoie s respecte elementele oricrei aciuni civile i neputnd fi depus dect la prima instan pn la prima zi de nfiare, dar nu mai trziu de intrarea n dezbateri. Dac aceast cerere se depune mai trziu, se va judeca separat de aciunea principal. 1. Intervenia accesorie terul intervine n proces pentru a sprijini aprarea sau preteniile unei pri. Aceast cerere se poate depune n orice faz a procesului. O asemenea cerere accesorie preia procesul din faza n care se afl. Cererea de intervenie are urmtoarele consecine: prorog competena (instana sesizat cu aciunea principal devine competent prin extindere s soluioneze i cererea de intervenie); terul intervenient devine parte litigant astfel nct hotrrea i va fi opozabil;

38

terul intervenient poate ataca hotrrea pronunat cu excepia interveniei accesorii atunci cnd partea sprijinit prin intervenie achieseaz la hotrrea pronunat, renun la drept sau recunoate preteniile adversarului.

Procedura. Prile i instana discut cererea de intervenie la termenul la care e depus i o admite sau o respinge n principiu printr-o ncheiere de edin atacabil odat cu fondul. Dup admiterea n principiu se discut i administreaz probe legate de cererea de intervenie. Concluziile se pun la termenul final att de participani ct i de intervenieni i se pronun o singur hotrre ce rezolv toate cererile. Condiia sine qua non pentru adfmiterea cererii de intervenie i pentru judecarea ei n conexitate cu cererea principal este ca obiectul i cauza ei s fie n strns legtur cu obiectul i cauza aciunii principale. 2. Intervenia forat. Cererea de chemare n judecat a altor persoane este cererea fcut de o parte din proces de a fiintrodus n cauz i o persoan care ar avea un interes n dosar, dar care evit/neglijeaz s intervin voluntar pentru a se putea prevala i profita de inopozabilitatea hotrrii. Aceast cerere se face n timpul procesului de fond cel trziu la prima zi de nfiare, practica administrnd prelungirea pn la nchiderea dezbaterilor. De obicei o asemenea cerere o face prtul. Cererea de chemare n garanie se face atunci cnd o parte (de obicei prtul) are dreptul ca dac ar pierde procesul s se ndrepte mpotriva altor persoane cu o cerere n despgubire sau n garanie. Aceast cerere are un dublu scop: d posibilitatea terului chemat n garanie s-i fac toate probele i susinerile sale,; dac reclamantul ctig procesul i cererea se admite, prtul este evins (scutit) de rspundere i prin hotrre este chemat terul chemat n garanie s plteasc n locul prtului. Astfel, ntr-un singur proces, se lichideaz printr-o singur hotrre ambele raporturi juridice. Condiia sine qua non pentru admiterea acestei cereri este ca obiectul i cauza celor 2 raporturi juridice s se afle n strns legtur. Terul chemat n garanie are dreptul s cheme la rndul su o alt persoan n garanie, lrgind cadrul procesual. Cererea de chemare n garanie trebuie s ntruneasc elementele oricrei acrei aciuni, se depune cel trziu la prima zi de nfiare, se susine prin cerere de probatorii i se rezolv prin hotrre pronunat. Dac aciunea principal se respiunge atunci se va respinge i cererea de chemare n judecat a terului, ea fiind rmas fr obiect.efectul principal al admiterii cererii este judecarea n conexitate a celor 2
39

cereri i soluionarea lor ntr-o singur hotrre. Dac pe percursul procesului se constat c ritmul de soluionare este diferit, instana poate disjunge cererea de chemare n garanie care se va judeca separat. Artarea titularului dreptului este posibilitatea pe care o are prtul netitular al dreptului, dar care este detentor precar al bunului litigios (nu bunuri fungibile, consumtibile) de a arta instanei care este persoana cu interes real n cauz i care e titular adevrat al dreptului. Cererea se depune cel trziu la prima zi de nfiare, comunicndu-se o copie i terului. Dac terul citat va confirma susinerile prtului, acesta este scos din cauz i cu consimirea reclamantului, iar terul devine prt. Este singurul caz din procedura civil n care o persoan cu capacitate procesual este nlocuit cu o parsoan fr capacitate procesual.

REPREZENTAREA JUDICIAR N PROCESUL CIVIL Aceast reprezentare apare n situaia n care o persoan reprezentant efectueaz acte procesuale n proces n numele i pentru o alt persoan reprezentat. Reprezentarea judiciar este o transpunere a normelor mandatului din dreptul civil. Poate fi de 2 felori: obligatorie (reprezentarea judiciar temporar) sau facultativ (care st la ndemna persoanei cu capacitate de exerciiu care prefer s nu-i conduc singur procesul ci prin mandatar). Reprezentantul este un mandatar. Reprezentarea n justiie este legat de dreptul de aprare avnd un caracter nengrdit i e posibil ntotdeauna cu 2 excepii: interogatoriul nu poate fi luat dect prii; n divor partea trebuie s participe personal, putnd fi doar asistat de o alt persoan.

40

Dac partea i are domiciliul sau reedina n strintate, ea poate fi reprezentat n situaiile de mai sus doar cu procur special. Calitatea mandatarului Acesta poate fi avocat sau un simplu mandatar. Avocatul, pe lng reprezentare mai poate s fac cereri, s acorde asisten juridic, s pun concluzii. Mandatarul neavocat poate fi rud pna la gradul IV sau beneficiarul unei procuri. Acesta va putea pune concluzii la fond dar nu i n cile de atac, cu excepia absolvenilor de drept. Codiiile reprezentrii judiciare convenionale: reprezentantul s aib capacitate deplin de exerciiu; reprezentarea s aib la baz o procur (nscris semnat, tampilat, care s ateste calitatea de reprezentant); Pentru efectuarea unor acte de dispoziie (recunoatere, renunare, tranzacie) este necesar prezena personal a prii sau procura special. Exercitarea cilor de atac n termenul legal se poate face de mandatarul din faza anterioar a procesului fr o mputernicire nou pentru ca partea reprezentat s nu-i piard dreptul de a formula cererea pentru calea de atac. Reguli derogatorii de la dreptul comun al mandatului Mandatul judiciar nu nceteaz prin moartea mandantului sau dac acesta devine lipsit de capacitate juridic i se menine pn la numirea unui alt mandatar legal al incapabilului sau pn la retragerea lui formal de succesor. Renunarea sau retragerea este opozabil prii adverse de la declararea n edin public n prezena tuturor prilor. Mandatarul poate renuna cu obligaia de a-l anuna pe mandant i instana cu cel puin 15 zile nainte de termen. Sanciuni pentru calitatea nejustificat de reprezentant: se da termen n proces pentru completarea lipsurilor; se anuleaz cererea de reprezentare.

Reprezentarea persoanei juridice se faceprin: organul de conducere, prin reprezentant (consilierul juridic angajat permanent sau avocatul angajat pentru susinerea unui proces). Consilierul juridic se afl n raporturi juridice mixte: raport de munc cu conducerea unitii, raport de drept procesual civil cu prile i cu instana. Participarea procurorului n procesul civil
41

Procurorul, n procesul civil nu se identific cu interesele prii, dar are calitatea de parte n sens procesual sau i material. Procurorul este obligat prin lege s participe la anumite procese i are dreptul/facultatea s participe la orice fel de proces atunci cnd e necesar pentru aprarea drepturilor i intereselor legitime ale minorilor i alte cazuri legale. Procurorul are urmtoarele atribiii: 1. poate porni un proces civil prin introducerea aciunii strict personale. Procurorul figureaz ca reclamant, dar titularul dreptului subiectiv poate s renune la aciunea introdus de procuror sau s introduc el nsui aciunea lui proprie; 2. procurorul pune concluzii n orice fel de proces pornit de titularul dreptului i obligatoriu n punerea sub interdicie, declararea morii/dispariia unei persoane, anularea actelor de stare civil, ocrotirea minorului, contraveniile svrite de un minor, adopie, succesiuni vacante; 3. procurorul exercit i susine cile de atac n procesul n care participarea sa e obligatorie, n recursul n interesul legii i n recursul n anulare. n celelalte cazuri, exercitarea cii de atac de ctre procuror este facultativ, procurorul putnd interveni n orice faz a procesului chiar dac a participat sau nu anterior; 4. procurorul poate cere punerea n executare a hotrrii judectoreti pentru minori, interzii, disprui; 5. procurorul poate depune contestaie la executare pentru aceleai persoane de mai sus. PROBELE Teoria general a probelor Probele sunt necesare n orice proces pentru stabilirea situaiei de fapt la care instana trebuie s aplice legea. Judectorul trebuie s administreze toate probele necesare pentru aflarea adevrului i s aprecieze aceste probe n mod liber neierarhizat. Definiie: n sens larg proba este aciunea de stabilire a existenei sau inexistenei unui fapt, mijloacele prin care se poate stabili faptul, rezultatul obinut prin folosirea mijloacelor de prob. n sens restrns proba este mijlocul legal pentru dovedirea unui fapt; proba se raporteaz la faptul probator material care o dat dovedit servete la dovedirea altui fapt. Faptele sunt de 2 feluri: principale, probatorii. Faptul principal trebuie dovedit i constituie chiar obiectul probei. Faptul probatoriu nu caracterizeaz raportul litigios, dar e folosit pentru stabilirea existenei raportului juridic litigios. Subiectul probei este nsui judectorul pe care proba trebuie s-l conving asupra existenei situaiei de fapt. Obiectul probei l constituie acele fapte (fapte i acte juridice) care tind la dovedirea raportului juridic litigios. Faptele ce trebuie dovedite sunt:
42

materiale sau psihologice; pozitive sau negative.(faptul negativ nu poate fi dovedit dect indirect prin proba faptului pozitiv contrar).

Categorii de fapte probatorii: 1. fapte necontestate sunt fapte asupra existenei crora toate prile din proces sunt de acord. Totui, judectorul le poate pune la ndoial caz n care la va corobora cu celelalte probe din dosar. 2. faptele cunoscute personal de judector nu constituie un suport pentru stabilirea situaiei de fapt, caz n care s-ar nate arbitrariul. Aceste fapte pot fi expuse i valorificate de judector, dar numai ca martor, situaie n care este incompatibil ca judector. 3. faptele notorii fapte cunoscute de un numr mare de persoane, de o colectivitate; ele pot fi reinute ca atare de ctre instan. 4. faptele constante (prezumtive) fapte pe care legea le consider existente i care nu mai pot fi contestate, deci dovedite. Exemplu: prezumii legale (bunurile dobndite de soi n timpul cstoriei sunt bunuri comune) 5. chestiunile prealabile sunt strns legate de puterea de lucru judecat din penal, astfel nct faptele stabilite n procesul penal nu mai trebuie dovedite n procesul civil (existena faptei, persoana fptuitorului, vinovia); 6. unele fapte nu pot fi dovedite dect n anumite condiii (depozite bancare pentru dovada crora fia de cont nu se elibereaz dect la cererea titularului, paternitatea unui copil din castorie n persoana altui brbat dect soul mamei nu se poate dovedi dect dac soul mamei a tgduit n prealabil paternitatea. Condiii de accesibilitate a probelor a) proba s nu fie orpit de lege. Ex: nu e admisibil o prob mpotriva unei prezumii legale sau mpotriva nscrisurilor autentice altfel dect cum prevede legea.; b) proba s fie verosimil, s nu contravin legii naturii, s nu ncerce dovedirea unor fapte imposibile; c) proba s fie pertinent (s aib legtur cu procesul) d) proba s fie concludent (s poarte asupra unor mprejurri care pot ajuta instana s afle adevrul. Instana apreciaz concludena probei prima dat la discutarea ei i a doua oar dup administrarea ei pentru stabilirea situaiei de fapt necesar pronunrii hotrrii.

Sarcina probei

43

Revine reclamantului cererii din dosar.Paratul va prelua sarcina probei atunci cand face cerere reconventionala,in care el insusi e reclamant,precum si atunci cand ridica exceptii care trebuie dovedite. Partea care invoca o prezumtie legala relativa e datoare sa dovedeasca ipoteza de aplicare a acestei prezumtii.Legea permite paratului sa-si faca probele dupa cele ale reclamantului,dar practica a impus sistemul unor probe concomitente. Clasificarea probelor 1) probe judiciare si probe extrajudiciare Probele judiciare sunt cele admise in fata instantei; probele extrajudiciare sunt cele confectionate in afara cadrului procesului (de ex declaratia de martori luata la domiciliu,probe efectuate in alt proces) 2)probe percepute personal de judecator -interogatoriul sau de alte persoane-martori 3)probe materiale,probe personale Probele materiale se fac cu ajutorul unui obiect material (fotografia). Probele personale sunt relatate de diferite persoane(martori). 4)probe pozitive,probe negative 5)probe imediate,probe mediate ex inscrisul original (probe imediate) ; copia unui act,martor care relateaza ceva din auzite,nu din constatare personala(probe mediate) 6)probe directe- faptul probator este de natura sa stabileasca prin el insusi raportul juridic dedus judecatiiex martor ce asista personal la numararea si inmanarea unei sume de bani.) probe indirectefaptul probator duce la stabilirea raportului juridic doar in coroborare cu alte fapte cu care se afla in legatura de conexitate. Uneori faptele conexe sunt recunoscute de lege prin prezumtii.In cazul prezumtiilor directe,instanta apreciaza doar seriozitatea si concludenta probei. Propunerea probelor Reclamantul isi poate propune dovezile chiar prin cererea de chemare in judecata sau cel tarziu la prima zi de infatisare. Exceptie- se permite propunerea probelor mai tarziu in 3 cazuri: -proba ceruta rezulta ca e necesara din dezbaterile anterioare,partea neputand prevedea in termenul legal utilitatea ei -administrarea probelor nu duce la intarzierea procesului(ex interogatoriul) -proba n-a fost ceruta la timp datorita ignorantei partii care nu a fost asistata de avocat. In toate aceste cazuri,prevaleaza principiul aflarii adevarului.
44

Contraproba(a paratului) se poate propune dupa administrarea probei reclamantului sau in acelasi timp cu acesta. Probele se administreaza inainte de dezbaterea fondului,fie succesiv,fie concomitent,(si parat,si reclamant o data) la aprecierea instantei. Incuviintarea probei Proba se admite/respinge prin incheierea de sedinta motivata in care se mentioneaza ce fapte urmeaza a fi dovedite si prin ce mijloace probatorii. Daca exista opunere la admiterea unei probe,instanta va mentiona motivele pentru care proba a fost admisa/respinsa. Solutia instantei asupra admiterii probelor nu poate fi atacata decat o data cu fondul.Atunci cand proba e admisa doar in principiu,partea care a cerut-o e obligata sa o concretizeze in termen de 5 zile.Nerespectarea acestui termen duce la decaderea din proba. Daca instanta dispune o proba din oficiu va stabili prin incheiere si cine suporta cheltuielile de administrare a probei. Administrarea probelor Probele se administreaza direct si nemijlocit in fata instantei care judeca procesul de catre intregul complet. Exceptii:comisia rogatorie,asigurarea dovezilor(conservarea in avans a unei probe in pericol de a disparea pentru a fi folosita intr-un proces viitor.) Legea permite ca partile care se inteleg sa-si administreze reciproc probele,in litigii patrimoniale.prin avocati si nu prin intermediul direct al instantei.(procedura facultativa).Tot facultativa este si procedura medierii,care nu e reglementata in legislatia in vigoare. Proba prin inscrisuri Definitie Inscrisul =materializarea unui act juridic prin inscierea clauzelor lui pe hartie,pelicula foto,film,casete sau pe alte obiecte (ceara,lemn,piatra). Inscrisul este de obicei o proba preconstituita chiar la momentul incheierii actului juridic.Are o forta probanta superioara pentru ca: 1)respecta vointa partilor din momentul incheierii convorbirilor si se presupune ca aceasta vointa este cea reala. 2)face inutila apelarea la memorie(cazul martorilor)

45

Legea impune inscrisul ca mijloc de proba pentru a dovedi un obiect material al raportului juridic mai mare de 250 de lei. Clasificarea inscrisurilor *Prima clasificare 1)originale sunt acele inscrisuri incheiate de parti sau de organul competent 2)recognitive sunt cele intocmite pentru a recunoaste inscrisul original pierdut si pt. a-l inlocui 3)confirmative intareste un act juridic anulabil inlaturandu-i viciile si renuntind astfel la actiunea in anulare. Copiile legalizate de pe inscrisuri se fac si se depun la dosar sub rezerva prezentarii originalului *A doua clasificare 1)autentice 2)sub semnatura privata Inscrisul autentic este acel inscris intocmit cu solemnitatile cerute de lege,de un functionar public in exercitiul functiunii si cu respectarea competentei lui. Ex: acte notariale,de stare civila,hot. judec.Marele avantaj este forta probanta foarte mare. In anumite cazuri legale,actul juridic trebuie sa ia forma inscrisului autentic ca o conditie ad validitatem (ex vanzarea-cumpararea de teren intravilan). Avantajele inscrisurilor autentice: -forta probanta foarte mare -dovedeste data inscrisului pana la o eventuala procedura de inscriere in fals -se bucura de o prezumtie de validitate -poate avea puterea unui titlu executoriu atunci cand inscrisul se refera la obligatiuni ajunse la scadenta -constatarile personale ale functionarului fac dovada deplina pana la inscrierea in fals. Celelalte mentiuni din inscris(care n-au fost constatate personal de functionar) pot fi combatute prin orice mijloc de proba.ex declaratia partilor pentru fapte care nu pot fi verificate de functionarpartile precizeaza ca, anterior intocmirii inscrisului,a fost platit pretul.O asemenea declaratie a partilor este o declaratie autentica avand aceeasi forta probanta. Inscrisul autentic poate fi atacat prin actiune in anulare sau in simulatie. Prin actiunea in anulare se urmareste desfiintarea inscrisului si efectelor lui retroactiv,de la data intocmirii,cu repunerea partilor in situatia anterioara. Prin actiunea in simulatie se urmareste declararea unui act si a efectelor lui ca fiind inopozabile.

46

Inscrisul autentic intocmit de functionar cu incalcarea competentei lui este un inscris nevalabil care nare forta inscrisului autentic,dar care prin conversiune se asimileaza fie inscisului sub semnatura privata,daca e semnat de parti,fie inceputului de dovada scisa,cand nu este semnat. Inscrisurile autentice pentru care se iau masuri de publicitate devin opozabile si tertilor. Inscrisul sub semnatura privata= inscris intocmit si semnat de parti,fara interventia unui functionar.Acestea au mai multe elemente: -semnatura trebuie sa apartina tuturor partilor,in principiu si de regula partile care se obliga.Se verifica prin recunoastere,verificare de scripte,expertiza grafologica. -data certa a inscrisului este valabila intre parti pana la proba contrara.Fata de terti,data devine opozabila daca inscrisul a suferit masuri de publicitate. Din acest punct de vedere,tertii sunt persoane care au dobandit drepturi cu titlu particular si pot fi pagubite prin schimbarea datei reale. -multiplul exemplar este cerut pentru conventiile sinalagmatice ;trebuie sa existe atatea exemplare originale cate parti cu interese contrare sunt.Practica admite unele situatii exceptie in care inscrisuri sub semnatura privata pot fi redactate in mai putine exemplare. Lipsa multiplului exemplar duce la nulitatea inscrisului,dar nu si la nulitatea conventiei in cauza. -mentiunea ,,bun si aprobat,, -se face pe inscris,la sfarsit,de partea ce se obliga la plata unei sume de bani sau predarea de bunuri fungibile. Mentiunea bun si aprobat e urmata de inscrierea sumei de bani sau o cantitate de bunuri fungibile la care se obliga.Dupa aceasta mentiune partea ce se obliga semneaza.Aceasta mentiune se aplica pt. obligatia unilaterala si nu bilaterala si pt. obligatiile care au ca obiect predarea unei sume de bani sau a unei cantitati determinate de bunuri fungibile.Aceasta mentiune nu se cere la chitantele liberatorii. Daca exista neconcordanta intre suma din mentiune si suma din cuprinsul inscrisului se considera valabila suma mai mica.Desconsiderarea acestor elemente duce la nulitatea inscrisului,nu si la nulitatea conventiei.In acest caz inscrisul nul valoreaza prin conversiune un inceput de dovada scrisa care poate fi dovedit cu orice mijloc de proba. -rabojile=probe preconstituite,materializate pe un corp tare,cu incrustaturi care tin evidenta prestatiilor efectuate;foarte rar folosit(in mediul rural) -Registrele comerciale mentiunile aici inscrise constituie probe,daca este valabil intocmit(numerotat,parafat,vizat pt deschidere,vizat pt. inchidere,vizat de instanta,cu inregistrarea la timp si in ordine cronologica a operatiunilor comerciale,fara stersaturi,adaugiri). Daca nu este corect tinut,el face dovada numai impotriva comerciantului. -Registrele,cartile,hartiile casnice pot contine insemnari de familie care sa faca trimitere si la diferite acte juridice.Aceste mentiuni au forta probatoare

47

impotriva autorului lor cand contin ordine de plati si cand se scrie ca mentiune tine loc de titlu in favoarea creditorului.Este mijloc de proba extrajudiciar ce poate fi combatut. Mentiunea facuta de creditor pe titlul de creanta are valoare de inscris daca tinde la liberarea debitorului. -Scrisorile misive pot contine recunoasterea judiciara a unei fapte probatorii ; se pot folosi daca n-au caracter confidential.Tertii pot folosi acest inscris daca au intrat legal in posesia lor. -Telegrama destinatarul nu primeste originalul inscrisului ,ci o copie certificata de un functionar postal.Are valoare de inscris sub semnatura privata atunci cand originalul este semnat de expeditor. Administrarea probei cu inscrisuri 1)Producerea inscrisurilor Inscrisurile se depun o data cu cererea de chemare in judecata in atatea copii cati parati sunt cu certificare pt. exactitate.Se poate depune si un extras de pe inscris,partea adversa sau instanta putand cere depunerea integrala a inscrisului.Pt. inscrisul in limba straina se depun copii traduse si certificate de parte (un translator autorizat).Daca inscrisul se afla in posesia unei parti ce nu doreste sa-l depuna,instanta il poate obliga,iar daca partea refuza,se prezuma dovedite faptele consemnate in inscris.Daca se afla in posesia unui tert,acesta va fi citat,cu mentiunea de a se prezenta cu inscrisul,iar daca refuza,va fi sanctionat cu daune cominatorii pt. fiecare zi de intarziere. Cercetarea inscrisurilor detinute de persoane juridice se poate face la sediul lor,consemnandu-se rezultatul in procesul verbal .Se poate recurge si la comisie rogatorie. 2)Cercetarea inscrisului in sedinta de judecata Inscrisurile autentice se depun la dosar cu copii suficiente pt. a fi comunicate si celorlalte parti.Acest inscris nu poate fi combatut decat prin procedura inscrierii in fals. Inscrisurile sub semnatura privata se depun la dosar in exemplare suficiente,partea adversa fiind intrebata prin interogatoriu daca recunoaste acest inscris.Daca se recunoaste,inscrisul se considera proba valabila,iar daca nu,depunatorul poate cere verificarea de scripte,expertiza sau administrarea altor probe. 3)Procedura verificarii de scripte Se aplica daca o parte tagaduieste actul sub semnatura privata sau daca instanta are indoieli asupra lui. Se face comparand inscrisul in cauza cu alte inscrisuri redactate si semnate de aceleasi parti in diferite perioade de timp.Verificarea se mai face comparand inscrisul cu probele de scris si semnatura pe care instanta le ia autorului inscrisului la un termen de judecata.Aceste probe se dau din pozitia sezand si in picioare si constau in semnarea repetata sau dictand partii fragmente din inscrisul verificat.Daca aceasta verificare lamureste instanta,
48

nu se mai recurge la o expertiza grafologica,judecatorul fiind obligat sa-si motiveze concluzia.Daca nu conduce la o certitudine,se va recurge la expertiza grafologica dupa ce judecatorul vizeaza originalul inscrisului spre neschimbare. 4)Procedura falsului Se aplica pt. inscrisurile contestate.Falsul se stabileste,in principiu,de organele judiciare penale prin hotarare definitiva ce are autoritate de lucru judecat in procesul civil,care poate fi suspendat pana la solutionarea cauzei penale.Daca hotararea penala nu se poate pronunta,fie pt. ca autorul falsului nu este gasit sau pt. ca actiunea penala este prescrisa,revine instantei civile obligatia de a stabili daca inscrisul e valabil sau nu. Pentru aceasta,instanta recurge la urmatoarele operatiuni: -cere partii detinatoare originalul inscrisului,putandu-se acorda un termen in acest scop -instanta intocmeste un proces verbal de constatare a starii materiale a inscrisului pentru a evita alterarea ulterioara accentuata sau modificarile -inscrisul e vazut de presedintele instantei si predat primului grefier -inscrisul astfel conservat va fi depus la dosar si la urmatorul termen instanta va intreba partea care a folosit daca mai staruie in procedura falsului Daca aceasta parte renunta/nu se prezinta/nu da nici un raspuns inscrisul este scos din proces,incheinduse o incheiere de consemnare.Daca aceasta parte insista in administrarea probei cu acel inscris,va fi intrebat adversarul daca il recunoaste.Daca acesta il recunoaste,proba e facuta ;daca nu,se recurge la expertiza grafologica,trimitandu-se dosarul cu expertiza facuta si organului de urmarire penala.Acesta da o rezolutie motivata,exprimandu-si opinia.Rezolutia nu are autoritate de lucru judecat fata de instanta civila dar reprezinta o proba puternica. Parcurgand aceste demersuri,procesul civil poate fi suspendat. Daca falsul se descopera dupa ce hotararea civila a ramas definitiva si irevocabila,se poate face cererea de revizuire.(punctul 4 art 322 C.P.P.). curs 9 ADMINISTRAREA PROBEI CU MARTORI Propunerea martorilor Reclamantul i poate propune martorii prin cererea de chemare n judecat; prtul prin ntmpinare, i amndoi cel trziu la prima zi de nfiare. Depirea acestui termen duce la decderea din prob.
49

8 12 2003

Prin excepie, martorii pot fi propui i peste aceast zi n trei situaii: 1. cnd necesitatea probatoriului rezult din dezbaterile anterioare i partea nu a putut prevedea aceast prob; 2. cnd administrarea probei nu determin amnarea procesului; 3. cnd partea neasistat de avocat, din ignoran, nu a cerut proba la termenul legal. Proba se poate cere i admite cu obligaia ca n maximum 5 zile s se depun lista cu numele i adresa martorilor, sub sanciunea decderii din prob. Martorii propui de o parte devin martorii cauzei putnd fi nsuii de partea advers, ei putnd fi audiai chiar dac partea care i-a propus renun la ei. Instana i poate asculta chiar dac prile renun la ei. Ea poate limita numrul martorilor, dar nu abuziv i respectnd principiul paritii. Atunci cnd se propun martori, prile trebuie s precizeze faptele pentru care sunt propui. Persoanele ce pot fi ascultate ca martori n procesul civil, orice persoan care are cunotin despre faptele incidente n cauz poate fi ascultat ca martor. De la aceast regul exist dou categorii de excepii: I. nu pot fi martori: 1. interziii i incapabilii; a) persoanele care au 14 ani pot depune mrturie numai asistate de reprezentant legal; b) cei ce au suportat o degradare civic printr-o hotrre judectoreasc penal; c) condamnaii pentru mrturie mincinoas; 2. persoanele cu infirmiti fizice nu pot fi martori cu privire la faptele ce nu pot fi percepute de ele din cauza infirmitii; 3. rudele i afinii pn n gradul 3 inclusiv, cu oricare dintre prile din proces; excepie: procesele de stare civil i divorul; 4. soul, chiar desprit de una dintre pri; II. persoanele scutite de obligaia de a fi martor. 1. persoanele care au obligaia de a pstra secretul profesional: avocaii; notarii; executorii; medicii; farmacitii; preoii;
50

2. persoanele care au obligaia s pstreze secretul de serviciu: funcionarii de stat; Interdicia acestora nceteaz o dat cu ncetarea funciei. 3. persoanele care s-ar expune pe ele nsele sau rudele ori afinii lor pn la gradul 3, prin declaraia dat, la o pedeaps penal sau la oprobiul public. Prezentarea i ascultarea martorilor n instan Martorii sunt citai pentru termenul fixat de instan. Audierea se face de completul de judecat nemijlocit sau prin comisie rogatorie. La termenul stabilit se ascult martorii prezeni i se amn cauza pentru cei abseni. n situaia absenei nejustificate a martorilor, instana i poate amenda, dup care vor fi emise mandate executate de poliie. Legea prevede n cazuri urgente i posibilitatea recurgerii direct la mandatul de aducere. Instana poate reveni la msura amendrii n cazul prezenei martorului la termenul urmtor. Dac absena martorului persist i instana a luat toate msurile pentru aducerea lui, procesul se va judeca fr audierea acelui martor. Martorul are dreptul la despgubiri pentru cheltuielile lui din ziua mrturiei i instana poate consemna n ncheierea de edin suma ce i se datoreaz. O asemenea ncheiere este executorie. Martorii prezeni vor fi audiai pe rnd. n timpul audierii unui martor, ceilali ateapt afar pentru a nu fi influenai de declaraia acestuia. De obicei, martorii se audiaz n ordine dup partea care i-a propus. Martorul prezent va fi identificat dup buletinul de identitate sau cartea de identitate dup care este invitat s depun jurmnt religios sau laic. Dup depunerea jurmntului, martorul este ntrebat dac este rud sau afin cu una din pri, dup care instana i spune c mrturia mincinoas este infraciune i se pedepsete cu nchisoarea. Declaraia martorului trebuie s fie spontan. El trebuie s declare liber ceea ce cunoate asupra datelor cauzei. Dup aceasta martorul poate fi ntrebat punctual de instan, de partea care l-a propus i apoi de celelalte pri. n declaraie, martorul nu are voie s recurg la notie, dect cu acordul instanei i pentru cantiti transformate n numere sau pentru denumiri rare. Dup ce se epuizeaz ntrebrile, martorul este invitat s citeasc declaraia scris de grefier la dictarea preedintelui completului. Martorul are dreptul s cear ndreptarea unor erori sau completarea declaraiei, dup care o semneaz. Dac martorul refuz s semneze, declaraia nu este valabil. Partea din pagin neocupat de text se bareaz de grefier pentru a nu putea fi completat ulterior. Fiecare pagin a declaraiei se semneaz de martor, de preedintele completului i de grefier. Martorul audiat este invitat n sal pn se audiaz pe rnd i ceilali martori. Dac din declaraiile lor rezult contradicii grave, instana i poate confrunta ntocmind un proces verbal de confruntare.
51

Dac martorul minte vdit, instana poate ndruma partea s-l reclame pentru mrturie mincinoas. Orice modificri, tersturi sau adugiri trebuie contrasemnate de preedintele completului. Aprecierea declaraiei martorului de ctre judector Declaraia martorului se apreciaz liber, ncercndu-se stabilirea strii de fapt adevrate chiar i n situaia unor declaraii contradictorii. Pentru aceasta instana trebuie s stabileasc 2 lucruri: 1. dac martorul a spus adevrul sau a dorit s-l spun; 2. dac martorul a relatat corect starea de fapt. 1. Sinceritatea martorului se apreciaz: dup interesul martorului n proces; dup gradul de rudenie cu prile; dup relaii de afeciune sau dumnoase; dup izvorul de informaie. 2. Aceasta se analizeaz pe 3 direcii: a) percepia faptelor este determinat de profesie, starea sufleteasc, de interesul provocat de mprejurri relatate, de distana dintre martor i scena faptei, de eventuale infirmiti senzoriale; b) memorarea se apreciaz n funcie de timp, de legtura celor relatate cu un eveniment de interes personal al martorului, ncercndu-se s se evite relatarea unor deducii ale martorului ca fiind fapte percepute direct; c) reproducerea relatat trebuie s fie corect i clar, martorul s nu fie stpnit de emoii, de fric. El trebuie interogat pe un ton moderat i nu trebuie ntrerupt nejustificat. Se are n vedere gradul de inteligen al martorului, obinuina de a se exprima n public i capacitatea de abstractizare. Admisibilitatea probei cu martori Martorul nu este admis pentru a declara n litigiu patrimonial peste valoarea de 250 lei sau mpotriva sau peste coninutul unui nscris. Acestea sunt interdicii pentru martorii propui de prile nscrisului. Prile din proces care nu sunt prile n nscris pot declara ca martori i peste coninutul acestui nscris care pentru ele reprezint un fapt juridic.
52

De la acest principiu exist excepia imposibilitii morale de constituire a unui nscris. O astfel de declaraie valoreaz un nceput de dovad scris. Aceste impedimente pot fi depite dac partea advers este de acord cu declaraia martorului. RAPORTUL DE EXPERTIZ Expertul nu cunoate personal faptele procesului. El este chemat de instan s-i exprime opinia ca specialist n domeniu. Expertiza se cere de pri sau se ordon din oficiu de instan. Ea este, n general, facultativ. Este obligatorie n: punerea sub interdicie (expertiz psihiatric); stabilirea valorii bunului gajat; nregistrarea tardiv a unei nateri (expertiz antropologic). De regul, dup ce s-au stabilit obiectivele expertizei i domeniul de specialitate, instana cere de la biroul de experi judeean un tabel cu cte 3 experi. Dintre acetia, prile pot conveni n alegerea unuia, iar dac nu, instana desemneaz experii prin tragere la sori. Expertul desemnat este obligat s depun jurmntul. n afara experilor acreditai de Ministerul de Justiie, instanele mai pot recurge la opinia motivat a unui specialist care este personalitate ntr-o anumit materie sau la punctul de vedere al unui laborator sau institut de specialitate. Expertul desemnat este ntiinat de instan printr-o adres. El va studia dosarul i va convoca prile pentru constatri tehnice cu cel puin 5 zile nainte de aceste constatri. Convocarea este obligatorie sub sanciunea nulitii expertizei, cu excepia expertizelor grafologice, de laborator sau medico legale la care prile nu trebuie convocate. Constatrile fcute pe teren n prezena prilor vor fi consemnate de expert ntr-un raport de expertiz i eventual ntr-un proces verbal de constatare. Raportul de expertiz trebuie depus la dosar cu 5 zile nainte de termenul urmtor i e normal s fie comunicat i prilor. Prile au dreptul s solicite instanei i aprobarea unui expert asistent al fiecrei pri, pltit separat. Amnarea repetat a depunerii raportului de expertiz n dosar poate s conduc la: amnarea procesului; atenionarea sau amendarea expertului; retragerea onorariului i numirea altui expert. Expertul e obligat s rspund motivat la obiectivele tehnice stabilite de instan, fiindu-i interzis a-i expune un punct de vedere n afara competenei lui.

53

Prile nemulumite de raport pot formula critici motivate pe care le supun cenzurii instanei. Dac instana le aprob, poate ordona expertului s refac raportul, iar dac deficienele persist, instana poate admite o nou expertiz. n ipoteza unor expertize cu concluzii diferite, instana ncearc cu acordare a opiniei experilor sau va mprti opinia celei mai bune expertize ???. Instana nu e obligat s pronune hotrrea n conformitate cu punctul de vedere al expertului, dar dac nltur raportul de expertiz, judectorul este obligat s-i motiveze punctului lui de vedere. Dac lipsurile din expertiz pot fi complinite de instan, nu se va mai ordona refacerea expertizei. PROBELE MATERIALE Se raporteaz la obiectele care prin calitile sau prin urmele lor prezint interes. De obicei, verificarea lor se face printr-o cercetare a instanei. Se apreciaz i se administreaz direct n instan. Pot fi verificate i printr-o expertiz. Cercetarea local presupune deplasarea instanei la faa locului pentru constatri directe atunci cnd celelalte probe nu sunt clare. Aceast prob se cere de pri, dar se poate ordona i din oficiu, admiterea consemnndu-se ntr-o ncheiere de edin n care se mai consemneaz obiectivele cercetrii. Prile se citeaz pentru cercetarea locului la fel ca i martorii ori experii a cror opinie este necesar acolo. Termenul stabilit pentru deplasarea instanei este de 2 5 zile nainte de termenul de judecat. Instana i prile o dat ajunse la faa locului procedeaz la constatri directe n conformitate cu obiectivele stabilite. Toate constatrile se dicteaz de preedintele completului ctre grefier care le consemneaz ntr-un proces verbal. Prile au dreptul s cear constatarea anumitor constatri care vor fi consemnate la fel. Acest proces verbal se depune la dosar i se nmneaz o copie fiecrei pri. El poate fi contestat de pri. Cercetarea locului se face i prin comisie rogatorie i se folosete mai ales n procesele de hotrnicie, servitui i n litigii locative. Recunoaterea / mrturisirea Este o prob important, puternic ce este apreciat liber de instan n coroborare cu celelalte probe ale cauzei. Recunoaterea este un mijloc de prob care implic n mod special voina i memoria prilor. I. Admisibilitatea recunoaterii Recunoaterea se poate referi numai la chestiuni de fapt i este admis n urmtoarele condiii: 1. pentru situaiile n legtur drepturile de care prile pot dispune;

54

2. este un act de voin unilateral i irevocabil (cu excepia erorii de fapt); 3. voina de a recunoate trebuie s fie contient i liber; 4. recunoaterea se face numai de titularul dreptului sau n cazurile speciale de mandatar cu procur special; 5. recunoaterea este un act de dispoziie; 6. de regul, recunoaterea trebuie s fie expres. Excepie: se admite i recunoaterea tacit prin refuzul nejustificat al unei pri, de a se prezenta n instan. ntr-o asemenea situaie se nate prezumia de recunoatere tacit a preteniilor adversarului. ??? II. Clasificare 1. recunoatere judiciar; 2. recunoatere extrajudiciar. 1. Se face direct n instan prin rspunsul dat la interogatoriu, prin recunoaterea spontan i strict personal. Recunoaterea fcut de o parte este opozabil numai acestei pri i succesorilor ei, nu i celorlalte pri, chiar coparticipani, sau terilor. 2. Apare n urmtoarele ipoteze: a) declaraia unei pri ntr-o petiie ctre o autoritate; b) recunoaterea consemnat n proces verbal de executare; c) declaraia fcut n faa procurorului sau recunoaterea fcut prin scrisoare ori testament; d) recunoaterea fcut n alt proces. Aceasta poate fi scris sau verbal. III. Folosirea recunoaterii ca mijloc de prob Se refer la aprecierea forei probante a rspunsului la interogatoriu. Exist 3 tipuri de recunoatere: 1. recunoatere pur i simpl recunoatere fcut fr rezerve i adugiri; 2. recunoatere calificat recunoaterea faptului principal cu adugirea unor elemente conexe concomitente care schimb efectele juridice. Aceste elemente trebuie dovedite de partea care le pretinde; 3. recunoatere complex presupune recunoaterea faptului principal la care se adaug alt fapt ulterior menit s-l anihileze sau s-l restrng pe primul. Judectorul poate aprecia recunoaterea indivizibil sau divizibil. IV. Admiterea probei cu interogatoriu A. Propunere i admitere Interogatoriul se cere i de partea interesat, se discut n instan i dac se admite se consemneaz n ncheierea de edin. Partea chemat la interogatoriu va fi citat cu aceeai meniune. Dac aceast
55

parte se prezint n instan, ea va rspunde la interogatoriu. Dac la termenul respectiv nu i se ia interogatoriu, instana va decdea din prob partea care a cerut interogatoriul. Interogatoriul se poate lua att la cererea prii, ct i din oficiu i chiar dup prima zi de nfiare pentru c admiterea acestei probe nu provoac ntrzierea procesului. B. Obiectul interogatoriului Const n faptele personale ale prilor interogate pertinente i concludente n cauz. Recunoaterea trebuie s fie admisibil i s priveasc doar faptele personale, nu faptele altor pri sau faptele unor teri. Aceste ultime fapte pot constitui obiectul unui interogatoriu pentru acele pri. Instana are dreptul s cenzureze ntrebrile propuse i s le resping pe acelea care sunt nepertinente, neconcludente, neclare sau vexatorii. Recunoaterea este un act personal de dispoziie care implic att contiina ct i memoria prilor. Interogatoriul are un caracter de surpriz, dar limitat de comunicare prealabil a cererilor procedurale ale prilor. Dac partea ce trebuie interogat e bolnav i netransportabil, interogatoriul se va lua la domiciliu prin deplasarea instanei. Dac partea ce urmeaz a fi interogat i care nu poate fi transportat locuiete la deprtare de sediul instanei, interogatoriul se poate lua prin comisie rogatorie. Dac aceasta are reedina n strintate, interogatoriul se poate lua procuratorului ei n baza unei procuri speciale. n interogatoriu, partea ce a cerut proba va scrie pe coloana vertical din stnga paginii ntrebrile, lsnd loc pentru rspunsuri pe coloana din dreapta. Judectorul citete ntrebrile propuse i consemneaz prin scris de mn rspunsurile primite. Fiecare pagin se semneaz de preedintele completului, de grefier i de cele dou pri. Orice modificri, adugiri, tersturi se contrasemneaz de partea care le-a fcut. Recunoaterea echivoc sau incomplet este nceput de dovad scris care face admisibil proba cu martori. Conform art. 225 CPC, refuzul nejustificat al prii chemate la interogatoriu de a se prezenta n instan la dou termene consecutive nate prezumia de recunoatere a preteniilor adversarului. PREZUMIILE (art. 1199 i Cc) Prezumiile sunt consecinele pe care legea / judectorul le trage dintr-un fapt cunoscut ctre unul neclar. ??? Feluri: 1. prezumii legale 2. prezumii judectoreti 1. exemple

56

 declararea unor acte ca nule atunci cnd ele se fac n frauda legii (vnzarea fcut de interzii); dobndirea proprietii prin uzucapiune; liberarea debitorului de obligaie atunci cnd i se remite titlul original; puterea de lucru judecat. Sunt de dou feluri: a) absolute; b) relative. a) 2 feluri irefragabile; simple. Prezumiile irefragabile nu pot fi rsturnate prin nici un mijloc de prob (exemplu: perioada de concepie a copilului). Prezumiile simple pot fi rsturnate numai de recunoaterea prii adverse. b) Pot fi rsturnate prin orice mijloc de prob. 2. Este o prezumie tras de completul de judecat i care e permis n dou situaii: a) atunci cnd este admisibil i probat cu martori; b) atunci cnd se atac un act juridic pentru fraud, dol sau violen. Ea trebuie s fie logic i convingtoare, pentru a putea fi aprobat i cenzurat de pri sau de instane judectoreti de control. Metode criminalistice n procese civile 1) Expertiza grafologic Prin ea se verific, prin metode criminalistice, dac scrisul i semntura aparin cu adevrat unei anumite persoane sau sunt false. 2) Expertiza grafic tehnic Se verific vechimea scrisului i ntregul unui nscris reconstituit din buci. 3) Expertiza medico legal pentru stabilirea paternitii

57

ASIGURAREA DOVEZILOR Se folosete ca procedur special pentru a preveni dispariia unui mijloc de prob i pentru a-l conserva. Se cere existena caracterului urgent. Acesta este o furire a unei probe preconstituite pe cale judectoreasc. Cererea pentru asigurarea dovezilor se face de partea interesat nainte de pornirea procedurii i independent de declanarea unui viitor proces, dup urmtoarea procedur: se face o cerere scris cu toate elementele necesare unei cereri procedurale; instana primete aceast cerere i dispune citarea prilor interesate, iar prin excepie se ocolete citarea n cazuri foarte urgente. Instana pronuna n camera de consiliu o ncheiere de admitere / respingere a cererii, ncheierea poate fi atacat n 5 zile de la pronunare cu recurs de prile citate. Asigurarea dovezilor are un caracter preparator n vederea unui proces viitor i limitarea probei conservate la scopul ei din acel proces. n cazuri foarte urgente, instana poate delega un executor judectoresc pentru constatarea strii de fapt a unor bunuri sau un expert pentru constatarea strii tehnice i evaluarea unor bunuri. Asigurarea dovezilor se face pentru a se salva o recunoatere printr-un interogatoriu sau o declaraie de martor sau existena, starea tehnic sau valoarea unor bunuri. Efectul constituie o prob n procesul ce va urma, prob ce va fi opozabil prilor citate n procedura de asigurare a dovezilor. Proba astfel confecionat poate fi combinat cu orice alt mijloc de prob i o dat terminat procedura, proba va aparine cauzei i nu prii care a cerut-o. Aprecierea probelor n sistemul procedural romnesc a fost nlturat sistemul probelor formale cu ierarhii preconstituite, dar a fost adoptat principiul liberei aprecieri a probelor de ctre judector. Judectorul va aprecia concluziile din hotrrea lui pe probele administrate n cauz, fcndu-se o apreciere logic a probelor n complexul lor, motivat i justificat. Judectorul trebuie s fac o analiz a probelor considerate ca reflectnd adevrul, s demonstreze de ce alte probe trebuie nlturate, deci judectorul trebuie s fac o demonstraie prin care s conving c din probele cauzei le-a selectat pe cele adevrate i le-a valorificat n scopul aflrii adevrului, reinnd astfel o stare de fapt la care va aplica normele juridice corespunztoare raportului juridic dedus judecii. Curs 10
58

Actele de procedur

Procesul civil este o activitate desfurat n timp i const ntr-un complex de acte procedurale ale instanei i ale prilor prin care procesul civil prinde via, se dezvolt. Forma i coninutul actelor de procedur tind s realizeze trei scopuri: 1. asigurarea dreptului la aprare; 2. mpiedicarea icanelor procedurale; 3. protecia prilor mpotriva nepriceperii sau uurinei judectoreti. Actul de procedur este orice act fcut n cursul i n cadrul procesului de ctre instan sau ali participani, legat de activitatea procesual a acestora. Condiii de valabilitate: 1. forma scris ; 2. actul s precizeze n chiar cuprinsul lui c cerinele legii sunt ndeplinite, meniunea respectiv constituind proba legalitii. Sanciunile actelor de procedur 1. nulitatea; 2. amenda civil. 1. Nulitatea Nulitatea expres se aplic pentru: Necompetena instanei care a emis actul; Pentru nclcarea formelor legale (pentru necompetena funcionarului care a emis actul, numai dac partea a suferit o vtmare ce nu poate fi nlturat altfel). Cauzele de nulitate trebuie invocate la urmtorul termen de judecat de la apariia neregularitii, dar nu mai trziu de intrarea n dezbateri. La judecarea n fond aceste cauze se invoc pe cale de excepie. Dup fond, ele se invoc pe cile de atac comune: apel, recurs. Cauzele de nulitate absolut se pot invoca de oricare parte dau de instan din oficiu n orice faz a procesului i nu pot fi acoperite prin confirmare. Cauzele de nulitate relativ nu pot fi invocate dect de partea prejudiciat prin acest act, pn la un anumit termen (prima zi de nfiare la instana de fond).acest motiv de nulitate relativ poate fi asanat prin confirmare. Efectele anulrii actelor de procedur :
59

1. Lipsete de eficien actul procedural anulat 2. Lipsete de eficien celelalte acte procedurale care se ntemeiaz pe actul anulat i nu au o existen independent. n principiu, un act nul poate fi refcut (ex. citaia). Anularea actului procedural se refer la funcia lui procedural, iar nu la constatrile de fapt i la manifestrile de voin cuprinse n ea. Principalele acte procedurale: 1. cererile procedurale ale prilor (cererea de chemare n judecat a reclamantului, ntmpinarea i cererea reconvenional a prtului); 2. cererile de intervenie ale terilor; 3. citaia; 4. ncheierile de edin; 5. hotrrea judectoreasc i dovada de nmnare a ei; 6. cererile prin care prile i exercit o cale de atac. Citarea prilor Este o obligaie legal care urmrete ndeplinirea a dou scopuri: asigurarea dreptului la aprare; realizarea principiului contradictorialitii.

Regula este aceea c toate prile trebuie citate n procesul civil. Ea este reglementat de norme imperative. De la ea legea permite urmtoarele excepii: 1. cnd o parte, necitat valabil, n timpul unui proces se prezint la termen n faa instanei, primete n continuare termene n cunotin, fiind n continuare ncunotinat n proces. Termenul n cunotin scutete instana de a cita partea pn la terminarea/suspendarea procesului. Aceast excepie este valabil i n cazul n care, pentru partea nevalabil citat se prezint reprezentantul ei. 2. la depunerea cererii de chemare n judecat partea care se prezint personal sau mputernicitul ei primesc termen n cunotin de la judectorul de serviciu, fr ca ulterior s mai fie citai, 3. militarii n termen i deinuii nu primesc termen n cunotin. Modalitatea de citare Citarea se face prin pot sau prin agenii procedurali ai instanei sau ali salariai ai instanei, prin orice mijloc tehnic ce permite o confirmare de primire a citaiei. Citaia trebuie s ajung la destinatar cu cel puin 5 zile libere nainte de termenul procesului. Atunci cnd termenul stabilit n edina de judecat se preschimb i procesul este programat la un termen mai scurt (pentru motive temeinice i la cererea prii interesate) se dispune citarea prilor pentru termenul nou stabilit. Aceast preschimbare de termen se soluioneaz de completul de judecat al dosarului dac
60

are edin de judecat n ziua depunerii cererii sau dac nu, n camera de consiliu de preedintele instanei sau vicepreedinte sau preedintele de secie. Citarea unor categorii speciale de persoane Statul se citeaz prin Ministerul Finanelor sau organele subordonate; Prile cu domiciliul necunoscut se citeaz prin afiare la sediul instanei cu cel puin 15 zile nainte de termen sau cu 5 zile n cazuri urgente, ntocmindu-se un proces verbal de afiare. Se mai citeaz facultativ, prin citare n Monitorul Oficial sau ntr-un ziar de larg rspndire; Persoana juridic se citeaz la sediul ei; Societile comerciale n reorganizare se citeaz prin administratorul judiciar; Societile comerciale n faliment se citeaz prin lichidatorul judectoresc; Prile cu domiciliu sau reedina n strintate, ntr-o ar cu care Romnia are tratate de asisten juridic reciproc, se citeaz prin scrisoare recomandat, care va cuprinde citaia propriu-zis i copie dup nscrisurile depuse de partea advers, cu cerina expres ca destinatarul s-i aleag, pe timpul procesului, un domiciliu procesual n Romnia, unde va primi actele procedurale. Confirmarea de primire a acestei scrisori face anunul valabil; Personalul diplomatic aflat la post n strintate se citeaz prin Ministerul Afacerilor Externe; n situaia n care una din pri moare n timpul procesului, vor fi citai motenitorii la domiciliu lor, iar dac domiciliul nu este cunoscut, citarea se va trimite pe numele motenitorilor la ultimul domiciliu al defunctului. n acest caz procesul se suspend. Cuprinsul citaiei Citaia cuprinde mai multe meniuni, unele eseniale, altele nu. Nerespectarea meniunilor eseniale conduce la nulitatea absolut a procedurii de citare. Meniuni speciale: Menionarea date, termenului i a orei de nfiare la proces; Artarea instanei i a sediilor ei; Numele complet, domiciliul/reedina i calitatea procesual a prii citate; Parafa preedintelui instanei i semntura grefierului care confer autenticitate citaiei.

Numele i prenumele pot fi nsoite de iniiala tatlui i de porecl. Domiciliul este cel real, faptic, iar nu domiciliul menionat n actul de identitate. Dac partea i schimb domiciliul pe timpul procesului, este obligat s anune n scris instana, sub sanciunea citrii valabile n continuare pe vechiul domiciliu. Meniunile neeseniale pot atrage nulitatea citaiei dac partea este vtmat i procesul nu se poate amna. Aceste meniuni sunt: Numrul i data emiterii citaiei; Numrul dosarului;
61

Numele i domiciliul adversarului; Felul pricinii.

nmnarea citaiei n situaii speciale Pentru destinatarii care locuiesc la hotel, citaia se afieaz pe ua camerei sau recepiei; Pentru militarii n termen, citaia se nmneaz punctului de comand al unitii militare; Pentru marinarii aflai n curs, citaia se trimite cpitniei portului unde se nregistreaz vasul; Pentru deinui citaia se trimite administraiei locului de detenie; Pentru bolnavii internai n spital citaia se trimite la administraia spitalului; Pentru persoanele juridice citaia se trimite la sediul acestora unde va fi primit de funcionarul desemnat cu primirea corespondenei ce trebuie s-i completeze clar numele i prenumele i funcia i s semneze. Aplicarea tampilei nu este obligatorie. ndeplinirea actelor de procedur nseamn nmnarea valabil a acestora. I. Destinatarul este gsit la domiciliu i semneaz dovada de nmnare a citaiei. Dac el refuz semnarea, agentul procedural consemneaz acest lucru n dovada de nmnare a citaiei, considernd citarea ca fiind valabil. II. Destinatarul nu este gsit la domiciliu, dar este gsit o rud sau o persoan apropiat. III. Cnd nu este gsit nimeni la domiciliu destinatarului citaia se afieaz la domiciliu (se depune la cutia potal, iar dac nu, se afieaz pe ua locuinei). Citarea persoanelor juridice prin afiare la dou termene consecutive face procedura de citare valabil. Actul procedural are caracter autentic i meniunile lui sunt considerate valabile pn la nscrierea n fals. Procesul verbal de nmnare a actului de procedur trebuie s cuprind obligatoriu urmtoarele meniuni: Data exact a ntocmirii actului; Numele agentului procedural i funcia lui; Numele i domiciliu destinatarului i modalitatea n care s-a fcut ncunotinarea; Artarea instanei, a felului actului comunicat i a termenului de judecat; Enumerarea nscrisurilor comunicate; Semntura agentului procedural care ncheie procesul verbal.

Lipsa oricreia dintre aceste meniuni conduce la nulitatea comunicrii actului procedural. nmnarea actului procedural se face n zilele de lucru i doar n cazuri excepionale n zile de srbtoare (cu aprobarea preedintelui instanei). Agentul procedural care i ncalc obligaiile de serviciu va putea fi: amendat, pedepsit disciplinar, obligat la despgubiri pentru amnarea procesului.

62

Instana este obligat la fiecare termen s verifice legalitatea cererii, iar dac ea nu este valabil, cu una sau mai multe pri, trebuie s amne procesul i s refac procedura de citare. Dac procedura de citare este valabil instana va amna procesul dac, din cauz de for major, una din pri nu se poate prezenta. La termenul n care procedura de citare este viciat nu se poate dispune nimic n proces, sub sanciunea nulitii. Aceste reguli sunt valabile pentru nmnarea oricror acte de procedur. Comunicarea actului de procedur este posibil i valabil i cnd se face direct n instan prii prezente care au refuzat primirea actului prin agent procedural (ex. nmnarea nscrisurilor prii adverse). Partea va putea cere termen pentru pregtirea aprrii.

Termenele procedurale

n sens material termenul = zi fixat, stabilit. n sens procedural termenul = perioad de timp nluntrul creia trebuie ndeplinite sau nu acte procedurale. Rolul limitarea n timp a procesului, executarea hotrrilor i evitarea surprinderii prii adverse. Clasificare: I. 1. Termene imperative (peremptorii) 2. Termene prohibitive (dilatorii) 1. Termene legale stabilite prin lege 2. Termene judectoreti 3. Termene convenionale II. 1. Termene absolute obligatorii pentru instane i pri. Nerespectarea lor duce la decdere sau nulitate 2. Termene relative nerespectarea lor are consecine mai blnde: amnarea procesului i amenzi sau sanciuni disciplinare pentru funcionarea instanei. Calcularea termenelor a) Modul de calcul Termenul pe ani se mplinete n ziua corespunztoare a anului urmtor; Termenul pe luni se mplinete n ziua corespunztoare a lunii urmtoare; Termenul pe sptmni se mplinete n ziua corespunztoare a sptmnii urmtoare; Termenul pe zile se calculeaz pe sistemul zilelor libere ( de cte 24h); Termenul pe zile libere nu se calculeaz ziua de nceput i cea de sfrit pentru ele nu sunt considerate zile de cte 24h.
63

n interiorul termenului se calculeaz i zilele de srbtoare. Dac termenul se mplinete ntr-o zi de srbtoare, el se prelungete pn la urmtoarea zi de lucru. Atunci cnd actul de procedur se comunic prin pot, termenul se calculeaz n funcie de data cuprins n tampila potei. b) Durata curgerii termenului n principiu, termenul curge de la comunicare, cu trei excepii ce formeaz principiul echipolenei: 1. cnd recursul/apelul se declar nainte de comunicarea hotrrii, hotrrea se consider comunicat din ziua declarrii cii de atac; 2. cnd prii i se comunic hotrrea odat cu somaia de executare, termenul de atacare a hotrrii curge din ziua primirii somaiei; 3. hotrrea se consider comunicat din ziua n care partea a solicitat o copie de pe hotrre. c) Caracterul termenului procedural Termenele legale sunt, n principiu, fixe; Termenele sunt continui; ele nu pot fi ntrerupte, cu dou excepii:

1. cnd o parte decedeaz nainte de expirarea unui termen, termenul va ncepe s curg din nou pentru motenitorii prii, dup comunicarea actului de procedur pe numele succesorului. 2. cnd partea este mpiedicat de fora major s ndeplineasc un act procedural, ea putnd fi repus n termen dup 15 zile de la ncetarea cauzei de for major. Termenul mai poate fi suspendat. d) Sanciunile nerespectrii termenelor Nerespectarea termenelor i sanciunea aferent se invoc prin excepie. Sanciunile sunt urmtoarele: Perimarea cererii lsate n nelucrare din vina prii ( 1 an n civil, 6 luni n comercial); Decderea care terge dreptul de exercitare, fiind echivalent cu pierderea dreptului (Ex. nedepunerea unui act procedural la prima zi de nfiare); Nulitatea, care desfiineaz actul retroactiv, dar este mai puin grav dect decderea, care terge nsui actul. e) Repunerea n termen Este posibil atunci cnd au existat motive temeinice care au oprit partea s-i exercite obligaiile procesuale n termenul legal, din cauza forei majore. Instana poate dispune exercitarea unui drept procesual n termenul general de 15 zile de la ncetarea cauzei de for major care a mpiedicat partea. Cererea de repunere n termen este de competena instanei superioare celei ce a pronunat hotrrea. Cheltuielile de judecat

64

Sunt suportate de partea care a pierdut procesul ca urmare a culpei ei procesuale. Ele constau n plata taxelor de timbru, onorariile de avocat, de expert, cheltuielile de transport i alte cheltuieli. Taxele de timbru au ca beneficiar bugetul central al statului sau al Ministerului de Justiie. Taxele de timbru se pltesc anticipat de petent; ele sunt reglementate prin hotrri sau ordonane de guvern i mai rar prin lege. Aceste acte normative apar regulat pentru a aduce la zi taxele de timbru cu procentul de inflaie. Taxele pot fi: fixe pentru cereri cu caracter nepatrimonial variabile pentru cereri cu caracter nepatrimonial (divor, contestaia la executare) variabile pentru cereri patrimoniale propriu-zise acoperind un anumit procentaj din obiectul cererii patrimoniale. Exist posibilitatea de scutire de taxe de timbru. Aceast scutire poate fi: subiectiv: - fiind aprobat de organele Ministerului de Finane - poate fi total sau parial - poate consta n ealonarea taxei pentru cazuri personale (studeni, pensionari). Obiectiv: stabilit prin lege pentru: - plata unor drepturi salariale; - procese privind pensii de ntreinere; - cereri de despgubire civil din cauz penal; - cereri privind adopia, tutela; cereri privind redobndirea dreptului de proprietate imobiliar pentru imobile trecute abuziv la stat. Timbrajul trebuie fcut anticipat i total nainte de depunerea cererii. Judectorul de serviciu care ncalc acest principiu este susceptibil de sanciuni disciplinare . n cazuri excepionale cererea poate fi netimbrat corespunztor cu obligaia petentului (reclamant) de a completa taxa de timbru pn la primul termen de judecat. i mai rar, instana, la primul termen, mai poate acorda o amnare pentru plata taxei de timbru integral. Neachitarea taxei integrale de timbru conduce la nulitatea cererii procedurale. Cuantumul taxei de timbru datorat n cile de atac este menionat pe citaie. n recurs instana poate recalcula taxa de timbru i pentru judecata n prim instan i pentru judecata n apel. Legea permite ca o tax de timbru nepltit integral s poat fi pltit ulterior la organele fiscale, partea datoare fiind dat n debit. Pe lng taxele judiciare de timbru mai exist taxe de timbru judiciar care sunt fixe pe anumite intervale valorice. Ele se fac venit la bugetul Ministerului de Justiie.
65

Evaluarea obiectului cererii, funcie de care se calculeaz i valoarea taxei de timbru, se face de petent (reclamant). Aceast evaluare poate fi contestat de pri sau instan, situaie n care se va proceda la ntocmirea unei expertize de specialitate. Dac pe parcursul procesului se modific evaluarea, partea poate fi obligat la un timbru suplimentar i corelativ. Taxele de timbru pltite pentru o cerere la care ulterior se renun, se vor restitui. Alte cheltuieli de judecat: - onorariul avocatului: este stabilit prin contract ntre avocat i client i nu poate fi cenzurat de instan. Instana poate obliga partea care a pierdut procesul s restituie onorariul unui singur avocat al prii ce a ctigat procesul, dac ea a avut mai muli avocai. - onorariul expertului: este stabilit de instan; - cheltuielile de transport; - cheltuielile de cazare; - contravaloarea zilei de munc pierdute; - taxe pentru multiplicarea unor acte; - cheltuiala necesar administrrii unei probe: se suport de partea care a cerut expertiza sau de partea n favoarea creia proba a fost dispus din oficiu de instan. Lichidarea cheltuielilor de judecat (art.274 C. Pr. Civ.) Partea care a pierdut procesul (prtul)nu va fi obligat la cheltuielile de judecat ale reclamantului dac a recunoscut cu bun credin preteniile acestuia cel mai trziu la prima zi de nfiare. Aceast excepie nu se aplic dac prtul a fost pus n ntrziere nainte de nceperea procesului printr-o notificare fa de care nu i-a executat benevol i cu bun credin obligaiile. Atunci cnd se admite doar n parte o aciune, prtul va fi obligat proporional cu cheltuielile de judecat ale reclamantului. Cnd prin hotrre se admit cererile mai multor pri, cheltuielile de judecat se pot compensa total sau parial. n situaia casrii unei hotrri i trimeterii sau reinerii spre rejudecare a cauzei, toate cheltuielile de judecat se vor calcula la sfritul rejudecrii. n situaia coparticiprii procesuale, obligaia la cheltuielile de judecat se face n solidar pentru coparticipani. Dac partea care a ctigat procesul nu cere n proces cheltuielile de judecat, instana nu le poate acorda din oficiu. Partea ctigtoare are ns dreptul s cear cheltuielile fcute printr-o cerere separat n interiorul termenului de prescripie (3 ani). Amenzile judiciare

66

Sunt amenzi civile care se pltesc n favoarea statului. Amendarea prilor se poate face pentru: 1. tulburarea edinei de judecat; 2. partea poate fi amendat pentru abuzuri procesuale: introducerea cu rea credin a unei cereri de recuzare; ncercarea de a obine o scutire a taxei de timbru pe motive nereale; cererea de citarea a adversarului prin publicitate, dei domiciliul lui era cunoscut; formularea cu rea credin a unei cereri de verificare de scripte; formularea cu rea credin a unei contestaii n executare numai cu scop de a ntrzia executarea. 3. amenzi cominatorii pentru fiecare zi de ntrziere pentru a se asigura executarea unor obligaii de a face. Amendarea altor participani - agentul procedural care ndeplinete greit sau nu ndeplinete obligaia de citare sau de comunicare a actelor de procedur, ducnd la amnarea procesului; - martorul legal citat care nu se prezint sau refuz s depun mrturie; - expertul care, nejustificat, refuz sau ntrzie depunerea raportului de expertiz; - avocatul care, repetat i nejustificat, nu se prezint ntr-un proces sau are o atitudine deontologic. Indiferent, amenda se dispune prin ncheiere de edin care este executorie, dar poate fi atacat de cel amendat. Dac se admite contestaia, amenda se anuleaz sau se reduce.

Curs 11 Procedura n faa instanei de fond Procesul civil are mai multe faze /etape din care prima se desfoara n faa instanei de fond care e de obicei Judectoria .Judecata n faa instanei de fond are 3 etape : contradictorie (public) deliberarea i pronunarea hotrri hotrrii . La judecata pregtitoare se regsesc toate principiile procedurii civile . I ) Faza scris ncepe o dat cu introducerea cererii de chemare n judecat i se ncheie la prima zi de judecat .Scopul este de a se prezenta elementele pregtitoare ale procesului. - pregtitoare (scris ) ; i redactarea i comunicarea

67

Aceste elemente sunt concretizate prin acte procedurale specifice :cererea de chemare n judecat ,ntmpinarea ,cererea reconvenional ,rezolutia judectorului de serviciu la primirea cererii de chemare n judecat (C.D.C..J.) ,citaia Cererile procedurale generale constituie mijlocul prin care oricare parte interesat poate cere instanei s - i ocroteasc drepturile i interesele proprii sau ale altor persoane n condiiile legii .Sunt dou feluri : cereri introductive care declaneaz litigiul i sesizeaz instana , cereri incidente care se fac pe parcursul procesului ,de pri sau teri. Trebuie s cuprind obligatoriu urmtoarele elemente :artarea instanei creia i sunt adresate,numele i domiciliul prilor /reprezentanilor prilor ,obiectul cererii , semntura .Cererile procedurale se fac n form scris .La cererea formulat de reprezentant i nu de parte ,aceasta trebuie s-i dovedeasc aceast calitate prin procur /mputernicire judectoreti . avocaial ,decizie de tutore sau de curator .Cererile procedurale reprezint acte procedurale importante la fel ca i citaia ,ncheierile / hotrrile

Cererile procedurale concrete specifice procesului n prima instan a) Cererea de chemare n judecat (art. 112 CPC) este actul procesual prin care reclamantul i

formuleaz preteniile mpotriva prtului i prin care sesizeaz instana cu soluionarea litigiului ; este modalitatea concret de realizare a aciunii civile . Cuprinsul cererii : numele i domiciliul / reedina prilor .Aceste elemente sunt necesare pentru a identifica prile ,pentru a stabilii competena teritorial a instanei , pt. ,au posibilitatea sa-i declare un domiciliu ales ,procedural . Pt identificare se mai poate folosi iniiala tatlui i eventual porecla .Cnd prtul are domiciliul /reedina n strintate o dat cu convocarea lui la primul termen ,convocare ce se face n scris (recomandat cu confirmare de primire ) , i se cere prtului s-i declare un domiciliu ales n Rom. unde s i se comunice actele procedurale . Al 2-lea element este un element posibil: calitatea procesual a prii .. Reprezentantul titularului poate fi un reprezentant legal (tutore ,curator ) sau convenional (procurator ,avocat ) .Oricare dintre acetia trebuie s fac dovada calitii de reprezentant .Mai e posibil ca o parte s acioneze att n nume propriu ct i ca reprezentant al unor coparticipani . Pers juridice poate fi reprezentat n proces de administrator ,conductor sau consilier juridic n baza unei delegaii. a comunica actele de procedur n timpul procesului .n proces intereseaz domiciliul real,faptic ,nu cel oficial .Prile ns

68

Al 3-lea element :obiectul cererii preteniile reclamantului (ex. plata unei sume, anularea unui act. jur.)Ob. cererii trebuie evaluat de reclamant atunci cnd e posibil n urmtoarele scopuri.: pt a fixa limitele procesului pt a constitui un element necesar al dispozitivului hot. jud. pt a individualiza aciunea pt a stabili competena material a instanei. pt a determina taxa de timbru i implicit cuantumul cheltuielilor de judecat Dac evaluarea obiectului este contestat de prt se recurge la o expertiz n evaluare .Obiectul cererii trebuie s fie licit i moral . Al 4 lea element :artarea motivelor de fapt i de drept fixeaz cadrul procesului Motivele de fapt :prezentarea succint a faptelor materiale /juridice din care reclamantul i deduce preteniile mpotriva prtului .Se face un scurt istoric al raportului juridic ,se subliniaz faptele care produc efecte juridice i care caracterizeaz litigiul i se explic temeiul preteniilor . Motivarea n drept = prezentarea temeiului juridic al cererii (textul de lege sau principiul juridic aplicabil )se raporteaz la norma juridic nclcat ce a generat conflictul .Dac reclamantul nu-si precizeaz temeiul de drept sau o face greit , instana poate pune n discuie, prilor, calificarea juridic a preteniilor n limitele principiului disponibilitii . Al 5-lea elem. :artarea dovezilor pe care se sprijin fiecare capt de cerere . Reclamantul menioneaz mijloacele probatorii pt fiecare capt de cerere .Acest lucru e util att pt instana care trebuie s conduc procesul ,ct i pt prt pt a ti s se apere .Mijloacele probatorii pot fi : citarea prtului la interogatoriu nscrisuri ce se anexeaz la C.D.C..J n exemplare suficiente att pt instana ct i pentru pri martorii nominalizai n cerere sau la prima zi de judecat expertiz de specialitate cercetare local Al 6-lea element : semntura reclamantului. Practica jud. a statuat c lipsa unei semnturi poate fi complinit pe parcursul procesului ,eventual prin citarea reclamantului ,special cu aceast meniune .Semntura presupune acordul reclamantului cu cuprinsul cererii i voina lui valabil de a deschide procesul .Dac cererea e semnat de reprezentant reclamantului se poate pune n discuie nsuirea cererii de reclamant , caz n care va fi citat pt a confirma voina lui . Dintre aceste elemente sunt eseniale: numele ,ob. cererii (scopul procesului) semntura .Lipsa vreunuia din ac .elemente poate determina nulitatea CDCJ. Celelalte elemente pot fi acoperite pe parcursul proc. fie la sesizarea prtului, fie din oficiu de instan ,acordndu-se termen special pt
69

complinirea lor .Doar dac nici dup ac termen cererea nu se complinete aceasta poate fi anulat (nul. relativ) cu condiia s fi produs o vtmare prtului . b) ntmpinarea (art 115 CPC) este actul procesual prin care prtul rspunde n scris la preteniile reclamantului menionnd i care sunt aprrile lui .Pin ntmpinare prile se plaseaz pe picior de egalitate cunoscndu-i reciproc preteniile. Cuprinsul ntmpinrii: elementele CDCJ + 2 elemente specifice: excepiile pe care le ridic prtul (ex. lipsa ob. cererii, necompetena instanei, lipsa semnturii) rspunsul prtului n fapt i n drept la fiecare capt de cerere al reclamantului (prtul poate nega cererile reclamantului, le poate recunoate parial ,poate invoca nulitatea preteniilor reclamantului) n prezent ntmpinarea e obligatorie (art.118,alin 2 ), nedepunerea ntmpinrii are drept consecin decderea prtului din dreptul de a cere probe i din dreptul de a invoca excepii relative .El i pstreaz posibilitatea de a-i face aprarea i de a invoca excepiile de ordine public. Nedepunerea ntmpinrii nu creeaz imposibilitatea aprrii, ci doar o ngreuneaz. ntmpinarea trebuie depus cu cel puin 5 zile nainte de prima zi de nfiare /de primul termen. n aceste zile reclamantul poate observa ntmpinarea . ntmpinarea se depune n exemplare suficiente pt instan i pt pri cu meniunea coparticipani se poate depune un singur exemplar . c) Cererea reconvenional (art.119 CPC) este cererea prtului atunci cnd are pretenii proprii mpotriva reclamantului, pretenii conexe cu cererea reclamantului .Este o cerere incident, o contraaciune a prtului Scopul reconvenionalei este acela de a compensa prestaiile prilor .Aceast cerere are un caracter independent fa de cererea reclamantului, dar trebuie s aib i o legtur conex cu aciunea .Datorit caracterului independent ,instana e obligat s se pronune expres asupra cererii reconvenionale , chiar dac cererea reclamantului a fost perimat ,anulat, neanalizat pe fond (ci doar pe excepii).Preteniile prtului din aceast cerere creeaz un caracter ofensiv . Cuprinsul acestei cereri se refer la aceleai elemente ca i n cazul cererii reclamantului. Avantajele cererii reconvenionale : soluioneaz preteniile n acelai proces economisete timp i bani evit posibilitatea soluionrii contradictorii a cererilor Dezavantaje : poate ntrzia judecarea aciunii principale; pt. a evita aceste dezavantaje instana poate disjunge cele 2 cereri. Prorogarea competenei n favoarea instanei competente cu soluionarea cererii reclamantului. c pt

70

Cererea reconvenional se poate formula ntr-un nscris mpreun cu ntmpinarea sau n nscrisuri separate .Cererea reconvenional trebuie depus la prima zi de nfiare ,sau la urmtoarele termene dup ce reclamantul i modific sau ntregete aciunea Depunerea tardiv are ca efect judecarea separat de cererea reclamantului. Cererea reconvenional se soluioneaz prin aceeai hotrre la fel cu cererea de chemare n judecat.

Procedura prealabil edinei de judecat 1) Primirea cererii de chemare n judecat. Este urmtorul pas al procesului prin care instana e sesizat cu litigiul. Este n acelai timp o reflectare a principiului disponibilitii .Primirea se face de judectorul de serviciu ,sau n cazuri speciale de preedintele instanei. Se depune personal de reclamant sau de reprezentantul acestuia ,situaie n care acetia primesc termen n cunotin fr ca instana s mai citeze pe reclamant .Judectorul de serviciu verific la primirea cererii existena elementelor cererii de chemare n judecat(CDCJ) .Dac va constata lipsuri i va cere reclamantului s le remedieze .Dac reclamantul trimite cererea prin pot , instana i va comunica n acelai mod deficienele cererii i c trebuie s fie remediate ,urmnd ca cererea s fie nregistrat numai dup ce va fi depus din nou . Dac reclamantul nu se conformeaz indicaiilor instanei ,aceasta poate suspenda printr-o ncheiere de edin ,procesul. n momentul n care cererea e valabil ,ea va fi primit de judectorul de serviciu i din acel moment ,instana e sesizat cu litigiul .Judectorul de serviciu adopt (cererea ?) prin rezoluie . Rezoluia se scrie de mn n colul din dreapta sus al cererii i se semneaz de judectorul de serviciu .Prin aceasta se puncteaz 3 aspecte . se verific plata taxei de timbru integral i anticipat, neachitarea poate duce la neprimirea cererii; prin excepie cererea netrimbat corespunztor poate fi primit cu obligaia reclamantului de a completa taxa pn la primul termen. Taxa pltit va fi anulat de judectorul de serviciu .Aici termenul de anulare are nelesul de nregistrare . fixeaz primul termen de judecat .Termenul ,de principiu, trebuie s fie de cel puin 300 de zile pt a se da posibilitatea citrii prilor i pregtirii aprrii .Pt cauze urgent se poate da un termen de 5 zile (de regul de 5 zile ) dispune citarea prilor :obligatoriu l citeaz pe prt ,iar pe reclamant l citeaz doar dac n-a depus cererea personal .

71

Odat cu citaia ,prtului i se comunic i copia dup CDCJ i dup nscrisurile reclamantului .Prin citaie ,prtul este invitat s depun ntmpinarea cu cel puin 5 zile nainte de primul termen. Uneori judectorul de serviciu poate dispune chemarea la interogatoriu a prtului cu meniunea acesteia n citaie. Efectele primirii cererii de chemare n judecat a ) cererea de chemare n judecat investete instana cu cercetarea i soluionarea cauzei (judecarea pricinii). b ) cererea de chemare n judecat fixeaz natura i obiectul cauzei n sensul c reclamantul precizeaz preteniile i fixeaz limitele procesului ,i stabilete temeiul juridic ,aspecte juridic ,aspecte fa de care prtul i poate concepe aprarea ..Aceste elemente pot fi modificate sau ntregite de reclamant cel trziu la prima zi de nfiare . c) cererea fixeaz cadrul procesual i cu privire la pri ,respectiv la calitatea procesual a acestora (reclamant ,prt) la care ulterior se pot aduga teri intervenieni .Acest aspect e important pt determinarea caracterului relativ al hotrrii judectoreti , iar pe de lat parte determinarea eventualelor excepii de litispenden(autoritatea de lucru judecat). d) depunerea cererii determin instana competent alternativ (instana competent teritorial obinuit ) e) depunerea cererii ntrerupe prescripia extinctiv. Acest efect se produce chiar dac cererea e depus la o instan necompetent .Totui ,prescripia nu se consider ntrerupt dac cererea s-a anulat ,perimat sau dac reclamantul renun la ea . f) depunerea cererii are ca efect punerea n ntrziere a prtului sub urmtoarele aspecte :prtul posesor de bun-credin nu mai are dreptul de a culege fructele dup depunerea cererii; prtul chemat n judecat pentru predarea unui bun corporal preia riscul pieirii bunului ;prtul chemat n judecat pentru o obligaie de a face ceva /de a nu face ceva, va putea fi obligat prin admiterea aciunii reclamantului i la daune din ziua introducerii aciunii reclamantului; dac obiectul cererii este plata unei sume de bani ,din ziua introducerii cererii curg dobnzile; pt. cererile privind pensia de ntreinere data primirii cererii este data obligaiei la plata pensiei prin hotrre. g) aciunea personal i netransmisibil ,o dat depus de titular ,devine dup decesul acestuia transmisibil ctre motenitori (ac. n stabilirea paternitii; tgada paternitii ; revocarea donaiei pt. ingratitudine) h) din momentul depunerii cererii dreptul supus judecii devine drept litigios care nu mai poate fi transmis prin acte juridice, sub sanciunea nulitii acelui act.(art.1309).

72

2) Pregtirea edinei de judecat .Dup primire cererii i fixarea primului termen , CDCJ mpreun cu anexele ei .(nscrisurile depuse de reclamant ,duplicatele pt comunicarea ctre prt, chitanele de plat a taxei) se cos intr-un dosar pe coperta cruia se scrie nr. de nregistrare al litigiului care este nr. de dosar (acest numr se preia din registrul general al instanei)denumirea instanei ,denumirea prilor ,natura cauzei .Dosarul se nregistreaz n 4 registre : Registrul general :nr de dosar i elementele de pe copert. Registrul informativ :nr de dosar ,data depunerii acestuia ,termenele urmtoare. Opisul alfabetic : se trec n ordine alfabetic prile i n dreptul lor nr. de dosar, data introducerii cererii , natura cauzei . Condica de termene pt arhiv :nr de dosar numele pt un anumit termen de judecat , semnndu-se pentru predarea dosarelor de la arhiv ctre grefier i apoi pentru restituirea dosarelor dup termen de ctre grefier ,la arhiv . Datele din cele patru registre pot fi corelate astfel nct putem ti oricnd situaia i micarea unui dosar . Dup nregistrarea dosarului acesta pleac de la arhiv spre biroul de citaie pentru completarea si expedierea citaiilor i a duplicatelor de pe cererea reclamantului i de pe nscrisuri conform rezoluiei judectorului de serviciu. Expedierea citaiilor i a nscrisurilor se menioneaz ntr-un borderou de coresponden al instituiei ,menionnd ziua expedierii i nr de recomandat. Dup aceasta , dosarul se ntoarce n arhiv unde este depozitat intr-un dulap prevzut cu desprituri denumite ochiuri corespunztoare diferitelor termene i complete de judecat. Aceste dulapuri trebuie nchise i securizate. Cu 1 pn la 3 zile nainte de termen ,dosarele se scot din arhiv de ctre grefierul de edin care semneaz de preluare. Grefierul duce dosarele n biroul propriu i verific la fiecare dosar dac prile sunt corect citate i dac taxa de timbru e valabil pltit ,fcnd un referat scris pe concept sau pe ultima ncheiere de edin. Grefierul ntocmete lista de procese a completului pt termenul respectiv ,list ce cuprinde dosarele n ordinea lor cronologic. Aceast list asigur publicitatea i dr. de aprare al prilor care pot participa la dezbaterea cauzei la momentul respectiv .Totui pentru cauze urgente stabilite prin lege . (contestaie la executare )dosarele respective se trec n fa pe lista de procese . Grefierul afieaz lista de judecat cu cel puin 1 h nainte de nceperea edinei la avizierul corespunztor slii de edin sau pe pe ua slii de edin n lipsa unui avizier .

73

II ) Judecarea public i contradictorie (judecarea propriu-zis a cauzei)Aceast etap are caracter preponderent oral ,contradictoriu i public .n aceast etap se administreaz probele .De regul aceast etap cuprinde mai multe termene de judecat fr a exclude posibilitatea judecrii procesului de la primul termen. n aceast etap se ntocmesc acte procesuale specifice ;cererea reconvenional ,cererile de intervenie ,procesul verbal al instanei ,citaii ale instanei, ncheieri de edin .n legtur cu aceast etap ,trebuie abordate urmtoarele subpuncte: edina de judecat incidente care ntrzie judecarea judecarea n fond a procesului actele de dispoziie ale prii prin care se pune capt judecii. edina de judecat este un moment foarte important al procesului ,n cadrului ei efectundu-se toate lucrrile publice ale procesului ,este forma specific de activitate a instanei n raport cu principiul publicitii .Se spune c n afara edinei de judecat nu exist proces civil. Trebuie avute n vedere 4 aspecte : 1)ordinea de judecat (dezbaterile )2)prima zi de nfiare ,3)ncheierile de edin , 4)excepiile de procedur . 1) Ordinea dezbaterilor cuprinde mai multe aspecte: a) conducerea dezbaterilor - o asigur conducerea completului de judecat (n apel i recurs sau n alte ci de atac n care completul e format din mai muli membrii, preedintele completului asigur conducerea dezbaterilor, iar ceilali membri nu por intervenii individual ,ci prin intermediul preedintelui completului). Preedintele poate lua msurile necesare :poate chema la ordine o persoan ce tulbur edina de judecat ,o poate evacua ,o poate amenda ,o poate trimite n judecat pt ultraj. b) nceperea dezbaterilor - edina de judecat are loc n sala de judecat , preedintele completului declar edina nceput , o poate suspenda ,i tot el declar edina nchis .Dezbaterile constau n strigarea pe rnd a dosarelor n ordinea lor de pe list. Preedintele completului poate modifica aceast ordine acceptnd strigarea cu prioritate a dosarelor n care prile s-au mpcat sau a dosarelor n care prile au probleme speciale ori n dosarele cu amnarea fr discuii. Strigarea cu prioritate a cauzelor se face numai cu condiia prezenei tuturor prilor / nu trebuie amnat (dezbtut un proces fr a fi anunate prile ). Fiecare dosar se strig de grefier menionndu-se nr de ordine de pe list , numele prilor ,obiectul cauzei .Pt asigurarea publicitii, aceste elemente se repet n afara slii de edin fie prin aprod ,fie prin mijloace de sonorizare .dup strigarea dosarului ,grefierul face referat oral al procesului artnd cine e prezent i cine absent ,dac procedura de citare a fost corect ndeplinit pt toate prile ,dac timbrul e pltit ,dac relaiile ordonate de instan au sosit la dosar sau nu ,dup care se trece la dezbateri .Se invit prile s cear probe ,s invoce excepii, s rspund la acestea ,se administreaz probe ,se pun
74

concluzii .Dac probatoriul cauzei nu e finalizat ,dosarul se va amna lundu-se msurile necesare pentru administrarea probelor care lipsesc (ex. declaraia unui martor ):Dosarul poate fi suspendat pt cauzele prevzute n lege. Dac la strigarea cauzei una din pri/aprtorul prii lipsete ,dosarul poate fi lsat la sfritul edinei de judecat, la a 2-a strigare.. Judectorul are dreptul pe tot parcursul procesului s ncerce mpcarea prilor c) ordinea n care se d cuvntul prilor .Procesul civil este caracterizat de oralitate, prile sunt invitate s-i prezinte susinerile n ordine prestabilit :nti reclamantul ,apoi prtul ,apoi intervenienii. Paratul va vorbi primul doar dac ridic o excepie. Instana e obligat s dea cuvntul tuturor prilor prezente .La cererea prilor sau din proprie iniiativ instana poate s acorde cuvntul n replic pt reclamant i n duplic pt prt .De asemenea ,poate limita timpul de expunere n mod egal pt fiecare parte i ntr-un interval rezonabil pt. a asigura o aprare rezonabil n proces .Dac una din pri legal citat lipsete ,dezbaterile se desfoar normal ,cuprinznd doar susinerile prii prezente .La pronunarea hotrrii, instana e obligat s in cont de aprrile i probele administrate i de partea prezent la termenul final .nchiderea dezbaterilor are loc dup ce toate probele admise au fost administrate i dup ce toate prile prezente au pus concluzii sau au fcut pledoarie .Prin concluzie prile fac o sintez a procesului, i susin aprrile i le argumenteaz ,rezultnd c pledoaria trebuie s fie o demonstraie a temeiniciei soluiei solicitate , o lupt de argumente i contraargumente . Declarnd dezbaterile nchise ,instana anun c se retrage pt deliberri .E posibil repunerea pe rol a cauzei dup ce instana a rmas n pronunare atunci cnd observ cu ocazia deliberrii c au rmas neelucidate probleme ale cauzei .Repunerea pe rol se poate face doar nainte de pronunarea hotrrii , pt c prin pronunare instana se desesizeaz de cauz .Repunnd cauza pe rol, instana ntocmete o ncheiere de edin n care arat motivele repunerii , fixeaz un nou termen i citeaz prile .Dup administrarea probelor ce au determinat repunerea pe rol ,prile vor pune din nou concluzii, iar instana se retrage pt deliberri. 2) Prima zi de nfiare este pragul procesului, este un moment foarte important ce marcheaz naterea / stingerea unor drepturi procesuale ale prilor .Avem prima zi de nfiare atunci cnd : prile sunt legal citate prile pot pune concluzii Ea poate coincide sau nu cu primul termen de judecat .Ea marcheaz nceputul fazei orale i contradictorii a procesului civil. Efecte:

75

a) cel trziu la prima zi de nfiare, reclamantul i poate modifica / ntregii cererea de chemare n judecat ,caz n care instana acord un nou termen pt comunicarea acestor modificri ctre prt . Dup prima zi de nfiare ,reclamantul este deczut din aceste drept procesual .Modificarea aciunii nseamn corectarea unor elemente prezentate greit n cererea iniial. ntregirea aciunii = completarea unor lipsuri iniiale .Modificarea i ntregirea aciunii se pot face numai n prima judecat n fond ,nu i dup rejudecare n fond dup casare .Legea prezint patru excepii n care cererea de chemare n judecat poate fi modificat /schimbat dup prima zi de nfiare (art. 131 ): Reclamantul i ndreapt o eroare material a propriei aciuni. Reclamantul majoreaz / micoreaz ctimea obiectului cererii . Reclamantul cere contravaloarea obiectului pierdut n locul restituirii lui n natur . Reclamantul nlocuiete o aciune n constatare cu o aciune n realizare . b) cel trziu la prima zi de nfiare se cer probele c) cel trziu la prima zi de nfiare se depune ntmpinarea i cererea reconvenional. d) cel trziu la prima zi de nfiare se invoc excepiile relative. e) cel trziu la prima zi de nfiare se pot depune cererile de intervenie . 3) ncheierea de edin este actul procedural al instanei de judecat ntocmit dup fiecare edin i in care se consemneaz cele petrecute n timpul dezbaterilor i msurile luate pt avansarea i soluionarea pricinii. ncheierile de edin constituie oglinda procesului .Ele au aceleai pri componente ca i hotrrea judectoreasc: practicaua: denumirea instanei ,termenul la care au avut loc dezbaterile , compunerea completului de judecat ,obiectul pricinii, rezumatul susinerilor prilor prezente . considerentele : motivarea msurilor luate de instan. dispozitivul : se menioneaz msura ordonat de instan ,msur obligatorie . ncheierea de edin trebuie semnat de ntregul complet de judecat. Clasificarea ncheierilor de edin : ncheieri preparatorii ncheieri interlocutorii. Prin ncheierea preparatorie, instana adopt msurile procedurale pt cercetarea i soluionarea cauzei fr a anticipa asupra fondului cauzei. Aceste ncheieri au un dublu caracter : nu rezolv pe fond o parte din cauz , nu au autoritate de lucru judecat i de aceea instana poate reveni la msurile stabilite prin aceast ncheiere . ncheierea preparatorie poate fi atacat numai o dat cu fondul .

76

ncheierea interlocutorie rezolv mprejurrile de fapt / drept care las s se ntrezreasc soluia instanei asupra fondului . Au 2 trsturi : prejudec pricina ; au autoritate de lucru judecat. Ea poart asupra unor aspecte dezbtute n contradictoriu de pri i pe care instana le rezolv ,rezolvare ce rmne definitiv asupra aspectului respectiv i asupra creia instana nu mai poate reveni. Procesul va continua pt celelalte aspecte ale cauzei rmase nesoluionate din cadrul procesual respectiv .n mod excepional pt cereri noi , instana poate completa ncheierea interlocutorie . Ex. De ncheieri interlocutorii : ncheiere de admitere n principiu n partaj ncheierea de admitere n principiu a cererii de intervenie ncheierea prin care se respinge o excepie de fond . ncheierea interlocutorie este atacabil n termenul general (15 zile ) de la comunicare .n aceast situaie procesul se suspend ,ateptndu-se soluionarea cii de atac . Dup ce se epuizeaz toate cile de atac ,se reia dosarul la prima instan n funcie de soluia pronunat . Prile au dreptul s ia cunotin de coninutul ncheierii de edin ,s fac copii dup ele i s cear pe cale incident ndreptarea unor erori materiale sau completarea ncheierilor cu elemente ce pot fi : confirmate de toate prile ,consemnate n caietul de edin al grefierului . 4)Excepiile de procedur (cursurile trecute). CURS 12

Incidente care intarzie solutionarea procesului Suspendarea De regula, avem un proces continuu care uneori se intrerupe. Uneori acest proces se intrerupe pentru perioade mai lungi prin suspendare. Intreruperea poate deveni permanenta prin perimare. Suspendarea procesului inseamna oprirea cursului judecatii datorita unor situatii voite de parti sau independente de vointa lor. Cauzele suspendarii determina si felurile ei. Suspendarea voluntara are loc in doua situatii posibile (art. 242 Cpc) toate partile cer instantei sa suspende procesul. Este o reflectare a principiului disponibilitatii.

77

Cauzele posibile pentru aceasta suspendare pot fi : negocieri pentru o viitoare tranzactie sau pentru o eventuala plata voluntara. A doua sitautie in care poate avea loc suspendarea voluntara este situatia in care toate partile absenteaza voluntar la un termen de judecata. Aceasta situatie nu produce suspendare daca partile au avocat care le reprezinta, sau una sau mai multe parti au cerut judecarea in lipsa lor. Suspendarea legala (suspendarea de plin drept art. 243 Cpc) poate interveni in partii decedate ; prin punerea sub interdictie a unei parti, procesul se suspenda pana la numirea unui curator ; cand decedeaza mandatarul/reprezentantul unei parti, procesul se suspenda pana la numirea unui nou mandatar ; prin incetarea functiei tutorelui unei parti se produce suspendarea pana la numirea unui nou tutore daca partea este minora, sau pana la numirea unui reprezentant daca partea a devenit majora Scopurile acestei suspendari : - inlocuirea legala a partii sau reprezentantului ei si respectarea principiului contradictorialitatii ; - evitarea unor amanari repetate si inutile. Aceste cauze ale suspendarii legale isi gasesc aplicabilitatea inainte de incheierea dezbaterilor. Nu se poate suspenda un proces solutionat prin pronuntarea hotararii pentru ca din acest moment instanta se desesiseaza si nu mai poate adopta nici o masura pentru procesul respectiv. Suspendarea facultativa (judecatoreasca) Este atributul facultativ al instantei de judecata in 2 cazuri : cand solutia procesului depinde total/partial de existenta sau inexistenta unui drept ce face obiectul judecatii intr-un alt proces (ex : chestiunile prejudiciale) cand se ivesc indiciile unei infractiuni a carei constatare printr-o hotarare jud. penala poate influenta hotararea in procesul civil (ex : anularea unui contract de vanzare-cumparare in porcesul civil ; acelasi contract este considerat fals in procesul penal). In aceasta situatie devine incidenta autoritatea de lucru judecat din hotararea cu privire la existenta faptei, faptuitor, existenta vinovatiei. Alte cazuri de suspendare suspendarea procesului pana la solutionarea cererii de stramutare suspendarea procesului pana la solutionarea unui conflict de competenta suspendarea procesului pana la solutionarea inscrierii in fals (vezi procedura falsului cursurile anterioare) suspendarea procesului pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate posibila suspendare a actiunii reclamantului pentru nerespectarea cerintelor de valabilitate a cererii de chemare in judecata, cerinte indicate de instanta. Aspecte comune pentru orice tip de suspendare
78

4 situatii:

in cazul decesului unei parti, procesul se suspenda pana la introducerea in cauza a mostenitorilor

suspendarea se dispune prin incheiere de sedinta motivata ce poate fi atacata separat cu recurs efectele suspendarii converg spre ideea ca procesul ramane in nelucrare si nu se mai poate intocmi nici un act de procedura, nici de parti, nici de instanta, sub sanctiunea nulitatii. Aceste efecte se produc fata de toate partile si fata de instanta. Ca efect specific, in suspendarea voluntara data suspendarii devine termenul de inceput al perimarii.

Suspendarea inceteaza atunci cand inceteaza cauzele care au determinat-o . La suspendarea voluntara inceteaza odata cu cererea de repunere pe rol, facuta de oricare parte inainte de a se perima procesul. La suspendarea legala inceteaza cand partea disparuta/reprezentantul disparut al partii sunt inlocuiti legal. La suspendarea judiciara, inceteaza atunci cand este solutionat irevocabil celalalt litigiu de care depinde litigiul suspendat.

Repunerea pe rol Se poate face de oricare parte din proces printr-o cerere ce cuprinde : instanta, numarul dosarului, data suspendarii, motivul, termenul de drept al suspendarii, petentul. Cererea se timbreaza cu 50 % din valoarea timbrului initial numai in situatia suspendarii voluntare. Cererea admisa de instanta duce la fixarea unui nou termen de judecata cu citarea tuturor partilor si a eventualilor martori admisi in proces, continuandu-se procesul din faza in care se afla la data suspendarii. Dupa repunerea pe rol, partile sunt citate obligatoriu pentru ca nu opereaza termenul in cunostinta avut inaintea suspendarii. Perimarea Inseamna stingerea procesului in orice faza a acestuia bazata pe prezumtia de desistare a partii, prezumtie dedusa din pasivitatea indelungata, peste termenul legal. Obiectul perimarii orice cerere in justitie se perima de drept atunci cand procesul a ramas in nelucrare din vina partii mai mult de 1 an pentru cauzele civile si mai mult de 6 luni pentru cele comerciale.

Exceptii : a) perimarea actiunii civile in procesul penal; b) contestatia la executare; c) cererile pentru masuri asiguratorii. Perimarea odata dispusa produce efecte impotriva tuturor partilor si cu privire la toate cererile dosarului. Conditiile perimarii: 1. cererea de chemare in judecata trebuie sa fi dat nastere unei activitati judiciare de fond

79

2. cererea de chemare in judecata sa fi ramas in nelucrare mai mult de 1 an pt procesele civile / mai mult de 6 luni pt procesele comerciale Cursul perimarii poate fi intrerupt fie prin cererea partii, fie atunci cand partea este impiedicata sa se prezinte la proces printr-un caz de forta majora. 3. vina partii ce consta in pasivitate ce conduce la prezumtia de desistare. Nu exista vina partii atunci cand : a) actul de procedura urma sa fie facut din oficiu ; b)cererea partii n-a ajuns la instanta din motive neimputabile partii ; c) nu se poate fixa termenul din cauze neimputabile partii. !!! Rezulta ca perimarea este posibila numai in cazul suspendarii voluntare. Data inceperii perimarii este data ultimului act de procedura efectuat inaintea suspendarii. Procedura perimarii Perimarea se constata la sesizarea din oficiu a instantei sau la cererea oricarei parti. Instanta citeaza partile care pot pune concluzii. Pentru termenul fixat pt judecarea perimarii, grefierul face un referat asupra motivelor sau admisibilitatii perimarii. Daca se respinge perimarea procesul va continua normal (prin incheiere). Daca se admite perimarea aceasta se consemneaza intr-o hotarare ce poate fi atacata cu recurs. Efecte perimarea stinge procesul cu toate actele sale de procedura perimarea nu aduce atingere drepturilor subiective substantiale (de drept civil) si nici drepturilor procesuale ale partii care poate initia un nou proces inainte de implinirea termenului de prescriptie extinctiva. In noul proces se pot folosi probe din procesul perimat, probe ce au caracter extrajudiciar. partea care a provocat perimarea porcesului poate fi obligata la cheltuieli de judecata.

ACTE DE DISPOZITIE ALE PARTII PRIN CARE SE PUNE CAPAT JUDECATII

Acestea sunt : a) renuntarea reclamantului (desistarea) b) recunoasterea paratului c) intelegerea partilor (tranzactia) a) Renuntarea (desistarea) reclamantului. Acest act este posibil conform principiului disponibilitatii. Renuntarea este de doua feluri : renuntarea la judecata ; 2. renuntarea la dreptul pretins. 1.

80

1. Renuntarea la judecata = actul procesual prin care reclamantul renunta la procesul inceput fara a renunta si la dreptul sau subiectiv, drept ce va putea fi valorificat in conditiilelegii intr-un alt proces. Conditii ale acestei renuntari : partea sa aiba capacitate de exercitiu renuntarea se face individual, rezulta ca in caz de coparticipare procesuala renuntarea unui reclamant nu influenteaza drepturile procesuale ale celorlalti coreclamanti renuntarea este unilaterala si nu este conditionata de acceptarea paratului pana la inceperea dezbaterilor, dupa acest moment este necesara acceptarea paratului reclamantul va fi obligat la cheltuieli de judecata daca este in culpa Procedura se poate renunta oricand pe timpul procesului, verbal sau scris. Instanta ia act de renuntare prin incheiere. Efecte : dosarul se inchide, partile fiind puse in situatia anterioara reclamantul in culpa va putea plati cheltuieli de judecata paratului reclamantul renuntator va putea initia un nou proces in temeiul dreptului subiectiv invocat in actiune

2. Renuntarea la dreptul subiectiv pretins = actul prin care reclamantul abandoneaza chiar dreptul subiectiv pe care si-a intemeiat actiunea ; si de aici rezulta ca nu va mai putea initia un nou proces in temeiul acestui drept subiectiv. Conditii : capacitatea de exercitiu a partii sau reprezentantului ei, acesta trebuie sa aiba un mandat special reclamantul sa-si manifeste liber vointa de a renunta renuntarea este unilaterala si nu se cere acordul paratului sub nici o forma renuntarea nu trebuie sa aiba scopuri ilicite, adica sa eludeze legea renuntarea se face prin inscris autentic sau verbal in fata instantei in sedinta de judecata

Procedura aceasta renuntare se poate face pe timpul procesului, in fond sau in caile de atac. Instanta pronunta o hotarare, luand act de renuntare, prin care respinge actiunea ca fiind lipsita de obiect si prin care poate obliga pe reclamant la plata cheltuielilor de judecata. Legea prevede ca o asemenea hotarare este atacabila cu recurs. Efecte procesul se stinge fara ca reclamantul sa poata porni o noua actiune intemeiata pe dreptul subiectiv la care a renuntat.

b) Recunoasterea (achiesarea) este recunoasterea pretentiilor reclamantului de catre parat, fie expres in timpul judecatii, fie tacit prin renuntarea la exercitarea unei cai de atac.
81

Conditiile sunt aceleasi ca la desistare cu amendamentul ca nu poate avea ca obiect decat drepturi proprii nu si comune cu ale altor parti. Achiesarea expresa se poate face pe tot timpul procesului pana la inchiderea dezbaterilor. Este un act de dispozitie al paratului putand fi totala sau partiala. Recunoasterea totala are urmatoarele caractere : este pura si simpla este irevocabila face dovada deplina a pretentiilor reclamantului scuteste pe parat de plata cheltuielilor de judecata daca s-a facut la prima zi de infatisare si daca nu fusese pus in intarziere prin notificare inainte de inceperea procesului Recunoasterea partiala poate avea ca efect recunoasterea partiala a unei hotarari in urmatoarele conditii : procesul sa nu fie in stare de judecata la instanta de fond paratul sa fi recunoscut pur si simplu, nu complex, nu calificat reclamantul sa accepte pronuntarea unei hotarari partiale aceasta recunoastere sa nu aiba un scop ilicit

Hotararile partiale pot fi ........... de indata. Recunoasterea tacita se face prin neexercitarea caii de atac de catre paratul care a pierdut procesul. Totusi paratul poate renunta la calea de atac si in mod expres prin inscris autentic sau prin declaratie verbala cu ocazia pronuntarii hotararii. Efect prima hotarare devine definitiva, eventual irevocabila. c) Tranzactia (intelegerea partilor) Este un contract judiciar prin care partile, prin concesii reciproce, sting un proces inceput sau preintampina un proces posibil. Fiind un contract, trebuie sa indeplineasca conditiile : partile sa poata dispune de obiectul supus judecatii tranzactia sa aiba un obiect licit partile sa nu fraudeze legea tranzactia sa fie rezultatul vointei exprese a tuturor partilor din proces tranzactia trebuie sa aiba forma scrisa

Procedura. Tranzactia se poate incheia in orice faza a procesului. Se poate infatisa instantei la termenul de judecata, in sedinta publica, cand instanta va pronunta o hotarare de expedient. Teoretic, partile pot depune tranzactia si intre termene.

82

Odata cu primirea tranzactiei, instanta va verifica identitatea partilor, realitatea consimtamantului lor si semnatura lor. Se mai verifica : eventuala incercare de fraudare sau eludare a legii ori a drepturilor altor persoane, capacitatea de dispozitie a partilor. Instanta va explica partilor consecintele tranzactiei. Constatandu-se toate conditiile indeplinite, instanta ia act de tranzactie si pronunta o hotarare de expedient care cuprinde clauzele tranzactiei. Aceasta hotarare nu este motivata pentru ca reprezinta vointa partilor. Prin tranzactie si prin hotararea de expedient, procesul inceteaza. Totusi, fiind un contract, daca se va constata ulterior ca tranzactia nu exprima vointa partilor, hotararea de expedient poate fi atacata cu recurs, solicitandu-se anularea tranzactiei si atuturor efectelor generate de aceasta.

DELIBERAREA, PRONUNTAREA SI COMUNICAREA HOTARARII JUDECATORESTI Notiunea de hotarare judecatoreasca Este actul procesual cel mai important al judecatii pentru ca: in hotarare se reflecta activitatea tuturor partilor in proces prin hotarare instanta solutioneaza litigiul

Hotararea este actul final, de dispozitie al instantei prin care aceasta rezolva conflictul intre parti. Are un dublu rol: sa solutioneze corect litigiul, sa faca o preventie generala a societatii. Primul rol se realizeaza cu conditia ca hotararea sa fie temeinica, legala, operativa (rapida). Deliberarea si pronuntarea hotararii judecatoresti Dupa ce instanta declara dezbaterile inchise, se retrage in camera de consiliu pentru a delibera si a pronunta hotararea. Retragerea din sedinta publica in vederea deliberarii si pronuntarii se face dupa ce au fost inchise dezbaterile in toate dosarele din sedinta publica. Deliberarea este operatiunea de stabilire a faptelor si de aplicare a normelor de drept, reprezentand aprecierea judecatorului asupra situatiei de fapt si de drept a cauzei. Se face de judecatorii in fata carora s-a dezbatut in fond procesul, sub sanctiunea nulitatii (conf. principiului continuitatii). Se face in secret in camera de consiliu pentru ca judecatorul sa fie ferit de eventualele influente. In cazurile foarte simple deliberarea poate avea loc si in sala de sedinta de judecata. Deliberarea presupune confruntarea ideilor cu privire la cauza intre membrii completului de judecata. Deliberarea este specifica cailor de atac in care completul este format din mai multi judecatori. Deliberarea este posibila si la instanta de fond cand exista un singur judecator (acesta doar gandeste cu privire la cauza).
83

Deliberarea incepe prin a i se acorda cuvantul celui mai tanar membru al completului de judecata, pentru a nu fi influentat de parerea judecatorilor cu experienta mai mare. Fiecare membru al completului ia cuvantul pe rand. Solutia se pronunta cu majoritate de opinii. Nici un judecator nu se poate abtine de la obligatia de a-si exprima opinia. In apel (sunt 2 judecatori), in caz de divergenta de opinii se formeaza un complet de divergenta in care pe langa cei doi judecatori care solutioneaza cauza apare un al treilea, de obicei presedintele instantei pentru a exista majoritate de opinii. Opinia separata se motiveaza si semneaza de autorul ei. Daca completul are nevoie de un timp de gandire mai indelungat, poate amana pronuntarea cel mult 7 zile. Odata ce instanta ajunge la o concluzie, solutia se consemneaza in minuta scrisa de mana in dosar, semnata de judecator si de grefier. Daca inainte de pronuntare, cu ocazia deliberarii, instanta constata ca nu sunt rezolvate toate problemele, va dispune repunerea pe rol prin incheiere de sedinta, fixand termenul de judecata, dispunand citarea partilor si consemnand motivele repunerii pe rol si punctele ce trebuie rezolvate. Solutii posibile : anularea actiunii pentru neplata taxei admiterea in totalitate a actiunii admiterea in parte a actiunii respingerea cererii

Aceleasi sunt si solutiile pentru cererea reconventionala sau pentru cererile tertilor de interventie. Pronuntarea hotararii se face in sala de sedinta, prin citirea minutei de catre presedintele completului insotit de grefier. Nerespectarea cerintei de pronuntare a hotararii in sala de sedinta publica determina nulitatea hotararii. Din momentul pronuntarii hotararii, instanta se dezinvesteste si incepe sa curga termenul de atac calculat de la pronuntare. Cuprinsul hotararii Hotararea judecatoreasca are forma scrisa, dactilografiata (nu de mana), fiind semnata de toti membri completului de judecata. Hotararea are 3 parti : partea introductiva (practicaua) motivarea (considerentele) dispozitivul

Practicaua cuprinde urmatoarele mentiuni : aratarea instantei, numarul de dosar, numarul sentintei si data pronuntarii, numele judecatorilor si grefierului care compun completul de judecata si numarul lor, numele partilor si reprezentantilor acestora, mentiunea asupra prezentei sau absentei lor (pt relativitatea efectelor hotararii), obiectul procesului, cererile si sustinerile pe scurt ale partilor prezente, enumerarea

84

probelor administrate si a tuturor incidentelor aparute (exceptii), se consemneaza rezumativ concluziile partilor. Daca pronuntarea hotararii s-a amanat, toate aceste elemente vor fi cuprinse intr-o incheiere prin care se dispune amanarea pronuntarii si care face parte integranta din hotarare. In aceasta situatie, hotararea va cuprinde doar celelalte doua parti (motivarea si dispozitivul). Motivarea (considerentele) are o functie importanta si anume de a convinge ca hotararea este justa, este demonstratia instantei ca hotararea este corecta. Conditiile pentru ca motivarea sa fie valabila : motivarea sa fie clara, precisa, necontradictorie, completa. Daca este confuza, insuficienta sau partiala, hotararea este nemotivata si, deci, netemeinica motivarea trebuie sa arate pentru fiecare capat de cerere sustinerile partilor, probele administrate, ce probe se retin ca fundamental valabile, ce probe se inlatura si de ce, ce exceptii s-au ridicat si rezolvarea lor, incadrarea juridica ........ cu argumentele ei Pentru ca motivarea sa fie buna, trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii : judecatorul sa cunoasca perfect dosarul instanta trebuie sa raspunda precis si argumentat fiecarei sustineri, sa analizeze fiecare proba motivarea sa se intemeieze pe date si probe concrete, nu numai pe idei abstracte sa fie principiala si consecventa (necontradictorie) sa fie precisa si sigura sa fie corecta gramatical

Considerentele reprezinta partea cea mai intinsa din hotarare, dar legea nu cere descrierea unor generalitati, ci consistenta si fluenta a argumentelor. Motivarea hotararii inlatura posibilul arbitrariu, obligand judecatorii sa-si demonstreze punctele de vedere si face posibile caile de atac (controlul judiciar). Dispozitivul consemneaza rezultatul judecatii, reproduce pe larg minuta in doua parti. In prima parte se arata daca s-a admis/respins actiunea. In a doua parte se subliniaza consecintele ce decurg din pronuntarea hotararii (ex : obligatia la despagubire, la cheltuieli de judecata). Tot aici se consemneaza toate mentiunile necesare pentru identificarea bunului litigios, mentiunile privind obligatiile corelative sau solidare. In final se consemneaza ce cai de atac au la indemana partile, termenele pentru exercitarea acestor cai, momentul de la care incepe sa curga acest termen. Sub sanctiunea nulitatii trebuie mentionat ca hotararea s-a pronuntat in sedinta publica. Dispozitivul va fi semnat de judecatori si grefier, dar lipsa acestei semnaturi poate fi complinita oricand (noutate). Este obligatorie concordanta deplina intre minuta si dispozitiv, neconcordanta ducand la nulitatea hotararii. Dispozitivul trebuie redactat in termeni precisi care sa nu fac loc unor interpretari, pentru ca dispozitivul este partea din hotarare care se executa.
85

Redactarea hotararii Se face de presedintele completului sau de unul din judecatorii completului consemnat de presedinte. Opinia separata se consemneaza in continuarea hotararii sau separat, caz in care se ataseaza hotararii. Legea recomanda ca hotararea sa se redacteze in cel mult 20 de zile de la pronuntare. Se redacteaza in doua exemplare originale si in copii ce se comunica partilor. Cele doua exemplare vor ramane unul in dosar si altul in mapa de sentinte a instantei. Orice modificare, stersatura din hotarare trebuie semnata de judecatorul ce a facut-o. Comunicarea hotararii este obligatorie atunci cand caile de atac se exercita de la comunicare. Se indeplineste la fel ca si inmanarea citatiei.

Clasificarea hotararilor judecatoresti a) hotarari propriu-zise ce solutioneaza complet litigiul - incheieri hotarari premergatoare, anticipative ce solutioneaza doar o parte a hotararea finala b) sentinte pronuntate de prima instanta - decizii pronuntate in cai de atac sau in rejudecarea dupa retinere c) hotarari nedefinitive pot fi atacate cu apel - hotarari definitive pot fi atacate cu recurs d) hotarari revocabile pot fi atacate cu recurs - hotarari irevocabile nu mai pot fi atacate cu recurs e) hotarari integrale (totale) solutioneaza tot litigiul - hotarari partiale pronuntate la cererea reclamantului in baza unei recunoasteri paratului f) hotarari cu o singura condamnare cu o obligatie unica - hotarari cu condamnari alternative (ex : restituirea bunului sau plata contravalorii acestuia) g) hotarari constitutive
86

cererilor si pregatesc

partiale a

- hotarari declarative - hotarari in constatare Efectele hotararilor judecatoresti Aceste efecte privesc partile litigante si instanta. prin pronuntarea hotararii instanta se dezinvesteste astfel incat judecatorii nu mai pot reveni la hotararea pronuntata dupa redactare si semnare, hotararea capata puterea doveditoare a actelor autentice hotararile constitutive creeaza drepturi noi, cu efecte pentru viitor (hotararile pronuntate in starea si capacitatea persoanei) hotararile declarative recunosc retroactiv drepturile partilor, drepturi ce se constata doar la data pronuntarii hotararii hotararile sunt susceptibile de executare odata cu pronuntarea si comunicarea hotararii, incepe sa curga termenul de prescriptie extinctiva a executarii hotararii (daca ?alta? hotarare poate fi executata e vorba de hotararea din apel sau recurs) Autoritatea de lucru judecat (art. 1201 C. Civ.). Este o prezumtie legala, absoluta in sensul ca o hotarare definitiva si irevocabila pronuntata pe fond reflecta adevarul si nu poate fi contrazisa printro alta hotarare pronuntata intre aceleasi parti, pentru acelasi obiect si cauza. Rolul autoritatii de lucru judecat este de a curma potentialul numar infinit al proceselor, rolul de a fixa, stabiliza drepturile si obligatiile partilor. Puterea de lucru judecat isi produce efectele atat fata de instanta cat si fata de parti. Instanta sesizata cu aceasta cerere, va respinge a doua cerere, iar partile sunt obligate sa respecte efectele primei hotarari. Nu au caracter de autoritate de lucru judecat, ci doar caracter provizoriu, hotararile pronuntate in materie de pensie de intretinere si incredintarea minorilor, hotararile prin care s-a respins o actiune de divort. Conditii de admisibilitate : prima hotarare irevocabila sa se fi pronuntat pe fond, nu pe exceptii existenta triplei identitati (parti, obiect, cauza) in principiu numai la dispozitivul

Autoritatea de lucru judecat are efect absolut si se raporteaza

hotararii, nu si la considerentele acesteia. Autoritatea de lucru judecat din penal in civil se raporteaza la existenta faptei, faptuitorului, existenta vinovatiei. Nu exista autoritate de lucru judecat din civil in penal. Indreptarea hotararii
87

Se refera la corectarea unor greseli materiale, involuntare ce nu afecteaza fondul judecatii (ex : redarea gresita a numelor, calitatii partilor). Greselile materiale sunt erori vizibile, indiscutabil savarsite cu ocazia redactarii. Greselile de fond pot fi indreptate doar prin exercitarea cailor de atac. Procedura. Sesizarea instantei se face din oficiu sau la cerere. Constatarea greselilor materiale se face prin incheierea instantei si cu mentiunea pe ambele exemplare originale ale hotararii. Aceste hotarari sunt supuse recursului. Lamurirea si completarea hotararii Se poate cere in termenul prevazut pentru calea de atac si ia forma revizuirii hotararii ; se judeca in camera de consiliu, de urgenta, cu citarea partilor, fara sa se acorde cheltuieli de judecata. Completarea hotararii se foloseste atunci cand instanta a omis prin hotararea ei sa se pronunte asupra unui capat de cerere sau sa solutioneze cererile facute de avocati, experti, martori, interpreti asupra drepturilor lor procesuale. Aceste cereri se fac in termenul procedural general. Executarea vremelnica a hotararilor judecatoresti De regula, o hotarare se executa dupa ce a ramas definitiva si irevocabila si a fost investita cu formula executorie. Exceptii o hotarare se poate executa vremelnic inainte de a fi ramas definitiva si inainte de a fi fost investita cu formula executorie. Executarea provizorie poate fi legala sau judecatoreasca. Executarea provizorie legala se face in virtutea legii fara a mai fi necesar ca creditorul sa mai ceara expres aceasta inlesnire. Aceasta executare se aplica in 7 cazuri legale : 1) hotararea privind plata drepturilor salariale 2) hotararea privind plata despagubirilor rezultate din accidentele de munca 3) hotararea privind plata rentei/pensiei alimentare 4) hotararea care obliga la plata unor reparatii urgente 5) hotararea care obliga la punerea sau ridicarea de peceti ori la realizarea inventarului 6) in pricinile privind posesia 7) in hotararile partiale pronuntate in baza recunoasterii partiale a paratului Explicatia acestor 7 cazuri rezida in latura umanitara, evitarea unor prejudicii mai mari, acordul debitorului. Executarea provizorie judecatoreasca este o facultate a instantei care constituie o exceptie de la regula. Instanta va autoriza executarea provizorie in urmatoarele conditii : hotararea sa se raporteze la bunuri executarea provizorie sa apara ca necesara fata de insolvabilitatea debitorului, pericol vadit determinat de intarzierea executarii. Executarea provizorie nu este posibila:
88

in cererile privind stramutarea de hotar in intabularea/radierea unor drepturi imobiliare in cartea funciara

Cererea pentru executarea provizorie judecatoreasca se face doar de parti (nu se poate acorda din oficiu de instanta) pe tot parcursul procesului. Daca cererea se admite, creditorul cererii va fi obligat la o cautiune. Executarea provizorie judecatoreasca poate fi suspendata la cererea partii, cererea se adreseaza instantei superioare celei care a admis executarea, putand fi facuta impreuna cu calea de atac. Cererea va fi insotita de copia legalizata a dispozitivului hotararii prin care s-a dispus executarea. Solutii posibile : cererea sa fie respinsa, caz in care executarea isi continua cursul cererea sa fie admisa

Domeniul de aplicabilitate preponderent al executarii provizorii judecatoresti se regaseste in ordonanta presedentiala. CURS 13

CILE DE ATAC

1. Scopul procesului e stabilirea adevrului i pronunarea unei soluii juste. Garania posibilitatea de a ataca hotrrea pronunat n prim instan i de a corecta eventualele greeli. Aceast garanie mbrac forma controlului juridic: instana superioar verific legalitatea i temeinicia hotrrii instanei inferioare, confirmnd decizia sau admind calea de atac si reformarea primei hotrri. Cile de atac ci de atac procedurale pe care partea interesat le poate folosi pentru a cere instanei superioare compatibile verificarea legalitii i temeiniciei hotrrii atacate i nlturarea eventualelor greeli. Exercitarea cilor de atac este facultativ. 2. Importana: garanteaz dreptul la aprare existena lor oblig pe judectorul fondului s cunoasc dosarul complet existena lor e un stimulent pentru instana inferioar n cile de atac se pot da ndrumri de drept pentru rejudecarea de ctre instana inferioara; sunt obligatorii pentru aceasta.
89

3. Clasificare: I. ordinare: apelul, se ndreapt mpotriva hotrrilor nedefinitive ale primei instane; - recursul n interesul legii, contestaia n anulare, revizuirea. II. - de reformare(apel, recursul comun): se exercit la instanele superioare celei care a pronunat hotrrea, n scopul verificrii legalitii (n apel se verific i temeinicia) hotrrii de fond. - de retractare: se exercit chiar la instana care a pronunat hotrrea, pentru motivele prevzute de lege (contestaia n anulare, revizuirea). Recursul n anulare - abrogat. 4. Reguli comune de folosire a cilor de atac: a) Trebuie s existe o hotrre judectoreasc susceptibil de a fi atacat; b) S se respecte ierarhia cilor de atac; c) O cale de atac se exercit o singur dat ntr-un ciclu procesual; d) Cile de atac sunt prevzute de lege i precizate expres n finalul hotrrii atacate; e) Exercitarea lor presupune exprimarea voinei valabile, libere a prilor. - extraordinare: - recursul comun

APELUL art. 282-298 Cod pr. civ., OG nr. 58/2003

Este o cale de atac comun, ordinar, de reformare, devolutiv i suspensiv de executare, prin care partea legitim interesat solicit schimbarea total/parial a hotrrii instanei de fond, pentru motive de nelegalitate i/sau de netemeinicie. 1. Obiectul: a) hotrrea judectoreasc nedefinitiv pronunat de prima instan; b) anumite ncheieri preparatorii i unele interlocutorii; Partea din hotrrea ce constituie obiectul apelului e numai dispozitivul acesteia, pentru c numai aceast parte e obligatorie pentru pri i susceptibil de executare silit. Excepie nu fac obiectul apelului urmtoarele categorii de ncheieri i hotrri ce sunt atacabile direct cu recurs: I. Hotrrile pronunate asupra cererilor principale ce privesc: pensiile de ntreinere;
90

obligaiile de plat a unor sume de bani/predarea bunurilor mobile n valoare de maxim 200 milioane; nregistrarea actelor de stare civil; msurile asiguratorii; plngerile ntemeiate pe procedura contenciosului administrativ i pe L 18/1991, L 169/1997, L 1/2000, L 112/1995. aciunile posesorii. conflicte de competen declinarea de competen asigurarea dovezilor ncheierile de suspendare a procesului hotrrile pronunate n baza renunrii la drepturi hotrrile judectoreti de anulare a hotrrilor arbitrale ncheierile de respingere a nvestirii cu formul executorie ncheierile de respingere a cererilor de perimare ncheierile de suspendare a executrii silite sau ncetare urmririi silite hotrrile pronunate n procedura reorganizrii i falimentului hotrrile ce privesc ncuviinarea nulitii desfacerii adopiei hotrrile ce soluioneaz conflicte de munc hotrrile ce privesc asociaiile i fundaiile hotrrile pronunate asupra cererii de pensii i asigurri sociale hotrrile ce privesc garaniile reale mobiliare

II. Hotrrile/ncheierile pronunate n urmtoarele materii:

2. Subiectele sunt prile participante la judecata n fond i prezint un interes legitim n exercitarea apelului. Pot fi: reclamantul, prtul, terii, terii voluntari intervenieni (direct n apel cerere intervenie, intervenienii forai. coparticipanii: au independen procesual n sensul c apelul unuia profit i celorlali reprezentanii prilor: prini, tutori, curatori, mandatarul, jurist-consultul. avnzii-cauz ai prilor decedate dup pronunarea hotrrii: succesorii universali sau cu titlu universal; succesorii cu titlu particular numi pentru bunuri determinate; creditorii chirografari n act. dolosive(?); persoanele juridice nou-aprute prin comasare, divizare
91

de

Parchetul procurorul.

3. Cauza apelului temeiul de drept al nemulumitului apelant. 4. Termenul termenul general de 15 zile calculat pe zile libere. ncepe s curg de la data comunicrii hotrrii. Se aplic n apel i principiul echipolenei , care permite, n cazul n care hotrrea nu a fost comunicat s se fac calculul termenului astfel: de la data comunicrii somaiei de executare nsoit de copia hotrrii; de la data depunerii cererii de apel dac o parte face apel nainte de comunicarea hotrrii; de la data cererii comunicrii hotrrii ctre adversar - mpotriva prii care a cerut comunicarea hotrrii Termene speciale: n procesele de divor 30 zile de la comunicare. ntreruperea termenului de apel: la decesul unei pri care intervine ntre pronunarea hotrrii i declararea apelului. Termenul se ntrerupe i hotrrea se comunic din nou motenitorilor prii defuncte ,pe numele motenirii, fr s se arate numele sau calitatea fiecrui motenitor , la ultimul domiciliu al prii. la decesul curatorului la decesul mandatarului prii n orice caz de for major care mpiedic exercitarea cii de atac, termenul curge de la ncetare cazului. Repunerea n termen se dispune de instana superioar. Sanciunea nerespectrii termenului este decderea din dreptul de a ataca hotrrea cu apel. Decderea se pronun pe cale de excepie ridicat de parte/instan. Motivele de ordine public pot fi invocate oricnd, i dup expirarea termenului de apel, dar cu condiia ca cererea iniial s fi fost declarat n termen. n cazul n care nu se poate verifica tardivitatea apelului se prezum c e declarat n termen. Renunarea se poate face n interiorul termenului de apel, iar retragerea apelului se face numai dup pronunare(?) Renunarea: declaraia verbal cu ocazia pronunrii n edin public a hotrrii pe fond prin nscris autentificat declaraie verbal n faa instanei de apel.

Retragerea numai n faa instanei de apel n edin public de judecat. Acestea pot constitui un mod de achiesare la hotrrea instanei de fond. Partea ce a retras, renunat nu poate folosi apelul n ciclul procesual.
92

5. Cererea de apel i motivele ei. Trebuie s ntruneasca elementele cererii procedurale generale la care se adaug anumite elemente specifice. Acestea sunt: menionarea hotrrii atacate i circumscrierea motivelor de fapt i de drept pe specificul apelului (critica hotrrii de fond);

Dac aceste elemente exist n cerere, aceasta e valabil chiar dac e intitulat greit. Motivarea nu este limitat prin motive prevzute n textul de lege, pentru c apelul este o cale devolutiv ce permite judecarea din nou a fondului. Motivarea se face pe dou direcii nelegalitate i/sau netemeincie (statuare eronat a unei situaii de fapt n pofida probelor care conduc la o alt situaie de fapt. Motivarea se poate face prin cerere n termenul de 15 zile sau cel trziu la prima zi de nfiare n apel. Motivele e ordine public pot fi nfiate i mai trziu, dar pot fi fructificate dac apelul a fost declarat n termen. Apelul nemotivat nu se respinge ci se analizeaz sub aspectul susinerilor de fond fcute de pri la prima instan. 6. Procedura prealabil a judecrii apelului. 1) Locul introducerii apelului e instana a crei hotrre se atac sub aspectul sanciunii nulitii. 2) Efectele introducerii apelului: investirea instanei de apel cu judecata suspendarea de drept a efectelor hotrrii atacate nate caracterul devolutiv al judecii n apel conturarea principiului non reformatio in peius

3) Preedintele instanei a crei hotrre este atacat prin apel, nainte de a trimite dosarul cu cererea de apel, verific dac hotrrea a fost comunicat tuturor prilor de la fond i dac a expirat termenul de apel pentru toate prile. Dosarul se noteaz(?) i parafeaz fiind naintat instanei competente. Se fac meniunile corespunztoare n registrele de eviden. Instana de apel care primete dosarul ia urmtoarele msuri: verifica taxa de timbru verific respectarea termenului de apel stabilete numrul de ordine al dosarului dispune citarea prilor, intimatului comunic i cererea de apel i nscrisurile depuse, cu indicaia de a depune ntmpinare cu 5 zile nainte de termen
93

apelantul e citat cu meniunea timbrajului (suma) dac mai multe pri au introdus apel, cererile vor fi soluionate printr-o singur hotrre.

4) Judecata n apel permite ca pe timpul procesului un intimat care iniial nu a declarat apel n termen, s-i manifeste nemulumirile: prin formularea de apel incident (aderare la apel) formularea de apel provocat.

Apelul incident permite intimatului ce nu a declarat apel n termin, s adere la apelul declarat de alt parte n proces, apel ce trebuie s se fac cel trziu la primul termen de nfiare n apel. E o cerere accesorie ce urmeaz soarta cererii principale la care ader. Apelul provocat n caz de coparticipare n proces sau cnd au intervenit teri la judecata n fond, un intimat poate declara apel mpotriva altui intimat/intervenient de la fond, pentru a schimba hotrrea primei instane i cu condiia ca acest apel s poat produce consecine jurudice asupra autorului, adic s dovedeasc un interes legitim. apel. Asemnri dou cereri incidente i nici una nu este considerat cerere nou. Diferene: apelul incident ar putea fi i principal, n timp ce apelul provocat e determinat numai de apariia celui principal, n lipsa lui neexistnd; apelul incident se ndreapt mpotriva apelantului, cel provocat se ndreapt mpotriva intimatului/terilor. 7. Procedura de judecat public se aseamn foarte mult cu judecata n prim instan. Completul este format din 2 judectori. Se analizeaz motivele de apel (de netemeinicie i/sau nelegalitate); se pot cere probe noi , fie prin cererea de apel, fie la prima zi de nfiare, i indiferent dac au fost sau nu la judecata pe fond; se pot formula cereri referitoare la apel. n judecarea apelului nu se pot schimba calitatea prilor, cauza apelului, cauza aciunii, obiectul cererii de chemare n judecat i nici nu se pot face cereri noi fa de judecata n prim instan. Nu sunt considerate cereri noi excepiile de procedur i alte mijloace de aprare. n apel se pot cere pentru prima dat fr a fi considerate cereri noi: dobnzi, rate, venituri ajunse la scaden sau despgubiri aprute dup pronunarea hotrrii n prim instan, sau se poate cere aplicarea compensaiei legale. Aceste cereri sunt admisibile pentru c nu sunt n realitate cereri noi ci simple consecine ale drepturilor prilor consemnate n cererile de chemare n judecat, dar se nasc dup pronunarea primei hotrri. n apel se pot admite probe noi. ntmpinarea e obligatorie sub sanciunea imposibilitii de a invoca excepii relative sau alte probe.
94

Trebuie depus cel trziu la prima zi de nfiare n

Ordinea dezbaterii: primul este apelantul, urmeaz apoi intimatul parte i mai apoi intimatul intervenient. Specificul apelului este posibilitatea de divergen a completului. Soluii posibile n apel: 1) 2) 3) Anularea apelului ca netimbrat sau depus n alt parte dect la instana a crei hotrri se ataca. Respingerea apelului i confirmarea hotrrii primei instane. Admiterea apelului n tot sau n parte i schimbarea corespunztoare a hotrrii primei instane. Legea prevede expres principiul non reformatio in peius Nu mai este posibil admiterea apelului i desfiinarea primei hotrri cu trimeterea cauzei spre rejudecare la prima instan pentru motivul c instana de fond nu s-a pronunat asupra unui capt de cerere. n acest caz apelul se suspend i captul de cerere va fi reanalizat i soluionat de prima instan (ntregirea hotrrii). Totui dac prima instan nu era competent, se va admite apelul, se va desfiina hotrrea n totalitate i se va trimite cauza instanei competente . Dac exist motive de nulitate a hotrrii fondului, apelul se admite, se desfiineaz hotrrea primei instane i se rejudec cauza n apel. Hotrrea pronunat n apel e definitiv i revocabil i fiind definitiv este i executorie

Recursul E a doua cale de atac dup apel. E o cale de atac extraordinar comun, de reformare, nedevoluional i, n principiu, nesusceptibil de executare, prin care, la cererea prii interesate, instana competent va exercita controlul de legalitate asupra hotrrilor recurate. Obiectul - l constituie - hotrrile / ncheierile pronunate de prima instan i care nu sunt susceptibile de apel ; n aceste cazuri, verificarea n recurs nu se va rezuma numai la motivele de recurs, ci se va face o analiz total. hotrrile pronunate de instana de apel
95

Subiecii - ca i la apel prile se vor numi recurent i intimat

Cauza - aceeai ca la apel Termenul de recurs - 15 zile de la comunicare, calculate pe uniti libere de timp i fr (?) aplicarea principiului echipolenei Termene speciale 30 de zile - divor, pentru orice capt de cerere 40 de zile de la transcrierea ordonanei de adjudecare n urma licitaiei publice 5 zile pentru soluionarea cererilor de conflicte de competen i cele din materia ordonanei prezideniale Aceste termene se calculeaz diferit. Dac prile au fost citate la fond, termenul curge de la pronunare, iar dac prile nu au fost citate la fond termenul curge de la comunicare. Cererea de recurs i motivarea ei Aceast cerere se va depune la instana a crei hotrre este atacat, sub sanciunea nulitii. Recursul se motiveaz prin cererea de solicitare sau separat, dar numai n intervalul termenului de 15 zile de la comunicarea hotrrilor recurente. Dac cererea de recurs nu ndeplinete condiiile legii, instana competent o poate returna prii cu indicaii asupra completrilor / modificrilor necesare. n aceste situaii, n cazuri extreme se poate prelungi termenul cu 5 zile. Cererea de recurs suspend executarea hotrrilor numai pentru procedura de : strmutare de hotar desfiinare a construciilor, plantaiilor sau a lucrrilor avnd o aezare fix Regula este c depunerea recursului nu suspend executarea hotrrii pronunat n apel. Motivarea recursului trebuie s se ncadreze n unul sau mai multe puncte din cele prevzute n art. 304 C. p.c. . Legea prevede 10 motive de recurs : 5 motive de casare i 5 motive de modificare. Motive de casare: 1. instana nu a fost alctuit conform legii 2. hotrrea s-a dat de ali judectori dect aceia care au participat la dezbaterea n fond 3. hotrrea s-a dat cu nclcarea competenei altei instane 4. instana a depit atribuiile puterii judectoreti 5. prin hotrre s-au nclcat formele de procedur prevzute de lege ( C.p.c. ) sub sanciunea nulitii

96

Motive de modificare: 1. cnd instana a acordat mai mult dect s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut 2. cnd hotrrea nu cuprinde motivele pe care se ntemeiaz sau cuprinde motive contradictorii / strine de natura cauzei 3. instana, interpretnd greit actul juridic dedus judecii, a schimbat natura ori nelesul vdit, nendoielnic al acestuia 4. hotrrea pronunat e lipsit de temei legal, ori a fost dat cu nclcarea /aplicarea greit a legii 5. instana nu s-a pronunat asupra unui mijloc de aprare sau asupra unei dovezi administrate care erau hotrtoare n rezolvarea pricinii Dac recursul se ndreapt mpotriva unei hotrri nesusceptibile de apel instana nu mai e limitat la motivele de casare prevzute de lege, putnd s examineze cauza sub toate aspectele. n aceast situaie recurentul poate formula orice fel de nemulumire fa de hotrrea atacat. Regula este aceea c instana de recurs care analizeaz recursul mpotriva unei hotrri pronunate n apel, e obligat s verifice numai motivele din cererea de recurs . Motivele de recurs de ordine public pot fi ridicate i peste termen cu condiia depunerii n termen a unei cereri valabile. Indicarea greit a motivelor nu atrage nulitatea dac dezvoltarea acestora face posibil ncadrarea n unul din cele 10 motive. n recurs nu se admite ridicarea pentru prima dat a unor probleme noi, cereri noi ce nu au fost invocate pn n acest moment. Procedura de judecat a recursului Procedura prealabil judecrii recursului Particularitatea este completul format din trei judectori. 1. Locul depunerii cererii de recurs este instana a crei hotrre a fost atacat 2. Efectele cererii de recurs : investirea instanei cu soluionarea cauzei suspendarea executrii (prin excepie) doar pentru pricinile ce privesc strmutarea hotarelor i desfiinarea plantaiilor i construciilor
97

Efectele hotrrilor pronunate n apel mai pot fi suspendate la cerere, dup citarea soluiona i fr citarea prilor. Soluia trebuie motivat. -

prilor n

Camera de Consiliu i plata unei cauiuni. n cazuri excepionale, cererea de suspendare se poate n materia recursului se aplic principiul " non reformatio in pejus " n sensul n care nu se poate agrava situaia prii n propria cale de atac. 3. Este obligatoriu s se ntocmeasc un raport asupra recursului. Astfel recursul se analizeaz n dou etape. Mai nti se stabilete admisibilitatea de principiu a recursului de un complet de admisibiliti, complet ce este format tot din trei judectori . Se fixeaz un termen pentru discutarea admisibilitii i pentru acest termen se ntocmete de ctre un membru al completului un raport n care se inventariaz condiiile de admisibilitate: condiiile de form: - existena elementelor cererii de recurs - existena semnturii recurentului - respectarea termenului motivat - dac s-a depus la instana a crei hotrre este atacat spe. Acest raport va fi analizat de completul de admisibiliti fr citarea prilor. Dac acest complet are o opinie unanim, se pronun prin decizie motivat, care nu e atacabil i se comunic recurentului. n cazul respingerii n principiu a recursului, acesta nu se mai judec i atunci hotrrea devine irevocabil. n cazul admiterii n principiu se acord un termen n edin public cu citarea prilor, cu meniunea pentru reclamant a taxei de timbru, dispunndu-se comunicarea motivelor de recurs intimatului, cruia i se va pune n vedere obligaia legal de a depune ntmpinare. I se va comunica i copia dup recurs plus nscrisurile anexate. Admiterea n principiu se face prin ncheiere motivat . La judecata public i contradictorie se face un nou raport de un judector, sau un magistrat asistent, numai n ceea ce privete taxa de timbru datorat i poziia practicii i doctrinei. n recurs nu se admit probe noi cu excepia nscrisurilor . ntmpinarea este obligatorie. Soluionarea n recurs se adopt prin decizie ce nu se comunic. condiiile de fond : - dac motivele sunt printre cele 10 menionate de lege. n raport se va face i o trimitere asupra practicii i doctrinei n problemele de drept incidente n

98

Soluiile pe care le poate da instana de recurs sunt : anularea recursului respingerea recursului constatarea perimrii admiterea recursului

Anularea se dispune pentru: netimbrarea corespunztoare depunerea tardiv a recursului nemotivarea recursului depunerea la alt instan dect cea care a pronunat hotrrea.

Aceste motive sunt de regul analizate de completul de admisibiliti . Respingerea recursului : ca nefondat sau nentemeiat ( se constat c motivele de recurs invocate nu au acoperire n dosar ) recursul a fost introdus de ctre o persoan fr calitate ca nesusinut

Admiterea recursului Se face cu casare sau modificare total sau parial a hotrrii atacate n cazul modificrii , soluia adoptat depinde de specificul motivului de modificare din lege: instana acord numai ceea ce s-a cerut sau exonereaz prtul de ceea ce nu s-a cerut n aciune instana menine hotrrea dar va motiva n fapt sau drept soluia sau va schimba motivarea contradictorie sau strin pricinii ori necorespunztoare instana va interpreta corect actul juridic dedus judecii pstrnd sau modificnd hotrrea recurat instana va schimba total sau parial hotrrea lipsit de temei legal sau dat cu nclcarea ori aplicarea greit a legii instana va schimba total sau parial hotrrea ce nu s-a pronunat asupra unui mijloc de aprare sau asupra unei dovezi administrate - ce erau eseniale n soluionarea cauzei n ceea ce privete casarea, aceasta este total sau parial asannd nelegalitile . n acest caz instana de recurs va rejudeca pricina n fond , fie la termenul la care se admite recursul - se pronun o hotrre att pentru admiterea recursului ct i pe fond -, fie la un termen ulterior, stabilind n
99

acest scop situaiile n care se pronun dou decizii - una de casare intermediar iar cealalt de soluionare n fond a pricinii . Casarea cu trimitere se poate face n dou cazuri: cnd hotrrea recurata a fost pronunat de o instan necompetent cnd hotrrea recurat a fost dat n lipsa prii nelegal citate la termenele la care s-au administrat probe noi i au avut loc dezbateri pe fond fr a se intra n cercetarea fondului sau cnd modificarea nu e posibil fiind necesare probe noi ce nu se pot administra n recurs. n soluionarea recursului instana poate dezlega probleme de drept sau poate constata necesitatea unor probe noi, iar soluia adoptat de instana de recurs devine obligatorie pentru instana de trimitere ce va rejudeca pricina. n rejudecarea dup casare i produce efecte principiul " non reformatio in pejus ". curs 14

CILE EXTRAORDINARE DE ATAC

Specific pentru o cale de atac extraordinar este obiectul acesteia, i anume, o hotrre judectoreasc definitiv i irevocabil pronunat dup expirarea cilor de atac comune. !!!!! n rest, NOIUNEA, SCOPUL i REGULILE GENERALE DE FOLOSIRE SUNT IDENTICE CUN CELE DE LA CILE ORDINARE DE ATAC. Principala clasificare se face n : -1.- Ci de reformare = controlul este exercitat de instana competent (instana superioar) i se ntinde asupra verificrii legalitii hotrrii atacate sub toate aspectele. Intr n aceast categorie : recursul comun recursul n interesul legii recursul n anulare ( acum abrogat ).

-2.- Ci de retractare = controlul este exercitat chiar de instana care a pronunat hotrrea atacat pentru motive special prevzute de lege. Intr n aceast categorie : -- contestaia n anulare
100

-- revizuirea. !!!! Acum i recursul ordinar este considerat tot cale extraordinar de atac (vezi la Cile ordinare de atac).

-I. - Contestaia n anulare = vizeaz retractarea unei hotrri definitive i irevocabile , competena aparinnd tot instanei care a pronunat hotrrea contestat, pentru motivele special prevzute de lege. Scopul acestei contestaii este : -1- s anuleze hotrrea contestat -2- s repun prile n situaia anterioar -3- s obin rejudecarea cauzei -4- s obin o nou hotrre judectoreasc corespunztoare.

1. Contestaia n anulare obinuit / comun = se poate folosi mpotriva oricrei hotrri judectoreti rmas irevocabil. Prin aceast contestaie, partea cere retractarea hotrrii judectoreti revocabile pentru motivele expres prevzute n lege, motive pe care partea nu le-a putut invoca n cile de atac ordinare. Legea prevede 2 motive: cnd procedura de citare a prii pentru ziua cnd s-a judecat pricina nu a fost legal ndeplinit; rezult c cerina procedurii de citare se pune n raport de termenul final al procesului la care au avut loc dezbaterile, la care s-au pus concluziile; per a contrario, procedura de citare invocat la termenele anterioare nu constituie motiv pentru contestaia n anulare. cnd hotrrea contestat este pronunat cu nclcarea normelor imperative sau de ordine public privitoare la competen (e vorba de competena absolutvezi Curs Competene) Condiiile de admisibilitate ale contestaiei n anulare 1- s fie atacat o hotrre judectoreasc definitiv i irevocabil 2- motivele contestaiei s nu fi fost invocate din motive obiective n cile de atac comune (respectarea principului ierarhiei cilor de atac). Totui, aceste motive pot fi invocate n contestaie dac instana de atac comun le-a respins pentru c avea nevoie de verificri de fapt sau calea de atac comun a fost respins fr a se judeca procesul n fond. Contestaia n anulare nu este admisibil dac recursul a fost anulat ca fiind tardiv ; o astfel de soluie ar duce la eludarea legii.
101

Obiectul contestaiei n anulare l constituie hotrrile rmase definitive i irevocabile, indiferent de instana care le-a pronunat i n indiferent ce etap procedural ( ex. hotrrea instanei de fond rmase definitiv i irevocabil prin neapelare, sau o decizie rmas definitiv i irevocabil prin nerecurare, etc.) Nu pot fi contestate n anulare: - hotrrile hotarului - hotrrile pronunate n procesele n care s-au judecat legal fr citarea prilor. Subiecii contestaiei n anulare Se numesc contestator i intimat. Pot fi: -- prile prejudiciate n proces -- terii interesai- n cazuri excepionale (cele de transmitere a calitii procesuale de la pri la teri) -- procurorul. 2. Contestaia n anulare special = are ca obiect doar hotrrile judectoreti irevocabile pronunate n recurs, pentru 2 motive expres prevzute de lege: a) cnd hotrrea contestat este rezultatul unei greeli materiale ( greeal material= eroare involuntar care nu afecteaz fondul pricinii), ex: calculul greit al termenului de recurs, reinerea greit a timbrajului. b) cnd instana de casare / recurs a respins recursul sau l-a admis numai n parte, omind s cerceteze vreunul din motivele de casare invocate de recurent. Precizri: - practica judiciar a statuat, respectnd principiul egalitii prilor n procesul civil, c o asemenea contestaie n anulare este deschis i intimatului, cruia i-au fost omise de la analiz aprrile, susinerile pe care le-a fcut n ntmpinare sau n pledoarie. - instana de recurs nu e obligat s rspund expres tuturor motivelor de recurs n ordinea redactrii acestora, ci poate s grupeze motivele de recurs prezentate, s le sistematizeze si s le ncadreze juridic, urmnd s rspund la motivele de casare astfel rezultate. - obiectul acestui tip de contestaie n anulare se refer la o hotrre irevocabil, rezultat dup exercitarea recursului comun. - subiecii acestui tip de contestaii n anulare pot fi prile din recurs: recurentul i oricare alt parte (intimatul) cu interes legitim. Procedura de judecare a contestaiei n anulare

102

Contestaia n sine (cererea procedural) trebuie s cuprind elementele cererilor procedurale i, specific:- s menioneze hotrrea atacat, s fac meniunea c este definitiv i irevocabil i instana care a pronunat-o -s menioneze i s demonstreze motivele anulrii. ntmpinarea este obligatorie. Termenul: a)- dac hotrrea contestat e susceptibil de executare silit, contestaia se poate formula imediat dup pronunarea hotrrii contestate i cel mai trziu pn la ncheierea ultimei aciuni de executare silit (procesul-verbal al executorului prin care se ncheie executarea silit.) b)- cele susceptibile de executare silit pot fi atacate n cel mult 15 zile de la data cnd contestatorul a luat cunotin de hotrre (= termen subiectiv), dar nu mai trziu de 1 an de la dat pronunrii hotrrii(= termen obiectiv).

Instana competent = este cea care a pronunat hotrrea contestat. Judecarea se face de urgen, n termene scurte, cu citarea prilor, pentru a acoperi principiul contradictorialitii. La cerere, efectele hotrrii contestate pot fi suspendate. n completul de judecat pot participa i judectorii care au judecat hotrrea contestat, pentru c nu sunt incompatibili. Soluii posibile -1- respingerea se confirm hotrrea atacat, recunoscndu-se efectele valabile ale acesteia. Dup respingerea contestaiei i cu respectarea termenului de introducere se poate formula o alt contestaie n anulare, dar numai pentru alte motive dect cele din prima, care nu au putut fi cunoscute la prima contestare ( art. 321 CPC). -2- admite contestaia, deci se anuleaz hotrrea atacat (= timpul 1) i se reia procesul de la ultimul act de procedur rmas valabil, cu pronunarea unei noi hotrri (=timpul 2). - II. - Revizuirea = cale extraordinar de atac, prin care, n cazurile expres prevzute de lege, poate fi atacat o hotrre judectoreasc irevocabil pronunat pe fond de o instan de orice grad, cerndu-se chiar instanei care a pronunat hotrrea revizuit s o retracteze i s dea o nou hotrre. Are un dublu rol: - s desfiineze o hotrre irevocabil pe baza unor mprejurri noi - s se pronune o nou hotrre just / corect.
103

Caractere: -1- critica hotrrii n revizuire se bazeaz pe fapte / mprejurri noi, care nu au fost cunoscute de instana care a pronunat hotrrea atacat, aceste mprejurri fiind cunoscute ulterior. -2- se urmrete retractarea hotrrii atacate i pronunarea uneia noi. -3- se folosete numai pentru unul din motivele prevzute expres n lege. Obiectul = orice hot. def. i irevocabil prin care inst. comp. a pronunat o soluie pe fond. Excepii de la obiectul revizuirii ( nu este posibil revizuirea ): prin hotrrea care nu s-a pronunat pe fond??, ci pe excepie pentru hotrrile de divor. Subiectele revizuirii Pot fi oricare din prile n proces cu interes legitim n revizuire, sau procurorul. Prile se numesc revizuient i intimat. Motivele legale de revizuire art. 322 C.p.c. --1-- dac dispozitivul hotrrii atacate cuprinde meniuni contradictorii care fac imposibil executarea lor concomitent. --2dac instana s-a pronunat asupra unor lucruri care nu s-au avut n vedere sau nu s-a pronunat asupra unui lucru cerut ori a acordat mai mult dect s-a cerut ( = minus / plus petita ). --3-- obiectul pricinii nu exist, respectiv hotrrea oblig la predarea unui lucru corporal determinat, care bun a pierit. Aceast ipotez poate duce la revizuire numai dac hotrrea atacat obligaia alternativ a prtului. --4-- dac un judector / expert care au luat parte la judecat au fost condamnai irevocabil pentru o infraciune privitoare la pricin ( ex. luarea de mit, traficul de influen, sustragerea sau distrugerea de acte de la dosar ) sau dac hotrrea s-a pronunat n temeiul unor probe declarate false n urma judecii ( ex. nscrisuri falsificate, condamnarea unui martor pentru mrturie mincinoas, dac au fost determinate n soluia instanei ). Infraciunile respective se constat prin hotrri penale irevocabile. Dac procesul penal nu poate ncepe sau nu poate fi realizat ( ex. prescripie), atunci instana civil de revizuire se va pronuna mai nti pe cale incident asupra existenei infraciunii, cel nvinuit fiind citat n proces. --5 dac dup pronunarea hotrrii s-au descoperit nscrisuri noi, doveditoare, care nu au putut fi nfiate n instan dintr-o pricin mai presus de voina prii sau aceste nscrisuri noi au fost reinute de partea advers (cazul 1) ori s-a desfiinat o hotrre judectoreasc pe care s-a ntemeiat hotrrea civil revizuit (cazul 2).
104

s-a dat cu

n cazul 1, se cer urmtoarele condiii de admisibilitate: a) nscrisurile noi s fi existat la data pronunrii hotrrii revizuite; b) partea interesat s nu le fi putut nfia instanei din motive obiective, neimputabile (inclusiv deinerea lor de partea advers). Actele publice nu pot constitui nscrisuri noi, pentru c ele stau la dispoziia oricui, partea nefiind mpiedicat s le nfieze instanei. c) nscrisurile noi s fie determinante n cauz, adic sa poat schimba hotrrea, s demonstreze o alt situaie juridic. n cazul 2, hotrrea judecat desfiinat poate fi de orice natur (civ, penal, contencios,etc.); --6-daca statul ca persoan juridic sau alte persoane juridice de drept public, dispruii sau incapabilii pui sub curatel nu au fost aprai deloc sau au fost aprai fraudulos (cu viclenie) de reprezentanii lor; --7-dac exist hotrri irevocabile contradictorii date de instane de acelai grad sau de grade diferite, n aceeai pricin, ntre aceleai persoane, avnd aceeai calitate. Situaia apare dac nu s-a invocat la timp puterea de lucru judecat sau dac aceasta a fost constatat cu ntrziere, odat cu pronunarea celei de-a 2-a hotrri, contradictorii cu prima, n acelai litigiu, dar n dosare diferite. Condiii: s existe 2 hotrri irevocabile n aceeai pricin, dar n dosare diferite ; --8---9-n ambele hotrri s existe elementele puterii de lucru judecat; la judecarea celui de-al 2-lea proces s nu se fi invocat autoritatea de lucru judecat sau, dac s-a invocat, instana s fi omis a se pronuna asupra ei. dac partea revizuent a fost mpiedicat la judecarea n fond s se nfieze n instan i nu a introdus prin O.G. nr. 58/2003: dac CEDO a constatat o nclcare a drepturilor sau libertilor putut ntiina instana asupra acestei mprejurri dintr-o cauz obiectiv, mai presus de voina ei; fundamentale datorat unei hotrri judectoreti, iar consecinele grave continu s se produc i nu pot fi remediate dect prin revizuirea hotrrii pronunate. Procedura de revizuire 1. Cererea de revizuire: cuprinde elementele generale plus unele speciale: --sa menioneze hotrrea care se ataca prin revizuire, cu meniunea c e irevocabil i instana care a pronunat-o; --s se indice explicit motivul revizuirii, demonstrndu-se existena valabil a acestuia 2. Termenul de revizuire: cel general e de o lun cu excepia a 3 situaii : pentru motivul 6) termenul e de 6 luni; pentru motivul 8) termenul e de 15 zile; pentru motivul 9) termenul e de 3 luni.

Termenul de revizuire se calculeaz pentru motivele 1), 2) i 7) de la pronunarea hotrrii.

105

Pentru motivul 3), de la cel din urm act de executare Pentru motivul 4), de la data cnd revizuentul a luat cunotin de hotrrea de condamnare. Pentru motivul 5), de la data cnd s-a descoperit nscrisul nou. Pentru motivul 6), de la comunicarea hotrrii celor n drept. Pentru motivul 8), de la ncetarea mpiedicrii prezentrii n instan. Pentru motivul 9), de la publicarea n M.O. a hotrrii CEDO.

3.

Instana competent: cea care a pronunat pe fond hotrrea atacat prin revizuire. De la

aceast regul exist o derogare pentru motivul 7): contrarietatea de hotrri. La pct.7, competena: -instana superioar celor 2 de pe aceeai raz teritorial; -dac instanele sunt pe raze teritoriale diferite, revizuirea va fi judecat de instana superioar celei care a pronunat prima hotrre; -dac una din instane este Curtea Suprem, revizuirea este de competena acesteia. Dac prin cererea de revizuire se invoc att punctul 7), ct i alte motive care atrag competene diferite, cererea de revizuire se disjunge pe motive, fiecare motiv fiind judecat de instana competent. Efectele hotrrii revizuite, de regul, nu se suspend n timpul judecrii revizuirii. n mod excepional poate opera suspendarea cu plata unei cauiuni. 4. Judecata: se face dup dispoziiile dreptului comun. Completul e judecat poate fi format din aceiai judectori care au pronunat hotrrea, neexistnd incompatibiliti, pentru c la prima judecare, judectorii nu au cunoscut mprejurrile noi, ulterioare, pe care se ntemeiaz cererea de revizuire. De regul, cererea de revizuire se judec in 2 timpi: 1- admiterea n principiu a revizuirii; 2- judecarea pe fond a cauzei; 1-Dac cererea de revizuire se admite, se retracteaz total sau parial prima hotrre atacat i se pronun o nou hotrre, de regul n 2 timpi (a anularea, b pronunarea din nou), iar excepional ntr-un singur timp. Dac se invoc motivul 7), se retracteaz ultima hotrre contrar cu prima. ntmpinarea e obligatorie. 2-Cererea de revizuire poate fi i respins, deci hot. a crui revizuire se cere se consolideaz Despre existena revizuirii unei hotrri se face o meniune special pe cele 2 exemplare originale a revizuirii hotrrii (care se gsesc n dosar i n map).
106

5. Cile de atac: sunt cele folosite in dreptul comun. ntre cile extraordinare de reformare figureaz: --recursul comun i --recursul n interesul legii --a fost i recursul n anulare = abrogat prin O.G. 58/2003. Recursul n interesul legii --are ca scop s asigure o interpretare i o aplicare unitar a legii pe teritoriul rii, s asigure o practic judiciar unitar. Premis: a. b. cnd exist dispoziii legale neclare, confuze, lacunare sau contradictorii, care sunt interpretate diferit de instanele romneti; cnd instanele din ar au practic diferit n soluionarea acelorai probleme de drept. Recursul n interesul legii se promoveaz de procurorul general de la Parchetul General de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie, fie din oficiu, fie la sesizarea Ministerului Justiiei. Competena: aparine exclusiv naltei Curi de Casaie i Justiie n seciile ei reunite. Promovarea: e provocat de premisele amintite. Hotrrea se adopt cu majoritate de opinii. Dezbaterile presupun doar prezena i concluziile membrilor completului de judecat. Hotrrea adoptat nu are nici un efect retroactiv, deci nu desfiineaz hotrrile judectoreti contradictorii care au provocat recursul n interesul legii. Are efecte numai pentru viitor. Este publicat n M.O. i comunicat separat tuturor instanelor judectoreti din ar. nainte de apariia O.G. 58/2003 se prevedea scopul, se prevedea expres ca sunt obligatorii pentru viitor, dar in noua ordonan nu se mai spune.

107

PROCEDURI JUDICIARE SPECIALE Procedura de drept comun e reglementat de norme generale aplicabile n cauze obinuite. Exist ns i domenii speciale, la care normele generale de drept comun nu se pot aplica total sau parial, aprnd necesitatea unor reglementri speciale. Normele procedurale speciale reglementeaz procedurile speciale; sunt cuprinse fie n legi speciale (ex. L 10/2001), fie n legi generale (codurile). Procedurile speciale cuprind numai aspectele derogatorii de la procedurile de drept comun, se aplic cu precdere i se rentregesc cu normele de drept comun. 1. Refacerea nscrisurilor i a hotrrilor disprute Pe parcursul sau la terminarea procesului se pot pierde, disprea nscrisuri din dosar sau chiar ntregul dosar, fie din neglijen, fie intenionat. n astfel de cazuri devine necesar refacerea nscrisurilor disprute sau a dosarului disprut, printr-o proc. special reglementat de 583-585 CPC. Iniiativa unei asemenea proceduri o poate avea fie partea interesat, fie instana - din oficiu. Competena aparine: -- n timpul judecrii procesului instanei investite cu judecarea dosarului. -- dup pronunarea unei hotrri atacate, dar nainte de a pleca dosarul ctre instana superioar, procedura refacerii revine tot primei instane. Procedura Se pornete cererea, se fixeaz termen, se citeaz prile si, dac e cazul, se citeaz martorii sau expertul (daca disare o declaratie de martor, un raport de expertiz). Prile prezente la primul termen sunt invitate s depun copii de pe actele disprute sau, dac actele procedurale disprute au aparinut instanei, se vor face copii/extrase de pe registrele instanei, cu toate datele care privesc nscrisurile disprute. Dac aceste demersuri nu reuesc, se iau din nou interogatorii, se ascult din nou martorii, se refac expertizele, se d cuvntul prilor i, dup dezbaterile contradictorii, instana se pronun printr-o ncheiere de refacere. nscrisurile reconstituite prin aceast procedur in loc de nscrisuri originale. ncheierea de refacere poate fi atacat numai o dat cu hotrrea de fond.
108

Dac din dosar a disprut hotrrea, refacerea se redacteaz dup exemplarul original aflat la mapa de hotrri a instanei. Dac i aceasta a disprut, refacerea se obine dup copiile comunicate prilor, fie legalizate, fie certificate de grefier. Dac refacerea nscrisurilor/dosarului nu mai este posibil n formele prezentate, se trece din nou la judecarea cauzei. 2. Oferta real urmat de consemnaiune Se face de ctre debitorul obligaiei care vrea s tearg obligaia prin plat, dar se izbete de refuzul creditorului de a accepta primirea plii. Debitorul de bun-credin, pentru a evita opunerea abuziv a creditorului i pentru a nu suporta efectele negative ale neexecutrii propriei obligaii, face oferta real de plat, urmat de consemnaiune. Reglementarea este art.1114-1121 C.Civ., 586 i 590 C.p.p. Condiiile de valabilitate ale ofertei reale de plat sunt: debitorul ofertant s aib capacitatea de a plti; oferta s fie adresat creditorului capabil (cu capacitate de ex.) s primeasc plata sau reprezentantului acestuia; oferta s priveasc toat datoria exigibil + dobnzi + cheltuieli aferente; oferta s fie fcut la termenul stipulat i la locul hotrt pentru plat.

Procedura Debitorul nainteaz executorului judectoresc cererea pentru revizuirea ofertei reale i cererea pentru consemnarea plii. Executorul astfel sesizat va trimite somaie creditorului, invitndu-l s se prezinte la un cert termen i loc (care este de obicei birolul executorului) pentru a primi plata de la debitor. Dac creditorul se conformeaz i primete plata, executorul va ntocmi un proces-verbal prin care constat oferta plii i tergerea obligaiei. Dac creditorul nu se prezint sau dac se prezint i refuz primirea plii, executorul va ntocmi un proces-verbal prin care constat aceast situaie de fapt i l trimite pe debitorul ofertant s consemneze la CEC suma datorat pe numele i la dispoziia creditorului. Recipisa CEC va fi depus de debitor la biroul executorului, care-l va ntiina de ndat pe creditor c i poate ridica suma cuvenit.

109

n aceast faz, deb va putea s cear inst s valid plata fcut i s const obligaia executat. Dac creditorul are motive ntemeiate s refuze primirea plii, el va putea introduce o aciune mpotriva debitorului sau pentru a anula procedura ofertei i a consemnaiunii. Pn la pronunarea hotrrii definitive de validarea plii i pn cnd creditorul i ridic suma, debitorul o poate retrage, obligaia lui persistnd. Cheltuielile aferente acestei proceduri cad n sarcina creditorului culpabil. n mod similar se procedeaz cu predarea unui bun mobil corporal, n sensul c bunul e oferit spre predare ntr-un anumit loc, la un anumit termen i dac nu e ridicat de creditor, debitorul poate primi aprobarea instanei s-l depoziteze ntr-un anumit loc, pe cheltuiala creditorului. 3. Declararea dispariiei i constatarea morii unei persoane Declararea dispariiei unei persoane fizice se face cnd lipsete de la domiciliul real un timp ndelungat i exist motive justificate de ndoial c ar mai fi n via. Dup trecerea a cel puin 1 an de la data ultimelor tiri, din care rezult c persoana era n via se poate pronuna o hotrre judectoreasc ce constat dispariia persoanei respective. Cererea de declaraie a dispariiei Se depune la judectoria pe raza creia i avea domiciliul real cel disprutul. Cererea se poate face de orice persoan interesat: rude, creditori, vecini etc. Dup punerea cererii, preedintele instanei competente ordon msuri pentru obinerea de informaii prin organele de poliie. n paralel, cererea se public la primrie i ntr-un ziar local, cu invitarea persoanelor care cunosc situaia disprutului s ofer relaii instanei. Instana va face o adres i autoritii tutelare pentru numirea unui curator. Dup 30 de zile de la publicare, se fixeaz termen de judecat i se citeaz reclamantul, persoana disprut, curatorul acesteia ca reprezentant al ei i procurorul (care particip la judecat obligatoriu). La termen au loc dezbateri n urma crora instana pronun o hotrre, care se afieaz pentru 30 de zile la sediul instanei i al primriei respective1/ , un extras de pe hotrre va fi publicat n ziarul local unde s-a fcut i publicat cererea2/, hotrrea se comunic i autoritii tutelare pentru numirea unui curator ai minorilor persoanei disprute3/.

110

Efectele hotrrii de dispariie sunt provizorii, pentru c o asemenea hotrre pleac de la prezumia c persoana disprut e n via: se iau msuri pentru administrarea averii; se numete curator pentru minorii disprutului; soul poate cere divorul.

Dac persoana declarat disprut apare, se va anula hotrrea de dispariie, persoana respectiv putnd s-i exercite toate drepturile ei. Procedura declaraiei morii Cererea de declarare a morii se face de ctre persoanele interesate la judectoria ultimului domiciliu al persoanei disprute dup aceeai procedur ca la declararea dispariiei. Cererea de declarare a morii unei persoane se face: -- dup cel puin 6 luni de la afiarea hotrrii de dispariie a persoanei sau -- la cel puin 4 ani de la data ultimelor tiri c persoana n cauz mai era n via, fr ca n acest ultim caz s fie necesar si declaraia dispariiei. -- excepional se poate declara direct moartea n cazul unor mprejurri relevante i la cel puin 1 an de la aceste evenimente, care creeaz prezumia morii (rzboi, catastrofe). n ipoteza unor catastrofe colective i gsete aplicabilitatea instituia comorienilor dac mai multe persoane au murit de aceeai mprejurare i de aceleai cauze fr a se putea stabili dac o persoan a supravieuit alteia, se prezum c toate persoanele au murit n acelai timp. Efectele hotrrii de declarare a morii Aceast hotrre prezum c persoana respectiv a murit n data stabilit n hotrre. Dac ulterior pronunrii apar indicii c data morii este alta, hotrrea poate fi modificat numai n ceea ce privete data declarrii morii. Efecte: 1-deschiderea succesiunii celui declarat decedat; 2-nceteaz cstoria; 3-se sting dr i obligaiile strict personale, iar celelalte drepturi i obligaii se transmit motenitorilor; 4-se instituie tutela pentru copiii minori ai celui declarat mort dac cellalt printe nu mai triete sau e declarat incapabil. Dac, totui, mai trziu se constat c persoana triete, aceasta poate cere anularea hotrrii i poate reintra n toate drepturile i obligaiile anterioare prezentei hotrri (restitutio in integrum) i n drepturile aprute ulterior pronunrii hotrrii (ex: culegerea unui drept succesoral dintr-o succesiune

111

deschis dup pronunarea hotrrii, culegerea drepturilor proprii din practicarea unui joc de noroc care a produs ctig dup pronunarea hotrrii de declarare a morii). n cazul anulrii hotrrii de declarare a morii, conjugat cu situaia recstoririi soului declarat mort, se d prioritate cstoriei de bun-credin (ultima), care e cstorie putativ. Dac cea de-a doua s-a fcut cu rea-credin, va fi anulat.

Procedura special a punerii sub interdicie a bolnavilor mintali Se aplic numai persoanelor bolnave psihic caracterizate printr-o stare grav i permanent de tulburare psihic ce le caracterizeaz discernmntul. Ele pot prezenta i pericol public. Este o msur de ocrotire. Odat pus sub interdicie, persoana nu mai poate ncheia i semna acte juridice n nume propriu. Cererea de punere sub interdicie poate fi fcut de orice persoan interesat legitim: rude, vecin, procuror etc. Competena de soluionare n momentul de fa aparine judectoriei n a crei raz i are domiciliul prtul (bolnavul). Procedura de judecare a cererii de punere sub interdicie cuprinde 2 faze: o faz necontradictorie i o faz contradictorie. Faza necontradictorie - se desfoar n afara edinei de judecat i n cadrul ei se iau msuri prealabile judecrii, i anume: se comunic cererea ctre procuror, se fac cerecetrile prealabile prin organele de poliie i se face o expertiz medico-legal psihiatric sau se ia avizul medicului curant dac bolnavul prt e internat ntr-un spital de specialitate. Faza contradictorie - se citeaz reclamantul, prtul bolnav i procurorul care particip obligatoriu la dezbaterea acestor procese. La termenul fixat de instan, se administreaz obligatoriu proba recunoaterii prin luarea unui interogatoriu din oficiu. i reclamantul poate propune un interogatoriu. Scopul interogatoriului este acela de a testa starea psihic a bolnavului, reprezentarea i orientarea sa n timp, spaiu i pe plan abstract. Acest interogatoriu se ia n instan sau, dac bolnavul e internat i nu e transportabil sau e periculos, acest interogatoriu se ia n unitatea unde este el spitalizat cu asigurarea msurilor de paz i securitate. E posibil administrarea i a altor mijloace de prob (dar nu e obligatorie). Dup epuizarea probatoriului se intr n dezbateri, prile pun concluzii, cu participarea obligatorie a procurorului. Pe parcursul procesului, instana care judec procesul sesizeaz autoritatea tutelar n

112

vederea numirii unui curator pt. prtul bolnav, curator care s-i exercite acestuia drepturile i s-i administreze averea pn la pronunarea hotrrii. Dac prtul este liber n timpul procesului, instana, lund i avizul procurorului, va putea dispune internarea provizorie a prtului pe cel mult 6 sptmni dac observarea lui medical zilnic e necesar i altfel nu se poate efectua. Pt. aceast msur posibil se cere i avizul unui medic specialist. Hotrrea poate respinge sesizarea ca nentemeiat sau o poate admite. n primul caz prtul i menine ntreaga capacitate de exerciiu. n cel de-al doilea caz prtul i pierde capacitatea de exerciiu. Efectele hotrrii de admitere a cererii. Dup ce hotrrea rmne definitiv i irevocabil, prtul e declarat incapabil, interzicndu-i-se exercitarea drepturilor i obligaiilor proprii, pe timp nelimitat, pn la ncetarea strii maladive ce a determinat punerea sub interdicie sau pn la deces. Pt. a-l reprezenta pe prt se numete un curator permanent care ns are dreptul s cear nlocuirea dup 3 ani. Hotrrea are un caracter constitutiv, crend o situaie juridic nou asupra strii i capacitii persoanei i producnd efecte juridice numai pe viitor (ex nunc), dup pronunarea hotrrii. Hotrrea se public prin afiare pt. ca i terii interesai s poat lua cunotin de situaia juridic nou intervenit. O asemenea hotrre are efecte erga omnes, fiind opozabil tuturor subiectelor de drept, ceea ce este o caracteristic a hotrrilor care schimb ceva asupra capacitii persoanei. n plus, hotrrea se comunic i instanei judectoreti de la locul nregistrrii naterii bolnavului pus sub interdicie pt. a se nscrie hotrrea ntr-un registru special.

Procedura aciunilor posesorii 1. Sesizarea instanei Se poate face de proprietar (care are la ndemnn i aciunea n revendicare) sau de posesor (tipic aciunii posesorii) sau de titularul unei servitui aparente i continue sau de detentorul ce deine lucrul n interesul su n temeiul unui contract ncheiat cu posesorul. Pri pot fi: persoana care a tulburat posesia; persoana care a tulburat posesia, lucrnd pt. altul, caz n care putem avea 2 pri: - cel care execut tulburarea, - cel care e beneficiarul tulburrii. 2. Competena se stabilete potrivit dreptului comun, instana prorogndu-i competena i cu eventualele cereri accesorii (despgubirile).
113

3. Coninutul aciunii = elementele normale oricrei aciuni + precizarea expres c aciunea are caracter posesoriu i un caracter petitoriu, relevndu-se i condiiile de admisibilitate de fond 4. Judecarea pricinii se face dup regulile dreptului comun cu dou amendamente: judecata se face de urgen i cu precdere; nu e admisibil cumulul cererilor asupra posesiei i asupra proprietii. Aciunile sunt separate i autonome. 5. Efectele hotrrii posesorii n ipoteza respingerii aciunii se menine starea de fapt anterioar procesului respectiv, posesie tulburat sau pierdut complet. n ipoteza admiterii aciunii posesorii se produc urmtoarele efecte concrete: a) posesia tulburat/pierdut prin fapta prtului e considerat posesie util; (intervertirea posesiei - posibil subiect de examen) b) prtul este obligat s nceteze tulburarea; c) reclamantul e repus n situaia posesiei utile, anterioar tulburrii; d) reclamantul poate cere i despgubiri. Raportul hotrrilor posesorii fa de alte hotrri pronunate n petitoriu sau n posesoriu O hotrre posesorie are autoritate de lucru judecat numai fa de o alt aciune posesorie, pt. aceleai pri avnd aceleai caliti procesuale, acelai obiect i aceeai cauz juridic, ct i pt. acte sau fapte juridice identice care genereaz raportul juridic litigios. Nu exist autoritate de lucru judecat a unei hotrri n posesoriu fa de o aciune petitorie. n consecin reclamantul poate promova succesiv, nti o aciune posesorie i apoi, dac o pierde pe prima, o aciune petitorie. n schimb exist autoritate de lucru judecat a hotrrii pronunate n petitoriu asupra celei n posesoriu. Hotrrea posesorie e atacabil cu recurs (nu i cu apel, fiind eliptic de apel).

Ordonana preedinial

Este o procedur special creat n scopul rezolvrii rapide a unor cazuri urgente. Sediul materiei: art. 581, 582 C. proc. civ.

114

1 2

1. Condiiile de admisibilitate sunt 3: a) urgena msurii solicitate Procedura ordonanei e aplicabil n cazuri grabnice pt.: pstrarea unui drept ce s-ar pgubi prin ntrziere; pt. a preveni o pagub iminent; pt. nlturarea piedicilor ce ar putea aprea cu ocazia unei executri. Caracterul urgent poate fi:

prezumat de instan - ex.: piedici aprute cu ocazia executrii constatat de instan - n celelalte 2 ipoteze prezumat de lege pt. cazurile executrii vremelnice a hotrrilor judectoreti i n cazul strmutrii pricinii. b) vremelnicia msurii ordonate (caracterul provizoriu) n ordonana preedinial instana nu adopt hotrri definitive, nu soluioneaz fondul cauzei ci poate lua doar msuri urgente i temporar necesare pt. a conserva un drept nou, pt. a preveni o pagub iminent. Aceste msuri provizorii sunt valabile numai pn la soluionarea n fond a litigiului pe procedura dreptului comun. Pe durata judecrii n fond a litigiului msurile provizorii adoptate prin ordonan pot fi meninute de instana de drept comun, pot fi modificate ori chiar desfiinate. c) msura ordonat de instan nu prejudec fondul dreptului n procedura ordonanei cauza se examineaz sumar, la suprafa, relevant fiind doar aparena de drept, iar nu fondul dreptului n cauz. n ordonana preedinial judectorul pipie fondul. Cercetarea judectoreasc nu se face totui arbitrar, ci dup indicii sau dup probe sumare pt. stabilirea situaiei de fapt ct mai aproape de realitate. 2. Procedura de judecat Sesizarea instanei se face de persoana interesat sau de un executor judectoresc. Coninutul cererii de chemare n judecat trebuie s respecte elementele necesare oricrei cereri i, n plus, s demonstreze existena cumulativ a celor trei condiii de admisibilitate. Competena e reglementat dup dreptul comun. La primirea cererii se fixeaz un termen scurt, n funcie de gradul de urgen al cauzei. Termenul l fixeaz judectorul de serviciu sau, n cazuri speciale, preedintele instanei. Tot la primirea cererii se stabilete dac judecarea se face cu citarea prtului sau fr citarea sa. Judecarea fr citare se face n cazuri foarte urgente. Regula este s se judece cu citare, pt. a se respecta contradictorialitatea procesului.

115

Citarea ns se face pt. termene scurte, de pn la 5 zile. n cazuri speciale termenul se poate da i n zile de srbtoare. Odat dispus citarea prilor, judecata nu poate s se desfoare dect cu procedura de citare valabil fcut. Judecata propriu-zis se desfoar dup regulile dreptului comun cu precizarea c se administreaz probe puine i rapide (nscrisuri, interogatorii). Oricnd, n timpul procesului, reclamantul din ordonan i poate transforma cererea din ordonan ntr-o aciune de drept comun. n teorie i hotrrea pronunat prin ordonan poart denumirea de ordonan. Cile de atac. Calea de atac e recursul (fr apel). Termenul de recurs e unul special, de 5 zile, calculat: de la pronunarea hotrrii, dac prile au fost citate la judecat de la comunicarea hotrrii, dac prile nu au fost citate. Recursul se judec i el de urgen i numai cu citarea prilor. Caracteristic ordonanei preediniale e faptul c ea nu poate fi supus revizuirii deoarece n ordonan nu se soluioneaz litigiul pe fondul dreptului. 3. Caracterele i efectele ordonanei preediniale a) Ordonana e executorie de ndat i fr somaie dac instana dispune astfel. O asemenea somaie poate fi ns contestat pe calea dreptului comun i anume prin contestaia le executare. b) Autoritatea de lucru judecat nu exist la ordonan ctre procesul de fond. ntre dosarul de ordonan i dosarul de fond nu pot exista nici litispenden i nici conexitate pt. c obiectul i cauza aciunii difer. n schimb poate exista autoritate de lucru judecat ntre dou ordonane preediniale dac exist tripl identitate (pri, obiect, cauz) i dac mprejurrile care genereaz cele dou procese sunt identice. 4. Aplicaii ale ordonanei n practica judiciar a) Un prim domeniu de aplicabilitate e divorul. Legea permite (art. 617 C. proc. civ.) ca pe timpul derulrii procesului de divor instana s poat lua msuri provizorii i urgente prin ordonan preedinial n ceea ce privete ncredinarea copiilor minori, pensia de ntreinere a lor, modul de folosire a locuinei comune (presupune posibilitatea evacurii provizorii sau cea a reintegrrii soului alungat). Se mai pot lua msuri prin ordonan pt. a stabili caracterul bunurilor (comune sau proprii). b) Un alt domeniu de aplicabilitate: raporturile de vecintate. Ordonana se folosete pt. a asigura respectarea unor norme legale sau a unor convenii ca reglementeaz panica vecintate. n acest domeniu ordonana poate fi folosit pt.:
116

- a interzice continuarea construciilor ncepute la o distan mai mic dect cea prevzut n lege; - se interzic lucrri ce pun n pericol casa vecin; - servituile de trecere; n cazul mpiedicrii abuzive a executrii unor reparaii urgente i necesare la propria cas. n cazurile n care e posibil i evacuarea pt. lips de titlu; n cazurile ocuprii samavolnice a unei locuine; n situaia tolerailor; n situaia mpiedicrii folosirii prilor comune sau accesoriilor locuinei de ctre colocatari. c) n raporturile locative, ordonana e posibil n:

mpreala judiciar (partajul)

mpreala face s nceteze o indiviziune (asupra patrimoniului) sau face s nceteze o coproprietate (pe cote-pri/n devlmie) asupra unor bunuri determinate. mpreala e posibil, n principiu, oricnd, la simpla cerere a unui coprta i fr a fi nevoie de o motivare special, cu excepia partajului de bunuri comune cerut n timpul cstoriei (caz n care trebuie dovedite motivele temeinice). Cu toate acestea, mpreala devine imposibil n cazurile de coproprietate forat (coproprietatea venic sau perpetu). mpreala se poate face n dou feluri: a) prin bun-nvoial= partajul voluntar b) prin proces=partajul judiciar a) Partajul voluntar e prevzut expres n lege n unele materii: succesiuni (art. 730 C. civ.), partajarea bunurilor comune dup pronunarea divorului (art. 32 C. fam.). nvoiala coindivizarilor se constat printr-un nscris autentic obligatoriu ad validitatem pt. mpreala terenurilor sau se mai poate constata printr-un nscris sub semntur privat sau prin convenie verbal dar fcut n faa instanei. La succesiuni partajul voluntar poate avea forma procedurii notariale (forma cretificatului de motenitor la care convin toi motenitorii asupra dreptului, cotei etc.) sau poate lua forma partajului de ascendent prin care autorul i mparte averea n timpul vieii, ca un avans asupra succesiunii.

117

Partajul bunurilor comune se poate face voluntar dup pronunarea divorului sub forma unui act notarial ncheiat n afara unui proces sau sub forma tranzaciei, ncheiat n timpul procesului. Avantajele partajului voluntar: economie de timp; economie de cheltuieli; pstrarea unor relaii civilizate cu coprtaii; pstrarea posibilitii de a opta (fiecare coprta) pt. bunurile utile. b) Partajul judiciar se realizeaz cnd coindivizarii nu se neleg asupra drepturilor lor reciproce, masei bunurilor partajabile, mpririi bunurilor fizice, asupra fructelor bunurilor partajabile. Reglementare: Codul civil i Codul de procedur civil i Legea nr. 319/1944 (reglementarea drepturilor succesorale ale soului supravieuitor). Domeniul de aplicabilitate a procedurii partajului judiciar Partajul judiciar e aplicabil tuturor strilor de indiviziune, indiferent de cauza lor. E obligatoriu partajul judiciar n dou situaii: 1. pt. partajarea bunurilor comune n timpul cstoriei; 2. pt. partajarea succesoral la care nu se prezint toi motenitorii sau motenitorilor minori/incapabili reprezentantul lor nu le d ncuviinare. Aceast procedur nu se apilc i societilor civile. 1. Cererea de chemare n judecat pt. ieirea din indiviziune Elementele cererii generale+elementele specifice partajului: a) la partajul succesoral trebuie s se prevad: numele defunctului, data decesului, data deschiderii succesiunii, ultimul domiciliu al defunctului, numele i calitatea succesorilor, cotele prilor, precizarea dac transmiterea succesiunii se face legal sau testamentar, masa succesoral (activ+pasiv) i, eventual, reprezentarea succesoral (dac e cazul), raportul unor liberaliti, reduciunea, etc. b) pt. alte cauze de indiviziune se trec la elementele specifice bunurile de mprit, titlul coproprietii, numrul i calitatea coproprietarilor. n toate procesele de partaj trebuie citai toi coindivizarii sub sanciunea nulitii hotrrii, inclusiv avnzii-cauz ai coindivizarilor pt. c n partajul judiciar fiecare parte are o dubl calitate (duplex judicium): purttor de drepturi+purttor de obligaii corelative. Fiecare parte are dreptul s dea ceva i s ia ceva. n partaje judiciare se pot cita detentorii precari ai bunurilor partajabile pt. ca hotrrea s le fie opozabil.
118

Partajul trebuie s cuprind att cererea principal ct i cele accesorii. ntre ele nu se admite disjungerea. Se pot formula cereri accesorii de ntregire a partajului, n ceea ce privete prile/bunurile i dup pronunarea hotrrii. Msurile asiguratorii se obin prin cererea principal sau prin cereri separate n condiiile specifice. 2. Competena instanei - se stabilete, de regul, dup dreptul comun. Dpdv material e competent judectoria asupra ntregii aciuni de partaj care e o aciune complex, cu caracter patrimonial complex i e o aciune n realizare de drepturi. Cnd obiectul aciunii dpdv valoric depete 1 miliard de lei (cerere principal+cereri accesorii), n prim instan va judeca tribunalul. Cazuri speciale de competen. La succesiuni competent e instana de la ultimul domiciliu al defunctului. n cazul mpririi unei coproprieti imobiliare e competent instana locului siturii imobilului. Pt. partajarea bunurilor comune avem: a) dac partajul se cere n cadrul procesului de divor, competent devine prin prorogare instana de divor (instana ultimului domiciliu comun al soilor); b) dac partajul se cere dup divor, instana e cea de drept comun, de la domiciliul prtului. n toate celelalte cazuri competent e instana de la domiciliul prtului. 3. Judecarea partajului se face n principiu n 2 faze: a) admiterea n principiu, ca urmare a cerecetrii judectoreti i a dezbaterilor contradictorii; b) desvrirea partajului. a) Pt. prima faz: la prima zi de nfiare, din oficiu, obligatoriu, instana de judecat va lua declaraii prilor asupra obiectului partajului, i anume: declaraia reclamantului pt. fiecare bun privitor la existena, locul siturii i valoarea. n rest, judecarea partajului se face dup regulile dreptului comun, cu precizarea c eventuala tranzacie e posibil pt. toate bunurile ce fac obiectul judecii sau, prin excepie, numai pt. o parte din bunuri, caz ce atrage hotrrea parial. Specific e faptul c prin acordul tuturor coprtailor se poate scoate din masa partajabil un bun introdus din eroare. Aceast prim faz se finalizeaz printr-o ncheiere de admitere n principiu (e o ncheiere interlocutorie). Pronunarea ncheierii constituie regula n materie de partaj i e absolut necesar atunci cnd partajul presupune msurri i evaluri ce se pot face numai prin expertiz tehnic. ncheierea de admitere n principiu va cuprinde: bunurile partajabile, calitatea de coproprietari ai prilor, cotele cuvenite fiecrei pri, datoriile/creanele coprtailor sau ale unei succesiuni (la partaj succesoral).
119

Dac partajul poart asupra unui singur bun i prile se neleg asupra valorii lui se poate pronuna partajul direct prin hotrre fr pronunarea unei ncheierii de admitere n principiu. ncheierea de admitere n principiu poate fi atacat separat cu apel i recurs n ceea ce privete: calitatea de coprta, masa partajabil, cota prilor. Termenul de apel i recurs curge de la comunicarea ncheierii sau de la data la care s-a luat cunotin printr-o alt modalitate. Aspectele ce formeaz obiectul apelului/recursului nu mai pot fi invocate ulterior dac nu s-a exercitat calea de atac. n mod excepional se poate pronuna i o (wtfih) a unei cereri reconvenionale sau a unei cereri de (wtfih) care fac necesar includerea unor bunuri suplimentare ale altor coprtai. Se poate recurge i la ndreptarea ncheierii de admitere n principiu la fel ca la ndreptarea hotrrii. b) mpreala propriu-zis(desvrirea mprelii) Dac ncheierea de admitere n principiu nu a fost atacat sau, dup ce a devenit irevocabil urmare a exercitrii cilor de atac, se trece la desvrirea mprelii care, de obicei, presupune efectuarea unei expertize de specialitate ce urmrete: evaluarea bunurilor partajabile; apreciaz dac paratajul n natur e sau nu posibil i n ce variante mai comode i mai economice; propune loturi fizice pt. fiecare coprta. mprirea pe loturi fizice o poate face i instana direct, dar aceast soluie nu e agreat n practic. La lotizare se au n vedere mai multe criterii: acordul prilor; mrimea cotei unei pri; natura bunurilor care se mpart; domiciliul i ocupaia prilor. eventuale acorduri sau acceptri tacite pe timpul ridicrii unor construcii pe terenuri partajabile (vezi accesiunea). mpreala n natur reprezint regula n partaj i ea se aplic pt. bunuri comod partajabile. Dac prin formarea loturilor fizice ale coprtailor nu se acoper total dreptul valoric al prilor, se recurge la compensaii bneti sub form de sult. Atribuirea integral a bunurilor partajabile unei singure pri. E o cale subsidiar i se aplic numai dac mpreala n natur nu e uor posibil sau dac nu e economic. Aceast procedur se desfoar pe doi timpi: 1. Bunurile partajabile se atribuie provizoriu unei singure pri, la cererea ei i cu acordul celorlali. Se pronun o ncheiere n acest sens, care e apelabil i recurabil. Prin ncheiere se fixeaz termen pt. depunerea sultelor corespunztoare cotelor-pri ale coprtailor ce nu primesc bunuri n natur. 2. Atribuirea definitiv, care se face la termenul stabilit de instan la prima faz i cu condiia ca sultele respective s se fi pltit. Aceast atribuire definitiv a bunurilor se pronun prin hotrre. Prin derogare, pt. motive temeinice, se poate trece direct la faza final
120

de atribuire definitiv prin hotrre, cu fixarea unui termen de plat executoriu. Vnzarea bunurilor partajabile. E o variant extrem, folosit numai dac primele dou nu sunt posibile sau dac convin coprtailor. Prin ncheiere instanadispune vnzarea tuturor bunurilor partajabile sau a acelor bunuri asupra crora prile nu se neleg n atribuire. Ea se poate face: a) prin nvoiala prilor; b) prin licitaie public. a) Se cere de pri i se realizeaz tot de ele. Instana va da un termen de maxim 6 luni pt. vnzarea prin convenie. La termenul stabilit instana cere dovada vnzrii i consemneaz preul ncasat, conform dreptului acestora, pronunnd n acest sens a hotrrii. b) Are loc dac: 1) nu s-a realizat vnzarea prin nvoial 2) nu s-a respectat termenul de 6 luni 3) nu s-a ncasat preul. n oricare din aceste cazuri instana pronun o ncheiere care e apelabil, stabilind ca vnzarea s se fac prin licitaie public, cu ajutorul unui executor judectoresc. Executorul astfel desemnat va fixa termen pt. licitaie n maxim 30 zile pt. bunurile mobile i maxim 60 zile pt. imobile de la data primirii ncheierii de la instan. Apoi, executorul ntiineaz pe coprtai asupra datei, orei i locului vnzrii dup care ntocmete i afieaz publicaia de vnzare spre tiina terilor interesai, afiare ce trebuie fcut cu cel puin 5 zile nainte de licitaie pt. bunurile mobile i cu cel puin 30 zile pt. imobile. n publicaia de licitaie se precizeaz i preul de pornire stabilit de un expert tehnic. La data licitaiei coprtaii pot conveni ca licitaia s plece de la un pre inferior fa de cel stabilit prin expertiz sau de la un orice pre stabilit de licitator. Bunurile se adjudec de cel care a oferit suma cea mai mare, sum ce a rezistat la 3 strigri consecutive. Preul de adjudecare se consemneaz de judecatar la dispoziia instanei pt. a fi mprit prin hotrre. Odat ncheiate oricare din aceste trei metode de partaj, instana pronun hotrrea de mpreal prin care sisteaz coproprietatea i desvrete partajul ntr-una din cele 3 variante exprese. Dac mpreala nu se poate realiza n nici una din variante, instana va nchide dosarul. Hotrrea e supus cilor de atac, mai puin punctele statuate prin ncheierea de admitere n principiu rmas defintiv i irevocabil. Hotrrea de partaj are efect declarativ de drept (retroactiv), iar nu translativ.

121

Hotrrea de partaj poate deveni titlu executoriu (dac e investit cu formul executorie), indiferent dac s-a cerut sau nu predarea efectiv a bunurilor i chiar dac instana nu a dispus predarea, cu excepia cazului n care prile declar expres c nu solicit predarea bunului. Noutile n procedura partajului judiciar (sb. de examen) 1. Obligaia instanei ca din oficiu, la prima zi de nfiare, s ia declaraia prilor asupra caracterului bunurilor partajabile, asupra existenei bunurilor, asupra siturii acestora, asupra valorii lor. 2. Posibilitatea de atacare separat a hotrrii de admitere n principiu, cu apel i cu recurs. 3. Apariia n lege a unor criterii exemplificative pt. lotizarea bunurilor. 4. Atribuirea tuturor bunurilor partajabile unui singur coprta n dou faze: atribuirea provizorie i atribuirea definitiv. 5. Soluia de nchidere a dosarului dac mpreala nu se poate realiza ntr-una din cele trei forme legale studiate. CURS 16 PROCEDURA DIVORULUI Divorul este contencios i necontencios. DIVORUL CONTENCIOS (art. 607-619 C. p.c.) Este o procedur derogatorie de la dr comun. Aciunea de divor aparine numai soilor i are un caracter strict personal. Nu poate fi promovat de ali participani. Excepie: pentru interziii judectoreti aciunea poate fi promovat/continuat de curator; pentru persoanele declarate disprute- la fel. Competena aparine judectoriei n raza creia se situeaz ultimul domiciliu comun real al soilor, respectiv locul de unde s-a produs desprirea n fapt. Nu intereseaz domiciliul scriptic. Mutarea prilor dup nceperea procesului nu produce nici o schimbare asupra competenei instanei. Dac soii nu au avut domiciliu comun, competena revine instanei de la domiciliul prtului i dac neavnd domiciliu comun, prtul are domiciliul/reedina n strintate, competena aparine instanei de la domiciliul reclamantului. Normele de competen n divor au caracter imperativ.

122

Cererea de chemare n judecat trebuie s ntruneasc elementele unei cereri generale + data, locul ncheierii cstoriei, numele copiilor minori rezultai din cstorie i data naterii lor cu obligaia de a se anexa actele de stare civil ale reclamantului i copiilor minori. n cadrul cererii de divor sunt posibile capete de cerere accesorii cu privire la ncredinarea copiilor minori, pensia de ntreinere a acestora sau a unui so, numele de dup divor sau cu privire la spaiul locativ comun. Dac exist copii minori din cstorie situaia lor juridic va fi soluionat obligatoriu de instan, chiar i din oficiu, n ipoteza n care niciuna din pri nu cere. Aceast cerere se prezint personal de reclamant n faa judectorului de serviciu sau a preedintelui instanei. Cererea reconvenional- se poate depune pn n prima zi de nfiare, dar practica o admite i mai trziu, adic pn la ncheierea dezbaterilor. Reconvenionala devine obligatorie pentru prtul care dorete divorul, dar din vina exclusiv a reclamantului. Cererea reconvenional se poate raporta fie la fapte ale reclamantului aprute nainte de introducerea aciunii de divor, fie la fapte ale reclamantului aprute n timpul procesului de divor. Instana sesizat cu cererea reclamantului i prorog competena att asupra cererilor accesorii ale reclamantului ct i asupra cererii reconvenionale a prtului. n materie de divor nu este admis disjungerea cererii principale de cererea reconvenional. Primirea cererii de chemare n judecat Se face de ctre preedintele instanei/judectoriei de serviciu. Acesta la primirea cererii d sfaturi de mpcare, iar dac reclamatul insist n hotrrea sa, se fixeaz termenul de judecat n edin public. Prile n divor Se pot apra singure sau pot fi asistate de avocat, dar nu pot fi reprezentate. Prezena personal a reclamantului e necesar la fiecare termen de judecat. Excepie: pot fi reprezentate n divor prile dac: au fost declarate incapabile sau dac au domiciliul/reedina n strintate, caz n care reprezentarea se poate face de ctre avocat n baza unei procuri speciale. Dac prtul nu se prezint deloc, instana trebuie s verifice realitatea domiciliului acestuia aa cum a indicat-o reclamatul i s dispun citarea prin afiare pentru a evita posibilitatea unui divor fraudulos. Dac ambele pri lipsesc nejustificat, dosarul se suspend. Dac numai reclamantul la oricare din termene lipsete nejustificat iar prtul este prezent, soluia poate fi: se respinge aciunea reclamatului dac prtul se opune la divor se suspend procesul dac prtul nu se opune la divor

Judecata divorului
123

Se face n edin public cu excepia cazurilor delicate n care reputaia sau demnitatea prilor sunt periclitate de edina public, caz n care instana poate dispune judecarea n edin secret, dispoziie ce se ia, ns, tot n edin public. La primul termen, instana d sfaturi de mpcare pe care le poate regreta pe tot parcursul procesului. Dac intervine mpcarea, procesul se stinge n orice faz s-ar afla, chiar i fr taxa de timbru pltit. Reclamantul poate renuna oricnd la aciune, indiferent dac prtul e de acord sau nu. Este inadmisibil renunarea la dreptul de a cere divor n aceast materie. Chiar dup mpcare e posibil o nou aciune de divor pentru fapte culpabile noi, aprute dup aceea.

Probele Sunt cele din dreptul comun, cu 2 excepii: martorii pot fi rude/afini, chiar i de gradul I, dar nu i descendenii prilor interogatoriul e inadmisibil n ceea ce privete cererea principal (divorul), este ns admisibil n ceea ce privete cererile acesorii. Codul Familiei spune c o cstorie reprezint i un interes al statului, nu doar al soilor prile nu pot tranzaciona n divorul lor nu se admite interogatoriul dac prtul recunoate nvinuirile. Msuri provizorii n procesul de divor Sunt posibile pe calea ordonanelor preediniale i numai pe timpul judecrii procesului de divor. Sunt msuri acesorii, au caracter vremelnic, urgente. Aceste msuri privesc ncredinarea minorilor, stabilirea pensiei, atribuirea i folosirea spaiului locativ comun. Criterii de atribuire a spaiului comun: antecedena comportamental a soului ce face sau nu posibil conlocuirea suprafaa locativ suficient pentru toi membrii familiei (10 m pe persoan) camere separate pentru soi i pentru copiii minori n funcie de vrst, sex i starea de sntate a acestora asigurarea locuinei poate mbrca forma obligatorie de ntreinere Msurile provizorii adoptate pot fi confirmate/infirmate prin hottre pronunat de instana pe fond. n divor, n ordonana preedinial nu se cere conditia neprejudecrii fondului (impus pentru celelalte ordonane). Hotrrea judectoreasc a) Poate s admit aciunea, fie din culpa exclusiv a prtului, fie din culp comun, fie n cererea reconvenional a prtului din culpa exclusiv a reclamantului. b) Poate fi respins aciunea; condiii:

124

reclamantul nu-i dovedete motivele temeinice de divor invocate n cerere i deci nu dovedete vtmarea grav i iremediabil a cstoriei i imposibilitatea continurii ei din probe rezult c singurul vinovat pentru criza familial este reclamantul, caz n care, fiind culpabil, nu poate triumfa n propria cerere (nimeni nu poate invoca propria vin)

Motivele de divor i culpa trebuie s fie pertinente, concludente, cert stabilite n dosar, s se refere la aspecte concrete care fac practic imposibil continuarea cstoriei. Culpa trebuie s fie determinant n desfacerea cstoriei. Instana va soluiona obligatoriu situaia juridic a copiilor minori (ncredinarea lor i pensia), chiar dac niciunul din soi nu cere acest lucru. S-a statuat c nu e admisibil ca un so s cear ncredinarea minorilor ctre cellalt so. Numele dup divor va fi cel anterior cstoriei, cu excepia situaiei n care exist acordul celuilalt so s se pstreze numele din cstorie sau exist motive temeinice cum ar fi renumele tiinific sau artistic al unui so cptat n timpul cstoriei. Hotrrea se comunic prilor, dar i oficiului de stare civil unde s-a ncheiat cstoria i unde se va face meniune de desfacere a cstoriei pe marginea certificatlui de cstorie. Cile de atac Sunt apelul i recursul n termen special de 30 zile de la comunicare, termen valabil att pentru capetele de cerere principale ct i accesorii. n apel i n recurs , judecata nu poate fi stins din lipsa nejustificat a reclamantului; corelativ, oricare din pri poate fi reprezentat. n divor, revizuirea e inadmisibil. n principiu, n aceast materie nu exist autoritatea de lucru judecat dect pentru aciuni i hotrri motivate pe aceleai mprejurri de fapt. Dac unul din soi moare n timpul procesului, procesul se stinge ca fiind rmas fr obiect, pentru c prin deces cstoria nceteaz, n timp ce prin divor cstoria se desface. DIVORUL NECONTENCIOS (prin consimmnt mutual) Cererea de chemare n judecat se face i se semneaz de ambii soi. Dac e semnat doar de unul, la primul termen prtul e invitat s dea o declaraie de acord. Nu se invoc motive de divor, nu se invoc culpa vreunui so, se cere doar pe baza acordului soilor desfacerea cstoriei. La primirea cererii, preedintele verific acordul, fixeaz termen de 2 luni n edin public, iar la acel termen instana verific dac se menine acordul i n caz afirmativ se judec procesul fr administrarea probelor (pentru c nu se invoc motive de divor).

125

Dac soii sunt de acord numai cu cererea de divor, dar nu i cu cele accesorii, urmeaz a se administra probe asupra cererilor accesorii, pronunndu-se apoi o hotrre unic. Acest divor e admisibil n urmtoarele cazuri: 1) din cstorie nu au rezultat copii minori 2) s fi trecut mai mult de 1 an de la data cstoriei pn la data introducerii cererii de divor (cumulativ cu 1) 3) boala unui so care face imposibil cstoria Hotrrea nu e motivat pentru c nu se invoc vina vreunui so; nu e susceptibil de revizuire. PROCEDURA CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV Legea 29/90 Subiectele procedurii Pot fi orice pf sau pj ce se consider vtmate n dreptul lor printr-un act administrativ nelegal sau prin refuzul nejustificat al unei autoriti administrative de a rezolva favorabil cererea referitoare la un drept recunoscut de lege. Refuzul nejustificat la cererea petentului sau absena rspunsului autoritii administrative au relevan numai dup 30 de zile de la nregistrarea cererii. Obiectul procedurii Il constituie: anularea actului administrativ considerat nelegal; recunoaterea dreptului pretins , ? obligarea organului administrativ la eliberarea actului cerut de reclamant i refuzat sub sanciunea unor daune cominatorii; repararea pagubei pricinuite de organul administrativ. Excepii (acte ce nu pot fi contestate prin aceast procedur): acte ce rezult din rapoarte politice (acte emise de Parlament, Guvern, ministere) acte de gestiune i conducere parlamentar acte ce privesc sigurana statului interpretarea i aplicarea actelor internaionale la care Romnia e parte actele administraiei centrale emise pentru evitarea unui pericol public iminent (stare de necesitate, calamiti naturale) actele comandamentelor militare acte administrative reglementate prin legi speciale (ex: taxe, impozite, amenzi, acte va,ale) actele statului romn ca pj pt administrarea patrimoniului su acte administrative adoptate n exercitarea controlului ierarhic.

Procedura prealabil obligatorie Se realizeaz printr-o reclamaie fcut de petent la organul administrativ superior celui care a emis actul nelegal sau refuz eliberarea actului pretins. Aceast reclamaie se face n termen de 30 de zile de la emiterea actului nelegal/mplinirea termenului la care organul administrativ trebuie s rspiund cererii.

126

Termenul de rezolvare e de 30 de zile. Dup terminarea acestei proceduri, petentul poate sesiza instana n 30 de zile de la primirea rspunsului negativ de la organul superior sau de la data la care expir obligaia de a rspunde. Toate aceste termene se calculeaz de la comunicare. Legea mpiedic orice plngere de contencios administrativ dup trecerea a 1 an de la emiterea actului administrativ nelegal. Procedura prealabil e obligatorie, lipsa ei fcnd aciunea inadmisibil. Competena Aparine tribunalului sau curii de apel (vezi competena material) n raza crora domiciliaz reclamantul. Completul de judecat e format dintr-un judector, procesul se dezbate n edin public. Reclamantul e obligat s ataeze i rspunsul negativ al organului superior sau copia plngerii petentului nesoluionat de acest organ. n cazuri urgente, pe timpul procesului se poate cere suspendarea executrii actului administrativ care ar produce o pagub iminent. O asemenea msur se poate lua de urgen, chiar fr citarea prilor, fiind executorie de drept. Procedura de judecat Cererea se timbreaz cu o tax fix pentru litigii nepatrimoniale, se fixeaz termenul cu citarea prilor. Prtul e obligat s depun actul atacat mpreun cu toate documentele care au stat la baza emiterii lui. n caz de refuz, conductorul organului administrativ prt poate primi o daun judiciar cominatorie pe zi de ntrziere. Aciunea se poate ndrepta i mpotriva funcionarului direct vinovat alturi de organul administrativ pentru a-i fi opozabil hotrrea i pentru a fi eventual obligat n solidaritate cu organul administrativ. La rndul lui, funcionarul prt poate chema n garanie pe eful lui direct care i-a ordonat emiterea actului. Hotrrea Se redacteaz n 5 zile de la pronunare. Soluii: se poate respinge aciuneaactul atacat se consider valabil se poate admite aciunea total/parial

n cazul admiterii aciunii, hotrrea anuleaz actul administrativ atacat sau oblig organul administrativ care a refuzat emiterea s emit actul respectiv. instana se poate pronuna i asupra celorlalte documente care au stat la baza actului atacat i le poate anula i pe acestea instana se poate pronuna asupra despgubirilor dac acestea au fost cerute. Dac nu s-au cerut despgubiri prin aciune, dar existena lor s-a conturat n timpul dezbaterilor, ele pot fi cerute printro aciune separat promovat n termenul de prescripie, termen ce curge de la data la care pgubitul a aflat sau putea s afle existena i ntinderea pagubei.
127

Hotrrea se atac cu RECURS n termen de 15 zile de la comunicare. Recursul se judec de urgen iar n cazul admiterii lui se caseaz hotrrea dat de prima instan, se judec fondul procesului de instana de recurs. Dac instana oblig prtul s emit actul refuzat, va stabili termenul pn la care se va emite acest act i coordonatele (elemente obligatorii) actului. Dac nu se fixeaz termen, organul administrativ e obligat s emit actul n maximum 30 de zile de la pronunarea hotrrii. Dac organul administrativ refuz s se conformeze, prin aciune separat petentul va putea cere daune cominatorii i despgubiri de ntrziere de la conductorul organului administrativ. Aceast cerere se poate soluiona i n camera de consiliu, chiar fr citarea prilor. Conductorul organului administrativ astfel obligat va putea deschide mpotriva funcionarului vinovat o aciune n regres dac acesta nu a fost chemat n proces, caz n care hotrrea i e opozabil. Tribunalele, curile de apel au secii de contencios. Despoziiile Legii 29/90se completeaz cu dispoziiile de drept comun ale C. p .c. Proceduri notariale Aceste proceduri exced procesului civil i n general nu au caracter contencios. n general se desfoar n sediile birourilor notarilor publici i se realizeaz de ctre notarii publici autorizai n exerciiul funciunii. Anumite acte juridice pot fi ncheiate sau doar autentificate i de secretarii consiliilor locale. Anumite acte juridice de dr intrenaional privat ori acte de stare civil ale persoanelor strine rezidente ntr-o anumit ar se pot ntocmi de personalul diplomatic/consular al rii de cetenie. Dispoziii comune asupra actelor notariale Ele trebuie s respecte competena teritorial a birourilor notarilor publici respectiv a camerelor notariale judeene. Activitatea se desfoar la sediul acestor birouri sau n afara lor numai pentru: caz de boal, grup numeros de persoane (ex: contractul colectiv de munc). Exist incompatibilitate ntre notar i interesul lui personal i direct n ntocmirea actului respectiv sau al rudelor/afinilor pn la gradul IV. Notarul e obligat s pstreze secretul profesional. Actele ntocmite de notar se elibereaz la cerere prilor/reprezentantului acestora / altor persoane cu interes legitim dovedit. Notarul trebuie s aib rol activ: s dea explicaii prilor asupra efectelor raporturilor juridice invocate de ele s fac o ncadrare n drept corect a raporturilor juridice rezultate din discuia cu prile cuprinsul actului ntocmit s fie conform cu viona real (intern) a prilor s vegheze la respectarea normelor imperative legale

Notarul e obligat s se conformeze hotrrii judectoreti ce-l oblig s ntocmeasc anumite acte juridice. La primirea cererilor/actelor pentru autentificare, notarul pune o rezoluie cu data cert, dup care
128

redacteaz actul la cererea celor interesai. Aceast activitate se consemneaz printr-o ncheiere din care rezult identitatea prilor, taxa de timbru pltit i cuprinde semntura i tampila acestuia. Actele se ntocmesc n lima romn sau ntr-o limb strin prin redactarea/traducerea de ctre traductori autorizai. Notarul poate rectifica erorile materiale printr-o ncheiere separat. Dac actul solicitat nu se poate ntocmi, notarul emite o ncheiere de respingere a cererii, ncheiere atacabil n justiie. Dac instana admite o asemenea cerere, prin hotrre oblig notarul s ntocmeasc actul solicitat. Orice act notarial poate fi atacat/anulat n justiie. Autentificarea nscrisurilor Dup identificarea prilor, notarul le citete actul i le ntreab pe pri dac coninutul actului corespunde voinei lor. Consimmntul se ia verbal cu excepia surdo-muilor pentru care se consemneaz n scris sau prin interpret. Consimmntul se ia concomitent prilor. Retragerea consimmntului de ctre o parte e posibil numai pn la autentificare i cu acordul celeilalte pri. Actul se ntocmete n mai multe exemplare: 1 pentru biroul notarului, cte 1 pentru fiecare parte. Actul se redacteaz de notar i se semneaz de pri dup ce li s-a luat consimmntul. Semntura notarului i a prilor reprezint dovada valabilitii consimmntului. Dac o parte nu poate semna din motive ntemeiate, notarul va face meniune special n acest sens artnd n concret motivul acestei imposibiliti; lipsa acestei meniuni duce la nulitatea actului. Partea poate fi reprezentat prin procurator cu o procur autentificat i special. ncheierea de autentificare a actelor cuprinde: data, numele prilor i reprezentantului acestora, constatarea lurii consimmntului, c prile au semnat n faa notarului sau meniunea imposibilitii de semnare i motivul acesteia. Procedura succesoral notarial E de competena birourilor notariale publice de pe raza ultimului domiciliu al defunctului sau de pe raza siturii bunurilor principale dac autorul a decedat n strintate. Se desfoar n 2 etape: 1) Notarul ia msuri de conservare i inventariere a bunurilor succesorale i face demersuri pentru a afla care sunt motenitorii. Aceste date se consemneaz n procesul-verbal ce cuprinde i o evaluare provizorie. Notarul ridic testamentele gsite iar valorile (bani, bijuterii) se pot depozita la banc. Din aceste valori, notarul poate lsa motenitorilor bani pentru nmormntare, sumele corespunztoare pentru persoanele ntreinute de defunct sau pentru plata angajailor acestora, sau pentru cheltuielile de conservare i administrare. Bunurile succesorale inventariate rmn n custodia motenitorilor i la nevoie se sigileaz. Aceste msuri se comunic tuturor motenitorilor. Motenitorii nemulumii pot face plngere la instan pentru scoaterea anumitor bunuri din inventar.
129

2) notarul stabilete drepturile succesorale i elibereaz certificat de motenitor. Dac exist testamente, notarul le deschide ntiinnd legatarul. Se fixeaz termen pentru dezbaterea succesoral i se citeaz motenitorii legali i testamentari. Acetia vor fi identificai dup actele lor de stare civil. Se stabilete componena masei partajabile cu acte de proprietate, cu declaraia motenitorilor sau cu martorii. Se stabilesc dreptul i cotele succesorale pentru motenitorii acceptani. Dac motenitorii se neleg asupra calitii lor, a cotelor lor i a masei partajabile, ei vor semna certificatul de motenitor fcnd o recunoatere autentic opozabil ntre ei. Pentru eliberarea certificatului de motenitor, succesorii vor plti o tax de timbru stabilit de notar. Fiecare succesor va primi un exemplar din certificatl de motenitor. Dac motenitorii nu se neleg, ei vor fi ndrumai s deschid aciune n justiie, urmnd ca dreptul lor s se stabileasc prin hotrre judectoreasc. n principiu, certificatul de motenitor nu se pronun asupra acceptrii, dar trebuie s consemneze declaraiile exprese de renunare la succesiune (nu i renunarea tacit). Dac se constat de notar c nu exist motenitori legali pn la gradul IV, se emite certificat de vacan succesoral. Certificatul de motenitor nu e titlu de proprietate, dar constituie prob opozabil ntre motenitori, i anume o recunoatere autentic, irevocabil. Dac sunt omise anumite bunuri succesoarle se poate cere suplimentarea certificatului de motenitor urmnd aceeai procedur. Orice probleme litigioase referitoare la certificatul de motenitor omis pot fi soluionate prin cerere n anularea certificatului de motenitor fcut de orice parte interesat la instana competent. Problemele litigioase (motivele anulrii certificatului de motenitor) pot fi: calitatea de motenitor cota succesoral cuvenit componena masei partajabile opiunea succesoral, dac certificatul s-a pronunat asupra ei

Notarul nu poate anula propriul certificat din proprie iniiativ, dar e obligat s o fac conform unei hotrri judectoreti. Conform hotrrii, notarul mai poate fi obligat s elibereze un alt certificat de motenitor. Aciunea n anularea certificatul de motenitor se prescrie n 3 ani de la data cnd s-a luat cunotin de existena lui. Aceast procedur notarial succesoral nu e obligatorie, ci facultativ. Prile pot cere stabilirea drepturilor lor succesorale direct intsanei de judecat prin aciune de partaj succesoral sau de constatare a calitii succesorale. Arbitrajul
130

Este o procedur paralel cu procedura instanei judectoreti, putnd substitui instanele pe baza conveniei prilor litigante, cu excepia acelora pentru care legea nu permite tranzacia. Are o baz convenional, convenia care reglementeaz norme de procedur cu caracter dispozitiv. Procedura special a arbitrajului se completeaz cu normele procedurale generale (cu dreptul comun). Convenia arbitral Are form scris sub sanciunea nulitii. Prin ea prile stabilesc ca litigiul lor s fie judecat de arbitri numii de ele sau de arbitri care vor putea fi numii prin criterii stabilite n convenie. Prin convenie, competena de soluionare a litigiului aparine instanei arbitrale, nu celei judectoreti. Totui, instana judectoreasc va prelua judecarea cauzei cnd: convenia arbitral este nul absolut procedura arbitral nu poate opera din vina prtului prtul i ntemeiaz aprrile pe fond fr a invoca acea convenie arbitral

n cazul conflictului de competen ntre instana arbitral i cea judectoreasc, cauza va fi preluat de instana judectoreasc superioar celei angajate n conflict. Arbitrii pot fi orice persoane fizice de cetenie romn cu capacitate deplin de exerciiu, indiferent de profesie. Nr. lor este impar i se stabilete prin convenie. Asrbitrul e recuzabil sau incompatibil- la fel ca judectorul. Orice clauze contrare sunt nule. Numirea, nlocuirea, revocarea articolelor se stabilete prin convenie. Arbitrul trebuie s accepte numirea. n caz de conflict ntre pri cu privire la numirea lor va fi sesizat instana de judecat ce ar fi competent s soluioneze litigiul, instan ce se va pronuna prin ncheiere n maxim 10 zile. Arbitrii rspund pentru prejudiciul pe care l produc din vina lor prin neparticiparea la judecat sau prin ntrzierea pronunrii hotrrii. Hotrrea trebuie pronunat n maximum 5 luni de la data sesizrii, termenul ei poate fi prelungit numai cu acordul prilor. Aspecte procesuale tipice Comunicarea actelor procedurale se face prin scrisori recomandate, telegrame, falsuri, orice mijloace ce permit dovedirea primirii actului. Onorariile arbitrare, cheltuileile pentru administrarea probelor, pentru deplasri i pentru onorariile experilor reprezint cheltuielile arbitrale ce se suport de ctre partea care pierde. Onorariile arbitrilor se stabilesc prin hotrre arbitral. Hotrrea arbitral Are aceeai structur ca hotrrea judectoreasc; se comunic prilor. Dup 20 de zile de la comunicare, dosarul mpreun cu dovezile de comunicare a hotrrii se depune la instana judectoreasc ce ar fi fost competent s judece cauza, dosarul pstrndu-se n arhiva instanei. Poate fi anulat la cerer pentru urmtoarele motive:
131

a. litigiul nu era susceptibil de arbitraj b. s-au nclcat normele imperative c. hotrrea cuprinde despoziii contradictorii ce nu pot fi executate d. hotrrea se pronun pentru lucruri necerute e. hotrrea s-a pronunat dup mplinirea termenului convenit f. hotrrea s-a pronunat n lipsa uneia din pri necitate legal g. tribunalul arbitral a funcionat fr o convenie arbitral valabil Competena soluionrii cererii de anulare a hotrrilor arbitrale aparine instanei de judecat competente n mod normal cu soluionarea pricinii. Instana dac admite cererea de anulare va anula hotrrea arbitral i va judeca ea nsi pe fond litigiul. Executarea silit Hotrrea arbitral, la cerere, va putea s fie nvestit cu formul executorie de instana judectoreasc normal competent cu rezolvarea pricinii. n acest fel, hotrrea arbitral devine titlu executoriu ca i o hotrre judectoreasc i va putea fi executatsilit de executori judectoreti, urmndu-se procedura de executare din dreptul comun. Curs 17 Procedura solutionarii litigiilor comerciale Este reglementata de O.G. 128/2000 prin care se modifica art. 720 alin 1-720 alin 2 C.p.c. Litigiile comune se solutioneaza in 2 etape: 1) Concilierea prealabila-obligatorie; 2) Judecarea propriu-zisa a litigiilor comerciale; 1) Consta in convocarea paratului de catre reclamant in orice mod, prin care reclamantul comunica paratului pretentiile lui, termenul acestora si actele doveditoare. Se asteapta cel putin 15 zile dupa comunicarea acestor notificari. Daca paratul accepta pretentiile reclamantului din notificare sau daca accepta doar negocieri, propune un termen pentru conciliere. Rezultatele concilierii vor fi cuprinse in procesul-verbal in care se consemneaza pozitia fiecarei parti. Daca rezultatul negocieriilor este pozitiv, respectivul proces-verbal se redacteaza in 2 exemplare, cate unul pentru fiecare parte si va reprezenta temeiul conventional in baza caruia se vor face platile. Acesta procedura priveste doar litigiile patrimoniale. Daca negocierile duc la un rezultat negativ sau paratul refuza negocierile, reclamantul va atasa dovada notificatoare la actiune, dupa trecerea a cel putin 60 de zile de la notificare. Scopul acestei proceduri prealabile este de a obtine o solutie amiabila fara proces in timp
132

scurt si fara plata taxelor de timbru. Sanctiunea nerecurgerii la aceasta procedura este inadmisibilitatea actiunii reclamantului. 2) In situatia refuzului/nereusitei negocierilor, reclamantul va sesiza instanta de judecata. Cererea de chemare in judecata va cuprinde: denumirea, sediul persoanei juridice, codul fiscal, contul bancar, dovada calitatii de reprezentant, obiectul si valoarea cererii si modul de calcul prin care s-a ajuns la ob. valorii cererii, indicandu-se si inscrisurile corespunzatoare modului de calcul, motivele de fapt si de drept, precizarea dovezilor, semnatura reprezentantului pers. jur., de regula si aplicarea stampilei. Se anexeaza si copia inscrisului pe care-si bazeaza cerea reclamanul si obligatoriu procesul-verbal din care rezulta incercarea de conciliere. La primirea cererii, judecatorul de serviciu poate cere reclamantului sa depuna si alte acte care nu au fost comunicate cu ocazia concilierii partilor. Paratul va fi citat cu o copie dupa cerere, comunicandu-i si obligativitatea depunerii intampinarii in termen de 5 zile inainte de prima infatisare, sau de 3 zile in cazuri urgente. Paratul poate face cerere reconventionala fara a trebui sa efectueze alta procedura de conciliere in raport de propriile pretentii. Reclamantul poate depune intampinare la cererea reconventionala a paratului pana la termenul urmator. Pentru observarea ac. cereri ale partilor se pot da termene scurte in continuare fara citare. Judecarea se face de urgenta, cu precadere. Actele de procedura se comunica prin mijloace urgente, eficiente care sa permita comfirmarea primirii acestor acte. Partile pot fi reprezentate in proces de reprezentanti alesi (avocat) sau de experti/specialisti pe probleme tehnice/economice. Termenle sunt scurte, chiar de 1 zi, folosindu-se instit. term. in cunostiinta care evita citarea. Partile sunt obligate sa depuna la dosar foarte repede dovezile constand in inscrisuri sau raspuns la interogatoriu. Judecatorul va depune staruinta pentru a realiza intelegerea partilor totala sau partiala. Daca acesta intelegere se realizeaza, ea se va concretiza intr-o hotarare irevocabila si executorie. Hotararile de fond sunt atacabile cu apel si recurs. Cu apel prin O.G. 58/2003, art. 18 care modifica art. 720 alin 18 C.p.c. Hotararile definitive in acest mod constituie titlu execuor care pot declansa executarea silita fara alte formalitati.

Procedura somatiei de plata (O.G. 5/2001) Aceasta proced. se declanseaza la cererea creditorului pentru a obtine plata voluntara/silita a creantelor lui certe, lichide, exigibile constand intr-o suma de bani, rezultate din contract, statut, regulament sau orice inscris semnat de partile rap. jur., plati care privesc executarea unor servicii, lucrari sau orice alte prestatii.

133

Suma ce reprezinta obligatia de plata se actualizeaza in raport de rata inflatiei la data platii efective aplicandu-se si dobanzile si penalitatile legalale. Aceasta cerere, in materie civila se depune la judecatorie, iar in materie comerciala la tribunal. La cerere se anexeaza obligatoriu inscrisul cu care se dovedeste temeinicia creantei. Judecatorul examineaza cererea si inscrisurile anexate cu sau fara citarea paratului dupa aprecierea lui. Atunci cand se citeaza partile se cer explicatii si lamuriri asupra temeiurilor obligatiilor invocate si se depune staruinta pentru realizarea unei plati voluntare. Daca paratul plateste voluntar sau partile ajung la o intelegere privind cuantumul si termenul platii, judecatorul va pronunta o incheiere irevocabila prin care va inchide dosarul. Intalegerea partilor asupra platii constituie titlu executoriu. Daca partile nu se inteleg si paratul refuza plata voluntara, judecatorul va intra in examinarea de fond in baza actelor depuse si a explicatiei partilor. In aceasta etapa judecatorul va putea emite ordonanta ce va contine somatia de plata catre creditor precum si termenul de plata ce nu va fi mai mic de 10 zile si mai mare de 30 de zile. Judecatorul va putea stabili si un alt termen in baza intelegerii partilor. Aceasta ordonanta se comunica partilor prin inscris recomandata cu confirmare de primire. Debitorului i se vor comunica alaturi de ordonanta si cererea plus actele prezentate de reclamant. Daca prin ordonanta se respinge cererea creditorului, solutia e irevocabila putand fi atacata numai ci actiune in anulare in 30 de zile de la comunicare, actiune ce are ca scop retractarea ordonantei si rejudecarea pricinii. Daca ordonanta nu e atacata sau actiunea in anulare a fost respinsa, reclamantul are la indemana actiunea de drept comun. Daca prin ordonanta se admite cererea si aceasta solutie este irevocabila, dar o asemenea ordonanta va putea fi investita de creditor cu formula executorie si pusa in executare silita fara a fi necesara judecarea pricinii dupa dreptul comun. In acesta situatie, debitorul nu poate contesta solutia decat prin contestatie la executare. Executarea silita

Este procedura legala prin mijlocirea careia, titularul unui drept sub. recunoscut printr-un titlu executoriu, constrange pe debitorul care i-a incalcat dreptul, cu ajutorul organelor competente sa execute prestatia specificata in titlu, asigurandu-i-se astfel respectarea dreptului individual, dar si restabilirea ordinei de drepturi incalcate. Este transpunerea in viata a unei hotararii judecatoresti, sau realizeaza dreptului in concret, este faza finala si distincta a procesului civil. Trasaturi caracteristice 1) se intinde numai asupra bunurilor debitorului (relativitatea efectelor titlului executoriu);
134

2) este caracterizata de grija de a nu fi impovarat excesiv debitorul (care poate beneficia de inlesniri de plata sau de cote urmaribile). Sediul materiei Art. 372-580 C.p.c. (drept comun in acesta materie) Participantii la executarea silita partile; instanta jud.; organul de executare; alte persoane sau alte organe.

1) Partile sunt: creditor, urmaritor si debitorul urmarit. Ac. exercita drepturi si obligatii, in materia executarii, de reg. personal, in nume propriu. Exceptional, aceste drepturi si obligatii pot fi exercitate si prin intermediari. Sunt 2 ipoteze in care exista aceste exceptii: pornirea executarii silite poate fi exercitat in locul creditorului de alte persoane: mostenitori/succesori cu titlu particular ai creditorului; de creditorii creditorului (art 974 cod civil) actiune oblica; procuror; instanta din oficiu numai in proprirea in executarea pensiei minorilor. - pe langa debitor mai pot fi urmariti: mostenitorul debitorului urmarit; garantii debitorului; Lipsa calitatii legale a oricarei parti duce la respingerea cererii de executare. Daca aceasta lipsa de calitate nu a fost observata in timp executoriu in baza ei se poate formula contestatie la executare pana la finalizarea acesteia, solicitandu-se anularea formelor executate. Coparticiparea proc. este posibila si poate fi activa, pasiva, mixta. In coparticipatia procesului intra: creditorii chirografari, creditorii privilegiati si cei ipotecari. Drepturile si obligatiile partilor in raporturile de executare silita Drepturi: obligatii: sa foloseasca dr. proc. specifice cu buna credinta evitand abuzuri de dr. prin folosirea excesiva si denaturata a acestor drepturi; debitorul sa suporte cheltuielile de executare; debitorul sa nu se opuna executarii si sa nu instraineze bunurile urmarite; sa participe personal/ prin reprezentant la actele de executare; sa formuleze cereri pentru apararea drepturilor si intereselor lor legitime; sa ia cunostiinta de toate actele dosarului de executare; sa ceara restituirea cheltuielilor de executare;

2) instanta are 2 atributii majore in executarea silita:

135

sa incuviinteze executarea silita (o face judecatoria care a solutionat pe fond cauza) la cererea creditorului. Exceptional instanta va ordona din oficiu executarea numai pentru poprirea pensiei alimentare a minorilor;

sa rezolve problemele litigioase aparute in cursul executarii prin solurionarea contestatiei la executare. In general, instanta controleaza toate actele de executare.

3) organele de executare sunt reprezentate de birourile de executori judecatoresti care actieaza pe langa instanta. In reglementarea actuala executorii judecatoresti au competenta si raspundere mai mare. Executorii judecatoresti sunt confirmati de Ministerul de Justitie in baza unui examen organizat de acesta. Birourile de executori judecatoresti au competenta materiala si teritoriala. Dupa competenta lor materiala, executorii pot face executarea silita asupra tuturor hotararilor judecatoresti definitive civile, penale din care ei executa doar latura civila. Executorii pot face executarea silita si asupra altor titluri executorii decat hotararilor judecatoresti (ex: cambie) mai putin cele date de lege in competenta speciala. Competenta teritoriala se raporteaza la raza instantei de care ei apartin. Poate fi delegata executarea de la un birou de pe o anumita raza teritoriala catre alt birou de pe alta raza. Obligatiile executorilor actioneaza numai daca executarea a fost aprobata prin ordinul instantei, respectiv daca sesizarea a fost legala; verifica daca titlul a fost investit cu formula executorie, daca a fost emis de organele competente si daca poate fi executat prin biroul de executori judecatoresti; trebuie sa aiba un rol activ in redactarea actelor proced. executionale, sa dea explicatie partilor si sa adopte masuri de executare specifice fiecarui caz; 4) alte persoane pot fi: cei lezati/ vatamati prin executare si care nu sunt parti in litigiu; creditorii partilor; tertul poprit; detentorul precar al bunurilor sechestrate. Alte organe pot fi: organele de politie care la solicitarea executorului vin in sprijinul acestuia asigurand executarea in cazul opunerii debitorului. Titlurile executorii Sunt in principiu hotaririle judecatoresti definitive investite cu formula executorie si in plus orice alte acte jurisdictionale carora legea le atribuie caracter executional. Existenta titlului executoriu este o conditie indispensabila pornirii executarii silite. Constituirea titlului executoriu se face in mai multe feluri: a) hotararile de orice fel definitive (civil, penal, administrativ, familial) precum si hotararile arbitrale. Investirea cu formula executorie a acestor hotarari este de competenta instantei ce a solutionat fondul. Investirea se face la cererea creditorului la care se ataseaza copia legalizata a hot. definitive. Instanta sesizata cu cererea de investire verifica daca hotararea ce urmeaza a
136

fi executata a ramas definitiva, daca a fost depusa in copie legalizata si daca executarea nu s-a prescris. Daca aceste conditii sunt indeplinite, instanta pronunta o incheiere in camera de consiliu, dispunand investirea cu formula executorie (aplicarea pe hotarare a parafei ce contine formula executorie prevazuta in lege cu semnatura si tampila). Hotararea astfel investita cu forma executorie se preda creditorului la cererea lui pe baza de semnatura. O asemenea hotarare devine titlu executoriu in temeiul caruia creditorul poate cere executare silita. Executarea inceputa fara titlu executor este o executare nula. b) Inscrisurile autentice, cambii si bilete la ordin se investesc cu forma executorie de birourile notarilor publici la cererea creditorului. Notarul va verifica daca actul e autentificat, daca creanta e certa, lichida, exigibila, daca creditorul are calitate legala. Investirea se face fara citarea partilor prin aplicarea formulei executorii pe originalul actului care devine astfel titlu executoriu. Daca cererea se respinge, creditorul poate face plangeri la instanta de judecata. c) Titluri executorii ce pot fi puse in executare fara a fi investite cu formula executorie: hotarari cu executare provizorie; incheieri judecatoresti pronuntate in cursul proc.si prin care s-au stabilit amenzi judiciare sau despagubiri pentru exercitare abuziva a dr. proc. Titluri executorii valabile intre persoane fizice 1) hot. jud.- pentru a deveni titluri executorii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa stabileasca pretentiile civile suscepltibile de a fi executate; hotararea sa fi ramas definitiviva; creanta sa fie certa (fara obiectiuni posibile), lichida, exigibila (ajunsa la scadenta); hotararea sa fie investita cu formula executorie. 2) hotararea arbitrajului conventional trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ; 3) titlurile executorii notariale sunt supuse controlului jud. prin actiune in anulare in justitie. Formalitatiile prevazute de lege pentru pornirea executarii silite 1) cererea pentru incuviintarea executarii (art. 373-375 C.p.c). Aceasta cerere trebuie sa intruneasca elementele generale si specifice pentru o cerere proced. : sa cuprinda numele si domiciliul creditorului si debitorului, sa se raporteze la titlul executoriu ce va fi anexat cererii, sa mentioneze caracterul cert, lichid, exigibil al creantei, sa faca dovada refuzului debitorului de a executa voluntar, sa precizeze obiectul executarii si forma de executare aleasa. Competenta incuviintarii apartine instantei judecatorsti care a pronuntat solutia de fond si pe raza careia se afla bunurile urmarite. Cererea se solutioneaza in camera de consiliu in baza cererii si titlului anexat la cerere de creditor. Separat de dosarul de incuviintare a
137

executarii (apartine instantei) si execut. Judecat. isi va forma dosarul lui destinat incheind procese-verbale pentru toate actele de executare facute. Aceste acte de executare se comunica partilor, instantei pentru dosarul de incuviintare, iar un exemplar ramane la dosarul executorului. Aceste procese-verbale ale executorului pentru a fi valabile trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente: denumirea si sediul biroului de executare; numele si calitatea celui care incheie procesul-verbal; data intocmirii procesului verbal si numarul dosarului de executare; titlul executoriu; numele si domiciliul partilor; locul, data, ora actului de executare; masurile luate de executor sau constatarile acestuia; consemnarea obiectivelor/explicatiilor partilor; alte mentiuni cerute de lege in functie de speta sau considerate necesare de executor; consemnarea absentei/prezentei partilor, a refuzului de a semna sau a motivului de impiedicare de a semna; numarul de exemplare si persoanele carora li s-a inmanat cate un exemplar; semnatura executorului si daca e cazul a partilor interesate sau a martorilor asistenti; tampila biroului de executare judecatoreasca.

Daca titlul unui creditor se executa fata de mai multi debitori, se formeaza mai multe dosare de executare ce pot fi conexate in jurul dosarului cel mai vechi. Desistarea unui cocreditor dupa grevarea conexarii, nu stopeaza executarea in favoarea celorlalti cocreditori, executarea continuand. 2) actele de incunostiintare a debitorului asupra executarii incepute: somatia; comandamentul;

Executarea este nula daca s-a facut fara instiintarea debitorului. Aceasta obligatie este imperativa si partile nu pot deroga de la ea. Somatia- act proced. emis de execut. jud. in materia executarii silite mobiliare prin care e instiintat debitorul ca va incepe executarea, fiind invitat sa isi achite obligatiile, iar in caz contrar, avertizat ca va suporta riscurile executarii silite. La somatie se ataseaza copia titlului executor. In reglemantarea in vigoare, somatia se foloseste si in executarea imobiliara. Termenele somatiei sunt de 1 zi pentru executarea bunurilor mobile, 2 zile pentru fructele neculese sau prinse in radacini, 5 zile pentru predarea bunurilor imobile, 10 zile pentru executarea obligatiei de a face/a nu face, 15 zile pentru urmarirea silita a imobilului. Toate aceste termene se calculeaza pe zile libere.

138

Daca exista mai multe forme de executare incepute de creditor, se emit maimulte somatii cu termen specific formei respective. Lipsa sau beregularitatea somatiei pot duce la anularea executarii incepute, fiind vorba de o nulitate relativa. Comandamentul se practica numai in materia executarii imobiliare. Se comunica debitorului cu 5 pana la 10 zile inainte de pornirea executarii pentru forma executarii directe si cu 30-60 de zile inainte de pornirea executarii pentru forma de executare indirecta (scoaterea la vanzare). Atat somatia cat si comandamentul constituie acte incepatoare de executare. Sunt posibile executarile silite si fara somatie EX: ordonanta presedintiala. Termenul pentru instiinatrea debitorului se va raporta si succesorilor acestuia. Transcrierea comandamentului are ca efect intreruperea prescriptiei executarii, punerea in intarziere a debitorului si indisponibilizarea bunului urmarit. 3) Timpul in care poate fi efectuata executarea: este intervalul intre 8:00-18:00 in zilele de lucru. Ora 18:00 poate fi depasita daca executarea a inceput mai inainte si trebuie continuata. In cazuri urgente, executarea inceputa in zi de lucru poate fi continuata in zilele libere. In cazuri urgente, cu aprobarea presedintelui instantei poate fi facuta in zilele libere. Prescriptia executarii silite si perimarea acesteia Scopul acestei institutii este de a limita in timp durata executarii silite. Prescriptia: Termenul general de prescriptie este de 3 ani; exista 2 termene specifice: 10 ani pentru executarea drepturilor reale imobiliare; 5 ani pentru executarea creantelor bugetare. de la ramanerea definitiva a hotararii ce se va transforma in titlu executoriu; de la pronuntarea hotararii cu executare vremelnica (ordonanta presedintiala);

Termenul incepe sa curga:

Termenul se implineste in ultima zi la ora 24:00, iar daca ultima zi este zi libera, termenul se proroga in urmatoarea zi lucratoare. Calculul termenului se face pe zile libere. Repunerea in termen poate fi dispusa numai de instanta si numai pentru motive temeinice pe care institutia le apreciaza in sensul impiedicarii cererii executarii in termen legal. Cererea de repunere pe rol se face in maximum 15 zike de la incetarea piedicilor creditorului. Suspendarea si intreruperea cursului prescriptiei executorii Suspendarea-oprirea temporara a curgerii termenului pe durata existentei cauzei de suspendare si reluarea acestui termen ce va continua sa se deruleze pentru diferenta ramasa dupa incetarea cauzei de suspendare. In principiu, suspendarea este independenta de vointa partilor.
139

Cazuri generale de suspendare: existenta unei piedici in executare determinata de forta majora; suspendarea va persista pe perioada in care creditorul e militar in termen, iar armata e pe picior de razboi; suspendarea va persista pe perioada in care intre persoana ocrotita in calitate de creditor si reprezentantul ei legal in calitate de debitor nu au fost date si aprobate socotelile. Suspendarea persista pe perioada in care persoana cu capacitate de exerc. restransa nu au asigurate reprezentarea si ocrotirea legala. Cazuri speciale de suspendare: executarea este suspendata atunci cand e dispusa prin hotarare judecatoreasca sau prin lege; pr timpul cat debitorul isi sustrage veniturile/bunurile de la executarea silita.

Intreruperea prescriptiei executarii reprezinta o manifestare de vointa a partii care face sa inceteze prescriptia urmand ca dupa incetarea cauzei de incetare, termenul de prescriptie sa fie reluat de la zero. Cazuri de intrerupere a prescriptiei; indeplinirea voluntara de catre debitor a obligatiei de plata sau indeplinirea unui act procedural prin care recunoaste in orice mod existenta creantei; pe data depunerii cererii de executare si a titlului anexat, chiar si la un organ necompetent; pe data trimiterii spre executare a titlului executoriu; pe data depunerii cererii de reluare a executarii.

Efectele prescriptiei Conduc la stingerea posibilitatii de a executa silit un titlu executoriu. Daca cererea de executare silita priveste o executare prescrisa, aceasta cerere nu i se da curs. Executarea voluntara dupa implinirea termenului de prescriptie e considerata o executare valabila. Perimarea actelor de executare Este sanctiunea procedurala pentru partea ce nu a depus staruintain solutionarea cererii lui de executare. Termenul de perimare este de 6 luni de la ultimul act de executare. In aceasta materie perimarea greveaza de drepturi. Particularitati: lipsa de staruinta, respectiv neefectuarea unor acte de executare in cele 6 luni sa se datoreze neglizentei creditorului; termenul opereaza de drept; constatarea perimarii se face la cererea partii ineresate (debitorul) sau din oficiu, de instanta; dupa implinirea termenului de perimare, creditorul poate cere o noua executare daca termenul de prescriptie nu s-a implinit. Efectele perimarii:
140

stergerea executarii incepute si a tuturor actelor de executare intocmite. Perimarea nu e aplicabila in 2 situatii: asupra masurilor asiguratorii adoptate cu caracter de conservare; cand executarea se face din oficiu.

Obiectul executarii silite Inseamna realizarea efectiva, concreta a obligatiei de drept civil substantial in sensul de a da, face, nu face ceva. Din punct de vedere procesual, obiectul executarii se raporteaza la bunurile si veniturile debitorului asupra carora poate purta executarea. Principiul este ca intregul patrimoniu al debitorului poate fi urmarit formand gajul general al creditorilor chirografari. Daca la acest principiu exista exceptii legale, respectiv unele categorii de bunuri care nu pot fi urmarite deloc sau doar partial pentru a proteja pe debitor si familia acestuia si pentru a face executarea suportabila. Exceptii: bunuri si venituri ale debitorului exceptate total si neconditionat de la executarea silita: lucruri necesare pentru culeatul debitorului si familiei lui; hainele necesare pentru nevoile lui curente; armele, echipamentul si uniformele ofiterilor; icoanele si portretele de familie (nu de mare valoare); ajutoarele banesti pentru incapacitatea temporara de munca, pentru sarcina si leuze pentru ingrijirea copilului bolnav de pana la 2 ani, bursele de studiu; bunuri si venituri care pot fi urmarite conditionat daca: debitorul sa nu ai aiba alte bunuri urmaribile, creanta executabila sa decurga din pensie de intretinere, chirie, creante imobiliareprivilegiate, ex: uneltele, animalele, semintele, ingrasamintele necesare pentru cultura pamantului, un numar redus de animale de munca la adresa debitorului si nutretul necesar pe o luna; hrana pe 3 luni necesar debitorului si familia lui; uneltele, masinile si cartile necesare pentru exercitarea profesiei debitorului; pensiile de intretinere si rentele viagere; bunurile comune ale sotilor dupa partaj in ceea ce priveste datoriile personale ale sotilor; bunurile comune ale sotilor fara partaj pentru datoriile comune ale sotilor; creante din intretinere, ajutor medical sau social; compensatii pentru desfacerea nelegitima a contractului de munca. Bunuri si venituri ale debitorului care pot fi urmarite doar partial sau esalonat: salariul, alte drepturi banesti. Pana la jumatate din aceste drepturi pot fi urmarite pentru executarea unei obligatii de intretinere sau pentru plata despagubirilor cauzate de decesul/vatamarea autorului intretinerii;pana la 1/3 pentru acoperirea prejudiciilor cauzate statului; pana 1/5 pentru acoperirea celorlalte datorii. Formele executarii silite (art 411-451 C.p.c)
141

1) Urmarirea bunurilor imobile aflate in posesia debitorului; 2) Urmarirea sumelor de bani ale debitorului aflate in posesia tertilor; 3) Urmarirea fructelor prinse in radacini; 4) Urmarirea veniturilor bunurilor imobile; 5) Urmarirea bunurilor mobile detinute de terti (detentori precari); 6) Predarea (valorificarea)/silita a bunurilor mobile/imobile ale debitorului; Toate aceste forme se grupeaza in 2 mari categorii care le includ: executarea silita directa; executarea silita indirecata.

142