Sunteți pe pagina 1din 5

Test nr. 4. Subiectul 1 : Izvoarele dreptului comerului internaional. 1.1. Enumerai categoriile izvoarelor dreptului comerului internaional.

Izvoare interne
Studierea izvoarelor interne este importanta prin faptul, ca de cele mai multe ori, dupa ce s-a solutionat problema conflictuala i s-a determinat legea aplicabila {lex causae), aceasta va fi o lege nationala. 1. Dreptul comun general constituie izvor de drept al comertului international numai in masura in care legea comerciala pe care el o completeza este ea insa$i un asemenea izvor. 2. Legea comerciala nationala. Legile interne constituie un important izvor al dreptului comertului international atata timp cat nu exista inca in aceasta materie undrept uniform care sa excluda conflictele de legi si aplicarea legilor nationale. Iar cu privire la legile nationale este important sa cunoatem care dintre ele au un caracter imperativ sj, deci, dispozitiile lor nu pot fi inlaturate de catre partile contractante, si care legi au caracter supletiv, adica se aplica numai in masura in care partile contractante nu au exprimat o vointa contrara. a) izvoare specifice, care contin in marea lor majoritate norme destinate reglementarii raporturilor din comertul international si b) izvoare nespecifice, constituite din actele normative care intereseaza in primul rand alte ramuri de drept, dar care contin si norme de drept ale comertului international. Sistemul germano-elvepano-italian are la baza odul civil german din !"##, odul civil elvetian din !"#$ si odul obligatiilor din !"!!, odul civil italian din !"%& si care au influentat substantial codurile unor state, printre care 'razilia, (aponia, )urcia, *recia s.a. +. ,zantele comerciale. -eoarece exista o vadita tendinta a legii scrise de a-si extinde domeniul de aplicare asupra unui numar tot mai mare de relatii comerciale, ponderea uzantelor si a cutumei in acest domeniu se afla intr-un continuu regres. )otusi, doctrina juridica retine printre izvoarele interne si uzurile sau uzantele. ,zantele comerciale constituie condensarea si sedimentarea unor clauze convenite candva si acceptate tacit dupa aceea.. definitie a uzantelor partilor si o precizare a rolului lor juridic sunt facute de odul omercial ,niform al S.,./. in art.l-&#01l), unde se mentioneaza ca prin 2uzanta a partilor 1denumita "course of dealing") se intelege o serie de activitati intre parti, anterioare unei tranzactii, care pot fi considerate in mod rezonabil ca stabilind intre ele o baza comuna de interpretare a expresiilor si actelor lor2. 3 Locale speciale si generale. In functie de intinderea aplicarii lor in spap.u si dupa sfera lor de cuprindere, uzantele pot fi4 In functie de criteriul ce tine seama deforma juridica a uzantelor, distingem uzante normative si uzante conventionale. ,zantele conventionale nu pot indeplini functia de lex causae 1adica de drept aplicabil contractului). 5olul lor se limiteaza la determinarea, precizarea si completarea continutului contractului ori de cate ori au omis sa faca aseasta c6iar ele insele, sau facand-o incomplet, au invocat uzantele pentru a corecta insuficienta, imprecizia sau incertitudinea datorate unei atare imprejurari.

iz internationale.

1. Conventia internationala. onventia internationala constituie principalul izvor international al dreptului comertului international. onventia internationala este acordul de vointa intre doua sau mai multe state prin care se reglementeaza o anumita sfera de relatii internationale, creand norme, modificand sau abrogand norme existente. In doctrina juridica7# s-a mentionat, ca conventia constituie documentul ce controleaza relatiile intre natiuni. onventia internationala constituie izvor al dreptului comertului international numai cand stabileste norme ce reglementeaza relatii din domeniul comertului international i de cooperare economica i te6nico 8 stiintifica internationala. /. onform criteriului ce are in vedere numarul statelor semna-tare, deosebim4 3 conventii bilaterale 3 conventii multilaterale. '. 9otrivit criteriului ce are in vedere natura normelor instituite prin conventiile internationale, criteriu ce se refera doar la conventiile multilaterale, conventiile se clasifica in4 conventii prin care se formuleaza norme de drept material uni-form( onventia !" asupra contractelor de vanzare internationala #onventia europeana de arbitraj comercial international 3 conventii prin care se instituie norme de drept conflictual uni-form.( #onventia ce reglementeaza unele conflicte de legi in materie de cambie si bilet la ordin 1*eneva, $ iunie !"+#).#onventia care reglementeaza unele conflicte in materie de cec 1*eneva, !" martie !"+!).

2. zante comerciale uni!orme internationale -octrina juridica7& a definit uzantele comerciale uniforme internationale ca fiind reguli prin folosirea repetata a unor clauze contractuale, in armonie cu obiceiurile practicate in diverse centre comerciale si pe care practica comerciala internationala le-a pus in valoare, operand o anumita standardizare i unificare a lor, realizata prin diverse metode, precum4 adoptarea de conditii uniforme cu caracter general, elaborarea de contracte model cu privire la grupe speciale de marfuri, includerea intr-un anumit contract comercial international a unor conditii generale de livrare. I: .);5<S 8International $ules for t%e Interpretation of &rade &erms 8 5eguli Internationale pentru Interpretarea ,zantelor de omert- /ceste uzante au o larga aplicare in contractele comerciale de vinzarecumparare in zona europeana. orespunzator acestor reguli, in S,/ i anada se aplica uzantele 5./.;).-. 8 &%e $evised 'merican (oreig% &rade Definitions 8 -efinitiile 5evizuite de omert ;xterior /merican.

1.2. Caracterizai particularit"ile uzanelor comerciale internaionale ca izvor al dreptului comerului internaional. ,zantele comerciale sunt nistepractici reguli utilizate de catre partile contractante.-octrina distinge
mai multe categorii de uzan=e, clasificate >n func=ie de mai multe criterii4). *n func+ie de ,ntinderea aplic-rii lor ,n spa+iu .i dup- sfera lor de cuprindere, uzan=ele pot fi4 -locale - speciale ?i - generale. "zan+ele locale sunt determinate dup@ un criteriu geografic, iar aplicarea lor este limitat@ la o anumit@ pia=@ comercial@, port, localitate sau regiune. "zan+ele specia le cuprind numai o ramur@ de activitate comercial@ 1de exemplu, uza6=ele statomicite >n comer=ul cu cafea, cele existente >n comer=ul cu za6@r, cereale, lemn), contractele al c@ror obiect >l formeaz@ o anumit@ opera=iune comercial@ 1uzan=ele >n domeniul contractelor de vAnzare-cump@rare comercial@, de prest@ri de servicii), sau o profesiune anume, precum cea a agen=ilor de burs@ etc."zan+ele generale se aplic@ la >ntreg ansamblul de rela=ii comerciale. /?a este, de exemplu, uzan=a potrivit c@reia atunci cAnd din contractul comercial lipse?te o stipula =ie privind calitatea m@rfii, aceast@ calitate se determin@ la p,arametrii, calit@=ii locale ?i comerciale, >n armonie cu uzan=ele ce definesc concuren=a loial@./. *nfunc+i.e de criteriul ce +ine seama de for+a juridic- a uzan+elor, distingem uzan=e normative ?i uzan=e conven=ionale."zan+ele normative sunt acelea care, tr@gAndu-?i for=a juridic@

1.#. $rgumentai necesitatea armoniz"rii legislaiei %epublicii &oldova privind comerul internaional cu reglement"rile internaionale 'n materie.

9osibilitatea ca o lege nationala cu vocatie intrinseca de aplicare raporturilor juridice de comert international sa fie a plica ta la un raport stabilit depinde de urmatoarele circumstante42BB 8 subiectii raportului juridic respectiv sa nu desemnat ca lex contractus o alta lege nationala sau o norma juridica de drept mate-rial uniformC 8 unul din subiectii acelui raport juridic sa fie resortisant al tarii din ordinea juridica nationala a careia face parte integranta legea respectiva, deoarece orice lege nationala cu vocatie intrinseca de aplicare la raporturile de comert international este predestinatD sa se aplice prioritar 1sau c6iar prin excelente) la raporturile juridice in care sunt implicati subiecti de drept resortisanti in tara respectiva sj aplicarea legii nationale vizate sa fie acceptata de ambii subiecti ai raportului juridic de comert international. onform unor opinii ponderea cea mai mare o are cerinta ca ambii subiecti ai raportului juridic de comert international sa consimta ca o anumita lege nationala cu vocatie intrinseca de aplicare in comertul international sa guverneze acel raport juridic

Subiect II: E!ectele contractului de comer internaional. 2.1. (e!inii principiul !orei obligatorii a contractului de comer internaional. Eorta obligatorie in raport dintre parti se concretizeaza prin urmatoarele4 partile contractante sunt obligate una fata de cealalta sai execute in tocmai prestatiile asumateC nuci una din parti nu poate revoca prin vointa sa unilaterala contr inc6eiatC executarea obligatilor contr trebuie sa aduca la indeplinirea cu buna credintaC imposibilitatea modificarii pe cale unilaterala de catre una dintre parti a contr commercialC restringerea obligativitatii interventia unui caz de forta majora nu are ca urmare emediata incetarea efectelor contr, ci suspendarea temporara a fortei obligatorie a contrC forta oblig poate fi afectata de imprejurari exterioare fointe1 intuite peronale,contr mandate, anterpriza)C principiul obligativitatii deseori este limitat sau inlaturat de parti prin serarea cuprinsul acestora a unor clause asiguratorii in potriva riscului.

2.2. Enumerai )i caracterizai e!ectele nee*ecut"rii contractului de comer internaional. ;fectele neexecutarii !. executarea silita in natura a oblig contr ale convent de la Fiena Gdreptul de a cere executarea oblig contr e pe primu loc in modalitatile presupuse pentru obtinerea executarea ce nu sa efectuat. 9rivind oblig vizarii de livrare execut in natura presupune & posib4 repararea lipsei de conformitate cu conditia san nu fie nerezonabila, livrarea marfurilor de inlocuire cind lipsa da conformitate sa fie incalcare esentiala la contr +.5ezilierea H constituie sanctiunea concretizata in disfiintarea cu efecte numai pentru viitor a contract sinalgatice cu executarea succesiva care se aplica in caz de neexecutarea culpabila a oblig de catre una dintre parti. 5ezilierea ca si rezolutiunea poate opera fie deplin drept fie in temeiul unui pact compromisoriu &. 5ezolutiunea- consta in desfiintarea retroactive a contr com intre cu titlu de sanctiune la cererea parti care sea executat prestatia pe motivul ca cealalta parte nu sia executat culpabil obligatiile. ;fectele4 se desfiintaza retroactive din momentul inc6ierii, partile sunt repuse in situatia anterioara, contractantul care sea executat prestatia asumata ori sea declarat gata sa o execute si poate proba aceasta imprejurare este in dreptatit sa pretinda sis a obtina despagubiri de la cealalta parte pentr u acoperirea prejudiciul suportat 2.#. +ormulai o clauz" penal". Subiectul III : $rbitra,ul comercial internaional. #.1. Enumerai principalele categorii ale arbitra,ului comercial internaional.

14.2.#. Clasi!icare. /rbitrajul comercial international poate fi clasificat in functie de mai multe criterii. ,tilizand aceste criterii, doctrina juridica%$% a clasificat arbitrajul dupa cum urmeaza4 a- In !unctie de competenta materiala a arbitra,ului se disting: 3 arbitraje ce au competenta generala, in materie de comert international. /ceste arbitraje au o sfera generala de activitate jurisdictionala si sunt competente sa judece orice reclamatie care rezulta din litigiul comercial, indiferent de natura contractului comercial international. u titlu de exemplu mentionam4 urtea de /rbitraj de pe langa amera de omert Internationala de la 9aris, /sociatia /mericana de /rbitraj, urtea de /rbitraj de la Londra, Institutul .landez de /rbitraj etc. %$0 3 arbitraje ce au competenta speciala in domeniul comertului international. -in aceasta categorie fac parte arbitrajele specializate pentru comertul cu anumite produse. 9utem mentiona4 amera /rbitrala de bumbac din Le Iavre si )ribunalul de /rbitraj al 'ursei de 'umbac din 'remen, care sunt specializate in solutionarea litigiilor din domeniul comertului international cu textileC 0ondon #orn &rade 'ssociation, /sociatia -istribuitorilor de produse alimentare din :eJ KorL, specializate in litigii din domeniul comertului cu produse agricole alimentare. b- In !unctie de competenta teritoriala a instantei de arbitra, se disting: 3 arbitraje de tip bilateral, care sunt create prin conventii internationale bilaterale si isi au sediul in fiecare dintre tarile participante. /rbitrajele de tip bilateral sunt competente sa solutio-neze litigiile aparute din raporturile de comert international dintre subiectii de drept ce apartin ordinii juridice nationale a statelor-paiti la acele conventii. /sa sunt, de exemplu4 amera /rbitrala Eranco-*ermana pentru produsele solului, #anadian'merican #om-mercial 'rbitration #ommission etc. 3 arbitraje de tip regional, constituite printr-o conventie multi-laterala perfectata intre statele dintr-o anumita zona geografica si sunt competente sa solutioneze litigii de comert international ce apar intre subiectii de drept care apartin ordinii juridice nationale din statele semnatare ale conventiei. -in aceasta categorie fac parte4 omisia Scandinava de /rbitraj pentru piei, competenta sa solutio-neze litigiile dintre comerciantii din Suedia, :orvegia, Einlanda, -anemarcaC omisia Interamericana de /rbitraj omercial, a carei competenta include pe partenerii comerciali din cadrul .rganizatiei Statelor /mericane. 3 arbitraje cu vocatie universala, a caror competenta teritoriala se extinde la scara planetara. /ceste arbitraje sunt abilitate sa solutioneze litigii dintre subiectii raporturilor de comert international din toate tarile lumii, indiferent de zona geografica in care acestea sunt situate. <entionam in acest sens urtea de /rbitraj de pe langa amera de omert Internationala de la 9aris.

/ceste arbitraje au o durata efemera, existenta lor incetand odata cu pronuntarea 6otararii sau cu expirarea termenului in care trebuiau sa decida si 3 arbitraje institutionalizate, care au caracter permanent, iar existenta lor nu depinde de durata unui litigiu determinat. ;le isi exercita atributiile jurisdictionale neintrerupt si cu caracter de continuitate de cate ori este sesizat. /rbitrajul institutionalizat este organizat sub forma unor centre permanente de arbitraj care functioneaza in cadrul unor organizatii profesionale, sau pe langa o camera de comert nationala ori internationala. d- in !unctie de atributiile con!erite arbitrilor. exista4 8 arbitraj de drept strict sau de jure. /cest arbitraj se caracterizeaza prin aceea ca arbitrii statueaza potrivit normelor de drept incidente in cazul dat in care ei sunt obligati sa le respecte. /rbitrajul de drept strict constituie regula, fiind arbitrajul de drept comun in materia raporturilor de comert international. /tunci cand partile nu fac nici o mentiune speciala privind arbitrajul, acesta va fi un arbitraj ad-%oc, iar puterile conferite arbitrilor sunt acelea ale unui arbitraj de drept strict si 8 arbitraj de ec%itate (ex ae1uo et bono sau amiable composition). /cestui arbitraj ii este specific faptul, ca se realizeaza dupa principiile de ec6itate si nu potrivit normelor de drept. ;ste, deci, un arbitraj de facto, arbitrii neavand obligatia sa aplice normele legale de drept material si nici pe cele de procedura. 9e plan international au fost elaborate mai multe conventii de arbitraj comercial international. ;videntiem urmatoarele4 3 onventia ;uropeana de /rbitraj omercial International, elaborata de #.2.2.3 .!.". la *eneva in !"M!C 3 onventia de la :eJ KorL din !"07 cu privire la recunoasterea si executarea sentintelor arbitrale straine. onventiile mentionate au fost ratificate de 5epublica <oldova. 3 Legea-tip a ,: I)5/L din !"70 cu privire la /rbitrajul omercial InternationalC 3 5egulamentul de /rbitraj al ,: I)5/L din !"$M.

3 arbitraje ad-%oc sau ocazionale, care sunt constituite de parti in vederea solutionarii unui anumit litigiu.

c- in !unctie de structura organizatorica. exista4

#.2Comparati di!erite conceptii privind natura ,uridica a arbitra,ului comercial international


Conventia de arbitra,. onventia de arbitraj exprima vointa partilor de a se adresa arbitrajului pentru solutionarea litigiului lor. onventia de arbitraj se poate prezenta sub doua forme i anume4 clauza compromisorie compromisul. Clauza compromisorie. #lauza compromisorie este acordul partilor unui contract de a supune litigiile lor arbitrajului. Se numeste clauza compromisorie sau clauza de arbitraj, deoarece ea se exprima sub forma unei stipulatii sau clauze care este inserata intr-un contract principal si se refera la litigiile ce vor aparea cu privire la acel contract. -ar aceasta clauza poate fi exprimata i printr-un inscris separat de contract privind, insa, tot eventualele litigii dintre parti. lauza compromisorie este un acord anterior oricarui litigiu dintre parti, spre deosebire de compromis, care este tot o conventie de arbitraj, dar referitoare la litigii deja existente intre parti.

Compromisul este actul prin care partile unui contract stabilesc ca litigiul evit intre ele san u fie supus jurisdictiei ordinale dar unui arbitraj specificind si conditii in care va statua arbitrajul astfel desemnat. #.#Intocmiti o /otarire arbitral 0 procedura de arbitrare in litigiile de comert intern se desfosoara in conformitate cu reglementarile de drept comun prevaNute in special de codurile de procedura civila sau legile speciale in material arbitrajului asigurinduse partlilor egalitate de tratament respectarea dreptului de aparare si contradictorialitatea dezbaterilor. odul de procedura civila al 5< spre deosebire de legalitatile altor tari nu prevede arbitrajul ca modalitate de solutionare a liti6iilor. 9rocedura arbitrala se inc6eie prin pronuntarea sentintei. Sentinta arbitrala reflecta rezultatul intregii proceduri arbitrale sinteza intregii activitati desfasoara de catre arbitri si de parti de la primul act savirsit in aceasta directie conventia de arbitraj si pina la ultimul act de procedura sentiinta arbitrala .

12