D. A. Sitaru – Dreptul comertului international. Tratat.

Partea generala, Bucuresti, Universul Juridic,

2008.

D.A. Sitaru, C. Buglea, S.tanescu Alexandru – Dr. Com. Internat, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2008.

Mazilu Dumitru – Tratat privind dreptul comertului international, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2011.

I Macovei – Dreptul Comertului international, Ed. C.H.Beck, 2009.

TEMA NR.1 NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND DREPTUL COMETULUI INTERNATIONAL

1.1 Notiunea, obiectul, metoda de reglementare a dreptului comertului international.

1.2 Corelatia dreptului comertului international cu alte ramuri de drept.
1.3 Principiile dreptului comertului international
1.4 Raportul juridic de comert international.
1.5 Izvoarele dreptului comertului international.
1.6 Subiectii dreptului comertului international.

DCI – Ansamblul normelor de drept care reglementeaza raporturle de comert international si de

cooperarea economica si tehnico stiintifica international stabilita intre participantii la comertul
international.

Obiectul – raporturile patrimonilae cu caracter de comercialitate si internationalitate (urmeaza a fi

intrunite cumulative) + contractile de cooperarea economica si tehnico stiintifica internationala.
Dintre formele principale de cooperarea economica international: efectuarea de lucrari si
prospectiuni, exploatari si explorari de zacaminte de minerale utile; producerea si comercializarea in
comun a marfurilor inclusive in tari terte; elaborarea de programe commune, de cercetare, productie
si utilizarea energiei electrice disponibile in cele 2 tari; constituirea de banci mixte, societati mixte de
transport; realizarea de obiective turistice si alte domenii.

Continutul – norme materiale (dar, nu pot fi negate si unele normele conflictuale)

Acte si fapte de comert obiective

Acte si fapte de comert subiective
Actele si fapte de comert mixte (ob + sub).

Caracterul international (dupa criteriul obiectiv si subiectiv) – reglementat de Conventii.

Criteriul Subiectiv:
Ex: Conv de la Viena din 1980 asupra contractelor de vanzare internationala de marfuri. Aceasta
prevede ca se aplica contractelor de vanzare de marfuri intre parti care isi au sediile in state diferite.
Nationalitatea nu are importanta. Acelasi criteriu este prevazut de conv de la Geneva 1980 etc.

Criteriul obiectiv: un contract de transport este international atunci cand marfa traverseaza
teritoriul a cel putin doua state.
 PRINCIPIILE DCI – sunt considerate acele idei calauzitoare in procesul elaborarii normelor juridicesi
aplicarii lor in raporturile comerciale si de cooperarea economica si tehnico stiintifica international
care asigura concordant normelor cu cerintele dezvoltarii obiective si echilibrate ale acestor
raporturi. Principiile fundamentale ale DCI:

- Principiul libertatii comertului (art. 126 Constitutia RM)

- Principiul concurentei loiale
- Principiul egalitatii juridice a partilor.
- Principiul libertatii contractuale.
- Principiul bunei credinte

Raportul juridic de comert international

Este raportul patrimonial reglementat prin normele dreptului comertului international care se
stabileste intre participantii la comertul international sau la operatiunile de cooperarea economica si
tehnico stiintifica , subiecti de drept aflati intr-o deplina egalitatea juridical in cadrul colaborarii
international si al schimbului mondial de valori si cunostinte.

Premizele aparitiei RJ DCI –

1) Norma juridica de comert international care defineste comportamentul posibil sau datorat al
subiectilor DCI
2) Participantii la rpaorturile juridice de comert international
3) Existent unor imprejurari care produc efecte juridice prin realizarea lor

Caracteristici:

1) DJ DCI este un raport volitional

2) Este un raport valoric urmand obtinerea unui profit
3) Contine un element de extraneitate
4) Este un raport obligational

TEMA NR. 2. IZVOARELE DREPTULUI COMERTULUI INTERNATIONAL

Este forma prin care continutul perceptive la normei de drept devine regula de conduita, impunandu-
se ca model de urmat in relatiile comerciale international. Prin natura sa, DCI implica doua categorii
de izvoare: 1) interne 2) international. Izvoarele interne sunt: specific DCI ( reglementeaza raporturile
de CI – adoptate anumite legi speciale; legislatia comerciala; in RM – legea cu privire la arbitrajul
commercial internationall; cu privire la investitiile in activitatea de intreprinzator; cu privire la ZEL rui
etc) si nespecifice (codurile comerciale, codurile civile, legea cu privire la SA, legea cu privire la
Leasing,
Izvoarele internationale- principalul este conventia international – doar acele conventii inernationale
cand stabilesc norme ce reglementeaza relatiile comerciale international si de cooperarea economica
si tehnico stiintifica international.

Acestea co tin normele de drept material uniforme.

1) Conventia ONU asupra vanzarii international marfuri din 1980

2) Conventia asupra prescriptiei in materie de vanzare international de marfuri – New York – 14
iunie 1974 – modificata prin protocolul de la Viena din 1980.
3) Conventia privind recunoasterea si executarea sentintelor arbitrale straine del a New York din
1958..
4) Conventia poentru unificarea anumitor reguli relative la transfportul aerian international
adoptata la Mont Reale 1989.

Norme de rept coflictual

1) Conventia privind legea uniforma asupra cambiilor si biletelor la ordin de la Geneva din 1930.
2) Conventia privind reglementarea anumitor conflicte de legi in materie de cec – Geneva, 1931.
3) Conventia privind cambiile international si biletelor la ordin international – 1988, dar nu a
intrat in vigoare.
4) Conventia privind legea aplicabila obligatiilor contractuale incheiata la roma la 19 iuni 1980.

Acorduri bilaterale:

1) Bulgaria, Grecia etc.

Promovarea si protectia investitiilor; evitarea dublei impuneri; tratatele de asistenta juridical

Uzantele comerciale uniforme – codificari existente la nivel international elaborare sub egida
CIComert la Paris; Institutul de DIP etc. Principiile UNIDROIT …..

Sunt reguli prin folosirea repetata a unor clauze contractual in armonie cu obiceiurile practicate in
diverse centre comerciale sip e care practica comerciale international le-a pus in valoare, operand o
anumita standardizare si unificare a lor, realizata prin diverse metode precum:

- Adoptarea de conditii generale uniforme

- Elaborarea de contracte model cu privire la grupuri special de marfuri
- Includerea intr-un anumit contract international a unor conditii generale de livrare

Importanta lor este evidentiata in toate conventiile intern ationale, fie ca se refera la uzantele
stabilite intre parti sau uzantele uniforme standardizate.

Uzantele INCOTERMS 2010 (Reguli ale Camerei de comert internatonal pentru utilizarea termenilor
comerciali nationale si international).
 SUBIECTII DCI

1) De drept international:

 Statul participa la aceste raporturi in baza Cartei drepturilor si obligatiilor economice ale
stateloradoptata prin rezolutia 3281 din 1974 a adunarii generale a ONU. Fiecare stat are
dreptul de a participa la comertul international si la alte forme de cooperare economica,
indifferent de diferentele din sistemele politice, economice si sociale. In exercitarea comertului
international si altor forme de cooperare economica, fiecare stat este liber sa aleaga formele de
organizare a relatiilor sale economice externe sis a incheie acorduri bilateral si multilateral in
concordant cu obligatiile sale international si cu necesitatile economice international. Statul
actioneaza in raporturile juridice de comert international in doua moduri:
a) in raporturile pecare la incheie cu persoane fizice sau juridice straine statul actioneaza ca
puere suverana de jure imperii. Astfel, pe de o parte, statul poate aparea ca subiect de DIP
daca cealalata parte este un stat sau o organizaie international. Exemplu – acorduri de
imprumut sau colkaborare financiara. Pe de lata parte, statul poate aparea ca subiect de
drept administrative, constitutional, vamal, financiar daca cealala parte e o persoana fizica
sau juridical straine ( de asemenea pe pozitie de jure imperii)
b) in unele raporturi juridice statul actioneaza ca subiect de drept privat, de jure gestionis pe
pozitie de egalitatea juridical cu cealalta parte care este o persoana fizica sau juridca
nerezidenta. Statul este parte la un contract commercial international sau la un litigiu
contractal international.

 Societatile transnationale sau multinationale. Elementele specifice ale acestora sunt

urmatoarele: capitaluri mari si foarte mari/ care provin de regula de la asociati din mai multe
state; pot avea mai multe sedii in state diferite; au o structura organizatorica international, in
sens ca au o existent juridical concomitenta in mai multe state, dar beneficiaza de un centru
unic de decizie si control , precum si gestiune globala; desfasoara activitati de productie,
comercializare, prestari servicii pe mai multe piete, dar pe baza unei strategii economice si
financiare comune; litigiile dintre asociati si entitati juridice component sunt transmise spre
solutionare, de regula, unor treibunale arbitrale internationale.

2) De drept national – societatile comerciale

Pentru seminare – cat reusim la prelegeri

TEMA 2: NOTIUNEA SI CARACTERISTICA GENERALA A CONTRACTELOR COMERCIALE INTERNATIONALE

 2.1. Notiunea si caracterele juridice

 2.2. conditiile de validitate ale Contractelor comerciale internationale
2.3 Clasificarea contractelor comerciale international
 2.4. Interpretarea contractelor comerciale international
 2.5. Forma si limba contractelor comerciale international
 2.6. Dreptul aplicabil contractelor comerciale international

Contractul C INT este acordul de vointa incheiat intre doi sau mai multi subiecti ai DCI din state
diferite in scopul de a crea, modifica sau stinge raporturi juridice de comert international.

Caractere juridice:

1) Comerciale
2) International
3) Sinalagmatic
4) Consensuale – prin simplul accord de vointa al partilor, fara a fi necesara vreo forma de
autentificare, de fapt.
5) Cu titlu oneros;
6) Commutative
7) Unele sunt translative de proprietate (V-C).

Conditiile de validitate

1) Capacitatea
2) Consimatamantul (specific – principiile Unidroit)
3) Obiectul, cauza.

Caracteristici:

1) De multe ori poarta asupra unor bunuri viitoare. Trebuie sa exista in momentul executarii
obligatiei de catre debitor.

Clasificarea contractelor comerciale internationale:

1) Criteria nespecifice, de natura civila

 In raport cu efectele pe care le genereaza: constitutive de drepturi (genereaza pe
seama partilor anumite drepturi subiective inexistente pana atunci in patrimonial
titularului lor – transport, mandate, commission); translative de drepturi – se refera la a
drepturile reale in mod special; transmiterea proprietatii sau folosintei; contracte
declarative de drepturi (ex: contractul de tranzactie)
  Modul de executare: cu executare instantanee/imediata; cu executare succesiva
(continua) – furnizare de de energie de exemplu;
 In functie de obligatiile pe care le genereaza – de a da; de a face (prestarii servicii,
executari de lucrari); de a nu face; obligatii de rezultat/ obligatii de mijloace (ex:
obtinerea unei licenta;)

2) Criteriile specifice DCI

 In raport cu subiectii de drept care participa la incheierea contractelor (apartinand

ordinii juridice nationale din state diferite); contractile incheiate de subiecti de drept
apartinand ordinii juridice internationale si subiecti de drept apartinand ordinii juridice
natiionale din diferite tari.
 Dupa natura operatiunilor comerciale – contracte comerciale internationale clasice
care au ca obiect – exportul si importul de marfuri; contracte specifice epocii
contemporane, obiectul carora este constituit din operatiunile de cooperare economica
internationala care nu presupune neaprat legatura cu marfa, dar care dau expresie unei
relatii de conlucrare intre partile contractante pentru desfasurarea pe perioade de timp
determinante a unor operatiuni conexe celor de comert in vederea obtinerii avantajeor
reciproce.
 In functie de complexitatea contractelor – contracte unitare care comporta un singur
accord de vointa al partilor ( V-C, transport etc); contracte comerciale compleze in
structura carora intra doua sau mai multe acorduri de vointa (C I Leasing, C I Consultinf
Engineering, cooperare economica de lunga durata;
 Durata pe care se incheie – contracte de scurta durata (max un an); durata medie (pana
la 5 ani); lunga durata (mai mare de 5 ani).

Interpretarea CCI

Operatiunea prin care se determina sensul exact al clauzelor contractuale prin cercetarea vointei
manifestate a partilor in corelatie cu vointa lor interna.

Reguli:

1) Se interpreteaza in conformitate cu intentia comuna a partilor la momentul incheierii lui si nu

dupa sensul literal al termenilor. Acest principiu – conventia de la viena, CC RM etc.
2) Principiul bunei credinte si al loialitatii comerciale;
3) Contractul legal incheiat oblige partile nu numai la ceea ce au stipulate in contract, dar si la tot
ceea ce rezulta din natura lui in conformitate cu legea, uzantele si cu principiile echitatii.
4) Clauzele contractual indoielnice se interpreteaza in sensul de a produce efecte juridice iar nu in
sensul de a nu produce.
5) Stipulatiile sau expresiile care pot avea doua intelesuri, ambele susceptibile de a produce efecte
juridice se interpreteaza in intelesul care se potriveste mai mult cu natura contractului.
6) Clauzele contractual se interpreteaza in contextual intregului contract.
7) Interpretarea contractului se face tinand seama de caracterul international al acestuia.
8) Se face pe baza uzantelor comerciale international si a obisnuintelor stabilite intre parti.
 9) Daca apare un conflict intre o uzanta comerciala si o clauza contractuala inserata de parti in
contract, prevaleaza clauza contractuala.
10) Daca exista neconcordante intre contractual aflat la vanzator si cel aflat la comparator, se va
tine cont de exemplarul aflat la comparator.
11) Daca in contract, suma de plata este scrisa in cifre si litere, in caz de necncordanta se va tine
cont de suma scrisa in litere.
12) Daca suma de plata este scrisa in cifre si litere de mai multe ori, in caz de neconcordanta se va
tine cont de suma mea mai mica.
13) Interpretarea contractului se face in functie de limba in care a fost redactat contractul.
14) Daca exista uzante codificate pe plan international, ele prevaleaza de principiu ca reguli de
interpretare asupra uzantelor locale.
15) In caz de ambiguitate, clauzele prestabilite propuse de una din parti, sunt interpretate In
defavoarea acesteia.

Caracteristicile regulilor de interpretare:

1) Nu sunt imperative, fiind sfaturi si indrumari pentru a suplini insuficientele contractului

2) Sunt subsidiare in sensul ca daca termenii contractului sunt clari si precisi, acestia nu pot fi
neconsiderati sub pretextul interpretarii lor.
3) Au caracter subiectiv in sensul ca ca… este de a descoperi vointa reala a partilor