MODELE DE ACTE DEPUSE DE AVOCAŢI ÎN INSTANŢE

1

SUMAR CAUZE CIVILE
HOTĂRÂRI ALE PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA
PRIVIND APLICAREA NORMELOR CODULUI DE PROCEDURĂ CIVILĂ LA JUDECAREA PRICINILOR ÎN PRIMĂ INSTANŢĂ NR.24 DIN 12.12.2005 ...................13 CU PRIVIRE LA APLICAREA LEGISLAŢIEI PROCESUALE CIVILE LA ÎNTOCMIREA HOTĂRÂRII ŞI ÎNCHEIERII JUDECĂTOREŞTI NR.2 DIN 07.07.2008 ................................................................................................................................23 CU PRIVIRE LA EXAMINAREA PRICINILOR CIVILE ÎN ORDINE DE APEL NR.15 DIN 03.10.2005 ...........................................................................................................32 CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII DE CĂTRE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI A LEGISLAŢIEI PROCESUALE CIVILE LA ÎNTOCMIREA ACTELOR JUDECĂTOREŞTI DE DISPOZIŢIE ÎN CADRUL EXAMINĂRII PRICINILOR CIVILE ŞI ECONOMICE ÎN ORDINE DE APEL ŞI DE RECURS NR.3 DIN 07.07.2008 ..............................................................................................................42 CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII LEGISLAŢIEI PROCEDURALE LA EXAMINAREA CAUZELOR CIVILE ÎN RECURS NR.3 DIN 27.03.2006 ..................46 CU PRIVIRE LA EXAMINAREA CAUZELOR PRIVIND ACCESUL LA INFORMAŢIILE OFICIALE NR.1 DIN 02.04.2007 .......................................................61 PRIVIND PRACTICA JUDICIARĂ CU PRIVIRE LA CONSTATAREA FAPTELOR CARE AU VALOARE JURIDICĂ ŞI DECLARAREA PERSOANEI DISPĂRUTĂ FĂRĂ URMĂ SAU DECEDATĂ NR.4 DIN 07.07.2008...............................77 CU PRIVIRE LA APLICAREA DE CĂTRE INSTANŢELE DE JUDECATĂ A LEGISLAŢIEI CE REGLEMENTEAZĂ REPARAREA PREJUDICIULUI MORAL NR.9 DIN 09.10.2006 ..............................................................................................................86 CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII DE CĂTRE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI A LEGISLAŢIEI DESPRE ÎNCASAREA CHELTUIELILOR DE JUDECATĂ ÎN CAUZELE CIVILE NR.25 DIN 28.06.2004..........................................92 CU PRIVIRE LA UNELE CHESTIUNI CE VIZEAZĂ PROCEDURA DE ELIBERARE A ORDONANŢELOR JUDECĂTOREŞTI NR.18 DIN 31.05.2004 .............101 NOTĂ INFORMATIVĂ PRIVIND TEMEIURILE CE DUC LA RESTITUIREA DE CĂTRE INSTANŢA DE RECURS A PRICINILOR SPRE REJUDECARE ..................106

2

PROCEDURA CONTENCIOASĂ CERERI DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ (ACŢIUNI)
BRAŞOVEANU DUMITRU. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ A LUI Ş.Ş. ŞI A OFICIULUI CADASTRAL TERITORIAL .................................................130 BRAŞOVEANU DUMITRU. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ A CONSILIULUI SĂTESC ............................................................................................................. 133 BRAŞOVEANU DUMITRU. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ A CONSILIULUI SĂTESC (2) ........................................................................................................ 136 DOLGHIERU VASILE. CERERE CU PRIVIRE LA MĂRIREA CUANTUMULUI PRETENŢIILOR DIN ACŢIUNE ............................................................138 DOLGHIERU VASILE. CERERE DE RECURS ASUPRA DECIZIEI CURŢII DE APEL ECONOMICE...........................................................................................139 DOLGHIERU VASILE. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ CU PRIVIRE LA ÎNCASAREA DATORIILOR FORMATE ÎN BAZA CONTRACTULUI ......................143 DOLGHIERU VASILE. OBIECŢII ASUPRA RAPORTULUI DE EXPERTIZĂ ..............145 DOLGHIERU VASILE. REFERINŢĂ LA CEREREA DE APEL PRIVIND ATACAREA HOTĂRÂRII JUDECĂTORIEI ECONOMICE DE CIRCUMSCRIPŢIE CHIŞINĂU ..............................................................................................................................147 DOLGHIERU VASILE. REFERINŢĂ ASUPRA CERERII DE RECURS .........................150 DOLGHIERU VASILE. REFERINŢĂ ASUPRA CERERII DE REVIZUIRE DEPUSE ÎMPOTRIVA DECIZIEI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE ................................152 DOLGHIERU VASILE. REFERINŢĂ ASUPRA CERERII RECONVENŢIONALE CU PRIVIRE LA DECLARAREA NULĂ A PCT. 5.4, 5.6, 10.5 ..........................................154 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA DATORIEI .......................................................................................................157 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA DATORIEI (2) .........................................................................................................................159 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA VENITULUI RATAT ..............................................................................................................161 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA PENALITĂŢII .........................................................................................................................164

3

CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND REZOLVIREA CONTRACTULUI DE VÂNZARE-CUMPĂRARE ..............................................................168 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULITĂŢII CONTRACTULUI DE VÂNZARECUMPĂRARE (2) ............................................................................................................................. 171 PALII OLEG. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU REPARAREA PREJUDICIULUI CAUZAT PRIN VĂTĂMAREA INTEGRITĂŢII CORPORALE ŞI DECESUL LUI C.W................................................................................................................173 PALII OLEG. CERERE PENTRU COMPLETAREA TEMEIULUI ACŢIUNI..................176 SPĂLATU VEACESLAV. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA PREJUDICIULUI MATERIAL PRODUS ÎN URMA ACCIDENTULUI RUTIER ...................................................................................................................................179 SPĂLATU VEACESLAV. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND PARTAJUL AVERII COMUNE .............................................................................................181 SPĂLATU VEACESLAV. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU DESFACEREA CĂSĂTORIEI ...............................................................................................183 SPĂLATU VEACESLAV. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA DATORIEI .......................................................................................................184 ROMAN ANATOLIE. CERERE CU PRIVIRE LA ADOPTAREA ACŢIUNILOR DE ASIGURARE A ACŢIUNII CIVILE ................................................................................186 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE PRIVIND ÎNCETAREA PROCESULUI ÎN PRICINA CIVILĂ ...................................................................................................................188 PALII OLEG. CERERE PRIVIND APARTENENTA DOCUMENTELOR CONSTATATOARE DE DREPTURI ....................................................................................192

APELURI
PALII OLEG. CERERE DE APEL ASUPRA HOTĂRÂRII JUDECĂTORIEI ANENII-NOI............................................................................................................................ 194 SPĂLATU VEACESLAV. CERERE DE APEL ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRII JUDECĂTORIEI BUIUCANI MUN.CHIŞINĂU NR.2-14/10 DIN 10.04.2010.................... 196

ALTE CERERI
PALII OLEG. CERERE PENTRU ANEXAREA ÎNSCRISURILOR LA MATERIALELE CAUZEI ..................................................................................................... 198 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE PRIVIND EFECTUAREA EXPERTIZEI PSIHIATRICE ......................................................................................................................... 199 4

SPĂLATU VEACESLAV. CERERE DE STRĂMUTARE A PRICINII SPRE JUDECARE CU RESPECTAREA NORMELOR DE COMPETENŢĂ EXCEPŢIONALĂ.................................................................................................................... 201

CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV
HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII DE CĂTRE INSTANŢELE DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV A UNOR PREVEDERI ALE LEGII CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV NR.10 DIN 30.10.2009........................................203

CERERI PREALABILE
NICOARĂ VASILE. CERERE PREALABILĂ ÎMPOTRIVA ÎNTREPRINDERII DE STAT CENTRUL RESURSELOR INFORMAŢIONALE DE STAT „REGISTRU” ŞI A DIRECŢIEI DE DOCUMENTARE A POPULAŢIEI.........................................................219

CERERI
BRAŞOVEANU DUMITRU. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ A COMISIEI ELECTORALE CENTRALE ...............................................................................221 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULITĂŢII ACTULUI ADMINISTRATIV .......................................226 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND REVOCAREA ACTULUI ADMINISTRATIV (2) .........................................................................................229 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULITĂŢII ACTULUI ADMINISTRATIV (3) .................................232 NICOARĂ VASILE. CERERE DE CHEMARE ÎN INSTANŢA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV PRIVIND ANULAREA ACTULUI ADMINISTRATIV ŞI ÎNCASAREA PREJUDICIULUI CAUZAT ..........................................................................235 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. PLÂNGERE ÎN PRIVINŢA SOLICITANTULUI DE AZIL (ÎN ORDINEA ART. 313 COD DE PROCEDURĂ PENALĂ) ................................ 242 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE PRIVIND AMÂNAREA PROCESULUI ÎN PRIVINŢA SOLICITANTULUI DE AZIL ÎN CONFORMITATE CU ART.208 DIN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ ................................................................................244 PALII OLEG. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU ANULAREA DECIZIEI DIRECŢIEI REFUGIAŢI ŞI ACORDAREA STATUTULUI DE REFUGIAT ..........................................................................................................................245 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE PRIVIND CONTESTAREA ACTULUI ADMINISTRATIV ...............................................................................................................249 5

BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE PRIVIND RESPINGEREA DEMERSULUI PRIVIND APLICAREA MĂSURII PREVENTIVE SUB FORMĂ DE AREST PREVENTIV A SOLICITANTULUI DE AZIL ..................................................................253 PALII OLEG. RECURS ASUPRA HOTĂRÂRII CURŢII DE APEL CHIŞINĂU DIN _ PRIN CARE A FOST RESPINSĂ ACŢIUNEA PENTRU ANULAREA DECIZIEI NR.____A DIRECŢIEI PRINCIPALE PENTRU REFUGIAŢI ..........................................255 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU ANULAREA ACTULUI ADMINISTRATIV DE REFUZ ÎN PRIMIREA DOCUMENTELOR PENTRU NATURALIZARE A BENEFICIARULUI DE PROTECŢIE UMANITARĂ ................................................................................................257

RECURSURI
BRAŞOVEANU DUMITRU. RECURS AL MIŞCĂRII SOCIAL-POLITICE „ACŢIUNEA EUROPEANĂ” ................................................................................................259 PĂDURARU ION. CERERE DE RECURS ASUPRA ÎNCHEIERII CURŢII DE APEL CHIŞINĂU DIN ___ PRIVIND SCOATEREA DE PE ROL A CERERII DE CHEMARE ÎN INSTANŢA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV...................................264 CONSTANTINOV ANA. RECURS ÎMPOTRIVA DECIZIEI CURŢII DE APEL CHIŞINĂU DIN 18 MARTIE 2010 .......................................................................................268

PLEDOARII
BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. ALOCUŢIUNEA AVOCATULUI ÎN CAUZA M.V.A. ÎMPOTRIVA CONSILIULUI DE ADMINISTRARE AL AGENŢIEI NAŢIONALE PENTRU REGLEMENTARE ÎN ENERGETICĂ (ANRE) ..................................................272 BRASOVEANU DUMITRU. PLEDOARIA AVOCATULUI ÎN CAUZA MIŞCAREA SOCIAL-POLITICĂ „ACŢIUNEA EUROPEANĂ” ÎMPOTRIVA COMISIEI ELECTORALE CENTRALE................................................................................277 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. TEZE CU PRIVIRE LA CEREREA DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ A LUI H.M. PRIVIND CONTESTAREA ACTULUI ADMINISTRATIV .................................................................................................................283

PROCEDURA SPECIALĂ
BRAŞOVEANU DUMITRU. CERERE PRIVIND STABILIREA FAPTULUI DE RUDENIE ...............................................................................................................................288

6

CAUZE PENALE
HOTĂRÂRI ALE PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA
PRIVIND SENTINŢA JUDECĂTOREASCĂ NR.5 DIN 19.06.2006 ...................................292 CU PRIVIRE LA PRACTICA ASIGURĂRII CONTROLULUI JUDECĂTORESC DE CĂTRE JUDECĂTORUL DE INSTRUCŢIE ÎN PROCESUL URMĂRIRII PENALE NR.7 DIN 04.07.2005 .............................................................................................................303 CU PRIVIRE LA PRACTICA JUDECĂRII CAUZELOR PENALE ÎN ORDINE DE APEL NR.22 DIN 12.12.2005 ................................................................................................314 CU PRIVIRE LA JUDECAREA RECURSULUI ORDINAR ÎN CAUZA PENALĂ NR.9 DIN 30.10.2009 .............................................................................................................326 PRIVIND APLICAREA ÎN PRACTICA JUDICIARĂ DE CĂTRE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI A UNOR PREVEDERI ALE CONVENŢIEI PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE NR.17 DIN 19.06.2000 ...........................................................................................................341 CU PRIVIRE LA UNELE CHESTIUNI CE ŢIN DE APLICAREA DE CĂTRE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI A PREVEDERILOR ARTICOLULUI 3 DIN CONVENŢIA EUROPEANĂ PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE NR.8 DIN 30.10.2009 ..........................................344 NOTĂ INFORMATIVĂ CU PRIVIRE LA HOTĂRÂRILE PRONUNŢATE DE CEDO CONTRA MOLDOVEI LA SFÎRŞITUL ANULUI 2009 - ANUL 2010 PE MARGINEA DOSARELOR ECONOMICE ..........................................................................357 CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII DE CĂTRE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI A UNOR PREVEDERI ALE CONSTITUŢIEI REPUBLICII MOLDOVA NR.2 DIN 30.01.1996.........................................................................................366

CERERI
CONSTANTINOV ANA. CERERE DE LIBERARE DE RĂSPUNDERE PENALĂ POTRIVIT PREVEDERILOR ART.217 ALIN.(5) CP RM.................................................... 371 SPĂLATU VEACESLAV. CERERE PRIVIND ÎNLOCUIREA MĂSURII PREVENTIVE ........................................................................................................................373

7

RECURSURI
MĂRGINEANU IURIE. RECRS ASUPRA SENTINŢEI DIN 16.06.2006 PRONUNŢATE DE JUDECĂTORIA STRĂŞENI ŞI ASUPRA DECIZIEI CURŢII DE APEL CHIŞINĂU DIN 5.10.2006 ...................................................................................374 NICOARĂ VASILE. RECURS ASUPRA ÎNCHEIERII JUDECĂTORIEI DIN 29.08.2008 PRIVIND APLICAREA MĂSURII PREVENTIVE SUB FORMĂ DE AREST PE UN TERMEN DE 10 ZILE ÎN PRIVINŢA LUI M.D. ŞI ASUPRA ÎNCHEIERII PRIN CARE A FOST RESPINS DEMERSUL PRIVIND ELIBERAREA PERSOANEI ÎN LEGĂTURĂ CU EXPIRAREA TERMENULUI DE REŢINERE ............379 SPĂLATU VEACESLAV. RECURS ÎMPOTRIVA DECIZIEI CURŢII DE APEL DIN 27.02.2010 ÎN DOSARUL PENAL NR.1A-11/2010 .......................................................... 384

RECURSURI ÎN ANULARE
MUNTEANAU PETRU. RECURS ÎN ANULARE ................................................................... 386 ULIANOVSCHI GHEORGHE. RECURS ÎN ANULARE (ÎN BAZA ART.452 ŞI ART.453 ALIN.2 CPP RM) ÎMPOTRIVA ÎNCHEIERII JUDECĂTORULUI DE INSTRUCŢIE AL JUDECĂTORIEI SECT.CENTRU, MUN.CHIŞINĂU DIN 24 MARTIE 2008 ÎN CAUZA PENALĂ DE ÎNVINUIRE A LUI K.M. ÎN BAZA ART.46, 217/1 ALIN.(4) LIT.B) ŞI D) CP RM....................................................................... 391 ULIANOVSCHI GHEORGHE. RECURS ÎN ANULARE ÎN ORDINEA PREVĂZUTĂ DE ART.425 CPP ......................................................................................................................395 ULIANOVSCHI GHEORGHE. RECURS ÎN ANULARE ÎN ORDINEA PREVĂZUTĂ DE ART.452 CPP RM (1) ..............................................................................399 ULIANOVSCHI GHEORGHE. RECURS ÎN ANULARE ÎN ORDINEA PREVĂZUTĂ DE ART.452 CPP RM (2) ..............................................................................404

ALTE CERERI
BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. REFERINŢĂ LA APELUL DECLARAT DE PROCUROR ÎMPOTRIVA SENTINŢEI JUDECĂTORIEI DIN 19.03.2010 ÎN PRIVINŢA LUI C.M.I. ............................................................................................................409 NICOARĂ VASILE. CERERE FORMULATĂ ÎN BAZA ART.345 ALIN.(4), P.3; 350; 332 ALIN.(1); 275 P.9); 274 ALIN.(2); 28 CPP PRIVIND ÎNCETAREA PROCESULUI PENAL ...........................................................................................................437 NICOARĂ VASILE. DEMERS PRIVIND RIDICAREA EXCEPŢIEI DE NECONSTITUŢIONALITATE ..............................................................................................441

8

BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. REFERINŢĂ ASUPRA CERERII DE APEL ÎNAINTATE DE PROCUROR ÎMPOTRIVA SENTINŢEI JUDECĂTORIEI CENTRU, MUN. CHIŞINĂU DIN 28.01.200 .............................................................................. 443

PLEDOARII
ALEXEI BARBĂNEAGRĂ. INDEPENDENŢA JUSTIŢIEI, TRIUMFUL ADEVĂRULUI ŞI AL LEGII ÎN CAUZE ADMINISTRATIVE...........................................447 ALEXEI BARBĂNEAGRĂ. PLEDOARIA AVOCATULUI ÎN CAUZA PENALĂ DE ÎNVINUIRE A LUI C.M.I. ÎN SĂVÂRŞIREA INFRACŢIUNILOR PREVĂZUTE DE ART.327 ALIN.(2) LIT. C), 328 ALIN.(3) LIT A),D), 332 ALIN.(1) CP ......................456 NICOARĂ VASILE. PLEDOARIE ÎN CADRUL DOSARULUI PENAL PRIVIND ÎNVINUIREA LUI A.V. ÎN COMITEREA INFRACŢIUNII PREVĂZUTE DE ART.264 ALIN.(3) LIT.A) CP ...............................................................................................493 URSU NICOLAE. TEZE PENTRU DEZBATERI JUDICIARE ÎN CAUZA PENALĂ V.Ş. ŞI ALŢII ..........................................................................................................................500 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. TEZE DIN PLEDOARIA SUSŢINUTĂ ÎN INSTANŢA DE JUDECATĂ ÎN CAUZA PENALĂ DE ÎNVINUIRE A M.I. ÎN SĂVÂRŞIREA INFRACŢIUNILOR PREVĂZUTE DE ART.328 ALIN.(1), 332 ALIN.(1) ŞI ART.329 CP RM .....................................................................................................................508

CAUZE ADMINISTRATIVE
HOTĂRÂRI ALE PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA
CU PRIVIRE LA APLICAREA SANCŢIUNILOR ADMINISTRATIVE DE CĂTRE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI NR.22 DIN 10.07.1997 ..................................................521 CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII LEGISLAŢIEI PENALE ŞI DMINISTRATIVE PRIVIND PROTECŢIA CONSUMATORILOR NR.23 DIN 10.07.1997 ................................................................................................................................526 DESPRE PRACTICA JUDICIARĂ ÎN CAUZELE PRIVIND CONTRABANDA ŞI CONTRAVENŢIILE ADMINISTRATIVE VAMALE NR.19 DIN 10.07.1997 ...................531 CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII UNOR PREVEDERI ALE ARTICOLULUI 162 DIN CODUL CU PRIVIRE LA CONTRAVENŢIILE ADMINISTRATIVE REFERITOR LA RĂSPUNDEREA PENTRU DESFĂŞURAREA ILEGALĂ A ACTIVITĂŢII DE ÎNTREPRINZĂTOR NR.5 DIN 15.02.1999 ...............................................................................................................................539

9

CERERI
MANCEVSCHI OLEG. CONTESTAŢIE ÎMPOTRIVA PROCESULUI-VERBAL CU PRIVIRE LA CONTRAVENŢIE .....................................................................................543 MANCEVSCHI OLEG. CONTESTAŢIA ÎMPOTRIVA DECIZIEI CU PRIVIRE LA CONTRAVENŢIE ..................................................................................................................545 ULIANOVSCHI GHEORGHE. PLÂNGERE ÎN ORDINEA PREVĂZUTĂ DE ART.281 CCA..........................................................................................................................546

RECURSURI
MANCEVSCHI OLEG. RECURS ÎN CAUZĂ CONTRAVENŢIONALĂ (NR.4D-2623/10) ....................................................................................................................549 MANCEVSCHI OLEG. RECURS ÎN CAUZA CONTRAVENŢIONALĂ (NR.4P-46/09) .........................................................................................................................551 SPĂLATU VEACESLAV. RECURS ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRII NR.4C-201/09 DIN 10.11.2009 ..............................................................................................552

SESIZĂRI ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE
SESIZARE PRIVIND CONSTITUŢIONALITATEA UNEI SINTAGME DIN ALIN.(6) ART.63 DIN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ, LA DEMERSUL JUDECĂTORIEI SECT. BOTANICA, MUN. CHIŞINĂU ÎN LEGĂTURĂ CU SOLUŢIONAREA PLÂNGERII DEPUSE ÎN ORDINEA ART.313 DIN CPP ÎN CAUZA LUI Ţ.S..............................555

MODELE DE CERERI DE ADRESARE LA CEDO
NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE PREZENTATĂ ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 34 AL CONVENŢIEI EUROPENE PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE ŞI CU ARTICOLELE 45 ŞI 47 ALE REGULAMENTULUI CEDO (1) .........................................561 NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 34 DIN CONVENŢIA EUROPEANĂ PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE AMENDATĂ DE PROTOCOLUL 11 (1) ..........570 NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE PREZENTATĂ ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 34 AL CONVENŢIEI EUROPENE PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE ŞI CU ARTICOLELE 45 ŞI 47 ALE REGULAMENTULUI CEDO (2) .........................................578 NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 34 DIN CONVENŢIA EUROPEANĂ PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE AMENDATĂ DE PROTOCOLUL 11 (2) ...........586 10

NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 34 DIN CONVENŢIA EUROPEANĂ PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE AMENDATĂ DE PROTOCOLUL 11 (3) ..........595 NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE PREZENTATĂ ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 34 AL CONVENŢIEI EUROPENE PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE ŞI CU ARTICOLELE 45 ŞI 47 ALE REGULAMENTULUI CEDO (3) .......................................... 606 NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 34 DIN CONVENŢIA EUROPEANĂ PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE AMENDATĂ DE PROTOCOLUL 11 (4) ........... 612 NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE PREZENTATĂ ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 34 AL CONVENŢIEI EUROPENE PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE ŞI CU ARTICOLELE 45 ŞI 47 ALE REGULAMENTULUI CEDO (4) .......................................... 616 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE PREZENTATĂ ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 34 AL CONVENŢIEI EUROPENE PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE ŞI CU ARTICOLELE 45 ŞI 47 ALE REGULAMENTULUI CEDO (5) .........................................623

11

HOTĂRÂRI ALE PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

12

cu excepţiile prevăzute de lege. într-un termen rezonabil.2 lit. Instanţele de judecată urmează a lua în consideraţie faptul că dispoziţiile privitoare la dezbaterile judiciare nu sunt aplicabile litigiilor care se examinează în ordinea procedurii în ordonanţă (simplificată) reglementată în capitolul XXXV din Codul de procedură civilă.9 modificată de: Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. Plenul Curţii Supreme de Justiţie.c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie. inclusiv cele date în competenţa instanţelor economice se judecă în primă instanţă conform procedurii generale (contencioase). 2. Pricinile civile se judecă în primă instanţă în termen rezonabil. Dacă părţile tergiversează cu rea-credinţă procesul.e) şi art.24 din 12.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale garantează dreptul oricărei persoane la judecarea în mod echitabil a cauzei. în temeiul art. 13 . să nu facă uz de manevre dilatorii şi să folosească posibilităţile oferite de dreptul procesual pentru a reduce procedura de soluţionare a cauzei. HOTĂRĂŞTE: 1. cât şi instanţelor de judecată specializate. Criteriile de determinare a termenului rezonabil sunt prevăzute în art. pag. cu excepţiile şi completările stabilite în capitolele XXII-XXXIV din Cod şi alte legi. 3. de către o instanţă independentă şi imparţială.(2) din Cod şi alte legi. instituită de lege.2005 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova.2008 În scopul asigurării aplicării corecte şi unitare a normelor Codului de procedură civilă la judecarea pricinilor în prima instanţă de către instanţele de judecată.12. Pricinile în procedură specială se examinează potrivit regulilor generale. care va hotărî asupra încălcării drepturilor şi obligaţii lor sale cu caracter civil. 2006.16 lit.12. Acţiunile civile.10 din 22.192 alin. Se explică instanţelor de judecată că art. iar la cererea părţii interesate să soluţioneze problema reparaţiei prejudiciului cauzat prin tergiversare. în mod public. stabilite prin Codul de procedură civilă. Având în vedere faptul că comportamentul părţilor influenţează asupra termenului de soluţionare a litigiului.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Privind aplicarea normelor codului de procedură civilă la judecarea pricinilor în primă instanţă nr. Se atrage atenţia că normele procedurale ce vizează modalitatea desfăşurării dezbaterilor judiciare în primă instanţă sunt aplicabile atât instanţelor de judecată de drept comun. 4. instanţa de judecată va întreprinde toate măsurile ca părţile să îndeplinească cu exactitate actele de procedură.192 din Cod. Instanţele judiciare vor avea în vedere că în mod prioritar şi de urgenţă se judecă categoriile de pricini indicate în art. nr.8. instanţa de judecată este în drept să împiedice un asemenea comportament şi să aplice sancţiunile prevăzute de lege faţă de vinovaţi.

contra semnătură. preşedintele şedinţei va ţine cont de prevederile art. instanţa de judecată va ţine cont de opinia participanţilor la proces şi de prevederile art. De aceea. Se explică că admiterea organelor de informare în masă la şedinţa de judecată se examinează de către preşedintele şedinţei la prezentarea documentelor ce confirmă dreptul reprezentantului presei de a efectua înregistrarea sau filmarea procesului. 7. specialiştii.10 din 22. martorii. [Pct.192 alin. Examinarea pricinii în lipsa participanţilor.1995 privind organizarea judecătorească.(2) din Cod şi va putea admite înregistrarea audio-video. interpreţii în pricinile de urgenţă stipulate în art. 400 din Cod). Participantul la proces se va considera legal citat şi în cazul când personal sau prin reprezentant a fost înştiinţat în şedinţă judiciară.Acţiunile cu rea-credinţă ale părţilor la examinarea procesului urmează a fi determinate conform prevederilor art. hotărârea se pronunţă public. experţii. La stabilirea limbii de procedură.105 alin. însă poate fi atacată odată cu fondul cauzei. problema dată fiind soluţionată de completul de judecată.14 din Legea nr. Drept temei pentru amânarea examinării pricinii va servi şi cazul când termenul pentru care au fost înştiinţaţi participanţii la proces nu a fost de ajuns pentru ca ultimii să se pregătească pentru dezbaterile judiciare sau să se prezinte în şedinţa de judecată. la începerea dezbaterilor judiciare.(2) din Cod şi în alte legi. fotografierea.2008] 8. La deschiderea şedinţei.108 din Cod. Prin telegramă sau prin alte mijloace vor fi citaţi participanţii la proces. iar confidenţialitatea .386. se va ţine cont de prevederile art. locul şi ora şedinţei de judecată.61 CPC. Examinarea pricinii în şedinţă închisă se va dispune prin încheiere motivată.18 alin. Se explică instanţelor de judecată că citarea publică a pârâtului se admite doar în condiţiile art. [Pct. precizându-se faptul că publicitatea dezbaterilor judiciare este regula. reprezintă o încălcare a normelor procedurale şi constituie temei pentru casarea hotărârii judiciare (art.12. Potrivit art. referitor la data şedinţei judiciare viitoare.(2) din Cod.514 din 06. instanţele de judecată trebuie să stabilească dacă participanţii care nu s-au prezentat în şedinţă.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi art. La soluţionarea problemei privind admiterea reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă în şedinţa de judecată. 6. În orice caz.102-106 din Cod şi dacă acest termen a fost suficient pentru ca ei să se prezinte în instanţă.23 alin.(5) din Cod. în şedinţă închisă trebuie examinate pricinile specificate în art. care separat nu poate fi supusă niciunei căi de atac. Termenul de care au luat cunoştinţă părţile sau pentru care au primit citaţii nu poate fi schimbat decât din motive temeinice şi cu citarea părţilor. În caz contrar judecarea pricinii urmează a fi amânată.10 din 22. În consecinţă.07. utilizarea altor mijloace tehnice numai la deschiderea şedinţei şi la pronunţarea hotărârii.12.118 din Constituţia Republicii 14 . Concomitent. au fost înştiinţaţi legal potrivit dispoziţiilor art.excepţia. preşedintele anunţă în ce limbă se va desfăşura procesul.7 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. Potrivit art.4 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. participanţii la proces se vor considera legal citaţi doar atunci când citaţia Ie-a fost înmânată personal contra semnătură pe cotor sau avizul poştal cu privire la primirea citaţiei.2008] 5.23 din Cod se garantează fiecărei persoane dreptul la examinarea cauzei sale în mod public. care nu au fost înştiinţaţi despre data.

în cazul persoanei juridice se vor stabili împuternicirile conducătorului acesteia.252 Cod Civil şi art. dar a soluţionat unele chestiuni de procedură.273-XIII din 09 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte.date cu privire la studii. instanţa de judecată urmează a verifica dacă împuternicirile reprezentantului sunt formulate în conformitate cu art. 9. urmează a fi stabilite şi ocupaţia. vechimea în muncă.12 din 09 aprilie 1999. ale reprezentantului (art. La fel. în cazul participării expertului . anul. Categoriile actelor de identitate sunt reglementate în art. luna. salariul în pricinile privind repararea prejudiciului ş. sau. Propunerea de recuzare şi de abţinere de la judecată urmează a fi depusă până la începerea dezbaterilor judiciare în fond.255. cu excepţia numelui. însă dacă autorul în proces a aflat de existenţa temeiului recuzării sau abţinerii după ce a început judecarea pricinii în fond. volumul investigaţiilor. La anunţarea completului de judecată sau explicarea dreptului de a face propuneri de recuzare şi de abţinere de la judecată. motivul neprezentării celor absenţi. cu indicarea motivelor concrete şi. cu anexarea probelor ce confirmă temeiul recuzării. martorului . În cazul în care în şedinţa de judecată partea îşi apără interesele prin reprezentant. 1052 Cod Civil. 11. ziua şi locul naşterii. recuzării şi a abţinerii. funcţia deţinută. prenumele şi patronimicul. pentru fiecare judecător în parte. situaţia familială. studiile. în caz dacă ele există. În cazul în care judecătorul nu s-a pronunţat. Propunerea de recuzare şi de abţinere de la judecată urmează a fi prezentată oral sau în scris. grefierul raportează preşedintelui şedinţei prezenţa persoanelor citate. Preşedintele şedinţei. Nu pot fi recuzaţi judecătorii cărora li s-a încredinţat soluţionarea cererii de recuzare. cetăţenia. aspecte învederate la art.18 din Legea privind organizarea judecătorească completul de judecată se constituie de către preşedintele (vicepreşedintele) instanţei. instanţele de judecată trebuie să verifice dacă nu sunt cazuri vizând încetarea valabilităţii procurii conţinute în art. el nu este lipsit de posibilitatea să facă propunere de recuzare sau de abţinere de la judecată.80 CPC. Se atenţionează instanţele de judecată că este inadmisibil să judece pricina repetat judecătorul care s-a pronunţat în fond în primă instanţă. Instanţele de judecată vor avea în vedere că împuternicirile pentru exercitarea actelor procedurale prevăzute în art. patronimicului. datele despre existenţa la întreţinere a altor persoane. dacă posedă limba în care se desfăşoară procesul. el poate participa la judecarea cauzei.81 CPC trebuie menţionate expres. În conformitate cu art. în apel sau recurs. După deschiderea şedinţei judiciare. nu este necesară după amânarea şedinţelor şi în cazul când nu este schimbată componenţa instanţei de judecată şi a participanţilor la proces. datele despre invaliditate. art. care au legătură cu soluţionarea justă a litigiului (de exemplu. după caz. Totodată. pe lângă datele privitoare la identitate. prenumelui. starea materială. Consemnarea datelor enunţate. 10. în procura eliberată şi legalizată în modul stabilit de lege. sub sancţiunea nulităţii.a. domiciliul. 15 .Moldova.75 din Cod).1 din Legea nr. urmează a fi verificată chestiunea inadmisibilităţii participării judecătorului la judecarea litigiului prin prisma incompatibilităţii.gradul de rudenie.49-50 din Codul de procedură civilă. poate stabili şi alte circumstanţe.). legătura dintre acesta şi părţi. La stabilirea identităţii persoanelor prezente preşedintele şedinţei urmează să verifice numele.76 din Cod).24 din CPC şi de explicaţiile Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. precum şi dacă nu există circumstanţe care exclud dreptul acestora de a participa la proces (art.

garantează folosinţa. instanţa de judecată urmează să facă distincţie între cereri şi demersuri. 13. de atragere în proces a coparticipanţilor. care va condiţiona.51 din CPC sunt prevăzute temeiuri suplimentare. cât şi cele speciale prevăzute de lege (art.52. Cererile şi demersurile pot fi formulate în scris şi verbal. cererea de amânare. Indiferent de formă. cererile au un caracter informaţional şi conţin date. La fel. demersul trebuie motivat. cererea prin care este informată instanţa de judecată despre imposibilitatea efectuării expertizei ş. 16 . de încetare a cauzei. Spre deosebire de demersuri. care. Pentru recuzarea expertului. specialistului. de efectuare a delegaţiei judiciare. 14. de asigurare a acţiunii. Respingerea de către instanţa de judecată a cererii sau a demersului nu decade persoana interesată din dreptul de a le înainta din nou pe parcursul desfăşurării dezbaterilor judiciare. grefierului şi executorului judecătoresc în art. a. 60 din Cod). 230.). în cazul în care el este ferm convins că în baza cunoştinţelor lui speciale nu poate rezolva sarcinile puse în faţa sa sau că materialele prezentate îi sunt insuficiente pentru cercetări şi deducţii. obligarea părţii vătămate la plata unei despăgubiri. 398 din Codul de procedură civilă. Preşedintele şedinţei este obligat să le explice participanţilor la proces atât drepturile lor generale. menţionând motivele. eficacitatea realizării actului de justiţie şi implementarea principiului disponibilităţii. Formularea cererilor şi a demersurilor se încadrează în categoria drepturilor reale de care beneficiază participanţii la proces şi care contribuie la soluţionarea litigiului. decăderea pentru neexercitarea căii de atac şi neîndeplinirea unui act de procedură).312 Cod Penal pentru darea cu bună-ştiinţă a unui raport de expertiză fals sau a unor mărturii mincinoase se face printr-o declaraţie scrisă ce se consemnează în procesul-verbal al şedinţei de judecată. a. Astfel. Instanţa de judecată mai explică părţilor consecinţele unui eventual abuz în exerciţiul drepturilor procedurale. adică folosirea cu rea-credinţă a acestora.). sunt indispensabile soluţionării juste a litigiului. de audiere suplimentară a martorilor. dacă expertiza se va efectua în cadrul dezbaterilor judiciare. Explicarea drepturilor şi obligaţiilor procedurale. la cererea părţii interesate. de numire a expertizei. care pot influenţa asupra cursului dezbaterilor judiciare şi emiterii hotărârii (de ex: informaţia despre un participant că se află într-o instituţie curativ-profilactică va determina suspendarea procesului.154 din Cod. 360. interpretului. 12. O astfel de menţiune se face şi în procesul-verbal al şedinţei de judecată. expertul este obligat să facă în scris o cerere de abţinere. Specialistului îi sunt explicate drepturile şi obligaţiile procedurale prevăzute de art. 15. pentru nedepunerea referinţei. de a administra anumite probe. Demersul este solicitarea participantului la proces adresată instanţei de judecată pentru a se încuviinţa efectuarea anumitor acţiuni procedurale.Instanţa de judecată decide asupra recuzării şi abţinerii în camera de deliberare printr-o încheiere motivată care nu se supune niciunei căi de atac decât odată cu fondul hotărârii sau deciziei. instanţa de judecată urmează a atenţiona părţile şi asupra sancţiunilor procedurale ce vor surveni pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neexecutare sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură sau de exercitare abuzivă a unui drept (decăderea din dreptul de a cere dovada cu martori. din dreptul de a administra o probă. Totodată. intervenienţilor. după părerea acestuia.56. respectarea drepturilor şi executarea de către ceilalţi participanţi la proces a obligaţiilor care le incumbă (de ex: solicitarea adresată instanţei de judecată de audiere a părţii adverse în privinţa anumitor fapte. din dreptul de a depune înscrisuri. indiferent de faptul dacă acestuia îi sunt cunoscute sau nu drepturile înainte de efectuarea expertizei. somarea expertului asupra răspunderii penale în temeiul art. Expertului şi specialistului le sunt explicate drepturile şi obligaţiile lor procedurale prevăzute de art. de subrogare a unei anumite părţi. de cercetare la faţa locului. Soluţionarea demersului sau a cererii se face imediat prin încheiere judecătorească. 92. inclusiv dreptul de abţinere de la judecată. de scoatere a cererii de pe rol ş.

expertului.295 din Cod). de a atrage în proces alte persoane sau de a efectua alte acte procedurale (art.la cererea persoanei interesate după achitarea cheltuielilor de căutare.pârâtul. 20. .(2) CPC . precum şi prezenţa în sala de şedinţă fără a lua parte la dezbateri. instanţa de judecată poate amâna o singură dată judecarea pricinii (art. Se explică că instanţa de judecată este obligată. .a avut loc părăsirea neîntemeiată a şedinţei de judecată de către o parte sau un alt participant la proces înainte de închiderea dezbaterilor. specialistului. Sarcina de înştiinţare a instanţei de judecată despre motivele neprezentării şi probele care dovedesc motivul este pusă pe seama părţilor. a. Astfel. Instanţele de judecată vor soluţiona pricina în absenţa participanţilor în cazurile în care: . sau dacă pârâtul nu a solicitat examinarea pricinii în lipsa sa. încuviinţarea spitalizării forţate şi a tratamentului forţat (art. 18.205 din Cod. 17 . Doar instanţa de judecată poate aprecia circumstanţele oferite întru invocarea temeiniciei sau netemeiniciei motivelor de neprezentare. instanţa de judecată va dispune amânarea pricinii în cazurile în care recunoaşte imposibilitatea soluţionării pricinii în şedinţa respectivă din cauza neprezentării participantului la proces sau a martorului. în pricinile de reparaţie a prejudiciului cauzat prin vătămare a integrităţii corporale.(5) din Cod).291 din Cod). Examinarea cauzelor cu participarea obligatorie a părţilor se va desfăşura în pricinile privind încuviinţarea adopţiei (art. de soluţionare a cererii de recuzare. înştiinţat legal despre locul.315 din Cod) şi în alte cazuri prevăzute de lege. declararea capacităţii depline de exerciţiu (art. La solicitarea întemeiată a participantului la proces. deoarece după amânare dezbaterile judiciare se reiau de la început. de soluţionare a cererii de suspendare sau încetare a procesului. inclusiv cu partea pregătitoare a şedinţei.). precum soluţionarea demersului de numire a expertizei. Instanţele de judecată vor ţine cont de faptul că soluţionarea unor demersuri şi cereri ce comportă un caracter simplu se face prin încheierea de şedinţă consemnată în procesul-verbal al şedinţei judiciare. limitarea în capacitate de exerciţiu sau declararea incapacităţii (art. 19. a necesităţii de a prezenta sau reclama probe suplimentare. data şi ora şedinţei de judecată.reclamantul şi pârâtul au solicitat instanţei de judecată examinarea pricinii în lipsa lor. de reluare a procesului ş. din oficiu sau la cerere. interpretului.310 din Cod). 16. . în pricinile de plată a pensiilor de întreţinere. se emite o încheiere motivată. din cauza neprezentării motivate a avocatului (reprezentantului) acestuia. iar în cazurile.306 din Cod).109 alin.dar cu condiţia ca prezentarea repetată a demersului să fie determinată de circumstanţe noi şi să aibă loc până la anunţarea finisării judecării pricinii în fond.. Datele despre temeinicia neprezentării unui participant la proces pot proveni şi de la alţi participanţi la proces sau în alt mod (de exemplu: de la instituţia medicală. unde a fost internat reclamantul sau pârâtul etc. iar în cazurile prevăzute în art. nu s-a prezentat în judecată şi nu a comunicat instanţei de judecată motivul neprezentării sau dacă motivele sunt considerate de instanţă ca fiind neîntemeiate.instanţa consideră neîntemeiat motivul neprezentării în şedinţă de judecată a participantului la proces citat legal. 17. Instanţele de judecată vor face distincţie între amânarea şi întreruperea examinării pricinii. prin altă vătămare a sănătăţii ori prin deces. de a dispune căutarea pârâtului în acţiunile intentate în interesul statului.206 alin. iar după întrerupere dezbaterile judiciare continuă din momentul în care s-a dispus întreruperea. încuviinţarea examenului psihiatric sau spitalizării în staţionarul de psihiatrie (art.208 CPC). La soluţionarea chestiunii privind examinarea pricinii în absenţa unui participant la proces instanţele de judecată vor ţine cont de prevederile art.

în procesul verbal este suficientă doar semnătura reclamantului. Ordinea cercetării probelor se determină. instanţa de judecată va continua examinarea cauzei în privinţa celora la care nu s-a renunţat şi va înceta procesul în privinţa celorlalte. cât şi confirmării tranzacţiei. Cu toate acestea. La fel. Tranzacţia poate fi încheiată doar de subiecţii raportului material litigios (reclamant. 26. În cazul admiterii renunţării reclamantului la acţiune. atunci recunoaşterea acţiunii de către pârât semnifică că ultimul recunoaşte pretenţiile materialjuridice ale reclamantului şi acest fapt se consemnează în procesul-verbal al şedinţei judiciare sub semnătură. d) şi art. Concomitent.b). Soluţionarea cererii de încheiere a tranzacţiei se face de instanţa de judecată în camera de deliberare.266 CPC.81 din Cod). instanţele de judecată vor emite o încheiere în condiţiile art. în legătură cu care fapt se emite o încheiere motivată de încetare a procesului în condiţiile art. prin asigurarea probelor sau referinţă. Dispoziţii analogice sunt aplicabile şi depoziţiilor martorilor obţinute în acelaşi mod (art. 22. În cazul renunţării reclamantului la acţiune. reglementările procedurale în această materie sunt analogice celor explicate la încheierea unei tranzacţii. În acest caz. după care procesul continuă şi se finalizează cu emiterea şi pronunţarea unei hotărâri. 24. 23. Schimbarea ulterioară a acestei ordini se 18 . precum şi asupra motivului respingerii ei. Dacă pricina se rejudecă după casare. partea motivată a hotărârii poate conţine doar menţiunea că pârâtul a recunoscut acţiunea. printr-o încheiere care se consemnează în procesul-verbal. Întrebările ofensatoare sau care tind să dovedească fapte străine de obiectul litigiului. Explicaţiile scrise ale părţilor obţinute prin intermediul delegaţiei de judecată. 27. instanţele de judecată vor ţine cont şi de faptul că în cazul în care reclamantul înaintează mai multe pretenţii şi renunţă doar la o parte din ele. instanţa de judecată emite o încheiere asupra întrebării. în acest moment.265 lit. obiecţiile prezentate în referinţă asupra acesteia. preşedintele clarifică dacă reclamantul îşi susţine pretenţiile. d) din Cod. Renunţarea la acţiune. ca şi tranzacţia. după ascultarea opiniei părţilor.221 din Cod) care se apreciază în cumul cu celelalte probe.c). Astfel. deoarece dacă în primul caz procesul este încetat. Corectitudinea formulării întrebării. care poate fi atacată cu recurs. dacă pârâtul recunoaşte pretenţiile reclamantului şi dacă părţile doresc să încheie procesul cu o tranzacţie. reprezentanţii acestora care dispun de aceste împuterniciri potrivit art. inclusiv esenţa acţiunii reconvenţionale. au dreptul să-şi pună reciproc întrebări. sau în formă verbală. este un drept de dispoziţie al părţilor. la propunerea preşedintelui şedinţei. pârât. Consecinţele renunţării reclamantului la acţiune diferă de cele privitoare la recunoaşterea acţiunii de pârât. dar care obligatoriu se consemnează contra semnătură în procesul-verbal al şedinţei judiciare de ambele părţi. În acest sens. părţilor le sunt explicate urmările unei astfel de acţiuni procedurale prevăzute de art. logica şi legătura cu obiectul litigiului urmează a fi verificate de către preşedintele şedinţei. Judecarea pricinii în fond este acea parte a dezbaterilor judiciare în care sunt constatate şi elucidate circumstanţele de fapt şi de drept ale pricinii şi care începe cu prezentarea raportului judecătorului asupra pricinii prin care se reaminteşte părţilor obiectul litigiului. Participanţii la proces pot da explicaţii pe marginea acestora. raportul asupra pricinii trebuie să cuprindă şi indicaţiile instanţei care a dispus rejudecarea.265 lit. intervenientul principal. Manifestarea volitivă a părţilor privind încheierea tranzacţiei se va face în formă scrisă. se dau citire de judecător în şedinţă. care se anexează la materialele dosarului. lămurindu-li-se că după confirmarea tranzacţiei nu se admite o nouă adresare în judecată între aceleaşi părţi cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri şi se concretizează dacă părţilor cele lămurite le sunt clare.21. Părţile şi participanţii la proces. 25. care conţin răspunsul nu pot fi încuviinţate de instanţa de judecată.266 din Cod.

Depoziţiile martorului minor vor fi aduse la cunoştinţa participanţilor la proces după revenirea completului în sala de şedinţă.312. în cazurile în care cuprinsul înscrisului priveşte chestiuni cu totul personale. întru exercitarea obligaţiei principale care îi incumbă martorului de a nu depune declaraţii mincinoase sau de a refuza de la depunerea acestora.133. când trebuie constatate unele circumstanţe ale pricinii. în întregime sau în parte. când prezentarea înscrisurilor ar încălca îndatorirea de a păstra secretul. Participarea pedagogului este obligatorie la audierea martorilor în vârstă de până la 14 ani şi. Nu pot fi audiaţi în calitate de martori minorii în privinţa cărora s-a ivit litigiul. În cazul în care mijloacele de probă în susţinerea pretenţiilor reclamantului se află sub controlul pârâtului.218 alin. la cererea reclamantului.(1) din Cod. Locurile nescrise din depoziţie trebuie împlinite cu linie astfel încât să nu se poată adăuga nimic. instanţa de judecată. fie chiar şi cu studii pedagogice. 313 Cod penal care se face contra semnătură printro declaraţie care se anexează la procesul-verbal al şedinţei de judecată.220 alin. completare. 28.poate face printr-o încheiere motivată. va putea să ordone ca probele să fie înfăţişate de către pârât. 19 . Nu poate fi admisă în calitate de pedagog o persoană. în acelaşi mod. Potrivit art. de grefier şi de martor vor fi considerate nule.134 din Cod. schimbare în depoziţiile martorilor care nu au fost acceptate şi semnate de preşedintele şedinţei. Cererea de modificare a ordinii de cercetare a probelor poate fi înaintată atât de părţile în proces.(2) CPC. Instanţele de judecată vor respinge cererea de prezentare a înscrisului. Se explică instanţelor de judecată că orice ştersătură. el poate fi audiat dacă părţile confirmă identitatea acestuia. instanţa de judecată nu poate să ţină cont de această declaraţie. inclusiv se va verifica dacă acesta nu se încadrează în categoria persoanelor specificate în art. la latitudinea instanţei de judecată. Privitor la necesitatea audierii repetate sau efectuarea unei confruntări instanţa de judecată decide printr-o încheiere consemnată în procesul-verbal. dacă este parte la proces sau este oarecum interesată în examinarea cauzei. se va stabili identitatea acestuia conform prevederilor pct. Refuzul martorului de a da explicaţii trebuie să fie motivat şi urmează să fie exteriorizat sau în forma declaraţiei scrise. Depoziţiile martorului nu pot fi considerate probă dacă el nu poate indica sursa informaţiei sale. îl somează asupra răspunderii penale potrivit art. cât şi de alţi participanţi la proces. precum se întâmplă în cazurile de determinare a domiciliului copilului minor. în cazul audierii martorilor în vârstă de la 14 până la 16 ani. cu condiţia garantării confidenţialităţii informaţiilor.11 al prezentei Hotărâri. În aceste cazuri instanţa de judecată doar ascultă opinia copilului. în camera de deliberare. Consemnarea depoziţiilor martorului în procesul-verbal se efectuează conform art. sau în forma menţiunii contra semnătură în procesul-verbal al şedinţei judiciare. Dacă martorului îi lipsesc documentele care îi atestă identitatea. doar în cazuri excepţionale. potrivit legii. şi printr-o încheiere de şedinţă care nu poate fi atacată separat se admite audierea martorului minor în lipsa părţilor. Dacă procesul-verbal de consemnare a depoziţiilor martorului nu este semnat de acesta şi nici nu cuprinde vreo menţiune privitoare la motivul nesemnării. 29. Înainte de audierea martorului. când prezentarea ar atrage urmărirea penală împotriva părţii sau unei alte persoane. Instanţele de judecată. după desfacerea căsătoriei sau decăderea din drepturile părinteşti.

148 CPC.1086-XIV din 23. anexele (scheme. martorii care urmează a fi audiaţi asupra unor momente din cercetarea acestor înscrisuri. iar în cazurile prevăzute de lege din oficiu (de exemplu: ordonarea expertizei de constatare a stării psihice (art. în şedinţă pot participa. desene etc. Astfel. care garantează că orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie. a domiciliului şi a corespondenţei sale.222 CPC. contract. luându-se în consideraţie şi protecţia legală a secretului corespondenţei oferită de art. convenţie. scrisoare de afacere ori scrisoare personală. ci doar se face referire la data expedierii şi primirii corespondenţei sau determinarea domiciliului adresantului.223 din Cod folosirea acestora în justiţie şi mai ales din considerentul că este legată de conţinutul confidenţial al acestora.226 din Cod. Acordul sau refuzul corespondenţilor referitor la forma cercetării acestora trebuie exprimat verbal sau în scris şi se consemnează în procesulverbal al şedinţei judiciare. în cazul în care şedinţa judiciară a fost declarată publică. interpretul şi acei participanţi între care s-a purtat corespondenţa. Dispoziţiile art. Dacă specialistul se va abţine de la darea unei explicaţii pe motiv că sunt necesare cunoştinţe speciale privitor la determinarea acestor circumstanţe urmează a fi dispusă efectuarea unei expertize. pentru care şi legislatorul a prevăzut printr-o normă separată specificată la art. specialişti. experţi. Se explică instanţelor de judecată că efectuarea expertizei se va încredinţa instituţiilor specificate la art. reprezentanţii acestora. afară de părţi.2000 cu privire la expertiza judiciară. cifre. Determinarea admisibilităţii ca probă a înregistrărilor audio-video se va face prin prisma prevederilor art. Cercetarea înregistrărilor video şi audio este reglementată de art. inclusiv sentinţele. 33.223 CPC nu se aplică în cazul în care nu este cercetat conţinutul corespondenţei. noţiunea de înscris cuprinde orice document.142 alin. alt material expus în scris cu litere. Instanţele de judecată urmează să acorde atenţie deosebită cercetării unor astfel de înscrisuri precum sunt corespondenţa şi comunicările telegrafice personale. instanţele de judecată trebuie să emită o încheiere motivată de anunţare pe această durată de timp a cercetărilor în şedinţă judiciară închisă. semne grafice. Instanţele de judecată sunt în drept să dispună ordonarea expertizei în statele cu care Republica Moldova a semnat tratate cu privire la asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă. preşedintele şedinţei de judecată trebuie să someze participanţii care au asistat în şedinţă închisă să se abţină de la răspândirea celor auzite altor persoane.137 CPC).06. În conformitate cu art. certificat. După ce şedinţa a fost declarată închisă. proiecte. 20 .12 din Legea nr. Astfel. Totodată. care confirmă veridicitatea lor.(2) CPC). hotărârile şi actele judiciare. atunci când este necesar de a fi cercetate astfel de înscrisuri şi nu există consimţământul corespondenţilor. În cazul în care va apărea necesitatea de a stabili dacă înregistrarea este primară sau derivată.8 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. după finisarea reproducerii înregistrării video sau audio. Instanţelor de judecată li se explică că. precum şi primit prin fax. normă de care urmează să se conducă instanţele de judecată. poştă electronică ori prin alt mijloc de comunicare sau în alt mod ce permite citirea informaţiei şi care se referă la circumstanţe importante pentru soluţionarea pricinii. instanţa de judecată va ordona efectuarea expertizei judiciare la cererea părţilor sau a participanţilor la proces. participanţii la proces urmează să dea explicaţii referitor la cele vizionate sau audiate.30. pe când probele materiale constituie diferite obiecte (art. După studierea acestor înscrisuri.305 CPC)). instanţele de judecată pot solicita ajutorul unui specialist. 32. instanţele de judecată trebuie să facă distincţie netă între înscrisuri şi probe materiale. Cercetarea înscrisurilor se va efectua în conformitate cu art. care sunt consemnate în procesul verbal al şedinţei judiciare.146 din Cod. 31. familială şi penală.) la procesele verbale ale actelor procedurale (art.

Consultaţia dată de specialist se consemnează în procesul-verbal al şedinţei de judecată. până la prezentarea raportului de expertiză.261 lit. Totodată. 37. Implicarea în proces a specialistului se va efectua de instanţele de judecată doar în cazul în care sunt reclamate cunoştinţe speciale într-un anumit domeniu al ştiinţei. 153 din Cod. Expertiza suplimentară se va efectua de către acelaşi expert sau de altul. dar respingerea acestuia va trebui să fie motivată în hotărârea judecătorească.148. şi nu la rapoartele de expertiză. să suspende procesul printr-o încheiere care se supune recursului potrivit art. Partea la proces nu este lipsită de dreptul de a anexa la cererea de chemare în judecată concluzii (expertize). Necesitatea unei expertize suplimentare va decădea în cazul în care interogarea expertului în şedinţă judiciară va fi suficientă pentru înlăturarea acestor neclarităţi.: expertul nu a oferit răspuns la câteva întrebări sau nu a examinat toate obiectele sau materialele prezentate). Numai în cazul în care se va dovedi că recunoaşterea a fost făcută datorită unui viciu de 21 . expertiza suplimentară sau repetată va fi dispusă numai dacă este precedată de existenţa unui raport de expertiză pe acelaşi obiect. la cercetarea înscrisurilor. audierea şi vizionarea înregistrărilor video-audio. audierea martorilor. 36. Raportul de expertiză este examinat în şedinţă de judecată şi evaluat în ansamblu cu celelalte probe. Procedura falsului se referă la administrarea dovezii cu înscrisuri. Cererea pentru declararea probelor ca fiind false se va soluţiona potrivit art.d) din Cod. Concomitent. instanţa de judecată este în drept. Expertiza repetată. Ordonarea expertizei şi cuprinsul încheierii de judecată urmează a fi făcute conform dispoziţiilor art. de ce anume şia făcut această părere. Atragerea specialistului în proces se face în virtutea cererii unui participant sau din oficiu. Cercetarea raportului de expertiză presupune din partea instanţelor de judecată aducerea la cunoştinţa tuturor participanţilor în proces a conţinutului acestuia şi concomitent verificarea conformităţii răspunsurilor oferite întrebărilor adresate şi a temeiniciei concluziilor depuse. probelor materiale. expertiza suplimentară se va dispune în cazul în care raportul de expertiză nu este suficient de clar sau este incomplet. ale cărui concluzii le consideră dubioase. în alte probleme ce ţin de dreptul litigios. este necesar de a se face deosebire între expertiza suplimentară şi expertiza repetată. În încheiere instanţa de judecată îşi va motiva îndoielile asupra raportului anterior. Instanţele de judecată vor face deosebire între necesitatea dispunerii unei expertize şi consultarea unui specialist. Se atenţionează instanţele de judecată că specialistul nu este somat de răspundere penală. fie că au fost încălcate normele de drept procedural.34. Instanţele de judecată vor face distincţie între categoriile de rapoarte de expertiză. însă dacă procesul este pornit. va fi dispusă de instanţele de judecată dacă există dubii în privinţa veridicităţii sau temeiniciei raportului de expertiză care se pot datora fie concluziilor contradictorii ale experţilor. Încheierea prin care s-a dispus efectuarea expertizei poate fi atacată doar odată cu fondul cauzei. ori au apărut noi probleme referitor la circumstanţele examinate ulterior (de ex. la adoptarea unor măsuri de asigurare a probelor. Experţii care au participat la efectuarea expertizei anterioare nu au dreptul de a participa din nou la investigaţii. întrucât mărturisirea făcută este irevocabilă. Astfel. dispunerea unei expertize. tehnicii. spre deosebire de cea suplimentară. printr-o încheiere de şedinţă consemnată în procesul verbal. menţiune care urmează a fi notificată în încheierea judecătorească. Partea care a recunoscut în instanţă de judecată un înscris sub semnătură privată nu poate declara ulterior că înscrisul este fals. care sunt numite în virtutea unor temeiuri diferite şi procedura de efectuare a acestora este distinctă. Astfel. neavând forţă probantă prestabilită. Expertiza repetată întotdeauna va fi încredinţată unei comisii de experţi. 35. ordonarea expertizei se va efectua numai în baza încheierii de judecată. 149.227 din Cod.

Acelaşi efect îl produce şi procesul-verbal în care există doar menţiunea că procedura este completă fără ca să cuprindă ordinea dezbaterilor. data şi ora pronunţării hotărârii. Dreptul la replică. Neîntocmirea procesului-verbal sau lipsa acestuia constituie temei incontestabil de casare a hotărârii. oferă ultima posibilitate de a obiecta asupra celor afirmate în cadrul susţinerilor orale şi asupra circumstanţelor în ansamblu ale cauzei.274 CPC. în virtutea principiului contradictorialităţii şi al dreptului la apărare. procesul-verbal trebuie să fie perfectat în termen de 5 zile de la data încheierii şedinţei.242 CPC. ale susţinerilor lor orale. de regulă.400 alin. În cazul în care nu sunt completări. fapt consemnat în procesul-verbal. 42. Instanţele de judecată înainte de a anunţa finalizarea examinării pricinii în fond clarifică dacă participanţii la proces nu mai au şi alte completări. probe sau explicaţii suplimentare. La acordarea luărilor de cuvânt în cadrul susţinerilor orale instanţele de judecată vor respecta ordinea prevăzută de art. poate dispune amânarea deliberării şi pronunţării hotărârii pe un termen de cel mult 10 zile.(3) lit. Participanţii pot lua cuvânt în consecutivitatea stabilită de art. din motive întemeiate.consimţământ. Procesul-verbal se întocmeşte în scris (de mână sau dactilografiat) pentru fiecare şedinţă de judecată şi act de procedură îndeplinit şi trebuie să corespundă cerinţelor prevăzute de art. La data şi ora fixată. redactarea hotărârii poate fi amânată pe un termen de cel mult 15 zile. se consemnează în procesul-verbal al şedinţei judiciare pentru ca înscrisul să nu poată fi ulterior modificat. 41. iar instanţa de judecată trece la susţineri orale. în conformitate cu prevederile art. redactarea hotărârii motivate se va amâna pe un termen de cel mult 10 zile. Părţile pot să depună concluzii scrise sau note scrise semnate de ele. instanţa de judecată adoptă. 39. dar cu unica excepţie . mai ales dacă astfel de circumstanţe şi probe nu au fost cunoscute până la finalizarea examinării pricinii în fond.233 din Cod. preşedintele declară finalizarea examinării pricinii. se atenţionează că în cazul în care instanţa de judecată imediat după susţinerile orale se retrage în camera de deliberare şi adoptă doar dispozitivul hotărârii. instanţa de judecată după încheierea susţinerilor orale.dreptul la ultima replică aparţine pârâtului şi reprezentantului acestuia. În cazul în care va fi adoptat doar dispozitivul hotărârii. 40. 12 decembrie 2005 nr. Chişinău. care se solicită de a fi declarat ca fiind fals.233 din Cod. Reieşind din sensul art. Notele scrise sunt anexate la dosar. Concomitent. deoarece la această fază nu se mai admit cereri. conţinutul concluziilor sau a cererilor formulate de părţi (art. Starea materială a înscrisului.g) şi h).f) din Cod).388 alin. art. explicaţiile părţilor. se va admite declararea înscrisului ca fiind fals şi poate fi dispusă efectuarea unei expertize sau părţilor să le fie propusă prezentarea altor probe. fără a se retrage în camera de deliberare. instanţa de judecată se retrage în camera de deliberare. deoarece acest fapt face imposibilă exercitarea controlului judiciar privind împrejurările şi modul în care s-au desfăşurat dezbaterile judiciare. 38. informând părţile despre locul.236 CPC. Participanţii la proces nu au dreptul să apeleze în luările lor de cuvânt la circumstanţe neexaminate de instanţa de judecată şi nici la probe neelucidate în şedinţă judiciară. În camera de deliberare. În orice caz.(1) lit. indiferent de faptul dacă s-au prezentat sau nu părţile sau participanţii la proces. hotărârea integrală.24 22 .

care se înmânează preşedintelui şedinţei şi se anexează la dosar.e) şi art.2 din 07. în temeiul unei excepţii procesuale. în temeiul art.12 În scopul asigurării aplicării corecte a normelor legislaţiei procesuale la pronunţarea hotărârilor în primă instanţă. prin care pricina nu se soluţionează în fond. 3. pag. Or. care a participat nemijlocit la judecarea pricinii civile.16 lit. în camera de deliberare. 2. Instanţa de judecată este obligată prin prisma art. raportate la legea materială şi procedurală. Niciun judecător nu are dreptul să se abţină de la vot. unul dintre care îndeplineşte funcţia de preşedinte al şedinţei de judecată. în camera de deliberare de către completul de judecată. Se explică. Judecătorul care nu este de acord cu hotărârea majorităţii semnează hotărârea. adoptată în formă scrisă. 23 . Hotărârea judecătorească este actul final de dispoziţie a primei instanţe. art. reclamantul sau pârâtul nu este corespunzător etc. prin hotărârea pronunţată.c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie. Hotărârea instanţei judecătoreşti se deliberează de către judecător sau de un complet din 3 judecători. nu se acceptă substituirea hotărârii cu încheierea şi invers.2 lit. dar este în drept să expună în scris opinia separată. Preşedintele şedinţei de judecată votează ultimul. în privinţa fiecărei pretenţii invocate. se emit în formă de încheiere. format în mod legal.2008 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. cu putere de lucru judecat.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la aplicarea legislaţiei procesuale civile la întocmirea hotărârii şi încheierii judecătoreşti nr.). prin care cauza se soluţionează în fond. nr. indiferent de nivelul acesteia. Judecătorii beneficiază de drepturi egale în soluţionarea problemelor care apar în examinarea pricinii şi emiterea hotărârii. înlăturarea deficienţelor care au loc în practica judiciară.14 CPC de a adopta în mod separat actul de dispoziţie judecătoresc respectiv. în dependenţă de rezultatul examinării ei. sunt situaţii în care instanţa se dezvinovăţeşte. 4. dar nu în sensul că a avut loc o judecată nemijlocită a fondului. Toate problemele care apar în judecată se soluţionează colegial cu votul majorităţii judecătorilor. Atunci când instanţa de judecată va respinge acţiunea în temeiul unei explicaţii procedurale.4-5. Toate celelalte dispoziţii ale primei instanţe sau ale judecătorului.17 din Codul de procedura civilă. hotărârea nu va conţine concluzii ce ţin de soluţionarea fondului nemijlocit. în baza circumstanţelor stabilite în cadrul dezbaterilor judiciare. prima instanţă s-a dezinvestit de judecarea litigiului. 2009. Or.07. Plenul Curţii Supreme de Justiţie. EXPLICĂ: 1. pronunţată în mod public. că expresia „se soluţionează cauza în fond" (se soluţionează fondul cauzei) trebuie înţeleasă în sensul că. fără a rezolva fondul (respinge acţiunea ca tardivă. chiar dacă ele au fost expuse într-o singură cerere (cerere de chemare în judecată).

e) CPC). În camera deliberării trebuie să se afle numai judecătorul sau judecătorii care au examinat pricina. Dacă. Totodată. Hotărârea instanţei judecătoreşti se pronunţă în numele Legii. Nerespectarea secretului deliberării constituie un temei de casare a hotărârii primei instanţe (art. Se explică. iar în lipsa unei astfel de norme.388 alin. ea va emite o încheiere privind reluarea dezbaterilor judiciare. De asemenea. trebuie să fie legală.238 CPC referitor la secretul procedurii deliberării. în cadrul examinării şi soluţionării oricăror categorii de pricini civile. se constată că o lege sau un alt act normativ nu corespunde unei legi sau unui act normativ cu o putere juridică superioară. întemeiată şi să conţină răspunsuri la toate pretenţiile.(3) CPC. Astfel. din oficiu sau la cererea participanţilor la proces. în timpul deliberării. al legilor constituţionale. Instanţa judecătorească examinează pricina în limitele pretenţiilor înaintate şi nu este în drept din proprie iniţiativă să examineze pretenţiile care nu au fost înaintate. instanţa judecătorească este obligată la soluţioneze pricinile civile în concordanţă cu practica naţională şi jurisprudenţa Curţii Europene. este în drept să ridice excepţia de ilegalitate a unui act administrativ cu caracter normativ. instanţa judecătorească aplică norma de drept care reglementează raporturi similare (analogia legii). la judecarea pricinii civile. este interzis schimbul de opinii cu orice persoană în privinţa pronunţării hotărârii. organice şi ordinare. 6. Nu se admite aplicarea prin analogie a normei de drept care derogă de la dispoziţiile generale. în conformitate cu art. instanţa aplică normele legii sau ale actului normativ care are putere juridică superioară. 24 . instanţa. În cazul inexistenţei normei de drept care să reglementeze raportul litigios. Dacă în tratatul internaţional la care Republica Moldova este parte sunt stabilite alte reglementări decât cele prevăzute de legislaţia internă.12 CPC). 5. Dacă. instanţa aplică uzanţele dacă nu contravin ordinii publice şi bunelor moravuri.13 din Legea contenciosului administrativ. al tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte. al actelor normative ale Preşedintelui Republicii Moldova. De asemenea. al actelor normative ale ministerelor. precum şi al actelor normative emise la nivel de angajator şi contractelor individuale de muncă. al hotărârilor Parlamentului. la judecarea pricinii. instanţa consideră că există necesitatea clarificării unor noi circumstanţe importante pentru soluţionarea pricinii sau cercetării suplimentare a unor probe. indiferent de faza procesului. instanţa din nou audiază susţinerile orale ale participanţilor la proces. al ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului. În cazurile prevăzute de lege. instanţa judecătorească este obligată să adopte hotărârea în limitele pretenţiilor înaintate de reclamant.240 alin. instanţa judecătorească este obligată să soluţioneze pricinile civile în temeiul Constituţiei Republicii Moldova. Ieşirea judecătorului (judecătorilor) din camera deliberării poate avea loc numai în timpul întreruperii pentru odihnă (în decursul timpului de serviciu sau după terminarea acestuia). 8.(1) lit. apoi se retrage în camera de deliberare.Judecătorul sau completul de judecată deliberează în secret. orice instanţă de judecată. ale altor autorităţi administrative centrale şi ale autorităţilor administraţiei publice locale. După examinarea pricinii în fond. Se atenţionează instanţele judecătoreşti asupra necesităţii de a respecta strict prevederile art. în conformitate cu art. Divulgarea deliberărilor este interzisă. că hotărârea judecătorească se consideră legală numai în cazul în care ea a fost pronunţată în deplină concordanţă cu normele legislaţiei civile aplicabile litigiului dedus judecaţii şi cu respectarea normelor procedurale civile. se conduce de principiile de drept şi de sensul legislaţiei în vigoare (analogia dreptului). restrânge drepturi sau stabileşte sancţiuni suplimentare. 7. Reieşind din teza menţionată. aplică reglementările tratatului internaţional (art.

.(5) din CPC.(3) CPC. Dreptul la un proces echitabil. menţiunea despre caracterul public sau închis al şedinţei. cu indicarea probelor pe care se întemeiază cerinţele. În cazul în care a fost modificat temeiul acţiunii sau cuantumul acţiunii. dar trebuie să corespundă tuturor normelor de drept. să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru rezultatul procesului şi necesită un răspuns special în hotărâre.241 alin.1. . 10. Ea poate fi întocmită liber. prezumă dreptul la o hotărâre şi decizie motivate. al părţilor şi al celorlalţi participanţi la proces. 10. explicaţiile celorlalţi participanţi la proces. Obiectul litigiului trebuie să fie formulat clar.6 25 . luna şi anul depunerii cererii de chemare în judecată (cererii). obiecţiile pârâtului. În cazul în care instanţa de judecată se abţine de a da un răspuns special şi explicit la cele mai importante întrebări. constatate de instanţă.cum instanţa consideră necesar de a soluţiona acţiunea. . 10. al reprezentanţilor. pretenţiile reclamantului. partea descriptivă. înţeleasă de părţile implicate în litigiu şi să răspundă în mod sigur şi expres la toate cererile şi obiecţiile formulate de reclamant şi pârât (Principiul nr.pretenţiile sau obiecţiile căror participanţi la proces sunt recunoscute în întregime sau parţial temeinice. . . aceasta.legile de care s-a călăuzit instanţa. Hotărârea judecătorească constă din partea introductivă.1984). Circumstanţele invocate de părţi spre confirmarea cerinţelor şi obiecţiilor se expun în modul în care ele au fost expuse de reclamant şi pârât. 10. conform art.02. să fie clară.6 al Recomandării nr. faţă de opiniile reprezentanţilor organelor administraţiei centrale şi locale şi altor participanţi la proces. Instanţele judecătoreşti naţionale sunt obligate să-şi motiveze soluţiile şi concluziile.3. adoptate de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei la 28. se indică în partea descriptivă a hotărârii.circumstanţele pricinii.probele veridice pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe. în motivarea hotărârii instanţa judecătorească este obligată să indice: . Această parte a hotărârii se referă nemijlocit şi la cerinţele faţă de temeinicia şi legalitatea hotărârii. Conform art. cu precizarea lui în caz dacă a fost completat sau modificat pe parcursul dezbaterilor judiciare. a probei la care se face referire (fila dosarului). fără a acorda părţii care a formulat-o posibilitatea de a şti dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins. motivare şi dispozitiv. Hotărârea judecătorească trebuie să fie pe cât e posibil de concisă. acest fapt se va considera o încălcare a art.argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. se indică numele membrilor completului de judecată. în cadru! dosarului. garantat de art. ale altor persoane vor cuprinde numai fapte care au importanţă pentru soluţionarea cauzei. pe lângă alte date. Partea descriptivă a hotărârii trebuie să conţină data. precum şi opiniile altor persoane juridic cointeresate în fondul examinării pricinii. Motivarea este o parte a hotărârii în care instanţa judecătorească îşi expune concluziile.R (84) 5 privind principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcţionării justiţiei. Susţinerile părţilor. . data depunerii acţiunii. faţă de explicaţiile altor persoane participante la proces. Aceste cerinţe se înaintează şi faţă de poziţia terţelor persoane care formulează pretenţii proprii cu privire la obiectul litigiului.locul aflării. al grefierului.9. obiectul litigiului şi pretenţia înaintată judecăţii.241 alin.2. În partea introductivă a hotărârii. de asemenea şi cerinţele acţiunii de bază şi ale acţiunii reconvenţionale. de asemenea.

Este interzisă referirea în hotărâre la probele care nu au fost cercetate de către instanţa judecătorească. hotărârea poate fi motivată cu referire la toate aceste probe doar cu condiţia că procesele-verbale şi alte materiale administrate în asemenea mod au fost cercetate în şedinţă de judecată. Aceste documente vor fi recunoscute drept probe dacă vor fi întocmite în corespundere cu ordinea stabilită. cât şi pe toate în ansamblu.25 alin. nu corespund circumstanţelor invocate de părţi ca temei al cerinţelor şi obiecţiilor sale. este obligatorie pentru instanţa 26 . va constata că unele probe prezentate. art.127-129. să asculte explicaţiile părţilor şi intervenienţilor. Instanţa judecătorească nu este în drept în hotărâre să facă trimitere exclusiv la actul de expertiză. iar în caz de necesitate – experţilor şi martorilor. Sentinţa pronunţată de instanţa judecătorească într-o cauză penală. călăuzindu-se de lege.1 din Convenţia Europeană (Hotărârea Curţii Europene din 09. 13. consultaţiile şi explicaţiile specialistului. să audieze înregistrările audio şi să vizioneze înregistrările video. 14. iar toate probele în ansamblu. Raportul de expertiză nu prezintă un mijloc excepţional de probaţiune şi se supune aprecierii concomitent cu alte probe. Înregistrările video sau audio pot fi acceptate la examinarea cauzei dacă au fost acumulate. Aceste materiale se prezintă pentru a fi aduse la cunoştinţă tuturor participanţilor la proces. faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţă de drept comun sau în instanţă specializată sunt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane. depoziţiile martorilor. privitor la legătura lor reciprocă şi suficientă pentru soluţionarea pricinii. însă este obligată să includă faptele care au importanţă pe dosar şi se confirmă prin acest act. în caz de necesitate. Dacă instanţa judecătorească. nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor.12.123 alin.1994 pronunţată în cauza Hiro Bălani împotriva Spaniei). conform legii. concluziile expertului.136 alin. iar informaţia cuprinsă în ele a fost cercetată în ansamblu cu alte probe. Instanţa judecătorească nu poate să se limiteze la enumerarea în hotărâre a probelor prin care se confirmă împrejurările ce au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii. 12.par. să emită hotărârea exclusiv în temeiul circumstanţelor şi al probelor cercetate şi verificate în şedinţă de judecată (art. rămasă irevocabilă. care au fost administrate cu ajutorul tehnicii electronice de calcul.209 din CPC. înscrisuri etc. ea urmează să motiveze convingător în hotărâre concluziile respective. 17. Dacă unele probe au fost administrate prin delegaţia dată altor instanţe judecătoreşti (art. Fiecare probă se apreciază de instanţă privitor la pertinenţa. Reieşind din principiul nemijlocirii şi oralităţii în dezbaterile judiciare. 16.(2) şi (3) din CPC. Se atenţionează că. sau au fost dobândite cu nerespectarea procedurii prevăzute de legislaţia procesuală. bazată pe cercetarea multiaspectuală. dobândite pe cale legală şi se confirmă prin alte mijloace doveditoare. depoziţii ale martorilor. dar este obligată să expună conţinutul acestor probe şi să le aprecieze după intima ei convingere.(1) din CPC). instanţa judecătorească trebuie să cerceteze direct şi nemijlocit probele. Niciun fel de probe nu au pentru instanţa judecătorească o forţă probantă prestabilită fără aprecierea lor. care examinează pricina. în conformitate cu art. apreciind atât fiecare probă separat. art.(1). admisibilitatea. să la cunoştinţă de înscrisuri. veridicitatea ei. Participanţii la proces au dreptul să dea explicaţii referitoare la informaţia cuprinsă în materialele menţionate. instanţa de judecată în argumentarea hotărârii are dreptul să facă referiri şi la înscrisurile. să cerceteze probele materiale. 11.125 din CPC) şi altele au fost acumulate conform art. 15. completă.

257 din CPC este în drept să dispună executarea imediată a hotărârii. Dacă în lege sunt stipulate unul sau unele mijloace de probaţiune admisibile pentru confirmarea sau infirmarea unei anumite circumstanţe.pronunţând hotărârea de încasare a unei sume de bani. . 19. Totodată. forma scrisă simplă mai mult de 1000 de lei sau starea de ebrietate a salariatului). Este inadmisibilă adoptarea unei hotărâri. 21. . Aceleaşi reguli procedurale trebuie respectate de către instanţele de judecată şi în cazurile de recunoaştere parţială a acţiunii de către pârât.chestiunea repartizării cheltuielilor de judecată. În cazul în care instanţa judecătorească a acceptat probele unui participant la proces cu privire la faptul care necesită a fi confirmat.26 din CPC. lezează drepturile şi interesele ocrotite de lege ale altor persoane. în dispozitivul hotărârii se indică documentul care nu se pune în executare. în faza pregătirii pricinii pentru dezbateri judiciare.cererea reconvenţională.cererea principală.244 din CPC). numărul şi data eliberării lui. cu cifre şi litere. care prevede că procesele civile se desfăşoară pe principiul contradictorialităţii şi egalităţii în drepturile procesuale. În dispozitiv trebuie să-şi găsească rezolvarea: . executarea căreia este pusă în dependenţă de survenirea sau nesurvenirea unor condiţii. dispozitivul cuprinzând o altă concluzie decât aceea pe care o impuneau motivele. deoarece s-ar eluda faza dezbaterilor judiciare. 20. dacă pârâtul recunoaşte acţiunea. consemnează în dispozitiv. Instanţa poate să nu accepte recunoaşterea acţiunii de către pârât dacă ea se află în contradicţie cu legislaţia. instanţa nu este în drept să soluţioneze chestiunea privind drepturile şi obligaţiunile persoanelor care nu au fost introduse ca participanţi la proces. în caz de divergenţă cu anumite argumente ale unei părţi la proces. . incluzând aceste circumstanţe în hotărârea adoptată.256 din CPC instanţa este obligată. atunci instanţa de judecată nu este în drept să-şi motiveze hotărârea prin alte mijloace de probă (de exemplu. . precum şi suma a cărei decontare nu se admite (art.26 alin.calea de atac şi instanţa prin intermediul căreia urmează a fi exercitată. fapt ce contravine art. în al cărui temei perceperea se efectuează incontestabil. instanţa judecătorească este obligată să includă în hotărâre temeiul şi faptele probante prin care argumentele acestea se resping. instanţa va verifica şi va aprecia motivele recunoaşterii. În afară de cele menţionate. În cazurile stipulate în art.la admiterea acţiunii privind declararea nulităţii unui document executoriu. instanţa judecătorească: . 27 . suma şi moneda în care se percepe. apoi conform art. Nu se admite retragerea în camera de deliberare.(2) CPC. Dispozitivul conţine soluţia dată în cauză cu privire la faptele care au fost constatate de judecată. această hotarâre este nemotivată şi are drept consecinţă nulitatea ei. Se interzice ca în hotărâre să fie expuse numai argumentele şi probele părţii în folosul căreia s-a adoptat hotărârea.chemată să se pronunţe asupra efectelor juridice civile ale actelor persoanei împotriva căreia s-a pronunţat sentinţa sau hotărârea numai dacă aceste acte au avut loc şi numai în măsura în care au fost săvârşite de persoana în cauză. În cazul în care o atare concordanţă nu există. Recunoaşterea acţiunii de către pârât acceptată de către instanţa de judecată poate servi ca temei pentru adoptarea hotărârii de admitere a acţiunii. ce include oferirea pentru părţi a posibilităţii de a-şi expune opinia asupra acestei chestiuni. 18. . În acest caz.cererile accesorii şi incidente. iar în cazurile prevăzute de art. Între dispozitiv şi motivare trebuie să existe concordanţă.

hotărârile judecătoreşti se împart în 3 categorii. 25. chiar şi în lipsa vinovăţiei. dacă nu execută hotărârea în termen de 90 de zile de la data la care aceasta a devenit definitivă (art.(1) lit. .246 din CPC).exclusivitatea determină imposibilitatea adresării repetate în judecată a aceloraşi părţi. nu are dreptul să o anuleze sau să o modifice.în dispozitivul hotărârii privind litigiul de încheiere sau modificare a unui contract menţionează decizia asupra fiecărei clauze discutabile din contract. 23. în al doilea rând. instanţa judecătorească. .265 lit. care a adoptat-o.. asupra participanţilor la proces.deschide participanţilor la proces calea de atac prevăzută de lege. iar locul adoptării ei – oraşul ori altă localitate unde a fost pronunţată hotărârea. Când bunul se adjudecă în natură.incontestabilitatea. numărul de cont din care se încasează suma. Hotărârea în toate cazurile se pronunţă public. Data adoptării hotărârii se consideră ziua pronunţării ei.(2) şi art. astfel încât judecătorii care s-au pronunţat asupra litigiului nu mai pot reveni asupra soluţiei date. că hotărârea instanţei judecătoreşti adoptată cu depăşirea atribuţiilor se consideră ilegală şi urmează a fi casată. Efectele hotărârilor judecătoreşti irevocabile sunt următoarele: . . persoanelor oficiale. recunoscute de legiuitor: hotărâri judecătoreşti nedefinitive. Se explică.b) şi art.254 alin. numele debitorului şi al beneficiarului. Dacă procedura judiciară se efectuează în altă limbă.245 din CPC). pe care urmează să o achite debitorul.123 alin. inclusiv. Depăşirea atribuţiilor există în cazul în care puterea judecătorească săvârşeşte un act pe care numai puterea legislativă sau executivă îl poate face. rechizitele persoanei juridice etc. adică nu poate fi atacată cu recurs. adresa la care se află imobilul.169 alin. 24.prejudicialitatea face imposibilă o altă apreciere intr-un alt proces al faptelor şi raporturilor juridice care au fost deja stabilite prin hotărâre judecătorească conform art. însă în cazul în care în hotărâre s-au strecurat greşeli evidente 28 .dezînvesteşte instanţa care a examinat şi soluţionat pricina civilă. asociaţiilor obşteşti. ea trebuie să fie citită de translator în limba maternă a acestor participanţi sau într-o altă limbă pe care ei o cunosc. precum şi a succesorilor lor în drepturi cu aceleaşi pretenţii. definitive şi irevocabile. Efectele hotărârilor judecătoreşti nedefinitive sunt următoarele: . 26.marchează momentul începerii executării hotărârii dacă legea sau instanţa stabileşte executarea imediată. potrivit efectelor juridice pe care le produc. .619 CC. inclusiv în caz de conexare a pretenţiilor. hotărârea se întocmeşte în mod obligatoriu şi în limba de stat. în primul rând. că. 22.executorialitatea – se execută cu stricteţe pe întreg teritoriul Republicii Moldova. În litigiul de încheiere a contractului menţionează tipul contractului şi clauzele în temeiul cărora părţile sunt obligate să încheie contractul (art.b) CPC.obligativitatea – caracter care se extinde.dispozitivul va conţine toate elementele de identificare aferente acţiunii soluţionate. Dacă hotărârea instanţei este expusă într-o limbă pe care participanţii la proces nu o cunosc. în conformitate cu art. După pronunţarea hotărârii. . Efectele hotărârilor judecătoreşti definitive sunt următoarele: . Se explică.(3) CPC. . de asemenea şi în privinţa acţiunii reconvenţionale. în cazul înaintării acesteia. în baza aceloraşi temeiuri. Hotărârea se adoptă în privinţa tuturor pretenţiilor solicitate de către reclamant. după caz. organizaţiilor şi persoanelor fizice. asupra tuturor autorităţilor publice. instanţa judecătorească indică în dispozitivul hotărârii contravaloarea lui şi dobânda de întârziere determinată conform art.

data şi ora şedinţei de judecată. instanţa poate. Participanţilor la proces li se comunică locul. instanţa emitentă poate. 27. iar după expirarea termenului de atac. experţilor. interpreţilor sau reprezentanţilor cu privire la cheltuielile de judecată a căror compensare li se cuvine. Dacă sunt necesare explicaţii referitor la sensul. precum şi la orice alte erori materiale sau de calcul evidente. instanţa judecătorească care a pronunţat hotărârea poate. 29. specialiştilor. Problema pronunţării unei hotărâri suplimentare poate fi pusă în termenul executării silite a hotărârii. să dea explicaţii asupra dispozitivului ori să omită dispoziţiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărârii. Hotărârea suplimentară poate fi atacată concomitent cu hotărârea de bază. Participanţilor la proces li se comunică locul.102-104 CPC. c) nu a rezolvat problema repartizării între părţi a cheltuielilor de judecată ori a omis să se pronunţe asupra cererilor martorilor. din oficiu sau la cererea participanţilor la proces. să facă referire la noi probe şi să soluţioneze chestiuni care nu au fost reflectate în hotărârea de bază. concomitent. expediază pricina în instanţa de apel sau de recurs. În cazul în care greşeala instanţei este legată de aplicarea incorectă a actelor normative. 29 . din oficiu sau la cererea participanţilor la proces. Explicarea hotărârii se face în şedinţă de judecată. să corecteze greşelile sau omisiunile privitor la nume. instanţa nu este în drept să modifice conţinutul hotărârii. În cazul în care hotărârea de bază a fost atacată cu apel sau recurs şi. Problema corectării unor astfel de greşeli se soluţionează în şedinţă de judecată. 28.250 CPC. la cererea participanţilor la proces sau a organului de executare a hotărârii. Hotărârea suplimentară se emite de către instanţa judecătorească care a examinat fondul pricinii numai după examinare în şedinţă de judecată şi poate fi atacata în ordinea stabilită de Codul de procedură civilă. data şi ora şedinţei de judecată. nu a indicat suma adjudecată. cu respectarea prevederilor art. bunurile ce urmează a fi remise sau acţiunile pe care pârâtul trebuie să le îndeplinească. neprezentarea acestora însă nu împiedică explicarea hotărârii. Explicarea hotărârii este admisibilă numai în cazul în care ea nu a fost executată şi nu a expirat termenul de executare silită. extinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii sau dacă hotărârea cuprinde dispoziţii contradictorii. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea corectării greşelilor. să adopte o hotărâre suplimentară dacă: a) nu s-a pronunţat asupra unei pretenţii în a cărei privinţă participanţii la proces au prezentat probe şi au dat explicaţii. În caz de existenţă a temeiurilor prevăzute de art. ea nu poate fi corectată prin adoptarea încheierii. În încheierea privind corectarea greşelilor din hotărâre. Chestiunea referitoare la corectarea greşelilor se permite independent de faptul executării hotărârii. b) rezolvând problema dreptului în litigiu. instanţa care s-a pronunţat asupra fondului cauzei soluţionează chestiunea privind emiterea hotărârii suplimentare. Încheierea prin care instanţa se pronunţă asupra cererii de corectare a greşelilor din hotărâre poate fi atacată cu recurs.materiale sau de calcul. însă în graniţa termenului prevăzut de legislator pentru prezentarea hotărârii spre executare silită. Participanţilor la proces li se comunică locul. însă neprezentarea lor nu împiedică examinarea problemei. s-a solicitat emiterea unei hotărâri suplimentare. data şi ora şedinţei de judecată. calitate procesuală. din oficiu sau la cererea participanţilor la proces.

.asigurarea acţiunii sau anularea măsurilor de asigurare a acţiunii (art.refuzul de a primi cererea de chemare în judecată (art. O astfel de încheiere se consemnează în procesul-verbal al şedinţei de judecată (art.253 din CPC).încetarea procesului (art.Încheierea judecătorească privind explicarea hotărârii se supune recursului (art.). hotărârea trebuie să fie executorie (de regulă. .indexarea sumelor adjudecate (art.a nu da curs cererii de chemare în judecată (art.169 din CPC). explicarea hotărârii sau emiterea de hotărâri suplimentare ţine nu doar de competenţa aceleiaşi instanţe judecătoreşti care a pronunţat hotărârea.corectarea greşelilor din hotărâre (art.65 din CPC).repunerea în termen (art.(2) CPC). . prelungirea dezbaterilor judiciare sau amânarea procesului (art. 34.restituirea cererii de chemare în judecată (art. Încheierile referitor la: . soluţionarea cererilor şi demersurilor participanţilor la proces (art.respingerea cererii de asigurare a probelor (art. . 30 .171 din CPC).263 din CPC) se atacă cu recurs.203 CPC).268 din CPC). Excepţie de la regula menţionată constituie numai cazul soluţionării unor probleme simple (de exemplu. definitivă).intervenientul accesoriu (art. .amânarea şi eşalonarea executării hotărârii.suspendarea procesului (art. în funcţie de situaţia materială a părţilor sau de alte circumstanţe. .(4) CPC). examinarea înscrisurilor şi probelor la faţa locului (art. Instanţa poate emite încheierea fără a se retrage în camera de deliberare. adică. Chestiunea privind rectificarea hotărârilor judecătoreşti prin corectarea greşelilor evidente. La cererea participanţilor la proces sau la propunerea organului de executare. la corectarea greşelilor. Cererile de amânare sau de eşalonare a executării hotărârii se examinează în şedinţă de judecată.128 din CPC). iar încheierea cu privire la procedura de soluţionare a cererii de recuzare – odată cu fondul hotărârii (art.116 din CPC). 33.170 din CPC). .48 CPC.scoaterea cererii de pe rol (art.269 CPC. . 181 din CPC). în conformitate cu art. pe seama aceluiaşi complet de judecată care a examinat şi soluţionat pricina în fond.249 din CPC).225 CPC) etc.180. Se atenţionează că. instanţa judecătorească emitentă poate să amâne ori să eşaloneze executarea hotărârii. .206 alin. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea. la momentul adresării cu cerere de amânare. de regulă.252 din CPC). După adoptarea încheierii referitor la explicarea hotărârii. . cu comunicarea participanţilor la proces a locului.269 alin. . însă în titlul executoriu se indică formularea dispozitivului hotărârii în redacţia în care a fost primit în legătură cu adoptarea încheierilor menţionate.67 din CPC). 31. eşalonare a executării sau de schimbare a modului de executare.62 din CPC). schimbarea modului şi ordinii de executare a ei (art. textul hotărârii de bază nu se modifică. dar se pune.coparticiparea procesuală obligatorie (art. .intervenientul principal (art. precum şi să schimbe modul sau ordinea de executare.266 din CPC).(5) din CPC). . 32. . 30. datei şi orei şedinţei de judecată.252 CPC este aplicabil numai după devenirea executorie a hotărârii.53 alin.251 din CPC). dispoziţiile primei instanţe sau ale judecătorului prin care pricina nu se soluţionează în fond se emit în formă de încheiere în camera de deliberare în condiţiile art. Se atenţionează instanţele judecătoreşti asupra faptului că art.

252 din CPC). Cuprinsul încheierii emise în camera de deliberare trebuie să corespundă exigenţelor art. Instanţa judecătorească.(1) CPC. dacă este susceptibilă de atac (art. Chişinău.04. . Încheierea emisă fără retragerea completului în camera de deliberare trebuie să conţină următoarele elemente. este obligată să acorde o atenţie deosebită motivelor care au determinat concluziile instanţei.Încheierea judecătorească privind amânarea sau eşalonarea executării hotărârii.270 alin. . 36. schimbarea modului şi ordinii de executare a ei se supune recursului (art.motivele care au determinat concluziile instanţei şi legea guvernantă.2000 "Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei procesuale civile la întocmirea hotărârii şi încheierii". 35. la emiterea încheierii. 7 iulie 2008 nr. cu referirea la legea guvernantă.12 din 25. cu includerea acestora în procesul-verbal al şedinţei: .2 31 .ordinea şi termenul de atac al încheierii.270 alin. Se abrogă Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. .(2) CPC). 37.problema asupra căreia se emite.dispoziţia instanţei. 38.

în mod obligatoriu se va indica atât calea şi termenul de atac. declanşată de către persoanele abilitate prin lege cu acest drept.d) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie. ce reglementează judecarea pricinilor civile în ordine de apel.15 din 03. Neexercitarea de către persoanele în drept a căii ordinare de atac . Aceasta înseamnă că nu se poate exercita o cale extraordinară de atac atâta timp. şi unele atribuţii de judecată ale primei instanţe. i s-a creat o situaţie defavorabilă participantului la proces. Menţiunea greşită în dispozitivul hotărârii a căii de atac. libertăţi ori interese legitime au fost încălcate printr-un act judiciar pot exercita căile de atac împotriva acestuia. art. art.17 Cod de procedură civilă.2 lit. Conform art. Conform art. după cum nici nu poate îngrădi dreptul la o cale de atac. instanţa este competentă de a verifica legalitatea şi temeinicia hotărârii contestate. Plenul Curţii Supreme de Justiţie. Reieşind din modul de organizare a instanţelor judecătoreşti. deopotrivă ordinară. 2. în baza art.15 CPC participanţii la proces şi alte persoane interesate ale căror drepturi. cu excepţia situaţiei în care. având ca temei studierea practicii judiciare.10. HOTĂRĂŞTE: 1. sau lipsa unei asemenea menţiuni nu poate fi de natură a deschide accesul la o cale de atac neprevăzută de lege. pag. la cererea de apel depusă de partea adversă. cât şi instanţa prin intermediul căreia urmează a fi exercitată calea de atac.10 din 22.7 modificată de: Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. cât partea are la dispoziţie o cale ordinară de atac. Această cale de atac conferă instanţei ierarhic superioare învestite cu soluţionarea apelului pe lângă competenţa verificării legalităţii şi temeiniciei hotărârii atacate. 2006. În cazul în care instanţa de judecată a indicat incorect calea de atac sau nu a indicat-o deloc. prin soluţia pronunţată în instanţa de apel.2005 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. care poate fi exercitată împotriva hotărârii conform legislaţiei în vigoare.241 alin.16 lit.119 din Constituţia Republicii Moldova şi art.2008 În scopul aplicării corecte şi uniforme de către instanţele de judecată a normelor procesuale.429 al in . conform căii legale de atac. ele urmează a fi exercitate într-o anumită consecutivitate.e). faţă de situaţia creată prin hotărârea primei instanţe. în afară de concluzia instanţei privind admiterea sau respingerea integrală sau parţială a acţiunii. repartizarea cheltuielilor de judecată. în condiţiile legii.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la examinarea pricinilor civile în ordine de apel nr.12. nr.1. 3. stabilite şi reglementate prin lege.(4) CPC).apelul decade aceste persoane din dreptul de a ataca hotărârea cu recurs din moment ce legea prevede această cale de atac (art. 32 . Apelul este una din căile de atac. potrivit naturii şi scopului căilor de atac. devolutivă şi suspensivă de executare (dacă legea nu prevede altfel).(6) CPC în dispozitivul hotărârii.

Obiect al apelului îl constituie hotărârile nedefinitive.art. cât şi hotărârile pronunţate în primă instanţă după rejudecarea pricinii. se va putea crea o situaţie mai dificilă părţii în propria cale de atac în cazul in care instanţa de apel va constata încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural (art.la judecarea pricinii în ordine de apel se va aplica legea procedurală în vigoare la data judecării apelului.250 CPC.(1) CPC).[Pct. Astfel.256 CPC urmează a fi executate imediat.10 din 22. deoarece indiferent de invocarea sau neinvocarea de către parte a acestor încălcări. cu adoptarea unei singure decizii. 254 CPC).(6) CPC apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situaţie mai dificilă decât aceea din hotărârea atacată. Dreptul de a exercita o cale de atac este în principiu unic şi se epuizează o dată cu exercitarea lui. susceptibilă de a fi atacată cu apel până la expirarea termenului de declarare a apelului (art. Încheierile emise în primă instanţă nu pot fi atacate cu apel decât o dată cu hotărârea. . Nu pot fi atacate cu apel hotărârile adoptate de către instanţele de judecată în litigii ce rezultă din raporturile de contencios administrativ. De asemenea. procedura specială.dispoziţiile normelor de procedură privind judecarea pricinilor civile în primă instanţă se aplică în instanţa de apel în măsura în care nu sunt contrare dispoziţiilor capitolului XXXVII din Codul de procedură civilă. De asemenea. iar în privinţa altor pretenţii. Colegiul civil şi de contencios administrativ şi Colegiul economic ale Curţii Supreme de Justiţie. prin încheiere.14.373 alin. Partea poate introduce înăuntrul termenului de apel mai multe cereri de apel care se completează şi se examinează într-o singură procedură. chiar dacă s-ar invoca alte temeiuri decât cele rezolvate printr-o hotărâre anterioară. şi 33 . când însăşi partea acceptă agravarea situaţiei sale. urmează a fi aplicată norma juridică specială. dacă legea nu prevede altfel.2008] 4.388 alin. 5. Conform art. apelul nu poate fi exercitat de aceeaşi persoană împotriva aceleiaşi hotărâri decât o singură dată.date în prima instanţă de către judecătoriile de drept comun şi judecătoria economică de circumscripţie date în procedura contencioasă (acţiunea civilă). . 7. cererea a fost scoasă de pe rol sau procedura a fost încetată. Pot fi atacate cu apel şi hotărârile care conform art. cu unele precizări şi anume: . ordonanţele judecătoreşti.3 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.în caz că norma juridică specială ce reglementează examinarea în apel vine în contradicţie cu norma juridică generală aplicată la examinarea în fond. hotărârile pronunţate în primă instanţă de către curţile de apel. În cazul în care în privinţa unor pretenţii a fost luată o hotărâre în fond. Apelul declarat împotriva hotărârii se consideră declarat şi împotriva încheierilor date în pricina respectivă. Examinarea cauzelor în ordine de apel se efectuează în strictă conformitate cu prevederile capitolului XXXVII din Codul de procedură civilă. Hotărârea nedefinitivă este dispoziţia primei instanţe prin care se soluţionează fondul pricinii. dacă legea nu prevede altfel. pot fi atacate cu apel şi hotărârile suplimentare adoptate de instanţele de judecată în conformitate cu art. chiar dacă au fost emise după pronunţarea hotărârii şi dacă atacarea încheierii nu este menţionată în cererea de apel.12. Agravarea situaţiei părţii în propria cale de atac se admite atunci când hotărârea este atacată de ceilalţi participanţi la proces. În acest caz declararea apelului nu duce la suspendarea executării hotărârii. 6. instanţa de apel este obligată de a aplica aceste temeiuri din oficiu.

36 alin. şi va confirma dreptul reprezentantului de a declara apel. tutore sau curator). fiecare dintre aceştia dispune de posibilitatea de a 34 . Interesele celor cu capacitate de exerciţiu restrânsă. dacă este împuternicit în modul stabilit de lege. 44 CPC. 11.59 CPC. Totodată. Deşi în apel nu se admite schimbarea calităţii părţilor. apelul depus va fi returnat ca depus de o persoană care nu este în drept să declare apel. nu dispun de dreptul de a declara apel. dacă nu vor fi depistate alte impedimente pentru judecarea pricinii.(1) CPC specifică persoanele în drept să declare apel. legalitatea deciziei instanţei de apel în ordine de recurs va fi examinată de către instanţa de recurs competentă să verifice legalitatea deciziilor curţii de apel care a examinat apelul în fond. Instanţele competente de a judeca pricinile civile în apel sunt curţile de apel. Art. în proces civil. indiferent de faptul dacă au participat nemijlocit în şedinţa instanţei sau nu.12. La stabilirea calităţii procesuale a persoanelor ce pot declara apel urmează a se ţine cont de prevederile art. 8. împuternicirile reprezentantului în judecată urmează a fi formulate într-o procură. în mod independent. Astfel. copârâţi şi intervenienţi). în care în mod expres. pasibil de a fi invocat de persoanele în drept să declare apel. Reprezentantul poate declara apel în interesul apelantului. potrivit competenţei materiale şi jurisdicţionale stabilite prin lege.partea va declara apel împotriva hotărârii. Astfel. cererea de apel va fi acceptată pentru a fi examinată. Apelul poate fi formulat de cel cu capacitate de exerciţiu deplină personal sau prin mandatar.10 din 22. tocmai datorită faptului că apelul are ca obiect verificarea legalităţii şi temeiniciei unei hotărâri judecătoreşti. În caz că la depunerea apelului alături de reprezentant va fi prezentă şi persoana. instanţa de apel va judeca pricina în volum deplin. fiind în drept de a se pronunţa asupra legalităţii încheierii adoptate din oficiu.2008] 10.45 CPC nimeni nu poate fi lipsit fără consimţământul său de dreptul judecării procesului în instanţă şi de judecătorii în a căror competenţă pricina este dată prin lege. 9. În caz de strămutare a pricinii civile de la Curtea de Apel Economică la o curte de apel de drept comun în temeiul art. soluţionarea problemei drepturilor acestor persoane neantrenate în proces poate constitui motiv de apel. oricare dintre părţile iniţiale ale procesului poate fi apelant sau intimat.(3) CPC. atunci împotriva încheierii respective se va declara recurs.55 şi art. a celor fără capacitate de exerciţiu sau ale celor dispăruţi fără urmă vor fi apărate prin reprezentantul lor legal (părinţi. sub sancţiunea nulităţii. Părţile şi alţi participanţi la proces pot declara apel în cazul în care ei au fost implicaţi nemijlocit la soluţionarea litigiului. Or. În cazul apariţiei unor temeiuri legale pentru strămutarea pricinii sau apariţia unui conflict de competenţă. după caz.9 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.75 CPC. Conform art. Dacă la examinarea cauzei în instanţa de fond au existat coparticipanţi (coreclamanţi. În cazul absenţei unei asemenea împuterniciri concrete. poate avea loc o transmitere a calităţii procesuale pe cale legală sau convenţională.360 alin.43. trebuie să fie expus dreptul de a declara apel. persoanele fizice îşi pot apăra interesele personal sau prin reprezentanţi. Persoanele care nu sunt participante la proces. [Pct. Dacă părţile vor contesta numai încheierea privind scoaterea cererii de pe rol sau încetarea procesului. chestiunile respective vor fi soluţionate de instanţa competentă în conformitate cu art. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea reprezentant. dar care se consideră lezate în drepturi prin hotărârea pronunţată. în interesul căreia reprezentantul a declarat apel. conform art.

dacă nu sunt temeiurile prevăzute de art.259 CPC). 35 . Termenul de apel curge chiar dacă hotărârea a fost comunicată concomitent cu somaţia de executare. neputându-se extinde în principiu efectele admiterii apelului unuia dintre ceilalţi coparticipanţi. 14.111 CPC.1 CPC) şi începe a curge în ziua imediat următoare după ce s-a comunicat hotărârea motivată. pot fi repuse în termen de către instanţa de apel.362 alin. Termenul de apel este de 20 de zile de la data comunicării hotărârii motivate (art. având ca scop aducerea la cunoştinţa participanţilor la proces conţinutul integral al hotărârii adoptate. momentul când instanţa a înştiinţat părţile despre faptul că hotărârea integrală este gata şi părţile pot lua cunoştinţă de ea.85 CPC. în caz de adoptare numai a dispozitivului hotărârii.declara apel pentru apărarea propriilor interese. Dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii. coparticipantul sau intervenientul se poate alătura la apel printr-o cerere scrisă. neachitând taxa de stat. conform art.2008] 13. [Pct. Termenul de apel reprezintă intervalul de timp în care se poate exercita calea de atac a apelului. când instanţa a pronunţat hotărârea integrală în prezenţa participanţilor la proces. Dacă pretenţiile coparticipantului şi intervenientului coincid cu cele ale apelantului. după redactarea hotărârii instanţa nu este obligată de a trimite copia hotărârii persoanelor care au fost prezente la pronunţarea hotărârii. De aceea pentru exercitarea legală a acestui drept nu este suficientă numai comunicarea dispozitivului hotărârii. şi instanţa a adoptat hotărârea integrală termenul de declarare a apelului va începe a curge de la momentul pronunţării hotărârii. însă neprezentarea lor nu împiedică soluţionarea repunerii în termen. Realizarea acestui drept este condiţionată de termenul legal şi comunicarea hotărârii motivate. pentru acesta hotărârea primei instanţe devine definitivă. Dacă apelantul principal îşi retrage apelul. Prin comunicarea hotărârii se subînţeleg acţiunile efectuate de către instanţa de judecată care a pronunţat hotărârea. În cazul în care instanţa de apel respinge cererea privind repunerea cererii în termen. cererea de apel va fi restituită apelantului. sau dacă cererii de apel nu i se dă curs. acesta va expira în următoarea zi lucrătoare. sau există alte motive care exclud soluţionarea fondului. Persoanele. dacă legea nu prevede altfel. cu citarea părţilor la proces.355 CM instanţa de judecată va remite hotărârea sa părţilor în termen de 3 zile calendaristice de la data emiterii.12. 12. sau cererea a fost restituită. aceasta se consideră comunicată de la data depunerii cererii de apel. având independenţă procesuală şi achitând taxa de stat. Se reţine că în cazul adoptării dispozitivului hotărârii.12 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. în baza cererii care se examinează în şedinţa de judecată. alăturarea la apel produce efecte juridice în cazul în care a avut loc în interiorul termenului de apel şi participantul alăturat a achitat taxa de stat. Dacă termenul expiră într-o zi nelucrătoare. care din motive întemeiate au omis termenul de apel. Se consideră că hotărârea a fost comunicată părţilor. Calcularea termenului de apel se va face în conformitate cu prevederile art. Atunci când unul dintre coparticipanţi a renunţat la dreptul său de a declara apel ori şi-a retras apelul. Astfel.10 din 22. când instanţa a trimis copia hotărârii părţii care nu a fost prezentă la proces (art. dacă părţile au fost prezente la pronunţarea hotărârii. În acest caz. Dreptul de a contesta hotărârea primei instanţe cu apel apare chiar din momentul pronunţării hotărârii.

Dreptul de a se adresa cu cerere de apel nu este legat de dreptul de a lua cunoştinţă de procesul-verbal. Preşedintele primei instanţe.Apelul declarat peste termen nu suspendă executarea hotărârii.364 alin. În asemenea situaţii în litigiile patrimoniale depunerea cauţiunii nu este obligatorie. Astfel. Codul de procedură civilă prevede două situaţii în care termenul de apel poate fi întrerupt: . iar termenul de apel începe să curgă din nou de la data comunicării hotărârii. Cererea de apel trebuie să corespundă cerinţelor expuse în art.a.2008] 17.1 CPC. Termenul de apel pentru moştenitorii incapabili şi pentru cei limitaţi în capacitatea de exerciţiu sau pentru cei dispăruţi fără urmă începe să curgă din ziua în care se numeşte tutorele sau curatorul.eşalonarea achitării taxei de stat. dispune înregistrarea cererii de apel cel târziu a doua zi. Se explică. cererilor privind eliberarea. 36 . calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depăşirea termenului de procedură. părţii reprezentate prin mandat).(1) CPC).în cazul decesului participantului la proces care avea interes să facă apel.116 alin. după caz (moştenitorilor. persoana poate depune cererea de apel chiar dacă nu a luat cunoştinţă de procesul-verbal al şedinţei primei instanţe.în cazul decesului mandatarului căruia i se comunicase hotărârea. după ce primeşte cererea de apel şi înscrisurile alăturate.16 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. Nu există un termen de decădere pentru solicitarea repunerii în termenul de declarare a apelului (art. Legea cere depunerea cererii de apel cu respectarea formei scrise la instanţa judecătorească a cărei hotărâre se atacă (art. în caz de depunere a referinţei în prima instanţă.365 CPC. pentru efectuarea acţiunilor prevăzute de art.14 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.2008] 15. însă la cererea apelantului instanţa de apel. explicând apelantului consecinţele art. . ordinea şi termenele de exercitare a hotărârii. Tot aşa va proceda preşedintele instanţei şi în privinţa cererilor de alăturare la apel. că potrivit art.12.din motive justificate. aceasta este obligată s-o accepte şi s-o anexeze la dosar.166 alin.(4) CPC). [Pct. observaţiilor la procesul-verbal ş. a cărei hotărâre se atacă. De asemenea.12. Instanţele de apel vor refuza înregistrarea cererii de apel în mod direct.10 din 22.10 din 22. Repunerea în termen poate fi dispusă numai dacă partea şi-a exercitat dreptul la acţiune în cadrul unui termen maxim de 30 de zile. Cererile de apel parvenite prin poştă în adresa instanţei de apel vor fi expediate instanţei de fond. [Pct.367 CPC. 16.(6) CPC cererea de apel este valabil făcută chiar dacă poartă o denumire incorectă. poate să dispună suspendarea executării hotărârii. În astfel de cazuri se face o nouă comunicare. pot fi obiect separat al apelului chestiunile ce ţin de repartizarea cheltuielilor de judecată între părţi. 18. Dat fiind faptul că legislatorul nu interzice prezentarea referinţei şi la această etapă. Instanţele de apel trebuie să ţină cont că apelantul este în drept prin cererea de apel să atace hotărârea primei instanţe în întregime sau numai în privinţa unor probleme expuse în partea descriptivă sau în partea motivată a hotărârii. care în final nu au influenţat în mod direct asupra concluziei instanţei ce ţine de soluţionarea acţiunii.364 alin.

propunându-le să depună. să decidă asupra mişcării dosarului. Instanţa poate în aceeaşi încheiere de pregătire a pricinii pentru dezbateri să fixeze data examinării apelului. şi el curge din nou.368 CPC până la expirarea lui va înainta o cerere în care va solicita prelungirea lui. va soluţiona chestiunea privind adoptarea unei hotărâri suplimentare sau a unei încheieri privind corectarea greşelilor în hotărâre atunci când există temeiuri legale. [Pct.(2) CPC). judecătorul instanţei de apel nu va fi în drept de a nu da curs cererii de apel pe motiv că nu este achitată taxa de stat. Numai după expirarea termenului pentru declararea apelului pentru toţi participanţii la proces. în caz contrar se va da o încheiere separată referitoare la data examinării cauzei. iar în cazul nedepunerii ei în termenul stabilit de instanţă. cât şi înscrisurile anexate. Dacă apelantul îndeplineşte în termen indicaţiile din încheiere. prima instanţă va examina observaţiile la procesul-verbal. în caz că apelantul a depus o cerere în care solicită eşalonarea. în caz că vor fi înaintate. nimeni nu este în drept să reclame dosarul din prima instanţă. 19. eliberarea de la achitarea taxei de stat odată cu declararea apelului. noi referinţe şi înscrisuri la dosar. şi fără respectarea art. Instanţele de apel (atât de drept comun. plus câte o copie pentru instanţa de apel. cât şi cea economică) vor lua în considerare că depunerea referinţei este obligatorie. 20. Însă participanţii la proces pot lua cunoştinţă de materialele cauzei. rezonabil. instanţa de judecată este obligată de a soluţiona mai întâi chestiunea privind prelungirea termenului judiciar. în traducere. instanţa va expedia a doua zi instanţei de apel dosarul împreună cu apelurile. judecătorul instanţei de apel dispune printr-o încheiere de a nu da curs cererii. depunerea recursului va întrerupe curgerea termenului judiciar.10 din 22.12. va cita părţile şi alţi participanţi la proces.365 CPC. cu cel puţin 3 zile înainte de judecarea apelului. căreia i s-a stabilit un termen judiciar în condiţiile art. apelul se consideră depus la data prezentării iniţiale. instanţa de apel este obligată. În cazul în care cererea de apel şi înscrisurile au fost depuse fără plata taxei de stat şi fără copii pentru fiecare participant la proces şi o copie pentru instanţa de apel. acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. În cazul când persoana.Până la expirarea termenului de depunere a apelului pentru toţi participanţii la proces. ca persoana respectivă să dispună de posibilităţi obiective de a executa indicaţiile din încheiere. să soluţioneze cererea reclamantului şi. Dat fiind faptul că încheierea de a nu da curs cererii de apel poate fi atacată cu recurs. De asemenea. sau fără legalizarea înscrisurilor alăturate în modul prevăzut de lege. instanţa de apel va expedia participanţilor la proces copii de pe cererea de apel şi de pe înscrisurile care nu au fost prezentate primei instanţe. după examinarea recursului de către instanţa de recurs.186 alin. va întreprinde acţiunile prevăzute de lege în cazul executării imediate a hotărârii. înscrisurile şi cererile depuse. mai întâi. În scopul pregătirii pricinii către examinare în ordine de apel. termenul stabilit de judecător trebuie să fie unul real.2008] 37 . Se explică instanţelor judecătoreşti. în dependenţă de soluţia adoptată. pricina poate fi examinată în baza materialelor existente la dosar (art. apelurile şi referinţele depuse. că în cazul în care nu se dă curs cererii de apel. Referinţele şi înscrisurile se depun cu atâtea copii câţi participanţi la proces sunt. De asemenea. Instanţa este obligată de a crea condiţiile respective participanţilor la proces pentru ca ei să-şi poată exercita drepturile sale.20 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. iar cele redactate într-o limbă străină. În asemenea situaţii.

Partea care a declarat apelul poate sau reprezentantul ei. însă după plata taxei de stat. cât şi prin înseşi accepţiunea şi esenţa acestei căi de atac. ci este obligată să verifice legalitatea hotărârii în întregul ei. [Pct. În cazul retragerii apelului. Martorii citaţi în prima instanţă pot fi citaţi şi în instanţa de apel. Art. apelul se examinează într-un termen rezonabil. sau solicitării încheierii unei tranzacţii. iar în ultimul caz cu consemnare în procesul-verbal.5 CPC. În cazul renunţării reclamantului la acţiune.2008] 24. Instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel.21. să şi-l retragă până la dezbaterea pricinii în fond în instanţa de apel. Apelanţii sunt în drept să prezinte probe care nu au fost prezentate în prima instanţă. În cadrul soluţionării chestiunii privind retragerea apelului instanţa de apel este obligată de a explica apelantului efectele admiterii cererii de retragere a apelului.2008] 23. instanţa de apel va dispune încetarea procedurii în apel. Or. sub condiţia de a-şi păstra calitatea procesuală. [Pct.22 în redacţia Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. În cazul când apelul nu este motivat ori motivaţia nu cuprinde argumente sau probe noi. şi în caz de admitere va înceta procedura în ordine de apel în privinţa persoanei care a renunţat la apel. În acest caz instanţa de apel casează hotărârea primei instanţe şi dispune încetarea procesului dacă sunt respectate prevederile art. libertăţilor şi intereselor legitime ale unei alte persoane nu privează persoana în a cărei interes a fost declarat apelul de dreptul de a-l susţine.12. apelantul este obligat de a-şi motiva imposibilitatea prezentării probelor în prima instanţă. 38 . Retragerea apelului se face în scris sau oral.10 din 22. atunci se respectă cerinţele necesare pentru cererea de chemare în judecată.12. care este de 30 de zile. În procesul judecării pricinii în apel apelantul este în drept de a folosi orice mijloc de apărare fie de drept material.60 alin. instanţa de apel va soluţiona chestiunile privind retragerea apelului. fie de drept procedural. inclusiv şi asupra motivelor care au rămas neexaminate de către instanţa de fond. În acest caz. printr-o încheiere susceptibilă de recurs. admiterea de către instanţa de apel a cererii de retragere a apelului îl lipseşte pe ultimul de dreptul de a mai înainta un nou apel împotriva aceleiaşi hotărâri. după expirarea termenului de pregătire a pricinii pentru dezbateri judiciare. împuternicit în mod legal. procedura în ordine de apel nu poate fi încetată.23 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. că retragerea apelului declarat de către procuror. de o altă persoană sau organ împuternicit prin lege să se adreseze în judecată pentru apărarea drepturilor.10 din 22. Rezonabilitatea termenului de examinare a apelului se va aprecia atât prin prisma complexităţii şi comportamentului părţilor în proces. iar ceilalţi susţin apelurile declarate. În cazul în care mai mulţi participanţi la proces au declarat apeluri de sine stătător împotriva hotărârii şi unul din apelanţi şi-a retras apelul. 25. În cazul în care dovezile propuse sunt martorii. neaudiaţi în prima instanţă sau înscrisuri nearătate la prima instanţă. 22. şi va examina apelurile altor participanţi la proces.371 CPC prevede ca. instanţa se va pronunţa în fond numai în temeiul celor invocate în prima instanţă. dacă prin cererea de apel se contestă depoziţiile lor. Se atrage atenţia instanţelor judecătoreşti. Instanţa de apel nu este legată de motivele apelului privind legalitatea hotărârii primei instanţe.

Temeiurile casării hotărârii instanţei de fond de către cea de apel sunt specificate în art.instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces. instanţa este în drept să pronunţe o soluţie prin care îl respinge sau îl admite. de aceea faptul invocării greşite a legii materiale şi procedurale nu poate servi temei pentru respingerea apelului. [Pct. b). .388 CPC la solicitarea participanţilor la proces. prima instanţă este obligată de a arăta în hotărârea sa pricinile ce au servit ca temei în imposibilitatea îndeplinirii indicaţiilor. situată în circumscripţia instanţei de apel. cercetate. verificând hotărârea judecătorească şi considerând-o temeinică şi legală.pricina a fost examinată cu încălcarea competenţei generale sau jurisdicţionale.2008] 28.în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată. Decizia prin care pricina se remite la rejudecare este irevocabilă. e) CPC. respinge apelul ca nefondat.pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul. În sensul prevederilor art.385 şi 388 CPC se poate concluziona că legea prevede doar 5 cazuri când instanţa de apel. urmează în mod obligatoriu să remită cauza la rejudecare: . În prezenţa celorlalte motive specificate în art. .385 alin. Restituind pricina spre rejudecare. Instanţa de apel. În caz de imposibilitate obiectivă de a îndeplini indicaţiile instanţei de apel în cadrul rejudecării pricinii. adică consideră că motivele invocate în apel sunt combătute de probele administrate. . adică nu se supune niciunei căi de atac.în dosar lipseşte procesul-verbal privind efectuarea unui act procedural. Admiterea apelului înseamnă constatarea caracterului ilegal (incorect) al hotărârii pronunţate de prima instanţă şi aceasta duce la casarea ei în întregime sau în parte potrivit art. instanţa de apel.386-388 CPC. Totodată în art. fără a o restitui în prima instanţă. În primul caz. c). va remite pricina spre rejudecare în instanţa competentă.pricina a fost examinată de un complet de judecată compus ilegal.(2) CPC este reglementată situaţia în care judecata în primă instanţă s-a făcut cu încălcarea competenţei. analizate şi apreciate corect de prima instanţă. lit.Invocarea incorectă a prevederilor legale în cererea de apel de către apelant nu eliberează instanţa de apel de a aplica legea materială corectă ce guvernează raportul juridic litigios. Astfel. 27. constatând lipsa de competenţă a primei instanţe. În situaţia în care în prima instanţă nu se mai poate constitui un complet de judecată.27 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. d). 26. După ce judecă apelul. pronunţând o hotărâre de declinare a competenţei în favoarea instanţei competente. Instanţa de apel nu este în drept să releve în indicaţiile sale care probe inspiră încredere (sunt mai temeinice) sau să stabilească ce hotărâre ar trebui adoptată după rejudecarea pricinii. instanţa de apel este obligată să menţioneze în decizie actele procedurale care trebuie efectuate în prima instanţă. instanţa de apel este în drept să judece pricina în fond. data şi ora şedinţei de judecată.12. după casarea hotărârii. . pricina urmează a fi trimisă altei instanţe de acelaşi grad.1. 39 . instanţa de apel poate casa hotărârea instanţei de fond cu darea unei noi hotărâri dacă: .10 din 22.385 alin.

.nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată. spaţiu şi asupra persoanelor. celelalte renumerotate] 30. a soluţionat greşit conflictul dintre normele cuprinse în diferite acte normative interne.(2). nu poate servi temei de sine stătător pentru casarea hotărârilor. aplicând o normă străină acestuia. Prin aplicarea legii care nu trebuia să fie aplicată se înţelege situaţia când instanţa a dat o calificare juridică incorectă raportului material litigios. că potrivit art. în caz că litigiul este soluţionat corect. a aplicat o uzanţă ce contravine legii. 8 şi 22 şi jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului instanţele de judecată. Conform art. .10 din 22. 5. . expuse în hotărâre. În acest caz.circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii. a încălcat regulile acţiunii normelor juridice în timp.387 CPC se consideră că normele de drept material sunt încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: . . sau s-a aplicat eronat analogia legii sau analogia dreptului.s-a interpretat eronat legea.(5) CPC. Adoptarea şi pronunţarea deciziei de către instanţa de apel se face potrivit prevederilor art. Neindicarea legii materiale în hotărâre. . În special. alin.2008. De asemenea.6 §1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.hotărârea nu este semnată de judecător sau de către unul din judecătorii din completul de judecată ori hotărârea este semnată nu de acel judecător sau de acei judecători care sunt menţionaţi în hotărâre. pe care instanţa le consideră constatate.la emiterea hotărârii a fost încălcat secretul deliberării. instanţa de apel va casa hotărârea primei instanţe cu darea unei noi hotărâri sau va modifica hotărârea în cazurile dacă: .la judecarea pricinii au fost încălcate regulile cu privire la limba în care s-a desfăşurat procesul. a soluţionat pricina în baza normei de drept interne ce contravine prevederilor tratatului internaţional cu aplicare directă. sau a soluţionat litigiul contrar normelor materiale ce guvernează raportul juridic litigios. Protocoalelor 3. decizia trebuie să conţină circumstanţele cauzei.390 şi art. sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii.12.389 CPC.. [Pct.2008] 29. inclusiv instanţele de apel.au fost încălcate sau aplicate eronat normele de drept material. Dispoziţia judecătorească prin care se soluţionează fondul apelului se emite în formă de decizie.circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii nu au fost constatate şi elucidate pe deplin. instanţa de apel va concretiza partea motivată a hotărârii primei instanţe. Se explică instanţelor că prin neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată se înţelege o situaţie când instanţa în hotărârea sa nu a făcut trimitere nici la o lege materială. constatate de instanţă. .concluziile primei instanţe.10 din 22. sunt obligate de a motiva hotărârile sale. . limitându-se numai la normele juridice procesuale. [Pct. iar la soluţionarea problemelor prin care nu se rezolvă fondul apelului.28 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.12. Se atrage atenţia asupra faptului.s-a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.241 alin.30 exclus prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. probele pe care se întemeiază concluziile ei referitor la 40 . nu au fost dovedite cu probe veridice şi suficiente. cu respectarea şi a cerinţelor art. dispoziţia se emite în formă de încheiere.

Decizia instanţei de apel. 32. alte chestiuni ce au fost soluţionate în cadrul judecării pricinii. instanţa de apel este obligată a întreprinde acţiunile legale pentru comunicarea deciziei integrale. fiind definitivă. În cazul în care apelul a fost judecat în absenţa unor participanţi la proces legal citaţi. Chişinău.28 din 26 decembrie 2000 "Cu privire la examinarea cauzelor civile în ordine de apel". Se abrogă hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. participanţii la proces au dreptul de a lua cunoştinţă de materialele dosarului. instanţa de apel este obligată a le trimite copia deciziei adoptate în cel mult 7 zile de la emiterea deciziei motivate. deşi legiuitorul a prevăzut şi posibilitatea contestării ei cu recurs.admiterea sau respingerea acţiunii. 33. în mod obligatoriu. poate fi pusă în executare imediat după adoptarea ei. inclusiv cu procesul-verbal al şedinţei. argumentele instanţei în caz de respingere a unor probe prezentate de participanţi ş.a. legea materială şi procedurală aplicate în cadrul judecării pricinii. a fi în termen redactate şi restituite în instanţa de fond. Se atenţionează instanţele de apel că dosarele urmează. atât timp cât dosarul se află la instanţa de apel.15 41 . 31. De asemenea. După adoptarea deciziei. 3 octombrie 2005 nr. în caz de adoptare a dispozitivului deciziei.

Decizia instanţei de apel sau de recurs trebuie să fie pe cât e posibil de concisă. precum şi deciziile pronunţate de curţile de apel. 2009.6 al Recomandării nr. deliberarea şi pronunţarea pot fi amânate pe un termen de 10 zile. dar trebuie să corespundă tuturor normelor de drept. Deciziile instanţei de recurs devin irevocabile din momentul pronunţării. certitudine. retrăgându-se în camera de deliberare. Decizia instanţei de apel sau de recurs trebuie să fie legală şi întemeiată. adoptă o hotărâre sub formă de decizie sau încheiere. oficialitate şi pertinenţă. lipsă de rezerve (necondiţionalitate). înţeleasă de părţile implicate în litigiu şi să răspundă în mod sigur şi expres la toate cererile şi obiecţiile formulate de apelant. cu parcurgerea tuturor fazelor procesuale legal stabilite. Hotărârile pronunţate în primă instanţă de judecătorii pot fi atacate cu apel. elocvenţă. în conformitate cu art. dar în prezenţa unor motive justificate. motivare şi dispozitiv. logică. De regulă. nr.2. concreteţe. judecând apelul sau recursul. 42 .19 Întru asigurarea aplicării corecte şi uniforme de către instanţele judecătoreşti de apel şi de recurs a normelor de procedură civilă la întocmirea actelor judecătoreşti de dispoziţie. în baza art.e). Decizia instanţei de apel sau de recurs trebuie să fie pronunţată la sfârşitul procesului. cu judecarea pricinilor în aceste căi de atac. Astfel.4-5. Plenul Curţii Supreme de Justiţie. formulările din conţinutul deciziei trebuie să corespundă exigenţelor de: corectitudine.2 lit. claritate.R (84) 5 privind principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcţionării justiţiei.07.16 lit. art. EXPLICĂ: 1. recurent şi intimat (Principiul nr.3 din 07. 3. fapt despre care se informează participanţii la proces. Cu recurs pot fi atacate şi hotărârile pentru care legea nu prevede calea apelului.(1) CPC. iar hotărârile pronunţate în primă instanţă de curţile de apel pot fi atacate cu recurs.1.02. Aceasta conţine patru părţi componente: introductivă. adoptată de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei la 28. 2. Instanţa de judecată.17 Cod de procedură civilă. consecutivitate. sobrietate. după încheierea dezbaterilor judiciare şi ascultarea susţinerilor verbale.c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi art. pag. deplinătate. Ea poate fi întocmită liber. deliberarea şi pronunţarea actelor de dispoziţie ale instanţelor de apel şi de recurs au loc în aceeaşi şedinţă.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei procesuale civile la întocmirea actelor judecătoreşti de dispoziţie în cadrul examinării pricinilor civile şi economice în ordine de apel şi de recurs nr.1984). descriptivă. să fie clară.2008 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. 3.236 alin. 3.

instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel.4. 5.442 alin. În cazul respingerii apelului sau recursului.373 alin. că unele probe ar fi mai temeinice decât altele şi nici să stabilească ce hotărâre ar urma să fie adoptată după rejudecarea pricinii. 427 şi 445 CPC. calitatea lor procesuală.1. pe baza actelor din dosar. acest fapt se va considera o încălcare a art.3. în limitele invocate în recurs. 43 . precum şi rezumatul soluţiei pronunţate de prima instanţă şi de instanţa de apel (în privinţa deciziei instanţei de recurs examinate în conformitate cu secţiunea a ll-a). legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă. denumirea instanţei care a pronunţat decizia. explicaţiile participanţilor la proces. 8 şi 22 ale Convenţiei. Astfel. caracterul public sau secret al şedinţei.6 par. garantat de art. Partea descriptivă a deciziei instanţei de apel sau de recurs trebuie să cuprindă expunerea succintă a circumstanţelor pricinii. motivele care au determinat insatisfacţia apelantului sau recurentului 5. precum şi cele care nu au fost stabilite. 6. În cazul în care instanţele de apel şi de recurs se abţin de a da un răspuns special şi explicit la cele mai importante întrebări.1. numele sau denumirea apelantului sau recurentului.2.(5) CPC. instanţele de apel şi de recurs sunt obligate să indice în decizie motivele respingerii. 417. În limitele apelului. însă nu sunt în drept să prejudece în opiniile sale că o anumită probă ar inspira sau nu încredere. 5.12. Dreptul la un proces echitabil. fără a administra noi dovezi. Spre deosebire de partea introductivă a hotărârii pronunţate în primă instanţă. Partea introductivă a deciziei instanţei de apel sau de recurs cuprinde: locul şi data adoptării. dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii. la judecarea recursului declarat împotriva deciziei date în apel. precum şi temeiurile de fapt şi de drept care au condus la adoptarea uneia din soluţiile prevăzute de art. probele pe care se întemeiază concluziile acestora. însă aceasta nu împiedică instanţa de apel să verifice. instanţele judecătoreşti naţionale sunt obligate să-şi motiveze deciziile iar toate întrebările care sunt importante pentru rezultatul procesului necesită un răspuns special în hotărâre. urmează a fi indicate circumstanţele pricinii constatate de instanţe. după caz. în partea introductivă a deciziei instanţei de apel şi de recurs se expune succint hotărârea primei instanţe. stabilite pe parcursul examinării ei.1 din Convenţia Europeană (Hotărârea Curţii Europene din 09. apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţa de apel de către participanţii la proces. instanţa verifică. jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului. Deci. la admiterea sau respingerea apelului sau recursului.1994 pronunţată în cauza Hiro Balani împotriva Spaniei). prezumă dreptul la o hotărâre şi decizie motivate. fără a acorda părţii care a formulat o întrebare posibilitatea de a şti dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins. În conformitate cu art. Protocoalelor nr. sunt în drept să se pronunţe în decizia adoptată asupra actelor procedurale care urmează a fi efectuate în primă instanţă la rejudecarea pricinii. conform art. 5. 6. în limitele cererii de apel. completul de judecată. legalitatea hotărârii atacate. ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate. temeiurile de fapt şi de drept care au condus. fiind obligată să se pronunţe în decizie asupra tuturor motivelor invocate în recurs. iar în cazul casării integrale sau parţiale a hotărârii primei instanţe şi restituirii pricinii spre rejudecare în primă instanţă. în motivarea deciziilor instanţelor de apel şi de recurs.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.(1) şi (2) CPC.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.385. instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanţe. În conformitate cu art.

recurentului şi concluzia instanţelor de apel şi de recurs în sensul admiterii sau respingerii apelului sau recursului. sub aspectul cuprinsului acestora. rezultă că prevederile cuprinse în Capitolul XX Titlul II din CPC. sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii. c) concluziile primei instanţe. la examinarea apelului sau recursului. rămâne definitivă din momentul pronunţării. unde se indică dacă se admite sau nu acţiunea. iar dacă se admite – cum este soluţionată cauza (art. expuse în hotărâre.(1). respectiv. 8. de o lună de zile. în conformitate cu art. după caz. Totodată.(5) CPC. În dispozitivul deciziei de apel sau de recurs. În conformitate cu art.1.376 alin. în cazul soluţionării unor probleme simple. 12. urmând ca decizia să fie redactată în termen de 15 zile şi. în motivarea deciziei adoptate sunt obligate să-şi expună concluzia cu privire la toate argumentele invocate de apelant sau recurent şi.239-248 CPC). dacă se constată incidenţa următoarelor temeiuri: a) circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii nu au fost constatate şi elucidate pe deplin.(1) CPC. referindu-se la legea respectivă. Decizia instanţei de apel.(1) şi 413 alin. instanţa este în drept să pronunţe dispozitivul deciziei sau al hotărârii. instanţele de apel şi de recurs emit încheierile fără a se retrage în camera de deliberare.386. obiectul litigiului. în urma judecării apelului sau recursului.249. 9. În cazul adoptării unei noi hotărâri. b) circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii. în măsura în care acestea nu contravin prevederilor procedurale specifice examinării pricinii în apel şi în recurs. Hotărârea dată în primă instanţă de judecătorii sau de o instanţă de apel va fi casată sau. Instanţele de apel şi de recurs aplică şi prevederile art. pronunţând hotărâri suplimentare. 388 şi 400 CPC). care stabilesc cadrul procedural al încheierii primei instanţe. 418 şi 445 alin. numele părţilor. 13. trebuie să corespundă exigenţelor stabilite de art. Hotărârile (deciziile) instanţelor de apel şi de recurs mai pot forma obiectul unei cereri referitoare la corectarea greşelilor materiale strecurate în conţinutul ei. numele apelantului.242 alin. Instanţele de apel şi de recurs sunt obligate să facă referire nu numai la articolul menţionat.(1) lit. 7.250 CPC. 387. fiind susceptibilă de executare silită. dar şi la aliniatul şi litera acestuia. acestea fiind consemnate în procesulverbal al şedinţei de judecată în cazul instanţelor de apel şi în cadrul unor încheieri separate în 44 . d) normele de drept material sau normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat (art. Din sensul art. se aplică inclusiv la emiterea încheierilor judecătoreşti de către instanţele de apel şi de recurs. să motiveze din care considerente instanţa a ajuns la concluzia de a recunoaşte apelul sau recursul neîntemeiat. 10. această parte a deciziei este analogică cu dispozitivul hotărârii primei instanţe. 11. precum şi al unei cereri referitoare la darea unor explicaţii asupra dispozitivului deciziei (art. însă poate fi atacată cu recurs şi supusă revizuirii în modul stabilit de Codul de procedură civilă.270 CPC.254 alin. având autoritate de lucru judecat. modificată. se va indica denumirea primei instanţe şi data adoptării hotărârii în primă instanţă. vor considera că hotărârea primei instanţe sau a instanţei de apel este legală şi temeinică.Dacă instanţele de apel şi de recurs.c) şi 394 CPC. nu au fost dovedite cu probe veridice şi suficiente. Este inadmisibilă limitarea instanţelor de apel şi de recurs doar la reproducerea în decizie a hotărârii apelate sau recurate ori la constatarea netemeiniciei apelului sau recursului. 8. 251 CPC). 389. pe care prima instanţă Ie-a considerat constatate. deoarece în acest caz decizia apare ca nemotivată. Încheierile pronunţate de instanţele de apel sau de recurs.

a încheierii respective. 14. la întocmirea actelor judecătoreşti în cadrul examinării pricinilor civile în ordine de apel şi de recurs se vor lua în considerare unele explicaţii tangenţiale ale Plenului CSJ în materia respectivă.03. 7 iulie 2008 nr.409. ce se conţin în hotărârile nr. 421.2005 „Cu privire la examinarea pricinilor civile în ordine de apel" şi nr. acestea sunt supuse recursului separat numai dacă legea prevede expres acest fapt. 16. Excepţie de la regulă constituie încheierea Curţii Supreme de Justiţie de restituire a recursului în ordinea stabilită de Secţiunea I sau de încetare a procesului. Sunt irevocabile actele judecătoreşti de dispoziţie care pot fi supuse revizuirii şi nu se supun niciunei căi de atac actele judecătoreşti de dispoziţie care nu pot fi revizuite. Chişinău. consemnarea în procesul-verbal al încheierii instanţei de judecată nu condiţionează nesusceptibilitatea atacării cu recurs. de soluţionare a cererilor şi a demersurilor părţilor şi participanţilor la proces ce se referă la chestiuni simple. indiferent de modul de consemnare a încheierilor instanţelor de apel şi. Constituie încheieri ale instanţelor de apel şi de recurs care pot fi emise fără retragerea în camera de deliberare: cele de dispunere a examinării pricinii în lipsa părţii. a martorului etc.10. Astfel. 15.(4) CPC). 445 alin.. de recurs.a. în mod separat. Exemple de acte judecătoreşti care nu se supun niciunei căi de atac constituie: decizia instanţei de apel sau de recurs prin care pricina se trimite la rejudecare şi încheierea de admitere a cererii de revizuire.13 din 25 aprilie 2000 "Cu privire la practica judiciară ce ţine de respectarea normelor de procedură civilă la întocmirea actelor judecătoreşti în cadrul judecării cauzelor în ordine de apel şi recurs". inclusiv cea de anexare la dosar a unor noi înscrisuri ş. după caz. care rămân irevocabile din momentul pronunţării (art. În subsidiar. Se atenţionează asupra faptului că.cazul instanţelor de recurs. Se abrogă hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. de stabilire a ordinii cercetării judecătoreşti.3 din 27.15 din 03.2006 „Cu privire la practica aplicării legislaţiei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs". 17. precum şi în cazul în care încheierea face imposibilă examinarea în continuare a pricinii. Se va distinge situaţia în care actul judecătoresc de dispoziţie nu se supune niciunei căi de atac de situaţia în care actul respectiv este irevocabil.3 45 .

128 alin.(1) lit. conform competenţei jurisdicţionale stabilite de art.170 alin. f).16 lit.2006 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova.397 CPC).12 modificată de: Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.(5) CPC).33 şi 36 CPC.). b) deciziile pronunţate de curţile de apel în calitate de instanţă de apel (art.(5) CPC).62 alin.10 din 22. 2. nr.(2) CPC).2008 În scopul aplicării corecte şi unitare a normelor procedurale referitoare la examinarea pricinilor în cadrul căii de atac a recursului de către instanţele judecătoreşti competente.3 din 27. de fond sau de apel (exemple de astfel de încheieri: de strămutare a pricinii (art.34 CPC. Recursul este calea ordinară de atac exercitată de către persoanele îndreptăţite împotriva actelor de dispoziţie ale instanţelor judecătoreşti.d). de respingere a cererii de admitere în calitate de coparticipant (art. b).99 CPC).(1) CPC).a).(5) CPC) etc. Actele de dispoziţie judecătoreşti (hotărâri şi încheieri) fără drept de apel sunt recurate conform Secţiunii 1 a capitolului XXXVIII CPC.11.e). conform Secţiunii a 2-a a aceluiaşi capitol.2 lit. de respingere a cererii de asigurare a probelor (art.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la practica aplicării legislaţiei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs nr. e). în baza art. .(3) CPC). Sunt supuse recursului următoarele acte de dispoziţie judecătoreşti: a) hotărârile: . de respingere a cererii de repunere în termen (art. h) şi i) CPC.(3) CPC).pronunţate în primă instanţă de curţile de apel. c) şi g) (art.(4) CPC). în condiţiile legii.43 alin. de refuz în primirea cererii de chemare în judecată (art. c) următoarele categorii de încheieri: . .429 alin. conform competenţei jurisdicţionale stabilite de art.03. inclusiv de cea economică.17 Cod de procedură civilă.65 alin. pronunţate în baza art. se deduce nesusceptibilitatea de recurs a încheierilor de restituire a cererilor de chemare în judecata. Reieşind din interpretarea incidenţă a articolului 170 alin.116 alin. de respingere a examinării concomitente a acţiunii intervenientului principal şi a acţiunii iniţiale a reclamantului (art.(1) lit. de restituire a cererii în temeiul alin.169 alin. Plenul Curţii Supreme de Justiţie EXPLICĂ: 1.pronunţate în primă instanţă de Curtea Supremă de Justiţie.(5) CPC.încheierile pronunţate în primă instanţă pentru care legea prevede în mod expres posibilitatea recurării. iar actele de dispoziţie pronunţate de către instanţele de apel (decizii).12. pag. asupra cheltuielilor de judecată (art. 46 . art. 2006. indiferent de instanţa care le pronunţă.c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi art.170 alin.alte hotărâri pentru care legea nu prevede calea apelului (art. reieşind din rezultatele generalizării practicii judiciare.

44 din Hotărârea Guvernului nominalizată. se explică că în cazurile respective noţiunea de "recurs" trebuie înţeleasă drept o cerere primară de adresare în instanţa de judecată competentă dea soluţiona litigiul. .7 alin.hotărârile în a căror privinţă subiecţii recursului nu au utilizat calea apelului. dacă este denumită "cerere de apel". 3. În unele cazuri. şi nu o cale de atac procedurală. Trebuie de menţionat că această cale de atac nu trebuie percepută ca "recurs" în sensul prevăzut de Codul de procedură civilă. În sens larg. conform art.33 alin. Calitatea procesuală din recurs nu este condiţionată de cea pe care au avut-o părţile la examinarea în fond sau în apel (reclamat. precum şi alte persoane prevăzute la art. hotărârile Comisiei de reexaminare a AGEPI. pronunţate în cadrul procedurii de recurs de Curtea Supremă de Justiţie.deciziile de trimitere a cauzei la rejudecare.).încheierile care fac imposibilă examinarea pricinii în continuare. apelant. cu respectarea exigenţelor legale. . instanţa competentă va fi curtea de apel. pârât etc. ci ca unică posibilitate de concretizare şi reliefare a principiului constituţional şi comunitar al accesului liber la justiţie.423 CPC). conform Hotărârii Guvernului nr.(2). exercită recursul în nume propriu. Persoanele cu drept de sesizare a instanţei de recurs.(3).429 alin. art. În acest context. ca instanţă de drept comun). în cazul în care legea prevede această cale de atac pentru categoria respectivă de hotărâre (art. dacă întruneşte toate celelalte exigenţe legale. "petiţie" etc. legea instituie calea recursului în instanţa de judecată. De exemplu. art. Nu pot fi atacate cu recurs: . inclusiv încheierile curţilor de apel prin care nu este soluţionat fondul.(6) CPC).. prin alţi participanţi la proces se înţeleg: intervenienţii şi succesorii în drepturi procesuale. 73 şi 74 CPC (art. pentru că numai aceştia. procurorul. deoarece aceştia participă în numele altor persoane sau al statului.55 CPC). în cazurile şi cu condiţiile legale stabilite.430 CPC. În sens restrâns. în cadrul primei instanţe: încheierile emise de şeful oficiului de executare a deciziilor judecătoreşti.34 alin.(1) lit.32 CPC.456 din 26.celelalte încheieri nu se supun recursului separat. noţiunea de participanţi la proces include şi reprezentanţii.(2).2004.încheierile prin care a fost admisă cererea de revizuire cu remiterea cauzei la rejudecare. potrivit art.ordonanţele judecătoreşti care dispun de un regim juridic special. vor fi înaintate şi examinate potrivit ordinii generale de examinare a acţiunilor.12.07. respectiv cadrul procesual ce rezultă din dosar permite deducţia susceptibilităţii de recurs a actului judecătoresc atacat (art. nu se supun recursului încheierile de încetare a procesului. "de contestare". expres prevăzut de lege. reieşind din art. chiar dacă legea nu prevede expres posibilitatea atacării lor. 47 .443-XV din 24.166 alin.33 alin. ci numai odată cu fondul (art.(4) CPC).) nu constituie motiv de restituire a cererii. din Codul de executare nr. raportat la art.398 şi art. sunt : a) părţile şi alţi participanţi la proces. Părţile în faţa instanţei de recurs poartă denumirea de recurent şi intimat. Reieşind din contextul relevat.1993 "Cu privire la protecţia proprietăţii industriale în RM" (conform pct. .(4) etc.b) CPC. adică persoana care depune cererea de recurs şi persoana împotriva căreia se depune recursul. 4. Formularea greşită a denumirii cererii de recurs (de exemplu. . competenţa de examinare a contestării aparţinând judecătoriei pe lângă care activează Direcţia de executare.35 alin. chiar dacă actele de dispoziţie nu provin de la o instanţă judecătorească.

În cazul în care acţiunea a fost înaintată de către procuror. .400 alin.409 alin.b) CPC.2008] 6. sau se va restitui fără stabilirea unui termen pentru înlăturarea neajunsului conform art. respectiv. care se vor examina conform secţiunii a 2-a (deciziile) şi. principiul imutabilităţii competenţei jurisdicţionale fiind aplicabil şi pentru competenţa funcţională (graduală). conform competenţei funcţionale. pentru că nu au parcurs gradele de jurisdicţie inferioare. în interes propriu).b) martorul. respectiv. expertul.71 alin.45 CPC). în mod concomitent. În cazul în care recursul este depus în aceeaşi pricină.(2) CPC.5 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. dacă nu se înlătură neajunsul în termenul stabilit.12.c) CPC). 424 şi 431 CPC. şi.13 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. cererile de recurs se vor examina de către următoarele instanţe: . recursul se va declara inadmisibil (art.d) CPC şi art. secţiunii 1 (încheierile). persoanele neparticipante la proces dispun de dreptul dea solicita revizuirea hotărârii rămase irevocabile.(1) lit. Colegiul economic al Curţii Supreme de Justiţie examinează recursurile declarate împotriva hotărârilor şi încheierilor emise în primă instanţă de către curţile de apel de drept comun. cât şi de cele neantrenate. Este necesar de a se distinge noţiunea de participant la proces de cea de persoană care nu a fost atrasă în proces.438 alin.(2) CPC. inclusiv ca instanţe de contencios administrativ. atunci când recursul este declarat împotriva deciziilor instanţei de apel 5. în sensul art. încheieri prin care nu se rezolvă fondul cauzei. în caz contrar. procurorul fiind considerat valabil împuternicit pentru exercitarea recursului. .curţile de apel examinează recursurile declarate împotriva hotărârilor fără drept de apel şi a încheierilor susceptibile de recurs. la cererea persoanei interesate conform art. la exercitarea căilor de atac. instanţa de recurs se va pronunţa numai asupra cererilor de recurs ale persoanelor participante. 48 . Persoanele neantrenate la examinarea cauzei în primă instanţă nu dispun de dreptul de a exercita recursul. Trebuie de menţionat faptul că instanţa ierarhic superioară celei abilitate cu prerogativa legală de a examina recursul nu este în drept să strămute din oficiu sau să preia pentru examinare în procedura sa o cerere de recurs (art. Procura generală nu conferă reprezentantului dreptul de a depune recurs. inclusiv a recursului nu va fi necesară depunerea de către persoana respectivă a unei cereri repetate în acest scop. fiind necesară stipulaţia specială şi expresă în conţinutul procurii de abilitare a reprezentantului cu dreptul de a depune recurs.81 CPC. care au dreptul de a declara recurs numai în privinţa compensării cheltuielilor de judecată ce li se cuvin.433 lit. după caz. Acest temei reiese din prevederile art.447 lit. iar cererile persoanelor neantrenate se vor restitui ca fiind depuse de o persoană ce nu are dreptul să declare recurs. în conformitate cu art. Totodată. [Pct. Potrivit art. Curtea de Apel Economică.(2) CPC.408 alin. ambele categorii pronunţate în primă instanţă de către judecătorii (conform secţiunii 1).(3) lit. recursul se va restitui recurentului conform art. în cazul exercitării recursului conform secţiunii 1 (art. atât de persoanele participante la proces.Colegiul civil şi de contencios administrativ sau. specialistul. inclusiv ale Curţii de Apel Economice. dar care împiedică soluţionarea cauzei.Colegiile lărgite ale CSJ dispun de competenţă exclusivă la examinarea recursurilor împotriva deciziilor şi încheierilor instanţelor de apel. iar în cadrul secţiunii 2.c) CPC). fiind susceptibil a fi invocat şi de către participanţii la proces sau din oficiu de către instanţa de recurs.399. în acest caz. atunci când recursul este declarat împotriva hotărârilor şi încheierilor judecătoreşti pentru care nu este prevăzută calea apelului. sub aspectul posibilităţii de a deveni subiect al exercitării recursului.10 din 22. interpretul şi reprezentantul (ultimul.

La explicarea acestui aspect trebuie de pornit de la premisa instituită de art.: uzucapiunea. introdusă prin noul Cod civil). În acest context noţiunea de hotărâre trebuie interpretată extensiv. Nu pot fi calificate la acest capitol problemele care. după caz. Colegiul civil şi de contencios administrativ sau. astfel că vor avea incidenţă la acest capitol recursurile în cauzele civile care nu se întâlnesc în mod unitar. . chiar dacă litigiul respectiv este unitar.431 alin. Totodată. . decât substratul practic. Procedura de examinare a admisibilităţii recursului este aplicabilă numai cererilor de recurs incidente secţiunii a 2-a a capitolului XXXVIII. în complet din trei judecători (Secţiunea 1).442 alin. stipulate în art.2008] 7. nu prezintă importanţă pentru soluţionarea în esenţă a recursului. Colegiul lărgit al Curţii Supreme de Justiţie se va desesiza în favoarea Plenului Curţii Supreme de Justiţie în următoarele situaţii. dar sunt constituite într-o categorie de litigii datorită frecvenţei lor în arealul dimensional al litigiilor civile. 8. dar şi deciziile Curţii Supreme de Justiţie. Referitor la interesul pentru evaluarea dreptului. adică cel al aplicării normei respective.[Pct. În acelaşi context. este necesar ca litigiul respectiv să fi fost soluţionat în mod diferit de către instanţele judecătoreşti.12. în complet format din 5 judecători (Secţiunea a 2-a).6 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. dacă implică aplicarea unor dispoziţii cu caracter novator pentru legislaţia ţării şi/sau sunt expuse într-un mod neclar în cadrul actului normativ (ex.(2) CPC). Pentru ca recursul să fie pasibil de examinare în Plen pe acest motiv este necesar ca această problemă să nu mai fi fost soluţionată printr-o hotărâre anterioară a Curţii. recursul înaintat în baza secţiunii 1 nefiind susceptibil de a fi respins prin decizie ca inadmisibil. b) la soluţionarea recursului se ridică o importantă problemă de drept. Colegiul economic al Curţii Supreme de Justiţie examinează recursurile după cum urmează: .recursurile declarate împotriva hotărârilor şi încheierilor emise de curţile de apel în primă instanţă.recursurile declarate împotriva încheierilor emise în instanţele de apel.17 CPC.pronunţarea unei hotărâri de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.recursurile declarate admisibile împotriva deciziilor pronunţate de către curţile de apel. [Pct. situaţie care în concret se reflectă în tălmăcirea înţelesului 49 . în complet din trei judecători (Secţiunea 1). c) soluţionarea pricinii prezintă un interes deosebit pentru practica judiciară şi pentru evaluarea dreptului.(3) CPC: a) soluţionarea cauzei poate conduce la o contradicţie faţă de o hotărâre anterioară a Curţii.2008] 9. acesta prezintă un interes deosebit pentru practica judiciară şi evaluarea dreptului. Admisibilitatea recursului se va decide de un complet format din 3 judecători desemnaţi de preşedintele colegiului respectiv al Curţii Supreme de Justiţie (art. se cere de menţionat că acest aspect include mai mult substratul strict juridic al unor norme legale.12. şi/ sau această problemă trebuie să conţină o pondere importantă în cadrul soluţionării corecte a recursului respectiv. La examinarea recursurilor înaintate conform Secţiunii a 2-a. adică să reprezinte o noutate. De exemplu. dar nu strict literal "hotărârile". deşi suscită discuţii.10 din 22. poate servi drept temei pentru reconsiderarea unei soluţii anterioare .10 din 22.8 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. juridice i-a fost dată o apreciere juridică diferită faţă de cea dată de către Curtea Supremă de Justiţie printr-o decizie într-o situaţie similară. susceptibile de recurs. adică practica să fie neunitară. prin care unei situaţii.

10.(2)-(3) pentru secţiunea a 2-a. persoana care se alătură la recurs nu poate prezenta alte temeiuri în afara celor invocate de către subiectul care a depus recursul. dar nu şi temeinicia în fapt. determinând cazurile concrete în prezenţa cărora se consideră că normele de drept material şi procedural au fost încălcate sau eronat aplicate. În cazul în care temeiurile invocate de persoana care se alătură nu coincid cu cele invocate de subiectul recursului.(4) CPC). reieşind din prevederile art. De asemenea. cu achitarea taxei de stat (art. Dispoziţiile art.(2) şi (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs prevăzut la art.(3) CPC pentru secţiunea 1 şi art.400 alin. Totodată.400 alin. dacă reieşind din esenţa scriptică se poate deduce un temei de recurs. prin adăugarea altor argumente în justificarea aceluiaşi temei. dacă poziţiile lor coincid în ceea ce priveşte temeiurile recursului. dacă nu este invocat vreunul din temeiurile de recurs expres prevăzute de lege. Indicarea greşită a motivelor de recurs nu atrage inadmisibilitatea recursului (exercitat conform secţiunii a 2-a) sau restituirea lui (conform secţiunii 1). însă dispune de posibilitatea de a le dezvolta.(1) lit. cererea se va considera depusă numai în măsura în care nu depăşeşte temeiurile invocate de subiectul recursului. Pentru declararea recursului sunt aplicabile următoarele termene. va fi examinată ca cerere accesorie cererii de recurs. 11.400 alin. 425 şi 434 CPC: 50 . copârâţii şi/sau intervenienţii care participă la proces de partea recurentului se pot alătura la recurs.general al unei norme juridice civile în raport cu principiile generale ale dreptului şi sensul legislaţiei civile (art.400 CPC.5 alin. Coreclamanţii. cât şi temeinicia hotărârii.(2) CPC). Pentru recursurile înaintate în ordinea prevăzută de secţiunea 1 pot fi invocate de către părţi şi alţi participanţi la proces toate temeiurile prevăzute de art. persoana alăturată este în drept să depună cerere de recurs după regulile generale. însă neindicarea temeiurilor legate de încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural prevăzute la art. 12. şi în acest caz pentru cererea de alăturare la recurs nu se plăteşte taxa de stat.400 alin.400 alin. cererea care se referă la alăturare.(3) CPC nu va atrage restituirea cererii de recurs. cât şi pentru recursurile împotriva deciziilor instanţei de apel. Motivele de recurs trebuie să fie invocate în mod expres de către subiecţii recursului. prin prezentarea unei cereri scrise. 13.400 alin.(1) CPC.(2) CC). având loc o devoluţiune generală (în fapt şi în drept). care se încadrează în limitele art. verificându-se numai legalitatea deciziei. neindicarea expresă a temeiurilor declarării recursului nu poate constitui motiv de inadmisibilitate sau de restituire a cererii de recurs. În cazul în care persoana alăturată a formulat şi alte temeiuri pe lângă cele invocate de persoana care a depus recursul. dacă din conţinutul acesteia rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.400 alin. astfel că recursul exercitat conform secţiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural. urmând soarta cererii principale.401 alin. soluţia în cadrul acestei cereri fiind similară soluţiei pronunţate în cererea de recurs. deoarece motivele enunţate pot fi invocate şi din oficiu de către instanţa de recurs (art.(1) .d) CPC.(2) şi (3) CPC sunt identice atât pentru recursurile împotriva hotărârilor pentru care nu este prevăzută calea apelului. adică se va verifica atât legalitatea. Temeiurile declarării recursului şi casării hotărârii prevăzute de art.402. Simpla nemulţumire a părţilor de soluţia adoptată de instanţele inferioare nu poate constitui motiv de recurs.400 alin. conform principiului de drept "accesoriul urmează soarta principalului" şi în lipsa unei stipulaţii exprese. pentru recursurile incidente secţiunii 1 fiind aplicabile şi motivele prevăzute la art. Astfel.

(1) lit.434 CPC. .12. acesta se va restitui conform art.pentru recursurile împotriva deciziilor curţilor de apel . recursul declarat cu omiterea termenului prevăzut de art. nefiind susceptibil de a fi restabilit în baza art. persoana interesată se repune în termen. În cazul în care se constată că termenul de declarare a recursului a fost omis din motive întemeiate. conform art. 51 .. iar în cazul în care se pronunţă dispozitivul acesteia. şi recursul se examinează în fond.409 alin. iar dacă se pronunţă numai dispozitivul. poate fi restabilit numai la cererea persoanelor care prezintă probe veridice ce confirmă imposibilitatea de a depune recursul.403.434 CPC împotriva deciziilor instanţelor de apel (secţiunea a 2-a). hotărârea instanţei de contencios administrativ.116 CPC.116 CPC. Din oficiu termenul nu poate fi restabilit. poate fi atacată în termen de 5 zile. Recursul exercitat în condiţiile secţiunii 1. suspendă executarea hotărârii.în cazul în care se pronunţă decizia motivată a instanţei de apel. hotărârea motivată se va înmâna participanţilor la proces sub semnătură de primire. Termenul de 2 luni este un termen de decădere. termenul de atac al acesteia este de 2 luni de la pronunţare. recursul declarat de către ei după expirarea termenului de 2 luni se consideră inadmisibil. conform art.257 CPC). În caz contrar. dacă legea nu prevede altfel. cu excepţia încheierii Curţii Supreme de Justiţie. hotărârea judecătorească privind confirmarea sau infirmarea alegerilor locale şi validarea mandatelor poate fi atacată cu recurs în termen de 3 zile de la pronunţare. În cazul omiterii termenului de declarare a recursului (pentru secţiunea 1). 15. Dacă recurentul solicită repunerea în termen. Totodată.b) CPC de către Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie. În situaţia în care recursul a fost depus cu respectarea termenului. poate fi declarat inadmisibil în baza art.13 alin. instanţele ale căror acte de dispoziţie sunt recurabile. prin încheierea instanţei de recurs. Termenul de 20 de zile.68 din Codul electoral etc.(5) din Legea contenciosului administrativ. în situaţia pronunţării integrale în şedinţă de judecată a actelor respective.433 lit. Oricare ar fi temeiurile invocate de către părţi sau participanţii la proces. de regulă.2008] 14. termenul de atac este de 2 luni de la înştiinţarea scrisă a părţilor despre semnarea deciziei redactate. cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. precum şi împotriva încheierilor susceptibile de recurs -20 de zile de la data comunicării hotărârii sau încheierii motivate. Încheierea prin care este respinsă cererea de repunere în termen şi încheierea de restituire a recursului.) [Pct. încheierea de admitere a cererii de repunere în termen nu este susceptibilă de recurs.pentru recursurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă. el se va examina ca fiind depus în cadrul termenului legal stabilit. Aceste cazuri se referă la situaţiile în care hotărârea este "de jure" cu executare imediată (art. În unele cazuri. În scopul asigurării certitudinii momentului de la care va curge termenul de recurs.10 din 22.(b) CPC. dacă există dovada înştiinţării scrise a acestora despre semnarea hotărârii redactate. această chestiune se examinează conform dispoziţiilor art. vor fixa acest fapt în procesul-verbal al şedinţei sub semnătura părţilor. după ce a fost calificat drept admisibil în mod eronat.13 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. ca fiind depus cu omiterea termenului prevăzut la art. dar a fost restituit în mod greşit.256 CPC) sau instanţa de fond a dispus executarea imediată (art. prin care se soluţionează excepţia de ilegalitate. pot fi atacate cu recurs. recursul se restituie recurentului. legea stabileşte termene mai scurte pentru exercitarea recursului (ex: conform art. pentru prima situaţie mai sus enunţată (secţiunea 1).

alte cazuri expres prevăzute de lege. nu se supun niciunei căi de atac. 17. recursurile se depun la Curtea Supremă de Justiţie.(2) CPC.(2) CPC). de la achitarea acesteia.(3)-(7) CPC. asupra necesităţii respectării termenului stabilit pentru transmiterea dosarului în instanţa de recurs (Secţiunea 1 -15 zile de la data expirării termenului de atac. în termen de 15 zile se expediază dosarul împreună cu recursul la instanţa competentă de a examina recursul (art. Lipsa oricăruia dintre elementele cererii sau a documentului care atestă împuternicirile reprezentantului.(1) şi art. după caz. cu excepţia celora care au ca obiect: . iar după verificarea îndeplinirii condiţiilor enunţate şi constatarea îndeplinirii lor. printr-o adresă semnată de preşedintele sau vicepreşedintele colegiului respectiv. în termen maxim de 5 zile de la depunere (art.435 alin. În conformitate cu art. în alte cazuri decât cele stipulate la art. În prima situaţie. la prezentarea certificatului privind depunerea cauţiunii.406 alin. 52 . Numai în cazul atacării deciziilor curţilor de apel (secţiunea a 2-a). în scopul asigurării respectării termenului rezonabil general de examinare a pricinii (art. cu excepţia cazurilor în care subiecţii sunt scutiţi. Depunerea cererii se va înregistra la Serviciul Grefă al Curţii Supreme de Justiţie.75 alin. Secţia Grefă remite recursul cancelariei colegiului respectiv. la cererea recurentului.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale). să dispună suspendarea executării hotărârii atacate. anexându-se: originalul chitanţei fiscale. instanţa de recurs va restitui cererea recurentului. conform legii. Cererea de recurs trebuie să fie dactilografiată şi să cuprindă. constituie motiv pentru restituirea cererii de recurs înaintate în conformitate cu secţiunea 2-a. . Spre deosebire de secţiunea a 2-a.435 alin. acordând recurentului un termen rezonabil pentru înlăturarea neajunsurilor. împuternicirile legale ale reprezentantului. Încheierile de a nu se da curs cererii.438 alin. instanţa restituind cererea. . înscrisurile prin care se confirmă achitarea taxei de stat. în cazul neîndeplinirii condiţiilor enunţate în cadrul secţiunii 1. dacă recursul se exercită prin reprezentant.405 alin. în mod obligatoriu. mărimea şi cu efectele prevăzute de art.Recursul exercitat în procedura stabilită de secţiunea a 2-a. executorul judecătoresc este în drept să dispună suspendarea executării hotărârii judecătoreşti. Cererea de recurs (secţiunea 1) se va depune la instanţa a cărei hotărâre sau încheiere se atacă. Dacă în termenul indicat în încheiere nu au fost înlăturate neajunsurile stabilite. ori a dovezii de plată a taxei de stat. Se atenţionează instanţele judecătoreşti. dispoziţia de plată trezorerială. dacă recursul se exercită prin reprezentant. . după expirarea termenului de recurs pentru toţi participanţii la proces.437 alin.distrugerea de plantaţii şi semănături.(1) CPC. Instanţa învestită cu examinarea recursului împotriva deciziilor curţilor de apel este în drept.(2) CPC).(3) Cod de executare. de regulă nu suspendă executarea hotărârii. Cererea se depune în atâtea exemplare câţi participanţi la proces sunt. elementele stipulate la art. instanţa va dispune prin încheiere să nu se dea curs cererii. pronunţate de Curtea Supremă de Justiţie. momentul sesizării instanţei de recurs nu coincide cu momentul intentării procedurii. ale căror acte de dispoziţie se atacă cu recurs.demolarea construcţiei şi altor bunuri imobile.strămutarea de hotare. care va înregistra intentarea procedurii de recurs.imediat ce s-a primit solicitarea). cu condiţia depunerii unei cauţiuni în modul. Astfel. secţiunea a 2-a . 16.

433 CPC. la această etapă în secţiunea a 2-a recursul se va examina sub aspectul admisibilităţii acestuia.410 alin. în baza materialelor din dosar şi a noilor înscrisuri prezentate de către părţi. Înscrisuri noi. Dacă se constată prezenţa vreunui temei din cele prevăzute de art.2008] 20. în celelalte cazuri de restituire este permisă depunerea repetată a cererii de recurs.(1) CPC.recurentul a solicitat restituirea recursului până la dezbaterea în fond a recursului de către instanţa de recurs (art. fără citarea părţilor.(1) CPC.(3) CPC).438 alin. [Pct. în care nu există procedura examinării admisibilităţii recursului. dar care nu au fost cercetate şi apreciate de către prima instanţă.443 nu prevede în mod expres forma scrisă pentru retragerea recursului în secţiunea a 2-a. procedura încetează prin încheiere.409 alin. ca şi în cazul apelului. instanţa va verifica în limitele cerinţelor înaintate şi ale motivelor invocate. în sensul art. în instanţa de recurs fiind necesară întotdeauna o cerere scrisă. se vor considera atât cele existente la dosar. respectiv. Judecătorul raportor va verifica. secţiunea 1. conform secţiunii a 2-a. La examinarea recursului conform secţiunii a 2-a. 19. Legea prevede. Spre deosebire de procedura premergătoare examinării cererii de recurs aferentă secţiunii 1. În cadrul examinării pricinii în recurs. În cazul restituirii recursului. Noile probe se vor administra cu respectarea principiului contradictorialităţii şi al egalităţii părţilor în proces şi se vor aprecia conform art. este imposibilă numai dacă cererea a fost restituită pentru următoarele motive: . cât şi înscrisurile apărute după pronunţarea hotărârii. iniţial. . depunerea de înscrisuri noi nu este admisă. în cadrul termenului stabilit.411. cu respectarea condiţiei neexpirării termenului de 2 luni (art.(2) CPC).(2) CPC va dispune admisibilitatea recursului. în caz contrar recursul se va respinge ca inadmisibil printr-o decizie motivată irevocabilă. Examinarea pricinii în recurs se va desfăşura conform dispoziţiilor procedurale aplicabile judecării apelului. această formă se extinde şi asupra acestui caz. recursul având efect devolutiv şi în ceea ce priveşte persoanele care nu au declarat recurs (art. 53 .(2) CPC).440 alin.cererea a fost depusă cu nerespectarea termenului legal pentru declararea recursului respectiv. depusă de către recurent sau mandatarul special. în cel mult 3 luni. cu condiţia că recursul a fost depus. În caz de retragere a recursului. completul de judecată instituit conform art. în afara termenului legal stabilit. 18. conform art. precum şi a tranzacţiei încheiate între părţi (art. este admisă depunerea repetată a acestuia în toate cazurile de restituire după înlăturarea neajunsurilor. iar recurentul nu a solicitat repunerea în termen.10 din 22.439 alin. 412. 443 CPC).374 şi. posibilitatea retragerii recursului şi renunţării la recurs. Restituirea ilegală sau reţinerea restituirii recursului de către instanţa de judecată nu va atrage pierderea termenului de depunere a recursului. reieşind din interpretarea extensiv-sistematică a acestui articol. art. Cu toate că art. în măsura în care aceste dispoziţii nu contravin capitolului ce reglementează calea de atac a recursului.410 alin. cu deosebirea ce constă în faptul că retragerea recursului.12.130 CPC. cereri care se vor examina conform prevederilor art. legalitatea şi temeinicia hotărârii primei instanţe. încadrarea în temeiurile legale a motivelor invocate şi va face un raport verbal în faţa completului de judecată asupra admisibilităţii recursului.375 CPC.19 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. 21.Depunerea repetată a recursului (în cadrul secţiunii 1). renunţarea la acţiune sau tranzacţia de împăcare nu poate fi exercitată şi în mod oral.

Este inadmisibil motivul necesităţii prezentării de noi înscrisuri în cadrul examinării recursului în secţiunea a 2-a. 22. Schimbarea temeiului. la cererea părţilor şi a altor participanţi la proces.415 CPC. în modul stabilit de capitolul VIII CPC. nu dispun de posibilitatea de a efectua următoarele acte procedurale: . nu constituie înscrisuri şi sunt inadmisibile la examinarea recursului: .declaraţiile scrise ale martorilor. cu indicarea motivelor amânării. instanţa de recurs dispune de dreptul de a amina din oficiu şedinţa de judecată. în ordinea stabilită de art.: caz de boală). 54 .416 alin. . precum şi neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a procedurii de comunicare a actelor procedurale (cererea de recurs şi noile înscrisuri) suscită amânarea examinării recursului. Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a procedurii de citare (ex: lipsa în dosar a cotorului cu semnătura persoanei citate). . a căror reclamare a fost respinsă de către prima instanţă . Noile înscrisuri administrate se vor corobora cu întregul material probator existent la dosar. alţi participanţi la proces sau reprezentanţii acestora vor fi citate pentru termenul stabilit al şedinţei de judecată. .380 CPC.de a înainta pretenţii noi. obiectului acţiunii sau înaintarea unor pretenţii noi în instanţa de recurs sunt inadmisibile. Respingerea ca inadmisibile a acestor cereri de recurs nu constituie autoritate de lucru judecat în privinţa soluţiei de fond în cadrul noului litigiu prezumat. Amânarea judecării recursului se va dispune printr-o încheiere. nesusceptibilă de recurs. cu respectarea principiului contradictorialităţii şi al egalităţii părţilor în proces. pe motivele prevăzute la art.(1) CPC). după deschiderea şedinţei de judecată. Potrivit art. cererile şi demersurile participanţilor la proces. cu trimiterea la rejudecare a cauzei în instanţa de fond. în modul prevăzut de art. obiectului acţiunii faţă de cele din acţiunea anterioară sau având ca obiect pretenţiile noi inadmisibile de recurs. cuprinzând mărturia unei persoane.În instanţa de recurs.(1) CPC. recunoaşterea unui fapt sau a unui drept. dar nici instanţa din oficiu. Neprezentarea acestora în şedinţa de judecată nu constituie un impediment pentru examinarea recursului.încheierea de asigurare a unei probe.414 alin. instanţa de recurs va soluţiona.208 CPC. în cazul neprezentării în şedinţa de judecată a participantului la proces care nu a fost citat legal. instanţa de recurs va decide admiterea recursului şi/sau pentru alte motive decât cele invocate de către recurent. Amânarea examinării pe motivul neprezentării reprezentantului părţii se poate efectua numai o singură dată. Participanţii la proces vor putea solicita prezentarea unor noi înscrisuri. opinia unui expert sau specialist. . 24. 25. recurentul dispunând de dreptul de a înainta o nouă acţiune cu schimbarea temeiului.descifrarea scrisă a unei convorbiri telefonice. o anumită stare de lucruri. Dacă necesitatea schimbării calităţii părţilor rezultă din dezbateri. Concomitent.de a schimba calitatea părţilor în proces. Examinarea cauzei în recurs poate fi amânată. Imposibilitatea de a se prezenta în şedinţă se va aprecia ca motiv numai dacă este reală şi justificată (ex. Tuturor participanţilor la proces prezenţi în şedinţă trebuie să li se ofere posibilitatea de a-şi exprima opinia faţă de cererea sau demersul respectiv. nici părţile. pronunţându-se asupra lor numai după punerea acestora în discuţie.de a modifica temeiul sau obiectul acţiunii. 23. În particular. numai în măsura în care aceste motive se regăsesc în specificul procedurii de recurs. Părţile.principiu valabil numai pentru secţiunea 1. indiferent de faptul că sunt autentificate notarial. formând obiectul juridic al unei alte acţiuni. dacă instanţa de recurs constată că procedura de citare a fost legal îndeplinită (art. deoarece se excede cadrul procedural stabilit.

rezultante din circumstanţele respective. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.123 CPC. precum şi posibilitatea arbitrară a preşedintelui şedinţei de a limita pledoaria .c) CPC). în mod greşit. se explică înţelesul lor. care constă în determinarea definitivă a elementelor de fapt pentru soluţionarea justă a pricinii. indiferent de faptul dacă aceasta va influenţa în consecinţă soluţia. Astfel. ce oferă posibilitate preşedintelui şedinţei de judecată de a atenţiona participanţii la proces în cazul în care aceştia. Se atrage atenţia instanţelor judecătoreşti asupra faptului declarării neconstituţionalităţii dispoziţiilor cuprinse în art.certificatul de înmatriculare).(6) al aceluiaşi articol se relatează despre concluzia instanţei referitor la admiterea sau respingerea acţiunii.(1) lit. 55 ..1999 (pct. Se explică că cererea de recurs poate fi declarată nu numai în privinţa actului de dispoziţie judecătoresc în întregime.250 CPC. limitarea pledoariei la 30 de minute.(3) CPC. prevederile menţionate. pentru care legea prevede necesitatea existenţei unui înscris).: instanţa a considerat ca fiind dovedit dreptul de proprietate asupra autoturismului.118 alin.(5) CPC. care prevede ca mijloc de probaţiune unic al dreptului de proprietate asupra autoturismului înmatriculat . Prin Legea nr. pronunţate în ordinea stabilită de art. cu toate că elementele probatorii lipsesc sau acestea există..11. în cadrul luărilor de cuvânt. devenite nule. Sub acest aspect.(1) lit.400 alin. iar pe de altă parte în alin. precum şi de la normele de drept material şi procedural aplicabile în cauză (ex. a pronunţat o altă soluţie ce nu corespunde celei adecvate. b) nu au fost dovedite circumstanţele considerate de către prima instanţă ca fiind stabilite (art. în mod separat. conform cărora.a) CPC).au devenit nule.303-XV din 23. pornind de la pretenţiile şi obiecţiile părţilor şi ale altor participanţi la proces.241 alin. fără a exista vreunul din temeiurile degrevării de probaţiune.400 alin. Temeiul respectiv de casare este prezent în cazurile în care instanţa inferioară a considerat greşit că părţile sunt degrevate de sarcina probei reieşind din aprecierea greşită a faptului existenţei vreunei situaţii din cele prevăzute la art.2004 a fost adoptat un nou conţinut al art. se supune recursului hotărârea suplimentară a judecătoriei sau decizia suplimentară a instanţei de apel. În acest caz este vizată nerespectarea de către instanţa de fond a obligaţiei prevăzute la art.444 alin. printre alte elemente. dar şi în privinţa oricărei părţi a actului judecătoresc de dispoziţie. 28.concluziile expertului.02. În alte cazuri explicaţiile participanţilor la proces nu pot fi limitate.2 din 19.09. Se are în vedere situaţia în care instanţa inferioară a constatat toate circumstanţele pricinii şi din acestea rezultă o anumită soluţie.(3).416 alin. c) concluziile primei instanţe. sau.(3) CPC. sunt relevante dispoziţiile art.400 alin. sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii (art. partea motivată a hotărârii cuprinde circumstanţele pricinii şi probele pe care se întemeiază concluziile instanţei referitor la aceste circumstanţe. conform art. dar nu corespund exigenţelor prevăzute de lege conform art. De asemenea.(1) CPC (ex. reieşind din existenţa unei procuri care mandatează pe pretinsul proprietar de a vinde autoturismul.b) CPC).(1) lit.2004.444 alin. 26. 27.: nu s-a constatat prezenţa prejudiciului în sumă de 2000 lei. după cum urmează: a) nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond (art.44). la momentul adoptării Hotărârii Curţii Constituţionale nr. expuse în hotărâre.(1) din Constituţia R. fapt ce contravine Regulamentului cu privire la registrul de stat al transporturilor.M. a considerat elementele faptice ca fiind probate. referitor la necesitatea participării la judecarea recursului prin intermediul avocatului sau ai altui reprezentant licenţiat în drept. însă instanţa. În scopul precizării sensului temeiurilor de casare şi a incidenţei acestora. se abat de la expunerea problemelor de drept sau dacă argumentele expuse nu au legătură cu temeiurile invocate în cererea de recurs.122 alin.1047/08.140 alin.(3) şi art.

f) a interpretat eronat legea (art.: situaţia juridică s-a născut sub imperiul Codului civil vechi. Este suficient ca un singur judecător din cadrul completului să nu fi avut dreptul la participare pentru ca temeiul respectiv să fie aplicabil. iar instanţa. iar instanţa a aplicat Codul civil nou).prevederea legală.(3) lit. cu toate că instanţa nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. în final. cu relevarea normei juridice aplicabile. caz în care litigiul se va soluţiona conform principiilor generale şi sensului legislaţiei civile (art.102-105 CPC.(1) lit.5 alin.c) CPC). recurată odată cu fondul (art. h) pricina a fost judecată de un judecător care nu era în drept să participe la examinarea ei (art.(2) lit.există o reglementare expresă a raportului juridic litigios. alcătuind-o prin analogie. Temeiul este incident inclusiv atunci când: . noţiunea de "concluzii" de la art.400 alin.400 alin.instanţa care a soluţionat cererea de recuzare a respins-o în mod neîntemeiat. . Acesta constituie un motiv de casare incident în cazul în care actul normativ aplicabil în litigiul dedus judecăţii nu şi-a găsit aplicarea în cadrul hotărârii.judecătorul a participat repetat la judecarea aceleiaşi pricini.Reieşind din sensul acestor enunţuri. deoarece. a extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers .53 alin.(1) CC). contrar art.(3) CC.a exclus ipoteza concretă din aria de ipoteze pe care le acoperă norma juridică respectivă.(2) lit.(2) CC). i) pricina a fost judecată în absenta unui participant la proces. dar nici aplicarea analogiei legii nu este posibilă.c) CPC cuprinde ambele înţelesuri relevate mai sus. se constată caracterul extensiv al noţiunii de "concluzii".d) CPC). încălcându-se principiile contradictorialităţii.a) CPC).b) CPC) .5 alin. căruia nu i s-a comunicat locul.a) CPC).(2) lit.(3) lit. data si ora şedinţei de judecată (art. Aplicarea este eronată. g) a aplicat eronat analogia legii sau analogia dreptului (art. la o ipoteză ce nu intra în aria de ipoteze acoperite de norma respectivă. La acest temei pot apărea următoarele situaţii: . soluţia sau concluzia pronunţată în dispozitiv depinde de concluziile asupra circumstanţelor din partea motivată. În acelaşi motiv se încadrează cazul în care hotărârea şi-a pierdut fundamentul juridic. în recurs. în instanţa de fond sau apel. caz în care se va casa. Prin aplicare a analogiei dreptului se înţelege situaţia când legea nu prevede expres reglementarea raportului juridic respectiv. d) instanţa nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată (art. fiindcă nu există similitudini între cele două categorii de raporturi prin esenţa lor (art.(2) lit. fără ca instanţa să aplice o altă lege în locul celei incidente.400 alin. aspect care este în strânsă legătură cu principiul aplicării legii civile în timp (principiul neretroactivităţii) (de ex. şi ca rezultat participantul la proces a fost privat de dreptul participării la proces.400 alin. însă instanţa greşit a aplicat analogia. este imposibilă de aplicat în cazul concret dedus judecăţii. Se reflectă în situaţia în care instanţa aplică o normă juridică care este străină de situaţia de fapt existentă în cazul dedus judecăţii. încheierea respectivă. caz în care analogia este eronat aplicată. fapt prin care s-au limitat anumite drepturi civile sau s-a stabilit răspunderea civilă. .400 alin.motiv aplicabil în cazul în care instanţa inferioară nu a respectat dispoziţiile art.instanţa a aplicat analogia. dacă principiile şi sensul legislaţiei sunt aplicate neadecvat la ipoteza concretă dedusă judecăţii.5 alin. De fapt. aplicând norma respectivă.(5) CPC). e) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată (art. hotărârea va fi menţinută de instanţa de recurs.400 alin. .b) CPC).400 alin. În cazul în care soluţia este corectă în fond. al dreptului la apărare şi al unui proces echitabil. Acest temei devine incident în cazul în care normei juridice aplicabile i s-a atribuit un mai mare grad de abstracţie sau aceasta suscită îndoieli la aplicare. 56 . la care s-a raportat instanţa.

e) CPC). iar acest fapt nu va constitui motiv de recurs.: complexitatea cauzei). în general. Se referă la lipsa procesului-verbal al şedinţei în care s-a pronunţat hotărârea.este cazul în care prin actul de dispoziţie al instanţei (hotărâre) a fost atinsă esenţa dreptului cel puţin a unei persoane.400 alin. contrar dispoziţiilor art. iar instanţa nu a emis hotărârea şi în limba de stat.(2) CPC (art. Temeiul enunţat are incidenţă în situaţia încălcării normelor procesuale cu privire la competenţă. va constitui temei al casării.400 alin. dar aceasta nu aparţine judecătorului care a participat la deliberarea hotărârii (judecătorul menţionat în partea introductivă a hotărârii). indiferent că nu au fost indicate de recurenţi. fără a fi expediată şi participantului.f) CPC). precum că acesta nu a fost citat personal.(3) lit. la art.(3) CPC se iau în considerare întotdeauna şi din oficiu de către instanţa de recurs.400 alin. k) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces (art.242 alin. deliberarea şi pronunţarea actelor de dispoziţie ale instanţei de recurs au loc în aceeaşi şedinţă cu judecarea recursului. aceasta nefiind acceptabilă pentru majoritatea participanţilor. 57 .semnătura judecătorului.2 şi 10 din Hotărârea Plenului nr. [Pct. stabilite la capitolele III şi IV din Titlul I Temeiurile prevăzute la art. instanţa neîndeplinind una dintre sarcinile pregătirii pricinii pentru dezbateri (art. După examinarea recursului.(3) lit. astfel că la examinarea recursului se va verifica dacă nu este prezent vreunul din temeiurile procedurale de casare. acest fapt nu va constitui motiv de casare. deliberarea şi pronunţarea pot fi amânate pe un termen de 10 zile. instanţa poate pronunţa una dintre soluţiile prevăzute la art.(4) CPC.(2) CPC.400 alin.10 din 22. pe cale incidentală.(3) lit. n) hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei generale sau jurisdicţionale.236 alin. nu i s-a asigurat prezenţa interpretului pentru exprimarea în judecată. respectiv.(3) lit. se vor lua în considerare explicaţiile pct. .427 şi.Dacă citaţia a fost expediată numai reprezentantului participantului la proces. dar în prezenţa unor motive întemeiate (ex.185 alin.persoanei interesate.c) CPC). conform art. m) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată (art.c) CPC) în raport cu persoana respectivă. i) la judecarea pricinii au fost încălcate regulile cu privire la limba procesului (art.procesul s-a desfăşurat într-o altă limbă. . De regulă.04. Temeiul respectiv comportă următoarele situaţii: .28 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.400 alin.(1) CPC. .(1) CPC. motivul invocat în casare.(2) lit.există o semnătură pe hotărâre. care cuprinde următoarele ipoteze: . La aprecierea temeiului de casare respectiv.12 din 09. lipseşte de pe hotărâre. l) hotărârea nu este semnată de judecător sau este semnată de judecătorul nemenţionat în hotărâre cu excepţia cazurilor prevăzute la art.417 şi art. cu excepţia situaţiei în care judecătorul a fost în imposibilitate de a semna hotărârea.procesul s-a desfăşurat într-o altă limbă decât cea de stat. care nu posedă sau nu vorbeşte limba de stat.2008] 29.12. caz în care se va proceda conform prevederilor art.: rusa) şi procesul se desfăşoară în limba respectivă. soluţii ce devin irevocabile de la momentul pronunţării lor.d) CPC) .242 alin. Dacă majoritatea participanţilor la proces cunosc o altă limbă decât cea de stat (ex.1999 "Cu privire la respectarea legislaţiei despre utilizarea limbii în procedura judiciară".445 alin.238 alin.

impunându-se casarea cu trimitere la rejudecare. fiind aplicabilă în situaţia utilizării eronate a normelor procedurale. fără a dispune de dreptul de a da indicaţii acestor instanţe. deoarece. Distincţia dintre casarea totală şi parţială prezintă interes pentru determinarea limitelor rejudecării după casare. 31. . care au format obiectul examinării în instanţa de fond. dar în dispozitiv acţiunea este respinsă ca neîntemeiată). din oficiu.casarea cu trimitere la rejudecare va opera în cazurile în care eroarea nu poate fi remediată de către instanţa de recurs.445 alin. 58 . după casare pricina se va trimite la rejudecare în instanţa de fond din considerentul parcurgerii tuturor gradelor de judecare aferente pricinii respective. contradictorialităţii şi dreptului la apărare. această situaţie este echivalentă cu nerezolvarea fondului. .aprecierea veridicităţii probelor administrate.totală. Dacă instanţa de recurs ajunge la concluzia că cel puţin unul dintre temeiurile invocate este întemeiat sau constată. ceea ce ar contraveni principiilor echităţii.eventuala soluţie necesară a fi pronunţată. instanţa de recurs se va pronunţa în partea motivată a deciziei asupra încălcărilor comise de instanţele inferioare şi asupra actelor procedurale care sunt necesare de a fi efectuate la rejudecare. În caz de casare a actului de dispoziţie contestat cu recurs. dacă se referă la toate aspectele de fapt şi de drept. în sensul că din probele administrate rezultă o anumită soluţie. după casare: . . Se relevă unele ipoteze practice sub aspectul enunţat mai sus: . eroarea constând.242 alin. însă în dispozitiv instanţa s-a oprit la soluţia contrară. şi are devolutivitate asupra tuturor părţilor. în caz contrar fiind pasibilă eludarea cel puţin a unui grad de jurisdicţie pentru verificarea şi elucidarea unor circumstanţe sau pentru anumite persoane. deşi în instanţa de fond s-au administrat probe. va decide admiterea recursului cu casarea totală sau parţială a hotărârii(lor) instanţei(lor) inferioare: . inclusiv în privinţa instanţei la care se va trimite pricina pentru rejudecare. instanţa de recurs nu va putea insera în decizie anumite sugestii cu privire la: . Instanţa care a admis recursul dispune de următoarele împuterniciri. cererea ei nu a fost soluţionată în fond.în cazul în care soluţia din dispozitivul hotărârii este în contradicţie cu faptele corect stabilite în motivarea hotărârii. Totodată.când instanţa inferioară a soluţionat pricina fără cercetarea fondului.Instanţa de recurs este în drept să pronunţe dispozitivul deciziei sau al hotărârii. în aplicarea eronată a normelor de drept material. la care se face referire în motivare. prezenţa vreunui motiv procedural de casare. circumstanţelor. circumstanţele pricinii fiind corect constatate de instanţele inferioare. hotărârea se va casa cu rejudecarea şi pronunţarea unei noi hotărâri (ex. când eroarea poate fi corectată de către instanţa de recurs.dacă hotărârea este casată pentru nerespectarea normelor privind competenţa. aceasta nu s-a făcut în temeiul invocat de parte. nefiind necesară verificarea suplimentară a dovezilor. dacă motivele casării vizează doar unele aspecte de fapt şi/sau de drept ale pricinii sau numai pe una/unele dintre părţi. .casarea cu rejudecare şi pronunţare a unei noi hotărâri va opera atunci.parţială.(5) CPC) şi de 15 zile pentru recursurile înaintate în baza secţiunii 1 (similar art. de regulă. .dacă instanţa de fond a soluţionat pricina în baza altui temei juridic decât cel invocat de parte. prin urmare. şi nefiind necesar de a se reţine şi constata alte circumstanţe. .(1) CPC) 30. pricina se va trimite la instanţa competentă sau se va reţine pentru rejudecare în cazul în care se constată propria competenţă. urmând ca redactarea să se efectueze în termen de o lună pentru recursurile înaintate în baza secţiunii a 2-a (art. fără a-l pune în discuţia părţilor (în dezbateri). de regulă.: din partea motivată rezultă că pretenţia este întemeiată. 32.

437 alin.419 CPC).400 alin.(1) lit. taxa se va încasa raportată la cuantumul 59 . instanţa de recurs nu este în drept să o anuleze sau să o modifice.(1) lit. Conform art.3 alin.: persoana fizică şi persoana juridică.3 alin. Dacă reclamantul este scutit de către judecător numai la depunerea cererii de chemare în judecată. de exemplu. cu excepţia situaţiilor când recurentul îşi exprimă acordul de voinţă în acest sens şi când hotărârea este atacată şi de alţi participanţi la proces (art. instanţa de recurs dispune de posibilitatea corectării greşelilor. iar scutirile de la art.2 alin.(3) CPC).5% din taxa calculată raportată la suma contestată. invocat în condiţiile legii. ce constituie temei de înaintare a cererilor respective (de pronunţare a deciziilor suplimentare. să acorde reclamantului o sumă mai mare prin pronunţarea unei noi hotărâri. luate în considerare din oficiu de către instanţa de recurs conform art. dispoziţiile art.400 alin. în cazul în care una dintre părţile litigante contestă în cadrul cererii de recurs numai o parte a sumei sau a obiectivului material al litigiului. În cazul admiterii acestor cereri. Conform art. astfel că. termenul de prescripţie extinctivă se aplică numai la cererea persoanei în favoarea căreia a curs prescripţia. iar în cazul respingerii acestor cereri. explicării hotărârii şi emiterii unei decizii suplimentare. achită nu mai puţin de 150 lei şi.410 alin. conform art. respectiv. se înrăutăţeşte situaţia recurentului.12.86. prescripţia poate fi opusă de către persoana îndreptăţită numai în cazul în care instanţa se pronunţă asupra fondului. conform art. prevederile referitoare la scutirea. După pronunţarea deciziei prin care se soluţionează cererea de recurs.(2) CPC şi art. În cazul în care instanţa de fond şi de apel nu s-au pronunţat asupra termenului de prescripţie.(4) şi art. cuantumul taxei de stat constituie 50% din taxa ce urmează a fi plătită la depunerea cererii de chemare în judecată sau altei cereri (plângeri).alte aspecte ce ar afecta intima convingere a instanţei la rejudecare (art.k) din Legea sus-menţionată. 250 şi 251 fiind aplicabile în măsura în care situaţiile. în recurs. taxa achitată se va calcula în felul următor: 50% din 3% rezultă 1. acţiunea fiind înaintată de către un subiect. 35. [Pct. Nu constituie înrăutăţire a situaţiei în propriul recurs cazul în care hotărârea recurată este casată în baza temeiurilor prevăzute la art.85 alin.10 din 22. Reieşind din prevederile art.32 în redacţia Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. amânarea şi eşalonarea plăţii taxei de stat. de 15 salarii minime egale cu 270 lei). . cuantumul va constitui 50% din taxa calculată raportată la suma contestată.a) din Legea taxei de stat.85 alin.(2) CPC. instanţa de recurs va pronunţa o decizie suplimentară sau o încheiere de corectare ori de explicare a deciziei. se va anexa dovada achitării taxei de stat aferente (chitanţa sau dispoziţia de plată.. în urma rejudecării cauzei.(1) din Legea taxei de stat.249. Instanţa de recurs nu poate înrăutăţi situaţia părţii în propria cale de atac.(1) CPC au incidenţă numai în cazurile în care se stabileşte expres scutirea şi pentru contestarea hotărârilor. cu excepţia cazurilor în care legea prevede scutirea de la plata taxei de stat. chiar dacă ulterior. 36.2008] 33. iar în cazul în care litigiul dedus judecăţii are caracter patrimonial.404 alin.prevalarea unor probe asupra altora. în recurs acesta va achita 50% din cuantumul pe care acesta l-ar fi achitat dacă nu ar fi fost scutit. Dacă cuantumul taxei este diferit în raport de subiecţii impunerii (ex. sunt compatibile cu dispoziţiile legale referitoare la recurs. instanţa de recurs va casa hotărârea cu trimitere la rejudecare în instanţa de fond (prima instanţă). Totodată.271 CC. de explicare a hotărârii şi de corectare a greşelilor). în original). nu au incidenţă la depunerea cererii de recurs.(3) CPC. prevăzute de art.(4) CPC. La depunerea cererii de recurs. chiar dacă pârâtul care a făcut recurs nu s-a opus la discutarea pretenţiilor majorate. 34. dar contestată în recurs de către alt subiect. în toate cele trei cazuri se va pronunţa o încheiere.

85 alin.Chişinău. Cererile de recurs împotriva încheierilor sunt scutite de taxa de stat conform art.10 din 22.(1) lit. în situaţia în care prin recurs se contestă numai suma taxei de stat. taxa de stat nu se plăteşte. încasate prin hotărârea primei instanţe sau decizia instanţei de apel.12. 27 martie 2006 nr.37 exclus prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.3 60 . mun.pe care l-ar fi datorat subiectul care a înaintat acţiunea în primă instanţă (raportat la exemplul de mai sus şi presupunând că acţiunea a fost înaintată de către persoana fizică. Se explică că.29 din 26. art.2000 "Cu privire la practica de examinare a cauzelor civile în ordine de recurs". dar nu din suma de 270 lei). persoana juridică la depunerea recursului va achita 50% din suma de 150 lei. Se abrogă Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.2008.m) CPC.38 devine art. [Pct.12.37] 37.

2008] 61 . la soluţionarea acestor categorii de cauze. participarea publicului la procesul adoptării deciziilor asigură o mai bună calitate a acestor decizii şi a procesului realizării lor. cu dreptul de a participa la procesul adoptării deciziilor în domeniul respectiv.1 din 02. Generalizarea practicii aplicării de către instanţele judecătoreşti a dispoziţiilor legale. pag. precum si cel de a acţiona in judecată în vederea apărării acestor drepturi în cazul în care acestea sunt lezate.2007 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova.c). În scopul eliminării deficienţelor din practica examinării cauzelor privind accesul la informaţiile oficiale şi în baza lit.03. în particular. constatarea încălcării prevederilor legii enunţate. calificarea incorectă a subiectelor Legii privind accesul la informaţii.e) art. contribuind la îmbunătăţirea informării publicului privind problemele ecologice. Noile realităţi juridice au oferit dezideratului liberului acces la informaţie protecţie constituţională şi convenţională. Concomitent.1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi a art.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la examinarea cauzelor privind accesul la informaţiile oficiale nr.789-XIII din 26. a demonstrat că instanţele judecătoreşti aplică corect legislaţia. care au ca obiect reglementarea relaţiilor privind accesul la informaţiile oficiale.10 din 22. datorită depăşirii termenului de furnizare a informaţiei sau furnizării informaţiei neadecvate. acordă publicului posibilitatea de a-şi exprima îngrijorarea şi permite organelor statale să ţină cont.04. au fost depistate anumite erori în aplicarea şi interpretarea actelor normative incidente. Perfecţionarea facilitării accesului la informaţia ecologică şi.4 modificată de: Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.12.16 din Legea nr. gestionării banilor publici.12. în particular. în majoritatea cazurilor. de stimulare a formării opiniilor şi participării active a populaţiei la procesul de luare a deciziilor în spirit democratic. lit. art. Plenul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova [Preambulul modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.17 CPC. o modalitate de control asupra activităţii autorităţilor/instituţiilor publice. de aceste interese.10 din 22. în special: confundarea dreptului de acces la informaţiile oficiale cu dreptul de acces la alte categorii de informaţii.2. 2007. drept. soluţionarea litigiilor legate de acreditarea mijloacelor de informare în masă etc. nr.5. delimitarea informaţiei oficiale cu accesibilitate limitată de informaţia pasibilă furnizării.2008 Accesul la informaţiile oficiale constituie un drept fundamental al persoanei de a fi informat. rezultat din acte normative sau contracte. în modul cuvenit. Noile realităţi existenţiale impun o conştientizare a importanţei imperioase. a accesului cetăţenilor la informaţia de mediu.

982-XIV din 11. implică aplicabilitatea prioritară a acestor dispoziţii în cazul în care actele normative interne sunt insuficient de clare sau contravin acestora (art.: restituirea cererii 62 .EXPLICĂ: 1. prevăzut de art.32 şi 34 din Constituţie. Se atenţionează instanţele judecătoreşti asupra necesităţii de aplicare corectă şi unitară a dispoziţiilor Legii privind accesul la informaţie nr. soluţionarea cazurilor concrete se va efectua prin prisma jurisprudenţei CEDO. se va verifica existenţa următoarelor elemente: . iar constatarea acestui fapt atrage consecinţele prevăzute de lege (ex.16 din Lege. informaţia ce ţine de mediu nu poate fi supusă niciunei restricţii în furnizare.10 din 22.04. precum şi ale art. Moldova este Parte contractantă.8 din Legea cu privire la petiţionare şi art. se explică că prevederile Legii speciale respective se vor completa. în cadrul aplicării.1 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.2008] 2.subiecte ale raportului juridic sunt solicitantul informaţiei şi furnizorul de informaţii. Dacă nu sunt întrunite elementele enunţate. raportul juridic va intra sub incidenţa altei legi. este diferit în raport cu termenul de 30 de zile.12. Se atenţionează asupra caracterului subsidiar. precum şi a prevederilor altor acte normative tangenţiale cu tematica abordată. Cu titlu de exemplu: termenul de 15 zile de furnizare a informaţiei.raportul respectiv se încadrează în una din literele art. justiţie şi participarea publicului la adoptarea deciziilor în domeniul mediului din 25.1 alin. deoarece nu face parte din categoria informaţiilor cu accesibilitate limitată stabilite la art.2000. în privinţa protecţiei accesului la informaţia ecologică. . astfel fiind aplicabil termenul de 15 zile.3 din Lege).10 din Convenţie. al Convenţiei privind accesul la informaţie. [Pct.: nerespectarea termenului de furnizare). ce rezultă din stipulaţiile şi spiritul art. Totodată. în măsura în care acestea nu contravin Legii speciale.7 din lege. denumită în continuare "Convenţia".346-XIV din 07. iar sub aspectul procedural al examinării litigiilor. Concomitent. ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr. pe lângă faptul că constituie o informaţie oficială susceptibilă furnizării.06. prevăzut de art. denumită în continuare "Legea". de dispoziţiile celor două acte legislative enunţate. fapt ce rezultă din dispoziţiile art. Reieşind din caracterul special al Legii privind accesul la informaţie faţă de Legea cu privire la petiţionare. Sorgintea constituţională şi convenţională a dezideratului liberului acces la informaţie.obiectul raportului juridic litigios ţine de furnizarea informaţiei solicitate cu varietăţile aferente (ex. expuse în Anexa la prezenta hotărâre.(1) din Lege. mecanism stabilit de acest act normativ internaţional la care R. . prin prisma Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. în sensul Legii privind accesul la informaţie. Dreptul de acces liber la informaţiile oficiale constituie o varietate specifică a dreptului la petiţionare.17 din Legea contenciosului administrativ.1999.1998 de la Aarhus.8 alin. Pentru a se determina incidenţa Legii.(4) din Legea cu privire la petiţionare. 3. faţă de Legea-cadru naţională. . inclusiv faţă de Legea contenciosului administrativ.conţinutul acestui raport implică existenţa dreptului solicitantului de acces la informaţia solicitată concretă şi a obligaţiei corelative a furnizorului de informaţie de a elibera informaţia solicitată. De menţionat existenţa unui mecanism supranaţional de soluţionare a diferendelor apărute la interpretarea şi aplicarea Convenţiei citate.05. în privinţa raportului juridic litigios.

În pofida faptului că nu este stipulată expres în art. autorizaţii.1 din Lege. Se conchide excluderea din domeniul de reglementare al Legii. agenţii. în privinţa instituţiei trebuie să existe cumulativ următoarele condiţii: acestea să fie fondate de stat în persoana autorităţilor publice.(2) lit.1 alin. . autorităţile administraţiei publice locale. . prestări de servicii şi orice alte solicitări. .).c) din Lege: persoanele respective gestionează servicii publice. Banca Naţională a Moldovei. CCA. dacă această furnizare este impusă în baza altui raport obligaţional. instituţia privată nu poate fi furnizor de informaţii oficiale. În cadrul litigiilor deduse judecăţii. Nu prezintă importanţă faptul că instituţia este finanţată de la bugetul de stat în mod integral sau parţial (ex.1231 Cod civil).privind accesul furnizorilor de informaţie la informaţia deţinută de solicitanţii de informaţie. social-culturale sau altor atribuţii cu caracter necomercial. simpla constatare că raportul nu este reglementat de Lege nu poate fi considerată un motiv de refuz în furnizarea informaţiei.privind accesul solicitanţilor de informaţie la informaţia deţinută de alţi solicitanţi. etc. relevate din conţinutul art.de chemare în judecată pe motiv că cererea urmează a fi judecată în instanţa de drept comun. desfăşurată conform atribuţiilor acestora.c) din Lege.dintre solicitanţi şi furnizori.5 alin.(2) lit. Pentru a dispune de legitimare procesuală activă sau pasivă. Furnizori de informaţii oficiale sunt : a) Parlamentul. Astfel. Pentru a dispune de legitimare procesuală pasivă. solicitanţii de informaţii vor avea calitatea de reclamanţi. autoritatea judecătorească (instanţele judecătoreşti. însă constatarea faptului că informaţia se clasifică ca fiind cu accesibilitate limitată poate servi în calitate de motiv pentru refuzul de a furniza informaţia solicitată.5 alin.). organele procuraturii). birouri. CCCEC etc. Litigiile ce rezidă din raporturile menţionate la alineatul precedent vor fi examinate de către instanţele judecătoreşti în baza actelor normative care le sunt aplicabile (exemplu: cererea titularului de cont către bancă privind furnizarea informaţiei despre contabilitatea operaţiunilor va avea ca suport legal material art. nu constituie obiect al Legii activitatea autorităţilor şi instituţiilor publice de a răspunde la petiţii şi audienţe.(2) art. Curtea Constituţională.calitatea de pârâţi. c) persoanele fizice şi juridice dispun de legitimare procesuală pasivă dacă sunt de faţă următoarele condiţii. cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 4. Consiliul Superior al Magistraturii. Nu intră sub incidenţa Legii raporturile care au legătură tangenţială cu raporturile enumerate la punctul precedent şi care pot fi regăsite în una din categoriile de raporturi prevăzute la alin.: 63 .: Universitatea de Stat din Moldova). care au alt obiect decât cel al furnizării informaţiilor oficiale.5 din Lege. Se atenţionează instanţele judecătoreşti de a nu confunda raporturile ce nu constituie obiect al Legii cu raporturile ce au ca obiect furnizarea informaţiilor cu accesibilitate limitată. scopul activităţii lor să fie efectuarea atribuţiilor de administrare. dacă aceasta se referă la alte aprobări. să fie finanţate de la bugetul de stat. reieşind din esenţa prevederilor art.(2) lit. a următoarelor categorii de raporturi: . Concomitent. Guvernul.1 alin.a)-d). autorităţile publice autonome (Curtea de Conturi. Preşedintele Republicii Moldova. iar furnizorii de informaţii . în afara informaţiilor oficiale. 5.privind accesul furnizorilor de informaţii la informaţia posedată de alţi furnizori de informaţie. b) instituţiile publice centrale şi locale. abilitarea de a gestiona aceste servicii rezidă din lege (ex. prevăzute de art. potenţialii solicitanţi şi furnizori de informaţii trebuie să se regăsească într-una din categoriile de subiecte ale Legii.(2) din Lege. servicii. organele centrale de specialitate ale administraţiei publice (ministere. dar nu în instanţa de contencios administrativ).

19 alin. dispoziţiile nescrise ale administraţiei furnizorului cu privire la soluţionarea unor probleme incidente sferei de activitate a acestuia. selectată. 7. păstrează şi/sau dispune de informaţii oficiale. în cadrul exercitării acestei abilitări. electronic etc. cu excepţia cazului când informaţia este clasificată ca fiind cu acces limitat. Este susceptibilă de a fi furnizată orice informaţie oficială aflată în posesia şi la dispoziţia furnizorului de informaţii. prin furnizare. Constituie informaţie documentată informaţia care este fixată pe un anumit purtător informaţional: scris.6 alin. Reieşind din prevederile art.(2) din Lege).6 din Lege. exigenţe care s-au cristalizat şi constituit într-o constantă cu reflectare juridică internă şi internaţională. Este inadmisibil refuzul de a furniza informaţia pe motiv că aceasta. indicaţiile verbale ale conducătorului furnizorului de informaţii date unui angajat etc. Se atenţionează instanţele judecătoreşti asupra similitudinii noţiunilor de "informaţie oficială" si "informaţie de interes public".notarii) sau din contractul încheiat cu autoritatea sau instituţia publică (ex. persoana fizică sau juridică culege. sistematizată etc. posedă. aceasta figurând în calitate de parte componentă a eventualului raport litigios. De asemenea. Spre exemplu: hotărârea judecătorească este o informaţie documentată. Moldova şi art. dispoziţia căreia trebuie să fie accesibilă şi clară. denumită regula "triplului test": a) limitarea este prevăzută de lege.7 din Lege.10 paragraful 2 din Convenţie. legislaţia concretizează aceste servicii. ambele noţiuni având semnificaţia prevăzută la art. Orice restrângere poate fi impusă doar printr-o lege organică. cu toate că se află în posesia şi dispoziţia furnizorului. colaborate cu prevederile art. prevăzute la art. cazul de Haes şi Gijsels împotriva Belgiei). Restrângerea inserată în cadrul altor categorii de acte juridice 64 . Nu prezintă importanţă faptul dacă solicitantul informaţiei a apelat sau nu anterior la serviciile persoanelor fizice sau juridice. Moldova.1) din Lege. 9. dar despre care furnizorul de informaţie are cunoştinţă. Pot constitui exemple de informaţie nedocumentată: uzanţa aplicată în cadrul activităţii furnizorului de informaţii. nu poate constitui motiv de refuz de a furniza informaţia faptul că. restrângerea dreptului de acces liber la informaţiile oficiale poate avea loc doar dacă sunt întrunite următoarele exigenţe în privinţa acestei restrângeri. iar redactarea acesteia să nu permită interpretare extensivă. 6.: cazul Sârbu împotriva R. Pentru consecvenţa.73 din Legea privind administraţia publică locală prevede serviciile publice de nivel raional. se recomandă aprecierea informaţiei sub aspectul "oficialităţii" ei în conformitate cu art.: Compania "Union Fenosa"). adică este posesor al acesteia. Constituie informaţie nedocumentată informaţia nefixată pe un suport informaţional. Limitarea accesului la informaţiile oficiale constituie o derogare cu totul excepţională de la principiul liberului acces la categoria respectivă de informaţii. Nu poate fi refuzată cererea de furnizare a informaţiei pe motiv că aceasta este nedocumentată. Acest fapt rezultă atât din interpretarea sistematică a Legii. Calificarea serviciului prestat de persoanele fizice sau juridice ca fiind public se va efectua conform părţii a doua a definiţiei legale. stabilită de art. selectează."activitatea de interes public autorizată de o autoritate a administraţiei publice".54 din Constituţia R. prelucrată. s-ar aduce atingere intereselor subiectului de drept de la care provine informaţia. inclusiv de informaţii cu caracter personal. a fost elaborată. Informaţia susceptibilă de a fi furnizată poate fi: documentată sau nedocumentată.2 din Legea contenciosului administrativ . În unele cazuri. Spre exemplu: art.13-20 din Lege. indiferent de provenienţa informaţiei. pentru că furnizarea informaţiei nu este condiţionată de preexistenta vreunui raport juridic obligaţional. de către alt subiect de drept. Informaţia nedocumentată este pasibilă de a fi furnizată în ordinea generală. 8. cât şi din jurisprudenţa CEDO (ex. cu distincţia că furnizorii nu vor fi obligaţi să prezinte probe ale inexistenţei informaţiilor nedocumentate (art. emisă.

10. Spre exemplu. La aprecierea circumstanţelor concrete ale cauzei civile deduse judecăţii. dar şi prin prisma cererii furnizorului de informaţii de constatare a nelegalităţii obligării sale. astfel că. balanţa proporţionalităţii a fost apreciată nu numai prin prisma cererii solicitantului de a se constata îngrădirea accesului la informaţie. contravin principiului supremaţiei dreptului. b) protejează un interes legitim. instanţa de judecată va hotărî admiterea cererii solicitantului. mai puţin restrictive. s-a subliniat că expresia "prevăzut de lege" nu se referă numai la prevederile legii naţionale. Concomitent. reieşind din raţionamentul Curţii Europene a Drepturilor Omului (cazul Sunday Times împotriva Regatului Unit al Marii Britanii).(3) din Lege. respectiv. sunt inscripţionate ca fiind "cu acces limitat".7 din Lege. când aceasta are un caracter precis. instanţele judecătoreşti.se va considera contrară Constituţiei R. Concluzia expusă constituie excepţia în materie. În situaţia în care unele părţi ale documentului solicitat. Altfel spus. instanţa va aprecia circumstanţele concrete şi se va expune argumentat prin prisma textului de lege enunţat. Moldova. cu motivaţia că restricţia este proporţională cu scopul legitim urmărit (cazul Goodwin împotriva Regatului Unit). c) să fie necesară într-o societate democratică. Interesul legitim se relevă din scopul restricţiei (art. a ordinii publice.(1) din Lege). se încadrează în categoriile de informaţii pasibile de a li se limita accesul şi protejează un interes legitim.7 alin.7 alin. cu obligarea furnizorului de a elibera informaţia. să îşi corecteze conduita (cazul Amann împotriva Elveţiei). CEDO a considerat că anumite dispoziţii din legea internă a statului pârât nu îndeplinesc cerinţele unei "legi" prin faptul că le lipseşte caracterul previzibil (cazul Rotaru împotriva României. se vor aplica stipulaţiile Convenţiei. a ocrotirii sănătăţii şi moralei societăţii. furnizarea căreia nu este restricţionată.7 alin. care trebuie să fie compatibilă cu principiul supremaţiei dreptului. pentru atingerea scopului protejării interesului legitim. În jurisprudenţa CEDO. în aşa fel încât să permită oricărei persoane.55 din Hotărârea CEDO din 04. care la nevoie poate apela la consultanţă specializată. eliberând din document numai informaţia. Pentru a fi considerată necesară într-o societate democratică. care. se subliniază că orice limitare de acces la informaţiile oficiale este relativă şi orice limitare invocată se va aprecia prin prisma alin. iar scopul urmărit să devanseze atingerea care se aduce dreptului de acces liber la informaţia oficială (testul proporţionalităţii). furnizorul va fi obligat de a elibera informaţia. de către instanţa naţională. Spre exemplu: dacă restricţia este prevăzută de lege. 65 . cu toate că sunt prevăzute de legea internă. balanţa proporţionalităţii înclină în favoarea limitării dreptului vizat. întotdeauna când se pretinde că informaţia este cu accesibilitate limitată. 11. furnizorul va proceda conform art.(4) din Lege. de a furniza informaţia. aceasta trebuie să fie indispensabilă şi convingătoare. De asemenea. Dacă furnizorul nu justifică toate elementele sau instanţa de judecată consideră că argumentele invocate sunt neconvingătoare ori impertinente.2000). prin prisma regulii "triplului test". la pct.2000. pronunţată în cazul menţionat mai sus. în cazul unor restrângeri arbitrare. Curtea a reamintit că o normă este redactată cu o suficientă previzibilitate numai atunci.(4) art. furnizorul de informaţii va trebui să probeze în instanţa de judecată întrunirea elementelor enunţate la punctul precedent în privinţa restricţiei aplicate. care constă în respectarea drepturilor şi reputaţiei altei persoane. protecţia securităţii naţionale. soluţionat prin Hotărârea CEDO din 04. dar şi la calitatea acesteia. însă se dovedeşte că există posibilitatea adoptării altor măsuri. pe motiv că nu a fost dovedit elementul "necesar într-o societate democratică".05. principiu menţionat expres în preambulul Convenţiei. în acelaşi context. vor constata dacă sunt îndeplinite cele trei exigenţe enumerate şi vor pronunţa o soluţie favorabilă limitării dreptului de acces la informaţie numai în cazul în care interesul public de limitare depăşeşte necesitatea socială de a se oferi informaţia solicitată. dar nu întregul document. iar în privinţa celei calificate "cu acces limitat" va refuza accesul.05. Reieşind din prevederile art.

8 alin. 13. fapt ce îi obligă pe posesorii acestor informaţii de a le proteja.dezvăluirea informaţiei să constituie o violare a intimităţii persoanei. care oferă datelor de identificare un caracter confidenţial (spre exemplu: secretul referitor la datele de identificare ale adoptatorilor. nu pot fi categorisite ca informaţii cu accesibilitate limitată. comercializării sau împrumutului public. adică de a nu le divulga.Fam. patronimic).. prin publicaţie se înţelege orice tip de purtător de informaţie textuală.8 şi 10 din Convenţie. activitate care nu se încadrează în noţiunea de "viaţă privată" (ex. Se consideră identificabilă persoana în privinţa căreia există suficiente indicii pentru a fi identificată.informaţia să se refere la o persoană privată. 66 . persoanele "publice" trebuie să accepte ingerinţe în viaţa lor privată în mai mare măsură decât persoanele obişnuite. .134 C. Dreptul la viaţă privată aparţine numai persoanelor fizice. .: activitatea funcţionarului public).Furnizorul nu va fi degrevat de obligaţia furnizării părţilor din document. în privinţa cărora accesul nu este limitat. Informaţiile care deghizează sau favorizează încălcarea legislaţiei de către autorităţile şi instituţiile publice. 12. precum şi de către persoanele fizice şi juridice ce prestează servicii publice.persoana la care se referă informaţia consimte divulgarea acesteia.) 14. Nu prezintă importanţă juridică mijlocul de informare în care a fost anterior publicată informaţia. în cazul în care solicitantul nu a cerut eliberarea întregului document. în urma excluderii din document a informaţiei cu acces limitat. inclusiv în privinţa volumului acesteia.286/16. refuz susceptibil de a fi contestat în instanţa de judecată. acestea fiind informaţii oficiale de interes public. În caz de litigiu. Totodată.1994 cu privire la biblioteci. dar numai a unei părţi a acestuia. Consimţământul trebuie să fie clar. dar nu şi persoanelor juridice. care posedă informaţia personală. fiind pasibilă de a fi divulgată. ce conţine informaţie cu acces limitat. reprodus în vederea difuzării.(7) din Lege: . important fiind faptul publicării acesteia conform legislaţiei (spre exemplu: informaţia a fost publicată într-un ziar raional).informaţia solicitată. Concomitent. prin care se înţelege că divulgarea informaţiei deţinută de posesor ar fi în măsură să aducă atingere vieţii particulare şi de familie a persoanei fizice vizate. Întrunirea criteriilor enunţate califică informaţia ca fiind "informaţie confidenţială despre persoane".1 din Legea nr. în integritatea sa. Această informaţie nu ţine exclusiv de identificare în cazul în care este însoţită de alte împrejurări. dispune de dreptul de a furniza această informaţie către o altă persoană decât cea la care se referă numai în două cazuri expres şi limitativ prevăzute de art. reieşind din raţionamentul CEDO. Informaţia ce se referă strict la datele de identificare ale persoanei nu constituie informaţie confidenţială. conform art.8 din Lege şi prin prisma art. unde regăsim esenţa intrinsecă a noţiunii "publicare". Însă. Litigiile privind accesul la informaţia cu caracter personal se vor soluţiona cu aplicarea prevederilor art. informaţia generală conţinută în document şi-a pierdut sensul.11. furnizorul va refuza remiterea informaţiei. este necesară existenţa următoarelor condiţii: .persoana privată să fie identificată sau identificabilă. Se consideră că persoana este identificabilă atunci când se cunosc datele de identificare ale acesteia (nume. Pentru ca informaţia să fie considerată cu caracter personal. prenume. neechivoc şi exprimat anume în privinţa informaţiei solicitate. Conform art. pe motiv că. Furnizorul de informaţii. dacă încălcările se referă la serviciile respective. . sarcina probaţiunii existenţei consimţământului persoanei vizate pentru eliberarea informaţiei incumbă furnizorului care a eliberat informaţia. a fost pusă la dispoziţia publicului anterior datei solicitării. este exclusă din acest criteriu informaţia despre activitatea publică a persoanelor fizice. audiovizuală etc.

la informaţiile cu privire la studii. în primul rând. soluţia fiind respingerea acţiunii. în urma constatării preponderenţei interesului public faţă de necesitatea nedivulgării informaţiei cu caracter personal. securitatea publică şi protecţia mediului înconjurător. prin prisma "testului proporţionalităţii". în care se conţineau precizări în privinţa copilăriei. Instanţa de judecată va admite cererea de furnizare numai dacă va stabili că divulgarea este în interes public. Dacă persoana la care se referă informaţia cu caracter personal nu consimte divulgarea informaţiei. totuşi.8 alin. Totodată. În alte cazuri. Curtea Europeană a relevat că. 17.(8) din Lege. declaraţiile privind veniturile şi bunurile deţinute în proprietate privată (art. furnizorii de informaţii nu dispun de dreptul de a elibera informaţia cu caracter personal. conform art. pot deveni informaţii de interes public în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a funcţiei publice de către funcţionarul respectiv. iar această preeminenţă este controlată de un organ independent (cazul Leander împotriva Suediei). conform art. instanţa de judecată va permite. poate fi informaţia despre antecedentele penale. care sunt modalităţi de realizare a acestui drept. acţiunea de furnizare a informaţiei va fi admisă. Acest drept include posibilităţile stabilite de art.(8) din Lege. legat direct de modul în care ei şi-au exercitat sau îşi exercită atribuţiile. prin hotărâre.1264/2002). accesul la informaţia despre sine. de regulă. Astfel. CEDO a considerat proporţională măsura transmiterii detaliilor cu privire la starea sănătăţii reclamantei de către Serviciile 67 . sancţiuni disciplinare etc. altele decât cele ce se referă la datele de identificare. titluri. educaţiei şi antecedentelor sale. al persoanei la care se referă informaţia. reieşind din sensul textului de lege enunţat. Răspândirea acestor informaţii nu trebuie să aducă prejudicii inutile terţilor. o categorie aparte de informaţii care nu se referă direct la capacitatea propriu-zisă a persoanei de a exercita o funcţie publică. Informaţiile despre viaţa privată a persoanelor publice şi a persoanelor care exercită funcţii publice pot fi dezvăluite dacă acestea constituie un subiect de interes public. informaţiile ce relevă conflictele de interese etc. în cazul în care funcţionarul nu consimte divulgarea acestor informaţii. experienţă de muncă. În acest context. în acelaşi context. Spre exemplu: CEDO a considerat limitarea accesului reclamantului la dosarul său. 16. informaţia nu se va considera publicată. adică se referă la ocrotirea sănătăţii populaţiei. accesul la această informaţie poate fi permis doar prin hotărâre judecătorească.8 alin. De asemenea. se va analiza balanţa dintre prejudiciul adus persoanei prin divulgare şi interesul public pentru informaţia respectivă. Spre exemplu: în cazul M. cu excepţia situaţiei în care există o hotărâre judecătorească definitivă în acest sens. calificări. 15. în caz contrar. grade ştiinţifice. Explicaţiile enunţate se referă. Dacă interesul public devansează prejudiciul adus persoanei.(5) din Lege. împotriva Suediei. ca fiind o încălcare a art. ci se referă la moralitatea persoanei vizate. Dreptul de acces la informaţia cu caracter personal despre sine. Informaţiile cu caracter personal ale unui funcţionar public. trebuie să se ţină cont de faptul că persoanele publice şi persoanele care exercită funcţii publice au dreptul la respectul vieţii lor private şi de familie. din punctul de vedere al opiniei publice. deoarece altă sursă de informaţie în privinţa trecutului şi a formării sale nu exista (cazul Gaskin împotriva Regatului Unit).8 alin.S. nu poate fi limitat de către posesorul informaţiei. accesul la aceste informaţii. serviciu militar.8 din Convenţie. poate fi limitat în cazul în care interesul general este preeminent faţă de interesul personal de accesare a informaţiei.Dacă informaţia a fost inclusă pe un purtător de informaţie care nu este destinat difuzării sau comercializării. Oricărei persoane îi este asigurat dreptul de acces la informaţia cu caracter personal despre sine.13 din Legea nr. diplome.

verificarea de către furnizor a împuternicirilor.medicale către Casa securităţii sociale.(1) din Lege). se deduce că solicitantul poate cere informaţia atât pentru sine. dar pentru o altă persoană. dar pentru o altă persoană.243 din 26. Refuzul sau retragerea acreditării jurnalistului nu privează mijlocul de informare în masă de dreptul de a obţine acreditarea pentru un alt jurnalist. constituie particularităţi sau mijloace de îndeplinire a obligaţiei generale de furnizare a informaţiei oficiale. 68 .). în calitate de furnizor de informaţie. în documentele ce conţin informaţia solicitată. 20. deoarece acreditarea reprezintă o formă de fluidizare şi de intermediere. Este pasibilă de solicitare orice informaţie. numai în cazul în care se referă la informaţia cu caracter personal.21 din Legea presei. coroborate cu dispoziţiile enunţate în Lege. soluţionat prin Hotărârea CEDO din 25.10. prevăzute de art. Refuzul de acreditare sau retragerea acreditării unui jurnalist constituie o posibilitate a furnizorilor cu totul excepţională. este inoportună. vor fi examinate şi prin prisma art. Reieşind din principiile egalităţii în drepturi a jurnaliştilor. Prin urmare.10 alin. Solicitantul nu este obligat să dea explicaţii referitor la scopul utilizării ulterioare a informaţiei. Prin "justificare a interesului" se înţelege explicarea şi dovada scopului pentru care se cere informaţia. în cazul în care solicitantul cere informaţia în numele său. împotriva Finlandei. Ar putea să constituie un motiv de refuz în acreditare sau de retragere a acreditării cazul în care jurnalistului i se impută fapte care împiedică desfăşurarea normală a activităţii autorităţii publice şi care nu au legătură cu opiniile exprimate în presă de respectivul jurnalist. Obligaţiile furnizorului. deşi nu cad sub incidenţa Legii privind accesul la informaţie în mod direct. motivat pe faptul că solicitantului nu i s-au afectat drepturile prin activitatea acestui judecător. în mod similar. 19. în scopul informării cetăţenilor şi a mijloacelor de informare în masă. Astfel. respectiv. în sensul art. principii inserate în art. solicitantul nu are interes în eliberarea acestei informaţii). Furnizorul este obligat să desemneze o persoană responsabilă de furnizarea informaţiei. de a elibera informaţia referitoare la activitatea unui judecător. deoarece detaliile respective erau pertinente pentru soluţionarea unei cereri de alocaţie a reclamantei depuse la Casa securităţii sociale. iar furnizorul nu este în drept să ceară asemenea explicaţii. cât şi în numele său. este inoportună indicarea scopului pentru care este eliberată (ex. s-a hotărât în cazul Z.1994. Reieşind din acest fapt. 3 şi 23 din Legea presei nr.(6) din Lege. inclusiv informaţia oficială cu accesibilitate limitată.: "pentru prezentare la locul de muncă" etc. din oficiu sau la cerere. Solicitantul informaţiei îşi poate exercita dreptul de acces la informaţie personal sau prin reprezentant. împuternicit conform legislaţiei (art. iar absenţa fizică a acestei persoane (ex. Asigurarea accesului la informaţiile oficiale de către furnizorii de informaţii se efectuează din oficiu (informarea activă) sau la cerere (informarea pasivă). se conchide că furnizorii au obligaţia de a furniza informaţia oficială mijloacelor de informare în masă şi reprezentanţilor acestora fără discriminări. al libertăţii presei şi al prezentării operative a informaţiei oficiale către jurnalişti. sub aspect juridic.10 alin.: se află în concediu medical) nu justifică un eventual refuz de a furniza informaţia. Solicitantul este degrevat de obligaţia de a-şi justifica interesul pentru care solicită informaţia (spre exemplu: este nefondat refuzul instanţei de judecată.1. având ca suport material art. aceasta fiind relevantă. 21.11 din Lege. Litigiile referitoare la acreditarea reprezentanţilor mass-media.1997.02. Dreptului persoanelor de a solicita informaţia oficială îi corespunde obligaţia corelativă a furnizorului de a-i remite informaţia solicitată. 18.10 din Lege.

Se va considera ilegal refuzul de a furniza informaţia pe motiv că aceasta este disponibilă în mod public.12 alin. Cererea scrisă de furnizare a informaţiei oficiale urmează să conţină modalitatea de furnizare a informaţiei.12 alin. care trebuie să se încadreze în una din cele prevăzute de art.nu este posibil un răspuns pozitiv privind furnizarea informaţiei. e-mail şi alte mijloace similare se va considera. . de modalitatea aleasă de solicitant. Suficienţa şi concludenta detaliilor oferite de către solicitant trebuie să permită furnizorului informaţiei posibilitatea de a identifica ca acţionând cu diligentă. precum şi posibilitatea depunerii unei cereri scrise (art. concomitent cu refuzul de înregistrare a cererii. la alegerea solicitantului: cererea scrisă sau cererea verbală. 25. după efectuarea unor investigaţii suplimentare. Solicitantul de informaţii va oferi. Reieşind din sintagma prevăzută de art. cât şi informarea pasivă. telefon. în care este inserată informaţia respectivă.12 alin.informaţia este indisponibilă momentan. ambele modalităţi de informare fiind susceptibile de a provoca depunerea de acţiuni în instanţa de contencios administrativ competentă. 23. întinderea şi calitatea cerută (caz concretizat: se solicită informaţia despre salariul primit de către primarul unei localităţi. este ilegal refuzul de înregistrare a cererii sau de furnizare a informaţiei după înregistrarea cererii motivat pe neindicarea în cerere a elementelor menţionate. se conchide faptul că furnizorul nu este limitat. În cele două situaţii. în cadrul cererii scrise. solicitarea informaţiei prin fax. inclusiv proba cu martori. conform art. Această obligaţie nu include necesitatea specificării titlului şi/sau numărului de identificare al documentului. adică informaţia a fost deja publicată. Spre exemplu: dreptul de acces la informaţiile oficiale se va considera lezat dacă furnizorul indică în răspunsul oferit solicitantului doar anumite repere. el este în drept să o furnizeze 69 . Pentru probarea refuzului neîntemeiat de înregistrare a cererii. informaţia solicitată. în dependenţă de existenţa sau inexistenţa unei dovezi scriptice de depunere a cererii respective. dar poate constitui un temei de refuz în furnizarea informaţiei. Se subliniază că răspunsul trebuie să fie concret şi să se refere nemijlocit la obiectul cererii.12 din Lege. va fi admisibil orice mijloc legal de probă. funcţionarul va explica solicitantului cauza refuzului. în pofida faptului că furnizorul posedă informaţia solicitată în forma. fiind inadmisibil un răspuns evaziv.b) din Lege . dar nu concretizat. 24. imprimările sonore etc. după caz.13 din Lege. reieşind din elementele faptice necesare de dovedit.(2) lit. incomplet sau numai diriguitor. deoarece informaţia este nedeterminabilă. în baza cărora solicitantul ar putea să apropie informaţia respectivă ulterior. Insuficienţa şi neconcludenţa detaliilor indicate în cerere nu poate constitui un motiv de refuz în înregistrarea cererii."modalitatea acceptabilă de primire a informaţiei solicitate". aleasă de către solicitant. În sensul art. prezintă importanţă atât informarea activă. cu excepţia situaţiilor în care: . în mod absolut.(4) din Lege). Informaţia oficială poate fi solicitată prin două modalităţi. Reprezentantul abilitat al furnizorului de informaţii nu este în drept de a refuza înregistrarea cererii verbale. Astfel. 22. în cazul în care furnizorul este în imposibilitate obiectivă de a oferi informaţia în modul solicitat. astfel că cererea nu poate fi satisfăcută imediat. detalii suficiente şi concludente pentru identificarea informaţiei solicitate.Pentru activitatea de înfăptuire a justiţiei de către instanţele judecătoreşti. iar Primăria răspunde că salariul primarului se calculează conform Legii despre salarizarea angajaţilor din sectorul bugetar).(1) din Lege. solicitare scrisă sau verbală.

Orice decizie a furnizorului de informaţii. Dacă solicitantul a indicat în cerere o anumită adresă. Indiferent de modalitatea ei. . furnizorul va elibera un răspuns la cererea de furnizare a informaţiei. Dacă informaţia solicitată se caracterizează prin una din particularităţile menţionate. iar instanţa.15 alin. în termenele stabilite de Lege. Dacă informaţia a fost elaborată în limba de stat. furnizorul va explica necesitatea achitării acestei sume. astfel că.(3) din Lege).când informaţia posedată este prelucrată în aşa mod. Acest răspuns nu va putea fi calificat ca refuz ilegal de furnizare a informaţiei. aceasta va putea fi elaborată şi furnizată numai în baza unei obligaţii contractuale.de sinteză . un text nou.inedită . plăţile fiind stabilite conform art. în rezultatul informaţiilor primite. conform art. care să reflecte finalitatea asigurării dreptului de acces la informaţia respectivă (spre exemplu: solicitantul cere expedierea informaţiei prin poşta electronică. 29. fapt din care rezultă necesitatea indicării în cadrul cererii a domiciliului sau adresei la care solicitantul doreşte să-i fie furnizată informaţia. .20 alin. Dacă. în modalitatea selectată de solicitant. indiferent de faptul dacă necesitatea cunoaşterii informaţiei respective a existat înainte de primirea informaţiei precedente sau a apărut după aceasta. având posibilitatea de a propune încheierea unui contract.(2) din Lege. încât se elaborează o lucrare. În cazul în care nu există un contract încheiat între părţi în situaţia prevăzută la alineatul precedent. conform art.analitică . completează art. la manifestarea voinţei de contractare din partea solicitantului. este posibilă obiectiv.7 din Legea nr.când furnizarea este precedată de o cercetare bazată pe trecerea de la particular la general. rezultat în urma negocierii dintre părţi. care rezultă din soluţionarea cererii de acces la informaţiile oficiale. adică numai în urma încheierii unui contract între solicitant şi furnizor. iar 70 . explicând solicitantului faptul că informaţia are caracter analitic.382/04. solicitantul cere noi informaţii aflate în posesia furnizorului. cu excepţia situaţiei în care informaţia solicitată are una din următoarele caracteristici: . Astfel. Dacă furnizarea informaţiei.2001 cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi la statutul juridic al organizaţiilor lor. 27. Acesta nu este un contract de adeziune. de sinteză sau inedit. iar refuzul furnizării informaţiei pentru neplata cheltuielilor suscitate de eventuala furnizare în modalitatea aleasă se va considera legal. informaţia solicitată nu comportă niciunul din cele trei aspecte enunţate. 26. furnizarea informaţiei se efectuează în baza obligaţiei legale a furnizorului. baza executării obligaţiei de furnizare fiind numai acordul de voinţă.când furnizarea este precedată de o investigaţie care se bazează pe studiul sistematic al unor elemente. cu excepţia cazului în care instanţa de judecată va aprecia că.09. însă furnizorul nu dispune de mijloacele tehnice necesare. în mod sistematic şi indirect.12 alin. solicitarea va fi analizată ca o nouă cerere de furnizare a informaţiei. va fi comunicată solicitantului într-un mod ce ar garanta recepţionarea şi conştientizarea acesteia (art. va obliga furnizorul să-i elibereze informaţia persoanei respective în limba solicitată.20 din Lege. atunci furnizorul va putea expedia informaţia prin scrisoare poştală. furnizorul nu va fi obligat să încheie contractul. dar implică cheltuieli pentru care sunt stabilite plăţi. solicitantul cere copii de pe toată arhiva instituţiei.într-o altă modalitate posibilă obiectiv. iar furnizorul oferă posibilitatea consultării arhivei la sediul instituţiei). care nu a mai fost publicat sau cunoscut anterior. în cazul în care a ales modalitatea expedierii prin poştă. refuzul de a elibera o copie a traducerii autentificate se va considera ilegal. 28. Recepţionarea este un element care. furnizarea informaţiei se va efectua în modalitatea solicitată numai după achitarea plăţii respective.(3) din Lege.

readresarea se face numai cu acordul solicitantului de informaţii. data recepţionării informaţiei de către solicitant fiind insignifiantă. informaţia va fi furnizată. Prezintă importanţă juridică data înregistrării cererii şi data înregistrării răspunsului la cerere.eliberarea unui extras dintr-un document. 71 . adică atunci când informaţia se va afla în posesia furnizorului şi va fi susceptibilă de a fi remisă solicitantului. faptul contrar constituind o încălcare a dreptului de acces la informaţie. astfel că data primirii va fi data înregistrării. astfel că acesta trebuie să fie prezentat într-o formă cât mai clară şi accesibilă. Funcţionarii responsabili sunt obligaţi să înregistreze cererile în aceeaşi zi cu primirea.informarea obligatorie a solicitantului de informaţie.alte situaţii.16 alin. 30. Conform art.furnizarea unei alte informaţii decât cea solicitată. 32. se va considera că dreptul de acces la informaţie a fost încălcat. în care informaţia este furnizată. . termenul maxim de furnizare a informaţiei este de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii. conform modalităţii alese. Încălcarea termenelor sau nerespectarea procedurii de prelungire a termenului constituie o atingere a dreptului de acces la informaţiile oficiale. esenţă disponibilă şi care se află în posesia furnizorului. Conform art. în prezenţa cărora termenul poate fi prelungit în modul stabilit cu 5 zile lucrătoare. furnizorul este obligat să răspundă prin aceea că nu este posesor al informaţiei solicitate. Dacă solicitantul nu este de acord cu readresarea. prin următoarele modalităţi: . Concomitent.furnizarea numai a unei părţi din informaţia solicitată.8 din Legea cu privire la petiţionare. de regulă. în decurs de 3 zile lucrătoare de la momentul primirii cererii. Conştientizarea constă în înţelegerea de către solicitant a conţinutului răspunsului oferit de către furnizor.16 alin.readresarea se face doar către un alt furnizor de informaţii. Din natura juridică a termenelor de furnizare a informaţiei şi din principiul continuităţii serviciilor publice. Se subliniază necesitatea de a nu confunda termenele de furnizare a informaţiei cu termenele stabilite de art. accesul mass-media la informaţiile oficiale trebuie să fie operativ.3 din Legea presei. .(1) din Lege. . dar într-un mod neadecvat. care nu asigură finalitatea exercitării dreptului de acces la informaţie. cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. rezultă că vor fi inadmisibile în proces probele ce dovedesc indisponibilitatea anumitor persoane angajate ale furnizorilor de informaţii în perioada vizată. Indiferent de dificultăţile întâmpinate la furnizarea informaţiei solicitate. în momentul în care aceasta va fi disponibilă. Aceasta se va efectua cu respectarea următoarelor condiţii: . cu excepţia cazului în care se face proba contrară. pe care s-ar sprijini pârâţii (furnizorii) pentru motivarea temeiniciei omiterii termenului de furnizare a informaţiei. cu privire la readresarea acesteia. la individualizarea răspunderii civile a furnizorului pentru lezarea dreptului de acces la informaţie. Claritatea şi accesibilitatea informaţiei oferite se va aprecia de către instanţa de judecată de la caz la caz. Se va considera furnizare necorespunzătoare a informaţiei cazul în care dreptul de liber acces la informaţie este lezat total sau parţial. Readresarea cererilor de solicitare a informaţiei oficiale se operează numai în privinţa celor întocmite în formă scrisă.furnizorul a expediat răspunsul la altă adresă. aceasta fiind inadmisibilă în privinţa unei alte persoane fizice sau juridice care nu deţine statutul de furnizor de informaţii. . se va ţine cont de mărimea perioadei de încălcare a termenului legal. în cazul în care acesta nu conţine esenţa informaţiei solicitate. 31.(2) din Lege. .

36. 33. legea instituind proceduri alternative de soluţionare a lor.. iar solicitantul se adresează cu aceeaşi cerere. Refuzul de acces la informaţie trebuie să întrunească condiţiile de formă şi conţinut prevăzute la art. în care se dovedeşte reaua-credinţă a solicitantului în sensul art. Excepţie constituie situaţia prevăzută la art. într-una din formele prevăzute de art. atât pe cale extrajudiciară. prin achitarea unor plăţi în mărimi mai mari decât cele stabilite de organele reprezentative sau prin achitarea unor sume în cazurile în care. când se poate presupune în mod rezonabil că recunoaşterea existenţei sau inexistenţei acestor informaţii. de către furnizor. prin care au fost stabilite plăţile. şi de un alt furnizor. potrivit art. b) informaţia solicitată este deţinută.există o hotărâre judecătorească definitivă de respingere a cererii de acces la informaţie. .20 din Lege. cu consecinţele legal stabilite. concomitent. expedierea acestora solicitantului şi/sau pentru traducerea informaţiei ce se conţine în document la cererea solicitantului. Dacă mărimile plăţilor stabilite de organele reprezentative depăşesc mărimile cheltuielilor suportate de furnizor pentru eliberarea informaţiei. Astfel.readresarea se face numai în două cazuri exhaustiv prevăzute de art. . care ar satisface mai deplin interesul faţă de informaţie al solicitantului.17 din Lege: a) informaţia solicitată nu se află în posesia furnizorului. actul normativ.(1) din Lege. însă într-o altă formă. Condiţionarea furnizării informaţiei solicitate.informaţia este cu caracter personal. prin sine. Refuzul de a furniza informaţia va putea fi exercitat. iar nerespectarea procedurii extrajudiciare nu va atrage restituirea cererii de chemare în judecată. Deoarece există o multitudine de denumiri date acţiunilor ce rezidă din aplicarea Legii.9 CC. Persoana care se consideră lezată de către furnizorul de informaţii într-un drept sau interes legitim al său.19 alin.informaţia este cu accesibilitate limitată.(3) din Lege. cât şi direct în instanţa de judecată. Refuzul de a furniza informaţia deţinută este justificat în următoarele cazuri: . fiind inaplicabil temeiul prevăzut de art.(7) din Lege. Este inadmisibilă invocarea altor motive pentru readresare. procedura extrajudiciară nu este obligatorie pentru această categorie de cauze. cererea fiind adresată numai direct în instanţa de judecată. în prezenţa căreia este imposibilă procedura extrajudiciară. cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. fără a se indica faptul dacă furnizorul deţine sau nu informaţia cu accesibilitate limitată. se va considera încălcare a dreptului de liber acces la informaţia oficială. în raport cu care se va aprecia legalitatea şi temeinicia acestuia. a unor plăţi ce depăşesc mărimea cheltuielilor suportate pentru efectuarea copiilor de pe documente. în scopul asigurării consecvenţei şi unicităţii acestora. acţiunile vizate se vor denumi "acţiuni cu privire la contestarea actului de furnizare sau nefurnizare a informaţiei oficiale". în privinţa aceleiaşi informaţii. în mod repetat.(3) din Lege. iar interesul public nu depăşeşte interesul legitim protejat. .22 alin. numai în anumite circumstanţe. De asemenea.21 alin. dispune de dreptul de a ataca acţiunile furnizorului. 72 . . este pasibil de a fi anulat pe calea excepţiei de ilegalitate. poate constitui o dezvăluire periculoasă pentru interesele legitim protejate.(1) lit. 34.alte cazuri. respectiv. va constitui o atingere a dreptului de acces la informaţie faptul stabilirii şi imputării solicitantului de informaţie.170 alin. conform art. 35.13 din Legea contenciosului administrativ.8 alin. informaţia este pusă la dispoziţie fără plată.a) CPC.furnizorul a oferit recent informaţia solicitată aceluiaşi solicitant.

33 alin. conform art. care va fi atras în calitate de intervenient accesoriu (în interesele furnizorului) sau în calitate de copârât (la cererea reclamantului). Concomitent. după caz. funcţionarul va fi atras numai dacă cererea de chemare în judecată este formulată şi împotriva acestuia şi numai dacă au fost solicitate despăgubiri. .calitatea procesuală de pârât.37. Totodată. judecătorul. ultimele având caracter special faţa de primele sub aspectul enunţat. iar furnizorii . conform art. de regulă.(2) lit.b) din Lege. În legătură cu aspectele de pregătire pentru judecarea cauzelor enunţate. 39. la cererea sa.în calitate de copârât.20 din Legea contenciosului administrativ. În cadrul etapei de pregătire a cauzei pentru judecare. în celelalte cazuri (ex. a uneia din părţi sau din oficiu de către instanţă.171 CPC. pârâţii (furnizorii de informaţii) sunt scutiţi de taxa de stat numai în cazurile expres prevăzute (ex.167 CPC.funcţionarul responsabil de furnizarea informaţiei poate fi atras în proces. conform art.(2). în calitate de intervenient accesoriu. în cazul în care se contestă actul de furnizare a informaţiei (dar nu de nefurnizare).: persoanele private ce prestează servicii publice) pârâţii vor fi obligaţi la plata taxei de stat în cazul admiterii acţiunii. dovedeşte refuzul de a furniza informaţia.85 alin. eventual. . care nu este obligatorie în aceste litigii. . printre actele prevăzute de art. care. se subliniază următoarele: .dacă furnizorul de informaţii nu a numit o persoană responsabilă pentru efectuarea procedurilor de furnizare a informaţiei oficiale. Din oficiu. dar constituie o probă la dosar. va atrage în calitate de intervenienţi persoanele ale căror interese ar putea fi lezate prin eventuala divulgare a informaţiei. va îndeplini actele de pregătire specifice acestor cauze: va soluţiona problema atragerii în proces a funcţionarului responsabil de furnizarea informaţiei.21-24 din Lege. conform art. însă circumstanţele importante ale cauzei vor putea fi elucidate numai prin atragerea funcţionarului care a intrat în contact cu reclamantul în cadrul procedurii de furnizare a informaţiei. În legătură cu faptul că litigiile ce formează obiectul prezentei hotărâri sunt examinate în ordinea contenciosului administrativ.(2) CPC. Dacă nu sunt anexate actele menţionate. necesare de a fi anexate. Dispoziţiile procedurale prevăzute de Legea cu privire la petiţionare şi de Legea contenciosului administrativ se vor aplica în măsura în care nu contravin art. solicitantul de informaţii deţine calitatea de reclamant. în calitate de intervenient sau. La cererea de chemare în judecată privind contestarea actului de furnizare sau nefurnizare a informaţiei oficiale. figurează inclusiv cererea scrisă adresată furnizorului.32 alin.d) CPC.(1) lit.dacă cererea de furnizare a informaţiei a fost readresată. 38.(3) CPC. la cerere se va anexa şi actul respectiv. coroborat cu alte probe. registrele de evidenţă a cererilor de furnizare a informaţiei. se va proceda conform art. în mod nemijlocit. reclamanţii sunt scutiţi de plata taxei de stat. conform art. a elaborat actul contestat de furnizare a informaţiei sau a refuzat accesul la informaţia oficială.11 alin. calitatea de pârât va aparţine furnizorului căruia i-a fost readresată cererea. va fi atras funcţionarul care. la cererea reclamantului (solicitantul de informaţie). 73 . după caz.în litigiile respective. . va reclama de la furnizor. Competenţa jurisdicţională de examinare a litigiilor ce rezultă din aplicarea Legii aparţine instanţelor judecătoreşti de grade diferite. 40. instanţa va dispune atragerea în proces a funcţionarului dacă nu există o cerere în acest sens. care vor judeca aceste pricini în calitate de instanţe de contencios administrativ. Aceasta nu constituie o dovadă a respectării procedurii prealabile extrajudiciare. printre celelalte acte.: autorităţile publice centrale). de pârât. 41.67 alin.

deţinerea informaţiei de către pârât sau inexistenţa informaţiei solicitate în posesia acestuia. 20 de zile lucrătoare.(1) şi (2) din Lege. ceea ce nu înseamnă că instanţa se va expune asupra îndreptăţirii propriu-zise a accesului limitat la informaţie. respectiv.de la data la care trebuia să-l primească. de la data la care trebuia să-l primească.16 alin.existenţa şi întinderea prejudiciului cauzat prin nefurnizarea sau furnizarea defectuoasă a informaţiei oficiale. Termenul de sesizare a instanţei de contencios administrativ este de o lună.(3)-(5) CPC.23 alin. dacă a expirat termenul în cadrul căruia furnizorul trebuia să remită informaţia.d) CPC. pentru a evita divulgarea informaţiilor. va putea dispune examinarea cauzei în şedinţă închisă.27 din 24. 43. cu constatarea părţii în care informaţia este necorespunzătoare.termenul în cadrul căruia s-a oferit răspunsul la cerere. . instanţa va cerceta şi se va expune asupra următoarelor circumstanţe: . 46. .50 alin.existenţa adresării reclamantului către pârât cu o cerere privind furnizarea informaţiei oficiale. 45. la examinarea cererilor privind contestarea actelor de furnizare sau nefurnizare a informaţiei.(5) din Lege coroborat cu art. în privinţa cărora accesul limitat ar putea fi îndreptăţit. termenul va curge de la data primirii răspunsului de la furnizorul de informaţii sau.dacă informaţia a ajuns la destinatar în termenul stabilit. . instanţa de judecată.(2) din Lege). . chiar dacă ar conţine anumite explicaţii. adică la expirarea a 8 zile lucrătoare de la depunerea contestaţiei (art.42.corespunde răspunsul oferit de pârât cu informaţia solicitată de reclamant. în caz că nu a primit răspuns. conform art.12.2001 "Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale Legii contenciosului administrativ". iar momentul de la care curge diferă în dependenţă de faptul dacă reclamantul a parcurs sau nu procedura prejudiciară facultativă.21 alin.21 alin. instanţa va hotărî anularea actului de furnizare necorespunzătoare sau de nefurnizare a informaţiei oficiale.a avut sau nu reclamantul acces real la informaţia solicitată. deoarece aceasta ar constitui o antepronunţare asupra fondului litigiului. Cererea privind contestarea actului de refuz în furnizarea informaţiei nu va putea fi respinsă pe motiv că răspunsul furnizorului la cererea de eliberare a informaţiei are caracter explicativ.alte circumstanţe care se impun a fi constatate pentru soluţionarea corectă a cauzei deduse judecăţii. Motivarea va consta în expunerea indiciilor care demonstrează eventualitatea îndreptăţirii limitării accesului la informaţia vizată. .dacă informaţia se încadrează în categoriile de informaţii cu accesibilitate limitată. 44.(1) lit. Pe parcursul examinării pricinii. . în sensul explicaţiilor oferite de Plenul Curţii Supreme de Justiţie prin Hotărârea nr. . care atrage recuzarea judecătorului.(1)din Lege: a) dacă reclamantul a parcurs această procedură.preponderenţa interesului public pentru divulgarea informaţiei cu caracter limitat. prevăzută de art. răspunsul respectiv are ca finalitate furnizarea sau nefurnizarea informaţiei. cu obligarea furnizorului de a elibera informaţia solicitată sau de a o furniza în modul corespunzător. iar dacă nu a primit răspuns . Caracterul închis al şedinţei de judecată se va dispune prin încheiere motivată. prevăzute de art. b) dacă reclamantul a sesizat direct instanţa de judecată. adică de la expirarea termenului de 15. termenul curge din momentul în care a fost comunicat răspunsul conducerii furnizorului de informaţii şi/sau organului superior al acestuia. 74 . În cazul admiterii cererii de chemare în judecată. . în fond. . în particular în dependenţă de cerinţele înaintate. deoarece.22 alin. acte susceptibile de a fi contestate. Conform art.

ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr. 47.Convenţia CE pentru protecţia persoanelor cu privire la procesarea automată a datelor personale. . figurează în proces în calitate de copârât. ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr. aceasta va fi trasă la răspundere penală.346-XIV din 07.1 Anexă la Hotărârea Plenului Relevanţa anexei. precum şi chestiunea compensării prejudiciului material şi moral cauzat prin nefurnizarea informaţiei oficiale în termenul legal stabilit.1999. la care poate fi atras funcţionarul conform alineatului precedent.1992.2003.436 din 28. Astfel. .180 CP al RM. . nu-l degrevează pe acesta de răspunderea administrativă.12. în cazul sus-menţionat.11.2000. Cererile privind accesul la informaţiile ce se conţin în dosarele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti nu intră sub incidenţa Legii privind accesul la informaţie. în cazul admiterii pretenţiei de încasare a despăgubirilor. nu este privat de posibilitatea chemării în garanţie a superiorului său ierarhic. deoarece acest fapt semnifică recunoaşterea acţiunii de către pârât. iar în cazul în care fapta persoanei responsabile întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art.1998 de la Aarhus. 75 . aceste informaţii fiind susceptibile de furnizare în modul stabilit de legea procesuală care este aplicabilă categoriei respective de pricini (CPP.Chişinău.Convenţia privind accesul la informaţie.1 al prezentei hotărâri: .Legea privind Fondul Arhivistic al R.Recomandarea nr. rezidă din pct.20 alin.1990. la care poate fi tras conform art.(2) din Legea contenciosului administrativ).(3) din Legea contenciosului administrativ. va lua act că informaţia a fost deja furnizată şi va dispune neexecutarea hotărârii judecătoreşti în această parte. care a refuzat eliberarea informaţiei sau a furnizat-o întrun mod necorespunzător.Convenţia internaţională cu privire la drepturile copilului din 20.Legea contenciosului administrativ nr.880 din 22. care i-a ordonat de a nu furniza sau de a furniza informaţia în modul calificat ca fiind "necorespunzător".793 din 10. . CPC). Moldova nr.1989.11. Funcţionarul public care a încălcat dispoziţiile legii.04.(2002)2 a CM al CE către statele membre privind accesul la documentele publice.Faptul furnizării informaţiei pe parcursul examinării cauzei nu va determina respingerea acţiunii ca neîntemeiată. constituită din următoarele acte normative sau de recomandare.06. în contextul furnizării informaţiei oficiale. adoptată la New York la 31. .2006.12. 48. va soluţiona problema repartizării cheltuielilor de judecată conform art.02. coroborat cu celelalte probe care conduc spre concluzia temeiniciei cererii de chemare în judecată. în legătură cu faptul furnizării informaţiei solicitate. Faptul răspunderii civile. justiţie şi participarea publicului la adoptarea deciziilor în domeniul mediului din 25. în ordinea prevăzută de Codul de procedură penală al RM.Legea privind administraţia publică locală nr. la care este angajat funcţionarul respectiv (art. 2 aprilie 2007 nr. mun.01.94 CPC. . Dacă funcţionarul public. conform art. precum şi alte recomandări "verticale". anularea actului contestat. acesta va putea fi obligat la plata acestora în mod solidar cu furnizorul de informaţii.408/12.20 alin. naţionale şi internaţionale. instanţa va dispune admiterea cererii. .199/7 din CCA.Convenţia ONU împotriva corupţiei.

.312 din 08.Legea cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat nr.10.Nomenclatorul persoanelor cu funcţii de răspundere. .12.Legea cu privire la poliţie nr. învestite cu împuterniciri de a atribui informaţiile la secret de stat. .Codul audiovizualului.Legea cu privire la avocaţii parlamentari 1349 din 17.1994.10. .2000.Legea privind organele securităţii statului nr.Legea cu privire la secretul comercial nr.07.171 din 06.06. [Anexa modificată prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.1458 din 28.Legea cu privire la expertiza judiciară. a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvârşit infracţiuni nr.Legea cu privire la statutul judecătorului nr..05. .10 din 22.05.1994 .1995.Legea privind activitatea operativă de investigaţii nr.07.1086 din 23. .2003. .12.618 din 31.07.Legea privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al RM nr.01. aprobat prin Decretul Preşedintelui RM nr.Legea securităţii statului nr.753 din 23.2008] 76 . .Legea privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale nr.1994. .467 din 21.2001.11. . constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legale nr.02.Legea cu privire la Sistemul informaţional integral automatizat de evidenţă a infracţiunilor. .416 din 18.2003.12.1995.12.alte acte normative tangenţiale cu materia respectivă.1996.1999.544 din 20.1995.216 din 29.Legea cu privire la combaterea terorismului nr. .Legea privind Curtea de Conturi nr.1997.1994.Legea cu privire la secretul de stat nr.619 din 31.Legea privind protecţia de stat a părţii vătămate. a martorilor şi a altor persoane care acordă ajutor în procesul penal nr.04.1998. .27din 14.45 din 12.173 din 06.106 din 17.1994.10.10. . .1990. .260-XVI din 27 iulie 2006. . adoptat prin Legea nr.539 din 12.

pag. organizaţii. domiciliul ori sediul lui. de unul din soţi. dacă. de organele publice. întreprinderi. numele sau denumirea petiţionarului. EXPLICĂ: 1. se menţionează circumstanţele care ar dovedi absenţa ei sau 77 . autorităţilor publice. Pricinile privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată. de copiii care au atins majoratul.4 din 07.284 Cod de procedură civilă.cauza imposibilităţii de a obţine documentele cuvenite sau de a reconstitui cele pierdute.298 Cod de procedură civilă. conform art.17 din Codul de procedură civilă. în cererea privind constatarea faptului cu valoare juridică. 2009.e) şi art. se indică: . În cererea privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată. de instituţiile de învăţământ. .22 În scopul aplicării corecte şi uniforme de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei privind constatarea faptelor care au valoare juridică şi declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată.4-5.probele care confirmă faptul şi care adeveresc imposibilitatea obţinerii documentelor necesare sau reconstituirii pe cale extrajudiciară a documentelor pierdute. Cererea privind constatarea faptului care are valoare juridică sau privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată se depune de către persoana interesată în instanţa judecătorească de la domiciliul sau sediul petiţionarului şi trebuie să corespundă exigentelor stabilite la art. Plenul Curţii Supreme de Justiţie. organizaţiilor şi întreprinderilor. aceştia au dreptul să apere interesele altor persoane. se examinează de către instanţele judecătoreşti în baza cererilor depuse de reprezentanţii copiilor minori. care se caracterizează având ca obiect constatarea unor fapte cu condiţia că lipseşte un litigiu de drept.2008 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova.c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi art. să cuprindă denumirea instanţei judecătoreşti căreia îi este adresată.49 şi 52 Cod civil.16 lit. nr.07. în temeiul art. în condiţiile prevăzute de art. conform legii. în special. de grădiniţele de copii sau internate.2 lit. În afară de cele menţionate. dar şi de alte persoane şi autorităţi publice. procurori etc. conform art. Pricinile privind constatarea faptelor care au valoare juridică se examinează de către instanţele judecătoreşti în baza cererilor persoanelor fizice şi juridice.166 Cod de procedură civilă. scopul constatării faptului care are valoare juridică sau declarării persoanei dispărută fără urmă sau decedată. Astfel de cereri pot fi depuse în instanţele judecătoreşti nu numai de persoanele menţionate. 2.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Privind practica judiciară cu privire la constatarea faptelor care au valoare juridică şi declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată nr.

indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă. judecătorul emite. Instanţele judecătoreşti sunt competente. modificarea sau încetarea drepturilor patrimoniale şi nepatrimoniale ale persoanelor. 284 şi 298 Cod de procedură civilă. Numai dacă. 5. Instanţa judecătorească este obligată să primească cererea privind constatarea faptului care are valoare juridică şi să examineze pricina în procedură specială dacă sunt respectate următoarele condiţii: aceasta generează. vârstei cetăţenilor. în cadrul examinării pricinii de constatare a unui fapt care are valoare juridică apare un litigiu de drept care nu ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti. însă în conţinutul lui au fost admise defecte sau inexactităţi.281 alin. modificarea sau încetarea unor drepturi personale sau patrimoniale ale petiţionarului. petiţionarul nu are altă posibilitate de a obţine sau de a restabili documentele care ar certifica faptul juridic a cărui constatare o solicită. o încheiere pentru a nu da curs cererii. 78 . aflării într-un detaşament de partizani. Faptele care au valoare juridică enumerate în art. se restituie petiţionarului printr-o încheiere judecătorească ce poate fi atacată cu recurs (art.m) Cod de procedură civilă. instanţa examinează cererea de constatare a acestui fapt în procedură specială. în cel mult 7 zile de la depunerea cererii. La primirea cererilor de constatare a faptelor care au valoare juridică. în virtutea legii. Prin imposibilitatea de a obţine sau primi documentele care confirmă faptul care are valoare juridică a cărui constatare o solicită petiţionarul se înţelege fie lipsa ordinii de înregistrare a faptului. recunoaşterii ca invalid de război. de asemenea. comunicând petiţionarului faptul şi acordându-i un termen pentru lichidarea neajunsurilor. În cazul în care cererea privind constatarea faptului care are valoare juridică sau declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată a fost depusă în instanţa judecătorească fără a se respecta condiţiile art. eliberate de către organele competente ale Republicii Moldova. fie nerespectarea regulilor de înregistrare a faptului şi imposibilitatea de a recurge la el în condiţii concrete (de exemplu. satisfacerii serviciului militar activ. 6. faptul decesului). Dacă persoana care a depus cererea nu îndeplineşte în termen cerinţele formulate în încheierea judecătorului. în cerere se indică data încetării acestor acţiuni.care o ameninţau cu moartea. graviditate şi naşterea copilului. Prin imposibilitatea de a primi documentul se înţelege şi cazul în care documentul care confirmă faptul în realitate există. care îl privează de semnificaţia probantă.166. 167 alin. nu sunt exhaustive.a). 3. aflării pe front.171 CPC).(2) lit. rănirii sau contuzionării în timpul luptei în perioada acţiunilor militare sau în timpul executării altor obligaţiuni ale serviciului militar. b). instanţele judecătoreşti vor solicita de la petiţionari prezentarea probelor (înscrisurilor) care confirmă imposibilitatea primirii sau reconstituirii documentelor care confirmă faptul concret. absolvirii instituţiei de învăţământ. să examineze cererile despre constatarea: vechimii de muncă pentru stabilirea pensiei. apartenenţei cetăţeanului a adeverinţei pentru ordin sau medalie. Referitor la militari sau la alte persoane care au dispărut în acţiuni militare. organizaţiilor şi ale altor persoane. cererea nu se consideră depusă şi. c) şi e). de care depinde apariţia. sau care dau temei de a prezuma că a decedat în urma unui accident.(1) lit. contestarea faptului nu este legată de soluţionarea unui litigiu de drept ce ţine de competenţa instanţei judecătoreşti. 4. următoarele efecte juridice: apariţia. împreună cu actele anexate. corectarea cărora este imposibilă. Prin imposibilitatea de a reconstitui documentul pierdut se înţelege că organul corespunzător este lipsit de posibilitatea de a elibera duplicatul documentului necesar în legătură cu pierderea sau nimicirea.

datele comisariatului militar şi ale căutării etc. constatarea faptului este necesară petiţionarului pentru primirea certificatului de moştenitor sau pentru a perfecta un act privind dreptul la primirea indemnizaţiei în legătură cu pierderea întreţinătorului. 1450. Raporturile de rudenie se constată în procedură judiciară numai în cazul în care gradul de rudenie generează direct consecinţe juridice (de exemplu. 8. dacă petiţionarul urmăreşte scopul de a confirma ulterior dreptul la spaţiul locativ sau la schimbul spaţiului locativ. La pregătirea pricinii privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată. persoanele obligate să recupereze dauna cauzată prin vătămarea sănătăţii sau moartea întreţinătorului etc. la persoanele interesate pot fi. 10. inundării. În hotărârea cu privire la constatarea raportului de rudenie. . printr-o încheiere. organizaţii) drepturile cărora pot fi afectate în legătură cu constatarea unui fapt – alţi succesori (art. ultimul domiciliu şi loc de muncă ale acesteia. persoana interesată poate să se adreseze în instanţa judecătorească în procedură contencioasă. 9. 1505. în conformitate cu prevederile art. a unei comunicări despre pornirea procesului. 11. organizaţiile de asigurare. instanţa judecătorească. în special. data şi locul de naştere. conform art.299 alin.1500. Concomitent. deoarece astfel de cereri se examinează de către instanţele judecătoreşti în conformitate cu prevederile art. Dacă în cadrul examinării pricinii a apărut un litigiu de drept de competenţa instanţei judecătoreşti. numele sau denumirea petiţionarului. nu poate fi primită cererea de constatare a faptului de rudenie. atribuite: . reclamă organizaţiilor şi persoanelor fizice probele necesare. cu respectarea prevederilor art. cutremurului. numele.organele şi instanţele în care petiţionarul are intenţie să folosească hotărârea instanţei judecătoreşti despre constatarea unui fapt – organele din domeniul muncii şi protecţiei sociale. aflării presupuse.(1) lit. judecătorul.a) Cod de procedură civilă. naşterii. aceasta este obligată să emită o încheiere de scoatere de pe rol a cererii. este în drept să dispună. 1515 Cod civil). În afară de cele menţionate. În ea se indică instanţa la care sa depus cererea declarării persoanei dispărută fără urmă sau decedată. judecătorul stabileşte care persoane pot depune date concrete despre persoana dispărută şi soluţionează chestiunea referitor la citarea lor în calitate de martori.(2) Cod de procedură civilă. cetăţeniei altei ţări).279 şi 280 Cod de procedură civilă. La primirea cererilor privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată. solicită date de la ultimul domiciliu şi serviciu al persoanei dispărute. domiciliul ori sediul lui. de la locurile de serviciu.169 alin. solicitarea adresată persoanelor care deţin informaţii despre locul aflării celui dispărut de a le comunica instanţei. Ţinând cont de scopul pentru care este necesară constatarea faptului care are valoare juridică. explicându-i petiţionarului şi altor persoane interesate dreptul lor de a soluţiona litigiul în procedură de acţiune civilă în instanţa competentă. În cazul refuzului organelor respective de a satisface cerinţele menţionate. în cadrul pregătirii pricinii privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată. de la ultimul domiciliu al persoanei. refuză să primească cererea.7. instanţa judecătorească este obligată să indice în ce grad de rudenie se află petiţionarul cu persoana corespunzătoare. instanţele judecătoreşti propun petiţionarului de a prezenta răspunsurile de la organele Ministerului Dezvoltării Informaţionale. alţi cetăţeni care au dreptul la pensie sau la recuperarea daunei în cazul morţii întreţinătorului. 79 . publicarea în ziarul local. În cazul în care legea prevede o altă ordine de constatare a faptului cu valoare juridică (extrajudiciară). accidentului. din contul petiţionarului.persoanele (cetăţeni.167 şi 168 Cod de procedură civilă. Nu poate fi constatat raportul de rudenie în cazul în care adresarea petiţionarului în instanţa judecătorească se referă la faptul că actele de stare civilă conţin înscrisuri incorecte.

dacă ajutorul acordat constituia pentru petiţionar o sursă permanentă şi esenţială de existenţă. 13. Faptul că persoana era întreţinută de către defunct va avea consecinţe juridice. căsătoriei. conform căruia relaţiile de succesiune sunt reglementate de legea ţării în care cel care a lăsat moştenirea a avut ultimul domiciliu permanent. dar locuiesc permanent peste hotarele Republicii Moldova. Examinând pricinile privind constatarea faptelor menţionate. Faptele de înregistrare a căsătoriei şi divorţului pot fi constatate de către instanţa judecătorească atât în cazul decesului unuia sau ambilor soţi. instanţele judecătoreşti vor clarifica. şi nu au dreptul să refuze primirea unei asemenea cereri din motive că în urma constatării acestui fapt conform legii republicii nu vor interveni pentru petiţionar consecinţe juridice.(2) lit. persoana nu a fost întreţinută de către defunct.(2) lit. În cazul constatării faptului întreţinerii pentru stabilirea pensiei este necesar să se ţină cont de aceea că dreptul la pensie în cazul decesului întreţinătorului îl au membrii incapabili de muncă ai familiei defunctului.281 alin. instanţele judecătoreşti vor ţine cont că. instanţa judecătorească se va călăuzi de art. La examinarea pricinilor despre constatarea întreţinerii persoanei (art. Instanţele judecătoreşti sunt în drept să judece cererile despre constatarea faptului raporturilor de rudenie cu cei care au lăsat moştenire. dreptul la recuperarea daunei nu depinde nici de existenţa raporturilor de rudenie dintre întreţinut şi întreţinător. carnetului de muncă şi altor documente care stabilesc identitatea persoanei şi va clarifica în baza căror date au fost efectuate înscrisurile în documentele menţionate. livretului militar.1419 alin.c) Cod de procedură civilă) este necesar să se ţină cont de faptul că instanţa judecătorească constată nu evenimentele care au avut loc. primea pensie. Existenţa unei divergenţe între organele de autoadministrare locală sau organizaţia de exploatare a locuinţelor despre aceea că. În asemenea cazuri. Constatarea unui astfel de fapt este generat de apariţia la copil a drepturilor 80 . La examinarea pricinilor despre constatarea înregistrării naşterii. constatând faptul de înregistrare a naşterii. precum şi să efectueze acţiuni pentru acumularea probelor suplimentare. divorţului şi decesului (art. nici de termenul întreţinerii acestuia.a) Cod civil) sau pensie în legătură cu decesul întreţinătorului.(1) lit. care au fost întreţinuţi de către el. bursă sau avea alte venituri.12.1622 Cod civil. adopţiei.b) Cod de procedură civilă). potrivit prevederilor art. dacă el generează pentru petiţionar dreptul la despăgubire (art. ci faptele înregistrării lor în organele respective. ce confirmă timpul şi evenimentul înregistrării actului de stare civilă. 15. iar în cazul morţii lor – persoanele pentru care aceste fapte generează consecinţe juridice. potrivit datelor existente. dacă ajutorul acordat din partea persoanei care asigura întreţinerea era o sursă permanentă şi esenţială de existenţă a petiţionarului. În special. precum şi alte drepturi prevăzute de lege. Astfel de pricini se examinează de către instanţele judecătoreşti numai în cazul în care în organele de stare civilă şi în arhivele corespunzătoare nu s-au păstrat asemenea înscrisuri şi cererea de restabilire a acestora a fost refuzată. instanţa va verifica data naşterii petiţionarului conform paşaportului. în scopul recuperării daunei pierderii întreţinătorului. Faptul recunoaşterii paternităţii în privinţa copilului născut de la părinţi necăsătoriţi se constată de instanţa judecătorească numai în cazul în care tatăl presupus al copilului a decedat. În cazul constatării faptului că o persoană a fost întreţinută.281 alin. cât şi în timpul vieţii lor. instanţele judecătoreşti vor avea în vedere că acest fapt are valoare juridică. instanţele judecătoreşti vor solicita de la petiţionari să prezinte probe. În cazul în care petiţionarul avea salariu.1419 Cod civil. nu exclude posibilitatea constatării pe cale judiciară a faptului întreţinerii. 14. Cu o cerere de constatare a acestor fapte au dreptul să se adreseze ambii sau unul dintre soţi.

Asemenea pricini sunt examinate în ordinea jurisdicţiei contencioase. Declararea morţii unui cetăţean se face în modul prevăzut de art. instanţele judecătoreşti se vor călăuzi de dispoziţiile art. 18. însă ulterior a fost pierdut şi restabilirea In procedură extrajudiciară este imposibilă sau la întocmirea procesului-verbal a fost comisă o eroare care împiedică recunoaşterea faptului producerii accidentului.52 Cod civil şi art.14421443 Cod civil.(2) lit. nu este în drept să elibereze petiţionarului certificat de moştenitor din lipsa sau din insuficienţa documentelor corespunzătoare. însă eliberarea certificatului de moştenitor a fost refuzată.e) Cod de procedură civilă) este primită în procedura judiciară şi se examinează numai în cazul în care faptul decesului nu a fost înregistrat.281 alin. Instanţele judecătoreşti constată posesiunea. petiţionarul este în drept să înainteze în instanţa judecătorească acţiune în ordinea contenciosului administrativ. Concomitent.patrimoniale şi personale nepatrimoniale (succesiune.(2) lit.f) Cod de procedură civilă) se examinează în procedură specială numai în cazul în care organul. 17.297301 Cod de procedură civilă. instanţa judecătorească la examinarea unor asemenea cereri constată numai faptul existenţei documentelor care confirmă aparţinerea imobilului petiţionarului şi nu dreptul lui de proprietar. Cererea de constatare a acceptării unei succesiuni şi a locului ei de deschidere (art.281 alin. precum şi în cazul în care procesul-verbal a fost întocmit. Cererea de constatare a decesului la o anumită dată şi în anumite împrejurări (art. dar a fost pierdut. 16. Instanţele judecătoreşti nu sunt în drept să primească spre examinare în ordinea procedurii speciale cererile despre restabilirea termenelor de prescripţie sau prelungirea termenului depăşit pentru acceptarea succesiunii. În cazul în care documentele necesare au fost prezentate organului notarial. 19. Instanţele judecătoreşti urmează să deosebească acest fapt de faptul înregistrării decesului. necesare pentru confirmarea în procedură notarială a faptului de intrare (aderare) în posesiunea averii succesorale. La examinarea pricinilor privind constatarea producerii unui accident (art. care efectuează acţiuni notariale. pensie în cazul pierderii întreţinătorului. dreptul copilului la numele şi patronimicul tatălui etc. iar organele de stare civilă au refuzat să-l restabilească. folosinţa şi dispoziţia unui bun imobil în drept de proprietate numai în cazul în care petiţionarul a avut un document care confirmă dreptul de posesiune asupra acestui imobil. Cererea de a constata un astfel de fapt poate fi primită în procedura instanţei judecătoreşti numai în cazul în care procesul-verbal despre producerea accidentului nu a fost întocmit şi întocmirea acestuia la momentul adresării este imposibilă. Totodată. însă actul este pierdut şi restabilirea lui este imposibilă. petiţionarul trebuie să prezinte probe despre imposibilitatea de a obţine documentul sau despre imposibilitatea restabilirii lui.). instanţa judecătorească este In drept să constate un astfel de fapt numai în cazul în care posibilitatea de a-l constata în procedură extrajudiciară este exclusă. 81 . cu condiţia că petiţionarul prezintă documentul referitor la refuzul organului de stare civilă de a înregistra decesul. Hotărârea despre admiterea cererii de constatare a decesului trebuie să fie pronunţată în baza probelor veridice care confirmă decesul persoanei la o anumită dată şi în anumite împrejurări.281 alin. Pronunţând hotărârea privind constatarea faptului despre acceptarea succesiunii şi locul de deschidere a succesiunii.(2) lit. care se constată în cazul în care înscrisul respectiv a existat anterior.g) Cod de procedură civilă).

2 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice. De asemenea. precum şi dacă căsătoria persoanei a fost înregistrată şi nu a fost desfăcută în modul stabilit. de asemenea. 21. instanţele judecătoreşti sunt în drept să constate faptele apartenenţei certificatelor de decorare cu ordine şi medalii persoanelor ale căror nume şi prenume indicate în ele nu coincid cu numele şi prenumele indicate în paşaport. 23. buletinul de identitate sau în paşaport (art. paşaportului şi a certificatelor eliberate de organele de stare civilă. Nu pot fi examinate în ordinea procedurii speciale. nu pot fi examinate în ordinea procedurii speciale cererile privind constatarea faptului de posesie. în cazul când există un litigiu de drept care urmează a fi examinat în procedura contencioasă. Concubinajul nu poate fi constatat dacă el a încetat până la moartea uneia dintre părţi.Instanţa judecătorească nu are dreptul să constate faptul aflării în posesie a construcţiilor care nu sunt terminate sau nu sunt primite în exploatare. deoarece asemenea construcţii nu urmează a fi înregistrate. 20.12/363 din 30. numele sau prenumele căreia indicate în document nu coincid cu numele sau prenumele persoanei indicate în certificatul de naştere.i) Cod de procedură civilă). în legătură cu desfiinţarea URSS şi a organelor ei.1992). Cererea privind constatarea faptului represiunii politice se primeşte şi se examinează de către instanţa judecătorească numai în cazul în care materialele de arhivă referitoare la represiunile politice nu s-au păstrat în urma expirării termenului de păstrare sau din alte cauze şi de către petiţionar au fost prezentate documente cu privire la refuzul de reabilitare. instanţele judecătoreşti trebuie să ţină cont de faptul că cetăţenilor.12. 22.1 din legea menţionată.(2) lit. buletinul de identitate sau în certificatul de naştere. buletinului de identitate.1225-XII din 08. 82 .5 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr. folosinţă şi dispoziţie cu drept de proprietate a valorilor mobiliare. Hotărârea privind constatarea acestor fapte trebuie să se bazeze pe ansamblul de probe autentice care confirmă apartenenţa acestor documente petiţionarului. Ie-a fost acordat dreptul de a înainta cereri în instanţele judecătoreşti despre constatarea concubinajului.12. Concomitent. şi cererile despre constatarea faptului aflării în posesie a unei construcţii construite arbitrar sau a unei construcţii înregistrate anterior pe numele altei persoane sau procurate de către petiţionar conform unei tranzacţii nelegalizate.281 alin. aflate în aceste raporturi. Pricinile din categoria dată sunt intentate conform cererilor persoanelor enumerate în art. La constatarea relaţiilor de căsătorie neînregistrată.1992 (MO nr. eliberate de către organele indicate în art. inclusiv a unor acţiuni ordinare nominative. Instanţele judecătoreşti nu sunt în drept să constate faptul apartenenţei persoanei concrete a documentelor militare. la pregătirea pricinii pentru dezbateri judiciare. este necesar de a lua în consideraţie faptul că. dacă o asemenea cerere a fost examinată în prealabil la comisia pentru stabilirea pensiei de pe lângă organele respective ale administraţiei locale şi petiţionarului i s-a refuzat satisfacerea acestei cereri. care se aflau în concubinaj până la 8 iulie 1944 şi nu au avut posibilitatea de a înregistra căsătoria în organele de stare civilă în legătură cu decesul unuia din ei. La primirea cererilor despre constatarea apartenenţei documentelor constatatoare de drepturi ale persoanei. instanţele judecătoreşti sunt obligate să solicite de la petiţionari prezentarea probelor referitor la faptul că documentul care stabileşte un drept îi aparţine lui şi organul care l-a eliberat nu are posibilitate de a introduce modificările corespunzătoare. Faptul aflării cetăţeanului în calitate de deţinut în lagărele de concentrare (ghetouri) poate fi constatat pe cale judiciară. care prezintă probe ce confirmă circumstanţele expuse în art. iar în caz de primire a cererii.

26. copiii au dreptul la primirea indemnizaţiei etc. semnătura cărora este confirmată pe cale notarială. Prin împrejurări ce prezintă o primejdie de moarte se subînţeleg aşa calamităţi naturale ca: inundaţiile. Atât la constatarea decesului la o anumită dată şi în anumite împrejurări. iar circumstanţe ce ar servi ca temei de a presupune decesul persoanei în urma unui accident se consideră: incendiile. uraganele. pierderea documentelor şi imposibilitatea restaurării lor).(2) lit. Pentru constatarea faptului respectiv. iar însăşi informaţia a fost răspândită prin demonstrarea unor panouri (pancarte). 27. înscrisuri în locurile publice etc. Constatarea decesului la o anumită dată şi în anumite împrejurări înseamnă că evenimentul morţii într-adevăr există. care confirmă aflarea persoanei în calitate de deţinut în lagărele de concentrare (ghetouri) într-un anumit timp.Instanţa judecătorească nu este în drept să refuze primirea cererii dacă comisia a constatat că petiţionarul a fost deţinut în lagărele de concentrare (ghetouri). cutremurele. se desface căsătoria. care determină ordinea de constatare a inexactităţii actelor de stare civilă. demnitatea şi reputaţia profesională se primeşte de către instanţa judecătorească numai în cazul în care autorul informaţiei nu este cunoscut. dacă.281 alin. .dacă timp de 3 ani la domiciliul său lipsesc ştiri despre locul unde se află sau după 6 luni dacă a dispărut în împrejurări ce prezentau o primejdie de moarte sau care dau temei de a presupune că a decedat în urma unui anumit accident. Explicaţiile în scris ale persoanelor. catastrofele aeriene. accidentele pe calea ferată. se consideră drept probe orice date reale. de la întâi ianuarie al următorului an. 28. Cererea privind constatarea faptului răspândirii informaţiei care lezează onoarea. Persoana fizică. organele de stare civilă au refuzat să corecteze înscrierea efectuată şi acest refuz a fost aprobat prin dispoziţia organului administraţiei locale. dacă ele confirmă cu certitudine acest fapt.67 al Legii cu privire la notariat. care îi atribuie valoare juridică. însă consecinţele juridice în aceste două cazuri sunt analogice. deoarece circumstanţele expuse în ele nu sunt verificate şi confirmate de biroul notarial.49 Cod civil).52 Cod civil) este o diferenţă esenţială.e) Cod de procedură civilă) şi declararea persoanei decedată (art. cât şi la declararea persoanei decedată faptul se înregistrează în organele de stare civilă şi se eliberează certificatul de deces. accidentele rutiere. În cazul imposibilităţii de a stabili ziua primirii ultimelor informaţii despre dispărut. Instanţele judecătoreşti vor avea în vedere că între constatarea decesului la o anumită dată şi în anumite împrejurări (art. Persoana poate fi declarată decedată prin hotărârea instanţei judecătoreşti în următoarele cazuri: . Circumstanţele menţionate trebuie să fie confirmate prin probe veridice şi să fie în relaţie de cauză şi efect cu dispariţia persoanei.un militar sau o altă persoană dispărută fără veste în legătură cu acţiuni militare poate fi declarată decedată numai după expirarea a 2 ani de la încetarea acţiunilor militare. conform art. se deschide moştenirea. inclusiv depoziţiile martorilor. în lipsa unui litigiu de drept. însă organele de stare civilă refuză să-l înregistreze (de exemplu. dar timpul aflării lui acolo nu este nici confirmat şi nici indicat. Se va lua în consideraţie că timpul aflării în lagărul de concentrare întră în obiectul de dovedire şi este o parte integrală a acestui fapt.331-334 Cod de procedură civilă. 25. nu pot servi ca probe în cauză. poate fi declarată dispărută fără urmă dacă lipseşte de la domiciliu şi a trecut cel puţin un an din ziua primirii ultimelor ştiri despre locul aflării ei (art. termenul pentru declararea dispariţiei fără urmă sau decesului va începe să curgă din prima zi a lunii următoare celei în care au fost primite ultimele informaţii despre dispărut. la cererea persoanei interesate. Instanţele judecătoreşti vor ţine cont de faptul că cererea privind constatarea inexactităţii actului de stare civilă se examinează nu pe calea constatării faptului care are valoare juridică. dar în conformitate cu regulile prevăzute la art. 83 . iar în cazul imposibilităţii de a determina această lună. 24.

Anulând hotărârea privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată. Persoana se consideră dispărută fără urmă sau decedată de la data intrării în vigoare a hotărârii instanţei judecătoreşti. La cererea persoanei interesate. anularea hotărârii naşte următoarele consecinţe de drept: se restabileşte căsătoria încetată. Scopurile solicitării declarării persoanei dispărută fără urmă sau decedată sunt următoarele: . intrată în vigoare. 30. în măsura în care acestea nu contravin regulilor procedurii speciale. instanţa judecătorească emite o încheiere de încetare a procesului (art.privatizarea imobilului. 32. În cazul în care la examinarea cauzei privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată s-a constatat cu date autentice locul aflării persoanei dispărute. după caz. . cu condiţia că al doilea soţ nu a înregistrat o altă căsătorie.desfacerea căsătoriei. scopul constatării şi probele de constatare a faptului. 31. la cererea persoanei interesate. Dispozitivul hotărârii trebuie pe deplin să cuprindă conţinutul faptului constatat.primirea indemnizaţiei pentru întreţinerea copiilor minori. Dacă este necesară administrarea permanentă a patrimoniului persoanei declarate dispărută fără urmă. instanţa judecătorească. Dacă persoana declarată dispărută fără urmă sau decedată apare sau sunt ştiri despre locul aflării ei.c) Cod de procedură civilă). . dar serveşte drept temei pentru obţinerea lor. 35. instanţa judecătorească este în drept să recunoască data decesului persoanei ca fiind data morţii ei prezumate în cazurile în care ea a dispărut fără urmă în legătură cu circumstanţele care ameninţau cu moartea sau care dau temei de a presupune că decesul putea avea loc în urma unui accident.întocmirea actelor. 285 şi 300 Cod de procedură civilă. 84 . . Hotărârea instanţei judecătoreşti. iar petiţionarul a renunţat la cererea depusă. se încetează plata pensiei. despre constatarea unui fapt care are valoare juridică este obligatorie pentru organele care înregistrează asemenea fapte sau care omologhează drepturile ce apar în legătură cu constatarea faptului de către instanţa judecătorească. 34. anulează hotărârea privind declararea dispariţiei fără urmă sau decesului ei. 33.29. Concomitent. . În ea se indică faptul constatat de instanţă. administrarea fiduciară a patrimoniului acesteia. instanţa judecătorească poate numi un administrator şi înainte de expirarea unui an din ziua primirii ultimelor ştiri despre locul aflării persoanei dispărute.52 Cod civil. Concomitent. conform art. Hotărârea privind constatarea faptului care are valoare juridică şi privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată trebuie să corespundă prevederilor art.265 lit.241. . Hotărârea instanţei judecătoreşti despre constatarea unui fapt care urmează a fi înregistrat în organele de stare civilă sau în alte organe nu substituie documentele eliberate de către aceste organe. instanţa judecătorească desfiinţează. cu care autoritatea tutelară încheie un contract de administrare fiduciară. Pricinile civile privind constatarea faptelor care au valoare juridică şi privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată se examinează de către instanţele judecătoreşti după regulile generale. instanţa judecătorească numeşte un administrator.ridicarea vizei de reşedinţă.darea în exploatare a imobilului etc. indemnizaţiei etc.

persoana declarată dispărută fără urmă poate cere administratorului fiduciar repararea prejudiciului cauzat prin administrarea necorespunzătoare a patrimoniului său.1999. 37. 36. la data dobândirii lor.12. se abrogă Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. persoana interesată nu este lipsită de dreptul de a depune cerere în instanţa judecătorească privind declararea. Persoana declarată decedată. în condiţiile prevăzute de art. Dacă bunurile nu s-au păstrat.4 85 . dobânditorul de rea-credinţă este obligat să restituie valoarea lor. după anularea hotărârii de declarare a decesului.52 Cod civil. a decesului persoanei declarate anterior dispărută fără urmă.12. persoanei i se restituie suma obţinută de la vânzarea bunurilor. În legătură cu adoptarea prezentei hotărâri. cu modificările introduse prin Hotărârea Plenului nr.38 din 20. 7 iulie 2008 nr. Chişinău. independent de momentul apariţiei sale. Dobânditorul cu titlu oneros nu este obligat să restituie bunurile dacă nu se dovedeşte că.1993. După pronunţarea hotărârii prin care persoana a fost declarată dispărută fără urmă. poate cere de la orice altă persoană să-i restituie bunurile care s-au păstrat şi care au trecut cu titlu gratuit la aceasta după declararea decesului său. Dacă bunurile persoanei declarate decedată au trecut pe baza dreptului de succesiune la stat şi au fost vândute. „Cu privire la practica judiciară în cazurile despre constatarea faptelor ce au valoare juridică".La desfiinţarea administrării fiduciare a patrimoniului.15 din 20. ştia că cel declarat decedat este în viaţă.

2006 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. Plenul Curţii Supreme de Justiţie. care au fost puse în funcţiune în diferite termene. • Codul civil (art.13/127 din 02. • Codul de procedură penală. • Legea contenciosului administrativ (MO nr. sunt reglementate prin următoarele acte legislative: • Constituţia Republicii Moldova (art. 329).1995).126-131/ 507 din 27.). ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti.10. instanţa de judecată trebuie să clarifice: caracterul relaţiilor părţilor sau ale altor participanţi la proces şi de care norme legislative sunt reglementate.44 alin.03. • Legea nr. instanţa de judecată trebuie să ţină seama de faptul că chestiunile referitoare la compensarea prejudiciului moral.1995).1998).06. • Legea securităţii statului (MO nr.2003). în principal.1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală.19 Practica judiciară confirmă faptul că instanţele de judecată aplică în mod diferit legislaţia ce reglementează repararea prejudiciului moral. de asemenea.2000).1997).1991. • Codul familiei (art. 86 . pag. atunci când a intrat în vigoare actul legislativ care prevede condiţiile şi regulile de compensare a prejudiciului.1422 ş.01. • Codul muncii (art.2003 (MO nr.50-51/359 din 04.53).e) şi art.02. • Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe (MO nr. dă următoarele explicaţii: 1.2003).2 lit.10-11/117 din 13.1404.625-XII din 02. 2007.18-19 din 08.2.9 din 09.16 lit. • Legea presei (MO nr.05.206-XV din 29. În scopul asigurării aplicării corecte şi uniforme a legislaţiei cu privire la reparaţia prejudiciului moral de către instanţele de judecată. Luând în consideraţie faptul că compensarea prejudiciului nepatrimonial (denumit şi daună morală) în domeniul relaţiilor civile este reglementat printr-un şir de acte legislative.1545-XIII din 25.(3) lit. 2.02.90. permite legislaţia în vigoare posibilitatea de compensare a prejudiciului moral în aspectul dat al relaţiilor litigioase şi.05.07.c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi art. La judecarea cererilor persoanelor vătămate privind compensarea suferinţelor psihice sau fizice suportate.b)).2/12 din 12. • Legea cu privire la protecţia muncii nr.17 din Codul de procedură civilă.57-58/375 din 18. modificată prin Legea nr. • Legea privind drepturile copilului (MO nr. în scopul asigurării aplicării uniforme şi corecte a legislaţiei la judecarea fiecărei pricini. • Legea privind protecţia consumatorilor (MO nr. nr.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la aplicarea de către instanţele de judecată a legislaţiei ce reglementează repararea prejudiciului moral nr.a. • Codul audiovizualului al Republicii Moldova. data comiterii acţiunilor care au dus la pricinuirea prejudiciului moral. dacă o astfel de răspundere există.06.02. în temeiul art.

Prejudiciile afective constau în suferinţe psihice cauzate prin lezarea sentimentelor de afecţiune.06.între fapta ilicită săvârşită şi prejudiciul cauzat altei persoane să existe o legătură directă de cauzalitate. folosirea energiei electrice.(4) CPP). • Legea instituţiilor financiare (MO nr. dreptul de autor). prejudiciile delictuale pot fi clasificate în felul următor: a) prejudicii cauzate personalităţii fizice.616 alin.). 4. a instalaţiilor.01. categorie în care intră suferinţele de categorie psihică. născut din cauzarea de daune (răspunderea civilă delictuală). de provocarea unei boli. onoarea. • Legea ocrotirii sănătăţii (MO nr. . 7. inviolabilitatea vieţii personale. .219 alin. epuizarea emoţională. aplicarea ilegală în calitate de sancţiune administrativă a arestului şi în alte cazuri prevăzute de lege.). În categoria largă a prejudiciilor corporale intră durerile fizice cauzate unei persoane prin lovituri. anumite înlesniri etc. Prejudiciul moral.a fost cauzat prin condamnare ilicită.2000). a substanţelor explozibile.(1)59 din 01. 5. demnitatea şi reputaţia profesională. demnitatea. calomnii. faptei ilicite în următoarele cazuri expres prevăzute de lege: . atragere ilegală la răspundere penală. cinstei. suferinţele psihice condiţionate de vătămările corporale. mecanismelor. aprecieri nefavorabile.07. care cuprind suferinţele psihice determinate de pierderea sau de rănirea. numele.34/373 din 22. demnităţii. d) prejudicii cauzate persoanelor juridice (afirmaţii făcute în presă şi pe altă cale care se consideră neadevărate etc. Prin noţiunea de prejudiciu moral se înţeleg suferinţele psihice sau fizice cauzate prin acţiuni sau omisiuni care atentează la valorile nepatrimoniale ce aparţin persoanei din momentul naşterii sau la bunurile dobândite prin lege (viaţa. 3. . 87 .1995). mutilarea. c) prejudicii cauzate personalităţii sociale (cinstea.să se fi săvârşit o faptă cu caracter ilicit.). prejudiciul moral poate fi reparat şi în lipsa vinovăţiei. îngrijorarea pentru aceste efecte ulterioare. fiind o sancţiune prevăzută de o regulă generală. prestigiului sau reputaţiei profesionale a unei persoane se înţeleg prejudiciile produse prin insulte.). . se repară de cel care l-a cauzat altuia printr-o faptă ilicită extracontractuală (art. În cadrul răspunderii delictuale. răniri etc.88-90/664 din 28. b) prejudicii cauzate personalităţii afective. sănătatea. După criteriul domeniului personalităţii umane încălcate. efectuarea lucrărilor de construcţii etc. de limitarea sau privarea temporară de anumite drepturi. viaţa privată.1996). dezvăluirea secretului familial sau a secretului medical.. Prin prejudicii aduse onoarei. care presupune: . de pierderea locului de muncă.autorul să fi avut capacitatea delictuală în momentul săvârşirii faptei.a fost cauzat de un izvor de pericol sporit pentru lumea înconjurătoare (exploatarea vehiculelor. secretul de familie şi personal). slăbirea rezistenţei fizice la boli sau de alte complicaţii. pseudonumele etc. pierderea unor plăceri (ideea de confort. vătămări. • Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.• Legea privind accesul la informaţie (MO nr. defăimări. 6. apartenenţa la un grup etnic socialmente mai defavorizat sau la o anumită minoritate sexuală. prin fapte ce atentează la drepturile personale nepatrimoniale (dreptul de a folosi propriul nume.autorul faptei cauzatoare de prejudiciu să fi fost în culpă. aplicare ilegală a arestului preventiv sau a declaraţiei scrise de a nu părăsi localitatea.(2) CC şi art. cât şi orice alte suferinţe psihice similare. desfigurarea sau îmbolnăvirea gravă a persoanelor apropiate. inclusiv cele privind reputaţia şi probitatea profesională.

vânzătorului. transportatorul îşi asumă. paguba morală va fi încasată de la persoana condamnată pentru săvârşirea infracţiunii şi nu de la proprietarul izvorului. 8. dacă Codul muncii sau alte acte normative nu prevăd altfel.a fost cauzat în legătură cu lezarea onoarei. În acest caz. Potrivit contractului de transport al persoanelor. Se explică faptul că răspunderea contractuală pentru prejudiciile nepatrimoniale (morale) are o aplicare particulara. Prejudiciul moral cauzat în urma acţiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală. prestatorului numai în cazul în care consumatorului i-au fost încălcate drepturile prevăzute de Legea privind protecţia consumatorilor.efectuarea măsurilor operative de investigaţii cu încălcarea prevederilor legislaţiei. Prejudiciul moral născut din litigiile de muncă se repară salariatului în următoarele cazuri: .restabilirea la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat ilegal. În măsura în care posesorul izvorului de pericol sporit este vinovat de faptul că izvorul a ieşit din posesiunea sa. . 13. ridicarea. Prin prisma art. . Asemenea contracte sunt.cauzarea prejudiciului salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligaţiilor de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci.(4) CPP. răspunderea îi revine persoanei care a dobândit în mod ilicit izvorul de pericol sporit. 12. 88 .reţinerea ilegală. . în contractul de transport. Obligaţia de reparaţie a prejudiciului moral cauzat de un izvor de pericol sporit îi revine persoanei care posedă izvorul de pericol sporit în baza dreptului de proprietate ori în alt temei legal sau persoanei care şi-a asumat paza izvorului de pericol sporit. obligaţie de securitate. denumită.confiscarea ilegală a averii. Legea instituţiilor financiare. sub aspectul că are incidenţă numai în ceea ce priveşte anumite contracte şi anumite obligaţii pe care aceste contracte le cuprind. aplicarea ilegală a măsurii represive de ţinere sub arest. punerea ilegală sub sechestru a averii. ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti este reparabil în următoarele cazuri: . 11. Posesorul izvorului de pericol sporit nu răspunde pentru prejudiciul moral dacă demonstrează că izvorul de pericol sporit a ieşit din posesiunea lui ca urmare a acţiunilor ilicite ale unor terţi.efectuarea ilegală a percheziţiei. precum şi de alte legi. instanţa de contencios administrativ se pronunţă şi asupra reparaţiei prejudiciului moral cauzat prin actul administrativ ilegal sau prin neexaminarea în termenul legal a cererii prealabile. . .supunerea ilegală la arest administrativ. demnităţii şi reputaţiei profesionale. el va răspunde pentru prejudiciu în mod solidar cu persoana care l-a dobândit în posesiune în mod ilicit. . a banilor. ştampilelor. aplicarea ilegală a amenzii.reducerea capacităţii de muncă sau decesul salariatului în urma accidentului de muncă sau îmbolnăvirii profesionale.219 alin. 10. ca obligaţie de rezultat. mai ales. pe lângă obligaţia expresă de a efectua transportul.1398 Cod civil. condamnarea ilegală. tragerea ilegală la răspundere penală. însă numai în cazul în care există cererea persoanei vătămate. şi obligaţia implicită de a proteja viaţa şi integritatea corporală a călătorilor.ridicarea ilegală a documentelor contabile. cele de transport al persoanelor şi de valorificare a drepturilor de autor şi inventator. precum şi blocarea conturilor bancare. . În cazul admiterii acţiunii în contenciosul administrativ.. 9. eliberarea ilegală din funcţie. Obligaţia de reparaţie a prejudiciului moral cauzat consumatorului îi revine producătorului. Prejudiciul cauzat posesorilor izvoarelor de pericol sporit ca rezultat al infracţiunii se repară potrivit dispoziţiilor art.

era deja căsătorit. hotărârea de a intenta un dosar penal n-a fost luată sau a fost anulată.parţial . .pronunţării sentinţei de achitare.1405 alin. Direct în instanţa de judecată se înaintează cererea de reparare a prejudiciului moral în litigiile privind apărarea onoarei. indiferent de culpa persoanelor cu funcţii de răspundere din organele de urmărire penală. 19.în cazul când culpa persoanelor cu funcţii de răspundere este dovedită prin sentinţă definitivă. privind repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală. ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti. ale procuraturii şi din instanţele de judecată.b) din Codul familiei. cu condiţia că. Statul. a manuscrisului sau a variantei definitive a operei audiovizuale (negativul. i-a cauzat soţului de bună-credinţă suferinţe psihice. în ordine de regres. înregistrarea originală). 14. .adoptării de către instanţa de judecată a hotărârii cu privire la anularea arestului administrativ în legătură cu reabilitarea persoanei fizice.integral . este în drept să ceară repararea prejudiciului moral numai în cazul în care. la cererea autorului sau a titularului drepturilor conexe.efectuării măsurilor operative de investigaţii cu încălcarea prevederilor legislaţiei până la intentarea dosarului penal. privind consecinţele de declarare a nulităţii căsătoriei. . autorităţile administraţiei publice locale.c) din Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe. dar şi cel material. despre ce nu a indicat în declaraţia de căsătorie. 15. ca pârât la judecarea cererii de reparaţie a prejudiciului moral. după caz.(2) Cod civil).44 alin.Prejudiciul moral se repară integral. ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti apare în cazul: . din bugetul local. privind violarea dreptului de autor şi a drepturilor conexe. În conformitate cu prevederile art. sau nu a avut intenţia de a crea o familie (căsătorie fictivă). cererea de reparare a prejudiciului: .adoptării de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului sau de către Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a hotărârii cu privire la repararea prejudiciului sau realizării acordului amiabil dintre persoana vătămată şi reprezentantul Guvernului RM la aceste instituţii. 20. este obligat să participe reprezentantul Ministerului Finanţelor sau al administraţiei publice locale. Dreptul la repararea prejudiciului moral cauzat în urma acţiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală. sunt în drept (obligate) să înainteze persoanelor culpabile. 17.scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare. persoana culpabilă de nimicirea premeditată sau de nimicirea prin neglijenţă a originalului operei de artă plastică. Prejudiciul moral nu se repară în cazul când persoana vătămată a contribuit intenţionat şi benevol la producerea prejudiciului prin autodenunţ (art. după repararea prejudiciului moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală. În afară de cele menţionate. ori nu a informat soţul de bună-credinţă despre starea sănătăţii sale şi astfel. în rezultatul acestor acţiuni. iar în legătură cu acest fapt. la încheierea căsătoriei. ale procuraturii şi ale instanţelor de judecată. este obligată să repare nu numai prejudiciul moral. 18. .38 alin.(4) lit.în baza şi în condiţiile stabilite de legislaţie. ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti se încasează din bugetul de stat sau. demnităţii şi reputaţiei profesionale. Soţul de bună-credinţă. 89 . 16. . în afară de reprezentantul organului de drept. conform art. autorul sau titularul drepturilor conexe are dreptul să ceară prin judecată recuperarea prejudiciului moral de la persoana care Ie-a violat. Prejudiciul moral cauzat în urma acţiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală. prin hotărârea instanţei de judecată. căsătoria a fost declarată nulă din motivul că alt soţ. în termen de şase luni de la efectuarea unor astfel de măsuri. pentru violarea drepturilor personale (morale). privind răspunderea delictuală.(3) lit.

în litigiile care decurg din Legea contenciosului administrativ. demnitatea sau reputaţia profesională este răspândită printr-un mijloc de informare în masă . ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti. Mărimea compensaţiei pentru prejudiciul moral se determină de către instanţa de judecată (art. în cazul în care pentru repararea prejudiciului moral este necesară prezenţa ei.). .).în litigiile care decurg din Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe.1423 alin. . la determinarea mărimii prejudiciului moral în echivalent bănesc. cât şi datele obiective care certifică acest fapt. 21. Se explică faptul că este în drept să depună cerere în instanţa de judecată referitor la repararea prejudiciului moral nu numai persoana fizică. . imprudenţa) persoanei care a cauzat prejudiciul. Cererile de reparare a prejudiciului moral se înaintează: .(1) Cod civil). către autorul prejudiciului (persoană fizică sau juridică).privind restabilirea la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu. însă numai în cazurile expres prevăzute de lege. 24. . instanţa de judecată. inviolabilitatea locuinţei. . Dacă informaţia care lezează onoarea. recunoscute de lege. vânzător. 22. Concomitent. secretul personal şi familial. . către Ministerul Finanţelor şi organul republican de drept în sistemul căruia funcţionează autorul. .în litigiile care decurg din acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală. îndeosebi: . în lipsa conflictului şi la determinarea părţilor. pierderea sau limitarea capacităţii de muncă etc.în litigiile de muncă.către acest organ şi organul financiar respectiv. printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat de a i se rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege. Astfel. dar şi persoana juridică. trebuie neapărat să la în considerare atât aprecierea subiectivă privind gravitatea cauzării suferinţelor psihice sau fizice părţii vătămate. către producător. decesul persoanelor apropiate (rudelor). Dacă prejudiciul moral este cauzat de un organ de stat republican sau local . prejudiciul moral poate fi reparat într-o altă formă materială (art. libertatea. la determinarea mărimii compensaţiei pentru prejudiciul moral. prestator. către persoana vinovată de încălcarea acestor drepturi.către autorul informaţiei şi mijlocul de informare în masă. demnitatea şi reputaţia profesională etc. către angajator.1422 alin. demnităţii şi reputaţiei profesionale.felul vinovăţiei (intenţia.329 alin. către autorităţile publice locale sau centrale. nu este în drept să se refere la mărimea compensaţiei pentru prejudiciul moral solicitată de către persoana vătămată. legislaţia în vigoare prevede că. la pronunţarea hotărârii de admitere a cererii de încasare a prejudiciului moral. .în litigiile privind protecţia consumatorilor. 25. Instanţele judecătoreşti. în 90 . Prejudiciul moral se compensează prin echivalent bănesc (art.în litigiile privind apărarea onoarei. către persoana care a răspândit informaţia.(2) Codul muncii). Instanţele judecătoreşti. în care ea se consideră lezată prin afirmaţiile neadevărate făcute în presă sau vătămată în drepturile sale. pricinuirea vătămării corporale. sunt în drept să la în considerare şi alte circumstanţe probatoare prin actele pricinii. sănătatea.în litigiile delictuale. onoarea.importanţa vitală a drepturilor personale nepatrimoniale şi a bunurilor (viaţa.nivelul (gradul) suportării de către persoana vătămată a suferinţelor psihice sau fizice (lipsirea de libertate. 23.(1) Cod civil).

Obligaţia de a dovedi faptul pricinuirii prejudiciului moral (suferinţelor psihice sau fizice suportate) o exercită partea vătămată. La pronunţarea hotărârii prin care a fost admisă cererea de reparare a prejudiciului moral cauzat în legătură cu îndeplinirea de către salariat a obligaţiilor de muncă sau ca rezultat al privării ilegale a acestuia de posibilitatea de a munci. în ce circumstanţe şi în baza căror acţiuni (inacţiuni) i-au fost cauzate suferinţe morale (psihice) sau fizice. .particular. Despăgubirile solicitate cu titlu de daune morale pot fi acordate sub forma unor sume băneşti concrete. de aceea în cererea despre compensarea prejudiciului moral aceasta trebuie să indice de către cine. instanţa de judecată trebuie să ţină cont de faptul că angajatorul este obligat. se vor lua în considerare criteriile specifice de evaluare a cuantumului acestor despăgubiri prevăzute la art. trebuie să ţină cont de faptul că mărimea acesteia nu poate fi mai mică decât un salariu mediu lunar al salariatului. La examinarea acţiunilor civile privind repararea prejudiciului moral rezultat din săvârşirea infracţiunilor înaintate de către persoanele fizice sau juridice. instanţa de judecată. 29. Prejudiciul moral poate fi reparat indiferent de existenţa şi întinderea prejudiciului material. În cazul în care cererea de reparare a prejudiciului moral a fost înaintată în instanţa de judecată către doi sau mai mulţi reclamaţi şi prin hotărârea pronunţată aceasta a fost admisă. ce i se cuvin salariatului. în cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu. 9 91 . .3 ani de la data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau de la data expirării termenului prevăzut de Legea contenciosului administrativ pentru soluţionarea acesteia. 32. 31. la determinarea mărimii compensaţiei pentru repararea prejudiciului moral.în cazul produselor pentru care nu este prevăzută stabilirea termenului de valabilitate sau a duratei de funcţionare. să repare prejudiciul moral. prejudiciul moral se încasează aparte şi nu solidar. 9 octombrie 2006 nr. în situaţia în care obiectul litigiului constă în plata unor drepturi salariale sau de altă natură. 30. 28. situaţia familială şi materială a persoanei care poartă răspundere pentru cauzarea prejudiciului moral părţii vătămate.3 ani în litigiile delictuale.(4) CPP. cărora Ie-a fost cauzat. prin ce se manifestă acestea. . 26. În afară de cele menţionate.a) CM). Chişinău.(1) lit. şi nu în drept. -1 an de la data când salariatul a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului său (art. Termenul în interiorul căruia persoana poate să sesizeze instanţa de judecată cu privire la repararea prejudiciului moral este de: . cu condiţia ca prejudiciul moral să fie expres prevăzut de lege.219 alin.3 ani de la data apariţiei dreptului respectiv al salariatului.3 ani . 27.355 alin. pe lângă criteriile generale.

Se atenţionează instanţele judecătoreşti asupra necesităţii aplicării conforme şi stricte a dispoziţiilor Legii taxei de stat nr. 2004. pag. suportate de instanţa de judecată şi de părţi sau participanţii la proces. 2.06.10. în baza art.P.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei despre încasarea cheltuielilor de judecată în cauzele civile nr.06.04. repartizării cheltuielilor între părţi.d) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi a art.2003) şi a altor reglementări tangenţiale cu domeniul cheltuielilor de judecată. de plată a cheltuielilor interpretului suportate de cetăţenii străini şi apatrizi.06. precum şi în legătură cu problemele legate de scutirea de la plata taxei de stat şi restituirea taxei de stat.17 din Codul de procedură civilă. iar în acţiunile nepatrimoniale şi în alte cazuri stabilite de Legea taxei de stat.2004). de înştiinţare şi chemare a părţilor în judecată. Cheltuielile de judecare a pricinii constituie sumele băneşti cheltuite în legătură cu examinarea pricinii. ale Codului de procedură civilă intrat în vigoare la 12.C.90 C.12. experţilor. nr.2 lit. nr.e). Plenul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE: 1. dacă tratatele la care Republica Moldova 92 . interpreţilor. încasării cheltuielilor suportate de instanţele de judecată.3-55 din 02. potrivit art.25 din 28. În scopul eliminării deficienţelor din practica de încasare a cheltuielilor de judecată în cauzele civile. din aceste cheltuieli fac parte: sumele plătite martorilor.1216-XII din 30. care au ca obiect reglementarea cheltuielilor de judecată în materie civilă.2008 Generalizarea practicii aplicării de către instanţele judecătoreşti a dispoziţiilor legale. şi se referă la: cheltuielile de efectuarea cercetărilor la faţa locului. În mod concret. altele decât sumele achitate cu titlu de taxă de stat. În unele cazuri se comit erori de esenţă în privinţa încasării taxei de stat. se determină prin proporţiile fixe stabilite. Taxa de stat reprezintă o sumă.10 din 22. În cauzele civile cheltuielile de judecată sunt alcătuite din taxa de stat şi cheltuielile de judecare a pricinii.2003 (Monitorul Oficial..111-115 din 12. specialiştilor.12.4 modificată de: Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.16 lit.1992 cu modificările ulterioare (republicată în Monitorul Oficial. art.în acţiunile patrimoniale. care se determină în funcţie de caracterul şi valoarea acţiunii . a demonstrat că instanţele nu întotdeauna respectă prevederile legale privind cheltuielile de judecată. nr.2004 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. cheltuielile de transport şi de cazare suportate de părţi şi de alţi participanţi la proces în legătură cu prezentarea lor în instanţă. cuantificării acesteia.

P.12. Sunt exceptate de la plata taxei de stat unele categorii de acţiuni şi organe.84 C.P. pensiei sau a altor venituri.C. care nu a fost percepută prin hotărârea iniţială. de căutare a pârâtului. constituie obiect de încasare a taxei de stat următoarele cereri adresate instanţei: cererea iniţială de chemare în judecată.10 din 22. de asistenţă juridică. făcânduse o concluzie din ansamblul probelor prezentate. cererile de recurs împotriva încheierilor judecătoreşti etc. Nu se încadrează în noţiunea de cheltuieli de judecare a pricinii: sumele băneşti achitate experţilor sau interpreţilor pentru prestarea muncii care intră în atribuţiile lor de serviciu. cererea creditorului de eliberare a ordonanţei judecătoreşti. care nu se încadrează în criteriile stabilite de art. Scutirea poate fi totală sau parţială.P. se va lua în considerare statutul special al persoanei fizice. În conformitate cu dispoziţiile art. care practică activitatea de întreprinzător sub forma întreprinderii individuale sau a gospodăriei agricole.85 alin.) precum şi cererile prin care se exercită căile de atac împotriva hotărârilor suplimentare privind perceperea taxei de stat. de executare a actelor judecătoreşti şi alte cheltuieli suportate de către instanţă şi participanţii la proces.353 din Codul Muncii. Prin prisma art. certificat despre mărimea salariului. obligaţiile care ar rezulta din anumite acte.este parte nu prevăd altfel.C.90 C. cererea de eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărârilor arbitrale. de efectuare a expertizei. compensaţiile pentru timpul de muncă pierdut.).10 din 22.250 pct. cererea intervenientului principal. cererea de declarare a insolvabilităţii. Instanţa de judecată poate să scutească persoana fizică de plata taxei de stat. enumerate în mod exhaustiv de art.). de declarare a insolvabilităţii.(4) C. iar în cazuri temeinic justificate. cererea reconvenţională.12.C. apreciindu-se în dependenţă de cerere şi de dovezile prezentate.P.2 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. existenţa la întreţinere a copiilor minori sau a altor persoane etc. recurs şi revizuire..2008] 5. cererea de eliberare repetată a copiilor de pe actele judecătoreşti.19 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice etc.4 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. despăgubirea pentru timpul de muncă pierdut în cazul în care se dovedeşte reaua credinţă cu care a acţionat cealaltă parte intentând acţiunea în judecată şi alte sume care rezultă din anumite cauze.26 Cod Civil. conform art. [Pct.: art.C. în dependenţă de situaţia ei materială. Nu sunt supuse taxei de stat: cererile adresate instanţei în cursul desfăşurării procesului şi care nu modifică caracterul sau valoarea taxabilă a cererii iniţiale. instanţa poate amâna sau eşalona plata taxei de 93 . cererea care vizează pricinile examinate în procedură specială.1 al Legii taxei de stat şi de art. cererea iniţială de eliberare a copiilor de pe actele judecătoreşti.2008] 3. [Pct. dar şi în alte texte de lege speciale (ex.C. cererile de apel. cererea de adoptare a hotărârii suplimentare (art. aplicate în mod coroborat. art. 4. aceste persoane pot fi scutite de la plata taxei de stat. În cererea de scutire se vor expune circumstanţele care justifică solicitarea şi vor fi anexate actele confirmative ale acestor circumstanţe (avizul Comisiei pentru protecţie socială.3 C. apreciată în conformitate cu pct. valoarea acţiunii.85 alin. cererea de recuzare.4 pct. cererea de strămutare a pricinii..(1) al C.4 din prezenta hotărâre.P. În cadrul aprecierii situaţiei materiale se va lua în considerare: valoarea patrimoniului disponibil al persoanei. La cererea uneia sau a ambelor părţi şi ţinând cont de situaţia materială.

C.(1) C.a) şi b).stat (art.P. se va achita numai diferenţa rămasă neplătită. situaţie indicată mai sus.P.(2) C.C. instanţa emite o încheiere pentru a nu se da curs cererii.C. amânarea sau eşalonarea plăţii taxei de stat sunt aplicabile atât de instanţele de fond.P.86 C. de cea prevăzută de art.99 C.12.267 lit. iar în termenul stabilit nu s-a înlăturat acest neajuns.P.. preţul şi mărimea bunurilor disponibile.P.85 alin.86 C. La cererile depuse de persoanele juridice privind amânarea sau eşalonarea plăţii taxei de stat.C. în situaţiile prevăzute de lege.C. În cazul în care se constată că cererea a fost depusă fără anexarea dovezii de plată. se va emite o încheiere motivată pentru soluţionarea acestei probleme.98 alin. În cazul în care la cerere nu este anexată dovada de plată a taxei de stat. În cazul în care reclamantul solicită scutirea parţială sau totală. cu excepţia cazurilor de la art. acesta din urmă va achita taxa de stat conform principiilor 94 .P.C. [Pct. beneficiile realizate sau pierderile suportate de persoana juridică în ultima perioadă. situaţie asupra căreia dispoziţiile art. taxa de stat se va încasa de la pârât. la depunerea repetată a cererii. prin hotărârea pronunţată (art.C. Este de menţionat faptul că în cazul scutirii reclamantului de la plata taxei de stat.167 C. 9.P. valoarea acţiunii şi alte indicii. amânarea sau eşalonarea plăţii taxei de stat. conform art. La depunerea cererii de recurs împotriva deciziilor instanţelor de apel se va anexa dovada plăţii taxei de stat.C.P.). nesusceptibilă de recurs.171 alin.438 alin. iar la verificarea condiţiilor prevăzute de art. cererea se va restitui reclamantului. În cazul în care cererea a fost scoasă de pe rol pentru nerespectarea termenului stabilit în urma amânării sau eşalonării taxei de stat. Amânarea constă în suspendarea momentului plăţii. la aprecierea instanţei.P. care este susceptibilă de recurs (art. dar reclamantul a achitat o parte din sumă. când termenul acordat nu poate depăşi momentul de începere a examinării cauzei.86 C.2008] 8. nu au incidenţă.85 alin.168 alin.C. Dacă reclamantul nu a achitat taxa de stat în termenul stabilit de instanţă. pentru stabilirea situaţiei lor materiale se va aprecia: situaţia contului bancar la momentul depunerii cererii.10 din 22. Termenul de amânare sau eşalonare a achitării taxei de stat nu poate depăşi momentul retragerii instanţei pentru deliberarea hotărârii. fixează un termen pentru lichidarea neajunsurilor şi comunică despre aceasta reclamantului (art.7 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. 6. Eşalonarea constă în achitarea sumei taxei de stat în cel puţin două tranşe.. mărimea cărora poate fi diferită sau egală. cererea va fi scoasă de pe rol şi restituită acestuia. Actele ce constituie dovadă de plată se prezintă în original şi ştampilate de instituţia emitentă. În cazul când reclamantul care figurează greşit în proces este înlocuit prin acordul lui cu reclamantul corespunzător.P. în cazul în care taxa nu a fost restituită şi se atestă prezenţa situaţiilor de la art.(4) şi art. cu excepţia judecării recursului prevăzut de Secţiunea II-a din Capitolul XXXVIII al C.(1) şi (2) C.C. Dispoziţiile privind scutirea. Este necesar de a se distinge situaţia de stabilire a unui termen pentru plată în condiţiile stabilite de art.(1) C.). În partea motivată a încheierii de soluţionare a problemelor legate de taxa de stat se vor indica motivele de fapt şi de drept care au condus la respectiva soluţie.). 7.). Taxa de stat pentru cererile adresate instanţei se plăteşte până la depunerea lor.. se va constata existenţa dovezii de plată (chitanţă fiscală sau extras din transferul de la plătitor către instituţia bancară). dacă pârâtul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecată. (2) C. cât şi de instanţele de apel şi recurs.P. Subiect al amânării sau eşalonării poate fi atât persoana fizică cât şi cea juridică. de la depunerea cererii până la data stabilită de instanţă.C.

C. iar dacă acţiunea este înaintată în mod repetat şi taxa de stat nu a fost restituită .se va anexa dovada achitării iniţiale a taxei. Dacă reclamantul iniţial este substituit de succesorul său în drepturi. 10.f) şi g) C. iar taxele de stat aferente acestora au fost achitate şi nu a intervenit vreo majorare a valorii pretenţiilor.C.3 pct. dar se va face o notă de constatare a achitării taxei de stat aferente.P. se va proceda conform pct. în acţiuni cu caracter nepersonal.(1) lit. Dacă o acţiune este înaintată în mod repetat.). taxa de stat se va calcula conform valorii fiecărei pretenţii aparte (art. În acelaşi sens se va proceda în situaţia anulării încheierii privind scoaterea cererii de pe rol. adică 50 la sută din taxa stabilită pentru cererea soluţionată în acţiuni le civile.280 alin. În situaţia în care cererea creditorului nu a fost acceptată.(4) C. taxa de stat va fi achitată de către succesor.). 14. Totodată.267 lit. prin care va dispune de a nu se da 95 . atât pentru pretenţiile patrimoniale cât şi pentru cele nepatrimoniale. menţionându-se procedura în care se află actul ce confirmă achitarea taxei de stat.).P. nefiind expirat termenul de trei ani de la data transferului ei la buget. ci ca o valoare totală a cuantumului taxei de stat. taxa de stat se va percepe în cuantumul prevăzut de lege.C.taxa de stat urmează a fi restituită. pronunţată în temeiul art.k) C. Cererile examinate în procedură specială sunt impuse cu taxă de stat în cuantum de 500% din salariul minim stabilit în republică (art. iar reclamantul înaintează acţiunea civilă.g) Legea taxei de stat). Pentru procedura disjunsă. taxa de stat achitată în procedură specială se va lua în calcul la încasarea taxei şi la repartizarea cheltuielilor de judecare a litigiului în procedură de acţiune civilă (art. care necesită judecarea în procedură de acţiune civilă.C.(4) C. În cazul depunerii cererii de eliberare a ordonanţei judecătoreşti fără achitarea taxei de stat. În situaţia în care judecătorul va separa una sau mai multe din capetele de cerere conexe.generale. iar în cazul încasării taxei la buget de la debitor. În situaţia în care se conexează mai multe acţiuni.). 13. Dacă ordonanţa judecătorească a fost anulată.346 alin. În cazul în care cererea este scoasă de pe rol pe motivul constatării unui litigiu de drept.1 din lit.346 alin. dacă nu a fost achitată de către persoana succedată iar succesorul nu beneficiază de înlesniri. taxa de stat se consideră achitată.P.P. judecătorul va emite o încheiere. excepţie fiind situaţia în care cele două persoane au procedat conform regulilor privitor la cesiunea de creanţă prevăzute de art. în temeiul ordonanţei judecătoreşti se va încasa taxa datorată de creditor la depunerea cererii.87.). iar dacă înainte de restituire acesta înaintează acţiune civilă. nesupusă recursului. taxa de stat achitată de creditor nu va forma obiect al restituirii (art. în legătură cu faptul că acţiunilor nu li s-a dat curs .P. taxa de stat nu se va recalcula şi nu se va restitui.a) şi b) C.P. 12. după scoaterea acesteia de pe rolul instanţei taxa de stat va fi achitată conform dispoziţiilor generale.556-566 C. În cazul înaintării unei cereri de chemare în judecată ce conţine pretenţii cu caracter patrimonial şi nepatrimonial. alin. calculate separat. În acelaşi mod se procedează şi la conexarea mai multor cereri cu caracter patrimonial. Când cererea de chemare în judecată conţine mai multe pretenţii de sine stătătoare cu caracter patrimonial. 11. iar taxa de stat a fost achitată în modul stabilit inclusiv pentru capetele de cerere disjunse. Cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti se impune cu taxă de stat în cuantum de 50% din taxa de stat stabilită pentru cererea de chemare în judecată în regim general (art.267 lit. taxa de stat nu se va achita din nou.C.13.(2) C.C. cu excepţia cazurilor prevăzute de lege (art. Proporţia respectivă nu trebuie privită ca o scutire parţială la depunerea cererii. valoarea taxei de stat se va restitui acestuia. dacă anterior nu a fost achitată taxa de stat pentru fiecare din ele.C.

Dacă în termenul stabilit taxa de stat va fi achitată. iar partea rămasă din taxa de stat urmează a fi în casată de la reclamant. iar în termenul stabilit de art. Dacă creditorul a fost scutit de la plata taxei de stat. se va dispune restituirea cererii prin încheiere susceptibilă de recurs. 15. iar scutirea din prima instanţă este inoperantă. cererea se va considera depusă la data prezentării iniţiale (art.354 alin.P. instanţa îi va restitui cererea şi actele anexate printr-o încheiere recurabilă. În situaţia modificării modului de percepere a taxei de stat.10 din 22. Dacă cererea a fost depusă înainte de modificările menţionate fără a se achita taxa de stat. taxa de stat se va încasa de la pârât în mărimea cuantumului total. la cererea reclamantului. Dacă acţiunea a fost parţial admisă.(2) C. 20. ei vor fi obligaţi la plata taxei de stat. 96 . după intervenţia schimbărilor taxa se va achita în conformitate cu acestea. nu şi la pârâţii din aceste acţiuni.P. În cazul în care reclamanţii atacă hotărârea. fără încasarea taxei de stat.). neefectuându-se recalcularea taxei. iar în caz de neînlăturare a acestui neajuns.C.(1) C.171 alin. 17.97 C.C.curs cererii şi va stabili un termen de achitare a taxei de stat (art. inclusiv cheltuielile de asistenţă juridică în măsura în care acestea au fost reale.C. debitorul nu a înaintat obiecţii. Dacă reclamantul este scutit de plata taxei de stat şi i-a fost admisă parţial cererea de satisfacere a pretenţiilor cu caracter nepatrimonial.(3) C.349 C.). precum şi a modificării cotei procentuale sau a salariului minim din care ea se calculează. taxa de stat va fi încasată de la pârât în folosul statului.C. conform explicaţiilor de la pct. aceasta se va încasa în mărime deplină de la reclamant în folosul statului. se va păstra situaţia existentă la depunerea cererii.C. aceasta se încasează la buget de la pârât în raport cu partea admisă a acţiunii.P. [Pct. după depunerea acţiunii şi achitarea taxei de stat. iar dacă reclamantul a înlăturat acest neajuns în termenul fixat de instanţă. 18. acestea se referă la reclamanţi. 21. nefiind admisă fracţionarea acesteia. Instanţele de judecată vor lua în considerare că atât în cazul scutirilor expres prevăzute de lege cât şi în situaţia de scutire facultativă. aferent acestui tip de pretenţii. respectându-se principiul ne-retroactivităţii legii procesuale civile. Dacă reclamantul nu şi-a susţinut pretenţiile din cauza faptului că au fost satisfăcute benevol de către pârât după intentarea acţiunii.98 C. În caz de respingere completă a acţiunii examinate de instanţa de judecată.171 alin. În cazul satisfacerii acestor acţiuni. conform art. acesta nu beneficiază de compensarea cheltuielilor suportate. 19. Indicaţiile de la punctele 18 şi 19 ale prezentei hotărâri sunt aplicabile şi în privinţa celorlalte cheltuieli de judecată suportate de către instanţa judecătorească..2008] 16. instanţa va obliga pe pârât să compenseze acestuia toate cheltuielile de judecată. cererea va fi considerată depusă la data înregistrării ei iniţiale. Dacă în interiorul termenului stabilit de către judecător. necesare şi rezonabile (art.352 C.P. pentru pronunţarea căreia au fost scutiţi de la plata taxei de stat. iar în cazul scutirii de către instanţă.C. iar reclamantul a fost scutit de plata taxei de stat. conform art. prin emiterea unui titlu executoriu în baza ordonanţei (art. taxa de stat se va încasa de la debitor.C.15 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.P. aceasta se referă numai la depunerea cererii. Dacă reclamantul îşi retrage cererea de chemare în judecată sau renunţă la acţiune până la comunicarea către pârât a cererii. dacă ultimul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecată.12.P.P.).6 al prezentei hotărâri.). reclamantul nu a prezentat dovada achitării taxei de stat.

reieşind din suma solicitată. Dacă lipsesc informaţii privind valoarea reală a obiectului în litigiu.. dacă la momentul depunerii cererii este dificilă determinarea valorii acţiunii. proporţională cu partea valorii pretenţiilor cu care s-a micşorat acţiunea. cu excepţia situaţiei când suma de bani reprezintă mărimea compensaţiei pentru prejudiciul moral. atunci când există asemenea informaţii. la cererea pârâtului.(2) C. nu se va restitui reclamantului.P.art. în dependenţă de care urmează să fie stabilit cuantumul taxei: a) pentru acţiunile de încasare a pensiei de întreţinere ..P. precum şi pentru plăţile pe un termen nu mai mic de trei ani reieşind din suma totală a plăţilor. taxa de stat se va încasa de la pârât în folosul statului. d) pentru acţiunile de majorare sau micşorare a sumelor pe o perioadă anumită a mărimii despăgubirilor pentru cauzarea de daune . e) pentru acţiunile cu privire la recunoaşterea nulităţii contractelor cu obiect patrimonial şi a testamentelor . [Pct.. zona respectivă.greutatea netă este cea care în caz de îndoială determină valoarea lui. 97 . În cazul încheierii unei tranzacţii de împăcare şi dacă nu s-a prevăzut ordinea repartizării cheltuielilor de judecată.Dacă s-a renunţat la acţiune după comunicarea cererii. La stabilirea valorii acţiunii.21 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.C.(3) C.P.240 alin. Dacă pârâtul nu lucrează sau locul lui de aflare nu este cunoscut. să-i compenseze cheltuielile suportate. dar nu mai mult decât pe un an. reclamantul îşi majorează pretenţiile formulate anterior prin acţiune. adică conform concesiilor reciproce efectuate de părţi.reieşind din costul real al bunurilor contestate. acesta va achita o taxă suplimentară pentru partea cu care acţiunea se majorează.P. 24. majorarea sau micşorarea cuantumului pensiei de întreţinere . c) pentru acţiunile privitoare la plăţile fără termen şi la plata întreţinerii viagere.. dacă preţul se determină în funcţie de greutatea bunului . Pentru stabilirea valorii bunului. în cadrul examinării cauzei. instanţa poate obliga pe reclamant. încasată pentru fiecare copil.reieşind din suma totală a obligaţiilor de plată pe un an. instanţa va lua în considerare: preţul de circulaţie a bunului.).2008] 22. cumulul acestor plăţi se determină din suma care constituie nu mai puţin de 25% din salariul minim pe republică. 95 şi 98 C. În situaţia în care instanţa a depăşit limitele pretenţiilor formulate de reclamant conform art. În cazul în care reclamantul îşi micşorează valoarea pretenţiilor din acţiune.C. când acţiunea se va califica ca nepatrimonială şi se va încasa cuantumul de 500% din salariul minim. iar în caz de neachitare (art.87 alin.12.(1) C. Aceasta se va stabili la soluţionarea în fond a pricinii.88 alin. Conform art. dar nu mai mult decât suma totală a plăţilor pe un an. instanţa va soluţiona această problemă în încheierea de aprobare a tranzacţiei în conformitate cu art.P. Pentru acţiunile privind scutirea. instanţa de judecată va lua în considerare dispoziţiile art. cererea de majorare a pretenţiilor se va scoate de pe rol.reieşind din suma acestor diferenţe. dar cu obligativitatea încasării cheltuielilor suportate de către instanţă. dacă legea nu prevede altfel. taxa de stat se va achita cu aproximaţie.10 din 22.C. 23. acesta va fi evaluat la preţul minim. Atunci când.C. alte criterii care ar duce la o evaluare reală.88 alin.reieşind din suma cu care se micşorează sau se majorează.94.(1) C. partea din taxa de stat. b) pentru acţiunile cu privire la încasarea unei sume de bani .C. urmând să se încaseze o taxă suplimentară în corespundere cu partea din valoarea acţiunii pentru care nu s-a achitat taxa de stat.

e) C. pentru mijloacele de transport.. În cazul în care construcţia aparţine unei persoane juridice. În cauzele cu privire la încasarea sumei pentru întreţinerea soţiei în stare de graviditate şi după naştere. Curtea de Conturi şi structurile teritoriale ale acesteia.79 din Codul familiei). va obliga pe pârât şi la cheltuielile suplimentare viitoare. dar nu mai mic decât costul determinat de oficiul cadastral teritorial.). la momentul depunerii cererii. o sumă ce derivă dintr-o altă daună (ex. cea de-a doua va fi considerată pretenţie de sine stătătoare. indiferent dacă ulterior va fi pronunţată o hotărâre despre încasarea de la pârât în folosul reclamantului a pensiei pentru întreţinerea copilului născut. precum şi la depunerea cererilor de contestare a hotărârilor judecătoreşti. Dacă.a) C. taxa de stat se stabileşte reieşind din costul real al bunului.32 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.85 alin. pentru care se va încasa taxa de stat în baza principiilor generale. intentează acţiune pentru apărarea intereselor patrimoniale proprii. [Pct. generate de diferite circumstanţe excepţionale (art.85 alin. art.f) pentru acţiunile despre partajarea bunurilor . iar pârâţii vor fi obligaţi la plata taxei de stat. acestea vor achita taxa de stat în ordine generală. taxa se calculează din suma totală a tuturor pretenţiilor. dar nu mai mult decât pe 3 ani (art. 28. se pronunţă o hotărâre de încasare în folosul victimei a sumei ce constituie cheltuieli legate de îngrijire a acesteia de către o altă persoană. 29. În cazurile în care instanţele judecătoreşti. Taxa de stat. adoptate asupra acestor acţiuni. A atenţiona instanţele de judecată asupra faptului că în acţiunea de reparaţie a daunei materiale pricinuite prin infracţiune. finanţate de la bugetul de stat. dar nu mai mult decât pe un an. se va dispune încasarea taxei de stat în cuantumul rezultant din valoarea reală de la momentul depunerii cererii. Dacă instituţiile sus-menţionate. dar nu mai mic decât costul de inventar al construcţiei la momentul depunerii cererii.2008] 98 . iar dacă aceste autorităţi figurează în calitate de pârâţi şi acţiunea reclamantului se admite. pentru care urmează a se plăti. dacă aceasta nu are venit propriu suficient. că autorităţile publice centrale.i) CPC). 26. în cazul intentării acţiunilor pentru apărarea intereselor statului.(1) lit.10 din 22. 32. 25.C. se determină în raport cu costul ei real. pe lângă plata sumei ce rezultă din dauna cauzată sănătăţii. în acţiunile cu privire la revendicarea dreptului de proprietate asupra construcţiei. iar în intervalul de timp dintre momentul înaintării cererii de chemare în judecată şi cel al soluţionării ei valoarea reală a bunului s-a modificat. cu excepţia cazului când dauna s-a pricinuit prin infracţiune.(13) din Legea taxei de stat. indiferent dacă acţiunea se judecă direct în ordinea procedurii civile sau după ce a fost lăsată fără examinare de către instanţa penală.(1) lit. În situaţia în care reclamantul solicită. reclamanţii sunt scutiţi de plata taxei de stat (art.P.reieşind din costul bunurilor supuse partajului.). cât şi la contestarea acestor hotărâri. în cadrul judecării cauzei privind recuperarea sumelor rezultate din daunele cauzate prin vătămarea integrităţii corporale sau altă vătămare a sănătăţii. 27. 30. foi de odihnă recuperatorie etc. taxa de stat se determină reieşind din suma totală a plăţilor pentru întreaga perioadă.: deteriorarea bunurilor). organele administraţiei publice centrale. În toate cazurile în care taxa de stat se în casează de la pârât în folosul statului prin încheiere sau hotărâre a instanţei. sunt scutite de la plata taxei de sta indiferent de calitatea lor procesuală (art.(1) lit.12. 31.4 alin. taxa de stat se va încasa de la ele atât prin hotărârea pronunţată.87 aţin.C.P. Se explică instanţelor judecătoreşti. taxa de stat se va stabili conform punctului 25. judecând litigiile cu privire la cheltuielile suplimentare.

29 din Hotărârea sus-menţionată taxa de stat şi celelalte cheltuieli de judecată urmează a fi achitate de pârât. instanţa va aprecia cuantumul acestor despăgubiri.06. În cazurile de desfacere a celei de-a doua căsătorii.1992 (modificată şi completată) cu privire la adoptarea Instrucţiunii privind restituirea cheltuielilor suportate de martori. Sumele datorate se vor achita conform Instrucţiunii amintite. plăteşte la BEM o sumă în mărime de 58. inclusiv cheltuielile de deplasare şi cazare.1993 "Cu privire la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei în pricinile de desfacere a căsătoriei".11. se va proceda conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. în limite rezonabile şi în dependenţă de valoarea acţiunii.94 C. remunerarea în profesia respectivă etc. iar specialiştilor o sumă cuprinsă între 1. 34.P.C. părţile vătămate şi de reprezentanţii legitimi ai acestora. Traducătorilor li se achită o sumă cuprinsă între 1.653 din 05. dar nu mai mult de 11. 36. diurnele. după îndeplinirea de către persoanele îndreptăţite pentru primirea lor a obligaţiunilor. Mărimea diurnelor se va determina în conformitate cu Anexa nr. traducători şi martori asistenţi. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. pedagogi.(2) C. cu excepţia sumelor datorate expertului care se vor achita de la buget.P. În situaţia în care sumele sus-menţionate nu au fost achitate în termenul stabilit de instanţă. Aceste explicaţii nu se referă la cazul când persoanele sus-indicate efectuează lucrările încredinţate de instanţă în cadrul atribuţiilor de serviciu. Este necesar de a atenţiona instanţele judecătoreşti că partea care cere citarea unei persoane în calitate de martor. În privinţa modalităţii de achitare şi calculare a acestor cheltuieli. de experţi. Moldova din 15. instanţele de judecată vor ţine cont de explicaţiile oferite de p. existând o cerere în acest sens. precum şi o recompensă rezultată din salariul mediu pe economie şi numărul de ore necesare pentru prezentare. în legătură cu citarea lor în organele de anchetă preliminară. specialişti. numărul de ore pierdute în legătură cu participarea în proces.124 şi art.92 alin. interpreţilor şi specialiştilor li se compensează cheltuielile suportate în legătură cu prezentarea lor în instanţă. iar în hotărârea instanţei se reţine faptul că în baza criteriilor enunţate la pct. Recompensa acordată experţilor pentru efectuarea expertizei constituie o sumă între 2. chestiunea se va soluţiona conform art. Soluţionând problema încasării taxei de stat.8% din salariul minim pentru fiecare martor citat din altă localitate şi 11. experţilor. persoana care a solicitat citarea martorului sau efectuarea lucrării este decăzută din dreptul de a mai solicita a doua oară efectuarea acestor acte.836 din 24. În cazul în care partea care a avut câştig de cauză solicită instanţei de judecată să oblige partea care cu rea-credinţă a intentat o acţiune nefondată sau s-a opus insistent soluţionării juste şi rapide a cauzei. în cazul în care reclamantul a fost scutit la depunerea cererii de plata taxei de stat. Decăderea se referă numai la procesul respectiv (art.10 a Plenului Judecătoriei Supreme a R.10. după constatarea ca fiind dovedită reaua credinţă. În situaţia în care reclamantul a achitat taxa de stat la depunerea cererii. taxa de stat se va încasa în mărime de 1000% din salariul minim.33.1% din salariul minim pe oră.8% din salariul minim pentru fiecare 1000 de semne tipărite (sau scrise de mână).8% din salariul minim pe zi. 37. 35.8% din salariul minim pe oră. prezentând în instanţă dovada de plată.8% şi 2.9% şi 4.29. 30 ale Hotărârii nr. Recompensa pentru sustragerea de la munca obişnuită constituie 1.C. Martorilor.2% şi 1. instituţiilor şi organizaţiilor din Republica Moldova.2 la Regulamentul cu privire la detaşarea angajaţilor întreprinderilor. din contul de depozit al instanţei. în instanţele de judecată şi în alte instituţii.8% pentru fiecare martor citat din localitatea respectivă.).2002. 99 .p.4% din salariul minim pentru fiecare oră.

modificată prin Hotărârile Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. dacă cererea a fost depusă în termen de trei ani de la data transferării taxei la buget (art.38 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.40 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. Instanţele se vor pronunţa întotdeauna asupra cheltuielilor de judecată în cadrul dispozitivului hotărârii judecătoreşti efectuând şi motivarea corespunzătoare a acestora.12. 28 iunie 2004 nr.2002..8 Legea taxei de stat).03.1995".2008] Chişinău. Restituirea efectivă se va face de către organele fiscale prin intermediul Trezoreriei Centrale.P.10 din 22. Se va lua în considerare de către instanţele de judecată faptul că în cazurile de restituire a sumei taxei de stat achitată. [Pct.1999 şi nr.2 din 27.89 alin. [Pct. aceasta se va dispune prin încheiere judecătorească. se va lua act de această situaţie.89 C.10 din 22. În cazul în care nu există divergenţe în legătură cu acestea.38 din 20.7 pct. în termen de cel mult un an de la data emiterii încheierii (art. prevăzută de art. 40.25 100 .(3) CPC).38. Se abrogă Hotărârea Plenului Judecătoriei Supreme a Republicii Moldova "Cu privire la practica aplicării de către instanţele de judecată a legislaţiei despre încasarea cheltuielilor de judecată în cauzele civile nr.12.12.09.2008] 39.C.29 din 16.

2004 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. c) este întemeiată pe protestul cambiei în neachitarea.procedura în ordonanţă . de organul fiscal sau de organul de executare a actelor judecătoreşti privind încasarea cheltuielilor aferente căutării pârâtului sau debitorului 101 . autentificat notarial. pag. Plenul Curţii Supreme de Justiţie. Întrucât studierea practicii judiciare a depistat existenţa unor divergenţe la aplicarea procedurii în ordonanţă (procedurii simplificate). concomitent cu procedura contencioasă. a instituit o procedură suplimentară de examinare a cererilor privind încasarea de sume băneşti sau revendicarea bunurilor de la debitor . iar legea nu dispune altfel. d) ţine de încasarea pensiei de întreţinere a copilului minor care nu necesită stabilirea paternităţii.05. neacceptarea sau nedatarea acceptului.16 lit. cît şi judecătoriile economice.06. b) rezultă dintr-un act juridic încheiat printr-un înscris simplu.345 CPC. Competente de a examina astfel de pretenţii sunt atît instanţele de drept comun. în scopul aplicării corecte şi unitare a legislaţiei. nr. examinarea cererilor de eliberare a ordonanţei judecătoreşti. Se emite ordonanţă în cazul în care pretenţia: a) derivă dintr-un act juridic autentificat notarial.24 modificată de: Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. dată unipersonal de judecător. inclusiv a celor economice.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la unele chestiuni ce vizează procedura de eliberare a ordonanţelor judecătoreşti nr. f) este înaintată de organul de poliţie.2 lit. 2004. Lista pretenţiilor care pot fi examinate în procedura în ordonanţă este expusă exhaustiv în art.ce se finalizează cu emiterea ordonanţei judecătoreşti. e) urmăreşte perceperea salariului sau unor alte drepturi calculate.17 Cod de procedură civilă.d) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi art. 2.18 din 31. contestarea paternităţii (maternităţii) sau atragerea în proces a unor alte persoane interesate.10 din 22. în baza art. Aplicarea procedurii în ordonanţă se va efectua în strictă conformitate cu prevederile Capitolului XXXV Cod de procedură civilă.12. art.2003 a atribuit în competenţa instanţelor de judecată. procedura contenciosului administrativ şi procedura specială.e).6.2008 Codul de procedură civilă în vigoare din 12. Drept criterii de delimitare a competenţei vor servi natura şi subiecţii pretenţiilor. dar neplătite salariatului. Codul de procedură civilă. prin prezenta hotărâre oferă următoarele explicaţii: 1.

[Pct.2008] 3.345 CPC. 2. televiziune prin cablu. [Pct. Internet.2 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. ordonanţa judecătorească poate fi emisă în temeiul pretenţiei ce rezultă dintr-un act juridic încheiat printr-un înscris simplu.1.2008] 2. 102 . g) rezultă din procurarea în credit sau acordarea în leasing a unor bunuri. Instanţa nu este în drept să refuze primirea cererii în procedura contencioasă. h) rezultă din nerestituirea cărţilor împrumutate de la bibliotecă. termice.2. Reieşind din principiul disponibilităţii.ori bunurilor lui sau copilului luat de la debitor în temeiul unei hotărâri judecătoreşti. se bazează pe înscrisuri autentice care asigură celeritatea şi eficacitatea soluţionării cauzei. La înaintarea cererii privind eliberarea ordonanţei. autentificat notarial. precum şi a cheltuielilor de păstrare a bunurilor sechestrate de la debitor şi a bunurilor debitorului evacuat din locuinţă. contract de împrumut). Asemenea acţiuni se vor examina în procedură contencioasă. neacceptarea sau nedatarea acceptului.contracte de prestare a serviciilor de telefonie. ar fi mai raţional ca creditorul să recurgă mai întâi la această procedură şi nu la cea generală. Dat fiind că procedura în ordonanţă e simplificată. Concomitent se atenţionează că nu pot fi examinate în procedura în ordonanţă cererile de încasare a pensiei alimentare la întreţinerea copiilor minori în care se solicită încasarea sumelor fixe. creditorul este în drept de a alege adresarea cu cerere de eliberare a ordonanţei judecătoreşti sau înaintarea acţiunii în procedura contencioasă. a apei. k) urmăreşte deposedarea şi vânzarea forţată a obiectului gajului (bun mobiliar sau imobiliar). presupune achitarea redusă a taxei de stat. 2) probe ce confirmă că debitorului i-au fost acordate serviciile în cauză. . Persoana care a încheiat un act juridic autentificat notarial.10 din 22. în baza contractelor menţionate.12. j) rezultă din restanţele de impozit sau din asigurarea socială de stat. Potrivit lit. în cazul în care pretenţia este întemeiată pe protestul cambiei în neachitarea.1 introdus prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. gazului.contracte-tip încheiate în mod direct între furnizor şi consumator privind furnizarea energiei electrice. dacă creditorul nu s-a adresat în procedura în ordonanţă.(1) art.12. în cazul în care legea nu prevede altfel de soluţionare. i) rezultă din neonorarea de către agentul economic a datoriei faţă de Fondul Social.10 din 22. Beneficiarul cambiei. Procedura în ordonanţă nu este o cale prealabilă obligatorie şi nefolosirea procedurii în ordonanţă de către creditor nu are efecte juridice care ar îngrădi accesul la înaintarea acţiunii în instanţa de judecată. Drept înscrisuri simple pot servi: . 4. urmează a fi anexate următoarele acte: 1) contractul încheiat în mod direct între prestator şi consumator.b) alin. 3. Dreptul de a depune cerere privind eliberarea ordonanţei judecătoreşti îl au în particular: 1. Creditorul (persoana fizică sau juridică) în baza unui act juridic încheiat printr-un înscris simplu (de ex.

judecătorul va emite o încheiere de restituire a cererii. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi direcţiile lui teritoriale în cazul încasării datoriilor la impozite. h) ale art. [Pct. 9.f) CPC. Se explică judecătorilor că în cazul în care pretenţia rezultă din prevederile pct. e). 8. în cazurile prevăzute de lege. Cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti trebuie să fie întocmită în scris şi să corespundă cerinţelor art. g). . 103 .hotărârea autorităţii de executare silită a obligaţiei fiscale în cazul neonorării benevole. 6.10 din 22. Soţia sau soţul la întreţinerea căruia se află copilul minor. Organul de poliţie. creditorul va prezenta probe care vor confirma respectarea procedurii prealabile. 1/3.a). Salariatul sau reprezentantul acestuia în cazurile urmăririi perceperii salariului sau unor alte drepturi calculate. 10. 5. organul fiscal şi organul de executare a actelor judecătoreşti în cazurile indicate în art.347 CPC ori nu s-a plătit taxa de stat. iar în caz contrar instituţia în cadrul căreia funcţionează.4. de organul fiscal sau de organul de executare a actelor judecătoreşti privind încasarea cheltuielilor aferente căutării pârâtului sau debitorului ori bunurilor lui sau copilului luat de la debitor în temeiul unei hotărâri judecătoreşti. la cererea de eliberare a ordonanţei vor fi anexate înscrisuri care confirmă cheltuielile suportate. d). a predat cumpărătorului mărfuri în credit. conform contractului de vânzare-cumpărare. curatorul. 5.avizul despre necesitatea stingerii obligaţiei fiscale. precum şi cheltuielilor de păstrare a bunurilor sechestrate de la debitor şi a bunurilor debitorului evacuat din locuinţă. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.345 CPC la cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti vor fi anexate copiile actelor juridice şi înscrisurile care confirmă faptul că debitorul nu-şi onorează obligaţiunile contractuale sau prevăzute de lege.dispoziţia incaso trezorerială remisă de instituţia financiară organului fiscal cu menţiunea despre lipsa totală sau parţială a mijloacelor pe contul bancar al contribuabilului (în cazul existenţei contului).12. Vânzătorul care. inspectoratele fiscale teritoriale de stat şi primăriile în pretenţiile ce rezultă din restanţele la impozite. judecătorul nu dă curs cererii şi printr-o încheiere stabileşte un termen de lichidare a neajunsurilor. dar neachitate.2008] 6. care este susceptibilă de a fi atacată cu recurs. autoritatea tutelară şi procurorul care acţionează în interesul minorului în cazul în care se solicită încasarea pensiei alimentare în mărimea prevăzută de lege (1/4.345 lit. autentificat în modul stabilit de lege. 1/2). b). Drept dovadă de respectare a procedurii prealabile de către autoritatea fiscală va fi prezentarea următoarelor înscrisuri: . 11. deposedare şi vânzarea forţată a obiectului gajului. 7. Biblioteca care are statut de persoană juridică. c). precum şi tutorele. expediat contribuabilului pe un formular tipizat până la expirarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale. Dacă neajunsurile nu au fost lichidate în termenul stabilit. . în cazul nerestituirii cărţilor împrumutate.347 Cod de procedură civilă Dacă cererea nu corespunde prevederilor art. Agenţii economici în cazurile de urmărire. În cazul depunerii cererii de către reprezentantul creditorului. la cerere se anexează documentul care atestă împuternicirile reprezentantului.5 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. În cazul în care legea prevede depunerea cererii de eliberare a ordonanţei judecătoreşti după respectarea procedurii prealabile. Dacă pretenţia va fi înaintată de organul de poliţie.

348. Copia ordonanţei se trimite debitorului. se constată existenţa unui litigiu de drept care nu poate fi soluţionat în temeiul documentelor depuse. 9. cât şi la contractul ce reglementează obligaţia principală asigurată prin gaj.351 CPC. judecătorul.art. printr-o scrisoare recomandată cu recipisă. . 350.necorespunderea actelor întocmite de către creditor cerinţelor legii. Dacă judecătorul refuză să primească cererea de eliberare a ordonanţei din motivele consemnate la art. la urmărirea lor prin ordonanţă se va indica genul bunului. se adoptă o încheiere de refuz în primirea cererii care nu este susceptibilă de atac. debitorul se află în afara jurisdicţiei instanţelor judecătoreşti ale Republicii Moldova. prin care se confirmă că contribuabilul nu permite accesul în domiciliul sau reşedinţa sa pentru a i se sechestra bunurile. din esenţa art. La urmărirea forţată a obiectului gajat prin procedura în ordonanţă respectarea procedurii prealabile se va considera notificarea exercitării dreptului de gaj şi înregistrarea preavizului în registrul de înscriere a gajului în corespundere cu prevederile art.488 Cod civil. În cazul în care judecătorul consideră că pretenţia nu rezultă din art.omiterea de către creditor a termenelor de prescripţie. cu respectarea termenelor generale de prescripţie. Se atenţionează instanţele judecătoreşti că ordonanţa judecătorească se emite doar în cazul admiterii pretenţiilor creditorului. i se restituie taxa de stat. 8.contestarea sumelor datorate.346. Ordonanţa judecătorească urmează să corespundă condiţiilor prevăzute de art. În acest caz creditorii sunt în drept să înainteze în ordinea procedurii generale acţiune privind încasarea pagubei. Instanţele judiciare urmează a ţine cont de faptul că uneori valoarea bunului gajat poate să nu acopere suma debitoare. potrivit prevederilor art. Drept temeiuri pentru anularea ordonanţei judecătoreşti pot fi invocate următoarele: . cel târziu a doua zi. fără emiterea încheierii de intentare a procesului.c) şi e) CPC şi ulterior solicitantul a lichidat aceste neajunsuri. 10.67 din Legea cu privire la gaj şi art.actul întocmit de către funcţionarul fiscal.3 CPC. . fondul căruia este nemijlocit legat de obiectul ordonanţei judecătoreşti.executarea benevolă a obligaţiei de către debitor până la înaintarea cererii şi altele. fungibile şi consumptibile. a penalităţilor care sunt solicitate de creditor şi care urmează a fi încasate în temeiul legii sau al contractului. Astfel. 7. În acest caz părţile nu vor fi citate pentru explicaţii.345 CPC. 11.. nu sunt prezentate documente care confirmă pretenţia creditorului. În cazul gajării bunurilor determinate generic.existenţa în procedură a unui litigiu. cantitatea şi calitatea lui. De asemenea instanţa în mod obligatoriu se va pronunţa asupra evacuării silite a persoanelor şi bunurilor din imobil. examinează pretenţia în termen de 5 zile de la depunerea cererii. lit. . în ordonanţă se va indica locul amplasării bunului.346 pct. 351 CPC rezultă că judecătorul nu este în drept să refuze eliberarea ordonanţei. La urmărirea imobilului gajat. În ambele cazuri se va face referire atât la contractul de gaj (cu indicarea numărului şi datei întocmirii). În acest caz creditorului. valoarea lui. nu vor avea loc dezbateri judiciare şi nu se va încheia proces-verbal. nu s-a respectat procedura prealabilă cerută de lege. 104 . Dacă cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti corespunde cerinţelor legii. . ultimul îşi va înainta pretenţiile din nou prin procedura în ordonanţă. indicând dreptul lui de a înainta obiecţii motivate în decurs de 10 zile de la primirea copiei de pe ordonanţă.

în acelaşi timp soluţionând chestiunea de restabilire a termenului pentru depunerea lor.354 alin. Ordonanţa judecătorească reprezintă un act executoriu care se îndeplineşte în modul stabilit pentru executarea actelor judecătoreşti. Încheierea respectivă poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile (art.3 CPC). 13. adoptat prin Legea nr. cu excepţia cazurilor când întoarcerea executării este limitată. În cazul anulării ordonanţei deja executate deplin sau parţial şi neadresării creditorului cu acţiune în procedura generală. Reieşind din prevederile art.10 din 22. Dacă în termenul stabilit la art.2004 referitor la întoarcerea executării. 31 mai 2004 nr. să suspende. executarea ordonanţei până la examinarea obiecţiilor. salariului şi a altor drepturi ce decurg din raporturi de muncă urmează a fi executată imediat. se eliberează creditorului o copie a ordonanţei pentru a fi prezentată spre executare.13 în redacţia Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.10 din 22.2008] 18. ordonanţa judecătorească poate fi eliberată repetat.352 CPC. [Pct.352 alin. În cel mult 3 zile de la data pronunţării încheierii de anulare a ordonanţei. Asupra chestiunii întoarcerii executării instanţa se va pronunţa printr-o încheiere susceptibilă de atac.12. dar pentru diferite perioade de timp.18 105 . 16. creditorului fiindu-i remise şi toate materialele depuse. copia acesteia se expediază părţilor. judecătorul o anulează printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac.2008] 14. La această cerere va fi anexat documentul care confirmă executarea ordonanţei. 353 alin.(4) CPC). În cazul depunerii obiecţiilor peste termenul stabilit de lege. Se atenţionează instanţele judecătoreşti că în cazul în care pretenţia derivă dintr-un act juridic autentificat notarial sau rezultă dintr-un act juridic încheiat printr-un înscris simplu şi legea nu prevede altfel. Dacă debitorul este de acord cu pretenţiile creditorului sau obiecţiile lui au fost respinse de judecător. fără eliberarea ulterioară a titlului executoriu.353 alin.12. Chişinău.12. Dacă temeiurile expuse în cadrul obiecţiilor nu se referă la fondul cauzei. Dacă va fi anulată ordonanţa judecătorească neexecutată sau executată parţial. judecătorul va emite o încheiere cu privire la refuzul anulării ordonanţei. 17. pretenţia fiind aceeaşi.12.(2) CPC în această încheiere judecătorul doar lămureşte creditorului că pretenţia lui poate fi înaintată debitorului în procedura de examinare a acţiunii civile contencioasă. la cererea debitorului.156 din Codul de executare al RM.17 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. Conform art. judecătorul este în drept. [Pct. instanţa va dispune încetarea executării. Titlul executoriu se va elibera doar în cazul încasării la buget de la debitor a taxei de stat (art.(2).443-XV din 24. debitorul nu este lipsit de dreptul de a se adresa cu cerere potrivit art. 15.256 CPC ordonanţa judecătorească prin care pârâtul este obligat la plata pensiei de întreţinere a copilului minor. debitorul înaintează obiecţii motivate împotriva ordonanţei judecătoreşti. cu excepţia cazurilor de executare imediată.

în anul 2009. în anul 2009 concomitent cu creşterea numărului dosarelor examinate în secţiunea a II-a. dintre care au fost restituire spre rejudecare 434 cauze sau 19. În majoritatea cazurilor (257 sau 85. drept motiv de casare cu restituirea pricinilor spre rejudecare a servit judecarea cauzelor fără a intra în cercetarea fondului. 106 . în 3 cauze sau 0.38%).96% judecarea cauzei cu încălcarea competenţei. În anul 2009 în secţiunea a II-a au fost examinate 2239 cauze. În anul 2008 în secţiunea a II-a au fost examinate 2173 cauze. au fost folosite şi datele rapoartelor statistice privind judecarea cauzelor civile şi de contencios administrativ în ordine de recurs de către Curtea Supremă de Justiţie pe anii 2008-2009. inclusiv în instanţa de apel 161 cauze şi în prima instanţa 273 cauze. dintre care au fost restituite spre rejudecare 301 cauze sau 17. a crescut numărul pricinilor restituite spre rejudecare.34%). În comparaţie cu anul 2008. inclusiv în instanţa de apel 174 cauze şi în prima instanţa 216 cauze.38%. în 36 de cauze sau 13. Pentru efectuarea generalizării respective au fost selectate şi studiate copiile deciziilor Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie prin care s-a dispus restituirea dosarelor spre rejudecare în urma examinării recursurilor pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul (secţiunea I din Codul de procedură civilă) şi recursurilor împotriva deciziilor instanţelor de apel (secţiunea a II-a din Codul de procedură civilă) adoptate pe parcursul anului 2009.judecarea pricinilor cu încălcarea competenţei. Reieşind din datele raportului statistic al Curţii Supreme de Justiţie. În anul 2009 au fost examinate în ordine de recurs în secţiunea I . drept motiv de casare cu restituirea spre rejudecare a servit încălcarea sau aplicarea eronată normelor de drept material sau procedural. deciziile instanţelor de apel date în fiecare a 5-a pricina au fost casate cu restituirea spre rejudecare.1690 cauze.judecarea pricinii în lipsa părţii care n-a fost legal citată.46% .81%. În majoritatea cazurilor (233 sau 85. a crescut şi numărul dosarelor restituite spre rejudecare. În comparaţie cu anul 2008. dintre care au fost restituite spre rejudecare 252 cauze sau 13%.18% . în 31 de cauze sau 10% .95%. concomitent cu micşorarea numărului dosarelor examinate în ordine de recurs în secţiunea I.judecarea cauzei în lipsa părţii care n-a fost legal citată.NOTĂ INFORMATIVĂ PRIVIND TEMEIURILE CE DUC LA RESTITUIREA DE CĂTRE INSTANŢA DE RECURS A PRICINILOR SPRE REJUDECARE Prezenta notă informativă a fost efectuată în conformitate cu planul de activitate a Curţii Supreme de Justiţie pe anul 2010. dintre care au fost restituite spre rejudecare 390 cauze sau 17. De asemenea. în 4 cazuri sau 1. S-a constatat că. în anul 2008 au fost examinate în ordine de recurs în secţiunea I – 1934 cauze. Scopul prezentei generalizări este evidenţierea temeiurilor ce duc la restituirea de către instanţele de recurs a pricinilor spre rejudecare şi asigurarea aplicării corecte şi uniforme a legislaţiei materiale şi procesuale de către instanţele judecătoreşti în procesul de înfăptuire a justiţiei.

în comparaţie cu anul 2008. 3. pentru recursurile incidente secţiunii I fiind aplicabile şi motivele prevăzute la art. în limitele recursului declarat. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM „Cu privire la aplicarea legislaţiei procesuale civile la întocmirea hotărârii şi încheierii judecătoreşti” nr. Instanţa de recurs.2002. Temeiurile declarării recursului şi casării hotărârii prevăzute de art. În conformitate cu prevederile art. instanţa verifică.11.2003. adoptat prin Legea nr.1950. Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale. 429 CPC). Cu recurs pot fi atacate hotărârile pronunţate în prima instanţă de curţile de apel şi alte hotărâri pentru care legea nu prevede calea apelului (art.2008. restituind pricina spre rejudecare în prima instanţă în cazul în care eroarea judiciară a primei instanţe nu poate fi corectată de instanţa de recurs (art. în instanţa de apel. c) CPC).09. în condiţiile legii. în limitele invocate în recurs. d) CPC). pot fi atacate cu recurs încheierile pronunţate în primă instanţă pentru care legea prevede în mod expres posibilitatea recurării indiferent de instanţa care le pronunţă. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM „Cu privire la practica aplicării legislaţiei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs” nr.2006. 4. 2 din 07. (1) lit.06.1107 din 06. (1) şi art. 400 alin (2) şi (3) CPC sunt identice atât pentru recursurile împotriva hotărârilor pentru care nu este prevăzută calea apelului. (1) CPC.05. când eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs (art. De asemenea. În conformitate cu art.225 din 30. (1) şi (2) CPC la judecarea pricinii în recurs. care a întrat în vigoare pentru Republica Moldova la 12. fără a administra noi dovezi. Pentru efectuarea generalizării nominalizate a fost selectat şi studiat următorul cadru legislativ: 1. 445 al.Analiza comparativă a acestor date ne permite să concluzionăm că. 423 al. instanţa de recurs. încheiată la Roma la 04. 3 din 27. 442 CPC judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel. 410 al.1997. 400 al. judecând recursul declarat împotriva deciziilor instanţei de apel. 3 din 07. (2) CPC). în baza materialelor din dosar şi a noilor înscrisuri.07. Instanţa de recurs verifică legalitatea şi temeinicia hotărârii primei instanţe în întregul ei şi în ceea ce priveşte persoanele care nu au declarat recurs. (1) lit. cât şi pentru recursurile împotriva deciziilor instanţei de apel.397 CPC).2008. în anul 2009 a crescut numărul dosarelor restituite spre rejudecare de către Curtea Supremă de Justiţie. restituind pricina spre rejudecare în primă instanţă. după ce judecă recursul. 2. corectitudinea aplicării şi interpretării de către prima instanţă a normelor de drept material şi procedural. instanţa verifică. de fond sau de apel. 429 al. Recursul este calea ordinară de atac exercitată de către persoanele îndreptăţite împotriva actelor de dispoziţie ale instanţelor judecătoreşti. pe baza actelor din dosar. Codul civil. Respectiv. 6. adoptat prin Legea nr. 5. precum şi în cazurile în care încheierea face imposibilă desfăşurarea de mai departe a procesului (art. sau.07. este în drept să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe. Codul de procedură civilă. după caz. legalitatea hotărârii atacate. 417 al. este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial hotărârea primei instanţe. precum şi deciziile pronunţate de curţile de apel (art. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM „Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei procesuale civile la întocmirea actelor judecătoreşti de dispoziţie în cadrul examinării pricinilor civile şi economici în ordine de apel şi de recurs” nr.03. 107 .

2006. În conformitate cu art. şi V..11. la rejudecarea cauzei au fost admise încălcări ale normelor de drept procedural.2006. Chişinău din 10. casarea cu trimitere la rejudecare va opera în cazurile în care eroarea nu poate fi remediată de către instanţa de recurs.2009 a casat cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel.P. Astfel.05. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. N.Prin prisma pct.12.P.03.05.2008 acţiunea a fost admisă. 400 al.P. se explică că. şi menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun..Chişinău din 10. în sensul legii.B.. vom începe analiza practicii judiciare cu elucidarea temeiurilor prevăzute de art. decizia Curţii de 108 .P. b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul. a fost casată hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.P.P. din apartamentul nr. 31 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie al RM nr. a) pricina a fost judecată de un judecător care nu era în drept să participe la examinarea ei Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 16. M..P. (3) CPC. 3 din 27. fiind aplicabilă în situaţia utilizării eronate a normelor procedurale. Încălcările procedurale enumerare în art. data şi ora şedinţei de judecată Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie la 04.12.. judecătorul care a luat parte la judecarea pricinii în instanţa de apel nu mai poate participa la judecarea ei în prima instanţă. repetat. în instanţa de apel şi nici în instanţa de recurs.05. şi R. A.P. reieşind din cele expuse. împotriva lui V. Prin decizia Colegiului Civil al Curţii de Apel Chişinău din 01.. de regulă. A. Chişinău din 25.P.P. 2ra-2192/09). Recurentul trebuie să demonstreze numai existenţa lor. M.B. 49 al.05... A.B.11.12.M. şi M.2006 acţiunea a fost admisă. (4) CPC se iau în considerare întotdeauna şi din oficiu de către instanţă.. în componenţa judecătorilor D. (3) CPC. cu restituirea cauzei spre rejudecare în aceeaşi instanţă. decizia Curţii de Apel Chişinău din 20. Belinschi 73 mun.C.P. cu retragerea vizei de reşedinţă. Chişinău din 25..P. Astfel. Prin urmare. în caz contrar fiind pasibilă eludarea cel puţin a unui grad de jurisdicţie pentru verificarea şi elucidarea unor circumstanţe sau pentru anumite persoane. reclamanţii au depus cerere de chemare în judecată prin care au solicitat evacuarea lui V. a fost respins apelul declarat de către V. cu privire la evacuare fără acordarea altui spaţiu locativ şi retragerea vizei de reşedinţă.2008.V. în conformitate cu art. Chişinău fără acordarea altui spaţiu locativ. ceea ce ar contraveni principiilor echităţii. 400 alin. şi R. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. la judecarea cauzei a participat repetat judecătorul V. Prin decizia Colegiului Civil al Curţii de Apel Chişinău din 20. sunt temeiuri necondiţionate pentru casarea hotărârilor şi. şi R.T.P. 400 alin. M. contradictorialităţii şi dreptului la apărare.2006 „Cu privire la practica aplicării legislaţiei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs”. (2) CPC.2009 a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. 1 din str. A.2009. fapt ce urmează a fi considerat drept o eroare judiciară care nu poate fi corectată în instanţa de recurs şi temei de a restitui cauza la rejudecare. fără a fi necesară dovedirea influenţei acestora asupra hotărârii atacate. în componenţa judecătorilor N.B. şi V. S-a stabilit că.2009 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui E.

27 alin. la fel şi hotărârea primei instanţe a fost tradusă în limba rusă. (1) CPC. După cum rezultă din materialele cauzei. c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile cu privire la limba procesului Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie. demolarea construcţiei şi repararea prejudiciului moral.12.2009 rezultă că.02.M. documentele cărora li s-a dat citire.. încheierile judecătoreşti şi hotărârea judecătorească. de a alege modalitatea şi mijloacele procedurale de apărare. precum şi de a dispune de drepturile procedurale. prin care a fost menţinută hotărârea Judecătoriei Străşeni din 09.2009 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.11. împotriva Primăriei satului Cojuşna raionul Străşeni şi Cooperativei de Producere şi Consum Cojuşna cu privire la înlăturarea impedimentelor în folosirea proprietăţii private. consultaţiile şi explicaţiile specialiştilor. deşi la materialele dosarului sunt anexate copiile înştiinţării lui V. citaţia şi înştiinţarea se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin persoana împuternicită de judecată. despre examinarea pricinii pentru 24. precum şi obligaţia de a le traduce explicaţiile.M. în şedinţa de judecată a fost invitat interpretul care a participat pe parcursul judecării pricinii în prima instanţa. dispoziţiile preşedintelui şedinţei. precum şi pe cotor. În conformitate cu prevederile art. împotriva N. care avea calitatea de intimat.2009. din procesul-verbal al şedinţei de judecată a Curţii de Apel Bălţi din 24.2008 în pricina civilă la cerere de chemare în judecată a lui V. interpreţilor astfel încât aceştia să se poată pregăti de proces şi să se prezinte la timp în faţa instanţei. nu posedă limba de stat. Din procesulverbal al şedinţei de judecată a primei instanţe reiese că. În motivarea deciziei. a casat cu restituirea spre rejudecare în instanţa de apel. la 02. obligarea curăţirii canalului de evacuare a apelor freatice.04. martorilor.02. 109 .M. În conformitate cu art. decizia Curţii de Apel Chişinău din 22. iar careva date referitor la recepţionarea înştiinţării lipsesc. citaţiile şi înştiinţările se înmânează participaţilor la proces. concluziile experţilor.2009. V. cauza dată a fost judecată în lipsa lui V. 2ra-1611/09). instanţa de recurs a indicat că.2009 este indicată prezenţa interpretului.2009 prin care a fost casată hotărârea Judecătoriei Edineţ din 27. Citaţia se înmânează părţii cu cel puţin 3 zile înainte de data judecării. 199 CPC şi anume: de către preşedintele şedinţei nu a fost explicată interpretului obligaţia de a traduce explicaţiile. înregistrările audio.M. în primul rând a părţilor de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecăţii. (1) CPC.Z. specialiştilor. Instanţa de recurs a reţinut că. astfel fiind încălcat dreptul la un proces echitabil. care se restituie instanţei. Astfel. C. depoziţiile martorilor conţinute în dosar. ultimul neagă faptul primirii de către el a acestei înştiinţări. instanţa de recurs a conchis că. a fost în imposibilitatea de a se prezenta la judecarea apelului în instanţa de apel. şi Întreprinderii Municipale „Direcţia de producţie a gospodăriei locativ comunală Edineţ” cu privire la înscrierea ca participant la privatizarea apartamentului. experţilor.Apel Bălţi din 24.02. instanţa de apel n-a îndeplinit condiţiile prevăzute la art. depoziţiile şi demersurile participanţilor la proces. 105 alin.D. dispoziţiile şi demersurile persoanelor care nu cunosc limba procesului. fapt ce contravine prevederilor legale sus-menţionate.2009. ce se afirmă prin posibilitatea. repararea capitală a casei de locuit. iar reieşind din prevederile art. (3) şi (4) CPC.04. Data înmânării citaţiei sau înştiinţării se înscrie pe citaţie sau înştiinţare în partea care se înmânează destinatarului. 102 al.02. Deşi în procesul-verbal al şedinţei de judecată al instanţei de apel din 22. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.D. instanţa de apel a judecat cauza fără a asigura disponibilitatea în drepturi a participantului la proces.

or.09. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. 2ra-2032/09) d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces Colegiul civil de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie. persoanele interesate în soluţionarea pricinii care nu posedă sau nu vorbesc limba moldovenească sunt în drept să la cunoştinţă de actele. hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 19. s-a constatat că. În conformitate cu art. 95.2009.La fel. S-a constatat că. se consideră că normele de drept procedural sunt încălcate sau aplicate eronat în cazul în care hotărârea nu este semnată de 110 .S. nefiind respectate normele prescrise de lege. e) hotărârea nu este semnată de judecător sau este semnată de judecătorul nemenţionat în hotărâre Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie. 98 şi 99 din bd. SRL „Paradis” a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS „Cadastru” prin care a solicitat să fie recunoscut ilegal refuzul OCT Chişinău de a înregistra dreptul său de proprietate asupra încăperilor construite în arcul pietonal din bd. a casat cu restituirea spre rejudecare în prima instanţa. mun. În motivarea deciziei instanţa de recurs a indicat că hotărârea Judecătoriei Căuşeni din 19. (3) lit. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că. astfel.2008 prin care a fost admisă cererea de chemare în judecată SRL „Paradis” împotriva ÎS „Cadastru”.01. în caz de traducere intenţionat greşită şi nu a fost anexată la procesul-verbal declaraţia de avertizare. Chişinău şi să înregistreze aceste încăperi pe numele SRL „Paradis”. 24 alin. că instanţa de apel a soluţionat cauza fără participarea interpretului. 94. În aceste condiţii este cert. Ştefan cel Mare.2009. OCT Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ.05. interpretul nu a fost avertizat asupra răspunderii ce o poartă. de lucrările dosarului şi să vorbească în judecată prin interpret.02. 96. prin decizia din 21. „Cadastru”. fiind proprietara imobilului litigios nu a fost atrasă în proces. e) CPC. de a casa integral hotărârea primei instanţe şi de a restitui pricina spre rejudecare în prima instanţă.06. 83 şi să fie obligat pârâtul să radieze din registrul bunurilor imobile înregistrarea încăperilor nr. Chişinău. 83. în conformitate cu legislaţia penală. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. s-a constatat încălcarea normelor de drept procedural.C. la 11.2008 nu este semnată de judecătorul completului de judecată ce a judecat pricina în cauză. împotriva Consiliului raional Căuşeni şi Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la încasarea valorii averii confiscate în urma represiunilor politice. semnată de acesta. 97. Din materialele dosarului ce certitudine s-a constatat că Primăria mun.2008 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui G. Chişinău. Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a ajuns la concluzia de a admite recursul declarat de către Î. a casat cu restituirea pricinii spre judecare în prima instanţă. în conformitate cu art. 400 alin. Chişinău pe numele Primăriei mun. decizia Curţii de Apel Bender din 30. şi deoarece eroarea judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. nr. 3r-26/09). Ştefan cel Mare. (2) CPC care reglementează limba de procedură şi dreptul la interpret.05.2008 şi hotărârea Judecătoriei Căuşeni din 19. anume că instanţa a soluţionat problema drepturilor Primăriei mun. fără că ea să fi fost antrenată în proces.

(Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.2008 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui R. a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Comrat ca instanţa de contencios administrativ. În acest context.în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată. f) CPC .2008. 2008. (3) lit. Instanţa de recurs a menţionat că..C.11. P. 2ra-201/09).Ţ.Ţ.10.(2).01.2009 Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie. filiala Întreprinderii de Stat „Cadastru” cu privire la radierea înscrierii din Registrul bunurilor imobile. Chişinău din 12. instanţa de recurs a calificat această abatere drept o încălcare prevăzută de art. 400 alin.10. prima instanţă. (3) lit.2009 a fost casată hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 10. în locul semnăturii preşedintelui de şedinţă D.2009 şi hotărârea Judecătoriei Comrat din 15. împotriva lui T. decizia Curţii de Apel Comrat din 13.242 alin. g) hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei generale sau jurisdicţionale Prin decizia din 07. Curtea de Apel Chişinău a pronunţat hotărârea la 10. cu excepţia cazurilor prevăzute la art. la 16. Instanţa de recurs a considerat că examinarea cauzei în instanţa de apel s-a efectuat cu încălcarea normelor de drept procedural prevăzute de art. 400 al. În conformitate cu art. iar procesul-verbal din 10. împotriva Primăriei mun. f) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 04. şi E.M. L. repararea prejudiciului material şi moral cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău. Procesul-verbal al şedinţei de judecată a fost întocmit cu data de 03. în procesul-verbal este aplicată o altă semnătură. 400 al. părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care în dosar lipseşte procesulverbal al şedinţei de judecată şi aceasta constituie temei de casare a hotărârii judecătoreşti. şi Gh. prin nesemnarea hotărârii de către judecător.11. greşeală care nu a fost corectată nici de instanţa de apel.2008 lipseşte.3r-461/09) Un alt exemplu. M. f) Cod de procedură civilă. 111 . (preşedintele şedinţei). instanţa de recurs a reţinut că. decizia Curţii de Apel Chişinău din 23. (3) lit.2008 în pricină civilă la cererea de chemare în judecată depusă de G.2009 prin care a fost menţinută hotărârea Judecătoriei Centru mun.11. 2ra-2317/09). Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie. S. În aceste condiţii.judecător sau este semnată de judecătorul nemenţionat în hotărâre. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. a casat cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. şi A. În şedinţa de judecată s-a constatat că.11. f) CPC. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.M.2009 urmează că completul de judecată a fost compus din trei judecători: D. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. U.06.06.C.12.06. privind repararea prejudiciului material. care serveşte drept temei de admitere a recursului şi de casare a deciziei instanţei de apel.03. Din conţinutul procesul-verbal al şedinţei de judecată din 23. a admis încălcarea normelor de drept procedural.2008 prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată a lui I.2009. împotriva OCT Comrat.

ale funcţionarilor publici din cadrul acestora.07. 84 mun. Comrat după foştii soţi N. 8 alin. (2) al Legii contenciosului administrativ. (1) al Legii contenciosului administrativ.2008. fie generat de un act administrativ.02. (2) CPC. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. (3) CPC care prevede că instanţa judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretenţiilor înaintate de reclamant. 112 . recurenţii au înaintat acţiunea în judecată în urma primirii răspunsului OCT Comrat. recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. din care considerente contestarea actelor emise de către acesta ţine de competenţa Curţii de Apel Comrat. se subînţelege litigiul pasibil de soluţionare de către instanţa de contencios administrativ competentă.03. de funcţionarii publici din cadrul organelor menţionate. orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său. ale consiliului municipal şi Primăriei municipiului Chişinău. Oficiul Cadastral Teritorial Comrat. în care cel puţin una dintre părţi este o autoritate publică sau un funcţionar al acestei autorităţi. În conformitate cu art. care au dus sau au putut duce la soluţionarea eronată a pricinii şi care servesc drept temei pentru restituirea cauzei spre rejudecare. 33 alin. curţile de apel examinează în prima instanţa litigiile ce ţin de nesoluţionarea în termenul legal a cererilor şi de verificarea legalităţii actelor administrative emise sau adoptate de autorităţile publice care sunt constituite şi activează pe teritoriul raionului. instanţa de recurs a relevat că pricina dată a fost judecată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. fapt care dictează casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare după competenţă la Curtea de Apel Comrat. este o subdiviziune a Agenţiei Relaţii funciare şi Cadastru. curţile de apel examinează în prima instanţă litigiile de contencios administrativ privind contestările acţiunilor (inacţiunilor) autorităţilor administraţiei publice din municipii. filiala Întreprinderii de Stat „Cadastru”. municipiului. prin care au solicitat radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii cu privire la dreptul de coproprietate asupra bunului imobil din str. Conform art. Fedico. libertăţile şi interesele legitime ale cetăţenilor şi organizaţiilor.2005 şi efectuarea menţiunii în Registrul bunurilor imobile cu privire la înregistrarea dreptului de proprietare după ei ca moştenitori legali asupra acestui bun. efectuată la 27. care este o autoritate publică centrală ce activează pe teritoriul mun. printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri. unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special pentru promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor populaţiei unităţii administrativ-teritoriale. se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a obţine anularea actului.C. 240 al. Comrat.Instanţa de recurs a menţionat că. de către o autoritate publică. În cele mai frecvente cazuri casarea cu trimiterea la rejudecare se operează în situaţii când de către instanţele de judecată au fost încălcate prevederile art. În atare situaţie.2008 adresată pârâtului. în sensul Legii sus menţionate. 45 din 18. ce lezează drepturile.. 1 alin. filiala Întreprinderii de Stat „Cadastru” nr. 2ra-1567/09). fie de nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri privind recunoaşterea unui drept recunoscut de lege. Prin noţiunea de litigiu de contencios administrativ.C. la cererea prealabilă din 28. Practica judiciară ne permite de a concluziona că pe parcursul desfăşurării procesului civil pot fi săvârşite şi alte încălcări ale normelor de drept procedural. Conform art. (Camiliciu) şi Il. recunoscut de lege.

M. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că. 2 B.A. În şedinţă de judecată s-a constatat că G.I. În afară de aceasta. Colegiul Civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 08.10.2008. cu pârâtul M. însă.M. menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25. deşi P. Consideră că. compensarea obiectelor defectate. 2ra-859/09) În practica judiciară se întâlnesc cazuri în care prima instanţa a depăşit limitele pretenţiilor invocate şi n-a stabilit corect calitatea procedurală a participanţilor la proces În speţă: B. împreună cu pârâtul M.A. notarul privat T. însă prima instanţă.11.2006 apartamentul reclamantului a fost inundat.I.1995. 3.P. iar sursa inundaţiei este apartamentul nr.Chişinău. 240 alin. deoarece a fost înstrăinat în lipsa acordului ei. repararea prejudiciului material şi moral cauzat în urma inundaţiei apartamentului său.Spre exemplu: G.008 din 04. În luna august 2006 de la pârât a aflat că acesta a înstrăinat apartamentul procurat în timpul căsătoriei. (3) CPC. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui U. compensarea obiectelor defectate. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui M. acţiunea a fost respinsă. Chişinăului. contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului este ilegal. la 01.2009 a casat hotărârile instanţelor judecătoreşti cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa. Prin hotărârea judecătoriei Nisporeni din 24.2002 de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 20.I.2003 şi de la această căsătorie au fiica Ana-Maria.Asachi 71/6. str. intimata în cererea de chemare în judecată i-a indicat 113 . este parte a contractului de vânzare-cumpărare. ÎMGFL a constatat că la 26.07.2008.I. str.2008.03. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. 2. or. şi intervenienţilor accesorii. la examinarea pricinii în prima instanţă s-au admis încălcări de ordin procedural.12. s-au aflat în relaţii de căsătorie din 27. Chişinău. str.A. care nu au fost corectare de către instanţa de apel.02.A. În timpul căsătoriei. şi fiindu-i lezat dreptul de proprietate.M. cu privire la repunerea în termenul de prescripţie extinctivă. încheiat între M. B. (3) CPC.I.04. Chişinău din 18.A. nulitatea căruia a fost cerută de către B. Gh. nu s-a pronunţat referitor la pretenţia reclamantului cu privire la obligarea efectuării reparaţiei. 27..04. cu privire la obligarea efectuării lucrărilor de reparaţie. şi P. G.I. 27.01. contrar prevederilor art. nr. Nisporeni.Asachi 71/6.1997 până la 08. mun. contractul nr. a fost rezoluţionat cu aducerea părţilor în poziţia iniţială.I. a înaintat pretenţia cu privire la anularea contractului de vânzarecumpărare.09. Prima instanţa a respins acţiunea. 2 B. contrar prevederilor art. repararea prejudiciului material şi moral. menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02. a depăşit limitele pretenţiilor înaintate şi a rezoluţionat contractul de vânzare-cumpărare.1997 au cumpărat apartamentul nr. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui U. Prin hotărârea judecătoriei Centru mun.2007. Nisporeni compus din 2 odăi. Aşadar. şi P. cu privire la obligarea efectuării lucrărilor de reparaţie. este proprietarul ap. născută la 24. Chişinăului. mun. or.. anularea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului şi încasarea cheltuielilor de judecată.2009 au fost casate decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa. Gh. str. 240 al. S-a stabilit că.10.05.

V. 2492 din 18. V. str.V.V. V.1999 aceasta a încheiat cu pârâtul N. conform căruia ea a transmis pârâtului în proprietate apartamentul nr.N. încheiat între J. un contract de înstrăinare a apartamentului cu condiţia întreţinerii pe viaţă. 5. Iar din aprilie 2002 şi până în decembrie 2007 pârâtul a efectuat doar o singură plată în sumă de 50 lei. Decizia instanţei de apel a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare deoarece cererea de apel a fost depusă de către persoana neîmputernicită.V. a constatat că. Procurorul r-l Cahul în interesele pensionarei J. prima instanţa a încălcat drepturile procedurale ale acestuia. 413 al. examinând petiţia pensionarei J. iar intervenientul accesoriu este persoana interesată într-un proces pornit între alte persoane în cazul în care prin hotărâre judecătorească în viitor îi pot fi atinse drepturile şi interesele legitime. Bălcescu 5. 2ra-499/09).2006 „Cu privire la practica aplicării legislaţiei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs” care explică că. Bălcescu. medicamente. 3 din 27. (1) CPC. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. aprovizionând-o cu hrană.V. 50 situat în or. (2) şi art. Aşadar. în proces în calitate de intervenient accesoriu şi rezoluţionând contractul de vânzare-cumpărare. Procurorul r-lui Cahul a depus o cerere de chemare în judecată în interesele pensionarei J. str. cu privire la rezilierea contractului de înstrăinare a apartamentului cu condiţia întreţinerii pe viaţă. Cahul.J. a depus cerere reconvenţională împotriva V. iar acesta s-a obligat să o întreţină pe tot parcursul vieţii. erorile admise de către prima instanţă şi cea de apel nu sunt posibile de corectat în ordine de recurs. 50 situat în or. În conformitate cu art. Prin urmare.I. nr. instanţa de recurs va decide admiterea recursului şi/sau pentru alte motive decât cele invocate de către recurent. 444 al. cu condiţia întreţinerii pe viaţă. îmbrăcăminte.1999. Cahul. Acest caz se încadrează sau poate fi referit vizavi de explicaţiile date în punctul 21 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM nr. şi N. a solicitat rezilierea contractului de înstrăinare a apartamentului nr. îngrijire şi ajutorul necesar. refuzând în continuare să achite întreţinerea reclamantei din motiv că valoarea totală a întreţinerii prestate periodic a devenit echivalentă sau chiar a depăşit valoarea apartamentului în litigiu. Erorile primei instanţe nu au fost corectate de către instanţa de apel. N. Intervenientul accesoriu nu este partea împotriva căruia este depusă acţiunea şi drepturile procedurale ale acestuia diferă de drepturile procedurale ale părţii în proces.calitatea procedurală de intervenient accesoriu iar prima instanţa nu i-a cerut să stabilească corect calitatea procedurală a cumpărătorului. N. dacă necesitatea schimbării calităţii părţilor rezultă din dezbateri. Pârât este partea dintr-un proces civil împotriva căreia este depusă acţiunea. temeiul sau obiectul acţiunii şi nici nu se pot înainta pretenţii noi. şi anume sumei de 10700 lei plus 20 dolari SUA şi sumelor depozitate pe contul bancar deschis la SA „Banca de Economii”. cu privire la încasarea sumelor băneşti care nu au fost prevăzute de contract. în instanţa de recurs nu se poate schimba calitatea părţilor. În motivarea acţiunii a indicat că. împotriva lui N. 114 .08. la 18.V. Până în aprilie 2002 pârâtul şi-a îndeplinit obligaţiunile contractuale doar prin transmiterea lunară a câte 250 lei.08.03. cu trimiterea la rejudecare a cauzei în instanţa de fond. antrenând cumpărătorul P. căldura.

faţă de J.V. (1) lit.J. nu a atacat cu apel hotărârea primei instanţe. procurorul poate săvârşi anumite acţiuni procesuale. N. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. cu excepţia dreptului de a încheia tranzacţie şi a obligaţiei de a achita cheltuielile de judecată. Conform art. împotriva Societăţii pe Acţiuni „Armo-Beton” cu privire la anularea ordinului. iar acţiunea reconvenţională a fost admisă parţial. adică fiind depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel. (1) CPC. procurorul care a înaintat o acţiune are drepturile şi obligaţiile procedurale de reclamant.V. procurorul participă la judecarea pricinilor civile în prima instanţă în calitate de participant la proces dacă el însuşi l-a pornit în condiţiile legii.V. care avea calitatea de pârât. 115 . şi modificată hotărârea primei instanţe.2008 cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. Din materialele dosarului rezultă că în pricina dată au fost depuse două acţiuni. încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral. 2ra-870/09). şi-a depăşit atribuţiile sale. vârstă înaintată. având calitate de pârât în acţiunea iniţială şi calitatea de reclamant în acţiunea reconvenţională..11. în beneficiul lui N. În rest hotărârea a fost menţinută.C.11.2009 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui V. dispunând de drepturi şi obligaţii. Curtea Supremă de Justiţie a considerat că. 72 alin. Legea nu prevede ca procurorul să acţioneze în judecată din numele pârâtului. Acţiunea în apărarea drepturilor. atacând cu apel hotărârea primei instanţe în partea admiterii parţiale a cererii reconvenţionale. în beneficiul lui N. libertăţilor şi intereselor legitime poate fi intentată de către procuror la cererea scrisă a persoanei interesate dacă aceasta nu se poate adresa în judecată personal din cauză de sănătate.V.02. Prin prisma prevederilor legale sus-citate rezultă că. Decizia instanţei de apel a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare din motivul că dispozitivul deciziei contravine părţii motivate Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie la 20. d) CPC.V. În şedinţa de judecată s-a constatat că. Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 25. instanţa de apel a încălcat normele de drept procedural.2009 a admis recursul declarat de către N. incapabilitate sau din alte motive întemeiate. micşorându-se suma datoriei încasate de la J. care este în imposibilitate de sine stătător să se adreseze în instanţa de judecată din motive întemeiate. datoria în sumă de 7000 lei. decizia Curţii de Apel Chişinău din 04.V.Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 10. 71 alin. Prima instanţă a admis integral acţiunea iniţială. a casat decizia Curţii de Apel Cahul din 25.V.09. (1) şi (2) CPC. Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 20.05. încasarea salariului restant. A fost parţial admisă acţiunea reconvenţională fiind încasată din contul J. de la 7000 lei până la 2000 lei. dispozitivul hotărârii contestate conţine concluzii contradictorii faţă de partea motivată a acesteia. 369 al. împotriva deciziei instanţei de apel. deoarece în circumstanţele sus-menţionate aceasta urma să restituie cererea de apel depusă de Procurorul raionului Cahul în temeiul art. Potrivit art.V. în cazul în care acţionează în calitate de reclamant din numele persoanei interesate.2008 a fost admis apelul declarat de Procurorul r-l Cahul în interesele pensionarei V. restabilirea la lucru.05.2008 acţiunea iniţială a fost admisă integral. Procurorul raionului Cahul acţionând în interesele J.2009 a casat cu restituirea spre rejudecare pricinii în instanţa de apel. Astfel.

07.11. în cazul dat. a prejudiciului moral în mărime de 3000 lei.2008 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui I. însă ulterior a depus un demers prin care a renunţat la aceste capete de cerere.P. După cum rezultă din actele cauzei. 14 CPC nu constituie 116 . împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi Curţii de Conturi cu privire la contestarea actului administrativ.P. dispozitivul cuprinzând o altă concluzie decât aceea pe care o impuneau motivele. cu restituirea spre rejudecare în prima instanţa.11. hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 06. aplicarea eronată de către prima instanţă a prevederilor art. În şedinţa de judecată s-a constatat că. conform normei juridice citate. 14 CPC privind forma actului judiciar Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 04. Această concluzie contravine dispozitivului deciziei. reclamantul s-a adresat în instanţa de judecată către Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Curtea de Conturi cu acţiunea de recalculare pensiei de funcţionar public de către Casa Naţională de Asigurări Sociale din ziua stabilirii ei . obligând Casa Naţională de Asigurări Sociale să recalculeze pensia lui I. cu casarea hotărârii primei instanţe şi restituirea pricinii la rejudecare în aceeaşi instanţă de judecată”.2006. 14 al. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. nu se admite încetarea procesului prin hotărâre instanţei de judecată.08. În rest hotărârea se menţine”. prin care a respinge capătul de cerere privind repararea prejudiciului moral. în formă de încheiere se emite dispoziţia primei instanţe prin care nu se soluţionează fondul pricinii. În conformitate cu art. În cazul în care o atare concordanţă nu există.2008 a admis renunţul reclamantului la cerinţele privind încasarea prejudiciului material în mărime de 2700 lei şi a cheltuielilor de judecată din contul Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi a Curţii de Conturi şi a încetat procesul pe aceste capete de cereri şi a admis acţiunea reclamantului cu privire la recalcularea pensiei. Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a conchis că. se casează hotărârea Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 07 octombrie 2008 în partea încasării de la societatea pe acţiuni „Armo-Beton” în beneficiul lui V. repararea prejudiciului material în mărime de 2700 lei şi a cheltuielilor de judecată din contul Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi a Curţii de Conturi. Colegiul Civil consideră apelul declarat de societatea pe acţiuni „Armo-Beton” întemeiat şi care urmează a fi admis. Ulterior.26. în formă de hotărâre se emite dispoziţia primei instanţe prin care se soluţionează fondul pricinii. şi de a emite în această parte o nouă hotărâre.2005. Or. ca funcţionar public din ziua stabilirii ei . în conformitate cu prevederile punctului 21 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.2009 a fost casată. în motivarea deciziei instanţa de apel a indicat: „. conform căreia s-a decis de a se admite apelul declarat de societatea pe acţiuni „Armo-Beton”.26. (2) şi (3) CPC. 2ra-1022/09) Referitor la cazul dat se poate de concretizat că. prima instanţă prin hotărârea din 06..C. Circumstanţele menţionate constituie temei incontestabil de casare a hotărârii contestate cu remiterea cauzei spre rejudecare.audiind părţile.08.2008 „Cu privire la aplicarea legislaţiei procesuale civile la întocmirea hotărârii şi încheierii judecătoreşti” între dispozitiv şi motivare trebuie să existe concordanţă.. reclamantul a depus o cerere prin care a solicitat atragerea în proces a Curţii de Conturi în calitate de intervenient. examinând în cumul probele administrate la dosar.03. această hotărâre este nemotivată şi are drept consecinţă nulitatea ei.Astfel. În rezultatul generalizării s-au depistat cazuri în care hotărârile instanţelor judecătoreşti au fost casate cu restituirea pricinii spre rejudecare din motivul că au fost încălcate prevederile art. 2 din 07.

2 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.2007. din cererea de apel depusă de SRL „Topograf” împotriva hotărârii primei instanţe rezultă că apelantul a solicitat casarea şi a încheierii din 04. ci se încadrează în prevederile art. În afară de această. (5) CPC. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi 117 . În lipsa unui răspuns clar şi explicit referitor la unul din argumentele esenţiale ale cererii de apel.M. Contrar acestor prevederi imperative ale legii şi exceptând faptul că SRL „Topograf” a contestat cu apel şi încheierea din 04.06. instanţa de apel nu s-a expus în privinţa acestei pretenţii. care nu a fost examinată de prima instanţa.2007. Casarea deciziei instanţei de apel din motivul că instanţa de apel. care a solicitat încasarea de la SRL „Topograf” a sumei de 10000 lei suplimentar la cele încasate de prima instanţă pentru a avea posibilitatea de a repara automobilul.06. chiar dacă ele au fost expuse într-o singură cerere (cerere de chemare în judecată).5 CPC. prin care a fost casată încheierea din 20. Prin încheierea judecătoriei Floreşti din 20. 400 al. şofer al societăţii cu răspundere limitată „Topograf”.N.2007 a fost bolnav şi nu a avut posibilitate să se prezinte în şedinţa de judecată. Reclamantul a depus cerere prin care a solicitat anularea încheierii de scoatere a cererii de pe rol din motiv că la 20. (1) litera d) CPC.2007 cererea de chemare în judecată depusă de M.2009 a admis recursul declarat de către SRL „Topograf”.C.12. 373 al. nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în apel C.o încălcare formală.N.. 373 al. Instanţa de apel nu s-a expus nici în privinţa acestei pretenţii suplimentare. 14 CPC de a adopta în mod separat actul de dispoziţie judecătoresc respectiv. a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Topograf” şi intervenientului accesoriu V. instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel. 3r-540/09) Ca urmare a celor expuse mai sus ne vom referi la p. Prin hotărârea judecătoriei Floreşti din 18. 2 din 07.2008 acţiunea a fost admisă.12.2007 încheierea din 20. cu privire la repararea prejudiciului material în mărime de 12 441 lei cauzat în urma accidentului rutier comis că către V.03. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 10. a casat decizia instanţei de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel.2007 de scoatere a cererii de pe rol. 6 CEDO induce la ilegalitatea hotărârii primei instanţe.2008 „Cu privire la aplicarea legislaţiei procesuale civile la întocmirea hotărârii şi încheierii judecătoreşti” care explică că instanţa de judecată este obligată prin prisma art. Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 26.09.07.C. în rezultatul căruia a fost deteriorat automobilul reclamantului. în privinţa fiecărei pretenţii invocate.08.06. a fost scoasă de pe rol. hotărârea primei instanţe a fost atacată cu apel şi de către reclamantul M. În motivarea deciziei instanţa de recurs a reţinut că. În conformitate cu prevederile art.07. Nemotivarea hotărârii constituie o încălcare a dreptului la judecarea cauzei într-un mod echitabil prevăzut de art. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.12. iar coroborat cu art. în dependenţă de rezultatul examinării ei. încălcând prevederile art.2007. hotărârea judecătorească se consideră nemotivată.12.2009 apelul declarat de SRL „Topograf” a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.2007 a fost anulată şi examinarea pricinii a fost fixată pentru 27. Prin încheierea judecătoriei Floreşti din 04.

Libertăţilor Fundamentale. instanţa de recurs a stabilit că.Gh.E. prin ce şi-a depăşit împuternicirile delegate prin norma de drept enunţată. împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ. La solicitarea participanţilor la proces. a judecat pricina în fond. 388.10. instanţa de apel. Instanţa de apel.2008 acţiunea a fost admisă.01.. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gh. 385 al.2008 a fost admis apelul declarat de către E. Chişinău din 30.. d) CPC a servit temei pentru casarea hotărârilor pronunţate cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa T. a atacat-o cu apel. să solicite aceasta. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17. b). d) CPC şi ignorând cerinţele indicate în cererea de apel privind remiterea pricinii spre rejudecare. fără a o restitui în primă instanţă.E.2009 a admis recursul declarat de către T. a casat decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa. fără că apelantul E. 385 al. care oblică judecătorii naţionali să motiveze deciziile pentru a nu lăsa părţile într-o stare de incertitudine şi a nu le crea impresia că nu au fost auziţi. nefiind legal citat. pricina a fost examinată fără antrenarea în proces a fiicei recurentei-reclamante S.07. 388 al. Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 08.E. d) CPC. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr2ra-1512/09) Încălcarea de către instanţa de apel a prevederilor art. c). casată hotărârea primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri.. la examinarea pricinii s-au admis încălcări de ordin procedural şi eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanţa de recurs. Mai mult ca atât. interesele căreia se ating prin intentarea prezentei acţiuni în judecată. data şi ora şedinţei de judecată. Astfel. dacă pricina a fost judecată de instanţă în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul.Gh. şi I. în cazurile prevăzute la art. contrar prevederilor art. b) CPC.E. prin care acţiunea a fost respinsă. 1977. repararea prejudiciului material şi moral cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa. prin ce a admis încălcări ale normelor de drept procedural Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie la 21.Gh. cu repunerea acestuia în termen. care se află la evidenţă în apartamentul litigios în calitate de membru al familiei. restituind pricina spre rejudecare în prima instanţa dacă a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural specificate la art. 388 al. instanţa de apel este în drept să judece pricina în fond.Iu. (1) lit. Conform art.E. (1) lit. Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun.04. Conform art. hotărârea primei instanţe urmează a fi casată. (1) lit.2009 a casat hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 27. 118 ..n. S-a stabilit că apelantul E.2008 prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată a lui P. invocând motivul că pricina a fost examinată în lipsa sa. cu privire la recunoaşterea dreptului pierdut la spaţiu locativ. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.11. e) şi f). (1) lit. (1) lit. a. după ce judecă apelul. nefiind de acord cu hotărârea primei instanţe. 2ra-398/09) Instanţa de judecată nu s-a pronunţat prin încheiere asupra demersului de numire a expertizei şi asupra recuzării. 385 al. este în drept să admită apelul şi să caseze integral sau parţial hotărârea primei instanţe. independent de argumentele cererii de apel. solicitând restituirea pricinii la rejudecare în prima instanţa.

V.1999 a devenit proprietarul terenului cu destinaţie locativă cu suprafaţa de 0.În şedinţa de judecată s-a constatat că reclamantul a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ şi recalcularea pensiei.2008 P. Chişinău şi de B. La 25.2008 recurentul a depus cerere de recuzare a judecătorului Curţii de Apel Chişinău în temeiul art. de M. 50 litera d) CPC.C.. În motivarea acţiunii a indicat că. Prin cererea din 29. concluzia primei instanţe expusă în încheierea de respingere a observaţiilor asupra procesului-verbal contravine circumstanţelor pricinii şi aceasta serveşte temei de casare a încheierii. care nu pot fi corectate de instanţa de recurs şi servesc ca temei de casare a hotărârii şi încheierii primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare. la cererea Băncii Comerciale 119 . care cer cunoştinţe speciale. în baza ordonanţei Judecătoriei Centru mun.08. 148 CPC.10. 50 litera d) CPC. care nu poate fi atacată cu recurs. prin fideiusiune.M. prima instanţă nu a respectat prevederile art.C. judecătorul sau instanţa se pronunţă printr-o încheiere. Prin urmare. În afară de aceasta.M. în încheierea de respingere a observaţiilor asupra procesului-verbal a motivat că la actele pricinii nu este o cerere de numire a expertizei contabilă-juridică. În conformitate cu art. artei.C. Contrar acestor norme imperative ale legii. Mitropolit Gurie Grosu.05. la examinarea pricinii prima instanţă a admis încălcări ale normelor de drept procedural. mun.3r-263/09) Instanţa de apel a examinat în fond un nou temei al acţiunii care nu a fost obiect al dezbaterilor în prima instanţă. Mitropolit Gurie Grosu.10.045 ha. a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Geta”. Mai mult.2005.. exceptând faptul că P.Chişinău din 25. a înaintat observaţii asupra procesului-verbal. Chişinău. cu suprafaţa de 0. În baza contractului de credit din 07. şi M. din oficiu.045 ha.. prin gajarea lotului de pământ situat pe str.12. prima instanţă nu s-a pronunţat printr-o încheiere în conformitate cu art. judecătorul sau instanţa dispune efectuarea unei expertize. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. pentru elucidarea unor aspecte din domeniul ştiinţei.2004. situat pe str. deşi aşa cerere este anexată la actele pricinii. meşteşugului artizanale şi din alte domenii. 87 din bd. 148 CPC asupra demersului de numire a expertizei. Prin demersul din 18. tehnicii. indicând că în el lipsesc menţiunile privind soluţia instanţei de judecată referitor la demersul de numire a expertizei.E. Moscova 12/2 mun. apărute în proces.08.2008.2008 recurentul a solicitat numirea expertizei contabilă-juridică pentru stabilirea legalităţii calculării pensiei. (3) CPC B. care au fost respinse prin încheierea din 01.C. 53 CPC şi nu a decis asupra recuzării printr-o încheiere motivată. Aşadar. 372 al.2008 a înregistrat la Curtea de Apel Chişinău cererea de recuzare a judecătorului în temeiul art. Asupra efectuării expertizei. iar în cazurile prevăzute de lege.09.07. cu privire la încasarea sumei. prin gajarea apartamentului nr. în baza contractului de vânzare-cumpărare din 03. Executarea corespunzătoare a obligaţiilor asumate în baza contractului de credit a fost asigurată de V. prin ce a încălcat prevederile art. la cererea părţii sau a unui alt participant la proces. BC „Comerţbank” a acordat SRL „Geta” un credit în sumă de 722 000 lei.E. la 25. Din cauza neexecutării de către SRL „Geta” a obligaţiunilor asumate.

în aceeaşi pricină. art. Reclamantul consideră că în prezent preţul mijlociu a lotului de pământ constituie 1225000 lei. 530 Cod civil.06. examinând în fond un nou temei al acţiunii care nu a fost obiect al dezbaterilor în prima instanţă. invocând încălcarea art. care prevede că.M.2008 prin 120 . Astfel.06. gratuit sau oneros obligaţia debitorului şi art. având dispozitivul cu conţinut diferit Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie.02.2008 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui H. dacă doi sau mai mulţi debitori datorează o prestaţie în aşa fel încât fiecare este dator să efectueze întreaga prestaţie.„Comerţbank” a fost transmis în posesia ultimei lotul de pământ situat pe str. B. Circumstanţele menţionate constituie temei incontestabil de casare a deciziei atacate cu remiterea cauzei la rejudecare. 1392.M. instanţa de apel a încălcat principiul disponibilităţii părţilor în procesul civil.M. Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 21. împotriva CA „Delta” SRL cu privire la repararea prejudiciului material şi moral. conform căruia o parte (fidejusor) se obligă faţă de cealaltă (creditor) să execute integral sau parţial.01. Din materialele dosarului rezultă că instanţa de apel la 05. argumenta şi dovedi poziţia în proces. Chişinău din 08.045 ha constituie 1110000-1340000 lei.2009.1389. iar creditorul poate pretinde fiecăruia din debitori executarea. instanţa de apel. 1393 Cod civil. 1156 Cod civil care reglementează răspunderea solidară a fidejusorului şi debitorului obligaţiei faţă de creditor.10. de a-şi expune opinia asupra problemei de drept invocate şi a se apăra. În suport s-a indicat că.2006 Banca Comercială „Comerţbank” a înstrăinat terenul dat. În atare circumstanţe. Mitropolit Gurie Grosu mun. Prin răspunsul din 11. şi-a modificat temeiul acţiunii. la 30. Prima instanţă a examinat cauza în limitele pretenţiilor înaintate şi a ajuns la concluzia de a respinge acţiunea. atunci debitori sunt legaţi solidar.2008 a fost casată hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre. lipsindu-l pe intimat de dreptul de a-şi formula. Mitropolit Gurie Grosu. (3) CPC şi art.2008 acţiunea a fost respinsă. valoarea medie de piaţă a unui lot de pământ situat pe str. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. şi solicită încasarea de la pârâţi a acestei sume şi a cheltuielilor de judecată în sumă de 36975 lei.Chişinău cu suprafaţa de 0. a încălcat prevederile art. În instanţa de apel apelantul B. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. sumă care urmează a fi restituită de către SRL „Geta” şi V. în cererea de chemare în judecată a invocat art. 1146 Cod civil.2009 a casat decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa.06. 372 al. Prin hotărârea Judecătoriei Râşcani mun. la 28.2008 a examinat apelul declarat de către CA „Delta” SRL împotriva hotărârii Judecătoriei Soroca din 11.12. 2ra-991/09) Decizia instanţei de apel a fost casată cu restituirea spre rejudecare în instanţa de apel din motivul că s-a constatat existenţă a două decizii din aceeaşi dată.045 ha. a casat cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţă de apel decizia Curţii de Apel Bălţi din 05. De asemenea.12. prin care acţiunea a fost admisă parţial. ce reglementează raportul juridic privind îmbogăţirea fără justă cauză. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22.08. art. cu suprafaţa de 0. având în vedere faptul că dreptul de a determina limitele cererii de chemare în judecată îi aparţine reclamantului.C.2007 eliberat de Bursa Imobiliară „Lara”.

prezentată ca anexă la recursul declarat de H. autentificată prin ştampila instanţei şi semnătura judecătorului raportor A..05.12. Hotărârile instanţelor ierarhic inferioare au fost casate cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de fond din motivul că nu a fost aplicată legea care trebuia a fi aplicată (art.M.12. Chişinău a tulburat ordinea publică. 400 al. la 18. Însă.2008 întocmit de asigurătorul-reclamant.2008 S. prin care acţiunea a fost respinsă. în rest hotărârea primei instanţe a fost menţinută. pârâtul a deteriorat uşa din spate a automobilului asigurat. ACA/2008-168 prin care a asigurat autovehiculul de model „Dacia Logan” cu numărul de înmatriculare CMW 411. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. prejudiciul cauzat autovehicului asigurat a fost evaluat în sumă de 2735 lei.06.M. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că. rezultă că a fost admis apelul declarat de către H. în cazul în care prima instanţă judecătorească.C. a) CPC). D/1809-02 din 17. într-un local din mun. Suma sus menţionată a fost achitată asiguratului cu titlu de despăgubire de asigurare în temeiul ordinului Directorului General a CA „Moldasig” SRL nr.06. la examinarea pricinii. Instanţa de recurs a menţionat că s-a creat situaţia în care există două decizii din aceeaşi dată.2009. fiind în stare de ebrietate.2008 „DVS Service” SRL a încheiat cu CA „Moldasig” SRL un contract de asigurare facultativă Auto Casco nr.care acţiunea a fost admisă în parte şi a pronunţat decizia prin care apelul declarat de către CA „Delta” SRL a fost admis.2009 a casat decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă. Prin hotărârea Judecătoriei Căuşeni din 11. Colegul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 02. Această împrejurare impune necesitatea casării deciziei instanţei de apel şi remiterii pricinii la rejudecare în instanţa de apel.04. având dispozitivul cu conţinut deferit.01.05.2008.2008. 1329 Cod Civil. Conform procesului-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor la autovehicule nr. prin care acţiunea a fost respinsă. La 26. 121 . În timpul reţinerii.2008. ceea ce este inadmisibil.. menţinută de decizia Curţii de Apel Bender din 09. Reclamantul a solicitat încasarea de la pârât a sumei de 2735 lei în temeiul art. casată hotărârea primei instanţe în partea admiterii acţiunii cu pronunţare în această parte a unei noi hotărâri. casată hotărârea primei instanţe în partea admiterii acţiunii cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri. D/CASCO/08-683 din 27. 167 al. din copia dispozitivului deciziei Curţii de Apel Bălţi din 05. În legătură cu acest incident pârâtul a fost sancţionat administrativ în temeiul art. a încălcat sau a aplicat eronat normele de drept material care nu pot fi corectate de către instanţa ierarhic superioară. ultima este în drept să caseze hotărârea adoptată. 2 lit. cu restituirea pricinii la rejudecare. în rest hotărârea primei instanţe a fost menţinută. cu privire la încasarea sumei. în aceeaşi pricină.. (1) CCA. ce stipulează dreptul la creanţă a asigurătorului faţă de terţul responsabil de producerea pagubei. „Moldasig” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui S.E.C. 2ra-47/09) Practica judiciară confirmă faptul că. acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. contradictoriu. motiv pentru care a fost chemată poliţia.

d) şi art. (1) CCA.I. la cererea de recurs recurentul a prezentat cu titlu de probe mai multe înscrisuri. faptei ilicite. (1) CPC. conform procesului-verbal al contravenţiei administrative şi deciziei de aplicare a sancţiunii administrative. verificarea temeiniciei şi legalităţii acţiunii intentate urma a se efectua prin prisma dispoziţiilor legale sus menţionate. În motivare acţiunii reclamanta a indicat că la 26. această sarcină îi va revine primei instanţe la rejudecare pricinii. (2) lit. 14. Il. adică pentru apariţie în locurile publice în stare de ebrietate şi de către asigurător nu a fost prezentată nicio probă ce ar fi demonstrat cauzarea prejudiciului pretins de către intimat. S. a fost sancţionat doar în temeiul art. care reglementează preluarea de către asigurător a drepturilor asiguratului. 1416 Cod Civil. Or. în împrejurările reţinute decizia de sancţionare administrativă nu poate servi temei pentru respingerea acţiunii formulate în cadrul unui procesul civil. notarul A. str. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui C. vinovăţiei celui ce a cauzat prejudiciul.C. a) CPC. care nu pot constitui obiect de examinare în instanţa de recurs în virtutea art.p. Ca urmare. în consecinţă. b) CPC C. inclusiv în baza temeiurilor şi condiţiilor răspunderii delictuale. cu privire la declararea nulităţii certificatului de moştenitor legal. 167 al. Examinând acţiunea. 2ra-2158/09) Hotărârea primei instanţe a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare în temeiul art. În speţă sunt aplicabile dispoziţiile legale prevăzute la art. constituită din casa de locuit amplasată în or. Ca urmare. prima instanţă a respins acţiunea din motivul că. 1329 Cod Civil. Ceadâr-Lunga.M. raportului de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu.1994 a decedat tatăl pârâtului C.Arnaut i-a eliberat pârâtului certificat de moştenitor legal pentru întreagă avere rămasă după decesul acestuia. (1) lit. 400 al. în cazul în care se invocă cauzarea unui prejudiciu în baza temeiurilor răspunderii civile delictuale rezultate din contravenţia enunţată. 1398. la rejudecare este necesar de a se constata prin dovezile prezentate de părţi existenţa prejudiciului invocat. 442 al. ceea ce constituie temei de casare prevăzut de art. Reclamanta a considerat că la eliberarea certificatului de moştenitor legal nu s-a luat în considerare faptul că. Astfel. (2) lit. gospodăria transmisă succesorului face parte din gospodăria de tip 122 . 400 al. 167 al. Lermontov. Temeiul de drept al acţiunii SRL „Moldasig” îl constituie dispoziţiile art.08.În motivarea deciziei instanţa de recurs a reţinut că instanţele de judecată n-au aplicat legea care trebuia să fie aplicată. art. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. Instanţa de recurs a reţinut că.2 m. cauzarea prejudiciului material nu reprezintă un element constitutiv sau circumstanţă agravantă a contravenţiei prevăzute de art. Concluziile primei instanţe au fost apreciate ca fiind întemeiate de către instanţa de apel. La 30 iulie 2001. cu o suprafaţă totală de 57.400 al. (1) CCA pentru a fi reflectată în decizia de sancţionare administrativă. 1329 Cod Civil privind preluarea de către asigurător a drepturilor asiguratului. precum şi dispoziţiile generale cu privire la obligaţiile care nasc din cauzarea de daune prevăzute în art. respingerea acţiunii de către primă instanţă cu referire doar la inexistenţa menţiunii despre cauzarea prejudiciului material în decizia de sancţionare administrativă este vădit eronată şi echivalează cu nejudecarea fondului. Instanţa de recurs a menţionat că.

ea în calitate de soţie a pârâtului.2006.07. care deţineau o cotă din fosta gospodărie. Intimata M.Arnaut lui Coltuclu I. prin invocarea propriului drept asupra bunului în cauză. când pârâtul le-a cerut să elibereze casa.Arnaut i-a eliberat recurentului C.Il. în gospodăria de tip colhoz moştenirea se deschidea după decesul ultimului membru al acestei gospodării. Despre existenţa certificatului de moştenitor legal reclamanta susţine că a aflat abia în luna mai 2006. notarul A.2008 acţiunea a fost admisă. fiul defunctului. instanţele de judecată au decis anularea certificatului de moştenitor legal fără a stabili care a fost regimul juridic al proprietăţii rămase după decesul lui C. instanţa de recurs a constatat că nu au fost stabilite nici toate circumstanţele care concură pentru soluţionarea justă a litigiului.04. mama pârâtului. Astfel. Il.p. La fel. Ultima a decedat la 19. reclamanta consideră că prin eliberarea certificatului de moştenitor legal pârâtului sunt lezate drepturile patrimoniale ale ei şi copiilor. A solicitat reclamanta declararea nulităţii certificatului de moştenitor legal nr. care la fel a fost membru de colhoz. precum şi copii lor. str. născută la 07. Instanţa de recurs a considerat că la soluţionarea litigiului au fost aplicate eronat normele de drept material. Prima instanţă şi-a întemeiat hotărârea de admitere a acţiunii pe faptul că în anul 2001. În plus.06. Reclamanta a menţionat că membri ai gospodăriei de tip colhoznic erau pârâtul. S-a mai menţionat că pârâtul a ascuns de notar că această gospodărie face parte din gospodăria de tip colhoznic şi că mama sa muncea şi primea pensie de la colhoz. Prin hotărârea Judecătoriei Ceadâr-Lunga din 30. b) CPC motiv pentru care se impune rejudecare cazului. ceea ce constituie temei de casare prevăzut de art. Ivan. Astfel.10. concluziile instanţelor de judecată privind regimul juridic al bunurilor ce au constituit averea succesorală ca gospodărie de tip colhoznic sunt greşite.2000. iar potrivit art. menţinând hotărârea primei instanţe.07.E. după decesului C.I. a contestat legalitatea acestui certificat. ce s-a manifestat prin aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată.2001.12. instanţa de recurs a constatat că.11. împreună au construit o bucătărie. erau în vigoare dispoziţiile Codului civil (în redacţia legii din 26. născut la 13.08. fără a prezenta dovezi admisibile în acest sens. menţinută prin decizia Curţii de Apel Comrat din 11. certificat de moştenitor legal pentru întreaga avere rămasă după decesul acestuia. Reclamanta susţine că în perioada convieţuirii cu pârâtul.colhoznic şi succesiunea trebuia să fie deschisă numai după decesul ultimului membru a acestei gospodării. Ceadâr-Lunga. pentru bunurile rămase după decesul lui Coltuclu Ilie. cu o suprafaţă totală de 57.1994 a decedat C. o cantină şi o baie.1982 şi Irina. 4465 din 30.2 m..12.. După decesul tatălui pârâtului în această gospodărie a locuit soţia defunctului C. Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 17. (2) lit. s-a stabilit că la 26. constituită din casa de locuit amplasată în or.1992.C. Instanţa de apel a indicat că s-a dat apreciere corectă circumstanţelor pricinii şi concluziile primei instanţe corespund prevederilor legii. 594 Cod Civil. Instanţa de recurs a menţionat că. 14. La 30. rezultate din aplicarea eronată a legii.1964). 123 . Lermontov.2001 eliberat de notarul A. 400 al. când pârâtul a legalizat moştenirea.04.Il.2009 au fost casate decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă.

2009. L. Ultimul a invocat acest temei în instanţa de apel solicitând rejudecare fondului de primă instanţă pentru a putea prezenta dovezi şi a-şi susţine poziţia.2009 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. 400 al. însă solicitările enunţate au fost omise neîntemeiat de către instanţa de apel. care nu reglementau un asemenea tip de proprietate.2009 a casat hotărârea adoptată cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa. Reclamanta consideră că.2001. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că prin pct. a) CPC constituie temei pentru anularea hotărârii judecătoreşti. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 15. precum şi de la normele de drept material aplicabil în cauză.03. încasarea salariului pentru absenţa forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral. instanţele de judecată au omis faptul că acceptarea succesiunii poate avea loc atât prin depunerea unei cereri la notar.05. cât şi prin intrarea în posesia averii succesorale. (1) lit. 118 al. 86 al.01.1991. împrejurări care determină necesitatea rejudecării pricinii. funcţia pe care ea a deţinut-o nu a fost redusă. repararea prejudiciului moral în mărime de 21 000 lei şi a cheltuielilor de judecată.1964) sunt inaplicabile la caz. 328-p din 15. restabilirea în funcţia deţinută.07. prevederile dispoziţiilor Codul civil (în redacţia legii din 26.2008 a fost concediată din funcţia de consultant superior al Direcţiei Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană în temeiul art. care constă în determinarea definitivă a elementelor de fapt pentru soluţionarea justă a pricinii. certificat care nu a fost cercetat în şedinţa de judecată. 400 al. De asemenea. 124 . Având în vedere circumstanţele pricinii indicate. restabilirea în funcţie. De asemenea. odată ce la momentul decesului lui Cotuclu Ilie erau în vigoare deja dispoziţiile Legii cu privire la proprietate nr. instanţa de recurs a considerat că concluziile instanţelor de judecată sunt insuficiente pentru anularea certificatului de moştenitor legal. 1 al ordinului de concediere nr. a) CPC) R.Cotuclu. În suport s-a indicat că. ea fiind concediată ilegal şi solicită anularea pct. 2ra-1056/09) Hotărârea a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa din motivul că nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond (temeiul prevăzut de art. 328-p din 15. 459-XII din 22.12. din certificatul de moştenitor legal s-a constatat că notarul a verificat dreptul de proprietate a defunctului asupra casei în litigiu cu referire la certificatul eliberat de Primăria or.Or. 1 lit. Ceadâr-Lunga din 28.dreptul de a se apăra în cadrul unui proces desfăşurat pe principiul contradictorialităţii. în prima instanţa examinarea pricinii a avut loc în lipsa recurentului-pârât I. care prin decizia de respingere a apelului. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Educaţiei şi Tineretului cu privire la contestarea actului administrativ. l-a lipsit de garanţiile unui proces echitabil . ceea ce în conformitate cu art. prima instanţa n-a constatat şi n-a elucidat integral circumstanţele care au importanţa pentru soluţionarea pricinii în fond. pornind de la pretenţiile părţilor şi ale altor participanţi la proces. La caz. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. (3) CPC.12. Prima instanţa n-a respectat obligaţia sa prevăzută de art. Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 22. încasarea salariului pentru perioada absenţei forţate de la lucru. c) din Codul Muncii în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate. 1) lit.12. 1 al ordinului Ministerului Educaţiei şi Tineretului nr. instanţa de recurs a constatat şi încălcarea normelor de drept procedural şi anume că.

Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 17.Prima instanţa. instanţa de recurs a considerat că. „Forart Plus” a lotului de pământ din bd. bd. c) Codului Muncii. Moscovei.11.2009. nr. Moscovei. Chişinău nr. Chişinău i s-a permis de a efectua lucrări de construire şi amenajare a parcării auto pe adresa mun. angajatorul i-a propus L.09. a) şi b) CPC).11. 400 al. nr. 1522 eliberat de Direcţia Generală Transport Public şi căi de Comunicaţie a Primăriei mun.2008 până la 01. Astfel. bul. Chişinău. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. Chişinău nr. construind pe acest teren un gard şi alte construcţii pentru deservirea parcării. 6. Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a casat hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 17.2008 acţiunea a fost admisă.2008. 21/2194-p din 25. Instanţa de recurs a considerat că.11. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că. de către Ministerul Educaţiei şi Tineretului a fost respectată procedura de concediere şi careva încălcări în acest sens nu s-au stabilit. Moscovei. la 27. (1) lit. 88 din Codul Muncii. conform art. 21/2194-p din 25. bd.L. „Geoinfosistem”. angajatorul va propune salariatului un alt loc de muncă în unitatea respectivă. 6 mun. Prin decizia din 23. executarea lucrării fiind efectuată de la 01. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. respingând acţiunea a reţinut. 21/2194-p din 25. 6. în timp ce în cadrul Ministrului Educaţiei şi Tineretului au fost angajate alte persoane din afară.2008 şi a fost obligat Consiliul mun. Reclamantul a menţionat că. nu este clar dacă într-adevăr a avut loc reducerea statelor de personal în cadrul Ministerului Educaţiei şi tineretului şi prima instanţă nu a verificat şi nu s-a expus asupra acestor circumstanţe. Prin urmare. (1) lit.L. Chişinău.2008 şi obligarea pârâtului de a încheia contractul de arendă a terenului destinat parcării auto din mun. instanţa nu a verificat aceste motive pe deplin ele fiind în concordanţă cu actele cauzei.Rotaraş alte locuri de muncă în afara unităţii respective care nu au fost acceptate de către reclamanta pe motiv că în instituţie erau alte funcţii. 6. Reclamantul a solicitat anularea refuzului Consiliului Mun. Chişinău să emită decizia privind darea în arendă S. Moscovei.L.R.061 ha. S. Chişinău.R. 88 al. nr. A fost recunoscut nefondat refuzul Consiliului mun.04. „Forart Plus” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. odată cu preavizarea în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal. Instanţa de recurs a conchis că la examinarea cauzei prima instanţă nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond şi din 125 . Chişinău nr.2008 a primit răspunsul Consiliului mun. conform planului geomertic de individualizarea terenului executat de S.12.11. Chişinău pentru exploatarea parcării auto cu suprafaţa de 0. prima instanţă urma să verifice şi să se expună asupra faptului dacă a fost respectată şi aplicată corect procedura de concediere a reclamantei în conformitate cu prevederile art. destinat parcării auto. nr.10.R.2008 la cererea sa prealabilă prin care a solicitat încheierea contractului de arendă a bunului imobil situat pe adresa mun. 3r-1351/09) Hotărârea primei instanţe a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare din motivul că prima instanţa nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond şi n-au fost dovedite circumstanţele considerate de prima instanţă ca fiind stabilite (art. prin Permisul nr.2008 cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa. După cum atestă materialele cauzei. că la desfacerea contractului individual de muncă.12. În asemenea circumstanţe.

materialele cauzei rezultă că nu au fost dovedite circumstanţele considerate de prima instanţă ca fiind stabilite. Colegiul civil şi de contencios administrativ a menţionat că, nu a fost dovedită circumstanţa considerată de prima instanţă ca fiind stabilită şi anume că terenul destinat parcării auto, pentru necesităţile SRL „Forart Plus”, este aferent imobilului pe care-l deţine. Din materialele cauzei rezultă că SRL „Forart Plus” deţine în folosinţă şi posesie temporară bunul imobil (spaţiu comercial) cu suprafaţa totală de 1070 m.p. situat pe bd. Moscovei, nr. 6, mun. Chişinău, în baza contractului de locaţiune din 07.06.2007 încheiat cu Foros Ludmila. Pe când, construcţia şi amenajarea parcării auto i-a fost permisă SRL „Forart Plus” prin Permisul Direcţiei Generale Transport Public şi Căi de Comunicaţie a Primăriei mun. Chişinău nr. 1522 pe adresa bd. Moscovei, nr. 6/2, mun. Chişinău. Din cele expuse rezultă că SRL „Forart Plus” deţine în folosinţă şi posesie temporară doar o parte a bunului imobil (spaţiu comercial cu suprafaţa totală de 1070 m.p.) situat pe bd. Moscovei, nr.6, mun. Chişinău, astfel acest imobil este proprietate comună pe cote-părţi. Din probele anexate la dosar nu rezultă că terenul situat pe bd. Moscovei, nr. 6/2, mun. Chişinău a fost atribuit ca teren aferent imobilului situat pe bd. Moscovei, nr. 6, mun. Chişinău, la fel, precum nu rezultă nici faptul că terenul în litigiu a fost atribuit ca teren aferent doar acelei cote-părţi din imobil pe care o deţine SRL „Forart Plus”. Or, în sensul prevederilor pct. 3 al Regulamentului cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente, teren aferent se consideră suprafaţa de teren atribuită în modul stabilit de legislaţie obiectelor indicate în pct. 2 acestui Regulament. Prin urmare, concluzia primei instanţe că terenul destinat parcării auto situat pe bd. Moscovei, nr. 6/2, mun. Chişinău, este aferent imobilului situat pe bd. Moscovei, nr. 6, mun. Chişinău, instanţa de recurs a considerat neîntemeiată. Mai mult ca atât, această concluzie este în contradicţie cu răspunsul Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare a Consiliului mun. Chişinău nr. 21/2194-p din 25.11.2008, care i-a fost adus la cunoştinţă SRL „Forart Plus”, din care rezultă că lotul de pământ din bd. Moscova, 6/2, amenajat provizoriu ca parcaj auto de uz public, conform schiţei de proiect avizate şi a permisului nr. 1522 eliberat de Direcţia generală transport public şi căii de comunicaţie, este terenul de uz public şi darea acestuia în arendă se face prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii. Instanţa de recurs a reţinut că, o hotărâre judecătorească este legală şi întemeiată atunci când instanţa de judecată apreciază probele prezentate de părţi în corespundere cu prevederile art. 130 CPC, multiaspectual, complet, în ansamblul şi interconexiunea lor, prin indicarea în hotărâre atât a argumentelor de admitere a unor probe cât şi a argumentelor de respingere a altor probe. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că nu au fost elucidate şi constatate toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii şi nu au fost dovedite circumstanţele considerate de prima instanţă ca fiind stabilite, Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a ajuns la concluzia de a casa integral hotărârea primei instanţe şi a restitui pricina spre rejudecare în primă instanţă. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. 3r-661/09) În practica judiciară se întâlnesc şi cazuri în care instanţa de recurs a restituit pricina spre rejudecare în prima instanţa din motivul că concluziile primei instanţe, expuse în hotărâre, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii (temeiul prevăzut de art. 400 al. (1) lit. c) CPC). Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 02.09.2009 a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 25.05.2009 în pricina civilă la cerere de chemare în

126

judecată a lui B.V. împotriva Ministerului Dezvoltării Informaţionale cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcţie, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu şi repararea prejudiciului moral. Prima instanţa a respins acţiunea, ca fiind depusă cu omiterea termenului, motivând că B.V. a omis termenul de adresare în instanţa de judecată, fără a solicita repunerea în termenul de prescripţie şi fără a prezenta motive de omitere a termenului. Însă din susţinerile-verbale ale reprezentantului reclamantului depuse în cadrul şedinţei primei instanţe de la 25.05.2009 rezultă că ultimul a solicitat repunerea cererii de chemare în judecată în termen, indicând motivele omiterii acestuia, şi acest fapt se confirmă prin observaţiile la procesul-verbal al şedinţei de judecată, cu care judecătorul a fost de acord. Aşadar, concluzia primei instanţe expusă în hotărâre contravine circumstanţelor pricinii. În afară de această la examinarea pricinii s-au admis şi încălcări de ordin procedural. În conformitate cu art. 240 al. (3) CPC, instanţa judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretenţiilor înaintate de reclamant. În conformitate cu art. 203 al. (1) CPC, cererile şi demersurile participanţilor la proces în problema judecării pricinii se soluţionează prin încheiere judecătorească, după ascultarea opiniilor celorlalţi participanţi la proces. Contrar acestor prevederi imperative ale legii şi necătând la faptul că în cadrul şedinţelor de judecată, reprezentantul lui B.V. a solicitat repunerea în termenul de adresare în instanţa de judecată, prima instanţa nu s-a expus în privinţa acestui demers. În lipsa unui răspuns clar şi explicit referitor la unul din argumentele esenţiale ale cererii, hotărârea judecătorească se consideră nemotivată. Nemotivarea hotărârii constituie o încălcare a dreptului la judecarea cauzei într-un mod echitabil prevăzut de art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, care obligă judecătorii naţionali să motiveze deciziile pentru a nu lăsa părţile într-o stare de incertitudine şi a nu le crea impresia că nu au fost auziţi. În conformitate cu art. 400 al. (1) lit. c) şi al. (3) CPC, în cazul în care concluziile primei instanţe, expuse în hotărâre, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii şi încălcarea normelor de drept procedural constituie temeiuri de casare a hotărârii. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. 3r-1695/09) Rezultatele generalizării practicii judiciare permit să concluzionăm următoarele: 1. În cele mai frecvente cazuri, deciziile instanţelor de apel şi hotărârile instanţelor de fond au fost casate cu restituirea pricinii spre rejudecare din considerentele că instanţele au încălcat sau aplicat eronat normele de drept procedural şi anume: - neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare procedurii de citare legală; - încălcarea normei procedurale cu privire la competenţa jurisdicţională; - soluţionarea problemei drepturilor unei persoane neantrenate în proces; - soluţionarea pricinii cu încălcarea normelor procedurale prevăzute de art. 240 al. (3) CPC; - nesoluţionarea prin actul de procedură corespunzătoare (încheiere) a cererilor şi demersurilor participanţilor la proces; - nepronunţarea de către instanţele de apel asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel. 2. Nu sunt rare cazurile când instanţa de recurs restituie pricinile spre rejudecare din motivul că: - pricina a fost judecată de un judecător care nu era în drept să participe la examinarea ei;

127

-

lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată sau procesul-verbal a fost semnat de alt judecător; - în judecarea pricinii au fost încălcate regulile cu privire la limba procesului; - hotărârea nu este semnată de judecător; - partea motivată a hotărârii sau deciziei vine în contradicţie cu dispozitivul acesteia; - instanţa de apel a depăşit împuternicirile delegate prin art.385 al. 1 lit. d) CPC. 3. Privitor la aplicarea de către instanţele de judecată a normelor de drept material, în cele mai dese cazuri când deciziile şi hotărârile instanţelor judecătoreşti se casează cu restituirea pricinii spre rejudecare din motivul că instanţele nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată sau au interpretat eronat legea şi eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. 4. În ceea ce priveşte hotărârile pentru care legea nu prevede calea apelului, deseori aceste hotărâri se casează cu restituirea pricinii spre rejudecare din motivul că nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionare pricinii în fond, iar concluziile primei instanţe sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii. 5. În acelaşi rând, se întâlnesc cazuri de casare a deciziilor instanţelor de apel prin care se decide restituirea pricinilor spre rejudecare cu întemeierea lor pe temeiurile prevăzute de art. 400 al. 1 CPC cea ce contravine temeiurilor declarării recursului pentru secţiunea a II-a.

Având în vedere rezultatele generalizării se propune: 1. de a discuta prezenta nota informativă în cadrul şedinţei Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie; 2. de a expedia nota în adresa curţilor de apel întru luare de cunoştinţă; 3. de a plasa informaţia pe sit-ul Curţii Supreme de Justiţie. Judecător coordonator V.Clevadâ Executor: Consultantul superior N. Ciursina Secţia civilă şi de contencios administrativ a Direcţiei de generalizare a practicii judiciare şi analiza statisticii judiciare

128

PROCEDURA CONTENCIOASĂ

129

CERERI DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ (ACŢIUNI)
Judecătoria ___ Reclamant: Ionescu Ion localitatea ___ strada ___ nr._ Pârâţi: 1. Ştefănescu Ştefan localitatea ___ strada ___ nr._ 2. Oficiul Cadastral Teritorial ___ localitatea ___ strada ___ nr._

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
Eu, Ionescu Ion, sunt proprietarul terenului cu numărul cadastral ___ şi suprafaţa de 850 m.p. amplasat pe str. ___ nr._. Faptul dat se confirmă de titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. ___, eliberat pe numele meu şi înregistrat la OCT. La o parte din terenul ce îmi aparţine cu drept de proprietate pretinde Ştefănescu Ştefan, proprietarul casei vecine nr._ de pe str. ___. Pârâtul îşi motivează pretenţiile prin faptul că în titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren pe care îl deţine, nr. ___, şi în planul sectorului menţionat în titlu, ar fi indicată şi partea de teren litigioasă. Drept temei al unor asemenea pretenţii pârâtul mai invocă şi faptul că anterior terenul aferent casei ce îmi aparţine cu drept de proprietate era de o suprafaţă de 760 m.p., iar actualmente suprafaţa acestuia constituie 850 m.p. Consider că titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren eliberat pârâtului în privinţa terenului cu numărul cadastral ___ urmează a fi declarat parţial nul în baza următoarelor argumente de fapt şi de drept. Terenul de lângă casa mea, cu numărul cadastral ___, s-a aflat în posesia mea şi a fostului meu soţ, iar din 1986, după decesul soţului, eu am devenit unica posesoare a terenului, pe care l-am privatizat în condiţiile Codului funciar din 25.12.1991. În componenţa acestui teren s-a aflat, şi se află până în prezent, şi porţiunea cuprinsă în perimetrul laturilor „5-6-7-8-9”, porţiune, la care pretinde pârâtul. Hotarul existent, care delimitează terenurile noastre a fost stabilit până la adoptarea Codului funciar din 25.12.1991 şi nu a suferit modificări până în prezent, iar porţiunea menţionată de sector a făcut întotdeauna parte din terenul ce îmi aparţine mie cu drept de proprietate. Faptul dat este confirmat şi prin Actul de constatare pe teren la stabilirea hotarelor fixe din 02.032008. Actul a fost întocmit de specialistul pentru reglementarea regimului funciar la primăria locală, M.P., cu participarea consilierului J. A. Conform Planului cadastral al terenurilor proprietate privată aferente caselor de pe str. ___ nr._ şi nr._, anexat la act, suprafaţa la sol a terenurilor este de 850 m.p. şi, respectiv, de 570 m.p. Despre faptul că în componenţa sectorului de teren al pârâtului a fost greşit inclusă şi poţiunea cuprinsă în perimetrul laturilor „5-6-7-8-9” din planul sectorului meu o confirmă şi primăria care, la 09.03 2008, s-a adresat cu demers către Oficiul Cadastral 130

Teritorial solicitând efectuarea modificării hotarului terenurilor cu numerele cadastrale ___ şi ___. Drept temei pentru demers a fost indicat faptul că hotarul comun al terenurilor respective, menţionat în planul cadastral, nu corespunde documentelor iniţiale, de care dispun oficiul cadastral şi proprietarii terenurilor. În documentele iniţiale privind posesia terenurilor adiacente caselor de pe str. ___ nr._ şi nr._, configuraţia acestor terenuri în planul schematic, şi hotarul dintre ele, coincid cu cele indicate în planul sectoarelor de teren anexat la Titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren eliberat mie. Respectiv, porţiunea de sector cuprinsă în perimetrul laturilor „5-6-7-8-9” este inclusă în componenţa terenului meu. Această porţiune a fost şi este parte din terenul aferent casei ce o deţin în proprietate (până şi după privatizarea pământului), şi permanent s-a aflat în posesia iar apoi în proprietatea mea, Ionescu I. Din ce considerente porţiunea de sector menţionată a fost inclusă şi drept parte componentă a terenului aferent pârâtului, eu nu sunt în cunoştinţă de cauză. Dar, eu nu am înstrăinat nici într-un fel această parte de sector. Nu există vreo hotărâre a autorităţii publice împuternicite prin care partea respectivă de sector ar fi fost retrasă din posesia/proprietatea mea şi transmisă în modul stabilit de lege pârâtului. Posesia mea neîntreruptă şi netulburată a porţiunii litigioase de teren se demonstrează şi prin faptul că gardul şi construcţiile existente la momentul actual, ce delimitează în calitate de hotar fix terenurile noastre există de mai multe zeci de ani. Faptul că suprafaţa terenului meu (850 m.p.) diferă de suprafaţa indicată în documentele de înregistrare a drepturilor de până la privatizarea terenului (760 m.p.) se explică prin următoarele circumstanţe. Măsurările terenurilor de până la privatizarea pământului se efectuau adeseori superficial, admiţându-se erori în partea majorării sau micşorării suprafeţei terenurilor respective. Şi numai la înregistrarea masivă în proprietate privată a terenurilor, aceste măsurări s-au efectuat cu mijloace tehnice performante, care au asigurat şi exactitatea corespunzătoare. În afară de aceasta, suprafaţa terenurilor aferente caselor ce îmi aparţin mie şi pârâtului s-a mărit în comparaţie cu suprafaţa lor indicată în documentele iniţiale şi datorită faptului că a fost îndreptat hotarul terenurilor aferente acestor case din partea lor de nord, din contul terenului liber spre malul râului care trece în apropiere. Este de remarcat şi faptul că, din considerentele indicate, şi suprafaţa terenului aferent casei pârâtului s-a mărit: de la 485 m.p. până la 570 m.p. (conform datelor din Planul cadastral anexat la Actul de constatare pe teren la stabilirea hotarelor fixe). Faptul că măsurările anterioare privatizării sufereau de inexactităţi poate fi demonstrat şi prin aceea că şi la alţi vecini suprafaţa terenurilor aferente caselor „s-a mărit” în comparaţie cu suprafaţa de până la privatizare cu circa 100-200 m.p. Prin includerea în Titlul deţinătorului de teren al vecinului a unei porţiuni din terenul ce îmi aparţine mie cu drept de proprietate au fost încălcate drepturile mele prevăzute de art.27 Cod funciar, art.315 şi art.316 Cod civil, şi este tulburată posesia mea asupra terenului, dat fiind faptul că pârâtul a declarat că intenţionează să demoleze hotarul existent, să ocupe porţiunea de teren la care pretinde şi pe care o consideră drept aparţinând lui, şi să stabilească un nou hotar în mod unilateral între terenuri. Conform art.11 Cod civil, apărarea dreptului civil poate fi făcută prin declararea nulităţii actului emis de o autoritate publică, precum şi prin restabilirea situaţiei anterioare încălcării dreptului şi suprimarea acţiunilor prin care se încalcă dreptul sau se creează pericolul încălcării lui. Potrivit art.504 alin.(1) Cod civil, când vreo înscriere din Registrul bunurilor imobile nu corespunde situaţiei juridice reale, se poate cere rectificarea înscrierii. Iar

131

potrivi art.505 alin.(2) din cod, în lipsa consimţământului titularului, rectificarea se va încuviinţa numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti irevocabile. Conform art.38 alin.(3) din Legea cadastrului bunurilor imobile, greşelile din cadastru care nu au caracter tehnic (indicarea greşită a tipului de drept, a denumirii titularului de drepturi, componenţa bunului imobil, denaturarea mărimii cotelor în proprietatea comună, a coordonatelor hotarelor şi alte greşeli care lezează drepturile şi interesele legitime ale titularilor de drepturi sau ale altor persoane) se corectează cu consimţământul exprimat în scris al fiecărui titular de drepturi ale cărui interese sunt atinse sau în temeiul hotărârii judecătoreşti irevocabile. Având în vedere că pârâtul nu-şi dă consimţământul pentru corectarea greşelii ce ţine de hotarul dintre terenurile cu numerele ___ şi ___, această corectare poate fi efectuată numai în temeiul hotărârii judecătoreşti. Astfel mi se va apăra şi dreptul meu la proprietate stabilit la art.46 din Constituţia Republicii Moldova şi art.1 al Primului Protocol adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Potrivit explicaţiilor din pct.3 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.10 din 26.03.1997 “Cu privire la practica aplicării legislaţiei funciare de către instanţele judiciare”, litigiile şi plângerile legate de chestiunile funciare, unde una din părţi este cetăţeanul, se examinează de către judecătoriile jurisdicţiei de drept comun. Pornind de la cele expuse, în temeiul art.11, 27 din Codul funciar, art.11, 315, 316, 504 şi 505 din Codul civil, art.38 din Legea cadastrului bunurilor imobile, art.166 şi 241 din Codul de procedură civilă, s o l i c i t: Să fie anulat Titlul ce confirmă drepturile deţinătorului de teren eliberat în privinţa terenului cu numărul cadastral ___ pe numele lui Ştefănescu Ş. în partea în care în titlu, pe lângă terenul aferent casei de pe str. ___ nr._, s-a inclus şi o suprafaţă suplimentară cuprinsă în perimetrul laturilor „5-6-7-8-9” din terenul cu numărul cadastral ___ aferent casei _ de pe str. ___ nr._. Să fie obligat Oficiul Cadastral Teritorial ___să efectueze rectificarea hotarului dintre terenurile cu numerele cadastrale ___ şi ___, iar din planul sectorului de teren cu numărul ___ să fie exclusă suprafaţă cuprinsă în perimetrul laturilor „5-6-7-8-9”, suprafaţă, care ţine de terenul ce-mi aparţine mie cu drept de proprietate. Anexă: ___ ___ ___ Data______________________ Semnătura __________________

132

Judecătoria sectorului _______________________ Reclamant: __________________ _____________________ (domiciliul) Pârâţi: 1. Consiliul sătesc ____________________ ___________________________________ (sediul) 2. _________________________________ __________________________________ (domiciliul)

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
Prin decizia Consiliului sătesc ___ nr. ___ din ___, familiei noastre i-a fost repartizat un teren în folosinţă fără termen cu suprafaţa de 0,065 ha pe str. ___ nr._ din s. ___ pentru construirea casei de locuit. Drept beneficiar al terenului conform deciziei am fost indicat eu, reclamantul ___. Eu am început activităţile ce ţin de construirea casei, însă, în legătură cu înrăutăţirea sănătăţii soţiei şi cu problemele de ordin financiar apărute în familie, nu am avut posibilitate să finalizez construcţia. Prin decizia nr. ___ din ___, Consiliul sătesc ___ a abrogat decizia nr. ___ din ___ privind repartizarea terenului menţionat în beneficiul familiei mele, iar terenul repartizat anterior mie, a fost atribuit pârâtului ___. Consider decizia Consiliului sătesc ___ nr. ___ din ___ de abrogare a deciziei anterioare ilegală şi pasibilă anulării în temeiul următoarelor circumstanţe. Terenul de pe str. ___ nr._ a fost repartizat familiei mele conform prevederilor art.11 alin.1 subalineatul 2 din Codul funciar care stabileşte că autorităţile administraţiei publice locale atribuie familiilor nou-formate sectoare de teren din rezerva intravilanului până la epuizarea acesteia pentru construcţia caselor de locuit. Iar potrivit art.25 alin.2 din Codul funciar, retragerea din dreptul de posesiune a terenurilor, atribuite anterior de autoritatea administraţiei publice locale, poate fi efectuată exclusiv prin decizia instanţei judecătoreşti la cererea proprietarului funciar. Legea, în particular, art.10 din Codul funciar, nu prevede competenţa consiliilor locale săteşti de a retrage terenurile din folosinţa beneficiarilor. Astfel, adoptând decizia nr.__ din ___ privind abrogarea hotărârii de atribuire a terenului în posesia mea cu atribuirea terenului respectiv unei alte persoane, Consiliul sătesc ___ concomitent a şi retras, de fapt, terenul din posesia mea, depăşindu-şi competenţa stabilită prin lege. Drept rezultat, decizia dată a consiliului local contravine şi prevederilor art.6 din Constituţia Republicii Moldova care prevede că, la baza organizării şi funcţionării aparatului de stat, este pusă separaţia puterilor în legislativă, executivă şi judecătorească, acestea fiind separate, colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei. Prerogativa de retragere a terenului de la posesor îi revine, conform normei art.25 din Codul funciar, autorităţii judecătoreşti, care examinează cererile date potrivit principiilor art.114-120 din Constituţie şi a prevederilor altor legi adoptate în conformitate 133

cu aceste principii, cu garantarea pentru persoanele interesate a drepturilor şi libertăţilor acordate părţii în proces. Nicio altă putere, inclusiv autorităţile publice locale, nu sunt în drept să intervină în activitatea autorităţii judecătoreşti, să supună controlului hotărârile acesteia, precum şi să substituie instanţa judecătorească la examinarea cauzelor ce intră în competenţa ei, inclusiv în ceea ce priveşte retragerea terenurilor din posesie. Consiliul sătesc ___ a încălcat prevederile constituţionale la acest capitol, arogându-şi ilegal atribuţiile puterii judecătoreşti. Totodată, potrivit prevederilor art.7 din Constituţia Republicii Moldova niciun act juridic care contravine prevederilor Constituţiei, nu are putere juridică. Or, decizia consiliului sătesc ___ nr. ___ din ___, contravenind art. 6, 114-120 din Constituţie, nu poate avea putere juridică. Respectiv, o asemenea decizie anticonstituţională nu poate da naştere la dreptul asupra terenului pentru pârâtul ___, precum şi nu poate servi drept temei pentru lipsirea mea de acest teren. Pe lângă acestea, având în vedere că terenul mi-a fost repartizat în folosinţă pe un termen nelimitat, eu mai având şi posibilitatea de a-l privatiza fără plată în condiţiile art.11 alin.1 subalineatul 1 din Codul funciar, dreptul meu asupra terenului reprezintă şi un bun în sensul art.1 al Primului Protocol adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului interpretează mai pe larg noţiunea de „bun” şi referă la această noţiune orice „drept privat care reprezintă valoare patrimonială şi, respectiv, bun în sensul art.1 al Protocolului 1” (Hotărârea Curţii Europene din 26.06.1986 în cauza V.Marl contra Olandei). Pornind de la conţinutul punctelor 32-35 ale Hotărârii Curţii Europene pentru Drepturile Omului „Stretch contra Regatului Unit” din 24 iunie 2003 bunuri, în sensul art.1 al Protocolului nr.1 la Convenţie, se consideră şi aşteptarea întemeiată a procurării patrimoniului sau a dreptului patrimonial în baza contractului încheiat cu organul autorităţii publice. Iar potrivit art.1 al Protocolului nr.1 menţionat, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Şi deposedarea abuzivă a mea de teren este o încălcare flagrantă a acestui drept. În asemenea circumstanţe, eu sunt în drept să mă adresez cu cerere de anulare a deciziei ilegale şi anticonstituţionale a Consiliului sătesc ___ nr. ___ din ___ şi să revendic terenul de la persoana care l-a obţinut şi îl posedă în baza unui act ilegal. Potrivit prevederilor art.308 din Codul civil posesorul de bună-credinţă este în drept să revendice bunul aflat în posesiune nelegitimă a noului posesor. În acelaşi timp, pârâtul ___ nu poate fi considerat dobânditor şi/sau posesor de bună-credinţă, având în vedere că el ştia de faptul că terenul mi-a fost repartizat mie şi se află legal în posesia mea, dar a acceptat atribuirea terenului în folosinţa lui cu încălcarea normelor constituţionale şi legale menţionate. Potrivit explicaţiilor din pct.3 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.10 din 26.03.1997 “Cu privire la practica aplicării legislaţiei funciare de către instanţele judiciare”, litigiile şi plângerile legate de chestiunile funciare, unde una din părţi este cetăţeanul, se examinează de către judecătoriile jurisdicţiei de drept comun. În temeiul celor expuse, conform prevederilor art. 6 şi 7 din Constituţia Republicii Moldova, art.1 al Primului Protocol adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, art.10 şi 25 din Codul funciar, art.308 din Codul civil, art.166-167, 241 din Codul de procedură civilă,

134

s o l i c i t: Să fie declarată nulă decizia Consiliului sătesc ___ nr. ___ din ___ privind atribuirea în folosul lui ___ a terenului cu suprafaţa de 0,065 ha pe str. ___ nr._ din s. ___. Să fie obligat pârâtul ___ să elibereze terenul de pe str. ___ nr._ s. ___. Să fie încasate de la pârâţi în folosul meu cheltuielile de judecată. Pentru asigurarea acţiunii, solicit să fie pus sechestru pe terenul de pe str. ___ nr._ s. ___, precum şi să-i fie interzise pârâtului ___ acţiunile de efectuare a oricăror lucrări de construcţie pe acest teren. Anexă: Data_______________________ Semnătura__________________

135

Judecătoria sectorului _______________________ Reclamant: __________________ _____________________ (domiciliul) Pârâţi: 1. Consiliul sătesc ____________________ ___________________________________ (sediul) 2. _________________________________ __________________________________ (domiciliul)

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
Eu, reclamantul ___, sunt proprietarul apartamentului nr._ din casa nr._ de pe str._ mun.Chişinău constituit din 2 camere separate. Proprietar al apartamentului nr._, constituit din 2 camere, este pârâtul. Alte 2 camere din secţia dată a blocului - apartamentul nr._, se află în proprietatea lui ___, care la moment este plecat peste hotare. Coridorul, 2 încăperi de baie, 2 încăperi de veceu, o cămară, aflate la extremele coridorului, precum şi bucătăria sunt în proprietate şi folosinţă comună a locatarilor secţiei date. Pârâtul ___ şi-a însuşit o parte din suprafaţa coridorului aflată în folosinţă comună, de asemenea, încăperea băii şi a veceului de lângă apartamentul său, despărţind această parte prin instalarea unui perete cu uşă. În aşa mod el a închis accesul meu la această parte a coridorului şi la încăperile respective. Totodată, pârâtul şi membrii familiei sale au acces liber la altă parte a coridorului, la bucătărie, la altă baie şi alt veceu. Astfel, eu, fiind coproprietar al încăperilor izolate de către pârâtul ___, prin instalarea peretelui, nu pot deţine şi folosi încăperile respective, care au fost uzurpate în mod ilegal de către el. Prin aceasta se încalcă drepturile mele prevăzute de art.315 din Codul civil, care stabileşte că proprietarul are dreptul de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie asupra bunului. Pe lângă aceasta, construirea peretelui s-a efectuat cu încălcarea prevederilor art.50, 55, 42 din Legea privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului, precum şi ale pct.4 din Regulamentul privind certificatul de urbanism şi autorizarea construirii sau desfiinţării construcţiilor şi amenajărilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.360 din 18.04.97, prin care este stabilit că asemenea lucrări pot fi efectuate numai în baza autorizaţiei de construire, eliberată de autoritatea publică locală. Or, pârâtul ___ nu a dispus de o asemenea autorizaţie, peretele fiind instalat de el în mod samavolnic. Iar pentru intrarea în posesia Autorizaţiei de construire, conform prevederilor Instrucţiunii provizorii privind procedura de obţinere a actelor necesare pentru executarea construcţiilor, reconstrucţiilor, amenajărilor, aprobată de Primăria mun. Chişinău la 10.05.2001, mai era necesar ca pârâtul să solicite şi acordul autentificat notarial al vecinilor. Un asemenea acord nu a fost solicitat şi nu există. Pornind de la aceste circumstanţe, eu sunt în drept, conform prevederilor art.374 alin.(1) din Codul civil, să revendic cota-parte din bunul ce-mi aparţine din posesiunea nelegitimă a lui ___ prin obligarea părţii pârâte de a demola peretele construit neautorizat, 136

precum şi să solicit, potrivit prevederilor art.376 alin.(2) din Codul civil, ca pârâtul să fie obligat să nu-mi îngrădească pe viitor dreptul de folosinţă asupra încăperilor nominalizate. Cererea mea se încadrează şi în prevederile art.1 al Primului Protocol adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale care garantează oricărei persoane dreptul la respectarea bunurilor sale. În temeiul celor expuse şi în conformitate cu prevederile art.11 lit.b), 374 alin.(1), 376 alin.(2) din Codul civil, art.166, 241 din Codul de procedură civilă, S O L I C I T: Să fie obligat pârâtul ______ să efectueze din cont propriu demolarea peretelui construit neautorizat în coridorul aferent apartamentelor nr.___ din casa nr._ de pe str. ___ mun.Chişinău, precum şi să nu-mi îngrădească dreptul de folosinţă pe viitor asupra coridorului, camerei de baie şi veceului amplasate în partea de coridor de lângă apartamentul său nr._. Să fie încasate în folosul meu de la pârâtul ___ cheltuielile de judecată ce ţin de acordarea asistenţei juridice şi de plata taxei de stat, în total ___ lei. Anexe: 1. ___ 2. ___ Data__________________ Semnătura_______________

137

• taxa de stat – ___________ lei. prin majorarea sumelor solicitate spre încasare de la pârât şi solicită instanţei de judecată: a încasa de la pârât în folosul reclamantului • datoria pentru îndeplinirea lucrărilor cu populaţia – ___________ lei. susţine că pârâtul refuză în continuare să-şi onoreze obligaţiunile prevăzute de Contractul nr.Judecătoria Economică de circumscripţie Chişinău Reclamant: _________________ Pârât:______________ „___” ____________ ______ CERERE CU PRIVIRE LA MĂRIREA CUANTUMULUI PRETENŢIILOR DIN ACŢIUNE Prin prezenta. • cheltuieli de asistenţă juridică – ____________lei. Luând ca bază cele expuse în virtutea calităţii de participant la proces care se bucură de drepturi procedurale speciale prevăzute în art. Suplimentar. _______ din ___ ____________ ______. reclamantul declară că susţine integral temeiurile de fapt şi de drept invocate în cererea de chemare în judecată. Calculele sumelor solicitate. 2.60 CPC al RM. Aceste circumstanţe au condus la majorarea sumei datoriilor faţă de reclamant cu _____________________ lei. Semnătura reclamantului_____________________________ 138 . Ordin de plată a taxei de stat. • penalităţi – _____________ lei. reclamantul modifică cerinţele expuse în cererea de chemare în judecată. Anexe: 1.

modificarea hotărârii Judecătoriei Economice de Circumscripţie în privinţa admiterii cererii de bază şi respingerea cererii înaintate de recurent privind încasarea datoriei de la intimat ca nefondată.2009. Conform art. înţeleasă de părţile implicate în litigiu şi să răspundă în mod sigur şi expres la toate cererile şi obiecţiile formulate de apelant şi intimat. elocvenţă.158 (4) CPC. Potrivit Principiului nr. instanţa de apel a dispus întoarcerea executării hotărârii judecătoreşti. apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţă de apel de către participanţii la proces. ceea ce.09. instanţa de apel a dispus admiterea parţială a apelului.R(84)5 privind principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcţionării justiţiei. adică formulările din conţinutul deciziei trebuie să corespundă exigenţilor de: corectitudine.373 (2) CPC: în limitele apelului. consecutivitate. decizia instanţei de apel trebuie să corespundă tuturor normelor de drept. logică. Recurentul luând act de decizia motivată a instanţei de apel a ajuns la concluzia că aceasta este nelegală şi pasibilă casării. În rezultat. deplinătate. atenţionăm că nu corespunde tuturor normelor de drept şi nu răspunde în mod sigur şi expres la toate obiecţiile formulate de recurent în procesul examinării cererii de apel.432. călăuzindu-se de lege. raportul de expertiză este examinat în şedinţa de judecată şi evaluat în ansamblu cu celelalte probe. în conformitate cu art.6 al Recomandării nr. oficialitate şi pertinenţă. Curtea de Apel Economică a examinat cererea depusă de intimat la hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie. 139 . adoptată de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei la 28. Conform art.130 (1) CPC: instanţa judecătorească apreciază probele după intima ei convingere. se conturează încălcarea normelor de drept material şi de drept procedural.1984. sobrietate. lipsă de rezerve (necondiţionalitate). În mod special.02. Argumentele aduse de recurent în favoarea celor expuse sunt următoarele: 1. precum şi cele care nu au fost stabilite. să fie clară. Conform art. Astfel. serveşte drept temei de declarare a recursului. 400 (2) şi (3) CPC. bazată pe cercetarea multiaspectuală. concreteţe. dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii. nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor. instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanţe. De asemenea. completă. deoarece nu corespunde exigenţilor enunţate anterior. claritate. certitudine.CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE Recurent: ______________________ Intimat: _______________________ „____” ______________ ____ CERERE DE RECURS ASUPRA DECIZIEI CURŢII DE APEL ECONOMICE La 30.

Drept argument instanţa de judecată inserează în motivarea hotărârii concluzia expusă de experţi în raportul de expertiză. deoarece existenţa unei datorii apărută în baza unui contract încheiat în condiţii legale nu poate fi pusă în dependenţă de înregistrarea acesteia în evidenţa contabilă a debitorului. În acest sens. după caz.04. deoarece debitorul. precum şi cele care falsifică premeditat raportul financiar. administrativă sau penală conform legislaţiei în vigoare. dar şi în raport cu obiecţiile la raportul de expertiză prezentate de recurent în conformitate cu art. precum că „în evidenţa contabilă a intimatului nu sunt înregistrate datorii creditoare faţă de recurent pentru deservirea tehnică”. expunem faptul că. chiar intenţionat. Suplimentar.1995. în acest mod scăpând de răspundere contractuală. care nu a fost examinat şi evaluat în ansamblu cu celelalte probe din dosar. În acest sens.57 din Legea contabilităţii 140 . care conţine nişte concluzii străine pricinii în cauză. Mai mult ca atât. încălcarea normelor de drept nominalizate este evidentă. Totodată. deoarece argumentele aduse de instanţa de judecată pentru justificarea soluţiilor sale au la bază numai o singură probă din dosar. şi anume: raportul de expertiză. Considerăm eronată concluzia dată. Cele expuse ne determină să conchidem că executarea obligaţiilor apărute în baza contractului. de avere. În acest aspect au fost prezentate documente justificative suficiente. care aplică incorect standardele şi alte acte normative privind contabilitatea. un raport de expertiză atât de ambiguu şi deplasat total de obiectul litigiului. nici legislaţia civilă nu pune existenţa unei datorii contractuale în dependenţă de evidenţa contabilă a părţilor contractante. poate să nu înregistreze anumite operaţiuni economice în evidenţa sa contabilă. cărora instanţa de judecată le-a dat o apreciere greşită. recurentul a suportat cheltuieli în mărimea solicitată spre încasare de la intimat. nu putea avea o forţă probatorie mai superioară decât celelalte probe din dosar. nu poate fi pusă în dependenţă de respectarea sau nerespectarea legii contabilităţii de către recurent. În continuare. care au fost neglijate de către instanţa de judecată. conform art.426-XIII din 04. cu referire la concluziile expuse de expert şi admise de instanţa de judecată ca argumente probate. remarcăm că recurentul nu solicită încasarea datoriilor pentru prestarea de servicii intimatului. Respectiv.426 din 04. care se eschivează de la ţinerea contabilităţii. disciplinară. 3. menţionăm că acest lucru ar fi alogic. materială. 2. în procesul efectuării expertizei. sesizăm că respingerea cerinţelor recurentului este bazată pe prevederile Legii contabilităţii nr.04. în procesul deservirii şi întreţinerii reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare. dar solicită restituirea cheltuielilor suportate la deservirea şi întreţinerea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare.1995. Nerespectarea legii contabilităţii nu se sancţionează cu negarea tuturor operaţiunilor economice ce nu au fost contabilizate în conformitate cu această lege. care demonstrează cert faptul că pe perioada aprilie-septembrie 2006. Conform art. Este de menţionat că raportul nominalizat urma să fie apreciat de către instanţa de judecată nu numai în ansamblu cu celelalte probe din dosar. sunt trase la răspundere.56 din Legea contabilităţii nr.În speţa dată. persoanele vinovate de încălcarea prezentei legi. În baza argumentelor invocate de instanţa de judecată în motivarea deciziei. experţii judiciari au verificat documentele prezentate de părţi sub aspectul înregistrării şi reflectării în evidenţa contabilă a operaţiunilor economice din sfera de prestare a serviciilor. plasând la bază acelaşi raport de expertiză. invocăm şi faptul că.158 (5) CPC. expunem că debitorul nu poate fi exonerat de răspundere contractuală pe motivul că creditorul a ţinut evidenţa contabilă contrar legii contabilităţii.

Ţinând cont de legislaţia privind activitatea în domeniul expertizei judiciare. ca mai apoi să invoce acest fapt ca temei de exonerare de răspundere.2000 şi art.2000). „sumele cheltuielilor care necesită a fi compensate gestionarului pentru deservirea tehnică pot fi încasate de ultimul prin prezentarea cererii de plată”. Forma înscrisurilor nominalizate nici nu prevede întocmirea lor bilaterală.6 din contract).. dacă ele servesc la constatarea circumstanţelor ce justifică pretenţiile părţii şi altor circumstanţe importante pentru justa soluţionare a pricinii (art. legislaţia în vigoare admite reţinerea unor înscrisuri chiar dacă ele au fost întocmite unilateral. în conformitate cu art. Asupra speţei date are o deosebită relevanţă temeiul naşterii obligaţiei intimatului faţă de recurent. din calculul câte 000 lei pentru un m.11 lit. Înscrisurile date corespund acestor cerinţe.5.117 (1) CPC).6 din Instrucţiunea privind modul de compensare gestionarilor fondului de locuinţe de către furnizori a cheltuielilor pentru deservirea tehnică a sistemelor interne de alimentare cu apă. de suprafaţă totală a apartamentelor caselor de locuit.868 aprobat de organul de statistică). respectiv. nu poate fi apreciată ca justă.426-XIII din 04. Astfel. Potrivit pct.p. însă intimatul categoric şi neîntemeiat refuza să accepte aceste documente de evidenţă prezentate de recurent. Mai mult ca atât. La aceste facturi era anexat şi Certificatul de îndeplinire a lucrărilor în baza contractului în care era indicată denumirea lucrărilor efectuate pe parcursul unei luni. atenţionăm instanţa de recurs că lunar recurentul prezenta intimatului facturi de plată (pe formularul nr. energie termică. fapt ilicit (delict) şi din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condiţiile legii.1995 încheierea asupra corespunderii ţinerii contabilităţii standardelor aprobate şi altor acte normative sunt în drept să o facă numai organele cărora le sunt încredinţate funcţiile de organizare a contabilităţii şi de coordonare a metodologiei ei. În cazul dat.04. funcţia de bază a acestuia fiind efectuarea expertizei judiciare şi a constatărilor tehnico-ştiinţifice. 4. Astfel.” (a fost folosit tariful de 1.06. În acest sens. iar decizia de caz urma să fie luată în baza probelor prezentate de recurent la materialele dosarului. Conform art. în conformitate cu pct.06.5. conchidem că Centrului Naţional de Expertize Judiciare nu-i este încredinţată funcţia de organizare a contabilităţii şi de coordonare a metodologiei ei.p. Cele expuse ne determină să conchidem că raportul de expertiză nu poate fi reţinut ca probă în dosar. nu pot fi respinse pe motivul că sunt unilaterale.4 din contract „furnizorul plăteşte Asociaţiei cheltuielile lunare pentru deservirea şi întreţinerea reţelelor de apă şi canalizare din interiorul caselor.21 (4) din Legea cu privire la expertiza judiciară nr. 5. care constituie 000000 m. respectiv nici nu înregistra aceste fapte economice în evidenţa sa contabilă.nr. electrică şi a sistemelor de evacuare a apelor uzate în blocurile locative. Suplimentar menţionăm că. dar ca o atitudine de rea-credinţă faţă de recurent.89 lei în urma aplicării pct.1086-XIV din 23. obligaţiile se nasc din contract. temei de naştere a obligaţiilor este contractul semnat de ambele părţi în condiţii legale şi care este în vigoare până în prezent. care în practică sunt acceptate de către agenţii economici ca cereri de plată. expertul judiciar urma să renunţe la efectuarea expertizei judiciare şi să restituie materialele prezentate pentru expertiză (art.b) fin Legea cu privire la expertiza judiciară nr.1086-XIV din 23. dar să nu prezinte nişte concluzii eronate şi cu depăşirea competenţei. 141 .514 CC. poziţia intimatului de a refuza restituirea cheltuielilor suportate de recurent la deservirea şi întreţinerea reţelelor de apă şi canalizare.154 (1) CPC. Considerăm neîntemeiată şi ilegală concluzia instanţei de apel că „Documentele prezentate la dosar sunt întocmite unilateral”.

care este implicită în ansamblul articolelor Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale care constituie unul din elementele de bază ale statului de drept (cauza Beian vs România.În contextul clauzei menţionate.30658/05. 514.175. pentru ca instanţele ierarhic superioare să verifice legalitatea hotărârilor emise pe caz. Semnătura recurentului_____________________________________ 142 . Luând în considerare aspectele enunţate. 3. 130 (1). Suplimentar este de menţionat faptul că în anii 2001-2006. art. conchidem că temeiurile de bază ce impun admiterea prezentului recurs sunt următoarele: au fost încălcate normele de drept procedural. hotărârea instanţei de fond este legală şi întemeiată. art. Caracterul definitiv al hotărârii nu exclude posibilitatea ca hotărârea instanţei de apel să fie modificată sau anulată.1995. au hotărât obligarea intimatului să-i restituie recurentului cheltuielile suportate pentru întreţinerea şi deservirea reţelelor de apă şi canalizare. ţinând cont de faptul că aplicarea legii şi realizarea jurisprudenţei trebuie să se facă în mod unitar. 668 CC.86.432. Or. Suspendarea executării Deciziei Curţii de Apel Economice. neaplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii ar crea dificultăţi la executarea hotărârii judecătoreşti. Considerăm că toate aceste hotărâri urmează să fie luate în considerare în speţa dată. CEDO apreciază că practica judiciară neunitară este contrară principiului siguranţei publice. în situaţii similare celor ce fac obiect de examinare în cazul dat. În cazul în care va surveni una din situaţiile descrise anterior. În asemenea circumstanţe. executarea obligaţiilor contractuale nu a fost condiţionată de perfectarea anumitor acte sau documente contabile speciale. Mai mult ca atât. până la emiterea unei decizii irevocabile pe caz. faptul neexecutării obligaţiilor contractuale nu a fost negat de către intimat.426-XIII din 04. 2. art.400 alin. nr. 158 (4) CPC.(2). nu au fost aplicate normele de drept material care trebuiau să fie aplicate. 6.04. (3). Admiterea prezentei cereri de recurs. Anularea Deciziei Curţii de Apel Economice şi menţinerea în vigoare a Hotărârii Judecătoriei Economice de Circumscripţie.373 (2). şi anume: art. şi anume: art. şi anume: art. în cazul dat recursul. au fost aplicate norme de drept material care nu trebuiau să fie aplicate. Caracterul definitiv presupune dreptul participanţilor la proces de a-şi exercita dreptul la celelalte căi de atac. În baza celor expuse şi în conformitate cu normele de drept citate în tot conţinutul prezentei cereri. 513 (1).2 (2). art.512 (1).435 CPC. CEDO 2007). solicit instanţei de recurs: 1. Decizia Curţii de Apel Economice este definitivă şi executorie. instanţele judecătoreşti. dar nu irevocabilă. precum şi în temeiul art. 16. 19 Lega contabilităţii nr.

a acceptat şi facturile fiscale eliberate de reclamant. A încasa de la pârât în folosul reclamantului datoria pentru îndeplinirea lucrărilor conform contractului. Astfel. 143 . 35. respectiv refuzând şi rezolvarea litigiului în cauză pe calea tratativelor. care stipulează că temeiul executării rezidă în existenţa unei obligaţii.2007.06. art. care solicită să fie încasate tot de la pârât. De asemenea. 2. taxa de stat.572 CC al RM. reclamantul a încheiat cu pârâtul un contract privind livrarea apei şi recepţionarea apelor menajere. art. penalităţi pentru neexecutarea contractului. 2. deşi a semnat toate Actele cu privire la îndeplinirea lucrului cu populaţia perfectate de către reclamant.9 CC al RM ce se referă la executarea obligaţiilor din partea pârâtului în acord cu contractul. în calitate de creditor. Reclamaţia.514 CC al RM ţinând cont de faptul că obligaţiile în cauză au luat naştere în baza unui contract.04.08. 96.Judecătoria Economică de Circumscripţie Chişinău Reclamant: _____________ Pârât:___________________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ CU PRIVIRE LA ÎNCASAREA DATORIILOR FORMATE ÎN BAZA CONTRACTULUI Prin prezenta. A admite prezenta cerere. În drept.2007. Conform prevederilor contactului pârâtul s-a obligat să-i achite reclamantului pentru îndeplinirea lucrărilor de marketing 2% din sumele plătite de consumatori pentru serviciile de alimentare cu apă şi evacuare a apelor uzate. În aceste condiţii. art. În mod tacit. La 06.a) art. reclamantul a fost pus în situaţia de a suporta cheltuieli suplimentare (plata taxei de stat. Din motive neîntemeiate pârâtul refuză să-şi onoreze benevol obligaţiile contractuale. pentru perioada 01. în calitate de debitor. în conformitate cu prevederile contractului. Anexe (copii): 1. să pretindă de la părut. În fapt. prezenta cerere se bazează pe alin. pârâtul a refuzat achitarea datoriilor faţă de reclamant.512 CC al RM ce acordă dreptul reclamantului. art. de asemenea. cheltuieli de asistenţă juridică). 166 CPC al RM. s-a format o datorie în sumă de ________ lei.2005 – 30. reclamantul a solicitat achitarea amenzii în mărime 20% din suma datoriei de bază. executarea obligaţiilor. art. 29. 3. cheltuieli de asistenţă juridică.8 CC al RM pornind de la faptul că drept temei de apariţie a obligaţiilor pârâtului faţă de reclamant serveşte un contract. Cererea de chemare în judecată.5. reclamatul solicită instanţei de judecată: 1. Contractul. reclamantul a înaintat pârâtului o reclamaţie prin care a solicitat achitarea datoriei în cauză.2) lit.

Facturi fiscale. Dispoziţia de plată a taxei de stat. Calculele sumelor solicitate. 7. 5. Actele cu privire la îndeplinirea lucrărilor cu populaţia.4. Semnătura reclamantului_______________________ 144 . 6.

care au la bază un contract încheiat în condiţii legale. dar nu.21 (4) din Legea cu privire la expertiza judiciară nr. În concluzie. În continuare. încheierea asupra corespunderii ţinerii contabilităţii standardelor aprobate şi altor acte normative sunt în drept să o facă numai organele cărora le sunt încredinţate funcţiile de organizare a contabilităţii şi de coordonare a metodologiei ei. Conform art. conchidem că Centrului Naţional de Expertize Judiciare nu-i este încredinţată funcţia de organizare a contabilităţii şi de coordonare a metodologiei ei. ceea ce a servit drept temei ca acesta să refuze efectuarea expertizei judiciare în conformitate cu art.2000). b) din Legea cu privire la expertiza judiciară nr.1086-XIV din 23. care sunt nişte datorii diferite de cele solicitate spre încasare de către intimat şi nu fac obiectul prezentului litigiu. considerăm că expertul urma să se refere numai la existenţa şi mărimea datoriei pentru deservirea reţelelor interne de alimentare cu apă potabilă şi canalizare. Ţinând cont de esenţa litigiului şi cerinţele din acţiunea intimatului.06.06.2000 şi art. susţinem faptul că.1086-XIV din 23. funcţia de bază a acestuia fiind efectuarea expertizei judiciare şi a constatărilor tehnico-ştiinţifice. expertul face o analiză a tuturor datoriilor părţilor dosarului.57 din Legea contabilităţii nr. reiterăm că raportul de expertiză nu poate fi reţinut ca probă pe dosar. de la executarea căruia nu te poţi eschiva pe motivul ţinerii evidenţei contabile contrar legii contabilităţii. care constau în încasarea de la apelant a datoriei pentru deservirea reţelelor interne de alimentare cu apă potabilă şi canalizare. Raportul de expertiză nominalizat nu elucidează problemele puse în discuţie în procesul examinării cauzei şi nu poate fi pus la baza unei hotărâri judecătoreşti prin care ar fi admise sau respinse cerinţele intimatului. formate în baza contractului în litigiu. în dosar. Astfel. sunt probe suficiente ce denotă legalitatea şi temeinicia cerinţelor intimatului. în general. Ţinând cont de legislaţia privind activitatea în domeniul expertizei judiciare. concluziile la întrebarea 1şi 2 puse în faţa expertului sunt străine pricinii în cauză şi nu au tangenţă cu aceasta. întrebarea a treia nu este de competenţa expertului judiciar. susţinem următoarele. Referitor la răspunsul expertului la cea de a treia întrebare. Astfel. la toate datoriile dintre aceşti doi agenţi economici. 154 (1) CPC şi să restituie materialele prezentate pentru expertiză fără efectuarea acesteia (art.1995. Nerespectarea legii contabilităţii nu se sancţionează cu negarea tuturor 145 .04.Curtea de Apel Economică Intimat: _________________ Apelant: _________________ OBIECŢII ASUPRA RAPORTULUI DE EXPERTIZĂ Onorată instanţă! Intimatul îşi exprimă dezacordul cu Raportul de expertiză şi consideră că acesta nu poate fi admis ca probă în dosar. 426-XIII din 04.11 lit. În raportul de expertiză.

Ţinând cont de faptul că. considerăm că hotărârea primei instanţe este legală şi întemeiată şi urmează a fi menţinută în vigoare. prin mai multe hotărâri judecătoreşti. din cauza refuzului apelantului de a achita aceste sume. conchidem despre prezenţa temeiurilor degrevării de probaţiune prevăzute la art.04. Până în anul 2000. privind modalitatea de restituire a cheltuielilor lunare pentru deservirea şi întreţinerea reţelelor de apă şi canalizare. a fost stabilită obligaţia contractuală a apelantului de a plăti lunar asociaţiei cheltuielile lunare pentru deservirea şi întreţinerea reţelelor de apă şi canalizare în temeiul punctului 5. care se eschivează de la ţinerea contabilităţii.123 (2) CPC.56 din Legea contabilităţii nr. în speţa dată.426-XIII din 04. stabilită de ambele părţi contractante. materială. care de fiecare dată a dat câştig de cauză asociaţiei. persoanele vinovate de încălcarea prezentei legi.1995.4 din contract. fără a-i solicita asociaţiei prezentarea suplimentară a anumitor documente. nu poate fi trecută cu vederea practica precedentă. care aplică incorect standardele şi alte acte normative privind contabilitatea.operaţiunilor economice ce nu au fost contabilizate în conformitate cu această lege sau cu exonerarea debitorilor de răspundere contractuală. Suplimentar comunicăm faptul că. disciplinară. administrativă sau penală conform legislaţiei în vigoare.4 din contract prin intermediul IM „Infocom”. Conform art. Data______________________ Semnătura_________________ 146 . după caz. În asemenea circumstanţe. sunt trase la răspundere. apelantul achita sumele calculate în baza punctului 5. Ulterior. încasarea lor a avut loc prin intermediul instanţelor judecătoreşti. de avere. precum şi cele care falsifică premeditat raportul financiar. deoarece însuşi contractul nu prevede obligaţia părţilor de a perfecta anumite acte.

susţinem că acestea nu pot avea o forţă probantă superioară înscrisurilor nominalizate anterior. iar cele invocate de ultimul nu au fost confirmate prin probe veridice şi suficiente. intimatul comunică despre examinarea cererii de apel declarată de apelant la Hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie Chişinău şi. prin cerere de chemare în judecată. Îndeplinirea obligaţiilor contractuale de către intimat este confirmată prin Actele cu privire la îndeplinirea lucrului cu populaţia între apelant şi intimat şi Facturile fiscale perfectate de intimat pentru confirmarea operaţiunii economice ce a avut loc de fapt. pentru datoriile formate în urma neachitării conturilor de plată perfectate de Î.6 şi pct. Motivele invocate de apelant în cererea de apel nu-şi găsesc confirmare. Concomitent. şi-a exprimat numai nemulţumirea faţă de soluţia dată în instanţa de fond. Legalitatea şi temeinicia hotărârii instanţei de fond este evidentă.M. ceea ce denotă faptul că sunt formale şi nu pot pune la îndoială legalitatea hotărârii contestate. _____ REFERINŢĂ LA CEREREA DE APEL PRIVIND ATACAREA HOTĂRÂRII JUDECĂTORIEI ECONOMICE DE CIRCUMSCRIPŢIE CHIŞINĂU Onorată instanţă! Prin prezenta. nr.3.1 ale acordului adiţional la Contract”. În concluzie. ceea ce corespunde prevederilor art. cu menţiunea „probe care atestă nemijlocit executarea reală a obligaţiilor stipulate în pct. Obiecţiile au apărut mult mai târziu şi anume atunci când intimatul i-a solicitat apelantului. 147 . apelantul reclama aceste probe. iar dacă. cererea de apel nu conţine temeiuri legale în baza cărora hotărârea instanţei de fond poate fi casată. În procesul examinării cauzei. în acest mod. informăm că intimatul deţine astfel de probe şi le anexează la prezenta referinţă. s-a stabilit că calitatea de consumator în condiţiile contractului le revine membrilor asociaţiei şi nu asociaţiei nemijlocit. în procesul examinării cauzei în prima instanţă. Referitor la probele nominalizate de apelant în cererea de apel. urmează să fie tras la răspundere fiecare locatar în parte. s-a stabilit cu certitudine că intimatul nu are datorii faţă de apelant. îşi exprimă dezacordul cu aceasta. astfel că. De asemenea. deoarece se întemeiază numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţa de judecată şi pe probele cercetate în cadrul şedinţelor judiciare în strictă conformitate cu legea. totodată. „Infocom”.CURTEA DE APEL ECONOMICĂ Apelant: ___________________ Intimat: ____________________ „____” _____________ 2009.239 CPC. cât şi facturile au fost semnate de către apelant fără obiecţii. Este de menţionat că atât actele. în baza datelor prezentate de către furnizor. De asemenea. ceea ce nu poate servi drept temei de sine stătător pentru casarea hotărârii. încasarea sumelor incluse în aceste acte şi facturi. ele ar fi fost prezentate fără dificultăţi. susţinem faptul că apelantul.

9 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. în conformitate cu legea şi prevederile statutare.602 CC. „Infocom” datele cu privire la volumul de apă consumat îi revine furnizorului şi nu asociaţiei. propusă de apelant prin cererea de apel. care au toate şansele reale de a fi calificate ca fapte ilicite. În contextul celor expuse. Nu poate fi reţinut nici argumentul apelantului privind interpretarea eronată de către instanţa de judecată a punctelor 1. fără abstracţie. În procesul examinării cauzei.191 din 19.5. ceea ce înseamnă că suplimentar la datoriile curente sunt achitate şi datoriile anilor precedenţi.02. obligaţia intimatului în lucrul cu consumatorii se limitează la acele calcule pe care le prezintă Î.191 din 19.6.1. 6. nici legislaţia în vigoare nu prevede astfel de răspundere a gestionarului.242 CC. deoarece în cazul încheierii contractului nominalizat institutul reprezentării a fost aplicat nemijlocit. pct.1 şi 1.2 din contract. care au calitatea de consumator. comunale şi necomunale pentru fondul locativ. Potrivit acestor două norme. intimatul i-a cauzat prejudicii materiale apelantului. „Infocom” în baza datelor prezentate de Furnizor.M.9 al Hotărârii Guvernului RM nr.3.2. Cât priveşte respingerea cererii reconvenţionale. ipotetic. timp de mai mulţi ani.2002. Deşi indică aceste norme juridice şi contractuale. În aceste circumstanţe. Modalitatea de evidenţă lunară a consumului de apă pentru membrii asociaţiei. concluzionăm că apelantul îi impută intimatului nişte inacţiuni ce contravin prevederilor legale şi contractuale. consumatorii achită Furnizorului volumul de apă potabilă şi caldă menajeră. conform pct. deoarece achitările anuale ale consumatorilor faţă de furnizor depăşesc volumul de apă consumat pe parcursul anului. În drept. Suplimentar remarcăm faptul că. contravine lit.2002.02. care este determinat conform indicaţiilor contoarelor din apartamentele sau încăperile de locuit ale consumatorilor şi fixate în conturile (avizele de plată) Î. deoarece nici contractul. contravine şi punctului 5. Însă aceste surplusuri nu pot fi puse pe seama asociaţiei sau a membrilor asociaţiei. pentru lucrul asiduu şi zilnic cu locatarii blocurilor pe care le gestionează. pct. prin acţiunile sau inacţiunile sale. pretenţiile sale apelantul şi le-a întemeiat pe art.a) pct. Acest fapt reiese şi din cererea de apel a apelantului.”Infocom”. de asemenea. deoarece astfel de acţiuni contravin normelor juridice ce reglementează modul de prestare şi achitare a serviciilor locative. astfel că aplicarea lor în sensul admiterii cererii reconvenţionale nu este justificată.2.În aceste circumstanţe. 5.3 ale Contractului.M. Prin probele anexate la dosar se demonstrează că în această parte intimatul îşi îndeplineşte cu bună-credinţă obligaţiunile. am ajuns la concluzia că datoriile invocate de apelant pentru calcularea prejudiciului solicitat spre încasare s-au format în urma divergenţelor apărute între contorul comun de la blocul locativ şi contoarele individuale ale locatarilor. susţinem că şi în acest caz soluţia instanţei de fond este legală şi întemeiată. instanţa de fond a ajuns just la concluzia de a admite pretenţiile intimatului. Concluzia apelantului că „diferenţa nerepartizată spre achitare rămâne pe seama gestionarului” este neîntemeiată. 7.2 din contract.2 din contract prin prisma art. care impun răspundere. Adică a solicitat ceea ce i se cuvine conform contractului. obligaţia de a prezenta Î. Rezultatele muncii sunt evidente şi 148 . apelantul nu demonstrează în care măsură ele sunt aplicabile situaţiei în cauză şi cum denotă ele că.M. Este de menţionat faptul că plăţile solicitate de intimat spre încasare au fost calculate în mărime procentuală de la sumele achitate de către consumatori la conturile furnizorului. Pretenţiile formulate de apelant prin cererea reconvenţională sunt nefondate şi exprimă numai tendinţa apelantului de a-şi compensa cumva datoriile pe care le are faţă de intimat. ceea ce se datorează numai lucrului intens şi sistematic cu consumatorii.

____________________ Semnătura intimatului__________________________ 149 . În lumina celor relevate şi în conformitate cu art. Anexe (copii): 1. 386 (2) CPC.demonstrate prin achitările efectuate de consumatori în contul furnizorului pentru serviciile prestate. ____________________ 2.385. solicit instanţei de apel să respingă apelul ca fiind neîntemeiat şi să menţină în vigoare Hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie Chişinău.

nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.(2) şi (3) CPC al RM. Toate argumentele invocate de recurent sunt similare argumentelor invocate de acesta în prima instanţă şi în instanţa de apel şi se referă la nereţinerea înscrisurilor probatorii şi neaprecierea argumentelor invocate în susţinerea cererii reconvenţionale. din conţinutul cererii de recurs. înaintează obiecţii la referinţa înaintată de intimat în instanţa de apel. recursul exercitat. conform secţiunii a II-a. 400 alin. fiind astfel respectat principiul contradictorialităţii şi egalităţii părţilor în faţa legii şi justiţiei. în procesul examinării cauzei. fără a ţine cont de prevederile art.03. În urma examinării cererii de recurs s-a ajuns la concluzia că aceasta nu este declarată în temeiurile consemnate la art. ele nu constituie temeiuri de casare a deciziei. nu au determinat pe deplin circumstanţele litigiului.(2) şi (3) CPC.442 (1) CPC. respingerea cererii reconvenţionale. De asemenea. dar. au interpretat unilateral clauzele contractului puse la baza cerinţelor”. dar nu şi temeinicia ei în fapt. care sunt aceste înscrisuri şi argumente şi cum demonstrează ele ilegalitatea hotărârilor date în instanţa de fond şi de apel. în temeiul art. Este de menţionat şi faptul că. nu se indică concret. expunem că acest argument este unul declarativ. ceea ce era în drept să facă în procesul examinării cererii de apel. instanţele de judecată inferioare au pus în discuţie şi examinat toate problemele ridicate de recurent. neindicate expres de recurent în cerere. intimatul a sesizat că acestea nu diferă esenţial după conţinut. potrivit căruia instanţa de recurs verifică numai legalitatea hotărârii atacate. au apreciat abstract probele anexate la dosar. care ar demonstra existenţa acestei încălcări. denotă inadmisibilitatea cererii de recurs. care nu denotă sub nicio formă ilegalitatea hotărârilor instanţelor anterioare. Cât priveşte temeiul invocat de recurent precum că instanţa de apel şi cea de fond au aplicat eronat actele normative.10 din Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM nr. totodată.a) CPC. nu cuprinde argumente ce se referă la ilegalitatea sau netemeinicia hotărârii Curţii de Apel Economice. Argumentele invocate de recurent. prin prisma art. Consemnăm faptul că recurentul.2006 „Cu privire la practica aplicării legislaţiei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs”).CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE Intimat: _________________________ Recurent: ________________________ REFERINŢĂ LA CEREREA DE RECURS Onorată instanţă! Prin prezenta. verificându-se numai legalitatea deciziei. După studierea cererii de recurs şi contrapunerea ei cu cererea de apel. are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural. reclamă probele prezentate de intimat pentru susţinerea cerinţelor sale din acţiune şi.400 alin. 150 . intimatul solicită instanţei de recurs să considere inadmisibil recursul declarat de recurent la Decizia Curţii de Apel Economice.3 din 27. precum că „instanţa de apel şi instanţa de fond. deoarece. la judecarea pricinii. Suplimentar remarcăm că. dar nu şi temeinicia în fapt (pct. dar nu în procesul examinării cauzei în ordine de recurs. deoarece nu a fost invocat niciun motiv. or. de asemenea. respectiv. exprimând numai nemulţumirea recurentului cu soluţiile adoptate de instanţele inferioare. cu excepţia unor completări sau înlocuiri de expresii cu aceleaşi sens.433 lit.

interpretarea dată de către instanţele de judecată clauzelor contractuale a fost efectuată în strictă conformitate cu legea. În baza celor relevate. acest fapt a fost afirmat chiar de reprezentantul recurentului. care au fost apreciate de către instanţele judecătoreşti în conformitate cu art. legalitatea şi temeinicia ei. dar reiese şi din cererea de recurs. comunicăm faptul că recurentul nu a putut demonstra prin probe şi nu prin argumente declarative. dar fără a ţine cont de faptul că. nici în instanţa de apel recurentul nu a probat existenţa datoriilor intimatului faţă de el.Soluţiile instanţei de fond şi de apel sunt juste şi în conformitate cu legea. Nici în prima instanţă. iar lipsa datoriilor exclude posibilitatea calculării de prejudicii. contractul se interpretează în favoarea aderentului sau a consumatorului”. intimatul a prezentat înscrisuri probatorii care demonstrează faptul că nu are datorii faţă de recurent. În final. Data_______________ Semnătura______________ 151 . la baza lor fiind plasate probe pertinente şi concludente. Scopul înaintării acestei cereri reconvenţionale a fost compensarea datoriilor pe care le are recurentul faţă de intimat. Recurentul motivează înaintarea cererii reconvenţionale pentru asigurarea drepturilor garantate de legislaţia civilă. ba dimpotrivă.130 CPC şi care nu au fost combătute de către recurent. ceea ce impune concluzia că recursul declarat de recurent este inadmisibil. adică în defavoarea intimatului. acţiunea se consideră nelegală şi nu poate fi admisă. conchidem că decizia instanţei de apel şi hotărârea instanţei de fond sunt întemeiate şi legale. Cât priveşte cererea reconvenţională. În cazul nespecificării dreptului şi a normei juridice unde îşi are izvorul. dar fără a indica expres care drept şi de care normă juridică este prevăzut şi protejat acest drept. iar cererea de recurs nu conţine temeiuri legale.732 (2) CC „în toate cazurile. recurentul invocă faptul că contractul care stă la baza litigiului a fost perfectat de intimat din care considerente neclarităţile din condiţiile contractuale pot fi interpretate doar în defavoarea părţii care le-a formulat. conform art. Astfel.

mai este necesar şi să probezi acest fapt. chiar luate în formă autentică sau rapoarte de expertiză. respectiv.CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE Revizuent: ____________________ Intimat: _______________________ „___” _____________ _____ REFERINŢĂ LA CEREREA DE REVIZUIRE DEPUSĂ ÎMPOTRIVA DECIZIEI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE Onorată instanţă! Prin prezenta. pentru admiterea cererii de revizuire.10. în această privinţă. Toate înscrisurile nominalizate nu întrunesc condiţia de bază enunţată. 152 . d) din Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM „Cu privire la practica aplicării legislaţiei procesuale la examinarea cauzelor civile în ordine de revizuire nr.449 CPC. Conform punctului 4 lit.c) art. respectiv. în acest sens fiind pronunţată hotărârea instanţei de fond. Concomitent menţionează că aceasta nu cuprinde argumente ce ar justifica necesitatea desfiinţării Deciziei Curţii Supreme de Justiţie şi reînnoirea judecăţii. adică aceste înscrisuri au fost descoperite cu mult timp înainte de pronunţarea deciziei contestate. se va ţine seama numai de înscrisurile descoperite după pronunţarea hotărârii atacate pe calea revizuirii. revizuentul face trimitere la un şir de înscrisuri anexate la materialele dosarului pe parcursul examinării cauzei în instanţa de fond şi apel. intimatul îşi expune dezacordul cu cererea de revizuire declarată de revizuent împotriva Deciziei Curţii Supreme de Justiţie. menţionăm că obiecţiile în cauză au fost invocate şi anterior. iar nu şi declaraţiile de martor. Este de menţionat că legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. Cu referire la temeiul invocat de revizuent. în apel şi în recurs. din motive ce nu au depins de voinţa revizuentului”. cu nota că instanţele de judecată s-au limitat doar la o apreciere formală a acestora. nu este suficient numai să incluzi în conţinutul ei unul din temeiurile prevăzute în art.449 CPC.137 CPC. Totodată. care nu au putut fi prezentate instanţei de judecată în cadrul examinării cauzei în instanţa de fond. În continuare se menţionează: legea prevede. Totodată menţionăm că. doar un singur mijloc de probă. Pentru a proba faptul. susţinem că acesta nu este confirmat prin probe. „descoperirii înscrisurilor probatoare. în caz dacă se invocă temeiul prevăzut la lit. acela al înscrisurilor în sensul art.449 CPC. li s-a dat o apreciere.2005.14 din 03. care sunt enumerate exhaustiv în art. acestea au servit deja drept obiect de examinare şi apreciere în toate instanţele de judecată şi. de apel şi de recurs. astfel.

În consecinţă.c) CPC. încălcarea principiului nominalizat va conduce la încălcarea art. revizuentul a informat instanţa de recurs şi despre Decizia Curţii de Apel Economice. remarcăm că argumentele invocate de revizuent în cererea de revizuire denotă numai nemulţumirea acestuia vis-à-vis de faptul respingerii acestor probe în procesul examinării cauzei şi nicidecum nu denotă existenţa acelor motive legale ce ar impune rediscutarea soluţiei irevocabile pe caz. iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu constituie un temei de reexaminare. cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă. în acest sens. § 25). pe care încă nu a fost dată o soluţie irevocabilă. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat. În asemenea circumstanţe. Totodată. aceste două înscrisuri nu întrunesc condiţia esenţială prevăzută de art. soluţie ce nu va admite încălcarea principiului siguranţei raporturilor juridice. urmând ca. deoarece se referă la un alt raport juridic litigios dintre părţile prezentului proces.6 paragraful 1 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. care este unul din elementele fundamentale ale supremaţiei dreptului şi prevede. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Hotărârea CEDO pe cauza Roşca v. Ţinând cont de faptul că temeiul revizuirii nu a fost confirmat. În concluzie. Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei. Suplimentar. Semnătura intimatului_____________________ 153 . deoarece acestea nu se referă la circumstanţe importante pentru soluţionarea pricinii. Moldova. respectiv. să se expună Curtea Supremă de Justiţie. considerăm că acestea se referă la nişte împrejurări străine prezentei cauze. dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Un alt motiv ce denotă nelegalitatea şi netemeincia cererii de revizuire constă în faptul că hotărârile instanţelor de judecată pronunţate în speţa dată nu sunt greşite în raport cu înscrisurile invocate şi prezentate de revizuent. revizuentul face trimitere şi. Atenţionăm că raportul de expertiză nominalizat a fost prezentat de către revizuent la etapa examinării cauzei în recurs.În contextul celor expuse. examinat într-un alt proces judiciar. că nicio parte nu are dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile şi obligatorii doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei.449 lit. anexează la cerere Decizia Curţii de Apel Economice şi Raportul de expertiză. susţinem faptul că probele anexate la cererea de revizuire nu confirmă temeiul invocat de revizuent.

_ DIN _ În urma studierii cererii reconvenţionale.11.pârât: _____________ Pârât – reclamant: _____________ „_____” __________ ________ REFERINŢĂ LA CEREREA RECONVENŢIONALĂ CU PRIVIRE LA DECLARAREA NULĂ A PCT.1969. După cum menţionează şi reclamantul.01.1997. 5. Motivele invocate de reclamant se limitează la nişte interpretări eronate ale legislaţiei civile şi a clauzelor contractuale.5 DIN CONTRACTUL NR. 5.____ din _________________.5 ale contractului nr.14 din 13.01. 5. 5.1969. 154 .220-232 din Codul civil.2006. Pornind de la motivele invocate de reclamant. includerea punctelor 5. şi anume: principiul legalităţii şi principiul libertăţii contractului. Cererea reconvenţională a fost înaintată în instanţa de judecată la 20.4.4. Respectarea principiilor nominalizate denotă faptul că contractul în litigiu a fost încheiat legal.6.14 din 13.463 din 16. au fost respectate principiile ce stau la baza legislaţiei civile în domeniul contractelor. Prin acţiunile sale reclamantul face abuz de drepturile sale procedurale de care este obligat să se folosească cu bună-credinţă (alin. conform cărora lucrările de întreţinere şi deservire tehnică a utilajului ingineresc al blocurilor locative sunt efectuate de către specialiştii serviciilor de exploatare.6 în contract a fost condiţionată de acţiunea Hotărârii Sovietului Miniştrilor RSSM nr. Cererea înaintată de reclamant nu are la bază niciun temei din cele stipulate în art. se simte tendinţa reclamantului de a induce instanţa de judecată în eroare şi de a se eschiva sub orice formă de la executarea obligaţiilor contractuale cu bună-credinţă şi diligenţă. când a fost abrogată Hotărârea Sovietului Miniştrilor RSSM nr.5. am ajuns la concluzia că aceasta este neîntemeiată şi urmează a fi respinsă.6. solicită a fi declarate nule pct. 10. Cererea în cauză a fost înaintată de către reclamant cu omiterea termenului general de prescripţie aplicabil acţiunilor privind declararea nulă a clauzelor contractuale.05. Astfel.4. 10. dar şi de Regulamentul privind modul de achitare de către populaţie a plăţii pentru serviciile locativ-comunale şi pentru folosirea reţelei de radiodifuziune şi a antenei colective de televiziune aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.01. clauză contractuală poate fi declarată nulă numai în temeiurile prevăzute de Codul civil.56 din Cod civil). Reclamantul.2000. şi anume. Contractul în litigiu a fost încheiat între părţi pe un termen nelimitat. Alineatul 2 din articolul 216 al Codului civil stabileşte anumite condiţii privind declararea nulităţii unei clauze contractuale. termenul de prescripţie în cazul dat a început să curgă la 20.3 art. prin cererea reconvenţională.Judecătoria Economică de Circumscripţie Chişinău Reclamant . La momentul încheierii contractului. Un contract încheiat legal are forţă obligatorie pentru ambele părţi contractante.

părţile contractante îşi exercitau drepturile şi îşi onorau obligaţiile în conformitate cu clauzele contractuale şi actele normative nominalizate.55 din 20. face trimitere la Legea privatizării fondului de locuinţe nr. şi anume. deoarece conform alin.1324XII din 10.2 al pct.1324-XII din 10.191 din 19. 191 din 19. precum şi a coloanelor comune din apartamente/încăperile locuibile în cămine (lucrările se efectuează din contul furnizorilor).4. Pentru susţinerea argumentului său. prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. La momentul încheierii contractului reclamantul livra apă şi recepţiona apele menajere de la pârât. reclamantul încearcă să dovedească nulitatea punctelor 5.02.05. evenimentul în baza căruia a luat naştere contractul survenise deja. dreptul pârâtului de a solicita achitarea cheltuielilor suportate şi obligaţia reclamantului de a achita aceste cheltuieli.(1) art. La rândul ei. 5.1969. a Regulamentului cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative. dar nu în sensul în care nu ar produce niciun efect.03. Conform alin.2000. Reclamantul consideră că cheltuielile pentru deservirea reţelelor inginereşti interioare din blocul locativ urmează să le suporte proprietarii apartamentelor. 1. Conform art. Un alt motiv invocat de reclamant se referă la faptul că contractul în litigiu ar fi un act juridic încheiat sub condiţie. prin includerea acestora în preţul de plată pentru apa consumată. la etajele tehnice. apariţia şi încetarea drepturilor subiective civile şi a obligaţiilor corelative nu depindeau de un eveniment viitor şi nesigur ca realizare. • de evacuare a apei uzate (lucrările se efectuează din contul furnizorilor).01.(1) din Anexa nr. Intrarea în vigoare a noului regulament nu a influenţat asupra modului de executare a contractului. 155 .1993. Ulterior. deci.2002.1997. Hotărârea Guvernului nr. Hotărârea în cauză a acţionat până la aprobarea.3 din contract. comunale şi necomunale pentru fondul locativ. comunale şi necomunale pentru fondul locativ.01.02. Normele juridice ce se conţin în Legea privatizării fondului de locuinţe nr. în scopul asigurării unui cadru legislativ adecvat condiţiilor economiei de piaţă. actul juridic se consideră încheiat sub condiţie când apariţia şi încetarea drepturilor subiective civile şi a obligaţiilor corelative depinde de un eveniment viitor şi nesigur ca realizare.3.Astfel.14 din 13. În cazul de faţă. contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.1 la Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative.1993 prevăd modul de suportare a cheltuielilor pentru deservirea reţelelor inginereşti. contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă. a fost abrogată Hotărârea Sovietului Miniştrilor RSSM nr. nu depind de producerea unui eveniment nesigur ca realizare.2002. Astfel.2002 se referă la modul de achitare a acestor cheltuieli. Faptul că contractul ar fi un act juridic încheiat sub condiţie îl demonstrează prin interpretarea eronată a clauzei expuse în pct.191 din 10.02.729 din Codul civil. Deservirea tehnică şi reparaţia curentă a echipamentelor tehnice includ lucrări de deservire a sistemelor: • de alimentare cu apă în subsoluri. clauzele contractului se interpretează în sensul în care pot produce efecte. Pornind de la aceasta.463 din 16.03.234 din Codul civil. rămânând în vigoare Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.

Cât priveşte cerinţele pârâtului. Reclamantul motivează exonerarea de executare a obligaţiunilor contractuale prin lipsa unui contract încheiat aparte referitor la deservirea tehnică a reţelelor de apă şi canalizare interioare şi compensarea cheltuielilor pentru întreţinerea lor. La 01. În aceste condiţii. a fost stabilită printr-o hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă. la momentul introducerii clauzelor nominalizate anterior. precum şi orice alte efecte contractuale.4. de aceea urmează să li se atribuie sensul în care acestea ar produce efecte juridice. Semnătura reclamantului – pârâtului______________________________ 156 . în conformitate cu prevederile legislaţiei civile în vigoare.5 din contract. este eronată ideea că punctul 10.6 din Codul civil. Cât priveşte pct. că reclamantul s-a adresat anterior în judecată cu o acţiune despre anularea contractului în discuţie. Anexe: Hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 01. În contextul celor expuse. Executarea Contractului în litigiu nu poate fi pusă în dependenţă de un alt contract. contractul încheiat legal obligă părţile nu numai la ceea ce au stipulat expres. 5. 5.În procesul interpretării punctelor 1.688 din Codul civil.5 din contract ar îngrădi accesul părţilor la normele juridice în vigoare. Astfel. s-a vrut ca acestea să producă efecte juridice.4 art. există deja o hotărâre judecătorească care se referă la acelaşi obiect de litigiu între aceleaşi părţi.6 din contract. Conform alin.2001. Pornind de la natura contractului şi scopul urmărit de către părţi. formulate în acţiunea de bază. inclusiv a clauzelor contractuale contestate. reclamantul nu ţine cont de norma nominalizată şi încearcă să interpreteze aceste clauze în sensul în care ele nu ar produce niciun efect. dar şi la tot ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu legea. Suplimentar comunicăm. acesta îşi găseşte suport juridic în alin.11. Judecătoria Economică de Circumscripţie Chişinău a emis o hotărâre în cazul dat prin care reclamantului i s-a refuzat satisfacerea cerinţelor din acţiune. legalitatea contractului în întregime. le considerăm întemeiate. acestea fiind bazate pe prevederile unui contract încheiat legal şi urmează a fi admise integral.2001. conform căruia în cazul situaţiilor juridice contractuale în curs de realizare la data intrării în vigoare a legii noi. solicit a nu admite cererea reconvenţională. Astfel.1 al art. Faptul că clauzele contractuale nu prevăd ordinea şi condiţiile achitării plăţilor solicitate de către pârât nu poate servi drept temei de refuz a executării obligaţiilor. legea veche va continua să guverneze natura şi întinderea drepturilor şi obligaţiilor părţilor.10.11.3. dacă legea nouă nu prevede altfel. cu uzanţele sau cu principiile echităţii. unde ca pârât a fost tot respectivul pârât.

nr. nr. a debitat la contul reclamantului suma de ________ lei. la locul şi în momentul stabilit.8..Chişinău. potrivit art. În acest sens.___ c/f __________ PÂRÂT: Societatea comercială ”B” S. str. în care părţile contractante SRL „B” şi SRL „A” au confirmat existenţa restanţei faţă de reclamant în sumă de ________ lei.___.__________.L. contractul reprezintă un acord de voinţă realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc. în data de ________. În data de _________. prin Devizele locale şi procesele-verbale de recepţie a lucrărilor executate. str. În temeiul art. iar în corespundere cu dispoziţiile art. conform art.__________. Totodată. costul lucrărilor prestate (lucrări de construcţie şi montaj) a fost evaluat de părţi la suma de __________ lei. str.R..JUDECĂTORIA _____________________ mun. durata de execuţie a lucrărilor.. părţile neinvocându-şi revendicări vizând termenul de execuţie şi/sau calitatea lucrului prestat. acestuia fiindu-i aplicate normele de drept cu privire la actul juridic. În vederea executării ireproşabile a obligaţiilor asumate.susceptibil de a le produce în condiţiile Legii.Chişinău. „ANTREPRENORUL” s-a obligat contractual la executarea în termen a obiectului asumat. obligaţiile se nasc din contract. 157 . în virtutea art. fiind stabilită în perioadă de 1. termen ce începe a curge din momentul semnării de către părţi a contractului şi primirea ordinului de începere a execuţiei. urmând a fi transferată suma restantă în mărime de _________ lei. nr. În temeiul art. de către SRL „B” în vederea executării obligaţiei financiare de achitare a lucrărilor prestate. mun.___ RECLAMANT: Societatea comercială ”A” S. iar conform art.___ al Contractului. inclusiv TVA.572 din Codul civil al Republicii Moldova obligaţia trebuie executată în modul corespunzător.__________. Circumstanţele enunţate sunt confirmate şi prin procesul-verbal de verificare a decontărilor reciproce la situaţia din _________.Chişinău. „ANTREPRENORUL” SRL „A” a transmis „BENEFICIARULUI” SRL „B” serviciile prestate conform contractului de antrepriză.L. se modifică sau se sting raporturi juridice.____ al Contractului. şi din orice alt act.666 din Codul civil al Republicii Moldova.___ al Contractului de antrepriză încheiat. mun. „BENEFICIARUL” şi-a asumat obligaţiunea de achitare a valorii contractului pentru executarea efectuată. cu bună credinţă. 514 din Codul civil al Republicii Moldova..5 luni.R.___ c/f __________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA DATORIEI În fapt. SRL „B” în calitate de „BENEFICIAR” şi SRL „A” având calitatea de „ANTREPRENOR” au fost semnat contractul de antrepriză având ca obiect de reglementare execuţia lucrărilor de reparaţie capitală a acoperişului flexibil şi de schimbare a ferestrelor clădirilor ce aparţin SRL „B” conform proiectului tehnic cu detaliile de execuţie aprobate.

___ din __________. De asemenea. 117. în cazul actelor juridice la care nu participă consumatorul. în virtutea art. 84. 666. cu avertizarea reclamatului privind eventualitatea intentării unei proceduri civile în instanţele de judecată ale Republicii Moldova cu privire la recuperarea silită a sumelor revendicate. SOLICITĂM: A admite prezenta acţiune. 29. reclamantul a intervenit către destinatar cu solicitarea executării benevole extrajudiciare a plăţilor restante. obligaţiilor pecuniare li se aplică dobânzi pe perioada întârzierii. conform calculului anexă la prezenta acţiune.512-514.668. să achite o dobândă de întârziere în mărime de ________ lei. irevocabilitate şi relativitate. însă reacţii din partea reclamatului la Pretenţia formulată nu s-au manifestat.619 din Codul civil. călăuzindu-ne de dispoziţiile art.585 din Codul civil al Republicii Moldova dacă legea sau contractul nu prevede altfel. remisă SRL „B”. uzanţele sau cu principiile echităţii” (principiul obligativităţii). acumulând faţă de reclamant o datorie în sumă de ____________ lei. or. pe cele ale art. A dispune încasarea din contul SRL „B” în beneficiul SRL „A” a sumei de _______ lei. prin contractul de antrepriză o parte (antreprenor) se obligă să efectueze pe riscul său o anumită lucrare celeilalte părţi (client). 35. cuantumul dobânzii de întârziere. În drept.___ din ________. În acest sens. Astfel în conformitate cu art.946 din Codul civil al Republicii Moldova.668 din Codul civil al Republicii Moldova „contractul încheiat legal obligă părţile nu numai la ceea ce au stipulat expres.619 din Codul civil al Republicii Moldova.3„contractul poate fi modificat sau rezolvit numai în conformitate cu clauzele sale ori prin acordul părţilor dacă legea nu prevede altfel” (principiul irevocabilităţii). 7. 946 din Codul civil al Republicii Moldova. constituind cuantumul de 9% peste rata dobânzii prevăzută la art. dar şi la tot ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu legea. 5. „B”. alin. 619. însă iarăşi nu au parvenit reacţii din partea destinatarului. potrivit art. A dispune recuperarea din contul reclamatului a cheltuielilor judiciare suportate de către reclamantul SRL „A” la depunerea acţiunii. alin. în conformitate cu art.2 „contractul produce efecte numai între părţi dacă legea nu prevede altfel” (principiul relativităţii). prin decontarea la contul SRL „A” a valorii de ___________ lei. SRL „A” a formulat extrajudiciar revendicări analogice Pretenţiei nr. 572.1. Aceste principii ce identifică efectele actului juridic se regăsesc şi sunt în mod expres reglementate de legislaţia civilă în vigoare a Republicii Moldova.executarea obligaţiei determinând efectele actului juridic (contractului) prin obligativitate. ANEXĂ: Data_______ Semnătura ___________ 158 . Prin Nota extrajudiciară nr. Astfel. putem conchide că reclamatul SRL ”B” nu şi-a onorat obligaţiunile contractuale. 166-167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova. reclamaţii urmează. pentru întârzierea executării obligaţiilor pecuniare. iar aceasta se obligă să recepţioneze lucrarea şi să plătească preţul convenit.

în virtutea art.___ al Contractului de antrepriză încheiat.susceptibil de a le produce în condiţiile Legii. 159 .____ al Contractului. acestuia fiindu-i aplicate normele de drept cu privire la actul juridic. În temeiul art. cu bună credinţă.___ al Contractului. În vederea executării ireproşabile a obligaţiilor asumate. nr. „ANTREPRENORUL” s-a obligat contractual la executarea în termen a obiectului asumat... „BENEFICIARUL” şi-a asumat obligaţiunea de achitare a valorii contractului pentru executarea efectuată.__________.Chişinău.A. în data de ________.___ c/f __________ PÂRÂT: Societatea comercială ”B” SRL mun.__________..Chişinău.666 din Codul civil al Republicii Moldova. Circumstanţele enunţate sunt confirmate şi prin procesul-verbal de verificare a decontărilor reciproce la situaţia din _________.___ RECLAMANT: Societatea comercială ”A” SRL mun. În data de _________. prin Devizele locale şi procesele-verbale de recepţie a lucrărilor executate.__________.8. În temeiul art. în care de către părţile contractante SRL ”B” şi SRL „A” s-a confirmat existenţa restanţei faţă de reclamant în sumă de ________ lei.___. potrivit art. SRL „B” în calitate de „BENEFICIAR” şi SRL „A” având calitatea de „ANTREPRENOR” au fost semnat contractul de antrepriză având ca obiect de reglementare execuţia lucrărilor de reparaţie capitală a acoperişului flexibil şi de schimbare a ferestrelor clădirilor ce aparţin SRL „B” conform proiectului tehnic cu detaliile de execuţie aprobate. iar în corespundere cu dispoziţiile art. durata de execuţie a lucrărilor conform art.___ c/f __________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA DATORIEI (2) În fapt. iar conform art. obligaţiile se nasc din contract.V. str.572 din Codul civil al Republicii Moldova obligaţia trebuie executată în modul corespunzător. În acest sens. de către SRL „B” în vederea executării obligaţiei financiare de achitare a lucrărilor prestate. costul lucrărilor prestate (lucrări de construcţie şi montaj) a fost evaluat de părţi la suma de __________ lei.JUDECĂTORIA ____________ mun. la locul şi în momentul stabilit. str. a debitat la contul reclamantului suma de ________ lei. urmând a fi transferată suma restantă în mărime de _________ lei.. termen ce începe a curge din momentul semnării de către părţi a contractului şi primirea ordinului de începere a execuţiei.Chişinău. nr. fiind stabilită în perioadă de 1. se modifică sau se sting raporturi juridice. contractul reprezintă un acord de voinţă realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc. inclusiv T. şi din orice alt act. părţile neinvocându-şi revendicări vizând termenul de execuţie şi/sau calitatea lucrului prestat. 514 din Codul civil al Republicii Moldova. str.5 luni. „ANTREPRENORUL” SRL „A” a transmis „BENEFICIARULUI” SRL „B” serviciile prestate conform contractului de antrepriză. nr.. Totodată.

Prin Nota extrajudiciară nr. SRL „A” a formulat extrajudiciar revendicări analogice Pretenţiei nr. pe cele ale art.619 din Codul civil.585 din Codul civil al Republicii Moldova dacă legea sau contractul nu prevede altfel. A dispune recuperarea din contul reclamatului a cheltuielilor judiciare suportate de către reclamantul SRL „A” la depunerea acţiunii. să achite o dobândă de întârziere în mărime de ________ lei. Astfel.___ din ________. 572. Astfel. or. irevocabilitate şi relativitate. reclamantul a intervenit către destinatar cu solicitarea executării benevole extrajudiciare a plăţilor restante. reclamaţii urmează. 619. 29.art.512-514. însă reacţii din partea reclamatului la Pretenţia formulată nu s-au manifestat. cu avertizarea reclamatului privind eventualitatea intentării unei proceduri civile în instanţele de judecată ale Republicii Moldova cu privire la recuperarea silită a sumelor revendicate. 7.2 „contractul produce efecte numai între părţi dacă legea nu prevede altfel” (principiul relativităţii). călăuzindu-ne de dispoziţiile art. 666. 35. 84.executarea obligaţiei determinând efectele actului juridic (contractului) prin obligativitate. pentru întârzierea executării obligaţiilor pecuniare. prin decontarea la contul SRL ”A” a valorii de ___________ lei. 166-167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova.3 „contractul poate fi modificat sau rezolvit numai în conformitate cu clauzele sale ori prin acordul părţilor dacă legea nu prevede altfel” (principiul irevocabilităţii). în cazul actelor juridice la care nu participă consumatorul. alin.619 din Codul civil al Republicii Moldova. 117. constituind cuantumul de 9% peste rata dobânzii prevăzută la art. prin contractul de antrepriză o parte (antreprenor) se obligă să efectueze pe riscul său o anumită lucrare celeilalte părţi (client). remisă SRL ”B”. De asemenea. putem conchide că reclamatul SRL ”B” nu şi-a onorat obligaţiunile contractuale. în conformitate cu art.668 din Codul civil al Republicii Moldova „contractul încheiat legal obligă părţile nu numai la ceea ce au stipulat expres.1. În acest sens. prin Nota extrajudiciară nr. conform calculului anexă la prezenta acţiune. cuantumul dobânzii de întârziere. 946 din Codul civil al Republicii Moldova. dar şi la tot ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu legea. în virtutea art. obligaţiilor pecuniare li se aplică dobânzi pe perioada întârzierii.946 din Codul civil al Republicii Moldova. A dispune încasarea din contul SRL „B” în beneficiul SRL „A” a sumei de _______ lei. În drept. uzanţele sau cu principiile echităţii” (principiul obligativităţii).___ din _________ adresată SRL „B”. alin. SOLICITĂM: A admite prezenta acţiune. însă iarăşi nu au parvenit reacţii din partea destinatarului. Astfel în conformitate cu art. acumulând faţă de reclamant o datorie în sumă de ____________ lei. 5. 668. Aceste principii ce identifică efectele actului juridic se regăsesc şi sunt în mod expres reglementate de legislaţia civilă în vigoare a Republicii Moldova. ANEXĂ: Data______________________ Semnătura_________________ 160 .___ din __________. potrivit art. iar aceasta se obligă să recepţioneze lucrarea şi să plătească preţul convenit.

____ c/f ____________ PÂRÂT: Societatea comercială „B” SRL mun. nr. dispunându-se înlăturarea obstacolelor create SRL „A” de către SRL „B” în realizarea dreptului său de proprietate asupra bunului imobil cu suprafaţa totală de _________ m.46 din Constituţia Republicii Moldova. amplasat în mun.Chişinău. inclusiv la solicitările SRL „B” privind acordarea termenelor suplimentare pentru executarea benevolă a actelor judecătoreşti sus-vizate.JUDECĂTORIA _____________ mun. 254-255 CPC al Republicii Moldova. executarea nu a avut loc. SRL „A” a recepţionat spre păstrare de la Oficiul de Executare ________. menţinută în vigoare prin Decizia Curţii de Apel Economice nr. bunurile mobile existente în încăperile ce aparţin creditorului SRL „A”._________din ___________. stabilirea termenului de executare benevolă precum şi identificarea termenului de executare silită pentru cazul neexecutării în termenul stabilit a titlurilor executorii nr. rezident al Republicii Moldova. Menţionăm faptul că SRL „A” reprezintă o societate comercială.____ RECLAMANT: Societatea comercială „” SRL mun. prin caracterul său absolut şi perpetuu de către SRL „B”. nr. asupra bunului legal dobândit. str.___________din _________.____ c/f ____________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA VENITULUI RATAT În fapt.Chişinău.________. art.. nr. prin Hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie nr. temeiul depunerii acţiunii SRL „A” în instanţa de judecată l-a constituit îngrădirea dreptului de proprietate (posesie. str. în temeiul art. a depus cererea de intentare a procedurii de executare silită către Oficiul de Executare _______. folosinţă şi dispoziţie) asigurat prin art.14 din Codul de Executare al Republicii Moldova. documentele executorii prezentate de SRL „A” au fost admise prin dispunerea intentării procedurii de executare.________. art. Departamentul de Executare al Ministerului Justiţiei.Chişinău.________. însă soldate fără soluţionare._________din _________.________din _________ şi Decizia Colegiului Economic al Curţii Supreme de Justiţie nr. 316 din Codul civil al Republicii Moldova.p.315.__________. SRL „A” după mai multe solicitări de executare benevolă a actelor judecătoreşti definitive şi irevocabile înaintate în adresa reclamatului. La scadenţele termenelor fixate. str.Chişinău. hotărârea judecătorească se execută în modul stabilit de lege după ce rămâne definitivă. Prin Încheierea Oficiului de Executare ________din___________. nr. Pornind de la considerentul că.16. din culpa reclamatului (acţiune sau inacţiune) nu se înlătură şi care până în prezent este cauzatoare de prejudicii. Totodată. lezare care până în prezent în contradicţie cu actele judecătoreşti ce constată restabilirea acestuia. acţiunea SRL „A” în contradictoriu cu SRL ”B” privind apărarea dreptului de proprietate a fost admisă. care şi-a propus drept scop de activitate comercializarea angro a articolelor destinate 161 . str. Departamentul de Executare al Ministerului Justiţiei.___ şi evacuarea SRL „B” din imobilul nominalizat. iar începând cu _________ până la ___________ în temeiul proceselor-verbale de transmitere-predare.

Prin Nota extrajudiciară aferentă acţiunii înaintate. fruct al lucrului se consideră venitul.p. pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv).Chişinău. _________-________.sistemelor _________________. 5. Remarcăm faptul că. 7. adică perioada analogică existenţei hotărârilor judecătoreşti definitive şi respectiv executorii._________. În acest context.1.__________.6 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului. fruct al dreptului considerându-se venitul şi beneficiile dobândite în urma folosirii acestui drept. SOLICITĂM: A admite prezenta acţiune. reiterăm că neexecutarea continuă şi iresponsabilă din partea SRL „B”. ________-_________.. sumă ce solicităm să fie încasată din contul SRL „B” în beneficiul SRL „A”. venitul ratat îl constituie suma de _________ lei (calculul sumei se anexează). 315-316. precum şi beneficiul neobţinut prin încălcarea dreptului (venitul ratat). persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel. iar fruct al lucrului şi al dreptului considerându-se veniturile şi beneficiile pe care acest lucru sau drept le asigură prin intermediul raporturilor juridice. scop prin care până în prezent s-a remarcat atât pe piaţa autohtonă cât şi cea internaţională. nr. pentru perioada _________. devenite definitive şi irevocabile. prin neexecutarea Hotărârii Judecătoriei Economice de Circumscripţie __________ din _________. amplasată în mun. însă care nu poate fi valorificată din culpa directă a SRL „B” prin neexecutarea actelor judecătoreşti. În drept. direct cauzându-ne un prejudiciu sub forma venitului ratat. menţinută în vigoare prin Decizia Curţii de Apel Economice nr.________ din _______ şi Decizia Colegiului Economic al Curţii Supreme de Justiţie nr. în perioada __________________. garantează dreptul la un proces echitabil şi la executarea actelor judecătoreşti irevocabile drept o condiţie indispensabilă a actului de justiţie echitabil. 117._________din ___________. 299 din Codul civil al Republicii Moldova.299 din Codul civil al Republicii Moldova. Raportând calculele vizate la suprafaţa comercială ce aparţine SRL „A”. În conformitate cu dispoziţia art. Suplimentar. ceea ce constituie un venit de _________lei pentru un metru pătrat. vine în contradicţie cu jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului. în virtutea art.____” cu suprafaţa totală de ________ m. în temeiul art.p. 35. călăuzindu-ne de art14. suprafaţă care utilizată în activitatea de întreprinzător. 162 . remisă SRL ”B”. Anume în acest scop. Prin urmare. 84. reclamantul a intervenit către destinatar cu solicitarea executării benevole extrajudiciare a plăţilor revendicate prin decontarea la contul SRL „A” a valorii de _____________ lei cu avertizarea reclamatului privind eventualitatea intentării unei proceduri civile în instanţele de judecată ale Republicii Moldova cu privire la recuperarea silită a sumelor revendicate. care. având deja un nume bine determinat ca un garant al calităţii activităţii prestate şi al produselor comercializate. str. 29. art. însă reclamatul nu a formulat nici manifestat reacţii la pretenţia. prejudiciu considerându-se cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat.___. în prezent SRL ”A” deţine în proprietate suprafaţă comercială în mărime de ______ m. a adus întreprinderii un beneficiu (cu deducerile fiscale legale) în sumă de ____________ lei. sporul şi productele pe care le dă acest lucru. SRL ”B” creează obstacole directe SRL ”A” la obţinerea fructului bunului imobil sau generarea valorificării acestuia..14 din Codul civil al Republicii Moldova. 166-167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova. în data de __________ SRL „A” a participat la licitaţia bunurilor sechestrate şi a procurat de la INSPECTORATUL FISCAL DE STAT _________________încăperile din clădirea nr.

A dispune încasarea din contul SRL „B” în beneficiul SRL „A” a sumei de __________lei. A dispune recuperarea din contul reclamatului în beneficul reclamantului a cheltuielilor judiciare suportate la depunerea acţiunii. ANEXĂ: Data_________________ Semnătura________________ 163 .

având ca obiect de reglementare instituirea obligaţiei SRL „V” în calitate de „viitor vânzător” să încheie cu SRL „P” în calitate de „viitor cumpărător”. nr. mijloacele financiare transferate de către SRL „P” în vederea executării ireproşabile a antecontractului din ___________. În data de ________ şi respectiv la _________. punctul _____. Capitolul ___. răspunderea contractuală (sancţiuni contractuale) în cazul neexecutării obligaţiilor juridice asumate sau în cazul executării necorespunzătoare a acestora. punctul ___ al antecontractului. str. urma a fi vândut S.___ MD ______ c/f ______________ PÂRÂT: Societatea comercială „V” SRL mun. în data de _________ prin ordinul de plată nr. prin punctul ___ fiind stipulat în mod expres că în cazul în care „viitorul vânzător”.____._____________. astfel fiind decontate în total _______euro.Chişinău. inclusiv TVA pentru un metru pătrat. iar în data de ___________ prin ordinul de plată nr. în condiţiile antecontractului. str.cadastral __________. În vederea executării incontestabile a obligaţiilor asumate prin antecontractul din _________. părţile au stipulat în mod expres.____. în temeiul căruia SRL ”P” s-a obligat în condiţiile punctului ____ să execute obligaţiile financiare asumate. nr. punctul ___.A.p. Capitolului __. Potrivit. la _______ între SRL „V” şi SRL „P” a fost semnat un antecontract de vânzarecumpărare a bunului imobil. Capitolului __. str. „P” la suma convenită de _____euro. valoarea indicată urmând a fi achitată la cursul Băncii Naţionale a Moldovei la data decontării în două tranşe.SRL „V” în mod unilateral refuză de la 164 . amplasate în mun. cu destinaţia plăţii conform antecontractului din ________. SRL „P” efectuează la contul SRL „V” debitarea sumei suplimentare de __________lei (echivalentul sumei de _______ euro) cu destinaţia analogică a plăţii conform antecontractului din ________. nr. de către SRL „V” se returnează cu motivaţia susţinută în nota de însoţire a plăţii de refuz unilateral al SRL „V” în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare.Chişinău. SRL „P” efectuează decontarea în favoarea SRL „V” a sumei de ______lei (echivalentul sumei de ______ euro). şi-a asumat obligaţia de a încheia contractul de vânzare-cumpărare până la data de ________._____________. Totodată. contractul de vânzare-cumpărare a încăperilor comerciale separate cu suprafaţa totală de ______m.Chişinău.. aceleaşi reglementări fiind prescrise şi de Capitolul ___._____________. Potrivit antecontractului din ________.____ RECLAMANT: Societatea comercială „P” SRL mun._____. punctul ____. CIRCUMSTANŢELE CAUZEI În fapt. bunul imobil nominalizat.JUDECĂTORIA ____________ mun. punctul ____. în virtutea Capitolului __. str. „viitorul vânzător”.___ MD ______ c/f ______________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA PENALITĂŢII A.Chişinău. identificate cu nr. nr. obligaţie similară fiind asumată şi de „viitorul cumpărător” prin Capitolul ___.___________. prima tranşă până la data de __________-_______ euro şi a doua tranşă până la data de _________-_______ euro.

1 „că contractul încheiat legal obligă părţile nu numai la ceea ce au stipulat expres. prin decontarea la contul SRL „P” a valorii de ________ euro (__________ lei Republica Moldova.. 572 din Codul civil al Republicii Moldova temeiul executării rezidă în existenţa unei obligaţii. uzanţele sau cu principiile echităţii” (principiul obligativităţii). irevocabilitate şi relativitate (prin adagiul res inter alios acta. toate litigiile survenite în legătură cu contractul încheiat se vor soluţiona pe cale amiabilă. se modifică sau se sting raporturi juridice... În temeiul punctului___ al antecontractului din ___________. ANALIZA JURIDICĂ A RAPORTULUI LITIGIOS În temeiul art.8. acestuia fiindu-i aplicate normele de drept cu privire la actul juridic. iar în cazul imposibilităţii atingerii unor concilieri. de lege sau dacă reiese dintr-o obligaţie asumată benevol” În acest context antecontractul reprezintă un act juridic sinalagmatic ce operează obligaţia de a se contracta. 514 din Codul civil al Republicii Moldova. executarea acestora determinând efectele actului juridic (contractului) prin obligativitate (prin adagiul pacta sunt servanada). şi/sau art. De asemenea. cu avertizarea SRL „V” privind eventualitatea intentării unei proceduri civile în instanţele de judecată ale Republicii Moldova cu privire la recuperarea silită a sumelor revendicate. potrivit art. litigiile se vor soluţiona pe cale judiciară în instanţa de judecată competentă a Republicii Moldova. acesta este obligat să restituie „viitorului cumpărător” .666 din Codul civil al Republicii Moldova. însă careva reacţii din partea reclamatului la Pretenţia formulată nu s-au manifestat. aliis neque nocere. prin refuzul unilateral de la executarea acestuia fără intervenţia răspunderii civile.____din ________ remisă SRL „V”.668 definit „forţa obligatorie a contractului” care reglementează prin alin.679 din Codul civil al Republicii Moldova „prin contract se poate naşte obligaţia de a se încheia un contract.667 alin. Reglementări similare sunt stipulate de art. cu bună credinţă. dar şi la tot ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu legea. atât naşterea. Totodată. cu solicitarea executării benevole a sancţiunilor pecuniare asumate. şi se supune după normele de conduită forţei imperative ale contractului şi a normelor de drept ce îl reglementează.SRL „P” dublul sumelor primite. Astfel în conformitate cu art.neque prodesse potest). la locul şi în momentul stabilit. Aceste principii ce identifică efectele actului juridic se regăsesc şi sunt în mod expres reglementate de legislaţia civilă în vigoare a Republicii Moldova.. cu excepţia cazurilor când obligaţia de a contracta este prevăzută de prezentul cod. Prin nota extrajudiciară nr. alin.executarea obligaţiilor contractuale –încheierea contractului de vânzare-cumpărare. obligaţiile urmând a fi executate în modul corespunzător. şi din orice alt act. obligaţiile se nasc din contract.2 „contractul produce efecte numai între părţi dacă legea nu prevede altfel” (principiul relativităţii). B. stingerea raporturilor juridice cât şi răspunderea contractuală pentru neexecutarea obligaţiilor instituite prin antecontract se impun imperativ efectelor actelor juridice şi nu vizează drepturi subiective contrare efectelor obligaţiilor benevol asumate. alin. ce constituie valoarea dublă neachitată). Forma stabilită pentru contract se aplică şi pentru antecontract”. contractul reprezintă un acord de voinţă realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc. reclamantul a intervenit către destinatar în ordinea punctului ____ al precontractului. întinderea.(2) din Codul civil al Republicii Moldova care reiterează că „obligarea la încheierea unui contract este interzisă. Deci. 165 .susceptibil de a le produce în condiţiile Legii.3 „contractul poate fi modificat sau rezolvit numai în conformitate cu clauzele sale ori prin acordul părţilor dacă legea nu prevede altfel” (principiul irevocabilităţii). potrivit art.

care prescrie caracterul obligatoriu a obligaţiilor asumate de către părţi printr-un act juridic bilateral. Reglementări similare sunt statuate în Capitolul ___ al antecontractului. C. prin încheierea unui act adiţional în formă scrisă şi autentificat notarial. pasibilă aprecierii negative. Totodată. comutativ. pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a căruia survin consecinţele juridice reglementate de contract (răspundere contractuală) şi/sau prevăzute de legislaţia civilă în vigoare. completat sau reziliat doar cu acordul comun al părţilor contractante.679-680 din Codul civil al Republicii Moldova.733 din Codul civil al Republicii Moldova contractul nu poate fi altfel rezolvit. acesta poate fi modificat. prin încheierea unui act adiţional în formă scrisă şi autentificat notarial. reieşind din cumulul următoarelor motive şi reglementări: În conformitate cu art.L „P” au fost decontate la contul SRL „V” în cadrul executării obligaţiilor asumate prin antecontractul vizat.668 din Codul civil al Republicii Moldova contractul poate fi modificat sau rezolvit numai în conformitate cu clauzele sale ori prin acordul părţilor dacă legea nu prevede altfel. De asemenea. ce însoţea returnarea mijloacelor financiare decontate de către SRL „P”. reziliat sau revocat decât în temeiuri prevăzute de Lege sau prin acordul părţilor. Urmează să atenţionăm asupra faptului că sumele revendicate de către S. Totodată. între părţile contractante SRL „P” şi SRL „V” a fost semnat un antecontract identificat ca contract sinalagmatic. reiterăm faptul că antecontractul din _________ încheiat între SRL „P” şi SRL „V” reprezintă un contract bilateral. oneros având ca obiect asumarea obligaţiei de a se încheia contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil specificat. În concluzie. SRL „V” reiterează ipoteza potrivit căreia antecontractul din _______. se consideră desfiinţat de drept din momentul informării reclamantului privind refuzul unilateral al SRL „V” de la încheierea contractului de vânzare-cumpărare. potrivit căruia antecontractul poate fi modificat. potrivit Capitolului ___. Deci. Această ipoteză SRL „P” o apreciază ca fiind fără suport juridic. cu includerea tuturor clauzelor esenţiale ale contractului de vânzare-cumpărare. acordul părţilor chiar şi conform art.La situaţia litigioasă. rezultată din aprecierea subiectivă şi defectuoasă a efectelor imperative generate de acte juridice sinalagmatice. în temeiul punctului ____ al antecontractului din _______ în cazul în care „viitorul vânzător”. este mai mult decât evident faptul că sancţiunile contractuale instituite de către părţi prin antecontractul din ________. obligatoriu. alte temeiuri de încetare a contractului părţile lăsându-le reglementărilor legislaţiei civile în vigoare. punctul ___.734 (2) din Codul civil al Republicii Moldova dar în mod 166 . Astfel.R. or neachitarea acestora în cadrul unui raport contractual valabil.SRL „V” în mod unilateral refuză de la executarea obligaţiilor contractuale –încheierea contractului de vânzare-cumpărare. producea efecte juridice obligatorii pentru părţi. irevocabil şi relativ impus părţilor. părţile în mod benevol au stabilit sancţiuni contractuale (răspunderea contractuală ca formă a răspunderii civile) pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor asumate. nu era desfiinţat. completat sau reziliat doar cu acordul comun al părţilor contractante. din partea SRL „P” ducea inevitabil către neexecutarea contractului din partea sa şi implicit la survenirea consecinţelor juridice ce se impun acestei neexecutări. contractul nominalizat fiind supus condiţiei de formă obligatorie sub autentificare notarială imperativ dispus prin art. şi respectiv urmează a fi aplicate în strictă corespundere cu Legea. au survenit. prin Capitolul ____. punctele ______ ale antecontractului. acesta este obligat să restituie „viitorului cumpărător” – SRL „P” dublul sumelor primite. potrivit art. care la data achitării era în vigoare. INCONSISTENŢA ARGUMENTELOR SRL „U” EXPUSE ÎN NOTA DIN ______ Potrivit Notei prealabile din _______. bazată pe neaplicarea Legii vizând temeiurile încetării raporturilor contractuale.

SRL „P” a dispus de un temei legal. A dispune încasarea din contul SRL „V” (c/f ____________) în beneficiul SRL „P” (c/f ____________) a sumei de ___________ lei (echivalent al sumei de ______ euro). 117. şi de dispoziţiile contractului anterior din _______ . urmând a fi încheiat în forma cerută pentru contract dacă din lege. în modul prevăzut de contract şi lege.602. 35. urmează a reţine faptul că operarea rezilierii în sensul legislaţiei în vigoare –art. 572. producea efecte juridice imperative şi era obligatoriu părţilor şi deci SRL „P” era obligată să execute contractul şi să se conformeze obligaţiilor asumate.similar prevederilor antecontractului. 735 din Codul civil al Republicii Moldova este justificată de neexecutarea obligaţiei corelative asumată de către parte. călăuzindu-ne de dispoziţiile art. 166-167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova. nu a fost realizat şi implicit referinţa la încetarea unilaterală a contractului din partea SRL „V” este inopozabilă atât SRL „V” cât şi SRL „P”. Reiterăm şi asupra faptului că rezilierea chiar şi ca definiţie reprezintă o formă a desfiinţării unui contract care intervine doar în consecinţa neexecutării unui contract şi nu vizează dreptul părţii la încetarea contractului prin nedorinţă (alte temeiuri decât neexecutarea) care însă poate fi acoperită prin acordul comun al părţilor contractante la încetare. 5. care prescrie caracterul obligatoriu a obligaţiilor asumate de către părţi printr-un act juridic bilateral. 668 din Codul civil al Republicii Moldova. punctul _____. În drept. ANEXĂ: Data_______ Semnătura________________ 167 . 666. 84. contract sau uzanţe nu rezultă altfel.512-514. Dacă e să ne referim la cazurile de reziliere reglementate de lege.1. ale art. acordul părţilor contractante la desfiinţarea contractului. Deci. Prin urmare. 711. la datele efectuării decontărilor sumei de________euro. 7. 29. ceea ce semnifică inopozabilitatea acestor temeiuri SRL „P” care în aceste raporturi contractuale a executat în termenii şi modul prevăzut toate obligaţiile asumate. au survenit. 709. ceea ce în situaţia litigioasă nu a fost realizat. Din aceste considerente este evident faptul că sancţiunile contractuale instituite de către părţi prin antecontractul din ________. şi respectiv urmează a fi aplicate în strictă corespundere cu Legea. identificat în reglementările antecontractului din __________ care era în vigoare. SOLICITĂM: A admite prezenta acţiune.

________. la data de ___________. nr. nr. la transferarea riscurilor are caracteristicile convenite.prin scrisoarea nr. Potrivit art. În vederea executării ireproşabile a obligaţiilor contractuale. a preluat în proprietate obiectul contractual de la vânzătorul SRL ”B”. str. str.___ RECLAMANT: Societatea comercială „A” SRL mun. Chişinău. în temeiul punctului ___ al contractului de vânzare-cumpărare nr. SRL „A” a plasat automobilul procurat în procesul activităţii sale. în cazul în care bunul nu corespunde caracteristicilor contractate. la _________. 168 . intenţiile cumpărătorului de a repara automobilul nu s-au soldat cu succes.____ din _________. De nenumărate ori SRL „A” a încercat cu forţele proprii să repare automobilul. SRL „B” a preluat automobilul. însă din prima zi de lucru.___ din ______. s-a obligat să preia automobilul şi să plătească preţul în mărime de _______ Euro (___________lei). După primirea scrisorii de remediere şi constatarea de către ambele părţi contractante că automobilul ce a constituit obiectul convenţiei este viciat. Odată cu achiziţionarea bunului. În baza dispoziţiilor art.___ c/f _____________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND REZOLVIREA CONTRACTULUI DE VÂNZARE-CUMPĂRARE În fapt.763 din Codul civil al Republicii Moldova. corespunde utilizării obişnuite şi prezintă caracteristici care există în mod obişnuit la bunuri de acelaşi fel şi pe care cumpărătorul le poate aştepta ţinând cont de felul bunului. __ având ca obiect de reglementare vânzarea-cumpărarea automobilului (autospecialei) de foraj de model ______. iar în baza Actului de primire-predare din ____ şi a facturii fiscale Seria ____ din _______.____ din ________ şi nr. Chişinău. o parte (vânzător) se obligă să predea un bun în proprietatea celeilalte părţi (cumpărător). care îl făceau impropriu destinaţiei şi folosirii normale.___. Conform art. în temeiul ordinelor de plată nr. Chişinău. cumpărătorul este obligat să predea bunul fără vicii materiale.768 din Codul civil al Republicii Moldova care-i oferă cumpărătorului dreptul de a cere remedierea şi înlăturarea viciilor. str. pentru remedierea defecţiunilor şi înlăturarea viciilor. la rândul său. Astfel. iar acesta. automobilul s-a defectat şi nu a mai funcţionat. i-a solicitat vânzătorului SRL „B” remedierea automobilului şi înlăturarea viciului. SRL „A” .753 alin. ________. iar aceasta se obligă să preia bunul şi să plătească preţul convenit. bunul se consideră fără vicii dacă corespunde destinaţiei stabilite în contract. considerându-se fără vicii materiale bunul care.SRL „A” a achitat preţul convenit. contrar caracteristicii şi destinaţiei sale.JUDECĂTORIA_____________ mun. însă din lipsa unor însuşiri inerente.___ c/f _____________ RECLAMAT: Societatea comercială „B” SRL mun. între SRL „B” având calitatea de „vânzător” şi SRL „A” având calitatea de „cumpărător” a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. nr. ________. SRL „B” s-a obligat să predea automobilul de foraj de modelul _____ în proprietatea SRL „A”. iar în cazul în care nu s-a convenit asupra caracteristicilor.1) al Codului civil al Republicii Moldova. prin contractul de vânzare-cumpărare.

În conformitate cu art. pentru operarea rezoluţiunii şi repararea prejudiciului nu este necesară stabilirea unui termen când vânzătorul a respins remedierea viciilor sau când o modalitate de remediere nu a reuşit sau nu i se poate pretinde cumpărătorului. d) neexecutarea dă temei creditorului să presupună că nu poate conta pe executare în viitor a contractului. ca urmare a neonorării de către SRL „B” a obligaţiei de predare a automobilului vândut fără vicii materiale. pe durata existenţei. cealaltă parte poate. după expirarea fără rezultat a unui termen rezonabil pe care l-a stabilit pentru prestaţie sau remediere. prin declaraţia din ______ adresată SRL „B”. să rezoluţioneze contractul.735 al Codului civil. Potrivit dispoziţiei art. nu ar fi cumpărat bunul. ceea ce a dus la neexecutarea obligaţiei stabilite de dispoziţia art. b) executarea în tocmai a obligaţiilor contractuale ţine de esenţa obligaţiei. în pofida prevederilor art.513 din Codul civil). Astfel. în afara de cazurile prevăzute de art. a trecut sub tăcere viciile constatate. c) neexecutarea este intenţionată sau din culpă gravă. iar vânzătorul SRL „B”.14 din Codul civil persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel. Neexecutarea este neesenţială în cazul în care: a) prin neexecutare creditorul a fost lipsit de posibilitatea de a obţine ceea ce aştepta în urma contractului. precum şi beneficiul neobţinut prin încălcarea dreptului (venitul ratat). cu propunerea acestuia de a înstrăina bunul procurat unei terţe persoane. dacă una dintre părţi nu execută sau execută în mod necorespunzător o prestaţie scadentă decurgând dintr-un contract sinalagmatic. reclamatul refuzând restituirea preţului automobilului achitat.___ din ________ încheiat cu SRL „C” şi parvenirea unei reclamaţii de neexecutare a obligaţiilor asumate din partea beneficiarului.763 din Codul civil de predare a bunului fără vicii materiale şi a obligaţiei de a se comporta cu bună-credinţă şi diligenţă la momentul naşterii. efectele rezoluţiunii operate de către SRL ”A” prin Notificarea remisă SRL „B” nu au fost executate.___ din ________ refuză remedierea automobilului şi înlăturarea viciilor.769 din Codul civil. Conform prevederilor dispoziţiei art. Potrivit art. SRL „B” prin scrisoarea nr. 169 . la încheierea contractului de vânzare-cumpărare nr. potrivit căruia vânzătorul nu poate invoca o înţelegere prin care drepturile cumpărătorului sunt excluse sau limitate ca urmare a unui viciu dacă a trecut sub tăcere în mod dolosiv un viciu sau a preluat o garanţie pentru existenţa unei caracteristici. considerându-se prejudiciu cheltuielile pe care o persoană lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat. SRL „A” nu a putut utiliza automobilul în activitatea sa de antreprenoriat ceea ce a dus la imposibilitatea onorării în termenele prevăzute a obligaţiilor contractuale asumate prin contractul de antrepriză nr. Astfel.765 alin.____din _________ cu informarea destinatarului despre necesitatea restituirii prestaţiilor executate prin preluarea de către vânzător a automobilului de foraj de model _______ şi restituirea preţului primit. o parte poate rezolvi contractul dacă există o neexecutare esenţială din partea celeilalte părţi.737 din Codul civil şi în temeiurile art. incontestabil se denotă că SRL „A” a procurat un automobil viciat. în situaţia în care cumpărătorul ar fi ştiut de existenţa viciilor.617 al Legii menţionate.În urma încercărilor fără succes ale vânzătorului de remediere a automobilului vândut şi de înlăturare a viciilor din cont propriu. vicii care fac imposibilă exploatarea acestuia conform destinaţiei sale aşa cum s-a aşteptat cumpărătorul. pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv). Cu regret. or.5) al Codului civil.709 din Codul civil. Raportând reglementările legale la circumstanţele faptice confirmate documentar. la momentul executării şi stingerii obligaţiei (art.____ din ________. SRL „A” a operat rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare nr.735 al Codului civil. în conformitate cu art. fiind conştient de viciile automobilului înstrăinat.

740. 166 – 167 din Codul de procedură civilă. ratat considerându-se venitul care ar fi fost posibil în condiţiile unui comportament normal din partea autorului prejudiciului în împrejurări normale. inclusiv preţul automobilului în sumă de ________ lei ca urmare a operării rezoluţiunii contractului de vânzare-cumpărare nr. 610. în conformitate cu art. SOLICITĂM: A admite prezenta cerere. În baza contractului de subantrepriză din _______ SRL „D” a efectuat lucrări în sumă de __________lei.10. 734. ANEXĂ: Data___________ Semnătura________________ 170 . A dispune încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor de judecată suportate de către reclamantul SRL „A” la depunerea acţiunii. or în urma neexecutării obligaţiilor de predare a automobilului fără vicii materiale. Prin urmare. 763.29. 704. SRL „B” a lezat în drepturi SRL „A” reieşind din obligaţia reclamantului la onorarea contractului de subantrepriză. neexecutarea obligaţiei în accepţiunea normei citate incluzând orice încălcare a obligaţiilor. debitorul este ţinut să-l despăgubească pe creditor pentru prejudiciul cauzat astfel. 11. 602. SRL „A” a încheiat un contract de subantrepriză cu nr. 769 din Codul civil. 709. 738. ____ din ______ şi a prejudiciului material în sumă de ________lei. despăgubirea pe care o datorează debitorul pentru neexecutare cuprinde atât prejudiciul efectiv cauzat creditorului. cât şi venitul ratat. 753. în legătură cu neexecutarea contractului de antrepriză nr. 14. pârâtul i-a cauzat reclamantului un prejudiciu material direct în valoare de ___________ lei. astfel fiind cauzat un prejudiciu material în sumă de __________ lei. Astfel. în urma neexecutării corespunzătoare a obligaţiilor legale de predare a automobilului vândut de model __________ fără vicii materiale. iar SRL „A” s-a obligat la achitarea preţului în sumă de _____lei pentru prestaţiile efectuate. 60.Întru evitarea survenirii unor consecinţe grave. În drept. reparabile fiind doar daunele care reprezintă efectul nemijlocit (direct) al neexecutării. lucrări efectuate cu un automobil similar celui procurat de la SRL „B”. 735. inclusiv executarea necorespunzătoare sau tardivă. În cazul în care nu execută obligaţia. 739.___ din ________.610 din Codul civil.602 din Codul civil. sinteza reglementărilor legale şi circumstanţelor faptice confirmate documentar denotă faptul că.______ din _________cu SRL „D” prin care ultimul s-a obligat să efectuează lucrări în favoarea beneficiarului SRL ”C”. călăuzindu-ne de prevederile art. 35. de cele conţinute în art. conform art. A încasa din contul SRL „B” în beneficiul SRL „A” a sumei de __________lei.

50 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii din 26. cu suprafaţa totală de _____ m.Chişinău. SRL „A” consideră contractul de vânzare-cumpărare nr. care urmează a fi debitat de către SRL „B” la data semnării contractului de vânzare-cumpărare.12.___ MD ______ c/f ______________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULITĂŢII CONTRACTULUI DE VÂNZARE-CUMPĂRARE În fapt.Chişinău. str. de componenţa exclusivă 171 . la data de __________._________.61 al Codului stipulând că convenţia declarată nulă se consideră nulă din momentul încheierii ei._____ (mun.157 din Codul civil al Republicii Moldova. contractul se consideră încheiat.Chişinău.91 „despre aprobarea Regulamentului societăţilor economice din Republica Moldova”. între SRL „A” în calitate de „VÂNZĂTOR” şi SRL „B” în calitate de „CUMPĂRĂTOR” a fost semnat contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil identificat cu nr.___________._____________.Chişinău. reieşind din ansamblul următoarelor circumstanţe şi motive: În temeiul art.___ MD ______ c/f ______________ PÎRÎT: Societatea comercială „B” SRL mun. este nulă convenţia care nu corespunde prevederilor Legii. punctul 83. iar în cazul unei convenţii nule fiecare parte este obligată să restituie celeilalte părţi tot ce a primit în baza convenţiei. Prin prezenta acţiune.JUDECĂTORIA ____________ mun. iar înstrăinarea acestuia se efectuează la preţul de ________ lei. prin restituire bilaterală.cadastral ______________. cu privire la toate punctele esenţiale ale lui. în corespundere cu dispoziţiile art. art. nr._____________. 240 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii din 26. bazat pe aplicarea incorectă şi contrară a normelor imperative de drept material. În corespundere cu dispoziţia art. pasibil recunoaşterii nulităţii.p. ___ din ________. str.amplasat în mun. în virtutea Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.__).__. când părţile au căzut de acord. în vigoare la momentul semnării contractului de vânzare-cumpărare.09.12. str.500 din 10. la nr. în forma cerută pentru cazurile respective.1107-XV din 06.220 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii nr. Contractul vizat. str._____________. având o cauză ilicită şi un consimţământ viciat. autentificare după cum rezultă din parafa legalizării realizată la Biroul Notarului “____________”. care se identifică ca normă de drept imperativ.1964). ca fiind drept ilicit.Chişinău. reglementări similare fiind prevăzute şi de art. nr.2002) în temeiul căruia actul juridic care contravine normelor imperative se consideră nul.1964). str. nr. adică manifestarea neviciată şi în strictă corespundere cu Legea consimţământului.____ RECLAMANT: Societatea comercială „A” SRL mun. Totodată.06. obiectul contractual îl reprezintă proprietatea SRL „A” conform documentelor de constituire ale Societăţii. Potrivit clauzelor contractuale stipulate de punctele _______. nr. a fost supus condiţiei de formă obligatorie sub autentificare notarială. nr.

manifestarea şi/sau exteriorizarea acestuia a fost grav viciată. materializat prin emiterea unei Hotărâri a Adunării Generale a Fondatorilor SRL „A”. 84. nu a fost efectuat şi nici Biroului Notarial nu i-a fost prezentat. A recunoaşte ilegalitatea şi nulitatea contractului de vânzare-cumpărare nr.500 din 10. călăuzindu-ne de dispoziţiile art. str. 61.____ din _________ încheiat între SRL „A” şi SRL „B” cu bunul imobil identificat cu nr.1. rezultă că tranzacţia ce depăşeşte suma de ¼ din capitalul statutar. un asemenea acord din partea fondatorilor.1964). punctele 76. 7. Raportând reglementările prevăzute de Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.09. administrarea acestei proprietăţi comune pe cote-părţi urmează a fi realizată doar cu acordul coproprietarilor.500 din 10.1991 ”Despre aprobarea Regulamentului societăţilor economice din Republica Moldova”. 157. cota asociatului ___________________. nr. rezultă că Societatea SRL „A” a fost fondată la __________ şi supusă înregistrării în Registrul de Stat al Întreprinderilor şi Organizaţiilor în data de __________. ceea ce constituie __% iar ________ lei. 238 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii din 26. 166-167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova S O L I C I T Ă M: A admite prezenta acţiune. cu suprafaţa totală de _____ m. potrivit punctului 76 al Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.09.50. ceea ce constituie __%.12. 83. în mod obligatoriu urmează a fi aprobată de Adunarea Generală a asociaţilor şi. Din documentele de constituire ale reclamantului prezentate la semnarea contractului de vânzare-cumpărare contestat. 99 din Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. cu certitudine contractul de vânzare-cumpărare din ________ dispune de un consimţământ nematerializat conform rigorilor stabilite de Lege.___________. 117. deţinătorii certificatelor cotelor de participare sunt proprietari ai averii Societăţii cu răspundere limitată şi. tranzacţia vizată având preţul de _______ lei. or. În drept. ANEXĂ: Data_________________ Semnătura _________________ 172 . deci. dintre care _______ lei reprezintă cota asociatului __________________. Concluzionând. în această situaţie fiind lezate grav drepturile asociaţilor SRL „A”.500 din 10. 5. Astfel. deci.91 „Despre aprobarea Regulamentului societăţilor economice din Republica Moldova”. art. Din materialele prezentate la perfectarea tranzacţiei de vânzare-cumpărare rezultă că o asemenea Adunare Generală. ceea ce afectează condiţia obligatorie de validitate a unui act juridic bilateral.cadastral ______________. 35. la semnarea contractului de vânzare-cumpărare din __________.91 „Despre aprobarea Regulamentului societăţilor economice din Republica Moldova” la situaţia litigioasă. Totodată. capitalul statutar al Întreprinderii constituie suma de ________ lei.09.Chişinău.p. cu ordinea de zi vizând încheierea contractului de vânzare-cumpărare nu a fost organizată şi nicio Hotărâre în acest sens nu a fost emisă. valoarea cărora depăşeşte o pătrime din fondul statutar. urma a fi aprobată de către organul de conducere a SRL „A”.__.amplasat în mun. 29. ceea ce depăşeşte în mod evident limita admisibilă încheierii actelor juridice fără acordul coasociaţilor.a adunării generale ţine acceptarea contractelor. fiind constituită de fondatorii __________________ şi _________________. or.

. şi C. satul ____ Pârât: L..) a emis o sentinţă prin care l-a recunoscut vinovat pe L. pentru a fi examinată în procedura civilă.W. 546. a fost transportat la IMSP „Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie” din Chişinău.2006 – 13.2006. b) CP. a decedat.2006.96 lei pentru recuperarea cheltuielilor pe care le-am suportat în legătură cu spitalizarea în perioada 28. în beneficiul nostru...W. raionul _____. Judecătoria raionului ______ (judecător D.I. 5000. C.I. a fost internat la IMSP „Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie” cu diagnoza: „Traumatism cranio-cerebral acut deschis grav. 3.. C.W. la 28. Acţiunea civilă a fost lăsată fără examinare.12.JUDECĂTORIA __________ Reclamanţi : C. Motivele cererii sunt următoarele: În fapt. despăgubiri pentru diferenţa dintre pensia de urmaşi şi valoarea întreţinerii acordate de decedatul C.68 lei şi pentru medicamente şi articole parafarmaceutice procurate din afara spitalului).W. solicităm încasarea de la L. 2.2007. 5.I.(3) lit.11.96 lei (8801. Fractura bazei craniului. raionul ____. respectiv.17 lei pentru compensarea prejudiciului cauzat prin vătămarea integrităţii corporale şi decesul lui C. de unde. soţul reclamantei.12.V.W. Victima a fost transportată la Spitalul Raional ______. în săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.2006 – 13.W. pârâtul L.11.W.12.264 alin.2006. Contuzie hemoragică cerebrală frontal bilateral. În perioada 28.2006 – 30.2009. la 27.. a sumei de 144923. tatăl reclamantului. 10338.11. satul _______ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU REPARAREA PREJUDICIULUI Subsemnaţii C.91 lei pe lună (total 16954. 173 .M.W.00 lei pentru recuperarea cheltuielilor de înmormântare a lui C.2007. C.28 lei serviciile medicale prestate de spital şi 1537. l-a accidentat pe C.06.V.V. La 13. 12630.00 lei – cheltuieli pentru asistenţa juridică. 100000. Suma solicitată este alcătuită din următoarele sume: 1..00 lei pentru recuperarea prejudiciului moral cauzat nouă prin vătămarea integrităţii corporale şi decesul lui C.I. conducând motocicleta „Voshod” cu numărul de înmatriculare MDM 1970. pentru perioada 13. 4. La 16.E.12. şi.01. tratamentul şi cheltuielile aferente tratamentului lui C.11.E.21). prestaţii periodice lui C.2006. Comă II” Pentru acoperirea cheltuielilor de spitalizare şi tratament am cheltuit 10338.

167 din Codul de procedură civilă. la 26. Despărţirea mamei de fiu.V. – soţia.12. adică – 706. Copia certificatului de deces al lui C. dar marea majoritate din cumpărăturile legate de serviciile rituale. Studiile vor fi încheiate la 30. urmează să compenseze cheltuielile de înmormântare. Diferenţa dintre pensia de urmaş. În drept. este de la 13. 2. era de 2120. Copia sentinţei din 16. Cheltuielile pe care le-am suportat în legătură cu înmormântarea nu au fost cheltuieli exagerate. 5. în urma spitalizării şi apoi a decesului acestuia. C. În scopul colectării probelor pentru înaintarea prezentei cereri.2007. fiul decedatului C.12.E.W.00 lei. C.00 lei din suma cheltuit şi ne-a transmis produse alimentare în sumă de 500 de lei.W. C.. ne întemeiem cererea pe dispoziţiile art. data încheierii studiilor la Colegiul Naţional de Coregrafie. am cheltuit 16430. unde produsele şi mărfurile sunt mai ieftine. 4 al art. Pârâtul. Copia extrasului de pe actul de căsătorie al lui C.W. Perioada.05 lei pe lună. dar unde nu se eliberează bonuri de casă.1419 din CC stabileşte că persoana obligată să repare prejudiciul. Coreclamanta C.La 13. pentru care urmează a fi încasată această sumă. bisericeşti.2009. a tatălui meu. ne-a recuperat 3300. lăsându-l pe fiul V. respectiv. ci constituie doar strictul necesar. respectiv. Copia buletinului de identitate al reclamantei C.). din păcate.2007 emisă de Judecătoria ________ în dosarul (1-29/07). am încheiat.2006 a fost înmormântat. un contract de asistenţă juridică cu avocatul Oleg Palii. Salariul mediu al decedatului C.2006 data decesului lui C. şi C. art. Pentru o parte din această sumă dispunem de bonuri. Suferinţele noastre morale au fost enorme atunci când am aflat de accident. 4. fiecăruia dintre membrii familiei noastre îi revenea câte 1/3 din acest salariul întreţinătorului. întocmirii cererii de chemare în judecată şi reprezentării intereselor noastre în faţa instanţelor judiciare. a fost nevoită să plece la muncă în Italia. În fiecare noapte.01.soţul. Deoarece ne-a fost răpit cel mai drag şi iubit om.1418. lui C.I.W.06. ne-au fost cauzate suferinţe morale enorme. până la 30.166. În legătură cu decesul tatălui.91 lei pe lună.96 lei. şi valoarea întreţinerii ce era prestată de decedatul C. . În legătură cu înmormântarea. Deoarece defunctul era unicul întreţinător al familiei. este elev la Colegiul Naţional de Coregrafie.88 lei. în conformitate cu obiceiurile locale. este de 546. primită de C. în grija bunicii. visăm tot calvarul prin care am fost nevoiţi să trecem în urma crimei comise de L.W.W.09. Durerea noastră nu avea margini când am aflat despre moartea soţului şi. la acel moment. masa de pomenire au fost făcute de la piaţă. În urma accidentului în care i-au fost cauzate leziuni corporale grave soţului şi.V. Coreclamantul C.. au fost enorme atunci când C. iar şi iar. leziunile corporale au fost prea grave. a decedat şi la 16.W.12.2009. era în spital în comă şi medicii făceau tot posibilul pentru a-l salva.W. dar. Feciorul creşte fără tată şi la distanţă de mii de kilometri de mamă. ţinând cont de statutul social al defunctului şi obiceiurile locale.E. este de 5000.06. Alin.00 lei. i-a fost stabilită pensie de urmaş în mărime de 160.E.E.V. tatălui meu. numai a agravat suferinţele noastre morale.W. 1422 din Codul civil.V. 1419.. – fiul.W. cauzată de decesul tatălui.2006. conform acestui contract. Copia buletinului de identitate al lui C. Costul serviciilor juridice prestate. 174 . Familia noastră era alcătuită din 3 persoane (C. 3. Suferinţele morale ne urmăresc până în prezent şi vor fi cu noi încă mult timp. În sprijinul acţiunii propunem următoarele probe: 1.

Arhanghel Mihail şi Gavriil” privind taxa de înmormântare. 15.2007 eliberate de IMSP „Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie” (2 foi).C. 14.C. Copia informaţiei nr.V. de a recupera cheltuielile de înmormântare. Copia informaţiei nr.L. Chişinău. 7.R.12.09. Copia cererii de chemare în judecată şi a înscrisurilor anexate (22 foi).C. Copia obligaţiei familiei L.2954-05 din 25.131 din 20. Copia adeverinţei nr. 12. 16.2006 eliberat de Centrul de Medicină Legală.) C.R. __________________ (Reprezentată prin procură de C. este elev al acestei instituţii.A. Copiile bonurilor de plată eliberate de S.10.12. „Funeral Service” S. despre faptul că C. despre pensia de urmaş stabilită lui C.2006 de S. „Amadis . 9.09. 8. Copia bonului nr.R.Service” S.5 din 26. Copia talonului de plată la raportul 2542 din 14.01-08/679 din 02.07.2007 de la Parohia „Sf.V.V. 13. Data ________________ Semnături: C. despre componenţa familiei lui C. „Vladalina” S.2007 eliberate de S. 11. _________.08.2007 eliberate de Colegiul Naţional de Coregrafie. Copia informaţiei nr.T.W. Copii de pe bonurile fiscale pentru procurarea medicamentelor şi a articolelor parafarmaceutice (4 foi). _________________ 175 . 18. Anexe: 1. 10.109 din 07. 17. Copia contractului de asistenţă juridică nr.003107 din 13.L.243 din 01.07.01/07 din 27.2007 eliberate de Primăria satului____.A.L. despre mărimea salariului mediu al decedatului C. şi S. „Apă-Canal Chişinău” S. Copia adeverinţei nr. Copia formularului de comandă şi a chitanţei de plată eliberate la 13.E.V.12. Copia adeverinţei nr.6.2006 şi bonul fiscal eliberat de Combinatul servicii Funerare al Primăriei mun.S.11.2007.2007 eliberate de C.C.V.

x 180 lei Chipiu:1 buc.V. x 12 lei = 360 lei 6 buc.JUDECĂTORIA _____________ De la: C. x 10 lei = 120 lei Furculiţă: 12 buc x 10 lei = 120 lei Pahar: 30 buc.E. x 8. x 140 lei Costum: 1 buc.5 lei = 102 lei 6 buc.00 lei Cuvertură – 7 buc. x 11 lei = 132 lei 12 buc.V.. x 2. = 60 lei Ştergar: 20 buc. inclusiv 12630. x 250 lei = 1250 lei Plapumă – 1 buc. x 120 lei = 720 lei 176 . În completarea celor enunţate în cererea de chemare în judecată.W. Reclamant în cauza civilă „C. x 180 lei = 1260 lei Cămaşă bărbătească – 7 buc.: Pomeni: 8586.E. Pentru înmormântare au fost procurate următoarele mărfuri pentru pomeni.5 lei = 150 lei 12 buc. x 18 lei = 180 lei Farfurie: 12 buc. evident. alte cheltuieli de înmormântare şi. înaintată de mine şi C. x 65 lei = 455 lei Pled – 5 buc. x 50 lei Căldare: 3 buc. x .00 lei cheltuieli de înmormântare a lui C. şi C. către L. x 12.5 lei = 75 lei Pantofi: 1 per. despre recuperarea prejudiciului.I. În acţiune am solicitat încasarea de la pârât a sumei de 144923.17 lei. x 25 lei Lampă de masă: 1 buc.I. produse alimentare pentru masa de pomenire. x 25 lei = 75 lei Halat: 6 buc. x 280 lei = 280 lei Pernă – 1 buc. declar următoarele.700 lei Faţă de masă: 1 buc. despre repararea prejudiciului” CERERE PENTRU COMPLETAREA TEMEIULUI ACŢIUNII Judecătoria _______ are pe rol cererea de chemare în judecată. x 30 lei= 180 lei Masa: 1 buc.. x 600 lei Scaun: 4 buc. x 16 lei = 320 lei 30 buc. x 12 lei = 72 lei Lingură: 12 buc. către L. x 60 lei = 240 lei Urcior: 10 buc.

Taxa de înmormântare – 200 lei. x 20 lei Oglindă: 1 buc.5 lei = 150 lei Mazăre: 5 borcane x 8 lei = 40 lei Varză: 10 kg x 5 lei = 50 lei Varză murată: 20 Kg x 5 lei = 100 lei Farş de peşte: 10 kg x 27 lei = 270 lei Stafide: 2 kg x 30 lei = 60 kg Ceapă verde: 20 leg.1 lei = 30 lei Ceară: 1 kg x 150 lei Icoană: 1 buc. Sicriu – 766 lei. x 2. x 2 lei Fructe uscate: 6 kg x 30 lei = 180 lei Biscuiţi: 10 kg x 16 lei = 160 lei Zahăr: 10 kg x 10 lei = 100 lei Crabi: 30 pachete x 7.5 lei = 225 lei Porumb dulce conservat: 15 borcane x 7 lei = 105 lei Măsline: 5 kg x 75 lei = 370 lei Şprote: 20 cutii x 7. x 500 lei Lumânare: 300 buc.5 lei 30 buc. x 36 lei 250 buc. 00 lei 177 . Total cheltuieli de înmormântare – 16708. x 0.00 lei Castraveţi: 20 kg x 20 lei = 400 lei Roşii: 20 kg x 15 lei = 300 lei Peşte congelat: 20 kg x 29 lei = 580 lei Peste sărat: 9 kg x 21 lei = 190 lei Peşte viu: 20 kg x 10 lei = 200 lei Ciuperci conservate: 10 kg x 30 lei = 300 lei Maioneză: 3 borcane x 50 lei = 150 lei Orez: 15 kg x11 lei = 155 lei Bomboane: 7 kg x 25 lei = 175 lei Covrigi: 10 kg x 12 lei = 120 lei Ciocolate: 5 kg x 45 lei = 225 lei Colaci: total: 816 lei 7 buc. x 20 lei Candelă: 1 buc. Centrul de medicină legală – 480 lei. x 20 lei Produse alimentare: 5656. x 12 lei 2 buc.Covor: 1 buc. x 2 lei = 40 lei Ulei: 5 kg x 11 lei = 55 lei Morcov: 10 kg x 5 lei = 50 lei Mandarine: 5 kg x 18 lei = 90 lei Cheltuieli de transport – 700 lei. Cruce şi placa de pe cruce – 320 lei.

Familia pârâtului ne-a transmis 3300 de lei şi produse alimentare în sumă de 500 lei. __________________ (Reprezentat prin procură de Palii Oleg) 178 .V.60 alin(3) din Codul de procedură penală. Îmi întemeiez prezenta cerere pe prevederile art. în total 3800 lei. Data__________________ Semnătura_________________ C.

Pârât: Compania Internaţională de Asigurări .10.Chişinău.2008 constituie _________ lei. suma de ___________ lei. efectuat de către Centrul Naţional de Expertize Judiciare. Intervenient principal: C. sediul or. întemeindu-mi pretenţiile pe prevederile art. cu termen de valabilitate de la 21.03. 1398.Chişinău Reclamant: D. până la acest moment.. de către intervenientul C. în urma prejudiciul cauzat nu mi-a fost restituită paguba pricinuită.ASITO” SA. În baza Raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr..C.2008 până la 20. Din răspunsul la interpelarea nr. care se afla la volanul automobilului . la intersecţia străzilor M.2010.. str. A încasa de la Compania Internaţională de Asigurări .ASITO” SA..2009. Solicit: A admite prezenta acţiune.15. 22. Conform schemei şi procesului-verbal al examinării locului accidentului rutier din 28.. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA PREJUDICIULUI MATERIAL PRODUS ÎN URMA ACCIDENTULUI RUTIER La data de 28.09. art.2010. a confirmat faptul că automobilul de model .124 alin..23 din 29.166-167 CPC.01.S. cauzat mie în urma 179 . în folosul meu.C.2008.09. s-a stabilit cu certitudine faptul că suma prejudiciului material cauzat automobilului meu . 1315.VW Passat” cu numărul de înmatriculare CNN 123. Dat fiind faptul că. în urma accidentului rutier din 28.1932101.. şi art.2008 şi a deciziei Curţii de Apel Chişinău nr. 1304 alin.2382 din 13. domiciliat _____________________.4r-107/10 din 10.. s-a produs un accident rutier în urma căruia a fost deteriorat automobilul meu de marca . 1410 CC.2 CCA (redacţia din 1985).Chişinău.03. a fost asigurat de asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto de către compania nominalizată în baza poliţei de asigurare seria AB nr. sunt nevoit să mă adresez cu prezenta acţiune în instanţa de judecată. domiciliat _______________.09. 57/1.(2).Mitsubishi” cu numărul de înmatriculare COM 117.VW Passat” cu numărul de înmatriculare CNN 123.ASITO” SA.C.2009. 28 din Legea RM cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule.Mitsubishi” cu numărul de înmatriculare COM 123.1301. a fost recunoscut vinovat de săvârşirea contravenţiei administrative prevăzute de art..01. Mitropolit Bănulescu-Bodoni. în jurul orei 10.Judecătoria Râşcani mun. Compania Internaţională de Asigurări . C. cu titlu de prejudiciu material.Kogălniceanu şi Bulgară din mun.

copia reclamaţiei din 31.2010.2010. copia Raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr.2010. Data _________________________ Semnătura ____________________ 180 .09. copia certificatului de înmatriculare nr.05.accidentului rutier din 28.2382 din 13.4r-107/10 din 10.2010. copia deciziei Curţii de Apel Chişinău nr. copia schemei ataşate la procesul-verbal al examinării locului accidentului rutier din 28. Anexă: copia acţiunii. copia tabelului fotografic la procesul-verbal de cercetare la faţa locului din 28.03. copia răspunsului la reclamaţia din 31.03. şi din cauză că am fost nevoit să apelez la avocat pentru a-mi acorda asistenţă juridică (suma de ___________ lei). copia contractului de asistenţă juridică.04MTH 451163.2008.2008.09. copia răspunsului la interpelarea nr.2009.23 din 29.2008.09.05.10.

În timpul vieţii în comun am acumulat avere.18 al Cooperativei de construcţie a garajelor nr._________ din or.11 de pe str.______.G. până la moment.11 din or.06. În conformitate cu prevederile art. str.18 al Cooperativei de construcţie a garajelor nr.______________.01.______ din or. Avem în comun un copil minor – fiica I. 181 .11 de pe str._____. Solicit: În scopul asigurării acţiunii.________.________. născută la 01. în conformitate cu prevederile art.G._______.18 al Cooperativei de construcţie a garajelor nr. este la întreţinerea şi educaţia mea.____________. În legătură cu faptul că fiica mea minoră I. peste o perioadă de timp. A numi o expertiză la Oficiul Cadastral Teritorial Ungheni şi a pune în faţa specialiştilor următoarele întrebări: 1. nu am reuşit să partajăm averea comună pe cale amiabilă din motiv că reclamatul refuză partajarea averii. am încheiat căsătoria la data de 11. Care este valoarea şi costul de piaţă a garajului nr. mobilă şi alte bunuri casnice.__________________. atribuindu-mi din averea comună ½ din apartamentul nominalizat şi din costul garajului – proprietate comună în devălmăşie.________? 2. domiciliat or. aplicarea sechestrului pe apartamentul nr.________________._________ din or.2-111/07 din 09.G. Reclamat: C.11 din or.Judecătoria _____________ Reclamant: A. căsătorie care fost înregistrată de Primăria s.11 de pe str. Care este costul de piaţă şi modul (variantele posibile) de partajare a apartamentului nr.___________ r.1997. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND PARTAJUL AVERII COMUNE Cu reclamatul C. solicit. ap.11 de pe str. nu-i acordă ajutor material. un garaj din aceeaşi localitate. născută la 01. după desfacerea căsătoriei.1995.______________. ap.11 din or. A partaja apartamentul nr. şi garajul nr.G. şi anume: apartamentul nr.25-26 din Codul familiei şi cu cele ale art.. eliberarea parţială de plata taxei de stat.. sunt nevoit să mă adresez cu prezenta cerere în instanţa de judecată.01.G.2007. prin hotărârea Judecătoriei ______ nr.166-167. care sunt înregistrate pe numele lui C.85 alin.4 din CPC RM.___________? 3. căsătoria noastră a fost desfăcută. viaţa în comun nu a mai fost posibilă.02.___________.____________________ din or.G.. Dat fiind faptul că. domiciliat or. Deoarece. 174-175 din CPC RM.1997._____. iar reclamatul. str. şi pe garajul nr.

4-5 din paşaportul străin. bonul de plată a taxei de stat.06. copia procurii. copia extrasului din Registrul bunurilor imobile. seria A 2740162.Anexă: copia acţiunii.2007. copia pag. copia hotărârii judecătoreşti de desfacere a căsătoriei din 09. Data ________________________ Semnătura reclamantei _________________________ 182 .

cauză din care sunt nevoit să mă adresez cu prezenta cerere în instanţa de judecată. A desface căsătoria dintre mine şi A. De termen de împăcare nu mai avem nevoie. situaţie care se răsfrânge negativ asupra educaţiei fiului minor. domiciliat s. domiciliat s. _________________ Reclamat: A. Toate încercările mele de a păstra relaţiile de familie nu s-au încununat de succes. .01. Data _____________________________ Semnătura reclamantului _________________ 183 . 2.Judecătoria _____________ Reclamant: N.P. Din cauza divergenţilor care apar în soluţionarea problemelor de familie.01.copia acţiunii. În conformitate cu prevederile art. încheiată la data de 21. _______________.2000 şi înregistrată de către Primăria s.P. _______________. . de mai mult timp nu mai convieţuim împreună. –. – rog sa-l lăsaţi în grija mea.37-38 din Codul familiei.02.2001.P. _______________ sub № 13.. născut la data de 05. r. r.certificatul de căsătorie. Am ajuns la concluzia că nu mai este posibil să păstrăm familia. ________________ r.P.copia certificatului de naştere a copilului. Pe fiul minor – C. Solicit: 1..P. noi adesea ne certăm. deoarece toate încercările mele de a păstra relaţiile de căsătorie nu au dat efectul scontat.bonul de plată a taxei de stat..2000. . ______________________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU DESFACEREA CĂSĂTORIEI Cu reclamatul A. În comun avem un copil minor – C.P. Anexă: . am înregistrat actul de căsătorie la data de 21.

în folosul . 980. Din această cauză suntem nevoiţi să ne adresăm cu prezenta cerere în instanţa de judecată şi. of.2008 încheiat între ./fax: /_____________ _____________ Pârât: OOO .2008 în sumă de 1200 dolari SUA şi dobânda de întârziere din suma datorată pentru perioada de întârziere. s-a convenit ca instanţă competentă în soluţionarea acestui litigiu va fi Judecătoria Economică a Republicii Moldova. sediul or. În baza contractului nominalizat şi a comenzii nr. solicităm să fie încasată şi dobânda de întârziere din suma datorată pentru perioada de întârziere.TRC” SRL.2008..AAA”.TRC” SRL.AAA”.619.71 din 12. fapt ce se confirmă prin actul de îndeplinire a lucrărilor din 21.11.2008. ________________. 994-995. însă nu am primit niciun fel de răspuns la solicitarea noastră. Suma dată. Conform pct.09. or. pe lângă suma datorată. Anexă: Copia cererii de chemare în judecată Copia contractului şi a comenzii nr. Prin scrisoarea din 22._______.11.11.___________ a unei încărcături. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA DATORIEI Conform prevederilor contractului nr.2008.71 din 12.11 din contractul-comandă nr.1 din contractul nr. str...5.09. adică . Ucraina. s-a convenit transportarea de către reclamant din Republica Moldova or.2008. str.619. 03110.Chişinău Reclamant: .______________.TRC” SRL şi OOO .166-167 din CPC al RM. urma să fie achitată de către beneficiar în termen de 10 (zece) zile după prezentarea documentelor în original. i-am solicitat pârâtului achitarea benevolă a sumei datorate.71-11 din 12.. După executarea de către cărăuş a obligaţiilor asumate.2008 184 . cărăuşul.______.2008 care este parte integrantă a contractului din 12.TRC” SRL. conform pct. în baza art.2008.Judecătoriei Economice mun. SOLICITĂM: A admite prezenta acţiune. Conform prevederilor art. 984. pârâtul refuză să achite suma pentru transportul mărfii.12.71-11 din 12._____ în Ucraina or. după cursul Băncii Naţionale a Moldovei la data devamării încărcăturii. a transportat la locul de destinaţie încărcătura comandată. 1017 din CC al RM şi în conformitate cu art. iar beneficiarul urma să achite cărăuşului suma de 1200 (una mie două sute) dolari SUA._______________.11.___ Tel.. în cazul apariţiei unui litigiu dintre părţi. 1017 din CC al RM. care este semnat de către părţile contractante...71 din 12.AAA” cu sediul Ucraina or.09. suma datoriei conform contractului-comandă nr.11.71 din 12. A încasa de la OOO .

Copia actului de îndeplinire a lucrărilor Calculul sumei dobânzii de întârziere Data________________________________ Semnătura reclamantului______________________I 185 .

N. în termenele stabilite de părţi. Reclamantul a executat condiţiile stipulate în contract în termenele stabilite de părţi. pârâtul şi-a asumat obligaţiunea ca. Motivele cererii sunt următoarele: În procedura Judecătoriei Economice de Circumscripţie se află pe rol acţiunea civilă la cererea reclamantului cu privire la încasarea datoriei debitoriale din contul pârâtului în beneficiul reclamantului în sumă de1047706.174-176 CPC RM. să achite plata pentru aceste servicii. până în prezent. solicit aplicarea sechestru pe contul bancar. solicit: 1. Conform condiţiilor acceptate de părţi. În scopul asigurării acţiunii.106 din 13. a demonstrat un comportament de reacredinţă la executarea obligaţiunilor contractuale. În fapt. Asigurarea acţiunii este necesară. La 29.08. 03. îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. administrator-reclamant (F. Din motive necunoscute. deoarece noi suntem convinşi de faptul că debitorul se va confrunta cu mari dificultăţi la executarea Hotărârii judecătoreşti. La fel.11.). În drept. Admiterea acţiunii civile de asigurare. 27.27 lei. bunurile mobile şi imobile ale pârâtului în mărimea sumei restanţei debitoriale ce îi aparţin cu drept de proprietate pârâtului. pârâtul.05.2007.02.2008 negociate şi consemnate de părţi. reclamantul şi-a onorat obligaţiunile asumate conform condiţiilor şi angajamentelor prevăzute de părţi cu referire la prestarea serviciilor poligrafice.2008.2005.2010. solicităm admiterea cererii de asigurare. 186 .Judecătoria Economică de Circumscripţie______________ Adresa: ___________________________ Judecătorului: ____________________ Reclamant: Numele: _______________________________ Codul poştal şi rechizitele persoanei juridice: _____________________ Pârât: Numele: _____________________________________ Codul poştal şi rechizitele persoanei juridice: _____________________ CERERE CU PRIVIRE LA LUAREA MĂSURILOR DE ASIGURARE A ACŢIUNII CIVILE Eu. subsemnatul. conform datelor contabile această restanţă constituie suma de 1047706.27 lei .03. nu a achitat restanţa debitorială faţă de reclamant în mărime de 1047706. pe parcursul unei perioade îndelungate de timp. Serviciile poligrafice oferite de către reclamant au fost executate din surse materiale şi financiare proprii. 106 din 11. în baza contractelor nr. reclamantul şi-a onorat obligaţiunile asumate. prin prezenta acţiune civilă. se confruntă cu diverse probleme de ordin economic. 25. nr. Ţinând cont de faptul că debitorul pârât. se eschivează şi nu-şi onorează obligaţiunile asumate.P.27 lei.2007. 2.12.

Copile documentelor ce confirm oferirea serviciilor. facturilor de expediţie etc.Anexă: Copia cererii. Semnătura___________________ Data_______________________ 187 .

. prin decizia Curţii de Apel Economică din __________________. or. m... ____________.4 m. filială la acel moment a OCT ____________. evaluat la acel moment de OCT __________...Judecătoria ______________________ Avocatul __________________ în interesele dnei __________________ CERERE PRIVIND ÎNCETAREA PROCESULUI ÎN PRICINA CIVILĂ La 03. garaj lit. amplasate pe un teren cu suprafaţa de 0. care era la acel moment o întreprindere de stat. 1964 care reglementa raporturile juridice la acel moment). clădirea administrativă lit.1717 ha situat pe str. 188 .L. Astfel. construcţie accesorie lit. Dacă cumpărătorul este o organizaţie de stat sau o altă organizaţie.2010.„02” cu suprafaţa de 105.08.238 CC RM (în red. asociaţia obştească _____________ a depus o cerere de chemare în judecată împotriva primăriei or. ______________ şi C.„07" cu suprafaţa de 6. conform căreia reclamantul a achitat costul acestor bunuri în sumă totală de ____________ ruble. Instanţa de judecată a menţionat: ”. iar cumpărătorul se obligă să primească bunul şi să plătească pentru el o anumită sumă de bani. Consider că procesul civil urmează a fi încetat. nu se poate trage concluzia că aceste bunuri au trecut în proprietatea reclamantului.În temeiul art. cât şi dispoziţia de plată nr. din proprietate de stat.„04” cu suprafaţa de 166.. actul de predareprimire a bunurilor din __________________.„03” cu suprafaţa de 103. deoarece ambele cerinţe invocate în cererea de chemare în judecată au constituit obiectul de examinare în instanţele de judecată. Din esenţa normei de drept conţinută în art. au trecut în proprietate obştească. la fel.p. în hotărârea Comitetului Executiv raional _________nr. __________________şi ÎS „Cadastru” privind recunoaşterea dreptului de proprietate asupra imobilului indicat supra.. nu se indică expres că bunurile aflate în proprietatea Staţiei __________________.8 m.p. vânzătorul se obligă să remită cumpărătorului proprietatea unui bun.7 m.p. menţionată în articolul 90/1.238 CC RM (în red. reprezentantul reclamantului a indicat faptul că a procurat de la ___________________ imobilul: depozitul lit. 1964) şi luând în considerare faptul că.p.p. În motivarea acţiunii. garaj lit.. poartă metalică şi gard din piatră. privind constatarea faptului cu valoare juridică şi recunoaşterea dreptului de proprietate. __ din _____________.3 m.p. Drept temei al cerinţelor sale de recunoaştere a dreptului de proprietate.„08” cu suprafaţa de 18 m.„05" cu suprafaţa de 135. ea dobândeşte dreptul de administrare operativă a bunurilor. instanţa de apel consideră că nu se poate trage concluzia că în asemenea mod s-a schimbat forma de proprietate asupra acestor bunuri şi că ele. ____________. a fost respinsă acţiunea Asociaţiei Obşteşti __________________către primăria or. Şi. se transmit reclamantului apelant (societate obştească) cu drept de proprietate. _ d i n ________. în baza contractului de vânzare-cumpărare. reclamantul a invocat existenţa unei convenţii de vânzare-cumpărare. construcţie accesorie lit.

Nerespectarea în aceste cazuri a formei scrise şi notariale atrage nulitatea convenţiei. Iar contractul de înstrăinare a imobilului proprietate a persoanelor fizice şi juridice trebuia să fie autentificat pe cale notarială şi înregistrat în decurs de trei luni la Biroul Teritorial de Inventariere Tehnică (art. Nici mai târziu.1717 ha din str.96 a art. nici în temeiul art. introdus prin legea nr. cooperatiste şi alte organizaţii obşteşti încheiate între ele.332 CC (anul 2002) prin uzucapiune. şi anume art. instanţa de apel consideră necesară respingerea apelului ca fiind nefondat şi menţinerea în vigoare a hotărârii Judecătoriei Economice de Circumscripţie din __________________.. (a doua decizie). Nulitatea absolută a actului juridic poate fi invocată de orice persoană care are un interes născut şi actual. Faptul că reclamantul apelant nu deţine imobile cu drept de proprietate amplasate pe terenul cu suprafaţa de 0. Curtea Supremă de Justiţie a declarat recursul declarat de AO __________________ inadmisibil (se anexează). __________________or. deoarece circumstanţele de fapt invocate de reclamant nu întrunesc condiţiile dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune. __________________ se confirmă şi prin hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din __________________ (dosarul __________________).240/2 CC. instanţa de judecată consideră că convenţia de vânzarecumpărare a bunurilor Staţiei __________________.1717 ha din str.10. 189 . după introducerea. . prin care a fost respinsă cererea Primăriei de încasare a plăţii de folosinţă a terenului aferent proprietăţii private.1000 d i n 16. Faptele s t a b i l i t e printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţa de drept comun sau în instanţa specializată sunt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane. Reclamantul apelant în pricina dată nu a contestat hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din __________________ (dosarul __________________) neexprimându-şi dezacordul cu conţinutul ei. prin legea nr.46 CC. instanţa economică s-a expus anterior şi a constatat că Asociaţia obştească __________________nu are bunuri imobile pe terenul cu suprafaţa de 0.240/2 CC.10. În temeiul celor relatate. 1964. la care face trimitere reclamantul şi în temeiul căruia apelantul se consideră proprietar este nulă şi din aceste motive se respinge argumentul apelantului reclamant precum că el este proprietarul bunurilor în litigiu în temeiul convenţiei de vânzare-cumpărare. __________________.” Această decizie a Curţii de Apel Economică este definitivă şi irevocabilă.. __________________or.Legislaţia în vigoare la acel moment. Actul j u r i d i c sau clauza care contravine normelor imperative este nulă dacă legea nu prevede altfel. a modificărilor. a stabilit forma scrisă pentru toate convenţiile încheiate între „organizaţiile de stat. Din motivele de fapt şi de drept invocate şi stabilite de prima instanţă. Instanţa de judecată o invocă din oficiu. Convenţia de vânzare-cumpărare la care face trimitere reclamantul apelant nu a fost î n c h e i a t ă în forma stabilită de lege la acel moment.1000 din 16. Prin urmare.96). reclamantul apelant nu a luat măsuri pentru a-i da convenţiei forma stabilită.Nu poate fi considerat reclamantul apelant proprietar al bunurilor în litigiu.

Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.2004 a Consiliului raional __________________ „cu privire la executarea Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.02. __________________ către Societatea __________________privind încasarea forţată a plăţii restante pentru folosirea terenului aferent situat în or.7 m. aprobat prin Decizia __________________din __________________a Consiliului orăşenesc __________________. __________________. decizie neanulată.58 . __________________ a aparţinut anterior întreprinderii __________________din ___________. 118 alin.2004 „Despre unele măsuri privind inventarierea bunurilor imobile proprietate a unităţilor administrativteritoriale şi ale Statului”.C.3/11 din 08.p. __________________a fost înregistrată la OCT filiala __________________ cu drept de proprietate publică. __ din __________________şi Consiliului raional __________________nr.162 din 19. … «că. iar prin Decizia nr. __________________a fost expus la licitaţie şi în baza contractului nr. însă normele de drept material au fost aplicate eronat şi nu este necesară verificarea suplimentară a anumitor dovezi. a casa hotărârea primei instanţe şi a emite o nouă hotărâre.„03" cu suprafaţa de 103..” Astfel. Contrar normei menţionate.) s-a constatat. str.3 m. m. Chişinău... Conform art. Conform dosarului de inventariere tehnică se atestă faptul că imobilul din str. Conform hotărârii Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 19 aprilie 2006. Din informaţia Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru a RM.p.Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău din __________________. din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că circumstanţele pricinii.1 şi 2.__ din __________________urmează a fi respins.06. definitivă (a treia la număr – n. 190 .2004 „Despre unele măsuri privind inventarierea bunurilor imobile proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale şi ale Statului” au fost aprobate actele de inventariere şi listele de bunuri imobile ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale statului conform anexelor cu nr. a fost respinsă acţiunea Primăriei or. garaj lit. __________________.„02" cu suprafaţa de 105. garaj lit. oficiul Cadastral Teritorial Orhei.„04" cu suprafaţa de 166. decizia nr. au fost stabilite de către prima instanţă. prin Actul de inventariere a clădirilor şi Lista bunurilor imobile proprietate a primăriei or.” Hotărârile enunţate confirmă faptul că litigiul între reclamant şi primărie ce ţine de aşanumitul contract de cumpărare-vânzare a imobilului: depozitul lit. Prin decizia Consiliului orăşenesc __________________imobilul din str. __________________. Colegiul Civil ajunge la concluzia: a admite recursul.02. __________________din motivul că Societatea __________________ nu deţine dreptul de proprietate asupra imobilului şi în Registrul de Stat al Camerei Înregistrării de Stat adresa Societatea __________________ figurează în mun. fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel.__ de vânzarecumpărare a bunului imobil prin negocieri directe din __________________a fost înstrăinat lui L. prin care recursul Societăţii __________________împotriva Consiliului orăşenesc __________________şi a Consiliului raional __________________cu privire la anularea parţială a deciziilor Consiliului orăşenesc __________________ nr. clădirea „fostului comisariat militar” a fost inclusă sub nr. Filiala __________________nr. în materialele cauzei nu se conţin probe incontestabile pentru susţinerea pretenţiilor reclamantei __________________şi __________________în deţinerea dreptului de proprietate asupra imobilului din str.p. rezultă că după Societatea Obştească __________________nu este înregistrat niciun bun imobil.n.__din __________________a Consiliului raional __________________ clădirea din str.__ din __________. __________________din __________________a Consiliului orăşenesc __________________ şi Decizia nr.(1) CPC RM.162 din 19.

p..269-270 CPC.. Mai mult ca atât.p. a bunului scos la licitaţie. reclamantul a anexat decizia Colegiului civil al Curţii de Apel Chişinău din __________________prin care a fost respins recursul procurorului raionului ______________ cu privire la recunoaşterea nulităţii proceselor-verbale ale licitaţiilor. __________________.„03" cu suprafaţa de 103. -Decizia Curţii de Apel Economice din __________________. a procurat clădirea fostului comisariat militar amplasat pe strada __________________.266. construcţie accesorie lit.„02" cu suprafaţa de 105 m. cu privire la constatarea faptului încheierii tranzacţiei de vânzare-cumpărare şi recunoaşterii dreptului de proprietate asupra imobilului: depozitul lit. Prin urmare.p.cererea privind recunoaşterea calităţii de victimă şi parte civilă..3 m. În conformitate cu art. dl C.L. __________________. amplasate pe un teren cu suprafaţa de 0.. amplasate pe un teren cu suprafaţa de 0. căruia.L.p. amplasată pe __________________or..clădirea administrativă lit. __________________ şi C. construcţie accesorie lit. Data __________________ Semnătura avocatului __________________ 191 . _________. procurat de C. art. solicit: A înceta procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Asociaţiei __________________împotriva Primăriei or. construcţie accesorie lit..7 m. garaj lit.I. legalitatea procurării de către C.„07" cu suprafaţa de 6.p.p.b). printre episoadele de învinuire a figurat şi scoaterea la licitaţie şi vânzarea clădirii fostului comisariat militar amplasat pe str..L. prin care C. Sunt de menţionat şi sentinţele de achitare în privinţa fostului primar al or. inclusiv a procesul-verbal nr. şi prin sentinţele de achitare în privinţa lui M. __________________. obiect al cererii de chemare în judecată în acest proces civil. __________________ a fost deja soluţionat.p.„07" cu suprafaţa de 6.p.L. __________________. Anexă: ..„08" cu suprafaţa de 18 m. au fost recunoscute ca fiind legale hotărârile Consiliului orăşenesc __________________ prin care a fost scoasă la licitaţie clădirea fostului comisariat militar. poartă metalică şi gard din piatră.8 m.8 m.„05" cu suprafaţa de 135.. clădirea administrativă lit.4 m. În dosarul penal menţionat Societatea __________________a fost recunoscută drept parte vătămată.4 m. La cererea de chemare în judecată._ al licitaţiei din __________________. construcţie accesorie lit. or.„08" cu suprafaţa de 18 m. __________________. garaj lit. au fost apreciate de către instanţele de judecată şi probele invocate de reprezentantul reclamantului.265 lit. Instanţele de judecată s-au expus şi asupra hotărârii Consiliului orăşenesc _________ cu privire la scoaterea la licitaţie a imobilului în litigiu.M.„04" cu suprafaţa de 166. art.1717 ha situat pe str. -Scrisoarea Curţii Supreme de Justiţie din __________________.C. poartă metalică şi gard din piatră.„05" cu suprafaţa de 135. or.1717 ha situat pe str.p.

/ Ts.N. eu. În certificatul meu de naştere este înscris numele Ţ. Între timp. (copia permisului se anexează).N. sunt în imposibilitate juridică să-mi exercit drepturile şi obligaţiile pe teritoriul republicii din următoarele cauze: În 1990. mi-au fost perfectate toate actele constatatoare de drepturi.. mun. am obţinut cetăţenia acestui stat. cu acelaşi număr personal de identificare şi că modificarea numelui meu este efectul transliterării acestuia din limba română în limba engleză.N.i) din Codul de procedură civilă – Pricinile de constatare a faptelor care au valoare juridică – din Capitolul XXIV: CONSTATAREA FAPTELOR CARE AU VALOARE JURIDICĂ. iar prenumele N. eu.N. în baza art.I. în procedură legală.281. La faza de perfectare a actelor româneşti de stare civilă.10. aşa după cum prevede procedura. am emigrat în Statele Unite ale Americii. Funscţionarii Serviciului municipal de Stare Civilă din Chişinău ne-au explicat faptul că problema dată nu este de competenţa acestei instituţii (răspunsul la demersul nostru se anexează). Ţ. Republica Moldova. printre care şi certificatul meu de naştere. Numele meu în permis este fixat Ts.. este una şi aceeaşi persoană. ap. Evident. În anul 2010. eliberat de Ministerul Tehnologiilor Informaţionale. soţia mea a depus cerere de obţinere a cetăţeniei române.N. fapt dovedit prin certificatul eliberat de 192 . fiind în vizită în Republica Moldova.N.N. Direcţia Documentare a populaţiei. lit.N.__ CERERE PRIVIND APARTENENŢA DOCUMENTELOR CONSTATATOARE DE DREPTURI În fapt. fapt nerecunoscut de Consulatul Român din Chişinău. a fost transliterat Nic. În drept. în SUA. unde. SOLICIT constatarea faptului că Ţ.V. acte în care numele meu a fost transliterat Ts. fiind una şi aceeaşi persoană cu 2 nume./ Ts.. _______.______ str. născut la 22.I. soţia mea urmează să prezinte Ambasadei României din Chişinău un set de documente. iar în toate celelalte acte ale mele – Ts.1949 în municipiul ___.Judecătoria Buiucani din municipiul Chişinău Petiţionar: Ţ... ___.A. şi prenumele N. Căsătoria (certificatul de căsătorie se anexează) a fost înregistrată în baza permisului de şedere. m-am căsătorit cu doamna C. şi Ts. soţul doamnei C. aşa precum era scris în paşaportul meu pentru străinătate (copia se anexează).I. inclusiv buletinul de identitate. Cetăţenia română i-a fost acordată prin redobândire.

• Copia certificatului de căsătorie nr. • Răspunsul Serviciului municipal de Stare Civilă Chişinău la demersul meu. • Copia legalizată şi tradusă în limba engleză a certificatului de naştere NA-VI nr. Comisia pentru reglementare a onomasticii şi terminologiei naţionale (se anexează).____ din ___.Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.12. • Copia permisului de şedere pe teritoriul Republicii Moldova pentru cetăţenii străini CR___ eliberat la ____.2010. Comisia pentru reglementare a onomasticii şi terminologiei naţionale din 28. • Copia buletinului de străinătate OM-XIX nr. ____din __.___. • Copia certificatului de identificare a numelui/ prenumelui. 62 CS-V nr. ___ din __. Anexe: • Copia legalizată a certificatului de naştere în limba română NA-VI nr. eliberat de Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. eliberat de autorităţile Uniunii Sovietice la ____. Data ______________________ Semnătura _________________ 193 .

. în urma spitalizării şi apoi a decesului acestuia ne-au fost cauzate suferinţe morale enorme.2007. în urma accidentului în care i-au fost cauzate leziuni corporale grave soţului mamei şi.W.11.W.I. pentru repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin vătămarea integrităţii corporale şi decesul lui C. C.M. La 13.02.264 alin. soţul apelantei şi. solicităm admiterea prezentului apel şi modificarea hotărârii primei instanţe în partea încasării reparaţiei pentru prejudiciul moral. la 28.2008 A JUDECĂTORIEI ________ (JUDECĂTOR D. şi C. din păcate. dar a admis doar parţial pretenţiile de reparare a prejudiciului moral cauzat prin vătămarea integrităţii corporale şi decesul lui C. C. satul _____ CERERE DE APEL ASUPRA HOTĂRÂRII DIN 27. Suferinţele noastre morale au fost enorme atunci când am aflat de accident. În fiecare 194 . pârâtul L. a fost transportată la IMSP „Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie” din Chişinău.M. de unde. era în spital în comă şi medicii făceau tot posibilul pentru a-l salva.2006.W. respectiv. C. deoarece.I.W..APELURI Curtea de Apel _______ Apelanţi : C.12.2007.2008. la 27.11..2006. leziunile corporale au fost prea grave. Motivele apelului sunt următoarele: În fapt. Nu suntem de acord cu încasarea doar a sumei de 1000 lei destinaţi pentru repararea prejudiciului moral. l-a accidentat pe C. instanţa a încasat doar 1000 lei.E. în săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. a decedat. Din 100000 lei solicitaţi de noi pentru repararea prejudiciului moral. tatălui meu. Judecătoria raionului _____ (judecător D. La 27. raionul _____.V. au fost enorme atunci când C. cu încasarea de la intimat în beneficiul nostru a sumei de 100000 lei – repararea prejudiciului moral cauzat nouă prin vătămarea integrităţii corporale şi decesul lui C.I. dar. pentru a fi examinată în procedura civilă. Acţiunea civilă a fost lăsată fără examinare.I. respectiv.W.(3) lit.) Subsemnaţii. Judecătoria _____ a examinat acţiunea civilă înaintată de noi către L...02.V.01.) a emis o sentinţă prin care l-a recunoscut vinovat pe L. La 16.E. Instanţa a admis integral pretenţiile de recuperare a pagubei materiale. conducând motocicleta „Voshod” cu numărul de înmatriculare MDM 1970. Victima a fost transportată la Spitalul Raional ______. Durerea noastră nu avea margini când am aflat de moartea întreţinătorului nostru. tatăl apelantului. satul _____ Intimat: L.W. raionul _____..b) CP.

Coapelanta. visăm tot calvarul prin care am fost nevoiţi să trecem în urma crimei comise de L.I. deoarece ne-a fost răpit cel mai drag şi iubit om. 358. 385 din Codul de procedură civilă. Feciorul creşte fără tată şi la o distanţă de mii de kilometri de mamă.. în grija bunicii.noapte.1422 din Codul civil. V. cauzată de decesul tatălui. a fost nevoită să plece la muncă în Italia..) C. __________________ (Reprezentată prin procură de C. _________________ 195 .E. Suferinţele morale ne urmăresc până în prezent şi vor fi cu noi încă mult timp. Data______________ Semnături ______________ C. art.357.V. iar şi iar. C. În drept.V. Despărţirea mamei de fiu. lăsându-l pe fiul ei. numai a agravat suferinţele noastre morale. ne întemeiem apelul pe dispoziţiile art.E.

T. şi care.2010 Prin hotărârea Judecătoriei _______mun. la acel moment. Astfel.06.____. instanţa de judecată l-a atras în calitate de copârât pe E. proprietara apartamentului nr. Cu atât mai mult._____________. 14.CHIŞINĂU NR. prejudiciul a fost încasat de la mine.2009.04. iar actul de constatare nr.N.2009. nefiind proprietara apartamentului. s-a stabilit că scurgerea apelor reziduale din sistemul de canalizare pe peretele interior comun care separă apartamentul reclamantei E.Chişinău nr.04. 14.T.T. a fost admisă acţiunea lui E. prin actul nr.I.2010. În cadrul şedinţei judiciare. Prin urmare. nu are nicio atribuţie cu litigiul în cauză. ap.. care a fost proprietarul anterior al imobilului aflat în litigiu. nu port răspundere pentru prejudiciul cauzat dat fiind faptul că. La examinarea cauzei în fond. eu._____. am solicitat să fie atras în calitate de copârât fostul proprietar I.2-14/10 din 10.2009. către mine şi E.04. proprietar al apartamentului dat era altă persoană.09.______..T. iar concluziile instanţei expuse în 196 . însă.29 lei?. este provocată de fisurarea ţevii de canalizare pe segmentul ce uneşte blocul sanitar cu bucătăria apartamentului nr. domiciliată ______________.T. din motive necunoscute. de apartamentul nr. l-a atras în calitate de copârât.04. înregistrat ulterior la OCT Chişinău la data de 25.11/22 este din 04.116 am devenit.11/22 – materialele se conţin în dosarul cauzei – confirmă faptul că peretele din odaia care aparţine reclamantei este umed. consider că instanţa de fond nu a constatat toate circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii.22 din 04. sunt deteriorate tapetele.92 confirmat de către preşedintele APLP nr. str.____ aflat pe str. segment care este dosit în peretele interior comun. ap.2008.2009.______.1423 a fost efectuat doar la 29. Pornind de la aceste circumstanţe. privind încasarea. confirmat de către preşedintele APLP nr. ignorând faptul că eu nu eram proprietară la momentul constatării producerii inundaţiei în apartament şi nu a fost stabilită vina mea în conformitate cu prevederile art.2-14/10 DIN 10.. a prejudiciului cauzat în mărime de 8559. mun.06. din contul meu. iar raportul de expertiză nr. deoarece proprietar al apartamentului nr. la moment.Curtea de Apel Chişinău Apelant: F. Cu hotărârea nominalizată nu sunt de acord din următoarele considerente: În baza contractului de vânzare-cumpărare din 09. str.1423 din 29. pe E.116. imobil pe care l-am procurat de la I.T. Intimat: E.. la 25.I.________.______.2009.116. din mun. instanţa de fond a constatat greşit că paguba urmează a fi încasată de la mine.T.____ situat pe str.04.2008. instanţa de judecată reţine faptul că E. însă instanţa de fond.1398-1399 din CC RM. CERERE DE APEL ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRII JUDECĂTORIEI _______ MUN.09.. adică peste opt luni. tencuiala şi duşumeaua. domiciliat _____________________. eu am devenit proprietara apartamentului nr._______________. Iar prin raportul de expertiză nr.

a) şi c) din CPC RM.357-365. Data _______________________________ Semnătura apelantului ________________ 197 .Chişinău din 10.2010.04.hotărâre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii. În conformitate cu art. fapt ce serveşte ca temei de casare a hotărârii în conformitate cu prevederile art.2-14/10 din 10.a) şi c) CPC RM. 386 alin.04. bonul de plată a taxei de stat. Solicit: Admiterea prezentului apel. cu remiterea cauzei la rejudecare într-un alt complet de judecată.386 alin.1 lit.1 lit. Casarea hotărârii Judecătoriei _______mun. copia hotărârii nr.2010. Anexă: copia cererii de apel.

a sumelor de 1500.2007 eliberate de „Mobiasbancă” S. a sumei de 875..2007. eliberat de S.V. către L.00 lei) pentru asistenţa juridică conform contractului nr.09.E.I. „Şx” S. 4 din 03.3017. despre recuperarea prejudiciului. înaintată de mine şi C. Data______________ Semnătura______________ 198 .00 lei pentru pâine (colaci).A.2007 şi nr.R. prin care este confirmată achitarea de către C. la 15.C..E. • Ordinele de încasare nr.I. procurată pentru masa de pomenire.V.05 din 26.12.00 lei (total 5000.(1) din Codul de procedură civilă.E. Prin prezenta.2006.V. Întemeiez prezenta cerere pe prevederile art.10. prin care este confirmată achitarea de către C.00 şi 3500. către L. Reclamant în cauza civilă „C. despre repararea prejudiciului” CERERE PENTRU ANEXAREA ÎNSCRISURILOR LA MATERIALELE CAUZEI Judecătoria ______ are pe rol cererea de chemare în judecată.ALTE CERERI JUDECĂTORIA ________ De la: C. şi C.02 din 09.11.56 alin.L. solicit anexarea la materialele cauzei a următoarelor înscrisuri (copii legalizate): • Bonul de plată nr.

Ţinem să menţionăm faptul că starea de sănătate a dnei B. depresie severă şi alterare a conştiinţei ca urmare a medicaţiei administrate. ea suferind de cancer în fază terminală şi fiind invalid de gradul I. Specificul bolii de care suferea dna B. în cererea de chemare în judecată pentru desfacerea căsătoriei. În Spitalul Direcţiei nr. Chişinău. a decedat. la momentul întocmirii testamentului dispunea sau nu de discernământ. B. în care se indică: „În 2008 s-a depistat tumoare cefalo-pancreatică. Intraoperator tumoarea în duoden cu concreşterea pancreasului s-a efectuat rezecţie pancarto-duodenală. dacă pot aceste medicamente prin efectul pe care îl au. este vorba de o persoană care a încheiat anumite acte juridice (cu câteva luni înainte de propriul deces) în timpul ce i se administra tratament cu citostatice. III B. Căsătoria a fost înregistrată la OSC ___________. nu se poate accepta existenta consimţământului valabil ca expresie a libertăţii de voinţă.. De asemenea. str.II. lui B.V. să altereze discernământul unei persoane în asemenea mod încât să nu fie pe deplin conştientă de faptele sale. _____________ CERERE PRIVIND EFECTUAREA EXPERTIZEI PSIHIATRICE În fapt. În cazul dovedirii lipsei discernământului părţii la data întocmirii testamentului din cauză de boală.. Soţii nu au avut copii în această căsătorie. Acest fapt se confirmă prin actul de examinare primară din __________. i s-a adus la cunoştinţă faptul de existenţă a testamentului ei.Vl. ea neconştientizându-şi acţiunile.04. dna B. De la avocatul A. considerăm că. După decesul soţiei. Starea generală . mun. – cancer în faza terminală – este că bolnavii au. În cazul de faţa. de obicei. 4 s-a efectuat laparotomie. prin certificatul de căsătorie _____________. La 05. Considerăm că starea depresivă 199 . Mă simt foarte rău şi nu am surse financiare pentru leacuri şi trai”.V. a fost viciat discernământul dnei B. actelor notariale şi a debitorilor.Judecătoria sectorului _______. Din _____________ s-a observat creşterea abdomenului în volum. cu numărul __________.V. indică faptul că „În prezent sunt bolnavă de cancer în ultima fază. În contextul litigiului privind contestarea legalităţii testamentului este necesar a stabili dacă dna B. fapt atestat prin certificatul de deces nr.2010. str. mun. B.gravă ”.Vl.. Acest fapt este confirmat prin extrasul privind testamentele eliberate de Centrul de evidenţă a gajului. era deosebit de gravă. Este necesar a stabili. Hydronreteoneroza gr. În extras este indicat faptul că testamentul a fost înregistrat la data de ____________. Din aceste motive. a înregistrat căsătoria cu cet. bolnavă de cancer (la ficat) în faza terminală. dna B.. Barbăneagră în interesele lui B. la data de 25 martie 2001.Vl. Vizualizarea organelor abdominale şi ale bazinului mic nu este posibilă din cauza formaţiunii gigantice tip mixta. Chişinău. __________din __________. la momentul întocmirii testamentului.Vl. Pacientei i s-a efectuat la _______ mastectomie radicală cu tratament complex la fel şi histologic confirmat (N ___________) stadiul avansat al maladiei glandei mamare T4N2MX st.

suferea de o tulburare psihică pe fundal somatogen agravat de intoxicaţie canceroasă gravă. care se afla în stare gravă de intoxicaţie endogenă administrându-i-se preparate tranchilizante. a sferei emoţional volitive? 2. să fie responsabilă de acţiunile sale la momentul întocmirii testamentului la data de ______________? 4. Toate aceste stări au impact şi asupra stării psihice a pacientului? Dacă da – în ce măsura? 3.şi anxietatea de care suferea i-au alterat conştiinţa. la fel şi sursele bibliografice de specialitate (Nacu Al.B. 2.181) presupun că pacienta Vl. În contextul argumentelor invocate. care era discernământul critic al pacientei Vl.V. se confirmă clinic faptul de intoxicaţie endogenică. Luând în considerare starea gravă a pacientei pe fond de intoxicaţie endogenă. Chişinău. testamentul a fost încheiat întrun moment în care ea nu putea să-şi conştientizeze acţiunile sale ori să le dirijeze. după decesul persoanei. Diasepam) şi. precum şi confirmate clinic. 269 – 270 CPC. 1997. III B . Pacientei Vl. care conduc la slăbirea sferei emoţionalvolitive. în temeiul art. ascită.? A încredinţa efectuarea expertizei psihiatrice Spitalului Clinic de Psihiatrie al Ministerului Sănătăţii. Pornind de la faptul că: 1. Data ______________ Avocatul______________ 200 . Pacienta din momentul internării (_________) se afla în sare de proces tumoral avansat. Putea oare pacienta Vl. confirmată histologic (N__________________). intoxicaţie endogenă.. De asemenea. cum acţionează acestea asupra stării psihice a pacientului.B.din cauza formaţiunii gigantice” . Din fişa de observaţie se confirmă administrarea sistematică a preparatelor tranchilizante. la ____________ când s-a încercat a efectua examinarea prin ultrasonografie a organelor abdominale. în calitatea sa de soţ. Nacu An. 148. 153. respectiv. pag. 261. În august 2008 se depistează maladie tumorală a tractului digestiv şi anume leiomiosarcom cu focare de malignizare. ulterior. înaintând următoarele întrebări: 1. pune în gardă faptul că dl B. Starea gravă a pacientei se confirmă prin faptul că. 3. i s-au administrat preparate tranchilizante (Sol. SOLICITĂM: A dispune expertiza medico-legală psihiatrică în baza documentelor anexate la dosar. nu a ştiut de existenţa testamentului. 4. nu a ştiut despre intenţia soţiei de a perfecta acest act şi. B.. Din fişa de examinare staţionară se constată cu certitudine faptul că din momentul internării pacienta se afla într-o stare gravă.B. Cele expuse. mai mult ca atât. aceasta fiind imposibilă . Manual de psihiatrie judiciară. i s-a efectuat la ___________ mastectomie radicală cu tratament complex la fel şi histologic confirmat (N ___________) stadiul avansat al maladiei glandei mamare T4N2MX st.. 263.

mun. în bază de procură.Chişinău. Dat fiind faptul că. mun. resurselor acvatice izolate. V. iar apartamentul nr.______________11. CERERE DE STRĂMUTARE În procedura Judecătoriei _____mun. SOLICIT: în conformitate cu art. rog să dispuneţi strămutarea pricinii spre judecare cu respectarea normelor de competenţă excepţională în Judecătoria Botanica mun. altor obiective fixate de pământ se intentează în instanţa de la locul aflării acestor bunuri.Judecătoria sectorului _____ Judecătorului A.40 din CPC RM. asupra unor case. 11.A.25 situat pe str. fâşiilor forestiere.C. construcţii. către C.Chişinău se află cauza civilă după acţiunea lui C. Data ___________________________ Semnătura reprezentantului conform procurii _____________________ 201 .Chişinău. subsolurilor. în conformitate cu prevederile art. plantaţiilor perene.43 din CPC RM._____________.Chişinău. acţiunile cu privire la dreptul asupra terenurilor. se află în sectorul Botanica mun.A.S.L.25 situat pe str. încăperi. privind recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. de la reprezentantul lui L.Chişinău.

CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV 202 .

pentru naşterea. cât şi în Rezoluţia (77) 31 "Cu privire la protecţia individului faţă de actele autorităţilor administrative".17 din Codul de procedură civilă.7-8.2 din Lege. în virtutea prerogativelor de putere publică.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la practica aplicării de către instanţele de contencios administrativ a unor prevederi ale Legii contenciosului administrativ nr.1 alin.contractul administrativ. 2010.3 din Lege.2009 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. dacă legea nu prevede altfel. recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost pricinuită.nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege . Plenul Curţii Supreme de Justiţie. Ţinând cont de prevederile legale menţionate şi de prevedere art. . contractul administrativ este asimilat actului administrativ. executarea lucrărilor de interes public. pag. 2. activitatea funcţionarilor publici care rezultă din relaţiile de muncă reglementate de statutul juridic al acestora.2 din Lege. printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri este în drept să se adreseze instanţei de contencios administrativ pentru a obţine anularea actului. fiind definit de lege ca un contract încheiat de o autoritate publică.10.16 lit. adoptată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei la 28 septembrie 1997. adoptat sau emis de către o autoritate publică sau de o persoană privată împuternicită prin lege sau printr-un act administrativ. orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său. cu caracter normativ sau individual. Prin art.793-XIV din 10 februarie 2000 (în continuare Lege). Ţinând seama de prevederile menţionate. nr.4 În scopul aplicării corecte şi uniforme a unor prevederi ale Legii contenciosului administrativ. în conformitate cu art. de către o autoritate publică. Repararea prejudiciului cauzat prin actul administrativ nu poate constitui separat obiect al acţiunii în contenciosul administrativ. obiect al acţiunii în contenciosul administrativ îl constituie: .refuzul autorităţii publice de a primi cererea persoanei sau faptul de a nu răspunde petiţionarului în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii. în mod unilateral. Conform art. art.2 şi art. prestarea de servicii publice.c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie. . 3. actul administrativ poate fi definit ca fiind un act unilateral. recunoscut de lege. modificarea sau stingerea unor raporturi juridice de drept administrativ.actul administrativ cu caracter normativ sau individual. EXPLICĂ: 1.10 din 30.(2) din Legea contenciosului administrativ nr.e) şi art.2 lit. în baza şi în vederea exercitării legii. având ca obiect administrarea şi gestionarea bunurilor proprietate publică. 203 . Noţiunea "act administrativ" este reglementată atât în art.

părţile au obligaţia de a accepta anumite clauze stabilite prin lege sau. obiect al acţiunii în contenciosul administrativ îl constituie şi nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege. . având dreptul de a negocia unele clauze. funcţionarii publici cu statut special din serviciile diplomatice. inclusiv aplicarea sancţiunilor disciplinare. Refuzul de a elibera un certificat. o adeverinţă sau un oricare alt înscris.2 al Legii. dacă. Astfel.contractul administrativ se încheie în formă scrisă. acţiuni cu privire la numirea. în baza legii.(2) din Lege. Astfel. contractelor administrative sunt asimilate şi contractele încheiate între autorităţile publice şi funcţionarii publici. . sunt asimilate actului administrativ. administraţia publică. are dreptul de a modifica şi rezilia contractul unilateral. din serviciul vamal. Conform art. Procesele verbale privind consumul fraudulos al energiei electrice şi termice. se consideră nesoluţionare în termen legal a unei cereri refuzul nejustificat al unei autorităţi publice de a primi o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege sau faptul de a nu răspunde persoanei în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii de către autoritatea publică. obiect al acţiunii în contenciosul administrativ îl poate constitui şi repararea prejudiciului cauzat persoanei vătămate printr-un act ilegal sau prin nesoluţionarea unei cereri în termenul legal. contractele de achiziţii publice. din organele apărării securităţii naţionale şi ordinii publice şi alte categorii stabilite prin lege pot înainta.3 alin. funcţionarii publici. nu a fost schimbat regimul juridic al bunului respectiv. al gazelor naturale.respectarea procedurilor pentru încheierea contractului administrativ etc. . dacă prin lege nu este prevăzut alt termen de soluţionare a cererii.18 din Lege. în condiţiile Legii privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice şi ale legislaţiei privind proprietatea publică. reglementate prin Legea privind achiziţiile publice. reglementate prin Legea cu privire la concesiuni. în calitate de purtătoare a prerogativelor de putere publică. de asemenea. Conform art. . după caz. 4. precum şi refuzul de a furniza o informaţie sau de a asigura accesul liber la registrele publice aflate la dispoziţia furnizorului de informaţie etc. În cazul în care acţiunea în despăgubiri este înaintată după ce. cum ar fi: de alimentare cu apă potabilă şi menajeră. transferarea. Prin art. printr-o hotărâre judecătorească. în instanţa de contencios administrativ. detaşarea. de canalizare şi epurare a apelor uzate şi pluviale..inegalitatea de poziţii ale părţilor. sau. prin hotărâre a administraţiei publice locale.1 şi art. de furnizare a energiei termice şi electrice.Contractele administrative au următoarele caractere juridice: . de administrare a fondului locativ public.contractul administrativ are ca obiect prestarea unui serviciu public sau gestionarea bunurilor din domeniul public. suspendarea sau eliberarea din funcţie. dacă aceasta a fost înaintată ulterior. Prin urmare. alte contracte de prestări servicii de interes public sau de executare a lucrărilor de interes public naţional sau local. Din categoria contractelor administrative fac parte contractele de concesiune. poate supraveghea condiţiile executării contractului şi aplica sancţiuni pecuniare pentru neexecutarea contractului. apei potabile şi menajere pot fi contestate în ordinea contenciosului administrativ. prin hotărâre de Guvern. Contractele de vânzare-cumpărare a bunurilor din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale constituie contracte administrative. de salubrizare. actul administrativ a fost anulat sau modificat sau autoritatea a fost obligată să 204 . reglementate prin Legea serviciilor publice de gospodărie comunală. până la încheierea contractului de vânzare-cumpărare. dacă acţiunea în despăgubiri se va înainta concomitent cu cererea iniţială sau prin înaintarea unei cereri suplimentare. de administrare a domeniului public. 5. contractele de prestare a serviciilor publice de gospodărire comunală. cu trecerea lui din domeniul public în domeniul privat.

1404 alin. Consiliul Superior al Magistraturii şi Procuratura.1404 din Codul civil). .soluţioneze cererea sau să emită actul administrativ. ulterior.Preşedintele Republicii Moldova. se va înainta în instanţa de drept comun acţiunea cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin emiterea actului administrativ care. cu intenţie ori din culpă gravă. alte autorităţi administrative) şi subdiviziunile lor teritoriale. în baza principiului solidarităţii. În cazul în care se admite acţiunea.organele administraţiei publice centrale (ministerele. Din categoria autorităţilor publice centrale autonome fac parte Curtea Constituţională. Se atenţionează că autoritatea publică şi persoanele menţionate pot fi degrevate de obligaţia de a repara prejudiciul în măsura în care cel prejudiciat a omis. Comisia pentru Piaţa Hârtiilor de Valoare. c) funcţionarii din structurile specificate la lit. Acţiunea în repararea prejudiciului material şi moral se prescrie în termen de 3 ani (art. care sunt constituite pe teritoriul raionului. municipiului Chişinău. Curtea de Conturi.(3) din Lege. unităţii teritoriale cu statut juridic special. Banca Naţională a Moldovei etc. şi subdiviziunile lor.autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea. b) subdiviziunile autorităţilor publice. agenţiile. . Conform art.(2) din Lege). . ea se înaintează în instanţa de drept comun.267 şi art. intenţionat sau din culpă gravă. . Acţiunea în reparare a prejudiciului moral şi material poate fi înaintată şi împotriva funcţionarului public al autorităţii publice pârâte care a elaborat actul administrativ contestat sau care a refuzat să soluţioneze cererea în care se solicită despăgubiri.Guvernul. care sunt constituite şi activează pe teritoriul satului (comunei). care include toate instanţele judecătoreşti. poate chema în garanţie superiorul său ierarhic care i-a ordonat să elaboreze actul administrativ sau să refuze soluţionarea cererii. în temeiul art. oraşului (municipiului). De asemenea. dacă se va dovedi că el a săvârşit. acţiunea în despăgubiri poate fi înaintată şi împotriva consilierilor care au adoptat actul administrativ. să înlăture prejudiciul prin mijloace legale (art. .Parlamentul Republicii Moldova. Comisia Electorală Centrală. fapta ilicită prejudiciabilă (art.a) şi b). Prin autoritate publică se înţelege orice organ de stat al unităţilor administrative instituite prin lege sau printr-un act administrativ normativ.autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi. Din categoria autorităţilor publice fac parte: .autoritatea judecătorească. actele administrative pot fi emise de: a) autorităţile publice şi autorităţile asimilate acestora în sensul Legii. Funcţionarul public introdus în proces are calitatea procesuală de sine stătătoare de pârât în litigiu. 6. 205 .23 din Legea privind administraţia publică locală. . acesta fiind introdus în proces în calitate de pârât.(3) din Codul civil). care acţionează în regim de putere publică pentru realizarea unui interes public. 7.1424 din Codul civil). funcţionarul public poate fi obligat să plătească despăgubiri solidar cu autoritatea respectivă (art. dacă au votat pentru adoptarea acestui act. consilierii răspund solidar cu autoritatea.20 alin. a fost anulat de către autoritatea emitentă sau ierarhic superioară. având toate drepturile şi obligaţiile procesuale ale părţii în proces.20 alin.3 din Lege. Conform prevederilor art. serviciile. În acest caz. Funcţionarul public. birourile.

să se pronunţe şi asupra legalităţii acestor acte sau operaţiuni.a) şi b) din Legea nr. dacă actul este semnat de către conducătorul organului colegial. instanţa nu poate discuta conţinutul unui răspuns la o cerere adresată unei autorităţi publice. În cazul în care autoritatea publică nu a răspuns la toate solicitările petiţionarului. nu constituie un act administrativ producător de efecte juridice. obşteşti sau agenţii economici şi persoanele juridice cu scop lucrativ. de asemenea.25 alin. 206 . informează petiţionarul despre aceasta. deoarece petiţionarul nu poate să pretindă ca răspunsul la cerere să fie dat conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens. Totodată.Persoanele private (fizice sau juridice) pot fi asimilate autorităţilor publice în sensul Legii. care au stat la baza emiterii actului administrativ. după dorinţa personală. actele emise de persoanele private întru realizarea acestor prerogative pot fi contestate în ordinea contenciosului administrativ. se atenţionează că. în temeiul art. Răspunsul unei autorităţi publice care cuprinde punctul de vedere cu privire la interpretarea unei legi sau a unui act administrativ normativ nu poate fi considerat drept un act administrativ. cu excepţia cazurilor stabilite în art. în temeiul Legii. fiind împuternicite prin lege sau printr-un act administrativ de autoritate să presteze un serviciu de interes public sau să exercite funcţii publice întru executarea actelor legislative sau normative ale statului sau unităţilor administrativ-teritoriale.) sau prin lege este prevăzută contestarea actului pregătitor. care sunt asimilate actului administrativ. Actele pregătitoare sau operaţiunile administrative şi tehnico-materiale care au stat la baza emiterii actului administrativ contestat nu pot constitui de sine stătător obiect al acţiunii în contenciosul administrativ.(2) din Lege. deoarece nu produce pentru petiţionar efecte juridice. nu constituie act administrativ. deoarece răspunsul în cauză nu produce niciun efect juridic faţă de persoana care l-a solicitat. cvorumul prevăzut de lege. din oficiu sau la cerere. etc. iar în cazurile prevăzute de lege . Nu pot fi contestate în contenciosul administrativ actele emise de organizaţiile cooperatiste. precum şi în cazul în care cererea nu este examinată în termenul legal. verificând legalitatea actului. stabilirea răspunsului fiind atributul exclusiv al autorităţii publice competente. concomitent.17 lit. Adresa. concluziei etc.05.contrasemnat. actul administrativ nu poate fi adoptat sau emis. printr-o adresă. (Spre exemplu. refuză emiterea unui act administrativ sau eliberarea unor acte. dacă aceste persoane exercită atribuţii de putere publică sau utilizează domeniul public.982-XIV din 11. Dat fiind faptul că. Prin urmare. acordului. Răspunsul autorităţii publice care atestă date existente în evidenţa unei autorităţi publice. în lipsa actului pregătitor sau exercitării unor operaţiuni tehnicomateriale. acesta este în drept să se adreseze instanţei de contencios administrativ cu o cerere privind obligarea autorităţii publice de a-i răspunde la toate solicitările. 8. persoana poate contesta în instanţă de contencios administrativ actul pregătitor sau poate solicita obligarea organului respectiv la întocmirea sau eliberarea actului pregătitor.) În cazul în care organul administraţiei publice refuză întocmirea sau eliberarea actului administrativ pregătitor (avizului.2000 privind accesul la informaţie. iar dacă ar fi emis sau adoptat. instanţa de contencios administrativ. 9. Petiţia poate fi readresată organului competent fără acordul petiţionarului. nu ar produce efecte juridice. persoana poate contesta inacţiunile autorităţii publice. deoarece nu produc efecte juridice prin ele insele. instanţa din oficiu este în drept să verifice legalitatea avizelor. este în drept. prin care autoritatea publică expediază cererea petiţionarului organului competent pentru examinare şi. Dacă autoritatea publică.

Pot fi contestate în instanţă de contencios administrativ actele de sancţionare economică şi fiscală. nu sunt de competenţa instanţei de contencios administrativ acţiunile privind contestarea încheierilor şi actelor executorului judecătoresc legate de executarea hotărârilor cu caracter civil. Cererea pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare nu este de competenţa instanţei de contencios administrativ. emisă de autoritatea publică. întocmite de organele abilitate (Serviciul Fiscal de Stat. a cărei procedură este reglementată de legislaţia procesuală penală şi de executare. mijloacelor speciale şi armei de foc. ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti. demersurile privind soluţionarea chestiunilor statuate în art. poartă caracterul unor acte de procedură şi pot fi contestate în ordinea prevăzută de legislaţia procesuală penală. privind contestarea altor acte procesuale dintr-un proces penal nu sunt de competenţa instanţei de contencios administrativ. deoarece acţiunile organelor sistemului penitenciar vizează executarea unor hotărâri penale. acţiunile privind transferarea deţinuţilor. Refuzul procurorului de a emite un act administrativ în sensul Legii sau tăcerea organului procuraturii la petiţia persoanei pot fi contestate în instanţă de contencios administrativ. privind anularea ordonanţei de clasare a procesului. însă. Dacă procurorul refuză să satisfacă rugămintea sau nu comunică persoanei respective despre soluţionarea cererii în decurs de 10 zile din momentul primirii ei. 14. care poate fi contestat pe calea contenciosului administrativ. 10.1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală. constituie în sine un act administrativ producător de efecte juridice. Procesul verbal de recepţie finală a construcţiei constituie temei de înregistrare a dreptului de proprietate asupra imobilului construit. referitoare la contestarea sancţiunilor disciplinare aplicate deţinuţilor. 12. Sunt exceptate de la controlul legalităţii în ordinea contenciosului administrativ actele organelor sistemului penitenciar ce ţin de executarea obligaţiilor prevăzute de Codul de executare şi art. care pot fi contestate în instanţă de contencios administrativ concomitent cu decizia autorităţii publice. în acest caz. 13. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi subdiviziunile lor teritoriale).02.274 Cod de executare. De asemenea. dat fiind faptul că ele se examinează în ordinea procedurii stabilite de cartea întâi.469 Cod de procedură penală şi art. titlul IV din Codul de executare. deoarece actele emise de procuror. ea poate cere organului de urmărire penală sau instanţei de drept comun să scoată bunurile de sub sechestru. În cazul în care terţa persoană consideră că organul de urmărire penală a aplicat ilegal sechestrul pe bunurile ce-i aparţin. atunci. parte într-un raport juridic de drept public. în cazul în care prin aceste acte se aplică sancţiuni pecuniare aferente taxelor şi impozitelor. persoana este în drept să înainteze o cerere de scoatere a bunurilor de sub sechestru în instanţa de drept comun.187 Cod de procedură penală. 207 . fiind solicitată despăgubirea de la stat în baza Legii nr. Se atenţionează că procesele verbale şi actele (rapoartele) întocmite în baza controlului efectuat constituie acte preparatorii. deoarece ele provin de la o autoritate publică şi stabilesc pe cale unilaterală o obligaţie în sarcina unui subiect de drept. prin urmare este producător de efecte juridice şi poate fi contestat în ordinea contenciosului administrativ (art. aplicarea forţei fizice.(2) CPP.1545-XIII din 25. Acţiunile privind obligarea procurorului de a porni un proces penal. stabilirea regimului special în penitenciare.209 alin. în temeiul art. deoarece obiectul acţiunii poartă un caracter patrimonial.404 din Legea cadastrului bunurilor imobile).Circulara cu caracter obligatoriu. de către instanţele de drept comun. actele menţionate pot fi contestate în ordinea contenciosului administrativ. 11.

precum şi contractele de gestionare şi administrare.23 alin.127 alin. 17. după caz.121-XVI din 04 mai 2007.42-45. Privatizarea bunurilor din domeniul public cu încălcarea prevederilor legislaţiei în vigoare atrage nulitatea absolută atât a deciziei autorităţii publice de privatizare a bunurilor.22 şi 27 din Legea nr. Concomitent. actul poate fi contestat în ordinea prevăzută de legislaţia contravenţională.(1) şi (2) din Legea nr. Se atenţionează că privatizarea bunurilor proprietate publică poate fi efectuată prin următoarele modalităţi: a) vânzare la Bursa de Valori. art. bunurile imobile şi alte bunuri proprietate publică se înregistrează în cadastrul bunurilor imobile sau în alt registru de stat.2 şi 10 din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. Privatizarea poate fi admisă şi prin vânzare la licitaţie cu reducere. art. sătesc. Se explică faptul că. inclusiv al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia.1 şi 2 din Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor etc. instanţele sunt obligate să solicite extrasul din registrul cadastral sau din alt registru de stat. comunal). darea în administrare fiduciară etc.. arendarea. Dreptul de proprietate asupra bunurilor din domeniul public nu se stinge prin neuz şi nu poate fi dobândit de terţi prin uzucapiune. Adunării Populare a Unităţii teritoriale autonome a Găgăuziei. Evidenţa întregului patrimoniu public se ţine în registrul patrimoniului public. potrivit prevederilor art. art.67 alin. Astfel.23.bunurile stabilite de lege. c) vânzare prin concurs investiţional sau comercial. . art.296 din Codul civil. consiliului orăşenesc (municipal.(4) din Constituţie.91-XVI din 05 aprilie 2007).121-XVI din 04 mai 2007). 47 din Legea nr.În cazul în care prin actul de control sau procesul verbal s-a constatat o contravenţie. după caz. Din domeniul public al statului fac parte: . Pot constitui obiect al privatizării bunurile proprietate publică enumerate la art. nu pot constitui obiect al gajului şi nici nu pot fi înstrăinate (art.121-XVI din 04 mai 2007.296 alin.121-XVl din 04 mai 2007). Prin urmare.(3) din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. .296 din Codul civil). 16. privatizare sau dobândire în alt mod de către terţi a 208 . pentru a determina regimul juridic al bunurilor. potrivit prevederilor art. înstrăinare. 15. acestea nu pot fi supuse urmăririi silite. deciziei Consiliului raional. locaţiunea. termenul de prescripţie pentru înaintarea în instanţă de judecată a acţiunii care a luat naştere din litigii de privatizare este de 3 ani. inclusiv în bază de proiecte individuale (art. b) vânzare la licitaţie cu strigare. proprietatea publică constituie totalitatea bunurilor domeniului public şi privat al statului. transmitere de acţiuni întru onorarea datoriilor certe ale statului (art. Conform art.bunurile de uz sau de interes public (art.127 alin. al unităţilor administrativ-teritoriale. a bunurilor din domeniul public se face prin licitaţie publică în baza hotărârii Guvernului. Concesionarea. art. hotărârile şi deciziile organelor menţionate.bunurile stabilite prin art.11 din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.2 din Legea nr.10 din Legea nr. după caz.(4) din Codul civil. cât şi a contractului de vânzare-cumpărare. statul şi unităţile administrativ-teritoriale dispun de proprietate publică. Se explică faptul că. fiind aplicată o sancţiune contravenţională. iar ţinând cont de sensul art. transmitere de acţiuni cu titlu gratuit. persoanele juridice în a căror gestiune se află bunurile din domeniul public sunt obligate să ducă evidenţa contabilă a acestor bunuri în modul stabilit de Ministerul Finanţelor. vânzare la licitaţie fără anunţarea preţului iniţial.(3) din Constituţie.

după caz (art. arendare. 18.(1) lit. 19. Însă. sunt exceptate de la controlul legalităţii pe calea contenciosului administrativ.(1). inclusiv al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia. actele de gestiune emise de autoritatea publică în calitate de persoană juridică. atunci actele administrative şi contractele civile încheiate între autorităţile publice şi particulari vor fi de competenţa judecătoriilor economice sau a instanţelor de drept comun. Se atenţionează că. alte terenuri care aparţin statului conform cadastrului funciar sau terenurile dobândite de stat care nu fac parte din domeniul public. persoana respectivă poate contesta aceste acţiuni (inacţiuni) în instanţă de contencios administrativ. Prin urmare. domeniului public (art. judecă cauzele în conformitate cu legislaţia procesuală. Conform art. în legătură cu administrarea şi folosirea bunurilor ce aparţin domeniului său privat. care nu au fost trecute în domeniul privat în modul stabilit de lege.(1) din Codul civil). în instanţă economică. 20. constituie acte administrative şi pot fi contestate în instanţă de contencios administrativ. de înstrăinare.g) din Lege. dat fiind faptul că instanţele de judecată. 91 din Codul funciar). precum şi ale judecătorilor legate de organizarea judecării unui proces civil. în cazul în care instanţa refuză să elibereze unei persoane copiile unor hotărâri judecătoreşti. se admite fără efectuarea licitaţiei publice. dat fiind faptul că ele săvârşesc doar acte de procedură care sunt supuse controlului ierarhic superior. Dacă bunurile din domeniul public au intrat în circuitul civil. în persoana judecătorilor. Se explică faptul că din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativteritoriale. litigiile dintre proprietarii terenurilor şi administraţia publică. fiind transferate în domeniul privat al statului sau al unităţilor teritorialadministrative. economice (art.. Prelungirea contractului de locaţiune.bunurilor din domeniul public. privatizare. de contencios administrativ sau penal.(2) din Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor. adoptând acte procesuale care pot fi contestate pe căile de atac stabilite de legislaţia procesuală în vigoare. dacă arendaşul (beneficiarul) se bucură de dreptul de preemţiune. Conform art.4 alin.29 alin. o informaţie cu privire la numărul de dosare examinate sau de hotărâri anulate sau altă informaţie de interes public sau cu caracter personal.90. nu pot fi verificate pe calea contenciosului administrativ. iar Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice reglementează regimul juridic al bunurilor din domeniul public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale. activitatea instanţelor de judecată de exercitare a justiţiei nu poate fi controlată pe calea contenciosului administrativ. prin Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor. precum şi litigiile privind contestarea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren sunt de competenţa instanţei de drept comun sau. adică le-a fost schimbat regimul juridic. administrare fiduciară. inclusiv întârzierea soluţionării cauzei sau eliberării actelor de procedură etc.32 alin.d) CPC). Litigiile privind contestarea hotărârilor administraţiei publice referitoare la atribuirea cotelor de teren echivalent. Prin urmare. 209 . de dare în administrare fiduciară etc. inclusiv contractele civile. de domeniul privat al statului ţin terenurile aferente întreprinderilor de stat. actele administrative de gestiune şi administrare a bunurilor din domeniul privat al statului şi al unităţilor teritorial-administrative. prin lege sau în modul stabilit de lege. fac parte bunurile care nu au fost atribuite.296 alin. Acţiunile preşedintelui instanţei de judecată. după caz.4 lit. pot fi contestate în instanţă de drept comun sau. locaţiune. art. după caz. modalităţile de administrare şi privatizare a acestor bunuri. sunt delimitate terenurile din domeniul public şi privat al statului şi al unităţilor administrativteritoriale.

5 lit. În sensul Legii. care nu depinde de voinţa altor persoane. în temeiul art. potrivit prevederilor Legii. dat fiind faptul că. avocatului i se încalcă un drept recunoscut prin art. în procesul judecării unei pricini.2 al Legii contenciosului administrativ.(1) lit. Prin urmare.119 CPC.25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională. rapoartele scrise ale specialistului sau alt document consultativ de specialitate.11 alin.21. prevăzuţi la art. utilizate în cadrul procesului civil constituie. să sesizeze Curtea Constituţională în vederea verificării constituţionalităţii unui act legislativ. în acest caz. o reclamaţie pentru obţinerea actelor necesare. 25. deoarece dreptul de sesizare este un drept exclusiv al fiecărui subiect cu drept de sesizare. instanţa de contencios administrativ este în drept să examineze litigiile privind legalitatea actelor administrative cu caracter individual emise de Parlament. cererea de declarare a probelor ca fiind false se examinează în cadrul procedurii în care se examinează acţiunea principală. Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului. va înainta instanţei. finanţată din bugetul de stat. Conform art. Instanţa de contencios administrativ nu poate obliga subiecţii cu drept de sesizare. 26. în a cărei procedură se află cauza. emise de Parlament. dar nu şi dacă un act legislativ este emis cu încălcarea Constituţiei. în temeiul art.1349 din 17. care urmează a fi aplicat sau a fost deja aplicat. Invocarea excepţiei de neconstituţionalitate a unei legi pe calea unei acţiuni directe nu este de competenţa instanţei de contencios administrativ.130 CPC).121 CPC).a) din Lege.10. nişte acte pregătitoare ale hotărârii judecătoreşti. precum şi actele administrative cu caracter individual. Prin urmare. el poate înainta o acţiune în instanţă de contencios administrativ cu privire la obligarea organului respectiv de a elibera documentele solicitate. separat. cu personalitate juridică. Actele de expertiză. este în contradicţie cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova (art.37 din Legea cu privire la avocaţii parlamentari nr. 24. În cazul în care autoritatea publică refuză să-i elibereze avocatului un certificat. instanţa de contencios administrativ poate stabili dacă actul administrativ este emis în conformitate cu legea.4 lit. prin acest refuz. deoarece. Pe calea contenciosului administrativ. anexând solicitarea de a i se elibera actul respectiv şi/sau refuzul de a i se elibera actul solicitat. va constata că actul legislativ sau actul administrativ normativ supus controlului constituţionalităţii. va înceta procesul. o informaţie din actele de evidenţă sau alte înscrisuri necesare pentru înaintarea unei acţiuni în justiţie în cadrul acordării asistenţei juridice. nu se poate cere nici anularea unor acte pretinse a fi false. Concomitent. de Preşedintele Republicii 210 . actele administrative ale Centrului sunt susceptibile de contestare în instanţă de contencios administrativ. 22.227 CPC. fiind o autoritate publică în sensul art. inclusiv înscrisurile destinate să servească drept probă într-un proces civil şi care întrunesc caracteristicile mijloacelor de probă. se atenţionează că instanţa de contencios administrativ poate invoca excepţia de neconstituţionalitate a unei legi doar dacă. actele menţionate nu sunt supuse controlului legalităţii pe calea contenciosului administrativ.45 alin. Dacă avocatul solicită informaţia sau înscrisul necesare pentru a le prezenta în calitate de mijloc de probă în cadrul examinării cauzei.f) din Lege. 23. avocatul este subiect cu drept de sesizare în temeiul art.d) din Legea cu privire la avocatură.(3). sunt exceptate de la controlul judecătoresc actele exclusiv politice ale Parlamentului. de fapt. care pot fi combătute cu mijloace procesuale corespunzătoare şi apreciate de către instanţa judecătorească după intima ei convingere (art. după caz. Conform art. acesta. de revizie. instanţa va refuza primirea cererii de chemare în judecată sau. ce desfăşoară o activitate publică. În consecinţă. dat fiind faptul că. de Preşedintele Republicii Moldova şi de Guvern.1997. Centrul pentru Drepturile Omului este o instituţie independentă. art.

Prim-ministrul. Conform prevederilor art.(4) din Legea privind administraţia publică locală. după caz. 28. de a primi o cerere sau alte acţiuni ale notarului pot fi contestate în ordinea contenciosului administrativ. prim-viceprim-ministrul. Ţinând cont de prevederile Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.altor categorii de personal. 78-81 CPC).Moldova şi de Guvern în exerciţiul atribuţiilor prevăzute expres de normele constituţionale sau legislative. Sunt exceptate de la controlul de legalitate. protocol şi administrativ (pază.(1) lit.57. în vigoare din 09 martie 2007.2 din legea menţionată. ce asigură funcţionarea autorităţii publice. inclusiv de introducere şi prelucrare a informaţiei. exponente ale unui interes politic sau public deosebit.20 alin. în ordine contencioasă. În cazul în care între persoanele interesate apare un litigiu de drept ce decurge dintr-un act juridic notarial autentificat. de către instanţa de drept comun. preşedinţii fracţiunilor parlamentare. de aplicare a sancţiunilor disciplinare în privinţa: . 27.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală.a) şi alin. enumerate în anexa nr. Conform art. în cabinetul persoanelor ce exercită funcţii de demnitate publică. 211 . 76. 29.25 alin. .(2) din Legea privind administraţia publică locală). litigiul se examinează. din oficiu sau la cererea persoanelor vătămate. prin hotărâri definitive. miniştrii şi directorii generali ai autorităţilor publice. viceprim-miniştri. iar decizia acesteia poate fi contestată în instanţă de contencios administrativ. 30. actele administrative de numire sau eliberare din funcţie. cu excepţia cazurilor în care persoana este împuternicită de drept să reprezinte în justiţie interesele altor persoane sau dacă subiectul de drept al raportului de drept administrativ împuterniceşte prin mandat o altă persoană să-i reprezinte interesele în justiţie (art. litigiile legate de exercitarea drepturilor părinteşti în cazul în care părinţii locuiesc separat se soluţionează de către autoritatea tutelară. poate sesiza oficiul teritorial al Cancelariei de Stat şi/sau instanţa de contencios administrativ. întrucât încălcau grav prevederile Constituţiei sau ale legislaţiei în vigoare. Refuzul de a autentifica anumite acte. dat fiind faptul că notarii prestează servicii de interes public. Se explică faptul că pot fi asistaţi de un cabinet propriu Preşedintele şi vicepreşedintele Parlamentului. celălalt părinte este în drept să înainteze în instanţă de drept comun o acţiune privind transmiterea copilului la întreţinerea sa sau de altă natură. În cazul în care decizia autorităţii tutelare nu se execută de către părintele la care se află copilul la întreţinere. de administrare a sistemelor informaţionale. în cazul în care consideră că decizia consiliului local este ilegală. care nu desfăşoară activităţi ce implică exercitarea prerogativelor de putere publică.64 din Codul familiei. Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat sau. cu respectarea termenelor şi procedurii stabilite de art. întreţinere-reparaţii. . în ordinea contenciosului administrativ. pe baza încrederii personale. constituie funcţii publice exponente ale unui interes politic sau public deosebit funcţiile de demnitate publică. Nu se admite înaintarea acţiunii în contenciosul administrativ în interesele altor persoane. primarul. ce ţin de alegerea. gospodărire şi deservire). în cazul în care consiliul local de nivelul întâi adoptă în mod deliberat decizii repetate în aceeaşi materie. primarul ori Guvernul. numirea şi destituirea din funcţiile publice a persoanelor oficiale de stat. Preşedintele Republicii Moldova.personalului din autorităţile publice care desfăşoară activităţi auxiliare de secretariat. sunt în drept să se adreseze în instanţa de contencios administrativ cu cerere pentru constatarea circumstanţelor menţionate (art.personalului încadrat. care au fost anulate de către instanţa de contencios administrativ. Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat poate contesta actele administrative emise de autorităţile publice locale.67-69 din Legea nr.

ca instanţe de contencios administrativ. sunt caduce. competenţa actuală a judecătoriilor şi curţilor de apel în materie de contencios administrativ este mai extinsă în comparaţie cu prevederile Legii.(2) CPC. Articolul 32 alin. dar nu în funcţie de organul care ar fi fost competent să îl emită. În conformitate cu art. ca instanţe de contencios administrativ. Se atenţionează că.244-XVI din 21 iulie 2006. Curţile de apel. întrucât altfel s-ar deregla ordinea firească. 33. prin lege. confirmă sau infirmă legalitatea alegerilor locale. de funcţionarii publici din cadrul acestora.33 alin. constată doar circumstanţele care justifică suspendarea activităţii consiliului local de nivelul întâi. prin lege. Spre exemplu.(2) CPC stabileşte competenţa materială a judecătoriilor ca instanţe de contencios administrativ. Judecătoriile.6-9 din Lege. pot fi date şi alte litigii. în competenţa curţilor de apel.33 alin. cu excepţia Consiliului municipiului Chişinău. oraşe şi raioane. competenţa materială a instanţelor de judecată ca instanţe de contencios administrativ fiind stabilită în Codul de procedură civilă nr. ca instanţe de contencios administrativ.a) şi afin. Conform noilor reglementări. de asemenea. competenţa materială se determină în funcţie de organul care a emis actul. cuprinse în art.Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat şi Guvernul.48 alin. judecătoriile. judecătoriile sunt competente să verifice legalitatea actelor administrative emise atât de o instituţie de învăţământ privată primară. În conformitate cu prevederile art. pentru a decide dacă este competentă.(3) lit.32 alin. 31. Se explică faptul că reglementările procesuale referitoare la competenţa materială. sunt competente să verifice legalitatea actelor subdiviziunilor consiliilor municipale. 34.32 alin. de competenţa curţilor de apel. pot solicita constatarea circumstanţelor ce justifică dizolvarea consiliului raional (art. ţine verificarea legalităţii actelor administrative ale autorităţilor administraţiei publice din municipii. ca instanţe de contencios administrativ. cât şi de o instituţie de învăţământ privată superioară. 212 . de asemenea. iar Curtea Supremă de Justiţie nu are competenţa de a examina în primă instanţă litigii de contencios administrativ. dacă. 32. Judecătoriile.a) CPC. dacă acestea exercită atribuţii de putere publică sau prestează servicii de interes public. examinează cererile privind constatarea circumstanţelor care justifică suspendarea activităţii consiliului local de nivelul întâi. judecătoriile sunt competente să examineze litigiile privind legalitatea actelor administrative emise de autorităţile administraţiei publice din sate (comune).(2) CPC. instanţa urmând să cerceteze întâi fondul. oraşe (municipii). precum şi ale funcţionarilor publici din cadrul acestora.(2) lit. nu sunt exceptate de la controlul legalităţii în contenciosul administrativ.a) CPC. 35.(1) lit. în conformitate cu prevederile art. Curtea de Apel Chişinău verifică legalitatea actelor administrative cu caracter individual emise de Parlament. Astfel. Dat fiind faptul că. de Preşedintele Republicii Moldova şi de Guvern. precum şi a referendumului local din unităţile teritorial-administrative de nivelul întâi. cu modificările efectuate prin Legea pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă nr. în conformitate cu prevederile art. verifică legalitatea actelor administrative ale consiliilor electorale de circumscripţie de orice nivel şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare. curţile de apel sunt competente să constate circumstanţele care justifică suspendarea activităţii consiliilor locale de nivelul al doilea.225-XV din 30 mai 2003. acestea fiind consiliile locale din sate (comune).(2) din Legea privind administraţia publică locală). Sunt date în competenţa exclusivă a judecătoriilor litigiile privind verificarea legalităţii actelor administrative emise de persoanele de drept privat de orice nivel.

8 din Lege. După cum s-a menţionat. Ministerele. pretenţiile urmează a fi conexate 213 . examinează litigiile privind legalitatea actelor administrative emise de autorităţile publice ale unităţii teritoriale autonome Găgăuzia. inclusiv din autorităţi administrative autonome. prin noul Cod de procedură civilă. 27 din Legea nr.(4) CPC. Se explică faptul că.37 alin. de preturile Consiliului municipal Chişinău şi de alte autorităţi publice stabilite prin lege. În conformitate cu art.17 din Legea nr. iar altele de competenţa unei instanţe specializate. departamentele şi alte organe centrale pot avea în subordinea sa organe de specialitate. Prin urmare. decizia de secretizare a informaţiilor poate fi contestată la organul sau persoana cu funcţie de răspundere ierarhic superioară. de asemenea. Curtea de Apel Chişinău verifică legalitatea actelor administrative emise de Comisia Electorală Centrală. Decizia privind refuzul de a acorda dreptul de acces la secretul de stal. în cazul conexiunii mai multor pretenţii. este reglementată în ansamblu competenţa instanţelor de drept comun şi a instanţelor de contencios administrativ.(2) CPC. 37.33 alin.31 alin.de către judecătorii. sunt învestite cu competenţă în materie de contencios administrativ. cauzele în cadrul cărora sunt prezentate informaţii atribuite la secret de stat se examinează în şedinţă închisă. Cu o competenţă specială este învestită şi Curtea de Apel Comrat.17.245-XVI din 27 noiembrie 2008 cu privire la secretul de stat. în cazul în care mai multe pretenţii legate între ele sunt de competenţa mai multor instanţe de acelaşi grad. cu respectarea regulilor de procedură. unele dintre care sunt de competenţa instanţei economice. Ţinând cont de faptul că. toate pretenţiile se examinează de către instanţa economică. Curtea de Apel Chişinău verifică şi legalitatea actelor emise de organele centrale ale administraţiei publice. departamentelor şi altor autorităţi administrative centrale şi anexei nr. serviciile publice desconcentrate sunt constituite din organe centrale şi subdiviziuni teritoriale. administraţia publică centrală este constituită din ministere.(1) CPC). iar altele de competenţa instanţei de contencios administrativ.245-XVl din 27 noiembrie 2008). cu excepţia litigiilor privind legalitatea actelor administrative cu caracter normativ (art. iar a celor emise de subdiviziunile teritoriale . În conformitate cu art. toate pretenţiile se examinează de către instanţa de drept comun. de Consiliul Superior al Magistraturii. instanţele judecătoreşti economice.735 din 16 iunie 2003 cu privire la structura şi efectivul-limită ale serviciilor desconcentrate ale ministerelor. la Comisia interdepartamentală pentru protecţia secretului de stat sau în instanţa de contencios administrativ. 36.1. legalitatea cetelor administrative emise de organele centrale ale serviciilor desconcentrate se verifică de către Curtea de Apel Chişinău. Conform art. unele dintre care sunt de competenţa instanţei judecătoreşti de drept comun. departamente şi alte organe centrale. care. sunt aplicabile instanţelor de contencios administrativ şi regulile de competenţă în cazul revendicărilor conexe.În conformitate cu prevederile art.(3) lit. denumite servicii publice desconcentrate. cu excepţia litigiilor privind legalitatea actelor administrative cu caracter normativ.d) CPC). Conform Hotărârii Guvernului RM nr. După cum rezultă din conţinutul art. În cazul conexiunii mai multor revendicări. Litigiile cu privire la secretul de stat sunt de competenţa Curţii de Apel Chişinău (art.31 alin. astfel. în conformitate cu art.(3) lit.b) CPC.33 alin.(1) CPC.33 alin. fără respectarea procedurii prealabile. precum şi decizia privind suspendarea sau încetarea dreptului de acces la secretul de stat pot fi atacate la organul ierarhic superior sau în instanţa de contencios administrativ (art. persoana poate contesta decizia de secretizare direct în instanţa de contencios administrativ. precum şi a prevederilor Legii cu privire la secretul de stat.

Probarea acestui fapt este necesară şi pentru a se putea lua măsuri de suspendare a actului contestat. În cazul în care organul emitent. ea nu va contesta ultimul act administrativ cu cerere prealabilă. fie organului ierarhic superior.17 din Lege). cererea prealabilă poate fi înaintată.14 din Lege. a revocat actul contestat şi a adoptat o nouă hotărâre. Termenul de 30 de zile de înaintare a acţiunii începe să curgă de la data primirii răspunsului la aviz sau de la data expirării termenului de 30 de zile pentru examinarea avizului (art. Termenul de depunere a recursului nu este stabilit prin Legea cu privire la Procuratură astfel. persoana care se consideră lezată în drepturile sale. 28 din Legea cu privire la avocaţii parlamentari şi art. la alegere. iar în cazul în care organul emitent are un organ ierarhic superior.19 din Legea cu privire la Procuratură. procurorul urmează să respecte procedura prealabilă. de asemenea.27. Conform art. dacă procurorul a depistat că actul administrativ încalcă drepturile şi libertăţile cetăţeanului. este obligat să respecte procedura prealabilă. Conform art.68 din Legea privind administraţia publică locală.69 din Legea privind administraţia publică locală). Din prevederile menţionate rezultă că. procurorul este în drept să conteste actul administrativ în instanţă de contencios administrativ. fie organului emitent. prin înaintarea cererii prealabile sub formă de recurs.(3) CPC. Potrivit art. iar acţiunea în judecată se va înainta în acelaşi termen de 30 de zile de la data primirii răspunsului la recurs. avocaţii parlamentari pot înainta acţiuni în apărarea intereselor petiţionarului ale cărui drepturi şi libertăţi au fost încălcate printr-un act administrativ emis de o autoritate publică. Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat poate sesiza direct instanţa de contencios administrativ după primirea actului pe care îl consideră ilegal (art. iar în caz de respingere sau de neexaminare a recursului. În mod analogic se va proceda în cazul litigiilor ce ţin de competenţa Curţii de Apel Comrat. în baza cererii prealabile. precum şi în cazurile expres prevăzute de lege. cu respectarea procedurii stabilite în legea indicată. Se atenţionează că Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat.şi examinate de instanţa sesizată mai întâi. iar dacă nu a fost primit răspuns. se consideră lezată într-un drept al său. stabilită la art. acţiunile de contencios administrativ pot fi înaintate în judecătoriile sau curţile de apel în a căror rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamantul sau îşi are sediul pârâtul. 40. 214 . acţiunile din aceste categorii de litigii se vor înainta numai la Curtea de Apel Chişinău. pretenţiile urmează a fi conexate şi examinate de instanţa ierarhic superioară. fiind obligată să probeze că actul administrativ este de natură să producă pagube iminente. de regulă.33 alin. recunoscute de lege. 38. iar dacă sunt de competenţa unor instanţe de diferite grade.19 din Legea cu privire la Procuratură.14 din Lege. Dat fiind faptul că doar de competenţa Curţii de Apel Chişinău sunt litigiile enumerate în art. Nu este necesară respectarea procedurii prealabile în cazul în care autoritatea publică nu a soluţionat în termenul stabilit de lege petiţia solicitantului sau a refuzat primirea ei. termenul va începe să curgă de la data expirării termenului de examinare a recursului stabilit de art. în cazul în care consideră că actul poate avea consecinţe grave. în scopul prevenirii unei pagube iminente.11 din Lege. prin care persoana. în acest caz. sunt aplicabile prevederile art. termenul fiind de 30 de zile de la data când procurorul a luat cunoştinţă de actul administrativ. În conformitate cu Legea cu privire la avocaţii parlamentari. pentru contestarea actului administrativ. însă. el este în drept să-l conteste cu recurs. dacă legea nu prevede altfel. printr-un act administrativ este obligată să se adreseze cu o cerere prealabilă organului emitent. dar se va adresa direct în instanţă de contencios administrativ. 39.

a funcţionarului public cu statut special. Acţiunea în contestarea actelor administrative cu caracter normativ este imprescriptibilă. instanţa va pune cererea pe rol şi. Cererea de repunere în termen se depune şi se examinează în condiţiile prevăzute la art. la cererea reclamantului. detaşare sau eliberare din funcţie. acţiunea poate fi înaintată în judecată împotriva succesorului în drepturi al acesteia. 43. Dacă autoritatea publică admite cererea prealabilă şi anulează actul contestat.166 CPC sau reclamantul nu a anexat ta cerere dovada de expediere la organul respectiv sau de primire de către organul respectiv a cererii prealabile. instanţa. conform procedurii stabilite la art. conform prevederilor art. va dispune încetarea procesului. va solicita de la pârât actul administrativ contestat şi actele care au stat la baza emiterii acestuia. înscrisurile sau alte date pe care instanţa Ie consideră necesare în judecarea pricinii. În acest caz. instanţa va acorda reclamantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor.116 CPC.171 CPC. instanţa refuză primirea cererii. Nerespectarea procedurii prealabile de contestare a actului administrativ constituie temei de restituire a cererii de chemare în judecată (art. Instanţa de contencios administrativ nu poate refuza primirea cererii de chemare în judecată pe motiv că a fost omis termenul de depunere a cererii prealabile. dacă legea nu prevede altfel. se contestă direct în instanţă de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data când persoana a luat cunoştinţă de acest act sub semnătură sau i-a fost înmânat actul. acţiunea se înaintează împotriva organului abilitat să restabilească dreptul încălcat. a cererii de chemare în judecată. persoana nu poate contesta în contenciosul administrativ actul administrativ care nu se află în fiinţă. în cazul în care autoritatea publică a cărei act se contestă a fost reorganizată. este obligată să soluţioneze chestiunea cu privire la repunerea în termen a cererii prealabile sau. a persoanelor cu statut militar. iar dacă cererea a fost primită. În cazul în care reclamantul contestă două sau mai multe acte administrative. actul administrativ contestat ori. după caz. iar dacă funcţionarul public care a emis actul administrativ nu activează în funcţia respectivă. Instanţa. inclusiv a militarilor. Dacă actul administrativ este exceptat de la controlul legalităţii pe calea contenciosului administrativ. răspunsul autorităţii publice sau avizul de respingere a cererii prealabile. în temeiul art. Se atenţionează că. transferare. instanţa refuză primirea cererii de chemare în judecată în 215 . iar dacă cererea a fost primită. inclusiv de aplicare a sancţiunilor disciplinare în privinţa funcţionarului public. ea poate solicita doar despăgubiri. 45.a) CPC). iar actele cu caracter individual pot fi contestate în termen de 30 de zile de la data îndeplinirii procedurii prealabile administrative (art. Faptul că reclamantul a omis termenul de înaintare a acţiunii în judecată pe motiv că a contestat actul cu cerere prealabilă nu poate constitui temei de repunere în termen. în temeiul art. iar dacă se va constata că organul emitent a refuzat să-i înmâneze reclamantului actul administrativ. fiind respectată procedura prealabilă doar în privinţa unui act administrativ. Instanţa nu poate din oficiu să respingă acţiunea ca prescrisă. În cazul în care cererea este depusă cu încălcarea prevederilor art. 44. în privinţa pretenţiilor pentru care nu a fost respectată procedura prealabilă.g) CPC. chiar şi în cazul în care organul emitent sau ierarhic superior a refuzat examinarea cererii prealabile pe acest motiv.(1) lit.41.22 din Lege.170 alin. Actele de numire. scoate cererea de pe rol.17 din Lege). iar în cazul în care autoritatea publică care a emis actul administrativ este lichidată. instanţa.267 lit. va restitui cererea de chemare în judecată. 42. după caz.a) CPC.265 lit. în ordinea procedurii contencioase (de drept comun). instanţa.

Se atenţionează că legislatorul. oraşe (municipii) sunt consiliile locale.24 alin. ce ar putea fi ireparabil.(1) din Legea privind administraţia publică locală. prin art. actul administrativ sau să la măsuri de asigurare a acţiunii prevăzute la art. Conform art. Dat fiind faptul că pretenţiile cu privire la plata daunelor materiale şi morale derivă din actul administrativ contestat. poate viza potenţialitatea perturbării funcţionării unei instituţii sau a unui serviciu public ori afectării grave a altui interes public sau privat. indicând în dispozitivul hotărârii că hotărârea nu se pune în executare. calitatea procesuală de pârât o poate avea primarul sau. prevederile art.(3) din Lege. sau dacă vor exista temeiuri vădite privind ilegalitatea actului. cât şi la depunerea recursului împotriva hotărârii judecătoreşti. reclamanţii sunt scutiţi de plata taxei de stat atât la depunerea cererii de chemare în judecată. instanţa va lua în consideraţie toţi factorii şi interesele relevante şi va dispune suspendarea lui numai dacă va constata că actul este susceptibil de a cauza un prejudiciu iminent. Instanţa nu poate dispune suspendarea actului administrativ dacă acesta a fost executat. 49. La soluţionarea chestiunii cu privire la suspendarea actului administrativ. deci. legitimare procesuală. a stabilit o excepţie de la regulile generale de judecare a pricinilor de contencios administrativ.265 lit. iar dacă cererea a fost primită . 52. De plata taxei de stat la înaintarea acţiunilor şi contestarea hotărârilor judecătoreşti sunt scutite autorităţile publice centrale şi locale şi subdiviziunile lor teritoriale (art. instanţa de contencios administrativ poate examina cererea de chemare în judecată în lipsa părţilor şi/sau a reprezentanţilor lor în cazul neprezentării lor la şedinţa de judecată fără motive temeinic justificate. În temeiul art. autorităţile administraţiei publice locale prin care se realizează autonomia locală în sate (comune). Măsurile de asigurare se dispun pentru o anumită perioadă.(3) din Lege.f) şi g) CPC fiind aplicabile doar în cazul în care examinarea litigiului în lipsa reclamantului şi/sau a reprezentantului lui este imposibilă. consiliul local. Prin urmare.încetează procesul în temeiul art. 46. În cazul în care prin actul administrativ contestat se ating interesele unor terţe persoane. 47. instanţa sesizată cu cerere de chemare în judecată cu privire la contestarea unui act administrativ este în drept să suspende. La solicitarea reclamantului sau din oficiu.16 alin.180 CPC).169 alin.85 alin. care le conferă capacitate administrativă proprie şi.(1) lit. în acţiunile privind anularea actului administrativ. adică autoritatea administrativă emitentă a actului administrativ contestat.a) CPC. 51.i) CPC).175 CPC. Conform art. cu atribuţii şi competenţe diferite.267 lit. conform căreia.(1) lit. 48. Noţiunea de pagubă iminentă. reclamantul este scutit de plata taxei de stat atât la înaintarea unor asemenea pretenţii în contenciosul administrativ. sarcina probaţiunii este pusă pe seama pârâtului. în sensul Legii. instanţa. atrage în proces aceste persoane în calitate de intervenienţi accesorii.5 alin. ca autorităţi deliberative.a) CPC. din oficiu sau la cererea părţilor.(2) din Lege. total sau parţial. 50.24 alin. şi primarii. Dacă pârâtul a satisfăcut acţiunea reclamantului în cadrul soluţionării cauzei. după caz.temeiul art. cât şi în cazul înaintării unei acţiuni de sine stătătoare în ordinea procedurii de drept comun. atunci instanţa va examina fondul cauzei şi va emite o hotărâre de admitere a acţiunii. pot fi supuse unor anumite condiţii şi pot fi revăzute (art. iar reclamantul nu renunţă la acţiune. 216 . ca autorităţi executive.

Prin urmare, neprezentarea de către pârât a probelor ce confirmă legalitatea actului emis constituie temei de anulare a acestuia, cu excepţia cazurilor când înscrisurile sau alte probe ce au servit ca temei pentru emiterea actului administrativ se află la reclamant. 53. La examinarea litigiilor privind contestarea legalităţii actelor administrative privind eliberarea din funcţie a colaboratorilor de poliţie, a militarilor sau aplicarea sancţiunilor disciplinare şi a altor acte administrative referitoare la această categorie de persoane, urmează a fi aplicate prevederile Legii cu privire la poliţie nr.416-XII din 18 decembrie 1990 cu modificările ulterioare, ale Legii cu privire la statutul militarilor nr.162-XVI din 22 iulie 2005, ale Statutului disciplinar al organelor afacerilor interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.2 din 04 ianuarie 1996, ale Codului de etică şi deontologia al poliţistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.481 din 10 mai 2006, etc. Se explică faptul că în baza Legii nu pot fi contestate separat procesul verbal al comisiei de reîncadrare în serviciu, încheierea cu privire la ancheta de serviciu, procesul verbal al Comisiei de atestare, dat fiind făptui că acestea constituie acte preparatorii ce servesc drept temei pentru aplicarea sancţiunii disciplinare sau concedierii, după caz. Lipsa antecedentelor penale este o condiţie obligatorie pentru colaboratorii organelor afacerilor interne. Faptul condamnării unei rude a colaboratorului de poliţie nu constituie temei pentru concedierea acestuia (pct.3 al Regulamentului cu privire la serviciul în organele afacerilor interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.334 din 08 iulie 1991). La eliberarea din serviciul militar prin contract în cazurile prevăzute de art.35 alin.3 lit.e)-g), i)-k) şi m)-o) din Legea cu privire la statutul militarilor, inclusiv în cazul demisionării, militarii cu vechimea în serviciul militar mai mică de 5 ani, după absolvirea instituţiilor de învăţământ militar sau după încheierea tuturor tipurilor de instruire, indiferent de sursa de finanţare, sunt obligaţi să recupereze cheltuielile pentru instruire în mărimea calculată prin împărţirea sumei cheltuielilor generale la perioada aflării în serviciul militar. 54. Funcţionarii publici, inclusiv funcţionarii publici cu statut special (militarii, colaboratorii serviciilor diplomatice, ai serviciului vamal, ai organelor apărării, ai securităţii naţionale şi ordinii publice), nu au dreptul să intervină, făcând uz de situaţia sa de serviciu, de autoritatea şi de legăturile generate de această situaţie, în activitatea altor organe de stat şi nestatale, dacă faptul nu ţine de îndatoririle sale de serviciu. Nerespectarea acestor condiţii constituie încălcări grave ale obligaţiunilor de serviciu şi poate atrage răspunderea prevăzută de art.16 şi 17 din Legea cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei nr.90 din 25 aprilie 2008, de pct.4 al Codului de etică şi deontologie al poliţistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.481 din 10 mai 2006, etc. Se atenţionează că, în baza Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr.158-XVI din 04 iulie 2008, consilierii, ajutorii, funcţionarii serviciilor de presă şi secretarii din cadrul aparatelor Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate şi organelor din subordinea acestora, care activau la momentul punerii în aplicare a acestei legi, îşi vor păstra funcţiile deţinute, aplicându-li-se prevederile acestei legi, până la momentul demisionării în legătură cu intrarea în funcţie a conducătorilor noi ai autorităţilor publice menţionate sau eliberării din funcţiile respective. 55. Instanţa de contencios administrativ adoptă hotărârea în conformitate cu prevederile art.238-241 CPC. în cazul în care instanţa anulează actul administrativ ca ilegal, iar intrarea în vigoare a acestui act a fost condiţionată de publicarea Iui în sursa oficială, conform prevederilor art.28 din Lege, instanţa va dispune publicarea hotărârii în aceeaşi sursă sau într-o altă publicaţie. Hotărârile judecătoreşti prin care s-au anulat acte administrative cu caracter normativ au putere numai pentru viitor.

217

Hotărârile judecătoreşti irevocabile date în contenciosul administrativ, cu excepţia dispoziţiilor de recuperare a prejudiciului cauzat şi a cheltuielilor de judecată, constituie titluri executorii. 56. Spre deosebire de litigiile de drept comun, pentru litigiile de contencios administrativ este prevăzută o singură cale ordinară de atac - recursul, care, conform art.30 din Lege, suspendă executarea hotărârii, cu excepţia cazurilor de executare imediată. Articolul 30 alin.(1) din Lege statuează că hotărârea instanţei de contencios administrativ poate fi atacată în termen de 15 zile de la data pronunţării sau de la data comunicării hotărârii integrale în cazul în care acţiunea este judecată în lipsa părţii, dacă legea nu dispune altfel, iar art.402 alin.(1) CPC, în redacţia Legii nr.244 din 21 iulie 2006, stipulează că recursul se declară, în condiţiile capitolului XXXVIII din Cod, în termen de 20 de zile de la data comunicării hotărârii sau deciziei motivate, dacă legea nu dispune altfel. În sensul prevederilor art.24 alin.(1) şi art.30 alin.(1) din Lege, dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică cu excepţiile prevăzute de Lege. Astfel, ţinând cont de faptul că termenul de declarare a recursului este prevăzut în Lege, hotărârile judecătoreşti date în contenciosul administrativ se contestă în termen de 15 zile, care curge de la data pronunţării hotărârii integrale sau de la data comunicării hotărârii integrale, în cazul în care acţiunea a fost examinată în lipsa părţii. În cazul în care a fost pronunţat doar dispozitivul hotărârii, termenul de depunere a recursului va curge din ziua când partea a primit hotărârea integrală, iar dacă nu i-a fost expediată - din ziua când a luat cunoştinţă cu hotărârea integrală. Încălcarea de către judecător a termenului de redactare a hotărârii nu atrage micşorarea termenului de 15 zile pentru depunerea recursului. Persoana care a omis termenul de depunere a recursului poate solicita repunerea în termen în condiţiile art.116 CPC. Dacă recurentul care a omis termenul de declarare a recursului nu solicită repunerea în termen, instanţa de recurs, în temeiul art.409 alin.(1) lit.b) CPC, restituie cererea de recurs. Se atenţionează că, în cazul în care încheierea judecătorească nu poate fi contestată cu recurs, instanţa restituie cererea de recurs în temeiul art.409 alin.(1) lit.e) CPC. 57. Se abrogă Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.27 din 24 decembrie 2001 "Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale Legii contenciosului administrativ", modificată prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.14 din 25 martie 2002. Chişinău, 30 octombrie 2009 nr.10

218

CERERI PREALABILE
Întreprinderea de stat Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” Direcţia de documentare a populaţiei Mun. Chişinău, str. Puşkin, 42

CERERE PREALABILĂ
Prin Certificatul de refuz nr.10520 din 1.07.2010, am fost informat că m-i s-a refuzat perfectarea paşaportului cetăţeanului RM din motivul atragerii la răspundere penală (d.p. 2006036390, art.195 alin.(2) CP). Refuzul a fost bazat pe prevederile art.8 lit.c) din Legea nr.269 din 09.11.1994 cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova (în continuare – Legea nr.269). Consider că refuzul în eliberarea paşaportului este unul ilegal, situaţie care îmi cauzează prejudicii considerabile de ordin moral şi material. Ţin să-mi exprim dezacordul cu interpretarea şi invocarea eronată a normei aplicate ca fiind unicul motiv al refuzului a constituit art.8 lit.c) din Legea nr.269. Prin art.8 lit.c) din Legea nr.269 este stabilit că, în cazul în care, persoana este trasă la răspundere penală, acesteia i se refuză eliberarea paşaportului şi a documentelor de călătorie. Această normă urmează a fi interpretată şi aplicată în conformitate cu Hotărârea Curţii Constituţionale nr.15 din 30.09.2008 (M.O. 183-185/11 din 10.10.2008). Astfel, Curtea Constituţională a stipulat că restrângerea exerciţiului dreptului la libera circulaţie urmează a fi raportată la condiţiile specificate în art.54 din Constituţie. Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât cele prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, în scopul prevenirii tulburărilor în masă, infracţiunilor etc. Prin urmare, restrângerea exerciţiului dreptului poate avea loc doar cu respectarea anumitor condiţii: - ingerinţa trebuie să fie prevăzută de lege; - ingerinţa corespunde normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional; - ingerinţa constituie o măsură necesară într-o societate democratică; - ingerinţa trebuie să fie proporţională scopului urmărit. Refuzul pe care îl contest nu corespunde acestor condiţii. Legea nr.269 este doar unul din actele normative care garantează cetăţenilor dreptul de ieşire şi intrare în RM, stabileşte restricţii temporare în exercitarea acestui drept. Aceeaşi lege urmează a fi aplicată în coroborare cu alte acte normative. Astfel, în aceeaşi Hotărâre, Curtea Constituţională a reiterat că sintagma este tras la răspundere penală din art.8 lit.c) din Legea nr.269 se referă, în primul rând, la una din părţile apărării în procesul penal – bănuitul. Noi admitem că această sintagmă se referă atât la învinuit, cât şi la inculpat în cadrul procesului penal. Aceasta cu o singură condiţie - persoana are statutul respectiv (învinuit, inculpat) şi i-a fost aplicată măsura preventivă prevăzută de normele de drept procedural penal. Prin urmare, prin prisma cadrului legal existent, în baza art.8 lit.c) din Legea nr.269, se poate refuza eliberarea paşaportului în condiţiile expuse în Hotărârea Curţii Constituţionale nr.15 din 30.09.2008, şi doar persoanei care are statut de bănuit în procesul penal. 219

Eu – N.N. – nu am statut de bănuit în procesul penal. Mai mult, la moment, în privinţa mea nu este aplicată nicio măsură preventivă în sensul normelor de drept procedural penal (art.175; 176; 177; 178 (în special alin.(3) CPP). Măsura preventivă aplicată anterior a încetat, conform art.195 alin.(5) CPP. În orice caz, Direcţia de documentare a populaţiei nu are de unde să dispună de anumite acte sau informaţii care ar justifica aplicarea art.8 lit.c) din Legea nr.269 (în privinţa mea). Prin urmare, cu mare regret, constat că mi se refuză vădit ilegal perfectarea paşaportului. În baza celor enunţate, a normelor de drept invocate, solicit respectuos anularea refuzului şi admiterea cererii privind eliberarea paşaportului. În situaţia în care, cererea prealabilă nu va fi admisă, voi fi nevoit să depun o cerere în instanţa de judecată cu solicitarea de a fi încasată şi valoarea prejudiciilor cauzate. Data _____________________ Semnătura________________________

220

CERERI
Curtea de Apel Chişinău Reclamant: Mişcarea social-politică „Acţiunea Europeană” mun.Chişinău str.Calea Ieşilor nr.6, of.4 Pârât: Comisia Electorală Centrală mun.Chişinău str.V.Alecsandri, 119

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
Prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.2132 din 12 februarie 2009 „Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009”, s-a decis că, la scrutinul din 5 aprilie 2009 pentru alegerea Parlamentului Republicii Moldova, birourile electorale ale secţiilor de votare vor marca actele de identitate ale alegătorilor, care vor participa la votare, cu o ştampila specială, având imprimată inscripţia „ALEGERI 05.04.09”, conform unei Instrucţiuni aprobate de Comisia Electorală Centrală. Drept temei pentru emiterea hotărârii se invocă faptul că, la momentul desfăşurării alegerilor, nu este posibilă verificarea electronică a participării la votare, existând riscul votului multiplu; lipsa unui mecanism eficient de prevenire a fraudării alegerilor, precum şi recomandările experţilor internaţionali (IFES, PNUD) aflaţi în Republica Moldova pentru monitorizarea campaniei electorale, ale Coaliţiei Civice pentru alegeri libere şi corecte „Coaliţia 2009”, şi prevederile art.18, 22 lit. q), 26 din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997. Considerăm că hotărârea menţionată a Comisiei Electorale Centrale contravine mai multor norme constituţionale şi legale, şi urmează a fi anulată. Adoptând hotărârea nr.2132 din 12 februarie 2009, Comisia Electorală Centrală şi-a depăşit atribuţiile stabilite prin lege şi a încălcat principiul constituţional de separaţie a puterilor în stat prevăzut de art.6 din Constituţie. Astfel, conform art.61 alin.(2) din Constituţia Republicii Moldova, „modul de organizare şi de desfăşurare a alegerilor este stabilit prin lege organică”. Art.72 alin.(3) lit.a) din Constituţie prevede că sistemul electoral în Republica Moldova se reglementează prin lege organică. Iar potrivit art.60 alin.(1) din Constituţie „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.” Însăşi noţiunea de „sistem electoral” cuprinde: 1) principiile şi condiţiile de participare la constituirea organelor reprezentative; organizarea şi reglementarea alegerilor; 2) modul de atribuire a mandatelor în autorităţile reprezentative după stabilirea rezultatelor votării. Art.53 alin.(1) din Codul electoral, adoptat de Parlament conform stipulărilor constituţionale menţionate, reglementând procedura de efectuare a votării, stabileşte că ”biroul electoral al secţiei de votare înmânează alegătorului buletinul de vot, conform listei electorale, numai la prezentarea actului de identitate. La primirea buletinului, alegătorul semnează în lista electorală în dreptul numelui.” Deci, legiuitorul, în legea organică, nu a prevăzut marcarea cu ştampilă specială a actelor de identitate ale alegătorilor care vor participa la votare. Şi nicio altă autoritate din stat nu poate „completa” (depăşi) la discreţia sa norma legii organice, inclusiv prin emiterea deciziilor, hotărârilor etc. Pentru a fi mai expliciţi, putem modela o situaţie similară celei 221

create de Comisia Electorală Centrală în cazul dat. Şi anume, că o oarecare autoritate publică din stat sau autoritate centrală de specialitate, cu excepţia Parlamentului, a emis o hotărâre, prin care a „completat” sau „corectat” o prevedere a unor legi organice menţionate în art.72 alin.(3) din Constituţie, spre exemplu, în Codul penal - lit.n) a art.72 sau în Codul civil – lit.i) a art.72, sau în Regulamentul Parlamentului – lit.c) a art.72. Este de la sine înţeles că instanţele judecătoreşti nu vor judeca cauzele penale sau civile în conformitate cu aceste „îmbunătăţiri” făcute legilor organice din simplul motiv că ele contravin flagrant Constituţiei. Asemenea „îmbunătăţiri” vor fi neglijate chiar şi atunci, când ele ar fi fost efectuate la recomandările din afara sau din interiorul autorităţii care le-a emis. Totodată, Codul electoral nu este o lege organică mai inferioară decât alte legi organice, pentru a putea fi „ajustat” la anumite împrejurări, de alte autorităţi, pe lângă cea reprezentativă, inclusiv de către Comisia Electorală Centrală. Iar drepturile, libertăţile şi obligaţiile cetăţenilor stabilite prin Codul electoral nu pot fi revăzute sau revizuite de un alt organ, decât Parlamentul. Or, prin hotărârea contestată se încalcă în mod direct drepturile şi libertăţile prevăzute de cod ale tuturor cetăţenilor cu drept de vot, deoarece Comisia Electorală Centrală, de fapt, a creat o normă primară (nouă) ce nu este prevăzută de Codul electoral prin care se reglementează raporturile ce ţin de sistemul electoral. În această ordine de idei, este relevantă Hotărârea Curţii Constituţionale nr.61 din 16.11.1999 pentru controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr.432-XIV din 10 iunie 1999 „Privind asigurarea unităţii aplicării unor prevederi ale Codului electoral”. În hotărârea menţionată a Parlamentului au fost interpretate dispoziţiile art.91, 114, 136 şi 199 din Codul electoral privind valabilitatea alegerilor parlamentare, prezidenţiale, locale şi a referendumului local. Curtea Constituţională, examinând sesizarea Preşedintelui Republicii Moldova privind neconstituţionalitatea hotărârii date a Parlamentului, a menţionat: „… Curtea relevă că Parlamentul, prin art.1 al Hotărârii în cauză, a expus art.171 din Codul electoral într-o nouă redacţie şi astfel a încălcat dispoziţiile art.72 şi 74 din Constituţie. Curtea reiterează că Parlamentul este în drept să opereze modificări şi completări în legislaţia în vigoare numai prin lege. Parlamentul a atribuit Hotărârii nr.432-XIV caracter normativ de drept şi putere juridică similară prevederilor Codului electoral supuse interpretării. Interpretarea oficială de către organul legislativ a unei legi se efectuează numai prin lege, care trebuie să urmeze aceeaşi procedură de adoptare, semnare şi publicare prevăzută de dispoziţiile constituţionale. Interpretarea unei legi prin hotărâre a Parlamentului este inadmisibilă şi contravine dispoziţiilor art.72, 74, 76 şi 93 din Constituţie şi nu poate fi recunoscută drept interpretare oficială a legii. Aşadar, având în vedere obiectul Hotărârii Parlamentului nr.432-XIV din 10 iunie 1999, este necesar să se menţioneze că, atât sub aspect formal, cât şi sub aspectul separării atribuţiilor puterilor în stat, statuată de Constituţie, ea contravine art.6, 72, 74, 76 şi 94 din Constituţie.” În baza argumentelor expuse, Curtea Constituţională a declarat neconstituţională Hotărârea Parlamentului nr.432-XIV din 10 iunie 1999. Sau, în Hotărârea Curţii Constituţionale nr.18 din 21.10.2008 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din punctul 13 al Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi de plată a indemnizaţiei viagere sportivilor de performanţă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1322 din 29 noiembrie 2007, de asemenea, sunt operate concluzii de principiu la acest capitol. În particular, Curtea a relevat faptul că unul din principiile fundamentale ale statului de drept este cel al separării şi

222

colaborării puterilor în stat, principiu consacrat expres în art.6 din Legea Supremă. Curtea a menţionat că, potrivit art.102 alin.(2) din Constituţie, art.30 alin.(1) din Legea cu privire la Guvern, art.11 alin.(1) din Legea nr.317 din 18 iulie 2003 „Privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale”, Guvernul adoptă hotărâri pentru organizarea executării legilor. Adoptate în baza şi în executarea legii, hotărârile Guvernului au forţă juridică inferioară legii şi nu o pot contrazice sau depăşi. În jurisprudenţa sa anterioară Curtea Constituţională a statuat constant că hotărârile Guvernului sunt acte subsecvente legii, se emit în scopul concretizării, executării corecte şi efective a acesteia, normele cuprinse în hotărâri nu pot avea caracter primar, nu pot modifica cadrul stabilit prin actul legislativ, executivul neavând competenţă normativă primară (Monitorul Oficial nr.195-196/12 din 31.10.2008). În cazul hotărârii nr.2132 din 12 februarie 2009, Comisia Electorală Centrală a completat norma art.53 din cod, arogându-şi o competenţă normativă primară, exceptând procedura de adoptare, semnare şi publicare prevăzută de dispoziţiile constituţionale. Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale de a marca actele de identitate ale alegătorilor care vor participa la votare cu ştampila specială se intervine şi în raporturile reglementate de Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte şi se încalcă dreptul cetăţenilor la alegeri libere prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat (art.38 alin.(1) din Constituţie). La acest capitol menţionăm următoarele. Până în anul 2005, în republică a existat practica aplicării ştampilei „Votat” în actele de identitate ale alegătorilor în temeiul Hotărârii Comisiei Electorale Centrale. Şi din această cauză mai mulţi cetăţeni nu au participat la alegeri, nedorind ca în actele lor de identitate să se conţină o menţiune improprie actelor ca atare, şi din această cauză nefiindu-le eliberate buletine de vot. În acest context, este relevantă o altă hotărâre a Curţii Constituţionale – nr.16 din 19.05.1997 privind controlul constituţionalităţii dispoziţiilor punctului 10 alineatul 2 din Regulamentul „Cu privire la modul de perfectare şi eliberare a actelor de identitate ale Sistemului naţional de paşapoarte”. Regulamentul a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.376 din 06.06.1995. Curtea a recunoscut drept neconstituţional pct.10 din Regulament şi, în particular, a menţionat următoarele: „… Actele de identitate, conform Legii nr.273-XIII (pentru paşapoarte - art. 2 alin.(5), buletinele de identitate, permisul de şedere - art. 3 alin. (4) şi (10), nu cuprind date despre „viza de reşedinţă” sau „viza de domiciliu”. … De aceea includerea în textul Regulamentului a unor dispoziţii ce conţin obligativitatea obţinerii „vizei de reşedinţă” (sau a „vizei de domiciliu”) este în contradicţie cu principiul enunţat în „Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte” nr.273-XIII din 9 noiembrie 1994 şi este neconstituţională în baza art. 27 alin. (2) din Constituţie.” Referitor la cazul actual, concluzia Curţii Constituţionale poate fi extrapolată în felul următor: “actele de identitate nu cuprind date despre consemnarea sau marcarea participării alegătorilor la votare cu o ştampila specială. De aceea, Hotărârea Comisiei Electorale Centrale privind obligativitatea unei asemenea marcări este în contradicţie cu Legea privind actele de identitate în sistemul naţional de paşapoarte şi este ilegală şi neconstituţională în baza art.38 alin.(1) din Constituţie care prevede alegeri libere prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.” Noţiunea de „secret” se referă în mod firesc şi la dreptul cetăţeanului de a nu fi divulgată participarea sa la alegeri prin consemnare în actele de identitate.

223

Totodată, prin decizia sa, Comisia Electorală Centrală, din start, pune toţi cetăţenii ce participă la scrutin sub bănuiala că ar avea intenţia să încalce cu orice preţ legea şi să voteze de mai multe ori, profitând de anumite „neajunsuri” ale legii. Această atitudine a comisiei de diferire la categoria potenţialilor “contravenienţi” a tuturor cetăţenilor cu drept de vot este nefondată şi afectează demnitatea alegătorilor din republică. Pe de altă parte, aceste măsuri de vigilenţă exagerată ale comisiei nici nu au vreun sens practic. Legislatorul, în Codul electoral, a stabilit că alegătorii votează la secţiile de votare în baza listelor întocmite din timp ale cetăţenilor care locuiesc în raza secţiilor respective. Iar prezentarea documentului de identitate se efectuează numai pentru a se verifica dacă votează anume persoana introdusă în listă. Evident, semnând în listă, cetăţeanul nu va mai putea vota repetat indiferent de faptul dacă a fost marcat sau nu documentul de identitate. Invocarea în Hotărârea Comisiei Electorale Centrale a art.18, 22 lit.q) şi 26 din Codul electoral drept temei al împuternicirilor comisiei de a stabili “marcarea” în actele de identitate este o eroare, pornind de la prevederile normelor constituţionale indicate deja. Totodată, o lectură cât de cât atentă şi profesională a normelor citate din Codul electoral, denotă că legea nu împuterniceşte Comisia Electorală Centrală cu asemenea atribuţii. Astfel, art.18 (şedinţele şi hotărârile Comisiei Electorale Centrale) reglementează proceduri organizatorice de activitate a comisiei şi stipulează că hotărârile “adoptate în limitele competenţei acesteia, sunt executorii pentru autorităţile publice, întreprinderi, instituţii şi organizaţii, persoanele cu funcţii de răspundere, partide, alte organizaţii socialpolitice şi organele acestora, precum şi pentru toţi cetăţenii”. Din conţinutul normei se deduce clar faptul că, dacă hotărârile nu-s în limitele competenţei, ele nici nu sunt executorii. Şi norma art.22 (atribuţiile generale ale Comisiei Electorale Centrale) care stabileşte că „în perioada electorală, Comisia Electorală Centrală are următoarele atribuţii: … q) analizează fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, din alegerile trecute, curente sau viitoare şi la măsuri pentru prevenirea lor; informează autorităţile publice despre necesitatea soluţionării unor chestiuni, în conformitate cu legislaţia electorală” nici pe departe nu seamănă cu învestirea comisiei cu atribuţii de legiuitor. De „măsuri pentru prevenire” ţin activităţile organizatorice, şi nicidecum cele de recroire a Codului electoral. Art.26 din Cod (atribuţiile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală), de asemenea, nu investeşte comisia cu atribuţiile ce şi le-a arogat prin hotărârea contestată. Afirmaţia rezultă şi din prevederile directe ale altor norme din Codul electoral: art.1 – „Comisia Electorală Centrală - comisie înfiinţată pentru realizarea politicii electorale în scopul bunei desfăşurări a alegerilor, care activează continuu în condiţiile prezentului cod”; art.16 alin.(1) – „Comisia Electorală Centrală este organ de stat constituit pentru realizarea politicii electorale, organizarea şi desfăşurarea alegerilor.” Pe de altă parte, în virtutea principiilor constituţionale stabilite de art.6, 60, 66, 72 din Constituţie, Codul electoral nici nu poate să prevadă asemenea atribuţii ale Comisiei Electorale Centrale, dat fiind faptul că aceste raporturi de drept urmează a fi reglementate numai prin lege organică adoptată de organul reprezentativ ales de popor conform prevederilor art.38 alin.(1) din Constituţie. Numai acest organ este în drept să instituie restricţii pentru alegători, şi nu altcineva. Or, hotărârea nr.2132 din 12 februarie 2009, fiind adoptată cu încălcarea prevederilor legale, inclusiv a celor constituţionale, lezează direct dreptul cetăţenilor de a participa la alegeri, îngrădind aceste drepturi prin crearea unui obstacol pentru acele persoane care nu vor fi de acord cu marcarea actelor de identitate cu o menţiune improprie. Poate anume din aceste considerente Parlamentul, stabilind prin Legea nr.176 din 22.07.2005 pentru modificarea şi completarea Codului electoral în art.53 prevederea despre aplicarea în fişa de însoţire a

224

buletinului de identitate al alegătorului a ştampilei „Votat”, prin Legea nr.248 din 21.07.2006 a exclus norma respectivă. În consecinţă, prin hotărârea contestată sunt încălcate şi prevederile art.54 alin.(2) din Constituţie care stabileşte că „exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.” Totodată, marcarea actelor de identitate ale alegătorilor cu ştampila specială, contribuind la înlăturarea de la alegeri a cetăţenilor ce nu-s de acord cu „marcarea” (mulţi dintre care au motive întemeiate pentru asta) poate influenţa direct şi asupra rezultatelor alegerilor. Este regretabil faptul că, având sarcina de a asigura buna desfăşurare a alegerilor, Comisia Electorală Centrală prejudiciază din start această desfăşurare, chiar până la începerea scrutinului, prin emiterea unui act ilegal şi anticonstituţional, prin care se încalcă drepturile alegătorilor din republică. La adoptarea hotărârii contestate, prin care s-a introdus restricţia pentru participanţii la votare, nu s-a ţinut cont şi de prevederile Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale în care declară dreptul la alegeri libere şi, în scopul realizării acestui drept, stabileşte obligaţia statului să desfăşoare alegeri libere prin vot secret şi condiţii, care asigură exprimarea liberă a voinţei poporului la alegerea puterii legislative (art.3 al Protocolului adiţional nr.1 la Convenţie). Anularea hotărârii contestate va scuti bugetul şi de cheltuieli materiale considerabile, cheltuieli, ce urmează a fi făcute pentru confecţionarea a 8000 de ştampile speciale. În baza celor expuse şi în conformitate cu prevederile art.7-9 din Legea contenciosului administrativ, art.65 alin.(1), 66 alin.(1) şi (3), 67 alin.(1), 68 alin.(1) din Codul electoral, art.166, 277-278 din Codul de procedură civilă, SOLICIT: Să fie anulată Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.2132 din 12 februarie 2009 „Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009”, ca fiind ilegală. Să fie încasate în folosul reclamantului cheltuielile de judecată. Anexă: Copia cererii Copia Hotărârii nr.____ din 12 februarie 2009. Data______________ Semnătura___________

225

JUDECĂTORIA_________ or._________, str.________,nr.___ RECLAMANT: Societatea comercială „A” SRL or._________, str._______, ____ PÂRÂT: CONSILIUL ORAŞULUI________ or._________, str.________, nr.___ INTERVENIENT ACCESORIU: Societatea comercială „B” SRL or.________, str. ___________, nr.___

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULITĂŢII ACTULUI ADMINISTRATIV
În fapt, în data de _____________, prin Decizia Consiliului oraşului _______ nr.________„Cu privire la autentificarea dreptului de folosinţă asupra loturilor de pământ din str._________, nr.____ SRL „B”, SRL „B” a devenit beneficiară prin autentificare a dreptului de folosinţă asupra loturilor de pământ nr.1 cu suprafaţa de ______ ha şi nr.2 cu suprafaţa de _____ha, amplasate în or.__________, str.________, nr._____în vederea exploatării şi deservirii imobilelor conform planurilor construcţiilor anexate. Despre emiterea Deciziei vizate, SRL „A” a aflat în cadrul procedurii judiciare în care Societatea a fost atrasă în calitate de intervenient accesoriu din oficiul instanţei de judecată, la prima şedinţă judiciară fixată pentru ___________, la acţiunea în contencios administrativ a reclamantului SRL „B” în contradictoriu cu Oficiul Cadastral Teritorial __________ privind recunoaşterea refuzului ilegal, declararea nulităţii actului administrativ şi obligarea înregistrării dreptului de folosinţă. Prin prezenta cerere, SRL „A” consideră Decizia Consiliului oraşului __________ nr._________ din _________ „cu privire la autentificarea dreptului de folosinţă asupra loturilor de pământ din str.__________, nr._____ SRL „B” parţial ilegală în partea autentificării dreptului de folosinţă beneficiarului SRL „B” asupra lotului de teren cu nr.1 cu suprafaţa de ______ha amplasat în or.____________, str. _________, nr.____ ce afectează grav dreptul de proprietate al SRL „A”, pasibilă nulităţii, pornind de la ansamblul următoarelor circumstanţe şi motive: Potrivit Legii nr.793-XIV din 10.02.2000 „contenciosului administrativ”, actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii. Astfel, în baza Notei Informative din ___________, emisă de Comisia Republicană Permanentă pentru Organizarea Expertizei, Evaluării şi Comercializării Bunurilor Sechestrate, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr._____din __________, cu privire la petrecerea licitaţiilor republicane „cu strigare”, a fost aprobat spre comercializare lotul cu nr._____ având suprafaţa totală de _______ m.p., amplasat în or.__________, str.__________, nr.___ ce aparţinea S.A.”C”, amplasat pe lotul de teren cu suprafaţa totală de _______ ha la preţul iniţial în mărime de _______lei. Potrivit procesului-verbal Seria ____ nr.______ din _________”cu privire la rezultatele vânzării la licitaţia „cu strigare”, SRL „A” a fost înscris în calitate de participant la licitaţia 226

publică şi a fost desemnat drept câştigător al licitaţiei asupra setului cu nr.____ la preţul final de _______ lei, obligându-se conform procesului-verbal nominalizat să achite suma contractuală, să semneze contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil cu înregistrarea lui cadastrală ulterioară. În temeiul contractului de vânzare-cumpărare la licitaţie a bunurilor sechestrate nr.___ din __________, SRL „A” în calitate de „CUMPĂRĂTOR” a procurat ca urmare a licitaţiei petrecute, în conformitate cu Legea nr.633-XIII din 10.11.1995 „Cu privire la modul de urmărire a impozitelor, taxelor şi altor plăţi”, Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.685 din 23.07.1997 „cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la modul de sechestrare şi comercializare a bunurilor” şi procesul-verbal, seria ___________ din _________ cu privire la rezultatele licitării la licitaţia „cu strigare” setul expus la vânzare nr.___ cu suprafaţa totală de ______ m.p., amplasat în or.________, str.___________, nr.___. Prin Actul de ridicare a bunurilor nr.________din _________, bunurile procurate în temeiul contractului de vânzare-cumpărare la licitaţie a bunurilor sechestrate din ________ au fost ridicate de către „VÂNZĂTOR” şi transmise „CUMPĂRĂTORULUI”, SRL „A” . În data de 04.10.2001, conform art.240 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii din 26.12.1964) art.214; 290; 755 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii nr.1107-XV din 06.06.2002) contractul de vânzare-cumpărare a fost supus înregistrării cadastrale obligatorii conform legislaţiei în vigoare la momentul semnării contractului, la nr._______, ceea ce în corespundere cu dispoziţiile alin.2 art.132 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii din 26.12.1964) şi art.321 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii nr.1107-XV din 06.06.2002) care stipulează că în cazul bunurilor imobile dobândirea dreptului de proprietate se efectuează de la data înscrierii în Registrul bunurilor Imobile, semnifică naşterea dreptului de proprietate privată a SRL „A” asupra bunurilor imobile procurate, fiind protejat drept autentic proprietar în conformitate cu legislaţia în vigoare. În asemenea mod, Decizia contestată încalcă grav dreptul SRL ”A” la proprietate asigurat prin art.46 Constituţia Republicii Moldova, art.315,316 din Codul civil al Republicii Moldova, Protocolul Adiţional nr.1 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului, or proprietarul dispune de posesia, folosinţa şi dispoziţia asupra bunului, posesia şi folosinţa urmând să determine posibilitatea reală şi fără impedimente a exploatării bunului, element ce în situaţia descrisă prin grevarea dreptului de folosinţă asupra terenului pe care este amplasată proprietatea S.R.L „A” către SRL „B” este ilegală şi afectează dreptul de proprietate al reclamantului SRL „A” la exploatarea (deservirea) bunului ce-i aparţine cu titlu de proprietate privată. Mai mult decât atât, dreptul de proprietate al SRL „A” asupra imobilului sus-vizat este confirmat şi prin Hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie nr. ______ din _______, menţinută în vigoare prin Decizia Curţii de Apel Economice nr.__________ din ________, prin care acţiunea SRL „A” privind înlăturarea obstacolelor în folosirea dreptului de proprietate şi evacuare a fost admisă, dispunându-se înlăturarea obstacolelor create SRL „A” de către SRL „B” în realizarea dreptului său de proprietate asupra bunului imobil. În acest context, potrivit art.123 CPC al Republicii Moldova, faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţă de drept comun sau în instanţă specializată sunt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane. Reglementări absolut similare, însă care completează temeinicia degrevării părţilor şi participanţilor la proces de probaţiunea suplimentară a faptelor inserate într-o Hotărâre judecătorească irevocabilă, se menţionează şi în dispoziţia art.254(3) CPC al Republicii Moldova potrivit căreia după ce hotărârea rămâne irevocabilă, părţile şi ceilalţi participanţi la proces, precum şi succesorii lor în drepturi, nu pot înainta o nouă cerere de chemare în judecată

227

cu aceleaşi pretenţii şi în acelaşi temei, nici să conteste în alt proces faptele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea judecătorească irevocabilă. Prin urmare, conform Hotărârii Guvernului „pentru aprobarea Regulamentului cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente” nr.562 din 23.10.1996, p.7 în calitate de cumpărător al terenului aferent poate fi doar proprietarul obiectivului privat, drept afectat, în situaţia descrisă, prin Decizia Consiliului or._________ nr._____ din _________, iar p.2 al Hotărârii enunţate stipulează expres că la categoria obiectelor faţă de care se instituie dreptul la vânzarecumpărare a terenurilor aferente îl constituie inclusiv construcţiile capitale. Aceeaşi reglementare, în concept analogic, o prevede şi Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului, art.9 alin.(3), potrivit căruia “terenurile proprietate publice pe care sunt amplasate obiective proprietate de stat, se vând, după privatizarea obiectivelor menţionate, persoanelor fizice şi juridice care au obţinut dreptul de proprietate asupra obiectivelor amplasate pe aceste terenuri”. Prin cererea prealabilă nr.________ din ______, SRL „A” a intervenit conform art.3, 5, 14 din Legea contenciosului administrativ către Consiliul or.__________, cu solicitarea recunoaşterii ilegalităţii şi nulităţii Deciziei Consiliului or.__________ nr._____ din ________„cu privire la autentificarea dreptului de folosinţă asupra loturilor de pământ din str._________, nr.____ SRL „B” ”… în partea autentificării dreptului de folosinţă al beneficiarului SRL „B” asupra lotului de teren cu nr.1 cu suprafaţa de ______ ha, amplasat în or._________, str.__________, ____, însă până la data depunerii prezentei acţiuni, adică peste termenul stabilit de Legea nr.793-XIV din 10.02.2000, răspunsuri la cererea adresată nu au parvenit. În drept, călăuzindu-ne de dispoziţiile art.3, 5, 14, 16, 25, 26 din Legea contenciosului administrativ, art.1, 4, 5, 28, 33, 55, 56, 117, 166, 167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova SOLICITĂM: A admite prezenta cerere. A recunoaşte ilegalitatea şi nulitatea Deciziei Consiliului oraşului __________ nr.___ din ___________ „cu privire la autentificarea dreptului de folosinţă asupra loturilor de pământ din str.__________, nr.___ SRL „B” „...în partea autentificării dreptului de folosinţă beneficiarului SRL „B” asupra lotului de teren cu nr.1 cu suprafaţa de _______ ha, amplasat în or._________, str._________, nr.___. ANEXĂ: Data___________ Semnătura______________

228

________. În conformitate cu art. a probelor puse la baza emiterii actului administrativ. destinatar „Q” (firmă străină). şi. nefondată. s-a dispus încasarea impozitului pe venit diminuat pentru anul ____ în sumă de _____ lei. 216 alin. str. _______.___ asupra cazului de încălcare fiscală comisă de SRL „A”. 229 . majorare de întârziere în sumă de _____ lei şi amendă în sumă de _____ lei pentru diminuarea prezumată a impozitului pe venit. anexând documentele de rigoare. Inspectorul Fiscal Principal al Inspectoratului fiscal din raionul _________. în persoana __________.a adoptat Decizia nr. nr. manifestată prin înregistrarea operaţiunii de export în evidenţa contabilă în sumă de ______ lei. a prezentat în scris argumentarea dezacordului. mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe.___ din ________ emisă de Inspectoratul Fiscal din raionul ________ ca fiind drept eronată. În urma controlului efectuat s-a întocmit Actul de control nr.________. a efectuat un control fiscal prin contrapunere la SRL „A”. ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenţei. este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite. Prin Decizia nr. în baza Actului de control nr. ___ din _________ a Inspectoratului fiscal din raionul _________._____ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND REVOCAREA ACTULUI ADMINISTRATIV În fapt. în tot sau în parte. str. SRL „A” consideră Decizia nr. nr. indicată în declaraţia vamală de export. SRL „A”. iar nu suma de ______ lei.________.2 şi 3 (a) ale Legii cu privire la repatrierea mijloacelor băneşti. 26 alin. în cazul în care este: ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii.(1) al Legii contenciosului administrativ. în temeiul art. SRL „A” a fost recunoscută culpabilă de încălcarea art.JUDECĂTORIA ______________ or. rezultată din aprecierea subiectivă şi incompletă a legislaţiei. precum şi prezumata diminuare a venitului impozabil în sumă de ______ lei.________. mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe exprimată prin nerepatrierea mijloacelor băneşti provenite din operaţiunile de export în valoare de ________ lei efectuate la data de ________ către „K” (firmă străină). nefiind de acord cu concluziile actului de control. str. nr._______. în care autoritatea de control indică prezumata încălcare de către SRL „A” a Legii cu privire la repatrierea mijloacelor băneşti. ___ din ________. Inspectoratul Fiscal din raionul ________ în persoana şefului __________. La data de _________. în termen de 7 zile calendaristice. ______ din ________.___ PÂRÂT: INSPECTORATUL FISCAL DE STAT _________________________ or.________. a sancţionat-o cu amendă în mărime de ______ lei. ___ RECLAMANT: Societatea comercială „A” SRL or.(3) al aceleiaşi legi. urmând a fi anulată în totalitate în baza cumulului următoarelor argumente.8) al Codului fiscal al Republicii Moldova. în baza autorizaţiei nr. din ________. 5 alin. în conformitate cu art. actul administrativ poate fi anulat.

inclusiv şi drepturile accesorii pe care le avea faţă de „K”. într-adevăr. ___ al contractului de cesiune. contra sumei de ______ lei firmei „ K” din Republica _________. în urma încheierii contractului de cesiune a creanţei între SRL „A” şi SRL „C”.L „A” a fost substituit de SRL „C” din momentul încheierii contractului de cesiune din ________. – noul creditor fiind SRL „C”. de la nerezidentul „K” executarea obligaţiilor de plată a datoriei creditoare în sumă de ______ lei. Executarea de către părţi a obligaţiilor cesiunii de creanţă este confirmată prin Actul de primire-predare a creanţei în conformitate cu prevederile contractului de cesiune din ______. art. ______ din ______ . La examinarea cazului de încălcare fiscală Inspectoratului fiscal din raionul ____________.(3) din Codul civil şi art. cu respectarea art. SRL „A” a pierdut dreptul de a cere executarea creanţei.____. ____ al contractului de cesiune din ________. Odată cu cesiunea creanţei. SRL „A” a remis SRL „C” toate actele aferente creanţei.556 alin. persoana care examinează cazul de încălcare fiscală este obligată să clarifice dacă: • a avut loc într-adevăr o încălcare fiscală. o încălcare fiscală. 556 alin. SRL „A” a procurat de la SRL „B” mărfuri identificate ca____________în sumă de ______ lei. ___ din ________. care stabileşte că odată cu semnarea prezentului contract se anulează datoriile „K” în sumă de _____ lei faţă de SRL „A” şi apare datoria „K” în sumă de ______ lei faţă de SRL „C”. ___ din ________ şi a facturilor fiscale. trebuie să fie trasă la răspundere. Prevederile art. în locul SRL „A”. s-a schimbat creditorul ca element al raportului obligaţional apărut cu „K”. iar SRL „C” dobândeşte creanţa în sumă de _______ lei şi devine noul creditor al societăţii „K”. ___ care precizează că „K” se va achita cu noul creditor – SRL „C”. Potrivit dispoziţiilor convenţiei vizate. în baza contractului de vânzarecumpărare nr. iar. Astfel. Prin urmare. s-a stabilit că SRL „C” dobândeşte dreptul de a cere. ___al convenţiei vizate sunt confirmate şi prin art. la data de ________ SRL „A” a încheiat cu SRL „C” un contract de cesiune de creanţă. În conformitate cu contractul nr. Întru confirmarea creanţei şi a dreptului de a cere executarea ei.Potrivit art. Efectele enumerate sunt recunoscute şi de dispoziţia art. 558 al Codului civil al Republicii Moldova potrivit căreia drepturile de creanţă se transmit cesionarului aşa cum există la momentul transmiterii. • există alte circumstanţe pentru soluţionarea justă a cazului.1) al Codului civil al Republicii Moldova în temeiul cărora cedentul este substituit de cesionar în drepturile ce decurg din creanţă din momentul încheierii contractului de cesiune. Ulterior. nu a clarificat dacă SRL „A” a comis. S. ca efect. transferând către SRL „C” toate drepturile. • trebuie să fie trasă la răspundere persoana respectivă pentru săvârşirea de încălcare fiscală. ___ din ________. Reglementări similare sunt prescrise şi de art. în baza Contractului nr. Astfel. din momentul semnării contractului SRL „A” cedează. în raporturile apărute cu firma „K”. ___ al contractului de cesiune din ________. 230 . la data de _________ SRL „A” vinde bunurile cumpărate. destinatar fiind compania „Q”. precum şi nu a clarificat şi alte circumstanţe pentru soluţionarea justă a cazului.R. asupra cesionarului trec garanţiile şi alte drepturi accesorii.556 – 566 din Codul civil. Efectele legale produse de cesiunea de creanţă sunt materializate în art. 247 al Codului fiscal. operaţiunea fiind justificată prin declaraţia vamală de export nr. Potrivit prevederilor art. în conformitate cu art. Seria ____ şi Seria _____ din _________.

Conform art. este ilegală Decizia nr. În conformitate cu art. respectiv.__ din _______ a Inspectoratului Fiscal din raionul _________ prin care SRL „A” este recunoscută culpabilă de încălcarea termenului de repatriere a mijloacelor băneşti provenite din tranzacţiile economice externe şi sancţionată cu amendă în mărime de ______ lei. prestării de servicii în străinătate. iar costul serviciilor prestate – în documentele confirmative. În drept. în condiţiile legale şi convenţionale. repatrierea mijloacelor băneşti – este încasarea de la nerezident.3. în temeiul art. care a rămas fără răspuns. A recunoaşte ilegalitatea şi a anula Decizia nr. 8.14 din Legea contenciosului administrativ. art.___ din _________ a Inspectoratului Fiscal din raionul _______. în care a activat SRL „A”. 167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova. 5. din momentul încheierii contractului de cesiune nu mai este subiect al obligaţiei. SRL „A” a solicitat revocarea în totalitate a Deciziei nr. 32.28. 25. precum şi a altor operaţiuni şi tranzacţii externe în conturi deschise la băncile autorizate în Republica Moldova. 21. ANEXĂ: Data ____________________________ Semnătura _____________________________ 231 . dreptul de a încasa mijloacele băneşti aferente exportului efectuat a fost cedat şi aparţine SRL „C”. Raportând reglementările vizate la circumstanţele faptice probate documentar. 166. prin cererea prealabilă din ________. mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe. volumul mijloacelor fiind indicat în declaraţia vamală. şi în lipsa dreptului de a încasa mijloacele băneşti aferente exporturilor de mărfuri efectuate. 17. a mijloacelor băneşti aferente exportului de mărfuri. ceea ce denotă că SRL „A” nu este responsabil de repatrierea mijloacelor băneşti şi. Prin urmare. ___ din _________ emisă de Inspectoratul Fiscal din raionul _________. 26 din Legea contenciosului administrativ SOLICITĂM: A admite acţiunea. se confirmă incontestabil că SRL „A” nu este creditorul firmei „K”. 16. nu poate fi calificat drept subiect al obligaţiei fiscale.2 din Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti. în termenul stabilit.

lipsit de suport normativ şi faptic._____ -_____. BIROUL VAMAL ________ reţine că SRL „A”. în baza declaraţiilor vamale nr. SRL „A” a importat pe teritoriul Republicii Moldova trei unităţi de transport.___ RECLAMANT: Societatea comercială „A” SRL or. în baza cumulului următoarelor circumstanţe şi motive: Astfel.__________. urmând a fi revocat în totalitate. nr. şi un camion de modelul ______. care constituie rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova pentru activele materiale a căror valoare depăşeşte 3000 de lei pentru o unitate şi al căror termen de exploatare depăşeşte un an. nr.________. la data de ________. iar la data de _______. fabricat în anul ______.__ din __ „privind calculul drepturilor de import/export” emis de BIROUL VAMAL ________. în data de _______. Potrivit art. concluzionând neachitarea drepturilor aferente importului mijloacelor de transport în suma calculată şi încasată în baza actului administrativ contestat. pentru a fi introduse în capitalul statutar al SRL „A” cu suma de ________ lei. aceste unităţi de transport au fost înstrăinate SRL „B”.________.__________.___ PÂRÂT: BIROUL VAMAL _____________ or.____ din _______. în temeiul procesului-verbal al asociaţilor nr. iar în total _____ lei. Deciziei Camerei Înregistrării de Stat din ________ privind operarea modificărilor în actele de constituire a SRL „A” şi a Certificatului constatator emis în acest sens.___ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULITĂŢII ACTULUI ADMINISTRATIV În fapt. destinate includerii în capitalul statutar (social) în modul şi în termenele prevăzute de legislaţie.______ . a importat în Republica Moldova trei unităţi de transport în vederea introducerii acestora în capitalul statutar al Societăţii. nefondat. ca fiind eronat. str.__ din _______ „privind calculul drepturilor de import/export” emis de BIROUL VAMAL _________. diferenţele totale încasate în baza Actului constatator privind drepturile de import constituind suma de ____ lei. Prin prezenta acţiune. ____lei taxă vamală (codul tipului drepturilor de import 020). în baza declaraţiilor vamale nr. fiind calculate şi încasate drepturi de import în cuantum de _____ lei TVA (codul tipului drepturilor de import 030). str. servicii efectuate de către subiecţii impozabili. ____ lei taxă proceduri vamale (codul drepturilor de import 010)._____ privind majorarea aportului social din ________. fabricate în anul ____.CURTEA DE APEL ____________ or.28 al Codului vamal al Republicii Moldova.________. în temeiul facturii fiscale Seria nr. SRL „A” îşi manifestă dezacordul şi contestă Actul constatator nr.103 din Codul fiscal al Republicii Moldova. SRL „A” a fost recunoscută culpabilă de încălcarea dispoziţiei art. nr. TVA nu se aplică la importul mărfurilor. două unităţi de modelul ______. str._______ din __________. În vederea motivării juridice a Actului constatator. pentru încălcările imputate fiind aplicate penalităţi în sumă totală de _____ lei. serviciilor şi pentru livrările de mărfuri. rezultat din aprecierea subiectivă şi incompletă a legislaţiei în vigoare şi a probelor puse la baza emiterii actului. 232 . precum rezultă din materialele cauzei.__________. prin Actul constatator nr.

În corespundere cu art. fapt consumat prin calcularea TVA aferentă livrării. se recunoaşte în mod expres că poziţia tarifară a mărfurilor importate de către SRL „A” conform Nomenclatorului mărfurilor din Republica Moldova constituie 8704. SRL „A”.1997 „Cu privire la tariful vamal”. şi să achite la buget pentru fiecare perioadă fiscală.117 din Codul vamal al Republicii Moldova. cu termenul de exploatare de până la 7 ani. iar la data importului 233 . că taxa vamală nu se percepe la importul autovehiculelor specificate la poziţiile tarifare 8702 şi 8704.96 din Codul fiscal al Republicii Moldova. la cota stabilită de art. Inspectoratului Fiscal de Stat ________. serviciile livrate lor şi sumele TVA achitate sau care urmează a fi achitate furnizorilor la momentul procurării valorilor materiale. aferente importului. În conformitate cu art.118 Din Codul vamal al Republicii Moldova statuând că mărfurile care trec frontiera vamală se supun taxei vamale conform Legii nr. obiectul impozabil al SRL „A” cu TVA din livrarea efectuată a fost calculată. calcularea şi încasarea de către BIROUL VAMAL _______ a TVA. care face parte integrantă la Legea vizată. subiecţii impozabili stipulaţi la art. în calitate de vânzător.118 din Codul fiscal al Republicii Moldova. or._______ din _________. serviciilor (inclusiv TVA la valorile materiale importate) folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător în perioada fiscală respectivă. prin punctul 2 al acesteia.a) sunt obligaţi să declare.1 la Legea nr. ca subiect impozabil. în baza facturii fiscale.1380-XIII din 20. pornind de la considerentul că anii producerii autocamioanelor introduse pe teritoriul Republicii Moldova sunt _____ şi ______. conform căruia taxele vamale se aplică în baza anexei nr.____ din __________ în sumă de _______ lei.4. inclusiv TVA în sumă de ________ lei. conform Actului constatator nr. art. în data de _______. reprezintă obiect impozabil cu TVA reprezentând rezultatul activităţii acesteia de întreprinzător. care se determină ca diferenţă dintre sumele TVA achitate sau care urmează a fi achitate de către consumatori pentru mărfurile.1.94 lit. Conform Declaraţiilor vamale nr. în mărime de ________ lei. conform art. şi a penalităţii pentru întârzierea achitării acesteia. În contextul enunţat. TVA calculată din vânzările perioadei fiscale în care a avut loc înstrăinarea constituie suma de ________lei. Potrivit art.11.Respectiv. art. ţinându-se cont de dreptul de trecere în cont conform art. ceea ce denotă incontestabil achitarea TVA şi lipsa restanţelor la acest impozit faţă de bugetul de stat.______. Seria nr. în cazul trecerii mărfurilor peste frontiera vamală şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie. livrarea realizată de către SRL „A”.101-102 din Codul fiscal al Republicii Moldova pe motivul scutirii de TVA la importul activelor litigioase introduse în capitalul statutar.102.11. suma TVA. care a fost stinsă reieşind din procurările avute de către SRL „A” conform anexei la Declaraţia TVA._______ din _______ şi din conţinutului Actului constatator nr. declarată şi achitată ţinând cont de dreptul reclamantului la trecerea în cont a TVA pe procurările efectuate în perioada de referinţă. această livrare a fost supusă înregistrării în Registrul de evidenţă a vânzărilor conform art.95 din Codul fiscal al Republicii Moldova. Totodată. Prin urmare. poartă un caracter nefondat. Totodată. incontestabil se probează declararea şi achitarea TVA aferentă livrării impozabile realizate. ca drept de import taxa vamală. precum rezultă din Declaraţia privind TVA depusă de SRL „A”. 1380-XIII din 20. la data de ________. Astfel. inconsistent şi vizează încasarea repetată (dublă) a TVA.1997 stipulează în mod expres.101 din Codul fiscal al Republicii Moldova. înstrăinează autoturismele menţionate către SRL „B” la suma de ______ lei. se percepe. contribuabilul SRL „A” la importul unităţilor de transport destinate introducerii în capitalul statutar al întreprinderii nu a operat trecerea în cont a TVA la importul mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova în corespundere cu dispoziţiile art. stabilită. conform art. Nota de aplicare a Anexei nr. respectiv.114.115. ______ .

ceea ce constituie reieşind din valoarea indicată în Actul constatator contestat a mărfurilor (________ lei). ___ din __________ „privind calcularea (recalcularea) drepturilor de import/export” emis de BIROUL VAMAL ___________ prin care SRL „A” i-au fost calculate drepturi de import în sumă totală de _______ lei. Prin cererea prealabilă din ______. şi cererea suplimentară din __________. În drept.3. au rămas fără răspuns. exceptează imperativ SRL „A” la calcularea şi achitarea taxei vamale contestate în mărime totală. stabilite de legislaţie. 167 din Codul de procedură civilă.122 din Codul vamal al Republicii Moldova. ANEXĂ: Data_________________ Semnătura_____________ 234 . SRL „A” a solicitat revocarea în totalitate a Actului constatator nr. Astfel.2 – parte integrantă la Legea nominalizată care prevede că. taxa pentru proceduri vamale reprezintă totalitatea serviciilor acordate de organele vamale în sfera activităţii vamale.4 al Legii cu privire la tariful vamal. SOLICITĂM: A admite prezenta cerere. art166. 26 ale Legii contenciosului administrativ. călăuzindu-ne de dispoziţiile art. însă cererile. A recunoaşte ilegalitatea şi a dispune revocarea Actului constatator nr. cu privire la tariful vamal în situaţia descrisă. dar nu mai mult de 1800 de euro. suma de _______ lei. conform anexei nr. or.14 al Legii contenciosului administrativ. 5. în corespundere cu art. De asemenea. iar. 16. inclusiv penalităţile de ________ lei. baza de calculare a taxei pentru proceduri vamale o constituie valoarea în vamă a mărfurilor sau taxele fixe. 25. denotă faptul că BIROUL VAMAL __________ a depăşit cadrul legal la calcularea taxelor vamale pentru importul efectuat.(anul____) autocamioanele nu depăşeau termenul de exploatare de 7 ani. în temeiul art. calcul ce probează achitarea corectă de către reclamant a taxei proceduri vamale. taxa pentru proceduri vamale o constituie la mărfurile de peste 1000 de euro cuantumul procentual de 0. 14. la vămuirea mărfurilor de import.4% din valoare în vamă.121 din Codul vamal al Republicii Moldova. înaintată în conformitate cu art. „____” din „__________” „privind calcularea (recalcularea) drepturilor de import/export”. conform art. iar impunerea acestora de către autoritatea vamală implică manifestarea unei diligenţe insuficiente pentru aplicarea corectă a cadrului normativ în vigoare. la data depunerii acţiunii în instanţa de judecată. taxele pentru efectuarea procedurilor vamale se percep.

pentru marfa încadrată conform Nomenclatorului mărfurilor la Codul – 73181590. Încadrarea tarifară a avut loc conform caracteristicilor descriptive ale mărfii.(1) lit.N. pentru marfa încadrată conform Nomenclatorului mărfurilor la Codul – 73089099. a fost perfectată declaraţia vamală primară nr. reclamantul a importat în RM trei loturi de marfă.03. Încadrarea tarifară a avut loc conform caracteristicilor descriptive ale mărfii. ale documentelor de însoţire.c) din Legea contenciosului administrativ.68 lei. 167 241 – 14 din 18. care conţineau încadrarea oficială atribuită de autoritatea vamală a unui stat membru al UE: declaraţia vamală de export nr. Actul administrativ relatat anterior. drepturi de import în sumă de 178811.12. Prin urmare. 49/6 CERERE DE CHEMARE ÎN INSTANŢA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV (PRIVIND ANULAREA ACTULUI ADMINISTRATIV ŞI ÎNCASAREA PREJUDICIULUI CAUZAT) La 04. invocăm următoarele circumstanţe de fapt şi de drept: A. 73182200.26 alin. Iniţial. ale documentelor de însoţire care conţineau încadrarea oficială atribuită de autoritatea vamală a unui stat membru al UE: declaraţia 235 - . la data de 21. 73181630. bd.2007. Circumstanţele relevante importului de mărfuri În luna decembrie 2007. Pârât: Biroul Vamal Chişinău mun. a fost perfectată declaraţia vamală primară nr. 73089099. similară declaraţiei vamale. au fost perfectate declaraţiile vamale primare: la data de 20. Dacia.2007. 3019I23690.2008. în urma unui control. poartă un caracter vădit ilegal în fond.12. acesta fiind emis contrar procedurii stabilite de legislaţie. colaboratorii Biroului Vamal Chişinău au întocmit Actul constatator nr. Chişinău. În susţinerea pretenţiilor.Curtea de Apel ________ Colegiul de contencios administrativ Reclamant: SRL „ CT” reprezentată în baza procurii de avocatul V.2007 şi INVOICE nr. 3019I23634. Prin actul contestat şi care se pretinde a fi cu putere juridică.75 ca dovadă a apariţiei obligaţiei vamale pentru SRL „CT”.a) şi lit. în conformitate cu prevederile art. se impune anularea actului contestat.2007. reclamantul a fost obligat să achite la contul trezoreriei Biroului Vamal Chişinău.07ROBU1400E0017490 din 19.12. declarândule în termen.12.

(2) CV.197 alin. datorită Legii de aderare nr.12. extinderea de către autorităţile statului.2006. încadrarea mărfurilor a avut loc conform Convenţiei Internaţionale privind Sistemul armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor. au luat naştere la data înregistrării declaraţiei vamale de import. organul vamal urma să aibă la dispoziţie şi să se bazeze pe circumstanţe excepţionale şi pe unul din temeiurile limitative prevăzute de lege. (1) lit. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. care.04.1983. 82041100.128 alin.2007. Încadrarea tarifară a avut loc conform caracteristicilor descriptive ale mărfii. este important să se reţină că reclamantul a achitat toate drepturile de import. 72107090. constituie un abuz care. Pentru a se reveni asupra „situaţiei de fapt” şi pentru a efectua un control vamal suplimentar după „acordarea liber de vamă” şi plasarea mărfii în circulaţie. Astfel.06.(1) CV. şi achitarea drepturilor de import. fiind incluse şi în circuitul civil pe teritoriul RM. 127/2 alin. 73181590. a fost perfectată declaraţia vamală primară nr.12. 73181630.12. conform Nomenclatorului mărfurilor.127 alin. 76072091.2007. În toate aceste trei cazuri de import. s-au stins datorită achitării plăţii. în esenţă. iar mărfurile importate au primit liber de vamă. 3019I23932 pentru marfa încadrată conform Nomenclatorului mărfurilor la Codul – 73012000. reclamantul a calculat cuantumul drepturilor de import bazându-se pe elementele de taxare stabilite la data apariţiei obligaţiei vamale. Actul constatator a fost emis contrar procedurii stabilite. potrivit art. reflectate anterior. 169685 – 15 din 21.01. la data de 24. precum şi descoperirea fraudelor vamale. 73269060.a) CV. la 14. Încadrarea corespunzătoare a mărfurilor. încadrarea corespunzătoare. 07ROBU1400E0018494 din 21. încheiată la Bruxelles. 07ROBU1400E0017802 şi INVOICE nr.30 al Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al RM (în continuare CV). a competenţei. În cadrul controlului vamal a fost verificată schema tehnologică de prelucrare a declaraţiei vamale. articolul respectiv din Convenţie are menirea să protejeze 236 . pentru efectuarea controlului. rezultă că. Din circumstanţele de fapt şi de drept. 112 – XV din 22. respectarea condiţiilor. În speţă.11. se echivalează cu o încălcare a drepturilor garantate prin art. Prin urmare.2005. B. 167241 – 13 din 18.2004. controlul vamal vis-à-vis de importul efectuat de reclamant. Potrivit p. ale documentelor de însoţire care conţineau încadrarea oficială atribuită de autoritatea vamală a unui stat membru al UE: declaraţie vamală de export nr. peste perioada reglementată prin lege. în vigoare pentru Republica Moldova din 01. 73182200. Or. obligaţiile vamale în raport cu marfa importată în luna decembrie 2007. potrivit art.(4) CV. 39201026.1140 din 2.(1) lit. În conformitate cu prevederile art. este important să se reţină că. 70193900.12. termenelor legale. 39211310. în lipsă de competenţă 1. a) şi alin. s-a încheiat în momentul punerii în circulaţie a mărfurilor.1 Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor şi a Libertăţilor Fundamentale.vamală de export nr. În conformitate cu prevederile art. controlul vamal are drept scop prevenirea încălcării reglementărilor vamale.2007 şi INVOICE nr. prin „acordarea liber de vamă” organul vamal a confirmat legalitatea vămuirii mărfii. 73181499.2007. conform Nomenclatorului mărfurilor a avut loc inclusiv şi la perfectarea declaraţiilor vamale complementare şi a declaraţiilor privind valoarea în vamă a mărfurilor.

11. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. Or. este logic să conchidem că lipsa temeiurilor prevăzute de art. nu se conţin date visà-vis de norma de drept care le-a permis colaboratorilor vamali să intervină cu un aşa-numit „control” şi ce fel de control a fost efectuat.financiare a SC „ CT” SRL. pentru efectuarea controlului. în interiorul căruia putea fi efectuat controlul vamal. Prin Actul de control nr. 127 CV şi constă în faptul că. 75 din 04.1140 din 02. potrivit art. Din alin. nr. pe aeroporturi. Din act mai rezultă că acest control a fost efectuat în baza art. pe baza preeminenţei şi supremaţiei „DREPTULUI”.03.2008 – 26. pe timpul staţionării în apele teritoriale sau în porturi şi. Acest act a fost întocmit prin depăşirea atribuţiilor acordate organului vamal vis-à-vis de activitatea SC „CT” SRL. Relevant este faptul că.2008. În asemenea mod. 92-0 din 27. în Actul constatator nr. 127 CV rezultă că plătitorul vamal la cunoştinţă de cuantumul obligaţiei vamale prin declaraţia vamală acceptată şi înregistrată de către organul vamal. (5) art. se evidenţiază faptul că nu au existat temeiurile prevăzute de art. nu a existat niciunul din temeiurile reglementate prin actele normative pentru a se considera că mărfurile importate de reclamant s-au aflat în perioada efectuării controlului sub „supraveghere vamală”. 191 CV şi a ordinului de control nr. implică încălcarea procedurii de emitere a actului contestat. fără declaraţie vamală.04. În acest sens. pentru a se putea elucida în ce măsură a fost respectat „principiul preeminenţei” dreptului în activitatea reprezentanţilor statului. au fost „controlate” nu numai importurile ce rezultă din actul constatator. în „cazul unor diferenţe ulterioare sau în situaţia încheierii din oficiu.(1) CV. În speţă. dar şi multe altele. a unui 237 . Ordinul cu privire la aprobarea actului constatator întocmit de organul vamal. 0001735.05.02.02. 46 al Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al RM. În situaţia creată ne rămâne să presupunem că „controlul” a fost efectuat avându-se la bază art. nu numai că a expirat termenul. În acest sens. 2 alin. atribuţiile respective rezultă din „activitatea vamală”. ca acestea să fie aplicate în mod efectiv şi concret. după caz.2008. Excepţia de la această regulă se conţine la alin. colaboratorii Biroului Vamal Chişinău insistă că. până la etapa „supravegherii vamale”. În conformitate cu prevederile p. cu valorile organizării sociale comune statelor membre ale Consiliului Europei. afirmăm că organul vamal a interpretat şi a aplicat incorect prevederile art. este relevant că „controlorii” au supus „auditului postvămuire” o perioadă nelimitată de timp.2005 (MO.02. 71-73/253 din 20. Prin urmare. mijloacele de transport şi bunurile nevămuite la intrarea în ţară. 127 CV. îşi are limitele sale şi pot fi realizate. Prin urmare. în perioada 05. care. 127 CV (!!!). după caz. b) mărfurile şi bunurile aflate în regim suspensiv. constituie o imixtiune ilegală a autorităţilor statului în activitatea unui agent economic.127 din Codul vamal. Aceasta este foarte important. 127 CV. 191 CV.02. (6) art. c) navele sub pavilion străin şi aeronavele străine.2008.225. Or. Controlul efectuat de Biroul Vamal Chişinău.drepturile şi libertăţile prevăzute de Convenţie.2008. sunt supuse „supravegherii vamale”: a) mărfurile.2005) a fost emis anume în baza art. au efectuat controlul activităţii economico. dar lipsesc şi temeiurile care ar fi permis efectuarea unui control cu întocmirea actului constatator. În speţă. întocmit la 26. 03 din 05. în conformitate cu principiile unei societăţi democratice.

plătitorul vamal la cunoştinţă de noua obligaţie vamală pe baza actului constatator întocmit de organul vamal”. lipsa temeiurilor prevăzute de alin. 191 CV. În acest caz.04. legislaţia RM sau acordurile internaţionale la care acesta este parte nu sunt respectate sau sunt respectate parţial”.regim vamal suspensiv. a activităţii economico-financiare. ce au drept efect suspendarea totală sau parţială de drepturile de import sau export. 127 CV. Prin urmare. administrativă. remarcăm următoarele. poate fi întocmit. Din conţinutul art. vis-a-vis de faptul că nu au existat temeiuri de a se considera că reclamantul nu a respectat legislaţia naţională sau acordurile internaţionale. se constată încălcarea acordurilor internaţionale de către pârât şi nu de către SRL „CT”. se impune o întrebare firească: care au fost temeiurile? Potrivit alin. Din această excepţie. 191 CV. Or. implică lipsa competenţei organului vamal de a efectua „controlul” propriu-zis.2008 rezultă caracterul abuziv al „controlului”. 92-0 din 27. 0001735. penală) a persoanei vinovate. 127 CV. Acest fapt rezultă din conţinutul preambulului Ordinului respectiv şi chiar din conţinutul art. întocmit la 26. Prin conţinutul aceluiaşi Act de control se poate constata că. 191 CV. reflectată anterior şi care şi-a găsit originea în răspunsul la cererea prealabilă.(1) art. În speţă. Prin urmare. emis doar în temeiul art. nu poate fi vorba de alt ceva decât „plasarea mărfii în circulaţie liberă”. şi aşteptăm să se demonstreze contrariul.75 din 04. nu rezultă că „controlul activităţii economico-financiare” a întreprinderii se poate finaliza cu emiterea unui act constatator. pentru moment. Acest lucru este firesc. 238 . 29 alin. până la iniţierea propriu-zisă a controlului nu au existat indici care ar fi întruchipat forma „temeiurilor rezonabile. Reamintim că. aprobat prin Ordinul Directorului General al Serviciului Vamal nr. a persoanelor care trec mărfuri peste frontiera vamală în situaţia în care „există temeiuri de a se considera că. Actul constatator. potrivit art. organul vamal este în drept să efectueze controale.191 CV. Lipsa competenţei de a întocmi actul constatator contestat prin prisma absenţei temeiurilor prevăzute de art. 191 CV. generează răspunderea juridică (contravenţional-vamală. Din Actul de control nr.191 CV.1401 datată cu 07. pretinsele încălcări ale legislaţiei naţionale sau ale tratatelor internaţionale la care RM este parte. organul vamal nu a fost în drept să emită actul constatator în situaţia prevăzută de art. (1) CV. regimurile vamale suspensive sunt operaţiuni cu titlu temporar. Să admitem. 2. 127 CV.” de a se presupune cel puţin că reclamantul nu a respectat legislaţia naţională sau acordurile internaţionale. 3. Astfel.02. din scrisoarea nr.2005.04. 127 CV a fost confirmată şi de pârât prin răspunsul primit la cererea prealabilă.03. rezultă că un act constatator poate fi întocmit doar în baza art. (1) art. ”în limita competenţei sale”. Pentru a aprecia critic poziţia pârâtului. În speţă. în cazul importului de mărfuri din luna decembrie 2007. Afirmăm. că pârâtul a avut totuşi dreptul să întocmească actul constatator reieşind din temeiurile prevăzute în art.08 rezultă că Actul constatator nr.2008 a fost întocmit în baza art.

Republica Moldova are nu numai dreptul dar şi obligaţia să se conforme normelor şi practicii internaţionale în domeniul activităţii vamale. 10 Convenţie. inclusiv „având în vedere faptul că.06. 10 Convenţie.2003. potrivit cărora Republica Moldova s-a obligat: . organele vamale ale RM nu au fost în drept să modifice încadrarea codurilor numerice a mărfii care.04. cu situaţia prevăzută de art. (1) art.01.2004. a avut loc încadrarea mărfii conform Convenţiei internaţionale privind sistemul armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor. În viziunea noastră. precum şi toate notele de la secţiuni. Astfel. comparării şi analizei statisticilor.2004. 3 (obligaţiile părţii contractante) p. . În conformitate cu alin. care îl examinează şi care face recomandări în vederea soluţionării acestuia. reamintim că SRL „ CT” a importat. în vigoare din 01.1 şi p. capitole şi subpoziţii şi să nu modifice domeniul de aplicare a secţiunilor. se aplică acordul internaţional. la soluţionarea litigiului. se insistă că marfa care a fost importată şi încadrată la 15 coduri numerice conform Sistemului armonizat de denumire şi codificare. pe cât e posibil. face trimitere la Hotărârea Guvernului nr.2 din Convenţie. loturi de marfă din România. 10 din Convenţie. Republica Moldova participă la colaborarea internaţională în domeniul activităţii vamale. capitolelor. cel mai bun mijloc de a ajunge la rezultatele dorite”. aşadar. precum şi codurile numerice aferente acestora.54 din 26. Conţinutul preambulului Convenţiei prevede condiţiile şi scopurile care au determinat părţile contractante la semnarea Acordului. menţionată anterior. şi statisticile de producţie. fără completări sau modificări. în data de 14.2 alin. în susţinerea poziţiei sale. pe de o parte. este de prisos a demonstra că.să utilizeze toate poziţiile şi subpoziţiile sistemului armonizat.03. pe de altă parte”. (2) al art. potrivit alin.01.(2) CV. Ne confruntăm. în special a celor privind comerţul internaţional”. La elaborarea Convenţiei (vezi preambulul) „s-a avut în vedere că este important să se dispună de date exacte şi comparabile în scopul negocierilor comerciale internaţionale” precum şi că „Sistemul armonizat este destinat să favorizeze stabilirea unei corelaţii cât mai strânse între statisticile comerciale de import şi de export. orice litigiu între părţile contractante cu privire la interpretarea sau aplicarea Convenţiei se soluţionează. în luna decembrie 2007.2008. poziţiilor şi subpoziţiilor sistemului armonizat. format din 6 cifre. Marfa a fost însoţită de documente cu putere juridică internaţională. de către părţile în litigiu. Prin prisma acordurilor internaţionale pe care le-a încheiat. 239 .Reamintim că. În acest sens. s-a dovedit a fi un instrument eficient în atingerea unora dintre aceste obiective. Prin Actul corespunzător nr. urma a fi încadrată doar la un singur cod – 9406000.2006. potrivit art. Convenţia fiind ratificată prin Legea de aderare nr. în faţa Comitetului Sistemului armonizat.112-XV din 22.să aplice normele generale de interpretare a sistemului armonizat. a avut loc conform Sistemului armonizat prin intermediul autorităţii vamale a unui stat membru a UE. ţară membră a UE. orice litigiu care nu se soluţionează astfel se aduce. prin negocieri directe între părţile respective. prin care. urmează să se ţină cont că. adoptată la Bruxelles. 75 din 04. în cazul în care Convenţia privind Nomenclatura. fiecare din 8 cifre. Pârâtul. colectării. Prin urmare. activitatea vamală urmează să se desfăşoare în conformitate cu normele şi cu practica internaţională. Printre acestea fiind şi „dorinţa facilitării. În situaţia în care autoritatea vamală a RM nu acceptă încadrarea respectivă urmează să se iniţieze procedura de soluţionare a litigiilor prevăzută de art. în mod oficial.

este relevant faptul că problema ce ţine de aplicarea Sistemului armonizat de denumire şi codificare a mărfii nu poate fi pusă în sarcina reclamantului. Prima condiţie impune nu numai simpla existenţă a unor norme pentru a justifica o privare de proprietate. urmează a se ţine cont că. 240 . diferendului. pârâtul încearcă să se distanţeze de standardele comunităţii internaţionale. cazul Carbonara Ventura v. unul dintre principiile fundamentale ale unei societăţi democratice (Hotărârea CEDO din 25.04. 1 din Primul Protocol Adiţional la Convenţie. pe de o parte. şi statisticile de producţie. Altfel spus. Or. potrivit modului stabilit. enunţă principiul general al necesităţii respectării dreptului de proprietate: „orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale”. Prin actul constatator contestat şi punerea acestuia în executare a fost violat grav dreptul garantat prin art. la 24. Prima normă de ordin general. la soluţionarea neînţelegerilor. 1 al Primului Protocol Adiţional la Convenţie.200. Cu referire la aceleaşi „condiţii” Curtea Europeană a evidenţiat că.” a haosului în ceea ce priveşte „corelaţia între statisticile comerciale de import şi de export. pentru a justifica privarea de proprietate. conform art. această normă a textului Convenţiei. În situaţia în care autorităţile RM nu sunt de acord cu încadrarea tarifară oficială. dacă se insistă asupra haosului în „sistemele comerciale de denumiri şi de codificare a mărfii. Astfel. după caz. urmează să fie respectată preeminenţa normelor de drept. acelaşi reclamant nu a fost în drept să schimbe încadrarea tarifară care a dobândit un caracter oficial cu aportul autorităţii vamale a României. este inadmisibilă aplicarea neuniformă a Sistemului armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor.1996. în special Recomandarea privind asistenţa reciprocă din 05. prevăzută în primul alineat al articolului menţionat. C. dar şi ca ele să fie accesibile. impune obligaţia statelor contractante de a respecta dreptul de proprietate al persoanelor fizice şi juridice. Or. 16 al Acordului dintre Guvernul RM şi Guvernul României din 24. Amuur vs Franţa). a litigiului. cu atât mai mult că ambele state au ratificat Convenţia de la Bruxelles.06.1 din Protocolul nr. pe de o altă parte” această atitudine poate pune la îndoială calitatea RM de membru al multor alte organisme internaţionale. Acest acord a fost încheiat în baza instrumentelor relevante ale Consiliului de Cooperare Vamală. Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României au încheiat un acord de cooperare vamală. de către statele semnatare a acordului. Italia). Respectiv.2000. „Pentru asigurarea aplicării corecte a legislaţiei vamale”.1 înscrie condiţiile în care privarea de un bun nu reprezintă o încălcare a dreptului titularului.2000. precise şi previzibile (Hotărârea CEDO din 30. Mijloacele financiare ridicate de la contul reclamantului constituie „o valoare patrimonială” în sensul art.12.05. punând piedici în onorarea obligaţiilor pe care RM şi le-a asumat odată cu ratificarea Convenţiei respective. Partea a doua a art. atribuită de autoritatea vamală a României urma să se procedeze. La soluţionarea litigiului.1953.04.Prin actul constatator.

Din cele relatate anterior.03. 5. a) şi lit. SOLICIT: 1. a prevederilor normelor de drept invocate. 4.75 din 04. Data_____________ Semnătura__________________ 241 . 21. inclusiv ale art. A încasa cheltuielile de judecată.75 din 04. 1. rezultă că pârâtul – autoritate a statului – a violat dreptul de proprietate pe care îl deţine reclamantul prin depăşirea condiţiilor care ar justifica privarea de proprietate.03. A obliga pârâtul să restituie suma de 178 811. Admiterea acţiunii. 26 alin. (1) lit. 3. 2. 8.b).68 lei. Anularea Actului constatator nr. încasată în baza actului administrativ contestat.2008. În baza celor relatate. 3. A suspenda executarea Actului constatator nr. 5. 25 alin.e) din Legea contenciosului administrativ.2008 ca fiind emis contrar prevederilor legii şi cu încălcarea procedurii stabilite. (1) lit.

schema locului reţinerii.2008. În speţă. _______________. însă şoferul care-i transporta în tir le-a schimbat traseul. conform art. ____________________ a recunoscut vina în săvârşirea infracţiunii incriminate. Astfel. (1) CP. nu 242 . Consider ordonanţa contestată ca parţial ilegală şi care urmează a fi modificată din următoarele considerente. Conform art.58 CP.Procuratura Republicii Moldova Dlui_____________ În interesele lui ________________ De la: avocatul ______________ PLÂNGERE (ÎN ORDINEA ART. care. vinovăţia sa se dovedeşte şi prin: . _______________ a depus cerere de acordare a azilului în Republica Moldova. circumstanţă. a avut intenţia să ajungă în mod ilegal în una dintre ţările Europei Occidentale.actul de primire-predare nr. _____. potrivit art. Chiar dacă învinuitul ___________ şi-a recunoscut deplin vina în săvârşirea faptei incriminate.270 din 18. una din circumstanţele care exclude urmărirea este cazul în care fapta nu întruneşte elementele infracţiunii. 275 (3) din Codul de procedura penală al RM. În ordonanţa dată se menţionează : „că urmărirea penală în cauza dată a fost pornită la ______.procesul-verbal de cercetare la faţa locului din ____. în baza art.(2) din Legea nr. . conchid că _____________ a săvârşit infracţiunea prevăzută de art.procesul-verbal de control corporal din ____. dar a conştientizat caracterul ilegal al acţiunilor sale. însă acesta urmează a fi liberat de răspundere penală în legătură cu schimbarea situaţiei. 313 DIN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ) Prin ordonanţa din ________ emisă de procurorul ________________ a fost dispusă încetarea urmăririi penale în privinţa lui _________________ în baza art. . între orele 2-3. fără autorizarea trupelor de grăniceri sau a organelor vamale şi evitând controlul Secţiei Control de Frontieră Leuşeni a Serviciului Grăniceri. fără a dispune de paşaportul stabilit. 58 din Codul penal. Consider că temeiurile de drept care au fost invocate în ordonanţa contestată nu corespund cadrului normativ-juridic ce se referă la statutul juridic al solicitanţilor de azil. Fiind recunoscut şi audiat în calitate de învinuit. la __________. S-a stabilit ca. Analizând în cumul materialele cauzei penale. la data de _______________.62 (1) CP.9 alin. Ordonanţa dată am primit-o prin poştă la ____________________.362 alin. Nu a ştiut că pentru trecerea ilegală de frontieră survine răspunderea penală. cetăţeanul Irakului. pe faptul trecerii ilegale a frontierei de stat de către ______________________. a trecut ilegal frontiera de stat a Republicii Moldova prin Biroul Vamal _____________. declarând că. . dinspre România.12. exclude prelungirea procedurii de urmărire penală". fund ajutat de o persoană necunoscută de origine turcă.

fără paşaportul stabilit sau fără autorizaţie.255.(2) al art.270 din 18.362(4) din Codul penal al RM. precum şi temeiurile de fapt şi de drept pe baza cărora se dispune încetarea. şi în baza art. deci.” Organul de urmărire penală nu a luat în considerare nici prevederile alin. stipulează că „Statele contractante nu vor aplica sancţiuni penale.2008 stipulează imperativ că "Solicitanţii de azil nu vor fi sancţionaţi pentru intrare sau şedere ilegală pe teritoriul Republicii Moldova. sub rezerva prezentării lor fără întârziere la autorităţi pentru a le expune motivele. pentru a se folosi de dreptul de azil acordat de Constituţia Republicii Moldova.12. Tratamentul aplicat acestor persoane se va conforma standardelor internaţionale referitoare la drepturile omului şi prevederilor prezentei legi. date privind persoana şi fapta la care se referă încetarea. temeiurile de drept în acest caz nu au fost stabilite corect. În conformitate cu prevederile alin.9 din Legea privind azilul în Republica Moldova nr.(4) al art.1." De asemenea.275 (3). art. 285(5) şi 313 din Codul de procedură penală al RM. nu poate fi reţinut nici caracterul ilegal al trecerii frontierei de către ________________pentru că acesta la data de ______________a solicitat azil depunând o cerere la Direcţia Refugiaţi a Biroului Migraţie şi Azil din cadrul MAI. pe motivul intrarii sau şederii lor ilegale. intră sau se găsesc pe teritoriul lor fără autorizaţie. Admiterea plângerii.362 CP al RM. ale intrării sau prezenţei lor ilegale. SOLICITĂM: 1.există latura obiectivă şi cea subiectivă ale infracţiunii prevăzute de art. recunoscute ca valabile. pe lângă elementele prevăzute în art. Din considerentele menţionate supra. Modificarea ordonanţei procurorului din ________ în privinţa lui ____________________ şi încetarea urmăririi penale în privinţa lui din motivul lipsei elementelor componenţei de infracţiune.31 al Convenţiei privind statutul refugiaţilor. art. sosind direct din teritoriul unde viaţa sau libertatea lor erau ameninţate în sensul prevăzut de art.9 din Legea privind azilul în Republica Moldova şi art. solicitantul cade sub incidenţa art.(5) art." Această prevedere – a unei legi speciale – trebuia să fie aplicată în cazul dat. în vigoare pentru Republica Moldova din 2001. Avocatul Data_________________ _________________ 243 . 2. Pornind de la specificul tratării solicitanţilor de azil. Alin.9 al Legii privind azilul în Republica Moldova.362 (4) CP al RM.1 al Convenţiei privind statutul refugiaţilor. articolul 31 p. care stabilesc că "Acţiunea prezentului articol nu se extinde asupra cetăţenilor străini veniţi în Republica Moldova.285 ordonanţa de încetare a urmăririi penale trebuie să cuprindă. refugiaţilor care.

Atragem atenţia asupra faptului că. în care acesta a fost achitat. către Direcţia Refugiaţi privind anularea deciziei Direcţiei Refugiaţi ca fiind neîntemeiată şi acordarea protecţiei umanitare în Republica Moldova.208 DIN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ În procedura Curţii de Apel se află cauza intentată de ____________________. În Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.Curtea de Apel Chişinău Avocatul_____________________ în interesele lui_______________ CERERE PRIVIND AMÂNAREA PROCESULUI ÎN CONFORMITATE CU ART. în privinţa dlui ______________ au fost intentate mai multe dosare penale. ulterior graţiat de preşedintele României. Data________________ Semnătura_______________ 244 . pentru a-şi întemeia în drept soluţia». Dat fiind faptul că soluţia ce urmează a fi dată de instanţa română este de o importanţă fundamentală pentru justa soluţionare a prezentei cereri şi pentru a releva noi circumstanţe ce pot influenţa decizia de acordare a cererii de azil. considerăm că este oportună amânarea procesului până la obţinerea unei soluţii pe marginea cazului dlui ____________________. solicitant de azil. CEREM: Amânarea procesului în cauza intentată de _________. prin care dl __________ a fost condamnat la 14 ani privaţiune de libertate. pentru ca aceasta să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate de apelanţi şi. Ne întemeiem cererea pe prevederile art. achitat pe motiv de eroare judiciară iar alte mandate de arestare emise în privinţa dânsului au fost anulate.208 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova. se menţionează că «Procurorul a pus concluzii de admitere a ambelor recursuri şi de casare a deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe de apel. Această concluzie relevă faptul că chiar procurorul care instrumenta cauza avea dubii în privinţa legalităţii acuzaţiilor înaintate dlui _____________. Faptul că acţiunile intentate împotriva dlui _____________au fost anulate şi desfiinţate în instanţe superioare în urma atacării sentinţelor de condamnare ne permite să concluzionăm că în deciziile de condamnare emise în privinţa dlui _____________există o anumită imparţialitate şi părtinire. Solicităm amânarea procesului în legătură cu faptul că. în România. către Direcţia Refugiaţi privind anularea deciziei Direcţiei Refugiaţi ca fiind neîntemeiată şi acordarea protecţiei umanitare în Republica Moldova până la soluţionarea acţiunii intentate de către de către instanţa română. se află în curs de desfăşurare o acţiune intentată de dl _________________în vederea efectuării unui control al măsurilor dispuse de procuror în cursul urmăriri penale şi al soluţiilor adoptate. solicitant de azil. totodată. în procedura Parchetului de pe lîngă Înalta Curţe de Casaţie şi Justiţie din România. Din considerentele expuse şi pentru a asigura judecarea justă a cauzei.

Chişinău. la solicitare. judecat sau condamnat şi nu am avut probleme cu autorităţile de stat din Palestina. Întoarcerea mea în ţara de origine este imposibilă din motivul existenţei conflictului armat care este în curs de desfăşurare în Sectorul Gaza. Motivele cererii sunt următoarele: În fapt. _______________-. Decizia mi-a fost comunicată la data de _________. religioasă sau militară. adeverinţa de imigrant eliberată la _________ de către Serviciul de Stat Migraţiune al Republicii Moldova. prin prezenta. __________________ Pârât : Direcţia Refugiaţi Chişinău. 2. Nu pot obţine acest document deoarece tatăl meu a fost expulzat în anul 1967 din Palestina în Iordania de către armata israeliană pe motiv că era înrolat în armata palestiniană care se afla sub conducerea Egiptului. Prin aceeaşi decizie. ____________________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU ANULAREA DECIZIEI NR. străinului care.(1) al Legii privind azilul. datorită acestei temeri. Potrivt art. Sectorul Gaza. sau care. naţionalitate. în virtutea unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă. Acordarea statutului de refugiat. am studii superioare neterminate din motive de boală. nu doreşte să se pună sub protecţia acestei ţări. mi s-a acordat protecţie umanitară. se află în afara ţării a cărei cetăţenie o deţine şi care nu poate sau. religie. alin. solicit: 1. __DIN _____ A DIRECŢIEI REFUGIAŢI ŞI ACORDAREA STATUTULUI DE REFUGIAT Subsemntul. arestat. am venit în _________ pentru a-mi continua studiile în baza invitaţiei. nr. nedeţinând nicio cetăţenie şi 245 . --------------------din --------------------. la data de _________. Reclamant : _______________ deţinător al protecţiei umanitare. Nu am fost niciodată deţinut. prin decizia nr. a fost respinsă cererea mea de acordare a statutului de refugiat. formaţiune socială. ___ a directorului Direcţiei Refugiaţi. M-am născut la data de _________ în Palestina. În susţinerea identităţii mele. „Statutul de refugiat se recunoaşte.17. sunt de naţionalitate palestinian şi de religie musulman. am prezentat paşaportul seria _________ emis de către Ministerul Afacerilor Interne al Iordaniei la data de _________. nu am fost membru al niciunui partid politic. valabil fiind până la _________. care a fost prelungit până în _________. Anularea deciziei Direcţiei Refugiaţi. apartenenţă la un anumit grup social sau opinie politică. În Moldova. Consider decizia dată ca fiind neîntemeiată şi pasibilă anulării cu emiterea unei noi decizii prin care mi s-ar acorda statutul de refugiat. precum şi din motivul nedeţinerii buletinului de identitate eliberat de către autorităţile israeliene.Curtea de Apel Chişinău.

unhcr. au întreprins aresturi arbitrarii ale simpatizanţilor celeilalte şi au supus deţinuţii la tortură şi reletratamente.org/news/NEWS/496355082. ci şi viaţa. notează Human Rights Watch. aceste cerinţe legale sunt întrunite.” Violenţele politice interne în Gaza şi în Coasta de Apus nu sunt o noutate. nu poate sau. Numeroase surse reflectă situaţia din Palestina ca fiind extrem de periculoasă. Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiaţi. forţele Israeliene întreprind atacuri nelegitime.” Consider că. şi şi-a exprimat tristeţea şi regretul faţă de suferinţă şi pierderea de vieţi omeneşti. care supun persoanele civile unui risc inacceptabil atunci când sunt folosite în regiunile dens populate. ci mai curând există certitudinea că voi fi persecutat.. folosind arme străine şi alte echipamente militare furnizate. mai mult de o treime dintre ei fiind civili. nu reuşesc să abordeze serios crimele înfăptuite de forţele de securitate comise în timpul şi după atacurile întreprinse de Israel. „Forţele Israelului continuă să realizeze atacuri nelegitime. „Arestările ilegale..găsindu-se în afara ţării în care îşi avea domiciliul legal şi obişnuit. inclusiv atacuri neproporţionate şi sunt acuzate de folosirea unor arme precum fosforul alb. dar autorităţile Hamas.html) Potrivit unui comunicat de presă difuzat de Amnesty International „Este necesară impunerea de urgenţă a unui embargo de arme deplin asupra tuturor părţilor implicate în conflictul din Gaza. ca urmare a unor astfel de evenimente. care controlează Coasta de Apus.org/ en/news/2009/04/20/gaza-hamas-should-end-killings-torture) Nu contest informaţia prezentată de Direcţia Refugiaţi referitoare la situaţia din ţara de origine. a declarat Malcolm Smart. (Disponibil la http://www. a afirmat că este profund îngrijorat de povara grea a conflictului ce cade pe umerii populaţiei civile.hrw. El s-a alăturat apelului lansat de secretarul general al ONU.. care sunt în drum spre regiune. Raportorii organizaţiei Human Rights Watch au notat că „Pe perioada atacului Israelului asupra Gazei. De asemenea. dar şi de alte ţări. cel puţin 900 de palestinieni au fost omorâţi. Între timp. director general al Departamentului pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord al Human Rights Watch. Ban Ki-moon de a înceta imediat ostilităţile. Violările drepturilor omului s-au micşorat moderat în aprilie. de a înceta focul”.) În afară de armele produse la nivel local.) Situaţia civililor din Gaza a devenit tot mai disperată pe parcursul celor şase zile care s-au scurs din momentul în care Consiliul de Securitate a emis apelul aproape unanim. consider că protecţia umanitară nu e aplicabilă în cazul meu.. Până acum. în timp ce rachetele şi echipamentul de fabricare al rachetelor introduse prin contrabandă în 246 . în principal. de către SUA. dar ignorat. totuşi. este prezentă şi noţiunea de temere bine întemeiată de a fi persecutat de către forţele armate care participă la conflictul armat din Palestina. este tot mai mare (. datorită respectivei temeri. deoarece nu exisă pur şi simplu un risc serios la care voi vi supus la întoarcerea în ţara mea de origine. Surse credibile relevă faptul că oricine poate fi ţinta unui atac pe teritoriul Fâşiei Gaza. ridiculizând apelurile făcute de Hamas de a respecta legea. Hamas şi principalul său rival – Fatah. tortura şi omorurile în perioada detenţiunii au continuat şi după ce luptele au încetat. Pe parcursul ultimilor trei ani. inclusiv aproximativ 200 de copii palestinieni – iar numărul de muniţii americane. a afirmat Joe Stork. Hamas a întreprins acţiuni violente împotriva oponenţilor săi politici şi asupra presupuşilor colaboratori ai forţelor israeliene”. adică mă aflu în afara ţării de origine. ceea ce îmi pune în pericol nu doar integritatea corporală. (disponibil la http://www. în cazul meu. inclusiv ai copiilor. pentru a preveni viitoarele atacuri ilegale şi alte încălcări ale dreptului internaţional. în contextul creşterii numărului de civili ucişi în Gaza. nu doreşte să se reîntoarcă. Antуnio Guterres. Oficiali din cadrul ONU şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu situaţia critică din Fâşia Gaza. deoarece în condiţii de război pot fi în orice moment victima unui atac cu caracter discriminatoriu. Hamas şi alte grupări palestiniene armate continuă lansarea haotică a rachetelor asupra regiunilor civile din Israel. (.

Aceasta va fi valabil şi în cazul în care persoana nu a locuit niciodată în interiorul ariei operaţiunilor UNRWA. În particular: (i) El ori ea ar putea să nu dorească să se întoarcă pe acel teritoriu pe motiv că siguranţa sa fizică ori libertatea îi sunt ameninţate. ori (ii) El ori ea ar putea să nu fie în stare să se întoarcă pe acel teritoriu.md). alta decît Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi. este exclus de la beneficiile Convenţiei din 1951 şi de protecţia şi asistenţa oferită de ICNUR. în conformitate cu rezoluţiile pertinente adoptate de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite. ori din cauza altor probleme serioase ce ţin de protecţie. Dat fiind faptul că mă aflu în afara zonei de operabilitate UNRWA şi nu mă pot întoarce acolo fiindcă nu dispun de niciun 247 . ipso facto. „Dacă s-a stabilit că un refugiat palestinian cade sub incidenţa articolului 1D al Convenţiei din 1951. cu condiţia neaplicabilităţii articolului 1C. Astfel. persoana va cădea sub incidenţa paragrafului 1 al articolului 1D şi drept urmare va înceta să beneficieze de prevederile Convenţiei din 1951. de regimul prevăzut de această Convenţie”.amnesty. (2) Atunci cînd această protecţie sau asistenţă va înceta pentru un motiv oarecare. odată întoarsă. în notă se mai specifică şi „Faptul că o astfel de persoană cade sub incidenţa paragrafului 2 al articolului 1D nu înseamnă în mod necesar că el ori ea poate fi întoarsă pe teritoriul de operaţiuni ale UNRWA. Direcţia Refugiaţi a ajuns la concluzia că eu îndeplinesc condiţiile necesare pentru acordarea protecţiei umanitare conform art. ea va trebui considerată ca primind protecţie ori asistenţă în sensul paragrafului 1 al articolului 1D şi.270 din 18.” De asemenea. autorităţile ţării în cauză refuză readmiterea lui/ei ori reînnoirea documentului de călătorie al lui/ei. este necesar să se stabilească dacă el/ea cad sub incidenţa paragrafului 1 ori a paragrafului 2 al acestui articol. Dacă persoana în cauză se află în interiorul ariei de operaţiuni a Agenţiei Naţiunilor Unite de Ajutor şi Lucrări (UNRWA) şi este înregistrată. din octombrie 2002. (disponibil la http://www. Un document relevant referitor la determinarea statutului juridic al refugiaţilor palestinieni este Nota UNHCR cu privire la aplicarea articolului 1D al Convenţiei privind statutul refugiaţilor asupra refugiaţilor palestinieni.12. deoarece. O astfel de persoană automat este îndrituită să beneficieze de prevederile Convenţiei din 1951 şi este în atenţia ICNUR.” În conformitate cu Fişa de înregistrare nr.19 din Legea privind azilul nr. Dacă însă. aceste persoane vor beneficia. Consider că Direcţia nu a elucidat pe deplin circumstanţele cazului şi nu a ţinut cont de reglementările speciale care există şi care se referă la specificul recunoaşterii calităţii de refugiaţi pentru palestinieni. 1E şi 1F. persoana este în afara ariei de operaţiuni a UNRWA.2008. „(1) Această Convenţie nu va fi aplicabilă persoanelor care beneficiază în prezent de o protecţie sau asistenţă sau de o asistenţă din partea unui organism sau a unei alte instituţii a Naţiunilor Unite. Conform Articolului 1D. Potrivit acestei Note.Gaza din Egipt sunt folosite împotriva populaţiei civile din sudul Israelului”. Cu toate acestea ar putea să existe motive pentru care persoana să nu poată fi returnată în zona operaţiunilor UNRWA. eu sunt recunoscut ca beneficiar al protecţiei oferite de mandatul acestei Agenţii.___ emisă de UNRWA. el/ea nu se mai bucură de protecţia ori asistenţa acordată de UNRWA cazând astfel sub incidenţa paragrafului 2 al articolului 1D. ori este eligibilă de a fi înregistrată la UNRWA. în acest caz. respectiv. fără ca situaţia acestor persoane să fi fost reglementată în mod definitiv. Articolul 1D al Convenţiei din 1951 se refră anume la aplicabilitatea Convenţiei asupra refugiaţilor palestinieni. spre exemplu.

Astfel. 16. dat fiind faptul că articolele 1C. anularea deciziei Direcţiei Refugiaţi. 28. 19.166. decizii care au fost ulterior anulate iar solicitanţilor le-a fost acordat statutul de refugiat.19. eu sunt în mod automat îndrituit la protecţia şi beneficiile Convenţiei din 1951. 60 din Legea privind azilul nr. examinând cererea mea de azil în raport cu articolul 1A al Convenţiei din 1951. 20.___ din__________. 5.1. 1E şi 1F nu sunt aplicabile (clauze de excludere). 3. art. ___-. Data________________ Semnătura_____________ 248 . nr. 277.2 al Protocolului de la New York din 1967 şi art. Copia Fişei de înregistrare nr. Anexă: 1. art. Iar cererile de azil în aceste situaţii nu mai pot fi analizate în continuare potrivit articolului 1A (2) al Convenţiei din 1951.document de călătorie valabil.1 alin. Copia cererii de chemare în judecată. care operează ca clauză de includere.270 din 18. 3. 2. 33 din Convenţia de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaţilor.17.12. Copia Deciziei Direcţiei Refugiaţi nr. Nota UNHCR cu privire la aplicarea articolului 1D al Convenţiei privind statutul refugiaţilor asupra refugiaţilor palestinieni.2. 4. art. 278 CPC. art. pe când ar fi trebuit să aplice paragraful 2 al articolului 1D şi să-mi acorde statutul de refugiat. SOLICIT: Admiterea apelului. 5. Informaţii din ţara de origine pe __ file. 25 din Legea contenciosului administrativ. Circumstanţele expuse de mine relevă faptul că Direcţia Refugiaţi nu a aplicat prevederile relevante şi necesare. Ţin să atrag atenţia instanţei că au mai existat speţe similare în care Direcţia Refugiaţi a decis să nu acorde statutul de refugiat solicitanţilor de origine palestiniană.2008. 32. 9 şi 14 ale Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi libertăţilor Fundamentale. În drept.___ din__________şi adoptarea unei decizii prin care mi s-ar acorda statutul de refugiat. 16. rezultă că devin aplicabile prevederile paragrafului 2 al articolului 1D al Convenţiei din 1951. eliberată de UNRWA. îmi întemeiez afirmaţiile pe prevederile art.

S. ______________ Pârât: 1. 4 Reclamant: _____________________. „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU” CERERE PRIVIND CONTESTAREA ACTULUI ADMINISTRATIV În fapt. 02/------9 emisă de Direcţia Documentare a populaţiei din cadrul Î. nu dispun de domiciliu permanent pe teritoriul Republicii Moldova. am primit scrisoarea nr. Teilor. Chişinău. În această scrisoare este indicat faptul că. am adresat Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Telecomunicaţiilor al Republicii Moldova o cerere prealabilă privind revocarea actului administrativ în conformitate cu art. Chişinău str. către examinare în fond la Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. beneficiar de protecţie umanitară. mun.S. deşi sunt în căsătorie cu o cetăţeancă a RM mai mult de trei ani.S. mun. Puşkin. Î. am încercat să depun dosarul cu documentele necesare pentru obţinerea cetăţeniei la Secţia Documentare a cetăţenilor străini şi probleme de cetăţenie din cadrul Întreprinderii de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU”. „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU”. „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU”. La _____________. Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Telecomunicaţiilor al Republicii Moldova. cu actele anexate. 249 . Mi s-a spus că dosarul meu nu poate fi înregistrat pentru ca este incomplet şi s-a solicitat suplimentar cazierul din ţara de origine – ___________ – şi dovada renunţării la cetăţenia anterioară.14 din Legea contenciosului administrativ. La ______________. 42. prin care am solicitat transmiterea petiţiei mele privind dobândirea cetăţeniei. la _________________. dar am fost refuzat. 2. Chişinău. La ____________.Curtea de Apel Chişinău. prin care am fost anunţat că eu nu întrunesc condiţiile legale pentru obţinerea cetăţeniei. am adresat o petiţie către Direcţia Documentare a populaţiei din cadrul Î. prin care am solicitat ca dosarul meu cu documente pentru obţinerea cetăţeniei să fie înregistrat şi transmis după competenţă către Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. str.

conform prevederilor legale. împreună cu avizele Ministerului Afacerilor Interne. întrunesc cerinţa prevăzută de lege cu referire la durata aflării în căsătorie cu un cetăţean al Republicii Moldova. deşi termenul prevăzut de lege – 1 lună – a expirat. Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor şi organele lui: a) primesc de la persoane cu domiciliu legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova. Factorul de decizie în acordarea cetăţeniei îl deţine Preşedintele RM. deci. asistat în procesarea dosarelor de către Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. În aceste condiţii.___.La scrisoarea respectivă nu am primit niciun răspuns. cereri privind dobândirea şi redobândirea cetăţeniei. conform prevederilor legii naţionale. Nu este de competenţa Direcţiei Documentare a populaţiei să decidă dacă eu întrunesc sau nu condiţiile pentru obţinerea cetăţeniei RM. şi remiterea acestora către Preşedintele RM.(1) din Legea cetăţeniei Republicii Moldova stipulează că „Cetăţenia Republicii Moldova se poate acorda la cerere persoanei care a împlinit vârsta de 18 ani şi care: a) deşi nu s-a născut pe acest teritoriu. 2. sau c) este apatrid sau recunoscută ca fiind refugiată. La __________. sau domiciliază legal şi obişnuit nu mai puţin de 3 ani la părinţi sau copii (inclusiv înfietori şi înfiaţi) cetăţeni ai Republicii Moldova. În conformitate cu articolul 28 din Legea cetăţeniei Republicii Moldova. domiciliază legal şi obişnuit aici cel puţin în ultimii 10 ani sau este căsătorită cu un cetăţean al Republicii Moldova de cel puţin 3 ani. Articolul 17 par. întocmesc un aviz argumentat şi. Direcţia Documentare a populaţiei urma să pregătească setul de acte conform procedurii prevăzute de Legea cu privire la cetăţenie. îl expediază Preşedintelui Republicii Moldova spre soluţionare. în condiţiile prezentei legi. pe cînd Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor şi organele lui au funcţii de execuţie caracterizate prin primirea cererilor. Serviciului de Informaţii şi Securitate şi cu cererea solicitantului. 250 . sau b) domiciliază legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova timp de 5 ani înaintea împlinirii vârstei de 18 ani. şi domiciliază legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 8 ani. În Republica Moldova am intrat legal la _____. prin Decizia nr. Sunt căsătorit cu o cetăţeancă a Republicii Moldova din _______. adună date despre solicitant. Astfel. Nu sunt de acord cu refuzul Direcţiei Documentare a populaţiei şi probleme de cetăţenie de a-mi înregistra dosarul din următoarele considerente: 1. născut la data de ____ în oraşul _______. Am absolvit __________ şi în prezent sunt medic-rezident. apare evident faptul că refuzul de a înregistra cererea mea şi de a expedia materialele necesare către Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova vine în contradicţie cu art. mi s-a acordat protecţie umanitară. 28 din Legea cu privire la cetăţenie. acumularea datelor şi avizelor necesare. Suplimentar vă informez că sunt cetăţean al ____________.

5x3.precum şi d) cunoaşte şi respectă prevederile Constituţiei. în tot sau în parte. Conform p. la organul teritorial al Ministerului Dezvoltării Informaţionale. i) cazierul judiciar din ţara în care a domiciliat anterior. c) bonul de plată a taxei de stat. 251 . „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU”. şi f) are surse legale de existenţă. 197 din 12. cu excepţia cazurilor când pierderea sau renunţarea nu este posibilă sau nu poate fi rezonabil cerută. depune. b) Este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenţei. şi e) cunoaşte limba de stat în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială. în a cărui rază îşi are domiciliul. având domiciliul legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova. “Persoana care solicită să dobândească cetăţenia Republicii Moldova prin naturalizare. odată cu cererea prealabilă pe care am adresat-o Direcţiei Documentare a populaţiei din cadrul Î. d) patru fotografii de mărimea 4. şi g) pierde sau renunţă la cetăţenia unui alt stat. actul administrativ contestat poate fi anulat. g) adeverinţa despre susţinerea examenului de cunoaştere a limbii de stat şi a prevederilor Constituţiei Republicii Moldova.03. dacă o are. În conformitate cu art. 5 din Hotărârea pentru aprobarea Regulamentului cu privire la procedura dobândirii şi pierderii cetăţeniei Republicii Moldova nr.” 3. eu am prezentat toate aceste documente. după cum este indicat în anexa respectivei scrisori. conform articolului 17 din Legea cetăţeniei Republicii Moldova.26 alin(1) al Legii contenciosului administrativ. h) copia actului de identitate sau altă dovadă privind domicilierea solicitantului pe teritoriul Republicii Moldova sau căsătoria cu un cetăţean al Republicii Moldova.5 cm. Conform prevederilor Legii privind cetăţenia Republicii Moldova. b) adeverinţa de la domiciliu despre componenţa familiei. e) adeverinţa că nu deţine cetăţenia anterioară sau adeverinţa despre aprobarea renunţării la această cetăţenie. Direcţia de documentare a populaţiei şi probleme de cetăţenie ar fi trebuit să înregistreze dosarul meu şi lase la latitudinea Comisiei pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova decizia asupra satisfacerii sau respingerii acesteia. c) Este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite. 4.” Or. cerere-chestionar adresată Preşedintelui Republicii Moldova de model stabilit (…) cu anexarea în fiecare caz aparte a următoarelor documente: a) autobiografia. în cazul care: a) Este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii.S.2001. f) adeverinţa de la locul de muncă sau de studii.

Transmiterea petiţiei mele privind dobândirea cetăţeniei. Din considerentele expuse în cuprinsul cererii.166.17 din Legea cetăţeniei Republicii Moldova. 2. Data___________ Semnătura___________ Anexe: 1. refuz manifestat prin actul administrativ formal cu nr.15.__ din__________. din cadrul Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor. SOLICIT: 1. În drept. Copia Scrisorii nr. 25 din Legea contenciosului administrativ. ci fiind obligată doar să înregistreze dosarul meu. în condiţiile în care eu am prezentat toate documentele necesare.14. „Centrului Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU”.S. „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU”. Copia cererii de chemare în judecată pentru pârât. A se recunoaşte ilegale acţiunile Direcţiei de documentare a populaţiei a Î. către examinare în fond la Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. 16. prin care s-a respins înregistrarea cererii mele privind dobândirea cetăţeniei şi expedierea documentelor prezentate de către mine.S. art. 3. întemeiez cererea pe prevederile art. art. Copia certificatului de căsătorie din ___________. cu actele anexate. 19. 277. „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU din _____. __ emise de Direcţia Documentare a populaţiei din cadrul Î. 252 .În cazul scrisorii nr. Direcţia Documentare a populaţiei nefiind competentă să se expună asupra faptului dacă eu pot sau nu obţine cetăţenia Republicii Moldova.__ emisă de Direcţia Documentare a populaţiei din cadrul Î.S. prin care am fost înştiinţat că eu nu întrunesc condiţiile legale pentru obţinerea cetăţeniei este evident că aceasta nu corespunde standardelor impuse de lege. 278 CPC. Comisiei pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. 2.

Dat fiind faptul că decizia nu este irevocabilă.2009 s-a dispus a nu acorda lui _________ statut de refugiat sau protecţie umanitară. Norma legală nu prevede nicio derogare de la acest principiu. alin. alin. _________ îşi păstrează calitatea de solicitant de azil şi continuă să beneficieze de interdicţia de expulzare statuată în art. să împiedice stabilirea adevărului în procesul penal ori să săvîrşească alte infracţiuni. Art. după caz. 3) bănuitul.176. or.Judecătoria Buiucani Avocatul ___________________ Biroul asociat ________________.3 al aceleiaşi legi. Din materialele dosarului rezultă clar că _________nu se încadrează în niciuna dintre cerinţele enumerate în norma citată şi nici nu există temeiuri rezonabile de a presupune că ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală. Prin decizia Direcţiei Refugiaţi nr. de asemenea ele pot fi aplicate de către instanţă pentru asigurarea executării sentinţei”.11.(1) din 253 .270 din 18. inculpatul a încălcat condiţiile altor măsuri preventive aplicate în privinţa sa”. inculpatul nu are loc permanent de trai pe teritoriul Republicii Moldova. Reţinerea a fost motivată prin necesitatea punerii în executare a cererii de extrădare a nr.(1) din Legea privind azilul nr. să împiedice stabilirea adevărului în procesul penal ori să săvârşească alte infracţiuni. 2. inculpatul nu este identificat. _________ a fost reţinut în temeiul procesului-verbal de reţinere din _________ la sediul DSO al MAI. Bucureşti. ______________ în interesele lui _____________________ CERERE PRIVIND RESPINGEREA DEMERSULUI DESPRE APLICAREA MĂSURII PREVENTIVE SUB FORMĂ DE AREST PREVENTIV În fapt.(1) din Codul de procedură penală al RM: “Măsurile preventive pot fi aplicate de către organul de urmărire penală sau. alin.12. str. învinuitul.2008. Potrivit art.185. 8 al aceleiaşi legi statuează că „ Solicitantul de azil beneficiază de următoarele drepturi:a) a nu fi returnat sau expulzat până la soluţionarea cererii sale de azil”. potrivit art.11. Potrivit art. _________CM din _________. învinuitul. învinuitul. alin. nesoluţionată încă printr-o decizie irevocabilă”. cât şi în cea de recurs. Art.(2) stipulează: “2) Arestarea preventivă poate fi aplicată în cazurile şi în condiţiile prevăzute în art.03.501/09/IB din 23. Amintim că. inculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de instanţă. de către instanţa de judecată numai în cazurile în care există suficiente temeiuri rezonabile de a presupune că bănuitul. Considerăm demersul privind aplicarea măsurii preventive sub formă de arest preventiv în privinţa lui _________ ca fiind neîntemeiat şi pasibil de a fi respins din următoarele considerente: 1. „Niciun solicitant de azil nu va fi expulzat sau returnat de la frontieră ori de pe teritoriul Republicii Moldova”. învinuitul. precum şi dacă:) bănuitul. 2) bănuitul. se defineşte ca fiind „solicitant de azil – străinul care a depus o cerere de azil. Decizia Direcţiei urmează să fie contestată în modul stabilit atât în instanţa de apel.176.

Convenţia ONU „Cu privire la statutul refugiaţilor” din 1953 stabileşte interdicţia de returnare şi expulzare a solicitanţilor de azil. Data________________ Semnătura______________ 254 . ale Legii privind azilul.(2) CPP care stipulează că persoana a cărei extrădare se cere poate fi arestată în caz de urgenţă. 246 şi 247 CPP al RM solicit: 1. Or. Ţinem să subliniem faptul că în privinţa lui _________a mai fost dispusă anterior măsura preventivă de arestare. 3. 2. A-l elibera pe _________din arest. Actele internaţionale la care RM este parte reglementează interdicţia expulzării în anumite condiţii. 4. care ar pune la îndoială buna-credinţă celui vizat şi ar dovedi în mod cert faptul că acesta va încerca să se sustragă de la o eventuală măsură preventivă dispusă împotriva sa. alin. până la epuizarea procedurii interne abordarea problemei ce ţine de arest în scopul extrădării contravine legii. Considerăm că admiterea demersului privind aplicarea arestului preventiv va duce la încălcarea normelor Codului de procedură penală. Chişinău. Singura excepţie admisă de la această regulă este reglementată de art.Legea privind azilul. 224(1). Prin urmare. 245. Astfel. Urgenţa cazului trebuie întemeiată pe circumstanţe reale.547. precum şi a obligaţiilor asumate de RM odată cu aderarea la Convenţia ONU „Cu privire la statutul refugiaţilor”. În temeiul art. este căsătorit cu o cetăţeancă RM şi este încadrat în câmpul muncii relevă faptul că acesta nu intenţionează să se sustragă de la urmărirea penală sau să refuze colaborarea cu organele de drept. A respinge demersul procurorului privind aplicarea măsurii preventive sub formă de arest preventiv în privinţa lui _________ca fiind neîntemeiat. Acest principiu derivă şi dintr-o serie de comentarii ale Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi. care însă a fost anulată de către Curtea de Apel ca fiind neîntemeiată. faptul că _________domiciliază legal în mun.

str. se va reţine că UNRWA operează numai în unele ţări ale Orientului Mijlociu acordând protecţie sau asistenţă numai în acele ţări. La Direcţia Principală pentru Refugiaţi am prezentat un paşaport iordanian. care conţine ştampila „Gaza”. În hotărârea Curţii de Apel este indicat incorect că eu sunt cetăţean Iordanian. Am atacat decizia DPR la Curtea de Apel Chişinău. ---------------- RECURS ASUPRA HOTĂRÂRII CURŢII DE APEL CHIŞINĂU. DIN __. Consider hotărârea Curţii de Apel Chişinău drept nefondată şi pasibilă anulării din considerentele expuse mai jos. Sunt palestinian. Aceste paşapoarte servesc drept documente de călătorie. Reprezentanţa ICNUR. retipărit 2000. pagina 35. ci doar servesc în calitate de documente de călătorie pentru palestinieni. ---------------.__ A DIRECŢIEI PRINCIPALE PENTRU REFUGIAŢI La data de ----------------. un refugiat din Palestina care se găseşte în afara acestei zone nu se bucură de asistenţa menţionată. Iordania nu acordă cetăţenie refugiaţilor palestinieni. ” 255 .a domiciliat până în 1948 în Palestina. a fost nevoit să părăsească patria. Literatura de specialitate (Manual referitor la proceduri şi criterii de determinare a statutului de refugiat. Tatăl meu. Prin aceeaşi decizie mi-a fost refuzată acordarea protecţiei umanitare. Autorităţile Iordaniei documentează doar palestinienii cu paşapoarte în care aplica ştampila „Gaza”. În mod normal. PRIN CARE A FOST RESPINSĂ ACŢIUNEA MEA PENTRU ANULAREA DECIZIEI NR. în urma conflictului cu israelienii. deoarece pe teritoriul ei este extinsă acţiunea UNRWA (Agenţia Naţiunilor Unite ce se ocupă de refugiaţii palestinieni). cererea sa de acordare a statutului de refugiat putând fi luată în considerare în conformitate cu Convenţia din 1951. prin decizia nr. În temeiul acestui fapt eu cu familia mea am fost înregistraţi în calitate de refugiat palestinian la UNRWA. apoi. ----------------. 143. Aceste paşapoarte sunt eliberate palestinienilor. Copia redactată a hotărârii judiciare am primit-o la ----------------. La ----------------. Moldova) prevede că: “Cu privire la refugiaţii din Palestina. şi nu confirmă cetăţenia posesorilor săi. mi-a fost respinsa cererea de acordare a statutului de refugiat. Ele nu confirmă cetăţenia iordaniană. instanţa a respins acţiunea. este suficient să se stabilească faptul că împrejurările care l-au îndreptăţit să primească protecţie sau asistenţă din partea UNRWA persistă şi că acesta nu a încetat să fie refugiat conform vreuneia din clauzele de excludere prevăzute de convenţie.CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE Recurent : ---------------Chişinău. Chişinău. născut la ----------------în or. Astfel. par. cu numărul de înregistrare ----------------. ---------------Intimat : Direcţia pentru Refugiaţi Chişinău. ----------------.

palestinienii beneficiază. Argumentele recurentului. 32. art.În Nota de aplicabilitate a art. art 397-399. art.1. alta decât Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi. Punctul 38 al ordinii de zi a acestei sesiuni a fost problema Palestinei. lit. O astfel de persoană automat este îndreptăţită să beneficieze de prevederile Convenţiei din 1951 şi este în atenţia ICNUR. În temeiul celor expuse şi în conformitate cu prevederile art. art. 1D al Convenţiei din 1951 cu privire la statutul refugiaţilor situaţiei refugiaţilor palestinieni. 32 din Legea cu privire la statutul refugiaţilor. fără ca situaţia acestor persoane să fi fost reglementată definitiv. ipso facto.1.3. deci. art. ipso facto. deoarece articolul 1D al Convenţiei prevede univoc situaţia în care persoanele care au beneficiat de asistenţa şi protecţia altor organisme ale ONU. beneficiază ipso facto de protecţia ICNUR.05. Data________________ Semnătura_______________ 256 . 16. despre interpretabilitatea prevederilor Convenţiei din 1951. Această declaraţie confirmă faptul că situaţia palestinienilor nu a fost reglementată definitiv. aşa cum o cere art.e) alin. aceste persoane vor beneficia. Aceasta va fi valabil şi în cazul în care persoana nu a locuit niciodată în interiorul ariei de operaţiuni ale UNRWA ”. Anularea deciziei__ din a Direcţiei Principale pentru Refugiaţi. S O L I C I T: Admiterea recursului.c) alin. cu condiţia neaplicabilităţii articolelor 1C. Adunarea Generală a ONU a adoptat o declaraţie în care a reconfirmat statutul Palestinei drept “teritoriu ocupat”. 1D al Convenţiei din 1951.400. casarea integrală a hotărârii Curţii de Apel Chişinău din__.30 din Legea contenciosului administrativ. de regimul prevăzut de Convenţia din 1951 privind statutul refugiaţilor. lit. 6. Să mi se acorde o formă de protecţie pe teritoriul Republicii Moldova.D al Convenţiei din 1951 privind statutul refugiaţilor prevede că: “Această Convenţie nu va fi aplicabilă persoanelor care beneficiază în prezent de o protecţie sau de asistenţă din partea unui organism sau a unei instituţii a Naţiunilor Unite. emisă de oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiaţi (ICNUR) în octombrie 2002. Articolul 1 p. în conformitate cu rezoluţiile pertinente adoptate de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite. 20/1. nu rezistă niciunei critici. de regimul prevăzut de Convenţie. Atunci când această protecţie sau această asistenţă va înceta pentru un motiv oarecare. ” Ultima dată problema palestiniană a fost discutată la sesiunea 58 a Adunării Generale a ONU (24. este univoc declarat că: “Dacă persoana este în afara ariei de operaţiuni a UNRWA. 33 din Convenţia de la Geneva din 1951 cu privire la statutul refugiaţilor.417 din CPC. Emiterea unei noi hotărâri prin care se va admite acţiunea mea.1. el/ea nu se mai bucură de protecţia ori asistenţa acordată de UNRWA cazând astfel sub incidenţa paragrafului 2 al articolului 1D. 1E şi 1F.2004). 28.

am venit împreună în Republica Moldova. care vorbesc despre unele schimbări pozitive în situaţia ortodocşilor. La vârsta de 4-5 ani. sora mea a decedat la vârsta de 22 de ani. regiunea ----------------. 4) este făcută trimitere la articolul Ortodoxia în Republica Turkmenistan: situaţia contemporană şi probleme actuale. După decesul surorii şi a mamei. în anul 1999. ----------------. În -----. doream foarte mult să plec din Turkmenistan. am reuşit să fac acest lucru doar în -----. ---------------. ---------------- CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU ANULAREA ACTULUI ADMINISTRATIV Subsemnata.a Direcţiei Refugiaţi. din acest motiv sunt cetăţeancă a Turkmenistanului.Curtea de Apel Chişinău Reclamant: ----------Chişinău. Decizia Direcţiei Refugiaţi este neîntemeiată şi pasibilă anulării din următoarele considerente.am depus cerere de azil în Republica Moldova. Motivele cererii sunt următoarele: În fapt: ---------------. 2. care locuia de 13 ani în ----------------. Sunt născută la ---------------. Continuând analiza informaţiei din Turkmenistan.din ---------------. În anul 2000. Drept confirmare a temerii mele.4 a deciziei contestate). în --------. Timp de 6 ani am locuit împreuna cu el şi. am plecat în Turkmenistan.concubinul meu a decedat. în care autorul vorbeşte despre problemele ortodocşilor din Turkmenistan. prin prezenta solicit: 1. A obliga Direcţia Refugiaţi să-mi acorde o formă de azil în Republica Moldova. am declarat la Direcţia Refugiaţi că. din motive financiare. mama mea a fost bătută de poliţiştii turkmeni. În decizia contestată a Direcţiei refugiaţi (pag. dar. Direcţia Refugiaţi a emis decizia nr. bd------------------------------Pârât: Direcţia Refugiaţi Chişinău.în ----------------. după ce a fost maltratată de poliţiştii turkmeni. Drept motiv de solicitare a azilului am invocat temerea mea de a mă întoarce în Turkmenistan din cauza persecuţiilor la care pot fi supusă pe motiv de naţionalitate: sunt rusoaică. în urma acelei bătăi s-a îmbolnăvit de cancer şi. În decizia Direcţiei refugiaţi sunt citate primele două alineate din acest articol. în 2003. Aproximativ în anul 1999 am făcut cunoştinţă cu un cetăţean al Republicii Moldova. de religie creştin-ortodoxă. a fost ameninţată cu moartea întregii familii. împreună cu concubinul meu. Sunt rusoaică de naţionalitate. (pag. O prietenă de-a mamei mele tot a fost bătută de poliţiştii locali. a decedat. La ---------------. împreună cu familia. dar atunci când le-a declarat că se va plânge autorităţilor. ----------------. Direcţia refugiaţi face trimitere la informaţia de pe două pagini WEB- 257 . Decizia mi-a fost comunicată la ----------------. prin care a dispus respingerea cererii mele de azil. dar nu sunt analizate următoarele trei pagini din articol. Anularea deciziei nr.

care a scris decizia.166 din Codul de procedură civilă. În drept: îmi întemeiez cererea de chemare în judecată pe prevederile art. iar cea dea doua conţine un articol cu statistici despre componenţa etnică a Kazahstanului !!!. 61 ale Legii nr. implementarea măsurilor de combatere a traficului de femei.ro şi citează stiri cu următoarele titluri: • UE şi Turkmenistanul vor coopera în domeniul energetic. 2. ar fi văzut că. el a atras o deosebită atenţie asupra situaţiei minorităţilor naţionale. care se preocupă de drepturile omului. Direcţia refugiaţi face trimitere la site-ul de ştiri www. 6.htm.http://geosite.net/news/02-2010/05.16. Se creează impresia că funcţionarul Direcţiei refugiaţi. dar nici în ce an suntem.html şi http://cawater-info. Data_________________ Semnătura_______________ 258 . Comitetul ONU pentru lichidarea discriminării femeilor. La paginile 6. În susţinerea acţiunii propun următoarele probe: 1.ru/pageid-433-3.com. Dacă funcţionarul Direcţiei refugiaţi. de drepturile refugiaţilor şi care publică cu regularitate informaţii şi rapoarte despre situaţia din toate ţările lumii.încă în octombrie 2006. 7 ale deciziei contestate. Articolul Православие в Туркменистане: современное положение и актуальные проблемы. art. Copia deciziei contestate. ale altor organizaţii internaţionale din domeniu. • Turkmenistan: promisiuni pentru a încuraja natalitatea Direcţia refugiaţi nu a consultat sursele oficiale ale ONU. Prima dintre aceste pagini conţine un scurt referat cu indici statistici pentru perioada 19841999. ar fi verificat aceste surse. limitarea dreptului la libera exprimare şi religie.com. art. Punctele 6 şi 7 din Raportul Туркменистан: отсутствие эффективной реформы в области прав человека (7 pagini). Articolul Рефераты по географии – РПС Туркменистана 4. ale UNHCR.270 din 2008 ”Privind azilul în Republica Moldova”.bbc. Secretarul General ONU. 60. La 17 mai 2006. 3. în pofida paşilor demonstraţi de guvern”. în raportul său către Adunarea Generală ONU a menţionat că: ”încălcările serioase şi sistematice ale drepturilor omului în Turkmenistan au continuat. • Turkmenistanul majorează cu 50% preţul gazelor. responsabil de examinarea cererii mele.16 al Legii contenciosului administrativ. Articolul Численность населения Казахстана 5. Extras din raportul Центральная Азия: Обзор нарушений прав человека с января 2006 по март 2007 (2 pagini). şi-a exprimat îngrijorarea faţă de conştientizarea insuficientă de către Turkmenistan a necesităţii stringente de dezrădăcinare a violenţei în privinţa femeilor. inexistenţa unui sistem judiciar independent etc. adoptarea legislaţiei speciale împotriva violenţei domestice. aplicarea torturii. nu cunoaşte nici din ce ţară am venit eu. 43.

3 al Protocolului adiţional nr. 38. precum şi art. din a căror analiză 259 .V. Totodată. c) participarea la alegeri este liberă. 66.1 la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului.18.RECURSURI Curtea Supremă de Justiţie Colegiul civil şi de contencios administrativ Recurent: Mişcarea social-politică „Acţiunea Europeană” mun. 60. care au fost invocate de către instanţă întru susţinerea legalităţii hotărârii. care demonstrează cu prisosinţă că Comisia Electorală Centrală şi-a depăşit atribuţiile la aprobarea hotărârii contestate. dat fiind că instanţa a încălcat şi aplicat greşit normele de drept material. cererea de chemare în judecată în drept se întemeiază pe prevederile art. pentru a face mai convingătoare această motivare din hotărâre. art. prin aceea că: a) Comisia Electorală Centrală a fost atenţionată de mai multe organizaţii de experţi internaţionali (IFES. precum şi de reprezentanţii Coaliţiei Civice şi corecte „Coaliţia 2009".18. în legătură cu care fapt urmează a fi casată. 72 din Constituţia Republicii Moldova şi art.02.q). 26 din cod. în vederea întreprinderii măsurilor adiţionale pentru prevenirea votului multiplu în cadrul alegerilor parlamentare. Considerăm că hotărârea primei instanţe este neîntemeiată şi ilegală.Chişinău str. în consecinţă. d) acţiunile Comisiei Electorale Centrale au fost întemeiate şi legale. a fost respinsă cererea de chemare în judecată a Mişcării social-politice „Acţiunea Europeană" către Comisia Electorală Centrală privind anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.2009.53 din Codul electoral.2132 din 12 februarie 2009 "Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009". benevolă. argumente. Astfel. articole. 22 lit. 119 RECURS Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 23. încălcând în mod flagrant şi direct Constituţia Republicii Moldova.53 din Codul electoral. of.6. Instanţa a motivat hotărârea de respingere a acţiunii.4 Intimat: Comisia Electorală Centrală mun. Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte. 26 din Codul electoral. în principal. Legea privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale. instanţa. a omis să examineze toate argumentele de drept invocate de reclamant în cererea de chemare în judecată. 22 lit. adoptat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în cadrul Sesiunii din 2003 – 1-a parte. pur şi simplu. b) hotărârea contestată a fost emisă în conformitate cu prevederile art.Alecsandri.Calea Ieşilor nr. nu rezultă anumite încălcări procedurale.q). concluziile instanţei expuse în hotărâre fiind în contradicţie cu circumstanţele pricinii.Chişinău str. PNUD) aflaţi în Republica Moldova pentru monitorizarea campaniei electorale. art. Codul bunelor practici în materie electorală.6.

74.1999 pentru controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr. dat fiind faptul că.logico-juridică rezultă în mod imperativ concluzia că Comisia Electorală Centrală şi-a depăşit atribuţiile la adoptarea hotărârii „Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009”. cât şi sub aspectul separării atribuţiilor puterilor în stat. Or. Curtea Constituţională reprezintă autoritatea ce garantează supremaţia Constituţiei.1322 din 29 noiembrie 2007. hotărârile Guvernului au forţă juridică inferioară legii şi nu o pot contrazice sau depăşi.134 alin. potrivit Constituţiei. executivul neavând competenţă normativă primară”. Este evident faptul că alte deducţii decât cele ale Curţii Constituţionale al acest capitol nici nu pot fi formulate. art.(3) din Constituţia Republicii Moldova. • Hotărârea Curţii Constituţionale nr. normele cuprinse în hotărâri nu pot avea caracter primar.317 din 18 iulie 2003 “Privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale” Guvernul adoptă hotărâri pentru organizarea executării legilor. 72. se emit în scopul concretizării.11 alin. În jurisprudenţa sa anterioară. Având în vedere că. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. hotărârea CEC contravine art.16 din 19.61 din 16.30 alin. asigură realizarea principiului separării puterii de stat în putere legislativă. nu pot modifica cadrul stabilit prin actul legislativ. putere executivă şi putere judecătorească şi garantează responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat.102 alin.2008 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din punctul 13 al Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi de plată a indemnizaţiei viagere sportivilor de performanţă. considerăm că prima instanţă urma să ţină cont în mod obligatoriu şi de jurisprudenţa Curţii Constituţionale la acest capitol.432-XIV din 10 iunie 1999. • Hotărârea Curţii Constituţionale nr.18 din 21. semnare şi publicare prevăzută de dispoziţiile constituţionale. rămânea ca instanţa să-şi formuleze propriile deducţii logico-juridice pe marginea normelor de drept constituţionale invocate în cerere.(2) din Constituţie.11.(1) din Legea cu privire la Guvern.(1) din Legea nr. autoritatea judecătorească este independentă şi se supune numai legii. este necesar să se menţioneze că atât sub aspect formal. Întru susţinerea acestor argumente în cerere se invocă şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale a Republicii Moldova ce ţine de interpretarea şi aplicarea normelor constituţionale la emiterea de către Guvern şi Parlament a actelor normative subsecvente legii. În această hotărâre Curtea Constituţională a menţionat că potrivit art. Curtea Constituţională a statuat constant că hotărârile Guvernului sunt acte subsecvente legii. statuată de Constituţie. În particular. 260 . având în vedere obiectul Hotărârii Parlamentului nr. s-a făcut referire la: • Hotărârea Curţii Constituţionale nr. art.6. executării corecte şi efective a acesteia. Adoptate în baza şi în executarea legii.05. … Aşadar.10. 76 şi 94 din Constituţie”.1997 privind controlul constituţionalităţii dispoziţiilor punctului 10 alineatul 2 din Regulamentul “Cu privire la modul de perfectare şi eliberare a actelor de identitate ale Sistemului naţional de paşapoarte” în care s-a recunoscut drept anticonstituţională norma din Regulament care prevedea introducerea în documentele de identitate a unor menţiuni ce nu sunt prevăzute de Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte. potrivit art.432-XIV din 10 iunie 1999 “Privind asigurarea unităţii aplicării unor prevederi ale Codului electoral” în care se concluzionează că „interpretarea oficială de către organul legislativ a unei legi se efectuează numai prin lege. care trebuie să urmeze aceeaşi procedură de adoptare.

informează autorităţile publice despre necesitatea soluţionării unor chestiuni. ar urma deducţia că. care abilitează Comisia Electorală Centrală cu dreptul de analiză a fraudelor electorale. şi în acest caz hotărârea primei instanţe este ilegală fiindcă instanţa nu era în drept să-şi întemeieze hotărârea pe o normă anticonstituţională.22 lit. prin hotărârea Curţii de Apel supusă recursului se statuează situaţia prin care se admite adoptarea normelor primare.1 la Convenţie). în unele cazuri. şi normele de drept internaţional. nu s-a ţinut cont de prevederile Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului care declară dreptul la alegeri libere şi. Reieşind din această prevedere constituţională. De ce nu a fost clar acest lucru pentru Curtea de Apel rămâne o enigmă. pentru un moment.7.q) din Codul electoral. dacă normele constituţionale pasibile aplicării la soluţionarea pricinii prezintă dificultăţi de interpretare pentru instanţe. la efectuarea justiţiei. Situaţie pe cât de comică.. în cazurile necesare. instanţele judecătoreşti.adoptat de Consiliul pentru Alegeri Democratice în cadrul cele de-a 3-a reuniuni (16 octombrie 2002). .2 din 30. Constituţia este Legea Supremă şi nicio lege sau un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică. curente sau viitoare. şi de diferite alte autorităţi care sunt doar în subordonarea organelor ce reprezintă ramurile puterii în stat. a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului şi va sancţiona orice abatere de la principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat etc. a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova. În particular.adoptat de Comisia Europeana pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52 Reuniune Plenară (Veneţia. pct. care asigură exprimarea liberă a voinţei poporului la alegerea puterii legislative (art. din alegerile trecute. . în scopul realizării acestui drept. în conformitate cu legislaţia electorală. Afirmaţia decurge şi din explicaţiile date în Hotărârea explicativă a Plenului CSJ nr.2: „Conform art. acceptând şi tolerând nihilismul juridic şi anarhia juridică din partea unora dintre aceste autorităţi. aplică Constituţia ca act juridic normativ cu acţiune directă. ignoră concluziile juridice expuse în hotărârile Curţii Constituţionale. A ignorat prima instanţă. iar. că norma art. la examinarea cererii de chemare în judecată şi la pronunţarea hotărârii.q) nu-l prevede în realitate). stabileşte obligaţia statului să desfăşoare alegeri libere prin vot secret şi în asemenea condiţii. Chiar dacă s-ar admite la nivel pur teoretic. va ţine sub control constituţionalitatea legilor şi hotărârilor Parlamentului. 261 . 18-19 octombrie 2002). instanţele judecătoreşti vor da frâu liber pentru alte autorităţi să încalce acest principiu. la măsuri pentru prevenirea lor. Sau. din lectura normelor din Constituţie invocate. Iar Codul bunelor practici în materie electorală care a fost: .01. instanţele judecătoreşti. pe lângă normele din lege (lucru pe care art. care nicidecum nu se încadrează în noţiunea statului de drept. pe atât de ilegală.1996 „Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale Constituţiei Republicii Moldova”.adoptat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în cadrul Sesiunii din 2003 – 1-a parte.3 al Protocolului adiţional nr. De fapt.În caz contrar. pe de altă parte. ar exista situaţia în care Curtea Constituţională. inclusiv a celor presupuse.22 lit. ar împuternici comisia să emită şi norme primare. din hotărârea explicativă menţionată a CSJ este clar şi pentru un jurist începător că hotărârea contestată a Comisiei Electorale Centrale este ilegală. pe lângă cele emise de autoritatea constituţională legislativă (Parlamentul). din jurisprudenţa Curţii Constituţionale.” Sau. cu părere de rău. pe de o parte. dar care îşi arogă dreptul de „minilegislatori” ce intervin pentru „repararea neajunsurilor” comise de Parlament la adoptarea legilor. urmează să aprecieze conţinutul legii sau al altui act juridic ce reglementează raporturile juridice litigioase şi.

a încălcat şi prevederile art. ce urmează a fi prezentate nu numai în cadrul alegerilor. Parlamentul excluzând această prevedere prin Legea nr. de domiciliu etc. instanţa care judecă pricina îşi păstrează imparţialitatea şi obiectivitatea. Totodată.(2) din Constituţie care stabileşte că „exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege. 248 din 21. În consecinţă.2006 se specifica inoportunitatea normei date. în termen rezonabil. norma art. care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale. în prevenirea cazurilor de încălcare a legii. În nota informativă la proiectul de lege care ulterior a devenit legea nr. efectuarea menţiunii despre participarea la votare în actele de identitate. libertăţilor şi demnităţii altor persoane. ale autorităţilor publice şi ale altor persoane care sunt subiecţi ai raporturilor juridice civile. Comisia Electorală Centrală. sarcinile procedurii civile constau în judecarea justă.2005 pentru modificarea şi completarea Codului electoral. alegătorul nu se bucură de protecţie în faţa altor abuzuri legate de participarea sau neparticiparea la votare.07. în art. Faptul că Curtea de Apel Chişinău a încălcat normele constituţionale şi legale. astfel încălcându-se dreptul cetăţenilor la vot secret statuat în actele internaţionale menţionate. echivalează cu facerea publică a informaţiei despre participarea persoanei respective la votare.. de muncă şi ai altor raporturi juridice. ordinii publice. exact peste un an a fost modificată. Or.4 (sufragiu secret) prevede că lista persoanelor care în realitate se prezintă la urnele de votare nu trebuie făcută publică . instanţa a încălcat şi normele dreptului procedural care au menirea de a garanta pronunţarea unei hotărâri legale şi întemeiate în baza principiului contradictorialităţii părţilor în proces. dar mai frecvent în alte împrejurări şi diferitor persoane. împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei. acte.2006. nu este exclus faptul. 248 din 21. de la locul de muncă. la capitolul I pct. având în vedere neparticiparea la alegeri a cetăţenilor care nu sunt de acord cu aplicarea ştampilei „Votat” în documentele de identitate.07.lit. precum şi în apărarea intereselor statului şi ale societăţii. a cauzelor de apărare a drepturilor încălcate sau contestate. creează condiţii pentru exercitarea drepturilor participanţilor la proces. protejării drepturilor. pentru cercetarea obiectivă a circumstanţelor reale ale pricinii. mai mult decât clare şi univoce. Întru atingerea acestui deziderat.adoptat de Congresul Puterilor Locale şi Regionale ale Consiliului Europe în cadrul sesiunii de primăvară 2003.” Instanţa şi acest argument şi temei al acţiunii l-a trecut elegant cu vederea.07. numai pentru a „susţine” poziţia ilegală şi anticonstituţională a 262 . în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor.54 alin. alegătorii nu au nicio protecţie individuală în faţa abuzurilor admise de Comisia Electorală Centrală şi. inclusiv persoanelor şi autorităţilor oficiale. familiale.6 din Codul electoral.38 din Constituţie şi în art. potrivit art. fiind completată de către Parlament cu prevederea despre aplicarea ştampilei „Votat” în documentele de identitate ale participanţilor la alegeri prin Legea nr. dat fiind îngrădirea dreptului la votul secret la alegerea Parlamentului.(3) Cod de procedură civilă. De asemenea. în consolidarea legalităţii şi a ordinii de drept. bunăstării economice a ţării.26 alin.176 din 22. potrivit prevederilor art. prin hotărârea sa. Or. în faţa altor comisii de circumscripţie. care pot prelua practica nihilistă a celei centrale de a aplica Constituţia şi legea pornind de la propria viziune. integrităţii teritoriale. la soluţionarea pricinii. nu întâmplător. a libertăţilor şi a intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice şi ale asociaţiilor lor.53 din Codul electoral cu o dispoziţie nouă privind obligativitatea marcării documentelor de identitate a participanţilor la votare.53 din Codul electoral. cu toate că marcarea actelor de identitate ale alegătorilor ce nu-s de acord cu o asemenea procedură stabilită arbitrar de către Comisia Electorală Centrală reprezintă o restrângere neprevăzută de lege. dar nu de la viziunea legislatorului expusă în normele de drept.c).4 Cod de procedură civilă. În special. Totodată substituind dispoziţia legală şi constituţională privind dreptul la vot secret şi completând de fapt norma art.

(2).(1). Curtea Supremă de Justiţie a respins recursul Mişcării socialpolitice „Acţiunea Europeană” împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 23. În acest sens. Poporului 263 . 241 alin. urmează şi concluzia că Curtea de Apel a încălcat şi dreptul reclamantului la un proces echitabil prevăzut în art.(1) lit. Respectiv.(1) lit. 417 alin. care sunt norme cu acţiune directă.07. 400 alin.2009. demonstrează că instanţa nu a fost nici imparţială. Din cele menţionate. în temeiul art. instanţa a încălcat şi prevederile directe ale art. constituie temei pentru a se stabili încălcarea art.02. este încălcată şi norma art. nu a aplicat la soluţionarea litigiului normele constituţionale pe care a fost întemeiată cererea.239. limitându-se la fraze de ordin general că acţiunea nu ar fi întemeiată şi că.239 Cod de procedură civilă care stabileşte că hotărârea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. invocăm şi jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului. cazul Pronina împotriva Ucrainei.238 alin.6 (1) din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului. dat fiind faptul că nu a examinat de fapt argumentele reclamantului din cererea de chemare în judecată. SOLICIT: Să fie casată integral hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 23 februarie 2009.c). Trecând cu vederea toate argumentele de drept ale reclamantului. totodată. şi că instanţa îşi întemeiază hotărârea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată. în care Înalta Curtea prin Hotărârea din 18. şi nici obiectivă. 240 alin. Data____________ Semnătura________________ NOTĂ: La 14 martie 2009. Să fie emisă o nouă hotărâre prin care cererea de chemare în judecată a Mişcării socialpolitice „Acţiunea Europeană”.Comisiei Electorale Centrale la emiterea unei hotărâri prin care se încalcă drepturile constituţionale şi comunitare ale cetăţenilor. În particular.2006 a conchis că ignorarea de către instanţă a argumentelor reclamantului bazate pe normele Constituţiei.c) din Codul de procedură civilă. Din considerentele expuse. d).(5) din Codul de procedură civilă care obligă instanţa să cerceteze circumstanţele invocate şi să motiveze respingerea acestora.6 din Convenţie.

organul supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor solicită de a nu permite începerea activităţii magazinelor nominalizate până la înlăturarea abaterilor de la prevederile actelor normative în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor. 5. 2. Cităm: ". 3. ÎCS „X” SRL. 6. B.L „X”a planificat deschiderea unui şir de magazine în următoarele puncte vamale: 1. Circumstanţele care justifică depunerea recursului 1. A. E. ceea ce s-a stabilit în urma controalelor tehnice de specialitate. 264 .2.Curtea Supremă de Justiţie Colegiul Civil şi de Contencios Administrativ Recurent: ÎCS „X” SRL Intimat: Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale MAI Intervenient accesoriu: Serviciul vamal al RM CERERE DE RECURS ASUPRA ÎNCHEIERII CURŢII DE APEL CHIŞINĂU DIN ___ PRIVIND SCOATEREA DE PE ROL A CERERII DE CHEMARE ÎN INSTANŢA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV I.R. organizat în baza Hotărârii Guvernului nr. Cererea a fost depusă în procedura de contencios administrativ împotriva Scrisorii Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale a MAI nr.__din ___. Recurentul a obţinut licenţele corespunzătoare pentru toate magazinele. F.___ din ___ (SPCSE MAI) care a invocat necorespunderea spaţiilor ocupate de magazinele ce aparţin Recurentului cerinţelor normelor şi regulilor de apărare împotriva incendiilor.1. D. iar magazinul de la postul vamal D era la etapa de vânzări de testare. În fapt... Până la emiterea actului administrativ în litigiu a început să funcţioneze magazinul de la punctul vamal C." 1. 4 din magazinele enumerate în actul administrativ citat au fost construite de Recurent drept urmare a Concursului public privind crearea reţelei de magazine în punctele de trecere a frontierei de stat. C. Prin încheierea atacată cu prezentul recurs a fost respinsă examinarea în fond a cererii Recurentului. Dat fiind faptul că spaţiile preconizate pentru amplasarea obiectivelor de comerţ nu corespund cerinţelor normelor şi regulilor de apărare împotriva incendiilor. înregistrată în Republica Moldova. Celelalte magazine urmau să fie deschise în perioada imediat următoare.în timpul apropiat compania S. 4.

Curtea de Apel Chişinău a dispus scoaterea cererii de pe rol pe motiv că nu a fost respectată procedura prealabilă de soluţionare a litigiului în contencios administrativ. La ___. iar funcţionarii vamei au refuzat să întocmească şi să semneze rapoartele obligatorii privind încasările efectuate.___din ___. Instanţa nu a determinat corect raporturile dintre Recurent şi Pârât. coordonările respective au valoarea autorizaţiilor emise de o autoritate publică. a fost blocat accesul călătorilor la magazin. În sensul art.3. Instanţa de contencios administrativ a invocat litera a) art. 265 . unde prescripţiile făcute de inspectorii corespunzători sunt în proces de executare. prin adresarea ___ din ___. coordonate cu biroul vamal în ordinea stabilită. pentru toate magazinele ce aparţin Recurentului. Actul administrativ menţionat a făcut imposibile activităţile Recurentului îndreptate spre deschiderea altor două magazine amplasate în posturile vamale A şi B. la ___ şeful Biroului vamal E.1. în dimineaţa zilei de ___ a insistat asupra încetării activităţii magazinului amplasat la postul vamal respectiv. În consecinţă: Şeful Biroului vamal C. fără a fi emis vreun act administrativ. în calitatea sa de antreprenor. La postul vamal D. Să fie anulată în tot Scrisoarea Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI nr. La ___. 1. şi Recurent. Recurentul a depus cerere împotriva Pârâtului în procedura de contencios administrativ prin care a solicitat: 1. În acest scop. Instanţa de contencios administrativ a omis să aplice cadrul legal special de reglementare a raporturilor dintre Pârât.___ din ___ până la examinarea cauzei în fond.5. SPCSE MAI. Încheierea Curţii de Apel Chişinău din ___ este ilegală 2. la etapa de testare tehnologică. 1. Ulterior. cu excepţia magazinului de la punctul vamal F. Să fie suspendată acţiunea Adresării Serviciului Protecţie Civilă şi Situaţiilor Excepţionale nr.nerespectarea de către Recurent (Reclamant) a procedurii prealabile de soluţionare a diferendului administrativ. la indicaţiile şefului Biroului vamal. În fapt. emise anterior de către Pârât. 2.___ din ___ ca fiind ilegală. 2.267 CPC . Prin efectul actului administrativ emis de SPCSE MAI: a) A avut loc suspendarea totală a activităţii unei unităţi economice – magazinul la postul vamal C şi b) A fost suspendată activitatea de întreprinzător a Reclamantului la implementarea afacerii în întreaga reţea de magazine. directorul general al Serviciului vamal al Republicii Moldova. Anume reprezentanţii competenţi ai SPCSE MAI au confirmat şi au coordonat în ordinea stabilită corespunderea obiectelor construite normelor anti-incendiu şi au semnat Procesele verbale de recepţie finală a obiectivelor comerciale.2. a cerut birourilor vamale să nu permită începerea activităţii magazinelor. II. prin care Recurentului i-a fost permis să desfăşoare o afacere legală în magazinele respective (din punctul de vedere al respectării normelor de apărare împotriva incendiilor). Recurentul deţine toate autorizaţiile (coordonările). Drept efect al Scrisorii Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI nr. a anunţat Recurentul despre decizia sa de a respinge cererea Recurentului din ___ privind deschiderea magazinului amplasat la postul vamal D. 10 din Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător.4.1. a omis să dea aprecierea cuvenită caracterului şi efectelor actului administrativ contestat şi a aplicat pur formal prevederile legale ce guvernează procedura de emitere şi de contestare a actelor administrative. au fost sistate vânzările de probă în magazinul amplasat în zona respectivă. în calitatea sa de structură de stat cu drept de control.

ale cărei drepturi şi libertăţi recunoscute de prezenta convenţie au fost încălcate. Aceste termene sunt incomparabil de restrânse în raport cu termenul de 30 de zile stabilit în Legea contenciosului administrativ nr.07. Este de menţionat şi faptul că.(3) din acelaşi articol. până a avea dreptul de a contesta în judecată acţiunile administrative abuzive.1994. probe care ar fi constatat existenţa unui pericol grav şi iminent la obiectele Recurentului pur şi simplu nu există.07. în cazul dat legea specială.1994. Recurentul a solicitat protejarea drepturilor sale anume în contextul garanţiilor din legile citate care rezidă în următoarele: A) Structurile statale au obligaţia să recurgă la instanţa de judecată atunci când actul administrativ are drept scop sau efect suspendarea activităţii antreprenorului. art. pentru mediul înconjurător şi valorile materiale".i) din Legea privind apărarea împotriva incendiilor nr.11.235 din 20. 2. Principiile prevăzute la legea vizată au fost preluate în toate legile speciale. 266 .267 din 09.02.13 din Convenţia Europeană care prevede: „Orice persoană. actul administrativ contestat nu face nicio referinţă de acest fel. Prin simpla confruntare dintre normele Legii privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător nr.2000. prin actul emis de SPCSE MAI.02. drept garantat prin art.11.793-XIV din 10.2006. În acest caz.3. Prin depunerea acţiunii în contenciosul administrativ.235 din 20. SPCSE MAI a fost obligat să obţină o hotărâre judecătorească care să confirme şi să substituie actul administrativ. Este evident că.793-XIV din 10. în cazul în care acest act are drept efect suspendarea/încetarea activităţii economice de întreprinzător. inclusiv în Legea privind apărarea împotriva incendiilor nr.267 din 09.05.2000 pentru examinarea cererii prealabile şi cu termenele imprevizibile pentru soluţionarea cazului în fond prin act judecătoresc în procedura generală din Codul de procedură civilă.2000 vom deduce faptul că Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător nr. potrivit alin.Deci.235 din 20. poate avea loc doar "în cazul unui pericol iminent pentru viaţa şi sănătatea oamenilor. Or.793-XIV din 10. efect care cade sub incidenţa alin. iar persoanele afectate prin acest exerciţiu au obligaţia de a urma calea prealabilă în mod obligatoriu. care se aplică situaţiilor când instituţiile statului îşi exercită atribuţiile în mod autonom. Recurentul a urmărit anume constatarea de către instanţa de judecată a încălcării de către SPCSE MAI a procedurilor prescrise expres şi imperativ în Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător nr. 2. Acest principiu este diametral opus principiilor din Legea contenciosului administrativ nr.11. (1) art. specifică şi mai clar că suspendarea imediată a activităţii economice.235 din 20.4.24 lit. Drept urmare a aplicării formale şi eronate a legii. chiar şi atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care au acţionat în exercitarea atribuţiilor lor oficiale”. Recurentul a fost pus în imposibilitatea de a-şi continua activitatea.02. cu adresarea ulterioară în instanţa de judecată.1994. prin încheierea din ___ instanţa de contencios administrativ l-a privat pe Recurent de dreptul la un recurs efectiv împotriva actului administrativ emis de SPCSE MAI.2006 stabileşte proceduri distincte pentru exercitarea actului administrativ. B) Structurile statale au obligaţia să recurgă la instanţa de judecată pentru a sancţiona antreprenorul cu suspendarea activităţii în termen foarte redus (3 zile pentru adresare în judecată şi 5 zile pentru examinarea cazului).2008. 17 din Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător.07.2006 şi Legea privind apărarea împotriva incendiilor nr.07. legea de bază aplicabilă raporturilor dintre Recurent şi Pârât este Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător nr.267 din 09.(2) şi alin.2006 şi prevederile Legii contenciosului administrativ nr. are dreptul să se adreseze efectiv unei instanţe naţionale. cu modificările operate la 30.

Dat fiind circumstanţele excepţionale ale cauzei – încetarea parţială şi suspendarea în rest a activităţii de antreprenor a Recurentului la obiectele vizate în actul administrativ contestat – solicit dispunerea examinării cauzei în ordine de urgenţă. în temeiul art. Admiterea recursului.Deci. Anexe: 2 Copii de pe cererea de recurs Data ____________________ Semnătura____________________ 267 . obligarea Recurentului de a urma calea prealabilă în acest caz concret este evident şi total ineficientă.21 din Legea contenciosului administrativ. Tot atât de clar este că aceste situaţii de conflict urmează a fi soluţionate definitiv în instanţa de judecată. 2. Casarea încheierii Curţii de Apel Chişinău din ___ în cauza de contencios administrativ privind anularea în tot a Scrisorii Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI nr. pentru a evita pierderi nejustificate etc.13 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. în temeiul prevederilor art. în scopul evitării unor pagube iminente. legea prevede expres şi imperativ faptul că situaţiile de conflict dintre stat şi antreprenor trebuie să fie soluţionate cât mai prompt. cu trimiterea cauzei spre judecare în fond. S O L I C I T: 1. dar nu în procedura prealabilă.423-427 CPC şi prin aplicarea directă a art. pentru a nu crea incertitudini. este clar. Pornind de la raţionamentele expuse.___ din ___. În aceste condiţii. dat fiind faptul că reclamantul suportă deja pierderi materiale considerabile care continuă să crească.

________________. domiciliat în_______________.nr. Instituţiei medico-sanitare publice Spitalul raional ___________ privind anularea actului administrativ. eliberata pe numele lui F._________________. a fost admisă cererea de chemare în judecată a lui F. a fost casată în tot hotărârea Judecătoriei raionului __________ din 28 decembrie 2009 şi adoptată o nouă hotărâre prin care a fost respinsă integral ca neîntemeiată cererea lui F. str. În rest. enunţurile: „pe parcursul anilor a dat dovadă de responsabilitate şi disciplină mediocre”.I.Admiterea recursului. Nu sunt de acord cu decizia adoptată de Curtea de Apel Chişinău.Curtea Suprema de Justiţie Colegiul civil şi de contencios administrativ Recurent: F. 268 . Casarea Deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2010 şi adoptarea unei noi hotărâri prin care să fie menţinută integral hotărârea Judecătoriei raionului _________ din 28 decembrie 2009._________________.135 RECURS ÎMPOTRIVA DECIZIEI CURŢII DE APEL CHIŞINĂU DIN 18 MARTIE 2010 Prin hotărârea Judecătoriei raionului ____________ din 28 decembrie 2008. acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2010..a) b). a fost dispusă încasarea de la IMS Spitalul raional __________ în folosul reclamantei cu titlu de prejudiciu moral 1000 (una mie) lei.386 (1) lit.2 Intimat: Instituţia medico-sanitară publică Spitalul raional ________________ cu sediul or. d) ale CPC RM şi solicit instanţei de recurs: 1. Spitalul raional _____________. str. declar prezentul recurs. să excludă din referinţa care urma să fie prezentată Comisiei de atestare a gradului de profesionalism stabilit pentru medici. ceea ce constituie restanţa plăţilor salariale pentru cumulare de funcţii. iar cu titlu de prejudiciu material 22266 (douăzeci şi doua de mii două sute şaizeci şi şase) lei.I. Spitalul raional _____________ a atacat cu apel hotărârea nominalizată. nr. Motivele pentru care declar recursul sunt următoarele: • nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii în fond. 2. “este o persoană care urmăreşte destabilizarea climatului moral în colectiv. întemeindu-l pe motivele conţinute în art.I.L. cu obiecţii către conducătorul instituţiei”. Prin aceeaşi hotărâre de judecată. • nu au fost dovedite circumstanţele considerate ca fiind stabilite. plata restanţelor salariale şi recuperarea prejudiciului moral cauzat şi a fost obligat pârâtul. demnitatea şi reputaţia profesionala a reclamantei. ca informaţie neveridică şi care lezează onoarea.

Conform rigorilor CPC RM. prin probe admisibile şi veridice. or. instanţa a admis probe care nu au fost pertinente şi admisibile referitor la cerinţa reclamantei privind lezarea demnităţii şi onoarei profesionale. care.53-56 CPC RM privind pertinenta. concluziile privind circumstanţele de fapt ale cauzei se motivează în hotărâre doar prin probe. respectiv. nu corespunde acestor exigente. caracterul raportului juridic dintre părţi. Mai mult. legea aplicabilă soluţionării pricinii şi admisibilitatea acţiunii. s-a adresat în instanţa de judecată considerându-se lezată în dreptul de a primi remunerarea cuvenită pentru munca suplimentară depusă în calitate de medic rabiolog. Aşa. deoarece anume ei i s-a încredinţat responsabilitatea pentru sectorul antirabie. la deliberarea hotărârii instanţa judecătoreasca apreciază probele. „destabilizează climatul în colectiv prin obiecţii către conducătorul instituţiei” poate fi calificat ca prigonire pentru critica adusă. 269 . a fost proba nr.I. de aceea a solicitat excluderea acestor fraze din referinţa ca necorespunzătoare adevărului şi. fapt pentru care instanţa urma să la o altă poziţie decât cea pe care şi-a propus-o. Hotărârea se bazează doar pe dovezile care au fost prezentate de părţi şi ceilalţi participanţi la proces în corespundere cu cerinţele art. referinţa ce urma să fie depusă la dosarul reclamantei pentru confirmarea categoriei de calificare. F.1 în confirmarea personalităţii negative a reclamantei. Toate luate în ansamblu. respectiv. Hotărârea nu poate fi bazata pe presupuneri despre circumstanţele cauzei. adică obţinute în strictă conformitate cu legea. mai ales că în fiecare aşanumit colectiv sunt persoane simpatizate de conducător pentru „fidelitate” şi sunt persoane neagreate pentru constructivism şi critică. deci. este medic mediocru. urma ca anume această persoană. încasat echivalentul bănesc al suferinţelor psihice suportate de către recurentă. O scrisoare scrisa nu se ştie de cine şi în ce împrejurări nu poate servi ca probă pertinentă pentru a dovedi calităţile profesionale ale unui angajat. Şi nu în ultimul rând. sector care înaintează exigenţe înalte pentru executant. s-a simţit defăimată şi lezată în demnitatea şi onoarea ei profesională prin anumite enunţuri din referinţa întocmită de către directorul spitalului __________a. Referinţa a fost semnată de către conducătorul instituţiei şi. Enunţurile pe care reclamanta a solicitat să fie excluse din referinţă ca neadevărate. de fapt. să dovedească că recurenta I. şi o situaţie de mijloc în acest caz este pur şi simplu absurdă. este medic cu «o responsabilitate şi disciplină mediocră» Cu atât mai mult cu cât calificativul că F. ci dimpotrivă.” Legea prevede că probele urmează a fi admisibile. deoarece a fost admisă ca probă şi apreciată cu forţa probantă o scrisoare colectivă.F. nu pot fi considerate ca adevărate şi probate doar printr-o scrisoare. încasarea unei sume compensatoare de bani echivalentul prejudiciului moral pentru suferinţele psihice pe care le-a suportat. şi care îi lezează demnitatea şi onoarea de medic cu o vechime de 27 de ani. determina circumstanţele care au importanţa pentru soluţionarea pricinilor.. „cu obiecţii la adresa conducătorului. aceste circumstanţe şi probele care le dovedesc nu afirmă. este important că referinţa nu conţine adevărul despre calităţile profesionale şi umane ale medicului F. nedisciplinat şi destabilizator al climatului moral. admisibilitatea şi veridicitatea probelor. care ar fi fost semnata de membrii colectivului spitalului. scrisoarea. infirma faptul că recurenta F. care nu are nici în clin şi nici în mânecă cu defăimarea reclamantei prin anumite fraze din referinţa contestată. fiindcă o persoană ori este responsabilă şi disciplinată ori nu.240 CPC RM. fraza „a dat dovadă pe parcursul anilor de o disciplina şi responsabilitate mediocre” în sine este incorectă şi lipsită de sens. de aceea cerinţa de a exclude enunţurile citate urma să fie admisă şi. care sunt tratate „ca destabilizatori ai climatului moral”. Conform art. a solicitat obligarea angajatorului la plata muncii prestate.• au fost încălcate şi aplicate greşit normele de drept material. care au fost sau nu stabilite.

lui I. în primul rând. Mai mult. nu a putut să se folosească de acest bun şi să dispună de el la discreţia sa. dar si-a întemeiat decizia doar pe prevederile p. fără a fi scutiţi de munca lor de bază. Potrivit materialelor cauzei.12. în afară de munca lor de bază îndeplinesc în aceeaşi instituţie o muncă suplimentară într-o altă profesie (funcţie). prin ordinul menţionat. Cuantumul sporurilor pentru cumularea de profesii (funcţii) se stabileşte de părţile contractului individual de muncă. dar nu poate fi mai mic de 50 la sută din salariul funcţiei.I. în listele ramurale sau ale instituţiei spitalul raional _______.1593 din 29.F. 14 al Hotărârii Guvernului RM nr.12. evident. deoarece ultimele au reprodus doar prevederile din hotărârea de Guvern. nu a primit pentru munca depusă nicio remunerare.156 al Codului Muncii.261 din13 septembrie 2004. vătămătoare şi deosebit de vătămătoare. Funcţia de medic traumatolog-ortoped într-adevăr nu este inclusă în Lista-tip anexată la Hotărârea Guvernului nr. deoarece neprimind la timp salariul. şi numai în cazul în care acestea se regăsesc în lista instituţiilor. care efectuează lucrări în condiţii grele şi deosebit de grele. dar pentru motivul invocat de recurentă mai sus. ordin emis în scopul executării ordinului Ministerului Sănătăţii RM nr. ordinului nr.2003 şi p. Însă în toată perioada de după emiterea acestui ordin.484 din 6 mai 1998 “Privind masurile de combatere şi profilaxie a rabiei” de către directorul spitalului. au fost încălcate prevederile art.156 Codul muncii.F.74 din 12. prevăzând salarizarea suplimentara acestor specialişti în mărime de până la 50% din salariul de bază pentru volumul lărgit de muncă şi în p. la aceeaşi unitate. salariaţilor. Deci.2004 care prevede că urmează a fi remunerate persoanele.03.6.2004 şi. Potrivit art. şi anume pentru că la soluţionarea pricinii urma să fie aplicate.1999. stipulată în contractul individual de muncă.1487 din 31. 270 . şi care este anexată la materialele pricinii. aplicând eronat normele de drept material.03. 2 din Hotărârea Guvernului RM nr. chirurg). obliga conducătorii instituţiilor medicale teritoriale să numească prin ordin personalul medical responsabil de acordarea ajutorului medical antirabic (traumatolog. p. recurenta F.74 din 12. a fost numită responsabilă de acordarea ajutorului antirabic pe sectorul ______.1. drept garantat de art. Instanţa de apel nu a aplicat aceste prevederi ale legii materiale.2003 care prevede de asemenea ca salariaţilor care.14 al Hotărârii Guvernului nr. la p. Aceleaşi prevederi se conţin şi în Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.F. act normativ.F. considerăm că.42 din 2 mai 2000 „Cu privire la starea asistenţei medicale antirabice şi profilaxia rabiei în sectorul ________”. lista care este în Anexa la Ordinul MS nr. prevederile art.99 şi Hotărârii Guvernului RM nr. i-au fost impuse pentru executare obligaţii suplimentare pentru care dânsa urma să fie suplimentar remunerată.1 al Protocolului 1 al Convenţiei Europene ale Drepturilor Omului. la care face referire şi Ministerul Sănătăţii în scrisoarea din 09. prin respingerea cerinţei de plată a restanţei salariale. 6.F.. deţinând deja în aceasta instituţie funcţia de medic traumatolog-ortoped.03. o muncă suplimentară într-o altă profesie (funcţie) li se plăteşte un spor pentru cumularea de profesii (funcţii). care.12.1487 din 31.12. li se plăteşte un spor pentru cumulare de profesii (funcţii) în mărime nu mai mică decât 50 la sută şi nu mai mare de 100 % din salariul tarifar (de funcţie) stabilit pentru profesia (funcţia) cumulată. şi acordând ajutorul medical necesar persoanelor afectate de animale.2009 adresată I. care în afară de munca lor de bază.03. fapt prin care i-a fost încălcat dreptul ei la protecţia proprietăţii.1593 din 29. îndeplinesc. fiind responsabilă pentru acest sector important de activitate.Curtea de Apel Chişinău a dispus respingerea cererii lui I. şi anume.1 al Protocolului 1 al Convenţiei.1999.1 al Ordinului Ministerului Sănătăţii din 12. I. I. dar concluzia este greşită nu pentru acest motiv.

4. p.1999. Anexa: 1. Copia Hotărârii Judecătoriei raionului _______din28 decembrie 2009.12.2003 şi p. Dovada achitării taxei de stat.Îmi întemeiez recursul pe prevederile art.1 al Protocolului 1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Copia recursului (2 exemplare). Data________________ Semnătura __________________________ 271 . 2.6.1593 din 29.1 al Ordinului Ministerului Sănătăţii din 12.14 al Hotărârii Guvernului RM nr.03.156 al Codului muncii. 3. art. Copia Deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2010.

pentru care SRL_____ dispune de licenţa eliberată de Camera de Licenţiere. Având în vedere că activitatea autorizată prin licenţă este distribuţia 272 . precum şi să construiască gazoduct de presiune medie şi joasă pe străzile M. _____ din 19 noiembrie 2008. al Licenţei În Hotărârea nr. _____ din 6 septembrie 2007 şi nr.Costin. sancţiunea administrativă sub formă de amendă pentru încălcarea art. Drept urmare.28 alin.101/1 din Codul cu privire la contravenţiile administrative şi Condiţiile licenţei.1.__ prin care se dispune a-i aplica lui M.064585 autorizează distribuţia de gaze. alin.A.064584 abilitează SRL _____ cu dreptul de a distribui gaze naturale.(6) din Legea cu privire la gaze. titularului i se acordă dreptul de a desfăşura activitatea autorizată prin Licenţă în limitele teritoriului autorizat”.28.V. Agenţia este obligată să evite eventualele conflicte între titularii de licenţe. _____ din 02 mai 2007. ÎMPOTRIVA CONSILIULUI DE ADMINISTRARE AL AGENŢIEI NAŢIONALE PENTRU REGLEMENTARE ÎN ENERGETICĂ (ANRE) La 30 martie 2009. Pretinsa încălcare a art. Pretinsa încălcare a pct. stabilind reguli speciale. furnizarea sau pentru distribuţia de gaze este în drept să-şi desfăşoare activitatea.2. aşa-zisa încălcare a prevederilor art. să gazifice cartierul „Mihalaşa – Mihalaşa Nouă”.PLEDOARII ALOCUŢIUNEA AVOCATULUI ALEXEI BARBĂNEAGRĂ ÎN CAUZA M.(6) nu poate fi reţinută. _____ din localitatea dată.V.Soltîs. alin(6) „Orice persoană juridică deţinătoare de licenţă pentru transportul. şi nu activitatea de construcţie. art. Licenţa seria AA nr. 2. în baza deciziilor Consiliului Orăşenesc _____ nr. dacă pe acel teritoriu nu-şi desfăşoară activitatea un alt titular de licenţă de acelaşi tip.28 alin(6) din Legea cu privire la gaze Potrivit art.28. _____ din 30 martie 2009 se menţionează desfăşurarea activităţii în afara limitelor teritoriului autorizat prevăzut în anexa nr. şi nu cea de construcţie a reţelelor şi instalaţiilor tehnico-edilitare.” Lucrările de construcţie a gazoductului în or. iar licenţa nr. care sunt administrate de organele locale din _____.1 la Condiţiile licenţei. T. SRL _____ a fost abilitată să construiască reţele de gaze pe str. prevăzută de licenţă. În respectiva licenţă se prevede că „Prin prezenta licenţă. Considerăm hotărârea menţionată ilegală şi pasibilă de a fi anulată din următoarele considerente: 1. nr.Vladimirescu şi I. pe orice teritoriu delimitat de Agenţie. Conform deciziilor menţionate. deoarece în lege se vorbeşte despre activitatea prevăzută de licenţă. _____ s-au executat. Consiliul de Administrare al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a adoptat Hotărârea nr.

12.2002 „Cu privire la aprobarea regulamentului de organizare şi executare a lucrărilor de proiectare. SRL _____ este un agent economic (îşi desfăşoară activitatea conform Legii nr. Nu poate fi reţinut argumentul reprezentantului ANRE precum că decizia de extindere a teritoriului de gazificare îi aparţine lui V.” Rezultă. în condiţiile licenţei şi în anexa nr.12.M. La 05.. _____ între SRL _____ şi SC _____ pentru efectuarea activităţii de deservire. al Licenţei 273 .1997 cu privire la societăţile pe acţiuni) care îşi determină în mod independent sfera de activitate.10. _____ şi SC _____ SRL. Astfel.09. deoarece în p. imputarea încălcării pct. 4. 2. _____. deoarece pentru anul 2007 pentru SRL _____. Este de competenţa administraţiei SRL _____ de a decide utilitatea îndeplinirii anumitor activităţi şi lucrări.2006 privind administraţia publică locală.1 nu se pun interdicţii în a construi sau a procura reţele. montare şi recepţie a sistemelor de aprovizionare cu gaze” şi nr. __ din 26 martie 2009 şi nici în Hotărârea nr. _____. a comunicat că „Moldovagaz” este dispusă să investească surse financiare proprii la proiectarea şi construcţia reţelelor de gaze (. îşi apreciază în mod individual randamentul activităţii. filiala _____ sunt prevăzute surse financiare în mărime de 300 mii lei pentru dezvoltarea reţelelor de gaze. este nefundamentată învinuirea adusă dlui M. inclusiv mijloacele investite.. al Licenţei Din procesul–verbal nr. De asemenea. Nu corespunde realităţii afirmaţia că doar SC _____ SRL era autorizată să desfăşoare activitatea de gazificare în or. ____ a Consiliului Orăşenesc _____ este indicat expres „De divizat teritoriul or. 2. deci. în şedinţa de judecată dl M. a fost desfăşurată o şedinţă de lucru privind problema delimitării punctului de delimitare a reţelelor de gaze care aparţin Primăriei or. i se acordă dreptul SRL _____ de a desfăşura activităţi de gazificare. 1492 din 28. Pretinsa încălcare a pct.gazelor naturale. ___ nu se indică concret care teritoriu autorizat de licenţă a fost încălcat. Conform procesului-verbal al acestei şedinţe.2007.09. că SRL _____ era obligată să desfăşoare activităţile de gazificare pe teritoriul or. Nici în procesul–verbal nr.6 al Deciziei nr. dat fiind faptul că din Decizia nr. al Licenţei nu are suport juridic. lucrările au fost coordonate cu „Moldovagaz”. ţinem să precizăm că reprezentantul ANRE a recunoscut în instanţă că nu dispune de documente care ar confirma cauzarea pretinselor prejudicii în raport cu interesele consumatorilor din alte localităţi. modul folosirii mijloacelor financiare disponibile.2. în nerespectarea principiului eficienţei economice şi utilizarea neraţională a mijloacelor financiare.1. 436 din 28. deoarece activitatea de construcţie a fost desfăşurată la cererea potenţialilor consumatori şi în interesul direct şi nemijlocit al populaţiei. care erau în vigoare la momentul realizării acestor acţiuni. Pretinsa încălcare a pct.1226 din 19. cu Legea nr.__ din 26 martie 2009 şi nici din Hotărârea nr.2001 „Cu privire la Programul de Gazificare a Republicii Moldova”.04. la Ministerul Industriei şi Infrastructurii. a prezentat calcule care atestă faptul că cheltuielile efectuate la realizarea planului de gazificare urmau să fie rambursate în maxim patru ani de la finalizarea lucrărilor. dat fiind faptul că baza normativ-juridică a acţiunilor întreprinse de SRL _____ a constituit-o Deciziile menţionate supra. Nu în ultimul rând. reprezentantul „Moldovagaz” – N.__ nu rezultă în ce mod au fost prejudiciate interesele altor persoane sau în ce constă concret încălcarea principiului eficienţei economice. adoptată în conformitate cu Hotărârile Guvernului RM nr. Astfel.C. 3. exploatare şi extindere a reţelelor de distribuţie şi furnizare a gazelor consumatorilor din teritoriu. Astfel..).__ din 6 septembrie 2007 a Consiliului Orăşenesc _____. 1134 din 02.7.

precum şi a întregii infrastructuri economice. _____. care prevede că „Titularul Licenţei se va supune deciziilor ANRE. prin deciziile administraţiei publice locale din teritoriu.___ nu se indică prin care acţiuni anume ale SRL _____au împiedicat activitatea de gazificare. transportul. şi nu de cea a ANRE. Ţinem să subliniem faptul că. Potrivit art. __ din _____. Scrisoarea _____ SRL nr. În procesul-verbal nr. _____din 02 mai 274 . 436 din 28.(1). podurilor. 3. lit. conform art. deşi termenul de aplicare a sancţiunii administrative. Având în vedere că pretinsa încălcare a acestei prevederi nu e concretiza. Acţiunile dlui M. sunt în strictă conformitate cu deciziile Consiliului orăşenesc _____ nr. al Licenţei În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a prevederilor hotărârii Consiliului de administraţie ANRE nr. şi nu interzicerea SRL _____sau altui agent economic de a construi reţele de gaze în această localitate.9 din CCA.__ din 18. alin.2007. Potrivit art. 3. conform legislaţiei amenzile impuse de ANRE în legătură cu violarea prezentelor condiţii”. nr.f) al Legii privind administraţia publică locală nr. 6. şi nu a luat nicio măsură pentru a clarifica situaţia. construcţie. În Hotărârea ANRE nu se indică acţiunile concrete întreprinse de SRL _____ pentru a împiedica activitatea de gazificare a SC _____ SRL. la orânduirea de stat şi la ordinea publică. inclusiv va plăti.6 al Licenţei. la proprietate. Pretinsa încălcare a pct.decide asupra lucrărilor de proiectare.12. sociale şi de agrement de interes local”. reprezentantul ANRE a afirmat că invocarea încălcării pct. distribuţia şi furnizarea de gaze.37 CCA. al Licenţei este o greşeală materială. Procesul-verbal privind contravenţia administrativă a fost întocmit la 26 martie 2009. precum şi alte fapte ilicite pentru care legea prevede răspundere administrativă”. prin care societatea respectivă informează ANRE despre pretinsele probleme pe care i le creează SRL _____. 5. În şedinţa de judecată. nu poate depăşi trei luni de la comiterea contravenţiei.06. intenţionându-se a se imputa încălcarea pct. Fapta imputată nu întruneşte elementele componenţei de contravenţie Potrivit art. Din reglementările legale rezultă că decizia de efectuare a lucrărilor de proiectare a obiectivelor din domeniul economic şi social de interes local ţine de competenţa consiliului local. adică la patru luni de la consumarea pretinsei încălcări.7.6.14 alin. 3. standardele”. „Contravenţie se consideră fapta ilicită ce atentează la personalitate la drepturile şi interesele legitime ale persoanelor fizice şi juridice. ţinem să precizăm că hotărârea dată prevedea acordarea SC _____SRL de a furniza gaze naturale în or.2006. stocarea. nu putem să ne expunem asupra ei.7 al Licenţei prevede că „Titularul Licenţei va respecta actele legislative actele normativ-tehnice şi normativ-economice.(2). _____ din 19 noiembrie 2008. SRL _____ a fost autorizată să construiască în teritoriul unde nu exista un acord între Primărie şi SC _____SRL de plasare şi extindere a reţelelor.a) din Legea cu privire la gaze. ANRE „eliberează licenţe pentru producerea. Consiliul local “.__ din 26 martie 2009 şi în Hotărârea nr. precum şi pentru alte activităţi care asigură sporirea eficienţei sistemului de gaze şi promovarea competiţiei pe piaţa de gaze”.. întreţinere şi modernizare a drumurilor.4.7. relevă faptul că ANRE a fost în cunoştinţă de cauză despre problema dată încă din luna octombrie 2008. _____din 6 septembrie 2007 şi nr.Nu corespunde realităţii afirmaţia privind împiedicarea realizării de către SC _____ SRL a programului de gazificare a oraşului _____. lit. fondului locativ în condiţiile Legii cu privire la locuinţe. Pct.

435 din 28.V. or.__ din 26 martie 2009 nu se indică timpul comiterii contravenţiei administrative. Justificarea prejudiciului moral În lumina jurisprudenţei CEDO. Mai mult.28 (6) din Legea cu privire la gaze şi o serie de prevederi din Condiţiile Licenţei. s-a ţinut cont de ilegalitatea şi netemeinicia învinuirii aduse dlui V. 8.10 din CCA prevede că „contravenţia administrativă se consideră că a fost comisă premeditat dacă persoana care a comis-o îşi dădea seama de caracterul ilicit al acţiunii sau inacţiunii sale. în virtutea căruia părţile pot decide independent asupra liberii alegeri a agentului economic împuternicit cu dreptul de a presta anumite servicii.”. Codul civil al RM consacră principiul libertăţii contractuale.242 CCA.37 CCA.. Aşa-numitele acţiuni imputate lui M. la modul general.. nu sunt indicate urmările prejudiciabile ale presupuselor lui acţiuni. prin construcţia neautorizată a reţelelor de gaze în or.2006 privind descentralizarea administrativă prevede la art. _____.1) ca domeniu de activitate pentru autorităţile publice locale de nivelul unu „dezvoltarea şi gestionarea reţelelor urbane de distribuire a gazelor şi energiei termice”.M. au un caracter denigrator şi ofensator faţă de demnitatea de profesionist a dlui M. a încălcat art. timpul comiterii şi esenţa contravenţiei administrative. bucurându-se de respectul colegilor. şi le-a dorit sau admitea în mod conştient survenirea acestor urmări”..4 alin. drept contravenţie nu este una continuă. care a lucrat mai bine de 9 ani în funcţia de preşedinte al SRL _____. a fost desfăcut contractul de muncă dintre dl M. ANRE contestă legalitatea deciziilor Consiliului orăşenesc. sancţiunea administrativă poate fi aplicată nu mai târziu de trei luni de la comiterea contravenţiei.2007. îndeplinind cu sârguinţă obligaţiunile sale de serviciu. La determinarea cuantumului prejudiciului moral. iar declarând ilegale acţiunile lui M. a prevăzut urmările ei dăunătoare. cauzat de imaginea negativă care i-a fost creată.. în urma aplicării sancţiunii administrative. De asemenea. Din Decizia nr. _____. a suferit un stres şi disconfort psihologic.12. enumerându-se doar la modul general că dl M. în procesul-verbal menţionat nu se indică locul comiterii contravenţiei administrative.. menţionându-se doar. nu este adus niciun argument care ar proba intenţia sa de a produce survenirea anumitor prejudicii. Art. Acest fapt denotă că deciziile luate de către Consiliul Orăşenesc _____ prin care i se permite SRL 275 . în procesul-verbal cu privire la contravenţia administrativă. În procesul-verbal nr. Potrivit art. şi „Moldovagaz”. _____ rezultă că activitatea de construcţie a gazoductului de presiune medie şi joasă şi efectuarea caselor de locuit de către SRL _____a fost demarată la demersul asociaţiei obşteşti _____. Acuzaţiile aduse dlui M. 7. deoarece la nivelul actelor se confirmă faptul că lucrările efectuate de SRL _____au fost stopate în luna octombrie 2007. Procesul-verbal cu privire la contravenţia administrativă nu corespunde cerinţelor legale Potrivit art. De asemenea.(1) lit.locul. este neclar în ce constă ilegalitatea acţiunilor îndreptate spre efectuarea lucrărilor de construcţie a reţelelor de gaz. se indică „. Legea nr. care reprezintă un grup de locuitori din or. în legătură cu acuzaţiile aduse dl M.. _____. Mai mult. În cazul contravenţiei imputate dlui M.. orice sancţiune administrativă echivalează cu o sancţiune cu caracter penal.

anularea Hotărârii ANRE nr. solicităm instanţei admiterea cererii._____ să desfăşoare activităţi de gazificare în or. _____corespund legii şi au fost adoptate conform competenţei legale a Consiliul Orăşenesc _____. 276 . În temeiul circumstanţelor expuse.328 30 martie 2009 ca fiind neîntemeiată şi ilegală şi satisfacerea pretenţiilor privind prejudiciul moral cauzat şi cheltuielile legate de acordarea asistenţei juridice.

şi mai rămâne a fi. Deci.Codul penal.53 alin. Adoptând hotărârea nr.60 alin.PLEDOARIA AVOCATULUI ÎN CAUZA MIŞCAREA SOCIAL-POLITICĂ „ACŢIUNEA EUROPEANĂ” ÎMPOTRIVA COMISIEI ELECTORALE CENTRALE ONORATĂ INSTANŢĂ. conform listei electorale. din care cauză urmează a fi anulată. Codul muncii. Este firesc pentru toţi că chiar dacă se recunoaşte că anumite prevederi din alte legi organice . stabileşte că ”biroul electoral al secţiei de votare înmânează alegătorului buletinul de vot. în opinia noastră. toate chestiunile ce ţin de sistemul electoral. alegătorul semnează în lista electorală în dreptul numelui. reglementând procedura de efectuare a votării. 2) modul de atribuire a mandatelor în autorităţile reprezentative după stabilirea rezultatelor votării.a) din Constituţie prevede că sistemul electoral în Republica Moldova se reglementează prin lege organică. urmează a fi reglementate prin intermediul legii organice care se adoptă numai de Parlament ca unica autoritate reprezentativă şi legislativă. şi circumstanţele de drept ale cererii de chemare în judecată sunt clare şi. etc. executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin. Tot atât de firească ar fi şi ignorarea completă de către justiţie. dar aşa este. Comisia Electorală Centrală şi-a depăşit atribuţiile stabilite prin lege şi a încălcat principiul constituţional de separaţie a puterilor în stat prevăzut de art. destul de simple. organizarea şi reglementarea alegerilor. a acestor „îmbunătăţiri” la aplicarea legilor menţionate. numai la prezentarea actului de identitate. În drept. Şi nici o altă autoritate din stat nu poate “completa” (depăşi) la discreţia sa norma legii organice.61 alin. nici un alt organ nu se încumetă să le „îmbunătăţească”. Iar potrivit art. Codul civil. considerăm că hotărârea menţionată contravine mai multor norme constituţionale şi legale. Codul fiscal.2132 din 12 februarie 2009. În fapt.” Însăşi noţiunea de „sistem electoral” cuprinde: 1) principiile şi condiţiile de participare la constituirea organelor reprezentative. potrivit prevederilor Constituţiei. inclusiv prin emiterea deciziilor. La primirea buletinului. normelor actelor internaţionale. Comisia Electorală Centrală a adoptat. A fost o ingerinţă în acest sens din partea Comisiei Electorale Centrale în atribuţiile Parlamentului? Considerăm că a fost.(1) din Codul electoral. Codul vamal. alte autorităţi ale statului.(3) lit. Conform art. din proprie iniţiativă. 277 . hotărârilor etc.6 din Constituţie care stabileşte că în Republica Moldova puterea legislativă. potrivit Constituţiei.– în anumite cazuri şi nu corespund relaţiilor sociale destul de dinamice în condiţiile actuale. Şi circumstanţele de fapt. Bună . Art.(2) din Constituţie „modul de organizare şi de desfăşurare a alegerilor este stabilit prin lege organică”.72 alin. la 12 februarie 2009. hotărârea “Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009”.” Aceasta este voinţa legiuitorului exprimată în lege. Afirmaţia se bazează pe următoarele argumente. Şi art.rea.(1) din Constituţie „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.

76 şi 93 din Constituţie şi nu poate fi recunoscută drept interpretare oficială a legii. 76 şi 94 din Constituţie.30 alin.2008 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din punctul 13 al Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi de plată a indemnizaţiei viagere sportivilor de performanţă.6 din Legea Supremă. art. executării corecte şi efective a acesteia. 74. cât şi sub aspectul separării atribuţiilor puterilor în stat. Toate cele expuse se fundamentează şi pe practica interpretării şi aplicării normelor de drept în republică. este necesar să se menţioneze că atât sub aspect formal.432-XIV din 10 iunie 1999 „Privind asigurarea unităţii aplicării unor prevederi ale Codului electoral”.Totodată.432-XIV din 10 iunie 1999. Curtea a relevat că unul din principiile fundamentale ale statului de drept este cel al separării şi colaborării puterilor în stat. Acest lucru este un nonsens. care trebuie să urmeze aceeaşi procedură de adoptare.432-XIV caracter normativ de drept şi putere juridică similară prevederilor Codului electoral supuse interpretării.91.11 alin. Interpretarea unei legi prin hotărâre a Parlamentului este inadmisibilă şi contravine dispoziţiilor art.11. decât Parlamentul. examinând sesizarea Preşedintelui Republicii Moldova privind neconstituţionalitatea hotărârii date a Parlamentului a menţionat: “… Curtea relevă că Parlamentul. Adoptate în baza şi în executarea legii. 114. prin art. este mai mult decât clar că. libertăţile şi obligaţiile cetăţenilor stabilite prin Codul electoral nu pot fi revăzute sau revizuite de un alt organ. statuată de Constituţie.1322 din 29 noiembrie 2007. normele cuprinse în hotărâri nu pot avea caracter primar. Interpretarea oficială de către organul legislativ a unei legi se efectuează numai prin lege. Curtea Constituţională a declarat neconstituţională Hotărârea Parlamentului nr. În hotărârea menţionată a Parlamentului au fost interpretate dispoziţiile art. a expus art. cu atât mai mult. Aşadar.102 alin. se emit în scopul concretizării.18 din 21.(1) din Legea cu privire la Guvern. 72. Parlamentul a atribuit Hotărârii nr.171 din Codul electoral într-o nouă redacţie şi astfel a încălcat dispoziţiile art.432-XIV din 10 iunie 1999. Şi în Hotărârea Curţii Constituţionale nr. ea contravine art.(2) din Constituţie. 74. pe lângă cea reprezentativă. sunt făcute concluzii de principiu la acest capitol.” În baza argumentelor expuse.61 din 16. În această ordine de idei este relevantă Hotărârea Curţii Constituţionale nr. nu are dreptul prin hotărâre să interpreteze legea organică. inclusiv de Comisia Electorală Centrală. prezidenţiale. Codul electoral nu este o lege organică mai inferioară altor legi organice. fiind unica autoritate legislativă. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. pentru a putea fi “ajustat” la anumite împrejurări. Iar drepturile. Comisia Electorală Centrală nu are dreptul să completeze norma legii.1 al Hotărârii în cauză. hotărârile Guvernului au forţă juridică inferioară legii şi nu o pot contrazice sau depăşi. Curtea Constituţională. În particular. Şi dacă însuşi Parlamentul. În jurisprudenţa sa anterioară Curtea Constituţională a statuat constant că hotărârile Guvernului sunt acte subsecvente legii.72.(1) din Legea nr. semnare şi publicare prevăzută de dispoziţiile constituţionale.6. art.1999 pentru controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr.317 din 18 iulie 2003 “Privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale” Guvernul adoptă hotărâri pentru organizarea executării legilor. principiu consacrat expres în art.72 şi 74 din Constituţie.10. locale şi referendumului local. 136 şi 199 din Codul electoral privind valabilitatea alegerilor parlamentare. Curtea reiterează că Parlamentul este în drept să opereze modificări şi completări în legislaţia în vigoare numai prin lege. de alte autorităţi. Curtea a menţionat că potrivit art. având în vedere obiectul Hotărârii Parlamentului nr. nu pot 278 . de asemenea.

Cu toate că Guvernul este abilitat chiar prin Constituţie cu dreptul de a emite acte normative. (4) şi (10). Art. apoi constatăm că Comisia Electorală Centrală a completat norma art. instituţii şi organizaţii. nu cuprind date despre “viza de reşedinţă” sau “viza de domiciliu”.modifica cadrul stabilit prin actul legislativ. Curtea a recunoscut drept neconstituţional pct.art. nu deţine împuterniciri mai mari decât Guvernul.376 din 06. (2) din Constituţie. Totodată. decât Parlamentul.” În contextul acestei Hotărâri a Curţii Constituţionale.” Regulamentul a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. Invocarea în Hotărârea Comisiei Electorale Centrale a art. acestea nici nu sunt executorii. Spre exemplu. executivul neavând competenţă normativă primară (Monitorul Oficial nr. în particular. totuşi.1997 privind controlul constituţionalităţii dispoziţiilor punctului 10 alineatul 2 din Regulamentul “Cu privire la modul de perfectare şi eliberare a actelor de identitate ale Sistemului naţional de paşapoarte. exceptând şi procedură de adoptare. cel puţin. semnare şi publicare prevăzută de dispoziţiile constituţionale pentru lege. de asemenea. În categoria “măsurilor pentru prevenire” se includ activităţile organizatorice. care mai divulgă şi secretul alegerilor statuat la art. persoanele cu funcţii de răspundere. 27 alin. art. permisul de şedere . Din conţinutul normei se deduce clar faptul că. arogându-şi competenţă normativă primară. o eroare.18 (şedinţele şi hotărârile Comisiei Electorale Centrale) reglementează proceduri organizatorice de activitate a comisiei şi stipulează că hotărârile “adoptate în limitele competenţei acesteia. din alegerile trecute. 3 alin. Iar Comisia Electorală Centrală. precum şi pentru toţi cetăţenii”.q) şi 26 din Codul electoral drept temei al împuternicirilor comisiei de a stabili “marcarea” în actele de identitate este. Şi norma art.16 din 19. Dacă revenim la hotărârea nr. devine şi mai clară ilegalitatea marcări actelor de identitate cu o menţiune improprie acestora.26 din Cod (atribuţiile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală).273-XIII din 9 noiembrie 1994 şi este neconstituţională în baza art.05.22 (atribuţiile generale ale Comisiei Electorale Centrale) care stabileşte că “în perioada electorală. … De aceea includerea în textul Regulamentului a unor dispoziţii ce conţin obligativitatea obţinerii “vizei de reşedinţă” (sau a “vizei de domiciliu”) este în contradicţie cu principiul enunţat în “Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte” nr. Comisia Electorală Centrală are următoarele atribuţii: … q) analizează fraudele electorale. conform Legi nr.38 alin.10. 279 . şi cu atât mai mult.1995. 2 alin. inclusiv cele presupuse. întreprinderi. informează autorităţile publice despre necesitatea soluţionării unor chestiuni.(1) din Constituţie.53 din cod. buletinele de identitate. În acest context. partide. dacă hotărârile nu-s emise în limitele competenţei.2008). şi nicidecum cele de răscroire a Codului electoral. sunt executorii pentru autorităţile publice. a menţionat următoarele: “… Actele de identitate.(5).10 din Regulament şi. dacă urmăm buchea legii din prevederile normelor constituţionale indicate. nu investeşte comisia cu atribuţiile ce şi le-a arogat prin hotărârea contestată.art.18. curente sau viitoare şi la măsuri pentru prevenirea lor. în conformitate cu legislaţia electorală” nici pe departe nu seamănă cu investirea comisiei cu atribuţii de legiuitor.06. prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale de a marca actele de identitate ale alegătorilor care vor participa la votare cu o ştampila specială se intervine şi în raporturile reglementate de Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte.195-196/12 din 31.2132 din 12 februarie 2009. este relevantă o altă hotărâre a Curţii Constituţionale – nr. 22 lit. alte organizaţii social-politice şi organele acestora. şi în acest caz Curtea Constituţională a amintit că aceste acte nu pot constitui o ingerinţă în prerogativele Parlamentului.273-XIII (pentru paşapoarte .

Codul electoral nici nu poate să prevadă asemenea atribuţii ale Comisiei Electorale Centrale.07. îngrădind aceste drepturi prin crearea unui obstacol pentru cei ce nu vor fi de acord cu marcarea actelor de identitate cu o menţiune improprie.1 – „Comisia Electorală Centrală .2132 din 12 februarie 2009. Dar. protejării drepturilor. a tuturor componentelor sistemului politic al acesteia. prevederile constituţionale şi legale privind abilitarea doar a Parlamentului cu dreptul de a reglementa raporturile de drept ce ţin de sistemul electoral. stabileşte obligaţia statului să desfăşoare alegeri libere prin vot secret şi în asemenea condiţii.6.38 alin.54 alin. La adoptarea hotărârii contestate. că Comisia Electorală Centrală are menirea doar de a realiza politica electorală în scopul bunei desfăşurări a alegerilor.3 al Protocolului adiţional nr.1 la Convenţie). hotărârea nr.248 din 21. Partea pârâtă nu a combătut cu niciun argument temeiul acţiunii. nu s-a ţinut cont şi de prevederile Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale în care declară dreptul la alegeri libere şi. care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale. contribuind la înlăturarea de la alegeri a cetăţenilor ce nu-s de acord cu „marcarea” (mulţi dintre care au motive întemeiate pentru asta) poate influenţa direct şi asupra rezultatelor alegerilor.2005 pentru modificarea şi completarea Codului electoral în art. şi anume. care activează continuu în condiţiile prezentului cod”.07. care asigură exprimarea liberă a voinţei poporului la alegerea puterii legislative (art. organizarea şi desfăşurarea alegerilor.53 prevederea despre aplicarea în fişa de însoţire a buletinului de identitate al alegătorului a ştampilei “Votat”. în virtutea principiilor constituţionale stabilite în art. 60.(1) din Constituţie. fiind adoptată cu încălcarea prevederilor legale.(1) – ”Comisia Electorală Centrală este organ de stat constituit pentru realizarea politicii electorale. Poate anume din aceste considerente Parlamentul.” Totodată. În consecinţă. bunăstării economice a ţării. Obiecţiile împotriva acţiunii se axează pe afirmaţia că marcarea cu ştampilă a documentelor de identitate ale alegătorilor este raţională reieşind din nu se ştie ce considerente şi interese majore.2006 a exclus norma respectivă. faptul că.(2) din Constituţie care stabileşte că „exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege. integrităţii teritoriale. Adică. în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor. Or. 66. inclusiv a celor constituţionale.16 alin. împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei. şi nu altcineva. se îngrădeşte un drept fundamental al alegătorilor. prin Legea nr. anume legalitatea este temeiul activităţii normale a unei societăţi contemporane. Numai acest organ este în drept să instituie restricţii pentru alegători. 72 din Constituţie. stabilind prin Legea nr.Afirmaţia rezultă şi din prevederile directe ale altor norme din Codul electoral: art. marcarea actelor de identitate ale alegătorilor cu ştampila specială. prin care s-a introdus restricţie pentru participanţii la votare. libertăţilor şi demnităţii altor persoane. art.” Pe de altă parte. lezează la direct dreptul cetăţenilor de a participa la alegeri. legalitatea introduce armonia în 280 . dar nu de a stabili prin actele sale această politică. totuşi. ordinii publice. ONORATĂ INSTANŢĂ. dat fiind faptul că aceste raporturi de drept urmează a fi reglementate numai prin lege organică adoptată de organul reprezentativ ales de popor conform prevederilor art. că hotărârea contestată nu ar fi fost aprobată cu depăşirea competenţei Comisiei Electorale Centrale.comisie înfiinţată pentru realizarea politicii electorale în scopul bunei desfăşurări a alegerilor. în scopul realizării acestui drept. contrar Constituţiei.176 din 22. prin hotărârea contestată sunt încălcate şi prevederile art. nu costă nimic pe lângă aceste interese de ordin major întrezărite de comisie. Vizând cele mai importante sfere ale convieţuirii societăţii (privată şi publică).

abaterea de la principiul legalităţii. Practic. Toleranţa faţă de încălcarea cerinţelor imperative privind legalitatea. În legi se reflectă la maximum atât interesele obşteşti.3 al Primului Protocol Adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului şi Codului de bună conduită în materie electorală. pentru că aceasta demoralizează societatea şi poate contribui la apariţia unor manifestări pronunţate de nihilism juridic şi din partea altor componente ale societăţii. inclusiv cu funcţii de răspundere sau care reprezintă o instituţie statală. libera dezvoltare a personalităţii umane.1). 60. fără abateri. Deci. cât şi cele individuale. echivalează cu publicarea listei participanţilor la votare. consemnarea votării în actele de identitate care se prezintă în diferite situaţii şi diferitor persoane fizice şi juridice. este acelaşi nihilism juridic.6. Prin aceasta. în care demnitatea omului. Hotărârea contestată contravine art. teoria dreptului afirmă univoc: posibilitatea existenţei contradicţiei dintre legalitate şi raţionalitate nu înseamnă. 72 şi nu are putere juridică. La capitolul Principiile patrimoniului electoral european. 281 . democratic. Orice nihilism juridic este inacceptabil. Atâta timp cât norma legală nu a fost modificată. asemenea abateri se încearcă a fi justificate şi în temeiul că normele legale ar fi neraţionale. Raţionalitatea legii nu poate fi ignorată reieşind din raţionalitatea situaţiei la zi văzută de unele persoane fizice sau juridice. Totodată. cu atât mai mult nihilismul juridic exprimat de oficialităţi. Bazându-se pe acest concept teoretic. se prezintă la urnele de votare nu trebuie făcută publică (se anexează). completată etc. valoarea căreia este actuală şi în prezent. atrage după sine haos în reglementările juridice. utilizându-se argumente de raţionalitate. penal şi de altă natură.4. Rămâne ca şi instanţa să constate. aduce un prejudiciu esenţial statului. care ar putea fi mai raţională decât cea din lege. adoptat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în cadrul Sesiunii din 2003 – 1-a parte. pentru că înseşi legile în esenţa lor exprimă raţionalitatea socială supremă. a fost lovită democraţia şi este păcat că dorindu-ne să fim democraţi şi în Europa. Or. Comisia Electorală Centrală a încălcat această recomandare.această convieţuire. sed lex”. Şi asta nu înseamnă că fiecare trebuie să vină şi să impună norma sa. dar şi de opinia Comisiei Electorale Centrale exprimată în hotărârea contestată. Iar îndreptăţirea samavolniciei este în contradicţie cu principiile dreptului ca atare. în ultimă instanţă. societăţii şi personalităţii.7 din Constituţie prevede că nicio lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică. În primul rând. civil. care ar fi diferite de cea prevăzută de norma legală. în baza Codului electoral.15). este atacată chiar democraţia. Cerinţa de a respecta întocmai legile statului rămâne a fi o necesitate vitală. Încă în Roma antică a fost formulată renumita maximă „dura lex. şi a Convenţiei Europene. Cu atât mai mult. Dar. 38. drepturile şi libertăţile lui. 66. Dar. Iar art. că se pot admite abateri de la normele ce se conţin în lege. asigură diferenţierea echitabilă a intereselor fiecărui cetăţean şi ale societăţii. Hotărârea contestată contravine Constituţiei – art. Şi adeseori. chiar şi la obiectul disputat astăzi ar putea exista şi alte opinii privind raţionalitatea soluţionării problemei abordate. duce inevitabil la îndreptăţirea samavolniciei. acest lucru în baza normelor constituţionale invocate. dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate (art. inclusiv în folosul raţionalităţii. fiscal. Constituţia stabileşte că Republica Moldova este un stat de drept. săvârşirea diferitor abateri de la lege de ordin administrativ. „Vot secret” Codul prevede că lista persoanelor care. este nulă din momentul adoptării. legalitatea nu poate fi contrapusă sau substituită cu raţionalitatea. în realitate. pct. aceasta urmează a fi executată întocmai. precum şi că cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea (art. de fapt. depăşind prevederile acestui cod de bună conduită în materie electorală. prin hotărârea sa.

indiferent de locul lor în ierarhia administrativă.Nu negăm rolul. ONORATĂ INSTANŢĂ. precum şi normele actelor internaţionale. Şi una din metodele legale şi democratice pentru o asemenea restabilire este anularea de către instanţa de judecată a actului adoptat ilegal. nerespectarea căreia trebuie să fie sancţionată prin anularea oricărui buletin de vot conţinutul căruia a fost divulgat. 2. în acest sens. 3. astfel fiind clătinat echilibrul legalităţii la un compartiment foarte sensibil al drepturilor omului. Pentru că ele sunt multe. pofta vine mâncând. partea I. desconsiderând şi încălcând normele legale şi constituţionale. Şi alegătorii. poate provoca. importanţa şi atribuţiile legale ale Comisiei Electorale Centrale în desfăşurarea unor alegeri libere şi democratice.” 23 februarie 2009 mun. secretul votului nu este numai un drept dar şi o obligaţiune. cum ar fi alegerea Parlamentului. Votul secret a. iar cea mai mică abatere de la lege. alegătorii Republicii Moldova au ales un singur organ care este în drept să adopte legi care vor reglementa drepturile şi obligaţiile lor. inevitabil. Întrucât Comisia Electorală Centrală a neglijat primul din principiile enunţate. Pentru fiecare persoană cu drept de vot. Şi alte autorităţi. Chişinău 282 . Fiecare persoană trebuie să voteze individual.4: „4. Un stat de drept se caracterizează prin anumite trăsături care îl atestă ca atare. şi democraţia. Justiţie independentă. Însă. Presa liberă. Orice încălcare a dreptului de vot secret trebuie sancţionată. Lista persoanelor care în realitate se prezintă la urnele de votare nu trebuie făcută publică. p. vor avea numai de câştigat. din asta. Supremaţia legii şi egalitatea tuturor persoanelor fizice şi juridice în faţa legii. totuşi. b. Data__________________ Semnătura_______________ Anexă: Codul bunelor practici electorale. considerăm că acest echilibru urmează a fi restabilit. nu au dreptul să hotărască cu de la sine putere aceste chestiuni sensibile pentru societate şi cetăţeni. Votul în familie sau oricare altă forma de influenţarea asupra votului unei persoane de către altă persoană trebuie interzis. şi nu ultimele după importanţă: 1. Printre aceste trăsături sunt următoarele. ilegalităţi de proporţii. c. d.

ordonanţa.1997.08. îmi încep pledoaria cu o constatare care nu poate fi contestată. dat fiind faptul că el a sosit în Republica Moldova pe timpul existenţei URSS.H. protecţie umanitară reînnoită pe care o deţine până în prezent. Din 08.07. Direcţia Refugiaţi i-a acordat anual lui M. Tbilisi.___ din 25.H.H.H..TEZE CU PRIVIRE LA CEREREA DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ A LUI H.1997 până la 25. în cadrul urmăririi penale servesc: procesul-verbal de reţinere din 22.2006.M. care a fost reţinut la ora 08. înainte de termen . în baza unor acte legale. Astfel.10.2004. fosta RSSG.03. M. reclamantul a depus o cerere de acordare a statutului de refugiat către Direcţia Principală pentru Refugiaţi din cadrul Biroului Migraţie şi Azil al MAI. În calitate de probe care confirmă ridicarea paşaportului de la M.72 din 22. pentru a se documenta.H. nu a mai fost eliberat.15 minute.1997 pe numele lui M.H.1997 în care este indicată existenţa paşaportului seria XIII-ТИ nr. Din 1997 până în anul 2004 M. lui H.___ din 10 iunie 1983.H.2 ani 5 luni şi 7 zile. eliberat de Secţia afacerilor interne a raionului Adâghei. M.H. reprezentantul penitenciarului i-a înmânat lui M. Aceste aspecte confirmă situaţia precară în care se află M. 283 . paşaportul lui M.10. I-a fost ridicat paşaportul seria XIII-ТИ nr.H. Fiind reţinut la 22. absurditatea solicitării de la dânsul a certificatului de imigrant.03.. mandatul de arest nr. În adeverinţa dată este menţionat faptul că paşaportul lui M. care confirmă faptul că reclamantul şi-a ispăşit pedeapsa cu închisoarea din 22. La eliberare.1997. de aplicare a arestului.. se afla la păstrare în instituţia respectivă. E de menţionat şi faptul că paşaportul lui M.Goieni.03. Sunt de menţionat şi eforturile pe care le-a depus M.H. ora 08. în timpul ispăşirii pedepsei. Procura a fost perfectată în baza datelor din paşaportul reclamantului: seria XIII-ТИ nr. H.15 min.03. DESPRE CONTESTAREA ACTULUI ADMINISTRATIV Onorată instanţă.03. şi-a ispăşit pedeapsa cu închisoarea în penitenciarul din s. care nu poate pleca în ţara în care s-a născut.___ pe numele lui M.H.2004.12. lipseşte. În anul 1995. a venit în Republica Moldova în baza paşaportului de tip sovietic. a fost ridicat şi transmis organului de executare a pedepsei.03. Georgia. Faptul ridicării de la M. din 22..H. În anul 2006. Din 25. Întemeiată ea urmând a fi admisă din următoarele considerente. a paşaportului se confirmă şi prin perfectarea în anul 2003 a unei procuri din numele acuzatului. instituţie de unde a fost eliberat condiţionat.H doar adeverinţa seria AB nr.H.1997. nu a fost documentat cu un paşaport sau un document de apatrid.M.H.M. reclamantul a fost căsătorit cu cetăţeanca Republicii Moldova – Sîrbu Ludmila – care a decedat la 22 ianuarie 2009. în conformitate cu procesul-verbal din 22.1957 în or. este cert stabilit faptul că. La data de 14. Consider cererea de chemare în judecată a lui M.___.2004 şi până în prezent.10.2006. La momentul reţinerii. este născut la 23. care a fost autentificată de către şeful SRM OŞC 29. Sunt de menţionat şi alte date care caracterizează statutul juridic al reclamantului.

2010. În ambele răspunsuri se invocă necesitatea prezentării actului de identitate. la libera circulaţie se efectuează de către organele de stat din 25. M.H.În anul 2007. M. S-a adresat şi către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova. inclusiv paşaportul sau alt act de identitate deţinut. Adresări: . de la reclamant a fost ridicat paşaportul seria XIIIТИ nr.05.M. de a i se elibera un nou act de identitate în locul celui pierdut de autorităţile statului.07. nu este cetăţean al acestei ţări. În prezent. datat cu 06. deoarece încălcarea dreptului lui M. pe care el nu poate să le prezinte din motivele enunţate.12. Ca răspuns.2010 i s-a adus la cunoştinţă că. __ din 07. MTIC i-a cerut să prezinte un şir de acte. aceasta fiind o încălcare continuă care nu poate fi supusă unui termen de adresare în judecată.H. Îi recomandă să se adreseze la SRM OŞC 29 pentru obţinerea unui certificat privind pierderea paşaportului său. a adeverinţei de migrant etc.H. deoarece cel mai important document de identitate a fost pierdut de către organele de stat. E de menţionat şi irelevanţa termenului de 30 de zile de adresare în judecată.V. pe care el nu poate să le prezinte.I.H. adresări. a adresat încă o scrisoare Ministrului Justiţiei al Republicii Moldova.. Acest fapt confirmă ideea că reclamantul nu a omis termenul de 30 de zile pentru a se adresa în instanţa de judecată. îi solicită lui M.La 22.H.2010 şi de la Întreprinderea de Stat “Registru” la 19. după data de 10. M.H. Aceste răspunsuri M.2002.H.2010. în scrisoare. s-a adresat de mai multe ori către Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor în vederea obţinerii actelor de identitate.03. respectiv. documente. M.05.H. inclusiv cea a Centrului de Drept al Avocaţilor către Ministerul Justiţiei şi Ministerul Tehnologilor Informaţionale. însă deja la data de 29. scrisoare prin care a solicitat asistenţă în determinarea structurii responsabile de pierderea paşaportului său şi care structură statală ar urma să îi elibereze un nou act de identitate.06. s-a adresat repetat către Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Ministerul Justiţiei. fiind apatrid de facto. nu a solicitat recunoaşterea cetăţeniei Georgiei şi nu a obţinut cetăţenia altui stat. le-a primit în luna iulie 2010. a primit răspuns de la Serviciul Stare Civilă. La data de 24.H. primind răspuns de la vicedirectorul acestei instituţii la 03. Şi prin acest document oficial al Ministerului Justiţiei se confirmă incorectitudinea afirmaţiei omiterii termenului de prescripţie de adresare în instanţa de judecată. prezentarea paşaportului. În referinţa sa reprezentantul Ministerului Justiţiei recunoaşte faptul că răspunsul la petiţia lui M.05. reclamantul primeşte răspuns la petiţia sa de la Comisariatul de Poliţie Botanica. La această adresare. adeverinţei de migrant etc. după destrămarea URSS.2004 până în prezent.2010.H. Prin scrisorile din 19. recunoaşte că s-a pierdut paşaportul reclamantului în timpul ispăşirii pedepsei. Cererea de chemare în judecată a fost depusă de reclamant la 06. într-adevăr. Dl Gr. Instanţei de judecată i-a fost prezentat certificatul parvenit din Georgia prin care se confirmă că M. .05.2009.La 18.___.2010. la momentul când a sosit la Penitenciarul Goieni.07. nu se face referinţă la organul responsabil de pierderea actelor şi care instituţie ar trebui să îi elibereze un nou act de identitate. documente necesare pentru a-l documenta. 06.Au existat şi alte adresări. M. la momentul reţinerii lui M. s-a constatat lisa actelor de identitate. s-a adresat către Întreprinderea de Stat “Registru” în anul 2007.H. 01/5185/10 din 07. a fost expediat sub nr. din cauza lipsei unui domiciliu permanent.H. i s-au comunicat documentele cu care trebuie să se prezinte la Secţia evidenţă şi documentare a populaţiei..H.08.2010.07. .2010.H. Prin scrisoarea nr. Din nou. Este constat faptul că.. care nu s-au soldat cu asistenţă efectivă în soluţionarea demersului lui M. 284 .2010.2010 şi. fără a face referinţă la solicitarea lui M.05. Comisarul de poliţie dl P. solicitând eliberarea unui act de identitate în locul celui pierdut de autorităţile statului.04.10. 2007. . el nu deţine cetăţenia niciunui stat.

nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri este recunoscută ca fiind un act administrativ. § 57.12.1 al Legii contenciosului administrativ.H. de la cetăţeanul în cauză. eliminând astfel încălcarea dreptului lui la libera circulaţie. dl A. O remarcă în acest sens este făcută în cauza Prodan vs. ca reprezentanţi ai Guvernului. Chişinău. la această etapă târzie. Numai Ministerul Justiţiei şi Ministerul Dezvoltării Tehnologiilor Informaţionale. reclamantul a solicitat asistenţă pentru a soluţiona problema pierderii actelor sale de identitate de către funcţionarii de stat.42 al aceluiaşi caz: ”În această cauză. din acest considerent. nr. Curtea nu consideră că Guvernul a demonstrat suficient eficienţa recursului respectiv sau că reclamantul. precum că răspunsul acestui Minister nu poate fi considerat ca un act administrativ. a sosit în penitenciarul nr. Guvernul nu a indicat în baza căror prevederi legale reclamantul ar fi putut obţine executarea hotărârilor judecătoreşti şi repararea prejudiciului cauzat prin neexecutarea timp de mai mulţi ani a hotărârilor. În afară de cele relatate anterior e de menţionat şi răspunsul din 07. v.2003. Domnia Sa a informat CDA că. Jurisprudenţa CEDO stabileşte că adresările sau recursurile urmează să fie efective şi nu doar declarative. care invocă neepuizarea.” O remarcă importantă cu privire la eficienţa recursurilor interne este făcută şi la pct. Nu suntem de acord cu afirmaţia ce se conţine în referinţa reprezentantului Ministerului Justiţiei. În toate aceste adresări. au competenţa de a soluţiona problema reclamantului. 38 al acestei Hotărâri: ”Curtea reiterează că regula de epuizare a căilor de recurs interne la care se face referire în articolul 35 § 1 al Convenţiei se bazează pe prezumţia că cadrul legal naţional prevede un recurs efectiv împotriva pretinselor încălcări. 24888/94. Este cunoscut faptul că instituţiile penitenciare sunt dirijate de către Ministerul Justiţiei.10 Goieni la 29. H. ar trebui să se adreseze din nou instanţelor naţionale şi să încerce să facă uz de el. să convingă Curtea că un recurs efectiv a fost disponibil în teorie şi practică în perioada relevantă. în aceste instituţii este recunoscut de dl ministru al justiţiei. Moldova.Onorată instanţă! Este stabilit cu certitudine faptul pierderii paşaportului lui M. fiindcă aceste căi de atac nu conduc la un rezultat juridic eficient. alte date referitoare la dosarul personal lipsesc. Sarcina probaţiunii îi aparţine Guvernului. Curtea observă că Guvernul pur şi simplu a invocat un articol din noul Cod civil care stabileşte principiul răspunderii autorităţilor publice.H. the United Kingdom [GC]. fiind condamnat. s-a constatat lipsa actelor de identitate. a fost ridicat paşaportul cu seria XIII-TИ nr. că recursul a fost accesibil. în dosarul personal este fixat faptul că. ECHR 1999-IX). de către organele de stat ale Republicii Moldova. În conformitate cu art. conform datelor din procesul-verbal de reţinere al Comisariatului de Poliţie Buiucani. Faptul pierderii paşaportului lui M. Ministerul Justiţiei şi MDI nu au întreprins măsuri eficiente pentru a-l documenta pe reclamant. Penitenciarul nu dispune de competenţa de a soluţiona efectiv cererea lui M. şi de a-l documenta.H. Însă. or.T. De multe ori CEDO refuză obiecţiile guvernelor care motivează neexercitarea unei căi de atac.2010 al ministrului justiţiei. Totuşi. Analiza răspunsurilor primite de către reclamant de la pârâţi denotă faptul că ei furnizează informaţii asupra situaţiei reclamantului şi nu au întreprins nimic concret pentru a redresa situaţia pentru oprirea lezării drepturilor reclamantului. capabil de a aduce o redresare în ceea ce priveşte pretenţia reclamantului şi a oferit posibilităţi rezonabile de succes (a se vedea V. Verificând dosarul personal. despre acest fapt făcându-se o menţiune în borderoul dosarului personal.” 285 . adică.07. ___. nici nu a prezentat exemple de cazuri în care legea a fost cu succes invocată în acest sens. la pct.

Evident este faptul că reclamantul nu dispune de paşaport naţional şi nu are cetăţenia niciunei ţări. Referitor la prejudicial moral cauzat lui M. printre care paşaportul naţional (care este pierdut în acest caz) şi. pentru securitatea naţională. constituie măsuri necesare.” Este foarte important de menţionat i faptul că reclamantul a fost în mod practic pus în situaţia unui cerc vicios de către Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor. prevăzute de lege. aflate în stare de arest. ca reclamantul să părăsească Republica. nu are rude în Republica Moldova. libertatea de a alege domiciliul şi reşedinţa şi. Această situaţie face în mod practic imposibilă obţinerea. este menţionat expres că fără această adeverinţă de imigrant. şi din considerentul lipsei unor mecanisme clare de executare. condamnate condiţionat la privaţiune de libertate cu obligarea la muncă.2 al Protocolului adiţional 4 la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. colaboratorii Biroului Migraţie solicită pentru eliberarea acestei adeverinţe. nr. el nu poate părăsi teritoriul Republicii Moldova pe termen de şase luni. într-o societate democratică. reclamantul era informat că pentru aceasta trebuie să prezinte un şir de documente. În referinţa MTIC. Reclamantul este invalid de grupa 2. prevenirea faptelor penale. ceea ce constituie mai mult de 6 ani. 2.. sunt oprite de către organele de cercetare. contribuind la lezarea continuă a drepturilor acestui om. Ideea expusă nu poate fi realizată. de asemenea. ori pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor altora. nu poate fi documentat cu buletin de identitate pentru apatrizi. 9 al Regulamentului cu privire la modul de perfectare şi eliberare a actelor de identitate ale sistemului naţional de paşapoarte. în final. suma solicitată este una simbolică. De către ambii pârâţi este lezat dreptul reclamantului prevăzut de art. conform procedurilor menţionate de către MTIC. i-au fost lezate toate aceste garanţii oferite de Convenţie.” Acest articol asigură libertatea de a se afla pe teritoriul unui stat şi a circula liber pe teritoriul acestuia. buletinele de identitate se restituie titularilor. La toate cererile sale de a fi documentat. care statuează: ”Articolul 2 Libertatea de circulaţie. libertatea de a părăsi un stat şi a circula între două sau mai multe state. este inapt de muncă. care asigură dreptul la libera circulaţie. Sunt încălcate şi prevederile pct. siguranţa publică. protecţia sănătăţii sau a moralei. este necesar de statuat că încălcarea dreptului lui la libera circulaţie durează o perioadă excesivă de timp: din 2004 – până în prezent. Aplicabilitatea CEDO pentru acest caz Este esenţial pentru acest caz art. 286 . adeverinţa de imigrant eliberată de Biroul Migraţie şi Azil al MAI. Orice persoană este liberă să părăsească orice ţară. nu poate pleca în altă ţară pentru a-şi aranja viaţa personală. fiindcă anume lipsa paşaportului său îl privează pe reclamant de posibilitatea părăsirii R. Oricine se găseşte în mod legal pe teritoriul unui Stat are dreptul să circule în mod liber şi să-şi aleagă în mod liber reşedinţa sa. de anchetare prealabilă sau de către judecată.Astfel din considerentul că pârâţii o perioadă îndelungată ignoră încălcarea cererilor reclamantului cu privire la încălcarea continuă a drepturilor sale.M.27 al Constituţiei R. reclamantul consideră cererea preventivă ca fiind o cale de atac ineficientă şi irelevantă. 1.H. 3. în cazul său. La rândul lor. Reclamantul consideră că.M.396 din 6 iunie 1995: ”Buletinele de identitate ale persoanelor. menţinerea ordinii publice. a actelor de identitate pentru H. H.M. Din considerentele expuse. La eliberarea de sub arest sau ispăşirea pedepsei. Moldova pe un termen de şase luni şi apoi să se întoarcă în ţară pentru a iniţia procedura de obţinere a acestei adeverinţe. inclusiv pe a sa. Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care.M. condamnate la privaţiune de libertate sau exil.

art .2 parag. Rusia. Curtea menţionează că privarea de paşaport a reclamantului constituie o evidentă încălcare a dreptului la liberă circulaţie (art.4 la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale 2.2 al Protocolului 4 la Convenţie. Rusia. Avocatul Alexei Barbăneagră 287 . 278 CPC. ca şi în cazul reclamantului M. A constata faptul că paşaportul cu seria XIII-TH nr. Curtea observă că lipsirea reclamantului de actele sale de identitate indubitabil echivalează cu o interferenţă în exercitarea libertăţii de mişcare. de la fiecare în parte.2 al Protocolului nr. drept consfinţit în art. În primul rând. Aceste cazuri au multe aspecte comune cu situaţia reclamantului. În cazul Napijalo v.H..___ eliberat pe numele lui H. A recunoaşte ilegale acţiunile Ministerului Justiţiei şi cele ale Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor în partea care refuza să îi perfecteze documentul de identitate. îmi întemeiez cererea pe prevederile art.Sunt foarte importante pentru acest caz precedentele existente în cadrul Convenţiei. 27 par. cu cel al reclamantului. A constata încălcarea dreptului meu la liberă circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova şi în străinătate. 4. câte 50 mii de lei cu titlu de prejudiciu moral. 19. M. Crotia şi Baumann v. În drept. CEDO recunoaşte privarea de actele de identitate ca pe o modalitate de încălcare a art. Franţa. A obliga Ministerul Dezvoltării Tehnologiilor Informaţionale şi ÎS „Registru” să mă documenteze pe mine . În cazul Baumann v. îi sunt luate de către organele de ocrotire a normelor de drept. În al treilea rând. Franţa.2 al Protocolului 4 la Convenţie). Croaţia.66. în toate aceste cazuri. A încasa de la Ministerul Justiţiei şi Ministerul Dezvoltării Tehnologiilor Informaţionale. reclamantului îi sunt sechestrate actele de identitate în calitate de probă la un dosar penal. Napijalo v. În al doilea rând.H. dintre care putem enumera cazurile Bartik c. În cazul Bartik c.H.2 al Protocolului 4 la Convenţie. 25 din Legea contenciosului administrativ. Din considerentele expuse în cuprinsul cererii. 14. reclamantul a fost privat de actele sale de identitate de către organele de drept. Şi în acest caz Curtea Europeană a Drepturilor Omului recunoaşte încălcarea art.M. responsabil a fost recunoscut statul.M. 3. actele sunt sustrase de organele de poliţie sau alte structuri de protecţie a ordinii şi nu se restituie reclamanţilor. 277.1 al Constituţiei Republicii Moldova şi art.15. 5. cu buletin de apatrid. Există un şir de cazuri similare. SOLICITĂM: 1. Actele dlui Baumann. a fost pierdut de organele de drept ale Republicii Moldova. 16.

născută în 1915.PROCEDURA SPECIALĂ Judecătoria ________________ Petiţionar: Ivanova Olga mun. Aristova V. –. Faptul că în adeverinţa mea de naştere numele mamei este indicat Ivanova face imposibilă eliberarea de către notar a certificatului de moştenire legală după decesul mamei mele – Aristova V. pe care l-a preluat după desfacerea căsătoriei cu tatăl. decesul fiind înregistrat sub numărul ___. ___._ Persoane interesate: 1.09._ 2.05. regiunea Ivanovo. Mama a decedat la 03. fapt despre care am fost informată prin avizul nr. Împreună noi am privatizat apartamentul nr. ___ nr.Aristova) Vera Stepanovna. str. Ivanov A. Oficiul Stare Civilă al sectorului ___ mun. Aristova V.Chişinău. ___ a fost înregistrat drept proprietate comună în cote-părţi egale a mea şi a mamei. iar din 1966 a trecut să locuiască cu mine şi mama. din perioada respectivă nu s-au păstrat. În Registrul bunurilor imobile la Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău apartamentul nr. ___.S. În legătură cu aceasta nu au putut fi eliberate adeverinţele necesare în privinţa părinţilor mei. perfectarea documentelor necesare pentru acceptarea succesiunii de către mine după decesul mamei (a cotei-părţi în apartamentul privatizat) nu a fost posibilă. deoarece actele de stare civilă în arhiva secţiei de prelucrare şi păstrare a actelor din Sovietul sătesc Ivanovca.07. ___. A stabili într-un alt mod faptul juridic menţionat nu există posibilitate. Ivanova Olga Arcadievna. născut în 1912. dat fiind că nu s-a păstrat certificatul de căsătorie al părinţilor mei conform căreia mama._ de pe str.Chişinău. remis de către conducătorul oficiului de înscriere a actelor stării civile a regiunii Ivanovo. CERERE PRIVIND STABILIREA FAPTULUI DE RUDENIE Eu. şi a lui Ivanov Arcadii Ilici. raionul Ivanovca. certificat de deces nr. Din 1964 eu locuiesc în mun. ___. Nu s-a păstrat nici documentul de desfacere a căsătoriei dintre părinţi.Chişinău. a preluat numele Ivanova. 288 . conform contractului nr. sunt fiica lui Ivanova (numele de familie de până la căsătorie .Chişinău str.1938 în satul Ivanovca raionul Ivanovca regiunea Ivanovo din Federaţia Rusă. autentificat la 11.S.1995 de către notarul biroului notarial nr. născută la 05. Acest fapt se datorează împrejurării că mama purta numele Aristova.S. ___ ap. omologarea acceptării de către mine a moştenirii poate fi efectuată numai după constatarea faptului raporturilor de rudenie dintre mine şi decedata Aristova V. În asemenea circumstanţe. ___. după care mama a revenit la numele Aristova.I._ de pe str.2008.S._ din or. Însă. deoarece în actele de identitate numele noastre diferă.

precum şi prin alte circumstanţe pertinente. împreună.S.S. a fost una şi aceeaşi persoană. că eu am înmormântat-o pe Aristova V. inclusiv depoziţiile martorilor.(1) din Codul de procedură civilă. la aceste fapte se referă şi pricinile în care se solicită să se constate raporturile de rudenie – art.11.a).a) din Codul de procedură civilă. 285._ de pe str. ___ cu cererea de a completa sau rectifica actul de stare civilă pe baza căruia s-ar putea demonstra legătura de rudenie a mea cu mama mea nu a fost satisfăcută din cauza lipsei actelor menţionate deja. Pornind de la cele expuse şi în conformitate cu prevederile art. Faptul că Ivanova V.1968 eliberată de Comitetul executiv al Sovietului sătesc Ivanovca. solicit: A se constata faptul că Aristova Vera Stepanovna şi Ivanova Vera Stepanovna. Anexă: Data ______________________ Semnătura _________________ 289 . prin faptul că Aristova V. a locuit cu mine în apartamentul cu o odaie nr. În special.(2) lit.S. regiunea Ivanovo din Federaţia Rusă. prin faptul că. ___. se demonstrează prin adeverinţa din 13.Chişinău str.281 alin.S..Adresarea mea la Oficiul Stării Civile al sect. până la decesul său din 3 iulie 2008. a fost una şi aceeaşi persoană şi a fost mama dnei Ivanova Olga Arcadievna.281 alin. raionul Ivanovca. 241 din Codul de procedură civilă._. şi această unică persoană a fost mama mea. din 1966 şi până la deces. În conformitate cu prevederile art.. am privatizat acest apartament. născută la 7 februarie 1915. originară din satul Ivanovca.(2) lit. Cererea mea a fost respinsă prin decizia Oficiului Stării Civile din ___. instanţa judecătorească examinează în procedură specială pricini cu privire la constatarea faptelor care au valoare juridică. care a locuit.279 alin. ___ ap. în mun. şi Aristova V.

CAUZE PENALE 290 .

HOTĂRÂRI ALE PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA 291 .

Sentinţa se adoptă în numele legii şi importanţa acesteia ca act judiciar cere de la judecători o conştientizare deosebită.de respingere a cererii de revizuire a hotărârii irevocabile (art. e) art. Plenul Curţii Supreme de Justiţie. 3. prin prezenta hotărâre. 292 . Sentinţa trebuie să fie legală.respectarea cerinţelor privind publicitatea.06. bazându-se pe principiile generale ale efectuării justiţiei.2006 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova.389 Cod de procedură penală). a probelor prezentate şi administrate.390 Cod de procedură penală). Declaraţiile inculpaţilor. Sentinţa trebuie să corespundă atât după formă.contradictorialitatea procesului. .384-397 Cod de procedură penală.2 şi lit. EXPLICĂ următoarele: 1.cercetarea sub toate aspectele. Completări. c) art. 2.332 şi 391 Cod de procedură penală). asigurându-se: .secretul deliberării judecătorilor.de aplicare a unor măsuri de constrângere cu caracter medical (art.(4) CPP).1. folosirea formulărilor inexacte. Se exclude expunerea evenimentelor ce nu se referă la cauza judecată. ale martorilor se expun de la persoana a treia. la judecarea cauzelor penale în primă instanţă. . Hotărârea prin care cauza penală se soluţionează în fond de prima instanţă de judecată se numeşte sentinţă.de condamnare (art. completă şi obiectivă.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Privind sentinţa judecătorească nr.egalitatea cetăţenilor în faţa judecăţii şi a legii. întemeiată şi motivată.462 alin. 2007. .5 din 19. pentru legalitatea şi temeinicia ei.14 În scopul aplicării corecte şi unitare de către instanţele judecătoreşti din ţară a legislaţiei penale şi de procedură penală la întocmirea şi adoptarea sentinţelor. astfel ca noua situaţie să decurgă din cea anterioară şi să aibă legătură logică cu ea. prescurtărilor şi cuvintelor inadmisibile în documentele oficiale. care serveşte la dezvăluirea mai amplă a conţinutului hotărârii luate de instanţă. suprimări în sentinţă nu se permit. în baza lit. . nr. Sentinţa se expune în limba în care s-a efectuat judecarea cauzei.499 Cod de procedură penală).de achitare (art. . cât şi după conţinut cerinţelor art. Se atenţionează instanţele asupra importanţei respectării formei sentinţei.cercetarea nemijlocită şi publică a probelor. ale părţilor civile. . adoptă sentinţe: . corectări.16 din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie. pag. . ale părţilor vătămate. Sentinţa se expune în mod consecvent. . respectarea cinstei şi demnităţii persoanei.de încetare a procesului penal (art. în expresii clare. Instanţele judecătoreşti. .

cu liberarea de răspundere penală sau de pedeapsă. 6. Potrivit alin. La învinuirea inculpatului de săvârşirea mai multor infracţiuni (articole. soţia. (11) Cod de procedură penală (rudele apropiate .cu stabilirea pedepsei care urmează să fie executată. şi de achitare sau de încetare a procesului penal . inculpatului) nu a acceptat să facă declaraţii în şedinţa instanţei. în mod exclusiv ori în principal. aceeaşi sentinţă poate fi: în privinţa unor inculpaţi . iar îndoielile. cu indicarea temeiurilor de încetare a procesului în privinţa lor.cu stabilirea pedepsei. încadrarea juridică a ei sau a altor circumstanţe esenţiale. Dacă cauza în privinţa mai multor învinuiţi este disjunsă într-o procedură separată.fără stabilirea pedepsei. cu excepţia cazului când cu unul din inculpaţi se încheie acord de recunoaştere a vinovăţiei. nepoţi. Sentinţa de condamnare se adoptă numai în condiţia în care. în sentinţă se indică despre săvârşirea infracţiunii de către inculpat împreună cu alte persoane.249 şi 250 Cod de procedură penală. de a face declaraţii în baza prevederilor art. logodnicul. sentinţa de condamnare se adoptă: . vinovăţia inculpatului în săvârşirea infracţiunii a fost confirmată incontestabil prin ansamblul de probe cercetate de instanţa de judecată (alin. în fiecare cauză se pronunţă o singură sentinţă. cu liberarea de executarea pedepsei. fiind interpretate în favoarea inculpatului şi în limita unei proceduri legale. care nu pot fi înlăturate. prin lege. Vinovăţia persoanei în săvârşirea faptei se consideră dovedită numai în cazul când instanţa de judecată. 4. în cuprinsul sau la sfârşitul sentinţei. înfiaţi.Potrivit art. Dacă unii participanţi ai infracţiunii în temeiurile prevăzute de lege au fost eliberaţi de răspunderea penală. de încetare a procesului penal pentru unele infracţiuni şi de achitare pentru altele. alineate. călăuzindu-se de principiul prezumţiei nevinovăţiei. în urma cercetării judecătoreşti.copii. înfietori. cercetând nemijlocit toate probele prezentate.248 alin.385 Cod de procedură penală. iar divergenţele apărute au fost înlăturate şi apreciate în modul corespunzător.în privinţa altor inculpaţi. Instanţele judecătoreşti vor ţine cont de faptul că sentinţa de condamnare trebuie să se bazeze pe probe exacte. fără precizarea numelui şi prenumelui lor. de către judecător (completul de judecată). Corectarea erorilor materiale şi înlăturarea unor omisiuni vădite la întocmirea sentinţei se efectuează în strictă conformitate cu cerinţele art. indiferent de numărul inculpaţilor. logodnica bănuitului. a dat răspunsuri la toate chestiunile prevăzute în art. învinuitului.389 Cod de procedură penală. precum şi soţul. . Dacă martorul care este eliberat. fraţi şi surori. orice modificare făcută în cuprinsul sentinţei este valabilă dacă aceasta este confirmată în scris. (1) art. declaraţiile 293 .371 Cod de procedură penală. părinţi. . în cazul în care aceasta are importanţă pentru stabilirea gradului participării inculpatului la săvârşirea infracţiunii. instanţa. Locurile nescrise în cuprinsul sentinţei urmează să fie barate. citite şi cercetate în instanţa de judecată cu respectarea cerinţelor art. Toate chestiunile se soluţionează şi se expun în sentinţă astfel ca să nu apară dificultăţi la executare. Dacă cauza este judecată în privinţa mai multor inculpaţi. poate face referire în sentinţă la participarea acestor persoane la infracţiune. (3) art. litere) sentinţa poate fi de condamnare. Sentinţa nu trebuie să conţină formulări care demonstrează sau pun la îndoială vinovăţia altor persoane pentru săvârşirea infracţiunii.90 alin. 7. Sentinţa de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri sau. pe declaraţiile martorilor depuse în timpul urmăririi penale.389 Cod de procedură penală). (1) Cod de procedură penală.de condamnare. când toate versiunile au fost verificate. bunici. astfel încât să nu se poată face adăugări. 5.

precum nu pot fi reproduse nici înregistrările audio sau video ale declaraţiilor lui.93 Cod penal) sau în cazul expirării termenului de prescripţie a executării sentinţei de condamnare (art.389 Cod de procedură penală. mărimea ei. datorită schimbării situaţiei.107 Cod penal. 13. (3) art. La adoptarea sentinţei de condamnare cu stabilirea pedepsei care urmează să fie executată. b) dacă la data judecării cauzei.amânarea executării pedepsei pentru femei gravide şi femei care au copii în vârstă de până la 8 ani.a compensat valoarea daunei materiale cauzate sau. şi anume: a) a intrat în vigoare actul de amnistie potrivit art.liberarea de la executarea pedepsei a persoanelor grav bolnave.făcute în cursul urmăririi penale nu pot fi citite în şedinţa de judecată. instanţa urmează să argumenteze în baza căror temeiuri.97 Cod penal). 9. inclusiv modalitatea de adoptare a sentinţei în aceste cauze. sentinţa de condamnare fără stabilirea pedepsei. La adoptarea sentinţei de condamnare cu liberarea de pedeapsă sau. . . . absorbă pedeapsa numită de instanţa de judecată. sunt reglementate de art. 11. b) cazurile prevăzute în art.înlocuirea părţii neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blândă. Sentinţa de condamnare cu stabilirea pedepsei penale care urmează să fie executată se adoptă numai în privinţa persoanei vinovate de săvârşirea infracţiunii în condiţiile că. 8. schimbarea.liberarea de pedeapsă datorită schimbării situaţiei.390 Cod de procedură penală.condamnarea cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei. instanţa stabileşte categoria pedepsei.s-a autodenunţat de bunăvoie. 12. Cazurile în care se adoptă sentinţa de achitare sunt enunţate la pct.88 alin. (3) şi (5) Cod penal şi art. pentru infracţiunea săvârşită. . 2) şi 3) Cod de procedură penală. a sentinţei de condamnare fără stabilirea pedepsei.57 Cod penal). prevăzute de Codul penal. precum şi categoria penitenciarului în care se execută pedeapsa cu închisoare în cazul condamnării la închisoare. . sentinţa de condamnare cu stabilirea pedepsei şi cu liberarea de executarea ei se adoptă dacă în şedinţa de judecată au fost constatate circumstanţele prevăzute de lege. 294 . prelungirea şi revocarea măsurilor de constrângere cu caracter medical". 10. (1) art. 2) alin.58 Cod penal). În conformitate cu pct. a reparat prejudiciul cauzat de infracţiune (alin. 3) alin.488-503 Cod de procedură penală.a contribuit la descoperirea acesteia. ea urmează a fi pedepsită şi lipsesc impedimentele pentru stabilirea pedepsei şi executarea ei. (1) art. (1) pct. . începutul calculării termenului executării pedepsei. 1).23 din 12 decembrie 2005 "Cu privire la respectarea legislaţiei în cazurile despre aplicarea. a fost adoptată hotărârea respectivă. c) liberarea de pedeapsă a minorilor (art. se va stabili că persoana care pentru prima oară a săvârşit o infracţiune uşoară sau mai puţin gravă ori fapta săvârşită nu mai prezintă pericol social (art. ţinând cont de regulile prevăzute la art. c) termenul ţinerii persoanei în stare de arest în cauză.1)-5) alin. cu liberarea de răspundere penală se adoptă: a) dacă persoana care pentru prima oară a săvârşit o infracţiune uşoară sau mai puţin gravă. . în alt mod. Potrivit pct. după caz. (2) Cod penal: .389 Cod de procedură penală. (3) art. iar explicaţiile privind judecarea acestor cauze sunt expuse în Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.liberarea condiţionată de pedeapsă înainte de termen.89 alin.186 alin. Procedura aplicării măsurilor de constrângere cu caracter medical. după săvârşirea infracţiunii: .

ziua. după caz. pot fi datele care se iau în consideraţie la numirea pedepsei.358 alin. 16. . .388 Cod de procedură penală.35 Cod penal). (3) art.constrângerea fizică sau psihică. denumirea instanţei de judecată care a adoptat sentinţa. (3) pct. 1) şi 2) art.326 Cod de procedură penală. Sentinţa se semnează potrivit cerinţelor alin. apărătorului. ale grefierului. Partea introductivă a sentinţei trebuie să corespundă cerinţelor art. 295 .Potrivit alin.datele privind identitatea inculpatului (inculpaţilor) prevăzute în art.partea introductivă. la determinarea tipului penitenciarului în care urmează să se execute pedeapsa cu închisoare. După ce instanţa de judecată a soluţionat chestiunile prevăzute la art.legea penală (articolul.riscul întemeiat (art. precum şi cea în baza căreia s-a modificat învinuirea adusă inculpatului în şedinţa de judecată în conformitate cu art.starea de extremă necesitate. 2) descrierea circumstanţelor cauzei constatate de instanţa de judecată şi enunţarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului. alineatul.387 Cod de procedură penală: a) respinge acţiunea civilă dacă nu s-a constatat existenţa faptei infracţionale incriminate sau fapta nu a fost săvârşită de inculpat. prenumele. punctul şi litera) care prevede infracţiunea de săvârşirea căreia este învinuit inculpatul trimis în judecată.16 Cod de procedură penală. ale judecătorilor completului de judecată. .legitima apărare. Se explică instanţelor că alte date referitoare la persoana inculpatului. În cazul când se adoptă o sentinţă de achitare.393 Cod de procedură penală şi se începe cu indicaţia la aceea că sentinţa se pronunţă în numele legii. se procedează la întocmirea sentinţei. . 17. .394 Cod de procedură penală.reţinerea infractorului. luna. certificatul de naştere). paşaportul. . patronimicul. numele şi prenumele judecătorului sau. cu indicarea motivelor pentru care instanţa respinge probele aduse în sprijinul acuzării. (3) art. Sentinţa se întocmeşte în limba în care s-a desfăşurat judecarea cauzei de către unul din judecătorii care au participat la adoptarea ei. Data adoptării sentinţei este ziua.numărul dosarului. . . . luna şi anul pronunţării ei. sentinţa se întocmeşte în mod obligatoriu şi în limba de stat. care constă din trei părţi: . mai trebuie să se indice: .392 Cod de procedură penală.dacă şedinţa a fost publică sau închisă. b) nu se pronunţă asupra acţiunii civile dacă inculpatul a fost achitat pentru că nu sunt întrunite elementele infracţiunii sau există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei: . traducătorului. În această parte a sentinţei. (1) CPP.385 . În acest caz. 15. (2) art. cetăţenia şi domiciliul trebuie să corespundă documentului ce atestă persoana inculpatului (buletinul de identitate. datele privind numele. instanţa. 14. anul şi locul naşterii. interpretului. Nu se admite introducerea în sentinţa de achitare a unor formulări ce ar pune la îndoială nevinovăţia celui achitat. procurorului. partea descriptivă a sentinţei de achitare trebuie să cuprindă: 1) indicarea învinuirii (potrivit ordonanţei de punere sub învinuire şi rechizitoriului) pe baza căreia cauza în privinţa învinuitului a fost trimisă în judecată. care au importanţă pentru cauza penală.partea descriptivă.dispozitivul. potrivit alin. Potrivit alin. în cazul în care procesul penal s-a desfăşurat în limba acceptată de majoritatea persoanelor care au participat la proces.

34 Cod penal). La întocmirea ei.existenţa pedepsei neexecutate. alineatul.gradul militar. se indică: . .358 Cod de procedură penală şi alte date. .precum şi acele prevăzute de art. 18.categoria şi măsura de pedeapsă. Printre altele acestea pot fi datele privind: . argumentându-se motivele admiterii sau respingerii probelor: atât de învinuire. sunt confirmate unele sau alte circumstanţe de fapt. . prin depoziţiile cărora. cât şi de apărare. instanţa trebuie să îndeplinească cerinţele art. indicându-se: locul.datele privind executarea pedepsei. 296 . . iar altele respinse. de a argumenta de ce unele probe sunt admise. Partea descriptivă a sentinţei de condamnare trebuie să cuprindă: . . La examinarea cauzei în privinţa mai multor inculpaţi sau când inculpatul este acuzat de săvârşirea mai multor infracţiuni. modul săvârşirii ei. Dacă infracţiunea a fost săvârşită de două sau mai multe persoane prin înţelegere prealabilă sau de un grup organizat.aflarea la întreţinerea inculpatului a persoanelor inapte de muncă.starea de graviditate. indiferent de faptul că sunt cuprinse în cauza penală sau au fost prezentate de către părţi direct în şedinţă. motivele şi consecinţele infracţiunii.394 Cod de procedură penală şi să soluţioneze toate chestiunile prevăzute în art. Este necesar nu numai de a indica numele şi prenumele părţii vătămate şi ale martorilor. redacţia şi anul acestuia) în baza căreia inculpatul anterior a fost condamnat. timpul.probele pe care se întemeiază concluziile instanţei de judecată. la încadrarea juridică a infracţiunii.data condamnării.385 Cod de procedură penală. punctul.eliberarea din instituţiile penitenciare înainte de termen. La expunerea datelor privind antecedentele penale nestinse.dacă infracţiunea săvârşită a atras după sine un prejudiciu material . . Una din condiţiile adoptării unei sentinţe legale este corespunderea părţii descriptive a ei cu circumstanţele constatate în şedinţa de judecată. . . sentinţa trebuie să conţină analiza probelor privind fiecare capăt de învinuire şi în privinţa fiecărui condamnat. .specificările: cui i-a fost cauzat prejudiciul.legea (articolul. În orice caz.la stabilirea genului recidivei (alin. . precum şi partea restituită până la judecarea cauzei şi cea a prejudiciului rămas nerestituit. considerată ca fiind dovedită. se supun analizei toate probele examinate în şedinţă. . 19. forma şi gradul de vinovăţie. . Denumirea instituţiei de judecată care anterior l-a condamnat pe inculpat se indică numai în cazul dacă pedeapsa nu este executată şi dacă pedeapsa poate fi stabilită pentru concurs de infracţiuni şi/sau cumulul de sentinţe.descrierea faptei criminale. care au importanţă pentru soluţionarea cauzei.participarea la conflictul militar. în opinia instanţei. . inclusiv în locurile de privaţiune de libertate (închisoare).temeiul eliberării de pedeapsă.antecedentele penale nestinse.aplicarea amnistiei. e necesar să fie expuse acţiunile concrete săvârşite de către fiecare inculpat. în aceeaşi consecutivitate. valoarea lui. . litera din Codul penal. (2) şi (3) art. dar şi de a expune esenţa acestor depoziţii. Antecedentul penal stins se indică în partea introductivă a sentinţei numai în cazul în care anterior faţă de inculpat s-a aplicat amnistia şi această circumstanţă are însemnătate pentru aplicarea repetată a amnistiei. titlul special şi gradul de calificare.

326 Cod de procedură penală. prin sentinţă motivată.332 Cod de procedură penală instanţa de judecată pronunţă o sentinţă de încetare a procesului penal în baza art. încălcarea esenţială a drepturilor şi altele). Se atrage atenţia că.(4) şi art.276 Cod de procedură penală). 297 . Dacă infracţiunea comisă de inculpat incorect este calificată în baza mai multor articole ale Codului penal. instanţa doar în partea descriptivă a sentinţei trebuie să indice excluderea învinuirii incriminate greşit. instanţa de judecată este obligată să motiveze: a) stabilirea pedepsei cu închisoare.276 alin. (1) Cod de procedură penală.77 Cod penal). . încetează procesul penal (art. 22. indicând motivele respective. literă) din Codul penal (de exemplu. (1) pct. să precizeze circumstanţele ce au servit ca motiv de a concluziona prezenţa unuia sau mai multor astfel de indici de calificare.63 alin. este suficient ca instanţa în partea descriptivă să indice numai motivele recunoaşterii învinuirii în această parte neîntemeiată. achitarea sau încetarea procesului pentru infracţiunile prevăzute de alte articole. vădită lipsă de respect.109 Cod penal şi art. mai multe episoade de pungăşie . 1) din acelaşi cod. În cazurile în care inculpatul este învinuit de comiterea mai multor infracţiuni calificate de un singur articol (alineat. poate reîncadra juridic acţiunile inculpatului potrivit articolelor legii penale respective şi adoptă o sentinţă de condamnare. dacă împăcarea a avut loc până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti (art.art. Dacă acest fapt a fost stabilit în şedinţa preliminară. În lipsa plângerii părţii vătămate sau în cazul în care plângerea a fost retrasă. 20. la prezenţa în cauză a plângerii părţii vătămate sau a cererii ei orale în şedinţa judiciară despre tragerea inculpatului la răspundere penală. potrivit art. . instanţa.394 alin.. instanţa este obligată ca. în partea descriptivă a sentinţei.192 Cod penal) şi învinuirea conform unora din ele nu s-a dovedit.350 Cod de procedură penală). dacă această situaţie nu impune schimbarea calificării faptei săvârşite.276 alin.menţiunea referitor la recidivă.temeiurile care confirmă aceasta. instanţa.în cazul când o parte a acuzării este considerată neîntemeiată .motivarea aplicării pedepsei complementare.încadrarea juridică a faptei inculpatului.391 alin. urmări grave. Dacă inculpatul este învinuit de săvârşirea mai multor infracţiuni prevăzute de diferite articole ale Codului penal şi învinuirea cu privire la săvârşirea unora dintre aceste infracţiuni nu s-a dovedit. inclusiv a celor prevăzute de art. dacă sancţiunea legii penale prevede şi alte categorii de pedepse mai uşoare.62 alin. La împăcarea părţii vătămate cu inculpatul în cazurile prevăzute de art. în temeiurile art.indicaţiile asupra circumstanţelor atenuante (art. . Recunoscându-l vinovat pe inculpat de comiterea infracţiunii după semnele ce urmează a fi apreciate (de exemplu: deosebită cruzime. Modificarea învinuirii în sensul agravării ei e posibilă numai în cazurile şi modul prevăzut de art. în partea descriptivă a sentinţei. (5) Cod de procedură penală).76 Cod penal) sau agravante (art. iar în dispozitivul sentinţei se formulează hotărârea corespunzătoare despre recunoaşterea inculpatului vinovat în baza unor articole. care prevăd răspunderea penală pentru infracţiuni în cazul în care dosarele sunt intentate numai în baza plângerii prealabile a victimei (art. motivele pentru modificarea învinuirii. .(3) şi alin. indică motivele recunoaşterii inculpatului vinovat de unele infracţiuni şi achitării pentru altele. instanţa de judecată adoptă o sentinţă de încetare a procesului penal. (2) Cod de procedură penală. Dacă este necesară modificarea învinuirii inculpatului potrivit articolelor legii penale. instanţa. (3) Cod penal. 21.

se indică în partea descriptivă a sentinţei. diferă de cea de la început urmează de considerat orice altă modificare a învinuirii (imputarea altor acţiuni în locul celor imputate anterior. înaintarea acţiunii civile în procesul penal. acţiunea civilă.(2) şi (3) ale art. care atrag după sine modificarea încadrării în baza unei norme ce prevede o pedeapsă mai severă sau majorează volumul învinuirii. precum şi de unele norme ale Codului de procedură civilă. În cazuri excepţionale. Drept învinuire care esenţial. expunându-se motivele.387 Cod de procedură penală). pornită în cauza penală. pentru săvârşirea căreia inculpatul nu a fost pus sub învinuire. să expună în sentinţă 298 . 25.34 Cod penal) obligă instanţele să stabilească genul recidivei. la motivarea sentinţei. după aprecierea probelor şi încadrarea juridică a acţiunilor vinovaţilor pe episoade. imputarea infracţiunii care diferă de cea imputată după obiectul atentat. nu conţin semnele unei infracţiuni mai grave şi învinuirea pentru acestea nu se deosebeşte în mare măsură după circumstanţele reale ale cauzei de învinuirea înaintată definitiv. Stabilirea mărimii pedepsei în dependenţă de gradul pericolului recidivei (alin. i-au fost imputate.b) aplicarea unei pedepse mai uşoare decât cea prevăzută de lege (art. caracterul faptei şi acţiunii). aplicarea legislaţiei la examinarea acţiunii civile. 23. e necesară amânarea judecării cauzei şi această circumstanţă nu are efect la încadrarea juridică a acţiunilor infracţionale. pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părţii civile. urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanţa civilă (alin.53 Cod penal. deşi nu modifică estimaţia juridică a celor săvârşite. În astfel de cazuri. semne calificative. În acest caz. La adoptarea sentinţei de condamnare. 26. alineat. ce urmează a fi încadrate în baza altei legi.89 Cod penal. în principiu.225. prin acţiunile cărora a fost cauzat un prejudiciu material. după circumstanţele reale. c) aplicarea condamnării cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei sau aplicarea altor categorii de liberare de pedeapsa penală. circumstanţe agravante. iar judecarea. în sentinţă se indică dacă încasarea are loc în mod solidar sau în cote-părţi. soluţionarea acţiunii civile. instanţa este obligată să examineze acţiunea civilă. iar hotărârea respectivă se formulează în dispozitivul sentinţei. Concluziile instanţei privind aceasta. în învinuire se introduc fapte şi episoade adăugătoare. urmează să argumenteze concluzia generală privind volumul învinuirii dovedite în totul în privinţa fiecărui inculpat şi privind încadrarea juridică a acţiunilor lui. iar modificarea învinuirii nu înrăutăţeşte situaţia inculpatului şi nu afectează dreptul lui la apărare. retragerea acţiunii civile sunt reglementate de art. precum şi a liberării de răspundere penală conform art. În cazul în care apare necesitatea de a reîncadra juridic fapta. 387 şi 388 Cod de procedură penală. (3) art. să acorde părţilor cuvânt în privinţa ei. instanţa. instanţa poate să admită. sancţiunea căreia prevede o pedeapsă mai severă. e rezonabilă expunerea circumstanţelor infracţiunii constatate.79 alin. prevăzute în art. instanţa trebuie să ţină cont că o astfel de modificare a încadrării juridice este posibilă numai când acţiunile inculpatului. literă). recunoaşterea şi refuzul de a recunoaşte pe cineva parte civilă (parte civilmente responsabilă). 24. care nu au fost puse la baza învinuirii inculpatului iniţial.219-224 Cod de procedură penală. instanţele vor ţine cont de faptul că învinuirea se consideră mai gravă în cazul când se aplică o altă normă de lege (articol. precum şi asigurarea acţiunilor civile sunt reglementate de art. La adoptarea sentinţei în cauzele cu mai multe episoade. care afectează dreptul inculpatului la apărare. susţinută de procuror în cadrul judecării cauzei. Acţiunea civilă în procesul penal. (1) Cod penal). Dacă instanţa judecă cauza în privinţa mai multor inculpaţi. luându-se în consideraţie cronologia evenimentelor şi probele ce susţin concluziile instanţei privind vinovăţia şi aprecierea juridică a faptei. când. pe fiecare episod sau infracţiune aparte. 27.

Conform prevederilor art. preşedintele (instanţa) explică reclamantului efectul acestui act de procedură. 31.215 Cod de procedură penală).verbal al şedinţei de judecată. Formulând hotărârea privind corpurile delicte. instanţa concret indică care obiecte urmează a fi nimicite. de ocrotire a copiilor minori ai inculpaţilor arestaţi şi ai victimelor. care din ele se transmit proprietarilor legali sau persoanelor interesate şi instituţiilor. în 299 . (2) art. În cazul prezenţei cererii. Dispozitivul sentinţei de achitare urmează să conţină şi indicaţii cu privire la recunoaşterea dreptului persoanei achitate la repararea prejudiciului cauzat de acţiunile nelegitime ale organului de urmărire penală sau ale instanţei de judecată. Înainte de a admite renunţarea părţii civile la acţiune. a persoanei arestate. Aceasta rezultă din cerinţele alin. în dispozitivul sentinţei.106 Cod penal). fapt menţionat în procesul . Chestiunile privind măsurile de protecţie a martorilor. instanţa. adresată instanţei.241 Cod de procedură civilă. să clarifice motivele schimbării lor şi. în dispozitivul sentinţei indică concret care bunuri sunt supuse confiscării speciale. în cazul în care instanţa judecătorească stabileşte modul şi termenul de executare a hotărârii. în conformitate cu pct. În partea descriptivă a sentinţei de condamnare e necesar să fie reflectate raportul inculpatului privitor la învinuirea înaintată şi aprecierea argumentelor înaintate de el în apărarea sa. 30. Concomitent. 34. dispune executarea ei imediată sau la măsuri pentru asigurarea executării. a părinţilor lor bătrâni. precum şi chestiunile privind păstrarea domiciliului şi bunurilor lor (art. În cazul admiterii renunţării reclamantului la acţiune. să la una din hotărârile prevăzute în art. În privinţa cheltuielilor judiciare. 32. care se transmit în buget.66 Cod de procedură penală. Instanţa. referindu-se la legea materială. 28. urmează de ţinut cont că refuzul inculpatului de a depune declaraţii nu dovedeşte vina lui. potrivit căruia. Recunoaşterea de către inculpat a vinovăţiei sale poate fi pusă la baza sentinţei de condamnare numai dacă ea este confirmată în cumul cu alte probe administrate şi apreciate de către instanţă. Nerecunoaşterea vinovăţiei şi refuzul de a da depoziţii urmează a se aprecia ca metode de a se apăra de învinuirea înaintată. 29. pronunţată de instanţă concomitent cu sentinţa. instanţa se va pronunţa în partea descriptivă şi dispozitivul sentinţei.verbal al şedinţei de judecată şi se semnează de reclamant. la demersurile lor. precum şi pentru garantarea executării pedepsei amenzii (art. care rămân la dosar. (1) Cod de procedură penală. ele nu pot fi luate în consideraţie ca circumstanţe ce negativ caracterizează personalitatea. renunţarea la acţiunea civilă se consemnează în procesul . În cazul în care inculpatul îşi schimbă depoziţiile date de el la judecarea cauzei. 33.34 alin. a părţilor vătămate şi a altor persoane participante la proces (art.opiniile lor şi. În cazul când acţiunea civilă este admisă integral sau parţial. a persoanelor iresponsabile sau de vârstă înaintată aflate sub ocrotirea lor. în dispozitiv se indică în ce mărime. În dispozitivul sentinţei de condamnare se reflectă hotărârea instanţei privind corpurile delicte şi dispoziţia referitoare la repartizarea cheltuielilor judiciare.387 alin. în dispozitiv se face o menţiune în acest sens.189 Cod de procedură penală) se rezolvă printr-o încheiere aparte.202 Cod de procedură penală). ea se anexează la dosar. va hotărî şi în privinţa măsurilor asigurătorii pentru repararea prejudiciului.212 Cod de procedură civilă. în dispozitivul sentinţei se indică termenul de executare benevolă. (7) art. de cine sunt suportate sau că sunt trecute în contul statului. Dacă renunţarea părţii civile la acţiune este exprimată în cerere scrisă. instanţa de judecată trebuie să cerceteze toate depoziţiile lui. aplicând confiscarea specială (art.

apoi stabileşte pedeapsa definitivă prin cumulul total ori parţial al acestora. indicându-se articolul.începutul termenului de ispăşire a pedepsei.90 sau 96 Cod penal. 37. instanţele nu sunt în drept să invoce ca circumstanţe agravante împrejurări ce nu se cuprind în această lege. c) felul şi mărimea nu numai ale pedepsei principale. se va indica: . În cazul în care circumstanţa agravantă este indicată în dispoziţia articolului părţii speciale din Codul penal în calitate de indice calificativ al infracţiunii. instanţa trebuie să respecte strict principiul individualizării la stabilirea pedepsei. se indică termenul de probă fixat şi termenul amânării executării pedepsei. în cazul în care nu s-a constatat existenţa faptei infracţiunii. 35. 38. reieşind din concursul de infracţiuni (art. b) constatarea că inculpatul este vinovat de săvârşirea infracţiunii prevăzute de legea penală. Sentinţa de achitare. de asemenea. luând în consideraţie caracterul şi gradul prejudiciabil al infracţiunii săvârşite. La adoptarea sentinţelor de condamnare. să le aprecieze în mod corespunzător. Instanţele sunt în drept să se refere în sentinţă numai la circumstanţele atenuante şi/sau agravante care au fost cercetate şi confirmate în şedinţa judiciară. Partea descriptivă a sentinţei de achitare trebuie să cuprindă: . 5) există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei. în dispozitivul sentinţei de condamnare trebuie să fie indicate: a) numele. prin computarea detenţiei preventive dacă inculpatul a fost reţinut în stare de arest. în mod obligatoriu.79 Cod penal. cazul fortuit (fapta săvârşită fără vinovăţie). expunerea circumstanţelor cauzei constatate de instanţă. se adoptă atunci când faptele incriminate inculpatului nu au avut loc ori când consecinţele indicate în învinuire s-au produs în urma acţiunilor persoanei căreia i s-a pricinuit dauna sau indiferent de voinţa cuiva.indicarea învinuirii. ea nu poate fi luată în consideraţie suplimentar în calitate de agravantă la stabilirea pedepsei pentru această infracţiune.390 Cod de procedură penală sunt prevăzute cinci temeiuri pentru adoptarea sentinţei de achitare: 1) nu s-a constatat existenţa faptei infracţiunii.90 sau 96 Cod penal. Despre faptul că pedeapsa este stabilită cu aplicarea art. care se calculează de la data pronunţării sentinţei.84 Cod penal) şi/sau din cumulul de sentinţe (art. dar şi ale pedepsei complementare aplicate inculpatului pentru fiecare infracţiune constatată. La stabilirea pedepsei cu aplicarea prevederilor art.77 Cod penal a circumstanţelor agravante este exhaustivă şi nu poate fi interpretată extensiv. precum şi decizia privind luarea în calcul că inculpatul până la pronunţarea sentinţei s-a aflat în stare de arest. persoana vinovatului şi circumstanţele atenuante şi/sau agravante. cu stabilirea pedepsei. Enumerarea din art. 4) fapta nu este prevăzută de legea penală. instanţa stabileşte pedeapsa pentru fiecare infracţiune aparte cu trimitere la această normă. Instanţele judecătoreşti vor ţine cont de faptul că în art. 36. alineatul şi literele.85 Cod penal). prenumele şi patronimicul inculpatului. pe care urmează să le execute condamnatul.urma cercetării lor în cumul cu alte probe administrate în cauză. care urmează să fie executată de către inculpat sub formă de închisoare. În dispozitivul sentinţei de condamnare. La aplicarea art. pedeapsa principală şi suplimentară. Din aceste motive. 2) fapta nu a fost săvârşită de inculpat. 300 .395 Cod de procedură penală. de exemplu. Potrivit art. se indică după stabilirea pedepsei definitive prin concurs de infracţiuni şi/sau cumulul de sentinţe. 3) fapta inculpatului nu întruneşte elementele infracţiunii.

.indicaţii despre modul şi termenul de atac al sentinţei în ordine de apel sau de recurs. instanţa urmează să formuleze concluzia de recunoaştere a învinuirii ca neîntemeiată relativ la fiecare articol al legii penale (episodul învinuirii. 1) . cu aplicarea sancţiunii contravenţionale (alin. În cazul în care fapta persoanei constituie o contravenţie. prevăzută de legea penală. 41.legitima apărare.constrângerea fizică sau psihică. (2) Cod de procedură penală.35 Cod penal. conform fiecărui articol (alineatul.391 Cod de procedură penală). Capitolul III). .345. (4) art. dacă nu sunt temeiuri pentru reabilitarea celui decedat şi rudele nu solicită reabilitarea persoanei acuzate.354-384 Cod de procedură penală (Titlul II. În conformitate cu art. respectiv. Încetarea procesului penal în cazul când a intervenit termenul de prescripţie sau actul de amnistie (pct. instanţa respinge acţiunea civilă dacă nu s-a constatat existenţa faptei incriminate sau fapta nu a fost săvârşită de inculpat şi nu se pronunţă asupra acţiunii civile dacă inculpatul a fost achitat pentru că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii sau există una din cauzele prevăzute la art. instanţa. . În dispozitivul sentinţei de achitare nu se indică cuvântul "condamnă". prin sentinţă motivată. Potrivit alin. instanţa are dreptul să examineze concomitent chestiunea despre vinovăţia unor persoane şi despre aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter medical în privinţa altor 301 . sentinţa de încetare a procesului penal poate fi atacată cu recurs în cazul în care cauza s-a judecat în şedinţa preliminară (art.indicaţii cu privire la revocarea măsurii preventive şi măsurilor de asigurare a acţiunii civile în caz dacă s-au aplicat asemenea măsuri. în partea descriptivă a sentinţei. articolul. cu indicarea exactă în baza cărui temei prevăzut de lege el este achitat.hotărârea referitoare la acţiunea civilă înaintată. Sentinţa de încetare a procesului penal în privinţa făptuitorului decedat poate fi adoptată în cazul existenţei certificatului de deces eliberat de organele de înregistrare a actelor civile. litera) al legii penale. . Adoptând sentinţa de achitare în privinţa persoanei acuzate de săvârşirea mai multor infracţiuni. precum şi motivarea de ce instanţa respinge probele puse la baza învinuirii.reţinerea infractorului. litera). .analiza probelor. (1) pct. concomitent cu indicarea motivelor. 40. care înlătură caracterul penal al faptei: . cu indicarea temeiului de achitare stabilit la art.332.soluţionarea chestiunii cu privire la corpurile delicte.390 Cod de procedură penală.275 Cod de procedură penală) e posibilă numai cu acordul învinuitului şi/sau reprezentantului lui legal.7) Cod de procedură penală. Sentinţa de încetare a procesului penal se adoptă în cazurile prevăzute la art.starea de extremă necesitate. (2) art. calificate conform câtorva articole ale Codului penal. 42.391 alin. (2) art. temeinicia concluziilor instanţei despre faptul că învinuirea nu şi-a găsit confirmare. alin. Nu se admite includerea în sentinţa de achitare a unor formulări contradictorii care pun la îndoială nevinovăţia celui achitat. 39. doar numai dispoziţia de achitare a inculpatului.332 Cod de procedură penală.riscul întemeiat. Dispozitivul sentinţei de achitare va mai cuprinde: . 4) art.. În cazul în care câteva persoane au săvârşit o faptă social periculoasă. alineatul. 43. încetează procesul penal. 350 Cod de procedură penală) şi cu apel în cazul în care cauza s-a judecat în ordinea stabilită la art. În partea descriptivă a sentinţei de achitare vor fi reflectate motivele pe care este întemeiată hotărârea instanţei referitor la acţiunea civilă sau la recuperarea prejudiciului cauzat prin infracţiune.387 alin. . .

prin care se termină judecarea cauzei. 19 iunie 2006 nr. 44. unde a fost pronunţată sentinţa. dar până la adoptarea sentinţei în cauză.399 Cod de procedură penală. Data adoptării sentinţei se consideră ziua pronunţării ei. cât şi în privinţa persoanelor care au săvârşit această faptă în stare de iresponsabilitate ori care s-au îmbolnăvit de o boală psihică după săvârşirea infracţiunii. Pronunţarea sentinţei.10 din 24 aprilie 2000 "Cu privire la respectarea normelor de procedură penală la adoptarea sentinţei".5 302 . În partea descriptivă a acestei sentinţe. de asemenea. are loc în şedinţa judiciară şi în toate cazurile în şedinţă publică. 46. care au săvârşit această faptă în stare de iresponsabilitate sau care s-au îmbolnăvit de o boală psihică după săvârşirea infracţiunii. În aceste cazuri. instanţa adoptă o sentinţă.persoane. iar locul adoptării ei . se abrogă Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 45. probele în baza cărora instanţa şi-a întemeiat concluziile sale atât în privinţa persoanelor vinovate de săvârşirea infracţiunii. Înmânarea copiei de pe sentinţă sau de pe dispozitivul ei inculpatului arestat se face potrivit cerinţelor art. partea descriptivă a căreia va cuprinde descrierea faptei social periculoase pe care ea a considerat-o dovedită.oraşul sau altă localitate.Chişinău. În legătură cu adoptarea prezentei hotărâri. instanţa formulează hotărârea respectivă despre recunoaşterea vinovăţiei unor inculpaţi şi despre aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter medical referitor la persoanele recunoscute iresponsabile sau care s-au îmbolnăvit de o boală psihică după săvârşirea infracţiunii. mun.

07. Controlul judiciar al procedurii de urmărire penală constă în verificarea de către o instanţă independentă şi imparţială. Plenul prin prezenta Hotărâre oferă următoarele explicaţii: 1. 2010. libertăţilor şi a intereselor legitime ale participanţilor la proces şi a altor persoane. precum şi plângerile împotriva acţiunilor ilegale ale procurorului. sesizată în modul prevăzut de lege. b) atribuţii proprii organului de urmărire penală.7 din 04.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la practica asigurării controlului judecătoresc de către judecătorul de instrucţie în procesul urmăririi penale nr. c) atribuţii legate de aplicarea măsurilor procesuale de constrângere. care activează în cadrul judecătoriilor.3 În contextul implementării Codului de procedură penală al Republicii Moldova. care verifică legalitatea efectuării acestui control. a acţiunilor organului de urmărire penală şi a organului care efectuează activitate operativă de investigaţie în scopul depistării şi înlăturării încălcărilor drepturilor omului încă la faza de urmărire penala şi asigurării respectării drepturilor. pag.4 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova.2005 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. iar în cazurile prevăzute de lege .d) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie. nr. ţinând cont de garanţiile asigurate persoanei de Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. pag. pus în aplicare la 12 iunie 2003 având în vedere specificul novator al instituţiei judecătorului de instrucţie şi rolul acestuia în cadrul controlului judiciar al urmăririi penale. luând în consideraţie complexitatea problemelor juridice cu care se întâlneşte judecătorul de instrucţie şi importanţa aspectelor de drept evaluate de jurisprudenţa şi evidenţiate în cadrul generalizării practicii judiciare în cauzele penale privind controlul judiciar al urmăririi penale. 303 . d) atribuţii legate de soluţionarea plângerilor împotriva actelor ilegale ale organelor de urmărire penală. nr.4. urmărind scopul interpretării unitare şi aplicării corecte a normelor de drept în cadrul controlului judiciar al urmăririi penale exercitat de judecătorul de instrucţie.11.şi de către instanţa de recurs. 2005. Controlul judiciar al procedurii prejudiciare se efectuează de către judecătorul de instrucţie. ale organelor care exercită activitatea operativă de investigaţii. Activitatea judecătorului de instrucţie privitor la controlul judiciar în cadrul urmăririi penale se divizează în patru direcţii: a) atribuţii legate de examinarea demersurilor procurorului privind autorizarea efectuării acţiunilor procesuale penale sau a exercitării activităţii operative de investigaţii. de interpretările date de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în jurisprudenţa sa.e) şi 16 lit. în temeiul articolelor 2 lit.

304 . afectând astfel nişte drepturi sau libertăţi fundamentale ale persoanei. Olsson c. fiind aplicat principiul proporţionalităţii. a domiciliului. 2. • dacă imixtiunea solicitată urmăreşte un scop legitim şi • dacă este respectat principiul proporţionalităţii între dreptul sau libertatea persoanei garantate de lege şi necesitatea efectuării acţiunii procesuale solicitate. convorbirilor telefonice. cu toate noţiunile bine definite. adică legea trebuie să fie accesibilă persoanelor la care se referă. Se consideră imixtiunea organului de urmărire penală prevăzută de lege în cazul în care această imixtiune este reglementată de lege.1. 2. 2. Articolul 8 §2 din Convenţia Europeană prevede drept scop legitim pentru imixtiune de către agenţii de stat în viaţa privată a persoanei.3. protejarea sănătăţii sau a moralei. legea trebuie să fie redactată în termeni suficient de clari şi precişi. Imixtiunea este considerată necesar ă într-o societate democratică atunci când ea este "fondată pe o necesitate socială imperioasă şi mai ales proporţională scopului legitim scontat" (CEDO. Acţiunea necesară într-o societate democratică se determină în raport cu echilibrul atins între drepturile individului şi interesul public.2. hot.4. accesibilă şi previzibilă. Suediei din 24 martie 1988). Principiul proporţionalităţii între dreptul sau libertatea persoanei garantate de lege şi necesitatea efectuării acţiunii procesuale solicitate recunoaşte că drepturile omului nu sunt absolute şi exercitarea drepturilor unei persoane trebuie să fie apreciată în raport cu interesul public mai larg. adică legate de limitarea inviolabilităţii persoanei. Caracterul unei societăţi democratice se exprimă prin supremaţia dreptului în societatea democratică şi necesitatea de a se opune ingerinţelor arbitrare în drepturile şi libertăţile persoanei garantate de legea naţională şi internaţională. protejarea drepturilor şi libertăţilor altor persoane.2.5. domiciliului. iar legea care autorizează imixtiunea este clară. adică în cazul în care prin acţiunea procesuală respectivă vor fi afectate nişte drepturi sau libertăţi fundamentale ale persoanei. Autorizarea judecătorului de instrucţie pentru exercitarea unei acţiuni procesuale constituie prin sine o formă de control judiciar în cazul necesităţii organului de urmărire penală sau a organului care exercită activitate operativă de investigaţii de a efectua o activitate care atrage implicarea organului statal în viaţa privată a persoanei. siguranţa publică. a corespondenţei. Pentru a satisface exigenţa previzibilităţii prevederilor legale. care permite corelarea acţiunilor organului de urmărire penală cu exigenţele legii şi definesc în mod clar domeniul conduitei interzise şi consecinţele nerespectării prevederilor respective. adică legea trebuie să conţină măsuri de protecţie contra acţiunilor arbitrare ale autorităţilor publice.173-XIII din 6 iulie 1994 privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale. limitarea secretului corespondenţei. adică când imixtiunea este compatibilă cu principiile democratice. 2. bunăstarea economică a ţării. apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale. în domiciliu sau asupra corespondenţei acestuia: securitatea naţională. judecătorul de instrucţie verifică următoarele: • dacă imixtiunea organului de urmărire penală este prevăzută de lege. Accesibilitatea legii prezumă publicarea ei în Monitorul Oficial în condiţiile Legii nr. Pentru a decide autorizarea efectuării unei acţiuni procesuale ce implică imixtiunea organului de urmărire în viaţa privată a persoanei. Cu autorizarea judecătorului de instrucţie se efectuează acţiunile de urmărire penală legate de imixtiunea în viaţa privată a persoanei. • dacă această imixtiune este necesară într-o societate democratică. Atribuţiile judecătorului de instrucţie legate de examinarea demersurilor procurorului privind autorizarea efectuării acţiunilor procesuale penale 2. Claritatea legii se exprimă printr-un grad suficient de exactitate a prevederilor respective.

210). înregistrări de imagini (art.272 CPP. • în caz de delict flagrant sau caz ce nu suferă amânare . 210). interceptarea comunicărilor telefonice. comercial.7.8. 305 . Conform art. Conform art. este împrejurarea în care organul de urmărire penală este obligat să efectueze acţiuni de urmărire penală ce nu suferă amânare.205. supravegherea domiciliului prin utilizarea mijloacelor tehnice. Caz de delict flagrant în sensul art. de filmat etc. examinării corporale silite (art.118 CPP) şi a percheziţiei corporale sau a ridicării de obiecte (art.159).513 CPP. efectuării percheziţiei (art. Codul de procedură penală prevede posibilitatea autorizării acţiunilor procesuale de către judecătorul de instrucţie în următoarele cazuri: cercetării la faţa locului în domiciliu (art. în lucrurile sau pe corpul persoanei (art. bancar. conform prevederilor art.137).302). 2.119). înregistrările de imagini (art. percheziţia corporală şi ridicarea de obiecte şi documente care se află în hainele.301) prevede ca excepţie dreptul organului de urmărire penală de a efectua acţiuni procesuale pentru care este necesară autorizarea judecătorului de instrucţie. 2. cu autorizarea judecătorului de instrucţie se efectuează următoarele măsuri operative de investigaţie: cercetarea domiciliului şi instalarea în el a aparatelor audio şi video. iar autorizarea cercetării la faţa locului (art. este urmărit de victimă. Caz de urgenţă în sensul art. Codul de procedură penală (art. Autorizarea de către judecătorul de instrucţie a acţiunilor procesuale penale menţionate în prezentul punct se efectuează doar după pornirea urmăririi penale.205 CPP este situaţia în care infracţiunea este descoperită în momentul săvârşirii ei sau înainte ca efectele ei să se fi consumat. controlul comunicărilor telegrafice şi a altor convorbiri. de fotografiat.130).154-156. punerea bunurilor sub sechestru şi ridicarea acestora (art.118).135).152). 2.examinarea corporală (art.137).279 CPP).interceptarea comunicărilor telefonice..279) • în caz de urgenţă .9.125). 301).301). precum şi ridicarea informaţiei privind convorbirile telefonice (art. de martori oculari sau de alte persoane ori este surprins aproape de locul comiterii infracţiunii cu arme. cercetarea la domiciliu şi ridicarea de obiecte de la domiciliu (art. nimicirea corpurilor delicte substanţe explozive şi alte obiecte care prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea omului şi din acest motiv nu pot fi păstrate până la soluţionarea cazului (art. ridicare de obiecte şi documente care constituie secret de stat. prin radio sau altor convorbiri cu utilizarea mijloacelor tehnice (art. luarea silită de probe pentru cercetarea comparativă (art. suspendarea provizorie din funcţie (art.135 CPP.6.130 CPP) poate avea loc şi până la pornirea urmăririi penale (art. sechestrării corespondenţei (art.121).126). aplicarea amenzii judiciare (art.119).125).133). se consideră infracţiune flagrantă infracţiunea descoperită în momentul săvârşirii ei. internarea persoanei în instituţie medicală pentru efectuarea expertizei medico-legale sau psihiatrice (art. precum şi alte acţiuni prevăzute de lege (art. chiar dacă aceasta constată că urmărirea penală nu este de competenţa sa. iar caz ce nu suferă amânare este împrejurarea în care persistă pericol real că se vor pierde sau distruge bunurile dacă nu vor fi puse sub sechestru. exhumării cadavrului (art. instrumente sau orice alte obiecte care ar da temei de a-l presupune participant la infracţiune. 2. percheziţia în domiciliu (art. fără o asemenea autorizare: • în caz de infracţiune flagrantă . prin radio sau altor convorbiri cu utilizarea mijloacelor tehnice (art. culegerea informaţiei de la instituţiile de telecomunicaţii.135).punerea bunurilor sub sechestru şi ridicarea acestora (art. dacă întârzierea obţinerii autorizaţiei judecătorului de instrucţie ar provoca prejudicii grave activităţii de administrare a probelor.303 CPP.302).205. precum şi infracţiunea al cărei făptuitor. interceptarea convorbirilor telefonice şi a altor convorbiri.comunicărilor telegrafice şi a altor comunicări. imediat după săvârşire.

Demersul procurorului privitor la autorizarea efectuării acţiunilor de urmărire penală sau a măsurilor operative de investigaţie se examinează de judecătorul de instrucţie fără prezenţa altor persoane decât a procurorului şi.13. un exemplar al ordonanţei de autorizare rămâne la judecătorul de instrucţie. imediat dar nu mai târziu de 4 ore de la primirea demersului. locul efectuării. care îl înregistrează într-un registru separat. Procesverbal la examinarea acestor demersuri nu se întocmeşte. indicându-se locul. declară acţiunea de urmărire penală efectuată legală. consecinţele infracţiunii pe baza cărora se stabilesc acţiunile de urmărire penală sau măsurile operative de investigaţii necesare pentru a fi efectuate. adică date care să confirme fie situaţia "cazului de urgenţă". 305 CPP. după caz. forma vinovăţiei.4 din prezenta hotărâre.11. fie a "cazului ce nu suferă amânare". dacă acesta îl însoţeşte pe procuror. prin care se solicită acordul pentru efectuarea acţiunilor respective. Încheierea judecătorului de instrucţie prin care a fost declarată legală sau ilegală acţiunea de urmărire penală efectuată fără autorizarea judecătorului de instrucţie este irevocabilă şi nu poate fi supusă niciunei căi de atac. timpul. 2. a reprezentantului organului care exercită activitatea operativă de investigaţii de urgenţă.10.304. După efectuarea controlului temeiniciei demersului şi a circumstanţelor expuse în punctele 2. Conform art.(4) dacă legea prevede că o acţiune sau o măsură procesuală trebuie să fie autorizată de judecătorul de instrucţie. demersul procurorului privitor la autorizarea efectuării acţiunilor de urmărire penală sau a măsurilor operative de investigaţie se prezintă nemijlocit judecătorului de instrucţie. rezultatele care trebuie să fie obţinute în urma efectuării acestor măsuri. în caz contrar acţiunea de urmărire penală se declară ilegală. Demersul procurorului referitor la autorizarea efectuării acţiunilor de urmărire penală sau a măsurilor operative de investigaţie se examinează de către judecătorul de instrucţie în şedinţă închisă. 2. judecătorul de instrucţie.2. responsabilii de executare. Materialul prezentat judecătorului de instrucţie trebuie să conţină date care ar argumenta necesitatea efectuării acţiunii procesuale respective fără autorizarea judecătorului de instrucţie. după caz. În scopul păstrării confidenţialităţii urmăririi penale. procurorul trebuie să prezinte judecătorului de instrucţie materialele cauzei care au confirmat necesitatea efectuării acţiunii procesuale respective fără autorizarea judecătorului de instrucţie. Despre efectuarea acţiunilor procesuale pentru care este necesară autorizarea judecătorului de instrucţie fără o asemenea autorizare. metodele de fixare a rezultatelor şi alte date ce au importanţă pentru adoptarea de către judecătorul de instrucţie a unei hotărâri legale şi întemeiate asupra autorizării solicitate. Procedura autorizării acţiunilor de urmărire penală sau a măsurilor operative de investigaţii. a reprezentantului organului care exercită activitatea operativă de investigaţii. În urma controlului judiciar. se efectuează în baza demersului procurorului.2. acesta printr-o încheiere motivată. Pentru a exercita controlul.255 alin. 2. însoţit de ordonanţa motivată a organului de urmărire penală învestit cu astfel de împuterniciri. În partea descriptivă a ordonanţei urmează a fi descrise fapta încriminată. termenul de efectuare a acţiunilor respective.14. fie că a fost săvârşită "infracţiune flagrantă". conform prevederilor art. prin încheiere motivată. dacă au existat temeiuri suficiente pentru efectuarea acţiunii respective fără autorizarea judecătorului de instrucţie. modul săvârşirii acesteia. 306 . în conformitate cu Codul de procedură penală sau cu Legea privind activitatea operativă de investigaţii. La ordonanţă se anexează materialele ce confirmă necesitatea efectuării acestor acţiuni.2 . cu participarea procurorului şi. 2. judecătorul de instrucţie trebuie să fie informat în termen de 24 ore de la terminarea efectuării acţiunii respective. autorizează efectuarea acţiunii de urmărire penală ori a măsurii operative de investigaţie sau.12.

respinge demersul declarat. după caz a victimei pentru a reduce revictimizarea acestora ş.1.2 . prin intermediul teleconferinţei cu circuit închis. Atribuţiile judecătorului de instrucţie proprii organului de urmărire penală 3.4. Încheierea judecătorului de instrucţie asupra demersului procurorului referitor la autorizarea efectuării acţiunilor de urmărire penală sau a măsurilor operative de investigaţie este definitivă şi nu poate fi supusă căilor de atac. judecătorul de instrucţie stabileşte data şi ora la care va avea loc audierea martorului. o deplasare de lungă durată. În asemenea situaţie. Audierea se efectuează de către judecătorul de instrucţie în ordinea generală prevăzută de art. se efectuează dacă există motive temeinice de a considera că viaţa. La solicitarea procurorului de a audia martorul (partea vătămată) în condiţiile art. învinuitului. Drept alte motive întemeiate pentru a audia martorul în condiţiile art. judecătorul de instrucţie poate admite ca martorul respectiv să fie audiat fără a fi prezent fizic la locul unde se află organul de urmărire penală sau în sala în care se desfăşoară şedinţa de judecată. • declaraţiile martorului urmează a fi date într-o cauză penală privind o infracţiune gravă. apărătorului şi. integritatea corporală sau libertatea martorului ori a unei rude apropiate a lui sunt în pericol în legătură cu declaraţiile pe care acesta le face într-o cauză penală privind o infracţiune gravă. 3.336-337 CPP. cu asigurarea posibilităţii bănuitului. 3. • existenţa mijloacelor tehnice respective.după caz.105-109 CPP.109 CPP.6 §3 lit. În încheiere judecătorul de instrucţie se va expune asupra circumstanţelor menţionate la punctele 2. părţii vătămate.4 din prezenta hotărâre.2. apărătorului acestuia. deosebit de gravă sau excepţional de gravă şi dacă există mijloacele tehnice respective. pentru audierea martorului în asemenea circumstanţe.110 CPP. a bănuitului. integrităţii corporale sau a libertăţii martorului ori a unei rude apropiate a lui sunt în legătură cu declaraţiile pe care acesta le face. în cazul în care prezenţa martorului la judecarea cauzei va fi imposibilă din motivul plecării acestuia peste hotarele ţării sau din alte motive întemeiate. a reprezentantului legal şi la data fixată pentru audiere procurorul asigură prezenţa acestor persoane în instanţă. audierea martorului sau. art. iar copiile acestora se păstrează la judecătorul de instrucţie. drept garantat de art. Deşi judecătorul de instrucţie nu este organ de urmărire penală şi nu are atribuţii de a administra probe. Din sensul prevederii legale menţionate rezultă că. părţii vătămate şi procurorului de a pune întrebări martorului audiat.109 CPP prevede că.d) din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului. Audierea martorului se efectuează cu participarea procurorului.115 CPP.109 CPP poate servi boala îndelungată a persoanei care urmează a fi audiată ca martor. care din anumite motive nu vor putea fi prezenţi în şedinţa de judecată. Audierea martorului poate fi înregistrată video sau audio. Audierea martorului de către judecătorul de instrucţie în condiţii speciale. 3. Procesul verbal al şedinţei şi declaraţiile martorului cu caseta video sau audio. procurorul poate solicita audierea martorului de către judecătorul de instrucţie.2. se transmit procurorului pentru a fi anexate la materialele dosarului respectiv. prevăzute de art. în aceleaşi condiţii ca şi martorii apărării. conform prevederilor art. Procedura de desfăşurare a audierii şi declaraţiile martorului se consemnează de grefier în procesul verbal al şedinţei de judecată şi în declaraţii ca document separat anexat la procesul verbal în condiţiile prevăzute la art. învinuitului. dacă au fost aplicate înregistrări. urmează a fi stabilite următoarele condiţii strict necesare: • pericolul asupra vieţii.a. după caz. Această procedură asigură posibilitatea realizării dreptului inculpatului la audierea martorilor acuzării.3. 307 . asigurându-se dreptul participanţilor la audiere de a pune întrebări martorului audiat. 3. deosebit de gravă sau excepţional de gravă.

Identitatea reală a martorului se consemnează de către judecătorul de instrucţie într-un proces-verbal separat. sau. a avocatului. cu imaginea şi vocea distorsionate. pentru a se lua măsuri de protecţie a persoanelor aflate în pericol. Aceste două încăperi urmează a fi conexate prin reţea de televiziune cu circuit închis. procurorul care conduce sau. Jurământul este depus de către martor după ce a fost conexată reţeaua şi acest jurământ este anexat ulterior la procesul verbal al şedinţei de judecată. Pentru a audia martorul în condiţiile speciale menţionate la art. avocatul şi bănuitul.110 CPP. Declaraţiile martorului audiat în condiţiile prevăzute de art. partea vătămată. Declaraţiile martorului audiat în asemenea condiţii pot fi utilizate ca mijloc de probă numai în măsura în care ele sunt confirmate de alte probe. 28 martie 2002. până a face conexiunea reţelei de televiziune cu circuit închis.110 CPP se înregistrează prin mijloace tehnice video şi se consemnează integral în procesul verbal al şedinţei. una în incinta instanţei de judecată unde se vor afla judecătorul de instrucţie care va efectua audierea.6. sigilate cu sigiliul instanţei. 308 . încât să nu poată fi recunoscut. a martorului respectiv sau a oricărei persoane interesate. inculpatul nu a putut să îl confrunte din cauza absenţei sau a anonimatului martorului (jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului. despre pericolul declarat urmează a fi înştiinţate organele respective. Bănuitului. Nicio condamnare nu se poate baza numai sau într-o măsură considerabilă pe declaraţiile martorului pe care învinuitul. având posibilitate de a auzi răspunsul la întrebările puse şi de a vedea expresia feţei celui audiat. Audierea martorului în asemenea condiţii se face în baza unei încheieri motivate a judecătorului de instrucţie. învinuitului şi apărătorului acestuia.105. §29). după caz. se păstrează în original la instanţă împreună cu copia procesului verbal al declaraţiei. cazul Birutis şi alţii c. la cererea argumentată a procurorului. învinuitul. 109 CPP. 108. procurorul. procurorul. 3. avocatul. Martorul poate fi audiat prin intermediul teleconferinţei cu circuit închis. la care este anexată şi declaraţia martorului. părţii vătămate li se asigură posibilitatea de a adresa întrebări martorului audiat în asemenea condiţii. Casetele video pe care a fost înregistrată declaraţia martorului. martorul respectiv sau oricare persoană interesată. În condiţiile menţionate pot fi audiaţi ca martori şi investigatorii sub acoperire. adică să fie pregătit să expună alte date de identitate cât mai apropiate de datele lui reale. în condiţii de maximă siguranţă a confidenţialităţii.5. efectuează urmărirea penală va avea grijă ca martorul să aibă o legendă. astfel ca cei ce se află în instanţă să poată vedea şi audia declaraţiile pe care le va face martorul audiat.3. este necesară existenţa mijloacelor tehnice respective. Informaţia despre identitatea reală a martorului se verifică în baza documentelor de identitate ale acestuia de către judecătorul de instrucţie care asistă martorul. Regulile de audiere ale acestui martor sunt cele generale prevăzute de art. care sunt persoane civile. care vor permite a înzestra cel puţin două încăperi. În cazul audierii martorului cu o altă identitate decât cea reală. bănuitul. Cererea înaintată judecătorului de instrucţie urmează a fi argumentată şi confirmată prin anumite date privitoare la pericolul persistent. Procesul verbal al şedinţei de audiere a martorului în asemenea condiţii şi declaraţiile acestuia se întocmesc de grefier în sala de şedinţă unde se află judecătorul de instrucţie. Lituaniei. după caz. învinuitul şi o altă încăpere în care se va afla martorul care urmează a fi audiat. Dacă cererea este înaintată judecătorului de instrucţie de către avocat. astfel. însoţit de un alt judecător de instrucţie. partea vătămată. care se semnează de către martor şi judecătorul de instrucţie şi se păstrează la sediul instanţei respective în plic sigilat. Martorului audiat în condiţiile menţionate i se permite să comunice o altă informaţie despre identitatea sa decât cea reală.

).304-306 CPP. devenind astfel publică. Cât priveşte suspendarea provizorie din funcţie a învinuitului demersul poate fi înaintat de către procuror la locul de serviciu al învinuitului şi va fi soluţionat de administraţie în baza prevederilor legale care reglementează genul respectiv de activitate (Legea privind serviciul public. pronunţarea judecătorului de instrucţie asupra vinovăţiei inculpatului la această fază contravine principiului prezumţiei nevinovăţiei garantat de art.3) şi ale art.6 §2 din Convenţia Europeană şi. În asemenea situaţie.(2) din Constituţie.158 CPP. o asemenea concluzie a judecătorului de instrucţie afectează principiul prezumţiei nevinovăţiei. deci confirmată prin anumite probe. Ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport este o măsură preventivă principală sau o măsură complementară la o altă măsură preventivă. suspendarea provizorie din funcţie a învinuitului poate fi aplicată doar persoanelor care practică activităţi în interesul serviciului public. Ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport se aplică la demersul motivat al procurorului. aplicarea acestei măsuri poate avea loc doar după ce mijlocul de transport respectiv a fost recunoscut ca corp delict în ordinea prevăzută de art. în care este argumentată necesitatea aplicării unei asemenea măsuri preventive.4 alin. În cazul în care ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport se solicită în temeiul utilizării mijlocului de transport la săvârşirea infracţiunii.200 CPP). în temeiul ordonanţei organului de urmărire penală. care se aplică persoanelor puse sub învinuire doar pentru săvârşirea infracţiunilor în domeniul transporturilor. iar hotărârea administraţiei poate fi atacată în instanţă în modul prevăzut de lege. Astfel. 4. Copia de pe încheierea instanţei privind ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport se transmite organului de poliţie rutieră pentru executare. Însă. prevederile art. urmează a fi aplicate în direct prevederile Convenţiei.2. Legea cu privire la Procuratură. Suspendarea provizorie din funcţie constă în interzicerea provizorie motivată învinuitului de a exercita atribuţiile de serviciu sau de a realiza activităţi cu care acesta se ocupă sau le efectuează în interesul serviciului public. În afară de măsurile preventive expuse în Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie din 28 martie 2005 "Despre aplicarea de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei de procedură penală privind arestarea preventivă şi arestarea la domiciliu" în competenţa exclusivă a judecătorului de instrucţie sunt atribuite şi următoarele măsuri procesuale de constrângere: ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport (art. Demersul procurorului şi ordonanţa privind aplicarea măsurii de ridicare provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport se examinează de judecătorul de instrucţie în ordinea prevăzută de art. Deoarece încheierea de suspendare din funcţie este o măsură intermediară. în conformitate cu prevederile art.6 §2 din Convenţia Europeană. şi nu o hotărâre definitivă prin care se soluţionează cauza penală respectivă. cu participarea învinuitului la care se referă demersul declarat.200 Cod de procedură penală contravin prevederilor art. conform căruia persoana poate fi declarată vinovată doar de către instanţa de judecată în cadrul unui proces public unde îi sunt asigurate toate garanţiile procesuale necesare apărării şi vinovăţia va fi constatată printr-o hotărâre judecătorească definitivă. dat fiind că încheierea judecătorului de instrucţie trebuie să fie motivată. 309 .1.201 CPP).182 CPP).(1) pct. şi se expediază la locul de serviciu al învinuitului. Atribuţii ale judecătorului de instrucţie legate de aplicarea măsurilor procesuale de constrângere 4. aplicarea amenzii judiciare (art. precum şi în cazul utilizării mijlocului de transport la săvârşirea infracţiunii.197 alin. Legea cu privire la statutul judecătorului. Legea cu privire la poliţie etc.4. suspendarea provizorie din funcţie a învinuitului (art.

Atribuţii ale judecătorului de instrucţie legate de soluţionarea plângerilor împotriva actelor ilegale ale organelor de urmărire penală.265). care activează în procesul de urmărire penală sau care exercită activitate operativă de investigaţii (procurorul. traducătorului (art. hotărârea privind recuzarea interpretului. nu sunt pasibile de a fi atacare judecătorului de instrucţie la faza de urmărire penală: hotărârea asupra abţinerii sau recuzării procurorului (art. pasibile de a fi contestate.1. 201.3. Prin acţiuni ale organului de urmărire penală sau ale organului care exercită activitate operativă de investigaţii.274). Încheierea judecătorului de instrucţie privind aplicarea amenzii judiciare poate fi atacată cu recurs în instanţa ierarhic superioară de către persoana în privinţa căreia a fost aplicată amendă.285). 5. c) alte acţiuni prin care persoana cu funcţii de răspundere a depăşit atribuţiile sale de serviciu. b) acţiunile ori inacţiunile nemijlocite ale persoanei cu funcţie de răspundere. 3) refuzul organului de urmărire penală de a recunoaşte persoana în calitate de parte civilă (art.286) . 322 (3). se înţelege: a) actele procedurale. 5) hotărârea organului de urmărire penală cu privire la respingerea cererii sau demersului organizaţiei obşteşti ori al colectivului de muncă (art. 7) ordonanţa de clasare a cauzei penale (art. 200 (4). Amenda judiciară se aplică doar în cazurile abaterilor prevăzute de Codul de procedură penală (art.4. 5. Codul de procedură penală prevede expres următoarele acte şi acţiuni ale organului de urmărire penală care pot fi atacate judecătorului de instrucţie: 1) actul privind refuzul organului de urmărire penală de a primi plângerea sau denunţul referitor la săvârşirea infracţiunii (în termen de 5 zile. adică documentele prin care se consemnează orice acţiune procesuală prevăzută de Codul de procedură penală şi de Legea privind activitatea operativă de investigaţii. 8) refuzul organului de urmărire penală de a satisface demersurile în cazurile prevăzute de lege (art. 334 (3) etc. 2) ordonanţa de neîncepere a urmăririi penale (art. Însă.72 CPP). ofiţerul de urmărire penală.). abaterea comisă de persoana respectivă urmează a fi menţionată atât în demersul procurorului cât şi în încheierea judecătorului de instrucţie. conform legii. când abaterea este admisă în cadrul activităţii judecătorului de instrucţie. ci doar aceea care a afectat un drept legal reglementat de legea materială sau procesuală.54 CPP).222). Amenda judiciară se aplică de către judecătorul de instrucţie doar la demersul procurorului sau din oficiu. colaboratorul care exercită activitate operativă de investigaţie). 4) refuzul organului de urmărire penală de a restabili termenul procedural omis (art. În fiecare caz de aplicare a amenzii judiciare. Nu orice acţiune a organului de urmărire penală sau a organului care exercită activitate operativă de investigaţii poate fi atacată judecătorului de instrucţie.247). precum şi plângerile împotriva acţiunilor ilegale ale procurorului 5. hotărârea privind soluţionarea cererii de înlăturare din procesul penal al apărătorului (art.89 CPP). de scoatere a persoanei de sub urmărire (art.234). 6) ordonanţa de încetare a urmăririi penale. 9) alte acţiuni care afectează drepturile şi libertăţile constituţionale ale persoanei (a