MODELE DE ACTE DEPUSE DE AVOCAŢI ÎN INSTANŢE

1

SUMAR CAUZE CIVILE
HOTĂRÂRI ALE PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA
PRIVIND APLICAREA NORMELOR CODULUI DE PROCEDURĂ CIVILĂ LA JUDECAREA PRICINILOR ÎN PRIMĂ INSTANŢĂ NR.24 DIN 12.12.2005 ...................13 CU PRIVIRE LA APLICAREA LEGISLAŢIEI PROCESUALE CIVILE LA ÎNTOCMIREA HOTĂRÂRII ŞI ÎNCHEIERII JUDECĂTOREŞTI NR.2 DIN 07.07.2008 ................................................................................................................................23 CU PRIVIRE LA EXAMINAREA PRICINILOR CIVILE ÎN ORDINE DE APEL NR.15 DIN 03.10.2005 ...........................................................................................................32 CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII DE CĂTRE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI A LEGISLAŢIEI PROCESUALE CIVILE LA ÎNTOCMIREA ACTELOR JUDECĂTOREŞTI DE DISPOZIŢIE ÎN CADRUL EXAMINĂRII PRICINILOR CIVILE ŞI ECONOMICE ÎN ORDINE DE APEL ŞI DE RECURS NR.3 DIN 07.07.2008 ..............................................................................................................42 CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII LEGISLAŢIEI PROCEDURALE LA EXAMINAREA CAUZELOR CIVILE ÎN RECURS NR.3 DIN 27.03.2006 ..................46 CU PRIVIRE LA EXAMINAREA CAUZELOR PRIVIND ACCESUL LA INFORMAŢIILE OFICIALE NR.1 DIN 02.04.2007 .......................................................61 PRIVIND PRACTICA JUDICIARĂ CU PRIVIRE LA CONSTATAREA FAPTELOR CARE AU VALOARE JURIDICĂ ŞI DECLARAREA PERSOANEI DISPĂRUTĂ FĂRĂ URMĂ SAU DECEDATĂ NR.4 DIN 07.07.2008...............................77 CU PRIVIRE LA APLICAREA DE CĂTRE INSTANŢELE DE JUDECATĂ A LEGISLAŢIEI CE REGLEMENTEAZĂ REPARAREA PREJUDICIULUI MORAL NR.9 DIN 09.10.2006 ..............................................................................................................86 CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII DE CĂTRE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI A LEGISLAŢIEI DESPRE ÎNCASAREA CHELTUIELILOR DE JUDECATĂ ÎN CAUZELE CIVILE NR.25 DIN 28.06.2004..........................................92 CU PRIVIRE LA UNELE CHESTIUNI CE VIZEAZĂ PROCEDURA DE ELIBERARE A ORDONANŢELOR JUDECĂTOREŞTI NR.18 DIN 31.05.2004 .............101 NOTĂ INFORMATIVĂ PRIVIND TEMEIURILE CE DUC LA RESTITUIREA DE CĂTRE INSTANŢA DE RECURS A PRICINILOR SPRE REJUDECARE ..................106

2

PROCEDURA CONTENCIOASĂ CERERI DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ (ACŢIUNI)
BRAŞOVEANU DUMITRU. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ A LUI Ş.Ş. ŞI A OFICIULUI CADASTRAL TERITORIAL .................................................130 BRAŞOVEANU DUMITRU. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ A CONSILIULUI SĂTESC ............................................................................................................. 133 BRAŞOVEANU DUMITRU. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ A CONSILIULUI SĂTESC (2) ........................................................................................................ 136 DOLGHIERU VASILE. CERERE CU PRIVIRE LA MĂRIREA CUANTUMULUI PRETENŢIILOR DIN ACŢIUNE ............................................................138 DOLGHIERU VASILE. CERERE DE RECURS ASUPRA DECIZIEI CURŢII DE APEL ECONOMICE...........................................................................................139 DOLGHIERU VASILE. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ CU PRIVIRE LA ÎNCASAREA DATORIILOR FORMATE ÎN BAZA CONTRACTULUI ......................143 DOLGHIERU VASILE. OBIECŢII ASUPRA RAPORTULUI DE EXPERTIZĂ ..............145 DOLGHIERU VASILE. REFERINŢĂ LA CEREREA DE APEL PRIVIND ATACAREA HOTĂRÂRII JUDECĂTORIEI ECONOMICE DE CIRCUMSCRIPŢIE CHIŞINĂU ..............................................................................................................................147 DOLGHIERU VASILE. REFERINŢĂ ASUPRA CERERII DE RECURS .........................150 DOLGHIERU VASILE. REFERINŢĂ ASUPRA CERERII DE REVIZUIRE DEPUSE ÎMPOTRIVA DECIZIEI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE ................................152 DOLGHIERU VASILE. REFERINŢĂ ASUPRA CERERII RECONVENŢIONALE CU PRIVIRE LA DECLARAREA NULĂ A PCT. 5.4, 5.6, 10.5 ..........................................154 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA DATORIEI .......................................................................................................157 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA DATORIEI (2) .........................................................................................................................159 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA VENITULUI RATAT ..............................................................................................................161 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA PENALITĂŢII .........................................................................................................................164

3

CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND REZOLVIREA CONTRACTULUI DE VÂNZARE-CUMPĂRARE ..............................................................168 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULITĂŢII CONTRACTULUI DE VÂNZARECUMPĂRARE (2) ............................................................................................................................. 171 PALII OLEG. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU REPARAREA PREJUDICIULUI CAUZAT PRIN VĂTĂMAREA INTEGRITĂŢII CORPORALE ŞI DECESUL LUI C.W................................................................................................................173 PALII OLEG. CERERE PENTRU COMPLETAREA TEMEIULUI ACŢIUNI..................176 SPĂLATU VEACESLAV. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA PREJUDICIULUI MATERIAL PRODUS ÎN URMA ACCIDENTULUI RUTIER ...................................................................................................................................179 SPĂLATU VEACESLAV. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND PARTAJUL AVERII COMUNE .............................................................................................181 SPĂLATU VEACESLAV. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU DESFACEREA CĂSĂTORIEI ...............................................................................................183 SPĂLATU VEACESLAV. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA DATORIEI .......................................................................................................184 ROMAN ANATOLIE. CERERE CU PRIVIRE LA ADOPTAREA ACŢIUNILOR DE ASIGURARE A ACŢIUNII CIVILE ................................................................................186 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE PRIVIND ÎNCETAREA PROCESULUI ÎN PRICINA CIVILĂ ...................................................................................................................188 PALII OLEG. CERERE PRIVIND APARTENENTA DOCUMENTELOR CONSTATATOARE DE DREPTURI ....................................................................................192

APELURI
PALII OLEG. CERERE DE APEL ASUPRA HOTĂRÂRII JUDECĂTORIEI ANENII-NOI............................................................................................................................ 194 SPĂLATU VEACESLAV. CERERE DE APEL ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRII JUDECĂTORIEI BUIUCANI MUN.CHIŞINĂU NR.2-14/10 DIN 10.04.2010.................... 196

ALTE CERERI
PALII OLEG. CERERE PENTRU ANEXAREA ÎNSCRISURILOR LA MATERIALELE CAUZEI ..................................................................................................... 198 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE PRIVIND EFECTUAREA EXPERTIZEI PSIHIATRICE ......................................................................................................................... 199 4

SPĂLATU VEACESLAV. CERERE DE STRĂMUTARE A PRICINII SPRE JUDECARE CU RESPECTAREA NORMELOR DE COMPETENŢĂ EXCEPŢIONALĂ.................................................................................................................... 201

CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV
HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII DE CĂTRE INSTANŢELE DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV A UNOR PREVEDERI ALE LEGII CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV NR.10 DIN 30.10.2009........................................203

CERERI PREALABILE
NICOARĂ VASILE. CERERE PREALABILĂ ÎMPOTRIVA ÎNTREPRINDERII DE STAT CENTRUL RESURSELOR INFORMAŢIONALE DE STAT „REGISTRU” ŞI A DIRECŢIEI DE DOCUMENTARE A POPULAŢIEI.........................................................219

CERERI
BRAŞOVEANU DUMITRU. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ A COMISIEI ELECTORALE CENTRALE ...............................................................................221 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULITĂŢII ACTULUI ADMINISTRATIV .......................................226 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND REVOCAREA ACTULUI ADMINISTRATIV (2) .........................................................................................229 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULITĂŢII ACTULUI ADMINISTRATIV (3) .................................232 NICOARĂ VASILE. CERERE DE CHEMARE ÎN INSTANŢA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV PRIVIND ANULAREA ACTULUI ADMINISTRATIV ŞI ÎNCASAREA PREJUDICIULUI CAUZAT ..........................................................................235 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. PLÂNGERE ÎN PRIVINŢA SOLICITANTULUI DE AZIL (ÎN ORDINEA ART. 313 COD DE PROCEDURĂ PENALĂ) ................................ 242 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE PRIVIND AMÂNAREA PROCESULUI ÎN PRIVINŢA SOLICITANTULUI DE AZIL ÎN CONFORMITATE CU ART.208 DIN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ ................................................................................244 PALII OLEG. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU ANULAREA DECIZIEI DIRECŢIEI REFUGIAŢI ŞI ACORDAREA STATUTULUI DE REFUGIAT ..........................................................................................................................245 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE PRIVIND CONTESTAREA ACTULUI ADMINISTRATIV ...............................................................................................................249 5

BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE PRIVIND RESPINGEREA DEMERSULUI PRIVIND APLICAREA MĂSURII PREVENTIVE SUB FORMĂ DE AREST PREVENTIV A SOLICITANTULUI DE AZIL ..................................................................253 PALII OLEG. RECURS ASUPRA HOTĂRÂRII CURŢII DE APEL CHIŞINĂU DIN _ PRIN CARE A FOST RESPINSĂ ACŢIUNEA PENTRU ANULAREA DECIZIEI NR.____A DIRECŢIEI PRINCIPALE PENTRU REFUGIAŢI ..........................................255 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU ANULAREA ACTULUI ADMINISTRATIV DE REFUZ ÎN PRIMIREA DOCUMENTELOR PENTRU NATURALIZARE A BENEFICIARULUI DE PROTECŢIE UMANITARĂ ................................................................................................257

RECURSURI
BRAŞOVEANU DUMITRU. RECURS AL MIŞCĂRII SOCIAL-POLITICE „ACŢIUNEA EUROPEANĂ” ................................................................................................259 PĂDURARU ION. CERERE DE RECURS ASUPRA ÎNCHEIERII CURŢII DE APEL CHIŞINĂU DIN ___ PRIVIND SCOATEREA DE PE ROL A CERERII DE CHEMARE ÎN INSTANŢA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV...................................264 CONSTANTINOV ANA. RECURS ÎMPOTRIVA DECIZIEI CURŢII DE APEL CHIŞINĂU DIN 18 MARTIE 2010 .......................................................................................268

PLEDOARII
BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. ALOCUŢIUNEA AVOCATULUI ÎN CAUZA M.V.A. ÎMPOTRIVA CONSILIULUI DE ADMINISTRARE AL AGENŢIEI NAŢIONALE PENTRU REGLEMENTARE ÎN ENERGETICĂ (ANRE) ..................................................272 BRASOVEANU DUMITRU. PLEDOARIA AVOCATULUI ÎN CAUZA MIŞCAREA SOCIAL-POLITICĂ „ACŢIUNEA EUROPEANĂ” ÎMPOTRIVA COMISIEI ELECTORALE CENTRALE................................................................................277 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. TEZE CU PRIVIRE LA CEREREA DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ A LUI H.M. PRIVIND CONTESTAREA ACTULUI ADMINISTRATIV .................................................................................................................283

PROCEDURA SPECIALĂ
BRAŞOVEANU DUMITRU. CERERE PRIVIND STABILIREA FAPTULUI DE RUDENIE ...............................................................................................................................288

6

CAUZE PENALE
HOTĂRÂRI ALE PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA
PRIVIND SENTINŢA JUDECĂTOREASCĂ NR.5 DIN 19.06.2006 ...................................292 CU PRIVIRE LA PRACTICA ASIGURĂRII CONTROLULUI JUDECĂTORESC DE CĂTRE JUDECĂTORUL DE INSTRUCŢIE ÎN PROCESUL URMĂRIRII PENALE NR.7 DIN 04.07.2005 .............................................................................................................303 CU PRIVIRE LA PRACTICA JUDECĂRII CAUZELOR PENALE ÎN ORDINE DE APEL NR.22 DIN 12.12.2005 ................................................................................................314 CU PRIVIRE LA JUDECAREA RECURSULUI ORDINAR ÎN CAUZA PENALĂ NR.9 DIN 30.10.2009 .............................................................................................................326 PRIVIND APLICAREA ÎN PRACTICA JUDICIARĂ DE CĂTRE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI A UNOR PREVEDERI ALE CONVENŢIEI PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE NR.17 DIN 19.06.2000 ...........................................................................................................341 CU PRIVIRE LA UNELE CHESTIUNI CE ŢIN DE APLICAREA DE CĂTRE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI A PREVEDERILOR ARTICOLULUI 3 DIN CONVENŢIA EUROPEANĂ PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE NR.8 DIN 30.10.2009 ..........................................344 NOTĂ INFORMATIVĂ CU PRIVIRE LA HOTĂRÂRILE PRONUNŢATE DE CEDO CONTRA MOLDOVEI LA SFÎRŞITUL ANULUI 2009 - ANUL 2010 PE MARGINEA DOSARELOR ECONOMICE ..........................................................................357 CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII DE CĂTRE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI A UNOR PREVEDERI ALE CONSTITUŢIEI REPUBLICII MOLDOVA NR.2 DIN 30.01.1996.........................................................................................366

CERERI
CONSTANTINOV ANA. CERERE DE LIBERARE DE RĂSPUNDERE PENALĂ POTRIVIT PREVEDERILOR ART.217 ALIN.(5) CP RM.................................................... 371 SPĂLATU VEACESLAV. CERERE PRIVIND ÎNLOCUIREA MĂSURII PREVENTIVE ........................................................................................................................373

7

RECURSURI
MĂRGINEANU IURIE. RECRS ASUPRA SENTINŢEI DIN 16.06.2006 PRONUNŢATE DE JUDECĂTORIA STRĂŞENI ŞI ASUPRA DECIZIEI CURŢII DE APEL CHIŞINĂU DIN 5.10.2006 ...................................................................................374 NICOARĂ VASILE. RECURS ASUPRA ÎNCHEIERII JUDECĂTORIEI DIN 29.08.2008 PRIVIND APLICAREA MĂSURII PREVENTIVE SUB FORMĂ DE AREST PE UN TERMEN DE 10 ZILE ÎN PRIVINŢA LUI M.D. ŞI ASUPRA ÎNCHEIERII PRIN CARE A FOST RESPINS DEMERSUL PRIVIND ELIBERAREA PERSOANEI ÎN LEGĂTURĂ CU EXPIRAREA TERMENULUI DE REŢINERE ............379 SPĂLATU VEACESLAV. RECURS ÎMPOTRIVA DECIZIEI CURŢII DE APEL DIN 27.02.2010 ÎN DOSARUL PENAL NR.1A-11/2010 .......................................................... 384

RECURSURI ÎN ANULARE
MUNTEANAU PETRU. RECURS ÎN ANULARE ................................................................... 386 ULIANOVSCHI GHEORGHE. RECURS ÎN ANULARE (ÎN BAZA ART.452 ŞI ART.453 ALIN.2 CPP RM) ÎMPOTRIVA ÎNCHEIERII JUDECĂTORULUI DE INSTRUCŢIE AL JUDECĂTORIEI SECT.CENTRU, MUN.CHIŞINĂU DIN 24 MARTIE 2008 ÎN CAUZA PENALĂ DE ÎNVINUIRE A LUI K.M. ÎN BAZA ART.46, 217/1 ALIN.(4) LIT.B) ŞI D) CP RM....................................................................... 391 ULIANOVSCHI GHEORGHE. RECURS ÎN ANULARE ÎN ORDINEA PREVĂZUTĂ DE ART.425 CPP ......................................................................................................................395 ULIANOVSCHI GHEORGHE. RECURS ÎN ANULARE ÎN ORDINEA PREVĂZUTĂ DE ART.452 CPP RM (1) ..............................................................................399 ULIANOVSCHI GHEORGHE. RECURS ÎN ANULARE ÎN ORDINEA PREVĂZUTĂ DE ART.452 CPP RM (2) ..............................................................................404

ALTE CERERI
BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. REFERINŢĂ LA APELUL DECLARAT DE PROCUROR ÎMPOTRIVA SENTINŢEI JUDECĂTORIEI DIN 19.03.2010 ÎN PRIVINŢA LUI C.M.I. ............................................................................................................409 NICOARĂ VASILE. CERERE FORMULATĂ ÎN BAZA ART.345 ALIN.(4), P.3; 350; 332 ALIN.(1); 275 P.9); 274 ALIN.(2); 28 CPP PRIVIND ÎNCETAREA PROCESULUI PENAL ...........................................................................................................437 NICOARĂ VASILE. DEMERS PRIVIND RIDICAREA EXCEPŢIEI DE NECONSTITUŢIONALITATE ..............................................................................................441

8

BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. REFERINŢĂ ASUPRA CERERII DE APEL ÎNAINTATE DE PROCUROR ÎMPOTRIVA SENTINŢEI JUDECĂTORIEI CENTRU, MUN. CHIŞINĂU DIN 28.01.200 .............................................................................. 443

PLEDOARII
ALEXEI BARBĂNEAGRĂ. INDEPENDENŢA JUSTIŢIEI, TRIUMFUL ADEVĂRULUI ŞI AL LEGII ÎN CAUZE ADMINISTRATIVE...........................................447 ALEXEI BARBĂNEAGRĂ. PLEDOARIA AVOCATULUI ÎN CAUZA PENALĂ DE ÎNVINUIRE A LUI C.M.I. ÎN SĂVÂRŞIREA INFRACŢIUNILOR PREVĂZUTE DE ART.327 ALIN.(2) LIT. C), 328 ALIN.(3) LIT A),D), 332 ALIN.(1) CP ......................456 NICOARĂ VASILE. PLEDOARIE ÎN CADRUL DOSARULUI PENAL PRIVIND ÎNVINUIREA LUI A.V. ÎN COMITEREA INFRACŢIUNII PREVĂZUTE DE ART.264 ALIN.(3) LIT.A) CP ...............................................................................................493 URSU NICOLAE. TEZE PENTRU DEZBATERI JUDICIARE ÎN CAUZA PENALĂ V.Ş. ŞI ALŢII ..........................................................................................................................500 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. TEZE DIN PLEDOARIA SUSŢINUTĂ ÎN INSTANŢA DE JUDECATĂ ÎN CAUZA PENALĂ DE ÎNVINUIRE A M.I. ÎN SĂVÂRŞIREA INFRACŢIUNILOR PREVĂZUTE DE ART.328 ALIN.(1), 332 ALIN.(1) ŞI ART.329 CP RM .....................................................................................................................508

CAUZE ADMINISTRATIVE
HOTĂRÂRI ALE PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA
CU PRIVIRE LA APLICAREA SANCŢIUNILOR ADMINISTRATIVE DE CĂTRE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI NR.22 DIN 10.07.1997 ..................................................521 CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII LEGISLAŢIEI PENALE ŞI DMINISTRATIVE PRIVIND PROTECŢIA CONSUMATORILOR NR.23 DIN 10.07.1997 ................................................................................................................................526 DESPRE PRACTICA JUDICIARĂ ÎN CAUZELE PRIVIND CONTRABANDA ŞI CONTRAVENŢIILE ADMINISTRATIVE VAMALE NR.19 DIN 10.07.1997 ...................531 CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII UNOR PREVEDERI ALE ARTICOLULUI 162 DIN CODUL CU PRIVIRE LA CONTRAVENŢIILE ADMINISTRATIVE REFERITOR LA RĂSPUNDEREA PENTRU DESFĂŞURAREA ILEGALĂ A ACTIVITĂŢII DE ÎNTREPRINZĂTOR NR.5 DIN 15.02.1999 ...............................................................................................................................539

9

CERERI
MANCEVSCHI OLEG. CONTESTAŢIE ÎMPOTRIVA PROCESULUI-VERBAL CU PRIVIRE LA CONTRAVENŢIE .....................................................................................543 MANCEVSCHI OLEG. CONTESTAŢIA ÎMPOTRIVA DECIZIEI CU PRIVIRE LA CONTRAVENŢIE ..................................................................................................................545 ULIANOVSCHI GHEORGHE. PLÂNGERE ÎN ORDINEA PREVĂZUTĂ DE ART.281 CCA..........................................................................................................................546

RECURSURI
MANCEVSCHI OLEG. RECURS ÎN CAUZĂ CONTRAVENŢIONALĂ (NR.4D-2623/10) ....................................................................................................................549 MANCEVSCHI OLEG. RECURS ÎN CAUZA CONTRAVENŢIONALĂ (NR.4P-46/09) .........................................................................................................................551 SPĂLATU VEACESLAV. RECURS ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRII NR.4C-201/09 DIN 10.11.2009 ..............................................................................................552

SESIZĂRI ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE
SESIZARE PRIVIND CONSTITUŢIONALITATEA UNEI SINTAGME DIN ALIN.(6) ART.63 DIN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ, LA DEMERSUL JUDECĂTORIEI SECT. BOTANICA, MUN. CHIŞINĂU ÎN LEGĂTURĂ CU SOLUŢIONAREA PLÂNGERII DEPUSE ÎN ORDINEA ART.313 DIN CPP ÎN CAUZA LUI Ţ.S..............................555

MODELE DE CERERI DE ADRESARE LA CEDO
NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE PREZENTATĂ ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 34 AL CONVENŢIEI EUROPENE PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE ŞI CU ARTICOLELE 45 ŞI 47 ALE REGULAMENTULUI CEDO (1) .........................................561 NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 34 DIN CONVENŢIA EUROPEANĂ PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE AMENDATĂ DE PROTOCOLUL 11 (1) ..........570 NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE PREZENTATĂ ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 34 AL CONVENŢIEI EUROPENE PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE ŞI CU ARTICOLELE 45 ŞI 47 ALE REGULAMENTULUI CEDO (2) .........................................578 NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 34 DIN CONVENŢIA EUROPEANĂ PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE AMENDATĂ DE PROTOCOLUL 11 (2) ...........586 10

NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 34 DIN CONVENŢIA EUROPEANĂ PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE AMENDATĂ DE PROTOCOLUL 11 (3) ..........595 NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE PREZENTATĂ ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 34 AL CONVENŢIEI EUROPENE PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE ŞI CU ARTICOLELE 45 ŞI 47 ALE REGULAMENTULUI CEDO (3) .......................................... 606 NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 34 DIN CONVENŢIA EUROPEANĂ PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE AMENDATĂ DE PROTOCOLUL 11 (4) ........... 612 NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE PREZENTATĂ ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 34 AL CONVENŢIEI EUROPENE PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE ŞI CU ARTICOLELE 45 ŞI 47 ALE REGULAMENTULUI CEDO (4) .......................................... 616 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE PREZENTATĂ ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 34 AL CONVENŢIEI EUROPENE PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE ŞI CU ARTICOLELE 45 ŞI 47 ALE REGULAMENTULUI CEDO (5) .........................................623

11

HOTĂRÂRI ALE PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

12

13 .(2) din Cod şi alte legi. 2.16 lit. 3.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Privind aplicarea normelor codului de procedură civilă la judecarea pricinilor în primă instanţă nr. iar la cererea părţii interesate să soluţioneze problema reparaţiei prejudiciului cauzat prin tergiversare. Având în vedere faptul că comportamentul părţilor influenţează asupra termenului de soluţionare a litigiului. pag. Plenul Curţii Supreme de Justiţie.2 lit. într-un termen rezonabil.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale garantează dreptul oricărei persoane la judecarea în mod echitabil a cauzei. cu excepţiile şi completările stabilite în capitolele XXII-XXXIV din Cod şi alte legi. Pricinile civile se judecă în primă instanţă în termen rezonabil. Dacă părţile tergiversează cu rea-credinţă procesul. Se explică instanţelor de judecată că art.e) şi art. inclusiv cele date în competenţa instanţelor economice se judecă în primă instanţă conform procedurii generale (contencioase). în temeiul art.9 modificată de: Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.8.2005 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. să nu facă uz de manevre dilatorii şi să folosească posibilităţile oferite de dreptul procesual pentru a reduce procedura de soluţionare a cauzei. de către o instanţă independentă şi imparţială.192 alin. Acţiunile civile.24 din 12.10 din 22.2008 În scopul asigurării aplicării corecte şi unitare a normelor Codului de procedură civilă la judecarea pricinilor în prima instanţă de către instanţele de judecată. Instanţele judiciare vor avea în vedere că în mod prioritar şi de urgenţă se judecă categoriile de pricini indicate în art. Criteriile de determinare a termenului rezonabil sunt prevăzute în art. Se atrage atenţia că normele procedurale ce vizează modalitatea desfăşurării dezbaterilor judiciare în primă instanţă sunt aplicabile atât instanţelor de judecată de drept comun.12. care va hotărî asupra încălcării drepturilor şi obligaţii lor sale cu caracter civil.192 din Cod. instanţa de judecată va întreprinde toate măsurile ca părţile să îndeplinească cu exactitate actele de procedură. Instanţele de judecată urmează a lua în consideraţie faptul că dispoziţiile privitoare la dezbaterile judiciare nu sunt aplicabile litigiilor care se examinează în ordinea procedurii în ordonanţă (simplificată) reglementată în capitolul XXXV din Codul de procedură civilă. cu excepţiile prevăzute de lege. cât şi instanţelor de judecată specializate. instanţa de judecată este în drept să împiedice un asemenea comportament şi să aplice sancţiunile prevăzute de lege faţă de vinovaţi. stabilite prin Codul de procedură civilă. nr. 2006. instituită de lege. Pricinile în procedură specială se examinează potrivit regulilor generale. 4.c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie. HOTĂRĂŞTE: 1. în mod public.12.

118 din Constituţia Republicii 14 .(2) din Cod şi va putea admite înregistrarea audio-video.192 alin. În orice caz.23 din Cod se garantează fiecărei persoane dreptul la examinarea cauzei sale în mod public.386.1995 privind organizarea judecătorească. Se explică că admiterea organelor de informare în masă la şedinţa de judecată se examinează de către preşedintele şedinţei la prezentarea documentelor ce confirmă dreptul reprezentantului presei de a efectua înregistrarea sau filmarea procesului.102-106 din Cod şi dacă acest termen a fost suficient pentru ca ei să se prezinte în instanţă. Concomitent.108 din Cod. fotografierea. [Pct. Se explică instanţelor de judecată că citarea publică a pârâtului se admite doar în condiţiile art.514 din 06. 6.10 din 22. referitor la data şedinţei judiciare viitoare. iar confidenţialitatea . 400 din Cod). utilizarea altor mijloace tehnice numai la deschiderea şedinţei şi la pronunţarea hotărârii. Termenul de care au luat cunoştinţă părţile sau pentru care au primit citaţii nu poate fi schimbat decât din motive temeinice şi cu citarea părţilor.61 CPC.(2) din Cod. au fost înştiinţaţi legal potrivit dispoziţiilor art. instanţele de judecată trebuie să stabilească dacă participanţii care nu s-au prezentat în şedinţă. preşedintele şedinţei va ţine cont de prevederile art. La soluţionarea problemei privind admiterea reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă în şedinţa de judecată.4 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. Drept temei pentru amânarea examinării pricinii va servi şi cazul când termenul pentru care au fost înştiinţaţi participanţii la proces nu a fost de ajuns pentru ca ultimii să se pregătească pentru dezbaterile judiciare sau să se prezinte în şedinţa de judecată. se va ţine cont de prevederile art. participanţii la proces se vor considera legal citaţi doar atunci când citaţia Ie-a fost înmânată personal contra semnătură pe cotor sau avizul poştal cu privire la primirea citaţiei. locul şi ora şedinţei de judecată.7 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. la începerea dezbaterilor judiciare.18 alin. Examinarea pricinii în şedinţă închisă se va dispune prin încheiere motivată. În consecinţă. interpreţii în pricinile de urgenţă stipulate în art. Participantul la proces se va considera legal citat şi în cazul când personal sau prin reprezentant a fost înştiinţat în şedinţă judiciară. în şedinţă închisă trebuie examinate pricinile specificate în art.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi art.Acţiunile cu rea-credinţă ale părţilor la examinarea procesului urmează a fi determinate conform prevederilor art.14 din Legea nr.10 din 22.23 alin. [Pct. 7.2008] 8. Prin telegramă sau prin alte mijloace vor fi citaţi participanţii la proces.(2) din Cod şi în alte legi. Potrivit art. Examinarea pricinii în lipsa participanţilor.105 alin. preşedintele anunţă în ce limbă se va desfăşura procesul. problema dată fiind soluţionată de completul de judecată. care separat nu poate fi supusă niciunei căi de atac.07.12. specialiştii. contra semnătură. hotărârea se pronunţă public. precizându-se faptul că publicitatea dezbaterilor judiciare este regula.(5) din Cod.2008] 5. care nu au fost înştiinţaţi despre data. De aceea. instanţa de judecată va ţine cont de opinia participanţilor la proces şi de prevederile art. Potrivit art. La deschiderea şedinţei. martorii. însă poate fi atacată odată cu fondul cauzei.excepţia. În caz contrar judecarea pricinii urmează a fi amânată. experţii. reprezintă o încălcare a normelor procedurale şi constituie temei pentru casarea hotărârii judiciare (art. La stabilirea limbii de procedură.12.

În cazul în care în şedinţa de judecată partea îşi apără interesele prin reprezentant. sub sancţiunea nulităţii. urmează a fi verificată chestiunea inadmisibilităţii participării judecătorului la judecarea litigiului prin prisma incompatibilităţii.12 din 09 aprilie 1999. În cazul în care judecătorul nu s-a pronunţat. ale reprezentantului (art.81 CPC trebuie menţionate expres.76 din Cod). 11. Nu pot fi recuzaţi judecătorii cărora li s-a încredinţat soluţionarea cererii de recuzare. precum şi dacă nu există circumstanţe care exclud dreptul acestora de a participa la proces (art.a. cu anexarea probelor ce confirmă temeiul recuzării. La anunţarea completului de judecată sau explicarea dreptului de a face propuneri de recuzare şi de abţinere de la judecată. anul. sau. art. Categoriile actelor de identitate sunt reglementate în art. însă dacă autorul în proces a aflat de existenţa temeiului recuzării sau abţinerii după ce a început judecarea pricinii în fond. funcţia deţinută. Propunerea de recuzare şi de abţinere de la judecată urmează a fi prezentată oral sau în scris. patronimicului. studiile. în cazul persoanei juridice se vor stabili împuternicirile conducătorului acesteia.). poate stabili şi alte circumstanţe. cu indicarea motivelor concrete şi. Preşedintele şedinţei. starea materială. dacă posedă limba în care se desfăşoară procesul.252 Cod Civil şi art. în cazul participării expertului . motivul neprezentării celor absenţi. grefierul raportează preşedintelui şedinţei prezenţa persoanelor citate.gradul de rudenie.1 din Legea nr. cetăţenia. vechimea în muncă. aspecte învederate la art. martorului . 9. luna. în caz dacă ele există. 15 . Propunerea de recuzare şi de abţinere de la judecată urmează a fi depusă până la începerea dezbaterilor judiciare în fond. el nu este lipsit de posibilitatea să facă propunere de recuzare sau de abţinere de la judecată. nu este necesară după amânarea şedinţelor şi în cazul când nu este schimbată componenţa instanţei de judecată şi a participanţilor la proces. domiciliul. instanţa de judecată urmează a verifica dacă împuternicirile reprezentantului sunt formulate în conformitate cu art.75 din Cod).18 din Legea privind organizarea judecătorească completul de judecată se constituie de către preşedintele (vicepreşedintele) instanţei.49-50 din Codul de procedură civilă. pentru fiecare judecător în parte. legătura dintre acesta şi părţi. el poate participa la judecarea cauzei. După deschiderea şedinţei judiciare. Totodată. instanţele de judecată trebuie să verifice dacă nu sunt cazuri vizând încetarea valabilităţii procurii conţinute în art. dar a soluţionat unele chestiuni de procedură. Se atenţionează instanţele de judecată că este inadmisibil să judece pricina repetat judecătorul care s-a pronunţat în fond în primă instanţă. prenumele şi patronimicul. recuzării şi a abţinerii.24 din CPC şi de explicaţiile Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. pe lângă datele privitoare la identitate. În conformitate cu art. 10. cu excepţia numelui. în apel sau recurs.date cu privire la studii.255.80 CPC. La stabilirea identităţii persoanelor prezente preşedintele şedinţei urmează să verifice numele. La fel. ziua şi locul naşterii. 1052 Cod Civil.273-XIII din 09 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte. în procura eliberată şi legalizată în modul stabilit de lege. prenumelui. datele despre existenţa la întreţinere a altor persoane. datele despre invaliditate. după caz. urmează a fi stabilite şi ocupaţia. Instanţele de judecată vor avea în vedere că împuternicirile pentru exercitarea actelor procedurale prevăzute în art. care au legătură cu soluţionarea justă a litigiului (de exemplu. salariul în pricinile privind repararea prejudiciului ş. situaţia familială.Moldova. Consemnarea datelor enunţate. volumul investigaţiilor.

respectarea drepturilor şi executarea de către ceilalţi participanţi la proces a obligaţiilor care le incumbă (de ex: solicitarea adresată instanţei de judecată de audiere a părţii adverse în privinţa anumitor fapte. Respingerea de către instanţa de judecată a cererii sau a demersului nu decade persoana interesată din dreptul de a le înainta din nou pe parcursul desfăşurării dezbaterilor judiciare. specialistului.). cât şi cele speciale prevăzute de lege (art.Instanţa de judecată decide asupra recuzării şi abţinerii în camera de deliberare printr-o încheiere motivată care nu se supune niciunei căi de atac decât odată cu fondul hotărârii sau deciziei. obligarea părţii vătămate la plata unei despăgubiri. care pot influenţa asupra cursului dezbaterilor judiciare şi emiterii hotărârii (de ex: informaţia despre un participant că se află într-o instituţie curativ-profilactică va determina suspendarea procesului. de asigurare a acţiunii. inclusiv dreptul de abţinere de la judecată. 15. Pentru recuzarea expertului. 14. sunt indispensabile soluţionării juste a litigiului.56. instanţa de judecată urmează să facă distincţie între cereri şi demersuri. 13. O astfel de menţiune se face şi în procesul-verbal al şedinţei de judecată. Soluţionarea demersului sau a cererii se face imediat prin încheiere judecătorească. de numire a expertizei. 16 . interpretului. de încetare a cauzei.51 din CPC sunt prevăzute temeiuri suplimentare. de cercetare la faţa locului. adică folosirea cu rea-credinţă a acestora.154 din Cod. Cererile şi demersurile pot fi formulate în scris şi verbal. La fel. decăderea pentru neexercitarea căii de atac şi neîndeplinirea unui act de procedură). de scoatere a cererii de pe rol ş.). de a administra anumite probe. Totodată. de audiere suplimentară a martorilor. somarea expertului asupra răspunderii penale în temeiul art. pentru nedepunerea referinţei. instanţa de judecată urmează a atenţiona părţile şi asupra sancţiunilor procedurale ce vor surveni pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neexecutare sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură sau de exercitare abuzivă a unui drept (decăderea din dreptul de a cere dovada cu martori. din dreptul de a depune înscrisuri. a. expertul este obligat să facă în scris o cerere de abţinere. în cazul în care el este ferm convins că în baza cunoştinţelor lui speciale nu poate rezolva sarcinile puse în faţa sa sau că materialele prezentate îi sunt insuficiente pentru cercetări şi deducţii. 398 din Codul de procedură civilă. intervenienţilor. 12. care. din dreptul de a administra o probă. de atragere în proces a coparticipanţilor. demersul trebuie motivat. 360. Specialistului îi sunt explicate drepturile şi obligaţiile procedurale prevăzute de art. Astfel. Explicarea drepturilor şi obligaţiilor procedurale. Preşedintele şedinţei este obligat să le explice participanţilor la proces atât drepturile lor generale. de subrogare a unei anumite părţi. a. cererile au un caracter informaţional şi conţin date. garantează folosinţa. 230.52. Expertului şi specialistului le sunt explicate drepturile şi obligaţiile lor procedurale prevăzute de art. Instanţa de judecată mai explică părţilor consecinţele unui eventual abuz în exerciţiul drepturilor procedurale. cererea prin care este informată instanţa de judecată despre imposibilitatea efectuării expertizei ş. grefierului şi executorului judecătoresc în art. eficacitatea realizării actului de justiţie şi implementarea principiului disponibilităţii. Formularea cererilor şi a demersurilor se încadrează în categoria drepturilor reale de care beneficiază participanţii la proces şi care contribuie la soluţionarea litigiului. indiferent de faptul dacă acestuia îi sunt cunoscute sau nu drepturile înainte de efectuarea expertizei. 60 din Cod). Spre deosebire de demersuri. după părerea acestuia. care va condiţiona. menţionând motivele. 92. Demersul este solicitarea participantului la proces adresată instanţei de judecată pentru a se încuviinţa efectuarea anumitor acţiuni procedurale. la cererea părţii interesate. Indiferent de formă. dacă expertiza se va efectua în cadrul dezbaterilor judiciare. de efectuare a delegaţiei judiciare.312 Cod Penal pentru darea cu bună-ştiinţă a unui raport de expertiză fals sau a unor mărturii mincinoase se face printr-o declaraţie scrisă ce se consemnează în procesul-verbal al şedinţei de judecată. cererea de amânare.

din oficiu sau la cerere.205 din Cod.). declararea capacităţii depline de exerciţiu (art. a necesităţii de a prezenta sau reclama probe suplimentare. Instanţele de judecată vor soluţiona pricina în absenţa participanţilor în cazurile în care: . Datele despre temeinicia neprezentării unui participant la proces pot proveni şi de la alţi participanţi la proces sau în alt mod (de exemplu: de la instituţia medicală. Doar instanţa de judecată poate aprecia circumstanţele oferite întru invocarea temeiniciei sau netemeiniciei motivelor de neprezentare. 20. unde a fost internat reclamantul sau pârâtul etc.reclamantul şi pârâtul au solicitat instanţei de judecată examinarea pricinii în lipsa lor. de soluţionare a cererii de suspendare sau încetare a procesului.(2) CPC . La solicitarea întemeiată a participantului la proces. încuviinţarea spitalizării forţate şi a tratamentului forţat (art. înştiinţat legal despre locul.291 din Cod).instanţa consideră neîntemeiat motivul neprezentării în şedinţă de judecată a participantului la proces citat legal.208 CPC).dar cu condiţia ca prezentarea repetată a demersului să fie determinată de circumstanţe noi şi să aibă loc până la anunţarea finisării judecării pricinii în fond. .pârâtul. nu s-a prezentat în judecată şi nu a comunicat instanţei de judecată motivul neprezentării sau dacă motivele sunt considerate de instanţă ca fiind neîntemeiate. a. în pricinile de plată a pensiilor de întreţinere. se emite o încheiere motivată.109 alin.. precum şi prezenţa în sala de şedinţă fără a lua parte la dezbateri. inclusiv cu partea pregătitoare a şedinţei. Se explică că instanţa de judecată este obligată. de a dispune căutarea pârâtului în acţiunile intentate în interesul statului.206 alin. sau dacă pârâtul nu a solicitat examinarea pricinii în lipsa sa. Instanţele de judecată vor face distincţie între amânarea şi întreruperea examinării pricinii. 16. Astfel. 18. instanţa de judecată poate amâna o singură dată judecarea pricinii (art. Sarcina de înştiinţare a instanţei de judecată despre motivele neprezentării şi probele care dovedesc motivul este pusă pe seama părţilor. prin altă vătămare a sănătăţii ori prin deces. Examinarea cauzelor cu participarea obligatorie a părţilor se va desfăşura în pricinile privind încuviinţarea adopţiei (art. iar în cazurile. de a atrage în proces alte persoane sau de a efectua alte acte procedurale (art. încuviinţarea examenului psihiatric sau spitalizării în staţionarul de psihiatrie (art. iar în cazurile prevăzute în art. limitarea în capacitate de exerciţiu sau declararea incapacităţii (art. precum soluţionarea demersului de numire a expertizei.la cererea persoanei interesate după achitarea cheltuielilor de căutare.315 din Cod) şi în alte cazuri prevăzute de lege.295 din Cod).a avut loc părăsirea neîntemeiată a şedinţei de judecată de către o parte sau un alt participant la proces înainte de închiderea dezbaterilor.310 din Cod). din cauza neprezentării motivate a avocatului (reprezentantului) acestuia. 17.306 din Cod). Instanţele de judecată vor ţine cont de faptul că soluţionarea unor demersuri şi cereri ce comportă un caracter simplu se face prin încheierea de şedinţă consemnată în procesul-verbal al şedinţei judiciare. data şi ora şedinţei de judecată. în pricinile de reparaţie a prejudiciului cauzat prin vătămare a integrităţii corporale. . instanţa de judecată va dispune amânarea pricinii în cazurile în care recunoaşte imposibilitatea soluţionării pricinii în şedinţa respectivă din cauza neprezentării participantului la proces sau a martorului. expertului. interpretului. . 19. iar după întrerupere dezbaterile judiciare continuă din momentul în care s-a dispus întreruperea. de soluţionare a cererii de recuzare. de reluare a procesului ş. specialistului. 17 . La soluţionarea chestiunii privind examinarea pricinii în absenţa unui participant la proces instanţele de judecată vor ţine cont de prevederile art.(5) din Cod). deoarece după amânare dezbaterile judiciare se reiau de la început.

c). dacă pârâtul recunoaşte pretenţiile reclamantului şi dacă părţile doresc să încheie procesul cu o tranzacţie. în procesul verbal este suficientă doar semnătura reclamantului. intervenientul principal. 22. părţilor le sunt explicate urmările unei astfel de acţiuni procedurale prevăzute de art. Schimbarea ulterioară a acestei ordini se 18 . Cu toate acestea. Manifestarea volitivă a părţilor privind încheierea tranzacţiei se va face în formă scrisă. lămurindu-li-se că după confirmarea tranzacţiei nu se admite o nouă adresare în judecată între aceleaşi părţi cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri şi se concretizează dacă părţilor cele lămurite le sunt clare. reprezentanţii acestora care dispun de aceste împuterniciri potrivit art. Părţile şi participanţii la proces. după ascultarea opiniei părţilor. ca şi tranzacţia. instanţele de judecată vor ţine cont şi de faptul că în cazul în care reclamantul înaintează mai multe pretenţii şi renunţă doar la o parte din ele. care conţin răspunsul nu pot fi încuviinţate de instanţa de judecată. au dreptul să-şi pună reciproc întrebări. Explicaţiile scrise ale părţilor obţinute prin intermediul delegaţiei de judecată. Concomitent. atunci recunoaşterea acţiunii de către pârât semnifică că ultimul recunoaşte pretenţiile materialjuridice ale reclamantului şi acest fapt se consemnează în procesul-verbal al şedinţei judiciare sub semnătură. În cazul admiterii renunţării reclamantului la acţiune. Consecinţele renunţării reclamantului la acţiune diferă de cele privitoare la recunoaşterea acţiunii de pârât. Dispoziţii analogice sunt aplicabile şi depoziţiilor martorilor obţinute în acelaşi mod (art.221 din Cod) care se apreciază în cumul cu celelalte probe. 25. pârât. Tranzacţia poate fi încheiată doar de subiecţii raportului material litigios (reclamant. preşedintele clarifică dacă reclamantul îşi susţine pretenţiile. obiecţiile prezentate în referinţă asupra acesteia. se dau citire de judecător în şedinţă.266 din Cod. Întrebările ofensatoare sau care tind să dovedească fapte străine de obiectul litigiului. 26. raportul asupra pricinii trebuie să cuprindă şi indicaţiile instanţei care a dispus rejudecarea. dar care obligatoriu se consemnează contra semnătură în procesul-verbal al şedinţei judiciare de ambele părţi. instanţa de judecată emite o încheiere asupra întrebării. în legătură cu care fapt se emite o încheiere motivată de încetare a procesului în condiţiile art. La fel. după care procesul continuă şi se finalizează cu emiterea şi pronunţarea unei hotărâri. În acest sens.265 lit. deoarece dacă în primul caz procesul este încetat.266 CPC. sau în formă verbală. în acest moment. Ordinea cercetării probelor se determină. partea motivată a hotărârii poate conţine doar menţiunea că pârâtul a recunoscut acţiunea. În acest caz. Astfel. este un drept de dispoziţie al părţilor. Dacă pricina se rejudecă după casare. care se anexează la materialele dosarului. inclusiv esenţa acţiunii reconvenţionale.265 lit. Corectitudinea formulării întrebării. care poate fi atacată cu recurs. printr-o încheiere care se consemnează în procesul-verbal. d) şi art. 24. prin asigurarea probelor sau referinţă. precum şi asupra motivului respingerii ei. instanţa de judecată va continua examinarea cauzei în privinţa celora la care nu s-a renunţat şi va înceta procesul în privinţa celorlalte. Soluţionarea cererii de încheiere a tranzacţiei se face de instanţa de judecată în camera de deliberare.81 din Cod).b). logica şi legătura cu obiectul litigiului urmează a fi verificate de către preşedintele şedinţei. instanţele de judecată vor emite o încheiere în condiţiile art. d) din Cod. Judecarea pricinii în fond este acea parte a dezbaterilor judiciare în care sunt constatate şi elucidate circumstanţele de fapt şi de drept ale pricinii şi care începe cu prezentarea raportului judecătorului asupra pricinii prin care se reaminteşte părţilor obiectul litigiului. 23. cât şi confirmării tranzacţiei. În cazul renunţării reclamantului la acţiune. reglementările procedurale în această materie sunt analogice celor explicate la încheierea unei tranzacţii. 27. Renunţarea la acţiune.21. Participanţii la proces pot da explicaţii pe marginea acestora. la propunerea preşedintelui şedinţei.

Înainte de audierea martorului.218 alin. Participarea pedagogului este obligatorie la audierea martorilor în vârstă de până la 14 ani şi. în camera de deliberare. potrivit legii.133. Depoziţiile martorului nu pot fi considerate probă dacă el nu poate indica sursa informaţiei sale. în acelaşi mod. va putea să ordone ca probele să fie înfăţişate de către pârât. Instanţele de judecată vor respinge cererea de prezentare a înscrisului.11 al prezentei Hotărâri. 313 Cod penal care se face contra semnătură printro declaraţie care se anexează la procesul-verbal al şedinţei de judecată. 28. precum se întâmplă în cazurile de determinare a domiciliului copilului minor. şi printr-o încheiere de şedinţă care nu poate fi atacată separat se admite audierea martorului minor în lipsa părţilor. Dacă martorului îi lipsesc documentele care îi atestă identitatea. Consemnarea depoziţiilor martorului în procesul-verbal se efectuează conform art. Depoziţiile martorului minor vor fi aduse la cunoştinţa participanţilor la proces după revenirea completului în sala de şedinţă. sau în forma menţiunii contra semnătură în procesul-verbal al şedinţei judiciare. instanţa de judecată.220 alin. Instanţele de judecată. Dacă procesul-verbal de consemnare a depoziţiilor martorului nu este semnat de acesta şi nici nu cuprinde vreo menţiune privitoare la motivul nesemnării. se va stabili identitatea acestuia conform prevederilor pct. Nu poate fi admisă în calitate de pedagog o persoană. dacă este parte la proces sau este oarecum interesată în examinarea cauzei. 29. Privitor la necesitatea audierii repetate sau efectuarea unei confruntări instanţa de judecată decide printr-o încheiere consemnată în procesul-verbal. Locurile nescrise din depoziţie trebuie împlinite cu linie astfel încât să nu se poată adăuga nimic. schimbare în depoziţiile martorilor care nu au fost acceptate şi semnate de preşedintele şedinţei.(2) CPC. după desfacerea căsătoriei sau decăderea din drepturile părinteşti. la latitudinea instanţei de judecată. instanţa de judecată nu poate să ţină cont de această declaraţie. întru exercitarea obligaţiei principale care îi incumbă martorului de a nu depune declaraţii mincinoase sau de a refuza de la depunerea acestora. În aceste cazuri instanţa de judecată doar ascultă opinia copilului.134 din Cod. inclusiv se va verifica dacă acesta nu se încadrează în categoria persoanelor specificate în art. la cererea reclamantului. îl somează asupra răspunderii penale potrivit art. de grefier şi de martor vor fi considerate nule. în cazul audierii martorilor în vârstă de la 14 până la 16 ani. cu condiţia garantării confidenţialităţii informaţiilor. doar în cazuri excepţionale. în cazurile în care cuprinsul înscrisului priveşte chestiuni cu totul personale.(1) din Cod. Se explică instanţelor de judecată că orice ştersătură. Nu pot fi audiaţi în calitate de martori minorii în privinţa cărora s-a ivit litigiul. el poate fi audiat dacă părţile confirmă identitatea acestuia. cât şi de alţi participanţi la proces.poate face printr-o încheiere motivată. completare. fie chiar şi cu studii pedagogice. În cazul în care mijloacele de probă în susţinerea pretenţiilor reclamantului se află sub controlul pârâtului. 19 . Cererea de modificare a ordinii de cercetare a probelor poate fi înaintată atât de părţile în proces. Potrivit art. când prezentarea ar atrage urmărirea penală împotriva părţii sau unei alte persoane. când prezentarea înscrisurilor ar încălca îndatorirea de a păstra secretul. când trebuie constatate unele circumstanţe ale pricinii.312. Refuzul martorului de a da explicaţii trebuie să fie motivat şi urmează să fie exteriorizat sau în forma declaraţiei scrise. în întregime sau în parte.

146 din Cod. preşedintele şedinţei de judecată trebuie să someze participanţii care au asistat în şedinţă închisă să se abţină de la răspândirea celor auzite altor persoane. inclusiv sentinţele. În cazul în care va apărea necesitatea de a stabili dacă înregistrarea este primară sau derivată. Instanţele de judecată sunt în drept să dispună ordonarea expertizei în statele cu care Republica Moldova a semnat tratate cu privire la asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă. desene etc. care confirmă veridicitatea lor. Cercetarea înscrisurilor se va efectua în conformitate cu art. Determinarea admisibilităţii ca probă a înregistrărilor audio-video se va face prin prisma prevederilor art. Totodată. în cazul în care şedinţa judiciară a fost declarată publică.8 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Astfel. pe când probele materiale constituie diferite obiecte (art.223 din Cod folosirea acestora în justiţie şi mai ales din considerentul că este legată de conţinutul confidenţial al acestora. normă de care urmează să se conducă instanţele de judecată. semne grafice. poştă electronică ori prin alt mijloc de comunicare sau în alt mod ce permite citirea informaţiei şi care se referă la circumstanţe importante pentru soluţionarea pricinii.(2) CPC). În conformitate cu art. 32. Instanţele de judecată urmează să acorde atenţie deosebită cercetării unor astfel de înscrisuri precum sunt corespondenţa şi comunicările telegrafice personale. Astfel. scrisoare de afacere ori scrisoare personală.305 CPC)). instanţele de judecată trebuie să emită o încheiere motivată de anunţare pe această durată de timp a cercetărilor în şedinţă judiciară închisă. Se explică instanţelor de judecată că efectuarea expertizei se va încredinţa instituţiilor specificate la art. familială şi penală. noţiunea de înscris cuprinde orice document. participanţii la proces urmează să dea explicaţii referitor la cele vizionate sau audiate. a domiciliului şi a corespondenţei sale. specialişti. care sunt consemnate în procesul verbal al şedinţei judiciare. anexele (scheme. 33. instanţele de judecată trebuie să facă distincţie netă între înscrisuri şi probe materiale. convenţie. proiecte. în şedinţă pot participa. atunci când este necesar de a fi cercetate astfel de înscrisuri şi nu există consimţământul corespondenţilor. certificat.223 CPC nu se aplică în cazul în care nu este cercetat conţinutul corespondenţei. După studierea acestor înscrisuri. reprezentanţii acestora. 20 .148 CPC. alt material expus în scris cu litere. afară de părţi. Acordul sau refuzul corespondenţilor referitor la forma cercetării acestora trebuie exprimat verbal sau în scris şi se consemnează în procesulverbal al şedinţei judiciare. Cercetarea înregistrărilor video şi audio este reglementată de art. cifre.226 din Cod.) la procesele verbale ale actelor procedurale (art.137 CPC). După ce şedinţa a fost declarată închisă.1086-XIV din 23. hotărârile şi actele judiciare. martorii care urmează a fi audiaţi asupra unor momente din cercetarea acestor înscrisuri.142 alin.12 din Legea nr. contract. care garantează că orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie. pentru care şi legislatorul a prevăzut printr-o normă separată specificată la art. instanţele de judecată pot solicita ajutorul unui specialist. Instanţelor de judecată li se explică că. precum şi primit prin fax. interpretul şi acei participanţi între care s-a purtat corespondenţa. după finisarea reproducerii înregistrării video sau audio. iar în cazurile prevăzute de lege din oficiu (de exemplu: ordonarea expertizei de constatare a stării psihice (art.06. Dispoziţiile art.222 CPC. 31.30. experţi.2000 cu privire la expertiza judiciară. Dacă specialistul se va abţine de la darea unei explicaţii pe motiv că sunt necesare cunoştinţe speciale privitor la determinarea acestor circumstanţe urmează a fi dispusă efectuarea unei expertize. ci doar se face referire la data expedierii şi primirii corespondenţei sau determinarea domiciliului adresantului. luându-se în consideraţie şi protecţia legală a secretului corespondenţei oferită de art. instanţa de judecată va ordona efectuarea expertizei judiciare la cererea părţilor sau a participanţilor la proces.

audierea martorilor. ordonarea expertizei se va efectua numai în baza încheierii de judecată. ori au apărut noi probleme referitor la circumstanţele examinate ulterior (de ex. în alte probleme ce ţin de dreptul litigios. la adoptarea unor măsuri de asigurare a probelor. dar respingerea acestuia va trebui să fie motivată în hotărârea judecătorească. În încheiere instanţa de judecată îşi va motiva îndoielile asupra raportului anterior. Concomitent. expertiza suplimentară sau repetată va fi dispusă numai dacă este precedată de existenţa unui raport de expertiză pe acelaşi obiect. Raportul de expertiză este examinat în şedinţă de judecată şi evaluat în ansamblu cu celelalte probe. Consultaţia dată de specialist se consemnează în procesul-verbal al şedinţei de judecată. tehnicii. ale cărui concluzii le consideră dubioase. Se atenţionează instanţele de judecată că specialistul nu este somat de răspundere penală. la cercetarea înscrisurilor. printr-o încheiere de şedinţă consemnată în procesul verbal. 36. însă dacă procesul este pornit.227 din Cod. Partea la proces nu este lipsită de dreptul de a anexa la cererea de chemare în judecată concluzii (expertize).148. Instanţele de judecată vor face deosebire între necesitatea dispunerii unei expertize şi consultarea unui specialist. Numai în cazul în care se va dovedi că recunoaşterea a fost făcută datorită unui viciu de 21 . este necesar de a se face deosebire între expertiza suplimentară şi expertiza repetată. Necesitatea unei expertize suplimentare va decădea în cazul în care interogarea expertului în şedinţă judiciară va fi suficientă pentru înlăturarea acestor neclarităţi. fie că au fost încălcate normele de drept procedural. 149. Expertiza suplimentară se va efectua de către acelaşi expert sau de altul. va fi dispusă de instanţele de judecată dacă există dubii în privinţa veridicităţii sau temeiniciei raportului de expertiză care se pot datora fie concluziilor contradictorii ale experţilor. 37. spre deosebire de cea suplimentară.34. Atragerea specialistului în proces se face în virtutea cererii unui participant sau din oficiu.d) din Cod. Astfel. Ordonarea expertizei şi cuprinsul încheierii de judecată urmează a fi făcute conform dispoziţiilor art. Experţii care au participat la efectuarea expertizei anterioare nu au dreptul de a participa din nou la investigaţii. să suspende procesul printr-o încheiere care se supune recursului potrivit art. neavând forţă probantă prestabilită. instanţa de judecată este în drept. dispunerea unei expertize. Totodată. 35. şi nu la rapoartele de expertiză. Implicarea în proces a specialistului se va efectua de instanţele de judecată doar în cazul în care sunt reclamate cunoştinţe speciale într-un anumit domeniu al ştiinţei. Partea care a recunoscut în instanţă de judecată un înscris sub semnătură privată nu poate declara ulterior că înscrisul este fals. Încheierea prin care s-a dispus efectuarea expertizei poate fi atacată doar odată cu fondul cauzei.261 lit. Cercetarea raportului de expertiză presupune din partea instanţelor de judecată aducerea la cunoştinţa tuturor participanţilor în proces a conţinutului acestuia şi concomitent verificarea conformităţii răspunsurilor oferite întrebărilor adresate şi a temeiniciei concluziilor depuse. audierea şi vizionarea înregistrărilor video-audio. Cererea pentru declararea probelor ca fiind false se va soluţiona potrivit art. expertiza suplimentară se va dispune în cazul în care raportul de expertiză nu este suficient de clar sau este incomplet. până la prezentarea raportului de expertiză. de ce anume şia făcut această părere. Procedura falsului se referă la administrarea dovezii cu înscrisuri. Expertiza repetată întotdeauna va fi încredinţată unei comisii de experţi. menţiune care urmează a fi notificată în încheierea judecătorească. probelor materiale. întrucât mărturisirea făcută este irevocabilă. care sunt numite în virtutea unor temeiuri diferite şi procedura de efectuare a acestora este distinctă. Expertiza repetată. 153 din Cod. Instanţele de judecată vor face distincţie între categoriile de rapoarte de expertiză. Astfel.: expertul nu a oferit răspuns la câteva întrebări sau nu a examinat toate obiectele sau materialele prezentate).

Instanţele de judecată înainte de a anunţa finalizarea examinării pricinii în fond clarifică dacă participanţii la proces nu mai au şi alte completări. deoarece la această fază nu se mai admit cereri. 39.g) şi h). instanţa de judecată după încheierea susţinerilor orale.(1) lit.(3) lit. conţinutul concluziilor sau a cererilor formulate de părţi (art.24 22 . mai ales dacă astfel de circumstanţe şi probe nu au fost cunoscute până la finalizarea examinării pricinii în fond. fără a se retrage în camera de deliberare. Concomitent. Starea materială a înscrisului.274 CPC. 12 decembrie 2005 nr.consimţământ.388 alin. Părţile pot să depună concluzii scrise sau note scrise semnate de ele. 38. care se solicită de a fi declarat ca fiind fals. În cazul în care va fi adoptat doar dispozitivul hotărârii. Neîntocmirea procesului-verbal sau lipsa acestuia constituie temei incontestabil de casare a hotărârii. data şi ora pronunţării hotărârii. 42. fapt consemnat în procesul-verbal. instanţa de judecată se retrage în camera de deliberare.400 alin. La acordarea luărilor de cuvânt în cadrul susţinerilor orale instanţele de judecată vor respecta ordinea prevăzută de art. preşedintele declară finalizarea examinării pricinii. Acelaşi efect îl produce şi procesul-verbal în care există doar menţiunea că procedura este completă fără ca să cuprindă ordinea dezbaterilor. poate dispune amânarea deliberării şi pronunţării hotărârii pe un termen de cel mult 10 zile. Chişinău. explicaţiile părţilor. se atenţionează că în cazul în care instanţa de judecată imediat după susţinerile orale se retrage în camera de deliberare şi adoptă doar dispozitivul hotărârii. În camera de deliberare. Procesul-verbal se întocmeşte în scris (de mână sau dactilografiat) pentru fiecare şedinţă de judecată şi act de procedură îndeplinit şi trebuie să corespundă cerinţelor prevăzute de art. în conformitate cu prevederile art. se consemnează în procesul-verbal al şedinţei judiciare pentru ca înscrisul să nu poată fi ulterior modificat. Notele scrise sunt anexate la dosar. hotărârea integrală. art. procesul-verbal trebuie să fie perfectat în termen de 5 zile de la data încheierii şedinţei. În cazul în care nu sunt completări. din motive întemeiate. În orice caz. instanţa de judecată adoptă. ale susţinerilor lor orale. de regulă. Participanţii la proces nu au dreptul să apeleze în luările lor de cuvânt la circumstanţe neexaminate de instanţa de judecată şi nici la probe neelucidate în şedinţă judiciară. probe sau explicaţii suplimentare.233 din Cod. dar cu unica excepţie . Reieşind din sensul art. deoarece acest fapt face imposibilă exercitarea controlului judiciar privind împrejurările şi modul în care s-au desfăşurat dezbaterile judiciare. redactarea hotărârii motivate se va amâna pe un termen de cel mult 10 zile. 41. se va admite declararea înscrisului ca fiind fals şi poate fi dispusă efectuarea unei expertize sau părţilor să le fie propusă prezentarea altor probe. indiferent de faptul dacă s-au prezentat sau nu părţile sau participanţii la proces.f) din Cod). redactarea hotărârii poate fi amânată pe un termen de cel mult 15 zile. La data şi ora fixată. Dreptul la replică.233 din Cod.dreptul la ultima replică aparţine pârâtului şi reprezentantului acestuia. iar instanţa de judecată trece la susţineri orale.236 CPC. Participanţii pot lua cuvânt în consecutivitatea stabilită de art. în virtutea principiului contradictorialităţii şi al dreptului la apărare. oferă ultima posibilitate de a obiecta asupra celor afirmate în cadrul susţinerilor orale şi asupra circumstanţelor în ansamblu ale cauzei. informând părţile despre locul.242 CPC. 40.

Or. pronunţată în mod public. care se înmânează preşedintelui şedinţei şi se anexează la dosar. în camera de deliberare de către completul de judecată. pag.4-5. înlăturarea deficienţelor care au loc în practica judiciară. art. în camera de deliberare. Judecătorii beneficiază de drepturi egale în soluţionarea problemelor care apar în examinarea pricinii şi emiterea hotărârii. în privinţa fiecărei pretenţii invocate. care a participat nemijlocit la judecarea pricinii civile. nr. cu putere de lucru judecat. prin hotărârea pronunţată.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la aplicarea legislaţiei procesuale civile la întocmirea hotărârii şi încheierii judecătoreşti nr. hotărârea nu va conţine concluzii ce ţin de soluţionarea fondului nemijlocit. raportate la legea materială şi procedurală.16 lit. în temeiul art. Toate celelalte dispoziţii ale primei instanţe sau ale judecătorului. Preşedintele şedinţei de judecată votează ultimul. se emit în formă de încheiere. sunt situaţii în care instanţa se dezvinovăţeşte. nu se acceptă substituirea hotărârii cu încheierea şi invers. dar nu în sensul că a avut loc o judecată nemijlocită a fondului. 2009.). în baza circumstanţelor stabilite în cadrul dezbaterilor judiciare.17 din Codul de procedura civilă. Niciun judecător nu are dreptul să se abţină de la vot.14 CPC de a adopta în mod separat actul de dispoziţie judecătoresc respectiv. 2. fără a rezolva fondul (respinge acţiunea ca tardivă. 4. Se explică.12 În scopul asigurării aplicării corecte a normelor legislaţiei procesuale la pronunţarea hotărârilor în primă instanţă. reclamantul sau pârâtul nu este corespunzător etc. Or.07. prin care cauza se soluţionează în fond. format în mod legal.c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie. indiferent de nivelul acesteia. prin care pricina nu se soluţionează în fond. prima instanţă s-a dezinvestit de judecarea litigiului. Toate problemele care apar în judecată se soluţionează colegial cu votul majorităţii judecătorilor. Atunci când instanţa de judecată va respinge acţiunea în temeiul unei explicaţii procedurale. Instanţa de judecată este obligată prin prisma art. Hotărârea instanţei judecătoreşti se deliberează de către judecător sau de un complet din 3 judecători. Plenul Curţii Supreme de Justiţie. 3. dar este în drept să expună în scris opinia separată. chiar dacă ele au fost expuse într-o singură cerere (cerere de chemare în judecată).e) şi art. Judecătorul care nu este de acord cu hotărârea majorităţii semnează hotărârea.2 din 07. în temeiul unei excepţii procesuale. că expresia „se soluţionează cauza în fond" (se soluţionează fondul cauzei) trebuie înţeleasă în sensul că. adoptată în formă scrisă.2 lit. unul dintre care îndeplineşte funcţia de preşedinte al şedinţei de judecată. EXPLICĂ: 1.2008 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. Hotărârea judecătorească este actul final de dispoziţie a primei instanţe. 23 . în dependenţă de rezultatul examinării ei.

24 .Judecătorul sau completul de judecată deliberează în secret. instanţa aplică normele legii sau ale actului normativ care are putere juridică superioară. indiferent de faza procesului. este interzis schimbul de opinii cu orice persoană în privinţa pronunţării hotărârii. precum şi al actelor normative emise la nivel de angajator şi contractelor individuale de muncă. Dacă. al legilor constituţionale. În cazul inexistenţei normei de drept care să reglementeze raportul litigios. După examinarea pricinii în fond. Dacă în tratatul internaţional la care Republica Moldova este parte sunt stabilite alte reglementări decât cele prevăzute de legislaţia internă. 6.e) CPC). iar în lipsa unei astfel de norme.12 CPC). întemeiată şi să conţină răspunsuri la toate pretenţiile. instanţa judecătorească aplică norma de drept care reglementează raporturi similare (analogia legii). al actelor normative ale ministerelor.(1) lit. instanţa. la judecarea pricinii. Hotărârea instanţei judecătoreşti se pronunţă în numele Legii. ea va emite o încheiere privind reluarea dezbaterilor judiciare. în cadrul examinării şi soluţionării oricăror categorii de pricini civile. este în drept să ridice excepţia de ilegalitate a unui act administrativ cu caracter normativ. Instanţa judecătorească examinează pricina în limitele pretenţiilor înaintate şi nu este în drept din proprie iniţiativă să examineze pretenţiile care nu au fost înaintate. De asemenea. trebuie să fie legală. se conduce de principiile de drept şi de sensul legislaţiei în vigoare (analogia dreptului). Nerespectarea secretului deliberării constituie un temei de casare a hotărârii primei instanţe (art. instanţa din nou audiază susţinerile orale ale participanţilor la proces. 5. Se atenţionează instanţele judecătoreşti asupra necesităţii de a respecta strict prevederile art. instanţa aplică uzanţele dacă nu contravin ordinii publice şi bunelor moravuri. Totodată. Divulgarea deliberărilor este interzisă. că hotărârea judecătorească se consideră legală numai în cazul în care ea a fost pronunţată în deplină concordanţă cu normele legislaţiei civile aplicabile litigiului dedus judecaţii şi cu respectarea normelor procedurale civile.13 din Legea contenciosului administrativ. În cazurile prevăzute de lege. instanţa judecătorească este obligată să soluţioneze pricinile civile în temeiul Constituţiei Republicii Moldova. în conformitate cu art.238 CPC referitor la secretul procedurii deliberării. al hotărârilor Parlamentului. Reieşind din teza menţionată. al ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului. instanţa judecătorească este obligată la soluţioneze pricinile civile în concordanţă cu practica naţională şi jurisprudenţa Curţii Europene.388 alin. în timpul deliberării. În camera deliberării trebuie să se afle numai judecătorul sau judecătorii care au examinat pricina. aplică reglementările tratatului internaţional (art. în conformitate cu art. restrânge drepturi sau stabileşte sancţiuni suplimentare.(3) CPC. instanţa judecătorească este obligată să adopte hotărârea în limitele pretenţiilor înaintate de reclamant. organice şi ordinare. se constată că o lege sau un alt act normativ nu corespunde unei legi sau unui act normativ cu o putere juridică superioară. orice instanţă de judecată. al tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte. din oficiu sau la cererea participanţilor la proces. la judecarea pricinii civile.240 alin. al actelor normative ale Preşedintelui Republicii Moldova. 8. Dacă. apoi se retrage în camera de deliberare. Nu se admite aplicarea prin analogie a normei de drept care derogă de la dispoziţiile generale. ale altor autorităţi administrative centrale şi ale autorităţilor administraţiei publice locale. 7. Astfel. Se explică. Ieşirea judecătorului (judecătorilor) din camera deliberării poate avea loc numai în timpul întreruperii pentru odihnă (în decursul timpului de serviciu sau după terminarea acestuia). instanţa consideră că există necesitatea clarificării unor noi circumstanţe importante pentru soluţionarea pricinii sau cercetării suplimentare a unor probe. De asemenea.

constatate de instanţă. de asemenea şi cerinţele acţiunii de bază şi ale acţiunii reconvenţionale. acest fapt se va considera o încălcare a art.circumstanţele pricinii. în motivarea hotărârii instanţa judecătorească este obligată să indice: . al grefierului. Hotărârea judecătorească trebuie să fie pe cât e posibil de concisă. În cazul în care instanţa de judecată se abţine de a da un răspuns special şi explicit la cele mai importante întrebări. 10. dar trebuie să corespundă tuturor normelor de drept. faţă de explicaţiile altor persoane participante la proces.legile de care s-a călăuzit instanţa. Motivarea este o parte a hotărârii în care instanţa judecătorească îşi expune concluziile. conform art. cu precizarea lui în caz dacă a fost completat sau modificat pe parcursul dezbaterilor judiciare. Partea descriptivă a hotărârii trebuie să conţină data. aceasta. Circumstanţele invocate de părţi spre confirmarea cerinţelor şi obiecţiilor se expun în modul în care ele au fost expuse de reclamant şi pârât.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. 10. Ea poate fi întocmită liber.(3) CPC. să fie clară. se indică în partea descriptivă a hotărârii.(5) din CPC. faţă de opiniile reprezentanţilor organelor administraţiei centrale şi locale şi altor participanţi la proces. Susţinerile părţilor. fără a acorda părţii care a formulat-o posibilitatea de a şti dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins. . precum şi opiniile altor persoane juridic cointeresate în fondul examinării pricinii. cu indicarea probelor pe care se întemeiază cerinţele. data depunerii acţiunii.argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe. obiecţiile pârâtului.locul aflării. În cazul în care a fost modificat temeiul acţiunii sau cuantumul acţiunii. Această parte a hotărârii se referă nemijlocit şi la cerinţele faţă de temeinicia şi legalitatea hotărârii. motivare şi dispozitiv. al reprezentanţilor. 10.2.R (84) 5 privind principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcţionării justiţiei. adoptate de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei la 28. obiectul litigiului şi pretenţia înaintată judecăţii. se indică numele membrilor completului de judecată. ale altor persoane vor cuprinde numai fapte care au importanţă pentru soluţionarea cauzei.241 alin.pretenţiile sau obiecţiile căror participanţi la proces sunt recunoscute în întregime sau parţial temeinice.probele veridice pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe. . .6 al Recomandării nr. pretenţiile reclamantului. explicaţiile celorlalţi participanţi la proces.cum instanţa consideră necesar de a soluţiona acţiunea. partea descriptivă. menţiunea despre caracterul public sau închis al şedinţei. să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru rezultatul procesului şi necesită un răspuns special în hotărâre. 10.02. înţeleasă de părţile implicate în litigiu şi să răspundă în mod sigur şi expres la toate cererile şi obiecţiile formulate de reclamant şi pârât (Principiul nr.6 25 . prezumă dreptul la o hotărâre şi decizie motivate. al părţilor şi al celorlalţi participanţi la proces. luna şi anul depunerii cererii de chemare în judecată (cererii). Hotărârea judecătorească constă din partea introductivă. Dreptul la un proces echitabil. Aceste cerinţe se înaintează şi faţă de poziţia terţelor persoane care formulează pretenţii proprii cu privire la obiectul litigiului. pe lângă alte date.241 alin. în cadru! dosarului. Instanţele judecătoreşti naţionale sunt obligate să-şi motiveze soluţiile şi concluziile. garantat de art. de asemenea. a probei la care se face referire (fila dosarului).1. Obiectul litigiului trebuie să fie formulat clar. . Conform art. În partea introductivă a hotărârii. .9.3.1984). .

Dacă instanţa judecătorească. dobândite pe cale legală şi se confirmă prin alte mijloace doveditoare. rămasă irevocabilă. Fiecare probă se apreciază de instanţă privitor la pertinenţa. Instanţa judecătorească nu poate să se limiteze la enumerarea în hotărâre a probelor prin care se confirmă împrejurările ce au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii. art. 13. este obligatorie pentru instanţa 26 . în caz de necesitate.136 alin. 11. iar în caz de necesitate – experţilor şi martorilor. dar este obligată să expună conţinutul acestor probe şi să le aprecieze după intima ei convingere. 15. 14. Instanţa judecătorească nu este în drept în hotărâre să facă trimitere exclusiv la actul de expertiză. Aceste documente vor fi recunoscute drept probe dacă vor fi întocmite în corespundere cu ordinea stabilită. Dacă unele probe au fost administrate prin delegaţia dată altor instanţe judecătoreşti (art.(2) şi (3) din CPC. Participanţii la proces au dreptul să dea explicaţii referitoare la informaţia cuprinsă în materialele menţionate. cât şi pe toate în ansamblu. bazată pe cercetarea multiaspectuală.209 din CPC. instanţa judecătorească trebuie să cerceteze direct şi nemijlocit probele. Sentinţa pronunţată de instanţa judecătorească într-o cauză penală. va constata că unele probe prezentate. privitor la legătura lor reciprocă şi suficientă pentru soluţionarea pricinii. însă este obligată să includă faptele care au importanţă pe dosar şi se confirmă prin acest act. să asculte explicaţiile părţilor şi intervenienţilor. nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor. veridicitatea ei. nu corespund circumstanţelor invocate de părţi ca temei al cerinţelor şi obiecţiilor sale. care au fost administrate cu ajutorul tehnicii electronice de calcul. apreciind atât fiecare probă separat.1994 pronunţată în cauza Hiro Bălani împotriva Spaniei). sau au fost dobândite cu nerespectarea procedurii prevăzute de legislaţia procesuală. Raportul de expertiză nu prezintă un mijloc excepţional de probaţiune şi se supune aprecierii concomitent cu alte probe. Este interzisă referirea în hotărâre la probele care nu au fost cercetate de către instanţa judecătorească. completă. hotărârea poate fi motivată cu referire la toate aceste probe doar cu condiţia că procesele-verbale şi alte materiale administrate în asemenea mod au fost cercetate în şedinţă de judecată. înscrisuri etc.1 din Convenţia Europeană (Hotărârea Curţii Europene din 09. să la cunoştinţă de înscrisuri.12. 12. depoziţii ale martorilor. instanţa de judecată în argumentarea hotărârii are dreptul să facă referiri şi la înscrisurile. 16.125 din CPC) şi altele au fost acumulate conform art. depoziţiile martorilor.25 alin. ea urmează să motiveze convingător în hotărâre concluziile respective.127-129. admisibilitatea.123 alin. Reieşind din principiul nemijlocirii şi oralităţii în dezbaterile judiciare. care examinează pricina. călăuzindu-se de lege. conform legii. iar informaţia cuprinsă în ele a fost cercetată în ansamblu cu alte probe. să cerceteze probele materiale. iar toate probele în ansamblu.(1) din CPC). concluziile expertului.(1). faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţă de drept comun sau în instanţă specializată sunt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane. să emită hotărârea exclusiv în temeiul circumstanţelor şi al probelor cercetate şi verificate în şedinţă de judecată (art. în conformitate cu art. Niciun fel de probe nu au pentru instanţa judecătorească o forţă probantă prestabilită fără aprecierea lor. art. Înregistrările video sau audio pot fi acceptate la examinarea cauzei dacă au fost acumulate. Aceste materiale se prezintă pentru a fi aduse la cunoştinţă tuturor participanţilor la proces. Se atenţionează că. consultaţiile şi explicaţiile specialistului. să audieze înregistrările audio şi să vizioneze înregistrările video.par. 17.

instanţa nu este în drept să soluţioneze chestiunea privind drepturile şi obligaţiunile persoanelor care nu au fost introduse ca participanţi la proces. ce include oferirea pentru părţi a posibilităţii de a-şi expune opinia asupra acestei chestiuni. în dispozitivul hotărârii se indică documentul care nu se pune în executare. 19. atunci instanţa de judecată nu este în drept să-şi motiveze hotărârea prin alte mijloace de probă (de exemplu. 18. În cazul în care o atare concordanţă nu există.257 din CPC este în drept să dispună executarea imediată a hotărârii. deoarece s-ar eluda faza dezbaterilor judiciare.26 din CPC.calea de atac şi instanţa prin intermediul căreia urmează a fi exercitată. lezează drepturile şi interesele ocrotite de lege ale altor persoane.cererea reconvenţională. Aceleaşi reguli procedurale trebuie respectate de către instanţele de judecată şi în cazurile de recunoaştere parţială a acţiunii de către pârât. apoi conform art. 27 . În acest caz.chestiunea repartizării cheltuielilor de judecată. Se interzice ca în hotărâre să fie expuse numai argumentele şi probele părţii în folosul căreia s-a adoptat hotărârea. . .(2) CPC. fapt ce contravine art.26 alin. În afară de cele menţionate.la admiterea acţiunii privind declararea nulităţii unui document executoriu. numărul şi data eliberării lui. Între dispozitiv şi motivare trebuie să existe concordanţă. În cazul în care instanţa judecătorească a acceptat probele unui participant la proces cu privire la faptul care necesită a fi confirmat. care prevede că procesele civile se desfăşoară pe principiul contradictorialităţii şi egalităţii în drepturile procesuale. instanţa va verifica şi va aprecia motivele recunoaşterii. Dacă în lege sunt stipulate unul sau unele mijloace de probaţiune admisibile pentru confirmarea sau infirmarea unei anumite circumstanţe. 21. În dispozitiv trebuie să-şi găsească rezolvarea: . instanţa judecătorească este obligată să includă în hotărâre temeiul şi faptele probante prin care argumentele acestea se resping. . dispozitivul cuprinzând o altă concluzie decât aceea pe care o impuneau motivele. suma şi moneda în care se percepe. Este inadmisibilă adoptarea unei hotărâri. cu cifre şi litere. instanţa judecătorească: .chemată să se pronunţe asupra efectelor juridice civile ale actelor persoanei împotriva căreia s-a pronunţat sentinţa sau hotărârea numai dacă aceste acte au avut loc şi numai în măsura în care au fost săvârşite de persoana în cauză.pronunţând hotărârea de încasare a unei sume de bani. . Totodată. Instanţa poate să nu accepte recunoaşterea acţiunii de către pârât dacă ea se află în contradicţie cu legislaţia. forma scrisă simplă mai mult de 1000 de lei sau starea de ebrietate a salariatului). în faza pregătirii pricinii pentru dezbateri judiciare. în caz de divergenţă cu anumite argumente ale unei părţi la proces. consemnează în dispozitiv. incluzând aceste circumstanţe în hotărârea adoptată. Nu se admite retragerea în camera de deliberare. executarea căreia este pusă în dependenţă de survenirea sau nesurvenirea unor condiţii. dacă pârâtul recunoaşte acţiunea.244 din CPC). În cazurile stipulate în art. iar în cazurile prevăzute de art. 20. Recunoaşterea acţiunii de către pârât acceptată de către instanţa de judecată poate servi ca temei pentru adoptarea hotărârii de admitere a acţiunii.cererile accesorii şi incidente.cererea principală. .256 din CPC instanţa este obligată. această hotarâre este nemotivată şi are drept consecinţă nulitatea ei. în al cărui temei perceperea se efectuează incontestabil. Dispozitivul conţine soluţia dată în cauză cu privire la faptele care au fost constatate de judecată. precum şi suma a cărei decontare nu se admite (art.

În litigiul de încheiere a contractului menţionează tipul contractului şi clauzele în temeiul cărora părţile sunt obligate să încheie contractul (art. Efectele hotărârilor judecătoreşti definitive sunt următoarele: .b) şi art. ea trebuie să fie citită de translator în limba maternă a acestor participanţi sau într-o altă limbă pe care ei o cunosc. Dacă procedura judiciară se efectuează în altă limbă.în dispozitivul hotărârii privind litigiul de încheiere sau modificare a unui contract menţionează decizia asupra fiecărei clauze discutabile din contract.dispozitivul va conţine toate elementele de identificare aferente acţiunii soluţionate. dacă nu execută hotărârea în termen de 90 de zile de la data la care aceasta a devenit definitivă (art.(3) CPC. Data adoptării hotărârii se consideră ziua pronunţării ei.obligativitatea – caracter care se extinde. Efectele hotărârilor judecătoreşti irevocabile sunt următoarele: . Depăşirea atribuţiilor există în cazul în care puterea judecătorească săvârşeşte un act pe care numai puterea legislativă sau executivă îl poate face. care a adoptat-o.245 din CPC). însă în cazul în care în hotărâre s-au strecurat greşeli evidente 28 . . de asemenea şi în privinţa acţiunii reconvenţionale. 22.dezînvesteşte instanţa care a examinat şi soluţionat pricina civilă. Efectele hotărârilor judecătoreşti nedefinitive sunt următoarele: .marchează momentul începerii executării hotărârii dacă legea sau instanţa stabileşte executarea imediată.(1) lit. Se explică. instanţa judecătorească indică în dispozitivul hotărârii contravaloarea lui şi dobânda de întârziere determinată conform art. astfel încât judecătorii care s-au pronunţat asupra litigiului nu mai pot reveni asupra soluţiei date. Se explică. . după caz.executorialitatea – se execută cu stricteţe pe întreg teritoriul Republicii Moldova. recunoscute de legiuitor: hotărâri judecătoreşti nedefinitive. asupra tuturor autorităţilor publice. . în primul rând. inclusiv în caz de conexare a pretenţiilor.265 lit. numele debitorului şi al beneficiarului.246 din CPC). . persoanelor oficiale. potrivit efectelor juridice pe care le produc. După pronunţarea hotărârii. Când bunul se adjudecă în natură.deschide participanţilor la proces calea de atac prevăzută de lege. în conformitate cu art. nu are dreptul să o anuleze sau să o modifice. organizaţiilor şi persoanelor fizice. Dacă hotărârea instanţei este expusă într-o limbă pe care participanţii la proces nu o cunosc. instanţa judecătorească. definitive şi irevocabile.(2) şi art. 23. precum şi a succesorilor lor în drepturi cu aceleaşi pretenţii.169 alin.b) CPC. rechizitele persoanei juridice etc. că. asupra participanţilor la proces.prejudicialitatea face imposibilă o altă apreciere intr-un alt proces al faptelor şi raporturilor juridice care au fost deja stabilite prin hotărâre judecătorească conform art.254 alin. în al doilea rând. adică nu poate fi atacată cu recurs. Hotărârea se adoptă în privinţa tuturor pretenţiilor solicitate de către reclamant. hotărârile judecătoreşti se împart în 3 categorii. în cazul înaintării acesteia. chiar şi în lipsa vinovăţiei.exclusivitatea determină imposibilitatea adresării repetate în judecată a aceloraşi părţi. . Hotărârea în toate cazurile se pronunţă public. adresa la care se află imobilul. asociaţiilor obşteşti. 25.. că hotărârea instanţei judecătoreşti adoptată cu depăşirea atribuţiilor se consideră ilegală şi urmează a fi casată. 24.619 CC. . numărul de cont din care se încasează suma. iar locul adoptării ei – oraşul ori altă localitate unde a fost pronunţată hotărârea. pe care urmează să o achite debitorul.123 alin. 26. hotărârea se întocmeşte în mod obligatoriu şi în limba de stat.incontestabilitatea. în baza aceloraşi temeiuri. inclusiv.

Participanţilor la proces li se comunică locul. să dea explicaţii asupra dispozitivului ori să omită dispoziţiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărârii. Participanţilor la proces li se comunică locul. interpreţilor sau reprezentanţilor cu privire la cheltuielile de judecată a căror compensare li se cuvine. Hotărârea suplimentară se emite de către instanţa judecătorească care a examinat fondul pricinii numai după examinare în şedinţă de judecată şi poate fi atacata în ordinea stabilită de Codul de procedură civilă. precum şi la orice alte erori materiale sau de calcul evidente. Hotărârea suplimentară poate fi atacată concomitent cu hotărârea de bază. instanţa care s-a pronunţat asupra fondului cauzei soluţionează chestiunea privind emiterea hotărârii suplimentare. 28. din oficiu sau la cererea participanţilor la proces. Problema pronunţării unei hotărâri suplimentare poate fi pusă în termenul executării silite a hotărârii.250 CPC. calitate procesuală. instanţa nu este în drept să modifice conţinutul hotărârii. expediază pricina în instanţa de apel sau de recurs. însă neprezentarea lor nu împiedică examinarea problemei. Explicarea hotărârii se face în şedinţă de judecată. În cazul în care hotărârea de bază a fost atacată cu apel sau recurs şi. data şi ora şedinţei de judecată. Dacă sunt necesare explicaţii referitor la sensul. b) rezolvând problema dreptului în litigiu. cu respectarea prevederilor art. Încheierea prin care instanţa se pronunţă asupra cererii de corectare a greşelilor din hotărâre poate fi atacată cu recurs. 27. data şi ora şedinţei de judecată. din oficiu sau la cererea participanţilor la proces. experţilor. concomitent. bunurile ce urmează a fi remise sau acţiunile pe care pârâtul trebuie să le îndeplinească. nu a indicat suma adjudecată. Explicarea hotărârii este admisibilă numai în cazul în care ea nu a fost executată şi nu a expirat termenul de executare silită. 29. instanţa poate. 29 . În cazul în care greşeala instanţei este legată de aplicarea incorectă a actelor normative. din oficiu sau la cererea participanţilor la proces.102-104 CPC. însă în graniţa termenului prevăzut de legislator pentru prezentarea hotărârii spre executare silită. instanţa judecătorească care a pronunţat hotărârea poate. Problema corectării unor astfel de greşeli se soluţionează în şedinţă de judecată. În încheierea privind corectarea greşelilor din hotărâre. ea nu poate fi corectată prin adoptarea încheierii. Chestiunea referitoare la corectarea greşelilor se permite independent de faptul executării hotărârii. să corecteze greşelile sau omisiunile privitor la nume. Participanţilor la proces li se comunică locul. instanţa emitentă poate. iar după expirarea termenului de atac. data şi ora şedinţei de judecată. neprezentarea acestora însă nu împiedică explicarea hotărârii. la cererea participanţilor la proces sau a organului de executare a hotărârii. să adopte o hotărâre suplimentară dacă: a) nu s-a pronunţat asupra unei pretenţii în a cărei privinţă participanţii la proces au prezentat probe şi au dat explicaţii. s-a solicitat emiterea unei hotărâri suplimentare. să facă referire la noi probe şi să soluţioneze chestiuni care nu au fost reflectate în hotărârea de bază. specialiştilor. În caz de existenţă a temeiurilor prevăzute de art. c) nu a rezolvat problema repartizării între părţi a cheltuielilor de judecată ori a omis să se pronunţe asupra cererilor martorilor. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea corectării greşelilor. extinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii sau dacă hotărârea cuprinde dispoziţii contradictorii.materiale sau de calcul.

206 alin. explicarea hotărârii sau emiterea de hotărâri suplimentare ţine nu doar de competenţa aceleiaşi instanţe judecătoreşti care a pronunţat hotărârea. datei şi orei şedinţei de judecată. .225 CPC) etc.repunerea în termen (art.amânarea şi eşalonarea executării hotărârii.corectarea greşelilor din hotărâre (art.251 din CPC).intervenientul accesoriu (art.62 din CPC). Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea.coparticiparea procesuală obligatorie (art. schimbarea modului şi ordinii de executare a ei (art. soluţionarea cererilor şi demersurilor participanţilor la proces (art.respingerea cererii de asigurare a probelor (art. . La cererea participanţilor la proces sau la propunerea organului de executare. instanţa judecătorească emitentă poate să amâne ori să eşaloneze executarea hotărârii.169 din CPC). . Chestiunea privind rectificarea hotărârilor judecătoreşti prin corectarea greşelilor evidente.180.65 din CPC). însă în titlul executoriu se indică formularea dispozitivului hotărârii în redacţia în care a fost primit în legătură cu adoptarea încheierilor menţionate.(4) CPC). Cererile de amânare sau de eşalonare a executării hotărârii se examinează în şedinţă de judecată.refuzul de a primi cererea de chemare în judecată (art. cu comunicarea participanţilor la proces a locului.116 din CPC).252 CPC este aplicabil numai după devenirea executorie a hotărârii.intervenientul principal (art. dar se pune.a nu da curs cererii de chemare în judecată (art. definitivă). . . hotărârea trebuie să fie executorie (de regulă.249 din CPC). Instanţa poate emite încheierea fără a se retrage în camera de deliberare.48 CPC. 34. prelungirea dezbaterilor judiciare sau amânarea procesului (art.restituirea cererii de chemare în judecată (art. . . Excepţie de la regula menţionată constituie numai cazul soluţionării unor probleme simple (de exemplu.indexarea sumelor adjudecate (art.53 alin. 33. . textul hotărârii de bază nu se modifică.253 din CPC). . examinarea înscrisurilor şi probelor la faţa locului (art. eşalonare a executării sau de schimbare a modului de executare.). .203 CPC). la corectarea greşelilor. 31. Încheierile referitor la: .scoaterea cererii de pe rol (art.269 CPC.171 din CPC). După adoptarea încheierii referitor la explicarea hotărârii. 30 . de regulă. 181 din CPC). . adică.269 alin.asigurarea acţiunii sau anularea măsurilor de asigurare a acţiunii (art.128 din CPC).Încheierea judecătorească privind explicarea hotărârii se supune recursului (art. Se atenţionează instanţele judecătoreşti asupra faptului că art. . dispoziţiile primei instanţe sau ale judecătorului prin care pricina nu se soluţionează în fond se emit în formă de încheiere în camera de deliberare în condiţiile art. precum şi să schimbe modul sau ordinea de executare. la momentul adresării cu cerere de amânare. . O astfel de încheiere se consemnează în procesul-verbal al şedinţei de judecată (art.263 din CPC) se atacă cu recurs. pe seama aceluiaşi complet de judecată care a examinat şi soluţionat pricina în fond. în funcţie de situaţia materială a părţilor sau de alte circumstanţe.268 din CPC).170 din CPC). 32.încetarea procesului (art. iar încheierea cu privire la procedura de soluţionare a cererii de recuzare – odată cu fondul hotărârii (art. 30.67 din CPC).(2) CPC). Se atenţionează că. .suspendarea procesului (art. în conformitate cu art.252 din CPC).266 din CPC).(5) din CPC).

Încheierea judecătorească privind amânarea sau eşalonarea executării hotărârii. 38.2 31 .ordinea şi termenul de atac al încheierii. .252 din CPC).(1) CPC. dacă este susceptibilă de atac (art. cu referirea la legea guvernantă. 36. cu includerea acestora în procesul-verbal al şedinţei: .12 din 25. .2000 "Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei procesuale civile la întocmirea hotărârii şi încheierii".problema asupra căreia se emite.motivele care au determinat concluziile instanţei şi legea guvernantă.270 alin. 37. Se abrogă Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. 35.dispoziţia instanţei.270 alin. schimbarea modului şi ordinii de executare a ei se supune recursului (art. la emiterea încheierii.04. Cuprinsul încheierii emise în camera de deliberare trebuie să corespundă exigenţelor art. Instanţa judecătorească. 7 iulie 2008 nr. . Chişinău.(2) CPC). Încheierea emisă fără retragerea completului în camera de deliberare trebuie să conţină următoarele elemente. este obligată să acorde o atenţie deosebită motivelor care au determinat concluziile instanţei.

(4) CPC). faţă de situaţia creată prin hotărârea primei instanţe.10 din 22. 2006.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la examinarea pricinilor civile în ordine de apel nr.d) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie. nr.12. repartizarea cheltuielilor de judecată. Plenul Curţii Supreme de Justiţie. pag. HOTĂRĂŞTE: 1.apelul decade aceste persoane din dreptul de a ataca hotărârea cu recurs din moment ce legea prevede această cale de atac (art. Reieşind din modul de organizare a instanţelor judecătoreşti.241 alin. Conform art. În cazul în care instanţa de judecată a indicat incorect calea de atac sau nu a indicat-o deloc. Conform art.119 din Constituţia Republicii Moldova şi art. Aceasta înseamnă că nu se poate exercita o cale extraordinară de atac atâta timp.429 al in . la cererea de apel depusă de partea adversă. libertăţi ori interese legitime au fost încălcate printr-un act judiciar pot exercita căile de atac împotriva acestuia. Apelul este una din căile de atac. care poate fi exercitată împotriva hotărârii conform legislaţiei în vigoare. 32 .e). prin soluţia pronunţată în instanţa de apel. cât şi instanţa prin intermediul căreia urmează a fi exercitată calea de atac. 2.7 modificată de: Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. Menţiunea greşită în dispozitivul hotărârii a căii de atac. Neexercitarea de către persoanele în drept a căii ordinare de atac .17 Cod de procedură civilă. ce reglementează judecarea pricinilor civile în ordine de apel.2005 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. conform căii legale de atac.2008 În scopul aplicării corecte şi uniforme de către instanţele de judecată a normelor procesuale. cât partea are la dispoziţie o cale ordinară de atac. având ca temei studierea practicii judiciare.15 din 03. în condiţiile legii.16 lit.(6) CPC în dispozitivul hotărârii. Această cale de atac conferă instanţei ierarhic superioare învestite cu soluţionarea apelului pe lângă competenţa verificării legalităţii şi temeiniciei hotărârii atacate. 3. după cum nici nu poate îngrădi dreptul la o cale de atac.10. şi unele atribuţii de judecată ale primei instanţe. devolutivă şi suspensivă de executare (dacă legea nu prevede altfel). cu excepţia situaţiei în care.15 CPC participanţii la proces şi alte persoane interesate ale căror drepturi. art.2 lit. instanţa este competentă de a verifica legalitatea şi temeinicia hotărârii contestate. sau lipsa unei asemenea menţiuni nu poate fi de natură a deschide accesul la o cale de atac neprevăzută de lege. în mod obligatoriu se va indica atât calea şi termenul de atac. declanşată de către persoanele abilitate prin lege cu acest drept. stabilite şi reglementate prin lege. în baza art. în afară de concluzia instanţei privind admiterea sau respingerea integrală sau parţială a acţiunii. deopotrivă ordinară. ele urmează a fi exercitate într-o anumită consecutivitate. potrivit naturii şi scopului căilor de atac.1. art. i s-a creat o situaţie defavorabilă participantului la proces.

apelul nu poate fi exercitat de aceeaşi persoană împotriva aceleiaşi hotărâri decât o singură dată.14. Conform art. cât şi hotărârile pronunţate în primă instanţă după rejudecarea pricinii. Nu pot fi atacate cu apel hotărârile adoptate de către instanţele de judecată în litigii ce rezultă din raporturile de contencios administrativ. De asemenea.388 alin. chiar dacă au fost emise după pronunţarea hotărârii şi dacă atacarea încheierii nu este menţionată în cererea de apel. .la judecarea pricinii în ordine de apel se va aplica legea procedurală în vigoare la data judecării apelului. şi 33 . Obiect al apelului îl constituie hotărârile nedefinitive.dispoziţiile normelor de procedură privind judecarea pricinilor civile în primă instanţă se aplică în instanţa de apel în măsura în care nu sunt contrare dispoziţiilor capitolului XXXVII din Codul de procedură civilă. Examinarea cauzelor în ordine de apel se efectuează în strictă conformitate cu prevederile capitolului XXXVII din Codul de procedură civilă. când însăşi partea acceptă agravarea situaţiei sale.3 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.10 din 22.în caz că norma juridică specială ce reglementează examinarea în apel vine în contradicţie cu norma juridică generală aplicată la examinarea în fond. Încheierile emise în primă instanţă nu pot fi atacate cu apel decât o dată cu hotărârea. prin încheiere. cererea a fost scoasă de pe rol sau procedura a fost încetată. De asemenea. hotărârile pronunţate în primă instanţă de către curţile de apel. cu unele precizări şi anume: .373 alin. Colegiul civil şi de contencios administrativ şi Colegiul economic ale Curţii Supreme de Justiţie. Partea poate introduce înăuntrul termenului de apel mai multe cereri de apel care se completează şi se examinează într-o singură procedură.(1) CPC). Hotărârea nedefinitivă este dispoziţia primei instanţe prin care se soluţionează fondul pricinii.date în prima instanţă de către judecătoriile de drept comun şi judecătoria economică de circumscripţie date în procedura contencioasă (acţiunea civilă). Agravarea situaţiei părţii în propria cale de atac se admite atunci când hotărârea este atacată de ceilalţi participanţi la proces. Astfel.(6) CPC apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situaţie mai dificilă decât aceea din hotărârea atacată. iar în privinţa altor pretenţii. 6. chiar dacă s-ar invoca alte temeiuri decât cele rezolvate printr-o hotărâre anterioară. În acest caz declararea apelului nu duce la suspendarea executării hotărârii.12. 254 CPC).256 CPC urmează a fi executate imediat. se va putea crea o situaţie mai dificilă părţii în propria cale de atac în cazul in care instanţa de apel va constata încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural (art.[Pct.2008] 4. În cazul în care în privinţa unor pretenţii a fost luată o hotărâre în fond. instanţa de apel este obligată de a aplica aceste temeiuri din oficiu. dacă legea nu prevede altfel. urmează a fi aplicată norma juridică specială. Pot fi atacate cu apel şi hotărârile care conform art. procedura specială. pot fi atacate cu apel şi hotărârile suplimentare adoptate de instanţele de judecată în conformitate cu art. cu adoptarea unei singure decizii.250 CPC. ordonanţele judecătoreşti. Apelul declarat împotriva hotărârii se consideră declarat şi împotriva încheierilor date în pricina respectivă. 5. Dreptul de a exercita o cale de atac este în principiu unic şi se epuizează o dată cu exercitarea lui. 7. deoarece indiferent de invocarea sau neinvocarea de către parte a acestor încălcări. dacă legea nu prevede altfel. . susceptibilă de a fi atacată cu apel până la expirarea termenului de declarare a apelului (art.art.

În caz de strămutare a pricinii civile de la Curtea de Apel Economică la o curte de apel de drept comun în temeiul art.9 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. Interesele celor cu capacitate de exerciţiu restrânsă. 8. atunci împotriva încheierii respective se va declara recurs.(3) CPC.10 din 22. conform art. 11. după caz. fiecare dintre aceştia dispune de posibilitatea de a 34 . Astfel. Astfel. nu dispun de dreptul de a declara apel.45 CPC nimeni nu poate fi lipsit fără consimţământul său de dreptul judecării procesului în instanţă şi de judecătorii în a căror competenţă pricina este dată prin lege.59 CPC. în proces civil. Instanţele competente de a judeca pricinile civile în apel sunt curţile de apel. tutore sau curator). în care în mod expres.75 CPC. 44 CPC. copârâţi şi intervenienţi). fiind în drept de a se pronunţa asupra legalităţii încheierii adoptate din oficiu. Art. poate avea loc o transmitere a calităţii procesuale pe cale legală sau convenţională. Reprezentantul poate declara apel în interesul apelantului. [Pct. şi va confirma dreptul reprezentantului de a declara apel. În caz că la depunerea apelului alături de reprezentant va fi prezentă şi persoana. în interesul căreia reprezentantul a declarat apel. indiferent de faptul dacă au participat nemijlocit în şedinţa instanţei sau nu. Părţile şi alţi participanţi la proces pot declara apel în cazul în care ei au fost implicaţi nemijlocit la soluţionarea litigiului. Dacă la examinarea cauzei în instanţa de fond au existat coparticipanţi (coreclamanţi.partea va declara apel împotriva hotărârii. Deşi în apel nu se admite schimbarea calităţii părţilor. împuternicirile reprezentantului în judecată urmează a fi formulate într-o procură. Persoanele care nu sunt participante la proces. În cazul absenţei unei asemenea împuterniciri concrete. Dacă părţile vor contesta numai încheierea privind scoaterea cererii de pe rol sau încetarea procesului.12. persoanele fizice îşi pot apăra interesele personal sau prin reprezentanţi. dacă este împuternicit în modul stabilit de lege. în mod independent.36 alin. dar care se consideră lezate în drepturi prin hotărârea pronunţată. trebuie să fie expus dreptul de a declara apel. La stabilirea calităţii procesuale a persoanelor ce pot declara apel urmează a se ţine cont de prevederile art.43. Totodată. Apelul poate fi formulat de cel cu capacitate de exerciţiu deplină personal sau prin mandatar. instanţa de apel va judeca pricina în volum deplin. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea reprezentant. Or. chestiunile respective vor fi soluţionate de instanţa competentă în conformitate cu art.55 şi art. legalitatea deciziei instanţei de apel în ordine de recurs va fi examinată de către instanţa de recurs competentă să verifice legalitatea deciziilor curţii de apel care a examinat apelul în fond. sub sancţiunea nulităţii. În cazul apariţiei unor temeiuri legale pentru strămutarea pricinii sau apariţia unui conflict de competenţă. soluţionarea problemei drepturilor acestor persoane neantrenate în proces poate constitui motiv de apel.(1) CPC specifică persoanele în drept să declare apel. potrivit competenţei materiale şi jurisdicţionale stabilite prin lege. pasibil de a fi invocat de persoanele în drept să declare apel.2008] 10. Conform art. oricare dintre părţile iniţiale ale procesului poate fi apelant sau intimat. 9. apelul depus va fi returnat ca depus de o persoană care nu este în drept să declare apel. cererea de apel va fi acceptată pentru a fi examinată. a celor fără capacitate de exerciţiu sau ale celor dispăruţi fără urmă vor fi apărate prin reprezentantul lor legal (părinţi. dacă nu vor fi depistate alte impedimente pentru judecarea pricinii.360 alin. tocmai datorită faptului că apelul are ca obiect verificarea legalităţii şi temeiniciei unei hotărâri judecătoreşti.

Dacă termenul expiră într-o zi nelucrătoare. conform art.12. 35 . De aceea pentru exercitarea legală a acestui drept nu este suficientă numai comunicarea dispozitivului hotărârii. Astfel.1 CPC) şi începe a curge în ziua imediat următoare după ce s-a comunicat hotărârea motivată. dacă nu sunt temeiurile prevăzute de art. [Pct. în caz de adoptare numai a dispozitivului hotărârii. având independenţă procesuală şi achitând taxa de stat. acesta va expira în următoarea zi lucrătoare. În acest caz. 14. Calcularea termenului de apel se va face în conformitate cu prevederile art. În cazul în care instanţa de apel respinge cererea privind repunerea cererii în termen. Prin comunicarea hotărârii se subînţeleg acţiunile efectuate de către instanţa de judecată care a pronunţat hotărârea. aceasta se consideră comunicată de la data depunerii cererii de apel. dacă legea nu prevede altfel.declara apel pentru apărarea propriilor interese. Realizarea acestui drept este condiţionată de termenul legal şi comunicarea hotărârii motivate. după redactarea hotărârii instanţa nu este obligată de a trimite copia hotărârii persoanelor care au fost prezente la pronunţarea hotărârii. Termenul de apel reprezintă intervalul de timp în care se poate exercita calea de atac a apelului. neputându-se extinde în principiu efectele admiterii apelului unuia dintre ceilalţi coparticipanţi. Persoanele.12 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. Dacă pretenţiile coparticipantului şi intervenientului coincid cu cele ale apelantului.85 CPC. sau există alte motive care exclud soluţionarea fondului.362 alin. Atunci când unul dintre coparticipanţi a renunţat la dreptul său de a declara apel ori şi-a retras apelul.111 CPC. cererea de apel va fi restituită apelantului.355 CM instanţa de judecată va remite hotărârea sa părţilor în termen de 3 zile calendaristice de la data emiterii. Termenul de apel este de 20 de zile de la data comunicării hotărârii motivate (art. sau dacă cererii de apel nu i se dă curs. dacă părţile au fost prezente la pronunţarea hotărârii.2008] 13. Se reţine că în cazul adoptării dispozitivului hotărârii. în baza cererii care se examinează în şedinţa de judecată.10 din 22. când instanţa a pronunţat hotărârea integrală în prezenţa participanţilor la proces. având ca scop aducerea la cunoştinţa participanţilor la proces conţinutul integral al hotărârii adoptate. alăturarea la apel produce efecte juridice în cazul în care a avut loc în interiorul termenului de apel şi participantul alăturat a achitat taxa de stat. Dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii. Dreptul de a contesta hotărârea primei instanţe cu apel apare chiar din momentul pronunţării hotărârii. pentru acesta hotărârea primei instanţe devine definitivă. momentul când instanţa a înştiinţat părţile despre faptul că hotărârea integrală este gata şi părţile pot lua cunoştinţă de ea. însă neprezentarea lor nu împiedică soluţionarea repunerii în termen. Dacă apelantul principal îşi retrage apelul. cu citarea părţilor la proces. când instanţa a trimis copia hotărârii părţii care nu a fost prezentă la proces (art. coparticipantul sau intervenientul se poate alătura la apel printr-o cerere scrisă. pot fi repuse în termen de către instanţa de apel.259 CPC). care din motive întemeiate au omis termenul de apel. neachitând taxa de stat. şi instanţa a adoptat hotărârea integrală termenul de declarare a apelului va începe a curge de la momentul pronunţării hotărârii. Termenul de apel curge chiar dacă hotărârea a fost comunicată concomitent cu somaţia de executare. sau cererea a fost restituită. Se consideră că hotărârea a fost comunicată părţilor. 12.

Apelul declarat peste termen nu suspendă executarea hotărârii. Instanţele de apel vor refuza înregistrarea cererii de apel în mod direct.166 alin. . pentru efectuarea acţiunilor prevăzute de art.365 CPC. calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depăşirea termenului de procedură. Dat fiind faptul că legislatorul nu interzice prezentarea referinţei şi la această etapă. [Pct. pot fi obiect separat al apelului chestiunile ce ţin de repartizarea cheltuielilor de judecată între părţi. că potrivit art. [Pct.16 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. Termenul de apel pentru moştenitorii incapabili şi pentru cei limitaţi în capacitatea de exerciţiu sau pentru cei dispăruţi fără urmă începe să curgă din ziua în care se numeşte tutorele sau curatorul.2008] 17.în cazul decesului mandatarului căruia i se comunicase hotărârea.din motive justificate.10 din 22. De asemenea. Preşedintele primei instanţe. însă la cererea apelantului instanţa de apel.a. dispune înregistrarea cererii de apel cel târziu a doua zi. Se explică.116 alin. Legea cere depunerea cererii de apel cu respectarea formei scrise la instanţa judecătorească a cărei hotărâre se atacă (art.364 alin. În astfel de cazuri se face o nouă comunicare.1 CPC.364 alin. persoana poate depune cererea de apel chiar dacă nu a luat cunoştinţă de procesul-verbal al şedinţei primei instanţe. în caz de depunere a referinţei în prima instanţă.(6) CPC cererea de apel este valabil făcută chiar dacă poartă o denumire incorectă.eşalonarea achitării taxei de stat.14 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.10 din 22. Tot aşa va proceda preşedintele instanţei şi în privinţa cererilor de alăturare la apel.2008] 15.367 CPC. Repunerea în termen poate fi dispusă numai dacă partea şi-a exercitat dreptul la acţiune în cadrul unui termen maxim de 30 de zile. iar termenul de apel începe să curgă din nou de la data comunicării hotărârii. după caz (moştenitorilor. Astfel. ordinea şi termenele de exercitare a hotărârii. 36 .în cazul decesului participantului la proces care avea interes să facă apel. după ce primeşte cererea de apel şi înscrisurile alăturate.12. părţii reprezentate prin mandat). Instanţele de apel trebuie să ţină cont că apelantul este în drept prin cererea de apel să atace hotărârea primei instanţe în întregime sau numai în privinţa unor probleme expuse în partea descriptivă sau în partea motivată a hotărârii. Codul de procedură civilă prevede două situaţii în care termenul de apel poate fi întrerupt: . Cererea de apel trebuie să corespundă cerinţelor expuse în art. explicând apelantului consecinţele art. aceasta este obligată s-o accepte şi s-o anexeze la dosar.(1) CPC). 18. Dreptul de a se adresa cu cerere de apel nu este legat de dreptul de a lua cunoştinţă de procesul-verbal.(4) CPC). care în final nu au influenţat în mod direct asupra concluziei instanţei ce ţine de soluţionarea acţiunii. cererilor privind eliberarea. În asemenea situaţii în litigiile patrimoniale depunerea cauţiunii nu este obligatorie. a cărei hotărâre se atacă. 16. observaţiilor la procesul-verbal ş.12. Nu există un termen de decădere pentru solicitarea repunerii în termenul de declarare a apelului (art. poate să dispună suspendarea executării hotărârii. Cererile de apel parvenite prin poştă în adresa instanţei de apel vor fi expediate instanţei de fond.

apelul se consideră depus la data prezentării iniţiale.20 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. după examinarea recursului de către instanţa de recurs. nimeni nu este în drept să reclame dosarul din prima instanţă. Instanţele de apel (atât de drept comun. căreia i s-a stabilit un termen judiciar în condiţiile art. termenul stabilit de judecător trebuie să fie unul real. pricina poate fi examinată în baza materialelor existente la dosar (art. că în cazul în care nu se dă curs cererii de apel. în caz contrar se va da o încheiere separată referitoare la data examinării cauzei. [Pct. instanţa de judecată este obligată de a soluţiona mai întâi chestiunea privind prelungirea termenului judiciar.Până la expirarea termenului de depunere a apelului pentru toţi participanţii la proces. 19. instanţa de apel va expedia participanţilor la proces copii de pe cererea de apel şi de pe înscrisurile care nu au fost prezentate primei instanţe. va întreprinde acţiunile prevăzute de lege în cazul executării imediate a hotărârii.365 CPC. 20. plus câte o copie pentru instanţa de apel. instanţa de apel este obligată. Instanţa poate în aceeaşi încheiere de pregătire a pricinii pentru dezbateri să fixeze data examinării apelului.(2) CPC). instanţa va expedia a doua zi instanţei de apel dosarul împreună cu apelurile. va cita părţile şi alţi participanţi la proces. să decidă asupra mişcării dosarului. Numai după expirarea termenului pentru declararea apelului pentru toţi participanţii la proces.186 alin. judecătorul instanţei de apel dispune printr-o încheiere de a nu da curs cererii. iar cele redactate într-o limbă străină. De asemenea.10 din 22. Referinţele şi înscrisurile se depun cu atâtea copii câţi participanţi la proces sunt. şi el curge din nou. în dependenţă de soluţia adoptată. apelurile şi referinţele depuse. şi fără respectarea art. În cazul în care cererea de apel şi înscrisurile au fost depuse fără plata taxei de stat şi fără copii pentru fiecare participant la proces şi o copie pentru instanţa de apel. De asemenea. depunerea recursului va întrerupe curgerea termenului judiciar.368 CPC până la expirarea lui va înainta o cerere în care va solicita prelungirea lui. prima instanţă va examina observaţiile la procesul-verbal. cât şi înscrisurile anexate. În scopul pregătirii pricinii către examinare în ordine de apel. Dacă apelantul îndeplineşte în termen indicaţiile din încheiere. acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. în caz că vor fi înaintate. Instanţa este obligată de a crea condiţiile respective participanţilor la proces pentru ca ei să-şi poată exercita drepturile sale. Dat fiind faptul că încheierea de a nu da curs cererii de apel poate fi atacată cu recurs.2008] 37 .12. mai întâi. sau fără legalizarea înscrisurilor alăturate în modul prevăzut de lege. iar în cazul nedepunerii ei în termenul stabilit de instanţă. Se explică instanţelor judecătoreşti. Însă participanţii la proces pot lua cunoştinţă de materialele cauzei. în traducere. eliberarea de la achitarea taxei de stat odată cu declararea apelului. înscrisurile şi cererile depuse. va soluţiona chestiunea privind adoptarea unei hotărâri suplimentare sau a unei încheieri privind corectarea greşelilor în hotărâre atunci când există temeiuri legale. propunându-le să depună. judecătorul instanţei de apel nu va fi în drept de a nu da curs cererii de apel pe motiv că nu este achitată taxa de stat. să soluţioneze cererea reclamantului şi. cât şi cea economică) vor lua în considerare că depunerea referinţei este obligatorie. În cazul când persoana. în caz că apelantul a depus o cerere în care solicită eşalonarea. noi referinţe şi înscrisuri la dosar. cu cel puţin 3 zile înainte de judecarea apelului. rezonabil. ca persoana respectivă să dispună de posibilităţi obiective de a executa indicaţiile din încheiere. În asemenea situaţii.

Martorii citaţi în prima instanţă pot fi citaţi şi în instanţa de apel. Apelanţii sunt în drept să prezinte probe care nu au fost prezentate în prima instanţă. În acest caz instanţa de apel casează hotărârea primei instanţe şi dispune încetarea procesului dacă sunt respectate prevederile art. [Pct. 38 . apelul se examinează într-un termen rezonabil. care este de 30 de zile. libertăţilor şi intereselor legitime ale unei alte persoane nu privează persoana în a cărei interes a fost declarat apelul de dreptul de a-l susţine. admiterea de către instanţa de apel a cererii de retragere a apelului îl lipseşte pe ultimul de dreptul de a mai înainta un nou apel împotriva aceleiaşi hotărâri. [Pct.23 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. iar ceilalţi susţin apelurile declarate. În cazul în care dovezile propuse sunt martorii. după expirarea termenului de pregătire a pricinii pentru dezbateri judiciare. Or. Se atrage atenţia instanţelor judecătoreşti.12. sau solicitării încheierii unei tranzacţii.371 CPC prevede ca. însă după plata taxei de stat.2008] 24. şi va examina apelurile altor participanţi la proces. instanţa de apel va soluţiona chestiunile privind retragerea apelului.60 alin. Rezonabilitatea termenului de examinare a apelului se va aprecia atât prin prisma complexităţii şi comportamentului părţilor în proces. neaudiaţi în prima instanţă sau înscrisuri nearătate la prima instanţă. să şi-l retragă până la dezbaterea pricinii în fond în instanţa de apel.21. procedura în ordine de apel nu poate fi încetată. atunci se respectă cerinţele necesare pentru cererea de chemare în judecată.10 din 22. În cazul în care mai mulţi participanţi la proces au declarat apeluri de sine stătător împotriva hotărârii şi unul din apelanţi şi-a retras apelul.22 în redacţia Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. Art. sub condiţia de a-şi păstra calitatea procesuală. ci este obligată să verifice legalitatea hotărârii în întregul ei. inclusiv şi asupra motivelor care au rămas neexaminate de către instanţa de fond. În procesul judecării pricinii în apel apelantul este în drept de a folosi orice mijloc de apărare fie de drept material. cât şi prin înseşi accepţiunea şi esenţa acestei căi de atac.2008] 23. În cazul renunţării reclamantului la acţiune. de o altă persoană sau organ împuternicit prin lege să se adreseze în judecată pentru apărarea drepturilor. iar în ultimul caz cu consemnare în procesul-verbal. dacă prin cererea de apel se contestă depoziţiile lor. şi în caz de admitere va înceta procedura în ordine de apel în privinţa persoanei care a renunţat la apel. Retragerea apelului se face în scris sau oral.5 CPC. 22. Instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel. fie de drept procedural. 25. apelantul este obligat de a-şi motiva imposibilitatea prezentării probelor în prima instanţă. împuternicit în mod legal. În cadrul soluţionării chestiunii privind retragerea apelului instanţa de apel este obligată de a explica apelantului efectele admiterii cererii de retragere a apelului. printr-o încheiere susceptibilă de recurs. că retragerea apelului declarat de către procuror.10 din 22.12. În cazul când apelul nu este motivat ori motivaţia nu cuprinde argumente sau probe noi. În acest caz. Instanţa de apel nu este legată de motivele apelului privind legalitatea hotărârii primei instanţe. instanţa se va pronunţa în fond numai în temeiul celor invocate în prima instanţă. Partea care a declarat apelul poate sau reprezentantul ei. În cazul retragerii apelului. instanţa de apel va dispune încetarea procedurii în apel.

Restituind pricina spre rejudecare. d). instanţa de apel este în drept să judece pricina în fond. În caz de imposibilitate obiectivă de a îndeplini indicaţiile instanţei de apel în cadrul rejudecării pricinii. Decizia prin care pricina se remite la rejudecare este irevocabilă.385 şi 388 CPC se poate concluziona că legea prevede doar 5 cazuri când instanţa de apel. În sensul prevederilor art. urmează în mod obligatoriu să remită cauza la rejudecare: .385 alin.2008] 28. 26. Admiterea apelului înseamnă constatarea caracterului ilegal (incorect) al hotărârii pronunţate de prima instanţă şi aceasta duce la casarea ei în întregime sau în parte potrivit art. 39 .pricina a fost examinată cu încălcarea competenţei generale sau jurisdicţionale. Totodată în art.pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul.10 din 22. pricina urmează a fi trimisă altei instanţe de acelaşi grad.în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată.pricina a fost examinată de un complet de judecată compus ilegal. prima instanţă este obligată de a arăta în hotărârea sa pricinile ce au servit ca temei în imposibilitatea îndeplinirii indicaţiilor.instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces. . În primul caz. Instanţa de apel nu este în drept să releve în indicaţiile sale care probe inspiră încredere (sunt mai temeinice) sau să stabilească ce hotărâre ar trebui adoptată după rejudecarea pricinii. instanţa de apel este obligată să menţioneze în decizie actele procedurale care trebuie efectuate în prima instanţă. În situaţia în care în prima instanţă nu se mai poate constitui un complet de judecată.12.în dosar lipseşte procesul-verbal privind efectuarea unui act procedural. 27. instanţa este în drept să pronunţe o soluţie prin care îl respinge sau îl admite. respinge apelul ca nefondat. situată în circumscripţia instanţei de apel. . Temeiurile casării hotărârii instanţei de fond de către cea de apel sunt specificate în art. După ce judecă apelul. [Pct. instanţa de apel poate casa hotărârea instanţei de fond cu darea unei noi hotărâri dacă: .385 alin. Astfel. În prezenţa celorlalte motive specificate în art. b). va remite pricina spre rejudecare în instanţa competentă. lit. adică consideră că motivele invocate în apel sunt combătute de probele administrate. cercetate. verificând hotărârea judecătorească şi considerând-o temeinică şi legală. fără a o restitui în prima instanţă.Invocarea incorectă a prevederilor legale în cererea de apel de către apelant nu eliberează instanţa de apel de a aplica legea materială corectă ce guvernează raportul juridic litigios. e) CPC. pronunţând o hotărâre de declinare a competenţei în favoarea instanţei competente.388 CPC la solicitarea participanţilor la proces.386-388 CPC. Instanţa de apel. de aceea faptul invocării greşite a legii materiale şi procedurale nu poate servi temei pentru respingerea apelului. c). instanţa de apel. după casarea hotărârii. analizate şi apreciate corect de prima instanţă.1.27 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. adică nu se supune niciunei căi de atac.(2) CPC este reglementată situaţia în care judecata în primă instanţă s-a făcut cu încălcarea competenţei. . constatând lipsa de competenţă a primei instanţe. data şi ora şedinţei de judecată. .

. a aplicat o uzanţă ce contravine legii. . De asemenea.. alin. în caz că litigiul este soluţionat corect. sau a soluţionat litigiul contrar normelor materiale ce guvernează raportul juridic litigios.hotărârea nu este semnată de judecător sau de către unul din judecătorii din completul de judecată ori hotărârea este semnată nu de acel judecător sau de acei judecători care sunt menţionaţi în hotărâre.circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii nu au fost constatate şi elucidate pe deplin. dispoziţia se emite în formă de încheiere.10 din 22. [Pct. expuse în hotărâre.concluziile primei instanţe. Adoptarea şi pronunţarea deciziei de către instanţa de apel se face potrivit prevederilor art. celelalte renumerotate] 30.circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii.387 CPC se consideră că normele de drept material sunt încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: . Dispoziţia judecătorească prin care se soluţionează fondul apelului se emite în formă de decizie.12. sunt obligate de a motiva hotărârile sale.2008] 29.s-a interpretat eronat legea. Se atrage atenţia asupra faptului. decizia trebuie să conţină circumstanţele cauzei. Protocoalelor 3.30 exclus prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. nu au fost dovedite cu probe veridice şi suficiente.au fost încălcate sau aplicate eronat normele de drept material. a soluţionat pricina în baza normei de drept interne ce contravine prevederilor tratatului internaţional cu aplicare directă. instanţa de apel va casa hotărârea primei instanţe cu darea unei noi hotărâri sau va modifica hotărârea în cazurile dacă: . .12. În acest caz. iar la soluţionarea problemelor prin care nu se rezolvă fondul apelului.6 §1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. spaţiu şi asupra persoanelor. a soluţionat greşit conflictul dintre normele cuprinse în diferite acte normative interne. Conform art. a încălcat regulile acţiunii normelor juridice în timp. probele pe care se întemeiază concluziile ei referitor la 40 . instanţa de apel va concretiza partea motivată a hotărârii primei instanţe. . aplicând o normă străină acestuia. că potrivit art.390 şi art. În special. . . pe care instanţa le consideră constatate. sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii. 5.389 CPC.la judecarea pricinii au fost încălcate regulile cu privire la limba în care s-a desfăşurat procesul.la emiterea hotărârii a fost încălcat secretul deliberării. sau s-a aplicat eronat analogia legii sau analogia dreptului. limitându-se numai la normele juridice procesuale.s-a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată. nu poate servi temei de sine stătător pentru casarea hotărârilor. Se explică instanţelor că prin neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată se înţelege o situaţie când instanţa în hotărârea sa nu a făcut trimitere nici la o lege materială. Prin aplicarea legii care nu trebuia să fie aplicată se înţelege situaţia când instanţa a dat o calificare juridică incorectă raportului material litigios.241 alin. inclusiv instanţele de apel.28 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.2008.(5) CPC.(2). constatate de instanţă.10 din 22.nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată. [Pct. cu respectarea şi a cerinţelor art. . 8 şi 22 şi jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului instanţele de judecată. Neindicarea legii materiale în hotărâre.

poate fi pusă în executare imediat după adoptarea ei. 33. fiind definitivă. 31. 32. instanţa de apel este obligată a întreprinde acţiunile legale pentru comunicarea deciziei integrale. argumentele instanţei în caz de respingere a unor probe prezentate de participanţi ş. De asemenea. Decizia instanţei de apel. participanţii la proces au dreptul de a lua cunoştinţă de materialele dosarului. în caz de adoptare a dispozitivului deciziei. 3 octombrie 2005 nr. inclusiv cu procesul-verbal al şedinţei.28 din 26 decembrie 2000 "Cu privire la examinarea cauzelor civile în ordine de apel".15 41 . În cazul în care apelul a fost judecat în absenţa unor participanţi la proces legal citaţi. deşi legiuitorul a prevăzut şi posibilitatea contestării ei cu recurs.admiterea sau respingerea acţiunii. alte chestiuni ce au fost soluţionate în cadrul judecării pricinii. Se abrogă hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. a fi în termen redactate şi restituite în instanţa de fond. atât timp cât dosarul se află la instanţa de apel. După adoptarea deciziei.a. în mod obligatoriu. instanţa de apel este obligată a le trimite copia deciziei adoptate în cel mult 7 zile de la emiterea deciziei motivate. Chişinău. legea materială şi procedurală aplicate în cadrul judecării pricinii. Se atenţionează instanţele de apel că dosarele urmează.

adoptată de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei la 28. în conformitate cu art. retrăgându-se în camera de deliberare. pag. 3. Hotărârile pronunţate în primă instanţă de judecătorii pot fi atacate cu apel.1. să fie clară.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei procesuale civile la întocmirea actelor judecătoreşti de dispoziţie în cadrul examinării pricinilor civile şi economice în ordine de apel şi de recurs nr. cu judecarea pricinilor în aceste căi de atac. logică. De regulă.(1) CPC. Decizia instanţei de apel sau de recurs trebuie să fie pe cât e posibil de concisă. 3. deliberarea şi pronunţarea actelor de dispoziţie ale instanţelor de apel şi de recurs au loc în aceeaşi şedinţă. precum şi deciziile pronunţate de curţile de apel. 2009. concreteţe. sobrietate.2.R (84) 5 privind principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcţionării justiţiei. judecând apelul sau recursul.2008 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. descriptivă. formulările din conţinutul deciziei trebuie să corespundă exigenţelor de: corectitudine.1984). 42 .07. EXPLICĂ: 1. motivare şi dispozitiv.c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi art. recurent şi intimat (Principiul nr. lipsă de rezerve (necondiţionalitate). art.16 lit. nr.e). oficialitate şi pertinenţă. în baza art.3 din 07.02. Deciziile instanţei de recurs devin irevocabile din momentul pronunţării. Ea poate fi întocmită liber. Instanţa de judecată. dar trebuie să corespundă tuturor normelor de drept. Astfel.236 alin. Aceasta conţine patru părţi componente: introductivă. Cu recurs pot fi atacate şi hotărârile pentru care legea nu prevede calea apelului. dar în prezenţa unor motive justificate. Decizia instanţei de apel sau de recurs trebuie să fie legală şi întemeiată.4-5. elocvenţă. Plenul Curţii Supreme de Justiţie. fapt despre care se informează participanţii la proces. iar hotărârile pronunţate în primă instanţă de curţile de apel pot fi atacate cu recurs. deplinătate. certitudine. 3. claritate. adoptă o hotărâre sub formă de decizie sau încheiere.19 Întru asigurarea aplicării corecte şi uniforme de către instanţele judecătoreşti de apel şi de recurs a normelor de procedură civilă la întocmirea actelor judecătoreşti de dispoziţie. după încheierea dezbaterilor judiciare şi ascultarea susţinerilor verbale.6 al Recomandării nr. 2. deliberarea şi pronunţarea pot fi amânate pe un termen de 10 zile. Decizia instanţei de apel sau de recurs trebuie să fie pronunţată la sfârşitul procesului.17 Cod de procedură civilă. cu parcurgerea tuturor fazelor procesuale legal stabilite. consecutivitate.2 lit. înţeleasă de părţile implicate în litigiu şi să răspundă în mod sigur şi expres la toate cererile şi obiecţiile formulate de apelant.

1 din Convenţia Europeană (Hotărârea Curţii Europene din 09. 6. jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului. în limitele invocate în recurs. conform art. instanţele de apel şi de recurs sunt obligate să indice în decizie motivele respingerii. în partea introductivă a deciziei instanţei de apel şi de recurs se expune succint hotărârea primei instanţe.3. Deci. numele sau denumirea apelantului sau recurentului. În conformitate cu art. iar în cazul casării integrale sau parţiale a hotărârii primei instanţe şi restituirii pricinii spre rejudecare în primă instanţă. precum şi rezumatul soluţiei pronunţate de prima instanţă şi de instanţa de apel (în privinţa deciziei instanţei de recurs examinate în conformitate cu secţiunea a ll-a).442 alin. pe baza actelor din dosar. denumirea instanţei care a pronunţat decizia. Astfel. fără a acorda părţii care a formulat o întrebare posibilitatea de a şti dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins. Protocoalelor nr. Partea descriptivă a deciziei instanţei de apel sau de recurs trebuie să cuprindă expunerea succintă a circumstanţelor pricinii. legalitatea hotărârii atacate.1994 pronunţată în cauza Hiro Balani împotriva Spaniei). dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii. că unele probe ar fi mai temeinice decât altele şi nici să stabilească ce hotărâre ar urma să fie adoptată după rejudecarea pricinii. temeiurile de fapt şi de drept care au condus. instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Dreptul la un proces echitabil. În conformitate cu art. urmează a fi indicate circumstanţele pricinii constatate de instanţe. apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţa de apel de către participanţii la proces.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. caracterul public sau secret al şedinţei. fiind obligată să se pronunţe în decizie asupra tuturor motivelor invocate în recurs. sunt în drept să se pronunţe în decizia adoptată asupra actelor procedurale care urmează a fi efectuate în primă instanţă la rejudecarea pricinii.6 par.1. în motivarea deciziilor instanţelor de apel şi de recurs. fără a administra noi dovezi.4. 5. ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate. prezumă dreptul la o hotărâre şi decizie motivate. în limitele cererii de apel. garantat de art. În cazul în care instanţele de apel şi de recurs se abţin de a da un răspuns special şi explicit la cele mai importante întrebări.385. însă nu sunt în drept să prejudece în opiniile sale că o anumită probă ar inspira sau nu încredere. legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă. completul de judecată. În limitele apelului.373 alin.12.1. motivele care au determinat insatisfacţia apelantului sau recurentului 5.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Spre deosebire de partea introductivă a hotărârii pronunţate în primă instanţă. 8 şi 22 ale Convenţiei. 5. instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanţe. precum şi temeiurile de fapt şi de drept care au condus la adoptarea uneia din soluţiile prevăzute de art. precum şi cele care nu au fost stabilite. instanţa verifică. la judecarea recursului declarat împotriva deciziei date în apel. însă aceasta nu împiedică instanţa de apel să verifice. instanţele judecătoreşti naţionale sunt obligate să-şi motiveze deciziile iar toate întrebările care sunt importante pentru rezultatul procesului necesită un răspuns special în hotărâre. Partea introductivă a deciziei instanţei de apel sau de recurs cuprinde: locul şi data adoptării. 6. după caz. 427 şi 445 CPC. 43 . În cazul respingerii apelului sau recursului. acest fapt se va considera o încălcare a art. calitatea lor procesuală. explicaţiile participanţilor la proces.2. 417. la admiterea sau respingerea apelului sau recursului. stabilite pe parcursul examinării ei.(5) CPC. probele pe care se întemeiază concluziile acestora. 5.(1) şi (2) CPC.

având autoritate de lucru judecat. Instanţele de apel şi de recurs sunt obligate să facă referire nu numai la articolul menţionat. 387. fiind susceptibilă de executare silită. 418 şi 445 alin. 12.239-248 CPC). să motiveze din care considerente instanţa a ajuns la concluzia de a recunoaşte apelul sau recursul neîntemeiat. în urma judecării apelului sau recursului. În conformitate cu art. care stabilesc cadrul procedural al încheierii primei instanţe.c) şi 394 CPC.(1) lit. obiectul litigiului. după caz. în motivarea deciziei adoptate sunt obligate să-şi expună concluzia cu privire la toate argumentele invocate de apelant sau recurent şi. 8.(1) CPC. 13. în măsura în care acestea nu contravin prevederilor procedurale specifice examinării pricinii în apel şi în recurs. expuse în hotărâre.1. rămâne definitivă din momentul pronunţării.(5) CPC. 10. c) concluziile primei instanţe.Dacă instanţele de apel şi de recurs. precum şi al unei cereri referitoare la darea unor explicaţii asupra dispozitivului deciziei (art.254 alin. rezultă că prevederile cuprinse în Capitolul XX Titlul II din CPC. sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii. trebuie să corespundă exigenţelor stabilite de art.376 alin.249. unde se indică dacă se admite sau nu acţiunea. Decizia instanţei de apel. urmând ca decizia să fie redactată în termen de 15 zile şi.270 CPC. pronunţând hotărâri suplimentare. În dispozitivul deciziei de apel sau de recurs. 9. iar dacă se admite – cum este soluţionată cauza (art. vor considera că hotărârea primei instanţe sau a instanţei de apel este legală şi temeinică. 7. d) normele de drept material sau normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat (art. Hotărârile (deciziile) instanţelor de apel şi de recurs mai pot forma obiectul unei cereri referitoare la corectarea greşelilor materiale strecurate în conţinutul ei. deoarece în acest caz decizia apare ca nemotivată. sub aspectul cuprinsului acestora. dacă se constată incidenţa următoarelor temeiuri: a) circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii nu au fost constatate şi elucidate pe deplin. instanţele de apel şi de recurs emit încheierile fără a se retrage în camera de deliberare. se va indica denumirea primei instanţe şi data adoptării hotărârii în primă instanţă. recurentului şi concluzia instanţelor de apel şi de recurs în sensul admiterii sau respingerii apelului sau recursului. instanţa este în drept să pronunţe dispozitivul deciziei sau al hotărârii. 251 CPC). la examinarea apelului sau recursului. acestea fiind consemnate în procesulverbal al şedinţei de judecată în cazul instanţelor de apel şi în cadrul unor încheieri separate în 44 . 389.250 CPC. respectiv. pe care prima instanţă Ie-a considerat constatate. în cazul soluţionării unor probleme simple. Hotărârea dată în primă instanţă de judecătorii sau de o instanţă de apel va fi casată sau.(1).386. de o lună de zile. În cazul adoptării unei noi hotărâri. în conformitate cu art. numele apelantului. Încheierile pronunţate de instanţele de apel sau de recurs.(1) şi 413 alin. Este inadmisibilă limitarea instanţelor de apel şi de recurs doar la reproducerea în decizie a hotărârii apelate sau recurate ori la constatarea netemeiniciei apelului sau recursului.242 alin. modificată. b) circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii. Din sensul art. se aplică inclusiv la emiterea încheierilor judecătoreşti de către instanţele de apel şi de recurs. însă poate fi atacată cu recurs şi supusă revizuirii în modul stabilit de Codul de procedură civilă. numele părţilor. Totodată. referindu-se la legea respectivă. Instanţele de apel şi de recurs aplică şi prevederile art. dar şi la aliniatul şi litera acestuia. nu au fost dovedite cu probe veridice şi suficiente. această parte a deciziei este analogică cu dispozitivul hotărârii primei instanţe. 388 şi 400 CPC). 8. 11.

în mod separat. Chişinău. 16.10. inclusiv cea de anexare la dosar a unor noi înscrisuri ş. de recurs. după caz.3 45 .409. a martorului etc. de stabilire a ordinii cercetării judecătoreşti. Se va distinge situaţia în care actul judecătoresc de dispoziţie nu se supune niciunei căi de atac de situaţia în care actul respectiv este irevocabil.15 din 03.. Astfel. În subsidiar. Exemple de acte judecătoreşti care nu se supun niciunei căi de atac constituie: decizia instanţei de apel sau de recurs prin care pricina se trimite la rejudecare şi încheierea de admitere a cererii de revizuire.2005 „Cu privire la examinarea pricinilor civile în ordine de apel" şi nr. 7 iulie 2008 nr. la întocmirea actelor judecătoreşti în cadrul examinării pricinilor civile în ordine de apel şi de recurs se vor lua în considerare unele explicaţii tangenţiale ale Plenului CSJ în materia respectivă. 421. a încheierii respective. care rămân irevocabile din momentul pronunţării (art.cazul instanţelor de recurs. indiferent de modul de consemnare a încheierilor instanţelor de apel şi. Constituie încheieri ale instanţelor de apel şi de recurs care pot fi emise fără retragerea în camera de deliberare: cele de dispunere a examinării pricinii în lipsa părţii.13 din 25 aprilie 2000 "Cu privire la practica judiciară ce ţine de respectarea normelor de procedură civilă la întocmirea actelor judecătoreşti în cadrul judecării cauzelor în ordine de apel şi recurs". ce se conţin în hotărârile nr. 14. consemnarea în procesul-verbal al încheierii instanţei de judecată nu condiţionează nesusceptibilitatea atacării cu recurs. Se atenţionează asupra faptului că.(4) CPC).a.03. 17. Excepţie de la regulă constituie încheierea Curţii Supreme de Justiţie de restituire a recursului în ordinea stabilită de Secţiunea I sau de încetare a procesului. precum şi în cazul în care încheierea face imposibilă examinarea în continuare a pricinii. 445 alin. 15. acestea sunt supuse recursului separat numai dacă legea prevede expres acest fapt. Se abrogă hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. de soluţionare a cererilor şi a demersurilor părţilor şi participanţilor la proces ce se referă la chestiuni simple.3 din 27. Sunt irevocabile actele judecătoreşti de dispoziţie care pot fi supuse revizuirii şi nu se supun niciunei căi de atac actele judecătoreşti de dispoziţie care nu pot fi revizuite.2006 „Cu privire la practica aplicării legislaţiei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs".

c) următoarele categorii de încheieri: .43 alin.(1) CPC).a). Sunt supuse recursului următoarele acte de dispoziţie judecătoreşti: a) hotărârile: . h) şi i) CPC.(4) CPC).d). de respingere a examinării concomitente a acţiunii intervenientului principal şi a acţiunii iniţiale a reclamantului (art.128 alin.62 alin.99 CPC).pronunţate în primă instanţă de curţile de apel.2008 În scopul aplicării corecte şi unitare a normelor procedurale referitoare la examinarea pricinilor în cadrul căii de atac a recursului de către instanţele judecătoreşti competente. de fond sau de apel (exemple de astfel de încheieri: de strămutare a pricinii (art.170 alin.alte hotărâri pentru care legea nu prevede calea apelului (art.(3) CPC). conform competenţei jurisdicţionale stabilite de art.429 alin.(3) CPC).17 Cod de procedură civilă.65 alin. e). în baza art. de refuz în primirea cererii de chemare în judecată (art.34 CPC. de respingere a cererii de repunere în termen (art. pronunţate în baza art.10 din 22. indiferent de instanţa care le pronunţă. Reieşind din interpretarea incidenţă a articolului 170 alin. .116 alin. conform Secţiunii a 2-a a aceluiaşi capitol. inclusiv de cea economică. conform competenţei jurisdicţionale stabilite de art. b). în condiţiile legii.(1) lit. asupra cheltuielilor de judecată (art. 2.c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi art. . art. de respingere a cererii de asigurare a probelor (art.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la practica aplicării legislaţiei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs nr.33 şi 36 CPC.(5) CPC). nr.16 lit.11.2 lit.12. de restituire a cererii în temeiul alin.3 din 27.169 alin. se deduce nesusceptibilitatea de recurs a încheierilor de restituire a cererilor de chemare în judecata. 46 . Recursul este calea ordinară de atac exercitată de către persoanele îndreptăţite împotriva actelor de dispoziţie ale instanţelor judecătoreşti.03.(5) CPC).(5) CPC) etc.170 alin.2006 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. b) deciziile pronunţate de curţile de apel în calitate de instanţă de apel (art. 2006. c) şi g) (art. pag.(2) CPC). reieşind din rezultatele generalizării practicii judiciare.pronunţate în primă instanţă de Curtea Supremă de Justiţie. iar actele de dispoziţie pronunţate de către instanţele de apel (decizii). Plenul Curţii Supreme de Justiţie EXPLICĂ: 1. de respingere a cererii de admitere în calitate de coparticipant (art.încheierile pronunţate în primă instanţă pentru care legea prevede în mod expres posibilitatea recurării. f).e).(1) lit.(5) CPC.397 CPC).). Actele de dispoziţie judecătoreşti (hotărâri şi încheieri) fără drept de apel sunt recurate conform Secţiunii 1 a capitolului XXXVIII CPC.12 modificată de: Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.

ca instanţă de drept comun). 3.).(2). art. Calitatea procesuală din recurs nu este condiţionată de cea pe care au avut-o părţile la examinarea în fond sau în apel (reclamat.430 CPC. În unele cazuri. . Persoanele cu drept de sesizare a instanţei de recurs.35 alin.) nu constituie motiv de restituire a cererii. precum şi alte persoane prevăzute la art. apelant.(4) etc. raportat la art. vor fi înaintate şi examinate potrivit ordinii generale de examinare a acţiunilor.deciziile de trimitere a cauzei la rejudecare.(3). Nu pot fi atacate cu recurs: .7 alin.33 alin. chiar dacă actele de dispoziţie nu provin de la o instanţă judecătorească. conform Hotărârii Guvernului nr. În sens restrâns.b) CPC. Formularea greşită a denumirii cererii de recurs (de exemplu.celelalte încheieri nu se supun recursului separat. nu se supun recursului încheierile de încetare a procesului.încheierile care fac imposibilă examinarea pricinii în continuare. pentru că numai aceştia. în cadrul primei instanţe: încheierile emise de şeful oficiului de executare a deciziilor judecătoreşti. . pârât etc.(6) CPC).(2). respectiv cadrul procesual ce rezultă din dosar permite deducţia susceptibilităţii de recurs a actului judecătoresc atacat (art. prin alţi participanţi la proces se înţeleg: intervenienţii şi succesorii în drepturi procesuale.. deoarece aceştia participă în numele altor persoane sau al statului.456 din 26.398 şi art. chiar dacă legea nu prevede expres posibilitatea atacării lor. noţiunea de participanţi la proces include şi reprezentanţii. inclusiv încheierile curţilor de apel prin care nu este soluţionat fondul. instanţa competentă va fi curtea de apel. 73 şi 74 CPC (art. în cazul în care legea prevede această cale de atac pentru categoria respectivă de hotărâre (art. În sens larg. competenţa de examinare a contestării aparţinând judecătoriei pe lângă care activează Direcţia de executare. expres prevăzut de lege. "petiţie" etc.încheierile prin care a fost admisă cererea de revizuire cu remiterea cauzei la rejudecare. În acest context. conform art.443-XV din 24. art. legea instituie calea recursului în instanţa de judecată.429 alin. şi nu o cale de atac procedurală.12.hotărârile în a căror privinţă subiecţii recursului nu au utilizat calea apelului. adică persoana care depune cererea de recurs şi persoana împotriva căreia se depune recursul. exercită recursul în nume propriu. . sunt : a) părţile şi alţi participanţi la proces.166 alin. ci numai odată cu fondul (art. Reieşind din contextul relevat. 47 .ordonanţele judecătoreşti care dispun de un regim juridic special.33 alin. ci ca unică posibilitate de concretizare şi reliefare a principiului constituţional şi comunitar al accesului liber la justiţie. hotărârile Comisiei de reexaminare a AGEPI. cu respectarea exigenţelor legale.1993 "Cu privire la protecţia proprietăţii industriale în RM" (conform pct. din Codul de executare nr. pronunţate în cadrul procedurii de recurs de Curtea Supremă de Justiţie. în cazurile şi cu condiţiile legale stabilite.07. dacă întruneşte toate celelalte exigenţe legale.44 din Hotărârea Guvernului nominalizată. Trebuie de menţionat că această cale de atac nu trebuie percepută ca "recurs" în sensul prevăzut de Codul de procedură civilă.(4) CPC).34 alin. "de contestare". dacă este denumită "cerere de apel".2004. potrivit art. .32 CPC. se explică că în cazurile respective noţiunea de "recurs" trebuie înţeleasă drept o cerere primară de adresare în instanţa de judecată competentă dea soluţiona litigiul. De exemplu.55 CPC).(1) lit. reieşind din art. procurorul.423 CPC). Părţile în faţa instanţei de recurs poartă denumirea de recurent şi intimat. 4.

(2) CPC.5 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. fiind necesară stipulaţia specială şi expresă în conţinutul procurii de abilitare a reprezentantului cu dreptul de a depune recurs.b) CPC.13 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. ambele categorii pronunţate în primă instanţă de către judecătorii (conform secţiunii 1).(2) CPC.408 alin.438 alin.71 alin. în acest caz.b) martorul.curţile de apel examinează recursurile declarate împotriva hotărârilor fără drept de apel şi a încheierilor susceptibile de recurs. dar care împiedică soluţionarea cauzei. sau se va restitui fără stabilirea unui termen pentru înlăturarea neajunsului conform art. Acest temei reiese din prevederile art. recursul se va restitui recurentului conform art. recursul se va declara inadmisibil (art.d) CPC şi art. în interes propriu). secţiunii 1 (încheierile). şi. la cererea persoanei interesate conform art. respectiv.400 alin. . Totodată. Persoanele neantrenate la examinarea cauzei în primă instanţă nu dispun de dreptul de a exercita recursul. fiind susceptibil a fi invocat şi de către participanţii la proces sau din oficiu de către instanţa de recurs. Este necesar de a se distinge noţiunea de participant la proces de cea de persoană care nu a fost atrasă în proces. instanţa de recurs se va pronunţa numai asupra cererilor de recurs ale persoanelor participante. care au dreptul de a declara recurs numai în privinţa compensării cheltuielilor de judecată ce li se cuvin. atât de persoanele participante la proces. Potrivit art. persoanele neparticipante la proces dispun de dreptul dea solicita revizuirea hotărârii rămase irevocabile. Procura generală nu conferă reprezentantului dreptul de a depune recurs. cererile de recurs se vor examina de către următoarele instanţe: .45 CPC).c) CPC).(3) lit. 424 şi 431 CPC. principiul imutabilităţii competenţei jurisdicţionale fiind aplicabil şi pentru competenţa funcţională (graduală).10 din 22. sub aspectul posibilităţii de a deveni subiect al exercitării recursului. atunci când recursul este declarat împotriva hotărârilor şi încheierilor judecătoreşti pentru care nu este prevăzută calea apelului. În cazul în care recursul este depus în aceeaşi pricină.(1) lit. în sensul art. după caz. dacă nu se înlătură neajunsul în termenul stabilit. [Pct. încheieri prin care nu se rezolvă fondul cauzei.(2) CPC.Colegiile lărgite ale CSJ dispun de competenţă exclusivă la examinarea recursurilor împotriva deciziilor şi încheierilor instanţelor de apel. inclusiv ca instanţe de contencios administrativ. inclusiv a recursului nu va fi necesară depunerea de către persoana respectivă a unei cereri repetate în acest scop. specialistul. conform competenţei funcţionale.433 lit. interpretul şi reprezentantul (ultimul. cât şi de cele neantrenate.2008] 6. Colegiul economic al Curţii Supreme de Justiţie examinează recursurile declarate împotriva hotărârilor şi încheierilor emise în primă instanţă de către curţile de apel de drept comun. în cazul exercitării recursului conform secţiunii 1 (art. la exercitarea căilor de atac. în conformitate cu art.409 alin. În cazul în care acţiunea a fost înaintată de către procuror.c) CPC). Trebuie de menţionat faptul că instanţa ierarhic superioară celei abilitate cu prerogativa legală de a examina recursul nu este în drept să strămute din oficiu sau să preia pentru examinare în procedura sa o cerere de recurs (art. care se vor examina conform secţiunii a 2-a (deciziile) şi. în mod concomitent. Curtea de Apel Economică.447 lit.399. iar cererile persoanelor neantrenate se vor restitui ca fiind depuse de o persoană ce nu are dreptul să declare recurs. respectiv. iar în cadrul secţiunii 2.81 CPC.12. în caz contrar. procurorul fiind considerat valabil împuternicit pentru exercitarea recursului. pentru că nu au parcurs gradele de jurisdicţie inferioare. 48 . expertul. . inclusiv ale Curţii de Apel Economice. atunci când recursul este declarat împotriva deciziilor instanţei de apel 5.Colegiul civil şi de contencios administrativ sau.

În acest context noţiunea de hotărâre trebuie interpretată extensiv. prin care unei situaţii. stipulate în art.2008] 9. juridice i-a fost dată o apreciere juridică diferită faţă de cea dată de către Curtea Supremă de Justiţie printr-o decizie într-o situaţie similară.431 alin.442 alin.10 din 22. astfel că vor avea incidenţă la acest capitol recursurile în cauzele civile care nu se întâlnesc în mod unitar. Totodată. situaţie care în concret se reflectă în tălmăcirea înţelesului 49 .(2) CPC). La examinarea recursurilor înaintate conform Secţiunii a 2-a. şi/ sau această problemă trebuie să conţină o pondere importantă în cadrul soluţionării corecte a recursului respectiv. dar sunt constituite într-o categorie de litigii datorită frecvenţei lor în arealul dimensional al litigiilor civile. Colegiul economic al Curţii Supreme de Justiţie examinează recursurile după cum urmează: . Nu pot fi calificate la acest capitol problemele care. recursul înaintat în baza secţiunii 1 nefiind susceptibil de a fi respins prin decizie ca inadmisibil. c) soluţionarea pricinii prezintă un interes deosebit pentru practica judiciară şi pentru evaluarea dreptului. deşi suscită discuţii. dar şi deciziile Curţii Supreme de Justiţie.recursurile declarate admisibile împotriva deciziilor pronunţate de către curţile de apel.17 CPC. În acelaşi context. decât substratul practic. adică practica să fie neunitară. adică să reprezinte o noutate. Procedura de examinare a admisibilităţii recursului este aplicabilă numai cererilor de recurs incidente secţiunii a 2-a a capitolului XXXVIII.: uzucapiunea. Colegiul lărgit al Curţii Supreme de Justiţie se va desesiza în favoarea Plenului Curţii Supreme de Justiţie în următoarele situaţii.8 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. dacă implică aplicarea unor dispoziţii cu caracter novator pentru legislaţia ţării şi/sau sunt expuse într-un mod neclar în cadrul actului normativ (ex. . Colegiul civil şi de contencios administrativ sau. La explicarea acestui aspect trebuie de pornit de la premisa instituită de art. dar nu strict literal "hotărârile".[Pct.recursurile declarate împotriva încheierilor emise în instanţele de apel. Admisibilitatea recursului se va decide de un complet format din 3 judecători desemnaţi de preşedintele colegiului respectiv al Curţii Supreme de Justiţie (art. [Pct.recursurile declarate împotriva hotărârilor şi încheierilor emise de curţile de apel în primă instanţă. nu prezintă importanţă pentru soluţionarea în esenţă a recursului. De exemplu. introdusă prin noul Cod civil).12. în complet format din 5 judecători (Secţiunea a 2-a). Pentru ca recursul să fie pasibil de examinare în Plen pe acest motiv este necesar ca această problemă să nu mai fi fost soluţionată printr-o hotărâre anterioară a Curţii. în complet din trei judecători (Secţiunea 1).2008] 7.12. acesta prezintă un interes deosebit pentru practica judiciară şi evaluarea dreptului. 8. b) la soluţionarea recursului se ridică o importantă problemă de drept. se cere de menţionat că acest aspect include mai mult substratul strict juridic al unor norme legale.10 din 22. este necesar ca litigiul respectiv să fi fost soluţionat în mod diferit de către instanţele judecătoreşti. poate servi drept temei pentru reconsiderarea unei soluţii anterioare . chiar dacă litigiul respectiv este unitar.pronunţarea unei hotărâri de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului. .6 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. în complet din trei judecători (Secţiunea 1). adică cel al aplicării normei respective. Referitor la interesul pentru evaluarea dreptului. susceptibile de recurs. după caz.(3) CPC: a) soluţionarea cauzei poate conduce la o contradicţie faţă de o hotărâre anterioară a Curţii.

cât şi temeinicia hotărârii. dacă reieşind din esenţa scriptică se poate deduce un temei de recurs.(3) CPC pentru secţiunea 1 şi art. cererea se va considera depusă numai în măsura în care nu depăşeşte temeiurile invocate de subiectul recursului. 13. prin adăugarea altor argumente în justificarea aceluiaşi temei. cât şi pentru recursurile împotriva deciziilor instanţei de apel. 11. copârâţii şi/sau intervenienţii care participă la proces de partea recurentului se pot alătura la recurs. însă dispune de posibilitatea de a le dezvolta.400 alin. Astfel. cu achitarea taxei de stat (art. În cazul în care persoana alăturată a formulat şi alte temeiuri pe lângă cele invocate de persoana care a depus recursul.5 alin. dacă poziţiile lor coincid în ceea ce priveşte temeiurile recursului. care se încadrează în limitele art. cererea care se referă la alăturare. pentru recursurile incidente secţiunii 1 fiind aplicabile şi motivele prevăzute la art. Coreclamanţii. adică se va verifica atât legalitatea. 425 şi 434 CPC: 50 .(2) şi (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs prevăzut la art.(2) CC). va fi examinată ca cerere accesorie cererii de recurs. conform principiului de drept "accesoriul urmează soarta principalului" şi în lipsa unei stipulaţii exprese.400 alin. dar nu şi temeinicia în fapt. În cazul în care temeiurile invocate de persoana care se alătură nu coincid cu cele invocate de subiectul recursului.d) CPC.(1) CPC. şi în acest caz pentru cererea de alăturare la recurs nu se plăteşte taxa de stat. Motivele de recurs trebuie să fie invocate în mod expres de către subiecţii recursului. astfel că recursul exercitat conform secţiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural. De asemenea. 12. Indicarea greşită a motivelor de recurs nu atrage inadmisibilitatea recursului (exercitat conform secţiunii a 2-a) sau restituirea lui (conform secţiunii 1). Temeiurile declarării recursului şi casării hotărârii prevăzute de art. urmând soarta cererii principale. Simpla nemulţumire a părţilor de soluţia adoptată de instanţele inferioare nu poate constitui motiv de recurs.(4) CPC).400 alin. Pentru declararea recursului sunt aplicabile următoarele termene.(2) şi (3) CPC sunt identice atât pentru recursurile împotriva hotărârilor pentru care nu este prevăzută calea apelului. reieşind din prevederile art.402. determinând cazurile concrete în prezenţa cărora se consideră că normele de drept material şi procedural au fost încălcate sau eronat aplicate. soluţia în cadrul acestei cereri fiind similară soluţiei pronunţate în cererea de recurs.400 alin.(2) CPC).(3) CPC nu va atrage restituirea cererii de recurs.400 CPC. Pentru recursurile înaintate în ordinea prevăzută de secţiunea 1 pot fi invocate de către părţi şi alţi participanţi la proces toate temeiurile prevăzute de art.general al unei norme juridice civile în raport cu principiile generale ale dreptului şi sensul legislaţiei civile (art. având loc o devoluţiune generală (în fapt şi în drept).400 alin.400 alin. Dispoziţiile art.(2)-(3) pentru secţiunea a 2-a. prin prezentarea unei cereri scrise.(1) lit. deoarece motivele enunţate pot fi invocate şi din oficiu de către instanţa de recurs (art. însă neindicarea temeiurilor legate de încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural prevăzute la art.400 alin.401 alin. 10.(1) . neindicarea expresă a temeiurilor declarării recursului nu poate constitui motiv de inadmisibilitate sau de restituire a cererii de recurs. verificându-se numai legalitatea deciziei. persoana care se alătură la recurs nu poate prezenta alte temeiuri în afara celor invocate de către subiectul care a depus recursul. Totodată.400 alin. persoana alăturată este în drept să depună cerere de recurs după regulile generale. dacă nu este invocat vreunul din temeiurile de recurs expres prevăzute de lege. dacă din conţinutul acesteia rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

pentru recursurile împotriva deciziilor curţilor de apel . recursul declarat cu omiterea termenului prevăzut de art.403. persoana interesată se repune în termen. 15.. pentru prima situaţie mai sus enunţată (secţiunea 1).10 din 22. iar dacă se pronunţă numai dispozitivul. Dacă recurentul solicită repunerea în termen. .) [Pct. ca fiind depus cu omiterea termenului prevăzut la art. iar în cazul în care se pronunţă dispozitivul acesteia. termenul de atac al acesteia este de 2 luni de la pronunţare. conform art. nefiind susceptibil de a fi restabilit în baza art. recursul se restituie recurentului.13 alin. 51 . În scopul asigurării certitudinii momentului de la care va curge termenul de recurs. poate fi declarat inadmisibil în baza art. dacă legea nu prevede altfel.433 lit.pentru recursurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă.434 CPC. conform art. În situaţia în care recursul a fost depus cu respectarea termenului.2008] 14. Din oficiu termenul nu poate fi restabilit.(b) CPC. el se va examina ca fiind depus în cadrul termenului legal stabilit. dacă există dovada înştiinţării scrise a acestora despre semnarea hotărârii redactate. precum şi împotriva încheierilor susceptibile de recurs -20 de zile de la data comunicării hotărârii sau încheierii motivate. instanţele ale căror acte de dispoziţie sunt recurabile. legea stabileşte termene mai scurte pentru exercitarea recursului (ex: conform art. cu excepţia încheierii Curţii Supreme de Justiţie. recursul declarat de către ei după expirarea termenului de 2 luni se consideră inadmisibil. Termenul de 2 luni este un termen de decădere. această chestiune se examinează conform dispoziţiilor art.434 CPC împotriva deciziilor instanţelor de apel (secţiunea a 2-a). şi recursul se examinează în fond.256 CPC) sau instanţa de fond a dispus executarea imediată (art. poate fi restabilit numai la cererea persoanelor care prezintă probe veridice ce confirmă imposibilitatea de a depune recursul.116 CPC.b) CPC de către Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie. termenul de atac este de 2 luni de la înştiinţarea scrisă a părţilor despre semnarea deciziei redactate.68 din Codul electoral etc. cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. în situaţia pronunţării integrale în şedinţă de judecată a actelor respective. Încheierea prin care este respinsă cererea de repunere în termen şi încheierea de restituire a recursului.409 alin. poate fi atacată în termen de 5 zile. În cazul în care se constată că termenul de declarare a recursului a fost omis din motive întemeiate. pot fi atacate cu recurs. prin încheierea instanţei de recurs. după ce a fost calificat drept admisibil în mod eronat. prin care se soluţionează excepţia de ilegalitate. hotărârea instanţei de contencios administrativ. dar a fost restituit în mod greşit.(1) lit. hotărârea judecătorească privind confirmarea sau infirmarea alegerilor locale şi validarea mandatelor poate fi atacată cu recurs în termen de 3 zile de la pronunţare. În unele cazuri. Aceste cazuri se referă la situaţiile în care hotărârea este "de jure" cu executare imediată (art. acesta se va restitui conform art. încheierea de admitere a cererii de repunere în termen nu este susceptibilă de recurs.257 CPC). Termenul de 20 de zile.12.13 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.116 CPC.(5) din Legea contenciosului administrativ. Oricare ar fi temeiurile invocate de către părţi sau participanţii la proces. Recursul exercitat în condiţiile secţiunii 1. Totodată. În caz contrar. de regulă. În cazul omiterii termenului de declarare a recursului (pentru secţiunea 1).în cazul în care se pronunţă decizia motivată a instanţei de apel. hotărârea motivată se va înmâna participanţilor la proces sub semnătură de primire. suspendă executarea hotărârii. vor fixa acest fapt în procesul-verbal al şedinţei sub semnătura părţilor.

(2) CPC). care va înregistra intentarea procedurii de recurs. împuternicirile legale ale reprezentantului. Instanţa învestită cu examinarea recursului împotriva deciziilor curţilor de apel este în drept.(2) CPC). conform legii. acordând recurentului un termen rezonabil pentru înlăturarea neajunsurilor. înscrisurile prin care se confirmă achitarea taxei de stat. instanţa va dispune prin încheiere să nu se dea curs cererii.demolarea construcţiei şi altor bunuri imobile. să dispună suspendarea executării hotărârii atacate. momentul sesizării instanţei de recurs nu coincide cu momentul intentării procedurii. Depunerea cererii se va înregistra la Serviciul Grefă al Curţii Supreme de Justiţie. Cererea de recurs (secţiunea 1) se va depune la instanţa a cărei hotărâre sau încheiere se atacă.(2) CPC. cu condiţia depunerii unei cauţiuni în modul. instanţa de recurs va restitui cererea recurentului. Numai în cazul atacării deciziilor curţilor de apel (secţiunea a 2-a).438 alin. dispoziţia de plată trezorerială. mărimea şi cu efectele prevăzute de art. . în scopul asigurării respectării termenului rezonabil general de examinare a pricinii (art. asupra necesităţii respectării termenului stabilit pentru transmiterea dosarului în instanţa de recurs (Secţiunea 1 -15 zile de la data expirării termenului de atac.435 alin. nu se supun niciunei căi de atac. anexându-se: originalul chitanţei fiscale. de la achitarea acesteia.75 alin.distrugerea de plantaţii şi semănături. ale căror acte de dispoziţie se atacă cu recurs. de regulă nu suspendă executarea hotărârii. constituie motiv pentru restituirea cererii de recurs înaintate în conformitate cu secţiunea 2-a. instanţa restituind cererea. Cererea de recurs trebuie să fie dactilografiată şi să cuprindă. executorul judecătoresc este în drept să dispună suspendarea executării hotărârii judecătoreşti. elementele stipulate la art.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale). după caz. Lipsa oricăruia dintre elementele cererii sau a documentului care atestă împuternicirile reprezentantului. În conformitate cu art. 52 . printr-o adresă semnată de preşedintele sau vicepreşedintele colegiului respectiv. . secţiunea a 2-a .(1) CPC.imediat ce s-a primit solicitarea). Spre deosebire de secţiunea a 2-a. în cazul neîndeplinirii condiţiilor enunţate în cadrul secţiunii 1. 16. În prima situaţie. Dacă în termenul indicat în încheiere nu au fost înlăturate neajunsurile stabilite. în termen de 15 zile se expediază dosarul împreună cu recursul la instanţa competentă de a examina recursul (art. 17. în alte cazuri decât cele stipulate la art.alte cazuri expres prevăzute de lege.(3)-(7) CPC.(1) şi art.406 alin. în termen maxim de 5 zile de la depunere (art. Se atenţionează instanţele judecătoreşti. iar după verificarea îndeplinirii condiţiilor enunţate şi constatarea îndeplinirii lor. Astfel. dacă recursul se exercită prin reprezentant. . Cererea se depune în atâtea exemplare câţi participanţi la proces sunt. Secţia Grefă remite recursul cancelariei colegiului respectiv. dacă recursul se exercită prin reprezentant. Încheierile de a nu se da curs cererii. după expirarea termenului de recurs pentru toţi participanţii la proces. la prezentarea certificatului privind depunerea cauţiunii.strămutarea de hotare. la cererea recurentului. cu excepţia cazurilor în care subiecţii sunt scutiţi.(3) Cod de executare.405 alin. în mod obligatoriu. pronunţate de Curtea Supremă de Justiţie. ori a dovezii de plată a taxei de stat.Recursul exercitat în procedura stabilită de secţiunea a 2-a. recursurile se depun la Curtea Supremă de Justiţie.437 alin. cu excepţia celora care au ca obiect: .435 alin.

recurentul a solicitat restituirea recursului până la dezbaterea în fond a recursului de către instanţa de recurs (art. este imposibilă numai dacă cererea a fost restituită pentru următoarele motive: . În cadrul examinării pricinii în recurs. această formă se extinde şi asupra acestui caz.(3) CPC). în care nu există procedura examinării admisibilităţii recursului. în afara termenului legal stabilit. fără citarea părţilor. ca şi în cazul apelului. reieşind din interpretarea extensiv-sistematică a acestui articol. 443 CPC). art. 18. instanţa va verifica în limitele cerinţelor înaintate şi ale motivelor invocate. 19. completul de judecată instituit conform art. încadrarea în temeiurile legale a motivelor invocate şi va face un raport verbal în faţa completului de judecată asupra admisibilităţii recursului.410 alin.440 alin. depusă de către recurent sau mandatarul special.(1) CPC. este admisă depunerea repetată a acestuia în toate cazurile de restituire după înlăturarea neajunsurilor. respectiv. Restituirea ilegală sau reţinerea restituirii recursului de către instanţa de judecată nu va atrage pierderea termenului de depunere a recursului.(2) CPC). dar care nu au fost cercetate şi apreciate de către prima instanţă. 21. conform art. Legea prevede. Cu toate că art. 53 . cu respectarea condiţiei neexpirării termenului de 2 luni (art. în caz contrar recursul se va respinge ca inadmisibil printr-o decizie motivată irevocabilă. Noile probe se vor administra cu respectarea principiului contradictorialităţii şi al egalităţii părţilor în proces şi se vor aprecia conform art. în măsura în care aceste dispoziţii nu contravin capitolului ce reglementează calea de atac a recursului. se vor considera atât cele existente la dosar. posibilitatea retragerii recursului şi renunţării la recurs. recursul având efect devolutiv şi în ceea ce priveşte persoanele care nu au declarat recurs (art. În caz de retragere a recursului.374 şi.410 alin.(2) CPC va dispune admisibilitatea recursului. Înscrisuri noi.438 alin. cu condiţia că recursul a fost depus.10 din 22. în baza materialelor din dosar şi a noilor înscrisuri prezentate de către părţi. [Pct. în cadrul termenului stabilit.443 nu prevede în mod expres forma scrisă pentru retragerea recursului în secţiunea a 2-a. precum şi a tranzacţiei încheiate între părţi (art. în sensul art. Examinarea pricinii în recurs se va desfăşura conform dispoziţiilor procedurale aplicabile judecării apelului. Spre deosebire de procedura premergătoare examinării cererii de recurs aferentă secţiunii 1.19 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. iniţial. Judecătorul raportor va verifica.130 CPC.(1) CPC.(2) CPC). 412. depunerea de înscrisuri noi nu este admisă. procedura încetează prin încheiere.2008] 20. în cel mult 3 luni. la această etapă în secţiunea a 2-a recursul se va examina sub aspectul admisibilităţii acestuia. renunţarea la acţiune sau tranzacţia de împăcare nu poate fi exercitată şi în mod oral. legalitatea şi temeinicia hotărârii primei instanţe. iar recurentul nu a solicitat repunerea în termen. conform secţiunii a 2-a.439 alin. În cazul restituirii recursului.cererea a fost depusă cu nerespectarea termenului legal pentru declararea recursului respectiv. cereri care se vor examina conform prevederilor art. în instanţa de recurs fiind necesară întotdeauna o cerere scrisă.375 CPC. în celelalte cazuri de restituire este permisă depunerea repetată a cererii de recurs. cât şi înscrisurile apărute după pronunţarea hotărârii.411. secţiunea 1. Dacă se constată prezenţa vreunui temei din cele prevăzute de art.433 CPC. La examinarea recursului conform secţiunii a 2-a.Depunerea repetată a recursului (în cadrul secţiunii 1). cu deosebirea ce constă în faptul că retragerea recursului.12.409 alin. .

nu dispun de posibilitatea de a efectua următoarele acte procedurale: . Neprezentarea acestora în şedinţa de judecată nu constituie un impediment pentru examinarea recursului.414 alin. formând obiectul juridic al unei alte acţiuni. obiectului acţiunii sau înaintarea unor pretenţii noi în instanţa de recurs sunt inadmisibile. . În particular. Concomitent.de a înainta pretenţii noi. . 23. după deschiderea şedinţei de judecată.: caz de boală). indiferent de faptul că sunt autentificate notarial. Tuturor participanţilor la proces prezenţi în şedinţă trebuie să li se ofere posibilitatea de a-şi exprima opinia faţă de cererea sau demersul respectiv. dacă instanţa de recurs constată că procedura de citare a fost legal îndeplinită (art. dar nici instanţa din oficiu.În instanţa de recurs. deoarece se excede cadrul procedural stabilit. 54 . Amânarea examinării pe motivul neprezentării reprezentantului părţii se poate efectua numai o singură dată. 22. în modul stabilit de capitolul VIII CPC. Părţile.416 alin. la cererea părţilor şi a altor participanţi la proces. recunoaşterea unui fapt sau a unui drept. recurentul dispunând de dreptul de a înainta o nouă acţiune cu schimbarea temeiului. Potrivit art. alţi participanţi la proces sau reprezentanţii acestora vor fi citate pentru termenul stabilit al şedinţei de judecată. nesusceptibilă de recurs. Schimbarea temeiului. Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a procedurii de citare (ex: lipsa în dosar a cotorului cu semnătura persoanei citate). . în modul prevăzut de art. nu constituie înscrisuri şi sunt inadmisibile la examinarea recursului: . obiectului acţiunii faţă de cele din acţiunea anterioară sau având ca obiect pretenţiile noi inadmisibile de recurs.încheierea de asigurare a unei probe. Imposibilitatea de a se prezenta în şedinţă se va aprecia ca motiv numai dacă este reală şi justificată (ex. cu indicarea motivelor amânării. cuprinzând mărturia unei persoane.declaraţiile scrise ale martorilor.(1) CPC). Participanţii la proces vor putea solicita prezentarea unor noi înscrisuri. Examinarea cauzei în recurs poate fi amânată. o anumită stare de lucruri. instanţa de recurs va decide admiterea recursului şi/sau pentru alte motive decât cele invocate de către recurent. în ordinea stabilită de art. 25. a căror reclamare a fost respinsă de către prima instanţă . Dacă necesitatea schimbării calităţii părţilor rezultă din dezbateri. Noile înscrisuri administrate se vor corobora cu întregul material probator existent la dosar.principiu valabil numai pentru secţiunea 1. opinia unui expert sau specialist. instanţa de recurs dispune de dreptul de a amina din oficiu şedinţa de judecată.208 CPC. precum şi neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a procedurii de comunicare a actelor procedurale (cererea de recurs şi noile înscrisuri) suscită amânarea examinării recursului.de a schimba calitatea părţilor în proces. numai în măsura în care aceste motive se regăsesc în specificul procedurii de recurs. Respingerea ca inadmisibile a acestor cereri de recurs nu constituie autoritate de lucru judecat în privinţa soluţiei de fond în cadrul noului litigiu prezumat. pronunţându-se asupra lor numai după punerea acestora în discuţie. Amânarea judecării recursului se va dispune printr-o încheiere. pe motivele prevăzute la art. cu trimiterea la rejudecare a cauzei în instanţa de fond.descifrarea scrisă a unei convorbiri telefonice. .(1) CPC.415 CPC. în cazul neprezentării în şedinţa de judecată a participantului la proces care nu a fost citat legal.380 CPC. cu respectarea principiului contradictorialităţii şi al egalităţii părţilor în proces.de a modifica temeiul sau obiectul acţiunii. cererile şi demersurile participanţilor la proces. nici părţile. Este inadmisibil motivul necesităţii prezentării de noi înscrisuri în cadrul examinării recursului în secţiunea a 2-a. 24. instanţa de recurs va soluţiona.

400 alin.a) CPC). Sub acest aspect.2004 a fost adoptat un nou conţinut al art.2 din 19. 55 .certificatul de înmatriculare).123 CPC.44).09. cu toate că elementele probatorii lipsesc sau acestea există.b) CPC). în mod greşit.(1) lit.400 alin.: nu s-a constatat prezenţa prejudiciului în sumă de 2000 lei.444 alin. b) nu au fost dovedite circumstanţele considerate de către prima instanţă ca fiind stabilite (art. limitarea pledoariei la 30 de minute. rezultante din circumstanţele respective.au devenit nule.(3) şi art.1999 (pct. conform cărora. dar şi în privinţa oricărei părţi a actului judecătoresc de dispoziţie. 26.241 alin.118 alin.400 alin. 27. Temeiul respectiv de casare este prezent în cazurile în care instanţa inferioară a considerat greşit că părţile sunt degrevate de sarcina probei reieşind din aprecierea greşită a faptului existenţei vreunei situaţii din cele prevăzute la art. Prin Legea nr.: instanţa a considerat ca fiind dovedit dreptul de proprietate asupra autoturismului. precum şi de la normele de drept material şi procedural aplicabile în cauză (ex. 28. ce oferă posibilitate preşedintelui şedinţei de judecată de a atenţiona participanţii la proces în cazul în care aceştia. după cum urmează: a) nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond (art.M. fără a exista vreunul din temeiurile degrevării de probaţiune. iar pe de altă parte în alin.. fapt ce contravine Regulamentului cu privire la registrul de stat al transporturilor. însă instanţa.(3) CPC.250 CPC.2004. devenite nule.c) CPC). În scopul precizării sensului temeiurilor de casare şi a incidenţei acestora. indiferent de faptul dacă aceasta va influenţa în consecinţă soluţia. sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii (art. sunt relevante dispoziţiile art. Se explică că cererea de recurs poate fi declarată nu numai în privinţa actului de dispoziţie judecătoresc în întregime. Se atrage atenţia instanţelor judecătoreşti asupra faptului declarării neconstituţionalităţii dispoziţiilor cuprinse în art. referitor la necesitatea participării la judecarea recursului prin intermediul avocatului sau ai altui reprezentant licenţiat în drept.122 alin.303-XV din 23. printre alte elemente. se supune recursului hotărârea suplimentară a judecătoriei sau decizia suplimentară a instanţei de apel. pornind de la pretenţiile şi obiecţiile părţilor şi ale altor participanţi la proces.11. conform art. prevederile menţionate. pronunţate în ordinea stabilită de art.140 alin. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. sau. Se are în vedere situaţia în care instanţa inferioară a constatat toate circumstanţele pricinii şi din acestea rezultă o anumită soluţie.444 alin. la momentul adoptării Hotărârii Curţii Constituţionale nr.(1) lit. în mod separat. care constă în determinarea definitivă a elementelor de fapt pentru soluţionarea justă a pricinii.(5) CPC. a considerat elementele faptice ca fiind probate.02. expuse în hotărâre.(3).. Astfel. În alte cazuri explicaţiile participanţilor la proces nu pot fi limitate. precum şi posibilitatea arbitrară a preşedintelui şedinţei de a limita pledoaria .concluziile expertului.(1) lit. se abat de la expunerea problemelor de drept sau dacă argumentele expuse nu au legătură cu temeiurile invocate în cererea de recurs. care prevede ca mijloc de probaţiune unic al dreptului de proprietate asupra autoturismului înmatriculat . c) concluziile primei instanţe.(6) al aceluiaşi articol se relatează despre concluzia instanţei referitor la admiterea sau respingerea acţiunii. se explică înţelesul lor. reieşind din existenţa unei procuri care mandatează pe pretinsul proprietar de a vinde autoturismul. în cadrul luărilor de cuvânt.(3) CPC.416 alin. pentru care legea prevede necesitatea existenţei unui înscris).1047/08. dar nu corespund exigenţelor prevăzute de lege conform art.(1) CPC (ex. În acest caz este vizată nerespectarea de către instanţa de fond a obligaţiei prevăzute la art. a pronunţat o altă soluţie ce nu corespunde celei adecvate. De asemenea. partea motivată a hotărârii cuprinde circumstanţele pricinii şi probele pe care se întemeiază concluziile instanţei referitor la aceste circumstanţe.(1) din Constituţia R.

caz în care analogia este eronat aplicată. d) instanţa nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată (art. cu relevarea normei juridice aplicabile. aplicând norma respectivă. . caz în care litigiul se va soluţiona conform principiilor generale şi sensului legislaţiei civile (art. fără ca instanţa să aplice o altă lege în locul celei incidente.(3) lit. dar nici aplicarea analogiei legii nu este posibilă. g) a aplicat eronat analogia legii sau analogia dreptului (art. data si ora şedinţei de judecată (art.(3) CC. De fapt. a extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers .102-105 CPC. f) a interpretat eronat legea (art. al dreptului la apărare şi al unui proces echitabil. hotărârea va fi menţinută de instanţa de recurs. dacă principiile şi sensul legislaţiei sunt aplicate neadecvat la ipoteza concretă dedusă judecăţii. la o ipoteză ce nu intra în aria de ipoteze acoperite de norma respectivă. soluţia sau concluzia pronunţată în dispozitiv depinde de concluziile asupra circumstanţelor din partea motivată. fiindcă nu există similitudini între cele două categorii de raporturi prin esenţa lor (art.400 alin.53 alin.400 alin. fapt prin care s-au limitat anumite drepturi civile sau s-a stabilit răspunderea civilă. noţiunea de "concluzii" de la art.400 alin. Acest temei devine incident în cazul în care normei juridice aplicabile i s-a atribuit un mai mare grad de abstracţie sau aceasta suscită îndoieli la aplicare. i) pricina a fost judecată în absenta unui participant la proces.instanţa care a soluţionat cererea de recuzare a respins-o în mod neîntemeiat. iar instanţa. . La acest temei pot apărea următoarele situaţii: .există o reglementare expresă a raportului juridic litigios. şi ca rezultat participantul la proces a fost privat de dreptul participării la proces. 56 .a exclus ipoteza concretă din aria de ipoteze pe care le acoperă norma juridică respectivă.motiv aplicabil în cazul în care instanţa inferioară nu a respectat dispoziţiile art.(2) lit. În cazul în care soluţia este corectă în fond.prevederea legală. la care s-a raportat instanţa.a) CPC). Prin aplicare a analogiei dreptului se înţelege situaţia când legea nu prevede expres reglementarea raportului juridic respectiv.: situaţia juridică s-a născut sub imperiul Codului civil vechi. încheierea respectivă.(2) CC).(2) lit. Acesta constituie un motiv de casare incident în cazul în care actul normativ aplicabil în litigiul dedus judecăţii nu şi-a găsit aplicarea în cadrul hotărârii.instanţa a aplicat analogia. căruia nu i s-a comunicat locul. alcătuind-o prin analogie. h) pricina a fost judecată de un judecător care nu era în drept să participe la examinarea ei (art.c) CPC). în recurs.5 alin.c) CPC cuprinde ambele înţelesuri relevate mai sus.5 alin. caz în care se va casa.400 alin.(2) lit. iar instanţa a aplicat Codul civil nou). contrar art. cu toate că instanţa nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.(2) lit. este imposibilă de aplicat în cazul concret dedus judecăţii. se constată caracterul extensiv al noţiunii de "concluzii".Reieşind din sensul acestor enunţuri.400 alin. în final. Se reflectă în situaţia în care instanţa aplică o normă juridică care este străină de situaţia de fapt existentă în cazul dedus judecăţii. .(1) lit.b) CPC). e) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată (art.(3) lit. Aplicarea este eronată. încălcându-se principiile contradictorialităţii.d) CPC). Temeiul este incident inclusiv atunci când: .b) CPC) . recurată odată cu fondul (art. în instanţa de fond sau apel. În acelaşi motiv se încadrează cazul în care hotărârea şi-a pierdut fundamentul juridic. Este suficient ca un singur judecător din cadrul completului să nu fi avut dreptul la participare pentru ca temeiul respectiv să fie aplicabil.(5) CPC).5 alin.a) CPC). deoarece. însă instanţa greşit a aplicat analogia.judecătorul a participat repetat la judecarea aceleiaşi pricini.400 alin.400 alin.(1) CC). aspect care este în strânsă legătură cu principiul aplicării legii civile în timp (principiul neretroactivităţii) (de ex.

(1) CPC. cu excepţia situaţiei în care judecătorul a fost în imposibilitate de a semna hotărârea.12 din 09. dar aceasta nu aparţine judecătorului care a participat la deliberarea hotărârii (judecătorul menţionat în partea introductivă a hotărârii).: complexitatea cauzei).242 alin. dar în prezenţa unor motive întemeiate (ex.400 alin. Temeiul respectiv comportă următoarele situaţii: .c) CPC). la art.este cazul în care prin actul de dispoziţie al instanţei (hotărâre) a fost atinsă esenţa dreptului cel puţin a unei persoane. iar acest fapt nu va constitui motiv de recurs.400 alin. indiferent că nu au fost indicate de recurenţi. pe cale incidentală.28 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. i) la judecarea pricinii au fost încălcate regulile cu privire la limba procesului (art.(1) CPC. se vor lua în considerare explicaţiile pct.(2) CPC (art. nu i s-a asigurat prezenţa interpretului pentru exprimarea în judecată.(3) lit.445 alin.400 alin. lipseşte de pe hotărâre.185 alin. motivul invocat în casare. acest fapt nu va constitui motiv de casare. Dacă majoritatea participanţilor la proces cunosc o altă limbă decât cea de stat (ex.semnătura judecătorului. deliberarea şi pronunţarea pot fi amânate pe un termen de 10 zile. Se referă la lipsa procesului-verbal al şedinţei în care s-a pronunţat hotărârea. Temeiul enunţat are incidenţă în situaţia încălcării normelor procesuale cu privire la competenţă.(3) lit.400 alin. conform art. stabilite la capitolele III şi IV din Titlul I Temeiurile prevăzute la art. 57 . . soluţii ce devin irevocabile de la momentul pronunţării lor. n) hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei generale sau jurisdicţionale.236 alin.1999 "Cu privire la respectarea legislaţiei despre utilizarea limbii în procedura judiciară". în general. respectiv. deliberarea şi pronunţarea actelor de dispoziţie ale instanţei de recurs au loc în aceeaşi şedinţă cu judecarea recursului.238 alin. va constitui temei al casării.c) CPC) în raport cu persoana respectivă. l) hotărârea nu este semnată de judecător sau este semnată de judecătorul nemenţionat în hotărâre cu excepţia cazurilor prevăzute la art.(4) CPC. .400 alin. precum că acesta nu a fost citat personal.e) CPC).(2) lit. iar instanţa nu a emis hotărârea şi în limba de stat.(3) lit.există o semnătură pe hotărâre.(3) lit. astfel că la examinarea recursului se va verifica dacă nu este prezent vreunul din temeiurile procedurale de casare. k) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces (art.12. După examinarea recursului.417 şi art. De regulă.427 şi.2 şi 10 din Hotărârea Plenului nr.procesul s-a desfăşurat într-o altă limbă. care cuprinde următoarele ipoteze: .persoanei interesate. instanţa poate pronunţa una dintre soluţiile prevăzute la art. contrar dispoziţiilor art.procesul s-a desfăşurat într-o altă limbă decât cea de stat.04.f) CPC).2008] 29. fără a fi expediată şi participantului.Dacă citaţia a fost expediată numai reprezentantului participantului la proces. instanţa neîndeplinind una dintre sarcinile pregătirii pricinii pentru dezbateri (art. La aprecierea temeiului de casare respectiv. aceasta nefiind acceptabilă pentru majoritatea participanţilor.10 din 22. caz în care se va proceda conform prevederilor art.(2) CPC.(3) CPC se iau în considerare întotdeauna şi din oficiu de către instanţa de recurs.242 alin.d) CPC) . m) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată (art.: rusa) şi procesul se desfăşoară în limba respectivă. . care nu posedă sau nu vorbeşte limba de stat. [Pct.

Totodată. aceasta nu s-a făcut în temeiul invocat de parte. fără a-l pune în discuţia părţilor (în dezbateri). în caz contrar fiind pasibilă eludarea cel puţin a unui grad de jurisdicţie pentru verificarea şi elucidarea unor circumstanţe sau pentru anumite persoane.dacă hotărârea este casată pentru nerespectarea normelor privind competenţa. va decide admiterea recursului cu casarea totală sau parţială a hotărârii(lor) instanţei(lor) inferioare: . la care se face referire în motivare. pricina se va trimite la instanţa competentă sau se va reţine pentru rejudecare în cazul în care se constată propria competenţă. 32.în cazul în care soluţia din dispozitivul hotărârii este în contradicţie cu faptele corect stabilite în motivarea hotărârii. . . inclusiv în privinţa instanţei la care se va trimite pricina pentru rejudecare. însă în dispozitiv instanţa s-a oprit la soluţia contrară.casarea cu rejudecare şi pronunţare a unei noi hotărâri va opera atunci. instanţa de recurs nu va putea insera în decizie anumite sugestii cu privire la: . .când instanţa inferioară a soluţionat pricina fără cercetarea fondului.eventuala soluţie necesară a fi pronunţată. Instanţa care a admis recursul dispune de următoarele împuterniciri.: din partea motivată rezultă că pretenţia este întemeiată.parţială. de regulă. contradictorialităţii şi dreptului la apărare. din oficiu. În caz de casare a actului de dispoziţie contestat cu recurs. cererea ei nu a fost soluţionată în fond. în aplicarea eronată a normelor de drept material.totală.445 alin. fiind aplicabilă în situaţia utilizării eronate a normelor procedurale. Dacă instanţa de recurs ajunge la concluzia că cel puţin unul dintre temeiurile invocate este întemeiat sau constată. . când eroarea poate fi corectată de către instanţa de recurs. ceea ce ar contraveni principiilor echităţii. eroarea constând. prin urmare. în sensul că din probele administrate rezultă o anumită soluţie. dacă se referă la toate aspectele de fapt şi de drept. instanţa de recurs se va pronunţa în partea motivată a deciziei asupra încălcărilor comise de instanţele inferioare şi asupra actelor procedurale care sunt necesare de a fi efectuate la rejudecare. care au format obiectul examinării în instanţa de fond. . urmând ca redactarea să se efectueze în termen de o lună pentru recursurile înaintate în baza secţiunii a 2-a (art. dacă motivele casării vizează doar unele aspecte de fapt şi/sau de drept ale pricinii sau numai pe una/unele dintre părţi. după casare: . nefiind necesară verificarea suplimentară a dovezilor.(1) CPC) 30. după casare pricina se va trimite la rejudecare în instanţa de fond din considerentul parcurgerii tuturor gradelor de judecare aferente pricinii respective. Se relevă unele ipoteze practice sub aspectul enunţat mai sus: . Distincţia dintre casarea totală şi parţială prezintă interes pentru determinarea limitelor rejudecării după casare. circumstanţele pricinii fiind corect constatate de instanţele inferioare.(5) CPC) şi de 15 zile pentru recursurile înaintate în baza secţiunii 1 (similar art. dar în dispozitiv acţiunea este respinsă ca neîntemeiată). prezenţa vreunui motiv procedural de casare. deşi în instanţa de fond s-au administrat probe. această situaţie este echivalentă cu nerezolvarea fondului.Instanţa de recurs este în drept să pronunţe dispozitivul deciziei sau al hotărârii. hotărârea se va casa cu rejudecarea şi pronunţarea unei noi hotărâri (ex. 31. circumstanţelor. deoarece. şi nefiind necesar de a se reţine şi constata alte circumstanţe.aprecierea veridicităţii probelor administrate.242 alin. impunându-se casarea cu trimitere la rejudecare.dacă instanţa de fond a soluţionat pricina în baza altui temei juridic decât cel invocat de parte. de regulă.casarea cu trimitere la rejudecare va opera în cazurile în care eroarea nu poate fi remediată de către instanţa de recurs. fără a dispune de dreptul de a da indicaţii acestor instanţe. 58 . . şi are devolutivitate asupra tuturor părţilor.

404 alin. prevăzute de art. termenul de prescripţie extinctivă se aplică numai la cererea persoanei în favoarea căreia a curs prescripţia. în recurs acesta va achita 50% din cuantumul pe care acesta l-ar fi achitat dacă nu ar fi fost scutit. se înrăutăţeşte situaţia recurentului. 36.86. ce constituie temei de înaintare a cererilor respective (de pronunţare a deciziilor suplimentare. instanţa de recurs va pronunţa o decizie suplimentară sau o încheiere de corectare ori de explicare a deciziei. Nu constituie înrăutăţire a situaţiei în propriul recurs cazul în care hotărârea recurată este casată în baza temeiurilor prevăzute la art. în original). 250 şi 251 fiind aplicabile în măsura în care situaţiile.k) din Legea sus-menţionată.(1) din Legea taxei de stat. dar contestată în recurs de către alt subiect. să acorde reclamantului o sumă mai mare prin pronunţarea unei noi hotărâri. Conform art.85 alin. instanţa de recurs va casa hotărârea cu trimitere la rejudecare în instanţa de fond (prima instanţă). instanţa de recurs nu este în drept să o anuleze sau să o modifice. taxa achitată se va calcula în felul următor: 50% din 3% rezultă 1.3 alin. 34. [Pct.400 alin. respectiv. chiar dacă pârâtul care a făcut recurs nu s-a opus la discutarea pretenţiilor majorate.(4) CPC.2008] 33. în cazul în care una dintre părţile litigante contestă în cadrul cererii de recurs numai o parte a sumei sau a obiectivului material al litigiului. nu au incidenţă la depunerea cererii de recurs. iar în cazul în care litigiul dedus judecăţii are caracter patrimonial.271 CC. În cazul în care instanţa de fond şi de apel nu s-au pronunţat asupra termenului de prescripţie. Instanţa de recurs nu poate înrăutăţi situaţia părţii în propria cale de atac. cu excepţia situaţiilor când recurentul îşi exprimă acordul de voinţă în acest sens şi când hotărârea este atacată şi de alţi participanţi la proces (art. de explicare a hotărârii şi de corectare a greşelilor). instanţa de recurs dispune de posibilitatea corectării greşelilor. în toate cele trei cazuri se va pronunţa o încheiere. cuantumul taxei de stat constituie 50% din taxa ce urmează a fi plătită la depunerea cererii de chemare în judecată sau altei cereri (plângeri). conform art..a) din Legea taxei de stat. în recurs. astfel că.(3) CPC). amânarea şi eşalonarea plăţii taxei de stat.2 alin. de exemplu. iar scutirile de la art. . După pronunţarea deciziei prin care se soluţionează cererea de recurs. în urma rejudecării cauzei. sunt compatibile cu dispoziţiile legale referitoare la recurs.(2) CPC şi art. taxa se va încasa raportată la cuantumul 59 . Dacă cuantumul taxei este diferit în raport de subiecţii impunerii (ex. explicării hotărârii şi emiterii unei decizii suplimentare.12. Totodată. În cazul admiterii acestor cereri. cu excepţia cazurilor în care legea prevede scutirea de la plata taxei de stat.85 alin.5% din taxa calculată raportată la suma contestată.(4) şi art.419 CPC). chiar dacă ulterior.10 din 22.3 alin. prescripţia poate fi opusă de către persoana îndreptăţită numai în cazul în care instanţa se pronunţă asupra fondului. Dacă reclamantul este scutit de către judecător numai la depunerea cererii de chemare în judecată. prevederile referitoare la scutirea. conform art. luate în considerare din oficiu de către instanţa de recurs conform art. dispoziţiile art. se va anexa dovada achitării taxei de stat aferente (chitanţa sau dispoziţia de plată.: persoana fizică şi persoana juridică. Conform art.(1) CPC au incidenţă numai în cazurile în care se stabileşte expres scutirea şi pentru contestarea hotărârilor. achită nu mai puţin de 150 lei şi. invocat în condiţiile legii.32 în redacţia Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.(3) CPC. cuantumul va constitui 50% din taxa calculată raportată la suma contestată. La depunerea cererii de recurs. 35. de 15 salarii minime egale cu 270 lei). iar în cazul respingerii acestor cereri.(1) lit.410 alin.437 alin.(2) CPC.alte aspecte ce ar afecta intima convingere a instanţei la rejudecare (art.400 alin.prevalarea unor probe asupra altora.249. Reieşind din prevederile art.(1) lit. acţiunea fiind înaintată de către un subiect.

m) CPC.12.2008. art. Se explică că.85 alin.Chişinău. 27 martie 2006 nr. în situaţia în care prin recurs se contestă numai suma taxei de stat. taxa de stat nu se plăteşte. mun. Se abrogă Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.12.pe care l-ar fi datorat subiectul care a înaintat acţiunea în primă instanţă (raportat la exemplul de mai sus şi presupunând că acţiunea a fost înaintată de către persoana fizică. dar nu din suma de 270 lei).(1) lit. [Pct.10 din 22.29 din 26.37 exclus prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.3 60 . încasate prin hotărârea primei instanţe sau decizia instanţei de apel.2000 "Cu privire la practica de examinare a cauzelor civile în ordine de recurs". Cererile de recurs împotriva încheierilor sunt scutite de taxa de stat conform art.38 devine art.37] 37. persoana juridică la depunerea recursului va achita 50% din suma de 150 lei.

e) art. care au ca obiect reglementarea relaţiilor privind accesul la informaţiile oficiale.1 din 02. Noile realităţi existenţiale impun o conştientizare a importanţei imperioase. în majoritatea cazurilor. delimitarea informaţiei oficiale cu accesibilitate limitată de informaţia pasibilă furnizării.04. în special: confundarea dreptului de acces la informaţiile oficiale cu dreptul de acces la alte categorii de informaţii. datorită depăşirii termenului de furnizare a informaţiei sau furnizării informaţiei neadecvate.17 CPC. pag. au fost depistate anumite erori în aplicarea şi interpretarea actelor normative incidente.2008 Accesul la informaţiile oficiale constituie un drept fundamental al persoanei de a fi informat.2008] 61 . art. În scopul eliminării deficienţelor din practica examinării cauzelor privind accesul la informaţiile oficiale şi în baza lit. drept. soluţionarea litigiilor legate de acreditarea mijloacelor de informare în masă etc.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la examinarea cauzelor privind accesul la informaţiile oficiale nr.789-XIII din 26. rezultat din acte normative sau contracte. constatarea încălcării prevederilor legii enunţate.2.12.16 din Legea nr.10 din 22.03. Generalizarea practicii aplicării de către instanţele judecătoreşti a dispoziţiilor legale.5. calificarea incorectă a subiectelor Legii privind accesul la informaţii. acordă publicului posibilitatea de a-şi exprima îngrijorarea şi permite organelor statale să ţină cont. de stimulare a formării opiniilor şi participării active a populaţiei la procesul de luare a deciziilor în spirit democratic. contribuind la îmbunătăţirea informării publicului privind problemele ecologice. în modul cuvenit. în particular. a accesului cetăţenilor la informaţia de mediu. de aceste interese. la soluţionarea acestor categorii de cauze. Noile realităţi juridice au oferit dezideratului liberului acces la informaţie protecţie constituţională şi convenţională. nr. Perfecţionarea facilitării accesului la informaţia ecologică şi. participarea publicului la procesul adoptării deciziilor asigură o mai bună calitate a acestor decizii şi a procesului realizării lor. o modalitate de control asupra activităţii autorităţilor/instituţiilor publice. a demonstrat că instanţele judecătoreşti aplică corect legislaţia. gestionării banilor publici.1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi a art.2007 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova.10 din 22.4 modificată de: Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. lit. cu dreptul de a participa la procesul adoptării deciziilor în domeniul respectiv. Concomitent. 2007. precum si cel de a acţiona in judecată în vederea apărării acestor drepturi în cazul în care acestea sunt lezate. în particular.12.c). Plenul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova [Preambulul modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.

1 alin. Cu titlu de exemplu: termenul de 15 zile de furnizare a informaţiei. pe lângă faptul că constituie o informaţie oficială susceptibilă furnizării. raportul juridic va intra sub incidenţa altei legi. [Pct. justiţie şi participarea publicului la adoptarea deciziilor în domeniul mediului din 25. se va verifica existenţa următoarelor elemente: . Totodată.06. prevăzut de art. Sorgintea constituţională şi convenţională a dezideratului liberului acces la informaţie.05.subiecte ale raportului juridic sunt solicitantul informaţiei şi furnizorul de informaţii. Pentru a se determina incidenţa Legii. 3.12.346-XIV din 07. ce rezultă din stipulaţiile şi spiritul art.3 din Lege).04. implică aplicabilitatea prioritară a acestor dispoziţii în cazul în care actele normative interne sunt insuficient de clare sau contravin acestora (art.EXPLICĂ: 1.10 din 22.1999.: restituirea cererii 62 . Concomitent.16 din Lege. în privinţa protecţiei accesului la informaţia ecologică.(1) din Lege. Dacă nu sunt întrunite elementele enunţate. . în cadrul aplicării. . este diferit în raport cu termenul de 30 de zile. prin prisma Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. precum şi ale art.1 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. Se atenţionează asupra caracterului subsidiar. inclusiv faţă de Legea contenciosului administrativ.: nerespectarea termenului de furnizare). Moldova este Parte contractantă.17 din Legea contenciosului administrativ. Reieşind din caracterul special al Legii privind accesul la informaţie faţă de Legea cu privire la petiţionare. iar sub aspectul procedural al examinării litigiilor. se explică că prevederile Legii speciale respective se vor completa.10 din Convenţie. de dispoziţiile celor două acte legislative enunţate.obiectul raportului juridic litigios ţine de furnizarea informaţiei solicitate cu varietăţile aferente (ex. al Convenţiei privind accesul la informaţie. deoarece nu face parte din categoria informaţiilor cu accesibilitate limitată stabilite la art. în privinţa raportului juridic litigios.32 şi 34 din Constituţie. soluţionarea cazurilor concrete se va efectua prin prisma jurisprudenţei CEDO.8 alin. informaţia ce ţine de mediu nu poate fi supusă niciunei restricţii în furnizare. prevăzut de art. precum şi a prevederilor altor acte normative tangenţiale cu tematica abordată. expuse în Anexa la prezenta hotărâre. Dreptul de acces liber la informaţiile oficiale constituie o varietate specifică a dreptului la petiţionare.8 din Legea cu privire la petiţionare şi art. De menţionat existenţa unui mecanism supranaţional de soluţionare a diferendelor apărute la interpretarea şi aplicarea Convenţiei citate.2008] 2. astfel fiind aplicabil termenul de 15 zile. fapt ce rezultă din dispoziţiile art. Se atenţionează instanţele judecătoreşti asupra necesităţii de aplicare corectă şi unitară a dispoziţiilor Legii privind accesul la informaţie nr. faţă de Legea-cadru naţională. iar constatarea acestui fapt atrage consecinţele prevăzute de lege (ex.1998 de la Aarhus. denumită în continuare "Convenţia".2000. denumită în continuare "Legea".(4) din Legea cu privire la petiţionare. mecanism stabilit de acest act normativ internaţional la care R.conţinutul acestui raport implică existenţa dreptului solicitantului de acces la informaţia solicitată concretă şi a obligaţiei corelative a furnizorului de informaţie de a elibera informaţia solicitată. în sensul Legii privind accesul la informaţie. în măsura în care acestea nu contravin Legii speciale.982-XIV din 11. ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr.raportul respectiv se încadrează în una din literele art.7 din lege. .

.(2) lit. . instituţia privată nu poate fi furnizor de informaţii oficiale. prestări de servicii şi orice alte solicitări. Se atenţionează instanţele judecătoreşti de a nu confunda raporturile ce nu constituie obiect al Legii cu raporturile ce au ca obiect furnizarea informaţiilor cu accesibilitate limitată. c) persoanele fizice şi juridice dispun de legitimare procesuală pasivă dacă sunt de faţă următoarele condiţii. CCA. Litigiile ce rezidă din raporturile menţionate la alineatul precedent vor fi examinate de către instanţele judecătoreşti în baza actelor normative care le sunt aplicabile (exemplu: cererea titularului de cont către bancă privind furnizarea informaţiei despre contabilitatea operaţiunilor va avea ca suport legal material art. reieşind din esenţa prevederilor art.(2) art. în afara informaţiilor oficiale. desfăşurată conform atribuţiilor acestora.: Universitatea de Stat din Moldova).1 alin.privind accesul furnizorilor de informaţii la informaţia posedată de alţi furnizori de informaţie. dar nu în instanţa de contencios administrativ). Curtea Constituţională. solicitanţii de informaţii vor avea calitatea de reclamanţi.dintre solicitanţi şi furnizori. Astfel. cu excepţia situaţiei prevăzute la art. organele procuraturii).privind accesul solicitanţilor de informaţie la informaţia deţinută de alţi solicitanţi. Nu intră sub incidenţa Legii raporturile care au legătură tangenţială cu raporturile enumerate la punctul precedent şi care pot fi regăsite în una din categoriile de raporturi prevăzute la alin.5 alin. Nu prezintă importanţă faptul că instituţia este finanţată de la bugetul de stat în mod integral sau parţial (ex. scopul activităţii lor să fie efectuarea atribuţiilor de administrare. b) instituţiile publice centrale şi locale. Pentru a dispune de legitimare procesuală activă sau pasivă.(2) lit.c) din Lege: persoanele respective gestionează servicii publice.privind accesul furnizorilor de informaţie la informaţia deţinută de solicitanţii de informaţie. simpla constatare că raportul nu este reglementat de Lege nu poate fi considerată un motiv de refuz în furnizarea informaţiei.1 alin. Consiliul Superior al Magistraturii.1231 Cod civil).: 63 . CCCEC etc. să fie finanţate de la bugetul de stat. relevate din conţinutul art.). 5.calitatea de pârâţi.1 din Lege. prevăzute de art. nu constituie obiect al Legii activitatea autorităţilor şi instituţiilor publice de a răspunde la petiţii şi audienţe.(2) lit. dacă aceasta se referă la alte aprobări. Preşedintele Republicii Moldova. În cadrul litigiilor deduse judecăţii. Concomitent. servicii. Banca Naţională a Moldovei. Furnizori de informaţii oficiale sunt : a) Parlamentul. iar furnizorii de informaţii . autoritatea judecătorească (instanţele judecătoreşti.c) din Lege. agenţii. etc. În pofida faptului că nu este stipulată expres în art. 4. în privinţa instituţiei trebuie să existe cumulativ următoarele condiţii: acestea să fie fondate de stat în persoana autorităţilor publice.5 alin. birouri. însă constatarea faptului că informaţia se clasifică ca fiind cu accesibilitate limitată poate servi în calitate de motiv pentru refuzul de a furniza informaţia solicitată. autorizaţii. autorităţile publice autonome (Curtea de Conturi.de chemare în judecată pe motiv că cererea urmează a fi judecată în instanţa de drept comun. social-culturale sau altor atribuţii cu caracter necomercial. a următoarelor categorii de raporturi: . abilitarea de a gestiona aceste servicii rezidă din lege (ex.(2) din Lege. Se conchide excluderea din domeniul de reglementare al Legii. dacă această furnizare este impusă în baza altui raport obligaţional. autorităţile administraţiei publice locale. potenţialii solicitanţi şi furnizori de informaţii trebuie să se regăsească într-una din categoriile de subiecte ale Legii.). . organele centrale de specialitate ale administraţiei publice (ministere. Pentru a dispune de legitimare procesuală pasivă.a)-d). care au alt obiect decât cel al furnizării informaţiilor oficiale.5 din Lege. Guvernul.

inclusiv de informaţii cu caracter personal. 9. selectată. 7. dispoziţia căreia trebuie să fie accesibilă şi clară. cazul de Haes şi Gijsels împotriva Belgiei). Constituie informaţie documentată informaţia care este fixată pe un anumit purtător informaţional: scris. Limitarea accesului la informaţiile oficiale constituie o derogare cu totul excepţională de la principiul liberului acces la categoria respectivă de informaţii. Pot constitui exemple de informaţie nedocumentată: uzanţa aplicată în cadrul activităţii furnizorului de informaţii. stabilită de art. emisă. Restrângerea inserată în cadrul altor categorii de acte juridice 64 . 8. prin furnizare. aceasta figurând în calitate de parte componentă a eventualului raport litigios. Se atenţionează instanţele judecătoreşti asupra similitudinii noţiunilor de "informaţie oficială" si "informaţie de interes public". nu poate constitui motiv de refuz de a furniza informaţia faptul că. 6. a fost elaborată. dispoziţiile nescrise ale administraţiei furnizorului cu privire la soluţionarea unor probleme incidente sferei de activitate a acestuia. selectează. cu toate că se află în posesia şi dispoziţia furnizorului.: Compania "Union Fenosa"). Moldova şi art. Informaţia susceptibilă de a fi furnizată poate fi: documentată sau nedocumentată. denumită regula "triplului test": a) limitarea este prevăzută de lege. se recomandă aprecierea informaţiei sub aspectul "oficialităţii" ei în conformitate cu art. exigenţe care s-au cristalizat şi constituit într-o constantă cu reflectare juridică internă şi internaţională. Calificarea serviciului prestat de persoanele fizice sau juridice ca fiind public se va efectua conform părţii a doua a definiţiei legale. adică este posesor al acesteia. Este inadmisibil refuzul de a furniza informaţia pe motiv că aceasta. electronic etc. persoana fizică sau juridică culege.2 din Legea contenciosului administrativ . cu distincţia că furnizorii nu vor fi obligaţi să prezinte probe ale inexistenţei informaţiilor nedocumentate (art.6 alin. prelucrată. colaborate cu prevederile art. indiferent de provenienţa informaţiei. sistematizată etc. Orice restrângere poate fi impusă doar printr-o lege organică. s-ar aduce atingere intereselor subiectului de drept de la care provine informaţia. Reieşind din prevederile art. legislaţia concretizează aceste servicii. pentru că furnizarea informaţiei nu este condiţionată de preexistenta vreunui raport juridic obligaţional.: cazul Sârbu împotriva R. păstrează şi/sau dispune de informaţii oficiale. cât şi din jurisprudenţa CEDO (ex. Moldova. în cadrul exercitării acestei abilitări. Informaţia nedocumentată este pasibilă de a fi furnizată în ordinea generală. prevăzute la art.7 din Lege. Spre exemplu: art. Pentru consecvenţa.1) din Lege. Nu poate fi refuzată cererea de furnizare a informaţiei pe motiv că aceasta este nedocumentată.(2) din Lege).10 paragraful 2 din Convenţie. posedă. Constituie informaţie nedocumentată informaţia nefixată pe un suport informaţional. indicaţiile verbale ale conducătorului furnizorului de informaţii date unui angajat etc. dar despre care furnizorul de informaţie are cunoştinţă.13-20 din Lege. de către alt subiect de drept. Acest fapt rezultă atât din interpretarea sistematică a Legii."activitatea de interes public autorizată de o autoritate a administraţiei publice". cu excepţia cazului când informaţia este clasificată ca fiind cu acces limitat. De asemenea. ambele noţiuni având semnificaţia prevăzută la art.notarii) sau din contractul încheiat cu autoritatea sau instituţia publică (ex. În unele cazuri.6 din Lege.54 din Constituţia R. Spre exemplu: hotărârea judecătorească este o informaţie documentată. Este susceptibilă de a fi furnizată orice informaţie oficială aflată în posesia şi la dispoziţia furnizorului de informaţii.19 alin.73 din Legea privind administraţia publică locală prevede serviciile publice de nivel raional. restrângerea dreptului de acces liber la informaţiile oficiale poate avea loc doar dacă sunt întrunite următoarele exigenţe în privinţa acestei restrângeri. Nu prezintă importanţă faptul dacă solicitantul informaţiei a apelat sau nu anterior la serviciile persoanelor fizice sau juridice. iar redactarea acesteia să nu permită interpretare extensivă.

La aprecierea circumstanţelor concrete ale cauzei civile deduse judecăţii. furnizorul va fi obligat de a elibera informaţia. În jurisprudenţa CEDO. Concluzia expusă constituie excepţia în materie. mai puţin restrictive. prin prisma regulii "triplului test". Interesul legitim se relevă din scopul restricţiei (art. Dacă furnizorul nu justifică toate elementele sau instanţa de judecată consideră că argumentele invocate sunt neconvingătoare ori impertinente.05. iar scopul urmărit să devanseze atingerea care se aduce dreptului de acces liber la informaţia oficială (testul proporţionalităţii). în acelaşi context. în cazul unor restrângeri arbitrare. eliberând din document numai informaţia. furnizorul va proceda conform art. 10. b) protejează un interes legitim. balanţa proporţionalităţii a fost apreciată nu numai prin prisma cererii solicitantului de a se constata îngrădirea accesului la informaţie. care. dar şi la calitatea acesteia. reieşind din raţionamentul Curţii Europene a Drepturilor Omului (cazul Sunday Times împotriva Regatului Unit al Marii Britanii). de a furniza informaţia. instanţele judecătoreşti. soluţionat prin Hotărârea CEDO din 04. respectiv. vor constata dacă sunt îndeplinite cele trei exigenţe enumerate şi vor pronunţa o soluţie favorabilă limitării dreptului de acces la informaţie numai în cazul în care interesul public de limitare depăşeşte necesitatea socială de a se oferi informaţia solicitată. pentru atingerea scopului protejării interesului legitim. c) să fie necesară într-o societate democratică. se subliniază că orice limitare de acces la informaţiile oficiale este relativă şi orice limitare invocată se va aprecia prin prisma alin. a ocrotirii sănătăţii şi moralei societăţii. care la nevoie poate apela la consultanţă specializată. cu toate că sunt prevăzute de legea internă. protecţia securităţii naţionale. se încadrează în categoriile de informaţii pasibile de a li se limita accesul şi protejează un interes legitim.(4) art. în aşa fel încât să permită oricărei persoane. Spre exemplu. cu obligarea furnizorului de a elibera informaţia. Moldova. Reieşind din prevederile art. instanţa de judecată va hotărî admiterea cererii solicitantului. furnizarea căreia nu este restricţionată.(4) din Lege. 11. pronunţată în cazul menţionat mai sus.7 alin. iar în privinţa celei calificate "cu acces limitat" va refuza accesul. care constă în respectarea drepturilor şi reputaţiei altei persoane. însă se dovedeşte că există posibilitatea adoptării altor măsuri.2000). dar nu întregul document. astfel că. dar şi prin prisma cererii furnizorului de informaţii de constatare a nelegalităţii obligării sale. sunt inscripţionate ca fiind "cu acces limitat". la pct. de către instanţa naţională.se va considera contrară Constituţiei R. să îşi corecteze conduita (cazul Amann împotriva Elveţiei).7 alin. contravin principiului supremaţiei dreptului. Curtea a reamintit că o normă este redactată cu o suficientă previzibilitate numai atunci. instanţa va aprecia circumstanţele concrete şi se va expune argumentat prin prisma textului de lege enunţat. cu motivaţia că restricţia este proporţională cu scopul legitim urmărit (cazul Goodwin împotriva Regatului Unit).2000. care trebuie să fie compatibilă cu principiul supremaţiei dreptului. pe motiv că nu a fost dovedit elementul "necesar într-o societate democratică". 65 . principiu menţionat expres în preambulul Convenţiei. aceasta trebuie să fie indispensabilă şi convingătoare.55 din Hotărârea CEDO din 04. Pentru a fi considerată necesară într-o societate democratică. furnizorul de informaţii va trebui să probeze în instanţa de judecată întrunirea elementelor enunţate la punctul precedent în privinţa restricţiei aplicate. când aceasta are un caracter precis. întotdeauna când se pretinde că informaţia este cu accesibilitate limitată. Spre exemplu: dacă restricţia este prevăzută de lege. a ordinii publice.7 alin.7 din Lege. De asemenea.(1) din Lege).(3) din Lege. Concomitent. CEDO a considerat că anumite dispoziţii din legea internă a statului pârât nu îndeplinesc cerinţele unei "legi" prin faptul că le lipseşte caracterul previzibil (cazul Rotaru împotriva României. Altfel spus.05. s-a subliniat că expresia "prevăzut de lege" nu se referă numai la prevederile legii naţionale. În situaţia în care unele părţi ale documentului solicitat. se vor aplica stipulaţiile Convenţiei. balanţa proporţionalităţii înclină în favoarea limitării dreptului vizat.

prin care se înţelege că divulgarea informaţiei deţinută de posesor ar fi în măsură să aducă atingere vieţii particulare şi de familie a persoanei fizice vizate.(7) din Lege: . ce conţine informaţie cu acces limitat.persoana privată să fie identificată sau identificabilă. persoanele "publice" trebuie să accepte ingerinţe în viaţa lor privată în mai mare măsură decât persoanele obişnuite.286/16. Dreptul la viaţă privată aparţine numai persoanelor fizice. dispune de dreptul de a furniza această informaţie către o altă persoană decât cea la care se referă numai în două cazuri expres şi limitativ prevăzute de art. reieşind din raţionamentul CEDO. Concomitent. precum şi de către persoanele fizice şi juridice ce prestează servicii publice. în cazul în care solicitantul nu a cerut eliberarea întregului document. . Întrunirea criteriilor enunţate califică informaţia ca fiind "informaţie confidenţială despre persoane". Litigiile privind accesul la informaţia cu caracter personal se vor soluţiona cu aplicarea prevederilor art. în urma excluderii din document a informaţiei cu acces limitat.8 din Lege şi prin prisma art. Se consideră identificabilă persoana în privinţa căreia există suficiente indicii pentru a fi identificată. neechivoc şi exprimat anume în privinţa informaţiei solicitate. a fost pusă la dispoziţia publicului anterior datei solicitării.Fam. informaţia generală conţinută în document şi-a pierdut sensul. este necesară existenţa următoarelor condiţii: . este exclusă din acest criteriu informaţia despre activitatea publică a persoanelor fizice. sarcina probaţiunii existenţei consimţământului persoanei vizate pentru eliberarea informaţiei incumbă furnizorului care a eliberat informaţia. Conform art.134 C. . acestea fiind informaţii oficiale de interes public. pe motiv că.dezvăluirea informaţiei să constituie o violare a intimităţii persoanei. prenume.informaţia să se refere la o persoană privată. 66 .8 şi 10 din Convenţie. în integritatea sa. Informaţia ce se referă strict la datele de identificare ale persoanei nu constituie informaţie confidenţială. nu pot fi categorisite ca informaţii cu accesibilitate limitată. fapt ce îi obligă pe posesorii acestor informaţii de a le proteja. Consimţământul trebuie să fie clar.Furnizorul nu va fi degrevat de obligaţia furnizării părţilor din document.informaţia solicitată. unde regăsim esenţa intrinsecă a noţiunii "publicare". refuz susceptibil de a fi contestat în instanţa de judecată.. care posedă informaţia personală. furnizorul va refuza remiterea informaţiei.8 alin.) 14. Pentru ca informaţia să fie considerată cu caracter personal. Se consideră că persoana este identificabilă atunci când se cunosc datele de identificare ale acesteia (nume. adică de a nu le divulga. prin publicaţie se înţelege orice tip de purtător de informaţie textuală. în privinţa cărora accesul nu este limitat.1994 cu privire la biblioteci. Însă. 13. care oferă datelor de identificare un caracter confidenţial (spre exemplu: secretul referitor la datele de identificare ale adoptatorilor. dar numai a unei părţi a acestuia. audiovizuală etc. Furnizorul de informaţii. Totodată. fiind pasibilă de a fi divulgată. În caz de litigiu.11. activitate care nu se încadrează în noţiunea de "viaţă privată" (ex. comercializării sau împrumutului public.: activitatea funcţionarului public). conform art.1 din Legea nr. Informaţiile care deghizează sau favorizează încălcarea legislaţiei de către autorităţile şi instituţiile publice.persoana la care se referă informaţia consimte divulgarea acesteia. reprodus în vederea difuzării. . Nu prezintă importanţă juridică mijlocul de informare în care a fost anterior publicată informaţia. dar nu şi persoanelor juridice. Această informaţie nu ţine exclusiv de identificare în cazul în care este însoţită de alte împrejurări. 12. inclusiv în privinţa volumului acesteia. important fiind faptul publicării acesteia conform legislaţiei (spre exemplu: informaţia a fost publicată într-un ziar raional). dacă încălcările se referă la serviciile respective. patronimic).

furnizorii de informaţii nu dispun de dreptul de a elibera informaţia cu caracter personal. calificări. informaţiile ce relevă conflictele de interese etc. iar această preeminenţă este controlată de un organ independent (cazul Leander împotriva Suediei).Dacă informaţia a fost inclusă pe un purtător de informaţie care nu este destinat difuzării sau comercializării. deoarece altă sursă de informaţie în privinţa trecutului şi a formării sale nu exista (cazul Gaskin împotriva Regatului Unit). conform art. conform art. În alte cazuri. experienţă de muncă. serviciu militar. în care se conţineau precizări în privinţa copilăriei. accesul la această informaţie poate fi permis doar prin hotărâre judecătorească. în caz contrar. al persoanei la care se referă informaţia.8 din Convenţie. ca fiind o încălcare a art.8 alin. o categorie aparte de informaţii care nu se referă direct la capacitatea propriu-zisă a persoanei de a exercita o funcţie publică. În acest context. 15.(8) din Lege. în cazul în care funcţionarul nu consimte divulgarea acestor informaţii. în acelaşi context. securitatea publică şi protecţia mediului înconjurător. Oricărei persoane îi este asigurat dreptul de acces la informaţia cu caracter personal despre sine. Dacă interesul public devansează prejudiciul adus persoanei. prin prisma "testului proporţionalităţii". soluţia fiind respingerea acţiunii. educaţiei şi antecedentelor sale. sancţiuni disciplinare etc. 17. trebuie să se ţină cont de faptul că persoanele publice şi persoanele care exercită funcţii publice au dreptul la respectul vieţii lor private şi de familie. De asemenea. în primul rând. reieşind din sensul textului de lege enunţat. din punctul de vedere al opiniei publice. legat direct de modul în care ei şi-au exercitat sau îşi exercită atribuţiile. Dreptul de acces la informaţia cu caracter personal despre sine. declaraţiile privind veniturile şi bunurile deţinute în proprietate privată (art. Instanţa de judecată va admite cererea de furnizare numai dacă va stabili că divulgarea este în interes public. pot deveni informaţii de interes public în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a funcţiei publice de către funcţionarul respectiv. poate fi informaţia despre antecedentele penale. care sunt modalităţi de realizare a acestui drept. accesul la informaţia despre sine. ci se referă la moralitatea persoanei vizate. de regulă. în urma constatării preponderenţei interesului public faţă de necesitatea nedivulgării informaţiei cu caracter personal. informaţia nu se va considera publicată. cu excepţia situaţiei în care există o hotărâre judecătorească definitivă în acest sens. acţiunea de furnizare a informaţiei va fi admisă. 16. Acest drept include posibilităţile stabilite de art. totuşi. CEDO a considerat proporţională măsura transmiterii detaliilor cu privire la starea sănătăţii reclamantei de către Serviciile 67 . altele decât cele ce se referă la datele de identificare. instanţa de judecată va permite. adică se referă la ocrotirea sănătăţii populaţiei.(5) din Lege. Informaţiile despre viaţa privată a persoanelor publice şi a persoanelor care exercită funcţii publice pot fi dezvăluite dacă acestea constituie un subiect de interes public. diplome. Dacă persoana la care se referă informaţia cu caracter personal nu consimte divulgarea informaţiei. poate fi limitat în cazul în care interesul general este preeminent faţă de interesul personal de accesare a informaţiei. Curtea Europeană a relevat că. Spre exemplu: în cazul M. accesul la aceste informaţii. grade ştiinţifice.13 din Legea nr.1264/2002). nu poate fi limitat de către posesorul informaţiei. Spre exemplu: CEDO a considerat limitarea accesului reclamantului la dosarul său.S.(8) din Lege.8 alin. Astfel.8 alin. Răspândirea acestor informaţii nu trebuie să aducă prejudicii inutile terţilor. titluri. Totodată. Explicaţiile enunţate se referă. prin hotărâre. se va analiza balanţa dintre prejudiciul adus persoanei prin divulgare şi interesul public pentru informaţia respectivă. împotriva Suediei. la informaţiile cu privire la studii. Informaţiile cu caracter personal ale unui funcţionar public.

inclusiv informaţia oficială cu accesibilitate limitată.medicale către Casa securităţii sociale.243 din 26. Solicitantul este degrevat de obligaţia de a-şi justifica interesul pentru care solicită informaţia (spre exemplu: este nefondat refuzul instanţei de judecată. 18.(1) din Lege). din oficiu sau la cerere. în sensul art. în scopul informării cetăţenilor şi a mijloacelor de informare în masă. prevăzute de art. în calitate de furnizor de informaţie. sub aspect juridic. coroborate cu dispoziţiile enunţate în Lege. împuternicit conform legislaţiei (art. Reieşind din principiile egalităţii în drepturi a jurnaliştilor. al libertăţii presei şi al prezentării operative a informaţiei oficiale către jurnalişti. Ar putea să constituie un motiv de refuz în acreditare sau de retragere a acreditării cazul în care jurnalistului i se impută fapte care împiedică desfăşurarea normală a activităţii autorităţii publice şi care nu au legătură cu opiniile exprimate în presă de respectivul jurnalist. respectiv.1994.21 din Legea presei. deşi nu cad sub incidenţa Legii privind accesul la informaţie în mod direct. vor fi examinate şi prin prisma art.10 alin. principii inserate în art. Asigurarea accesului la informaţiile oficiale de către furnizorii de informaţii se efectuează din oficiu (informarea activă) sau la cerere (informarea pasivă). cât şi în numele său. Prin urmare.10. deoarece detaliile respective erau pertinente pentru soluţionarea unei cereri de alocaţie a reclamantei depuse la Casa securităţii sociale.10 alin.10 din Lege. Reieşind din acest fapt. de a elibera informaţia referitoare la activitatea unui judecător. se conchide că furnizorii au obligaţia de a furniza informaţia oficială mijloacelor de informare în masă şi reprezentanţilor acestora fără discriminări. având ca suport material art. Astfel. 19.). Furnizorul este obligat să desemneze o persoană responsabilă de furnizarea informaţiei. soluţionat prin Hotărârea CEDO din 25. în mod similar. 21. Refuzul de acreditare sau retragerea acreditării unui jurnalist constituie o posibilitate a furnizorilor cu totul excepţională. Este pasibilă de solicitare orice informaţie. Dreptului persoanelor de a solicita informaţia oficială îi corespunde obligaţia corelativă a furnizorului de a-i remite informaţia solicitată. numai în cazul în care se referă la informaţia cu caracter personal.1. este inoportună. s-a hotărât în cazul Z. este inoportună indicarea scopului pentru care este eliberată (ex. deoarece acreditarea reprezintă o formă de fluidizare şi de intermediere. în documentele ce conţin informaţia solicitată. aceasta fiind relevantă. iar absenţa fizică a acestei persoane (ex. Solicitantul informaţiei îşi poate exercita dreptul de acces la informaţie personal sau prin reprezentant. 68 .1997. 3 şi 23 din Legea presei nr. Refuzul sau retragerea acreditării jurnalistului nu privează mijlocul de informare în masă de dreptul de a obţine acreditarea pentru un alt jurnalist. împotriva Finlandei. motivat pe faptul că solicitantului nu i s-au afectat drepturile prin activitatea acestui judecător. în cazul în care solicitantul cere informaţia în numele său. solicitantul nu are interes în eliberarea acestei informaţii). iar furnizorul nu este în drept să ceară asemenea explicaţii.11 din Lege. se deduce că solicitantul poate cere informaţia atât pentru sine. 20.: se află în concediu medical) nu justifică un eventual refuz de a furniza informaţia.02. verificarea de către furnizor a împuternicirilor. Prin "justificare a interesului" se înţelege explicarea şi dovada scopului pentru care se cere informaţia. Litigiile referitoare la acreditarea reprezentanţilor mass-media. constituie particularităţi sau mijloace de îndeplinire a obligaţiei generale de furnizare a informaţiei oficiale. dar pentru o altă persoană. Solicitantul nu este obligat să dea explicaţii referitor la scopul utilizării ulterioare a informaţiei.: "pentru prezentare la locul de muncă" etc.(6) din Lege. dar pentru o altă persoană. Obligaţiile furnizorului.

. incomplet sau numai diriguitor. care trebuie să se încadreze în una din cele prevăzute de art.13 din Lege. în mod absolut. e-mail şi alte mijloace similare se va considera. solicitare scrisă sau verbală. fiind inadmisibil un răspuns evaziv.12 alin. va fi admisibil orice mijloc legal de probă. se conchide faptul că furnizorul nu este limitat. în care este inserată informaţia respectivă. adică informaţia a fost deja publicată. Solicitantul de informaţii va oferi. inclusiv proba cu martori.nu este posibil un răspuns pozitiv privind furnizarea informaţiei. el este în drept să o furnizeze 69 . în cadrul cererii scrise. este ilegal refuzul de înregistrare a cererii sau de furnizare a informaţiei după înregistrarea cererii motivat pe neindicarea în cerere a elementelor menţionate. În cele două situaţii. Insuficienţa şi neconcludenţa detaliilor indicate în cerere nu poate constitui un motiv de refuz în înregistrarea cererii."modalitatea acceptabilă de primire a informaţiei solicitate". Reieşind din sintagma prevăzută de art. prezintă importanţă atât informarea activă. în baza cărora solicitantul ar putea să apropie informaţia respectivă ulterior. precum şi posibilitatea depunerii unei cereri scrise (art. astfel că cererea nu poate fi satisfăcută imediat. la alegerea solicitantului: cererea scrisă sau cererea verbală. Se subliniază că răspunsul trebuie să fie concret şi să se refere nemijlocit la obiectul cererii. funcţionarul va explica solicitantului cauza refuzului. de modalitatea aleasă de solicitant.12 alin. cu excepţia situaţiilor în care: .b) din Lege . după efectuarea unor investigaţii suplimentare. în pofida faptului că furnizorul posedă informaţia solicitată în forma. informaţia solicitată.Pentru activitatea de înfăptuire a justiţiei de către instanţele judecătoreşti. Această obligaţie nu include necesitatea specificării titlului şi/sau numărului de identificare al documentului. aleasă de către solicitant.(4) din Lege). În sensul art.(1) din Lege. 23. Se va considera ilegal refuzul de a furniza informaţia pe motiv că aceasta este disponibilă în mod public. telefon. dar nu concretizat. ambele modalităţi de informare fiind susceptibile de a provoca depunerea de acţiuni în instanţa de contencios administrativ competentă. Spre exemplu: dreptul de acces la informaţiile oficiale se va considera lezat dacă furnizorul indică în răspunsul oferit solicitantului doar anumite repere.(2) lit. Suficienţa şi concludenta detaliilor oferite de către solicitant trebuie să permită furnizorului informaţiei posibilitatea de a identifica ca acţionând cu diligentă. dar poate constitui un temei de refuz în furnizarea informaţiei. Cererea scrisă de furnizare a informaţiei oficiale urmează să conţină modalitatea de furnizare a informaţiei. întinderea şi calitatea cerută (caz concretizat: se solicită informaţia despre salariul primit de către primarul unei localităţi.12 alin. 22. conform art.12 din Lege. Astfel. Reprezentantul abilitat al furnizorului de informaţii nu este în drept de a refuza înregistrarea cererii verbale. 25. Informaţia oficială poate fi solicitată prin două modalităţi. solicitarea informaţiei prin fax. după caz.informaţia este indisponibilă momentan. imprimările sonore etc. concomitent cu refuzul de înregistrare a cererii. în dependenţă de existenţa sau inexistenţa unei dovezi scriptice de depunere a cererii respective. iar Primăria răspunde că salariul primarului se calculează conform Legii despre salarizarea angajaţilor din sectorul bugetar). în cazul în care furnizorul este în imposibilitate obiectivă de a oferi informaţia în modul solicitat. deoarece informaţia este nedeterminabilă. detalii suficiente şi concludente pentru identificarea informaţiei solicitate. 24. cât şi informarea pasivă. Pentru probarea refuzului neîntemeiat de înregistrare a cererii. reieşind din elementele faptice necesare de dovedit.

cu excepţia cazului în care instanţa de judecată va aprecia că. explicând solicitantului faptul că informaţia are caracter analitic. conform art.382/04. Dacă solicitantul a indicat în cerere o anumită adresă. baza executării obligaţiei de furnizare fiind numai acordul de voinţă. solicitarea va fi analizată ca o nouă cerere de furnizare a informaţiei. 27. Orice decizie a furnizorului de informaţii. Dacă.2001 cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi la statutul juridic al organizaţiilor lor. atunci furnizorul va putea expedia informaţia prin scrisoare poştală. însă furnizorul nu dispune de mijloacele tehnice necesare. adică numai în urma încheierii unui contract între solicitant şi furnizor.09. în rezultatul informaţiilor primite. conform art. Dacă furnizarea informaţiei.când furnizarea este precedată de o cercetare bazată pe trecerea de la particular la general. în mod sistematic şi indirect.de sinteză . . în modalitatea selectată de solicitant. un text nou.15 alin. încât se elaborează o lucrare. completează art. având posibilitatea de a propune încheierea unui contract.12 alin. iar furnizorul oferă posibilitatea consultării arhivei la sediul instituţiei).când furnizarea este precedată de o investigaţie care se bazează pe studiul sistematic al unor elemente. furnizorul nu va fi obligat să încheie contractul.când informaţia posedată este prelucrată în aşa mod. . iar refuzul furnizării informaţiei pentru neplata cheltuielilor suscitate de eventuala furnizare în modalitatea aleasă se va considera legal. solicitantul cere noi informaţii aflate în posesia furnizorului. Dacă informaţia solicitată se caracterizează prin una din particularităţile menţionate.într-o altă modalitate posibilă obiectiv. va fi comunicată solicitantului într-un mod ce ar garanta recepţionarea şi conştientizarea acesteia (art. care nu a mai fost publicat sau cunoscut anterior. 26.(3) din Lege). furnizorul va explica necesitatea achitării acestei sume. iar 70 . rezultat în urma negocierii dintre părţi. astfel că. refuzul de a elibera o copie a traducerii autentificate se va considera ilegal. indiferent de faptul dacă necesitatea cunoaşterii informaţiei respective a existat înainte de primirea informaţiei precedente sau a apărut după aceasta. de sinteză sau inedit. Recepţionarea este un element care. furnizarea informaţiei se efectuează în baza obligaţiei legale a furnizorului.20 din Lege. Astfel. furnizorul va elibera un răspuns la cererea de furnizare a informaţiei. 29. informaţia solicitată nu comportă niciunul din cele trei aspecte enunţate. iar instanţa.7 din Legea nr. în termenele stabilite de Lege. solicitantul cere copii de pe toată arhiva instituţiei. furnizarea informaţiei se va efectua în modalitatea solicitată numai după achitarea plăţii respective.inedită . care rezultă din soluţionarea cererii de acces la informaţiile oficiale.analitică . Acest răspuns nu va putea fi calificat ca refuz ilegal de furnizare a informaţiei. fapt din care rezultă necesitatea indicării în cadrul cererii a domiciliului sau adresei la care solicitantul doreşte să-i fie furnizată informaţia.(2) din Lege.(3) din Lege. aceasta va putea fi elaborată şi furnizată numai în baza unei obligaţii contractuale. va obliga furnizorul să-i elibereze informaţia persoanei respective în limba solicitată. care să reflecte finalitatea asigurării dreptului de acces la informaţia respectivă (spre exemplu: solicitantul cere expedierea informaţiei prin poşta electronică. este posibilă obiectiv. la manifestarea voinţei de contractare din partea solicitantului. Acesta nu este un contract de adeziune. 28. plăţile fiind stabilite conform art. Indiferent de modalitatea ei. în cazul în care a ales modalitatea expedierii prin poştă. cu excepţia situaţiei în care informaţia solicitată are una din următoarele caracteristici: . dar implică cheltuieli pentru care sunt stabilite plăţi.20 alin. În cazul în care nu există un contract încheiat între părţi în situaţia prevăzută la alineatul precedent. Dacă informaţia a fost elaborată în limba de stat.

(1) din Lege. aceasta fiind inadmisibilă în privinţa unei alte persoane fizice sau juridice care nu deţine statutul de furnizor de informaţii.furnizarea unei alte informaţii decât cea solicitată.readresarea se face numai cu acordul solicitantului de informaţii. Din natura juridică a termenelor de furnizare a informaţiei şi din principiul continuităţii serviciilor publice. Indiferent de dificultăţile întâmpinate la furnizarea informaţiei solicitate. conform modalităţii alese.readresarea se face doar către un alt furnizor de informaţii. . Conform art. 31. furnizorul este obligat să răspundă prin aceea că nu este posesor al informaţiei solicitate. astfel că acesta trebuie să fie prezentat într-o formă cât mai clară şi accesibilă. în care informaţia este furnizată. rezultă că vor fi inadmisibile în proces probele ce dovedesc indisponibilitatea anumitor persoane angajate ale furnizorilor de informaţii în perioada vizată. în momentul în care aceasta va fi disponibilă. Încălcarea termenelor sau nerespectarea procedurii de prelungire a termenului constituie o atingere a dreptului de acces la informaţiile oficiale.3 din Legea presei.eliberarea unui extras dintr-un document. Conştientizarea constă în înţelegerea de către solicitant a conţinutului răspunsului oferit de către furnizor. în prezenţa cărora termenul poate fi prelungit în modul stabilit cu 5 zile lucrătoare.(2) din Lege. în cazul în care acesta nu conţine esenţa informaţiei solicitate. cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. Readresarea cererilor de solicitare a informaţiei oficiale se operează numai în privinţa celor întocmite în formă scrisă. Aceasta se va efectua cu respectarea următoarelor condiţii: .furnizarea numai a unei părţi din informaţia solicitată. care nu asigură finalitatea exercitării dreptului de acces la informaţie. Funcţionarii responsabili sunt obligaţi să înregistreze cererile în aceeaşi zi cu primirea. se va ţine cont de mărimea perioadei de încălcare a termenului legal. 30.alte situaţii. de regulă.furnizorul a expediat răspunsul la altă adresă. informaţia va fi furnizată.16 alin. astfel că data primirii va fi data înregistrării. Prezintă importanţă juridică data înregistrării cererii şi data înregistrării răspunsului la cerere. adică atunci când informaţia se va afla în posesia furnizorului şi va fi susceptibilă de a fi remisă solicitantului. . pe care s-ar sprijini pârâţii (furnizorii) pentru motivarea temeiniciei omiterii termenului de furnizare a informaţiei. 32. Dacă solicitantul nu este de acord cu readresarea. Conform art. la individualizarea răspunderii civile a furnizorului pentru lezarea dreptului de acces la informaţie. . . Claritatea şi accesibilitatea informaţiei oferite se va aprecia de către instanţa de judecată de la caz la caz. 71 . cu privire la readresarea acesteia. Concomitent. se va considera că dreptul de acces la informaţie a fost încălcat. faptul contrar constituind o încălcare a dreptului de acces la informaţie. . accesul mass-media la informaţiile oficiale trebuie să fie operativ. esenţă disponibilă şi care se află în posesia furnizorului. în decurs de 3 zile lucrătoare de la momentul primirii cererii.16 alin. Se subliniază necesitatea de a nu confunda termenele de furnizare a informaţiei cu termenele stabilite de art.8 din Legea cu privire la petiţionare.informarea obligatorie a solicitantului de informaţie. dar într-un mod neadecvat. prin următoarele modalităţi: . cu excepţia cazului în care se face proba contrară. termenul maxim de furnizare a informaţiei este de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii. data recepţionării informaţiei de către solicitant fiind insignifiantă. Se va considera furnizare necorespunzătoare a informaţiei cazul în care dreptul de liber acces la informaţie este lezat total sau parţial.

însă într-o altă formă.19 alin. cât şi direct în instanţa de judecată. în care se dovedeşte reaua-credinţă a solicitantului în sensul art. în prezenţa căreia este imposibilă procedura extrajudiciară. Refuzul de a furniza informaţia deţinută este justificat în următoarele cazuri: . prin care au fost stabilite plăţile. iar solicitantul se adresează cu aceeaşi cerere. potrivit art.(1) lit. . actul normativ. când se poate presupune în mod rezonabil că recunoaşterea existenţei sau inexistenţei acestor informaţii. . atât pe cale extrajudiciară. a unor plăţi ce depăşesc mărimea cheltuielilor suportate pentru efectuarea copiilor de pe documente. respectiv. Este inadmisibilă invocarea altor motive pentru readresare.20 din Lege. poate constitui o dezvăluire periculoasă pentru interesele legitim protejate. fără a se indica faptul dacă furnizorul deţine sau nu informaţia cu accesibilitate limitată.9 CC. 33. Persoana care se consideră lezată de către furnizorul de informaţii într-un drept sau interes legitim al său.17 din Lege: a) informaţia solicitată nu se află în posesia furnizorului.informaţia este cu accesibilitate limitată.(1) din Lege. Dacă mărimile plăţilor stabilite de organele reprezentative depăşesc mărimile cheltuielilor suportate de furnizor pentru eliberarea informaţiei. fiind inaplicabil temeiul prevăzut de art. se va considera încălcare a dreptului de liber acces la informaţia oficială. Excepţie constituie situaţia prevăzută la art. în raport cu care se va aprecia legalitatea şi temeinicia acestuia.alte cazuri. este pasibil de a fi anulat pe calea excepţiei de ilegalitate. informaţia este pusă la dispoziţie fără plată. b) informaţia solicitată este deţinută. concomitent. cu consecinţele legal stabilite.21 alin.170 alin. prin sine. şi de un alt furnizor. în mod repetat. 34. 72 . dispune de dreptul de a ataca acţiunile furnizorului. în privinţa aceleiaşi informaţii.readresarea se face numai în două cazuri exhaustiv prevăzute de art. Condiţionarea furnizării informaţiei solicitate.există o hotărâre judecătorească definitivă de respingere a cererii de acces la informaţie. 35. numai în anumite circumstanţe.(7) din Lege. prin achitarea unor plăţi în mărimi mai mari decât cele stabilite de organele reprezentative sau prin achitarea unor sume în cazurile în care. va constitui o atingere a dreptului de acces la informaţie faptul stabilirii şi imputării solicitantului de informaţie. iar nerespectarea procedurii extrajudiciare nu va atrage restituirea cererii de chemare în judecată.. procedura extrajudiciară nu este obligatorie pentru această categorie de cauze. care ar satisface mai deplin interesul faţă de informaţie al solicitantului.furnizorul a oferit recent informaţia solicitată aceluiaşi solicitant. iar interesul public nu depăşeşte interesul legitim protejat. legea instituind proceduri alternative de soluţionare a lor. Deoarece există o multitudine de denumiri date acţiunilor ce rezidă din aplicarea Legii.(3) din Lege. . de către furnizor. cererea fiind adresată numai direct în instanţa de judecată. 36.(3) din Lege. De asemenea. cu excepţia situaţiilor prevăzute la art.13 din Legea contenciosului administrativ.8 alin.22 alin. într-una din formele prevăzute de art. în scopul asigurării consecvenţei şi unicităţii acestora. acţiunile vizate se vor denumi "acţiuni cu privire la contestarea actului de furnizare sau nefurnizare a informaţiei oficiale". Refuzul de a furniza informaţia va putea fi exercitat. Refuzul de acces la informaţie trebuie să întrunească condiţiile de formă şi conţinut prevăzute la art.informaţia este cu caracter personal.a) CPC. conform art. Astfel. expedierea acestora solicitantului şi/sau pentru traducerea informaţiei ce se conţine în document la cererea solicitantului. .

Din oficiu.67 alin. la cererea sa. instanţa va dispune atragerea în proces a funcţionarului dacă nu există o cerere în acest sens.d) CPC.20 din Legea contenciosului administrativ.85 alin. a elaborat actul contestat de furnizare a informaţiei sau a refuzat accesul la informaţia oficială. Dacă nu sunt anexate actele menţionate. după caz. . de regulă. conform art. .b) din Lege. registrele de evidenţă a cererilor de furnizare a informaţiei. funcţionarul va fi atras numai dacă cererea de chemare în judecată este formulată şi împotriva acestuia şi numai dacă au fost solicitate despăgubiri. care nu este obligatorie în aceste litigii. 39. în celelalte cazuri (ex. ultimele având caracter special faţa de primele sub aspectul enunţat. coroborat cu alte probe. va reclama de la furnizor.21-24 din Lege. 38. de pârât. În legătură cu aspectele de pregătire pentru judecarea cauzelor enunţate. reclamanţii sunt scutiţi de plata taxei de stat. dar constituie o probă la dosar. în calitate de intervenient accesoriu. Aceasta nu constituie o dovadă a respectării procedurii prealabile extrajudiciare. figurează inclusiv cererea scrisă adresată furnizorului. se subliniază următoarele: . 33 alin. În legătură cu faptul că litigiile ce formează obiectul prezentei hotărâri sunt examinate în ordinea contenciosului administrativ. se va proceda conform art. însă circumstanţele importante ale cauzei vor putea fi elucidate numai prin atragerea funcţionarului care a intrat în contact cu reclamantul în cadrul procedurii de furnizare a informaţiei.37. la cererea reclamantului (solicitantul de informaţie). 41.: autorităţile publice centrale). pârâţii (furnizorii de informaţii) sunt scutiţi de taxa de stat numai în cazurile expres prevăzute (ex. în mod nemijlocit.: persoanele private ce prestează servicii publice) pârâţii vor fi obligaţi la plata taxei de stat în cazul admiterii acţiunii. care vor judeca aceste pricini în calitate de instanţe de contencios administrativ. în calitate de intervenient sau.dacă cererea de furnizare a informaţiei a fost readresată.calitatea procesuală de pârât. conform art. va atrage în calitate de intervenienţi persoanele ale căror interese ar putea fi lezate prin eventuala divulgare a informaţiei. judecătorul.(2) CPC. . printre celelalte acte. necesare de a fi anexate. solicitantul de informaţii deţine calitatea de reclamant. dovedeşte refuzul de a furniza informaţia.(2) lit. conform art. care. . eventual. 40. va îndeplini actele de pregătire specifice acestor cauze: va soluţiona problema atragerii în proces a funcţionarului responsabil de furnizarea informaţiei.în calitate de copârât.(3) CPC.(1) lit. conform art.171 CPC. La cererea de chemare în judecată privind contestarea actului de furnizare sau nefurnizare a informaţiei oficiale. 73 . după caz. Competenţa jurisdicţională de examinare a litigiilor ce rezultă din aplicarea Legii aparţine instanţelor judecătoreşti de grade diferite. printre actele prevăzute de art. a uneia din părţi sau din oficiu de către instanţă. Concomitent. care va fi atras în calitate de intervenient accesoriu (în interesele furnizorului) sau în calitate de copârât (la cererea reclamantului). În cadrul etapei de pregătire a cauzei pentru judecare. Totodată. iar furnizorii .în litigiile respective.(2).funcţionarul responsabil de furnizarea informaţiei poate fi atras în proces. calitatea de pârât va aparţine furnizorului căruia i-a fost readresată cererea.11 alin. conform art. va fi atras funcţionarul care.167 CPC. la cerere se va anexa şi actul respectiv.32 alin. în cazul în care se contestă actul de furnizare a informaţiei (dar nu de nefurnizare).dacă furnizorul de informaţii nu a numit o persoană responsabilă pentru efectuarea procedurilor de furnizare a informaţiei oficiale. Dispoziţiile procedurale prevăzute de Legea cu privire la petiţionare şi de Legea contenciosului administrativ se vor aplica în măsura în care nu contravin art.

acte susceptibile de a fi contestate. .22 alin. va putea dispune examinarea cauzei în şedinţă închisă. 46.(5) din Lege coroborat cu art.27 din 24.alte circumstanţe care se impun a fi constatate pentru soluţionarea corectă a cauzei deduse judecăţii. în particular în dependenţă de cerinţele înaintate. b) dacă reclamantul a sesizat direct instanţa de judecată.existenţa şi întinderea prejudiciului cauzat prin nefurnizarea sau furnizarea defectuoasă a informaţiei oficiale.dacă informaţia a ajuns la destinatar în termenul stabilit. ceea ce nu înseamnă că instanţa se va expune asupra îndreptăţirii propriu-zise a accesului limitat la informaţie.42.a avut sau nu reclamantul acces real la informaţia solicitată. Termenul de sesizare a instanţei de contencios administrativ este de o lună.(3)-(5) CPC. instanţa va cerceta şi se va expune asupra următoarelor circumstanţe: .12. care atrage recuzarea judecătorului. . iar momentul de la care curge diferă în dependenţă de faptul dacă reclamantul a parcurs sau nu procedura prejudiciară facultativă.existenţa adresării reclamantului către pârât cu o cerere privind furnizarea informaţiei oficiale. adică la expirarea a 8 zile lucrătoare de la depunerea contestaţiei (art.deţinerea informaţiei de către pârât sau inexistenţa informaţiei solicitate în posesia acestuia.21 alin. Cererea privind contestarea actului de refuz în furnizarea informaţiei nu va putea fi respinsă pe motiv că răspunsul furnizorului la cererea de eliberare a informaţiei are caracter explicativ. 44. în sensul explicaţiilor oferite de Plenul Curţii Supreme de Justiţie prin Hotărârea nr. . în privinţa cărora accesul limitat ar putea fi îndreptăţit.d) CPC. instanţa de judecată.21 alin. termenul curge din momentul în care a fost comunicat răspunsul conducerii furnizorului de informaţii şi/sau organului superior al acestuia. Motivarea va consta în expunerea indiciilor care demonstrează eventualitatea îndreptăţirii limitării accesului la informaţia vizată. Caracterul închis al şedinţei de judecată se va dispune prin încheiere motivată. .(1) lit. .23 alin. 74 . prevăzută de art. răspunsul respectiv are ca finalitate furnizarea sau nefurnizarea informaţiei. respectiv. . pentru a evita divulgarea informaţiilor. 43. prevăzute de art.(2) din Lege). deoarece aceasta ar constitui o antepronunţare asupra fondului litigiului.50 alin.de la data la care trebuia să-l primească.dacă informaţia se încadrează în categoriile de informaţii cu accesibilitate limitată. dacă a expirat termenul în cadrul căruia furnizorul trebuia să remită informaţia.termenul în cadrul căruia s-a oferit răspunsul la cerere. în fond. . 45. . cu obligarea furnizorului de a elibera informaţia solicitată sau de a o furniza în modul corespunzător.preponderenţa interesului public pentru divulgarea informaţiei cu caracter limitat. Conform art. termenul va curge de la data primirii răspunsului de la furnizorul de informaţii sau. 20 de zile lucrătoare. chiar dacă ar conţine anumite explicaţii.16 alin. conform art. adică de la expirarea termenului de 15. În cazul admiterii cererii de chemare în judecată. .(1) şi (2) din Lege. de la data la care trebuia să-l primească. instanţa va hotărî anularea actului de furnizare necorespunzătoare sau de nefurnizare a informaţiei oficiale. cu constatarea părţii în care informaţia este necorespunzătoare. în caz că nu a primit răspuns. deoarece.(1)din Lege: a) dacă reclamantul a parcurs această procedură.corespunde răspunsul oferit de pârât cu informaţia solicitată de reclamant. la examinarea cererilor privind contestarea actelor de furnizare sau nefurnizare a informaţiei. Pe parcursul examinării pricinii.2001 "Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale Legii contenciosului administrativ". iar dacă nu a primit răspuns .

Funcţionarul public care a încălcat dispoziţiile legii. Faptul răspunderii civile. ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr.Convenţia internaţională cu privire la drepturile copilului din 20. va soluţiona problema repartizării cheltuielilor de judecată conform art.880 din 22.Convenţia privind accesul la informaţie. Dacă funcţionarul public. mun.793 din 10. naţionale şi internaţionale. . anularea actului contestat.(2) din Legea contenciosului administrativ). Astfel.20 alin. în contextul furnizării informaţiei oficiale.2000. aceste informaţii fiind susceptibile de furnizare în modul stabilit de legea procesuală care este aplicabilă categoriei respective de pricini (CPP.1 al prezentei hotărâri: .11.1992.180 CP al RM. 2 aprilie 2007 nr.Faptul furnizării informaţiei pe parcursul examinării cauzei nu va determina respingerea acţiunii ca neîntemeiată. figurează în proces în calitate de copârât. nu-l degrevează pe acesta de răspunderea administrativă. justiţie şi participarea publicului la adoptarea deciziilor în domeniul mediului din 25. rezidă din pct. care i-a ordonat de a nu furniza sau de a furniza informaţia în modul calificat ca fiind "necorespunzător". 47.1990.1999. deoarece acest fapt semnifică recunoaşterea acţiunii de către pârât.Legea privind administraţia publică locală nr.1989. în cazul admiterii pretenţiei de încasare a despăgubirilor. .199/7 din CCA. CPC). 75 . ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr.436 din 28. conform art. va lua act că informaţia a fost deja furnizată şi va dispune neexecutarea hotărârii judecătoreşti în această parte. în legătură cu faptul furnizării informaţiei solicitate. în cazul sus-menţionat.Chişinău. precum şi chestiunea compensării prejudiciului material şi moral cauzat prin nefurnizarea informaţiei oficiale în termenul legal stabilit. adoptată la New York la 31.11. . acesta va putea fi obligat la plata acestora în mod solidar cu furnizorul de informaţii.94 CPC.Convenţia CE pentru protecţia persoanelor cu privire la procesarea automată a datelor personale.Legea contenciosului administrativ nr.02.408/12.12.20 alin. Moldova nr. instanţa va dispune admiterea cererii. care a refuzat eliberarea informaţiei sau a furnizat-o întrun mod necorespunzător. .Legea privind Fondul Arhivistic al R. coroborat cu celelalte probe care conduc spre concluzia temeiniciei cererii de chemare în judecată. aceasta va fi trasă la răspundere penală. .1 Anexă la Hotărârea Plenului Relevanţa anexei.2003.12. Cererile privind accesul la informaţiile ce se conţin în dosarele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti nu intră sub incidenţa Legii privind accesul la informaţie.(3) din Legea contenciosului administrativ. precum şi alte recomandări "verticale". la care poate fi atras funcţionarul conform alineatului precedent. constituită din următoarele acte normative sau de recomandare. la care poate fi tras conform art. . la care este angajat funcţionarul respectiv (art.Recomandarea nr. iar în cazul în care fapta persoanei responsabile întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art.06. în ordinea prevăzută de Codul de procedură penală al RM. . 48.346-XIV din 07.2006.04.01. nu este privat de posibilitatea chemării în garanţie a superiorului său ierarhic.1998 de la Aarhus.Convenţia ONU împotriva corupţiei.(2002)2 a CM al CE către statele membre privind accesul la documentele publice.

10.45 din 12.Legea privind protecţia de stat a părţii vătămate.10 din 22.Legea cu privire la secretul comercial nr.10.1994.05. a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvârşit infracţiuni nr.Legea privind Curtea de Conturi nr.1996.Legea cu privire la statutul judecătorului nr.. .1458 din 28. [Anexa modificată prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.Nomenclatorul persoanelor cu funcţii de răspundere.Codul audiovizualului.Legea cu privire la poliţie nr.1994.467 din 21. .171 din 06.2003. .2001.Legea privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al RM nr.Legea securităţii statului nr.05.07.02. .Legea privind activitatea operativă de investigaţii nr. constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legale nr.Legea cu privire la Sistemul informaţional integral automatizat de evidenţă a infracţiunilor.Legea privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale nr.216 din 29. .2000.416 din 18.12. .10.544 din 20.11. .173 din 06. .12.06.1999.2003.618 din 31.04.2008] 76 . .Legea cu privire la combaterea terorismului nr.106 din 17.1086 din 23.539 din 12.1994 .1994.1995.1994.619 din 31.07.1990. învestite cu împuterniciri de a atribui informaţiile la secret de stat.01.Legea cu privire la secretul de stat nr.27din 14. a martorilor şi a altor persoane care acordă ajutor în procesul penal nr.1995.Legea cu privire la avocaţii parlamentari 1349 din 17. . . adoptat prin Legea nr.alte acte normative tangenţiale cu materia respectivă. .312 din 08.Legea privind organele securităţii statului nr.07. .10.12.Legea cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat nr.12.260-XVI din 27 iulie 2006.753 din 23.1997. . . . aprobat prin Decretul Preşedintelui RM nr.Legea cu privire la expertiza judiciară.1995.1998. .

dacă. conform legii.cauza imposibilităţii de a obţine documentele cuvenite sau de a reconstitui cele pierdute.e) şi art. pag. În cererea privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată.17 din Codul de procedură civilă. autorităţilor publice.16 lit.07. se menţionează circumstanţele care ar dovedi absenţa ei sau 77 . . Pricinile privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată. Pricinile privind constatarea faptelor care au valoare juridică se examinează de către instanţele judecătoreşti în baza cererilor persoanelor fizice şi juridice. scopul constatării faptului care are valoare juridică sau declarării persoanei dispărută fără urmă sau decedată. Plenul Curţii Supreme de Justiţie. de copiii care au atins majoratul. organizaţiilor şi întreprinderilor. se indică: .284 Cod de procedură civilă. de organele publice. întreprinderi.2008 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. Cererea privind constatarea faptului care are valoare juridică sau privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată se depune de către persoana interesată în instanţa judecătorească de la domiciliul sau sediul petiţionarului şi trebuie să corespundă exigentelor stabilite la art.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Privind practica judiciară cu privire la constatarea faptelor care au valoare juridică şi declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată nr.4 din 07. domiciliul ori sediul lui.c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi art. de instituţiile de învăţământ. în special. conform art. dar şi de alte persoane şi autorităţi publice. aceştia au dreptul să apere interesele altor persoane.49 şi 52 Cod civil.298 Cod de procedură civilă. de grădiniţele de copii sau internate. organizaţii. în condiţiile prevăzute de art.probele care confirmă faptul şi care adeveresc imposibilitatea obţinerii documentelor necesare sau reconstituirii pe cale extrajudiciară a documentelor pierdute. 2. se examinează de către instanţele judecătoreşti în baza cererilor depuse de reprezentanţii copiilor minori. În afară de cele menţionate. să cuprindă denumirea instanţei judecătoreşti căreia îi este adresată. în cererea privind constatarea faptului cu valoare juridică. în temeiul art. conform art. procurori etc.166 Cod de procedură civilă. care se caracterizează având ca obiect constatarea unor fapte cu condiţia că lipseşte un litigiu de drept. numele sau denumirea petiţionarului. Astfel de cereri pot fi depuse în instanţele judecătoreşti nu numai de persoanele menţionate.22 În scopul aplicării corecte şi uniforme de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei privind constatarea faptelor care au valoare juridică şi declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată. nr.4-5. EXPLICĂ: 1.2 lit. de unul din soţi. 2009.

3. de asemenea. să examineze cererile despre constatarea: vechimii de muncă pentru stabilirea pensiei. Faptele care au valoare juridică enumerate în art.care o ameninţau cu moartea. b). în virtutea legii. Numai dacă. graviditate şi naşterea copilului. instanţele judecătoreşti vor solicita de la petiţionari prezentarea probelor (înscrisurilor) care confirmă imposibilitatea primirii sau reconstituirii documentelor care confirmă faptul concret.281 alin. împreună cu actele anexate. fie nerespectarea regulilor de înregistrare a faptului şi imposibilitatea de a recurge la el în condiţii concrete (de exemplu. Instanţele judecătoreşti sunt competente.a). aflării pe front. petiţionarul nu are altă posibilitate de a obţine sau de a restabili documentele care ar certifica faptul juridic a cărui constatare o solicită.171 CPC). 167 alin. instanţa examinează cererea de constatare a acestui fapt în procedură specială. rănirii sau contuzionării în timpul luptei în perioada acţiunilor militare sau în timpul executării altor obligaţiuni ale serviciului militar. eliberate de către organele competente ale Republicii Moldova. nu sunt exhaustive. modificarea sau încetarea unor drepturi personale sau patrimoniale ale petiţionarului. de care depinde apariţia. Referitor la militari sau la alte persoane care au dispărut în acţiuni militare. Instanţa judecătorească este obligată să primească cererea privind constatarea faptului care are valoare juridică şi să examineze pricina în procedură specială dacă sunt respectate următoarele condiţii: aceasta generează. faptul decesului).(1) lit. care îl privează de semnificaţia probantă. apartenenţei cetăţeanului a adeverinţei pentru ordin sau medalie. comunicând petiţionarului faptul şi acordându-i un termen pentru lichidarea neajunsurilor. o încheiere pentru a nu da curs cererii. vârstei cetăţenilor. în cerere se indică data încetării acestor acţiuni. însă în conţinutul lui au fost admise defecte sau inexactităţi. următoarele efecte juridice: apariţia. în cel mult 7 zile de la depunerea cererii. cererea nu se consideră depusă şi. se restituie petiţionarului printr-o încheiere judecătorească ce poate fi atacată cu recurs (art. organizaţiilor şi ale altor persoane. judecătorul emite. modificarea sau încetarea drepturilor patrimoniale şi nepatrimoniale ale persoanelor. satisfacerii serviciului militar activ. Dacă persoana care a depus cererea nu îndeplineşte în termen cerinţele formulate în încheierea judecătorului. 4.(2) lit. în cadrul examinării pricinii de constatare a unui fapt care are valoare juridică apare un litigiu de drept care nu ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti. Prin imposibilitatea de a obţine sau primi documentele care confirmă faptul care are valoare juridică a cărui constatare o solicită petiţionarul se înţelege fie lipsa ordinii de înregistrare a faptului. Prin imposibilitatea de a primi documentul se înţelege şi cazul în care documentul care confirmă faptul în realitate există. recunoaşterii ca invalid de război.m) Cod de procedură civilă. Prin imposibilitatea de a reconstitui documentul pierdut se înţelege că organul corespunzător este lipsit de posibilitatea de a elibera duplicatul documentului necesar în legătură cu pierderea sau nimicirea. sau care dau temei de a prezuma că a decedat în urma unui accident. 284 şi 298 Cod de procedură civilă. contestarea faptului nu este legată de soluţionarea unui litigiu de drept ce ţine de competenţa instanţei judecătoreşti. 6. În cazul în care cererea privind constatarea faptului care are valoare juridică sau declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată a fost depusă în instanţa judecătorească fără a se respecta condiţiile art. 78 . corectarea cărora este imposibilă.166. c) şi e). indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă. 5. La primirea cererilor de constatare a faptelor care au valoare juridică. absolvirii instituţiei de învăţământ. aflării într-un detaşament de partizani.

în conformitate cu prevederile art. Concomitent. 1515 Cod civil). 8. numele. În cazul refuzului organelor respective de a satisface cerinţele menţionate.167 şi 168 Cod de procedură civilă. la persoanele interesate pot fi. 9.1500. alţi cetăţeni care au dreptul la pensie sau la recuperarea daunei în cazul morţii întreţinătorului. 1450. explicându-i petiţionarului şi altor persoane interesate dreptul lor de a soluţiona litigiul în procedură de acţiune civilă în instanţa competentă. persoana interesată poate să se adreseze în instanţa judecătorească în procedură contencioasă. deoarece astfel de cereri se examinează de către instanţele judecătoreşti în conformitate cu prevederile art. La pregătirea pricinii privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată. conform art. reclamă organizaţiilor şi persoanelor fizice probele necesare. dacă petiţionarul urmăreşte scopul de a confirma ulterior dreptul la spaţiul locativ sau la schimbul spaţiului locativ. data şi locul de naştere. aceasta este obligată să emită o încheiere de scoatere de pe rol a cererii.persoanele (cetăţeni. publicarea în ziarul local.(2) Cod de procedură civilă. din contul petiţionarului.299 alin. refuză să primească cererea. În cazul în care legea prevede o altă ordine de constatare a faptului cu valoare juridică (extrajudiciară). instanţa judecătorească. inundării. constatarea faptului este necesară petiţionarului pentru primirea certificatului de moştenitor sau pentru a perfecta un act privind dreptul la primirea indemnizaţiei în legătură cu pierderea întreţinătorului. datele comisariatului militar şi ale căutării etc. 11. cu respectarea prevederilor art. a unei comunicări despre pornirea procesului. accidentului. judecătorul stabileşte care persoane pot depune date concrete despre persoana dispărută şi soluţionează chestiunea referitor la citarea lor în calitate de martori. Ţinând cont de scopul pentru care este necesară constatarea faptului care are valoare juridică. instanţele judecătoreşti propun petiţionarului de a prezenta răspunsurile de la organele Ministerului Dezvoltării Informaţionale. de la ultimul domiciliu al persoanei. . 10. ultimul domiciliu şi loc de muncă ale acesteia. Nu poate fi constatat raportul de rudenie în cazul în care adresarea petiţionarului în instanţa judecătorească se referă la faptul că actele de stare civilă conţin înscrisuri incorecte. domiciliul ori sediul lui. solicitarea adresată persoanelor care deţin informaţii despre locul aflării celui dispărut de a le comunica instanţei. În hotărârea cu privire la constatarea raportului de rudenie.7. printr-o încheiere. nu poate fi primită cererea de constatare a faptului de rudenie.organele şi instanţele în care petiţionarul are intenţie să folosească hotărârea instanţei judecătoreşti despre constatarea unui fapt – organele din domeniul muncii şi protecţiei sociale. cutremurului.a) Cod de procedură civilă.(1) lit. naşterii. în special.279 şi 280 Cod de procedură civilă. atribuite: . Dacă în cadrul examinării pricinii a apărut un litigiu de drept de competenţa instanţei judecătoreşti.169 alin. Raporturile de rudenie se constată în procedură judiciară numai în cazul în care gradul de rudenie generează direct consecinţe juridice (de exemplu. În ea se indică instanţa la care sa depus cererea declarării persoanei dispărută fără urmă sau decedată. solicită date de la ultimul domiciliu şi serviciu al persoanei dispărute. aflării presupuse. cetăţeniei altei ţări). În afară de cele menţionate. instanţa judecătorească este obligată să indice în ce grad de rudenie se află petiţionarul cu persoana corespunzătoare. în cadrul pregătirii pricinii privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată. de la locurile de serviciu. 79 . persoanele obligate să recupereze dauna cauzată prin vătămarea sănătăţii sau moartea întreţinătorului etc. 1505. La primirea cererilor privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată. organizaţiile de asigurare. judecătorul. organizaţii) drepturile cărora pot fi afectate în legătură cu constatarea unui fapt – alţi succesori (art. numele sau denumirea petiţionarului. este în drept să dispună.

persoana nu a fost întreţinută de către defunct. dacă ajutorul acordat din partea persoanei care asigura întreţinerea era o sursă permanentă şi esenţială de existenţă a petiţionarului.c) Cod de procedură civilă) este necesar să se ţină cont de faptul că instanţa judecătorească constată nu evenimentele care au avut loc.1419 Cod civil. căsătoriei. dacă el generează pentru petiţionar dreptul la despăgubire (art. 14. carnetului de muncă şi altor documente care stabilesc identitatea persoanei şi va clarifica în baza căror date au fost efectuate înscrisurile în documentele menţionate.(2) lit. Instanţele judecătoreşti sunt în drept să judece cererile despre constatarea faptului raporturilor de rudenie cu cei care au lăsat moştenire. precum şi să efectueze acţiuni pentru acumularea probelor suplimentare. instanţa judecătorească se va călăuzi de art. În asemenea cazuri. Examinând pricinile privind constatarea faptelor menţionate. În cazul constatării faptului că o persoană a fost întreţinută. conform căruia relaţiile de succesiune sunt reglementate de legea ţării în care cel care a lăsat moştenirea a avut ultimul domiciliu permanent. care au fost întreţinuţi de către el. În special. Existenţa unei divergenţe între organele de autoadministrare locală sau organizaţia de exploatare a locuinţelor despre aceea că. ce confirmă timpul şi evenimentul înregistrării actului de stare civilă.(1) lit.b) Cod de procedură civilă).281 alin. Astfel de pricini se examinează de către instanţele judecătoreşti numai în cazul în care în organele de stare civilă şi în arhivele corespunzătoare nu s-au păstrat asemenea înscrisuri şi cererea de restabilire a acestora a fost refuzată. instanţele judecătoreşti vor ţine cont că.281 alin. divorţului şi decesului (art. nici de termenul întreţinerii acestuia.a) Cod civil) sau pensie în legătură cu decesul întreţinătorului. livretului militar. în scopul recuperării daunei pierderii întreţinătorului. nu exclude posibilitatea constatării pe cale judiciară a faptului întreţinerii. cât şi în timpul vieţii lor. dacă ajutorul acordat constituia pentru petiţionar o sursă permanentă şi esenţială de existenţă. primea pensie. La examinarea pricinilor despre constatarea întreţinerii persoanei (art.(2) lit. instanţa va verifica data naşterii petiţionarului conform paşaportului.12. şi nu au dreptul să refuze primirea unei asemenea cereri din motive că în urma constatării acestui fapt conform legii republicii nu vor interveni pentru petiţionar consecinţe juridice. adopţiei. iar în cazul morţii lor – persoanele pentru care aceste fapte generează consecinţe juridice. precum şi alte drepturi prevăzute de lege. În cazul constatării faptului întreţinerii pentru stabilirea pensiei este necesar să se ţină cont de aceea că dreptul la pensie în cazul decesului întreţinătorului îl au membrii incapabili de muncă ai familiei defunctului. Faptul că persoana era întreţinută de către defunct va avea consecinţe juridice. instanţele judecătoreşti vor avea în vedere că acest fapt are valoare juridică. La examinarea pricinilor despre constatarea înregistrării naşterii. instanţele judecătoreşti vor clarifica. potrivit prevederilor art.1419 alin. În cazul în care petiţionarul avea salariu. Cu o cerere de constatare a acestor fapte au dreptul să se adreseze ambii sau unul dintre soţi.1622 Cod civil. Faptul recunoaşterii paternităţii în privinţa copilului născut de la părinţi necăsătoriţi se constată de instanţa judecătorească numai în cazul în care tatăl presupus al copilului a decedat. bursă sau avea alte venituri. instanţele judecătoreşti vor solicita de la petiţionari să prezinte probe. potrivit datelor existente. Faptele de înregistrare a căsătoriei şi divorţului pot fi constatate de către instanţa judecătorească atât în cazul decesului unuia sau ambilor soţi. 13. dreptul la recuperarea daunei nu depinde nici de existenţa raporturilor de rudenie dintre întreţinut şi întreţinător. ci faptele înregistrării lor în organele respective. dar locuiesc permanent peste hotarele Republicii Moldova. 15. Constatarea unui astfel de fapt este generat de apariţia la copil a drepturilor 80 . constatând faptul de înregistrare a naşterii.

dar a fost pierdut. Asemenea pricini sunt examinate în ordinea jurisdicţiei contencioase. Concomitent. instanţa judecătorească la examinarea unor asemenea cereri constată numai faptul existenţei documentelor care confirmă aparţinerea imobilului petiţionarului şi nu dreptul lui de proprietar. 17. pensie în cazul pierderii întreţinătorului. însă ulterior a fost pierdut şi restabilirea In procedură extrajudiciară este imposibilă sau la întocmirea procesului-verbal a fost comisă o eroare care împiedică recunoaşterea faptului producerii accidentului. 19. cu condiţia că petiţionarul prezintă documentul referitor la refuzul organului de stare civilă de a înregistra decesul. petiţionarul este în drept să înainteze în instanţa judecătorească acţiune în ordinea contenciosului administrativ. instanţele judecătoreşti se vor călăuzi de dispoziţiile art. care efectuează acţiuni notariale.281 alin. iar organele de stare civilă au refuzat să-l restabilească. 16.14421443 Cod civil. Instanţele judecătoreşti constată posesiunea. folosinţa şi dispoziţia unui bun imobil în drept de proprietate numai în cazul în care petiţionarul a avut un document care confirmă dreptul de posesiune asupra acestui imobil. Pronunţând hotărârea privind constatarea faptului despre acceptarea succesiunii şi locul de deschidere a succesiunii.(2) lit. Declararea morţii unui cetăţean se face în modul prevăzut de art.). Cererea de constatare a decesului la o anumită dată şi în anumite împrejurări (art. precum şi în cazul în care procesul-verbal a fost întocmit. Totodată. dreptul copilului la numele şi patronimicul tatălui etc. 81 . nu este în drept să elibereze petiţionarului certificat de moştenitor din lipsa sau din insuficienţa documentelor corespunzătoare.52 Cod civil şi art. 18.(2) lit. La examinarea pricinilor privind constatarea producerii unui accident (art. Cererea de constatare a acceptării unei succesiuni şi a locului ei de deschidere (art.g) Cod de procedură civilă). Instanţele judecătoreşti urmează să deosebească acest fapt de faptul înregistrării decesului. Hotărârea despre admiterea cererii de constatare a decesului trebuie să fie pronunţată în baza probelor veridice care confirmă decesul persoanei la o anumită dată şi în anumite împrejurări. În cazul în care documentele necesare au fost prezentate organului notarial. petiţionarul trebuie să prezinte probe despre imposibilitatea de a obţine documentul sau despre imposibilitatea restabilirii lui.281 alin. care se constată în cazul în care înscrisul respectiv a existat anterior. Instanţele judecătoreşti nu sunt în drept să primească spre examinare în ordinea procedurii speciale cererile despre restabilirea termenelor de prescripţie sau prelungirea termenului depăşit pentru acceptarea succesiunii.f) Cod de procedură civilă) se examinează în procedură specială numai în cazul în care organul.297301 Cod de procedură civilă. însă eliberarea certificatului de moştenitor a fost refuzată. însă actul este pierdut şi restabilirea lui este imposibilă.281 alin. Cererea de a constata un astfel de fapt poate fi primită în procedura instanţei judecătoreşti numai în cazul în care procesul-verbal despre producerea accidentului nu a fost întocmit şi întocmirea acestuia la momentul adresării este imposibilă.patrimoniale şi personale nepatrimoniale (succesiune. necesare pentru confirmarea în procedură notarială a faptului de intrare (aderare) în posesiunea averii succesorale. instanţa judecătorească este In drept să constate un astfel de fapt numai în cazul în care posibilitatea de a-l constata în procedură extrajudiciară este exclusă.(2) lit.e) Cod de procedură civilă) este primită în procedura judiciară şi se examinează numai în cazul în care faptul decesului nu a fost înregistrat.

în legătură cu desfiinţarea URSS şi a organelor ei. deoarece asemenea construcţii nu urmează a fi înregistrate. instanţele judecătoreşti sunt obligate să solicite de la petiţionari prezentarea probelor referitor la faptul că documentul care stabileşte un drept îi aparţine lui şi organul care l-a eliberat nu are posibilitate de a introduce modificările corespunzătoare.1992).1225-XII din 08. Ie-a fost acordat dreptul de a înainta cereri în instanţele judecătoreşti despre constatarea concubinajului. buletinului de identitate. Concubinajul nu poate fi constatat dacă el a încetat până la moartea uneia dintre părţi. inclusiv a unor acţiuni ordinare nominative. buletinul de identitate sau în certificatul de naştere. este necesar de a lua în consideraţie faptul că. nu pot fi examinate în ordinea procedurii speciale cererile privind constatarea faptului de posesie. eliberate de către organele indicate în art. buletinul de identitate sau în paşaport (art. Hotărârea privind constatarea acestor fapte trebuie să se bazeze pe ansamblul de probe autentice care confirmă apartenenţa acestor documente petiţionarului. 23. instanţele judecătoreşti sunt în drept să constate faptele apartenenţei certificatelor de decorare cu ordine şi medalii persoanelor ale căror nume şi prenume indicate în ele nu coincid cu numele şi prenumele indicate în paşaport. La constatarea relaţiilor de căsătorie neînregistrată. La primirea cererilor despre constatarea apartenenţei documentelor constatatoare de drepturi ale persoanei. paşaportului şi a certificatelor eliberate de organele de stare civilă. aflate în aceste raporturi. 20. Nu pot fi examinate în ordinea procedurii speciale. 21.12.12. Instanţele judecătoreşti nu sunt în drept să constate faptul apartenenţei persoanei concrete a documentelor militare. Concomitent. dacă o asemenea cerere a fost examinată în prealabil la comisia pentru stabilirea pensiei de pe lângă organele respective ale administraţiei locale şi petiţionarului i s-a refuzat satisfacerea acestei cereri. folosinţă şi dispoziţie cu drept de proprietate a valorilor mobiliare.(2) lit. 82 . Pricinile din categoria dată sunt intentate conform cererilor persoanelor enumerate în art. iar în caz de primire a cererii. instanţele judecătoreşti trebuie să ţină cont de faptul că cetăţenilor. la pregătirea pricinii pentru dezbateri judiciare. în cazul când există un litigiu de drept care urmează a fi examinat în procedura contencioasă.2 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice.281 alin. şi cererile despre constatarea faptului aflării în posesie a unei construcţii construite arbitrar sau a unei construcţii înregistrate anterior pe numele altei persoane sau procurate de către petiţionar conform unei tranzacţii nelegalizate. De asemenea. de asemenea. numele sau prenumele căreia indicate în document nu coincid cu numele sau prenumele persoanei indicate în certificatul de naştere. care prezintă probe ce confirmă circumstanţele expuse în art.1992 (MO nr.Instanţa judecătorească nu are dreptul să constate faptul aflării în posesie a construcţiilor care nu sunt terminate sau nu sunt primite în exploatare.12/363 din 30.1 din legea menţionată. 22.5 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr. Cererea privind constatarea faptului represiunii politice se primeşte şi se examinează de către instanţa judecătorească numai în cazul în care materialele de arhivă referitoare la represiunile politice nu s-au păstrat în urma expirării termenului de păstrare sau din alte cauze şi de către petiţionar au fost prezentate documente cu privire la refuzul de reabilitare. Faptul aflării cetăţeanului în calitate de deţinut în lagărele de concentrare (ghetouri) poate fi constatat pe cale judiciară. care se aflau în concubinaj până la 8 iulie 1944 şi nu au avut posibilitatea de a înregistra căsătoria în organele de stare civilă în legătură cu decesul unuia din ei.i) Cod de procedură civilă). precum şi dacă căsătoria persoanei a fost înregistrată şi nu a fost desfăcută în modul stabilit.

nu pot servi ca probe în cauză.dacă timp de 3 ani la domiciliul său lipsesc ştiri despre locul unde se află sau după 6 luni dacă a dispărut în împrejurări ce prezentau o primejdie de moarte sau care dau temei de a presupune că a decedat în urma unui anumit accident. însă organele de stare civilă refuză să-l înregistreze (de exemplu. 27. se consideră drept probe orice date reale. demnitatea şi reputaţia profesională se primeşte de către instanţa judecătorească numai în cazul în care autorul informaţiei nu este cunoscut. Cererea privind constatarea faptului răspândirii informaţiei care lezează onoarea. organele de stare civilă au refuzat să corecteze înscrierea efectuată şi acest refuz a fost aprobat prin dispoziţia organului administraţiei locale. dacă ele confirmă cu certitudine acest fapt. semnătura cărora este confirmată pe cale notarială.331-334 Cod de procedură civilă. uraganele. 83 . care determină ordinea de constatare a inexactităţii actelor de stare civilă. Se va lua în consideraţie că timpul aflării în lagărul de concentrare întră în obiectul de dovedire şi este o parte integrală a acestui fapt. înscrisuri în locurile publice etc. iar circumstanţe ce ar servi ca temei de a presupune decesul persoanei în urma unui accident se consideră: incendiile.un militar sau o altă persoană dispărută fără veste în legătură cu acţiuni militare poate fi declarată decedată numai după expirarea a 2 ani de la încetarea acţiunilor militare. dar în conformitate cu regulile prevăzute la art. iar în cazul imposibilităţii de a determina această lună. iar însăşi informaţia a fost răspândită prin demonstrarea unor panouri (pancarte). Persoana poate fi declarată decedată prin hotărârea instanţei judecătoreşti în următoarele cazuri: .(2) lit.52 Cod civil) este o diferenţă esenţială. 28. inclusiv depoziţiile martorilor. Instanţele judecătoreşti vor ţine cont de faptul că cererea privind constatarea inexactităţii actului de stare civilă se examinează nu pe calea constatării faptului care are valoare juridică. Pentru constatarea faptului respectiv. 25. . Prin împrejurări ce prezintă o primejdie de moarte se subînţeleg aşa calamităţi naturale ca: inundaţiile. 24. Instanţele judecătoreşti vor avea în vedere că între constatarea decesului la o anumită dată şi în anumite împrejurări (art. catastrofele aeriene. care îi atribuie valoare juridică. Persoana fizică. se deschide moştenirea. cât şi la declararea persoanei decedată faptul se înregistrează în organele de stare civilă şi se eliberează certificatul de deces. în lipsa unui litigiu de drept. cutremurele. termenul pentru declararea dispariţiei fără urmă sau decesului va începe să curgă din prima zi a lunii următoare celei în care au fost primite ultimele informaţii despre dispărut. accidentele pe calea ferată. poate fi declarată dispărută fără urmă dacă lipseşte de la domiciliu şi a trecut cel puţin un an din ziua primirii ultimelor ştiri despre locul aflării ei (art. de la întâi ianuarie al următorului an. Circumstanţele menţionate trebuie să fie confirmate prin probe veridice şi să fie în relaţie de cauză şi efect cu dispariţia persoanei. 26. dar timpul aflării lui acolo nu este nici confirmat şi nici indicat. deoarece circumstanţele expuse în ele nu sunt verificate şi confirmate de biroul notarial.Instanţa judecătorească nu este în drept să refuze primirea cererii dacă comisia a constatat că petiţionarul a fost deţinut în lagărele de concentrare (ghetouri). accidentele rutiere. Explicaţiile în scris ale persoanelor.67 al Legii cu privire la notariat.281 alin.49 Cod civil). care confirmă aflarea persoanei în calitate de deţinut în lagărele de concentrare (ghetouri) într-un anumit timp. Atât la constatarea decesului la o anumită dată şi în anumite împrejurări. În cazul imposibilităţii de a stabili ziua primirii ultimelor informaţii despre dispărut. pierderea documentelor şi imposibilitatea restaurării lor).e) Cod de procedură civilă) şi declararea persoanei decedată (art. însă consecinţele juridice în aceste două cazuri sunt analogice. copiii au dreptul la primirea indemnizaţiei etc. dacă. la cererea persoanei interesate. Constatarea decesului la o anumită dată şi în anumite împrejurări înseamnă că evenimentul morţii într-adevăr există. conform art. se desface căsătoria.

Hotărârea instanţei judecătoreşti. iar petiţionarul a renunţat la cererea depusă. dar serveşte drept temei pentru obţinerea lor.c) Cod de procedură civilă). se încetează plata pensiei. instanţa judecătorească numeşte un administrator. instanţa judecătorească emite o încheiere de încetare a procesului (art. anularea hotărârii naşte următoarele consecinţe de drept: se restabileşte căsătoria încetată.întocmirea actelor. Dacă este necesară administrarea permanentă a patrimoniului persoanei declarate dispărută fără urmă. La cererea persoanei interesate. 30. . . În cazul în care la examinarea cauzei privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată s-a constatat cu date autentice locul aflării persoanei dispărute. 35. în măsura în care acestea nu contravin regulilor procedurii speciale. Hotărârea instanţei judecătoreşti despre constatarea unui fapt care urmează a fi înregistrat în organele de stare civilă sau în alte organe nu substituie documentele eliberate de către aceste organe.52 Cod civil. instanţa judecătorească desfiinţează. Pricinile civile privind constatarea faptelor care au valoare juridică şi privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată se examinează de către instanţele judecătoreşti după regulile generale.primirea indemnizaţiei pentru întreţinerea copiilor minori. Anulând hotărârea privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată. 33.privatizarea imobilului. conform art. instanţa judecătorească. 84 . Dacă persoana declarată dispărută fără urmă sau decedată apare sau sunt ştiri despre locul aflării ei.241.darea în exploatare a imobilului etc. . după caz. instanţa judecătorească este în drept să recunoască data decesului persoanei ca fiind data morţii ei prezumate în cazurile în care ea a dispărut fără urmă în legătură cu circumstanţele care ameninţau cu moartea sau care dau temei de a presupune că decesul putea avea loc în urma unui accident. cu care autoritatea tutelară încheie un contract de administrare fiduciară.265 lit. 31. 32. scopul constatării şi probele de constatare a faptului. instanţa judecătorească poate numi un administrator şi înainte de expirarea unui an din ziua primirii ultimelor ştiri despre locul aflării persoanei dispărute. . indemnizaţiei etc. Concomitent. administrarea fiduciară a patrimoniului acesteia. intrată în vigoare. 285 şi 300 Cod de procedură civilă. Dispozitivul hotărârii trebuie pe deplin să cuprindă conţinutul faptului constatat. cu condiţia că al doilea soţ nu a înregistrat o altă căsătorie. Persoana se consideră dispărută fără urmă sau decedată de la data intrării în vigoare a hotărârii instanţei judecătoreşti. În ea se indică faptul constatat de instanţă. la cererea persoanei interesate.desfacerea căsătoriei. . 34. anulează hotărârea privind declararea dispariţiei fără urmă sau decesului ei.29.ridicarea vizei de reşedinţă. Concomitent. despre constatarea unui fapt care are valoare juridică este obligatorie pentru organele care înregistrează asemenea fapte sau care omologhează drepturile ce apar în legătură cu constatarea faptului de către instanţa judecătorească. Hotărârea privind constatarea faptului care are valoare juridică şi privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată trebuie să corespundă prevederilor art. Scopurile solicitării declarării persoanei dispărută fără urmă sau decedată sunt următoarele: .

ştia că cel declarat decedat este în viaţă.12.1993.12. dobânditorul de rea-credinţă este obligat să restituie valoarea lor. persoana declarată dispărută fără urmă poate cere administratorului fiduciar repararea prejudiciului cauzat prin administrarea necorespunzătoare a patrimoniului său. poate cere de la orice altă persoană să-i restituie bunurile care s-au păstrat şi care au trecut cu titlu gratuit la aceasta după declararea decesului său.38 din 20. Chişinău. Dacă bunurile persoanei declarate decedată au trecut pe baza dreptului de succesiune la stat şi au fost vândute. 7 iulie 2008 nr. persoanei i se restituie suma obţinută de la vânzarea bunurilor. cu modificările introduse prin Hotărârea Plenului nr. „Cu privire la practica judiciară în cazurile despre constatarea faptelor ce au valoare juridică". Dacă bunurile nu s-au păstrat. persoana interesată nu este lipsită de dreptul de a depune cerere în instanţa judecătorească privind declararea.4 85 . independent de momentul apariţiei sale. a decesului persoanei declarate anterior dispărută fără urmă. după anularea hotărârii de declarare a decesului.15 din 20. În legătură cu adoptarea prezentei hotărâri. în condiţiile prevăzute de art. Dobânditorul cu titlu oneros nu este obligat să restituie bunurile dacă nu se dovedeşte că. După pronunţarea hotărârii prin care persoana a fost declarată dispărută fără urmă. 36. 37. se abrogă Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. la data dobândirii lor. Persoana declarată decedată.La desfiinţarea administrării fiduciare a patrimoniului.52 Cod civil.1999.

86 . • Codul muncii (art.625-XII din 02. Luând în consideraţie faptul că compensarea prejudiciului nepatrimonial (denumit şi daună morală) în domeniul relaţiilor civile este reglementat printr-un şir de acte legislative.10-11/117 din 13. data comiterii acţiunilor care au dus la pricinuirea prejudiciului moral. • Legea presei (MO nr.03.2003 (MO nr. 2.126-131/ 507 din 27. • Legea cu privire la protecţia muncii nr. pag. modificată prin Legea nr. La judecarea cererilor persoanelor vătămate privind compensarea suferinţelor psihice sau fizice suportate.53).06. • Legea privind protecţia consumatorilor (MO nr.2003).2 lit.1422 ş.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la aplicarea de către instanţele de judecată a legislaţiei ce reglementează repararea prejudiciului moral nr.e) şi art. • Legea privind drepturile copilului (MO nr. 2007. de asemenea.1991. în temeiul art.10.18-19 din 08.1995).02.1404.206-XV din 29.07. • Codul audiovizualului al Republicii Moldova. atunci când a intrat în vigoare actul legislativ care prevede condiţiile şi regulile de compensare a prejudiciului.1545-XIII din 25.2.1997). dacă o astfel de răspundere există. Plenul Curţii Supreme de Justiţie.b)). care au fost puse în funcţiune în diferite termene. sunt reglementate prin următoarele acte legislative: • Constituţia Republicii Moldova (art.2/12 din 12. În scopul asigurării aplicării corecte şi uniforme a legislaţiei cu privire la reparaţia prejudiciului moral de către instanţele de judecată. instanţa de judecată trebuie să clarifice: caracterul relaţiilor părţilor sau ale altor participanţi la proces şi de care norme legislative sunt reglementate.05.06.2003).19 Practica judiciară confirmă faptul că instanţele de judecată aplică în mod diferit legislaţia ce reglementează repararea prejudiciului moral.2006 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova.01.57-58/375 din 18.). • Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe (MO nr.02.50-51/359 din 04. în scopul asigurării aplicării uniforme şi corecte a legislaţiei la judecarea fiecărei pricini. • Codul familiei (art. în principal.a.2000). • Codul de procedură penală.1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală. dă următoarele explicaţii: 1. instanţa de judecată trebuie să ţină seama de faptul că chestiunile referitoare la compensarea prejudiciului moral.17 din Codul de procedură civilă. • Legea securităţii statului (MO nr. • Legea nr. nr.9 din 09.02.c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi art. 329). • Codul civil (art.05.44 alin.1995). • Legea contenciosului administrativ (MO nr. ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti. permite legislaţia în vigoare posibilitatea de compensare a prejudiciului moral în aspectul dat al relaţiilor litigioase şi.90.16 lit.(3) lit.13/127 din 02.1998).

• Legea instituţiilor financiare (MO nr. Prejudiciile afective constau în suferinţe psihice cauzate prin lezarea sentimentelor de afecţiune. prestigiului sau reputaţiei profesionale a unei persoane se înţeleg prejudiciile produse prin insulte. 3. Prin prejudicii aduse onoarei. născut din cauzarea de daune (răspunderea civilă delictuală). faptei ilicite în următoarele cazuri expres prevăzute de lege: . suferinţele psihice condiţionate de vătămările corporale. dezvăluirea secretului familial sau a secretului medical. calomnii.• Legea privind accesul la informaţie (MO nr.(4) CPP). demnitatea şi reputaţia profesională. numele.autorul să fi avut capacitatea delictuală în momentul săvârşirii faptei.616 alin. apartenenţa la un grup etnic socialmente mai defavorizat sau la o anumită minoritate sexuală. d) prejudicii cauzate persoanelor juridice (afirmaţii făcute în presă şi pe altă cale care se consideră neadevărate etc. atragere ilegală la răspundere penală. cinstei. slăbirea rezistenţei fizice la boli sau de alte complicaţii.(1)59 din 01. mutilarea. prin fapte ce atentează la drepturile personale nepatrimoniale (dreptul de a folosi propriul nume. dreptul de autor). demnitatea. • Legea ocrotirii sănătăţii (MO nr. demnităţii. de limitarea sau privarea temporară de anumite drepturi. categorie în care intră suferinţele de categorie psihică. care cuprind suferinţele psihice determinate de pierderea sau de rănirea. fiind o sancţiune prevăzută de o regulă generală.01. viaţa privată. 5. de provocarea unei boli. prejudiciile delictuale pot fi clasificate în felul următor: a) prejudicii cauzate personalităţii fizice. folosirea energiei electrice. 87 .(2) CC şi art.). Prejudiciul moral. sănătatea. În categoria largă a prejudiciilor corporale intră durerile fizice cauzate unei persoane prin lovituri. care presupune: . c) prejudicii cauzate personalităţii sociale (cinstea.06. de pierderea locului de muncă. • Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.34/373 din 22. inclusiv cele privind reputaţia şi probitatea profesională.219 alin. În cadrul răspunderii delictuale. 6.. . Prin noţiunea de prejudiciu moral se înţeleg suferinţele psihice sau fizice cauzate prin acţiuni sau omisiuni care atentează la valorile nepatrimoniale ce aparţin persoanei din momentul naşterii sau la bunurile dobândite prin lege (viaţa.autorul faptei cauzatoare de prejudiciu să fi fost în culpă. prejudiciul moral poate fi reparat şi în lipsa vinovăţiei. îngrijorarea pentru aceste efecte ulterioare. pierderea unor plăceri (ideea de confort. b) prejudicii cauzate personalităţii afective. secretul de familie şi personal).). răniri etc. .). aplicare ilegală a arestului preventiv sau a declaraţiei scrise de a nu părăsi localitatea. desfigurarea sau îmbolnăvirea gravă a persoanelor apropiate. aplicarea ilegală în calitate de sancţiune administrativă a arestului şi în alte cazuri prevăzute de lege. vătămări.1996). a substanţelor explozibile. După criteriul domeniului personalităţii umane încălcate.a fost cauzat prin condamnare ilicită. onoarea. 7.07. cât şi orice alte suferinţe psihice similare. inviolabilitatea vieţii personale.1995). mecanismelor. anumite înlesniri etc. 4. defăimări.88-90/664 din 28. aprecieri nefavorabile.2000).a fost cauzat de un izvor de pericol sporit pentru lumea înconjurătoare (exploatarea vehiculelor.între fapta ilicită săvârşită şi prejudiciul cauzat altei persoane să existe o legătură directă de cauzalitate. pseudonumele etc. a instalaţiilor. efectuarea lucrărilor de construcţii etc.). .să se fi săvârşit o faptă cu caracter ilicit. se repară de cel care l-a cauzat altuia printr-o faptă ilicită extracontractuală (art. . epuizarea emoţională.

restabilirea la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat ilegal. paguba morală va fi încasată de la persoana condamnată pentru săvârşirea infracţiunii şi nu de la proprietarul izvorului. Obligaţia de reparaţie a prejudiciului moral cauzat consumatorului îi revine producătorului. Legea instituţiilor financiare. punerea ilegală sub sechestru a averii. . . Prejudiciul cauzat posesorilor izvoarelor de pericol sporit ca rezultat al infracţiunii se repară potrivit dispoziţiilor art. 13.supunerea ilegală la arest administrativ. vânzătorului. . 88 .confiscarea ilegală a averii. mai ales. a banilor. dacă Codul muncii sau alte acte normative nu prevăd altfel. 9. În măsura în care posesorul izvorului de pericol sporit este vinovat de faptul că izvorul a ieşit din posesiunea sa.1398 Cod civil.. prestatorului numai în cazul în care consumatorului i-au fost încălcate drepturile prevăzute de Legea privind protecţia consumatorilor. însă numai în cazul în care există cererea persoanei vătămate. el va răspunde pentru prejudiciu în mod solidar cu persoana care l-a dobândit în posesiune în mod ilicit.efectuarea măsurilor operative de investigaţii cu încălcarea prevederilor legislaţiei. Prin prisma art. Prejudiciul moral născut din litigiile de muncă se repară salariatului în următoarele cazuri: . ca obligaţie de rezultat. ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti este reparabil în următoarele cazuri: . eliberarea ilegală din funcţie. 12. tragerea ilegală la răspundere penală. Prejudiciul moral cauzat în urma acţiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală. În acest caz. Obligaţia de reparaţie a prejudiciului moral cauzat de un izvor de pericol sporit îi revine persoanei care posedă izvorul de pericol sporit în baza dreptului de proprietate ori în alt temei legal sau persoanei care şi-a asumat paza izvorului de pericol sporit. .reţinerea ilegală. denumită. ştampilelor. pe lângă obligaţia expresă de a efectua transportul. Asemenea contracte sunt. obligaţie de securitate. şi obligaţia implicită de a proteja viaţa şi integritatea corporală a călătorilor. . aplicarea ilegală a amenzii. precum şi blocarea conturilor bancare. . condamnarea ilegală. Se explică faptul că răspunderea contractuală pentru prejudiciile nepatrimoniale (morale) are o aplicare particulara. ridicarea.(4) CPP. în contractul de transport. În cazul admiterii acţiunii în contenciosul administrativ.efectuarea ilegală a percheziţiei. transportatorul îşi asumă.219 alin. aplicarea ilegală a măsurii represive de ţinere sub arest. instanţa de contencios administrativ se pronunţă şi asupra reparaţiei prejudiciului moral cauzat prin actul administrativ ilegal sau prin neexaminarea în termenul legal a cererii prealabile. 10. răspunderea îi revine persoanei care a dobândit în mod ilicit izvorul de pericol sporit. Posesorul izvorului de pericol sporit nu răspunde pentru prejudiciul moral dacă demonstrează că izvorul de pericol sporit a ieşit din posesiunea lui ca urmare a acţiunilor ilicite ale unor terţi. .ridicarea ilegală a documentelor contabile. 11. 8.cauzarea prejudiciului salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligaţiilor de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci.a fost cauzat în legătură cu lezarea onoarei. Potrivit contractului de transport al persoanelor.reducerea capacităţii de muncă sau decesul salariatului în urma accidentului de muncă sau îmbolnăvirii profesionale. sub aspectul că are incidenţă numai în ceea ce priveşte anumite contracte şi anumite obligaţii pe care aceste contracte le cuprind. demnităţii şi reputaţiei profesionale. cele de transport al persoanelor şi de valorificare a drepturilor de autor şi inventator. precum şi de alte legi.

privind răspunderea delictuală. Statul. .(3) lit. hotărârea de a intenta un dosar penal n-a fost luată sau a fost anulată. 14. ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti se încasează din bugetul de stat sau.(2) Cod civil).adoptării de către instanţa de judecată a hotărârii cu privire la anularea arestului administrativ în legătură cu reabilitarea persoanei fizice. dar şi cel material. autorităţile administraţiei publice locale. persoana culpabilă de nimicirea premeditată sau de nimicirea prin neglijenţă a originalului operei de artă plastică. privind violarea dreptului de autor şi a drepturilor conexe. . 17. Direct în instanţa de judecată se înaintează cererea de reparare a prejudiciului moral în litigiile privind apărarea onoarei. conform art.1405 alin. este obligat să participe reprezentantul Ministerului Finanţelor sau al administraţiei publice locale.în cazul când culpa persoanelor cu funcţii de răspundere este dovedită prin sentinţă definitivă. în rezultatul acestor acţiuni. ale procuraturii şi din instanţele de judecată. privind consecinţele de declarare a nulităţii căsătoriei. la cererea autorului sau a titularului drepturilor conexe. prin hotărârea instanţei de judecată.38 alin. 18. după caz. indiferent de culpa persoanelor cu funcţii de răspundere din organele de urmărire penală.Prejudiciul moral se repară integral.adoptării de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului sau de către Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a hotărârii cu privire la repararea prejudiciului sau realizării acordului amiabil dintre persoana vătămată şi reprezentantul Guvernului RM la aceste instituţii. cu condiţia că. i-a cauzat soţului de bună-credinţă suferinţe psihice. din bugetul local. ori nu a informat soţul de bună-credinţă despre starea sănătăţii sale şi astfel.parţial . ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti. cererea de reparare a prejudiciului: . este în drept să ceară repararea prejudiciului moral numai în cazul în care.(4) lit. Dreptul la repararea prejudiciului moral cauzat în urma acţiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală. 20. iar în legătură cu acest fapt. 16. 15. Prejudiciul moral cauzat în urma acţiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală. înregistrarea originală).integral . ale procuraturii şi ale instanţelor de judecată. la încheierea căsătoriei. despre ce nu a indicat în declaraţia de căsătorie. după repararea prejudiciului moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală. pentru violarea drepturilor personale (morale).44 alin.pronunţării sentinţei de achitare.în baza şi în condiţiile stabilite de legislaţie. era deja căsătorit. sau nu a avut intenţia de a crea o familie (căsătorie fictivă). căsătoria a fost declarată nulă din motivul că alt soţ. privind repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală. ca pârât la judecarea cererii de reparaţie a prejudiciului moral. . a manuscrisului sau a variantei definitive a operei audiovizuale (negativul. demnităţii şi reputaţiei profesionale.c) din Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe. . în ordine de regres. Soţul de bună-credinţă. autorul sau titularul drepturilor conexe are dreptul să ceară prin judecată recuperarea prejudiciului moral de la persoana care Ie-a violat. este obligată să repare nu numai prejudiciul moral. sunt în drept (obligate) să înainteze persoanelor culpabile. În afară de cele menţionate. ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti apare în cazul: . 89 . 19. În conformitate cu prevederile art. .b) din Codul familiei. Prejudiciul moral nu se repară în cazul când persoana vătămată a contribuit intenţionat şi benevol la producerea prejudiciului prin autodenunţ (art.scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare. în termen de şase luni de la efectuarea unor astfel de măsuri.efectuării măsurilor operative de investigaţii cu încălcarea prevederilor legislaţiei până la intentarea dosarului penal. în afară de reprezentantul organului de drept.

în cazul în care pentru repararea prejudiciului moral este necesară prezenţa ei. Prejudiciul moral se compensează prin echivalent bănesc (art. la determinarea mărimii prejudiciului moral în echivalent bănesc. .).în litigiile care decurg din acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală. către persoana vinovată de încălcarea acestor drepturi. la determinarea mărimii compensaţiei pentru prejudiciul moral. demnitatea şi reputaţia profesională etc. nu este în drept să se refere la mărimea compensaţiei pentru prejudiciul moral solicitată de către persoana vătămată. instanţa de judecată. demnitatea sau reputaţia profesională este răspândită printr-un mijloc de informare în masă .importanţa vitală a drepturilor personale nepatrimoniale şi a bunurilor (viaţa.privind restabilirea la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu. imprudenţa) persoanei care a cauzat prejudiciul. Cererile de reparare a prejudiciului moral se înaintează: . prejudiciul moral poate fi reparat într-o altă formă materială (art. în care ea se consideră lezată prin afirmaţiile neadevărate făcute în presă sau vătămată în drepturile sale.(1) Cod civil).în litigiile privind protecţia consumatorilor. Instanţele judecătoreşti.329 alin. însă numai în cazurile expres prevăzute de lege. 22. Astfel. . legislaţia în vigoare prevede că. onoarea. inviolabilitatea locuinţei. cât şi datele obiective care certifică acest fapt. Se explică faptul că este în drept să depună cerere în instanţa de judecată referitor la repararea prejudiciului moral nu numai persoana fizică.felul vinovăţiei (intenţia. vânzător.(1) Cod civil).). Dacă prejudiciul moral este cauzat de un organ de stat republican sau local . către autorităţile publice locale sau centrale. Dacă informaţia care lezează onoarea. în 90 . la pronunţarea hotărârii de admitere a cererii de încasare a prejudiciului moral. Concomitent. printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat de a i se rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege. recunoscute de lege. Instanţele judecătoreşti. .(2) Codul muncii). prestator.în litigiile care decurg din Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe. în lipsa conflictului şi la determinarea părţilor.în litigiile care decurg din Legea contenciosului administrativ. secretul personal şi familial. trebuie neapărat să la în considerare atât aprecierea subiectivă privind gravitatea cauzării suferinţelor psihice sau fizice părţii vătămate. . îndeosebi: . 25. către angajator.1422 alin. . ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti. către producător. către persoana care a răspândit informaţia. Mărimea compensaţiei pentru prejudiciul moral se determină de către instanţa de judecată (art. demnităţii şi reputaţiei profesionale.în litigiile privind apărarea onoarei. .către autorul informaţiei şi mijlocul de informare în masă. sănătatea. sunt în drept să la în considerare şi alte circumstanţe probatoare prin actele pricinii. către Ministerul Finanţelor şi organul republican de drept în sistemul căruia funcţionează autorul.nivelul (gradul) suportării de către persoana vătămată a suferinţelor psihice sau fizice (lipsirea de libertate. libertatea. 24. . 23.în litigiile de muncă. pierderea sau limitarea capacităţii de muncă etc. . către autorul prejudiciului (persoană fizică sau juridică).în litigiile delictuale. dar şi persoana juridică. 21.1423 alin. pricinuirea vătămării corporale.către acest organ şi organul financiar respectiv. decesul persoanelor apropiate (rudelor).

particular. La pronunţarea hotărârii prin care a fost admisă cererea de reparare a prejudiciului moral cauzat în legătură cu îndeplinirea de către salariat a obligaţiilor de muncă sau ca rezultat al privării ilegale a acestuia de posibilitatea de a munci. 27. Despăgubirile solicitate cu titlu de daune morale pot fi acordate sub forma unor sume băneşti concrete. 29. instanţa de judecată trebuie să ţină cont de faptul că angajatorul este obligat. 32.3 ani . şi nu în drept. . .în cazul produselor pentru care nu este prevăzută stabilirea termenului de valabilitate sau a duratei de funcţionare.(1) lit. În afară de cele menţionate.(4) CPP.3 ani de la data apariţiei dreptului respectiv al salariatului. pe lângă criteriile generale. să repare prejudiciul moral. În cazul în care cererea de reparare a prejudiciului moral a fost înaintată în instanţa de judecată către doi sau mai mulţi reclamaţi şi prin hotărârea pronunţată aceasta a fost admisă. se vor lua în considerare criteriile specifice de evaluare a cuantumului acestor despăgubiri prevăzute la art. ce i se cuvin salariatului.3 ani de la data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau de la data expirării termenului prevăzut de Legea contenciosului administrativ pentru soluţionarea acesteia. de aceea în cererea despre compensarea prejudiciului moral aceasta trebuie să indice de către cine. 30. 9 91 . Chişinău. 28. în ce circumstanţe şi în baza căror acţiuni (inacţiuni) i-au fost cauzate suferinţe morale (psihice) sau fizice. Termenul în interiorul căruia persoana poate să sesizeze instanţa de judecată cu privire la repararea prejudiciului moral este de: . -1 an de la data când salariatul a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului său (art. prin ce se manifestă acestea. instanţa de judecată.a) CM). . trebuie să ţină cont de faptul că mărimea acesteia nu poate fi mai mică decât un salariu mediu lunar al salariatului.355 alin. cu condiţia ca prejudiciul moral să fie expres prevăzut de lege. la determinarea mărimii compensaţiei pentru repararea prejudiciului moral. 26. în situaţia în care obiectul litigiului constă în plata unor drepturi salariale sau de altă natură. Obligaţia de a dovedi faptul pricinuirii prejudiciului moral (suferinţelor psihice sau fizice suportate) o exercită partea vătămată.219 alin. cărora Ie-a fost cauzat.3 ani în litigiile delictuale. situaţia familială şi materială a persoanei care poartă răspundere pentru cauzarea prejudiciului moral părţii vătămate. prejudiciul moral se încasează aparte şi nu solidar. La examinarea acţiunilor civile privind repararea prejudiciului moral rezultat din săvârşirea infracţiunilor înaintate de către persoanele fizice sau juridice. 9 octombrie 2006 nr. 31. în cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu. Prejudiciul moral poate fi reparat indiferent de existenţa şi întinderea prejudiciului material.

2 lit. nr. şi se referă la: cheltuielile de efectuarea cercetărilor la faţa locului. În mod concret. care se determină în funcţie de caracterul şi valoarea acţiunii .4 modificată de: Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.06. cuantificării acesteia.1992 cu modificările ulterioare (republicată în Monitorul Oficial. nr. În scopul eliminării deficienţelor din practica de încasare a cheltuielilor de judecată în cauzele civile.C. în baza art. Plenul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE: 1.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei despre încasarea cheltuielilor de judecată în cauzele civile nr. Taxa de stat reprezintă o sumă. 2004. altele decât sumele achitate cu titlu de taxă de stat.în acţiunile patrimoniale.25 din 28. În cauzele civile cheltuielile de judecată sunt alcătuite din taxa de stat şi cheltuielile de judecare a pricinii. 2. încasării cheltuielilor suportate de instanţele de judecată. Cheltuielile de judecare a pricinii constituie sumele băneşti cheltuite în legătură cu examinarea pricinii. din aceste cheltuieli fac parte: sumele plătite martorilor. suportate de instanţa de judecată şi de părţi sau participanţii la proces. interpreţilor..16 lit.90 C.1216-XII din 30. se determină prin proporţiile fixe stabilite.2004 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. cheltuielile de transport şi de cazare suportate de părţi şi de alţi participanţi la proces în legătură cu prezentarea lor în instanţă. specialiştilor.3-55 din 02. care au ca obiect reglementarea cheltuielilor de judecată în materie civilă. nr. În unele cazuri se comit erori de esenţă în privinţa încasării taxei de stat. ale Codului de procedură civilă intrat în vigoare la 12. repartizării cheltuielilor între părţi. de plată a cheltuielilor interpretului suportate de cetăţenii străini şi apatrizi.04. precum şi în legătură cu problemele legate de scutirea de la plata taxei de stat şi restituirea taxei de stat. potrivit art.P. pag.12.2003 (Monitorul Oficial.06. dacă tratatele la care Republica Moldova 92 . de înştiinţare şi chemare a părţilor în judecată.d) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi a art.2008 Generalizarea practicii aplicării de către instanţele judecătoreşti a dispoziţiilor legale.e). art.17 din Codul de procedură civilă.111-115 din 12.2004). Se atenţionează instanţele judecătoreşti asupra necesităţii aplicării conforme şi stricte a dispoziţiilor Legii taxei de stat nr.10 din 22.2003) şi a altor reglementări tangenţiale cu domeniul cheltuielilor de judecată. iar în acţiunile nepatrimoniale şi în alte cazuri stabilite de Legea taxei de stat.10. experţilor.06.12. a demonstrat că instanţele nu întotdeauna respectă prevederile legale privind cheltuielile de judecată.

cererea care vizează pricinile examinate în procedură specială. cererea de declarare a insolvabilităţii. Prin prisma art. de executare a actelor judecătoreşti şi alte cheltuieli suportate de către instanţă şi participanţii la proces.4 din prezenta hotărâre. făcânduse o concluzie din ansamblul probelor prezentate. în dependenţă de situaţia ei materială. [Pct. cererea creditorului de eliberare a ordonanţei judecătoreşti. de asistenţă juridică. valoarea acţiunii. La cererea uneia sau a ambelor părţi şi ţinând cont de situaţia materială.10 din 22.26 Cod Civil. aplicate în mod coroborat. Nu sunt supuse taxei de stat: cererile adresate instanţei în cursul desfăşurării procesului şi care nu modifică caracterul sau valoarea taxabilă a cererii iniţiale. obligaţiile care ar rezulta din anumite acte. cererea intervenientului principal. compensaţiile pentru timpul de muncă pierdut. cererea de recuzare. Instanţa de judecată poate să scutească persoana fizică de plata taxei de stat.4 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. cererile de recurs împotriva încheierilor judecătoreşti etc.19 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice etc.12.C. [Pct. apreciată în conformitate cu pct. În conformitate cu dispoziţiile art.C... care nu se încadrează în criteriile stabilite de art. art. care nu a fost percepută prin hotărârea iniţială. existenţa la întreţinere a copiilor minori sau a altor persoane etc.P.C. cererea de eliberare repetată a copiilor de pe actele judecătoreşti. aceste persoane pot fi scutite de la plata taxei de stat. Nu se încadrează în noţiunea de cheltuieli de judecare a pricinii: sumele băneşti achitate experţilor sau interpreţilor pentru prestarea muncii care intră în atribuţiile lor de serviciu.2008] 3. de declarare a insolvabilităţii.90 C. cererea de eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărârilor arbitrale.3 C. În cererea de scutire se vor expune circumstanţele care justifică solicitarea şi vor fi anexate actele confirmative ale acestor circumstanţe (avizul Comisiei pentru protecţie socială.P.este parte nu prevăd altfel.P. pensiei sau a altor venituri. cererile de apel. cererea reconvenţională. cererea de adoptare a hotărârii suplimentare (art. certificat despre mărimea salariului.85 alin. 4. cererea de strămutare a pricinii.C.85 alin.2 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. Scutirea poate fi totală sau parţială.) precum şi cererile prin care se exercită căile de atac împotriva hotărârilor suplimentare privind perceperea taxei de stat. În cadrul aprecierii situaţiei materiale se va lua în considerare: valoarea patrimoniului disponibil al persoanei.).P. iar în cazuri temeinic justificate. de căutare a pârâtului.1 al Legii taxei de stat şi de art.10 din 22. instanţa poate amâna sau eşalona plata taxei de 93 .2008] 5.84 C.P. se va lua în considerare statutul special al persoanei fizice.C. Sunt exceptate de la plata taxei de stat unele categorii de acţiuni şi organe. cererea iniţială de eliberare a copiilor de pe actele judecătoreşti.353 din Codul Muncii. conform art. care practică activitatea de întreprinzător sub forma întreprinderii individuale sau a gospodăriei agricole. de efectuare a expertizei. apreciindu-se în dependenţă de cerere şi de dovezile prezentate. despăgubirea pentru timpul de muncă pierdut în cazul în care se dovedeşte reaua credinţă cu care a acţionat cealaltă parte intentând acţiunea în judecată şi alte sume care rezultă din anumite cauze. constituie obiect de încasare a taxei de stat următoarele cereri adresate instanţei: cererea iniţială de chemare în judecată.: art. dar şi în alte texte de lege speciale (ex.(4) C.(1) al C.). recurs şi revizuire.12. enumerate în mod exhaustiv de art.250 pct.4 pct.

C.P. care este susceptibilă de recurs (art. Amânarea constă în suspendarea momentului plăţii. 6.P. conform art.C. la depunerea repetată a cererii. În cazul în care se constată că cererea a fost depusă fără anexarea dovezii de plată. dar reclamantul a achitat o parte din sumă. situaţie asupra căreia dispoziţiile art.(2) C.. În cazul când reclamantul care figurează greşit în proces este înlocuit prin acordul lui cu reclamantul corespunzător. iar la verificarea condiţiilor prevăzute de art.(1) şi (2) C. cât şi de instanţele de apel şi recurs. cererea va fi scoasă de pe rol şi restituită acestuia.167 C. În cazul în care reclamantul solicită scutirea parţială sau totală.86 C. În partea motivată a încheierii de soluţionare a problemelor legate de taxa de stat se vor indica motivele de fapt şi de drept care au condus la respectiva soluţie. cu excepţia cazurilor de la art.). dacă pârâtul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecată. nesusceptibilă de recurs. Este necesar de a se distinge situaţia de stabilire a unui termen pentru plată în condiţiile stabilite de art. situaţie indicată mai sus. cererea se va restitui reclamantului. valoarea acţiunii şi alte indicii.C.7 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. acesta din urmă va achita taxa de stat conform principiilor 94 .C. În cazul în care la cerere nu este anexată dovada de plată a taxei de stat.). în situaţiile prevăzute de lege. se va emite o încheiere motivată pentru soluţionarea acestei probleme. (2) C.86 C.).P. în cazul în care taxa nu a fost restituită şi se atestă prezenţa situaţiilor de la art.C. În cazul în care cererea a fost scoasă de pe rol pentru nerespectarea termenului stabilit în urma amânării sau eşalonării taxei de stat.(1) C. La cererile depuse de persoanele juridice privind amânarea sau eşalonarea plăţii taxei de stat.P.2008] 8. de cea prevăzută de art.99 C. cu excepţia judecării recursului prevăzut de Secţiunea II-a din Capitolul XXXVIII al C. taxa de stat se va încasa de la pârât.C. la aprecierea instanţei. Subiect al amânării sau eşalonării poate fi atât persoana fizică cât şi cea juridică. 7.168 alin.P.P.).P.P.438 alin.P. instanţa emite o încheiere pentru a nu se da curs cererii.C. Este de menţionat faptul că în cazul scutirii reclamantului de la plata taxei de stat. mărimea cărora poate fi diferită sau egală.85 alin.stat (art.171 alin.85 alin. prin hotărârea pronunţată (art.(1) C.12. se va constata existenţa dovezii de plată (chitanţă fiscală sau extras din transferul de la plătitor către instituţia bancară). [Pct. de la depunerea cererii până la data stabilită de instanţă.a) şi b). amânarea sau eşalonarea plăţii taxei de stat. Termenul de amânare sau eşalonare a achitării taxei de stat nu poate depăşi momentul retragerii instanţei pentru deliberarea hotărârii.98 alin.P. Dacă reclamantul nu a achitat taxa de stat în termenul stabilit de instanţă.C. La depunerea cererii de recurs împotriva deciziilor instanţelor de apel se va anexa dovada plăţii taxei de stat.C.C.10 din 22. amânarea sau eşalonarea plăţii taxei de stat sunt aplicabile atât de instanţele de fond.86 C..P. pentru stabilirea situaţiei lor materiale se va aprecia: situaţia contului bancar la momentul depunerii cererii. beneficiile realizate sau pierderile suportate de persoana juridică în ultima perioadă. preţul şi mărimea bunurilor disponibile. iar în termenul stabilit nu s-a înlăturat acest neajuns. Actele ce constituie dovadă de plată se prezintă în original şi ştampilate de instituţia emitentă. Taxa de stat pentru cererile adresate instanţei se plăteşte până la depunerea lor.(4) şi art. Dispoziţiile privind scutirea.C. se va achita numai diferenţa rămasă neplătită. 9. când termenul acordat nu poate depăşi momentul de începere a examinării cauzei. Eşalonarea constă în achitarea sumei taxei de stat în cel puţin două tranşe. fixează un termen pentru lichidarea neajunsurilor şi comunică despre aceasta reclamantului (art.267 lit. nu au incidenţă..

după scoaterea acesteia de pe rolul instanţei taxa de stat va fi achitată conform dispoziţiilor generale. alin. taxa de stat va fi achitată de către succesor. Totodată. 11. taxa de stat se consideră achitată.280 alin. iar dacă acţiunea este înaintată în mod repetat şi taxa de stat nu a fost restituită . nesupusă recursului. dacă anterior nu a fost achitată taxa de stat pentru fiecare din ele. judecătorul va emite o încheiere. Când cererea de chemare în judecată conţine mai multe pretenţii de sine stătătoare cu caracter patrimonial. Pentru procedura disjunsă. adică 50 la sută din taxa stabilită pentru cererea soluţionată în acţiuni le civile.C.).C.(4) C.). taxa de stat achitată în procedură specială se va lua în calcul la încasarea taxei şi la repartizarea cheltuielilor de judecare a litigiului în procedură de acţiune civilă (art. iar taxa de stat a fost achitată în modul stabilit inclusiv pentru capetele de cerere disjunse.f) şi g) C.taxa de stat urmează a fi restituită.g) Legea taxei de stat).346 alin. prin care va dispune de a nu se da 95 . în acţiuni cu caracter nepersonal. taxa de stat achitată de creditor nu va forma obiect al restituirii (art. În situaţia în care se conexează mai multe acţiuni.P. dacă nu a fost achitată de către persoana succedată iar succesorul nu beneficiază de înlesniri.a) şi b) C.13.P. dar se va face o notă de constatare a achitării taxei de stat aferente. iar dacă înainte de restituire acesta înaintează acţiune civilă. 10. calculate separat. Cererile examinate în procedură specială sunt impuse cu taxă de stat în cuantum de 500% din salariul minim stabilit în republică (art.). În acelaşi mod se procedează şi la conexarea mai multor cereri cu caracter patrimonial. taxa de stat se va percepe în cuantumul prevăzut de lege. În cazul înaintării unei cereri de chemare în judecată ce conţine pretenţii cu caracter patrimonial şi nepatrimonial. în legătură cu faptul că acţiunilor nu li s-a dat curs .(4) C. Dacă ordonanţa judecătorească a fost anulată. În situaţia în care judecătorul va separa una sau mai multe din capetele de cerere conexe.generale. taxa de stat nu se va recalcula şi nu se va restitui. excepţie fiind situaţia în care cele două persoane au procedat conform regulilor privitor la cesiunea de creanţă prevăzute de art. iar taxele de stat aferente acestora au fost achitate şi nu a intervenit vreo majorare a valorii pretenţiilor. nefiind expirat termenul de trei ani de la data transferului ei la buget.(1) lit.se va anexa dovada achitării iniţiale a taxei.P. care necesită judecarea în procedură de acţiune civilă.C.1 din lit.3 pct.346 alin.C.C.P. Cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti se impune cu taxă de stat în cuantum de 50% din taxa de stat stabilită pentru cererea de chemare în judecată în regim general (art.). În cazul în care cererea este scoasă de pe rol pe motivul constatării unui litigiu de drept. Dacă o acţiune este înaintată în mod repetat.267 lit. menţionându-se procedura în care se află actul ce confirmă achitarea taxei de stat.k) C. ci ca o valoare totală a cuantumului taxei de stat. taxa de stat nu se va achita din nou. iar în cazul încasării taxei la buget de la debitor. atât pentru pretenţiile patrimoniale cât şi pentru cele nepatrimoniale. 13.P. Proporţia respectivă nu trebuie privită ca o scutire parţială la depunerea cererii. se va proceda conform pct. cu excepţia cazurilor prevăzute de lege (art.87. taxa de stat se va calcula conform valorii fiecărei pretenţii aparte (art. în temeiul ordonanţei judecătoreşti se va încasa taxa datorată de creditor la depunerea cererii.C.556-566 C.P. iar reclamantul înaintează acţiunea civilă. În situaţia în care cererea creditorului nu a fost acceptată. Dacă reclamantul iniţial este substituit de succesorul său în drepturi.267 lit. În acelaşi sens se va proceda în situaţia anulării încheierii privind scoaterea cererii de pe rol. 14. valoarea taxei de stat se va restitui acestuia.C. În cazul depunerii cererii de eliberare a ordonanţei judecătoreşti fără achitarea taxei de stat.(2) C.). pronunţată în temeiul art. 12.

C. precum şi a modificării cotei procentuale sau a salariului minim din care ea se calculează.curs cererii şi va stabili un termen de achitare a taxei de stat (art. acesta nu beneficiază de compensarea cheltuielilor suportate.15 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. taxa de stat va fi încasată de la pârât în folosul statului. 20. 15. taxa de stat se va încasa de la debitor. În cazul în care reclamanţii atacă hotărârea. ei vor fi obligaţi la plata taxei de stat.P. la cererea reclamantului. 96 . fără încasarea taxei de stat.6 al prezentei hotărâri. 21.(2) C.C. În cazul satisfacerii acestor acţiuni.P.C. Dacă în interiorul termenului stabilit de către judecător. necesare şi rezonabile (art. 19. iar scutirea din prima instanţă este inoperantă. nu şi la pârâţii din aceste acţiuni.97 C.C.). Dacă creditorul a fost scutit de la plata taxei de stat. după intervenţia schimbărilor taxa se va achita în conformitate cu acestea. În situaţia modificării modului de percepere a taxei de stat.12. Dacă reclamantul nu şi-a susţinut pretenţiile din cauza faptului că au fost satisfăcute benevol de către pârât după intentarea acţiunii.349 C. cererea va fi considerată depusă la data înregistrării ei iniţiale. instanţa va obliga pe pârât să compenseze acestuia toate cheltuielile de judecată. nefiind admisă fracţionarea acesteia. conform explicaţiilor de la pct.(3) C. 17. aceasta se va încasa în mărime deplină de la reclamant în folosul statului. iar reclamantul a fost scutit de plata taxei de stat. după depunerea acţiunii şi achitarea taxei de stat.171 alin.). iar în cazul scutirii de către instanţă. instanţa îi va restitui cererea şi actele anexate printr-o încheiere recurabilă.C. neefectuându-se recalcularea taxei. iar dacă reclamantul a înlăturat acest neajuns în termenul fixat de instanţă. prin emiterea unui titlu executoriu în baza ordonanţei (art.P.10 din 22. acestea se referă la reclamanţi.(1) C.98 C.). taxa de stat se va încasa de la pârât în mărimea cuantumului total. Dacă reclamantul îşi retrage cererea de chemare în judecată sau renunţă la acţiune până la comunicarea către pârât a cererii. iar în caz de neînlăturare a acestui neajuns.). aceasta se încasează la buget de la pârât în raport cu partea admisă a acţiunii. Instanţele de judecată vor lua în considerare că atât în cazul scutirilor expres prevăzute de lege cât şi în situaţia de scutire facultativă. reclamantul nu a prezentat dovada achitării taxei de stat. iar partea rămasă din taxa de stat urmează a fi în casată de la reclamant. inclusiv cheltuielile de asistenţă juridică în măsura în care acestea au fost reale. iar în termenul stabilit de art. se va dispune restituirea cererii prin încheiere susceptibilă de recurs. Dacă reclamantul este scutit de plata taxei de stat şi i-a fost admisă parţial cererea de satisfacere a pretenţiilor cu caracter nepatrimonial. dacă ultimul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecată. se va păstra situaţia existentă la depunerea cererii.P. Indicaţiile de la punctele 18 şi 19 ale prezentei hotărâri sunt aplicabile şi în privinţa celorlalte cheltuieli de judecată suportate de către instanţa judecătorească. respectându-se principiul ne-retroactivităţii legii procesuale civile.354 alin. Dacă în termenul stabilit taxa de stat va fi achitată.2008] 16.P.C. conform art.171 alin.P. Dacă cererea a fost depusă înainte de modificările menţionate fără a se achita taxa de stat. În caz de respingere completă a acţiunii examinate de instanţa de judecată.P.352 C. conform art. aferent acestui tip de pretenţii. aceasta se referă numai la depunerea cererii. [Pct.C. pentru pronunţarea căreia au fost scutiţi de la plata taxei de stat. debitorul nu a înaintat obiecţii. 18.. Dacă acţiunea a fost parţial admisă. cererea se va considera depusă la data prezentării iniţiale (art.

(1) C. în cadrul examinării cauzei. 97 . La stabilirea valorii acţiunii. reclamantul îşi majorează pretenţiile formulate anterior prin acţiune. alte criterii care ar duce la o evaluare reală.reieşind din suma totală a obligaţiilor de plată pe un an.. instanţa poate obliga pe reclamant. în dependenţă de care urmează să fie stabilit cuantumul taxei: a) pentru acţiunile de încasare a pensiei de întreţinere . majorarea sau micşorarea cuantumului pensiei de întreţinere .P. adică conform concesiilor reciproce efectuate de părţi. taxa de stat se va achita cu aproximaţie. dacă la momentul depunerii cererii este dificilă determinarea valorii acţiunii.C.Dacă s-a renunţat la acţiune după comunicarea cererii. precum şi pentru plăţile pe un termen nu mai mic de trei ani reieşind din suma totală a plăţilor.P. 23.C. e) pentru acţiunile cu privire la recunoaşterea nulităţii contractelor cu obiect patrimonial şi a testamentelor . instanţa va lua în considerare: preţul de circulaţie a bunului. la cererea pârâtului.88 alin.(1) C.P.reieşind din suma cu care se micşorează sau se majorează.12.87 alin. urmând să se încaseze o taxă suplimentară în corespundere cu partea din valoarea acţiunii pentru care nu s-a achitat taxa de stat. cumulul acestor plăţi se determină din suma care constituie nu mai puţin de 25% din salariul minim pe republică. cererea de majorare a pretenţiilor se va scoate de pe rol. [Pct. instanţa va soluţiona această problemă în încheierea de aprobare a tranzacţiei în conformitate cu art. instanţa de judecată va lua în considerare dispoziţiile art. dar nu mai mult decât suma totală a plăţilor pe un an.(2) C. Conform art. Atunci când. c) pentru acţiunile privitoare la plăţile fără termen şi la plata întreţinerii viagere. b) pentru acţiunile cu privire la încasarea unei sume de bani .reieşind din suma acestor diferenţe.).reieşind din costul real al bunurilor contestate.88 alin. acesta va achita o taxă suplimentară pentru partea cu care acţiunea se majorează. În cazul încheierii unei tranzacţii de împăcare şi dacă nu s-a prevăzut ordinea repartizării cheltuielilor de judecată. d) pentru acţiunile de majorare sau micşorare a sumelor pe o perioadă anumită a mărimii despăgubirilor pentru cauzarea de daune .reieşind din suma solicitată. dar nu mai mult decât pe un an. când acţiunea se va califica ca nepatrimonială şi se va încasa cuantumul de 500% din salariul minim. Dacă pârâtul nu lucrează sau locul lui de aflare nu este cunoscut..21 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.240 alin. În situaţia în care instanţa a depăşit limitele pretenţiilor formulate de reclamant conform art.P.2008] 22.(3) C. partea din taxa de stat. atunci când există asemenea informaţii. dar cu obligativitatea încasării cheltuielilor suportate de către instanţă. taxa de stat se va încasa de la pârât în folosul statului. nu se va restitui reclamantului. dacă preţul se determină în funcţie de greutatea bunului . Dacă lipsesc informaţii privind valoarea reală a obiectului în litigiu. Aceasta se va stabili la soluţionarea în fond a pricinii. acesta va fi evaluat la preţul minim. proporţională cu partea valorii pretenţiilor cu care s-a micşorat acţiunea.C.art.greutatea netă este cea care în caz de îndoială determină valoarea lui.10 din 22.. 24. iar în caz de neachitare (art.C. încasată pentru fiecare copil.P. În cazul în care reclamantul îşi micşorează valoarea pretenţiilor din acţiune.. să-i compenseze cheltuielile suportate.94. dacă legea nu prevede altfel. cu excepţia situaţiei când suma de bani reprezintă mărimea compensaţiei pentru prejudiciul moral.C. Pentru stabilirea valorii bunului. zona respectivă. 95 şi 98 C. Pentru acţiunile privind scutirea.

generate de diferite circumstanţe excepţionale (art. că autorităţile publice centrale.2008] 98 . dar nu mai mic decât costul de inventar al construcţiei la momentul depunerii cererii. dar nu mai mult decât pe un an. art. A atenţiona instanţele de judecată asupra faptului că în acţiunea de reparaţie a daunei materiale pricinuite prin infracţiune. iar în intervalul de timp dintre momentul înaintării cererii de chemare în judecată şi cel al soluţionării ei valoarea reală a bunului s-a modificat. în acţiunile cu privire la revendicarea dreptului de proprietate asupra construcţiei. în cadrul judecării cauzei privind recuperarea sumelor rezultate din daunele cauzate prin vătămarea integrităţii corporale sau altă vătămare a sănătăţii. va obliga pe pârât şi la cheltuielile suplimentare viitoare. precum şi la depunerea cererilor de contestare a hotărârilor judecătoreşti. În cazurile în care instanţele judecătoreşti. se determină în raport cu costul ei real. pentru mijloacele de transport.85 alin.i) CPC). taxa de stat se va stabili conform punctului 25. Taxa de stat.f) pentru acţiunile despre partajarea bunurilor . [Pct. taxa de stat se stabileşte reieşind din costul real al bunului. o sumă ce derivă dintr-o altă daună (ex.10 din 22.(1) lit.85 alin. taxa se calculează din suma totală a tuturor pretenţiilor.P.4 alin. 32.e) C. intentează acţiune pentru apărarea intereselor patrimoniale proprii. acestea vor achita taxa de stat în ordine generală. 27.(1) lit. taxa de stat se va încasa de la ele atât prin hotărârea pronunţată.a) C. Dacă instituţiile sus-menţionate. judecând litigiile cu privire la cheltuielile suplimentare. Dacă. în cazul intentării acţiunilor pentru apărarea intereselor statului. În cazul în care construcţia aparţine unei persoane juridice. 30. indiferent dacă ulterior va fi pronunţată o hotărâre despre încasarea de la pârât în folosul reclamantului a pensiei pentru întreţinerea copilului născut. 29.C. adoptate asupra acestor acţiuni. sunt scutite de la plata taxei de sta indiferent de calitatea lor procesuală (art.). pentru care se va încasa taxa de stat în baza principiilor generale. 31. Curtea de Conturi şi structurile teritoriale ale acesteia. dar nu mai mult decât pe 3 ani (art. indiferent dacă acţiunea se judecă direct în ordinea procedurii civile sau după ce a fost lăsată fără examinare de către instanţa penală. Se explică instanţelor judecătoreşti. se pronunţă o hotărâre de încasare în folosul victimei a sumei ce constituie cheltuieli legate de îngrijire a acesteia de către o altă persoană. cea de-a doua va fi considerată pretenţie de sine stătătoare.(1) lit.12. 25. iar dacă aceste autorităţi figurează în calitate de pârâţi şi acţiunea reclamantului se admite.32 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. 28. finanţate de la bugetul de stat. În cauzele cu privire la încasarea sumei pentru întreţinerea soţiei în stare de graviditate şi după naştere. cu excepţia cazului când dauna s-a pricinuit prin infracţiune. foi de odihnă recuperatorie etc.reieşind din costul bunurilor supuse partajului. reclamanţii sunt scutiţi de plata taxei de stat (art. dar nu mai mic decât costul determinat de oficiul cadastral teritorial.C.: deteriorarea bunurilor). iar pârâţii vor fi obligaţi la plata taxei de stat. taxa de stat se determină reieşind din suma totală a plăţilor pentru întreaga perioadă. organele administraţiei publice centrale. 26. se va dispune încasarea taxei de stat în cuantumul rezultant din valoarea reală de la momentul depunerii cererii.87 aţin.). pentru care urmează a se plăti.(13) din Legea taxei de stat. dacă aceasta nu are venit propriu suficient.79 din Codul familiei).. la momentul depunerii cererii. cât şi la contestarea acestor hotărâri.P. pe lângă plata sumei ce rezultă din dauna cauzată sănătăţii. În toate cazurile în care taxa de stat se în casează de la pârât în folosul statului prin încheiere sau hotărâre a instanţei. În situaţia în care reclamantul solicită.

). 36. experţilor. remunerarea în profesia respectivă etc.10 a Plenului Judecătoriei Supreme a R. Traducătorilor li se achită o sumă cuprinsă între 1. dar nu mai mult de 11.29 din Hotărârea sus-menţionată taxa de stat şi celelalte cheltuieli de judecată urmează a fi achitate de pârât. Aceste explicaţii nu se referă la cazul când persoanele sus-indicate efectuează lucrările încredinţate de instanţă în cadrul atribuţiilor de serviciu.124 şi art.8% din salariul minim pe zi. din contul de depozit al instanţei. existând o cerere în acest sens.4% din salariul minim pentru fiecare oră.1992 (modificată şi completată) cu privire la adoptarea Instrucţiunii privind restituirea cheltuielilor suportate de martori. în cazul în care reclamantul a fost scutit la depunerea cererii de plata taxei de stat.653 din 05.8% din salariul minim pentru fiecare martor citat din altă localitate şi 11. specialişti. iar în hotărârea instanţei se reţine faptul că în baza criteriilor enunţate la pct. Este necesar de a atenţiona instanţele judecătoreşti că partea care cere citarea unei persoane în calitate de martor. prezentând în instanţă dovada de plată. 37. diurnele.2% şi 1. după constatarea ca fiind dovedită reaua credinţă. Sumele datorate se vor achita conform Instrucţiunii amintite.p.8% din salariul minim pe oră.C. În privinţa modalităţii de achitare şi calculare a acestor cheltuieli. precum şi o recompensă rezultată din salariul mediu pe economie şi numărul de ore necesare pentru prezentare. În situaţia în care sumele sus-menţionate nu au fost achitate în termenul stabilit de instanţă. traducători şi martori asistenţi. În situaţia în care reclamantul a achitat taxa de stat la depunerea cererii.1993 "Cu privire la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei în pricinile de desfacere a căsătoriei".06. după îndeplinirea de către persoanele îndreptăţite pentru primirea lor a obligaţiunilor.1% din salariul minim pe oră. chestiunea se va soluţiona conform art. 99 .8% pentru fiecare martor citat din localitatea respectivă.11. în legătură cu citarea lor în organele de anchetă preliminară. 35. în limite rezonabile şi în dependenţă de valoarea acţiunii.33.10. Moldova din 15. taxa de stat se va încasa în mărime de 1000% din salariul minim. pedagogi.2002. Mărimea diurnelor se va determina în conformitate cu Anexa nr.94 C. Recompensa pentru sustragerea de la munca obişnuită constituie 1. instanţele de judecată vor ţine cont de explicaţiile oferite de p. persoana care a solicitat citarea martorului sau efectuarea lucrării este decăzută din dreptul de a mai solicita a doua oară efectuarea acestor acte. numărul de ore pierdute în legătură cu participarea în proces. plăteşte la BEM o sumă în mărime de 58. În cazurile de desfacere a celei de-a doua căsătorii.9% şi 4.P. În cazul în care partea care a avut câştig de cauză solicită instanţei de judecată să oblige partea care cu rea-credinţă a intentat o acţiune nefondată sau s-a opus insistent soluţionării juste şi rapide a cauzei.92 alin. inclusiv cheltuielile de deplasare şi cazare. interpreţilor şi specialiştilor li se compensează cheltuielile suportate în legătură cu prezentarea lor în instanţă. instanţa va aprecia cuantumul acestor despăgubiri. părţile vătămate şi de reprezentanţii legitimi ai acestora.8% din salariul minim pentru fiecare 1000 de semne tipărite (sau scrise de mână).29.2 la Regulamentul cu privire la detaşarea angajaţilor întreprinderilor. de experţi. se va proceda conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. Martorilor.C.836 din 24.8% şi 2. instituţiilor şi organizaţiilor din Republica Moldova. Decăderea se referă numai la procesul respectiv (art. în instanţele de judecată şi în alte instituţii. 30 ale Hotărârii nr.(2) C.P. Recompensa acordată experţilor pentru efectuarea expertizei constituie o sumă între 2. iar specialiştilor o sumă cuprinsă între 1. 34. Soluţionând problema încasării taxei de stat. cu excepţia sumelor datorate expertului care se vor achita de la buget.

2 din 27.12. Instanţele se vor pronunţa întotdeauna asupra cheltuielilor de judecată în cadrul dispozitivului hotărârii judecătoreşti efectuând şi motivarea corespunzătoare a acestora. Se abrogă Hotărârea Plenului Judecătoriei Supreme a Republicii Moldova "Cu privire la practica aplicării de către instanţele de judecată a legislaţiei despre încasarea cheltuielilor de judecată în cauzele civile nr. Restituirea efectivă se va face de către organele fiscale prin intermediul Trezoreriei Centrale. [Pct. aceasta se va dispune prin încheiere judecătorească.38 din 20.8 Legea taxei de stat).29 din 16.P.89 C.10 din 22.38.25 100 . prevăzută de art.09.C.12.(3) CPC).1995".10 din 22.1999 şi nr. Se va lua în considerare de către instanţele de judecată faptul că în cazurile de restituire a sumei taxei de stat achitată.7 pct. 28 iunie 2004 nr.40 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.38 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. în termen de cel mult un an de la data emiterii încheierii (art. se va lua act de această situaţie.. 40. În cazul în care nu există divergenţe în legătură cu acestea.2002.2008] 39. [Pct.12. dacă cererea a fost depusă în termen de trei ani de la data transferării taxei la buget (art.03.89 alin.2008] Chişinău. modificată prin Hotărârile Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.

prin prezenta hotărâre oferă următoarele explicaţii: 1. dar neplătite salariatului.12. d) ţine de încasarea pensiei de întreţinere a copilului minor care nu necesită stabilirea paternităţii. 2004. Plenul Curţii Supreme de Justiţie. Se emite ordonanţă în cazul în care pretenţia: a) derivă dintr-un act juridic autentificat notarial. de organul fiscal sau de organul de executare a actelor judecătoreşti privind încasarea cheltuielilor aferente căutării pârâtului sau debitorului 101 . a instituit o procedură suplimentară de examinare a cererilor privind încasarea de sume băneşti sau revendicarea bunurilor de la debitor . procedura contenciosului administrativ şi procedura specială.06. contestarea paternităţii (maternităţii) sau atragerea în proces a unor alte persoane interesate.e). e) urmăreşte perceperea salariului sau unor alte drepturi calculate. Competente de a examina astfel de pretenţii sunt atît instanţele de drept comun.procedura în ordonanţă .10 din 22. Aplicarea procedurii în ordonanţă se va efectua în strictă conformitate cu prevederile Capitolului XXXV Cod de procedură civilă. inclusiv a celor economice.05. iar legea nu dispune altfel.17 Cod de procedură civilă.18 din 31.2004 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova.16 lit. Codul de procedură civilă.6.345 CPC. f) este înaintată de organul de poliţie.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la unele chestiuni ce vizează procedura de eliberare a ordonanţelor judecătoreşti nr. autentificat notarial. Drept criterii de delimitare a competenţei vor servi natura şi subiecţii pretenţiilor. Întrucât studierea practicii judiciare a depistat existenţa unor divergenţe la aplicarea procedurii în ordonanţă (procedurii simplificate). în scopul aplicării corecte şi unitare a legislaţiei. dată unipersonal de judecător.ce se finalizează cu emiterea ordonanţei judecătoreşti. nr. examinarea cererilor de eliberare a ordonanţei judecătoreşti.24 modificată de: Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. b) rezultă dintr-un act juridic încheiat printr-un înscris simplu. pag.2 lit.d) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi art. art. în baza art.2003 a atribuit în competenţa instanţelor de judecată. neacceptarea sau nedatarea acceptului. c) este întemeiată pe protestul cambiei în neachitarea.2008 Codul de procedură civilă în vigoare din 12. Lista pretenţiilor care pot fi examinate în procedura în ordonanţă este expusă exhaustiv în art. concomitent cu procedura contencioasă. 2. cît şi judecătoriile economice.

autentificat notarial. k) urmăreşte deposedarea şi vânzarea forţată a obiectului gajului (bun mobiliar sau imobiliar). în baza contractelor menţionate.(1) art.1 introdus prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. se bazează pe înscrisuri autentice care asigură celeritatea şi eficacitatea soluţionării cauzei. a apei. i) rezultă din neonorarea de către agentul economic a datoriei faţă de Fondul Social. creditorul este în drept de a alege adresarea cu cerere de eliberare a ordonanţei judecătoreşti sau înaintarea acţiunii în procedura contencioasă. Dat fiind că procedura în ordonanţă e simplificată. precum şi a cheltuielilor de păstrare a bunurilor sechestrate de la debitor şi a bunurilor debitorului evacuat din locuinţă. termice.b) alin.1. [Pct. 2.12. h) rezultă din nerestituirea cărţilor împrumutate de la bibliotecă. Procedura în ordonanţă nu este o cale prealabilă obligatorie şi nefolosirea procedurii în ordonanţă de către creditor nu are efecte juridice care ar îngrădi accesul la înaintarea acţiunii în instanţa de judecată.345 CPC. 3. 2) probe ce confirmă că debitorului i-au fost acordate serviciile în cauză. Reieşind din principiul disponibilităţii. gazului. în cazul în care legea nu prevede altfel de soluţionare. neacceptarea sau nedatarea acceptului. ar fi mai raţional ca creditorul să recurgă mai întâi la această procedură şi nu la cea generală.ori bunurilor lui sau copilului luat de la debitor în temeiul unei hotărâri judecătoreşti.2. 102 . ordonanţa judecătorească poate fi emisă în temeiul pretenţiei ce rezultă dintr-un act juridic încheiat printr-un înscris simplu.10 din 22. Dreptul de a depune cerere privind eliberarea ordonanţei judecătoreşti îl au în particular: 1. 4.2 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.contracte-tip încheiate în mod direct între furnizor şi consumator privind furnizarea energiei electrice. urmează a fi anexate următoarele acte: 1) contractul încheiat în mod direct între prestator şi consumator. contract de împrumut).2008] 3. presupune achitarea redusă a taxei de stat.contracte de prestare a serviciilor de telefonie. La înaintarea cererii privind eliberarea ordonanţei.10 din 22. Concomitent se atenţionează că nu pot fi examinate în procedura în ordonanţă cererile de încasare a pensiei alimentare la întreţinerea copiilor minori în care se solicită încasarea sumelor fixe. dacă creditorul nu s-a adresat în procedura în ordonanţă.2008] 2. j) rezultă din restanţele de impozit sau din asigurarea socială de stat. [Pct. Internet. . Potrivit lit. g) rezultă din procurarea în credit sau acordarea în leasing a unor bunuri.12. Drept înscrisuri simple pot servi: . Asemenea acţiuni se vor examina în procedură contencioasă. Instanţa nu este în drept să refuze primirea cererii în procedura contencioasă. Persoana care a încheiat un act juridic autentificat notarial. Creditorul (persoana fizică sau juridică) în baza unui act juridic încheiat printr-un înscris simplu (de ex. Beneficiarul cambiei. televiziune prin cablu. în cazul în care pretenţia este întemeiată pe protestul cambiei în neachitarea.

10. dar neachitate. b). în cazurile prevăzute de lege. 7. Cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti trebuie să fie întocmită în scris şi să corespundă cerinţelor art. e).hotărârea autorităţii de executare silită a obligaţiei fiscale în cazul neonorării benevole. c). care este susceptibilă de a fi atacată cu recurs. 9. Salariatul sau reprezentantul acestuia în cazurile urmăririi perceperii salariului sau unor alte drepturi calculate.347 Cod de procedură civilă Dacă cererea nu corespunde prevederilor art.5 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. . judecătorul nu dă curs cererii şi printr-o încheiere stabileşte un termen de lichidare a neajunsurilor.347 CPC ori nu s-a plătit taxa de stat. 5. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. curatorul.10 din 22. precum şi cheltuielilor de păstrare a bunurilor sechestrate de la debitor şi a bunurilor debitorului evacuat din locuinţă. 103 . În cazul depunerii cererii de către reprezentantul creditorului. Se explică judecătorilor că în cazul în care pretenţia rezultă din prevederile pct. [Pct. d).345 lit. autoritatea tutelară şi procurorul care acţionează în interesul minorului în cazul în care se solicită încasarea pensiei alimentare în mărimea prevăzută de lege (1/4. iar în caz contrar instituţia în cadrul căreia funcţionează. . inspectoratele fiscale teritoriale de stat şi primăriile în pretenţiile ce rezultă din restanţele la impozite. 8.f) CPC. creditorul va prezenta probe care vor confirma respectarea procedurii prealabile. Dacă pretenţia va fi înaintată de organul de poliţie. la cerere se anexează documentul care atestă împuternicirile reprezentantului. Biblioteca care are statut de persoană juridică. g). 5.345 CPC la cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti vor fi anexate copiile actelor juridice şi înscrisurile care confirmă faptul că debitorul nu-şi onorează obligaţiunile contractuale sau prevăzute de lege. autentificat în modul stabilit de lege.dispoziţia incaso trezorerială remisă de instituţia financiară organului fiscal cu menţiunea despre lipsa totală sau parţială a mijloacelor pe contul bancar al contribuabilului (în cazul existenţei contului). judecătorul va emite o încheiere de restituire a cererii. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi direcţiile lui teritoriale în cazul încasării datoriilor la impozite. Vânzătorul care. precum şi tutorele. 1/2). Soţia sau soţul la întreţinerea căruia se află copilul minor. la cererea de eliberare a ordonanţei vor fi anexate înscrisuri care confirmă cheltuielile suportate.4. 11.2008] 6.a). în cazul nerestituirii cărţilor împrumutate. Drept dovadă de respectare a procedurii prealabile de către autoritatea fiscală va fi prezentarea următoarelor înscrisuri: . h) ale art. Dacă neajunsurile nu au fost lichidate în termenul stabilit. a predat cumpărătorului mărfuri în credit. de organul fiscal sau de organul de executare a actelor judecătoreşti privind încasarea cheltuielilor aferente căutării pârâtului sau debitorului ori bunurilor lui sau copilului luat de la debitor în temeiul unei hotărâri judecătoreşti. Organul de poliţie.12. organul fiscal şi organul de executare a actelor judecătoreşti în cazurile indicate în art. 6. Agenţii economici în cazurile de urmărire. conform contractului de vânzare-cumpărare. 1/3. deposedare şi vânzarea forţată a obiectului gajului. În cazul în care legea prevede depunerea cererii de eliberare a ordonanţei judecătoreşti după respectarea procedurii prealabile.avizul despre necesitatea stingerii obligaţiei fiscale. expediat contribuabilului pe un formular tipizat până la expirarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale.

Dacă cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti corespunde cerinţelor legii. De asemenea instanţa în mod obligatoriu se va pronunţa asupra evacuării silite a persoanelor şi bunurilor din imobil.346 pct.346.existenţa în procedură a unui litigiu. la urmărirea lor prin ordonanţă se va indica genul bunului. 7. a penalităţilor care sunt solicitate de creditor şi care urmează a fi încasate în temeiul legii sau al contractului. cu respectarea termenelor generale de prescripţie. Se atenţionează instanţele judecătoreşti că ordonanţa judecătorească se emite doar în cazul admiterii pretenţiilor creditorului. În acest caz părţile nu vor fi citate pentru explicaţii. În acest caz creditorului.actul întocmit de către funcţionarul fiscal. . 11.348. valoarea lui. nu vor avea loc dezbateri judiciare şi nu se va încheia proces-verbal. debitorul se află în afara jurisdicţiei instanţelor judecătoreşti ale Republicii Moldova. se adoptă o încheiere de refuz în primirea cererii care nu este susceptibilă de atac.contestarea sumelor datorate.345 CPC. în ordonanţă se va indica locul amplasării bunului. La urmărirea forţată a obiectului gajat prin procedura în ordonanţă respectarea procedurii prealabile se va considera notificarea exercitării dreptului de gaj şi înregistrarea preavizului în registrul de înscriere a gajului în corespundere cu prevederile art. 104 . Drept temeiuri pentru anularea ordonanţei judecătoreşti pot fi invocate următoarele: . printr-o scrisoare recomandată cu recipisă. În ambele cazuri se va face referire atât la contractul de gaj (cu indicarea numărului şi datei întocmirii).3 CPC.. 9. . i se restituie taxa de stat. fondul căruia este nemijlocit legat de obiectul ordonanţei judecătoreşti. potrivit prevederilor art. prin care se confirmă că contribuabilul nu permite accesul în domiciliul sau reşedinţa sa pentru a i se sechestra bunurile. fungibile şi consumptibile. 351 CPC rezultă că judecătorul nu este în drept să refuze eliberarea ordonanţei.488 Cod civil. examinează pretenţia în termen de 5 zile de la depunerea cererii. . Ordonanţa judecătorească urmează să corespundă condiţiilor prevăzute de art.omiterea de către creditor a termenelor de prescripţie. din esenţa art. 10.67 din Legea cu privire la gaj şi art. Astfel. se constată existenţa unui litigiu de drept care nu poate fi soluţionat în temeiul documentelor depuse. cât şi la contractul ce reglementează obligaţia principală asigurată prin gaj. cantitatea şi calitatea lui. . În acest caz creditorii sunt în drept să înainteze în ordinea procedurii generale acţiune privind încasarea pagubei. nu sunt prezentate documente care confirmă pretenţia creditorului.art. În cazul gajării bunurilor determinate generic. cel târziu a doua zi.351 CPC. Dacă judecătorul refuză să primească cererea de eliberare a ordonanţei din motivele consemnate la art. lit. indicând dreptul lui de a înainta obiecţii motivate în decurs de 10 zile de la primirea copiei de pe ordonanţă. În cazul în care judecătorul consideră că pretenţia nu rezultă din art.c) şi e) CPC şi ulterior solicitantul a lichidat aceste neajunsuri.necorespunderea actelor întocmite de către creditor cerinţelor legii. 350. Copia ordonanţei se trimite debitorului. judecătorul.executarea benevolă a obligaţiei de către debitor până la înaintarea cererii şi altele. 8. La urmărirea imobilului gajat. nu s-a respectat procedura prealabilă cerută de lege. ultimul îşi va înainta pretenţiile din nou prin procedura în ordonanţă. Instanţele judiciare urmează a ţine cont de faptul că uneori valoarea bunului gajat poate să nu acopere suma debitoare. fără emiterea încheierii de intentare a procesului.

Dacă debitorul este de acord cu pretenţiile creditorului sau obiecţiile lui au fost respinse de judecător. În cazul anulării ordonanţei deja executate deplin sau parţial şi neadresării creditorului cu acţiune în procedura generală. În cel mult 3 zile de la data pronunţării încheierii de anulare a ordonanţei. cu excepţia cazurilor când întoarcerea executării este limitată.10 din 22.3 CPC). instanţa va dispune încetarea executării. Dacă va fi anulată ordonanţa judecătorească neexecutată sau executată parţial. să suspende. Se atenţionează instanţele judecătoreşti că în cazul în care pretenţia derivă dintr-un act juridic autentificat notarial sau rezultă dintr-un act juridic încheiat printr-un înscris simplu şi legea nu prevede altfel.12. Dacă în termenul stabilit la art. fără eliberarea ulterioară a titlului executoriu. 31 mai 2004 nr. 13. ordonanţa judecătorească poate fi eliberată repetat.17 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.353 alin.12. Chişinău. pretenţia fiind aceeaşi.12. debitorul nu este lipsit de dreptul de a se adresa cu cerere potrivit art.352 alin. Conform art.18 105 . debitorul înaintează obiecţii motivate împotriva ordonanţei judecătoreşti. Dacă temeiurile expuse în cadrul obiecţiilor nu se referă la fondul cauzei. [Pct. 15.156 din Codul de executare al RM. se eliberează creditorului o copie a ordonanţei pentru a fi prezentată spre executare.2008] 14.354 alin. Ordonanţa judecătorească reprezintă un act executoriu care se îndeplineşte în modul stabilit pentru executarea actelor judecătoreşti.13 în redacţia Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. 16. în acelaşi timp soluţionând chestiunea de restabilire a termenului pentru depunerea lor.(2) CPC în această încheiere judecătorul doar lămureşte creditorului că pretenţia lui poate fi înaintată debitorului în procedura de examinare a acţiunii civile contencioasă. creditorului fiindu-i remise şi toate materialele depuse. cu excepţia cazurilor de executare imediată. executarea ordonanţei până la examinarea obiecţiilor.352 CPC. dar pentru diferite perioade de timp.443-XV din 24. 17. În cazul depunerii obiecţiilor peste termenul stabilit de lege. Încheierea respectivă poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile (art.2008] 18.10 din 22.256 CPC ordonanţa judecătorească prin care pârâtul este obligat la plata pensiei de întreţinere a copilului minor.(2). 353 alin. Titlul executoriu se va elibera doar în cazul încasării la buget de la debitor a taxei de stat (art. adoptat prin Legea nr. copia acesteia se expediază părţilor. judecătorul este în drept.2004 referitor la întoarcerea executării. judecătorul va emite o încheiere cu privire la refuzul anulării ordonanţei. [Pct. Reieşind din prevederile art. salariului şi a altor drepturi ce decurg din raporturi de muncă urmează a fi executată imediat. La această cerere va fi anexat documentul care confirmă executarea ordonanţei. Asupra chestiunii întoarcerii executării instanţa se va pronunţa printr-o încheiere susceptibilă de atac.(4) CPC). la cererea debitorului.12. judecătorul o anulează printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac.

NOTĂ INFORMATIVĂ PRIVIND TEMEIURILE CE DUC LA RESTITUIREA DE CĂTRE INSTANŢA DE RECURS A PRICINILOR SPRE REJUDECARE Prezenta notă informativă a fost efectuată în conformitate cu planul de activitate a Curţii Supreme de Justiţie pe anul 2010. inclusiv în instanţa de apel 174 cauze şi în prima instanţa 216 cauze.96% judecarea cauzei cu încălcarea competenţei. în 31 de cauze sau 10% .18% . a crescut numărul pricinilor restituite spre rejudecare. 106 .38%. Reieşind din datele raportului statistic al Curţii Supreme de Justiţie. În anul 2009 au fost examinate în ordine de recurs în secţiunea I . inclusiv în instanţa de apel 161 cauze şi în prima instanţa 273 cauze. drept motiv de casare cu restituirea spre rejudecare a servit încălcarea sau aplicarea eronată normelor de drept material sau procedural. În majoritatea cazurilor (233 sau 85.judecarea pricinilor cu încălcarea competenţei. în anul 2008 au fost examinate în ordine de recurs în secţiunea I – 1934 cauze. În majoritatea cazurilor (257 sau 85.judecarea pricinii în lipsa părţii care n-a fost legal citată. În anul 2008 în secţiunea a II-a au fost examinate 2173 cauze. În comparaţie cu anul 2008. S-a constatat că. în anul 2009 concomitent cu creşterea numărului dosarelor examinate în secţiunea a II-a.judecarea cauzei în lipsa părţii care n-a fost legal citată.81%. au fost folosite şi datele rapoartelor statistice privind judecarea cauzelor civile şi de contencios administrativ în ordine de recurs de către Curtea Supremă de Justiţie pe anii 2008-2009. în 4 cazuri sau 1.1690 cauze.46% .38%). dintre care au fost restituire spre rejudecare 434 cauze sau 19. Scopul prezentei generalizări este evidenţierea temeiurilor ce duc la restituirea de către instanţele de recurs a pricinilor spre rejudecare şi asigurarea aplicării corecte şi uniforme a legislaţiei materiale şi procesuale de către instanţele judecătoreşti în procesul de înfăptuire a justiţiei. a crescut şi numărul dosarelor restituite spre rejudecare. dintre care au fost restituite spre rejudecare 252 cauze sau 13%. În anul 2009 în secţiunea a II-a au fost examinate 2239 cauze. dintre care au fost restituite spre rejudecare 301 cauze sau 17. în anul 2009. în 36 de cauze sau 13. în 3 cauze sau 0. Pentru efectuarea generalizării respective au fost selectate şi studiate copiile deciziilor Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie prin care s-a dispus restituirea dosarelor spre rejudecare în urma examinării recursurilor pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul (secţiunea I din Codul de procedură civilă) şi recursurilor împotriva deciziilor instanţelor de apel (secţiunea a II-a din Codul de procedură civilă) adoptate pe parcursul anului 2009. concomitent cu micşorarea numărului dosarelor examinate în ordine de recurs în secţiunea I.34%). drept motiv de casare cu restituirea pricinilor spre rejudecare a servit judecarea cauzelor fără a intra în cercetarea fondului.95%. deciziile instanţelor de apel date în fiecare a 5-a pricina au fost casate cu restituirea spre rejudecare. dintre care au fost restituite spre rejudecare 390 cauze sau 17. În comparaţie cu anul 2008. De asemenea.

(1) şi art. restituind pricina spre rejudecare în primă instanţă. 400 alin (2) şi (3) CPC sunt identice atât pentru recursurile împotriva hotărârilor pentru care nu este prevăzută calea apelului. (1) lit. după ce judecă recursul.05. pentru recursurile incidente secţiunii I fiind aplicabile şi motivele prevăzute la art. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM „Cu privire la practica aplicării legislaţiei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs” nr. Temeiurile declarării recursului şi casării hotărârii prevăzute de art. d) CPC). Codul de procedură civilă. 3 din 27. Instanţa de recurs. în limitele invocate în recurs. este în drept să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe. 423 al.Analiza comparativă a acestor date ne permite să concluzionăm că. este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial hotărârea primei instanţe. Instanţa de recurs verifică legalitatea şi temeinicia hotărârii primei instanţe în întregul ei şi în ceea ce priveşte persoanele care nu au declarat recurs.1950. adoptat prin Legea nr. 3. pe baza actelor din dosar. Respectiv. Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale. În conformitate cu art. de fond sau de apel.397 CPC). 6. care a întrat în vigoare pentru Republica Moldova la 12.2008. 417 al. 429 al. Pentru efectuarea generalizării nominalizate a fost selectat şi studiat următorul cadru legislativ: 1. precum şi în cazurile în care încheierea face imposibilă desfăşurarea de mai departe a procesului (art. în condiţiile legii.03.2002. în anul 2009 a crescut numărul dosarelor restituite spre rejudecare de către Curtea Supremă de Justiţie.2008. 410 al. restituind pricina spre rejudecare în prima instanţă în cazul în care eroarea judiciară a primei instanţe nu poate fi corectată de instanţa de recurs (art.06. în baza materialelor din dosar şi a noilor înscrisuri. pot fi atacate cu recurs încheierile pronunţate în primă instanţă pentru care legea prevede în mod expres posibilitatea recurării indiferent de instanţa care le pronunţă. (1) şi (2) CPC la judecarea pricinii în recurs. c) CPC). adoptat prin Legea nr.2006. De asemenea. Codul civil. În conformitate cu prevederile art.1997. încheiată la Roma la 04. Recursul este calea ordinară de atac exercitată de către persoanele îndreptăţite împotriva actelor de dispoziţie ale instanţelor judecătoreşti. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM „Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei procesuale civile la întocmirea actelor judecătoreşti de dispoziţie în cadrul examinării pricinilor civile şi economici în ordine de apel şi de recurs” nr. (1) CPC. 3 din 07. judecând recursul declarat împotriva deciziilor instanţei de apel. în comparaţie cu anul 2008. (2) CPC).07. cât şi pentru recursurile împotriva deciziilor instanţei de apel. (1) lit. 400 al. după caz. fără a administra noi dovezi. 429 CPC). 5.2003. precum şi deciziile pronunţate de curţile de apel (art. instanţa de recurs. Cu recurs pot fi atacate hotărârile pronunţate în prima instanţă de curţile de apel şi alte hotărâri pentru care legea nu prevede calea apelului (art. 107 .07. instanţa verifică. în instanţa de apel.11. în limitele recursului declarat. 2 din 07. sau. 445 al. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM „Cu privire la aplicarea legislaţiei procesuale civile la întocmirea hotărârii şi încheierii judecătoreşti” nr. 4.1107 din 06. legalitatea hotărârii atacate.225 din 30. 2. când eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs (art. instanţa verifică. 442 CPC judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel. corectitudinea aplicării şi interpretării de către prima instanţă a normelor de drept material şi procedural.09.

şi M.P..11.2009.2009 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui E.. în componenţa judecătorilor N. şi V. Prin urmare. fapt ce urmează a fi considerat drept o eroare judiciară care nu poate fi corectată în instanţa de recurs şi temei de a restitui cauza la rejudecare. 31 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie al RM nr. în caz contrar fiind pasibilă eludarea cel puţin a unui grad de jurisdicţie pentru verificarea şi elucidarea unor circumstanţe sau pentru anumite persoane. în instanţa de apel şi nici în instanţa de recurs. a) pricina a fost judecată de un judecător care nu era în drept să participe la examinarea ei Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 16. M. la rejudecarea cauzei au fost admise încălcări ale normelor de drept procedural.. decizia Curţii de 108 .C. 2ra-2192/09). Chişinău fără acordarea altui spaţiu locativ.P.2006 „Cu privire la practica aplicării legislaţiei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs”.2006.. şi R. Chişinău din 25. Astfel. Chişinău din 25.Chişinău din 10. ceea ce ar contraveni principiilor echităţii.P. cu retragerea vizei de reşedinţă. (3) CPC.12.. decizia Curţii de Apel Chişinău din 20. în componenţa judecătorilor D. în conformitate cu art. a fost respins apelul declarat de către V. Chişinău din 10.05.V.P. şi R.P. S-a stabilit că. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun..2006.05. b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul. repetat. 400 alin. şi V.11. judecătorul care a luat parte la judecarea pricinii în instanţa de apel nu mai poate participa la judecarea ei în prima instanţă.2009 a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel.2008 acţiunea a fost admisă. Încălcările procedurale enumerare în art. de regulă.P. Prin decizia Colegiului Civil al Curţii de Apel Chişinău din 20. 400 al. A. A. şi R. reclamanţii au depus cerere de chemare în judecată prin care au solicitat evacuarea lui V. din apartamentul nr. N. 3 din 27.P. şi menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.P.P. se explică că. În conformitate cu art. 400 alin. data şi ora şedinţei de judecată Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie la 04.B.05.. contradictorialităţii şi dreptului la apărare. M.P. Astfel.2006 acţiunea a fost admisă.03. Recurentul trebuie să demonstreze numai existenţa lor.2009 a casat cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. vom începe analiza practicii judiciare cu elucidarea temeiurilor prevăzute de art.P. a fost casată hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. sunt temeiuri necondiţionate pentru casarea hotărârilor şi. în sensul legii.P. (2) CPC.12. 1 din str. (3) CPC. fără a fi necesară dovedirea influenţei acestora asupra hotărârii atacate. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.Prin prisma pct. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. cu privire la evacuare fără acordarea altui spaţiu locativ şi retragerea vizei de reşedinţă.. împotriva lui V..B. casarea cu trimitere la rejudecare va opera în cazurile în care eroarea nu poate fi remediată de către instanţa de recurs. A. (4) CPC se iau în considerare întotdeauna şi din oficiu de către instanţă.12.2008. fiind aplicabilă în situaţia utilizării eronate a normelor procedurale.B. M.B.M. A. la judecarea cauzei a participat repetat judecătorul V.05. cu restituirea cauzei spre rejudecare în aceeaşi instanţă. 49 al. Prin decizia Colegiului Civil al Curţii de Apel Chişinău din 01..T. Belinschi 73 mun.P. reieşind din cele expuse.

decizia Curţii de Apel Chişinău din 22. instanţa de recurs a indicat că. interpreţilor astfel încât aceştia să se poată pregăti de proces şi să se prezinte la timp în faţa instanţei. Citaţia se înmânează părţii cu cel puţin 3 zile înainte de data judecării. iar reieşind din prevederile art. depoziţiile şi demersurile participanţilor la proces. încheierile judecătoreşti şi hotărârea judecătorească. dispoziţiile preşedintelui şedinţei. de a alege modalitatea şi mijloacele procedurale de apărare. 105 alin. În motivarea deciziei. Data înmânării citaţiei sau înştiinţării se înscrie pe citaţie sau înştiinţare în partea care se înmânează destinatarului. C. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. iar careva date referitor la recepţionarea înştiinţării lipsesc. înregistrările audio.12.M. care se restituie instanţei. documentele cărora li s-a dat citire. precum şi pe cotor. repararea capitală a casei de locuit. nu posedă limba de stat. citaţia şi înştiinţarea se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin persoana împuternicită de judecată. (1) CPC.2009 este indicată prezenţa interpretului. Instanţa de recurs a reţinut că. fapt ce contravine prevederilor legale sus-menţionate.. Astfel. împotriva Primăriei satului Cojuşna raionul Străşeni şi Cooperativei de Producere şi Consum Cojuşna cu privire la înlăturarea impedimentelor în folosirea proprietăţii private. 109 .02. instanţa de recurs a conchis că. c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile cu privire la limba procesului Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie.04. deşi la materialele dosarului sunt anexate copiile înştiinţării lui V. precum şi obligaţia de a le traduce explicaţiile. instanţa de apel n-a îndeplinit condiţiile prevăzute la art. dispoziţiile şi demersurile persoanelor care nu cunosc limba procesului. din procesul-verbal al şedinţei de judecată a Curţii de Apel Bălţi din 24. la fel şi hotărârea primei instanţe a fost tradusă în limba rusă. (1) CPC.2009 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C. Din procesulverbal al şedinţei de judecată a primei instanţe reiese că. obligarea curăţirii canalului de evacuare a apelor freatice. specialiştilor. (3) şi (4) CPC. demolarea construcţiei şi repararea prejudiciului moral. astfel fiind încălcat dreptul la un proces echitabil. După cum rezultă din materialele cauzei. În conformitate cu art.Z. la 02. în şedinţa de judecată a fost invitat interpretul care a participat pe parcursul judecării pricinii în prima instanţa. Deşi în procesul-verbal al şedinţei de judecată al instanţei de apel din 22. 199 CPC şi anume: de către preşedintele şedinţei nu a fost explicată interpretului obligaţia de a traduce explicaţiile. citaţiile şi înştiinţările se înmânează participaţilor la proces. 102 al. 2ra-1611/09). ultimul neagă faptul primirii de către el a acestei înştiinţări. instanţa de apel a judecat cauza fără a asigura disponibilitatea în drepturi a participantului la proces. 27 alin.02. împotriva N.M.2008 în pricina civilă la cerere de chemare în judecată a lui V. a casat cu restituirea spre rejudecare în instanţa de apel.M.2009. în primul rând a părţilor de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecăţii.02.M. şi Întreprinderii Municipale „Direcţia de producţie a gospodăriei locativ comunală Edineţ” cu privire la înscrierea ca participant la privatizarea apartamentului. ce se afirmă prin posibilitatea.2009.04.02. prin care a fost menţinută hotărârea Judecătoriei Străşeni din 09. care avea calitatea de intimat.Apel Bălţi din 24. În conformitate cu prevederile art. experţilor.2009.2009 prin care a fost casată hotărârea Judecătoriei Edineţ din 27.11. despre examinarea pricinii pentru 24.2009 rezultă că. concluziile experţilor. depoziţiile martorilor conţinute în dosar.D. cauza dată a fost judecată în lipsa lui V. martorilor.D. precum şi de a dispune de drepturile procedurale. a fost în imposibilitatea de a se prezenta la judecarea apelului în instanţa de apel. V. consultaţiile şi explicaţiile specialiştilor.

în conformitate cu art. Chişinău şi să înregistreze aceste încăperi pe numele SRL „Paradis”. 97. 98 şi 99 din bd. a casat cu restituirea spre rejudecare în prima instanţa.2008 nu este semnată de judecătorul completului de judecată ce a judecat pricina în cauză. Chişinău. astfel. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. Chişinău pe numele Primăriei mun. 400 alin. împotriva Consiliului raional Căuşeni şi Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la încasarea valorii averii confiscate în urma represiunilor politice. s-a constatat că. 83 şi să fie obligat pârâtul să radieze din registrul bunurilor imobile înregistrarea încăperilor nr. e) hotărârea nu este semnată de judecător sau este semnată de judecătorul nemenţionat în hotărâre Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie. Ştefan cel Mare. Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a ajuns la concluzia de a admite recursul declarat de către Î. 94. semnată de acesta. în conformitate cu legislaţia penală. S-a constatat că. În conformitate cu art. persoanele interesate în soluţionarea pricinii care nu posedă sau nu vorbesc limba moldovenească sunt în drept să la cunoştinţă de actele. se consideră că normele de drept procedural sunt încălcate sau aplicate eronat în cazul în care hotărârea nu este semnată de 110 .2008 prin care a fost admisă cererea de chemare în judecată SRL „Paradis” împotriva ÎS „Cadastru”.C. e) CPC. prin decizia din 21. de lucrările dosarului şi să vorbească în judecată prin interpret. 24 alin. În aceste condiţii este cert.01. 83. interpretul nu a fost avertizat asupra răspunderii ce o poartă.05. fără că ea să fi fost antrenată în proces. (2) CPC care reglementează limba de procedură şi dreptul la interpret. 2ra-2032/09) d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces Colegiul civil de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie.2009. anume că instanţa a soluţionat problema drepturilor Primăriei mun. (3) lit. a casat cu restituirea pricinii spre judecare în prima instanţă. fiind proprietara imobilului litigios nu a fost atrasă în proces. 96. 95. Din materialele dosarului ce certitudine s-a constatat că Primăria mun. nefiind respectate normele prescrise de lege.06.La fel. În motivarea deciziei instanţa de recurs a indicat că hotărârea Judecătoriei Căuşeni din 19. Chişinău. nr. OCT Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. or.2008 şi hotărârea Judecătoriei Căuşeni din 19. de a casa integral hotărârea primei instanţe şi de a restitui pricina spre rejudecare în prima instanţă.2008 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui G. şi deoarece eroarea judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. în caz de traducere intenţionat greşită şi nu a fost anexată la procesul-verbal declaraţia de avertizare.09. Ştefan cel Mare. 3r-26/09). SRL „Paradis” a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS „Cadastru” prin care a solicitat să fie recunoscut ilegal refuzul OCT Chişinău de a înregistra dreptul său de proprietate asupra încăperilor construite în arcul pietonal din bd.2009. că instanţa de apel a soluţionat cauza fără participarea interpretului. „Cadastru”.02.05. hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 19. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. decizia Curţii de Apel Bender din 30.S. la 11. mun. s-a constatat încălcarea normelor de drept procedural.

judecător sau este semnată de judecătorul nemenţionat în hotărâre. Curtea de Apel Chişinău a pronunţat hotărârea la 10.11.10. 400 alin. şi A. a admis încălcarea normelor de drept procedural. prin nesemnarea hotărârii de către judecător. 400 al. În conformitate cu art. care serveşte drept temei de admitere a recursului şi de casare a deciziei instanţei de apel. În acest context. M.M. f) Cod de procedură civilă. la 16.12. părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care în dosar lipseşte procesulverbal al şedinţei de judecată şi aceasta constituie temei de casare a hotărârii judecătoreşti. 111 .Ţ. L. g) hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei generale sau jurisdicţionale Prin decizia din 07. decizia Curţii de Apel Chişinău din 23. În şedinţa de judecată s-a constatat că.2009 Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie. 2ra-2317/09). greşeală care nu a fost corectată nici de instanţa de apel.11. repararea prejudiciului material şi moral cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău. U.11. Procesul-verbal al şedinţei de judecată a fost întocmit cu data de 03. privind repararea prejudiciului material. decizia Curţii de Apel Comrat din 13.3r-461/09) Un alt exemplu.C. f) CPC . Din conţinutul procesul-verbal al şedinţei de judecată din 23. Instanţa de recurs a considerat că examinarea cauzei în instanţa de apel s-a efectuat cu încălcarea normelor de drept procedural prevăzute de art.C. în locul semnăturii preşedintelui de şedinţă D. cu excepţia cazurilor prevăzute la art. şi E.10. în procesul-verbal este aplicată o altă semnătură. Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie. P.242 alin. 2008. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.11.2008 lipseşte.2008. şi Gh. f) CPC. 400 al.2009 şi hotărârea Judecătoriei Comrat din 15. Chişinău din 12. Instanţa de recurs a menţionat că.2009 prin care a fost menţinută hotărârea Judecătoriei Centru mun. împotriva lui T. instanţa de recurs a reţinut că. În aceste condiţii. împotriva Primăriei mun. (preşedintele şedinţei).2008 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui R. (3) lit. S.06.Ţ. împotriva OCT Comrat. a casat cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. instanţa de recurs a calificat această abatere drept o încălcare prevăzută de art.2008 în pricină civilă la cererea de chemare în judecată depusă de G.2009.2009 urmează că completul de judecată a fost compus din trei judecători: D.06. (3) lit. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ..în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată. 2ra-201/09).M.2009 a fost casată hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 10. iar procesul-verbal din 10. filiala Întreprinderii de Stat „Cadastru” cu privire la radierea înscrierii din Registrul bunurilor imobile. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. prima instanţă. a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Comrat ca instanţa de contencios administrativ.2008 prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată a lui I.03.01.06. f) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 04. (3) lit. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.(2).

(Camiliciu) şi Il. municipiului. 2ra-1567/09). 84 mun. filiala Întreprinderii de Stat „Cadastru”. efectuată la 27.2005 şi efectuarea menţiunii în Registrul bunurilor imobile cu privire la înregistrarea dreptului de proprietare după ei ca moştenitori legali asupra acestui bun. recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. curţile de apel examinează în prima instanţă litigiile de contencios administrativ privind contestările acţiunilor (inacţiunilor) autorităţilor administraţiei publice din municipii. Prin noţiunea de litigiu de contencios administrativ. În conformitate cu art. Practica judiciară ne permite de a concluziona că pe parcursul desfăşurării procesului civil pot fi săvârşite şi alte încălcări ale normelor de drept procedural. prin care au solicitat radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii cu privire la dreptul de coproprietate asupra bunului imobil din str. Oficiul Cadastral Teritorial Comrat. Fedico. (1) al Legii contenciosului administrativ. de către o autoritate publică. 112 . (2) CPC. 45 din 18. ce lezează drepturile. curţile de apel examinează în prima instanţa litigiile ce ţin de nesoluţionarea în termenul legal a cererilor şi de verificarea legalităţii actelor administrative emise sau adoptate de autorităţile publice care sunt constituite şi activează pe teritoriul raionului. libertăţile şi interesele legitime ale cetăţenilor şi organizaţiilor. (3) CPC care prevede că instanţa judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretenţiilor înaintate de reclamant.C. recurenţii au înaintat acţiunea în judecată în urma primirii răspunsului OCT Comrat. 240 al.Instanţa de recurs a menţionat că. se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a obţine anularea actului. 1 alin. ale consiliului municipal şi Primăriei municipiului Chişinău. de funcţionarii publici din cadrul organelor menţionate. În atare situaţie.02. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. 33 alin. Conform art. printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri. la cererea prealabilă din 28.2008. fapt care dictează casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare după competenţă la Curtea de Apel Comrat.2008 adresată pârâtului. filiala Întreprinderii de Stat „Cadastru” nr. În cele mai frecvente cazuri casarea cu trimiterea la rejudecare se operează în situaţii când de către instanţele de judecată au fost încălcate prevederile art. orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său.. în sensul Legii sus menţionate. din care considerente contestarea actelor emise de către acesta ţine de competenţa Curţii de Apel Comrat. care este o autoritate publică centrală ce activează pe teritoriul mun. fie generat de un act administrativ. fie de nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri privind recunoaşterea unui drept recunoscut de lege. este o subdiviziune a Agenţiei Relaţii funciare şi Cadastru.C. ale funcţionarilor publici din cadrul acestora. recunoscut de lege.03. care au dus sau au putut duce la soluţionarea eronată a pricinii şi care servesc drept temei pentru restituirea cauzei spre rejudecare. Conform art.07. în care cel puţin una dintre părţi este o autoritate publică sau un funcţionar al acestei autorităţi. se subînţelege litigiul pasibil de soluţionare de către instanţa de contencios administrativ competentă. Comrat. (2) al Legii contenciosului administrativ. Comrat după foştii soţi N. instanţa de recurs a relevat că pricina dată a fost judecată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special pentru promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor populaţiei unităţii administrativ-teritoriale. 8 alin.

2003 şi de la această căsătorie au fiica Ana-Maria. a depăşit limitele pretenţiilor înaintate şi a rezoluţionat contractul de vânzare-cumpărare. a înaintat pretenţia cu privire la anularea contractului de vânzarecumpărare. deşi P. repararea prejudiciului material şi moral. str.I. împreună cu pârâtul M. or. Prima instanţa a respins acţiunea. În afară de aceasta. la examinarea pricinii în prima instanţă s-au admis încălcări de ordin procedural. Chişinău din 18. contrar prevederilor art. s-au aflat în relaţii de căsătorie din 27. deoarece a fost înstrăinat în lipsa acordului ei. contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului este ilegal.03. 240 al.1997 au cumpărat apartamentul nr. menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25. şi P.A. Gh.A.M. Chişinăului. născută la 24. încheiat între M.Asachi 71/6. la 01. Colegiul Civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 08.A. Chişinăului. În luna august 2006 de la pârât a aflat că acesta a înstrăinat apartamentul procurat în timpul căsătoriei. care nu au fost corectare de către instanţa de apel. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui U. or. 3. însă.I. intimata în cererea de chemare în judecată i-a indicat 113 . contrar prevederilor art.2008.05.2002 de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. 27. cu pârâtul M.02.2008. mun. Nisporeni. B. nr.I. Consideră că. iar sursa inundaţiei este apartamentul nr. este proprietarul ap. Gh.Chişinău. 2 B.Spre exemplu: G.2009 au fost casate decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa. str. În timpul căsătoriei. (3) CPC. compensarea obiectelor defectate.A. şi P. nu s-a pronunţat referitor la pretenţia reclamantului cu privire la obligarea efectuării reparaţiei.10.M. acţiunea a fost respinsă.04. 2 B.2006 apartamentul reclamantului a fost inundat.11.I.07. Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 20. cu privire la repunerea în termenul de prescripţie extinctivă. este parte a contractului de vânzare-cumpărare.I.P. şi fiindu-i lezat dreptul de proprietate. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că.M. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. compensarea obiectelor defectate. Prin hotărârea judecătoriei Nisporeni din 24. G. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui M. ÎMGFL a constatat că la 26. (3) CPC..Asachi 71/6.008 din 04. str. În şedinţă de judecată s-a constatat că G. notarul privat T.12.1995.10. repararea prejudiciului material şi moral cauzat în urma inundaţiei apartamentului său.1997 până la 08. Prin hotărârea judecătoriei Centru mun. contractul nr. cu privire la obligarea efectuării lucrărilor de reparaţie. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui U. 2ra-859/09) În practica judiciară se întâlnesc cazuri în care prima instanţa a depăşit limitele pretenţiilor invocate şi n-a stabilit corect calitatea procedurală a participanţilor la proces În speţă: B. Nisporeni compus din 2 odăi. însă prima instanţă.04. 240 alin. Chişinău. str.I. anularea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului şi încasarea cheltuielilor de judecată. menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02. Aşadar. S-a stabilit că.2007. nulitatea căruia a fost cerută de către B.2008..I. 27. 2.09.A.01. mun. şi intervenienţilor accesorii. cu privire la obligarea efectuării lucrărilor de reparaţie.2009 a casat hotărârile instanţelor judecătoreşti cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa. a fost rezoluţionat cu aducerea părţilor în poziţia iniţială.

5. iar intervenientul accesoriu este persoana interesată într-un proces pornit între alte persoane în cazul în care prin hotărâre judecătorească în viitor îi pot fi atinse drepturile şi interesele legitime. în instanţa de recurs nu se poate schimba calitatea părţilor. Până în aprilie 2002 pârâtul şi-a îndeplinit obligaţiunile contractuale doar prin transmiterea lunară a câte 250 lei. V.V. examinând petiţia pensionarei J. 413 al. Iar din aprilie 2002 şi până în decembrie 2007 pârâtul a efectuat doar o singură plată în sumă de 50 lei.calitatea procedurală de intervenient accesoriu iar prima instanţa nu i-a cerut să stabilească corect calitatea procedurală a cumpărătorului.V. încheiat între J. cu privire la încasarea sumelor băneşti care nu au fost prevăzute de contract. un contract de înstrăinare a apartamentului cu condiţia întreţinerii pe viaţă. În conformitate cu art.N. la 18. (1) CPC. refuzând în continuare să achite întreţinerea reclamantei din motiv că valoarea totală a întreţinerii prestate periodic a devenit echivalentă sau chiar a depăşit valoarea apartamentului în litigiu. şi N. În motivarea acţiunii a indicat că. Prin urmare. îngrijire şi ajutorul necesar. prima instanţa a încălcat drepturile procedurale ale acestuia. instanţa de recurs va decide admiterea recursului şi/sau pentru alte motive decât cele invocate de către recurent. str. Aşadar. V. 2492 din 18.V. Intervenientul accesoriu nu este partea împotriva căruia este depusă acţiunea şi drepturile procedurale ale acestuia diferă de drepturile procedurale ale părţii în proces. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. nr.08.V. N. 3 din 27. Procurorul r-lui Cahul a depus o cerere de chemare în judecată în interesele pensionarei J. Pârât este partea dintr-un proces civil împotriva căreia este depusă acţiunea. iar acesta s-a obligat să o întreţină pe tot parcursul vieţii. (2) şi art. cu privire la rezilierea contractului de înstrăinare a apartamentului cu condiţia întreţinerii pe viaţă.V. Acest caz se încadrează sau poate fi referit vizavi de explicaţiile date în punctul 21 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM nr. 50 situat în or. şi anume sumei de 10700 lei plus 20 dolari SUA şi sumelor depozitate pe contul bancar deschis la SA „Banca de Economii”. str. Decizia instanţei de apel a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare deoarece cererea de apel a fost depusă de către persoana neîmputernicită. Cahul. cu trimiterea la rejudecare a cauzei în instanţa de fond. a constatat că. dacă necesitatea schimbării calităţii părţilor rezultă din dezbateri. împotriva lui N. temeiul sau obiectul acţiunii şi nici nu se pot înainta pretenţii noi. a depus cerere reconvenţională împotriva V.J. 444 al. în proces în calitate de intervenient accesoriu şi rezoluţionând contractul de vânzare-cumpărare. medicamente.2006 „Cu privire la practica aplicării legislaţiei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs” care explică că. V.I. antrenând cumpărătorul P. cu condiţia întreţinerii pe viaţă. Cahul. Erorile primei instanţe nu au fost corectate de către instanţa de apel. conform căruia ea a transmis pârâtului în proprietate apartamentul nr.1999 aceasta a încheiat cu pârâtul N. erorile admise de către prima instanţă şi cea de apel nu sunt posibile de corectat în ordine de recurs. căldura. îmbrăcăminte. 50 situat în or.1999.08. a solicitat rezilierea contractului de înstrăinare a apartamentului nr.03. Bălcescu. 2ra-499/09). Bălcescu 5. Procurorul r-l Cahul în interesele pensionarei J. N. 114 . aprovizionând-o cu hrană.

dispozitivul hotărârii contestate conţine concluzii contradictorii faţă de partea motivată a acesteia.V.V. de la 7000 lei până la 2000 lei. (1) lit.05. împotriva Societăţii pe Acţiuni „Armo-Beton” cu privire la anularea ordinului. în cazul în care acţionează în calitate de reclamant din numele persoanei interesate.V. care avea calitatea de pârât. Decizia instanţei de apel a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare din motivul că dispozitivul deciziei contravine părţii motivate Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie la 20. 115 . 369 al. procurorul care a înaintat o acţiune are drepturile şi obligaţiile procedurale de reclamant.09.11. cu excepţia dreptului de a încheia tranzacţie şi a obligaţiei de a achita cheltuielile de judecată.Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 10. nu a atacat cu apel hotărârea primei instanţe. 71 alin.11. atacând cu apel hotărârea primei instanţe în partea admiterii parţiale a cererii reconvenţionale. incapabilitate sau din alte motive întemeiate.2009 a admis recursul declarat de către N.2008 a fost admis apelul declarat de Procurorul r-l Cahul în interesele pensionarei V.05. Potrivit art. Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 20. iar acţiunea reconvenţională a fost admisă parţial. În rest hotărârea a fost menţinută..02. adică fiind depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel.J. micşorându-se suma datoriei încasate de la J. 72 alin. În şedinţa de judecată s-a constatat că. N. încasarea salariului restant. 2ra-870/09). Curtea Supremă de Justiţie a considerat că. d) CPC.V. instanţa de apel a încălcat normele de drept procedural.V. restabilirea la lucru. încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral. decizia Curţii de Apel Chişinău din 04. având calitate de pârât în acţiunea iniţială şi calitatea de reclamant în acţiunea reconvenţională.V. Din materialele dosarului rezultă că în pricina dată au fost depuse două acţiuni.2008 acţiunea iniţială a fost admisă integral. Prima instanţă a admis integral acţiunea iniţială. deoarece în circumstanţele sus-menţionate aceasta urma să restituie cererea de apel depusă de Procurorul raionului Cahul în temeiul art. Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 25.C. (1) CPC. şi modificată hotărârea primei instanţe. care este în imposibilitate de sine stătător să se adreseze în instanţa de judecată din motive întemeiate. Procurorul raionului Cahul acţionând în interesele J. şi-a depăşit atribuţiile sale.V. dispunând de drepturi şi obligaţii. procurorul participă la judecarea pricinilor civile în prima instanţă în calitate de participant la proces dacă el însuşi l-a pornit în condiţiile legii. faţă de J. Astfel.2009 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui V. Acţiunea în apărarea drepturilor. procurorul poate săvârşi anumite acţiuni procesuale. (1) şi (2) CPC. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. Legea nu prevede ca procurorul să acţioneze în judecată din numele pârâtului.2008 cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. libertăţilor şi intereselor legitime poate fi intentată de către procuror la cererea scrisă a persoanei interesate dacă aceasta nu se poate adresa în judecată personal din cauză de sănătate. vârstă înaintată.V. Prin prisma prevederilor legale sus-citate rezultă că. a casat decizia Curţii de Apel Cahul din 25. împotriva deciziei instanţei de apel. în beneficiul lui N.2009 a casat cu restituirea spre rejudecare pricinii în instanţa de apel. A fost parţial admisă acţiunea reconvenţională fiind încasată din contul J. Conform art. în beneficiul lui N. datoria în sumă de 7000 lei.

În şedinţa de judecată s-a constatat că. După cum rezultă din actele cauzei. (2) şi (3) CPC.Astfel. În rezultatul generalizării s-au depistat cazuri în care hotărârile instanţelor judecătoreşti au fost casate cu restituirea pricinii spre rejudecare din motivul că au fost încălcate prevederile art.07.2006. 14 CPC privind forma actului judiciar Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 04. Or. repararea prejudiciului material în mărime de 2700 lei şi a cheltuielilor de judecată din contul Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi a Curţii de Conturi.03. Colegiul Civil consideră apelul declarat de societatea pe acţiuni „Armo-Beton” întemeiat şi care urmează a fi admis. 2 din 07. prima instanţă prin hotărârea din 06. în motivarea deciziei instanţa de apel a indicat: „. a prejudiciului moral în mărime de 3000 lei. 2ra-1022/09) Referitor la cazul dat se poate de concretizat că.audiind părţile. reclamantul a depus o cerere prin care a solicitat atragerea în proces a Curţii de Conturi în calitate de intervenient. această hotărâre este nemotivată şi are drept consecinţă nulitatea ei. în formă de hotărâre se emite dispoziţia primei instanţe prin care se soluţionează fondul pricinii.08. reclamantul s-a adresat în instanţa de judecată către Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Curtea de Conturi cu acţiunea de recalculare pensiei de funcţionar public de către Casa Naţională de Asigurări Sociale din ziua stabilirii ei . 14 CPC nu constituie 116 . În cazul în care o atare concordanţă nu există. împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi Curţii de Conturi cu privire la contestarea actului administrativ. dispozitivul cuprinzând o altă concluzie decât aceea pe care o impuneau motivele.26.08.26. Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a conchis că.2008 „Cu privire la aplicarea legislaţiei procesuale civile la întocmirea hotărârii şi încheierii judecătoreşti” între dispozitiv şi motivare trebuie să existe concordanţă..2009 a fost casată. Această concluzie contravine dispozitivului deciziei. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. Ulterior. conform căreia s-a decis de a se admite apelul declarat de societatea pe acţiuni „Armo-Beton”. prin care a respinge capătul de cerere privind repararea prejudiciului moral.P. în cazul dat. 14 al. în formă de încheiere se emite dispoziţia primei instanţe prin care nu se soluţionează fondul pricinii. nu se admite încetarea procesului prin hotărâre instanţei de judecată. aplicarea eronată de către prima instanţă a prevederilor art. însă ulterior a depus un demers prin care a renunţat la aceste capete de cerere. conform normei juridice citate.11. În rest hotărârea se menţine”. examinând în cumul probele administrate la dosar.11. se casează hotărârea Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 07 octombrie 2008 în partea încasării de la societatea pe acţiuni „Armo-Beton” în beneficiul lui V.C. în conformitate cu prevederile punctului 21 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. şi de a emite în această parte o nouă hotărâre. În conformitate cu art. cu restituirea spre rejudecare în prima instanţa. cu casarea hotărârii primei instanţe şi restituirea pricinii la rejudecare în aceeaşi instanţă de judecată”..2008 a admis renunţul reclamantului la cerinţele privind încasarea prejudiciului material în mărime de 2700 lei şi a cheltuielilor de judecată din contul Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi a Curţii de Conturi şi a încetat procesul pe aceste capete de cereri şi a admis acţiunea reclamantului cu privire la recalcularea pensiei. ca funcţionar public din ziua stabilirii ei .2008 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui I. Circumstanţele menţionate constituie temei incontestabil de casare a hotărârii contestate cu remiterea cauzei spre rejudecare.P. obligând Casa Naţională de Asigurări Sociale să recalculeze pensia lui I. hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 06.2005.

C.06.07.06. iar coroborat cu art. Instanţa de apel nu s-a expus nici în privinţa acestei pretenţii suplimentare. (5) CPC. hotărârea primei instanţe a fost atacată cu apel şi de către reclamantul M. 2 din 07.2007 cererea de chemare în judecată depusă de M. încălcând prevederile art. în rezultatul căruia a fost deteriorat automobilul reclamantului. Prin hotărârea judecătoriei Floreşti din 18. 14 CPC de a adopta în mod separat actul de dispoziţie judecătoresc respectiv. Nemotivarea hotărârii constituie o încălcare a dreptului la judecarea cauzei într-un mod echitabil prevăzut de art. prin care a fost casată încheierea din 20. a fost scoasă de pe rol. cu privire la repararea prejudiciului material în mărime de 12 441 lei cauzat în urma accidentului rutier comis că către V. Reclamantul a depus cerere prin care a solicitat anularea încheierii de scoatere a cererii de pe rol din motiv că la 20. Casarea deciziei instanţei de apel din motivul că instanţa de apel.C.12. În afară de această.2007 a fost anulată şi examinarea pricinii a fost fixată pentru 27. Prin încheierea judecătoriei Floreşti din 20. 3r-540/09) Ca urmare a celor expuse mai sus ne vom referi la p. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. din cererea de apel depusă de SRL „Topograf” împotriva hotărârii primei instanţe rezultă că apelantul a solicitat casarea şi a încheierii din 04.08. 400 al.2007. Prin încheierea judecătoriei Floreşti din 04.12.2008 acţiunea a fost admisă. În lipsa unui răspuns clar şi explicit referitor la unul din argumentele esenţiale ale cererii de apel. chiar dacă ele au fost expuse într-o singură cerere (cerere de chemare în judecată).N. 6 CEDO induce la ilegalitatea hotărârii primei instanţe.2008 „Cu privire la aplicarea legislaţiei procesuale civile la întocmirea hotărârii şi încheierii judecătoreşti” care explică că instanţa de judecată este obligată prin prisma art. a casat decizia instanţei de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. 2 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.5 CPC.M.2009 apelul declarat de SRL „Topograf” a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.12. ci se încadrează în prevederile art.12.07. În motivarea deciziei instanţa de recurs a reţinut că.. (1) litera d) CPC.2007.2007 a fost bolnav şi nu a avut posibilitate să se prezinte în şedinţa de judecată. care a solicitat încasarea de la SRL „Topograf” a sumei de 10000 lei suplimentar la cele încasate de prima instanţă pentru a avea posibilitatea de a repara automobilul. nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în apel C.09.o încălcare formală.2009 a admis recursul declarat de către SRL „Topograf”. În conformitate cu prevederile art. şofer al societăţii cu răspundere limitată „Topograf”.2007 încheierea din 20. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi 117 . instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 26. instanţa de apel nu s-a expus în privinţa acestei pretenţii. care nu a fost examinată de prima instanţa.N. în privinţa fiecărei pretenţii invocate.2007 de scoatere a cererii de pe rol. 373 al.2007. a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Topograf” şi intervenientului accesoriu V. în dependenţă de rezultatul examinării ei.06. 373 al. Contrar acestor prevederi imperative ale legii şi exceptând faptul că SRL „Topograf” a contestat cu apel şi încheierea din 04.03. hotărârea judecătorească se consideră nemotivată. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 10.

118 . după ce judecă apelul. Astfel. d) CPC a servit temei pentru casarea hotărârilor pronunţate cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa T.E.Gh.. (1) lit. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17. a casat decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa. nefiind de acord cu hotărârea primei instanţe. restituind pricina spre rejudecare în prima instanţa dacă a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural specificate la art.04.2008 acţiunea a fost admisă. contrar prevederilor art. în cazurile prevăzute la art. independent de argumentele cererii de apel.2008 a fost admis apelul declarat de către E. 388. instanţa de apel este în drept să judece pricina în fond.. Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 08. interesele căreia se ating prin intentarea prezentei acţiuni în judecată. cu privire la recunoaşterea dreptului pierdut la spaţiu locativ.2008 prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată a lui P. 385 al. S-a stabilit că apelantul E. instanţa de apel. 2ra-398/09) Instanţa de judecată nu s-a pronunţat prin încheiere asupra demersului de numire a expertizei şi asupra recuzării.. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr2ra-1512/09) Încălcarea de către instanţa de apel a prevederilor art. repararea prejudiciului material şi moral cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa. instanţa de recurs a stabilit că. fără că apelantul E. Conform art. 1977. şi I. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gh. împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ. 388 al. data şi ora şedinţei de judecată. este în drept să admită apelul şi să caseze integral sau parţial hotărârea primei instanţe. dacă pricina a fost judecată de instanţă în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul.Gh. prin ce a admis încălcări ale normelor de drept procedural Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie la 21.Iu. Instanţa de apel.Libertăţilor Fundamentale. Conform art. e) şi f).07. Chişinău din 30. (1) lit. d) CPC. Mai mult ca atât. La solicitarea participanţilor la proces.11. 385 al. b) CPC.01. prin ce şi-a depăşit împuternicirile delegate prin norma de drept enunţată. nefiind legal citat. la examinarea pricinii s-au admis încălcări de ordin procedural şi eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanţa de recurs. a.. Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun.Gh.n. invocând motivul că pricina a fost examinată în lipsa sa.E. care se află la evidenţă în apartamentul litigios în calitate de membru al familiei. d) CPC şi ignorând cerinţele indicate în cererea de apel privind remiterea pricinii spre rejudecare. (1) lit.2009 a admis recursul declarat de către T. 385 al. fără a o restitui în primă instanţă. a atacat-o cu apel. b). casată hotărârea primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri. 388 al. c). cu repunerea acestuia în termen.E. (1) lit. solicitând restituirea pricinii la rejudecare în prima instanţa. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. prin care acţiunea a fost respinsă.10. care oblică judecătorii naţionali să motiveze deciziile pentru a nu lăsa părţile într-o stare de incertitudine şi a nu le crea impresia că nu au fost auziţi.2009 a casat hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 27.E.E. pricina a fost examinată fără antrenarea în proces a fiicei recurentei-reclamante S. să solicite aceasta. hotărârea primei instanţe urmează a fi casată. a judecat pricina în fond. (1) lit.

care au fost respinse prin încheierea din 01.C. Contrar acestor norme imperative ale legii. 50 litera d) CPC. tehnicii. Chişinău şi de B. Moscova 12/2 mun.2005. În conformitate cu art.C. de M. mun.2008 recurentul a depus cerere de recuzare a judecătorului Curţii de Apel Chişinău în temeiul art. În afară de aceasta.În şedinţa de judecată s-a constatat că reclamantul a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ şi recalcularea pensiei. care nu pot fi corectate de instanţa de recurs şi servesc ca temei de casare a hotărârii şi încheierii primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare.C.. artei. din oficiu. şi M. V. Mai mult. Din cauza neexecutării de către SRL „Geta” a obligaţiunilor asumate. Executarea corespunzătoare a obligaţiilor asumate în baza contractului de credit a fost asigurată de V. indicând că în el lipsesc menţiunile privind soluţia instanţei de judecată referitor la demersul de numire a expertizei. a înaintat observaţii asupra procesului-verbal. judecătorul sau instanţa se pronunţă printr-o încheiere. Asupra efectuării expertizei. la cererea Băncii Comerciale 119 . 372 al. În motivarea acţiunii a indicat că.2004. Prin urmare. prima instanţă nu s-a pronunţat printr-o încheiere în conformitate cu art. prin ce a încălcat prevederile art. pentru elucidarea unor aspecte din domeniul ştiinţei. 87 din bd.05.Chişinău din 25. 53 CPC şi nu a decis asupra recuzării printr-o încheiere motivată. 50 litera d) CPC. apărute în proces.2008 P.M. BC „Comerţbank” a acordat SRL „Geta” un credit în sumă de 722 000 lei. cu suprafaţa de 0.M. la examinarea pricinii prima instanţă a admis încălcări ale normelor de drept procedural. cu privire la încasarea sumei.2008.07.10. Aşadar. Chişinău. la 25.08. prin fideiusiune. în baza contractului de vânzare-cumpărare din 03.08. (3) CPC B. meşteşugului artizanale şi din alte domenii.. prima instanţă nu a respectat prevederile art. Prin demersul din 18. concluzia primei instanţe expusă în încheierea de respingere a observaţiilor asupra procesului-verbal contravine circumstanţelor pricinii şi aceasta serveşte temei de casare a încheierii. Prin cererea din 29.10.12. exceptând faptul că P. iar în cazurile prevăzute de lege.2008 recurentul a solicitat numirea expertizei contabilă-juridică pentru stabilirea legalităţii calculării pensiei. judecătorul sau instanţa dispune efectuarea unei expertize. situat pe str. la cererea părţii sau a unui alt participant la proces.2008 a înregistrat la Curtea de Apel Chişinău cererea de recuzare a judecătorului în temeiul art.E.3r-263/09) Instanţa de apel a examinat în fond un nou temei al acţiunii care nu a fost obiect al dezbaterilor în prima instanţă. a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Geta”. În baza contractului de credit din 07.E.09..045 ha. 148 CPC asupra demersului de numire a expertizei. în încheierea de respingere a observaţiilor asupra procesului-verbal a motivat că la actele pricinii nu este o cerere de numire a expertizei contabilă-juridică.1999 a devenit proprietarul terenului cu destinaţie locativă cu suprafaţa de 0. Mitropolit Gurie Grosu. 148 CPC. deşi aşa cerere este anexată la actele pricinii. La 25. prin gajarea apartamentului nr. prin gajarea lotului de pământ situat pe str. în baza ordonanţei Judecătoriei Centru mun. care cer cunoştinţe speciale. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.C. Mitropolit Gurie Grosu. care nu poate fi atacată cu recurs.045 ha.

având dispozitivul cu conţinut diferit Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie. În instanţa de apel apelantul B.2008 prin 120 . instanţa de apel a încălcat principiul disponibilităţii părţilor în procesul civil. în cererea de chemare în judecată a invocat art. la 30. prin care acţiunea a fost admisă parţial.02. lipsindu-l pe intimat de dreptul de a-şi formula.M. (3) CPC şi art. şi-a modificat temeiul acţiunii.10. Din materialele dosarului rezultă că instanţa de apel la 05.12. 1393 Cod civil. Mitropolit Gurie Grosu mun. valoarea medie de piaţă a unui lot de pământ situat pe str. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. de a-şi expune opinia asupra problemei de drept invocate şi a se apăra. în aceeaşi pricină.2008 a fost casată hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre. la 28. Mitropolit Gurie Grosu. iar creditorul poate pretinde fiecăruia din debitori executarea.2009. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22. conform căruia o parte (fidejusor) se obligă faţă de cealaltă (creditor) să execute integral sau parţial.1389.2007 eliberat de Bursa Imobiliară „Lara”. împotriva CA „Delta” SRL cu privire la repararea prejudiciului material şi moral. şi solicită încasarea de la pârâţi a acestei sume şi a cheltuielilor de judecată în sumă de 36975 lei.M. 1146 Cod civil. 1156 Cod civil care reglementează răspunderea solidară a fidejusorului şi debitorului obligaţiei faţă de creditor. B. argumenta şi dovedi poziţia în proces. cu suprafaţa de 0. În atare circumstanţe. Circumstanţele menţionate constituie temei incontestabil de casare a deciziei atacate cu remiterea cauzei la rejudecare.01.M. examinând în fond un nou temei al acţiunii care nu a fost obiect al dezbaterilor în prima instanţă. Astfel. a încălcat prevederile art. Prima instanţă a examinat cauza în limitele pretenţiilor înaintate şi a ajuns la concluzia de a respinge acţiunea. instanţa de apel.C. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.045 ha.Chişinău cu suprafaţa de 0.12. având în vedere faptul că dreptul de a determina limitele cererii de chemare în judecată îi aparţine reclamantului. invocând încălcarea art. a casat cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţă de apel decizia Curţii de Apel Bălţi din 05. Prin hotărârea Judecătoriei Râşcani mun. 372 al. dacă doi sau mai mulţi debitori datorează o prestaţie în aşa fel încât fiecare este dator să efectueze întreaga prestaţie. Chişinău din 08. gratuit sau oneros obligaţia debitorului şi art. art.06. 530 Cod civil.2006 Banca Comercială „Comerţbank” a înstrăinat terenul dat. De asemenea.045 ha constituie 1110000-1340000 lei. 1392.2008 a examinat apelul declarat de către CA „Delta” SRL împotriva hotărârii Judecătoriei Soroca din 11. atunci debitori sunt legaţi solidar.08. Reclamantul consideră că în prezent preţul mijlociu a lotului de pământ constituie 1225000 lei.„Comerţbank” a fost transmis în posesia ultimei lotul de pământ situat pe str. Prin răspunsul din 11.06.2008 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui H.2009 a casat decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa.2008 acţiunea a fost respinsă.06. Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 21. sumă care urmează a fi restituită de către SRL „Geta” şi V. care prevede că. În suport s-a indicat că. ce reglementează raportul juridic privind îmbogăţirea fără justă cauză. 2ra-991/09) Decizia instanţei de apel a fost casată cu restituirea spre rejudecare în instanţa de apel din motivul că s-a constatat existenţă a două decizii din aceeaşi dată. art.

rezultă că a fost admis apelul declarat de către H. „Moldasig” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui S. în aceeaşi pricină. D/CASCO/08-683 din 27.06.C. Conform procesului-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor la autovehicule nr. ce stipulează dreptul la creanţă a asigurătorului faţă de terţul responsabil de producerea pagubei. cu restituirea pricinii la rejudecare. 2 lit.06. a încălcat sau a aplicat eronat normele de drept material care nu pot fi corectate de către instanţa ierarhic superioară.2009 a casat decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă.2008.M. cu privire la încasarea sumei. Prin hotărârea Judecătoriei Căuşeni din 11.05. În timpul reţinerii.2008. ceea ce este inadmisibil. Instanţa de recurs a menţionat că s-a creat situaţia în care există două decizii din aceeaşi dată. în rest hotărârea primei instanţe a fost menţinută. ultima este în drept să caseze hotărârea adoptată. casată hotărârea primei instanţe în partea admiterii acţiunii cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri. În legătură cu acest incident pârâtul a fost sancţionat administrativ în temeiul art.M. La 26.12. contradictoriu. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că. motiv pentru care a fost chemată poliţia.. casată hotărârea primei instanţe în partea admiterii acţiunii cu pronunţare în această parte a unei noi hotărâri. (1) CCA.04. 121 . prin care acţiunea a fost respinsă.care acţiunea a fost admisă în parte şi a pronunţat decizia prin care apelul declarat de către CA „Delta” SRL a fost admis.12. într-un local din mun. prejudiciul cauzat autovehicului asigurat a fost evaluat în sumă de 2735 lei. prezentată ca anexă la recursul declarat de H. Chişinău a tulburat ordinea publică. la examinarea pricinii. 400 al. la 18. Hotărârile instanţelor ierarhic inferioare au fost casate cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de fond din motivul că nu a fost aplicată legea care trebuia a fi aplicată (art. Reclamantul a solicitat încasarea de la pârât a sumei de 2735 lei în temeiul art. din copia dispozitivului deciziei Curţii de Apel Bălţi din 05.C.2009. fiind în stare de ebrietate. Colegul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 02. acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.2008.2008 „DVS Service” SRL a încheiat cu CA „Moldasig” SRL un contract de asigurare facultativă Auto Casco nr. în cazul în care prima instanţă judecătorească.01. 1329 Cod Civil. pârâtul a deteriorat uşa din spate a automobilului asigurat.2008 S. având dispozitivul cu conţinut deferit. D/1809-02 din 17.. autentificată prin ştampila instanţei şi semnătura judecătorului raportor A. ACA/2008-168 prin care a asigurat autovehiculul de model „Dacia Logan” cu numărul de înmatriculare CMW 411.05. 167 al. a) CPC). menţinută de decizia Curţii de Apel Bender din 09.. 2ra-47/09) Practica judiciară confirmă faptul că. în rest hotărârea primei instanţe a fost menţinută. Suma sus menţionată a fost achitată asiguratului cu titlu de despăgubire de asigurare în temeiul ordinului Directorului General a CA „Moldasig” SRL nr.E. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.2008 întocmit de asigurătorul-reclamant. Însă. prin care acţiunea a fost respinsă. Această împrejurare impune necesitatea casării deciziei instanţei de apel şi remiterii pricinii la rejudecare în instanţa de apel.

în cazul în care se invocă cauzarea unui prejudiciu în baza temeiurilor răspunderii civile delictuale rezultate din contravenţia enunţată. raportului de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu. faptei ilicite. S. adică pentru apariţie în locurile publice în stare de ebrietate şi de către asigurător nu a fost prezentată nicio probă ce ar fi demonstrat cauzarea prejudiciului pretins de către intimat. str. care reglementează preluarea de către asigurător a drepturilor asiguratului. verificarea temeiniciei şi legalităţii acţiunii intentate urma a se efectua prin prisma dispoziţiilor legale sus menţionate. 1398.C. Or. Instanţa de recurs a reţinut că. Reclamanta a considerat că la eliberarea certificatului de moştenitor legal nu s-a luat în considerare faptul că. Concluziile primei instanţe au fost apreciate ca fiind întemeiate de către instanţa de apel. conform procesului-verbal al contravenţiei administrative şi deciziei de aplicare a sancţiunii administrative. Il. 167 al. d) şi art. (1) CPC. a) CPC. 442 al. ceea ce constituie temei de casare prevăzut de art. art. la cererea de recurs recurentul a prezentat cu titlu de probe mai multe înscrisuri. la rejudecare este necesar de a se constata prin dovezile prezentate de părţi existenţa prejudiciului invocat. 14.08. Lermontov. vinovăţiei celui ce a cauzat prejudiciul. în împrejurările reţinute decizia de sancţionare administrativă nu poate servi temei pentru respingerea acţiunii formulate în cadrul unui procesul civil. În motivare acţiunii reclamanta a indicat că la 26. cu o suprafaţă totală de 57. a fost sancţionat doar în temeiul art. (1) CCA. gospodăria transmisă succesorului face parte din gospodăria de tip 122 . (1) CCA pentru a fi reflectată în decizia de sancţionare administrativă. (1) lit. inclusiv în baza temeiurilor şi condiţiilor răspunderii delictuale. precum şi dispoziţiile generale cu privire la obligaţiile care nasc din cauzarea de daune prevăzute în art. Examinând acţiunea. (2) lit.În motivarea deciziei instanţa de recurs a reţinut că instanţele de judecată n-au aplicat legea care trebuia să fie aplicată.2 m.400 al. cu privire la declararea nulităţii certificatului de moştenitor legal.1994 a decedat tatăl pârâtului C. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.Arnaut i-a eliberat pârâtului certificat de moştenitor legal pentru întreagă avere rămasă după decesul acestuia. 400 al. Temeiul de drept al acţiunii SRL „Moldasig” îl constituie dispoziţiile art. 1416 Cod Civil.I. această sarcină îi va revine primei instanţe la rejudecare pricinii. La 30 iulie 2001. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui C. în consecinţă. Ceadâr-Lunga. 1329 Cod Civil. Astfel.M. care nu pot constitui obiect de examinare în instanţa de recurs în virtutea art. În speţă sunt aplicabile dispoziţiile legale prevăzute la art. Ca urmare.p. (2) lit. 400 al. 1329 Cod Civil privind preluarea de către asigurător a drepturilor asiguratului. b) CPC C. cauzarea prejudiciului material nu reprezintă un element constitutiv sau circumstanţă agravantă a contravenţiei prevăzute de art. notarul A. Ca urmare. prima instanţă a respins acţiunea din motivul că. Instanţa de recurs a menţionat că. 2ra-2158/09) Hotărârea primei instanţe a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare în temeiul art. respingerea acţiunii de către primă instanţă cu referire doar la inexistenţa menţiunii despre cauzarea prejudiciului material în decizia de sancţionare administrativă este vădit eronată şi echivalează cu nejudecarea fondului. 167 al. constituită din casa de locuit amplasată în or.

care la fel a fost membru de colhoz. Astfel.10.12.07. care deţineau o cotă din fosta gospodărie.04.1964). Despre existenţa certificatului de moştenitor legal reclamanta susţine că a aflat abia în luna mai 2006. str.C. 14. în gospodăria de tip colhoz moştenirea se deschidea după decesul ultimului membru al acestei gospodării. Prin hotărârea Judecătoriei Ceadâr-Lunga din 30. 4465 din 30. precum şi copii lor.p. b) CPC motiv pentru care se impune rejudecare cazului. rezultate din aplicarea eronată a legii. certificat de moştenitor legal pentru întreaga avere rămasă după decesul acestuia. notarul A. 594 Cod Civil. concluziile instanţelor de judecată privind regimul juridic al bunurilor ce au constituit averea succesorală ca gospodărie de tip colhoznic sunt greşite.12.Il. fără a prezenta dovezi admisibile în acest sens. În plus. pentru bunurile rămase după decesul lui Coltuclu Ilie. ceea ce constituie temei de casare prevăzut de art.E. fiul defunctului. Ceadâr-Lunga.Il.2008 acţiunea a fost admisă. o cantină şi o baie. Astfel.1982 şi Irina. ce s-a manifestat prin aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată.2009 au fost casate decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă. ea în calitate de soţie a pârâtului.. menţinând hotărârea primei instanţe.08. Reclamanta a menţionat că membri ai gospodăriei de tip colhoznic erau pârâtul. născut la 13. când pârâtul le-a cerut să elibereze casa. Il. Prima instanţă şi-a întemeiat hotărârea de admitere a acţiunii pe faptul că în anul 2001.. reclamanta consideră că prin eliberarea certificatului de moştenitor legal pârâtului sunt lezate drepturile patrimoniale ale ei şi copiilor. Reclamanta susţine că în perioada convieţuirii cu pârâtul. La fel. cu o suprafaţă totală de 57. (2) lit.Arnaut i-a eliberat recurentului C.2006.colhoznic şi succesiunea trebuia să fie deschisă numai după decesul ultimului membru a acestei gospodării. instanţa de recurs a constatat că. Instanţa de recurs a menţionat că. mama pârâtului.2 m. s-a stabilit că la 26.I. constituită din casa de locuit amplasată în or. a contestat legalitatea acestui certificat.Arnaut lui Coltuclu I. instanţa de recurs a constatat că nu au fost stabilite nici toate circumstanţele care concură pentru soluţionarea justă a litigiului. După decesul tatălui pârâtului în această gospodărie a locuit soţia defunctului C. Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 17.06. erau în vigoare dispoziţiile Codului civil (în redacţia legii din 26.1994 a decedat C. 123 . Lermontov. prin invocarea propriului drept asupra bunului în cauză. instanţele de judecată au decis anularea certificatului de moştenitor legal fără a stabili care a fost regimul juridic al proprietăţii rămase după decesul lui C. La 30. S-a mai menţionat că pârâtul a ascuns de notar că această gospodărie face parte din gospodăria de tip colhoznic şi că mama sa muncea şi primea pensie de la colhoz.11. Ivan. după decesului C. Intimata M. A solicitat reclamanta declararea nulităţii certificatului de moştenitor legal nr. Instanţa de apel a indicat că s-a dat apreciere corectă circumstanţelor pricinii şi concluziile primei instanţe corespund prevederilor legii. menţinută prin decizia Curţii de Apel Comrat din 11.07.04. Instanţa de recurs a considerat că la soluţionarea litigiului au fost aplicate eronat normele de drept material. împreună au construit o bucătărie.2000.2001 eliberat de notarul A.2001. născută la 07. Ultima a decedat la 19. 400 al. iar potrivit art.1992. când pârâtul a legalizat moştenirea.

care prin decizia de respingere a apelului. Ceadâr-Lunga din 28. împrejurări care determină necesitatea rejudecării pricinii. repararea prejudiciului moral în mărime de 21 000 lei şi a cheltuielilor de judecată. ea fiind concediată ilegal şi solicită anularea pct. 2ra-1056/09) Hotărârea a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa din motivul că nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond (temeiul prevăzut de art. 1 al ordinului de concediere nr.2009 a casat hotărârea adoptată cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa. Reclamanta consideră că. în prima instanţa examinarea pricinii a avut loc în lipsa recurentului-pârât I.12. restabilirea în funcţie. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 15. 1 al ordinului Ministerului Educaţiei şi Tineretului nr. (3) CPC. odată ce la momentul decesului lui Cotuclu Ilie erau în vigoare deja dispoziţiile Legii cu privire la proprietate nr. Prima instanţa n-a respectat obligaţia sa prevăzută de art. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Educaţiei şi Tineretului cu privire la contestarea actului administrativ.2008 a fost concediată din funcţia de consultant superior al Direcţiei Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană în temeiul art. cât şi prin intrarea în posesia averii succesorale.05. precum şi de la normele de drept material aplicabil în cauză. încasarea salariului pentru perioada absenţei forţate de la lucru. (1) lit. care nu reglementau un asemenea tip de proprietate.03.Cotuclu.2009 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.2001. La caz. instanţa de recurs a considerat că concluziile instanţelor de judecată sunt insuficiente pentru anularea certificatului de moştenitor legal. prima instanţa n-a constatat şi n-a elucidat integral circumstanţele care au importanţa pentru soluţionarea pricinii în fond. pornind de la pretenţiile părţilor şi ale altor participanţi la proces. însă solicitările enunţate au fost omise neîntemeiat de către instanţa de apel. 400 al. L. ceea ce în conformitate cu art. care constă în determinarea definitivă a elementelor de fapt pentru soluţionarea justă a pricinii. 124 . 328-p din 15. l-a lipsit de garanţiile unui proces echitabil .dreptul de a se apăra în cadrul unui proces desfăşurat pe principiul contradictorialităţii. 459-XII din 22. 1) lit. a) CPC constituie temei pentru anularea hotărârii judecătoreşti. 400 al. 1 lit. instanţa de recurs a constatat şi încălcarea normelor de drept procedural şi anume că. Ultimul a invocat acest temei în instanţa de apel solicitând rejudecare fondului de primă instanţă pentru a putea prezenta dovezi şi a-şi susţine poziţia. Având în vedere circumstanţele pricinii indicate. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că prin pct. De asemenea. În suport s-a indicat că. încasarea salariului pentru absenţa forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral. funcţia pe care ea a deţinut-o nu a fost redusă. 328-p din 15. restabilirea în funcţia deţinută.12. 86 al. a) CPC) R.07.2009.1991. certificat care nu a fost cercetat în şedinţa de judecată.1964) sunt inaplicabile la caz. prevederile dispoziţiilor Codul civil (în redacţia legii din 26. c) din Codul Muncii în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate.01. instanţele de judecată au omis faptul că acceptarea succesiunii poate avea loc atât prin depunerea unei cereri la notar. Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 22. din certificatul de moştenitor legal s-a constatat că notarul a verificat dreptul de proprietate a defunctului asupra casei în litigiu cu referire la certificatul eliberat de Primăria or. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. 118 al. De asemenea.12.Or.

instanţa de recurs a considerat că. Moscovei. A fost recunoscut nefondat refuzul Consiliului mun. nr. În asemenea circumstanţe. nr. Chişinău.12. odată cu preavizarea în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal. După cum atestă materialele cauzei. Chişinău pentru exploatarea parcării auto cu suprafaţa de 0. 21/2194-p din 25. în timp ce în cadrul Ministrului Educaţiei şi Tineretului au fost angajate alte persoane din afară.09.2008. Reclamantul a menţionat că.Rotaraş alte locuri de muncă în afara unităţii respective care nu au fost acceptate de către reclamanta pe motiv că în instituţie erau alte funcţii. 88 din Codul Muncii. (1) lit.L. 88 al. nr. conform planului geomertic de individualizarea terenului executat de S. Chişinău nr. Moscovei. (1) lit. angajatorul i-a propus L.2008 şi obligarea pârâtului de a încheia contractul de arendă a terenului destinat parcării auto din mun. Chişinău i s-a permis de a efectua lucrări de construire şi amenajare a parcării auto pe adresa mun. executarea lucrării fiind efectuată de la 01.R. bul. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că.R. 6. Moscovei. Chişinău să emită decizia privind darea în arendă S.R.2008 a primit răspunsul Consiliului mun.12. Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a casat hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 17. nr. 3r-1351/09) Hotărârea primei instanţe a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare din motivul că prima instanţa nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond şi n-au fost dovedite circumstanţele considerate de prima instanţă ca fiind stabilite (art. respingând acţiunea a reţinut. „Geoinfosistem”. conform art.L. Reclamantul a solicitat anularea refuzului Consiliului Mun. Moscovei. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 17.11. „Forart Plus” a lotului de pământ din bd.11. Prin urmare. că la desfacerea contractului individual de muncă. Instanţa de recurs a conchis că la examinarea cauzei prima instanţă nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond şi din 125 .2008 şi a fost obligat Consiliul mun. „Forart Plus” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun.11. 400 al. destinat parcării auto. bd.2008 cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa. 6.10. 21/2194-p din 25. de către Ministerul Educaţiei şi Tineretului a fost respectată procedura de concediere şi careva încălcări în acest sens nu s-au stabilit. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. la 27.2008 la cererea sa prealabilă prin care a solicitat încheierea contractului de arendă a bunului imobil situat pe adresa mun. Chişinău. a) şi b) CPC). c) Codului Muncii. Chişinău nr.2008 până la 01. Astfel. Chişinău nr.04.061 ha. 6 mun.11. nu este clar dacă într-adevăr a avut loc reducerea statelor de personal în cadrul Ministerului Educaţiei şi tineretului şi prima instanţă nu a verificat şi nu s-a expus asupra acestor circumstanţe. 6. Prin decizia din 23. 1522 eliberat de Direcţia Generală Transport Public şi căi de Comunicaţie a Primăriei mun. construind pe acest teren un gard şi alte construcţii pentru deservirea parcării. 21/2194-p din 25. Chişinău. instanţa nu a verificat aceste motive pe deplin ele fiind în concordanţă cu actele cauzei. angajatorul va propune salariatului un alt loc de muncă în unitatea respectivă. Instanţa de recurs a considerat că. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ.Prima instanţa.2008 acţiunea a fost admisă. prin Permisul nr.L. S. prima instanţă urma să verifice şi să se expună asupra faptului dacă a fost respectată şi aplicată corect procedura de concediere a reclamantei în conformitate cu prevederile art.2009. bd.

materialele cauzei rezultă că nu au fost dovedite circumstanţele considerate de prima instanţă ca fiind stabilite. Colegiul civil şi de contencios administrativ a menţionat că, nu a fost dovedită circumstanţa considerată de prima instanţă ca fiind stabilită şi anume că terenul destinat parcării auto, pentru necesităţile SRL „Forart Plus”, este aferent imobilului pe care-l deţine. Din materialele cauzei rezultă că SRL „Forart Plus” deţine în folosinţă şi posesie temporară bunul imobil (spaţiu comercial) cu suprafaţa totală de 1070 m.p. situat pe bd. Moscovei, nr. 6, mun. Chişinău, în baza contractului de locaţiune din 07.06.2007 încheiat cu Foros Ludmila. Pe când, construcţia şi amenajarea parcării auto i-a fost permisă SRL „Forart Plus” prin Permisul Direcţiei Generale Transport Public şi Căi de Comunicaţie a Primăriei mun. Chişinău nr. 1522 pe adresa bd. Moscovei, nr. 6/2, mun. Chişinău. Din cele expuse rezultă că SRL „Forart Plus” deţine în folosinţă şi posesie temporară doar o parte a bunului imobil (spaţiu comercial cu suprafaţa totală de 1070 m.p.) situat pe bd. Moscovei, nr.6, mun. Chişinău, astfel acest imobil este proprietate comună pe cote-părţi. Din probele anexate la dosar nu rezultă că terenul situat pe bd. Moscovei, nr. 6/2, mun. Chişinău a fost atribuit ca teren aferent imobilului situat pe bd. Moscovei, nr. 6, mun. Chişinău, la fel, precum nu rezultă nici faptul că terenul în litigiu a fost atribuit ca teren aferent doar acelei cote-părţi din imobil pe care o deţine SRL „Forart Plus”. Or, în sensul prevederilor pct. 3 al Regulamentului cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente, teren aferent se consideră suprafaţa de teren atribuită în modul stabilit de legislaţie obiectelor indicate în pct. 2 acestui Regulament. Prin urmare, concluzia primei instanţe că terenul destinat parcării auto situat pe bd. Moscovei, nr. 6/2, mun. Chişinău, este aferent imobilului situat pe bd. Moscovei, nr. 6, mun. Chişinău, instanţa de recurs a considerat neîntemeiată. Mai mult ca atât, această concluzie este în contradicţie cu răspunsul Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare a Consiliului mun. Chişinău nr. 21/2194-p din 25.11.2008, care i-a fost adus la cunoştinţă SRL „Forart Plus”, din care rezultă că lotul de pământ din bd. Moscova, 6/2, amenajat provizoriu ca parcaj auto de uz public, conform schiţei de proiect avizate şi a permisului nr. 1522 eliberat de Direcţia generală transport public şi căii de comunicaţie, este terenul de uz public şi darea acestuia în arendă se face prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii. Instanţa de recurs a reţinut că, o hotărâre judecătorească este legală şi întemeiată atunci când instanţa de judecată apreciază probele prezentate de părţi în corespundere cu prevederile art. 130 CPC, multiaspectual, complet, în ansamblul şi interconexiunea lor, prin indicarea în hotărâre atât a argumentelor de admitere a unor probe cât şi a argumentelor de respingere a altor probe. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că nu au fost elucidate şi constatate toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii şi nu au fost dovedite circumstanţele considerate de prima instanţă ca fiind stabilite, Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a ajuns la concluzia de a casa integral hotărârea primei instanţe şi a restitui pricina spre rejudecare în primă instanţă. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. 3r-661/09) În practica judiciară se întâlnesc şi cazuri în care instanţa de recurs a restituit pricina spre rejudecare în prima instanţa din motivul că concluziile primei instanţe, expuse în hotărâre, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii (temeiul prevăzut de art. 400 al. (1) lit. c) CPC). Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 02.09.2009 a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 25.05.2009 în pricina civilă la cerere de chemare în

126

judecată a lui B.V. împotriva Ministerului Dezvoltării Informaţionale cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcţie, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu şi repararea prejudiciului moral. Prima instanţa a respins acţiunea, ca fiind depusă cu omiterea termenului, motivând că B.V. a omis termenul de adresare în instanţa de judecată, fără a solicita repunerea în termenul de prescripţie şi fără a prezenta motive de omitere a termenului. Însă din susţinerile-verbale ale reprezentantului reclamantului depuse în cadrul şedinţei primei instanţe de la 25.05.2009 rezultă că ultimul a solicitat repunerea cererii de chemare în judecată în termen, indicând motivele omiterii acestuia, şi acest fapt se confirmă prin observaţiile la procesul-verbal al şedinţei de judecată, cu care judecătorul a fost de acord. Aşadar, concluzia primei instanţe expusă în hotărâre contravine circumstanţelor pricinii. În afară de această la examinarea pricinii s-au admis şi încălcări de ordin procedural. În conformitate cu art. 240 al. (3) CPC, instanţa judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretenţiilor înaintate de reclamant. În conformitate cu art. 203 al. (1) CPC, cererile şi demersurile participanţilor la proces în problema judecării pricinii se soluţionează prin încheiere judecătorească, după ascultarea opiniilor celorlalţi participanţi la proces. Contrar acestor prevederi imperative ale legii şi necătând la faptul că în cadrul şedinţelor de judecată, reprezentantul lui B.V. a solicitat repunerea în termenul de adresare în instanţa de judecată, prima instanţa nu s-a expus în privinţa acestui demers. În lipsa unui răspuns clar şi explicit referitor la unul din argumentele esenţiale ale cererii, hotărârea judecătorească se consideră nemotivată. Nemotivarea hotărârii constituie o încălcare a dreptului la judecarea cauzei într-un mod echitabil prevăzut de art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, care obligă judecătorii naţionali să motiveze deciziile pentru a nu lăsa părţile într-o stare de incertitudine şi a nu le crea impresia că nu au fost auziţi. În conformitate cu art. 400 al. (1) lit. c) şi al. (3) CPC, în cazul în care concluziile primei instanţe, expuse în hotărâre, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii şi încălcarea normelor de drept procedural constituie temeiuri de casare a hotărârii. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. 3r-1695/09) Rezultatele generalizării practicii judiciare permit să concluzionăm următoarele: 1. În cele mai frecvente cazuri, deciziile instanţelor de apel şi hotărârile instanţelor de fond au fost casate cu restituirea pricinii spre rejudecare din considerentele că instanţele au încălcat sau aplicat eronat normele de drept procedural şi anume: - neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare procedurii de citare legală; - încălcarea normei procedurale cu privire la competenţa jurisdicţională; - soluţionarea problemei drepturilor unei persoane neantrenate în proces; - soluţionarea pricinii cu încălcarea normelor procedurale prevăzute de art. 240 al. (3) CPC; - nesoluţionarea prin actul de procedură corespunzătoare (încheiere) a cererilor şi demersurilor participanţilor la proces; - nepronunţarea de către instanţele de apel asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel. 2. Nu sunt rare cazurile când instanţa de recurs restituie pricinile spre rejudecare din motivul că: - pricina a fost judecată de un judecător care nu era în drept să participe la examinarea ei;

127

-

lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată sau procesul-verbal a fost semnat de alt judecător; - în judecarea pricinii au fost încălcate regulile cu privire la limba procesului; - hotărârea nu este semnată de judecător; - partea motivată a hotărârii sau deciziei vine în contradicţie cu dispozitivul acesteia; - instanţa de apel a depăşit împuternicirile delegate prin art.385 al. 1 lit. d) CPC. 3. Privitor la aplicarea de către instanţele de judecată a normelor de drept material, în cele mai dese cazuri când deciziile şi hotărârile instanţelor judecătoreşti se casează cu restituirea pricinii spre rejudecare din motivul că instanţele nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată sau au interpretat eronat legea şi eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. 4. În ceea ce priveşte hotărârile pentru care legea nu prevede calea apelului, deseori aceste hotărâri se casează cu restituirea pricinii spre rejudecare din motivul că nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionare pricinii în fond, iar concluziile primei instanţe sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii. 5. În acelaşi rând, se întâlnesc cazuri de casare a deciziilor instanţelor de apel prin care se decide restituirea pricinilor spre rejudecare cu întemeierea lor pe temeiurile prevăzute de art. 400 al. 1 CPC cea ce contravine temeiurilor declarării recursului pentru secţiunea a II-a.

Având în vedere rezultatele generalizării se propune: 1. de a discuta prezenta nota informativă în cadrul şedinţei Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie; 2. de a expedia nota în adresa curţilor de apel întru luare de cunoştinţă; 3. de a plasa informaţia pe sit-ul Curţii Supreme de Justiţie. Judecător coordonator V.Clevadâ Executor: Consultantul superior N. Ciursina Secţia civilă şi de contencios administrativ a Direcţiei de generalizare a practicii judiciare şi analiza statisticii judiciare

128

PROCEDURA CONTENCIOASĂ

129

CERERI DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ (ACŢIUNI)
Judecătoria ___ Reclamant: Ionescu Ion localitatea ___ strada ___ nr._ Pârâţi: 1. Ştefănescu Ştefan localitatea ___ strada ___ nr._ 2. Oficiul Cadastral Teritorial ___ localitatea ___ strada ___ nr._

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
Eu, Ionescu Ion, sunt proprietarul terenului cu numărul cadastral ___ şi suprafaţa de 850 m.p. amplasat pe str. ___ nr._. Faptul dat se confirmă de titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. ___, eliberat pe numele meu şi înregistrat la OCT. La o parte din terenul ce îmi aparţine cu drept de proprietate pretinde Ştefănescu Ştefan, proprietarul casei vecine nr._ de pe str. ___. Pârâtul îşi motivează pretenţiile prin faptul că în titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren pe care îl deţine, nr. ___, şi în planul sectorului menţionat în titlu, ar fi indicată şi partea de teren litigioasă. Drept temei al unor asemenea pretenţii pârâtul mai invocă şi faptul că anterior terenul aferent casei ce îmi aparţine cu drept de proprietate era de o suprafaţă de 760 m.p., iar actualmente suprafaţa acestuia constituie 850 m.p. Consider că titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren eliberat pârâtului în privinţa terenului cu numărul cadastral ___ urmează a fi declarat parţial nul în baza următoarelor argumente de fapt şi de drept. Terenul de lângă casa mea, cu numărul cadastral ___, s-a aflat în posesia mea şi a fostului meu soţ, iar din 1986, după decesul soţului, eu am devenit unica posesoare a terenului, pe care l-am privatizat în condiţiile Codului funciar din 25.12.1991. În componenţa acestui teren s-a aflat, şi se află până în prezent, şi porţiunea cuprinsă în perimetrul laturilor „5-6-7-8-9”, porţiune, la care pretinde pârâtul. Hotarul existent, care delimitează terenurile noastre a fost stabilit până la adoptarea Codului funciar din 25.12.1991 şi nu a suferit modificări până în prezent, iar porţiunea menţionată de sector a făcut întotdeauna parte din terenul ce îmi aparţine mie cu drept de proprietate. Faptul dat este confirmat şi prin Actul de constatare pe teren la stabilirea hotarelor fixe din 02.032008. Actul a fost întocmit de specialistul pentru reglementarea regimului funciar la primăria locală, M.P., cu participarea consilierului J. A. Conform Planului cadastral al terenurilor proprietate privată aferente caselor de pe str. ___ nr._ şi nr._, anexat la act, suprafaţa la sol a terenurilor este de 850 m.p. şi, respectiv, de 570 m.p. Despre faptul că în componenţa sectorului de teren al pârâtului a fost greşit inclusă şi poţiunea cuprinsă în perimetrul laturilor „5-6-7-8-9” din planul sectorului meu o confirmă şi primăria care, la 09.03 2008, s-a adresat cu demers către Oficiul Cadastral 130

Teritorial solicitând efectuarea modificării hotarului terenurilor cu numerele cadastrale ___ şi ___. Drept temei pentru demers a fost indicat faptul că hotarul comun al terenurilor respective, menţionat în planul cadastral, nu corespunde documentelor iniţiale, de care dispun oficiul cadastral şi proprietarii terenurilor. În documentele iniţiale privind posesia terenurilor adiacente caselor de pe str. ___ nr._ şi nr._, configuraţia acestor terenuri în planul schematic, şi hotarul dintre ele, coincid cu cele indicate în planul sectoarelor de teren anexat la Titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren eliberat mie. Respectiv, porţiunea de sector cuprinsă în perimetrul laturilor „5-6-7-8-9” este inclusă în componenţa terenului meu. Această porţiune a fost şi este parte din terenul aferent casei ce o deţin în proprietate (până şi după privatizarea pământului), şi permanent s-a aflat în posesia iar apoi în proprietatea mea, Ionescu I. Din ce considerente porţiunea de sector menţionată a fost inclusă şi drept parte componentă a terenului aferent pârâtului, eu nu sunt în cunoştinţă de cauză. Dar, eu nu am înstrăinat nici într-un fel această parte de sector. Nu există vreo hotărâre a autorităţii publice împuternicite prin care partea respectivă de sector ar fi fost retrasă din posesia/proprietatea mea şi transmisă în modul stabilit de lege pârâtului. Posesia mea neîntreruptă şi netulburată a porţiunii litigioase de teren se demonstrează şi prin faptul că gardul şi construcţiile existente la momentul actual, ce delimitează în calitate de hotar fix terenurile noastre există de mai multe zeci de ani. Faptul că suprafaţa terenului meu (850 m.p.) diferă de suprafaţa indicată în documentele de înregistrare a drepturilor de până la privatizarea terenului (760 m.p.) se explică prin următoarele circumstanţe. Măsurările terenurilor de până la privatizarea pământului se efectuau adeseori superficial, admiţându-se erori în partea majorării sau micşorării suprafeţei terenurilor respective. Şi numai la înregistrarea masivă în proprietate privată a terenurilor, aceste măsurări s-au efectuat cu mijloace tehnice performante, care au asigurat şi exactitatea corespunzătoare. În afară de aceasta, suprafaţa terenurilor aferente caselor ce îmi aparţin mie şi pârâtului s-a mărit în comparaţie cu suprafaţa lor indicată în documentele iniţiale şi datorită faptului că a fost îndreptat hotarul terenurilor aferente acestor case din partea lor de nord, din contul terenului liber spre malul râului care trece în apropiere. Este de remarcat şi faptul că, din considerentele indicate, şi suprafaţa terenului aferent casei pârâtului s-a mărit: de la 485 m.p. până la 570 m.p. (conform datelor din Planul cadastral anexat la Actul de constatare pe teren la stabilirea hotarelor fixe). Faptul că măsurările anterioare privatizării sufereau de inexactităţi poate fi demonstrat şi prin aceea că şi la alţi vecini suprafaţa terenurilor aferente caselor „s-a mărit” în comparaţie cu suprafaţa de până la privatizare cu circa 100-200 m.p. Prin includerea în Titlul deţinătorului de teren al vecinului a unei porţiuni din terenul ce îmi aparţine mie cu drept de proprietate au fost încălcate drepturile mele prevăzute de art.27 Cod funciar, art.315 şi art.316 Cod civil, şi este tulburată posesia mea asupra terenului, dat fiind faptul că pârâtul a declarat că intenţionează să demoleze hotarul existent, să ocupe porţiunea de teren la care pretinde şi pe care o consideră drept aparţinând lui, şi să stabilească un nou hotar în mod unilateral între terenuri. Conform art.11 Cod civil, apărarea dreptului civil poate fi făcută prin declararea nulităţii actului emis de o autoritate publică, precum şi prin restabilirea situaţiei anterioare încălcării dreptului şi suprimarea acţiunilor prin care se încalcă dreptul sau se creează pericolul încălcării lui. Potrivit art.504 alin.(1) Cod civil, când vreo înscriere din Registrul bunurilor imobile nu corespunde situaţiei juridice reale, se poate cere rectificarea înscrierii. Iar

131

potrivi art.505 alin.(2) din cod, în lipsa consimţământului titularului, rectificarea se va încuviinţa numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti irevocabile. Conform art.38 alin.(3) din Legea cadastrului bunurilor imobile, greşelile din cadastru care nu au caracter tehnic (indicarea greşită a tipului de drept, a denumirii titularului de drepturi, componenţa bunului imobil, denaturarea mărimii cotelor în proprietatea comună, a coordonatelor hotarelor şi alte greşeli care lezează drepturile şi interesele legitime ale titularilor de drepturi sau ale altor persoane) se corectează cu consimţământul exprimat în scris al fiecărui titular de drepturi ale cărui interese sunt atinse sau în temeiul hotărârii judecătoreşti irevocabile. Având în vedere că pârâtul nu-şi dă consimţământul pentru corectarea greşelii ce ţine de hotarul dintre terenurile cu numerele ___ şi ___, această corectare poate fi efectuată numai în temeiul hotărârii judecătoreşti. Astfel mi se va apăra şi dreptul meu la proprietate stabilit la art.46 din Constituţia Republicii Moldova şi art.1 al Primului Protocol adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Potrivit explicaţiilor din pct.3 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.10 din 26.03.1997 “Cu privire la practica aplicării legislaţiei funciare de către instanţele judiciare”, litigiile şi plângerile legate de chestiunile funciare, unde una din părţi este cetăţeanul, se examinează de către judecătoriile jurisdicţiei de drept comun. Pornind de la cele expuse, în temeiul art.11, 27 din Codul funciar, art.11, 315, 316, 504 şi 505 din Codul civil, art.38 din Legea cadastrului bunurilor imobile, art.166 şi 241 din Codul de procedură civilă, s o l i c i t: Să fie anulat Titlul ce confirmă drepturile deţinătorului de teren eliberat în privinţa terenului cu numărul cadastral ___ pe numele lui Ştefănescu Ş. în partea în care în titlu, pe lângă terenul aferent casei de pe str. ___ nr._, s-a inclus şi o suprafaţă suplimentară cuprinsă în perimetrul laturilor „5-6-7-8-9” din terenul cu numărul cadastral ___ aferent casei _ de pe str. ___ nr._. Să fie obligat Oficiul Cadastral Teritorial ___să efectueze rectificarea hotarului dintre terenurile cu numerele cadastrale ___ şi ___, iar din planul sectorului de teren cu numărul ___ să fie exclusă suprafaţă cuprinsă în perimetrul laturilor „5-6-7-8-9”, suprafaţă, care ţine de terenul ce-mi aparţine mie cu drept de proprietate. Anexă: ___ ___ ___ Data______________________ Semnătura __________________

132

Judecătoria sectorului _______________________ Reclamant: __________________ _____________________ (domiciliul) Pârâţi: 1. Consiliul sătesc ____________________ ___________________________________ (sediul) 2. _________________________________ __________________________________ (domiciliul)

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
Prin decizia Consiliului sătesc ___ nr. ___ din ___, familiei noastre i-a fost repartizat un teren în folosinţă fără termen cu suprafaţa de 0,065 ha pe str. ___ nr._ din s. ___ pentru construirea casei de locuit. Drept beneficiar al terenului conform deciziei am fost indicat eu, reclamantul ___. Eu am început activităţile ce ţin de construirea casei, însă, în legătură cu înrăutăţirea sănătăţii soţiei şi cu problemele de ordin financiar apărute în familie, nu am avut posibilitate să finalizez construcţia. Prin decizia nr. ___ din ___, Consiliul sătesc ___ a abrogat decizia nr. ___ din ___ privind repartizarea terenului menţionat în beneficiul familiei mele, iar terenul repartizat anterior mie, a fost atribuit pârâtului ___. Consider decizia Consiliului sătesc ___ nr. ___ din ___ de abrogare a deciziei anterioare ilegală şi pasibilă anulării în temeiul următoarelor circumstanţe. Terenul de pe str. ___ nr._ a fost repartizat familiei mele conform prevederilor art.11 alin.1 subalineatul 2 din Codul funciar care stabileşte că autorităţile administraţiei publice locale atribuie familiilor nou-formate sectoare de teren din rezerva intravilanului până la epuizarea acesteia pentru construcţia caselor de locuit. Iar potrivit art.25 alin.2 din Codul funciar, retragerea din dreptul de posesiune a terenurilor, atribuite anterior de autoritatea administraţiei publice locale, poate fi efectuată exclusiv prin decizia instanţei judecătoreşti la cererea proprietarului funciar. Legea, în particular, art.10 din Codul funciar, nu prevede competenţa consiliilor locale săteşti de a retrage terenurile din folosinţa beneficiarilor. Astfel, adoptând decizia nr.__ din ___ privind abrogarea hotărârii de atribuire a terenului în posesia mea cu atribuirea terenului respectiv unei alte persoane, Consiliul sătesc ___ concomitent a şi retras, de fapt, terenul din posesia mea, depăşindu-şi competenţa stabilită prin lege. Drept rezultat, decizia dată a consiliului local contravine şi prevederilor art.6 din Constituţia Republicii Moldova care prevede că, la baza organizării şi funcţionării aparatului de stat, este pusă separaţia puterilor în legislativă, executivă şi judecătorească, acestea fiind separate, colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei. Prerogativa de retragere a terenului de la posesor îi revine, conform normei art.25 din Codul funciar, autorităţii judecătoreşti, care examinează cererile date potrivit principiilor art.114-120 din Constituţie şi a prevederilor altor legi adoptate în conformitate 133

cu aceste principii, cu garantarea pentru persoanele interesate a drepturilor şi libertăţilor acordate părţii în proces. Nicio altă putere, inclusiv autorităţile publice locale, nu sunt în drept să intervină în activitatea autorităţii judecătoreşti, să supună controlului hotărârile acesteia, precum şi să substituie instanţa judecătorească la examinarea cauzelor ce intră în competenţa ei, inclusiv în ceea ce priveşte retragerea terenurilor din posesie. Consiliul sătesc ___ a încălcat prevederile constituţionale la acest capitol, arogându-şi ilegal atribuţiile puterii judecătoreşti. Totodată, potrivit prevederilor art.7 din Constituţia Republicii Moldova niciun act juridic care contravine prevederilor Constituţiei, nu are putere juridică. Or, decizia consiliului sătesc ___ nr. ___ din ___, contravenind art. 6, 114-120 din Constituţie, nu poate avea putere juridică. Respectiv, o asemenea decizie anticonstituţională nu poate da naştere la dreptul asupra terenului pentru pârâtul ___, precum şi nu poate servi drept temei pentru lipsirea mea de acest teren. Pe lângă acestea, având în vedere că terenul mi-a fost repartizat în folosinţă pe un termen nelimitat, eu mai având şi posibilitatea de a-l privatiza fără plată în condiţiile art.11 alin.1 subalineatul 1 din Codul funciar, dreptul meu asupra terenului reprezintă şi un bun în sensul art.1 al Primului Protocol adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului interpretează mai pe larg noţiunea de „bun” şi referă la această noţiune orice „drept privat care reprezintă valoare patrimonială şi, respectiv, bun în sensul art.1 al Protocolului 1” (Hotărârea Curţii Europene din 26.06.1986 în cauza V.Marl contra Olandei). Pornind de la conţinutul punctelor 32-35 ale Hotărârii Curţii Europene pentru Drepturile Omului „Stretch contra Regatului Unit” din 24 iunie 2003 bunuri, în sensul art.1 al Protocolului nr.1 la Convenţie, se consideră şi aşteptarea întemeiată a procurării patrimoniului sau a dreptului patrimonial în baza contractului încheiat cu organul autorităţii publice. Iar potrivit art.1 al Protocolului nr.1 menţionat, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Şi deposedarea abuzivă a mea de teren este o încălcare flagrantă a acestui drept. În asemenea circumstanţe, eu sunt în drept să mă adresez cu cerere de anulare a deciziei ilegale şi anticonstituţionale a Consiliului sătesc ___ nr. ___ din ___ şi să revendic terenul de la persoana care l-a obţinut şi îl posedă în baza unui act ilegal. Potrivit prevederilor art.308 din Codul civil posesorul de bună-credinţă este în drept să revendice bunul aflat în posesiune nelegitimă a noului posesor. În acelaşi timp, pârâtul ___ nu poate fi considerat dobânditor şi/sau posesor de bună-credinţă, având în vedere că el ştia de faptul că terenul mi-a fost repartizat mie şi se află legal în posesia mea, dar a acceptat atribuirea terenului în folosinţa lui cu încălcarea normelor constituţionale şi legale menţionate. Potrivit explicaţiilor din pct.3 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.10 din 26.03.1997 “Cu privire la practica aplicării legislaţiei funciare de către instanţele judiciare”, litigiile şi plângerile legate de chestiunile funciare, unde una din părţi este cetăţeanul, se examinează de către judecătoriile jurisdicţiei de drept comun. În temeiul celor expuse, conform prevederilor art. 6 şi 7 din Constituţia Republicii Moldova, art.1 al Primului Protocol adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, art.10 şi 25 din Codul funciar, art.308 din Codul civil, art.166-167, 241 din Codul de procedură civilă,

134

s o l i c i t: Să fie declarată nulă decizia Consiliului sătesc ___ nr. ___ din ___ privind atribuirea în folosul lui ___ a terenului cu suprafaţa de 0,065 ha pe str. ___ nr._ din s. ___. Să fie obligat pârâtul ___ să elibereze terenul de pe str. ___ nr._ s. ___. Să fie încasate de la pârâţi în folosul meu cheltuielile de judecată. Pentru asigurarea acţiunii, solicit să fie pus sechestru pe terenul de pe str. ___ nr._ s. ___, precum şi să-i fie interzise pârâtului ___ acţiunile de efectuare a oricăror lucrări de construcţie pe acest teren. Anexă: Data_______________________ Semnătura__________________

135

Judecătoria sectorului _______________________ Reclamant: __________________ _____________________ (domiciliul) Pârâţi: 1. Consiliul sătesc ____________________ ___________________________________ (sediul) 2. _________________________________ __________________________________ (domiciliul)

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
Eu, reclamantul ___, sunt proprietarul apartamentului nr._ din casa nr._ de pe str._ mun.Chişinău constituit din 2 camere separate. Proprietar al apartamentului nr._, constituit din 2 camere, este pârâtul. Alte 2 camere din secţia dată a blocului - apartamentul nr._, se află în proprietatea lui ___, care la moment este plecat peste hotare. Coridorul, 2 încăperi de baie, 2 încăperi de veceu, o cămară, aflate la extremele coridorului, precum şi bucătăria sunt în proprietate şi folosinţă comună a locatarilor secţiei date. Pârâtul ___ şi-a însuşit o parte din suprafaţa coridorului aflată în folosinţă comună, de asemenea, încăperea băii şi a veceului de lângă apartamentul său, despărţind această parte prin instalarea unui perete cu uşă. În aşa mod el a închis accesul meu la această parte a coridorului şi la încăperile respective. Totodată, pârâtul şi membrii familiei sale au acces liber la altă parte a coridorului, la bucătărie, la altă baie şi alt veceu. Astfel, eu, fiind coproprietar al încăperilor izolate de către pârâtul ___, prin instalarea peretelui, nu pot deţine şi folosi încăperile respective, care au fost uzurpate în mod ilegal de către el. Prin aceasta se încalcă drepturile mele prevăzute de art.315 din Codul civil, care stabileşte că proprietarul are dreptul de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie asupra bunului. Pe lângă aceasta, construirea peretelui s-a efectuat cu încălcarea prevederilor art.50, 55, 42 din Legea privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului, precum şi ale pct.4 din Regulamentul privind certificatul de urbanism şi autorizarea construirii sau desfiinţării construcţiilor şi amenajărilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.360 din 18.04.97, prin care este stabilit că asemenea lucrări pot fi efectuate numai în baza autorizaţiei de construire, eliberată de autoritatea publică locală. Or, pârâtul ___ nu a dispus de o asemenea autorizaţie, peretele fiind instalat de el în mod samavolnic. Iar pentru intrarea în posesia Autorizaţiei de construire, conform prevederilor Instrucţiunii provizorii privind procedura de obţinere a actelor necesare pentru executarea construcţiilor, reconstrucţiilor, amenajărilor, aprobată de Primăria mun. Chişinău la 10.05.2001, mai era necesar ca pârâtul să solicite şi acordul autentificat notarial al vecinilor. Un asemenea acord nu a fost solicitat şi nu există. Pornind de la aceste circumstanţe, eu sunt în drept, conform prevederilor art.374 alin.(1) din Codul civil, să revendic cota-parte din bunul ce-mi aparţine din posesiunea nelegitimă a lui ___ prin obligarea părţii pârâte de a demola peretele construit neautorizat, 136

precum şi să solicit, potrivit prevederilor art.376 alin.(2) din Codul civil, ca pârâtul să fie obligat să nu-mi îngrădească pe viitor dreptul de folosinţă asupra încăperilor nominalizate. Cererea mea se încadrează şi în prevederile art.1 al Primului Protocol adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale care garantează oricărei persoane dreptul la respectarea bunurilor sale. În temeiul celor expuse şi în conformitate cu prevederile art.11 lit.b), 374 alin.(1), 376 alin.(2) din Codul civil, art.166, 241 din Codul de procedură civilă, S O L I C I T: Să fie obligat pârâtul ______ să efectueze din cont propriu demolarea peretelui construit neautorizat în coridorul aferent apartamentelor nr.___ din casa nr._ de pe str. ___ mun.Chişinău, precum şi să nu-mi îngrădească dreptul de folosinţă pe viitor asupra coridorului, camerei de baie şi veceului amplasate în partea de coridor de lângă apartamentul său nr._. Să fie încasate în folosul meu de la pârâtul ___ cheltuielile de judecată ce ţin de acordarea asistenţei juridice şi de plata taxei de stat, în total ___ lei. Anexe: 1. ___ 2. ___ Data__________________ Semnătura_______________

137

reclamantul modifică cerinţele expuse în cererea de chemare în judecată. Calculele sumelor solicitate. Aceste circumstanţe au condus la majorarea sumei datoriilor faţă de reclamant cu _____________________ lei. • taxa de stat – ___________ lei. susţine că pârâtul refuză în continuare să-şi onoreze obligaţiunile prevăzute de Contractul nr. Semnătura reclamantului_____________________________ 138 . Anexe: 1. • cheltuieli de asistenţă juridică – ____________lei. reclamantul declară că susţine integral temeiurile de fapt şi de drept invocate în cererea de chemare în judecată. Luând ca bază cele expuse în virtutea calităţii de participant la proces care se bucură de drepturi procedurale speciale prevăzute în art. 2.Judecătoria Economică de circumscripţie Chişinău Reclamant: _________________ Pârât:______________ „___” ____________ ______ CERERE CU PRIVIRE LA MĂRIREA CUANTUMULUI PRETENŢIILOR DIN ACŢIUNE Prin prezenta. • penalităţi – _____________ lei. prin majorarea sumelor solicitate spre încasare de la pârât şi solicită instanţei de judecată: a încasa de la pârât în folosul reclamantului • datoria pentru îndeplinirea lucrărilor cu populaţia – ___________ lei. _______ din ___ ____________ ______.60 CPC al RM. Suplimentar. Ordin de plată a taxei de stat.

1984. adică formulările din conţinutul deciziei trebuie să corespundă exigenţilor de: corectitudine. modificarea hotărârii Judecătoriei Economice de Circumscripţie în privinţa admiterii cererii de bază şi respingerea cererii înaintate de recurent privind încasarea datoriei de la intimat ca nefondată. adoptată de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei la 28. nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor.2009. Conform art.130 (1) CPC: instanţa judecătorească apreciază probele după intima ei convingere. oficialitate şi pertinenţă. completă. logică. instanţa de apel a dispus admiterea parţială a apelului.432. claritate. Curtea de Apel Economică a examinat cererea depusă de intimat la hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie. înţeleasă de părţile implicate în litigiu şi să răspundă în mod sigur şi expres la toate cererile şi obiecţiile formulate de apelant şi intimat. se conturează încălcarea normelor de drept material şi de drept procedural. De asemenea. 400 (2) şi (3) CPC. În mod special. apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţă de apel de către participanţii la proces.373 (2) CPC: în limitele apelului. instanţa de apel a dispus întoarcerea executării hotărârii judecătoreşti. ceea ce. Potrivit Principiului nr. atenţionăm că nu corespunde tuturor normelor de drept şi nu răspunde în mod sigur şi expres la toate obiecţiile formulate de recurent în procesul examinării cererii de apel. Conform art. să fie clară. concreteţe. certitudine. serveşte drept temei de declarare a recursului. instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanţe. bazată pe cercetarea multiaspectuală.158 (4) CPC. consecutivitate. Argumentele aduse de recurent în favoarea celor expuse sunt următoarele: 1. călăuzindu-se de lege. în conformitate cu art. decizia instanţei de apel trebuie să corespundă tuturor normelor de drept. elocvenţă.CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE Recurent: ______________________ Intimat: _______________________ „____” ______________ ____ CERERE DE RECURS ASUPRA DECIZIEI CURŢII DE APEL ECONOMICE La 30. sobrietate.09. În rezultat. deoarece nu corespunde exigenţilor enunţate anterior. Conform art. dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii. Recurentul luând act de decizia motivată a instanţei de apel a ajuns la concluzia că aceasta este nelegală şi pasibilă casării. Astfel. lipsă de rezerve (necondiţionalitate). raportul de expertiză este examinat în şedinţa de judecată şi evaluat în ansamblu cu celelalte probe.6 al Recomandării nr. 139 .02.R(84)5 privind principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcţionării justiţiei. precum şi cele care nu au fost stabilite. deplinătate.

Drept argument instanţa de judecată inserează în motivarea hotărârii concluzia expusă de experţi în raportul de expertiză. în procesul efectuării expertizei. în procesul deservirii şi întreţinerii reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare.426-XIII din 04. persoanele vinovate de încălcarea prezentei legi. chiar intenţionat. poate să nu înregistreze anumite operaţiuni economice în evidenţa sa contabilă. care nu a fost examinat şi evaluat în ansamblu cu celelalte probe din dosar. cu referire la concluziile expuse de expert şi admise de instanţa de judecată ca argumente probate. Este de menţionat că raportul nominalizat urma să fie apreciat de către instanţa de judecată nu numai în ansamblu cu celelalte probe din dosar. Mai mult ca atât. încălcarea normelor de drept nominalizate este evidentă.04. de avere. În continuare.56 din Legea contabilităţii nr. administrativă sau penală conform legislaţiei în vigoare.1995. dar şi în raport cu obiecţiile la raportul de expertiză prezentate de recurent în conformitate cu art. În baza argumentelor invocate de instanţa de judecată în motivarea deciziei. precum şi cele care falsifică premeditat raportul financiar. expunem că debitorul nu poate fi exonerat de răspundere contractuală pe motivul că creditorul a ţinut evidenţa contabilă contrar legii contabilităţii. Respectiv. şi anume: raportul de expertiză. nici legislaţia civilă nu pune existenţa unei datorii contractuale în dependenţă de evidenţa contabilă a părţilor contractante.1995. remarcăm că recurentul nu solicită încasarea datoriilor pentru prestarea de servicii intimatului. Suplimentar. precum că „în evidenţa contabilă a intimatului nu sunt înregistrate datorii creditoare faţă de recurent pentru deservirea tehnică”. plasând la bază acelaşi raport de expertiză. 2.57 din Legea contabilităţii 140 . În acest sens. nu putea avea o forţă probatorie mai superioară decât celelalte probe din dosar. în acest mod scăpând de răspundere contractuală. sunt trase la răspundere. după caz. nu poate fi pusă în dependenţă de respectarea sau nerespectarea legii contabilităţii de către recurent. Totodată. care se eschivează de la ţinerea contabilităţii. 3. recurentul a suportat cheltuieli în mărimea solicitată spre încasare de la intimat. conform art. menţionăm că acest lucru ar fi alogic.În speţa dată. Considerăm eronată concluzia dată. Nerespectarea legii contabilităţii nu se sancţionează cu negarea tuturor operaţiunilor economice ce nu au fost contabilizate în conformitate cu această lege. În acest sens. un raport de expertiză atât de ambiguu şi deplasat total de obiectul litigiului. cărora instanţa de judecată le-a dat o apreciere greşită. În acest aspect au fost prezentate documente justificative suficiente. care demonstrează cert faptul că pe perioada aprilie-septembrie 2006. deoarece existenţa unei datorii apărută în baza unui contract încheiat în condiţii legale nu poate fi pusă în dependenţă de înregistrarea acesteia în evidenţa contabilă a debitorului. experţii judiciari au verificat documentele prezentate de părţi sub aspectul înregistrării şi reflectării în evidenţa contabilă a operaţiunilor economice din sfera de prestare a serviciilor. expunem faptul că. disciplinară. invocăm şi faptul că. care au fost neglijate de către instanţa de judecată.158 (5) CPC. deoarece debitorul. care conţine nişte concluzii străine pricinii în cauză. sesizăm că respingerea cerinţelor recurentului este bazată pe prevederile Legii contabilităţii nr.04. Conform art. deoarece argumentele aduse de instanţa de judecată pentru justificarea soluţiilor sale au la bază numai o singură probă din dosar. care aplică incorect standardele şi alte acte normative privind contabilitatea. materială. Cele expuse ne determină să conchidem că executarea obligaţiilor apărute în baza contractului.426 din 04. dar solicită restituirea cheltuielilor suportate la deservirea şi întreţinerea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare.

.5. în conformitate cu pct.2000 şi art. 4.” (a fost folosit tariful de 1. care în practică sunt acceptate de către agenţii economici ca cereri de plată.154 (1) CPC. legislaţia în vigoare admite reţinerea unor înscrisuri chiar dacă ele au fost întocmite unilateral. însă intimatul categoric şi neîntemeiat refuza să accepte aceste documente de evidenţă prezentate de recurent. respectiv nici nu înregistra aceste fapte economice în evidenţa sa contabilă. care constituie 000000 m.p.b) fin Legea cu privire la expertiza judiciară nr. poziţia intimatului de a refuza restituirea cheltuielilor suportate de recurent la deservirea şi întreţinerea reţelelor de apă şi canalizare.21 (4) din Legea cu privire la expertiza judiciară nr. Asupra speţei date are o deosebită relevanţă temeiul naşterii obligaţiei intimatului faţă de recurent. de suprafaţă totală a apartamentelor caselor de locuit. Considerăm neîntemeiată şi ilegală concluzia instanţei de apel că „Documentele prezentate la dosar sunt întocmite unilateral”. Conform art. electrică şi a sistemelor de evacuare a apelor uzate în blocurile locative.514 CC. Suplimentar menţionăm că. Astfel. obligaţiile se nasc din contract. dar să nu prezinte nişte concluzii eronate şi cu depăşirea competenţei.1995 încheierea asupra corespunderii ţinerii contabilităţii standardelor aprobate şi altor acte normative sunt în drept să o facă numai organele cărora le sunt încredinţate funcţiile de organizare a contabilităţii şi de coordonare a metodologiei ei.6 din Instrucţiunea privind modul de compensare gestionarilor fondului de locuinţe de către furnizori a cheltuielilor pentru deservirea tehnică a sistemelor interne de alimentare cu apă. 141 . atenţionăm instanţa de recurs că lunar recurentul prezenta intimatului facturi de plată (pe formularul nr. nu pot fi respinse pe motivul că sunt unilaterale. în conformitate cu art. nu poate fi apreciată ca justă.5. ca mai apoi să invoce acest fapt ca temei de exonerare de răspundere. La aceste facturi era anexat şi Certificatul de îndeplinire a lucrărilor în baza contractului în care era indicată denumirea lucrărilor efectuate pe parcursul unei luni.06.nr.2000). Ţinând cont de legislaţia privind activitatea în domeniul expertizei judiciare. din calculul câte 000 lei pentru un m. fapt ilicit (delict) şi din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condiţiile legii.6 din contract).426-XIII din 04. iar decizia de caz urma să fie luată în baza probelor prezentate de recurent la materialele dosarului. Înscrisurile date corespund acestor cerinţe. respectiv.04. Cele expuse ne determină să conchidem că raportul de expertiză nu poate fi reţinut ca probă în dosar.117 (1) CPC). Forma înscrisurilor nominalizate nici nu prevede întocmirea lor bilaterală.1086-XIV din 23. „sumele cheltuielilor care necesită a fi compensate gestionarului pentru deservirea tehnică pot fi încasate de ultimul prin prezentarea cererii de plată”. dar ca o atitudine de rea-credinţă faţă de recurent. 5. funcţia de bază a acestuia fiind efectuarea expertizei judiciare şi a constatărilor tehnico-ştiinţifice.06. dacă ele servesc la constatarea circumstanţelor ce justifică pretenţiile părţii şi altor circumstanţe importante pentru justa soluţionare a pricinii (art.11 lit.4 din contract „furnizorul plăteşte Asociaţiei cheltuielile lunare pentru deservirea şi întreţinerea reţelelor de apă şi canalizare din interiorul caselor. În acest sens. conchidem că Centrului Naţional de Expertize Judiciare nu-i este încredinţată funcţia de organizare a contabilităţii şi de coordonare a metodologiei ei.p. În cazul dat.1086-XIV din 23. temei de naştere a obligaţiilor este contractul semnat de ambele părţi în condiţii legale şi care este în vigoare până în prezent.868 aprobat de organul de statistică). Potrivit pct. energie termică. expertul judiciar urma să renunţe la efectuarea expertizei judiciare şi să restituie materialele prezentate pentru expertiză (art. Mai mult ca atât.89 lei în urma aplicării pct. Astfel.

Luând în considerare aspectele enunţate. Considerăm că toate aceste hotărâri urmează să fie luate în considerare în speţa dată. Suplimentar este de menţionat faptul că în anii 2001-2006. nu au fost aplicate normele de drept material care trebuiau să fie aplicate. 513 (1). hotărârea instanţei de fond este legală şi întemeiată.1995. ţinând cont de faptul că aplicarea legii şi realizarea jurisprudenţei trebuie să se facă în mod unitar. art.432. solicit instanţei de recurs: 1.426-XIII din 04. pentru ca instanţele ierarhic superioare să verifice legalitatea hotărârilor emise pe caz.30658/05. 19 Lega contabilităţii nr. care este implicită în ansamblul articolelor Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale care constituie unul din elementele de bază ale statului de drept (cauza Beian vs România.512 (1). au fost aplicate norme de drept material care nu trebuiau să fie aplicate. 158 (4) CPC.86. În baza celor expuse şi în conformitate cu normele de drept citate în tot conţinutul prezentei cereri. 130 (1). CEDO apreciază că practica judiciară neunitară este contrară principiului siguranţei publice. faptul neexecutării obligaţiilor contractuale nu a fost negat de către intimat. până la emiterea unei decizii irevocabile pe caz.400 alin. Anularea Deciziei Curţii de Apel Economice şi menţinerea în vigoare a Hotărârii Judecătoriei Economice de Circumscripţie. 514.(2).În contextul clauzei menţionate. art. 16. Or. 2. CEDO 2007). şi anume: art. şi anume: art. Decizia Curţii de Apel Economice este definitivă şi executorie. 6. neaplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii ar crea dificultăţi la executarea hotărârii judecătoreşti. Semnătura recurentului_____________________________________ 142 .435 CPC. În asemenea circumstanţe. art.175. Mai mult ca atât. (3). instanţele judecătoreşti. În cazul în care va surveni una din situaţiile descrise anterior. 668 CC. şi anume: art.2 (2). executarea obligaţiilor contractuale nu a fost condiţionată de perfectarea anumitor acte sau documente contabile speciale.373 (2). în situaţii similare celor ce fac obiect de examinare în cazul dat. nr. precum şi în temeiul art. dar nu irevocabilă. Suspendarea executării Deciziei Curţii de Apel Economice. Caracterul definitiv al hotărârii nu exclude posibilitatea ca hotărârea instanţei de apel să fie modificată sau anulată. Admiterea prezentei cereri de recurs. conchidem că temeiurile de bază ce impun admiterea prezentului recurs sunt următoarele: au fost încălcate normele de drept procedural. 3. în cazul dat recursul.04. Caracterul definitiv presupune dreptul participanţilor la proces de a-şi exercita dreptul la celelalte căi de atac. au hotărât obligarea intimatului să-i restituie recurentului cheltuielile suportate pentru întreţinerea şi deservirea reţelelor de apă şi canalizare. art.

art. 29. reclamantul a solicitat achitarea amenzii în mărime 20% din suma datoriei de bază. în conformitate cu prevederile contractului. penalităţi pentru neexecutarea contractului.06. A admite prezenta cerere.04. 166 CPC al RM. pârâtul a refuzat achitarea datoriilor faţă de reclamant. art. art.2) lit. Din motive neîntemeiate pârâtul refuză să-şi onoreze benevol obligaţiile contractuale. respectiv refuzând şi rezolvarea litigiului în cauză pe calea tratativelor. Reclamaţia. a acceptat şi facturile fiscale eliberate de reclamant. Conform prevederilor contactului pârâtul s-a obligat să-i achite reclamantului pentru îndeplinirea lucrărilor de marketing 2% din sumele plătite de consumatori pentru serviciile de alimentare cu apă şi evacuare a apelor uzate.2007. De asemenea.a) art. reclamantul a încheiat cu pârâtul un contract privind livrarea apei şi recepţionarea apelor menajere.08. deşi a semnat toate Actele cu privire la îndeplinirea lucrului cu populaţia perfectate de către reclamant. Contractul. Cererea de chemare în judecată. care stipulează că temeiul executării rezidă în existenţa unei obligaţii. În mod tacit.8 CC al RM pornind de la faptul că drept temei de apariţie a obligaţiilor pârâtului faţă de reclamant serveşte un contract. 2. 2. care solicită să fie încasate tot de la pârât. de asemenea. reclamatul solicită instanţei de judecată: 1. Astfel. În fapt.Judecătoria Economică de Circumscripţie Chişinău Reclamant: _____________ Pârât:___________________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ CU PRIVIRE LA ÎNCASAREA DATORIILOR FORMATE ÎN BAZA CONTRACTULUI Prin prezenta. taxa de stat. 3.514 CC al RM ţinând cont de faptul că obligaţiile în cauză au luat naştere în baza unui contract. Anexe (copii): 1. cheltuieli de asistenţă juridică).512 CC al RM ce acordă dreptul reclamantului. A încasa de la pârât în folosul reclamantului datoria pentru îndeplinirea lucrărilor conform contractului.5.2005 – 30. în calitate de creditor. prezenta cerere se bazează pe alin. în calitate de debitor. s-a format o datorie în sumă de ________ lei.2007.9 CC al RM ce se referă la executarea obligaţiilor din partea pârâtului în acord cu contractul. pentru perioada 01. La 06. reclamantul a înaintat pârâtului o reclamaţie prin care a solicitat achitarea datoriei în cauză. reclamantul a fost pus în situaţia de a suporta cheltuieli suplimentare (plata taxei de stat.572 CC al RM. cheltuieli de asistenţă juridică. art. 143 . 35. executarea obligaţiilor. În aceste condiţii. În drept. să pretindă de la părut. art. 96.

Calculele sumelor solicitate. Semnătura reclamantului_______________________ 144 . Facturi fiscale. 5.4. Actele cu privire la îndeplinirea lucrărilor cu populaţia. 7. 6. Dispoziţia de plată a taxei de stat.

1086-XIV din 23. conchidem că Centrului Naţional de Expertize Judiciare nu-i este încredinţată funcţia de organizare a contabilităţii şi de coordonare a metodologiei ei. În concluzie.1086-XIV din 23. Conform art. Astfel. reiterăm că raportul de expertiză nu poate fi reţinut ca probă pe dosar. În continuare.57 din Legea contabilităţii nr.1995. b) din Legea cu privire la expertiza judiciară nr. Ţinând cont de legislaţia privind activitatea în domeniul expertizei judiciare. susţinem faptul că. 154 (1) CPC şi să restituie materialele prezentate pentru expertiză fără efectuarea acesteia (art.06. care constau în încasarea de la apelant a datoriei pentru deservirea reţelelor interne de alimentare cu apă potabilă şi canalizare. formate în baza contractului în litigiu. concluziile la întrebarea 1şi 2 puse în faţa expertului sunt străine pricinii în cauză şi nu au tangenţă cu aceasta.Curtea de Apel Economică Intimat: _________________ Apelant: _________________ OBIECŢII ASUPRA RAPORTULUI DE EXPERTIZĂ Onorată instanţă! Intimatul îşi exprimă dezacordul cu Raportul de expertiză şi consideră că acesta nu poate fi admis ca probă în dosar.06. Raportul de expertiză nominalizat nu elucidează problemele puse în discuţie în procesul examinării cauzei şi nu poate fi pus la baza unei hotărâri judecătoreşti prin care ar fi admise sau respinse cerinţele intimatului. care au la bază un contract încheiat în condiţii legale. funcţia de bază a acestuia fiind efectuarea expertizei judiciare şi a constatărilor tehnico-ştiinţifice. sunt probe suficiente ce denotă legalitatea şi temeinicia cerinţelor intimatului. în dosar. 426-XIII din 04. întrebarea a treia nu este de competenţa expertului judiciar. considerăm că expertul urma să se refere numai la existenţa şi mărimea datoriei pentru deservirea reţelelor interne de alimentare cu apă potabilă şi canalizare. încheierea asupra corespunderii ţinerii contabilităţii standardelor aprobate şi altor acte normative sunt în drept să o facă numai organele cărora le sunt încredinţate funcţiile de organizare a contabilităţii şi de coordonare a metodologiei ei. dar nu.21 (4) din Legea cu privire la expertiza judiciară nr. care sunt nişte datorii diferite de cele solicitate spre încasare de către intimat şi nu fac obiectul prezentului litigiu.11 lit. în general. Ţinând cont de esenţa litigiului şi cerinţele din acţiunea intimatului. susţinem următoarele.04.2000). expertul face o analiză a tuturor datoriilor părţilor dosarului. În raportul de expertiză. Nerespectarea legii contabilităţii nu se sancţionează cu negarea tuturor 145 . Referitor la răspunsul expertului la cea de a treia întrebare. la toate datoriile dintre aceşti doi agenţi economici. de la executarea căruia nu te poţi eschiva pe motivul ţinerii evidenţei contabile contrar legii contabilităţii. ceea ce a servit drept temei ca acesta să refuze efectuarea expertizei judiciare în conformitate cu art.2000 şi art. Astfel.

de avere. deoarece însuşi contractul nu prevede obligaţia părţilor de a perfecta anumite acte. apelantul achita sumele calculate în baza punctului 5. Ţinând cont de faptul că. care de fiecare dată a dat câştig de cauză asociaţiei.4 din contract prin intermediul IM „Infocom”. stabilită de ambele părţi contractante. prin mai multe hotărâri judecătoreşti. precum şi cele care falsifică premeditat raportul financiar.04. administrativă sau penală conform legislaţiei în vigoare. sunt trase la răspundere.56 din Legea contabilităţii nr. încasarea lor a avut loc prin intermediul instanţelor judecătoreşti.426-XIII din 04. Suplimentar comunicăm faptul că. care se eschivează de la ţinerea contabilităţii. În asemenea circumstanţe. privind modalitatea de restituire a cheltuielilor lunare pentru deservirea şi întreţinerea reţelelor de apă şi canalizare. după caz. fără a-i solicita asociaţiei prezentarea suplimentară a anumitor documente. care aplică incorect standardele şi alte acte normative privind contabilitatea. conchidem despre prezenţa temeiurilor degrevării de probaţiune prevăzute la art. Data______________________ Semnătura_________________ 146 . a fost stabilită obligaţia contractuală a apelantului de a plăti lunar asociaţiei cheltuielile lunare pentru deservirea şi întreţinerea reţelelor de apă şi canalizare în temeiul punctului 5. persoanele vinovate de încălcarea prezentei legi. disciplinară. din cauza refuzului apelantului de a achita aceste sume. Până în anul 2000. nu poate fi trecută cu vederea practica precedentă. considerăm că hotărârea primei instanţe este legală şi întemeiată şi urmează a fi menţinută în vigoare.operaţiunilor economice ce nu au fost contabilizate în conformitate cu această lege sau cu exonerarea debitorilor de răspundere contractuală. materială.123 (2) CPC. Ulterior.1995.4 din contract. în speţa dată. Conform art.

ceea ce denotă faptul că sunt formale şi nu pot pune la îndoială legalitatea hotărârii contestate. 147 . pentru datoriile formate în urma neachitării conturilor de plată perfectate de Î. Legalitatea şi temeinicia hotărârii instanţei de fond este evidentă. totodată. iar cele invocate de ultimul nu au fost confirmate prin probe veridice şi suficiente. ceea ce nu poate servi drept temei de sine stătător pentru casarea hotărârii. informăm că intimatul deţine astfel de probe şi le anexează la prezenta referinţă. deoarece se întemeiază numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţa de judecată şi pe probele cercetate în cadrul şedinţelor judiciare în strictă conformitate cu legea. În concluzie. Este de menţionat că atât actele. s-a stabilit că calitatea de consumator în condiţiile contractului le revine membrilor asociaţiei şi nu asociaţiei nemijlocit. urmează să fie tras la răspundere fiecare locatar în parte. în acest mod. prin cerere de chemare în judecată. Referitor la probele nominalizate de apelant în cererea de apel. Obiecţiile au apărut mult mai târziu şi anume atunci când intimatul i-a solicitat apelantului. susţinem că acestea nu pot avea o forţă probantă superioară înscrisurilor nominalizate anterior. „Infocom”. Motivele invocate de apelant în cererea de apel nu-şi găsesc confirmare.3. susţinem faptul că apelantul. cu menţiunea „probe care atestă nemijlocit executarea reală a obligaţiilor stipulate în pct. Concomitent. astfel că. De asemenea. nr.1 ale acordului adiţional la Contract”. în baza datelor prezentate de către furnizor. iar dacă. în procesul examinării cauzei în prima instanţă.6 şi pct.CURTEA DE APEL ECONOMICĂ Apelant: ___________________ Intimat: ____________________ „____” _____________ 2009. cererea de apel nu conţine temeiuri legale în baza cărora hotărârea instanţei de fond poate fi casată. cât şi facturile au fost semnate de către apelant fără obiecţii. s-a stabilit cu certitudine că intimatul nu are datorii faţă de apelant. intimatul comunică despre examinarea cererii de apel declarată de apelant la Hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie Chişinău şi. încasarea sumelor incluse în aceste acte şi facturi. În procesul examinării cauzei.M. şi-a exprimat numai nemulţumirea faţă de soluţia dată în instanţa de fond. îşi exprimă dezacordul cu aceasta. De asemenea. _____ REFERINŢĂ LA CEREREA DE APEL PRIVIND ATACAREA HOTĂRÂRII JUDECĂTORIEI ECONOMICE DE CIRCUMSCRIPŢIE CHIŞINĂU Onorată instanţă! Prin prezenta.239 CPC. ceea ce corespunde prevederilor art. apelantul reclama aceste probe. Îndeplinirea obligaţiilor contractuale de către intimat este confirmată prin Actele cu privire la îndeplinirea lucrului cu populaţia între apelant şi intimat şi Facturile fiscale perfectate de intimat pentru confirmarea operaţiunii economice ce a avut loc de fapt. ele ar fi fost prezentate fără dificultăţi.

Acest fapt reiese şi din cererea de apel a apelantului. prin acţiunile sau inacţiunile sale.M. contravine lit.3 ale Contractului. În drept. Rezultatele muncii sunt evidente şi 148 .2.2002. deoarece nici contractul.M. contravine şi punctului 5.191 din 19. pct. Este de menţionat faptul că plăţile solicitate de intimat spre încasare au fost calculate în mărime procentuală de la sumele achitate de către consumatori la conturile furnizorului. 5.02. apelantul nu demonstrează în care măsură ele sunt aplicabile situaţiei în cauză şi cum denotă ele că. care au calitatea de consumator. Nu poate fi reţinut nici argumentul apelantului privind interpretarea eronată de către instanţa de judecată a punctelor 1. 6. ceea ce se datorează numai lucrului intens şi sistematic cu consumatorii. concluzionăm că apelantul îi impută intimatului nişte inacţiuni ce contravin prevederilor legale şi contractuale. În aceste circumstanţe. deoarece achitările anuale ale consumatorilor faţă de furnizor depăşesc volumul de apă consumat pe parcursul anului. care este determinat conform indicaţiilor contoarelor din apartamentele sau încăperile de locuit ale consumatorilor şi fixate în conturile (avizele de plată) Î. de asemenea.a) pct. consumatorii achită Furnizorului volumul de apă potabilă şi caldă menajeră. ceea ce înseamnă că suplimentar la datoriile curente sunt achitate şi datoriile anilor precedenţi.242 CC. Însă aceste surplusuri nu pot fi puse pe seama asociaţiei sau a membrilor asociaţiei. fără abstracţie. „Infocom” în baza datelor prezentate de Furnizor. astfel că aplicarea lor în sensul admiterii cererii reconvenţionale nu este justificată. deoarece în cazul încheierii contractului nominalizat institutul reprezentării a fost aplicat nemijlocit.191 din 19.602 CC. pct. în conformitate cu legea şi prevederile statutare.9 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. obligaţia intimatului în lucrul cu consumatorii se limitează la acele calcule pe care le prezintă Î. nici legislaţia în vigoare nu prevede astfel de răspundere a gestionarului.5. conform pct. instanţa de fond a ajuns just la concluzia de a admite pretenţiile intimatului.2 din contract.9 al Hotărârii Guvernului RM nr.În aceste circumstanţe. timp de mai mulţi ani. Modalitatea de evidenţă lunară a consumului de apă pentru membrii asociaţiei.M. Cât priveşte respingerea cererii reconvenţionale.1 şi 1. pentru lucrul asiduu şi zilnic cu locatarii blocurilor pe care le gestionează.2 din contract. deoarece astfel de acţiuni contravin normelor juridice ce reglementează modul de prestare şi achitare a serviciilor locative. care impun răspundere. pretenţiile sale apelantul şi le-a întemeiat pe art.2. Potrivit acestor două norme. 7. În procesul examinării cauzei.6.”Infocom”.02. ipotetic. „Infocom” datele cu privire la volumul de apă consumat îi revine furnizorului şi nu asociaţiei. Suplimentar remarcăm faptul că. obligaţia de a prezenta Î. Pretenţiile formulate de apelant prin cererea reconvenţională sunt nefondate şi exprimă numai tendinţa apelantului de a-şi compensa cumva datoriile pe care le are faţă de intimat.3.2 din contract prin prisma art. Deşi indică aceste norme juridice şi contractuale. Adică a solicitat ceea ce i se cuvine conform contractului. care au toate şansele reale de a fi calificate ca fapte ilicite. Prin probele anexate la dosar se demonstrează că în această parte intimatul îşi îndeplineşte cu bună-credinţă obligaţiunile. intimatul i-a cauzat prejudicii materiale apelantului. Concluzia apelantului că „diferenţa nerepartizată spre achitare rămâne pe seama gestionarului” este neîntemeiată.1.2002. propusă de apelant prin cererea de apel. În contextul celor expuse. susţinem că şi în acest caz soluţia instanţei de fond este legală şi întemeiată. comunale şi necomunale pentru fondul locativ. am ajuns la concluzia că datoriile invocate de apelant pentru calcularea prejudiciului solicitat spre încasare s-au format în urma divergenţelor apărute între contorul comun de la blocul locativ şi contoarele individuale ale locatarilor.

Anexe (copii): 1.385. ____________________ Semnătura intimatului__________________________ 149 . solicit instanţei de apel să respingă apelul ca fiind neîntemeiat şi să menţină în vigoare Hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie Chişinău. ____________________ 2. În lumina celor relevate şi în conformitate cu art. 386 (2) CPC.demonstrate prin achitările efectuate de consumatori în contul furnizorului pentru serviciile prestate.

or.2006 „Cu privire la practica aplicării legislaţiei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs”).433 lit. are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural.(2) şi (3) CPC al RM. înaintează obiecţii la referinţa înaintată de intimat în instanţa de apel. prin prisma art. care nu denotă sub nicio formă ilegalitatea hotărârilor instanţelor anterioare. deoarece. nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs. ele nu constituie temeiuri de casare a deciziei. instanţele de judecată inferioare au pus în discuţie şi examinat toate problemele ridicate de recurent. au apreciat abstract probele anexate la dosar. nu se indică concret. 150 . în procesul examinării cauzei. au interpretat unilateral clauzele contractului puse la baza cerinţelor”. de asemenea. dar nu în procesul examinării cauzei în ordine de recurs. conform secţiunii a II-a.10 din Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM nr.400 alin. recursul exercitat. expunem că acest argument este unul declarativ. precum că „instanţa de apel şi instanţa de fond. cu excepţia unor completări sau înlocuiri de expresii cu aceleaşi sens.442 (1) CPC.03.3 din 27. respingerea cererii reconvenţionale. fiind astfel respectat principiul contradictorialităţii şi egalităţii părţilor în faţa legii şi justiţiei. care sunt aceste înscrisuri şi argumente şi cum demonstrează ele ilegalitatea hotărârilor date în instanţa de fond şi de apel. exprimând numai nemulţumirea recurentului cu soluţiile adoptate de instanţele inferioare. Suplimentar remarcăm că. verificându-se numai legalitatea deciziei. Cât priveşte temeiul invocat de recurent precum că instanţa de apel şi cea de fond au aplicat eronat actele normative. respectiv. reclamă probele prezentate de intimat pentru susţinerea cerinţelor sale din acţiune şi. dar. Este de menţionat şi faptul că. potrivit căruia instanţa de recurs verifică numai legalitatea hotărârii atacate. Argumentele invocate de recurent. Consemnăm faptul că recurentul. în temeiul art. ceea ce era în drept să facă în procesul examinării cererii de apel. la judecarea pricinii. nu au determinat pe deplin circumstanţele litigiului. nu cuprinde argumente ce se referă la ilegalitatea sau netemeinicia hotărârii Curţii de Apel Economice. dar nu şi temeinicia în fapt (pct. 400 alin. care ar demonstra existenţa acestei încălcări. totodată. din conţinutul cererii de recurs. deoarece nu a fost invocat niciun motiv.CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE Intimat: _________________________ Recurent: ________________________ REFERINŢĂ LA CEREREA DE RECURS Onorată instanţă! Prin prezenta. denotă inadmisibilitatea cererii de recurs.(2) şi (3) CPC. În urma examinării cererii de recurs s-a ajuns la concluzia că aceasta nu este declarată în temeiurile consemnate la art. fără a ţine cont de prevederile art. intimatul a sesizat că acestea nu diferă esenţial după conţinut. După studierea cererii de recurs şi contrapunerea ei cu cererea de apel. neindicate expres de recurent în cerere.a) CPC. intimatul solicită instanţei de recurs să considere inadmisibil recursul declarat de recurent la Decizia Curţii de Apel Economice. Toate argumentele invocate de recurent sunt similare argumentelor invocate de acesta în prima instanţă şi în instanţa de apel şi se referă la nereţinerea înscrisurilor probatorii şi neaprecierea argumentelor invocate în susţinerea cererii reconvenţionale. dar nu şi temeinicia ei în fapt. De asemenea.

ceea ce impune concluzia că recursul declarat de recurent este inadmisibil. iar lipsa datoriilor exclude posibilitatea calculării de prejudicii. Nici în prima instanţă. Data_______________ Semnătura______________ 151 . În baza celor relevate. Scopul înaintării acestei cereri reconvenţionale a fost compensarea datoriilor pe care le are recurentul faţă de intimat.Soluţiile instanţei de fond şi de apel sunt juste şi în conformitate cu legea. dar reiese şi din cererea de recurs. la baza lor fiind plasate probe pertinente şi concludente. iar cererea de recurs nu conţine temeiuri legale. interpretarea dată de către instanţele de judecată clauzelor contractuale a fost efectuată în strictă conformitate cu legea.732 (2) CC „în toate cazurile. În final. comunicăm faptul că recurentul nu a putut demonstra prin probe şi nu prin argumente declarative. legalitatea şi temeinicia ei. acţiunea se consideră nelegală şi nu poate fi admisă. Recurentul motivează înaintarea cererii reconvenţionale pentru asigurarea drepturilor garantate de legislaţia civilă. adică în defavoarea intimatului. conform art. ba dimpotrivă. Cât priveşte cererea reconvenţională. contractul se interpretează în favoarea aderentului sau a consumatorului”. conchidem că decizia instanţei de apel şi hotărârea instanţei de fond sunt întemeiate şi legale. dar fără a indica expres care drept şi de care normă juridică este prevăzut şi protejat acest drept. Astfel. acest fapt a fost afirmat chiar de reprezentantul recurentului. dar fără a ţine cont de faptul că. care au fost apreciate de către instanţele judecătoreşti în conformitate cu art.130 CPC şi care nu au fost combătute de către recurent. intimatul a prezentat înscrisuri probatorii care demonstrează faptul că nu are datorii faţă de recurent. recurentul invocă faptul că contractul care stă la baza litigiului a fost perfectat de intimat din care considerente neclarităţile din condiţiile contractuale pot fi interpretate doar în defavoarea părţii care le-a formulat. nici în instanţa de apel recurentul nu a probat existenţa datoriilor intimatului faţă de el. În cazul nespecificării dreptului şi a normei juridice unde îşi are izvorul.

nu este suficient numai să incluzi în conţinutul ei unul din temeiurile prevăzute în art. în caz dacă se invocă temeiul prevăzut la lit. Toate înscrisurile nominalizate nu întrunesc condiţia de bază enunţată. se va ţine seama numai de înscrisurile descoperite după pronunţarea hotărârii atacate pe calea revizuirii. Concomitent menţionează că aceasta nu cuprinde argumente ce ar justifica necesitatea desfiinţării Deciziei Curţii Supreme de Justiţie şi reînnoirea judecăţii. doar un singur mijloc de probă. „descoperirii înscrisurilor probatoare. respectiv.137 CPC. de apel şi de recurs. Totodată menţionăm că. susţinem că acesta nu este confirmat prin probe. Pentru a proba faptul. Cu referire la temeiul invocat de revizuent. Conform punctului 4 lit. respectiv. în apel şi în recurs.449 CPC. 152 . d) din Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM „Cu privire la practica aplicării legislaţiei procesuale la examinarea cauzelor civile în ordine de revizuire nr. Este de menţionat că legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. Totodată. chiar luate în formă autentică sau rapoarte de expertiză.2005. mai este necesar şi să probezi acest fapt.449 CPC. revizuentul face trimitere la un şir de înscrisuri anexate la materialele dosarului pe parcursul examinării cauzei în instanţa de fond şi apel.14 din 03. pentru admiterea cererii de revizuire. iar nu şi declaraţiile de martor. care nu au putut fi prezentate instanţei de judecată în cadrul examinării cauzei în instanţa de fond.10.CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE Revizuent: ____________________ Intimat: _______________________ „___” _____________ _____ REFERINŢĂ LA CEREREA DE REVIZUIRE DEPUSĂ ÎMPOTRIVA DECIZIEI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE Onorată instanţă! Prin prezenta. intimatul îşi expune dezacordul cu cererea de revizuire declarată de revizuent împotriva Deciziei Curţii Supreme de Justiţie.c) art. cu nota că instanţele de judecată s-au limitat doar la o apreciere formală a acestora. menţionăm că obiecţiile în cauză au fost invocate şi anterior. din motive ce nu au depins de voinţa revizuentului”. li s-a dat o apreciere. în acest sens fiind pronunţată hotărârea instanţei de fond.449 CPC. astfel. în această privinţă. adică aceste înscrisuri au fost descoperite cu mult timp înainte de pronunţarea deciziei contestate. În continuare se menţionează: legea prevede. acela al înscrisurilor în sensul art. acestea au servit deja drept obiect de examinare şi apreciere în toate instanţele de judecată şi. care sunt enumerate exhaustiv în art.

care este unul din elementele fundamentale ale supremaţiei dreptului şi prevede. deoarece acestea nu se referă la circumstanţe importante pentru soluţionarea pricinii. în acest sens. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Hotărârea CEDO pe cauza Roşca v. considerăm că acestea se referă la nişte împrejurări străine prezentei cauze. Moldova. remarcăm că argumentele invocate de revizuent în cererea de revizuire denotă numai nemulţumirea acestuia vis-à-vis de faptul respingerii acestor probe în procesul examinării cauzei şi nicidecum nu denotă existenţa acelor motive legale ce ar impune rediscutarea soluţiei irevocabile pe caz. Un alt motiv ce denotă nelegalitatea şi netemeincia cererii de revizuire constă în faptul că hotărârile instanţelor de judecată pronunţate în speţa dată nu sunt greşite în raport cu înscrisurile invocate şi prezentate de revizuent. susţinem faptul că probele anexate la cererea de revizuire nu confirmă temeiul invocat de revizuent. anexează la cerere Decizia Curţii de Apel Economice şi Raportul de expertiză. examinat într-un alt proces judiciar. Atenţionăm că raportul de expertiză nominalizat a fost prezentat de către revizuent la etapa examinării cauzei în recurs. că nicio parte nu are dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile şi obligatorii doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei.6 paragraful 1 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă. Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei.În contextul celor expuse. În consecinţă.c) CPC.449 lit. să se expună Curtea Supremă de Justiţie. Suplimentar. Semnătura intimatului_____________________ 153 . pe care încă nu a fost dată o soluţie irevocabilă. revizuentul face trimitere şi. aceste două înscrisuri nu întrunesc condiţia esenţială prevăzută de art. respectiv. încălcarea principiului nominalizat va conduce la încălcarea art. Ţinând cont de faptul că temeiul revizuirii nu a fost confirmat. soluţie ce nu va admite încălcarea principiului siguranţei raporturilor juridice. revizuentul a informat instanţa de recurs şi despre Decizia Curţii de Apel Economice. dar nu pentru a efectua o nouă examinare. deoarece se referă la un alt raport juridic litigios dintre părţile prezentului proces. iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu constituie un temei de reexaminare. În asemenea circumstanţe. În concluzie. § 25). Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat. urmând ca. Totodată.

când a fost abrogată Hotărârea Sovietului Miniştrilor RSSM nr.463 din 16. Astfel. Alineatul 2 din articolul 216 al Codului civil stabileşte anumite condiţii privind declararea nulităţii unei clauze contractuale.56 din Cod civil). termenul de prescripţie în cazul dat a început să curgă la 20.3 art.____ din _________________.01.4. am ajuns la concluzia că aceasta este neîntemeiată şi urmează a fi respinsă. 5.1969. 5. 154 .01.14 din 13. Cererea reconvenţională a fost înaintată în instanţa de judecată la 20. Prin acţiunile sale reclamantul face abuz de drepturile sale procedurale de care este obligat să se folosească cu bună-credinţă (alin. şi anume: principiul legalităţii şi principiul libertăţii contractului.6.2000. 10. Motivele invocate de reclamant se limitează la nişte interpretări eronate ale legislaţiei civile şi a clauzelor contractuale. 5. solicită a fi declarate nule pct. dar şi de Regulamentul privind modul de achitare de către populaţie a plăţii pentru serviciile locativ-comunale şi pentru folosirea reţelei de radiodifuziune şi a antenei colective de televiziune aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.5 ale contractului nr.220-232 din Codul civil. clauză contractuală poate fi declarată nulă numai în temeiurile prevăzute de Codul civil. La momentul încheierii contractului.5 DIN CONTRACTUL NR. includerea punctelor 5. 10.pârât: _____________ Pârât – reclamant: _____________ „_____” __________ ________ REFERINŢĂ LA CEREREA RECONVENŢIONALĂ CU PRIVIRE LA DECLARAREA NULĂ A PCT.6 în contract a fost condiţionată de acţiunea Hotărârii Sovietului Miniştrilor RSSM nr.4. Un contract încheiat legal are forţă obligatorie pentru ambele părţi contractante. se simte tendinţa reclamantului de a induce instanţa de judecată în eroare şi de a se eschiva sub orice formă de la executarea obligaţiilor contractuale cu bună-credinţă şi diligenţă. prin cererea reconvenţională.4. Respectarea principiilor nominalizate denotă faptul că contractul în litigiu a fost încheiat legal.14 din 13. au fost respectate principiile ce stau la baza legislaţiei civile în domeniul contractelor.6.11. După cum menţionează şi reclamantul. 5.01.1969. Pornind de la motivele invocate de reclamant. Cererea înaintată de reclamant nu are la bază niciun temei din cele stipulate în art.2006.1997. Cererea în cauză a fost înaintată de către reclamant cu omiterea termenului general de prescripţie aplicabil acţiunilor privind declararea nulă a clauzelor contractuale. conform cărora lucrările de întreţinere şi deservire tehnică a utilajului ingineresc al blocurilor locative sunt efectuate de către specialiştii serviciilor de exploatare.05. şi anume. _ DIN _ În urma studierii cererii reconvenţionale.Judecătoria Economică de Circumscripţie Chişinău Reclamant .5. Reclamantul. Contractul în litigiu a fost încheiat între părţi pe un termen nelimitat.

01. rămânând în vigoare Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. Deservirea tehnică şi reparaţia curentă a echipamentelor tehnice includ lucrări de deservire a sistemelor: • de alimentare cu apă în subsoluri. Conform alin.03.2002. contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă. prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. a Regulamentului cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative.2002.01.2 al pct. Reclamantul consideră că cheltuielile pentru deservirea reţelelor inginereşti interioare din blocul locativ urmează să le suporte proprietarii apartamentelor.191 din 19. Faptul că contractul ar fi un act juridic încheiat sub condiţie îl demonstrează prin interpretarea eronată a clauzei expuse în pct. dreptul pârâtului de a solicita achitarea cheltuielilor suportate şi obligaţia reclamantului de a achita aceste cheltuieli.1993.1324-XII din 10. reclamantul încearcă să dovedească nulitatea punctelor 5. La momentul încheierii contractului reclamantul livra apă şi recepţiona apele menajere de la pârât. • de evacuare a apei uzate (lucrările se efectuează din contul furnizorilor). deoarece conform alin.3 din contract.05.1324XII din 10. apariţia şi încetarea drepturilor subiective civile şi a obligaţiilor corelative nu depindeau de un eveniment viitor şi nesigur ca realizare.1997. Intrarea în vigoare a noului regulament nu a influenţat asupra modului de executare a contractului. În cazul de faţă. precum şi a coloanelor comune din apartamente/încăperile locuibile în cămine (lucrările se efectuează din contul furnizorilor).463 din 16.02.2000. 155 . Hotărârea Guvernului nr.(1) din Anexa nr.234 din Codul civil. dar nu în sensul în care nu ar produce niciun efect.02. 5. 191 din 19. actul juridic se consideră încheiat sub condiţie când apariţia şi încetarea drepturilor subiective civile şi a obligaţiilor corelative depinde de un eveniment viitor şi nesigur ca realizare.03. la etajele tehnice.3.729 din Codul civil. Astfel. Normele juridice ce se conţin în Legea privatizării fondului de locuinţe nr.2002 se referă la modul de achitare a acestor cheltuieli.4.55 din 20. evenimentul în baza căruia a luat naştere contractul survenise deja. Pornind de la aceasta. şi anume.Astfel. clauzele contractului se interpretează în sensul în care pot produce efecte. părţile contractante îşi exercitau drepturile şi îşi onorau obligaţiile în conformitate cu clauzele contractuale şi actele normative nominalizate. face trimitere la Legea privatizării fondului de locuinţe nr. Hotărârea în cauză a acţionat până la aprobarea. Un alt motiv invocat de reclamant se referă la faptul că contractul în litigiu ar fi un act juridic încheiat sub condiţie.(1) art. La rândul ei. comunale şi necomunale pentru fondul locativ. Pentru susţinerea argumentului său. a fost abrogată Hotărârea Sovietului Miniştrilor RSSM nr. nu depind de producerea unui eveniment nesigur ca realizare. comunale şi necomunale pentru fondul locativ. în scopul asigurării unui cadru legislativ adecvat condiţiilor economiei de piaţă.14 din 13.1969. Ulterior. Conform art.1993 prevăd modul de suportare a cheltuielilor pentru deservirea reţelelor inginereşti. prin includerea acestora în preţul de plată pentru apa consumată. 1.1 la Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative. deci.191 din 10.02.

este eronată ideea că punctul 10. Faptul că clauzele contractuale nu prevăd ordinea şi condiţiile achitării plăţilor solicitate de către pârât nu poate servi drept temei de refuz a executării obligaţiilor. Astfel. legea veche va continua să guverneze natura şi întinderea drepturilor şi obligaţiilor părţilor.6 din contract. cu uzanţele sau cu principiile echităţii. Reclamantul motivează exonerarea de executare a obligaţiunilor contractuale prin lipsa unui contract încheiat aparte referitor la deservirea tehnică a reţelelor de apă şi canalizare interioare şi compensarea cheltuielilor pentru întreţinerea lor. există deja o hotărâre judecătorească care se referă la acelaşi obiect de litigiu între aceleaşi părţi. Astfel. Semnătura reclamantului – pârâtului______________________________ 156 . acesta îşi găseşte suport juridic în alin. Suplimentar comunicăm. Pornind de la natura contractului şi scopul urmărit de către părţi. la momentul introducerii clauzelor nominalizate anterior. La 01.6 din Codul civil. 5.11.2001.5 din contract ar îngrădi accesul părţilor la normele juridice în vigoare. dar şi la tot ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu legea. s-a vrut ca acestea să producă efecte juridice. În contextul celor expuse. 5. formulate în acţiunea de bază.5 din contract.4 art. a fost stabilită printr-o hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă. Anexe: Hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 01.3.10. Cât priveşte cerinţele pârâtului. Executarea Contractului în litigiu nu poate fi pusă în dependenţă de un alt contract. În aceste condiţii. precum şi orice alte efecte contractuale. le considerăm întemeiate. Conform alin. solicit a nu admite cererea reconvenţională. unde ca pârât a fost tot respectivul pârât.4.11. contractul încheiat legal obligă părţile nu numai la ceea ce au stipulat expres. reclamantul nu ţine cont de norma nominalizată şi încearcă să interpreteze aceste clauze în sensul în care ele nu ar produce niciun efect.688 din Codul civil. legalitatea contractului în întregime. Judecătoria Economică de Circumscripţie Chişinău a emis o hotărâre în cazul dat prin care reclamantului i s-a refuzat satisfacerea cerinţelor din acţiune. acestea fiind bazate pe prevederile unui contract încheiat legal şi urmează a fi admise integral. conform căruia în cazul situaţiilor juridice contractuale în curs de realizare la data intrării în vigoare a legii noi.1 al art. inclusiv a clauzelor contractuale contestate. Cât priveşte pct.2001. dacă legea nouă nu prevede altfel.În procesul interpretării punctelor 1. de aceea urmează să li se atribuie sensul în care acestea ar produce efecte juridice. că reclamantul s-a adresat anterior în judecată cu o acţiune despre anularea contractului în discuţie. în conformitate cu prevederile legislaţiei civile în vigoare.

Chişinău. În data de _________. costul lucrărilor prestate (lucrări de construcţie şi montaj) a fost evaluat de părţi la suma de __________ lei. contractul reprezintă un acord de voinţă realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc. Totodată.Chişinău. mun.____ al Contractului. a debitat la contul reclamantului suma de ________ lei. SRL „B” în calitate de „BENEFICIAR” şi SRL „A” având calitatea de „ANTREPRENOR” au fost semnat contractul de antrepriză având ca obiect de reglementare execuţia lucrărilor de reparaţie capitală a acoperişului flexibil şi de schimbare a ferestrelor clădirilor ce aparţin SRL „B” conform proiectului tehnic cu detaliile de execuţie aprobate. la locul şi în momentul stabilit. cu bună credinţă. 514 din Codul civil al Republicii Moldova.__________. În vederea executării ireproşabile a obligaţiilor asumate. de către SRL „B” în vederea executării obligaţiei financiare de achitare a lucrărilor prestate. În acest sens. se modifică sau se sting raporturi juridice. urmând a fi transferată suma restantă în mărime de _________ lei. conform art. În temeiul art. părţile neinvocându-şi revendicări vizând termenul de execuţie şi/sau calitatea lucrului prestat.___ RECLAMANT: Societatea comercială ”A” S. str. nr. în data de ________.___ c/f __________ PÂRÂT: Societatea comercială ”B” S. şi din orice alt act.666 din Codul civil al Republicii Moldova. acestuia fiindu-i aplicate normele de drept cu privire la actul juridic.__________... 157 .susceptibil de a le produce în condiţiile Legii. iar conform art.. nr. „ANTREPRENORUL” SRL „A” a transmis „BENEFICIARULUI” SRL „B” serviciile prestate conform contractului de antrepriză.___ c/f __________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA DATORIEI În fapt. str. inclusiv TVA.___ al Contractului.572 din Codul civil al Republicii Moldova obligaţia trebuie executată în modul corespunzător. Circumstanţele enunţate sunt confirmate şi prin procesul-verbal de verificare a decontărilor reciproce la situaţia din _________.L. „ANTREPRENORUL” s-a obligat contractual la executarea în termen a obiectului asumat.JUDECĂTORIA _____________________ mun.R. prin Devizele locale şi procesele-verbale de recepţie a lucrărilor executate. obligaţiile se nasc din contract. durata de execuţie a lucrărilor.__________.5 luni. str.R.L.___. potrivit art.. fiind stabilită în perioadă de 1. în virtutea art.8. În temeiul art. termen ce începe a curge din momentul semnării de către părţi a contractului şi primirea ordinului de începere a execuţiei. iar în corespundere cu dispoziţiile art.___ al Contractului de antrepriză încheiat. „BENEFICIARUL” şi-a asumat obligaţiunea de achitare a valorii contractului pentru executarea efectuată. nr.Chişinău. mun. în care părţile contractante SRL „B” şi SRL „A” au confirmat existenţa restanţei faţă de reclamant în sumă de ________ lei.

SRL „A” a formulat extrajudiciar revendicări analogice Pretenţiei nr.585 din Codul civil al Republicii Moldova dacă legea sau contractul nu prevede altfel. reclamantul a intervenit către destinatar cu solicitarea executării benevole extrajudiciare a plăţilor restante.___ din __________. constituind cuantumul de 9% peste rata dobânzii prevăzută la art. obligaţiilor pecuniare li se aplică dobânzi pe perioada întârzierii. 117. în conformitate cu art. În drept. în cazul actelor juridice la care nu participă consumatorul.619 din Codul civil. acumulând faţă de reclamant o datorie în sumă de ____________ lei. 572. 29. 35.1. să achite o dobândă de întârziere în mărime de ________ lei.3„contractul poate fi modificat sau rezolvit numai în conformitate cu clauzele sale ori prin acordul părţilor dacă legea nu prevede altfel” (principiul irevocabilităţii). Astfel.668. De asemenea. reclamaţii urmează. 7. 5. A dispune recuperarea din contul reclamatului a cheltuielilor judiciare suportate de către reclamantul SRL „A” la depunerea acţiunii. A dispune încasarea din contul SRL „B” în beneficiul SRL „A” a sumei de _______ lei.2 „contractul produce efecte numai între părţi dacă legea nu prevede altfel” (principiul relativităţii). remisă SRL „B”. călăuzindu-ne de dispoziţiile art. dar şi la tot ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu legea. ANEXĂ: Data_______ Semnătura ___________ 158 . pe cele ale art. 619. conform calculului anexă la prezenta acţiune. irevocabilitate şi relativitate. Astfel în conformitate cu art. potrivit art. prin contractul de antrepriză o parte (antreprenor) se obligă să efectueze pe riscul său o anumită lucrare celeilalte părţi (client). or. SOLICITĂM: A admite prezenta acţiune.___ din ________. pentru întârzierea executării obligaţiilor pecuniare. cu avertizarea reclamatului privind eventualitatea intentării unei proceduri civile în instanţele de judecată ale Republicii Moldova cu privire la recuperarea silită a sumelor revendicate. 666.executarea obligaţiei determinând efectele actului juridic (contractului) prin obligativitate. iar aceasta se obligă să recepţioneze lucrarea şi să plătească preţul convenit. 166-167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova. 84. însă reacţii din partea reclamatului la Pretenţia formulată nu s-au manifestat. alin. „B”. Aceste principii ce identifică efectele actului juridic se regăsesc şi sunt în mod expres reglementate de legislaţia civilă în vigoare a Republicii Moldova. însă iarăşi nu au parvenit reacţii din partea destinatarului. Prin Nota extrajudiciară nr. cuantumul dobânzii de întârziere.946 din Codul civil al Republicii Moldova. în virtutea art. putem conchide că reclamatul SRL ”B” nu şi-a onorat obligaţiunile contractuale. În acest sens. uzanţele sau cu principiile echităţii” (principiul obligativităţii).619 din Codul civil al Republicii Moldova. alin.512-514.668 din Codul civil al Republicii Moldova „contractul încheiat legal obligă părţile nu numai la ceea ce au stipulat expres. 946 din Codul civil al Republicii Moldova. prin decontarea la contul SRL „A” a valorii de ___________ lei.

prin Devizele locale şi procesele-verbale de recepţie a lucrărilor executate. cu bună credinţă.8. În temeiul art.Chişinău.susceptibil de a le produce în condiţiile Legii. iar în corespundere cu dispoziţiile art. şi din orice alt act.. termen ce începe a curge din momentul semnării de către părţi a contractului şi primirea ordinului de începere a execuţiei.5 luni.____ al Contractului. „ANTREPRENORUL” SRL „A” a transmis „BENEFICIARULUI” SRL „B” serviciile prestate conform contractului de antrepriză. se modifică sau se sting raporturi juridice.Chişinău. contractul reprezintă un acord de voinţă realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc. 514 din Codul civil al Republicii Moldova. la locul şi în momentul stabilit. 159 . fiind stabilită în perioadă de 1. nr..A. a debitat la contul reclamantului suma de ________ lei. Circumstanţele enunţate sunt confirmate şi prin procesul-verbal de verificare a decontărilor reciproce la situaţia din _________.___ c/f __________ PÂRÂT: Societatea comercială ”B” SRL mun. str. SRL „B” în calitate de „BENEFICIAR” şi SRL „A” având calitatea de „ANTREPRENOR” au fost semnat contractul de antrepriză având ca obiect de reglementare execuţia lucrărilor de reparaţie capitală a acoperişului flexibil şi de schimbare a ferestrelor clădirilor ce aparţin SRL „B” conform proiectului tehnic cu detaliile de execuţie aprobate.__________. potrivit art..666 din Codul civil al Republicii Moldova. acestuia fiindu-i aplicate normele de drept cu privire la actul juridic. „ANTREPRENORUL” s-a obligat contractual la executarea în termen a obiectului asumat. durata de execuţie a lucrărilor conform art..___ al Contractului de antrepriză încheiat.___ al Contractului. de către SRL „B” în vederea executării obligaţiei financiare de achitare a lucrărilor prestate. Totodată. în care de către părţile contractante SRL ”B” şi SRL „A” s-a confirmat existenţa restanţei faţă de reclamant în sumă de ________ lei. în virtutea art. iar conform art. în data de ________. „BENEFICIARUL” şi-a asumat obligaţiunea de achitare a valorii contractului pentru executarea efectuată.___. În vederea executării ireproşabile a obligaţiilor asumate. inclusiv T. părţile neinvocându-şi revendicări vizând termenul de execuţie şi/sau calitatea lucrului prestat. nr. str. urmând a fi transferată suma restantă în mărime de _________ lei. obligaţiile se nasc din contract..V. nr.__________.___ c/f __________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA DATORIEI (2) În fapt. În temeiul art. În acest sens. costul lucrărilor prestate (lucrări de construcţie şi montaj) a fost evaluat de părţi la suma de __________ lei.___ RECLAMANT: Societatea comercială ”A” SRL mun. În data de _________.__________.Chişinău.572 din Codul civil al Republicii Moldova obligaţia trebuie executată în modul corespunzător. str.JUDECĂTORIA ____________ mun.

constituind cuantumul de 9% peste rata dobânzii prevăzută la art. remisă SRL ”B”.___ din _________ adresată SRL „B”.executarea obligaţiei determinând efectele actului juridic (contractului) prin obligativitate. însă reacţii din partea reclamatului la Pretenţia formulată nu s-au manifestat.2 „contractul produce efecte numai între părţi dacă legea nu prevede altfel” (principiul relativităţii). 29. A dispune încasarea din contul SRL „B” în beneficiul SRL „A” a sumei de _______ lei. prin Nota extrajudiciară nr. Aceste principii ce identifică efectele actului juridic se regăsesc şi sunt în mod expres reglementate de legislaţia civilă în vigoare a Republicii Moldova.619 din Codul civil. reclamantul a intervenit către destinatar cu solicitarea executării benevole extrajudiciare a plăţilor restante. Prin Nota extrajudiciară nr. or. De asemenea.585 din Codul civil al Republicii Moldova dacă legea sau contractul nu prevede altfel. 666. 572. 7. conform calculului anexă la prezenta acţiune. însă iarăşi nu au parvenit reacţii din partea destinatarului. cuantumul dobânzii de întârziere.art. călăuzindu-ne de dispoziţiile art. 117. iar aceasta se obligă să recepţioneze lucrarea şi să plătească preţul convenit.946 din Codul civil al Republicii Moldova. alin. 668. să achite o dobândă de întârziere în mărime de ________ lei. în conformitate cu art. 946 din Codul civil al Republicii Moldova. uzanţele sau cu principiile echităţii” (principiul obligativităţii). putem conchide că reclamatul SRL ”B” nu şi-a onorat obligaţiunile contractuale. alin. 35. Astfel.619 din Codul civil al Republicii Moldova. ANEXĂ: Data______________________ Semnătura_________________ 160 . obligaţiilor pecuniare li se aplică dobânzi pe perioada întârzierii.___ din __________. 5. irevocabilitate şi relativitate. acumulând faţă de reclamant o datorie în sumă de ____________ lei. prin contractul de antrepriză o parte (antreprenor) se obligă să efectueze pe riscul său o anumită lucrare celeilalte părţi (client). A dispune recuperarea din contul reclamatului a cheltuielilor judiciare suportate de către reclamantul SRL „A” la depunerea acţiunii. în cazul actelor juridice la care nu participă consumatorul. SRL „A” a formulat extrajudiciar revendicări analogice Pretenţiei nr. SOLICITĂM: A admite prezenta acţiune.1. 619.512-514. Astfel în conformitate cu art. Astfel. reclamaţii urmează. prin decontarea la contul SRL ”A” a valorii de ___________ lei. cu avertizarea reclamatului privind eventualitatea intentării unei proceduri civile în instanţele de judecată ale Republicii Moldova cu privire la recuperarea silită a sumelor revendicate. În acest sens. pe cele ale art. 84. În drept. pentru întârzierea executării obligaţiilor pecuniare.3 „contractul poate fi modificat sau rezolvit numai în conformitate cu clauzele sale ori prin acordul părţilor dacă legea nu prevede altfel” (principiul irevocabilităţii). în virtutea art. potrivit art.668 din Codul civil al Republicii Moldova „contractul încheiat legal obligă părţile nu numai la ceea ce au stipulat expres. 166-167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova. dar şi la tot ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu legea.___ din ________.

în temeiul art. amplasat în mun. SRL „A” a recepţionat spre păstrare de la Oficiul de Executare ________.14 din Codul de Executare al Republicii Moldova. din culpa reclamatului (acţiune sau inacţiune) nu se înlătură şi care până în prezent este cauzatoare de prejudicii. care şi-a propus drept scop de activitate comercializarea angro a articolelor destinate 161 . prin Hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie nr. folosinţă şi dispoziţie) asigurat prin art. art.46 din Constituţia Republicii Moldova. a depus cererea de intentare a procedurii de executare silită către Oficiul de Executare _______. acţiunea SRL „A” în contradictoriu cu SRL ”B” privind apărarea dreptului de proprietate a fost admisă. str. rezident al Republicii Moldova. menţinută în vigoare prin Decizia Curţii de Apel Economice nr.__________. bunurile mobile existente în încăperile ce aparţin creditorului SRL „A”. executarea nu a avut loc. prin caracterul său absolut şi perpetuu de către SRL „B”. lezare care până în prezent în contradicţie cu actele judecătoreşti ce constată restabilirea acestuia.p.Chişinău. Menţionăm faptul că SRL „A” reprezintă o societate comercială.___ şi evacuarea SRL „B” din imobilul nominalizat._________din ___________. SRL „A” după mai multe solicitări de executare benevolă a actelor judecătoreşti definitive şi irevocabile înaintate în adresa reclamatului.JUDECĂTORIA _____________ mun. 254-255 CPC al Republicii Moldova. 316 din Codul civil al Republicii Moldova. nr. nr.. asupra bunului legal dobândit.Chişinău.315.16.____ c/f ____________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA VENITULUI RATAT În fapt. nr. art.________. nr.___________din _________. str. Totodată.____ RECLAMANT: Societatea comercială „” SRL mun. Departamentul de Executare al Ministerului Justiţiei. iar începând cu _________ până la ___________ în temeiul proceselor-verbale de transmitere-predare. Departamentul de Executare al Ministerului Justiţiei.Chişinău. Prin Încheierea Oficiului de Executare ________din___________. La scadenţele termenelor fixate. temeiul depunerii acţiunii SRL „A” în instanţa de judecată l-a constituit îngrădirea dreptului de proprietate (posesie. stabilirea termenului de executare benevolă precum şi identificarea termenului de executare silită pentru cazul neexecutării în termenul stabilit a titlurilor executorii nr. dispunându-se înlăturarea obstacolelor create SRL „A” de către SRL „B” în realizarea dreptului său de proprietate asupra bunului imobil cu suprafaţa totală de _________ m.________din _________ şi Decizia Colegiului Economic al Curţii Supreme de Justiţie nr. documentele executorii prezentate de SRL „A” au fost admise prin dispunerea intentării procedurii de executare.________. inclusiv la solicitările SRL „B” privind acordarea termenelor suplimentare pentru executarea benevolă a actelor judecătoreşti sus-vizate. str.________. Pornind de la considerentul că._________din _________. hotărârea judecătorească se execută în modul stabilit de lege după ce rămâne definitivă. str.Chişinău.____ c/f ____________ PÂRÂT: Societatea comercială „B” SRL mun. însă soldate fără soluţionare.

sumă ce solicităm să fie încasată din contul SRL „B” în beneficiul SRL „A”. SOLICITĂM: A admite prezenta acţiune._________din ___________. suprafaţă care utilizată în activitatea de întreprinzător. 299 din Codul civil al Republicii Moldova.__________. Prin Nota extrajudiciară aferentă acţiunii înaintate. ceea ce constituie un venit de _________lei pentru un metru pătrat.14 din Codul civil al Republicii Moldova. având deja un nume bine determinat ca un garant al calităţii activităţii prestate şi al produselor comercializate.6 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului. Prin urmare. remisă SRL ”B”.___. însă reclamatul nu a formulat nici manifestat reacţii la pretenţia. a adus întreprinderii un beneficiu (cu deducerile fiscale legale) în sumă de ____________ lei.p. 29.299 din Codul civil al Republicii Moldova. vine în contradicţie cu jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului. reiterăm că neexecutarea continuă şi iresponsabilă din partea SRL „B”. Anume în acest scop. însă care nu poate fi valorificată din culpa directă a SRL „B” prin neexecutarea actelor judecătoreşti. Raportând calculele vizate la suprafaţa comercială ce aparţine SRL „A”.sistemelor _________________. în data de __________ SRL „A” a participat la licitaţia bunurilor sechestrate şi a procurat de la INSPECTORATUL FISCAL DE STAT _________________încăperile din clădirea nr. adică perioada analogică existenţei hotărârilor judecătoreşti definitive şi respectiv executorii. nr. pentru perioada _________. persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel. în prezent SRL ”A” deţine în proprietate suprafaţă comercială în mărime de ______ m. Suplimentar.._________. SRL ”B” creează obstacole directe SRL ”A” la obţinerea fructului bunului imobil sau generarea valorificării acestuia. garantează dreptul la un proces echitabil şi la executarea actelor judecătoreşti irevocabile drept o condiţie indispensabilă a actului de justiţie echitabil. menţinută în vigoare prin Decizia Curţii de Apel Economice nr. iar fruct al lucrului şi al dreptului considerându-se veniturile şi beneficiile pe care acest lucru sau drept le asigură prin intermediul raporturilor juridice. în perioada __________________. 166-167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova. 117. prin neexecutarea Hotărârii Judecătoriei Economice de Circumscripţie __________ din _________. 7. în temeiul art. str.p. pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv).1. 5. 162 . prejudiciu considerându-se cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat. În conformitate cu dispoziţia art. 35. ________-_________. art. direct cauzându-ne un prejudiciu sub forma venitului ratat. în virtutea art. _________-________. sporul şi productele pe care le dă acest lucru. devenite definitive şi irevocabile. În acest context.____” cu suprafaţa totală de ________ m.Chişinău. amplasată în mun. venitul ratat îl constituie suma de _________ lei (calculul sumei se anexează). 315-316. fruct al dreptului considerându-se venitul şi beneficiile dobândite în urma folosirii acestui drept. călăuzindu-ne de art14. fruct al lucrului se consideră venitul.________ din _______ şi Decizia Colegiului Economic al Curţii Supreme de Justiţie nr.. Remarcăm faptul că. 84. În drept. reclamantul a intervenit către destinatar cu solicitarea executării benevole extrajudiciare a plăţilor revendicate prin decontarea la contul SRL „A” a valorii de _____________ lei cu avertizarea reclamatului privind eventualitatea intentării unei proceduri civile în instanţele de judecată ale Republicii Moldova cu privire la recuperarea silită a sumelor revendicate. precum şi beneficiul neobţinut prin încălcarea dreptului (venitul ratat). care. scop prin care până în prezent s-a remarcat atât pe piaţa autohtonă cât şi cea internaţională.

A dispune recuperarea din contul reclamatului în beneficul reclamantului a cheltuielilor judiciare suportate la depunerea acţiunii. ANEXĂ: Data_________________ Semnătura________________ 163 .A dispune încasarea din contul SRL „B” în beneficiul SRL „A” a sumei de __________lei.

punctul ___ al antecontractului..Chişinău.SRL „V” în mod unilateral refuză de la 164 .JUDECĂTORIA ____________ mun. În data de ________ şi respectiv la _________. valoarea indicată urmând a fi achitată la cursul Băncii Naţionale a Moldovei la data decontării în două tranşe. prin punctul ___ fiind stipulat în mod expres că în cazul în care „viitorul vânzător”. str. în temeiul căruia SRL ”P” s-a obligat în condiţiile punctului ____ să execute obligaţiile financiare asumate. SRL „P” efectuează decontarea în favoarea SRL „V” a sumei de ______lei (echivalentul sumei de ______ euro)._____________. Capitolului __. mijloacele financiare transferate de către SRL „P” în vederea executării ireproşabile a antecontractului din ___________. punctul ____. punctul ____. punctul _____. punctul ___. aceleaşi reglementări fiind prescrise şi de Capitolul ___. astfel fiind decontate în total _______euro. str. identificate cu nr. CIRCUMSTANŢELE CAUZEI În fapt.Chişinău. urma a fi vândut S. obligaţie similară fiind asumată şi de „viitorul cumpărător” prin Capitolul ___.p. Potrivit. inclusiv TVA pentru un metru pătrat. amplasate în mun. şi-a asumat obligaţia de a încheia contractul de vânzare-cumpărare până la data de ________. cu destinaţia plăţii conform antecontractului din ________. contractul de vânzare-cumpărare a încăperilor comerciale separate cu suprafaţa totală de ______m. în virtutea Capitolului __. iar în data de ___________ prin ordinul de plată nr. nr. Capitolului __. în condiţiile antecontractului. nr. „P” la suma convenită de _____euro. Totodată. SRL „P” efectuează la contul SRL „V” debitarea sumei suplimentare de __________lei (echivalentul sumei de _______ euro) cu destinaţia analogică a plăţii conform antecontractului din ________. Capitolul ___.Chişinău.Chişinău. „viitorul vânzător”. str. bunul imobil nominalizat. nr.___________.____._____. părţile au stipulat în mod expres. Potrivit antecontractului din ________.___ MD ______ c/f ______________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA PENALITĂŢII A.A.____. având ca obiect de reglementare instituirea obligaţiei SRL „V” în calitate de „viitor vânzător” să încheie cu SRL „P” în calitate de „viitor cumpărător”._____________. nr.____ RECLAMANT: Societatea comercială „P” SRL mun. de către SRL „V” se returnează cu motivaţia susţinută în nota de însoţire a plăţii de refuz unilateral al SRL „V” în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare._____________. în data de _________ prin ordinul de plată nr.___ MD ______ c/f ______________ PÂRÂT: Societatea comercială „V” SRL mun. prima tranşă până la data de __________-_______ euro şi a doua tranşă până la data de _________-_______ euro. În vederea executării incontestabile a obligaţiilor asumate prin antecontractul din _________.cadastral __________. str. la _______ între SRL „V” şi SRL „P” a fost semnat un antecontract de vânzarecumpărare a bunului imobil. răspunderea contractuală (sancţiuni contractuale) în cazul neexecutării obligaţiilor juridice asumate sau în cazul executării necorespunzătoare a acestora.

contractul reprezintă un acord de voinţă realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc. potrivit art. Forma stabilită pentru contract se aplică şi pentru antecontract”. alin.. ANALIZA JURIDICĂ A RAPORTULUI LITIGIOS În temeiul art. se modifică sau se sting raporturi juridice. însă careva reacţii din partea reclamatului la Pretenţia formulată nu s-au manifestat. alin. potrivit art.(2) din Codul civil al Republicii Moldova care reiterează că „obligarea la încheierea unui contract este interzisă. toate litigiile survenite în legătură cu contractul încheiat se vor soluţiona pe cale amiabilă. prin refuzul unilateral de la executarea acestuia fără intervenţia răspunderii civile.3 „contractul poate fi modificat sau rezolvit numai în conformitate cu clauzele sale ori prin acordul părţilor dacă legea nu prevede altfel” (principiul irevocabilităţii). iar în cazul imposibilităţii atingerii unor concilieri. cu bună credinţă. reclamantul a intervenit către destinatar în ordinea punctului ____ al precontractului. dar şi la tot ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu legea. obligaţiile urmând a fi executate în modul corespunzător. aliis neque nocere. Aceste principii ce identifică efectele actului juridic se regăsesc şi sunt în mod expres reglementate de legislaţia civilă în vigoare a Republicii Moldova. acestuia fiindu-i aplicate normele de drept cu privire la actul juridic.8.666 din Codul civil al Republicii Moldova. atât naşterea. prin decontarea la contul SRL „P” a valorii de ________ euro (__________ lei Republica Moldova. şi din orice alt act. B.SRL „P” dublul sumelor primite. Prin nota extrajudiciară nr. 165 .667 alin.. 514 din Codul civil al Republicii Moldova.. obligaţiile se nasc din contract. uzanţele sau cu principiile echităţii” (principiul obligativităţii). În temeiul punctului___ al antecontractului din ___________. 572 din Codul civil al Republicii Moldova temeiul executării rezidă în existenţa unei obligaţii.susceptibil de a le produce în condiţiile Legii. Deci. şi/sau art. cu excepţia cazurilor când obligaţia de a contracta este prevăzută de prezentul cod.neque prodesse potest). Astfel în conformitate cu art.679 din Codul civil al Republicii Moldova „prin contract se poate naşte obligaţia de a se încheia un contract. Reglementări similare sunt stipulate de art.1 „că contractul încheiat legal obligă părţile nu numai la ceea ce au stipulat expres.executarea obligaţiilor contractuale –încheierea contractului de vânzare-cumpărare. la locul şi în momentul stabilit. Totodată. cu solicitarea executării benevole a sancţiunilor pecuniare asumate. de lege sau dacă reiese dintr-o obligaţie asumată benevol” În acest context antecontractul reprezintă un act juridic sinalagmatic ce operează obligaţia de a se contracta.668 definit „forţa obligatorie a contractului” care reglementează prin alin.. ce constituie valoarea dublă neachitată). De asemenea. acesta este obligat să restituie „viitorului cumpărător” . litigiile se vor soluţiona pe cale judiciară în instanţa de judecată competentă a Republicii Moldova. executarea acestora determinând efectele actului juridic (contractului) prin obligativitate (prin adagiul pacta sunt servanada). întinderea.2 „contractul produce efecte numai între părţi dacă legea nu prevede altfel” (principiul relativităţii).____din ________ remisă SRL „V”. irevocabilitate şi relativitate (prin adagiul res inter alios acta. şi se supune după normele de conduită forţei imperative ale contractului şi a normelor de drept ce îl reglementează. stingerea raporturilor juridice cât şi răspunderea contractuală pentru neexecutarea obligaţiilor instituite prin antecontract se impun imperativ efectelor actelor juridice şi nu vizează drepturi subiective contrare efectelor obligaţiilor benevol asumate. cu avertizarea SRL „V” privind eventualitatea intentării unei proceduri civile în instanţele de judecată ale Republicii Moldova cu privire la recuperarea silită a sumelor revendicate.

734 (2) din Codul civil al Republicii Moldova dar în mod 166 . alte temeiuri de încetare a contractului părţile lăsându-le reglementărilor legislaţiei civile în vigoare. acesta este obligat să restituie „viitorului cumpărător” – SRL „P” dublul sumelor primite. comutativ. pasibilă aprecierii negative.L „P” au fost decontate la contul SRL „V” în cadrul executării obligaţiilor asumate prin antecontractul vizat. completat sau reziliat doar cu acordul comun al părţilor contractante. pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a căruia survin consecinţele juridice reglementate de contract (răspundere contractuală) şi/sau prevăzute de legislaţia civilă în vigoare. nu era desfiinţat. care prescrie caracterul obligatoriu a obligaţiilor asumate de către părţi printr-un act juridic bilateral. ce însoţea returnarea mijloacelor financiare decontate de către SRL „P”. reiterăm faptul că antecontractul din _________ încheiat între SRL „P” şi SRL „V” reprezintă un contract bilateral. se consideră desfiinţat de drept din momentul informării reclamantului privind refuzul unilateral al SRL „V” de la încheierea contractului de vânzare-cumpărare. reieşind din cumulul următoarelor motive şi reglementări: În conformitate cu art. este mai mult decât evident faptul că sancţiunile contractuale instituite de către părţi prin antecontractul din ________. Totodată. rezultată din aprecierea subiectivă şi defectuoasă a efectelor imperative generate de acte juridice sinalagmatice. completat sau reziliat doar cu acordul comun al părţilor contractante. şi respectiv urmează a fi aplicate în strictă corespundere cu Legea. bazată pe neaplicarea Legii vizând temeiurile încetării raporturilor contractuale. oneros având ca obiect asumarea obligaţiei de a se încheia contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil specificat. în temeiul punctului ____ al antecontractului din _______ în cazul în care „viitorul vânzător”.La situaţia litigioasă. prin încheierea unui act adiţional în formă scrisă şi autentificat notarial. De asemenea. potrivit căruia antecontractul poate fi modificat. În concluzie. obligatoriu. irevocabil şi relativ impus părţilor. or neachitarea acestora în cadrul unui raport contractual valabil. Urmează să atenţionăm asupra faptului că sumele revendicate de către S. acesta poate fi modificat. Astfel.679-680 din Codul civil al Republicii Moldova. reziliat sau revocat decât în temeiuri prevăzute de Lege sau prin acordul părţilor. contractul nominalizat fiind supus condiţiei de formă obligatorie sub autentificare notarială imperativ dispus prin art. C. au survenit. Această ipoteză SRL „P” o apreciază ca fiind fără suport juridic. care la data achitării era în vigoare. din partea SRL „P” ducea inevitabil către neexecutarea contractului din partea sa şi implicit la survenirea consecinţelor juridice ce se impun acestei neexecutări. potrivit art.668 din Codul civil al Republicii Moldova contractul poate fi modificat sau rezolvit numai în conformitate cu clauzele sale ori prin acordul părţilor dacă legea nu prevede altfel. Deci. producea efecte juridice obligatorii pentru părţi. SRL „V” reiterează ipoteza potrivit căreia antecontractul din _______.SRL „V” în mod unilateral refuză de la executarea obligaţiilor contractuale –încheierea contractului de vânzare-cumpărare. cu includerea tuturor clauzelor esenţiale ale contractului de vânzare-cumpărare. punctul ___. INCONSISTENŢA ARGUMENTELOR SRL „U” EXPUSE ÎN NOTA DIN ______ Potrivit Notei prealabile din _______. acordul părţilor chiar şi conform art. părţile în mod benevol au stabilit sancţiuni contractuale (răspunderea contractuală ca formă a răspunderii civile) pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor asumate.733 din Codul civil al Republicii Moldova contractul nu poate fi altfel rezolvit. Totodată.R. Reglementări similare sunt statuate în Capitolul ___ al antecontractului. prin încheierea unui act adiţional în formă scrisă şi autentificat notarial. punctele ______ ale antecontractului. potrivit Capitolului ___. între părţile contractante SRL „P” şi SRL „V” a fost semnat un antecontract identificat ca contract sinalagmatic. prin Capitolul ____.

A dispune încasarea din contul SRL „V” (c/f ____________) în beneficiul SRL „P” (c/f ____________) a sumei de ___________ lei (echivalent al sumei de ______ euro). care prescrie caracterul obligatoriu a obligaţiilor asumate de către părţi printr-un act juridic bilateral. au survenit.512-514. la datele efectuării decontărilor sumei de________euro.1. ANEXĂ: Data_______ Semnătura________________ 167 . 166-167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova. Deci. 7. nu a fost realizat şi implicit referinţa la încetarea unilaterală a contractului din partea SRL „V” este inopozabilă atât SRL „V” cât şi SRL „P”. Dacă e să ne referim la cazurile de reziliere reglementate de lege. 711. punctul _____. 572. 5. 84. urmează a reţine faptul că operarea rezilierii în sensul legislaţiei în vigoare –art. contract sau uzanţe nu rezultă altfel. ceea ce semnifică inopozabilitatea acestor temeiuri SRL „P” care în aceste raporturi contractuale a executat în termenii şi modul prevăzut toate obligaţiile asumate. În drept. urmând a fi încheiat în forma cerută pentru contract dacă din lege.602. SOLICITĂM: A admite prezenta acţiune. călăuzindu-ne de dispoziţiile art.similar prevederilor antecontractului. 117. Reiterăm şi asupra faptului că rezilierea chiar şi ca definiţie reprezintă o formă a desfiinţării unui contract care intervine doar în consecinţa neexecutării unui contract şi nu vizează dreptul părţii la încetarea contractului prin nedorinţă (alte temeiuri decât neexecutarea) care însă poate fi acoperită prin acordul comun al părţilor contractante la încetare. Prin urmare. 35. 709. 666. producea efecte juridice imperative şi era obligatoriu părţilor şi deci SRL „P” era obligată să execute contractul şi să se conformeze obligaţiilor asumate. 668 din Codul civil al Republicii Moldova. acordul părţilor contractante la desfiinţarea contractului. şi respectiv urmează a fi aplicate în strictă corespundere cu Legea. identificat în reglementările antecontractului din __________ care era în vigoare. şi de dispoziţiile contractului anterior din _______ . SRL „P” a dispus de un temei legal. ceea ce în situaţia litigioasă nu a fost realizat. Din aceste considerente este evident faptul că sancţiunile contractuale instituite de către părţi prin antecontractul din ________. 735 din Codul civil al Republicii Moldova este justificată de neexecutarea obligaţiei corelative asumată de către parte. în modul prevăzut de contract şi lege. 29. ale art.

Astfel. nr. Chişinău. la data de ___________. str. considerându-se fără vicii materiale bunul care. care îl făceau impropriu destinaţiei şi folosirii normale. prin contractul de vânzare-cumpărare. SRL „B” a preluat automobilul. contrar caracteristicii şi destinaţiei sale.JUDECĂTORIA_____________ mun. SRL „A” a plasat automobilul procurat în procesul activităţii sale. în temeiul punctului ___ al contractului de vânzare-cumpărare nr. însă din lipsa unor însuşiri inerente. iar acesta.prin scrisoarea nr. automobilul s-a defectat şi nu a mai funcţionat. nr. Chişinău.763 din Codul civil al Republicii Moldova.1) al Codului civil al Republicii Moldova.___ din ______. o parte (vânzător) se obligă să predea un bun în proprietatea celeilalte părţi (cumpărător). Chişinău. ________. SRL „A” . iar în cazul în care nu s-a convenit asupra caracteristicilor. iar în baza Actului de primire-predare din ____ şi a facturii fiscale Seria ____ din _______.____ din _________.___ RECLAMANT: Societatea comercială „A” SRL mun.____ din ________ şi nr. în cazul în care bunul nu corespunde caracteristicilor contractate. De nenumărate ori SRL „A” a încercat cu forţele proprii să repare automobilul.___ c/f _____________ RECLAMAT: Societatea comercială „B” SRL mun. SRL „B” s-a obligat să predea automobilul de foraj de modelul _____ în proprietatea SRL „A”. s-a obligat să preia automobilul şi să plătească preţul în mărime de _______ Euro (___________lei).___. str. însă din prima zi de lucru.________. corespunde utilizării obişnuite şi prezintă caracteristici care există în mod obişnuit la bunuri de acelaşi fel şi pe care cumpărătorul le poate aştepta ţinând cont de felul bunului. pentru remedierea defecţiunilor şi înlăturarea viciilor.___ c/f _____________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND REZOLVIREA CONTRACTULUI DE VÂNZARE-CUMPĂRARE În fapt. ________. cumpărătorul este obligat să predea bunul fără vicii materiale.768 din Codul civil al Republicii Moldova care-i oferă cumpărătorului dreptul de a cere remedierea şi înlăturarea viciilor. în temeiul ordinelor de plată nr. între SRL „B” având calitatea de „vânzător” şi SRL „A” având calitatea de „cumpărător” a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. Potrivit art. __ având ca obiect de reglementare vânzarea-cumpărarea automobilului (autospecialei) de foraj de model ______.753 alin. str. la transferarea riscurilor are caracteristicile convenite. În baza dispoziţiilor art. i-a solicitat vânzătorului SRL „B” remedierea automobilului şi înlăturarea viciului. În vederea executării ireproşabile a obligaţiilor contractuale. la _________.SRL „A” a achitat preţul convenit. Conform art. iar aceasta se obligă să preia bunul şi să plătească preţul convenit. intenţiile cumpărătorului de a repara automobilul nu s-au soldat cu succes. a preluat în proprietate obiectul contractual de la vânzătorul SRL ”B”. 168 . Odată cu achiziţionarea bunului. nr. bunul se consideră fără vicii dacă corespunde destinaţiei stabilite în contract. la rândul său. După primirea scrisorii de remediere şi constatarea de către ambele părţi contractante că automobilul ce a constituit obiectul convenţiei este viciat.

763 din Codul civil de predare a bunului fără vicii materiale şi a obligaţiei de a se comporta cu bună-credinţă şi diligenţă la momentul naşterii. SRL „B” prin scrisoarea nr. în conformitate cu art. În conformitate cu art. cu propunerea acestuia de a înstrăina bunul procurat unei terţe persoane.709 din Codul civil. după expirarea fără rezultat a unui termen rezonabil pe care l-a stabilit pentru prestaţie sau remediere. o parte poate rezolvi contractul dacă există o neexecutare esenţială din partea celeilalte părţi. ceea ce a dus la neexecutarea obligaţiei stabilite de dispoziţia art. dacă una dintre părţi nu execută sau execută în mod necorespunzător o prestaţie scadentă decurgând dintr-un contract sinalagmatic. pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv).5) al Codului civil.___ din ________ refuză remedierea automobilului şi înlăturarea viciilor. cealaltă parte poate. prin declaraţia din ______ adresată SRL „B”. vicii care fac imposibilă exploatarea acestuia conform destinaţiei sale aşa cum s-a aşteptat cumpărătorul. nu ar fi cumpărat bunul. la încheierea contractului de vânzare-cumpărare nr. Astfel.513 din Codul civil). or. în afara de cazurile prevăzute de art. în pofida prevederilor art. d) neexecutarea dă temei creditorului să presupună că nu poate conta pe executare în viitor a contractului.737 din Codul civil şi în temeiurile art. efectele rezoluţiunii operate de către SRL ”A” prin Notificarea remisă SRL „B” nu au fost executate. ca urmare a neonorării de către SRL „B” a obligaţiei de predare a automobilului vândut fără vicii materiale. c) neexecutarea este intenţionată sau din culpă gravă. precum şi beneficiul neobţinut prin încălcarea dreptului (venitul ratat). Conform prevederilor dispoziţiei art. potrivit căruia vânzătorul nu poate invoca o înţelegere prin care drepturile cumpărătorului sunt excluse sau limitate ca urmare a unui viciu dacă a trecut sub tăcere în mod dolosiv un viciu sau a preluat o garanţie pentru existenţa unei caracteristici. reclamatul refuzând restituirea preţului automobilului achitat. Potrivit art. Cu regret. 169 .735 al Codului civil. să rezoluţioneze contractul. b) executarea în tocmai a obligaţiilor contractuale ţine de esenţa obligaţiei. pentru operarea rezoluţiunii şi repararea prejudiciului nu este necesară stabilirea unui termen când vânzătorul a respins remedierea viciilor sau când o modalitate de remediere nu a reuşit sau nu i se poate pretinde cumpărătorului. Raportând reglementările legale la circumstanţele faptice confirmate documentar. a trecut sub tăcere viciile constatate.____din _________ cu informarea destinatarului despre necesitatea restituirii prestaţiilor executate prin preluarea de către vânzător a automobilului de foraj de model _______ şi restituirea preţului primit. pe durata existenţei.____ din ________.769 din Codul civil.___ din ________ încheiat cu SRL „C” şi parvenirea unei reclamaţii de neexecutare a obligaţiilor asumate din partea beneficiarului. considerându-se prejudiciu cheltuielile pe care o persoană lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat.735 al Codului civil. Potrivit dispoziţiei art.În urma încercărilor fără succes ale vânzătorului de remediere a automobilului vândut şi de înlăturare a viciilor din cont propriu. SRL „A” nu a putut utiliza automobilul în activitatea sa de antreprenoriat ceea ce a dus la imposibilitatea onorării în termenele prevăzute a obligaţiilor contractuale asumate prin contractul de antrepriză nr. iar vânzătorul SRL „B”. SRL „A” a operat rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare nr. fiind conştient de viciile automobilului înstrăinat. în situaţia în care cumpărătorul ar fi ştiut de existenţa viciilor. incontestabil se denotă că SRL „A” a procurat un automobil viciat.14 din Codul civil persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel. la momentul executării şi stingerii obligaţiei (art. Astfel.617 al Legii menţionate. Neexecutarea este neesenţială în cazul în care: a) prin neexecutare creditorul a fost lipsit de posibilitatea de a obţine ceea ce aştepta în urma contractului.765 alin.

704. astfel fiind cauzat un prejudiciu material în sumă de __________ lei. Astfel. 610. SOLICITĂM: A admite prezenta cerere.___ din ________. cât şi venitul ratat. neexecutarea obligaţiei în accepţiunea normei citate incluzând orice încălcare a obligaţiilor. 740. inclusiv executarea necorespunzătoare sau tardivă.Întru evitarea survenirii unor consecinţe grave. iar SRL „A” s-a obligat la achitarea preţului în sumă de _____lei pentru prestaţiile efectuate.610 din Codul civil. 14. În cazul în care nu execută obligaţia. 735. În drept. 753. ANEXĂ: Data___________ Semnătura________________ 170 . 35. 739. 60. conform art. 166 – 167 din Codul de procedură civilă. sinteza reglementărilor legale şi circumstanţelor faptice confirmate documentar denotă faptul că. 763.10. 734. ratat considerându-se venitul care ar fi fost posibil în condiţiile unui comportament normal din partea autorului prejudiciului în împrejurări normale. 602. 709. despăgubirea pe care o datorează debitorul pentru neexecutare cuprinde atât prejudiciul efectiv cauzat creditorului. în conformitate cu art. debitorul este ţinut să-l despăgubească pe creditor pentru prejudiciul cauzat astfel. 11.______ din _________cu SRL „D” prin care ultimul s-a obligat să efectuează lucrări în favoarea beneficiarului SRL ”C”. lucrări efectuate cu un automobil similar celui procurat de la SRL „B”. în urma neexecutării corespunzătoare a obligaţiilor legale de predare a automobilului vândut de model __________ fără vicii materiale. A dispune încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor de judecată suportate de către reclamantul SRL „A” la depunerea acţiunii. În baza contractului de subantrepriză din _______ SRL „D” a efectuat lucrări în sumă de __________lei. SRL „A” a încheiat un contract de subantrepriză cu nr. Prin urmare. or în urma neexecutării obligaţiilor de predare a automobilului fără vicii materiale. inclusiv preţul automobilului în sumă de ________ lei ca urmare a operării rezoluţiunii contractului de vânzare-cumpărare nr. SRL „B” a lezat în drepturi SRL „A” reieşind din obligaţia reclamantului la onorarea contractului de subantrepriză.602 din Codul civil. călăuzindu-ne de prevederile art. pârâtul i-a cauzat reclamantului un prejudiciu material direct în valoare de ___________ lei. ____ din ______ şi a prejudiciului material în sumă de ________lei. 769 din Codul civil.29. în legătură cu neexecutarea contractului de antrepriză nr. de cele conţinute în art. 738. reparabile fiind doar daunele care reprezintă efectul nemijlocit (direct) al neexecutării. A încasa din contul SRL „B” în beneficiul SRL „A” a sumei de __________lei.

În corespundere cu dispoziţia art.157 din Codul civil al Republicii Moldova. punctul 83.500 din 10. str. str._____ (mun. Totodată.Chişinău.1107-XV din 06.cadastral ______________.1964). prin restituire bilaterală. a fost supus condiţiei de formă obligatorie sub autentificare notarială. la nr. ___ din ________. Prin prezenta acţiune. str.Chişinău.12. nr. în forma cerută pentru cazurile respective. str.___________. SRL „A” consideră contractul de vânzare-cumpărare nr. adică manifestarea neviciată şi în strictă corespundere cu Legea consimţământului.Chişinău._____________. ca fiind drept ilicit._____________. contractul se consideră încheiat. care se identifică ca normă de drept imperativ._________. bazat pe aplicarea incorectă şi contrară a normelor imperative de drept material.____ RECLAMANT: Societatea comercială „A” SRL mun. reglementări similare fiind prevăzute şi de art.p. cu privire la toate punctele esenţiale ale lui. care urmează a fi debitat de către SRL „B” la data semnării contractului de vânzare-cumpărare. când părţile au căzut de acord. iar înstrăinarea acestuia se efectuează la preţul de ________ lei.2002) în temeiul căruia actul juridic care contravine normelor imperative se consideră nul.JUDECĂTORIA ____________ mun._____________. având o cauză ilicită şi un consimţământ viciat.Chişinău. pasibil recunoaşterii nulităţii. în vigoare la momentul semnării contractului de vânzare-cumpărare.Chişinău. cu suprafaţa totală de _____ m. nr. obiectul contractual îl reprezintă proprietatea SRL „A” conform documentelor de constituire ale Societăţii. nr. autentificare după cum rezultă din parafa legalizării realizată la Biroul Notarului “____________”. art.06. la data de __________. nr. reieşind din ansamblul următoarelor circumstanţe şi motive: În temeiul art. de componenţa exclusivă 171 .12.__.220 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii nr. între SRL „A” în calitate de „VÂNZĂTOR” şi SRL „B” în calitate de „CUMPĂRĂTOR” a fost semnat contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil identificat cu nr.___ MD ______ c/f ______________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULITĂŢII CONTRACTULUI DE VÂNZARE-CUMPĂRARE În fapt. 240 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii din 26. nr.___ MD ______ c/f ______________ PÎRÎT: Societatea comercială „B” SRL mun. str. Contractul vizat.91 „despre aprobarea Regulamentului societăţilor economice din Republica Moldova”.50 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii din 26. în virtutea Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. iar în cazul unei convenţii nule fiecare parte este obligată să restituie celeilalte părţi tot ce a primit în baza convenţiei.1964).__).61 al Codului stipulând că convenţia declarată nulă se consideră nulă din momentul încheierii ei. în corespundere cu dispoziţiile art.09. este nulă convenţia care nu corespunde prevederilor Legii.amplasat în mun. Potrivit clauzelor contractuale stipulate de punctele _______.

09. dintre care _______ lei reprezintă cota asociatului __________________. 61. Raportând reglementările prevăzute de Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.500 din 10. capitalul statutar al Întreprinderii constituie suma de ________ lei. or. materializat prin emiterea unei Hotărâri a Adunării Generale a Fondatorilor SRL „A”.91 „Despre aprobarea Regulamentului societăţilor economice din Republica Moldova”. punctele 76. Astfel. nr. tranzacţia vizată având preţul de _______ lei. 238 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii din 26. 5. Din materialele prezentate la perfectarea tranzacţiei de vânzare-cumpărare rezultă că o asemenea Adunare Generală.1.09. deci. nu a fost efectuat şi nici Biroului Notarial nu i-a fost prezentat.cadastral ______________. rezultă că tranzacţia ce depăşeşte suma de ¼ din capitalul statutar. ceea ce constituie __%. potrivit punctului 76 al Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.1991 ”Despre aprobarea Regulamentului societăţilor economice din Republica Moldova”. 29. 117.1964).__. 166-167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova S O L I C I T Ă M: A admite prezenta acţiune. 84. 7. călăuzindu-ne de dispoziţiile art. cu suprafaţa totală de _____ m. manifestarea şi/sau exteriorizarea acestuia a fost grav viciată. ceea ce afectează condiţia obligatorie de validitate a unui act juridic bilateral.09. cu certitudine contractul de vânzare-cumpărare din ________ dispune de un consimţământ nematerializat conform rigorilor stabilite de Lege.50. rezultă că Societatea SRL „A” a fost fondată la __________ şi supusă înregistrării în Registrul de Stat al Întreprinderilor şi Organizaţiilor în data de __________. cota asociatului ___________________. Din documentele de constituire ale reclamantului prezentate la semnarea contractului de vânzare-cumpărare contestat. str.p.amplasat în mun. ceea ce depăşeşte în mod evident limita admisibilă încheierii actelor juridice fără acordul coasociaţilor. la semnarea contractului de vânzare-cumpărare din __________. ANEXĂ: Data_________________ Semnătura _________________ 172 .91 „Despre aprobarea Regulamentului societăţilor economice din Republica Moldova” la situaţia litigioasă. fiind constituită de fondatorii __________________ şi _________________.500 din 10. deţinătorii certificatelor cotelor de participare sunt proprietari ai averii Societăţii cu răspundere limitată şi.a adunării generale ţine acceptarea contractelor. 83. în mod obligatoriu urmează a fi aprobată de Adunarea Generală a asociaţilor şi. A recunoaşte ilegalitatea şi nulitatea contractului de vânzare-cumpărare nr. valoarea cărora depăşeşte o pătrime din fondul statutar.___________. cu ordinea de zi vizând încheierea contractului de vânzare-cumpărare nu a fost organizată şi nicio Hotărâre în acest sens nu a fost emisă. În drept. în această situaţie fiind lezate grav drepturile asociaţilor SRL „A”. art. administrarea acestei proprietăţi comune pe cote-părţi urmează a fi realizată doar cu acordul coproprietarilor. or.____ din _________ încheiat între SRL „A” şi SRL „B” cu bunul imobil identificat cu nr.500 din 10. ceea ce constituie __% iar ________ lei. 157.12. urma a fi aprobată de către organul de conducere a SRL „A”. un asemenea acord din partea fondatorilor. Concluzionând. 35. deci. 99 din Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.Chişinău. Totodată.

2007.12.2006 – 13.2006.I..I.11.91 lei pe lună (total 16954.00 lei pentru recuperarea cheltuielilor de înmormântare a lui C. C. prestaţii periodice lui C. conducând motocicleta „Voshod” cu numărul de înmatriculare MDM 1970.V.. 100000. pentru a fi examinată în procedura civilă.2007. Suma solicitată este alcătuită din următoarele sume: 1. În perioada 28..V. 10338.264 alin.11.(3) lit. satul ____ Pârât: L. tatăl reclamantului.E.2006. 5. 5000. C. în săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. a sumei de 144923.2009. 173 .12. b) CP.W.W. în beneficiul nostru.W.17 lei pentru compensarea prejudiciului cauzat prin vătămarea integrităţii corporale şi decesul lui C. 2. la 28. raionul ____.11.2006. Victima a fost transportată la Spitalul Raional ______.W. La 16. respectiv.W.) a emis o sentinţă prin care l-a recunoscut vinovat pe L..I.12.V.00 lei – cheltuieli pentru asistenţa juridică. Contuzie hemoragică cerebrală frontal bilateral. La 13. de unde. Judecătoria raionului ______ (judecător D. 4.00 lei pentru recuperarea prejudiciului moral cauzat nouă prin vătămarea integrităţii corporale şi decesul lui C.21). Acţiunea civilă a fost lăsată fără examinare. C. 546. 3. l-a accidentat pe C.. solicităm încasarea de la L. a fost transportat la IMSP „Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie” din Chişinău.. soţul reclamantei.2006 – 13.96 lei pentru recuperarea cheltuielilor pe care le-am suportat în legătură cu spitalizarea în perioada 28.06.68 lei şi pentru medicamente şi articole parafarmaceutice procurate din afara spitalului).M.11. satul _______ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU REPARAREA PREJUDICIULUI Subsemnaţii C. şi C. Motivele cererii sunt următoarele: În fapt. raionul _____. şi. Comă II” Pentru acoperirea cheltuielilor de spitalizare şi tratament am cheltuit 10338.I.96 lei (8801. Fractura bazei craniului.12. la 27.2006.W. pentru perioada 13.E.01.W..2006 – 30. a fost internat la IMSP „Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie” cu diagnoza: „Traumatism cranio-cerebral acut deschis grav.JUDECĂTORIA __________ Reclamanţi : C.28 lei serviciile medicale prestate de spital şi 1537. despăgubiri pentru diferenţa dintre pensia de urmaşi şi valoarea întreţinerii acordate de decedatul C.W. tratamentul şi cheltuielile aferente tratamentului lui C. a decedat. pârâtul L. 12630.

). În scopul colectării probelor pentru înaintarea prezentei cereri.2007. – soţia.05 lei pe lună. data încheierii studiilor la Colegiul Naţional de Coregrafie.88 lei. 2. Coreclamanta C. era în spital în comă şi medicii făceau tot posibilul pentru a-l salva.166. dar unde nu se eliberează bonuri de casă. În drept. leziunile corporale au fost prea grave. ne-au fost cauzate suferinţe morale enorme. fiecăruia dintre membrii familiei noastre îi revenea câte 1/3 din acest salariul întreţinătorului. pentru care urmează a fi încasată această sumă.E. şi valoarea întreţinerii ce era prestată de decedatul C.12. este de la 13. Copia extrasului de pe actul de căsătorie al lui C. fiul decedatului C.W. numai a agravat suferinţele noastre morale. Pentru o parte din această sumă dispunem de bonuri. . a fost nevoită să plece la muncă în Italia.I. Cheltuielile pe care le-am suportat în legătură cu înmormântarea nu au fost cheltuieli exagerate. 5. este elev la Colegiul Naţional de Coregrafie. am cheltuit 16430.96 lei.00 lei din suma cheltuit şi ne-a transmis produse alimentare în sumă de 500 de lei.W. cauzată de decesul tatălui. 174 . a decedat şi la 16. bisericeşti.W.V. tatălui meu. până la 30. Copia sentinţei din 16. 167 din Codul de procedură civilă. urmează să compenseze cheltuielile de înmormântare.E.E. C. C.1419 din CC stabileşte că persoana obligată să repare prejudiciul. Diferenţa dintre pensia de urmaş. şi C. în grija bunicii.. la acel moment.2009. Costul serviciilor juridice prestate. Coreclamantul C. dar. În sprijinul acţiunii propunem următoarele probe: 1. masa de pomenire au fost făcute de la piaţă. Copia buletinului de identitate al lui C.06. lui C. lăsându-l pe fiul V.09. Suferinţele morale ne urmăresc până în prezent şi vor fi cu noi încă mult timp.1418.. visăm tot calvarul prin care am fost nevoiţi să trecem în urma crimei comise de L. era de 2120. Perioada. unde produsele şi mărfurile sunt mai ieftine.2009. Deoarece ne-a fost răpit cel mai drag şi iubit om. dar marea majoritate din cumpărăturile legate de serviciile rituale. întocmirii cererii de chemare în judecată şi reprezentării intereselor noastre în faţa instanţelor judiciare. Copia buletinului de identitate al reclamantei C. Studiile vor fi încheiate la 30.00 lei. În fiecare noapte.V. Durerea noastră nu avea margini când am aflat despre moartea soţului şi. În urma accidentului în care i-au fost cauzate leziuni corporale grave soţului şi.2006 data decesului lui C. Pârâtul. Feciorul creşte fără tată şi la distanţă de mii de kilometri de mamă. un contract de asistenţă juridică cu avocatul Oleg Palii.W. 4 al art. ne-a recuperat 3300. 4. În legătură cu înmormântarea. 3.W. este de 5000. este de 546. iar şi iar.01. Familia noastră era alcătuită din 3 persoane (C. C. au fost enorme atunci când C.12. adică – 706. art.12.V. respectiv. 1422 din Codul civil. 1419. respectiv. – fiul. primită de C. Deoarece defunctul era unicul întreţinător al familiei.W.2006. ne întemeiem cererea pe dispoziţiile art.W.06. Despărţirea mamei de fiu.2007 emisă de Judecătoria ________ în dosarul (1-29/07). conform acestui contract.E.W.soţul.V.91 lei pe lună. Suferinţele noastre morale au fost enorme atunci când am aflat de accident. ci constituie doar strictul necesar. la 26.00 lei. Alin. Salariul mediu al decedatului C.W.2006 a fost înmormântat.W. a tatălui meu. i-a fost stabilită pensie de urmaş în mărime de 160. Copia certificatului de deces al lui C. În legătură cu decesul tatălui. am încheiat. în urma spitalizării şi apoi a decesului acestuia. ţinând cont de statutul social al defunctului şi obiceiurile locale.. în conformitate cu obiceiurile locale. din păcate.La 13.

01/07 din 27. Copia formularului de comandă şi a chitanţei de plată eliberate la 13.2007. Arhanghel Mihail şi Gavriil” privind taxa de înmormântare.W.R. Copia adeverinţei nr. „Vladalina” S. Copia contractului de asistenţă juridică nr.V.12. 7. 8. despre pensia de urmaş stabilită lui C.243 din 01.12.C. _________________ 175 . Copia informaţiei nr.C.L.C.2006 de S. Copia bonului nr. este elev al acestei instituţii.E. 16.S.2007 eliberate de C.T.12. Copia informaţiei nr. Copia obligaţiei familiei L.2954-05 din 25. şi S. Copia talonului de plată la raportul 2542 din 14. despre mărimea salariului mediu al decedatului C. Anexe: 1. Copiile bonurilor de plată eliberate de S. Copii de pe bonurile fiscale pentru procurarea medicamentelor şi a articolelor parafarmaceutice (4 foi). despre faptul că C.09.003107 din 13. 15.01-08/679 din 02.2007 eliberate de Colegiul Naţional de Coregrafie. 18.L. Chişinău.A.131 din 20. „Funeral Service” S.V.) C.07.V. „Apă-Canal Chişinău” S. __________________ (Reprezentată prin procură de C.Service” S. Copia adeverinţei nr.6. despre componenţa familiei lui C. 13.V. 17.08. _________.V. 9.C.2007 eliberate de IMSP „Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie” (2 foi). 11.2007 eliberate de S.R. 12. „Amadis .2007 de la Parohia „Sf.10.5 din 26.07.11. de a recupera cheltuielile de înmormântare.2007 eliberate de Primăria satului____.09. Copia cererii de chemare în judecată şi a înscrisurilor anexate (22 foi). 14.A.109 din 07. Copia adeverinţei nr.L.2006 şi bonul fiscal eliberat de Combinatul servicii Funerare al Primăriei mun. 10.2006 eliberat de Centrul de Medicină Legală. Copia informaţiei nr.R. Data ________________ Semnături: C.

I. x 600 lei Scaun: 4 buc.. = 60 lei Ştergar: 20 buc.: Pomeni: 8586.JUDECĂTORIA _____________ De la: C. x 60 lei = 240 lei Urcior: 10 buc. x 11 lei = 132 lei 12 buc. x 18 lei = 180 lei Farfurie: 12 buc. evident. x 16 lei = 320 lei 30 buc. x 180 lei Chipiu:1 buc. produse alimentare pentru masa de pomenire.17 lei. x 50 lei Căldare: 3 buc. x 12 lei = 360 lei 6 buc. x 12 lei = 72 lei Lingură: 12 buc. x 2.00 lei Cuvertură – 7 buc. înaintată de mine şi C. x 180 lei = 1260 lei Cămaşă bărbătească – 7 buc. x 140 lei Costum: 1 buc. x 250 lei = 1250 lei Plapumă – 1 buc.E. Pentru înmormântare au fost procurate următoarele mărfuri pentru pomeni.5 lei = 102 lei 6 buc. x 25 lei = 75 lei Halat: 6 buc.00 lei cheltuieli de înmormântare a lui C. x 280 lei = 280 lei Pernă – 1 buc.5 lei = 75 lei Pantofi: 1 per. x 10 lei = 120 lei Furculiţă: 12 buc x 10 lei = 120 lei Pahar: 30 buc. despre recuperarea prejudiciului.I. declar următoarele. despre repararea prejudiciului” CERERE PENTRU COMPLETAREA TEMEIULUI ACŢIUNII Judecătoria _______ are pe rol cererea de chemare în judecată. x 30 lei= 180 lei Masa: 1 buc. În completarea celor enunţate în cererea de chemare în judecată. x .V. Reclamant în cauza civilă „C.700 lei Faţă de masă: 1 buc. inclusiv 12630. x 8.5 lei = 150 lei 12 buc. către L. x 25 lei Lampă de masă: 1 buc. alte cheltuieli de înmormântare şi. x 65 lei = 455 lei Pled – 5 buc.. şi C. x 120 lei = 720 lei 176 .V. În acţiune am solicitat încasarea de la pârât a sumei de 144923.E. x 12.W. către L.

x 36 lei 250 buc. x 500 lei Lumânare: 300 buc. Sicriu – 766 lei. Cruce şi placa de pe cruce – 320 lei.5 lei 30 buc.00 lei Castraveţi: 20 kg x 20 lei = 400 lei Roşii: 20 kg x 15 lei = 300 lei Peşte congelat: 20 kg x 29 lei = 580 lei Peste sărat: 9 kg x 21 lei = 190 lei Peşte viu: 20 kg x 10 lei = 200 lei Ciuperci conservate: 10 kg x 30 lei = 300 lei Maioneză: 3 borcane x 50 lei = 150 lei Orez: 15 kg x11 lei = 155 lei Bomboane: 7 kg x 25 lei = 175 lei Covrigi: 10 kg x 12 lei = 120 lei Ciocolate: 5 kg x 45 lei = 225 lei Colaci: total: 816 lei 7 buc. x 20 lei Oglindă: 1 buc. x 12 lei 2 buc. 00 lei 177 . x 2 lei Fructe uscate: 6 kg x 30 lei = 180 lei Biscuiţi: 10 kg x 16 lei = 160 lei Zahăr: 10 kg x 10 lei = 100 lei Crabi: 30 pachete x 7. x 2 lei = 40 lei Ulei: 5 kg x 11 lei = 55 lei Morcov: 10 kg x 5 lei = 50 lei Mandarine: 5 kg x 18 lei = 90 lei Cheltuieli de transport – 700 lei.Covor: 1 buc.5 lei = 150 lei Mazăre: 5 borcane x 8 lei = 40 lei Varză: 10 kg x 5 lei = 50 lei Varză murată: 20 Kg x 5 lei = 100 lei Farş de peşte: 10 kg x 27 lei = 270 lei Stafide: 2 kg x 30 lei = 60 kg Ceapă verde: 20 leg. x 0. Total cheltuieli de înmormântare – 16708.5 lei = 225 lei Porumb dulce conservat: 15 borcane x 7 lei = 105 lei Măsline: 5 kg x 75 lei = 370 lei Şprote: 20 cutii x 7.1 lei = 30 lei Ceară: 1 kg x 150 lei Icoană: 1 buc. x 20 lei Candelă: 1 buc. x 20 lei Produse alimentare: 5656. Centrul de medicină legală – 480 lei. x 2. Taxa de înmormântare – 200 lei.

V. __________________ (Reprezentat prin procură de Palii Oleg) 178 .Familia pârâtului ne-a transmis 3300 de lei şi produse alimentare în sumă de 500 lei.60 alin(3) din Codul de procedură penală. în total 3800 lei. Data__________________ Semnătura_________________ C. Îmi întemeiez prezenta cerere pe prevederile art.

.2008. în urma accidentului rutier din 28. în jurul orei 10. A încasa de la Compania Internaţională de Asigurări .Chişinău. s-a produs un accident rutier în urma căruia a fost deteriorat automobilul meu de marca .C. Din răspunsul la interpelarea nr.10. efectuat de către Centrul Naţional de Expertize Judiciare.Judecătoria Râşcani mun. 22. sediul or. 1315. Pârât: Compania Internaţională de Asigurări . Conform schemei şi procesului-verbal al examinării locului accidentului rutier din 28.09. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA PREJUDICIULUI MATERIAL PRODUS ÎN URMA ACCIDENTULUI RUTIER La data de 28.2009. suma de ___________ lei...ASITO” SA.Chişinău Reclamant: D.23 din 29. s-a stabilit cu certitudine faptul că suma prejudiciului material cauzat automobilului meu .124 alin. a confirmat faptul că automobilul de model .VW Passat” cu numărul de înmatriculare CNN 123. domiciliat _______________.2 CCA (redacţia din 1985). În baza Raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 1304 alin. 57/1...2010. Compania Internaţională de Asigurări . care se afla la volanul automobilului .C.09.Kogălniceanu şi Bulgară din mun. până la acest moment..1932101. Intervenient principal: C. cu titlu de prejudiciu material.2008 şi a deciziei Curţii de Apel Chişinău nr..03. cauzat mie în urma 179 . în folosul meu. Solicit: A admite prezenta acţiune.03.Mitsubishi” cu numărul de înmatriculare COM 117. a fost asigurat de asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto de către compania nominalizată în baza poliţei de asigurare seria AB nr.1301.(2). Mitropolit Bănulescu-Bodoni.S..2382 din 13. şi art.4r-107/10 din 10.01. de către intervenientul C.2008 până la 20. 28 din Legea RM cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule. la intersecţia străzilor M.Chişinău.01.2009. C. art. domiciliat _____________________.ASITO” SA.VW Passat” cu numărul de înmatriculare CNN 123. 1410 CC.2010.2008 constituie _________ lei.ASITO” SA. 1398.15. întemeindu-mi pretenţiile pe prevederile art.C.Mitsubishi” cu numărul de înmatriculare COM 123. în urma prejudiciul cauzat nu mi-a fost restituită paguba pricinuită. a fost recunoscut vinovat de săvârşirea contravenţiei administrative prevăzute de art. cu termen de valabilitate de la 21. str. Dat fiind faptul că..09. sunt nevoit să mă adresez cu prezenta acţiune în instanţa de judecată.166-167 CPC.

05.05. copia Raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. Anexă: copia acţiunii. copia tabelului fotografic la procesul-verbal de cercetare la faţa locului din 28. Data _________________________ Semnătura ____________________ 180 . copia certificatului de înmatriculare nr.03.09. şi din cauză că am fost nevoit să apelez la avocat pentru a-mi acorda asistenţă juridică (suma de ___________ lei).04MTH 451163. copia deciziei Curţii de Apel Chişinău nr.2008.2382 din 13.10.23 din 29.accidentului rutier din 28. copia răspunsului la interpelarea nr.03.2010.4r-107/10 din 10. copia schemei ataşate la procesul-verbal al examinării locului accidentului rutier din 28. copia contractului de asistenţă juridică.09.2010.2010.2008.2008.2009. copia reclamaţiei din 31.09. copia răspunsului la reclamaţia din 31.2010.

11 de pe str.___________ r. iar reclamatul.____________________ din or.18 al Cooperativei de construcţie a garajelor nr.Judecătoria _____________ Reclamant: A.G. solicit. viaţa în comun nu a mai fost posibilă. şi pe garajul nr.G. şi anume: apartamentul nr. în conformitate cu prevederile art. str.25-26 din Codul familiei şi cu cele ale art._________ din or. Care este valoarea şi costul de piaţă a garajului nr. 181 . CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND PARTAJUL AVERII COMUNE Cu reclamatul C..11 din or. Reclamat: C. nu-i acordă ajutor material.. care sunt înregistrate pe numele lui C. Care este costul de piaţă şi modul (variantele posibile) de partajare a apartamentului nr. Dat fiind faptul că.4 din CPC RM.166-167.__________________.___________? 3. am încheiat căsătoria la data de 11._____. Solicit: În scopul asigurării acţiunii. căsătorie care fost înregistrată de Primăria s. până la moment._____. ap.______________.2007.________? 2. mobilă şi alte bunuri casnice..18 al Cooperativei de construcţie a garajelor nr.11 de pe str. atribuindu-mi din averea comună ½ din apartamentul nominalizat şi din costul garajului – proprietate comună în devălmăşie. domiciliat or._________ din or. sunt nevoit să mă adresez cu prezenta cerere în instanţa de judecată. A partaja apartamentul nr. Deoarece. eliberarea parţială de plata taxei de stat.11 din or. domiciliat or.01. str. aplicarea sechestrului pe apartamentul nr.________.11 de pe str. În legătură cu faptul că fiica mea minoră I. prin hotărârea Judecătoriei ______ nr.01.11 de pe str.02.2-111/07 din 09.______ din or. În timpul vieţii în comun am acumulat avere.18 al Cooperativei de construcţie a garajelor nr.____________. 174-175 din CPC RM. nu am reuşit să partajăm averea comună pe cale amiabilă din motiv că reclamatul refuză partajarea averii. este la întreţinerea şi educaţia mea.______________.11 din or.G. peste o perioadă de timp.________. Avem în comun un copil minor – fiica I. născută la 01.________________.1997.85 alin.G. ap.G. căsătoria noastră a fost desfăcută.______. În conformitate cu prevederile art.1997.06.___________.G. A numi o expertiză la Oficiul Cadastral Teritorial Ungheni şi a pune în faţa specialiştilor următoarele întrebări: 1._______. şi garajul nr. un garaj din aceeaşi localitate. după desfacerea căsătoriei. născută la 01.1995.

Data ________________________ Semnătura reclamantei _________________________ 182 . copia extrasului din Registrul bunurilor imobile. copia hotărârii judecătoreşti de desfacere a căsătoriei din 09. copia pag.06.4-5 din paşaportul străin. copia procurii.2007. seria A 2740162. bonul de plată a taxei de stat.Anexă: copia acţiunii.

deoarece toate încercările mele de a păstra relaţiile de căsătorie nu au dat efectul scontat.01. Pe fiul minor – C. situaţie care se răsfrânge negativ asupra educaţiei fiului minor. _______________. Toate încercările mele de a păstra relaţiile de familie nu s-au încununat de succes.. . În conformitate cu prevederile art. În comun avem un copil minor – C. de mai mult timp nu mai convieţuim împreună.P. A desface căsătoria dintre mine şi A.P.2001.2000. r.P.. _________________ Reclamat: A.bonul de plată a taxei de stat. Solicit: 1. De termen de împăcare nu mai avem nevoie. domiciliat s.copia certificatului de naştere a copilului. Anexă: . născut la data de 05. –. ________________ r.copia acţiunii. cauză din care sunt nevoit să mă adresez cu prezenta cerere în instanţa de judecată.37-38 din Codul familiei. . am înregistrat actul de căsătorie la data de 21. _______________ sub № 13. Data _____________________________ Semnătura reclamantului _________________ 183 .2000 şi înregistrată de către Primăria s. r.Judecătoria _____________ Reclamant: N.01. noi adesea ne certăm. Am ajuns la concluzia că nu mai este posibil să păstrăm familia.02.. _______________.P. încheiată la data de 21.P. ______________________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU DESFACEREA CĂSĂTORIEI Cu reclamatul A. domiciliat s. . 2.P. – rog sa-l lăsaţi în grija mea.certificatul de căsătorie. Din cauza divergenţilor care apar în soluţionarea problemelor de familie.

11. în baza art.11.09. Conform pct..11. pârâtul refuză să achite suma pentru transportul mărfii.______.TRC” SRL.TRC” SRL şi OOO . a transportat la locul de destinaţie încărcătura comandată. Prin scrisoarea din 22.166-167 din CPC al RM. solicităm să fie încasată şi dobânda de întârziere din suma datorată pentru perioada de întârziere. Ucraina. iar beneficiarul urma să achite cărăuşului suma de 1200 (una mie două sute) dolari SUA. Din această cauză suntem nevoiţi să ne adresăm cu prezenta cerere în instanţa de judecată şi. însă nu am primit niciun fel de răspuns la solicitarea noastră.___ Tel. 980.. of.71-11 din 12.12. Suma dată.619.. cărăuşul. conform pct.AAA”.. Conform prevederilor art.Judecătoriei Economice mun. suma datoriei conform contractului-comandă nr. s-a convenit ca instanţă competentă în soluţionarea acestui litigiu va fi Judecătoria Economică a Republicii Moldova.AAA”.71 din 12.09. 1017 din CC al RM şi în conformitate cu art.5.2008. 984. în folosul .Chişinău Reclamant: . În baza contractului nominalizat şi a comenzii nr.11. s-a convenit transportarea de către reclamant din Republica Moldova or.2008 încheiat între .71 din 12.2008._____ în Ucraina or.2008. 1017 din CC al RM. fapt ce se confirmă prin actul de îndeplinire a lucrărilor din 21.___________ a unei încărcături.AAA” cu sediul Ucraina or..2008. 994-995. str.71 din 12.09.2008 în sumă de 1200 dolari SUA şi dobânda de întârziere din suma datorată pentru perioada de întârziere. A încasa de la OOO . după cursul Băncii Naţionale a Moldovei la data devamării încărcăturii.1 din contractul nr. în cazul apariţiei unui litigiu dintre părţi._______..11. SOLICITĂM: A admite prezenta acţiune.11 din contractul-comandă nr. 03110.2008 care este parte integrantă a contractului din 12.71 din 12. urma să fie achitată de către beneficiar în termen de 10 (zece) zile după prezentarea documentelor în original._______________.71-11 din 12. După executarea de către cărăuş a obligaţiilor asumate. care este semnat de către părţile contractante. sediul or. ________________. i-am solicitat pârâtului achitarea benevolă a sumei datorate. Anexă: Copia cererii de chemare în judecată Copia contractului şi a comenzii nr.2008.TRC” SRL. pe lângă suma datorată. str.619..2008 184 . or.______________. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA DATORIEI Conform prevederilor contractului nr./fax: /_____________ _____________ Pârât: OOO . adică .TRC” SRL.

Copia actului de îndeplinire a lucrărilor Calculul sumei dobânzii de întârziere Data________________________________ Semnătura reclamantului______________________I 185 .

02.03.P.2007. Admiterea acţiunii civile de asigurare. pârâtul.12.174-176 CPC RM.27 lei. 25. administrator-reclamant (F. solicit aplicarea sechestru pe contul bancar.2005. nr. în baza contractelor nr. pârâtul şi-a asumat obligaţiunea ca. 106 din 11. a demonstrat un comportament de reacredinţă la executarea obligaţiunilor contractuale.08. se confruntă cu diverse probleme de ordin economic. În scopul asigurării acţiunii. subsemnatul. Asigurarea acţiunii este necesară. reclamantul şi-a onorat obligaţiunile asumate. solicităm admiterea cererii de asigurare.27 lei . îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. să achite plata pentru aceste servicii.N.2010.2008. reclamantul şi-a onorat obligaţiunile asumate conform condiţiilor şi angajamentelor prevăzute de părţi cu referire la prestarea serviciilor poligrafice. La fel. Reclamantul a executat condiţiile stipulate în contract în termenele stabilite de părţi. solicit: 1. În fapt.Judecătoria Economică de Circumscripţie______________ Adresa: ___________________________ Judecătorului: ____________________ Reclamant: Numele: _______________________________ Codul poştal şi rechizitele persoanei juridice: _____________________ Pârât: Numele: _____________________________________ Codul poştal şi rechizitele persoanei juridice: _____________________ CERERE CU PRIVIRE LA LUAREA MĂSURILOR DE ASIGURARE A ACŢIUNII CIVILE Eu. bunurile mobile şi imobile ale pârâtului în mărimea sumei restanţei debitoriale ce îi aparţin cu drept de proprietate pârâtului. conform datelor contabile această restanţă constituie suma de 1047706.). 2. Motivele cererii sunt următoarele: În procedura Judecătoriei Economice de Circumscripţie se află pe rol acţiunea civilă la cererea reclamantului cu privire la încasarea datoriei debitoriale din contul pârâtului în beneficiul reclamantului în sumă de1047706.11.2007. 03.05. În drept. Din motive necunoscute. deoarece noi suntem convinşi de faptul că debitorul se va confrunta cu mari dificultăţi la executarea Hotărârii judecătoreşti. în termenele stabilite de părţi. nu a achitat restanţa debitorială faţă de reclamant în mărime de 1047706.2008 negociate şi consemnate de părţi. 27. pe parcursul unei perioade îndelungate de timp. Serviciile poligrafice oferite de către reclamant au fost executate din surse materiale şi financiare proprii. Ţinând cont de faptul că debitorul pârât. până în prezent. 186 . se eschivează şi nu-şi onorează obligaţiunile asumate. La 29. prin prezenta acţiune civilă. Conform condiţiilor acceptate de părţi.106 din 13.27 lei.

facturilor de expediţie etc.Anexă: Copia cererii. Copile documentelor ce confirm oferirea serviciilor. Semnătura___________________ Data_______________________ 187 .

Consider că procesul civil urmează a fi încetat. construcţie accesorie lit.238 CC RM (în red. ea dobândeşte dreptul de administrare operativă a bunurilor.„03” cu suprafaţa de 103. cât şi dispoziţia de plată nr.08.. ______________ şi C.„07" cu suprafaţa de 6. 188 . deoarece ambele cerinţe invocate în cererea de chemare în judecată au constituit obiectul de examinare în instanţele de judecată.. construcţie accesorie lit. au trecut în proprietate obştească.p.„02” cu suprafaţa de 105. Şi. Dacă cumpărătorul este o organizaţie de stat sau o altă organizaţie. 1964) şi luând în considerare faptul că. evaluat la acel moment de OCT __________. care era la acel moment o întreprindere de stat. iar cumpărătorul se obligă să primească bunul şi să plătească pentru el o anumită sumă de bani.„08” cu suprafaţa de 18 m. reclamantul a invocat existenţa unei convenţii de vânzare-cumpărare. actul de predareprimire a bunurilor din __________________. Din esenţa normei de drept conţinută în art.2010. în baza contractului de vânzare-cumpărare.p. Drept temei al cerinţelor sale de recunoaştere a dreptului de proprietate. nu se indică expres că bunurile aflate în proprietatea Staţiei __________________. reprezentantul reclamantului a indicat faptul că a procurat de la ___________________ imobilul: depozitul lit. _ d i n ________... menţionată în articolul 90/1.. clădirea administrativă lit. poartă metalică şi gard din piatră. asociaţia obştească _____________ a depus o cerere de chemare în judecată împotriva primăriei or. __________________şi ÎS „Cadastru” privind recunoaşterea dreptului de proprietate asupra imobilului indicat supra. privind constatarea faptului cu valoare juridică şi recunoaşterea dreptului de proprietate.238 CC RM (în red.Judecătoria ______________________ Avocatul __________________ în interesele dnei __________________ CERERE PRIVIND ÎNCETAREA PROCESULUI ÎN PRICINA CIVILĂ La 03. nu se poate trage concluzia că aceste bunuri au trecut în proprietatea reclamantului. se transmit reclamantului apelant (societate obştească) cu drept de proprietate. a fost respinsă acţiunea Asociaţiei Obşteşti __________________către primăria or.„05" cu suprafaţa de 135. Astfel.1717 ha situat pe str. garaj lit. conform căreia reclamantul a achitat costul acestor bunuri în sumă totală de ____________ ruble. în hotărârea Comitetului Executiv raional _________nr.p. din proprietate de stat.L.. prin decizia Curţii de Apel Economică din __________________. filială la acel moment a OCT ____________.7 m.p.3 m. ____________.„04” cu suprafaţa de 166. 1964 care reglementa raporturile juridice la acel moment). m. __ din _____________. or. amplasate pe un teren cu suprafaţa de 0. vânzătorul se obligă să remită cumpărătorului proprietatea unui bun.p..În temeiul art. la fel.p. Instanţa de judecată a menţionat: ”. ____________.. instanţa de apel consideră că nu se poate trage concluzia că în asemenea mod s-a schimbat forma de proprietate asupra acestor bunuri şi că ele.8 m.4 m. În motivarea acţiunii. garaj lit.

__________________ se confirmă şi prin hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din __________________ (dosarul __________________).240/2 CC. Curtea Supremă de Justiţie a declarat recursul declarat de AO __________________ inadmisibil (se anexează). instanţa de judecată consideră că convenţia de vânzarecumpărare a bunurilor Staţiei __________________. nici în temeiul art.1000 din 16. şi anume art..1717 ha din str. Nulitatea absolută a actului juridic poate fi invocată de orice persoană care are un interes născut şi actual.96).96 a art. după introducerea. În temeiul celor relatate.. la care face trimitere reclamantul şi în temeiul căruia apelantul se consideră proprietar este nulă şi din aceste motive se respinge argumentul apelantului reclamant precum că el este proprietarul bunurilor în litigiu în temeiul convenţiei de vânzare-cumpărare.10.1000 d i n 16.240/2 CC.” Această decizie a Curţii de Apel Economică este definitivă şi irevocabilă. prin care a fost respinsă cererea Primăriei de încasare a plăţii de folosinţă a terenului aferent proprietăţii private.46 CC.Nu poate fi considerat reclamantul apelant proprietar al bunurilor în litigiu. (a doua decizie). Din motivele de fapt şi de drept invocate şi stabilite de prima instanţă. . prin legea nr.10. __________________or.1717 ha din str. Nerespectarea în aceste cazuri a formei scrise şi notariale atrage nulitatea convenţiei. 1964. Nici mai târziu. __________________or. Faptul că reclamantul apelant nu deţine imobile cu drept de proprietate amplasate pe terenul cu suprafaţa de 0. Prin urmare. Instanţa de judecată o invocă din oficiu. a modificărilor. reclamantul apelant nu a luat măsuri pentru a-i da convenţiei forma stabilită. __________________. cooperatiste şi alte organizaţii obşteşti încheiate între ele. Convenţia de vânzare-cumpărare la care face trimitere reclamantul apelant nu a fost î n c h e i a t ă în forma stabilită de lege la acel moment. instanţa economică s-a expus anterior şi a constatat că Asociaţia obştească __________________nu are bunuri imobile pe terenul cu suprafaţa de 0. instanţa de apel consideră necesară respingerea apelului ca fiind nefondat şi menţinerea în vigoare a hotărârii Judecătoriei Economice de Circumscripţie din __________________. Actul j u r i d i c sau clauza care contravine normelor imperative este nulă dacă legea nu prevede altfel.332 CC (anul 2002) prin uzucapiune. deoarece circumstanţele de fapt invocate de reclamant nu întrunesc condiţiile dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune. introdus prin legea nr. 189 . Faptele s t a b i l i t e printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţa de drept comun sau în instanţa specializată sunt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane. Iar contractul de înstrăinare a imobilului proprietate a persoanelor fizice şi juridice trebuia să fie autentificat pe cale notarială şi înregistrat în decurs de trei luni la Biroul Teritorial de Inventariere Tehnică (art.Legislaţia în vigoare la acel moment. Reclamantul apelant în pricina dată nu a contestat hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din __________________ (dosarul __________________) neexprimându-şi dezacordul cu conţinutul ei. a stabilit forma scrisă pentru toate convenţiile încheiate între „organizaţiile de stat.

„03" cu suprafaţa de 103.p. 190 . __________________ a aparţinut anterior întreprinderii __________________din ___________. Conform hotărârii Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 19 aprilie 2006.„02" cu suprafaţa de 105.__ din __________. __________________ către Societatea __________________privind încasarea forţată a plăţii restante pentru folosirea terenului aferent situat în or. Chişinău.” Astfel. fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel. din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că circumstanţele pricinii. în materialele cauzei nu se conţin probe incontestabile pentru susţinerea pretenţiilor reclamantei __________________şi __________________în deţinerea dreptului de proprietate asupra imobilului din str. str. rezultă că după Societatea Obştească __________________nu este înregistrat niciun bun imobil.p. clădirea „fostului comisariat militar” a fost inclusă sub nr. decizia nr.) s-a constatat.” Hotărârile enunţate confirmă faptul că litigiul între reclamant şi primărie ce ţine de aşanumitul contract de cumpărare-vânzare a imobilului: depozitul lit. au fost stabilite de către prima instanţă.06. garaj lit.02. __________________. a fost respinsă acţiunea Primăriei or.3/11 din 08. Din informaţia Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru a RM.C. … «că. a casa hotărârea primei instanţe şi a emite o nouă hotărâre. __________________din motivul că Societatea __________________ nu deţine dreptul de proprietate asupra imobilului şi în Registrul de Stat al Camerei Înregistrării de Stat adresa Societatea __________________ figurează în mun. prin care recursul Societăţii __________________împotriva Consiliului orăşenesc __________________şi a Consiliului raional __________________cu privire la anularea parţială a deciziilor Consiliului orăşenesc __________________ nr.n. Prin decizia Consiliului orăşenesc __________________imobilul din str. definitivă (a treia la număr – n. __________________a fost înregistrată la OCT filiala __________________ cu drept de proprietate publică.2004 a Consiliului raional __________________ „cu privire la executarea Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. __ din __________________şi Consiliului raional __________________nr. decizie neanulată.2004 „Despre unele măsuri privind inventarierea bunurilor imobile proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale şi ale Statului” au fost aprobate actele de inventariere şi listele de bunuri imobile ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale statului conform anexelor cu nr.p. aprobat prin Decizia __________________din __________________a Consiliului orăşenesc __________________.„04" cu suprafaţa de 166.7 m.__ din __________________urmează a fi respins. __________________.. Conform art.162 din 19. iar prin Decizia nr..__din __________________a Consiliului raional __________________ clădirea din str. Conform dosarului de inventariere tehnică se atestă faptul că imobilul din str.2004 „Despre unele măsuri privind inventarierea bunurilor imobile proprietate a unităţilor administrativteritoriale şi ale Statului”. __________________din __________________a Consiliului orăşenesc __________________ şi Decizia nr.Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău din __________________. m. __________________a fost expus la licitaţie şi în baza contractului nr. Colegiul Civil ajunge la concluzia: a admite recursul.(1) CPC RM. __________________.02. 118 alin. Filiala __________________nr. garaj lit.162 din 19. Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. Contrar normei menţionate..1 şi 2. oficiul Cadastral Teritorial Orhei.3 m. prin Actul de inventariere a clădirilor şi Lista bunurilor imobile proprietate a primăriei or. însă normele de drept material au fost aplicate eronat şi nu este necesară verificarea suplimentară a anumitor dovezi.__ de vânzarecumpărare a bunului imobil prin negocieri directe din __________________a fost înstrăinat lui L.58 .

Sunt de menţionat şi sentinţele de achitare în privinţa fostului primar al or.p.cererea privind recunoaşterea calităţii de victimă şi parte civilă.b).1717 ha situat pe str.3 m.p. Anexă: . __________________. or.1717 ha situat pe str.L.L. legalitatea procurării de către C. __________________ şi C.clădirea administrativă lit. a bunului scos la licitaţie.265 lit. În dosarul penal menţionat Societatea __________________a fost recunoscută drept parte vătămată. Mai mult ca atât.269-270 CPC.. amplasată pe __________________or. or. art.L.L.„05" cu suprafaţa de 135.p.„02" cu suprafaţa de 105 m. au fost apreciate de către instanţele de judecată şi probele invocate de reprezentantul reclamantului.p. __________________ a fost deja soluţionat. construcţie accesorie lit.7 m. garaj lit.. clădirea administrativă lit.C... şi prin sentinţele de achitare în privinţa lui M. reclamantul a anexat decizia Colegiului civil al Curţii de Apel Chişinău din __________________prin care a fost respins recursul procurorului raionului ______________ cu privire la recunoaşterea nulităţii proceselor-verbale ale licitaţiilor._ al licitaţiei din __________________.p. amplasate pe un teren cu suprafaţa de 0.. au fost recunoscute ca fiind legale hotărârile Consiliului orăşenesc __________________ prin care a fost scoasă la licitaţie clădirea fostului comisariat militar. __________________. dl C.„08" cu suprafaţa de 18 m.. prin care C.„03" cu suprafaţa de 103. __________________. procurat de C. _________. Instanţele de judecată s-au expus şi asupra hotărârii Consiliului orăşenesc _________ cu privire la scoaterea la licitaţie a imobilului în litigiu.I. cu privire la constatarea faptului încheierii tranzacţiei de vânzare-cumpărare şi recunoaşterii dreptului de proprietate asupra imobilului: depozitul lit. solicit: A înceta procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Asociaţiei __________________împotriva Primăriei or.p. Prin urmare. garaj lit.266. construcţie accesorie lit. La cererea de chemare în judecată.. -Scrisoarea Curţii Supreme de Justiţie din __________________.p.p. construcţie accesorie lit. amplasate pe un teren cu suprafaţa de 0..8 m. __________________.4 m. -Decizia Curţii de Apel Economice din __________________. printre episoadele de învinuire a figurat şi scoaterea la licitaţie şi vânzarea clădirii fostului comisariat militar amplasat pe str. poartă metalică şi gard din piatră.„04" cu suprafaţa de 166. Data __________________ Semnătura avocatului __________________ 191 . obiect al cererii de chemare în judecată în acest proces civil.. poartă metalică şi gard din piatră.4 m.„07" cu suprafaţa de 6. căruia. În conformitate cu art.M.„07" cu suprafaţa de 6.8 m. art. a procurat clădirea fostului comisariat militar amplasat pe strada __________________. inclusiv a procesul-verbal nr.„05" cu suprafaţa de 135. __________________. construcţie accesorie lit.p.„08" cu suprafaţa de 18 m.

Numele meu în permis este fixat Ts. este una şi aceeaşi persoană. eu. în procedură legală. fapt dovedit prin certificatul eliberat de 192 . aşa după cum prevede procedura.N.N. Republica Moldova. iar în toate celelalte acte ale mele – Ts. soţia mea a depus cerere de obţinere a cetăţeniei române. fapt nerecunoscut de Consulatul Român din Chişinău. eliberat de Ministerul Tehnologiilor Informaţionale. şi prenumele N.i) din Codul de procedură civilă – Pricinile de constatare a faptelor care au valoare juridică – din Capitolul XXIV: CONSTATAREA FAPTELOR CARE AU VALOARE JURIDICĂ. Direcţia Documentare a populaţiei.Judecătoria Buiucani din municipiul Chişinău Petiţionar: Ţ. născut la 22. inclusiv buletinul de identitate. lit.A.10. am obţinut cetăţenia acestui stat./ Ts. cu acelaşi număr personal de identificare şi că modificarea numelui meu este efectul transliterării acestuia din limba română în limba engleză. iar prenumele N. în SUA.I. În anul 2010. fiind în vizită în Republica Moldova. m-am căsătorit cu doamna C.N. mun.N./ Ts. soţul doamnei C..N. _______. eu.N. Ţ.. Căsătoria (certificatul de căsătorie se anexează) a fost înregistrată în baza permisului de şedere. (copia permisului se anexează).I. mi-au fost perfectate toate actele constatatoare de drepturi. unde. Între timp.281. ___. Evident. acte în care numele meu a fost transliterat Ts.V. aşa precum era scris în paşaportul meu pentru străinătate (copia se anexează).__ CERERE PRIVIND APARTENENŢA DOCUMENTELOR CONSTATATOARE DE DREPTURI În fapt. soţia mea urmează să prezinte Ambasadei României din Chişinău un set de documente. a fost transliterat Nic. ap.. şi Ts. Cetăţenia română i-a fost acordată prin redobândire. printre care şi certificatul meu de naştere..1949 în municipiul ___.I. în baza art.N. Funscţionarii Serviciului municipal de Stare Civilă din Chişinău ne-au explicat faptul că problema dată nu este de competenţa acestei instituţii (răspunsul la demersul nostru se anexează). sunt în imposibilitate juridică să-mi exercit drepturile şi obligaţiile pe teritoriul republicii din următoarele cauze: În 1990. am emigrat în Statele Unite ale Americii. fiind una şi aceeaşi persoană cu 2 nume. La faza de perfectare a actelor româneşti de stare civilă.N. În drept. SOLICIT constatarea faptului că Ţ..______ str. În certificatul meu de naştere este înscris numele Ţ.

• Copia certificatului de căsătorie nr.Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Data ______________________ Semnătura _________________ 193 . • Răspunsul Serviciului municipal de Stare Civilă Chişinău la demersul meu. • Copia buletinului de străinătate OM-XIX nr. eliberat de Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Comisia pentru reglementare a onomasticii şi terminologiei naţionale (se anexează).___. Comisia pentru reglementare a onomasticii şi terminologiei naţionale din 28. Anexe: • Copia legalizată a certificatului de naştere în limba română NA-VI nr. 62 CS-V nr. ____din __. ___ din __.____ din ___. • Copia permisului de şedere pe teritoriul Republicii Moldova pentru cetăţenii străini CR___ eliberat la ____.12. eliberat de autorităţile Uniunii Sovietice la ____. • Copia legalizată şi tradusă în limba engleză a certificatului de naştere NA-VI nr. • Copia certificatului de identificare a numelui/ prenumelui.2010.

au fost enorme atunci când C. Victima a fost transportată la Spitalul Raional ______.2008.02. În fiecare 194 . soţul apelantei şi. deoarece. pârâtul L. Judecătoria _____ a examinat acţiunea civilă înaintată de noi către L. Suferinţele noastre morale au fost enorme atunci când am aflat de accident. l-a accidentat pe C.11.02. Din 100000 lei solicitaţi de noi pentru repararea prejudiciului moral. la 28.. tatălui meu.I. Instanţa a admis integral pretenţiile de recuperare a pagubei materiale.2006. cu încasarea de la intimat în beneficiul nostru a sumei de 100000 lei – repararea prejudiciului moral cauzat nouă prin vătămarea integrităţii corporale şi decesul lui C.E.. leziunile corporale au fost prea grave.V. din păcate. Durerea noastră nu avea margini când am aflat de moartea întreţinătorului nostru. raionul _____.W.2008 A JUDECĂTORIEI ________ (JUDECĂTOR D. C.I.M. La 13. La 27..W. Acţiunea civilă a fost lăsată fără examinare. Judecătoria raionului _____ (judecător D.. în urma accidentului în care i-au fost cauzate leziuni corporale grave soţului mamei şi..W.W. La 16. solicităm admiterea prezentului apel şi modificarea hotărârii primei instanţe în partea încasării reparaţiei pentru prejudiciul moral. pentru repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin vătămarea integrităţii corporale şi decesul lui C.) a emis o sentinţă prin care l-a recunoscut vinovat pe L.2007. la 27.11.01.I. satul _____ CERERE DE APEL ASUPRA HOTĂRÂRII DIN 27.E.2006. pentru a fi examinată în procedura civilă.W. de unde. respectiv.2007. raionul _____. în urma spitalizării şi apoi a decesului acestuia ne-au fost cauzate suferinţe morale enorme.264 alin. tatăl apelantului.I.W. dar.12. a fost transportată la IMSP „Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie” din Chişinău.. respectiv. C.M. C. dar a admis doar parţial pretenţiile de reparare a prejudiciului moral cauzat prin vătămarea integrităţii corporale şi decesul lui C. satul _____ Intimat: L. Nu suntem de acord cu încasarea doar a sumei de 1000 lei destinaţi pentru repararea prejudiciului moral.) Subsemnaţii.(3) lit.b) CP.V. a decedat. conducând motocicleta „Voshod” cu numărul de înmatriculare MDM 1970. în săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. Motivele apelului sunt următoarele: În fapt. şi C. era în spital în comă şi medicii făceau tot posibilul pentru a-l salva.APELURI Curtea de Apel _______ Apelanţi : C. instanţa a încasat doar 1000 lei.

__________________ (Reprezentată prin procură de C. C.E. deoarece ne-a fost răpit cel mai drag şi iubit om.noapte.. 358. lăsându-l pe fiul ei. cauzată de decesul tatălui. ne întemeiem apelul pe dispoziţiile art.V. a fost nevoită să plece la muncă în Italia. _________________ 195 . Suferinţele morale ne urmăresc până în prezent şi vor fi cu noi încă mult timp.) C. 385 din Codul de procedură civilă.I. numai a agravat suferinţele noastre morale.V. V. în grija bunicii.. Despărţirea mamei de fiu.357. iar şi iar. Feciorul creşte fără tată şi la o distanţă de mii de kilometri de mamă.E. Data______________ Semnături ______________ C. În drept. art. visăm tot calvarul prin care am fost nevoiţi să trecem în urma crimei comise de L.1422 din Codul civil. Coapelanta.

. eu am devenit proprietara apartamentului nr._____. s-a stabilit că scurgerea apelor reziduale din sistemul de canalizare pe peretele interior comun care separă apartamentul reclamantei E. instanţa de judecată l-a atras în calitate de copârât pe E.N.04._______________. la 25.11/22 este din 04.______.T. din contul meu.2010. Cu hotărârea nominalizată nu sunt de acord din următoarele considerente: În baza contractului de vânzare-cumpărare din 09.04.T. prejudiciul a fost încasat de la mine.2-14/10 DIN 10.________... deoarece proprietar al apartamentului nr.____ situat pe str.22 din 04. imobil pe care l-am procurat de la I. însă instanţa de fond.116.116.2009. domiciliat _____________________.T. adică peste opt luni.T.I.1398-1399 din CC RM. nu are nicio atribuţie cu litigiul în cauză. Intimat: E. l-a atras în calitate de copârât.2010 Prin hotărârea Judecătoriei _______mun. consider că instanţa de fond nu a constatat toate circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii. este provocată de fisurarea ţevii de canalizare pe segmentul ce uneşte blocul sanitar cu bucătăria apartamentului nr. Astfel.2009. care a fost proprietarul anterior al imobilului aflat în litigiu._____________.09. prin actul nr.Chişinău nr.2009.11/22 – materialele se conţin în dosarul cauzei – confirmă faptul că peretele din odaia care aparţine reclamantei este umed.CHIŞINĂU NR. mun. înregistrat ulterior la OCT Chişinău la data de 25.04.06. instanţa de fond a constatat greşit că paguba urmează a fi încasată de la mine. nu port răspundere pentru prejudiciul cauzat dat fiind faptul că.04.. privind încasarea. sunt deteriorate tapetele.Curtea de Apel Chişinău Apelant: F. a fost admisă acţiunea lui E. din mun.T. Cu atât mai mult.______. iar actul de constatare nr. iar concluziile instanţei expuse în 196 . confirmat de către preşedintele APLP nr. segment care este dosit în peretele interior comun. Iar prin raportul de expertiză nr. tencuiala şi duşumeaua. însă. proprietar al apartamentului dat era altă persoană. iar raportul de expertiză nr. domiciliată ______________.1423 a fost efectuat doar la 29. din motive necunoscute. În cadrul şedinţei judiciare. ap.04.____. Prin urmare. eu. Pornind de la aceste circumstanţe.92 confirmat de către preşedintele APLP nr.2008.09.______.2009. str. ap. proprietara apartamentului nr. nefiind proprietara apartamentului. La examinarea cauzei în fond. 14.I.1423 din 29. str. către mine şi E.2008. CERERE DE APEL ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRII JUDECĂTORIEI _______ MUN.T.29 lei?.____ aflat pe str. instanţa de judecată reţine faptul că E. pe E.06.2-14/10 din 10. şi care.T. 14.116 am devenit.. ignorând faptul că eu nu eram proprietară la momentul constatării producerii inundaţiei în apartament şi nu a fost stabilită vina mea în conformitate cu prevederile art. de apartamentul nr. am solicitat să fie atras în calitate de copârât fostul proprietar I. la acel moment. la moment. a prejudiciului cauzat în mărime de 8559.2009.

Solicit: Admiterea prezentului apel. În conformitate cu art. cu remiterea cauzei la rejudecare într-un alt complet de judecată. copia hotărârii nr.a) şi c) din CPC RM.1 lit. Anexă: copia cererii de apel.2-14/10 din 10.357-365.1 lit. 386 alin.a) şi c) CPC RM.2010. Data _______________________________ Semnătura apelantului ________________ 197 . Casarea hotărârii Judecătoriei _______mun.386 alin. bonul de plată a taxei de stat.2010.hotărâre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii.04.Chişinău din 10. fapt ce serveşte ca temei de casare a hotărârii în conformitate cu prevederile art.04.

12.2007 eliberate de „Mobiasbancă” S.00 lei pentru pâine (colaci).00 lei (total 5000.2007.02 din 09..V..10. şi C.V.56 alin.00 lei) pentru asistenţa juridică conform contractului nr. Prin prezenta. despre recuperarea prejudiciului. prin care este confirmată achitarea de către C. solicit anexarea la materialele cauzei a următoarelor înscrisuri (copii legalizate): • Bonul de plată nr. „Şx” S. la 15. despre repararea prejudiciului” CERERE PENTRU ANEXAREA ÎNSCRISURILOR LA MATERIALELE CAUZEI Judecătoria ______ are pe rol cererea de chemare în judecată. eliberat de S. prin care este confirmată achitarea de către C. către L. Data______________ Semnătura______________ 198 .R. procurată pentru masa de pomenire.(1) din Codul de procedură civilă.3017.11. înaintată de mine şi C.E.ALTE CERERI JUDECĂTORIA ________ De la: C.2007 şi nr. către L.00 şi 3500.09.L.C. • Ordinele de încasare nr. Reclamant în cauza civilă „C. Întemeiez prezenta cerere pe prevederile art.I.E.I.2006. a sumelor de 1500.05 din 26.A. 4 din 03. a sumei de 875.V.E.

Intraoperator tumoarea în duoden cu concreşterea pancreasului s-a efectuat rezecţie pancarto-duodenală.Vl. str. la momentul întocmirii testamentului dispunea sau nu de discernământ. la data de 25 martie 2001. Starea generală . dna B. considerăm că. Ţinem să menţionăm faptul că starea de sănătate a dnei B.. nu se poate accepta existenta consimţământului valabil ca expresie a libertăţii de voinţă. dna B. III B. În cazul de faţa. în cererea de chemare în judecată pentru desfacerea căsătoriei. indică faptul că „În prezent sunt bolnavă de cancer în ultima fază. De la avocatul A. ea neconştientizându-şi acţiunile. Considerăm că starea depresivă 199 . ea suferind de cancer în fază terminală şi fiind invalid de gradul I. În Spitalul Direcţiei nr. lui B. În cazul dovedirii lipsei discernământului părţii la data întocmirii testamentului din cauză de boală. mun. În contextul litigiului privind contestarea legalităţii testamentului este necesar a stabili dacă dna B.gravă ”. a înregistrat căsătoria cu cet. 4 s-a efectuat laparotomie. Pacientei i s-a efectuat la _______ mastectomie radicală cu tratament complex la fel şi histologic confirmat (N ___________) stadiul avansat al maladiei glandei mamare T4N2MX st.. – cancer în faza terminală – este că bolnavii au. Soţii nu au avut copii în această căsătorie. este vorba de o persoană care a încheiat anumite acte juridice (cu câteva luni înainte de propriul deces) în timpul ce i se administra tratament cu citostatice. Este necesar a stabili. Specificul bolii de care suferea dna B. Chişinău. B.. _____________ CERERE PRIVIND EFECTUAREA EXPERTIZEI PSIHIATRICE În fapt.Vl.Vl. i s-a adus la cunoştinţă faptul de existenţă a testamentului ei.Judecătoria sectorului _______. Hydronreteoneroza gr. de obicei.II. Căsătoria a fost înregistrată la OSC ___________. La 05. să altereze discernământul unei persoane în asemenea mod încât să nu fie pe deplin conştientă de faptele sale. Vizualizarea organelor abdominale şi ale bazinului mic nu este posibilă din cauza formaţiunii gigantice tip mixta. era deosebit de gravă. a decedat. Acest fapt este confirmat prin extrasul privind testamentele eliberate de Centrul de evidenţă a gajului. B. În extras este indicat faptul că testamentul a fost înregistrat la data de ____________. a fost viciat discernământul dnei B. cu numărul __________.V.2010. După decesul soţiei. Din aceste motive. Barbăneagră în interesele lui B. la momentul întocmirii testamentului. Chişinău.Vl. prin certificatul de căsătorie _____________. Mă simt foarte rău şi nu am surse financiare pentru leacuri şi trai”. str. actelor notariale şi a debitorilor.V.V. Din _____________ s-a observat creşterea abdomenului în volum. depresie severă şi alterare a conştiinţei ca urmare a medicaţiei administrate. fapt atestat prin certificatul de deces nr. bolnavă de cancer (la ficat) în faza terminală. Acest fapt se confirmă prin actul de examinare primară din __________. în care se indică: „În 2008 s-a depistat tumoare cefalo-pancreatică.04.. mun. __________din __________. dacă pot aceste medicamente prin efectul pe care îl au. De asemenea.

care conduc la slăbirea sferei emoţionalvolitive. înaintând următoarele întrebări: 1. Din fişa de observaţie se confirmă administrarea sistematică a preparatelor tranchilizante. în temeiul art. i s-au administrat preparate tranchilizante (Sol.V. Pornind de la faptul că: 1.şi anxietatea de care suferea i-au alterat conştiinţa. 148. pag. nu a ştiut despre intenţia soţiei de a perfecta acest act şi.B. precum şi confirmate clinic.B. 1997. Nacu An..181) presupun că pacienta Vl. după decesul persoanei. Chişinău. B. În august 2008 se depistează maladie tumorală a tractului digestiv şi anume leiomiosarcom cu focare de malignizare. se confirmă clinic faptul de intoxicaţie endogenică. cum acţionează acestea asupra stării psihice a pacientului. 261. i s-a efectuat la ___________ mastectomie radicală cu tratament complex la fel şi histologic confirmat (N ___________) stadiul avansat al maladiei glandei mamare T4N2MX st. pune în gardă faptul că dl B. suferea de o tulburare psihică pe fundal somatogen agravat de intoxicaţie canceroasă gravă. 2. În contextul argumentelor invocate. 269 – 270 CPC. mai mult ca atât. respectiv. Pacientei Vl. Data ______________ Avocatul______________ 200 . la fel şi sursele bibliografice de specialitate (Nacu Al. Putea oare pacienta Vl. SOLICITĂM: A dispune expertiza medico-legală psihiatrică în baza documentelor anexate la dosar..B.. nu a ştiut de existenţa testamentului. care se afla în stare gravă de intoxicaţie endogenă administrându-i-se preparate tranchilizante. Luând în considerare starea gravă a pacientei pe fond de intoxicaţie endogenă. 263. confirmată histologic (N__________________). Manual de psihiatrie judiciară. Pacienta din momentul internării (_________) se afla în sare de proces tumoral avansat. aceasta fiind imposibilă . 4. ascită. în calitatea sa de soţ. care era discernământul critic al pacientei Vl. testamentul a fost încheiat întrun moment în care ea nu putea să-şi conştientizeze acţiunile sale ori să le dirijeze. a sferei emoţional volitive? 2. Cele expuse. Diasepam) şi. 153. intoxicaţie endogenă. Din fişa de examinare staţionară se constată cu certitudine faptul că din momentul internării pacienta se afla într-o stare gravă. III B . ulterior. la ____________ când s-a încercat a efectua examinarea prin ultrasonografie a organelor abdominale. Toate aceste stări au impact şi asupra stării psihice a pacientului? Dacă da – în ce măsura? 3. De asemenea. să fie responsabilă de acţiunile sale la momentul întocmirii testamentului la data de ______________? 4. 3.din cauza formaţiunii gigantice” .? A încredinţa efectuarea expertizei psihiatrice Spitalului Clinic de Psihiatrie al Ministerului Sănătăţii. Starea gravă a pacientei se confirmă prin faptul că.

iar apartamentul nr.25 situat pe str.25 situat pe str. rog să dispuneţi strămutarea pricinii spre judecare cu respectarea normelor de competenţă excepţională în Judecătoria Botanica mun. Data ___________________________ Semnătura reprezentantului conform procurii _____________________ 201 .C. plantaţiilor perene. încăperi.Chişinău. SOLICIT: în conformitate cu art. subsolurilor. către C. mun.A.Judecătoria sectorului _____ Judecătorului A. asupra unor case. privind recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. CERERE DE STRĂMUTARE În procedura Judecătoriei _____mun. acţiunile cu privire la dreptul asupra terenurilor. 11. în bază de procură.40 din CPC RM. V. fâşiilor forestiere. Dat fiind faptul că. de la reprezentantul lui L.Chişinău se află cauza civilă după acţiunea lui C.L.Chişinău. altor obiective fixate de pământ se intentează în instanţa de la locul aflării acestor bunuri.Chişinău._____________. mun. construcţii. se află în sectorul Botanica mun.A. în conformitate cu prevederile art.S. resurselor acvatice izolate.43 din CPC RM.______________11.Chişinău.

CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV 202 .

recunoscut de lege. art.2 din Lege. de către o autoritate publică. în baza şi în vederea exercitării legii. 3. Repararea prejudiciului cauzat prin actul administrativ nu poate constitui separat obiect al acţiunii în contenciosul administrativ.nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege .2 lit. .refuzul autorităţii publice de a primi cererea persoanei sau faptul de a nu răspunde petiţionarului în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii.2 şi art.10 din 30. 203 . modificarea sau stingerea unor raporturi juridice de drept administrativ. cu caracter normativ sau individual. Prin art. cât şi în Rezoluţia (77) 31 "Cu privire la protecţia individului faţă de actele autorităţilor administrative". EXPLICĂ: 1.1 alin. în virtutea prerogativelor de putere publică.10. orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său. Noţiunea "act administrativ" este reglementată atât în art. activitatea funcţionarilor publici care rezultă din relaţiile de muncă reglementate de statutul juridic al acestora. obiect al acţiunii în contenciosul administrativ îl constituie: .HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la practica aplicării de către instanţele de contencios administrativ a unor prevederi ale Legii contenciosului administrativ nr.contractul administrativ. actul administrativ poate fi definit ca fiind un act unilateral. . executarea lucrărilor de interes public. 2010.16 lit.e) şi art.2 din Lege.2009 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova.4 În scopul aplicării corecte şi uniforme a unor prevederi ale Legii contenciosului administrativ. nr. prestarea de servicii publice. Conform art. contractul administrativ este asimilat actului administrativ.17 din Codul de procedură civilă. în conformitate cu art. printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri este în drept să se adreseze instanţei de contencios administrativ pentru a obţine anularea actului. Ţinând cont de prevederile legale menţionate şi de prevedere art. fiind definit de lege ca un contract încheiat de o autoritate publică. Plenul Curţii Supreme de Justiţie. Ţinând seama de prevederile menţionate.3 din Lege. având ca obiect administrarea şi gestionarea bunurilor proprietate publică. 2. dacă legea nu prevede altfel. adoptat sau emis de către o autoritate publică sau de o persoană privată împuternicită prin lege sau printr-un act administrativ.793-XIV din 10 februarie 2000 (în continuare Lege).c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie.(2) din Legea contenciosului administrativ nr. recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost pricinuită. adoptată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei la 28 septembrie 1997. pentru naşterea.actul administrativ cu caracter normativ sau individual. în mod unilateral.7-8. pag.

sau. 4. contractele de prestare a serviciilor publice de gospodărire comunală. de asemenea. în baza legii.părţile au obligaţia de a accepta anumite clauze stabilite prin lege sau. inclusiv aplicarea sancţiunilor disciplinare. poate supraveghea condiţiile executării contractului şi aplica sancţiuni pecuniare pentru neexecutarea contractului. în instanţa de contencios administrativ. Conform art. din organele apărării securităţii naţionale şi ordinii publice şi alte categorii stabilite prin lege pot înainta.contractul administrativ se încheie în formă scrisă.. apei potabile şi menajere pot fi contestate în ordinea contenciosului administrativ. reglementate prin Legea serviciilor publice de gospodărie comunală.Contractele administrative au următoarele caractere juridice: . acţiuni cu privire la numirea. detaşarea.contractul administrativ are ca obiect prestarea unui serviciu public sau gestionarea bunurilor din domeniul public. o adeverinţă sau un oricare alt înscris. dacă acţiunea în despăgubiri se va înainta concomitent cu cererea iniţială sau prin înaintarea unei cereri suplimentare. . cum ar fi: de alimentare cu apă potabilă şi menajeră. funcţionarii publici. de administrare a fondului locativ public. având dreptul de a negocia unele clauze. actul administrativ a fost anulat sau modificat sau autoritatea a fost obligată să 204 .inegalitatea de poziţii ale părţilor. se consideră nesoluţionare în termen legal a unei cereri refuzul nejustificat al unei autorităţi publice de a primi o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege sau faptul de a nu răspunde persoanei în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii de către autoritatea publică. . obiect al acţiunii în contenciosul administrativ îl constituie şi nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege. dacă aceasta a fost înaintată ulterior. sunt asimilate actului administrativ.respectarea procedurilor pentru încheierea contractului administrativ etc. Contractele de vânzare-cumpărare a bunurilor din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale constituie contracte administrative. Prin art. suspendarea sau eliberarea din funcţie. din serviciul vamal. alte contracte de prestări servicii de interes public sau de executare a lucrărilor de interes public naţional sau local. Din categoria contractelor administrative fac parte contractele de concesiune. contractelor administrative sunt asimilate şi contractele încheiate între autorităţile publice şi funcţionarii publici. Procesele verbale privind consumul fraudulos al energiei electrice şi termice. prin hotărâre a administraţiei publice locale. în condiţiile Legii privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice şi ale legislaţiei privind proprietatea publică. de furnizare a energiei termice şi electrice.(2) din Lege. al gazelor naturale. cu trecerea lui din domeniul public în domeniul privat. nu a fost schimbat regimul juridic al bunului respectiv. reglementate prin Legea privind achiziţiile publice. dacă.3 alin. de salubrizare. printr-o hotărâre judecătorească. administraţia publică.18 din Lege. de canalizare şi epurare a apelor uzate şi pluviale. Astfel. prin hotărâre de Guvern. după caz. în calitate de purtătoare a prerogativelor de putere publică. Astfel. precum şi refuzul de a furniza o informaţie sau de a asigura accesul liber la registrele publice aflate la dispoziţia furnizorului de informaţie etc. . până la încheierea contractului de vânzare-cumpărare. Conform art. contractele de achiziţii publice. dacă prin lege nu este prevăzut alt termen de soluţionare a cererii. are dreptul de a modifica şi rezilia contractul unilateral. 5. Prin urmare. de administrare a domeniului public. reglementate prin Legea cu privire la concesiuni. . În cazul în care acţiunea în despăgubiri este înaintată după ce. Refuzul de a elibera un certificat. funcţionarii publici cu statut special din serviciile diplomatice.2 al Legii. transferarea.1 şi art. obiect al acţiunii în contenciosul administrativ îl poate constitui şi repararea prejudiciului cauzat persoanei vătămate printr-un act ilegal sau prin nesoluţionarea unei cereri în termenul legal.

intenţionat sau din culpă gravă.autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea. acţiunea în despăgubiri poate fi înaintată şi împotriva consilierilor care au adoptat actul administrativ. consilierii răspund solidar cu autoritatea. Conform prevederilor art. care acţionează în regim de putere publică pentru realizarea unui interes public. . care include toate instanţele judecătoreşti. Conform art.20 alin. se va înainta în instanţa de drept comun acţiunea cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin emiterea actului administrativ care. . De asemenea. municipiului Chişinău.23 din Legea privind administraţia publică locală. c) funcţionarii din structurile specificate la lit. 6. Din categoria autorităţilor publice centrale autonome fac parte Curtea Constituţională. 205 . În cazul în care se admite acţiunea. unităţii teritoriale cu statut juridic special. .(2) din Lege). ulterior. care sunt constituite şi activează pe teritoriul satului (comunei). În acest caz.soluţioneze cererea sau să emită actul administrativ. agenţiile. serviciile.3 din Lege. Banca Naţională a Moldovei etc. Consiliul Superior al Magistraturii şi Procuratura.autoritatea judecătorească. funcţionarul public poate fi obligat să plătească despăgubiri solidar cu autoritatea respectivă (art. fapta ilicită prejudiciabilă (art.20 alin. oraşului (municipiului). a fost anulat de către autoritatea emitentă sau ierarhic superioară.organele administraţiei publice centrale (ministerele. ea se înaintează în instanţa de drept comun. Acţiunea în reparare a prejudiciului moral şi material poate fi înaintată şi împotriva funcţionarului public al autorităţii publice pârâte care a elaborat actul administrativ contestat sau care a refuzat să soluţioneze cererea în care se solicită despăgubiri. . Acţiunea în repararea prejudiciului material şi moral se prescrie în termen de 3 ani (art. actele administrative pot fi emise de: a) autorităţile publice şi autorităţile asimilate acestora în sensul Legii.autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi. .1404 din Codul civil). .Guvernul.(3) din Codul civil). şi subdiviziunile lor. dacă au votat pentru adoptarea acestui act. Comisia Electorală Centrală. având toate drepturile şi obligaţiile procesuale ale părţii în proces. 7. cu intenţie ori din culpă gravă. Din categoria autorităţilor publice fac parte: . dacă se va dovedi că el a săvârşit. birourile. Funcţionarul public. poate chema în garanţie superiorul său ierarhic care i-a ordonat să elaboreze actul administrativ sau să refuze soluţionarea cererii.1424 din Codul civil). Comisia pentru Piaţa Hârtiilor de Valoare.Preşedintele Republicii Moldova. alte autorităţi administrative) şi subdiviziunile lor teritoriale.267 şi art. Funcţionarul public introdus în proces are calitatea procesuală de sine stătătoare de pârât în litigiu. să înlăture prejudiciul prin mijloace legale (art. b) subdiviziunile autorităţilor publice. care sunt constituite pe teritoriul raionului. Prin autoritate publică se înţelege orice organ de stat al unităţilor administrative instituite prin lege sau printr-un act administrativ normativ. Se atenţionează că autoritatea publică şi persoanele menţionate pot fi degrevate de obligaţia de a repara prejudiciul în măsura în care cel prejudiciat a omis. în baza principiului solidarităţii. acesta fiind introdus în proces în calitate de pârât. Curtea de Conturi.a) şi b). în temeiul art.1404 alin.(3) din Lege.Parlamentul Republicii Moldova.

17 lit. acordului. este în drept. de asemenea.) sau prin lege este prevăzută contestarea actului pregătitor. instanţa nu poate discuta conţinutul unui răspuns la o cerere adresată unei autorităţi publice. din oficiu sau la cerere. printr-o adresă.) În cazul în care organul administraţiei publice refuză întocmirea sau eliberarea actului administrativ pregătitor (avizului. etc.contrasemnat. deoarece răspunsul în cauză nu produce niciun efect juridic faţă de persoana care l-a solicitat. 206 .982-XIV din 11. nu constituie un act administrativ producător de efecte juridice. iar dacă ar fi emis sau adoptat. (Spre exemplu. deoarece nu produc efecte juridice prin ele insele. dacă aceste persoane exercită atribuţii de putere publică sau utilizează domeniul public. Adresa. 9. stabilirea răspunsului fiind atributul exclusiv al autorităţii publice competente. informează petiţionarul despre aceasta. să se pronunţe şi asupra legalităţii acestor acte sau operaţiuni. nu ar produce efecte juridice. după dorinţa personală. iar în cazurile prevăzute de lege . instanţa din oficiu este în drept să verifice legalitatea avizelor. cvorumul prevăzut de lege. Prin urmare. Totodată. fiind împuternicite prin lege sau printr-un act administrativ de autoritate să presteze un serviciu de interes public sau să exercite funcţii publice întru executarea actelor legislative sau normative ale statului sau unităţilor administrativ-teritoriale. în temeiul Legii. 8. obşteşti sau agenţii economici şi persoanele juridice cu scop lucrativ. Petiţia poate fi readresată organului competent fără acordul petiţionarului. dacă actul este semnat de către conducătorul organului colegial.25 alin. instanţa de contencios administrativ. actul administrativ nu poate fi adoptat sau emis. prin care autoritatea publică expediază cererea petiţionarului organului competent pentru examinare şi. persoana poate contesta inacţiunile autorităţii publice. în temeiul art. refuză emiterea unui act administrativ sau eliberarea unor acte. În cazul în care autoritatea publică nu a răspuns la toate solicitările petiţionarului.(2) din Lege. deoarece nu produce pentru petiţionar efecte juridice. verificând legalitatea actului. acesta este în drept să se adreseze instanţei de contencios administrativ cu o cerere privind obligarea autorităţii publice de a-i răspunde la toate solicitările. Nu pot fi contestate în contenciosul administrativ actele emise de organizaţiile cooperatiste. cu excepţia cazurilor stabilite în art.a) şi b) din Legea nr. deoarece petiţionarul nu poate să pretindă ca răspunsul la cerere să fie dat conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens.05. precum şi în cazul în care cererea nu este examinată în termenul legal. concluziei etc. se atenţionează că.Persoanele private (fizice sau juridice) pot fi asimilate autorităţilor publice în sensul Legii. concomitent. Răspunsul autorităţii publice care atestă date existente în evidenţa unei autorităţi publice. Actele pregătitoare sau operaţiunile administrative şi tehnico-materiale care au stat la baza emiterii actului administrativ contestat nu pot constitui de sine stătător obiect al acţiunii în contenciosul administrativ. în lipsa actului pregătitor sau exercitării unor operaţiuni tehnicomateriale. Dat fiind faptul că. persoana poate contesta în instanţă de contencios administrativ actul pregătitor sau poate solicita obligarea organului respectiv la întocmirea sau eliberarea actului pregătitor. Dacă autoritatea publică. care sunt asimilate actului administrativ. nu constituie act administrativ.2000 privind accesul la informaţie. Răspunsul unei autorităţi publice care cuprinde punctul de vedere cu privire la interpretarea unei legi sau a unui act administrativ normativ nu poate fi considerat drept un act administrativ. actele emise de persoanele private întru realizarea acestor prerogative pot fi contestate în ordinea contenciosului administrativ. care au stat la baza emiterii actului administrativ.

în temeiul art. ea poate cere organului de urmărire penală sau instanţei de drept comun să scoată bunurile de sub sechestru. nu sunt de competenţa instanţei de contencios administrativ acţiunile privind contestarea încheierilor şi actelor executorului judecătoresc legate de executarea hotărârilor cu caracter civil. deoarece ele provin de la o autoritate publică şi stabilesc pe cale unilaterală o obligaţie în sarcina unui subiect de drept. acţiunile privind transferarea deţinuţilor. mijloacelor speciale şi armei de foc.187 Cod de procedură penală. referitoare la contestarea sancţiunilor disciplinare aplicate deţinuţilor. constituie în sine un act administrativ producător de efecte juridice. Sunt exceptate de la controlul legalităţii în ordinea contenciosului administrativ actele organelor sistemului penitenciar ce ţin de executarea obligaţiilor prevăzute de Codul de executare şi art. a cărei procedură este reglementată de legislaţia procesuală penală şi de executare. fiind solicitată despăgubirea de la stat în baza Legii nr. 13.404 din Legea cadastrului bunurilor imobile).(2) CPP.274 Cod de executare. Pot fi contestate în instanţă de contencios administrativ actele de sancţionare economică şi fiscală. Cererea pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare nu este de competenţa instanţei de contencios administrativ. dat fiind faptul că ele se examinează în ordinea procedurii stabilite de cartea întâi. privind anularea ordonanţei de clasare a procesului.02. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi subdiviziunile lor teritoriale). 14. De asemenea. 11. Se atenţionează că procesele verbale şi actele (rapoartele) întocmite în baza controlului efectuat constituie acte preparatorii. aplicarea forţei fizice.1545-XIII din 25. Acţiunile privind obligarea procurorului de a porni un proces penal. În cazul în care terţa persoană consideră că organul de urmărire penală a aplicat ilegal sechestrul pe bunurile ce-i aparţin. Dacă procurorul refuză să satisfacă rugămintea sau nu comunică persoanei respective despre soluţionarea cererii în decurs de 10 zile din momentul primirii ei. poartă caracterul unor acte de procedură şi pot fi contestate în ordinea prevăzută de legislaţia procesuală penală. 10. deoarece acţiunile organelor sistemului penitenciar vizează executarea unor hotărâri penale. privind contestarea altor acte procesuale dintr-un proces penal nu sunt de competenţa instanţei de contencios administrativ. deoarece obiectul acţiunii poartă un caracter patrimonial.469 Cod de procedură penală şi art. parte într-un raport juridic de drept public. în acest caz. deoarece actele emise de procuror. întocmite de organele abilitate (Serviciul Fiscal de Stat.1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală. persoana este în drept să înainteze o cerere de scoatere a bunurilor de sub sechestru în instanţa de drept comun. care pot fi contestate în instanţă de contencios administrativ concomitent cu decizia autorităţii publice. demersurile privind soluţionarea chestiunilor statuate în art. actele menţionate pot fi contestate în ordinea contenciosului administrativ. 12. ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti. în cazul în care prin aceste acte se aplică sancţiuni pecuniare aferente taxelor şi impozitelor. emisă de autoritatea publică.209 alin. titlul IV din Codul de executare. atunci. Refuzul procurorului de a emite un act administrativ în sensul Legii sau tăcerea organului procuraturii la petiţia persoanei pot fi contestate în instanţă de contencios administrativ. care poate fi contestat pe calea contenciosului administrativ. de către instanţele de drept comun. însă. 207 . stabilirea regimului special în penitenciare.Circulara cu caracter obligatoriu. prin urmare este producător de efecte juridice şi poate fi contestat în ordinea contenciosului administrativ (art. Procesul verbal de recepţie finală a construcţiei constituie temei de înregistrare a dreptului de proprietate asupra imobilului construit.

2 şi 10 din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. persoanele juridice în a căror gestiune se află bunurile din domeniul public sunt obligate să ducă evidenţa contabilă a acestor bunuri în modul stabilit de Ministerul Finanţelor. după caz. transmitere de acţiuni întru onorarea datoriilor certe ale statului (art.(1) şi (2) din Legea nr.42-45. inclusiv al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia. b) vânzare la licitaţie cu strigare.23 alin. comunal). art.296 alin.91-XVI din 05 aprilie 2007). deciziei Consiliului raional. c) vânzare prin concurs investiţional sau comercial. potrivit prevederilor art. fiind aplicată o sancţiune contravenţională. Din domeniul public al statului fac parte: . privatizare sau dobândire în alt mod de către terţi a 208 .. art. potrivit prevederilor art.10 din Legea nr. inclusiv în bază de proiecte individuale (art. Prin urmare. darea în administrare fiduciară etc. art. vânzare la licitaţie fără anunţarea preţului iniţial. transmitere de acţiuni cu titlu gratuit. pentru a determina regimul juridic al bunurilor.22 şi 27 din Legea nr.121-XVI din 04 mai 2007.127 alin. termenul de prescripţie pentru înaintarea în instanţă de judecată a acţiunii care a luat naştere din litigii de privatizare este de 3 ani. locaţiunea.296 din Codul civil. 16. instanţele sunt obligate să solicite extrasul din registrul cadastral sau din alt registru de stat. Dreptul de proprietate asupra bunurilor din domeniul public nu se stinge prin neuz şi nu poate fi dobândit de terţi prin uzucapiune. .11 din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. Evidenţa întregului patrimoniu public se ţine în registrul patrimoniului public.(4) din Codul civil.În cazul în care prin actul de control sau procesul verbal s-a constatat o contravenţie. precum şi contractele de gestionare şi administrare. acestea nu pot fi supuse urmăririi silite. Astfel.121-XVI din 04 mai 2007). consiliului orăşenesc (municipal. actul poate fi contestat în ordinea prevăzută de legislaţia contravenţională. 47 din Legea nr. Concesionarea.127 alin.2 din Legea nr. cât şi a contractului de vânzare-cumpărare. Conform art.(3) din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.1 şi 2 din Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor etc.121-XVI din 04 mai 2007. Se explică faptul că. al unităţilor administrativ-teritoriale. Adunării Populare a Unităţii teritoriale autonome a Găgăuziei. Privatizarea poate fi admisă şi prin vânzare la licitaţie cu reducere.23.121-XVl din 04 mai 2007). . art. hotărârile şi deciziile organelor menţionate.bunurile stabilite prin art. 15. Se atenţionează că privatizarea bunurilor proprietate publică poate fi efectuată prin următoarele modalităţi: a) vânzare la Bursa de Valori. Privatizarea bunurilor din domeniul public cu încălcarea prevederilor legislaţiei în vigoare atrage nulitatea absolută atât a deciziei autorităţii publice de privatizare a bunurilor.bunurile stabilite de lege.(3) din Constituţie. arendarea. Pot constitui obiect al privatizării bunurile proprietate publică enumerate la art. nu pot constitui obiect al gajului şi nici nu pot fi înstrăinate (art. art. după caz.296 din Codul civil). Concomitent. statul şi unităţile administrativ-teritoriale dispun de proprietate publică. 17. după caz. sătesc.67 alin. a bunurilor din domeniul public se face prin licitaţie publică în baza hotărârii Guvernului.bunurile de uz sau de interes public (art. Se explică faptul că. proprietatea publică constituie totalitatea bunurilor domeniului public şi privat al statului.(4) din Constituţie. iar ţinând cont de sensul art. înstrăinare. bunurile imobile şi alte bunuri proprietate publică se înregistrează în cadastrul bunurilor imobile sau în alt registru de stat.

d) CPC). după caz (art. în instanţă economică. pot fi contestate în instanţă de drept comun sau. iar Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice reglementează regimul juridic al bunurilor din domeniul public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale. adică le-a fost schimbat regimul juridic. dat fiind faptul că ele săvârşesc doar acte de procedură care sunt supuse controlului ierarhic superior. precum şi litigiile privind contestarea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren sunt de competenţa instanţei de drept comun sau. după caz. privatizare. constituie acte administrative şi pot fi contestate în instanţă de contencios administrativ. după caz. care nu au fost trecute în domeniul privat în modul stabilit de lege. economice (art.4 lit. domeniului public (art. 20. în persoana judecătorilor.32 alin. art. în cazul în care instanţa refuză să elibereze unei persoane copiile unor hotărâri judecătoreşti. dat fiind faptul că instanţele de judecată.g) din Lege. precum şi ale judecătorilor legate de organizarea judecării unui proces civil. 19. fac parte bunurile care nu au fost atribuite. inclusiv contractele civile. Prin urmare. prin lege sau în modul stabilit de lege. locaţiune.(2) din Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor. 91 din Codul funciar). modalităţile de administrare şi privatizare a acestor bunuri. administrare fiduciară. 18. se admite fără efectuarea licitaţiei publice. Litigiile privind contestarea hotărârilor administraţiei publice referitoare la atribuirea cotelor de teren echivalent. o informaţie cu privire la numărul de dosare examinate sau de hotărâri anulate sau altă informaţie de interes public sau cu caracter personal.29 alin. Prelungirea contractului de locaţiune. inclusiv întârzierea soluţionării cauzei sau eliberării actelor de procedură etc.(1) lit.4 alin. de dare în administrare fiduciară etc. arendare. persoana respectivă poate contesta aceste acţiuni (inacţiuni) în instanţă de contencios administrativ. sunt delimitate terenurile din domeniul public şi privat al statului şi al unităţilor administrativteritoriale. judecă cauzele în conformitate cu legislaţia procesuală. Prin urmare. 209 . inclusiv al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia. Se explică faptul că din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativteritoriale. adoptând acte procesuale care pot fi contestate pe căile de atac stabilite de legislaţia procesuală în vigoare. nu pot fi verificate pe calea contenciosului administrativ. Dacă bunurile din domeniul public au intrat în circuitul civil. fiind transferate în domeniul privat al statului sau al unităţilor teritorialadministrative. actele de gestiune emise de autoritatea publică în calitate de persoană juridică. actele administrative de gestiune şi administrare a bunurilor din domeniul privat al statului şi al unităţilor teritorial-administrative. sunt exceptate de la controlul legalităţii pe calea contenciosului administrativ. Conform art. atunci actele administrative şi contractele civile încheiate între autorităţile publice şi particulari vor fi de competenţa judecătoriilor economice sau a instanţelor de drept comun. Acţiunile preşedintelui instanţei de judecată.(1) din Codul civil).(1). în legătură cu administrarea şi folosirea bunurilor ce aparţin domeniului său privat. activitatea instanţelor de judecată de exercitare a justiţiei nu poate fi controlată pe calea contenciosului administrativ. de înstrăinare.90. de contencios administrativ sau penal. litigiile dintre proprietarii terenurilor şi administraţia publică. alte terenuri care aparţin statului conform cadastrului funciar sau terenurile dobândite de stat care nu fac parte din domeniul public. prin Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor. Însă..296 alin. dacă arendaşul (beneficiarul) se bucură de dreptul de preemţiune. Se atenţionează că. Conform art. de domeniul privat al statului ţin terenurile aferente întreprinderilor de stat.bunurilor din domeniul public.

227 CPC. instanţa de contencios administrativ poate stabili dacă actul administrativ este emis în conformitate cu legea. o reclamaţie pentru obţinerea actelor necesare. anexând solicitarea de a i se elibera actul respectiv şi/sau refuzul de a i se elibera actul solicitat. 22. o informaţie din actele de evidenţă sau alte înscrisuri necesare pentru înaintarea unei acţiuni în justiţie în cadrul acordării asistenţei juridice. prevăzuţi la art. va constata că actul legislativ sau actul administrativ normativ supus controlului constituţionalităţii.4 lit. Conform art. instanţa va refuza primirea cererii de chemare în judecată sau.37 din Legea cu privire la avocaţii parlamentari nr.(1) lit.a) din Lege.130 CPC). Invocarea excepţiei de neconstituţionalitate a unei legi pe calea unei acţiuni directe nu este de competenţa instanţei de contencios administrativ. de revizie. separat. În cazul în care autoritatea publică refuză să-i elibereze avocatului un certificat. în temeiul art. inclusiv înscrisurile destinate să servească drept probă într-un proces civil şi care întrunesc caracteristicile mijloacelor de probă. Centrul pentru Drepturile Omului este o instituţie independentă. emise de Parlament.1997. cu personalitate juridică. instanţa de contencios administrativ este în drept să examineze litigiile privind legalitatea actelor administrative cu caracter individual emise de Parlament.10. Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului.2 al Legii contenciosului administrativ. actele menţionate nu sunt supuse controlului legalităţii pe calea contenciosului administrativ.d) din Legea cu privire la avocatură. în a cărei procedură se află cauza. Prin urmare. dat fiind faptul că. care nu depinde de voinţa altor persoane. avocatului i se încalcă un drept recunoscut prin art.21. utilizate în cadrul procesului civil constituie. Prin urmare. art. nu se poate cere nici anularea unor acte pretinse a fi false. 24.25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională. în acest caz. În consecinţă. deoarece. de Preşedintele Republicii Moldova şi de Guvern. Dacă avocatul solicită informaţia sau înscrisul necesare pentru a le prezenta în calitate de mijloc de probă în cadrul examinării cauzei. care pot fi combătute cu mijloace procesuale corespunzătoare şi apreciate de către instanţa judecătorească după intima ei convingere (art. În sensul Legii.5 lit. este în contradicţie cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova (art.f) din Lege. 25. precum şi actele administrative cu caracter individual. Instanţa de contencios administrativ nu poate obliga subiecţii cu drept de sesizare. de Preşedintele Republicii 210 . fiind o autoritate publică în sensul art. Conform art. dat fiind faptul că. potrivit prevederilor Legii. el poate înainta o acţiune în instanţă de contencios administrativ cu privire la obligarea organului respectiv de a elibera documentele solicitate. prin acest refuz. va înainta instanţei. 23. se atenţionează că instanţa de contencios administrativ poate invoca excepţia de neconstituţionalitate a unei legi doar dacă. finanţată din bugetul de stat. rapoartele scrise ale specialistului sau alt document consultativ de specialitate. 26. Actele de expertiză. va înceta procesul. după caz.119 CPC. actele administrative ale Centrului sunt susceptibile de contestare în instanţă de contencios administrativ.121 CPC). acesta.(3). Concomitent.11 alin.1349 din 17. sunt exceptate de la controlul judecătoresc actele exclusiv politice ale Parlamentului. în procesul judecării unei pricini. dar nu şi dacă un act legislativ este emis cu încălcarea Constituţiei. cererea de declarare a probelor ca fiind false se examinează în cadrul procedurii în care se examinează acţiunea principală. să sesizeze Curtea Constituţională în vederea verificării constituţionalităţii unui act legislativ. de fapt. nişte acte pregătitoare ale hotărârii judecătoreşti. în temeiul art. deoarece dreptul de sesizare este un drept exclusiv al fiecărui subiect cu drept de sesizare.45 alin. ce desfăşoară o activitate publică. care urmează a fi aplicat sau a fost deja aplicat. Pe calea contenciosului administrativ. avocatul este subiect cu drept de sesizare în temeiul art.

(1) lit. 30. în cazul în care consiliul local de nivelul întâi adoptă în mod deliberat decizii repetate în aceeaşi materie. Prim-ministrul. primarul. miniştrii şi directorii generali ai autorităţilor publice. Refuzul de a autentifica anumite acte. litigiul se examinează. care au fost anulate de către instanţa de contencios administrativ.25 alin. din oficiu sau la cererea persoanelor vătămate. 28. exponente ale unui interes politic sau public deosebit.Moldova şi de Guvern în exerciţiul atribuţiilor prevăzute expres de normele constituţionale sau legislative. Conform prevederilor art. viceprim-miniştri. 27. 211 . de a primi o cerere sau alte acţiuni ale notarului pot fi contestate în ordinea contenciosului administrativ. 29. Preşedintele Republicii Moldova. numirea şi destituirea din funcţiile publice a persoanelor oficiale de stat. Ţinând cont de prevederile Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.20 alin. în ordine contencioasă. de aplicare a sancţiunilor disciplinare în privinţa: . în cazul în care consideră că decizia consiliului local este ilegală. . Sunt exceptate de la controlul de legalitate. litigiile legate de exercitarea drepturilor părinteşti în cazul în care părinţii locuiesc separat se soluţionează de către autoritatea tutelară. întreţinere-reparaţii. de către instanţa de drept comun.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală. enumerate în anexa nr. prim-viceprim-ministrul. pe baza încrederii personale. Conform art. care nu desfăşoară activităţi ce implică exercitarea prerogativelor de putere publică. protocol şi administrativ (pază. după caz. întrucât încălcau grav prevederile Constituţiei sau ale legislaţiei în vigoare. primarul ori Guvernul. .(4) din Legea privind administraţia publică locală.altor categorii de personal. În cazul în care decizia autorităţii tutelare nu se execută de către părintele la care se află copilul la întreţinere. ce ţin de alegerea. ce asigură funcţionarea autorităţii publice.personalului din autorităţile publice care desfăşoară activităţi auxiliare de secretariat. inclusiv de introducere şi prelucrare a informaţiei. dat fiind faptul că notarii prestează servicii de interes public. de administrare a sistemelor informaţionale. celălalt părinte este în drept să înainteze în instanţă de drept comun o acţiune privind transmiterea copilului la întreţinerea sa sau de altă natură.(2) din Legea privind administraţia publică locală).64 din Codul familiei. cu respectarea termenelor şi procedurii stabilite de art. constituie funcţii publice exponente ale unui interes politic sau public deosebit funcţiile de demnitate publică. în ordinea contenciosului administrativ. Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat poate contesta actele administrative emise de autorităţile publice locale. 78-81 CPC).2 din legea menţionată.57. 76. prin hotărâri definitive. Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat sau. Nu se admite înaintarea acţiunii în contenciosul administrativ în interesele altor persoane. poate sesiza oficiul teritorial al Cancelariei de Stat şi/sau instanţa de contencios administrativ.67-69 din Legea nr. actele administrative de numire sau eliberare din funcţie. cu excepţia cazurilor în care persoana este împuternicită de drept să reprezinte în justiţie interesele altor persoane sau dacă subiectul de drept al raportului de drept administrativ împuterniceşte prin mandat o altă persoană să-i reprezinte interesele în justiţie (art. În cazul în care între persoanele interesate apare un litigiu de drept ce decurge dintr-un act juridic notarial autentificat. preşedinţii fracţiunilor parlamentare. sunt în drept să se adreseze în instanţa de contencios administrativ cu cerere pentru constatarea circumstanţelor menţionate (art. în cabinetul persoanelor ce exercită funcţii de demnitate publică. în vigoare din 09 martie 2007.a) şi alin.personalului încadrat. iar decizia acesteia poate fi contestată în instanţă de contencios administrativ. Se explică faptul că pot fi asistaţi de un cabinet propriu Preşedintele şi vicepreşedintele Parlamentului. gospodărire şi deservire).

Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat şi Guvernul. confirmă sau infirmă legalitatea alegerilor locale. 35. judecătoriile sunt competente să verifice legalitatea actelor administrative emise atât de o instituţie de învăţământ privată primară. instanţa urmând să cerceteze întâi fondul.(2) CPC.a) şi afin.225-XV din 30 mai 2003. nu sunt exceptate de la controlul legalităţii în contenciosul administrativ.6-9 din Lege. pentru a decide dacă este competentă.(1) lit. Curţile de apel. 31.(3) lit. de competenţa curţilor de apel. acestea fiind consiliile locale din sate (comune). precum şi a referendumului local din unităţile teritorial-administrative de nivelul întâi. pot fi date şi alte litigii. întrucât altfel s-ar deregla ordinea firească. de asemenea.32 alin. Conform noilor reglementări. curţile de apel sunt competente să constate circumstanţele care justifică suspendarea activităţii consiliilor locale de nivelul al doilea. Judecătoriile. Sunt date în competenţa exclusivă a judecătoriilor litigiile privind verificarea legalităţii actelor administrative emise de persoanele de drept privat de orice nivel. precum şi ale funcţionarilor publici din cadrul acestora.244-XVI din 21 iulie 2006. 32. Curtea de Apel Chişinău verifică legalitatea actelor administrative cu caracter individual emise de Parlament. cât şi de o instituţie de învăţământ privată superioară. 34. în conformitate cu prevederile art. verifică legalitatea actelor administrative ale consiliilor electorale de circumscripţie de orice nivel şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare. oraşe şi raioane. de asemenea. Articolul 32 alin. Se atenţionează că.32 alin. de funcţionarii publici din cadrul acestora. prin lege. Astfel.(2) CPC. ca instanţe de contencios administrativ. dar nu în funcţie de organul care ar fi fost competent să îl emită. examinează cererile privind constatarea circumstanţelor care justifică suspendarea activităţii consiliului local de nivelul întâi.33 alin.(2) din Legea privind administraţia publică locală). sunt caduce. cuprinse în art. În conformitate cu prevederile art. dacă acestea exercită atribuţii de putere publică sau prestează servicii de interes public. iar Curtea Supremă de Justiţie nu are competenţa de a examina în primă instanţă litigii de contencios administrativ. Se explică faptul că reglementările procesuale referitoare la competenţa materială. constată doar circumstanţele care justifică suspendarea activităţii consiliului local de nivelul întâi.48 alin. în conformitate cu prevederile art. Spre exemplu. prin lege. ţine verificarea legalităţii actelor administrative ale autorităţilor administraţiei publice din municipii.a) CPC. 212 . competenţa materială a instanţelor de judecată ca instanţe de contencios administrativ fiind stabilită în Codul de procedură civilă nr.33 alin. 33. În conformitate cu art. pot solicita constatarea circumstanţelor ce justifică dizolvarea consiliului raional (art.(2) lit. oraşe (municipii). ca instanţe de contencios administrativ. competenţa actuală a judecătoriilor şi curţilor de apel în materie de contencios administrativ este mai extinsă în comparaţie cu prevederile Legii. sunt competente să verifice legalitatea actelor subdiviziunilor consiliilor municipale. cu excepţia Consiliului municipiului Chişinău.a) CPC. ca instanţe de contencios administrativ. în competenţa curţilor de apel. Judecătoriile. judecătoriile sunt competente să examineze litigiile privind legalitatea actelor administrative emise de autorităţile administraţiei publice din sate (comune). de Preşedintele Republicii Moldova şi de Guvern. judecătoriile. ca instanţe de contencios administrativ. dacă. cu modificările efectuate prin Legea pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă nr. competenţa materială se determină în funcţie de organul care a emis actul.(2) CPC stabileşte competenţa materială a judecătoriilor ca instanţe de contencios administrativ. Dat fiind faptul că.

departamentele şi alte organe centrale pot avea în subordinea sa organe de specialitate. legalitatea cetelor administrative emise de organele centrale ale serviciilor desconcentrate se verifică de către Curtea de Apel Chişinău.(2) CPC. precum şi a prevederilor Legii cu privire la secretul de stat. de Consiliul Superior al Magistraturii.de către judecătorii. toate pretenţiile se examinează de către instanţa de drept comun.(1) CPC. sunt aplicabile instanţelor de contencios administrativ şi regulile de competenţă în cazul revendicărilor conexe. fără respectarea procedurii prealabile. persoana poate contesta decizia de secretizare direct în instanţa de contencios administrativ.31 alin.33 alin. În conformitate cu art. iar altele de competenţa unei instanţe specializate. Litigiile cu privire la secretul de stat sunt de competenţa Curţii de Apel Chişinău (art. După cum s-a menţionat.17 din Legea nr. Curtea de Apel Chişinău verifică şi legalitatea actelor emise de organele centrale ale administraţiei publice. la Comisia interdepartamentală pentru protecţia secretului de stat sau în instanţa de contencios administrativ. iar altele de competenţa instanţei de contencios administrativ. Prin urmare. După cum rezultă din conţinutul art. 37. Decizia privind refuzul de a acorda dreptul de acces la secretul de stal. administraţia publică centrală este constituită din ministere. în cazul conexiunii mai multor pretenţii. toate pretenţiile se examinează de către instanţa economică.33 alin. în conformitate cu art. În conformitate cu art.735 din 16 iunie 2003 cu privire la structura şi efectivul-limită ale serviciilor desconcentrate ale ministerelor.(4) CPC.245-XVl din 27 noiembrie 2008).245-XVI din 27 noiembrie 2008 cu privire la secretul de stat.d) CPC). serviciile publice desconcentrate sunt constituite din organe centrale şi subdiviziuni teritoriale. unele dintre care sunt de competenţa instanţei judecătoreşti de drept comun. Cu o competenţă specială este învestită şi Curtea de Apel Comrat. inclusiv din autorităţi administrative autonome. care. cu respectarea regulilor de procedură. precum şi decizia privind suspendarea sau încetarea dreptului de acces la secretul de stat pot fi atacate la organul ierarhic superior sau în instanţa de contencios administrativ (art. În cazul conexiunii mai multor revendicări. prin noul Cod de procedură civilă.b) CPC. decizia de secretizare a informaţiilor poate fi contestată la organul sau persoana cu funcţie de răspundere ierarhic superioară. de asemenea. unele dintre care sunt de competenţa instanţei economice. astfel. cu excepţia litigiilor privind legalitatea actelor administrative cu caracter normativ (art.31 alin. 36.17. este reglementată în ansamblu competenţa instanţelor de drept comun şi a instanţelor de contencios administrativ. instanţele judecătoreşti economice. 27 din Legea nr.În conformitate cu prevederile art.1. Conform art.(1) CPC). departamente şi alte organe centrale. Se explică faptul că. în cazul în care mai multe pretenţii legate între ele sunt de competenţa mai multor instanţe de acelaşi grad. Ţinând cont de faptul că. departamentelor şi altor autorităţi administrative centrale şi anexei nr. iar a celor emise de subdiviziunile teritoriale . denumite servicii publice desconcentrate. Curtea de Apel Chişinău verifică legalitatea actelor administrative emise de Comisia Electorală Centrală. pretenţiile urmează a fi conexate 213 . Conform Hotărârii Guvernului RM nr.33 alin. examinează litigiile privind legalitatea actelor administrative emise de autorităţile publice ale unităţii teritoriale autonome Găgăuzia. sunt învestite cu competenţă în materie de contencios administrativ.8 din Lege. Ministerele.(3) lit. cauzele în cadrul cărora sunt prezentate informaţii atribuite la secret de stat se examinează în şedinţă închisă.37 alin. cu excepţia litigiilor privind legalitatea actelor administrative cu caracter normativ. de preturile Consiliului municipal Chişinău şi de alte autorităţi publice stabilite prin lege.(3) lit.

de regulă.33 alin.69 din Legea privind administraţia publică locală).19 din Legea cu privire la Procuratură. Se atenţionează că Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat. Dat fiind faptul că doar de competenţa Curţii de Apel Chişinău sunt litigiile enumerate în art. fie organului ierarhic superior.19 din Legea cu privire la Procuratură. Conform art. Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat poate sesiza direct instanţa de contencios administrativ după primirea actului pe care îl consideră ilegal (art. ea nu va contesta ultimul act administrativ cu cerere prealabilă. cererea prealabilă poate fi înaintată.68 din Legea privind administraţia publică locală. persoana care se consideră lezată în drepturile sale. Probarea acestui fapt este necesară şi pentru a se putea lua măsuri de suspendare a actului contestat. termenul fiind de 30 de zile de la data când procurorul a luat cunoştinţă de actul administrativ. în acest caz. însă. Nu este necesară respectarea procedurii prealabile în cazul în care autoritatea publică nu a soluţionat în termenul stabilit de lege petiţia solicitantului sau a refuzat primirea ei.27.17 din Lege). iar dacă sunt de competenţa unor instanţe de diferite grade. dacă legea nu prevede altfel. prin care persoana.14 din Lege. Conform art. în scopul prevenirii unei pagube iminente. În cazul în care organul emitent. dacă procurorul a depistat că actul administrativ încalcă drepturile şi libertăţile cetăţeanului. el este în drept să-l conteste cu recurs. iar în cazul în care organul emitent are un organ ierarhic superior. 38. fie organului emitent. 40. iar în caz de respingere sau de neexaminare a recursului. Din prevederile menţionate rezultă că. de asemenea. a revocat actul contestat şi a adoptat o nouă hotărâre. este obligat să respecte procedura prealabilă. 28 din Legea cu privire la avocaţii parlamentari şi art. pentru contestarea actului administrativ. 39. acţiunile de contencios administrativ pot fi înaintate în judecătoriile sau curţile de apel în a căror rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamantul sau îşi are sediul pârâtul. 214 . Termenul de depunere a recursului nu este stabilit prin Legea cu privire la Procuratură astfel. în cazul în care consideră că actul poate avea consecinţe grave.14 din Lege. iar acţiunea în judecată se va înainta în acelaşi termen de 30 de zile de la data primirii răspunsului la recurs. În conformitate cu Legea cu privire la avocaţii parlamentari. Potrivit art. prin înaintarea cererii prealabile sub formă de recurs.(3) CPC. printr-un act administrativ este obligată să se adreseze cu o cerere prealabilă organului emitent. procurorul urmează să respecte procedura prealabilă.11 din Lege. termenul va începe să curgă de la data expirării termenului de examinare a recursului stabilit de art. procurorul este în drept să conteste actul administrativ în instanţă de contencios administrativ. fiind obligată să probeze că actul administrativ este de natură să producă pagube iminente. avocaţii parlamentari pot înainta acţiuni în apărarea intereselor petiţionarului ale cărui drepturi şi libertăţi au fost încălcate printr-un act administrativ emis de o autoritate publică. iar dacă nu a fost primit răspuns. precum şi în cazurile expres prevăzute de lege. în baza cererii prealabile. sunt aplicabile prevederile art. recunoscute de lege. la alegere. pretenţiile urmează a fi conexate şi examinate de instanţa ierarhic superioară. Termenul de 30 de zile de înaintare a acţiunii începe să curgă de la data primirii răspunsului la aviz sau de la data expirării termenului de 30 de zile pentru examinarea avizului (art. În mod analogic se va proceda în cazul litigiilor ce ţin de competenţa Curţii de Apel Comrat.şi examinate de instanţa sesizată mai întâi. acţiunile din aceste categorii de litigii se vor înainta numai la Curtea de Apel Chişinău. se consideră lezată într-un drept al său. cu respectarea procedurii stabilite în legea indicată. stabilită la art. dar se va adresa direct în instanţă de contencios administrativ.

(1) lit. instanţa. Cererea de repunere în termen se depune şi se examinează în condiţiile prevăzute la art. acţiunea se înaintează împotriva organului abilitat să restabilească dreptul încălcat. Dacă actul administrativ este exceptat de la controlul legalităţii pe calea contenciosului administrativ. În cazul în care reclamantul contestă două sau mai multe acte administrative. ea poate solicita doar despăgubiri. după caz. a cererii de chemare în judecată. acţiunea poate fi înaintată în judecată împotriva succesorului în drepturi al acesteia. în privinţa pretenţiilor pentru care nu a fost respectată procedura prealabilă.267 lit.265 lit.166 CPC sau reclamantul nu a anexat ta cerere dovada de expediere la organul respectiv sau de primire de către organul respectiv a cererii prealabile. iar dacă funcţionarul public care a emis actul administrativ nu activează în funcţia respectivă. va dispune încetarea procesului. iar dacă cererea a fost primită.17 din Lege). instanţa va pune cererea pe rol şi. Instanţa de contencios administrativ nu poate refuza primirea cererii de chemare în judecată pe motiv că a fost omis termenul de depunere a cererii prealabile. Nerespectarea procedurii prealabile de contestare a actului administrativ constituie temei de restituire a cererii de chemare în judecată (art. în ordinea procedurii contencioase (de drept comun). instanţa. 42. În cazul în care cererea este depusă cu încălcarea prevederilor art. răspunsul autorităţii publice sau avizul de respingere a cererii prealabile. se contestă direct în instanţă de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data când persoana a luat cunoştinţă de acest act sub semnătură sau i-a fost înmânat actul.a) CPC. în temeiul art. inclusiv de aplicare a sancţiunilor disciplinare în privinţa funcţionarului public. detaşare sau eliberare din funcţie. conform prevederilor art. instanţa va acorda reclamantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. conform procedurii stabilite la art. scoate cererea de pe rol. În acest caz. dacă legea nu prevede altfel. după caz. este obligată să soluţioneze chestiunea cu privire la repunerea în termen a cererii prealabile sau. a funcţionarului public cu statut special. 44. Dacă autoritatea publică admite cererea prealabilă şi anulează actul contestat. iar în cazul în care autoritatea publică care a emis actul administrativ este lichidată. a persoanelor cu statut militar. persoana nu poate contesta în contenciosul administrativ actul administrativ care nu se află în fiinţă. instanţa refuză primirea cererii de chemare în judecată în 215 .a) CPC).116 CPC. Faptul că reclamantul a omis termenul de înaintare a acţiunii în judecată pe motiv că a contestat actul cu cerere prealabilă nu poate constitui temei de repunere în termen. instanţa. va restitui cererea de chemare în judecată. 45. înscrisurile sau alte date pe care instanţa Ie consideră necesare în judecarea pricinii. la cererea reclamantului.g) CPC. iar dacă se va constata că organul emitent a refuzat să-i înmâneze reclamantului actul administrativ.171 CPC.22 din Lege.170 alin. Se atenţionează că. în temeiul art. instanţa refuză primirea cererii. Acţiunea în contestarea actelor administrative cu caracter normativ este imprescriptibilă. Instanţa nu poate din oficiu să respingă acţiunea ca prescrisă. iar actele cu caracter individual pot fi contestate în termen de 30 de zile de la data îndeplinirii procedurii prealabile administrative (art. chiar şi în cazul în care organul emitent sau ierarhic superior a refuzat examinarea cererii prealabile pe acest motiv.41. iar dacă cererea a fost primită. actul administrativ contestat ori. transferare. Actele de numire. în cazul în care autoritatea publică a cărei act se contestă a fost reorganizată. va solicita de la pârât actul administrativ contestat şi actele care au stat la baza emiterii acestuia. 43. fiind respectată procedura prealabilă doar în privinţa unui act administrativ. Instanţa. inclusiv a militarilor.

în sensul Legii. De plata taxei de stat la înaintarea acţiunilor şi contestarea hotărârilor judecătoreşti sunt scutite autorităţile publice centrale şi locale şi subdiviziunile lor teritoriale (art. Conform art.temeiul art. 52. În cazul în care prin actul administrativ contestat se ating interesele unor terţe persoane. Dat fiind faptul că pretenţiile cu privire la plata daunelor materiale şi morale derivă din actul administrativ contestat. ca autorităţi deliberative. iar dacă cererea a fost primită .180 CPC). Instanţa nu poate dispune suspendarea actului administrativ dacă acesta a fost executat. ca autorităţi executive. 50. prin art. cu atribuţii şi competenţe diferite.24 alin. reclamantul este scutit de plata taxei de stat atât la înaintarea unor asemenea pretenţii în contenciosul administrativ. prevederile art. cât şi la depunerea recursului împotriva hotărârii judecătoreşti. adică autoritatea administrativă emitentă a actului administrativ contestat.24 alin.i) CPC).(1) lit.267 lit. atrage în proces aceste persoane în calitate de intervenienţi accesorii. sarcina probaţiunii este pusă pe seama pârâtului. În temeiul art.169 alin.16 alin. cât şi în cazul înaintării unei acţiuni de sine stătătoare în ordinea procedurii de drept comun.a) CPC. Noţiunea de pagubă iminentă. 51.(3) din Lege.(2) din Lege. instanţa. instanţa de contencios administrativ poate examina cererea de chemare în judecată în lipsa părţilor şi/sau a reprezentanţilor lor în cazul neprezentării lor la şedinţa de judecată fără motive temeinic justificate.a) CPC. 46. actul administrativ sau să la măsuri de asigurare a acţiunii prevăzute la art. atunci instanţa va examina fondul cauzei şi va emite o hotărâre de admitere a acţiunii. deci.f) şi g) CPC fiind aplicabile doar în cazul în care examinarea litigiului în lipsa reclamantului şi/sau a reprezentantului lui este imposibilă. Prin urmare. Se atenţionează că legislatorul. şi primarii. 49. Conform art. care le conferă capacitate administrativă proprie şi. legitimare procesuală. Dacă pârâtul a satisfăcut acţiunea reclamantului în cadrul soluţionării cauzei. oraşe (municipii) sunt consiliile locale. în acţiunile privind anularea actului administrativ.265 lit.(1) din Legea privind administraţia publică locală. calitatea procesuală de pârât o poate avea primarul sau.5 alin. total sau parţial. consiliul local. 48. din oficiu sau la cererea părţilor. La solicitarea reclamantului sau din oficiu.(3) din Lege. autorităţile administraţiei publice locale prin care se realizează autonomia locală în sate (comune). sau dacă vor exista temeiuri vădite privind ilegalitatea actului. indicând în dispozitivul hotărârii că hotărârea nu se pune în executare. a stabilit o excepţie de la regulile generale de judecare a pricinilor de contencios administrativ. Măsurile de asigurare se dispun pentru o anumită perioadă. reclamanţii sunt scutiţi de plata taxei de stat atât la depunerea cererii de chemare în judecată. după caz. ce ar putea fi ireparabil.85 alin. poate viza potenţialitatea perturbării funcţionării unei instituţii sau a unui serviciu public ori afectării grave a altui interes public sau privat.(1) lit. pot fi supuse unor anumite condiţii şi pot fi revăzute (art.175 CPC. iar reclamantul nu renunţă la acţiune. La soluţionarea chestiunii cu privire la suspendarea actului administrativ. instanţa sesizată cu cerere de chemare în judecată cu privire la contestarea unui act administrativ este în drept să suspende. conform căreia. instanţa va lua în consideraţie toţi factorii şi interesele relevante şi va dispune suspendarea lui numai dacă va constata că actul este susceptibil de a cauza un prejudiciu iminent. 47. 216 .încetează procesul în temeiul art.

Prin urmare, neprezentarea de către pârât a probelor ce confirmă legalitatea actului emis constituie temei de anulare a acestuia, cu excepţia cazurilor când înscrisurile sau alte probe ce au servit ca temei pentru emiterea actului administrativ se află la reclamant. 53. La examinarea litigiilor privind contestarea legalităţii actelor administrative privind eliberarea din funcţie a colaboratorilor de poliţie, a militarilor sau aplicarea sancţiunilor disciplinare şi a altor acte administrative referitoare la această categorie de persoane, urmează a fi aplicate prevederile Legii cu privire la poliţie nr.416-XII din 18 decembrie 1990 cu modificările ulterioare, ale Legii cu privire la statutul militarilor nr.162-XVI din 22 iulie 2005, ale Statutului disciplinar al organelor afacerilor interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.2 din 04 ianuarie 1996, ale Codului de etică şi deontologia al poliţistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.481 din 10 mai 2006, etc. Se explică faptul că în baza Legii nu pot fi contestate separat procesul verbal al comisiei de reîncadrare în serviciu, încheierea cu privire la ancheta de serviciu, procesul verbal al Comisiei de atestare, dat fiind făptui că acestea constituie acte preparatorii ce servesc drept temei pentru aplicarea sancţiunii disciplinare sau concedierii, după caz. Lipsa antecedentelor penale este o condiţie obligatorie pentru colaboratorii organelor afacerilor interne. Faptul condamnării unei rude a colaboratorului de poliţie nu constituie temei pentru concedierea acestuia (pct.3 al Regulamentului cu privire la serviciul în organele afacerilor interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.334 din 08 iulie 1991). La eliberarea din serviciul militar prin contract în cazurile prevăzute de art.35 alin.3 lit.e)-g), i)-k) şi m)-o) din Legea cu privire la statutul militarilor, inclusiv în cazul demisionării, militarii cu vechimea în serviciul militar mai mică de 5 ani, după absolvirea instituţiilor de învăţământ militar sau după încheierea tuturor tipurilor de instruire, indiferent de sursa de finanţare, sunt obligaţi să recupereze cheltuielile pentru instruire în mărimea calculată prin împărţirea sumei cheltuielilor generale la perioada aflării în serviciul militar. 54. Funcţionarii publici, inclusiv funcţionarii publici cu statut special (militarii, colaboratorii serviciilor diplomatice, ai serviciului vamal, ai organelor apărării, ai securităţii naţionale şi ordinii publice), nu au dreptul să intervină, făcând uz de situaţia sa de serviciu, de autoritatea şi de legăturile generate de această situaţie, în activitatea altor organe de stat şi nestatale, dacă faptul nu ţine de îndatoririle sale de serviciu. Nerespectarea acestor condiţii constituie încălcări grave ale obligaţiunilor de serviciu şi poate atrage răspunderea prevăzută de art.16 şi 17 din Legea cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei nr.90 din 25 aprilie 2008, de pct.4 al Codului de etică şi deontologie al poliţistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.481 din 10 mai 2006, etc. Se atenţionează că, în baza Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr.158-XVI din 04 iulie 2008, consilierii, ajutorii, funcţionarii serviciilor de presă şi secretarii din cadrul aparatelor Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate şi organelor din subordinea acestora, care activau la momentul punerii în aplicare a acestei legi, îşi vor păstra funcţiile deţinute, aplicându-li-se prevederile acestei legi, până la momentul demisionării în legătură cu intrarea în funcţie a conducătorilor noi ai autorităţilor publice menţionate sau eliberării din funcţiile respective. 55. Instanţa de contencios administrativ adoptă hotărârea în conformitate cu prevederile art.238-241 CPC. în cazul în care instanţa anulează actul administrativ ca ilegal, iar intrarea în vigoare a acestui act a fost condiţionată de publicarea Iui în sursa oficială, conform prevederilor art.28 din Lege, instanţa va dispune publicarea hotărârii în aceeaşi sursă sau într-o altă publicaţie. Hotărârile judecătoreşti prin care s-au anulat acte administrative cu caracter normativ au putere numai pentru viitor.

217

Hotărârile judecătoreşti irevocabile date în contenciosul administrativ, cu excepţia dispoziţiilor de recuperare a prejudiciului cauzat şi a cheltuielilor de judecată, constituie titluri executorii. 56. Spre deosebire de litigiile de drept comun, pentru litigiile de contencios administrativ este prevăzută o singură cale ordinară de atac - recursul, care, conform art.30 din Lege, suspendă executarea hotărârii, cu excepţia cazurilor de executare imediată. Articolul 30 alin.(1) din Lege statuează că hotărârea instanţei de contencios administrativ poate fi atacată în termen de 15 zile de la data pronunţării sau de la data comunicării hotărârii integrale în cazul în care acţiunea este judecată în lipsa părţii, dacă legea nu dispune altfel, iar art.402 alin.(1) CPC, în redacţia Legii nr.244 din 21 iulie 2006, stipulează că recursul se declară, în condiţiile capitolului XXXVIII din Cod, în termen de 20 de zile de la data comunicării hotărârii sau deciziei motivate, dacă legea nu dispune altfel. În sensul prevederilor art.24 alin.(1) şi art.30 alin.(1) din Lege, dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică cu excepţiile prevăzute de Lege. Astfel, ţinând cont de faptul că termenul de declarare a recursului este prevăzut în Lege, hotărârile judecătoreşti date în contenciosul administrativ se contestă în termen de 15 zile, care curge de la data pronunţării hotărârii integrale sau de la data comunicării hotărârii integrale, în cazul în care acţiunea a fost examinată în lipsa părţii. În cazul în care a fost pronunţat doar dispozitivul hotărârii, termenul de depunere a recursului va curge din ziua când partea a primit hotărârea integrală, iar dacă nu i-a fost expediată - din ziua când a luat cunoştinţă cu hotărârea integrală. Încălcarea de către judecător a termenului de redactare a hotărârii nu atrage micşorarea termenului de 15 zile pentru depunerea recursului. Persoana care a omis termenul de depunere a recursului poate solicita repunerea în termen în condiţiile art.116 CPC. Dacă recurentul care a omis termenul de declarare a recursului nu solicită repunerea în termen, instanţa de recurs, în temeiul art.409 alin.(1) lit.b) CPC, restituie cererea de recurs. Se atenţionează că, în cazul în care încheierea judecătorească nu poate fi contestată cu recurs, instanţa restituie cererea de recurs în temeiul art.409 alin.(1) lit.e) CPC. 57. Se abrogă Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.27 din 24 decembrie 2001 "Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale Legii contenciosului administrativ", modificată prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.14 din 25 martie 2002. Chişinău, 30 octombrie 2009 nr.10

218

CERERI PREALABILE
Întreprinderea de stat Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” Direcţia de documentare a populaţiei Mun. Chişinău, str. Puşkin, 42

CERERE PREALABILĂ
Prin Certificatul de refuz nr.10520 din 1.07.2010, am fost informat că m-i s-a refuzat perfectarea paşaportului cetăţeanului RM din motivul atragerii la răspundere penală (d.p. 2006036390, art.195 alin.(2) CP). Refuzul a fost bazat pe prevederile art.8 lit.c) din Legea nr.269 din 09.11.1994 cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova (în continuare – Legea nr.269). Consider că refuzul în eliberarea paşaportului este unul ilegal, situaţie care îmi cauzează prejudicii considerabile de ordin moral şi material. Ţin să-mi exprim dezacordul cu interpretarea şi invocarea eronată a normei aplicate ca fiind unicul motiv al refuzului a constituit art.8 lit.c) din Legea nr.269. Prin art.8 lit.c) din Legea nr.269 este stabilit că, în cazul în care, persoana este trasă la răspundere penală, acesteia i se refuză eliberarea paşaportului şi a documentelor de călătorie. Această normă urmează a fi interpretată şi aplicată în conformitate cu Hotărârea Curţii Constituţionale nr.15 din 30.09.2008 (M.O. 183-185/11 din 10.10.2008). Astfel, Curtea Constituţională a stipulat că restrângerea exerciţiului dreptului la libera circulaţie urmează a fi raportată la condiţiile specificate în art.54 din Constituţie. Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât cele prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, în scopul prevenirii tulburărilor în masă, infracţiunilor etc. Prin urmare, restrângerea exerciţiului dreptului poate avea loc doar cu respectarea anumitor condiţii: - ingerinţa trebuie să fie prevăzută de lege; - ingerinţa corespunde normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional; - ingerinţa constituie o măsură necesară într-o societate democratică; - ingerinţa trebuie să fie proporţională scopului urmărit. Refuzul pe care îl contest nu corespunde acestor condiţii. Legea nr.269 este doar unul din actele normative care garantează cetăţenilor dreptul de ieşire şi intrare în RM, stabileşte restricţii temporare în exercitarea acestui drept. Aceeaşi lege urmează a fi aplicată în coroborare cu alte acte normative. Astfel, în aceeaşi Hotărâre, Curtea Constituţională a reiterat că sintagma este tras la răspundere penală din art.8 lit.c) din Legea nr.269 se referă, în primul rând, la una din părţile apărării în procesul penal – bănuitul. Noi admitem că această sintagmă se referă atât la învinuit, cât şi la inculpat în cadrul procesului penal. Aceasta cu o singură condiţie - persoana are statutul respectiv (învinuit, inculpat) şi i-a fost aplicată măsura preventivă prevăzută de normele de drept procedural penal. Prin urmare, prin prisma cadrului legal existent, în baza art.8 lit.c) din Legea nr.269, se poate refuza eliberarea paşaportului în condiţiile expuse în Hotărârea Curţii Constituţionale nr.15 din 30.09.2008, şi doar persoanei care are statut de bănuit în procesul penal. 219

Eu – N.N. – nu am statut de bănuit în procesul penal. Mai mult, la moment, în privinţa mea nu este aplicată nicio măsură preventivă în sensul normelor de drept procedural penal (art.175; 176; 177; 178 (în special alin.(3) CPP). Măsura preventivă aplicată anterior a încetat, conform art.195 alin.(5) CPP. În orice caz, Direcţia de documentare a populaţiei nu are de unde să dispună de anumite acte sau informaţii care ar justifica aplicarea art.8 lit.c) din Legea nr.269 (în privinţa mea). Prin urmare, cu mare regret, constat că mi se refuză vădit ilegal perfectarea paşaportului. În baza celor enunţate, a normelor de drept invocate, solicit respectuos anularea refuzului şi admiterea cererii privind eliberarea paşaportului. În situaţia în care, cererea prealabilă nu va fi admisă, voi fi nevoit să depun o cerere în instanţa de judecată cu solicitarea de a fi încasată şi valoarea prejudiciilor cauzate. Data _____________________ Semnătura________________________

220

CERERI
Curtea de Apel Chişinău Reclamant: Mişcarea social-politică „Acţiunea Europeană” mun.Chişinău str.Calea Ieşilor nr.6, of.4 Pârât: Comisia Electorală Centrală mun.Chişinău str.V.Alecsandri, 119

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
Prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.2132 din 12 februarie 2009 „Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009”, s-a decis că, la scrutinul din 5 aprilie 2009 pentru alegerea Parlamentului Republicii Moldova, birourile electorale ale secţiilor de votare vor marca actele de identitate ale alegătorilor, care vor participa la votare, cu o ştampila specială, având imprimată inscripţia „ALEGERI 05.04.09”, conform unei Instrucţiuni aprobate de Comisia Electorală Centrală. Drept temei pentru emiterea hotărârii se invocă faptul că, la momentul desfăşurării alegerilor, nu este posibilă verificarea electronică a participării la votare, existând riscul votului multiplu; lipsa unui mecanism eficient de prevenire a fraudării alegerilor, precum şi recomandările experţilor internaţionali (IFES, PNUD) aflaţi în Republica Moldova pentru monitorizarea campaniei electorale, ale Coaliţiei Civice pentru alegeri libere şi corecte „Coaliţia 2009”, şi prevederile art.18, 22 lit. q), 26 din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997. Considerăm că hotărârea menţionată a Comisiei Electorale Centrale contravine mai multor norme constituţionale şi legale, şi urmează a fi anulată. Adoptând hotărârea nr.2132 din 12 februarie 2009, Comisia Electorală Centrală şi-a depăşit atribuţiile stabilite prin lege şi a încălcat principiul constituţional de separaţie a puterilor în stat prevăzut de art.6 din Constituţie. Astfel, conform art.61 alin.(2) din Constituţia Republicii Moldova, „modul de organizare şi de desfăşurare a alegerilor este stabilit prin lege organică”. Art.72 alin.(3) lit.a) din Constituţie prevede că sistemul electoral în Republica Moldova se reglementează prin lege organică. Iar potrivit art.60 alin.(1) din Constituţie „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.” Însăşi noţiunea de „sistem electoral” cuprinde: 1) principiile şi condiţiile de participare la constituirea organelor reprezentative; organizarea şi reglementarea alegerilor; 2) modul de atribuire a mandatelor în autorităţile reprezentative după stabilirea rezultatelor votării. Art.53 alin.(1) din Codul electoral, adoptat de Parlament conform stipulărilor constituţionale menţionate, reglementând procedura de efectuare a votării, stabileşte că ”biroul electoral al secţiei de votare înmânează alegătorului buletinul de vot, conform listei electorale, numai la prezentarea actului de identitate. La primirea buletinului, alegătorul semnează în lista electorală în dreptul numelui.” Deci, legiuitorul, în legea organică, nu a prevăzut marcarea cu ştampilă specială a actelor de identitate ale alegătorilor care vor participa la votare. Şi nicio altă autoritate din stat nu poate „completa” (depăşi) la discreţia sa norma legii organice, inclusiv prin emiterea deciziilor, hotărârilor etc. Pentru a fi mai expliciţi, putem modela o situaţie similară celei 221

create de Comisia Electorală Centrală în cazul dat. Şi anume, că o oarecare autoritate publică din stat sau autoritate centrală de specialitate, cu excepţia Parlamentului, a emis o hotărâre, prin care a „completat” sau „corectat” o prevedere a unor legi organice menţionate în art.72 alin.(3) din Constituţie, spre exemplu, în Codul penal - lit.n) a art.72 sau în Codul civil – lit.i) a art.72, sau în Regulamentul Parlamentului – lit.c) a art.72. Este de la sine înţeles că instanţele judecătoreşti nu vor judeca cauzele penale sau civile în conformitate cu aceste „îmbunătăţiri” făcute legilor organice din simplul motiv că ele contravin flagrant Constituţiei. Asemenea „îmbunătăţiri” vor fi neglijate chiar şi atunci, când ele ar fi fost efectuate la recomandările din afara sau din interiorul autorităţii care le-a emis. Totodată, Codul electoral nu este o lege organică mai inferioară decât alte legi organice, pentru a putea fi „ajustat” la anumite împrejurări, de alte autorităţi, pe lângă cea reprezentativă, inclusiv de către Comisia Electorală Centrală. Iar drepturile, libertăţile şi obligaţiile cetăţenilor stabilite prin Codul electoral nu pot fi revăzute sau revizuite de un alt organ, decât Parlamentul. Or, prin hotărârea contestată se încalcă în mod direct drepturile şi libertăţile prevăzute de cod ale tuturor cetăţenilor cu drept de vot, deoarece Comisia Electorală Centrală, de fapt, a creat o normă primară (nouă) ce nu este prevăzută de Codul electoral prin care se reglementează raporturile ce ţin de sistemul electoral. În această ordine de idei, este relevantă Hotărârea Curţii Constituţionale nr.61 din 16.11.1999 pentru controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr.432-XIV din 10 iunie 1999 „Privind asigurarea unităţii aplicării unor prevederi ale Codului electoral”. În hotărârea menţionată a Parlamentului au fost interpretate dispoziţiile art.91, 114, 136 şi 199 din Codul electoral privind valabilitatea alegerilor parlamentare, prezidenţiale, locale şi a referendumului local. Curtea Constituţională, examinând sesizarea Preşedintelui Republicii Moldova privind neconstituţionalitatea hotărârii date a Parlamentului, a menţionat: „… Curtea relevă că Parlamentul, prin art.1 al Hotărârii în cauză, a expus art.171 din Codul electoral într-o nouă redacţie şi astfel a încălcat dispoziţiile art.72 şi 74 din Constituţie. Curtea reiterează că Parlamentul este în drept să opereze modificări şi completări în legislaţia în vigoare numai prin lege. Parlamentul a atribuit Hotărârii nr.432-XIV caracter normativ de drept şi putere juridică similară prevederilor Codului electoral supuse interpretării. Interpretarea oficială de către organul legislativ a unei legi se efectuează numai prin lege, care trebuie să urmeze aceeaşi procedură de adoptare, semnare şi publicare prevăzută de dispoziţiile constituţionale. Interpretarea unei legi prin hotărâre a Parlamentului este inadmisibilă şi contravine dispoziţiilor art.72, 74, 76 şi 93 din Constituţie şi nu poate fi recunoscută drept interpretare oficială a legii. Aşadar, având în vedere obiectul Hotărârii Parlamentului nr.432-XIV din 10 iunie 1999, este necesar să se menţioneze că, atât sub aspect formal, cât şi sub aspectul separării atribuţiilor puterilor în stat, statuată de Constituţie, ea contravine art.6, 72, 74, 76 şi 94 din Constituţie.” În baza argumentelor expuse, Curtea Constituţională a declarat neconstituţională Hotărârea Parlamentului nr.432-XIV din 10 iunie 1999. Sau, în Hotărârea Curţii Constituţionale nr.18 din 21.10.2008 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din punctul 13 al Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi de plată a indemnizaţiei viagere sportivilor de performanţă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1322 din 29 noiembrie 2007, de asemenea, sunt operate concluzii de principiu la acest capitol. În particular, Curtea a relevat faptul că unul din principiile fundamentale ale statului de drept este cel al separării şi

222

colaborării puterilor în stat, principiu consacrat expres în art.6 din Legea Supremă. Curtea a menţionat că, potrivit art.102 alin.(2) din Constituţie, art.30 alin.(1) din Legea cu privire la Guvern, art.11 alin.(1) din Legea nr.317 din 18 iulie 2003 „Privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale”, Guvernul adoptă hotărâri pentru organizarea executării legilor. Adoptate în baza şi în executarea legii, hotărârile Guvernului au forţă juridică inferioară legii şi nu o pot contrazice sau depăşi. În jurisprudenţa sa anterioară Curtea Constituţională a statuat constant că hotărârile Guvernului sunt acte subsecvente legii, se emit în scopul concretizării, executării corecte şi efective a acesteia, normele cuprinse în hotărâri nu pot avea caracter primar, nu pot modifica cadrul stabilit prin actul legislativ, executivul neavând competenţă normativă primară (Monitorul Oficial nr.195-196/12 din 31.10.2008). În cazul hotărârii nr.2132 din 12 februarie 2009, Comisia Electorală Centrală a completat norma art.53 din cod, arogându-şi o competenţă normativă primară, exceptând procedura de adoptare, semnare şi publicare prevăzută de dispoziţiile constituţionale. Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale de a marca actele de identitate ale alegătorilor care vor participa la votare cu ştampila specială se intervine şi în raporturile reglementate de Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte şi se încalcă dreptul cetăţenilor la alegeri libere prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat (art.38 alin.(1) din Constituţie). La acest capitol menţionăm următoarele. Până în anul 2005, în republică a existat practica aplicării ştampilei „Votat” în actele de identitate ale alegătorilor în temeiul Hotărârii Comisiei Electorale Centrale. Şi din această cauză mai mulţi cetăţeni nu au participat la alegeri, nedorind ca în actele lor de identitate să se conţină o menţiune improprie actelor ca atare, şi din această cauză nefiindu-le eliberate buletine de vot. În acest context, este relevantă o altă hotărâre a Curţii Constituţionale – nr.16 din 19.05.1997 privind controlul constituţionalităţii dispoziţiilor punctului 10 alineatul 2 din Regulamentul „Cu privire la modul de perfectare şi eliberare a actelor de identitate ale Sistemului naţional de paşapoarte”. Regulamentul a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.376 din 06.06.1995. Curtea a recunoscut drept neconstituţional pct.10 din Regulament şi, în particular, a menţionat următoarele: „… Actele de identitate, conform Legii nr.273-XIII (pentru paşapoarte - art. 2 alin.(5), buletinele de identitate, permisul de şedere - art. 3 alin. (4) şi (10), nu cuprind date despre „viza de reşedinţă” sau „viza de domiciliu”. … De aceea includerea în textul Regulamentului a unor dispoziţii ce conţin obligativitatea obţinerii „vizei de reşedinţă” (sau a „vizei de domiciliu”) este în contradicţie cu principiul enunţat în „Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte” nr.273-XIII din 9 noiembrie 1994 şi este neconstituţională în baza art. 27 alin. (2) din Constituţie.” Referitor la cazul actual, concluzia Curţii Constituţionale poate fi extrapolată în felul următor: “actele de identitate nu cuprind date despre consemnarea sau marcarea participării alegătorilor la votare cu o ştampila specială. De aceea, Hotărârea Comisiei Electorale Centrale privind obligativitatea unei asemenea marcări este în contradicţie cu Legea privind actele de identitate în sistemul naţional de paşapoarte şi este ilegală şi neconstituţională în baza art.38 alin.(1) din Constituţie care prevede alegeri libere prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.” Noţiunea de „secret” se referă în mod firesc şi la dreptul cetăţeanului de a nu fi divulgată participarea sa la alegeri prin consemnare în actele de identitate.

223

Totodată, prin decizia sa, Comisia Electorală Centrală, din start, pune toţi cetăţenii ce participă la scrutin sub bănuiala că ar avea intenţia să încalce cu orice preţ legea şi să voteze de mai multe ori, profitând de anumite „neajunsuri” ale legii. Această atitudine a comisiei de diferire la categoria potenţialilor “contravenienţi” a tuturor cetăţenilor cu drept de vot este nefondată şi afectează demnitatea alegătorilor din republică. Pe de altă parte, aceste măsuri de vigilenţă exagerată ale comisiei nici nu au vreun sens practic. Legislatorul, în Codul electoral, a stabilit că alegătorii votează la secţiile de votare în baza listelor întocmite din timp ale cetăţenilor care locuiesc în raza secţiilor respective. Iar prezentarea documentului de identitate se efectuează numai pentru a se verifica dacă votează anume persoana introdusă în listă. Evident, semnând în listă, cetăţeanul nu va mai putea vota repetat indiferent de faptul dacă a fost marcat sau nu documentul de identitate. Invocarea în Hotărârea Comisiei Electorale Centrale a art.18, 22 lit.q) şi 26 din Codul electoral drept temei al împuternicirilor comisiei de a stabili “marcarea” în actele de identitate este o eroare, pornind de la prevederile normelor constituţionale indicate deja. Totodată, o lectură cât de cât atentă şi profesională a normelor citate din Codul electoral, denotă că legea nu împuterniceşte Comisia Electorală Centrală cu asemenea atribuţii. Astfel, art.18 (şedinţele şi hotărârile Comisiei Electorale Centrale) reglementează proceduri organizatorice de activitate a comisiei şi stipulează că hotărârile “adoptate în limitele competenţei acesteia, sunt executorii pentru autorităţile publice, întreprinderi, instituţii şi organizaţii, persoanele cu funcţii de răspundere, partide, alte organizaţii socialpolitice şi organele acestora, precum şi pentru toţi cetăţenii”. Din conţinutul normei se deduce clar faptul că, dacă hotărârile nu-s în limitele competenţei, ele nici nu sunt executorii. Şi norma art.22 (atribuţiile generale ale Comisiei Electorale Centrale) care stabileşte că „în perioada electorală, Comisia Electorală Centrală are următoarele atribuţii: … q) analizează fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, din alegerile trecute, curente sau viitoare şi la măsuri pentru prevenirea lor; informează autorităţile publice despre necesitatea soluţionării unor chestiuni, în conformitate cu legislaţia electorală” nici pe departe nu seamănă cu învestirea comisiei cu atribuţii de legiuitor. De „măsuri pentru prevenire” ţin activităţile organizatorice, şi nicidecum cele de recroire a Codului electoral. Art.26 din Cod (atribuţiile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală), de asemenea, nu investeşte comisia cu atribuţiile ce şi le-a arogat prin hotărârea contestată. Afirmaţia rezultă şi din prevederile directe ale altor norme din Codul electoral: art.1 – „Comisia Electorală Centrală - comisie înfiinţată pentru realizarea politicii electorale în scopul bunei desfăşurări a alegerilor, care activează continuu în condiţiile prezentului cod”; art.16 alin.(1) – „Comisia Electorală Centrală este organ de stat constituit pentru realizarea politicii electorale, organizarea şi desfăşurarea alegerilor.” Pe de altă parte, în virtutea principiilor constituţionale stabilite de art.6, 60, 66, 72 din Constituţie, Codul electoral nici nu poate să prevadă asemenea atribuţii ale Comisiei Electorale Centrale, dat fiind faptul că aceste raporturi de drept urmează a fi reglementate numai prin lege organică adoptată de organul reprezentativ ales de popor conform prevederilor art.38 alin.(1) din Constituţie. Numai acest organ este în drept să instituie restricţii pentru alegători, şi nu altcineva. Or, hotărârea nr.2132 din 12 februarie 2009, fiind adoptată cu încălcarea prevederilor legale, inclusiv a celor constituţionale, lezează direct dreptul cetăţenilor de a participa la alegeri, îngrădind aceste drepturi prin crearea unui obstacol pentru acele persoane care nu vor fi de acord cu marcarea actelor de identitate cu o menţiune improprie. Poate anume din aceste considerente Parlamentul, stabilind prin Legea nr.176 din 22.07.2005 pentru modificarea şi completarea Codului electoral în art.53 prevederea despre aplicarea în fişa de însoţire a

224

buletinului de identitate al alegătorului a ştampilei „Votat”, prin Legea nr.248 din 21.07.2006 a exclus norma respectivă. În consecinţă, prin hotărârea contestată sunt încălcate şi prevederile art.54 alin.(2) din Constituţie care stabileşte că „exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.” Totodată, marcarea actelor de identitate ale alegătorilor cu ştampila specială, contribuind la înlăturarea de la alegeri a cetăţenilor ce nu-s de acord cu „marcarea” (mulţi dintre care au motive întemeiate pentru asta) poate influenţa direct şi asupra rezultatelor alegerilor. Este regretabil faptul că, având sarcina de a asigura buna desfăşurare a alegerilor, Comisia Electorală Centrală prejudiciază din start această desfăşurare, chiar până la începerea scrutinului, prin emiterea unui act ilegal şi anticonstituţional, prin care se încalcă drepturile alegătorilor din republică. La adoptarea hotărârii contestate, prin care s-a introdus restricţia pentru participanţii la votare, nu s-a ţinut cont şi de prevederile Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale în care declară dreptul la alegeri libere şi, în scopul realizării acestui drept, stabileşte obligaţia statului să desfăşoare alegeri libere prin vot secret şi condiţii, care asigură exprimarea liberă a voinţei poporului la alegerea puterii legislative (art.3 al Protocolului adiţional nr.1 la Convenţie). Anularea hotărârii contestate va scuti bugetul şi de cheltuieli materiale considerabile, cheltuieli, ce urmează a fi făcute pentru confecţionarea a 8000 de ştampile speciale. În baza celor expuse şi în conformitate cu prevederile art.7-9 din Legea contenciosului administrativ, art.65 alin.(1), 66 alin.(1) şi (3), 67 alin.(1), 68 alin.(1) din Codul electoral, art.166, 277-278 din Codul de procedură civilă, SOLICIT: Să fie anulată Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.2132 din 12 februarie 2009 „Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009”, ca fiind ilegală. Să fie încasate în folosul reclamantului cheltuielile de judecată. Anexă: Copia cererii Copia Hotărârii nr.____ din 12 februarie 2009. Data______________ Semnătura___________

225

JUDECĂTORIA_________ or._________, str.________,nr.___ RECLAMANT: Societatea comercială „A” SRL or._________, str._______, ____ PÂRÂT: CONSILIUL ORAŞULUI________ or._________, str.________, nr.___ INTERVENIENT ACCESORIU: Societatea comercială „B” SRL or.________, str. ___________, nr.___

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULITĂŢII ACTULUI ADMINISTRATIV
În fapt, în data de _____________, prin Decizia Consiliului oraşului _______ nr.________„Cu privire la autentificarea dreptului de folosinţă asupra loturilor de pământ din str._________, nr.____ SRL „B”, SRL „B” a devenit beneficiară prin autentificare a dreptului de folosinţă asupra loturilor de pământ nr.1 cu suprafaţa de ______ ha şi nr.2 cu suprafaţa de _____ha, amplasate în or.__________, str.________, nr._____în vederea exploatării şi deservirii imobilelor conform planurilor construcţiilor anexate. Despre emiterea Deciziei vizate, SRL „A” a aflat în cadrul procedurii judiciare în care Societatea a fost atrasă în calitate de intervenient accesoriu din oficiul instanţei de judecată, la prima şedinţă judiciară fixată pentru ___________, la acţiunea în contencios administrativ a reclamantului SRL „B” în contradictoriu cu Oficiul Cadastral Teritorial __________ privind recunoaşterea refuzului ilegal, declararea nulităţii actului administrativ şi obligarea înregistrării dreptului de folosinţă. Prin prezenta cerere, SRL „A” consideră Decizia Consiliului oraşului __________ nr._________ din _________ „cu privire la autentificarea dreptului de folosinţă asupra loturilor de pământ din str.__________, nr._____ SRL „B” parţial ilegală în partea autentificării dreptului de folosinţă beneficiarului SRL „B” asupra lotului de teren cu nr.1 cu suprafaţa de ______ha amplasat în or.____________, str. _________, nr.____ ce afectează grav dreptul de proprietate al SRL „A”, pasibilă nulităţii, pornind de la ansamblul următoarelor circumstanţe şi motive: Potrivit Legii nr.793-XIV din 10.02.2000 „contenciosului administrativ”, actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii. Astfel, în baza Notei Informative din ___________, emisă de Comisia Republicană Permanentă pentru Organizarea Expertizei, Evaluării şi Comercializării Bunurilor Sechestrate, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr._____din __________, cu privire la petrecerea licitaţiilor republicane „cu strigare”, a fost aprobat spre comercializare lotul cu nr._____ având suprafaţa totală de _______ m.p., amplasat în or.__________, str.__________, nr.___ ce aparţinea S.A.”C”, amplasat pe lotul de teren cu suprafaţa totală de _______ ha la preţul iniţial în mărime de _______lei. Potrivit procesului-verbal Seria ____ nr.______ din _________”cu privire la rezultatele vânzării la licitaţia „cu strigare”, SRL „A” a fost înscris în calitate de participant la licitaţia 226

publică şi a fost desemnat drept câştigător al licitaţiei asupra setului cu nr.____ la preţul final de _______ lei, obligându-se conform procesului-verbal nominalizat să achite suma contractuală, să semneze contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil cu înregistrarea lui cadastrală ulterioară. În temeiul contractului de vânzare-cumpărare la licitaţie a bunurilor sechestrate nr.___ din __________, SRL „A” în calitate de „CUMPĂRĂTOR” a procurat ca urmare a licitaţiei petrecute, în conformitate cu Legea nr.633-XIII din 10.11.1995 „Cu privire la modul de urmărire a impozitelor, taxelor şi altor plăţi”, Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.685 din 23.07.1997 „cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la modul de sechestrare şi comercializare a bunurilor” şi procesul-verbal, seria ___________ din _________ cu privire la rezultatele licitării la licitaţia „cu strigare” setul expus la vânzare nr.___ cu suprafaţa totală de ______ m.p., amplasat în or.________, str.___________, nr.___. Prin Actul de ridicare a bunurilor nr.________din _________, bunurile procurate în temeiul contractului de vânzare-cumpărare la licitaţie a bunurilor sechestrate din ________ au fost ridicate de către „VÂNZĂTOR” şi transmise „CUMPĂRĂTORULUI”, SRL „A” . În data de 04.10.2001, conform art.240 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii din 26.12.1964) art.214; 290; 755 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii nr.1107-XV din 06.06.2002) contractul de vânzare-cumpărare a fost supus înregistrării cadastrale obligatorii conform legislaţiei în vigoare la momentul semnării contractului, la nr._______, ceea ce în corespundere cu dispoziţiile alin.2 art.132 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii din 26.12.1964) şi art.321 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii nr.1107-XV din 06.06.2002) care stipulează că în cazul bunurilor imobile dobândirea dreptului de proprietate se efectuează de la data înscrierii în Registrul bunurilor Imobile, semnifică naşterea dreptului de proprietate privată a SRL „A” asupra bunurilor imobile procurate, fiind protejat drept autentic proprietar în conformitate cu legislaţia în vigoare. În asemenea mod, Decizia contestată încalcă grav dreptul SRL ”A” la proprietate asigurat prin art.46 Constituţia Republicii Moldova, art.315,316 din Codul civil al Republicii Moldova, Protocolul Adiţional nr.1 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului, or proprietarul dispune de posesia, folosinţa şi dispoziţia asupra bunului, posesia şi folosinţa urmând să determine posibilitatea reală şi fără impedimente a exploatării bunului, element ce în situaţia descrisă prin grevarea dreptului de folosinţă asupra terenului pe care este amplasată proprietatea S.R.L „A” către SRL „B” este ilegală şi afectează dreptul de proprietate al reclamantului SRL „A” la exploatarea (deservirea) bunului ce-i aparţine cu titlu de proprietate privată. Mai mult decât atât, dreptul de proprietate al SRL „A” asupra imobilului sus-vizat este confirmat şi prin Hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie nr. ______ din _______, menţinută în vigoare prin Decizia Curţii de Apel Economice nr.__________ din ________, prin care acţiunea SRL „A” privind înlăturarea obstacolelor în folosirea dreptului de proprietate şi evacuare a fost admisă, dispunându-se înlăturarea obstacolelor create SRL „A” de către SRL „B” în realizarea dreptului său de proprietate asupra bunului imobil. În acest context, potrivit art.123 CPC al Republicii Moldova, faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţă de drept comun sau în instanţă specializată sunt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane. Reglementări absolut similare, însă care completează temeinicia degrevării părţilor şi participanţilor la proces de probaţiunea suplimentară a faptelor inserate într-o Hotărâre judecătorească irevocabilă, se menţionează şi în dispoziţia art.254(3) CPC al Republicii Moldova potrivit căreia după ce hotărârea rămâne irevocabilă, părţile şi ceilalţi participanţi la proces, precum şi succesorii lor în drepturi, nu pot înainta o nouă cerere de chemare în judecată

227

cu aceleaşi pretenţii şi în acelaşi temei, nici să conteste în alt proces faptele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea judecătorească irevocabilă. Prin urmare, conform Hotărârii Guvernului „pentru aprobarea Regulamentului cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente” nr.562 din 23.10.1996, p.7 în calitate de cumpărător al terenului aferent poate fi doar proprietarul obiectivului privat, drept afectat, în situaţia descrisă, prin Decizia Consiliului or._________ nr._____ din _________, iar p.2 al Hotărârii enunţate stipulează expres că la categoria obiectelor faţă de care se instituie dreptul la vânzarecumpărare a terenurilor aferente îl constituie inclusiv construcţiile capitale. Aceeaşi reglementare, în concept analogic, o prevede şi Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului, art.9 alin.(3), potrivit căruia “terenurile proprietate publice pe care sunt amplasate obiective proprietate de stat, se vând, după privatizarea obiectivelor menţionate, persoanelor fizice şi juridice care au obţinut dreptul de proprietate asupra obiectivelor amplasate pe aceste terenuri”. Prin cererea prealabilă nr.________ din ______, SRL „A” a intervenit conform art.3, 5, 14 din Legea contenciosului administrativ către Consiliul or.__________, cu solicitarea recunoaşterii ilegalităţii şi nulităţii Deciziei Consiliului or.__________ nr._____ din ________„cu privire la autentificarea dreptului de folosinţă asupra loturilor de pământ din str._________, nr.____ SRL „B” ”… în partea autentificării dreptului de folosinţă al beneficiarului SRL „B” asupra lotului de teren cu nr.1 cu suprafaţa de ______ ha, amplasat în or._________, str.__________, ____, însă până la data depunerii prezentei acţiuni, adică peste termenul stabilit de Legea nr.793-XIV din 10.02.2000, răspunsuri la cererea adresată nu au parvenit. În drept, călăuzindu-ne de dispoziţiile art.3, 5, 14, 16, 25, 26 din Legea contenciosului administrativ, art.1, 4, 5, 28, 33, 55, 56, 117, 166, 167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova SOLICITĂM: A admite prezenta cerere. A recunoaşte ilegalitatea şi nulitatea Deciziei Consiliului oraşului __________ nr.___ din ___________ „cu privire la autentificarea dreptului de folosinţă asupra loturilor de pământ din str.__________, nr.___ SRL „B” „...în partea autentificării dreptului de folosinţă beneficiarului SRL „B” asupra lotului de teren cu nr.1 cu suprafaţa de _______ ha, amplasat în or._________, str._________, nr.___. ANEXĂ: Data___________ Semnătura______________

228

nefiind de acord cu concluziile actului de control. anexând documentele de rigoare. SRL „A” consideră Decizia nr.________. Inspectoratul Fiscal din raionul ________ în persoana şefului __________. actul administrativ poate fi anulat.___ din ________ emisă de Inspectoratul Fiscal din raionul ________ ca fiind drept eronată. ___ din ________. în cazul în care este: ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii. în termen de 7 zile calendaristice. nr.(3) al aceleiaşi legi. La data de _________. în baza Actului de control nr. în conformitate cu art. precum şi prezumata diminuare a venitului impozabil în sumă de ______ lei. indicată în declaraţia vamală de export. ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenţei. s-a dispus încasarea impozitului pe venit diminuat pentru anul ____ în sumă de _____ lei. rezultată din aprecierea subiectivă şi incompletă a legislaţiei. în temeiul art.________. şi. în baza autorizaţiei nr.(1) al Legii contenciosului administrativ. în tot sau în parte. urmând a fi anulată în totalitate în baza cumulului următoarelor argumente. mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe. este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.a adoptat Decizia nr. a probelor puse la baza emiterii actului administrativ. a sancţionat-o cu amendă în mărime de ______ lei. majorare de întârziere în sumă de _____ lei şi amendă în sumă de _____ lei pentru diminuarea prezumată a impozitului pe venit. nr. ___ RECLAMANT: Societatea comercială „A” SRL or._____ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND REVOCAREA ACTULUI ADMINISTRATIV În fapt. nefondată. mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe exprimată prin nerepatrierea mijloacelor băneşti provenite din operaţiunile de export în valoare de ________ lei efectuate la data de ________ către „K” (firmă străină).JUDECĂTORIA ______________ or.________. manifestată prin înregistrarea operaţiunii de export în evidenţa contabilă în sumă de ______ lei. ______ din ________. 5 alin. nr. din ________. SRL „A”.________. str. str. Inspectorul Fiscal Principal al Inspectoratului fiscal din raionul _________. str. destinatar „Q” (firmă străină).________. iar nu suma de ______ lei._______. Prin Decizia nr.2 şi 3 (a) ale Legii cu privire la repatrierea mijloacelor băneşti. SRL „A” a fost recunoscută culpabilă de încălcarea art. 26 alin. 229 . În urma controlului efectuat s-a întocmit Actul de control nr. _______. 216 alin. în persoana __________. În conformitate cu art. a efectuat un control fiscal prin contrapunere la SRL „A”. în care autoritatea de control indică prezumata încălcare de către SRL „A” a Legii cu privire la repatrierea mijloacelor băneşti.8) al Codului fiscal al Republicii Moldova. ___ din _________ a Inspectoratului fiscal din raionul _________.___ asupra cazului de încălcare fiscală comisă de SRL „A”.___ PÂRÂT: INSPECTORATUL FISCAL DE STAT _________________________ or. a prezentat în scris argumentarea dezacordului.

în baza Contractului nr. transferând către SRL „C” toate drepturile.L „A” a fost substituit de SRL „C” din momentul încheierii contractului de cesiune din ________. ___ din ________. la data de _________ SRL „A” vinde bunurile cumpărate. ______ din ______ . inclusiv şi drepturile accesorii pe care le avea faţă de „K”. SRL „A” a procurat de la SRL „B” mărfuri identificate ca____________în sumă de ______ lei. Reglementări similare sunt prescrise şi de art.556 alin. – noul creditor fiind SRL „C”. care stabileşte că odată cu semnarea prezentului contract se anulează datoriile „K” în sumă de _____ lei faţă de SRL „A” şi apare datoria „K” în sumă de ______ lei faţă de SRL „C”. în baza contractului de vânzarecumpărare nr. • trebuie să fie trasă la răspundere persoana respectivă pentru săvârşirea de încălcare fiscală. ___ al contractului de cesiune din ________. Odată cu cesiunea creanţei.556 – 566 din Codul civil. iar. În conformitate cu contractul nr. destinatar fiind compania „Q”. în raporturile apărute cu firma „K”.R.(3) din Codul civil şi art. SRL „A” a pierdut dreptul de a cere executarea creanţei. La examinarea cazului de încălcare fiscală Inspectoratului fiscal din raionul ____________.Potrivit art. 558 al Codului civil al Republicii Moldova potrivit căreia drepturile de creanţă se transmit cesionarului aşa cum există la momentul transmiterii. 247 al Codului fiscal. operaţiunea fiind justificată prin declaraţia vamală de export nr. S. cu respectarea art. Prin urmare. de la nerezidentul „K” executarea obligaţiilor de plată a datoriei creditoare în sumă de ______ lei.____. Ulterior. s-a schimbat creditorul ca element al raportului obligaţional apărut cu „K”. Potrivit prevederilor art. ___ al contractului de cesiune. Astfel. iar SRL „C” dobândeşte creanţa în sumă de _______ lei şi devine noul creditor al societăţii „K”.1) al Codului civil al Republicii Moldova în temeiul cărora cedentul este substituit de cesionar în drepturile ce decurg din creanţă din momentul încheierii contractului de cesiune. contra sumei de ______ lei firmei „ K” din Republica _________. Potrivit dispoziţiilor convenţiei vizate. • există alte circumstanţe pentru soluţionarea justă a cazului. Seria ____ şi Seria _____ din _________. din momentul semnării contractului SRL „A” cedează. Efectele legale produse de cesiunea de creanţă sunt materializate în art. asupra cesionarului trec garanţiile şi alte drepturi accesorii. precum şi nu a clarificat şi alte circumstanţe pentru soluţionarea justă a cazului. în locul SRL „A”. ___ din ________. ___ care precizează că „K” se va achita cu noul creditor – SRL „C”. persoana care examinează cazul de încălcare fiscală este obligată să clarifice dacă: • a avut loc într-adevăr o încălcare fiscală. o încălcare fiscală. în urma încheierii contractului de cesiune a creanţei între SRL „A” şi SRL „C”. Întru confirmarea creanţei şi a dreptului de a cere executarea ei. trebuie să fie trasă la răspundere. nu a clarificat dacă SRL „A” a comis. ____ al contractului de cesiune din ________. ___al convenţiei vizate sunt confirmate şi prin art. ca efect. într-adevăr. Prevederile art. Astfel. Executarea de către părţi a obligaţiilor cesiunii de creanţă este confirmată prin Actul de primire-predare a creanţei în conformitate cu prevederile contractului de cesiune din ______. în conformitate cu art. 556 alin. SRL „A” a remis SRL „C” toate actele aferente creanţei. 230 . art. s-a stabilit că SRL „C” dobândeşte dreptul de a cere. la data de ________ SRL „A” a încheiat cu SRL „C” un contract de cesiune de creanţă. Efectele enumerate sunt recunoscute şi de dispoziţia art. ___ din ________ şi a facturilor fiscale.

Raportând reglementările vizate la circumstanţele faptice probate documentar. 26 din Legea contenciosului administrativ SOLICITĂM: A admite acţiunea. din momentul încheierii contractului de cesiune nu mai este subiect al obligaţiei. A recunoaşte ilegalitatea şi a anula Decizia nr. 17. prestării de servicii în străinătate. dreptul de a încasa mijloacele băneşti aferente exportului efectuat a fost cedat şi aparţine SRL „C”. 8. nu poate fi calificat drept subiect al obligaţiei fiscale.3. a mijloacelor băneşti aferente exportului de mărfuri.Conform art. În conformitate cu art. 16. în temeiul art. ___ din _________ emisă de Inspectoratul Fiscal din raionul _________. precum şi a altor operaţiuni şi tranzacţii externe în conturi deschise la băncile autorizate în Republica Moldova. în care a activat SRL „A”.___ din _________ a Inspectoratului Fiscal din raionul _______. volumul mijloacelor fiind indicat în declaraţia vamală. 21. În drept. repatrierea mijloacelor băneşti – este încasarea de la nerezident. 166. art.2 din Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti. este ilegală Decizia nr. 5. în condiţiile legale şi convenţionale. şi în lipsa dreptului de a încasa mijloacele băneşti aferente exporturilor de mărfuri efectuate.14 din Legea contenciosului administrativ. care a rămas fără răspuns. prin cererea prealabilă din ________. 32. SRL „A” a solicitat revocarea în totalitate a Deciziei nr. respectiv. se confirmă incontestabil că SRL „A” nu este creditorul firmei „K”.__ din _______ a Inspectoratului Fiscal din raionul _________ prin care SRL „A” este recunoscută culpabilă de încălcarea termenului de repatriere a mijloacelor băneşti provenite din tranzacţiile economice externe şi sancţionată cu amendă în mărime de ______ lei. mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe. ceea ce denotă că SRL „A” nu este responsabil de repatrierea mijloacelor băneşti şi. 167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova. în termenul stabilit.28. 25. iar costul serviciilor prestate – în documentele confirmative. Prin urmare. ANEXĂ: Data ____________________________ Semnătura _____________________________ 231 .

iar la data de _______.___ PÂRÂT: BIROUL VAMAL _____________ or. rezultat din aprecierea subiectivă şi incompletă a legislaţiei în vigoare şi a probelor puse la baza emiterii actului. SRL „A” a importat pe teritoriul Republicii Moldova trei unităţi de transport. în data de _______._____ -_____. destinate includerii în capitalul statutar (social) în modul şi în termenele prevăzute de legislaţie. ca fiind eronat.__________. precum rezultă din materialele cauzei. lipsit de suport normativ şi faptic.___ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULITĂŢII ACTULUI ADMINISTRATIV În fapt. în baza declaraţiilor vamale nr. prin Actul constatator nr. SRL „A” îşi manifestă dezacordul şi contestă Actul constatator nr. fiind calculate şi încasate drepturi de import în cuantum de _____ lei TVA (codul tipului drepturilor de import 030). nr.____ din _______._____ privind majorarea aportului social din ________. în baza cumulului următoarelor circumstanţe şi motive: Astfel. serviciilor şi pentru livrările de mărfuri. Deciziei Camerei Înregistrării de Stat din ________ privind operarea modificărilor în actele de constituire a SRL „A” şi a Certificatului constatator emis în acest sens.________._______ din __________. pentru a fi introduse în capitalul statutar al SRL „A” cu suma de ________ lei.__________. ____lei taxă vamală (codul tipului drepturilor de import 020).__ din _______ „privind calculul drepturilor de import/export” emis de BIROUL VAMAL _________.___ RECLAMANT: Societatea comercială „A” SRL or. în temeiul facturii fiscale Seria nr. în baza declaraţiilor vamale nr. 232 .103 din Codul fiscal al Republicii Moldova. concluzionând neachitarea drepturilor aferente importului mijloacelor de transport în suma calculată şi încasată în baza actului administrativ contestat. servicii efectuate de către subiecţii impozabili. a importat în Republica Moldova trei unităţi de transport în vederea introducerii acestora în capitalul statutar al Societăţii.__________. fabricate în anul ____. nr. BIROUL VAMAL ________ reţine că SRL „A”. str. str. care constituie rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova pentru activele materiale a căror valoare depăşeşte 3000 de lei pentru o unitate şi al căror termen de exploatare depăşeşte un an.28 al Codului vamal al Republicii Moldova.__ din __ „privind calculul drepturilor de import/export” emis de BIROUL VAMAL ________.______ . ____ lei taxă proceduri vamale (codul drepturilor de import 010). SRL „A” a fost recunoscută culpabilă de încălcarea dispoziţiei art. fabricat în anul ______. la data de ________.CURTEA DE APEL ____________ or. în temeiul procesului-verbal al asociaţilor nr. două unităţi de modelul ______. iar în total _____ lei.________. TVA nu se aplică la importul mărfurilor. Potrivit art. str. Prin prezenta acţiune. nr. aceste unităţi de transport au fost înstrăinate SRL „B”. diferenţele totale încasate în baza Actului constatator privind drepturile de import constituind suma de ____ lei. pentru încălcările imputate fiind aplicate penalităţi în sumă totală de _____ lei.________. În vederea motivării juridice a Actului constatator. urmând a fi revocat în totalitate. şi un camion de modelul ______. nefondat.

1. la cota stabilită de art.118 din Codul fiscal al Republicii Moldova. ______ .102.______. Astfel.95 din Codul fiscal al Republicii Moldova. subiecţii impozabili stipulaţi la art. Prin urmare. Totodată.94 lit.1997 „Cu privire la tariful vamal”. precum rezultă din Declaraţia privind TVA depusă de SRL „A”.118 Din Codul vamal al Republicii Moldova statuând că mărfurile care trec frontiera vamală se supun taxei vamale conform Legii nr.11. ceea ce denotă incontestabil achitarea TVA şi lipsa restanţelor la acest impozit faţă de bugetul de stat.117 din Codul vamal al Republicii Moldova.1380-XIII din 20. ca drept de import taxa vamală. Conform Declaraţiilor vamale nr. În contextul enunţat.115. obiectul impozabil al SRL „A” cu TVA din livrarea efectuată a fost calculată. care se determină ca diferenţă dintre sumele TVA achitate sau care urmează a fi achitate de către consumatori pentru mărfurile.4. suma TVA. se percepe. conform căruia taxele vamale se aplică în baza anexei nr.1997 stipulează în mod expres. stabilită. se recunoaşte în mod expres că poziţia tarifară a mărfurilor importate de către SRL „A” conform Nomenclatorului mărfurilor din Republica Moldova constituie 8704. conform art.____ din __________ în sumă de _______ lei. serviciilor (inclusiv TVA la valorile materiale importate) folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător în perioada fiscală respectivă. serviciile livrate lor şi sumele TVA achitate sau care urmează a fi achitate furnizorilor la momentul procurării valorilor materiale. incontestabil se probează declararea şi achitarea TVA aferentă livrării impozabile realizate. În conformitate cu art. art. în cazul trecerii mărfurilor peste frontiera vamală şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie. SRL „A”. conform art. ţinându-se cont de dreptul de trecere în cont conform art. în baza facturii fiscale. Inspectoratului Fiscal de Stat ________. inconsistent şi vizează încasarea repetată (dublă) a TVA. în data de _______. inclusiv TVA în sumă de ________ lei._______ din _______ şi din conţinutului Actului constatator nr.114.101 din Codul fiscal al Republicii Moldova. conform Actului constatator nr. declarată şi achitată ţinând cont de dreptul reclamantului la trecerea în cont a TVA pe procurările efectuate în perioada de referinţă. Potrivit art. care a fost stinsă reieşind din procurările avute de către SRL „A” conform anexei la Declaraţia TVA. or. şi să achite la buget pentru fiecare perioadă fiscală._______ din _________. poartă un caracter nefondat. această livrare a fost supusă înregistrării în Registrul de evidenţă a vânzărilor conform art.101-102 din Codul fiscal al Republicii Moldova pe motivul scutirii de TVA la importul activelor litigioase introduse în capitalul statutar. că taxa vamală nu se percepe la importul autovehiculelor specificate la poziţiile tarifare 8702 şi 8704. Nota de aplicare a Anexei nr. TVA calculată din vânzările perioadei fiscale în care a avut loc înstrăinarea constituie suma de ________lei. cu termenul de exploatare de până la 7 ani. aferente importului. respectiv.1 la Legea nr. în calitate de vânzător. 1380-XIII din 20. reprezintă obiect impozabil cu TVA reprezentând rezultatul activităţii acesteia de întreprinzător. ca subiect impozabil. iar la data importului 233 .96 din Codul fiscal al Republicii Moldova. care face parte integrantă la Legea vizată. calcularea şi încasarea de către BIROUL VAMAL _______ a TVA. contribuabilul SRL „A” la importul unităţilor de transport destinate introducerii în capitalul statutar al întreprinderii nu a operat trecerea în cont a TVA la importul mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova în corespundere cu dispoziţiile art. art. fapt consumat prin calcularea TVA aferentă livrării. înstrăinează autoturismele menţionate către SRL „B” la suma de ______ lei. pornind de la considerentul că anii producerii autocamioanelor introduse pe teritoriul Republicii Moldova sunt _____ şi ______.a) sunt obligaţi să declare. şi a penalităţii pentru întârzierea achitării acesteia. În corespundere cu art. Seria nr. livrarea realizată de către SRL „A”. la data de ________. în mărime de ________ lei. prin punctul 2 al acesteia. Totodată.Respectiv.11.

stabilite de legislaţie. cu privire la tariful vamal în situaţia descrisă. or. calcul ce probează achitarea corectă de către reclamant a taxei proceduri vamale. în corespundere cu art. la data depunerii acţiunii în instanţa de judecată. conform art. denotă faptul că BIROUL VAMAL __________ a depăşit cadrul legal la calcularea taxelor vamale pentru importul efectuat.122 din Codul vamal al Republicii Moldova. De asemenea. în temeiul art. ___ din __________ „privind calcularea (recalcularea) drepturilor de import/export” emis de BIROUL VAMAL ___________ prin care SRL „A” i-au fost calculate drepturi de import în sumă totală de _______ lei. ceea ce constituie reieşind din valoarea indicată în Actul constatator contestat a mărfurilor (________ lei).3. înaintată în conformitate cu art. 26 ale Legii contenciosului administrativ. SOLICITĂM: A admite prezenta cerere. art166. În drept. Astfel. 25. baza de calculare a taxei pentru proceduri vamale o constituie valoarea în vamă a mărfurilor sau taxele fixe. iar. însă cererile.4 al Legii cu privire la tariful vamal. SRL „A” a solicitat revocarea în totalitate a Actului constatator nr. 167 din Codul de procedură civilă. exceptează imperativ SRL „A” la calcularea şi achitarea taxei vamale contestate în mărime totală. „____” din „__________” „privind calcularea (recalcularea) drepturilor de import/export”. 14.2 – parte integrantă la Legea nominalizată care prevede că.4% din valoare în vamă. conform anexei nr.(anul____) autocamioanele nu depăşeau termenul de exploatare de 7 ani. iar impunerea acestora de către autoritatea vamală implică manifestarea unei diligenţe insuficiente pentru aplicarea corectă a cadrului normativ în vigoare.14 al Legii contenciosului administrativ. au rămas fără răspuns. taxa pentru proceduri vamale reprezintă totalitatea serviciilor acordate de organele vamale în sfera activităţii vamale. 16. călăuzindu-ne de dispoziţiile art.121 din Codul vamal al Republicii Moldova. Prin cererea prealabilă din ______. taxa pentru proceduri vamale o constituie la mărfurile de peste 1000 de euro cuantumul procentual de 0. la vămuirea mărfurilor de import. dar nu mai mult de 1800 de euro. inclusiv penalităţile de ________ lei. 5. taxele pentru efectuarea procedurilor vamale se percep. şi cererea suplimentară din __________. suma de _______ lei. ANEXĂ: Data_________________ Semnătura_____________ 234 . A recunoaşte ilegalitatea şi a dispune revocarea Actului constatator nr.

68 lei.03.12. Prin actul contestat şi care se pretinde a fi cu putere juridică. declarândule în termen.75 ca dovadă a apariţiei obligaţiei vamale pentru SRL „CT”. Chişinău. Iniţial.(1) lit.12.2008.07ROBU1400E0017490 din 19. a fost perfectată declaraţia vamală primară nr. ale documentelor de însoţire care conţineau încadrarea oficială atribuită de autoritatea vamală a unui stat membru al UE: declaraţia 235 - .26 alin. bd. 3019I23690. Dacia. în conformitate cu prevederile art.a) şi lit. similară declaraţiei vamale.12. se impune anularea actului contestat. a fost perfectată declaraţia vamală primară nr. ale documentelor de însoţire. 49/6 CERERE DE CHEMARE ÎN INSTANŢA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV (PRIVIND ANULAREA ACTULUI ADMINISTRATIV ŞI ÎNCASAREA PREJUDICIULUI CAUZAT) La 04.Curtea de Apel ________ Colegiul de contencios administrativ Reclamant: SRL „ CT” reprezentată în baza procurii de avocatul V. poartă un caracter vădit ilegal în fond. Încadrarea tarifară a avut loc conform caracteristicilor descriptive ale mărfii. pentru marfa încadrată conform Nomenclatorului mărfurilor la Codul – 73089099. în urma unui control. pentru marfa încadrată conform Nomenclatorului mărfurilor la Codul – 73181590. Pârât: Biroul Vamal Chişinău mun. 167 241 – 14 din 18. Încadrarea tarifară a avut loc conform caracteristicilor descriptive ale mărfii. Circumstanţele relevante importului de mărfuri În luna decembrie 2007.2007. acesta fiind emis contrar procedurii stabilite de legislaţie. 3019I23634.12. care conţineau încadrarea oficială atribuită de autoritatea vamală a unui stat membru al UE: declaraţia vamală de export nr.2007 şi INVOICE nr. Actul administrativ relatat anterior. 73089099. reclamantul a fost obligat să achite la contul trezoreriei Biroului Vamal Chişinău. În susţinerea pretenţiilor. invocăm următoarele circumstanţe de fapt şi de drept: A.2007. drepturi de import în sumă de 178811. 73181630. la data de 21.2007. Prin urmare. colaboratorii Biroului Vamal Chişinău au întocmit Actul constatator nr.N. au fost perfectate declaraţiile vamale primare: la data de 20. reclamantul a importat în RM trei loturi de marfă.c) din Legea contenciosului administrativ. 73182200.

76072091. este important să se reţină că reclamantul a achitat toate drepturile de import. care. obligaţiile vamale în raport cu marfa importată în luna decembrie 2007. În toate aceste trei cazuri de import.2007. şi achitarea drepturilor de import. este important să se reţină că. reflectate anterior. conform Nomenclatorului mărfurilor a avut loc inclusiv şi la perfectarea declaraţiilor vamale complementare şi a declaraţiilor privind valoarea în vamă a mărfurilor. precum şi descoperirea fraudelor vamale. încadrarea mărfurilor a avut loc conform Convenţiei Internaţionale privind Sistemul armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. în lipsă de competenţă 1. 39201026. 127/2 alin. conform Nomenclatorului mărfurilor. 169685 – 15 din 21. Actul constatator a fost emis contrar procedurii stabilite. Astfel.12.11. 82041100. la data de 24. se echivalează cu o încălcare a drepturilor garantate prin art. respectarea condiţiilor. 73182200.2005.30 al Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al RM (în continuare CV). la 14. încheiată la Bruxelles. articolul respectiv din Convenţie are menirea să protejeze 236 . Or.12. Prin urmare.2004.06. 167241 – 13 din 18. Încadrarea corespunzătoare a mărfurilor. 73269060. B. a competenţei. a fost perfectată declaraţia vamală primară nr. fiind incluse şi în circuitul civil pe teritoriul RM. Pentru a se reveni asupra „situaţiei de fapt” şi pentru a efectua un control vamal suplimentar după „acordarea liber de vamă” şi plasarea mărfii în circulaţie.(1) lit. 73181499. organul vamal urma să aibă la dispoziţie şi să se bazeze pe circumstanţe excepţionale şi pe unul din temeiurile limitative prevăzute de lege. potrivit art. Potrivit p.128 alin. 3019I23932 pentru marfa încadrată conform Nomenclatorului mărfurilor la Codul – 73012000. termenelor legale. a) şi alin.01.1983. peste perioada reglementată prin lege. reclamantul a calculat cuantumul drepturilor de import bazându-se pe elementele de taxare stabilite la data apariţiei obligaţiei vamale. (2) CV. constituie un abuz care. 07ROBU1400E0018494 din 21. potrivit art. În speţă. 39211310. controlul vamal are drept scop prevenirea încălcării reglementărilor vamale.2007. controlul vamal vis-à-vis de importul efectuat de reclamant. 112 – XV din 22. ale documentelor de însoţire care conţineau încadrarea oficială atribuită de autoritatea vamală a unui stat membru al UE: declaraţie vamală de export nr. 72107090. (1) lit. În cadrul controlului vamal a fost verificată schema tehnologică de prelucrare a declaraţiei vamale.12. prin „acordarea liber de vamă” organul vamal a confirmat legalitatea vămuirii mărfii.2007. 07ROBU1400E0017802 şi INVOICE nr.(4) CV. pentru efectuarea controlului. încadrarea corespunzătoare.12.04. în esenţă.2006. rezultă că. extinderea de către autorităţile statului. în vigoare pentru Republica Moldova din 01.2007 şi INVOICE nr. iar mărfurile importate au primit liber de vamă. 73181590. datorită Legii de aderare nr. 70193900.127 alin. În conformitate cu prevederile art. 73181630. Din circumstanţele de fapt şi de drept. Încadrarea tarifară a avut loc conform caracteristicilor descriptive ale mărfii.vamală de export nr.(1) CV.1 Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor şi a Libertăţilor Fundamentale.1140 din 2. În conformitate cu prevederile art. s-a încheiat în momentul punerii în circulaţie a mărfurilor.197 alin. au luat naştere la data înregistrării declaraţiei vamale de import.a) CV. s-au stins datorită achitării plăţii.

în conformitate cu principiile unei societăţi democratice. 127 CV rezultă că plătitorul vamal la cunoştinţă de cuantumul obligaţiei vamale prin declaraţia vamală acceptată şi înregistrată de către organul vamal. după caz. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. potrivit art. (6) art. sunt supuse „supravegherii vamale”: a) mărfurile.02.03. 03 din 05.02. Prin urmare.05. În conformitate cu prevederile p. 127 CV (!!!).2008.2008.2005) a fost emis anume în baza art. au fost „controlate” nu numai importurile ce rezultă din actul constatator. ca acestea să fie aplicate în mod efectiv şi concret. nu se conţin date visà-vis de norma de drept care le-a permis colaboratorilor vamali să intervină cu un aşa-numit „control” şi ce fel de control a fost efectuat. 2 alin. b) mărfurile şi bunurile aflate în regim suspensiv. În situaţia creată ne rămâne să presupunem că „controlul” a fost efectuat avându-se la bază art. în Actul constatator nr. dar lipsesc şi temeiurile care ar fi permis efectuarea unui control cu întocmirea actului constatator. Prin urmare. c) navele sub pavilion străin şi aeronavele străine. colaboratorii Biroului Vamal Chişinău insistă că. Din act mai rezultă că acest control a fost efectuat în baza art. mijloacele de transport şi bunurile nevămuite la intrarea în ţară. Or.1140 din 02.127 din Codul vamal. cu valorile organizării sociale comune statelor membre ale Consiliului Europei. În acest sens. 127 CV şi constă în faptul că. În speţă. până la etapa „supravegherii vamale”. În asemenea mod. atribuţiile respective rezultă din „activitatea vamală”. în perioada 05. afirmăm că organul vamal a interpretat şi a aplicat incorect prevederile art. Or.drepturile şi libertăţile prevăzute de Convenţie. Acest act a fost întocmit prin depăşirea atribuţiilor acordate organului vamal vis-à-vis de activitatea SC „CT” SRL. Excepţia de la această regulă se conţine la alin.(1) CV. 46 al Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al RM.2005 (MO. 75 din 04. (5) art.2008 – 26. 127 CV. pe aeroporturi.2008.225. Prin Actul de control nr. 191 CV.02. Controlul efectuat de Biroul Vamal Chişinău. în „cazul unor diferenţe ulterioare sau în situaţia încheierii din oficiu. pentru efectuarea controlului. a unui 237 . 127 CV.02. 92-0 din 27. nr. Relevant este faptul că. este relevant că „controlorii” au supus „auditului postvămuire” o perioadă nelimitată de timp. Ordinul cu privire la aprobarea actului constatator întocmit de organul vamal. implică încălcarea procedurii de emitere a actului contestat. pe timpul staţionării în apele teritoriale sau în porturi şi. 191 CV şi a ordinului de control nr. dar şi multe altele. Aceasta este foarte important. 0001735. pe baza preeminenţei şi supremaţiei „DREPTULUI”. nu numai că a expirat termenul. se evidenţiază faptul că nu au existat temeiurile prevăzute de art. care. În acest sens. au efectuat controlul activităţii economico.11. Din alin.financiare a SC „ CT” SRL. În speţă. în interiorul căruia putea fi efectuat controlul vamal.2008. întocmit la 26. pentru a se putea elucida în ce măsură a fost respectat „principiul preeminenţei” dreptului în activitatea reprezentanţilor statului. 71-73/253 din 20. nu a existat niciunul din temeiurile reglementate prin actele normative pentru a se considera că mărfurile importate de reclamant s-au aflat în perioada efectuării controlului sub „supraveghere vamală”. îşi are limitele sale şi pot fi realizate. este logic să conchidem că lipsa temeiurilor prevăzute de art.04. după caz. fără declaraţie vamală. constituie o imixtiune ilegală a autorităţilor statului în activitatea unui agent economic.

rezultă că un act constatator poate fi întocmit doar în baza art. pentru moment.191 CV. Acest lucru este firesc. Să admitem. Prin conţinutul aceluiaşi Act de control se poate constata că.02. în cazul importului de mărfuri din luna decembrie 2007. întocmit la 26. În acest caz. regimurile vamale suspensive sunt operaţiuni cu titlu temporar. Or. organul vamal este în drept să efectueze controale. implică lipsa competenţei organului vamal de a efectua „controlul” propriu-zis.(1) art. Prin urmare. organul vamal nu a fost în drept să emită actul constatator în situaţia prevăzută de art. 238 . 191 CV. şi aşteptăm să se demonstreze contrariul. 0001735. ”în limita competenţei sale”. Lipsa competenţei de a întocmi actul constatator contestat prin prisma absenţei temeiurilor prevăzute de art. administrativă. 127 CV. reflectată anterior şi care şi-a găsit originea în răspunsul la cererea prealabilă. Pentru a aprecia critic poziţia pârâtului. legislaţia RM sau acordurile internaţionale la care acesta este parte nu sunt respectate sau sunt respectate parţial”. nu rezultă că „controlul activităţii economico-financiare” a întreprinderii se poate finaliza cu emiterea unui act constatator. plătitorul vamal la cunoştinţă de noua obligaţie vamală pe baza actului constatator întocmit de organul vamal”.2008 rezultă caracterul abuziv al „controlului”. Din Actul de control nr. penală) a persoanei vinovate. lipsa temeiurilor prevăzute de alin. emis doar în temeiul art. se constată încălcarea acordurilor internaţionale de către pârât şi nu de către SRL „CT”.regim vamal suspensiv.08 rezultă că Actul constatator nr. În speţă. din scrisoarea nr. Reamintim că. remarcăm următoarele. că pârâtul a avut totuşi dreptul să întocmească actul constatator reieşind din temeiurile prevăzute în art. generează răspunderea juridică (contravenţional-vamală.1401 datată cu 07. 2. Din conţinutul art. În speţă. vis-a-vis de faptul că nu au existat temeiuri de a se considera că reclamantul nu a respectat legislaţia naţională sau acordurile internaţionale. (1) art. poate fi întocmit. aprobat prin Ordinul Directorului General al Serviciului Vamal nr.2008 a fost întocmit în baza art.75 din 04. (1) CV. 29 alin.04. 191 CV. a activităţii economico-financiare. 191 CV. 191 CV. Prin urmare. 92-0 din 27. nu poate fi vorba de alt ceva decât „plasarea mărfii în circulaţie liberă”. 127 CV a fost confirmată şi de pârât prin răspunsul primit la cererea prealabilă.03. a persoanelor care trec mărfuri peste frontiera vamală în situaţia în care „există temeiuri de a se considera că. până la iniţierea propriu-zisă a controlului nu au existat indici care ar fi întruchipat forma „temeiurilor rezonabile.” de a se presupune cel puţin că reclamantul nu a respectat legislaţia naţională sau acordurile internaţionale. 127 CV.2005. 127 CV. Acest fapt rezultă din conţinutul preambulului Ordinului respectiv şi chiar din conţinutul art. Din această excepţie. ce au drept efect suspendarea totală sau parţială de drepturile de import sau export. Astfel. 3.191 CV. Afirmăm. potrivit art. se impune o întrebare firească: care au fost temeiurile? Potrivit alin. Actul constatator. pretinsele încălcări ale legislaţiei naţionale sau ale tratatelor internaţionale la care RM este parte.04.

în mod oficial. Republica Moldova are nu numai dreptul dar şi obligaţia să se conforme normelor şi practicii internaţionale în domeniul activităţii vamale. capitolelor.2003. şi statisticile de producţie. Prin prisma acordurilor internaţionale pe care le-a încheiat.să utilizeze toate poziţiile şi subpoziţiile sistemului armonizat. Prin urmare. potrivit cărora Republica Moldova s-a obligat: . cu situaţia prevăzută de art. colectării. Convenţia fiind ratificată prin Legea de aderare nr. format din 6 cifre. Printre acestea fiind şi „dorinţa facilitării.Reamintim că. prin care. precum şi codurile numerice aferente acestora. care îl examinează şi care face recomandări în vederea soluţionării acestuia. se insistă că marfa care a fost importată şi încadrată la 15 coduri numerice conform Sistemului armonizat de denumire şi codificare. orice litigiu între părţile contractante cu privire la interpretarea sau aplicarea Convenţiei se soluţionează. (1) art. în special a celor privind comerţul internaţional”. pe cât e posibil. În conformitate cu alin. La elaborarea Convenţiei (vezi preambulul) „s-a avut în vedere că este important să se dispună de date exacte şi comparabile în scopul negocierilor comerciale internaţionale” precum şi că „Sistemul armonizat este destinat să favorizeze stabilirea unei corelaţii cât mai strânse între statisticile comerciale de import şi de export.să aplice normele generale de interpretare a sistemului armonizat. potrivit alin. urmează să se ţină cont că. urma a fi încadrată doar la un singur cod – 9406000.54 din 26. poziţiilor şi subpoziţiilor sistemului armonizat. În acest sens. orice litigiu care nu se soluţionează astfel se aduce.2 din Convenţie.1 şi p. adoptată la Bruxelles. în data de 14.03. Conţinutul preambulului Convenţiei prevede condiţiile şi scopurile care au determinat părţile contractante la semnarea Acordului. potrivit art. face trimitere la Hotărârea Guvernului nr. organele vamale ale RM nu au fost în drept să modifice încadrarea codurilor numerice a mărfii care. 3 (obligaţiile părţii contractante) p.2 alin. Ne confruntăm. capitole şi subpoziţii şi să nu modifice domeniul de aplicare a secţiunilor.01. pe de o parte. în cazul în care Convenţia privind Nomenclatura. în susţinerea poziţiei sale. 75 din 04. la soluţionarea litigiului. 10 Convenţie. Astfel. a avut loc conform Sistemului armonizat prin intermediul autorităţii vamale a unui stat membru a UE. de către părţile în litigiu. Prin Actul corespunzător nr. 10 Convenţie. Republica Moldova participă la colaborarea internaţională în domeniul activităţii vamale. se aplică acordul internaţional. fără completări sau modificări. menţionată anterior.04.2006.(2) CV. loturi de marfă din România. (2) al art. În situaţia în care autoritatea vamală a RM nu acceptă încadrarea respectivă urmează să se iniţieze procedura de soluţionare a litigiilor prevăzută de art. comparării şi analizei statisticilor. În viziunea noastră.2004. este de prisos a demonstra că. precum şi toate notele de la secţiuni. activitatea vamală urmează să se desfăşoare în conformitate cu normele şi cu practica internaţională. în luna decembrie 2007. prin negocieri directe între părţile respective. în vigoare din 01. ţară membră a UE. 239 . a avut loc încadrarea mărfii conform Convenţiei internaţionale privind sistemul armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor. în faţa Comitetului Sistemului armonizat. Pârâtul. aşadar. pe de altă parte”. reamintim că SRL „ CT” a importat.2008. cel mai bun mijloc de a ajunge la rezultatele dorite”. 10 din Convenţie. s-a dovedit a fi un instrument eficient în atingerea unora dintre aceste obiective. fiecare din 8 cifre. .01. inclusiv „având în vedere faptul că.2004.112-XV din 22.06. Marfa a fost însoţită de documente cu putere juridică internaţională.

200. Mijloacele financiare ridicate de la contul reclamantului constituie „o valoare patrimonială” în sensul art. la soluţionarea neînţelegerilor. diferendului. pârâtul încearcă să se distanţeze de standardele comunităţii internaţionale.04. este inadmisibilă aplicarea neuniformă a Sistemului armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor. Italia). impune obligaţia statelor contractante de a respecta dreptul de proprietate al persoanelor fizice şi juridice. Or. la 24. 1 al Primului Protocol Adiţional la Convenţie. În situaţia în care autorităţile RM nu sunt de acord cu încadrarea tarifară oficială.06. C.” a haosului în ceea ce priveşte „corelaţia între statisticile comerciale de import şi de export. este relevant faptul că problema ce ţine de aplicarea Sistemului armonizat de denumire şi codificare a mărfii nu poate fi pusă în sarcina reclamantului. 1 din Primul Protocol Adiţional la Convenţie. conform art.2000. Respectiv. 240 . urmează să fie respectată preeminenţa normelor de drept.1 din Protocolul nr. pe de o altă parte” această atitudine poate pune la îndoială calitatea RM de membru al multor alte organisme internaţionale.12.05. atribuită de autoritatea vamală a României urma să se procedeze. cazul Carbonara Ventura v.1 înscrie condiţiile în care privarea de un bun nu reprezintă o încălcare a dreptului titularului. pe de o parte. Partea a doua a art. dacă se insistă asupra haosului în „sistemele comerciale de denumiri şi de codificare a mărfii. Cu referire la aceleaşi „condiţii” Curtea Europeană a evidenţiat că. dar şi ca ele să fie accesibile.04. Acest acord a fost încheiat în baza instrumentelor relevante ale Consiliului de Cooperare Vamală. această normă a textului Convenţiei.1953. enunţă principiul general al necesităţii respectării dreptului de proprietate: „orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale”. Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României au încheiat un acord de cooperare vamală. Prima normă de ordin general. Amuur vs Franţa). „Pentru asigurarea aplicării corecte a legislaţiei vamale”. prevăzută în primul alineat al articolului menţionat.2000. Astfel. pentru a justifica privarea de proprietate. a litigiului. în special Recomandarea privind asistenţa reciprocă din 05. unul dintre principiile fundamentale ale unei societăţi democratice (Hotărârea CEDO din 25. Prima condiţie impune nu numai simpla existenţă a unor norme pentru a justifica o privare de proprietate. şi statisticile de producţie. după caz. de către statele semnatare a acordului.1996. Or. 16 al Acordului dintre Guvernul RM şi Guvernul României din 24. urmează a se ţine cont că.Prin actul constatator. Altfel spus. La soluţionarea litigiului. precise şi previzibile (Hotărârea CEDO din 30. acelaşi reclamant nu a fost în drept să schimbe încadrarea tarifară care a dobândit un caracter oficial cu aportul autorităţii vamale a României. punând piedici în onorarea obligaţiilor pe care RM şi le-a asumat odată cu ratificarea Convenţiei respective. Prin actul constatator contestat şi punerea acestuia în executare a fost violat grav dreptul garantat prin art. cu atât mai mult că ambele state au ratificat Convenţia de la Bruxelles. potrivit modului stabilit.

e) din Legea contenciosului administrativ.2008 ca fiind emis contrar prevederilor legii şi cu încălcarea procedurii stabilite. 3. (1) lit. 8.Din cele relatate anterior.75 din 04. (1) lit. încasată în baza actului administrativ contestat. Anularea Actului constatator nr. 2. 5. A încasa cheltuielile de judecată. inclusiv ale art. 25 alin. A obliga pârâtul să restituie suma de 178 811. 26 alin.03.b). 4. 5.68 lei. A suspenda executarea Actului constatator nr. Admiterea acţiunii. SOLICIT: 1.75 din 04. În baza celor relatate. 21.03. Data_____________ Semnătura__________________ 241 . 3. rezultă că pârâtul – autoritate a statului – a violat dreptul de proprietate pe care îl deţine reclamantul prin depăşirea condiţiilor care ar justifica privarea de proprietate. a prevederilor normelor de drept invocate.2008. a) şi lit. 1.

Ordonanţa dată am primit-o prin poştă la ____________________. Consider ordonanţa contestată ca parţial ilegală şi care urmează a fi modificată din următoarele considerente. exclude prelungirea procedurii de urmărire penală". Conform art. însă acesta urmează a fi liberat de răspundere penală în legătură cu schimbarea situaţiei. între orele 2-3.362 alin.58 CP.schema locului reţinerii. Astfel.(2) din Legea nr. potrivit art. Consider că temeiurile de drept care au fost invocate în ordonanţa contestată nu corespund cadrului normativ-juridic ce se referă la statutul juridic al solicitanţilor de azil. . fără a dispune de paşaportul stabilit.procesul-verbal de cercetare la faţa locului din ____. a avut intenţia să ajungă în mod ilegal în una dintre ţările Europei Occidentale. ____________________ a recunoscut vina în săvârşirea infracţiunii incriminate. 275 (3) din Codul de procedura penală al RM. S-a stabilit ca. nu 242 . cetăţeanul Irakului. dar a conştientizat caracterul ilegal al acţiunilor sale. conchid că _____________ a săvârşit infracţiunea prevăzută de art. _______________ a depus cerere de acordare a azilului în Republica Moldova.actul de primire-predare nr.procesul-verbal de control corporal din ____. Nu a ştiut că pentru trecerea ilegală de frontieră survine răspunderea penală. Fiind recunoscut şi audiat în calitate de învinuit.270 din 18. 313 DIN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ) Prin ordonanţa din ________ emisă de procurorul ________________ a fost dispusă încetarea urmăririi penale în privinţa lui _________________ în baza art. Analizând în cumul materialele cauzei penale. În speţă. în baza art. vinovăţia sa se dovedeşte şi prin: . dinspre România. pe faptul trecerii ilegale a frontierei de stat de către ______________________. a trecut ilegal frontiera de stat a Republicii Moldova prin Biroul Vamal _____________. însă şoferul care-i transporta în tir le-a schimbat traseul. . Chiar dacă învinuitul ___________ şi-a recunoscut deplin vina în săvârşirea faptei incriminate.Procuratura Republicii Moldova Dlui_____________ În interesele lui ________________ De la: avocatul ______________ PLÂNGERE (ÎN ORDINEA ART. la data de _______________.2008.12. la __________. În ordonanţa dată se menţionează : „că urmărirea penală în cauza dată a fost pornită la ______.9 alin. . _______________. fund ajutat de o persoană necunoscută de origine turcă. 58 din Codul penal. una din circumstanţele care exclude urmărirea este cazul în care fapta nu întruneşte elementele infracţiunii. declarând că. (1) CP. conform art. fără autorizarea trupelor de grăniceri sau a organelor vamale şi evitând controlul Secţiei Control de Frontieră Leuşeni a Serviciului Grăniceri.62 (1) CP. _____. circumstanţă. care.

2. fără paşaportul stabilit sau fără autorizaţie. art. care stabilesc că "Acţiunea prezentului articol nu se extinde asupra cetăţenilor străini veniţi în Republica Moldova. sub rezerva prezentării lor fără întârziere la autorităţi pentru a le expune motivele.362(4) din Codul penal al RM." Această prevedere – a unei legi speciale – trebuia să fie aplicată în cazul dat.” Organul de urmărire penală nu a luat în considerare nici prevederile alin.285 ordonanţa de încetare a urmăririi penale trebuie să cuprindă.(5) art. Din considerentele menţionate supra.31 al Convenţiei privind statutul refugiaţilor. pe motivul intrarii sau şederii lor ilegale. SOLICITĂM: 1.9 al Legii privind azilul în Republica Moldova. temeiurile de drept în acest caz nu au fost stabilite corect.270 din 18.1. nu poate fi reţinut nici caracterul ilegal al trecerii frontierei de către ________________pentru că acesta la data de ______________a solicitat azil depunând o cerere la Direcţia Refugiaţi a Biroului Migraţie şi Azil din cadrul MAI.275 (3). recunoscute ca valabile.362 (4) CP al RM. date privind persoana şi fapta la care se referă încetarea.9 din Legea privind azilul în Republica Moldova nr. 285(5) şi 313 din Codul de procedură penală al RM. Admiterea plângerii. sosind direct din teritoriul unde viaţa sau libertatea lor erau ameninţate în sensul prevăzut de art. refugiaţilor care. ale intrării sau prezenţei lor ilegale.12.1 al Convenţiei privind statutul refugiaţilor. solicitantul cade sub incidenţa art. Tratamentul aplicat acestor persoane se va conforma standardelor internaţionale referitoare la drepturile omului şi prevederilor prezentei legi. Pornind de la specificul tratării solicitanţilor de azil. în vigoare pentru Republica Moldova din 2001. şi în baza art. Alin. precum şi temeiurile de fapt şi de drept pe baza cărora se dispune încetarea. pe lângă elementele prevăzute în art. În conformitate cu prevederile alin. articolul 31 p." De asemenea. intră sau se găsesc pe teritoriul lor fără autorizaţie.2008 stipulează imperativ că "Solicitanţii de azil nu vor fi sancţionaţi pentru intrare sau şedere ilegală pe teritoriul Republicii Moldova.(4) al art.255. art.362 CP al RM.există latura obiectivă şi cea subiectivă ale infracţiunii prevăzute de art. Avocatul Data_________________ _________________ 243 . stipulează că „Statele contractante nu vor aplica sancţiuni penale. Modificarea ordonanţei procurorului din ________ în privinţa lui ____________________ şi încetarea urmăririi penale în privinţa lui din motivul lipsei elementelor componenţei de infracţiune.9 din Legea privind azilul în Republica Moldova şi art. pentru a se folosi de dreptul de azil acordat de Constituţia Republicii Moldova. deci.(2) al art.

în procedura Parchetului de pe lîngă Înalta Curţe de Casaţie şi Justiţie din România. totodată. Solicităm amânarea procesului în legătură cu faptul că. Faptul că acţiunile intentate împotriva dlui _____________au fost anulate şi desfiinţate în instanţe superioare în urma atacării sentinţelor de condamnare ne permite să concluzionăm că în deciziile de condamnare emise în privinţa dlui _____________există o anumită imparţialitate şi părtinire. în privinţa dlui ______________ au fost intentate mai multe dosare penale. achitat pe motiv de eroare judiciară iar alte mandate de arestare emise în privinţa dânsului au fost anulate. către Direcţia Refugiaţi privind anularea deciziei Direcţiei Refugiaţi ca fiind neîntemeiată şi acordarea protecţiei umanitare în Republica Moldova. în care acesta a fost achitat. pentru ca aceasta să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate de apelanţi şi. solicitant de azil.Curtea de Apel Chişinău Avocatul_____________________ în interesele lui_______________ CERERE PRIVIND AMÂNAREA PROCESULUI ÎN CONFORMITATE CU ART. se află în curs de desfăşurare o acţiune intentată de dl _________________în vederea efectuării unui control al măsurilor dispuse de procuror în cursul urmăriri penale şi al soluţiilor adoptate. Atragem atenţia asupra faptului că. către Direcţia Refugiaţi privind anularea deciziei Direcţiei Refugiaţi ca fiind neîntemeiată şi acordarea protecţiei umanitare în Republica Moldova până la soluţionarea acţiunii intentate de către de către instanţa română. Ne întemeiem cererea pe prevederile art. considerăm că este oportună amânarea procesului până la obţinerea unei soluţii pe marginea cazului dlui ____________________. în România. pentru a-şi întemeia în drept soluţia». ulterior graţiat de preşedintele României. În Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Această concluzie relevă faptul că chiar procurorul care instrumenta cauza avea dubii în privinţa legalităţii acuzaţiilor înaintate dlui _____________. prin care dl __________ a fost condamnat la 14 ani privaţiune de libertate. Data________________ Semnătura_______________ 244 .208 DIN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ În procedura Curţii de Apel se află cauza intentată de ____________________. solicitant de azil. CEREM: Amânarea procesului în cauza intentată de _________. Din considerentele expuse şi pentru a asigura judecarea justă a cauzei. Dat fiind faptul că soluţia ce urmează a fi dată de instanţa română este de o importanţă fundamentală pentru justa soluţionare a prezentei cereri şi pentru a releva noi circumstanţe ce pot influenţa decizia de acordare a cererii de azil. se menţionează că «Procurorul a pus concluzii de admitere a ambelor recursuri şi de casare a deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe de apel.208 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova.

am venit în _________ pentru a-mi continua studiile în baza invitaţiei. nu am fost membru al niciunui partid politic. apartenenţă la un anumit grup social sau opinie politică. prin prezenta. nr. În Moldova. religie. _______________-. ____________________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU ANULAREA DECIZIEI NR. am prezentat paşaportul seria _________ emis de către Ministerul Afacerilor Interne al Iordaniei la data de _________. __DIN _____ A DIRECŢIEI REFUGIAŢI ŞI ACORDAREA STATUTULUI DE REFUGIAT Subsemntul. Chişinău. a fost respinsă cererea mea de acordare a statutului de refugiat. __________________ Pârât : Direcţia Refugiaţi Chişinău.Curtea de Apel Chişinău. solicit: 1. În susţinerea identităţii mele. mi s-a acordat protecţie umanitară. Decizia mi-a fost comunicată la data de _________. la solicitare. adeverinţa de imigrant eliberată la _________ de către Serviciul de Stat Migraţiune al Republicii Moldova. în virtutea unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă. nu doreşte să se pună sub protecţia acestei ţări. „Statutul de refugiat se recunoaşte. Prin aceeaşi decizie. naţionalitate. Motivele cererii sunt următoarele: În fapt. formaţiune socială. sunt de naţionalitate palestinian şi de religie musulman. ___ a directorului Direcţiei Refugiaţi. Întoarcerea mea în ţara de origine este imposibilă din motivul existenţei conflictului armat care este în curs de desfăşurare în Sectorul Gaza. judecat sau condamnat şi nu am avut probleme cu autorităţile de stat din Palestina. am studii superioare neterminate din motive de boală.(1) al Legii privind azilul. Nu am fost niciodată deţinut. datorită acestei temeri. străinului care. Consider decizia dată ca fiind neîntemeiată şi pasibilă anulării cu emiterea unei noi decizii prin care mi s-ar acorda statutul de refugiat. Potrivt art. --------------------din --------------------. prin decizia nr. sau care. nedeţinând nicio cetăţenie şi 245 . arestat. Nu pot obţine acest document deoarece tatăl meu a fost expulzat în anul 1967 din Palestina în Iordania de către armata israeliană pe motiv că era înrolat în armata palestiniană care se afla sub conducerea Egiptului. se află în afara ţării a cărei cetăţenie o deţine şi care nu poate sau. 2. Reclamant : _______________ deţinător al protecţiei umanitare. care a fost prelungit până în _________. M-am născut la data de _________ în Palestina. la data de _________. Acordarea statutului de refugiat. alin. valabil fiind până la _________. Anularea deciziei Direcţiei Refugiaţi. precum şi din motivul nedeţinerii buletinului de identitate eliberat de către autorităţile israeliene. religioasă sau militară.17. Sectorul Gaza.

. Hamas şi principalul său rival – Fatah. ridiculizând apelurile făcute de Hamas de a respecta legea. nu poate sau. (disponibil la http://www. în principal. notează Human Rights Watch. Violările drepturilor omului s-au micşorat moderat în aprilie.” Consider că.html) Potrivit unui comunicat de presă difuzat de Amnesty International „Este necesară impunerea de urgenţă a unui embargo de arme deplin asupra tuturor părţilor implicate în conflictul din Gaza. director general al Departamentului pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord al Human Rights Watch. Pe parcursul ultimilor trei ani. „Forţele Israelului continuă să realizeze atacuri nelegitime. inclusiv atacuri neproporţionate şi sunt acuzate de folosirea unor arme precum fosforul alb. Surse credibile relevă faptul că oricine poate fi ţinta unui atac pe teritoriul Fâşiei Gaza. este prezentă şi noţiunea de temere bine întemeiată de a fi persecutat de către forţele armate care participă la conflictul armat din Palestina.găsindu-se în afara ţării în care îşi avea domiciliul legal şi obişnuit. ci şi viaţa. „Arestările ilegale. care sunt în drum spre regiune.org/news/NEWS/496355082. au întreprins aresturi arbitrarii ale simpatizanţilor celeilalte şi au supus deţinuţii la tortură şi reletratamente. Numeroase surse reflectă situaţia din Palestina ca fiind extrem de periculoasă. care controlează Coasta de Apus. Antуnio Guterres. ca urmare a unor astfel de evenimente. de către SUA. nu doreşte să se reîntoarcă.. tortura şi omorurile în perioada detenţiunii au continuat şi după ce luptele au încetat. pentru a preveni viitoarele atacuri ilegale şi alte încălcări ale dreptului internaţional. Oficiali din cadrul ONU şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu situaţia critică din Fâşia Gaza. De asemenea. de a înceta focul”.. dar şi de alte ţări. Ban Ki-moon de a înceta imediat ostilităţile. în cazul meu. inclusiv ai copiilor. cel puţin 900 de palestinieni au fost omorâţi.org/ en/news/2009/04/20/gaza-hamas-should-end-killings-torture) Nu contest informaţia prezentată de Direcţia Refugiaţi referitoare la situaţia din ţara de origine. deoarece nu exisă pur şi simplu un risc serios la care voi vi supus la întoarcerea în ţara mea de origine. aceste cerinţe legale sunt întrunite.) În afară de armele produse la nivel local. Până acum. în contextul creşterii numărului de civili ucişi în Gaza. El s-a alăturat apelului lansat de secretarul general al ONU. dar ignorat. ceea ce îmi pune în pericol nu doar integritatea corporală. şi şi-a exprimat tristeţea şi regretul faţă de suferinţă şi pierderea de vieţi omeneşti. a declarat Malcolm Smart. Raportorii organizaţiei Human Rights Watch au notat că „Pe perioada atacului Israelului asupra Gazei. Hamas şi alte grupări palestiniene armate continuă lansarea haotică a rachetelor asupra regiunilor civile din Israel. datorită respectivei temeri. a afirmat că este profund îngrijorat de povara grea a conflictului ce cade pe umerii populaţiei civile.hrw. consider că protecţia umanitară nu e aplicabilă în cazul meu. forţele Israeliene întreprind atacuri nelegitime. nu reuşesc să abordeze serios crimele înfăptuite de forţele de securitate comise în timpul şi după atacurile întreprinse de Israel. (Disponibil la http://www. inclusiv aproximativ 200 de copii palestinieni – iar numărul de muniţii americane. adică mă aflu în afara ţării de origine. în timp ce rachetele şi echipamentul de fabricare al rachetelor introduse prin contrabandă în 246 . mai mult de o treime dintre ei fiind civili. totuşi. este tot mai mare (. care supun persoanele civile unui risc inacceptabil atunci când sunt folosite în regiunile dens populate. ci mai curând există certitudinea că voi fi persecutat.” Violenţele politice interne în Gaza şi în Coasta de Apus nu sunt o noutate. a afirmat Joe Stork.. Între timp. Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiaţi.unhcr. folosind arme străine şi alte echipamente militare furnizate.) Situaţia civililor din Gaza a devenit tot mai disperată pe parcursul celor şase zile care s-au scurs din momentul în care Consiliul de Securitate a emis apelul aproape unanim. dar autorităţile Hamas. Hamas a întreprins acţiuni violente împotriva oponenţilor săi politici şi asupra presupuşilor colaboratori ai forţelor israeliene”. deoarece în condiţii de război pot fi în orice moment victima unui atac cu caracter discriminatoriu. (.

cu condiţia neaplicabilităţii articolului 1C. 1E şi 1F. autorităţile ţării în cauză refuză readmiterea lui/ei ori reînnoirea documentului de călătorie al lui/ei.amnesty. (disponibil la http://www. fără ca situaţia acestor persoane să fi fost reglementată în mod definitiv. ipso facto. din octombrie 2002.2008. Cu toate acestea ar putea să existe motive pentru care persoana să nu poată fi returnată în zona operaţiunilor UNRWA. În particular: (i) El ori ea ar putea să nu dorească să se întoarcă pe acel teritoriu pe motiv că siguranţa sa fizică ori libertatea îi sunt ameninţate. Un document relevant referitor la determinarea statutului juridic al refugiaţilor palestinieni este Nota UNHCR cu privire la aplicarea articolului 1D al Convenţiei privind statutul refugiaţilor asupra refugiaţilor palestinieni. eu sunt recunoscut ca beneficiar al protecţiei oferite de mandatul acestei Agenţii. odată întoarsă.19 din Legea privind azilul nr. Consider că Direcţia nu a elucidat pe deplin circumstanţele cazului şi nu a ţinut cont de reglementările speciale care există şi care se referă la specificul recunoaşterii calităţii de refugiaţi pentru palestinieni. persoana va cădea sub incidenţa paragrafului 1 al articolului 1D şi drept urmare va înceta să beneficieze de prevederile Convenţiei din 1951.Gaza din Egipt sunt folosite împotriva populaţiei civile din sudul Israelului”. aceste persoane vor beneficia. este exclus de la beneficiile Convenţiei din 1951 şi de protecţia şi asistenţa oferită de ICNUR. Dacă persoana în cauză se află în interiorul ariei de operaţiuni a Agenţiei Naţiunilor Unite de Ajutor şi Lucrări (UNRWA) şi este înregistrată. Astfel. ori este eligibilă de a fi înregistrată la UNRWA. în notă se mai specifică şi „Faptul că o astfel de persoană cade sub incidenţa paragrafului 2 al articolului 1D nu înseamnă în mod necesar că el ori ea poate fi întoarsă pe teritoriul de operaţiuni ale UNRWA. Direcţia Refugiaţi a ajuns la concluzia că eu îndeplinesc condiţiile necesare pentru acordarea protecţiei umanitare conform art.” De asemenea. respectiv. persoana este în afara ariei de operaţiuni a UNRWA. O astfel de persoană automat este îndrituită să beneficieze de prevederile Convenţiei din 1951 şi este în atenţia ICNUR. el/ea nu se mai bucură de protecţia ori asistenţa acordată de UNRWA cazând astfel sub incidenţa paragrafului 2 al articolului 1D.” În conformitate cu Fişa de înregistrare nr.md). Dacă însă. deoarece. Articolul 1D al Convenţiei din 1951 se refră anume la aplicabilitatea Convenţiei asupra refugiaţilor palestinieni. în conformitate cu rezoluţiile pertinente adoptate de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite. Dat fiind faptul că mă aflu în afara zonei de operabilitate UNRWA şi nu mă pot întoarce acolo fiindcă nu dispun de niciun 247 . spre exemplu.270 din 18. (2) Atunci cînd această protecţie sau asistenţă va înceta pentru un motiv oarecare. „Dacă s-a stabilit că un refugiat palestinian cade sub incidenţa articolului 1D al Convenţiei din 1951. Aceasta va fi valabil şi în cazul în care persoana nu a locuit niciodată în interiorul ariei operaţiunilor UNRWA. în acest caz. Conform Articolului 1D. Potrivit acestei Note.___ emisă de UNRWA. ori (ii) El ori ea ar putea să nu fie în stare să se întoarcă pe acel teritoriu. de regimul prevăzut de această Convenţie”. „(1) Această Convenţie nu va fi aplicabilă persoanelor care beneficiază în prezent de o protecţie sau asistenţă sau de o asistenţă din partea unui organism sau a unei alte instituţii a Naţiunilor Unite. alta decît Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi.12. ori din cauza altor probleme serioase ce ţin de protecţie. ea va trebui considerată ca primind protecţie ori asistenţă în sensul paragrafului 1 al articolului 1D şi. este necesar să se stabilească dacă el/ea cad sub incidenţa paragrafului 1 ori a paragrafului 2 al acestui articol.

art. Copia Deciziei Direcţiei Refugiaţi nr. 25 din Legea contenciosului administrativ.270 din 18.12. 278 CPC. 5.2.1. 2. care operează ca clauză de includere. art.19.17.___ din__________. 28. 1E şi 1F nu sunt aplicabile (clauze de excludere). eliberată de UNRWA. 277. 19. 60 din Legea privind azilul nr. 4. îmi întemeiez afirmaţiile pe prevederile art. 3. 16. ___-. SOLICIT: Admiterea apelului. Ţin să atrag atenţia instanţei că au mai existat speţe similare în care Direcţia Refugiaţi a decis să nu acorde statutul de refugiat solicitanţilor de origine palestiniană. decizii care au fost ulterior anulate iar solicitanţilor le-a fost acordat statutul de refugiat. anularea deciziei Direcţiei Refugiaţi. art. Iar cererile de azil în aceste situaţii nu mai pot fi analizate în continuare potrivit articolului 1A (2) al Convenţiei din 1951. 33 din Convenţia de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaţilor. dat fiind faptul că articolele 1C. art. examinând cererea mea de azil în raport cu articolul 1A al Convenţiei din 1951. Anexă: 1. rezultă că devin aplicabile prevederile paragrafului 2 al articolului 1D al Convenţiei din 1951. 3. Copia Fişei de înregistrare nr. pe când ar fi trebuit să aplice paragraful 2 al articolului 1D şi să-mi acorde statutul de refugiat. 5. Circumstanţele expuse de mine relevă faptul că Direcţia Refugiaţi nu a aplicat prevederile relevante şi necesare. În drept. nr. eu sunt în mod automat îndrituit la protecţia şi beneficiile Convenţiei din 1951. Data________________ Semnătura_____________ 248 . 16. 9 şi 14 ale Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi libertăţilor Fundamentale.2 al Protocolului de la New York din 1967 şi art. Copia cererii de chemare în judecată. Informaţii din ţara de origine pe __ file.2008.___ din__________şi adoptarea unei decizii prin care mi s-ar acorda statutul de refugiat. Nota UNHCR cu privire la aplicarea articolului 1D al Convenţiei privind statutul refugiaţilor asupra refugiaţilor palestinieni.1 alin. Astfel.166. 32. 20.document de călătorie valabil.

cu actele anexate. am încercat să depun dosarul cu documentele necesare pentru obţinerea cetăţeniei la Secţia Documentare a cetăţenilor străini şi probleme de cetăţenie din cadrul Întreprinderii de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU”.S. Puşkin. 249 .14 din Legea contenciosului administrativ. nu dispun de domiciliu permanent pe teritoriul Republicii Moldova. Mi s-a spus că dosarul meu nu poate fi înregistrat pentru ca este incomplet şi s-a solicitat suplimentar cazierul din ţara de origine – ___________ – şi dovada renunţării la cetăţenia anterioară. am primit scrisoarea nr.Curtea de Apel Chişinău. Chişinău. 2. ______________ Pârât: 1. mun. La _____________. am adresat Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Telecomunicaţiilor al Republicii Moldova o cerere prealabilă privind revocarea actului administrativ în conformitate cu art. prin care am fost anunţat că eu nu întrunesc condiţiile legale pentru obţinerea cetăţeniei. La ____________. prin care am solicitat ca dosarul meu cu documente pentru obţinerea cetăţeniei să fie înregistrat şi transmis după competenţă către Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. deşi sunt în căsătorie cu o cetăţeancă a RM mai mult de trei ani.S. beneficiar de protecţie umanitară. Î. „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU”. am adresat o petiţie către Direcţia Documentare a populaţiei din cadrul Î. dar am fost refuzat.S. Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Telecomunicaţiilor al Republicii Moldova. 02/------9 emisă de Direcţia Documentare a populaţiei din cadrul Î. str. „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU”. mun. La ______________. Teilor. Chişinău. la _________________. 42. către examinare în fond la Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. Chişinău str. „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU” CERERE PRIVIND CONTESTAREA ACTULUI ADMINISTRATIV În fapt. În această scrisoare este indicat faptul că. 4 Reclamant: _____________________. prin care am solicitat transmiterea petiţiei mele privind dobândirea cetăţeniei.

şi remiterea acestora către Preşedintele RM. În aceste condiţii. Direcţia Documentare a populaţiei urma să pregătească setul de acte conform procedurii prevăzute de Legea cu privire la cetăţenie. apare evident faptul că refuzul de a înregistra cererea mea şi de a expedia materialele necesare către Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova vine în contradicţie cu art. prin Decizia nr. Nu este de competenţa Direcţiei Documentare a populaţiei să decidă dacă eu întrunesc sau nu condiţiile pentru obţinerea cetăţeniei RM. deci. 250 . conform prevederilor legii naţionale. împreună cu avizele Ministerului Afacerilor Interne. Nu sunt de acord cu refuzul Direcţiei Documentare a populaţiei şi probleme de cetăţenie de a-mi înregistra dosarul din următoarele considerente: 1. conform prevederilor legale. Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor şi organele lui: a) primesc de la persoane cu domiciliu legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova. pe cînd Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor şi organele lui au funcţii de execuţie caracterizate prin primirea cererilor. Astfel. Factorul de decizie în acordarea cetăţeniei îl deţine Preşedintele RM. în condiţiile prezentei legi. născut la data de ____ în oraşul _______. În Republica Moldova am intrat legal la _____. sau c) este apatrid sau recunoscută ca fiind refugiată. mi s-a acordat protecţie umanitară. îl expediază Preşedintelui Republicii Moldova spre soluţionare. cereri privind dobândirea şi redobândirea cetăţeniei. Suplimentar vă informez că sunt cetăţean al ____________. şi domiciliază legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 8 ani. sau domiciliază legal şi obişnuit nu mai puţin de 3 ani la părinţi sau copii (inclusiv înfietori şi înfiaţi) cetăţeni ai Republicii Moldova.La scrisoarea respectivă nu am primit niciun răspuns. Serviciului de Informaţii şi Securitate şi cu cererea solicitantului. Articolul 17 par. întocmesc un aviz argumentat şi. adună date despre solicitant. La __________. domiciliază legal şi obişnuit aici cel puţin în ultimii 10 ani sau este căsătorită cu un cetăţean al Republicii Moldova de cel puţin 3 ani. Sunt căsătorit cu o cetăţeancă a Republicii Moldova din _______. deşi termenul prevăzut de lege – 1 lună – a expirat. asistat în procesarea dosarelor de către Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. 2. întrunesc cerinţa prevăzută de lege cu referire la durata aflării în căsătorie cu un cetăţean al Republicii Moldova. acumularea datelor şi avizelor necesare.(1) din Legea cetăţeniei Republicii Moldova stipulează că „Cetăţenia Republicii Moldova se poate acorda la cerere persoanei care a împlinit vârsta de 18 ani şi care: a) deşi nu s-a născut pe acest teritoriu. sau b) domiciliază legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova timp de 5 ani înaintea împlinirii vârstei de 18 ani. 28 din Legea cu privire la cetăţenie.___. Am absolvit __________ şi în prezent sunt medic-rezident. În conformitate cu articolul 28 din Legea cetăţeniei Republicii Moldova.

c) bonul de plată a taxei de stat. b) Este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenţei. 251 . actul administrativ contestat poate fi anulat. Direcţia de documentare a populaţiei şi probleme de cetăţenie ar fi trebuit să înregistreze dosarul meu şi lase la latitudinea Comisiei pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova decizia asupra satisfacerii sau respingerii acesteia. şi e) cunoaşte limba de stat în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială. conform articolului 17 din Legea cetăţeniei Republicii Moldova.S. depune. Conform prevederilor Legii privind cetăţenia Republicii Moldova. şi f) are surse legale de existenţă. şi g) pierde sau renunţă la cetăţenia unui alt stat. cerere-chestionar adresată Preşedintelui Republicii Moldova de model stabilit (…) cu anexarea în fiecare caz aparte a următoarelor documente: a) autobiografia. f) adeverinţa de la locul de muncă sau de studii. dacă o are. d) patru fotografii de mărimea 4.precum şi d) cunoaşte şi respectă prevederile Constituţiei. cu excepţia cazurilor când pierderea sau renunţarea nu este posibilă sau nu poate fi rezonabil cerută. 5 din Hotărârea pentru aprobarea Regulamentului cu privire la procedura dobândirii şi pierderii cetăţeniei Republicii Moldova nr. 197 din 12. c) Este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.2001. având domiciliul legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova. în tot sau în parte. la organul teritorial al Ministerului Dezvoltării Informaţionale. b) adeverinţa de la domiciliu despre componenţa familiei.” 3. e) adeverinţa că nu deţine cetăţenia anterioară sau adeverinţa despre aprobarea renunţării la această cetăţenie. Conform p.26 alin(1) al Legii contenciosului administrativ. În conformitate cu art. “Persoana care solicită să dobândească cetăţenia Republicii Moldova prin naturalizare. eu am prezentat toate aceste documente. h) copia actului de identitate sau altă dovadă privind domicilierea solicitantului pe teritoriul Republicii Moldova sau căsătoria cu un cetăţean al Republicii Moldova. g) adeverinţa despre susţinerea examenului de cunoaştere a limbii de stat şi a prevederilor Constituţiei Republicii Moldova. i) cazierul judiciar din ţara în care a domiciliat anterior.5x3. 4. odată cu cererea prealabilă pe care am adresat-o Direcţiei Documentare a populaţiei din cadrul Î.” Or. în a cărui rază îşi are domiciliul.03.5 cm. „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU”. după cum este indicat în anexa respectivei scrisori. în cazul care: a) Este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii.

16. prin care s-a respins înregistrarea cererii mele privind dobândirea cetăţeniei şi expedierea documentelor prezentate de către mine. prin care am fost înştiinţat că eu nu întrunesc condiţiile legale pentru obţinerea cetăţeniei este evident că aceasta nu corespunde standardelor impuse de lege. 278 CPC. 2.În cazul scrisorii nr. A se recunoaşte ilegale acţiunile Direcţiei de documentare a populaţiei a Î. refuz manifestat prin actul administrativ formal cu nr. „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU din _____.S. 252 .166. art. Data___________ Semnătura___________ Anexe: 1. Comisiei pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. Copia certificatului de căsătorie din ___________. „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU”.14. art.15. Din considerentele expuse în cuprinsul cererii. 25 din Legea contenciosului administrativ. ci fiind obligată doar să înregistreze dosarul meu. către examinare în fond la Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. 277. SOLICIT: 1. 3. __ emise de Direcţia Documentare a populaţiei din cadrul Î. 2. În drept. Copia Scrisorii nr.__ din__________.__ emisă de Direcţia Documentare a populaţiei din cadrul Î. întemeiez cererea pe prevederile art. în condiţiile în care eu am prezentat toate documentele necesare. 19. Direcţia Documentare a populaţiei nefiind competentă să se expună asupra faptului dacă eu pot sau nu obţine cetăţenia Republicii Moldova.S.17 din Legea cetăţeniei Republicii Moldova. Transmiterea petiţiei mele privind dobândirea cetăţeniei. cu actele anexate. Copia cererii de chemare în judecată pentru pârât.S. din cadrul Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor. „Centrului Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU”.

nesoluţionată încă printr-o decizie irevocabilă”. alin.501/09/IB din 23. _________CM din _________. Din materialele dosarului rezultă clar că _________nu se încadrează în niciuna dintre cerinţele enumerate în norma citată şi nici nu există temeiuri rezonabile de a presupune că ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală. alin. de asemenea ele pot fi aplicate de către instanţă pentru asigurarea executării sentinţei”. inculpatul nu este identificat. să împiedice stabilirea adevărului în procesul penal ori să săvârşească alte infracţiuni. alin. inculpatul a încălcat condiţiile altor măsuri preventive aplicate în privinţa sa”. Considerăm demersul privind aplicarea măsurii preventive sub formă de arest preventiv în privinţa lui _________ ca fiind neîntemeiat şi pasibil de a fi respins din următoarele considerente: 1. să împiedice stabilirea adevărului în procesul penal ori să săvîrşească alte infracţiuni.2009 s-a dispus a nu acorda lui _________ statut de refugiat sau protecţie umanitară. Potrivit art. învinuitul.03.11.(1) din Codul de procedură penală al RM: “Măsurile preventive pot fi aplicate de către organul de urmărire penală sau.176. Norma legală nu prevede nicio derogare de la acest principiu.270 din 18.3 al aceleiaşi legi. Decizia Direcţiei urmează să fie contestată în modul stabilit atât în instanţa de apel. se defineşte ca fiind „solicitant de azil – străinul care a depus o cerere de azil. Potrivit art. potrivit art. Reţinerea a fost motivată prin necesitatea punerii în executare a cererii de extrădare a nr. _________ a fost reţinut în temeiul procesului-verbal de reţinere din _________ la sediul DSO al MAI. inculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de instanţă. Bucureşti.(2) stipulează: “2) Arestarea preventivă poate fi aplicată în cazurile şi în condiţiile prevăzute în art. 2) bănuitul. Prin decizia Direcţiei Refugiaţi nr.176. str. învinuitul. cât şi în cea de recurs. Amintim că.(1) din 253 . alin. învinuitul. Dat fiind faptul că decizia nu este irevocabilă. _________ îşi păstrează calitatea de solicitant de azil şi continuă să beneficieze de interdicţia de expulzare statuată în art. după caz. 8 al aceleiaşi legi statuează că „ Solicitantul de azil beneficiază de următoarele drepturi:a) a nu fi returnat sau expulzat până la soluţionarea cererii sale de azil”. Art. „Niciun solicitant de azil nu va fi expulzat sau returnat de la frontieră ori de pe teritoriul Republicii Moldova”. de către instanţa de judecată numai în cazurile în care există suficiente temeiuri rezonabile de a presupune că bănuitul.11. Art. 2.2008.12. 3) bănuitul. învinuitul.Judecătoria Buiucani Avocatul ___________________ Biroul asociat ________________.185. precum şi dacă:) bănuitul. inculpatul nu are loc permanent de trai pe teritoriul Republicii Moldova.(1) din Legea privind azilul nr. or. ______________ în interesele lui _____________________ CERERE PRIVIND RESPINGEREA DEMERSULUI DESPRE APLICAREA MĂSURII PREVENTIVE SUB FORMĂ DE AREST PREVENTIV În fapt.

Chişinău. Convenţia ONU „Cu privire la statutul refugiaţilor” din 1953 stabileşte interdicţia de returnare şi expulzare a solicitanţilor de azil. Prin urmare. care ar pune la îndoială buna-credinţă celui vizat şi ar dovedi în mod cert faptul că acesta va încerca să se sustragă de la o eventuală măsură preventivă dispusă împotriva sa. A respinge demersul procurorului privind aplicarea măsurii preventive sub formă de arest preventiv în privinţa lui _________ca fiind neîntemeiat. 246 şi 247 CPP al RM solicit: 1. În temeiul art. ale Legii privind azilul. care însă a fost anulată de către Curtea de Apel ca fiind neîntemeiată. 4. Ţinem să subliniem faptul că în privinţa lui _________a mai fost dispusă anterior măsura preventivă de arestare. Or. Actele internaţionale la care RM este parte reglementează interdicţia expulzării în anumite condiţii.547. faptul că _________domiciliază legal în mun. 2. 245. A-l elibera pe _________din arest. este căsătorit cu o cetăţeancă RM şi este încadrat în câmpul muncii relevă faptul că acesta nu intenţionează să se sustragă de la urmărirea penală sau să refuze colaborarea cu organele de drept. Considerăm că admiterea demersului privind aplicarea arestului preventiv va duce la încălcarea normelor Codului de procedură penală. Singura excepţie admisă de la această regulă este reglementată de art.(2) CPP care stipulează că persoana a cărei extrădare se cere poate fi arestată în caz de urgenţă. 224(1). Data________________ Semnătura______________ 254 . Urgenţa cazului trebuie întemeiată pe circumstanţe reale. Astfel. 3. alin.Legea privind azilul. până la epuizarea procedurii interne abordarea problemei ce ţine de arest în scopul extrădării contravine legii. Acest principiu derivă şi dintr-o serie de comentarii ale Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi. precum şi a obligaţiilor asumate de RM odată cu aderarea la Convenţia ONU „Cu privire la statutul refugiaţilor”.

Chişinău. ---------------. 143. ----------------. Autorităţile Iordaniei documentează doar palestinienii cu paşapoarte în care aplica ştampila „Gaza”. Am atacat decizia DPR la Curtea de Apel Chişinău. DIN __. În mod normal. Aceste paşapoarte sunt eliberate palestinienilor. apoi. un refugiat din Palestina care se găseşte în afara acestei zone nu se bucură de asistenţa menţionată. deoarece pe teritoriul ei este extinsă acţiunea UNRWA (Agenţia Naţiunilor Unite ce se ocupă de refugiaţii palestinieni). Tatăl meu. cu numărul de înregistrare ----------------. Copia redactată a hotărârii judiciare am primit-o la ----------------. ----------------. În hotărârea Curţii de Apel este indicat incorect că eu sunt cetăţean Iordanian.CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE Recurent : ---------------Chişinău. a fost nevoit să părăsească patria. Astfel. şi nu confirmă cetăţenia posesorilor săi. La Direcţia Principală pentru Refugiaţi am prezentat un paşaport iordanian. în urma conflictului cu israelienii. La ----------------. care conţine ştampila „Gaza”. pagina 35. Moldova) prevede că: “Cu privire la refugiaţii din Palestina. ---------------Intimat : Direcţia pentru Refugiaţi Chişinău. ---------------- RECURS ASUPRA HOTĂRÂRII CURŢII DE APEL CHIŞINĂU. născut la ----------------în or. ” 255 . este suficient să se stabilească faptul că împrejurările care l-au îndreptăţit să primească protecţie sau asistenţă din partea UNRWA persistă şi că acesta nu a încetat să fie refugiat conform vreuneia din clauzele de excludere prevăzute de convenţie. Reprezentanţa ICNUR. Aceste paşapoarte servesc drept documente de călătorie. Sunt palestinian. Prin aceeaşi decizie mi-a fost refuzată acordarea protecţiei umanitare. par. Ele nu confirmă cetăţenia iordaniană. PRIN CARE A FOST RESPINSĂ ACŢIUNEA MEA PENTRU ANULAREA DECIZIEI NR. retipărit 2000. ci doar servesc în calitate de documente de călătorie pentru palestinieni. Iordania nu acordă cetăţenie refugiaţilor palestinieni. În temeiul acestui fapt eu cu familia mea am fost înregistraţi în calitate de refugiat palestinian la UNRWA. Consider hotărârea Curţii de Apel Chişinău drept nefondată şi pasibilă anulării din considerentele expuse mai jos. prin decizia nr. se va reţine că UNRWA operează numai în unele ţări ale Orientului Mijlociu acordând protecţie sau asistenţă numai în acele ţări. str.__ A DIRECŢIEI PRINCIPALE PENTRU REFUGIAŢI La data de ----------------. mi-a fost respinsa cererea de acordare a statutului de refugiat. Literatura de specialitate (Manual referitor la proceduri şi criterii de determinare a statutului de refugiat. cererea sa de acordare a statutului de refugiat putând fi luată în considerare în conformitate cu Convenţia din 1951. instanţa a respins acţiunea.a domiciliat până în 1948 în Palestina.

3. 20/1. cu condiţia neaplicabilităţii articolelor 1C. Anularea deciziei__ din a Direcţiei Principale pentru Refugiaţi.05.D al Convenţiei din 1951 privind statutul refugiaţilor prevede că: “Această Convenţie nu va fi aplicabilă persoanelor care beneficiază în prezent de o protecţie sau de asistenţă din partea unui organism sau a unei instituţii a Naţiunilor Unite. 1E şi 1F.c) alin. art. deci. aceste persoane vor beneficia. palestinienii beneficiază.417 din CPC. casarea integrală a hotărârii Curţii de Apel Chişinău din__. art 397-399. Data________________ Semnătura_______________ 256 . 33 din Convenţia de la Geneva din 1951 cu privire la statutul refugiaţilor. Această declaraţie confirmă faptul că situaţia palestinienilor nu a fost reglementată definitiv. Articolul 1 p. ipso facto. aşa cum o cere art. 6. în conformitate cu rezoluţiile pertinente adoptate de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite. Emiterea unei noi hotărâri prin care se va admite acţiunea mea. 28. art. fără ca situaţia acestor persoane să fi fost reglementată definitiv. 1D al Convenţiei din 1951 cu privire la statutul refugiaţilor situaţiei refugiaţilor palestinieni. de regimul prevăzut de Convenţie. emisă de oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiaţi (ICNUR) în octombrie 2002. art. Adunarea Generală a ONU a adoptat o declaraţie în care a reconfirmat statutul Palestinei drept “teritoriu ocupat”. lit.400. 32.e) alin. Atunci când această protecţie sau această asistenţă va înceta pentru un motiv oarecare.1. alta decât Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi.În Nota de aplicabilitate a art. Să mi se acorde o formă de protecţie pe teritoriul Republicii Moldova. Punctul 38 al ordinii de zi a acestei sesiuni a fost problema Palestinei. deoarece articolul 1D al Convenţiei prevede univoc situaţia în care persoanele care au beneficiat de asistenţa şi protecţia altor organisme ale ONU. beneficiază ipso facto de protecţia ICNUR. În temeiul celor expuse şi în conformitate cu prevederile art.2004).30 din Legea contenciosului administrativ. S O L I C I T: Admiterea recursului. este univoc declarat că: “Dacă persoana este în afara ariei de operaţiuni a UNRWA. despre interpretabilitatea prevederilor Convenţiei din 1951.1. 1D al Convenţiei din 1951. Aceasta va fi valabil şi în cazul în care persoana nu a locuit niciodată în interiorul ariei de operaţiuni ale UNRWA ”. nu rezistă niciunei critici. ipso facto. Argumentele recurentului. 16. lit. ” Ultima dată problema palestiniană a fost discutată la sesiunea 58 a Adunării Generale a ONU (24.1. de regimul prevăzut de Convenţia din 1951 privind statutul refugiaţilor. O astfel de persoană automat este îndreptăţită să beneficieze de prevederile Convenţiei din 1951 şi este în atenţia ICNUR. art. 32 din Legea cu privire la statutul refugiaţilor. el/ea nu se mai bucură de protecţia ori asistenţa acordată de UNRWA cazând astfel sub incidenţa paragrafului 2 al articolului 1D.

a fost ameninţată cu moartea întregii familii. am plecat în Turkmenistan. regiunea ----------------. La vârsta de 4-5 ani.în ----------------. prin prezenta solicit: 1. după ce a fost maltratată de poliţiştii turkmeni. O prietenă de-a mamei mele tot a fost bătută de poliţiştii locali. ---------------. (pag. am declarat la Direcţia Refugiaţi că. Decizia mi-a fost comunicată la ----------------. Continuând analiza informaţiei din Turkmenistan.Curtea de Apel Chişinău Reclamant: ----------Chişinău. am reuşit să fac acest lucru doar în -----. care vorbesc despre unele schimbări pozitive în situaţia ortodocşilor. După decesul surorii şi a mamei. Sunt născută la ---------------. împreună cu concubinul meu. în anul 1999. în --------. Drept confirmare a temerii mele. Anularea deciziei nr.din ---------------.a Direcţiei Refugiaţi.am depus cerere de azil în Republica Moldova. a decedat. Direcţia refugiaţi face trimitere la informaţia de pe două pagini WEB- 257 . Timp de 6 ani am locuit împreuna cu el şi. în care autorul vorbeşte despre problemele ortodocşilor din Turkmenistan. care locuia de 13 ani în ----------------. Motivele cererii sunt următoarele: În fapt: ---------------. împreună cu familia. dar atunci când le-a declarat că se va plânge autorităţilor. din acest motiv sunt cetăţeancă a Turkmenistanului. Drept motiv de solicitare a azilului am invocat temerea mea de a mă întoarce în Turkmenistan din cauza persecuţiilor la care pot fi supusă pe motiv de naţionalitate: sunt rusoaică. în urma acelei bătăi s-a îmbolnăvit de cancer şi. În -----. ----------------. Aproximativ în anul 1999 am făcut cunoştinţă cu un cetăţean al Republicii Moldova. În decizia Direcţiei refugiaţi sunt citate primele două alineate din acest articol.concubinul meu a decedat. mama mea a fost bătută de poliţiştii turkmeni. 2. La ---------------. 4) este făcută trimitere la articolul Ortodoxia în Republica Turkmenistan: situaţia contemporană şi probleme actuale. ----------------. A obliga Direcţia Refugiaţi să-mi acorde o formă de azil în Republica Moldova. ---------------- CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU ANULAREA ACTULUI ADMINISTRATIV Subsemnata. În anul 2000. din motive financiare. Direcţia Refugiaţi a emis decizia nr. În decizia contestată a Direcţiei refugiaţi (pag. am venit împreună în Republica Moldova. Sunt rusoaică de naţionalitate. în 2003. dar.4 a deciziei contestate). bd------------------------------Pârât: Direcţia Refugiaţi Chişinău. prin care a dispus respingerea cererii mele de azil. doream foarte mult să plec din Turkmenistan. dar nu sunt analizate următoarele trei pagini din articol. de religie creştin-ortodoxă. Decizia Direcţiei Refugiaţi este neîntemeiată şi pasibilă anulării din următoarele considerente. sora mea a decedat la vârsta de 22 de ani.

nu cunoaşte nici din ce ţară am venit eu. 2. Articolul Православие в Туркменистане: современное положение и актуальные проблемы. Extras din raportul Центральная Азия: Обзор нарушений прав человека с января 2006 по март 2007 (2 pagini). 60. Se creează impresia că funcţionarul Direcţiei refugiaţi. de drepturile refugiaţilor şi care publică cu regularitate informaţii şi rapoarte despre situaţia din toate ţările lumii. Data_________________ Semnătura_______________ 258 .16.htm.html şi http://cawater-info. care a scris decizia. inexistenţa unui sistem judiciar independent etc. iar cea dea doua conţine un articol cu statistici despre componenţa etnică a Kazahstanului !!!. implementarea măsurilor de combatere a traficului de femei.com. Articolul Численность населения Казахстана 5. • Turkmenistan: promisiuni pentru a încuraja natalitatea Direcţia refugiaţi nu a consultat sursele oficiale ale ONU.net/news/02-2010/05. Copia deciziei contestate. art. în raportul său către Adunarea Generală ONU a menţionat că: ”încălcările serioase şi sistematice ale drepturilor omului în Turkmenistan au continuat. 3.270 din 2008 ”Privind azilul în Republica Moldova”. ale UNHCR. 61 ale Legii nr. 6.16 al Legii contenciosului administrativ. limitarea dreptului la libera exprimare şi religie. responsabil de examinarea cererii mele. 7 ale deciziei contestate. • Turkmenistanul majorează cu 50% preţul gazelor. care se preocupă de drepturile omului.com. aplicarea torturii.ru/pageid-433-3. art. În susţinerea acţiunii propun următoarele probe: 1. Punctele 6 şi 7 din Raportul Туркменистан: отсутствие эффективной реформы в области прав человека (7 pagini). Articolul Рефераты по географии – РПС Туркменистана 4. În drept: îmi întemeiez cererea de chemare în judecată pe prevederile art. dar nici în ce an suntem. în pofida paşilor demonstraţi de guvern”. 43. ale altor organizaţii internaţionale din domeniu. Comitetul ONU pentru lichidarea discriminării femeilor.bbc. La 17 mai 2006. Direcţia refugiaţi face trimitere la site-ul de ştiri www. şi-a exprimat îngrijorarea faţă de conştientizarea insuficientă de către Turkmenistan a necesităţii stringente de dezrădăcinare a violenţei în privinţa femeilor. Prima dintre aceste pagini conţine un scurt referat cu indici statistici pentru perioada 19841999. ar fi verificat aceste surse. Dacă funcţionarul Direcţiei refugiaţi. Secretarul General ONU. ar fi văzut că.ro şi citează stiri cu următoarele titluri: • UE şi Turkmenistanul vor coopera în domeniul energetic.166 din Codul de procedură civilă.încă în octombrie 2006. el a atras o deosebită atenţie asupra situaţiei minorităţilor naţionale.http://geosite. La paginile 6. adoptarea legislaţiei speciale împotriva violenţei domestice.

adoptat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în cadrul Sesiunii din 2003 – 1-a parte. în principal.Calea Ieşilor nr. 119 RECURS Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 23.18. în vederea întreprinderii măsurilor adiţionale pentru prevenirea votului multiplu în cadrul alegerilor parlamentare.Chişinău str.q).RECURSURI Curtea Supremă de Justiţie Colegiul civil şi de contencios administrativ Recurent: Mişcarea social-politică „Acţiunea Europeană” mun. 26 din Codul electoral. concluziile instanţei expuse în hotărâre fiind în contradicţie cu circumstanţele pricinii.q). d) acţiunile Comisiei Electorale Centrale au fost întemeiate şi legale. c) participarea la alegeri este liberă. Astfel.02. art. dat fiind că instanţa a încălcat şi aplicat greşit normele de drept material.Chişinău str.6. cererea de chemare în judecată în drept se întemeiază pe prevederile art.6. argumente. of. în consecinţă. din a căror analiză 259 . 38. 60. 66. art. articole.53 din Codul electoral. Legea privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale.3 al Protocolului adiţional nr. Considerăm că hotărârea primei instanţe este neîntemeiată şi ilegală. b) hotărârea contestată a fost emisă în conformitate cu prevederile art. Instanţa a motivat hotărârea de respingere a acţiunii.53 din Codul electoral. prin aceea că: a) Comisia Electorală Centrală a fost atenţionată de mai multe organizaţii de experţi internaţionali (IFES. 22 lit. precum şi art. pentru a face mai convingătoare această motivare din hotărâre.4 Intimat: Comisia Electorală Centrală mun. 22 lit.V. instanţa. care au fost invocate de către instanţă întru susţinerea legalităţii hotărârii. a fost respinsă cererea de chemare în judecată a Mişcării social-politice „Acţiunea Europeană" către Comisia Electorală Centrală privind anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. care demonstrează cu prisosinţă că Comisia Electorală Centrală şi-a depăşit atribuţiile la aprobarea hotărârii contestate. benevolă. PNUD) aflaţi în Republica Moldova pentru monitorizarea campaniei electorale. a omis să examineze toate argumentele de drept invocate de reclamant în cererea de chemare în judecată. în legătură cu care fapt urmează a fi casată. 72 din Constituţia Republicii Moldova şi art. nu rezultă anumite încălcări procedurale.1 la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului. 26 din cod.Alecsandri.2009.2132 din 12 februarie 2009 "Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009". precum şi de reprezentanţii Coaliţiei Civice şi corecte „Coaliţia 2009". Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte. Totodată. încălcând în mod flagrant şi direct Constituţia Republicii Moldova.18. pur şi simplu. Codul bunelor practici în materie electorală.

1999 pentru controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr. 74.11 alin.102 alin. În particular. Este evident faptul că alte deducţii decât cele ale Curţii Constituţionale al acest capitol nici nu pot fi formulate. cât şi sub aspectul separării atribuţiilor puterilor în stat. este necesar să se menţioneze că atât sub aspect formal. Or. art.11.432-XIV din 10 iunie 1999.logico-juridică rezultă în mod imperativ concluzia că Comisia Electorală Centrală şi-a depăşit atribuţiile la adoptarea hotărârii „Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009”. art. s-a făcut referire la: • Hotărârea Curţii Constituţionale nr. nu pot modifica cadrul stabilit prin actul legislativ. autoritatea judecătorească este independentă şi se supune numai legii. putere executivă şi putere judecătorească şi garantează responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat.432-XIV din 10 iunie 1999 “Privind asigurarea unităţii aplicării unor prevederi ale Codului electoral” în care se concluzionează că „interpretarea oficială de către organul legislativ a unei legi se efectuează numai prin lege. În jurisprudenţa sa anterioară. potrivit Constituţiei. Curtea Constituţională reprezintă autoritatea ce garantează supremaţia Constituţiei. rămânea ca instanţa să-şi formuleze propriile deducţii logico-juridice pe marginea normelor de drept constituţionale invocate în cerere. dat fiind faptul că. potrivit art.(3) din Constituţia Republicii Moldova.(1) din Legea nr. 72. hotărârea CEC contravine art.05. 260 .18 din 21. executării corecte şi efective a acesteia. Având în vedere că. • Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 76 şi 94 din Constituţie”. Întru susţinerea acestor argumente în cerere se invocă şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale a Republicii Moldova ce ţine de interpretarea şi aplicarea normelor constituţionale la emiterea de către Guvern şi Parlament a actelor normative subsecvente legii.6. considerăm că prima instanţă urma să ţină cont în mod obligatoriu şi de jurisprudenţa Curţii Constituţionale la acest capitol. Curtea Constituţională a statuat constant că hotărârile Guvernului sunt acte subsecvente legii. asigură realizarea principiului separării puterii de stat în putere legislativă.61 din 16.134 alin.1997 privind controlul constituţionalităţii dispoziţiilor punctului 10 alineatul 2 din Regulamentul “Cu privire la modul de perfectare şi eliberare a actelor de identitate ale Sistemului naţional de paşapoarte” în care s-a recunoscut drept anticonstituţională norma din Regulament care prevedea introducerea în documentele de identitate a unor menţiuni ce nu sunt prevăzute de Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte. având în vedere obiectul Hotărârii Parlamentului nr.(1) din Legea cu privire la Guvern. statuată de Constituţie. care trebuie să urmeze aceeaşi procedură de adoptare.1322 din 29 noiembrie 2007. … Aşadar.10. se emit în scopul concretizării.2008 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din punctul 13 al Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi de plată a indemnizaţiei viagere sportivilor de performanţă. În această hotărâre Curtea Constituţională a menţionat că potrivit art.16 din 19. • Hotărârea Curţii Constituţionale nr.30 alin.(2) din Constituţie. Adoptate în baza şi în executarea legii.317 din 18 iulie 2003 “Privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale” Guvernul adoptă hotărâri pentru organizarea executării legilor. normele cuprinse în hotărâri nu pot avea caracter primar. hotărârile Guvernului au forţă juridică inferioară legii şi nu o pot contrazice sau depăşi. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. executivul neavând competenţă normativă primară”. semnare şi publicare prevăzută de dispoziţiile constituţionale.

pe de altă parte. în scopul realizării acestui drept. A ignorat prima instanţă. pe lângă cele emise de autoritatea constituţională legislativă (Parlamentul). va ţine sub control constituţionalitatea legilor şi hotărârilor Parlamentului. inclusiv a celor presupuse. a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului şi va sancţiona orice abatere de la principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat etc. instanţele judecătoreşti. instanţele judecătoreşti. Sau. Constituţia este Legea Supremă şi nicio lege sau un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică. în cazurile necesare. ar urma deducţia că. la examinarea cererii de chemare în judecată şi la pronunţarea hotărârii. ar împuternici comisia să emită şi norme primare.22 lit. şi normele de drept internaţional. pe de o parte. De ce nu a fost clar acest lucru pentru Curtea de Apel rămâne o enigmă. Situaţie pe cât de comică. din jurisprudenţa Curţii Constituţionale. care abilitează Comisia Electorală Centrală cu dreptul de analiză a fraudelor electorale.1996 „Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale Constituţiei Republicii Moldova”. Afirmaţia decurge şi din explicaţiile date în Hotărârea explicativă a Plenului CSJ nr. pe atât de ilegală..adoptat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în cadrul Sesiunii din 2003 – 1-a parte. la măsuri pentru prevenirea lor. informează autorităţile publice despre necesitatea soluţionării unor chestiuni.q) nu-l prevede în realitate). dacă normele constituţionale pasibile aplicării la soluţionarea pricinii prezintă dificultăţi de interpretare pentru instanţe.2 din 30. pct. De fapt. dar care îşi arogă dreptul de „minilegislatori” ce intervin pentru „repararea neajunsurilor” comise de Parlament la adoptarea legilor. . nu s-a ţinut cont de prevederile Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului care declară dreptul la alegeri libere şi. la efectuarea justiţiei.adoptat de Consiliul pentru Alegeri Democratice în cadrul cele de-a 3-a reuniuni (16 octombrie 2002). cu părere de rău.2: „Conform art.01. şi de diferite alte autorităţi care sunt doar în subordonarea organelor ce reprezintă ramurile puterii în stat. din alegerile trecute. ignoră concluziile juridice expuse în hotărârile Curţii Constituţionale.7. Reieşind din această prevedere constituţională. În particular.3 al Protocolului adiţional nr. care nicidecum nu se încadrează în noţiunea statului de drept. ar exista situaţia în care Curtea Constituţională. urmează să aprecieze conţinutul legii sau al altui act juridic ce reglementează raporturile juridice litigioase şi.22 lit. pentru un moment. din lectura normelor din Constituţie invocate. iar. şi în acest caz hotărârea primei instanţe este ilegală fiindcă instanţa nu era în drept să-şi întemeieze hotărârea pe o normă anticonstituţională. Chiar dacă s-ar admite la nivel pur teoretic. în conformitate cu legislaţia electorală. 18-19 octombrie 2002).q) din Codul electoral. acceptând şi tolerând nihilismul juridic şi anarhia juridică din partea unora dintre aceste autorităţi. pe lângă normele din lege (lucru pe care art. a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova. 261 . Iar Codul bunelor practici în materie electorală care a fost: . care asigură exprimarea liberă a voinţei poporului la alegerea puterii legislative (art. stabileşte obligaţia statului să desfăşoare alegeri libere prin vot secret şi în asemenea condiţii. aplică Constituţia ca act juridic normativ cu acţiune directă.” Sau.1 la Convenţie).În caz contrar. curente sau viitoare. că norma art. din hotărârea explicativă menţionată a CSJ este clar şi pentru un jurist începător că hotărârea contestată a Comisiei Electorale Centrale este ilegală. .adoptat de Comisia Europeana pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52 Reuniune Plenară (Veneţia. prin hotărârea Curţii de Apel supusă recursului se statuează situaţia prin care se admite adoptarea normelor primare. în unele cazuri. instanţele judecătoreşti vor da frâu liber pentru alte autorităţi să încalce acest principiu.

dar nu de la viziunea legislatorului expusă în normele de drept. pentru cercetarea obiectivă a circumstanţelor reale ale pricinii. care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale.. Faptul că Curtea de Apel Chişinău a încălcat normele constituţionale şi legale. familiale. În special. de muncă şi ai altor raporturi juridice. echivalează cu facerea publică a informaţiei despre participarea persoanei respective la votare. a libertăţilor şi a intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice şi ale asociaţiilor lor.53 din Codul electoral.07. instanţa care judecă pricina îşi păstrează imparţialitatea şi obiectivitatea. precum şi în apărarea intereselor statului şi ale societăţii. exact peste un an a fost modificată. în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor. efectuarea menţiunii despre participarea la votare în actele de identitate. norma art.” Instanţa şi acest argument şi temei al acţiunii l-a trecut elegant cu vederea. protejării drepturilor. de la locul de muncă.(2) din Constituţie care stabileşte că „exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege. Or. De asemenea. alegătorii nu au nicio protecţie individuală în faţa abuzurilor admise de Comisia Electorală Centrală şi. ordinii publice.4 (sufragiu secret) prevede că lista persoanelor care în realitate se prezintă la urnele de votare nu trebuie făcută publică . cu toate că marcarea actelor de identitate ale alegătorilor ce nu-s de acord cu o asemenea procedură stabilită arbitrar de către Comisia Electorală Centrală reprezintă o restrângere neprevăzută de lege. mai mult decât clare şi univoce. a încălcat şi prevederile art. Întru atingerea acestui deziderat.2006.38 din Constituţie şi în art. integrităţii teritoriale.07. Parlamentul excluzând această prevedere prin Legea nr. creează condiţii pentru exercitarea drepturilor participanţilor la proces. prin hotărârea sa.lit. în art. inclusiv persoanelor şi autorităţilor oficiale. libertăţilor şi demnităţii altor persoane. în consolidarea legalităţii şi a ordinii de drept. sarcinile procedurii civile constau în judecarea justă.6 din Codul electoral. ce urmează a fi prezentate nu numai în cadrul alegerilor. care pot prelua practica nihilistă a celei centrale de a aplica Constituţia şi legea pornind de la propria viziune.4 Cod de procedură civilă. numai pentru a „susţine” poziţia ilegală şi anticonstituţională a 262 .adoptat de Congresul Puterilor Locale şi Regionale ale Consiliului Europe în cadrul sesiunii de primăvară 2003. în termen rezonabil.07. 248 din 21.26 alin. În consecinţă.54 alin.c). Comisia Electorală Centrală. în faţa altor comisii de circumscripţie. la capitolul I pct. dar mai frecvent în alte împrejurări şi diferitor persoane. dat fiind îngrădirea dreptului la votul secret la alegerea Parlamentului. acte. fiind completată de către Parlament cu prevederea despre aplicarea ştampilei „Votat” în documentele de identitate ale participanţilor la alegeri prin Legea nr. nu întâmplător. instanţa a încălcat şi normele dreptului procedural care au menirea de a garanta pronunţarea unei hotărâri legale şi întemeiate în baza principiului contradictorialităţii părţilor în proces. potrivit prevederilor art.2006 se specifica inoportunitatea normei date. ale autorităţilor publice şi ale altor persoane care sunt subiecţi ai raporturilor juridice civile. având în vedere neparticiparea la alegeri a cetăţenilor care nu sunt de acord cu aplicarea ştampilei „Votat” în documentele de identitate. astfel încălcându-se dreptul cetăţenilor la vot secret statuat în actele internaţionale menţionate. bunăstării economice a ţării. de domiciliu etc. a cauzelor de apărare a drepturilor încălcate sau contestate. Totodată substituind dispoziţia legală şi constituţională privind dreptul la vot secret şi completând de fapt norma art.(3) Cod de procedură civilă.176 din 22. Or.53 din Codul electoral cu o dispoziţie nouă privind obligativitatea marcării documentelor de identitate a participanţilor la votare.2005 pentru modificarea şi completarea Codului electoral. În nota informativă la proiectul de lege care ulterior a devenit legea nr. în prevenirea cazurilor de încălcare a legii. Totodată. împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei. potrivit art. nu este exclus faptul. alegătorul nu se bucură de protecţie în faţa altor abuzuri legate de participarea sau neparticiparea la votare. 248 din 21. la soluţionarea pricinii.

2009.(5) din Codul de procedură civilă care obligă instanţa să cerceteze circumstanţele invocate şi să motiveze respingerea acestora. cazul Pronina împotriva Ucrainei. 241 alin.239 Cod de procedură civilă care stabileşte că hotărârea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată.(2).02. totodată. 400 alin. este încălcată şi norma art.(1) lit. care sunt norme cu acţiune directă. invocăm şi jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului. şi nici obiectivă.239. instanţa a încălcat şi prevederile directe ale art. constituie temei pentru a se stabili încălcarea art. Data____________ Semnătura________________ NOTĂ: La 14 martie 2009. Să fie emisă o nouă hotărâre prin care cererea de chemare în judecată a Mişcării socialpolitice „Acţiunea Europeană”. 417 alin. SOLICIT: Să fie casată integral hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 23 februarie 2009. Trecând cu vederea toate argumentele de drept ale reclamantului. limitându-se la fraze de ordin general că acţiunea nu ar fi întemeiată şi că.2006 a conchis că ignorarea de către instanţă a argumentelor reclamantului bazate pe normele Constituţiei. dat fiind faptul că nu a examinat de fapt argumentele reclamantului din cererea de chemare în judecată. În acest sens. urmează şi concluzia că Curtea de Apel a încălcat şi dreptul reclamantului la un proces echitabil prevăzut în art.c) din Codul de procedură civilă. În particular. nu a aplicat la soluţionarea litigiului normele constituţionale pe care a fost întemeiată cererea. d). demonstrează că instanţa nu a fost nici imparţială. şi că instanţa îşi întemeiază hotărârea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată. Din cele menţionate. în temeiul art.6 (1) din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului.238 alin.Comisiei Electorale Centrale la emiterea unei hotărâri prin care se încalcă drepturile constituţionale şi comunitare ale cetăţenilor. în care Înalta Curtea prin Hotărârea din 18.(1) lit. Din considerentele expuse.c). 240 alin. Poporului 263 . Respectiv.(1).6 din Convenţie.07. Curtea Supremă de Justiţie a respins recursul Mişcării socialpolitice „Acţiunea Europeană” împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 23.

__din ___. Cererea a fost depusă în procedura de contencios administrativ împotriva Scrisorii Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale a MAI nr. ÎCS „X” SRL.___ din ___ (SPCSE MAI) care a invocat necorespunderea spaţiilor ocupate de magazinele ce aparţin Recurentului cerinţelor normelor şi regulilor de apărare împotriva incendiilor. 2. Dat fiind faptul că spaţiile preconizate pentru amplasarea obiectivelor de comerţ nu corespund cerinţelor normelor şi regulilor de apărare împotriva incendiilor. Prin încheierea atacată cu prezentul recurs a fost respinsă examinarea în fond a cererii Recurentului.. organizat în baza Hotărârii Guvernului nr. Circumstanţele care justifică depunerea recursului 1. 3..L „X”a planificat deschiderea unui şir de magazine în următoarele puncte vamale: 1. organul supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor solicită de a nu permite începerea activităţii magazinelor nominalizate până la înlăturarea abaterilor de la prevederile actelor normative în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor.1. 6. înregistrată în Republica Moldova. 4. iar magazinul de la postul vamal D era la etapa de vânzări de testare." 1. 5.în timpul apropiat compania S. Recurentul a obţinut licenţele corespunzătoare pentru toate magazinele. 264 . Cităm: ".R. F.2. ceea ce s-a stabilit în urma controalelor tehnice de specialitate. Până la emiterea actului administrativ în litigiu a început să funcţioneze magazinul de la punctul vamal C. 4 din magazinele enumerate în actul administrativ citat au fost construite de Recurent drept urmare a Concursului public privind crearea reţelei de magazine în punctele de trecere a frontierei de stat. D. C. E. În fapt. Celelalte magazine urmau să fie deschise în perioada imediat următoare. A. B.Curtea Supremă de Justiţie Colegiul Civil şi de Contencios Administrativ Recurent: ÎCS „X” SRL Intimat: Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale MAI Intervenient accesoriu: Serviciul vamal al RM CERERE DE RECURS ASUPRA ÎNCHEIERII CURŢII DE APEL CHIŞINĂU DIN ___ PRIVIND SCOATEREA DE PE ROL A CERERII DE CHEMARE ÎN INSTANŢA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV I.

Instanţa nu a determinat corect raporturile dintre Recurent şi Pârât.4. a cerut birourilor vamale să nu permită începerea activităţii magazinelor. iar funcţionarii vamei au refuzat să întocmească şi să semneze rapoartele obligatorii privind încasările efectuate.2. În fapt.___din ___. fără a fi emis vreun act administrativ.___ din ___ până la examinarea cauzei în fond. Recurentul a depus cerere împotriva Pârâtului în procedura de contencios administrativ prin care a solicitat: 1. Să fie suspendată acţiunea Adresării Serviciului Protecţie Civilă şi Situaţiilor Excepţionale nr. La ___. Instanţa de contencios administrativ a omis să aplice cadrul legal special de reglementare a raporturilor dintre Pârât. coordonate cu biroul vamal în ordinea stabilită. 265 . La ___. în dimineaţa zilei de ___ a insistat asupra încetării activităţii magazinului amplasat la postul vamal respectiv. Actul administrativ menţionat a făcut imposibile activităţile Recurentului îndreptate spre deschiderea altor două magazine amplasate în posturile vamale A şi B. în calitatea sa de structură de stat cu drept de control. prin care Recurentului i-a fost permis să desfăşoare o afacere legală în magazinele respective (din punctul de vedere al respectării normelor de apărare împotriva incendiilor). Încheierea Curţii de Apel Chişinău din ___ este ilegală 2. la etapa de testare tehnologică.5.1. Recurentul deţine toate autorizaţiile (coordonările). în calitatea sa de antreprenor. şi Recurent. În acest scop. Anume reprezentanţii competenţi ai SPCSE MAI au confirmat şi au coordonat în ordinea stabilită corespunderea obiectelor construite normelor anti-incendiu şi au semnat Procesele verbale de recepţie finală a obiectivelor comerciale. prin adresarea ___ din ___. emise anterior de către Pârât.3. directorul general al Serviciului vamal al Republicii Moldova. coordonările respective au valoarea autorizaţiilor emise de o autoritate publică. la ___ şeful Biroului vamal E. cu excepţia magazinului de la punctul vamal F. 2. II. SPCSE MAI.nerespectarea de către Recurent (Reclamant) a procedurii prealabile de soluţionare a diferendului administrativ. 2. La postul vamal D. Să fie anulată în tot Scrisoarea Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI nr. Instanţa de contencios administrativ a invocat litera a) art. Curtea de Apel Chişinău a dispus scoaterea cererii de pe rol pe motiv că nu a fost respectată procedura prealabilă de soluţionare a litigiului în contencios administrativ. au fost sistate vânzările de probă în magazinul amplasat în zona respectivă. a omis să dea aprecierea cuvenită caracterului şi efectelor actului administrativ contestat şi a aplicat pur formal prevederile legale ce guvernează procedura de emitere şi de contestare a actelor administrative. la indicaţiile şefului Biroului vamal.267 CPC . 1. a fost blocat accesul călătorilor la magazin. Drept efect al Scrisorii Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI nr.___ din ___ ca fiind ilegală. 10 din Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător. În sensul art. a anunţat Recurentul despre decizia sa de a respinge cererea Recurentului din ___ privind deschiderea magazinului amplasat la postul vamal D. pentru toate magazinele ce aparţin Recurentului. 1. unde prescripţiile făcute de inspectorii corespunzători sunt în proces de executare.1. În consecinţă: Şeful Biroului vamal C. Ulterior. Prin efectul actului administrativ emis de SPCSE MAI: a) A avut loc suspendarea totală a activităţii unei unităţi economice – magazinul la postul vamal C şi b) A fost suspendată activitatea de întreprinzător a Reclamantului la implementarea afacerii în întreaga reţea de magazine.

Or. (1) art. efect care cade sub incidenţa alin. Recurentul a fost pus în imposibilitatea de a-şi continua activitatea. Prin simpla confruntare dintre normele Legii privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător nr.793-XIV din 10.267 din 09. 17 din Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător. 266 .07. chiar şi atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care au acţionat în exercitarea atribuţiilor lor oficiale”. legea de bază aplicabilă raporturilor dintre Recurent şi Pârât este Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător nr.235 din 20.02.2000 pentru examinarea cererii prealabile şi cu termenele imprevizibile pentru soluţionarea cazului în fond prin act judecătoresc în procedura generală din Codul de procedură civilă. art. Drept urmare a aplicării formale şi eronate a legii.(3) din acelaşi articol. în cazul în care acest act are drept efect suspendarea/încetarea activităţii economice de întreprinzător.11. prin actul emis de SPCSE MAI. Principiile prevăzute la legea vizată au fost preluate în toate legile speciale.11.1994. care se aplică situaţiilor când instituţiile statului îşi exercită atribuţiile în mod autonom.05. Este evident că.235 din 20.2006 stabileşte proceduri distincte pentru exercitarea actului administrativ. inclusiv în Legea privind apărarea împotriva incendiilor nr. cu modificările operate la 30. Este de menţionat şi faptul că. Aceste termene sunt incomparabil de restrânse în raport cu termenul de 30 de zile stabilit în Legea contenciosului administrativ nr.793-XIV din 10.i) din Legea privind apărarea împotriva incendiilor nr.07.2000 vom deduce faptul că Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător nr. În acest caz. are dreptul să se adreseze efectiv unei instanţe naţionale.2006 şi prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 2. Prin depunerea acţiunii în contenciosul administrativ. specifică şi mai clar că suspendarea imediată a activităţii economice.2008.Deci.235 din 20.2000. B) Structurile statale au obligaţia să recurgă la instanţa de judecată pentru a sancţiona antreprenorul cu suspendarea activităţii în termen foarte redus (3 zile pentru adresare în judecată şi 5 zile pentru examinarea cazului). Recurentul a solicitat protejarea drepturilor sale anume în contextul garanţiilor din legile citate care rezidă în următoarele: A) Structurile statale au obligaţia să recurgă la instanţa de judecată atunci când actul administrativ are drept scop sau efect suspendarea activităţii antreprenorului.07. ale cărei drepturi şi libertăţi recunoscute de prezenta convenţie au fost încălcate.4.267 din 09.1994. 2. SPCSE MAI a fost obligat să obţină o hotărâre judecătorească care să confirme şi să substituie actul administrativ. poate avea loc doar "în cazul unui pericol iminent pentru viaţa şi sănătatea oamenilor.1994.(2) şi alin. pentru mediul înconjurător şi valorile materiale". până a avea dreptul de a contesta în judecată acţiunile administrative abuzive. cu adresarea ulterioară în instanţa de judecată. drept garantat prin art. Recurentul a urmărit anume constatarea de către instanţa de judecată a încălcării de către SPCSE MAI a procedurilor prescrise expres şi imperativ în Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător nr.2006. probe care ar fi constatat existenţa unui pericol grav şi iminent la obiectele Recurentului pur şi simplu nu există. iar persoanele afectate prin acest exerciţiu au obligaţia de a urma calea prealabilă în mod obligatoriu.235 din 20.3.07. potrivit alin. în cazul dat legea specială.11.267 din 09. prin încheierea din ___ instanţa de contencios administrativ l-a privat pe Recurent de dreptul la un recurs efectiv împotriva actului administrativ emis de SPCSE MAI.24 lit.13 din Convenţia Europeană care prevede: „Orice persoană.793-XIV din 10. Acest principiu este diametral opus principiilor din Legea contenciosului administrativ nr. actul administrativ contestat nu face nicio referinţă de acest fel.02.02.2006 şi Legea privind apărarea împotriva incendiilor nr.

___ din ___. S O L I C I T: 1. în temeiul art.423-427 CPC şi prin aplicarea directă a art. Tot atât de clar este că aceste situaţii de conflict urmează a fi soluţionate definitiv în instanţa de judecată.Deci.13 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. legea prevede expres şi imperativ faptul că situaţiile de conflict dintre stat şi antreprenor trebuie să fie soluţionate cât mai prompt. 2.21 din Legea contenciosului administrativ. Dat fiind circumstanţele excepţionale ale cauzei – încetarea parţială şi suspendarea în rest a activităţii de antreprenor a Recurentului la obiectele vizate în actul administrativ contestat – solicit dispunerea examinării cauzei în ordine de urgenţă. dar nu în procedura prealabilă. cu trimiterea cauzei spre judecare în fond. Casarea încheierii Curţii de Apel Chişinău din ___ în cauza de contencios administrativ privind anularea în tot a Scrisorii Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI nr. dat fiind faptul că reclamantul suportă deja pierderi materiale considerabile care continuă să crească. în temeiul prevederilor art. În aceste condiţii. este clar. Anexe: 2 Copii de pe cererea de recurs Data ____________________ Semnătura____________________ 267 . în scopul evitării unor pagube iminente. Admiterea recursului. pentru a evita pierderi nejustificate etc. obligarea Recurentului de a urma calea prealabilă în acest caz concret este evident şi total ineficientă. pentru a nu crea incertitudini. Pornind de la raţionamentele expuse.

a fost casată în tot hotărârea Judecătoriei raionului __________ din 28 decembrie 2009 şi adoptată o nouă hotărâre prin care a fost respinsă integral ca neîntemeiată cererea lui F._________________. 268 . Nu sunt de acord cu decizia adoptată de Curtea de Apel Chişinău. “este o persoană care urmăreşte destabilizarea climatului moral în colectiv. domiciliat în_______________. cu obiecţii către conducătorul instituţiei”. str. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2010.L. 2.I. Prin aceeaşi hotărâre de judecată.2 Intimat: Instituţia medico-sanitară publică Spitalul raional ________________ cu sediul or.Admiterea recursului. a fost dispusă încasarea de la IMS Spitalul raional __________ în folosul reclamantei cu titlu de prejudiciu moral 1000 (una mie) lei. să excludă din referinţa care urma să fie prezentată Comisiei de atestare a gradului de profesionalism stabilit pentru medici. • nu au fost dovedite circumstanţele considerate ca fiind stabilite. Casarea Deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2010 şi adoptarea unei noi hotărâri prin care să fie menţinută integral hotărârea Judecătoriei raionului _________ din 28 decembrie 2009.I. d) ale CPC RM şi solicit instanţei de recurs: 1. plata restanţelor salariale şi recuperarea prejudiciului moral cauzat şi a fost obligat pârâtul.386 (1) lit. a fost admisă cererea de chemare în judecată a lui F.. enunţurile: „pe parcursul anilor a dat dovadă de responsabilitate şi disciplină mediocre”._________________. Spitalul raional _____________ a atacat cu apel hotărârea nominalizată. iar cu titlu de prejudiciu material 22266 (douăzeci şi doua de mii două sute şaizeci şi şase) lei.I. demnitatea şi reputaţia profesionala a reclamantei. întemeindu-l pe motivele conţinute în art. declar prezentul recurs. str.nr. Spitalul raional _____________. Instituţiei medico-sanitare publice Spitalul raional ___________ privind anularea actului administrativ.135 RECURS ÎMPOTRIVA DECIZIEI CURŢII DE APEL CHIŞINĂU DIN 18 MARTIE 2010 Prin hotărârea Judecătoriei raionului ____________ din 28 decembrie 2008. ca informaţie neveridică şi care lezează onoarea. ceea ce constituie restanţa plăţilor salariale pentru cumulare de funcţii. Motivele pentru care declar recursul sunt următoarele: • nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii în fond.Curtea Suprema de Justiţie Colegiul civil şi de contencios administrativ Recurent: F. ________________. acţiunea a fost respinsă. nr. În rest. eliberata pe numele lui F.a) b).

determina circumstanţele care au importanţa pentru soluţionarea pricinilor. la deliberarea hotărârii instanţa judecătoreasca apreciază probele.I.• au fost încălcate şi aplicate greşit normele de drept material. prin probe admisibile şi veridice. „cu obiecţii la adresa conducătorului. de aceea cerinţa de a exclude enunţurile citate urma să fie admisă şi. este medic cu «o responsabilitate şi disciplină mediocră» Cu atât mai mult cu cât calificativul că F. încasarea unei sume compensatoare de bani echivalentul prejudiciului moral pentru suferinţele psihice pe care le-a suportat. de aceea a solicitat excluderea acestor fraze din referinţa ca necorespunzătoare adevărului şi. referinţa ce urma să fie depusă la dosarul reclamantei pentru confirmarea categoriei de calificare. care au fost sau nu stabilite.53-56 CPC RM privind pertinenta. mai ales că în fiecare aşanumit colectiv sunt persoane simpatizate de conducător pentru „fidelitate” şi sunt persoane neagreate pentru constructivism şi critică. instanţa a admis probe care nu au fost pertinente şi admisibile referitor la cerinţa reclamantei privind lezarea demnităţii şi onoarei profesionale. Toate luate în ansamblu. ci dimpotrivă. respectiv. Enunţurile pe care reclamanta a solicitat să fie excluse din referinţă ca neadevărate. or. deoarece a fost admisă ca probă şi apreciată cu forţa probantă o scrisoare colectivă. nu pot fi considerate ca adevărate şi probate doar printr-o scrisoare. Hotărârea se bazează doar pe dovezile care au fost prezentate de părţi şi ceilalţi participanţi la proces în corespundere cu cerinţele art. 269 . Conform art. este important că referinţa nu conţine adevărul despre calităţile profesionale şi umane ale medicului F. fapt pentru care instanţa urma să la o altă poziţie decât cea pe care şi-a propus-o. Hotărârea nu poate fi bazata pe presupuneri despre circumstanţele cauzei. încasat echivalentul bănesc al suferinţelor psihice suportate de către recurentă. O scrisoare scrisa nu se ştie de cine şi în ce împrejurări nu poate servi ca probă pertinentă pentru a dovedi calităţile profesionale ale unui angajat. deci.240 CPC RM. deoarece anume ei i s-a încredinţat responsabilitatea pentru sectorul antirabie. adică obţinute în strictă conformitate cu legea. Aşa. Mai mult. nu corespunde acestor exigente. este medic mediocru. caracterul raportului juridic dintre părţi.F. care nu are nici în clin şi nici în mânecă cu defăimarea reclamantei prin anumite fraze din referinţa contestată.. respectiv. sector care înaintează exigenţe înalte pentru executant. care sunt tratate „ca destabilizatori ai climatului moral”. şi care îi lezează demnitatea şi onoarea de medic cu o vechime de 27 de ani. legea aplicabilă soluţionării pricinii şi admisibilitatea acţiunii. urma ca anume această persoană. admisibilitatea şi veridicitatea probelor.” Legea prevede că probele urmează a fi admisibile. concluziile privind circumstanţele de fapt ale cauzei se motivează în hotărâre doar prin probe. s-a adresat în instanţa de judecată considerându-se lezată în dreptul de a primi remunerarea cuvenită pentru munca suplimentară depusă în calitate de medic rabiolog. infirma faptul că recurenta F. Şi nu în ultimul rând. şi o situaţie de mijloc în acest caz este pur şi simplu absurdă. a solicitat obligarea angajatorului la plata muncii prestate. „destabilizează climatul în colectiv prin obiecţii către conducătorul instituţiei” poate fi calificat ca prigonire pentru critica adusă. care ar fi fost semnata de membrii colectivului spitalului. fiindcă o persoană ori este responsabilă şi disciplinată ori nu. de fapt. F. scrisoarea. care. fraza „a dat dovadă pe parcursul anilor de o disciplina şi responsabilitate mediocre” în sine este incorectă şi lipsită de sens. a fost proba nr. nedisciplinat şi destabilizator al climatului moral. s-a simţit defăimată şi lezată în demnitatea şi onoarea ei profesională prin anumite enunţuri din referinţa întocmită de către directorul spitalului __________a. Conform rigorilor CPC RM. Referinţa a fost semnată de către conducătorul instituţiei şi.1 în confirmarea personalităţii negative a reclamantei. aceste circumstanţe şi probele care le dovedesc nu afirmă. să dovedească că recurenta I.

Funcţia de medic traumatolog-ortoped într-adevăr nu este inclusă în Lista-tip anexată la Hotărârea Guvernului nr. considerăm că.1487 din 31. aplicând eronat normele de drept material. şi anume.03. în listele ramurale sau ale instituţiei spitalul raional _______.F. evident. li se plăteşte un spor pentru cumulare de profesii (funcţii) în mărime nu mai mică decât 50 la sută şi nu mai mare de 100 % din salariul tarifar (de funcţie) stabilit pentru profesia (funcţia) cumulată. Instanţa de apel nu a aplicat aceste prevederi ale legii materiale. drept garantat de art.484 din 6 mai 1998 “Privind masurile de combatere şi profilaxie a rabiei” de către directorul spitalului.2004 care prevede că urmează a fi remunerate persoanele. au fost încălcate prevederile art. I.2009 adresată I. care în afară de munca lor de bază. obliga conducătorii instituţiilor medicale teritoriale să numească prin ordin personalul medical responsabil de acordarea ajutorului medical antirabic (traumatolog. deoarece neprimind la timp salariul.156 al Codului Muncii. la p. şi anume pentru că la soluţionarea pricinii urma să fie aplicate.F.1. îndeplinesc.1 al Protocolului 1 al Convenţiei Europene ale Drepturilor Omului.Curtea de Apel Chişinău a dispus respingerea cererii lui I. deoarece ultimele au reprodus doar prevederile din hotărârea de Guvern. şi acordând ajutorul medical necesar persoanelor afectate de animale. vătămătoare şi deosebit de vătămătoare. o muncă suplimentară într-o altă profesie (funcţie) li se plăteşte un spor pentru cumularea de profesii (funcţii).2004 şi.6. prevăzând salarizarea suplimentara acestor specialişti în mărime de până la 50% din salariul de bază pentru volumul lărgit de muncă şi în p.12. 2 din Hotărârea Guvernului RM nr. a fost numită responsabilă de acordarea ajutorului antirabic pe sectorul ______. act normativ.14 al Hotărârii Guvernului nr.F. fapt prin care i-a fost încălcat dreptul ei la protecţia proprietăţii. şi care este anexată la materialele pricinii. Cuantumul sporurilor pentru cumularea de profesii (funcţii) se stabileşte de părţile contractului individual de muncă. I. ordinului nr.1487 din 31. deţinând deja în aceasta instituţie funcţia de medic traumatolog-ortoped. dar si-a întemeiat decizia doar pe prevederile p. Potrivit materialelor cauzei. stipulată în contractul individual de muncă.261 din13 septembrie 2004. în afară de munca lor de bază îndeplinesc în aceeaşi instituţie o muncă suplimentară într-o altă profesie (funcţie). 14 al Hotărârii Guvernului RM nr. Însă în toată perioada de după emiterea acestui ordin.. care efectuează lucrări în condiţii grele şi deosebit de grele. dar pentru motivul invocat de recurentă mai sus.12. la care face referire şi Ministerul Sănătăţii în scrisoarea din 09.F.156 Codul muncii. prevederile art. 6.2003 şi p. în primul rând.03.1999.I. recurenta F. la aceeaşi unitate. prin respingerea cerinţei de plată a restanţei salariale.03.1593 din 29. fiind responsabilă pentru acest sector important de activitate. Mai mult.1 al Ordinului Ministerului Sănătăţii din 12. lista care este în Anexa la Ordinul MS nr.99 şi Hotărârii Guvernului RM nr. nu a putut să se folosească de acest bun şi să dispună de el la discreţia sa. Potrivit art. Deci. salariaţilor. dar nu poate fi mai mic de 50 la sută din salariul funcţiei. prin ordinul menţionat. ordin emis în scopul executării ordinului Ministerului Sănătăţii RM nr.1 al Protocolului 1 al Convenţiei.1999. care. Aceleaşi prevederi se conţin şi în Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.F. i-au fost impuse pentru executare obligaţii suplimentare pentru care dânsa urma să fie suplimentar remunerată. p.12.74 din 12. chirurg).42 din 2 mai 2000 „Cu privire la starea asistenţei medicale antirabice şi profilaxia rabiei în sectorul ________”. fără a fi scutiţi de munca lor de bază. şi numai în cazul în care acestea se regăsesc în lista instituţiilor. nu a primit pentru munca depusă nicio remunerare. dar concluzia este greşită nu pentru acest motiv.74 din 12. 270 .2003 care prevede de asemenea ca salariaţilor care.03.12. lui I.1593 din 29.

Dovada achitării taxei de stat. 3. Anexa: 1. Copia Hotărârii Judecătoriei raionului _______din28 decembrie 2009.1999.156 al Codului muncii.14 al Hotărârii Guvernului RM nr.Îmi întemeiez recursul pe prevederile art. Data________________ Semnătura __________________________ 271 . 2.1 al Protocolului 1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.6.12.03. art. Copia Deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2010. p. 4. Copia recursului (2 exemplare).1 al Ordinului Ministerului Sănătăţii din 12.1593 din 29.2003 şi p.

PLEDOARII ALOCUŢIUNEA AVOCATULUI ALEXEI BARBĂNEAGRĂ ÎN CAUZA M.” Lucrările de construcţie a gazoductului în or. _____ din 02 mai 2007. _____ din 30 martie 2009 se menţionează desfăşurarea activităţii în afara limitelor teritoriului autorizat prevăzut în anexa nr. pentru care SRL_____ dispune de licenţa eliberată de Camera de Licenţiere. SRL _____ a fost abilitată să construiască reţele de gaze pe str. Considerăm hotărârea menţionată ilegală şi pasibilă de a fi anulată din următoarele considerente: 1. şi nu activitatea de construcţie. _____ din 19 noiembrie 2008.Soltîs. stabilind reguli speciale.28. deoarece în lege se vorbeşte despre activitatea prevăzută de licenţă.28 alin(6) din Legea cu privire la gaze Potrivit art. nr. Licenţa seria AA nr. şi nu cea de construcţie a reţelelor şi instalaţiilor tehnico-edilitare.(6) nu poate fi reţinută.064584 abilitează SRL _____ cu dreptul de a distribui gaze naturale. precum şi să construiască gazoduct de presiune medie şi joasă pe străzile M.Costin. Pretinsa încălcare a pct. _____ s-au executat. care sunt administrate de organele locale din _____.2.Vladimirescu şi I. alin(6) „Orice persoană juridică deţinătoare de licenţă pentru transportul. _____ din localitatea dată. Drept urmare. titularului i se acordă dreptul de a desfăşura activitatea autorizată prin Licenţă în limitele teritoriului autorizat”. alin.V. pe orice teritoriu delimitat de Agenţie.064585 autorizează distribuţia de gaze. aşa-zisa încălcare a prevederilor art. să gazifice cartierul „Mihalaşa – Mihalaşa Nouă”.1 la Condiţiile licenţei.28 alin. Agenţia este obligată să evite eventualele conflicte între titularii de licenţe.__ prin care se dispune a-i aplica lui M. iar licenţa nr. 2. Conform deciziilor menţionate. al Licenţei În Hotărârea nr.(6) din Legea cu privire la gaze. _____ din 6 septembrie 2007 şi nr.28. prevăzută de licenţă. T. În respectiva licenţă se prevede că „Prin prezenta licenţă.1. dacă pe acel teritoriu nu-şi desfăşoară activitatea un alt titular de licenţă de acelaşi tip.101/1 din Codul cu privire la contravenţiile administrative şi Condiţiile licenţei. Pretinsa încălcare a art. în baza deciziilor Consiliului Orăşenesc _____ nr. art. ÎMPOTRIVA CONSILIULUI DE ADMINISTRARE AL AGENŢIEI NAŢIONALE PENTRU REGLEMENTARE ÎN ENERGETICĂ (ANRE) La 30 martie 2009. Consiliul de Administrare al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a adoptat Hotărârea nr. furnizarea sau pentru distribuţia de gaze este în drept să-şi desfăşoare activitatea.V. Având în vedere că activitatea autorizată prin licenţă este distribuţia 272 .A. sancţiunea administrativă sub formă de amendă pentru încălcarea art.

_____. reprezentantul „Moldovagaz” – N.1 nu se pun interdicţii în a construi sau a procura reţele. SRL _____ este un agent economic (îşi desfăşoară activitatea conform Legii nr. filiala _____ sunt prevăzute surse financiare în mărime de 300 mii lei pentru dezvoltarea reţelelor de gaze. a comunicat că „Moldovagaz” este dispusă să investească surse financiare proprii la proiectarea şi construcţia reţelelor de gaze (. Este de competenţa administraţiei SRL _____ de a decide utilitatea îndeplinirii anumitor activităţi şi lucrări. a fost desfăşurată o şedinţă de lucru privind problema delimitării punctului de delimitare a reţelelor de gaze care aparţin Primăriei or.6 al Deciziei nr. Pretinsa încălcare a pct.1. Nici în procesul–verbal nr. ____ a Consiliului Orăşenesc _____ este indicat expres „De divizat teritoriul or. al Licenţei nu are suport juridic.2002 „Cu privire la aprobarea regulamentului de organizare şi executare a lucrărilor de proiectare. dat fiind faptul că din Decizia nr. care erau în vigoare la momentul realizării acestor acţiuni. că SRL _____ era obligată să desfăşoare activităţile de gazificare pe teritoriul or. ___ nu se indică concret care teritoriu autorizat de licenţă a fost încălcat. imputarea încălcării pct.12. lucrările au fost coordonate cu „Moldovagaz”.” Rezultă.__ din 6 septembrie 2007 a Consiliului Orăşenesc _____..04. 1492 din 28. Astfel. 2.gazelor naturale. Astfel. în condiţiile licenţei şi în anexa nr.7.__ nu rezultă în ce mod au fost prejudiciate interesele altor persoane sau în ce constă concret încălcarea principiului eficienţei economice. inclusiv mijloacele investite. este nefundamentată învinuirea adusă dlui M. Conform procesului-verbal al acestei şedinţe.09. modul folosirii mijloacelor financiare disponibile. a prezentat calcule care atestă faptul că cheltuielile efectuate la realizarea planului de gazificare urmau să fie rambursate în maxim patru ani de la finalizarea lucrărilor. Pretinsa încălcare a pct. montare şi recepţie a sistemelor de aprovizionare cu gaze” şi nr.. Nu poate fi reţinut argumentul reprezentantului ANRE precum că decizia de extindere a teritoriului de gazificare îi aparţine lui V.C. îşi apreciază în mod individual randamentul activităţii. deoarece activitatea de construcţie a fost desfăşurată la cererea potenţialilor consumatori şi în interesul direct şi nemijlocit al populaţiei.10. Astfel. exploatare şi extindere a reţelelor de distribuţie şi furnizare a gazelor consumatorilor din teritoriu.__ din 26 martie 2009 şi nici din Hotărârea nr. în nerespectarea principiului eficienţei economice şi utilizarea neraţională a mijloacelor financiare.1226 din 19.2. _____ şi SC _____ SRL.2001 „Cu privire la Programul de Gazificare a Republicii Moldova”. _____. deoarece pentru anul 2007 pentru SRL _____. cu Legea nr.12. _____ între SRL _____ şi SC _____ pentru efectuarea activităţii de deservire.M. la Ministerul Industriei şi Infrastructurii.09. al Licenţei Din procesul–verbal nr.2006 privind administraţia publică locală. 2. în şedinţa de judecată dl M. Nu în ultimul rând. adoptată în conformitate cu Hotărârile Guvernului RM nr. ţinem să precizăm că reprezentantul ANRE a recunoscut în instanţă că nu dispune de documente care ar confirma cauzarea pretinselor prejudicii în raport cu interesele consumatorilor din alte localităţi.). deoarece în p.. 436 din 28. 3. __ din 26 martie 2009 şi nici în Hotărârea nr. La 05. Nu corespunde realităţii afirmaţia că doar SC _____ SRL era autorizată să desfăşoare activitatea de gazificare în or. dat fiind faptul că baza normativ-juridică a acţiunilor întreprinse de SRL _____ a constituit-o Deciziile menţionate supra. 4. i se acordă dreptul SRL _____ de a desfăşura activităţi de gazificare. 1134 din 02. De asemenea. deci.2007. al Licenţei 273 .1997 cu privire la societăţile pe acţiuni) care îşi determină în mod independent sfera de activitate.

Potrivit art. În Hotărârea ANRE nu se indică acţiunile concrete întreprinse de SRL _____ pentru a împiedica activitatea de gazificare a SC _____ SRL.(1). 3. al Licenţei În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a prevederilor hotărârii Consiliului de administraţie ANRE nr. Pretinsa încălcare a pct. alin.___ nu se indică prin care acţiuni anume ale SRL _____au împiedicat activitatea de gazificare. care prevede că „Titularul Licenţei se va supune deciziilor ANRE. şi nu a luat nicio măsură pentru a clarifica situaţia. 3. _____. _____din 02 mai 274 . precum şi a întregii infrastructuri economice.4. al Licenţei este o greşeală materială. _____ din 19 noiembrie 2008.7. prin care societatea respectivă informează ANRE despre pretinsele probleme pe care i le creează SRL _____. 5. întreţinere şi modernizare a drumurilor. SRL _____ a fost autorizată să construiască în teritoriul unde nu exista un acord între Primărie şi SC _____SRL de plasare şi extindere a reţelelor. ANRE „eliberează licenţe pentru producerea. conform legislaţiei amenzile impuse de ANRE în legătură cu violarea prezentelor condiţii”. prin deciziile administraţiei publice locale din teritoriu.decide asupra lucrărilor de proiectare.12. podurilor. 6.__ din 18. lit. intenţionându-se a se imputa încălcarea pct. la orânduirea de stat şi la ordinea publică. 436 din 28.6 al Licenţei. nr. fondului locativ în condiţiile Legii cu privire la locuinţe. adică la patru luni de la consumarea pretinsei încălcări. Având în vedere că pretinsa încălcare a acestei prevederi nu e concretiza. Consiliul local “. Pct.7 al Licenţei prevede că „Titularul Licenţei va respecta actele legislative actele normativ-tehnice şi normativ-economice. Fapta imputată nu întruneşte elementele componenţei de contravenţie Potrivit art. distribuţia şi furnizarea de gaze. lit. inclusiv va plăti. nu putem să ne expunem asupra ei. nu poate depăşi trei luni de la comiterea contravenţiei. sociale şi de agrement de interes local”. 3.2007. În procesul-verbal nr. şi nu interzicerea SRL _____sau altui agent economic de a construi reţele de gaze în această localitate. În şedinţa de judecată. deşi termenul de aplicare a sancţiunii administrative. Acţiunile dlui M. şi nu de cea a ANRE. la proprietate. construcţie. Din reglementările legale rezultă că decizia de efectuare a lucrărilor de proiectare a obiectivelor din domeniul economic şi social de interes local ţine de competenţa consiliului local. Potrivit art. precum şi alte fapte ilicite pentru care legea prevede răspundere administrativă”.06. stocarea.2006. transportul. „Contravenţie se consideră fapta ilicită ce atentează la personalitate la drepturile şi interesele legitime ale persoanelor fizice şi juridice. Ţinem să subliniem faptul că.7. sunt în strictă conformitate cu deciziile Consiliului orăşenesc _____ nr. conform art. relevă faptul că ANRE a fost în cunoştinţă de cauză despre problema dată încă din luna octombrie 2008. standardele”.9 din CCA.6. _____din 6 septembrie 2007 şi nr. reprezentantul ANRE a afirmat că invocarea încălcării pct. Scrisoarea _____ SRL nr.37 CCA.14 alin. ţinem să precizăm că hotărârea dată prevedea acordarea SC _____SRL de a furniza gaze naturale în or.(2).f) al Legii privind administraţia publică locală nr. precum şi pentru alte activităţi care asigură sporirea eficienţei sistemului de gaze şi promovarea competiţiei pe piaţa de gaze”. __ din _____.__ din 26 martie 2009 şi în Hotărârea nr.a) din Legea cu privire la gaze.Nu corespunde realităţii afirmaţia privind împiedicarea realizării de către SC _____ SRL a programului de gazificare a oraşului _____. Procesul-verbal privind contravenţia administrativă a fost întocmit la 26 martie 2009..

se indică „.. _____. în procesul-verbal menţionat nu se indică locul comiterii contravenţiei administrative.. Procesul-verbal cu privire la contravenţia administrativă nu corespunde cerinţelor legale Potrivit art.1) ca domeniu de activitate pentru autorităţile publice locale de nivelul unu „dezvoltarea şi gestionarea reţelelor urbane de distribuire a gazelor şi energiei termice”. care reprezintă un grup de locuitori din or. deoarece la nivelul actelor se confirmă faptul că lucrările efectuate de SRL _____au fost stopate în luna octombrie 2007. _____ rezultă că activitatea de construcţie a gazoductului de presiune medie şi joasă şi efectuarea caselor de locuit de către SRL _____a fost demarată la demersul asociaţiei obşteşti _____. a fost desfăcut contractul de muncă dintre dl M. au un caracter denigrator şi ofensator faţă de demnitatea de profesionist a dlui M. or. Aşa-numitele acţiuni imputate lui M.M. bucurându-se de respectul colegilor. în procesul-verbal cu privire la contravenţia administrativă. este neclar în ce constă ilegalitatea acţiunilor îndreptate spre efectuarea lucrărilor de construcţie a reţelelor de gaz.V. îndeplinind cu sârguinţă obligaţiunile sale de serviciu. În procesul-verbal nr.2006 privind descentralizarea administrativă prevede la art. Potrivit art.. drept contravenţie nu este una continuă. la modul general.2007. nu este adus niciun argument care ar proba intenţia sa de a produce survenirea anumitor prejudicii. enumerându-se doar la modul general că dl M. Acuzaţiile aduse dlui M. De asemenea. Acest fapt denotă că deciziile luate de către Consiliul Orăşenesc _____ prin care i se permite SRL 275 . Art. s-a ţinut cont de ilegalitatea şi netemeinicia învinuirii aduse dlui V. Codul civil al RM consacră principiul libertăţii contractuale. nu sunt indicate urmările prejudiciabile ale presupuselor lui acţiuni.. în legătură cu acuzaţiile aduse dl M. La determinarea cuantumului prejudiciului moral. De asemenea.(1) lit. şi „Moldovagaz”. Mai mult.locul. a încălcat art. în virtutea căruia părţile pot decide independent asupra liberii alegeri a agentului economic împuternicit cu dreptul de a presta anumite servicii. 435 din 28. orice sancţiune administrativă echivalează cu o sancţiune cu caracter penal. a prevăzut urmările ei dăunătoare. _____. _____.37 CCA. menţionându-se doar.10 din CCA prevede că „contravenţia administrativă se consideră că a fost comisă premeditat dacă persoana care a comis-o îşi dădea seama de caracterul ilicit al acţiunii sau inacţiunii sale.”.12. ANRE contestă legalitatea deciziilor Consiliului orăşenesc. şi le-a dorit sau admitea în mod conştient survenirea acestor urmări”. În cazul contravenţiei imputate dlui M. prin construcţia neautorizată a reţelelor de gaze în or..__ din 26 martie 2009 nu se indică timpul comiterii contravenţiei administrative. timpul comiterii şi esenţa contravenţiei administrative. Mai mult.28 (6) din Legea cu privire la gaze şi o serie de prevederi din Condiţiile Licenţei. 7.. în urma aplicării sancţiunii administrative. sancţiunea administrativă poate fi aplicată nu mai târziu de trei luni de la comiterea contravenţiei. Justificarea prejudiciului moral În lumina jurisprudenţei CEDO. iar declarând ilegale acţiunile lui M. Din Decizia nr. 8..242 CCA. cauzat de imaginea negativă care i-a fost creată. a suferit un stres şi disconfort psihologic. care a lucrat mai bine de 9 ani în funcţia de preşedinte al SRL _____. Legea nr.4 alin.

276 ._____ să desfăşoare activităţi de gazificare în or. solicităm instanţei admiterea cererii. În temeiul circumstanţelor expuse.328 30 martie 2009 ca fiind neîntemeiată şi ilegală şi satisfacerea pretenţiilor privind prejudiciul moral cauzat şi cheltuielile legate de acordarea asistenţei juridice. _____corespund legii şi au fost adoptate conform competenţei legale a Consiliul Orăşenesc _____. anularea Hotărârii ANRE nr.

Adoptând hotărârea nr. Codul fiscal. alegătorul semnează în lista electorală în dreptul numelui. inclusiv prin emiterea deciziilor. şi circumstanţele de drept ale cererii de chemare în judecată sunt clare şi. organizarea şi reglementarea alegerilor.a) din Constituţie prevede că sistemul electoral în Republica Moldova se reglementează prin lege organică.6 din Constituţie care stabileşte că în Republica Moldova puterea legislativă.” Aceasta este voinţa legiuitorului exprimată în lege. urmează a fi reglementate prin intermediul legii organice care se adoptă numai de Parlament ca unica autoritate reprezentativă şi legislativă. Deci. Codul vamal. din care cauză urmează a fi anulată. din proprie iniţiativă. alte autorităţi ale statului. Comisia Electorală Centrală a adoptat. hotărârilor etc. toate chestiunile ce ţin de sistemul electoral.(2) din Constituţie „modul de organizare şi de desfăşurare a alegerilor este stabilit prin lege organică”.rea. numai la prezentarea actului de identitate.2132 din 12 februarie 2009. a acestor „îmbunătăţiri” la aplicarea legilor menţionate.PLEDOARIA AVOCATULUI ÎN CAUZA MIŞCAREA SOCIAL-POLITICĂ „ACŢIUNEA EUROPEANĂ” ÎMPOTRIVA COMISIEI ELECTORALE CENTRALE ONORATĂ INSTANŢĂ. În fapt. la 12 februarie 2009.(3) lit.61 alin. potrivit Constituţiei. Iar potrivit art. normelor actelor internaţionale.60 alin. 277 .53 alin. nici un alt organ nu se încumetă să le „îmbunătăţească”.– în anumite cazuri şi nu corespund relaţiilor sociale destul de dinamice în condiţiile actuale. Şi nici o altă autoritate din stat nu poate “completa” (depăşi) la discreţia sa norma legii organice. considerăm că hotărârea menţionată contravine mai multor norme constituţionale şi legale. Comisia Electorală Centrală şi-a depăşit atribuţiile stabilite prin lege şi a încălcat principiul constituţional de separaţie a puterilor în stat prevăzut de art. Conform art. hotărârea “Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009”. reglementând procedura de efectuare a votării. în opinia noastră. Bună . Codul civil.” Însăşi noţiunea de „sistem electoral” cuprinde: 1) principiile şi condiţiile de participare la constituirea organelor reprezentative. A fost o ingerinţă în acest sens din partea Comisiei Electorale Centrale în atribuţiile Parlamentului? Considerăm că a fost.Codul penal.(1) din Codul electoral. stabileşte că ”biroul electoral al secţiei de votare înmânează alegătorului buletinul de vot.72 alin. etc. 2) modul de atribuire a mandatelor în autorităţile reprezentative după stabilirea rezultatelor votării. potrivit prevederilor Constituţiei. executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin.(1) din Constituţie „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului. şi mai rămâne a fi. Codul muncii. dar aşa este. Afirmaţia se bazează pe următoarele argumente. Şi circumstanţele de fapt. Art. Este firesc pentru toţi că chiar dacă se recunoaşte că anumite prevederi din alte legi organice . destul de simple. conform listei electorale. Tot atât de firească ar fi şi ignorarea completă de către justiţie. În drept. Şi art. La primirea buletinului.

nu pot 278 . Interpretarea oficială de către organul legislativ a unei legi se efectuează numai prin lege.(1) din Legea cu privire la Guvern. art.432-XIV din 10 iunie 1999. În jurisprudenţa sa anterioară Curtea Constituţională a statuat constant că hotărârile Guvernului sunt acte subsecvente legii.171 din Codul electoral într-o nouă redacţie şi astfel a încălcat dispoziţiile art. a expus art.Totodată. pe lângă cea reprezentativă. prin art. 74. cu atât mai mult. În hotărârea menţionată a Parlamentului au fost interpretate dispoziţiile art. inclusiv de Comisia Electorală Centrală. Curtea reiterează că Parlamentul este în drept să opereze modificări şi completări în legislaţia în vigoare numai prin lege. Codul electoral nu este o lege organică mai inferioară altor legi organice. Şi dacă însuşi Parlamentul. având în vedere obiectul Hotărârii Parlamentului nr.1 al Hotărârii în cauză. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.2008 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din punctul 13 al Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi de plată a indemnizaţiei viagere sportivilor de performanţă. Toate cele expuse se fundamentează şi pe practica interpretării şi aplicării normelor de drept în republică. Acest lucru este un nonsens. 114. principiu consacrat expres în art. Curtea a relevat că unul din principiile fundamentale ale statului de drept este cel al separării şi colaborării puterilor în stat. este necesar să se menţioneze că atât sub aspect formal.6 din Legea Supremă. pentru a putea fi “ajustat” la anumite împrejurări. de alte autorităţi. Iar drepturile. nu are dreptul prin hotărâre să interpreteze legea organică. locale şi referendumului local.(1) din Legea nr. Curtea Constituţională a declarat neconstituţională Hotărârea Parlamentului nr. examinând sesizarea Preşedintelui Republicii Moldova privind neconstituţionalitatea hotărârii date a Parlamentului a menţionat: “… Curtea relevă că Parlamentul. În această ordine de idei este relevantă Hotărârea Curţii Constituţionale nr. decât Parlamentul. care trebuie să urmeze aceeaşi procedură de adoptare. Adoptate în baza şi în executarea legii.11. 72. Interpretarea unei legi prin hotărâre a Parlamentului este inadmisibilă şi contravine dispoziţiilor art.102 alin. Curtea Constituţională.432-XIV din 10 iunie 1999 „Privind asigurarea unităţii aplicării unor prevederi ale Codului electoral”.432-XIV din 10 iunie 1999.1999 pentru controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr. 76 şi 93 din Constituţie şi nu poate fi recunoscută drept interpretare oficială a legii. sunt făcute concluzii de principiu la acest capitol. 136 şi 199 din Codul electoral privind valabilitatea alegerilor parlamentare. Curtea a menţionat că potrivit art.30 alin.10. statuată de Constituţie. semnare şi publicare prevăzută de dispoziţiile constituţionale.6. normele cuprinse în hotărâri nu pot avea caracter primar. Parlamentul a atribuit Hotărârii nr. În particular. este mai mult decât clar că. Aşadar.1322 din 29 noiembrie 2007. Şi în Hotărârea Curţii Constituţionale nr.(2) din Constituţie. prezidenţiale.317 din 18 iulie 2003 “Privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale” Guvernul adoptă hotărâri pentru organizarea executării legilor. fiind unica autoritate legislativă. 74.72. art. hotărârile Guvernului au forţă juridică inferioară legii şi nu o pot contrazice sau depăşi. ea contravine art. libertăţile şi obligaţiile cetăţenilor stabilite prin Codul electoral nu pot fi revăzute sau revizuite de un alt organ.61 din 16.91. Comisia Electorală Centrală nu are dreptul să completeze norma legii. se emit în scopul concretizării.11 alin.18 din 21.72 şi 74 din Constituţie.” În baza argumentelor expuse. executării corecte şi efective a acesteia.432-XIV caracter normativ de drept şi putere juridică similară prevederilor Codului electoral supuse interpretării. de asemenea. cât şi sub aspectul separării atribuţiilor puterilor în stat. 76 şi 94 din Constituţie.

alte organizaţii social-politice şi organele acestora.2008).05. informează autorităţile publice despre necesitatea soluţionării unor chestiuni.art.10. Iar Comisia Electorală Centrală. Cu toate că Guvernul este abilitat chiar prin Constituţie cu dreptul de a emite acte normative.” În contextul acestei Hotărâri a Curţii Constituţionale.(1) din Constituţie. 2 alin. inclusiv cele presupuse. (4) şi (10). întreprinderi. Art.10 din Regulament şi. Totodată. acestea nici nu sunt executorii. sunt executorii pentru autorităţile publice.26 din Cod (atribuţiile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală). arogându-şi competenţă normativă primară. conform Legi nr. Din conţinutul normei se deduce clar faptul că. dacă hotărârile nu-s emise în limitele competenţei.” Regulamentul a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. buletinele de identitate. de asemenea. o eroare. şi în acest caz Curtea Constituţională a amintit că aceste acte nu pot constitui o ingerinţă în prerogativele Parlamentului. executivul neavând competenţă normativă primară (Monitorul Oficial nr.376 din 06. 3 alin. exceptând şi procedură de adoptare. Dacă revenim la hotărârea nr. este relevantă o altă hotărâre a Curţii Constituţionale – nr. dacă urmăm buchea legii din prevederile normelor constituţionale indicate. a menţionat următoarele: “… Actele de identitate. nu deţine împuterniciri mai mari decât Guvernul. totuşi. … De aceea includerea în textul Regulamentului a unor dispoziţii ce conţin obligativitatea obţinerii “vizei de reşedinţă” (sau a “vizei de domiciliu”) este în contradicţie cu principiul enunţat în “Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte” nr.18 (şedinţele şi hotărârile Comisiei Electorale Centrale) reglementează proceduri organizatorice de activitate a comisiei şi stipulează că hotărârile “adoptate în limitele competenţei acesteia.2132 din 12 februarie 2009. 27 alin.273-XIII (pentru paşapoarte . Curtea a recunoscut drept neconstituţional pct. şi cu atât mai mult.q) şi 26 din Codul electoral drept temei al împuternicirilor comisiei de a stabili “marcarea” în actele de identitate este.1997 privind controlul constituţionalităţii dispoziţiilor punctului 10 alineatul 2 din Regulamentul “Cu privire la modul de perfectare şi eliberare a actelor de identitate ale Sistemului naţional de paşapoarte.modifica cadrul stabilit prin actul legislativ.06. semnare şi publicare prevăzută de dispoziţiile constituţionale pentru lege. permisul de şedere .38 alin. persoanele cu funcţii de răspundere. Comisia Electorală Centrală are următoarele atribuţii: … q) analizează fraudele electorale. în particular. partide. decât Parlamentul. 22 lit. 279 . Invocarea în Hotărârea Comisiei Electorale Centrale a art.1995. Spre exemplu.53 din cod. În acest context. (2) din Constituţie. în conformitate cu legislaţia electorală” nici pe departe nu seamănă cu investirea comisiei cu atribuţii de legiuitor. În categoria “măsurilor pentru prevenire” se includ activităţile organizatorice. cel puţin. curente sau viitoare şi la măsuri pentru prevenirea lor. care mai divulgă şi secretul alegerilor statuat la art. din alegerile trecute. devine şi mai clară ilegalitatea marcări actelor de identitate cu o menţiune improprie acestora. art.18.(5). precum şi pentru toţi cetăţenii”. nu cuprind date despre “viza de reşedinţă” sau “viza de domiciliu”.16 din 19.art. nu investeşte comisia cu atribuţiile ce şi le-a arogat prin hotărârea contestată. apoi constatăm că Comisia Electorală Centrală a completat norma art.195-196/12 din 31.22 (atribuţiile generale ale Comisiei Electorale Centrale) care stabileşte că “în perioada electorală. prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale de a marca actele de identitate ale alegătorilor care vor participa la votare cu o ştampila specială se intervine şi în raporturile reglementate de Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte. instituţii şi organizaţii. Şi norma art. şi nicidecum cele de răscroire a Codului electoral.273-XIII din 9 noiembrie 1994 şi este neconstituţională în baza art.

53 prevederea despre aplicarea în fişa de însoţire a buletinului de identitate al alegătorului a ştampilei “Votat”. anume legalitatea este temeiul activităţii normale a unei societăţi contemporane. ONORATĂ INSTANŢĂ.248 din 21. stabilind prin Legea nr. prin Legea nr. că Comisia Electorală Centrală are menirea doar de a realiza politica electorală în scopul bunei desfăşurări a alegerilor. marcarea actelor de identitate ale alegătorilor cu ştampila specială.(1) din Constituţie. Dar. dar nu de a stabili prin actele sale această politică. nu s-a ţinut cont şi de prevederile Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale în care declară dreptul la alegeri libere şi. La adoptarea hotărârii contestate. Numai acest organ este în drept să instituie restricţii pentru alegători.2005 pentru modificarea şi completarea Codului electoral în art. Obiecţiile împotriva acţiunii se axează pe afirmaţia că marcarea cu ştampilă a documentelor de identitate ale alegătorilor este raţională reieşind din nu se ştie ce considerente şi interese majore. organizarea şi desfăşurarea alegerilor. ordinii publice. contribuind la înlăturarea de la alegeri a cetăţenilor ce nu-s de acord cu „marcarea” (mulţi dintre care au motive întemeiate pentru asta) poate influenţa direct şi asupra rezultatelor alegerilor.2132 din 12 februarie 2009.2006 a exclus norma respectivă.Afirmaţia rezultă şi din prevederile directe ale altor norme din Codul electoral: art. În consecinţă.07. bunăstării economice a ţării. integrităţii teritoriale. Codul electoral nici nu poate să prevadă asemenea atribuţii ale Comisiei Electorale Centrale. că hotărârea contestată nu ar fi fost aprobată cu depăşirea competenţei Comisiei Electorale Centrale. care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale.6. prin care s-a introdus restricţie pentru participanţii la votare. contrar Constituţiei. prevederile constituţionale şi legale privind abilitarea doar a Parlamentului cu dreptul de a reglementa raporturile de drept ce ţin de sistemul electoral. Or. 66.comisie înfiinţată pentru realizarea politicii electorale în scopul bunei desfăşurări a alegerilor. care activează continuu în condiţiile prezentului cod”. se îngrădeşte un drept fundamental al alegătorilor. Partea pârâtă nu a combătut cu niciun argument temeiul acţiunii. hotărârea nr.1 la Convenţie).1 – „Comisia Electorală Centrală . inclusiv a celor constituţionale. în virtutea principiilor constituţionale stabilite în art. Adică. lezează la direct dreptul cetăţenilor de a participa la alegeri. art. libertăţilor şi demnităţii altor persoane.(1) – ”Comisia Electorală Centrală este organ de stat constituit pentru realizarea politicii electorale. legalitatea introduce armonia în 280 .38 alin. stabileşte obligaţia statului să desfăşoare alegeri libere prin vot secret şi în asemenea condiţii. Vizând cele mai importante sfere ale convieţuirii societăţii (privată şi publică).” Totodată. şi anume. fiind adoptată cu încălcarea prevederilor legale.3 al Protocolului adiţional nr. îngrădind aceste drepturi prin crearea unui obstacol pentru cei ce nu vor fi de acord cu marcarea actelor de identitate cu o menţiune improprie. a tuturor componentelor sistemului politic al acesteia.176 din 22.54 alin. totuşi. în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor. prin hotărârea contestată sunt încălcate şi prevederile art. faptul că.” Pe de altă parte. în scopul realizării acestui drept. Poate anume din aceste considerente Parlamentul.16 alin. şi nu altcineva. protejării drepturilor. 72 din Constituţie.07. dat fiind faptul că aceste raporturi de drept urmează a fi reglementate numai prin lege organică adoptată de organul reprezentativ ales de popor conform prevederilor art. nu costă nimic pe lângă aceste interese de ordin major întrezărite de comisie. care asigură exprimarea liberă a voinţei poporului la alegerea puterii legislative (art. împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei. 60.(2) din Constituţie care stabileşte că „exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege.

pct. Cerinţa de a respecta întocmai legile statului rămâne a fi o necesitate vitală. sed lex”. Încă în Roma antică a fost formulată renumita maximă „dura lex. în realitate. Or. Şi adeseori. în ultimă instanţă. Orice nihilism juridic este inacceptabil. dar şi de opinia Comisiei Electorale Centrale exprimată în hotărârea contestată. Cu atât mai mult. aceasta urmează a fi executată întocmai. Raţionalitatea legii nu poate fi ignorată reieşind din raţionalitatea situaţiei la zi văzută de unele persoane fizice sau juridice. Deci. asigură diferenţierea echitabilă a intereselor fiecărui cetăţean şi ale societăţii. societăţii şi personalităţii. penal şi de altă natură.15). abaterea de la principiul legalităţii. inclusiv cu funcţii de răspundere sau care reprezintă o instituţie statală.6. Practic. dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate (art. este acelaşi nihilism juridic. 66.această convieţuire. Toleranţa faţă de încălcarea cerinţelor imperative privind legalitatea. Iar îndreptăţirea samavolniciei este în contradicţie cu principiile dreptului ca atare. este nulă din momentul adoptării.4. Rămâne ca şi instanţa să constate. valoarea căreia este actuală şi în prezent. 72 şi nu are putere juridică.3 al Primului Protocol Adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului şi Codului de bună conduită în materie electorală. Dar. este atacată chiar democraţia. Comisia Electorală Centrală a încălcat această recomandare. civil. asemenea abateri se încearcă a fi justificate şi în temeiul că normele legale ar fi neraţionale. prin hotărârea sa. Bazându-se pe acest concept teoretic. adoptat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în cadrul Sesiunii din 2003 – 1-a parte. că se pot admite abateri de la normele ce se conţin în lege. în baza Codului electoral. 281 . Şi asta nu înseamnă că fiecare trebuie să vină şi să impună norma sa. democratic. În legi se reflectă la maximum atât interesele obşteşti. echivalează cu publicarea listei participanţilor la votare. Hotărârea contestată contravine Constituţiei – art. acest lucru în baza normelor constituţionale invocate. chiar şi la obiectul disputat astăzi ar putea exista şi alte opinii privind raţionalitatea soluţionării problemei abordate. săvârşirea diferitor abateri de la lege de ordin administrativ. teoria dreptului afirmă univoc: posibilitatea existenţei contradicţiei dintre legalitate şi raţionalitate nu înseamnă. depăşind prevederile acestui cod de bună conduită în materie electorală. care ar putea fi mai raţională decât cea din lege. atrage după sine haos în reglementările juridice. şi a Convenţiei Europene. se prezintă la urnele de votare nu trebuie făcută publică (se anexează). Dar. în care demnitatea omului. a fost lovită democraţia şi este păcat că dorindu-ne să fim democraţi şi în Europa. legalitatea nu poate fi contrapusă sau substituită cu raţionalitatea. Totodată. drepturile şi libertăţile lui.1). pentru că aceasta demoralizează societatea şi poate contribui la apariţia unor manifestări pronunţate de nihilism juridic şi din partea altor componente ale societăţii. Constituţia stabileşte că Republica Moldova este un stat de drept. cu atât mai mult nihilismul juridic exprimat de oficialităţi. aduce un prejudiciu esenţial statului. care ar fi diferite de cea prevăzută de norma legală. pentru că înseşi legile în esenţa lor exprimă raţionalitatea socială supremă. de fapt. inclusiv în folosul raţionalităţii. În primul rând. precum şi că cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea (art. fără abateri. Iar art. completată etc. „Vot secret” Codul prevede că lista persoanelor care. libera dezvoltare a personalităţii umane. Prin aceasta. 60. Hotărârea contestată contravine art.7 din Constituţie prevede că nicio lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică. Atâta timp cât norma legală nu a fost modificată. consemnarea votării în actele de identitate care se prezintă în diferite situaţii şi diferitor persoane fizice şi juridice. 38. utilizându-se argumente de raţionalitate. La capitolul Principiile patrimoniului electoral european. fiscal. duce inevitabil la îndreptăţirea samavolniciei. cât şi cele individuale.

totuşi. nu au dreptul să hotărască cu de la sine putere aceste chestiuni sensibile pentru societate şi cetăţeni. din asta. alegătorii Republicii Moldova au ales un singur organ care este în drept să adopte legi care vor reglementa drepturile şi obligaţiile lor. Votul secret a. inevitabil. în acest sens. Votul în familie sau oricare altă forma de influenţarea asupra votului unei persoane de către altă persoană trebuie interzis. desconsiderând şi încălcând normele legale şi constituţionale. Însă. Orice încălcare a dreptului de vot secret trebuie sancţionată. pofta vine mâncând. partea I. Lista persoanelor care în realitate se prezintă la urnele de votare nu trebuie făcută publică. poate provoca. vor avea numai de câştigat. şi democraţia. cum ar fi alegerea Parlamentului. b. ilegalităţi de proporţii. Supremaţia legii şi egalitatea tuturor persoanelor fizice şi juridice în faţa legii.4: „4. secretul votului nu este numai un drept dar şi o obligaţiune. Fiecare persoană trebuie să voteze individual. nerespectarea căreia trebuie să fie sancţionată prin anularea oricărui buletin de vot conţinutul căruia a fost divulgat. Şi una din metodele legale şi democratice pentru o asemenea restabilire este anularea de către instanţa de judecată a actului adoptat ilegal. Pentru fiecare persoană cu drept de vot. Chişinău 282 . Presa liberă. Pentru că ele sunt multe. iar cea mai mică abatere de la lege. importanţa şi atribuţiile legale ale Comisiei Electorale Centrale în desfăşurarea unor alegeri libere şi democratice. Întrucât Comisia Electorală Centrală a neglijat primul din principiile enunţate. Data__________________ Semnătura_______________ Anexă: Codul bunelor practici electorale. şi nu ultimele după importanţă: 1. 3. Printre aceste trăsături sunt următoarele. Şi alte autorităţi. d. c. 2.” 23 februarie 2009 mun.Nu negăm rolul. precum şi normele actelor internaţionale. Un stat de drept se caracterizează prin anumite trăsături care îl atestă ca atare. considerăm că acest echilibru urmează a fi restabilit. p. indiferent de locul lor în ierarhia administrativă. Şi alegătorii. Justiţie independentă. ONORATĂ INSTANŢĂ. astfel fiind clătinat echilibrul legalităţii la un compartiment foarte sensibil al drepturilor omului.

1997 până la 25.15 minute.1997 pe numele lui M. eliberat de Secţia afacerilor interne a raionului Adâghei.2 ani 5 luni şi 7 zile. de aplicare a arestului.H.03. reclamantul a fost căsătorit cu cetăţeanca Republicii Moldova – Sîrbu Ludmila – care a decedat la 22 ianuarie 2009.H.H. nu a mai fost eliberat.H. În anul 2006. în conformitate cu procesul-verbal din 22. Direcţia Refugiaţi i-a acordat anual lui M.. Din 08. este cert stabilit faptul că. lipseşte.Goieni. mandatul de arest nr. Astfel. lui H. Procura a fost perfectată în baza datelor din paşaportul reclamantului: seria XIII-ТИ nr. care confirmă faptul că reclamantul şi-a ispăşit pedeapsa cu închisoarea din 22. nu a fost documentat cu un paşaport sau un document de apatrid. reprezentantul penitenciarului i-a înmânat lui M. La momentul reţinerii.___ din 25. Faptul ridicării de la M. E de menţionat şi faptul că paşaportul lui M.H. care a fost autentificată de către şeful SRM OŞC 29. Tbilisi. îmi încep pledoaria cu o constatare care nu poate fi contestată.H..1997. Consider cererea de chemare în judecată a lui M.12. a paşaportului se confirmă şi prin perfectarea în anul 2003 a unei procuri din numele acuzatului. În anul 1995.2006. care nu poate pleca în ţara în care s-a născut.H. DESPRE CONTESTAREA ACTULUI ADMINISTRATIV Onorată instanţă. în cadrul urmăririi penale servesc: procesul-verbal de reţinere din 22. în baza unor acte legale.H. reclamantul a depus o cerere de acordare a statutului de refugiat către Direcţia Principală pentru Refugiaţi din cadrul Biroului Migraţie şi Azil al MAI. fosta RSSG. şi-a ispăşit pedeapsa cu închisoarea în penitenciarul din s. 283 . pentru a se documenta. Sunt de menţionat şi eforturile pe care le-a depus M.03. Georgia.03. ordonanţa. se afla la păstrare în instituţia respectivă.1997.H.H. dat fiind faptul că el a sosit în Republica Moldova pe timpul existenţei URSS. înainte de termen .___ pe numele lui M.2006.1957 în or. ora 08.1997.10.H.10. absurditatea solicitării de la dânsul a certificatului de imigrant. H.. în timpul ispăşirii pedepsei. M. a venit în Republica Moldova în baza paşaportului de tip sovietic.H doar adeverinţa seria AB nr. În adeverinţa dată este menţionat faptul că paşaportul lui M. protecţie umanitară reînnoită pe care o deţine până în prezent.H.08.___. din 22. care a fost reţinut la ora 08.1997 în care este indicată existenţa paşaportului seria XIII-ТИ nr.M.2004.___ din 10 iunie 1983. Sunt de menţionat şi alte date care caracterizează statutul juridic al reclamantului. M. Din 25. În calitate de probe care confirmă ridicarea paşaportului de la M. I-a fost ridicat paşaportul seria XIII-ТИ nr.2004 şi până în prezent.03. Întemeiată ea urmând a fi admisă din următoarele considerente.03.10.. Din 1997 până în anul 2004 M. este născut la 23.M.03. La data de 14. paşaportul lui M.07.2004. instituţie de unde a fost eliberat condiţionat.H.M. a fost ridicat şi transmis organului de executare a pedepsei. La eliberare. Aceste aspecte confirmă situaţia precară în care se află M.72 din 22.15 min. Fiind reţinut la 22.H.TEZE CU PRIVIRE LA CEREREA DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ A LUI H.

06. într-adevăr. .05. Instanţei de judecată i-a fost prezentat certificatul parvenit din Georgia prin care se confirmă că M. datat cu 06.05. însă deja la data de 29. M.H. din cauza lipsei unui domiciliu permanent. respectiv.H.2009. la momentul când a sosit la Penitenciarul Goieni.2010 i s-a adus la cunoştinţă că. În ambele răspunsuri se invocă necesitatea prezentării actului de identitate. inclusiv cea a Centrului de Drept al Avocaţilor către Ministerul Justiţiei şi Ministerul Tehnologilor Informaţionale. În referinţa sa reprezentantul Ministerului Justiţiei recunoaşte faptul că răspunsul la petiţia lui M. Aceste răspunsuri M. a adeverinţei de migrant etc.I. adresări.2010.M.H.H. 284 .2002. Prin scrisorile din 19. Ca răspuns. .H.H. după data de 10.2010. de la reclamant a fost ridicat paşaportul seria XIIIТИ nr.H.04. după destrămarea URSS.03. În prezent. a fost expediat sub nr. care nu s-au soldat cu asistenţă efectivă în soluţionarea demersului lui M. M.07.H.. deoarece încălcarea dreptului lui M.În anul 2007. adeverinţei de migrant etc.05.H. la libera circulaţie se efectuează de către organele de stat din 25. scrisoare prin care a solicitat asistenţă în determinarea structurii responsabile de pierderea paşaportului său şi care structură statală ar urma să îi elibereze un nou act de identitate. îi solicită lui M. primind răspuns de la vicedirectorul acestei instituţii la 03.H. i s-au comunicat documentele cu care trebuie să se prezinte la Secţia evidenţă şi documentare a populaţiei. de a i se elibera un nou act de identitate în locul celui pierdut de autorităţile statului. s-a adresat către Întreprinderea de Stat “Registru” în anul 2007. MTIC i-a cerut să prezinte un şir de acte.07.___. __ din 07. 01/5185/10 din 07. M. Este constat faptul că. pe care el nu poate să le prezinte din motivele enunţate. 06.H. s-a adresat repetat către Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Ministerul Justiţiei.2010 şi. solicitând eliberarea unui act de identitate în locul celui pierdut de autorităţile statului. el nu deţine cetăţenia niciunui stat.2010. Prin scrisoarea nr. E de menţionat şi irelevanţa termenului de 30 de zile de adresare în judecată.2010 şi de la Întreprinderea de Stat “Registru” la 19. în scrisoare. Cererea de chemare în judecată a fost depusă de reclamant la 06.2004 până în prezent. . reclamantul primeşte răspuns la petiţia sa de la Comisariatul de Poliţie Botanica.2010. fără a face referinţă la solicitarea lui M.2010. Comisarul de poliţie dl P. La data de 24.07. a adresat încă o scrisoare Ministrului Justiţiei al Republicii Moldova. documente. le-a primit în luna iulie 2010.H. nu este cetăţean al acestei ţări.2010. fiind apatrid de facto. s-a constatat lisa actelor de identitate.La 18. Îi recomandă să se adreseze la SRM OŞC 29 pentru obţinerea unui certificat privind pierderea paşaportului său.Au existat şi alte adresări. inclusiv paşaportul sau alt act de identitate deţinut.La 22. 2007.12. La această adresare. s-a adresat de mai multe ori către Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor în vederea obţinerii actelor de identitate.H.08. Şi prin acest document oficial al Ministerului Justiţiei se confirmă incorectitudinea afirmaţiei omiterii termenului de prescripţie de adresare în instanţa de judecată. documente necesare pentru a-l documenta. pe care el nu poate să le prezinte. nu a solicitat recunoaşterea cetăţeniei Georgiei şi nu a obţinut cetăţenia altui stat. la momentul reţinerii lui M.05. M. deoarece cel mai important document de identitate a fost pierdut de către organele de stat.05. nu se face referinţă la organul responsabil de pierderea actelor şi care instituţie ar trebui să îi elibereze un nou act de identitate. aceasta fiind o încălcare continuă care nu poate fi supusă unui termen de adresare în judecată..V. Dl Gr. S-a adresat şi către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova. Adresări: .H. recunoaşte că s-a pierdut paşaportul reclamantului în timpul ispăşirii pedepsei. Din nou.2010. Acest fapt confirmă ideea că reclamantul nu a omis termenul de 30 de zile pentru a se adresa în instanţa de judecată.. M. a primit răspuns de la Serviciul Stare Civilă.10. prezentarea paşaportului.

nici nu a prezentat exemple de cazuri în care legea a fost cu succes invocată în acest sens. Este cunoscut faptul că instituţiile penitenciare sunt dirijate de către Ministerul Justiţiei. alte date referitoare la dosarul personal lipsesc. În toate aceste adresări. şi de a-l documenta. 24888/94. O remarcă în acest sens este făcută în cauza Prodan vs. În afară de cele relatate anterior e de menţionat şi răspunsul din 07. a fost ridicat paşaportul cu seria XIII-TИ nr. fiindcă aceste căi de atac nu conduc la un rezultat juridic eficient. reclamantul a solicitat asistenţă pentru a soluţiona problema pierderii actelor sale de identitate de către funcţionarii de stat. despre acest fapt făcându-se o menţiune în borderoul dosarului personal. Penitenciarul nu dispune de competenţa de a soluţiona efectiv cererea lui M. Domnia Sa a informat CDA că. să convingă Curtea că un recurs efectiv a fost disponibil în teorie şi practică în perioada relevantă. ECHR 1999-IX). conform datelor din procesul-verbal de reţinere al Comisariatului de Poliţie Buiucani.” 285 . Sarcina probaţiunii îi aparţine Guvernului. Moldova. the United Kingdom [GC]. H.2003. la această etapă târzie.T. Ministerul Justiţiei şi MDI nu au întreprins măsuri eficiente pentru a-l documenta pe reclamant. Curtea nu consideră că Guvernul a demonstrat suficient eficienţa recursului respectiv sau că reclamantul. Guvernul nu a indicat în baza căror prevederi legale reclamantul ar fi putut obţine executarea hotărârilor judecătoreşti şi repararea prejudiciului cauzat prin neexecutarea timp de mai mulţi ani a hotărârilor. Jurisprudenţa CEDO stabileşte că adresările sau recursurile urmează să fie efective şi nu doar declarative. au competenţa de a soluţiona problema reclamantului. ca reprezentanţi ai Guvernului. fiind condamnat. Totuşi. § 57. Curtea observă că Guvernul pur şi simplu a invocat un articol din noul Cod civil care stabileşte principiul răspunderii autorităţilor publice. Faptul pierderii paşaportului lui M. 38 al acestei Hotărâri: ”Curtea reiterează că regula de epuizare a căilor de recurs interne la care se face referire în articolul 35 § 1 al Convenţiei se bazează pe prezumţia că cadrul legal naţional prevede un recurs efectiv împotriva pretinselor încălcări. eliminând astfel încălcarea dreptului lui la libera circulaţie. Analiza răspunsurilor primite de către reclamant de la pârâţi denotă faptul că ei furnizează informaţii asupra situaţiei reclamantului şi nu au întreprins nimic concret pentru a redresa situaţia pentru oprirea lezării drepturilor reclamantului. de către organele de stat ale Republicii Moldova. În conformitate cu art.42 al aceluiaşi caz: ”În această cauză. Numai Ministerul Justiţiei şi Ministerul Dezvoltării Tehnologiilor Informaţionale. de la cetăţeanul în cauză. v.” O remarcă importantă cu privire la eficienţa recursurilor interne este făcută şi la pct. capabil de a aduce o redresare în ceea ce priveşte pretenţia reclamantului şi a oferit posibilităţi rezonabile de succes (a se vedea V. în aceste instituţii este recunoscut de dl ministru al justiţiei. precum că răspunsul acestui Minister nu poate fi considerat ca un act administrativ.H. adică.2010 al ministrului justiţiei. s-a constatat lipsa actelor de identitate. De multe ori CEDO refuză obiecţiile guvernelor care motivează neexercitarea unei căi de atac. ___. Chişinău. ar trebui să se adreseze din nou instanţelor naţionale şi să încerce să facă uz de el. la pct. or.1 al Legii contenciosului administrativ. a sosit în penitenciarul nr. că recursul a fost accesibil.12.07. nr. care invocă neepuizarea.H.H.Onorată instanţă! Este stabilit cu certitudine faptul pierderii paşaportului lui M. Verificând dosarul personal. Însă.10 Goieni la 29. nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri este recunoscută ca fiind un act administrativ. în dosarul personal este fixat faptul că. Nu suntem de acord cu afirmaţia ce se conţine în referinţa reprezentantului Ministerului Justiţiei. din acest considerent. dl A.

nr. Moldova pe un termen de şase luni şi apoi să se întoarcă în ţară pentru a iniţia procedura de obţinere a acestei adeverinţe. într-o societate democratică. inclusiv pe a sa. menţinerea ordinii publice. Oricine se găseşte în mod legal pe teritoriul unui Stat are dreptul să circule în mod liber şi să-şi aleagă în mod liber reşedinţa sa. i-au fost lezate toate aceste garanţii oferite de Convenţie. conform procedurilor menţionate de către MTIC. prevăzute de lege. aflate în stare de arest. ca reclamantul să părăsească Republica. Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care.M. Reclamantul consideră că. Orice persoană este liberă să părăsească orice ţară. contribuind la lezarea continuă a drepturilor acestui om. La toate cererile sale de a fi documentat. H. Sunt încălcate şi prevederile pct. care asigură dreptul la libera circulaţie. Din considerentele expuse. libertatea de a alege domiciliul şi reşedinţa şi. este necesar de statuat că încălcarea dreptului lui la libera circulaţie durează o perioadă excesivă de timp: din 2004 – până în prezent. Ideea expusă nu poate fi realizată. protecţia sănătăţii sau a moralei. prevenirea faptelor penale. el nu poate părăsi teritoriul Republicii Moldova pe termen de şase luni.” Este foarte important de menţionat i faptul că reclamantul a fost în mod practic pus în situaţia unui cerc vicios de către Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor. reclamantul era informat că pentru aceasta trebuie să prezinte un şir de documente. în final. 3. 1. în cazul său. condamnate la privaţiune de libertate sau exil.H. adeverinţa de imigrant eliberată de Biroul Migraţie şi Azil al MAI. de asemenea.” Acest articol asigură libertatea de a se afla pe teritoriul unui stat şi a circula liber pe teritoriul acestuia.. Reclamantul este invalid de grupa 2.27 al Constituţiei R. şi din considerentul lipsei unor mecanisme clare de executare. condamnate condiţionat la privaţiune de libertate cu obligarea la muncă. a actelor de identitate pentru H. ori pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor altora. nu are rude în Republica Moldova. 286 . La rândul lor. este menţionat expres că fără această adeverinţă de imigrant. Referitor la prejudicial moral cauzat lui M. sunt oprite de către organele de cercetare. În referinţa MTIC. nu poate fi documentat cu buletin de identitate pentru apatrizi.M. De către ambii pârâţi este lezat dreptul reclamantului prevăzut de art. siguranţa publică. Această situaţie face în mod practic imposibilă obţinerea. Aplicabilitatea CEDO pentru acest caz Este esenţial pentru acest caz art. suma solicitată este una simbolică.2 al Protocolului adiţional 4 la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. este inapt de muncă. reclamantul consideră cererea preventivă ca fiind o cale de atac ineficientă şi irelevantă. libertatea de a părăsi un stat şi a circula între două sau mai multe state.M. nu poate pleca în altă ţară pentru a-şi aranja viaţa personală.M.396 din 6 iunie 1995: ”Buletinele de identitate ale persoanelor. 9 al Regulamentului cu privire la modul de perfectare şi eliberare a actelor de identitate ale sistemului naţional de paşapoarte. 2. ceea ce constituie mai mult de 6 ani.Astfel din considerentul că pârâţii o perioadă îndelungată ignoră încălcarea cererilor reclamantului cu privire la încălcarea continuă a drepturilor sale. La eliberarea de sub arest sau ispăşirea pedepsei. care statuează: ”Articolul 2 Libertatea de circulaţie. buletinele de identitate se restituie titularilor. pentru securitatea naţională. Evident este faptul că reclamantul nu dispune de paşaport naţional şi nu are cetăţenia niciunei ţări. fiindcă anume lipsa paşaportului său îl privează pe reclamant de posibilitatea părăsirii R. constituie măsuri necesare. colaboratorii Biroului Migraţie solicită pentru eliberarea acestei adeverinţe. printre care paşaportul naţional (care este pierdut în acest caz) şi. de anchetare prealabilă sau de către judecată.

. reclamantului îi sunt sechestrate actele de identitate în calitate de probă la un dosar penal. câte 50 mii de lei cu titlu de prejudiciu moral. responsabil a fost recunoscut statul. art . 277.4 la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale 2.H. reclamantul a fost privat de actele sale de identitate de către organele de drept. Crotia şi Baumann v.___ eliberat pe numele lui H. În al treilea rând.Sunt foarte importante pentru acest caz precedentele existente în cadrul Convenţiei. În al doilea rând. Există un şir de cazuri similare.H.H. Curtea observă că lipsirea reclamantului de actele sale de identitate indubitabil echivalează cu o interferenţă în exercitarea libertăţii de mişcare.M. CEDO recunoaşte privarea de actele de identitate ca pe o modalitate de încălcare a art. dintre care putem enumera cazurile Bartik c. În cazul Baumann v. de la fiecare în parte. Avocatul Alexei Barbăneagră 287 . Napijalo v. În cazul Bartik c. în toate aceste cazuri. Din considerentele expuse în cuprinsul cererii. 14. cu cel al reclamantului. M. Actele dlui Baumann. Rusia. A încasa de la Ministerul Justiţiei şi Ministerul Dezvoltării Tehnologiilor Informaţionale. 278 CPC.66. 27 par.2 al Protocolului nr. 16. drept consfinţit în art. 3.2 al Protocolului 4 la Convenţie). Aceste cazuri au multe aspecte comune cu situaţia reclamantului. A recunoaşte ilegale acţiunile Ministerului Justiţiei şi cele ale Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor în partea care refuza să îi perfecteze documentul de identitate.2 parag. actele sunt sustrase de organele de poliţie sau alte structuri de protecţie a ordinii şi nu se restituie reclamanţilor. 4. SOLICITĂM: 1. A constata încălcarea dreptului meu la liberă circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova şi în străinătate. În cazul Napijalo v. Curtea menţionează că privarea de paşaport a reclamantului constituie o evidentă încălcare a dreptului la liberă circulaţie (art. Rusia. ca şi în cazul reclamantului M.2 al Protocolului 4 la Convenţie. cu buletin de apatrid. Franţa.M. îmi întemeiez cererea pe prevederile art. 5. Croaţia. a fost pierdut de organele de drept ale Republicii Moldova.1 al Constituţiei Republicii Moldova şi art. Franţa. Şi în acest caz Curtea Europeană a Drepturilor Omului recunoaşte încălcarea art. 19. îi sunt luate de către organele de ocrotire a normelor de drept. A constata faptul că paşaportul cu seria XIII-TH nr. În drept. 25 din Legea contenciosului administrativ. În primul rând.2 al Protocolului 4 la Convenţie.15. A obliga Ministerul Dezvoltării Tehnologiilor Informaţionale şi ÎS „Registru” să mă documenteze pe mine .

Nu s-a păstrat nici documentul de desfacere a căsătoriei dintre părinţi.05. Din 1964 eu locuiesc în mun. –. deoarece în actele de identitate numele noastre diferă. Aristova V. A stabili într-un alt mod faptul juridic menţionat nu există posibilitate. str.PROCEDURA SPECIALĂ Judecătoria ________________ Petiţionar: Ivanova Olga mun. În Registrul bunurilor imobile la Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău apartamentul nr. Ivanov A.1938 în satul Ivanovca raionul Ivanovca regiunea Ivanovo din Federaţia Rusă. În legătură cu aceasta nu au putut fi eliberate adeverinţele necesare în privinţa părinţilor mei.Aristova) Vera Stepanovna. autentificat la 11. remis de către conducătorul oficiului de înscriere a actelor stării civile a regiunii Ivanovo. Însă.Chişinău. ___ nr.S. născută la 05. Oficiul Stare Civilă al sectorului ___ mun. ___. născut în 1912.Chişinău._ Persoane interesate: 1. din perioada respectivă nu s-au păstrat. perfectarea documentelor necesare pentru acceptarea succesiunii de către mine după decesul mamei (a cotei-părţi în apartamentul privatizat) nu a fost posibilă. ___.Chişinău str. Aristova V. Faptul că în adeverinţa mea de naştere numele mamei este indicat Ivanova face imposibilă eliberarea de către notar a certificatului de moştenire legală după decesul mamei mele – Aristova V. ___. iar din 1966 a trecut să locuiască cu mine şi mama.S. Ivanova Olga Arcadievna. ___ a fost înregistrat drept proprietate comună în cote-părţi egale a mea şi a mamei.07. decesul fiind înregistrat sub numărul ___._ 2. ___ ap. CERERE PRIVIND STABILIREA FAPTULUI DE RUDENIE Eu. şi a lui Ivanov Arcadii Ilici. ___. după care mama a revenit la numele Aristova. fapt despre care am fost informată prin avizul nr.Chişinău. certificat de deces nr. conform contractului nr. ___. raionul Ivanovca. În asemenea circumstanţe. Acest fapt se datorează împrejurării că mama purta numele Aristova.2008.I.S._ de pe str. deoarece actele de stare civilă în arhiva secţiei de prelucrare şi păstrare a actelor din Sovietul sătesc Ivanovca. pe care l-a preluat după desfacerea căsătoriei cu tatăl. omologarea acceptării de către mine a moştenirii poate fi efectuată numai după constatarea faptului raporturilor de rudenie dintre mine şi decedata Aristova V.S. a preluat numele Ivanova. Împreună noi am privatizat apartamentul nr. regiunea Ivanovo.1995 de către notarul biroului notarial nr. Mama a decedat la 03. 288 ._ din or.09._ de pe str. sunt fiica lui Ivanova (numele de familie de până la căsătorie . dat fiind că nu s-a păstrat certificatul de căsătorie al părinţilor mei conform căreia mama. născută în 1915.

prin faptul că Aristova V. născută la 7 februarie 1915. a locuit cu mine în apartamentul cu o odaie nr.279 alin.Adresarea mea la Oficiul Stării Civile al sect. am privatizat acest apartament. a fost una şi aceeaşi persoană şi a fost mama dnei Ivanova Olga Arcadievna. 285.Chişinău str. Pornind de la cele expuse şi în conformitate cu prevederile art.281 alin. şi Aristova V._. ___ ap. ___ cu cererea de a completa sau rectifica actul de stare civilă pe baza căruia s-ar putea demonstra legătura de rudenie a mea cu mama mea nu a fost satisfăcută din cauza lipsei actelor menţionate deja.._ de pe str. precum şi prin alte circumstanţe pertinente. originară din satul Ivanovca.(1) din Codul de procedură civilă.(2) lit. că eu am înmormântat-o pe Aristova V. Anexă: Data ______________________ Semnătura _________________ 289 .S.281 alin. se demonstrează prin adeverinţa din 13.S. inclusiv depoziţiile martorilor. până la decesul său din 3 iulie 2008. şi această unică persoană a fost mama mea. care a locuit. În conformitate cu prevederile art.S. în mun. ___. la aceste fapte se referă şi pricinile în care se solicită să se constate raporturile de rudenie – art.a) din Codul de procedură civilă. Cererea mea a fost respinsă prin decizia Oficiului Stării Civile din ___.. împreună. 241 din Codul de procedură civilă. a fost una şi aceeaşi persoană. instanţa judecătorească examinează în procedură specială pricini cu privire la constatarea faptelor care au valoare juridică. solicit: A se constata faptul că Aristova Vera Stepanovna şi Ivanova Vera Stepanovna. din 1966 şi până la deces. În special.S.(2) lit.1968 eliberată de Comitetul executiv al Sovietului sătesc Ivanovca.a). Faptul că Ivanova V.11. raionul Ivanovca. prin faptul că. regiunea Ivanovo din Federaţia Rusă.

CAUZE PENALE 290 .

HOTĂRÂRI ALE PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA 291 .

la judecarea cauzelor penale în primă instanţă. 292 .(4) CPP). Completări. întemeiată şi motivată.de respingere a cererii de revizuire a hotărârii irevocabile (art. Instanţele judecătoreşti.1. 2. EXPLICĂ următoarele: 1. astfel ca noua situaţie să decurgă din cea anterioară şi să aibă legătură logică cu ea. Sentinţa se expune în limba în care s-a efectuat judecarea cauzei.5 din 19. în expresii clare. completă şi obiectivă. . Declaraţiile inculpaţilor.contradictorialitatea procesului.06.389 Cod de procedură penală). .2 şi lit. Sentinţa trebuie să corespundă atât după formă. Sentinţa trebuie să fie legală. corectări. Se exclude expunerea evenimentelor ce nu se referă la cauza judecată. ale martorilor se expun de la persoana a treia.499 Cod de procedură penală). ale părţilor civile. care serveşte la dezvăluirea mai amplă a conţinutului hotărârii luate de instanţă. . .de aplicare a unor măsuri de constrângere cu caracter medical (art.2006 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. asigurându-se: .462 alin. în baza lit. c) art.de achitare (art. .HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Privind sentinţa judecătorească nr.de încetare a procesului penal (art. .secretul deliberării judecătorilor.390 Cod de procedură penală).cercetarea sub toate aspectele. Plenul Curţii Supreme de Justiţie.14 În scopul aplicării corecte şi unitare de către instanţele judecătoreşti din ţară a legislaţiei penale şi de procedură penală la întocmirea şi adoptarea sentinţelor. Sentinţa se expune în mod consecvent. Se atenţionează instanţele asupra importanţei respectării formei sentinţei. 3. e) art. bazându-se pe principiile generale ale efectuării justiţiei. Sentinţa se adoptă în numele legii şi importanţa acesteia ca act judiciar cere de la judecători o conştientizare deosebită.de condamnare (art. prin prezenta hotărâre. suprimări în sentinţă nu se permit. adoptă sentinţe: .respectarea cerinţelor privind publicitatea.16 din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie.332 şi 391 Cod de procedură penală). pag. prescurtărilor şi cuvintelor inadmisibile în documentele oficiale. ale părţilor vătămate. . a probelor prezentate şi administrate. pentru legalitatea şi temeinicia ei. 2007.egalitatea cetăţenilor în faţa judecăţii şi a legii. cât şi după conţinut cerinţelor art.384-397 Cod de procedură penală. respectarea cinstei şi demnităţii persoanei. nr.cercetarea nemijlocită şi publică a probelor. . Hotărârea prin care cauza penală se soluţionează în fond de prima instanţă de judecată se numeşte sentinţă. folosirea formulărilor inexacte. .

5. în fiecare cauză se pronunţă o singură sentinţă. în cuprinsul sau la sfârşitul sentinţei.în privinţa altor inculpaţi. aceeaşi sentinţă poate fi: în privinţa unor inculpaţi . de către judecător (completul de judecată). instanţa. astfel încât să nu se poată face adăugări. Locurile nescrise în cuprinsul sentinţei urmează să fie barate.371 Cod de procedură penală. orice modificare făcută în cuprinsul sentinţei este valabilă dacă aceasta este confirmată în scris. încadrarea juridică a ei sau a altor circumstanţe esenţiale. Sentinţa nu trebuie să conţină formulări care demonstrează sau pun la îndoială vinovăţia altor persoane pentru săvârşirea infracţiunii. precum şi soţul. litere) sentinţa poate fi de condamnare. Sentinţa de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri sau. (11) Cod de procedură penală (rudele apropiate .389 Cod de procedură penală.cu stabilirea pedepsei care urmează să fie executată. cu liberarea de răspundere penală sau de pedeapsă.cu stabilirea pedepsei. citite şi cercetate în instanţa de judecată cu respectarea cerinţelor art. 4. (1) art. declaraţiile 293 . poate face referire în sentinţă la participarea acestor persoane la infracţiune. Dacă cauza este judecată în privinţa mai multor inculpaţi. logodnicul. şi de achitare sau de încetare a procesului penal . părinţi. înfietori. bunici. în cazul în care aceasta are importanţă pentru stabilirea gradului participării inculpatului la săvârşirea infracţiunii. cu indicarea temeiurilor de încetare a procesului în privinţa lor. înfiaţi. când toate versiunile au fost verificate. în urma cercetării judecătoreşti. a dat răspunsuri la toate chestiunile prevăzute în art. în mod exclusiv ori în principal. inculpatului) nu a acceptat să facă declaraţii în şedinţa instanţei.90 alin. Vinovăţia persoanei în săvârşirea faptei se consideră dovedită numai în cazul când instanţa de judecată. La învinuirea inculpatului de săvârşirea mai multor infracţiuni (articole. cu liberarea de executarea pedepsei. 7.copii. Dacă martorul care este eliberat. Dacă cauza în privinţa mai multor învinuiţi este disjunsă într-o procedură separată. vinovăţia inculpatului în săvârşirea infracţiunii a fost confirmată incontestabil prin ansamblul de probe cercetate de instanţa de judecată (alin.de condamnare.249 şi 250 Cod de procedură penală. nepoţi.385 Cod de procedură penală. Instanţele judecătoreşti vor ţine cont de faptul că sentinţa de condamnare trebuie să se bazeze pe probe exacte. iar îndoielile.Potrivit art. Potrivit alin. Dacă unii participanţi ai infracţiunii în temeiurile prevăzute de lege au fost eliberaţi de răspunderea penală. . care nu pot fi înlăturate. (3) art. învinuitului. iar divergenţele apărute au fost înlăturate şi apreciate în modul corespunzător. alineate. logodnica bănuitului.389 Cod de procedură penală).248 alin.fără stabilirea pedepsei. Corectarea erorilor materiale şi înlăturarea unor omisiuni vădite la întocmirea sentinţei se efectuează în strictă conformitate cu cerinţele art. cercetând nemijlocit toate probele prezentate. de încetare a procesului penal pentru unele infracţiuni şi de achitare pentru altele. sentinţa de condamnare se adoptă: . Sentinţa de condamnare se adoptă numai în condiţia în care. călăuzindu-se de principiul prezumţiei nevinovăţiei. prin lege. indiferent de numărul inculpaţilor. pe declaraţiile martorilor depuse în timpul urmăririi penale. soţia. Toate chestiunile se soluţionează şi se expun în sentinţă astfel ca să nu apară dificultăţi la executare. (1) Cod de procedură penală. cu excepţia cazului când cu unul din inculpaţi se încheie acord de recunoaştere a vinovăţiei. de a face declaraţii în baza prevederilor art. fraţi şi surori. fiind interpretate în favoarea inculpatului şi în limita unei proceduri legale. fără precizarea numelui şi prenumelui lor. în sentinţă se indică despre săvârşirea infracţiunii de către inculpat împreună cu alte persoane. 6. .

inclusiv modalitatea de adoptare a sentinţei în aceste cauze.389 Cod de procedură penală.389 Cod de procedură penală. .liberarea de pedeapsă datorită schimbării situaţiei. 9. 1). instanţa stabileşte categoria pedepsei.97 Cod penal). .390 Cod de procedură penală. 3) alin. pentru infracţiunea săvârşită. (3) art.89 alin. după săvârşirea infracţiunii: .liberarea de la executarea pedepsei a persoanelor grav bolnave. Sentinţa de condamnare cu stabilirea pedepsei penale care urmează să fie executată se adoptă numai în privinţa persoanei vinovate de săvârşirea infracţiunii în condiţiile că.107 Cod penal. cu liberarea de răspundere penală se adoptă: a) dacă persoana care pentru prima oară a săvârşit o infracţiune uşoară sau mai puţin gravă. . c) termenul ţinerii persoanei în stare de arest în cauză. b) dacă la data judecării cauzei. a fost adoptată hotărârea respectivă. Potrivit pct.1)-5) alin. (2) Cod penal: . ea urmează a fi pedepsită şi lipsesc impedimentele pentru stabilirea pedepsei şi executarea ei. (3) art. şi anume: a) a intrat în vigoare actul de amnistie potrivit art. 10. instanţa urmează să argumenteze în baza căror temeiuri. 11. Cazurile în care se adoptă sentinţa de achitare sunt enunţate la pct.s-a autodenunţat de bunăvoie.57 Cod penal). a sentinţei de condamnare fără stabilirea pedepsei.a compensat valoarea daunei materiale cauzate sau. în alt mod.făcute în cursul urmăririi penale nu pot fi citite în şedinţa de judecată. sunt reglementate de art. sentinţa de condamnare cu stabilirea pedepsei şi cu liberarea de executarea ei se adoptă dacă în şedinţa de judecată au fost constatate circumstanţele prevăzute de lege. (1) art. precum şi categoria penitenciarului în care se execută pedeapsa cu închisoare în cazul condamnării la închisoare. sentinţa de condamnare fără stabilirea pedepsei.înlocuirea părţii neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blândă.186 alin. iar explicaţiile privind judecarea acestor cauze sunt expuse în Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.amânarea executării pedepsei pentru femei gravide şi femei care au copii în vârstă de până la 8 ani. 12. ţinând cont de regulile prevăzute la art. (3) şi (5) Cod penal şi art.a contribuit la descoperirea acesteia. a reparat prejudiciul cauzat de infracţiune (alin. prelungirea şi revocarea măsurilor de constrângere cu caracter medical".88 alin. La adoptarea sentinţei de condamnare cu stabilirea pedepsei care urmează să fie executată.58 Cod penal). datorită schimbării situaţiei. . absorbă pedeapsa numită de instanţa de judecată. 8. .condamnarea cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei. prevăzute de Codul penal. după caz.liberarea condiţionată de pedeapsă înainte de termen. (1) art. La adoptarea sentinţei de condamnare cu liberarea de pedeapsă sau.488-503 Cod de procedură penală. 294 . 2) şi 3) Cod de procedură penală. 2) alin. se va stabili că persoana care pentru prima oară a săvârşit o infracţiune uşoară sau mai puţin gravă ori fapta săvârşită nu mai prezintă pericol social (art.93 Cod penal) sau în cazul expirării termenului de prescripţie a executării sentinţei de condamnare (art. schimbarea. . începutul calculării termenului executării pedepsei. 13. În conformitate cu pct. precum nu pot fi reproduse nici înregistrările audio sau video ale declaraţiilor lui. b) cazurile prevăzute în art. Procedura aplicării măsurilor de constrângere cu caracter medical. .23 din 12 decembrie 2005 "Cu privire la respectarea legislaţiei în cazurile despre aplicarea. c) liberarea de pedeapsă a minorilor (art. (1) pct. mărimea ei.

(2) art. punctul şi litera) care prevede infracţiunea de săvârşirea căreia este învinuit inculpatul trimis în judecată. Se explică instanţelor că alte date referitoare la persoana inculpatului. (3) art.35 Cod penal).387 Cod de procedură penală: a) respinge acţiunea civilă dacă nu s-a constatat existenţa faptei infracţionale incriminate sau fapta nu a fost săvârşită de inculpat. . . denumirea instanţei de judecată care a adoptat sentinţa. interpretului. procurorului. care au importanţă pentru cauza penală. prenumele.numărul dosarului. b) nu se pronunţă asupra acţiunii civile dacă inculpatul a fost achitat pentru că nu sunt întrunite elementele infracţiunii sau există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei: . 14.394 Cod de procedură penală. traducătorului. Nu se admite introducerea în sentinţa de achitare a unor formulări ce ar pune la îndoială nevinovăţia celui achitat. ale grefierului. .358 alin. mai trebuie să se indice: . .riscul întemeiat (art. După ce instanţa de judecată a soluţionat chestiunile prevăzute la art. ale judecătorilor completului de judecată. 1) şi 2) art. luna. paşaportul.326 Cod de procedură penală. sentinţa se întocmeşte în mod obligatoriu şi în limba de stat. . luna şi anul pronunţării ei. Sentinţa se semnează potrivit cerinţelor alin.constrângerea fizică sau psihică. În acest caz. În această parte a sentinţei. anul şi locul naşterii.dacă şedinţa a fost publică sau închisă. (3) pct.393 Cod de procedură penală şi se începe cu indicaţia la aceea că sentinţa se pronunţă în numele legii.385 .starea de extremă necesitate. precum şi cea în baza căreia s-a modificat învinuirea adusă inculpatului în şedinţa de judecată în conformitate cu art. În cazul când se adoptă o sentinţă de achitare. patronimicul. la determinarea tipului penitenciarului în care urmează să se execute pedeapsa cu închisoare. 295 . (1) CPP. potrivit alin. certificatul de naştere).reţinerea infractorului. 17. 16. . cetăţenia şi domiciliul trebuie să corespundă documentului ce atestă persoana inculpatului (buletinul de identitate. numele şi prenumele judecătorului sau. . (3) art. 15.partea introductivă. datele privind numele. Sentinţa se întocmeşte în limba în care s-a desfăşurat judecarea cauzei de către unul din judecătorii care au participat la adoptarea ei. ziua.legea penală (articolul. 2) descrierea circumstanţelor cauzei constatate de instanţa de judecată şi enunţarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului.dispozitivul. apărătorului.388 Cod de procedură penală. se procedează la întocmirea sentinţei.partea descriptivă. alineatul. instanţa. . Data adoptării sentinţei este ziua.Potrivit alin. Partea introductivă a sentinţei trebuie să corespundă cerinţelor art. Potrivit alin. cu indicarea motivelor pentru care instanţa respinge probele aduse în sprijinul acuzării. pot fi datele care se iau în consideraţie la numirea pedepsei.datele privind identitatea inculpatului (inculpaţilor) prevăzute în art. în cazul în care procesul penal s-a desfăşurat în limba acceptată de majoritatea persoanelor care au participat la proces.16 Cod de procedură penală. după caz.legitima apărare. . partea descriptivă a sentinţei de achitare trebuie să cuprindă: 1) indicarea învinuirii (potrivit ordonanţei de punere sub învinuire şi rechizitoriului) pe baza căreia cauza în privinţa învinuitului a fost trimisă în judecată. care constă din trei părţi: .392 Cod de procedură penală.

participarea la conflictul militar. alineatul. Este necesar nu numai de a indica numele şi prenumele părţii vătămate şi ale martorilor. . .la stabilirea genului recidivei (alin.specificările: cui i-a fost cauzat prejudiciul. .probele pe care se întemeiază concluziile instanţei de judecată.categoria şi măsura de pedeapsă. modul săvârşirii ei. care au importanţă pentru soluţionarea cauzei. de a argumenta de ce unele probe sunt admise.legea (articolul.34 Cod penal).antecedentele penale nestinse.precum şi acele prevăzute de art. prin depoziţiile cărora. .aplicarea amnistiei.temeiul eliberării de pedeapsă.descrierea faptei criminale. .starea de graviditate. sunt confirmate unele sau alte circumstanţe de fapt. instanţa trebuie să îndeplinească cerinţele art. În orice caz. la încadrarea juridică a infracţiunii. e necesar să fie expuse acţiunile concrete săvârşite de către fiecare inculpat. 19. Antecedentul penal stins se indică în partea introductivă a sentinţei numai în cazul în care anterior faţă de inculpat s-a aplicat amnistia şi această circumstanţă are însemnătate pentru aplicarea repetată a amnistiei. Dacă infracţiunea a fost săvârşită de două sau mai multe persoane prin înţelegere prealabilă sau de un grup organizat. Printre altele acestea pot fi datele privind: . La expunerea datelor privind antecedentele penale nestinse. (2) şi (3) art. în aceeaşi consecutivitate. indicându-se: locul. în opinia instanţei. titlul special şi gradul de calificare. forma şi gradul de vinovăţie. iar altele respinse. argumentându-se motivele admiterii sau respingerii probelor: atât de învinuire.dacă infracţiunea săvârşită a atras după sine un prejudiciu material . precum şi partea restituită până la judecarea cauzei şi cea a prejudiciului rămas nerestituit.datele privind executarea pedepsei.394 Cod de procedură penală şi să soluţioneze toate chestiunile prevăzute în art. Denumirea instituţiei de judecată care anterior l-a condamnat pe inculpat se indică numai în cazul dacă pedeapsa nu este executată şi dacă pedeapsa poate fi stabilită pentru concurs de infracţiuni şi/sau cumulul de sentinţe. 18. dar şi de a expune esenţa acestor depoziţii.gradul militar. se indică: . inclusiv în locurile de privaţiune de libertate (închisoare). . La examinarea cauzei în privinţa mai multor inculpaţi sau când inculpatul este acuzat de săvârşirea mai multor infracţiuni. timpul. Partea descriptivă a sentinţei de condamnare trebuie să cuprindă: . cât şi de apărare. 296 . sentinţa trebuie să conţină analiza probelor privind fiecare capăt de învinuire şi în privinţa fiecărui condamnat. .385 Cod de procedură penală. indiferent de faptul că sunt cuprinse în cauza penală sau au fost prezentate de către părţi direct în şedinţă. redacţia şi anul acestuia) în baza căreia inculpatul anterior a fost condamnat. . . Una din condiţiile adoptării unei sentinţe legale este corespunderea părţii descriptive a ei cu circumstanţele constatate în şedinţa de judecată. . considerată ca fiind dovedită. se supun analizei toate probele examinate în şedinţă. punctul.358 Cod de procedură penală şi alte date. motivele şi consecinţele infracţiunii. . litera din Codul penal. .aflarea la întreţinerea inculpatului a persoanelor inapte de muncă. La întocmirea ei. . valoarea lui. .data condamnării.eliberarea din instituţiile penitenciare înainte de termen.existenţa pedepsei neexecutate.

să precizeze circumstanţele ce au servit ca motiv de a concluziona prezenţa unuia sau mai multor astfel de indici de calificare. La împăcarea părţii vătămate cu inculpatul în cazurile prevăzute de art. dacă împăcarea a avut loc până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti (art. (5) Cod de procedură penală). indicând motivele respective. 21. (3) Cod penal.temeiurile care confirmă aceasta. vădită lipsă de respect. instanţa. este suficient ca instanţa în partea descriptivă să indice numai motivele recunoaşterii învinuirii în această parte neîntemeiată. Dacă este necesară modificarea învinuirii inculpatului potrivit articolelor legii penale.394 alin.(4) şi art.. Dacă acest fapt a fost stabilit în şedinţa preliminară. dacă această situaţie nu impune schimbarea calificării faptei săvârşite.332 Cod de procedură penală instanţa de judecată pronunţă o sentinţă de încetare a procesului penal în baza art. dacă sancţiunea legii penale prevede şi alte categorii de pedepse mai uşoare. (2) Cod de procedură penală. instanţa de judecată este obligată să motiveze: a) stabilirea pedepsei cu închisoare.încadrarea juridică a faptei inculpatului. instanţa. inclusiv a celor prevăzute de art. instanţa. . (1) Cod de procedură penală. Se atrage atenţia că. . în partea descriptivă a sentinţei.391 alin. (1) pct. 1) din acelaşi cod.276 alin. în temeiurile art. Dacă infracţiunea comisă de inculpat incorect este calificată în baza mai multor articole ale Codului penal. indică motivele recunoaşterii inculpatului vinovat de unele infracţiuni şi achitării pentru altele.76 Cod penal) sau agravante (art. urmări grave. instanţa doar în partea descriptivă a sentinţei trebuie să indice excluderea învinuirii incriminate greşit. încetează procesul penal (art. . poate reîncadra juridic acţiunile inculpatului potrivit articolelor legii penale respective şi adoptă o sentinţă de condamnare.109 Cod penal şi art. literă) din Codul penal (de exemplu. iar în dispozitivul sentinţei se formulează hotărârea corespunzătoare despre recunoaşterea inculpatului vinovat în baza unor articole. În cazurile în care inculpatul este învinuit de comiterea mai multor infracţiuni calificate de un singur articol (alineat.art. prin sentinţă motivată. În lipsa plângerii părţii vătămate sau în cazul în care plângerea a fost retrasă.62 alin.menţiunea referitor la recidivă.indicaţiile asupra circumstanţelor atenuante (art. la prezenţa în cauză a plângerii părţii vătămate sau a cererii ei orale în şedinţa judiciară despre tragerea inculpatului la răspundere penală. . 20.(3) şi alin. potrivit art.192 Cod penal) şi învinuirea conform unora din ele nu s-a dovedit. care prevăd răspunderea penală pentru infracţiuni în cazul în care dosarele sunt intentate numai în baza plângerii prealabile a victimei (art. instanţa este obligată ca. Modificarea învinuirii în sensul agravării ei e posibilă numai în cazurile şi modul prevăzut de art. Dacă inculpatul este învinuit de săvârşirea mai multor infracţiuni prevăzute de diferite articole ale Codului penal şi învinuirea cu privire la săvârşirea unora dintre aceste infracţiuni nu s-a dovedit.326 Cod de procedură penală. achitarea sau încetarea procesului pentru infracţiunile prevăzute de alte articole.77 Cod penal).276 alin. Recunoscându-l vinovat pe inculpat de comiterea infracţiunii după semnele ce urmează a fi apreciate (de exemplu: deosebită cruzime. instanţa de judecată adoptă o sentinţă de încetare a procesului penal. în partea descriptivă a sentinţei.63 alin.276 Cod de procedură penală).motivarea aplicării pedepsei complementare. 297 .în cazul când o parte a acuzării este considerată neîntemeiată . încălcarea esenţială a drepturilor şi altele). motivele pentru modificarea învinuirii. 22. mai multe episoade de pungăşie .350 Cod de procedură penală).

luându-se în consideraţie cronologia evenimentelor şi probele ce susţin concluziile instanţei privind vinovăţia şi aprecierea juridică a faptei. alineat. care afectează dreptul inculpatului la apărare. La adoptarea sentinţei în cauzele cu mai multe episoade. instanţele vor ţine cont de faptul că învinuirea se consideră mai gravă în cazul când se aplică o altă normă de lege (articol. înaintarea acţiunii civile în procesul penal. ce urmează a fi încadrate în baza altei legi. (1) Cod penal). Drept învinuire care esenţial. acţiunea civilă. 27. după aprecierea probelor şi încadrarea juridică a acţiunilor vinovaţilor pe episoade.89 Cod penal.34 Cod penal) obligă instanţele să stabilească genul recidivei. diferă de cea de la început urmează de considerat orice altă modificare a învinuirii (imputarea altor acţiuni în locul celor imputate anterior. c) aplicarea condamnării cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei sau aplicarea altor categorii de liberare de pedeapsa penală. instanţa trebuie să ţină cont că o astfel de modificare a încadrării juridice este posibilă numai când acţiunile inculpatului. 23. la motivarea sentinţei. urmează să argumenteze concluzia generală privind volumul învinuirii dovedite în totul în privinţa fiecărui inculpat şi privind încadrarea juridică a acţiunilor lui.(2) şi (3) ale art. expunându-se motivele. e rezonabilă expunerea circumstanţelor infracţiunii constatate. prin acţiunile cărora a fost cauzat un prejudiciu material. (3) art. imputarea infracţiunii care diferă de cea imputată după obiectul atentat. se indică în partea descriptivă a sentinţei. urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanţa civilă (alin. semne calificative. caracterul faptei şi acţiunii). instanţa. e necesară amânarea judecării cauzei şi această circumstanţă nu are efect la încadrarea juridică a acţiunilor infracţionale. după circumstanţele reale. iar hotărârea respectivă se formulează în dispozitivul sentinţei. susţinută de procuror în cadrul judecării cauzei. pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părţii civile. în sentinţă se indică dacă încasarea are loc în mod solidar sau în cote-părţi. pornită în cauza penală. 26. iar modificarea învinuirii nu înrăutăţeşte situaţia inculpatului şi nu afectează dreptul lui la apărare. circumstanţe agravante. 387 şi 388 Cod de procedură penală.79 alin. În cazuri excepţionale. soluţionarea acţiunii civile. instanţa este obligată să examineze acţiunea civilă. În astfel de cazuri.225. să expună în sentinţă 298 .53 Cod penal. Dacă instanţa judecă cauza în privinţa mai multor inculpaţi.219-224 Cod de procedură penală. 25. când. 24. care atrag după sine modificarea încadrării în baza unei norme ce prevede o pedeapsă mai severă sau majorează volumul învinuirii. iar judecarea. Concluziile instanţei privind aceasta. instanţa poate să admită. pentru săvârşirea căreia inculpatul nu a fost pus sub învinuire. În acest caz. în principiu. Acţiunea civilă în procesul penal. În cazul în care apare necesitatea de a reîncadra juridic fapta. în învinuire se introduc fapte şi episoade adăugătoare. nu conţin semnele unei infracţiuni mai grave şi învinuirea pentru acestea nu se deosebeşte în mare măsură după circumstanţele reale ale cauzei de învinuirea înaintată definitiv. precum şi a liberării de răspundere penală conform art. precum şi de unele norme ale Codului de procedură civilă. literă). aplicarea legislaţiei la examinarea acţiunii civile. deşi nu modifică estimaţia juridică a celor săvârşite. recunoaşterea şi refuzul de a recunoaşte pe cineva parte civilă (parte civilmente responsabilă). prevăzute în art. să acorde părţilor cuvânt în privinţa ei.b) aplicarea unei pedepse mai uşoare decât cea prevăzută de lege (art. pe fiecare episod sau infracţiune aparte. i-au fost imputate. La adoptarea sentinţei de condamnare. sancţiunea căreia prevede o pedeapsă mai severă.387 Cod de procedură penală). retragerea acţiunii civile sunt reglementate de art. precum şi asigurarea acţiunilor civile sunt reglementate de art. Stabilirea mărimii pedepsei în dependenţă de gradul pericolului recidivei (alin. care nu au fost puse la baza învinuirii inculpatului iniţial.

precum şi pentru garantarea executării pedepsei amenzii (art.241 Cod de procedură civilă. în cazul în care instanţa judecătorească stabileşte modul şi termenul de executare a hotărârii. potrivit căruia. în dispozitivul sentinţei. ea se anexează la dosar. Dispozitivul sentinţei de achitare urmează să conţină şi indicaţii cu privire la recunoaşterea dreptului persoanei achitate la repararea prejudiciului cauzat de acţiunile nelegitime ale organului de urmărire penală sau ale instanţei de judecată. Formulând hotărârea privind corpurile delicte. 32. 31.66 Cod de procedură penală. de ocrotire a copiilor minori ai inculpaţilor arestaţi şi ai victimelor. a persoanelor iresponsabile sau de vârstă înaintată aflate sub ocrotirea lor. 28. 33.opiniile lor şi. 29. 30. instanţa concret indică care obiecte urmează a fi nimicite. Recunoaşterea de către inculpat a vinovăţiei sale poate fi pusă la baza sentinţei de condamnare numai dacă ea este confirmată în cumul cu alte probe administrate şi apreciate de către instanţă. fapt menţionat în procesul . la demersurile lor. pronunţată de instanţă concomitent cu sentinţa. preşedintele (instanţa) explică reclamantului efectul acestui act de procedură. urmează de ţinut cont că refuzul inculpatului de a depune declaraţii nu dovedeşte vina lui.106 Cod penal). (1) Cod de procedură penală.387 alin. În privinţa cheltuielilor judiciare. a părinţilor lor bătrâni. În dispozitivul sentinţei de condamnare se reflectă hotărârea instanţei privind corpurile delicte şi dispoziţia referitoare la repartizarea cheltuielilor judiciare.34 alin.189 Cod de procedură penală) se rezolvă printr-o încheiere aparte.verbal al şedinţei de judecată şi se semnează de reclamant. ele nu pot fi luate în consideraţie ca circumstanţe ce negativ caracterizează personalitatea. în dispozitiv se face o menţiune în acest sens. în dispozitivul sentinţei se indică termenul de executare benevolă. în dispozitiv se indică în ce mărime. adresată instanţei. În cazul admiterii renunţării reclamantului la acţiune. Chestiunile privind măsurile de protecţie a martorilor. instanţa de judecată trebuie să cerceteze toate depoziţiile lui. a părţilor vătămate şi a altor persoane participante la proces (art.verbal al şedinţei de judecată. (7) art. instanţa. instanţa se va pronunţa în partea descriptivă şi dispozitivul sentinţei. în 299 . (2) art. de cine sunt suportate sau că sunt trecute în contul statului. Conform prevederilor art. În cazul prezenţei cererii.212 Cod de procedură civilă. Nerecunoaşterea vinovăţiei şi refuzul de a da depoziţii urmează a se aprecia ca metode de a se apăra de învinuirea înaintată. în dispozitivul sentinţei indică concret care bunuri sunt supuse confiscării speciale. referindu-se la legea materială. Înainte de a admite renunţarea părţii civile la acţiune. precum şi chestiunile privind păstrarea domiciliului şi bunurilor lor (art. În cazul când acţiunea civilă este admisă integral sau parţial. în conformitate cu pct. Dacă renunţarea părţii civile la acţiune este exprimată în cerere scrisă. În partea descriptivă a sentinţei de condamnare e necesar să fie reflectate raportul inculpatului privitor la învinuirea înaintată şi aprecierea argumentelor înaintate de el în apărarea sa. va hotărî şi în privinţa măsurilor asigurătorii pentru repararea prejudiciului. să clarifice motivele schimbării lor şi. a persoanei arestate. renunţarea la acţiunea civilă se consemnează în procesul . Concomitent. 34. care se transmit în buget. Instanţa. care din ele se transmit proprietarilor legali sau persoanelor interesate şi instituţiilor. dispune executarea ei imediată sau la măsuri pentru asigurarea executării. În cazul în care inculpatul îşi schimbă depoziţiile date de el la judecarea cauzei. care rămân la dosar.202 Cod de procedură penală). aplicând confiscarea specială (art.215 Cod de procedură penală). să la una din hotărârile prevăzute în art. Aceasta rezultă din cerinţele alin.

În cazul în care circumstanţa agravantă este indicată în dispoziţia articolului părţii speciale din Codul penal în calitate de indice calificativ al infracţiunii. c) felul şi mărimea nu numai ale pedepsei principale. dar şi ale pedepsei complementare aplicate inculpatului pentru fiecare infracţiune constatată. să le aprecieze în mod corespunzător. indicându-se articolul. Despre faptul că pedeapsa este stabilită cu aplicarea art. La stabilirea pedepsei cu aplicarea prevederilor art. se indică termenul de probă fixat şi termenul amânării executării pedepsei. La adoptarea sentinţelor de condamnare. pe care urmează să le execute condamnatul. 2) fapta nu a fost săvârşită de inculpat. în cazul în care nu s-a constatat existenţa faptei infracţiunii. Partea descriptivă a sentinţei de achitare trebuie să cuprindă: . prenumele şi patronimicul inculpatului. Sentinţa de achitare. Instanţele judecătoreşti vor ţine cont de faptul că în art. La aplicarea art. în dispozitivul sentinţei de condamnare trebuie să fie indicate: a) numele. pedeapsa principală şi suplimentară. care se calculează de la data pronunţării sentinţei. în mod obligatoriu. se indică după stabilirea pedepsei definitive prin concurs de infracţiuni şi/sau cumulul de sentinţe.85 Cod penal). 37. expunerea circumstanţelor cauzei constatate de instanţă. Din aceste motive. 5) există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei.90 sau 96 Cod penal. Potrivit art. instanţele nu sunt în drept să invoce ca circumstanţe agravante împrejurări ce nu se cuprind în această lege. reieşind din concursul de infracţiuni (art. 300 . de asemenea. b) constatarea că inculpatul este vinovat de săvârşirea infracţiunii prevăzute de legea penală. luând în consideraţie caracterul şi gradul prejudiciabil al infracţiunii săvârşite. instanţa stabileşte pedeapsa pentru fiecare infracţiune aparte cu trimitere la această normă. Enumerarea din art. se va indica: . 3) fapta inculpatului nu întruneşte elementele infracţiunii. precum şi decizia privind luarea în calcul că inculpatul până la pronunţarea sentinţei s-a aflat în stare de arest.90 sau 96 Cod penal.395 Cod de procedură penală. 35. care urmează să fie executată de către inculpat sub formă de închisoare. cazul fortuit (fapta săvârşită fără vinovăţie).indicarea învinuirii.79 Cod penal. În dispozitivul sentinţei de condamnare. cu stabilirea pedepsei. se adoptă atunci când faptele incriminate inculpatului nu au avut loc ori când consecinţele indicate în învinuire s-au produs în urma acţiunilor persoanei căreia i s-a pricinuit dauna sau indiferent de voinţa cuiva. 4) fapta nu este prevăzută de legea penală.urma cercetării lor în cumul cu alte probe administrate în cauză. 38. prin computarea detenţiei preventive dacă inculpatul a fost reţinut în stare de arest. instanţa trebuie să respecte strict principiul individualizării la stabilirea pedepsei. 36. Instanţele sunt în drept să se refere în sentinţă numai la circumstanţele atenuante şi/sau agravante care au fost cercetate şi confirmate în şedinţa judiciară.84 Cod penal) şi/sau din cumulul de sentinţe (art.390 Cod de procedură penală sunt prevăzute cinci temeiuri pentru adoptarea sentinţei de achitare: 1) nu s-a constatat existenţa faptei infracţiunii. ea nu poate fi luată în consideraţie suplimentar în calitate de agravantă la stabilirea pedepsei pentru această infracţiune.77 Cod penal a circumstanţelor agravante este exhaustivă şi nu poate fi interpretată extensiv. apoi stabileşte pedeapsa definitivă prin cumulul total ori parţial al acestora. de exemplu. persoana vinovatului şi circumstanţele atenuante şi/sau agravante.începutul termenului de ispăşire a pedepsei. alineatul şi literele.

354-384 Cod de procedură penală (Titlul II.391 Cod de procedură penală).391 alin. cu indicarea temeiului de achitare stabilit la art.332 Cod de procedură penală. litera) al legii penale. În conformitate cu art. . 350 Cod de procedură penală) şi cu apel în cazul în care cauza s-a judecat în ordinea stabilită la art. temeinicia concluziilor instanţei despre faptul că învinuirea nu şi-a găsit confirmare.332. Adoptând sentinţa de achitare în privinţa persoanei acuzate de săvârşirea mai multor infracţiuni.35 Cod penal. încetează procesul penal.analiza probelor. 42. alineatul. instanţa are dreptul să examineze concomitent chestiunea despre vinovăţia unor persoane şi despre aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter medical în privinţa altor 301 .345.indicaţii cu privire la revocarea măsurii preventive şi măsurilor de asigurare a acţiunii civile în caz dacă s-au aplicat asemenea măsuri. 4) art. Nu se admite includerea în sentinţa de achitare a unor formulări contradictorii care pun la îndoială nevinovăţia celui achitat. În partea descriptivă a sentinţei de achitare vor fi reflectate motivele pe care este întemeiată hotărârea instanţei referitor la acţiunea civilă sau la recuperarea prejudiciului cauzat prin infracţiune. respectiv. calificate conform câtorva articole ale Codului penal. în partea descriptivă a sentinţei. În cazul în care câteva persoane au săvârşit o faptă social periculoasă. Capitolul III). conform fiecărui articol (alineatul. precum şi motivarea de ce instanţa respinge probele puse la baza învinuirii. . (2) Cod de procedură penală.legitima apărare. dacă nu sunt temeiuri pentru reabilitarea celui decedat şi rudele nu solicită reabilitarea persoanei acuzate.hotărârea referitoare la acţiunea civilă înaintată. care înlătură caracterul penal al faptei: . În dispozitivul sentinţei de achitare nu se indică cuvântul "condamnă". alin.390 Cod de procedură penală. instanţa. Sentinţa de încetare a procesului penal se adoptă în cazurile prevăzute la art. 41. cu indicarea exactă în baza cărui temei prevăzut de lege el este achitat. Dispozitivul sentinţei de achitare va mai cuprinde: . (4) art.7) Cod de procedură penală. instanţa respinge acţiunea civilă dacă nu s-a constatat existenţa faptei incriminate sau fapta nu a fost săvârşită de inculpat şi nu se pronunţă asupra acţiunii civile dacă inculpatul a fost achitat pentru că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii sau există una din cauzele prevăzute la art.reţinerea infractorului. prin sentinţă motivată. prevăzută de legea penală. articolul. concomitent cu indicarea motivelor. Potrivit alin. Sentinţa de încetare a procesului penal în privinţa făptuitorului decedat poate fi adoptată în cazul existenţei certificatului de deces eliberat de organele de înregistrare a actelor civile.soluţionarea chestiunii cu privire la corpurile delicte.275 Cod de procedură penală) e posibilă numai cu acordul învinuitului şi/sau reprezentantului lui legal. . (2) art.indicaţii despre modul şi termenul de atac al sentinţei în ordine de apel sau de recurs. 40. sentinţa de încetare a procesului penal poate fi atacată cu recurs în cazul în care cauza s-a judecat în şedinţa preliminară (art. . instanţa urmează să formuleze concluzia de recunoaştere a învinuirii ca neîntemeiată relativ la fiecare articol al legii penale (episodul învinuirii. cu aplicarea sancţiunii contravenţionale (alin. litera).. Încetarea procesului penal în cazul când a intervenit termenul de prescripţie sau actul de amnistie (pct.riscul întemeiat.387 alin. . 39. 1) .constrângerea fizică sau psihică. În cazul în care fapta persoanei constituie o contravenţie. . (1) pct. . 43. doar numai dispoziţia de achitare a inculpatului. (2) art.starea de extremă necesitate.

46. În aceste cazuri. mun.5 302 . Înmânarea copiei de pe sentinţă sau de pe dispozitivul ei inculpatului arestat se face potrivit cerinţelor art. care au săvârşit această faptă în stare de iresponsabilitate sau care s-au îmbolnăvit de o boală psihică după săvârşirea infracţiunii. 19 iunie 2006 nr. 44. probele în baza cărora instanţa şi-a întemeiat concluziile sale atât în privinţa persoanelor vinovate de săvârşirea infracţiunii. cât şi în privinţa persoanelor care au săvârşit această faptă în stare de iresponsabilitate ori care s-au îmbolnăvit de o boală psihică după săvârşirea infracţiunii. prin care se termină judecarea cauzei. 45. În legătură cu adoptarea prezentei hotărâri. Pronunţarea sentinţei. se abrogă Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.399 Cod de procedură penală. iar locul adoptării ei . de asemenea. Data adoptării sentinţei se consideră ziua pronunţării ei. instanţa formulează hotărârea respectivă despre recunoaşterea vinovăţiei unor inculpaţi şi despre aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter medical referitor la persoanele recunoscute iresponsabile sau care s-au îmbolnăvit de o boală psihică după săvârşirea infracţiunii. unde a fost pronunţată sentinţa. instanţa adoptă o sentinţă. partea descriptivă a căreia va cuprinde descrierea faptei social periculoase pe care ea a considerat-o dovedită.Chişinău. În partea descriptivă a acestei sentinţe.persoane.oraşul sau altă localitate.10 din 24 aprilie 2000 "Cu privire la respectarea normelor de procedură penală la adoptarea sentinţei". dar până la adoptarea sentinţei în cauză. are loc în şedinţa judiciară şi în toate cazurile în şedinţă publică.

4.e) şi 16 lit. a acţiunilor organului de urmărire penală şi a organului care efectuează activitate operativă de investigaţie în scopul depistării şi înlăturării încălcărilor drepturilor omului încă la faza de urmărire penala şi asigurării respectării drepturilor. Plenul prin prezenta Hotărâre oferă următoarele explicaţii: 1. nr. iar în cazurile prevăzute de lege .3 În contextul implementării Codului de procedură penală al Republicii Moldova. ţinând cont de garanţiile asigurate persoanei de Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. pag.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la practica asigurării controlului judecătoresc de către judecătorul de instrucţie în procesul urmăririi penale nr.4 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova.d) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie.şi de către instanţa de recurs. libertăţilor şi a intereselor legitime ale participanţilor la proces şi a altor persoane.7 din 04. ale organelor care exercită activitatea operativă de investigaţii. care verifică legalitatea efectuării acestui control. care activează în cadrul judecătoriilor. luând în consideraţie complexitatea problemelor juridice cu care se întâlneşte judecătorul de instrucţie şi importanţa aspectelor de drept evaluate de jurisprudenţa şi evidenţiate în cadrul generalizării practicii judiciare în cauzele penale privind controlul judiciar al urmăririi penale.2005 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. 2005. nr. în temeiul articolelor 2 lit. pag.07. pus în aplicare la 12 iunie 2003 având în vedere specificul novator al instituţiei judecătorului de instrucţie şi rolul acestuia în cadrul controlului judiciar al urmăririi penale. c) atribuţii legate de aplicarea măsurilor procesuale de constrângere. Controlul judiciar al procedurii de urmărire penală constă în verificarea de către o instanţă independentă şi imparţială. Controlul judiciar al procedurii prejudiciare se efectuează de către judecătorul de instrucţie. Activitatea judecătorului de instrucţie privitor la controlul judiciar în cadrul urmăririi penale se divizează în patru direcţii: a) atribuţii legate de examinarea demersurilor procurorului privind autorizarea efectuării acţiunilor procesuale penale sau a exercitării activităţii operative de investigaţii.11. d) atribuţii legate de soluţionarea plângerilor împotriva actelor ilegale ale organelor de urmărire penală. de interpretările date de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în jurisprudenţa sa. 2010. sesizată în modul prevăzut de lege. b) atribuţii proprii organului de urmărire penală. precum şi plângerile împotriva acţiunilor ilegale ale procurorului. urmărind scopul interpretării unitare şi aplicării corecte a normelor de drept în cadrul controlului judiciar al urmăririi penale exercitat de judecătorul de instrucţie. 303 .

173-XIII din 6 iulie 1994 privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale. care permite corelarea acţiunilor organului de urmărire penală cu exigenţele legii şi definesc în mod clar domeniul conduitei interzise şi consecinţele nerespectării prevederilor respective.3.2. Suediei din 24 martie 1988). în domiciliu sau asupra corespondenţei acestuia: securitatea naţională. Autorizarea judecătorului de instrucţie pentru exercitarea unei acţiuni procesuale constituie prin sine o formă de control judiciar în cazul necesităţii organului de urmărire penală sau a organului care exercită activitate operativă de investigaţii de a efectua o activitate care atrage implicarea organului statal în viaţa privată a persoanei. • dacă această imixtiune este necesară într-o societate democratică. legea trebuie să fie redactată în termeni suficient de clari şi precişi. 2. siguranţa publică. 2. apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale. Claritatea legii se exprimă printr-un grad suficient de exactitate a prevederilor respective. 304 . protejarea drepturilor şi libertăţilor altor persoane. Acţiunea necesară într-o societate democratică se determină în raport cu echilibrul atins între drepturile individului şi interesul public. Accesibilitatea legii prezumă publicarea ei în Monitorul Oficial în condiţiile Legii nr. 2. Caracterul unei societăţi democratice se exprimă prin supremaţia dreptului în societatea democratică şi necesitatea de a se opune ingerinţelor arbitrare în drepturile şi libertăţile persoanei garantate de legea naţională şi internaţională. protejarea sănătăţii sau a moralei.2. Pentru a satisface exigenţa previzibilităţii prevederilor legale. iar legea care autorizează imixtiunea este clară. Olsson c. Articolul 8 §2 din Convenţia Europeană prevede drept scop legitim pentru imixtiune de către agenţii de stat în viaţa privată a persoanei. Se consideră imixtiunea organului de urmărire penală prevăzută de lege în cazul în care această imixtiune este reglementată de lege. adică când imixtiunea este compatibilă cu principiile democratice. bunăstarea economică a ţării. judecătorul de instrucţie verifică următoarele: • dacă imixtiunea organului de urmărire penală este prevăzută de lege. domiciliului. Principiul proporţionalităţii între dreptul sau libertatea persoanei garantate de lege şi necesitatea efectuării acţiunii procesuale solicitate recunoaşte că drepturile omului nu sunt absolute şi exercitarea drepturilor unei persoane trebuie să fie apreciată în raport cu interesul public mai larg. adică legea trebuie să fie accesibilă persoanelor la care se referă. Atribuţiile judecătorului de instrucţie legate de examinarea demersurilor procurorului privind autorizarea efectuării acţiunilor procesuale penale 2.5. hot. accesibilă şi previzibilă. limitarea secretului corespondenţei. • dacă imixtiunea solicitată urmăreşte un scop legitim şi • dacă este respectat principiul proporţionalităţii între dreptul sau libertatea persoanei garantate de lege şi necesitatea efectuării acţiunii procesuale solicitate. a domiciliului. Imixtiunea este considerată necesar ă într-o societate democratică atunci când ea este "fondată pe o necesitate socială imperioasă şi mai ales proporţională scopului legitim scontat" (CEDO. adică în cazul în care prin acţiunea procesuală respectivă vor fi afectate nişte drepturi sau libertăţi fundamentale ale persoanei.1. convorbirilor telefonice. a corespondenţei. fiind aplicat principiul proporţionalităţii. adică legea trebuie să conţină măsuri de protecţie contra acţiunilor arbitrare ale autorităţilor publice. cu toate noţiunile bine definite. Cu autorizarea judecătorului de instrucţie se efectuează acţiunile de urmărire penală legate de imixtiunea în viaţa privată a persoanei. afectând astfel nişte drepturi sau libertăţi fundamentale ale persoanei.4. adică legate de limitarea inviolabilităţii persoanei. Pentru a decide autorizarea efectuării unei acţiuni procesuale ce implică imixtiunea organului de urmărire în viaţa privată a persoanei. 2.

301).159). înregistrări de imagini (art. instrumente sau orice alte obiecte care ar da temei de a-l presupune participant la infracţiune. controlul comunicărilor telegrafice şi a altor convorbiri.118).135 CPP.comunicărilor telegrafice şi a altor comunicări. este urmărit de victimă.9.302).279 CPP). interceptarea comunicărilor telefonice. 2. examinării corporale silite (art.272 CPP. culegerea informaţiei de la instituţiile de telecomunicaţii. iar caz ce nu suferă amânare este împrejurarea în care persistă pericol real că se vor pierde sau distruge bunurile dacă nu vor fi puse sub sechestru. de fotografiat.154-156. nimicirea corpurilor delicte substanţe explozive şi alte obiecte care prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea omului şi din acest motiv nu pot fi păstrate până la soluţionarea cazului (art. 2.punerea bunurilor sub sechestru şi ridicarea acestora (art.126). suspendarea provizorie din funcţie (art.137).205. precum şi infracţiunea al cărei făptuitor. exhumării cadavrului (art. Codul de procedură penală prevede posibilitatea autorizării acţiunilor procesuale de către judecătorul de instrucţie în următoarele cazuri: cercetării la faţa locului în domiciliu (art.135). comercial. chiar dacă aceasta constată că urmărirea penală nu este de competenţa sa.7.302).513 CPP. de filmat etc. este împrejurarea în care organul de urmărire penală este obligat să efectueze acţiuni de urmărire penală ce nu suferă amânare.205 CPP este situaţia în care infracţiunea este descoperită în momentul săvârşirii ei sau înainte ca efectele ei să se fi consumat. ridicare de obiecte şi documente care constituie secret de stat. 301).152).125). precum şi ridicarea informaţiei privind convorbirile telefonice (art. aplicarea amenzii judiciare (art. de martori oculari sau de alte persoane ori este surprins aproape de locul comiterii infracţiunii cu arme.303 CPP. sechestrării corespondenţei (art. 210). percheziţia corporală şi ridicarea de obiecte şi documente care se află în hainele. fără o asemenea autorizare: • în caz de infracţiune flagrantă . prin radio sau altor convorbiri cu utilizarea mijloacelor tehnice (art. Caz de delict flagrant în sensul art.135). prin radio sau altor convorbiri cu utilizarea mijloacelor tehnice (art.118 CPP) şi a percheziţiei corporale sau a ridicării de obiecte (art. precum şi alte acţiuni prevăzute de lege (art.119). Codul de procedură penală (art. în lucrurile sau pe corpul persoanei (art. 305 . Caz de urgenţă în sensul art.133). punerea bunurilor sub sechestru şi ridicarea acestora (art. înregistrările de imagini (art.examinarea corporală (art. cercetarea la domiciliu şi ridicarea de obiecte de la domiciliu (art. iar autorizarea cercetării la faţa locului (art.279) • în caz de urgenţă . percheziţia în domiciliu (art.8. 210).6.125).130). 2.205. se consideră infracţiune flagrantă infracţiunea descoperită în momentul săvârşirii ei. bancar.119). Conform art. cu autorizarea judecătorului de instrucţie se efectuează următoarele măsuri operative de investigaţie: cercetarea domiciliului şi instalarea în el a aparatelor audio şi video.interceptarea comunicărilor telefonice. conform prevederilor art. luarea silită de probe pentru cercetarea comparativă (art.. interceptarea convorbirilor telefonice şi a altor convorbiri. • în caz de delict flagrant sau caz ce nu suferă amânare . dacă întârzierea obţinerii autorizaţiei judecătorului de instrucţie ar provoca prejudicii grave activităţii de administrare a probelor. Autorizarea de către judecătorul de instrucţie a acţiunilor procesuale penale menţionate în prezentul punct se efectuează doar după pornirea urmăririi penale.301) prevede ca excepţie dreptul organului de urmărire penală de a efectua acţiuni procesuale pentru care este necesară autorizarea judecătorului de instrucţie. Conform art. imediat după săvârşire.121).137).130 CPP) poate avea loc şi până la pornirea urmăririi penale (art. efectuării percheziţiei (art. 2. supravegherea domiciliului prin utilizarea mijloacelor tehnice. internarea persoanei în instituţie medicală pentru efectuarea expertizei medico-legale sau psihiatrice (art.

în conformitate cu Codul de procedură penală sau cu Legea privind activitatea operativă de investigaţii. acesta printr-o încheiere motivată. judecătorul de instrucţie. după caz. a reprezentantului organului care exercită activitatea operativă de investigaţii de urgenţă.2. care îl înregistrează într-un registru separat. procurorul trebuie să prezinte judecătorului de instrucţie materialele cauzei care au confirmat necesitatea efectuării acţiunii procesuale respective fără autorizarea judecătorului de instrucţie.2 . declară acţiunea de urmărire penală efectuată legală. conform prevederilor art. fie a "cazului ce nu suferă amânare". însoţit de ordonanţa motivată a organului de urmărire penală învestit cu astfel de împuterniciri. 305 CPP. indicându-se locul. rezultatele care trebuie să fie obţinute în urma efectuării acestor măsuri. Încheierea judecătorului de instrucţie prin care a fost declarată legală sau ilegală acţiunea de urmărire penală efectuată fără autorizarea judecătorului de instrucţie este irevocabilă şi nu poate fi supusă niciunei căi de atac. cu participarea procurorului şi. în caz contrar acţiunea de urmărire penală se declară ilegală. metodele de fixare a rezultatelor şi alte date ce au importanţă pentru adoptarea de către judecătorul de instrucţie a unei hotărâri legale şi întemeiate asupra autorizării solicitate. un exemplar al ordonanţei de autorizare rămâne la judecătorul de instrucţie. dacă acesta îl însoţeşte pe procuror.255 alin. În partea descriptivă a ordonanţei urmează a fi descrise fapta încriminată.10. Materialul prezentat judecătorului de instrucţie trebuie să conţină date care ar argumenta necesitatea efectuării acţiunii procesuale respective fără autorizarea judecătorului de instrucţie. Demersul procurorului privitor la autorizarea efectuării acţiunilor de urmărire penală sau a măsurilor operative de investigaţie se examinează de judecătorul de instrucţie fără prezenţa altor persoane decât a procurorului şi.11. termenul de efectuare a acţiunilor respective. 2. Demersul procurorului referitor la autorizarea efectuării acţiunilor de urmărire penală sau a măsurilor operative de investigaţie se examinează de către judecătorul de instrucţie în şedinţă închisă. În urma controlului judiciar. 306 .(4) dacă legea prevede că o acţiune sau o măsură procesuală trebuie să fie autorizată de judecătorul de instrucţie. La ordonanţă se anexează materialele ce confirmă necesitatea efectuării acestor acţiuni. Procesverbal la examinarea acestor demersuri nu se întocmeşte. demersul procurorului privitor la autorizarea efectuării acţiunilor de urmărire penală sau a măsurilor operative de investigaţie se prezintă nemijlocit judecătorului de instrucţie. timpul. imediat dar nu mai târziu de 4 ore de la primirea demersului. adică date care să confirme fie situaţia "cazului de urgenţă".14. 2. a reprezentantului organului care exercită activitatea operativă de investigaţii. Conform art. Pentru a exercita controlul. se efectuează în baza demersului procurorului. După efectuarea controlului temeiniciei demersului şi a circumstanţelor expuse în punctele 2.4 din prezenta hotărâre. modul săvârşirii acesteia. 2. Despre efectuarea acţiunilor procesuale pentru care este necesară autorizarea judecătorului de instrucţie fără o asemenea autorizare. În scopul păstrării confidenţialităţii urmăririi penale. responsabilii de executare.304.13. prin încheiere motivată. după caz. dacă au existat temeiuri suficiente pentru efectuarea acţiunii respective fără autorizarea judecătorului de instrucţie. forma vinovăţiei. locul efectuării. fie că a fost săvârşită "infracţiune flagrantă". autorizează efectuarea acţiunii de urmărire penală ori a măsurii operative de investigaţie sau. prin care se solicită acordul pentru efectuarea acţiunilor respective. judecătorul de instrucţie trebuie să fie informat în termen de 24 ore de la terminarea efectuării acţiunii respective.12. consecinţele infracţiunii pe baza cărora se stabilesc acţiunile de urmărire penală sau măsurile operative de investigaţii necesare pentru a fi efectuate. Procedura autorizării acţiunilor de urmărire penală sau a măsurilor operative de investigaţii.2. 2.

iar copiile acestora se păstrează la judecătorul de instrucţie. a reprezentantului legal şi la data fixată pentru audiere procurorul asigură prezenţa acestor persoane în instanţă.a. 3.336-337 CPP. în cazul în care prezenţa martorului la judecarea cauzei va fi imposibilă din motivul plecării acestuia peste hotarele ţării sau din alte motive întemeiate. 3. Din sensul prevederii legale menţionate rezultă că.3.2 . se transmit procurorului pentru a fi anexate la materialele dosarului respectiv.110 CPP. integrităţii corporale sau a libertăţii martorului ori a unei rude apropiate a lui sunt în legătură cu declaraţiile pe care acesta le face.4 din prezenta hotărâre. procurorul poate solicita audierea martorului de către judecătorul de instrucţie.4. pentru audierea martorului în asemenea circumstanţe. o deplasare de lungă durată. Drept alte motive întemeiate pentru a audia martorul în condiţiile art. părţii vătămate.1. 3. după caz.105-109 CPP. judecătorul de instrucţie stabileşte data şi ora la care va avea loc audierea martorului.109 CPP.2. învinuitului. Această procedură asigură posibilitatea realizării dreptului inculpatului la audierea martorilor acuzării. Audierea martorului de către judecătorul de instrucţie în condiţii speciale. 3. Încheierea judecătorului de instrucţie asupra demersului procurorului referitor la autorizarea efectuării acţiunilor de urmărire penală sau a măsurilor operative de investigaţie este definitivă şi nu poate fi supusă căilor de atac.după caz. integritatea corporală sau libertatea martorului ori a unei rude apropiate a lui sunt în pericol în legătură cu declaraţiile pe care acesta le face într-o cauză penală privind o infracţiune gravă. apărătorului acestuia. Deşi judecătorul de instrucţie nu este organ de urmărire penală şi nu are atribuţii de a administra probe. judecătorul de instrucţie poate admite ca martorul respectiv să fie audiat fără a fi prezent fizic la locul unde se află organul de urmărire penală sau în sala în care se desfăşoară şedinţa de judecată. care din anumite motive nu vor putea fi prezenţi în şedinţa de judecată. drept garantat de art. Atribuţiile judecătorului de instrucţie proprii organului de urmărire penală 3. urmează a fi stabilite următoarele condiţii strict necesare: • pericolul asupra vieţii.115 CPP. În asemenea situaţie. deosebit de gravă sau excepţional de gravă şi dacă există mijloacele tehnice respective. • declaraţiile martorului urmează a fi date într-o cauză penală privind o infracţiune gravă. La solicitarea procurorului de a audia martorul (partea vătămată) în condiţiile art. În încheiere judecătorul de instrucţie se va expune asupra circumstanţelor menţionate la punctele 2. dacă au fost aplicate înregistrări. 307 . asigurându-se dreptul participanţilor la audiere de a pune întrebări martorului audiat. Audierea martorului poate fi înregistrată video sau audio. Procesul verbal al şedinţei şi declaraţiile martorului cu caseta video sau audio. apărătorului şi.6 §3 lit. prevăzute de art. a bănuitului.2. audierea martorului sau. în aceleaşi condiţii ca şi martorii apărării. Audierea martorului se efectuează cu participarea procurorului. se efectuează dacă există motive temeinice de a considera că viaţa. Audierea se efectuează de către judecătorul de instrucţie în ordinea generală prevăzută de art. conform prevederilor art. Procedura de desfăşurare a audierii şi declaraţiile martorului se consemnează de grefier în procesul verbal al şedinţei de judecată şi în declaraţii ca document separat anexat la procesul verbal în condiţiile prevăzute la art. părţii vătămate şi procurorului de a pune întrebări martorului audiat. • existenţa mijloacelor tehnice respective. respinge demersul declarat. cu asigurarea posibilităţii bănuitului. învinuitului. prin intermediul teleconferinţei cu circuit închis. deosebit de gravă sau excepţional de gravă. după caz a victimei pentru a reduce revictimizarea acestora ş.109 CPP prevede că.d) din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului. art.109 CPP poate servi boala îndelungată a persoanei care urmează a fi audiată ca martor.

inculpatul nu a putut să îl confrunte din cauza absenţei sau a anonimatului martorului (jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului. 109 CPP. Audierea martorului în asemenea condiţii se face în baza unei încheieri motivate a judecătorului de instrucţie. după caz. martorul respectiv sau oricare persoană interesată. despre pericolul declarat urmează a fi înştiinţate organele respective. având posibilitate de a auzi răspunsul la întrebările puse şi de a vedea expresia feţei celui audiat. procurorul care conduce sau. care se semnează de către martor şi judecătorul de instrucţie şi se păstrează la sediul instanţei respective în plic sigilat. cazul Birutis şi alţii c. Lituaniei. Casetele video pe care a fost înregistrată declaraţia martorului. 3. În cazul audierii martorului cu o altă identitate decât cea reală. astfel. Identitatea reală a martorului se consemnează de către judecătorul de instrucţie într-un proces-verbal separat.110 CPP se înregistrează prin mijloace tehnice video şi se consemnează integral în procesul verbal al şedinţei. Declaraţiile martorului audiat în asemenea condiţii pot fi utilizate ca mijloc de probă numai în măsura în care ele sunt confirmate de alte probe. procurorul. învinuitul şi o altă încăpere în care se va afla martorul care urmează a fi audiat. pentru a se lua măsuri de protecţie a persoanelor aflate în pericol. până a face conexiunea reţelei de televiziune cu circuit închis. după caz. efectuează urmărirea penală va avea grijă ca martorul să aibă o legendă. Regulile de audiere ale acestui martor sunt cele generale prevăzute de art.110 CPP. 308 . Pentru a audia martorul în condiţiile speciale menţionate la art. învinuitului şi apărătorului acestuia. părţii vătămate li se asigură posibilitatea de a adresa întrebări martorului audiat în asemenea condiţii. la cererea argumentată a procurorului. adică să fie pregătit să expună alte date de identitate cât mai apropiate de datele lui reale. încât să nu poată fi recunoscut. care vor permite a înzestra cel puţin două încăperi. partea vătămată.5. Declaraţiile martorului audiat în condiţiile prevăzute de art. Jurământul este depus de către martor după ce a fost conexată reţeaua şi acest jurământ este anexat ulterior la procesul verbal al şedinţei de judecată. 28 martie 2002. este necesară existenţa mijloacelor tehnice respective. Cererea înaintată judecătorului de instrucţie urmează a fi argumentată şi confirmată prin anumite date privitoare la pericolul persistent.105. însoţit de un alt judecător de instrucţie. Procesul verbal al şedinţei de audiere a martorului în asemenea condiţii şi declaraţiile acestuia se întocmesc de grefier în sala de şedinţă unde se află judecătorul de instrucţie. partea vătămată. bănuitul. În condiţiile menţionate pot fi audiaţi ca martori şi investigatorii sub acoperire. cu imaginea şi vocea distorsionate. sigilate cu sigiliul instanţei. §29). Martorul poate fi audiat prin intermediul teleconferinţei cu circuit închis. Informaţia despre identitatea reală a martorului se verifică în baza documentelor de identitate ale acestuia de către judecătorul de instrucţie care asistă martorul. una în incinta instanţei de judecată unde se vor afla judecătorul de instrucţie care va efectua audierea.6. Aceste două încăperi urmează a fi conexate prin reţea de televiziune cu circuit închis. procurorul. 108. avocatul şi bănuitul. astfel ca cei ce se află în instanţă să poată vedea şi audia declaraţiile pe care le va face martorul audiat. se păstrează în original la instanţă împreună cu copia procesului verbal al declaraţiei. Dacă cererea este înaintată judecătorului de instrucţie de către avocat. la care este anexată şi declaraţia martorului.3. a martorului respectiv sau a oricărei persoane interesate. Nicio condamnare nu se poate baza numai sau într-o măsură considerabilă pe declaraţiile martorului pe care învinuitul. care sunt persoane civile. sau. a avocatului. Martorului audiat în condiţiile menţionate i se permite să comunice o altă informaţie despre identitatea sa decât cea reală. în condiţii de maximă siguranţă a confidenţialităţii. avocatul. învinuitul. Bănuitului.

197 alin. şi se expediază la locul de serviciu al învinuitului. în temeiul ordonanţei organului de urmărire penală.201 CPP). 309 . Copia de pe încheierea instanţei privind ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport se transmite organului de poliţie rutieră pentru executare. Demersul procurorului şi ordonanţa privind aplicarea măsurii de ridicare provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport se examinează de judecătorul de instrucţie în ordinea prevăzută de art. În asemenea situaţie.158 CPP. dat fiind că încheierea judecătorului de instrucţie trebuie să fie motivată. Ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport este o măsură preventivă principală sau o măsură complementară la o altă măsură preventivă. suspendarea provizorie din funcţie a învinuitului (art.6 §2 din Convenţia Europeană. aplicarea acestei măsuri poate avea loc doar după ce mijlocul de transport respectiv a fost recunoscut ca corp delict în ordinea prevăzută de art.3) şi ale art. Însă.4 alin. o asemenea concluzie a judecătorului de instrucţie afectează principiul prezumţiei nevinovăţiei. Legea cu privire la statutul judecătorului.).182 CPP). Legea cu privire la Procuratură. În afară de măsurile preventive expuse în Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie din 28 martie 2005 "Despre aplicarea de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei de procedură penală privind arestarea preventivă şi arestarea la domiciliu" în competenţa exclusivă a judecătorului de instrucţie sunt atribuite şi următoarele măsuri procesuale de constrângere: ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport (art. pronunţarea judecătorului de instrucţie asupra vinovăţiei inculpatului la această fază contravine principiului prezumţiei nevinovăţiei garantat de art.6 §2 din Convenţia Europeană şi. iar hotărârea administraţiei poate fi atacată în instanţă în modul prevăzut de lege. precum şi în cazul utilizării mijlocului de transport la săvârşirea infracţiunii. Deoarece încheierea de suspendare din funcţie este o măsură intermediară. deci confirmată prin anumite probe. devenind astfel publică. În cazul în care ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport se solicită în temeiul utilizării mijlocului de transport la săvârşirea infracţiunii.(1) pct. urmează a fi aplicate în direct prevederile Convenţiei.2. care se aplică persoanelor puse sub învinuire doar pentru săvârşirea infracţiunilor în domeniul transporturilor. Astfel.304-306 CPP.200 Cod de procedură penală contravin prevederilor art. Cât priveşte suspendarea provizorie din funcţie a învinuitului demersul poate fi înaintat de către procuror la locul de serviciu al învinuitului şi va fi soluţionat de administraţie în baza prevederilor legale care reglementează genul respectiv de activitate (Legea privind serviciul public. Suspendarea provizorie din funcţie constă în interzicerea provizorie motivată învinuitului de a exercita atribuţiile de serviciu sau de a realiza activităţi cu care acesta se ocupă sau le efectuează în interesul serviciului public. în care este argumentată necesitatea aplicării unei asemenea măsuri preventive. cu participarea învinuitului la care se referă demersul declarat. suspendarea provizorie din funcţie a învinuitului poate fi aplicată doar persoanelor care practică activităţi în interesul serviciului public. prevederile art. aplicarea amenzii judiciare (art.1.200 CPP). în conformitate cu prevederile art. Atribuţii ale judecătorului de instrucţie legate de aplicarea măsurilor procesuale de constrângere 4. conform căruia persoana poate fi declarată vinovată doar de către instanţa de judecată în cadrul unui proces public unde îi sunt asigurate toate garanţiile procesuale necesare apărării şi vinovăţia va fi constatată printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Legea cu privire la poliţie etc.4.(2) din Constituţie. 4. şi nu o hotărâre definitivă prin care se soluţionează cauza penală respectivă. Ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport se aplică la demersul motivat al procurorului.

traducătorului (art. 334 (3) etc. abaterea comisă de persoana respectivă urmează a fi menţionată atât în demersul procurorului cât şi în încheierea judecătorului de instrucţie. 201. ofiţerul de urmărire penală. când abaterea este admisă în cadrul activităţii judecătorului de instrucţie. hotărârea privind soluţionarea cererii de înlăturare din procesul penal al apărătorului (art. de scoatere a persoanei de sub urmărire (art.72 CPP).2. 6) ordonanţa de încetare a urmăririi penale. Nu orice acţiune a organului de urmărire penală sau a organului care exercită activitate operativă de investigaţii poate fi atacată judecătorului de instrucţie. precum şi plângerile împotriva acţiunilor ilegale ale procurorului 5. 4) refuzul organului de urmărire penală de a restabili termenul procedural omis (art. conform legii. c) alte acţiuni prin care persoana cu funcţii de răspundere a depăşit atribuţiile sale de serviciu. hotărârea privind recuzarea interpretului. 322 (3). 200 (4). colaboratorul care exercită activitate operativă de investigaţie). ale organelor care exercită activitatea operativă de investigaţii. care activează în procesul de urmărire penală sau care exercită activitate operativă de investigaţii (procurorul. adică documentele prin care se consemnează orice acţiune procesuală prevăzută de Codul de procedură penală şi de Legea privind activitatea operativă de investigaţii.265).247). Prin acţiuni ale organului de urmărire penală sau ale organului care exercită activitate operativă de investigaţii.3.285). ci doar aceea care a afectat un drept legal reglementat de legea materială sau procesuală. Amenda judiciară se aplică de către judecătorul de instrucţie doar la demersul procurorului sau din oficiu. 310 . 320 (3).89 CPP). 2) ordonanţa de neîncepere a urmăririi penale (art.). b) acţiunile ori inacţiunile nemijlocite ale persoanei cu funcţie de răspundere. Însă.313).313). deşi acestea pot fi invocate în cazul trimiterii cauzei în judecată. hotărârea privind recuzarea expertului (art. 5. Amenda judiciară este o sancţiune bănească aplicată de către instanţa de judecată persoanei care a comis o abatere în cursul procesului penal. art.234). precum şi date care confirmă admiterea abaterii. 3) refuzul organului de urmărire penală de a recunoaşte persoana în calitate de parte civilă (art. În fiecare caz de aplicare a amenzii judiciare.54 CPP). 5. Codul de procedură penală prevede expres următoarele acte şi acţiuni ale organului de urmărire penală care pot fi atacate judecătorului de instrucţie: 1) actul privind refuzul organului de urmărire penală de a primi plângerea sau denunţul referitor la săvârşirea infracţiunii (în termen de 5 zile.286) .34 (4). nu sunt pasibile de a fi atacare judecătorului de instrucţie la faza de urmărire penală: hotărârea asupra abţinerii sau recuzării procurorului (art. 5) hotărârea organului de urmărire penală cu privire