MODELE DE ACTE DEPUSE DE AVOCAŢI ÎN INSTANŢE

1

SUMAR CAUZE CIVILE
HOTĂRÂRI ALE PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA
PRIVIND APLICAREA NORMELOR CODULUI DE PROCEDURĂ CIVILĂ LA JUDECAREA PRICINILOR ÎN PRIMĂ INSTANŢĂ NR.24 DIN 12.12.2005 ...................13 CU PRIVIRE LA APLICAREA LEGISLAŢIEI PROCESUALE CIVILE LA ÎNTOCMIREA HOTĂRÂRII ŞI ÎNCHEIERII JUDECĂTOREŞTI NR.2 DIN 07.07.2008 ................................................................................................................................23 CU PRIVIRE LA EXAMINAREA PRICINILOR CIVILE ÎN ORDINE DE APEL NR.15 DIN 03.10.2005 ...........................................................................................................32 CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII DE CĂTRE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI A LEGISLAŢIEI PROCESUALE CIVILE LA ÎNTOCMIREA ACTELOR JUDECĂTOREŞTI DE DISPOZIŢIE ÎN CADRUL EXAMINĂRII PRICINILOR CIVILE ŞI ECONOMICE ÎN ORDINE DE APEL ŞI DE RECURS NR.3 DIN 07.07.2008 ..............................................................................................................42 CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII LEGISLAŢIEI PROCEDURALE LA EXAMINAREA CAUZELOR CIVILE ÎN RECURS NR.3 DIN 27.03.2006 ..................46 CU PRIVIRE LA EXAMINAREA CAUZELOR PRIVIND ACCESUL LA INFORMAŢIILE OFICIALE NR.1 DIN 02.04.2007 .......................................................61 PRIVIND PRACTICA JUDICIARĂ CU PRIVIRE LA CONSTATAREA FAPTELOR CARE AU VALOARE JURIDICĂ ŞI DECLARAREA PERSOANEI DISPĂRUTĂ FĂRĂ URMĂ SAU DECEDATĂ NR.4 DIN 07.07.2008...............................77 CU PRIVIRE LA APLICAREA DE CĂTRE INSTANŢELE DE JUDECATĂ A LEGISLAŢIEI CE REGLEMENTEAZĂ REPARAREA PREJUDICIULUI MORAL NR.9 DIN 09.10.2006 ..............................................................................................................86 CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII DE CĂTRE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI A LEGISLAŢIEI DESPRE ÎNCASAREA CHELTUIELILOR DE JUDECATĂ ÎN CAUZELE CIVILE NR.25 DIN 28.06.2004..........................................92 CU PRIVIRE LA UNELE CHESTIUNI CE VIZEAZĂ PROCEDURA DE ELIBERARE A ORDONANŢELOR JUDECĂTOREŞTI NR.18 DIN 31.05.2004 .............101 NOTĂ INFORMATIVĂ PRIVIND TEMEIURILE CE DUC LA RESTITUIREA DE CĂTRE INSTANŢA DE RECURS A PRICINILOR SPRE REJUDECARE ..................106

2

PROCEDURA CONTENCIOASĂ CERERI DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ (ACŢIUNI)
BRAŞOVEANU DUMITRU. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ A LUI Ş.Ş. ŞI A OFICIULUI CADASTRAL TERITORIAL .................................................130 BRAŞOVEANU DUMITRU. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ A CONSILIULUI SĂTESC ............................................................................................................. 133 BRAŞOVEANU DUMITRU. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ A CONSILIULUI SĂTESC (2) ........................................................................................................ 136 DOLGHIERU VASILE. CERERE CU PRIVIRE LA MĂRIREA CUANTUMULUI PRETENŢIILOR DIN ACŢIUNE ............................................................138 DOLGHIERU VASILE. CERERE DE RECURS ASUPRA DECIZIEI CURŢII DE APEL ECONOMICE...........................................................................................139 DOLGHIERU VASILE. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ CU PRIVIRE LA ÎNCASAREA DATORIILOR FORMATE ÎN BAZA CONTRACTULUI ......................143 DOLGHIERU VASILE. OBIECŢII ASUPRA RAPORTULUI DE EXPERTIZĂ ..............145 DOLGHIERU VASILE. REFERINŢĂ LA CEREREA DE APEL PRIVIND ATACAREA HOTĂRÂRII JUDECĂTORIEI ECONOMICE DE CIRCUMSCRIPŢIE CHIŞINĂU ..............................................................................................................................147 DOLGHIERU VASILE. REFERINŢĂ ASUPRA CERERII DE RECURS .........................150 DOLGHIERU VASILE. REFERINŢĂ ASUPRA CERERII DE REVIZUIRE DEPUSE ÎMPOTRIVA DECIZIEI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE ................................152 DOLGHIERU VASILE. REFERINŢĂ ASUPRA CERERII RECONVENŢIONALE CU PRIVIRE LA DECLARAREA NULĂ A PCT. 5.4, 5.6, 10.5 ..........................................154 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA DATORIEI .......................................................................................................157 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA DATORIEI (2) .........................................................................................................................159 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA VENITULUI RATAT ..............................................................................................................161 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA PENALITĂŢII .........................................................................................................................164

3

CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND REZOLVIREA CONTRACTULUI DE VÂNZARE-CUMPĂRARE ..............................................................168 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULITĂŢII CONTRACTULUI DE VÂNZARECUMPĂRARE (2) ............................................................................................................................. 171 PALII OLEG. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU REPARAREA PREJUDICIULUI CAUZAT PRIN VĂTĂMAREA INTEGRITĂŢII CORPORALE ŞI DECESUL LUI C.W................................................................................................................173 PALII OLEG. CERERE PENTRU COMPLETAREA TEMEIULUI ACŢIUNI..................176 SPĂLATU VEACESLAV. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA PREJUDICIULUI MATERIAL PRODUS ÎN URMA ACCIDENTULUI RUTIER ...................................................................................................................................179 SPĂLATU VEACESLAV. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND PARTAJUL AVERII COMUNE .............................................................................................181 SPĂLATU VEACESLAV. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU DESFACEREA CĂSĂTORIEI ...............................................................................................183 SPĂLATU VEACESLAV. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA DATORIEI .......................................................................................................184 ROMAN ANATOLIE. CERERE CU PRIVIRE LA ADOPTAREA ACŢIUNILOR DE ASIGURARE A ACŢIUNII CIVILE ................................................................................186 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE PRIVIND ÎNCETAREA PROCESULUI ÎN PRICINA CIVILĂ ...................................................................................................................188 PALII OLEG. CERERE PRIVIND APARTENENTA DOCUMENTELOR CONSTATATOARE DE DREPTURI ....................................................................................192

APELURI
PALII OLEG. CERERE DE APEL ASUPRA HOTĂRÂRII JUDECĂTORIEI ANENII-NOI............................................................................................................................ 194 SPĂLATU VEACESLAV. CERERE DE APEL ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRII JUDECĂTORIEI BUIUCANI MUN.CHIŞINĂU NR.2-14/10 DIN 10.04.2010.................... 196

ALTE CERERI
PALII OLEG. CERERE PENTRU ANEXAREA ÎNSCRISURILOR LA MATERIALELE CAUZEI ..................................................................................................... 198 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE PRIVIND EFECTUAREA EXPERTIZEI PSIHIATRICE ......................................................................................................................... 199 4

SPĂLATU VEACESLAV. CERERE DE STRĂMUTARE A PRICINII SPRE JUDECARE CU RESPECTAREA NORMELOR DE COMPETENŢĂ EXCEPŢIONALĂ.................................................................................................................... 201

CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV
HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII DE CĂTRE INSTANŢELE DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV A UNOR PREVEDERI ALE LEGII CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV NR.10 DIN 30.10.2009........................................203

CERERI PREALABILE
NICOARĂ VASILE. CERERE PREALABILĂ ÎMPOTRIVA ÎNTREPRINDERII DE STAT CENTRUL RESURSELOR INFORMAŢIONALE DE STAT „REGISTRU” ŞI A DIRECŢIEI DE DOCUMENTARE A POPULAŢIEI.........................................................219

CERERI
BRAŞOVEANU DUMITRU. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ A COMISIEI ELECTORALE CENTRALE ...............................................................................221 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULITĂŢII ACTULUI ADMINISTRATIV .......................................226 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND REVOCAREA ACTULUI ADMINISTRATIV (2) .........................................................................................229 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULITĂŢII ACTULUI ADMINISTRATIV (3) .................................232 NICOARĂ VASILE. CERERE DE CHEMARE ÎN INSTANŢA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV PRIVIND ANULAREA ACTULUI ADMINISTRATIV ŞI ÎNCASAREA PREJUDICIULUI CAUZAT ..........................................................................235 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. PLÂNGERE ÎN PRIVINŢA SOLICITANTULUI DE AZIL (ÎN ORDINEA ART. 313 COD DE PROCEDURĂ PENALĂ) ................................ 242 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE PRIVIND AMÂNAREA PROCESULUI ÎN PRIVINŢA SOLICITANTULUI DE AZIL ÎN CONFORMITATE CU ART.208 DIN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ ................................................................................244 PALII OLEG. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU ANULAREA DECIZIEI DIRECŢIEI REFUGIAŢI ŞI ACORDAREA STATUTULUI DE REFUGIAT ..........................................................................................................................245 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE PRIVIND CONTESTAREA ACTULUI ADMINISTRATIV ...............................................................................................................249 5

BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE PRIVIND RESPINGEREA DEMERSULUI PRIVIND APLICAREA MĂSURII PREVENTIVE SUB FORMĂ DE AREST PREVENTIV A SOLICITANTULUI DE AZIL ..................................................................253 PALII OLEG. RECURS ASUPRA HOTĂRÂRII CURŢII DE APEL CHIŞINĂU DIN _ PRIN CARE A FOST RESPINSĂ ACŢIUNEA PENTRU ANULAREA DECIZIEI NR.____A DIRECŢIEI PRINCIPALE PENTRU REFUGIAŢI ..........................................255 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU ANULAREA ACTULUI ADMINISTRATIV DE REFUZ ÎN PRIMIREA DOCUMENTELOR PENTRU NATURALIZARE A BENEFICIARULUI DE PROTECŢIE UMANITARĂ ................................................................................................257

RECURSURI
BRAŞOVEANU DUMITRU. RECURS AL MIŞCĂRII SOCIAL-POLITICE „ACŢIUNEA EUROPEANĂ” ................................................................................................259 PĂDURARU ION. CERERE DE RECURS ASUPRA ÎNCHEIERII CURŢII DE APEL CHIŞINĂU DIN ___ PRIVIND SCOATEREA DE PE ROL A CERERII DE CHEMARE ÎN INSTANŢA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV...................................264 CONSTANTINOV ANA. RECURS ÎMPOTRIVA DECIZIEI CURŢII DE APEL CHIŞINĂU DIN 18 MARTIE 2010 .......................................................................................268

PLEDOARII
BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. ALOCUŢIUNEA AVOCATULUI ÎN CAUZA M.V.A. ÎMPOTRIVA CONSILIULUI DE ADMINISTRARE AL AGENŢIEI NAŢIONALE PENTRU REGLEMENTARE ÎN ENERGETICĂ (ANRE) ..................................................272 BRASOVEANU DUMITRU. PLEDOARIA AVOCATULUI ÎN CAUZA MIŞCAREA SOCIAL-POLITICĂ „ACŢIUNEA EUROPEANĂ” ÎMPOTRIVA COMISIEI ELECTORALE CENTRALE................................................................................277 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. TEZE CU PRIVIRE LA CEREREA DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ A LUI H.M. PRIVIND CONTESTAREA ACTULUI ADMINISTRATIV .................................................................................................................283

PROCEDURA SPECIALĂ
BRAŞOVEANU DUMITRU. CERERE PRIVIND STABILIREA FAPTULUI DE RUDENIE ...............................................................................................................................288

6

CAUZE PENALE
HOTĂRÂRI ALE PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA
PRIVIND SENTINŢA JUDECĂTOREASCĂ NR.5 DIN 19.06.2006 ...................................292 CU PRIVIRE LA PRACTICA ASIGURĂRII CONTROLULUI JUDECĂTORESC DE CĂTRE JUDECĂTORUL DE INSTRUCŢIE ÎN PROCESUL URMĂRIRII PENALE NR.7 DIN 04.07.2005 .............................................................................................................303 CU PRIVIRE LA PRACTICA JUDECĂRII CAUZELOR PENALE ÎN ORDINE DE APEL NR.22 DIN 12.12.2005 ................................................................................................314 CU PRIVIRE LA JUDECAREA RECURSULUI ORDINAR ÎN CAUZA PENALĂ NR.9 DIN 30.10.2009 .............................................................................................................326 PRIVIND APLICAREA ÎN PRACTICA JUDICIARĂ DE CĂTRE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI A UNOR PREVEDERI ALE CONVENŢIEI PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE NR.17 DIN 19.06.2000 ...........................................................................................................341 CU PRIVIRE LA UNELE CHESTIUNI CE ŢIN DE APLICAREA DE CĂTRE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI A PREVEDERILOR ARTICOLULUI 3 DIN CONVENŢIA EUROPEANĂ PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE NR.8 DIN 30.10.2009 ..........................................344 NOTĂ INFORMATIVĂ CU PRIVIRE LA HOTĂRÂRILE PRONUNŢATE DE CEDO CONTRA MOLDOVEI LA SFÎRŞITUL ANULUI 2009 - ANUL 2010 PE MARGINEA DOSARELOR ECONOMICE ..........................................................................357 CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII DE CĂTRE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI A UNOR PREVEDERI ALE CONSTITUŢIEI REPUBLICII MOLDOVA NR.2 DIN 30.01.1996.........................................................................................366

CERERI
CONSTANTINOV ANA. CERERE DE LIBERARE DE RĂSPUNDERE PENALĂ POTRIVIT PREVEDERILOR ART.217 ALIN.(5) CP RM.................................................... 371 SPĂLATU VEACESLAV. CERERE PRIVIND ÎNLOCUIREA MĂSURII PREVENTIVE ........................................................................................................................373

7

RECURSURI
MĂRGINEANU IURIE. RECRS ASUPRA SENTINŢEI DIN 16.06.2006 PRONUNŢATE DE JUDECĂTORIA STRĂŞENI ŞI ASUPRA DECIZIEI CURŢII DE APEL CHIŞINĂU DIN 5.10.2006 ...................................................................................374 NICOARĂ VASILE. RECURS ASUPRA ÎNCHEIERII JUDECĂTORIEI DIN 29.08.2008 PRIVIND APLICAREA MĂSURII PREVENTIVE SUB FORMĂ DE AREST PE UN TERMEN DE 10 ZILE ÎN PRIVINŢA LUI M.D. ŞI ASUPRA ÎNCHEIERII PRIN CARE A FOST RESPINS DEMERSUL PRIVIND ELIBERAREA PERSOANEI ÎN LEGĂTURĂ CU EXPIRAREA TERMENULUI DE REŢINERE ............379 SPĂLATU VEACESLAV. RECURS ÎMPOTRIVA DECIZIEI CURŢII DE APEL DIN 27.02.2010 ÎN DOSARUL PENAL NR.1A-11/2010 .......................................................... 384

RECURSURI ÎN ANULARE
MUNTEANAU PETRU. RECURS ÎN ANULARE ................................................................... 386 ULIANOVSCHI GHEORGHE. RECURS ÎN ANULARE (ÎN BAZA ART.452 ŞI ART.453 ALIN.2 CPP RM) ÎMPOTRIVA ÎNCHEIERII JUDECĂTORULUI DE INSTRUCŢIE AL JUDECĂTORIEI SECT.CENTRU, MUN.CHIŞINĂU DIN 24 MARTIE 2008 ÎN CAUZA PENALĂ DE ÎNVINUIRE A LUI K.M. ÎN BAZA ART.46, 217/1 ALIN.(4) LIT.B) ŞI D) CP RM....................................................................... 391 ULIANOVSCHI GHEORGHE. RECURS ÎN ANULARE ÎN ORDINEA PREVĂZUTĂ DE ART.425 CPP ......................................................................................................................395 ULIANOVSCHI GHEORGHE. RECURS ÎN ANULARE ÎN ORDINEA PREVĂZUTĂ DE ART.452 CPP RM (1) ..............................................................................399 ULIANOVSCHI GHEORGHE. RECURS ÎN ANULARE ÎN ORDINEA PREVĂZUTĂ DE ART.452 CPP RM (2) ..............................................................................404

ALTE CERERI
BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. REFERINŢĂ LA APELUL DECLARAT DE PROCUROR ÎMPOTRIVA SENTINŢEI JUDECĂTORIEI DIN 19.03.2010 ÎN PRIVINŢA LUI C.M.I. ............................................................................................................409 NICOARĂ VASILE. CERERE FORMULATĂ ÎN BAZA ART.345 ALIN.(4), P.3; 350; 332 ALIN.(1); 275 P.9); 274 ALIN.(2); 28 CPP PRIVIND ÎNCETAREA PROCESULUI PENAL ...........................................................................................................437 NICOARĂ VASILE. DEMERS PRIVIND RIDICAREA EXCEPŢIEI DE NECONSTITUŢIONALITATE ..............................................................................................441

8

BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. REFERINŢĂ ASUPRA CERERII DE APEL ÎNAINTATE DE PROCUROR ÎMPOTRIVA SENTINŢEI JUDECĂTORIEI CENTRU, MUN. CHIŞINĂU DIN 28.01.200 .............................................................................. 443

PLEDOARII
ALEXEI BARBĂNEAGRĂ. INDEPENDENŢA JUSTIŢIEI, TRIUMFUL ADEVĂRULUI ŞI AL LEGII ÎN CAUZE ADMINISTRATIVE...........................................447 ALEXEI BARBĂNEAGRĂ. PLEDOARIA AVOCATULUI ÎN CAUZA PENALĂ DE ÎNVINUIRE A LUI C.M.I. ÎN SĂVÂRŞIREA INFRACŢIUNILOR PREVĂZUTE DE ART.327 ALIN.(2) LIT. C), 328 ALIN.(3) LIT A),D), 332 ALIN.(1) CP ......................456 NICOARĂ VASILE. PLEDOARIE ÎN CADRUL DOSARULUI PENAL PRIVIND ÎNVINUIREA LUI A.V. ÎN COMITEREA INFRACŢIUNII PREVĂZUTE DE ART.264 ALIN.(3) LIT.A) CP ...............................................................................................493 URSU NICOLAE. TEZE PENTRU DEZBATERI JUDICIARE ÎN CAUZA PENALĂ V.Ş. ŞI ALŢII ..........................................................................................................................500 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. TEZE DIN PLEDOARIA SUSŢINUTĂ ÎN INSTANŢA DE JUDECATĂ ÎN CAUZA PENALĂ DE ÎNVINUIRE A M.I. ÎN SĂVÂRŞIREA INFRACŢIUNILOR PREVĂZUTE DE ART.328 ALIN.(1), 332 ALIN.(1) ŞI ART.329 CP RM .....................................................................................................................508

CAUZE ADMINISTRATIVE
HOTĂRÂRI ALE PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA
CU PRIVIRE LA APLICAREA SANCŢIUNILOR ADMINISTRATIVE DE CĂTRE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI NR.22 DIN 10.07.1997 ..................................................521 CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII LEGISLAŢIEI PENALE ŞI DMINISTRATIVE PRIVIND PROTECŢIA CONSUMATORILOR NR.23 DIN 10.07.1997 ................................................................................................................................526 DESPRE PRACTICA JUDICIARĂ ÎN CAUZELE PRIVIND CONTRABANDA ŞI CONTRAVENŢIILE ADMINISTRATIVE VAMALE NR.19 DIN 10.07.1997 ...................531 CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII UNOR PREVEDERI ALE ARTICOLULUI 162 DIN CODUL CU PRIVIRE LA CONTRAVENŢIILE ADMINISTRATIVE REFERITOR LA RĂSPUNDEREA PENTRU DESFĂŞURAREA ILEGALĂ A ACTIVITĂŢII DE ÎNTREPRINZĂTOR NR.5 DIN 15.02.1999 ...............................................................................................................................539

9

CERERI
MANCEVSCHI OLEG. CONTESTAŢIE ÎMPOTRIVA PROCESULUI-VERBAL CU PRIVIRE LA CONTRAVENŢIE .....................................................................................543 MANCEVSCHI OLEG. CONTESTAŢIA ÎMPOTRIVA DECIZIEI CU PRIVIRE LA CONTRAVENŢIE ..................................................................................................................545 ULIANOVSCHI GHEORGHE. PLÂNGERE ÎN ORDINEA PREVĂZUTĂ DE ART.281 CCA..........................................................................................................................546

RECURSURI
MANCEVSCHI OLEG. RECURS ÎN CAUZĂ CONTRAVENŢIONALĂ (NR.4D-2623/10) ....................................................................................................................549 MANCEVSCHI OLEG. RECURS ÎN CAUZA CONTRAVENŢIONALĂ (NR.4P-46/09) .........................................................................................................................551 SPĂLATU VEACESLAV. RECURS ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRII NR.4C-201/09 DIN 10.11.2009 ..............................................................................................552

SESIZĂRI ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE
SESIZARE PRIVIND CONSTITUŢIONALITATEA UNEI SINTAGME DIN ALIN.(6) ART.63 DIN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ, LA DEMERSUL JUDECĂTORIEI SECT. BOTANICA, MUN. CHIŞINĂU ÎN LEGĂTURĂ CU SOLUŢIONAREA PLÂNGERII DEPUSE ÎN ORDINEA ART.313 DIN CPP ÎN CAUZA LUI Ţ.S..............................555

MODELE DE CERERI DE ADRESARE LA CEDO
NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE PREZENTATĂ ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 34 AL CONVENŢIEI EUROPENE PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE ŞI CU ARTICOLELE 45 ŞI 47 ALE REGULAMENTULUI CEDO (1) .........................................561 NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 34 DIN CONVENŢIA EUROPEANĂ PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE AMENDATĂ DE PROTOCOLUL 11 (1) ..........570 NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE PREZENTATĂ ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 34 AL CONVENŢIEI EUROPENE PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE ŞI CU ARTICOLELE 45 ŞI 47 ALE REGULAMENTULUI CEDO (2) .........................................578 NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 34 DIN CONVENŢIA EUROPEANĂ PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE AMENDATĂ DE PROTOCOLUL 11 (2) ...........586 10

NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 34 DIN CONVENŢIA EUROPEANĂ PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE AMENDATĂ DE PROTOCOLUL 11 (3) ..........595 NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE PREZENTATĂ ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 34 AL CONVENŢIEI EUROPENE PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE ŞI CU ARTICOLELE 45 ŞI 47 ALE REGULAMENTULUI CEDO (3) .......................................... 606 NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 34 DIN CONVENŢIA EUROPEANĂ PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE AMENDATĂ DE PROTOCOLUL 11 (4) ........... 612 NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE PREZENTATĂ ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 34 AL CONVENŢIEI EUROPENE PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE ŞI CU ARTICOLELE 45 ŞI 47 ALE REGULAMENTULUI CEDO (4) .......................................... 616 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE PREZENTATĂ ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 34 AL CONVENŢIEI EUROPENE PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE ŞI CU ARTICOLELE 45 ŞI 47 ALE REGULAMENTULUI CEDO (5) .........................................623

11

HOTĂRÂRI ALE PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

12

Se atrage atenţia că normele procedurale ce vizează modalitatea desfăşurării dezbaterilor judiciare în primă instanţă sunt aplicabile atât instanţelor de judecată de drept comun.12.192 din Cod. 3. în temeiul art. 13 . Plenul Curţii Supreme de Justiţie. cu excepţiile şi completările stabilite în capitolele XXII-XXXIV din Cod şi alte legi.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Privind aplicarea normelor codului de procedură civilă la judecarea pricinilor în primă instanţă nr. inclusiv cele date în competenţa instanţelor economice se judecă în primă instanţă conform procedurii generale (contencioase).10 din 22. iar la cererea părţii interesate să soluţioneze problema reparaţiei prejudiciului cauzat prin tergiversare. care va hotărî asupra încălcării drepturilor şi obligaţii lor sale cu caracter civil.8.9 modificată de: Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.e) şi art. 2006. HOTĂRĂŞTE: 1. în mod public. instituită de lege. de către o instanţă independentă şi imparţială.192 alin.12.24 din 12.2008 În scopul asigurării aplicării corecte şi unitare a normelor Codului de procedură civilă la judecarea pricinilor în prima instanţă de către instanţele de judecată. pag.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale garantează dreptul oricărei persoane la judecarea în mod echitabil a cauzei. 4.2 lit. Pricinile civile se judecă în primă instanţă în termen rezonabil. Criteriile de determinare a termenului rezonabil sunt prevăzute în art. nr. Instanţele judiciare vor avea în vedere că în mod prioritar şi de urgenţă se judecă categoriile de pricini indicate în art. instanţa de judecată va întreprinde toate măsurile ca părţile să îndeplinească cu exactitate actele de procedură. instanţa de judecată este în drept să împiedice un asemenea comportament şi să aplice sancţiunile prevăzute de lege faţă de vinovaţi.(2) din Cod şi alte legi. Dacă părţile tergiversează cu rea-credinţă procesul. Pricinile în procedură specială se examinează potrivit regulilor generale. cât şi instanţelor de judecată specializate.16 lit. cu excepţiile prevăzute de lege.2005 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. 2. într-un termen rezonabil. Instanţele de judecată urmează a lua în consideraţie faptul că dispoziţiile privitoare la dezbaterile judiciare nu sunt aplicabile litigiilor care se examinează în ordinea procedurii în ordonanţă (simplificată) reglementată în capitolul XXXV din Codul de procedură civilă. Acţiunile civile. Având în vedere faptul că comportamentul părţilor influenţează asupra termenului de soluţionare a litigiului. Se explică instanţelor de judecată că art. stabilite prin Codul de procedură civilă. să nu facă uz de manevre dilatorii şi să folosească posibilităţile oferite de dreptul procesual pentru a reduce procedura de soluţionare a cauzei.c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie.

în şedinţă închisă trebuie examinate pricinile specificate în art.1995 privind organizarea judecătorească.4 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. instanţa de judecată va ţine cont de opinia participanţilor la proces şi de prevederile art. se va ţine cont de prevederile art. contra semnătură. Prin telegramă sau prin alte mijloace vor fi citaţi participanţii la proces.(2) din Cod. Se explică că admiterea organelor de informare în masă la şedinţa de judecată se examinează de către preşedintele şedinţei la prezentarea documentelor ce confirmă dreptul reprezentantului presei de a efectua înregistrarea sau filmarea procesului. Potrivit art.118 din Constituţia Republicii 14 . Examinarea pricinii în lipsa participanţilor. instanţele de judecată trebuie să stabilească dacă participanţii care nu s-au prezentat în şedinţă. La deschiderea şedinţei. [Pct. hotărârea se pronunţă public. În orice caz.(2) din Cod şi în alte legi.12. Termenul de care au luat cunoştinţă părţile sau pentru care au primit citaţii nu poate fi schimbat decât din motive temeinice şi cu citarea părţilor.07.514 din 06.excepţia.10 din 22.7 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. precizându-se faptul că publicitatea dezbaterilor judiciare este regula. la începerea dezbaterilor judiciare. În consecinţă.386. locul şi ora şedinţei de judecată. preşedintele şedinţei va ţine cont de prevederile art.Acţiunile cu rea-credinţă ale părţilor la examinarea procesului urmează a fi determinate conform prevederilor art. De aceea.23 din Cod se garantează fiecărei persoane dreptul la examinarea cauzei sale în mod public. 7. Se explică instanţelor de judecată că citarea publică a pârâtului se admite doar în condiţiile art. Participantul la proces se va considera legal citat şi în cazul când personal sau prin reprezentant a fost înştiinţat în şedinţă judiciară. La soluţionarea problemei privind admiterea reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă în şedinţa de judecată.23 alin. [Pct. participanţii la proces se vor considera legal citaţi doar atunci când citaţia Ie-a fost înmânată personal contra semnătură pe cotor sau avizul poştal cu privire la primirea citaţiei. preşedintele anunţă în ce limbă se va desfăşura procesul. interpreţii în pricinile de urgenţă stipulate în art. utilizarea altor mijloace tehnice numai la deschiderea şedinţei şi la pronunţarea hotărârii.102-106 din Cod şi dacă acest termen a fost suficient pentru ca ei să se prezinte în instanţă. reprezintă o încălcare a normelor procedurale şi constituie temei pentru casarea hotărârii judiciare (art. 400 din Cod). au fost înştiinţaţi legal potrivit dispoziţiilor art. iar confidenţialitatea .6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi art. referitor la data şedinţei judiciare viitoare.10 din 22.2008] 8.(5) din Cod.18 alin. Potrivit art.61 CPC.105 alin.108 din Cod. În caz contrar judecarea pricinii urmează a fi amânată. Drept temei pentru amânarea examinării pricinii va servi şi cazul când termenul pentru care au fost înştiinţaţi participanţii la proces nu a fost de ajuns pentru ca ultimii să se pregătească pentru dezbaterile judiciare sau să se prezinte în şedinţa de judecată. experţii. specialiştii. Examinarea pricinii în şedinţă închisă se va dispune prin încheiere motivată. La stabilirea limbii de procedură. fotografierea. martorii.2008] 5.(2) din Cod şi va putea admite înregistrarea audio-video.12. care nu au fost înştiinţaţi despre data. Concomitent. problema dată fiind soluţionată de completul de judecată. însă poate fi atacată odată cu fondul cauzei. care separat nu poate fi supusă niciunei căi de atac. 6.14 din Legea nr.192 alin.

luna. dar a soluţionat unele chestiuni de procedură.273-XIII din 09 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte. starea materială. precum şi dacă nu există circumstanţe care exclud dreptul acestora de a participa la proces (art. care au legătură cu soluţionarea justă a litigiului (de exemplu.gradul de rudenie. pe lângă datele privitoare la identitate. Propunerea de recuzare şi de abţinere de la judecată urmează a fi depusă până la începerea dezbaterilor judiciare în fond. După deschiderea şedinţei judiciare. salariul în pricinile privind repararea prejudiciului ş. în caz dacă ele există. situaţia familială.date cu privire la studii.24 din CPC şi de explicaţiile Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. sau. ale reprezentantului (art. În cazul în care în şedinţa de judecată partea îşi apără interesele prin reprezentant. Se atenţionează instanţele de judecată că este inadmisibil să judece pricina repetat judecătorul care s-a pronunţat în fond în primă instanţă. grefierul raportează preşedintelui şedinţei prezenţa persoanelor citate. sub sancţiunea nulităţii. 1052 Cod Civil. La anunţarea completului de judecată sau explicarea dreptului de a face propuneri de recuzare şi de abţinere de la judecată. legătura dintre acesta şi părţi. însă dacă autorul în proces a aflat de existenţa temeiului recuzării sau abţinerii după ce a început judecarea pricinii în fond. instanţele de judecată trebuie să verifice dacă nu sunt cazuri vizând încetarea valabilităţii procurii conţinute în art. Preşedintele şedinţei. urmează a fi stabilite şi ocupaţia.12 din 09 aprilie 1999. cetăţenia. La fel. Instanţele de judecată vor avea în vedere că împuternicirile pentru exercitarea actelor procedurale prevăzute în art.255. datele despre invaliditate. 15 . La stabilirea identităţii persoanelor prezente preşedintele şedinţei urmează să verifice numele. În conformitate cu art. cu excepţia numelui.75 din Cod).80 CPC. ziua şi locul naşterii. datele despre existenţa la întreţinere a altor persoane. În cazul în care judecătorul nu s-a pronunţat. recuzării şi a abţinerii. prenumele şi patronimicul. funcţia deţinută. Nu pot fi recuzaţi judecătorii cărora li s-a încredinţat soluţionarea cererii de recuzare.). domiciliul. 10.81 CPC trebuie menţionate expres.18 din Legea privind organizarea judecătorească completul de judecată se constituie de către preşedintele (vicepreşedintele) instanţei. dacă posedă limba în care se desfăşoară procesul.a. el poate participa la judecarea cauzei.1 din Legea nr. el nu este lipsit de posibilitatea să facă propunere de recuzare sau de abţinere de la judecată. volumul investigaţiilor. nu este necesară după amânarea şedinţelor şi în cazul când nu este schimbată componenţa instanţei de judecată şi a participanţilor la proces. vechimea în muncă. 9. în cazul participării expertului . în apel sau recurs.49-50 din Codul de procedură civilă. cu anexarea probelor ce confirmă temeiul recuzării. în procura eliberată şi legalizată în modul stabilit de lege. Totodată. anul. martorului . cu indicarea motivelor concrete şi.252 Cod Civil şi art. Consemnarea datelor enunţate.76 din Cod). art. 11. prenumelui. Propunerea de recuzare şi de abţinere de la judecată urmează a fi prezentată oral sau în scris.Moldova. motivul neprezentării celor absenţi. patronimicului. pentru fiecare judecător în parte. poate stabili şi alte circumstanţe. instanţa de judecată urmează a verifica dacă împuternicirile reprezentantului sunt formulate în conformitate cu art. în cazul persoanei juridice se vor stabili împuternicirile conducătorului acesteia. după caz. aspecte învederate la art. urmează a fi verificată chestiunea inadmisibilităţii participării judecătorului la judecarea litigiului prin prisma incompatibilităţii. Categoriile actelor de identitate sunt reglementate în art. studiile.

Respingerea de către instanţa de judecată a cererii sau a demersului nu decade persoana interesată din dreptul de a le înainta din nou pe parcursul desfăşurării dezbaterilor judiciare. 13. care pot influenţa asupra cursului dezbaterilor judiciare şi emiterii hotărârii (de ex: informaţia despre un participant că se află într-o instituţie curativ-profilactică va determina suspendarea procesului. 16 .Instanţa de judecată decide asupra recuzării şi abţinerii în camera de deliberare printr-o încheiere motivată care nu se supune niciunei căi de atac decât odată cu fondul hotărârii sau deciziei. 230. Preşedintele şedinţei este obligat să le explice participanţilor la proces atât drepturile lor generale. a. cererea de amânare. Expertului şi specialistului le sunt explicate drepturile şi obligaţiile lor procedurale prevăzute de art. de asigurare a acţiunii. intervenienţilor.312 Cod Penal pentru darea cu bună-ştiinţă a unui raport de expertiză fals sau a unor mărturii mincinoase se face printr-o declaraţie scrisă ce se consemnează în procesul-verbal al şedinţei de judecată. cererile au un caracter informaţional şi conţin date.51 din CPC sunt prevăzute temeiuri suplimentare. a.).56. de atragere în proces a coparticipanţilor.). Astfel. Formularea cererilor şi a demersurilor se încadrează în categoria drepturilor reale de care beneficiază participanţii la proces şi care contribuie la soluţionarea litigiului. după părerea acestuia. La fel. de a administra anumite probe. de subrogare a unei anumite părţi. somarea expertului asupra răspunderii penale în temeiul art. eficacitatea realizării actului de justiţie şi implementarea principiului disponibilităţii. cât şi cele speciale prevăzute de lege (art. 12. 60 din Cod). dacă expertiza se va efectua în cadrul dezbaterilor judiciare. din dreptul de a depune înscrisuri. grefierului şi executorului judecătoresc în art. de efectuare a delegaţiei judiciare. pentru nedepunerea referinţei. de încetare a cauzei. 398 din Codul de procedură civilă. Explicarea drepturilor şi obligaţiilor procedurale. în cazul în care el este ferm convins că în baza cunoştinţelor lui speciale nu poate rezolva sarcinile puse în faţa sa sau că materialele prezentate îi sunt insuficiente pentru cercetări şi deducţii. 15. Specialistului îi sunt explicate drepturile şi obligaţiile procedurale prevăzute de art. Indiferent de formă. cererea prin care este informată instanţa de judecată despre imposibilitatea efectuării expertizei ş. 360. specialistului. Cererile şi demersurile pot fi formulate în scris şi verbal. obligarea părţii vătămate la plata unei despăgubiri. la cererea părţii interesate. din dreptul de a administra o probă. adică folosirea cu rea-credinţă a acestora. 92. garantează folosinţa. indiferent de faptul dacă acestuia îi sunt cunoscute sau nu drepturile înainte de efectuarea expertizei. 14. instanţa de judecată urmează a atenţiona părţile şi asupra sancţiunilor procedurale ce vor surveni pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neexecutare sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură sau de exercitare abuzivă a unui drept (decăderea din dreptul de a cere dovada cu martori. decăderea pentru neexercitarea căii de atac şi neîndeplinirea unui act de procedură). de scoatere a cererii de pe rol ş. interpretului. care. Soluţionarea demersului sau a cererii se face imediat prin încheiere judecătorească. Spre deosebire de demersuri. Totodată. demersul trebuie motivat. expertul este obligat să facă în scris o cerere de abţinere. menţionând motivele.154 din Cod. sunt indispensabile soluţionării juste a litigiului. O astfel de menţiune se face şi în procesul-verbal al şedinţei de judecată. de cercetare la faţa locului. care va condiţiona. Instanţa de judecată mai explică părţilor consecinţele unui eventual abuz în exerciţiul drepturilor procedurale. Demersul este solicitarea participantului la proces adresată instanţei de judecată pentru a se încuviinţa efectuarea anumitor acţiuni procedurale. inclusiv dreptul de abţinere de la judecată. de audiere suplimentară a martorilor. Pentru recuzarea expertului.52. de numire a expertizei. instanţa de judecată urmează să facă distincţie între cereri şi demersuri. respectarea drepturilor şi executarea de către ceilalţi participanţi la proces a obligaţiilor care le incumbă (de ex: solicitarea adresată instanţei de judecată de audiere a părţii adverse în privinţa anumitor fapte.

Instanţele de judecată vor face distincţie între amânarea şi întreruperea examinării pricinii. a necesităţii de a prezenta sau reclama probe suplimentare. de soluţionare a cererii de suspendare sau încetare a procesului. iar în cazurile. iar după întrerupere dezbaterile judiciare continuă din momentul în care s-a dispus întreruperea. în pricinile de reparaţie a prejudiciului cauzat prin vătămare a integrităţii corporale. expertului.205 din Cod.dar cu condiţia ca prezentarea repetată a demersului să fie determinată de circumstanţe noi şi să aibă loc până la anunţarea finisării judecării pricinii în fond. precum şi prezenţa în sala de şedinţă fără a lua parte la dezbateri. Doar instanţa de judecată poate aprecia circumstanţele oferite întru invocarea temeiniciei sau netemeiniciei motivelor de neprezentare. instanţa de judecată va dispune amânarea pricinii în cazurile în care recunoaşte imposibilitatea soluţionării pricinii în şedinţa respectivă din cauza neprezentării participantului la proces sau a martorului..a avut loc părăsirea neîntemeiată a şedinţei de judecată de către o parte sau un alt participant la proces înainte de închiderea dezbaterilor. 16. La soluţionarea chestiunii privind examinarea pricinii în absenţa unui participant la proces instanţele de judecată vor ţine cont de prevederile art. 17. a. 20. . limitarea în capacitate de exerciţiu sau declararea incapacităţii (art. Sarcina de înştiinţare a instanţei de judecată despre motivele neprezentării şi probele care dovedesc motivul este pusă pe seama părţilor.315 din Cod) şi în alte cazuri prevăzute de lege.). inclusiv cu partea pregătitoare a şedinţei. de a dispune căutarea pârâtului în acţiunile intentate în interesul statului. de soluţionare a cererii de recuzare. unde a fost internat reclamantul sau pârâtul etc. se emite o încheiere motivată.291 din Cod). Instanţele de judecată vor soluţiona pricina în absenţa participanţilor în cazurile în care: . Instanţele de judecată vor ţine cont de faptul că soluţionarea unor demersuri şi cereri ce comportă un caracter simplu se face prin încheierea de şedinţă consemnată în procesul-verbal al şedinţei judiciare. încuviinţarea examenului psihiatric sau spitalizării în staţionarul de psihiatrie (art. specialistului. sau dacă pârâtul nu a solicitat examinarea pricinii în lipsa sa. în pricinile de plată a pensiilor de întreţinere. înştiinţat legal despre locul. de a atrage în proces alte persoane sau de a efectua alte acte procedurale (art.reclamantul şi pârâtul au solicitat instanţei de judecată examinarea pricinii în lipsa lor. din cauza neprezentării motivate a avocatului (reprezentantului) acestuia. Astfel. prin altă vătămare a sănătăţii ori prin deces. nu s-a prezentat în judecată şi nu a comunicat instanţei de judecată motivul neprezentării sau dacă motivele sunt considerate de instanţă ca fiind neîntemeiate.instanţa consideră neîntemeiat motivul neprezentării în şedinţă de judecată a participantului la proces citat legal.310 din Cod). La solicitarea întemeiată a participantului la proces. . declararea capacităţii depline de exerciţiu (art. din oficiu sau la cerere.109 alin.295 din Cod). de reluare a procesului ş. Datele despre temeinicia neprezentării unui participant la proces pot proveni şi de la alţi participanţi la proces sau în alt mod (de exemplu: de la instituţia medicală.306 din Cod). iar în cazurile prevăzute în art. 19.206 alin.la cererea persoanei interesate după achitarea cheltuielilor de căutare. deoarece după amânare dezbaterile judiciare se reiau de la început. instanţa de judecată poate amâna o singură dată judecarea pricinii (art. Se explică că instanţa de judecată este obligată. interpretului.208 CPC). data şi ora şedinţei de judecată. 18. . 17 .pârâtul. Examinarea cauzelor cu participarea obligatorie a părţilor se va desfăşura în pricinile privind încuviinţarea adopţiei (art. încuviinţarea spitalizării forţate şi a tratamentului forţat (art.(5) din Cod).(2) CPC . precum soluţionarea demersului de numire a expertizei.

reglementările procedurale în această materie sunt analogice celor explicate la încheierea unei tranzacţii. d) din Cod. 24. care se anexează la materialele dosarului. în acest moment. Consecinţele renunţării reclamantului la acţiune diferă de cele privitoare la recunoaşterea acţiunii de pârât. care poate fi atacată cu recurs. Schimbarea ulterioară a acestei ordini se 18 . Renunţarea la acţiune.265 lit. dar care obligatoriu se consemnează contra semnătură în procesul-verbal al şedinţei judiciare de ambele părţi. 25. Participanţii la proces pot da explicaţii pe marginea acestora. În cazul admiterii renunţării reclamantului la acţiune.265 lit. lămurindu-li-se că după confirmarea tranzacţiei nu se admite o nouă adresare în judecată între aceleaşi părţi cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri şi se concretizează dacă părţilor cele lămurite le sunt clare. Astfel. după care procesul continuă şi se finalizează cu emiterea şi pronunţarea unei hotărâri. deoarece dacă în primul caz procesul este încetat. În cazul renunţării reclamantului la acţiune. este un drept de dispoziţie al părţilor. se dau citire de judecător în şedinţă. Întrebările ofensatoare sau care tind să dovedească fapte străine de obiectul litigiului. precum şi asupra motivului respingerii ei. în legătură cu care fapt se emite o încheiere motivată de încetare a procesului în condiţiile art.266 CPC. care conţin răspunsul nu pot fi încuviinţate de instanţa de judecată. la propunerea preşedintelui şedinţei. Tranzacţia poate fi încheiată doar de subiecţii raportului material litigios (reclamant. Dispoziţii analogice sunt aplicabile şi depoziţiilor martorilor obţinute în acelaşi mod (art. obiecţiile prezentate în referinţă asupra acesteia. printr-o încheiere care se consemnează în procesul-verbal. pârât. Cu toate acestea. sau în formă verbală. instanţele de judecată vor ţine cont şi de faptul că în cazul în care reclamantul înaintează mai multe pretenţii şi renunţă doar la o parte din ele. 22. instanţa de judecată emite o încheiere asupra întrebării. Părţile şi participanţii la proces. În acest sens. inclusiv esenţa acţiunii reconvenţionale. au dreptul să-şi pună reciproc întrebări. Judecarea pricinii în fond este acea parte a dezbaterilor judiciare în care sunt constatate şi elucidate circumstanţele de fapt şi de drept ale pricinii şi care începe cu prezentarea raportului judecătorului asupra pricinii prin care se reaminteşte părţilor obiectul litigiului. Ordinea cercetării probelor se determină. intervenientul principal. d) şi art. prin asigurarea probelor sau referinţă.c). reprezentanţii acestora care dispun de aceste împuterniciri potrivit art. La fel. Soluţionarea cererii de încheiere a tranzacţiei se face de instanţa de judecată în camera de deliberare. Manifestarea volitivă a părţilor privind încheierea tranzacţiei se va face în formă scrisă. În acest caz. dacă pârâtul recunoaşte pretenţiile reclamantului şi dacă părţile doresc să încheie procesul cu o tranzacţie.221 din Cod) care se apreciază în cumul cu celelalte probe.21. 27.b). ca şi tranzacţia. preşedintele clarifică dacă reclamantul îşi susţine pretenţiile. raportul asupra pricinii trebuie să cuprindă şi indicaţiile instanţei care a dispus rejudecarea.266 din Cod. logica şi legătura cu obiectul litigiului urmează a fi verificate de către preşedintele şedinţei. Corectitudinea formulării întrebării. Explicaţiile scrise ale părţilor obţinute prin intermediul delegaţiei de judecată. în procesul verbal este suficientă doar semnătura reclamantului. 26.81 din Cod). Concomitent. partea motivată a hotărârii poate conţine doar menţiunea că pârâtul a recunoscut acţiunea. instanţele de judecată vor emite o încheiere în condiţiile art. instanţa de judecată va continua examinarea cauzei în privinţa celora la care nu s-a renunţat şi va înceta procesul în privinţa celorlalte. cât şi confirmării tranzacţiei. atunci recunoaşterea acţiunii de către pârât semnifică că ultimul recunoaşte pretenţiile materialjuridice ale reclamantului şi acest fapt se consemnează în procesul-verbal al şedinţei judiciare sub semnătură. 23. după ascultarea opiniei părţilor. Dacă pricina se rejudecă după casare. părţilor le sunt explicate urmările unei astfel de acţiuni procedurale prevăzute de art.

se va stabili identitatea acestuia conform prevederilor pct. Participarea pedagogului este obligatorie la audierea martorilor în vârstă de până la 14 ani şi.133. cât şi de alţi participanţi la proces. Depoziţiile martorului minor vor fi aduse la cunoştinţa participanţilor la proces după revenirea completului în sala de şedinţă. şi printr-o încheiere de şedinţă care nu poate fi atacată separat se admite audierea martorului minor în lipsa părţilor. 19 . când prezentarea înscrisurilor ar încălca îndatorirea de a păstra secretul. Nu poate fi admisă în calitate de pedagog o persoană. sau în forma menţiunii contra semnătură în procesul-verbal al şedinţei judiciare. când trebuie constatate unele circumstanţe ale pricinii. de grefier şi de martor vor fi considerate nule. Depoziţiile martorului nu pot fi considerate probă dacă el nu poate indica sursa informaţiei sale. la cererea reclamantului. instanţa de judecată.312. schimbare în depoziţiile martorilor care nu au fost acceptate şi semnate de preşedintele şedinţei. Refuzul martorului de a da explicaţii trebuie să fie motivat şi urmează să fie exteriorizat sau în forma declaraţiei scrise. doar în cazuri excepţionale. în cazul audierii martorilor în vârstă de la 14 până la 16 ani. inclusiv se va verifica dacă acesta nu se încadrează în categoria persoanelor specificate în art. fie chiar şi cu studii pedagogice. în întregime sau în parte.220 alin. 28. în acelaşi mod. el poate fi audiat dacă părţile confirmă identitatea acestuia.(2) CPC. 313 Cod penal care se face contra semnătură printro declaraţie care se anexează la procesul-verbal al şedinţei de judecată. Instanţele de judecată vor respinge cererea de prezentare a înscrisului. Locurile nescrise din depoziţie trebuie împlinite cu linie astfel încât să nu se poată adăuga nimic. Consemnarea depoziţiilor martorului în procesul-verbal se efectuează conform art.218 alin. potrivit legii.11 al prezentei Hotărâri.(1) din Cod. va putea să ordone ca probele să fie înfăţişate de către pârât. cu condiţia garantării confidenţialităţii informaţiilor. în camera de deliberare. În aceste cazuri instanţa de judecată doar ascultă opinia copilului. după desfacerea căsătoriei sau decăderea din drepturile părinteşti. Înainte de audierea martorului. Dacă procesul-verbal de consemnare a depoziţiilor martorului nu este semnat de acesta şi nici nu cuprinde vreo menţiune privitoare la motivul nesemnării. completare. la latitudinea instanţei de judecată. Nu pot fi audiaţi în calitate de martori minorii în privinţa cărora s-a ivit litigiul. În cazul în care mijloacele de probă în susţinerea pretenţiilor reclamantului se află sub controlul pârâtului. Potrivit art. precum se întâmplă în cazurile de determinare a domiciliului copilului minor. întru exercitarea obligaţiei principale care îi incumbă martorului de a nu depune declaraţii mincinoase sau de a refuza de la depunerea acestora. Instanţele de judecată. Se explică instanţelor de judecată că orice ştersătură. în cazurile în care cuprinsul înscrisului priveşte chestiuni cu totul personale.134 din Cod. instanţa de judecată nu poate să ţină cont de această declaraţie. dacă este parte la proces sau este oarecum interesată în examinarea cauzei. când prezentarea ar atrage urmărirea penală împotriva părţii sau unei alte persoane. îl somează asupra răspunderii penale potrivit art. 29. Privitor la necesitatea audierii repetate sau efectuarea unei confruntări instanţa de judecată decide printr-o încheiere consemnată în procesul-verbal. Cererea de modificare a ordinii de cercetare a probelor poate fi înaintată atât de părţile în proces.poate face printr-o încheiere motivată. Dacă martorului îi lipsesc documentele care îi atestă identitatea.

hotărârile şi actele judiciare. Acordul sau refuzul corespondenţilor referitor la forma cercetării acestora trebuie exprimat verbal sau în scris şi se consemnează în procesulverbal al şedinţei judiciare. poştă electronică ori prin alt mijloc de comunicare sau în alt mod ce permite citirea informaţiei şi care se referă la circumstanţe importante pentru soluţionarea pricinii. interpretul şi acei participanţi între care s-a purtat corespondenţa. Dispoziţiile art. specialişti. Instanţele de judecată urmează să acorde atenţie deosebită cercetării unor astfel de înscrisuri precum sunt corespondenţa şi comunicările telegrafice personale. convenţie.146 din Cod.137 CPC). În cazul în care va apărea necesitatea de a stabili dacă înregistrarea este primară sau derivată.142 alin.2000 cu privire la expertiza judiciară. precum şi primit prin fax. Cercetarea înscrisurilor se va efectua în conformitate cu art. experţi. Determinarea admisibilităţii ca probă a înregistrărilor audio-video se va face prin prisma prevederilor art. instanţele de judecată trebuie să emită o încheiere motivată de anunţare pe această durată de timp a cercetărilor în şedinţă judiciară închisă. a domiciliului şi a corespondenţei sale. cifre. participanţii la proces urmează să dea explicaţii referitor la cele vizionate sau audiate. iar în cazurile prevăzute de lege din oficiu (de exemplu: ordonarea expertizei de constatare a stării psihice (art. atunci când este necesar de a fi cercetate astfel de înscrisuri şi nu există consimţământul corespondenţilor.222 CPC.(2) CPC). care sunt consemnate în procesul verbal al şedinţei judiciare. care confirmă veridicitatea lor. Dacă specialistul se va abţine de la darea unei explicaţii pe motiv că sunt necesare cunoştinţe speciale privitor la determinarea acestor circumstanţe urmează a fi dispusă efectuarea unei expertize. după finisarea reproducerii înregistrării video sau audio. După studierea acestor înscrisuri.148 CPC. normă de care urmează să se conducă instanţele de judecată. Totodată. care garantează că orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie. În conformitate cu art.8 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. noţiunea de înscris cuprinde orice document. certificat. ci doar se face referire la data expedierii şi primirii corespondenţei sau determinarea domiciliului adresantului. 32. alt material expus în scris cu litere. proiecte. pe când probele materiale constituie diferite obiecte (art. Astfel. anexele (scheme. Astfel. 31.223 din Cod folosirea acestora în justiţie şi mai ales din considerentul că este legată de conţinutul confidenţial al acestora. 33.305 CPC)). Instanţele de judecată sunt în drept să dispună ordonarea expertizei în statele cu care Republica Moldova a semnat tratate cu privire la asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă. Instanţelor de judecată li se explică că. preşedintele şedinţei de judecată trebuie să someze participanţii care au asistat în şedinţă închisă să se abţină de la răspândirea celor auzite altor persoane. scrisoare de afacere ori scrisoare personală.06. Cercetarea înregistrărilor video şi audio este reglementată de art. reprezentanţii acestora. în şedinţă pot participa.226 din Cod. familială şi penală. pentru care şi legislatorul a prevăzut printr-o normă separată specificată la art.12 din Legea nr. instanţele de judecată pot solicita ajutorul unui specialist. instanţa de judecată va ordona efectuarea expertizei judiciare la cererea părţilor sau a participanţilor la proces. După ce şedinţa a fost declarată închisă. martorii care urmează a fi audiaţi asupra unor momente din cercetarea acestor înscrisuri. Se explică instanţelor de judecată că efectuarea expertizei se va încredinţa instituţiilor specificate la art. afară de părţi. contract.) la procesele verbale ale actelor procedurale (art.1086-XIV din 23.223 CPC nu se aplică în cazul în care nu este cercetat conţinutul corespondenţei. în cazul în care şedinţa judiciară a fost declarată publică.30. 20 . inclusiv sentinţele. instanţele de judecată trebuie să facă distincţie netă între înscrisuri şi probe materiale. semne grafice. luându-se în consideraţie şi protecţia legală a secretului corespondenţei oferită de art. desene etc.

Astfel. Cererea pentru declararea probelor ca fiind false se va soluţiona potrivit art. Încheierea prin care s-a dispus efectuarea expertizei poate fi atacată doar odată cu fondul cauzei. Totodată. Partea care a recunoscut în instanţă de judecată un înscris sub semnătură privată nu poate declara ulterior că înscrisul este fals.261 lit. spre deosebire de cea suplimentară. Consultaţia dată de specialist se consemnează în procesul-verbal al şedinţei de judecată.: expertul nu a oferit răspuns la câteva întrebări sau nu a examinat toate obiectele sau materialele prezentate). Atragerea specialistului în proces se face în virtutea cererii unui participant sau din oficiu. Expertiza repetată. la cercetarea înscrisurilor.34. Concomitent. audierea martorilor.148. menţiune care urmează a fi notificată în încheierea judecătorească. Numai în cazul în care se va dovedi că recunoaşterea a fost făcută datorită unui viciu de 21 . printr-o încheiere de şedinţă consemnată în procesul verbal. 37. tehnicii. 36. instanţa de judecată este în drept. 35. fie că au fost încălcate normele de drept procedural. Astfel.d) din Cod. Procedura falsului se referă la administrarea dovezii cu înscrisuri. neavând forţă probantă prestabilită. În încheiere instanţa de judecată îşi va motiva îndoielile asupra raportului anterior. întrucât mărturisirea făcută este irevocabilă.227 din Cod. ori au apărut noi probleme referitor la circumstanţele examinate ulterior (de ex. Ordonarea expertizei şi cuprinsul încheierii de judecată urmează a fi făcute conform dispoziţiilor art. 149. Necesitatea unei expertize suplimentare va decădea în cazul în care interogarea expertului în şedinţă judiciară va fi suficientă pentru înlăturarea acestor neclarităţi. însă dacă procesul este pornit. Expertiza repetată întotdeauna va fi încredinţată unei comisii de experţi. va fi dispusă de instanţele de judecată dacă există dubii în privinţa veridicităţii sau temeiniciei raportului de expertiză care se pot datora fie concluziilor contradictorii ale experţilor. dispunerea unei expertize. este necesar de a se face deosebire între expertiza suplimentară şi expertiza repetată. de ce anume şia făcut această părere. Experţii care au participat la efectuarea expertizei anterioare nu au dreptul de a participa din nou la investigaţii. ordonarea expertizei se va efectua numai în baza încheierii de judecată. Instanţele de judecată vor face distincţie între categoriile de rapoarte de expertiză. Implicarea în proces a specialistului se va efectua de instanţele de judecată doar în cazul în care sunt reclamate cunoştinţe speciale într-un anumit domeniu al ştiinţei. expertiza suplimentară sau repetată va fi dispusă numai dacă este precedată de existenţa unui raport de expertiză pe acelaşi obiect. în alte probleme ce ţin de dreptul litigios. ale cărui concluzii le consideră dubioase. 153 din Cod. până la prezentarea raportului de expertiză. şi nu la rapoartele de expertiză. Partea la proces nu este lipsită de dreptul de a anexa la cererea de chemare în judecată concluzii (expertize). expertiza suplimentară se va dispune în cazul în care raportul de expertiză nu este suficient de clar sau este incomplet. audierea şi vizionarea înregistrărilor video-audio. probelor materiale. la adoptarea unor măsuri de asigurare a probelor. Raportul de expertiză este examinat în şedinţă de judecată şi evaluat în ansamblu cu celelalte probe. care sunt numite în virtutea unor temeiuri diferite şi procedura de efectuare a acestora este distinctă. să suspende procesul printr-o încheiere care se supune recursului potrivit art. Expertiza suplimentară se va efectua de către acelaşi expert sau de altul. dar respingerea acestuia va trebui să fie motivată în hotărârea judecătorească. Instanţele de judecată vor face deosebire între necesitatea dispunerii unei expertize şi consultarea unui specialist. Se atenţionează instanţele de judecată că specialistul nu este somat de răspundere penală. Cercetarea raportului de expertiză presupune din partea instanţelor de judecată aducerea la cunoştinţa tuturor participanţilor în proces a conţinutului acestuia şi concomitent verificarea conformităţii răspunsurilor oferite întrebărilor adresate şi a temeiniciei concluziilor depuse.

poate dispune amânarea deliberării şi pronunţării hotărârii pe un termen de cel mult 10 zile. În cazul în care va fi adoptat doar dispozitivul hotărârii. redactarea hotărârii poate fi amânată pe un termen de cel mult 15 zile. Participanţii la proces nu au dreptul să apeleze în luările lor de cuvânt la circumstanţe neexaminate de instanţa de judecată şi nici la probe neelucidate în şedinţă judiciară.consimţământ. data şi ora pronunţării hotărârii. fapt consemnat în procesul-verbal. în conformitate cu prevederile art. din motive întemeiate.233 din Cod.388 alin. Notele scrise sunt anexate la dosar. Neîntocmirea procesului-verbal sau lipsa acestuia constituie temei incontestabil de casare a hotărârii. În orice caz. Starea materială a înscrisului.(1) lit. preşedintele declară finalizarea examinării pricinii. dar cu unica excepţie . La data şi ora fixată. art. probe sau explicaţii suplimentare. se va admite declararea înscrisului ca fiind fals şi poate fi dispusă efectuarea unei expertize sau părţilor să le fie propusă prezentarea altor probe. informând părţile despre locul. iar instanţa de judecată trece la susţineri orale. de regulă. 41. se consemnează în procesul-verbal al şedinţei judiciare pentru ca înscrisul să nu poată fi ulterior modificat. Părţile pot să depună concluzii scrise sau note scrise semnate de ele. conţinutul concluziilor sau a cererilor formulate de părţi (art.f) din Cod). fără a se retrage în camera de deliberare. oferă ultima posibilitate de a obiecta asupra celor afirmate în cadrul susţinerilor orale şi asupra circumstanţelor în ansamblu ale cauzei. explicaţiile părţilor. 42. instanţa de judecată adoptă. În cazul în care nu sunt completări.274 CPC. mai ales dacă astfel de circumstanţe şi probe nu au fost cunoscute până la finalizarea examinării pricinii în fond. Reieşind din sensul art. Instanţele de judecată înainte de a anunţa finalizarea examinării pricinii în fond clarifică dacă participanţii la proces nu mai au şi alte completări. La acordarea luărilor de cuvânt în cadrul susţinerilor orale instanţele de judecată vor respecta ordinea prevăzută de art. Participanţii pot lua cuvânt în consecutivitatea stabilită de art.236 CPC.400 alin. Procesul-verbal se întocmeşte în scris (de mână sau dactilografiat) pentru fiecare şedinţă de judecată şi act de procedură îndeplinit şi trebuie să corespundă cerinţelor prevăzute de art.dreptul la ultima replică aparţine pârâtului şi reprezentantului acestuia.g) şi h). deoarece la această fază nu se mai admit cereri. procesul-verbal trebuie să fie perfectat în termen de 5 zile de la data încheierii şedinţei. se atenţionează că în cazul în care instanţa de judecată imediat după susţinerile orale se retrage în camera de deliberare şi adoptă doar dispozitivul hotărârii. redactarea hotărârii motivate se va amâna pe un termen de cel mult 10 zile. Concomitent. 12 decembrie 2005 nr. 40. 39. hotărârea integrală. Acelaşi efect îl produce şi procesul-verbal în care există doar menţiunea că procedura este completă fără ca să cuprindă ordinea dezbaterilor. indiferent de faptul dacă s-au prezentat sau nu părţile sau participanţii la proces. Dreptul la replică.233 din Cod. În camera de deliberare.24 22 .(3) lit. care se solicită de a fi declarat ca fiind fals. deoarece acest fapt face imposibilă exercitarea controlului judiciar privind împrejurările şi modul în care s-au desfăşurat dezbaterile judiciare.242 CPC. instanţa de judecată se retrage în camera de deliberare. ale susţinerilor lor orale. 38. Chişinău. în virtutea principiului contradictorialităţii şi al dreptului la apărare. instanţa de judecată după încheierea susţinerilor orale.

Niciun judecător nu are dreptul să se abţină de la vot. 2.2008 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. în temeiul unei excepţii procesuale.07. în camera de deliberare de către completul de judecată.4-5. în camera de deliberare. fără a rezolva fondul (respinge acţiunea ca tardivă. prima instanţă s-a dezinvestit de judecarea litigiului. adoptată în formă scrisă. Toate celelalte dispoziţii ale primei instanţe sau ale judecătorului. dar este în drept să expună în scris opinia separată. în temeiul art. EXPLICĂ: 1. 4. unul dintre care îndeplineşte funcţia de preşedinte al şedinţei de judecată.).2 lit. 23 . Plenul Curţii Supreme de Justiţie. sunt situaţii în care instanţa se dezvinovăţeşte. în privinţa fiecărei pretenţii invocate. nr. 3. art. reclamantul sau pârâtul nu este corespunzător etc.2 din 07. Judecătorul care nu este de acord cu hotărârea majorităţii semnează hotărârea. cu putere de lucru judecat. prin hotărârea pronunţată. prin care cauza se soluţionează în fond. Toate problemele care apar în judecată se soluţionează colegial cu votul majorităţii judecătorilor. că expresia „se soluţionează cauza în fond" (se soluţionează fondul cauzei) trebuie înţeleasă în sensul că.12 În scopul asigurării aplicării corecte a normelor legislaţiei procesuale la pronunţarea hotărârilor în primă instanţă. Judecătorii beneficiază de drepturi egale în soluţionarea problemelor care apar în examinarea pricinii şi emiterea hotărârii. în baza circumstanţelor stabilite în cadrul dezbaterilor judiciare. Or. 2009. Hotărârea judecătorească este actul final de dispoziţie a primei instanţe.14 CPC de a adopta în mod separat actul de dispoziţie judecătoresc respectiv. se emit în formă de încheiere. înlăturarea deficienţelor care au loc în practica judiciară. indiferent de nivelul acesteia. care a participat nemijlocit la judecarea pricinii civile. chiar dacă ele au fost expuse într-o singură cerere (cerere de chemare în judecată).17 din Codul de procedura civilă. Or. prin care pricina nu se soluţionează în fond. care se înmânează preşedintelui şedinţei şi se anexează la dosar. dar nu în sensul că a avut loc o judecată nemijlocită a fondului. în dependenţă de rezultatul examinării ei. Instanţa de judecată este obligată prin prisma art.16 lit. Atunci când instanţa de judecată va respinge acţiunea în temeiul unei explicaţii procedurale. nu se acceptă substituirea hotărârii cu încheierea şi invers. pronunţată în mod public.e) şi art. pag. Se explică.c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la aplicarea legislaţiei procesuale civile la întocmirea hotărârii şi încheierii judecătoreşti nr. raportate la legea materială şi procedurală. hotărârea nu va conţine concluzii ce ţin de soluţionarea fondului nemijlocit. Preşedintele şedinţei de judecată votează ultimul. format în mod legal. Hotărârea instanţei judecătoreşti se deliberează de către judecător sau de un complet din 3 judecători.

Instanţa judecătorească examinează pricina în limitele pretenţiilor înaintate şi nu este în drept din proprie iniţiativă să examineze pretenţiile care nu au fost înaintate.240 alin. În cazurile prevăzute de lege. Ieşirea judecătorului (judecătorilor) din camera deliberării poate avea loc numai în timpul întreruperii pentru odihnă (în decursul timpului de serviciu sau după terminarea acestuia). Nu se admite aplicarea prin analogie a normei de drept care derogă de la dispoziţiile generale.(3) CPC. instanţa din nou audiază susţinerile orale ale participanţilor la proces. că hotărârea judecătorească se consideră legală numai în cazul în care ea a fost pronunţată în deplină concordanţă cu normele legislaţiei civile aplicabile litigiului dedus judecaţii şi cu respectarea normelor procedurale civile. Totodată. orice instanţă de judecată. 5. instanţa judecătorească este obligată să soluţioneze pricinile civile în temeiul Constituţiei Republicii Moldova. precum şi al actelor normative emise la nivel de angajator şi contractelor individuale de muncă.e) CPC). instanţa consideră că există necesitatea clarificării unor noi circumstanţe importante pentru soluţionarea pricinii sau cercetării suplimentare a unor probe.Judecătorul sau completul de judecată deliberează în secret. în conformitate cu art. întemeiată şi să conţină răspunsuri la toate pretenţiile.13 din Legea contenciosului administrativ. instanţa. Se explică. la judecarea pricinii civile. în conformitate cu art. 8.238 CPC referitor la secretul procedurii deliberării. trebuie să fie legală.(1) lit. este în drept să ridice excepţia de ilegalitate a unui act administrativ cu caracter normativ. restrânge drepturi sau stabileşte sancţiuni suplimentare. al hotărârilor Parlamentului. Nerespectarea secretului deliberării constituie un temei de casare a hotărârii primei instanţe (art. al ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului.12 CPC). 7. 6. Divulgarea deliberărilor este interzisă. După examinarea pricinii în fond. al legilor constituţionale. De asemenea. Dacă în tratatul internaţional la care Republica Moldova este parte sunt stabilite alte reglementări decât cele prevăzute de legislaţia internă.388 alin. instanţa aplică uzanţele dacă nu contravin ordinii publice şi bunelor moravuri. apoi se retrage în camera de deliberare. Hotărârea instanţei judecătoreşti se pronunţă în numele Legii. este interzis schimbul de opinii cu orice persoană în privinţa pronunţării hotărârii. al tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte. instanţa judecătorească este obligată la soluţioneze pricinile civile în concordanţă cu practica naţională şi jurisprudenţa Curţii Europene. iar în lipsa unei astfel de norme. În cazul inexistenţei normei de drept care să reglementeze raportul litigios. ale altor autorităţi administrative centrale şi ale autorităţilor administraţiei publice locale. aplică reglementările tratatului internaţional (art. ea va emite o încheiere privind reluarea dezbaterilor judiciare. în timpul deliberării. organice şi ordinare. în cadrul examinării şi soluţionării oricăror categorii de pricini civile. instanţa judecătorească aplică norma de drept care reglementează raporturi similare (analogia legii). al actelor normative ale Preşedintelui Republicii Moldova. indiferent de faza procesului. Dacă. la judecarea pricinii. Astfel. instanţa judecătorească este obligată să adopte hotărârea în limitele pretenţiilor înaintate de reclamant. al actelor normative ale ministerelor. De asemenea. Se atenţionează instanţele judecătoreşti asupra necesităţii de a respecta strict prevederile art. Dacă. Reieşind din teza menţionată. În camera deliberării trebuie să se afle numai judecătorul sau judecătorii care au examinat pricina. se conduce de principiile de drept şi de sensul legislaţiei în vigoare (analogia dreptului). 24 . se constată că o lege sau un alt act normativ nu corespunde unei legi sau unui act normativ cu o putere juridică superioară. instanţa aplică normele legii sau ale actului normativ care are putere juridică superioară. din oficiu sau la cererea participanţilor la proces.

pretenţiile reclamantului. de asemenea şi cerinţele acţiunii de bază şi ale acţiunii reconvenţionale.cum instanţa consideră necesar de a soluţiona acţiunea. . luna şi anul depunerii cererii de chemare în judecată (cererii). al grefierului. Această parte a hotărârii se referă nemijlocit şi la cerinţele faţă de temeinicia şi legalitatea hotărârii.(5) din CPC.2. În cazul în care a fost modificat temeiul acţiunii sau cuantumul acţiunii. Instanţele judecătoreşti naţionale sunt obligate să-şi motiveze soluţiile şi concluziile. partea descriptivă. Obiectul litigiului trebuie să fie formulat clar. obiecţiile pârâtului. Hotărârea judecătorească trebuie să fie pe cât e posibil de concisă. 10. .probele veridice pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe. Ea poate fi întocmită liber. prezumă dreptul la o hotărâre şi decizie motivate. Circumstanţele invocate de părţi spre confirmarea cerinţelor şi obiecţiilor se expun în modul în care ele au fost expuse de reclamant şi pârât. 10. 10. . obiectul litigiului şi pretenţia înaintată judecăţii. În cazul în care instanţa de judecată se abţine de a da un răspuns special şi explicit la cele mai importante întrebări. .6 25 . conform art.9. cu indicarea probelor pe care se întemeiază cerinţele. se indică numele membrilor completului de judecată. . garantat de art. .1984). Partea descriptivă a hotărârii trebuie să conţină data. Motivarea este o parte a hotărârii în care instanţa judecătorească îşi expune concluziile. acest fapt se va considera o încălcare a art.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.legile de care s-a călăuzit instanţa. pe lângă alte date. cu precizarea lui în caz dacă a fost completat sau modificat pe parcursul dezbaterilor judiciare.241 alin. adoptate de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei la 28. al reprezentanţilor. Susţinerile părţilor. ale altor persoane vor cuprinde numai fapte care au importanţă pentru soluţionarea cauzei. înţeleasă de părţile implicate în litigiu şi să răspundă în mod sigur şi expres la toate cererile şi obiecţiile formulate de reclamant şi pârât (Principiul nr. constatate de instanţă. Conform art. faţă de opiniile reprezentanţilor organelor administraţiei centrale şi locale şi altor participanţi la proces. În partea introductivă a hotărârii.02. Aceste cerinţe se înaintează şi faţă de poziţia terţelor persoane care formulează pretenţii proprii cu privire la obiectul litigiului. a probei la care se face referire (fila dosarului). se indică în partea descriptivă a hotărârii.1. Dreptul la un proces echitabil. aceasta. în motivarea hotărârii instanţa judecătorească este obligată să indice: . precum şi opiniile altor persoane juridic cointeresate în fondul examinării pricinii.241 alin. fără a acorda părţii care a formulat-o posibilitatea de a şti dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins. Hotărârea judecătorească constă din partea introductivă. să fie clară. data depunerii acţiunii. de asemenea. în cadru! dosarului.pretenţiile sau obiecţiile căror participanţi la proces sunt recunoscute în întregime sau parţial temeinice.circumstanţele pricinii. să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru rezultatul procesului şi necesită un răspuns special în hotărâre. al părţilor şi al celorlalţi participanţi la proces. faţă de explicaţiile altor persoane participante la proces. menţiunea despre caracterul public sau închis al şedinţei. explicaţiile celorlalţi participanţi la proces. dar trebuie să corespundă tuturor normelor de drept. motivare şi dispozitiv.6 al Recomandării nr.R (84) 5 privind principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcţionării justiţiei. 10.locul aflării.argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe.3.(3) CPC.

hotărârea poate fi motivată cu referire la toate aceste probe doar cu condiţia că procesele-verbale şi alte materiale administrate în asemenea mod au fost cercetate în şedinţă de judecată. 12.(1) din CPC). care examinează pricina. Instanţa judecătorească nu poate să se limiteze la enumerarea în hotărâre a probelor prin care se confirmă împrejurările ce au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii. 13. Fiecare probă se apreciază de instanţă privitor la pertinenţa. în conformitate cu art. Aceste documente vor fi recunoscute drept probe dacă vor fi întocmite în corespundere cu ordinea stabilită. instanţa de judecată în argumentarea hotărârii are dreptul să facă referiri şi la înscrisurile. Niciun fel de probe nu au pentru instanţa judecătorească o forţă probantă prestabilită fără aprecierea lor. faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţă de drept comun sau în instanţă specializată sunt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane.1 din Convenţia Europeană (Hotărârea Curţii Europene din 09. art. Instanţa judecătorească nu este în drept în hotărâre să facă trimitere exclusiv la actul de expertiză. 11. Reieşind din principiul nemijlocirii şi oralităţii în dezbaterile judiciare. Raportul de expertiză nu prezintă un mijloc excepţional de probaţiune şi se supune aprecierii concomitent cu alte probe. Sentinţa pronunţată de instanţa judecătorească într-o cauză penală.123 alin. 15. concluziile expertului. călăuzindu-se de lege. privitor la legătura lor reciprocă şi suficientă pentru soluţionarea pricinii. Este interzisă referirea în hotărâre la probele care nu au fost cercetate de către instanţa judecătorească. să emită hotărârea exclusiv în temeiul circumstanţelor şi al probelor cercetate şi verificate în şedinţă de judecată (art.par. conform legii.(1). depoziţii ale martorilor.1994 pronunţată în cauza Hiro Bălani împotriva Spaniei).136 alin. iar informaţia cuprinsă în ele a fost cercetată în ansamblu cu alte probe.(2) şi (3) din CPC. Înregistrările video sau audio pot fi acceptate la examinarea cauzei dacă au fost acumulate. admisibilitatea. să audieze înregistrările audio şi să vizioneze înregistrările video.12. completă. iar în caz de necesitate – experţilor şi martorilor. care au fost administrate cu ajutorul tehnicii electronice de calcul. bazată pe cercetarea multiaspectuală. nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor. înscrisuri etc. dobândite pe cale legală şi se confirmă prin alte mijloace doveditoare. Dacă unele probe au fost administrate prin delegaţia dată altor instanţe judecătoreşti (art. iar toate probele în ansamblu. însă este obligată să includă faptele care au importanţă pe dosar şi se confirmă prin acest act. Se atenţionează că. 17. rămasă irevocabilă. Participanţii la proces au dreptul să dea explicaţii referitoare la informaţia cuprinsă în materialele menţionate.209 din CPC. să cerceteze probele materiale. art. instanţa judecătorească trebuie să cerceteze direct şi nemijlocit probele. consultaţiile şi explicaţiile specialistului. ea urmează să motiveze convingător în hotărâre concluziile respective.127-129. Dacă instanţa judecătorească.25 alin. Aceste materiale se prezintă pentru a fi aduse la cunoştinţă tuturor participanţilor la proces. dar este obligată să expună conţinutul acestor probe şi să le aprecieze după intima ei convingere. apreciind atât fiecare probă separat. în caz de necesitate. să la cunoştinţă de înscrisuri. veridicitatea ei. nu corespund circumstanţelor invocate de părţi ca temei al cerinţelor şi obiecţiilor sale.125 din CPC) şi altele au fost acumulate conform art. cât şi pe toate în ansamblu. este obligatorie pentru instanţa 26 . depoziţiile martorilor. va constata că unele probe prezentate. să asculte explicaţiile părţilor şi intervenienţilor. 16. sau au fost dobândite cu nerespectarea procedurii prevăzute de legislaţia procesuală. 14.

257 din CPC este în drept să dispună executarea imediată a hotărârii.cererea reconvenţională. iar în cazurile prevăzute de art.la admiterea acţiunii privind declararea nulităţii unui document executoriu. care prevede că procesele civile se desfăşoară pe principiul contradictorialităţii şi egalităţii în drepturile procesuale. executarea căreia este pusă în dependenţă de survenirea sau nesurvenirea unor condiţii. . Dispozitivul conţine soluţia dată în cauză cu privire la faptele care au fost constatate de judecată.pronunţând hotărârea de încasare a unei sume de bani.26 din CPC. în al cărui temei perceperea se efectuează incontestabil. În afară de cele menţionate. Totodată.chestiunea repartizării cheltuielilor de judecată. apoi conform art.(2) CPC. .cererea principală. atunci instanţa de judecată nu este în drept să-şi motiveze hotărârea prin alte mijloace de probă (de exemplu.calea de atac şi instanţa prin intermediul căreia urmează a fi exercitată. incluzând aceste circumstanţe în hotărârea adoptată. precum şi suma a cărei decontare nu se admite (art. Aceleaşi reguli procedurale trebuie respectate de către instanţele de judecată şi în cazurile de recunoaştere parţială a acţiunii de către pârât. În cazurile stipulate în art. deoarece s-ar eluda faza dezbaterilor judiciare. lezează drepturile şi interesele ocrotite de lege ale altor persoane. suma şi moneda în care se percepe. dispozitivul cuprinzând o altă concluzie decât aceea pe care o impuneau motivele.244 din CPC). dacă pârâtul recunoaşte acţiunea.256 din CPC instanţa este obligată. În cazul în care o atare concordanţă nu există. 27 . Instanţa poate să nu accepte recunoaşterea acţiunii de către pârât dacă ea se află în contradicţie cu legislaţia. Este inadmisibilă adoptarea unei hotărâri. . . 19. Dacă în lege sunt stipulate unul sau unele mijloace de probaţiune admisibile pentru confirmarea sau infirmarea unei anumite circumstanţe. numărul şi data eliberării lui. Se interzice ca în hotărâre să fie expuse numai argumentele şi probele părţii în folosul căreia s-a adoptat hotărârea. în caz de divergenţă cu anumite argumente ale unei părţi la proces. instanţa judecătorească: . Nu se admite retragerea în camera de deliberare. în faza pregătirii pricinii pentru dezbateri judiciare. instanţa judecătorească este obligată să includă în hotărâre temeiul şi faptele probante prin care argumentele acestea se resping. ce include oferirea pentru părţi a posibilităţii de a-şi expune opinia asupra acestei chestiuni. instanţa nu este în drept să soluţioneze chestiunea privind drepturile şi obligaţiunile persoanelor care nu au fost introduse ca participanţi la proces. Recunoaşterea acţiunii de către pârât acceptată de către instanţa de judecată poate servi ca temei pentru adoptarea hotărârii de admitere a acţiunii. În cazul în care instanţa judecătorească a acceptat probele unui participant la proces cu privire la faptul care necesită a fi confirmat. fapt ce contravine art. instanţa va verifica şi va aprecia motivele recunoaşterii. consemnează în dispozitiv.cererile accesorii şi incidente. în dispozitivul hotărârii se indică documentul care nu se pune în executare.26 alin. În dispozitiv trebuie să-şi găsească rezolvarea: .chemată să se pronunţe asupra efectelor juridice civile ale actelor persoanei împotriva căreia s-a pronunţat sentinţa sau hotărârea numai dacă aceste acte au avut loc şi numai în măsura în care au fost săvârşite de persoana în cauză. 20. 18. forma scrisă simplă mai mult de 1000 de lei sau starea de ebrietate a salariatului). această hotarâre este nemotivată şi are drept consecinţă nulitatea ei. . În acest caz. 21. Între dispozitiv şi motivare trebuie să existe concordanţă. cu cifre şi litere.

adică nu poate fi atacată cu recurs.executorialitatea – se execută cu stricteţe pe întreg teritoriul Republicii Moldova.b) CPC.marchează momentul începerii executării hotărârii dacă legea sau instanţa stabileşte executarea imediată.123 alin.deschide participanţilor la proces calea de atac prevăzută de lege. rechizitele persoanei juridice etc.incontestabilitatea. asupra tuturor autorităţilor publice. numele debitorului şi al beneficiarului.254 alin. definitive şi irevocabile. în baza aceloraşi temeiuri. instanţa judecătorească indică în dispozitivul hotărârii contravaloarea lui şi dobânda de întârziere determinată conform art.(2) şi art. Când bunul se adjudecă în natură. 22. după caz. recunoscute de legiuitor: hotărâri judecătoreşti nedefinitive. care a adoptat-o. în conformitate cu art. . chiar şi în lipsa vinovăţiei. ea trebuie să fie citită de translator în limba maternă a acestor participanţi sau într-o altă limbă pe care ei o cunosc. Efectele hotărârilor judecătoreşti definitive sunt următoarele: . potrivit efectelor juridice pe care le produc. După pronunţarea hotărârii.(3) CPC.245 din CPC). .obligativitatea – caracter care se extinde. pe care urmează să o achite debitorul. de asemenea şi în privinţa acţiunii reconvenţionale.exclusivitatea determină imposibilitatea adresării repetate în judecată a aceloraşi părţi.dezînvesteşte instanţa care a examinat şi soluţionat pricina civilă. în cazul înaintării acesteia. iar locul adoptării ei – oraşul ori altă localitate unde a fost pronunţată hotărârea. Hotărârea în toate cazurile se pronunţă public. 26. . nu are dreptul să o anuleze sau să o modifice. astfel încât judecătorii care s-au pronunţat asupra litigiului nu mai pot reveni asupra soluţiei date. Depăşirea atribuţiilor există în cazul în care puterea judecătorească săvârşeşte un act pe care numai puterea legislativă sau executivă îl poate face..(1) lit. Hotărârea se adoptă în privinţa tuturor pretenţiilor solicitate de către reclamant. persoanelor oficiale.în dispozitivul hotărârii privind litigiul de încheiere sau modificare a unui contract menţionează decizia asupra fiecărei clauze discutabile din contract.246 din CPC). inclusiv. Dacă hotărârea instanţei este expusă într-o limbă pe care participanţii la proces nu o cunosc.prejudicialitatea face imposibilă o altă apreciere intr-un alt proces al faptelor şi raporturilor juridice care au fost deja stabilite prin hotărâre judecătorească conform art. organizaţiilor şi persoanelor fizice. Se explică. numărul de cont din care se încasează suma. asociaţiilor obşteşti. . în primul rând. adresa la care se află imobilul. .619 CC. 23.169 alin. Se explică.dispozitivul va conţine toate elementele de identificare aferente acţiunii soluţionate.b) şi art. Data adoptării hotărârii se consideră ziua pronunţării ei. 25. Dacă procedura judiciară se efectuează în altă limbă. În litigiul de încheiere a contractului menţionează tipul contractului şi clauzele în temeiul cărora părţile sunt obligate să încheie contractul (art. 24. asupra participanţilor la proces. hotărârile judecătoreşti se împart în 3 categorii. că. Efectele hotărârilor judecătoreşti nedefinitive sunt următoarele: .265 lit. precum şi a succesorilor lor în drepturi cu aceleaşi pretenţii. hotărârea se întocmeşte în mod obligatoriu şi în limba de stat. instanţa judecătorească. însă în cazul în care în hotărâre s-au strecurat greşeli evidente 28 . dacă nu execută hotărârea în termen de 90 de zile de la data la care aceasta a devenit definitivă (art. inclusiv în caz de conexare a pretenţiilor. Efectele hotărârilor judecătoreşti irevocabile sunt următoarele: . că hotărârea instanţei judecătoreşti adoptată cu depăşirea atribuţiilor se consideră ilegală şi urmează a fi casată. . în al doilea rând.

Participanţilor la proces li se comunică locul. În cazul în care greşeala instanţei este legată de aplicarea incorectă a actelor normative. 29 . Hotărârea suplimentară se emite de către instanţa judecătorească care a examinat fondul pricinii numai după examinare în şedinţă de judecată şi poate fi atacata în ordinea stabilită de Codul de procedură civilă. să dea explicaţii asupra dispozitivului ori să omită dispoziţiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărârii. 28. concomitent. bunurile ce urmează a fi remise sau acţiunile pe care pârâtul trebuie să le îndeplinească. nu a indicat suma adjudecată. data şi ora şedinţei de judecată.102-104 CPC. Dacă sunt necesare explicaţii referitor la sensul. instanţa judecătorească care a pronunţat hotărârea poate. din oficiu sau la cererea participanţilor la proces. În cazul în care hotărârea de bază a fost atacată cu apel sau recurs şi. din oficiu sau la cererea participanţilor la proces. să adopte o hotărâre suplimentară dacă: a) nu s-a pronunţat asupra unei pretenţii în a cărei privinţă participanţii la proces au prezentat probe şi au dat explicaţii. În caz de existenţă a temeiurilor prevăzute de art. Încheierea prin care instanţa se pronunţă asupra cererii de corectare a greşelilor din hotărâre poate fi atacată cu recurs. însă în graniţa termenului prevăzut de legislator pentru prezentarea hotărârii spre executare silită. data şi ora şedinţei de judecată. experţilor. instanţa poate. data şi ora şedinţei de judecată. s-a solicitat emiterea unei hotărâri suplimentare. ea nu poate fi corectată prin adoptarea încheierii. la cererea participanţilor la proces sau a organului de executare a hotărârii. Participanţilor la proces li se comunică locul. 29. Participanţilor la proces li se comunică locul. Chestiunea referitoare la corectarea greşelilor se permite independent de faptul executării hotărârii. calitate procesuală.250 CPC. cu respectarea prevederilor art. Explicarea hotărârii este admisibilă numai în cazul în care ea nu a fost executată şi nu a expirat termenul de executare silită. Hotărârea suplimentară poate fi atacată concomitent cu hotărârea de bază. În încheierea privind corectarea greşelilor din hotărâre. 27. specialiştilor. instanţa emitentă poate. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea corectării greşelilor. precum şi la orice alte erori materiale sau de calcul evidente. din oficiu sau la cererea participanţilor la proces. interpreţilor sau reprezentanţilor cu privire la cheltuielile de judecată a căror compensare li se cuvine. să facă referire la noi probe şi să soluţioneze chestiuni care nu au fost reflectate în hotărârea de bază. extinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii sau dacă hotărârea cuprinde dispoziţii contradictorii. însă neprezentarea lor nu împiedică examinarea problemei. neprezentarea acestora însă nu împiedică explicarea hotărârii. b) rezolvând problema dreptului în litigiu. instanţa care s-a pronunţat asupra fondului cauzei soluţionează chestiunea privind emiterea hotărârii suplimentare. expediază pricina în instanţa de apel sau de recurs. Problema pronunţării unei hotărâri suplimentare poate fi pusă în termenul executării silite a hotărârii. Problema corectării unor astfel de greşeli se soluţionează în şedinţă de judecată. Explicarea hotărârii se face în şedinţă de judecată. iar după expirarea termenului de atac. să corecteze greşelile sau omisiunile privitor la nume. c) nu a rezolvat problema repartizării între părţi a cheltuielilor de judecată ori a omis să se pronunţe asupra cererilor martorilor.materiale sau de calcul. instanţa nu este în drept să modifice conţinutul hotărârii.

amânarea şi eşalonarea executării hotărârii. 32. precum şi să schimbe modul sau ordinea de executare.206 alin.252 din CPC). . Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea. Instanţa poate emite încheierea fără a se retrage în camera de deliberare.restituirea cererii de chemare în judecată (art. cu comunicarea participanţilor la proces a locului. datei şi orei şedinţei de judecată. eşalonare a executării sau de schimbare a modului de executare. Chestiunea privind rectificarea hotărârilor judecătoreşti prin corectarea greşelilor evidente.scoaterea cererii de pe rol (art. 181 din CPC). Se atenţionează instanţele judecătoreşti asupra faptului că art.252 CPC este aplicabil numai după devenirea executorie a hotărârii. de regulă.169 din CPC).suspendarea procesului (art. . 30. 33. După adoptarea încheierii referitor la explicarea hotărârii.intervenientul principal (art. dar se pune. Cererile de amânare sau de eşalonare a executării hotărârii se examinează în şedinţă de judecată. instanţa judecătorească emitentă poate să amâne ori să eşaloneze executarea hotărârii. 31.coparticiparea procesuală obligatorie (art. pe seama aceluiaşi complet de judecată care a examinat şi soluţionat pricina în fond.).repunerea în termen (art.269 CPC.65 din CPC).67 din CPC).253 din CPC). hotărârea trebuie să fie executorie (de regulă. prelungirea dezbaterilor judiciare sau amânarea procesului (art.intervenientul accesoriu (art. .171 din CPC).respingerea cererii de asigurare a probelor (art. definitivă). iar încheierea cu privire la procedura de soluţionare a cererii de recuzare – odată cu fondul hotărârii (art. .225 CPC) etc.249 din CPC).refuzul de a primi cererea de chemare în judecată (art. schimbarea modului şi ordinii de executare a ei (art.încetarea procesului (art. la corectarea greşelilor. . .266 din CPC).asigurarea acţiunii sau anularea măsurilor de asigurare a acţiunii (art. explicarea hotărârii sau emiterea de hotărâri suplimentare ţine nu doar de competenţa aceleiaşi instanţe judecătoreşti care a pronunţat hotărârea.(4) CPC). adică. însă în titlul executoriu se indică formularea dispozitivului hotărârii în redacţia în care a fost primit în legătură cu adoptarea încheierilor menţionate.corectarea greşelilor din hotărâre (art. . soluţionarea cererilor şi demersurilor participanţilor la proces (art.53 alin.180.48 CPC. la momentul adresării cu cerere de amânare. 34. . în funcţie de situaţia materială a părţilor sau de alte circumstanţe. dispoziţiile primei instanţe sau ale judecătorului prin care pricina nu se soluţionează în fond se emit în formă de încheiere în camera de deliberare în condiţiile art.268 din CPC).indexarea sumelor adjudecate (art.62 din CPC).116 din CPC). 30 . . . O astfel de încheiere se consemnează în procesul-verbal al şedinţei de judecată (art.Încheierea judecătorească privind explicarea hotărârii se supune recursului (art.170 din CPC). . textul hotărârii de bază nu se modifică.203 CPC). La cererea participanţilor la proces sau la propunerea organului de executare.128 din CPC).(2) CPC).a nu da curs cererii de chemare în judecată (art. în conformitate cu art.(5) din CPC). Excepţie de la regula menţionată constituie numai cazul soluţionării unor probleme simple (de exemplu. Încheierile referitor la: . . .269 alin. Se atenţionează că.251 din CPC).263 din CPC) se atacă cu recurs. . examinarea înscrisurilor şi probelor la faţa locului (art.

Se abrogă Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. cu referirea la legea guvernantă. la emiterea încheierii. . 37.04. Chişinău. schimbarea modului şi ordinii de executare a ei se supune recursului (art.12 din 25.2 31 . Cuprinsul încheierii emise în camera de deliberare trebuie să corespundă exigenţelor art. 35.Încheierea judecătorească privind amânarea sau eşalonarea executării hotărârii.dispoziţia instanţei. este obligată să acorde o atenţie deosebită motivelor care au determinat concluziile instanţei.270 alin. 38. . 7 iulie 2008 nr.270 alin.motivele care au determinat concluziile instanţei şi legea guvernantă.ordinea şi termenul de atac al încheierii.problema asupra căreia se emite. Instanţa judecătorească.(1) CPC. cu includerea acestora în procesul-verbal al şedinţei: .2000 "Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei procesuale civile la întocmirea hotărârii şi încheierii". 36. . Încheierea emisă fără retragerea completului în camera de deliberare trebuie să conţină următoarele elemente.(2) CPC). dacă este susceptibilă de atac (art.252 din CPC).

având ca temei studierea practicii judiciare. Această cale de atac conferă instanţei ierarhic superioare învestite cu soluţionarea apelului pe lângă competenţa verificării legalităţii şi temeiniciei hotărârii atacate. Conform art.(6) CPC în dispozitivul hotărârii. Reieşind din modul de organizare a instanţelor judecătoreşti.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la examinarea pricinilor civile în ordine de apel nr. În cazul în care instanţa de judecată a indicat incorect calea de atac sau nu a indicat-o deloc. 3. în baza art. art.e). Neexercitarea de către persoanele în drept a căii ordinare de atac .7 modificată de: Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. Apelul este una din căile de atac. libertăţi ori interese legitime au fost încălcate printr-un act judiciar pot exercita căile de atac împotriva acestuia. i s-a creat o situaţie defavorabilă participantului la proces.119 din Constituţia Republicii Moldova şi art. cât partea are la dispoziţie o cale ordinară de atac.12. potrivit naturii şi scopului căilor de atac. Menţiunea greşită în dispozitivul hotărârii a căii de atac. art. 32 . ce reglementează judecarea pricinilor civile în ordine de apel.(4) CPC). Aceasta înseamnă că nu se poate exercita o cale extraordinară de atac atâta timp. 2006.2005 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova.2008 În scopul aplicării corecte şi uniforme de către instanţele de judecată a normelor procesuale. prin soluţia pronunţată în instanţa de apel. în mod obligatoriu se va indica atât calea şi termenul de atac. pag. devolutivă şi suspensivă de executare (dacă legea nu prevede altfel).apelul decade aceste persoane din dreptul de a ataca hotărârea cu recurs din moment ce legea prevede această cale de atac (art. HOTĂRĂŞTE: 1. stabilite şi reglementate prin lege.15 din 03. după cum nici nu poate îngrădi dreptul la o cale de atac.17 Cod de procedură civilă. ele urmează a fi exercitate într-o anumită consecutivitate. deopotrivă ordinară.10. declanşată de către persoanele abilitate prin lege cu acest drept. cu excepţia situaţiei în care. Plenul Curţii Supreme de Justiţie.15 CPC participanţii la proces şi alte persoane interesate ale căror drepturi.2 lit.10 din 22. repartizarea cheltuielilor de judecată. care poate fi exercitată împotriva hotărârii conform legislaţiei în vigoare. în afară de concluzia instanţei privind admiterea sau respingerea integrală sau parţială a acţiunii.16 lit. nr.429 al in . şi unele atribuţii de judecată ale primei instanţe. la cererea de apel depusă de partea adversă. sau lipsa unei asemenea menţiuni nu poate fi de natură a deschide accesul la o cale de atac neprevăzută de lege. faţă de situaţia creată prin hotărârea primei instanţe. în condiţiile legii. conform căii legale de atac. Conform art. cât şi instanţa prin intermediul căreia urmează a fi exercitată calea de atac.241 alin.1.d) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie. 2. instanţa este competentă de a verifica legalitatea şi temeinicia hotărârii contestate.

când însăşi partea acceptă agravarea situaţiei sale. Încheierile emise în primă instanţă nu pot fi atacate cu apel decât o dată cu hotărârea. Astfel.[Pct.în caz că norma juridică specială ce reglementează examinarea în apel vine în contradicţie cu norma juridică generală aplicată la examinarea în fond.date în prima instanţă de către judecătoriile de drept comun şi judecătoria economică de circumscripţie date în procedura contencioasă (acţiunea civilă). apelul nu poate fi exercitat de aceeaşi persoană împotriva aceleiaşi hotărâri decât o singură dată. 6. iar în privinţa altor pretenţii.3 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. Examinarea cauzelor în ordine de apel se efectuează în strictă conformitate cu prevederile capitolului XXXVII din Codul de procedură civilă. şi 33 . 5.art. De asemenea. chiar dacă au fost emise după pronunţarea hotărârii şi dacă atacarea încheierii nu este menţionată în cererea de apel. . În cazul în care în privinţa unor pretenţii a fost luată o hotărâre în fond. În acest caz declararea apelului nu duce la suspendarea executării hotărârii. se va putea crea o situaţie mai dificilă părţii în propria cale de atac în cazul in care instanţa de apel va constata încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural (art. hotărârile pronunţate în primă instanţă de către curţile de apel. Obiect al apelului îl constituie hotărârile nedefinitive. urmează a fi aplicată norma juridică specială. Dreptul de a exercita o cale de atac este în principiu unic şi se epuizează o dată cu exercitarea lui.2008] 4. cu adoptarea unei singure decizii. Partea poate introduce înăuntrul termenului de apel mai multe cereri de apel care se completează şi se examinează într-o singură procedură. Nu pot fi atacate cu apel hotărârile adoptate de către instanţele de judecată în litigii ce rezultă din raporturile de contencios administrativ. susceptibilă de a fi atacată cu apel până la expirarea termenului de declarare a apelului (art. dacă legea nu prevede altfel.(6) CPC apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situaţie mai dificilă decât aceea din hotărârea atacată.(1) CPC).388 alin. cu unele precizări şi anume: . De asemenea.373 alin. Hotărârea nedefinitivă este dispoziţia primei instanţe prin care se soluţionează fondul pricinii.250 CPC.dispoziţiile normelor de procedură privind judecarea pricinilor civile în primă instanţă se aplică în instanţa de apel în măsura în care nu sunt contrare dispoziţiilor capitolului XXXVII din Codul de procedură civilă. cererea a fost scoasă de pe rol sau procedura a fost încetată. pot fi atacate cu apel şi hotărârile suplimentare adoptate de instanţele de judecată în conformitate cu art. ordonanţele judecătoreşti.10 din 22. chiar dacă s-ar invoca alte temeiuri decât cele rezolvate printr-o hotărâre anterioară. 254 CPC).256 CPC urmează a fi executate imediat. Colegiul civil şi de contencios administrativ şi Colegiul economic ale Curţii Supreme de Justiţie. Apelul declarat împotriva hotărârii se consideră declarat şi împotriva încheierilor date în pricina respectivă. Agravarea situaţiei părţii în propria cale de atac se admite atunci când hotărârea este atacată de ceilalţi participanţi la proces. instanţa de apel este obligată de a aplica aceste temeiuri din oficiu.14. procedura specială. deoarece indiferent de invocarea sau neinvocarea de către parte a acestor încălcări. cât şi hotărârile pronunţate în primă instanţă după rejudecarea pricinii. . prin încheiere.la judecarea pricinii în ordine de apel se va aplica legea procedurală în vigoare la data judecării apelului.12. Conform art. Pot fi atacate cu apel şi hotărârile care conform art. dacă legea nu prevede altfel. 7.

oricare dintre părţile iniţiale ale procesului poate fi apelant sau intimat. dar care se consideră lezate în drepturi prin hotărârea pronunţată.12. 9.(1) CPC specifică persoanele în drept să declare apel. Dacă la examinarea cauzei în instanţa de fond au existat coparticipanţi (coreclamanţi. Art. Instanţele competente de a judeca pricinile civile în apel sunt curţile de apel. cererea de apel va fi acceptată pentru a fi examinată.partea va declara apel împotriva hotărârii. În caz de strămutare a pricinii civile de la Curtea de Apel Economică la o curte de apel de drept comun în temeiul art. conform art. Dacă părţile vor contesta numai încheierea privind scoaterea cererii de pe rol sau încetarea procesului.55 şi art. Persoanele care nu sunt participante la proces. împuternicirile reprezentantului în judecată urmează a fi formulate într-o procură. Astfel. trebuie să fie expus dreptul de a declara apel. soluţionarea problemei drepturilor acestor persoane neantrenate în proces poate constitui motiv de apel.9 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.75 CPC.2008] 10. Interesele celor cu capacitate de exerciţiu restrânsă. şi va confirma dreptul reprezentantului de a declara apel. indiferent de faptul dacă au participat nemijlocit în şedinţa instanţei sau nu. sub sancţiunea nulităţii. Totodată. tutore sau curator). 11.59 CPC. [Pct. a celor fără capacitate de exerciţiu sau ale celor dispăruţi fără urmă vor fi apărate prin reprezentantul lor legal (părinţi. fiind în drept de a se pronunţa asupra legalităţii încheierii adoptate din oficiu. în interesul căreia reprezentantul a declarat apel. chestiunile respective vor fi soluţionate de instanţa competentă în conformitate cu art. în care în mod expres. după caz. instanţa de apel va judeca pricina în volum deplin.(3) CPC. 44 CPC. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea reprezentant. potrivit competenţei materiale şi jurisdicţionale stabilite prin lege. în proces civil.10 din 22. Deşi în apel nu se admite schimbarea calităţii părţilor. La stabilirea calităţii procesuale a persoanelor ce pot declara apel urmează a se ţine cont de prevederile art. În caz că la depunerea apelului alături de reprezentant va fi prezentă şi persoana. Astfel. atunci împotriva încheierii respective se va declara recurs. poate avea loc o transmitere a calităţii procesuale pe cale legală sau convenţională. Părţile şi alţi participanţi la proces pot declara apel în cazul în care ei au fost implicaţi nemijlocit la soluţionarea litigiului. nu dispun de dreptul de a declara apel. fiecare dintre aceştia dispune de posibilitatea de a 34 . dacă este împuternicit în modul stabilit de lege. apelul depus va fi returnat ca depus de o persoană care nu este în drept să declare apel. pasibil de a fi invocat de persoanele în drept să declare apel.360 alin. În cazul apariţiei unor temeiuri legale pentru strămutarea pricinii sau apariţia unui conflict de competenţă. 8.36 alin. dacă nu vor fi depistate alte impedimente pentru judecarea pricinii. persoanele fizice îşi pot apăra interesele personal sau prin reprezentanţi. În cazul absenţei unei asemenea împuterniciri concrete. legalitatea deciziei instanţei de apel în ordine de recurs va fi examinată de către instanţa de recurs competentă să verifice legalitatea deciziilor curţii de apel care a examinat apelul în fond. Conform art. Or. Reprezentantul poate declara apel în interesul apelantului. în mod independent. tocmai datorită faptului că apelul are ca obiect verificarea legalităţii şi temeiniciei unei hotărâri judecătoreşti.43. copârâţi şi intervenienţi).45 CPC nimeni nu poate fi lipsit fără consimţământul său de dreptul judecării procesului în instanţă şi de judecătorii în a căror competenţă pricina este dată prin lege. Apelul poate fi formulat de cel cu capacitate de exerciţiu deplină personal sau prin mandatar.

Dacă pretenţiile coparticipantului şi intervenientului coincid cu cele ale apelantului. în baza cererii care se examinează în şedinţa de judecată. în caz de adoptare numai a dispozitivului hotărârii. Dacă apelantul principal îşi retrage apelul.362 alin. Astfel.355 CM instanţa de judecată va remite hotărârea sa părţilor în termen de 3 zile calendaristice de la data emiterii. cererea de apel va fi restituită apelantului.259 CPC). Termenul de apel este de 20 de zile de la data comunicării hotărârii motivate (art. acesta va expira în următoarea zi lucrătoare. 35 . sau dacă cererii de apel nu i se dă curs. neputându-se extinde în principiu efectele admiterii apelului unuia dintre ceilalţi coparticipanţi. Persoanele. însă neprezentarea lor nu împiedică soluţionarea repunerii în termen. Dreptul de a contesta hotărârea primei instanţe cu apel apare chiar din momentul pronunţării hotărârii. dacă nu sunt temeiurile prevăzute de art. Dacă termenul expiră într-o zi nelucrătoare. conform art. Se reţine că în cazul adoptării dispozitivului hotărârii. Calcularea termenului de apel se va face în conformitate cu prevederile art. Dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii. sau cererea a fost restituită. alăturarea la apel produce efecte juridice în cazul în care a avut loc în interiorul termenului de apel şi participantul alăturat a achitat taxa de stat. În acest caz. aceasta se consideră comunicată de la data depunerii cererii de apel.12. Termenul de apel reprezintă intervalul de timp în care se poate exercita calea de atac a apelului. neachitând taxa de stat. Termenul de apel curge chiar dacă hotărârea a fost comunicată concomitent cu somaţia de executare. De aceea pentru exercitarea legală a acestui drept nu este suficientă numai comunicarea dispozitivului hotărârii. dacă părţile au fost prezente la pronunţarea hotărârii.12 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.111 CPC. având ca scop aducerea la cunoştinţa participanţilor la proces conţinutul integral al hotărârii adoptate. când instanţa a pronunţat hotărârea integrală în prezenţa participanţilor la proces. 14. sau există alte motive care exclud soluţionarea fondului. având independenţă procesuală şi achitând taxa de stat. Se consideră că hotărârea a fost comunicată părţilor. cu citarea părţilor la proces. Prin comunicarea hotărârii se subînţeleg acţiunile efectuate de către instanţa de judecată care a pronunţat hotărârea. după redactarea hotărârii instanţa nu este obligată de a trimite copia hotărârii persoanelor care au fost prezente la pronunţarea hotărârii. [Pct. În cazul în care instanţa de apel respinge cererea privind repunerea cererii în termen. pentru acesta hotărârea primei instanţe devine definitivă. coparticipantul sau intervenientul se poate alătura la apel printr-o cerere scrisă. Atunci când unul dintre coparticipanţi a renunţat la dreptul său de a declara apel ori şi-a retras apelul.2008] 13. şi instanţa a adoptat hotărârea integrală termenul de declarare a apelului va începe a curge de la momentul pronunţării hotărârii.85 CPC.1 CPC) şi începe a curge în ziua imediat următoare după ce s-a comunicat hotărârea motivată. Realizarea acestui drept este condiţionată de termenul legal şi comunicarea hotărârii motivate. dacă legea nu prevede altfel. pot fi repuse în termen de către instanţa de apel. care din motive întemeiate au omis termenul de apel. momentul când instanţa a înştiinţat părţile despre faptul că hotărârea integrală este gata şi părţile pot lua cunoştinţă de ea.10 din 22. 12.declara apel pentru apărarea propriilor interese. când instanţa a trimis copia hotărârii părţii care nu a fost prezentă la proces (art.

în cazul decesului mandatarului căruia i se comunicase hotărârea. pot fi obiect separat al apelului chestiunile ce ţin de repartizarea cheltuielilor de judecată între părţi. Codul de procedură civilă prevede două situaţii în care termenul de apel poate fi întrerupt: .116 alin. cererilor privind eliberarea. Cererile de apel parvenite prin poştă în adresa instanţei de apel vor fi expediate instanţei de fond. 18. pentru efectuarea acţiunilor prevăzute de art. persoana poate depune cererea de apel chiar dacă nu a luat cunoştinţă de procesul-verbal al şedinţei primei instanţe.12. De asemenea.2008] 17. după ce primeşte cererea de apel şi înscrisurile alăturate. a cărei hotărâre se atacă.10 din 22.Apelul declarat peste termen nu suspendă executarea hotărârii.365 CPC. însă la cererea apelantului instanţa de apel. Repunerea în termen poate fi dispusă numai dacă partea şi-a exercitat dreptul la acţiune în cadrul unui termen maxim de 30 de zile.14 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. În astfel de cazuri se face o nouă comunicare.din motive justificate. dispune înregistrarea cererii de apel cel târziu a doua zi. ordinea şi termenele de exercitare a hotărârii.în cazul decesului participantului la proces care avea interes să facă apel.2008] 15. părţii reprezentate prin mandat). . după caz (moştenitorilor. explicând apelantului consecinţele art. 36 .364 alin.(4) CPC). 16. Legea cere depunerea cererii de apel cu respectarea formei scrise la instanţa judecătorească a cărei hotărâre se atacă (art.367 CPC. [Pct. că potrivit art.364 alin. Termenul de apel pentru moştenitorii incapabili şi pentru cei limitaţi în capacitatea de exerciţiu sau pentru cei dispăruţi fără urmă începe să curgă din ziua în care se numeşte tutorele sau curatorul.10 din 22. Cererea de apel trebuie să corespundă cerinţelor expuse în art.a. poate să dispună suspendarea executării hotărârii. în caz de depunere a referinţei în prima instanţă.(6) CPC cererea de apel este valabil făcută chiar dacă poartă o denumire incorectă. Nu există un termen de decădere pentru solicitarea repunerii în termenul de declarare a apelului (art. Se explică. În asemenea situaţii în litigiile patrimoniale depunerea cauţiunii nu este obligatorie.12.eşalonarea achitării taxei de stat. Dat fiind faptul că legislatorul nu interzice prezentarea referinţei şi la această etapă. Instanţele de apel trebuie să ţină cont că apelantul este în drept prin cererea de apel să atace hotărârea primei instanţe în întregime sau numai în privinţa unor probleme expuse în partea descriptivă sau în partea motivată a hotărârii.(1) CPC). Instanţele de apel vor refuza înregistrarea cererii de apel în mod direct. Preşedintele primei instanţe. [Pct. calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depăşirea termenului de procedură. aceasta este obligată s-o accepte şi s-o anexeze la dosar. Tot aşa va proceda preşedintele instanţei şi în privinţa cererilor de alăturare la apel. Astfel.166 alin.16 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. care în final nu au influenţat în mod direct asupra concluziei instanţei ce ţine de soluţionarea acţiunii. iar termenul de apel începe să curgă din nou de la data comunicării hotărârii. observaţiilor la procesul-verbal ş.1 CPC. Dreptul de a se adresa cu cerere de apel nu este legat de dreptul de a lua cunoştinţă de procesul-verbal.

în caz că vor fi înaintate. sau fără legalizarea înscrisurilor alăturate în modul prevăzut de lege. În asemenea situaţii. Se explică instanţelor judecătoreşti. Instanţele de apel (atât de drept comun. În scopul pregătirii pricinii către examinare în ordine de apel. în traducere.12. 20. eliberarea de la achitarea taxei de stat odată cu declararea apelului. va soluţiona chestiunea privind adoptarea unei hotărâri suplimentare sau a unei încheieri privind corectarea greşelilor în hotărâre atunci când există temeiuri legale.365 CPC. Instanţa este obligată de a crea condiţiile respective participanţilor la proces pentru ca ei să-şi poată exercita drepturile sale.Până la expirarea termenului de depunere a apelului pentru toţi participanţii la proces. în caz contrar se va da o încheiere separată referitoare la data examinării cauzei. rezonabil. să soluţioneze cererea reclamantului şi. apelurile şi referinţele depuse. instanţa de apel este obligată. să decidă asupra mişcării dosarului. [Pct. noi referinţe şi înscrisuri la dosar. termenul stabilit de judecător trebuie să fie unul real. Însă participanţii la proces pot lua cunoştinţă de materialele cauzei. Dacă apelantul îndeplineşte în termen indicaţiile din încheiere.(2) CPC). în dependenţă de soluţia adoptată. nimeni nu este în drept să reclame dosarul din prima instanţă. instanţa de apel va expedia participanţilor la proces copii de pe cererea de apel şi de pe înscrisurile care nu au fost prezentate primei instanţe. căreia i s-a stabilit un termen judiciar în condiţiile art. judecătorul instanţei de apel dispune printr-o încheiere de a nu da curs cererii. apelul se consideră depus la data prezentării iniţiale. acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.2008] 37 . iar în cazul nedepunerii ei în termenul stabilit de instanţă. ca persoana respectivă să dispună de posibilităţi obiective de a executa indicaţiile din încheiere. prima instanţă va examina observaţiile la procesul-verbal. Referinţele şi înscrisurile se depun cu atâtea copii câţi participanţi la proces sunt. pricina poate fi examinată în baza materialelor existente la dosar (art. înscrisurile şi cererile depuse. că în cazul în care nu se dă curs cererii de apel.20 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. În cazul în care cererea de apel şi înscrisurile au fost depuse fără plata taxei de stat şi fără copii pentru fiecare participant la proces şi o copie pentru instanţa de apel. în caz că apelantul a depus o cerere în care solicită eşalonarea. şi el curge din nou. 19. În cazul când persoana. cât şi înscrisurile anexate.186 alin. instanţa de judecată este obligată de a soluţiona mai întâi chestiunea privind prelungirea termenului judiciar. plus câte o copie pentru instanţa de apel.368 CPC până la expirarea lui va înainta o cerere în care va solicita prelungirea lui. Dat fiind faptul că încheierea de a nu da curs cererii de apel poate fi atacată cu recurs. Instanţa poate în aceeaşi încheiere de pregătire a pricinii pentru dezbateri să fixeze data examinării apelului. după examinarea recursului de către instanţa de recurs. De asemenea. depunerea recursului va întrerupe curgerea termenului judiciar. De asemenea. iar cele redactate într-o limbă străină. Numai după expirarea termenului pentru declararea apelului pentru toţi participanţii la proces. va întreprinde acţiunile prevăzute de lege în cazul executării imediate a hotărârii. şi fără respectarea art. propunându-le să depună. cât şi cea economică) vor lua în considerare că depunerea referinţei este obligatorie. judecătorul instanţei de apel nu va fi în drept de a nu da curs cererii de apel pe motiv că nu este achitată taxa de stat.10 din 22. va cita părţile şi alţi participanţi la proces. instanţa va expedia a doua zi instanţei de apel dosarul împreună cu apelurile. mai întâi. cu cel puţin 3 zile înainte de judecarea apelului.

10 din 22.371 CPC prevede ca. cât şi prin înseşi accepţiunea şi esenţa acestei căi de atac. În acest caz instanţa de apel casează hotărârea primei instanţe şi dispune încetarea procesului dacă sunt respectate prevederile art. 25. şi va examina apelurile altor participanţi la proces.60 alin. Or.5 CPC. că retragerea apelului declarat de către procuror.22 în redacţia Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. şi în caz de admitere va înceta procedura în ordine de apel în privinţa persoanei care a renunţat la apel. să şi-l retragă până la dezbaterea pricinii în fond în instanţa de apel. de o altă persoană sau organ împuternicit prin lege să se adreseze în judecată pentru apărarea drepturilor. Rezonabilitatea termenului de examinare a apelului se va aprecia atât prin prisma complexităţii şi comportamentului părţilor în proces. În cazul retragerii apelului.2008] 23.21. [Pct.12. procedura în ordine de apel nu poate fi încetată. În cazul în care dovezile propuse sunt martorii.2008] 24. Art. Se atrage atenţia instanţelor judecătoreşti. Instanţa de apel nu este legată de motivele apelului privind legalitatea hotărârii primei instanţe. Instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel. neaudiaţi în prima instanţă sau înscrisuri nearătate la prima instanţă. ci este obligată să verifice legalitatea hotărârii în întregul ei. În cadrul soluţionării chestiunii privind retragerea apelului instanţa de apel este obligată de a explica apelantului efectele admiterii cererii de retragere a apelului.10 din 22. Apelanţii sunt în drept să prezinte probe care nu au fost prezentate în prima instanţă.12. 22. Partea care a declarat apelul poate sau reprezentantul ei. instanţa de apel va dispune încetarea procedurii în apel. inclusiv şi asupra motivelor care au rămas neexaminate de către instanţa de fond. dacă prin cererea de apel se contestă depoziţiile lor.23 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. În procesul judecării pricinii în apel apelantul este în drept de a folosi orice mijloc de apărare fie de drept material. instanţa de apel va soluţiona chestiunile privind retragerea apelului. însă după plata taxei de stat. În cazul renunţării reclamantului la acţiune. sub condiţia de a-şi păstra calitatea procesuală. atunci se respectă cerinţele necesare pentru cererea de chemare în judecată. Martorii citaţi în prima instanţă pot fi citaţi şi în instanţa de apel. apelantul este obligat de a-şi motiva imposibilitatea prezentării probelor în prima instanţă. fie de drept procedural. Retragerea apelului se face în scris sau oral. iar în ultimul caz cu consemnare în procesul-verbal. după expirarea termenului de pregătire a pricinii pentru dezbateri judiciare. printr-o încheiere susceptibilă de recurs. împuternicit în mod legal. care este de 30 de zile. iar ceilalţi susţin apelurile declarate. sau solicitării încheierii unei tranzacţii. În acest caz. instanţa se va pronunţa în fond numai în temeiul celor invocate în prima instanţă. libertăţilor şi intereselor legitime ale unei alte persoane nu privează persoana în a cărei interes a fost declarat apelul de dreptul de a-l susţine. apelul se examinează într-un termen rezonabil. În cazul în care mai mulţi participanţi la proces au declarat apeluri de sine stătător împotriva hotărârii şi unul din apelanţi şi-a retras apelul. În cazul când apelul nu este motivat ori motivaţia nu cuprinde argumente sau probe noi. 38 . [Pct. admiterea de către instanţa de apel a cererii de retragere a apelului îl lipseşte pe ultimul de dreptul de a mai înainta un nou apel împotriva aceleiaşi hotărâri.

verificând hotărârea judecătorească şi considerând-o temeinică şi legală. Restituind pricina spre rejudecare. instanţa de apel este în drept să judece pricina în fond.27 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. adică nu se supune niciunei căi de atac. d).pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul. va remite pricina spre rejudecare în instanţa competentă.Invocarea incorectă a prevederilor legale în cererea de apel de către apelant nu eliberează instanţa de apel de a aplica legea materială corectă ce guvernează raportul juridic litigios. Admiterea apelului înseamnă constatarea caracterului ilegal (incorect) al hotărârii pronunţate de prima instanţă şi aceasta duce la casarea ei în întregime sau în parte potrivit art. constatând lipsa de competenţă a primei instanţe. respinge apelul ca nefondat. 27. b). instanţa de apel poate casa hotărârea instanţei de fond cu darea unei noi hotărâri dacă: . urmează în mod obligatoriu să remită cauza la rejudecare: . Totodată în art. adică consideră că motivele invocate în apel sunt combătute de probele administrate.385 alin. .386-388 CPC. lit.12. 39 . de aceea faptul invocării greşite a legii materiale şi procedurale nu poate servi temei pentru respingerea apelului. . prima instanţă este obligată de a arăta în hotărârea sa pricinile ce au servit ca temei în imposibilitatea îndeplinirii indicaţiilor. În situaţia în care în prima instanţă nu se mai poate constitui un complet de judecată. pronunţând o hotărâre de declinare a competenţei în favoarea instanţei competente. În sensul prevederilor art.1. instanţa de apel.385 alin. pricina urmează a fi trimisă altei instanţe de acelaşi grad. Temeiurile casării hotărârii instanţei de fond de către cea de apel sunt specificate în art. Instanţa de apel. În primul caz.pricina a fost examinată de un complet de judecată compus ilegal. Decizia prin care pricina se remite la rejudecare este irevocabilă.2008] 28. după casarea hotărârii. Instanţa de apel nu este în drept să releve în indicaţiile sale care probe inspiră încredere (sunt mai temeinice) sau să stabilească ce hotărâre ar trebui adoptată după rejudecarea pricinii.în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată. În prezenţa celorlalte motive specificate în art. instanţa este în drept să pronunţe o soluţie prin care îl respinge sau îl admite. data şi ora şedinţei de judecată.385 şi 388 CPC se poate concluziona că legea prevede doar 5 cazuri când instanţa de apel. fără a o restitui în prima instanţă. [Pct. analizate şi apreciate corect de prima instanţă.(2) CPC este reglementată situaţia în care judecata în primă instanţă s-a făcut cu încălcarea competenţei.în dosar lipseşte procesul-verbal privind efectuarea unui act procedural. După ce judecă apelul. Astfel. 26. . cercetate.10 din 22.pricina a fost examinată cu încălcarea competenţei generale sau jurisdicţionale. e) CPC. c). În caz de imposibilitate obiectivă de a îndeplini indicaţiile instanţei de apel în cadrul rejudecării pricinii. situată în circumscripţia instanţei de apel. instanţa de apel este obligată să menţioneze în decizie actele procedurale care trebuie efectuate în prima instanţă.instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces. .388 CPC la solicitarea participanţilor la proces.

12. instanţa de apel va concretiza partea motivată a hotărârii primei instanţe.(5) CPC.nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată. decizia trebuie să conţină circumstanţele cauzei. în caz că litigiul este soluţionat corect. [Pct. a soluţionat greşit conflictul dintre normele cuprinse în diferite acte normative interne. sunt obligate de a motiva hotărârile sale.au fost încălcate sau aplicate eronat normele de drept material. dispoziţia se emite în formă de încheiere.2008.389 CPC. expuse în hotărâre.2008] 29.circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii. . 5. . sau s-a aplicat eronat analogia legii sau analogia dreptului. a soluţionat pricina în baza normei de drept interne ce contravine prevederilor tratatului internaţional cu aplicare directă. sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii.la judecarea pricinii au fost încălcate regulile cu privire la limba în care s-a desfăşurat procesul.6 §1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.la emiterea hotărârii a fost încălcat secretul deliberării.(2). sau a soluţionat litigiul contrar normelor materiale ce guvernează raportul juridic litigios.. a aplicat o uzanţă ce contravine legii.390 şi art. iar la soluţionarea problemelor prin care nu se rezolvă fondul apelului. În special.concluziile primei instanţe. Conform art. Protocoalelor 3. limitându-se numai la normele juridice procesuale.30 exclus prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. 8 şi 22 şi jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului instanţele de judecată. celelalte renumerotate] 30. a încălcat regulile acţiunii normelor juridice în timp. pe care instanţa le consideră constatate. . . constatate de instanţă. Neindicarea legii materiale în hotărâre.10 din 22. . . .s-a interpretat eronat legea. instanţa de apel va casa hotărârea primei instanţe cu darea unei noi hotărâri sau va modifica hotărârea în cazurile dacă: . probele pe care se întemeiază concluziile ei referitor la 40 . aplicând o normă străină acestuia. Prin aplicarea legii care nu trebuia să fie aplicată se înţelege situaţia când instanţa a dat o calificare juridică incorectă raportului material litigios. că potrivit art. alin. Adoptarea şi pronunţarea deciziei de către instanţa de apel se face potrivit prevederilor art.387 CPC se consideră că normele de drept material sunt încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: . Se explică instanţelor că prin neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată se înţelege o situaţie când instanţa în hotărârea sa nu a făcut trimitere nici la o lege materială. inclusiv instanţele de apel. Dispoziţia judecătorească prin care se soluţionează fondul apelului se emite în formă de decizie. În acest caz. spaţiu şi asupra persoanelor. [Pct.241 alin. Se atrage atenţia asupra faptului.28 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. De asemenea.circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii nu au fost constatate şi elucidate pe deplin. nu poate servi temei de sine stătător pentru casarea hotărârilor.10 din 22.s-a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată. cu respectarea şi a cerinţelor art. nu au fost dovedite cu probe veridice şi suficiente.12.hotărârea nu este semnată de judecător sau de către unul din judecătorii din completul de judecată ori hotărârea este semnată nu de acel judecător sau de acei judecători care sunt menţionaţi în hotărâre.

Chişinău. inclusiv cu procesul-verbal al şedinţei. participanţii la proces au dreptul de a lua cunoştinţă de materialele dosarului. Se atenţionează instanţele de apel că dosarele urmează. fiind definitivă. instanţa de apel este obligată a le trimite copia deciziei adoptate în cel mult 7 zile de la emiterea deciziei motivate. în caz de adoptare a dispozitivului deciziei. Se abrogă hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. instanţa de apel este obligată a întreprinde acţiunile legale pentru comunicarea deciziei integrale. deşi legiuitorul a prevăzut şi posibilitatea contestării ei cu recurs. 32. 31. a fi în termen redactate şi restituite în instanţa de fond.admiterea sau respingerea acţiunii. După adoptarea deciziei. 3 octombrie 2005 nr. Decizia instanţei de apel. poate fi pusă în executare imediat după adoptarea ei.15 41 . argumentele instanţei în caz de respingere a unor probe prezentate de participanţi ş.28 din 26 decembrie 2000 "Cu privire la examinarea cauzelor civile în ordine de apel". legea materială şi procedurală aplicate în cadrul judecării pricinii. alte chestiuni ce au fost soluţionate în cadrul judecării pricinii. 33.a. în mod obligatoriu. atât timp cât dosarul se află la instanţa de apel. De asemenea. În cazul în care apelul a fost judecat în absenţa unor participanţi la proces legal citaţi.

deliberarea şi pronunţarea pot fi amânate pe un termen de 10 zile. Decizia instanţei de apel sau de recurs trebuie să fie pronunţată la sfârşitul procesului. sobrietate. retrăgându-se în camera de deliberare. adoptă o hotărâre sub formă de decizie sau încheiere. în conformitate cu art. 42 . fapt despre care se informează participanţii la proces. Deciziile instanţei de recurs devin irevocabile din momentul pronunţării. De regulă. cu judecarea pricinilor în aceste căi de atac. Hotărârile pronunţate în primă instanţă de judecătorii pot fi atacate cu apel. precum şi deciziile pronunţate de curţile de apel. Aceasta conţine patru părţi componente: introductivă. dar în prezenţa unor motive justificate. Astfel. consecutivitate. Cu recurs pot fi atacate şi hotărârile pentru care legea nu prevede calea apelului.16 lit.07. 3. iar hotărârile pronunţate în primă instanţă de curţile de apel pot fi atacate cu recurs. deliberarea şi pronunţarea actelor de dispoziţie ale instanţelor de apel şi de recurs au loc în aceeaşi şedinţă.3 din 07. Decizia instanţei de apel sau de recurs trebuie să fie pe cât e posibil de concisă.02. Decizia instanţei de apel sau de recurs trebuie să fie legală şi întemeiată. deplinătate.236 alin.1984). înţeleasă de părţile implicate în litigiu şi să răspundă în mod sigur şi expres la toate cererile şi obiecţiile formulate de apelant. Plenul Curţii Supreme de Justiţie. dar trebuie să corespundă tuturor normelor de drept. Ea poate fi întocmită liber. logică. oficialitate şi pertinenţă. Instanţa de judecată. descriptivă.19 Întru asigurarea aplicării corecte şi uniforme de către instanţele judecătoreşti de apel şi de recurs a normelor de procedură civilă la întocmirea actelor judecătoreşti de dispoziţie. nr. concreteţe.1. 2009.c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi art. cu parcurgerea tuturor fazelor procesuale legal stabilite. după încheierea dezbaterilor judiciare şi ascultarea susţinerilor verbale. art.4-5. lipsă de rezerve (necondiţionalitate). pag.R (84) 5 privind principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcţionării justiţiei.e). recurent şi intimat (Principiul nr. EXPLICĂ: 1.2.17 Cod de procedură civilă.6 al Recomandării nr. judecând apelul sau recursul. să fie clară.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei procesuale civile la întocmirea actelor judecătoreşti de dispoziţie în cadrul examinării pricinilor civile şi economice în ordine de apel şi de recurs nr. certitudine. 3. în baza art. formulările din conţinutul deciziei trebuie să corespundă exigenţelor de: corectitudine.(1) CPC. elocvenţă. 3. adoptată de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei la 28.2008 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. claritate.2 lit. motivare şi dispozitiv. 2.

1994 pronunţată în cauza Hiro Balani împotriva Spaniei). după caz. În conformitate cu art. 427 şi 445 CPC. dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii. fără a acorda părţii care a formulat o întrebare posibilitatea de a şti dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins. la admiterea sau respingerea apelului sau recursului. 5.(1) şi (2) CPC. 43 . temeiurile de fapt şi de drept care au condus. precum şi rezumatul soluţiei pronunţate de prima instanţă şi de instanţa de apel (în privinţa deciziei instanţei de recurs examinate în conformitate cu secţiunea a ll-a). denumirea instanţei care a pronunţat decizia.442 alin. Deci. instanţele de apel şi de recurs sunt obligate să indice în decizie motivele respingerii. completul de judecată. În limitele apelului. În conformitate cu art. în limitele invocate în recurs. explicaţiile participanţilor la proces. 8 şi 22 ale Convenţiei. 5.385. legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă. instanţele judecătoreşti naţionale sunt obligate să-şi motiveze deciziile iar toate întrebările care sunt importante pentru rezultatul procesului necesită un răspuns special în hotărâre. Spre deosebire de partea introductivă a hotărârii pronunţate în primă instanţă. Dreptul la un proces echitabil.(5) CPC. 6. în motivarea deciziilor instanţelor de apel şi de recurs. acest fapt se va considera o încălcare a art.1. că unele probe ar fi mai temeinice decât altele şi nici să stabilească ce hotărâre ar urma să fie adoptată după rejudecarea pricinii. În cazul respingerii apelului sau recursului.3. legalitatea hotărârii atacate. apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţa de apel de către participanţii la proces. stabilite pe parcursul examinării ei. fiind obligată să se pronunţe în decizie asupra tuturor motivelor invocate în recurs. În cazul în care instanţele de apel şi de recurs se abţin de a da un răspuns special şi explicit la cele mai importante întrebări. conform art.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.1. motivele care au determinat insatisfacţia apelantului sau recurentului 5. fără a administra noi dovezi. instanţa verifică.1 din Convenţia Europeană (Hotărârea Curţii Europene din 09. la judecarea recursului declarat împotriva deciziei date în apel. precum şi temeiurile de fapt şi de drept care au condus la adoptarea uneia din soluţiile prevăzute de art. 417. însă nu sunt în drept să prejudece în opiniile sale că o anumită probă ar inspira sau nu încredere. Partea introductivă a deciziei instanţei de apel sau de recurs cuprinde: locul şi data adoptării.12.4. urmează a fi indicate circumstanţele pricinii constatate de instanţe. garantat de art. prezumă dreptul la o hotărâre şi decizie motivate. 5. pe baza actelor din dosar. numele sau denumirea apelantului sau recurentului. însă aceasta nu împiedică instanţa de apel să verifice. în partea introductivă a deciziei instanţei de apel şi de recurs se expune succint hotărârea primei instanţe.6 par. jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului. probele pe care se întemeiază concluziile acestora. instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanţe. calitatea lor procesuală. Astfel. în limitele cererii de apel.2. iar în cazul casării integrale sau parţiale a hotărârii primei instanţe şi restituirii pricinii spre rejudecare în primă instanţă. caracterul public sau secret al şedinţei. instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel. ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate. sunt în drept să se pronunţe în decizia adoptată asupra actelor procedurale care urmează a fi efectuate în primă instanţă la rejudecarea pricinii. Protocoalelor nr. precum şi cele care nu au fost stabilite. Partea descriptivă a deciziei instanţei de apel sau de recurs trebuie să cuprindă expunerea succintă a circumstanţelor pricinii.373 alin.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. 6.

376 alin. sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii. pe care prima instanţă Ie-a considerat constatate. 418 şi 445 alin. dar şi la aliniatul şi litera acestuia.249. Instanţele de apel şi de recurs sunt obligate să facă referire nu numai la articolul menţionat. în cazul soluţionării unor probleme simple. numele apelantului. să motiveze din care considerente instanţa a ajuns la concluzia de a recunoaşte apelul sau recursul neîntemeiat. trebuie să corespundă exigenţelor stabilite de art. b) circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii.(1).386. rezultă că prevederile cuprinse în Capitolul XX Titlul II din CPC.1. pronunţând hotărâri suplimentare. Decizia instanţei de apel.254 alin. 13. 12. instanţele de apel şi de recurs emit încheierile fără a se retrage în camera de deliberare.(1) lit. obiectul litigiului. de o lună de zile. însă poate fi atacată cu recurs şi supusă revizuirii în modul stabilit de Codul de procedură civilă. În cazul adoptării unei noi hotărâri. Este inadmisibilă limitarea instanţelor de apel şi de recurs doar la reproducerea în decizie a hotărârii apelate sau recurate ori la constatarea netemeiniciei apelului sau recursului.239-248 CPC). dacă se constată incidenţa următoarelor temeiuri: a) circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii nu au fost constatate şi elucidate pe deplin. 389. în conformitate cu art. sub aspectul cuprinsului acestora. expuse în hotărâre. Din sensul art. 11. 8. Totodată. În conformitate cu art. 10. c) concluziile primei instanţe. rămâne definitivă din momentul pronunţării. În dispozitivul deciziei de apel sau de recurs. 8. la examinarea apelului sau recursului.Dacă instanţele de apel şi de recurs. 251 CPC). 388 şi 400 CPC).242 alin. în măsura în care acestea nu contravin prevederilor procedurale specifice examinării pricinii în apel şi în recurs.c) şi 394 CPC.(1) şi 413 alin. instanţa este în drept să pronunţe dispozitivul deciziei sau al hotărârii. 387. Încheierile pronunţate de instanţele de apel sau de recurs. care stabilesc cadrul procedural al încheierii primei instanţe. referindu-se la legea respectivă. 9. deoarece în acest caz decizia apare ca nemotivată. 7.(1) CPC. numele părţilor. respectiv. acestea fiind consemnate în procesulverbal al şedinţei de judecată în cazul instanţelor de apel şi în cadrul unor încheieri separate în 44 . recurentului şi concluzia instanţelor de apel şi de recurs în sensul admiterii sau respingerii apelului sau recursului. modificată. vor considera că hotărârea primei instanţe sau a instanţei de apel este legală şi temeinică. Hotărârea dată în primă instanţă de judecătorii sau de o instanţă de apel va fi casată sau. această parte a deciziei este analogică cu dispozitivul hotărârii primei instanţe. având autoritate de lucru judecat. fiind susceptibilă de executare silită. d) normele de drept material sau normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat (art. în urma judecării apelului sau recursului. Instanţele de apel şi de recurs aplică şi prevederile art. se aplică inclusiv la emiterea încheierilor judecătoreşti de către instanţele de apel şi de recurs. iar dacă se admite – cum este soluţionată cauza (art. în motivarea deciziei adoptate sunt obligate să-şi expună concluzia cu privire la toate argumentele invocate de apelant sau recurent şi. Hotărârile (deciziile) instanţelor de apel şi de recurs mai pot forma obiectul unei cereri referitoare la corectarea greşelilor materiale strecurate în conţinutul ei.270 CPC. se va indica denumirea primei instanţe şi data adoptării hotărârii în primă instanţă. precum şi al unei cereri referitoare la darea unor explicaţii asupra dispozitivului deciziei (art.(5) CPC. nu au fost dovedite cu probe veridice şi suficiente. după caz.250 CPC. urmând ca decizia să fie redactată în termen de 15 zile şi. unde se indică dacă se admite sau nu acţiunea.

precum şi în cazul în care încheierea face imposibilă examinarea în continuare a pricinii. ce se conţin în hotărârile nr.cazul instanţelor de recurs.13 din 25 aprilie 2000 "Cu privire la practica judiciară ce ţine de respectarea normelor de procedură civilă la întocmirea actelor judecătoreşti în cadrul judecării cauzelor în ordine de apel şi recurs".3 45 .3 din 27. Se abrogă hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.10. 7 iulie 2008 nr. indiferent de modul de consemnare a încheierilor instanţelor de apel şi. acestea sunt supuse recursului separat numai dacă legea prevede expres acest fapt. 421.2006 „Cu privire la practica aplicării legislaţiei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs"..409. Se atenţionează asupra faptului că. În subsidiar. Se va distinge situaţia în care actul judecătoresc de dispoziţie nu se supune niciunei căi de atac de situaţia în care actul respectiv este irevocabil. 15.a. de soluţionare a cererilor şi a demersurilor părţilor şi participanţilor la proces ce se referă la chestiuni simple. de recurs.2005 „Cu privire la examinarea pricinilor civile în ordine de apel" şi nr. în mod separat. 17. Astfel. la întocmirea actelor judecătoreşti în cadrul examinării pricinilor civile în ordine de apel şi de recurs se vor lua în considerare unele explicaţii tangenţiale ale Plenului CSJ în materia respectivă. a încheierii respective. Exemple de acte judecătoreşti care nu se supun niciunei căi de atac constituie: decizia instanţei de apel sau de recurs prin care pricina se trimite la rejudecare şi încheierea de admitere a cererii de revizuire. 445 alin. a martorului etc. Sunt irevocabile actele judecătoreşti de dispoziţie care pot fi supuse revizuirii şi nu se supun niciunei căi de atac actele judecătoreşti de dispoziţie care nu pot fi revizuite. inclusiv cea de anexare la dosar a unor noi înscrisuri ş. 14. Excepţie de la regulă constituie încheierea Curţii Supreme de Justiţie de restituire a recursului în ordinea stabilită de Secţiunea I sau de încetare a procesului. 16.03. de stabilire a ordinii cercetării judecătoreşti. care rămân irevocabile din momentul pronunţării (art. după caz. Constituie încheieri ale instanţelor de apel şi de recurs care pot fi emise fără retragerea în camera de deliberare: cele de dispunere a examinării pricinii în lipsa părţii.15 din 03. consemnarea în procesul-verbal al încheierii instanţei de judecată nu condiţionează nesusceptibilitatea atacării cu recurs. Chişinău.(4) CPC).

pronunţate în primă instanţă de curţile de apel.a).pronunţate în primă instanţă de Curtea Supremă de Justiţie. h) şi i) CPC. pag. de restituire a cererii în temeiul alin.d).2006 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. 2.(2) CPC). de fond sau de apel (exemple de astfel de încheieri: de strămutare a pricinii (art.128 alin. de refuz în primirea cererii de chemare în judecată (art. . conform Secţiunii a 2-a a aceluiaşi capitol. în condiţiile legii.11. conform competenţei jurisdicţionale stabilite de art. indiferent de instanţa care le pronunţă.12 modificată de: Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. 2006.170 alin.(1) CPC). c) şi g) (art. art. b). de respingere a cererii de admitere în calitate de coparticipant (art. iar actele de dispoziţie pronunţate de către instanţele de apel (decizii).10 din 22.33 şi 36 CPC. . asupra cheltuielilor de judecată (art. inclusiv de cea economică.(5) CPC). de respingere a cererii de asigurare a probelor (art.(3) CPC).). conform competenţei jurisdicţionale stabilite de art. pronunţate în baza art.397 CPC).(1) lit.65 alin. 46 .16 lit. de respingere a examinării concomitente a acţiunii intervenientului principal şi a acţiunii iniţiale a reclamantului (art. se deduce nesusceptibilitatea de recurs a încheierilor de restituire a cererilor de chemare în judecata.e).03.c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi art.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la practica aplicării legislaţiei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs nr. Recursul este calea ordinară de atac exercitată de către persoanele îndreptăţite împotriva actelor de dispoziţie ale instanţelor judecătoreşti. e).3 din 27.alte hotărâri pentru care legea nu prevede calea apelului (art.încheierile pronunţate în primă instanţă pentru care legea prevede în mod expres posibilitatea recurării.169 alin.62 alin. c) următoarele categorii de încheieri: . de respingere a cererii de repunere în termen (art.43 alin.2008 În scopul aplicării corecte şi unitare a normelor procedurale referitoare la examinarea pricinilor în cadrul căii de atac a recursului de către instanţele judecătoreşti competente.429 alin.17 Cod de procedură civilă. reieşind din rezultatele generalizării practicii judiciare.2 lit. f).(5) CPC.(3) CPC).12. Plenul Curţii Supreme de Justiţie EXPLICĂ: 1. Actele de dispoziţie judecătoreşti (hotărâri şi încheieri) fără drept de apel sunt recurate conform Secţiunii 1 a capitolului XXXVIII CPC.99 CPC).(5) CPC). Reieşind din interpretarea incidenţă a articolului 170 alin.(4) CPC). nr.170 alin. în baza art.(1) lit.(5) CPC) etc.116 alin.34 CPC. Sunt supuse recursului următoarele acte de dispoziţie judecătoreşti: a) hotărârile: . b) deciziile pronunţate de curţile de apel în calitate de instanţă de apel (art.

.2004.hotărârile în a căror privinţă subiecţii recursului nu au utilizat calea apelului. În sens restrâns. conform Hotărârii Guvernului nr. nu se supun recursului încheierile de încetare a procesului. vor fi înaintate şi examinate potrivit ordinii generale de examinare a acţiunilor. "petiţie" etc. prin alţi participanţi la proces se înţeleg: intervenienţii şi succesorii în drepturi procesuale. Calitatea procesuală din recurs nu este condiţionată de cea pe care au avut-o părţile la examinarea în fond sau în apel (reclamat.32 CPC. "de contestare".(4) CPC). În unele cazuri. chiar dacă legea nu prevede expres posibilitatea atacării lor.(2). expres prevăzut de lege.) nu constituie motiv de restituire a cererii. Nu pot fi atacate cu recurs: .443-XV din 24. ci numai odată cu fondul (art. chiar dacă actele de dispoziţie nu provin de la o instanţă judecătorească. reieşind din art.7 alin. pronunţate în cadrul procedurii de recurs de Curtea Supremă de Justiţie.1993 "Cu privire la protecţia proprietăţii industriale în RM" (conform pct. . Reieşind din contextul relevat. apelant.456 din 26. în cadrul primei instanţe: încheierile emise de şeful oficiului de executare a deciziilor judecătoreşti.b) CPC. dacă este denumită "cerere de apel". ca instanţă de drept comun). ci ca unică posibilitate de concretizare şi reliefare a principiului constituţional şi comunitar al accesului liber la justiţie.398 şi art. procurorul.deciziile de trimitere a cauzei la rejudecare. În acest context. respectiv cadrul procesual ce rezultă din dosar permite deducţia susceptibilităţii de recurs a actului judecătoresc atacat (art. instanţa competentă va fi curtea de apel. legea instituie calea recursului în instanţa de judecată. exercită recursul în nume propriu. pentru că numai aceştia. cu respectarea exigenţelor legale. . De exemplu.(1) lit.33 alin.34 alin. raportat la art. 3. competenţa de examinare a contestării aparţinând judecătoriei pe lângă care activează Direcţia de executare.35 alin. 73 şi 74 CPC (art.429 alin.încheierile care fac imposibilă examinarea pricinii în continuare. .07. 4.(4) etc. dacă întruneşte toate celelalte exigenţe legale. Formularea greşită a denumirii cererii de recurs (de exemplu.12.423 CPC). art.(2).).33 alin. deoarece aceştia participă în numele altor persoane sau al statului.încheierile prin care a fost admisă cererea de revizuire cu remiterea cauzei la rejudecare.55 CPC).430 CPC. în cazul în care legea prevede această cale de atac pentru categoria respectivă de hotărâre (art. Persoanele cu drept de sesizare a instanţei de recurs. 47 .ordonanţele judecătoreşti care dispun de un regim juridic special. pârât etc.166 alin. potrivit art. sunt : a) părţile şi alţi participanţi la proces. se explică că în cazurile respective noţiunea de "recurs" trebuie înţeleasă drept o cerere primară de adresare în instanţa de judecată competentă dea soluţiona litigiul. precum şi alte persoane prevăzute la art. În sens larg. conform art. în cazurile şi cu condiţiile legale stabilite. art. Trebuie de menţionat că această cale de atac nu trebuie percepută ca "recurs" în sensul prevăzut de Codul de procedură civilă.(6) CPC). adică persoana care depune cererea de recurs şi persoana împotriva căreia se depune recursul.(3). Părţile în faţa instanţei de recurs poartă denumirea de recurent şi intimat.. hotărârile Comisiei de reexaminare a AGEPI.44 din Hotărârea Guvernului nominalizată. inclusiv încheierile curţilor de apel prin care nu este soluţionat fondul. şi nu o cale de atac procedurală. din Codul de executare nr.celelalte încheieri nu se supun recursului separat. noţiunea de participanţi la proces include şi reprezentanţii.

c) CPC). fiind necesară stipulaţia specială şi expresă în conţinutul procurii de abilitare a reprezentantului cu dreptul de a depune recurs.(2) CPC. în cazul exercitării recursului conform secţiunii 1 (art. în interes propriu). inclusiv ca instanţe de contencios administrativ.c) CPC). recursul se va restitui recurentului conform art. specialistul. sub aspectul posibilităţii de a deveni subiect al exercitării recursului. Curtea de Apel Economică. iar cererile persoanelor neantrenate se vor restitui ca fiind depuse de o persoană ce nu are dreptul să declare recurs. dacă nu se înlătură neajunsul în termenul stabilit. inclusiv ale Curţii de Apel Economice.(2) CPC.71 alin. respectiv. atunci când recursul este declarat împotriva deciziilor instanţei de apel 5.81 CPC. iar în cadrul secţiunii 2. în mod concomitent.Colegiul civil şi de contencios administrativ sau. expertul.13 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Trebuie de menţionat faptul că instanţa ierarhic superioară celei abilitate cu prerogativa legală de a examina recursul nu este în drept să strămute din oficiu sau să preia pentru examinare în procedura sa o cerere de recurs (art. [Pct. ambele categorii pronunţate în primă instanţă de către judecătorii (conform secţiunii 1). în acest caz. Acest temei reiese din prevederile art. în sensul art. respectiv. recursul se va declara inadmisibil (art. Procura generală nu conferă reprezentantului dreptul de a depune recurs.5 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. În cazul în care acţiunea a fost înaintată de către procuror.b) CPC. Potrivit art.curţile de apel examinează recursurile declarate împotriva hotărârilor fără drept de apel şi a încheierilor susceptibile de recurs. care au dreptul de a declara recurs numai în privinţa compensării cheltuielilor de judecată ce li se cuvin.12. încheieri prin care nu se rezolvă fondul cauzei. secţiunii 1 (încheierile). în conformitate cu art.438 alin. atât de persoanele participante la proces. dar care împiedică soluţionarea cauzei. inclusiv a recursului nu va fi necesară depunerea de către persoana respectivă a unei cereri repetate în acest scop. persoanele neparticipante la proces dispun de dreptul dea solicita revizuirea hotărârii rămase irevocabile. cât şi de cele neantrenate. atunci când recursul este declarat împotriva hotărârilor şi încheierilor judecătoreşti pentru care nu este prevăzută calea apelului.433 lit.Colegiile lărgite ale CSJ dispun de competenţă exclusivă la examinarea recursurilor împotriva deciziilor şi încheierilor instanţelor de apel. cererile de recurs se vor examina de către următoarele instanţe: . . 424 şi 431 CPC. Totodată. 48 . în caz contrar. la cererea persoanei interesate conform art.399. Este necesar de a se distinge noţiunea de participant la proces de cea de persoană care nu a fost atrasă în proces. fiind susceptibil a fi invocat şi de către participanţii la proces sau din oficiu de către instanţa de recurs. la exercitarea căilor de atac. sau se va restitui fără stabilirea unui termen pentru înlăturarea neajunsului conform art. Persoanele neantrenate la examinarea cauzei în primă instanţă nu dispun de dreptul de a exercita recursul.10 din 22.(3) lit.2008] 6. şi.408 alin. interpretul şi reprezentantul (ultimul. Colegiul economic al Curţii Supreme de Justiţie examinează recursurile declarate împotriva hotărârilor şi încheierilor emise în primă instanţă de către curţile de apel de drept comun. care se vor examina conform secţiunii a 2-a (deciziile) şi.b) martorul.(2) CPC.d) CPC şi art.400 alin. conform competenţei funcţionale. instanţa de recurs se va pronunţa numai asupra cererilor de recurs ale persoanelor participante. . după caz. procurorul fiind considerat valabil împuternicit pentru exercitarea recursului.409 alin. principiul imutabilităţii competenţei jurisdicţionale fiind aplicabil şi pentru competenţa funcţională (graduală).(1) lit.447 lit.45 CPC). În cazul în care recursul este depus în aceeaşi pricină. pentru că nu au parcurs gradele de jurisdicţie inferioare.

Referitor la interesul pentru evaluarea dreptului.[Pct.(2) CPC). .12. adică practica să fie neunitară. în complet format din 5 judecători (Secţiunea a 2-a). stipulate în art. La examinarea recursurilor înaintate conform Secţiunii a 2-a. [Pct. Pentru ca recursul să fie pasibil de examinare în Plen pe acest motiv este necesar ca această problemă să nu mai fi fost soluţionată printr-o hotărâre anterioară a Curţii.10 din 22.6 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. Procedura de examinare a admisibilităţii recursului este aplicabilă numai cererilor de recurs incidente secţiunii a 2-a a capitolului XXXVIII. acesta prezintă un interes deosebit pentru practica judiciară şi evaluarea dreptului.8 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.431 alin. şi/ sau această problemă trebuie să conţină o pondere importantă în cadrul soluţionării corecte a recursului respectiv. în complet din trei judecători (Secţiunea 1). De exemplu. La explicarea acestui aspect trebuie de pornit de la premisa instituită de art. adică cel al aplicării normei respective. recursul înaintat în baza secţiunii 1 nefiind susceptibil de a fi respins prin decizie ca inadmisibil.(3) CPC: a) soluţionarea cauzei poate conduce la o contradicţie faţă de o hotărâre anterioară a Curţii. Colegiul lărgit al Curţii Supreme de Justiţie se va desesiza în favoarea Plenului Curţii Supreme de Justiţie în următoarele situaţii. susceptibile de recurs.recursurile declarate împotriva hotărârilor şi încheierilor emise de curţile de apel în primă instanţă. chiar dacă litigiul respectiv este unitar. dar nu strict literal "hotărârile". după caz. decât substratul practic. În acelaşi context.: uzucapiunea.recursurile declarate împotriva încheierilor emise în instanţele de apel. juridice i-a fost dată o apreciere juridică diferită faţă de cea dată de către Curtea Supremă de Justiţie printr-o decizie într-o situaţie similară. este necesar ca litigiul respectiv să fi fost soluţionat în mod diferit de către instanţele judecătoreşti.442 alin. b) la soluţionarea recursului se ridică o importantă problemă de drept. Colegiul economic al Curţii Supreme de Justiţie examinează recursurile după cum urmează: . nu prezintă importanţă pentru soluţionarea în esenţă a recursului. adică să reprezinte o noutate.2008] 7. c) soluţionarea pricinii prezintă un interes deosebit pentru practica judiciară şi pentru evaluarea dreptului.10 din 22. dar şi deciziile Curţii Supreme de Justiţie.12. 8.2008] 9. introdusă prin noul Cod civil). prin care unei situaţii. situaţie care în concret se reflectă în tălmăcirea înţelesului 49 . Nu pot fi calificate la acest capitol problemele care. Admisibilitatea recursului se va decide de un complet format din 3 judecători desemnaţi de preşedintele colegiului respectiv al Curţii Supreme de Justiţie (art.17 CPC. Colegiul civil şi de contencios administrativ sau.recursurile declarate admisibile împotriva deciziilor pronunţate de către curţile de apel. În acest context noţiunea de hotărâre trebuie interpretată extensiv. dacă implică aplicarea unor dispoziţii cu caracter novator pentru legislaţia ţării şi/sau sunt expuse într-un mod neclar în cadrul actului normativ (ex. dar sunt constituite într-o categorie de litigii datorită frecvenţei lor în arealul dimensional al litigiilor civile. deşi suscită discuţii. poate servi drept temei pentru reconsiderarea unei soluţii anterioare . astfel că vor avea incidenţă la acest capitol recursurile în cauzele civile care nu se întâlnesc în mod unitar. . Totodată. se cere de menţionat că acest aspect include mai mult substratul strict juridic al unor norme legale. în complet din trei judecători (Secţiunea 1).pronunţarea unei hotărâri de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

(3) CPC nu va atrage restituirea cererii de recurs.(1) . cererea care se referă la alăturare. 12. dacă nu este invocat vreunul din temeiurile de recurs expres prevăzute de lege. Astfel.(1) lit. 13. Dispoziţiile art. astfel că recursul exercitat conform secţiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural. va fi examinată ca cerere accesorie cererii de recurs. dar nu şi temeinicia în fapt. urmând soarta cererii principale. având loc o devoluţiune generală (în fapt şi în drept). însă dispune de posibilitatea de a le dezvolta.400 alin. dacă din conţinutul acesteia rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs. Indicarea greşită a motivelor de recurs nu atrage inadmisibilitatea recursului (exercitat conform secţiunii a 2-a) sau restituirea lui (conform secţiunii 1). cu achitarea taxei de stat (art. De asemenea.402.400 alin. determinând cazurile concrete în prezenţa cărora se consideră că normele de drept material şi procedural au fost încălcate sau eronat aplicate. conform principiului de drept "accesoriul urmează soarta principalului" şi în lipsa unei stipulaţii exprese. 11. adică se va verifica atât legalitatea. În cazul în care persoana alăturată a formulat şi alte temeiuri pe lângă cele invocate de persoana care a depus recursul. prin adăugarea altor argumente în justificarea aceluiaşi temei. persoana alăturată este în drept să depună cerere de recurs după regulile generale.(2) CC).(4) CPC). cererea se va considera depusă numai în măsura în care nu depăşeşte temeiurile invocate de subiectul recursului.400 alin. cât şi temeinicia hotărârii. 425 şi 434 CPC: 50 . reieşind din prevederile art. prin prezentarea unei cereri scrise. În cazul în care temeiurile invocate de persoana care se alătură nu coincid cu cele invocate de subiectul recursului. persoana care se alătură la recurs nu poate prezenta alte temeiuri în afara celor invocate de către subiectul care a depus recursul. dacă reieşind din esenţa scriptică se poate deduce un temei de recurs. Motivele de recurs trebuie să fie invocate în mod expres de către subiecţii recursului.400 alin. şi în acest caz pentru cererea de alăturare la recurs nu se plăteşte taxa de stat.d) CPC. care se încadrează în limitele art. neindicarea expresă a temeiurilor declarării recursului nu poate constitui motiv de inadmisibilitate sau de restituire a cererii de recurs. pentru recursurile incidente secţiunii 1 fiind aplicabile şi motivele prevăzute la art. 10.(2)-(3) pentru secţiunea a 2-a. Simpla nemulţumire a părţilor de soluţia adoptată de instanţele inferioare nu poate constitui motiv de recurs.400 alin. dacă poziţiile lor coincid în ceea ce priveşte temeiurile recursului.5 alin. Pentru recursurile înaintate în ordinea prevăzută de secţiunea 1 pot fi invocate de către părţi şi alţi participanţi la proces toate temeiurile prevăzute de art. însă neindicarea temeiurilor legate de încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural prevăzute la art. cât şi pentru recursurile împotriva deciziilor instanţei de apel.(2) CPC). verificându-se numai legalitatea deciziei. copârâţii şi/sau intervenienţii care participă la proces de partea recurentului se pot alătura la recurs. Coreclamanţii.400 alin.(3) CPC pentru secţiunea 1 şi art. Temeiurile declarării recursului şi casării hotărârii prevăzute de art.(2) şi (3) CPC sunt identice atât pentru recursurile împotriva hotărârilor pentru care nu este prevăzută calea apelului.(2) şi (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs prevăzut la art.401 alin. deoarece motivele enunţate pot fi invocate şi din oficiu de către instanţa de recurs (art. soluţia în cadrul acestei cereri fiind similară soluţiei pronunţate în cererea de recurs.400 alin.(1) CPC. Totodată.general al unei norme juridice civile în raport cu principiile generale ale dreptului şi sensul legislaţiei civile (art.400 alin.400 CPC. Pentru declararea recursului sunt aplicabile următoarele termene.

hotărârea motivată se va înmâna participanţilor la proces sub semnătură de primire.434 CPC.10 din 22. Aceste cazuri se referă la situaţiile în care hotărârea este "de jure" cu executare imediată (art.(5) din Legea contenciosului administrativ.12. cu excepţia încheierii Curţii Supreme de Justiţie. în situaţia pronunţării integrale în şedinţă de judecată a actelor respective. iar în cazul în care se pronunţă dispozitivul acesteia. vor fixa acest fapt în procesul-verbal al şedinţei sub semnătura părţilor.. pot fi atacate cu recurs. Termenul de 2 luni este un termen de decădere. Încheierea prin care este respinsă cererea de repunere în termen şi încheierea de restituire a recursului.13 alin. Din oficiu termenul nu poate fi restabilit. iar dacă se pronunţă numai dispozitivul. dacă există dovada înştiinţării scrise a acestora despre semnarea hotărârii redactate. şi recursul se examinează în fond. 51 .(b) CPC. În situaţia în care recursul a fost depus cu respectarea termenului. recursul se restituie recurentului. 15.13 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. încheierea de admitere a cererii de repunere în termen nu este susceptibilă de recurs. termenul de atac al acesteia este de 2 luni de la pronunţare. legea stabileşte termene mai scurte pentru exercitarea recursului (ex: conform art. recursul declarat de către ei după expirarea termenului de 2 luni se consideră inadmisibil.409 alin. cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.256 CPC) sau instanţa de fond a dispus executarea imediată (art. conform art. Recursul exercitat în condiţiile secţiunii 1.257 CPC).pentru recursurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă.434 CPC împotriva deciziilor instanţelor de apel (secţiunea a 2-a). poate fi declarat inadmisibil în baza art. Totodată. Dacă recurentul solicită repunerea în termen. poate fi restabilit numai la cererea persoanelor care prezintă probe veridice ce confirmă imposibilitatea de a depune recursul. hotărârea instanţei de contencios administrativ. În scopul asigurării certitudinii momentului de la care va curge termenul de recurs. persoana interesată se repune în termen. prin care se soluţionează excepţia de ilegalitate. conform art. precum şi împotriva încheierilor susceptibile de recurs -20 de zile de la data comunicării hotărârii sau încheierii motivate. această chestiune se examinează conform dispoziţiilor art.(1) lit. acesta se va restitui conform art.116 CPC. ca fiind depus cu omiterea termenului prevăzut la art. el se va examina ca fiind depus în cadrul termenului legal stabilit.pentru recursurile împotriva deciziilor curţilor de apel . poate fi atacată în termen de 5 zile. nefiind susceptibil de a fi restabilit în baza art. prin încheierea instanţei de recurs. În unele cazuri. dacă legea nu prevede altfel. . după ce a fost calificat drept admisibil în mod eronat. de regulă. Oricare ar fi temeiurile invocate de către părţi sau participanţii la proces.433 lit. dar a fost restituit în mod greşit. Termenul de 20 de zile. suspendă executarea hotărârii.) [Pct.2008] 14.116 CPC. În cazul în care se constată că termenul de declarare a recursului a fost omis din motive întemeiate.403. instanţele ale căror acte de dispoziţie sunt recurabile.b) CPC de către Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie. termenul de atac este de 2 luni de la înştiinţarea scrisă a părţilor despre semnarea deciziei redactate.în cazul în care se pronunţă decizia motivată a instanţei de apel. În caz contrar. hotărârea judecătorească privind confirmarea sau infirmarea alegerilor locale şi validarea mandatelor poate fi atacată cu recurs în termen de 3 zile de la pronunţare.68 din Codul electoral etc. În cazul omiterii termenului de declarare a recursului (pentru secţiunea 1). recursul declarat cu omiterea termenului prevăzut de art. pentru prima situaţie mai sus enunţată (secţiunea 1).

momentul sesizării instanţei de recurs nu coincide cu momentul intentării procedurii. conform legii. în termen maxim de 5 zile de la depunere (art. . care va înregistra intentarea procedurii de recurs. Secţia Grefă remite recursul cancelariei colegiului respectiv. instanţa de recurs va restitui cererea recurentului.demolarea construcţiei şi altor bunuri imobile. în scopul asigurării respectării termenului rezonabil general de examinare a pricinii (art. Dacă în termenul indicat în încheiere nu au fost înlăturate neajunsurile stabilite. printr-o adresă semnată de preşedintele sau vicepreşedintele colegiului respectiv. . instanţa va dispune prin încheiere să nu se dea curs cererii. dispoziţia de plată trezorerială. anexându-se: originalul chitanţei fiscale. Se atenţionează instanţele judecătoreşti. executorul judecătoresc este în drept să dispună suspendarea executării hotărârii judecătoreşti.strămutarea de hotare. Lipsa oricăruia dintre elementele cererii sau a documentului care atestă împuternicirile reprezentantului.(2) CPC). cu excepţia celora care au ca obiect: .imediat ce s-a primit solicitarea). mărimea şi cu efectele prevăzute de art. Cererea de recurs (secţiunea 1) se va depune la instanţa a cărei hotărâre sau încheiere se atacă.(2) CPC. în mod obligatoriu. Spre deosebire de secţiunea a 2-a. 17.437 alin.438 alin. recursurile se depun la Curtea Supremă de Justiţie.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale). acordând recurentului un termen rezonabil pentru înlăturarea neajunsurilor.alte cazuri expres prevăzute de lege. în termen de 15 zile se expediază dosarul împreună cu recursul la instanţa competentă de a examina recursul (art. . Astfel.(1) CPC. Depunerea cererii se va înregistra la Serviciul Grefă al Curţii Supreme de Justiţie. constituie motiv pentru restituirea cererii de recurs înaintate în conformitate cu secţiunea 2-a.(3) Cod de executare.435 alin. la prezentarea certificatului privind depunerea cauţiunii. instanţa restituind cererea. Cererea de recurs trebuie să fie dactilografiată şi să cuprindă. asupra necesităţii respectării termenului stabilit pentru transmiterea dosarului în instanţa de recurs (Secţiunea 1 -15 zile de la data expirării termenului de atac. cu condiţia depunerii unei cauţiuni în modul.406 alin. după caz.Recursul exercitat în procedura stabilită de secţiunea a 2-a. ori a dovezii de plată a taxei de stat. să dispună suspendarea executării hotărârii atacate. 16. de la achitarea acesteia. de regulă nu suspendă executarea hotărârii. iar după verificarea îndeplinirii condiţiilor enunţate şi constatarea îndeplinirii lor. secţiunea a 2-a . dacă recursul se exercită prin reprezentant. În conformitate cu art. Numai în cazul atacării deciziilor curţilor de apel (secţiunea a 2-a). nu se supun niciunei căi de atac. dacă recursul se exercită prin reprezentant. cu excepţia cazurilor în care subiecţii sunt scutiţi. Încheierile de a nu se da curs cererii.(3)-(7) CPC. pronunţate de Curtea Supremă de Justiţie. Instanţa învestită cu examinarea recursului împotriva deciziilor curţilor de apel este în drept. după expirarea termenului de recurs pentru toţi participanţii la proces. Cererea se depune în atâtea exemplare câţi participanţi la proces sunt. ale căror acte de dispoziţie se atacă cu recurs. împuternicirile legale ale reprezentantului.(1) şi art.405 alin. în alte cazuri decât cele stipulate la art.distrugerea de plantaţii şi semănături. înscrisurile prin care se confirmă achitarea taxei de stat.435 alin.(2) CPC). 52 . în cazul neîndeplinirii condiţiilor enunţate în cadrul secţiunii 1. elementele stipulate la art.75 alin. la cererea recurentului. În prima situaţie.

12.375 CPC. în caz contrar recursul se va respinge ca inadmisibil printr-o decizie motivată irevocabilă.(2) CPC). se vor considera atât cele existente la dosar. Restituirea ilegală sau reţinerea restituirii recursului de către instanţa de judecată nu va atrage pierderea termenului de depunere a recursului. această formă se extinde şi asupra acestui caz.(1) CPC.130 CPC. cu condiţia că recursul a fost depus. 19. în baza materialelor din dosar şi a noilor înscrisuri prezentate de către părţi.(3) CPC).439 alin. Cu toate că art.440 alin.374 şi. Dacă se constată prezenţa vreunui temei din cele prevăzute de art. renunţarea la acţiune sau tranzacţia de împăcare nu poate fi exercitată şi în mod oral. recursul având efect devolutiv şi în ceea ce priveşte persoanele care nu au declarat recurs (art. precum şi a tranzacţiei încheiate între părţi (art. în cadrul termenului stabilit.(1) CPC. Legea prevede.recurentul a solicitat restituirea recursului până la dezbaterea în fond a recursului de către instanţa de recurs (art. [Pct. încadrarea în temeiurile legale a motivelor invocate şi va face un raport verbal în faţa completului de judecată asupra admisibilităţii recursului. 21. posibilitatea retragerii recursului şi renunţării la recurs. în instanţa de recurs fiind necesară întotdeauna o cerere scrisă. completul de judecată instituit conform art. instanţa va verifica în limitele cerinţelor înaintate şi ale motivelor invocate. fără citarea părţilor. în afara termenului legal stabilit. cu respectarea condiţiei neexpirării termenului de 2 luni (art.19 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.10 din 22. reieşind din interpretarea extensiv-sistematică a acestui articol. dar care nu au fost cercetate şi apreciate de către prima instanţă. Spre deosebire de procedura premergătoare examinării cererii de recurs aferentă secţiunii 1. este admisă depunerea repetată a acestuia în toate cazurile de restituire după înlăturarea neajunsurilor. iniţial. depunerea de înscrisuri noi nu este admisă. Judecătorul raportor va verifica. în care nu există procedura examinării admisibilităţii recursului.443 nu prevede în mod expres forma scrisă pentru retragerea recursului în secţiunea a 2-a. 18.cererea a fost depusă cu nerespectarea termenului legal pentru declararea recursului respectiv.433 CPC. la această etapă în secţiunea a 2-a recursul se va examina sub aspectul admisibilităţii acestuia. conform secţiunii a 2-a. în cel mult 3 luni. respectiv. depusă de către recurent sau mandatarul special. Noile probe se vor administra cu respectarea principiului contradictorialităţii şi al egalităţii părţilor în proces şi se vor aprecia conform art.409 alin.410 alin. în celelalte cazuri de restituire este permisă depunerea repetată a cererii de recurs. Înscrisuri noi.(2) CPC va dispune admisibilitatea recursului.2008] 20. . cereri care se vor examina conform prevederilor art.411. La examinarea recursului conform secţiunii a 2-a. 412. 53 . În caz de retragere a recursului.(2) CPC). 443 CPC). legalitatea şi temeinicia hotărârii primei instanţe. secţiunea 1. art. Examinarea pricinii în recurs se va desfăşura conform dispoziţiilor procedurale aplicabile judecării apelului.410 alin. ca şi în cazul apelului. cu deosebirea ce constă în faptul că retragerea recursului. în măsura în care aceste dispoziţii nu contravin capitolului ce reglementează calea de atac a recursului. iar recurentul nu a solicitat repunerea în termen. cât şi înscrisurile apărute după pronunţarea hotărârii.Depunerea repetată a recursului (în cadrul secţiunii 1). conform art. procedura încetează prin încheiere.438 alin. În cazul restituirii recursului. În cadrul examinării pricinii în recurs. este imposibilă numai dacă cererea a fost restituită pentru următoarele motive: . în sensul art.

414 alin. indiferent de faptul că sunt autentificate notarial. Noile înscrisuri administrate se vor corobora cu întregul material probator existent la dosar. Neprezentarea acestora în şedinţa de judecată nu constituie un impediment pentru examinarea recursului. precum şi neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a procedurii de comunicare a actelor procedurale (cererea de recurs şi noile înscrisuri) suscită amânarea examinării recursului. formând obiectul juridic al unei alte acţiuni.principiu valabil numai pentru secţiunea 1. nesusceptibilă de recurs. pronunţându-se asupra lor numai după punerea acestora în discuţie. 54 . nici părţile. Tuturor participanţilor la proces prezenţi în şedinţă trebuie să li se ofere posibilitatea de a-şi exprima opinia faţă de cererea sau demersul respectiv. 22. în modul prevăzut de art. Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a procedurii de citare (ex: lipsa în dosar a cotorului cu semnătura persoanei citate). pe motivele prevăzute la art. recunoaşterea unui fapt sau a unui drept. Amânarea examinării pe motivul neprezentării reprezentantului părţii se poate efectua numai o singură dată. Părţile. nu dispun de posibilitatea de a efectua următoarele acte procedurale: . o anumită stare de lucruri. cu trimiterea la rejudecare a cauzei în instanţa de fond.380 CPC.415 CPC. opinia unui expert sau specialist. Examinarea cauzei în recurs poate fi amânată. după deschiderea şedinţei de judecată. instanţa de recurs va decide admiterea recursului şi/sau pentru alte motive decât cele invocate de către recurent. Participanţii la proces vor putea solicita prezentarea unor noi înscrisuri. Imposibilitatea de a se prezenta în şedinţă se va aprecia ca motiv numai dacă este reală şi justificată (ex.de a înainta pretenţii noi. deoarece se excede cadrul procedural stabilit. în modul stabilit de capitolul VIII CPC. cuprinzând mărturia unei persoane. alţi participanţi la proces sau reprezentanţii acestora vor fi citate pentru termenul stabilit al şedinţei de judecată.: caz de boală). cu respectarea principiului contradictorialităţii şi al egalităţii părţilor în proces. în cazul neprezentării în şedinţa de judecată a participantului la proces care nu a fost citat legal. obiectului acţiunii faţă de cele din acţiunea anterioară sau având ca obiect pretenţiile noi inadmisibile de recurs.declaraţiile scrise ale martorilor. recurentul dispunând de dreptul de a înainta o nouă acţiune cu schimbarea temeiului. În particular.de a modifica temeiul sau obiectul acţiunii.(1) CPC.În instanţa de recurs. în ordinea stabilită de art. . Este inadmisibil motivul necesităţii prezentării de noi înscrisuri în cadrul examinării recursului în secţiunea a 2-a. instanţa de recurs dispune de dreptul de a amina din oficiu şedinţa de judecată. 25. Schimbarea temeiului. Concomitent. Dacă necesitatea schimbării calităţii părţilor rezultă din dezbateri.încheierea de asigurare a unei probe.416 alin. Respingerea ca inadmisibile a acestor cereri de recurs nu constituie autoritate de lucru judecat în privinţa soluţiei de fond în cadrul noului litigiu prezumat.208 CPC. dacă instanţa de recurs constată că procedura de citare a fost legal îndeplinită (art. obiectului acţiunii sau înaintarea unor pretenţii noi în instanţa de recurs sunt inadmisibile. Amânarea judecării recursului se va dispune printr-o încheiere. cererile şi demersurile participanţilor la proces. Potrivit art. instanţa de recurs va soluţiona.(1) CPC). nu constituie înscrisuri şi sunt inadmisibile la examinarea recursului: . . cu indicarea motivelor amânării. . . la cererea părţilor şi a altor participanţi la proces. 24.descifrarea scrisă a unei convorbiri telefonice. numai în măsura în care aceste motive se regăsesc în specificul procedurii de recurs. 23. a căror reclamare a fost respinsă de către prima instanţă . dar nici instanţa din oficiu.de a schimba calitatea părţilor în proces.

28. Prin Legea nr. fără a exista vreunul din temeiurile degrevării de probaţiune. printre alte elemente. b) nu au fost dovedite circumstanţele considerate de către prima instanţă ca fiind stabilite (art. 26. Temeiul respectiv de casare este prezent în cazurile în care instanţa inferioară a considerat greşit că părţile sunt degrevate de sarcina probei reieşind din aprecierea greşită a faptului existenţei vreunei situaţii din cele prevăzute la art.(6) al aceluiaşi articol se relatează despre concluzia instanţei referitor la admiterea sau respingerea acţiunii. la momentul adoptării Hotărârii Curţii Constituţionale nr. fapt ce contravine Regulamentului cu privire la registrul de stat al transporturilor. pronunţate în ordinea stabilită de art.416 alin. În alte cazuri explicaţiile participanţilor la proces nu pot fi limitate. sunt relevante dispoziţiile art.123 CPC. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.400 alin.(1) CPC (ex.400 alin.(1) lit. precum şi posibilitatea arbitrară a preşedintelui şedinţei de a limita pledoaria .2004. devenite nule. expuse în hotărâre.02.250 CPC.(3) CPC.1999 (pct.a) CPC).122 alin.(1) din Constituţia R.118 alin.. pentru care legea prevede necesitatea existenţei unui înscris). 55 .(5) CPC.(3) şi art.au devenit nule.444 alin. cu toate că elementele probatorii lipsesc sau acestea există. se supune recursului hotărârea suplimentară a judecătoriei sau decizia suplimentară a instanţei de apel. în mod greşit.400 alin. conform art. 27. Astfel. iar pe de altă parte în alin. în mod separat.2004 a fost adoptat un nou conţinut al art. pornind de la pretenţiile şi obiecţiile părţilor şi ale altor participanţi la proces. sau. De asemenea. care prevede ca mijloc de probaţiune unic al dreptului de proprietate asupra autoturismului înmatriculat . conform cărora.. se explică înţelesul lor. rezultante din circumstanţele respective. dar şi în privinţa oricărei părţi a actului judecătoresc de dispoziţie. precum şi de la normele de drept material şi procedural aplicabile în cauză (ex.1047/08.concluziile expertului.M. c) concluziile primei instanţe. reieşind din existenţa unei procuri care mandatează pe pretinsul proprietar de a vinde autoturismul. Se atrage atenţia instanţelor judecătoreşti asupra faptului declarării neconstituţionalităţii dispoziţiilor cuprinse în art. sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii (art. a considerat elementele faptice ca fiind probate.444 alin. prevederile menţionate. dar nu corespund exigenţelor prevăzute de lege conform art. indiferent de faptul dacă aceasta va influenţa în consecinţă soluţia.(1) lit. În acest caz este vizată nerespectarea de către instanţa de fond a obligaţiei prevăzute la art.: instanţa a considerat ca fiind dovedit dreptul de proprietate asupra autoturismului. care constă în determinarea definitivă a elementelor de fapt pentru soluţionarea justă a pricinii.c) CPC).(3).b) CPC).certificatul de înmatriculare). Se explică că cererea de recurs poate fi declarată nu numai în privinţa actului de dispoziţie judecătoresc în întregime. referitor la necesitatea participării la judecarea recursului prin intermediul avocatului sau ai altui reprezentant licenţiat în drept.(1) lit.11.303-XV din 23. Sub acest aspect. limitarea pledoariei la 30 de minute.44). În scopul precizării sensului temeiurilor de casare şi a incidenţei acestora. ce oferă posibilitate preşedintelui şedinţei de judecată de a atenţiona participanţii la proces în cazul în care aceştia.(3) CPC.: nu s-a constatat prezenţa prejudiciului în sumă de 2000 lei. se abat de la expunerea problemelor de drept sau dacă argumentele expuse nu au legătură cu temeiurile invocate în cererea de recurs. după cum urmează: a) nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond (art. în cadrul luărilor de cuvânt. Se are în vedere situaţia în care instanţa inferioară a constatat toate circumstanţele pricinii şi din acestea rezultă o anumită soluţie.241 alin. partea motivată a hotărârii cuprinde circumstanţele pricinii şi probele pe care se întemeiază concluziile instanţei referitor la aceste circumstanţe.2 din 19. însă instanţa. a pronunţat o altă soluţie ce nu corespunde celei adecvate.09.140 alin.

f) a interpretat eronat legea (art. Temeiul este incident inclusiv atunci când: .(5) CPC).(2) lit. încheierea respectivă.Reieşind din sensul acestor enunţuri.400 alin. Se reflectă în situaţia în care instanţa aplică o normă juridică care este străină de situaţia de fapt existentă în cazul dedus judecăţii.102-105 CPC. este imposibilă de aplicat în cazul concret dedus judecăţii. în final.5 alin.400 alin.judecătorul a participat repetat la judecarea aceleiaşi pricini. . aplicând norma respectivă.400 alin. recurată odată cu fondul (art. aspect care este în strânsă legătură cu principiul aplicării legii civile în timp (principiul neretroactivităţii) (de ex.5 alin.(3) lit. Acesta constituie un motiv de casare incident în cazul în care actul normativ aplicabil în litigiul dedus judecăţii nu şi-a găsit aplicarea în cadrul hotărârii. Prin aplicare a analogiei dreptului se înţelege situaţia când legea nu prevede expres reglementarea raportului juridic respectiv.a) CPC).c) CPC cuprinde ambele înţelesuri relevate mai sus. al dreptului la apărare şi al unui proces echitabil. caz în care se va casa. g) a aplicat eronat analogia legii sau analogia dreptului (art. la o ipoteză ce nu intra în aria de ipoteze acoperite de norma respectivă.instanţa care a soluţionat cererea de recuzare a respins-o în mod neîntemeiat.(2) CC). Aplicarea este eronată. h) pricina a fost judecată de un judecător care nu era în drept să participe la examinarea ei (art. noţiunea de "concluzii" de la art. şi ca rezultat participantul la proces a fost privat de dreptul participării la proces.(2) lit. Este suficient ca un singur judecător din cadrul completului să nu fi avut dreptul la participare pentru ca temeiul respectiv să fie aplicabil.d) CPC). La acest temei pot apărea următoarele situaţii: . În cazul în care soluţia este corectă în fond.(2) lit.c) CPC).400 alin. căruia nu i s-a comunicat locul.(1) lit. cu toate că instanţa nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. încălcându-se principiile contradictorialităţii.(3) CC. hotărârea va fi menţinută de instanţa de recurs.b) CPC) .400 alin. iar instanţa.motiv aplicabil în cazul în care instanţa inferioară nu a respectat dispoziţiile art. cu relevarea normei juridice aplicabile. În acelaşi motiv se încadrează cazul în care hotărârea şi-a pierdut fundamentul juridic. însă instanţa greşit a aplicat analogia.400 alin. dacă principiile şi sensul legislaţiei sunt aplicate neadecvat la ipoteza concretă dedusă judecăţii.5 alin.400 alin. alcătuind-o prin analogie.(1) CC). fiindcă nu există similitudini între cele două categorii de raporturi prin esenţa lor (art.a exclus ipoteza concretă din aria de ipoteze pe care le acoperă norma juridică respectivă. deoarece. De fapt. d) instanţa nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată (art.există o reglementare expresă a raportului juridic litigios. . data si ora şedinţei de judecată (art. caz în care analogia este eronat aplicată.(2) lit.prevederea legală.a) CPC). Acest temei devine incident în cazul în care normei juridice aplicabile i s-a atribuit un mai mare grad de abstracţie sau aceasta suscită îndoieli la aplicare. la care s-a raportat instanţa.53 alin. caz în care litigiul se va soluţiona conform principiilor generale şi sensului legislaţiei civile (art. i) pricina a fost judecată în absenta unui participant la proces. e) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată (art.instanţa a aplicat analogia. iar instanţa a aplicat Codul civil nou).: situaţia juridică s-a născut sub imperiul Codului civil vechi. în instanţa de fond sau apel. fără ca instanţa să aplice o altă lege în locul celei incidente. dar nici aplicarea analogiei legii nu este posibilă. a extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers . se constată caracterul extensiv al noţiunii de "concluzii". contrar art. . fapt prin care s-au limitat anumite drepturi civile sau s-a stabilit răspunderea civilă. soluţia sau concluzia pronunţată în dispozitiv depinde de concluziile asupra circumstanţelor din partea motivată. 56 .b) CPC).(3) lit. în recurs.

l) hotărârea nu este semnată de judecător sau este semnată de judecătorul nemenţionat în hotărâre cu excepţia cazurilor prevăzute la art.procesul s-a desfăşurat într-o altă limbă decât cea de stat.: rusa) şi procesul se desfăşoară în limba respectivă. caz în care se va proceda conform prevederilor art. deliberarea şi pronunţarea actelor de dispoziţie ale instanţei de recurs au loc în aceeaşi şedinţă cu judecarea recursului. dar în prezenţa unor motive întemeiate (ex.2008] 29.semnătura judecătorului. precum că acesta nu a fost citat personal. lipseşte de pe hotărâre.este cazul în care prin actul de dispoziţie al instanţei (hotărâre) a fost atinsă esenţa dreptului cel puţin a unei persoane.12 din 09. iar acest fapt nu va constitui motiv de recurs. conform art. indiferent că nu au fost indicate de recurenţi.400 alin.persoanei interesate. se vor lua în considerare explicaţiile pct.400 alin.10 din 22.(2) CPC (art.238 alin. . motivul invocat în casare. va constitui temei al casării.(1) CPC.(3) CPC se iau în considerare întotdeauna şi din oficiu de către instanţa de recurs.417 şi art. contrar dispoziţiilor art. [Pct.185 alin. fără a fi expediată şi participantului. 57 .400 alin.(3) lit.400 alin.400 alin. i) la judecarea pricinii au fost încălcate regulile cu privire la limba procesului (art. m) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată (art. Se referă la lipsa procesului-verbal al şedinţei în care s-a pronunţat hotărârea. acest fapt nu va constitui motiv de casare. Dacă majoritatea participanţilor la proces cunosc o altă limbă decât cea de stat (ex. cu excepţia situaţiei în care judecătorul a fost în imposibilitate de a semna hotărârea.(3) lit. . aceasta nefiind acceptabilă pentru majoritatea participanţilor.1999 "Cu privire la respectarea legislaţiei despre utilizarea limbii în procedura judiciară".242 alin.(3) lit.445 alin.(1) CPC.(3) lit. De regulă. Temeiul enunţat are incidenţă în situaţia încălcării normelor procesuale cu privire la competenţă.Dacă citaţia a fost expediată numai reprezentantului participantului la proces. Temeiul respectiv comportă următoarele situaţii: .d) CPC) .există o semnătură pe hotărâre.c) CPC).(2) lit. iar instanţa nu a emis hotărârea şi în limba de stat.(4) CPC.c) CPC) în raport cu persoana respectivă. la art. k) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces (art.427 şi. .28 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.04. La aprecierea temeiului de casare respectiv. care cuprinde următoarele ipoteze: .: complexitatea cauzei). nu i s-a asigurat prezenţa interpretului pentru exprimarea în judecată.e) CPC). soluţii ce devin irevocabile de la momentul pronunţării lor.procesul s-a desfăşurat într-o altă limbă. dar aceasta nu aparţine judecătorului care a participat la deliberarea hotărârii (judecătorul menţionat în partea introductivă a hotărârii). pe cale incidentală. care nu posedă sau nu vorbeşte limba de stat. instanţa poate pronunţa una dintre soluţiile prevăzute la art.12. în general.236 alin.2 şi 10 din Hotărârea Plenului nr.242 alin. n) hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei generale sau jurisdicţionale. respectiv. deliberarea şi pronunţarea pot fi amânate pe un termen de 10 zile. După examinarea recursului. instanţa neîndeplinind una dintre sarcinile pregătirii pricinii pentru dezbateri (art.f) CPC). stabilite la capitolele III şi IV din Titlul I Temeiurile prevăzute la art.(2) CPC. astfel că la examinarea recursului se va verifica dacă nu este prezent vreunul din temeiurile procedurale de casare.

instanţa de recurs se va pronunţa în partea motivată a deciziei asupra încălcărilor comise de instanţele inferioare şi asupra actelor procedurale care sunt necesare de a fi efectuate la rejudecare. Dacă instanţa de recurs ajunge la concluzia că cel puţin unul dintre temeiurile invocate este întemeiat sau constată. hotărârea se va casa cu rejudecarea şi pronunţarea unei noi hotărâri (ex. Totodată.dacă hotărârea este casată pentru nerespectarea normelor privind competenţa. .aprecierea veridicităţii probelor administrate.eventuala soluţie necesară a fi pronunţată. circumstanţele pricinii fiind corect constatate de instanţele inferioare. această situaţie este echivalentă cu nerezolvarea fondului. deoarece. după casare pricina se va trimite la rejudecare în instanţa de fond din considerentul parcurgerii tuturor gradelor de judecare aferente pricinii respective.Instanţa de recurs este în drept să pronunţe dispozitivul deciziei sau al hotărârii. dacă se referă la toate aspectele de fapt şi de drept. fără a-l pune în discuţia părţilor (în dezbateri). de regulă. . pricina se va trimite la instanţa competentă sau se va reţine pentru rejudecare în cazul în care se constată propria competenţă. în aplicarea eronată a normelor de drept material. . din oficiu. . 32. dacă motivele casării vizează doar unele aspecte de fapt şi/sau de drept ale pricinii sau numai pe una/unele dintre părţi.în cazul în care soluţia din dispozitivul hotărârii este în contradicţie cu faptele corect stabilite în motivarea hotărârii. Se relevă unele ipoteze practice sub aspectul enunţat mai sus: . contradictorialităţii şi dreptului la apărare. Distincţia dintre casarea totală şi parţială prezintă interes pentru determinarea limitelor rejudecării după casare. circumstanţelor. Instanţa care a admis recursul dispune de următoarele împuterniciri. 58 .: din partea motivată rezultă că pretenţia este întemeiată. cererea ei nu a fost soluţionată în fond.casarea cu rejudecare şi pronunţare a unei noi hotărâri va opera atunci. fiind aplicabilă în situaţia utilizării eronate a normelor procedurale. după casare: . În caz de casare a actului de dispoziţie contestat cu recurs.(1) CPC) 30. deşi în instanţa de fond s-au administrat probe.casarea cu trimitere la rejudecare va opera în cazurile în care eroarea nu poate fi remediată de către instanţa de recurs. însă în dispozitiv instanţa s-a oprit la soluţia contrară. ceea ce ar contraveni principiilor echităţii. eroarea constând. când eroarea poate fi corectată de către instanţa de recurs. instanţa de recurs nu va putea insera în decizie anumite sugestii cu privire la: . .când instanţa inferioară a soluţionat pricina fără cercetarea fondului. nefiind necesară verificarea suplimentară a dovezilor. fără a dispune de dreptul de a da indicaţii acestor instanţe.dacă instanţa de fond a soluţionat pricina în baza altui temei juridic decât cel invocat de parte. prezenţa vreunui motiv procedural de casare. va decide admiterea recursului cu casarea totală sau parţială a hotărârii(lor) instanţei(lor) inferioare: . şi are devolutivitate asupra tuturor părţilor. aceasta nu s-a făcut în temeiul invocat de parte.(5) CPC) şi de 15 zile pentru recursurile înaintate în baza secţiunii 1 (similar art.totală. urmând ca redactarea să se efectueze în termen de o lună pentru recursurile înaintate în baza secţiunii a 2-a (art.445 alin. dar în dispozitiv acţiunea este respinsă ca neîntemeiată).parţială. de regulă. impunându-se casarea cu trimitere la rejudecare. în caz contrar fiind pasibilă eludarea cel puţin a unui grad de jurisdicţie pentru verificarea şi elucidarea unor circumstanţe sau pentru anumite persoane. la care se face referire în motivare. şi nefiind necesar de a se reţine şi constata alte circumstanţe.242 alin. 31. inclusiv în privinţa instanţei la care se va trimite pricina pentru rejudecare. care au format obiectul examinării în instanţa de fond. în sensul că din probele administrate rezultă o anumită soluţie. . prin urmare.

chiar dacă ulterior. invocat în condiţiile legii. astfel că.(3) CPC). nu au incidenţă la depunerea cererii de recurs. instanţa de recurs va casa hotărârea cu trimitere la rejudecare în instanţa de fond (prima instanţă). taxa achitată se va calcula în felul următor: 50% din 3% rezultă 1. se înrăutăţeşte situaţia recurentului.404 alin. în original).(1) din Legea taxei de stat. Dacă cuantumul taxei este diferit în raport de subiecţii impunerii (ex. respectiv. După pronunţarea deciziei prin care se soluţionează cererea de recurs. instanţa de recurs va pronunţa o decizie suplimentară sau o încheiere de corectare ori de explicare a deciziei. iar în cazul în care litigiul dedus judecăţii are caracter patrimonial. instanţa de recurs nu este în drept să o anuleze sau să o modifice.85 alin. termenul de prescripţie extinctivă se aplică numai la cererea persoanei în favoarea căreia a curs prescripţia.400 alin. Totodată.k) din Legea sus-menţionată. cu excepţia situaţiilor când recurentul îşi exprimă acordul de voinţă în acest sens şi când hotărârea este atacată şi de alţi participanţi la proces (art. taxa se va încasa raportată la cuantumul 59 .(2) CPC. prevăzute de art.(1) lit.alte aspecte ce ar afecta intima convingere a instanţei la rejudecare (art. în recurs.5% din taxa calculată raportată la suma contestată. [Pct. de 15 salarii minime egale cu 270 lei).: persoana fizică şi persoana juridică. Conform art. acţiunea fiind înaintată de către un subiect. în cazul în care una dintre părţile litigante contestă în cadrul cererii de recurs numai o parte a sumei sau a obiectivului material al litigiului. iar în cazul respingerii acestor cereri.(1) CPC au incidenţă numai în cazurile în care se stabileşte expres scutirea şi pentru contestarea hotărârilor.(1) lit.3 alin. de explicare a hotărârii şi de corectare a greşelilor). 250 şi 251 fiind aplicabile în măsura în care situaţiile.419 CPC). 35. chiar dacă pârâtul care a făcut recurs nu s-a opus la discutarea pretenţiilor majorate. amânarea şi eşalonarea plăţii taxei de stat. conform art.2 alin.12.(4) şi art. Reieşind din prevederile art. dispoziţiile art. În cazul în care instanţa de fond şi de apel nu s-au pronunţat asupra termenului de prescripţie.410 alin. Conform art.3 alin.271 CC.85 alin. de exemplu.(3) CPC. se va anexa dovada achitării taxei de stat aferente (chitanţa sau dispoziţia de plată. . 36.86. achită nu mai puţin de 150 lei şi. explicării hotărârii şi emiterii unei decizii suplimentare. cu excepţia cazurilor în care legea prevede scutirea de la plata taxei de stat. cuantumul va constitui 50% din taxa calculată raportată la suma contestată. Dacă reclamantul este scutit de către judecător numai la depunerea cererii de chemare în judecată. prescripţia poate fi opusă de către persoana îndreptăţită numai în cazul în care instanţa se pronunţă asupra fondului.(4) CPC.(2) CPC şi art. Instanţa de recurs nu poate înrăutăţi situaţia părţii în propria cale de atac. să acorde reclamantului o sumă mai mare prin pronunţarea unei noi hotărâri. 34.400 alin.437 alin.10 din 22. în toate cele trei cazuri se va pronunţa o încheiere.249.. Nu constituie înrăutăţire a situaţiei în propriul recurs cazul în care hotărârea recurată este casată în baza temeiurilor prevăzute la art. conform art. în urma rejudecării cauzei. prevederile referitoare la scutirea. La depunerea cererii de recurs. în recurs acesta va achita 50% din cuantumul pe care acesta l-ar fi achitat dacă nu ar fi fost scutit.2008] 33. cuantumul taxei de stat constituie 50% din taxa ce urmează a fi plătită la depunerea cererii de chemare în judecată sau altei cereri (plângeri). dar contestată în recurs de către alt subiect.a) din Legea taxei de stat. ce constituie temei de înaintare a cererilor respective (de pronunţare a deciziilor suplimentare.32 în redacţia Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.prevalarea unor probe asupra altora. luate în considerare din oficiu de către instanţa de recurs conform art. În cazul admiterii acestor cereri. sunt compatibile cu dispoziţiile legale referitoare la recurs. instanţa de recurs dispune de posibilitatea corectării greşelilor. iar scutirile de la art.

art. taxa de stat nu se plăteşte.10 din 22.85 alin.29 din 26.2000 "Cu privire la practica de examinare a cauzelor civile în ordine de recurs".12. Se explică că.Chişinău.3 60 . Se abrogă Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.(1) lit.37 exclus prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.12. dar nu din suma de 270 lei). mun. 27 martie 2006 nr.37] 37.m) CPC. [Pct. persoana juridică la depunerea recursului va achita 50% din suma de 150 lei. în situaţia în care prin recurs se contestă numai suma taxei de stat.2008.38 devine art.pe care l-ar fi datorat subiectul care a înaintat acţiunea în primă instanţă (raportat la exemplul de mai sus şi presupunând că acţiunea a fost înaintată de către persoana fizică. încasate prin hotărârea primei instanţe sau decizia instanţei de apel. Cererile de recurs împotriva încheierilor sunt scutite de taxa de stat conform art.

12. art. rezultat din acte normative sau contracte. Noile realităţi existenţiale impun o conştientizare a importanţei imperioase. nr.17 CPC. Concomitent. care au ca obiect reglementarea relaţiilor privind accesul la informaţiile oficiale.04.5. au fost depistate anumite erori în aplicarea şi interpretarea actelor normative incidente. în particular. participarea publicului la procesul adoptării deciziilor asigură o mai bună calitate a acestor decizii şi a procesului realizării lor. gestionării banilor publici.c). acordă publicului posibilitatea de a-şi exprima îngrijorarea şi permite organelor statale să ţină cont. la soluţionarea acestor categorii de cauze. datorită depăşirii termenului de furnizare a informaţiei sau furnizării informaţiei neadecvate. drept. în majoritatea cazurilor. în modul cuvenit. de stimulare a formării opiniilor şi participării active a populaţiei la procesul de luare a deciziilor în spirit democratic. în special: confundarea dreptului de acces la informaţiile oficiale cu dreptul de acces la alte categorii de informaţii. calificarea incorectă a subiectelor Legii privind accesul la informaţii.789-XIII din 26.2007 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova.12.10 din 22. pag.1 din 02. 2007.1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi a art. Noile realităţi juridice au oferit dezideratului liberului acces la informaţie protecţie constituţională şi convenţională. lit. Perfecţionarea facilitării accesului la informaţia ecologică şi. constatarea încălcării prevederilor legii enunţate. În scopul eliminării deficienţelor din practica examinării cauzelor privind accesul la informaţiile oficiale şi în baza lit.e) art. a accesului cetăţenilor la informaţia de mediu. Generalizarea practicii aplicării de către instanţele judecătoreşti a dispoziţiilor legale. precum si cel de a acţiona in judecată în vederea apărării acestor drepturi în cazul în care acestea sunt lezate. delimitarea informaţiei oficiale cu accesibilitate limitată de informaţia pasibilă furnizării. o modalitate de control asupra activităţii autorităţilor/instituţiilor publice.2008 Accesul la informaţiile oficiale constituie un drept fundamental al persoanei de a fi informat.10 din 22.4 modificată de: Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la examinarea cauzelor privind accesul la informaţiile oficiale nr.2008] 61 .03. a demonstrat că instanţele judecătoreşti aplică corect legislaţia.2. soluţionarea litigiilor legate de acreditarea mijloacelor de informare în masă etc. în particular. cu dreptul de a participa la procesul adoptării deciziilor în domeniul respectiv.16 din Legea nr. Plenul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova [Preambulul modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. de aceste interese. contribuind la îmbunătăţirea informării publicului privind problemele ecologice.

Dreptul de acces liber la informaţiile oficiale constituie o varietate specifică a dreptului la petiţionare. informaţia ce ţine de mediu nu poate fi supusă niciunei restricţii în furnizare. în măsura în care acestea nu contravin Legii speciale. ce rezultă din stipulaţiile şi spiritul art. mecanism stabilit de acest act normativ internaţional la care R. ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr. expuse în Anexa la prezenta hotărâre.04.7 din lege.1 alin.: nerespectarea termenului de furnizare).346-XIV din 07.17 din Legea contenciosului administrativ.(1) din Lege. Totodată. inclusiv faţă de Legea contenciosului administrativ. Pentru a se determina incidenţa Legii. soluţionarea cazurilor concrete se va efectua prin prisma jurisprudenţei CEDO.982-XIV din 11. Reieşind din caracterul special al Legii privind accesul la informaţie faţă de Legea cu privire la petiţionare.3 din Lege). 3. astfel fiind aplicabil termenul de 15 zile. iar sub aspectul procedural al examinării litigiilor.2008] 2. în privinţa raportului juridic litigios. precum şi ale art.obiectul raportului juridic litigios ţine de furnizarea informaţiei solicitate cu varietăţile aferente (ex. . al Convenţiei privind accesul la informaţie. în privinţa protecţiei accesului la informaţia ecologică. [Pct. Cu titlu de exemplu: termenul de 15 zile de furnizare a informaţiei. deoarece nu face parte din categoria informaţiilor cu accesibilitate limitată stabilite la art. raportul juridic va intra sub incidenţa altei legi. prevăzut de art.1998 de la Aarhus. Concomitent.32 şi 34 din Constituţie.16 din Lege.10 din 22.12.2000.05. justiţie şi participarea publicului la adoptarea deciziilor în domeniul mediului din 25. prevăzut de art. se va verifica existenţa următoarelor elemente: . . prin prisma Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Moldova este Parte contractantă. Dacă nu sunt întrunite elementele enunţate. denumită în continuare "Convenţia". pe lângă faptul că constituie o informaţie oficială susceptibilă furnizării.EXPLICĂ: 1.1 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. se explică că prevederile Legii speciale respective se vor completa. .8 din Legea cu privire la petiţionare şi art. în sensul Legii privind accesul la informaţie.06. denumită în continuare "Legea". în cadrul aplicării.(4) din Legea cu privire la petiţionare. faţă de Legea-cadru naţională.: restituirea cererii 62 .conţinutul acestui raport implică existenţa dreptului solicitantului de acces la informaţia solicitată concretă şi a obligaţiei corelative a furnizorului de informaţie de a elibera informaţia solicitată. Sorgintea constituţională şi convenţională a dezideratului liberului acces la informaţie.10 din Convenţie.1999. Se atenţionează instanţele judecătoreşti asupra necesităţii de aplicare corectă şi unitară a dispoziţiilor Legii privind accesul la informaţie nr.raportul respectiv se încadrează în una din literele art. de dispoziţiile celor două acte legislative enunţate.8 alin. este diferit în raport cu termenul de 30 de zile. iar constatarea acestui fapt atrage consecinţele prevăzute de lege (ex. precum şi a prevederilor altor acte normative tangenţiale cu tematica abordată. De menţionat existenţa unui mecanism supranaţional de soluţionare a diferendelor apărute la interpretarea şi aplicarea Convenţiei citate. Se atenţionează asupra caracterului subsidiar. implică aplicabilitatea prioritară a acestor dispoziţii în cazul în care actele normative interne sunt insuficient de clare sau contravin acestora (art.subiecte ale raportului juridic sunt solicitantul informaţiei şi furnizorul de informaţii. fapt ce rezultă din dispoziţiile art.

În cadrul litigiilor deduse judecăţii.c) din Lege: persoanele respective gestionează servicii publice. Furnizori de informaţii oficiale sunt : a) Parlamentul.c) din Lege. autorizaţii.). Astfel. însă constatarea faptului că informaţia se clasifică ca fiind cu accesibilitate limitată poate servi în calitate de motiv pentru refuzul de a furniza informaţia solicitată. Se atenţionează instanţele judecătoreşti de a nu confunda raporturile ce nu constituie obiect al Legii cu raporturile ce au ca obiect furnizarea informaţiilor cu accesibilitate limitată.5 alin.5 din Lege. c) persoanele fizice şi juridice dispun de legitimare procesuală pasivă dacă sunt de faţă următoarele condiţii. 5.(2) din Lege. dar nu în instanţa de contencios administrativ). CCA. birouri. Preşedintele Republicii Moldova. cu excepţia situaţiei prevăzute la art. nu constituie obiect al Legii activitatea autorităţilor şi instituţiilor publice de a răspunde la petiţii şi audienţe. social-culturale sau altor atribuţii cu caracter necomercial. instituţia privată nu poate fi furnizor de informaţii oficiale. relevate din conţinutul art.(2) art.privind accesul furnizorilor de informaţii la informaţia posedată de alţi furnizori de informaţie. . simpla constatare că raportul nu este reglementat de Lege nu poate fi considerată un motiv de refuz în furnizarea informaţiei.dintre solicitanţi şi furnizori.(2) lit. solicitanţii de informaţii vor avea calitatea de reclamanţi. b) instituţiile publice centrale şi locale.1 alin. a următoarelor categorii de raporturi: . Se conchide excluderea din domeniul de reglementare al Legii. Pentru a dispune de legitimare procesuală pasivă. Consiliul Superior al Magistraturii.: Universitatea de Stat din Moldova). care au alt obiect decât cel al furnizării informaţiilor oficiale. CCCEC etc. autorităţile administraţiei publice locale. în afara informaţiilor oficiale. abilitarea de a gestiona aceste servicii rezidă din lege (ex. reieşind din esenţa prevederilor art. potenţialii solicitanţi şi furnizori de informaţii trebuie să se regăsească într-una din categoriile de subiecte ale Legii. organele centrale de specialitate ale administraţiei publice (ministere. servicii. să fie finanţate de la bugetul de stat.). .a)-d). Banca Naţională a Moldovei. Curtea Constituţională. Pentru a dispune de legitimare procesuală activă sau pasivă. Nu intră sub incidenţa Legii raporturile care au legătură tangenţială cu raporturile enumerate la punctul precedent şi care pot fi regăsite în una din categoriile de raporturi prevăzute la alin.privind accesul solicitanţilor de informaţie la informaţia deţinută de alţi solicitanţi. desfăşurată conform atribuţiilor acestora.(2) lit.(2) lit.privind accesul furnizorilor de informaţie la informaţia deţinută de solicitanţii de informaţie.1 din Lege. Litigiile ce rezidă din raporturile menţionate la alineatul precedent vor fi examinate de către instanţele judecătoreşti în baza actelor normative care le sunt aplicabile (exemplu: cererea titularului de cont către bancă privind furnizarea informaţiei despre contabilitatea operaţiunilor va avea ca suport legal material art.1231 Cod civil). dacă această furnizare este impusă în baza altui raport obligaţional.5 alin. etc. scopul activităţii lor să fie efectuarea atribuţiilor de administrare. Nu prezintă importanţă faptul că instituţia este finanţată de la bugetul de stat în mod integral sau parţial (ex.1 alin. 4. Concomitent. prevăzute de art. dacă aceasta se referă la alte aprobări. . În pofida faptului că nu este stipulată expres în art. organele procuraturii). iar furnizorii de informaţii . Guvernul. în privinţa instituţiei trebuie să existe cumulativ următoarele condiţii: acestea să fie fondate de stat în persoana autorităţilor publice. autoritatea judecătorească (instanţele judecătoreşti.calitatea de pârâţi. agenţii. autorităţile publice autonome (Curtea de Conturi.de chemare în judecată pe motiv că cererea urmează a fi judecată în instanţa de drept comun.: 63 . prestări de servicii şi orice alte solicitări.

pentru că furnizarea informaţiei nu este condiţionată de preexistenta vreunui raport juridic obligaţional. Constituie informaţie documentată informaţia care este fixată pe un anumit purtător informaţional: scris. Reieşind din prevederile art. stabilită de art.10 paragraful 2 din Convenţie. Se atenţionează instanţele judecătoreşti asupra similitudinii noţiunilor de "informaţie oficială" si "informaţie de interes public".6 din Lege. restrângerea dreptului de acces liber la informaţiile oficiale poate avea loc doar dacă sunt întrunite următoarele exigenţe în privinţa acestei restrângeri. De asemenea. dar despre care furnizorul de informaţie are cunoştinţă. Pot constitui exemple de informaţie nedocumentată: uzanţa aplicată în cadrul activităţii furnizorului de informaţii. prin furnizare. sistematizată etc.13-20 din Lege.19 alin.54 din Constituţia R. aceasta figurând în calitate de parte componentă a eventualului raport litigios.notarii) sau din contractul încheiat cu autoritatea sau instituţia publică (ex.(2) din Lege). prevăzute la art. selectează. indiferent de provenienţa informaţiei. În unele cazuri. electronic etc. cazul de Haes şi Gijsels împotriva Belgiei). Este susceptibilă de a fi furnizată orice informaţie oficială aflată în posesia şi la dispoziţia furnizorului de informaţii. Spre exemplu: art.1) din Lege. nu poate constitui motiv de refuz de a furniza informaţia faptul că. Restrângerea inserată în cadrul altor categorii de acte juridice 64 . legislaţia concretizează aceste servicii. ambele noţiuni având semnificaţia prevăzută la art. Spre exemplu: hotărârea judecătorească este o informaţie documentată. Este inadmisibil refuzul de a furniza informaţia pe motiv că aceasta. Moldova. Informaţia susceptibilă de a fi furnizată poate fi: documentată sau nedocumentată. păstrează şi/sau dispune de informaţii oficiale. colaborate cu prevederile art. dispoziţia căreia trebuie să fie accesibilă şi clară. cu excepţia cazului când informaţia este clasificată ca fiind cu acces limitat. cu distincţia că furnizorii nu vor fi obligaţi să prezinte probe ale inexistenţei informaţiilor nedocumentate (art.6 alin.73 din Legea privind administraţia publică locală prevede serviciile publice de nivel raional. Limitarea accesului la informaţiile oficiale constituie o derogare cu totul excepţională de la principiul liberului acces la categoria respectivă de informaţii. Calificarea serviciului prestat de persoanele fizice sau juridice ca fiind public se va efectua conform părţii a doua a definiţiei legale. Pentru consecvenţa. 7. posedă. Constituie informaţie nedocumentată informaţia nefixată pe un suport informaţional. inclusiv de informaţii cu caracter personal. se recomandă aprecierea informaţiei sub aspectul "oficialităţii" ei în conformitate cu art."activitatea de interes public autorizată de o autoritate a administraţiei publice". dispoziţiile nescrise ale administraţiei furnizorului cu privire la soluţionarea unor probleme incidente sferei de activitate a acestuia.: cazul Sârbu împotriva R. denumită regula "triplului test": a) limitarea este prevăzută de lege. emisă.: Compania "Union Fenosa"). prelucrată. Moldova şi art. iar redactarea acesteia să nu permită interpretare extensivă. Nu poate fi refuzată cererea de furnizare a informaţiei pe motiv că aceasta este nedocumentată. Orice restrângere poate fi impusă doar printr-o lege organică. Nu prezintă importanţă faptul dacă solicitantul informaţiei a apelat sau nu anterior la serviciile persoanelor fizice sau juridice.7 din Lege. Informaţia nedocumentată este pasibilă de a fi furnizată în ordinea generală. în cadrul exercitării acestei abilitări. s-ar aduce atingere intereselor subiectului de drept de la care provine informaţia.2 din Legea contenciosului administrativ . selectată. exigenţe care s-au cristalizat şi constituit într-o constantă cu reflectare juridică internă şi internaţională. cu toate că se află în posesia şi dispoziţia furnizorului. de către alt subiect de drept. adică este posesor al acesteia. persoana fizică sau juridică culege. 8. 6. Acest fapt rezultă atât din interpretarea sistematică a Legii. a fost elaborată. 9. indicaţiile verbale ale conducătorului furnizorului de informaţii date unui angajat etc. cât şi din jurisprudenţa CEDO (ex.

dar nu întregul document. pentru atingerea scopului protejării interesului legitim. contravin principiului supremaţiei dreptului. dar şi prin prisma cererii furnizorului de informaţii de constatare a nelegalităţii obligării sale. furnizorul va fi obligat de a elibera informaţia. Reieşind din prevederile art. Moldova. instanţa de judecată va hotărî admiterea cererii solicitantului. c) să fie necesară într-o societate democratică.05. reieşind din raţionamentul Curţii Europene a Drepturilor Omului (cazul Sunday Times împotriva Regatului Unit al Marii Britanii). cu toate că sunt prevăzute de legea internă. care. să îşi corecteze conduita (cazul Amann împotriva Elveţiei). care la nevoie poate apela la consultanţă specializată. balanţa proporţionalităţii a fost apreciată nu numai prin prisma cererii solicitantului de a se constata îngrădirea accesului la informaţie. De asemenea. În jurisprudenţa CEDO. se încadrează în categoriile de informaţii pasibile de a li se limita accesul şi protejează un interes legitim. protecţia securităţii naţionale.(4) art. de a furniza informaţia. în aşa fel încât să permită oricărei persoane. pe motiv că nu a fost dovedit elementul "necesar într-o societate democratică". Concluzia expusă constituie excepţia în materie. CEDO a considerat că anumite dispoziţii din legea internă a statului pârât nu îndeplinesc cerinţele unei "legi" prin faptul că le lipseşte caracterul previzibil (cazul Rotaru împotriva României. la pct. pronunţată în cazul menţionat mai sus. La aprecierea circumstanţelor concrete ale cauzei civile deduse judecăţii. care trebuie să fie compatibilă cu principiul supremaţiei dreptului. de către instanţa naţională. aceasta trebuie să fie indispensabilă şi convingătoare.05. Altfel spus. mai puţin restrictive.7 alin.55 din Hotărârea CEDO din 04. Curtea a reamintit că o normă este redactată cu o suficientă previzibilitate numai atunci. astfel că. a ordinii publice. respectiv. Concomitent.(3) din Lege. furnizorul va proceda conform art.2000). în acelaşi context. Spre exemplu.(4) din Lege.se va considera contrară Constituţiei R. 65 . 10. se vor aplica stipulaţiile Convenţiei. sunt inscripţionate ca fiind "cu acces limitat". Spre exemplu: dacă restricţia este prevăzută de lege. dar şi la calitatea acesteia. iar scopul urmărit să devanseze atingerea care se aduce dreptului de acces liber la informaţia oficială (testul proporţionalităţii). instanţele judecătoreşti. principiu menţionat expres în preambulul Convenţiei. În situaţia în care unele părţi ale documentului solicitat. însă se dovedeşte că există posibilitatea adoptării altor măsuri. în cazul unor restrângeri arbitrare. Dacă furnizorul nu justifică toate elementele sau instanţa de judecată consideră că argumentele invocate sunt neconvingătoare ori impertinente. Interesul legitim se relevă din scopul restricţiei (art.7 alin.7 din Lege. care constă în respectarea drepturilor şi reputaţiei altei persoane. prin prisma regulii "triplului test". întotdeauna când se pretinde că informaţia este cu accesibilitate limitată. Pentru a fi considerată necesară într-o societate democratică. s-a subliniat că expresia "prevăzut de lege" nu se referă numai la prevederile legii naţionale. furnizorul de informaţii va trebui să probeze în instanţa de judecată întrunirea elementelor enunţate la punctul precedent în privinţa restricţiei aplicate. eliberând din document numai informaţia. balanţa proporţionalităţii înclină în favoarea limitării dreptului vizat. 11. b) protejează un interes legitim. soluţionat prin Hotărârea CEDO din 04. a ocrotirii sănătăţii şi moralei societăţii. când aceasta are un caracter precis. vor constata dacă sunt îndeplinite cele trei exigenţe enumerate şi vor pronunţa o soluţie favorabilă limitării dreptului de acces la informaţie numai în cazul în care interesul public de limitare depăşeşte necesitatea socială de a se oferi informaţia solicitată. se subliniază că orice limitare de acces la informaţiile oficiale este relativă şi orice limitare invocată se va aprecia prin prisma alin. furnizarea căreia nu este restricţionată. cu obligarea furnizorului de a elibera informaţia. instanţa va aprecia circumstanţele concrete şi se va expune argumentat prin prisma textului de lege enunţat. iar în privinţa celei calificate "cu acces limitat" va refuza accesul.(1) din Lege). cu motivaţia că restricţia este proporţională cu scopul legitim urmărit (cazul Goodwin împotriva Regatului Unit).2000.7 alin.

audiovizuală etc.8 alin.8 din Lege şi prin prisma art. În caz de litigiu. patronimic). important fiind faptul publicării acesteia conform legislaţiei (spre exemplu: informaţia a fost publicată într-un ziar raional). în cazul în care solicitantul nu a cerut eliberarea întregului document. comercializării sau împrumutului public.. Consimţământul trebuie să fie clar. Întrunirea criteriilor enunţate califică informaţia ca fiind "informaţie confidenţială despre persoane". prin publicaţie se înţelege orice tip de purtător de informaţie textuală. informaţia generală conţinută în document şi-a pierdut sensul.1994 cu privire la biblioteci. 66 . ce conţine informaţie cu acces limitat.1 din Legea nr. 12. este exclusă din acest criteriu informaţia despre activitatea publică a persoanelor fizice. în integritatea sa. inclusiv în privinţa volumului acesteia. prenume. Pentru ca informaţia să fie considerată cu caracter personal. precum şi de către persoanele fizice şi juridice ce prestează servicii publice. dar numai a unei părţi a acestuia. reprodus în vederea difuzării. dar nu şi persoanelor juridice. Dreptul la viaţă privată aparţine numai persoanelor fizice.persoana privată să fie identificată sau identificabilă. Furnizorul de informaţii.informaţia să se refere la o persoană privată. a fost pusă la dispoziţia publicului anterior datei solicitării. Informaţiile care deghizează sau favorizează încălcarea legislaţiei de către autorităţile şi instituţiile publice. refuz susceptibil de a fi contestat în instanţa de judecată. nu pot fi categorisite ca informaţii cu accesibilitate limitată. Informaţia ce se referă strict la datele de identificare ale persoanei nu constituie informaţie confidenţială.Fam. adică de a nu le divulga. pe motiv că. .informaţia solicitată. reieşind din raţionamentul CEDO. dispune de dreptul de a furniza această informaţie către o altă persoană decât cea la care se referă numai în două cazuri expres şi limitativ prevăzute de art. sarcina probaţiunii existenţei consimţământului persoanei vizate pentru eliberarea informaţiei incumbă furnizorului care a eliberat informaţia.persoana la care se referă informaţia consimte divulgarea acesteia.) 14. conform art. Nu prezintă importanţă juridică mijlocul de informare în care a fost anterior publicată informaţia. .286/16. în privinţa cărora accesul nu este limitat. unde regăsim esenţa intrinsecă a noţiunii "publicare". care oferă datelor de identificare un caracter confidenţial (spre exemplu: secretul referitor la datele de identificare ale adoptatorilor.11. fapt ce îi obligă pe posesorii acestor informaţii de a le proteja. 13. . prin care se înţelege că divulgarea informaţiei deţinută de posesor ar fi în măsură să aducă atingere vieţii particulare şi de familie a persoanei fizice vizate. Se consideră identificabilă persoana în privinţa căreia există suficiente indicii pentru a fi identificată. fiind pasibilă de a fi divulgată. este necesară existenţa următoarelor condiţii: . persoanele "publice" trebuie să accepte ingerinţe în viaţa lor privată în mai mare măsură decât persoanele obişnuite. furnizorul va refuza remiterea informaţiei. activitate care nu se încadrează în noţiunea de "viaţă privată" (ex. Conform art. Se consideră că persoana este identificabilă atunci când se cunosc datele de identificare ale acesteia (nume. dacă încălcările se referă la serviciile respective.(7) din Lege: .8 şi 10 din Convenţie. Totodată.dezvăluirea informaţiei să constituie o violare a intimităţii persoanei. care posedă informaţia personală. neechivoc şi exprimat anume în privinţa informaţiei solicitate.: activitatea funcţionarului public). în urma excluderii din document a informaţiei cu acces limitat. acestea fiind informaţii oficiale de interes public.Furnizorul nu va fi degrevat de obligaţia furnizării părţilor din document. Însă. Concomitent.134 C. Această informaţie nu ţine exclusiv de identificare în cazul în care este însoţită de alte împrejurări. Litigiile privind accesul la informaţia cu caracter personal se vor soluţiona cu aplicarea prevederilor art.

Informaţiile despre viaţa privată a persoanelor publice şi a persoanelor care exercită funcţii publice pot fi dezvăluite dacă acestea constituie un subiect de interes public. 15. educaţiei şi antecedentelor sale. Acest drept include posibilităţile stabilite de art. iar această preeminenţă este controlată de un organ independent (cazul Leander împotriva Suediei). poate fi limitat în cazul în care interesul general este preeminent faţă de interesul personal de accesare a informaţiei. în cazul în care funcţionarul nu consimte divulgarea acestor informaţii. declaraţiile privind veniturile şi bunurile deţinute în proprietate privată (art.1264/2002). altele decât cele ce se referă la datele de identificare. accesul la această informaţie poate fi permis doar prin hotărâre judecătorească. nu poate fi limitat de către posesorul informaţiei. în urma constatării preponderenţei interesului public faţă de necesitatea nedivulgării informaţiei cu caracter personal.(5) din Lege. o categorie aparte de informaţii care nu se referă direct la capacitatea propriu-zisă a persoanei de a exercita o funcţie publică. al persoanei la care se referă informaţia. Curtea Europeană a relevat că. prin prisma "testului proporţionalităţii". în care se conţineau precizări în privinţa copilăriei. accesul la aceste informaţii. informaţiile ce relevă conflictele de interese etc. poate fi informaţia despre antecedentele penale. Dacă persoana la care se referă informaţia cu caracter personal nu consimte divulgarea informaţiei. securitatea publică şi protecţia mediului înconjurător. calificări.S. împotriva Suediei. deoarece altă sursă de informaţie în privinţa trecutului şi a formării sale nu exista (cazul Gaskin împotriva Regatului Unit).8 alin. în primul rând. serviciu militar. Astfel. prin hotărâre. sancţiuni disciplinare etc. Informaţiile cu caracter personal ale unui funcţionar public. Dreptul de acces la informaţia cu caracter personal despre sine. ca fiind o încălcare a art.13 din Legea nr. în acelaşi context. furnizorii de informaţii nu dispun de dreptul de a elibera informaţia cu caracter personal. Spre exemplu: în cazul M. în caz contrar. Spre exemplu: CEDO a considerat limitarea accesului reclamantului la dosarul său. totuşi. trebuie să se ţină cont de faptul că persoanele publice şi persoanele care exercită funcţii publice au dreptul la respectul vieţii lor private şi de familie. instanţa de judecată va permite. ci se referă la moralitatea persoanei vizate. conform art. diplome.8 din Convenţie.8 alin. grade ştiinţifice. 17. 16. pot deveni informaţii de interes public în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a funcţiei publice de către funcţionarul respectiv. conform art. se va analiza balanţa dintre prejudiciul adus persoanei prin divulgare şi interesul public pentru informaţia respectivă.Dacă informaţia a fost inclusă pe un purtător de informaţie care nu este destinat difuzării sau comercializării. Instanţa de judecată va admite cererea de furnizare numai dacă va stabili că divulgarea este în interes public. acţiunea de furnizare a informaţiei va fi admisă. legat direct de modul în care ei şi-au exercitat sau îşi exercită atribuţiile. experienţă de muncă. Oricărei persoane îi este asigurat dreptul de acces la informaţia cu caracter personal despre sine. De asemenea. de regulă.(8) din Lege. În alte cazuri. Totodată. informaţia nu se va considera publicată. Explicaţiile enunţate se referă. titluri. CEDO a considerat proporţională măsura transmiterii detaliilor cu privire la starea sănătăţii reclamantei de către Serviciile 67 . reieşind din sensul textului de lege enunţat. accesul la informaţia despre sine. Dacă interesul public devansează prejudiciul adus persoanei. adică se referă la ocrotirea sănătăţii populaţiei. din punctul de vedere al opiniei publice. cu excepţia situaţiei în care există o hotărâre judecătorească definitivă în acest sens. Răspândirea acestor informaţii nu trebuie să aducă prejudicii inutile terţilor. În acest context.8 alin. care sunt modalităţi de realizare a acestui drept.(8) din Lege. la informaţiile cu privire la studii. soluţia fiind respingerea acţiunii.

sub aspect juridic. motivat pe faptul că solicitantului nu i s-au afectat drepturile prin activitatea acestui judecător.: "pentru prezentare la locul de muncă" etc. prevăzute de art. constituie particularităţi sau mijloace de îndeplinire a obligaţiei generale de furnizare a informaţiei oficiale. Ar putea să constituie un motiv de refuz în acreditare sau de retragere a acreditării cazul în care jurnalistului i se impută fapte care împiedică desfăşurarea normală a activităţii autorităţii publice şi care nu au legătură cu opiniile exprimate în presă de respectivul jurnalist. deoarece acreditarea reprezintă o formă de fluidizare şi de intermediere.1997. este inoportună. în cazul în care solicitantul cere informaţia în numele său. Refuzul sau retragerea acreditării jurnalistului nu privează mijlocul de informare în masă de dreptul de a obţine acreditarea pentru un alt jurnalist. Solicitantul nu este obligat să dea explicaţii referitor la scopul utilizării ulterioare a informaţiei. Solicitantul este degrevat de obligaţia de a-şi justifica interesul pentru care solicită informaţia (spre exemplu: este nefondat refuzul instanţei de judecată.1.21 din Legea presei. cât şi în numele său.(1) din Lege). în mod similar. Asigurarea accesului la informaţiile oficiale de către furnizorii de informaţii se efectuează din oficiu (informarea activă) sau la cerere (informarea pasivă). se conchide că furnizorii au obligaţia de a furniza informaţia oficială mijloacelor de informare în masă şi reprezentanţilor acestora fără discriminări.10 din Lege. Litigiile referitoare la acreditarea reprezentanţilor mass-media. inclusiv informaţia oficială cu accesibilitate limitată.10 alin. Prin urmare. iar absenţa fizică a acestei persoane (ex.1994. având ca suport material art. Dreptului persoanelor de a solicita informaţia oficială îi corespunde obligaţia corelativă a furnizorului de a-i remite informaţia solicitată. coroborate cu dispoziţiile enunţate în Lege. principii inserate în art. solicitantul nu are interes în eliberarea acestei informaţii).10 alin. 3 şi 23 din Legea presei nr. Obligaţiile furnizorului. aceasta fiind relevantă.(6) din Lege. în sensul art. din oficiu sau la cerere. respectiv.). Reieşind din acest fapt. Prin "justificare a interesului" se înţelege explicarea şi dovada scopului pentru care se cere informaţia. 19. în scopul informării cetăţenilor şi a mijloacelor de informare în masă.02. soluţionat prin Hotărârea CEDO din 25. în calitate de furnizor de informaţie. iar furnizorul nu este în drept să ceară asemenea explicaţii.10. împotriva Finlandei. de a elibera informaţia referitoare la activitatea unui judecător. Reieşind din principiile egalităţii în drepturi a jurnaliştilor. în documentele ce conţin informaţia solicitată. al libertăţii presei şi al prezentării operative a informaţiei oficiale către jurnalişti. 20. Furnizorul este obligat să desemneze o persoană responsabilă de furnizarea informaţiei. este inoportună indicarea scopului pentru care este eliberată (ex. Refuzul de acreditare sau retragerea acreditării unui jurnalist constituie o posibilitate a furnizorilor cu totul excepţională.11 din Lege. se deduce că solicitantul poate cere informaţia atât pentru sine.243 din 26. s-a hotărât în cazul Z. Astfel. numai în cazul în care se referă la informaţia cu caracter personal. verificarea de către furnizor a împuternicirilor.: se află în concediu medical) nu justifică un eventual refuz de a furniza informaţia. împuternicit conform legislaţiei (art. dar pentru o altă persoană. Solicitantul informaţiei îşi poate exercita dreptul de acces la informaţie personal sau prin reprezentant. dar pentru o altă persoană. 68 . 18. 21. Este pasibilă de solicitare orice informaţie. vor fi examinate şi prin prisma art.medicale către Casa securităţii sociale. deoarece detaliile respective erau pertinente pentru soluţionarea unei cereri de alocaţie a reclamantei depuse la Casa securităţii sociale. deşi nu cad sub incidenţa Legii privind accesul la informaţie în mod direct.

fiind inadmisibil un răspuns evaziv.12 alin. ambele modalităţi de informare fiind susceptibile de a provoca depunerea de acţiuni în instanţa de contencios administrativ competentă. 25.Pentru activitatea de înfăptuire a justiţiei de către instanţele judecătoreşti. imprimările sonore etc. în cazul în care furnizorul este în imposibilitate obiectivă de a oferi informaţia în modul solicitat. va fi admisibil orice mijloc legal de probă. Insuficienţa şi neconcludenţa detaliilor indicate în cerere nu poate constitui un motiv de refuz în înregistrarea cererii. Pentru probarea refuzului neîntemeiat de înregistrare a cererii. Solicitantul de informaţii va oferi.(2) lit. Cererea scrisă de furnizare a informaţiei oficiale urmează să conţină modalitatea de furnizare a informaţiei. În cele două situaţii. Astfel. funcţionarul va explica solicitantului cauza refuzului. după caz. Această obligaţie nu include necesitatea specificării titlului şi/sau numărului de identificare al documentului.(1) din Lege. 24.12 alin. adică informaţia a fost deja publicată. informaţia solicitată. cu excepţia situaţiilor în care: . Se va considera ilegal refuzul de a furniza informaţia pe motiv că aceasta este disponibilă în mod public. în dependenţă de existenţa sau inexistenţa unei dovezi scriptice de depunere a cererii respective. el este în drept să o furnizeze 69 .informaţia este indisponibilă momentan. Reprezentantul abilitat al furnizorului de informaţii nu este în drept de a refuza înregistrarea cererii verbale. dar nu concretizat. Suficienţa şi concludenta detaliilor oferite de către solicitant trebuie să permită furnizorului informaţiei posibilitatea de a identifica ca acţionând cu diligentă. în care este inserată informaţia respectivă. inclusiv proba cu martori. după efectuarea unor investigaţii suplimentare.nu este posibil un răspuns pozitiv privind furnizarea informaţiei. În sensul art. incomplet sau numai diriguitor. detalii suficiente şi concludente pentru identificarea informaţiei solicitate. solicitarea informaţiei prin fax. se conchide faptul că furnizorul nu este limitat. Informaţia oficială poate fi solicitată prin două modalităţi."modalitatea acceptabilă de primire a informaţiei solicitate". de modalitatea aleasă de solicitant. astfel că cererea nu poate fi satisfăcută imediat. prezintă importanţă atât informarea activă. . concomitent cu refuzul de înregistrare a cererii. Reieşind din sintagma prevăzută de art. solicitare scrisă sau verbală. la alegerea solicitantului: cererea scrisă sau cererea verbală. în cadrul cererii scrise. conform art. în mod absolut. Se subliniază că răspunsul trebuie să fie concret şi să se refere nemijlocit la obiectul cererii. dar poate constitui un temei de refuz în furnizarea informaţiei. iar Primăria răspunde că salariul primarului se calculează conform Legii despre salarizarea angajaţilor din sectorul bugetar).b) din Lege . în baza cărora solicitantul ar putea să apropie informaţia respectivă ulterior.12 din Lege. deoarece informaţia este nedeterminabilă. reieşind din elementele faptice necesare de dovedit. 23. cât şi informarea pasivă.13 din Lege. precum şi posibilitatea depunerii unei cereri scrise (art. 22. e-mail şi alte mijloace similare se va considera.12 alin. întinderea şi calitatea cerută (caz concretizat: se solicită informaţia despre salariul primit de către primarul unei localităţi. aleasă de către solicitant. Spre exemplu: dreptul de acces la informaţiile oficiale se va considera lezat dacă furnizorul indică în răspunsul oferit solicitantului doar anumite repere. telefon. care trebuie să se încadreze în una din cele prevăzute de art. în pofida faptului că furnizorul posedă informaţia solicitată în forma.(4) din Lege). este ilegal refuzul de înregistrare a cererii sau de furnizare a informaţiei după înregistrarea cererii motivat pe neindicarea în cerere a elementelor menţionate.

2001 cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi la statutul juridic al organizaţiilor lor. aceasta va putea fi elaborată şi furnizată numai în baza unei obligaţii contractuale.(2) din Lege. .20 alin. iar refuzul furnizării informaţiei pentru neplata cheltuielilor suscitate de eventuala furnizare în modalitatea aleasă se va considera legal. având posibilitatea de a propune încheierea unui contract.într-o altă modalitate posibilă obiectiv. iar instanţa. Dacă solicitantul a indicat în cerere o anumită adresă. va fi comunicată solicitantului într-un mod ce ar garanta recepţionarea şi conştientizarea acesteia (art. este posibilă obiectiv. astfel că. solicitarea va fi analizată ca o nouă cerere de furnizare a informaţiei. refuzul de a elibera o copie a traducerii autentificate se va considera ilegal. Dacă informaţia a fost elaborată în limba de stat. 29. Recepţionarea este un element care.09. însă furnizorul nu dispune de mijloacele tehnice necesare. în termenele stabilite de Lege. un text nou.când furnizarea este precedată de o cercetare bazată pe trecerea de la particular la general. Indiferent de modalitatea ei. baza executării obligaţiei de furnizare fiind numai acordul de voinţă. 27. atunci furnizorul va putea expedia informaţia prin scrisoare poştală. cu excepţia cazului în care instanţa de judecată va aprecia că. de sinteză sau inedit. în modalitatea selectată de solicitant. în cazul în care a ales modalitatea expedierii prin poştă. Astfel.7 din Legea nr. adică numai în urma încheierii unui contract între solicitant şi furnizor. Dacă. în rezultatul informaţiilor primite.când informaţia posedată este prelucrată în aşa mod. conform art. fapt din care rezultă necesitatea indicării în cadrul cererii a domiciliului sau adresei la care solicitantul doreşte să-i fie furnizată informaţia. Orice decizie a furnizorului de informaţii.inedită .când furnizarea este precedată de o investigaţie care se bazează pe studiul sistematic al unor elemente.de sinteză .(3) din Lege. 28. dar implică cheltuieli pentru care sunt stabilite plăţi. conform art. În cazul în care nu există un contract încheiat între părţi în situaţia prevăzută la alineatul precedent.analitică . 26. solicitantul cere noi informaţii aflate în posesia furnizorului. la manifestarea voinţei de contractare din partea solicitantului. solicitantul cere copii de pe toată arhiva instituţiei. va obliga furnizorul să-i elibereze informaţia persoanei respective în limba solicitată. explicând solicitantului faptul că informaţia are caracter analitic. . care rezultă din soluţionarea cererii de acces la informaţiile oficiale. Acesta nu este un contract de adeziune. Dacă informaţia solicitată se caracterizează prin una din particularităţile menţionate. care să reflecte finalitatea asigurării dreptului de acces la informaţia respectivă (spre exemplu: solicitantul cere expedierea informaţiei prin poşta electronică. furnizorul va explica necesitatea achitării acestei sume. furnizarea informaţiei se va efectua în modalitatea solicitată numai după achitarea plăţii respective. Acest răspuns nu va putea fi calificat ca refuz ilegal de furnizare a informaţiei. în mod sistematic şi indirect. furnizorul nu va fi obligat să încheie contractul. încât se elaborează o lucrare. rezultat în urma negocierii dintre părţi.20 din Lege. furnizarea informaţiei se efectuează în baza obligaţiei legale a furnizorului. furnizorul va elibera un răspuns la cererea de furnizare a informaţiei. iar furnizorul oferă posibilitatea consultării arhivei la sediul instituţiei). informaţia solicitată nu comportă niciunul din cele trei aspecte enunţate. completează art.15 alin.382/04.12 alin.(3) din Lege). plăţile fiind stabilite conform art. care nu a mai fost publicat sau cunoscut anterior. cu excepţia situaţiei în care informaţia solicitată are una din următoarele caracteristici: . iar 70 . Dacă furnizarea informaţiei. indiferent de faptul dacă necesitatea cunoaşterii informaţiei respective a existat înainte de primirea informaţiei precedente sau a apărut după aceasta.

în prezenţa cărora termenul poate fi prelungit în modul stabilit cu 5 zile lucrătoare. Conform art. dar într-un mod neadecvat. care nu asigură finalitatea exercitării dreptului de acces la informaţie. data recepţionării informaţiei de către solicitant fiind insignifiantă. 30.alte situaţii. esenţă disponibilă şi care se află în posesia furnizorului. aceasta fiind inadmisibilă în privinţa unei alte persoane fizice sau juridice care nu deţine statutul de furnizor de informaţii. Dacă solicitantul nu este de acord cu readresarea. cu excepţia cazului în care se face proba contrară. conform modalităţii alese. cu privire la readresarea acesteia. Din natura juridică a termenelor de furnizare a informaţiei şi din principiul continuităţii serviciilor publice. Se va considera furnizare necorespunzătoare a informaţiei cazul în care dreptul de liber acces la informaţie este lezat total sau parţial. Aceasta se va efectua cu respectarea următoarelor condiţii: . Claritatea şi accesibilitatea informaţiei oferite se va aprecia de către instanţa de judecată de la caz la caz. astfel că data primirii va fi data înregistrării. furnizorul este obligat să răspundă prin aceea că nu este posesor al informaţiei solicitate. 31. . în cazul în care acesta nu conţine esenţa informaţiei solicitate. în momentul în care aceasta va fi disponibilă.(2) din Lege. prin următoarele modalităţi: . în decurs de 3 zile lucrătoare de la momentul primirii cererii. cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. accesul mass-media la informaţiile oficiale trebuie să fie operativ. . faptul contrar constituind o încălcare a dreptului de acces la informaţie.3 din Legea presei.furnizarea unei alte informaţii decât cea solicitată. termenul maxim de furnizare a informaţiei este de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii. de regulă. Încălcarea termenelor sau nerespectarea procedurii de prelungire a termenului constituie o atingere a dreptului de acces la informaţiile oficiale. 32.readresarea se face numai cu acordul solicitantului de informaţii. Conştientizarea constă în înţelegerea de către solicitant a conţinutului răspunsului oferit de către furnizor.furnizorul a expediat răspunsul la altă adresă. informaţia va fi furnizată. rezultă că vor fi inadmisibile în proces probele ce dovedesc indisponibilitatea anumitor persoane angajate ale furnizorilor de informaţii în perioada vizată. Prezintă importanţă juridică data înregistrării cererii şi data înregistrării răspunsului la cerere. se va considera că dreptul de acces la informaţie a fost încălcat. Se subliniază necesitatea de a nu confunda termenele de furnizare a informaţiei cu termenele stabilite de art. pe care s-ar sprijini pârâţii (furnizorii) pentru motivarea temeiniciei omiterii termenului de furnizare a informaţiei.furnizarea numai a unei părţi din informaţia solicitată.readresarea se face doar către un alt furnizor de informaţii. . adică atunci când informaţia se va afla în posesia furnizorului şi va fi susceptibilă de a fi remisă solicitantului.eliberarea unui extras dintr-un document.informarea obligatorie a solicitantului de informaţie. . . Indiferent de dificultăţile întâmpinate la furnizarea informaţiei solicitate. 71 . se va ţine cont de mărimea perioadei de încălcare a termenului legal. astfel că acesta trebuie să fie prezentat într-o formă cât mai clară şi accesibilă. Funcţionarii responsabili sunt obligaţi să înregistreze cererile în aceeaşi zi cu primirea.8 din Legea cu privire la petiţionare. Readresarea cererilor de solicitare a informaţiei oficiale se operează numai în privinţa celor întocmite în formă scrisă.16 alin. în care informaţia este furnizată.16 alin. Concomitent. la individualizarea răspunderii civile a furnizorului pentru lezarea dreptului de acces la informaţie. Conform art.(1) din Lege.

furnizorul a oferit recent informaţia solicitată aceluiaşi solicitant. 72 . 35. b) informaţia solicitată este deţinută. prin sine. Dacă mărimile plăţilor stabilite de organele reprezentative depăşesc mărimile cheltuielilor suportate de furnizor pentru eliberarea informaţiei. cererea fiind adresată numai direct în instanţa de judecată.alte cazuri. acţiunile vizate se vor denumi "acţiuni cu privire la contestarea actului de furnizare sau nefurnizare a informaţiei oficiale". legea instituind proceduri alternative de soluţionare a lor. conform art. . se va considera încălcare a dreptului de liber acces la informaţia oficială. iar solicitantul se adresează cu aceeaşi cerere.(3) din Lege. Condiţionarea furnizării informaţiei solicitate. este pasibil de a fi anulat pe calea excepţiei de ilegalitate.22 alin.informaţia este cu accesibilitate limitată. într-una din formele prevăzute de art.readresarea se face numai în două cazuri exhaustiv prevăzute de art. concomitent. actul normativ. de către furnizor. dispune de dreptul de a ataca acţiunile furnizorului. cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. Refuzul de acces la informaţie trebuie să întrunească condiţiile de formă şi conţinut prevăzute la art. .8 alin.21 alin. în prezenţa căreia este imposibilă procedura extrajudiciară. când se poate presupune în mod rezonabil că recunoaşterea existenţei sau inexistenţei acestor informaţii. care ar satisface mai deplin interesul faţă de informaţie al solicitantului. iar interesul public nu depăşeşte interesul legitim protejat. 33.(7) din Lege. Deoarece există o multitudine de denumiri date acţiunilor ce rezidă din aplicarea Legii. însă într-o altă formă.există o hotărâre judecătorească definitivă de respingere a cererii de acces la informaţie. Refuzul de a furniza informaţia deţinută este justificat în următoarele cazuri: . De asemenea. . 36.170 alin. poate constitui o dezvăluire periculoasă pentru interesele legitim protejate.9 CC..(1) din Lege. informaţia este pusă la dispoziţie fără plată. în scopul asigurării consecvenţei şi unicităţii acestora. potrivit art. cât şi direct în instanţa de judecată. fără a se indica faptul dacă furnizorul deţine sau nu informaţia cu accesibilitate limitată. Este inadmisibilă invocarea altor motive pentru readresare. atât pe cale extrajudiciară. Astfel.13 din Legea contenciosului administrativ. prin achitarea unor plăţi în mărimi mai mari decât cele stabilite de organele reprezentative sau prin achitarea unor sume în cazurile în care. cu consecinţele legal stabilite. în care se dovedeşte reaua-credinţă a solicitantului în sensul art. în privinţa aceleiaşi informaţii. 34. Excepţie constituie situaţia prevăzută la art. expedierea acestora solicitantului şi/sau pentru traducerea informaţiei ce se conţine în document la cererea solicitantului.17 din Lege: a) informaţia solicitată nu se află în posesia furnizorului. numai în anumite circumstanţe.(1) lit. Refuzul de a furniza informaţia va putea fi exercitat. iar nerespectarea procedurii extrajudiciare nu va atrage restituirea cererii de chemare în judecată. procedura extrajudiciară nu este obligatorie pentru această categorie de cauze. prin care au fost stabilite plăţile. . respectiv.(3) din Lege.informaţia este cu caracter personal.19 alin. şi de un alt furnizor.a) CPC. fiind inaplicabil temeiul prevăzut de art. va constitui o atingere a dreptului de acces la informaţie faptul stabilirii şi imputării solicitantului de informaţie.20 din Lege. în mod repetat. Persoana care se consideră lezată de către furnizorul de informaţii într-un drept sau interes legitim al său. în raport cu care se va aprecia legalitatea şi temeinicia acestuia. a unor plăţi ce depăşesc mărimea cheltuielilor suportate pentru efectuarea copiilor de pe documente.

32 alin.85 alin. Dacă nu sunt anexate actele menţionate. În legătură cu faptul că litigiile ce formează obiectul prezentei hotărâri sunt examinate în ordinea contenciosului administrativ. instanţa va dispune atragerea în proces a funcţionarului dacă nu există o cerere în acest sens. 33 alin. registrele de evidenţă a cererilor de furnizare a informaţiei. de regulă. dar constituie o probă la dosar. coroborat cu alte probe. de pârât. figurează inclusiv cererea scrisă adresată furnizorului. 39. se subliniază următoarele: . . Concomitent. Din oficiu. se va proceda conform art. dovedeşte refuzul de a furniza informaţia.(2) CPC.167 CPC. după caz. pârâţii (furnizorii de informaţii) sunt scutiţi de taxa de stat numai în cazurile expres prevăzute (ex.(2) lit. printre actele prevăzute de art. 41. Aceasta nu constituie o dovadă a respectării procedurii prealabile extrajudiciare.în calitate de copârât. a uneia din părţi sau din oficiu de către instanţă. însă circumstanţele importante ale cauzei vor putea fi elucidate numai prin atragerea funcţionarului care a intrat în contact cu reclamantul în cadrul procedurii de furnizare a informaţiei.calitatea procesuală de pârât. 38. la cererea sa. Competenţa jurisdicţională de examinare a litigiilor ce rezultă din aplicarea Legii aparţine instanţelor judecătoreşti de grade diferite. conform art. care. printre celelalte acte.(3) CPC.funcţionarul responsabil de furnizarea informaţiei poate fi atras în proces.(1) lit. .d) CPC. care vor judeca aceste pricini în calitate de instanţe de contencios administrativ.171 CPC. va atrage în calitate de intervenienţi persoanele ale căror interese ar putea fi lezate prin eventuala divulgare a informaţiei. 73 . în cazul în care se contestă actul de furnizare a informaţiei (dar nu de nefurnizare).20 din Legea contenciosului administrativ. Totodată. Dispoziţiile procedurale prevăzute de Legea cu privire la petiţionare şi de Legea contenciosului administrativ se vor aplica în măsura în care nu contravin art. În cadrul etapei de pregătire a cauzei pentru judecare. . va reclama de la furnizor. conform art. conform art.(2). în calitate de intervenient sau. La cererea de chemare în judecată privind contestarea actului de furnizare sau nefurnizare a informaţiei oficiale. eventual.în litigiile respective.21-24 din Lege. la cererea reclamantului (solicitantul de informaţie). conform art.b) din Lege. care nu este obligatorie în aceste litigii.67 alin.37.: autorităţile publice centrale).11 alin. în calitate de intervenient accesoriu. În legătură cu aspectele de pregătire pentru judecarea cauzelor enunţate. iar furnizorii . a elaborat actul contestat de furnizare a informaţiei sau a refuzat accesul la informaţia oficială. conform art. la cerere se va anexa şi actul respectiv. 40. calitatea de pârât va aparţine furnizorului căruia i-a fost readresată cererea. în mod nemijlocit. după caz.dacă furnizorul de informaţii nu a numit o persoană responsabilă pentru efectuarea procedurilor de furnizare a informaţiei oficiale.: persoanele private ce prestează servicii publice) pârâţii vor fi obligaţi la plata taxei de stat în cazul admiterii acţiunii. . reclamanţii sunt scutiţi de plata taxei de stat. judecătorul. va îndeplini actele de pregătire specifice acestor cauze: va soluţiona problema atragerii în proces a funcţionarului responsabil de furnizarea informaţiei. în celelalte cazuri (ex. va fi atras funcţionarul care. funcţionarul va fi atras numai dacă cererea de chemare în judecată este formulată şi împotriva acestuia şi numai dacă au fost solicitate despăgubiri. ultimele având caracter special faţa de primele sub aspectul enunţat. solicitantul de informaţii deţine calitatea de reclamant. necesare de a fi anexate.dacă cererea de furnizare a informaţiei a fost readresată. care va fi atras în calitate de intervenient accesoriu (în interesele furnizorului) sau în calitate de copârât (la cererea reclamantului).

respectiv. adică de la expirarea termenului de 15. . în particular în dependenţă de cerinţele înaintate. va putea dispune examinarea cauzei în şedinţă închisă. 74 . 44. 20 de zile lucrătoare. de la data la care trebuia să-l primească. . Conform art.23 alin. conform art. . ceea ce nu înseamnă că instanţa se va expune asupra îndreptăţirii propriu-zise a accesului limitat la informaţie.21 alin.16 alin. adică la expirarea a 8 zile lucrătoare de la depunerea contestaţiei (art.27 din 24.(1) şi (2) din Lege. . . 43. la examinarea cererilor privind contestarea actelor de furnizare sau nefurnizare a informaţiei.a avut sau nu reclamantul acces real la informaţia solicitată.42. în sensul explicaţiilor oferite de Plenul Curţii Supreme de Justiţie prin Hotărârea nr.(3)-(5) CPC.deţinerea informaţiei de către pârât sau inexistenţa informaţiei solicitate în posesia acestuia. 45. termenul curge din momentul în care a fost comunicat răspunsul conducerii furnizorului de informaţii şi/sau organului superior al acestuia. iar momentul de la care curge diferă în dependenţă de faptul dacă reclamantul a parcurs sau nu procedura prejudiciară facultativă. instanţa va cerceta şi se va expune asupra următoarelor circumstanţe: . pentru a evita divulgarea informaţiilor.(1) lit.preponderenţa interesului public pentru divulgarea informaţiei cu caracter limitat. care atrage recuzarea judecătorului.22 alin. . .dacă informaţia a ajuns la destinatar în termenul stabilit. chiar dacă ar conţine anumite explicaţii.21 alin. deoarece. dacă a expirat termenul în cadrul căruia furnizorul trebuia să remită informaţia.corespunde răspunsul oferit de pârât cu informaţia solicitată de reclamant.(2) din Lege). instanţa de judecată. Termenul de sesizare a instanţei de contencios administrativ este de o lună. .2001 "Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale Legii contenciosului administrativ". deoarece aceasta ar constitui o antepronunţare asupra fondului litigiului.existenţa adresării reclamantului către pârât cu o cerere privind furnizarea informaţiei oficiale.de la data la care trebuia să-l primească. cu constatarea părţii în care informaţia este necorespunzătoare. răspunsul respectiv are ca finalitate furnizarea sau nefurnizarea informaţiei. . Caracterul închis al şedinţei de judecată se va dispune prin încheiere motivată.(1)din Lege: a) dacă reclamantul a parcurs această procedură. acte susceptibile de a fi contestate. în caz că nu a primit răspuns. Motivarea va consta în expunerea indiciilor care demonstrează eventualitatea îndreptăţirii limitării accesului la informaţia vizată. în privinţa cărora accesul limitat ar putea fi îndreptăţit. în fond. termenul va curge de la data primirii răspunsului de la furnizorul de informaţii sau. prevăzută de art. prevăzute de art.d) CPC.existenţa şi întinderea prejudiciului cauzat prin nefurnizarea sau furnizarea defectuoasă a informaţiei oficiale.termenul în cadrul căruia s-a oferit răspunsul la cerere. cu obligarea furnizorului de a elibera informaţia solicitată sau de a o furniza în modul corespunzător.alte circumstanţe care se impun a fi constatate pentru soluţionarea corectă a cauzei deduse judecăţii. 46. b) dacă reclamantul a sesizat direct instanţa de judecată. Cererea privind contestarea actului de refuz în furnizarea informaţiei nu va putea fi respinsă pe motiv că răspunsul furnizorului la cererea de eliberare a informaţiei are caracter explicativ. În cazul admiterii cererii de chemare în judecată. Pe parcursul examinării pricinii.dacă informaţia se încadrează în categoriile de informaţii cu accesibilitate limitată.(5) din Lege coroborat cu art.12.50 alin. instanţa va hotărî anularea actului de furnizare necorespunzătoare sau de nefurnizare a informaţiei oficiale. iar dacă nu a primit răspuns .

1999.1989. ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr.436 din 28. în legătură cu faptul furnizării informaţiei solicitate. ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr.1990. care i-a ordonat de a nu furniza sau de a furniza informaţia în modul calificat ca fiind "necorespunzător".Convenţia privind accesul la informaţie. iar în cazul în care fapta persoanei responsabile întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. Moldova nr.Legea contenciosului administrativ nr.Convenţia ONU împotriva corupţiei. aceste informaţii fiind susceptibile de furnizare în modul stabilit de legea procesuală care este aplicabilă categoriei respective de pricini (CPP.2000. Astfel.408/12. Funcţionarul public care a încălcat dispoziţiile legii. va soluţiona problema repartizării cheltuielilor de judecată conform art. justiţie şi participarea publicului la adoptarea deciziilor în domeniul mediului din 25.20 alin. aceasta va fi trasă la răspundere penală.1 Anexă la Hotărârea Plenului Relevanţa anexei. 75 . în cazul admiterii pretenţiei de încasare a despăgubirilor. figurează în proces în calitate de copârât.06.1992. în cazul sus-menţionat.12. la care poate fi tras conform art.880 din 22. nu este privat de posibilitatea chemării în garanţie a superiorului său ierarhic. care a refuzat eliberarea informaţiei sau a furnizat-o întrun mod necorespunzător.Legea privind administraţia publică locală nr.Faptul furnizării informaţiei pe parcursul examinării cauzei nu va determina respingerea acţiunii ca neîntemeiată. instanţa va dispune admiterea cererii. Cererile privind accesul la informaţiile ce se conţin în dosarele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti nu intră sub incidenţa Legii privind accesul la informaţie.11. nu-l degrevează pe acesta de răspunderea administrativă. .20 alin.Chişinău. Dacă funcţionarul public. 2 aprilie 2007 nr.Convenţia CE pentru protecţia persoanelor cu privire la procesarea automată a datelor personale. în ordinea prevăzută de Codul de procedură penală al RM. mun. la care poate fi atras funcţionarul conform alineatului precedent.Recomandarea nr.Convenţia internaţională cu privire la drepturile copilului din 20. .793 din 10. . constituită din următoarele acte normative sau de recomandare. rezidă din pct. la care este angajat funcţionarul respectiv (art.11.346-XIV din 07. naţionale şi internaţionale.94 CPC. . deoarece acest fapt semnifică recunoaşterea acţiunii de către pârât.(2) din Legea contenciosului administrativ). anularea actului contestat.199/7 din CCA. conform art.2003. precum şi alte recomandări "verticale".1998 de la Aarhus. .01.Legea privind Fondul Arhivistic al R. 48.12. 47.180 CP al RM. în contextul furnizării informaţiei oficiale. .04. acesta va putea fi obligat la plata acestora în mod solidar cu furnizorul de informaţii. va lua act că informaţia a fost deja furnizată şi va dispune neexecutarea hotărârii judecătoreşti în această parte. coroborat cu celelalte probe care conduc spre concluzia temeiniciei cererii de chemare în judecată. .(3) din Legea contenciosului administrativ.1 al prezentei hotărâri: . precum şi chestiunea compensării prejudiciului material şi moral cauzat prin nefurnizarea informaţiei oficiale în termenul legal stabilit.(2002)2 a CM al CE către statele membre privind accesul la documentele publice.02. CPC). adoptată la New York la 31.2006. Faptul răspunderii civile.

1458 din 28.312 din 08.1995.416 din 18.10.618 din 31.539 din 12.467 din 21. . . .1998.1994. .27din 14. .1995.Legea cu privire la avocaţii parlamentari 1349 din 17. .Legea cu privire la poliţie nr. a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvârşit infracţiuni nr.171 din 06.Nomenclatorul persoanelor cu funcţii de răspundere.05.1995.753 din 23. .12.1997. constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legale nr.12.Legea privind protecţia de stat a părţii vătămate.2003.1994 . .2000.07.1990.01. .10. a martorilor şi a altor persoane care acordă ajutor în procesul penal nr. .619 din 31. aprobat prin Decretul Preşedintelui RM nr.Legea cu privire la secretul comercial nr.07.Legea privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale nr. .544 din 20. .Legea privind activitatea operativă de investigaţii nr.07.02.11.1999.2001.alte acte normative tangenţiale cu materia respectivă.216 din 29.10.Legea privind Curtea de Conturi nr.10. .Legea privind organele securităţii statului nr.2008] 76 .12.10 din 22.. învestite cu împuterniciri de a atribui informaţiile la secret de stat.1996.Legea cu privire la Sistemul informaţional integral automatizat de evidenţă a infracţiunilor.2003.106 din 17.12.Codul audiovizualului.1994. .05.173 din 06.06. .Legea cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat nr.Legea privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al RM nr.1994.45 din 12. .Legea cu privire la expertiza judiciară.Legea cu privire la statutul judecătorului nr. .Legea cu privire la combaterea terorismului nr.Legea cu privire la secretul de stat nr. adoptat prin Legea nr.04.1994.Legea securităţii statului nr.260-XVI din 27 iulie 2006.1086 din 23. [Anexa modificată prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.

domiciliul ori sediul lui. conform art.4 din 07. Pricinile privind constatarea faptelor care au valoare juridică se examinează de către instanţele judecătoreşti în baza cererilor persoanelor fizice şi juridice. pag. să cuprindă denumirea instanţei judecătoreşti căreia îi este adresată.cauza imposibilităţii de a obţine documentele cuvenite sau de a reconstitui cele pierdute.2008 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. autorităţilor publice. conform legii.16 lit.298 Cod de procedură civilă. nr. scopul constatării faptului care are valoare juridică sau declarării persoanei dispărută fără urmă sau decedată. de grădiniţele de copii sau internate. de unul din soţi. numele sau denumirea petiţionarului. Plenul Curţii Supreme de Justiţie. . se examinează de către instanţele judecătoreşti în baza cererilor depuse de reprezentanţii copiilor minori. dacă. organizaţii. de instituţiile de învăţământ.166 Cod de procedură civilă.c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi art. Cererea privind constatarea faptului care are valoare juridică sau privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată se depune de către persoana interesată în instanţa judecătorească de la domiciliul sau sediul petiţionarului şi trebuie să corespundă exigentelor stabilite la art. Pricinile privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată. care se caracterizează având ca obiect constatarea unor fapte cu condiţia că lipseşte un litigiu de drept. în temeiul art. de copiii care au atins majoratul. în condiţiile prevăzute de art. aceştia au dreptul să apere interesele altor persoane. de organele publice. dar şi de alte persoane şi autorităţi publice. în special.07. întreprinderi. În cererea privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată. 2009.4-5.284 Cod de procedură civilă. se menţionează circumstanţele care ar dovedi absenţa ei sau 77 . organizaţiilor şi întreprinderilor.17 din Codul de procedură civilă. 2.49 şi 52 Cod civil.probele care confirmă faptul şi care adeveresc imposibilitatea obţinerii documentelor necesare sau reconstituirii pe cale extrajudiciară a documentelor pierdute. În afară de cele menţionate.2 lit. Astfel de cereri pot fi depuse în instanţele judecătoreşti nu numai de persoanele menţionate. conform art. procurori etc.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Privind practica judiciară cu privire la constatarea faptelor care au valoare juridică şi declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată nr.e) şi art.22 În scopul aplicării corecte şi uniforme de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei privind constatarea faptelor care au valoare juridică şi declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată. EXPLICĂ: 1. în cererea privind constatarea faptului cu valoare juridică. se indică: .

instanţa examinează cererea de constatare a acestui fapt în procedură specială.(2) lit. modificarea sau încetarea drepturilor patrimoniale şi nepatrimoniale ale persoanelor. Prin imposibilitatea de a primi documentul se înţelege şi cazul în care documentul care confirmă faptul în realitate există. de care depinde apariţia. indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă. 3. să examineze cererile despre constatarea: vechimii de muncă pentru stabilirea pensiei. modificarea sau încetarea unor drepturi personale sau patrimoniale ale petiţionarului.281 alin. recunoaşterii ca invalid de război. următoarele efecte juridice: apariţia. b). faptul decesului). o încheiere pentru a nu da curs cererii. nu sunt exhaustive. Faptele care au valoare juridică enumerate în art. 78 .care o ameninţau cu moartea. organizaţiilor şi ale altor persoane. Numai dacă. fie nerespectarea regulilor de înregistrare a faptului şi imposibilitatea de a recurge la el în condiţii concrete (de exemplu. care îl privează de semnificaţia probantă.m) Cod de procedură civilă. comunicând petiţionarului faptul şi acordându-i un termen pentru lichidarea neajunsurilor. Referitor la militari sau la alte persoane care au dispărut în acţiuni militare. Prin imposibilitatea de a reconstitui documentul pierdut se înţelege că organul corespunzător este lipsit de posibilitatea de a elibera duplicatul documentului necesar în legătură cu pierderea sau nimicirea. c) şi e). Instanţele judecătoreşti sunt competente. Prin imposibilitatea de a obţine sau primi documentele care confirmă faptul care are valoare juridică a cărui constatare o solicită petiţionarul se înţelege fie lipsa ordinii de înregistrare a faptului.166. 4. graviditate şi naşterea copilului. 6. sau care dau temei de a prezuma că a decedat în urma unui accident. de asemenea. cererea nu se consideră depusă şi.(1) lit.a). Dacă persoana care a depus cererea nu îndeplineşte în termen cerinţele formulate în încheierea judecătorului. 167 alin. Instanţa judecătorească este obligată să primească cererea privind constatarea faptului care are valoare juridică şi să examineze pricina în procedură specială dacă sunt respectate următoarele condiţii: aceasta generează. 5. La primirea cererilor de constatare a faptelor care au valoare juridică. în cel mult 7 zile de la depunerea cererii. aflării într-un detaşament de partizani. absolvirii instituţiei de învăţământ. corectarea cărora este imposibilă. vârstei cetăţenilor. împreună cu actele anexate. contestarea faptului nu este legată de soluţionarea unui litigiu de drept ce ţine de competenţa instanţei judecătoreşti. eliberate de către organele competente ale Republicii Moldova. se restituie petiţionarului printr-o încheiere judecătorească ce poate fi atacată cu recurs (art. însă în conţinutul lui au fost admise defecte sau inexactităţi. aflării pe front. În cazul în care cererea privind constatarea faptului care are valoare juridică sau declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată a fost depusă în instanţa judecătorească fără a se respecta condiţiile art. în cadrul examinării pricinii de constatare a unui fapt care are valoare juridică apare un litigiu de drept care nu ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti. judecătorul emite. în cerere se indică data încetării acestor acţiuni. rănirii sau contuzionării în timpul luptei în perioada acţiunilor militare sau în timpul executării altor obligaţiuni ale serviciului militar.171 CPC). instanţele judecătoreşti vor solicita de la petiţionari prezentarea probelor (înscrisurilor) care confirmă imposibilitatea primirii sau reconstituirii documentelor care confirmă faptul concret. apartenenţei cetăţeanului a adeverinţei pentru ordin sau medalie. satisfacerii serviciului militar activ. 284 şi 298 Cod de procedură civilă. în virtutea legii. petiţionarul nu are altă posibilitate de a obţine sau de a restabili documentele care ar certifica faptul juridic a cărui constatare o solicită.

În afară de cele menţionate.(1) lit. atribuite: . a unei comunicări despre pornirea procesului. deoarece astfel de cereri se examinează de către instanţele judecătoreşti în conformitate cu prevederile art. dacă petiţionarul urmăreşte scopul de a confirma ulterior dreptul la spaţiul locativ sau la schimbul spaţiului locativ. numele sau denumirea petiţionarului. 1515 Cod civil). numele. alţi cetăţeni care au dreptul la pensie sau la recuperarea daunei în cazul morţii întreţinătorului. La primirea cererilor privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată. datele comisariatului militar şi ale căutării etc. instanţele judecătoreşti propun petiţionarului de a prezenta răspunsurile de la organele Ministerului Dezvoltării Informaţionale. organizaţii) drepturile cărora pot fi afectate în legătură cu constatarea unui fapt – alţi succesori (art.a) Cod de procedură civilă. organizaţiile de asigurare. judecătorul. accidentului. Nu poate fi constatat raportul de rudenie în cazul în care adresarea petiţionarului în instanţa judecătorească se referă la faptul că actele de stare civilă conţin înscrisuri incorecte. instanţa judecătorească este obligată să indice în ce grad de rudenie se află petiţionarul cu persoana corespunzătoare. persoana interesată poate să se adreseze în instanţa judecătorească în procedură contencioasă. de la locurile de serviciu. nu poate fi primită cererea de constatare a faptului de rudenie.167 şi 168 Cod de procedură civilă.persoanele (cetăţeni. cetăţeniei altei ţări). data şi locul de naştere. conform art. Concomitent. domiciliul ori sediul lui. ultimul domiciliu şi loc de muncă ale acesteia. reclamă organizaţiilor şi persoanelor fizice probele necesare. de la ultimul domiciliu al persoanei. printr-o încheiere.1500. în cadrul pregătirii pricinii privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată. naşterii.299 alin.279 şi 280 Cod de procedură civilă. În cazul refuzului organelor respective de a satisface cerinţele menţionate. 1450. 9. publicarea în ziarul local. solicită date de la ultimul domiciliu şi serviciu al persoanei dispărute. instanţa judecătorească. este în drept să dispună.7.organele şi instanţele în care petiţionarul are intenţie să folosească hotărârea instanţei judecătoreşti despre constatarea unui fapt – organele din domeniul muncii şi protecţiei sociale. cutremurului. . constatarea faptului este necesară petiţionarului pentru primirea certificatului de moştenitor sau pentru a perfecta un act privind dreptul la primirea indemnizaţiei în legătură cu pierderea întreţinătorului. inundării. La pregătirea pricinii privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată. 10. din contul petiţionarului. în conformitate cu prevederile art. aflării presupuse. 79 . refuză să primească cererea. la persoanele interesate pot fi.169 alin. judecătorul stabileşte care persoane pot depune date concrete despre persoana dispărută şi soluţionează chestiunea referitor la citarea lor în calitate de martori. explicându-i petiţionarului şi altor persoane interesate dreptul lor de a soluţiona litigiul în procedură de acţiune civilă în instanţa competentă. 8. aceasta este obligată să emită o încheiere de scoatere de pe rol a cererii. în special. Ţinând cont de scopul pentru care este necesară constatarea faptului care are valoare juridică. Raporturile de rudenie se constată în procedură judiciară numai în cazul în care gradul de rudenie generează direct consecinţe juridice (de exemplu. 11.(2) Cod de procedură civilă. În cazul în care legea prevede o altă ordine de constatare a faptului cu valoare juridică (extrajudiciară). Dacă în cadrul examinării pricinii a apărut un litigiu de drept de competenţa instanţei judecătoreşti. 1505. În ea se indică instanţa la care sa depus cererea declarării persoanei dispărută fără urmă sau decedată. persoanele obligate să recupereze dauna cauzată prin vătămarea sănătăţii sau moartea întreţinătorului etc. În hotărârea cu privire la constatarea raportului de rudenie. cu respectarea prevederilor art. solicitarea adresată persoanelor care deţin informaţii despre locul aflării celui dispărut de a le comunica instanţei.

şi nu au dreptul să refuze primirea unei asemenea cereri din motive că în urma constatării acestui fapt conform legii republicii nu vor interveni pentru petiţionar consecinţe juridice. Examinând pricinile privind constatarea faptelor menţionate. constatând faptul de înregistrare a naşterii. Instanţele judecătoreşti sunt în drept să judece cererile despre constatarea faptului raporturilor de rudenie cu cei care au lăsat moştenire. livretului militar. Astfel de pricini se examinează de către instanţele judecătoreşti numai în cazul în care în organele de stare civilă şi în arhivele corespunzătoare nu s-au păstrat asemenea înscrisuri şi cererea de restabilire a acestora a fost refuzată.(2) lit. dacă ajutorul acordat din partea persoanei care asigura întreţinerea era o sursă permanentă şi esenţială de existenţă a petiţionarului. ci faptele înregistrării lor în organele respective. nu exclude posibilitatea constatării pe cale judiciară a faptului întreţinerii. La examinarea pricinilor despre constatarea întreţinerii persoanei (art. În cazul constatării faptului întreţinerii pentru stabilirea pensiei este necesar să se ţină cont de aceea că dreptul la pensie în cazul decesului întreţinătorului îl au membrii incapabili de muncă ai familiei defunctului. Existenţa unei divergenţe între organele de autoadministrare locală sau organizaţia de exploatare a locuinţelor despre aceea că. cât şi în timpul vieţii lor.1622 Cod civil. instanţa judecătorească se va călăuzi de art. instanţele judecătoreşti vor ţine cont că. dreptul la recuperarea daunei nu depinde nici de existenţa raporturilor de rudenie dintre întreţinut şi întreţinător.(1) lit. instanţele judecătoreşti vor avea în vedere că acest fapt are valoare juridică. În asemenea cazuri. Constatarea unui astfel de fapt este generat de apariţia la copil a drepturilor 80 . primea pensie. adopţiei. divorţului şi decesului (art. dacă ajutorul acordat constituia pentru petiţionar o sursă permanentă şi esenţială de existenţă. ce confirmă timpul şi evenimentul înregistrării actului de stare civilă. Faptul recunoaşterii paternităţii în privinţa copilului născut de la părinţi necăsătoriţi se constată de instanţa judecătorească numai în cazul în care tatăl presupus al copilului a decedat.b) Cod de procedură civilă). persoana nu a fost întreţinută de către defunct. carnetului de muncă şi altor documente care stabilesc identitatea persoanei şi va clarifica în baza căror date au fost efectuate înscrisurile în documentele menţionate. Cu o cerere de constatare a acestor fapte au dreptul să se adreseze ambii sau unul dintre soţi. precum şi să efectueze acţiuni pentru acumularea probelor suplimentare. Faptele de înregistrare a căsătoriei şi divorţului pot fi constatate de către instanţa judecătorească atât în cazul decesului unuia sau ambilor soţi. care au fost întreţinuţi de către el. bursă sau avea alte venituri.281 alin.1419 Cod civil. nici de termenul întreţinerii acestuia. În cazul constatării faptului că o persoană a fost întreţinută. iar în cazul morţii lor – persoanele pentru care aceste fapte generează consecinţe juridice. în scopul recuperării daunei pierderii întreţinătorului. potrivit datelor existente. precum şi alte drepturi prevăzute de lege. potrivit prevederilor art. conform căruia relaţiile de succesiune sunt reglementate de legea ţării în care cel care a lăsat moştenirea a avut ultimul domiciliu permanent. 13.281 alin.a) Cod civil) sau pensie în legătură cu decesul întreţinătorului. La examinarea pricinilor despre constatarea înregistrării naşterii.1419 alin. instanţele judecătoreşti vor solicita de la petiţionari să prezinte probe. instanţa va verifica data naşterii petiţionarului conform paşaportului.12. În special. dar locuiesc permanent peste hotarele Republicii Moldova. În cazul în care petiţionarul avea salariu.c) Cod de procedură civilă) este necesar să se ţină cont de faptul că instanţa judecătorească constată nu evenimentele care au avut loc. căsătoriei.(2) lit. 15. dacă el generează pentru petiţionar dreptul la despăgubire (art. Faptul că persoana era întreţinută de către defunct va avea consecinţe juridice. 14. instanţele judecătoreşti vor clarifica.

f) Cod de procedură civilă) se examinează în procedură specială numai în cazul în care organul. Instanţele judecătoreşti nu sunt în drept să primească spre examinare în ordinea procedurii speciale cererile despre restabilirea termenelor de prescripţie sau prelungirea termenului depăşit pentru acceptarea succesiunii. dar a fost pierdut. Declararea morţii unui cetăţean se face în modul prevăzut de art. care efectuează acţiuni notariale. nu este în drept să elibereze petiţionarului certificat de moştenitor din lipsa sau din insuficienţa documentelor corespunzătoare.). La examinarea pricinilor privind constatarea producerii unui accident (art.52 Cod civil şi art. precum şi în cazul în care procesul-verbal a fost întocmit. Instanţele judecătoreşti urmează să deosebească acest fapt de faptul înregistrării decesului. Concomitent. iar organele de stare civilă au refuzat să-l restabilească.e) Cod de procedură civilă) este primită în procedura judiciară şi se examinează numai în cazul în care faptul decesului nu a fost înregistrat. instanţa judecătorească este In drept să constate un astfel de fapt numai în cazul în care posibilitatea de a-l constata în procedură extrajudiciară este exclusă. însă eliberarea certificatului de moştenitor a fost refuzată. necesare pentru confirmarea în procedură notarială a faptului de intrare (aderare) în posesiunea averii succesorale. însă actul este pierdut şi restabilirea lui este imposibilă.(2) lit. Instanţele judecătoreşti constată posesiunea. cu condiţia că petiţionarul prezintă documentul referitor la refuzul organului de stare civilă de a înregistra decesul. 19. Hotărârea despre admiterea cererii de constatare a decesului trebuie să fie pronunţată în baza probelor veridice care confirmă decesul persoanei la o anumită dată şi în anumite împrejurări. Asemenea pricini sunt examinate în ordinea jurisdicţiei contencioase.14421443 Cod civil.(2) lit. 18. 81 . petiţionarul este în drept să înainteze în instanţa judecătorească acţiune în ordinea contenciosului administrativ. Cererea de constatare a decesului la o anumită dată şi în anumite împrejurări (art.281 alin.281 alin. folosinţa şi dispoziţia unui bun imobil în drept de proprietate numai în cazul în care petiţionarul a avut un document care confirmă dreptul de posesiune asupra acestui imobil. 16. însă ulterior a fost pierdut şi restabilirea In procedură extrajudiciară este imposibilă sau la întocmirea procesului-verbal a fost comisă o eroare care împiedică recunoaşterea faptului producerii accidentului. dreptul copilului la numele şi patronimicul tatălui etc. instanţa judecătorească la examinarea unor asemenea cereri constată numai faptul existenţei documentelor care confirmă aparţinerea imobilului petiţionarului şi nu dreptul lui de proprietar.g) Cod de procedură civilă). 17. Cererea de a constata un astfel de fapt poate fi primită în procedura instanţei judecătoreşti numai în cazul în care procesul-verbal despre producerea accidentului nu a fost întocmit şi întocmirea acestuia la momentul adresării este imposibilă.297301 Cod de procedură civilă.patrimoniale şi personale nepatrimoniale (succesiune. Pronunţând hotărârea privind constatarea faptului despre acceptarea succesiunii şi locul de deschidere a succesiunii. petiţionarul trebuie să prezinte probe despre imposibilitatea de a obţine documentul sau despre imposibilitatea restabilirii lui. instanţele judecătoreşti se vor călăuzi de dispoziţiile art. pensie în cazul pierderii întreţinătorului.(2) lit. În cazul în care documentele necesare au fost prezentate organului notarial. Totodată. Cererea de constatare a acceptării unei succesiuni şi a locului ei de deschidere (art. care se constată în cazul în care înscrisul respectiv a existat anterior.281 alin.

12. inclusiv a unor acţiuni ordinare nominative.12. instanţele judecătoreşti trebuie să ţină cont de faptul că cetăţenilor.1225-XII din 08. la pregătirea pricinii pentru dezbateri judiciare.1992). de asemenea. Nu pot fi examinate în ordinea procedurii speciale. 20. eliberate de către organele indicate în art. nu pot fi examinate în ordinea procedurii speciale cererile privind constatarea faptului de posesie. Concomitent.281 alin. precum şi dacă căsătoria persoanei a fost înregistrată şi nu a fost desfăcută în modul stabilit. în cazul când există un litigiu de drept care urmează a fi examinat în procedura contencioasă. La primirea cererilor despre constatarea apartenenţei documentelor constatatoare de drepturi ale persoanei. buletinul de identitate sau în certificatul de naştere. folosinţă şi dispoziţie cu drept de proprietate a valorilor mobiliare. şi cererile despre constatarea faptului aflării în posesie a unei construcţii construite arbitrar sau a unei construcţii înregistrate anterior pe numele altei persoane sau procurate de către petiţionar conform unei tranzacţii nelegalizate. Hotărârea privind constatarea acestor fapte trebuie să se bazeze pe ansamblul de probe autentice care confirmă apartenenţa acestor documente petiţionarului. este necesar de a lua în consideraţie faptul că. numele sau prenumele căreia indicate în document nu coincid cu numele sau prenumele persoanei indicate în certificatul de naştere. buletinul de identitate sau în paşaport (art. instanţele judecătoreşti sunt în drept să constate faptele apartenenţei certificatelor de decorare cu ordine şi medalii persoanelor ale căror nume şi prenume indicate în ele nu coincid cu numele şi prenumele indicate în paşaport.Instanţa judecătorească nu are dreptul să constate faptul aflării în posesie a construcţiilor care nu sunt terminate sau nu sunt primite în exploatare. Cererea privind constatarea faptului represiunii politice se primeşte şi se examinează de către instanţa judecătorească numai în cazul în care materialele de arhivă referitoare la represiunile politice nu s-au păstrat în urma expirării termenului de păstrare sau din alte cauze şi de către petiţionar au fost prezentate documente cu privire la refuzul de reabilitare.1 din legea menţionată. care prezintă probe ce confirmă circumstanţele expuse în art. 21.(2) lit. iar în caz de primire a cererii. Pricinile din categoria dată sunt intentate conform cererilor persoanelor enumerate în art. La constatarea relaţiilor de căsătorie neînregistrată.5 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr.1992 (MO nr. instanţele judecătoreşti sunt obligate să solicite de la petiţionari prezentarea probelor referitor la faptul că documentul care stabileşte un drept îi aparţine lui şi organul care l-a eliberat nu are posibilitate de a introduce modificările corespunzătoare. dacă o asemenea cerere a fost examinată în prealabil la comisia pentru stabilirea pensiei de pe lângă organele respective ale administraţiei locale şi petiţionarului i s-a refuzat satisfacerea acestei cereri. care se aflau în concubinaj până la 8 iulie 1944 şi nu au avut posibilitatea de a înregistra căsătoria în organele de stare civilă în legătură cu decesul unuia din ei. în legătură cu desfiinţarea URSS şi a organelor ei. Instanţele judecătoreşti nu sunt în drept să constate faptul apartenenţei persoanei concrete a documentelor militare. Ie-a fost acordat dreptul de a înainta cereri în instanţele judecătoreşti despre constatarea concubinajului. aflate în aceste raporturi. Concubinajul nu poate fi constatat dacă el a încetat până la moartea uneia dintre părţi. De asemenea. 22. buletinului de identitate.2 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice. Faptul aflării cetăţeanului în calitate de deţinut în lagărele de concentrare (ghetouri) poate fi constatat pe cale judiciară. paşaportului şi a certificatelor eliberate de organele de stare civilă. deoarece asemenea construcţii nu urmează a fi înregistrate.i) Cod de procedură civilă).12/363 din 30. 23. 82 .

cât şi la declararea persoanei decedată faptul se înregistrează în organele de stare civilă şi se eliberează certificatul de deces. organele de stare civilă au refuzat să corecteze înscrierea efectuată şi acest refuz a fost aprobat prin dispoziţia organului administraţiei locale. catastrofele aeriene. accidentele rutiere. Prin împrejurări ce prezintă o primejdie de moarte se subînţeleg aşa calamităţi naturale ca: inundaţiile. iar în cazul imposibilităţii de a determina această lună. la cererea persoanei interesate. 83 . care îi atribuie valoare juridică. 28. care confirmă aflarea persoanei în calitate de deţinut în lagărele de concentrare (ghetouri) într-un anumit timp. se consideră drept probe orice date reale.Instanţa judecătorească nu este în drept să refuze primirea cererii dacă comisia a constatat că petiţionarul a fost deţinut în lagărele de concentrare (ghetouri). Constatarea decesului la o anumită dată şi în anumite împrejurări înseamnă că evenimentul morţii într-adevăr există. inclusiv depoziţiile martorilor. Persoana fizică. semnătura cărora este confirmată pe cale notarială. înscrisuri în locurile publice etc. conform art.331-334 Cod de procedură civilă. se deschide moştenirea. copiii au dreptul la primirea indemnizaţiei etc. în lipsa unui litigiu de drept. nu pot servi ca probe în cauză. însă organele de stare civilă refuză să-l înregistreze (de exemplu. 24.49 Cod civil). dacă ele confirmă cu certitudine acest fapt. dar timpul aflării lui acolo nu este nici confirmat şi nici indicat. Atât la constatarea decesului la o anumită dată şi în anumite împrejurări.281 alin.dacă timp de 3 ani la domiciliul său lipsesc ştiri despre locul unde se află sau după 6 luni dacă a dispărut în împrejurări ce prezentau o primejdie de moarte sau care dau temei de a presupune că a decedat în urma unui anumit accident. accidentele pe calea ferată. uraganele. 27. Instanţele judecătoreşti vor avea în vedere că între constatarea decesului la o anumită dată şi în anumite împrejurări (art. 25. În cazul imposibilităţii de a stabili ziua primirii ultimelor informaţii despre dispărut. care determină ordinea de constatare a inexactităţii actelor de stare civilă. 26. însă consecinţele juridice în aceste două cazuri sunt analogice. Se va lua în consideraţie că timpul aflării în lagărul de concentrare întră în obiectul de dovedire şi este o parte integrală a acestui fapt. termenul pentru declararea dispariţiei fără urmă sau decesului va începe să curgă din prima zi a lunii următoare celei în care au fost primite ultimele informaţii despre dispărut. iar însăşi informaţia a fost răspândită prin demonstrarea unor panouri (pancarte). deoarece circumstanţele expuse în ele nu sunt verificate şi confirmate de biroul notarial. . cutremurele. se desface căsătoria. Pentru constatarea faptului respectiv. pierderea documentelor şi imposibilitatea restaurării lor).e) Cod de procedură civilă) şi declararea persoanei decedată (art. Instanţele judecătoreşti vor ţine cont de faptul că cererea privind constatarea inexactităţii actului de stare civilă se examinează nu pe calea constatării faptului care are valoare juridică. Cererea privind constatarea faptului răspândirii informaţiei care lezează onoarea.un militar sau o altă persoană dispărută fără veste în legătură cu acţiuni militare poate fi declarată decedată numai după expirarea a 2 ani de la încetarea acţiunilor militare. iar circumstanţe ce ar servi ca temei de a presupune decesul persoanei în urma unui accident se consideră: incendiile. Persoana poate fi declarată decedată prin hotărârea instanţei judecătoreşti în următoarele cazuri: . Explicaţiile în scris ale persoanelor. dar în conformitate cu regulile prevăzute la art. demnitatea şi reputaţia profesională se primeşte de către instanţa judecătorească numai în cazul în care autorul informaţiei nu este cunoscut. poate fi declarată dispărută fără urmă dacă lipseşte de la domiciliu şi a trecut cel puţin un an din ziua primirii ultimelor ştiri despre locul aflării ei (art.67 al Legii cu privire la notariat. dacă. de la întâi ianuarie al următorului an.52 Cod civil) este o diferenţă esenţială. Circumstanţele menţionate trebuie să fie confirmate prin probe veridice şi să fie în relaţie de cauză şi efect cu dispariţia persoanei.(2) lit.

52 Cod civil.darea în exploatare a imobilului etc. instanţa judecătorească numeşte un administrator.desfacerea căsătoriei. 35. . instanţa judecătorească emite o încheiere de încetare a procesului (art. Scopurile solicitării declarării persoanei dispărută fără urmă sau decedată sunt următoarele: . Hotărârea privind constatarea faptului care are valoare juridică şi privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată trebuie să corespundă prevederilor art. . Concomitent. Pricinile civile privind constatarea faptelor care au valoare juridică şi privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată se examinează de către instanţele judecătoreşti după regulile generale. Anulând hotărârea privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată. instanţa judecătorească desfiinţează. 32. iar petiţionarul a renunţat la cererea depusă. Hotărârea instanţei judecătoreşti despre constatarea unui fapt care urmează a fi înregistrat în organele de stare civilă sau în alte organe nu substituie documentele eliberate de către aceste organe.întocmirea actelor. anularea hotărârii naşte următoarele consecinţe de drept: se restabileşte căsătoria încetată. . conform art. 33. . instanţa judecătorească poate numi un administrator şi înainte de expirarea unui an din ziua primirii ultimelor ştiri despre locul aflării persoanei dispărute. intrată în vigoare. Dispozitivul hotărârii trebuie pe deplin să cuprindă conţinutul faptului constatat. 84 . Concomitent. În cazul în care la examinarea cauzei privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată s-a constatat cu date autentice locul aflării persoanei dispărute. dar serveşte drept temei pentru obţinerea lor.241. în măsura în care acestea nu contravin regulilor procedurii speciale. instanţa judecătorească. .privatizarea imobilului.265 lit. Dacă este necesară administrarea permanentă a patrimoniului persoanei declarate dispărută fără urmă. anulează hotărârea privind declararea dispariţiei fără urmă sau decesului ei. Dacă persoana declarată dispărută fără urmă sau decedată apare sau sunt ştiri despre locul aflării ei. 285 şi 300 Cod de procedură civilă. cu care autoritatea tutelară încheie un contract de administrare fiduciară. La cererea persoanei interesate.primirea indemnizaţiei pentru întreţinerea copiilor minori.29. Persoana se consideră dispărută fără urmă sau decedată de la data intrării în vigoare a hotărârii instanţei judecătoreşti. 31. scopul constatării şi probele de constatare a faptului. 34. despre constatarea unui fapt care are valoare juridică este obligatorie pentru organele care înregistrează asemenea fapte sau care omologhează drepturile ce apar în legătură cu constatarea faptului de către instanţa judecătorească. cu condiţia că al doilea soţ nu a înregistrat o altă căsătorie. 30. În ea se indică faptul constatat de instanţă. la cererea persoanei interesate. indemnizaţiei etc. după caz. Hotărârea instanţei judecătoreşti. administrarea fiduciară a patrimoniului acesteia. se încetează plata pensiei. instanţa judecătorească este în drept să recunoască data decesului persoanei ca fiind data morţii ei prezumate în cazurile în care ea a dispărut fără urmă în legătură cu circumstanţele care ameninţau cu moartea sau care dau temei de a presupune că decesul putea avea loc în urma unui accident.c) Cod de procedură civilă).ridicarea vizei de reşedinţă.

Chişinău.38 din 20. ştia că cel declarat decedat este în viaţă. 7 iulie 2008 nr. 36.12.1993. 37.4 85 . Persoana declarată decedată. În legătură cu adoptarea prezentei hotărâri. persoanei i se restituie suma obţinută de la vânzarea bunurilor. după anularea hotărârii de declarare a decesului. persoana declarată dispărută fără urmă poate cere administratorului fiduciar repararea prejudiciului cauzat prin administrarea necorespunzătoare a patrimoniului său. persoana interesată nu este lipsită de dreptul de a depune cerere în instanţa judecătorească privind declararea. se abrogă Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. cu modificările introduse prin Hotărârea Plenului nr. Dacă bunurile persoanei declarate decedată au trecut pe baza dreptului de succesiune la stat şi au fost vândute. Dobânditorul cu titlu oneros nu este obligat să restituie bunurile dacă nu se dovedeşte că. independent de momentul apariţiei sale.52 Cod civil.12. a decesului persoanei declarate anterior dispărută fără urmă. „Cu privire la practica judiciară în cazurile despre constatarea faptelor ce au valoare juridică". dobânditorul de rea-credinţă este obligat să restituie valoarea lor.La desfiinţarea administrării fiduciare a patrimoniului. După pronunţarea hotărârii prin care persoana a fost declarată dispărută fără urmă. în condiţiile prevăzute de art. Dacă bunurile nu s-au păstrat. poate cere de la orice altă persoană să-i restituie bunurile care s-au păstrat şi care au trecut cu titlu gratuit la aceasta după declararea decesului său.15 din 20.1999. la data dobândirii lor.

06.13/127 din 02.e) şi art. nr.625-XII din 02.9 din 09. de asemenea.16 lit. modificată prin Legea nr.2 lit. La judecarea cererilor persoanelor vătămate privind compensarea suferinţelor psihice sau fizice suportate.2006 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. dacă o astfel de răspundere există.206-XV din 29. • Codul audiovizualului al Republicii Moldova.10-11/117 din 13.2003 (MO nr.19 Practica judiciară confirmă faptul că instanţele de judecată aplică în mod diferit legislaţia ce reglementează repararea prejudiciului moral. • Legea contenciosului administrativ (MO nr.07.02. instanţa de judecată trebuie să ţină seama de faptul că chestiunile referitoare la compensarea prejudiciului moral.2003). • Codul civil (art.2. în temeiul art. 329).17 din Codul de procedură civilă. • Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe (MO nr.2003).1991. • Legea nr.02.1404.2/12 din 12.126-131/ 507 din 27. 86 . ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti.1545-XIII din 25.1995).c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi art.1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală. • Legea presei (MO nr. care au fost puse în funcţiune în diferite termene. Plenul Curţii Supreme de Justiţie. • Codul muncii (art. sunt reglementate prin următoarele acte legislative: • Constituţia Republicii Moldova (art. 2007. • Legea cu privire la protecţia muncii nr.05.90.03.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la aplicarea de către instanţele de judecată a legislaţiei ce reglementează repararea prejudiciului moral nr.1997). • Codul de procedură penală.1995).10.01. atunci când a intrat în vigoare actul legislativ care prevede condiţiile şi regulile de compensare a prejudiciului.(3) lit.a.06.18-19 din 08. • Legea privind drepturile copilului (MO nr.50-51/359 din 04. data comiterii acţiunilor care au dus la pricinuirea prejudiciului moral. în principal. în scopul asigurării aplicării uniforme şi corecte a legislaţiei la judecarea fiecărei pricini. dă următoarele explicaţii: 1.1422 ş. • Legea securităţii statului (MO nr.44 alin.53). • Codul familiei (art. Luând în consideraţie faptul că compensarea prejudiciului nepatrimonial (denumit şi daună morală) în domeniul relaţiilor civile este reglementat printr-un şir de acte legislative. • Legea privind protecţia consumatorilor (MO nr.05.).02.b)). 2.57-58/375 din 18. instanţa de judecată trebuie să clarifice: caracterul relaţiilor părţilor sau ale altor participanţi la proces şi de care norme legislative sunt reglementate. pag.2000). În scopul asigurării aplicării corecte şi uniforme a legislaţiei cu privire la reparaţia prejudiciului moral de către instanţele de judecată.1998). permite legislaţia în vigoare posibilitatea de compensare a prejudiciului moral în aspectul dat al relaţiilor litigioase şi.

• Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. folosirea energiei electrice.616 alin. După criteriul domeniului personalităţii umane încălcate. prejudiciile delictuale pot fi clasificate în felul următor: a) prejudicii cauzate personalităţii fizice. fiind o sancţiune prevăzută de o regulă generală. cât şi orice alte suferinţe psihice similare. care presupune: . 6. pseudonumele etc. prejudiciul moral poate fi reparat şi în lipsa vinovăţiei. epuizarea emoţională. aprecieri nefavorabile. se repară de cel care l-a cauzat altuia printr-o faptă ilicită extracontractuală (art. sănătatea. demnitatea şi reputaţia profesională.2000). . Prejudiciul moral.).07. • Legea instituţiilor financiare (MO nr. Prin prejudicii aduse onoarei. . slăbirea rezistenţei fizice la boli sau de alte complicaţii. Prejudiciile afective constau în suferinţe psihice cauzate prin lezarea sentimentelor de afecţiune.(2) CC şi art. aplicare ilegală a arestului preventiv sau a declaraţiei scrise de a nu părăsi localitatea. a instalaţiilor. aplicarea ilegală în calitate de sancţiune administrativă a arestului şi în alte cazuri prevăzute de lege. onoarea. cinstei. demnitatea.219 alin. îngrijorarea pentru aceste efecte ulterioare. 4. a substanţelor explozibile. 87 . prestigiului sau reputaţiei profesionale a unei persoane se înţeleg prejudiciile produse prin insulte. b) prejudicii cauzate personalităţii afective. de limitarea sau privarea temporară de anumite drepturi. . vătămări.a fost cauzat prin condamnare ilicită. efectuarea lucrărilor de construcţii etc. • Legea ocrotirii sănătăţii (MO nr. În cadrul răspunderii delictuale.• Legea privind accesul la informaţie (MO nr. numele. 5.01. În categoria largă a prejudiciilor corporale intră durerile fizice cauzate unei persoane prin lovituri. viaţa privată. desfigurarea sau îmbolnăvirea gravă a persoanelor apropiate. faptei ilicite în următoarele cazuri expres prevăzute de lege: . 7.).1995). născut din cauzarea de daune (răspunderea civilă delictuală). atragere ilegală la răspundere penală. defăimări. răniri etc.autorul să fi avut capacitatea delictuală în momentul săvârşirii faptei.(4) CPP)..1996). Prin noţiunea de prejudiciu moral se înţeleg suferinţele psihice sau fizice cauzate prin acţiuni sau omisiuni care atentează la valorile nepatrimoniale ce aparţin persoanei din momentul naşterii sau la bunurile dobândite prin lege (viaţa. calomnii. dezvăluirea secretului familial sau a secretului medical. demnităţii.). suferinţele psihice condiţionate de vătămările corporale.34/373 din 22.88-90/664 din 28. d) prejudicii cauzate persoanelor juridice (afirmaţii făcute în presă şi pe altă cale care se consideră neadevărate etc. inclusiv cele privind reputaţia şi probitatea profesională. mecanismelor. c) prejudicii cauzate personalităţii sociale (cinstea. de pierderea locului de muncă. mutilarea.). care cuprind suferinţele psihice determinate de pierderea sau de rănirea. 3.autorul faptei cauzatoare de prejudiciu să fi fost în culpă. . prin fapte ce atentează la drepturile personale nepatrimoniale (dreptul de a folosi propriul nume. apartenenţa la un grup etnic socialmente mai defavorizat sau la o anumită minoritate sexuală. dreptul de autor). secretul de familie şi personal).(1)59 din 01.a fost cauzat de un izvor de pericol sporit pentru lumea înconjurătoare (exploatarea vehiculelor.între fapta ilicită săvârşită şi prejudiciul cauzat altei persoane să existe o legătură directă de cauzalitate.06. inviolabilitatea vieţii personale. anumite înlesniri etc. categorie în care intră suferinţele de categorie psihică.să se fi săvârşit o faptă cu caracter ilicit. pierderea unor plăceri (ideea de confort. de provocarea unei boli.

Legea instituţiilor financiare. dacă Codul muncii sau alte acte normative nu prevăd altfel. precum şi de alte legi. .supunerea ilegală la arest administrativ. Posesorul izvorului de pericol sporit nu răspunde pentru prejudiciul moral dacă demonstrează că izvorul de pericol sporit a ieşit din posesiunea lui ca urmare a acţiunilor ilicite ale unor terţi. ca obligaţie de rezultat. eliberarea ilegală din funcţie. demnităţii şi reputaţiei profesionale. sub aspectul că are incidenţă numai în ceea ce priveşte anumite contracte şi anumite obligaţii pe care aceste contracte le cuprind. şi obligaţia implicită de a proteja viaţa şi integritatea corporală a călătorilor. 9. 8. În cazul admiterii acţiunii în contenciosul administrativ. vânzătorului. Obligaţia de reparaţie a prejudiciului moral cauzat consumatorului îi revine producătorului. mai ales. Obligaţia de reparaţie a prejudiciului moral cauzat de un izvor de pericol sporit îi revine persoanei care posedă izvorul de pericol sporit în baza dreptului de proprietate ori în alt temei legal sau persoanei care şi-a asumat paza izvorului de pericol sporit. ştampilelor. Prejudiciul moral născut din litigiile de muncă se repară salariatului în următoarele cazuri: . obligaţie de securitate. precum şi blocarea conturilor bancare. el va răspunde pentru prejudiciu în mod solidar cu persoana care l-a dobândit în posesiune în mod ilicit. cele de transport al persoanelor şi de valorificare a drepturilor de autor şi inventator. Prejudiciul cauzat posesorilor izvoarelor de pericol sporit ca rezultat al infracţiunii se repară potrivit dispoziţiilor art. instanţa de contencios administrativ se pronunţă şi asupra reparaţiei prejudiciului moral cauzat prin actul administrativ ilegal sau prin neexaminarea în termenul legal a cererii prealabile.219 alin. ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti este reparabil în următoarele cazuri: .a fost cauzat în legătură cu lezarea onoarei. Se explică faptul că răspunderea contractuală pentru prejudiciile nepatrimoniale (morale) are o aplicare particulara.(4) CPP. tragerea ilegală la răspundere penală.reducerea capacităţii de muncă sau decesul salariatului în urma accidentului de muncă sau îmbolnăvirii profesionale. 12. În măsura în care posesorul izvorului de pericol sporit este vinovat de faptul că izvorul a ieşit din posesiunea sa. aplicarea ilegală a măsurii represive de ţinere sub arest.ridicarea ilegală a documentelor contabile. Asemenea contracte sunt. însă numai în cazul în care există cererea persoanei vătămate. 13. aplicarea ilegală a amenzii.cauzarea prejudiciului salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligaţiilor de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci. a banilor. ridicarea.efectuarea ilegală a percheziţiei. transportatorul îşi asumă. pe lângă obligaţia expresă de a efectua transportul. . 88 . .. . răspunderea îi revine persoanei care a dobândit în mod ilicit izvorul de pericol sporit. Prin prisma art. prestatorului numai în cazul în care consumatorului i-au fost încălcate drepturile prevăzute de Legea privind protecţia consumatorilor. în contractul de transport. paguba morală va fi încasată de la persoana condamnată pentru săvârşirea infracţiunii şi nu de la proprietarul izvorului. 11. punerea ilegală sub sechestru a averii.restabilirea la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat ilegal. Prejudiciul moral cauzat în urma acţiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală.1398 Cod civil. În acest caz. condamnarea ilegală. . denumită. 10. .confiscarea ilegală a averii.reţinerea ilegală.efectuarea măsurilor operative de investigaţii cu încălcarea prevederilor legislaţiei. Potrivit contractului de transport al persoanelor. .

căsătoria a fost declarată nulă din motivul că alt soţ. ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti apare în cazul: . privind răspunderea delictuală. a manuscrisului sau a variantei definitive a operei audiovizuale (negativul. În conformitate cu prevederile art. ca pârât la judecarea cererii de reparaţie a prejudiciului moral. autorităţile administraţiei publice locale. ale procuraturii şi din instanţele de judecată. .(2) Cod civil).adoptării de către instanţa de judecată a hotărârii cu privire la anularea arestului administrativ în legătură cu reabilitarea persoanei fizice.(4) lit. privind violarea dreptului de autor şi a drepturilor conexe. este obligată să repare nu numai prejudiciul moral. în termen de şase luni de la efectuarea unor astfel de măsuri. este obligat să participe reprezentantul Ministerului Finanţelor sau al administraţiei publice locale. privind consecinţele de declarare a nulităţii căsătoriei. sau nu a avut intenţia de a crea o familie (căsătorie fictivă).în cazul când culpa persoanelor cu funcţii de răspundere este dovedită prin sentinţă definitivă. i-a cauzat soţului de bună-credinţă suferinţe psihice. prin hotărârea instanţei de judecată.parţial . ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti se încasează din bugetul de stat sau. Prejudiciul moral nu se repară în cazul când persoana vătămată a contribuit intenţionat şi benevol la producerea prejudiciului prin autodenunţ (art.în baza şi în condiţiile stabilite de legislaţie. 15.pronunţării sentinţei de achitare. În afară de cele menţionate.44 alin. era deja căsătorit. Statul. ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti. după repararea prejudiciului moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală.c) din Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe.38 alin. indiferent de culpa persoanelor cu funcţii de răspundere din organele de urmărire penală. Direct în instanţa de judecată se înaintează cererea de reparare a prejudiciului moral în litigiile privind apărarea onoarei. după caz. Prejudiciul moral cauzat în urma acţiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală. dar şi cel material. sunt în drept (obligate) să înainteze persoanelor culpabile. . 89 . .Prejudiciul moral se repară integral. . ori nu a informat soţul de bună-credinţă despre starea sănătăţii sale şi astfel. cu condiţia că. 19. în afară de reprezentantul organului de drept. despre ce nu a indicat în declaraţia de căsătorie. demnităţii şi reputaţiei profesionale. la cererea autorului sau a titularului drepturilor conexe. în ordine de regres. iar în legătură cu acest fapt.1405 alin. 16.scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare. 17. autorul sau titularul drepturilor conexe are dreptul să ceară prin judecată recuperarea prejudiciului moral de la persoana care Ie-a violat. înregistrarea originală). pentru violarea drepturilor personale (morale).b) din Codul familiei. hotărârea de a intenta un dosar penal n-a fost luată sau a fost anulată.efectuării măsurilor operative de investigaţii cu încălcarea prevederilor legislaţiei până la intentarea dosarului penal. 18. cererea de reparare a prejudiciului: . ale procuraturii şi ale instanţelor de judecată.(3) lit. 14. din bugetul local. Dreptul la repararea prejudiciului moral cauzat în urma acţiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală. conform art.integral . . Soţul de bună-credinţă. este în drept să ceară repararea prejudiciului moral numai în cazul în care. privind repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală. în rezultatul acestor acţiuni.adoptării de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului sau de către Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a hotărârii cu privire la repararea prejudiciului sau realizării acordului amiabil dintre persoana vătămată şi reprezentantul Guvernului RM la aceste instituţii. la încheierea căsătoriei. 20. persoana culpabilă de nimicirea premeditată sau de nimicirea prin neglijenţă a originalului operei de artă plastică.

). Astfel.în litigiile de muncă. instanţa de judecată.felul vinovăţiei (intenţia. . pierderea sau limitarea capacităţii de muncă etc. Prejudiciul moral se compensează prin echivalent bănesc (art. Dacă prejudiciul moral este cauzat de un organ de stat republican sau local . 24. în 90 .1422 alin. către persoana vinovată de încălcarea acestor drepturi. la pronunţarea hotărârii de admitere a cererii de încasare a prejudiciului moral. în care ea se consideră lezată prin afirmaţiile neadevărate făcute în presă sau vătămată în drepturile sale. sănătatea.privind restabilirea la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu.329 alin. . către angajator. 21. pricinuirea vătămării corporale. cât şi datele obiective care certifică acest fapt. . însă numai în cazurile expres prevăzute de lege.1423 alin. . . dar şi persoana juridică. către autorităţile publice locale sau centrale. onoarea. în lipsa conflictului şi la determinarea părţilor. decesul persoanelor apropiate (rudelor). legislaţia în vigoare prevede că. libertatea.în litigiile privind apărarea onoarei. . Se explică faptul că este în drept să depună cerere în instanţa de judecată referitor la repararea prejudiciului moral nu numai persoana fizică.în litigiile privind protecţia consumatorilor. inviolabilitatea locuinţei. 25. prestator. 23. ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti. nu este în drept să se refere la mărimea compensaţiei pentru prejudiciul moral solicitată de către persoana vătămată.în litigiile delictuale. Instanţele judecătoreşti. 22. printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat de a i se rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege. îndeosebi: .nivelul (gradul) suportării de către persoana vătămată a suferinţelor psihice sau fizice (lipsirea de libertate. în cazul în care pentru repararea prejudiciului moral este necesară prezenţa ei. Concomitent. Dacă informaţia care lezează onoarea. către Ministerul Finanţelor şi organul republican de drept în sistemul căruia funcţionează autorul. la determinarea mărimii prejudiciului moral în echivalent bănesc. către persoana care a răspândit informaţia. demnitatea sau reputaţia profesională este răspândită printr-un mijloc de informare în masă . demnitatea şi reputaţia profesională etc. către autorul prejudiciului (persoană fizică sau juridică). secretul personal şi familial. către producător.(1) Cod civil). imprudenţa) persoanei care a cauzat prejudiciul. demnităţii şi reputaţiei profesionale. trebuie neapărat să la în considerare atât aprecierea subiectivă privind gravitatea cauzării suferinţelor psihice sau fizice părţii vătămate. Instanţele judecătoreşti.în litigiile care decurg din Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe.importanţa vitală a drepturilor personale nepatrimoniale şi a bunurilor (viaţa.în litigiile care decurg din acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală. recunoscute de lege. . Cererile de reparare a prejudiciului moral se înaintează: . vânzător. prejudiciul moral poate fi reparat într-o altă formă materială (art.(1) Cod civil).către acest organ şi organul financiar respectiv.).în litigiile care decurg din Legea contenciosului administrativ. sunt în drept să la în considerare şi alte circumstanţe probatoare prin actele pricinii. la determinarea mărimii compensaţiei pentru prejudiciul moral. .către autorul informaţiei şi mijlocul de informare în masă.(2) Codul muncii). Mărimea compensaţiei pentru prejudiciul moral se determină de către instanţa de judecată (art.

26.în cazul produselor pentru care nu este prevăzută stabilirea termenului de valabilitate sau a duratei de funcţionare. prin ce se manifestă acestea. 27. . în ce circumstanţe şi în baza căror acţiuni (inacţiuni) i-au fost cauzate suferinţe morale (psihice) sau fizice. Despăgubirile solicitate cu titlu de daune morale pot fi acordate sub forma unor sume băneşti concrete. Termenul în interiorul căruia persoana poate să sesizeze instanţa de judecată cu privire la repararea prejudiciului moral este de: . trebuie să ţină cont de faptul că mărimea acesteia nu poate fi mai mică decât un salariu mediu lunar al salariatului. prejudiciul moral se încasează aparte şi nu solidar.(1) lit. 30. de aceea în cererea despre compensarea prejudiciului moral aceasta trebuie să indice de către cine. Chişinău. La pronunţarea hotărârii prin care a fost admisă cererea de reparare a prejudiciului moral cauzat în legătură cu îndeplinirea de către salariat a obligaţiilor de muncă sau ca rezultat al privării ilegale a acestuia de posibilitatea de a munci.219 alin. . Prejudiciul moral poate fi reparat indiferent de existenţa şi întinderea prejudiciului material.3 ani de la data apariţiei dreptului respectiv al salariatului. .355 alin. 31. instanţa de judecată. ce i se cuvin salariatului. situaţia familială şi materială a persoanei care poartă răspundere pentru cauzarea prejudiciului moral părţii vătămate. 9 octombrie 2006 nr. -1 an de la data când salariatul a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului său (art. 9 91 .particular. pe lângă criteriile generale. se vor lua în considerare criteriile specifice de evaluare a cuantumului acestor despăgubiri prevăzute la art. 28. 29. În afară de cele menţionate. instanţa de judecată trebuie să ţină cont de faptul că angajatorul este obligat. cărora Ie-a fost cauzat.3 ani . cu condiţia ca prejudiciul moral să fie expres prevăzut de lege. În cazul în care cererea de reparare a prejudiciului moral a fost înaintată în instanţa de judecată către doi sau mai mulţi reclamaţi şi prin hotărârea pronunţată aceasta a fost admisă. Obligaţia de a dovedi faptul pricinuirii prejudiciului moral (suferinţelor psihice sau fizice suportate) o exercită partea vătămată. în cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu.3 ani de la data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau de la data expirării termenului prevăzut de Legea contenciosului administrativ pentru soluţionarea acesteia.a) CM). şi nu în drept. la determinarea mărimii compensaţiei pentru repararea prejudiciului moral. în situaţia în care obiectul litigiului constă în plata unor drepturi salariale sau de altă natură.(4) CPP. 32. La examinarea acţiunilor civile privind repararea prejudiciului moral rezultat din săvârşirea infracţiunilor înaintate de către persoanele fizice sau juridice.3 ani în litigiile delictuale. să repare prejudiciul moral.

Plenul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE: 1.111-115 din 12. dacă tratatele la care Republica Moldova 92 . şi se referă la: cheltuielile de efectuarea cercetărilor la faţa locului.3-55 din 02. iar în acţiunile nepatrimoniale şi în alte cazuri stabilite de Legea taxei de stat. se determină prin proporţiile fixe stabilite. În cauzele civile cheltuielile de judecată sunt alcătuite din taxa de stat şi cheltuielile de judecare a pricinii. nr.în acţiunile patrimoniale.2004 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova.d) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi a art.2004).10. altele decât sumele achitate cu titlu de taxă de stat. ale Codului de procedură civilă intrat în vigoare la 12. 2.90 C. experţilor.C. repartizării cheltuielilor între părţi. nr. nr.e). în baza art. precum şi în legătură cu problemele legate de scutirea de la plata taxei de stat şi restituirea taxei de stat. din aceste cheltuieli fac parte: sumele plătite martorilor. În scopul eliminării deficienţelor din practica de încasare a cheltuielilor de judecată în cauzele civile.17 din Codul de procedură civilă.04. a demonstrat că instanţele nu întotdeauna respectă prevederile legale privind cheltuielile de judecată. În unele cazuri se comit erori de esenţă în privinţa încasării taxei de stat. cuantificării acesteia.12.2003 (Monitorul Oficial. interpreţilor. care au ca obiect reglementarea cheltuielilor de judecată în materie civilă.2003) şi a altor reglementări tangenţiale cu domeniul cheltuielilor de judecată.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei despre încasarea cheltuielilor de judecată în cauzele civile nr. 2004. suportate de instanţa de judecată şi de părţi sau participanţii la proces. care se determină în funcţie de caracterul şi valoarea acţiunii .2008 Generalizarea practicii aplicării de către instanţele judecătoreşti a dispoziţiilor legale.1216-XII din 30.1992 cu modificările ulterioare (republicată în Monitorul Oficial. de înştiinţare şi chemare a părţilor în judecată. În mod concret.12.06. art.25 din 28. potrivit art..P. cheltuielile de transport şi de cazare suportate de părţi şi de alţi participanţi la proces în legătură cu prezentarea lor în instanţă. Cheltuielile de judecare a pricinii constituie sumele băneşti cheltuite în legătură cu examinarea pricinii.2 lit.10 din 22.06.4 modificată de: Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. Taxa de stat reprezintă o sumă. de plată a cheltuielilor interpretului suportate de cetăţenii străini şi apatrizi. pag.16 lit. specialiştilor. încasării cheltuielilor suportate de instanţele de judecată. Se atenţionează instanţele judecătoreşti asupra necesităţii aplicării conforme şi stricte a dispoziţiilor Legii taxei de stat nr.06.

certificat despre mărimea salariului. cererea intervenientului principal. se va lua în considerare statutul special al persoanei fizice..2008] 3. [Pct. cererea reconvenţională. enumerate în mod exhaustiv de art. Nu sunt supuse taxei de stat: cererile adresate instanţei în cursul desfăşurării procesului şi care nu modifică caracterul sau valoarea taxabilă a cererii iniţiale. La cererea uneia sau a ambelor părţi şi ţinând cont de situaţia materială. de declarare a insolvabilităţii.1 al Legii taxei de stat şi de art. Instanţa de judecată poate să scutească persoana fizică de plata taxei de stat.). În conformitate cu dispoziţiile art. Prin prisma art. care nu se încadrează în criteriile stabilite de art. Nu se încadrează în noţiunea de cheltuieli de judecare a pricinii: sumele băneşti achitate experţilor sau interpreţilor pentru prestarea muncii care intră în atribuţiile lor de serviciu. despăgubirea pentru timpul de muncă pierdut în cazul în care se dovedeşte reaua credinţă cu care a acţionat cealaltă parte intentând acţiunea în judecată şi alte sume care rezultă din anumite cauze.C. 4. pensiei sau a altor venituri.4 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. cererea de strămutare a pricinii. de asistenţă juridică..P. de executare a actelor judecătoreşti şi alte cheltuieli suportate de către instanţă şi participanţii la proces. dar şi în alte texte de lege speciale (ex.2008] 5.) precum şi cererile prin care se exercită căile de atac împotriva hotărârilor suplimentare privind perceperea taxei de stat. cererea care vizează pricinile examinate în procedură specială.P. care practică activitatea de întreprinzător sub forma întreprinderii individuale sau a gospodăriei agricole.C. valoarea acţiunii.este parte nu prevăd altfel. de efectuare a expertizei.85 alin. cererea creditorului de eliberare a ordonanţei judecătoreşti.12.84 C.85 alin. existenţa la întreţinere a copiilor minori sau a altor persoane etc.4 din prezenta hotărâre. cererea de declarare a insolvabilităţii. conform art. apreciată în conformitate cu pct.90 C. aplicate în mod coroborat. art. cererea de adoptare a hotărârii suplimentare (art. [Pct. în dependenţă de situaţia ei materială. Scutirea poate fi totală sau parţială.26 Cod Civil.12. cererea de recuzare. recurs şi revizuire.10 din 22. compensaţiile pentru timpul de muncă pierdut.C.2 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.(4) C. cererea iniţială de eliberare a copiilor de pe actele judecătoreşti.). cererea de eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărârilor arbitrale.353 din Codul Muncii.19 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice etc.C.: art. care nu a fost percepută prin hotărârea iniţială.4 pct. instanţa poate amâna sau eşalona plata taxei de 93 . cererile de recurs împotriva încheierilor judecătoreşti etc.P. În cadrul aprecierii situaţiei materiale se va lua în considerare: valoarea patrimoniului disponibil al persoanei. obligaţiile care ar rezulta din anumite acte. aceste persoane pot fi scutite de la plata taxei de stat.3 C. Sunt exceptate de la plata taxei de stat unele categorii de acţiuni şi organe.(1) al C. În cererea de scutire se vor expune circumstanţele care justifică solicitarea şi vor fi anexate actele confirmative ale acestor circumstanţe (avizul Comisiei pentru protecţie socială.P. cererile de apel.C. apreciindu-se în dependenţă de cerere şi de dovezile prezentate. de căutare a pârâtului.10 din 22.250 pct. constituie obiect de încasare a taxei de stat următoarele cereri adresate instanţei: cererea iniţială de chemare în judecată. făcânduse o concluzie din ansamblul probelor prezentate. cererea de eliberare repetată a copiilor de pe actele judecătoreşti. iar în cazuri temeinic justificate.P.

. instanţa emite o încheiere pentru a nu se da curs cererii. de la depunerea cererii până la data stabilită de instanţă. amânarea sau eşalonarea plăţii taxei de stat. În cazul în care cererea a fost scoasă de pe rol pentru nerespectarea termenului stabilit în urma amânării sau eşalonării taxei de stat.(4) şi art.). În cazul când reclamantul care figurează greşit în proces este înlocuit prin acordul lui cu reclamantul corespunzător.85 alin.86 C.C.P.7 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. la aprecierea instanţei.P.(1) C. la depunerea repetată a cererii. cererea se va restitui reclamantului. În cazul în care se constată că cererea a fost depusă fără anexarea dovezii de plată. Este de menţionat faptul că în cazul scutirii reclamantului de la plata taxei de stat. iar la verificarea condiţiilor prevăzute de art.(2) C. Este necesar de a se distinge situaţia de stabilire a unui termen pentru plată în condiţiile stabilite de art. 6.171 alin.C.267 lit. cu excepţia cazurilor de la art. cererea va fi scoasă de pe rol şi restituită acestuia.P.P.C. În cazul în care reclamantul solicită scutirea parţială sau totală. Subiect al amânării sau eşalonării poate fi atât persoana fizică cât şi cea juridică.98 alin. În cazul în care la cerere nu este anexată dovada de plată a taxei de stat.C. dar reclamantul a achitat o parte din sumă.P.). preţul şi mărimea bunurilor disponibile. [Pct. în situaţiile prevăzute de lege..P.(1) C.168 alin.P.167 C. nesusceptibilă de recurs. Termenul de amânare sau eşalonare a achitării taxei de stat nu poate depăşi momentul retragerii instanţei pentru deliberarea hotărârii.2008] 8. Taxa de stat pentru cererile adresate instanţei se plăteşte până la depunerea lor. situaţie indicată mai sus. Eşalonarea constă în achitarea sumei taxei de stat în cel puţin două tranşe. când termenul acordat nu poate depăşi momentul de începere a examinării cauzei.P.438 alin.86 C. beneficiile realizate sau pierderile suportate de persoana juridică în ultima perioadă. La depunerea cererii de recurs împotriva deciziilor instanţelor de apel se va anexa dovada plăţii taxei de stat.C. În partea motivată a încheierii de soluţionare a problemelor legate de taxa de stat se vor indica motivele de fapt şi de drept care au condus la respectiva soluţie. se va emite o încheiere motivată pentru soluţionarea acestei probleme.C.P.C. acesta din urmă va achita taxa de stat conform principiilor 94 . Dispoziţiile privind scutirea.86 C. mărimea cărora poate fi diferită sau egală. taxa de stat se va încasa de la pârât. 7. prin hotărârea pronunţată (art. nu au incidenţă. Actele ce constituie dovadă de plată se prezintă în original şi ştampilate de instituţia emitentă. pentru stabilirea situaţiei lor materiale se va aprecia: situaţia contului bancar la momentul depunerii cererii.P.). care este susceptibilă de recurs (art. iar în termenul stabilit nu s-a înlăturat acest neajuns. 9. cât şi de instanţele de apel şi recurs. cu excepţia judecării recursului prevăzut de Secţiunea II-a din Capitolul XXXVIII al C. amânarea sau eşalonarea plăţii taxei de stat sunt aplicabile atât de instanţele de fond.85 alin.). conform art.P.12. La cererile depuse de persoanele juridice privind amânarea sau eşalonarea plăţii taxei de stat. în cazul în care taxa nu a fost restituită şi se atestă prezenţa situaţiilor de la art. Amânarea constă în suspendarea momentului plăţii. de cea prevăzută de art.a) şi b). (2) C. dacă pârâtul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecată.C.C. se va constata existenţa dovezii de plată (chitanţă fiscală sau extras din transferul de la plătitor către instituţia bancară). valoarea acţiunii şi alte indicii.. se va achita numai diferenţa rămasă neplătită.C.C. Dacă reclamantul nu a achitat taxa de stat în termenul stabilit de instanţă. situaţie asupra căreia dispoziţiile art.(1) şi (2) C.10 din 22.99 C. fixează un termen pentru lichidarea neajunsurilor şi comunică despre aceasta reclamantului (art.stat (art.

).P.P.(1) lit. judecătorul va emite o încheiere. Proporţia respectivă nu trebuie privită ca o scutire parţială la depunerea cererii. 10.346 alin. În situaţia în care cererea creditorului nu a fost acceptată. iar dacă înainte de restituire acesta înaintează acţiune civilă.C.556-566 C.346 alin. Dacă ordonanţa judecătorească a fost anulată. În cazul înaintării unei cereri de chemare în judecată ce conţine pretenţii cu caracter patrimonial şi nepatrimonial.se va anexa dovada achitării iniţiale a taxei. Totodată. în acţiuni cu caracter nepersonal. calculate separat.1 din lit. Pentru procedura disjunsă. 14.). Dacă o acţiune este înaintată în mod repetat.3 pct.). În cazul în care cererea este scoasă de pe rol pe motivul constatării unui litigiu de drept.C. taxa de stat achitată în procedură specială se va lua în calcul la încasarea taxei şi la repartizarea cheltuielilor de judecare a litigiului în procedură de acţiune civilă (art.(4) C.(2) C.taxa de stat urmează a fi restituită. taxa de stat va fi achitată de către succesor. dacă nu a fost achitată de către persoana succedată iar succesorul nu beneficiază de înlesniri. În situaţia în care judecătorul va separa una sau mai multe din capetele de cerere conexe. dacă anterior nu a fost achitată taxa de stat pentru fiecare din ele. iar reclamantul înaintează acţiunea civilă. iar în cazul încasării taxei la buget de la debitor.P. În acelaşi mod se procedează şi la conexarea mai multor cereri cu caracter patrimonial.267 lit. Cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti se impune cu taxă de stat în cuantum de 50% din taxa de stat stabilită pentru cererea de chemare în judecată în regim general (art.f) şi g) C.C.P. după scoaterea acesteia de pe rolul instanţei taxa de stat va fi achitată conform dispoziţiilor generale. iar taxele de stat aferente acestora au fost achitate şi nu a intervenit vreo majorare a valorii pretenţiilor. Când cererea de chemare în judecată conţine mai multe pretenţii de sine stătătoare cu caracter patrimonial. taxa de stat se va calcula conform valorii fiecărei pretenţii aparte (art. excepţie fiind situaţia în care cele două persoane au procedat conform regulilor privitor la cesiunea de creanţă prevăzute de art.). în temeiul ordonanţei judecătoreşti se va încasa taxa datorată de creditor la depunerea cererii. În cazul depunerii cererii de eliberare a ordonanţei judecătoreşti fără achitarea taxei de stat.13. se va proceda conform pct.k) C. atât pentru pretenţiile patrimoniale cât şi pentru cele nepatrimoniale. 11. valoarea taxei de stat se va restitui acestuia. 12.267 lit. taxa de stat achitată de creditor nu va forma obiect al restituirii (art. taxa de stat se va percepe în cuantumul prevăzut de lege. alin.C. cu excepţia cazurilor prevăzute de lege (art. dar se va face o notă de constatare a achitării taxei de stat aferente.87. taxa de stat nu se va achita din nou.C. Cererile examinate în procedură specială sunt impuse cu taxă de stat în cuantum de 500% din salariul minim stabilit în republică (art.(4) C. adică 50 la sută din taxa stabilită pentru cererea soluţionată în acţiuni le civile. nesupusă recursului.generale.P.C. ci ca o valoare totală a cuantumului taxei de stat. menţionându-se procedura în care se află actul ce confirmă achitarea taxei de stat.280 alin. taxa de stat nu se va recalcula şi nu se va restitui. În situaţia în care se conexează mai multe acţiuni.a) şi b) C. taxa de stat se consideră achitată. pronunţată în temeiul art. iar taxa de stat a fost achitată în modul stabilit inclusiv pentru capetele de cerere disjunse. prin care va dispune de a nu se da 95 . În acelaşi sens se va proceda în situaţia anulării încheierii privind scoaterea cererii de pe rol. 13. iar dacă acţiunea este înaintată în mod repetat şi taxa de stat nu a fost restituită . nefiind expirat termenul de trei ani de la data transferului ei la buget.P. care necesită judecarea în procedură de acţiune civilă.C. în legătură cu faptul că acţiunilor nu li s-a dat curs .). Dacă reclamantul iniţial este substituit de succesorul său în drepturi.g) Legea taxei de stat).

[Pct.). fără încasarea taxei de stat. În situaţia modificării modului de percepere a taxei de stat.C. Dacă reclamantul este scutit de plata taxei de stat şi i-a fost admisă parţial cererea de satisfacere a pretenţiilor cu caracter nepatrimonial. conform art. respectându-se principiul ne-retroactivităţii legii procesuale civile.P. dacă ultimul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecată.10 din 22. iar în caz de neînlăturare a acestui neajuns. Dacă în termenul stabilit taxa de stat va fi achitată. după depunerea acţiunii şi achitarea taxei de stat. acestea se referă la reclamanţi. Dacă acţiunea a fost parţial admisă.C.(2) C. nefiind admisă fracţionarea acesteia. 20. iar în termenul stabilit de art.97 C. iar scutirea din prima instanţă este inoperantă.). iar reclamantul a fost scutit de plata taxei de stat. conform explicaţiilor de la pct. 18.2008] 16.12. la cererea reclamantului. iar în cazul scutirii de către instanţă. neefectuându-se recalcularea taxei..). aceasta se va încasa în mărime deplină de la reclamant în folosul statului. Dacă în interiorul termenului stabilit de către judecător. 17. inclusiv cheltuielile de asistenţă juridică în măsura în care acestea au fost reale. 19. instanţa va obliga pe pârât să compenseze acestuia toate cheltuielile de judecată. În cazul satisfacerii acestor acţiuni. Indicaţiile de la punctele 18 şi 19 ale prezentei hotărâri sunt aplicabile şi în privinţa celorlalte cheltuieli de judecată suportate de către instanţa judecătorească. ei vor fi obligaţi la plata taxei de stat. În caz de respingere completă a acţiunii examinate de instanţa de judecată. după intervenţia schimbărilor taxa se va achita în conformitate cu acestea. 21. Instanţele de judecată vor lua în considerare că atât în cazul scutirilor expres prevăzute de lege cât şi în situaţia de scutire facultativă. acesta nu beneficiază de compensarea cheltuielilor suportate. aceasta se referă numai la depunerea cererii.C. aceasta se încasează la buget de la pârât în raport cu partea admisă a acţiunii. taxa de stat va fi încasată de la pârât în folosul statului. nu şi la pârâţii din aceste acţiuni.P. se va păstra situaţia existentă la depunerea cererii.352 C.6 al prezentei hotărâri. necesare şi rezonabile (art.C.349 C.C. se va dispune restituirea cererii prin încheiere susceptibilă de recurs.354 alin.P. pentru pronunţarea căreia au fost scutiţi de la plata taxei de stat. prin emiterea unui titlu executoriu în baza ordonanţei (art. 15.171 alin.15 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. iar partea rămasă din taxa de stat urmează a fi în casată de la reclamant. cererea va fi considerată depusă la data înregistrării ei iniţiale.P.(3) C. conform art.P. instanţa îi va restitui cererea şi actele anexate printr-o încheiere recurabilă. debitorul nu a înaintat obiecţii. Dacă creditorul a fost scutit de la plata taxei de stat. aferent acestui tip de pretenţii.98 C.171 alin.curs cererii şi va stabili un termen de achitare a taxei de stat (art.(1) C.P. cererea se va considera depusă la data prezentării iniţiale (art. 96 . taxa de stat se va încasa de la debitor. Dacă reclamantul îşi retrage cererea de chemare în judecată sau renunţă la acţiune până la comunicarea către pârât a cererii.C. Dacă reclamantul nu şi-a susţinut pretenţiile din cauza faptului că au fost satisfăcute benevol de către pârât după intentarea acţiunii. Dacă cererea a fost depusă înainte de modificările menţionate fără a se achita taxa de stat. reclamantul nu a prezentat dovada achitării taxei de stat. precum şi a modificării cotei procentuale sau a salariului minim din care ea se calculează.P.C.). iar dacă reclamantul a înlăturat acest neajuns în termenul fixat de instanţă. În cazul în care reclamanţii atacă hotărârea. taxa de stat se va încasa de la pârât în mărimea cuantumului total.

Pentru stabilirea valorii bunului. când acţiunea se va califica ca nepatrimonială şi se va încasa cuantumul de 500% din salariul minim. alte criterii care ar duce la o evaluare reală. dacă preţul se determină în funcţie de greutatea bunului .94. instanţa de judecată va lua în considerare dispoziţiile art..C. cu excepţia situaţiei când suma de bani reprezintă mărimea compensaţiei pentru prejudiciul moral. dacă la momentul depunerii cererii este dificilă determinarea valorii acţiunii. e) pentru acţiunile cu privire la recunoaşterea nulităţii contractelor cu obiect patrimonial şi a testamentelor . 97 . urmând să se încaseze o taxă suplimentară în corespundere cu partea din valoarea acţiunii pentru care nu s-a achitat taxa de stat. proporţională cu partea valorii pretenţiilor cu care s-a micşorat acţiunea.P.Dacă s-a renunţat la acţiune după comunicarea cererii. instanţa va lua în considerare: preţul de circulaţie a bunului.. în dependenţă de care urmează să fie stabilit cuantumul taxei: a) pentru acţiunile de încasare a pensiei de întreţinere . acesta va fi evaluat la preţul minim. Aceasta se va stabili la soluţionarea în fond a pricinii.21 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. c) pentru acţiunile privitoare la plăţile fără termen şi la plata întreţinerii viagere. [Pct. majorarea sau micşorarea cuantumului pensiei de întreţinere .reieşind din suma acestor diferenţe. instanţa va soluţiona această problemă în încheierea de aprobare a tranzacţiei în conformitate cu art. Atunci când.P.C.10 din 22. În situaţia în care instanţa a depăşit limitele pretenţiilor formulate de reclamant conform art. b) pentru acţiunile cu privire la încasarea unei sume de bani . acesta va achita o taxă suplimentară pentru partea cu care acţiunea se majorează.88 alin.87 alin. Dacă lipsesc informaţii privind valoarea reală a obiectului în litigiu.88 alin. să-i compenseze cheltuielile suportate.reieşind din suma cu care se micşorează sau se majorează.reieşind din costul real al bunurilor contestate.(1) C. nu se va restitui reclamantului.reieşind din suma totală a obligaţiilor de plată pe un an. dacă legea nu prevede altfel. adică conform concesiilor reciproce efectuate de părţi. dar cu obligativitatea încasării cheltuielilor suportate de către instanţă. 23. În cazul încheierii unei tranzacţii de împăcare şi dacă nu s-a prevăzut ordinea repartizării cheltuielilor de judecată.2008] 22..greutatea netă este cea care în caz de îndoială determină valoarea lui.(2) C.(1) C. precum şi pentru plăţile pe un termen nu mai mic de trei ani reieşind din suma totală a plăţilor. d) pentru acţiunile de majorare sau micşorare a sumelor pe o perioadă anumită a mărimii despăgubirilor pentru cauzarea de daune . La stabilirea valorii acţiunii. în cadrul examinării cauzei.P. partea din taxa de stat. zona respectivă. taxa de stat se va încasa de la pârât în folosul statului. În cazul în care reclamantul îşi micşorează valoarea pretenţiilor din acţiune. Pentru acţiunile privind scutirea. Dacă pârâtul nu lucrează sau locul lui de aflare nu este cunoscut.art.). instanţa poate obliga pe reclamant. iar în caz de neachitare (art. reclamantul îşi majorează pretenţiile formulate anterior prin acţiune. încasată pentru fiecare copil. taxa de stat se va achita cu aproximaţie. dar nu mai mult decât suma totală a plăţilor pe un an.C.C. dar nu mai mult decât pe un an. la cererea pârâtului. atunci când există asemenea informaţii.12. cererea de majorare a pretenţiilor se va scoate de pe rol..reieşind din suma solicitată.P.(3) C. 95 şi 98 C. cumulul acestor plăţi se determină din suma care constituie nu mai puţin de 25% din salariul minim pe republică.240 alin. Conform art.C.P. 24.

reieşind din costul bunurilor supuse partajului. În cazul în care construcţia aparţine unei persoane juridice.P. precum şi la depunerea cererilor de contestare a hotărârilor judecătoreşti. iar pârâţii vor fi obligaţi la plata taxei de stat.79 din Codul familiei). În situaţia în care reclamantul solicită. dar nu mai mic decât costul de inventar al construcţiei la momentul depunerii cererii. pe lângă plata sumei ce rezultă din dauna cauzată sănătăţii.). 31.e) C. dar nu mai mic decât costul determinat de oficiul cadastral teritorial. 29. cu excepţia cazului când dauna s-a pricinuit prin infracţiune. 32.: deteriorarea bunurilor). foi de odihnă recuperatorie etc. organele administraţiei publice centrale. Taxa de stat. la momentul depunerii cererii. pentru care se va încasa taxa de stat în baza principiilor generale. În cauzele cu privire la încasarea sumei pentru întreţinerea soţiei în stare de graviditate şi după naştere. indiferent dacă acţiunea se judecă direct în ordinea procedurii civile sau după ce a fost lăsată fără examinare de către instanţa penală. iar dacă aceste autorităţi figurează în calitate de pârâţi şi acţiunea reclamantului se admite. Dacă. 25. Curtea de Conturi şi structurile teritoriale ale acesteia. dar nu mai mult decât pe 3 ani (art. 27. se pronunţă o hotărâre de încasare în folosul victimei a sumei ce constituie cheltuieli legate de îngrijire a acesteia de către o altă persoană. taxa se calculează din suma totală a tuturor pretenţiilor.(1) lit. 28. sunt scutite de la plata taxei de sta indiferent de calitatea lor procesuală (art.(13) din Legea taxei de stat.85 alin. [Pct. taxa de stat se stabileşte reieşind din costul real al bunului. taxa de stat se determină reieşind din suma totală a plăţilor pentru întreaga perioadă.87 aţin. În toate cazurile în care taxa de stat se în casează de la pârât în folosul statului prin încheiere sau hotărâre a instanţei. pentru care urmează a se plăti. În cazurile în care instanţele judecătoreşti. finanţate de la bugetul de stat. cât şi la contestarea acestor hotărâri.. dar nu mai mult decât pe un an. art. 26. judecând litigiile cu privire la cheltuielile suplimentare. cea de-a doua va fi considerată pretenţie de sine stătătoare. taxa de stat se va încasa de la ele atât prin hotărârea pronunţată. reclamanţii sunt scutiţi de plata taxei de stat (art. adoptate asupra acestor acţiuni. intentează acţiune pentru apărarea intereselor patrimoniale proprii.12.10 din 22. o sumă ce derivă dintr-o altă daună (ex. Dacă instituţiile sus-menţionate. că autorităţile publice centrale.f) pentru acţiunile despre partajarea bunurilor .(1) lit.85 alin. generate de diferite circumstanţe excepţionale (art. se va dispune încasarea taxei de stat în cuantumul rezultant din valoarea reală de la momentul depunerii cererii. în cadrul judecării cauzei privind recuperarea sumelor rezultate din daunele cauzate prin vătămarea integrităţii corporale sau altă vătămare a sănătăţii.C. în cazul intentării acţiunilor pentru apărarea intereselor statului. iar în intervalul de timp dintre momentul înaintării cererii de chemare în judecată şi cel al soluţionării ei valoarea reală a bunului s-a modificat. se determină în raport cu costul ei real. 30. acestea vor achita taxa de stat în ordine generală.i) CPC). taxa de stat se va stabili conform punctului 25.P. va obliga pe pârât şi la cheltuielile suplimentare viitoare.a) C.(1) lit. pentru mijloacele de transport.4 alin.). Se explică instanţelor judecătoreşti. în acţiunile cu privire la revendicarea dreptului de proprietate asupra construcţiei. dacă aceasta nu are venit propriu suficient. indiferent dacă ulterior va fi pronunţată o hotărâre despre încasarea de la pârât în folosul reclamantului a pensiei pentru întreţinerea copilului născut.2008] 98 .C. A atenţiona instanţele de judecată asupra faptului că în acţiunea de reparaţie a daunei materiale pricinuite prin infracţiune.32 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.

2 la Regulamentul cu privire la detaşarea angajaţilor întreprinderilor. iar specialiştilor o sumă cuprinsă între 1.2002. În cazul în care partea care a avut câştig de cauză solicită instanţei de judecată să oblige partea care cu rea-credinţă a intentat o acţiune nefondată sau s-a opus insistent soluţionării juste şi rapide a cauzei. persoana care a solicitat citarea martorului sau efectuarea lucrării este decăzută din dreptul de a mai solicita a doua oară efectuarea acestor acte. taxa de stat se va încasa în mărime de 1000% din salariul minim.8% pentru fiecare martor citat din localitatea respectivă.8% din salariul minim pe zi. numărul de ore pierdute în legătură cu participarea în proces. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 30 ale Hotărârii nr. Este necesar de a atenţiona instanţele judecătoreşti că partea care cere citarea unei persoane în calitate de martor. pedagogi.94 C. după îndeplinirea de către persoanele îndreptăţite pentru primirea lor a obligaţiunilor. Recompensa acordată experţilor pentru efectuarea expertizei constituie o sumă între 2.1992 (modificată şi completată) cu privire la adoptarea Instrucţiunii privind restituirea cheltuielilor suportate de martori. plăteşte la BEM o sumă în mărime de 58.p. precum şi o recompensă rezultată din salariul mediu pe economie şi numărul de ore necesare pentru prezentare.). specialişti. prezentând în instanţă dovada de plată.10. Decăderea se referă numai la procesul respectiv (art. dar nu mai mult de 11.8% din salariul minim pe oră.8% din salariul minim pentru fiecare martor citat din altă localitate şi 11. În situaţia în care reclamantul a achitat taxa de stat la depunerea cererii. în instanţele de judecată şi în alte instituţii.92 alin.10 a Plenului Judecătoriei Supreme a R. 37. părţile vătămate şi de reprezentanţii legitimi ai acestora.C. existând o cerere în acest sens.9% şi 4.836 din 24. interpreţilor şi specialiştilor li se compensează cheltuielile suportate în legătură cu prezentarea lor în instanţă.8% şi 2. 99 . remunerarea în profesia respectivă etc.P. se va proceda conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 36.P. 34.1993 "Cu privire la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei în pricinile de desfacere a căsătoriei".06.4% din salariul minim pentru fiecare oră. în limite rezonabile şi în dependenţă de valoarea acţiunii. instanţele de judecată vor ţine cont de explicaţiile oferite de p. în cazul în care reclamantul a fost scutit la depunerea cererii de plata taxei de stat.2% şi 1.(2) C. inclusiv cheltuielile de deplasare şi cazare. În cazurile de desfacere a celei de-a doua căsătorii. cu excepţia sumelor datorate expertului care se vor achita de la buget. 35. Recompensa pentru sustragerea de la munca obişnuită constituie 1. Traducătorilor li se achită o sumă cuprinsă între 1.C.1% din salariul minim pe oră. Mărimea diurnelor se va determina în conformitate cu Anexa nr. instanţa va aprecia cuantumul acestor despăgubiri.11. Aceste explicaţii nu se referă la cazul când persoanele sus-indicate efectuează lucrările încredinţate de instanţă în cadrul atribuţiilor de serviciu.8% din salariul minim pentru fiecare 1000 de semne tipărite (sau scrise de mână). instituţiilor şi organizaţiilor din Republica Moldova.29 din Hotărârea sus-menţionată taxa de stat şi celelalte cheltuieli de judecată urmează a fi achitate de pârât.29.124 şi art. În situaţia în care sumele sus-menţionate nu au fost achitate în termenul stabilit de instanţă. experţilor. chestiunea se va soluţiona conform art. de experţi. În privinţa modalităţii de achitare şi calculare a acestor cheltuieli. diurnele. Sumele datorate se vor achita conform Instrucţiunii amintite. după constatarea ca fiind dovedită reaua credinţă.653 din 05. Soluţionând problema încasării taxei de stat. traducători şi martori asistenţi. din contul de depozit al instanţei. în legătură cu citarea lor în organele de anchetă preliminară. iar în hotărârea instanţei se reţine faptul că în baza criteriilor enunţate la pct. Martorilor.33. Moldova din 15.

40 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.2002. În cazul în care nu există divergenţe în legătură cu acestea. dacă cererea a fost depusă în termen de trei ani de la data transferării taxei la buget (art. 28 iunie 2004 nr. aceasta se va dispune prin încheiere judecătorească.29 din 16..2008] 39.1999 şi nr.1995".2 din 27.89 C.09.P.38 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. Se va lua în considerare de către instanţele de judecată faptul că în cazurile de restituire a sumei taxei de stat achitată. în termen de cel mult un an de la data emiterii încheierii (art. prevăzută de art. [Pct.(3) CPC). modificată prin Hotărârile Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.25 100 .2008] Chişinău. se va lua act de această situaţie.38 din 20.8 Legea taxei de stat).12.10 din 22.38.C.89 alin.7 pct. 40.12. [Pct.03.10 din 22.12. Instanţele se vor pronunţa întotdeauna asupra cheltuielilor de judecată în cadrul dispozitivului hotărârii judecătoreşti efectuând şi motivarea corespunzătoare a acestora. Se abrogă Hotărârea Plenului Judecătoriei Supreme a Republicii Moldova "Cu privire la practica aplicării de către instanţele de judecată a legislaţiei despre încasarea cheltuielilor de judecată în cauzele civile nr. Restituirea efectivă se va face de către organele fiscale prin intermediul Trezoreriei Centrale.

2003 a atribuit în competenţa instanţelor de judecată. autentificat notarial. Competente de a examina astfel de pretenţii sunt atît instanţele de drept comun. contestarea paternităţii (maternităţii) sau atragerea în proces a unor alte persoane interesate. concomitent cu procedura contencioasă. pag.e). Plenul Curţii Supreme de Justiţie. Se emite ordonanţă în cazul în care pretenţia: a) derivă dintr-un act juridic autentificat notarial. a instituit o procedură suplimentară de examinare a cererilor privind încasarea de sume băneşti sau revendicarea bunurilor de la debitor .16 lit. b) rezultă dintr-un act juridic încheiat printr-un înscris simplu.10 din 22. neacceptarea sau nedatarea acceptului.2004 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. prin prezenta hotărâre oferă următoarele explicaţii: 1. de organul fiscal sau de organul de executare a actelor judecătoreşti privind încasarea cheltuielilor aferente căutării pârâtului sau debitorului 101 . procedura contenciosului administrativ şi procedura specială. nr. 2. inclusiv a celor economice. f) este înaintată de organul de poliţie.17 Cod de procedură civilă. e) urmăreşte perceperea salariului sau unor alte drepturi calculate. Lista pretenţiilor care pot fi examinate în procedura în ordonanţă este expusă exhaustiv în art.24 modificată de: Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. c) este întemeiată pe protestul cambiei în neachitarea. cît şi judecătoriile economice. art. Aplicarea procedurii în ordonanţă se va efectua în strictă conformitate cu prevederile Capitolului XXXV Cod de procedură civilă.procedura în ordonanţă .345 CPC.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la unele chestiuni ce vizează procedura de eliberare a ordonanţelor judecătoreşti nr.6. Întrucât studierea practicii judiciare a depistat existenţa unor divergenţe la aplicarea procedurii în ordonanţă (procedurii simplificate).2008 Codul de procedură civilă în vigoare din 12.d) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi art. Codul de procedură civilă.12. dar neplătite salariatului.2 lit. iar legea nu dispune altfel.05. Drept criterii de delimitare a competenţei vor servi natura şi subiecţii pretenţiilor. dată unipersonal de judecător. în baza art. 2004. d) ţine de încasarea pensiei de întreţinere a copilului minor care nu necesită stabilirea paternităţii.ce se finalizează cu emiterea ordonanţei judecătoreşti.18 din 31. în scopul aplicării corecte şi unitare a legislaţiei.06. examinarea cererilor de eliberare a ordonanţei judecătoreşti.

urmează a fi anexate următoarele acte: 1) contractul încheiat în mod direct între prestator şi consumator.contracte de prestare a serviciilor de telefonie. autentificat notarial.1. h) rezultă din nerestituirea cărţilor împrumutate de la bibliotecă. La înaintarea cererii privind eliberarea ordonanţei. Concomitent se atenţionează că nu pot fi examinate în procedura în ordonanţă cererile de încasare a pensiei alimentare la întreţinerea copiilor minori în care se solicită încasarea sumelor fixe. neacceptarea sau nedatarea acceptului. 4. creditorul este în drept de a alege adresarea cu cerere de eliberare a ordonanţei judecătoreşti sau înaintarea acţiunii în procedura contencioasă. Potrivit lit.b) alin. contract de împrumut). Dreptul de a depune cerere privind eliberarea ordonanţei judecătoreşti îl au în particular: 1. în cazul în care pretenţia este întemeiată pe protestul cambiei în neachitarea.10 din 22. televiziune prin cablu. dacă creditorul nu s-a adresat în procedura în ordonanţă. în baza contractelor menţionate. Procedura în ordonanţă nu este o cale prealabilă obligatorie şi nefolosirea procedurii în ordonanţă de către creditor nu are efecte juridice care ar îngrădi accesul la înaintarea acţiunii în instanţa de judecată. Persoana care a încheiat un act juridic autentificat notarial.contracte-tip încheiate în mod direct între furnizor şi consumator privind furnizarea energiei electrice. . gazului. a apei. [Pct.12.2.2 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. ar fi mai raţional ca creditorul să recurgă mai întâi la această procedură şi nu la cea generală. [Pct. Creditorul (persoana fizică sau juridică) în baza unui act juridic încheiat printr-un înscris simplu (de ex. termice.345 CPC. g) rezultă din procurarea în credit sau acordarea în leasing a unor bunuri.ori bunurilor lui sau copilului luat de la debitor în temeiul unei hotărâri judecătoreşti. i) rezultă din neonorarea de către agentul economic a datoriei faţă de Fondul Social.2008] 3. ordonanţa judecătorească poate fi emisă în temeiul pretenţiei ce rezultă dintr-un act juridic încheiat printr-un înscris simplu. Internet. k) urmăreşte deposedarea şi vânzarea forţată a obiectului gajului (bun mobiliar sau imobiliar). 2. 102 . se bazează pe înscrisuri autentice care asigură celeritatea şi eficacitatea soluţionării cauzei. precum şi a cheltuielilor de păstrare a bunurilor sechestrate de la debitor şi a bunurilor debitorului evacuat din locuinţă. Drept înscrisuri simple pot servi: . Dat fiind că procedura în ordonanţă e simplificată. j) rezultă din restanţele de impozit sau din asigurarea socială de stat.12. în cazul în care legea nu prevede altfel de soluţionare.10 din 22. 3.1 introdus prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. Reieşind din principiul disponibilităţii.(1) art. presupune achitarea redusă a taxei de stat.2008] 2. Instanţa nu este în drept să refuze primirea cererii în procedura contencioasă. Beneficiarul cambiei. 2) probe ce confirmă că debitorului i-au fost acordate serviciile în cauză. Asemenea acţiuni se vor examina în procedură contencioasă.

Dacă pretenţia va fi înaintată de organul de poliţie. .a). [Pct. Vânzătorul care. judecătorul nu dă curs cererii şi printr-o încheiere stabileşte un termen de lichidare a neajunsurilor. 5. 7. Organul de poliţie.10 din 22. precum şi tutorele.hotărârea autorităţii de executare silită a obligaţiei fiscale în cazul neonorării benevole. autoritatea tutelară şi procurorul care acţionează în interesul minorului în cazul în care se solicită încasarea pensiei alimentare în mărimea prevăzută de lege (1/4. care este susceptibilă de a fi atacată cu recurs. În cazul depunerii cererii de către reprezentantul creditorului. inspectoratele fiscale teritoriale de stat şi primăriile în pretenţiile ce rezultă din restanţele la impozite. Soţia sau soţul la întreţinerea căruia se află copilul minor. . Salariatul sau reprezentantul acestuia în cazurile urmăririi perceperii salariului sau unor alte drepturi calculate. h) ale art. organul fiscal şi organul de executare a actelor judecătoreşti în cazurile indicate în art.avizul despre necesitatea stingerii obligaţiei fiscale. Se explică judecătorilor că în cazul în care pretenţia rezultă din prevederile pct. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. precum şi cheltuielilor de păstrare a bunurilor sechestrate de la debitor şi a bunurilor debitorului evacuat din locuinţă. curatorul. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi direcţiile lui teritoriale în cazul încasării datoriilor la impozite. c). e). a predat cumpărătorului mărfuri în credit.dispoziţia incaso trezorerială remisă de instituţia financiară organului fiscal cu menţiunea despre lipsa totală sau parţială a mijloacelor pe contul bancar al contribuabilului (în cazul existenţei contului).2008] 6. la cererea de eliberare a ordonanţei vor fi anexate înscrisuri care confirmă cheltuielile suportate. 6. în cazul nerestituirii cărţilor împrumutate. 8. 103 .5 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. 11. de organul fiscal sau de organul de executare a actelor judecătoreşti privind încasarea cheltuielilor aferente căutării pârâtului sau debitorului ori bunurilor lui sau copilului luat de la debitor în temeiul unei hotărâri judecătoreşti. d).345 lit. judecătorul va emite o încheiere de restituire a cererii. 1/3. b). conform contractului de vânzare-cumpărare. 5. dar neachitate. expediat contribuabilului pe un formular tipizat până la expirarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale.4. 9. autentificat în modul stabilit de lege.347 Cod de procedură civilă Dacă cererea nu corespunde prevederilor art. În cazul în care legea prevede depunerea cererii de eliberare a ordonanţei judecătoreşti după respectarea procedurii prealabile. Drept dovadă de respectare a procedurii prealabile de către autoritatea fiscală va fi prezentarea următoarelor înscrisuri: . Dacă neajunsurile nu au fost lichidate în termenul stabilit. Cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti trebuie să fie întocmită în scris şi să corespundă cerinţelor art. Biblioteca care are statut de persoană juridică.347 CPC ori nu s-a plătit taxa de stat. Agenţii economici în cazurile de urmărire. g).345 CPC la cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti vor fi anexate copiile actelor juridice şi înscrisurile care confirmă faptul că debitorul nu-şi onorează obligaţiunile contractuale sau prevăzute de lege. creditorul va prezenta probe care vor confirma respectarea procedurii prealabile. la cerere se anexează documentul care atestă împuternicirile reprezentantului. deposedare şi vânzarea forţată a obiectului gajului. iar în caz contrar instituţia în cadrul căreia funcţionează.12. 10. 1/2).f) CPC. în cazurile prevăzute de lege.

Ordonanţa judecătorească urmează să corespundă condiţiilor prevăzute de art. nu sunt prezentate documente care confirmă pretenţia creditorului. Dacă judecătorul refuză să primească cererea de eliberare a ordonanţei din motivele consemnate la art.contestarea sumelor datorate. cât şi la contractul ce reglementează obligaţia principală asigurată prin gaj. fondul căruia este nemijlocit legat de obiectul ordonanţei judecătoreşti. i se restituie taxa de stat.488 Cod civil. 8. La urmărirea imobilului gajat. din esenţa art. potrivit prevederilor art.348. în ordonanţă se va indica locul amplasării bunului.351 CPC. În acest caz părţile nu vor fi citate pentru explicaţii. .executarea benevolă a obligaţiei de către debitor până la înaintarea cererii şi altele. fără emiterea încheierii de intentare a procesului. indicând dreptul lui de a înainta obiecţii motivate în decurs de 10 zile de la primirea copiei de pe ordonanţă. examinează pretenţia în termen de 5 zile de la depunerea cererii. În cazul gajării bunurilor determinate generic. 9. cu respectarea termenelor generale de prescripţie.art. Se atenţionează instanţele judecătoreşti că ordonanţa judecătorească se emite doar în cazul admiterii pretenţiilor creditorului. ultimul îşi va înainta pretenţiile din nou prin procedura în ordonanţă. Instanţele judiciare urmează a ţine cont de faptul că uneori valoarea bunului gajat poate să nu acopere suma debitoare. Astfel. lit. fungibile şi consumptibile. Copia ordonanţei se trimite debitorului. De asemenea instanţa în mod obligatoriu se va pronunţa asupra evacuării silite a persoanelor şi bunurilor din imobil. . nu vor avea loc dezbateri judiciare şi nu se va încheia proces-verbal.345 CPC. Drept temeiuri pentru anularea ordonanţei judecătoreşti pot fi invocate următoarele: . 351 CPC rezultă că judecătorul nu este în drept să refuze eliberarea ordonanţei.existenţa în procedură a unui litigiu. În cazul în care judecătorul consideră că pretenţia nu rezultă din art. la urmărirea lor prin ordonanţă se va indica genul bunului. 11. debitorul se află în afara jurisdicţiei instanţelor judecătoreşti ale Republicii Moldova.3 CPC.346 pct.. se adoptă o încheiere de refuz în primirea cererii care nu este susceptibilă de atac. a penalităţilor care sunt solicitate de creditor şi care urmează a fi încasate în temeiul legii sau al contractului. . prin care se confirmă că contribuabilul nu permite accesul în domiciliul sau reşedinţa sa pentru a i se sechestra bunurile. În ambele cazuri se va face referire atât la contractul de gaj (cu indicarea numărului şi datei întocmirii). printr-o scrisoare recomandată cu recipisă. La urmărirea forţată a obiectului gajat prin procedura în ordonanţă respectarea procedurii prealabile se va considera notificarea exercitării dreptului de gaj şi înregistrarea preavizului în registrul de înscriere a gajului în corespundere cu prevederile art.omiterea de către creditor a termenelor de prescripţie. 104 .necorespunderea actelor întocmite de către creditor cerinţelor legii. În acest caz creditorului. valoarea lui. . cantitatea şi calitatea lui. nu s-a respectat procedura prealabilă cerută de lege. cel târziu a doua zi. se constată existenţa unui litigiu de drept care nu poate fi soluţionat în temeiul documentelor depuse. judecătorul.346.c) şi e) CPC şi ulterior solicitantul a lichidat aceste neajunsuri. 350.67 din Legea cu privire la gaj şi art. 10. 7. În acest caz creditorii sunt în drept să înainteze în ordinea procedurii generale acţiune privind încasarea pagubei. Dacă cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti corespunde cerinţelor legii.actul întocmit de către funcţionarul fiscal.

2008] 18. instanţa va dispune încetarea executării. adoptat prin Legea nr.2004 referitor la întoarcerea executării. 15. Ordonanţa judecătorească reprezintă un act executoriu care se îndeplineşte în modul stabilit pentru executarea actelor judecătoreşti. se eliberează creditorului o copie a ordonanţei pentru a fi prezentată spre executare.(2) CPC în această încheiere judecătorul doar lămureşte creditorului că pretenţia lui poate fi înaintată debitorului în procedura de examinare a acţiunii civile contencioasă. fără eliberarea ulterioară a titlului executoriu. Titlul executoriu se va elibera doar în cazul încasării la buget de la debitor a taxei de stat (art.18 105 .12. Încheierea respectivă poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile (art.352 alin.10 din 22. La această cerere va fi anexat documentul care confirmă executarea ordonanţei. judecătorul o anulează printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac.(2). Dacă va fi anulată ordonanţa judecătorească neexecutată sau executată parţial. 17.443-XV din 24. Dacă debitorul este de acord cu pretenţiile creditorului sau obiecţiile lui au fost respinse de judecător. în acelaşi timp soluţionând chestiunea de restabilire a termenului pentru depunerea lor. judecătorul este în drept. [Pct. În cazul depunerii obiecţiilor peste termenul stabilit de lege. Chişinău. creditorului fiindu-i remise şi toate materialele depuse. copia acesteia se expediază părţilor. 13. În cel mult 3 zile de la data pronunţării încheierii de anulare a ordonanţei.354 alin.(4) CPC). 353 alin.156 din Codul de executare al RM. judecătorul va emite o încheiere cu privire la refuzul anulării ordonanţei.12. cu excepţia cazurilor de executare imediată. În cazul anulării ordonanţei deja executate deplin sau parţial şi neadresării creditorului cu acţiune în procedura generală. Se atenţionează instanţele judecătoreşti că în cazul în care pretenţia derivă dintr-un act juridic autentificat notarial sau rezultă dintr-un act juridic încheiat printr-un înscris simplu şi legea nu prevede altfel. la cererea debitorului. debitorul înaintează obiecţii motivate împotriva ordonanţei judecătoreşti. Reieşind din prevederile art. 16. să suspende. debitorul nu este lipsit de dreptul de a se adresa cu cerere potrivit art. [Pct.2008] 14. Asupra chestiunii întoarcerii executării instanţa se va pronunţa printr-o încheiere susceptibilă de atac.13 în redacţia Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. dar pentru diferite perioade de timp.17 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.10 din 22.12. pretenţia fiind aceeaşi. Dacă temeiurile expuse în cadrul obiecţiilor nu se referă la fondul cauzei. executarea ordonanţei până la examinarea obiecţiilor.3 CPC).12.256 CPC ordonanţa judecătorească prin care pârâtul este obligat la plata pensiei de întreţinere a copilului minor. 31 mai 2004 nr. Conform art. ordonanţa judecătorească poate fi eliberată repetat.352 CPC. cu excepţia cazurilor când întoarcerea executării este limitată. salariului şi a altor drepturi ce decurg din raporturi de muncă urmează a fi executată imediat. Dacă în termenul stabilit la art.353 alin.

46% . În comparaţie cu anul 2008. a crescut şi numărul dosarelor restituite spre rejudecare.18% . în anul 2009 concomitent cu creşterea numărului dosarelor examinate în secţiunea a II-a. Reieşind din datele raportului statistic al Curţii Supreme de Justiţie.judecarea pricinii în lipsa părţii care n-a fost legal citată. concomitent cu micşorarea numărului dosarelor examinate în ordine de recurs în secţiunea I. În anul 2009 au fost examinate în ordine de recurs în secţiunea I . În anul 2009 în secţiunea a II-a au fost examinate 2239 cauze. dintre care au fost restituite spre rejudecare 301 cauze sau 17. inclusiv în instanţa de apel 161 cauze şi în prima instanţa 273 cauze. Pentru efectuarea generalizării respective au fost selectate şi studiate copiile deciziilor Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie prin care s-a dispus restituirea dosarelor spre rejudecare în urma examinării recursurilor pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul (secţiunea I din Codul de procedură civilă) şi recursurilor împotriva deciziilor instanţelor de apel (secţiunea a II-a din Codul de procedură civilă) adoptate pe parcursul anului 2009.38%). în 3 cauze sau 0. inclusiv în instanţa de apel 174 cauze şi în prima instanţa 216 cauze. De asemenea. în anul 2009. în 4 cazuri sau 1.34%). drept motiv de casare cu restituirea pricinilor spre rejudecare a servit judecarea cauzelor fără a intra în cercetarea fondului. În anul 2008 în secţiunea a II-a au fost examinate 2173 cauze. drept motiv de casare cu restituirea spre rejudecare a servit încălcarea sau aplicarea eronată normelor de drept material sau procedural.1690 cauze. au fost folosite şi datele rapoartelor statistice privind judecarea cauzelor civile şi de contencios administrativ în ordine de recurs de către Curtea Supremă de Justiţie pe anii 2008-2009. S-a constatat că. în 36 de cauze sau 13. În comparaţie cu anul 2008.96% judecarea cauzei cu încălcarea competenţei. deciziile instanţelor de apel date în fiecare a 5-a pricina au fost casate cu restituirea spre rejudecare. a crescut numărul pricinilor restituite spre rejudecare.38%. în anul 2008 au fost examinate în ordine de recurs în secţiunea I – 1934 cauze.95%.81%. Scopul prezentei generalizări este evidenţierea temeiurilor ce duc la restituirea de către instanţele de recurs a pricinilor spre rejudecare şi asigurarea aplicării corecte şi uniforme a legislaţiei materiale şi procesuale de către instanţele judecătoreşti în procesul de înfăptuire a justiţiei. dintre care au fost restituire spre rejudecare 434 cauze sau 19. în 31 de cauze sau 10% . În majoritatea cazurilor (257 sau 85.NOTĂ INFORMATIVĂ PRIVIND TEMEIURILE CE DUC LA RESTITUIREA DE CĂTRE INSTANŢA DE RECURS A PRICINILOR SPRE REJUDECARE Prezenta notă informativă a fost efectuată în conformitate cu planul de activitate a Curţii Supreme de Justiţie pe anul 2010. 106 .judecarea pricinilor cu încălcarea competenţei.judecarea cauzei în lipsa părţii care n-a fost legal citată. dintre care au fost restituite spre rejudecare 390 cauze sau 17. dintre care au fost restituite spre rejudecare 252 cauze sau 13%. În majoritatea cazurilor (233 sau 85.

este în drept să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe. 423 al. În conformitate cu prevederile art. 4. precum şi deciziile pronunţate de curţile de apel (art. 400 alin (2) şi (3) CPC sunt identice atât pentru recursurile împotriva hotărârilor pentru care nu este prevăzută calea apelului. Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale.2006. după ce judecă recursul.2008. (1) lit.05. (2) CPC).06. 417 al.2002. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM „Cu privire la practica aplicării legislaţiei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs” nr. în baza materialelor din dosar şi a noilor înscrisuri.2003. 429 al. 410 al. 3. când eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs (art. în limitele recursului declarat. 445 al. corectitudinea aplicării şi interpretării de către prima instanţă a normelor de drept material şi procedural.1950. 3 din 27. este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial hotărârea primei instanţe.11. precum şi în cazurile în care încheierea face imposibilă desfăşurarea de mai departe a procesului (art.1997. Temeiurile declarării recursului şi casării hotărârii prevăzute de art. (1) CPC. 2. adoptat prin Legea nr. în limitele invocate în recurs. (1) şi art. sau. Cu recurs pot fi atacate hotărârile pronunţate în prima instanţă de curţile de apel şi alte hotărâri pentru care legea nu prevede calea apelului (art. în comparaţie cu anul 2008. Pentru efectuarea generalizării nominalizate a fost selectat şi studiat următorul cadru legislativ: 1. după caz. 400 al. instanţa de recurs. Codul de procedură civilă. judecând recursul declarat împotriva deciziilor instanţei de apel. Instanţa de recurs. În conformitate cu art.2008. în anul 2009 a crescut numărul dosarelor restituite spre rejudecare de către Curtea Supremă de Justiţie. de fond sau de apel. pe baza actelor din dosar. restituind pricina spre rejudecare în prima instanţă în cazul în care eroarea judiciară a primei instanţe nu poate fi corectată de instanţa de recurs (art. instanţa verifică. pentru recursurile incidente secţiunii I fiind aplicabile şi motivele prevăzute la art. cât şi pentru recursurile împotriva deciziilor instanţei de apel. (1) lit.225 din 30. Respectiv. d) CPC). adoptat prin Legea nr.Analiza comparativă a acestor date ne permite să concluzionăm că. c) CPC). în instanţa de apel.07. legalitatea hotărârii atacate. 5. Recursul este calea ordinară de atac exercitată de către persoanele îndreptăţite împotriva actelor de dispoziţie ale instanţelor judecătoreşti. instanţa verifică. 3 din 07. 6. în condiţiile legii.1107 din 06. 2 din 07. 107 . Codul civil. De asemenea.07. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM „Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei procesuale civile la întocmirea actelor judecătoreşti de dispoziţie în cadrul examinării pricinilor civile şi economici în ordine de apel şi de recurs” nr.09. fără a administra noi dovezi. (1) şi (2) CPC la judecarea pricinii în recurs.397 CPC). încheiată la Roma la 04. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM „Cu privire la aplicarea legislaţiei procesuale civile la întocmirea hotărârii şi încheierii judecătoreşti” nr. restituind pricina spre rejudecare în primă instanţă. 429 CPC). 442 CPC judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel.03. care a întrat în vigoare pentru Republica Moldova la 12. Instanţa de recurs verifică legalitatea şi temeinicia hotărârii primei instanţe în întregul ei şi în ceea ce priveşte persoanele care nu au declarat recurs. pot fi atacate cu recurs încheierile pronunţate în primă instanţă pentru care legea prevede în mod expres posibilitatea recurării indiferent de instanţa care le pronunţă.

Prin prisma pct. în componenţa judecătorilor D.P.12. A.. M.05. Prin urmare. Chişinău din 10. judecătorul care a luat parte la judecarea pricinii în instanţa de apel nu mai poate participa la judecarea ei în prima instanţă. 400 alin. împotriva lui V.2008. În conformitate cu art. cu restituirea cauzei spre rejudecare în aceeaşi instanţă.P. la rejudecarea cauzei au fost admise încălcări ale normelor de drept procedural. cu retragerea vizei de reşedinţă.B.2008 acţiunea a fost admisă. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.P.P. Belinschi 73 mun. şi R.P. A. (3) CPC.2009. 400 alin. 1 din str.12. şi R.B. Recurentul trebuie să demonstreze numai existenţa lor.05..T. Chişinău din 25.M.. A. în instanţa de apel şi nici în instanţa de recurs.P. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. şi menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.2009 a casat cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. în sensul legii.2006. (3) CPC.P.2006. contradictorialităţii şi dreptului la apărare.Chişinău din 10.2006 acţiunea a fost admisă..B. Prin decizia Colegiului Civil al Curţii de Apel Chişinău din 01. a) pricina a fost judecată de un judecător care nu era în drept să participe la examinarea ei Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 16.P. (4) CPC se iau în considerare întotdeauna şi din oficiu de către instanţă. şi V. în caz contrar fiind pasibilă eludarea cel puţin a unui grad de jurisdicţie pentru verificarea şi elucidarea unor circumstanţe sau pentru anumite persoane. se explică că.. în conformitate cu art. de regulă. fapt ce urmează a fi considerat drept o eroare judiciară care nu poate fi corectată în instanţa de recurs şi temei de a restitui cauza la rejudecare. decizia Curţii de Apel Chişinău din 20. Încălcările procedurale enumerare în art. a fost casată hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.P.B. Astfel. cu privire la evacuare fără acordarea altui spaţiu locativ şi retragerea vizei de reşedinţă..11.P.. M.12.. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul. 3 din 27. a fost respins apelul declarat de către V. data şi ora şedinţei de judecată Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie la 04. (2) CPC. şi V.C. reieşind din cele expuse. fiind aplicabilă în situaţia utilizării eronate a normelor procedurale. ceea ce ar contraveni principiilor echităţii.P. 2ra-2192/09). fără a fi necesară dovedirea influenţei acestora asupra hotărârii atacate.05.2006 „Cu privire la practica aplicării legislaţiei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs”.P. 31 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie al RM nr.11.P.05. din apartamentul nr. vom începe analiza practicii judiciare cu elucidarea temeiurilor prevăzute de art.03. şi R. Astfel. în componenţa judecătorilor N. A. sunt temeiuri necondiţionate pentru casarea hotărârilor şi. Chişinău din 25. S-a stabilit că. şi M. casarea cu trimitere la rejudecare va opera în cazurile în care eroarea nu poate fi remediată de către instanţa de recurs.2009 a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel..V.. N. la judecarea cauzei a participat repetat judecătorul V. 400 al. reclamanţii au depus cerere de chemare în judecată prin care au solicitat evacuarea lui V. repetat. Prin decizia Colegiului Civil al Curţii de Apel Chişinău din 20.2009 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui E. decizia Curţii de 108 . Chişinău fără acordarea altui spaţiu locativ. 49 al. M.

dispoziţiile şi demersurile persoanelor care nu cunosc limba procesului. În conformitate cu art.M. încheierile judecătoreşti şi hotărârea judecătorească..11. împotriva Primăriei satului Cojuşna raionul Străşeni şi Cooperativei de Producere şi Consum Cojuşna cu privire la înlăturarea impedimentelor în folosirea proprietăţii private. nu posedă limba de stat. 105 alin. în primul rând a părţilor de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecăţii. C. După cum rezultă din materialele cauzei. (1) CPC. Citaţia se înmânează părţii cu cel puţin 3 zile înainte de data judecării.2008 în pricina civilă la cerere de chemare în judecată a lui V.2009. (3) şi (4) CPC. Din procesulverbal al şedinţei de judecată a primei instanţe reiese că. precum şi obligaţia de a le traduce explicaţiile. (1) CPC.2009 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C. depoziţiile şi demersurile participanţilor la proces.M.02.02. împotriva N.Apel Bălţi din 24. la fel şi hotărârea primei instanţe a fost tradusă în limba rusă.02. prin care a fost menţinută hotărârea Judecătoriei Străşeni din 09. instanţa de apel n-a îndeplinit condiţiile prevăzute la art. concluziile experţilor. citaţiile şi înştiinţările se înmânează participaţilor la proces. interpreţilor astfel încât aceştia să se poată pregăti de proces şi să se prezinte la timp în faţa instanţei.02.D. de a alege modalitatea şi mijloacele procedurale de apărare. citaţia şi înştiinţarea se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin persoana împuternicită de judecată. decizia Curţii de Apel Chişinău din 22. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.M. deşi la materialele dosarului sunt anexate copiile înştiinţării lui V. a casat cu restituirea spre rejudecare în instanţa de apel. în şedinţa de judecată a fost invitat interpretul care a participat pe parcursul judecării pricinii în prima instanţa.2009. experţilor. repararea capitală a casei de locuit. 199 CPC şi anume: de către preşedintele şedinţei nu a fost explicată interpretului obligaţia de a traduce explicaţiile. şi Întreprinderii Municipale „Direcţia de producţie a gospodăriei locativ comunală Edineţ” cu privire la înscrierea ca participant la privatizarea apartamentului. precum şi pe cotor. 102 al. 2ra-1611/09).2009 este indicată prezenţa interpretului. specialiştilor. În conformitate cu prevederile art. 27 alin.D. iar reieşind din prevederile art. din procesul-verbal al şedinţei de judecată a Curţii de Apel Bălţi din 24. 109 .M. instanţa de apel a judecat cauza fără a asigura disponibilitatea în drepturi a participantului la proces. martorilor.04. depoziţiile martorilor conţinute în dosar.2009. astfel fiind încălcat dreptul la un proces echitabil. dispoziţiile preşedintelui şedinţei. Data înmânării citaţiei sau înştiinţării se înscrie pe citaţie sau înştiinţare în partea care se înmânează destinatarului.Z. iar careva date referitor la recepţionarea înştiinţării lipsesc. care se restituie instanţei. consultaţiile şi explicaţiile specialiştilor. documentele cărora li s-a dat citire.04. instanţa de recurs a conchis că. obligarea curăţirii canalului de evacuare a apelor freatice. c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile cu privire la limba procesului Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie. Deşi în procesul-verbal al şedinţei de judecată al instanţei de apel din 22. despre examinarea pricinii pentru 24. V. În motivarea deciziei. demolarea construcţiei şi repararea prejudiciului moral.12. înregistrările audio. instanţa de recurs a indicat că. a fost în imposibilitatea de a se prezenta la judecarea apelului în instanţa de apel. cauza dată a fost judecată în lipsa lui V. precum şi de a dispune de drepturile procedurale. care avea calitatea de intimat. la 02.2009 prin care a fost casată hotărârea Judecătoriei Edineţ din 27. fapt ce contravine prevederilor legale sus-menţionate.2009 rezultă că. ultimul neagă faptul primirii de către el a acestei înştiinţări. Instanţa de recurs a reţinut că. ce se afirmă prin posibilitatea. Astfel.

„Cadastru”.01. anume că instanţa a soluţionat problema drepturilor Primăriei mun.06. 94. 95.C. nr. prin decizia din 21. în conformitate cu legislaţia penală. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. s-a constatat că. astfel. s-a constatat încălcarea normelor de drept procedural. de lucrările dosarului şi să vorbească în judecată prin interpret. 97. Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a ajuns la concluzia de a admite recursul declarat de către Î. semnată de acesta. decizia Curţii de Apel Bender din 30. (2) CPC care reglementează limba de procedură şi dreptul la interpret.La fel. 3r-26/09). or. se consideră că normele de drept procedural sunt încălcate sau aplicate eronat în cazul în care hotărârea nu este semnată de 110 . În aceste condiţii este cert.S. că instanţa de apel a soluţionat cauza fără participarea interpretului. 96. 83 şi să fie obligat pârâtul să radieze din registrul bunurilor imobile înregistrarea încăperilor nr.05. 83. Chişinău. 400 alin.2008 prin care a fost admisă cererea de chemare în judecată SRL „Paradis” împotriva ÎS „Cadastru”. nefiind respectate normele prescrise de lege. (3) lit. fără că ea să fi fost antrenată în proces. Chişinău şi să înregistreze aceste încăperi pe numele SRL „Paradis”. 24 alin. e) CPC.2008 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui G. în caz de traducere intenţionat greşită şi nu a fost anexată la procesul-verbal declaraţia de avertizare. mun. împotriva Consiliului raional Căuşeni şi Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la încasarea valorii averii confiscate în urma represiunilor politice. Ştefan cel Mare.2009. SRL „Paradis” a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS „Cadastru” prin care a solicitat să fie recunoscut ilegal refuzul OCT Chişinău de a înregistra dreptul său de proprietate asupra încăperilor construite în arcul pietonal din bd. şi deoarece eroarea judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. interpretul nu a fost avertizat asupra răspunderii ce o poartă. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că.09. 98 şi 99 din bd.2009. a casat cu restituirea pricinii spre judecare în prima instanţă.2008 nu este semnată de judecătorul completului de judecată ce a judecat pricina în cauză. Din materialele dosarului ce certitudine s-a constatat că Primăria mun.2008 şi hotărârea Judecătoriei Căuşeni din 19.02. fiind proprietara imobilului litigios nu a fost atrasă în proces. Chişinău pe numele Primăriei mun. S-a constatat că. a casat cu restituirea spre rejudecare în prima instanţa. Chişinău. de a casa integral hotărârea primei instanţe şi de a restitui pricina spre rejudecare în prima instanţă. persoanele interesate în soluţionarea pricinii care nu posedă sau nu vorbesc limba moldovenească sunt în drept să la cunoştinţă de actele. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. e) hotărârea nu este semnată de judecător sau este semnată de judecătorul nemenţionat în hotărâre Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie. la 11. OCT Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea deciziei instanţa de recurs a indicat că hotărârea Judecătoriei Căuşeni din 19.05. în conformitate cu art. 2ra-2032/09) d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces Colegiul civil de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie. Ştefan cel Mare. În conformitate cu art. hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 19.

decizia Curţii de Apel Chişinău din 23. Curtea de Apel Chişinău a pronunţat hotărârea la 10. prin nesemnarea hotărârii de către judecător.(2).11. filiala Întreprinderii de Stat „Cadastru” cu privire la radierea înscrierii din Registrul bunurilor imobile. f) CPC. şi E.2008.11.2009 şi hotărârea Judecătoriei Comrat din 15. în procesul-verbal este aplicată o altă semnătură. 400 al. În aceste condiţii. greşeală care nu a fost corectată nici de instanţa de apel.Ţ. g) hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei generale sau jurisdicţionale Prin decizia din 07. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. 2ra-201/09).2009 a fost casată hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 10.01. (3) lit. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. f) CPC . şi A.2008 lipseşte.M. (3) lit. În şedinţa de judecată s-a constatat că. în locul semnăturii preşedintelui de şedinţă D. Instanţa de recurs a considerat că examinarea cauzei în instanţa de apel s-a efectuat cu încălcarea normelor de drept procedural prevăzute de art. În conformitate cu art. M.2008 prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată a lui I.M.judecător sau este semnată de judecătorul nemenţionat în hotărâre. şi Gh. (3) lit. Procesul-verbal al şedinţei de judecată a fost întocmit cu data de 03. instanţa de recurs a reţinut că.2009. 400 alin. iar procesul-verbal din 10.2008 în pricină civilă la cererea de chemare în judecată depusă de G.12. 2ra-2317/09).2009 Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie. părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care în dosar lipseşte procesulverbal al şedinţei de judecată şi aceasta constituie temei de casare a hotărârii judecătoreşti. (preşedintele şedinţei).10.. Chişinău din 12. 400 al. Din conţinutul procesul-verbal al şedinţei de judecată din 23.10.242 alin.2009 prin care a fost menţinută hotărârea Judecătoriei Centru mun. care serveşte drept temei de admitere a recursului şi de casare a deciziei instanţei de apel. f) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 04. privind repararea prejudiciului material.11. prima instanţă.2008 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui R. împotriva lui T.06. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.C. f) Cod de procedură civilă. L.Ţ. repararea prejudiciului material şi moral cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău. a admis încălcarea normelor de drept procedural. În acest context. împotriva Primăriei mun.în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată. cu excepţia cazurilor prevăzute la art.2009 urmează că completul de judecată a fost compus din trei judecători: D. Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie. împotriva OCT Comrat. a casat cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. 2008. 111 .06. instanţa de recurs a calificat această abatere drept o încălcare prevăzută de art.11.C. S. P.03. la 16.06.3r-461/09) Un alt exemplu. decizia Curţii de Apel Comrat din 13. a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Comrat ca instanţa de contencios administrativ. U. Instanţa de recurs a menţionat că.

(2) al Legii contenciosului administrativ. Conform art.. Comrat. ale consiliului municipal şi Primăriei municipiului Chişinău. unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special pentru promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor populaţiei unităţii administrativ-teritoriale.Instanţa de recurs a menţionat că. care au dus sau au putut duce la soluţionarea eronată a pricinii şi care servesc drept temei pentru restituirea cauzei spre rejudecare. efectuată la 27. în care cel puţin una dintre părţi este o autoritate publică sau un funcţionar al acestei autorităţi.03. recunoscut de lege. (1) al Legii contenciosului administrativ. în sensul Legii sus menţionate. fapt care dictează casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare după competenţă la Curtea de Apel Comrat. În cele mai frecvente cazuri casarea cu trimiterea la rejudecare se operează în situaţii când de către instanţele de judecată au fost încălcate prevederile art. (2) CPC. Oficiul Cadastral Teritorial Comrat. În atare situaţie. fie generat de un act administrativ. orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său. Prin noţiunea de litigiu de contencios administrativ. 240 al.2005 şi efectuarea menţiunii în Registrul bunurilor imobile cu privire la înregistrarea dreptului de proprietare după ei ca moştenitori legali asupra acestui bun. Fedico. municipiului. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. 8 alin. Practica judiciară ne permite de a concluziona că pe parcursul desfăşurării procesului civil pot fi săvârşite şi alte încălcări ale normelor de drept procedural. 45 din 18.07. 1 alin. filiala Întreprinderii de Stat „Cadastru”. filiala Întreprinderii de Stat „Cadastru” nr.2008 adresată pârâtului. se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a obţine anularea actului. Conform art.2008.02. curţile de apel examinează în prima instanţa litigiile ce ţin de nesoluţionarea în termenul legal a cererilor şi de verificarea legalităţii actelor administrative emise sau adoptate de autorităţile publice care sunt constituite şi activează pe teritoriul raionului. (Camiliciu) şi Il. de funcţionarii publici din cadrul organelor menţionate. curţile de apel examinează în prima instanţă litigiile de contencios administrativ privind contestările acţiunilor (inacţiunilor) autorităţilor administraţiei publice din municipii. (3) CPC care prevede că instanţa judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretenţiilor înaintate de reclamant. recurenţii au înaintat acţiunea în judecată în urma primirii răspunsului OCT Comrat. ale funcţionarilor publici din cadrul acestora. 84 mun. este o subdiviziune a Agenţiei Relaţii funciare şi Cadastru. printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri. Comrat după foştii soţi N. 112 . ce lezează drepturile. se subînţelege litigiul pasibil de soluţionare de către instanţa de contencios administrativ competentă.C. de către o autoritate publică. 33 alin. recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. fie de nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri privind recunoaşterea unui drept recunoscut de lege. 2ra-1567/09). prin care au solicitat radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii cu privire la dreptul de coproprietate asupra bunului imobil din str. instanţa de recurs a relevat că pricina dată a fost judecată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.C. care este o autoritate publică centrală ce activează pe teritoriul mun. la cererea prealabilă din 28. libertăţile şi interesele legitime ale cetăţenilor şi organizaţiilor. În conformitate cu art. din care considerente contestarea actelor emise de către acesta ţine de competenţa Curţii de Apel Comrat.

anularea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului şi încasarea cheltuielilor de judecată. Consideră că. iar sursa inundaţiei este apartamentul nr. 27. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui U. care nu au fost corectare de către instanţa de apel.A. (3) CPC. împreună cu pârâtul M. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că.M. 2ra-859/09) În practica judiciară se întâlnesc cazuri în care prima instanţa a depăşit limitele pretenţiilor invocate şi n-a stabilit corect calitatea procedurală a participanţilor la proces În speţă: B.1997 au cumpărat apartamentul nr.A. repararea prejudiciului material şi moral. (3) CPC. acţiunea a fost respinsă. Chişinău din 18. Chişinău. cu pârâtul M. cu privire la obligarea efectuării lucrărilor de reparaţie.07. str.. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.10. contractul nr. Gh. intimata în cererea de chemare în judecată i-a indicat 113 .P. contrar prevederilor art. Colegiul Civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 08.2006 apartamentul reclamantului a fost inundat. Nisporeni. Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 20.2008.2007.1997 până la 08. Prin hotărârea judecătoriei Centru mun.09. deoarece a fost înstrăinat în lipsa acordului ei. la 01.. deşi P. Prin hotărârea judecătoriei Nisporeni din 24. 2.2008.2009 au fost casate decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa.2009 a casat hotărârile instanţelor judecătoreşti cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa. contrar prevederilor art. este proprietarul ap. Prima instanţa a respins acţiunea.I. Chişinăului. nr. Nisporeni compus din 2 odăi.M. este parte a contractului de vânzare-cumpărare. a înaintat pretenţia cu privire la anularea contractului de vânzarecumpărare.I.02.12. cu privire la repunerea în termenul de prescripţie extinctivă. str. menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02. contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului este ilegal. cu privire la obligarea efectuării lucrărilor de reparaţie. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui M. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui U. şi intervenienţilor accesorii.I.10.01. compensarea obiectelor defectate. şi fiindu-i lezat dreptul de proprietate.008 din 04. 240 al. şi P.2002 de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. încheiat între M.03. s-au aflat în relaţii de căsătorie din 27.04.A. mun.04. 2 B.A. G.Chişinău. menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25.I. str. însă prima instanţă. or. 27.2008. la examinarea pricinii în prima instanţă s-au admis încălcări de ordin procedural.1995. B.Asachi 71/6. 2 B. compensarea obiectelor defectate. În luna august 2006 de la pârât a aflat că acesta a înstrăinat apartamentul procurat în timpul căsătoriei.Spre exemplu: G.Asachi 71/6. Gh. a depăşit limitele pretenţiilor înaintate şi a rezoluţionat contractul de vânzare-cumpărare.I. În afară de aceasta. nulitatea căruia a fost cerută de către B. S-a stabilit că. În şedinţă de judecată s-a constatat că G. ÎMGFL a constatat că la 26. Chişinăului. or. mun. nu s-a pronunţat referitor la pretenţia reclamantului cu privire la obligarea efectuării reparaţiei. şi P.M.2003 şi de la această căsătorie au fiica Ana-Maria.11. În timpul căsătoriei. Aşadar.I. însă. a fost rezoluţionat cu aducerea părţilor în poziţia iniţială. notarul privat T.I. 3. str. 240 alin. născută la 24.A. repararea prejudiciului material şi moral cauzat în urma inundaţiei apartamentului său.05.

N. cu privire la încasarea sumelor băneşti care nu au fost prevăzute de contract. 50 situat în or. şi anume sumei de 10700 lei plus 20 dolari SUA şi sumelor depozitate pe contul bancar deschis la SA „Banca de Economii”. îmbrăcăminte. Decizia instanţei de apel a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare deoarece cererea de apel a fost depusă de către persoana neîmputernicită.V. În conformitate cu art. În motivarea acţiunii a indicat că. 2ra-499/09). căldura. instanţa de recurs va decide admiterea recursului şi/sau pentru alte motive decât cele invocate de către recurent. str. a depus cerere reconvenţională împotriva V. îngrijire şi ajutorul necesar. dacă necesitatea schimbării calităţii părţilor rezultă din dezbateri.V.V. 444 al. Până în aprilie 2002 pârâtul şi-a îndeplinit obligaţiunile contractuale doar prin transmiterea lunară a câte 250 lei. str.03. V. (1) CPC. Cahul. 413 al.calitatea procedurală de intervenient accesoriu iar prima instanţa nu i-a cerut să stabilească corect calitatea procedurală a cumpărătorului. în proces în calitate de intervenient accesoriu şi rezoluţionând contractul de vânzare-cumpărare.I.08. conform căruia ea a transmis pârâtului în proprietate apartamentul nr. temeiul sau obiectul acţiunii şi nici nu se pot înainta pretenţii noi. 3 din 27. Procurorul r-lui Cahul a depus o cerere de chemare în judecată în interesele pensionarei J.V. nr.2006 „Cu privire la practica aplicării legislaţiei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs” care explică că. şi N. a solicitat rezilierea contractului de înstrăinare a apartamentului nr. un contract de înstrăinare a apartamentului cu condiţia întreţinerii pe viaţă. cu condiţia întreţinerii pe viaţă. Erorile primei instanţe nu au fost corectate de către instanţa de apel. 114 . medicamente. V. în instanţa de recurs nu se poate schimba calitatea părţilor.V. prima instanţa a încălcat drepturile procedurale ale acestuia. examinând petiţia pensionarei J. (2) şi art. Prin urmare. refuzând în continuare să achite întreţinerea reclamantei din motiv că valoarea totală a întreţinerii prestate periodic a devenit echivalentă sau chiar a depăşit valoarea apartamentului în litigiu. V. Procurorul r-l Cahul în interesele pensionarei J. 2492 din 18. Intervenientul accesoriu nu este partea împotriva căruia este depusă acţiunea şi drepturile procedurale ale acestuia diferă de drepturile procedurale ale părţii în proces. Bălcescu 5.1999. Bălcescu. N. cu trimiterea la rejudecare a cauzei în instanţa de fond. cu privire la rezilierea contractului de înstrăinare a apartamentului cu condiţia întreţinerii pe viaţă. Cahul.1999 aceasta a încheiat cu pârâtul N.J. a constatat că.08. Iar din aprilie 2002 şi până în decembrie 2007 pârâtul a efectuat doar o singură plată în sumă de 50 lei. Aşadar. 50 situat în or. Pârât este partea dintr-un proces civil împotriva căreia este depusă acţiunea. iar acesta s-a obligat să o întreţină pe tot parcursul vieţii. aprovizionând-o cu hrană. antrenând cumpărătorul P. Acest caz se încadrează sau poate fi referit vizavi de explicaţiile date în punctul 21 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM nr. încheiat între J. 5. la 18. iar intervenientul accesoriu este persoana interesată într-un proces pornit între alte persoane în cazul în care prin hotărâre judecătorească în viitor îi pot fi atinse drepturile şi interesele legitime. erorile admise de către prima instanţă şi cea de apel nu sunt posibile de corectat în ordine de recurs. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. împotriva lui N.N.

având calitate de pârât în acţiunea iniţială şi calitatea de reclamant în acţiunea reconvenţională.Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 10. restabilirea la lucru.05. Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 25. Decizia instanţei de apel a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare din motivul că dispozitivul deciziei contravine părţii motivate Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie la 20. 115 . care este în imposibilitate de sine stătător să se adreseze în instanţa de judecată din motive întemeiate. cu excepţia dreptului de a încheia tranzacţie şi a obligaţiei de a achita cheltuielile de judecată. libertăţilor şi intereselor legitime poate fi intentată de către procuror la cererea scrisă a persoanei interesate dacă aceasta nu se poate adresa în judecată personal din cauză de sănătate. 71 alin. 369 al. nu a atacat cu apel hotărârea primei instanţe. adică fiind depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel.V.11. dispozitivul hotărârii contestate conţine concluzii contradictorii faţă de partea motivată a acesteia.J. încasarea salariului restant. dispunând de drepturi şi obligaţii. incapabilitate sau din alte motive întemeiate. a casat decizia Curţii de Apel Cahul din 25. Prin prisma prevederilor legale sus-citate rezultă că. instanţa de apel a încălcat normele de drept procedural.2008 acţiunea iniţială a fost admisă integral. deoarece în circumstanţele sus-menţionate aceasta urma să restituie cererea de apel depusă de Procurorul raionului Cahul în temeiul art. şi-a depăşit atribuţiile sale.V. iar acţiunea reconvenţională a fost admisă parţial. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.11. În şedinţa de judecată s-a constatat că. datoria în sumă de 7000 lei.V. Curtea Supremă de Justiţie a considerat că.09. în beneficiul lui N. micşorându-se suma datoriei încasate de la J. (1) lit. procurorul poate săvârşi anumite acţiuni procesuale..2009 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui V. 72 alin. decizia Curţii de Apel Chişinău din 04.2009 a admis recursul declarat de către N.C. Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 20. procurorul care a înaintat o acţiune are drepturile şi obligaţiile procedurale de reclamant. care avea calitatea de pârât. (1) şi (2) CPC. A fost parţial admisă acţiunea reconvenţională fiind încasată din contul J. procurorul participă la judecarea pricinilor civile în prima instanţă în calitate de participant la proces dacă el însuşi l-a pornit în condiţiile legii. Conform art. Procurorul raionului Cahul acţionând în interesele J. atacând cu apel hotărârea primei instanţe în partea admiterii parţiale a cererii reconvenţionale. d) CPC.2008 a fost admis apelul declarat de Procurorul r-l Cahul în interesele pensionarei V. În rest hotărârea a fost menţinută. încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral. (1) CPC. Din materialele dosarului rezultă că în pricina dată au fost depuse două acţiuni. împotriva deciziei instanţei de apel. Legea nu prevede ca procurorul să acţioneze în judecată din numele pârâtului.V. faţă de J.2009 a casat cu restituirea spre rejudecare pricinii în instanţa de apel.V. 2ra-870/09). Prima instanţă a admis integral acţiunea iniţială. şi modificată hotărârea primei instanţe. Potrivit art. Astfel. în beneficiul lui N. N.V. de la 7000 lei până la 2000 lei.05. Acţiunea în apărarea drepturilor.02.2008 cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel.V. împotriva Societăţii pe Acţiuni „Armo-Beton” cu privire la anularea ordinului.V. în cazul în care acţionează în calitate de reclamant din numele persoanei interesate. vârstă înaintată.

2009 a fost casată. cu restituirea spre rejudecare în prima instanţa. În rezultatul generalizării s-au depistat cazuri în care hotărârile instanţelor judecătoreşti au fost casate cu restituirea pricinii spre rejudecare din motivul că au fost încălcate prevederile art.P.2006. în cazul dat. hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 06. nu se admite încetarea procesului prin hotărâre instanţei de judecată. prima instanţă prin hotărârea din 06. aplicarea eronată de către prima instanţă a prevederilor art.08. conform căreia s-a decis de a se admite apelul declarat de societatea pe acţiuni „Armo-Beton”. împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi Curţii de Conturi cu privire la contestarea actului administrativ. în formă de încheiere se emite dispoziţia primei instanţe prin care nu se soluţionează fondul pricinii. În rest hotărârea se menţine”. reclamantul s-a adresat în instanţa de judecată către Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Curtea de Conturi cu acţiunea de recalculare pensiei de funcţionar public de către Casa Naţională de Asigurări Sociale din ziua stabilirii ei . în conformitate cu prevederile punctului 21 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. În cazul în care o atare concordanţă nu există. această hotărâre este nemotivată şi are drept consecinţă nulitatea ei. examinând în cumul probele administrate la dosar.11. prin care a respinge capătul de cerere privind repararea prejudiciului moral. în formă de hotărâre se emite dispoziţia primei instanţe prin care se soluţionează fondul pricinii. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. ca funcţionar public din ziua stabilirii ei . Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a conchis că.07. După cum rezultă din actele cauzei. obligând Casa Naţională de Asigurări Sociale să recalculeze pensia lui I. 2 din 07.2008 „Cu privire la aplicarea legislaţiei procesuale civile la întocmirea hotărârii şi încheierii judecătoreşti” între dispozitiv şi motivare trebuie să existe concordanţă.2008 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui I.. conform normei juridice citate.C. 14 CPC nu constituie 116 .Astfel. 2ra-1022/09) Referitor la cazul dat se poate de concretizat că. 14 CPC privind forma actului judiciar Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 04.2005. cu casarea hotărârii primei instanţe şi restituirea pricinii la rejudecare în aceeaşi instanţă de judecată”.. Or. repararea prejudiciului material în mărime de 2700 lei şi a cheltuielilor de judecată din contul Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi a Curţii de Conturi. şi de a emite în această parte o nouă hotărâre. În şedinţa de judecată s-a constatat că.2008 a admis renunţul reclamantului la cerinţele privind încasarea prejudiciului material în mărime de 2700 lei şi a cheltuielilor de judecată din contul Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi a Curţii de Conturi şi a încetat procesul pe aceste capete de cereri şi a admis acţiunea reclamantului cu privire la recalcularea pensiei. Această concluzie contravine dispozitivului deciziei. se casează hotărârea Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 07 octombrie 2008 în partea încasării de la societatea pe acţiuni „Armo-Beton” în beneficiul lui V. Circumstanţele menţionate constituie temei incontestabil de casare a hotărârii contestate cu remiterea cauzei spre rejudecare. Ulterior.03.P.08. În conformitate cu art. reclamantul a depus o cerere prin care a solicitat atragerea în proces a Curţii de Conturi în calitate de intervenient.audiind părţile.11.26. însă ulterior a depus un demers prin care a renunţat la aceste capete de cerere. dispozitivul cuprinzând o altă concluzie decât aceea pe care o impuneau motivele. 14 al. în motivarea deciziei instanţa de apel a indicat: „. a prejudiciului moral în mărime de 3000 lei. Colegiul Civil consideră apelul declarat de societatea pe acţiuni „Armo-Beton” întemeiat şi care urmează a fi admis. (2) şi (3) CPC.26.

Casarea deciziei instanţei de apel din motivul că instanţa de apel.06.09. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi 117 . Prin încheierea judecătoriei Floreşti din 20.12. nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în apel C. în privinţa fiecărei pretenţii invocate.06. Prin hotărârea judecătoriei Floreşti din 18.C. şofer al societăţii cu răspundere limitată „Topograf”. În lipsa unui răspuns clar şi explicit referitor la unul din argumentele esenţiale ale cererii de apel. Contrar acestor prevederi imperative ale legii şi exceptând faptul că SRL „Topograf” a contestat cu apel şi încheierea din 04. 400 al.o încălcare formală.N. încălcând prevederile art.N.2007 de scoatere a cererii de pe rol. a casat decizia instanţei de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel.08. 373 al. a fost scoasă de pe rol.5 CPC.2007. iar coroborat cu art. 14 CPC de a adopta în mod separat actul de dispoziţie judecătoresc respectiv. Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 26. 2 din 07.C.07.12. chiar dacă ele au fost expuse într-o singură cerere (cerere de chemare în judecată). a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Topograf” şi intervenientului accesoriu V.2007 cererea de chemare în judecată depusă de M. Instanţa de apel nu s-a expus nici în privinţa acestei pretenţii suplimentare. Nemotivarea hotărârii constituie o încălcare a dreptului la judecarea cauzei într-un mod echitabil prevăzut de art.2009 apelul declarat de SRL „Topograf” a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe. 373 al. prin care a fost casată încheierea din 20.2007 a fost bolnav şi nu a avut posibilitate să se prezinte în şedinţa de judecată.07.M.2008 acţiunea a fost admisă. Reclamantul a depus cerere prin care a solicitat anularea încheierii de scoatere a cererii de pe rol din motiv că la 20. (1) litera d) CPC.2007.2008 „Cu privire la aplicarea legislaţiei procesuale civile la întocmirea hotărârii şi încheierii judecătoreşti” care explică că instanţa de judecată este obligată prin prisma art. hotărârea primei instanţe a fost atacată cu apel şi de către reclamantul M. (5) CPC. hotărârea judecătorească se consideră nemotivată.12. în dependenţă de rezultatul examinării ei. În motivarea deciziei instanţa de recurs a reţinut că. care nu a fost examinată de prima instanţa.03. 2 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.2009 a admis recursul declarat de către SRL „Topograf”. În conformitate cu prevederile art. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 10.2007 a fost anulată şi examinarea pricinii a fost fixată pentru 27. în rezultatul căruia a fost deteriorat automobilul reclamantului. 6 CEDO induce la ilegalitatea hotărârii primei instanţe.2007 încheierea din 20. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.. care a solicitat încasarea de la SRL „Topograf” a sumei de 10000 lei suplimentar la cele încasate de prima instanţă pentru a avea posibilitatea de a repara automobilul. instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Prin încheierea judecătoriei Floreşti din 04. instanţa de apel nu s-a expus în privinţa acestei pretenţii. În afară de această. din cererea de apel depusă de SRL „Topograf” împotriva hotărârii primei instanţe rezultă că apelantul a solicitat casarea şi a încheierii din 04. ci se încadrează în prevederile art.2007.06. cu privire la repararea prejudiciului material în mărime de 12 441 lei cauzat în urma accidentului rutier comis că către V.12. 3r-540/09) Ca urmare a celor expuse mai sus ne vom referi la p.

(1) lit. b) CPC. d) CPC. cu repunerea acestuia în termen. contrar prevederilor art.2009 a casat hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 27. Conform art. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17. La solicitarea participanţilor la proces. 388 al. repararea prejudiciului material şi moral cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa. casată hotărârea primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri. după ce judecă apelul. b). 118 .07. 388 al. Mai mult ca atât. nefiind legal citat. instanţa de apel. 385 al. 388. restituind pricina spre rejudecare în prima instanţa dacă a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural specificate la art.2009 a admis recursul declarat de către T.Gh.. a. pricina a fost examinată fără antrenarea în proces a fiicei recurentei-reclamante S. Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 08. instanţa de apel este în drept să judece pricina în fond. să solicite aceasta. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. este în drept să admită apelul şi să caseze integral sau parţial hotărârea primei instanţe. (1) lit.Gh. Conform art.E.Gh. d) CPC şi ignorând cerinţele indicate în cererea de apel privind remiterea pricinii spre rejudecare. fără a o restitui în primă instanţă.Iu. a atacat-o cu apel. care oblică judecătorii naţionali să motiveze deciziile pentru a nu lăsa părţile într-o stare de incertitudine şi a nu le crea impresia că nu au fost auziţi. nefiind de acord cu hotărârea primei instanţe. (1) lit. data şi ora şedinţei de judecată. S-a stabilit că apelantul E. în cazurile prevăzute la art. prin ce a admis încălcări ale normelor de drept procedural Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie la 21. 385 al. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr2ra-1512/09) Încălcarea de către instanţa de apel a prevederilor art. Instanţa de apel. d) CPC a servit temei pentru casarea hotărârilor pronunţate cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa T. 2ra-398/09) Instanţa de judecată nu s-a pronunţat prin încheiere asupra demersului de numire a expertizei şi asupra recuzării.. împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ. solicitând restituirea pricinii la rejudecare în prima instanţa. şi I.E.2008 a fost admis apelul declarat de către E.10.. la examinarea pricinii s-au admis încălcări de ordin procedural şi eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanţa de recurs. fără că apelantul E.01. care se află la evidenţă în apartamentul litigios în calitate de membru al familiei. 1977. a judecat pricina în fond. invocând motivul că pricina a fost examinată în lipsa sa. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gh. e) şi f). instanţa de recurs a stabilit că. a casat decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa.2008 prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată a lui P.E.E.04. prin care acţiunea a fost respinsă. prin ce şi-a depăşit împuternicirile delegate prin norma de drept enunţată. (1) lit.11. Astfel. Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. independent de argumentele cererii de apel..2008 acţiunea a fost admisă.E. interesele căreia se ating prin intentarea prezentei acţiuni în judecată. cu privire la recunoaşterea dreptului pierdut la spaţiu locativ. dacă pricina a fost judecată de instanţă în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul. 385 al.Libertăţilor Fundamentale. (1) lit. hotărârea primei instanţe urmează a fi casată. Chişinău din 30. c).n.

1999 a devenit proprietarul terenului cu destinaţie locativă cu suprafaţa de 0. În afară de aceasta. prin gajarea lotului de pământ situat pe str. situat pe str. Prin cererea din 29.În şedinţa de judecată s-a constatat că reclamantul a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ şi recalcularea pensiei. a înaintat observaţii asupra procesului-verbal. 53 CPC şi nu a decis asupra recuzării printr-o încheiere motivată.2008 recurentul a solicitat numirea expertizei contabilă-juridică pentru stabilirea legalităţii calculării pensiei.10.07. prin fideiusiune.10. Mai mult. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. 372 al. artei. 87 din bd. deşi aşa cerere este anexată la actele pricinii. cu suprafaţa de 0. la examinarea pricinii prima instanţă a admis încălcări ale normelor de drept procedural.045 ha. în încheierea de respingere a observaţiilor asupra procesului-verbal a motivat că la actele pricinii nu este o cerere de numire a expertizei contabilă-juridică. care au fost respinse prin încheierea din 01. În baza contractului de credit din 07.C. indicând că în el lipsesc menţiunile privind soluţia instanţei de judecată referitor la demersul de numire a expertizei. Moscova 12/2 mun. 148 CPC. de M.09. prin ce a încălcat prevederile art. Asupra efectuării expertizei. Prin demersul din 18.12.08. Chişinău.. Chişinău şi de B.. prin gajarea apartamentului nr. BC „Comerţbank” a acordat SRL „Geta” un credit în sumă de 722 000 lei.C. Aşadar. Contrar acestor norme imperative ale legii.2008 P. în baza contractului de vânzare-cumpărare din 03. cu privire la încasarea sumei. la 25. exceptând faptul că P. 50 litera d) CPC.2004. prima instanţă nu s-a pronunţat printr-o încheiere în conformitate cu art. Mitropolit Gurie Grosu. 148 CPC asupra demersului de numire a expertizei. în baza ordonanţei Judecătoriei Centru mun.M.3r-263/09) Instanţa de apel a examinat în fond un nou temei al acţiunii care nu a fost obiect al dezbaterilor în prima instanţă. La 25. tehnicii. la cererea părţii sau a unui alt participant la proces. judecătorul sau instanţa dispune efectuarea unei expertize. V.2005. În motivarea acţiunii a indicat că. În conformitate cu art.E. apărute în proces. care cer cunoştinţe speciale. Prin urmare.08.. din oficiu. pentru elucidarea unor aspecte din domeniul ştiinţei. concluzia primei instanţe expusă în încheierea de respingere a observaţiilor asupra procesului-verbal contravine circumstanţelor pricinii şi aceasta serveşte temei de casare a încheierii. la cererea Băncii Comerciale 119 . Executarea corespunzătoare a obligaţiilor asumate în baza contractului de credit a fost asigurată de V. mun. a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Geta”. meşteşugului artizanale şi din alte domenii. Mitropolit Gurie Grosu. şi M.Chişinău din 25. judecătorul sau instanţa se pronunţă printr-o încheiere.05.2008 recurentul a depus cerere de recuzare a judecătorului Curţii de Apel Chişinău în temeiul art. care nu pot fi corectate de instanţa de recurs şi servesc ca temei de casare a hotărârii şi încheierii primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare. care nu poate fi atacată cu recurs. Din cauza neexecutării de către SRL „Geta” a obligaţiunilor asumate. 50 litera d) CPC.2008 a înregistrat la Curtea de Apel Chişinău cererea de recuzare a judecătorului în temeiul art.045 ha. iar în cazurile prevăzute de lege.C.2008.E.C. (3) CPC B. prima instanţă nu a respectat prevederile art.M.

cu suprafaţa de 0.06.2009. art.06. Chişinău din 08. art. Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 21. prin care acţiunea a fost admisă parţial. În suport s-a indicat că.12. a casat cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţă de apel decizia Curţii de Apel Bălţi din 05.01.06. 1393 Cod civil. de a-şi expune opinia asupra problemei de drept invocate şi a se apăra.2008 a fost casată hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre. Circumstanţele menţionate constituie temei incontestabil de casare a deciziei atacate cu remiterea cauzei la rejudecare.2008 acţiunea a fost respinsă. la 30. În instanţa de apel apelantul B.Chişinău cu suprafaţa de 0. 372 al.M.10. şi solicită încasarea de la pârâţi a acestei sume şi a cheltuielilor de judecată în sumă de 36975 lei.02. 1392. a încălcat prevederile art. în aceeaşi pricină. Prin răspunsul din 11. în cererea de chemare în judecată a invocat art. atunci debitori sunt legaţi solidar. 1156 Cod civil care reglementează răspunderea solidară a fidejusorului şi debitorului obligaţiei faţă de creditor. dacă doi sau mai mulţi debitori datorează o prestaţie în aşa fel încât fiecare este dator să efectueze întreaga prestaţie.M. şi-a modificat temeiul acţiunii. argumenta şi dovedi poziţia în proces. instanţa de apel. Mitropolit Gurie Grosu. împotriva CA „Delta” SRL cu privire la repararea prejudiciului material şi moral. În atare circumstanţe. la 28. gratuit sau oneros obligaţia debitorului şi art. valoarea medie de piaţă a unui lot de pământ situat pe str.045 ha. având în vedere faptul că dreptul de a determina limitele cererii de chemare în judecată îi aparţine reclamantului. Prima instanţă a examinat cauza în limitele pretenţiilor înaintate şi a ajuns la concluzia de a respinge acţiunea. B.08.2006 Banca Comercială „Comerţbank” a înstrăinat terenul dat. Din materialele dosarului rezultă că instanţa de apel la 05.C. lipsindu-l pe intimat de dreptul de a-şi formula. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22. sumă care urmează a fi restituită de către SRL „Geta” şi V.2008 prin 120 . Reclamantul consideră că în prezent preţul mijlociu a lotului de pământ constituie 1225000 lei. care prevede că.12. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.2009 a casat decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa. (3) CPC şi art. conform căruia o parte (fidejusor) se obligă faţă de cealaltă (creditor) să execute integral sau parţial. 1146 Cod civil. ce reglementează raportul juridic privind îmbogăţirea fără justă cauză. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Mitropolit Gurie Grosu mun.2008 a examinat apelul declarat de către CA „Delta” SRL împotriva hotărârii Judecătoriei Soroca din 11. Astfel. instanţa de apel a încălcat principiul disponibilităţii părţilor în procesul civil. examinând în fond un nou temei al acţiunii care nu a fost obiect al dezbaterilor în prima instanţă.2007 eliberat de Bursa Imobiliară „Lara”. De asemenea. având dispozitivul cu conţinut diferit Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie.045 ha constituie 1110000-1340000 lei. 2ra-991/09) Decizia instanţei de apel a fost casată cu restituirea spre rejudecare în instanţa de apel din motivul că s-a constatat existenţă a două decizii din aceeaşi dată.2008 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui H. 530 Cod civil.„Comerţbank” a fost transmis în posesia ultimei lotul de pământ situat pe str.1389.M. invocând încălcarea art. Prin hotărârea Judecătoriei Râşcani mun. iar creditorul poate pretinde fiecăruia din debitori executarea.

a încălcat sau a aplicat eronat normele de drept material care nu pot fi corectate de către instanţa ierarhic superioară. În timpul reţinerii. D/1809-02 din 17. în cazul în care prima instanţă judecătorească.2009 a casat decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă. Chişinău a tulburat ordinea publică. 121 . Prin hotărârea Judecătoriei Căuşeni din 11. în aceeaşi pricină. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. ce stipulează dreptul la creanţă a asigurătorului faţă de terţul responsabil de producerea pagubei.2008 „DVS Service” SRL a încheiat cu CA „Moldasig” SRL un contract de asigurare facultativă Auto Casco nr. în rest hotărârea primei instanţe a fost menţinută.2008. cu restituirea pricinii la rejudecare. prin care acţiunea a fost respinsă. în rest hotărârea primei instanţe a fost menţinută. autentificată prin ştampila instanţei şi semnătura judecătorului raportor A. Suma sus menţionată a fost achitată asiguratului cu titlu de despăgubire de asigurare în temeiul ordinului Directorului General a CA „Moldasig” SRL nr. prezentată ca anexă la recursul declarat de H. 2 lit. la 18. acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. casată hotărârea primei instanţe în partea admiterii acţiunii cu pronunţare în această parte a unei noi hotărâri.C. pârâtul a deteriorat uşa din spate a automobilului asigurat.04. ultima este în drept să caseze hotărârea adoptată.E. ceea ce este inadmisibil. la examinarea pricinii. Instanţa de recurs a menţionat că s-a creat situaţia în care există două decizii din aceeaşi dată. ACA/2008-168 prin care a asigurat autovehiculul de model „Dacia Logan” cu numărul de înmatriculare CMW 411. Însă. 1329 Cod Civil.. În legătură cu acest incident pârâtul a fost sancţionat administrativ în temeiul art.01. prin care acţiunea a fost respinsă.12.care acţiunea a fost admisă în parte şi a pronunţat decizia prin care apelul declarat de către CA „Delta” SRL a fost admis. Conform procesului-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor la autovehicule nr.2008 S.M. într-un local din mun. La 26. prejudiciul cauzat autovehicului asigurat a fost evaluat în sumă de 2735 lei. Această împrejurare impune necesitatea casării deciziei instanţei de apel şi remiterii pricinii la rejudecare în instanţa de apel. menţinută de decizia Curţii de Apel Bender din 09. având dispozitivul cu conţinut deferit..12. (1) CCA. din copia dispozitivului deciziei Curţii de Apel Bălţi din 05. D/CASCO/08-683 din 27. Reclamantul a solicitat încasarea de la pârât a sumei de 2735 lei în temeiul art.06. a) CPC).2008. 167 al.2008. 2ra-47/09) Practica judiciară confirmă faptul că.2008 întocmit de asigurătorul-reclamant. contradictoriu. fiind în stare de ebrietate. Colegul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 02.. Hotărârile instanţelor ierarhic inferioare au fost casate cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de fond din motivul că nu a fost aplicată legea care trebuia a fi aplicată (art.C. rezultă că a fost admis apelul declarat de către H. motiv pentru care a fost chemată poliţia. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că. casată hotărârea primei instanţe în partea admiterii acţiunii cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri.05.2009.M. cu privire la încasarea sumei.06.05. „Moldasig” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui S. 400 al.

1416 Cod Civil. Or. care nu pot constitui obiect de examinare în instanţa de recurs în virtutea art. Ca urmare. 167 al. Reclamanta a considerat că la eliberarea certificatului de moştenitor legal nu s-a luat în considerare faptul că. precum şi dispoziţiile generale cu privire la obligaţiile care nasc din cauzarea de daune prevăzute în art. ceea ce constituie temei de casare prevăzut de art. 167 al. (1) CCA pentru a fi reflectată în decizia de sancţionare administrativă. constituită din casa de locuit amplasată în or. faptei ilicite. 1329 Cod Civil. la cererea de recurs recurentul a prezentat cu titlu de probe mai multe înscrisuri. b) CPC C. 14. 1329 Cod Civil privind preluarea de către asigurător a drepturilor asiguratului. În motivare acţiunii reclamanta a indicat că la 26. (1) lit.08. Astfel. (1) CCA.400 al. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.M. Ca urmare. 1398. (2) lit. 400 al. vinovăţiei celui ce a cauzat prejudiciul. în împrejurările reţinute decizia de sancţionare administrativă nu poate servi temei pentru respingerea acţiunii formulate în cadrul unui procesul civil. Lermontov. cauzarea prejudiciului material nu reprezintă un element constitutiv sau circumstanţă agravantă a contravenţiei prevăzute de art.I. În speţă sunt aplicabile dispoziţiile legale prevăzute la art. a) CPC. Examinând acţiunea. raportului de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu. Instanţa de recurs a reţinut că. str. în consecinţă.C. notarul A. La 30 iulie 2001. (2) lit. S. 442 al.2 m.1994 a decedat tatăl pârâtului C. conform procesului-verbal al contravenţiei administrative şi deciziei de aplicare a sancţiunii administrative. 2ra-2158/09) Hotărârea primei instanţe a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare în temeiul art. cu privire la declararea nulităţii certificatului de moştenitor legal. d) şi art. această sarcină îi va revine primei instanţe la rejudecare pricinii. prima instanţă a respins acţiunea din motivul că. Concluziile primei instanţe au fost apreciate ca fiind întemeiate de către instanţa de apel.În motivarea deciziei instanţa de recurs a reţinut că instanţele de judecată n-au aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Instanţa de recurs a menţionat că. Temeiul de drept al acţiunii SRL „Moldasig” îl constituie dispoziţiile art. 400 al. gospodăria transmisă succesorului face parte din gospodăria de tip 122 . Il. la rejudecare este necesar de a se constata prin dovezile prezentate de părţi existenţa prejudiciului invocat. inclusiv în baza temeiurilor şi condiţiilor răspunderii delictuale. adică pentru apariţie în locurile publice în stare de ebrietate şi de către asigurător nu a fost prezentată nicio probă ce ar fi demonstrat cauzarea prejudiciului pretins de către intimat.Arnaut i-a eliberat pârâtului certificat de moştenitor legal pentru întreagă avere rămasă după decesul acestuia. art. respingerea acţiunii de către primă instanţă cu referire doar la inexistenţa menţiunii despre cauzarea prejudiciului material în decizia de sancţionare administrativă este vădit eronată şi echivalează cu nejudecarea fondului.p. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui C. care reglementează preluarea de către asigurător a drepturilor asiguratului. în cazul în care se invocă cauzarea unui prejudiciu în baza temeiurilor răspunderii civile delictuale rezultate din contravenţia enunţată. cu o suprafaţă totală de 57. (1) CPC. Ceadâr-Lunga. a fost sancţionat doar în temeiul art. verificarea temeiniciei şi legalităţii acţiunii intentate urma a se efectua prin prisma dispoziţiilor legale sus menţionate.

fără a prezenta dovezi admisibile în acest sens. cu o suprafaţă totală de 57.08. Instanţa de recurs a considerat că la soluţionarea litigiului au fost aplicate eronat normele de drept material.12. Reclamanta susţine că în perioada convieţuirii cu pârâtul. 4465 din 30. mama pârâtului.04. ce s-a manifestat prin aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată. Il. rezultate din aplicarea eronată a legii. 594 Cod Civil.2006. născut la 13.2001.Il.Arnaut lui Coltuclu I.2 m.2009 au fost casate decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă. instanţa de recurs a constatat că nu au fost stabilite nici toate circumstanţele care concură pentru soluţionarea justă a litigiului.C. certificat de moştenitor legal pentru întreaga avere rămasă după decesul acestuia. Prin hotărârea Judecătoriei Ceadâr-Lunga din 30. 14. instanţa de recurs a constatat că. s-a stabilit că la 26. str. S-a mai menţionat că pârâtul a ascuns de notar că această gospodărie face parte din gospodăria de tip colhoznic şi că mama sa muncea şi primea pensie de la colhoz.. în gospodăria de tip colhoz moştenirea se deschidea după decesul ultimului membru al acestei gospodării. a contestat legalitatea acestui certificat. concluziile instanţelor de judecată privind regimul juridic al bunurilor ce au constituit averea succesorală ca gospodărie de tip colhoznic sunt greşite. Ivan. b) CPC motiv pentru care se impune rejudecare cazului. La fel. pentru bunurile rămase după decesul lui Coltuclu Ilie. menţinută prin decizia Curţii de Apel Comrat din 11.1982 şi Irina. Ceadâr-Lunga. Instanţa de apel a indicat că s-a dat apreciere corectă circumstanţelor pricinii şi concluziile primei instanţe corespund prevederilor legii.04. 123 . născută la 07.11.Il. ea în calitate de soţie a pârâtului. instanţele de judecată au decis anularea certificatului de moştenitor legal fără a stabili care a fost regimul juridic al proprietăţii rămase după decesul lui C. constituită din casa de locuit amplasată în or.2000. iar potrivit art. A solicitat reclamanta declararea nulităţii certificatului de moştenitor legal nr. notarul A.07..07.2008 acţiunea a fost admisă.12.E.2001 eliberat de notarul A. Despre existenţa certificatului de moştenitor legal reclamanta susţine că a aflat abia în luna mai 2006.Arnaut i-a eliberat recurentului C. menţinând hotărârea primei instanţe.p. când pârâtul a legalizat moştenirea. Lermontov. precum şi copii lor.I. prin invocarea propriului drept asupra bunului în cauză.1994 a decedat C. În plus.colhoznic şi succesiunea trebuia să fie deschisă numai după decesul ultimului membru a acestei gospodării.10. Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 17. erau în vigoare dispoziţiile Codului civil (în redacţia legii din 26. care la fel a fost membru de colhoz.1992.06. 400 al. La 30. Ultima a decedat la 19. fiul defunctului.1964). ceea ce constituie temei de casare prevăzut de art. Reclamanta a menţionat că membri ai gospodăriei de tip colhoznic erau pârâtul. care deţineau o cotă din fosta gospodărie. Astfel. o cantină şi o baie. Instanţa de recurs a menţionat că. când pârâtul le-a cerut să elibereze casa. reclamanta consideră că prin eliberarea certificatului de moştenitor legal pârâtului sunt lezate drepturile patrimoniale ale ei şi copiilor. împreună au construit o bucătărie. Astfel. După decesul tatălui pârâtului în această gospodărie a locuit soţia defunctului C. după decesului C. Intimata M. (2) lit. Prima instanţă şi-a întemeiat hotărârea de admitere a acţiunii pe faptul că în anul 2001.

2001. (3) CPC. care nu reglementau un asemenea tip de proprietate. 1 al ordinului de concediere nr. Având în vedere circumstanţele pricinii indicate. instanţele de judecată au omis faptul că acceptarea succesiunii poate avea loc atât prin depunerea unei cereri la notar. 1) lit. ceea ce în conformitate cu art.05. 459-XII din 22. 400 al.Cotuclu.01. (1) lit.07. prima instanţa n-a constatat şi n-a elucidat integral circumstanţele care au importanţa pentru soluţionarea pricinii în fond. din certificatul de moştenitor legal s-a constatat că notarul a verificat dreptul de proprietate a defunctului asupra casei în litigiu cu referire la certificatul eliberat de Primăria or. repararea prejudiciului moral în mărime de 21 000 lei şi a cheltuielilor de judecată.2009. 2ra-1056/09) Hotărârea a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa din motivul că nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond (temeiul prevăzut de art. ea fiind concediată ilegal şi solicită anularea pct.Or. funcţia pe care ea a deţinut-o nu a fost redusă.12. împrejurări care determină necesitatea rejudecării pricinii. Reclamanta consideră că. 1 al ordinului Ministerului Educaţiei şi Tineretului nr. c) din Codul Muncii în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate. l-a lipsit de garanţiile unui proces echitabil .12. restabilirea în funcţie. În suport s-a indicat că. încasarea salariului pentru absenţa forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral. 400 al. în prima instanţa examinarea pricinii a avut loc în lipsa recurentului-pârât I. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Educaţiei şi Tineretului cu privire la contestarea actului administrativ. La caz. Ultimul a invocat acest temei în instanţa de apel solicitând rejudecare fondului de primă instanţă pentru a putea prezenta dovezi şi a-şi susţine poziţia.2009 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. a) CPC constituie temei pentru anularea hotărârii judecătoreşti. De asemenea. prevederile dispoziţiilor Codul civil (în redacţia legii din 26. restabilirea în funcţia deţinută.03. încasarea salariului pentru perioada absenţei forţate de la lucru. Ceadâr-Lunga din 28. Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 22. cât şi prin intrarea în posesia averii succesorale. De asemenea. odată ce la momentul decesului lui Cotuclu Ilie erau în vigoare deja dispoziţiile Legii cu privire la proprietate nr. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 15. certificat care nu a fost cercetat în şedinţa de judecată. instanţa de recurs a constatat şi încălcarea normelor de drept procedural şi anume că. L.1991.dreptul de a se apăra în cadrul unui proces desfăşurat pe principiul contradictorialităţii. pornind de la pretenţiile părţilor şi ale altor participanţi la proces. 118 al. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. 86 al. însă solicitările enunţate au fost omise neîntemeiat de către instanţa de apel. 328-p din 15. care prin decizia de respingere a apelului.2009 a casat hotărârea adoptată cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa. 124 . care constă în determinarea definitivă a elementelor de fapt pentru soluţionarea justă a pricinii. a) CPC) R. instanţa de recurs a considerat că concluziile instanţelor de judecată sunt insuficiente pentru anularea certificatului de moştenitor legal.1964) sunt inaplicabile la caz. Prima instanţa n-a respectat obligaţia sa prevăzută de art. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că prin pct. 1 lit.12.2008 a fost concediată din funcţia de consultant superior al Direcţiei Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană în temeiul art. 328-p din 15. precum şi de la normele de drept material aplicabil în cauză.

88 din Codul Muncii. Reclamantul a menţionat că. A fost recunoscut nefondat refuzul Consiliului mun. instanţa nu a verificat aceste motive pe deplin ele fiind în concordanţă cu actele cauzei. nr. nr. instanţa de recurs a considerat că.11. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 17.2008 a primit răspunsul Consiliului mun. 88 al. 21/2194-p din 25. Chişinău pentru exploatarea parcării auto cu suprafaţa de 0.04. 6.2008. După cum atestă materialele cauzei. Astfel.Prima instanţa. Chişinău nr.11. Moscovei. odată cu preavizarea în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal.10. Instanţa de recurs a considerat că. Moscovei. Chişinău nr. în timp ce în cadrul Ministrului Educaţiei şi Tineretului au fost angajate alte persoane din afară.061 ha. 6 mun.R. Chişinău să emită decizia privind darea în arendă S. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. 21/2194-p din 25. c) Codului Muncii. (1) lit. bd. prin Permisul nr. „Geoinfosistem”. 3r-1351/09) Hotărârea primei instanţe a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare din motivul că prima instanţa nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond şi n-au fost dovedite circumstanţele considerate de prima instanţă ca fiind stabilite (art.2008 cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa. În asemenea circumstanţe. prima instanţă urma să verifice şi să se expună asupra faptului dacă a fost respectată şi aplicată corect procedura de concediere a reclamantei în conformitate cu prevederile art. 400 al. angajatorul i-a propus L. respingând acţiunea a reţinut. Chişinău. Chişinău. „Forart Plus” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că.R.R. (1) lit. că la desfacerea contractului individual de muncă.2008 şi obligarea pârâtului de a încheia contractul de arendă a terenului destinat parcării auto din mun. Moscovei. „Forart Plus” a lotului de pământ din bd. Chişinău nr. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. la 27. Prin urmare.2008 la cererea sa prealabilă prin care a solicitat încheierea contractului de arendă a bunului imobil situat pe adresa mun. Reclamantul a solicitat anularea refuzului Consiliului Mun.2008 până la 01. S. a) şi b) CPC). 6. 6.2008 acţiunea a fost admisă. nr. conform planului geomertic de individualizarea terenului executat de S. Prin decizia din 23. destinat parcării auto. de către Ministerul Educaţiei şi Tineretului a fost respectată procedura de concediere şi careva încălcări în acest sens nu s-au stabilit. 1522 eliberat de Direcţia Generală Transport Public şi căi de Comunicaţie a Primăriei mun. Chişinău i s-a permis de a efectua lucrări de construire şi amenajare a parcării auto pe adresa mun. 21/2194-p din 25. executarea lucrării fiind efectuată de la 01. conform art.L.11. bul.11.Rotaraş alte locuri de muncă în afara unităţii respective care nu au fost acceptate de către reclamanta pe motiv că în instituţie erau alte funcţii. Moscovei. bd.L. Chişinău. construind pe acest teren un gard şi alte construcţii pentru deservirea parcării. nu este clar dacă într-adevăr a avut loc reducerea statelor de personal în cadrul Ministerului Educaţiei şi tineretului şi prima instanţă nu a verificat şi nu s-a expus asupra acestor circumstanţe. nr.2009. Instanţa de recurs a conchis că la examinarea cauzei prima instanţă nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond şi din 125 .12. angajatorul va propune salariatului un alt loc de muncă în unitatea respectivă.L.12.2008 şi a fost obligat Consiliul mun.09. Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a casat hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 17.

materialele cauzei rezultă că nu au fost dovedite circumstanţele considerate de prima instanţă ca fiind stabilite. Colegiul civil şi de contencios administrativ a menţionat că, nu a fost dovedită circumstanţa considerată de prima instanţă ca fiind stabilită şi anume că terenul destinat parcării auto, pentru necesităţile SRL „Forart Plus”, este aferent imobilului pe care-l deţine. Din materialele cauzei rezultă că SRL „Forart Plus” deţine în folosinţă şi posesie temporară bunul imobil (spaţiu comercial) cu suprafaţa totală de 1070 m.p. situat pe bd. Moscovei, nr. 6, mun. Chişinău, în baza contractului de locaţiune din 07.06.2007 încheiat cu Foros Ludmila. Pe când, construcţia şi amenajarea parcării auto i-a fost permisă SRL „Forart Plus” prin Permisul Direcţiei Generale Transport Public şi Căi de Comunicaţie a Primăriei mun. Chişinău nr. 1522 pe adresa bd. Moscovei, nr. 6/2, mun. Chişinău. Din cele expuse rezultă că SRL „Forart Plus” deţine în folosinţă şi posesie temporară doar o parte a bunului imobil (spaţiu comercial cu suprafaţa totală de 1070 m.p.) situat pe bd. Moscovei, nr.6, mun. Chişinău, astfel acest imobil este proprietate comună pe cote-părţi. Din probele anexate la dosar nu rezultă că terenul situat pe bd. Moscovei, nr. 6/2, mun. Chişinău a fost atribuit ca teren aferent imobilului situat pe bd. Moscovei, nr. 6, mun. Chişinău, la fel, precum nu rezultă nici faptul că terenul în litigiu a fost atribuit ca teren aferent doar acelei cote-părţi din imobil pe care o deţine SRL „Forart Plus”. Or, în sensul prevederilor pct. 3 al Regulamentului cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente, teren aferent se consideră suprafaţa de teren atribuită în modul stabilit de legislaţie obiectelor indicate în pct. 2 acestui Regulament. Prin urmare, concluzia primei instanţe că terenul destinat parcării auto situat pe bd. Moscovei, nr. 6/2, mun. Chişinău, este aferent imobilului situat pe bd. Moscovei, nr. 6, mun. Chişinău, instanţa de recurs a considerat neîntemeiată. Mai mult ca atât, această concluzie este în contradicţie cu răspunsul Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare a Consiliului mun. Chişinău nr. 21/2194-p din 25.11.2008, care i-a fost adus la cunoştinţă SRL „Forart Plus”, din care rezultă că lotul de pământ din bd. Moscova, 6/2, amenajat provizoriu ca parcaj auto de uz public, conform schiţei de proiect avizate şi a permisului nr. 1522 eliberat de Direcţia generală transport public şi căii de comunicaţie, este terenul de uz public şi darea acestuia în arendă se face prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii. Instanţa de recurs a reţinut că, o hotărâre judecătorească este legală şi întemeiată atunci când instanţa de judecată apreciază probele prezentate de părţi în corespundere cu prevederile art. 130 CPC, multiaspectual, complet, în ansamblul şi interconexiunea lor, prin indicarea în hotărâre atât a argumentelor de admitere a unor probe cât şi a argumentelor de respingere a altor probe. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că nu au fost elucidate şi constatate toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii şi nu au fost dovedite circumstanţele considerate de prima instanţă ca fiind stabilite, Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a ajuns la concluzia de a casa integral hotărârea primei instanţe şi a restitui pricina spre rejudecare în primă instanţă. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. 3r-661/09) În practica judiciară se întâlnesc şi cazuri în care instanţa de recurs a restituit pricina spre rejudecare în prima instanţa din motivul că concluziile primei instanţe, expuse în hotărâre, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii (temeiul prevăzut de art. 400 al. (1) lit. c) CPC). Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 02.09.2009 a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 25.05.2009 în pricina civilă la cerere de chemare în

126

judecată a lui B.V. împotriva Ministerului Dezvoltării Informaţionale cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcţie, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu şi repararea prejudiciului moral. Prima instanţa a respins acţiunea, ca fiind depusă cu omiterea termenului, motivând că B.V. a omis termenul de adresare în instanţa de judecată, fără a solicita repunerea în termenul de prescripţie şi fără a prezenta motive de omitere a termenului. Însă din susţinerile-verbale ale reprezentantului reclamantului depuse în cadrul şedinţei primei instanţe de la 25.05.2009 rezultă că ultimul a solicitat repunerea cererii de chemare în judecată în termen, indicând motivele omiterii acestuia, şi acest fapt se confirmă prin observaţiile la procesul-verbal al şedinţei de judecată, cu care judecătorul a fost de acord. Aşadar, concluzia primei instanţe expusă în hotărâre contravine circumstanţelor pricinii. În afară de această la examinarea pricinii s-au admis şi încălcări de ordin procedural. În conformitate cu art. 240 al. (3) CPC, instanţa judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretenţiilor înaintate de reclamant. În conformitate cu art. 203 al. (1) CPC, cererile şi demersurile participanţilor la proces în problema judecării pricinii se soluţionează prin încheiere judecătorească, după ascultarea opiniilor celorlalţi participanţi la proces. Contrar acestor prevederi imperative ale legii şi necătând la faptul că în cadrul şedinţelor de judecată, reprezentantul lui B.V. a solicitat repunerea în termenul de adresare în instanţa de judecată, prima instanţa nu s-a expus în privinţa acestui demers. În lipsa unui răspuns clar şi explicit referitor la unul din argumentele esenţiale ale cererii, hotărârea judecătorească se consideră nemotivată. Nemotivarea hotărârii constituie o încălcare a dreptului la judecarea cauzei într-un mod echitabil prevăzut de art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, care obligă judecătorii naţionali să motiveze deciziile pentru a nu lăsa părţile într-o stare de incertitudine şi a nu le crea impresia că nu au fost auziţi. În conformitate cu art. 400 al. (1) lit. c) şi al. (3) CPC, în cazul în care concluziile primei instanţe, expuse în hotărâre, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii şi încălcarea normelor de drept procedural constituie temeiuri de casare a hotărârii. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. 3r-1695/09) Rezultatele generalizării practicii judiciare permit să concluzionăm următoarele: 1. În cele mai frecvente cazuri, deciziile instanţelor de apel şi hotărârile instanţelor de fond au fost casate cu restituirea pricinii spre rejudecare din considerentele că instanţele au încălcat sau aplicat eronat normele de drept procedural şi anume: - neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare procedurii de citare legală; - încălcarea normei procedurale cu privire la competenţa jurisdicţională; - soluţionarea problemei drepturilor unei persoane neantrenate în proces; - soluţionarea pricinii cu încălcarea normelor procedurale prevăzute de art. 240 al. (3) CPC; - nesoluţionarea prin actul de procedură corespunzătoare (încheiere) a cererilor şi demersurilor participanţilor la proces; - nepronunţarea de către instanţele de apel asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel. 2. Nu sunt rare cazurile când instanţa de recurs restituie pricinile spre rejudecare din motivul că: - pricina a fost judecată de un judecător care nu era în drept să participe la examinarea ei;

127

-

lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată sau procesul-verbal a fost semnat de alt judecător; - în judecarea pricinii au fost încălcate regulile cu privire la limba procesului; - hotărârea nu este semnată de judecător; - partea motivată a hotărârii sau deciziei vine în contradicţie cu dispozitivul acesteia; - instanţa de apel a depăşit împuternicirile delegate prin art.385 al. 1 lit. d) CPC. 3. Privitor la aplicarea de către instanţele de judecată a normelor de drept material, în cele mai dese cazuri când deciziile şi hotărârile instanţelor judecătoreşti se casează cu restituirea pricinii spre rejudecare din motivul că instanţele nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată sau au interpretat eronat legea şi eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. 4. În ceea ce priveşte hotărârile pentru care legea nu prevede calea apelului, deseori aceste hotărâri se casează cu restituirea pricinii spre rejudecare din motivul că nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionare pricinii în fond, iar concluziile primei instanţe sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii. 5. În acelaşi rând, se întâlnesc cazuri de casare a deciziilor instanţelor de apel prin care se decide restituirea pricinilor spre rejudecare cu întemeierea lor pe temeiurile prevăzute de art. 400 al. 1 CPC cea ce contravine temeiurilor declarării recursului pentru secţiunea a II-a.

Având în vedere rezultatele generalizării se propune: 1. de a discuta prezenta nota informativă în cadrul şedinţei Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie; 2. de a expedia nota în adresa curţilor de apel întru luare de cunoştinţă; 3. de a plasa informaţia pe sit-ul Curţii Supreme de Justiţie. Judecător coordonator V.Clevadâ Executor: Consultantul superior N. Ciursina Secţia civilă şi de contencios administrativ a Direcţiei de generalizare a practicii judiciare şi analiza statisticii judiciare

128

PROCEDURA CONTENCIOASĂ

129

CERERI DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ (ACŢIUNI)
Judecătoria ___ Reclamant: Ionescu Ion localitatea ___ strada ___ nr._ Pârâţi: 1. Ştefănescu Ştefan localitatea ___ strada ___ nr._ 2. Oficiul Cadastral Teritorial ___ localitatea ___ strada ___ nr._

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
Eu, Ionescu Ion, sunt proprietarul terenului cu numărul cadastral ___ şi suprafaţa de 850 m.p. amplasat pe str. ___ nr._. Faptul dat se confirmă de titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. ___, eliberat pe numele meu şi înregistrat la OCT. La o parte din terenul ce îmi aparţine cu drept de proprietate pretinde Ştefănescu Ştefan, proprietarul casei vecine nr._ de pe str. ___. Pârâtul îşi motivează pretenţiile prin faptul că în titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren pe care îl deţine, nr. ___, şi în planul sectorului menţionat în titlu, ar fi indicată şi partea de teren litigioasă. Drept temei al unor asemenea pretenţii pârâtul mai invocă şi faptul că anterior terenul aferent casei ce îmi aparţine cu drept de proprietate era de o suprafaţă de 760 m.p., iar actualmente suprafaţa acestuia constituie 850 m.p. Consider că titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren eliberat pârâtului în privinţa terenului cu numărul cadastral ___ urmează a fi declarat parţial nul în baza următoarelor argumente de fapt şi de drept. Terenul de lângă casa mea, cu numărul cadastral ___, s-a aflat în posesia mea şi a fostului meu soţ, iar din 1986, după decesul soţului, eu am devenit unica posesoare a terenului, pe care l-am privatizat în condiţiile Codului funciar din 25.12.1991. În componenţa acestui teren s-a aflat, şi se află până în prezent, şi porţiunea cuprinsă în perimetrul laturilor „5-6-7-8-9”, porţiune, la care pretinde pârâtul. Hotarul existent, care delimitează terenurile noastre a fost stabilit până la adoptarea Codului funciar din 25.12.1991 şi nu a suferit modificări până în prezent, iar porţiunea menţionată de sector a făcut întotdeauna parte din terenul ce îmi aparţine mie cu drept de proprietate. Faptul dat este confirmat şi prin Actul de constatare pe teren la stabilirea hotarelor fixe din 02.032008. Actul a fost întocmit de specialistul pentru reglementarea regimului funciar la primăria locală, M.P., cu participarea consilierului J. A. Conform Planului cadastral al terenurilor proprietate privată aferente caselor de pe str. ___ nr._ şi nr._, anexat la act, suprafaţa la sol a terenurilor este de 850 m.p. şi, respectiv, de 570 m.p. Despre faptul că în componenţa sectorului de teren al pârâtului a fost greşit inclusă şi poţiunea cuprinsă în perimetrul laturilor „5-6-7-8-9” din planul sectorului meu o confirmă şi primăria care, la 09.03 2008, s-a adresat cu demers către Oficiul Cadastral 130

Teritorial solicitând efectuarea modificării hotarului terenurilor cu numerele cadastrale ___ şi ___. Drept temei pentru demers a fost indicat faptul că hotarul comun al terenurilor respective, menţionat în planul cadastral, nu corespunde documentelor iniţiale, de care dispun oficiul cadastral şi proprietarii terenurilor. În documentele iniţiale privind posesia terenurilor adiacente caselor de pe str. ___ nr._ şi nr._, configuraţia acestor terenuri în planul schematic, şi hotarul dintre ele, coincid cu cele indicate în planul sectoarelor de teren anexat la Titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren eliberat mie. Respectiv, porţiunea de sector cuprinsă în perimetrul laturilor „5-6-7-8-9” este inclusă în componenţa terenului meu. Această porţiune a fost şi este parte din terenul aferent casei ce o deţin în proprietate (până şi după privatizarea pământului), şi permanent s-a aflat în posesia iar apoi în proprietatea mea, Ionescu I. Din ce considerente porţiunea de sector menţionată a fost inclusă şi drept parte componentă a terenului aferent pârâtului, eu nu sunt în cunoştinţă de cauză. Dar, eu nu am înstrăinat nici într-un fel această parte de sector. Nu există vreo hotărâre a autorităţii publice împuternicite prin care partea respectivă de sector ar fi fost retrasă din posesia/proprietatea mea şi transmisă în modul stabilit de lege pârâtului. Posesia mea neîntreruptă şi netulburată a porţiunii litigioase de teren se demonstrează şi prin faptul că gardul şi construcţiile existente la momentul actual, ce delimitează în calitate de hotar fix terenurile noastre există de mai multe zeci de ani. Faptul că suprafaţa terenului meu (850 m.p.) diferă de suprafaţa indicată în documentele de înregistrare a drepturilor de până la privatizarea terenului (760 m.p.) se explică prin următoarele circumstanţe. Măsurările terenurilor de până la privatizarea pământului se efectuau adeseori superficial, admiţându-se erori în partea majorării sau micşorării suprafeţei terenurilor respective. Şi numai la înregistrarea masivă în proprietate privată a terenurilor, aceste măsurări s-au efectuat cu mijloace tehnice performante, care au asigurat şi exactitatea corespunzătoare. În afară de aceasta, suprafaţa terenurilor aferente caselor ce îmi aparţin mie şi pârâtului s-a mărit în comparaţie cu suprafaţa lor indicată în documentele iniţiale şi datorită faptului că a fost îndreptat hotarul terenurilor aferente acestor case din partea lor de nord, din contul terenului liber spre malul râului care trece în apropiere. Este de remarcat şi faptul că, din considerentele indicate, şi suprafaţa terenului aferent casei pârâtului s-a mărit: de la 485 m.p. până la 570 m.p. (conform datelor din Planul cadastral anexat la Actul de constatare pe teren la stabilirea hotarelor fixe). Faptul că măsurările anterioare privatizării sufereau de inexactităţi poate fi demonstrat şi prin aceea că şi la alţi vecini suprafaţa terenurilor aferente caselor „s-a mărit” în comparaţie cu suprafaţa de până la privatizare cu circa 100-200 m.p. Prin includerea în Titlul deţinătorului de teren al vecinului a unei porţiuni din terenul ce îmi aparţine mie cu drept de proprietate au fost încălcate drepturile mele prevăzute de art.27 Cod funciar, art.315 şi art.316 Cod civil, şi este tulburată posesia mea asupra terenului, dat fiind faptul că pârâtul a declarat că intenţionează să demoleze hotarul existent, să ocupe porţiunea de teren la care pretinde şi pe care o consideră drept aparţinând lui, şi să stabilească un nou hotar în mod unilateral între terenuri. Conform art.11 Cod civil, apărarea dreptului civil poate fi făcută prin declararea nulităţii actului emis de o autoritate publică, precum şi prin restabilirea situaţiei anterioare încălcării dreptului şi suprimarea acţiunilor prin care se încalcă dreptul sau se creează pericolul încălcării lui. Potrivit art.504 alin.(1) Cod civil, când vreo înscriere din Registrul bunurilor imobile nu corespunde situaţiei juridice reale, se poate cere rectificarea înscrierii. Iar

131

potrivi art.505 alin.(2) din cod, în lipsa consimţământului titularului, rectificarea se va încuviinţa numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti irevocabile. Conform art.38 alin.(3) din Legea cadastrului bunurilor imobile, greşelile din cadastru care nu au caracter tehnic (indicarea greşită a tipului de drept, a denumirii titularului de drepturi, componenţa bunului imobil, denaturarea mărimii cotelor în proprietatea comună, a coordonatelor hotarelor şi alte greşeli care lezează drepturile şi interesele legitime ale titularilor de drepturi sau ale altor persoane) se corectează cu consimţământul exprimat în scris al fiecărui titular de drepturi ale cărui interese sunt atinse sau în temeiul hotărârii judecătoreşti irevocabile. Având în vedere că pârâtul nu-şi dă consimţământul pentru corectarea greşelii ce ţine de hotarul dintre terenurile cu numerele ___ şi ___, această corectare poate fi efectuată numai în temeiul hotărârii judecătoreşti. Astfel mi se va apăra şi dreptul meu la proprietate stabilit la art.46 din Constituţia Republicii Moldova şi art.1 al Primului Protocol adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Potrivit explicaţiilor din pct.3 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.10 din 26.03.1997 “Cu privire la practica aplicării legislaţiei funciare de către instanţele judiciare”, litigiile şi plângerile legate de chestiunile funciare, unde una din părţi este cetăţeanul, se examinează de către judecătoriile jurisdicţiei de drept comun. Pornind de la cele expuse, în temeiul art.11, 27 din Codul funciar, art.11, 315, 316, 504 şi 505 din Codul civil, art.38 din Legea cadastrului bunurilor imobile, art.166 şi 241 din Codul de procedură civilă, s o l i c i t: Să fie anulat Titlul ce confirmă drepturile deţinătorului de teren eliberat în privinţa terenului cu numărul cadastral ___ pe numele lui Ştefănescu Ş. în partea în care în titlu, pe lângă terenul aferent casei de pe str. ___ nr._, s-a inclus şi o suprafaţă suplimentară cuprinsă în perimetrul laturilor „5-6-7-8-9” din terenul cu numărul cadastral ___ aferent casei _ de pe str. ___ nr._. Să fie obligat Oficiul Cadastral Teritorial ___să efectueze rectificarea hotarului dintre terenurile cu numerele cadastrale ___ şi ___, iar din planul sectorului de teren cu numărul ___ să fie exclusă suprafaţă cuprinsă în perimetrul laturilor „5-6-7-8-9”, suprafaţă, care ţine de terenul ce-mi aparţine mie cu drept de proprietate. Anexă: ___ ___ ___ Data______________________ Semnătura __________________

132

Judecătoria sectorului _______________________ Reclamant: __________________ _____________________ (domiciliul) Pârâţi: 1. Consiliul sătesc ____________________ ___________________________________ (sediul) 2. _________________________________ __________________________________ (domiciliul)

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
Prin decizia Consiliului sătesc ___ nr. ___ din ___, familiei noastre i-a fost repartizat un teren în folosinţă fără termen cu suprafaţa de 0,065 ha pe str. ___ nr._ din s. ___ pentru construirea casei de locuit. Drept beneficiar al terenului conform deciziei am fost indicat eu, reclamantul ___. Eu am început activităţile ce ţin de construirea casei, însă, în legătură cu înrăutăţirea sănătăţii soţiei şi cu problemele de ordin financiar apărute în familie, nu am avut posibilitate să finalizez construcţia. Prin decizia nr. ___ din ___, Consiliul sătesc ___ a abrogat decizia nr. ___ din ___ privind repartizarea terenului menţionat în beneficiul familiei mele, iar terenul repartizat anterior mie, a fost atribuit pârâtului ___. Consider decizia Consiliului sătesc ___ nr. ___ din ___ de abrogare a deciziei anterioare ilegală şi pasibilă anulării în temeiul următoarelor circumstanţe. Terenul de pe str. ___ nr._ a fost repartizat familiei mele conform prevederilor art.11 alin.1 subalineatul 2 din Codul funciar care stabileşte că autorităţile administraţiei publice locale atribuie familiilor nou-formate sectoare de teren din rezerva intravilanului până la epuizarea acesteia pentru construcţia caselor de locuit. Iar potrivit art.25 alin.2 din Codul funciar, retragerea din dreptul de posesiune a terenurilor, atribuite anterior de autoritatea administraţiei publice locale, poate fi efectuată exclusiv prin decizia instanţei judecătoreşti la cererea proprietarului funciar. Legea, în particular, art.10 din Codul funciar, nu prevede competenţa consiliilor locale săteşti de a retrage terenurile din folosinţa beneficiarilor. Astfel, adoptând decizia nr.__ din ___ privind abrogarea hotărârii de atribuire a terenului în posesia mea cu atribuirea terenului respectiv unei alte persoane, Consiliul sătesc ___ concomitent a şi retras, de fapt, terenul din posesia mea, depăşindu-şi competenţa stabilită prin lege. Drept rezultat, decizia dată a consiliului local contravine şi prevederilor art.6 din Constituţia Republicii Moldova care prevede că, la baza organizării şi funcţionării aparatului de stat, este pusă separaţia puterilor în legislativă, executivă şi judecătorească, acestea fiind separate, colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei. Prerogativa de retragere a terenului de la posesor îi revine, conform normei art.25 din Codul funciar, autorităţii judecătoreşti, care examinează cererile date potrivit principiilor art.114-120 din Constituţie şi a prevederilor altor legi adoptate în conformitate 133

cu aceste principii, cu garantarea pentru persoanele interesate a drepturilor şi libertăţilor acordate părţii în proces. Nicio altă putere, inclusiv autorităţile publice locale, nu sunt în drept să intervină în activitatea autorităţii judecătoreşti, să supună controlului hotărârile acesteia, precum şi să substituie instanţa judecătorească la examinarea cauzelor ce intră în competenţa ei, inclusiv în ceea ce priveşte retragerea terenurilor din posesie. Consiliul sătesc ___ a încălcat prevederile constituţionale la acest capitol, arogându-şi ilegal atribuţiile puterii judecătoreşti. Totodată, potrivit prevederilor art.7 din Constituţia Republicii Moldova niciun act juridic care contravine prevederilor Constituţiei, nu are putere juridică. Or, decizia consiliului sătesc ___ nr. ___ din ___, contravenind art. 6, 114-120 din Constituţie, nu poate avea putere juridică. Respectiv, o asemenea decizie anticonstituţională nu poate da naştere la dreptul asupra terenului pentru pârâtul ___, precum şi nu poate servi drept temei pentru lipsirea mea de acest teren. Pe lângă acestea, având în vedere că terenul mi-a fost repartizat în folosinţă pe un termen nelimitat, eu mai având şi posibilitatea de a-l privatiza fără plată în condiţiile art.11 alin.1 subalineatul 1 din Codul funciar, dreptul meu asupra terenului reprezintă şi un bun în sensul art.1 al Primului Protocol adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului interpretează mai pe larg noţiunea de „bun” şi referă la această noţiune orice „drept privat care reprezintă valoare patrimonială şi, respectiv, bun în sensul art.1 al Protocolului 1” (Hotărârea Curţii Europene din 26.06.1986 în cauza V.Marl contra Olandei). Pornind de la conţinutul punctelor 32-35 ale Hotărârii Curţii Europene pentru Drepturile Omului „Stretch contra Regatului Unit” din 24 iunie 2003 bunuri, în sensul art.1 al Protocolului nr.1 la Convenţie, se consideră şi aşteptarea întemeiată a procurării patrimoniului sau a dreptului patrimonial în baza contractului încheiat cu organul autorităţii publice. Iar potrivit art.1 al Protocolului nr.1 menţionat, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Şi deposedarea abuzivă a mea de teren este o încălcare flagrantă a acestui drept. În asemenea circumstanţe, eu sunt în drept să mă adresez cu cerere de anulare a deciziei ilegale şi anticonstituţionale a Consiliului sătesc ___ nr. ___ din ___ şi să revendic terenul de la persoana care l-a obţinut şi îl posedă în baza unui act ilegal. Potrivit prevederilor art.308 din Codul civil posesorul de bună-credinţă este în drept să revendice bunul aflat în posesiune nelegitimă a noului posesor. În acelaşi timp, pârâtul ___ nu poate fi considerat dobânditor şi/sau posesor de bună-credinţă, având în vedere că el ştia de faptul că terenul mi-a fost repartizat mie şi se află legal în posesia mea, dar a acceptat atribuirea terenului în folosinţa lui cu încălcarea normelor constituţionale şi legale menţionate. Potrivit explicaţiilor din pct.3 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.10 din 26.03.1997 “Cu privire la practica aplicării legislaţiei funciare de către instanţele judiciare”, litigiile şi plângerile legate de chestiunile funciare, unde una din părţi este cetăţeanul, se examinează de către judecătoriile jurisdicţiei de drept comun. În temeiul celor expuse, conform prevederilor art. 6 şi 7 din Constituţia Republicii Moldova, art.1 al Primului Protocol adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, art.10 şi 25 din Codul funciar, art.308 din Codul civil, art.166-167, 241 din Codul de procedură civilă,

134

s o l i c i t: Să fie declarată nulă decizia Consiliului sătesc ___ nr. ___ din ___ privind atribuirea în folosul lui ___ a terenului cu suprafaţa de 0,065 ha pe str. ___ nr._ din s. ___. Să fie obligat pârâtul ___ să elibereze terenul de pe str. ___ nr._ s. ___. Să fie încasate de la pârâţi în folosul meu cheltuielile de judecată. Pentru asigurarea acţiunii, solicit să fie pus sechestru pe terenul de pe str. ___ nr._ s. ___, precum şi să-i fie interzise pârâtului ___ acţiunile de efectuare a oricăror lucrări de construcţie pe acest teren. Anexă: Data_______________________ Semnătura__________________

135

Judecătoria sectorului _______________________ Reclamant: __________________ _____________________ (domiciliul) Pârâţi: 1. Consiliul sătesc ____________________ ___________________________________ (sediul) 2. _________________________________ __________________________________ (domiciliul)

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
Eu, reclamantul ___, sunt proprietarul apartamentului nr._ din casa nr._ de pe str._ mun.Chişinău constituit din 2 camere separate. Proprietar al apartamentului nr._, constituit din 2 camere, este pârâtul. Alte 2 camere din secţia dată a blocului - apartamentul nr._, se află în proprietatea lui ___, care la moment este plecat peste hotare. Coridorul, 2 încăperi de baie, 2 încăperi de veceu, o cămară, aflate la extremele coridorului, precum şi bucătăria sunt în proprietate şi folosinţă comună a locatarilor secţiei date. Pârâtul ___ şi-a însuşit o parte din suprafaţa coridorului aflată în folosinţă comună, de asemenea, încăperea băii şi a veceului de lângă apartamentul său, despărţind această parte prin instalarea unui perete cu uşă. În aşa mod el a închis accesul meu la această parte a coridorului şi la încăperile respective. Totodată, pârâtul şi membrii familiei sale au acces liber la altă parte a coridorului, la bucătărie, la altă baie şi alt veceu. Astfel, eu, fiind coproprietar al încăperilor izolate de către pârâtul ___, prin instalarea peretelui, nu pot deţine şi folosi încăperile respective, care au fost uzurpate în mod ilegal de către el. Prin aceasta se încalcă drepturile mele prevăzute de art.315 din Codul civil, care stabileşte că proprietarul are dreptul de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie asupra bunului. Pe lângă aceasta, construirea peretelui s-a efectuat cu încălcarea prevederilor art.50, 55, 42 din Legea privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului, precum şi ale pct.4 din Regulamentul privind certificatul de urbanism şi autorizarea construirii sau desfiinţării construcţiilor şi amenajărilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.360 din 18.04.97, prin care este stabilit că asemenea lucrări pot fi efectuate numai în baza autorizaţiei de construire, eliberată de autoritatea publică locală. Or, pârâtul ___ nu a dispus de o asemenea autorizaţie, peretele fiind instalat de el în mod samavolnic. Iar pentru intrarea în posesia Autorizaţiei de construire, conform prevederilor Instrucţiunii provizorii privind procedura de obţinere a actelor necesare pentru executarea construcţiilor, reconstrucţiilor, amenajărilor, aprobată de Primăria mun. Chişinău la 10.05.2001, mai era necesar ca pârâtul să solicite şi acordul autentificat notarial al vecinilor. Un asemenea acord nu a fost solicitat şi nu există. Pornind de la aceste circumstanţe, eu sunt în drept, conform prevederilor art.374 alin.(1) din Codul civil, să revendic cota-parte din bunul ce-mi aparţine din posesiunea nelegitimă a lui ___ prin obligarea părţii pârâte de a demola peretele construit neautorizat, 136

precum şi să solicit, potrivit prevederilor art.376 alin.(2) din Codul civil, ca pârâtul să fie obligat să nu-mi îngrădească pe viitor dreptul de folosinţă asupra încăperilor nominalizate. Cererea mea se încadrează şi în prevederile art.1 al Primului Protocol adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale care garantează oricărei persoane dreptul la respectarea bunurilor sale. În temeiul celor expuse şi în conformitate cu prevederile art.11 lit.b), 374 alin.(1), 376 alin.(2) din Codul civil, art.166, 241 din Codul de procedură civilă, S O L I C I T: Să fie obligat pârâtul ______ să efectueze din cont propriu demolarea peretelui construit neautorizat în coridorul aferent apartamentelor nr.___ din casa nr._ de pe str. ___ mun.Chişinău, precum şi să nu-mi îngrădească dreptul de folosinţă pe viitor asupra coridorului, camerei de baie şi veceului amplasate în partea de coridor de lângă apartamentul său nr._. Să fie încasate în folosul meu de la pârâtul ___ cheltuielile de judecată ce ţin de acordarea asistenţei juridice şi de plata taxei de stat, în total ___ lei. Anexe: 1. ___ 2. ___ Data__________________ Semnătura_______________

137

Judecătoria Economică de circumscripţie Chişinău Reclamant: _________________ Pârât:______________ „___” ____________ ______ CERERE CU PRIVIRE LA MĂRIREA CUANTUMULUI PRETENŢIILOR DIN ACŢIUNE Prin prezenta. Semnătura reclamantului_____________________________ 138 . • penalităţi – _____________ lei. • taxa de stat – ___________ lei. Ordin de plată a taxei de stat.60 CPC al RM. Luând ca bază cele expuse în virtutea calităţii de participant la proces care se bucură de drepturi procedurale speciale prevăzute în art. prin majorarea sumelor solicitate spre încasare de la pârât şi solicită instanţei de judecată: a încasa de la pârât în folosul reclamantului • datoria pentru îndeplinirea lucrărilor cu populaţia – ___________ lei. reclamantul declară că susţine integral temeiurile de fapt şi de drept invocate în cererea de chemare în judecată. reclamantul modifică cerinţele expuse în cererea de chemare în judecată. _______ din ___ ____________ ______. Anexe: 1. susţine că pârâtul refuză în continuare să-şi onoreze obligaţiunile prevăzute de Contractul nr. Suplimentar. • cheltuieli de asistenţă juridică – ____________lei. Calculele sumelor solicitate. Aceste circumstanţe au condus la majorarea sumei datoriilor faţă de reclamant cu _____________________ lei. 2.

atenţionăm că nu corespunde tuturor normelor de drept şi nu răspunde în mod sigur şi expres la toate obiecţiile formulate de recurent în procesul examinării cererii de apel.R(84)5 privind principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcţionării justiţiei. Conform art. precum şi cele care nu au fost stabilite.1984. Argumentele aduse de recurent în favoarea celor expuse sunt următoarele: 1. decizia instanţei de apel trebuie să corespundă tuturor normelor de drept.130 (1) CPC: instanţa judecătorească apreciază probele după intima ei convingere. modificarea hotărârii Judecătoriei Economice de Circumscripţie în privinţa admiterii cererii de bază şi respingerea cererii înaintate de recurent privind încasarea datoriei de la intimat ca nefondată. lipsă de rezerve (necondiţionalitate). călăuzindu-se de lege. instanţa de apel a dispus admiterea parţială a apelului. Conform art. Conform art. certitudine. concreteţe. instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanţe. ceea ce. completă. adică formulările din conţinutul deciziei trebuie să corespundă exigenţilor de: corectitudine. consecutivitate.2009. să fie clară.09. elocvenţă. oficialitate şi pertinenţă.432. serveşte drept temei de declarare a recursului.373 (2) CPC: în limitele apelului. apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţă de apel de către participanţii la proces. sobrietate. 400 (2) şi (3) CPC. În mod special. logică. bazată pe cercetarea multiaspectuală. instanţa de apel a dispus întoarcerea executării hotărârii judecătoreşti. deplinătate. claritate.02.6 al Recomandării nr. în conformitate cu art. dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii. înţeleasă de părţile implicate în litigiu şi să răspundă în mod sigur şi expres la toate cererile şi obiecţiile formulate de apelant şi intimat. Recurentul luând act de decizia motivată a instanţei de apel a ajuns la concluzia că aceasta este nelegală şi pasibilă casării.158 (4) CPC. raportul de expertiză este examinat în şedinţa de judecată şi evaluat în ansamblu cu celelalte probe. În rezultat. 139 . Astfel. De asemenea. Potrivit Principiului nr. adoptată de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei la 28.CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE Recurent: ______________________ Intimat: _______________________ „____” ______________ ____ CERERE DE RECURS ASUPRA DECIZIEI CURŢII DE APEL ECONOMICE La 30. deoarece nu corespunde exigenţilor enunţate anterior. se conturează încălcarea normelor de drept material şi de drept procedural. Curtea de Apel Economică a examinat cererea depusă de intimat la hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie. nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor.

158 (5) CPC. În acest sens. 2. 3. În continuare. plasând la bază acelaşi raport de expertiză. chiar intenţionat.În speţa dată. un raport de expertiză atât de ambiguu şi deplasat total de obiectul litigiului. invocăm şi faptul că. nici legislaţia civilă nu pune existenţa unei datorii contractuale în dependenţă de evidenţa contabilă a părţilor contractante. care au fost neglijate de către instanţa de judecată.1995. Cele expuse ne determină să conchidem că executarea obligaţiilor apărute în baza contractului. Respectiv. cărora instanţa de judecată le-a dat o apreciere greşită. experţii judiciari au verificat documentele prezentate de părţi sub aspectul înregistrării şi reflectării în evidenţa contabilă a operaţiunilor economice din sfera de prestare a serviciilor. sunt trase la răspundere. În acest sens. Totodată. deoarece debitorul. şi anume: raportul de expertiză. Mai mult ca atât. administrativă sau penală conform legislaţiei în vigoare. precum că „în evidenţa contabilă a intimatului nu sunt înregistrate datorii creditoare faţă de recurent pentru deservirea tehnică”. dar solicită restituirea cheltuielilor suportate la deservirea şi întreţinerea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare.04. expunem că debitorul nu poate fi exonerat de răspundere contractuală pe motivul că creditorul a ţinut evidenţa contabilă contrar legii contabilităţii. nu poate fi pusă în dependenţă de respectarea sau nerespectarea legii contabilităţii de către recurent. menţionăm că acest lucru ar fi alogic. în procesul deservirii şi întreţinerii reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare.1995. care nu a fost examinat şi evaluat în ansamblu cu celelalte probe din dosar. recurentul a suportat cheltuieli în mărimea solicitată spre încasare de la intimat. disciplinară. În acest aspect au fost prezentate documente justificative suficiente.57 din Legea contabilităţii 140 . Drept argument instanţa de judecată inserează în motivarea hotărârii concluzia expusă de experţi în raportul de expertiză. remarcăm că recurentul nu solicită încasarea datoriilor pentru prestarea de servicii intimatului. în acest mod scăpând de răspundere contractuală. care aplică incorect standardele şi alte acte normative privind contabilitatea. materială. Este de menţionat că raportul nominalizat urma să fie apreciat de către instanţa de judecată nu numai în ansamblu cu celelalte probe din dosar. nu putea avea o forţă probatorie mai superioară decât celelalte probe din dosar. expunem faptul că. de avere.426 din 04. Considerăm eronată concluzia dată. cu referire la concluziile expuse de expert şi admise de instanţa de judecată ca argumente probate. precum şi cele care falsifică premeditat raportul financiar. Nerespectarea legii contabilităţii nu se sancţionează cu negarea tuturor operaţiunilor economice ce nu au fost contabilizate în conformitate cu această lege. deoarece argumentele aduse de instanţa de judecată pentru justificarea soluţiilor sale au la bază numai o singură probă din dosar. poate să nu înregistreze anumite operaţiuni economice în evidenţa sa contabilă. în procesul efectuării expertizei. Conform art. sesizăm că respingerea cerinţelor recurentului este bazată pe prevederile Legii contabilităţii nr. care demonstrează cert faptul că pe perioada aprilie-septembrie 2006.426-XIII din 04. încălcarea normelor de drept nominalizate este evidentă.04. dar şi în raport cu obiecţiile la raportul de expertiză prezentate de recurent în conformitate cu art. conform art. după caz. deoarece existenţa unei datorii apărută în baza unui contract încheiat în condiţii legale nu poate fi pusă în dependenţă de înregistrarea acesteia în evidenţa contabilă a debitorului. Suplimentar. persoanele vinovate de încălcarea prezentei legi.56 din Legea contabilităţii nr. care se eschivează de la ţinerea contabilităţii. care conţine nişte concluzii străine pricinii în cauză. În baza argumentelor invocate de instanţa de judecată în motivarea deciziei.

funcţia de bază a acestuia fiind efectuarea expertizei judiciare şi a constatărilor tehnico-ştiinţifice. dacă ele servesc la constatarea circumstanţelor ce justifică pretenţiile părţii şi altor circumstanţe importante pentru justa soluţionare a pricinii (art. legislaţia în vigoare admite reţinerea unor înscrisuri chiar dacă ele au fost întocmite unilateral. Înscrisurile date corespund acestor cerinţe. Conform art. atenţionăm instanţa de recurs că lunar recurentul prezenta intimatului facturi de plată (pe formularul nr.1086-XIV din 23. din calculul câte 000 lei pentru un m.04. conchidem că Centrului Naţional de Expertize Judiciare nu-i este încredinţată funcţia de organizare a contabilităţii şi de coordonare a metodologiei ei.06.117 (1) CPC). dar să nu prezinte nişte concluzii eronate şi cu depăşirea competenţei.nr.426-XIII din 04.1995 încheierea asupra corespunderii ţinerii contabilităţii standardelor aprobate şi altor acte normative sunt în drept să o facă numai organele cărora le sunt încredinţate funcţiile de organizare a contabilităţii şi de coordonare a metodologiei ei. În cazul dat. respectiv. nu pot fi respinse pe motivul că sunt unilaterale.06. Astfel. temei de naştere a obligaţiilor este contractul semnat de ambele părţi în condiţii legale şi care este în vigoare până în prezent. energie termică.” (a fost folosit tariful de 1. fapt ilicit (delict) şi din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condiţiile legii. 141 .154 (1) CPC. expertul judiciar urma să renunţe la efectuarea expertizei judiciare şi să restituie materialele prezentate pentru expertiză (art. Suplimentar menţionăm că.11 lit.p. Astfel. în conformitate cu art. 5.6 din Instrucţiunea privind modul de compensare gestionarilor fondului de locuinţe de către furnizori a cheltuielilor pentru deservirea tehnică a sistemelor interne de alimentare cu apă. de suprafaţă totală a apartamentelor caselor de locuit. iar decizia de caz urma să fie luată în baza probelor prezentate de recurent la materialele dosarului. În acest sens. Asupra speţei date are o deosebită relevanţă temeiul naşterii obligaţiei intimatului faţă de recurent. care constituie 000000 m. însă intimatul categoric şi neîntemeiat refuza să accepte aceste documente de evidenţă prezentate de recurent.2000 şi art. Ţinând cont de legislaţia privind activitatea în domeniul expertizei judiciare.1086-XIV din 23..89 lei în urma aplicării pct.6 din contract).5. Potrivit pct.2000).5.868 aprobat de organul de statistică). Considerăm neîntemeiată şi ilegală concluzia instanţei de apel că „Documentele prezentate la dosar sunt întocmite unilateral”. 4. poziţia intimatului de a refuza restituirea cheltuielilor suportate de recurent la deservirea şi întreţinerea reţelelor de apă şi canalizare. Forma înscrisurilor nominalizate nici nu prevede întocmirea lor bilaterală.514 CC.p. La aceste facturi era anexat şi Certificatul de îndeplinire a lucrărilor în baza contractului în care era indicată denumirea lucrărilor efectuate pe parcursul unei luni.4 din contract „furnizorul plăteşte Asociaţiei cheltuielile lunare pentru deservirea şi întreţinerea reţelelor de apă şi canalizare din interiorul caselor. ca mai apoi să invoce acest fapt ca temei de exonerare de răspundere. „sumele cheltuielilor care necesită a fi compensate gestionarului pentru deservirea tehnică pot fi încasate de ultimul prin prezentarea cererii de plată”.21 (4) din Legea cu privire la expertiza judiciară nr. Mai mult ca atât. nu poate fi apreciată ca justă. în conformitate cu pct. electrică şi a sistemelor de evacuare a apelor uzate în blocurile locative. dar ca o atitudine de rea-credinţă faţă de recurent. obligaţiile se nasc din contract.b) fin Legea cu privire la expertiza judiciară nr. care în practică sunt acceptate de către agenţii economici ca cereri de plată. Cele expuse ne determină să conchidem că raportul de expertiză nu poate fi reţinut ca probă în dosar. respectiv nici nu înregistra aceste fapte economice în evidenţa sa contabilă.

CEDO 2007). au hotărât obligarea intimatului să-i restituie recurentului cheltuielile suportate pentru întreţinerea şi deservirea reţelelor de apă şi canalizare. În baza celor expuse şi în conformitate cu normele de drept citate în tot conţinutul prezentei cereri. Luând în considerare aspectele enunţate. 668 CC. în situaţii similare celor ce fac obiect de examinare în cazul dat.426-XIII din 04. 2. 158 (4) CPC. ţinând cont de faptul că aplicarea legii şi realizarea jurisprudenţei trebuie să se facă în mod unitar. hotărârea instanţei de fond este legală şi întemeiată. 6. art. conchidem că temeiurile de bază ce impun admiterea prezentului recurs sunt următoarele: au fost încălcate normele de drept procedural. Or.175. Anularea Deciziei Curţii de Apel Economice şi menţinerea în vigoare a Hotărârii Judecătoriei Economice de Circumscripţie. în cazul dat recursul. Suplimentar este de menţionat faptul că în anii 2001-2006. Admiterea prezentei cereri de recurs. şi anume: art.2 (2). 514.432. şi anume: art. neaplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii ar crea dificultăţi la executarea hotărârii judecătoreşti. nr. (3). 130 (1). art. În asemenea circumstanţe. Caracterul definitiv al hotărârii nu exclude posibilitatea ca hotărârea instanţei de apel să fie modificată sau anulată. solicit instanţei de recurs: 1.400 alin. până la emiterea unei decizii irevocabile pe caz. Decizia Curţii de Apel Economice este definitivă şi executorie. Suspendarea executării Deciziei Curţii de Apel Economice. dar nu irevocabilă. 19 Lega contabilităţii nr. au fost aplicate norme de drept material care nu trebuiau să fie aplicate. Considerăm că toate aceste hotărâri urmează să fie luate în considerare în speţa dată. În cazul în care va surveni una din situaţiile descrise anterior. 513 (1). 16.1995. Mai mult ca atât.373 (2).435 CPC. art. CEDO apreciază că practica judiciară neunitară este contrară principiului siguranţei publice.512 (1).04. Caracterul definitiv presupune dreptul participanţilor la proces de a-şi exercita dreptul la celelalte căi de atac. pentru ca instanţele ierarhic superioare să verifice legalitatea hotărârilor emise pe caz. Semnătura recurentului_____________________________________ 142 . faptul neexecutării obligaţiilor contractuale nu a fost negat de către intimat. şi anume: art.(2).În contextul clauzei menţionate. precum şi în temeiul art. nu au fost aplicate normele de drept material care trebuiau să fie aplicate.30658/05.86. art. 3. care este implicită în ansamblul articolelor Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale care constituie unul din elementele de bază ale statului de drept (cauza Beian vs România. executarea obligaţiilor contractuale nu a fost condiţionată de perfectarea anumitor acte sau documente contabile speciale. instanţele judecătoreşti.

Judecătoria Economică de Circumscripţie Chişinău Reclamant: _____________ Pârât:___________________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ CU PRIVIRE LA ÎNCASAREA DATORIILOR FORMATE ÎN BAZA CONTRACTULUI Prin prezenta.2007.2007.514 CC al RM ţinând cont de faptul că obligaţiile în cauză au luat naştere în baza unui contract. Reclamaţia.08. La 06. În fapt.572 CC al RM.8 CC al RM pornind de la faptul că drept temei de apariţie a obligaţiilor pârâtului faţă de reclamant serveşte un contract. 2.2005 – 30. art. reclamantul a încheiat cu pârâtul un contract privind livrarea apei şi recepţionarea apelor menajere. reclamantul a fost pus în situaţia de a suporta cheltuieli suplimentare (plata taxei de stat. art.9 CC al RM ce se referă la executarea obligaţiilor din partea pârâtului în acord cu contractul. pârâtul a refuzat achitarea datoriilor faţă de reclamant. respectiv refuzând şi rezolvarea litigiului în cauză pe calea tratativelor. deşi a semnat toate Actele cu privire la îndeplinirea lucrului cu populaţia perfectate de către reclamant. reclamatul solicită instanţei de judecată: 1. 166 CPC al RM. Anexe (copii): 1. Conform prevederilor contactului pârâtul s-a obligat să-i achite reclamantului pentru îndeplinirea lucrărilor de marketing 2% din sumele plătite de consumatori pentru serviciile de alimentare cu apă şi evacuare a apelor uzate. reclamantul a solicitat achitarea amenzii în mărime 20% din suma datoriei de bază. art. Din motive neîntemeiate pârâtul refuză să-şi onoreze benevol obligaţiile contractuale. 143 . 29.512 CC al RM ce acordă dreptul reclamantului. reclamantul a înaintat pârâtului o reclamaţie prin care a solicitat achitarea datoriei în cauză.04.2) lit. în calitate de creditor. A încasa de la pârât în folosul reclamantului datoria pentru îndeplinirea lucrărilor conform contractului. a acceptat şi facturile fiscale eliberate de reclamant. În mod tacit. Cererea de chemare în judecată. În aceste condiţii. de asemenea. care solicită să fie încasate tot de la pârât. De asemenea.5. Contractul. 96. art. În drept. 2. în conformitate cu prevederile contractului. să pretindă de la părut. care stipulează că temeiul executării rezidă în existenţa unei obligaţii. art. Astfel. prezenta cerere se bazează pe alin.06. A admite prezenta cerere. pentru perioada 01. penalităţi pentru neexecutarea contractului. în calitate de debitor. cheltuieli de asistenţă juridică).a) art. 35. s-a format o datorie în sumă de ________ lei. executarea obligaţiilor. cheltuieli de asistenţă juridică. 3. taxa de stat.

5.4. Facturi fiscale. Calculele sumelor solicitate. 7. Dispoziţia de plată a taxei de stat. Actele cu privire la îndeplinirea lucrărilor cu populaţia. 6. Semnătura reclamantului_______________________ 144 .

ceea ce a servit drept temei ca acesta să refuze efectuarea expertizei judiciare în conformitate cu art. Astfel. În raportul de expertiză.57 din Legea contabilităţii nr. încheierea asupra corespunderii ţinerii contabilităţii standardelor aprobate şi altor acte normative sunt în drept să o facă numai organele cărora le sunt încredinţate funcţiile de organizare a contabilităţii şi de coordonare a metodologiei ei.21 (4) din Legea cu privire la expertiza judiciară nr. dar nu. considerăm că expertul urma să se refere numai la existenţa şi mărimea datoriei pentru deservirea reţelelor interne de alimentare cu apă potabilă şi canalizare.2000). Raportul de expertiză nominalizat nu elucidează problemele puse în discuţie în procesul examinării cauzei şi nu poate fi pus la baza unei hotărâri judecătoreşti prin care ar fi admise sau respinse cerinţele intimatului. formate în baza contractului în litigiu. conchidem că Centrului Naţional de Expertize Judiciare nu-i este încredinţată funcţia de organizare a contabilităţii şi de coordonare a metodologiei ei. în general. Astfel. În concluzie. Ţinând cont de legislaţia privind activitatea în domeniul expertizei judiciare. susţinem următoarele.11 lit. reiterăm că raportul de expertiză nu poate fi reţinut ca probă pe dosar. b) din Legea cu privire la expertiza judiciară nr.06.1086-XIV din 23. Nerespectarea legii contabilităţii nu se sancţionează cu negarea tuturor 145 . funcţia de bază a acestuia fiind efectuarea expertizei judiciare şi a constatărilor tehnico-ştiinţifice.06. sunt probe suficiente ce denotă legalitatea şi temeinicia cerinţelor intimatului. Conform art.1995. de la executarea căruia nu te poţi eschiva pe motivul ţinerii evidenţei contabile contrar legii contabilităţii.2000 şi art. În continuare. care sunt nişte datorii diferite de cele solicitate spre încasare de către intimat şi nu fac obiectul prezentului litigiu. susţinem faptul că. la toate datoriile dintre aceşti doi agenţi economici. 154 (1) CPC şi să restituie materialele prezentate pentru expertiză fără efectuarea acesteia (art. care constau în încasarea de la apelant a datoriei pentru deservirea reţelelor interne de alimentare cu apă potabilă şi canalizare. care au la bază un contract încheiat în condiţii legale.04. Ţinând cont de esenţa litigiului şi cerinţele din acţiunea intimatului. întrebarea a treia nu este de competenţa expertului judiciar. concluziile la întrebarea 1şi 2 puse în faţa expertului sunt străine pricinii în cauză şi nu au tangenţă cu aceasta. Referitor la răspunsul expertului la cea de a treia întrebare.1086-XIV din 23. 426-XIII din 04. în dosar. expertul face o analiză a tuturor datoriilor părţilor dosarului.Curtea de Apel Economică Intimat: _________________ Apelant: _________________ OBIECŢII ASUPRA RAPORTULUI DE EXPERTIZĂ Onorată instanţă! Intimatul îşi exprimă dezacordul cu Raportul de expertiză şi consideră că acesta nu poate fi admis ca probă în dosar.

Ţinând cont de faptul că. considerăm că hotărârea primei instanţe este legală şi întemeiată şi urmează a fi menţinută în vigoare. din cauza refuzului apelantului de a achita aceste sume.operaţiunilor economice ce nu au fost contabilizate în conformitate cu această lege sau cu exonerarea debitorilor de răspundere contractuală.56 din Legea contabilităţii nr. nu poate fi trecută cu vederea practica precedentă.4 din contract prin intermediul IM „Infocom”. după caz. conchidem despre prezenţa temeiurilor degrevării de probaţiune prevăzute la art. disciplinară.123 (2) CPC. stabilită de ambele părţi contractante. de avere. care se eschivează de la ţinerea contabilităţii. care de fiecare dată a dat câştig de cauză asociaţiei. persoanele vinovate de încălcarea prezentei legi. în speţa dată. Ulterior. administrativă sau penală conform legislaţiei în vigoare. Conform art. Până în anul 2000. precum şi cele care falsifică premeditat raportul financiar.04. fără a-i solicita asociaţiei prezentarea suplimentară a anumitor documente. deoarece însuşi contractul nu prevede obligaţia părţilor de a perfecta anumite acte. apelantul achita sumele calculate în baza punctului 5. prin mai multe hotărâri judecătoreşti. privind modalitatea de restituire a cheltuielilor lunare pentru deservirea şi întreţinerea reţelelor de apă şi canalizare. În asemenea circumstanţe.426-XIII din 04. a fost stabilită obligaţia contractuală a apelantului de a plăti lunar asociaţiei cheltuielile lunare pentru deservirea şi întreţinerea reţelelor de apă şi canalizare în temeiul punctului 5. Suplimentar comunicăm faptul că. încasarea lor a avut loc prin intermediul instanţelor judecătoreşti.1995. sunt trase la răspundere.4 din contract. care aplică incorect standardele şi alte acte normative privind contabilitatea. Data______________________ Semnătura_________________ 146 . materială.

3. în baza datelor prezentate de către furnizor. s-a stabilit cu certitudine că intimatul nu are datorii faţă de apelant. De asemenea. în acest mod. iar dacă. Îndeplinirea obligaţiilor contractuale de către intimat este confirmată prin Actele cu privire la îndeplinirea lucrului cu populaţia între apelant şi intimat şi Facturile fiscale perfectate de intimat pentru confirmarea operaţiunii economice ce a avut loc de fapt. ele ar fi fost prezentate fără dificultăţi. În concluzie. ceea ce corespunde prevederilor art. încasarea sumelor incluse în aceste acte şi facturi. Referitor la probele nominalizate de apelant în cererea de apel. ceea ce nu poate servi drept temei de sine stătător pentru casarea hotărârii. în procesul examinării cauzei în prima instanţă. apelantul reclama aceste probe. _____ REFERINŢĂ LA CEREREA DE APEL PRIVIND ATACAREA HOTĂRÂRII JUDECĂTORIEI ECONOMICE DE CIRCUMSCRIPŢIE CHIŞINĂU Onorată instanţă! Prin prezenta. De asemenea. Legalitatea şi temeinicia hotărârii instanţei de fond este evidentă. şi-a exprimat numai nemulţumirea faţă de soluţia dată în instanţa de fond. astfel că.1 ale acordului adiţional la Contract”. Obiecţiile au apărut mult mai târziu şi anume atunci când intimatul i-a solicitat apelantului. Este de menţionat că atât actele. deoarece se întemeiază numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţa de judecată şi pe probele cercetate în cadrul şedinţelor judiciare în strictă conformitate cu legea. prin cerere de chemare în judecată. pentru datoriile formate în urma neachitării conturilor de plată perfectate de Î. 147 . informăm că intimatul deţine astfel de probe şi le anexează la prezenta referinţă. îşi exprimă dezacordul cu aceasta. „Infocom”.239 CPC. Concomitent.CURTEA DE APEL ECONOMICĂ Apelant: ___________________ Intimat: ____________________ „____” _____________ 2009. susţinem faptul că apelantul.M. cât şi facturile au fost semnate de către apelant fără obiecţii. urmează să fie tras la răspundere fiecare locatar în parte. intimatul comunică despre examinarea cererii de apel declarată de apelant la Hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie Chişinău şi. În procesul examinării cauzei. totodată. ceea ce denotă faptul că sunt formale şi nu pot pune la îndoială legalitatea hotărârii contestate. cu menţiunea „probe care atestă nemijlocit executarea reală a obligaţiilor stipulate în pct. Motivele invocate de apelant în cererea de apel nu-şi găsesc confirmare. susţinem că acestea nu pot avea o forţă probantă superioară înscrisurilor nominalizate anterior. s-a stabilit că calitatea de consumator în condiţiile contractului le revine membrilor asociaţiei şi nu asociaţiei nemijlocit. nr.6 şi pct. iar cele invocate de ultimul nu au fost confirmate prin probe veridice şi suficiente. cererea de apel nu conţine temeiuri legale în baza cărora hotărârea instanţei de fond poate fi casată.

Rezultatele muncii sunt evidente şi 148 . „Infocom” în baza datelor prezentate de Furnizor. pentru lucrul asiduu şi zilnic cu locatarii blocurilor pe care le gestionează. am ajuns la concluzia că datoriile invocate de apelant pentru calcularea prejudiciului solicitat spre încasare s-au format în urma divergenţelor apărute între contorul comun de la blocul locativ şi contoarele individuale ale locatarilor.5. În aceste circumstanţe.3. ceea ce se datorează numai lucrului intens şi sistematic cu consumatorii.2 din contract prin prisma art. 7. pretenţiile sale apelantul şi le-a întemeiat pe art. Suplimentar remarcăm faptul că.02.”Infocom”. astfel că aplicarea lor în sensul admiterii cererii reconvenţionale nu este justificată. Potrivit acestor două norme.191 din 19.191 din 19. Adică a solicitat ceea ce i se cuvine conform contractului. în conformitate cu legea şi prevederile statutare. contravine şi punctului 5. Este de menţionat faptul că plăţile solicitate de intimat spre încasare au fost calculate în mărime procentuală de la sumele achitate de către consumatori la conturile furnizorului. În contextul celor expuse. intimatul i-a cauzat prejudicii materiale apelantului.M. 5.3 ale Contractului. Cât priveşte respingerea cererii reconvenţionale. fără abstracţie.În aceste circumstanţe. contravine lit. consumatorii achită Furnizorului volumul de apă potabilă şi caldă menajeră. „Infocom” datele cu privire la volumul de apă consumat îi revine furnizorului şi nu asociaţiei. În procesul examinării cauzei. 6. timp de mai mulţi ani. propusă de apelant prin cererea de apel. pct. instanţa de fond a ajuns just la concluzia de a admite pretenţiile intimatului.602 CC. care este determinat conform indicaţiilor contoarelor din apartamentele sau încăperile de locuit ale consumatorilor şi fixate în conturile (avizele de plată) Î. care impun răspundere. susţinem că şi în acest caz soluţia instanţei de fond este legală şi întemeiată.2. care au calitatea de consumator. Acest fapt reiese şi din cererea de apel a apelantului.1 şi 1. nici legislaţia în vigoare nu prevede astfel de răspundere a gestionarului. deoarece nici contractul. apelantul nu demonstrează în care măsură ele sunt aplicabile situaţiei în cauză şi cum denotă ele că. conform pct. care au toate şansele reale de a fi calificate ca fapte ilicite.2002. de asemenea.6. ipotetic.1. obligaţia intimatului în lucrul cu consumatorii se limitează la acele calcule pe care le prezintă Î. Modalitatea de evidenţă lunară a consumului de apă pentru membrii asociaţiei.2 din contract. Deşi indică aceste norme juridice şi contractuale.9 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. În drept.a) pct. pct.2 din contract. deoarece achitările anuale ale consumatorilor faţă de furnizor depăşesc volumul de apă consumat pe parcursul anului. Pretenţiile formulate de apelant prin cererea reconvenţională sunt nefondate şi exprimă numai tendinţa apelantului de a-şi compensa cumva datoriile pe care le are faţă de intimat.02. comunale şi necomunale pentru fondul locativ. deoarece în cazul încheierii contractului nominalizat institutul reprezentării a fost aplicat nemijlocit. concluzionăm că apelantul îi impută intimatului nişte inacţiuni ce contravin prevederilor legale şi contractuale. Concluzia apelantului că „diferenţa nerepartizată spre achitare rămâne pe seama gestionarului” este neîntemeiată. ceea ce înseamnă că suplimentar la datoriile curente sunt achitate şi datoriile anilor precedenţi.M.2.2002.M. Prin probele anexate la dosar se demonstrează că în această parte intimatul îşi îndeplineşte cu bună-credinţă obligaţiunile. Însă aceste surplusuri nu pot fi puse pe seama asociaţiei sau a membrilor asociaţiei. obligaţia de a prezenta Î.9 al Hotărârii Guvernului RM nr. prin acţiunile sau inacţiunile sale. deoarece astfel de acţiuni contravin normelor juridice ce reglementează modul de prestare şi achitare a serviciilor locative.242 CC. Nu poate fi reţinut nici argumentul apelantului privind interpretarea eronată de către instanţa de judecată a punctelor 1.

Anexe (copii): 1. ____________________ 2.385. ____________________ Semnătura intimatului__________________________ 149 .demonstrate prin achitările efectuate de consumatori în contul furnizorului pentru serviciile prestate. solicit instanţei de apel să respingă apelul ca fiind neîntemeiat şi să menţină în vigoare Hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie Chişinău. 386 (2) CPC. În lumina celor relevate şi în conformitate cu art.

din conţinutul cererii de recurs.3 din 27. precum că „instanţa de apel şi instanţa de fond. totodată. deoarece. Este de menţionat şi faptul că. intimatul solicită instanţei de recurs să considere inadmisibil recursul declarat de recurent la Decizia Curţii de Apel Economice. de asemenea.400 alin. au interpretat unilateral clauzele contractului puse la baza cerinţelor”. neindicate expres de recurent în cerere. ele nu constituie temeiuri de casare a deciziei.(2) şi (3) CPC. verificându-se numai legalitatea deciziei.03. După studierea cererii de recurs şi contrapunerea ei cu cererea de apel. Argumentele invocate de recurent. care sunt aceste înscrisuri şi argumente şi cum demonstrează ele ilegalitatea hotărârilor date în instanţa de fond şi de apel. Toate argumentele invocate de recurent sunt similare argumentelor invocate de acesta în prima instanţă şi în instanţa de apel şi se referă la nereţinerea înscrisurilor probatorii şi neaprecierea argumentelor invocate în susţinerea cererii reconvenţionale. dar nu în procesul examinării cauzei în ordine de recurs. 150 . înaintează obiecţii la referinţa înaintată de intimat în instanţa de apel.433 lit.2006 „Cu privire la practica aplicării legislaţiei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs”). conform secţiunii a II-a.10 din Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM nr. dar.a) CPC. cu excepţia unor completări sau înlocuiri de expresii cu aceleaşi sens. care ar demonstra existenţa acestei încălcări. în procesul examinării cauzei. care nu denotă sub nicio formă ilegalitatea hotărârilor instanţelor anterioare. or. în temeiul art. potrivit căruia instanţa de recurs verifică numai legalitatea hotărârii atacate. Cât priveşte temeiul invocat de recurent precum că instanţa de apel şi cea de fond au aplicat eronat actele normative. De asemenea. dar nu şi temeinicia ei în fapt.(2) şi (3) CPC al RM. prin prisma art. respectiv. la judecarea pricinii. are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural. 400 alin.CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE Intimat: _________________________ Recurent: ________________________ REFERINŢĂ LA CEREREA DE RECURS Onorată instanţă! Prin prezenta. nu au determinat pe deplin circumstanţele litigiului. fiind astfel respectat principiul contradictorialităţii şi egalităţii părţilor în faţa legii şi justiţiei. dar nu şi temeinicia în fapt (pct. nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.442 (1) CPC. respingerea cererii reconvenţionale. deoarece nu a fost invocat niciun motiv. nu se indică concret. reclamă probele prezentate de intimat pentru susţinerea cerinţelor sale din acţiune şi. denotă inadmisibilitatea cererii de recurs. În urma examinării cererii de recurs s-a ajuns la concluzia că aceasta nu este declarată în temeiurile consemnate la art. nu cuprinde argumente ce se referă la ilegalitatea sau netemeinicia hotărârii Curţii de Apel Economice. recursul exercitat. ceea ce era în drept să facă în procesul examinării cererii de apel. Suplimentar remarcăm că. Consemnăm faptul că recurentul. au apreciat abstract probele anexate la dosar. fără a ţine cont de prevederile art. expunem că acest argument este unul declarativ. instanţele de judecată inferioare au pus în discuţie şi examinat toate problemele ridicate de recurent. intimatul a sesizat că acestea nu diferă esenţial după conţinut. exprimând numai nemulţumirea recurentului cu soluţiile adoptate de instanţele inferioare.

ba dimpotrivă. În cazul nespecificării dreptului şi a normei juridice unde îşi are izvorul. conchidem că decizia instanţei de apel şi hotărârea instanţei de fond sunt întemeiate şi legale. nici în instanţa de apel recurentul nu a probat existenţa datoriilor intimatului faţă de el. legalitatea şi temeinicia ei. adică în defavoarea intimatului. Nici în prima instanţă. acest fapt a fost afirmat chiar de reprezentantul recurentului. dar reiese şi din cererea de recurs. iar cererea de recurs nu conţine temeiuri legale. ceea ce impune concluzia că recursul declarat de recurent este inadmisibil.732 (2) CC „în toate cazurile. contractul se interpretează în favoarea aderentului sau a consumatorului”. Data_______________ Semnătura______________ 151 . conform art. dar fără a ţine cont de faptul că. Cât priveşte cererea reconvenţională. acţiunea se consideră nelegală şi nu poate fi admisă. recurentul invocă faptul că contractul care stă la baza litigiului a fost perfectat de intimat din care considerente neclarităţile din condiţiile contractuale pot fi interpretate doar în defavoarea părţii care le-a formulat. Recurentul motivează înaintarea cererii reconvenţionale pentru asigurarea drepturilor garantate de legislaţia civilă. În final. În baza celor relevate. care au fost apreciate de către instanţele judecătoreşti în conformitate cu art.130 CPC şi care nu au fost combătute de către recurent. la baza lor fiind plasate probe pertinente şi concludente. Astfel. interpretarea dată de către instanţele de judecată clauzelor contractuale a fost efectuată în strictă conformitate cu legea. dar fără a indica expres care drept şi de care normă juridică este prevăzut şi protejat acest drept. comunicăm faptul că recurentul nu a putut demonstra prin probe şi nu prin argumente declarative. intimatul a prezentat înscrisuri probatorii care demonstrează faptul că nu are datorii faţă de recurent. Scopul înaintării acestei cereri reconvenţionale a fost compensarea datoriilor pe care le are recurentul faţă de intimat. iar lipsa datoriilor exclude posibilitatea calculării de prejudicii.Soluţiile instanţei de fond şi de apel sunt juste şi în conformitate cu legea.

se va ţine seama numai de înscrisurile descoperite după pronunţarea hotărârii atacate pe calea revizuirii. în apel şi în recurs. Conform punctului 4 lit.CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE Revizuent: ____________________ Intimat: _______________________ „___” _____________ _____ REFERINŢĂ LA CEREREA DE REVIZUIRE DEPUSĂ ÎMPOTRIVA DECIZIEI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE Onorată instanţă! Prin prezenta. intimatul îşi expune dezacordul cu cererea de revizuire declarată de revizuent împotriva Deciziei Curţii Supreme de Justiţie. în acest sens fiind pronunţată hotărârea instanţei de fond. Pentru a proba faptul. În continuare se menţionează: legea prevede.14 din 03. susţinem că acesta nu este confirmat prin probe. care nu au putut fi prezentate instanţei de judecată în cadrul examinării cauzei în instanţa de fond. de apel şi de recurs. adică aceste înscrisuri au fost descoperite cu mult timp înainte de pronunţarea deciziei contestate.449 CPC.2005. astfel.449 CPC. în această privinţă. respectiv.c) art. Toate înscrisurile nominalizate nu întrunesc condiţia de bază enunţată. din motive ce nu au depins de voinţa revizuentului”. cu nota că instanţele de judecată s-au limitat doar la o apreciere formală a acestora. menţionăm că obiecţiile în cauză au fost invocate şi anterior. Totodată menţionăm că. respectiv. iar nu şi declaraţiile de martor. d) din Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM „Cu privire la practica aplicării legislaţiei procesuale la examinarea cauzelor civile în ordine de revizuire nr.10. doar un singur mijloc de probă. Totodată.137 CPC. „descoperirii înscrisurilor probatoare. chiar luate în formă autentică sau rapoarte de expertiză. pentru admiterea cererii de revizuire. mai este necesar şi să probezi acest fapt. li s-a dat o apreciere. 152 . care sunt enumerate exhaustiv în art. revizuentul face trimitere la un şir de înscrisuri anexate la materialele dosarului pe parcursul examinării cauzei în instanţa de fond şi apel.449 CPC. acela al înscrisurilor în sensul art. acestea au servit deja drept obiect de examinare şi apreciere în toate instanţele de judecată şi. Cu referire la temeiul invocat de revizuent. nu este suficient numai să incluzi în conţinutul ei unul din temeiurile prevăzute în art. Este de menţionat că legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. Concomitent menţionează că aceasta nu cuprinde argumente ce ar justifica necesitatea desfiinţării Deciziei Curţii Supreme de Justiţie şi reînnoirea judecăţii. în caz dacă se invocă temeiul prevăzut la lit.

c) CPC. § 25). Un alt motiv ce denotă nelegalitatea şi netemeincia cererii de revizuire constă în faptul că hotărârile instanţelor de judecată pronunţate în speţa dată nu sunt greşite în raport cu înscrisurile invocate şi prezentate de revizuent. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Hotărârea CEDO pe cauza Roşca v. remarcăm că argumentele invocate de revizuent în cererea de revizuire denotă numai nemulţumirea acestuia vis-à-vis de faptul respingerii acestor probe în procesul examinării cauzei şi nicidecum nu denotă existenţa acelor motive legale ce ar impune rediscutarea soluţiei irevocabile pe caz. anexează la cerere Decizia Curţii de Apel Economice şi Raportul de expertiză. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat. dar nu pentru a efectua o nouă examinare. pe care încă nu a fost dată o soluţie irevocabilă. iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu constituie un temei de reexaminare. Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei. în acest sens.449 lit. revizuentul a informat instanţa de recurs şi despre Decizia Curţii de Apel Economice. Semnătura intimatului_____________________ 153 . În consecinţă.În contextul celor expuse. În concluzie. revizuentul face trimitere şi. încălcarea principiului nominalizat va conduce la încălcarea art. deoarece acestea nu se referă la circumstanţe importante pentru soluţionarea pricinii. deoarece se referă la un alt raport juridic litigios dintre părţile prezentului proces. cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă. Moldova. examinat într-un alt proces judiciar. să se expună Curtea Supremă de Justiţie. soluţie ce nu va admite încălcarea principiului siguranţei raporturilor juridice. urmând ca. că nicio parte nu are dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile şi obligatorii doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Ţinând cont de faptul că temeiul revizuirii nu a fost confirmat. Suplimentar. Atenţionăm că raportul de expertiză nominalizat a fost prezentat de către revizuent la etapa examinării cauzei în recurs. În asemenea circumstanţe. Totodată. susţinem faptul că probele anexate la cererea de revizuire nu confirmă temeiul invocat de revizuent. care este unul din elementele fundamentale ale supremaţiei dreptului şi prevede. considerăm că acestea se referă la nişte împrejurări străine prezentei cauze. respectiv. aceste două înscrisuri nu întrunesc condiţia esenţială prevăzută de art.6 paragraful 1 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

conform cărora lucrările de întreţinere şi deservire tehnică a utilajului ingineresc al blocurilor locative sunt efectuate de către specialiştii serviciilor de exploatare. Pornind de la motivele invocate de reclamant. 5. când a fost abrogată Hotărârea Sovietului Miniştrilor RSSM nr. _ DIN _ În urma studierii cererii reconvenţionale.6. am ajuns la concluzia că aceasta este neîntemeiată şi urmează a fi respinsă. Respectarea principiilor nominalizate denotă faptul că contractul în litigiu a fost încheiat legal.Judecătoria Economică de Circumscripţie Chişinău Reclamant . prin cererea reconvenţională.05.2006. termenul de prescripţie în cazul dat a început să curgă la 20.56 din Cod civil).5 DIN CONTRACTUL NR. se simte tendinţa reclamantului de a induce instanţa de judecată în eroare şi de a se eschiva sub orice formă de la executarea obligaţiilor contractuale cu bună-credinţă şi diligenţă.2000.4.220-232 din Codul civil. Cererea reconvenţională a fost înaintată în instanţa de judecată la 20.____ din _________________.11.01. 5. şi anume. Reclamantul. Astfel.5 ale contractului nr. După cum menţionează şi reclamantul. şi anume: principiul legalităţii şi principiul libertăţii contractului. clauză contractuală poate fi declarată nulă numai în temeiurile prevăzute de Codul civil.463 din 16. La momentul încheierii contractului. Contractul în litigiu a fost încheiat între părţi pe un termen nelimitat. includerea punctelor 5.14 din 13.3 art. Cererea înaintată de reclamant nu are la bază niciun temei din cele stipulate în art. solicită a fi declarate nule pct.6 în contract a fost condiţionată de acţiunea Hotărârii Sovietului Miniştrilor RSSM nr.14 din 13. Alineatul 2 din articolul 216 al Codului civil stabileşte anumite condiţii privind declararea nulităţii unei clauze contractuale.pârât: _____________ Pârât – reclamant: _____________ „_____” __________ ________ REFERINŢĂ LA CEREREA RECONVENŢIONALĂ CU PRIVIRE LA DECLARAREA NULĂ A PCT. dar şi de Regulamentul privind modul de achitare de către populaţie a plăţii pentru serviciile locativ-comunale şi pentru folosirea reţelei de radiodifuziune şi a antenei colective de televiziune aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.6. Motivele invocate de reclamant se limitează la nişte interpretări eronate ale legislaţiei civile şi a clauzelor contractuale.5.1997. 5. Prin acţiunile sale reclamantul face abuz de drepturile sale procedurale de care este obligat să se folosească cu bună-credinţă (alin.1969. 154 . Un contract încheiat legal are forţă obligatorie pentru ambele părţi contractante. 10. au fost respectate principiile ce stau la baza legislaţiei civile în domeniul contractelor. Cererea în cauză a fost înaintată de către reclamant cu omiterea termenului general de prescripţie aplicabil acţiunilor privind declararea nulă a clauzelor contractuale.4.01.01.1969. 5.4. 10.

(1) art. reclamantul încearcă să dovedească nulitatea punctelor 5.4. 191 din 19. În cazul de faţă.05. prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.2002. a Regulamentului cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative.1997. comunale şi necomunale pentru fondul locativ.01.191 din 19. La rândul ei. şi anume. 155 . 1.729 din Codul civil.1324-XII din 10. Pentru susţinerea argumentului său. apariţia şi încetarea drepturilor subiective civile şi a obligaţiilor corelative nu depindeau de un eveniment viitor şi nesigur ca realizare.2000.55 din 20. la etajele tehnice. Ulterior. a fost abrogată Hotărârea Sovietului Miniştrilor RSSM nr.1969. prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.02. prin includerea acestora în preţul de plată pentru apa consumată. Reclamantul consideră că cheltuielile pentru deservirea reţelelor inginereşti interioare din blocul locativ urmează să le suporte proprietarii apartamentelor.02.2002 se referă la modul de achitare a acestor cheltuieli. Conform alin. Deservirea tehnică şi reparaţia curentă a echipamentelor tehnice includ lucrări de deservire a sistemelor: • de alimentare cu apă în subsoluri. nu depind de producerea unui eveniment nesigur ca realizare.234 din Codul civil. în scopul asigurării unui cadru legislativ adecvat condiţiilor economiei de piaţă. La momentul încheierii contractului reclamantul livra apă şi recepţiona apele menajere de la pârât. contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă.2 al pct. părţile contractante îşi exercitau drepturile şi îşi onorau obligaţiile în conformitate cu clauzele contractuale şi actele normative nominalizate. rămânând în vigoare Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.463 din 16. Conform art. evenimentul în baza căruia a luat naştere contractul survenise deja. deoarece conform alin. dreptul pârâtului de a solicita achitarea cheltuielilor suportate şi obligaţia reclamantului de a achita aceste cheltuieli.03. Normele juridice ce se conţin în Legea privatizării fondului de locuinţe nr.1993. Astfel. deci.2002.14 din 13. Hotărârea Guvernului nr.3.01. face trimitere la Legea privatizării fondului de locuinţe nr.3 din contract. Un alt motiv invocat de reclamant se referă la faptul că contractul în litigiu ar fi un act juridic încheiat sub condiţie.191 din 10. 5. Faptul că contractul ar fi un act juridic încheiat sub condiţie îl demonstrează prin interpretarea eronată a clauzei expuse în pct.03. precum şi a coloanelor comune din apartamente/încăperile locuibile în cămine (lucrările se efectuează din contul furnizorilor).1993 prevăd modul de suportare a cheltuielilor pentru deservirea reţelelor inginereşti. contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.(1) din Anexa nr.Astfel. Intrarea în vigoare a noului regulament nu a influenţat asupra modului de executare a contractului. clauzele contractului se interpretează în sensul în care pot produce efecte. comunale şi necomunale pentru fondul locativ.1324XII din 10. actul juridic se consideră încheiat sub condiţie când apariţia şi încetarea drepturilor subiective civile şi a obligaţiilor corelative depinde de un eveniment viitor şi nesigur ca realizare.02. Hotărârea în cauză a acţionat până la aprobarea.1 la Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative. Pornind de la aceasta. dar nu în sensul în care nu ar produce niciun efect. • de evacuare a apei uzate (lucrările se efectuează din contul furnizorilor).

dacă legea nouă nu prevede altfel. 5. Suplimentar comunicăm. Semnătura reclamantului – pârâtului______________________________ 156 . Astfel.6 din contract.688 din Codul civil. că reclamantul s-a adresat anterior în judecată cu o acţiune despre anularea contractului în discuţie. la momentul introducerii clauzelor nominalizate anterior. formulate în acţiunea de bază. este eronată ideea că punctul 10. Cât priveşte pct. legea veche va continua să guverneze natura şi întinderea drepturilor şi obligaţiilor părţilor. dar şi la tot ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu legea. le considerăm întemeiate. Conform alin. 5. acesta îşi găseşte suport juridic în alin. cu uzanţele sau cu principiile echităţii. Anexe: Hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 01. precum şi orice alte efecte contractuale. de aceea urmează să li se atribuie sensul în care acestea ar produce efecte juridice.2001. reclamantul nu ţine cont de norma nominalizată şi încearcă să interpreteze aceste clauze în sensul în care ele nu ar produce niciun efect. s-a vrut ca acestea să producă efecte juridice. În aceste condiţii. unde ca pârât a fost tot respectivul pârât. Judecătoria Economică de Circumscripţie Chişinău a emis o hotărâre în cazul dat prin care reclamantului i s-a refuzat satisfacerea cerinţelor din acţiune. există deja o hotărâre judecătorească care se referă la acelaşi obiect de litigiu între aceleaşi părţi. Astfel.5 din contract ar îngrădi accesul părţilor la normele juridice în vigoare. acestea fiind bazate pe prevederile unui contract încheiat legal şi urmează a fi admise integral.11.3.4. solicit a nu admite cererea reconvenţională.11. La 01.5 din contract.10. în conformitate cu prevederile legislaţiei civile în vigoare. Pornind de la natura contractului şi scopul urmărit de către părţi. contractul încheiat legal obligă părţile nu numai la ceea ce au stipulat expres. inclusiv a clauzelor contractuale contestate.4 art.1 al art.2001. legalitatea contractului în întregime. Cât priveşte cerinţele pârâtului. a fost stabilită printr-o hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă. conform căruia în cazul situaţiilor juridice contractuale în curs de realizare la data intrării în vigoare a legii noi.6 din Codul civil. Reclamantul motivează exonerarea de executare a obligaţiunilor contractuale prin lipsa unui contract încheiat aparte referitor la deservirea tehnică a reţelelor de apă şi canalizare interioare şi compensarea cheltuielilor pentru întreţinerea lor. În contextul celor expuse. Executarea Contractului în litigiu nu poate fi pusă în dependenţă de un alt contract. Faptul că clauzele contractuale nu prevăd ordinea şi condiţiile achitării plăţilor solicitate de către pârât nu poate servi drept temei de refuz a executării obligaţiilor.În procesul interpretării punctelor 1.

„BENEFICIARUL” şi-a asumat obligaţiunea de achitare a valorii contractului pentru executarea efectuată. iar conform art.5 luni.R. şi din orice alt act. 514 din Codul civil al Republicii Moldova. inclusiv TVA. obligaţiile se nasc din contract.__________. mun.L. părţile neinvocându-şi revendicări vizând termenul de execuţie şi/sau calitatea lucrului prestat.____ al Contractului.___. nr. iar în corespundere cu dispoziţiile art.L. În temeiul art.JUDECĂTORIA _____________________ mun.Chişinău. „ANTREPRENORUL” s-a obligat contractual la executarea în termen a obiectului asumat. mun. termen ce începe a curge din momentul semnării de către părţi a contractului şi primirea ordinului de începere a execuţiei. În vederea executării ireproşabile a obligaţiilor asumate. la locul şi în momentul stabilit. În acest sens. SRL „B” în calitate de „BENEFICIAR” şi SRL „A” având calitatea de „ANTREPRENOR” au fost semnat contractul de antrepriză având ca obiect de reglementare execuţia lucrărilor de reparaţie capitală a acoperişului flexibil şi de schimbare a ferestrelor clădirilor ce aparţin SRL „B” conform proiectului tehnic cu detaliile de execuţie aprobate.666 din Codul civil al Republicii Moldova.R. urmând a fi transferată suma restantă în mărime de _________ lei.__________. prin Devizele locale şi procesele-verbale de recepţie a lucrărilor executate. potrivit art. nr. contractul reprezintă un acord de voinţă realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc. conform art.572 din Codul civil al Republicii Moldova obligaţia trebuie executată în modul corespunzător. în care părţile contractante SRL „B” şi SRL „A” au confirmat existenţa restanţei faţă de reclamant în sumă de ________ lei. în virtutea art. costul lucrărilor prestate (lucrări de construcţie şi montaj) a fost evaluat de părţi la suma de __________ lei.___ c/f __________ PÂRÂT: Societatea comercială ”B” S. Circumstanţele enunţate sunt confirmate şi prin procesul-verbal de verificare a decontărilor reciproce la situaţia din _________. a debitat la contul reclamantului suma de ________ lei.8. nr. str. În temeiul art.. str.Chişinău.. În data de _________.___ al Contractului. fiind stabilită în perioadă de 1... Totodată. se modifică sau se sting raporturi juridice.___ c/f __________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA DATORIEI În fapt. durata de execuţie a lucrărilor. „ANTREPRENORUL” SRL „A” a transmis „BENEFICIARULUI” SRL „B” serviciile prestate conform contractului de antrepriză. de către SRL „B” în vederea executării obligaţiei financiare de achitare a lucrărilor prestate.Chişinău.___ al Contractului de antrepriză încheiat.___ RECLAMANT: Societatea comercială ”A” S. str. în data de ________.__________. cu bună credinţă. acestuia fiindu-i aplicate normele de drept cu privire la actul juridic.susceptibil de a le produce în condiţiile Legii. 157 .

SRL „A” a formulat extrajudiciar revendicări analogice Pretenţiei nr. Aceste principii ce identifică efectele actului juridic se regăsesc şi sunt în mod expres reglementate de legislaţia civilă în vigoare a Republicii Moldova. uzanţele sau cu principiile echităţii” (principiul obligativităţii). 666. acumulând faţă de reclamant o datorie în sumă de ____________ lei. 35. SOLICITĂM: A admite prezenta acţiune.executarea obligaţiei determinând efectele actului juridic (contractului) prin obligativitate. 7.585 din Codul civil al Republicii Moldova dacă legea sau contractul nu prevede altfel. dar şi la tot ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu legea. 166-167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova. să achite o dobândă de întârziere în mărime de ________ lei.2 „contractul produce efecte numai între părţi dacă legea nu prevede altfel” (principiul relativităţii). în cazul actelor juridice la care nu participă consumatorul. 946 din Codul civil al Republicii Moldova. reclamaţii urmează. alin.668 din Codul civil al Republicii Moldova „contractul încheiat legal obligă părţile nu numai la ceea ce au stipulat expres.619 din Codul civil al Republicii Moldova.___ din ________. remisă SRL „B”.1.___ din __________. „B”. însă iarăşi nu au parvenit reacţii din partea destinatarului. prin contractul de antrepriză o parte (antreprenor) se obligă să efectueze pe riscul său o anumită lucrare celeilalte părţi (client). călăuzindu-ne de dispoziţiile art. pe cele ale art. putem conchide că reclamatul SRL ”B” nu şi-a onorat obligaţiunile contractuale.3„contractul poate fi modificat sau rezolvit numai în conformitate cu clauzele sale ori prin acordul părţilor dacă legea nu prevede altfel” (principiul irevocabilităţii). 5. conform calculului anexă la prezenta acţiune. irevocabilitate şi relativitate. cu avertizarea reclamatului privind eventualitatea intentării unei proceduri civile în instanţele de judecată ale Republicii Moldova cu privire la recuperarea silită a sumelor revendicate. A dispune recuperarea din contul reclamatului a cheltuielilor judiciare suportate de către reclamantul SRL „A” la depunerea acţiunii. cuantumul dobânzii de întârziere. prin decontarea la contul SRL „A” a valorii de ___________ lei. Astfel. constituind cuantumul de 9% peste rata dobânzii prevăzută la art. 117. În acest sens. Astfel în conformitate cu art. 572. în virtutea art. potrivit art.619 din Codul civil. A dispune încasarea din contul SRL „B” în beneficiul SRL „A” a sumei de _______ lei.668. or.946 din Codul civil al Republicii Moldova. iar aceasta se obligă să recepţioneze lucrarea şi să plătească preţul convenit. De asemenea. reclamantul a intervenit către destinatar cu solicitarea executării benevole extrajudiciare a plăţilor restante. ANEXĂ: Data_______ Semnătura ___________ 158 . Prin Nota extrajudiciară nr. alin. În drept. 29. 84. 619. în conformitate cu art. pentru întârzierea executării obligaţiilor pecuniare.512-514. însă reacţii din partea reclamatului la Pretenţia formulată nu s-au manifestat. obligaţiilor pecuniare li se aplică dobânzi pe perioada întârzierii.

prin Devizele locale şi procesele-verbale de recepţie a lucrărilor executate. În vederea executării ireproşabile a obligaţiilor asumate.V.__________. „BENEFICIARUL” şi-a asumat obligaţiunea de achitare a valorii contractului pentru executarea efectuată. str. nr.susceptibil de a le produce în condiţiile Legii.. în data de ________.. potrivit art.. termen ce începe a curge din momentul semnării de către părţi a contractului şi primirea ordinului de începere a execuţiei.Chişinău.__________. la locul şi în momentul stabilit.___ al Contractului. iar conform art. În data de _________. iar în corespundere cu dispoziţiile art. În acest sens.5 luni. urmând a fi transferată suma restantă în mărime de _________ lei. se modifică sau se sting raporturi juridice. Totodată.__________. 514 din Codul civil al Republicii Moldova. În temeiul art. acestuia fiindu-i aplicate normele de drept cu privire la actul juridic.Chişinău. de către SRL „B” în vederea executării obligaţiei financiare de achitare a lucrărilor prestate. SRL „B” în calitate de „BENEFICIAR” şi SRL „A” având calitatea de „ANTREPRENOR” au fost semnat contractul de antrepriză având ca obiect de reglementare execuţia lucrărilor de reparaţie capitală a acoperişului flexibil şi de schimbare a ferestrelor clădirilor ce aparţin SRL „B” conform proiectului tehnic cu detaliile de execuţie aprobate. contractul reprezintă un acord de voinţă realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc. 159 . a debitat la contul reclamantului suma de ________ lei.666 din Codul civil al Republicii Moldova. str. „ANTREPRENORUL” s-a obligat contractual la executarea în termen a obiectului asumat. Circumstanţele enunţate sunt confirmate şi prin procesul-verbal de verificare a decontărilor reciproce la situaţia din _________.___ al Contractului de antrepriză încheiat. în care de către părţile contractante SRL ”B” şi SRL „A” s-a confirmat existenţa restanţei faţă de reclamant în sumă de ________ lei.___ RECLAMANT: Societatea comercială ”A” SRL mun. „ANTREPRENORUL” SRL „A” a transmis „BENEFICIARULUI” SRL „B” serviciile prestate conform contractului de antrepriză.___ c/f __________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA DATORIEI (2) În fapt. str.JUDECĂTORIA ____________ mun. obligaţiile se nasc din contract. În temeiul art. părţile neinvocându-şi revendicări vizând termenul de execuţie şi/sau calitatea lucrului prestat.___ c/f __________ PÂRÂT: Societatea comercială ”B” SRL mun. cu bună credinţă. nr.___.572 din Codul civil al Republicii Moldova obligaţia trebuie executată în modul corespunzător.. nr.____ al Contractului. costul lucrărilor prestate (lucrări de construcţie şi montaj) a fost evaluat de părţi la suma de __________ lei. fiind stabilită în perioadă de 1. inclusiv T. în virtutea art.Chişinău.. şi din orice alt act.A.8. durata de execuţie a lucrărilor conform art.

668. iar aceasta se obligă să recepţioneze lucrarea şi să plătească preţul convenit. putem conchide că reclamatul SRL ”B” nu şi-a onorat obligaţiunile contractuale. în cazul actelor juridice la care nu participă consumatorul. călăuzindu-ne de dispoziţiile art.946 din Codul civil al Republicii Moldova. remisă SRL ”B”. 117. Astfel. A dispune încasarea din contul SRL „B” în beneficiul SRL „A” a sumei de _______ lei. SOLICITĂM: A admite prezenta acţiune. 5.2 „contractul produce efecte numai între părţi dacă legea nu prevede altfel” (principiul relativităţii). pentru întârzierea executării obligaţiilor pecuniare. În drept. însă iarăşi nu au parvenit reacţii din partea destinatarului. 7. prin contractul de antrepriză o parte (antreprenor) se obligă să efectueze pe riscul său o anumită lucrare celeilalte părţi (client). uzanţele sau cu principiile echităţii” (principiul obligativităţii). reclamaţii urmează. irevocabilitate şi relativitate. cuantumul dobânzii de întârziere. A dispune recuperarea din contul reclamatului a cheltuielilor judiciare suportate de către reclamantul SRL „A” la depunerea acţiunii. însă reacţii din partea reclamatului la Pretenţia formulată nu s-au manifestat. Astfel.1. 946 din Codul civil al Republicii Moldova. acumulând faţă de reclamant o datorie în sumă de ____________ lei. 666. 619. Aceste principii ce identifică efectele actului juridic se regăsesc şi sunt în mod expres reglementate de legislaţia civilă în vigoare a Republicii Moldova. în virtutea art.619 din Codul civil al Republicii Moldova. or. 35. 84.585 din Codul civil al Republicii Moldova dacă legea sau contractul nu prevede altfel.art.___ din ________. 166-167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova. Astfel în conformitate cu art. În acest sens. alin. De asemenea. alin. conform calculului anexă la prezenta acţiune. ANEXĂ: Data______________________ Semnătura_________________ 160 . 29.3 „contractul poate fi modificat sau rezolvit numai în conformitate cu clauzele sale ori prin acordul părţilor dacă legea nu prevede altfel” (principiul irevocabilităţii).___ din _________ adresată SRL „B”. în conformitate cu art.512-514. obligaţiilor pecuniare li se aplică dobânzi pe perioada întârzierii. cu avertizarea reclamatului privind eventualitatea intentării unei proceduri civile în instanţele de judecată ale Republicii Moldova cu privire la recuperarea silită a sumelor revendicate. prin Nota extrajudiciară nr. Prin Nota extrajudiciară nr. potrivit art. prin decontarea la contul SRL ”A” a valorii de ___________ lei.___ din __________. constituind cuantumul de 9% peste rata dobânzii prevăzută la art.619 din Codul civil. dar şi la tot ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu legea.executarea obligaţiei determinând efectele actului juridic (contractului) prin obligativitate. reclamantul a intervenit către destinatar cu solicitarea executării benevole extrajudiciare a plăţilor restante. să achite o dobândă de întârziere în mărime de ________ lei. SRL „A” a formulat extrajudiciar revendicări analogice Pretenţiei nr. 572. pe cele ale art.668 din Codul civil al Republicii Moldova „contractul încheiat legal obligă părţile nu numai la ceea ce au stipulat expres.

stabilirea termenului de executare benevolă precum şi identificarea termenului de executare silită pentru cazul neexecutării în termenul stabilit a titlurilor executorii nr.__________.p. str. Pornind de la considerentul că. nr. str. executarea nu a avut loc. iar începând cu _________ până la ___________ în temeiul proceselor-verbale de transmitere-predare. asupra bunului legal dobândit. însă soldate fără soluţionare.. nr.________.___ şi evacuarea SRL „B” din imobilul nominalizat. folosinţă şi dispoziţie) asigurat prin art.________.___________din _________. prin Hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie nr. în temeiul art. inclusiv la solicitările SRL „B” privind acordarea termenelor suplimentare pentru executarea benevolă a actelor judecătoreşti sus-vizate. rezident al Republicii Moldova.14 din Codul de Executare al Republicii Moldova.________din _________ şi Decizia Colegiului Economic al Curţii Supreme de Justiţie nr._________din _________. art.____ c/f ____________ PÂRÂT: Societatea comercială „B” SRL mun. Menţionăm faptul că SRL „A” reprezintă o societate comercială.Chişinău. lezare care până în prezent în contradicţie cu actele judecătoreşti ce constată restabilirea acestuia. prin caracterul său absolut şi perpetuu de către SRL „B”.Chişinău. Departamentul de Executare al Ministerului Justiţiei.____ RECLAMANT: Societatea comercială „” SRL mun. 254-255 CPC al Republicii Moldova. str.________. SRL „A” după mai multe solicitări de executare benevolă a actelor judecătoreşti definitive şi irevocabile înaintate în adresa reclamatului. acţiunea SRL „A” în contradictoriu cu SRL ”B” privind apărarea dreptului de proprietate a fost admisă. din culpa reclamatului (acţiune sau inacţiune) nu se înlătură şi care până în prezent este cauzatoare de prejudicii. La scadenţele termenelor fixate.____ c/f ____________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA VENITULUI RATAT În fapt. temeiul depunerii acţiunii SRL „A” în instanţa de judecată l-a constituit îngrădirea dreptului de proprietate (posesie. bunurile mobile existente în încăperile ce aparţin creditorului SRL „A”. art.Chişinău.16. Departamentul de Executare al Ministerului Justiţiei. amplasat în mun.Chişinău. hotărârea judecătorească se execută în modul stabilit de lege după ce rămâne definitivă. str.46 din Constituţia Republicii Moldova. a depus cererea de intentare a procedurii de executare silită către Oficiul de Executare _______. dispunându-se înlăturarea obstacolelor create SRL „A” de către SRL „B” în realizarea dreptului său de proprietate asupra bunului imobil cu suprafaţa totală de _________ m. SRL „A” a recepţionat spre păstrare de la Oficiul de Executare ________. Prin Încheierea Oficiului de Executare ________din___________. documentele executorii prezentate de SRL „A” au fost admise prin dispunerea intentării procedurii de executare.315. care şi-a propus drept scop de activitate comercializarea angro a articolelor destinate 161 . 316 din Codul civil al Republicii Moldova. nr. menţinută în vigoare prin Decizia Curţii de Apel Economice nr.JUDECĂTORIA _____________ mun. Totodată. nr._________din ___________.

.299 din Codul civil al Republicii Moldova. pentru perioada _________. 5. SOLICITĂM: A admite prezenta acţiune. prin neexecutarea Hotărârii Judecătoriei Economice de Circumscripţie __________ din _________.1. în prezent SRL ”A” deţine în proprietate suprafaţă comercială în mărime de ______ m. vine în contradicţie cu jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului. iar fruct al lucrului şi al dreptului considerându-se veniturile şi beneficiile pe care acest lucru sau drept le asigură prin intermediul raporturilor juridice. devenite definitive şi irevocabile. Prin Nota extrajudiciară aferentă acţiunii înaintate. sporul şi productele pe care le dă acest lucru. art. Prin urmare.sistemelor _________________.p. _________-________.____” cu suprafaţa totală de ________ m. Anume în acest scop. adică perioada analogică existenţei hotărârilor judecătoreşti definitive şi respectiv executorii. având deja un nume bine determinat ca un garant al calităţii activităţii prestate şi al produselor comercializate.14 din Codul civil al Republicii Moldova. fruct al dreptului considerându-se venitul şi beneficiile dobândite în urma folosirii acestui drept. sumă ce solicităm să fie încasată din contul SRL „B” în beneficiul SRL „A”. În drept. 35. însă reclamatul nu a formulat nici manifestat reacţii la pretenţia. Suplimentar. reiterăm că neexecutarea continuă şi iresponsabilă din partea SRL „B”. venitul ratat îl constituie suma de _________ lei (calculul sumei se anexează). care. menţinută în vigoare prin Decizia Curţii de Apel Economice nr. în temeiul art. 166-167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova.Chişinău. suprafaţă care utilizată în activitatea de întreprinzător. pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv). str. În acest context. în data de __________ SRL „A” a participat la licitaţia bunurilor sechestrate şi a procurat de la INSPECTORATUL FISCAL DE STAT _________________încăperile din clădirea nr. persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel. În conformitate cu dispoziţia art. fruct al lucrului se consideră venitul. scop prin care până în prezent s-a remarcat atât pe piaţa autohtonă cât şi cea internaţională. 117. Raportând calculele vizate la suprafaţa comercială ce aparţine SRL „A”.__________.___. nr. SRL ”B” creează obstacole directe SRL ”A” la obţinerea fructului bunului imobil sau generarea valorificării acestuia. remisă SRL ”B”. 315-316. însă care nu poate fi valorificată din culpa directă a SRL „B” prin neexecutarea actelor judecătoreşti._________din ___________._________. 299 din Codul civil al Republicii Moldova.. în virtutea art. în perioada __________________. Remarcăm faptul că. precum şi beneficiul neobţinut prin încălcarea dreptului (venitul ratat). a adus întreprinderii un beneficiu (cu deducerile fiscale legale) în sumă de ____________ lei. reclamantul a intervenit către destinatar cu solicitarea executării benevole extrajudiciare a plăţilor revendicate prin decontarea la contul SRL „A” a valorii de _____________ lei cu avertizarea reclamatului privind eventualitatea intentării unei proceduri civile în instanţele de judecată ale Republicii Moldova cu privire la recuperarea silită a sumelor revendicate.6 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului. prejudiciu considerându-se cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat. amplasată în mun. 7.p. 162 . călăuzindu-ne de art14. garantează dreptul la un proces echitabil şi la executarea actelor judecătoreşti irevocabile drept o condiţie indispensabilă a actului de justiţie echitabil. 84. ________-_________. direct cauzându-ne un prejudiciu sub forma venitului ratat.________ din _______ şi Decizia Colegiului Economic al Curţii Supreme de Justiţie nr. ceea ce constituie un venit de _________lei pentru un metru pătrat. 29.

A dispune recuperarea din contul reclamatului în beneficul reclamantului a cheltuielilor judiciare suportate la depunerea acţiunii. ANEXĂ: Data_________________ Semnătura________________ 163 .A dispune încasarea din contul SRL „B” în beneficiul SRL „A” a sumei de __________lei.

_____________.Chişinău.A. în virtutea Capitolului __.cadastral __________. str. punctul ____. punctul _____. prin punctul ___ fiind stipulat în mod expres că în cazul în care „viitorul vânzător”. mijloacele financiare transferate de către SRL „P” în vederea executării ireproşabile a antecontractului din ___________. în data de _________ prin ordinul de plată nr. urma a fi vândut S. str.Chişinău.Chişinău. contractul de vânzare-cumpărare a încăperilor comerciale separate cu suprafaţa totală de ______m. Capitolul ___. punctul ___ al antecontractului. „P” la suma convenită de _____euro. părţile au stipulat în mod expres.p. având ca obiect de reglementare instituirea obligaţiei SRL „V” în calitate de „viitor vânzător” să încheie cu SRL „P” în calitate de „viitor cumpărător”. prima tranşă până la data de __________-_______ euro şi a doua tranşă până la data de _________-_______ euro. răspunderea contractuală (sancţiuni contractuale) în cazul neexecutării obligaţiilor juridice asumate sau în cazul executării necorespunzătoare a acestora. cu destinaţia plăţii conform antecontractului din ________. Potrivit antecontractului din ________. amplasate în mun. şi-a asumat obligaţia de a încheia contractul de vânzare-cumpărare până la data de ________. Capitolului __. Capitolului __._____. nr. bunul imobil nominalizat. identificate cu nr.___ MD ______ c/f ______________ PÂRÂT: Societatea comercială „V” SRL mun. Potrivit. str. punctul ___. str.____._____________. SRL „P” efectuează decontarea în favoarea SRL „V” a sumei de ______lei (echivalentul sumei de ______ euro). În data de ________ şi respectiv la _________. În vederea executării incontestabile a obligaţiilor asumate prin antecontractul din _________.___ MD ______ c/f ______________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA PENALITĂŢII A. Totodată._____________. de către SRL „V” se returnează cu motivaţia susţinută în nota de însoţire a plăţii de refuz unilateral al SRL „V” în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare. iar în data de ___________ prin ordinul de plată nr. SRL „P” efectuează la contul SRL „V” debitarea sumei suplimentare de __________lei (echivalentul sumei de _______ euro) cu destinaţia analogică a plăţii conform antecontractului din ________. inclusiv TVA pentru un metru pătrat. aceleaşi reglementări fiind prescrise şi de Capitolul ___.. nr. nr.____ RECLAMANT: Societatea comercială „P” SRL mun. valoarea indicată urmând a fi achitată la cursul Băncii Naţionale a Moldovei la data decontării în două tranşe.SRL „V” în mod unilateral refuză de la 164 . în condiţiile antecontractului.JUDECĂTORIA ____________ mun. nr.____. la _______ între SRL „V” şi SRL „P” a fost semnat un antecontract de vânzarecumpărare a bunului imobil.___________. punctul ____. CIRCUMSTANŢELE CAUZEI În fapt. obligaţie similară fiind asumată şi de „viitorul cumpărător” prin Capitolul ___.Chişinău. în temeiul căruia SRL ”P” s-a obligat în condiţiile punctului ____ să execute obligaţiile financiare asumate. „viitorul vânzător”. astfel fiind decontate în total _______euro.

la locul şi în momentul stabilit. şi/sau art. toate litigiile survenite în legătură cu contractul încheiat se vor soluţiona pe cale amiabilă. potrivit art. Reglementări similare sunt stipulate de art.667 alin.1 „că contractul încheiat legal obligă părţile nu numai la ceea ce au stipulat expres. executarea acestora determinând efectele actului juridic (contractului) prin obligativitate (prin adagiul pacta sunt servanada). Deci. ANALIZA JURIDICĂ A RAPORTULUI LITIGIOS În temeiul art.SRL „P” dublul sumelor primite. atât naşterea.susceptibil de a le produce în condiţiile Legii. B. prin decontarea la contul SRL „P” a valorii de ________ euro (__________ lei Republica Moldova. dar şi la tot ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu legea. obligaţiile urmând a fi executate în modul corespunzător..(2) din Codul civil al Republicii Moldova care reiterează că „obligarea la încheierea unui contract este interzisă. obligaţiile se nasc din contract. cu solicitarea executării benevole a sancţiunilor pecuniare asumate.neque prodesse potest). cu bună credinţă. De asemenea. 572 din Codul civil al Republicii Moldova temeiul executării rezidă în existenţa unei obligaţii. litigiile se vor soluţiona pe cale judiciară în instanţa de judecată competentă a Republicii Moldova. şi din orice alt act. aliis neque nocere. însă careva reacţii din partea reclamatului la Pretenţia formulată nu s-au manifestat. iar în cazul imposibilităţii atingerii unor concilieri. 514 din Codul civil al Republicii Moldova.668 definit „forţa obligatorie a contractului” care reglementează prin alin.8. ce constituie valoarea dublă neachitată). Aceste principii ce identifică efectele actului juridic se regăsesc şi sunt în mod expres reglementate de legislaţia civilă în vigoare a Republicii Moldova. stingerea raporturilor juridice cât şi răspunderea contractuală pentru neexecutarea obligaţiilor instituite prin antecontract se impun imperativ efectelor actelor juridice şi nu vizează drepturi subiective contrare efectelor obligaţiilor benevol asumate.679 din Codul civil al Republicii Moldova „prin contract se poate naşte obligaţia de a se încheia un contract.3 „contractul poate fi modificat sau rezolvit numai în conformitate cu clauzele sale ori prin acordul părţilor dacă legea nu prevede altfel” (principiul irevocabilităţii). alin.. Forma stabilită pentru contract se aplică şi pentru antecontract”. întinderea. Prin nota extrajudiciară nr.2 „contractul produce efecte numai între părţi dacă legea nu prevede altfel” (principiul relativităţii). prin refuzul unilateral de la executarea acestuia fără intervenţia răspunderii civile. reclamantul a intervenit către destinatar în ordinea punctului ____ al precontractului. 165 . În temeiul punctului___ al antecontractului din ___________. cu avertizarea SRL „V” privind eventualitatea intentării unei proceduri civile în instanţele de judecată ale Republicii Moldova cu privire la recuperarea silită a sumelor revendicate. contractul reprezintă un acord de voinţă realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc. Totodată. potrivit art.executarea obligaţiilor contractuale –încheierea contractului de vânzare-cumpărare. şi se supune după normele de conduită forţei imperative ale contractului şi a normelor de drept ce îl reglementează. cu excepţia cazurilor când obligaţia de a contracta este prevăzută de prezentul cod. irevocabilitate şi relativitate (prin adagiul res inter alios acta. de lege sau dacă reiese dintr-o obligaţie asumată benevol” În acest context antecontractul reprezintă un act juridic sinalagmatic ce operează obligaţia de a se contracta. acesta este obligat să restituie „viitorului cumpărător” .666 din Codul civil al Republicii Moldova. Astfel în conformitate cu art.____din ________ remisă SRL „V”. alin.. se modifică sau se sting raporturi juridice. acestuia fiindu-i aplicate normele de drept cu privire la actul juridic. uzanţele sau cu principiile echităţii” (principiul obligativităţii)..

prin încheierea unui act adiţional în formă scrisă şi autentificat notarial. irevocabil şi relativ impus părţilor. prin Capitolul ____. este mai mult decât evident faptul că sancţiunile contractuale instituite de către părţi prin antecontractul din ________. potrivit Capitolului ___. care la data achitării era în vigoare. acesta este obligat să restituie „viitorului cumpărător” – SRL „P” dublul sumelor primite. De asemenea. reiterăm faptul că antecontractul din _________ încheiat între SRL „P” şi SRL „V” reprezintă un contract bilateral.R. au survenit. alte temeiuri de încetare a contractului părţile lăsându-le reglementărilor legislaţiei civile în vigoare.L „P” au fost decontate la contul SRL „V” în cadrul executării obligaţiilor asumate prin antecontractul vizat. potrivit art. pasibilă aprecierii negative. bazată pe neaplicarea Legii vizând temeiurile încetării raporturilor contractuale. Totodată. în temeiul punctului ____ al antecontractului din _______ în cazul în care „viitorul vânzător”. punctele ______ ale antecontractului. INCONSISTENŢA ARGUMENTELOR SRL „U” EXPUSE ÎN NOTA DIN ______ Potrivit Notei prealabile din _______. completat sau reziliat doar cu acordul comun al părţilor contractante. între părţile contractante SRL „P” şi SRL „V” a fost semnat un antecontract identificat ca contract sinalagmatic. ce însoţea returnarea mijloacelor financiare decontate de către SRL „P”.668 din Codul civil al Republicii Moldova contractul poate fi modificat sau rezolvit numai în conformitate cu clauzele sale ori prin acordul părţilor dacă legea nu prevede altfel. punctul ___.733 din Codul civil al Republicii Moldova contractul nu poate fi altfel rezolvit. prin încheierea unui act adiţional în formă scrisă şi autentificat notarial. şi respectiv urmează a fi aplicate în strictă corespundere cu Legea. Această ipoteză SRL „P” o apreciază ca fiind fără suport juridic. din partea SRL „P” ducea inevitabil către neexecutarea contractului din partea sa şi implicit la survenirea consecinţelor juridice ce se impun acestei neexecutări. acesta poate fi modificat. se consideră desfiinţat de drept din momentul informării reclamantului privind refuzul unilateral al SRL „V” de la încheierea contractului de vânzare-cumpărare. În concluzie. producea efecte juridice obligatorii pentru părţi.La situaţia litigioasă. Totodată. contractul nominalizat fiind supus condiţiei de formă obligatorie sub autentificare notarială imperativ dispus prin art. potrivit căruia antecontractul poate fi modificat. părţile în mod benevol au stabilit sancţiuni contractuale (răspunderea contractuală ca formă a răspunderii civile) pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor asumate. comutativ. obligatoriu. completat sau reziliat doar cu acordul comun al părţilor contractante. or neachitarea acestora în cadrul unui raport contractual valabil. Reglementări similare sunt statuate în Capitolul ___ al antecontractului. nu era desfiinţat. acordul părţilor chiar şi conform art. Astfel. reziliat sau revocat decât în temeiuri prevăzute de Lege sau prin acordul părţilor.SRL „V” în mod unilateral refuză de la executarea obligaţiilor contractuale –încheierea contractului de vânzare-cumpărare. cu includerea tuturor clauzelor esenţiale ale contractului de vânzare-cumpărare. care prescrie caracterul obligatoriu a obligaţiilor asumate de către părţi printr-un act juridic bilateral.679-680 din Codul civil al Republicii Moldova. reieşind din cumulul următoarelor motive şi reglementări: În conformitate cu art. Urmează să atenţionăm asupra faptului că sumele revendicate de către S. Deci. rezultată din aprecierea subiectivă şi defectuoasă a efectelor imperative generate de acte juridice sinalagmatice. SRL „V” reiterează ipoteza potrivit căreia antecontractul din _______. C. oneros având ca obiect asumarea obligaţiei de a se încheia contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil specificat.734 (2) din Codul civil al Republicii Moldova dar în mod 166 . pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a căruia survin consecinţele juridice reglementate de contract (răspundere contractuală) şi/sau prevăzute de legislaţia civilă în vigoare.

711. călăuzindu-ne de dispoziţiile art. A dispune încasarea din contul SRL „V” (c/f ____________) în beneficiul SRL „P” (c/f ____________) a sumei de ___________ lei (echivalent al sumei de ______ euro).512-514. În drept. punctul _____. Prin urmare. Reiterăm şi asupra faptului că rezilierea chiar şi ca definiţie reprezintă o formă a desfiinţării unui contract care intervine doar în consecinţa neexecutării unui contract şi nu vizează dreptul părţii la încetarea contractului prin nedorinţă (alte temeiuri decât neexecutarea) care însă poate fi acoperită prin acordul comun al părţilor contractante la încetare. 709. producea efecte juridice imperative şi era obligatoriu părţilor şi deci SRL „P” era obligată să execute contractul şi să se conformeze obligaţiilor asumate. ANEXĂ: Data_______ Semnătura________________ 167 . 668 din Codul civil al Republicii Moldova. şi respectiv urmează a fi aplicate în strictă corespundere cu Legea. urmează a reţine faptul că operarea rezilierii în sensul legislaţiei în vigoare –art. Deci. 84.1. SRL „P” a dispus de un temei legal. ale art. 117.602. 29. SOLICITĂM: A admite prezenta acţiune. contract sau uzanţe nu rezultă altfel. urmând a fi încheiat în forma cerută pentru contract dacă din lege. 7. au survenit. la datele efectuării decontărilor sumei de________euro. şi de dispoziţiile contractului anterior din _______ . identificat în reglementările antecontractului din __________ care era în vigoare. acordul părţilor contractante la desfiinţarea contractului. 735 din Codul civil al Republicii Moldova este justificată de neexecutarea obligaţiei corelative asumată de către parte. nu a fost realizat şi implicit referinţa la încetarea unilaterală a contractului din partea SRL „V” este inopozabilă atât SRL „V” cât şi SRL „P”. 35. Din aceste considerente este evident faptul că sancţiunile contractuale instituite de către părţi prin antecontractul din ________. 166-167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova. 666. Dacă e să ne referim la cazurile de reziliere reglementate de lege. 5. 572. ceea ce semnifică inopozabilitatea acestor temeiuri SRL „P” care în aceste raporturi contractuale a executat în termenii şi modul prevăzut toate obligaţiile asumate. care prescrie caracterul obligatoriu a obligaţiilor asumate de către părţi printr-un act juridic bilateral. în modul prevăzut de contract şi lege.similar prevederilor antecontractului. ceea ce în situaţia litigioasă nu a fost realizat.

pentru remedierea defecţiunilor şi înlăturarea viciilor. În baza dispoziţiilor art. SRL „A” . Chişinău.763 din Codul civil al Republicii Moldova. str.___ din ______. __ având ca obiect de reglementare vânzarea-cumpărarea automobilului (autospecialei) de foraj de model ______. automobilul s-a defectat şi nu a mai funcţionat. Odată cu achiziţionarea bunului. prin contractul de vânzare-cumpărare. După primirea scrisorii de remediere şi constatarea de către ambele părţi contractante că automobilul ce a constituit obiectul convenţiei este viciat. în cazul în care bunul nu corespunde caracteristicilor contractate.________. Potrivit art. În vederea executării ireproşabile a obligaţiilor contractuale. bunul se consideră fără vicii dacă corespunde destinaţiei stabilite în contract. str.1) al Codului civil al Republicii Moldova. cumpărătorul este obligat să predea bunul fără vicii materiale. ________. Chişinău. SRL „B” s-a obligat să predea automobilul de foraj de modelul _____ în proprietatea SRL „A”.____ din _________. la transferarea riscurilor are caracteristicile convenite. între SRL „B” având calitatea de „vânzător” şi SRL „A” având calitatea de „cumpărător” a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. s-a obligat să preia automobilul şi să plătească preţul în mărime de _______ Euro (___________lei). însă din prima zi de lucru. la rândul său. 168 . str. Astfel. nr. corespunde utilizării obişnuite şi prezintă caracteristici care există în mod obişnuit la bunuri de acelaşi fel şi pe care cumpărătorul le poate aştepta ţinând cont de felul bunului.prin scrisoarea nr. considerându-se fără vicii materiale bunul care. iar acesta.753 alin.768 din Codul civil al Republicii Moldova care-i oferă cumpărătorului dreptul de a cere remedierea şi înlăturarea viciilor.___ RECLAMANT: Societatea comercială „A” SRL mun. De nenumărate ori SRL „A” a încercat cu forţele proprii să repare automobilul. intenţiile cumpărătorului de a repara automobilul nu s-au soldat cu succes. iar în baza Actului de primire-predare din ____ şi a facturii fiscale Seria ____ din _______. la _________. Chişinău. i-a solicitat vânzătorului SRL „B” remedierea automobilului şi înlăturarea viciului. SRL „B” a preluat automobilul. contrar caracteristicii şi destinaţiei sale.___ c/f _____________ RECLAMAT: Societatea comercială „B” SRL mun. însă din lipsa unor însuşiri inerente. în temeiul ordinelor de plată nr. nr.JUDECĂTORIA_____________ mun. iar aceasta se obligă să preia bunul şi să plătească preţul convenit.SRL „A” a achitat preţul convenit. SRL „A” a plasat automobilul procurat în procesul activităţii sale.____ din ________ şi nr. nr. o parte (vânzător) se obligă să predea un bun în proprietatea celeilalte părţi (cumpărător). a preluat în proprietate obiectul contractual de la vânzătorul SRL ”B”. Conform art. ________.___.___ c/f _____________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND REZOLVIREA CONTRACTULUI DE VÂNZARE-CUMPĂRARE În fapt. iar în cazul în care nu s-a convenit asupra caracteristicilor. în temeiul punctului ___ al contractului de vânzare-cumpărare nr. care îl făceau impropriu destinaţiei şi folosirii normale. la data de ___________.

____ din ________. în afara de cazurile prevăzute de art. Potrivit dispoziţiei art.14 din Codul civil persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel. SRL „B” prin scrisoarea nr. În conformitate cu art. Cu regret.709 din Codul civil. la momentul executării şi stingerii obligaţiei (art. cu propunerea acestuia de a înstrăina bunul procurat unei terţe persoane.5) al Codului civil.735 al Codului civil. Neexecutarea este neesenţială în cazul în care: a) prin neexecutare creditorul a fost lipsit de posibilitatea de a obţine ceea ce aştepta în urma contractului.____din _________ cu informarea destinatarului despre necesitatea restituirii prestaţiilor executate prin preluarea de către vânzător a automobilului de foraj de model _______ şi restituirea preţului primit. pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv).___ din ________ încheiat cu SRL „C” şi parvenirea unei reclamaţii de neexecutare a obligaţiilor asumate din partea beneficiarului. potrivit căruia vânzătorul nu poate invoca o înţelegere prin care drepturile cumpărătorului sunt excluse sau limitate ca urmare a unui viciu dacă a trecut sub tăcere în mod dolosiv un viciu sau a preluat o garanţie pentru existenţa unei caracteristici. 169 . cealaltă parte poate. SRL „A” nu a putut utiliza automobilul în activitatea sa de antreprenoriat ceea ce a dus la imposibilitatea onorării în termenele prevăzute a obligaţiilor contractuale asumate prin contractul de antrepriză nr. să rezoluţioneze contractul. dacă una dintre părţi nu execută sau execută în mod necorespunzător o prestaţie scadentă decurgând dintr-un contract sinalagmatic. la încheierea contractului de vânzare-cumpărare nr. precum şi beneficiul neobţinut prin încălcarea dreptului (venitul ratat). ceea ce a dus la neexecutarea obligaţiei stabilite de dispoziţia art. o parte poate rezolvi contractul dacă există o neexecutare esenţială din partea celeilalte părţi. b) executarea în tocmai a obligaţiilor contractuale ţine de esenţa obligaţiei. iar vânzătorul SRL „B”.763 din Codul civil de predare a bunului fără vicii materiale şi a obligaţiei de a se comporta cu bună-credinţă şi diligenţă la momentul naşterii. vicii care fac imposibilă exploatarea acestuia conform destinaţiei sale aşa cum s-a aşteptat cumpărătorul. incontestabil se denotă că SRL „A” a procurat un automobil viciat. c) neexecutarea este intenţionată sau din culpă gravă. Conform prevederilor dispoziţiei art. în pofida prevederilor art. efectele rezoluţiunii operate de către SRL ”A” prin Notificarea remisă SRL „B” nu au fost executate. reclamatul refuzând restituirea preţului automobilului achitat. or.513 din Codul civil). d) neexecutarea dă temei creditorului să presupună că nu poate conta pe executare în viitor a contractului. ca urmare a neonorării de către SRL „B” a obligaţiei de predare a automobilului vândut fără vicii materiale. Potrivit art.___ din ________ refuză remedierea automobilului şi înlăturarea viciilor.737 din Codul civil şi în temeiurile art. pe durata existenţei.În urma încercărilor fără succes ale vânzătorului de remediere a automobilului vândut şi de înlăturare a viciilor din cont propriu. nu ar fi cumpărat bunul.735 al Codului civil. în conformitate cu art. considerându-se prejudiciu cheltuielile pe care o persoană lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat. în situaţia în care cumpărătorul ar fi ştiut de existenţa viciilor. Astfel.617 al Legii menţionate. fiind conştient de viciile automobilului înstrăinat.769 din Codul civil. după expirarea fără rezultat a unui termen rezonabil pe care l-a stabilit pentru prestaţie sau remediere. Astfel. prin declaraţia din ______ adresată SRL „B”. a trecut sub tăcere viciile constatate. SRL „A” a operat rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare nr. Raportând reglementările legale la circumstanţele faptice confirmate documentar.765 alin. pentru operarea rezoluţiunii şi repararea prejudiciului nu este necesară stabilirea unui termen când vânzătorul a respins remedierea viciilor sau când o modalitate de remediere nu a reuşit sau nu i se poate pretinde cumpărătorului.

pârâtul i-a cauzat reclamantului un prejudiciu material direct în valoare de ___________ lei. 769 din Codul civil.______ din _________cu SRL „D” prin care ultimul s-a obligat să efectuează lucrări în favoarea beneficiarului SRL ”C”.10. 35. Prin urmare. cât şi venitul ratat. 11. reparabile fiind doar daunele care reprezintă efectul nemijlocit (direct) al neexecutării. neexecutarea obligaţiei în accepţiunea normei citate incluzând orice încălcare a obligaţiilor. conform art. 704. 14.602 din Codul civil. În cazul în care nu execută obligaţia. SOLICITĂM: A admite prezenta cerere.29. 60. SRL „B” a lezat în drepturi SRL „A” reieşind din obligaţia reclamantului la onorarea contractului de subantrepriză. 610. inclusiv preţul automobilului în sumă de ________ lei ca urmare a operării rezoluţiunii contractului de vânzare-cumpărare nr. 738. 602. 739. ANEXĂ: Data___________ Semnătura________________ 170 .610 din Codul civil. în legătură cu neexecutarea contractului de antrepriză nr. în urma neexecutării corespunzătoare a obligaţiilor legale de predare a automobilului vândut de model __________ fără vicii materiale. 763. 709.___ din ________. 740. sinteza reglementărilor legale şi circumstanţelor faptice confirmate documentar denotă faptul că. În baza contractului de subantrepriză din _______ SRL „D” a efectuat lucrări în sumă de __________lei. inclusiv executarea necorespunzătoare sau tardivă. 166 – 167 din Codul de procedură civilă. A încasa din contul SRL „B” în beneficiul SRL „A” a sumei de __________lei. A dispune încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor de judecată suportate de către reclamantul SRL „A” la depunerea acţiunii. 753. or în urma neexecutării obligaţiilor de predare a automobilului fără vicii materiale.Întru evitarea survenirii unor consecinţe grave. Astfel. ____ din ______ şi a prejudiciului material în sumă de ________lei. de cele conţinute în art. despăgubirea pe care o datorează debitorul pentru neexecutare cuprinde atât prejudiciul efectiv cauzat creditorului. călăuzindu-ne de prevederile art. SRL „A” a încheiat un contract de subantrepriză cu nr. în conformitate cu art. În drept. 734. astfel fiind cauzat un prejudiciu material în sumă de __________ lei. 735. ratat considerându-se venitul care ar fi fost posibil în condiţiile unui comportament normal din partea autorului prejudiciului în împrejurări normale. iar SRL „A” s-a obligat la achitarea preţului în sumă de _____lei pentru prestaţiile efectuate. debitorul este ţinut să-l despăgubească pe creditor pentru prejudiciul cauzat astfel. lucrări efectuate cu un automobil similar celui procurat de la SRL „B”.

bazat pe aplicarea incorectă şi contrară a normelor imperative de drept material. reglementări similare fiind prevăzute şi de art. ___ din ________.61 al Codului stipulând că convenţia declarată nulă se consideră nulă din momentul încheierii ei. obiectul contractual îl reprezintă proprietatea SRL „A” conform documentelor de constituire ale Societăţii. În corespundere cu dispoziţia art. str. care se identifică ca normă de drept imperativ. nr.____ RECLAMANT: Societatea comercială „A” SRL mun.12. Potrivit clauzelor contractuale stipulate de punctele _______. Prin prezenta acţiune.__.JUDECĂTORIA ____________ mun.06. este nulă convenţia care nu corespunde prevederilor Legii.p. care urmează a fi debitat de către SRL „B” la data semnării contractului de vânzare-cumpărare._____________. punctul 83. str. nr.09.1964). 240 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii din 26. pasibil recunoaşterii nulităţii. ca fiind drept ilicit. cu privire la toate punctele esenţiale ale lui._____________. între SRL „A” în calitate de „VÂNZĂTOR” şi SRL „B” în calitate de „CUMPĂRĂTOR” a fost semnat contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil identificat cu nr._____ (mun.__).___ MD ______ c/f ______________ PÎRÎT: Societatea comercială „B” SRL mun. iar înstrăinarea acestuia se efectuează la preţul de ________ lei.Chişinău. Totodată.1107-XV din 06._________. când părţile au căzut de acord. iar în cazul unei convenţii nule fiecare parte este obligată să restituie celeilalte părţi tot ce a primit în baza convenţiei._____________. nr. contractul se consideră încheiat. prin restituire bilaterală. art. str. la nr. nr. în vigoare la momentul semnării contractului de vânzare-cumpărare. SRL „A” consideră contractul de vânzare-cumpărare nr. de componenţa exclusivă 171 .500 din 10.amplasat în mun.Chişinău. nr. cu suprafaţa totală de _____ m. la data de __________.1964).220 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii nr.2002) în temeiul căruia actul juridic care contravine normelor imperative se consideră nul. având o cauză ilicită şi un consimţământ viciat. Contractul vizat.___________. în corespundere cu dispoziţiile art. adică manifestarea neviciată şi în strictă corespundere cu Legea consimţământului.50 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii din 26.Chişinău.91 „despre aprobarea Regulamentului societăţilor economice din Republica Moldova”.cadastral ______________. a fost supus condiţiei de formă obligatorie sub autentificare notarială. str.157 din Codul civil al Republicii Moldova. reieşind din ansamblul următoarelor circumstanţe şi motive: În temeiul art. în forma cerută pentru cazurile respective. str.Chişinău.___ MD ______ c/f ______________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULITĂŢII CONTRACTULUI DE VÂNZARE-CUMPĂRARE În fapt. în virtutea Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. autentificare după cum rezultă din parafa legalizării realizată la Biroul Notarului “____________”.Chişinău.12.

1991 ”Despre aprobarea Regulamentului societăţilor economice din Republica Moldova”. materializat prin emiterea unei Hotărâri a Adunării Generale a Fondatorilor SRL „A”. călăuzindu-ne de dispoziţiile art. deci. ceea ce depăşeşte în mod evident limita admisibilă încheierii actelor juridice fără acordul coasociaţilor.1964). rezultă că Societatea SRL „A” a fost fondată la __________ şi supusă înregistrării în Registrul de Stat al Întreprinderilor şi Organizaţiilor în data de __________.500 din 10. 29. 35. 61.91 „Despre aprobarea Regulamentului societăţilor economice din Republica Moldova” la situaţia litigioasă. Astfel. nr.09.09.amplasat în mun. or. Raportând reglementările prevăzute de Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. Totodată. 238 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii din 26. tranzacţia vizată având preţul de _______ lei. 117. la semnarea contractului de vânzare-cumpărare din __________. Concluzionând. 5. 7. ceea ce constituie __%. 157. art. în mod obligatoriu urmează a fi aprobată de Adunarea Generală a asociaţilor şi.1. cu suprafaţa totală de _____ m. urma a fi aprobată de către organul de conducere a SRL „A”.__.cadastral ______________. rezultă că tranzacţia ce depăşeşte suma de ¼ din capitalul statutar.12. 99 din Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. cu certitudine contractul de vânzare-cumpărare din ________ dispune de un consimţământ nematerializat conform rigorilor stabilite de Lege. 83.50. 84.09. Din documentele de constituire ale reclamantului prezentate la semnarea contractului de vânzare-cumpărare contestat. capitalul statutar al Întreprinderii constituie suma de ________ lei. deţinătorii certificatelor cotelor de participare sunt proprietari ai averii Societăţii cu răspundere limitată şi. manifestarea şi/sau exteriorizarea acestuia a fost grav viciată. 166-167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova S O L I C I T Ă M: A admite prezenta acţiune.p. cota asociatului ___________________. potrivit punctului 76 al Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. cu ordinea de zi vizând încheierea contractului de vânzare-cumpărare nu a fost organizată şi nicio Hotărâre în acest sens nu a fost emisă. administrarea acestei proprietăţi comune pe cote-părţi urmează a fi realizată doar cu acordul coproprietarilor.500 din 10. dintre care _______ lei reprezintă cota asociatului __________________.____ din _________ încheiat între SRL „A” şi SRL „B” cu bunul imobil identificat cu nr. str. punctele 76. în această situaţie fiind lezate grav drepturile asociaţilor SRL „A”. În drept.Chişinău.91 „Despre aprobarea Regulamentului societăţilor economice din Republica Moldova”. ceea ce constituie __% iar ________ lei. ANEXĂ: Data_________________ Semnătura _________________ 172 .___________. Din materialele prezentate la perfectarea tranzacţiei de vânzare-cumpărare rezultă că o asemenea Adunare Generală.500 din 10. deci. fiind constituită de fondatorii __________________ şi _________________. or.a adunării generale ţine acceptarea contractelor. nu a fost efectuat şi nici Biroului Notarial nu i-a fost prezentat. valoarea cărora depăşeşte o pătrime din fondul statutar. un asemenea acord din partea fondatorilor. A recunoaşte ilegalitatea şi nulitatea contractului de vânzare-cumpărare nr. ceea ce afectează condiţia obligatorie de validitate a unui act juridic bilateral.

28 lei serviciile medicale prestate de spital şi 1537.00 lei pentru recuperarea prejudiciului moral cauzat nouă prin vătămarea integrităţii corporale şi decesul lui C. despăgubiri pentru diferenţa dintre pensia de urmaşi şi valoarea întreţinerii acordate de decedatul C. la 28.2006. a fost transportat la IMSP „Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie” din Chişinău. 5. pârâtul L.2006 – 13.21).2006.2006.I.00 lei pentru recuperarea cheltuielilor de înmormântare a lui C.V. în săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.12.W. pentru perioada 13.01.11.68 lei şi pentru medicamente şi articole parafarmaceutice procurate din afara spitalului).11. satul _______ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU REPARAREA PREJUDICIULUI Subsemnaţii C. raionul ____. Judecătoria raionului ______ (judecător D.W. pentru a fi examinată în procedura civilă.2006 – 30..W.. 546..I. şi C. tratamentul şi cheltuielile aferente tratamentului lui C. raionul _____.W.W. Fractura bazei craniului.06. 3.M.96 lei (8801.12. prestaţii periodice lui C. b) CP. conducând motocicleta „Voshod” cu numărul de înmatriculare MDM 1970. Motivele cererii sunt următoarele: În fapt.2007.W.W. respectiv. Comă II” Pentru acoperirea cheltuielilor de spitalizare şi tratament am cheltuit 10338. C. tatăl reclamantului. La 16. soţul reclamantei.I.) a emis o sentinţă prin care l-a recunoscut vinovat pe L. 100000. 4. solicităm încasarea de la L. 10338. în beneficiul nostru..2006 – 13.2009.I.11. satul ____ Pârât: L. l-a accidentat pe C.91 lei pe lună (total 16954.E.JUDECĂTORIA __________ Reclamanţi : C. Suma solicitată este alcătuită din următoarele sume: 1.V.00 lei – cheltuieli pentru asistenţa juridică. şi.V..11.2007.E. a sumei de 144923. 2. a fost internat la IMSP „Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie” cu diagnoza: „Traumatism cranio-cerebral acut deschis grav. 12630. de unde. a decedat.(3) lit. 5000.12. 173 .. Acţiunea civilă a fost lăsată fără examinare. C.264 alin.96 lei pentru recuperarea cheltuielilor pe care le-am suportat în legătură cu spitalizarea în perioada 28.W.17 lei pentru compensarea prejudiciului cauzat prin vătămarea integrităţii corporale şi decesul lui C. la 27. La 13.2006.. Victima a fost transportată la Spitalul Raional ______. În perioada 28. Contuzie hemoragică cerebrală frontal bilateral. C.12.

Suferinţele morale ne urmăresc până în prezent şi vor fi cu noi încă mult timp.91 lei pe lună. un contract de asistenţă juridică cu avocatul Oleg Palii. ne-a recuperat 3300. dar marea majoritate din cumpărăturile legate de serviciile rituale.2006 a fost înmormântat. – soţia. cauzată de decesul tatălui. Alin. este de la 13.V. În scopul colectării probelor pentru înaintarea prezentei cereri. Copia sentinţei din 16. 3. este de 5000. Pentru o parte din această sumă dispunem de bonuri. Studiile vor fi încheiate la 30.W. şi valoarea întreţinerii ce era prestată de decedatul C.E. Copia buletinului de identitate al lui C. Deoarece ne-a fost răpit cel mai drag şi iubit om.2009.166.06. Coreclamanta C. întocmirii cererii de chemare în judecată şi reprezentării intereselor noastre în faţa instanţelor judiciare.W.V. În sprijinul acţiunii propunem următoarele probe: 1. şi C.V.W.W. până la 30. ci constituie doar strictul necesar. 4 al art. Deoarece defunctul era unicul întreţinător al familiei. ţinând cont de statutul social al defunctului şi obiceiurile locale. ne întemeiem cererea pe dispoziţiile art. – fiul. masa de pomenire au fost făcute de la piaţă.La 13. în urma spitalizării şi apoi a decesului acestuia.2007. Copia certificatului de deces al lui C. În legătură cu înmormântarea. 1419.I. data încheierii studiilor la Colegiul Naţional de Coregrafie.2009. este elev la Colegiul Naţional de Coregrafie. primită de C. În fiecare noapte.2007 emisă de Judecătoria ________ în dosarul (1-29/07). C. conform acestui contract.V. urmează să compenseze cheltuielile de înmormântare. adică – 706. 2. respectiv.2006 data decesului lui C.E. tatălui meu.96 lei. în conformitate cu obiceiurile locale.. Coreclamantul C. dar. fiul decedatului C. era de 2120. Suferinţele noastre morale au fost enorme atunci când am aflat de accident. 4. fiecăruia dintre membrii familiei noastre îi revenea câte 1/3 din acest salariul întreţinătorului. leziunile corporale au fost prea grave. la acel moment.).W.00 lei.09. respectiv.W.00 lei. iar şi iar. ne-au fost cauzate suferinţe morale enorme.W. dar unde nu se eliberează bonuri de casă.12. Durerea noastră nu avea margini când am aflat despre moartea soţului şi.05 lei pe lună. Despărţirea mamei de fiu.12. Familia noastră era alcătuită din 3 persoane (C. Copia buletinului de identitate al reclamantei C.2006. În urma accidentului în care i-au fost cauzate leziuni corporale grave soţului şi. Salariul mediu al decedatului C. pentru care urmează a fi încasată această sumă. am cheltuit 16430. 174 . Copia extrasului de pe actul de căsătorie al lui C.E. a tatălui meu. . a fost nevoită să plece la muncă în Italia. 1422 din Codul civil. numai a agravat suferinţele noastre morale. În legătură cu decesul tatălui. a decedat şi la 16.W.01.W. Diferenţa dintre pensia de urmaş. C. art. C. Feciorul creşte fără tată şi la distanţă de mii de kilometri de mamă. era în spital în comă şi medicii făceau tot posibilul pentru a-l salva. Cheltuielile pe care le-am suportat în legătură cu înmormântarea nu au fost cheltuieli exagerate.. am încheiat.soţul. este de 546. 5. din păcate.06. Costul serviciilor juridice prestate. la 26. visăm tot calvarul prin care am fost nevoiţi să trecem în urma crimei comise de L.00 lei din suma cheltuit şi ne-a transmis produse alimentare în sumă de 500 de lei. unde produsele şi mărfurile sunt mai ieftine. bisericeşti.E.. în grija bunicii. În drept.88 lei. i-a fost stabilită pensie de urmaş în mărime de 160. Pârâtul. 167 din Codul de procedură civilă.1418.12. lăsându-l pe fiul V.1419 din CC stabileşte că persoana obligată să repare prejudiciul. Perioada.W. lui C. au fost enorme atunci când C.

L. Copia contractului de asistenţă juridică nr. „Vladalina” S. Copii de pe bonurile fiscale pentru procurarea medicamentelor şi a articolelor parafarmaceutice (4 foi). „Amadis .2007 eliberate de IMSP „Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie” (2 foi).C.R. _________.A.C.C. Copia talonului de plată la raportul 2542 din 14.V.2007. Arhanghel Mihail şi Gavriil” privind taxa de înmormântare.6.R. Copia obligaţiei familiei L.2007 eliberate de Colegiul Naţional de Coregrafie. 12. Copia bonului nr.Service” S. 11. 16.V. şi S.12.243 din 01.07. Copia informaţiei nr.A. Copia adeverinţei nr.07. 14. despre componenţa familiei lui C.) C. Data ________________ Semnături: C.W.09. despre mărimea salariului mediu al decedatului C. 7.2954-05 din 25. 17.L. Copia formularului de comandă şi a chitanţei de plată eliberate la 13.003107 din 13.V. Copiile bonurilor de plată eliberate de S. Copia informaţiei nr.11.2006 eliberat de Centrul de Medicină Legală.09.L.2007 de la Parohia „Sf. Copia adeverinţei nr.01/07 din 27.131 din 20. Chişinău.S. „Apă-Canal Chişinău” S. 18. 13.12. __________________ (Reprezentată prin procură de C. 15. Copia informaţiei nr.5 din 26.10. 9. Anexe: 1.2006 şi bonul fiscal eliberat de Combinatul servicii Funerare al Primăriei mun. de a recupera cheltuielile de înmormântare.R.08. este elev al acestei instituţii.V.12.T. Copia adeverinţei nr.C. despre faptul că C. _________________ 175 .2007 eliberate de Primăria satului____. Copia cererii de chemare în judecată şi a înscrisurilor anexate (22 foi).2006 de S.109 din 07.2007 eliberate de C.2007 eliberate de S.E. 8.V. despre pensia de urmaş stabilită lui C.01-08/679 din 02. 10. „Funeral Service” S.

. x 11 lei = 132 lei 12 buc.E. x 30 lei= 180 lei Masa: 1 buc.00 lei Cuvertură – 7 buc. x 180 lei Chipiu:1 buc. x 10 lei = 120 lei Furculiţă: 12 buc x 10 lei = 120 lei Pahar: 30 buc. înaintată de mine şi C. x 25 lei Lampă de masă: 1 buc. x 50 lei Căldare: 3 buc. despre recuperarea prejudiciului. x 16 lei = 320 lei 30 buc. x 65 lei = 455 lei Pled – 5 buc. şi C.V. În completarea celor enunţate în cererea de chemare în judecată. x 280 lei = 280 lei Pernă – 1 buc. x 12 lei = 72 lei Lingură: 12 buc.5 lei = 150 lei 12 buc. produse alimentare pentru masa de pomenire. declar următoarele. x 60 lei = 240 lei Urcior: 10 buc. x 18 lei = 180 lei Farfurie: 12 buc. x 2. x 180 lei = 1260 lei Cămaşă bărbătească – 7 buc. x 25 lei = 75 lei Halat: 6 buc.V.W.I. Reclamant în cauza civilă „C. x . x 12 lei = 360 lei 6 buc. = 60 lei Ştergar: 20 buc. x 140 lei Costum: 1 buc. alte cheltuieli de înmormântare şi.JUDECĂTORIA _____________ De la: C.5 lei = 75 lei Pantofi: 1 per. x 12. către L.E. x 600 lei Scaun: 4 buc.I. inclusiv 12630. x 250 lei = 1250 lei Plapumă – 1 buc.17 lei.700 lei Faţă de masă: 1 buc.5 lei = 102 lei 6 buc. x 8.00 lei cheltuieli de înmormântare a lui C. x 120 lei = 720 lei 176 . despre repararea prejudiciului” CERERE PENTRU COMPLETAREA TEMEIULUI ACŢIUNII Judecătoria _______ are pe rol cererea de chemare în judecată. Pentru înmormântare au fost procurate următoarele mărfuri pentru pomeni.. evident. În acţiune am solicitat încasarea de la pârât a sumei de 144923. către L.: Pomeni: 8586.

00 lei Castraveţi: 20 kg x 20 lei = 400 lei Roşii: 20 kg x 15 lei = 300 lei Peşte congelat: 20 kg x 29 lei = 580 lei Peste sărat: 9 kg x 21 lei = 190 lei Peşte viu: 20 kg x 10 lei = 200 lei Ciuperci conservate: 10 kg x 30 lei = 300 lei Maioneză: 3 borcane x 50 lei = 150 lei Orez: 15 kg x11 lei = 155 lei Bomboane: 7 kg x 25 lei = 175 lei Covrigi: 10 kg x 12 lei = 120 lei Ciocolate: 5 kg x 45 lei = 225 lei Colaci: total: 816 lei 7 buc.5 lei = 150 lei Mazăre: 5 borcane x 8 lei = 40 lei Varză: 10 kg x 5 lei = 50 lei Varză murată: 20 Kg x 5 lei = 100 lei Farş de peşte: 10 kg x 27 lei = 270 lei Stafide: 2 kg x 30 lei = 60 kg Ceapă verde: 20 leg. x 2. Taxa de înmormântare – 200 lei. Cruce şi placa de pe cruce – 320 lei. x 12 lei 2 buc. Sicriu – 766 lei. x 20 lei Produse alimentare: 5656. Total cheltuieli de înmormântare – 16708.5 lei 30 buc. 00 lei 177 . x 36 lei 250 buc. x 0. x 2 lei Fructe uscate: 6 kg x 30 lei = 180 lei Biscuiţi: 10 kg x 16 lei = 160 lei Zahăr: 10 kg x 10 lei = 100 lei Crabi: 30 pachete x 7. x 20 lei Oglindă: 1 buc. x 2 lei = 40 lei Ulei: 5 kg x 11 lei = 55 lei Morcov: 10 kg x 5 lei = 50 lei Mandarine: 5 kg x 18 lei = 90 lei Cheltuieli de transport – 700 lei.Covor: 1 buc. x 20 lei Candelă: 1 buc.1 lei = 30 lei Ceară: 1 kg x 150 lei Icoană: 1 buc. x 500 lei Lumânare: 300 buc. Centrul de medicină legală – 480 lei.5 lei = 225 lei Porumb dulce conservat: 15 borcane x 7 lei = 105 lei Măsline: 5 kg x 75 lei = 370 lei Şprote: 20 cutii x 7.

Familia pârâtului ne-a transmis 3300 de lei şi produse alimentare în sumă de 500 lei.V. în total 3800 lei. Îmi întemeiez prezenta cerere pe prevederile art.60 alin(3) din Codul de procedură penală. Data__________________ Semnătura_________________ C. __________________ (Reprezentat prin procură de Palii Oleg) 178 .

..01. întemeindu-mi pretenţiile pe prevederile art. Dat fiind faptul că.01.23 din 29.S.1301.Judecătoria Râşcani mun. cu titlu de prejudiciu material.ASITO” SA.. str. a fost recunoscut vinovat de săvârşirea contravenţiei administrative prevăzute de art.. 22.09.2008 constituie _________ lei.2 CCA (redacţia din 1985)..Mitsubishi” cu numărul de înmatriculare COM 117. a fost asigurat de asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto de către compania nominalizată în baza poliţei de asigurare seria AB nr. 1315.Mitsubishi” cu numărul de înmatriculare COM 123.(2).09.2008.C. Din răspunsul la interpelarea nr. În baza Raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. la intersecţia străzilor M. s-a produs un accident rutier în urma căruia a fost deteriorat automobilul meu de marca . 1304 alin. Pârât: Compania Internaţională de Asigurări .. sediul or. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA PREJUDICIULUI MATERIAL PRODUS ÎN URMA ACCIDENTULUI RUTIER La data de 28. în folosul meu. în urma accidentului rutier din 28.10.124 alin.2382 din 13.03.2008 până la 20.09.C. art.VW Passat” cu numărul de înmatriculare CNN 123.1932101. şi art. s-a stabilit cu certitudine faptul că suma prejudiciului material cauzat automobilului meu .Kogălniceanu şi Bulgară din mun. Conform schemei şi procesului-verbal al examinării locului accidentului rutier din 28. 28 din Legea RM cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule.166-167 CPC.. A încasa de la Compania Internaţională de Asigurări . până la acest moment. domiciliat _______________. a confirmat faptul că automobilul de model .15. în jurul orei 10.2010.Chişinău.ASITO” SA..ASITO” SA. în urma prejudiciul cauzat nu mi-a fost restituită paguba pricinuită. de către intervenientul C. suma de ___________ lei. care se afla la volanul automobilului .C. 1398. Intervenient principal: C. 1410 CC.VW Passat” cu numărul de înmatriculare CNN 123. sunt nevoit să mă adresez cu prezenta acţiune în instanţa de judecată.Chişinău Reclamant: D.2010.2009. domiciliat _____________________. cu termen de valabilitate de la 21. cauzat mie în urma 179 . 57/1.4r-107/10 din 10. C. Mitropolit Bănulescu-Bodoni.Chişinău. Compania Internaţională de Asigurări ..2009. Solicit: A admite prezenta acţiune.03.2008 şi a deciziei Curţii de Apel Chişinău nr. efectuat de către Centrul Naţional de Expertize Judiciare.

05. şi din cauză că am fost nevoit să apelez la avocat pentru a-mi acorda asistenţă juridică (suma de ___________ lei).2008. copia schemei ataşate la procesul-verbal al examinării locului accidentului rutier din 28. copia deciziei Curţii de Apel Chişinău nr.2010.23 din 29.05.4r-107/10 din 10.03.10. copia certificatului de înmatriculare nr. copia contractului de asistenţă juridică.2008.09.2010. Anexă: copia acţiunii. copia Raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr.2009. copia tabelului fotografic la procesul-verbal de cercetare la faţa locului din 28.2008.09.2010. copia reclamaţiei din 31.04MTH 451163.2382 din 13.accidentului rutier din 28.09. copia răspunsului la reclamaţia din 31.03.2010. Data _________________________ Semnătura ____________________ 180 . copia răspunsului la interpelarea nr.

11 de pe str.G.____________. căsătoria noastră a fost desfăcută.11 din or. În timpul vieţii în comun am acumulat avere..G. Solicit: În scopul asigurării acţiunii. viaţa în comun nu a mai fost posibilă.2007.1997. domiciliat or. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND PARTAJUL AVERII COMUNE Cu reclamatul C.1995.______________. str.18 al Cooperativei de construcţie a garajelor nr.166-167. şi pe garajul nr. A numi o expertiză la Oficiul Cadastral Teritorial Ungheni şi a pune în faţa specialiştilor următoarele întrebări: 1.. în conformitate cu prevederile art.18 al Cooperativei de construcţie a garajelor nr.____________________ din or. nu am reuşit să partajăm averea comună pe cale amiabilă din motiv că reclamatul refuză partajarea averii. În legătură cu faptul că fiica mea minoră I. domiciliat or.______.11 din or.18 al Cooperativei de construcţie a garajelor nr. un garaj din aceeaşi localitate.___________? 3. am încheiat căsătoria la data de 11. peste o perioadă de timp. atribuindu-mi din averea comună ½ din apartamentul nominalizat şi din costul garajului – proprietate comună în devălmăşie. În conformitate cu prevederile art.______ din or. Avem în comun un copil minor – fiica I.___________.G.______________._____. care sunt înregistrate pe numele lui C.1997. solicit.06._________ din or.01. nu-i acordă ajutor material. 181 . ap._________ din or.85 alin.4 din CPC RM. născută la 01. A partaja apartamentul nr.Judecătoria _____________ Reclamant: A. Care este costul de piaţă şi modul (variantele posibile) de partajare a apartamentului nr. Dat fiind faptul că.11 de pe str.___________ r.11 de pe str. născută la 01.11 de pe str.01._______.. căsătorie care fost înregistrată de Primăria s.11 din or. prin hotărârea Judecătoriei ______ nr. este la întreţinerea şi educaţia mea. aplicarea sechestrului pe apartamentul nr.2-111/07 din 09.________? 2. mobilă şi alte bunuri casnice. până la moment.25-26 din Codul familiei şi cu cele ale art.G. str._____.02. după desfacerea căsătoriei.G. sunt nevoit să mă adresez cu prezenta cerere în instanţa de judecată.G.________________. ap. Deoarece.________. şi anume: apartamentul nr. eliberarea parţială de plata taxei de stat.__________________. şi garajul nr. 174-175 din CPC RM.________. iar reclamatul. Reclamat: C. Care este valoarea şi costul de piaţă a garajului nr.

06.4-5 din paşaportul străin. Data ________________________ Semnătura reclamantei _________________________ 182 .2007. seria A 2740162. copia hotărârii judecătoreşti de desfacere a căsătoriei din 09.Anexă: copia acţiunii. copia pag. copia procurii. copia extrasului din Registrul bunurilor imobile. bonul de plată a taxei de stat.

cauză din care sunt nevoit să mă adresez cu prezenta cerere în instanţa de judecată.02.. 2. situaţie care se răsfrânge negativ asupra educaţiei fiului minor. De termen de împăcare nu mai avem nevoie.bonul de plată a taxei de stat.01. Anexă: . am înregistrat actul de căsătorie la data de 21.. Toate încercările mele de a păstra relaţiile de familie nu s-au încununat de succes.certificatul de căsătorie.copia acţiunii.2001.P. –. În conformitate cu prevederile art. A desface căsătoria dintre mine şi A. domiciliat s. domiciliat s.P. _______________. ________________ r. r. _______________. Am ajuns la concluzia că nu mai este posibil să păstrăm familia. Din cauza divergenţilor care apar în soluţionarea problemelor de familie. . noi adesea ne certăm.P. r.P. Solicit: 1. Pe fiul minor – C. încheiată la data de 21.2000.P. ______________________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU DESFACEREA CĂSĂTORIEI Cu reclamatul A. deoarece toate încercările mele de a păstra relaţiile de căsătorie nu au dat efectul scontat. – rog sa-l lăsaţi în grija mea.. născut la data de 05.37-38 din Codul familiei.copia certificatului de naştere a copilului. În comun avem un copil minor – C. _______________ sub № 13. de mai mult timp nu mai convieţuim împreună.01.2000 şi înregistrată de către Primăria s. . Data _____________________________ Semnătura reclamantului _________________ 183 .Judecătoria _____________ Reclamant: N.P. . _________________ Reclamat: A.

71 din 12./fax: /_____________ _____________ Pârât: OOO . cărăuşul.11.71-11 din 12.1 din contractul nr.2008._______________.71-11 din 12. Din această cauză suntem nevoiţi să ne adresăm cu prezenta cerere în instanţa de judecată şi. i-am solicitat pârâtului achitarea benevolă a sumei datorate. suma datoriei conform contractului-comandă nr. SOLICITĂM: A admite prezenta acţiune. 980.. însă nu am primit niciun fel de răspuns la solicitarea noastră. of. s-a convenit transportarea de către reclamant din Republica Moldova or.AAA”. Conform pct. după cursul Băncii Naţionale a Moldovei la data devamării încărcăturii. 03110.71 din 12. ________________.619. str. 1017 din CC al RM şi în conformitate cu art.71 din 12._______.11. care este semnat de către părţile contractante.. 994-995. conform pct. Ucraina.AAA” cu sediul Ucraina or.2008 184 .71 din 12.Judecătoriei Economice mun...2008 în sumă de 1200 dolari SUA şi dobânda de întârziere din suma datorată pentru perioada de întârziere. A încasa de la OOO .2008 încheiat între .TRC” SRL. a transportat la locul de destinaţie încărcătura comandată. adică . 984. 1017 din CC al RM.11.Chişinău Reclamant: .______________.2008.11.TRC” SRL. pârâtul refuză să achite suma pentru transportul mărfii. Prin scrisoarea din 22.___________ a unei încărcături.. iar beneficiarul urma să achite cărăuşului suma de 1200 (una mie două sute) dolari SUA.2008 care este parte integrantă a contractului din 12. s-a convenit ca instanţă competentă în soluţionarea acestui litigiu va fi Judecătoria Economică a Republicii Moldova.2008. or.09. În baza contractului nominalizat şi a comenzii nr.09. în baza art.2008._____ în Ucraina or. sediul or. După executarea de către cărăuş a obligaţiilor asumate. în cazul apariţiei unui litigiu dintre părţi.166-167 din CPC al RM. fapt ce se confirmă prin actul de îndeplinire a lucrărilor din 21.5.TRC” SRL. str.___ Tel.11 din contractul-comandă nr..AAA”. Anexă: Copia cererii de chemare în judecată Copia contractului şi a comenzii nr.. pe lângă suma datorată. Suma dată.TRC” SRL şi OOO . urma să fie achitată de către beneficiar în termen de 10 (zece) zile după prezentarea documentelor în original.12. Conform prevederilor art. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA DATORIEI Conform prevederilor contractului nr.11.______.09.619. solicităm să fie încasată şi dobânda de întârziere din suma datorată pentru perioada de întârziere.2008. în folosul .

Copia actului de îndeplinire a lucrărilor Calculul sumei dobânzii de întârziere Data________________________________ Semnătura reclamantului______________________I 185 .

Judecătoria Economică de Circumscripţie______________ Adresa: ___________________________ Judecătorului: ____________________ Reclamant: Numele: _______________________________ Codul poştal şi rechizitele persoanei juridice: _____________________ Pârât: Numele: _____________________________________ Codul poştal şi rechizitele persoanei juridice: _____________________ CERERE CU PRIVIRE LA LUAREA MĂSURILOR DE ASIGURARE A ACŢIUNII CIVILE Eu. a demonstrat un comportament de reacredinţă la executarea obligaţiunilor contractuale. 25.27 lei. În drept. La 29. Serviciile poligrafice oferite de către reclamant au fost executate din surse materiale şi financiare proprii. În fapt. îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 2. se eschivează şi nu-şi onorează obligaţiunile asumate. conform datelor contabile această restanţă constituie suma de 1047706. 106 din 11. 27. Admiterea acţiunii civile de asigurare. nu a achitat restanţa debitorială faţă de reclamant în mărime de 1047706. pârâtul şi-a asumat obligaţiunea ca.08. deoarece noi suntem convinşi de faptul că debitorul se va confrunta cu mari dificultăţi la executarea Hotărârii judecătoreşti. reclamantul şi-a onorat obligaţiunile asumate conform condiţiilor şi angajamentelor prevăzute de părţi cu referire la prestarea serviciilor poligrafice. nr. în baza contractelor nr.27 lei. 03. Motivele cererii sunt următoarele: În procedura Judecătoriei Economice de Circumscripţie se află pe rol acţiunea civilă la cererea reclamantului cu privire la încasarea datoriei debitoriale din contul pârâtului în beneficiul reclamantului în sumă de1047706. Conform condiţiilor acceptate de părţi.11.2008. se confruntă cu diverse probleme de ordin economic.2008 negociate şi consemnate de părţi.N.2010. până în prezent.2007.05. solicităm admiterea cererii de asigurare.03. Asigurarea acţiunii este necesară. pârâtul. La fel. solicit aplicarea sechestru pe contul bancar.2007. solicit: 1.2005.106 din 13.).174-176 CPC RM. subsemnatul. prin prezenta acţiune civilă. reclamantul şi-a onorat obligaţiunile asumate. pe parcursul unei perioade îndelungate de timp. Din motive necunoscute. în termenele stabilite de părţi. 186 . administrator-reclamant (F.02. Reclamantul a executat condiţiile stipulate în contract în termenele stabilite de părţi.P.12. bunurile mobile şi imobile ale pârâtului în mărimea sumei restanţei debitoriale ce îi aparţin cu drept de proprietate pârâtului. să achite plata pentru aceste servicii.27 lei . Ţinând cont de faptul că debitorul pârât. În scopul asigurării acţiunii.

facturilor de expediţie etc.Anexă: Copia cererii. Semnătura___________________ Data_______________________ 187 . Copile documentelor ce confirm oferirea serviciilor.

. reclamantul a invocat existenţa unei convenţii de vânzare-cumpărare.. în hotărârea Comitetului Executiv raional _________nr.„04” cu suprafaţa de 166. conform căreia reclamantul a achitat costul acestor bunuri în sumă totală de ____________ ruble.. iar cumpărătorul se obligă să primească bunul şi să plătească pentru el o anumită sumă de bani. filială la acel moment a OCT ____________.8 m.08. __________________şi ÎS „Cadastru” privind recunoaşterea dreptului de proprietate asupra imobilului indicat supra.7 m. Astfel.p. actul de predareprimire a bunurilor din __________________. m.3 m.238 CC RM (în red. 188 .2010. vânzătorul se obligă să remită cumpărătorului proprietatea unui bun.1717 ha situat pe str. 1964) şi luând în considerare faptul că. garaj lit.. Drept temei al cerinţelor sale de recunoaştere a dreptului de proprietate. a fost respinsă acţiunea Asociaţiei Obşteşti __________________către primăria or.„03” cu suprafaţa de 103.„02” cu suprafaţa de 105.L. 1964 care reglementa raporturile juridice la acel moment). au trecut în proprietate obştească. menţionată în articolul 90/1.„08” cu suprafaţa de 18 m.4 m. _ d i n ________.p. în baza contractului de vânzare-cumpărare.„05" cu suprafaţa de 135. ______________ şi C. amplasate pe un teren cu suprafaţa de 0. Dacă cumpărătorul este o organizaţie de stat sau o altă organizaţie. construcţie accesorie lit. asociaţia obştească _____________ a depus o cerere de chemare în judecată împotriva primăriei or. or. care era la acel moment o întreprindere de stat.p..p. instanţa de apel consideră că nu se poate trage concluzia că în asemenea mod s-a schimbat forma de proprietate asupra acestor bunuri şi că ele. privind constatarea faptului cu valoare juridică şi recunoaşterea dreptului de proprietate.p. garaj lit. poartă metalică şi gard din piatră.Judecătoria ______________________ Avocatul __________________ în interesele dnei __________________ CERERE PRIVIND ÎNCETAREA PROCESULUI ÎN PRICINA CIVILĂ La 03. la fel.În temeiul art.. ea dobândeşte dreptul de administrare operativă a bunurilor. ____________. evaluat la acel moment de OCT __________. Din esenţa normei de drept conţinută în art. nu se indică expres că bunurile aflate în proprietatea Staţiei __________________. ____________. se transmit reclamantului apelant (societate obştească) cu drept de proprietate. Instanţa de judecată a menţionat: ”. Consider că procesul civil urmează a fi încetat. clădirea administrativă lit. din proprietate de stat. deoarece ambele cerinţe invocate în cererea de chemare în judecată au constituit obiectul de examinare în instanţele de judecată. __ din _____________. reprezentantul reclamantului a indicat faptul că a procurat de la ___________________ imobilul: depozitul lit. prin decizia Curţii de Apel Economică din __________________. construcţie accesorie lit.238 CC RM (în red.p.. cât şi dispoziţia de plată nr.„07" cu suprafaţa de 6. Şi.. În motivarea acţiunii. nu se poate trage concluzia că aceste bunuri au trecut în proprietatea reclamantului.

1717 ha din str.96). nici în temeiul art. după introducerea. Nerespectarea în aceste cazuri a formei scrise şi notariale atrage nulitatea convenţiei.332 CC (anul 2002) prin uzucapiune. instanţa de judecată consideră că convenţia de vânzarecumpărare a bunurilor Staţiei __________________.Legislaţia în vigoare la acel moment. Prin urmare. __________________or. . Din motivele de fapt şi de drept invocate şi stabilite de prima instanţă. __________________ se confirmă şi prin hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din __________________ (dosarul __________________). Iar contractul de înstrăinare a imobilului proprietate a persoanelor fizice şi juridice trebuia să fie autentificat pe cale notarială şi înregistrat în decurs de trei luni la Biroul Teritorial de Inventariere Tehnică (art. a stabilit forma scrisă pentru toate convenţiile încheiate între „organizaţiile de stat.10. instanţa economică s-a expus anterior şi a constatat că Asociaţia obştească __________________nu are bunuri imobile pe terenul cu suprafaţa de 0. Nulitatea absolută a actului juridic poate fi invocată de orice persoană care are un interes născut şi actual.46 CC.1000 d i n 16. Curtea Supremă de Justiţie a declarat recursul declarat de AO __________________ inadmisibil (se anexează). 189 . şi anume art. __________________. Nici mai târziu. deoarece circumstanţele de fapt invocate de reclamant nu întrunesc condiţiile dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune. Faptul că reclamantul apelant nu deţine imobile cu drept de proprietate amplasate pe terenul cu suprafaţa de 0.240/2 CC. introdus prin legea nr. prin care a fost respinsă cererea Primăriei de încasare a plăţii de folosinţă a terenului aferent proprietăţii private.. la care face trimitere reclamantul şi în temeiul căruia apelantul se consideră proprietar este nulă şi din aceste motive se respinge argumentul apelantului reclamant precum că el este proprietarul bunurilor în litigiu în temeiul convenţiei de vânzare-cumpărare. Instanţa de judecată o invocă din oficiu. (a doua decizie).10.240/2 CC.” Această decizie a Curţii de Apel Economică este definitivă şi irevocabilă. Faptele s t a b i l i t e printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţa de drept comun sau în instanţa specializată sunt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane. Reclamantul apelant în pricina dată nu a contestat hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din __________________ (dosarul __________________) neexprimându-şi dezacordul cu conţinutul ei.1717 ha din str. prin legea nr. În temeiul celor relatate. Actul j u r i d i c sau clauza care contravine normelor imperative este nulă dacă legea nu prevede altfel. a modificărilor.1000 din 16.. reclamantul apelant nu a luat măsuri pentru a-i da convenţiei forma stabilită.96 a art. __________________or. Convenţia de vânzare-cumpărare la care face trimitere reclamantul apelant nu a fost î n c h e i a t ă în forma stabilită de lege la acel moment. cooperatiste şi alte organizaţii obşteşti încheiate între ele. 1964.Nu poate fi considerat reclamantul apelant proprietar al bunurilor în litigiu. instanţa de apel consideră necesară respingerea apelului ca fiind nefondat şi menţinerea în vigoare a hotărârii Judecătoriei Economice de Circumscripţie din __________________.

C. Colegiul Civil ajunge la concluzia: a admite recursul. 118 alin. __ din __________________şi Consiliului raional __________________nr.162 din 19.58 . Contrar normei menţionate.. Prin decizia Consiliului orăşenesc __________________imobilul din str. a casa hotărârea primei instanţe şi a emite o nouă hotărâre. definitivă (a treia la număr – n.(1) CPC RM. iar prin Decizia nr. Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.2004 a Consiliului raional __________________ „cu privire la executarea Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.__din __________________a Consiliului raional __________________ clădirea din str. Din informaţia Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru a RM.02.02.n. __________________ către Societatea __________________privind încasarea forţată a plăţii restante pentru folosirea terenului aferent situat în or.__ din __________________urmează a fi respins.p.162 din 19. __________________a fost înregistrată la OCT filiala __________________ cu drept de proprietate publică. str. prin care recursul Societăţii __________________împotriva Consiliului orăşenesc __________________şi a Consiliului raional __________________cu privire la anularea parţială a deciziilor Consiliului orăşenesc __________________ nr.„02" cu suprafaţa de 105. oficiul Cadastral Teritorial Orhei. a fost respinsă acţiunea Primăriei or. aprobat prin Decizia __________________din __________________a Consiliului orăşenesc __________________.” Astfel.2004 „Despre unele măsuri privind inventarierea bunurilor imobile proprietate a unităţilor administrativteritoriale şi ale Statului”.7 m. __________________. __________________a fost expus la licitaţie şi în baza contractului nr.06. Conform hotărârii Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 19 aprilie 2006.1 şi 2. m.p.__ de vânzarecumpărare a bunului imobil prin negocieri directe din __________________a fost înstrăinat lui L. decizie neanulată.” Hotărârile enunţate confirmă faptul că litigiul între reclamant şi primărie ce ţine de aşanumitul contract de cumpărare-vânzare a imobilului: depozitul lit.. __________________. __________________ a aparţinut anterior întreprinderii __________________din ___________. în materialele cauzei nu se conţin probe incontestabile pentru susţinerea pretenţiilor reclamantei __________________şi __________________în deţinerea dreptului de proprietate asupra imobilului din str.) s-a constatat. __________________din __________________a Consiliului orăşenesc __________________ şi Decizia nr. fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel. rezultă că după Societatea Obştească __________________nu este înregistrat niciun bun imobil. __________________.3/11 din 08. Conform dosarului de inventariere tehnică se atestă faptul că imobilul din str. Filiala __________________nr.__ din __________. din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că circumstanţele pricinii. clădirea „fostului comisariat militar” a fost inclusă sub nr. Chişinău.. Conform art.„04" cu suprafaţa de 166.3 m.p.„03" cu suprafaţa de 103.2004 „Despre unele măsuri privind inventarierea bunurilor imobile proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale şi ale Statului” au fost aprobate actele de inventariere şi listele de bunuri imobile ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale statului conform anexelor cu nr. însă normele de drept material au fost aplicate eronat şi nu este necesară verificarea suplimentară a anumitor dovezi. au fost stabilite de către prima instanţă. … «că. prin Actul de inventariere a clădirilor şi Lista bunurilor imobile proprietate a primăriei or. garaj lit. __________________din motivul că Societatea __________________ nu deţine dreptul de proprietate asupra imobilului şi în Registrul de Stat al Camerei Înregistrării de Stat adresa Societatea __________________ figurează în mun.Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău din __________________. garaj lit. 190 . decizia nr.

printre episoadele de învinuire a figurat şi scoaterea la licitaţie şi vânzarea clădirii fostului comisariat militar amplasat pe str.„02" cu suprafaţa de 105 m.L. -Scrisoarea Curţii Supreme de Justiţie din __________________.cererea privind recunoaşterea calităţii de victimă şi parte civilă. art. au fost recunoscute ca fiind legale hotărârile Consiliului orăşenesc __________________ prin care a fost scoasă la licitaţie clădirea fostului comisariat militar. construcţie accesorie lit. obiect al cererii de chemare în judecată în acest proces civil.. inclusiv a procesul-verbal nr.„05" cu suprafaţa de 135. __________________ şi C.265 lit.p. procurat de C.C. Instanţele de judecată s-au expus şi asupra hotărârii Consiliului orăşenesc _________ cu privire la scoaterea la licitaţie a imobilului în litigiu. amplasate pe un teren cu suprafaţa de 0.p.„08" cu suprafaţa de 18 m. a procurat clădirea fostului comisariat militar amplasat pe strada __________________. căruia. __________________ a fost deja soluţionat.1717 ha situat pe str. amplasată pe __________________or. legalitatea procurării de către C.p. reclamantul a anexat decizia Colegiului civil al Curţii de Apel Chişinău din __________________prin care a fost respins recursul procurorului raionului ______________ cu privire la recunoaşterea nulităţii proceselor-verbale ale licitaţiilor.4 m.L. dl C.M. garaj lit.p.3 m..L. şi prin sentinţele de achitare în privinţa lui M.p. construcţie accesorie lit. La cererea de chemare în judecată..8 m.p.p. art. __________________.„07" cu suprafaţa de 6.266.7 m.L. În dosarul penal menţionat Societatea __________________a fost recunoscută drept parte vătămată. construcţie accesorie lit.. Anexă: .269-270 CPC.„03" cu suprafaţa de 103. __________________. __________________..p. __________________. or. -Decizia Curţii de Apel Economice din __________________.I.4 m.1717 ha situat pe str.„05" cu suprafaţa de 135.8 m. construcţie accesorie lit..p. poartă metalică şi gard din piatră. Prin urmare. În conformitate cu art. clădirea administrativă lit. a bunului scos la licitaţie. prin care C. amplasate pe un teren cu suprafaţa de 0. or. garaj lit. cu privire la constatarea faptului încheierii tranzacţiei de vânzare-cumpărare şi recunoaşterii dreptului de proprietate asupra imobilului: depozitul lit. poartă metalică şi gard din piatră. solicit: A înceta procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Asociaţiei __________________împotriva Primăriei or. Data __________________ Semnătura avocatului __________________ 191 ..clădirea administrativă lit. Mai mult ca atât. au fost apreciate de către instanţele de judecată şi probele invocate de reprezentantul reclamantului.„08" cu suprafaţa de 18 m. __________________. Sunt de menţionat şi sentinţele de achitare în privinţa fostului primar al or. _________..b)._ al licitaţiei din __________________.„04" cu suprafaţa de 166..„07" cu suprafaţa de 6.

am emigrat în Statele Unite ale Americii. Republica Moldova.N. acte în care numele meu a fost transliterat Ts.N. unde.N.. fiind una şi aceeaşi persoană cu 2 nume. Funscţionarii Serviciului municipal de Stare Civilă din Chişinău ne-au explicat faptul că problema dată nu este de competenţa acestei instituţii (răspunsul la demersul nostru se anexează).N. în baza art.V. lit. soţia mea a depus cerere de obţinere a cetăţeniei române.i) din Codul de procedură civilă – Pricinile de constatare a faptelor care au valoare juridică – din Capitolul XXIV: CONSTATAREA FAPTELOR CARE AU VALOARE JURIDICĂ.N. mun. ap. m-am căsătorit cu doamna C. Direcţia Documentare a populaţiei. În drept. (copia permisului se anexează).N. Între timp... SOLICIT constatarea faptului că Ţ. şi prenumele N. ___.. cu acelaşi număr personal de identificare şi că modificarea numelui meu este efectul transliterării acestuia din limba română în limba engleză. În anul 2010.1949 în municipiul ___.__ CERERE PRIVIND APARTENENŢA DOCUMENTELOR CONSTATATOARE DE DREPTURI În fapt. iar prenumele N. eu. sunt în imposibilitate juridică să-mi exercit drepturile şi obligaţiile pe teritoriul republicii din următoarele cauze: În 1990. Ţ. în procedură legală../ Ts. mi-au fost perfectate toate actele constatatoare de drepturi. fiind în vizită în Republica Moldova. născut la 22.I. soţia mea urmează să prezinte Ambasadei României din Chişinău un set de documente. printre care şi certificatul meu de naştere. în SUA. fapt nerecunoscut de Consulatul Român din Chişinău. Evident. _______.______ str. eu.N.10./ Ts. Căsătoria (certificatul de căsătorie se anexează) a fost înregistrată în baza permisului de şedere. Numele meu în permis este fixat Ts.I. şi Ts.281. La faza de perfectare a actelor româneşti de stare civilă. aşa precum era scris în paşaportul meu pentru străinătate (copia se anexează).I. fapt dovedit prin certificatul eliberat de 192 .N. este una şi aceeaşi persoană.Judecătoria Buiucani din municipiul Chişinău Petiţionar: Ţ.A. soţul doamnei C. am obţinut cetăţenia acestui stat. Cetăţenia română i-a fost acordată prin redobândire. a fost transliterat Nic. iar în toate celelalte acte ale mele – Ts. eliberat de Ministerul Tehnologiilor Informaţionale. În certificatul meu de naştere este înscris numele Ţ. inclusiv buletinul de identitate. aşa după cum prevede procedura.

2010. ___ din __. • Răspunsul Serviciului municipal de Stare Civilă Chişinău la demersul meu. • Copia buletinului de străinătate OM-XIX nr. Anexe: • Copia legalizată a certificatului de naştere în limba română NA-VI nr. eliberat de Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.____ din ___.___.Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Comisia pentru reglementare a onomasticii şi terminologiei naţionale din 28. ____din __. • Copia certificatului de căsătorie nr. • Copia permisului de şedere pe teritoriul Republicii Moldova pentru cetăţenii străini CR___ eliberat la ____. Comisia pentru reglementare a onomasticii şi terminologiei naţionale (se anexează). Data ______________________ Semnătura _________________ 193 . • Copia certificatului de identificare a numelui/ prenumelui. 62 CS-V nr.12. • Copia legalizată şi tradusă în limba engleză a certificatului de naştere NA-VI nr. eliberat de autorităţile Uniunii Sovietice la ____.

Instanţa a admis integral pretenţiile de recuperare a pagubei materiale. Acţiunea civilă a fost lăsată fără examinare. a fost transportată la IMSP „Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie” din Chişinău. tatălui meu.M. dar a admis doar parţial pretenţiile de reparare a prejudiciului moral cauzat prin vătămarea integrităţii corporale şi decesul lui C. raionul _____. Judecătoria raionului _____ (judecător D. la 27.2006. Durerea noastră nu avea margini când am aflat de moartea întreţinătorului nostru.W. solicităm admiterea prezentului apel şi modificarea hotărârii primei instanţe în partea încasării reparaţiei pentru prejudiciul moral.11. respectiv. deoarece.2008.I. din păcate.02. la 28.01.E.W.(3) lit. raionul _____..I.) Subsemnaţii. cu încasarea de la intimat în beneficiul nostru a sumei de 100000 lei – repararea prejudiciului moral cauzat nouă prin vătămarea integrităţii corporale şi decesul lui C. pârâtul L.I.02. Din 100000 lei solicitaţi de noi pentru repararea prejudiciului moral. şi C.2007. instanţa a încasat doar 1000 lei.W.. l-a accidentat pe C. au fost enorme atunci când C. în urma spitalizării şi apoi a decesului acestuia ne-au fost cauzate suferinţe morale enorme.W.12. dar. satul _____ Intimat: L.2007.2006. respectiv.) a emis o sentinţă prin care l-a recunoscut vinovat pe L.11. leziunile corporale au fost prea grave. tatăl apelantului.b) CP. Victima a fost transportată la Spitalul Raional ______. C. În fiecare 194 . pentru repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin vătămarea integrităţii corporale şi decesul lui C. Suferinţele noastre morale au fost enorme atunci când am aflat de accident. satul _____ CERERE DE APEL ASUPRA HOTĂRÂRII DIN 27.M. de unde. La 16. Nu suntem de acord cu încasarea doar a sumei de 1000 lei destinaţi pentru repararea prejudiciului moral.. La 27.I.264 alin.2008 A JUDECĂTORIEI ________ (JUDECĂTOR D..E. conducând motocicleta „Voshod” cu numărul de înmatriculare MDM 1970.V. în săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. a decedat. era în spital în comă şi medicii făceau tot posibilul pentru a-l salva. Motivele apelului sunt următoarele: În fapt. C.W. C.. La 13. soţul apelantei şi.W.. în urma accidentului în care i-au fost cauzate leziuni corporale grave soţului mamei şi. Judecătoria _____ a examinat acţiunea civilă înaintată de noi către L.APELURI Curtea de Apel _______ Apelanţi : C.V. pentru a fi examinată în procedura civilă.

noapte. în grija bunicii. iar şi iar. 385 din Codul de procedură civilă. deoarece ne-a fost răpit cel mai drag şi iubit om.357. 358. C. Suferinţele morale ne urmăresc până în prezent şi vor fi cu noi încă mult timp. Feciorul creşte fără tată şi la o distanţă de mii de kilometri de mamă. _________________ 195 . cauzată de decesul tatălui.E.) C. ne întemeiem apelul pe dispoziţiile art.1422 din Codul civil.V.. În drept. a fost nevoită să plece la muncă în Italia. V. Despărţirea mamei de fiu. art.I.. numai a agravat suferinţele noastre morale.E. Coapelanta. visăm tot calvarul prin care am fost nevoiţi să trecem în urma crimei comise de L. Data______________ Semnături ______________ C.V. __________________ (Reprezentată prin procură de C. lăsându-l pe fiul ei.

06.I. Pornind de la aceste circumstanţe. În cadrul şedinţei judiciare. CERERE DE APEL ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRII JUDECĂTORIEI _______ MUN.116. proprietara apartamentului nr. 14. şi care.Curtea de Apel Chişinău Apelant: F. imobil pe care l-am procurat de la I.T. este provocată de fisurarea ţevii de canalizare pe segmentul ce uneşte blocul sanitar cu bucătăria apartamentului nr.22 din 04. ap. confirmat de către preşedintele APLP nr. din mun.N. sunt deteriorate tapetele. Intimat: E. nu port răspundere pentru prejudiciul cauzat dat fiind faptul că.1398-1399 din CC RM. am solicitat să fie atras în calitate de copârât fostul proprietar I.92 confirmat de către preşedintele APLP nr. l-a atras în calitate de copârât. nefiind proprietara apartamentului. din motive necunoscute. de apartamentul nr. Cu hotărârea nominalizată nu sunt de acord din următoarele considerente: În baza contractului de vânzare-cumpărare din 09.04. la moment.04. s-a stabilit că scurgerea apelor reziduale din sistemul de canalizare pe peretele interior comun care separă apartamentul reclamantei E. Cu atât mai mult.____ situat pe str. instanţa de judecată l-a atras în calitate de copârât pe E. str. ignorând faptul că eu nu eram proprietară la momentul constatării producerii inundaţiei în apartament şi nu a fost stabilită vina mea în conformitate cu prevederile art.2009. str.2-14/10 DIN 10.______._______________.2008. iar actul de constatare nr. domiciliat _____________________. La examinarea cauzei în fond..2009. Astfel.2009.CHIŞINĂU NR.T. privind încasarea..________.______. iar raportul de expertiză nr.T.2-14/10 din 10.T. consider că instanţa de fond nu a constatat toate circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii. nu are nicio atribuţie cu litigiul în cauză. segment care este dosit în peretele interior comun.I.T. a prejudiciului cauzat în mărime de 8559. la acel moment. Prin urmare.11/22 este din 04. prin actul nr. adică peste opt luni.04. deoarece proprietar al apartamentului nr.09.. tencuiala şi duşumeaua.Chişinău nr.09. instanţa de fond a constatat greşit că paguba urmează a fi încasată de la mine.2010 Prin hotărârea Judecătoriei _______mun. înregistrat ulterior la OCT Chişinău la data de 25.1423 a fost efectuat doar la 29. iar concluziile instanţei expuse în 196 .11/22 – materialele se conţin în dosarul cauzei – confirmă faptul că peretele din odaia care aparţine reclamantei este umed.2009._____________.. din contul meu.1423 din 29.____. însă. proprietar al apartamentului dat era altă persoană. mun.2010.116 am devenit.116.04. către mine şi E. instanţa de judecată reţine faptul că E.29 lei?. prejudiciul a fost încasat de la mine. domiciliată ______________.06. ap. care a fost proprietarul anterior al imobilului aflat în litigiu. Iar prin raportul de expertiză nr. pe E. 14. la 25. eu am devenit proprietara apartamentului nr. însă instanţa de fond.T. a fost admisă acţiunea lui E.2008.____ aflat pe str._____.______. eu.T.04..2009.

04. cu remiterea cauzei la rejudecare într-un alt complet de judecată. copia hotărârii nr. Solicit: Admiterea prezentului apel.357-365.1 lit. fapt ce serveşte ca temei de casare a hotărârii în conformitate cu prevederile art.a) şi c) CPC RM.a) şi c) din CPC RM.386 alin. În conformitate cu art. 386 alin. Anexă: copia cererii de apel. Data _______________________________ Semnătura apelantului ________________ 197 .Chişinău din 10. bonul de plată a taxei de stat.2-14/10 din 10.2010. Casarea hotărârii Judecătoriei _______mun.2010.hotărâre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii.1 lit.04.

• Ordinele de încasare nr.I. despre repararea prejudiciului” CERERE PENTRU ANEXAREA ÎNSCRISURILOR LA MATERIALELE CAUZEI Judecătoria ______ are pe rol cererea de chemare în judecată.3017.V.10. către L. Întemeiez prezenta cerere pe prevederile art.A.00 şi 3500.E. Prin prezenta.ALTE CERERI JUDECĂTORIA ________ De la: C. Data______________ Semnătura______________ 198 .2007 eliberate de „Mobiasbancă” S. către L.L.56 alin.V.00 lei (total 5000. despre recuperarea prejudiciului. a sumelor de 1500. procurată pentru masa de pomenire.09.C..11.E.02 din 09.I. la 15.V. Reclamant în cauza civilă „C. eliberat de S.R.12. înaintată de mine şi C.2007.05 din 26..00 lei) pentru asistenţa juridică conform contractului nr.E.(1) din Codul de procedură civilă.2007 şi nr. 4 din 03. prin care este confirmată achitarea de către C. solicit anexarea la materialele cauzei a următoarelor înscrisuri (copii legalizate): • Bonul de plată nr. prin care este confirmată achitarea de către C. „Şx” S. şi C.00 lei pentru pâine (colaci).2006. a sumei de 875.

este vorba de o persoană care a încheiat anumite acte juridice (cu câteva luni înainte de propriul deces) în timpul ce i se administra tratament cu citostatice. 4 s-a efectuat laparotomie. ea neconştientizându-şi acţiunile. depresie severă şi alterare a conştiinţei ca urmare a medicaţiei administrate. Acest fapt se confirmă prin actul de examinare primară din __________. Soţii nu au avut copii în această căsătorie. lui B.04. cu numărul __________. În contextul litigiului privind contestarea legalităţii testamentului este necesar a stabili dacă dna B. De asemenea.II. În cazul dovedirii lipsei discernământului părţii la data întocmirii testamentului din cauză de boală. prin certificatul de căsătorie _____________.Vl. mun. Chişinău.. actelor notariale şi a debitorilor.gravă ”. str. a înregistrat căsătoria cu cet. Hydronreteoneroza gr. bolnavă de cancer (la ficat) în faza terminală. B. B. dacă pot aceste medicamente prin efectul pe care îl au.V. Din aceste motive. Vizualizarea organelor abdominale şi ale bazinului mic nu este posibilă din cauza formaţiunii gigantice tip mixta. la data de 25 martie 2001. i s-a adus la cunoştinţă faptul de existenţă a testamentului ei.2010.V. Ţinem să menţionăm faptul că starea de sănătate a dnei B. ea suferind de cancer în fază terminală şi fiind invalid de gradul I. în cererea de chemare în judecată pentru desfacerea căsătoriei. Acest fapt este confirmat prin extrasul privind testamentele eliberate de Centrul de evidenţă a gajului.Judecătoria sectorului _______. După decesul soţiei. __________din __________. Barbăneagră în interesele lui B. Considerăm că starea depresivă 199 . era deosebit de gravă. a fost viciat discernământul dnei B. în care se indică: „În 2008 s-a depistat tumoare cefalo-pancreatică. de obicei. Căsătoria a fost înregistrată la OSC ___________. indică faptul că „În prezent sunt bolnavă de cancer în ultima fază. considerăm că. Chişinău. la momentul întocmirii testamentului. La 05. De la avocatul A.. În cazul de faţa. Mă simt foarte rău şi nu am surse financiare pentru leacuri şi trai”. – cancer în faza terminală – este că bolnavii au. III B. dna B.. Pacientei i s-a efectuat la _______ mastectomie radicală cu tratament complex la fel şi histologic confirmat (N ___________) stadiul avansat al maladiei glandei mamare T4N2MX st. Intraoperator tumoarea în duoden cu concreşterea pancreasului s-a efectuat rezecţie pancarto-duodenală. la momentul întocmirii testamentului dispunea sau nu de discernământ. _____________ CERERE PRIVIND EFECTUAREA EXPERTIZEI PSIHIATRICE În fapt.V. Este necesar a stabili. Starea generală . a decedat..Vl. Specificul bolii de care suferea dna B. În extras este indicat faptul că testamentul a fost înregistrat la data de ____________.Vl.Vl. dna B. Din _____________ s-a observat creşterea abdomenului în volum. str. În Spitalul Direcţiei nr. fapt atestat prin certificatul de deces nr. nu se poate accepta existenta consimţământului valabil ca expresie a libertăţii de voinţă. mun. să altereze discernământul unei persoane în asemenea mod încât să nu fie pe deplin conştientă de faptele sale.

Pornind de la faptul că: 1. respectiv. pag.B. înaintând următoarele întrebări: 1.B.V. precum şi confirmate clinic. ulterior. Cele expuse.B.181) presupun că pacienta Vl. Data ______________ Avocatul______________ 200 . 4. nu a ştiut de existenţa testamentului. aceasta fiind imposibilă . Din fişa de examinare staţionară se constată cu certitudine faptul că din momentul internării pacienta se afla într-o stare gravă. 153. în calitatea sa de soţ. Pacienta din momentul internării (_________) se afla în sare de proces tumoral avansat. nu a ştiut despre intenţia soţiei de a perfecta acest act şi.. suferea de o tulburare psihică pe fundal somatogen agravat de intoxicaţie canceroasă gravă. Pacientei Vl. III B . mai mult ca atât. Din fişa de observaţie se confirmă administrarea sistematică a preparatelor tranchilizante.din cauza formaţiunii gigantice” . care se afla în stare gravă de intoxicaţie endogenă administrându-i-se preparate tranchilizante. intoxicaţie endogenă. la ____________ când s-a încercat a efectua examinarea prin ultrasonografie a organelor abdominale.. SOLICITĂM: A dispune expertiza medico-legală psihiatrică în baza documentelor anexate la dosar. 261. care era discernământul critic al pacientei Vl. Starea gravă a pacientei se confirmă prin faptul că. 1997.. la fel şi sursele bibliografice de specialitate (Nacu Al. B.? A încredinţa efectuarea expertizei psihiatrice Spitalului Clinic de Psihiatrie al Ministerului Sănătăţii. în temeiul art. 263. Toate aceste stări au impact şi asupra stării psihice a pacientului? Dacă da – în ce măsura? 3. i s-au administrat preparate tranchilizante (Sol. 148. i s-a efectuat la ___________ mastectomie radicală cu tratament complex la fel şi histologic confirmat (N ___________) stadiul avansat al maladiei glandei mamare T4N2MX st. Putea oare pacienta Vl. Manual de psihiatrie judiciară. În contextul argumentelor invocate. pune în gardă faptul că dl B. se confirmă clinic faptul de intoxicaţie endogenică. care conduc la slăbirea sferei emoţionalvolitive. Chişinău. confirmată histologic (N__________________). Diasepam) şi. 3.şi anxietatea de care suferea i-au alterat conştiinţa. cum acţionează acestea asupra stării psihice a pacientului. a sferei emoţional volitive? 2. 2. În august 2008 se depistează maladie tumorală a tractului digestiv şi anume leiomiosarcom cu focare de malignizare. testamentul a fost încheiat întrun moment în care ea nu putea să-şi conştientizeze acţiunile sale ori să le dirijeze. Luând în considerare starea gravă a pacientei pe fond de intoxicaţie endogenă. De asemenea. Nacu An. să fie responsabilă de acţiunile sale la momentul întocmirii testamentului la data de ______________? 4. 269 – 270 CPC. ascită. după decesul persoanei.

în conformitate cu prevederile art. rog să dispuneţi strămutarea pricinii spre judecare cu respectarea normelor de competenţă excepţională în Judecătoria Botanica mun. încăperi.L.Judecătoria sectorului _____ Judecătorului A. Dat fiind faptul că. V.40 din CPC RM. iar apartamentul nr. SOLICIT: în conformitate cu art. mun.S.Chişinău. fâşiilor forestiere. acţiunile cu privire la dreptul asupra terenurilor.Chişinău. altor obiective fixate de pământ se intentează în instanţa de la locul aflării acestor bunuri. în bază de procură. construcţii.25 situat pe str.______________11. CERERE DE STRĂMUTARE În procedura Judecătoriei _____mun. de la reprezentantul lui L. asupra unor case. se află în sectorul Botanica mun. mun. resurselor acvatice izolate.A.Chişinău.Chişinău. către C. plantaţiilor perene.25 situat pe str.43 din CPC RM. 11.Chişinău se află cauza civilă după acţiunea lui C. Data ___________________________ Semnătura reprezentantului conform procurii _____________________ 201 .C. subsolurilor. privind recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr._____________.A.

CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV 202 .

nr. contractul administrativ este asimilat actului administrativ.2 din Lege.refuzul autorităţii publice de a primi cererea persoanei sau faptul de a nu răspunde petiţionarului în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii.2 lit. Noţiunea "act administrativ" este reglementată atât în art. cât şi în Rezoluţia (77) 31 "Cu privire la protecţia individului faţă de actele autorităţilor administrative".16 lit. pag. în mod unilateral. adoptată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei la 28 septembrie 1997. obiect al acţiunii în contenciosul administrativ îl constituie: . dacă legea nu prevede altfel.793-XIV din 10 februarie 2000 (în continuare Lege). Conform art. . 2010. în conformitate cu art.c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie.e) şi art. .10 din 30.contractul administrativ. 203 .17 din Codul de procedură civilă.2 din Lege. recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost pricinuită. 3. art. în baza şi în vederea exercitării legii. cu caracter normativ sau individual. recunoscut de lege. EXPLICĂ: 1.7-8.2009 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. actul administrativ poate fi definit ca fiind un act unilateral.1 alin. activitatea funcţionarilor publici care rezultă din relaţiile de muncă reglementate de statutul juridic al acestora. modificarea sau stingerea unor raporturi juridice de drept administrativ.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la practica aplicării de către instanţele de contencios administrativ a unor prevederi ale Legii contenciosului administrativ nr.2 şi art. de către o autoritate publică.4 În scopul aplicării corecte şi uniforme a unor prevederi ale Legii contenciosului administrativ. Ţinând cont de prevederile legale menţionate şi de prevedere art.actul administrativ cu caracter normativ sau individual. Plenul Curţii Supreme de Justiţie. Repararea prejudiciului cauzat prin actul administrativ nu poate constitui separat obiect al acţiunii în contenciosul administrativ.(2) din Legea contenciosului administrativ nr.nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege . prestarea de servicii publice. pentru naşterea. având ca obiect administrarea şi gestionarea bunurilor proprietate publică. adoptat sau emis de către o autoritate publică sau de o persoană privată împuternicită prin lege sau printr-un act administrativ. printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri este în drept să se adreseze instanţei de contencios administrativ pentru a obţine anularea actului. orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său. fiind definit de lege ca un contract încheiat de o autoritate publică. Ţinând seama de prevederile menţionate.10. Prin art. în virtutea prerogativelor de putere publică. 2. executarea lucrărilor de interes public.3 din Lege.

5. contractelor administrative sunt asimilate şi contractele încheiate între autorităţile publice şi funcţionarii publici. de asemenea. alte contracte de prestări servicii de interes public sau de executare a lucrărilor de interes public naţional sau local. . obiect al acţiunii în contenciosul administrativ îl constituie şi nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege. obiect al acţiunii în contenciosul administrativ îl poate constitui şi repararea prejudiciului cauzat persoanei vătămate printr-un act ilegal sau prin nesoluţionarea unei cereri în termenul legal.2 al Legii. contractele de achiziţii publice. nu a fost schimbat regimul juridic al bunului respectiv. de salubrizare. sau. funcţionarii publici. detaşarea. administraţia publică. din organele apărării securităţii naţionale şi ordinii publice şi alte categorii stabilite prin lege pot înainta. Astfel. . transferarea.3 alin. apei potabile şi menajere pot fi contestate în ordinea contenciosului administrativ. .. Conform art. 4. în instanţa de contencios administrativ. acţiuni cu privire la numirea. de administrare a fondului locativ public. dacă acţiunea în despăgubiri se va înainta concomitent cu cererea iniţială sau prin înaintarea unei cereri suplimentare.contractul administrativ se încheie în formă scrisă. suspendarea sau eliberarea din funcţie. reglementate prin Legea serviciilor publice de gospodărie comunală.18 din Lege. precum şi refuzul de a furniza o informaţie sau de a asigura accesul liber la registrele publice aflate la dispoziţia furnizorului de informaţie etc. cum ar fi: de alimentare cu apă potabilă şi menajeră. de furnizare a energiei termice şi electrice. În cazul în care acţiunea în despăgubiri este înaintată după ce. contractele de prestare a serviciilor publice de gospodărire comunală. Conform art. o adeverinţă sau un oricare alt înscris. după caz. Din categoria contractelor administrative fac parte contractele de concesiune. în calitate de purtătoare a prerogativelor de putere publică. reglementate prin Legea cu privire la concesiuni. Astfel. Refuzul de a elibera un certificat. până la încheierea contractului de vânzare-cumpărare. prin hotărâre a administraţiei publice locale. având dreptul de a negocia unele clauze. din serviciul vamal. poate supraveghea condiţiile executării contractului şi aplica sancţiuni pecuniare pentru neexecutarea contractului. inclusiv aplicarea sancţiunilor disciplinare.inegalitatea de poziţii ale părţilor. are dreptul de a modifica şi rezilia contractul unilateral.1 şi art.contractul administrativ are ca obiect prestarea unui serviciu public sau gestionarea bunurilor din domeniul public. Prin urmare. sunt asimilate actului administrativ.părţile au obligaţia de a accepta anumite clauze stabilite prin lege sau. în condiţiile Legii privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice şi ale legislaţiei privind proprietatea publică. funcţionarii publici cu statut special din serviciile diplomatice. de canalizare şi epurare a apelor uzate şi pluviale. actul administrativ a fost anulat sau modificat sau autoritatea a fost obligată să 204 . prin hotărâre de Guvern. dacă prin lege nu este prevăzut alt termen de soluţionare a cererii. dacă. Prin art. dacă aceasta a fost înaintată ulterior. printr-o hotărâre judecătorească.Contractele administrative au următoarele caractere juridice: . Procesele verbale privind consumul fraudulos al energiei electrice şi termice.respectarea procedurilor pentru încheierea contractului administrativ etc. al gazelor naturale. reglementate prin Legea privind achiziţiile publice. de administrare a domeniului public. în baza legii. se consideră nesoluţionare în termen legal a unei cereri refuzul nejustificat al unei autorităţi publice de a primi o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege sau faptul de a nu răspunde persoanei în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii de către autoritatea publică. Contractele de vânzare-cumpărare a bunurilor din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale constituie contracte administrative. cu trecerea lui din domeniul public în domeniul privat.(2) din Lege. .

unităţii teritoriale cu statut juridic special.(3) din Codul civil). . Funcţionarul public introdus în proces are calitatea procesuală de sine stătătoare de pârât în litigiu. acţiunea în despăgubiri poate fi înaintată şi împotriva consilierilor care au adoptat actul administrativ.267 şi art. b) subdiviziunile autorităţilor publice. În acest caz. fapta ilicită prejudiciabilă (art. ulterior. Din categoria autorităţilor publice centrale autonome fac parte Curtea Constituţională.soluţioneze cererea sau să emită actul administrativ. care include toate instanţele judecătoreşti.autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea. care sunt constituite şi activează pe teritoriul satului (comunei).Preşedintele Republicii Moldova.1404 alin. 205 . c) funcţionarii din structurile specificate la lit. 6.autoritatea judecătorească. acesta fiind introdus în proces în calitate de pârât. actele administrative pot fi emise de: a) autorităţile publice şi autorităţile asimilate acestora în sensul Legii. municipiului Chişinău.20 alin. De asemenea. Acţiunea în reparare a prejudiciului moral şi material poate fi înaintată şi împotriva funcţionarului public al autorităţii publice pârâte care a elaborat actul administrativ contestat sau care a refuzat să soluţioneze cererea în care se solicită despăgubiri. şi subdiviziunile lor.a) şi b). Prin autoritate publică se înţelege orice organ de stat al unităţilor administrative instituite prin lege sau printr-un act administrativ normativ. funcţionarul public poate fi obligat să plătească despăgubiri solidar cu autoritatea respectivă (art.1404 din Codul civil). Funcţionarul public. intenţionat sau din culpă gravă. Conform prevederilor art. care acţionează în regim de putere publică pentru realizarea unui interes public. agenţiile.20 alin. birourile.autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi. . în baza principiului solidarităţii.Parlamentul Republicii Moldova. cu intenţie ori din culpă gravă. În cazul în care se admite acţiunea. Consiliul Superior al Magistraturii şi Procuratura. Din categoria autorităţilor publice fac parte: . . Acţiunea în repararea prejudiciului material şi moral se prescrie în termen de 3 ani (art. Curtea de Conturi. Se atenţionează că autoritatea publică şi persoanele menţionate pot fi degrevate de obligaţia de a repara prejudiciul în măsura în care cel prejudiciat a omis. ea se înaintează în instanţa de drept comun.1424 din Codul civil). Banca Naţională a Moldovei etc.Guvernul. alte autorităţi administrative) şi subdiviziunile lor teritoriale. Comisia pentru Piaţa Hârtiilor de Valoare. .23 din Legea privind administraţia publică locală. în temeiul art. .organele administraţiei publice centrale (ministerele. serviciile. dacă au votat pentru adoptarea acestui act. care sunt constituite pe teritoriul raionului. consilierii răspund solidar cu autoritatea.(2) din Lege). 7.(3) din Lege. se va înainta în instanţa de drept comun acţiunea cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin emiterea actului administrativ care.3 din Lege. dacă se va dovedi că el a săvârşit. oraşului (municipiului). poate chema în garanţie superiorul său ierarhic care i-a ordonat să elaboreze actul administrativ sau să refuze soluţionarea cererii. . Comisia Electorală Centrală. având toate drepturile şi obligaţiile procesuale ale părţii în proces. a fost anulat de către autoritatea emitentă sau ierarhic superioară. Conform art. să înlăture prejudiciul prin mijloace legale (art.

) sau prin lege este prevăzută contestarea actului pregătitor. (Spre exemplu. persoana poate contesta în instanţă de contencios administrativ actul pregătitor sau poate solicita obligarea organului respectiv la întocmirea sau eliberarea actului pregătitor. Răspunsul unei autorităţi publice care cuprinde punctul de vedere cu privire la interpretarea unei legi sau a unui act administrativ normativ nu poate fi considerat drept un act administrativ. actul administrativ nu poate fi adoptat sau emis. verificând legalitatea actului. concluziei etc. 206 . din oficiu sau la cerere. se atenţionează că. să se pronunţe şi asupra legalităţii acestor acte sau operaţiuni. deoarece nu produc efecte juridice prin ele insele. cvorumul prevăzut de lege. Prin urmare. Dacă autoritatea publică. Adresa. stabilirea răspunsului fiind atributul exclusiv al autorităţii publice competente. în temeiul Legii. În cazul în care autoritatea publică nu a răspuns la toate solicitările petiţionarului.contrasemnat. nu constituie un act administrativ producător de efecte juridice. Petiţia poate fi readresată organului competent fără acordul petiţionarului.25 alin. cu excepţia cazurilor stabilite în art.a) şi b) din Legea nr. Actele pregătitoare sau operaţiunile administrative şi tehnico-materiale care au stat la baza emiterii actului administrativ contestat nu pot constitui de sine stătător obiect al acţiunii în contenciosul administrativ.05. refuză emiterea unui act administrativ sau eliberarea unor acte. precum şi în cazul în care cererea nu este examinată în termenul legal. Dat fiind faptul că. 8. acesta este în drept să se adreseze instanţei de contencios administrativ cu o cerere privind obligarea autorităţii publice de a-i răspunde la toate solicitările. dacă aceste persoane exercită atribuţii de putere publică sau utilizează domeniul public.) În cazul în care organul administraţiei publice refuză întocmirea sau eliberarea actului administrativ pregătitor (avizului. în lipsa actului pregătitor sau exercitării unor operaţiuni tehnicomateriale. iar dacă ar fi emis sau adoptat. nu ar produce efecte juridice. care au stat la baza emiterii actului administrativ. deoarece răspunsul în cauză nu produce niciun efect juridic faţă de persoana care l-a solicitat. acordului. Nu pot fi contestate în contenciosul administrativ actele emise de organizaţiile cooperatiste. actele emise de persoanele private întru realizarea acestor prerogative pot fi contestate în ordinea contenciosului administrativ. care sunt asimilate actului administrativ. fiind împuternicite prin lege sau printr-un act administrativ de autoritate să presteze un serviciu de interes public sau să exercite funcţii publice întru executarea actelor legislative sau normative ale statului sau unităţilor administrativ-teritoriale. printr-o adresă.Persoanele private (fizice sau juridice) pot fi asimilate autorităţilor publice în sensul Legii. deoarece petiţionarul nu poate să pretindă ca răspunsul la cerere să fie dat conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens. informează petiţionarul despre aceasta. de asemenea. instanţa nu poate discuta conţinutul unui răspuns la o cerere adresată unei autorităţi publice. concomitent. deoarece nu produce pentru petiţionar efecte juridice. în temeiul art. este în drept. 9. persoana poate contesta inacţiunile autorităţii publice.(2) din Lege. instanţa din oficiu este în drept să verifice legalitatea avizelor. după dorinţa personală. Răspunsul autorităţii publice care atestă date existente în evidenţa unei autorităţi publice. obşteşti sau agenţii economici şi persoanele juridice cu scop lucrativ. iar în cazurile prevăzute de lege .982-XIV din 11. dacă actul este semnat de către conducătorul organului colegial. etc. Totodată.2000 privind accesul la informaţie. prin care autoritatea publică expediază cererea petiţionarului organului competent pentru examinare şi. instanţa de contencios administrativ. nu constituie act administrativ.17 lit.

ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti. în temeiul art. De asemenea. 10.Circulara cu caracter obligatoriu. în acest caz. Sunt exceptate de la controlul legalităţii în ordinea contenciosului administrativ actele organelor sistemului penitenciar ce ţin de executarea obligaţiilor prevăzute de Codul de executare şi art. privind anularea ordonanţei de clasare a procesului. demersurile privind soluţionarea chestiunilor statuate în art. a cărei procedură este reglementată de legislaţia procesuală penală şi de executare. deoarece ele provin de la o autoritate publică şi stabilesc pe cale unilaterală o obligaţie în sarcina unui subiect de drept. Acţiunile privind obligarea procurorului de a porni un proces penal.469 Cod de procedură penală şi art. Procesul verbal de recepţie finală a construcţiei constituie temei de înregistrare a dreptului de proprietate asupra imobilului construit.02. actele menţionate pot fi contestate în ordinea contenciosului administrativ.1545-XIII din 25. ea poate cere organului de urmărire penală sau instanţei de drept comun să scoată bunurile de sub sechestru. mijloacelor speciale şi armei de foc. Se atenţionează că procesele verbale şi actele (rapoartele) întocmite în baza controlului efectuat constituie acte preparatorii. acţiunile privind transferarea deţinuţilor. 12. deoarece acţiunile organelor sistemului penitenciar vizează executarea unor hotărâri penale. de către instanţele de drept comun. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi subdiviziunile lor teritoriale). aplicarea forţei fizice. 13. în cazul în care prin aceste acte se aplică sancţiuni pecuniare aferente taxelor şi impozitelor. 14. persoana este în drept să înainteze o cerere de scoatere a bunurilor de sub sechestru în instanţa de drept comun. Refuzul procurorului de a emite un act administrativ în sensul Legii sau tăcerea organului procuraturii la petiţia persoanei pot fi contestate în instanţă de contencios administrativ. care pot fi contestate în instanţă de contencios administrativ concomitent cu decizia autorităţii publice. fiind solicitată despăgubirea de la stat în baza Legii nr.(2) CPP. În cazul în care terţa persoană consideră că organul de urmărire penală a aplicat ilegal sechestrul pe bunurile ce-i aparţin. însă.1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală. privind contestarea altor acte procesuale dintr-un proces penal nu sunt de competenţa instanţei de contencios administrativ.404 din Legea cadastrului bunurilor imobile). Pot fi contestate în instanţă de contencios administrativ actele de sancţionare economică şi fiscală. întocmite de organele abilitate (Serviciul Fiscal de Stat. referitoare la contestarea sancţiunilor disciplinare aplicate deţinuţilor.274 Cod de executare.187 Cod de procedură penală. prin urmare este producător de efecte juridice şi poate fi contestat în ordinea contenciosului administrativ (art. Dacă procurorul refuză să satisfacă rugămintea sau nu comunică persoanei respective despre soluţionarea cererii în decurs de 10 zile din momentul primirii ei. atunci. deoarece obiectul acţiunii poartă un caracter patrimonial. emisă de autoritatea publică.209 alin. parte într-un raport juridic de drept public. dat fiind faptul că ele se examinează în ordinea procedurii stabilite de cartea întâi. Cererea pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare nu este de competenţa instanţei de contencios administrativ. deoarece actele emise de procuror. poartă caracterul unor acte de procedură şi pot fi contestate în ordinea prevăzută de legislaţia procesuală penală. stabilirea regimului special în penitenciare. nu sunt de competenţa instanţei de contencios administrativ acţiunile privind contestarea încheierilor şi actelor executorului judecătoresc legate de executarea hotărârilor cu caracter civil. 207 . care poate fi contestat pe calea contenciosului administrativ. constituie în sine un act administrativ producător de efecte juridice. titlul IV din Codul de executare. 11.

23 alin. iar ţinând cont de sensul art.(3) din Constituţie.bunurile stabilite de lege. sătesc. pentru a determina regimul juridic al bunurilor. 15. cât şi a contractului de vânzare-cumpărare.296 alin. inclusiv în bază de proiecte individuale (art. fiind aplicată o sancţiune contravenţională. art.296 din Codul civil).1 şi 2 din Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor etc. darea în administrare fiduciară etc. Din domeniul public al statului fac parte: . termenul de prescripţie pentru înaintarea în instanţă de judecată a acţiunii care a luat naştere din litigii de privatizare este de 3 ani. proprietatea publică constituie totalitatea bunurilor domeniului public şi privat al statului. comunal). inclusiv al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia. Conform art. . Dreptul de proprietate asupra bunurilor din domeniul public nu se stinge prin neuz şi nu poate fi dobândit de terţi prin uzucapiune. după caz.(4) din Codul civil. Se explică faptul că. Prin urmare..10 din Legea nr. persoanele juridice în a căror gestiune se află bunurile din domeniul public sunt obligate să ducă evidenţa contabilă a acestor bunuri în modul stabilit de Ministerul Finanţelor. actul poate fi contestat în ordinea prevăzută de legislaţia contravenţională. acestea nu pot fi supuse urmăririi silite. precum şi contractele de gestionare şi administrare. a bunurilor din domeniul public se face prin licitaţie publică în baza hotărârii Guvernului.2 din Legea nr.22 şi 27 din Legea nr.91-XVI din 05 aprilie 2007).În cazul în care prin actul de control sau procesul verbal s-a constatat o contravenţie.127 alin. transmitere de acţiuni întru onorarea datoriilor certe ale statului (art. deciziei Consiliului raional. Concesionarea. art.bunurile stabilite prin art. vânzare la licitaţie fără anunţarea preţului iniţial. 16. Pot constitui obiect al privatizării bunurile proprietate publică enumerate la art. Privatizarea bunurilor din domeniul public cu încălcarea prevederilor legislaţiei în vigoare atrage nulitatea absolută atât a deciziei autorităţii publice de privatizare a bunurilor. potrivit prevederilor art. după caz. Privatizarea poate fi admisă şi prin vânzare la licitaţie cu reducere. înstrăinare. art. privatizare sau dobândire în alt mod de către terţi a 208 . locaţiunea.(1) şi (2) din Legea nr. bunurile imobile şi alte bunuri proprietate publică se înregistrează în cadastrul bunurilor imobile sau în alt registru de stat. 47 din Legea nr. c) vânzare prin concurs investiţional sau comercial. art.121-XVI din 04 mai 2007. consiliului orăşenesc (municipal.2 şi 10 din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.121-XVl din 04 mai 2007).42-45. b) vânzare la licitaţie cu strigare. statul şi unităţile administrativ-teritoriale dispun de proprietate publică. potrivit prevederilor art. transmitere de acţiuni cu titlu gratuit. Astfel.23. .67 alin.(4) din Constituţie. Se atenţionează că privatizarea bunurilor proprietate publică poate fi efectuată prin următoarele modalităţi: a) vânzare la Bursa de Valori. nu pot constitui obiect al gajului şi nici nu pot fi înstrăinate (art.296 din Codul civil. după caz.121-XVI din 04 mai 2007. 17.(3) din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. instanţele sunt obligate să solicite extrasul din registrul cadastral sau din alt registru de stat. arendarea.11 din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. Evidenţa întregului patrimoniu public se ţine în registrul patrimoniului public.121-XVI din 04 mai 2007). Concomitent.127 alin. Adunării Populare a Unităţii teritoriale autonome a Găgăuziei. art. Se explică faptul că. hotărârile şi deciziile organelor menţionate. al unităţilor administrativ-teritoriale.bunurile de uz sau de interes public (art.

privatizare. în instanţă economică.bunurilor din domeniul public. 209 . 18. Dacă bunurile din domeniul public au intrat în circuitul civil. domeniului public (art. inclusiv contractele civile. arendare. atunci actele administrative şi contractele civile încheiate între autorităţile publice şi particulari vor fi de competenţa judecătoriilor economice sau a instanţelor de drept comun. de înstrăinare.d) CPC). Conform art. de dare în administrare fiduciară etc. nu pot fi verificate pe calea contenciosului administrativ. sunt delimitate terenurile din domeniul public şi privat al statului şi al unităţilor administrativteritoriale. 20. Acţiunile preşedintelui instanţei de judecată. inclusiv întârzierea soluţionării cauzei sau eliberării actelor de procedură etc. Litigiile privind contestarea hotărârilor administraţiei publice referitoare la atribuirea cotelor de teren echivalent.(2) din Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor. în legătură cu administrarea şi folosirea bunurilor ce aparţin domeniului său privat.32 alin. adică le-a fost schimbat regimul juridic. Conform art. activitatea instanţelor de judecată de exercitare a justiţiei nu poate fi controlată pe calea contenciosului administrativ. persoana respectivă poate contesta aceste acţiuni (inacţiuni) în instanţă de contencios administrativ.g) din Lege. precum şi litigiile privind contestarea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren sunt de competenţa instanţei de drept comun sau. se admite fără efectuarea licitaţiei publice. în persoana judecătorilor. fac parte bunurile care nu au fost atribuite.(1) lit. dacă arendaşul (beneficiarul) se bucură de dreptul de preemţiune. de contencios administrativ sau penal. prin lege sau în modul stabilit de lege. economice (art. de domeniul privat al statului ţin terenurile aferente întreprinderilor de stat. care nu au fost trecute în domeniul privat în modul stabilit de lege. Însă. pot fi contestate în instanţă de drept comun sau. modalităţile de administrare şi privatizare a acestor bunuri. 91 din Codul funciar). după caz (art. prin Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor. adoptând acte procesuale care pot fi contestate pe căile de atac stabilite de legislaţia procesuală în vigoare. după caz. o informaţie cu privire la numărul de dosare examinate sau de hotărâri anulate sau altă informaţie de interes public sau cu caracter personal. dat fiind faptul că ele săvârşesc doar acte de procedură care sunt supuse controlului ierarhic superior.(1).(1) din Codul civil). locaţiune. după caz. actele administrative de gestiune şi administrare a bunurilor din domeniul privat al statului şi al unităţilor teritorial-administrative. inclusiv al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia. art. Prin urmare.4 alin.90. alte terenuri care aparţin statului conform cadastrului funciar sau terenurile dobândite de stat care nu fac parte din domeniul public. 19.4 lit. precum şi ale judecătorilor legate de organizarea judecării unui proces civil. Se explică faptul că din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativteritoriale.29 alin. iar Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice reglementează regimul juridic al bunurilor din domeniul public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale.. dat fiind faptul că instanţele de judecată. fiind transferate în domeniul privat al statului sau al unităţilor teritorialadministrative. litigiile dintre proprietarii terenurilor şi administraţia publică. Se atenţionează că. actele de gestiune emise de autoritatea publică în calitate de persoană juridică. sunt exceptate de la controlul legalităţii pe calea contenciosului administrativ.296 alin. Prelungirea contractului de locaţiune. Prin urmare. în cazul în care instanţa refuză să elibereze unei persoane copiile unor hotărâri judecătoreşti. administrare fiduciară. constituie acte administrative şi pot fi contestate în instanţă de contencios administrativ. judecă cauzele în conformitate cu legislaţia procesuală.

(3). anexând solicitarea de a i se elibera actul respectiv şi/sau refuzul de a i se elibera actul solicitat. dat fiind faptul că. utilizate în cadrul procesului civil constituie. care urmează a fi aplicat sau a fost deja aplicat. 24.2 al Legii contenciosului administrativ. el poate înainta o acţiune în instanţă de contencios administrativ cu privire la obligarea organului respectiv de a elibera documentele solicitate. Instanţa de contencios administrativ nu poate obliga subiecţii cu drept de sesizare.11 alin. în temeiul art.d) din Legea cu privire la avocatură. Centrul pentru Drepturile Omului este o instituţie independentă. prevăzuţi la art.121 CPC). acesta. instanţa de contencios administrativ este în drept să examineze litigiile privind legalitatea actelor administrative cu caracter individual emise de Parlament.1997. se atenţionează că instanţa de contencios administrativ poate invoca excepţia de neconstituţionalitate a unei legi doar dacă. potrivit prevederilor Legii. avocatului i se încalcă un drept recunoscut prin art. avocatul este subiect cu drept de sesizare în temeiul art. să sesizeze Curtea Constituţională în vederea verificării constituţionalităţii unui act legislativ. art. 25. sunt exceptate de la controlul judecătoresc actele exclusiv politice ale Parlamentului. Prin urmare. de fapt. 22. Dacă avocatul solicită informaţia sau înscrisul necesare pentru a le prezenta în calitate de mijloc de probă în cadrul examinării cauzei. actele administrative ale Centrului sunt susceptibile de contestare în instanţă de contencios administrativ. de revizie. În cazul în care autoritatea publică refuză să-i elibereze avocatului un certificat. care nu depinde de voinţa altor persoane. inclusiv înscrisurile destinate să servească drept probă într-un proces civil şi care întrunesc caracteristicile mijloacelor de probă. 26.37 din Legea cu privire la avocaţii parlamentari nr. deoarece. va înceta procesul. dar nu şi dacă un act legislativ este emis cu încălcarea Constituţiei. separat. ce desfăşoară o activitate publică. instanţa va refuza primirea cererii de chemare în judecată sau.1349 din 17. 23. în temeiul art. deoarece dreptul de sesizare este un drept exclusiv al fiecărui subiect cu drept de sesizare.45 alin.10.119 CPC.a) din Lege. o reclamaţie pentru obţinerea actelor necesare. finanţată din bugetul de stat.(1) lit. în procesul judecării unei pricini. de Preşedintele Republicii 210 . Prin urmare. după caz. de Preşedintele Republicii Moldova şi de Guvern. actele menţionate nu sunt supuse controlului legalităţii pe calea contenciosului administrativ. dat fiind faptul că. Pe calea contenciosului administrativ. nişte acte pregătitoare ale hotărârii judecătoreşti. Conform art.4 lit. în acest caz. va înainta instanţei.21. este în contradicţie cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova (art. Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului.227 CPC. precum şi actele administrative cu caracter individual.130 CPC). o informaţie din actele de evidenţă sau alte înscrisuri necesare pentru înaintarea unei acţiuni în justiţie în cadrul acordării asistenţei juridice. cu personalitate juridică. instanţa de contencios administrativ poate stabili dacă actul administrativ este emis în conformitate cu legea. Conform art. Actele de expertiză. care pot fi combătute cu mijloace procesuale corespunzătoare şi apreciate de către instanţa judecătorească după intima ei convingere (art. În sensul Legii. fiind o autoritate publică în sensul art. emise de Parlament. va constata că actul legislativ sau actul administrativ normativ supus controlului constituţionalităţii.f) din Lege. rapoartele scrise ale specialistului sau alt document consultativ de specialitate. în a cărei procedură se află cauza. nu se poate cere nici anularea unor acte pretinse a fi false. În consecinţă. cererea de declarare a probelor ca fiind false se examinează în cadrul procedurii în care se examinează acţiunea principală. Concomitent. prin acest refuz. Invocarea excepţiei de neconstituţionalitate a unei legi pe calea unei acţiuni directe nu este de competenţa instanţei de contencios administrativ.25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională.5 lit.

64 din Codul familiei. Se explică faptul că pot fi asistaţi de un cabinet propriu Preşedintele şi vicepreşedintele Parlamentului.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală. Preşedintele Republicii Moldova.(4) din Legea privind administraţia publică locală. iar decizia acesteia poate fi contestată în instanţă de contencios administrativ.20 alin. litigiul se examinează. exponente ale unui interes politic sau public deosebit. 28. dat fiind faptul că notarii prestează servicii de interes public. 78-81 CPC). Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat poate contesta actele administrative emise de autorităţile publice locale. cu excepţia cazurilor în care persoana este împuternicită de drept să reprezinte în justiţie interesele altor persoane sau dacă subiectul de drept al raportului de drept administrativ împuterniceşte prin mandat o altă persoană să-i reprezinte interesele în justiţie (art. cu respectarea termenelor şi procedurii stabilite de art. după caz. În cazul în care între persoanele interesate apare un litigiu de drept ce decurge dintr-un act juridic notarial autentificat. Nu se admite înaintarea acţiunii în contenciosul administrativ în interesele altor persoane.25 alin. în ordine contencioasă.Moldova şi de Guvern în exerciţiul atribuţiilor prevăzute expres de normele constituţionale sau legislative. de către instanţa de drept comun. poate sesiza oficiul teritorial al Cancelariei de Stat şi/sau instanţa de contencios administrativ.altor categorii de personal. întrucât încălcau grav prevederile Constituţiei sau ale legislaţiei în vigoare. inclusiv de introducere şi prelucrare a informaţiei. care au fost anulate de către instanţa de contencios administrativ.a) şi alin. Sunt exceptate de la controlul de legalitate. de aplicare a sancţiunilor disciplinare în privinţa: . celălalt părinte este în drept să înainteze în instanţă de drept comun o acţiune privind transmiterea copilului la întreţinerea sa sau de altă natură. în cazul în care consiliul local de nivelul întâi adoptă în mod deliberat decizii repetate în aceeaşi materie. miniştrii şi directorii generali ai autorităţilor publice. primarul. care nu desfăşoară activităţi ce implică exercitarea prerogativelor de putere publică.(2) din Legea privind administraţia publică locală). de administrare a sistemelor informaţionale. în ordinea contenciosului administrativ. 29.57. în cabinetul persoanelor ce exercită funcţii de demnitate publică. . gospodărire şi deservire).(1) lit. prin hotărâri definitive. Conform prevederilor art.67-69 din Legea nr. sunt în drept să se adreseze în instanţa de contencios administrativ cu cerere pentru constatarea circumstanţelor menţionate (art. enumerate în anexa nr. din oficiu sau la cererea persoanelor vătămate. 27. în vigoare din 09 martie 2007. ce ţin de alegerea. prim-viceprim-ministrul. Ţinând cont de prevederile Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. de a primi o cerere sau alte acţiuni ale notarului pot fi contestate în ordinea contenciosului administrativ. În cazul în care decizia autorităţii tutelare nu se execută de către părintele la care se află copilul la întreţinere. litigiile legate de exercitarea drepturilor părinteşti în cazul în care părinţii locuiesc separat se soluţionează de către autoritatea tutelară.personalului din autorităţile publice care desfăşoară activităţi auxiliare de secretariat. Conform art. 30. în cazul în care consideră că decizia consiliului local este ilegală. actele administrative de numire sau eliberare din funcţie. Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat sau. protocol şi administrativ (pază. Refuzul de a autentifica anumite acte. ce asigură funcţionarea autorităţii publice. . pe baza încrederii personale. 211 . numirea şi destituirea din funcţiile publice a persoanelor oficiale de stat.personalului încadrat. Prim-ministrul.2 din legea menţionată. întreţinere-reparaţii. viceprim-miniştri. preşedinţii fracţiunilor parlamentare. primarul ori Guvernul. constituie funcţii publice exponente ale unui interes politic sau public deosebit funcţiile de demnitate publică. 76.

(1) lit. ca instanţe de contencios administrativ.(2) CPC. 31. oraşe (municipii). instanţa urmând să cerceteze întâi fondul. 212 . verifică legalitatea actelor administrative ale consiliilor electorale de circumscripţie de orice nivel şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare. cu excepţia Consiliului municipiului Chişinău. 33. sunt caduce.(2) CPC stabileşte competenţa materială a judecătoriilor ca instanţe de contencios administrativ.a) CPC. 34. de asemenea. Se explică faptul că reglementările procesuale referitoare la competenţa materială. oraşe şi raioane.32 alin.225-XV din 30 mai 2003. cuprinse în art. Astfel. competenţa actuală a judecătoriilor şi curţilor de apel în materie de contencios administrativ este mai extinsă în comparaţie cu prevederile Legii. de funcţionarii publici din cadrul acestora.33 alin.a) şi afin. constată doar circumstanţele care justifică suspendarea activităţii consiliului local de nivelul întâi. în competenţa curţilor de apel.(2) lit. confirmă sau infirmă legalitatea alegerilor locale. în conformitate cu prevederile art.48 alin. Sunt date în competenţa exclusivă a judecătoriilor litigiile privind verificarea legalităţii actelor administrative emise de persoanele de drept privat de orice nivel. Judecătoriile. În conformitate cu prevederile art.33 alin.(2) CPC. de Preşedintele Republicii Moldova şi de Guvern. prin lege. 35. curţile de apel sunt competente să constate circumstanţele care justifică suspendarea activităţii consiliilor locale de nivelul al doilea. În conformitate cu art.32 alin. precum şi a referendumului local din unităţile teritorial-administrative de nivelul întâi. Dat fiind faptul că. cât şi de o instituţie de învăţământ privată superioară.Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat şi Guvernul. Conform noilor reglementări. Curţile de apel. în conformitate cu prevederile art. întrucât altfel s-ar deregla ordinea firească. judecătoriile sunt competente să verifice legalitatea actelor administrative emise atât de o instituţie de învăţământ privată primară. acestea fiind consiliile locale din sate (comune). Se atenţionează că. Curtea de Apel Chişinău verifică legalitatea actelor administrative cu caracter individual emise de Parlament. competenţa materială a instanţelor de judecată ca instanţe de contencios administrativ fiind stabilită în Codul de procedură civilă nr. examinează cererile privind constatarea circumstanţelor care justifică suspendarea activităţii consiliului local de nivelul întâi. ca instanţe de contencios administrativ.6-9 din Lege.a) CPC. dacă acestea exercită atribuţii de putere publică sau prestează servicii de interes public. judecătoriile. sunt competente să verifice legalitatea actelor subdiviziunilor consiliilor municipale. dacă. dar nu în funcţie de organul care ar fi fost competent să îl emită. pentru a decide dacă este competentă. 32. ca instanţe de contencios administrativ. cu modificările efectuate prin Legea pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă nr. ţine verificarea legalităţii actelor administrative ale autorităţilor administraţiei publice din municipii. pot fi date şi alte litigii. pot solicita constatarea circumstanţelor ce justifică dizolvarea consiliului raional (art. de asemenea. judecătoriile sunt competente să examineze litigiile privind legalitatea actelor administrative emise de autorităţile administraţiei publice din sate (comune). Articolul 32 alin. prin lege. nu sunt exceptate de la controlul legalităţii în contenciosul administrativ. ca instanţe de contencios administrativ. Spre exemplu. de competenţa curţilor de apel.(2) din Legea privind administraţia publică locală). competenţa materială se determină în funcţie de organul care a emis actul.244-XVI din 21 iulie 2006. Judecătoriile. iar Curtea Supremă de Justiţie nu are competenţa de a examina în primă instanţă litigii de contencios administrativ. precum şi ale funcţionarilor publici din cadrul acestora.(3) lit.

departamente şi alte organe centrale. unele dintre care sunt de competenţa instanţei economice.(1) CPC).(2) CPC. cu excepţia litigiilor privind legalitatea actelor administrative cu caracter normativ (art. Se explică faptul că. inclusiv din autorităţi administrative autonome. serviciile publice desconcentrate sunt constituite din organe centrale şi subdiviziuni teritoriale.b) CPC.(4) CPC. toate pretenţiile se examinează de către instanţa economică. de preturile Consiliului municipal Chişinău şi de alte autorităţi publice stabilite prin lege. cu respectarea regulilor de procedură. examinează litigiile privind legalitatea actelor administrative emise de autorităţile publice ale unităţii teritoriale autonome Găgăuzia. precum şi decizia privind suspendarea sau încetarea dreptului de acces la secretul de stat pot fi atacate la organul ierarhic superior sau în instanţa de contencios administrativ (art. este reglementată în ansamblu competenţa instanţelor de drept comun şi a instanţelor de contencios administrativ. Ministerele.37 alin. astfel.În conformitate cu prevederile art. cauzele în cadrul cărora sunt prezentate informaţii atribuite la secret de stat se examinează în şedinţă închisă. cu excepţia litigiilor privind legalitatea actelor administrative cu caracter normativ. 27 din Legea nr. 37. unele dintre care sunt de competenţa instanţei judecătoreşti de drept comun.33 alin. care.8 din Lege. prin noul Cod de procedură civilă. Curtea de Apel Chişinău verifică legalitatea actelor administrative emise de Comisia Electorală Centrală. departamentele şi alte organe centrale pot avea în subordinea sa organe de specialitate. de asemenea. sunt aplicabile instanţelor de contencios administrativ şi regulile de competenţă în cazul revendicărilor conexe. iar a celor emise de subdiviziunile teritoriale . instanţele judecătoreşti economice. legalitatea cetelor administrative emise de organele centrale ale serviciilor desconcentrate se verifică de către Curtea de Apel Chişinău. în cazul în care mai multe pretenţii legate între ele sunt de competenţa mai multor instanţe de acelaşi grad.245-XVl din 27 noiembrie 2008). După cum s-a menţionat.17.33 alin. de Consiliul Superior al Magistraturii.(3) lit. precum şi a prevederilor Legii cu privire la secretul de stat.d) CPC).33 alin. în cazul conexiunii mai multor pretenţii.245-XVI din 27 noiembrie 2008 cu privire la secretul de stat.(3) lit. În cazul conexiunii mai multor revendicări. Cu o competenţă specială este învestită şi Curtea de Apel Comrat. persoana poate contesta decizia de secretizare direct în instanţa de contencios administrativ. Ţinând cont de faptul că.de către judecătorii. 36. sunt învestite cu competenţă în materie de contencios administrativ. iar altele de competenţa unei instanţe specializate. departamentelor şi altor autorităţi administrative centrale şi anexei nr. fără respectarea procedurii prealabile. Prin urmare.31 alin. toate pretenţiile se examinează de către instanţa de drept comun. Conform art.1. decizia de secretizare a informaţiilor poate fi contestată la organul sau persoana cu funcţie de răspundere ierarhic superioară. Decizia privind refuzul de a acorda dreptul de acces la secretul de stal. După cum rezultă din conţinutul art. la Comisia interdepartamentală pentru protecţia secretului de stat sau în instanţa de contencios administrativ. pretenţiile urmează a fi conexate 213 . în conformitate cu art.735 din 16 iunie 2003 cu privire la structura şi efectivul-limită ale serviciilor desconcentrate ale ministerelor.17 din Legea nr. În conformitate cu art. În conformitate cu art. iar altele de competenţa instanţei de contencios administrativ.31 alin.(1) CPC. administraţia publică centrală este constituită din ministere. denumite servicii publice desconcentrate. Litigiile cu privire la secretul de stat sunt de competenţa Curţii de Apel Chişinău (art. Conform Hotărârii Guvernului RM nr. Curtea de Apel Chişinău verifică şi legalitatea actelor emise de organele centrale ale administraţiei publice.

iar în caz de respingere sau de neexaminare a recursului.11 din Lege. 38. Nu este necesară respectarea procedurii prealabile în cazul în care autoritatea publică nu a soluţionat în termenul stabilit de lege petiţia solicitantului sau a refuzat primirea ei. termenul fiind de 30 de zile de la data când procurorul a luat cunoştinţă de actul administrativ. în cazul în care consideră că actul poate avea consecinţe grave. În cazul în care organul emitent. de regulă.14 din Lege. fiind obligată să probeze că actul administrativ este de natură să producă pagube iminente. 214 . Dat fiind faptul că doar de competenţa Curţii de Apel Chişinău sunt litigiile enumerate în art. Probarea acestui fapt este necesară şi pentru a se putea lua măsuri de suspendare a actului contestat.33 alin. Termenul de 30 de zile de înaintare a acţiunii începe să curgă de la data primirii răspunsului la aviz sau de la data expirării termenului de 30 de zile pentru examinarea avizului (art. este obligat să respecte procedura prealabilă. a revocat actul contestat şi a adoptat o nouă hotărâre. pretenţiile urmează a fi conexate şi examinate de instanţa ierarhic superioară. persoana care se consideră lezată în drepturile sale. Conform art. de asemenea. În conformitate cu Legea cu privire la avocaţii parlamentari. ea nu va contesta ultimul act administrativ cu cerere prealabilă. cu respectarea procedurii stabilite în legea indicată. sunt aplicabile prevederile art. procurorul urmează să respecte procedura prealabilă.14 din Lege. iar acţiunea în judecată se va înainta în acelaşi termen de 30 de zile de la data primirii răspunsului la recurs. el este în drept să-l conteste cu recurs. Se atenţionează că Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat. dar se va adresa direct în instanţă de contencios administrativ. la alegere.68 din Legea privind administraţia publică locală. avocaţii parlamentari pot înainta acţiuni în apărarea intereselor petiţionarului ale cărui drepturi şi libertăţi au fost încălcate printr-un act administrativ emis de o autoritate publică. 40. acţiunile din aceste categorii de litigii se vor înainta numai la Curtea de Apel Chişinău.17 din Lege). Termenul de depunere a recursului nu este stabilit prin Legea cu privire la Procuratură astfel. Conform art. dacă procurorul a depistat că actul administrativ încalcă drepturile şi libertăţile cetăţeanului. însă. acţiunile de contencios administrativ pot fi înaintate în judecătoriile sau curţile de apel în a căror rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamantul sau îşi are sediul pârâtul. fie organului emitent. printr-un act administrativ este obligată să se adreseze cu o cerere prealabilă organului emitent. Din prevederile menţionate rezultă că. dacă legea nu prevede altfel. iar dacă nu a fost primit răspuns. 28 din Legea cu privire la avocaţii parlamentari şi art.27.69 din Legea privind administraţia publică locală). Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat poate sesiza direct instanţa de contencios administrativ după primirea actului pe care îl consideră ilegal (art. în acest caz. recunoscute de lege. pentru contestarea actului administrativ.şi examinate de instanţa sesizată mai întâi. termenul va începe să curgă de la data expirării termenului de examinare a recursului stabilit de art. procurorul este în drept să conteste actul administrativ în instanţă de contencios administrativ.19 din Legea cu privire la Procuratură. în scopul prevenirii unei pagube iminente. 39.(3) CPC. prin care persoana. În mod analogic se va proceda în cazul litigiilor ce ţin de competenţa Curţii de Apel Comrat. iar în cazul în care organul emitent are un organ ierarhic superior. se consideră lezată într-un drept al său. cererea prealabilă poate fi înaintată. precum şi în cazurile expres prevăzute de lege. stabilită la art. iar dacă sunt de competenţa unor instanţe de diferite grade. în baza cererii prealabile. prin înaintarea cererii prealabile sub formă de recurs. Potrivit art. fie organului ierarhic superior.19 din Legea cu privire la Procuratură.

Nerespectarea procedurii prealabile de contestare a actului administrativ constituie temei de restituire a cererii de chemare în judecată (art. după caz.267 lit. iar în cazul în care autoritatea publică care a emis actul administrativ este lichidată. iar dacă se va constata că organul emitent a refuzat să-i înmâneze reclamantului actul administrativ. în cazul în care autoritatea publică a cărei act se contestă a fost reorganizată. în privinţa pretenţiilor pentru care nu a fost respectată procedura prealabilă. iar actele cu caracter individual pot fi contestate în termen de 30 de zile de la data îndeplinirii procedurii prealabile administrative (art.(1) lit. va dispune încetarea procesului. scoate cererea de pe rol. În acest caz. la cererea reclamantului. înscrisurile sau alte date pe care instanţa Ie consideră necesare în judecarea pricinii. 45. ea poate solicita doar despăgubiri. a funcţionarului public cu statut special.41. acţiunea se înaintează împotriva organului abilitat să restabilească dreptul încălcat. instanţa.g) CPC.22 din Lege. Instanţa. inclusiv de aplicare a sancţiunilor disciplinare în privinţa funcţionarului public. a persoanelor cu statut militar. Dacă autoritatea publică admite cererea prealabilă şi anulează actul contestat. 44. va solicita de la pârât actul administrativ contestat şi actele care au stat la baza emiterii acestuia. va restitui cererea de chemare în judecată. acţiunea poate fi înaintată în judecată împotriva succesorului în drepturi al acesteia.265 lit.166 CPC sau reclamantul nu a anexat ta cerere dovada de expediere la organul respectiv sau de primire de către organul respectiv a cererii prealabile.17 din Lege). conform procedurii stabilite la art. conform prevederilor art. instanţa refuză primirea cererii.171 CPC. iar dacă cererea a fost primită. transferare. În cazul în care reclamantul contestă două sau mai multe acte administrative. în ordinea procedurii contencioase (de drept comun). instanţa. Actele de numire. după caz. Se atenţionează că. detaşare sau eliberare din funcţie. iar dacă funcţionarul public care a emis actul administrativ nu activează în funcţia respectivă. 43. actul administrativ contestat ori. instanţa va acorda reclamantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. în temeiul art. instanţa va pune cererea pe rol şi. în temeiul art. se contestă direct în instanţă de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data când persoana a luat cunoştinţă de acest act sub semnătură sau i-a fost înmânat actul. Dacă actul administrativ este exceptat de la controlul legalităţii pe calea contenciosului administrativ. instanţa.116 CPC. a cererii de chemare în judecată.a) CPC. inclusiv a militarilor. iar dacă cererea a fost primită. este obligată să soluţioneze chestiunea cu privire la repunerea în termen a cererii prealabile sau. Faptul că reclamantul a omis termenul de înaintare a acţiunii în judecată pe motiv că a contestat actul cu cerere prealabilă nu poate constitui temei de repunere în termen. chiar şi în cazul în care organul emitent sau ierarhic superior a refuzat examinarea cererii prealabile pe acest motiv. Acţiunea în contestarea actelor administrative cu caracter normativ este imprescriptibilă.a) CPC). 42. fiind respectată procedura prealabilă doar în privinţa unui act administrativ. Cererea de repunere în termen se depune şi se examinează în condiţiile prevăzute la art.170 alin. Instanţa de contencios administrativ nu poate refuza primirea cererii de chemare în judecată pe motiv că a fost omis termenul de depunere a cererii prealabile. răspunsul autorităţii publice sau avizul de respingere a cererii prealabile. persoana nu poate contesta în contenciosul administrativ actul administrativ care nu se află în fiinţă. instanţa refuză primirea cererii de chemare în judecată în 215 . În cazul în care cererea este depusă cu încălcarea prevederilor art. dacă legea nu prevede altfel. Instanţa nu poate din oficiu să respingă acţiunea ca prescrisă.

atunci instanţa va examina fondul cauzei şi va emite o hotărâre de admitere a acţiunii.265 lit.24 alin.(3) din Lege. Măsurile de asigurare se dispun pentru o anumită perioadă. poate viza potenţialitatea perturbării funcţionării unei instituţii sau a unui serviciu public ori afectării grave a altui interes public sau privat. sau dacă vor exista temeiuri vădite privind ilegalitatea actului. 51.24 alin. instanţa va lua în consideraţie toţi factorii şi interesele relevante şi va dispune suspendarea lui numai dacă va constata că actul este susceptibil de a cauza un prejudiciu iminent.(1) din Legea privind administraţia publică locală.(3) din Lege. ca autorităţi executive. Noţiunea de pagubă iminentă. calitatea procesuală de pârât o poate avea primarul sau. Instanţa nu poate dispune suspendarea actului administrativ dacă acesta a fost executat. Dacă pârâtul a satisfăcut acţiunea reclamantului în cadrul soluţionării cauzei. consiliul local. după caz. Conform art.i) CPC).temeiul art.f) şi g) CPC fiind aplicabile doar în cazul în care examinarea litigiului în lipsa reclamantului şi/sau a reprezentantului lui este imposibilă. autorităţile administraţiei publice locale prin care se realizează autonomia locală în sate (comune). a stabilit o excepţie de la regulile generale de judecare a pricinilor de contencios administrativ. din oficiu sau la cererea părţilor. Conform art. La solicitarea reclamantului sau din oficiu.267 lit. Dat fiind faptul că pretenţiile cu privire la plata daunelor materiale şi morale derivă din actul administrativ contestat. instanţa sesizată cu cerere de chemare în judecată cu privire la contestarea unui act administrativ este în drept să suspende.169 alin. 50.a) CPC. prin art.încetează procesul în temeiul art. 46. În cazul în care prin actul administrativ contestat se ating interesele unor terţe persoane. reclamanţii sunt scutiţi de plata taxei de stat atât la depunerea cererii de chemare în judecată.a) CPC. La soluţionarea chestiunii cu privire la suspendarea actului administrativ. total sau parţial.(1) lit. Se atenţionează că legislatorul. prevederile art. În temeiul art. ca autorităţi deliberative. legitimare procesuală. ce ar putea fi ireparabil. reclamantul este scutit de plata taxei de stat atât la înaintarea unor asemenea pretenţii în contenciosul administrativ. în acţiunile privind anularea actului administrativ. conform căreia.5 alin. 49. iar dacă cererea a fost primită . pot fi supuse unor anumite condiţii şi pot fi revăzute (art. cu atribuţii şi competenţe diferite.180 CPC).(1) lit. 52. cât şi la depunerea recursului împotriva hotărârii judecătoreşti. adică autoritatea administrativă emitentă a actului administrativ contestat. actul administrativ sau să la măsuri de asigurare a acţiunii prevăzute la art. cât şi în cazul înaintării unei acţiuni de sine stătătoare în ordinea procedurii de drept comun.175 CPC. 48. 47. instanţa. sarcina probaţiunii este pusă pe seama pârâtului. care le conferă capacitate administrativă proprie şi. în sensul Legii. deci.16 alin. iar reclamantul nu renunţă la acţiune. atrage în proces aceste persoane în calitate de intervenienţi accesorii. instanţa de contencios administrativ poate examina cererea de chemare în judecată în lipsa părţilor şi/sau a reprezentanţilor lor în cazul neprezentării lor la şedinţa de judecată fără motive temeinic justificate.(2) din Lege. oraşe (municipii) sunt consiliile locale.85 alin. indicând în dispozitivul hotărârii că hotărârea nu se pune în executare. De plata taxei de stat la înaintarea acţiunilor şi contestarea hotărârilor judecătoreşti sunt scutite autorităţile publice centrale şi locale şi subdiviziunile lor teritoriale (art. 216 . Prin urmare. şi primarii.

Prin urmare, neprezentarea de către pârât a probelor ce confirmă legalitatea actului emis constituie temei de anulare a acestuia, cu excepţia cazurilor când înscrisurile sau alte probe ce au servit ca temei pentru emiterea actului administrativ se află la reclamant. 53. La examinarea litigiilor privind contestarea legalităţii actelor administrative privind eliberarea din funcţie a colaboratorilor de poliţie, a militarilor sau aplicarea sancţiunilor disciplinare şi a altor acte administrative referitoare la această categorie de persoane, urmează a fi aplicate prevederile Legii cu privire la poliţie nr.416-XII din 18 decembrie 1990 cu modificările ulterioare, ale Legii cu privire la statutul militarilor nr.162-XVI din 22 iulie 2005, ale Statutului disciplinar al organelor afacerilor interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.2 din 04 ianuarie 1996, ale Codului de etică şi deontologia al poliţistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.481 din 10 mai 2006, etc. Se explică faptul că în baza Legii nu pot fi contestate separat procesul verbal al comisiei de reîncadrare în serviciu, încheierea cu privire la ancheta de serviciu, procesul verbal al Comisiei de atestare, dat fiind făptui că acestea constituie acte preparatorii ce servesc drept temei pentru aplicarea sancţiunii disciplinare sau concedierii, după caz. Lipsa antecedentelor penale este o condiţie obligatorie pentru colaboratorii organelor afacerilor interne. Faptul condamnării unei rude a colaboratorului de poliţie nu constituie temei pentru concedierea acestuia (pct.3 al Regulamentului cu privire la serviciul în organele afacerilor interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.334 din 08 iulie 1991). La eliberarea din serviciul militar prin contract în cazurile prevăzute de art.35 alin.3 lit.e)-g), i)-k) şi m)-o) din Legea cu privire la statutul militarilor, inclusiv în cazul demisionării, militarii cu vechimea în serviciul militar mai mică de 5 ani, după absolvirea instituţiilor de învăţământ militar sau după încheierea tuturor tipurilor de instruire, indiferent de sursa de finanţare, sunt obligaţi să recupereze cheltuielile pentru instruire în mărimea calculată prin împărţirea sumei cheltuielilor generale la perioada aflării în serviciul militar. 54. Funcţionarii publici, inclusiv funcţionarii publici cu statut special (militarii, colaboratorii serviciilor diplomatice, ai serviciului vamal, ai organelor apărării, ai securităţii naţionale şi ordinii publice), nu au dreptul să intervină, făcând uz de situaţia sa de serviciu, de autoritatea şi de legăturile generate de această situaţie, în activitatea altor organe de stat şi nestatale, dacă faptul nu ţine de îndatoririle sale de serviciu. Nerespectarea acestor condiţii constituie încălcări grave ale obligaţiunilor de serviciu şi poate atrage răspunderea prevăzută de art.16 şi 17 din Legea cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei nr.90 din 25 aprilie 2008, de pct.4 al Codului de etică şi deontologie al poliţistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.481 din 10 mai 2006, etc. Se atenţionează că, în baza Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr.158-XVI din 04 iulie 2008, consilierii, ajutorii, funcţionarii serviciilor de presă şi secretarii din cadrul aparatelor Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate şi organelor din subordinea acestora, care activau la momentul punerii în aplicare a acestei legi, îşi vor păstra funcţiile deţinute, aplicându-li-se prevederile acestei legi, până la momentul demisionării în legătură cu intrarea în funcţie a conducătorilor noi ai autorităţilor publice menţionate sau eliberării din funcţiile respective. 55. Instanţa de contencios administrativ adoptă hotărârea în conformitate cu prevederile art.238-241 CPC. în cazul în care instanţa anulează actul administrativ ca ilegal, iar intrarea în vigoare a acestui act a fost condiţionată de publicarea Iui în sursa oficială, conform prevederilor art.28 din Lege, instanţa va dispune publicarea hotărârii în aceeaşi sursă sau într-o altă publicaţie. Hotărârile judecătoreşti prin care s-au anulat acte administrative cu caracter normativ au putere numai pentru viitor.

217

Hotărârile judecătoreşti irevocabile date în contenciosul administrativ, cu excepţia dispoziţiilor de recuperare a prejudiciului cauzat şi a cheltuielilor de judecată, constituie titluri executorii. 56. Spre deosebire de litigiile de drept comun, pentru litigiile de contencios administrativ este prevăzută o singură cale ordinară de atac - recursul, care, conform art.30 din Lege, suspendă executarea hotărârii, cu excepţia cazurilor de executare imediată. Articolul 30 alin.(1) din Lege statuează că hotărârea instanţei de contencios administrativ poate fi atacată în termen de 15 zile de la data pronunţării sau de la data comunicării hotărârii integrale în cazul în care acţiunea este judecată în lipsa părţii, dacă legea nu dispune altfel, iar art.402 alin.(1) CPC, în redacţia Legii nr.244 din 21 iulie 2006, stipulează că recursul se declară, în condiţiile capitolului XXXVIII din Cod, în termen de 20 de zile de la data comunicării hotărârii sau deciziei motivate, dacă legea nu dispune altfel. În sensul prevederilor art.24 alin.(1) şi art.30 alin.(1) din Lege, dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică cu excepţiile prevăzute de Lege. Astfel, ţinând cont de faptul că termenul de declarare a recursului este prevăzut în Lege, hotărârile judecătoreşti date în contenciosul administrativ se contestă în termen de 15 zile, care curge de la data pronunţării hotărârii integrale sau de la data comunicării hotărârii integrale, în cazul în care acţiunea a fost examinată în lipsa părţii. În cazul în care a fost pronunţat doar dispozitivul hotărârii, termenul de depunere a recursului va curge din ziua când partea a primit hotărârea integrală, iar dacă nu i-a fost expediată - din ziua când a luat cunoştinţă cu hotărârea integrală. Încălcarea de către judecător a termenului de redactare a hotărârii nu atrage micşorarea termenului de 15 zile pentru depunerea recursului. Persoana care a omis termenul de depunere a recursului poate solicita repunerea în termen în condiţiile art.116 CPC. Dacă recurentul care a omis termenul de declarare a recursului nu solicită repunerea în termen, instanţa de recurs, în temeiul art.409 alin.(1) lit.b) CPC, restituie cererea de recurs. Se atenţionează că, în cazul în care încheierea judecătorească nu poate fi contestată cu recurs, instanţa restituie cererea de recurs în temeiul art.409 alin.(1) lit.e) CPC. 57. Se abrogă Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.27 din 24 decembrie 2001 "Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale Legii contenciosului administrativ", modificată prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.14 din 25 martie 2002. Chişinău, 30 octombrie 2009 nr.10

218

CERERI PREALABILE
Întreprinderea de stat Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” Direcţia de documentare a populaţiei Mun. Chişinău, str. Puşkin, 42

CERERE PREALABILĂ
Prin Certificatul de refuz nr.10520 din 1.07.2010, am fost informat că m-i s-a refuzat perfectarea paşaportului cetăţeanului RM din motivul atragerii la răspundere penală (d.p. 2006036390, art.195 alin.(2) CP). Refuzul a fost bazat pe prevederile art.8 lit.c) din Legea nr.269 din 09.11.1994 cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova (în continuare – Legea nr.269). Consider că refuzul în eliberarea paşaportului este unul ilegal, situaţie care îmi cauzează prejudicii considerabile de ordin moral şi material. Ţin să-mi exprim dezacordul cu interpretarea şi invocarea eronată a normei aplicate ca fiind unicul motiv al refuzului a constituit art.8 lit.c) din Legea nr.269. Prin art.8 lit.c) din Legea nr.269 este stabilit că, în cazul în care, persoana este trasă la răspundere penală, acesteia i se refuză eliberarea paşaportului şi a documentelor de călătorie. Această normă urmează a fi interpretată şi aplicată în conformitate cu Hotărârea Curţii Constituţionale nr.15 din 30.09.2008 (M.O. 183-185/11 din 10.10.2008). Astfel, Curtea Constituţională a stipulat că restrângerea exerciţiului dreptului la libera circulaţie urmează a fi raportată la condiţiile specificate în art.54 din Constituţie. Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât cele prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, în scopul prevenirii tulburărilor în masă, infracţiunilor etc. Prin urmare, restrângerea exerciţiului dreptului poate avea loc doar cu respectarea anumitor condiţii: - ingerinţa trebuie să fie prevăzută de lege; - ingerinţa corespunde normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional; - ingerinţa constituie o măsură necesară într-o societate democratică; - ingerinţa trebuie să fie proporţională scopului urmărit. Refuzul pe care îl contest nu corespunde acestor condiţii. Legea nr.269 este doar unul din actele normative care garantează cetăţenilor dreptul de ieşire şi intrare în RM, stabileşte restricţii temporare în exercitarea acestui drept. Aceeaşi lege urmează a fi aplicată în coroborare cu alte acte normative. Astfel, în aceeaşi Hotărâre, Curtea Constituţională a reiterat că sintagma este tras la răspundere penală din art.8 lit.c) din Legea nr.269 se referă, în primul rând, la una din părţile apărării în procesul penal – bănuitul. Noi admitem că această sintagmă se referă atât la învinuit, cât şi la inculpat în cadrul procesului penal. Aceasta cu o singură condiţie - persoana are statutul respectiv (învinuit, inculpat) şi i-a fost aplicată măsura preventivă prevăzută de normele de drept procedural penal. Prin urmare, prin prisma cadrului legal existent, în baza art.8 lit.c) din Legea nr.269, se poate refuza eliberarea paşaportului în condiţiile expuse în Hotărârea Curţii Constituţionale nr.15 din 30.09.2008, şi doar persoanei care are statut de bănuit în procesul penal. 219

Eu – N.N. – nu am statut de bănuit în procesul penal. Mai mult, la moment, în privinţa mea nu este aplicată nicio măsură preventivă în sensul normelor de drept procedural penal (art.175; 176; 177; 178 (în special alin.(3) CPP). Măsura preventivă aplicată anterior a încetat, conform art.195 alin.(5) CPP. În orice caz, Direcţia de documentare a populaţiei nu are de unde să dispună de anumite acte sau informaţii care ar justifica aplicarea art.8 lit.c) din Legea nr.269 (în privinţa mea). Prin urmare, cu mare regret, constat că mi se refuză vădit ilegal perfectarea paşaportului. În baza celor enunţate, a normelor de drept invocate, solicit respectuos anularea refuzului şi admiterea cererii privind eliberarea paşaportului. În situaţia în care, cererea prealabilă nu va fi admisă, voi fi nevoit să depun o cerere în instanţa de judecată cu solicitarea de a fi încasată şi valoarea prejudiciilor cauzate. Data _____________________ Semnătura________________________

220

CERERI
Curtea de Apel Chişinău Reclamant: Mişcarea social-politică „Acţiunea Europeană” mun.Chişinău str.Calea Ieşilor nr.6, of.4 Pârât: Comisia Electorală Centrală mun.Chişinău str.V.Alecsandri, 119

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
Prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.2132 din 12 februarie 2009 „Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009”, s-a decis că, la scrutinul din 5 aprilie 2009 pentru alegerea Parlamentului Republicii Moldova, birourile electorale ale secţiilor de votare vor marca actele de identitate ale alegătorilor, care vor participa la votare, cu o ştampila specială, având imprimată inscripţia „ALEGERI 05.04.09”, conform unei Instrucţiuni aprobate de Comisia Electorală Centrală. Drept temei pentru emiterea hotărârii se invocă faptul că, la momentul desfăşurării alegerilor, nu este posibilă verificarea electronică a participării la votare, existând riscul votului multiplu; lipsa unui mecanism eficient de prevenire a fraudării alegerilor, precum şi recomandările experţilor internaţionali (IFES, PNUD) aflaţi în Republica Moldova pentru monitorizarea campaniei electorale, ale Coaliţiei Civice pentru alegeri libere şi corecte „Coaliţia 2009”, şi prevederile art.18, 22 lit. q), 26 din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997. Considerăm că hotărârea menţionată a Comisiei Electorale Centrale contravine mai multor norme constituţionale şi legale, şi urmează a fi anulată. Adoptând hotărârea nr.2132 din 12 februarie 2009, Comisia Electorală Centrală şi-a depăşit atribuţiile stabilite prin lege şi a încălcat principiul constituţional de separaţie a puterilor în stat prevăzut de art.6 din Constituţie. Astfel, conform art.61 alin.(2) din Constituţia Republicii Moldova, „modul de organizare şi de desfăşurare a alegerilor este stabilit prin lege organică”. Art.72 alin.(3) lit.a) din Constituţie prevede că sistemul electoral în Republica Moldova se reglementează prin lege organică. Iar potrivit art.60 alin.(1) din Constituţie „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.” Însăşi noţiunea de „sistem electoral” cuprinde: 1) principiile şi condiţiile de participare la constituirea organelor reprezentative; organizarea şi reglementarea alegerilor; 2) modul de atribuire a mandatelor în autorităţile reprezentative după stabilirea rezultatelor votării. Art.53 alin.(1) din Codul electoral, adoptat de Parlament conform stipulărilor constituţionale menţionate, reglementând procedura de efectuare a votării, stabileşte că ”biroul electoral al secţiei de votare înmânează alegătorului buletinul de vot, conform listei electorale, numai la prezentarea actului de identitate. La primirea buletinului, alegătorul semnează în lista electorală în dreptul numelui.” Deci, legiuitorul, în legea organică, nu a prevăzut marcarea cu ştampilă specială a actelor de identitate ale alegătorilor care vor participa la votare. Şi nicio altă autoritate din stat nu poate „completa” (depăşi) la discreţia sa norma legii organice, inclusiv prin emiterea deciziilor, hotărârilor etc. Pentru a fi mai expliciţi, putem modela o situaţie similară celei 221

create de Comisia Electorală Centrală în cazul dat. Şi anume, că o oarecare autoritate publică din stat sau autoritate centrală de specialitate, cu excepţia Parlamentului, a emis o hotărâre, prin care a „completat” sau „corectat” o prevedere a unor legi organice menţionate în art.72 alin.(3) din Constituţie, spre exemplu, în Codul penal - lit.n) a art.72 sau în Codul civil – lit.i) a art.72, sau în Regulamentul Parlamentului – lit.c) a art.72. Este de la sine înţeles că instanţele judecătoreşti nu vor judeca cauzele penale sau civile în conformitate cu aceste „îmbunătăţiri” făcute legilor organice din simplul motiv că ele contravin flagrant Constituţiei. Asemenea „îmbunătăţiri” vor fi neglijate chiar şi atunci, când ele ar fi fost efectuate la recomandările din afara sau din interiorul autorităţii care le-a emis. Totodată, Codul electoral nu este o lege organică mai inferioară decât alte legi organice, pentru a putea fi „ajustat” la anumite împrejurări, de alte autorităţi, pe lângă cea reprezentativă, inclusiv de către Comisia Electorală Centrală. Iar drepturile, libertăţile şi obligaţiile cetăţenilor stabilite prin Codul electoral nu pot fi revăzute sau revizuite de un alt organ, decât Parlamentul. Or, prin hotărârea contestată se încalcă în mod direct drepturile şi libertăţile prevăzute de cod ale tuturor cetăţenilor cu drept de vot, deoarece Comisia Electorală Centrală, de fapt, a creat o normă primară (nouă) ce nu este prevăzută de Codul electoral prin care se reglementează raporturile ce ţin de sistemul electoral. În această ordine de idei, este relevantă Hotărârea Curţii Constituţionale nr.61 din 16.11.1999 pentru controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr.432-XIV din 10 iunie 1999 „Privind asigurarea unităţii aplicării unor prevederi ale Codului electoral”. În hotărârea menţionată a Parlamentului au fost interpretate dispoziţiile art.91, 114, 136 şi 199 din Codul electoral privind valabilitatea alegerilor parlamentare, prezidenţiale, locale şi a referendumului local. Curtea Constituţională, examinând sesizarea Preşedintelui Republicii Moldova privind neconstituţionalitatea hotărârii date a Parlamentului, a menţionat: „… Curtea relevă că Parlamentul, prin art.1 al Hotărârii în cauză, a expus art.171 din Codul electoral într-o nouă redacţie şi astfel a încălcat dispoziţiile art.72 şi 74 din Constituţie. Curtea reiterează că Parlamentul este în drept să opereze modificări şi completări în legislaţia în vigoare numai prin lege. Parlamentul a atribuit Hotărârii nr.432-XIV caracter normativ de drept şi putere juridică similară prevederilor Codului electoral supuse interpretării. Interpretarea oficială de către organul legislativ a unei legi se efectuează numai prin lege, care trebuie să urmeze aceeaşi procedură de adoptare, semnare şi publicare prevăzută de dispoziţiile constituţionale. Interpretarea unei legi prin hotărâre a Parlamentului este inadmisibilă şi contravine dispoziţiilor art.72, 74, 76 şi 93 din Constituţie şi nu poate fi recunoscută drept interpretare oficială a legii. Aşadar, având în vedere obiectul Hotărârii Parlamentului nr.432-XIV din 10 iunie 1999, este necesar să se menţioneze că, atât sub aspect formal, cât şi sub aspectul separării atribuţiilor puterilor în stat, statuată de Constituţie, ea contravine art.6, 72, 74, 76 şi 94 din Constituţie.” În baza argumentelor expuse, Curtea Constituţională a declarat neconstituţională Hotărârea Parlamentului nr.432-XIV din 10 iunie 1999. Sau, în Hotărârea Curţii Constituţionale nr.18 din 21.10.2008 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din punctul 13 al Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi de plată a indemnizaţiei viagere sportivilor de performanţă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1322 din 29 noiembrie 2007, de asemenea, sunt operate concluzii de principiu la acest capitol. În particular, Curtea a relevat faptul că unul din principiile fundamentale ale statului de drept este cel al separării şi

222

colaborării puterilor în stat, principiu consacrat expres în art.6 din Legea Supremă. Curtea a menţionat că, potrivit art.102 alin.(2) din Constituţie, art.30 alin.(1) din Legea cu privire la Guvern, art.11 alin.(1) din Legea nr.317 din 18 iulie 2003 „Privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale”, Guvernul adoptă hotărâri pentru organizarea executării legilor. Adoptate în baza şi în executarea legii, hotărârile Guvernului au forţă juridică inferioară legii şi nu o pot contrazice sau depăşi. În jurisprudenţa sa anterioară Curtea Constituţională a statuat constant că hotărârile Guvernului sunt acte subsecvente legii, se emit în scopul concretizării, executării corecte şi efective a acesteia, normele cuprinse în hotărâri nu pot avea caracter primar, nu pot modifica cadrul stabilit prin actul legislativ, executivul neavând competenţă normativă primară (Monitorul Oficial nr.195-196/12 din 31.10.2008). În cazul hotărârii nr.2132 din 12 februarie 2009, Comisia Electorală Centrală a completat norma art.53 din cod, arogându-şi o competenţă normativă primară, exceptând procedura de adoptare, semnare şi publicare prevăzută de dispoziţiile constituţionale. Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale de a marca actele de identitate ale alegătorilor care vor participa la votare cu ştampila specială se intervine şi în raporturile reglementate de Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte şi se încalcă dreptul cetăţenilor la alegeri libere prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat (art.38 alin.(1) din Constituţie). La acest capitol menţionăm următoarele. Până în anul 2005, în republică a existat practica aplicării ştampilei „Votat” în actele de identitate ale alegătorilor în temeiul Hotărârii Comisiei Electorale Centrale. Şi din această cauză mai mulţi cetăţeni nu au participat la alegeri, nedorind ca în actele lor de identitate să se conţină o menţiune improprie actelor ca atare, şi din această cauză nefiindu-le eliberate buletine de vot. În acest context, este relevantă o altă hotărâre a Curţii Constituţionale – nr.16 din 19.05.1997 privind controlul constituţionalităţii dispoziţiilor punctului 10 alineatul 2 din Regulamentul „Cu privire la modul de perfectare şi eliberare a actelor de identitate ale Sistemului naţional de paşapoarte”. Regulamentul a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.376 din 06.06.1995. Curtea a recunoscut drept neconstituţional pct.10 din Regulament şi, în particular, a menţionat următoarele: „… Actele de identitate, conform Legii nr.273-XIII (pentru paşapoarte - art. 2 alin.(5), buletinele de identitate, permisul de şedere - art. 3 alin. (4) şi (10), nu cuprind date despre „viza de reşedinţă” sau „viza de domiciliu”. … De aceea includerea în textul Regulamentului a unor dispoziţii ce conţin obligativitatea obţinerii „vizei de reşedinţă” (sau a „vizei de domiciliu”) este în contradicţie cu principiul enunţat în „Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte” nr.273-XIII din 9 noiembrie 1994 şi este neconstituţională în baza art. 27 alin. (2) din Constituţie.” Referitor la cazul actual, concluzia Curţii Constituţionale poate fi extrapolată în felul următor: “actele de identitate nu cuprind date despre consemnarea sau marcarea participării alegătorilor la votare cu o ştampila specială. De aceea, Hotărârea Comisiei Electorale Centrale privind obligativitatea unei asemenea marcări este în contradicţie cu Legea privind actele de identitate în sistemul naţional de paşapoarte şi este ilegală şi neconstituţională în baza art.38 alin.(1) din Constituţie care prevede alegeri libere prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.” Noţiunea de „secret” se referă în mod firesc şi la dreptul cetăţeanului de a nu fi divulgată participarea sa la alegeri prin consemnare în actele de identitate.

223

Totodată, prin decizia sa, Comisia Electorală Centrală, din start, pune toţi cetăţenii ce participă la scrutin sub bănuiala că ar avea intenţia să încalce cu orice preţ legea şi să voteze de mai multe ori, profitând de anumite „neajunsuri” ale legii. Această atitudine a comisiei de diferire la categoria potenţialilor “contravenienţi” a tuturor cetăţenilor cu drept de vot este nefondată şi afectează demnitatea alegătorilor din republică. Pe de altă parte, aceste măsuri de vigilenţă exagerată ale comisiei nici nu au vreun sens practic. Legislatorul, în Codul electoral, a stabilit că alegătorii votează la secţiile de votare în baza listelor întocmite din timp ale cetăţenilor care locuiesc în raza secţiilor respective. Iar prezentarea documentului de identitate se efectuează numai pentru a se verifica dacă votează anume persoana introdusă în listă. Evident, semnând în listă, cetăţeanul nu va mai putea vota repetat indiferent de faptul dacă a fost marcat sau nu documentul de identitate. Invocarea în Hotărârea Comisiei Electorale Centrale a art.18, 22 lit.q) şi 26 din Codul electoral drept temei al împuternicirilor comisiei de a stabili “marcarea” în actele de identitate este o eroare, pornind de la prevederile normelor constituţionale indicate deja. Totodată, o lectură cât de cât atentă şi profesională a normelor citate din Codul electoral, denotă că legea nu împuterniceşte Comisia Electorală Centrală cu asemenea atribuţii. Astfel, art.18 (şedinţele şi hotărârile Comisiei Electorale Centrale) reglementează proceduri organizatorice de activitate a comisiei şi stipulează că hotărârile “adoptate în limitele competenţei acesteia, sunt executorii pentru autorităţile publice, întreprinderi, instituţii şi organizaţii, persoanele cu funcţii de răspundere, partide, alte organizaţii socialpolitice şi organele acestora, precum şi pentru toţi cetăţenii”. Din conţinutul normei se deduce clar faptul că, dacă hotărârile nu-s în limitele competenţei, ele nici nu sunt executorii. Şi norma art.22 (atribuţiile generale ale Comisiei Electorale Centrale) care stabileşte că „în perioada electorală, Comisia Electorală Centrală are următoarele atribuţii: … q) analizează fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, din alegerile trecute, curente sau viitoare şi la măsuri pentru prevenirea lor; informează autorităţile publice despre necesitatea soluţionării unor chestiuni, în conformitate cu legislaţia electorală” nici pe departe nu seamănă cu învestirea comisiei cu atribuţii de legiuitor. De „măsuri pentru prevenire” ţin activităţile organizatorice, şi nicidecum cele de recroire a Codului electoral. Art.26 din Cod (atribuţiile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală), de asemenea, nu investeşte comisia cu atribuţiile ce şi le-a arogat prin hotărârea contestată. Afirmaţia rezultă şi din prevederile directe ale altor norme din Codul electoral: art.1 – „Comisia Electorală Centrală - comisie înfiinţată pentru realizarea politicii electorale în scopul bunei desfăşurări a alegerilor, care activează continuu în condiţiile prezentului cod”; art.16 alin.(1) – „Comisia Electorală Centrală este organ de stat constituit pentru realizarea politicii electorale, organizarea şi desfăşurarea alegerilor.” Pe de altă parte, în virtutea principiilor constituţionale stabilite de art.6, 60, 66, 72 din Constituţie, Codul electoral nici nu poate să prevadă asemenea atribuţii ale Comisiei Electorale Centrale, dat fiind faptul că aceste raporturi de drept urmează a fi reglementate numai prin lege organică adoptată de organul reprezentativ ales de popor conform prevederilor art.38 alin.(1) din Constituţie. Numai acest organ este în drept să instituie restricţii pentru alegători, şi nu altcineva. Or, hotărârea nr.2132 din 12 februarie 2009, fiind adoptată cu încălcarea prevederilor legale, inclusiv a celor constituţionale, lezează direct dreptul cetăţenilor de a participa la alegeri, îngrădind aceste drepturi prin crearea unui obstacol pentru acele persoane care nu vor fi de acord cu marcarea actelor de identitate cu o menţiune improprie. Poate anume din aceste considerente Parlamentul, stabilind prin Legea nr.176 din 22.07.2005 pentru modificarea şi completarea Codului electoral în art.53 prevederea despre aplicarea în fişa de însoţire a

224

buletinului de identitate al alegătorului a ştampilei „Votat”, prin Legea nr.248 din 21.07.2006 a exclus norma respectivă. În consecinţă, prin hotărârea contestată sunt încălcate şi prevederile art.54 alin.(2) din Constituţie care stabileşte că „exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.” Totodată, marcarea actelor de identitate ale alegătorilor cu ştampila specială, contribuind la înlăturarea de la alegeri a cetăţenilor ce nu-s de acord cu „marcarea” (mulţi dintre care au motive întemeiate pentru asta) poate influenţa direct şi asupra rezultatelor alegerilor. Este regretabil faptul că, având sarcina de a asigura buna desfăşurare a alegerilor, Comisia Electorală Centrală prejudiciază din start această desfăşurare, chiar până la începerea scrutinului, prin emiterea unui act ilegal şi anticonstituţional, prin care se încalcă drepturile alegătorilor din republică. La adoptarea hotărârii contestate, prin care s-a introdus restricţia pentru participanţii la votare, nu s-a ţinut cont şi de prevederile Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale în care declară dreptul la alegeri libere şi, în scopul realizării acestui drept, stabileşte obligaţia statului să desfăşoare alegeri libere prin vot secret şi condiţii, care asigură exprimarea liberă a voinţei poporului la alegerea puterii legislative (art.3 al Protocolului adiţional nr.1 la Convenţie). Anularea hotărârii contestate va scuti bugetul şi de cheltuieli materiale considerabile, cheltuieli, ce urmează a fi făcute pentru confecţionarea a 8000 de ştampile speciale. În baza celor expuse şi în conformitate cu prevederile art.7-9 din Legea contenciosului administrativ, art.65 alin.(1), 66 alin.(1) şi (3), 67 alin.(1), 68 alin.(1) din Codul electoral, art.166, 277-278 din Codul de procedură civilă, SOLICIT: Să fie anulată Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.2132 din 12 februarie 2009 „Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009”, ca fiind ilegală. Să fie încasate în folosul reclamantului cheltuielile de judecată. Anexă: Copia cererii Copia Hotărârii nr.____ din 12 februarie 2009. Data______________ Semnătura___________

225

JUDECĂTORIA_________ or._________, str.________,nr.___ RECLAMANT: Societatea comercială „A” SRL or._________, str._______, ____ PÂRÂT: CONSILIUL ORAŞULUI________ or._________, str.________, nr.___ INTERVENIENT ACCESORIU: Societatea comercială „B” SRL or.________, str. ___________, nr.___

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULITĂŢII ACTULUI ADMINISTRATIV
În fapt, în data de _____________, prin Decizia Consiliului oraşului _______ nr.________„Cu privire la autentificarea dreptului de folosinţă asupra loturilor de pământ din str._________, nr.____ SRL „B”, SRL „B” a devenit beneficiară prin autentificare a dreptului de folosinţă asupra loturilor de pământ nr.1 cu suprafaţa de ______ ha şi nr.2 cu suprafaţa de _____ha, amplasate în or.__________, str.________, nr._____în vederea exploatării şi deservirii imobilelor conform planurilor construcţiilor anexate. Despre emiterea Deciziei vizate, SRL „A” a aflat în cadrul procedurii judiciare în care Societatea a fost atrasă în calitate de intervenient accesoriu din oficiul instanţei de judecată, la prima şedinţă judiciară fixată pentru ___________, la acţiunea în contencios administrativ a reclamantului SRL „B” în contradictoriu cu Oficiul Cadastral Teritorial __________ privind recunoaşterea refuzului ilegal, declararea nulităţii actului administrativ şi obligarea înregistrării dreptului de folosinţă. Prin prezenta cerere, SRL „A” consideră Decizia Consiliului oraşului __________ nr._________ din _________ „cu privire la autentificarea dreptului de folosinţă asupra loturilor de pământ din str.__________, nr._____ SRL „B” parţial ilegală în partea autentificării dreptului de folosinţă beneficiarului SRL „B” asupra lotului de teren cu nr.1 cu suprafaţa de ______ha amplasat în or.____________, str. _________, nr.____ ce afectează grav dreptul de proprietate al SRL „A”, pasibilă nulităţii, pornind de la ansamblul următoarelor circumstanţe şi motive: Potrivit Legii nr.793-XIV din 10.02.2000 „contenciosului administrativ”, actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii. Astfel, în baza Notei Informative din ___________, emisă de Comisia Republicană Permanentă pentru Organizarea Expertizei, Evaluării şi Comercializării Bunurilor Sechestrate, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr._____din __________, cu privire la petrecerea licitaţiilor republicane „cu strigare”, a fost aprobat spre comercializare lotul cu nr._____ având suprafaţa totală de _______ m.p., amplasat în or.__________, str.__________, nr.___ ce aparţinea S.A.”C”, amplasat pe lotul de teren cu suprafaţa totală de _______ ha la preţul iniţial în mărime de _______lei. Potrivit procesului-verbal Seria ____ nr.______ din _________”cu privire la rezultatele vânzării la licitaţia „cu strigare”, SRL „A” a fost înscris în calitate de participant la licitaţia 226

publică şi a fost desemnat drept câştigător al licitaţiei asupra setului cu nr.____ la preţul final de _______ lei, obligându-se conform procesului-verbal nominalizat să achite suma contractuală, să semneze contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil cu înregistrarea lui cadastrală ulterioară. În temeiul contractului de vânzare-cumpărare la licitaţie a bunurilor sechestrate nr.___ din __________, SRL „A” în calitate de „CUMPĂRĂTOR” a procurat ca urmare a licitaţiei petrecute, în conformitate cu Legea nr.633-XIII din 10.11.1995 „Cu privire la modul de urmărire a impozitelor, taxelor şi altor plăţi”, Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.685 din 23.07.1997 „cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la modul de sechestrare şi comercializare a bunurilor” şi procesul-verbal, seria ___________ din _________ cu privire la rezultatele licitării la licitaţia „cu strigare” setul expus la vânzare nr.___ cu suprafaţa totală de ______ m.p., amplasat în or.________, str.___________, nr.___. Prin Actul de ridicare a bunurilor nr.________din _________, bunurile procurate în temeiul contractului de vânzare-cumpărare la licitaţie a bunurilor sechestrate din ________ au fost ridicate de către „VÂNZĂTOR” şi transmise „CUMPĂRĂTORULUI”, SRL „A” . În data de 04.10.2001, conform art.240 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii din 26.12.1964) art.214; 290; 755 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii nr.1107-XV din 06.06.2002) contractul de vânzare-cumpărare a fost supus înregistrării cadastrale obligatorii conform legislaţiei în vigoare la momentul semnării contractului, la nr._______, ceea ce în corespundere cu dispoziţiile alin.2 art.132 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii din 26.12.1964) şi art.321 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii nr.1107-XV din 06.06.2002) care stipulează că în cazul bunurilor imobile dobândirea dreptului de proprietate se efectuează de la data înscrierii în Registrul bunurilor Imobile, semnifică naşterea dreptului de proprietate privată a SRL „A” asupra bunurilor imobile procurate, fiind protejat drept autentic proprietar în conformitate cu legislaţia în vigoare. În asemenea mod, Decizia contestată încalcă grav dreptul SRL ”A” la proprietate asigurat prin art.46 Constituţia Republicii Moldova, art.315,316 din Codul civil al Republicii Moldova, Protocolul Adiţional nr.1 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului, or proprietarul dispune de posesia, folosinţa şi dispoziţia asupra bunului, posesia şi folosinţa urmând să determine posibilitatea reală şi fără impedimente a exploatării bunului, element ce în situaţia descrisă prin grevarea dreptului de folosinţă asupra terenului pe care este amplasată proprietatea S.R.L „A” către SRL „B” este ilegală şi afectează dreptul de proprietate al reclamantului SRL „A” la exploatarea (deservirea) bunului ce-i aparţine cu titlu de proprietate privată. Mai mult decât atât, dreptul de proprietate al SRL „A” asupra imobilului sus-vizat este confirmat şi prin Hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie nr. ______ din _______, menţinută în vigoare prin Decizia Curţii de Apel Economice nr.__________ din ________, prin care acţiunea SRL „A” privind înlăturarea obstacolelor în folosirea dreptului de proprietate şi evacuare a fost admisă, dispunându-se înlăturarea obstacolelor create SRL „A” de către SRL „B” în realizarea dreptului său de proprietate asupra bunului imobil. În acest context, potrivit art.123 CPC al Republicii Moldova, faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţă de drept comun sau în instanţă specializată sunt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane. Reglementări absolut similare, însă care completează temeinicia degrevării părţilor şi participanţilor la proces de probaţiunea suplimentară a faptelor inserate într-o Hotărâre judecătorească irevocabilă, se menţionează şi în dispoziţia art.254(3) CPC al Republicii Moldova potrivit căreia după ce hotărârea rămâne irevocabilă, părţile şi ceilalţi participanţi la proces, precum şi succesorii lor în drepturi, nu pot înainta o nouă cerere de chemare în judecată

227

cu aceleaşi pretenţii şi în acelaşi temei, nici să conteste în alt proces faptele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea judecătorească irevocabilă. Prin urmare, conform Hotărârii Guvernului „pentru aprobarea Regulamentului cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente” nr.562 din 23.10.1996, p.7 în calitate de cumpărător al terenului aferent poate fi doar proprietarul obiectivului privat, drept afectat, în situaţia descrisă, prin Decizia Consiliului or._________ nr._____ din _________, iar p.2 al Hotărârii enunţate stipulează expres că la categoria obiectelor faţă de care se instituie dreptul la vânzarecumpărare a terenurilor aferente îl constituie inclusiv construcţiile capitale. Aceeaşi reglementare, în concept analogic, o prevede şi Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului, art.9 alin.(3), potrivit căruia “terenurile proprietate publice pe care sunt amplasate obiective proprietate de stat, se vând, după privatizarea obiectivelor menţionate, persoanelor fizice şi juridice care au obţinut dreptul de proprietate asupra obiectivelor amplasate pe aceste terenuri”. Prin cererea prealabilă nr.________ din ______, SRL „A” a intervenit conform art.3, 5, 14 din Legea contenciosului administrativ către Consiliul or.__________, cu solicitarea recunoaşterii ilegalităţii şi nulităţii Deciziei Consiliului or.__________ nr._____ din ________„cu privire la autentificarea dreptului de folosinţă asupra loturilor de pământ din str._________, nr.____ SRL „B” ”… în partea autentificării dreptului de folosinţă al beneficiarului SRL „B” asupra lotului de teren cu nr.1 cu suprafaţa de ______ ha, amplasat în or._________, str.__________, ____, însă până la data depunerii prezentei acţiuni, adică peste termenul stabilit de Legea nr.793-XIV din 10.02.2000, răspunsuri la cererea adresată nu au parvenit. În drept, călăuzindu-ne de dispoziţiile art.3, 5, 14, 16, 25, 26 din Legea contenciosului administrativ, art.1, 4, 5, 28, 33, 55, 56, 117, 166, 167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova SOLICITĂM: A admite prezenta cerere. A recunoaşte ilegalitatea şi nulitatea Deciziei Consiliului oraşului __________ nr.___ din ___________ „cu privire la autentificarea dreptului de folosinţă asupra loturilor de pământ din str.__________, nr.___ SRL „B” „...în partea autentificării dreptului de folosinţă beneficiarului SRL „B” asupra lotului de teren cu nr.1 cu suprafaţa de _______ ha, amplasat în or._________, str._________, nr.___. ANEXĂ: Data___________ Semnătura______________

228

Inspectorul Fiscal Principal al Inspectoratului fiscal din raionul _________. majorare de întârziere în sumă de _____ lei şi amendă în sumă de _____ lei pentru diminuarea prezumată a impozitului pe venit.___ PÂRÂT: INSPECTORATUL FISCAL DE STAT _________________________ or. în baza Actului de control nr. nr. _______. în temeiul art. La data de _________. mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe exprimată prin nerepatrierea mijloacelor băneşti provenite din operaţiunile de export în valoare de ________ lei efectuate la data de ________ către „K” (firmă străină). SRL „A”. în termen de 7 zile calendaristice.___ din ________ emisă de Inspectoratul Fiscal din raionul ________ ca fiind drept eronată. iar nu suma de ______ lei.___ asupra cazului de încălcare fiscală comisă de SRL „A”. precum şi prezumata diminuare a venitului impozabil în sumă de ______ lei. Prin Decizia nr.(3) al aceleiaşi legi. a efectuat un control fiscal prin contrapunere la SRL „A”. indicată în declaraţia vamală de export. rezultată din aprecierea subiectivă şi incompletă a legislaţiei. 5 alin. nefondată. 26 alin. nr. a probelor puse la baza emiterii actului administrativ.a adoptat Decizia nr. a sancţionat-o cu amendă în mărime de ______ lei. 216 alin. În urma controlului efectuat s-a întocmit Actul de control nr. din ________. anexând documentele de rigoare.________. în conformitate cu art. actul administrativ poate fi anulat. ___ din ________. nr. str. ___ din _________ a Inspectoratului fiscal din raionul _________. este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite._______. în persoana __________. manifestată prin înregistrarea operaţiunii de export în evidenţa contabilă în sumă de ______ lei. nefiind de acord cu concluziile actului de control. SRL „A” a fost recunoscută culpabilă de încălcarea art. s-a dispus încasarea impozitului pe venit diminuat pentru anul ____ în sumă de _____ lei.________. şi. str. SRL „A” consideră Decizia nr.________._____ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND REVOCAREA ACTULUI ADMINISTRATIV În fapt. str. destinatar „Q” (firmă străină).JUDECĂTORIA ______________ or. ___ RECLAMANT: Societatea comercială „A” SRL or.(1) al Legii contenciosului administrativ. în cazul în care este: ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii. În conformitate cu art.________. în baza autorizaţiei nr. urmând a fi anulată în totalitate în baza cumulului următoarelor argumente. ______ din ________. mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe. în care autoritatea de control indică prezumata încălcare de către SRL „A” a Legii cu privire la repatrierea mijloacelor băneşti.8) al Codului fiscal al Republicii Moldova.2 şi 3 (a) ale Legii cu privire la repatrierea mijloacelor băneşti.________. Inspectoratul Fiscal din raionul ________ în persoana şefului __________. în tot sau în parte. ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenţei. a prezentat în scris argumentarea dezacordului. 229 .

nu a clarificat dacă SRL „A” a comis. contra sumei de ______ lei firmei „ K” din Republica _________. Astfel. iar.(3) din Codul civil şi art. de la nerezidentul „K” executarea obligaţiilor de plată a datoriei creditoare în sumă de ______ lei.1) al Codului civil al Republicii Moldova în temeiul cărora cedentul este substituit de cesionar în drepturile ce decurg din creanţă din momentul încheierii contractului de cesiune. asupra cesionarului trec garanţiile şi alte drepturi accesorii.556 – 566 din Codul civil. Întru confirmarea creanţei şi a dreptului de a cere executarea ei. cu respectarea art. în conformitate cu art. Potrivit prevederilor art. ____ al contractului de cesiune din ________. persoana care examinează cazul de încălcare fiscală este obligată să clarifice dacă: • a avut loc într-adevăr o încălcare fiscală. precum şi nu a clarificat şi alte circumstanţe pentru soluţionarea justă a cazului. 247 al Codului fiscal. trebuie să fie trasă la răspundere. operaţiunea fiind justificată prin declaraţia vamală de export nr. s-a schimbat creditorul ca element al raportului obligaţional apărut cu „K”. în baza Contractului nr. Prin urmare. S.____. la data de _________ SRL „A” vinde bunurile cumpărate.L „A” a fost substituit de SRL „C” din momentul încheierii contractului de cesiune din ________. o încălcare fiscală. Efectele enumerate sunt recunoscute şi de dispoziţia art. din momentul semnării contractului SRL „A” cedează. la data de ________ SRL „A” a încheiat cu SRL „C” un contract de cesiune de creanţă. s-a stabilit că SRL „C” dobândeşte dreptul de a cere. destinatar fiind compania „Q”. ___al convenţiei vizate sunt confirmate şi prin art. ___ al contractului de cesiune. Odată cu cesiunea creanţei. În conformitate cu contractul nr. transferând către SRL „C” toate drepturile. ______ din ______ . Executarea de către părţi a obligaţiilor cesiunii de creanţă este confirmată prin Actul de primire-predare a creanţei în conformitate cu prevederile contractului de cesiune din ______. care stabileşte că odată cu semnarea prezentului contract se anulează datoriile „K” în sumă de _____ lei faţă de SRL „A” şi apare datoria „K” în sumă de ______ lei faţă de SRL „C”. Seria ____ şi Seria _____ din _________. inclusiv şi drepturile accesorii pe care le avea faţă de „K”. Astfel. SRL „A” a procurat de la SRL „B” mărfuri identificate ca____________în sumă de ______ lei. iar SRL „C” dobândeşte creanţa în sumă de _______ lei şi devine noul creditor al societăţii „K”. 230 . într-adevăr. ca efect. ___ din ________. Potrivit dispoziţiilor convenţiei vizate. 558 al Codului civil al Republicii Moldova potrivit căreia drepturile de creanţă se transmit cesionarului aşa cum există la momentul transmiterii.R. în urma încheierii contractului de cesiune a creanţei între SRL „A” şi SRL „C”. 556 alin. Reglementări similare sunt prescrise şi de art. • trebuie să fie trasă la răspundere persoana respectivă pentru săvârşirea de încălcare fiscală. ___ care precizează că „K” se va achita cu noul creditor – SRL „C”. Efectele legale produse de cesiunea de creanţă sunt materializate în art. în raporturile apărute cu firma „K”. în locul SRL „A”. în baza contractului de vânzarecumpărare nr. ___ din ________ şi a facturilor fiscale. La examinarea cazului de încălcare fiscală Inspectoratului fiscal din raionul ____________. SRL „A” a remis SRL „C” toate actele aferente creanţei. – noul creditor fiind SRL „C”. • există alte circumstanţe pentru soluţionarea justă a cazului. SRL „A” a pierdut dreptul de a cere executarea creanţei.Potrivit art. Prevederile art. ___ al contractului de cesiune din ________.556 alin. ___ din ________. art. Ulterior.

precum şi a altor operaţiuni şi tranzacţii externe în conturi deschise la băncile autorizate în Republica Moldova. 21. Prin urmare. mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe. Raportând reglementările vizate la circumstanţele faptice probate documentar. nu poate fi calificat drept subiect al obligaţiei fiscale. se confirmă incontestabil că SRL „A” nu este creditorul firmei „K”. SRL „A” a solicitat revocarea în totalitate a Deciziei nr.Conform art. în condiţiile legale şi convenţionale. care a rămas fără răspuns.__ din _______ a Inspectoratului Fiscal din raionul _________ prin care SRL „A” este recunoscută culpabilă de încălcarea termenului de repatriere a mijloacelor băneşti provenite din tranzacţiile economice externe şi sancţionată cu amendă în mărime de ______ lei. În drept. ceea ce denotă că SRL „A” nu este responsabil de repatrierea mijloacelor băneşti şi.28. iar costul serviciilor prestate – în documentele confirmative. prestării de servicii în străinătate. ANEXĂ: Data ____________________________ Semnătura _____________________________ 231 . în termenul stabilit.14 din Legea contenciosului administrativ. 16. În conformitate cu art. în care a activat SRL „A”. 166. prin cererea prealabilă din ________. este ilegală Decizia nr. 167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova. respectiv. ___ din _________ emisă de Inspectoratul Fiscal din raionul _________. art. 8. dreptul de a încasa mijloacele băneşti aferente exportului efectuat a fost cedat şi aparţine SRL „C”.___ din _________ a Inspectoratului Fiscal din raionul _______. a mijloacelor băneşti aferente exportului de mărfuri. 17. din momentul încheierii contractului de cesiune nu mai este subiect al obligaţiei. în temeiul art. volumul mijloacelor fiind indicat în declaraţia vamală. A recunoaşte ilegalitatea şi a anula Decizia nr.3. 32.2 din Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti. 25. 26 din Legea contenciosului administrativ SOLICITĂM: A admite acţiunea. 5. repatrierea mijloacelor băneşti – este încasarea de la nerezident. şi în lipsa dreptului de a încasa mijloacele băneşti aferente exporturilor de mărfuri efectuate.

nr.__________. în temeiul procesului-verbal al asociaţilor nr. ____lei taxă vamală (codul tipului drepturilor de import 020). care constituie rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova pentru activele materiale a căror valoare depăşeşte 3000 de lei pentru o unitate şi al căror termen de exploatare depăşeşte un an._______ din __________.103 din Codul fiscal al Republicii Moldova. şi un camion de modelul ______. în data de _______.___ RECLAMANT: Societatea comercială „A” SRL or. TVA nu se aplică la importul mărfurilor.__________. rezultat din aprecierea subiectivă şi incompletă a legislaţiei în vigoare şi a probelor puse la baza emiterii actului.___ PÂRÂT: BIROUL VAMAL _____________ or. Prin prezenta acţiune. două unităţi de modelul ______. la data de ________. SRL „A” îşi manifestă dezacordul şi contestă Actul constatator nr. servicii efectuate de către subiecţii impozabili. ____ lei taxă proceduri vamale (codul drepturilor de import 010). în baza declaraţiilor vamale nr.__________._____ -_____. str. în temeiul facturii fiscale Seria nr. pentru a fi introduse în capitalul statutar al SRL „A” cu suma de ________ lei.__ din __ „privind calculul drepturilor de import/export” emis de BIROUL VAMAL ________. a importat în Republica Moldova trei unităţi de transport în vederea introducerii acestora în capitalul statutar al Societăţii. SRL „A” a fost recunoscută culpabilă de încălcarea dispoziţiei art.__ din _______ „privind calculul drepturilor de import/export” emis de BIROUL VAMAL _________. BIROUL VAMAL ________ reţine că SRL „A”._____ privind majorarea aportului social din ________. precum rezultă din materialele cauzei. nr. lipsit de suport normativ şi faptic. fabricat în anul ______. În vederea motivării juridice a Actului constatator. str. nefondat. serviciilor şi pentru livrările de mărfuri. nr.28 al Codului vamal al Republicii Moldova. iar la data de _______. SRL „A” a importat pe teritoriul Republicii Moldova trei unităţi de transport. iar în total _____ lei.________. Potrivit art. aceste unităţi de transport au fost înstrăinate SRL „B”. concluzionând neachitarea drepturilor aferente importului mijloacelor de transport în suma calculată şi încasată în baza actului administrativ contestat.________.________. în baza cumulului următoarelor circumstanţe şi motive: Astfel.____ din _______.CURTEA DE APEL ____________ or. urmând a fi revocat în totalitate. destinate includerii în capitalul statutar (social) în modul şi în termenele prevăzute de legislaţie.___ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULITĂŢII ACTULUI ADMINISTRATIV În fapt. 232 . fiind calculate şi încasate drepturi de import în cuantum de _____ lei TVA (codul tipului drepturilor de import 030). fabricate în anul ____. pentru încălcările imputate fiind aplicate penalităţi în sumă totală de _____ lei.______ . Deciziei Camerei Înregistrării de Stat din ________ privind operarea modificărilor în actele de constituire a SRL „A” şi a Certificatului constatator emis în acest sens. ca fiind eronat. diferenţele totale încasate în baza Actului constatator privind drepturile de import constituind suma de ____ lei. în baza declaraţiilor vamale nr. prin Actul constatator nr. str.

reprezintă obiect impozabil cu TVA reprezentând rezultatul activităţii acesteia de întreprinzător.102._______ din _______ şi din conţinutului Actului constatator nr. în data de _______. cu termenul de exploatare de până la 7 ani. în baza facturii fiscale. ______ . Prin urmare. în cazul trecerii mărfurilor peste frontiera vamală şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie. care a fost stinsă reieşind din procurările avute de către SRL „A” conform anexei la Declaraţia TVA.94 lit.1380-XIII din 20. prin punctul 2 al acesteia.4. TVA calculată din vânzările perioadei fiscale în care a avut loc înstrăinarea constituie suma de ________lei. art. contribuabilul SRL „A” la importul unităţilor de transport destinate introducerii în capitalul statutar al întreprinderii nu a operat trecerea în cont a TVA la importul mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova în corespundere cu dispoziţiile art. livrarea realizată de către SRL „A”. Totodată. aferente importului. Seria nr. Astfel.117 din Codul vamal al Republicii Moldova. În corespundere cu art. la cota stabilită de art. în mărime de ________ lei.114.1997 stipulează în mod expres.______.101 din Codul fiscal al Republicii Moldova.95 din Codul fiscal al Republicii Moldova. şi a penalităţii pentru întârzierea achitării acesteia.Respectiv. declarată şi achitată ţinând cont de dreptul reclamantului la trecerea în cont a TVA pe procurările efectuate în perioada de referinţă. serviciilor (inclusiv TVA la valorile materiale importate) folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător în perioada fiscală respectivă. ca subiect impozabil. la data de ________. Conform Declaraţiilor vamale nr. conform art. 1380-XIII din 20. ca drept de import taxa vamală. În conformitate cu art. conform art.11.1 la Legea nr.a) sunt obligaţi să declare. incontestabil se probează declararea şi achitarea TVA aferentă livrării impozabile realizate. că taxa vamală nu se percepe la importul autovehiculelor specificate la poziţiile tarifare 8702 şi 8704.1. precum rezultă din Declaraţia privind TVA depusă de SRL „A”. fapt consumat prin calcularea TVA aferentă livrării. În contextul enunţat. serviciile livrate lor şi sumele TVA achitate sau care urmează a fi achitate furnizorilor la momentul procurării valorilor materiale. inconsistent şi vizează încasarea repetată (dublă) a TVA. care face parte integrantă la Legea vizată. iar la data importului 233 . care se determină ca diferenţă dintre sumele TVA achitate sau care urmează a fi achitate de către consumatori pentru mărfurile.1997 „Cu privire la tariful vamal”. Potrivit art. conform Actului constatator nr.____ din __________ în sumă de _______ lei. Nota de aplicare a Anexei nr._______ din _________.96 din Codul fiscal al Republicii Moldova. Totodată. ţinându-se cont de dreptul de trecere în cont conform art. inclusiv TVA în sumă de ________ lei. art. suma TVA. subiecţii impozabili stipulaţi la art. pornind de la considerentul că anii producerii autocamioanelor introduse pe teritoriul Republicii Moldova sunt _____ şi ______.101-102 din Codul fiscal al Republicii Moldova pe motivul scutirii de TVA la importul activelor litigioase introduse în capitalul statutar. ceea ce denotă incontestabil achitarea TVA şi lipsa restanţelor la acest impozit faţă de bugetul de stat. poartă un caracter nefondat. şi să achite la buget pentru fiecare perioadă fiscală.118 din Codul fiscal al Republicii Moldova. or.118 Din Codul vamal al Republicii Moldova statuând că mărfurile care trec frontiera vamală se supun taxei vamale conform Legii nr. obiectul impozabil al SRL „A” cu TVA din livrarea efectuată a fost calculată.115. SRL „A”. stabilită. conform căruia taxele vamale se aplică în baza anexei nr. se percepe. respectiv. în calitate de vânzător. se recunoaşte în mod expres că poziţia tarifară a mărfurilor importate de către SRL „A” conform Nomenclatorului mărfurilor din Republica Moldova constituie 8704.11. această livrare a fost supusă înregistrării în Registrul de evidenţă a vânzărilor conform art. calcularea şi încasarea de către BIROUL VAMAL _______ a TVA. Inspectoratului Fiscal de Stat ________. înstrăinează autoturismele menţionate către SRL „B” la suma de ______ lei.

De asemenea. taxa pentru proceduri vamale reprezintă totalitatea serviciilor acordate de organele vamale în sfera activităţii vamale.4 al Legii cu privire la tariful vamal. taxele pentru efectuarea procedurilor vamale se percep.3. denotă faptul că BIROUL VAMAL __________ a depăşit cadrul legal la calcularea taxelor vamale pentru importul efectuat. inclusiv penalităţile de ________ lei. au rămas fără răspuns. „____” din „__________” „privind calcularea (recalcularea) drepturilor de import/export”.14 al Legii contenciosului administrativ. SRL „A” a solicitat revocarea în totalitate a Actului constatator nr. înaintată în conformitate cu art. stabilite de legislaţie.(anul____) autocamioanele nu depăşeau termenul de exploatare de 7 ani. calcul ce probează achitarea corectă de către reclamant a taxei proceduri vamale. 25.121 din Codul vamal al Republicii Moldova. 5. or.4% din valoare în vamă. 26 ale Legii contenciosului administrativ. A recunoaşte ilegalitatea şi a dispune revocarea Actului constatator nr. baza de calculare a taxei pentru proceduri vamale o constituie valoarea în vamă a mărfurilor sau taxele fixe. însă cererile. călăuzindu-ne de dispoziţiile art. 167 din Codul de procedură civilă. conform art. suma de _______ lei. ceea ce constituie reieşind din valoarea indicată în Actul constatator contestat a mărfurilor (________ lei). taxa pentru proceduri vamale o constituie la mărfurile de peste 1000 de euro cuantumul procentual de 0. În drept. conform anexei nr. în corespundere cu art. iar impunerea acestora de către autoritatea vamală implică manifestarea unei diligenţe insuficiente pentru aplicarea corectă a cadrului normativ în vigoare. la vămuirea mărfurilor de import. în temeiul art. cu privire la tariful vamal în situaţia descrisă. art166. exceptează imperativ SRL „A” la calcularea şi achitarea taxei vamale contestate în mărime totală. 14. ANEXĂ: Data_________________ Semnătura_____________ 234 . 16.122 din Codul vamal al Republicii Moldova. iar. Prin cererea prealabilă din ______. Astfel. ___ din __________ „privind calcularea (recalcularea) drepturilor de import/export” emis de BIROUL VAMAL ___________ prin care SRL „A” i-au fost calculate drepturi de import în sumă totală de _______ lei. SOLICITĂM: A admite prezenta cerere.2 – parte integrantă la Legea nominalizată care prevede că. la data depunerii acţiunii în instanţa de judecată. şi cererea suplimentară din __________. dar nu mai mult de 1800 de euro.

în conformitate cu prevederile art. Încadrarea tarifară a avut loc conform caracteristicilor descriptive ale mărfii. poartă un caracter vădit ilegal în fond.Curtea de Apel ________ Colegiul de contencios administrativ Reclamant: SRL „ CT” reprezentată în baza procurii de avocatul V. în urma unui control. 73181630.68 lei.2008.26 alin. acesta fiind emis contrar procedurii stabilite de legislaţie. declarândule în termen. 3019I23690. reclamantul a importat în RM trei loturi de marfă.75 ca dovadă a apariţiei obligaţiei vamale pentru SRL „CT”.07ROBU1400E0017490 din 19. invocăm următoarele circumstanţe de fapt şi de drept: A. ale documentelor de însoţire. care conţineau încadrarea oficială atribuită de autoritatea vamală a unui stat membru al UE: declaraţia vamală de export nr.2007.12. drepturi de import în sumă de 178811.c) din Legea contenciosului administrativ. pentru marfa încadrată conform Nomenclatorului mărfurilor la Codul – 73089099. reclamantul a fost obligat să achite la contul trezoreriei Biroului Vamal Chişinău.12.2007 şi INVOICE nr. Prin urmare. se impune anularea actului contestat.2007.a) şi lit.N. Iniţial.12. În susţinerea pretenţiilor. Circumstanţele relevante importului de mărfuri În luna decembrie 2007. pentru marfa încadrată conform Nomenclatorului mărfurilor la Codul – 73181590. la data de 21. Prin actul contestat şi care se pretinde a fi cu putere juridică. Pârât: Biroul Vamal Chişinău mun.2007. 167 241 – 14 din 18. a fost perfectată declaraţia vamală primară nr.03.12. 73089099. Încadrarea tarifară a avut loc conform caracteristicilor descriptive ale mărfii. similară declaraţiei vamale.(1) lit. ale documentelor de însoţire care conţineau încadrarea oficială atribuită de autoritatea vamală a unui stat membru al UE: declaraţia 235 - . au fost perfectate declaraţiile vamale primare: la data de 20. 3019I23634. Dacia. bd. 49/6 CERERE DE CHEMARE ÎN INSTANŢA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV (PRIVIND ANULAREA ACTULUI ADMINISTRATIV ŞI ÎNCASAREA PREJUDICIULUI CAUZAT) La 04. a fost perfectată declaraţia vamală primară nr. colaboratorii Biroului Vamal Chişinău au întocmit Actul constatator nr. 73182200. Chişinău. Actul administrativ relatat anterior.

conform Nomenclatorului mărfurilor.12. prin „acordarea liber de vamă” organul vamal a confirmat legalitatea vămuirii mărfii. Actul constatator a fost emis contrar procedurii stabilite. datorită Legii de aderare nr. respectarea condiţiilor. Or.(4) CV. Din circumstanţele de fapt şi de drept. în vigoare pentru Republica Moldova din 01. este important să se reţină că reclamantul a achitat toate drepturile de import.1983.1140 din 2. fiind incluse şi în circuitul civil pe teritoriul RM. extinderea de către autorităţile statului. În speţă. controlul vamal vis-à-vis de importul efectuat de reclamant.1 Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor şi a Libertăţilor Fundamentale. reflectate anterior. 70193900. 07ROBU1400E0017802 şi INVOICE nr.30 al Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al RM (în continuare CV).2007. şi achitarea drepturilor de import. 76072091. în esenţă. Prin urmare.2007 şi INVOICE nr.12. încheiată la Bruxelles.2006. 73181630. ale documentelor de însoţire care conţineau încadrarea oficială atribuită de autoritatea vamală a unui stat membru al UE: declaraţie vamală de export nr. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. se echivalează cu o încălcare a drepturilor garantate prin art. Potrivit p. constituie un abuz care.a) CV. încadrarea corespunzătoare. B. este important să se reţină că.04. (1) lit. iar mărfurile importate au primit liber de vamă. conform Nomenclatorului mărfurilor a avut loc inclusiv şi la perfectarea declaraţiilor vamale complementare şi a declaraţiilor privind valoarea în vamă a mărfurilor.12.vamală de export nr. care. Încadrarea tarifară a avut loc conform caracteristicilor descriptive ale mărfii. (2) CV. În conformitate cu prevederile art. 72107090. În cadrul controlului vamal a fost verificată schema tehnologică de prelucrare a declaraţiei vamale.2005. peste perioada reglementată prin lege. rezultă că. în lipsă de competenţă 1. precum şi descoperirea fraudelor vamale. s-au stins datorită achitării plăţii. 167241 – 13 din 18. În conformitate cu prevederile art. articolul respectiv din Convenţie are menirea să protejeze 236 . potrivit art. reclamantul a calculat cuantumul drepturilor de import bazându-se pe elementele de taxare stabilite la data apariţiei obligaţiei vamale.2007. organul vamal urma să aibă la dispoziţie şi să se bazeze pe circumstanţe excepţionale şi pe unul din temeiurile limitative prevăzute de lege. s-a încheiat în momentul punerii în circulaţie a mărfurilor. 73181499. încadrarea mărfurilor a avut loc conform Convenţiei Internaţionale privind Sistemul armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor. termenelor legale. 73181590.11.(1) lit. 73182200.128 alin. 73269060.01. În toate aceste trei cazuri de import. controlul vamal are drept scop prevenirea încălcării reglementărilor vamale. 82041100. a fost perfectată declaraţia vamală primară nr. 169685 – 15 din 21. a competenţei.197 alin. obligaţiile vamale în raport cu marfa importată în luna decembrie 2007. au luat naştere la data înregistrării declaraţiei vamale de import. Pentru a se reveni asupra „situaţiei de fapt” şi pentru a efectua un control vamal suplimentar după „acordarea liber de vamă” şi plasarea mărfii în circulaţie. pentru efectuarea controlului. Astfel. potrivit art. 127/2 alin. 112 – XV din 22. la data de 24. 39201026.127 alin. a) şi alin.(1) CV. la 14.06. 07ROBU1400E0018494 din 21. 3019I23932 pentru marfa încadrată conform Nomenclatorului mărfurilor la Codul – 73012000.2007. Încadrarea corespunzătoare a mărfurilor.2004. 39211310.12.

în „cazul unor diferenţe ulterioare sau în situaţia încheierii din oficiu. ca acestea să fie aplicate în mod efectiv şi concret. sunt supuse „supravegherii vamale”: a) mărfurile. Prin urmare. nu se conţin date visà-vis de norma de drept care le-a permis colaboratorilor vamali să intervină cu un aşa-numit „control” şi ce fel de control a fost efectuat. 46 al Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al RM. nu numai că a expirat termenul. Prin urmare. în Actul constatator nr. pentru efectuarea controlului.127 din Codul vamal. este logic să conchidem că lipsa temeiurilor prevăzute de art. 71-73/253 din 20. 92-0 din 27. În speţă. (5) art.2005) a fost emis anume în baza art.2005 (MO. au fost „controlate” nu numai importurile ce rezultă din actul constatator. 191 CV şi a ordinului de control nr.03.2008. dar lipsesc şi temeiurile care ar fi permis efectuarea unui control cu întocmirea actului constatator.11. până la etapa „supravegherii vamale”. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. Din alin. c) navele sub pavilion străin şi aeronavele străine. au efectuat controlul activităţii economico.2008. Or. Excepţia de la această regulă se conţine la alin. în interiorul căruia putea fi efectuat controlul vamal.04. care. Prin Actul de control nr. În acest sens.2008. fără declaraţie vamală. atribuţiile respective rezultă din „activitatea vamală”. 127 CV şi constă în faptul că.02. se evidenţiază faptul că nu au existat temeiurile prevăzute de art. 75 din 04. Relevant este faptul că. este relevant că „controlorii” au supus „auditului postvămuire” o perioadă nelimitată de timp. întocmit la 26.drepturile şi libertăţile prevăzute de Convenţie. În acest sens. implică încălcarea procedurii de emitere a actului contestat. 03 din 05. În situaţia creată ne rămâne să presupunem că „controlul” a fost efectuat avându-se la bază art.2008. Acest act a fost întocmit prin depăşirea atribuţiilor acordate organului vamal vis-à-vis de activitatea SC „CT” SRL.225. în perioada 05.02. după caz. nr. 127 CV rezultă că plătitorul vamal la cunoştinţă de cuantumul obligaţiei vamale prin declaraţia vamală acceptată şi înregistrată de către organul vamal. 127 CV. după caz. nu a existat niciunul din temeiurile reglementate prin actele normative pentru a se considera că mărfurile importate de reclamant s-au aflat în perioada efectuării controlului sub „supraveghere vamală”. colaboratorii Biroului Vamal Chişinău insistă că. b) mărfurile şi bunurile aflate în regim suspensiv. În speţă. afirmăm că organul vamal a interpretat şi a aplicat incorect prevederile art. 2 alin.02.1140 din 02.(1) CV. Aceasta este foarte important. constituie o imixtiune ilegală a autorităţilor statului în activitatea unui agent economic.02. Ordinul cu privire la aprobarea actului constatator întocmit de organul vamal. pe aeroporturi. În conformitate cu prevederile p. În asemenea mod. 191 CV. Or. a unui 237 .05. cu valorile organizării sociale comune statelor membre ale Consiliului Europei. Controlul efectuat de Biroul Vamal Chişinău. dar şi multe altele. Din act mai rezultă că acest control a fost efectuat în baza art. 127 CV (!!!).2008 – 26. pentru a se putea elucida în ce măsură a fost respectat „principiul preeminenţei” dreptului în activitatea reprezentanţilor statului. îşi are limitele sale şi pot fi realizate. pe timpul staţionării în apele teritoriale sau în porturi şi. pe baza preeminenţei şi supremaţiei „DREPTULUI”. potrivit art.financiare a SC „ CT” SRL. în conformitate cu principiile unei societăţi democratice. mijloacele de transport şi bunurile nevămuite la intrarea în ţară. 0001735. (6) art. 127 CV.

Să admitem. reflectată anterior şi care şi-a găsit originea în răspunsul la cererea prealabilă.(1) art. generează răspunderea juridică (contravenţional-vamală. 191 CV.regim vamal suspensiv. 127 CV a fost confirmată şi de pârât prin răspunsul primit la cererea prealabilă. 92-0 din 27. legislaţia RM sau acordurile internaţionale la care acesta este parte nu sunt respectate sau sunt respectate parţial”. ce au drept efect suspendarea totală sau parţială de drepturile de import sau export. 191 CV. remarcăm următoarele. În speţă. şi aşteptăm să se demonstreze contrariul. se constată încălcarea acordurilor internaţionale de către pârât şi nu de către SRL „CT”. 191 CV. 29 alin. pentru moment.04. 191 CV.75 din 04. poate fi întocmit. din scrisoarea nr. În speţă. nu poate fi vorba de alt ceva decât „plasarea mărfii în circulaţie liberă”. Or. Din Actul de control nr.02. vis-a-vis de faptul că nu au existat temeiuri de a se considera că reclamantul nu a respectat legislaţia naţională sau acordurile internaţionale. Din această excepţie. implică lipsa competenţei organului vamal de a efectua „controlul” propriu-zis. în cazul importului de mărfuri din luna decembrie 2007. 2. În acest caz. ”în limita competenţei sale”. Prin conţinutul aceluiaşi Act de control se poate constata că.1401 datată cu 07. Prin urmare. Astfel. rezultă că un act constatator poate fi întocmit doar în baza art. 238 . Din conţinutul art. emis doar în temeiul art. (1) CV. se impune o întrebare firească: care au fost temeiurile? Potrivit alin. Acest lucru este firesc. organul vamal este în drept să efectueze controale.191 CV. Afirmăm. potrivit art.2008 a fost întocmit în baza art. Pentru a aprecia critic poziţia pârâtului. penală) a persoanei vinovate.04.” de a se presupune cel puţin că reclamantul nu a respectat legislaţia naţională sau acordurile internaţionale. regimurile vamale suspensive sunt operaţiuni cu titlu temporar. până la iniţierea propriu-zisă a controlului nu au existat indici care ar fi întruchipat forma „temeiurilor rezonabile.03. 127 CV. aprobat prin Ordinul Directorului General al Serviciului Vamal nr. 127 CV. pretinsele încălcări ale legislaţiei naţionale sau ale tratatelor internaţionale la care RM este parte. plătitorul vamal la cunoştinţă de noua obligaţie vamală pe baza actului constatator întocmit de organul vamal”. 0001735. administrativă. Lipsa competenţei de a întocmi actul constatator contestat prin prisma absenţei temeiurilor prevăzute de art.08 rezultă că Actul constatator nr. 127 CV. Reamintim că. Prin urmare. organul vamal nu a fost în drept să emită actul constatator în situaţia prevăzută de art. (1) art. 3. că pârâtul a avut totuşi dreptul să întocmească actul constatator reieşind din temeiurile prevăzute în art.2005. nu rezultă că „controlul activităţii economico-financiare” a întreprinderii se poate finaliza cu emiterea unui act constatator. lipsa temeiurilor prevăzute de alin. întocmit la 26.191 CV. Actul constatator. Acest fapt rezultă din conţinutul preambulului Ordinului respectiv şi chiar din conţinutul art. a activităţii economico-financiare.2008 rezultă caracterul abuziv al „controlului”. a persoanelor care trec mărfuri peste frontiera vamală în situaţia în care „există temeiuri de a se considera că.

care îl examinează şi care face recomandări în vederea soluţionării acestuia.06. 239 . Ne confruntăm. în data de 14. în vigoare din 01. a avut loc încadrarea mărfii conform Convenţiei internaţionale privind sistemul armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor. menţionată anterior. 3 (obligaţiile părţii contractante) p. În viziunea noastră. face trimitere la Hotărârea Guvernului nr. pe de o parte.2004.01. potrivit art. a avut loc conform Sistemului armonizat prin intermediul autorităţii vamale a unui stat membru a UE. Astfel. Republica Moldova are nu numai dreptul dar şi obligaţia să se conforme normelor şi practicii internaţionale în domeniul activităţii vamale. Prin prisma acordurilor internaţionale pe care le-a încheiat. orice litigiu care nu se soluţionează astfel se aduce. Convenţia fiind ratificată prin Legea de aderare nr. orice litigiu între părţile contractante cu privire la interpretarea sau aplicarea Convenţiei se soluţionează. Marfa a fost însoţită de documente cu putere juridică internaţională. În acest sens.1 şi p. reamintim că SRL „ CT” a importat. capitole şi subpoziţii şi să nu modifice domeniul de aplicare a secţiunilor. format din 6 cifre. colectării.2 alin. în mod oficial. potrivit alin. pe de altă parte”. ţară membră a UE. loturi de marfă din România. Conţinutul preambulului Convenţiei prevede condiţiile şi scopurile care au determinat părţile contractante la semnarea Acordului. inclusiv „având în vedere faptul că. aşadar. în susţinerea poziţiei sale. prin care. urmează să se ţină cont că. la soluţionarea litigiului. adoptată la Bruxelles. în faţa Comitetului Sistemului armonizat. 10 Convenţie. Prin Actul corespunzător nr.2006. În situaţia în care autoritatea vamală a RM nu acceptă încadrarea respectivă urmează să se iniţieze procedura de soluţionare a litigiilor prevăzută de art.112-XV din 22. prin negocieri directe între părţile respective. În conformitate cu alin. fără completări sau modificări. activitatea vamală urmează să se desfăşoare în conformitate cu normele şi cu practica internaţională.2004. Republica Moldova participă la colaborarea internaţională în domeniul activităţii vamale.2003. cel mai bun mijloc de a ajunge la rezultatele dorite”. 75 din 04.2 din Convenţie.să aplice normele generale de interpretare a sistemului armonizat. precum şi toate notele de la secţiuni. Printre acestea fiind şi „dorinţa facilitării. Prin urmare.54 din 26.01. precum şi codurile numerice aferente acestora. de către părţile în litigiu. este de prisos a demonstra că. fiecare din 8 cifre. organele vamale ale RM nu au fost în drept să modifice încadrarea codurilor numerice a mărfii care. se insistă că marfa care a fost importată şi încadrată la 15 coduri numerice conform Sistemului armonizat de denumire şi codificare. se aplică acordul internaţional. în luna decembrie 2007. La elaborarea Convenţiei (vezi preambulul) „s-a avut în vedere că este important să se dispună de date exacte şi comparabile în scopul negocierilor comerciale internaţionale” precum şi că „Sistemul armonizat este destinat să favorizeze stabilirea unei corelaţii cât mai strânse între statisticile comerciale de import şi de export.2008. capitolelor. în cazul în care Convenţia privind Nomenclatura. 10 Convenţie. (1) art. (2) al art. .să utilizeze toate poziţiile şi subpoziţiile sistemului armonizat.03. potrivit cărora Republica Moldova s-a obligat: . 10 din Convenţie. Pârâtul. şi statisticile de producţie.(2) CV. poziţiilor şi subpoziţiilor sistemului armonizat. comparării şi analizei statisticilor. urma a fi încadrată doar la un singur cod – 9406000. s-a dovedit a fi un instrument eficient în atingerea unora dintre aceste obiective. pe cât e posibil. cu situaţia prevăzută de art.Reamintim că. în special a celor privind comerţul internaţional”.04.

cu atât mai mult că ambele state au ratificat Convenţia de la Bruxelles. Respectiv. această normă a textului Convenţiei. cazul Carbonara Ventura v. la 24.” a haosului în ceea ce priveşte „corelaţia între statisticile comerciale de import şi de export. „Pentru asigurarea aplicării corecte a legislaţiei vamale”.04. şi statisticile de producţie.1953.Prin actul constatator. Amuur vs Franţa). Or. Acest acord a fost încheiat în baza instrumentelor relevante ale Consiliului de Cooperare Vamală. pârâtul încearcă să se distanţeze de standardele comunităţii internaţionale. este relevant faptul că problema ce ţine de aplicarea Sistemului armonizat de denumire şi codificare a mărfii nu poate fi pusă în sarcina reclamantului.06. de către statele semnatare a acordului. Partea a doua a art. a litigiului. 1 al Primului Protocol Adiţional la Convenţie. Italia). diferendului. Cu referire la aceleaşi „condiţii” Curtea Europeană a evidenţiat că. unul dintre principiile fundamentale ale unei societăţi democratice (Hotărârea CEDO din 25. 240 . prevăzută în primul alineat al articolului menţionat. punând piedici în onorarea obligaţiilor pe care RM şi le-a asumat odată cu ratificarea Convenţiei respective. Altfel spus. C. Prima normă de ordin general. la soluţionarea neînţelegerilor. pe de o parte. este inadmisibilă aplicarea neuniformă a Sistemului armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor.04. La soluţionarea litigiului. atribuită de autoritatea vamală a României urma să se procedeze. Prima condiţie impune nu numai simpla existenţă a unor norme pentru a justifica o privare de proprietate. Or. conform art. În situaţia în care autorităţile RM nu sunt de acord cu încadrarea tarifară oficială.1 din Protocolul nr. Prin actul constatator contestat şi punerea acestuia în executare a fost violat grav dreptul garantat prin art.05. dacă se insistă asupra haosului în „sistemele comerciale de denumiri şi de codificare a mărfii. Astfel. urmează să fie respectată preeminenţa normelor de drept. potrivit modului stabilit. pe de o altă parte” această atitudine poate pune la îndoială calitatea RM de membru al multor alte organisme internaţionale. urmează a se ţine cont că. în special Recomandarea privind asistenţa reciprocă din 05. pentru a justifica privarea de proprietate.1996. precise şi previzibile (Hotărârea CEDO din 30. dar şi ca ele să fie accesibile. 1 din Primul Protocol Adiţional la Convenţie. Mijloacele financiare ridicate de la contul reclamantului constituie „o valoare patrimonială” în sensul art.12. după caz.2000. acelaşi reclamant nu a fost în drept să schimbe încadrarea tarifară care a dobândit un caracter oficial cu aportul autorităţii vamale a României. impune obligaţia statelor contractante de a respecta dreptul de proprietate al persoanelor fizice şi juridice.200.1 înscrie condiţiile în care privarea de un bun nu reprezintă o încălcare a dreptului titularului. Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României au încheiat un acord de cooperare vamală.2000. enunţă principiul general al necesităţii respectării dreptului de proprietate: „orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale”. 16 al Acordului dintre Guvernul RM şi Guvernul României din 24.

Data_____________ Semnătura__________________ 241 . încasată în baza actului administrativ contestat. 21. A obliga pârâtul să restituie suma de 178 811.03. Anularea Actului constatator nr. SOLICIT: 1. 2.2008 ca fiind emis contrar prevederilor legii şi cu încălcarea procedurii stabilite.03.e) din Legea contenciosului administrativ.2008. inclusiv ale art. 3. În baza celor relatate.75 din 04. 5. (1) lit. 25 alin. 1.Din cele relatate anterior.b). (1) lit. A suspenda executarea Actului constatator nr.75 din 04. a prevederilor normelor de drept invocate. 8. a) şi lit. Admiterea acţiunii.68 lei. 3. A încasa cheltuielile de judecată. 5. 26 alin. rezultă că pârâtul – autoritate a statului – a violat dreptul de proprietate pe care îl deţine reclamantul prin depăşirea condiţiilor care ar justifica privarea de proprietate. 4.

12.procesul-verbal de control corporal din ____. (1) CP.9 alin. Fiind recunoscut şi audiat în calitate de învinuit. _____.procesul-verbal de cercetare la faţa locului din ____.270 din 18. .58 CP.62 (1) CP. Ordonanţa dată am primit-o prin poştă la ____________________. pe faptul trecerii ilegale a frontierei de stat de către ______________________. declarând că. conform art. Astfel. _______________ a depus cerere de acordare a azilului în Republica Moldova. exclude prelungirea procedurii de urmărire penală". În ordonanţa dată se menţionează : „că urmărirea penală în cauza dată a fost pornită la ______. care. Chiar dacă învinuitul ___________ şi-a recunoscut deplin vina în săvârşirea faptei incriminate. dinspre România. S-a stabilit ca. ____________________ a recunoscut vina în săvârşirea infracţiunii incriminate. 313 DIN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ) Prin ordonanţa din ________ emisă de procurorul ________________ a fost dispusă încetarea urmăririi penale în privinţa lui _________________ în baza art. potrivit art. . 275 (3) din Codul de procedura penală al RM. nu 242 . fără a dispune de paşaportul stabilit.(2) din Legea nr.362 alin. cetăţeanul Irakului. la __________. între orele 2-3. însă acesta urmează a fi liberat de răspundere penală în legătură cu schimbarea situaţiei. .2008. însă şoferul care-i transporta în tir le-a schimbat traseul. Consider că temeiurile de drept care au fost invocate în ordonanţa contestată nu corespund cadrului normativ-juridic ce se referă la statutul juridic al solicitanţilor de azil. Analizând în cumul materialele cauzei penale. În speţă. Nu a ştiut că pentru trecerea ilegală de frontieră survine răspunderea penală. fund ajutat de o persoană necunoscută de origine turcă.Procuratura Republicii Moldova Dlui_____________ În interesele lui ________________ De la: avocatul ______________ PLÂNGERE (ÎN ORDINEA ART. _______________.schema locului reţinerii. 58 din Codul penal. fără autorizarea trupelor de grăniceri sau a organelor vamale şi evitând controlul Secţiei Control de Frontieră Leuşeni a Serviciului Grăniceri. a avut intenţia să ajungă în mod ilegal în una dintre ţările Europei Occidentale. a trecut ilegal frontiera de stat a Republicii Moldova prin Biroul Vamal _____________.actul de primire-predare nr. circumstanţă. conchid că _____________ a săvârşit infracţiunea prevăzută de art. dar a conştientizat caracterul ilegal al acţiunilor sale. la data de _______________. Conform art. Consider ordonanţa contestată ca parţial ilegală şi care urmează a fi modificată din următoarele considerente. vinovăţia sa se dovedeşte şi prin: . în baza art. una din circumstanţele care exclude urmărirea este cazul în care fapta nu întruneşte elementele infracţiunii.

articolul 31 p.285 ordonanţa de încetare a urmăririi penale trebuie să cuprindă. nu poate fi reţinut nici caracterul ilegal al trecerii frontierei de către ________________pentru că acesta la data de ______________a solicitat azil depunând o cerere la Direcţia Refugiaţi a Biroului Migraţie şi Azil din cadrul MAI.362(4) din Codul penal al RM.362 CP al RM. sosind direct din teritoriul unde viaţa sau libertatea lor erau ameninţate în sensul prevăzut de art. date privind persoana şi fapta la care se referă încetarea.12. stipulează că „Statele contractante nu vor aplica sancţiuni penale. solicitantul cade sub incidenţa art.1. SOLICITĂM: 1." De asemenea.9 din Legea privind azilul în Republica Moldova şi art. fără paşaportul stabilit sau fără autorizaţie.2008 stipulează imperativ că "Solicitanţii de azil nu vor fi sancţionaţi pentru intrare sau şedere ilegală pe teritoriul Republicii Moldova. În conformitate cu prevederile alin.255. care stabilesc că "Acţiunea prezentului articol nu se extinde asupra cetăţenilor străini veniţi în Republica Moldova." Această prevedere – a unei legi speciale – trebuia să fie aplicată în cazul dat.9 al Legii privind azilul în Republica Moldova. refugiaţilor care. Avocatul Data_________________ _________________ 243 . şi în baza art. recunoscute ca valabile.362 (4) CP al RM. ale intrării sau prezenţei lor ilegale. în vigoare pentru Republica Moldova din 2001. 285(5) şi 313 din Codul de procedură penală al RM. intră sau se găsesc pe teritoriul lor fără autorizaţie. deci. Pornind de la specificul tratării solicitanţilor de azil. 2. precum şi temeiurile de fapt şi de drept pe baza cărora se dispune încetarea.270 din 18.275 (3).1 al Convenţiei privind statutul refugiaţilor.9 din Legea privind azilul în Republica Moldova nr. Din considerentele menţionate supra. art.(5) art. Tratamentul aplicat acestor persoane se va conforma standardelor internaţionale referitoare la drepturile omului şi prevederilor prezentei legi.31 al Convenţiei privind statutul refugiaţilor. art.(4) al art. pentru a se folosi de dreptul de azil acordat de Constituţia Republicii Moldova. sub rezerva prezentării lor fără întârziere la autorităţi pentru a le expune motivele.(2) al art.” Organul de urmărire penală nu a luat în considerare nici prevederile alin. Alin.există latura obiectivă şi cea subiectivă ale infracţiunii prevăzute de art. Admiterea plângerii. temeiurile de drept în acest caz nu au fost stabilite corect. Modificarea ordonanţei procurorului din ________ în privinţa lui ____________________ şi încetarea urmăririi penale în privinţa lui din motivul lipsei elementelor componenţei de infracţiune. pe lângă elementele prevăzute în art. pe motivul intrarii sau şederii lor ilegale.

Această concluzie relevă faptul că chiar procurorul care instrumenta cauza avea dubii în privinţa legalităţii acuzaţiilor înaintate dlui _____________. achitat pe motiv de eroare judiciară iar alte mandate de arestare emise în privinţa dânsului au fost anulate. se menţionează că «Procurorul a pus concluzii de admitere a ambelor recursuri şi de casare a deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe de apel.208 DIN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ În procedura Curţii de Apel se află cauza intentată de ____________________. Solicităm amânarea procesului în legătură cu faptul că. Ne întemeiem cererea pe prevederile art. Data________________ Semnătura_______________ 244 . se află în curs de desfăşurare o acţiune intentată de dl _________________în vederea efectuării unui control al măsurilor dispuse de procuror în cursul urmăriri penale şi al soluţiilor adoptate. totodată. pentru ca aceasta să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate de apelanţi şi. ulterior graţiat de preşedintele României. în România.208 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova. Dat fiind faptul că soluţia ce urmează a fi dată de instanţa română este de o importanţă fundamentală pentru justa soluţionare a prezentei cereri şi pentru a releva noi circumstanţe ce pot influenţa decizia de acordare a cererii de azil. către Direcţia Refugiaţi privind anularea deciziei Direcţiei Refugiaţi ca fiind neîntemeiată şi acordarea protecţiei umanitare în Republica Moldova până la soluţionarea acţiunii intentate de către de către instanţa română. Din considerentele expuse şi pentru a asigura judecarea justă a cauzei. către Direcţia Refugiaţi privind anularea deciziei Direcţiei Refugiaţi ca fiind neîntemeiată şi acordarea protecţiei umanitare în Republica Moldova. CEREM: Amânarea procesului în cauza intentată de _________. Faptul că acţiunile intentate împotriva dlui _____________au fost anulate şi desfiinţate în instanţe superioare în urma atacării sentinţelor de condamnare ne permite să concluzionăm că în deciziile de condamnare emise în privinţa dlui _____________există o anumită imparţialitate şi părtinire. în procedura Parchetului de pe lîngă Înalta Curţe de Casaţie şi Justiţie din România. solicitant de azil. prin care dl __________ a fost condamnat la 14 ani privaţiune de libertate.Curtea de Apel Chişinău Avocatul_____________________ în interesele lui_______________ CERERE PRIVIND AMÂNAREA PROCESULUI ÎN CONFORMITATE CU ART. Atragem atenţia asupra faptului că. solicitant de azil. pentru a-şi întemeia în drept soluţia». considerăm că este oportună amânarea procesului până la obţinerea unei soluţii pe marginea cazului dlui ____________________. În Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. în privinţa dlui ______________ au fost intentate mai multe dosare penale. în care acesta a fost achitat.

precum şi din motivul nedeţinerii buletinului de identitate eliberat de către autorităţile israeliene. nu doreşte să se pună sub protecţia acestei ţări. nu am fost membru al niciunui partid politic. judecat sau condamnat şi nu am avut probleme cu autorităţile de stat din Palestina. Consider decizia dată ca fiind neîntemeiată şi pasibilă anulării cu emiterea unei noi decizii prin care mi s-ar acorda statutul de refugiat. Chişinău. nedeţinând nicio cetăţenie şi 245 . Nu am fost niciodată deţinut. Prin aceeaşi decizie. la data de _________. _______________-. alin. __DIN _____ A DIRECŢIEI REFUGIAŢI ŞI ACORDAREA STATUTULUI DE REFUGIAT Subsemntul.Curtea de Apel Chişinău. la solicitare. Decizia mi-a fost comunicată la data de _________. care a fost prelungit până în _________. valabil fiind până la _________. __________________ Pârât : Direcţia Refugiaţi Chişinău. solicit: 1.17. datorită acestei temeri. am venit în _________ pentru a-mi continua studiile în baza invitaţiei. În Moldova. străinului care. arestat. nr. Reclamant : _______________ deţinător al protecţiei umanitare. Sectorul Gaza. 2. a fost respinsă cererea mea de acordare a statutului de refugiat. prin prezenta. în virtutea unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă. M-am născut la data de _________ în Palestina. ____________________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU ANULAREA DECIZIEI NR. am prezentat paşaportul seria _________ emis de către Ministerul Afacerilor Interne al Iordaniei la data de _________. ___ a directorului Direcţiei Refugiaţi. formaţiune socială. religioasă sau militară. Nu pot obţine acest document deoarece tatăl meu a fost expulzat în anul 1967 din Palestina în Iordania de către armata israeliană pe motiv că era înrolat în armata palestiniană care se afla sub conducerea Egiptului. apartenenţă la un anumit grup social sau opinie politică. mi s-a acordat protecţie umanitară. „Statutul de refugiat se recunoaşte. naţionalitate.(1) al Legii privind azilul. am studii superioare neterminate din motive de boală. se află în afara ţării a cărei cetăţenie o deţine şi care nu poate sau. adeverinţa de imigrant eliberată la _________ de către Serviciul de Stat Migraţiune al Republicii Moldova. prin decizia nr. Potrivt art. Motivele cererii sunt următoarele: În fapt. --------------------din --------------------. Acordarea statutului de refugiat. În susţinerea identităţii mele. sau care. religie. Întoarcerea mea în ţara de origine este imposibilă din motivul existenţei conflictului armat care este în curs de desfăşurare în Sectorul Gaza. sunt de naţionalitate palestinian şi de religie musulman. Anularea deciziei Direcţiei Refugiaţi.

este tot mai mare (. Oficiali din cadrul ONU şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu situaţia critică din Fâşia Gaza. Violările drepturilor omului s-au micşorat moderat în aprilie. folosind arme străine şi alte echipamente militare furnizate. a declarat Malcolm Smart. (disponibil la http://www. care supun persoanele civile unui risc inacceptabil atunci când sunt folosite în regiunile dens populate. inclusiv aproximativ 200 de copii palestinieni – iar numărul de muniţii americane.” Consider că. de a înceta focul”.. tortura şi omorurile în perioada detenţiunii au continuat şi după ce luptele au încetat. nu reuşesc să abordeze serios crimele înfăptuite de forţele de securitate comise în timpul şi după atacurile întreprinse de Israel. în timp ce rachetele şi echipamentul de fabricare al rachetelor introduse prin contrabandă în 246 . care sunt în drum spre regiune. „Arestările ilegale.găsindu-se în afara ţării în care îşi avea domiciliul legal şi obişnuit. nu doreşte să se reîntoarcă. ceea ce îmi pune în pericol nu doar integritatea corporală. notează Human Rights Watch. forţele Israeliene întreprind atacuri nelegitime. ci mai curând există certitudinea că voi fi persecutat. consider că protecţia umanitară nu e aplicabilă în cazul meu. adică mă aflu în afara ţării de origine.html) Potrivit unui comunicat de presă difuzat de Amnesty International „Este necesară impunerea de urgenţă a unui embargo de arme deplin asupra tuturor părţilor implicate în conflictul din Gaza. De asemenea. Pe parcursul ultimilor trei ani. Numeroase surse reflectă situaţia din Palestina ca fiind extrem de periculoasă.unhcr. Până acum. au întreprins aresturi arbitrarii ale simpatizanţilor celeilalte şi au supus deţinuţii la tortură şi reletratamente. Hamas şi alte grupări palestiniene armate continuă lansarea haotică a rachetelor asupra regiunilor civile din Israel. şi şi-a exprimat tristeţea şi regretul faţă de suferinţă şi pierderea de vieţi omeneşti. a afirmat că este profund îngrijorat de povara grea a conflictului ce cade pe umerii populaţiei civile. deoarece în condiţii de război pot fi în orice moment victima unui atac cu caracter discriminatoriu. a afirmat Joe Stork. ci şi viaţa. (Disponibil la http://www. totuşi. nu poate sau.) În afară de armele produse la nivel local. director general al Departamentului pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord al Human Rights Watch. pentru a preveni viitoarele atacuri ilegale şi alte încălcări ale dreptului internaţional.hrw. Între timp. ridiculizând apelurile făcute de Hamas de a respecta legea. Antуnio Guterres.org/news/NEWS/496355082. dar ignorat. care controlează Coasta de Apus. cel puţin 900 de palestinieni au fost omorâţi.) Situaţia civililor din Gaza a devenit tot mai disperată pe parcursul celor şase zile care s-au scurs din momentul în care Consiliul de Securitate a emis apelul aproape unanim. ca urmare a unor astfel de evenimente. este prezentă şi noţiunea de temere bine întemeiată de a fi persecutat de către forţele armate care participă la conflictul armat din Palestina. datorită respectivei temeri. dar autorităţile Hamas. El s-a alăturat apelului lansat de secretarul general al ONU. Surse credibile relevă faptul că oricine poate fi ţinta unui atac pe teritoriul Fâşiei Gaza. mai mult de o treime dintre ei fiind civili. Hamas a întreprins acţiuni violente împotriva oponenţilor săi politici şi asupra presupuşilor colaboratori ai forţelor israeliene”. în contextul creşterii numărului de civili ucişi în Gaza. în cazul meu. dar şi de alte ţări. în principal. inclusiv ai copiilor.. (. deoarece nu exisă pur şi simplu un risc serios la care voi vi supus la întoarcerea în ţara mea de origine. inclusiv atacuri neproporţionate şi sunt acuzate de folosirea unor arme precum fosforul alb. Ban Ki-moon de a înceta imediat ostilităţile. Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiaţi. Raportorii organizaţiei Human Rights Watch au notat că „Pe perioada atacului Israelului asupra Gazei.. Hamas şi principalul său rival – Fatah.” Violenţele politice interne în Gaza şi în Coasta de Apus nu sunt o noutate.org/ en/news/2009/04/20/gaza-hamas-should-end-killings-torture) Nu contest informaţia prezentată de Direcţia Refugiaţi referitoare la situaţia din ţara de origine. „Forţele Israelului continuă să realizeze atacuri nelegitime. aceste cerinţe legale sunt întrunite.. de către SUA.

amnesty. în conformitate cu rezoluţiile pertinente adoptate de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite. respectiv. deoarece. Dat fiind faptul că mă aflu în afara zonei de operabilitate UNRWA şi nu mă pot întoarce acolo fiindcă nu dispun de niciun 247 . Conform Articolului 1D. Direcţia Refugiaţi a ajuns la concluzia că eu îndeplinesc condiţiile necesare pentru acordarea protecţiei umanitare conform art. Un document relevant referitor la determinarea statutului juridic al refugiaţilor palestinieni este Nota UNHCR cu privire la aplicarea articolului 1D al Convenţiei privind statutul refugiaţilor asupra refugiaţilor palestinieni. Articolul 1D al Convenţiei din 1951 se refră anume la aplicabilitatea Convenţiei asupra refugiaţilor palestinieni. Consider că Direcţia nu a elucidat pe deplin circumstanţele cazului şi nu a ţinut cont de reglementările speciale care există şi care se referă la specificul recunoaşterii calităţii de refugiaţi pentru palestinieni. eu sunt recunoscut ca beneficiar al protecţiei oferite de mandatul acestei Agenţii. cu condiţia neaplicabilităţii articolului 1C. fără ca situaţia acestor persoane să fi fost reglementată în mod definitiv.” În conformitate cu Fişa de înregistrare nr.12. Astfel. ori din cauza altor probleme serioase ce ţin de protecţie. în notă se mai specifică şi „Faptul că o astfel de persoană cade sub incidenţa paragrafului 2 al articolului 1D nu înseamnă în mod necesar că el ori ea poate fi întoarsă pe teritoriul de operaţiuni ale UNRWA. „Dacă s-a stabilit că un refugiat palestinian cade sub incidenţa articolului 1D al Convenţiei din 1951. autorităţile ţării în cauză refuză readmiterea lui/ei ori reînnoirea documentului de călătorie al lui/ei.” De asemenea. Dacă persoana în cauză se află în interiorul ariei de operaţiuni a Agenţiei Naţiunilor Unite de Ajutor şi Lucrări (UNRWA) şi este înregistrată.Gaza din Egipt sunt folosite împotriva populaţiei civile din sudul Israelului”. spre exemplu. O astfel de persoană automat este îndrituită să beneficieze de prevederile Convenţiei din 1951 şi este în atenţia ICNUR. (disponibil la http://www.md).19 din Legea privind azilul nr. Cu toate acestea ar putea să existe motive pentru care persoana să nu poată fi returnată în zona operaţiunilor UNRWA.270 din 18. ipso facto.___ emisă de UNRWA. aceste persoane vor beneficia. Potrivit acestei Note. este exclus de la beneficiile Convenţiei din 1951 şi de protecţia şi asistenţa oferită de ICNUR. odată întoarsă. Dacă însă. este necesar să se stabilească dacă el/ea cad sub incidenţa paragrafului 1 ori a paragrafului 2 al acestui articol. în acest caz. din octombrie 2002. 1E şi 1F. el/ea nu se mai bucură de protecţia ori asistenţa acordată de UNRWA cazând astfel sub incidenţa paragrafului 2 al articolului 1D. Aceasta va fi valabil şi în cazul în care persoana nu a locuit niciodată în interiorul ariei operaţiunilor UNRWA. ori este eligibilă de a fi înregistrată la UNRWA. (2) Atunci cînd această protecţie sau asistenţă va înceta pentru un motiv oarecare. de regimul prevăzut de această Convenţie”. persoana va cădea sub incidenţa paragrafului 1 al articolului 1D şi drept urmare va înceta să beneficieze de prevederile Convenţiei din 1951. alta decît Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi. persoana este în afara ariei de operaţiuni a UNRWA. ori (ii) El ori ea ar putea să nu fie în stare să se întoarcă pe acel teritoriu. „(1) Această Convenţie nu va fi aplicabilă persoanelor care beneficiază în prezent de o protecţie sau asistenţă sau de o asistenţă din partea unui organism sau a unei alte instituţii a Naţiunilor Unite.2008. ea va trebui considerată ca primind protecţie ori asistenţă în sensul paragrafului 1 al articolului 1D şi. În particular: (i) El ori ea ar putea să nu dorească să se întoarcă pe acel teritoriu pe motiv că siguranţa sa fizică ori libertatea îi sunt ameninţate.

16. 9 şi 14 ale Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi libertăţilor Fundamentale.2. Anexă: 1.270 din 18.1. rezultă că devin aplicabile prevederile paragrafului 2 al articolului 1D al Convenţiei din 1951. îmi întemeiez afirmaţiile pe prevederile art.1 alin. 33 din Convenţia de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaţilor.19. anularea deciziei Direcţiei Refugiaţi. Nota UNHCR cu privire la aplicarea articolului 1D al Convenţiei privind statutul refugiaţilor asupra refugiaţilor palestinieni.___ din__________şi adoptarea unei decizii prin care mi s-ar acorda statutul de refugiat. dat fiind faptul că articolele 1C. Astfel.17. Copia Deciziei Direcţiei Refugiaţi nr. 1E şi 1F nu sunt aplicabile (clauze de excludere). nr. 28.2 al Protocolului de la New York din 1967 şi art. Informaţii din ţara de origine pe __ file. 5. art.___ din__________. Copia cererii de chemare în judecată. Copia Fişei de înregistrare nr. Circumstanţele expuse de mine relevă faptul că Direcţia Refugiaţi nu a aplicat prevederile relevante şi necesare. Iar cererile de azil în aceste situaţii nu mai pot fi analizate în continuare potrivit articolului 1A (2) al Convenţiei din 1951. 3. art. În drept. 20. pe când ar fi trebuit să aplice paragraful 2 al articolului 1D şi să-mi acorde statutul de refugiat. 19. 25 din Legea contenciosului administrativ.12. decizii care au fost ulterior anulate iar solicitanţilor le-a fost acordat statutul de refugiat. 2. care operează ca clauză de includere. 32. 278 CPC. eliberată de UNRWA. 3. 5.166. eu sunt în mod automat îndrituit la protecţia şi beneficiile Convenţiei din 1951. 4.2008. art. ___-. examinând cererea mea de azil în raport cu articolul 1A al Convenţiei din 1951. 277. 60 din Legea privind azilul nr.document de călătorie valabil. Data________________ Semnătura_____________ 248 . 16. Ţin să atrag atenţia instanţei că au mai existat speţe similare în care Direcţia Refugiaţi a decis să nu acorde statutul de refugiat solicitanţilor de origine palestiniană. art. SOLICIT: Admiterea apelului.

am adresat o petiţie către Direcţia Documentare a populaţiei din cadrul Î. cu actele anexate. Chişinău. Î. La ______________. 4 Reclamant: _____________________. „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU”. beneficiar de protecţie umanitară. prin care am solicitat ca dosarul meu cu documente pentru obţinerea cetăţeniei să fie înregistrat şi transmis după competenţă către Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. am primit scrisoarea nr.S. „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU”. În această scrisoare este indicat faptul că. „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU” CERERE PRIVIND CONTESTAREA ACTULUI ADMINISTRATIV În fapt. La _____________. 42. Chişinău str. am încercat să depun dosarul cu documentele necesare pentru obţinerea cetăţeniei la Secţia Documentare a cetăţenilor străini şi probleme de cetăţenie din cadrul Întreprinderii de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU”. deşi sunt în căsătorie cu o cetăţeancă a RM mai mult de trei ani. Teilor. 2. mun. am adresat Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Telecomunicaţiilor al Republicii Moldova o cerere prealabilă privind revocarea actului administrativ în conformitate cu art. Chişinău. Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Telecomunicaţiilor al Republicii Moldova. către examinare în fond la Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. str. prin care am solicitat transmiterea petiţiei mele privind dobândirea cetăţeniei.Curtea de Apel Chişinău. dar am fost refuzat. La ____________. Puşkin. Mi s-a spus că dosarul meu nu poate fi înregistrat pentru ca este incomplet şi s-a solicitat suplimentar cazierul din ţara de origine – ___________ – şi dovada renunţării la cetăţenia anterioară. nu dispun de domiciliu permanent pe teritoriul Republicii Moldova. mun. 249 .S. ______________ Pârât: 1. la _________________.14 din Legea contenciosului administrativ. prin care am fost anunţat că eu nu întrunesc condiţiile legale pentru obţinerea cetăţeniei. 02/------9 emisă de Direcţia Documentare a populaţiei din cadrul Î.S.

împreună cu avizele Ministerului Afacerilor Interne. acumularea datelor şi avizelor necesare. Serviciului de Informaţii şi Securitate şi cu cererea solicitantului.(1) din Legea cetăţeniei Republicii Moldova stipulează că „Cetăţenia Republicii Moldova se poate acorda la cerere persoanei care a împlinit vârsta de 18 ani şi care: a) deşi nu s-a născut pe acest teritoriu. şi remiterea acestora către Preşedintele RM. adună date despre solicitant. pe cînd Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor şi organele lui au funcţii de execuţie caracterizate prin primirea cererilor. În aceste condiţii. îl expediază Preşedintelui Republicii Moldova spre soluţionare. conform prevederilor legii naţionale. conform prevederilor legale. deşi termenul prevăzut de lege – 1 lună – a expirat. În Republica Moldova am intrat legal la _____. Nu este de competenţa Direcţiei Documentare a populaţiei să decidă dacă eu întrunesc sau nu condiţiile pentru obţinerea cetăţeniei RM. La __________. şi domiciliază legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 8 ani. În conformitate cu articolul 28 din Legea cetăţeniei Republicii Moldova. 250 . întrunesc cerinţa prevăzută de lege cu referire la durata aflării în căsătorie cu un cetăţean al Republicii Moldova. mi s-a acordat protecţie umanitară. domiciliază legal şi obişnuit aici cel puţin în ultimii 10 ani sau este căsătorită cu un cetăţean al Republicii Moldova de cel puţin 3 ani.___. sau domiciliază legal şi obişnuit nu mai puţin de 3 ani la părinţi sau copii (inclusiv înfietori şi înfiaţi) cetăţeni ai Republicii Moldova. deci. Direcţia Documentare a populaţiei urma să pregătească setul de acte conform procedurii prevăzute de Legea cu privire la cetăţenie. născut la data de ____ în oraşul _______. 2. apare evident faptul că refuzul de a înregistra cererea mea şi de a expedia materialele necesare către Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova vine în contradicţie cu art. întocmesc un aviz argumentat şi. în condiţiile prezentei legi. Suplimentar vă informez că sunt cetăţean al ____________. sau b) domiciliază legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova timp de 5 ani înaintea împlinirii vârstei de 18 ani. Factorul de decizie în acordarea cetăţeniei îl deţine Preşedintele RM. cereri privind dobândirea şi redobândirea cetăţeniei. Nu sunt de acord cu refuzul Direcţiei Documentare a populaţiei şi probleme de cetăţenie de a-mi înregistra dosarul din următoarele considerente: 1.La scrisoarea respectivă nu am primit niciun răspuns. Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor şi organele lui: a) primesc de la persoane cu domiciliu legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova. 28 din Legea cu privire la cetăţenie. asistat în procesarea dosarelor de către Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. prin Decizia nr. Am absolvit __________ şi în prezent sunt medic-rezident. Sunt căsătorit cu o cetăţeancă a Republicii Moldova din _______. sau c) este apatrid sau recunoscută ca fiind refugiată. Articolul 17 par. Astfel.

h) copia actului de identitate sau altă dovadă privind domicilierea solicitantului pe teritoriul Republicii Moldova sau căsătoria cu un cetăţean al Republicii Moldova.2001. în a cărui rază îşi are domiciliul. 5 din Hotărârea pentru aprobarea Regulamentului cu privire la procedura dobândirii şi pierderii cetăţeniei Republicii Moldova nr. „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU”. b) Este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenţei. şi e) cunoaşte limba de stat în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială. odată cu cererea prealabilă pe care am adresat-o Direcţiei Documentare a populaţiei din cadrul Î. f) adeverinţa de la locul de muncă sau de studii.03. 251 . cerere-chestionar adresată Preşedintelui Republicii Moldova de model stabilit (…) cu anexarea în fiecare caz aparte a următoarelor documente: a) autobiografia. Direcţia de documentare a populaţiei şi probleme de cetăţenie ar fi trebuit să înregistreze dosarul meu şi lase la latitudinea Comisiei pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova decizia asupra satisfacerii sau respingerii acesteia. “Persoana care solicită să dobândească cetăţenia Republicii Moldova prin naturalizare.5x3. e) adeverinţa că nu deţine cetăţenia anterioară sau adeverinţa despre aprobarea renunţării la această cetăţenie. c) bonul de plată a taxei de stat. c) Este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite. În conformitate cu art.” 3. dacă o are.5 cm. b) adeverinţa de la domiciliu despre componenţa familiei. în cazul care: a) Este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii.precum şi d) cunoaşte şi respectă prevederile Constituţiei. 4.” Or. în tot sau în parte. i) cazierul judiciar din ţara în care a domiciliat anterior. cu excepţia cazurilor când pierderea sau renunţarea nu este posibilă sau nu poate fi rezonabil cerută. depune. g) adeverinţa despre susţinerea examenului de cunoaştere a limbii de stat şi a prevederilor Constituţiei Republicii Moldova. eu am prezentat toate aceste documente. şi f) are surse legale de existenţă. d) patru fotografii de mărimea 4. Conform p. Conform prevederilor Legii privind cetăţenia Republicii Moldova.S. 197 din 12. actul administrativ contestat poate fi anulat. şi g) pierde sau renunţă la cetăţenia unui alt stat. la organul teritorial al Ministerului Dezvoltării Informaţionale.26 alin(1) al Legii contenciosului administrativ. având domiciliul legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova. după cum este indicat în anexa respectivei scrisori. conform articolului 17 din Legea cetăţeniei Republicii Moldova.

277. Transmiterea petiţiei mele privind dobândirea cetăţeniei. 2. 16. În drept. 3.14.S. „Centrului Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU”. „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU din _____. Din considerentele expuse în cuprinsul cererii. Direcţia Documentare a populaţiei nefiind competentă să se expună asupra faptului dacă eu pot sau nu obţine cetăţenia Republicii Moldova.__ emisă de Direcţia Documentare a populaţiei din cadrul Î. 252 .15. în condiţiile în care eu am prezentat toate documentele necesare. 25 din Legea contenciosului administrativ. cu actele anexate. Copia certificatului de căsătorie din ___________. 19.S. „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU”. prin care s-a respins înregistrarea cererii mele privind dobândirea cetăţeniei şi expedierea documentelor prezentate de către mine.__ din__________.166. art. Data___________ Semnătura___________ Anexe: 1. art. Copia cererii de chemare în judecată pentru pârât.S. prin care am fost înştiinţat că eu nu întrunesc condiţiile legale pentru obţinerea cetăţeniei este evident că aceasta nu corespunde standardelor impuse de lege. 278 CPC. Copia Scrisorii nr. A se recunoaşte ilegale acţiunile Direcţiei de documentare a populaţiei a Î. 2. către examinare în fond la Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. __ emise de Direcţia Documentare a populaţiei din cadrul Î.În cazul scrisorii nr. din cadrul Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor. ci fiind obligată doar să înregistreze dosarul meu.17 din Legea cetăţeniei Republicii Moldova. Comisiei pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. întemeiez cererea pe prevederile art. refuz manifestat prin actul administrativ formal cu nr. SOLICIT: 1.

alin. Bucureşti. se defineşte ca fiind „solicitant de azil – străinul care a depus o cerere de azil. de către instanţa de judecată numai în cazurile în care există suficiente temeiuri rezonabile de a presupune că bănuitul.501/09/IB din 23.(1) din 253 . potrivit art. or. cât şi în cea de recurs.(2) stipulează: “2) Arestarea preventivă poate fi aplicată în cazurile şi în condiţiile prevăzute în art.176. _________ îşi păstrează calitatea de solicitant de azil şi continuă să beneficieze de interdicţia de expulzare statuată în art. 3) bănuitul.270 din 18. Amintim că. învinuitul. după caz. Prin decizia Direcţiei Refugiaţi nr. inculpatul nu are loc permanent de trai pe teritoriul Republicii Moldova. Norma legală nu prevede nicio derogare de la acest principiu. Art. inculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de instanţă. Dat fiind faptul că decizia nu este irevocabilă. alin. Considerăm demersul privind aplicarea măsurii preventive sub formă de arest preventiv în privinţa lui _________ ca fiind neîntemeiat şi pasibil de a fi respins din următoarele considerente: 1. învinuitul. Potrivit art. _________ a fost reţinut în temeiul procesului-verbal de reţinere din _________ la sediul DSO al MAI.176. de asemenea ele pot fi aplicate de către instanţă pentru asigurarea executării sentinţei”. inculpatul nu este identificat. să împiedice stabilirea adevărului în procesul penal ori să săvârşească alte infracţiuni. inculpatul a încălcat condiţiile altor măsuri preventive aplicate în privinţa sa”. precum şi dacă:) bănuitul.12. 2. Potrivit art. alin. învinuitul.Judecătoria Buiucani Avocatul ___________________ Biroul asociat ________________. Din materialele dosarului rezultă clar că _________nu se încadrează în niciuna dintre cerinţele enumerate în norma citată şi nici nu există temeiuri rezonabile de a presupune că ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală. Reţinerea a fost motivată prin necesitatea punerii în executare a cererii de extrădare a nr.2008. alin.2009 s-a dispus a nu acorda lui _________ statut de refugiat sau protecţie umanitară.11.(1) din Legea privind azilul nr.(1) din Codul de procedură penală al RM: “Măsurile preventive pot fi aplicate de către organul de urmărire penală sau. nesoluţionată încă printr-o decizie irevocabilă”. Decizia Direcţiei urmează să fie contestată în modul stabilit atât în instanţa de apel.185. 8 al aceleiaşi legi statuează că „ Solicitantul de azil beneficiază de următoarele drepturi:a) a nu fi returnat sau expulzat până la soluţionarea cererii sale de azil”. _________CM din _________. învinuitul. ______________ în interesele lui _____________________ CERERE PRIVIND RESPINGEREA DEMERSULUI DESPRE APLICAREA MĂSURII PREVENTIVE SUB FORMĂ DE AREST PREVENTIV În fapt. 2) bănuitul.3 al aceleiaşi legi. str. „Niciun solicitant de azil nu va fi expulzat sau returnat de la frontieră ori de pe teritoriul Republicii Moldova”.03. Art. să împiedice stabilirea adevărului în procesul penal ori să săvîrşească alte infracţiuni.11.

precum şi a obligaţiilor asumate de RM odată cu aderarea la Convenţia ONU „Cu privire la statutul refugiaţilor”. 246 şi 247 CPP al RM solicit: 1. până la epuizarea procedurii interne abordarea problemei ce ţine de arest în scopul extrădării contravine legii. Data________________ Semnătura______________ 254 . Or. care ar pune la îndoială buna-credinţă celui vizat şi ar dovedi în mod cert faptul că acesta va încerca să se sustragă de la o eventuală măsură preventivă dispusă împotriva sa. În temeiul art. alin. Astfel. 4.Legea privind azilul. Convenţia ONU „Cu privire la statutul refugiaţilor” din 1953 stabileşte interdicţia de returnare şi expulzare a solicitanţilor de azil. este căsătorit cu o cetăţeancă RM şi este încadrat în câmpul muncii relevă faptul că acesta nu intenţionează să se sustragă de la urmărirea penală sau să refuze colaborarea cu organele de drept. 3. Singura excepţie admisă de la această regulă este reglementată de art. care însă a fost anulată de către Curtea de Apel ca fiind neîntemeiată. 2. Considerăm că admiterea demersului privind aplicarea arestului preventiv va duce la încălcarea normelor Codului de procedură penală. Chişinău. A-l elibera pe _________din arest. 245. Acest principiu derivă şi dintr-o serie de comentarii ale Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi. ale Legii privind azilul. 224(1). Ţinem să subliniem faptul că în privinţa lui _________a mai fost dispusă anterior măsura preventivă de arestare.547. A respinge demersul procurorului privind aplicarea măsurii preventive sub formă de arest preventiv în privinţa lui _________ca fiind neîntemeiat. Prin urmare. faptul că _________domiciliază legal în mun.(2) CPP care stipulează că persoana a cărei extrădare se cere poate fi arestată în caz de urgenţă. Actele internaţionale la care RM este parte reglementează interdicţia expulzării în anumite condiţii. Urgenţa cazului trebuie întemeiată pe circumstanţe reale.

Prin aceeaşi decizie mi-a fost refuzată acordarea protecţiei umanitare. La ----------------. Tatăl meu. ---------------Intimat : Direcţia pentru Refugiaţi Chişinău.CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE Recurent : ---------------Chişinău. Reprezentanţa ICNUR. ----------------. un refugiat din Palestina care se găseşte în afara acestei zone nu se bucură de asistenţa menţionată. este suficient să se stabilească faptul că împrejurările care l-au îndreptăţit să primească protecţie sau asistenţă din partea UNRWA persistă şi că acesta nu a încetat să fie refugiat conform vreuneia din clauzele de excludere prevăzute de convenţie. şi nu confirmă cetăţenia posesorilor săi. cu numărul de înregistrare ----------------. Aceste paşapoarte sunt eliberate palestinienilor. Aceste paşapoarte servesc drept documente de călătorie. a fost nevoit să părăsească patria. Copia redactată a hotărârii judiciare am primit-o la ----------------. Literatura de specialitate (Manual referitor la proceduri şi criterii de determinare a statutului de refugiat. apoi. ” 255 . care conţine ştampila „Gaza”. Am atacat decizia DPR la Curtea de Apel Chişinău. cererea sa de acordare a statutului de refugiat putând fi luată în considerare în conformitate cu Convenţia din 1951. În hotărârea Curţii de Apel este indicat incorect că eu sunt cetăţean Iordanian. Astfel. ----------------.__ A DIRECŢIEI PRINCIPALE PENTRU REFUGIAŢI La data de ----------------. În mod normal. Iordania nu acordă cetăţenie refugiaţilor palestinieni. Moldova) prevede că: “Cu privire la refugiaţii din Palestina. ---------------- RECURS ASUPRA HOTĂRÂRII CURŢII DE APEL CHIŞINĂU. DIN __. ci doar servesc în calitate de documente de călătorie pentru palestinieni. 143. pagina 35. Autorităţile Iordaniei documentează doar palestinienii cu paşapoarte în care aplica ştampila „Gaza”. retipărit 2000. prin decizia nr. Consider hotărârea Curţii de Apel Chişinău drept nefondată şi pasibilă anulării din considerentele expuse mai jos. ---------------. PRIN CARE A FOST RESPINSĂ ACŢIUNEA MEA PENTRU ANULAREA DECIZIEI NR. Ele nu confirmă cetăţenia iordaniană. instanţa a respins acţiunea. deoarece pe teritoriul ei este extinsă acţiunea UNRWA (Agenţia Naţiunilor Unite ce se ocupă de refugiaţii palestinieni). La Direcţia Principală pentru Refugiaţi am prezentat un paşaport iordanian. Chişinău. în urma conflictului cu israelienii. În temeiul acestui fapt eu cu familia mea am fost înregistraţi în calitate de refugiat palestinian la UNRWA. se va reţine că UNRWA operează numai în unele ţări ale Orientului Mijlociu acordând protecţie sau asistenţă numai în acele ţări. născut la ----------------în or. mi-a fost respinsa cererea de acordare a statutului de refugiat.a domiciliat până în 1948 în Palestina. Sunt palestinian. str. par.

417 din CPC. 1D al Convenţiei din 1951 cu privire la statutul refugiaţilor situaţiei refugiaţilor palestinieni. 1D al Convenţiei din 1951.30 din Legea contenciosului administrativ.2004). Emiterea unei noi hotărâri prin care se va admite acţiunea mea.e) alin. casarea integrală a hotărârii Curţii de Apel Chişinău din__. Această declaraţie confirmă faptul că situaţia palestinienilor nu a fost reglementată definitiv. nu rezistă niciunei critici. În temeiul celor expuse şi în conformitate cu prevederile art. Anularea deciziei__ din a Direcţiei Principale pentru Refugiaţi. Să mi se acorde o formă de protecţie pe teritoriul Republicii Moldova.400.c) alin. Adunarea Generală a ONU a adoptat o declaraţie în care a reconfirmat statutul Palestinei drept “teritoriu ocupat”. despre interpretabilitatea prevederilor Convenţiei din 1951. art. este univoc declarat că: “Dacă persoana este în afara ariei de operaţiuni a UNRWA. Atunci când această protecţie sau această asistenţă va înceta pentru un motiv oarecare. art. 6. aşa cum o cere art. de regimul prevăzut de Convenţia din 1951 privind statutul refugiaţilor. cu condiţia neaplicabilităţii articolelor 1C. alta decât Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi.1. 32. emisă de oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiaţi (ICNUR) în octombrie 2002. el/ea nu se mai bucură de protecţia ori asistenţa acordată de UNRWA cazând astfel sub incidenţa paragrafului 2 al articolului 1D. beneficiază ipso facto de protecţia ICNUR. deoarece articolul 1D al Convenţiei prevede univoc situaţia în care persoanele care au beneficiat de asistenţa şi protecţia altor organisme ale ONU. Data________________ Semnătura_______________ 256 . în conformitate cu rezoluţiile pertinente adoptate de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite. Articolul 1 p.3. S O L I C I T: Admiterea recursului. de regimul prevăzut de Convenţie. art 397-399.1.05.1. ipso facto.D al Convenţiei din 1951 privind statutul refugiaţilor prevede că: “Această Convenţie nu va fi aplicabilă persoanelor care beneficiază în prezent de o protecţie sau de asistenţă din partea unui organism sau a unei instituţii a Naţiunilor Unite. 1E şi 1F. O astfel de persoană automat este îndreptăţită să beneficieze de prevederile Convenţiei din 1951 şi este în atenţia ICNUR. 16. Punctul 38 al ordinii de zi a acestei sesiuni a fost problema Palestinei. lit. deci. 28. aceste persoane vor beneficia. art. 32 din Legea cu privire la statutul refugiaţilor. Aceasta va fi valabil şi în cazul în care persoana nu a locuit niciodată în interiorul ariei de operaţiuni ale UNRWA ”. 33 din Convenţia de la Geneva din 1951 cu privire la statutul refugiaţilor. lit.În Nota de aplicabilitate a art. fără ca situaţia acestor persoane să fi fost reglementată definitiv. art. ” Ultima dată problema palestiniană a fost discutată la sesiunea 58 a Adunării Generale a ONU (24. palestinienii beneficiază. Argumentele recurentului. ipso facto. 20/1.

a decedat.a Direcţiei Refugiaţi. împreună cu concubinul meu.concubinul meu a decedat. Drept motiv de solicitare a azilului am invocat temerea mea de a mă întoarce în Turkmenistan din cauza persecuţiilor la care pot fi supusă pe motiv de naţionalitate: sunt rusoaică. La ---------------. ---------------. Drept confirmare a temerii mele. în --------. am reuşit să fac acest lucru doar în -----. dar nu sunt analizate următoarele trei pagini din articol. O prietenă de-a mamei mele tot a fost bătută de poliţiştii locali. 2. Direcţia refugiaţi face trimitere la informaţia de pe două pagini WEB- 257 . împreună cu familia. care vorbesc despre unele schimbări pozitive în situaţia ortodocşilor. După decesul surorii şi a mamei.am depus cerere de azil în Republica Moldova. Decizia Direcţiei Refugiaţi este neîntemeiată şi pasibilă anulării din următoarele considerente. În -----. regiunea ----------------. după ce a fost maltratată de poliţiştii turkmeni. În anul 2000. ----------------. de religie creştin-ortodoxă. prin prezenta solicit: 1.4 a deciziei contestate). în urma acelei bătăi s-a îmbolnăvit de cancer şi. Decizia mi-a fost comunicată la ----------------. Continuând analiza informaţiei din Turkmenistan. bd------------------------------Pârât: Direcţia Refugiaţi Chişinău. Direcţia Refugiaţi a emis decizia nr. în care autorul vorbeşte despre problemele ortodocşilor din Turkmenistan. Sunt rusoaică de naţionalitate. dar atunci când le-a declarat că se va plânge autorităţilor.în ----------------. am plecat în Turkmenistan. Anularea deciziei nr. Aproximativ în anul 1999 am făcut cunoştinţă cu un cetăţean al Republicii Moldova. Motivele cererii sunt următoarele: În fapt: ---------------. ---------------- CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU ANULAREA ACTULUI ADMINISTRATIV Subsemnata. mama mea a fost bătută de poliţiştii turkmeni. Sunt născută la ---------------.din ---------------. în anul 1999. a fost ameninţată cu moartea întregii familii. prin care a dispus respingerea cererii mele de azil. am venit împreună în Republica Moldova. La vârsta de 4-5 ani. sora mea a decedat la vârsta de 22 de ani. care locuia de 13 ani în ----------------. În decizia Direcţiei refugiaţi sunt citate primele două alineate din acest articol. din acest motiv sunt cetăţeancă a Turkmenistanului. din motive financiare.Curtea de Apel Chişinău Reclamant: ----------Chişinău. am declarat la Direcţia Refugiaţi că. dar. 4) este făcută trimitere la articolul Ortodoxia în Republica Turkmenistan: situaţia contemporană şi probleme actuale. A obliga Direcţia Refugiaţi să-mi acorde o formă de azil în Republica Moldova. ----------------. (pag. doream foarte mult să plec din Turkmenistan. în 2003. În decizia contestată a Direcţiei refugiaţi (pag. Timp de 6 ani am locuit împreuna cu el şi.

La 17 mai 2006. În susţinerea acţiunii propun următoarele probe: 1. ale altor organizaţii internaţionale din domeniu. care se preocupă de drepturile omului.com. care a scris decizia. iar cea dea doua conţine un articol cu statistici despre componenţa etnică a Kazahstanului !!!. de drepturile refugiaţilor şi care publică cu regularitate informaţii şi rapoarte despre situaţia din toate ţările lumii. Direcţia refugiaţi face trimitere la site-ul de ştiri www. inexistenţa unui sistem judiciar independent etc. Se creează impresia că funcţionarul Direcţiei refugiaţi. Punctele 6 şi 7 din Raportul Туркменистан: отсутствие эффективной реформы в области прав человека (7 pagini). el a atras o deosebită atenţie asupra situaţiei minorităţilor naţionale. 3. • Turkmenistanul majorează cu 50% preţul gazelor. limitarea dreptului la libera exprimare şi religie.ru/pageid-433-3. implementarea măsurilor de combatere a traficului de femei. 61 ale Legii nr.com. Prima dintre aceste pagini conţine un scurt referat cu indici statistici pentru perioada 19841999.încă în octombrie 2006. şi-a exprimat îngrijorarea faţă de conştientizarea insuficientă de către Turkmenistan a necesităţii stringente de dezrădăcinare a violenţei în privinţa femeilor.16. Copia deciziei contestate.net/news/02-2010/05.http://geosite. La paginile 6. Data_________________ Semnătura_______________ 258 . Extras din raportul Центральная Азия: Обзор нарушений прав человека с января 2006 по март 2007 (2 pagini).htm. adoptarea legislaţiei speciale împotriva violenţei domestice. 7 ale deciziei contestate. Secretarul General ONU. 6.ro şi citează stiri cu următoarele titluri: • UE şi Turkmenistanul vor coopera în domeniul energetic. în raportul său către Adunarea Generală ONU a menţionat că: ”încălcările serioase şi sistematice ale drepturilor omului în Turkmenistan au continuat. art. dar nici în ce an suntem. 43. ar fi verificat aceste surse.html şi http://cawater-info. ale UNHCR. Dacă funcţionarul Direcţiei refugiaţi. nu cunoaşte nici din ce ţară am venit eu. 2. în pofida paşilor demonstraţi de guvern”. Comitetul ONU pentru lichidarea discriminării femeilor. Articolul Численность населения Казахстана 5.bbc.16 al Legii contenciosului administrativ. art. • Turkmenistan: promisiuni pentru a încuraja natalitatea Direcţia refugiaţi nu a consultat sursele oficiale ale ONU. responsabil de examinarea cererii mele. aplicarea torturii.270 din 2008 ”Privind azilul în Republica Moldova”.166 din Codul de procedură civilă. În drept: îmi întemeiez cererea de chemare în judecată pe prevederile art. Articolul Рефераты по географии – РПС Туркменистана 4. Articolul Православие в Туркменистане: современное положение и актуальные проблемы. 60. ar fi văzut că.

26 din cod. c) participarea la alegeri este liberă. încălcând în mod flagrant şi direct Constituţia Republicii Moldova.2132 din 12 februarie 2009 "Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009". cererea de chemare în judecată în drept se întemeiază pe prevederile art. Codul bunelor practici în materie electorală. concluziile instanţei expuse în hotărâre fiind în contradicţie cu circumstanţele pricinii. precum şi art. art. a fost respinsă cererea de chemare în judecată a Mişcării social-politice „Acţiunea Europeană" către Comisia Electorală Centrală privind anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. Legea privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale. prin aceea că: a) Comisia Electorală Centrală a fost atenţionată de mai multe organizaţii de experţi internaţionali (IFES. 38. în principal. 26 din Codul electoral. adoptat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în cadrul Sesiunii din 2003 – 1-a parte. PNUD) aflaţi în Republica Moldova pentru monitorizarea campaniei electorale.6. a omis să examineze toate argumentele de drept invocate de reclamant în cererea de chemare în judecată. b) hotărârea contestată a fost emisă în conformitate cu prevederile art. Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte. care demonstrează cu prisosinţă că Comisia Electorală Centrală şi-a depăşit atribuţiile la aprobarea hotărârii contestate.18.6. Totodată.3 al Protocolului adiţional nr. dat fiind că instanţa a încălcat şi aplicat greşit normele de drept material. benevolă. articole. 60.V.18. în consecinţă. nu rezultă anumite încălcări procedurale. din a căror analiză 259 . în legătură cu care fapt urmează a fi casată. 22 lit. Considerăm că hotărârea primei instanţe este neîntemeiată şi ilegală. 119 RECURS Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 23.RECURSURI Curtea Supremă de Justiţie Colegiul civil şi de contencios administrativ Recurent: Mişcarea social-politică „Acţiunea Europeană” mun. care au fost invocate de către instanţă întru susţinerea legalităţii hotărârii.53 din Codul electoral. art. 22 lit. precum şi de reprezentanţii Coaliţiei Civice şi corecte „Coaliţia 2009". 72 din Constituţia Republicii Moldova şi art.Chişinău str. instanţa.1 la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului.53 din Codul electoral. Instanţa a motivat hotărârea de respingere a acţiunii.02.q). pentru a face mai convingătoare această motivare din hotărâre.2009. d) acţiunile Comisiei Electorale Centrale au fost întemeiate şi legale. argumente.q). Astfel.Chişinău str. of.Alecsandri. pur şi simplu. în vederea întreprinderii măsurilor adiţionale pentru prevenirea votului multiplu în cadrul alegerilor parlamentare.4 Intimat: Comisia Electorală Centrală mun. 66.Calea Ieşilor nr.

În jurisprudenţa sa anterioară. executivul neavând competenţă normativă primară”. 260 . se emit în scopul concretizării. art.6. considerăm că prima instanţă urma să ţină cont în mod obligatoriu şi de jurisprudenţa Curţii Constituţionale la acest capitol.432-XIV din 10 iunie 1999 “Privind asigurarea unităţii aplicării unor prevederi ale Codului electoral” în care se concluzionează că „interpretarea oficială de către organul legislativ a unei legi se efectuează numai prin lege. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. Întru susţinerea acestor argumente în cerere se invocă şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale a Republicii Moldova ce ţine de interpretarea şi aplicarea normelor constituţionale la emiterea de către Guvern şi Parlament a actelor normative subsecvente legii.(1) din Legea cu privire la Guvern.16 din 19.102 alin. având în vedere obiectul Hotărârii Parlamentului nr. executării corecte şi efective a acesteia.2008 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din punctul 13 al Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi de plată a indemnizaţiei viagere sportivilor de performanţă.05.1999 pentru controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr. potrivit art. Având în vedere că. statuată de Constituţie. În această hotărâre Curtea Constituţională a menţionat că potrivit art. dat fiind faptul că.61 din 16. Curtea Constituţională a statuat constant că hotărârile Guvernului sunt acte subsecvente legii.18 din 21. În particular. Este evident faptul că alte deducţii decât cele ale Curţii Constituţionale al acest capitol nici nu pot fi formulate. hotărârea CEC contravine art. potrivit Constituţiei. care trebuie să urmeze aceeaşi procedură de adoptare.(3) din Constituţia Republicii Moldova.1322 din 29 noiembrie 2007. Adoptate în baza şi în executarea legii. … Aşadar.(2) din Constituţie. nu pot modifica cadrul stabilit prin actul legislativ. hotărârile Guvernului au forţă juridică inferioară legii şi nu o pot contrazice sau depăşi.317 din 18 iulie 2003 “Privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale” Guvernul adoptă hotărâri pentru organizarea executării legilor.11. 74.30 alin.134 alin. 76 şi 94 din Constituţie”.logico-juridică rezultă în mod imperativ concluzia că Comisia Electorală Centrală şi-a depăşit atribuţiile la adoptarea hotărârii „Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009”.10. semnare şi publicare prevăzută de dispoziţiile constituţionale. 72. asigură realizarea principiului separării puterii de stat în putere legislativă. • Hotărârea Curţii Constituţionale nr. putere executivă şi putere judecătorească şi garantează responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat. • Hotărârea Curţii Constituţionale nr.11 alin. autoritatea judecătorească este independentă şi se supune numai legii. s-a făcut referire la: • Hotărârea Curţii Constituţionale nr. este necesar să se menţioneze că atât sub aspect formal.(1) din Legea nr.1997 privind controlul constituţionalităţii dispoziţiilor punctului 10 alineatul 2 din Regulamentul “Cu privire la modul de perfectare şi eliberare a actelor de identitate ale Sistemului naţional de paşapoarte” în care s-a recunoscut drept anticonstituţională norma din Regulament care prevedea introducerea în documentele de identitate a unor menţiuni ce nu sunt prevăzute de Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte. Curtea Constituţională reprezintă autoritatea ce garantează supremaţia Constituţiei. normele cuprinse în hotărâri nu pot avea caracter primar. art. Or. cât şi sub aspectul separării atribuţiilor puterilor în stat. rămânea ca instanţa să-şi formuleze propriile deducţii logico-juridice pe marginea normelor de drept constituţionale invocate în cerere.432-XIV din 10 iunie 1999.

iar. instanţele judecătoreşti vor da frâu liber pentru alte autorităţi să încalce acest principiu.2 din 30. inclusiv a celor presupuse. că norma art. la măsuri pentru prevenirea lor. Sau.2: „Conform art.. instanţele judecătoreşti.adoptat de Comisia Europeana pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52 Reuniune Plenară (Veneţia. pe atât de ilegală. şi de diferite alte autorităţi care sunt doar în subordonarea organelor ce reprezintă ramurile puterii în stat. pe lângă cele emise de autoritatea constituţională legislativă (Parlamentul). urmează să aprecieze conţinutul legii sau al altui act juridic ce reglementează raporturile juridice litigioase şi.3 al Protocolului adiţional nr. pe de o parte. în unele cazuri. Reieşind din această prevedere constituţională. Chiar dacă s-ar admite la nivel pur teoretic. 261 . Situaţie pe cât de comică. De fapt. pe de altă parte. De ce nu a fost clar acest lucru pentru Curtea de Apel rămâne o enigmă. la examinarea cererii de chemare în judecată şi la pronunţarea hotărârii. prin hotărârea Curţii de Apel supusă recursului se statuează situaţia prin care se admite adoptarea normelor primare. care nicidecum nu se încadrează în noţiunea statului de drept. cu părere de rău.1996 „Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale Constituţiei Republicii Moldova”. ignoră concluziile juridice expuse în hotărârile Curţii Constituţionale. Constituţia este Legea Supremă şi nicio lege sau un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică. din alegerile trecute. .1 la Convenţie). acceptând şi tolerând nihilismul juridic şi anarhia juridică din partea unora dintre aceste autorităţi. din lectura normelor din Constituţie invocate. informează autorităţile publice despre necesitatea soluţionării unor chestiuni. din hotărârea explicativă menţionată a CSJ este clar şi pentru un jurist începător că hotărârea contestată a Comisiei Electorale Centrale este ilegală. ar împuternici comisia să emită şi norme primare. stabileşte obligaţia statului să desfăşoare alegeri libere prin vot secret şi în asemenea condiţii. a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova. aplică Constituţia ca act juridic normativ cu acţiune directă. ar exista situaţia în care Curtea Constituţională. va ţine sub control constituţionalitatea legilor şi hotărârilor Parlamentului. care asigură exprimarea liberă a voinţei poporului la alegerea puterii legislative (art. pentru un moment.22 lit. instanţele judecătoreşti. în conformitate cu legislaţia electorală.22 lit.” Sau.adoptat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în cadrul Sesiunii din 2003 – 1-a parte. pe lângă normele din lege (lucru pe care art.q) din Codul electoral. în cazurile necesare. din jurisprudenţa Curţii Constituţionale. la efectuarea justiţiei. dar care îşi arogă dreptul de „minilegislatori” ce intervin pentru „repararea neajunsurilor” comise de Parlament la adoptarea legilor. pct.7. nu s-a ţinut cont de prevederile Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului care declară dreptul la alegeri libere şi. şi în acest caz hotărârea primei instanţe este ilegală fiindcă instanţa nu era în drept să-şi întemeieze hotărârea pe o normă anticonstituţională. 18-19 octombrie 2002).01. în scopul realizării acestui drept.adoptat de Consiliul pentru Alegeri Democratice în cadrul cele de-a 3-a reuniuni (16 octombrie 2002). În particular. a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului şi va sancţiona orice abatere de la principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat etc. . dacă normele constituţionale pasibile aplicării la soluţionarea pricinii prezintă dificultăţi de interpretare pentru instanţe.q) nu-l prevede în realitate). A ignorat prima instanţă. curente sau viitoare. Afirmaţia decurge şi din explicaţiile date în Hotărârea explicativă a Plenului CSJ nr. care abilitează Comisia Electorală Centrală cu dreptul de analiză a fraudelor electorale. ar urma deducţia că.În caz contrar. Iar Codul bunelor practici în materie electorală care a fost: . şi normele de drept internaţional.

adoptat de Congresul Puterilor Locale şi Regionale ale Consiliului Europe în cadrul sesiunii de primăvară 2003. Parlamentul excluzând această prevedere prin Legea nr.(3) Cod de procedură civilă.176 din 22. potrivit prevederilor art. în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor. având în vedere neparticiparea la alegeri a cetăţenilor care nu sunt de acord cu aplicarea ştampilei „Votat” în documentele de identitate. de muncă şi ai altor raporturi juridice. 248 din 21. nu întâmplător.2005 pentru modificarea şi completarea Codului electoral. dat fiind îngrădirea dreptului la votul secret la alegerea Parlamentului. integrităţii teritoriale.6 din Codul electoral. 248 din 21. protejării drepturilor. a libertăţilor şi a intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice şi ale asociaţiilor lor.53 din Codul electoral cu o dispoziţie nouă privind obligativitatea marcării documentelor de identitate a participanţilor la votare. În special.54 alin. care pot prelua practica nihilistă a celei centrale de a aplica Constituţia şi legea pornind de la propria viziune. nu este exclus faptul. dar mai frecvent în alte împrejurări şi diferitor persoane. alegătorii nu au nicio protecţie individuală în faţa abuzurilor admise de Comisia Electorală Centrală şi. Întru atingerea acestui deziderat. instanţa care judecă pricina îşi păstrează imparţialitatea şi obiectivitatea. a cauzelor de apărare a drepturilor încălcate sau contestate.2006 se specifica inoportunitatea normei date. Or.” Instanţa şi acest argument şi temei al acţiunii l-a trecut elegant cu vederea. ce urmează a fi prezentate nu numai în cadrul alegerilor. libertăţilor şi demnităţii altor persoane. precum şi în apărarea intereselor statului şi ale societăţii. Totodată. mai mult decât clare şi univoce. numai pentru a „susţine” poziţia ilegală şi anticonstituţională a 262 . efectuarea menţiunii despre participarea la votare în actele de identitate. familiale.07.07. de domiciliu etc. creează condiţii pentru exercitarea drepturilor participanţilor la proces. ale autorităţilor publice şi ale altor persoane care sunt subiecţi ai raporturilor juridice civile. în consolidarea legalităţii şi a ordinii de drept. cu toate că marcarea actelor de identitate ale alegătorilor ce nu-s de acord cu o asemenea procedură stabilită arbitrar de către Comisia Electorală Centrală reprezintă o restrângere neprevăzută de lege. inclusiv persoanelor şi autorităţilor oficiale. bunăstării economice a ţării. fiind completată de către Parlament cu prevederea despre aplicarea ştampilei „Votat” în documentele de identitate ale participanţilor la alegeri prin Legea nr. dar nu de la viziunea legislatorului expusă în normele de drept. în art. împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.2006.(2) din Constituţie care stabileşte că „exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege.lit. Totodată substituind dispoziţia legală şi constituţională privind dreptul la vot secret şi completând de fapt norma art. În nota informativă la proiectul de lege care ulterior a devenit legea nr. exact peste un an a fost modificată. Comisia Electorală Centrală.. de la locul de muncă. echivalează cu facerea publică a informaţiei despre participarea persoanei respective la votare. la soluţionarea pricinii. astfel încălcându-se dreptul cetăţenilor la vot secret statuat în actele internaţionale menţionate. care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale. la capitolul I pct. pentru cercetarea obiectivă a circumstanţelor reale ale pricinii.26 alin. În consecinţă. în faţa altor comisii de circumscripţie. în termen rezonabil. a încălcat şi prevederile art.4 Cod de procedură civilă. norma art.07.53 din Codul electoral. potrivit art.c). Or. prin hotărârea sa. sarcinile procedurii civile constau în judecarea justă.4 (sufragiu secret) prevede că lista persoanelor care în realitate se prezintă la urnele de votare nu trebuie făcută publică . De asemenea. Faptul că Curtea de Apel Chişinău a încălcat normele constituţionale şi legale. instanţa a încălcat şi normele dreptului procedural care au menirea de a garanta pronunţarea unei hotărâri legale şi întemeiate în baza principiului contradictorialităţii părţilor în proces. alegătorul nu se bucură de protecţie în faţa altor abuzuri legate de participarea sau neparticiparea la votare. ordinii publice.38 din Constituţie şi în art. acte. în prevenirea cazurilor de încălcare a legii.

urmează şi concluzia că Curtea de Apel a încălcat şi dreptul reclamantului la un proces echitabil prevăzut în art.(1).02.6 (1) din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului. care sunt norme cu acţiune directă.(2). În acest sens. cazul Pronina împotriva Ucrainei. demonstrează că instanţa nu a fost nici imparţială. Data____________ Semnătura________________ NOTĂ: La 14 martie 2009. Trecând cu vederea toate argumentele de drept ale reclamantului.c). este încălcată şi norma art. Să fie emisă o nouă hotărâre prin care cererea de chemare în judecată a Mişcării socialpolitice „Acţiunea Europeană”.2006 a conchis că ignorarea de către instanţă a argumentelor reclamantului bazate pe normele Constituţiei. d). 417 alin.(1) lit. 241 alin.239 Cod de procedură civilă care stabileşte că hotărârea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. nu a aplicat la soluţionarea litigiului normele constituţionale pe care a fost întemeiată cererea. 400 alin. invocăm şi jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului.238 alin. În particular. totodată.c) din Codul de procedură civilă.(1) lit. instanţa a încălcat şi prevederile directe ale art. Din cele menţionate.(5) din Codul de procedură civilă care obligă instanţa să cerceteze circumstanţele invocate şi să motiveze respingerea acestora. dat fiind faptul că nu a examinat de fapt argumentele reclamantului din cererea de chemare în judecată. în care Înalta Curtea prin Hotărârea din 18.Comisiei Electorale Centrale la emiterea unei hotărâri prin care se încalcă drepturile constituţionale şi comunitare ale cetăţenilor. Curtea Supremă de Justiţie a respins recursul Mişcării socialpolitice „Acţiunea Europeană” împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 23. şi că instanţa îşi întemeiază hotărârea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată. şi nici obiectivă.07.239. Poporului 263 .2009. Din considerentele expuse. în temeiul art. Respectiv. limitându-se la fraze de ordin general că acţiunea nu ar fi întemeiată şi că. constituie temei pentru a se stabili încălcarea art. 240 alin.6 din Convenţie. SOLICIT: Să fie casată integral hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 23 februarie 2009.

ceea ce s-a stabilit în urma controalelor tehnice de specialitate. F." 1. 6. Cităm: ". D. Circumstanţele care justifică depunerea recursului 1.1. A. 5. 4 din magazinele enumerate în actul administrativ citat au fost construite de Recurent drept urmare a Concursului public privind crearea reţelei de magazine în punctele de trecere a frontierei de stat. înregistrată în Republica Moldova. Cererea a fost depusă în procedura de contencios administrativ împotriva Scrisorii Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale a MAI nr..__din ___.___ din ___ (SPCSE MAI) care a invocat necorespunderea spaţiilor ocupate de magazinele ce aparţin Recurentului cerinţelor normelor şi regulilor de apărare împotriva incendiilor. 3.R.în timpul apropiat compania S. Dat fiind faptul că spaţiile preconizate pentru amplasarea obiectivelor de comerţ nu corespund cerinţelor normelor şi regulilor de apărare împotriva incendiilor.2. Prin încheierea atacată cu prezentul recurs a fost respinsă examinarea în fond a cererii Recurentului. organizat în baza Hotărârii Guvernului nr. 2.Curtea Supremă de Justiţie Colegiul Civil şi de Contencios Administrativ Recurent: ÎCS „X” SRL Intimat: Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale MAI Intervenient accesoriu: Serviciul vamal al RM CERERE DE RECURS ASUPRA ÎNCHEIERII CURŢII DE APEL CHIŞINĂU DIN ___ PRIVIND SCOATEREA DE PE ROL A CERERII DE CHEMARE ÎN INSTANŢA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV I. iar magazinul de la postul vamal D era la etapa de vânzări de testare. C. organul supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor solicită de a nu permite începerea activităţii magazinelor nominalizate până la înlăturarea abaterilor de la prevederile actelor normative în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor. În fapt. 4.L „X”a planificat deschiderea unui şir de magazine în următoarele puncte vamale: 1. Până la emiterea actului administrativ în litigiu a început să funcţioneze magazinul de la punctul vamal C. Celelalte magazine urmau să fie deschise în perioada imediat următoare. Recurentul a obţinut licenţele corespunzătoare pentru toate magazinele. 264 . ÎCS „X” SRL.. B. E.

coordonările respective au valoarea autorizaţiilor emise de o autoritate publică. Instanţa de contencios administrativ a invocat litera a) art. prin care Recurentului i-a fost permis să desfăşoare o afacere legală în magazinele respective (din punctul de vedere al respectării normelor de apărare împotriva incendiilor).267 CPC .2.1.5. emise anterior de către Pârât. În fapt. a fost blocat accesul călătorilor la magazin. La ___. la indicaţiile şefului Biroului vamal. Recurentul a depus cerere împotriva Pârâtului în procedura de contencios administrativ prin care a solicitat: 1. Încheierea Curţii de Apel Chişinău din ___ este ilegală 2. Prin efectul actului administrativ emis de SPCSE MAI: a) A avut loc suspendarea totală a activităţii unei unităţi economice – magazinul la postul vamal C şi b) A fost suspendată activitatea de întreprinzător a Reclamantului la implementarea afacerii în întreaga reţea de magazine.1. La postul vamal D. Ulterior. au fost sistate vânzările de probă în magazinul amplasat în zona respectivă. Recurentul deţine toate autorizaţiile (coordonările).___din ___. în calitatea sa de structură de stat cu drept de control. pentru toate magazinele ce aparţin Recurentului. În sensul art.3. 1. În consecinţă: Şeful Biroului vamal C. cu excepţia magazinului de la punctul vamal F. 2.nerespectarea de către Recurent (Reclamant) a procedurii prealabile de soluţionare a diferendului administrativ. în calitatea sa de antreprenor. în dimineaţa zilei de ___ a insistat asupra încetării activităţii magazinului amplasat la postul vamal respectiv. 265 . Curtea de Apel Chişinău a dispus scoaterea cererii de pe rol pe motiv că nu a fost respectată procedura prealabilă de soluţionare a litigiului în contencios administrativ. Actul administrativ menţionat a făcut imposibile activităţile Recurentului îndreptate spre deschiderea altor două magazine amplasate în posturile vamale A şi B.4. a anunţat Recurentul despre decizia sa de a respinge cererea Recurentului din ___ privind deschiderea magazinului amplasat la postul vamal D. Instanţa nu a determinat corect raporturile dintre Recurent şi Pârât. iar funcţionarii vamei au refuzat să întocmească şi să semneze rapoartele obligatorii privind încasările efectuate. şi Recurent. a omis să dea aprecierea cuvenită caracterului şi efectelor actului administrativ contestat şi a aplicat pur formal prevederile legale ce guvernează procedura de emitere şi de contestare a actelor administrative. În acest scop. Instanţa de contencios administrativ a omis să aplice cadrul legal special de reglementare a raporturilor dintre Pârât. la etapa de testare tehnologică.___ din ___ ca fiind ilegală. Anume reprezentanţii competenţi ai SPCSE MAI au confirmat şi au coordonat în ordinea stabilită corespunderea obiectelor construite normelor anti-incendiu şi au semnat Procesele verbale de recepţie finală a obiectivelor comerciale. 2. la ___ şeful Biroului vamal E. 1. coordonate cu biroul vamal în ordinea stabilită. unde prescripţiile făcute de inspectorii corespunzători sunt în proces de executare. fără a fi emis vreun act administrativ. Drept efect al Scrisorii Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI nr. La ___. 10 din Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător. a cerut birourilor vamale să nu permită începerea activităţii magazinelor. Să fie suspendată acţiunea Adresării Serviciului Protecţie Civilă şi Situaţiilor Excepţionale nr. II. SPCSE MAI. Să fie anulată în tot Scrisoarea Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI nr.___ din ___ până la examinarea cauzei în fond. prin adresarea ___ din ___. directorul general al Serviciului vamal al Republicii Moldova.

13 din Convenţia Europeană care prevede: „Orice persoană.i) din Legea privind apărarea împotriva incendiilor nr.2008.2006 şi Legea privind apărarea împotriva incendiilor nr.267 din 09.2000.11. efect care cade sub incidenţa alin. prin încheierea din ___ instanţa de contencios administrativ l-a privat pe Recurent de dreptul la un recurs efectiv împotriva actului administrativ emis de SPCSE MAI. (1) art.Deci. Or.02.1994. Principiile prevăzute la legea vizată au fost preluate în toate legile speciale. Acest principiu este diametral opus principiilor din Legea contenciosului administrativ nr.793-XIV din 10. chiar şi atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care au acţionat în exercitarea atribuţiilor lor oficiale”. potrivit alin. prin actul emis de SPCSE MAI. are dreptul să se adreseze efectiv unei instanţe naţionale.267 din 09. 17 din Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător. cu adresarea ulterioară în instanţa de judecată. drept garantat prin art. probe care ar fi constatat existenţa unui pericol grav şi iminent la obiectele Recurentului pur şi simplu nu există. poate avea loc doar "în cazul unui pericol iminent pentru viaţa şi sănătatea oamenilor. iar persoanele afectate prin acest exerciţiu au obligaţia de a urma calea prealabilă în mod obligatoriu.(2) şi alin.11. Recurentul a urmărit anume constatarea de către instanţa de judecată a încălcării de către SPCSE MAI a procedurilor prescrise expres şi imperativ în Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător nr.793-XIV din 10. ale cărei drepturi şi libertăţi recunoscute de prezenta convenţie au fost încălcate. în cazul în care acest act are drept efect suspendarea/încetarea activităţii economice de întreprinzător.2006 stabileşte proceduri distincte pentru exercitarea actului administrativ. În acest caz.05.2006.24 lit.02.(3) din acelaşi articol. 2.11. art. Prin depunerea acţiunii în contenciosul administrativ.267 din 09. 2.235 din 20. Aceste termene sunt incomparabil de restrânse în raport cu termenul de 30 de zile stabilit în Legea contenciosului administrativ nr.235 din 20. Prin simpla confruntare dintre normele Legii privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător nr. Este evident că. în cazul dat legea specială. Recurentul a fost pus în imposibilitatea de a-şi continua activitatea. specifică şi mai clar că suspendarea imediată a activităţii economice. B) Structurile statale au obligaţia să recurgă la instanţa de judecată pentru a sancţiona antreprenorul cu suspendarea activităţii în termen foarte redus (3 zile pentru adresare în judecată şi 5 zile pentru examinarea cazului).07. inclusiv în Legea privind apărarea împotriva incendiilor nr.1994.07. pentru mediul înconjurător şi valorile materiale". Recurentul a solicitat protejarea drepturilor sale anume în contextul garanţiilor din legile citate care rezidă în următoarele: A) Structurile statale au obligaţia să recurgă la instanţa de judecată atunci când actul administrativ are drept scop sau efect suspendarea activităţii antreprenorului. Este de menţionat şi faptul că.2000 vom deduce faptul că Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător nr. actul administrativ contestat nu face nicio referinţă de acest fel.3.07.07.235 din 20.2000 pentru examinarea cererii prealabile şi cu termenele imprevizibile pentru soluţionarea cazului în fond prin act judecătoresc în procedura generală din Codul de procedură civilă. SPCSE MAI a fost obligat să obţină o hotărâre judecătorească care să confirme şi să substituie actul administrativ. Drept urmare a aplicării formale şi eronate a legii.793-XIV din 10.1994.4. 266 .235 din 20.2006 şi prevederile Legii contenciosului administrativ nr.02. care se aplică situaţiilor când instituţiile statului îşi exercită atribuţiile în mod autonom. legea de bază aplicabilă raporturilor dintre Recurent şi Pârât este Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător nr. până a avea dreptul de a contesta în judecată acţiunile administrative abuzive. cu modificările operate la 30.

cu trimiterea cauzei spre judecare în fond. este clar.13 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.21 din Legea contenciosului administrativ. Admiterea recursului. dat fiind faptul că reclamantul suportă deja pierderi materiale considerabile care continuă să crească.___ din ___. legea prevede expres şi imperativ faptul că situaţiile de conflict dintre stat şi antreprenor trebuie să fie soluţionate cât mai prompt. obligarea Recurentului de a urma calea prealabilă în acest caz concret este evident şi total ineficientă. Casarea încheierii Curţii de Apel Chişinău din ___ în cauza de contencios administrativ privind anularea în tot a Scrisorii Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI nr. în scopul evitării unor pagube iminente. Anexe: 2 Copii de pe cererea de recurs Data ____________________ Semnătura____________________ 267 . Dat fiind circumstanţele excepţionale ale cauzei – încetarea parţială şi suspendarea în rest a activităţii de antreprenor a Recurentului la obiectele vizate în actul administrativ contestat – solicit dispunerea examinării cauzei în ordine de urgenţă. S O L I C I T: 1. în temeiul art. 2. În aceste condiţii. pentru a evita pierderi nejustificate etc.Deci. Pornind de la raţionamentele expuse. pentru a nu crea incertitudini.423-427 CPC şi prin aplicarea directă a art. dar nu în procedura prealabilă. în temeiul prevederilor art. Tot atât de clar este că aceste situaţii de conflict urmează a fi soluţionate definitiv în instanţa de judecată.

_________________.2 Intimat: Instituţia medico-sanitară publică Spitalul raional ________________ cu sediul or. Prin aceeaşi hotărâre de judecată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2010.L. domiciliat în_______________..Curtea Suprema de Justiţie Colegiul civil şi de contencios administrativ Recurent: F._________________. ________________. “este o persoană care urmăreşte destabilizarea climatului moral în colectiv. Casarea Deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2010 şi adoptarea unei noi hotărâri prin care să fie menţinută integral hotărârea Judecătoriei raionului _________ din 28 decembrie 2009. nr.a) b). plata restanţelor salariale şi recuperarea prejudiciului moral cauzat şi a fost obligat pârâtul.135 RECURS ÎMPOTRIVA DECIZIEI CURŢII DE APEL CHIŞINĂU DIN 18 MARTIE 2010 Prin hotărârea Judecătoriei raionului ____________ din 28 decembrie 2008. declar prezentul recurs.I. ceea ce constituie restanţa plăţilor salariale pentru cumulare de funcţii. Nu sunt de acord cu decizia adoptată de Curtea de Apel Chişinău. acţiunea a fost respinsă. • nu au fost dovedite circumstanţele considerate ca fiind stabilite. Spitalul raional _____________. str. 2. ca informaţie neveridică şi care lezează onoarea. d) ale CPC RM şi solicit instanţei de recurs: 1. iar cu titlu de prejudiciu material 22266 (douăzeci şi doua de mii două sute şaizeci şi şase) lei. întemeindu-l pe motivele conţinute în art. str. În rest.386 (1) lit.Admiterea recursului. cu obiecţii către conducătorul instituţiei”.I. a fost casată în tot hotărârea Judecătoriei raionului __________ din 28 decembrie 2009 şi adoptată o nouă hotărâre prin care a fost respinsă integral ca neîntemeiată cererea lui F. a fost admisă cererea de chemare în judecată a lui F. eliberata pe numele lui F. Motivele pentru care declar recursul sunt următoarele: • nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii în fond. 268 . demnitatea şi reputaţia profesionala a reclamantei. Spitalul raional _____________ a atacat cu apel hotărârea nominalizată. să excludă din referinţa care urma să fie prezentată Comisiei de atestare a gradului de profesionalism stabilit pentru medici. a fost dispusă încasarea de la IMS Spitalul raional __________ în folosul reclamantei cu titlu de prejudiciu moral 1000 (una mie) lei. Instituţiei medico-sanitare publice Spitalul raional ___________ privind anularea actului administrativ. enunţurile: „pe parcursul anilor a dat dovadă de responsabilitate şi disciplină mediocre”.I.nr.

Conform rigorilor CPC RM. Toate luate în ansamblu. O scrisoare scrisa nu se ştie de cine şi în ce împrejurări nu poate servi ca probă pertinentă pentru a dovedi calităţile profesionale ale unui angajat. instanţa a admis probe care nu au fost pertinente şi admisibile referitor la cerinţa reclamantei privind lezarea demnităţii şi onoarei profesionale. care ar fi fost semnata de membrii colectivului spitalului. şi o situaţie de mijloc în acest caz este pur şi simplu absurdă. la deliberarea hotărârii instanţa judecătoreasca apreciază probele. s-a adresat în instanţa de judecată considerându-se lezată în dreptul de a primi remunerarea cuvenită pentru munca suplimentară depusă în calitate de medic rabiolog. să dovedească că recurenta I. este medic mediocru. referinţa ce urma să fie depusă la dosarul reclamantei pentru confirmarea categoriei de calificare. care nu are nici în clin şi nici în mânecă cu defăimarea reclamantei prin anumite fraze din referinţa contestată.53-56 CPC RM privind pertinenta.” Legea prevede că probele urmează a fi admisibile. respectiv. nu pot fi considerate ca adevărate şi probate doar printr-o scrisoare. concluziile privind circumstanţele de fapt ale cauzei se motivează în hotărâre doar prin probe.• au fost încălcate şi aplicate greşit normele de drept material. sector care înaintează exigenţe înalte pentru executant. încasat echivalentul bănesc al suferinţelor psihice suportate de către recurentă. Conform art.I. deoarece a fost admisă ca probă şi apreciată cu forţa probantă o scrisoare colectivă. legea aplicabilă soluţionării pricinii şi admisibilitatea acţiunii.1 în confirmarea personalităţii negative a reclamantei. urma ca anume această persoană. „cu obiecţii la adresa conducătorului. scrisoarea. fapt pentru care instanţa urma să la o altă poziţie decât cea pe care şi-a propus-o. prin probe admisibile şi veridice. mai ales că în fiecare aşanumit colectiv sunt persoane simpatizate de conducător pentru „fidelitate” şi sunt persoane neagreate pentru constructivism şi critică. şi care îi lezează demnitatea şi onoarea de medic cu o vechime de 27 de ani. Hotărârea se bazează doar pe dovezile care au fost prezentate de părţi şi ceilalţi participanţi la proces în corespundere cu cerinţele art. care. Hotărârea nu poate fi bazata pe presupuneri despre circumstanţele cauzei.. admisibilitatea şi veridicitatea probelor. or.F. determina circumstanţele care au importanţa pentru soluţionarea pricinilor. de aceea cerinţa de a exclude enunţurile citate urma să fie admisă şi. Enunţurile pe care reclamanta a solicitat să fie excluse din referinţă ca neadevărate. 269 . a fost proba nr. F. ci dimpotrivă. respectiv. aceste circumstanţe şi probele care le dovedesc nu afirmă. de aceea a solicitat excluderea acestor fraze din referinţa ca necorespunzătoare adevărului şi. nu corespunde acestor exigente.240 CPC RM. Mai mult. nedisciplinat şi destabilizator al climatului moral. Şi nu în ultimul rând. Aşa. Referinţa a fost semnată de către conducătorul instituţiei şi. deci. de fapt. a solicitat obligarea angajatorului la plata muncii prestate. adică obţinute în strictă conformitate cu legea. infirma faptul că recurenta F. care au fost sau nu stabilite. este medic cu «o responsabilitate şi disciplină mediocră» Cu atât mai mult cu cât calificativul că F. deoarece anume ei i s-a încredinţat responsabilitatea pentru sectorul antirabie. încasarea unei sume compensatoare de bani echivalentul prejudiciului moral pentru suferinţele psihice pe care le-a suportat. fraza „a dat dovadă pe parcursul anilor de o disciplina şi responsabilitate mediocre” în sine este incorectă şi lipsită de sens. s-a simţit defăimată şi lezată în demnitatea şi onoarea ei profesională prin anumite enunţuri din referinţa întocmită de către directorul spitalului __________a. „destabilizează climatul în colectiv prin obiecţii către conducătorul instituţiei” poate fi calificat ca prigonire pentru critica adusă. care sunt tratate „ca destabilizatori ai climatului moral”. este important că referinţa nu conţine adevărul despre calităţile profesionale şi umane ale medicului F. caracterul raportului juridic dintre părţi. fiindcă o persoană ori este responsabilă şi disciplinată ori nu.

au fost încălcate prevederile art.F.6. chirurg). în afară de munca lor de bază îndeplinesc în aceeaşi instituţie o muncă suplimentară într-o altă profesie (funcţie).Curtea de Apel Chişinău a dispus respingerea cererii lui I.2004 care prevede că urmează a fi remunerate persoanele. aplicând eronat normele de drept material. prevederile art. deţinând deja în aceasta instituţie funcţia de medic traumatolog-ortoped.1999.74 din 12.1. dar concluzia este greşită nu pentru acest motiv. care. considerăm că.03.12. la care face referire şi Ministerul Sănătăţii în scrisoarea din 09.03. act normativ.F. dar pentru motivul invocat de recurentă mai sus.1999.2004 şi. dar nu poate fi mai mic de 50 la sută din salariul funcţiei.03. ordin emis în scopul executării ordinului Ministerului Sănătăţii RM nr.1 al Protocolului 1 al Convenţiei Europene ale Drepturilor Omului.12. prevăzând salarizarea suplimentara acestor specialişti în mărime de până la 50% din salariul de bază pentru volumul lărgit de muncă şi în p. şi anume. nu a putut să se folosească de acest bun şi să dispună de el la discreţia sa. Mai mult. prin ordinul menţionat. fiind responsabilă pentru acest sector important de activitate. lui I. îndeplinesc.2003 care prevede de asemenea ca salariaţilor care. deoarece ultimele au reprodus doar prevederile din hotărârea de Guvern.2009 adresată I. dar si-a întemeiat decizia doar pe prevederile p.12.42 din 2 mai 2000 „Cu privire la starea asistenţei medicale antirabice şi profilaxia rabiei în sectorul ________”.1487 din 31.484 din 6 mai 1998 “Privind masurile de combatere şi profilaxie a rabiei” de către directorul spitalului. Deci. 6. recurenta F. evident. Funcţia de medic traumatolog-ortoped într-adevăr nu este inclusă în Lista-tip anexată la Hotărârea Guvernului nr.1593 din 29. fapt prin care i-a fost încălcat dreptul ei la protecţia proprietăţii. li se plăteşte un spor pentru cumulare de profesii (funcţii) în mărime nu mai mică decât 50 la sută şi nu mai mare de 100 % din salariul tarifar (de funcţie) stabilit pentru profesia (funcţia) cumulată. lista care este în Anexa la Ordinul MS nr. p. prin respingerea cerinţei de plată a restanţei salariale. 270 . o muncă suplimentară într-o altă profesie (funcţie) li se plăteşte un spor pentru cumularea de profesii (funcţii). Potrivit art. i-au fost impuse pentru executare obligaţii suplimentare pentru care dânsa urma să fie suplimentar remunerată. Potrivit materialelor cauzei. drept garantat de art. şi anume pentru că la soluţionarea pricinii urma să fie aplicate. şi acordând ajutorul medical necesar persoanelor afectate de animale. I.F. în primul rând.I. Instanţa de apel nu a aplicat aceste prevederi ale legii materiale.156 Codul muncii.1 al Protocolului 1 al Convenţiei.14 al Hotărârii Guvernului nr. vătămătoare şi deosebit de vătămătoare. salariaţilor. deoarece neprimind la timp salariul.99 şi Hotărârii Guvernului RM nr. şi numai în cazul în care acestea se regăsesc în lista instituţiilor.1 al Ordinului Ministerului Sănătăţii din 12.03. 2 din Hotărârea Guvernului RM nr.1593 din 29.156 al Codului Muncii. la aceeaşi unitate.. care în afară de munca lor de bază. fără a fi scutiţi de munca lor de bază. nu a primit pentru munca depusă nicio remunerare.2003 şi p. care efectuează lucrări în condiţii grele şi deosebit de grele. obliga conducătorii instituţiilor medicale teritoriale să numească prin ordin personalul medical responsabil de acordarea ajutorului medical antirabic (traumatolog. Aceleaşi prevederi se conţin şi în Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. în listele ramurale sau ale instituţiei spitalul raional _______. ordinului nr.F.F. şi care este anexată la materialele pricinii. I.261 din13 septembrie 2004. 14 al Hotărârii Guvernului RM nr. la p.12.74 din 12. Însă în toată perioada de după emiterea acestui ordin. stipulată în contractul individual de muncă.1487 din 31. Cuantumul sporurilor pentru cumularea de profesii (funcţii) se stabileşte de părţile contractului individual de muncă. a fost numită responsabilă de acordarea ajutorului antirabic pe sectorul ______.

1 al Protocolului 1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.6.156 al Codului muncii.1593 din 29. Dovada achitării taxei de stat.03. p.2003 şi p.1 al Ordinului Ministerului Sănătăţii din 12. art. 4. Copia Deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2010. Data________________ Semnătura __________________________ 271 . 2. 3. Copia recursului (2 exemplare). Copia Hotărârii Judecătoriei raionului _______din28 decembrie 2009.Îmi întemeiez recursul pe prevederile art.12. Anexa: 1.1999.14 al Hotărârii Guvernului RM nr.

Consiliul de Administrare al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a adoptat Hotărârea nr.28 alin(6) din Legea cu privire la gaze Potrivit art. pe orice teritoriu delimitat de Agenţie. Pretinsa încălcare a pct. _____ din localitatea dată.__ prin care se dispune a-i aplica lui M. să gazifice cartierul „Mihalaşa – Mihalaşa Nouă”. dacă pe acel teritoriu nu-şi desfăşoară activitatea un alt titular de licenţă de acelaşi tip. în baza deciziilor Consiliului Orăşenesc _____ nr. Conform deciziilor menţionate. _____ din 02 mai 2007.064584 abilitează SRL _____ cu dreptul de a distribui gaze naturale. În respectiva licenţă se prevede că „Prin prezenta licenţă. sancţiunea administrativă sub formă de amendă pentru încălcarea art.Vladimirescu şi I.” Lucrările de construcţie a gazoductului în or.28.Costin. titularului i se acordă dreptul de a desfăşura activitatea autorizată prin Licenţă în limitele teritoriului autorizat”.2. T. Pretinsa încălcare a art. nr. Având în vedere că activitatea autorizată prin licenţă este distribuţia 272 . precum şi să construiască gazoduct de presiune medie şi joasă pe străzile M. Drept urmare. al Licenţei În Hotărârea nr.1 la Condiţiile licenţei.A. _____ din 19 noiembrie 2008. 2. Licenţa seria AA nr. şi nu cea de construcţie a reţelelor şi instalaţiilor tehnico-edilitare.(6) nu poate fi reţinută. Considerăm hotărârea menţionată ilegală şi pasibilă de a fi anulată din următoarele considerente: 1.Soltîs.28 alin. alin. deoarece în lege se vorbeşte despre activitatea prevăzută de licenţă.PLEDOARII ALOCUŢIUNEA AVOCATULUI ALEXEI BARBĂNEAGRĂ ÎN CAUZA M. Agenţia este obligată să evite eventualele conflicte între titularii de licenţe. ÎMPOTRIVA CONSILIULUI DE ADMINISTRARE AL AGENŢIEI NAŢIONALE PENTRU REGLEMENTARE ÎN ENERGETICĂ (ANRE) La 30 martie 2009. prevăzută de licenţă. care sunt administrate de organele locale din _____. furnizarea sau pentru distribuţia de gaze este în drept să-şi desfăşoare activitatea.101/1 din Codul cu privire la contravenţiile administrative şi Condiţiile licenţei.064585 autorizează distribuţia de gaze. alin(6) „Orice persoană juridică deţinătoare de licenţă pentru transportul. pentru care SRL_____ dispune de licenţa eliberată de Camera de Licenţiere.(6) din Legea cu privire la gaze.28. stabilind reguli speciale.V. aşa-zisa încălcare a prevederilor art. _____ s-au executat. şi nu activitatea de construcţie.1. iar licenţa nr. _____ din 6 septembrie 2007 şi nr.V. _____ din 30 martie 2009 se menţionează desfăşurarea activităţii în afara limitelor teritoriului autorizat prevăzut în anexa nr. art. SRL _____ a fost abilitată să construiască reţele de gaze pe str.

_____.). că SRL _____ era obligată să desfăşoare activităţile de gazificare pe teritoriul or. care erau în vigoare la momentul realizării acestor acţiuni. Nu în ultimul rând. a prezentat calcule care atestă faptul că cheltuielile efectuate la realizarea planului de gazificare urmau să fie rambursate în maxim patru ani de la finalizarea lucrărilor.6 al Deciziei nr. Este de competenţa administraţiei SRL _____ de a decide utilitatea îndeplinirii anumitor activităţi şi lucrări.1.” Rezultă. 1134 din 02. SRL _____ este un agent economic (îşi desfăşoară activitatea conform Legii nr. în nerespectarea principiului eficienţei economice şi utilizarea neraţională a mijloacelor financiare. al Licenţei nu are suport juridic. Pretinsa încălcare a pct. ___ nu se indică concret care teritoriu autorizat de licenţă a fost încălcat. 3. _____ şi SC _____ SRL. a fost desfăşurată o şedinţă de lucru privind problema delimitării punctului de delimitare a reţelelor de gaze care aparţin Primăriei or. exploatare şi extindere a reţelelor de distribuţie şi furnizare a gazelor consumatorilor din teritoriu. cu Legea nr.C..2001 „Cu privire la Programul de Gazificare a Republicii Moldova”. ţinem să precizăm că reprezentantul ANRE a recunoscut în instanţă că nu dispune de documente care ar confirma cauzarea pretinselor prejudicii în raport cu interesele consumatorilor din alte localităţi.2002 „Cu privire la aprobarea regulamentului de organizare şi executare a lucrărilor de proiectare.__ din 6 septembrie 2007 a Consiliului Orăşenesc _____. La 05. este nefundamentată învinuirea adusă dlui M. Nu corespunde realităţii afirmaţia că doar SC _____ SRL era autorizată să desfăşoare activitatea de gazificare în or.7. _____. deci.1226 din 19. filiala _____ sunt prevăzute surse financiare în mărime de 300 mii lei pentru dezvoltarea reţelelor de gaze. în condiţiile licenţei şi în anexa nr. Conform procesului-verbal al acestei şedinţe.1 nu se pun interdicţii în a construi sau a procura reţele. al Licenţei 273 .. lucrările au fost coordonate cu „Moldovagaz”.12.2007. în şedinţa de judecată dl M.2006 privind administraţia publică locală. De asemenea.__ din 26 martie 2009 şi nici din Hotărârea nr. Nu poate fi reţinut argumentul reprezentantului ANRE precum că decizia de extindere a teritoriului de gazificare îi aparţine lui V. dat fiind faptul că din Decizia nr. 2. a comunicat că „Moldovagaz” este dispusă să investească surse financiare proprii la proiectarea şi construcţia reţelelor de gaze (. dat fiind faptul că baza normativ-juridică a acţiunilor întreprinse de SRL _____ a constituit-o Deciziile menţionate supra.M.__ nu rezultă în ce mod au fost prejudiciate interesele altor persoane sau în ce constă concret încălcarea principiului eficienţei economice.2. reprezentantul „Moldovagaz” – N. la Ministerul Industriei şi Infrastructurii. Astfel. Nici în procesul–verbal nr.gazelor naturale. _____ între SRL _____ şi SC _____ pentru efectuarea activităţii de deservire. Astfel. i se acordă dreptul SRL _____ de a desfăşura activităţi de gazificare.09. îşi apreciază în mod individual randamentul activităţii. 1492 din 28. deoarece pentru anul 2007 pentru SRL _____. __ din 26 martie 2009 şi nici în Hotărârea nr. montare şi recepţie a sistemelor de aprovizionare cu gaze” şi nr. inclusiv mijloacele investite. modul folosirii mijloacelor financiare disponibile. 2. 4. adoptată în conformitate cu Hotărârile Guvernului RM nr.10. Astfel. 436 din 28.. ____ a Consiliului Orăşenesc _____ este indicat expres „De divizat teritoriul or.12. deoarece activitatea de construcţie a fost desfăşurată la cererea potenţialilor consumatori şi în interesul direct şi nemijlocit al populaţiei. deoarece în p. al Licenţei Din procesul–verbal nr. imputarea încălcării pct.04.1997 cu privire la societăţile pe acţiuni) care îşi determină în mod independent sfera de activitate.09. Pretinsa încălcare a pct.

lit. Din reglementările legale rezultă că decizia de efectuare a lucrărilor de proiectare a obiectivelor din domeniul economic şi social de interes local ţine de competenţa consiliului local. _____. În Hotărârea ANRE nu se indică acţiunile concrete întreprinse de SRL _____ pentru a împiedica activitatea de gazificare a SC _____ SRL.12. reprezentantul ANRE a afirmat că invocarea încălcării pct. 3. Ţinem să subliniem faptul că. deşi termenul de aplicare a sancţiunii administrative. Având în vedere că pretinsa încălcare a acestei prevederi nu e concretiza. prin care societatea respectivă informează ANRE despre pretinsele probleme pe care i le creează SRL _____.__ din 18. Pct.6. Pretinsa încălcare a pct. Potrivit art. _____din 02 mai 274 . 436 din 28. precum şi pentru alte activităţi care asigură sporirea eficienţei sistemului de gaze şi promovarea competiţiei pe piaţa de gaze”. sociale şi de agrement de interes local”.. alin. transportul. conform legislaţiei amenzile impuse de ANRE în legătură cu violarea prezentelor condiţii”.__ din 26 martie 2009 şi în Hotărârea nr. SRL _____ a fost autorizată să construiască în teritoriul unde nu exista un acord între Primărie şi SC _____SRL de plasare şi extindere a reţelelor. şi nu de cea a ANRE. şi nu interzicerea SRL _____sau altui agent economic de a construi reţele de gaze în această localitate.7. nu putem să ne expunem asupra ei. fondului locativ în condiţiile Legii cu privire la locuinţe. Consiliul local “. al Licenţei În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a prevederilor hotărârii Consiliului de administraţie ANRE nr. 6. care prevede că „Titularul Licenţei se va supune deciziilor ANRE.f) al Legii privind administraţia publică locală nr.2007.4. 5. nu poate depăşi trei luni de la comiterea contravenţiei. construcţie. prin deciziile administraţiei publice locale din teritoriu. În procesul-verbal nr. conform art.7.14 alin.9 din CCA. 3.Nu corespunde realităţii afirmaţia privind împiedicarea realizării de către SC _____ SRL a programului de gazificare a oraşului _____.a) din Legea cu privire la gaze. la orânduirea de stat şi la ordinea publică. Fapta imputată nu întruneşte elementele componenţei de contravenţie Potrivit art.___ nu se indică prin care acţiuni anume ale SRL _____au împiedicat activitatea de gazificare. _____ din 19 noiembrie 2008. şi nu a luat nicio măsură pentru a clarifica situaţia. adică la patru luni de la consumarea pretinsei încălcări.2006. Scrisoarea _____ SRL nr. Acţiunile dlui M.06.decide asupra lucrărilor de proiectare.(1). la proprietate. sunt în strictă conformitate cu deciziile Consiliului orăşenesc _____ nr. „Contravenţie se consideră fapta ilicită ce atentează la personalitate la drepturile şi interesele legitime ale persoanelor fizice şi juridice. ţinem să precizăm că hotărârea dată prevedea acordarea SC _____SRL de a furniza gaze naturale în or. podurilor. Procesul-verbal privind contravenţia administrativă a fost întocmit la 26 martie 2009. _____din 6 septembrie 2007 şi nr. standardele”. ANRE „eliberează licenţe pentru producerea. În şedinţa de judecată. precum şi alte fapte ilicite pentru care legea prevede răspundere administrativă”. intenţionându-se a se imputa încălcarea pct. stocarea. inclusiv va plăti. precum şi a întregii infrastructuri economice. distribuţia şi furnizarea de gaze. Potrivit art. lit. întreţinere şi modernizare a drumurilor. relevă faptul că ANRE a fost în cunoştinţă de cauză despre problema dată încă din luna octombrie 2008. nr.7 al Licenţei prevede că „Titularul Licenţei va respecta actele legislative actele normativ-tehnice şi normativ-economice.6 al Licenţei. al Licenţei este o greşeală materială.37 CCA.(2). 3. __ din _____.

drept contravenţie nu este una continuă. Acest fapt denotă că deciziile luate de către Consiliul Orăşenesc _____ prin care i se permite SRL 275 .. în urma aplicării sancţiunii administrative.(1) lit. Aşa-numitele acţiuni imputate lui M. sancţiunea administrativă poate fi aplicată nu mai târziu de trei luni de la comiterea contravenţiei.1) ca domeniu de activitate pentru autorităţile publice locale de nivelul unu „dezvoltarea şi gestionarea reţelelor urbane de distribuire a gazelor şi energiei termice”.. În procesul-verbal nr. prin construcţia neautorizată a reţelelor de gaze în or.. _____ rezultă că activitatea de construcţie a gazoductului de presiune medie şi joasă şi efectuarea caselor de locuit de către SRL _____a fost demarată la demersul asociaţiei obşteşti _____. în procesul-verbal cu privire la contravenţia administrativă. şi „Moldovagaz”.10 din CCA prevede că „contravenţia administrativă se consideră că a fost comisă premeditat dacă persoana care a comis-o îşi dădea seama de caracterul ilicit al acţiunii sau inacţiunii sale. Codul civil al RM consacră principiul libertăţii contractuale. Justificarea prejudiciului moral În lumina jurisprudenţei CEDO. care reprezintă un grup de locuitori din or.”. menţionându-se doar. în procesul-verbal menţionat nu se indică locul comiterii contravenţiei administrative.4 alin. enumerându-se doar la modul general că dl M. a încălcat art. De asemenea.V. a prevăzut urmările ei dăunătoare. iar declarând ilegale acţiunile lui M. cauzat de imaginea negativă care i-a fost creată. deoarece la nivelul actelor se confirmă faptul că lucrările efectuate de SRL _____au fost stopate în luna octombrie 2007. a fost desfăcut contractul de muncă dintre dl M. Mai mult.2007. bucurându-se de respectul colegilor. care a lucrat mai bine de 9 ani în funcţia de preşedinte al SRL _____. orice sancţiune administrativă echivalează cu o sancţiune cu caracter penal. Art.M. 435 din 28. Potrivit art.37 CCA. ANRE contestă legalitatea deciziilor Consiliului orăşenesc.2006 privind descentralizarea administrativă prevede la art. _____. La determinarea cuantumului prejudiciului moral. Legea nr. se indică „. Acuzaţiile aduse dlui M. Procesul-verbal cu privire la contravenţia administrativă nu corespunde cerinţelor legale Potrivit art. De asemenea. 7. or.242 CCA. nu este adus niciun argument care ar proba intenţia sa de a produce survenirea anumitor prejudicii.__ din 26 martie 2009 nu se indică timpul comiterii contravenţiei administrative.28 (6) din Legea cu privire la gaze şi o serie de prevederi din Condiţiile Licenţei. În cazul contravenţiei imputate dlui M. îndeplinind cu sârguinţă obligaţiunile sale de serviciu. timpul comiterii şi esenţa contravenţiei administrative. în virtutea căruia părţile pot decide independent asupra liberii alegeri a agentului economic împuternicit cu dreptul de a presta anumite servicii. 8.. a suferit un stres şi disconfort psihologic.. la modul general.locul..12. _____. au un caracter denigrator şi ofensator faţă de demnitatea de profesionist a dlui M. în legătură cu acuzaţiile aduse dl M. Din Decizia nr. Mai mult. _____. şi le-a dorit sau admitea în mod conştient survenirea acestor urmări”. s-a ţinut cont de ilegalitatea şi netemeinicia învinuirii aduse dlui V. este neclar în ce constă ilegalitatea acţiunilor îndreptate spre efectuarea lucrărilor de construcţie a reţelelor de gaz.. nu sunt indicate urmările prejudiciabile ale presupuselor lui acţiuni.

solicităm instanţei admiterea cererii.328 30 martie 2009 ca fiind neîntemeiată şi ilegală şi satisfacerea pretenţiilor privind prejudiciul moral cauzat şi cheltuielile legate de acordarea asistenţei juridice. În temeiul circumstanţelor expuse. _____corespund legii şi au fost adoptate conform competenţei legale a Consiliul Orăşenesc _____._____ să desfăşoare activităţi de gazificare în or. anularea Hotărârii ANRE nr. 276 .

Codul muncii. hotărârea “Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009”.53 alin. alegătorul semnează în lista electorală în dreptul numelui. Este firesc pentru toţi că chiar dacă se recunoaşte că anumite prevederi din alte legi organice . 277 . 2) modul de atribuire a mandatelor în autorităţile reprezentative după stabilirea rezultatelor votării.72 alin. Conform art. conform listei electorale. La primirea buletinului. nici un alt organ nu se încumetă să le „îmbunătăţească”. la 12 februarie 2009. potrivit prevederilor Constituţiei.(2) din Constituţie „modul de organizare şi de desfăşurare a alegerilor este stabilit prin lege organică”. inclusiv prin emiterea deciziilor.PLEDOARIA AVOCATULUI ÎN CAUZA MIŞCAREA SOCIAL-POLITICĂ „ACŢIUNEA EUROPEANĂ” ÎMPOTRIVA COMISIEI ELECTORALE CENTRALE ONORATĂ INSTANŢĂ. Iar potrivit art.rea. şi circumstanţele de drept ale cererii de chemare în judecată sunt clare şi. Bună . din proprie iniţiativă. etc. Tot atât de firească ar fi şi ignorarea completă de către justiţie. considerăm că hotărârea menţionată contravine mai multor norme constituţionale şi legale. dar aşa este. şi mai rămâne a fi. potrivit Constituţiei. A fost o ingerinţă în acest sens din partea Comisiei Electorale Centrale în atribuţiile Parlamentului? Considerăm că a fost.a) din Constituţie prevede că sistemul electoral în Republica Moldova se reglementează prin lege organică. reglementând procedura de efectuare a votării. stabileşte că ”biroul electoral al secţiei de votare înmânează alegătorului buletinul de vot. Comisia Electorală Centrală şi-a depăşit atribuţiile stabilite prin lege şi a încălcat principiul constituţional de separaţie a puterilor în stat prevăzut de art.Codul penal.(3) lit. a acestor „îmbunătăţiri” la aplicarea legilor menţionate.2132 din 12 februarie 2009. Art. din care cauză urmează a fi anulată.” Aceasta este voinţa legiuitorului exprimată în lege.60 alin. organizarea şi reglementarea alegerilor. Codul civil. destul de simple. normelor actelor internaţionale. Şi art. toate chestiunile ce ţin de sistemul electoral. Şi nici o altă autoritate din stat nu poate “completa” (depăşi) la discreţia sa norma legii organice.61 alin. alte autorităţi ale statului.6 din Constituţie care stabileşte că în Republica Moldova puterea legislativă.– în anumite cazuri şi nu corespund relaţiilor sociale destul de dinamice în condiţiile actuale. numai la prezentarea actului de identitate. urmează a fi reglementate prin intermediul legii organice care se adoptă numai de Parlament ca unica autoritate reprezentativă şi legislativă. Codul fiscal. executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin.(1) din Codul electoral. hotărârilor etc. Şi circumstanţele de fapt. Afirmaţia se bazează pe următoarele argumente. În drept.(1) din Constituţie „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului. Deci.” Însăşi noţiunea de „sistem electoral” cuprinde: 1) principiile şi condiţiile de participare la constituirea organelor reprezentative. în opinia noastră. Codul vamal. Comisia Electorală Centrală a adoptat. Adoptând hotărârea nr. În fapt.

prezidenţiale. examinând sesizarea Preşedintelui Republicii Moldova privind neconstituţionalitatea hotărârii date a Parlamentului a menţionat: “… Curtea relevă că Parlamentul. normele cuprinse în hotărâri nu pot avea caracter primar. nu pot 278 . ea contravine art.171 din Codul electoral într-o nouă redacţie şi astfel a încălcat dispoziţiile art. Curtea a menţionat că potrivit art.432-XIV caracter normativ de drept şi putere juridică similară prevederilor Codului electoral supuse interpretării. executării corecte şi efective a acesteia. prin art.317 din 18 iulie 2003 “Privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale” Guvernul adoptă hotărâri pentru organizarea executării legilor. este necesar să se menţioneze că atât sub aspect formal. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. cu atât mai mult. pentru a putea fi “ajustat” la anumite împrejurări. este mai mult decât clar că.432-XIV din 10 iunie 1999.18 din 21. Curtea Constituţională.1322 din 29 noiembrie 2007. decât Parlamentul. În particular. Şi în Hotărârea Curţii Constituţionale nr. semnare şi publicare prevăzută de dispoziţiile constituţionale. 136 şi 199 din Codul electoral privind valabilitatea alegerilor parlamentare. 74. nu are dreptul prin hotărâre să interpreteze legea organică. Codul electoral nu este o lege organică mai inferioară altor legi organice. Acest lucru este un nonsens. se emit în scopul concretizării. fiind unica autoritate legislativă.1999 pentru controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr.72. de asemenea.102 alin.1 al Hotărârii în cauză. În această ordine de idei este relevantă Hotărârea Curţii Constituţionale nr. Adoptate în baza şi în executarea legii. care trebuie să urmeze aceeaşi procedură de adoptare. Interpretarea oficială de către organul legislativ a unei legi se efectuează numai prin lege. 74.11 alin. Toate cele expuse se fundamentează şi pe practica interpretării şi aplicării normelor de drept în republică. inclusiv de Comisia Electorală Centrală. sunt făcute concluzii de principiu la acest capitol. Şi dacă însuşi Parlamentul.6 din Legea Supremă. pe lângă cea reprezentativă. cât şi sub aspectul separării atribuţiilor puterilor în stat.30 alin. 76 şi 94 din Constituţie.6. Curtea a relevat că unul din principiile fundamentale ale statului de drept este cel al separării şi colaborării puterilor în stat. Curtea Constituţională a declarat neconstituţională Hotărârea Parlamentului nr. Aşadar. art. Comisia Electorală Centrală nu are dreptul să completeze norma legii. statuată de Constituţie. libertăţile şi obligaţiile cetăţenilor stabilite prin Codul electoral nu pot fi revăzute sau revizuite de un alt organ. a expus art.432-XIV din 10 iunie 1999 „Privind asigurarea unităţii aplicării unor prevederi ale Codului electoral”. 76 şi 93 din Constituţie şi nu poate fi recunoscută drept interpretare oficială a legii. Iar drepturile. Interpretarea unei legi prin hotărâre a Parlamentului este inadmisibilă şi contravine dispoziţiilor art. În jurisprudenţa sa anterioară Curtea Constituţională a statuat constant că hotărârile Guvernului sunt acte subsecvente legii.72 şi 74 din Constituţie.(2) din Constituţie. având în vedere obiectul Hotărârii Parlamentului nr. de alte autorităţi.11.10.61 din 16. principiu consacrat expres în art.Totodată.91. Parlamentul a atribuit Hotărârii nr. În hotărârea menţionată a Parlamentului au fost interpretate dispoziţiile art.2008 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din punctul 13 al Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi de plată a indemnizaţiei viagere sportivilor de performanţă. 114. hotărârile Guvernului au forţă juridică inferioară legii şi nu o pot contrazice sau depăşi. Curtea reiterează că Parlamentul este în drept să opereze modificări şi completări în legislaţia în vigoare numai prin lege.(1) din Legea nr. 72. art.432-XIV din 10 iunie 1999.(1) din Legea cu privire la Guvern. locale şi referendumului local.” În baza argumentelor expuse.

(2) din Constituţie. Cu toate că Guvernul este abilitat chiar prin Constituţie cu dreptul de a emite acte normative. decât Parlamentul.1995. prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale de a marca actele de identitate ale alegătorilor care vor participa la votare cu o ştampila specială se intervine şi în raporturile reglementate de Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte.10.art. instituţii şi organizaţii. totuşi.38 alin.18.(1) din Constituţie. art.05. devine şi mai clară ilegalitatea marcări actelor de identitate cu o menţiune improprie acestora. Spre exemplu. în conformitate cu legislaţia electorală” nici pe departe nu seamănă cu investirea comisiei cu atribuţii de legiuitor. alte organizaţii social-politice şi organele acestora. informează autorităţile publice despre necesitatea soluţionării unor chestiuni.” În contextul acestei Hotărâri a Curţii Constituţionale. o eroare. 3 alin. Totodată.06. arogându-şi competenţă normativă primară. Curtea a recunoscut drept neconstituţional pct. dacă urmăm buchea legii din prevederile normelor constituţionale indicate. Dacă revenim la hotărârea nr.art. nu investeşte comisia cu atribuţiile ce şi le-a arogat prin hotărârea contestată.1997 privind controlul constituţionalităţii dispoziţiilor punctului 10 alineatul 2 din Regulamentul “Cu privire la modul de perfectare şi eliberare a actelor de identitate ale Sistemului naţional de paşapoarte. partide. care mai divulgă şi secretul alegerilor statuat la art. executivul neavând competenţă normativă primară (Monitorul Oficial nr. şi în acest caz Curtea Constituţională a amintit că aceste acte nu pot constitui o ingerinţă în prerogativele Parlamentului.16 din 19.22 (atribuţiile generale ale Comisiei Electorale Centrale) care stabileşte că “în perioada electorală. 22 lit. şi cu atât mai mult. a menţionat următoarele: “… Actele de identitate. exceptând şi procedură de adoptare. Comisia Electorală Centrală are următoarele atribuţii: … q) analizează fraudele electorale. 2 alin.26 din Cod (atribuţiile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală). şi nicidecum cele de răscroire a Codului electoral.273-XIII din 9 noiembrie 1994 şi este neconstituţională în baza art. semnare şi publicare prevăzută de dispoziţiile constituţionale pentru lege. Art. Iar Comisia Electorală Centrală. În categoria “măsurilor pentru prevenire” se includ activităţile organizatorice. nu cuprind date despre “viza de reşedinţă” sau “viza de domiciliu”.273-XIII (pentru paşapoarte . întreprinderi. nu deţine împuterniciri mai mari decât Guvernul. cel puţin. din alegerile trecute. buletinele de identitate.195-196/12 din 31. conform Legi nr.18 (şedinţele şi hotărârile Comisiei Electorale Centrale) reglementează proceduri organizatorice de activitate a comisiei şi stipulează că hotărârile “adoptate în limitele competenţei acesteia. persoanele cu funcţii de răspundere. de asemenea.modifica cadrul stabilit prin actul legislativ. (4) şi (10).10 din Regulament şi. 27 alin.” Regulamentul a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. dacă hotărârile nu-s emise în limitele competenţei. este relevantă o altă hotărâre a Curţii Constituţionale – nr. curente sau viitoare şi la măsuri pentru prevenirea lor. … De aceea includerea în textul Regulamentului a unor dispoziţii ce conţin obligativitatea obţinerii “vizei de reşedinţă” (sau a “vizei de domiciliu”) este în contradicţie cu principiul enunţat în “Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte” nr. apoi constatăm că Comisia Electorală Centrală a completat norma art. Invocarea în Hotărârea Comisiei Electorale Centrale a art. în particular. precum şi pentru toţi cetăţenii”. permisul de şedere .53 din cod.376 din 06.(5). 279 . sunt executorii pentru autorităţile publice.2132 din 12 februarie 2009. Şi norma art.q) şi 26 din Codul electoral drept temei al împuternicirilor comisiei de a stabili “marcarea” în actele de identitate este. Din conţinutul normei se deduce clar faptul că. inclusiv cele presupuse. În acest context.2008). acestea nici nu sunt executorii.

prin hotărârea contestată sunt încălcate şi prevederile art.16 alin.Afirmaţia rezultă şi din prevederile directe ale altor norme din Codul electoral: art.” Pe de altă parte.1 la Convenţie). integrităţii teritoriale. şi anume.2005 pentru modificarea şi completarea Codului electoral în art.176 din 22. Or. 66. legalitatea introduce armonia în 280 . îngrădind aceste drepturi prin crearea unui obstacol pentru cei ce nu vor fi de acord cu marcarea actelor de identitate cu o menţiune improprie.2006 a exclus norma respectivă.(1) – ”Comisia Electorală Centrală este organ de stat constituit pentru realizarea politicii electorale. lezează la direct dreptul cetăţenilor de a participa la alegeri.” Totodată. că Comisia Electorală Centrală are menirea doar de a realiza politica electorală în scopul bunei desfăşurări a alegerilor. contrar Constituţiei. stabileşte obligaţia statului să desfăşoare alegeri libere prin vot secret şi în asemenea condiţii. anume legalitatea este temeiul activităţii normale a unei societăţi contemporane. în scopul realizării acestui drept. contribuind la înlăturarea de la alegeri a cetăţenilor ce nu-s de acord cu „marcarea” (mulţi dintre care au motive întemeiate pentru asta) poate influenţa direct şi asupra rezultatelor alegerilor.6. dar nu de a stabili prin actele sale această politică. Poate anume din aceste considerente Parlamentul. inclusiv a celor constituţionale. Vizând cele mai importante sfere ale convieţuirii societăţii (privată şi publică).comisie înfiinţată pentru realizarea politicii electorale în scopul bunei desfăşurări a alegerilor. prin care s-a introdus restricţie pentru participanţii la votare. organizarea şi desfăşurarea alegerilor. în virtutea principiilor constituţionale stabilite în art.38 alin.07. care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale. dat fiind faptul că aceste raporturi de drept urmează a fi reglementate numai prin lege organică adoptată de organul reprezentativ ales de popor conform prevederilor art.(2) din Constituţie care stabileşte că „exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege. Partea pârâtă nu a combătut cu niciun argument temeiul acţiunii. art. care activează continuu în condiţiile prezentului cod”. marcarea actelor de identitate ale alegătorilor cu ştampila specială. totuşi. în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor. Obiecţiile împotriva acţiunii se axează pe afirmaţia că marcarea cu ştampilă a documentelor de identitate ale alegătorilor este raţională reieşind din nu se ştie ce considerente şi interese majore. hotărârea nr. bunăstării economice a ţării. nu costă nimic pe lângă aceste interese de ordin major întrezărite de comisie. se îngrădeşte un drept fundamental al alegătorilor.1 – „Comisia Electorală Centrală . Dar. prin Legea nr. care asigură exprimarea liberă a voinţei poporului la alegerea puterii legislative (art. prevederile constituţionale şi legale privind abilitarea doar a Parlamentului cu dreptul de a reglementa raporturile de drept ce ţin de sistemul electoral. a tuturor componentelor sistemului politic al acesteia. împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei. La adoptarea hotărârii contestate. fiind adoptată cu încălcarea prevederilor legale. şi nu altcineva. Codul electoral nici nu poate să prevadă asemenea atribuţii ale Comisiei Electorale Centrale. În consecinţă. 60. nu s-a ţinut cont şi de prevederile Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale în care declară dreptul la alegeri libere şi. protejării drepturilor.07. Adică.(1) din Constituţie. Numai acest organ este în drept să instituie restricţii pentru alegători.2132 din 12 februarie 2009.54 alin. că hotărârea contestată nu ar fi fost aprobată cu depăşirea competenţei Comisiei Electorale Centrale. 72 din Constituţie. stabilind prin Legea nr.3 al Protocolului adiţional nr.53 prevederea despre aplicarea în fişa de însoţire a buletinului de identitate al alegătorului a ştampilei “Votat”. ordinii publice.248 din 21. faptul că. libertăţilor şi demnităţii altor persoane. ONORATĂ INSTANŢĂ.

38. a fost lovită democraţia şi este păcat că dorindu-ne să fim democraţi şi în Europa. prin hotărârea sa. Hotărârea contestată contravine art. pct. 281 . asemenea abateri se încearcă a fi justificate şi în temeiul că normele legale ar fi neraţionale. duce inevitabil la îndreptăţirea samavolniciei. că se pot admite abateri de la normele ce se conţin în lege. fiscal. Atâta timp cât norma legală nu a fost modificată. utilizându-se argumente de raţionalitate. adoptat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în cadrul Sesiunii din 2003 – 1-a parte. 72 şi nu are putere juridică. asigură diferenţierea echitabilă a intereselor fiecărui cetăţean şi ale societăţii. aceasta urmează a fi executată întocmai. valoarea căreia este actuală şi în prezent. libera dezvoltare a personalităţii umane. consemnarea votării în actele de identitate care se prezintă în diferite situaţii şi diferitor persoane fizice şi juridice. Cerinţa de a respecta întocmai legile statului rămâne a fi o necesitate vitală. inclusiv în folosul raţionalităţii. În primul rând. şi a Convenţiei Europene. se prezintă la urnele de votare nu trebuie făcută publică (se anexează). societăţii şi personalităţii. civil. 66. Încă în Roma antică a fost formulată renumita maximă „dura lex. „Vot secret” Codul prevede că lista persoanelor care.1). fără abateri. Totodată. Dar.15). La capitolul Principiile patrimoniului electoral european. în baza Codului electoral. Bazându-se pe acest concept teoretic. este acelaşi nihilism juridic. Orice nihilism juridic este inacceptabil. Şi asta nu înseamnă că fiecare trebuie să vină şi să impună norma sa. Or. chiar şi la obiectul disputat astăzi ar putea exista şi alte opinii privind raţionalitatea soluţionării problemei abordate. Dar.7 din Constituţie prevede că nicio lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică. teoria dreptului afirmă univoc: posibilitatea existenţei contradicţiei dintre legalitate şi raţionalitate nu înseamnă. penal şi de altă natură. săvârşirea diferitor abateri de la lege de ordin administrativ. inclusiv cu funcţii de răspundere sau care reprezintă o instituţie statală. precum şi că cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea (art. dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate (art. depăşind prevederile acestui cod de bună conduită în materie electorală. 60. în care demnitatea omului. Rămâne ca şi instanţa să constate. Raţionalitatea legii nu poate fi ignorată reieşind din raţionalitatea situaţiei la zi văzută de unele persoane fizice sau juridice. Practic. Comisia Electorală Centrală a încălcat această recomandare.3 al Primului Protocol Adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului şi Codului de bună conduită în materie electorală. Deci. care ar fi diferite de cea prevăzută de norma legală. Iar art. abaterea de la principiul legalităţii. legalitatea nu poate fi contrapusă sau substituită cu raţionalitatea. drepturile şi libertăţile lui. cât şi cele individuale. dar şi de opinia Comisiei Electorale Centrale exprimată în hotărârea contestată. Hotărârea contestată contravine Constituţiei – art. atrage după sine haos în reglementările juridice. care ar putea fi mai raţională decât cea din lege. completată etc. Toleranţa faţă de încălcarea cerinţelor imperative privind legalitatea. sed lex”. este atacată chiar democraţia. în ultimă instanţă. aduce un prejudiciu esenţial statului. de fapt.6. în realitate. Cu atât mai mult. Şi adeseori. este nulă din momentul adoptării.această convieţuire. Constituţia stabileşte că Republica Moldova este un stat de drept. În legi se reflectă la maximum atât interesele obşteşti. pentru că aceasta demoralizează societatea şi poate contribui la apariţia unor manifestări pronunţate de nihilism juridic şi din partea altor componente ale societăţii. echivalează cu publicarea listei participanţilor la votare. Prin aceasta. acest lucru în baza normelor constituţionale invocate. pentru că înseşi legile în esenţa lor exprimă raţionalitatea socială supremă. cu atât mai mult nihilismul juridic exprimat de oficialităţi. democratic.4. Iar îndreptăţirea samavolniciei este în contradicţie cu principiile dreptului ca atare.

din asta. poate provoca. Pentru că ele sunt multe. c. totuşi.4: „4. şi nu ultimele după importanţă: 1. precum şi normele actelor internaţionale. Fiecare persoană trebuie să voteze individual.” 23 februarie 2009 mun. Şi alegătorii. 2. Şi una din metodele legale şi democratice pentru o asemenea restabilire este anularea de către instanţa de judecată a actului adoptat ilegal. astfel fiind clătinat echilibrul legalităţii la un compartiment foarte sensibil al drepturilor omului. ONORATĂ INSTANŢĂ. desconsiderând şi încălcând normele legale şi constituţionale. Chişinău 282 .Nu negăm rolul. considerăm că acest echilibru urmează a fi restabilit. Supremaţia legii şi egalitatea tuturor persoanelor fizice şi juridice în faţa legii. inevitabil. Însă. indiferent de locul lor în ierarhia administrativă. Presa liberă. nu au dreptul să hotărască cu de la sine putere aceste chestiuni sensibile pentru societate şi cetăţeni. Întrucât Comisia Electorală Centrală a neglijat primul din principiile enunţate. Orice încălcare a dreptului de vot secret trebuie sancţionată. Lista persoanelor care în realitate se prezintă la urnele de votare nu trebuie făcută publică. Votul secret a. Şi alte autorităţi. şi democraţia. secretul votului nu este numai un drept dar şi o obligaţiune. importanţa şi atribuţiile legale ale Comisiei Electorale Centrale în desfăşurarea unor alegeri libere şi democratice. ilegalităţi de proporţii. Pentru fiecare persoană cu drept de vot. nerespectarea căreia trebuie să fie sancţionată prin anularea oricărui buletin de vot conţinutul căruia a fost divulgat. Votul în familie sau oricare altă forma de influenţarea asupra votului unei persoane de către altă persoană trebuie interzis. 3. pofta vine mâncând. cum ar fi alegerea Parlamentului. vor avea numai de câştigat. în acest sens. d. iar cea mai mică abatere de la lege. p. alegătorii Republicii Moldova au ales un singur organ care este în drept să adopte legi care vor reglementa drepturile şi obligaţiile lor. Printre aceste trăsături sunt următoarele. Un stat de drept se caracterizează prin anumite trăsături care îl atestă ca atare. Justiţie independentă. partea I. b. Data__________________ Semnătura_______________ Anexă: Codul bunelor practici electorale.

în baza unor acte legale.1957 în or.H.15 min.2004. în cadrul urmăririi penale servesc: procesul-verbal de reţinere din 22. În anul 2006.10.H doar adeverinţa seria AB nr.M. în timpul ispăşirii pedepsei. de aplicare a arestului.___ pe numele lui M.03. M. care a fost autentificată de către şeful SRM OŞC 29.1997.2006. a paşaportului se confirmă şi prin perfectarea în anul 2003 a unei procuri din numele acuzatului.10. a fost ridicat şi transmis organului de executare a pedepsei.H. 283 . La momentul reţinerii. Astfel.03.1997 pe numele lui M. din 22. lipseşte. este născut la 23. Procura a fost perfectată în baza datelor din paşaportul reclamantului: seria XIII-ТИ nr. lui H. instituţie de unde a fost eliberat condiţionat.2004. care nu poate pleca în ţara în care s-a născut.H.H. protecţie umanitară reînnoită pe care o deţine până în prezent. Consider cererea de chemare în judecată a lui M.H.15 minute.12.H. Întemeiată ea urmând a fi admisă din următoarele considerente. înainte de termen .H.03.___ din 10 iunie 1983. M. H..03. Din 25. în conformitate cu procesul-verbal din 22.10. care a fost reţinut la ora 08.03.H. fosta RSSG. nu a fost documentat cu un paşaport sau un document de apatrid. eliberat de Secţia afacerilor interne a raionului Adâghei.M.07. DESPRE CONTESTAREA ACTULUI ADMINISTRATIV Onorată instanţă. Tbilisi. este cert stabilit faptul că.TEZE CU PRIVIRE LA CEREREA DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ A LUI H. Sunt de menţionat şi alte date care caracterizează statutul juridic al reclamantului.H.72 din 22.H. a venit în Republica Moldova în baza paşaportului de tip sovietic. În adeverinţa dată este menţionat faptul că paşaportul lui M. Sunt de menţionat şi eforturile pe care le-a depus M. Din 08. Faptul ridicării de la M.1997. Georgia. E de menţionat şi faptul că paşaportul lui M. îmi încep pledoaria cu o constatare care nu poate fi contestată. nu a mai fost eliberat.H. Direcţia Refugiaţi i-a acordat anual lui M. Aceste aspecte confirmă situaţia precară în care se află M.___ din 25. pentru a se documenta. reclamantul a depus o cerere de acordare a statutului de refugiat către Direcţia Principală pentru Refugiaţi din cadrul Biroului Migraţie şi Azil al MAI. paşaportul lui M. La data de 14.1997 în care este indicată existenţa paşaportului seria XIII-ТИ nr.08.2006. dat fiind faptul că el a sosit în Republica Moldova pe timpul existenţei URSS.1997. şi-a ispăşit pedeapsa cu închisoarea în penitenciarul din s. mandatul de arest nr. La eliberare.. ora 08.2004 şi până în prezent. În anul 1995. reclamantul a fost căsătorit cu cetăţeanca Republicii Moldova – Sîrbu Ludmila – care a decedat la 22 ianuarie 2009. În calitate de probe care confirmă ridicarea paşaportului de la M.2 ani 5 luni şi 7 zile.. se afla la păstrare în instituţia respectivă. ordonanţa.Goieni.H. I-a fost ridicat paşaportul seria XIII-ТИ nr.M.03.___. Fiind reţinut la 22..H.1997 până la 25. Din 1997 până în anul 2004 M. reprezentantul penitenciarului i-a înmânat lui M. care confirmă faptul că reclamantul şi-a ispăşit pedeapsa cu închisoarea din 22.H. absurditatea solicitării de la dânsul a certificatului de imigrant.

V.La 18.2010 şi. pe care el nu poate să le prezinte din motivele enunţate.H.2002. 01/5185/10 din 07. M. fără a face referinţă la solicitarea lui M.2010.2010 şi de la Întreprinderea de Stat “Registru” la 19.03. de la reclamant a fost ridicat paşaportul seria XIIIТИ nr. Comisarul de poliţie dl P. . Prin scrisoarea nr.08. Dl Gr. Prin scrisorile din 19.10.În anul 2007.H. le-a primit în luna iulie 2010. datat cu 06. 06.M. s-a adresat repetat către Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Ministerul Justiţiei.H. îi solicită lui M. la libera circulaţie se efectuează de către organele de stat din 25.2010. nu se face referinţă la organul responsabil de pierderea actelor şi care instituţie ar trebui să îi elibereze un nou act de identitate. a fost expediat sub nr. M. la momentul când a sosit la Penitenciarul Goieni.05. de a i se elibera un nou act de identitate în locul celui pierdut de autorităţile statului.2010.H. recunoaşte că s-a pierdut paşaportul reclamantului în timpul ispăşirii pedepsei. .2010 i s-a adus la cunoştinţă că.12. a adeverinţei de migrant etc. a adresat încă o scrisoare Ministrului Justiţiei al Republicii Moldova. la momentul reţinerii lui M. el nu deţine cetăţenia niciunui stat. primind răspuns de la vicedirectorul acestei instituţii la 03. Îi recomandă să se adreseze la SRM OŞC 29 pentru obţinerea unui certificat privind pierderea paşaportului său.07. însă deja la data de 29. deoarece cel mai important document de identitate a fost pierdut de către organele de stat. într-adevăr.05. În referinţa sa reprezentantul Ministerului Justiţiei recunoaşte faptul că răspunsul la petiţia lui M. Acest fapt confirmă ideea că reclamantul nu a omis termenul de 30 de zile pentru a se adresa în instanţa de judecată. Instanţei de judecată i-a fost prezentat certificatul parvenit din Georgia prin care se confirmă că M. documente.H. scrisoare prin care a solicitat asistenţă în determinarea structurii responsabile de pierderea paşaportului său şi care structură statală ar urma să îi elibereze un nou act de identitate.H. Ca răspuns. după data de 10. care nu s-au soldat cu asistenţă efectivă în soluţionarea demersului lui M.H. M. aceasta fiind o încălcare continuă care nu poate fi supusă unui termen de adresare în judecată. s-a adresat către Întreprinderea de Stat “Registru” în anul 2007. pe care el nu poate să le prezinte. Este constat faptul că. fiind apatrid de facto. inclusiv cea a Centrului de Drept al Avocaţilor către Ministerul Justiţiei şi Ministerul Tehnologilor Informaţionale. E de menţionat şi irelevanţa termenului de 30 de zile de adresare în judecată. reclamantul primeşte răspuns la petiţia sa de la Comisariatul de Poliţie Botanica.06.05. 2007. din cauza lipsei unui domiciliu permanent.07.. solicitând eliberarea unui act de identitate în locul celui pierdut de autorităţile statului.H. În prezent.2010. La această adresare.H. respectiv. Cererea de chemare în judecată a fost depusă de reclamant la 06. i s-au comunicat documentele cu care trebuie să se prezinte la Secţia evidenţă şi documentare a populaţiei. MTIC i-a cerut să prezinte un şir de acte. S-a adresat şi către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova. În ambele răspunsuri se invocă necesitatea prezentării actului de identitate.I..H.La 22. Din nou.2004 până în prezent. 284 .H. deoarece încălcarea dreptului lui M.2010. nu este cetăţean al acestei ţări. La data de 24.___.H. prezentarea paşaportului. __ din 07. M.05.05. Şi prin acest document oficial al Ministerului Justiţiei se confirmă incorectitudinea afirmaţiei omiterii termenului de prescripţie de adresare în instanţa de judecată. documente necesare pentru a-l documenta. adresări.H. Adresări: . a primit răspuns de la Serviciul Stare Civilă.H. s-a adresat de mai multe ori către Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor în vederea obţinerii actelor de identitate. nu a solicitat recunoaşterea cetăţeniei Georgiei şi nu a obţinut cetăţenia altui stat. adeverinţei de migrant etc.04.. Aceste răspunsuri M.07. s-a constatat lisa actelor de identitate.2010. . inclusiv paşaportul sau alt act de identitate deţinut.Au existat şi alte adresări.2009.2010. în scrisoare. M. după destrămarea URSS.

Verificând dosarul personal.1 al Legii contenciosului administrativ. Penitenciarul nu dispune de competenţa de a soluţiona efectiv cererea lui M. de către organele de stat ale Republicii Moldova. Însă. şi de a-l documenta. 38 al acestei Hotărâri: ”Curtea reiterează că regula de epuizare a căilor de recurs interne la care se face referire în articolul 35 § 1 al Convenţiei se bazează pe prezumţia că cadrul legal naţional prevede un recurs efectiv împotriva pretinselor încălcări. reclamantul a solicitat asistenţă pentru a soluţiona problema pierderii actelor sale de identitate de către funcţionarii de stat.H.H. din acest considerent. Guvernul nu a indicat în baza căror prevederi legale reclamantul ar fi putut obţine executarea hotărârilor judecătoreşti şi repararea prejudiciului cauzat prin neexecutarea timp de mai mulţi ani a hotărârilor. Curtea observă că Guvernul pur şi simplu a invocat un articol din noul Cod civil care stabileşte principiul răspunderii autorităţilor publice. au competenţa de a soluţiona problema reclamantului. fiindcă aceste căi de atac nu conduc la un rezultat juridic eficient. a sosit în penitenciarul nr. O remarcă în acest sens este făcută în cauza Prodan vs. v. a fost ridicat paşaportul cu seria XIII-TИ nr.2003.10 Goieni la 29. conform datelor din procesul-verbal de reţinere al Comisariatului de Poliţie Buiucani. ar trebui să se adreseze din nou instanţelor naţionale şi să încerce să facă uz de el. în dosarul personal este fixat faptul că. Curtea nu consideră că Guvernul a demonstrat suficient eficienţa recursului respectiv sau că reclamantul. nr. nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri este recunoscută ca fiind un act administrativ. Nu suntem de acord cu afirmaţia ce se conţine în referinţa reprezentantului Ministerului Justiţiei. eliminând astfel încălcarea dreptului lui la libera circulaţie. În conformitate cu art. Numai Ministerul Justiţiei şi Ministerul Dezvoltării Tehnologiilor Informaţionale. care invocă neepuizarea. 24888/94. ECHR 1999-IX). alte date referitoare la dosarul personal lipsesc. H. adică. Totuşi. Domnia Sa a informat CDA că.12.” 285 . the United Kingdom [GC]. Ministerul Justiţiei şi MDI nu au întreprins măsuri eficiente pentru a-l documenta pe reclamant. În toate aceste adresări.42 al aceluiaşi caz: ”În această cauză. Faptul pierderii paşaportului lui M.Onorată instanţă! Este stabilit cu certitudine faptul pierderii paşaportului lui M. Moldova.” O remarcă importantă cu privire la eficienţa recursurilor interne este făcută şi la pct. s-a constatat lipsa actelor de identitate.07.T. or. nici nu a prezentat exemple de cazuri în care legea a fost cu succes invocată în acest sens. la această etapă târzie. De multe ori CEDO refuză obiecţiile guvernelor care motivează neexercitarea unei căi de atac. capabil de a aduce o redresare în ceea ce priveşte pretenţia reclamantului şi a oferit posibilităţi rezonabile de succes (a se vedea V. ___. Chişinău. la pct. precum că răspunsul acestui Minister nu poate fi considerat ca un act administrativ.2010 al ministrului justiţiei. Jurisprudenţa CEDO stabileşte că adresările sau recursurile urmează să fie efective şi nu doar declarative. Este cunoscut faptul că instituţiile penitenciare sunt dirijate de către Ministerul Justiţiei. Sarcina probaţiunii îi aparţine Guvernului. § 57. În afară de cele relatate anterior e de menţionat şi răspunsul din 07. ca reprezentanţi ai Guvernului. de la cetăţeanul în cauză. fiind condamnat. despre acest fapt făcându-se o menţiune în borderoul dosarului personal. Analiza răspunsurilor primite de către reclamant de la pârâţi denotă faptul că ei furnizează informaţii asupra situaţiei reclamantului şi nu au întreprins nimic concret pentru a redresa situaţia pentru oprirea lezării drepturilor reclamantului. dl A. în aceste instituţii este recunoscut de dl ministru al justiţiei. că recursul a fost accesibil. să convingă Curtea că un recurs efectiv a fost disponibil în teorie şi practică în perioada relevantă.H.

Această situaţie face în mod practic imposibilă obţinerea. de asemenea. Aplicabilitatea CEDO pentru acest caz Este esenţial pentru acest caz art. contribuind la lezarea continuă a drepturilor acestui om. siguranţa publică.Astfel din considerentul că pârâţii o perioadă îndelungată ignoră încălcarea cererilor reclamantului cu privire la încălcarea continuă a drepturilor sale. este inapt de muncă. adeverinţa de imigrant eliberată de Biroul Migraţie şi Azil al MAI. conform procedurilor menţionate de către MTIC. care asigură dreptul la libera circulaţie. în final. La rândul lor. La toate cererile sale de a fi documentat.” Acest articol asigură libertatea de a se afla pe teritoriul unui stat şi a circula liber pe teritoriul acestuia.M. reclamantul consideră cererea preventivă ca fiind o cale de atac ineficientă şi irelevantă. libertatea de a alege domiciliul şi reşedinţa şi. Moldova pe un termen de şase luni şi apoi să se întoarcă în ţară pentru a iniţia procedura de obţinere a acestei adeverinţe. prevăzute de lege. Ideea expusă nu poate fi realizată. în cazul său. 286 . 2.M. Sunt încălcate şi prevederile pct. care statuează: ”Articolul 2 Libertatea de circulaţie. În referinţa MTIC. buletinele de identitate se restituie titularilor. nu poate pleca în altă ţară pentru a-şi aranja viaţa personală. Din considerentele expuse. Reclamantul consideră că. pentru securitatea naţională.2 al Protocolului adiţional 4 la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. 3. menţinerea ordinii publice. colaboratorii Biroului Migraţie solicită pentru eliberarea acestei adeverinţe. constituie măsuri necesare. sunt oprite de către organele de cercetare.” Este foarte important de menţionat i faptul că reclamantul a fost în mod practic pus în situaţia unui cerc vicios de către Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor.. condamnate la privaţiune de libertate sau exil. a actelor de identitate pentru H.H. ori pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor altora. La eliberarea de sub arest sau ispăşirea pedepsei. Evident este faptul că reclamantul nu dispune de paşaport naţional şi nu are cetăţenia niciunei ţări. printre care paşaportul naţional (care este pierdut în acest caz) şi.M. de anchetare prealabilă sau de către judecată. 9 al Regulamentului cu privire la modul de perfectare şi eliberare a actelor de identitate ale sistemului naţional de paşapoarte. ceea ce constituie mai mult de 6 ani. nr. H. şi din considerentul lipsei unor mecanisme clare de executare. nu are rude în Republica Moldova. inclusiv pe a sa.396 din 6 iunie 1995: ”Buletinele de identitate ale persoanelor. este menţionat expres că fără această adeverinţă de imigrant. aflate în stare de arest. protecţia sănătăţii sau a moralei.M. ca reclamantul să părăsească Republica. Oricine se găseşte în mod legal pe teritoriul unui Stat are dreptul să circule în mod liber şi să-şi aleagă în mod liber reşedinţa sa. De către ambii pârâţi este lezat dreptul reclamantului prevăzut de art. el nu poate părăsi teritoriul Republicii Moldova pe termen de şase luni. Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care.27 al Constituţiei R. 1. condamnate condiţionat la privaţiune de libertate cu obligarea la muncă. libertatea de a părăsi un stat şi a circula între două sau mai multe state. fiindcă anume lipsa paşaportului său îl privează pe reclamant de posibilitatea părăsirii R. prevenirea faptelor penale. nu poate fi documentat cu buletin de identitate pentru apatrizi. Reclamantul este invalid de grupa 2. suma solicitată este una simbolică. Referitor la prejudicial moral cauzat lui M. este necesar de statuat că încălcarea dreptului lui la libera circulaţie durează o perioadă excesivă de timp: din 2004 – până în prezent. într-o societate democratică. i-au fost lezate toate aceste garanţii oferite de Convenţie. reclamantul era informat că pentru aceasta trebuie să prezinte un şir de documente. Orice persoană este liberă să părăsească orice ţară.

Rusia.2 parag.2 al Protocolului 4 la Convenţie. M.4 la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale 2.1 al Constituţiei Republicii Moldova şi art. drept consfinţit în art.H. Există un şir de cazuri similare.15. SOLICITĂM: 1. 4.M. 25 din Legea contenciosului administrativ. 27 par. Aceste cazuri au multe aspecte comune cu situaţia reclamantului. art . A constata faptul că paşaportul cu seria XIII-TH nr. ca şi în cazul reclamantului M. Actele dlui Baumann. actele sunt sustrase de organele de poliţie sau alte structuri de protecţie a ordinii şi nu se restituie reclamanţilor. A constata încălcarea dreptului meu la liberă circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova şi în străinătate. îi sunt luate de către organele de ocrotire a normelor de drept. În drept. responsabil a fost recunoscut statul. Curtea observă că lipsirea reclamantului de actele sale de identitate indubitabil echivalează cu o interferenţă în exercitarea libertăţii de mişcare. a fost pierdut de organele de drept ale Republicii Moldova. Crotia şi Baumann v. îmi întemeiez cererea pe prevederile art. În primul rând. În cazul Napijalo v. Şi în acest caz Curtea Europeană a Drepturilor Omului recunoaşte încălcarea art. CEDO recunoaşte privarea de actele de identitate ca pe o modalitate de încălcare a art. A recunoaşte ilegale acţiunile Ministerului Justiţiei şi cele ale Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor în partea care refuza să îi perfecteze documentul de identitate.H.2 al Protocolului nr. Franţa. în toate aceste cazuri. de la fiecare în parte. cu buletin de apatrid.2 al Protocolului 4 la Convenţie). 277. Napijalo v.. 3.Sunt foarte importante pentru acest caz precedentele existente în cadrul Convenţiei. Curtea menţionează că privarea de paşaport a reclamantului constituie o evidentă încălcare a dreptului la liberă circulaţie (art. Rusia. 5. 14. 16. 19. Franţa.M. În cazul Bartik c. reclamantul a fost privat de actele sale de identitate de către organele de drept. A obliga Ministerul Dezvoltării Tehnologiilor Informaţionale şi ÎS „Registru” să mă documenteze pe mine .66. Croaţia. În al doilea rând. cu cel al reclamantului. câte 50 mii de lei cu titlu de prejudiciu moral. reclamantului îi sunt sechestrate actele de identitate în calitate de probă la un dosar penal. dintre care putem enumera cazurile Bartik c. A încasa de la Ministerul Justiţiei şi Ministerul Dezvoltării Tehnologiilor Informaţionale. Avocatul Alexei Barbăneagră 287 .___ eliberat pe numele lui H. Din considerentele expuse în cuprinsul cererii.H. În al treilea rând. În cazul Baumann v. 278 CPC.2 al Protocolului 4 la Convenţie.

Oficiul Stare Civilă al sectorului ___ mun.2008._ de pe str. deoarece în actele de identitate numele noastre diferă._ din or. str. după care mama a revenit la numele Aristova. Aristova V. ___. CERERE PRIVIND STABILIREA FAPTULUI DE RUDENIE Eu. În Registrul bunurilor imobile la Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău apartamentul nr._ Persoane interesate: 1.1995 de către notarul biroului notarial nr. şi a lui Ivanov Arcadii Ilici.Chişinău str. fapt despre care am fost informată prin avizul nr. ___ a fost înregistrat drept proprietate comună în cote-părţi egale a mea şi a mamei. Însă. În legătură cu aceasta nu au putut fi eliberate adeverinţele necesare în privinţa părinţilor mei.I.05. ___ ap. –.S. deoarece actele de stare civilă în arhiva secţiei de prelucrare şi păstrare a actelor din Sovietul sătesc Ivanovca. ___. Aristova V. Faptul că în adeverinţa mea de naştere numele mamei este indicat Ivanova face imposibilă eliberarea de către notar a certificatului de moştenire legală după decesul mamei mele – Aristova V. Împreună noi am privatizat apartamentul nr._ de pe str.09. pe care l-a preluat după desfacerea căsătoriei cu tatăl. omologarea acceptării de către mine a moştenirii poate fi efectuată numai după constatarea faptului raporturilor de rudenie dintre mine şi decedata Aristova V.Aristova) Vera Stepanovna. Acest fapt se datorează împrejurării că mama purta numele Aristova. 288 . ___ nr. din perioada respectivă nu s-au păstrat.Chişinău. conform contractului nr. ___. remis de către conducătorul oficiului de înscriere a actelor stării civile a regiunii Ivanovo.S. sunt fiica lui Ivanova (numele de familie de până la căsătorie . născută la 05.1938 în satul Ivanovca raionul Ivanovca regiunea Ivanovo din Federaţia Rusă.S. decesul fiind înregistrat sub numărul ___. autentificat la 11. ___.Chişinău. raionul Ivanovca. În asemenea circumstanţe. ___. iar din 1966 a trecut să locuiască cu mine şi mama. regiunea Ivanovo.S. certificat de deces nr. Ivanova Olga Arcadievna. Din 1964 eu locuiesc în mun.07. dat fiind că nu s-a păstrat certificatul de căsătorie al părinţilor mei conform căreia mama. născută în 1915. perfectarea documentelor necesare pentru acceptarea succesiunii de către mine după decesul mamei (a cotei-părţi în apartamentul privatizat) nu a fost posibilă. A stabili într-un alt mod faptul juridic menţionat nu există posibilitate. a preluat numele Ivanova.PROCEDURA SPECIALĂ Judecătoria ________________ Petiţionar: Ivanova Olga mun. Nu s-a păstrat nici documentul de desfacere a căsătoriei dintre părinţi. Ivanov A. născut în 1912.Chişinău. Mama a decedat la 03._ 2.

în mun. din 1966 şi până la deces. originară din satul Ivanovca. Faptul că Ivanova V. instanţa judecătorească examinează în procedură specială pricini cu privire la constatarea faptelor care au valoare juridică.Adresarea mea la Oficiul Stării Civile al sect.281 alin.Chişinău str.S.a) din Codul de procedură civilă. regiunea Ivanovo din Federaţia Rusă. până la decesul său din 3 iulie 2008.. că eu am înmormântat-o pe Aristova V. care a locuit.279 alin. se demonstrează prin adeverinţa din 13. 285. prin faptul că Aristova V. născută la 7 februarie 1915. şi această unică persoană a fost mama mea.11. inclusiv depoziţiile martorilor. la aceste fapte se referă şi pricinile în care se solicită să se constate raporturile de rudenie – art. ___ cu cererea de a completa sau rectifica actul de stare civilă pe baza căruia s-ar putea demonstra legătura de rudenie a mea cu mama mea nu a fost satisfăcută din cauza lipsei actelor menţionate deja.S.(2) lit.(1) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu prevederile art. În special.S._ de pe str. ___. împreună. ___ ap. a fost una şi aceeaşi persoană şi a fost mama dnei Ivanova Olga Arcadievna. 241 din Codul de procedură civilă. precum şi prin alte circumstanţe pertinente. Pornind de la cele expuse şi în conformitate cu prevederile art.281 alin.a). Anexă: Data ______________________ Semnătura _________________ 289 .S.(2) lit. a locuit cu mine în apartamentul cu o odaie nr. şi Aristova V.. prin faptul că. a fost una şi aceeaşi persoană._.1968 eliberată de Comitetul executiv al Sovietului sătesc Ivanovca. raionul Ivanovca. Cererea mea a fost respinsă prin decizia Oficiului Stării Civile din ___. solicit: A se constata faptul că Aristova Vera Stepanovna şi Ivanova Vera Stepanovna. am privatizat acest apartament.

CAUZE PENALE 290 .

HOTĂRÂRI ALE PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA 291 .

Sentinţa trebuie să fie legală.secretul deliberării judecătorilor.499 Cod de procedură penală).cercetarea nemijlocită şi publică a probelor. asigurându-se: . Hotărârea prin care cauza penală se soluţionează în fond de prima instanţă de judecată se numeşte sentinţă. .HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Privind sentinţa judecătorească nr. Plenul Curţii Supreme de Justiţie.462 alin.384-397 Cod de procedură penală.16 din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie. ale părţilor civile. Sentinţa se adoptă în numele legii şi importanţa acesteia ca act judiciar cere de la judecători o conştientizare deosebită. cât şi după conţinut cerinţelor art. 3. . Se exclude expunerea evenimentelor ce nu se referă la cauza judecată. corectări.332 şi 391 Cod de procedură penală). e) art. în baza lit.390 Cod de procedură penală).de respingere a cererii de revizuire a hotărârii irevocabile (art.1. completă şi obiectivă.de aplicare a unor măsuri de constrângere cu caracter medical (art.(4) CPP). Completări. 292 .respectarea cerinţelor privind publicitatea.de achitare (art.06. suprimări în sentinţă nu se permit. Se atenţionează instanţele asupra importanţei respectării formei sentinţei. astfel ca noua situaţie să decurgă din cea anterioară şi să aibă legătură logică cu ea. folosirea formulărilor inexacte. ale martorilor se expun de la persoana a treia. 2. Instanţele judecătoreşti.14 În scopul aplicării corecte şi unitare de către instanţele judecătoreşti din ţară a legislaţiei penale şi de procedură penală la întocmirea şi adoptarea sentinţelor. la judecarea cauzelor penale în primă instanţă. bazându-se pe principiile generale ale efectuării justiţiei. pentru legalitatea şi temeinicia ei. Declaraţiile inculpaţilor. .2006 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova.contradictorialitatea procesului. . ale părţilor vătămate. Sentinţa se expune în limba în care s-a efectuat judecarea cauzei.5 din 19. 2007.de condamnare (art.cercetarea sub toate aspectele. prin prezenta hotărâre. respectarea cinstei şi demnităţii persoanei. .egalitatea cetăţenilor în faţa judecăţii şi a legii. în expresii clare. nr. adoptă sentinţe: . a probelor prezentate şi administrate. . c) art.389 Cod de procedură penală). prescurtărilor şi cuvintelor inadmisibile în documentele oficiale. Sentinţa se expune în mod consecvent.2 şi lit. care serveşte la dezvăluirea mai amplă a conţinutului hotărârii luate de instanţă. Sentinţa trebuie să corespundă atât după formă. întemeiată şi motivată. pag. .de încetare a procesului penal (art. . . EXPLICĂ următoarele: 1.

în fiecare cauză se pronunţă o singură sentinţă. litere) sentinţa poate fi de condamnare. citite şi cercetate în instanţa de judecată cu respectarea cerinţelor art. Vinovăţia persoanei în săvârşirea faptei se consideră dovedită numai în cazul când instanţa de judecată. care nu pot fi înlăturate.fără stabilirea pedepsei.în privinţa altor inculpaţi. precum şi soţul. Corectarea erorilor materiale şi înlăturarea unor omisiuni vădite la întocmirea sentinţei se efectuează în strictă conformitate cu cerinţele art. Sentinţa nu trebuie să conţină formulări care demonstrează sau pun la îndoială vinovăţia altor persoane pentru săvârşirea infracţiunii. inculpatului) nu a acceptat să facă declaraţii în şedinţa instanţei.371 Cod de procedură penală. Dacă cauza este judecată în privinţa mai multor inculpaţi. (1) Cod de procedură penală. . Dacă martorul care este eliberat. în sentinţă se indică despre săvârşirea infracţiunii de către inculpat împreună cu alte persoane. poate face referire în sentinţă la participarea acestor persoane la infracţiune.Potrivit art. în urma cercetării judecătoreşti.90 alin.cu stabilirea pedepsei. (3) art. La învinuirea inculpatului de săvârşirea mai multor infracţiuni (articole. bunici. Instanţele judecătoreşti vor ţine cont de faptul că sentinţa de condamnare trebuie să se bazeze pe probe exacte. 5. în cazul în care aceasta are importanţă pentru stabilirea gradului participării inculpatului la săvârşirea infracţiunii. cu indicarea temeiurilor de încetare a procesului în privinţa lor.249 şi 250 Cod de procedură penală. Potrivit alin. cu liberarea de executarea pedepsei. nepoţi. prin lege. călăuzindu-se de principiul prezumţiei nevinovăţiei. declaraţiile 293 . 4.389 Cod de procedură penală. înfietori. iar îndoielile. instanţa. 6. Dacă unii participanţi ai infracţiunii în temeiurile prevăzute de lege au fost eliberaţi de răspunderea penală. şi de achitare sau de încetare a procesului penal . în mod exclusiv ori în principal. în cuprinsul sau la sfârşitul sentinţei.de condamnare. cu excepţia cazului când cu unul din inculpaţi se încheie acord de recunoaştere a vinovăţiei. soţia. încadrarea juridică a ei sau a altor circumstanţe esenţiale. fraţi şi surori. Sentinţa de condamnare se adoptă numai în condiţia în care. Dacă cauza în privinţa mai multor învinuiţi este disjunsă într-o procedură separată. orice modificare făcută în cuprinsul sentinţei este valabilă dacă aceasta este confirmată în scris. aceeaşi sentinţă poate fi: în privinţa unor inculpaţi . a dat răspunsuri la toate chestiunile prevăzute în art. vinovăţia inculpatului în săvârşirea infracţiunii a fost confirmată incontestabil prin ansamblul de probe cercetate de instanţa de judecată (alin. cercetând nemijlocit toate probele prezentate. (11) Cod de procedură penală (rudele apropiate . când toate versiunile au fost verificate.248 alin. învinuitului. indiferent de numărul inculpaţilor.385 Cod de procedură penală. de către judecător (completul de judecată). . Toate chestiunile se soluţionează şi se expun în sentinţă astfel ca să nu apară dificultăţi la executare. sentinţa de condamnare se adoptă: .cu stabilirea pedepsei care urmează să fie executată. Locurile nescrise în cuprinsul sentinţei urmează să fie barate.389 Cod de procedură penală). (1) art.copii. iar divergenţele apărute au fost înlăturate şi apreciate în modul corespunzător. de încetare a procesului penal pentru unele infracţiuni şi de achitare pentru altele. fără precizarea numelui şi prenumelui lor. logodnicul. pe declaraţiile martorilor depuse în timpul urmăririi penale. logodnica bănuitului. de a face declaraţii în baza prevederilor art. Sentinţa de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri sau. înfiaţi. părinţi. 7. astfel încât să nu se poată face adăugări. cu liberarea de răspundere penală sau de pedeapsă. fiind interpretate în favoarea inculpatului şi în limita unei proceduri legale. alineate.

instanţa stabileşte categoria pedepsei. sentinţa de condamnare fără stabilirea pedepsei. (1) pct. şi anume: a) a intrat în vigoare actul de amnistie potrivit art.186 alin.condamnarea cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei.s-a autodenunţat de bunăvoie. cu liberarea de răspundere penală se adoptă: a) dacă persoana care pentru prima oară a săvârşit o infracţiune uşoară sau mai puţin gravă. b) dacă la data judecării cauzei. . schimbarea. iar explicaţiile privind judecarea acestor cauze sunt expuse în Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.390 Cod de procedură penală. 3) alin.107 Cod penal. sentinţa de condamnare cu stabilirea pedepsei şi cu liberarea de executarea ei se adoptă dacă în şedinţa de judecată au fost constatate circumstanţele prevăzute de lege.389 Cod de procedură penală. 13. 10. începutul calculării termenului executării pedepsei. .amânarea executării pedepsei pentru femei gravide şi femei care au copii în vârstă de până la 8 ani. 12. 11. mărimea ei. sunt reglementate de art.89 alin. precum nu pot fi reproduse nici înregistrările audio sau video ale declaraţiilor lui. după săvârşirea infracţiunii: . în alt mod.57 Cod penal). datorită schimbării situaţiei.înlocuirea părţii neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blândă. 294 . (1) art. precum şi categoria penitenciarului în care se execută pedeapsa cu închisoare în cazul condamnării la închisoare.făcute în cursul urmăririi penale nu pot fi citite în şedinţa de judecată. ea urmează a fi pedepsită şi lipsesc impedimentele pentru stabilirea pedepsei şi executarea ei. Procedura aplicării măsurilor de constrângere cu caracter medical.58 Cod penal). a fost adoptată hotărârea respectivă. . Cazurile în care se adoptă sentinţa de achitare sunt enunţate la pct. a reparat prejudiciul cauzat de infracţiune (alin. 2) alin. instanţa urmează să argumenteze în baza căror temeiuri.a compensat valoarea daunei materiale cauzate sau. pentru infracţiunea săvârşită. ţinând cont de regulile prevăzute la art. prelungirea şi revocarea măsurilor de constrângere cu caracter medical". prevăzute de Codul penal. . În conformitate cu pct. (3) art. . La adoptarea sentinţei de condamnare cu liberarea de pedeapsă sau. La adoptarea sentinţei de condamnare cu stabilirea pedepsei care urmează să fie executată. 2) şi 3) Cod de procedură penală.liberarea condiţionată de pedeapsă înainte de termen.23 din 12 decembrie 2005 "Cu privire la respectarea legislaţiei în cazurile despre aplicarea.1)-5) alin. absorbă pedeapsa numită de instanţa de judecată.liberarea de pedeapsă datorită schimbării situaţiei.488-503 Cod de procedură penală. c) termenul ţinerii persoanei în stare de arest în cauză. . b) cazurile prevăzute în art. 8. . după caz. Potrivit pct. 9. (3) art. (3) şi (5) Cod penal şi art. inclusiv modalitatea de adoptare a sentinţei în aceste cauze.88 alin.93 Cod penal) sau în cazul expirării termenului de prescripţie a executării sentinţei de condamnare (art. (1) art.a contribuit la descoperirea acesteia. a sentinţei de condamnare fără stabilirea pedepsei.389 Cod de procedură penală. (2) Cod penal: .97 Cod penal). se va stabili că persoana care pentru prima oară a săvârşit o infracţiune uşoară sau mai puţin gravă ori fapta săvârşită nu mai prezintă pericol social (art. 1). Sentinţa de condamnare cu stabilirea pedepsei penale care urmează să fie executată se adoptă numai în privinţa persoanei vinovate de săvârşirea infracţiunii în condiţiile că.liberarea de la executarea pedepsei a persoanelor grav bolnave. c) liberarea de pedeapsă a minorilor (art.

în cazul în care procesul penal s-a desfăşurat în limba acceptată de majoritatea persoanelor care au participat la proces. (2) art. traducătorului.385 . . mai trebuie să se indice: . După ce instanţa de judecată a soluţionat chestiunile prevăzute la art. numele şi prenumele judecătorului sau.393 Cod de procedură penală şi se începe cu indicaţia la aceea că sentinţa se pronunţă în numele legii. 16.Potrivit alin.starea de extremă necesitate. denumirea instanţei de judecată care a adoptat sentinţa. precum şi cea în baza căreia s-a modificat învinuirea adusă inculpatului în şedinţa de judecată în conformitate cu art. cetăţenia şi domiciliul trebuie să corespundă documentului ce atestă persoana inculpatului (buletinul de identitate. sentinţa se întocmeşte în mod obligatoriu şi în limba de stat.riscul întemeiat (art. Nu se admite introducerea în sentinţa de achitare a unor formulări ce ar pune la îndoială nevinovăţia celui achitat. (1) CPP. potrivit alin.16 Cod de procedură penală. certificatul de naştere). . prenumele. luna. b) nu se pronunţă asupra acţiunii civile dacă inculpatul a fost achitat pentru că nu sunt întrunite elementele infracţiunii sau există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei: . . (3) pct. punctul şi litera) care prevede infracţiunea de săvârşirea căreia este învinuit inculpatul trimis în judecată.partea introductivă. ale judecătorilor completului de judecată. care constă din trei părţi: .reţinerea infractorului. Sentinţa se semnează potrivit cerinţelor alin.388 Cod de procedură penală. paşaportul. se procedează la întocmirea sentinţei. În această parte a sentinţei. anul şi locul naşterii. . 17. interpretului.partea descriptivă. (3) art. 295 . ale grefierului. 1) şi 2) art. cu indicarea motivelor pentru care instanţa respinge probele aduse în sprijinul acuzării.392 Cod de procedură penală. . Potrivit alin.35 Cod penal). alineatul. 14. procurorului. instanţa. Sentinţa se întocmeşte în limba în care s-a desfăşurat judecarea cauzei de către unul din judecătorii care au participat la adoptarea ei. partea descriptivă a sentinţei de achitare trebuie să cuprindă: 1) indicarea învinuirii (potrivit ordonanţei de punere sub învinuire şi rechizitoriului) pe baza căreia cauza în privinţa învinuitului a fost trimisă în judecată.legitima apărare. 2) descrierea circumstanţelor cauzei constatate de instanţa de judecată şi enunţarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului.dacă şedinţa a fost publică sau închisă. datele privind numele. . patronimicul.326 Cod de procedură penală.datele privind identitatea inculpatului (inculpaţilor) prevăzute în art.numărul dosarului. În acest caz. luna şi anul pronunţării ei. . ziua. 15. .dispozitivul.constrângerea fizică sau psihică. după caz. Data adoptării sentinţei este ziua.387 Cod de procedură penală: a) respinge acţiunea civilă dacă nu s-a constatat existenţa faptei infracţionale incriminate sau fapta nu a fost săvârşită de inculpat.legea penală (articolul.358 alin. pot fi datele care se iau în consideraţie la numirea pedepsei. În cazul când se adoptă o sentinţă de achitare. care au importanţă pentru cauza penală. Se explică instanţelor că alte date referitoare la persoana inculpatului. apărătorului. la determinarea tipului penitenciarului în care urmează să se execute pedeapsa cu închisoare. (3) art.394 Cod de procedură penală. . Partea introductivă a sentinţei trebuie să corespundă cerinţelor art.

redacţia şi anul acestuia) în baza căreia inculpatul anterior a fost condamnat. valoarea lui. titlul special şi gradul de calificare. sunt confirmate unele sau alte circumstanţe de fapt. . Dacă infracţiunea a fost săvârşită de două sau mai multe persoane prin înţelegere prealabilă sau de un grup organizat. care au importanţă pentru soluţionarea cauzei.participarea la conflictul militar. se supun analizei toate probele examinate în şedinţă.probele pe care se întemeiază concluziile instanţei de judecată. precum şi partea restituită până la judecarea cauzei şi cea a prejudiciului rămas nerestituit.descrierea faptei criminale.data condamnării. Una din condiţiile adoptării unei sentinţe legale este corespunderea părţii descriptive a ei cu circumstanţele constatate în şedinţa de judecată.datele privind executarea pedepsei. În orice caz. inclusiv în locurile de privaţiune de libertate (închisoare). forma şi gradul de vinovăţie. în aceeaşi consecutivitate. alineatul. . La întocmirea ei. La examinarea cauzei în privinţa mai multor inculpaţi sau când inculpatul este acuzat de săvârşirea mai multor infracţiuni. de a argumenta de ce unele probe sunt admise. Partea descriptivă a sentinţei de condamnare trebuie să cuprindă: . . 18. argumentându-se motivele admiterii sau respingerii probelor: atât de învinuire.specificările: cui i-a fost cauzat prejudiciul. 296 . . Este necesar nu numai de a indica numele şi prenumele părţii vătămate şi ale martorilor. la încadrarea juridică a infracţiunii.aplicarea amnistiei. dar şi de a expune esenţa acestor depoziţii. litera din Codul penal.385 Cod de procedură penală. indiferent de faptul că sunt cuprinse în cauza penală sau au fost prezentate de către părţi direct în şedinţă.existenţa pedepsei neexecutate. cât şi de apărare. 19.aflarea la întreţinerea inculpatului a persoanelor inapte de muncă. .la stabilirea genului recidivei (alin. motivele şi consecinţele infracţiunii. iar altele respinse. Antecedentul penal stins se indică în partea introductivă a sentinţei numai în cazul în care anterior faţă de inculpat s-a aplicat amnistia şi această circumstanţă are însemnătate pentru aplicarea repetată a amnistiei. modul săvârşirii ei. .legea (articolul.34 Cod penal).gradul militar. (2) şi (3) art.eliberarea din instituţiile penitenciare înainte de termen. instanţa trebuie să îndeplinească cerinţele art.dacă infracţiunea săvârşită a atras după sine un prejudiciu material . sentinţa trebuie să conţină analiza probelor privind fiecare capăt de învinuire şi în privinţa fiecărui condamnat. La expunerea datelor privind antecedentele penale nestinse.358 Cod de procedură penală şi alte date. Denumirea instituţiei de judecată care anterior l-a condamnat pe inculpat se indică numai în cazul dacă pedeapsa nu este executată şi dacă pedeapsa poate fi stabilită pentru concurs de infracţiuni şi/sau cumulul de sentinţe. considerată ca fiind dovedită. prin depoziţiile cărora. . e necesar să fie expuse acţiunile concrete săvârşite de către fiecare inculpat.precum şi acele prevăzute de art. . în opinia instanţei. . .starea de graviditate.394 Cod de procedură penală şi să soluţioneze toate chestiunile prevăzute în art.categoria şi măsura de pedeapsă. . indicându-se: locul. . timpul. punctul. se indică: .antecedentele penale nestinse. . Printre altele acestea pot fi datele privind: .temeiul eliberării de pedeapsă. .

în temeiurile art. încetează procesul penal (art. Se atrage atenţia că. încălcarea esenţială a drepturilor şi altele). 21.62 alin.394 alin.indicaţiile asupra circumstanţelor atenuante (art. În lipsa plângerii părţii vătămate sau în cazul în care plângerea a fost retrasă.391 alin. Dacă inculpatul este învinuit de săvârşirea mai multor infracţiuni prevăzute de diferite articole ale Codului penal şi învinuirea cu privire la săvârşirea unora dintre aceste infracţiuni nu s-a dovedit. achitarea sau încetarea procesului pentru infracţiunile prevăzute de alte articole. urmări grave.încadrarea juridică a faptei inculpatului. (2) Cod de procedură penală. în partea descriptivă a sentinţei.în cazul când o parte a acuzării este considerată neîntemeiată . Dacă acest fapt a fost stabilit în şedinţa preliminară. Recunoscându-l vinovat pe inculpat de comiterea infracţiunii după semnele ce urmează a fi apreciate (de exemplu: deosebită cruzime. (3) Cod penal. . dacă sancţiunea legii penale prevede şi alte categorii de pedepse mai uşoare. (5) Cod de procedură penală). instanţa doar în partea descriptivă a sentinţei trebuie să indice excluderea învinuirii incriminate greşit. iar în dispozitivul sentinţei se formulează hotărârea corespunzătoare despre recunoaşterea inculpatului vinovat în baza unor articole.276 Cod de procedură penală). instanţa de judecată adoptă o sentinţă de încetare a procesului penal. vădită lipsă de respect.326 Cod de procedură penală. Dacă infracţiunea comisă de inculpat incorect este calificată în baza mai multor articole ale Codului penal. instanţa de judecată este obligată să motiveze: a) stabilirea pedepsei cu închisoare.109 Cod penal şi art. .menţiunea referitor la recidivă. care prevăd răspunderea penală pentru infracţiuni în cazul în care dosarele sunt intentate numai în baza plângerii prealabile a victimei (art.temeiurile care confirmă aceasta. În cazurile în care inculpatul este învinuit de comiterea mai multor infracţiuni calificate de un singur articol (alineat.motivarea aplicării pedepsei complementare. mai multe episoade de pungăşie . 20. potrivit art.332 Cod de procedură penală instanţa de judecată pronunţă o sentinţă de încetare a procesului penal în baza art.76 Cod penal) sau agravante (art. . 297 . indicând motivele respective. motivele pentru modificarea învinuirii. 22. dacă această situaţie nu impune schimbarea calificării faptei săvârşite.77 Cod penal). instanţa. (1) pct.(4) şi art. prin sentinţă motivată. să precizeze circumstanţele ce au servit ca motiv de a concluziona prezenţa unuia sau mai multor astfel de indici de calificare.art. inclusiv a celor prevăzute de art. poate reîncadra juridic acţiunile inculpatului potrivit articolelor legii penale respective şi adoptă o sentinţă de condamnare. (1) Cod de procedură penală. indică motivele recunoaşterii inculpatului vinovat de unele infracţiuni şi achitării pentru altele. Modificarea învinuirii în sensul agravării ei e posibilă numai în cazurile şi modul prevăzut de art.276 alin. La împăcarea părţii vătămate cu inculpatul în cazurile prevăzute de art. în partea descriptivă a sentinţei. 1) din acelaşi cod.63 alin. instanţa. literă) din Codul penal (de exemplu.192 Cod penal) şi învinuirea conform unora din ele nu s-a dovedit. instanţa.350 Cod de procedură penală). la prezenţa în cauză a plângerii părţii vătămate sau a cererii ei orale în şedinţa judiciară despre tragerea inculpatului la răspundere penală.276 alin. instanţa este obligată ca. .. Dacă este necesară modificarea învinuirii inculpatului potrivit articolelor legii penale.(3) şi alin. este suficient ca instanţa în partea descriptivă să indice numai motivele recunoaşterii învinuirii în această parte neîntemeiată. dacă împăcarea a avut loc până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti (art.

387 Cod de procedură penală). la motivarea sentinţei. Acţiunea civilă în procesul penal. e rezonabilă expunerea circumstanţelor infracţiunii constatate. prevăzute în art. instanţa. în sentinţă se indică dacă încasarea are loc în mod solidar sau în cote-părţi. c) aplicarea condamnării cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei sau aplicarea altor categorii de liberare de pedeapsa penală. (1) Cod penal). se indică în partea descriptivă a sentinţei. e necesară amânarea judecării cauzei şi această circumstanţă nu are efect la încadrarea juridică a acţiunilor infracţionale. Concluziile instanţei privind aceasta. iar hotărârea respectivă se formulează în dispozitivul sentinţei. caracterul faptei şi acţiunii). în învinuire se introduc fapte şi episoade adăugătoare. precum şi a liberării de răspundere penală conform art. susţinută de procuror în cadrul judecării cauzei. retragerea acţiunii civile sunt reglementate de art. Dacă instanţa judecă cauza în privinţa mai multor inculpaţi. când. deşi nu modifică estimaţia juridică a celor săvârşite. recunoaşterea şi refuzul de a recunoaşte pe cineva parte civilă (parte civilmente responsabilă). care atrag după sine modificarea încadrării în baza unei norme ce prevede o pedeapsă mai severă sau majorează volumul învinuirii. aplicarea legislaţiei la examinarea acţiunii civile. În cazuri excepţionale. literă). La adoptarea sentinţei de condamnare. înaintarea acţiunii civile în procesul penal. după circumstanţele reale. iar modificarea învinuirii nu înrăutăţeşte situaţia inculpatului şi nu afectează dreptul lui la apărare. precum şi asigurarea acţiunilor civile sunt reglementate de art. luându-se în consideraţie cronologia evenimentelor şi probele ce susţin concluziile instanţei privind vinovăţia şi aprecierea juridică a faptei.225.219-224 Cod de procedură penală. Stabilirea mărimii pedepsei în dependenţă de gradul pericolului recidivei (alin. 25.b) aplicarea unei pedepse mai uşoare decât cea prevăzută de lege (art. (3) art. În cazul în care apare necesitatea de a reîncadra juridic fapta. instanţele vor ţine cont de faptul că învinuirea se consideră mai gravă în cazul când se aplică o altă normă de lege (articol. 26. alineat. instanţa poate să admită. 24.34 Cod penal) obligă instanţele să stabilească genul recidivei. imputarea infracţiunii care diferă de cea imputată după obiectul atentat. pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părţii civile. 27.(2) şi (3) ale art. să acorde părţilor cuvânt în privinţa ei. acţiunea civilă. urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanţa civilă (alin. după aprecierea probelor şi încadrarea juridică a acţiunilor vinovaţilor pe episoade. diferă de cea de la început urmează de considerat orice altă modificare a învinuirii (imputarea altor acţiuni în locul celor imputate anterior. La adoptarea sentinţei în cauzele cu mai multe episoade. nu conţin semnele unei infracţiuni mai grave şi învinuirea pentru acestea nu se deosebeşte în mare măsură după circumstanţele reale ale cauzei de învinuirea înaintată definitiv. instanţa trebuie să ţină cont că o astfel de modificare a încadrării juridice este posibilă numai când acţiunile inculpatului.53 Cod penal. sancţiunea căreia prevede o pedeapsă mai severă. urmează să argumenteze concluzia generală privind volumul învinuirii dovedite în totul în privinţa fiecărui inculpat şi privind încadrarea juridică a acţiunilor lui. în principiu. În astfel de cazuri. În acest caz. prin acţiunile cărora a fost cauzat un prejudiciu material. ce urmează a fi încadrate în baza altei legi. expunându-se motivele. semne calificative. pornită în cauza penală.89 Cod penal. instanţa este obligată să examineze acţiunea civilă. iar judecarea. precum şi de unele norme ale Codului de procedură civilă. 387 şi 388 Cod de procedură penală. să expună în sentinţă 298 .79 alin. circumstanţe agravante. care nu au fost puse la baza învinuirii inculpatului iniţial. pe fiecare episod sau infracţiune aparte. pentru săvârşirea căreia inculpatul nu a fost pus sub învinuire. care afectează dreptul inculpatului la apărare. i-au fost imputate. Drept învinuire care esenţial. 23. soluţionarea acţiunii civile.

în conformitate cu pct. în dispozitivul sentinţei se indică termenul de executare benevolă. instanţa se va pronunţa în partea descriptivă şi dispozitivul sentinţei. a părţilor vătămate şi a altor persoane participante la proces (art. în dispozitivul sentinţei indică concret care bunuri sunt supuse confiscării speciale. Conform prevederilor art. Înainte de a admite renunţarea părţii civile la acţiune. (7) art. 28. aplicând confiscarea specială (art. renunţarea la acţiunea civilă se consemnează în procesul . Chestiunile privind măsurile de protecţie a martorilor. în dispozitiv se face o menţiune în acest sens. în cazul în care instanţa judecătorească stabileşte modul şi termenul de executare a hotărârii.215 Cod de procedură penală). a persoanelor iresponsabile sau de vârstă înaintată aflate sub ocrotirea lor. referindu-se la legea materială. a părinţilor lor bătrâni. potrivit căruia. instanţa. în dispozitiv se indică în ce mărime. precum şi pentru garantarea executării pedepsei amenzii (art. care se transmit în buget. să la una din hotărârile prevăzute în art. de ocrotire a copiilor minori ai inculpaţilor arestaţi şi ai victimelor. (2) art. În cazul în care inculpatul îşi schimbă depoziţiile date de el la judecarea cauzei. 34. dispune executarea ei imediată sau la măsuri pentru asigurarea executării.verbal al şedinţei de judecată şi se semnează de reclamant. Dacă renunţarea părţii civile la acţiune este exprimată în cerere scrisă. ea se anexează la dosar.387 alin. Aceasta rezultă din cerinţele alin.34 alin. 29. (1) Cod de procedură penală. în dispozitivul sentinţei. precum şi chestiunile privind păstrarea domiciliului şi bunurilor lor (art. care din ele se transmit proprietarilor legali sau persoanelor interesate şi instituţiilor. 30. 31.66 Cod de procedură penală. În privinţa cheltuielilor judiciare. În cazul când acţiunea civilă este admisă integral sau parţial. la demersurile lor. În dispozitivul sentinţei de condamnare se reflectă hotărârea instanţei privind corpurile delicte şi dispoziţia referitoare la repartizarea cheltuielilor judiciare. Dispozitivul sentinţei de achitare urmează să conţină şi indicaţii cu privire la recunoaşterea dreptului persoanei achitate la repararea prejudiciului cauzat de acţiunile nelegitime ale organului de urmărire penală sau ale instanţei de judecată.106 Cod penal). 33. Instanţa. pronunţată de instanţă concomitent cu sentinţa.202 Cod de procedură penală). În cazul prezenţei cererii. adresată instanţei.opiniile lor şi. urmează de ţinut cont că refuzul inculpatului de a depune declaraţii nu dovedeşte vina lui. fapt menţionat în procesul . să clarifice motivele schimbării lor şi. Recunoaşterea de către inculpat a vinovăţiei sale poate fi pusă la baza sentinţei de condamnare numai dacă ea este confirmată în cumul cu alte probe administrate şi apreciate de către instanţă. va hotărî şi în privinţa măsurilor asigurătorii pentru repararea prejudiciului. care rămân la dosar. 32. instanţa de judecată trebuie să cerceteze toate depoziţiile lui. în 299 . Formulând hotărârea privind corpurile delicte. În partea descriptivă a sentinţei de condamnare e necesar să fie reflectate raportul inculpatului privitor la învinuirea înaintată şi aprecierea argumentelor înaintate de el în apărarea sa.212 Cod de procedură civilă. preşedintele (instanţa) explică reclamantului efectul acestui act de procedură. Nerecunoaşterea vinovăţiei şi refuzul de a da depoziţii urmează a se aprecia ca metode de a se apăra de învinuirea înaintată.verbal al şedinţei de judecată. a persoanei arestate. instanţa concret indică care obiecte urmează a fi nimicite.241 Cod de procedură civilă.189 Cod de procedură penală) se rezolvă printr-o încheiere aparte. de cine sunt suportate sau că sunt trecute în contul statului. ele nu pot fi luate în consideraţie ca circumstanţe ce negativ caracterizează personalitatea. Concomitent. În cazul admiterii renunţării reclamantului la acţiune.

390 Cod de procedură penală sunt prevăzute cinci temeiuri pentru adoptarea sentinţei de achitare: 1) nu s-a constatat existenţa faptei infracţiunii. de asemenea. reieşind din concursul de infracţiuni (art. Instanţele sunt în drept să se refere în sentinţă numai la circumstanţele atenuante şi/sau agravante care au fost cercetate şi confirmate în şedinţa judiciară.395 Cod de procedură penală. se indică după stabilirea pedepsei definitive prin concurs de infracţiuni şi/sau cumulul de sentinţe.începutul termenului de ispăşire a pedepsei. ea nu poate fi luată în consideraţie suplimentar în calitate de agravantă la stabilirea pedepsei pentru această infracţiune. cazul fortuit (fapta săvârşită fără vinovăţie).90 sau 96 Cod penal. 2) fapta nu a fost săvârşită de inculpat. apoi stabileşte pedeapsa definitivă prin cumulul total ori parţial al acestora. expunerea circumstanţelor cauzei constatate de instanţă. Partea descriptivă a sentinţei de achitare trebuie să cuprindă: . se adoptă atunci când faptele incriminate inculpatului nu au avut loc ori când consecinţele indicate în învinuire s-au produs în urma acţiunilor persoanei căreia i s-a pricinuit dauna sau indiferent de voinţa cuiva. care se calculează de la data pronunţării sentinţei. se va indica: .urma cercetării lor în cumul cu alte probe administrate în cauză. pedeapsa principală şi suplimentară.84 Cod penal) şi/sau din cumulul de sentinţe (art. în mod obligatoriu. prenumele şi patronimicul inculpatului. 35. pe care urmează să le execute condamnatul. Potrivit art. alineatul şi literele. în cazul în care nu s-a constatat existenţa faptei infracţiunii. 36. Enumerarea din art. instanţele nu sunt în drept să invoce ca circumstanţe agravante împrejurări ce nu se cuprind în această lege. 37.85 Cod penal).90 sau 96 Cod penal. persoana vinovatului şi circumstanţele atenuante şi/sau agravante. Despre faptul că pedeapsa este stabilită cu aplicarea art. cu stabilirea pedepsei. de exemplu. prin computarea detenţiei preventive dacă inculpatul a fost reţinut în stare de arest. precum şi decizia privind luarea în calcul că inculpatul până la pronunţarea sentinţei s-a aflat în stare de arest. 3) fapta inculpatului nu întruneşte elementele infracţiunii. 5) există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei. 300 . Instanţele judecătoreşti vor ţine cont de faptul că în art. 38.79 Cod penal. instanţa trebuie să respecte strict principiul individualizării la stabilirea pedepsei. În cazul în care circumstanţa agravantă este indicată în dispoziţia articolului părţii speciale din Codul penal în calitate de indice calificativ al infracţiunii. în dispozitivul sentinţei de condamnare trebuie să fie indicate: a) numele. La aplicarea art. care urmează să fie executată de către inculpat sub formă de închisoare. La adoptarea sentinţelor de condamnare.indicarea învinuirii. Din aceste motive. Sentinţa de achitare. indicându-se articolul. dar şi ale pedepsei complementare aplicate inculpatului pentru fiecare infracţiune constatată. 4) fapta nu este prevăzută de legea penală. se indică termenul de probă fixat şi termenul amânării executării pedepsei.77 Cod penal a circumstanţelor agravante este exhaustivă şi nu poate fi interpretată extensiv. La stabilirea pedepsei cu aplicarea prevederilor art. instanţa stabileşte pedeapsa pentru fiecare infracţiune aparte cu trimitere la această normă. b) constatarea că inculpatul este vinovat de săvârşirea infracţiunii prevăzute de legea penală. c) felul şi mărimea nu numai ale pedepsei principale. luând în consideraţie caracterul şi gradul prejudiciabil al infracţiunii săvârşite. În dispozitivul sentinţei de condamnare. să le aprecieze în mod corespunzător.

. (2) art. . Dispozitivul sentinţei de achitare va mai cuprinde: .starea de extremă necesitate. . cu indicarea temeiului de achitare stabilit la art. articolul.35 Cod penal.indicaţii cu privire la revocarea măsurii preventive şi măsurilor de asigurare a acţiunii civile în caz dacă s-au aplicat asemenea măsuri. În partea descriptivă a sentinţei de achitare vor fi reflectate motivele pe care este întemeiată hotărârea instanţei referitor la acţiunea civilă sau la recuperarea prejudiciului cauzat prin infracţiune. 40.constrângerea fizică sau psihică. În cazul în care fapta persoanei constituie o contravenţie. Nu se admite includerea în sentinţa de achitare a unor formulări contradictorii care pun la îndoială nevinovăţia celui achitat. (1) pct. alin.391 Cod de procedură penală). în partea descriptivă a sentinţei.387 alin.indicaţii despre modul şi termenul de atac al sentinţei în ordine de apel sau de recurs.332 Cod de procedură penală. 41. cu aplicarea sancţiunii contravenţionale (alin. Capitolul III). În dispozitivul sentinţei de achitare nu se indică cuvântul "condamnă". 4) art. litera). 39. precum şi motivarea de ce instanţa respinge probele puse la baza învinuirii.7) Cod de procedură penală. cu indicarea exactă în baza cărui temei prevăzut de lege el este achitat. sentinţa de încetare a procesului penal poate fi atacată cu recurs în cazul în care cauza s-a judecat în şedinţa preliminară (art. 1) . Sentinţa de încetare a procesului penal se adoptă în cazurile prevăzute la art. . .275 Cod de procedură penală) e posibilă numai cu acordul învinuitului şi/sau reprezentantului lui legal. doar numai dispoziţia de achitare a inculpatului.332. Adoptând sentinţa de achitare în privinţa persoanei acuzate de săvârşirea mai multor infracţiuni. . . prevăzută de legea penală. . temeinicia concluziilor instanţei despre faptul că învinuirea nu şi-a găsit confirmare. În conformitate cu art.analiza probelor. încetează procesul penal. 350 Cod de procedură penală) şi cu apel în cazul în care cauza s-a judecat în ordinea stabilită la art.354-384 Cod de procedură penală (Titlul II. litera) al legii penale. Potrivit alin. (4) art. Încetarea procesului penal în cazul când a intervenit termenul de prescripţie sau actul de amnistie (pct. instanţa.legitima apărare. concomitent cu indicarea motivelor.hotărârea referitoare la acţiunea civilă înaintată. (2) Cod de procedură penală.391 alin. respectiv.345. În cazul în care câteva persoane au săvârşit o faptă social periculoasă.soluţionarea chestiunii cu privire la corpurile delicte. prin sentinţă motivată. 42. conform fiecărui articol (alineatul.reţinerea infractorului. 43.riscul întemeiat. dacă nu sunt temeiuri pentru reabilitarea celui decedat şi rudele nu solicită reabilitarea persoanei acuzate. instanţa are dreptul să examineze concomitent chestiunea despre vinovăţia unor persoane şi despre aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter medical în privinţa altor 301 .390 Cod de procedură penală. alineatul. instanţa respinge acţiunea civilă dacă nu s-a constatat existenţa faptei incriminate sau fapta nu a fost săvârşită de inculpat şi nu se pronunţă asupra acţiunii civile dacă inculpatul a fost achitat pentru că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii sau există una din cauzele prevăzute la art. calificate conform câtorva articole ale Codului penal. instanţa urmează să formuleze concluzia de recunoaştere a învinuirii ca neîntemeiată relativ la fiecare articol al legii penale (episodul învinuirii. (2) art. Sentinţa de încetare a procesului penal în privinţa făptuitorului decedat poate fi adoptată în cazul existenţei certificatului de deces eliberat de organele de înregistrare a actelor civile. care înlătură caracterul penal al faptei: .

prin care se termină judecarea cauzei. are loc în şedinţa judiciară şi în toate cazurile în şedinţă publică.5 302 . instanţa formulează hotărârea respectivă despre recunoaşterea vinovăţiei unor inculpaţi şi despre aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter medical referitor la persoanele recunoscute iresponsabile sau care s-au îmbolnăvit de o boală psihică după săvârşirea infracţiunii. instanţa adoptă o sentinţă.persoane. 45. 44.10 din 24 aprilie 2000 "Cu privire la respectarea normelor de procedură penală la adoptarea sentinţei". Data adoptării sentinţei se consideră ziua pronunţării ei. de asemenea. 19 iunie 2006 nr. probele în baza cărora instanţa şi-a întemeiat concluziile sale atât în privinţa persoanelor vinovate de săvârşirea infracţiunii.oraşul sau altă localitate. 46. unde a fost pronunţată sentinţa. cât şi în privinţa persoanelor care au săvârşit această faptă în stare de iresponsabilitate ori care s-au îmbolnăvit de o boală psihică după săvârşirea infracţiunii.399 Cod de procedură penală. iar locul adoptării ei . se abrogă Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. mun. dar până la adoptarea sentinţei în cauză. În partea descriptivă a acestei sentinţe.Chişinău. Înmânarea copiei de pe sentinţă sau de pe dispozitivul ei inculpatului arestat se face potrivit cerinţelor art. În aceste cazuri. partea descriptivă a căreia va cuprinde descrierea faptei social periculoase pe care ea a considerat-o dovedită. care au săvârşit această faptă în stare de iresponsabilitate sau care s-au îmbolnăvit de o boală psihică după săvârşirea infracţiunii. Pronunţarea sentinţei. În legătură cu adoptarea prezentei hotărâri.

pag. 303 .07. c) atribuţii legate de aplicarea măsurilor procesuale de constrângere. ţinând cont de garanţiile asigurate persoanei de Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. ale organelor care exercită activitatea operativă de investigaţii.4 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. nr. Controlul judiciar al procedurii prejudiciare se efectuează de către judecătorul de instrucţie. care activează în cadrul judecătoriilor. care verifică legalitatea efectuării acestui control. d) atribuţii legate de soluţionarea plângerilor împotriva actelor ilegale ale organelor de urmărire penală. sesizată în modul prevăzut de lege. iar în cazurile prevăzute de lege . a acţiunilor organului de urmărire penală şi a organului care efectuează activitate operativă de investigaţie în scopul depistării şi înlăturării încălcărilor drepturilor omului încă la faza de urmărire penala şi asigurării respectării drepturilor.7 din 04.d) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie. b) atribuţii proprii organului de urmărire penală. Plenul prin prezenta Hotărâre oferă următoarele explicaţii: 1.4. libertăţilor şi a intereselor legitime ale participanţilor la proces şi a altor persoane.e) şi 16 lit. 2005. luând în consideraţie complexitatea problemelor juridice cu care se întâlneşte judecătorul de instrucţie şi importanţa aspectelor de drept evaluate de jurisprudenţa şi evidenţiate în cadrul generalizării practicii judiciare în cauzele penale privind controlul judiciar al urmăririi penale. precum şi plângerile împotriva acţiunilor ilegale ale procurorului. de interpretările date de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în jurisprudenţa sa.şi de către instanţa de recurs. 2010.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la practica asigurării controlului judecătoresc de către judecătorul de instrucţie în procesul urmăririi penale nr. pag. Activitatea judecătorului de instrucţie privitor la controlul judiciar în cadrul urmăririi penale se divizează în patru direcţii: a) atribuţii legate de examinarea demersurilor procurorului privind autorizarea efectuării acţiunilor procesuale penale sau a exercitării activităţii operative de investigaţii. nr. în temeiul articolelor 2 lit. Controlul judiciar al procedurii de urmărire penală constă în verificarea de către o instanţă independentă şi imparţială.3 În contextul implementării Codului de procedură penală al Republicii Moldova.2005 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. urmărind scopul interpretării unitare şi aplicării corecte a normelor de drept în cadrul controlului judiciar al urmăririi penale exercitat de judecătorul de instrucţie.11. pus în aplicare la 12 iunie 2003 având în vedere specificul novator al instituţiei judecătorului de instrucţie şi rolul acestuia în cadrul controlului judiciar al urmăririi penale.

Claritatea legii se exprimă printr-un grad suficient de exactitate a prevederilor respective. iar legea care autorizează imixtiunea este clară. a corespondenţei. 2. bunăstarea economică a ţării. fiind aplicat principiul proporţionalităţii. Se consideră imixtiunea organului de urmărire penală prevăzută de lege în cazul în care această imixtiune este reglementată de lege.173-XIII din 6 iulie 1994 privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale. legea trebuie să fie redactată în termeni suficient de clari şi precişi.3. limitarea secretului corespondenţei. Suediei din 24 martie 1988). Olsson c. adică în cazul în care prin acţiunea procesuală respectivă vor fi afectate nişte drepturi sau libertăţi fundamentale ale persoanei.4. judecătorul de instrucţie verifică următoarele: • dacă imixtiunea organului de urmărire penală este prevăzută de lege. Atribuţiile judecătorului de instrucţie legate de examinarea demersurilor procurorului privind autorizarea efectuării acţiunilor procesuale penale 2. Acţiunea necesară într-o societate democratică se determină în raport cu echilibrul atins între drepturile individului şi interesul public.2. Pentru a decide autorizarea efectuării unei acţiuni procesuale ce implică imixtiunea organului de urmărire în viaţa privată a persoanei. apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale. adică când imixtiunea este compatibilă cu principiile democratice. Pentru a satisface exigenţa previzibilităţii prevederilor legale. domiciliului. 2. Caracterul unei societăţi democratice se exprimă prin supremaţia dreptului în societatea democratică şi necesitatea de a se opune ingerinţelor arbitrare în drepturile şi libertăţile persoanei garantate de legea naţională şi internaţională. protejarea drepturilor şi libertăţilor altor persoane. adică legate de limitarea inviolabilităţii persoanei. • dacă această imixtiune este necesară într-o societate democratică. accesibilă şi previzibilă. Autorizarea judecătorului de instrucţie pentru exercitarea unei acţiuni procesuale constituie prin sine o formă de control judiciar în cazul necesităţii organului de urmărire penală sau a organului care exercită activitate operativă de investigaţii de a efectua o activitate care atrage implicarea organului statal în viaţa privată a persoanei. protejarea sănătăţii sau a moralei. 2. adică legea trebuie să fie accesibilă persoanelor la care se referă. • dacă imixtiunea solicitată urmăreşte un scop legitim şi • dacă este respectat principiul proporţionalităţii între dreptul sau libertatea persoanei garantate de lege şi necesitatea efectuării acţiunii procesuale solicitate. Cu autorizarea judecătorului de instrucţie se efectuează acţiunile de urmărire penală legate de imixtiunea în viaţa privată a persoanei. în domiciliu sau asupra corespondenţei acestuia: securitatea naţională. a domiciliului. Principiul proporţionalităţii între dreptul sau libertatea persoanei garantate de lege şi necesitatea efectuării acţiunii procesuale solicitate recunoaşte că drepturile omului nu sunt absolute şi exercitarea drepturilor unei persoane trebuie să fie apreciată în raport cu interesul public mai larg. cu toate noţiunile bine definite. Accesibilitatea legii prezumă publicarea ei în Monitorul Oficial în condiţiile Legii nr.2. siguranţa publică. 304 . adică legea trebuie să conţină măsuri de protecţie contra acţiunilor arbitrare ale autorităţilor publice. convorbirilor telefonice.1. afectând astfel nişte drepturi sau libertăţi fundamentale ale persoanei. Imixtiunea este considerată necesar ă într-o societate democratică atunci când ea este "fondată pe o necesitate socială imperioasă şi mai ales proporţională scopului legitim scontat" (CEDO. Articolul 8 §2 din Convenţia Europeană prevede drept scop legitim pentru imixtiune de către agenţii de stat în viaţa privată a persoanei. 2. care permite corelarea acţiunilor organului de urmărire penală cu exigenţele legii şi definesc în mod clar domeniul conduitei interzise şi consecinţele nerespectării prevederilor respective.5. hot.

controlul comunicărilor telegrafice şi a altor convorbiri. conform prevederilor art.119).135). ridicare de obiecte şi documente care constituie secret de stat. culegerea informaţiei de la instituţiile de telecomunicaţii.interceptarea comunicărilor telefonice. cu autorizarea judecătorului de instrucţie se efectuează următoarele măsuri operative de investigaţie: cercetarea domiciliului şi instalarea în el a aparatelor audio şi video.8.159). interceptarea convorbirilor telefonice şi a altor convorbiri. 210).examinarea corporală (art.302).126). Conform art. supravegherea domiciliului prin utilizarea mijloacelor tehnice.118 CPP) şi a percheziţiei corporale sau a ridicării de obiecte (art. se consideră infracţiune flagrantă infracţiunea descoperită în momentul săvârşirii ei.130). 2. Caz de delict flagrant în sensul art. de martori oculari sau de alte persoane ori este surprins aproape de locul comiterii infracţiunii cu arme.9. prin radio sau altor convorbiri cu utilizarea mijloacelor tehnice (art.133). comercial. 2.121).7.272 CPP.118).301) prevede ca excepţie dreptul organului de urmărire penală de a efectua acţiuni procesuale pentru care este necesară autorizarea judecătorului de instrucţie. este urmărit de victimă. în lucrurile sau pe corpul persoanei (art. de filmat etc.279 CPP). • în caz de delict flagrant sau caz ce nu suferă amânare . Autorizarea de către judecătorul de instrucţie a acţiunilor procesuale penale menţionate în prezentul punct se efectuează doar după pornirea urmăririi penale. dacă întârzierea obţinerii autorizaţiei judecătorului de instrucţie ar provoca prejudicii grave activităţii de administrare a probelor.comunicărilor telegrafice şi a altor comunicări.135). internarea persoanei în instituţie medicală pentru efectuarea expertizei medico-legale sau psihiatrice (art. de fotografiat. 305 . percheziţia în domiciliu (art.154-156. înregistrările de imagini (art. precum şi infracţiunea al cărei făptuitor.137). aplicarea amenzii judiciare (art. chiar dacă aceasta constată că urmărirea penală nu este de competenţa sa. Conform art.119). exhumării cadavrului (art. 2. 301).303 CPP. precum şi alte acţiuni prevăzute de lege (art.205. efectuării percheziţiei (art.6. iar caz ce nu suferă amânare este împrejurarea în care persistă pericol real că se vor pierde sau distruge bunurile dacă nu vor fi puse sub sechestru.punerea bunurilor sub sechestru şi ridicarea acestora (art. este împrejurarea în care organul de urmărire penală este obligat să efectueze acţiuni de urmărire penală ce nu suferă amânare. 2.152). punerea bunurilor sub sechestru şi ridicarea acestora (art. înregistrări de imagini (art. cercetarea la domiciliu şi ridicarea de obiecte de la domiciliu (art. examinării corporale silite (art.125).301).302). instrumente sau orice alte obiecte care ar da temei de a-l presupune participant la infracţiune. precum şi ridicarea informaţiei privind convorbirile telefonice (art. percheziţia corporală şi ridicarea de obiecte şi documente care se află în hainele. Codul de procedură penală prevede posibilitatea autorizării acţiunilor procesuale de către judecătorul de instrucţie în următoarele cazuri: cercetării la faţa locului în domiciliu (art. luarea silită de probe pentru cercetarea comparativă (art. imediat după săvârşire. iar autorizarea cercetării la faţa locului (art. interceptarea comunicărilor telefonice. suspendarea provizorie din funcţie (art.205 CPP este situaţia în care infracţiunea este descoperită în momentul săvârşirii ei sau înainte ca efectele ei să se fi consumat. nimicirea corpurilor delicte substanţe explozive şi alte obiecte care prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea omului şi din acest motiv nu pot fi păstrate până la soluţionarea cazului (art. bancar.205. sechestrării corespondenţei (art.279) • în caz de urgenţă . prin radio sau altor convorbiri cu utilizarea mijloacelor tehnice (art.130 CPP) poate avea loc şi până la pornirea urmăririi penale (art. fără o asemenea autorizare: • în caz de infracţiune flagrantă .137).125). Caz de urgenţă în sensul art.513 CPP.135 CPP. Codul de procedură penală (art.. 210).

dacă au existat temeiuri suficiente pentru efectuarea acţiunii respective fără autorizarea judecătorului de instrucţie. În urma controlului judiciar. după caz. fie a "cazului ce nu suferă amânare". a reprezentantului organului care exercită activitatea operativă de investigaţii de urgenţă. forma vinovăţiei. 306 . judecătorul de instrucţie. autorizează efectuarea acţiunii de urmărire penală ori a măsurii operative de investigaţie sau. dacă acesta îl însoţeşte pe procuror. Procesverbal la examinarea acestor demersuri nu se întocmeşte. prin care se solicită acordul pentru efectuarea acţiunilor respective. În scopul păstrării confidenţialităţii urmăririi penale.13. Procedura autorizării acţiunilor de urmărire penală sau a măsurilor operative de investigaţii. modul săvârşirii acesteia.2. În partea descriptivă a ordonanţei urmează a fi descrise fapta încriminată. a reprezentantului organului care exercită activitatea operativă de investigaţii. metodele de fixare a rezultatelor şi alte date ce au importanţă pentru adoptarea de către judecătorul de instrucţie a unei hotărâri legale şi întemeiate asupra autorizării solicitate. Despre efectuarea acţiunilor procesuale pentru care este necesară autorizarea judecătorului de instrucţie fără o asemenea autorizare. Conform art. după caz.12. un exemplar al ordonanţei de autorizare rămâne la judecătorul de instrucţie. Demersul procurorului privitor la autorizarea efectuării acţiunilor de urmărire penală sau a măsurilor operative de investigaţie se examinează de judecătorul de instrucţie fără prezenţa altor persoane decât a procurorului şi. consecinţele infracţiunii pe baza cărora se stabilesc acţiunile de urmărire penală sau măsurile operative de investigaţii necesare pentru a fi efectuate.2 . se efectuează în baza demersului procurorului. conform prevederilor art. care îl înregistrează într-un registru separat.304. locul efectuării. judecătorul de instrucţie trebuie să fie informat în termen de 24 ore de la terminarea efectuării acţiunii respective. Încheierea judecătorului de instrucţie prin care a fost declarată legală sau ilegală acţiunea de urmărire penală efectuată fără autorizarea judecătorului de instrucţie este irevocabilă şi nu poate fi supusă niciunei căi de atac. Pentru a exercita controlul. imediat dar nu mai târziu de 4 ore de la primirea demersului. în caz contrar acţiunea de urmărire penală se declară ilegală. acesta printr-o încheiere motivată. 305 CPP. Demersul procurorului referitor la autorizarea efectuării acţiunilor de urmărire penală sau a măsurilor operative de investigaţie se examinează de către judecătorul de instrucţie în şedinţă închisă. 2.10. prin încheiere motivată. 2. cu participarea procurorului şi. termenul de efectuare a acţiunilor respective.2. declară acţiunea de urmărire penală efectuată legală.14. responsabilii de executare. timpul. demersul procurorului privitor la autorizarea efectuării acţiunilor de urmărire penală sau a măsurilor operative de investigaţie se prezintă nemijlocit judecătorului de instrucţie. indicându-se locul. rezultatele care trebuie să fie obţinute în urma efectuării acestor măsuri. După efectuarea controlului temeiniciei demersului şi a circumstanţelor expuse în punctele 2.4 din prezenta hotărâre.11. La ordonanţă se anexează materialele ce confirmă necesitatea efectuării acestor acţiuni. adică date care să confirme fie situaţia "cazului de urgenţă". 2.(4) dacă legea prevede că o acţiune sau o măsură procesuală trebuie să fie autorizată de judecătorul de instrucţie. 2.255 alin. procurorul trebuie să prezinte judecătorului de instrucţie materialele cauzei care au confirmat necesitatea efectuării acţiunii procesuale respective fără autorizarea judecătorului de instrucţie. însoţit de ordonanţa motivată a organului de urmărire penală învestit cu astfel de împuterniciri. Materialul prezentat judecătorului de instrucţie trebuie să conţină date care ar argumenta necesitatea efectuării acţiunii procesuale respective fără autorizarea judecătorului de instrucţie. în conformitate cu Codul de procedură penală sau cu Legea privind activitatea operativă de investigaţii. fie că a fost săvârşită "infracţiune flagrantă".

Audierea se efectuează de către judecătorul de instrucţie în ordinea generală prevăzută de art.după caz. iar copiile acestora se păstrează la judecătorul de instrucţie. a reprezentantului legal şi la data fixată pentru audiere procurorul asigură prezenţa acestor persoane în instanţă.3. Această procedură asigură posibilitatea realizării dreptului inculpatului la audierea martorilor acuzării. procurorul poate solicita audierea martorului de către judecătorul de instrucţie. a bănuitului. se efectuează dacă există motive temeinice de a considera că viaţa. Audierea martorului poate fi înregistrată video sau audio.1. Încheierea judecătorului de instrucţie asupra demersului procurorului referitor la autorizarea efectuării acţiunilor de urmărire penală sau a măsurilor operative de investigaţie este definitivă şi nu poate fi supusă căilor de atac. audierea martorului sau.a. 3. integrităţii corporale sau a libertăţii martorului ori a unei rude apropiate a lui sunt în legătură cu declaraţiile pe care acesta le face. Drept alte motive întemeiate pentru a audia martorul în condiţiile art.d) din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului. Atribuţiile judecătorului de instrucţie proprii organului de urmărire penală 3. urmează a fi stabilite următoarele condiţii strict necesare: • pericolul asupra vieţii. se transmit procurorului pentru a fi anexate la materialele dosarului respectiv. 3. integritatea corporală sau libertatea martorului ori a unei rude apropiate a lui sunt în pericol în legătură cu declaraţiile pe care acesta le face într-o cauză penală privind o infracţiune gravă. drept garantat de art. după caz a victimei pentru a reduce revictimizarea acestora ş.110 CPP. Deşi judecătorul de instrucţie nu este organ de urmărire penală şi nu are atribuţii de a administra probe.2. 307 . învinuitului. care din anumite motive nu vor putea fi prezenţi în şedinţa de judecată. prevăzute de art. prin intermediul teleconferinţei cu circuit închis. pentru audierea martorului în asemenea circumstanţe.109 CPP poate servi boala îndelungată a persoanei care urmează a fi audiată ca martor.4. În încheiere judecătorul de instrucţie se va expune asupra circumstanţelor menţionate la punctele 2. apărătorului acestuia.109 CPP. învinuitului.4 din prezenta hotărâre. asigurându-se dreptul participanţilor la audiere de a pune întrebări martorului audiat. art. după caz. Procedura de desfăşurare a audierii şi declaraţiile martorului se consemnează de grefier în procesul verbal al şedinţei de judecată şi în declaraţii ca document separat anexat la procesul verbal în condiţiile prevăzute la art.115 CPP. 3.2 . apărătorului şi. părţii vătămate şi procurorului de a pune întrebări martorului audiat. părţii vătămate. în aceleaşi condiţii ca şi martorii apărării. 3.336-337 CPP.6 §3 lit. respinge demersul declarat. dacă au fost aplicate înregistrări. cu asigurarea posibilităţii bănuitului. deosebit de gravă sau excepţional de gravă şi dacă există mijloacele tehnice respective. conform prevederilor art. deosebit de gravă sau excepţional de gravă. o deplasare de lungă durată. Audierea martorului se efectuează cu participarea procurorului. Audierea martorului de către judecătorul de instrucţie în condiţii speciale. La solicitarea procurorului de a audia martorul (partea vătămată) în condiţiile art. • existenţa mijloacelor tehnice respective.109 CPP prevede că.2. în cazul în care prezenţa martorului la judecarea cauzei va fi imposibilă din motivul plecării acestuia peste hotarele ţării sau din alte motive întemeiate. judecătorul de instrucţie stabileşte data şi ora la care va avea loc audierea martorului. În asemenea situaţie. Procesul verbal al şedinţei şi declaraţiile martorului cu caseta video sau audio.105-109 CPP. judecătorul de instrucţie poate admite ca martorul respectiv să fie audiat fără a fi prezent fizic la locul unde se află organul de urmărire penală sau în sala în care se desfăşoară şedinţa de judecată. Din sensul prevederii legale menţionate rezultă că. • declaraţiile martorului urmează a fi date într-o cauză penală privind o infracţiune gravă.

astfel ca cei ce se află în instanţă să poată vedea şi audia declaraţiile pe care le va face martorul audiat.110 CPP. sau. procurorul. Dacă cererea este înaintată judecătorului de instrucţie de către avocat. partea vătămată.6. Jurământul este depus de către martor după ce a fost conexată reţeaua şi acest jurământ este anexat ulterior la procesul verbal al şedinţei de judecată.105. se păstrează în original la instanţă împreună cu copia procesului verbal al declaraţiei. învinuitul şi o altă încăpere în care se va afla martorul care urmează a fi audiat. 108. despre pericolul declarat urmează a fi înştiinţate organele respective. 3. În cazul audierii martorului cu o altă identitate decât cea reală.110 CPP se înregistrează prin mijloace tehnice video şi se consemnează integral în procesul verbal al şedinţei. este necesară existenţa mijloacelor tehnice respective. cu imaginea şi vocea distorsionate. Declaraţiile martorului audiat în condiţiile prevăzute de art. părţii vătămate li se asigură posibilitatea de a adresa întrebări martorului audiat în asemenea condiţii. martorul respectiv sau oricare persoană interesată. Martorul poate fi audiat prin intermediul teleconferinţei cu circuit închis. învinuitului şi apărătorului acestuia. în condiţii de maximă siguranţă a confidenţialităţii. Nicio condamnare nu se poate baza numai sau într-o măsură considerabilă pe declaraţiile martorului pe care învinuitul. însoţit de un alt judecător de instrucţie. care se semnează de către martor şi judecătorul de instrucţie şi se păstrează la sediul instanţei respective în plic sigilat. pentru a se lua măsuri de protecţie a persoanelor aflate în pericol. 28 martie 2002. sigilate cu sigiliul instanţei. partea vătămată. la care este anexată şi declaraţia martorului. efectuează urmărirea penală va avea grijă ca martorul să aibă o legendă. procurorul. care sunt persoane civile. 109 CPP. încât să nu poată fi recunoscut. care vor permite a înzestra cel puţin două încăperi. până a face conexiunea reţelei de televiziune cu circuit închis. Audierea martorului în asemenea condiţii se face în baza unei încheieri motivate a judecătorului de instrucţie. la cererea argumentată a procurorului. Pentru a audia martorul în condiţiile speciale menţionate la art. adică să fie pregătit să expună alte date de identitate cât mai apropiate de datele lui reale. avocatul şi bănuitul. Regulile de audiere ale acestui martor sunt cele generale prevăzute de art. Aceste două încăperi urmează a fi conexate prin reţea de televiziune cu circuit închis. bănuitul. Martorului audiat în condiţiile menţionate i se permite să comunice o altă informaţie despre identitatea sa decât cea reală. Identitatea reală a martorului se consemnează de către judecătorul de instrucţie într-un proces-verbal separat.5. a avocatului. Informaţia despre identitatea reală a martorului se verifică în baza documentelor de identitate ale acestuia de către judecătorul de instrucţie care asistă martorul. după caz. Procesul verbal al şedinţei de audiere a martorului în asemenea condiţii şi declaraţiile acestuia se întocmesc de grefier în sala de şedinţă unde se află judecătorul de instrucţie.3. inculpatul nu a putut să îl confrunte din cauza absenţei sau a anonimatului martorului (jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului. 308 . învinuitul. cazul Birutis şi alţii c. Declaraţiile martorului audiat în asemenea condiţii pot fi utilizate ca mijloc de probă numai în măsura în care ele sunt confirmate de alte probe. astfel. după caz. avocatul. având posibilitate de a auzi răspunsul la întrebările puse şi de a vedea expresia feţei celui audiat. §29). Cererea înaintată judecătorului de instrucţie urmează a fi argumentată şi confirmată prin anumite date privitoare la pericolul persistent. procurorul care conduce sau. Bănuitului. una în incinta instanţei de judecată unde se vor afla judecătorul de instrucţie care va efectua audierea. Casetele video pe care a fost înregistrată declaraţia martorului. Lituaniei. În condiţiile menţionate pot fi audiaţi ca martori şi investigatorii sub acoperire. a martorului respectiv sau a oricărei persoane interesate.

în care este argumentată necesitatea aplicării unei asemenea măsuri preventive.200 CPP). o asemenea concluzie a judecătorului de instrucţie afectează principiul prezumţiei nevinovăţiei.158 CPP. Legea cu privire la poliţie etc. 309 .2.182 CPP). În afară de măsurile preventive expuse în Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie din 28 martie 2005 "Despre aplicarea de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei de procedură penală privind arestarea preventivă şi arestarea la domiciliu" în competenţa exclusivă a judecătorului de instrucţie sunt atribuite şi următoarele măsuri procesuale de constrângere: ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport (art. Legea cu privire la Procuratură. Însă. suspendarea provizorie din funcţie a învinuitului poate fi aplicată doar persoanelor care practică activităţi în interesul serviciului public. în temeiul ordonanţei organului de urmărire penală.1. deci confirmată prin anumite probe. Suspendarea provizorie din funcţie constă în interzicerea provizorie motivată învinuitului de a exercita atribuţiile de serviciu sau de a realiza activităţi cu care acesta se ocupă sau le efectuează în interesul serviciului public.4. Copia de pe încheierea instanţei privind ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport se transmite organului de poliţie rutieră pentru executare. aplicarea acestei măsuri poate avea loc doar după ce mijlocul de transport respectiv a fost recunoscut ca corp delict în ordinea prevăzută de art. iar hotărârea administraţiei poate fi atacată în instanţă în modul prevăzut de lege. Cât priveşte suspendarea provizorie din funcţie a învinuitului demersul poate fi înaintat de către procuror la locul de serviciu al învinuitului şi va fi soluţionat de administraţie în baza prevederilor legale care reglementează genul respectiv de activitate (Legea privind serviciul public. Demersul procurorului şi ordonanţa privind aplicarea măsurii de ridicare provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport se examinează de judecătorul de instrucţie în ordinea prevăzută de art. şi se expediază la locul de serviciu al învinuitului. 4.). prevederile art. devenind astfel publică. În cazul în care ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport se solicită în temeiul utilizării mijlocului de transport la săvârşirea infracţiunii.(1) pct.3) şi ale art. Deoarece încheierea de suspendare din funcţie este o măsură intermediară.(2) din Constituţie.304-306 CPP. conform căruia persoana poate fi declarată vinovată doar de către instanţa de judecată în cadrul unui proces public unde îi sunt asigurate toate garanţiile procesuale necesare apărării şi vinovăţia va fi constatată printr-o hotărâre judecătorească definitivă. dat fiind că încheierea judecătorului de instrucţie trebuie să fie motivată. care se aplică persoanelor puse sub învinuire doar pentru săvârşirea infracţiunilor în domeniul transporturilor.200 Cod de procedură penală contravin prevederilor art. urmează a fi aplicate în direct prevederile Convenţiei. Ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport este o măsură preventivă principală sau o măsură complementară la o altă măsură preventivă.197 alin.6 §2 din Convenţia Europeană. pronunţarea judecătorului de instrucţie asupra vinovăţiei inculpatului la această fază contravine principiului prezumţiei nevinovăţiei garantat de art. Legea cu privire la statutul judecătorului. în conformitate cu prevederile art. precum şi în cazul utilizării mijlocului de transport la săvârşirea infracţiunii. aplicarea amenzii judiciare (art.6 §2 din Convenţia Europeană şi. Ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport se aplică la demersul motivat al procurorului. cu participarea învinuitului la care se referă demersul declarat. Astfel.4 alin. În asemenea situaţie.201 CPP). Atribuţii ale judecătorului de instrucţie legate de aplicarea măsurilor procesuale de constrângere 4. şi nu o hotărâre definitivă prin care se soluţionează cauza penală respectivă. suspendarea provizorie din funcţie a învinuitului (art.

Prin acţiuni ale organului de urmărire penală sau ale organului care exercită activitate operativă de investigaţii.222).89 CPP). Amenda judiciară se aplică de către judecătorul de instrucţie doar la demersul procurorului sau din oficiu. traducătorului (art. 5. 200 (4).4.72 CPP). pasibile de a fi contestate. hotărârea privind soluţionarea cererii de înlăturare din procesul penal al apărătorului (art. când abaterea este admisă în cadrul activităţii judecătorului de instrucţie. 5.).54 CPP).285).3. 334 (3) etc. Nu orice acţiune a organului de urmărire penală sau a organului care exercită activitate operativă de investigaţii poate fi atacată judecătorului de instrucţie. Codul de procedură penală prevede expres următoarele acte şi acţiuni ale organului de urmărire penală care pot fi atacate judecătorului de instrucţie: 1) actul privind refuzul organului de urmărire penală de a primi plângerea sau denunţul referitor la săvârşirea infracţiunii (în termen de 5 zile. de scoatere a persoanei de sub urmărire (art.313). 310 . Amenda judiciară se aplică doar în cazurile abaterilor prevăzute de Codul de procedură penală (art. 322 (3).274). c) alte acţiuni prin care persoana cu funcţii de răspundere a depăşit atribuţiile sale de serviciu. ale organelor care exercită activitatea operativă de investigaţii. b) acţiunile ori inacţiunile nemijlocite ale persoanei cu funcţie de răspundere. adică documentele prin care se consemnează orice acţiune procesuală prevăzută de Codul de procedură penală şi de Legea privind activitatea operativă de investigaţii. În fiecare caz de aplicare a amenzii judiciare. deşi acestea pot fi invocate în cazul trimiterii cauzei în judecată. conform legii.313). ci doar aceea care a afectat un drept legal reglementat de legea materială sau procesuală. precum şi plângerile împotriva acţiunilor ilegale ale procurorului 5. Însă.1.286) . Încheierea judecătorului de instrucţie privind aplicarea amenzii judiciare poate fi atacată cu recurs în instanţa ierarhic superioară de către persoana în privinţa căreia a fost aplicată amendă. 3) refuzul organului de urmărire penală de a recunoaşte persoana în calitate de parte civilă (art. 6) ordonanţa de încetare a urmăririi penale. art.247). Amenda judiciară este o sancţiune bănească aplicată de către instanţa de judecată persoanei care a comis o abatere în cursul procesului penal. Atribuţii ale judecătorului de instrucţie legate de soluţionarea plângerilor împotriva actelor ilegale ale organelor de urmărire penală. colaboratorul care exercită activitate operativă de investigaţie). precum şi date care confirmă ad