MODELE DE ACTE DEPUSE DE AVOCAŢI ÎN INSTANŢE

1

SUMAR CAUZE CIVILE
HOTĂRÂRI ALE PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA
PRIVIND APLICAREA NORMELOR CODULUI DE PROCEDURĂ CIVILĂ LA JUDECAREA PRICINILOR ÎN PRIMĂ INSTANŢĂ NR.24 DIN 12.12.2005 ...................13 CU PRIVIRE LA APLICAREA LEGISLAŢIEI PROCESUALE CIVILE LA ÎNTOCMIREA HOTĂRÂRII ŞI ÎNCHEIERII JUDECĂTOREŞTI NR.2 DIN 07.07.2008 ................................................................................................................................23 CU PRIVIRE LA EXAMINAREA PRICINILOR CIVILE ÎN ORDINE DE APEL NR.15 DIN 03.10.2005 ...........................................................................................................32 CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII DE CĂTRE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI A LEGISLAŢIEI PROCESUALE CIVILE LA ÎNTOCMIREA ACTELOR JUDECĂTOREŞTI DE DISPOZIŢIE ÎN CADRUL EXAMINĂRII PRICINILOR CIVILE ŞI ECONOMICE ÎN ORDINE DE APEL ŞI DE RECURS NR.3 DIN 07.07.2008 ..............................................................................................................42 CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII LEGISLAŢIEI PROCEDURALE LA EXAMINAREA CAUZELOR CIVILE ÎN RECURS NR.3 DIN 27.03.2006 ..................46 CU PRIVIRE LA EXAMINAREA CAUZELOR PRIVIND ACCESUL LA INFORMAŢIILE OFICIALE NR.1 DIN 02.04.2007 .......................................................61 PRIVIND PRACTICA JUDICIARĂ CU PRIVIRE LA CONSTATAREA FAPTELOR CARE AU VALOARE JURIDICĂ ŞI DECLARAREA PERSOANEI DISPĂRUTĂ FĂRĂ URMĂ SAU DECEDATĂ NR.4 DIN 07.07.2008...............................77 CU PRIVIRE LA APLICAREA DE CĂTRE INSTANŢELE DE JUDECATĂ A LEGISLAŢIEI CE REGLEMENTEAZĂ REPARAREA PREJUDICIULUI MORAL NR.9 DIN 09.10.2006 ..............................................................................................................86 CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII DE CĂTRE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI A LEGISLAŢIEI DESPRE ÎNCASAREA CHELTUIELILOR DE JUDECATĂ ÎN CAUZELE CIVILE NR.25 DIN 28.06.2004..........................................92 CU PRIVIRE LA UNELE CHESTIUNI CE VIZEAZĂ PROCEDURA DE ELIBERARE A ORDONANŢELOR JUDECĂTOREŞTI NR.18 DIN 31.05.2004 .............101 NOTĂ INFORMATIVĂ PRIVIND TEMEIURILE CE DUC LA RESTITUIREA DE CĂTRE INSTANŢA DE RECURS A PRICINILOR SPRE REJUDECARE ..................106

2

PROCEDURA CONTENCIOASĂ CERERI DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ (ACŢIUNI)
BRAŞOVEANU DUMITRU. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ A LUI Ş.Ş. ŞI A OFICIULUI CADASTRAL TERITORIAL .................................................130 BRAŞOVEANU DUMITRU. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ A CONSILIULUI SĂTESC ............................................................................................................. 133 BRAŞOVEANU DUMITRU. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ A CONSILIULUI SĂTESC (2) ........................................................................................................ 136 DOLGHIERU VASILE. CERERE CU PRIVIRE LA MĂRIREA CUANTUMULUI PRETENŢIILOR DIN ACŢIUNE ............................................................138 DOLGHIERU VASILE. CERERE DE RECURS ASUPRA DECIZIEI CURŢII DE APEL ECONOMICE...........................................................................................139 DOLGHIERU VASILE. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ CU PRIVIRE LA ÎNCASAREA DATORIILOR FORMATE ÎN BAZA CONTRACTULUI ......................143 DOLGHIERU VASILE. OBIECŢII ASUPRA RAPORTULUI DE EXPERTIZĂ ..............145 DOLGHIERU VASILE. REFERINŢĂ LA CEREREA DE APEL PRIVIND ATACAREA HOTĂRÂRII JUDECĂTORIEI ECONOMICE DE CIRCUMSCRIPŢIE CHIŞINĂU ..............................................................................................................................147 DOLGHIERU VASILE. REFERINŢĂ ASUPRA CERERII DE RECURS .........................150 DOLGHIERU VASILE. REFERINŢĂ ASUPRA CERERII DE REVIZUIRE DEPUSE ÎMPOTRIVA DECIZIEI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE ................................152 DOLGHIERU VASILE. REFERINŢĂ ASUPRA CERERII RECONVENŢIONALE CU PRIVIRE LA DECLARAREA NULĂ A PCT. 5.4, 5.6, 10.5 ..........................................154 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA DATORIEI .......................................................................................................157 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA DATORIEI (2) .........................................................................................................................159 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA VENITULUI RATAT ..............................................................................................................161 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA PENALITĂŢII .........................................................................................................................164

3

CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND REZOLVIREA CONTRACTULUI DE VÂNZARE-CUMPĂRARE ..............................................................168 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULITĂŢII CONTRACTULUI DE VÂNZARECUMPĂRARE (2) ............................................................................................................................. 171 PALII OLEG. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU REPARAREA PREJUDICIULUI CAUZAT PRIN VĂTĂMAREA INTEGRITĂŢII CORPORALE ŞI DECESUL LUI C.W................................................................................................................173 PALII OLEG. CERERE PENTRU COMPLETAREA TEMEIULUI ACŢIUNI..................176 SPĂLATU VEACESLAV. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA PREJUDICIULUI MATERIAL PRODUS ÎN URMA ACCIDENTULUI RUTIER ...................................................................................................................................179 SPĂLATU VEACESLAV. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND PARTAJUL AVERII COMUNE .............................................................................................181 SPĂLATU VEACESLAV. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU DESFACEREA CĂSĂTORIEI ...............................................................................................183 SPĂLATU VEACESLAV. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA DATORIEI .......................................................................................................184 ROMAN ANATOLIE. CERERE CU PRIVIRE LA ADOPTAREA ACŢIUNILOR DE ASIGURARE A ACŢIUNII CIVILE ................................................................................186 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE PRIVIND ÎNCETAREA PROCESULUI ÎN PRICINA CIVILĂ ...................................................................................................................188 PALII OLEG. CERERE PRIVIND APARTENENTA DOCUMENTELOR CONSTATATOARE DE DREPTURI ....................................................................................192

APELURI
PALII OLEG. CERERE DE APEL ASUPRA HOTĂRÂRII JUDECĂTORIEI ANENII-NOI............................................................................................................................ 194 SPĂLATU VEACESLAV. CERERE DE APEL ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRII JUDECĂTORIEI BUIUCANI MUN.CHIŞINĂU NR.2-14/10 DIN 10.04.2010.................... 196

ALTE CERERI
PALII OLEG. CERERE PENTRU ANEXAREA ÎNSCRISURILOR LA MATERIALELE CAUZEI ..................................................................................................... 198 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE PRIVIND EFECTUAREA EXPERTIZEI PSIHIATRICE ......................................................................................................................... 199 4

SPĂLATU VEACESLAV. CERERE DE STRĂMUTARE A PRICINII SPRE JUDECARE CU RESPECTAREA NORMELOR DE COMPETENŢĂ EXCEPŢIONALĂ.................................................................................................................... 201

CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV
HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII DE CĂTRE INSTANŢELE DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV A UNOR PREVEDERI ALE LEGII CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV NR.10 DIN 30.10.2009........................................203

CERERI PREALABILE
NICOARĂ VASILE. CERERE PREALABILĂ ÎMPOTRIVA ÎNTREPRINDERII DE STAT CENTRUL RESURSELOR INFORMAŢIONALE DE STAT „REGISTRU” ŞI A DIRECŢIEI DE DOCUMENTARE A POPULAŢIEI.........................................................219

CERERI
BRAŞOVEANU DUMITRU. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ A COMISIEI ELECTORALE CENTRALE ...............................................................................221 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULITĂŢII ACTULUI ADMINISTRATIV .......................................226 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND REVOCAREA ACTULUI ADMINISTRATIV (2) .........................................................................................229 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULITĂŢII ACTULUI ADMINISTRATIV (3) .................................232 NICOARĂ VASILE. CERERE DE CHEMARE ÎN INSTANŢA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV PRIVIND ANULAREA ACTULUI ADMINISTRATIV ŞI ÎNCASAREA PREJUDICIULUI CAUZAT ..........................................................................235 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. PLÂNGERE ÎN PRIVINŢA SOLICITANTULUI DE AZIL (ÎN ORDINEA ART. 313 COD DE PROCEDURĂ PENALĂ) ................................ 242 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE PRIVIND AMÂNAREA PROCESULUI ÎN PRIVINŢA SOLICITANTULUI DE AZIL ÎN CONFORMITATE CU ART.208 DIN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ ................................................................................244 PALII OLEG. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU ANULAREA DECIZIEI DIRECŢIEI REFUGIAŢI ŞI ACORDAREA STATUTULUI DE REFUGIAT ..........................................................................................................................245 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE PRIVIND CONTESTAREA ACTULUI ADMINISTRATIV ...............................................................................................................249 5

BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE PRIVIND RESPINGEREA DEMERSULUI PRIVIND APLICAREA MĂSURII PREVENTIVE SUB FORMĂ DE AREST PREVENTIV A SOLICITANTULUI DE AZIL ..................................................................253 PALII OLEG. RECURS ASUPRA HOTĂRÂRII CURŢII DE APEL CHIŞINĂU DIN _ PRIN CARE A FOST RESPINSĂ ACŢIUNEA PENTRU ANULAREA DECIZIEI NR.____A DIRECŢIEI PRINCIPALE PENTRU REFUGIAŢI ..........................................255 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU ANULAREA ACTULUI ADMINISTRATIV DE REFUZ ÎN PRIMIREA DOCUMENTELOR PENTRU NATURALIZARE A BENEFICIARULUI DE PROTECŢIE UMANITARĂ ................................................................................................257

RECURSURI
BRAŞOVEANU DUMITRU. RECURS AL MIŞCĂRII SOCIAL-POLITICE „ACŢIUNEA EUROPEANĂ” ................................................................................................259 PĂDURARU ION. CERERE DE RECURS ASUPRA ÎNCHEIERII CURŢII DE APEL CHIŞINĂU DIN ___ PRIVIND SCOATEREA DE PE ROL A CERERII DE CHEMARE ÎN INSTANŢA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV...................................264 CONSTANTINOV ANA. RECURS ÎMPOTRIVA DECIZIEI CURŢII DE APEL CHIŞINĂU DIN 18 MARTIE 2010 .......................................................................................268

PLEDOARII
BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. ALOCUŢIUNEA AVOCATULUI ÎN CAUZA M.V.A. ÎMPOTRIVA CONSILIULUI DE ADMINISTRARE AL AGENŢIEI NAŢIONALE PENTRU REGLEMENTARE ÎN ENERGETICĂ (ANRE) ..................................................272 BRASOVEANU DUMITRU. PLEDOARIA AVOCATULUI ÎN CAUZA MIŞCAREA SOCIAL-POLITICĂ „ACŢIUNEA EUROPEANĂ” ÎMPOTRIVA COMISIEI ELECTORALE CENTRALE................................................................................277 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. TEZE CU PRIVIRE LA CEREREA DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ A LUI H.M. PRIVIND CONTESTAREA ACTULUI ADMINISTRATIV .................................................................................................................283

PROCEDURA SPECIALĂ
BRAŞOVEANU DUMITRU. CERERE PRIVIND STABILIREA FAPTULUI DE RUDENIE ...............................................................................................................................288

6

CAUZE PENALE
HOTĂRÂRI ALE PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA
PRIVIND SENTINŢA JUDECĂTOREASCĂ NR.5 DIN 19.06.2006 ...................................292 CU PRIVIRE LA PRACTICA ASIGURĂRII CONTROLULUI JUDECĂTORESC DE CĂTRE JUDECĂTORUL DE INSTRUCŢIE ÎN PROCESUL URMĂRIRII PENALE NR.7 DIN 04.07.2005 .............................................................................................................303 CU PRIVIRE LA PRACTICA JUDECĂRII CAUZELOR PENALE ÎN ORDINE DE APEL NR.22 DIN 12.12.2005 ................................................................................................314 CU PRIVIRE LA JUDECAREA RECURSULUI ORDINAR ÎN CAUZA PENALĂ NR.9 DIN 30.10.2009 .............................................................................................................326 PRIVIND APLICAREA ÎN PRACTICA JUDICIARĂ DE CĂTRE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI A UNOR PREVEDERI ALE CONVENŢIEI PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE NR.17 DIN 19.06.2000 ...........................................................................................................341 CU PRIVIRE LA UNELE CHESTIUNI CE ŢIN DE APLICAREA DE CĂTRE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI A PREVEDERILOR ARTICOLULUI 3 DIN CONVENŢIA EUROPEANĂ PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE NR.8 DIN 30.10.2009 ..........................................344 NOTĂ INFORMATIVĂ CU PRIVIRE LA HOTĂRÂRILE PRONUNŢATE DE CEDO CONTRA MOLDOVEI LA SFÎRŞITUL ANULUI 2009 - ANUL 2010 PE MARGINEA DOSARELOR ECONOMICE ..........................................................................357 CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII DE CĂTRE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI A UNOR PREVEDERI ALE CONSTITUŢIEI REPUBLICII MOLDOVA NR.2 DIN 30.01.1996.........................................................................................366

CERERI
CONSTANTINOV ANA. CERERE DE LIBERARE DE RĂSPUNDERE PENALĂ POTRIVIT PREVEDERILOR ART.217 ALIN.(5) CP RM.................................................... 371 SPĂLATU VEACESLAV. CERERE PRIVIND ÎNLOCUIREA MĂSURII PREVENTIVE ........................................................................................................................373

7

RECURSURI
MĂRGINEANU IURIE. RECRS ASUPRA SENTINŢEI DIN 16.06.2006 PRONUNŢATE DE JUDECĂTORIA STRĂŞENI ŞI ASUPRA DECIZIEI CURŢII DE APEL CHIŞINĂU DIN 5.10.2006 ...................................................................................374 NICOARĂ VASILE. RECURS ASUPRA ÎNCHEIERII JUDECĂTORIEI DIN 29.08.2008 PRIVIND APLICAREA MĂSURII PREVENTIVE SUB FORMĂ DE AREST PE UN TERMEN DE 10 ZILE ÎN PRIVINŢA LUI M.D. ŞI ASUPRA ÎNCHEIERII PRIN CARE A FOST RESPINS DEMERSUL PRIVIND ELIBERAREA PERSOANEI ÎN LEGĂTURĂ CU EXPIRAREA TERMENULUI DE REŢINERE ............379 SPĂLATU VEACESLAV. RECURS ÎMPOTRIVA DECIZIEI CURŢII DE APEL DIN 27.02.2010 ÎN DOSARUL PENAL NR.1A-11/2010 .......................................................... 384

RECURSURI ÎN ANULARE
MUNTEANAU PETRU. RECURS ÎN ANULARE ................................................................... 386 ULIANOVSCHI GHEORGHE. RECURS ÎN ANULARE (ÎN BAZA ART.452 ŞI ART.453 ALIN.2 CPP RM) ÎMPOTRIVA ÎNCHEIERII JUDECĂTORULUI DE INSTRUCŢIE AL JUDECĂTORIEI SECT.CENTRU, MUN.CHIŞINĂU DIN 24 MARTIE 2008 ÎN CAUZA PENALĂ DE ÎNVINUIRE A LUI K.M. ÎN BAZA ART.46, 217/1 ALIN.(4) LIT.B) ŞI D) CP RM....................................................................... 391 ULIANOVSCHI GHEORGHE. RECURS ÎN ANULARE ÎN ORDINEA PREVĂZUTĂ DE ART.425 CPP ......................................................................................................................395 ULIANOVSCHI GHEORGHE. RECURS ÎN ANULARE ÎN ORDINEA PREVĂZUTĂ DE ART.452 CPP RM (1) ..............................................................................399 ULIANOVSCHI GHEORGHE. RECURS ÎN ANULARE ÎN ORDINEA PREVĂZUTĂ DE ART.452 CPP RM (2) ..............................................................................404

ALTE CERERI
BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. REFERINŢĂ LA APELUL DECLARAT DE PROCUROR ÎMPOTRIVA SENTINŢEI JUDECĂTORIEI DIN 19.03.2010 ÎN PRIVINŢA LUI C.M.I. ............................................................................................................409 NICOARĂ VASILE. CERERE FORMULATĂ ÎN BAZA ART.345 ALIN.(4), P.3; 350; 332 ALIN.(1); 275 P.9); 274 ALIN.(2); 28 CPP PRIVIND ÎNCETAREA PROCESULUI PENAL ...........................................................................................................437 NICOARĂ VASILE. DEMERS PRIVIND RIDICAREA EXCEPŢIEI DE NECONSTITUŢIONALITATE ..............................................................................................441

8

BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. REFERINŢĂ ASUPRA CERERII DE APEL ÎNAINTATE DE PROCUROR ÎMPOTRIVA SENTINŢEI JUDECĂTORIEI CENTRU, MUN. CHIŞINĂU DIN 28.01.200 .............................................................................. 443

PLEDOARII
ALEXEI BARBĂNEAGRĂ. INDEPENDENŢA JUSTIŢIEI, TRIUMFUL ADEVĂRULUI ŞI AL LEGII ÎN CAUZE ADMINISTRATIVE...........................................447 ALEXEI BARBĂNEAGRĂ. PLEDOARIA AVOCATULUI ÎN CAUZA PENALĂ DE ÎNVINUIRE A LUI C.M.I. ÎN SĂVÂRŞIREA INFRACŢIUNILOR PREVĂZUTE DE ART.327 ALIN.(2) LIT. C), 328 ALIN.(3) LIT A),D), 332 ALIN.(1) CP ......................456 NICOARĂ VASILE. PLEDOARIE ÎN CADRUL DOSARULUI PENAL PRIVIND ÎNVINUIREA LUI A.V. ÎN COMITEREA INFRACŢIUNII PREVĂZUTE DE ART.264 ALIN.(3) LIT.A) CP ...............................................................................................493 URSU NICOLAE. TEZE PENTRU DEZBATERI JUDICIARE ÎN CAUZA PENALĂ V.Ş. ŞI ALŢII ..........................................................................................................................500 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. TEZE DIN PLEDOARIA SUSŢINUTĂ ÎN INSTANŢA DE JUDECATĂ ÎN CAUZA PENALĂ DE ÎNVINUIRE A M.I. ÎN SĂVÂRŞIREA INFRACŢIUNILOR PREVĂZUTE DE ART.328 ALIN.(1), 332 ALIN.(1) ŞI ART.329 CP RM .....................................................................................................................508

CAUZE ADMINISTRATIVE
HOTĂRÂRI ALE PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA
CU PRIVIRE LA APLICAREA SANCŢIUNILOR ADMINISTRATIVE DE CĂTRE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI NR.22 DIN 10.07.1997 ..................................................521 CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII LEGISLAŢIEI PENALE ŞI DMINISTRATIVE PRIVIND PROTECŢIA CONSUMATORILOR NR.23 DIN 10.07.1997 ................................................................................................................................526 DESPRE PRACTICA JUDICIARĂ ÎN CAUZELE PRIVIND CONTRABANDA ŞI CONTRAVENŢIILE ADMINISTRATIVE VAMALE NR.19 DIN 10.07.1997 ...................531 CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII UNOR PREVEDERI ALE ARTICOLULUI 162 DIN CODUL CU PRIVIRE LA CONTRAVENŢIILE ADMINISTRATIVE REFERITOR LA RĂSPUNDEREA PENTRU DESFĂŞURAREA ILEGALĂ A ACTIVITĂŢII DE ÎNTREPRINZĂTOR NR.5 DIN 15.02.1999 ...............................................................................................................................539

9

CERERI
MANCEVSCHI OLEG. CONTESTAŢIE ÎMPOTRIVA PROCESULUI-VERBAL CU PRIVIRE LA CONTRAVENŢIE .....................................................................................543 MANCEVSCHI OLEG. CONTESTAŢIA ÎMPOTRIVA DECIZIEI CU PRIVIRE LA CONTRAVENŢIE ..................................................................................................................545 ULIANOVSCHI GHEORGHE. PLÂNGERE ÎN ORDINEA PREVĂZUTĂ DE ART.281 CCA..........................................................................................................................546

RECURSURI
MANCEVSCHI OLEG. RECURS ÎN CAUZĂ CONTRAVENŢIONALĂ (NR.4D-2623/10) ....................................................................................................................549 MANCEVSCHI OLEG. RECURS ÎN CAUZA CONTRAVENŢIONALĂ (NR.4P-46/09) .........................................................................................................................551 SPĂLATU VEACESLAV. RECURS ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRII NR.4C-201/09 DIN 10.11.2009 ..............................................................................................552

SESIZĂRI ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE
SESIZARE PRIVIND CONSTITUŢIONALITATEA UNEI SINTAGME DIN ALIN.(6) ART.63 DIN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ, LA DEMERSUL JUDECĂTORIEI SECT. BOTANICA, MUN. CHIŞINĂU ÎN LEGĂTURĂ CU SOLUŢIONAREA PLÂNGERII DEPUSE ÎN ORDINEA ART.313 DIN CPP ÎN CAUZA LUI Ţ.S..............................555

MODELE DE CERERI DE ADRESARE LA CEDO
NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE PREZENTATĂ ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 34 AL CONVENŢIEI EUROPENE PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE ŞI CU ARTICOLELE 45 ŞI 47 ALE REGULAMENTULUI CEDO (1) .........................................561 NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 34 DIN CONVENŢIA EUROPEANĂ PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE AMENDATĂ DE PROTOCOLUL 11 (1) ..........570 NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE PREZENTATĂ ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 34 AL CONVENŢIEI EUROPENE PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE ŞI CU ARTICOLELE 45 ŞI 47 ALE REGULAMENTULUI CEDO (2) .........................................578 NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 34 DIN CONVENŢIA EUROPEANĂ PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE AMENDATĂ DE PROTOCOLUL 11 (2) ...........586 10

NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 34 DIN CONVENŢIA EUROPEANĂ PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE AMENDATĂ DE PROTOCOLUL 11 (3) ..........595 NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE PREZENTATĂ ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 34 AL CONVENŢIEI EUROPENE PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE ŞI CU ARTICOLELE 45 ŞI 47 ALE REGULAMENTULUI CEDO (3) .......................................... 606 NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 34 DIN CONVENŢIA EUROPEANĂ PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE AMENDATĂ DE PROTOCOLUL 11 (4) ........... 612 NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE PREZENTATĂ ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 34 AL CONVENŢIEI EUROPENE PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE ŞI CU ARTICOLELE 45 ŞI 47 ALE REGULAMENTULUI CEDO (4) .......................................... 616 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE PREZENTATĂ ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 34 AL CONVENŢIEI EUROPENE PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE ŞI CU ARTICOLELE 45 ŞI 47 ALE REGULAMENTULUI CEDO (5) .........................................623

11

HOTĂRÂRI ALE PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

12

în mod public. nr.9 modificată de: Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. Criteriile de determinare a termenului rezonabil sunt prevăzute în art.12. 2.192 din Cod. să nu facă uz de manevre dilatorii şi să folosească posibilităţile oferite de dreptul procesual pentru a reduce procedura de soluţionare a cauzei. Instanţele judiciare vor avea în vedere că în mod prioritar şi de urgenţă se judecă categoriile de pricini indicate în art. de către o instanţă independentă şi imparţială. 4. 2006. instanţa de judecată este în drept să împiedice un asemenea comportament şi să aplice sancţiunile prevăzute de lege faţă de vinovaţi. cu excepţiile şi completările stabilite în capitolele XXII-XXXIV din Cod şi alte legi.(2) din Cod şi alte legi. stabilite prin Codul de procedură civilă. inclusiv cele date în competenţa instanţelor economice se judecă în primă instanţă conform procedurii generale (contencioase). în temeiul art. Se atrage atenţia că normele procedurale ce vizează modalitatea desfăşurării dezbaterilor judiciare în primă instanţă sunt aplicabile atât instanţelor de judecată de drept comun.2 lit.16 lit. cât şi instanţelor de judecată specializate. instanţa de judecată va întreprinde toate măsurile ca părţile să îndeplinească cu exactitate actele de procedură.e) şi art. 3. Instanţele de judecată urmează a lua în consideraţie faptul că dispoziţiile privitoare la dezbaterile judiciare nu sunt aplicabile litigiilor care se examinează în ordinea procedurii în ordonanţă (simplificată) reglementată în capitolul XXXV din Codul de procedură civilă. Plenul Curţii Supreme de Justiţie. Având în vedere faptul că comportamentul părţilor influenţează asupra termenului de soluţionare a litigiului. care va hotărî asupra încălcării drepturilor şi obligaţii lor sale cu caracter civil.24 din 12. cu excepţiile prevăzute de lege. instituită de lege. Pricinile în procedură specială se examinează potrivit regulilor generale.2008 În scopul asigurării aplicării corecte şi unitare a normelor Codului de procedură civilă la judecarea pricinilor în prima instanţă de către instanţele de judecată.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale garantează dreptul oricărei persoane la judecarea în mod echitabil a cauzei.8. Pricinile civile se judecă în primă instanţă în termen rezonabil. iar la cererea părţii interesate să soluţioneze problema reparaţiei prejudiciului cauzat prin tergiversare. pag.12.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Privind aplicarea normelor codului de procedură civilă la judecarea pricinilor în primă instanţă nr. Acţiunile civile. Se explică instanţelor de judecată că art. HOTĂRĂŞTE: 1. 13 . într-un termen rezonabil.c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie. Dacă părţile tergiversează cu rea-credinţă procesul.2005 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova.10 din 22.192 alin.

108 din Cod.(2) din Cod şi va putea admite înregistrarea audio-video.23 alin. Participantul la proces se va considera legal citat şi în cazul când personal sau prin reprezentant a fost înştiinţat în şedinţă judiciară. Concomitent.192 alin.(5) din Cod. la începerea dezbaterilor judiciare. iar confidenţialitatea . contra semnătură. 6.386.(2) din Cod şi în alte legi. se va ţine cont de prevederile art. utilizarea altor mijloace tehnice numai la deschiderea şedinţei şi la pronunţarea hotărârii. specialiştii. experţii.118 din Constituţia Republicii 14 .61 CPC. La soluţionarea problemei privind admiterea reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă în şedinţa de judecată.1995 privind organizarea judecătorească. La stabilirea limbii de procedură. au fost înştiinţaţi legal potrivit dispoziţiilor art. Potrivit art.10 din 22. locul şi ora şedinţei de judecată. referitor la data şedinţei judiciare viitoare. 7. În caz contrar judecarea pricinii urmează a fi amânată. hotărârea se pronunţă public. Prin telegramă sau prin alte mijloace vor fi citaţi participanţii la proces.2008] 5. însă poate fi atacată odată cu fondul cauzei. În consecinţă.105 alin.102-106 din Cod şi dacă acest termen a fost suficient pentru ca ei să se prezinte în instanţă. 400 din Cod).10 din 22.18 alin.12.14 din Legea nr. Se explică că admiterea organelor de informare în masă la şedinţa de judecată se examinează de către preşedintele şedinţei la prezentarea documentelor ce confirmă dreptul reprezentantului presei de a efectua înregistrarea sau filmarea procesului.12. La deschiderea şedinţei. În orice caz. precizându-se faptul că publicitatea dezbaterilor judiciare este regula.2008] 8. preşedintele şedinţei va ţine cont de prevederile art. [Pct. martorii. De aceea. interpreţii în pricinile de urgenţă stipulate în art.(2) din Cod. instanţa de judecată va ţine cont de opinia participanţilor la proces şi de prevederile art.07. reprezintă o încălcare a normelor procedurale şi constituie temei pentru casarea hotărârii judiciare (art. problema dată fiind soluţionată de completul de judecată. Drept temei pentru amânarea examinării pricinii va servi şi cazul când termenul pentru care au fost înştiinţaţi participanţii la proces nu a fost de ajuns pentru ca ultimii să se pregătească pentru dezbaterile judiciare sau să se prezinte în şedinţa de judecată. preşedintele anunţă în ce limbă se va desfăşura procesul. Examinarea pricinii în şedinţă închisă se va dispune prin încheiere motivată.514 din 06.23 din Cod se garantează fiecărei persoane dreptul la examinarea cauzei sale în mod public. Se explică instanţelor de judecată că citarea publică a pârâtului se admite doar în condiţiile art. participanţii la proces se vor considera legal citaţi doar atunci când citaţia Ie-a fost înmânată personal contra semnătură pe cotor sau avizul poştal cu privire la primirea citaţiei.7 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. Termenul de care au luat cunoştinţă părţile sau pentru care au primit citaţii nu poate fi schimbat decât din motive temeinice şi cu citarea părţilor. instanţele de judecată trebuie să stabilească dacă participanţii care nu s-au prezentat în şedinţă. care separat nu poate fi supusă niciunei căi de atac. Potrivit art. fotografierea.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi art. care nu au fost înştiinţaţi despre data.Acţiunile cu rea-credinţă ale părţilor la examinarea procesului urmează a fi determinate conform prevederilor art.4 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. [Pct. în şedinţă închisă trebuie examinate pricinile specificate în art. Examinarea pricinii în lipsa participanţilor.excepţia.

în caz dacă ele există. legătura dintre acesta şi părţi. motivul neprezentării celor absenţi. funcţia deţinută. patronimicului. datele despre existenţa la întreţinere a altor persoane. pe lângă datele privitoare la identitate. studiile. cu indicarea motivelor concrete şi. După deschiderea şedinţei judiciare. în apel sau recurs.12 din 09 aprilie 1999. sau. Propunerea de recuzare şi de abţinere de la judecată urmează a fi prezentată oral sau în scris. pentru fiecare judecător în parte. în procura eliberată şi legalizată în modul stabilit de lege. luna.255. aspecte învederate la art. urmează a fi verificată chestiunea inadmisibilităţii participării judecătorului la judecarea litigiului prin prisma incompatibilităţii.75 din Cod). În conformitate cu art. instanţa de judecată urmează a verifica dacă împuternicirile reprezentantului sunt formulate în conformitate cu art. dar a soluţionat unele chestiuni de procedură. în cazul persoanei juridice se vor stabili împuternicirile conducătorului acesteia. în cazul participării expertului . 11. volumul investigaţiilor.24 din CPC şi de explicaţiile Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. instanţele de judecată trebuie să verifice dacă nu sunt cazuri vizând încetarea valabilităţii procurii conţinute în art.date cu privire la studii. poate stabili şi alte circumstanţe.Moldova. Propunerea de recuzare şi de abţinere de la judecată urmează a fi depusă până la începerea dezbaterilor judiciare în fond. cu excepţia numelui.). însă dacă autorul în proces a aflat de existenţa temeiului recuzării sau abţinerii după ce a început judecarea pricinii în fond.252 Cod Civil şi art.76 din Cod). În cazul în care în şedinţa de judecată partea îşi apără interesele prin reprezentant. Totodată. Instanţele de judecată vor avea în vedere că împuternicirile pentru exercitarea actelor procedurale prevăzute în art. martorului . domiciliul. Categoriile actelor de identitate sunt reglementate în art. urmează a fi stabilite şi ocupaţia.18 din Legea privind organizarea judecătorească completul de judecată se constituie de către preşedintele (vicepreşedintele) instanţei. precum şi dacă nu există circumstanţe care exclud dreptul acestora de a participa la proces (art.1 din Legea nr. 9. La fel. Consemnarea datelor enunţate. care au legătură cu soluţionarea justă a litigiului (de exemplu. el nu este lipsit de posibilitatea să facă propunere de recuzare sau de abţinere de la judecată. anul. după caz.gradul de rudenie. În cazul în care judecătorul nu s-a pronunţat. situaţia familială. ale reprezentantului (art. dacă posedă limba în care se desfăşoară procesul. 10.a. prenumelui. nu este necesară după amânarea şedinţelor şi în cazul când nu este schimbată componenţa instanţei de judecată şi a participanţilor la proces. Preşedintele şedinţei. salariul în pricinile privind repararea prejudiciului ş. el poate participa la judecarea cauzei.81 CPC trebuie menţionate expres. Se atenţionează instanţele de judecată că este inadmisibil să judece pricina repetat judecătorul care s-a pronunţat în fond în primă instanţă.273-XIII din 09 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte. vechimea în muncă. 1052 Cod Civil.49-50 din Codul de procedură civilă. La anunţarea completului de judecată sau explicarea dreptului de a face propuneri de recuzare şi de abţinere de la judecată. Nu pot fi recuzaţi judecătorii cărora li s-a încredinţat soluţionarea cererii de recuzare. prenumele şi patronimicul. grefierul raportează preşedintelui şedinţei prezenţa persoanelor citate. recuzării şi a abţinerii. La stabilirea identităţii persoanelor prezente preşedintele şedinţei urmează să verifice numele. starea materială.80 CPC. ziua şi locul naşterii. sub sancţiunea nulităţii. 15 . cetăţenia. datele despre invaliditate. cu anexarea probelor ce confirmă temeiul recuzării. art.

de efectuare a delegaţiei judiciare. Pentru recuzarea expertului. interpretului. de numire a expertizei. de asigurare a acţiunii. de cercetare la faţa locului. indiferent de faptul dacă acestuia îi sunt cunoscute sau nu drepturile înainte de efectuarea expertizei. 92. 398 din Codul de procedură civilă. inclusiv dreptul de abţinere de la judecată. Cererile şi demersurile pot fi formulate în scris şi verbal. Specialistului îi sunt explicate drepturile şi obligaţiile procedurale prevăzute de art. 360.). cererea de amânare. adică folosirea cu rea-credinţă a acestora. eficacitatea realizării actului de justiţie şi implementarea principiului disponibilităţii. cererea prin care este informată instanţa de judecată despre imposibilitatea efectuării expertizei ş. Totodată.). Respingerea de către instanţa de judecată a cererii sau a demersului nu decade persoana interesată din dreptul de a le înainta din nou pe parcursul desfăşurării dezbaterilor judiciare. care va condiţiona.56. sunt indispensabile soluţionării juste a litigiului. decăderea pentru neexercitarea căii de atac şi neîndeplinirea unui act de procedură). de încetare a cauzei. menţionând motivele. cererile au un caracter informaţional şi conţin date. garantează folosinţa. instanţa de judecată urmează să facă distincţie între cereri şi demersuri.52.154 din Cod. expertul este obligat să facă în scris o cerere de abţinere. specialistului. de subrogare a unei anumite părţi. grefierului şi executorului judecătoresc în art. Expertului şi specialistului le sunt explicate drepturile şi obligaţiile lor procedurale prevăzute de art. 15. intervenienţilor. a. respectarea drepturilor şi executarea de către ceilalţi participanţi la proces a obligaţiilor care le incumbă (de ex: solicitarea adresată instanţei de judecată de audiere a părţii adverse în privinţa anumitor fapte. Indiferent de formă. în cazul în care el este ferm convins că în baza cunoştinţelor lui speciale nu poate rezolva sarcinile puse în faţa sa sau că materialele prezentate îi sunt insuficiente pentru cercetări şi deducţii. Demersul este solicitarea participantului la proces adresată instanţei de judecată pentru a se încuviinţa efectuarea anumitor acţiuni procedurale. la cererea părţii interesate. de scoatere a cererii de pe rol ş. Formularea cererilor şi a demersurilor se încadrează în categoria drepturilor reale de care beneficiază participanţii la proces şi care contribuie la soluţionarea litigiului. de audiere suplimentară a martorilor. Explicarea drepturilor şi obligaţiilor procedurale. Preşedintele şedinţei este obligat să le explice participanţilor la proces atât drepturile lor generale. 60 din Cod). care. 12. după părerea acestuia. demersul trebuie motivat. La fel. care pot influenţa asupra cursului dezbaterilor judiciare şi emiterii hotărârii (de ex: informaţia despre un participant că se află într-o instituţie curativ-profilactică va determina suspendarea procesului. Spre deosebire de demersuri. Soluţionarea demersului sau a cererii se face imediat prin încheiere judecătorească. 13. 230.Instanţa de judecată decide asupra recuzării şi abţinerii în camera de deliberare printr-o încheiere motivată care nu se supune niciunei căi de atac decât odată cu fondul hotărârii sau deciziei. Instanţa de judecată mai explică părţilor consecinţele unui eventual abuz în exerciţiul drepturilor procedurale. pentru nedepunerea referinţei.312 Cod Penal pentru darea cu bună-ştiinţă a unui raport de expertiză fals sau a unor mărturii mincinoase se face printr-o declaraţie scrisă ce se consemnează în procesul-verbal al şedinţei de judecată. O astfel de menţiune se face şi în procesul-verbal al şedinţei de judecată. din dreptul de a depune înscrisuri. 14. somarea expertului asupra răspunderii penale în temeiul art. instanţa de judecată urmează a atenţiona părţile şi asupra sancţiunilor procedurale ce vor surveni pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neexecutare sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură sau de exercitare abuzivă a unui drept (decăderea din dreptul de a cere dovada cu martori.51 din CPC sunt prevăzute temeiuri suplimentare. Astfel. dacă expertiza se va efectua în cadrul dezbaterilor judiciare. a. de a administra anumite probe. cât şi cele speciale prevăzute de lege (art. 16 . obligarea părţii vătămate la plata unei despăgubiri. din dreptul de a administra o probă. de atragere în proces a coparticipanţilor.

deoarece după amânare dezbaterile judiciare se reiau de la început.instanţa consideră neîntemeiat motivul neprezentării în şedinţă de judecată a participantului la proces citat legal. precum soluţionarea demersului de numire a expertizei. Datele despre temeinicia neprezentării unui participant la proces pot proveni şi de la alţi participanţi la proces sau în alt mod (de exemplu: de la instituţia medicală. iar în cazurile. Instanţele de judecată vor ţine cont de faptul că soluţionarea unor demersuri şi cereri ce comportă un caracter simplu se face prin încheierea de şedinţă consemnată în procesul-verbal al şedinţei judiciare. limitarea în capacitate de exerciţiu sau declararea incapacităţii (art.la cererea persoanei interesate după achitarea cheltuielilor de căutare. instanţa de judecată poate amâna o singură dată judecarea pricinii (art. Instanţele de judecată vor face distincţie între amânarea şi întreruperea examinării pricinii. La solicitarea întemeiată a participantului la proces. înştiinţat legal despre locul. Doar instanţa de judecată poate aprecia circumstanţele oferite întru invocarea temeiniciei sau netemeiniciei motivelor de neprezentare.reclamantul şi pârâtul au solicitat instanţei de judecată examinarea pricinii în lipsa lor. expertului.). precum şi prezenţa în sala de şedinţă fără a lua parte la dezbateri.205 din Cod. Examinarea cauzelor cu participarea obligatorie a părţilor se va desfăşura în pricinile privind încuviinţarea adopţiei (art. 17. din cauza neprezentării motivate a avocatului (reprezentantului) acestuia. 16.dar cu condiţia ca prezentarea repetată a demersului să fie determinată de circumstanţe noi şi să aibă loc până la anunţarea finisării judecării pricinii în fond. 19. 18. Se explică că instanţa de judecată este obligată. iar în cazurile prevăzute în art.206 alin. încuviinţarea spitalizării forţate şi a tratamentului forţat (art. încuviinţarea examenului psihiatric sau spitalizării în staţionarul de psihiatrie (art. nu s-a prezentat în judecată şi nu a comunicat instanţei de judecată motivul neprezentării sau dacă motivele sunt considerate de instanţă ca fiind neîntemeiate. din oficiu sau la cerere. 17 . declararea capacităţii depline de exerciţiu (art. de reluare a procesului ş.a avut loc părăsirea neîntemeiată a şedinţei de judecată de către o parte sau un alt participant la proces înainte de închiderea dezbaterilor. inclusiv cu partea pregătitoare a şedinţei.(5) din Cod). instanţa de judecată va dispune amânarea pricinii în cazurile în care recunoaşte imposibilitatea soluţionării pricinii în şedinţa respectivă din cauza neprezentării participantului la proces sau a martorului. de a dispune căutarea pârâtului în acţiunile intentate în interesul statului. data şi ora şedinţei de judecată. . Sarcina de înştiinţare a instanţei de judecată despre motivele neprezentării şi probele care dovedesc motivul este pusă pe seama părţilor.295 din Cod).306 din Cod). a necesităţii de a prezenta sau reclama probe suplimentare. de soluţionare a cererii de suspendare sau încetare a procesului.208 CPC).109 alin. Astfel. se emite o încheiere motivată. specialistului.. . de soluţionare a cererii de recuzare. unde a fost internat reclamantul sau pârâtul etc. a. Instanţele de judecată vor soluţiona pricina în absenţa participanţilor în cazurile în care: . iar după întrerupere dezbaterile judiciare continuă din momentul în care s-a dispus întreruperea.315 din Cod) şi în alte cazuri prevăzute de lege. în pricinile de reparaţie a prejudiciului cauzat prin vătămare a integrităţii corporale. sau dacă pârâtul nu a solicitat examinarea pricinii în lipsa sa.291 din Cod).pârâtul. de a atrage în proces alte persoane sau de a efectua alte acte procedurale (art.(2) CPC . prin altă vătămare a sănătăţii ori prin deces.310 din Cod). La soluţionarea chestiunii privind examinarea pricinii în absenţa unui participant la proces instanţele de judecată vor ţine cont de prevederile art. 20. în pricinile de plată a pensiilor de întreţinere. interpretului. .

precum şi asupra motivului respingerii ei. instanţele de judecată vor emite o încheiere în condiţiile art. ca şi tranzacţia. pârât. partea motivată a hotărârii poate conţine doar menţiunea că pârâtul a recunoscut acţiunea. Concomitent. raportul asupra pricinii trebuie să cuprindă şi indicaţiile instanţei care a dispus rejudecarea. părţilor le sunt explicate urmările unei astfel de acţiuni procedurale prevăzute de art. inclusiv esenţa acţiunii reconvenţionale. Dacă pricina se rejudecă după casare. 23. dar care obligatoriu se consemnează contra semnătură în procesul-verbal al şedinţei judiciare de ambele părţi. 25. reprezentanţii acestora care dispun de aceste împuterniciri potrivit art. în procesul verbal este suficientă doar semnătura reclamantului. În cazul renunţării reclamantului la acţiune.81 din Cod). Astfel. cât şi confirmării tranzacţiei. 27. au dreptul să-şi pună reciproc întrebări. care poate fi atacată cu recurs. Schimbarea ulterioară a acestei ordini se 18 . Dispoziţii analogice sunt aplicabile şi depoziţiilor martorilor obţinute în acelaşi mod (art. se dau citire de judecător în şedinţă. este un drept de dispoziţie al părţilor.265 lit. Renunţarea la acţiune. atunci recunoaşterea acţiunii de către pârât semnifică că ultimul recunoaşte pretenţiile materialjuridice ale reclamantului şi acest fapt se consemnează în procesul-verbal al şedinţei judiciare sub semnătură.266 CPC. Cu toate acestea. după ascultarea opiniei părţilor. Participanţii la proces pot da explicaţii pe marginea acestora. deoarece dacă în primul caz procesul este încetat. lămurindu-li-se că după confirmarea tranzacţiei nu se admite o nouă adresare în judecată între aceleaşi părţi cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri şi se concretizează dacă părţilor cele lămurite le sunt clare. În acest sens. Părţile şi participanţii la proces. la propunerea preşedintelui şedinţei. instanţa de judecată va continua examinarea cauzei în privinţa celora la care nu s-a renunţat şi va înceta procesul în privinţa celorlalte. 24.c). intervenientul principal. Explicaţiile scrise ale părţilor obţinute prin intermediul delegaţiei de judecată. Tranzacţia poate fi încheiată doar de subiecţii raportului material litigios (reclamant. sau în formă verbală. Ordinea cercetării probelor se determină.265 lit. după care procesul continuă şi se finalizează cu emiterea şi pronunţarea unei hotărâri. care conţin răspunsul nu pot fi încuviinţate de instanţa de judecată. obiecţiile prezentate în referinţă asupra acesteia.221 din Cod) care se apreciază în cumul cu celelalte probe. printr-o încheiere care se consemnează în procesul-verbal. Consecinţele renunţării reclamantului la acţiune diferă de cele privitoare la recunoaşterea acţiunii de pârât. logica şi legătura cu obiectul litigiului urmează a fi verificate de către preşedintele şedinţei. În acest caz. Soluţionarea cererii de încheiere a tranzacţiei se face de instanţa de judecată în camera de deliberare. 22. Judecarea pricinii în fond este acea parte a dezbaterilor judiciare în care sunt constatate şi elucidate circumstanţele de fapt şi de drept ale pricinii şi care începe cu prezentarea raportului judecătorului asupra pricinii prin care se reaminteşte părţilor obiectul litigiului. în acest moment. instanţa de judecată emite o încheiere asupra întrebării.266 din Cod. d) şi art. care se anexează la materialele dosarului. d) din Cod. instanţele de judecată vor ţine cont şi de faptul că în cazul în care reclamantul înaintează mai multe pretenţii şi renunţă doar la o parte din ele. La fel. Manifestarea volitivă a părţilor privind încheierea tranzacţiei se va face în formă scrisă.21. Corectitudinea formulării întrebării. Întrebările ofensatoare sau care tind să dovedească fapte străine de obiectul litigiului. reglementările procedurale în această materie sunt analogice celor explicate la încheierea unei tranzacţii. 26. în legătură cu care fapt se emite o încheiere motivată de încetare a procesului în condiţiile art.b). preşedintele clarifică dacă reclamantul îşi susţine pretenţiile. dacă pârâtul recunoaşte pretenţiile reclamantului şi dacă părţile doresc să încheie procesul cu o tranzacţie. prin asigurarea probelor sau referinţă. În cazul admiterii renunţării reclamantului la acţiune.

sau în forma menţiunii contra semnătură în procesul-verbal al şedinţei judiciare. Privitor la necesitatea audierii repetate sau efectuarea unei confruntări instanţa de judecată decide printr-o încheiere consemnată în procesul-verbal.(2) CPC. instanţa de judecată nu poate să ţină cont de această declaraţie. 29. Potrivit art. precum se întâmplă în cazurile de determinare a domiciliului copilului minor. Cererea de modificare a ordinii de cercetare a probelor poate fi înaintată atât de părţile în proces. Refuzul martorului de a da explicaţii trebuie să fie motivat şi urmează să fie exteriorizat sau în forma declaraţiei scrise. în acelaşi mod. după desfacerea căsătoriei sau decăderea din drepturile părinteşti. Participarea pedagogului este obligatorie la audierea martorilor în vârstă de până la 14 ani şi. completare. când prezentarea înscrisurilor ar încălca îndatorirea de a păstra secretul. în întregime sau în parte. Instanţele de judecată vor respinge cererea de prezentare a înscrisului. Instanţele de judecată. Nu poate fi admisă în calitate de pedagog o persoană. Înainte de audierea martorului.133. Dacă procesul-verbal de consemnare a depoziţiilor martorului nu este semnat de acesta şi nici nu cuprinde vreo menţiune privitoare la motivul nesemnării. În cazul în care mijloacele de probă în susţinerea pretenţiilor reclamantului se află sub controlul pârâtului. 28. Locurile nescrise din depoziţie trebuie împlinite cu linie astfel încât să nu se poată adăuga nimic. 313 Cod penal care se face contra semnătură printro declaraţie care se anexează la procesul-verbal al şedinţei de judecată.220 alin. va putea să ordone ca probele să fie înfăţişate de către pârât. doar în cazuri excepţionale. se va stabili identitatea acestuia conform prevederilor pct. Depoziţiile martorului nu pot fi considerate probă dacă el nu poate indica sursa informaţiei sale. Se explică instanţelor de judecată că orice ştersătură. Dacă martorului îi lipsesc documentele care îi atestă identitatea.(1) din Cod. Depoziţiile martorului minor vor fi aduse la cunoştinţa participanţilor la proces după revenirea completului în sala de şedinţă. la latitudinea instanţei de judecată. fie chiar şi cu studii pedagogice. când trebuie constatate unele circumstanţe ale pricinii.218 alin. În aceste cazuri instanţa de judecată doar ascultă opinia copilului. în cazurile în care cuprinsul înscrisului priveşte chestiuni cu totul personale. în cazul audierii martorilor în vârstă de la 14 până la 16 ani. instanţa de judecată. de grefier şi de martor vor fi considerate nule. inclusiv se va verifica dacă acesta nu se încadrează în categoria persoanelor specificate în art. 19 .11 al prezentei Hotărâri. Nu pot fi audiaţi în calitate de martori minorii în privinţa cărora s-a ivit litigiul. dacă este parte la proces sau este oarecum interesată în examinarea cauzei.poate face printr-o încheiere motivată. în camera de deliberare. el poate fi audiat dacă părţile confirmă identitatea acestuia. schimbare în depoziţiile martorilor care nu au fost acceptate şi semnate de preşedintele şedinţei. cu condiţia garantării confidenţialităţii informaţiilor. cât şi de alţi participanţi la proces.134 din Cod. potrivit legii. Consemnarea depoziţiilor martorului în procesul-verbal se efectuează conform art. îl somează asupra răspunderii penale potrivit art. întru exercitarea obligaţiei principale care îi incumbă martorului de a nu depune declaraţii mincinoase sau de a refuza de la depunerea acestora. când prezentarea ar atrage urmărirea penală împotriva părţii sau unei alte persoane. la cererea reclamantului. şi printr-o încheiere de şedinţă care nu poate fi atacată separat se admite audierea martorului minor în lipsa părţilor.312.

hotărârile şi actele judiciare. În conformitate cu art.223 CPC nu se aplică în cazul în care nu este cercetat conţinutul corespondenţei. Instanţelor de judecată li se explică că. ci doar se face referire la data expedierii şi primirii corespondenţei sau determinarea domiciliului adresantului. instanţele de judecată trebuie să facă distincţie netă între înscrisuri şi probe materiale. care garantează că orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie. precum şi primit prin fax. care confirmă veridicitatea lor.(2) CPC).305 CPC)). în cazul în care şedinţa judiciară a fost declarată publică. participanţii la proces urmează să dea explicaţii referitor la cele vizionate sau audiate. care sunt consemnate în procesul verbal al şedinţei judiciare. Astfel. desene etc. normă de care urmează să se conducă instanţele de judecată. a domiciliului şi a corespondenţei sale. în şedinţă pot participa. Determinarea admisibilităţii ca probă a înregistrărilor audio-video se va face prin prisma prevederilor art.06. pentru care şi legislatorul a prevăzut printr-o normă separată specificată la art. instanţa de judecată va ordona efectuarea expertizei judiciare la cererea părţilor sau a participanţilor la proces. 32. noţiunea de înscris cuprinde orice document. martorii care urmează a fi audiaţi asupra unor momente din cercetarea acestor înscrisuri. cifre. convenţie. Dacă specialistul se va abţine de la darea unei explicaţii pe motiv că sunt necesare cunoştinţe speciale privitor la determinarea acestor circumstanţe urmează a fi dispusă efectuarea unei expertize. 20 . poştă electronică ori prin alt mijloc de comunicare sau în alt mod ce permite citirea informaţiei şi care se referă la circumstanţe importante pentru soluţionarea pricinii. interpretul şi acei participanţi între care s-a purtat corespondenţa. proiecte. luându-se în consideraţie şi protecţia legală a secretului corespondenţei oferită de art. certificat.) la procesele verbale ale actelor procedurale (art. atunci când este necesar de a fi cercetate astfel de înscrisuri şi nu există consimţământul corespondenţilor. Acordul sau refuzul corespondenţilor referitor la forma cercetării acestora trebuie exprimat verbal sau în scris şi se consemnează în procesulverbal al şedinţei judiciare.146 din Cod. instanţele de judecată trebuie să emită o încheiere motivată de anunţare pe această durată de timp a cercetărilor în şedinţă judiciară închisă. alt material expus în scris cu litere. După studierea acestor înscrisuri. pe când probele materiale constituie diferite obiecte (art. anexele (scheme. preşedintele şedinţei de judecată trebuie să someze participanţii care au asistat în şedinţă închisă să se abţină de la răspândirea celor auzite altor persoane. Cercetarea înscrisurilor se va efectua în conformitate cu art. familială şi penală.226 din Cod. experţi. 33.30. iar în cazurile prevăzute de lege din oficiu (de exemplu: ordonarea expertizei de constatare a stării psihice (art. Dispoziţiile art.1086-XIV din 23. După ce şedinţa a fost declarată închisă. Se explică instanţelor de judecată că efectuarea expertizei se va încredinţa instituţiilor specificate la art. contract. afară de părţi. inclusiv sentinţele. după finisarea reproducerii înregistrării video sau audio. Instanţele de judecată urmează să acorde atenţie deosebită cercetării unor astfel de înscrisuri precum sunt corespondenţa şi comunicările telegrafice personale.12 din Legea nr.8 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.148 CPC. semne grafice. Cercetarea înregistrărilor video şi audio este reglementată de art. În cazul în care va apărea necesitatea de a stabili dacă înregistrarea este primară sau derivată. specialişti. 31. instanţele de judecată pot solicita ajutorul unui specialist. Instanţele de judecată sunt în drept să dispună ordonarea expertizei în statele cu care Republica Moldova a semnat tratate cu privire la asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă.222 CPC.223 din Cod folosirea acestora în justiţie şi mai ales din considerentul că este legată de conţinutul confidenţial al acestora.2000 cu privire la expertiza judiciară. Astfel. scrisoare de afacere ori scrisoare personală. reprezentanţii acestora. Totodată.137 CPC).142 alin.

tehnicii. Procedura falsului se referă la administrarea dovezii cu înscrisuri. 153 din Cod.: expertul nu a oferit răspuns la câteva întrebări sau nu a examinat toate obiectele sau materialele prezentate). însă dacă procesul este pornit. Expertiza repetată. este necesar de a se face deosebire între expertiza suplimentară şi expertiza repetată. Atragerea specialistului în proces se face în virtutea cererii unui participant sau din oficiu. Instanţele de judecată vor face deosebire între necesitatea dispunerii unei expertize şi consultarea unui specialist. la cercetarea înscrisurilor. Totodată. ordonarea expertizei se va efectua numai în baza încheierii de judecată. expertiza suplimentară sau repetată va fi dispusă numai dacă este precedată de existenţa unui raport de expertiză pe acelaşi obiect. la adoptarea unor măsuri de asigurare a probelor. Expertiza repetată întotdeauna va fi încredinţată unei comisii de experţi. 35. Încheierea prin care s-a dispus efectuarea expertizei poate fi atacată doar odată cu fondul cauzei. în alte probleme ce ţin de dreptul litigios. Ordonarea expertizei şi cuprinsul încheierii de judecată urmează a fi făcute conform dispoziţiilor art. întrucât mărturisirea făcută este irevocabilă. 37. Astfel. Cererea pentru declararea probelor ca fiind false se va soluţiona potrivit art.261 lit. fie că au fost încălcate normele de drept procedural. Experţii care au participat la efectuarea expertizei anterioare nu au dreptul de a participa din nou la investigaţii. Expertiza suplimentară se va efectua de către acelaşi expert sau de altul. Necesitatea unei expertize suplimentare va decădea în cazul în care interogarea expertului în şedinţă judiciară va fi suficientă pentru înlăturarea acestor neclarităţi. Partea care a recunoscut în instanţă de judecată un înscris sub semnătură privată nu poate declara ulterior că înscrisul este fals. Raportul de expertiză este examinat în şedinţă de judecată şi evaluat în ansamblu cu celelalte probe. Instanţele de judecată vor face distincţie între categoriile de rapoarte de expertiză.227 din Cod. Consultaţia dată de specialist se consemnează în procesul-verbal al şedinţei de judecată. audierea martorilor. Partea la proces nu este lipsită de dreptul de a anexa la cererea de chemare în judecată concluzii (expertize). care sunt numite în virtutea unor temeiuri diferite şi procedura de efectuare a acestora este distinctă. de ce anume şia făcut această părere. 36. dar respingerea acestuia va trebui să fie motivată în hotărârea judecătorească. ale cărui concluzii le consideră dubioase. Se atenţionează instanţele de judecată că specialistul nu este somat de răspundere penală. până la prezentarea raportului de expertiză. printr-o încheiere de şedinţă consemnată în procesul verbal. expertiza suplimentară se va dispune în cazul în care raportul de expertiză nu este suficient de clar sau este incomplet. şi nu la rapoartele de expertiză. 149. să suspende procesul printr-o încheiere care se supune recursului potrivit art. Implicarea în proces a specialistului se va efectua de instanţele de judecată doar în cazul în care sunt reclamate cunoştinţe speciale într-un anumit domeniu al ştiinţei.d) din Cod. Astfel. dispunerea unei expertize. instanţa de judecată este în drept. probelor materiale. va fi dispusă de instanţele de judecată dacă există dubii în privinţa veridicităţii sau temeiniciei raportului de expertiză care se pot datora fie concluziilor contradictorii ale experţilor.148.34. Numai în cazul în care se va dovedi că recunoaşterea a fost făcută datorită unui viciu de 21 . Concomitent. menţiune care urmează a fi notificată în încheierea judecătorească. ori au apărut noi probleme referitor la circumstanţele examinate ulterior (de ex. Cercetarea raportului de expertiză presupune din partea instanţelor de judecată aducerea la cunoştinţa tuturor participanţilor în proces a conţinutului acestuia şi concomitent verificarea conformităţii răspunsurilor oferite întrebărilor adresate şi a temeiniciei concluziilor depuse. În încheiere instanţa de judecată îşi va motiva îndoielile asupra raportului anterior. neavând forţă probantă prestabilită. audierea şi vizionarea înregistrărilor video-audio. spre deosebire de cea suplimentară.

redactarea hotărârii poate fi amânată pe un termen de cel mult 15 zile.consimţământ. Părţile pot să depună concluzii scrise sau note scrise semnate de ele. În orice caz. Notele scrise sunt anexate la dosar.274 CPC. În cazul în care nu sunt completări.24 22 . data şi ora pronunţării hotărârii. deoarece acest fapt face imposibilă exercitarea controlului judiciar privind împrejurările şi modul în care s-au desfăşurat dezbaterile judiciare. 42. informând părţile despre locul. În cazul în care va fi adoptat doar dispozitivul hotărârii. Participanţii la proces nu au dreptul să apeleze în luările lor de cuvânt la circumstanţe neexaminate de instanţa de judecată şi nici la probe neelucidate în şedinţă judiciară.dreptul la ultima replică aparţine pârâtului şi reprezentantului acestuia. preşedintele declară finalizarea examinării pricinii. din motive întemeiate. instanţa de judecată adoptă. indiferent de faptul dacă s-au prezentat sau nu părţile sau participanţii la proces. iar instanţa de judecată trece la susţineri orale. Neîntocmirea procesului-verbal sau lipsa acestuia constituie temei incontestabil de casare a hotărârii. 39. Chişinău. Dreptul la replică. oferă ultima posibilitate de a obiecta asupra celor afirmate în cadrul susţinerilor orale şi asupra circumstanţelor în ansamblu ale cauzei. instanţa de judecată după încheierea susţinerilor orale. La data şi ora fixată. conţinutul concluziilor sau a cererilor formulate de părţi (art. de regulă. În camera de deliberare. La acordarea luărilor de cuvânt în cadrul susţinerilor orale instanţele de judecată vor respecta ordinea prevăzută de art. fapt consemnat în procesul-verbal. fără a se retrage în camera de deliberare.236 CPC.388 alin.233 din Cod. se va admite declararea înscrisului ca fiind fals şi poate fi dispusă efectuarea unei expertize sau părţilor să le fie propusă prezentarea altor probe. în conformitate cu prevederile art. 38.g) şi h). Concomitent.400 alin. mai ales dacă astfel de circumstanţe şi probe nu au fost cunoscute până la finalizarea examinării pricinii în fond. se atenţionează că în cazul în care instanţa de judecată imediat după susţinerile orale se retrage în camera de deliberare şi adoptă doar dispozitivul hotărârii. poate dispune amânarea deliberării şi pronunţării hotărârii pe un termen de cel mult 10 zile.233 din Cod.(1) lit. dar cu unica excepţie . Reieşind din sensul art. Acelaşi efect îl produce şi procesul-verbal în care există doar menţiunea că procedura este completă fără ca să cuprindă ordinea dezbaterilor. art. care se solicită de a fi declarat ca fiind fals. ale susţinerilor lor orale. Procesul-verbal se întocmeşte în scris (de mână sau dactilografiat) pentru fiecare şedinţă de judecată şi act de procedură îndeplinit şi trebuie să corespundă cerinţelor prevăzute de art. instanţa de judecată se retrage în camera de deliberare. se consemnează în procesul-verbal al şedinţei judiciare pentru ca înscrisul să nu poată fi ulterior modificat. în virtutea principiului contradictorialităţii şi al dreptului la apărare. Starea materială a înscrisului. deoarece la această fază nu se mai admit cereri.f) din Cod). 12 decembrie 2005 nr. explicaţiile părţilor.(3) lit. redactarea hotărârii motivate se va amâna pe un termen de cel mult 10 zile. Participanţii pot lua cuvânt în consecutivitatea stabilită de art. probe sau explicaţii suplimentare. procesul-verbal trebuie să fie perfectat în termen de 5 zile de la data încheierii şedinţei.242 CPC. 40. hotărârea integrală. 41. Instanţele de judecată înainte de a anunţa finalizarea examinării pricinii în fond clarifică dacă participanţii la proces nu mai au şi alte completări.

2008 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. se emit în formă de încheiere. în privinţa fiecărei pretenţii invocate. în dependenţă de rezultatul examinării ei. sunt situaţii în care instanţa se dezvinovăţeşte. nu se acceptă substituirea hotărârii cu încheierea şi invers. indiferent de nivelul acesteia. Or. în camera de deliberare. 23 . Atunci când instanţa de judecată va respinge acţiunea în temeiul unei explicaţii procedurale. dar nu în sensul că a avut loc o judecată nemijlocită a fondului. dar este în drept să expună în scris opinia separată. în temeiul unei excepţii procesuale. hotărârea nu va conţine concluzii ce ţin de soluţionarea fondului nemijlocit.e) şi art. care se înmânează preşedintelui şedinţei şi se anexează la dosar. 4. art. chiar dacă ele au fost expuse într-o singură cerere (cerere de chemare în judecată). în camera de deliberare de către completul de judecată.12 În scopul asigurării aplicării corecte a normelor legislaţiei procesuale la pronunţarea hotărârilor în primă instanţă. care a participat nemijlocit la judecarea pricinii civile. că expresia „se soluţionează cauza în fond" (se soluţionează fondul cauzei) trebuie înţeleasă în sensul că. Hotărârea instanţei judecătoreşti se deliberează de către judecător sau de un complet din 3 judecători.07.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la aplicarea legislaţiei procesuale civile la întocmirea hotărârii şi încheierii judecătoreşti nr. raportate la legea materială şi procedurală. fără a rezolva fondul (respinge acţiunea ca tardivă. în temeiul art. Toate celelalte dispoziţii ale primei instanţe sau ale judecătorului. prin hotărârea pronunţată. reclamantul sau pârâtul nu este corespunzător etc. Se explică. Niciun judecător nu are dreptul să se abţină de la vot. pronunţată în mod public. prin care pricina nu se soluţionează în fond. Preşedintele şedinţei de judecată votează ultimul. înlăturarea deficienţelor care au loc în practica judiciară. Judecătorii beneficiază de drepturi egale în soluţionarea problemelor care apar în examinarea pricinii şi emiterea hotărârii. Judecătorul care nu este de acord cu hotărârea majorităţii semnează hotărârea. 2009. format în mod legal. Instanţa de judecată este obligată prin prisma art. unul dintre care îndeplineşte funcţia de preşedinte al şedinţei de judecată. prima instanţă s-a dezinvestit de judecarea litigiului.c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie. adoptată în formă scrisă. Toate problemele care apar în judecată se soluţionează colegial cu votul majorităţii judecătorilor.4-5. pag. în baza circumstanţelor stabilite în cadrul dezbaterilor judiciare. Or. Plenul Curţii Supreme de Justiţie. prin care cauza se soluţionează în fond.14 CPC de a adopta în mod separat actul de dispoziţie judecătoresc respectiv. cu putere de lucru judecat. 3.2 lit.).2 din 07. 2. nr.17 din Codul de procedura civilă. EXPLICĂ: 1.16 lit. Hotărârea judecătorească este actul final de dispoziţie a primei instanţe.

orice instanţă de judecată. al hotărârilor Parlamentului. Se atenţionează instanţele judecătoreşti asupra necesităţii de a respecta strict prevederile art. precum şi al actelor normative emise la nivel de angajator şi contractelor individuale de muncă. Dacă în tratatul internaţional la care Republica Moldova este parte sunt stabilite alte reglementări decât cele prevăzute de legislaţia internă. instanţa aplică normele legii sau ale actului normativ care are putere juridică superioară. indiferent de faza procesului. se constată că o lege sau un alt act normativ nu corespunde unei legi sau unui act normativ cu o putere juridică superioară. din oficiu sau la cererea participanţilor la proces. Totodată.e) CPC). Nerespectarea secretului deliberării constituie un temei de casare a hotărârii primei instanţe (art. restrânge drepturi sau stabileşte sancţiuni suplimentare. ea va emite o încheiere privind reluarea dezbaterilor judiciare. Dacă. ale altor autorităţi administrative centrale şi ale autorităţilor administraţiei publice locale. De asemenea. Instanţa judecătorească examinează pricina în limitele pretenţiilor înaintate şi nu este în drept din proprie iniţiativă să examineze pretenţiile care nu au fost înaintate. Reieşind din teza menţionată. 24 . instanţa consideră că există necesitatea clarificării unor noi circumstanţe importante pentru soluţionarea pricinii sau cercetării suplimentare a unor probe. aplică reglementările tratatului internaţional (art.Judecătorul sau completul de judecată deliberează în secret. este interzis schimbul de opinii cu orice persoană în privinţa pronunţării hotărârii. În cazul inexistenţei normei de drept care să reglementeze raportul litigios.240 alin. organice şi ordinare. instanţa judecătorească aplică norma de drept care reglementează raporturi similare (analogia legii). instanţa. Astfel. 8. iar în lipsa unei astfel de norme. la judecarea pricinii. De asemenea.13 din Legea contenciosului administrativ. se conduce de principiile de drept şi de sensul legislaţiei în vigoare (analogia dreptului).388 alin. apoi se retrage în camera de deliberare. al tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte. întemeiată şi să conţină răspunsuri la toate pretenţiile. Dacă. în timpul deliberării. în conformitate cu art. Divulgarea deliberărilor este interzisă. În cazurile prevăzute de lege. După examinarea pricinii în fond. la judecarea pricinii civile. instanţa din nou audiază susţinerile orale ale participanţilor la proces. al actelor normative ale Preşedintelui Republicii Moldova. 7. Nu se admite aplicarea prin analogie a normei de drept care derogă de la dispoziţiile generale.(1) lit. al ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului.12 CPC). al legilor constituţionale. În camera deliberării trebuie să se afle numai judecătorul sau judecătorii care au examinat pricina. 6. Hotărârea instanţei judecătoreşti se pronunţă în numele Legii. instanţa judecătorească este obligată la soluţioneze pricinile civile în concordanţă cu practica naţională şi jurisprudenţa Curţii Europene. în cadrul examinării şi soluţionării oricăror categorii de pricini civile.238 CPC referitor la secretul procedurii deliberării.(3) CPC. este în drept să ridice excepţia de ilegalitate a unui act administrativ cu caracter normativ. în conformitate cu art. Ieşirea judecătorului (judecătorilor) din camera deliberării poate avea loc numai în timpul întreruperii pentru odihnă (în decursul timpului de serviciu sau după terminarea acestuia). al actelor normative ale ministerelor. instanţa judecătorească este obligată să adopte hotărârea în limitele pretenţiilor înaintate de reclamant. instanţa aplică uzanţele dacă nu contravin ordinii publice şi bunelor moravuri. trebuie să fie legală. că hotărârea judecătorească se consideră legală numai în cazul în care ea a fost pronunţată în deplină concordanţă cu normele legislaţiei civile aplicabile litigiului dedus judecaţii şi cu respectarea normelor procedurale civile. 5. Se explică. instanţa judecătorească este obligată să soluţioneze pricinile civile în temeiul Constituţiei Republicii Moldova.

9. înţeleasă de părţile implicate în litigiu şi să răspundă în mod sigur şi expres la toate cererile şi obiecţiile formulate de reclamant şi pârât (Principiul nr. a probei la care se face referire (fila dosarului). . Această parte a hotărârii se referă nemijlocit şi la cerinţele faţă de temeinicia şi legalitatea hotărârii. faţă de explicaţiile altor persoane participante la proces. . . Partea descriptivă a hotărârii trebuie să conţină data. 10. se indică în partea descriptivă a hotărârii. faţă de opiniile reprezentanţilor organelor administraţiei centrale şi locale şi altor participanţi la proces.1984). Circumstanţele invocate de părţi spre confirmarea cerinţelor şi obiecţiilor se expun în modul în care ele au fost expuse de reclamant şi pârât.6 al Recomandării nr.6 25 . conform art.2. Conform art. de asemenea şi cerinţele acţiunii de bază şi ale acţiunii reconvenţionale.3.R (84) 5 privind principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcţionării justiţiei. ale altor persoane vor cuprinde numai fapte care au importanţă pentru soluţionarea cauzei. Instanţele judecătoreşti naţionale sunt obligate să-şi motiveze soluţiile şi concluziile. garantat de art. În cazul în care a fost modificat temeiul acţiunii sau cuantumul acţiunii. cu precizarea lui în caz dacă a fost completat sau modificat pe parcursul dezbaterilor judiciare. obiecţiile pârâtului. Aceste cerinţe se înaintează şi faţă de poziţia terţelor persoane care formulează pretenţii proprii cu privire la obiectul litigiului.(3) CPC.241 alin.legile de care s-a călăuzit instanţa. În partea introductivă a hotărârii. Obiectul litigiului trebuie să fie formulat clar. se indică numele membrilor completului de judecată. Hotărârea judecătorească constă din partea introductivă. să fie clară. de asemenea. al grefierului.cum instanţa consideră necesar de a soluţiona acţiunea. Ea poate fi întocmită liber.probele veridice pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe. Dreptul la un proces echitabil.pretenţiile sau obiecţiile căror participanţi la proces sunt recunoscute în întregime sau parţial temeinice.(5) din CPC. precum şi opiniile altor persoane juridic cointeresate în fondul examinării pricinii. dar trebuie să corespundă tuturor normelor de drept. 10.locul aflării. al părţilor şi al celorlalţi participanţi la proces. pe lângă alte date. În cazul în care instanţa de judecată se abţine de a da un răspuns special şi explicit la cele mai importante întrebări. data depunerii acţiunii. în cadru! dosarului.241 alin. obiectul litigiului şi pretenţia înaintată judecăţii. să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru rezultatul procesului şi necesită un răspuns special în hotărâre. prezumă dreptul la o hotărâre şi decizie motivate. menţiunea despre caracterul public sau închis al şedinţei. pretenţiile reclamantului. partea descriptivă. Susţinerile părţilor.02. constatate de instanţă. motivare şi dispozitiv.argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe. cu indicarea probelor pe care se întemeiază cerinţele. fără a acorda părţii care a formulat-o posibilitatea de a şti dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins. 10.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. 10. luna şi anul depunerii cererii de chemare în judecată (cererii). în motivarea hotărârii instanţa judecătorească este obligată să indice: . acest fapt se va considera o încălcare a art. explicaţiile celorlalţi participanţi la proces.circumstanţele pricinii. Hotărârea judecătorească trebuie să fie pe cât e posibil de concisă. al reprezentanţilor. aceasta. .1. . . Motivarea este o parte a hotărârii în care instanţa judecătorească îşi expune concluziile. adoptate de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei la 28.

concluziile expertului. 17.123 alin. iar în caz de necesitate – experţilor şi martorilor. Fiecare probă se apreciază de instanţă privitor la pertinenţa. hotărârea poate fi motivată cu referire la toate aceste probe doar cu condiţia că procesele-verbale şi alte materiale administrate în asemenea mod au fost cercetate în şedinţă de judecată.(2) şi (3) din CPC. Instanţa judecătorească nu este în drept în hotărâre să facă trimitere exclusiv la actul de expertiză. în caz de necesitate. completă.209 din CPC. depoziţiile martorilor. instanţa de judecată în argumentarea hotărârii are dreptul să facă referiri şi la înscrisurile. consultaţiile şi explicaţiile specialistului. faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţă de drept comun sau în instanţă specializată sunt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane. nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor. rămasă irevocabilă. este obligatorie pentru instanţa 26 .1 din Convenţia Europeană (Hotărârea Curţii Europene din 09. cât şi pe toate în ansamblu. Dacă instanţa judecătorească. depoziţii ale martorilor. admisibilitatea. 12. Participanţii la proces au dreptul să dea explicaţii referitoare la informaţia cuprinsă în materialele menţionate. să cerceteze probele materiale. Raportul de expertiză nu prezintă un mijloc excepţional de probaţiune şi se supune aprecierii concomitent cu alte probe. 15. Niciun fel de probe nu au pentru instanţa judecătorească o forţă probantă prestabilită fără aprecierea lor. bazată pe cercetarea multiaspectuală. însă este obligată să includă faptele care au importanţă pe dosar şi se confirmă prin acest act. dar este obligată să expună conţinutul acestor probe şi să le aprecieze după intima ei convingere.12. să emită hotărârea exclusiv în temeiul circumstanţelor şi al probelor cercetate şi verificate în şedinţă de judecată (art. art.(1) din CPC). apreciind atât fiecare probă separat. Reieşind din principiul nemijlocirii şi oralităţii în dezbaterile judiciare. dobândite pe cale legală şi se confirmă prin alte mijloace doveditoare.25 alin. să la cunoştinţă de înscrisuri. să audieze înregistrările audio şi să vizioneze înregistrările video. Aceste documente vor fi recunoscute drept probe dacă vor fi întocmite în corespundere cu ordinea stabilită. 16. sau au fost dobândite cu nerespectarea procedurii prevăzute de legislaţia procesuală. care au fost administrate cu ajutorul tehnicii electronice de calcul. Înregistrările video sau audio pot fi acceptate la examinarea cauzei dacă au fost acumulate. art. ea urmează să motiveze convingător în hotărâre concluziile respective. instanţa judecătorească trebuie să cerceteze direct şi nemijlocit probele. conform legii. Se atenţionează că. Dacă unele probe au fost administrate prin delegaţia dată altor instanţe judecătoreşti (art.par. iar informaţia cuprinsă în ele a fost cercetată în ansamblu cu alte probe. iar toate probele în ansamblu. nu corespund circumstanţelor invocate de părţi ca temei al cerinţelor şi obiecţiilor sale. 11. Aceste materiale se prezintă pentru a fi aduse la cunoştinţă tuturor participanţilor la proces.1994 pronunţată în cauza Hiro Bălani împotriva Spaniei).(1). 14. Sentinţa pronunţată de instanţa judecătorească într-o cauză penală. înscrisuri etc. Instanţa judecătorească nu poate să se limiteze la enumerarea în hotărâre a probelor prin care se confirmă împrejurările ce au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii. va constata că unele probe prezentate. în conformitate cu art.125 din CPC) şi altele au fost acumulate conform art. să asculte explicaţiile părţilor şi intervenienţilor. care examinează pricina. privitor la legătura lor reciprocă şi suficientă pentru soluţionarea pricinii. 13. călăuzindu-se de lege. Este interzisă referirea în hotărâre la probele care nu au fost cercetate de către instanţa judecătorească.127-129.136 alin. veridicitatea ei.

. dispozitivul cuprinzând o altă concluzie decât aceea pe care o impuneau motivele. 18. consemnează în dispozitiv. deoarece s-ar eluda faza dezbaterilor judiciare. . instanţa nu este în drept să soluţioneze chestiunea privind drepturile şi obligaţiunile persoanelor care nu au fost introduse ca participanţi la proces. numărul şi data eliberării lui.cererile accesorii şi incidente. 21. . în al cărui temei perceperea se efectuează incontestabil. care prevede că procesele civile se desfăşoară pe principiul contradictorialităţii şi egalităţii în drepturile procesuale.pronunţând hotărârea de încasare a unei sume de bani. Dacă în lege sunt stipulate unul sau unele mijloace de probaţiune admisibile pentru confirmarea sau infirmarea unei anumite circumstanţe.chestiunea repartizării cheltuielilor de judecată. În acest caz. fapt ce contravine art. iar în cazurile prevăzute de art. în caz de divergenţă cu anumite argumente ale unei părţi la proces.calea de atac şi instanţa prin intermediul căreia urmează a fi exercitată. În cazul în care instanţa judecătorească a acceptat probele unui participant la proces cu privire la faptul care necesită a fi confirmat. Aceleaşi reguli procedurale trebuie respectate de către instanţele de judecată şi în cazurile de recunoaştere parţială a acţiunii de către pârât. Nu se admite retragerea în camera de deliberare. Totodată. în dispozitivul hotărârii se indică documentul care nu se pune în executare. dacă pârâtul recunoaşte acţiunea. . Instanţa poate să nu accepte recunoaşterea acţiunii de către pârât dacă ea se află în contradicţie cu legislaţia.cererea reconvenţională. Între dispozitiv şi motivare trebuie să existe concordanţă. 27 . executarea căreia este pusă în dependenţă de survenirea sau nesurvenirea unor condiţii. această hotarâre este nemotivată şi are drept consecinţă nulitatea ei.244 din CPC). precum şi suma a cărei decontare nu se admite (art. ce include oferirea pentru părţi a posibilităţii de a-şi expune opinia asupra acestei chestiuni.26 alin. Este inadmisibilă adoptarea unei hotărâri. instanţa judecătorească este obligată să includă în hotărâre temeiul şi faptele probante prin care argumentele acestea se resping. instanţa judecătorească: . forma scrisă simplă mai mult de 1000 de lei sau starea de ebrietate a salariatului). incluzând aceste circumstanţe în hotărârea adoptată.257 din CPC este în drept să dispună executarea imediată a hotărârii. lezează drepturile şi interesele ocrotite de lege ale altor persoane.256 din CPC instanţa este obligată. 19. apoi conform art.cererea principală. Dispozitivul conţine soluţia dată în cauză cu privire la faptele care au fost constatate de judecată. Recunoaşterea acţiunii de către pârât acceptată de către instanţa de judecată poate servi ca temei pentru adoptarea hotărârii de admitere a acţiunii. în faza pregătirii pricinii pentru dezbateri judiciare. cu cifre şi litere.(2) CPC. atunci instanţa de judecată nu este în drept să-şi motiveze hotărârea prin alte mijloace de probă (de exemplu. 20. În afară de cele menţionate.chemată să se pronunţe asupra efectelor juridice civile ale actelor persoanei împotriva căreia s-a pronunţat sentinţa sau hotărârea numai dacă aceste acte au avut loc şi numai în măsura în care au fost săvârşite de persoana în cauză. suma şi moneda în care se percepe. Se interzice ca în hotărâre să fie expuse numai argumentele şi probele părţii în folosul căreia s-a adoptat hotărârea. instanţa va verifica şi va aprecia motivele recunoaşterii. În dispozitiv trebuie să-şi găsească rezolvarea: .la admiterea acţiunii privind declararea nulităţii unui document executoriu. .26 din CPC. În cazurile stipulate în art. În cazul în care o atare concordanţă nu există.

.246 din CPC). rechizitele persoanei juridice etc. în baza aceloraşi temeiuri. chiar şi în lipsa vinovăţiei. ea trebuie să fie citită de translator în limba maternă a acestor participanţi sau într-o altă limbă pe care ei o cunosc.b) şi art. Efectele hotărârilor judecătoreşti nedefinitive sunt următoarele: . dacă nu execută hotărârea în termen de 90 de zile de la data la care aceasta a devenit definitivă (art. 24. După pronunţarea hotărârii. Dacă procedura judiciară se efectuează în altă limbă.. că. Se explică.(3) CPC. inclusiv. Depăşirea atribuţiilor există în cazul în care puterea judecătorească săvârşeşte un act pe care numai puterea legislativă sau executivă îl poate face. hotărârea se întocmeşte în mod obligatoriu şi în limba de stat.(1) lit. instanţa judecătorească indică în dispozitivul hotărârii contravaloarea lui şi dobânda de întârziere determinată conform art. după caz.deschide participanţilor la proces calea de atac prevăzută de lege. 26. În litigiul de încheiere a contractului menţionează tipul contractului şi clauzele în temeiul cărora părţile sunt obligate să încheie contractul (art.169 alin. Data adoptării hotărârii se consideră ziua pronunţării ei. Efectele hotărârilor judecătoreşti definitive sunt următoarele: . . asupra tuturor autorităţilor publice. în primul rând.(2) şi art. de asemenea şi în privinţa acţiunii reconvenţionale. astfel încât judecătorii care s-au pronunţat asupra litigiului nu mai pot reveni asupra soluţiei date. asupra participanţilor la proces. în cazul înaintării acesteia.marchează momentul începerii executării hotărârii dacă legea sau instanţa stabileşte executarea imediată. asociaţiilor obşteşti. în conformitate cu art.265 lit. numele debitorului şi al beneficiarului. instanţa judecătorească. adresa la care se află imobilul. organizaţiilor şi persoanelor fizice.executorialitatea – se execută cu stricteţe pe întreg teritoriul Republicii Moldova. persoanelor oficiale.obligativitatea – caracter care se extinde.254 alin.123 alin.în dispozitivul hotărârii privind litigiul de încheiere sau modificare a unui contract menţionează decizia asupra fiecărei clauze discutabile din contract. 25. Dacă hotărârea instanţei este expusă într-o limbă pe care participanţii la proces nu o cunosc.619 CC. Când bunul se adjudecă în natură. definitive şi irevocabile. . însă în cazul în care în hotărâre s-au strecurat greşeli evidente 28 . că hotărârea instanţei judecătoreşti adoptată cu depăşirea atribuţiilor se consideră ilegală şi urmează a fi casată.dezînvesteşte instanţa care a examinat şi soluţionat pricina civilă. adică nu poate fi atacată cu recurs.b) CPC.prejudicialitatea face imposibilă o altă apreciere intr-un alt proces al faptelor şi raporturilor juridice care au fost deja stabilite prin hotărâre judecătorească conform art. iar locul adoptării ei – oraşul ori altă localitate unde a fost pronunţată hotărârea. Efectele hotărârilor judecătoreşti irevocabile sunt următoarele: . 23. Hotărârea se adoptă în privinţa tuturor pretenţiilor solicitate de către reclamant.exclusivitatea determină imposibilitatea adresării repetate în judecată a aceloraşi părţi. hotărârile judecătoreşti se împart în 3 categorii. Se explică. 22. potrivit efectelor juridice pe care le produc. Hotărârea în toate cazurile se pronunţă public. inclusiv în caz de conexare a pretenţiilor. precum şi a succesorilor lor în drepturi cu aceleaşi pretenţii. recunoscute de legiuitor: hotărâri judecătoreşti nedefinitive. . care a adoptat-o. .incontestabilitatea. în al doilea rând. nu are dreptul să o anuleze sau să o modifice.dispozitivul va conţine toate elementele de identificare aferente acţiunii soluţionate.245 din CPC). numărul de cont din care se încasează suma. . pe care urmează să o achite debitorul.

neprezentarea acestora însă nu împiedică explicarea hotărârii. data şi ora şedinţei de judecată. să dea explicaţii asupra dispozitivului ori să omită dispoziţiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărârii. nu a indicat suma adjudecată. ea nu poate fi corectată prin adoptarea încheierii. experţilor. Hotărârea suplimentară se emite de către instanţa judecătorească care a examinat fondul pricinii numai după examinare în şedinţă de judecată şi poate fi atacata în ordinea stabilită de Codul de procedură civilă. 28. să facă referire la noi probe şi să soluţioneze chestiuni care nu au fost reflectate în hotărârea de bază. Explicarea hotărârii este admisibilă numai în cazul în care ea nu a fost executată şi nu a expirat termenul de executare silită. extinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii sau dacă hotărârea cuprinde dispoziţii contradictorii. din oficiu sau la cererea participanţilor la proces. 29. Explicarea hotărârii se face în şedinţă de judecată. din oficiu sau la cererea participanţilor la proces. din oficiu sau la cererea participanţilor la proces. 29 . Hotărârea suplimentară poate fi atacată concomitent cu hotărârea de bază. instanţa poate. însă în graniţa termenului prevăzut de legislator pentru prezentarea hotărârii spre executare silită.102-104 CPC. data şi ora şedinţei de judecată. expediază pricina în instanţa de apel sau de recurs.250 CPC. calitate procesuală. În încheierea privind corectarea greşelilor din hotărâre. precum şi la orice alte erori materiale sau de calcul evidente. În cazul în care hotărârea de bază a fost atacată cu apel sau recurs şi. b) rezolvând problema dreptului în litigiu. În cazul în care greşeala instanţei este legată de aplicarea incorectă a actelor normative. să adopte o hotărâre suplimentară dacă: a) nu s-a pronunţat asupra unei pretenţii în a cărei privinţă participanţii la proces au prezentat probe şi au dat explicaţii. instanţa judecătorească care a pronunţat hotărârea poate. c) nu a rezolvat problema repartizării între părţi a cheltuielilor de judecată ori a omis să se pronunţe asupra cererilor martorilor. Încheierea prin care instanţa se pronunţă asupra cererii de corectare a greşelilor din hotărâre poate fi atacată cu recurs. concomitent. instanţa care s-a pronunţat asupra fondului cauzei soluţionează chestiunea privind emiterea hotărârii suplimentare. Participanţilor la proces li se comunică locul.materiale sau de calcul. interpreţilor sau reprezentanţilor cu privire la cheltuielile de judecată a căror compensare li se cuvine. cu respectarea prevederilor art. însă neprezentarea lor nu împiedică examinarea problemei. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea corectării greşelilor. să corecteze greşelile sau omisiunile privitor la nume. Dacă sunt necesare explicaţii referitor la sensul. instanţa nu este în drept să modifice conţinutul hotărârii. instanţa emitentă poate. iar după expirarea termenului de atac. specialiştilor. 27. Participanţilor la proces li se comunică locul. Problema pronunţării unei hotărâri suplimentare poate fi pusă în termenul executării silite a hotărârii. data şi ora şedinţei de judecată. Chestiunea referitoare la corectarea greşelilor se permite independent de faptul executării hotărârii. bunurile ce urmează a fi remise sau acţiunile pe care pârâtul trebuie să le îndeplinească. În caz de existenţă a temeiurilor prevăzute de art. Participanţilor la proces li se comunică locul. la cererea participanţilor la proces sau a organului de executare a hotărârii. Problema corectării unor astfel de greşeli se soluţionează în şedinţă de judecată. s-a solicitat emiterea unei hotărâri suplimentare.

171 din CPC). O astfel de încheiere se consemnează în procesul-verbal al şedinţei de judecată (art. cu comunicarea participanţilor la proces a locului.(4) CPC). . .intervenientul accesoriu (art.203 CPC). .253 din CPC).252 din CPC).251 din CPC). eşalonare a executării sau de schimbare a modului de executare.206 alin. 32. Se atenţionează că.corectarea greşelilor din hotărâre (art. precum şi să schimbe modul sau ordinea de executare. explicarea hotărârii sau emiterea de hotărâri suplimentare ţine nu doar de competenţa aceleiaşi instanţe judecătoreşti care a pronunţat hotărârea. 30.249 din CPC).116 din CPC). iar încheierea cu privire la procedura de soluţionare a cererii de recuzare – odată cu fondul hotărârii (art. în conformitate cu art.268 din CPC). dar se pune. . prelungirea dezbaterilor judiciare sau amânarea procesului (art. hotărârea trebuie să fie executorie (de regulă. 33.restituirea cererii de chemare în judecată (art. Cererile de amânare sau de eşalonare a executării hotărârii se examinează în şedinţă de judecată.252 CPC este aplicabil numai după devenirea executorie a hotărârii. . la momentul adresării cu cerere de amânare.67 din CPC).indexarea sumelor adjudecate (art. Se atenţionează instanţele judecătoreşti asupra faptului că art.coparticiparea procesuală obligatorie (art. La cererea participanţilor la proces sau la propunerea organului de executare.refuzul de a primi cererea de chemare în judecată (art.170 din CPC). schimbarea modului şi ordinii de executare a ei (art.asigurarea acţiunii sau anularea măsurilor de asigurare a acţiunii (art.269 CPC. 31.48 CPC. Chestiunea privind rectificarea hotărârilor judecătoreşti prin corectarea greşelilor evidente. însă în titlul executoriu se indică formularea dispozitivului hotărârii în redacţia în care a fost primit în legătură cu adoptarea încheierilor menţionate. datei şi orei şedinţei de judecată.180. 30 .a nu da curs cererii de chemare în judecată (art.Încheierea judecătorească privind explicarea hotărârii se supune recursului (art. soluţionarea cererilor şi demersurilor participanţilor la proces (art. Excepţie de la regula menţionată constituie numai cazul soluţionării unor probleme simple (de exemplu. .128 din CPC).repunerea în termen (art. la corectarea greşelilor. . examinarea înscrisurilor şi probelor la faţa locului (art.65 din CPC).53 alin. .(5) din CPC). . pe seama aceluiaşi complet de judecată care a examinat şi soluţionat pricina în fond.). Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea. de regulă. . instanţa judecătorească emitentă poate să amâne ori să eşaloneze executarea hotărârii.intervenientul principal (art.225 CPC) etc. .amânarea şi eşalonarea executării hotărârii.scoaterea cererii de pe rol (art. Instanţa poate emite încheierea fără a se retrage în camera de deliberare. 181 din CPC). definitivă). în funcţie de situaţia materială a părţilor sau de alte circumstanţe. După adoptarea încheierii referitor la explicarea hotărârii.269 alin. .266 din CPC). adică.62 din CPC). dispoziţiile primei instanţe sau ale judecătorului prin care pricina nu se soluţionează în fond se emit în formă de încheiere în camera de deliberare în condiţiile art. . .(2) CPC).încetarea procesului (art.suspendarea procesului (art.169 din CPC).respingerea cererii de asigurare a probelor (art. 34. textul hotărârii de bază nu se modifică. Încheierile referitor la: .263 din CPC) se atacă cu recurs.

(2) CPC).2000 "Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei procesuale civile la întocmirea hotărârii şi încheierii". cu includerea acestora în procesul-verbal al şedinţei: .(1) CPC.motivele care au determinat concluziile instanţei şi legea guvernantă. dacă este susceptibilă de atac (art. 7 iulie 2008 nr.04. cu referirea la legea guvernantă. Se abrogă Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. Încheierea emisă fără retragerea completului în camera de deliberare trebuie să conţină următoarele elemente. Cuprinsul încheierii emise în camera de deliberare trebuie să corespundă exigenţelor art. schimbarea modului şi ordinii de executare a ei se supune recursului (art. . .problema asupra căreia se emite.270 alin. 37. 35.dispoziţia instanţei. este obligată să acorde o atenţie deosebită motivelor care au determinat concluziile instanţei. 36. la emiterea încheierii. . 38.Încheierea judecătorească privind amânarea sau eşalonarea executării hotărârii. Chişinău.2 31 .12 din 25.252 din CPC).270 alin. Instanţa judecătorească.ordinea şi termenul de atac al încheierii.

Plenul Curţii Supreme de Justiţie. prin soluţia pronunţată în instanţa de apel. conform căii legale de atac. Această cale de atac conferă instanţei ierarhic superioare învestite cu soluţionarea apelului pe lângă competenţa verificării legalităţii şi temeiniciei hotărârii atacate. potrivit naturii şi scopului căilor de atac.15 CPC participanţii la proces şi alte persoane interesate ale căror drepturi. în baza art.(6) CPC în dispozitivul hotărârii. cât partea are la dispoziţie o cale ordinară de atac. sau lipsa unei asemenea menţiuni nu poate fi de natură a deschide accesul la o cale de atac neprevăzută de lege.d) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie. cât şi instanţa prin intermediul căreia urmează a fi exercitată calea de atac. i s-a creat o situaţie defavorabilă participantului la proces. declanşată de către persoanele abilitate prin lege cu acest drept.17 Cod de procedură civilă. în mod obligatoriu se va indica atât calea şi termenul de atac. art. libertăţi ori interese legitime au fost încălcate printr-un act judiciar pot exercita căile de atac împotriva acestuia.10.10 din 22.15 din 03.(4) CPC).119 din Constituţia Republicii Moldova şi art. la cererea de apel depusă de partea adversă. în condiţiile legii. În cazul în care instanţa de judecată a indicat incorect calea de atac sau nu a indicat-o deloc. cu excepţia situaţiei în care. faţă de situaţia creată prin hotărârea primei instanţe. Menţiunea greşită în dispozitivul hotărârii a căii de atac. Apelul este una din căile de atac. repartizarea cheltuielilor de judecată. Conform art. Aceasta înseamnă că nu se poate exercita o cale extraordinară de atac atâta timp. Reieşind din modul de organizare a instanţelor judecătoreşti. în afară de concluzia instanţei privind admiterea sau respingerea integrală sau parţială a acţiunii.2005 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova.16 lit.2 lit.e). devolutivă şi suspensivă de executare (dacă legea nu prevede altfel). 32 . care poate fi exercitată împotriva hotărârii conform legislaţiei în vigoare. nr.2008 În scopul aplicării corecte şi uniforme de către instanţele de judecată a normelor procesuale.241 alin. Conform art. stabilite şi reglementate prin lege. şi unele atribuţii de judecată ale primei instanţe.7 modificată de: Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.429 al in . ce reglementează judecarea pricinilor civile în ordine de apel. având ca temei studierea practicii judiciare. art.1.12. ele urmează a fi exercitate într-o anumită consecutivitate. 2. după cum nici nu poate îngrădi dreptul la o cale de atac. pag. deopotrivă ordinară.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la examinarea pricinilor civile în ordine de apel nr.apelul decade aceste persoane din dreptul de a ataca hotărârea cu recurs din moment ce legea prevede această cale de atac (art. 2006. instanţa este competentă de a verifica legalitatea şi temeinicia hotărârii contestate. HOTĂRĂŞTE: 1. 3. Neexercitarea de către persoanele în drept a căii ordinare de atac .

urmează a fi aplicată norma juridică specială. cu unele precizări şi anume: .14. Nu pot fi atacate cu apel hotărârile adoptate de către instanţele de judecată în litigii ce rezultă din raporturile de contencios administrativ. ordonanţele judecătoreşti.(6) CPC apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situaţie mai dificilă decât aceea din hotărârea atacată. cererea a fost scoasă de pe rol sau procedura a fost încetată. apelul nu poate fi exercitat de aceeaşi persoană împotriva aceleiaşi hotărâri decât o singură dată. când însăşi partea acceptă agravarea situaţiei sale. chiar dacă s-ar invoca alte temeiuri decât cele rezolvate printr-o hotărâre anterioară. 7. Agravarea situaţiei părţii în propria cale de atac se admite atunci când hotărârea este atacată de ceilalţi participanţi la proces.2008] 4.10 din 22.373 alin. Pot fi atacate cu apel şi hotărârile care conform art. Partea poate introduce înăuntrul termenului de apel mai multe cereri de apel care se completează şi se examinează într-o singură procedură.dispoziţiile normelor de procedură privind judecarea pricinilor civile în primă instanţă se aplică în instanţa de apel în măsura în care nu sunt contrare dispoziţiilor capitolului XXXVII din Codul de procedură civilă. De asemenea. De asemenea.date în prima instanţă de către judecătoriile de drept comun şi judecătoria economică de circumscripţie date în procedura contencioasă (acţiunea civilă).art. Hotărârea nedefinitivă este dispoziţia primei instanţe prin care se soluţionează fondul pricinii. În cazul în care în privinţa unor pretenţii a fost luată o hotărâre în fond.388 alin.la judecarea pricinii în ordine de apel se va aplica legea procedurală în vigoare la data judecării apelului.(1) CPC).3 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. 6. dacă legea nu prevede altfel. Conform art. deoarece indiferent de invocarea sau neinvocarea de către parte a acestor încălcări. Apelul declarat împotriva hotărârii se consideră declarat şi împotriva încheierilor date în pricina respectivă. se va putea crea o situaţie mai dificilă părţii în propria cale de atac în cazul in care instanţa de apel va constata încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural (art.în caz că norma juridică specială ce reglementează examinarea în apel vine în contradicţie cu norma juridică generală aplicată la examinarea în fond. susceptibilă de a fi atacată cu apel până la expirarea termenului de declarare a apelului (art. cât şi hotărârile pronunţate în primă instanţă după rejudecarea pricinii. Colegiul civil şi de contencios administrativ şi Colegiul economic ale Curţii Supreme de Justiţie. şi 33 .[Pct. Dreptul de a exercita o cale de atac este în principiu unic şi se epuizează o dată cu exercitarea lui.12.250 CPC.256 CPC urmează a fi executate imediat. Încheierile emise în primă instanţă nu pot fi atacate cu apel decât o dată cu hotărârea. Examinarea cauzelor în ordine de apel se efectuează în strictă conformitate cu prevederile capitolului XXXVII din Codul de procedură civilă. instanţa de apel este obligată de a aplica aceste temeiuri din oficiu. 254 CPC). iar în privinţa altor pretenţii. hotărârile pronunţate în primă instanţă de către curţile de apel. pot fi atacate cu apel şi hotărârile suplimentare adoptate de instanţele de judecată în conformitate cu art. dacă legea nu prevede altfel. 5. . . cu adoptarea unei singure decizii. În acest caz declararea apelului nu duce la suspendarea executării hotărârii. Obiect al apelului îl constituie hotărârile nedefinitive. prin încheiere. procedura specială. Astfel. chiar dacă au fost emise după pronunţarea hotărârii şi dacă atacarea încheierii nu este menţionată în cererea de apel.

tutore sau curator). pasibil de a fi invocat de persoanele în drept să declare apel. cererea de apel va fi acceptată pentru a fi examinată.43. în proces civil.9 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. chestiunile respective vor fi soluţionate de instanţa competentă în conformitate cu art.(3) CPC. Astfel. În caz că la depunerea apelului alături de reprezentant va fi prezentă şi persoana. 11.360 alin. legalitatea deciziei instanţei de apel în ordine de recurs va fi examinată de către instanţa de recurs competentă să verifice legalitatea deciziilor curţii de apel care a examinat apelul în fond.45 CPC nimeni nu poate fi lipsit fără consimţământul său de dreptul judecării procesului în instanţă şi de judecătorii în a căror competenţă pricina este dată prin lege. indiferent de faptul dacă au participat nemijlocit în şedinţa instanţei sau nu. oricare dintre părţile iniţiale ale procesului poate fi apelant sau intimat. Persoanele care nu sunt participante la proces. şi va confirma dreptul reprezentantului de a declara apel. potrivit competenţei materiale şi jurisdicţionale stabilite prin lege. În cazul absenţei unei asemenea împuterniciri concrete. conform art. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea reprezentant. Deşi în apel nu se admite schimbarea calităţii părţilor. atunci împotriva încheierii respective se va declara recurs. [Pct. Astfel. Părţile şi alţi participanţi la proces pot declara apel în cazul în care ei au fost implicaţi nemijlocit la soluţionarea litigiului. fiecare dintre aceştia dispune de posibilitatea de a 34 . fiind în drept de a se pronunţa asupra legalităţii încheierii adoptate din oficiu. poate avea loc o transmitere a calităţii procesuale pe cale legală sau convenţională. 44 CPC. Dacă părţile vor contesta numai încheierea privind scoaterea cererii de pe rol sau încetarea procesului. La stabilirea calităţii procesuale a persoanelor ce pot declara apel urmează a se ţine cont de prevederile art. în mod independent. copârâţi şi intervenienţi).10 din 22.59 CPC.12. trebuie să fie expus dreptul de a declara apel. 8. Art. soluţionarea problemei drepturilor acestor persoane neantrenate în proces poate constitui motiv de apel. tocmai datorită faptului că apelul are ca obiect verificarea legalităţii şi temeiniciei unei hotărâri judecătoreşti. după caz. Instanţele competente de a judeca pricinile civile în apel sunt curţile de apel. apelul depus va fi returnat ca depus de o persoană care nu este în drept să declare apel.75 CPC. instanţa de apel va judeca pricina în volum deplin. în care în mod expres.55 şi art. persoanele fizice îşi pot apăra interesele personal sau prin reprezentanţi. Dacă la examinarea cauzei în instanţa de fond au existat coparticipanţi (coreclamanţi. Totodată. dacă este împuternicit în modul stabilit de lege. 9. împuternicirile reprezentantului în judecată urmează a fi formulate într-o procură. dar care se consideră lezate în drepturi prin hotărârea pronunţată. dacă nu vor fi depistate alte impedimente pentru judecarea pricinii.(1) CPC specifică persoanele în drept să declare apel.2008] 10. în interesul căreia reprezentantul a declarat apel. În caz de strămutare a pricinii civile de la Curtea de Apel Economică la o curte de apel de drept comun în temeiul art. În cazul apariţiei unor temeiuri legale pentru strămutarea pricinii sau apariţia unui conflict de competenţă.partea va declara apel împotriva hotărârii. sub sancţiunea nulităţii. nu dispun de dreptul de a declara apel. Apelul poate fi formulat de cel cu capacitate de exerciţiu deplină personal sau prin mandatar. Reprezentantul poate declara apel în interesul apelantului. a celor fără capacitate de exerciţiu sau ale celor dispăruţi fără urmă vor fi apărate prin reprezentantul lor legal (părinţi. Conform art. Interesele celor cu capacitate de exerciţiu restrânsă. Or.36 alin.

Realizarea acestui drept este condiţionată de termenul legal şi comunicarea hotărârii motivate.10 din 22. coparticipantul sau intervenientul se poate alătura la apel printr-o cerere scrisă. Termenul de apel este de 20 de zile de la data comunicării hotărârii motivate (art. În cazul în care instanţa de apel respinge cererea privind repunerea cererii în termen.362 alin. Prin comunicarea hotărârii se subînţeleg acţiunile efectuate de către instanţa de judecată care a pronunţat hotărârea.259 CPC). care din motive întemeiate au omis termenul de apel. 35 . având independenţă procesuală şi achitând taxa de stat. dacă legea nu prevede altfel.declara apel pentru apărarea propriilor interese. având ca scop aducerea la cunoştinţa participanţilor la proces conţinutul integral al hotărârii adoptate. 14. Dreptul de a contesta hotărârea primei instanţe cu apel apare chiar din momentul pronunţării hotărârii. când instanţa a trimis copia hotărârii părţii care nu a fost prezentă la proces (art.355 CM instanţa de judecată va remite hotărârea sa părţilor în termen de 3 zile calendaristice de la data emiterii.12 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.2008] 13. şi instanţa a adoptat hotărârea integrală termenul de declarare a apelului va începe a curge de la momentul pronunţării hotărârii. dacă părţile au fost prezente la pronunţarea hotărârii. Dacă pretenţiile coparticipantului şi intervenientului coincid cu cele ale apelantului. Calcularea termenului de apel se va face în conformitate cu prevederile art. 12.111 CPC. Termenul de apel curge chiar dacă hotărârea a fost comunicată concomitent cu somaţia de executare. pot fi repuse în termen de către instanţa de apel. cererea de apel va fi restituită apelantului. pentru acesta hotărârea primei instanţe devine definitivă. Se reţine că în cazul adoptării dispozitivului hotărârii. [Pct. Dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii. sau cererea a fost restituită. Atunci când unul dintre coparticipanţi a renunţat la dreptul său de a declara apel ori şi-a retras apelul. în baza cererii care se examinează în şedinţa de judecată. sau dacă cererii de apel nu i se dă curs. momentul când instanţa a înştiinţat părţile despre faptul că hotărârea integrală este gata şi părţile pot lua cunoştinţă de ea. conform art. Termenul de apel reprezintă intervalul de timp în care se poate exercita calea de atac a apelului. De aceea pentru exercitarea legală a acestui drept nu este suficientă numai comunicarea dispozitivului hotărârii. cu citarea părţilor la proces. când instanţa a pronunţat hotărârea integrală în prezenţa participanţilor la proces. neachitând taxa de stat. însă neprezentarea lor nu împiedică soluţionarea repunerii în termen. acesta va expira în următoarea zi lucrătoare. neputându-se extinde în principiu efectele admiterii apelului unuia dintre ceilalţi coparticipanţi.85 CPC.12. Persoanele. după redactarea hotărârii instanţa nu este obligată de a trimite copia hotărârii persoanelor care au fost prezente la pronunţarea hotărârii. în caz de adoptare numai a dispozitivului hotărârii. aceasta se consideră comunicată de la data depunerii cererii de apel. Se consideră că hotărârea a fost comunicată părţilor. Dacă apelantul principal îşi retrage apelul. În acest caz. sau există alte motive care exclud soluţionarea fondului. Astfel. alăturarea la apel produce efecte juridice în cazul în care a avut loc în interiorul termenului de apel şi participantul alăturat a achitat taxa de stat. dacă nu sunt temeiurile prevăzute de art. Dacă termenul expiră într-o zi nelucrătoare.1 CPC) şi începe a curge în ziua imediat următoare după ce s-a comunicat hotărârea motivată.

că potrivit art. după caz (moştenitorilor. Repunerea în termen poate fi dispusă numai dacă partea şi-a exercitat dreptul la acţiune în cadrul unui termen maxim de 30 de zile. iar termenul de apel începe să curgă din nou de la data comunicării hotărârii. De asemenea.1 CPC. poate să dispună suspendarea executării hotărârii. în caz de depunere a referinţei în prima instanţă.14 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. Se explică.10 din 22. 18. Instanţele de apel vor refuza înregistrarea cererii de apel în mod direct.(4) CPC). aceasta este obligată s-o accepte şi s-o anexeze la dosar. Instanţele de apel trebuie să ţină cont că apelantul este în drept prin cererea de apel să atace hotărârea primei instanţe în întregime sau numai în privinţa unor probleme expuse în partea descriptivă sau în partea motivată a hotărârii. Dreptul de a se adresa cu cerere de apel nu este legat de dreptul de a lua cunoştinţă de procesul-verbal. Cererile de apel parvenite prin poştă în adresa instanţei de apel vor fi expediate instanţei de fond. [Pct. Tot aşa va proceda preşedintele instanţei şi în privinţa cererilor de alăturare la apel. În asemenea situaţii în litigiile patrimoniale depunerea cauţiunii nu este obligatorie. explicând apelantului consecinţele art. 16. Astfel. după ce primeşte cererea de apel şi înscrisurile alăturate. pentru efectuarea acţiunilor prevăzute de art. 36 .10 din 22.2008] 15.2008] 17. ordinea şi termenele de exercitare a hotărârii.367 CPC.din motive justificate. observaţiilor la procesul-verbal ş.(1) CPC). calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depăşirea termenului de procedură.166 alin. Preşedintele primei instanţe.a. Dat fiind faptul că legislatorul nu interzice prezentarea referinţei şi la această etapă. însă la cererea apelantului instanţa de apel. Nu există un termen de decădere pentru solicitarea repunerii în termenul de declarare a apelului (art.în cazul decesului mandatarului căruia i se comunicase hotărârea.12.în cazul decesului participantului la proces care avea interes să facă apel. [Pct.365 CPC. Cererea de apel trebuie să corespundă cerinţelor expuse în art. persoana poate depune cererea de apel chiar dacă nu a luat cunoştinţă de procesul-verbal al şedinţei primei instanţe.364 alin. . Codul de procedură civilă prevede două situaţii în care termenul de apel poate fi întrerupt: . a cărei hotărâre se atacă.Apelul declarat peste termen nu suspendă executarea hotărârii. dispune înregistrarea cererii de apel cel târziu a doua zi. părţii reprezentate prin mandat). Legea cere depunerea cererii de apel cu respectarea formei scrise la instanţa judecătorească a cărei hotărâre se atacă (art.(6) CPC cererea de apel este valabil făcută chiar dacă poartă o denumire incorectă. În astfel de cazuri se face o nouă comunicare.116 alin.16 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.eşalonarea achitării taxei de stat.12. Termenul de apel pentru moştenitorii incapabili şi pentru cei limitaţi în capacitatea de exerciţiu sau pentru cei dispăruţi fără urmă începe să curgă din ziua în care se numeşte tutorele sau curatorul. care în final nu au influenţat în mod direct asupra concluziei instanţei ce ţine de soluţionarea acţiunii. pot fi obiect separat al apelului chestiunile ce ţin de repartizarea cheltuielilor de judecată între părţi.364 alin. cererilor privind eliberarea.

cu cel puţin 3 zile înainte de judecarea apelului. cât şi înscrisurile anexate.10 din 22.368 CPC până la expirarea lui va înainta o cerere în care va solicita prelungirea lui. Referinţele şi înscrisurile se depun cu atâtea copii câţi participanţi la proces sunt. căreia i s-a stabilit un termen judiciar în condiţiile art. rezonabil. noi referinţe şi înscrisuri la dosar. şi el curge din nou. ca persoana respectivă să dispună de posibilităţi obiective de a executa indicaţiile din încheiere. nimeni nu este în drept să reclame dosarul din prima instanţă. şi fără respectarea art. va soluţiona chestiunea privind adoptarea unei hotărâri suplimentare sau a unei încheieri privind corectarea greşelilor în hotărâre atunci când există temeiuri legale. că în cazul în care nu se dă curs cererii de apel. depunerea recursului va întrerupe curgerea termenului judiciar.Până la expirarea termenului de depunere a apelului pentru toţi participanţii la proces. în traducere. să soluţioneze cererea reclamantului şi. propunându-le să depună.186 alin. Se explică instanţelor judecătoreşti. În asemenea situaţii. în caz contrar se va da o încheiere separată referitoare la data examinării cauzei. De asemenea. sau fără legalizarea înscrisurilor alăturate în modul prevăzut de lege. apelurile şi referinţele depuse.(2) CPC). În cazul când persoana. Dacă apelantul îndeplineşte în termen indicaţiile din încheiere.2008] 37 . iar cele redactate într-o limbă străină. iar în cazul nedepunerii ei în termenul stabilit de instanţă. cât şi cea economică) vor lua în considerare că depunerea referinţei este obligatorie. termenul stabilit de judecător trebuie să fie unul real.20 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. Instanţele de apel (atât de drept comun. instanţa de judecată este obligată de a soluţiona mai întâi chestiunea privind prelungirea termenului judiciar. 19. în caz că vor fi înaintate. înscrisurile şi cererile depuse.365 CPC. în caz că apelantul a depus o cerere în care solicită eşalonarea. În cazul în care cererea de apel şi înscrisurile au fost depuse fără plata taxei de stat şi fără copii pentru fiecare participant la proces şi o copie pentru instanţa de apel. va întreprinde acţiunile prevăzute de lege în cazul executării imediate a hotărârii. prima instanţă va examina observaţiile la procesul-verbal. plus câte o copie pentru instanţa de apel. Instanţa poate în aceeaşi încheiere de pregătire a pricinii pentru dezbateri să fixeze data examinării apelului. 20. instanţa de apel va expedia participanţilor la proces copii de pe cererea de apel şi de pe înscrisurile care nu au fost prezentate primei instanţe. Instanţa este obligată de a crea condiţiile respective participanţilor la proces pentru ca ei să-şi poată exercita drepturile sale. după examinarea recursului de către instanţa de recurs. [Pct. pricina poate fi examinată în baza materialelor existente la dosar (art. instanţa va expedia a doua zi instanţei de apel dosarul împreună cu apelurile. Numai după expirarea termenului pentru declararea apelului pentru toţi participanţii la proces. Dat fiind faptul că încheierea de a nu da curs cererii de apel poate fi atacată cu recurs.12. instanţa de apel este obligată. eliberarea de la achitarea taxei de stat odată cu declararea apelului. în dependenţă de soluţia adoptată. să decidă asupra mişcării dosarului. În scopul pregătirii pricinii către examinare în ordine de apel. De asemenea. va cita părţile şi alţi participanţi la proces. mai întâi. judecătorul instanţei de apel nu va fi în drept de a nu da curs cererii de apel pe motiv că nu este achitată taxa de stat. apelul se consideră depus la data prezentării iniţiale. judecătorul instanţei de apel dispune printr-o încheiere de a nu da curs cererii. Însă participanţii la proces pot lua cunoştinţă de materialele cauzei.

împuternicit în mod legal. care este de 30 de zile.10 din 22. sub condiţia de a-şi păstra calitatea procesuală.23 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. cât şi prin înseşi accepţiunea şi esenţa acestei căi de atac. În cazul renunţării reclamantului la acţiune.21. ci este obligată să verifice legalitatea hotărârii în întregul ei. instanţa de apel va soluţiona chestiunile privind retragerea apelului. Rezonabilitatea termenului de examinare a apelului se va aprecia atât prin prisma complexităţii şi comportamentului părţilor în proces. [Pct. Instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel. după expirarea termenului de pregătire a pricinii pentru dezbateri judiciare. dacă prin cererea de apel se contestă depoziţiile lor. 38 .10 din 22. însă după plata taxei de stat. Se atrage atenţia instanţelor judecătoreşti. că retragerea apelului declarat de către procuror. instanţa se va pronunţa în fond numai în temeiul celor invocate în prima instanţă. În cazul în care dovezile propuse sunt martorii. iar în ultimul caz cu consemnare în procesul-verbal.12. de o altă persoană sau organ împuternicit prin lege să se adreseze în judecată pentru apărarea drepturilor. 22.2008] 23.60 alin.371 CPC prevede ca. Or. Partea care a declarat apelul poate sau reprezentantul ei. fie de drept procedural. libertăţilor şi intereselor legitime ale unei alte persoane nu privează persoana în a cărei interes a fost declarat apelul de dreptul de a-l susţine. În cazul retragerii apelului.2008] 24. Retragerea apelului se face în scris sau oral. În cazul când apelul nu este motivat ori motivaţia nu cuprinde argumente sau probe noi. apelul se examinează într-un termen rezonabil.5 CPC. printr-o încheiere susceptibilă de recurs. iar ceilalţi susţin apelurile declarate.22 în redacţia Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. inclusiv şi asupra motivelor care au rămas neexaminate de către instanţa de fond. [Pct.12. apelantul este obligat de a-şi motiva imposibilitatea prezentării probelor în prima instanţă. Martorii citaţi în prima instanţă pot fi citaţi şi în instanţa de apel. Instanţa de apel nu este legată de motivele apelului privind legalitatea hotărârii primei instanţe. Apelanţii sunt în drept să prezinte probe care nu au fost prezentate în prima instanţă. 25. şi va examina apelurile altor participanţi la proces. În cazul în care mai mulţi participanţi la proces au declarat apeluri de sine stătător împotriva hotărârii şi unul din apelanţi şi-a retras apelul. În acest caz instanţa de apel casează hotărârea primei instanţe şi dispune încetarea procesului dacă sunt respectate prevederile art. sau solicitării încheierii unei tranzacţii. În cadrul soluţionării chestiunii privind retragerea apelului instanţa de apel este obligată de a explica apelantului efectele admiterii cererii de retragere a apelului. admiterea de către instanţa de apel a cererii de retragere a apelului îl lipseşte pe ultimul de dreptul de a mai înainta un nou apel împotriva aceleiaşi hotărâri. instanţa de apel va dispune încetarea procedurii în apel. să şi-l retragă până la dezbaterea pricinii în fond în instanţa de apel. Art. În acest caz. neaudiaţi în prima instanţă sau înscrisuri nearătate la prima instanţă. procedura în ordine de apel nu poate fi încetată. atunci se respectă cerinţele necesare pentru cererea de chemare în judecată. În procesul judecării pricinii în apel apelantul este în drept de a folosi orice mijloc de apărare fie de drept material. şi în caz de admitere va înceta procedura în ordine de apel în privinţa persoanei care a renunţat la apel.

instanţa de apel poate casa hotărârea instanţei de fond cu darea unei noi hotărâri dacă: . instanţa este în drept să pronunţe o soluţie prin care îl respinge sau îl admite. va remite pricina spre rejudecare în instanţa competentă. 39 .pricina a fost examinată cu încălcarea competenţei generale sau jurisdicţionale. prima instanţă este obligată de a arăta în hotărârea sa pricinile ce au servit ca temei în imposibilitatea îndeplinirii indicaţiilor. După ce judecă apelul.386-388 CPC. d). . b). Admiterea apelului înseamnă constatarea caracterului ilegal (incorect) al hotărârii pronunţate de prima instanţă şi aceasta duce la casarea ei în întregime sau în parte potrivit art. instanţa de apel este în drept să judece pricina în fond. cercetate. .27 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. lit. În situaţia în care în prima instanţă nu se mai poate constitui un complet de judecată.12. .388 CPC la solicitarea participanţilor la proces. Decizia prin care pricina se remite la rejudecare este irevocabilă.2008] 28. 27. analizate şi apreciate corect de prima instanţă.385 alin. În prezenţa celorlalte motive specificate în art. [Pct. urmează în mod obligatoriu să remită cauza la rejudecare: . fără a o restitui în prima instanţă. instanţa de apel. În caz de imposibilitate obiectivă de a îndeplini indicaţiile instanţei de apel în cadrul rejudecării pricinii.10 din 22. . după casarea hotărârii.(2) CPC este reglementată situaţia în care judecata în primă instanţă s-a făcut cu încălcarea competenţei.385 şi 388 CPC se poate concluziona că legea prevede doar 5 cazuri când instanţa de apel. Astfel. 26. respinge apelul ca nefondat. Temeiurile casării hotărârii instanţei de fond de către cea de apel sunt specificate în art. În primul caz. pricina urmează a fi trimisă altei instanţe de acelaşi grad. În sensul prevederilor art.în dosar lipseşte procesul-verbal privind efectuarea unui act procedural.pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul. adică nu se supune niciunei căi de atac. verificând hotărârea judecătorească şi considerând-o temeinică şi legală. e) CPC. adică consideră că motivele invocate în apel sunt combătute de probele administrate. Restituind pricina spre rejudecare. Instanţa de apel.385 alin.Invocarea incorectă a prevederilor legale în cererea de apel de către apelant nu eliberează instanţa de apel de a aplica legea materială corectă ce guvernează raportul juridic litigios. pronunţând o hotărâre de declinare a competenţei în favoarea instanţei competente. situată în circumscripţia instanţei de apel. Totodată în art.în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată.pricina a fost examinată de un complet de judecată compus ilegal.instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces. c). constatând lipsa de competenţă a primei instanţe.1. de aceea faptul invocării greşite a legii materiale şi procedurale nu poate servi temei pentru respingerea apelului. Instanţa de apel nu este în drept să releve în indicaţiile sale care probe inspiră încredere (sunt mai temeinice) sau să stabilească ce hotărâre ar trebui adoptată după rejudecarea pricinii. instanţa de apel este obligată să menţioneze în decizie actele procedurale care trebuie efectuate în prima instanţă. data şi ora şedinţei de judecată.

. Dispoziţia judecătorească prin care se soluţionează fondul apelului se emite în formă de decizie. sau s-a aplicat eronat analogia legii sau analogia dreptului.30 exclus prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.387 CPC se consideră că normele de drept material sunt încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: .. pe care instanţa le consideră constatate. 8 şi 22 şi jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului instanţele de judecată. În acest caz. în caz că litigiul este soluţionat corect. sau a soluţionat litigiul contrar normelor materiale ce guvernează raportul juridic litigios.10 din 22.au fost încălcate sau aplicate eronat normele de drept material. 5.(2). Neindicarea legii materiale în hotărâre.6 §1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. inclusiv instanţele de apel. nu poate servi temei de sine stătător pentru casarea hotărârilor.241 alin. . . . Protocoalelor 3. Prin aplicarea legii care nu trebuia să fie aplicată se înţelege situaţia când instanţa a dat o calificare juridică incorectă raportului material litigios.hotărârea nu este semnată de judecător sau de către unul din judecătorii din completul de judecată ori hotărârea este semnată nu de acel judecător sau de acei judecători care sunt menţionaţi în hotărâre. În special. a încălcat regulile acţiunii normelor juridice în timp. a soluţionat pricina în baza normei de drept interne ce contravine prevederilor tratatului internaţional cu aplicare directă. alin. .2008. iar la soluţionarea problemelor prin care nu se rezolvă fondul apelului.389 CPC.390 şi art. celelalte renumerotate] 30. limitându-se numai la normele juridice procesuale. .12. . constatate de instanţă.28 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. nu au fost dovedite cu probe veridice şi suficiente.10 din 22. [Pct.concluziile primei instanţe.2008] 29.s-a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii nu au fost constatate şi elucidate pe deplin. dispoziţia se emite în formă de încheiere.circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii.la emiterea hotărârii a fost încălcat secretul deliberării. Adoptarea şi pronunţarea deciziei de către instanţa de apel se face potrivit prevederilor art. instanţa de apel va concretiza partea motivată a hotărârii primei instanţe.nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată. a aplicat o uzanţă ce contravine legii. Conform art. spaţiu şi asupra persoanelor.12. sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii.(5) CPC. De asemenea. [Pct.la judecarea pricinii au fost încălcate regulile cu privire la limba în care s-a desfăşurat procesul. sunt obligate de a motiva hotărârile sale. Se atrage atenţia asupra faptului. aplicând o normă străină acestuia. cu respectarea şi a cerinţelor art. probele pe care se întemeiază concluziile ei referitor la 40 . că potrivit art. expuse în hotărâre. instanţa de apel va casa hotărârea primei instanţe cu darea unei noi hotărâri sau va modifica hotărârea în cazurile dacă: . decizia trebuie să conţină circumstanţele cauzei.s-a interpretat eronat legea. a soluţionat greşit conflictul dintre normele cuprinse în diferite acte normative interne. Se explică instanţelor că prin neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată se înţelege o situaţie când instanţa în hotărârea sa nu a făcut trimitere nici la o lege materială.

Chişinău. a fi în termen redactate şi restituite în instanţa de fond. 31. Se atenţionează instanţele de apel că dosarele urmează. legea materială şi procedurală aplicate în cadrul judecării pricinii.admiterea sau respingerea acţiunii. atât timp cât dosarul se află la instanţa de apel. în mod obligatoriu. argumentele instanţei în caz de respingere a unor probe prezentate de participanţi ş. Se abrogă hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. instanţa de apel este obligată a le trimite copia deciziei adoptate în cel mult 7 zile de la emiterea deciziei motivate. După adoptarea deciziei. De asemenea. 3 octombrie 2005 nr. În cazul în care apelul a fost judecat în absenţa unor participanţi la proces legal citaţi. 32. inclusiv cu procesul-verbal al şedinţei. 33.28 din 26 decembrie 2000 "Cu privire la examinarea cauzelor civile în ordine de apel". poate fi pusă în executare imediat după adoptarea ei.15 41 . participanţii la proces au dreptul de a lua cunoştinţă de materialele dosarului. alte chestiuni ce au fost soluţionate în cadrul judecării pricinii. Decizia instanţei de apel. în caz de adoptare a dispozitivului deciziei.a. instanţa de apel este obligată a întreprinde acţiunile legale pentru comunicarea deciziei integrale. fiind definitivă. deşi legiuitorul a prevăzut şi posibilitatea contestării ei cu recurs.

elocvenţă. certitudine. claritate. 2. oficialitate şi pertinenţă. sobrietate. Decizia instanţei de apel sau de recurs trebuie să fie pronunţată la sfârşitul procesului.6 al Recomandării nr.2008 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. Ea poate fi întocmită liber. să fie clară.02. pag. în conformitate cu art. recurent şi intimat (Principiul nr. deliberarea şi pronunţarea pot fi amânate pe un termen de 10 zile. dar în prezenţa unor motive justificate.e). deplinătate. dar trebuie să corespundă tuturor normelor de drept. Cu recurs pot fi atacate şi hotărârile pentru care legea nu prevede calea apelului.236 alin.1984). adoptă o hotărâre sub formă de decizie sau încheiere. în baza art. nr. logică.c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi art. precum şi deciziile pronunţate de curţile de apel. EXPLICĂ: 1.07.19 Întru asigurarea aplicării corecte şi uniforme de către instanţele judecătoreşti de apel şi de recurs a normelor de procedură civilă la întocmirea actelor judecătoreşti de dispoziţie. adoptată de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei la 28. Decizia instanţei de apel sau de recurs trebuie să fie legală şi întemeiată. De regulă.17 Cod de procedură civilă.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei procesuale civile la întocmirea actelor judecătoreşti de dispoziţie în cadrul examinării pricinilor civile şi economice în ordine de apel şi de recurs nr. Hotărârile pronunţate în primă instanţă de judecătorii pot fi atacate cu apel. Instanţa de judecată. retrăgându-se în camera de deliberare.16 lit.1. Deciziile instanţei de recurs devin irevocabile din momentul pronunţării.2. Decizia instanţei de apel sau de recurs trebuie să fie pe cât e posibil de concisă. consecutivitate.4-5. cu parcurgerea tuturor fazelor procesuale legal stabilite. 42 . cu judecarea pricinilor în aceste căi de atac.(1) CPC. 3. Aceasta conţine patru părţi componente: introductivă. după încheierea dezbaterilor judiciare şi ascultarea susţinerilor verbale. 3. judecând apelul sau recursul. formulările din conţinutul deciziei trebuie să corespundă exigenţelor de: corectitudine. 2009. art. lipsă de rezerve (necondiţionalitate). concreteţe.R (84) 5 privind principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcţionării justiţiei.2 lit. 3. Plenul Curţii Supreme de Justiţie.3 din 07. fapt despre care se informează participanţii la proces. descriptivă. motivare şi dispozitiv. iar hotărârile pronunţate în primă instanţă de curţile de apel pot fi atacate cu recurs. deliberarea şi pronunţarea actelor de dispoziţie ale instanţelor de apel şi de recurs au loc în aceeaşi şedinţă. înţeleasă de părţile implicate în litigiu şi să răspundă în mod sigur şi expres la toate cererile şi obiecţiile formulate de apelant. Astfel.

în limitele cererii de apel. fără a administra noi dovezi. În limitele apelului. 417. instanţele judecătoreşti naţionale sunt obligate să-şi motiveze deciziile iar toate întrebările care sunt importante pentru rezultatul procesului necesită un răspuns special în hotărâre. precum şi cele care nu au fost stabilite. după caz. instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanţe. motivele care au determinat insatisfacţia apelantului sau recurentului 5. Partea introductivă a deciziei instanţei de apel sau de recurs cuprinde: locul şi data adoptării. Deci. Astfel. În conformitate cu art. Spre deosebire de partea introductivă a hotărârii pronunţate în primă instanţă. precum şi rezumatul soluţiei pronunţate de prima instanţă şi de instanţa de apel (în privinţa deciziei instanţei de recurs examinate în conformitate cu secţiunea a ll-a). acest fapt se va considera o încălcare a art.(1) şi (2) CPC. în limitele invocate în recurs. Dreptul la un proces echitabil. numele sau denumirea apelantului sau recurentului. explicaţiile participanţilor la proces. însă aceasta nu împiedică instanţa de apel să verifice. instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel. 8 şi 22 ale Convenţiei. în partea introductivă a deciziei instanţei de apel şi de recurs se expune succint hotărârea primei instanţe.3. 6.1. fiind obligată să se pronunţe în decizie asupra tuturor motivelor invocate în recurs. apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţa de apel de către participanţii la proces.1994 pronunţată în cauza Hiro Balani împotriva Spaniei). la judecarea recursului declarat împotriva deciziei date în apel. garantat de art. legalitatea hotărârii atacate.1.442 alin. iar în cazul casării integrale sau parţiale a hotărârii primei instanţe şi restituirii pricinii spre rejudecare în primă instanţă. 5. completul de judecată. calitatea lor procesuală. 43 .12. 6.2. fără a acorda părţii care a formulat o întrebare posibilitatea de a şti dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins. În conformitate cu art.385.373 alin. pe baza actelor din dosar. sunt în drept să se pronunţe în decizia adoptată asupra actelor procedurale care urmează a fi efectuate în primă instanţă la rejudecarea pricinii. temeiurile de fapt şi de drept care au condus. legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă. precum şi temeiurile de fapt şi de drept care au condus la adoptarea uneia din soluţiile prevăzute de art. stabilite pe parcursul examinării ei. prezumă dreptul la o hotărâre şi decizie motivate. Protocoalelor nr.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. în motivarea deciziilor instanţelor de apel şi de recurs. ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate. instanţa verifică. 5. că unele probe ar fi mai temeinice decât altele şi nici să stabilească ce hotărâre ar urma să fie adoptată după rejudecarea pricinii. Partea descriptivă a deciziei instanţei de apel sau de recurs trebuie să cuprindă expunerea succintă a circumstanţelor pricinii. În cazul în care instanţele de apel şi de recurs se abţin de a da un răspuns special şi explicit la cele mai importante întrebări.4. conform art.6 par. În cazul respingerii apelului sau recursului. la admiterea sau respingerea apelului sau recursului.(5) CPC. urmează a fi indicate circumstanţele pricinii constatate de instanţe. 5. 427 şi 445 CPC. jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului. dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii. probele pe care se întemeiază concluziile acestora. instanţele de apel şi de recurs sunt obligate să indice în decizie motivele respingerii. denumirea instanţei care a pronunţat decizia.1 din Convenţia Europeană (Hotărârea Curţii Europene din 09.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. însă nu sunt în drept să prejudece în opiniile sale că o anumită probă ar inspira sau nu încredere. caracterul public sau secret al şedinţei.

pe care prima instanţă Ie-a considerat constatate. Din sensul art. expuse în hotărâre. Hotărârile (deciziile) instanţelor de apel şi de recurs mai pot forma obiectul unei cereri referitoare la corectarea greşelilor materiale strecurate în conţinutul ei. în motivarea deciziei adoptate sunt obligate să-şi expună concluzia cu privire la toate argumentele invocate de apelant sau recurent şi. iar dacă se admite – cum este soluţionată cauza (art. această parte a deciziei este analogică cu dispozitivul hotărârii primei instanţe. Decizia instanţei de apel. să motiveze din care considerente instanţa a ajuns la concluzia de a recunoaşte apelul sau recursul neîntemeiat. modificată.242 alin. 388 şi 400 CPC).239-248 CPC).c) şi 394 CPC. 8. 389. după caz. Instanţele de apel şi de recurs sunt obligate să facă referire nu numai la articolul menţionat.(5) CPC. sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii.1.249. unde se indică dacă se admite sau nu acţiunea. 12. rămâne definitivă din momentul pronunţării.(1). în urma judecării apelului sau recursului. având autoritate de lucru judecat. precum şi al unei cereri referitoare la darea unor explicaţii asupra dispozitivului deciziei (art. în cazul soluţionării unor probleme simple.(1) lit. referindu-se la legea respectivă. instanţele de apel şi de recurs emit încheierile fără a se retrage în camera de deliberare. Instanţele de apel şi de recurs aplică şi prevederile art. în conformitate cu art. la examinarea apelului sau recursului.(1) CPC. rezultă că prevederile cuprinse în Capitolul XX Titlul II din CPC. Este inadmisibilă limitarea instanţelor de apel şi de recurs doar la reproducerea în decizie a hotărârii apelate sau recurate ori la constatarea netemeiniciei apelului sau recursului.250 CPC. În dispozitivul deciziei de apel sau de recurs. dacă se constată incidenţa următoarelor temeiuri: a) circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii nu au fost constatate şi elucidate pe deplin. în măsura în care acestea nu contravin prevederilor procedurale specifice examinării pricinii în apel şi în recurs. de o lună de zile. b) circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii. pronunţând hotărâri suplimentare.270 CPC. care stabilesc cadrul procedural al încheierii primei instanţe. c) concluziile primei instanţe. nu au fost dovedite cu probe veridice şi suficiente. 8. urmând ca decizia să fie redactată în termen de 15 zile şi. Totodată. deoarece în acest caz decizia apare ca nemotivată. d) normele de drept material sau normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat (art. vor considera că hotărârea primei instanţe sau a instanţei de apel este legală şi temeinică.386. respectiv. 7. sub aspectul cuprinsului acestora. Încheierile pronunţate de instanţele de apel sau de recurs. 418 şi 445 alin. trebuie să corespundă exigenţelor stabilite de art. În cazul adoptării unei noi hotărâri. 13. 387. fiind susceptibilă de executare silită. acestea fiind consemnate în procesulverbal al şedinţei de judecată în cazul instanţelor de apel şi în cadrul unor încheieri separate în 44 . 9. se va indica denumirea primei instanţe şi data adoptării hotărârii în primă instanţă. obiectul litigiului. numele apelantului. Hotărârea dată în primă instanţă de judecătorii sau de o instanţă de apel va fi casată sau. numele părţilor. se aplică inclusiv la emiterea încheierilor judecătoreşti de către instanţele de apel şi de recurs. dar şi la aliniatul şi litera acestuia. În conformitate cu art. recurentului şi concluzia instanţelor de apel şi de recurs în sensul admiterii sau respingerii apelului sau recursului.376 alin. 10. însă poate fi atacată cu recurs şi supusă revizuirii în modul stabilit de Codul de procedură civilă. 251 CPC). instanţa este în drept să pronunţe dispozitivul deciziei sau al hotărârii. 11.(1) şi 413 alin.Dacă instanţele de apel şi de recurs.254 alin.

15 din 03.a. de soluţionare a cererilor şi a demersurilor părţilor şi participanţilor la proces ce se referă la chestiuni simple. la întocmirea actelor judecătoreşti în cadrul examinării pricinilor civile în ordine de apel şi de recurs se vor lua în considerare unele explicaţii tangenţiale ale Plenului CSJ în materia respectivă.2006 „Cu privire la practica aplicării legislaţiei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs". inclusiv cea de anexare la dosar a unor noi înscrisuri ş. Se abrogă hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 445 alin. Se va distinge situaţia în care actul judecătoresc de dispoziţie nu se supune niciunei căi de atac de situaţia în care actul respectiv este irevocabil. a încheierii respective. Chişinău. În subsidiar. 421. ce se conţin în hotărârile nr.3 din 27. în mod separat. Astfel. a martorului etc.(4) CPC). 14. Se atenţionează asupra faptului că.2005 „Cu privire la examinarea pricinilor civile în ordine de apel" şi nr. de recurs. consemnarea în procesul-verbal al încheierii instanţei de judecată nu condiţionează nesusceptibilitatea atacării cu recurs. acestea sunt supuse recursului separat numai dacă legea prevede expres acest fapt. Sunt irevocabile actele judecătoreşti de dispoziţie care pot fi supuse revizuirii şi nu se supun niciunei căi de atac actele judecătoreşti de dispoziţie care nu pot fi revizuite. Excepţie de la regulă constituie încheierea Curţii Supreme de Justiţie de restituire a recursului în ordinea stabilită de Secţiunea I sau de încetare a procesului.3 45 . 16. Exemple de acte judecătoreşti care nu se supun niciunei căi de atac constituie: decizia instanţei de apel sau de recurs prin care pricina se trimite la rejudecare şi încheierea de admitere a cererii de revizuire. care rămân irevocabile din momentul pronunţării (art.cazul instanţelor de recurs. de stabilire a ordinii cercetării judecătoreşti. 15..03. 7 iulie 2008 nr.409. Constituie încheieri ale instanţelor de apel şi de recurs care pot fi emise fără retragerea în camera de deliberare: cele de dispunere a examinării pricinii în lipsa părţii.10.13 din 25 aprilie 2000 "Cu privire la practica judiciară ce ţine de respectarea normelor de procedură civilă la întocmirea actelor judecătoreşti în cadrul judecării cauzelor în ordine de apel şi recurs". indiferent de modul de consemnare a încheierilor instanţelor de apel şi. 17. după caz. precum şi în cazul în care încheierea face imposibilă examinarea în continuare a pricinii.

(4) CPC). pag.43 alin. conform competenţei jurisdicţionale stabilite de art.(5) CPC).03.2008 În scopul aplicării corecte şi unitare a normelor procedurale referitoare la examinarea pricinilor în cadrul căii de atac a recursului de către instanţele judecătoreşti competente.(1) lit. h) şi i) CPC.33 şi 36 CPC.2006 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. în condiţiile legii.10 din 22.12 modificată de: Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. conform Secţiunii a 2-a a aceluiaşi capitol.170 alin.12. de respingere a cererii de repunere în termen (art. în baza art.169 alin. 2.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la practica aplicării legislaţiei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs nr. conform competenţei jurisdicţionale stabilite de art. pronunţate în baza art.62 alin. de fond sau de apel (exemple de astfel de încheieri: de strămutare a pricinii (art.11. se deduce nesusceptibilitatea de recurs a încheierilor de restituire a cererilor de chemare în judecata.429 alin. de respingere a cererii de admitere în calitate de coparticipant (art. Actele de dispoziţie judecătoreşti (hotărâri şi încheieri) fără drept de apel sunt recurate conform Secţiunii 1 a capitolului XXXVIII CPC. asupra cheltuielilor de judecată (art. c) următoarele categorii de încheieri: .397 CPC).2 lit.). de respingere a cererii de asigurare a probelor (art. 2006. inclusiv de cea economică.128 alin.pronunţate în primă instanţă de curţile de apel. Recursul este calea ordinară de atac exercitată de către persoanele îndreptăţite împotriva actelor de dispoziţie ale instanţelor judecătoreşti. indiferent de instanţa care le pronunţă.e). 46 . de respingere a examinării concomitente a acţiunii intervenientului principal şi a acţiunii iniţiale a reclamantului (art.(2) CPC).65 alin.c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi art. Reieşind din interpretarea incidenţă a articolului 170 alin. b). f).3 din 27. art.116 alin.(1) CPC). e).(5) CPC). .a).(5) CPC.(3) CPC).16 lit. . nr. b) deciziile pronunţate de curţile de apel în calitate de instanţă de apel (art.(1) lit.17 Cod de procedură civilă. de restituire a cererii în temeiul alin. Sunt supuse recursului următoarele acte de dispoziţie judecătoreşti: a) hotărârile: .(5) CPC) etc. Plenul Curţii Supreme de Justiţie EXPLICĂ: 1. iar actele de dispoziţie pronunţate de către instanţele de apel (decizii). c) şi g) (art.34 CPC.alte hotărâri pentru care legea nu prevede calea apelului (art. de refuz în primirea cererii de chemare în judecată (art.99 CPC).170 alin.(3) CPC).d). reieşind din rezultatele generalizării practicii judiciare.pronunţate în primă instanţă de Curtea Supremă de Justiţie.încheierile pronunţate în primă instanţă pentru care legea prevede în mod expres posibilitatea recurării.

potrivit art. raportat la art. reieşind din art. în cazul în care legea prevede această cale de atac pentru categoria respectivă de hotărâre (art.430 CPC.(1) lit.încheierile prin care a fost admisă cererea de revizuire cu remiterea cauzei la rejudecare. art. precum şi alte persoane prevăzute la art.423 CPC). chiar dacă actele de dispoziţie nu provin de la o instanţă judecătorească. vor fi înaintate şi examinate potrivit ordinii generale de examinare a acţiunilor.(3). cu respectarea exigenţelor legale.35 alin. sunt : a) părţile şi alţi participanţi la proces. inclusiv încheierile curţilor de apel prin care nu este soluţionat fondul. În sens larg.7 alin. . exercită recursul în nume propriu. se explică că în cazurile respective noţiunea de "recurs" trebuie înţeleasă drept o cerere primară de adresare în instanţa de judecată competentă dea soluţiona litigiul. ci ca unică posibilitate de concretizare şi reliefare a principiului constituţional şi comunitar al accesului liber la justiţie.) nu constituie motiv de restituire a cererii. Reieşind din contextul relevat.166 alin.33 alin. legea instituie calea recursului în instanţa de judecată. Calitatea procesuală din recurs nu este condiţionată de cea pe care au avut-o părţile la examinarea în fond sau în apel (reclamat. apelant.1993 "Cu privire la protecţia proprietăţii industriale în RM" (conform pct.34 alin. noţiunea de participanţi la proces include şi reprezentanţii. În unele cazuri. Formularea greşită a denumirii cererii de recurs (de exemplu.(2). prin alţi participanţi la proces se înţeleg: intervenienţii şi succesorii în drepturi procesuale.ordonanţele judecătoreşti care dispun de un regim juridic special.hotărârile în a căror privinţă subiecţii recursului nu au utilizat calea apelului.44 din Hotărârea Guvernului nominalizată. conform art. în cazurile şi cu condiţiile legale stabilite. ca instanţă de drept comun).(2).încheierile care fac imposibilă examinarea pricinii în continuare. pronunţate în cadrul procedurii de recurs de Curtea Supremă de Justiţie.07.398 şi art.33 alin. expres prevăzut de lege. hotărârile Comisiei de reexaminare a AGEPI.)..443-XV din 24.deciziile de trimitere a cauzei la rejudecare. respectiv cadrul procesual ce rezultă din dosar permite deducţia susceptibilităţii de recurs a actului judecătoresc atacat (art. din Codul de executare nr. nu se supun recursului încheierile de încetare a procesului. Persoanele cu drept de sesizare a instanţei de recurs. ci numai odată cu fondul (art. Nu pot fi atacate cu recurs: . 47 . pentru că numai aceştia. 4. "petiţie" etc. "de contestare".55 CPC).2004. chiar dacă legea nu prevede expres posibilitatea atacării lor. dacă este denumită "cerere de apel". În sens restrâns.b) CPC. procurorul.32 CPC.429 alin. deoarece aceştia participă în numele altor persoane sau al statului.(6) CPC).456 din 26.(4) etc. dacă întruneşte toate celelalte exigenţe legale. În acest context. 73 şi 74 CPC (art. . instanţa competentă va fi curtea de apel.celelalte încheieri nu se supun recursului separat. De exemplu. . adică persoana care depune cererea de recurs şi persoana împotriva căreia se depune recursul.(4) CPC). 3. şi nu o cale de atac procedurală. Trebuie de menţionat că această cale de atac nu trebuie percepută ca "recurs" în sensul prevăzut de Codul de procedură civilă. pârât etc. competenţa de examinare a contestării aparţinând judecătoriei pe lângă care activează Direcţia de executare. în cadrul primei instanţe: încheierile emise de şeful oficiului de executare a deciziilor judecătoreşti. Părţile în faţa instanţei de recurs poartă denumirea de recurent şi intimat. . art. conform Hotărârii Guvernului nr.12.

pentru că nu au parcurs gradele de jurisdicţie inferioare. Curtea de Apel Economică.81 CPC. inclusiv ca instanţe de contencios administrativ. interpretul şi reprezentantul (ultimul. În cazul în care acţiunea a fost înaintată de către procuror. în cazul exercitării recursului conform secţiunii 1 (art. în sensul art. . ambele categorii pronunţate în primă instanţă de către judecătorii (conform secţiunii 1). respectiv. Trebuie de menţionat faptul că instanţa ierarhic superioară celei abilitate cu prerogativa legală de a examina recursul nu este în drept să strămute din oficiu sau să preia pentru examinare în procedura sa o cerere de recurs (art. .45 CPC). expertul.b) CPC. în acest caz. Este necesar de a se distinge noţiunea de participant la proces de cea de persoană care nu a fost atrasă în proces.408 alin.13 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. atunci când recursul este declarat împotriva hotărârilor şi încheierilor judecătoreşti pentru care nu este prevăzută calea apelului. în interes propriu).b) martorul.(3) lit. sau se va restitui fără stabilirea unui termen pentru înlăturarea neajunsului conform art.Colegiile lărgite ale CSJ dispun de competenţă exclusivă la examinarea recursurilor împotriva deciziilor şi încheierilor instanţelor de apel.409 alin. [Pct. 48 .10 din 22.d) CPC şi art. Acest temei reiese din prevederile art. în conformitate cu art. Persoanele neantrenate la examinarea cauzei în primă instanţă nu dispun de dreptul de a exercita recursul.(2) CPC. fiind necesară stipulaţia specială şi expresă în conţinutul procurii de abilitare a reprezentantului cu dreptul de a depune recurs. persoanele neparticipante la proces dispun de dreptul dea solicita revizuirea hotărârii rămase irevocabile. iar cererile persoanelor neantrenate se vor restitui ca fiind depuse de o persoană ce nu are dreptul să declare recurs.(2) CPC. procurorul fiind considerat valabil împuternicit pentru exercitarea recursului. dar care împiedică soluţionarea cauzei. sub aspectul posibilităţii de a deveni subiect al exercitării recursului. Colegiul economic al Curţii Supreme de Justiţie examinează recursurile declarate împotriva hotărârilor şi încheierilor emise în primă instanţă de către curţile de apel de drept comun.(1) lit.(2) CPC. secţiunii 1 (încheierile).c) CPC).71 alin. atunci când recursul este declarat împotriva deciziilor instanţei de apel 5. atât de persoanele participante la proces.2008] 6.438 alin. în mod concomitent. inclusiv a recursului nu va fi necesară depunerea de către persoana respectivă a unei cereri repetate în acest scop. cererile de recurs se vor examina de către următoarele instanţe: . Totodată. Procura generală nu conferă reprezentantului dreptul de a depune recurs. Potrivit art. care se vor examina conform secţiunii a 2-a (deciziile) şi.12. respectiv. instanţa de recurs se va pronunţa numai asupra cererilor de recurs ale persoanelor participante. încheieri prin care nu se rezolvă fondul cauzei. În cazul în care recursul este depus în aceeaşi pricină. la cererea persoanei interesate conform art.curţile de apel examinează recursurile declarate împotriva hotărârilor fără drept de apel şi a încheierilor susceptibile de recurs. în caz contrar. şi. fiind susceptibil a fi invocat şi de către participanţii la proces sau din oficiu de către instanţa de recurs. conform competenţei funcţionale. recursul se va restitui recurentului conform art.399.400 alin. 424 şi 431 CPC. după caz. care au dreptul de a declara recurs numai în privinţa compensării cheltuielilor de judecată ce li se cuvin. iar în cadrul secţiunii 2. inclusiv ale Curţii de Apel Economice. principiul imutabilităţii competenţei jurisdicţionale fiind aplicabil şi pentru competenţa funcţională (graduală).Colegiul civil şi de contencios administrativ sau. specialistul.447 lit. la exercitarea căilor de atac. dacă nu se înlătură neajunsul în termenul stabilit.c) CPC). recursul se va declara inadmisibil (art. cât şi de cele neantrenate.5 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.433 lit.

acesta prezintă un interes deosebit pentru practica judiciară şi evaluarea dreptului.8 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. situaţie care în concret se reflectă în tălmăcirea înţelesului 49 .pronunţarea unei hotărâri de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului. adică practica să fie neunitară. susceptibile de recurs. adică să reprezinte o noutate. La examinarea recursurilor înaintate conform Secţiunii a 2-a.: uzucapiunea. poate servi drept temei pentru reconsiderarea unei soluţii anterioare .12. decât substratul practic. în complet din trei judecători (Secţiunea 1). se cere de menţionat că acest aspect include mai mult substratul strict juridic al unor norme legale. nu prezintă importanţă pentru soluţionarea în esenţă a recursului. şi/ sau această problemă trebuie să conţină o pondere importantă în cadrul soluţionării corecte a recursului respectiv. astfel că vor avea incidenţă la acest capitol recursurile în cauzele civile care nu se întâlnesc în mod unitar. prin care unei situaţii. dar nu strict literal "hotărârile". introdusă prin noul Cod civil).recursurile declarate împotriva încheierilor emise în instanţele de apel. Nu pot fi calificate la acest capitol problemele care. dacă implică aplicarea unor dispoziţii cu caracter novator pentru legislaţia ţării şi/sau sunt expuse într-un mod neclar în cadrul actului normativ (ex. Colegiul economic al Curţii Supreme de Justiţie examinează recursurile după cum urmează: . Colegiul lărgit al Curţii Supreme de Justiţie se va desesiza în favoarea Plenului Curţii Supreme de Justiţie în următoarele situaţii. în complet format din 5 judecători (Secţiunea a 2-a). dar şi deciziile Curţii Supreme de Justiţie. juridice i-a fost dată o apreciere juridică diferită faţă de cea dată de către Curtea Supremă de Justiţie printr-o decizie într-o situaţie similară.10 din 22. recursul înaintat în baza secţiunii 1 nefiind susceptibil de a fi respins prin decizie ca inadmisibil. stipulate în art.(2) CPC). deşi suscită discuţii. după caz.[Pct. 8.recursurile declarate împotriva hotărârilor şi încheierilor emise de curţile de apel în primă instanţă.442 alin.2008] 7.431 alin.6 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. De exemplu. este necesar ca litigiul respectiv să fi fost soluţionat în mod diferit de către instanţele judecătoreşti. Procedura de examinare a admisibilităţii recursului este aplicabilă numai cererilor de recurs incidente secţiunii a 2-a a capitolului XXXVIII.recursurile declarate admisibile împotriva deciziilor pronunţate de către curţile de apel. . [Pct. c) soluţionarea pricinii prezintă un interes deosebit pentru practica judiciară şi pentru evaluarea dreptului. în complet din trei judecători (Secţiunea 1).10 din 22. Totodată. Pentru ca recursul să fie pasibil de examinare în Plen pe acest motiv este necesar ca această problemă să nu mai fi fost soluţionată printr-o hotărâre anterioară a Curţii. În acest context noţiunea de hotărâre trebuie interpretată extensiv.12. În acelaşi context. b) la soluţionarea recursului se ridică o importantă problemă de drept.17 CPC. Colegiul civil şi de contencios administrativ sau. . La explicarea acestui aspect trebuie de pornit de la premisa instituită de art. chiar dacă litigiul respectiv este unitar.(3) CPC: a) soluţionarea cauzei poate conduce la o contradicţie faţă de o hotărâre anterioară a Curţii. dar sunt constituite într-o categorie de litigii datorită frecvenţei lor în arealul dimensional al litigiilor civile. adică cel al aplicării normei respective. Referitor la interesul pentru evaluarea dreptului.2008] 9. Admisibilitatea recursului se va decide de un complet format din 3 judecători desemnaţi de preşedintele colegiului respectiv al Curţii Supreme de Justiţie (art.

În cazul în care persoana alăturată a formulat şi alte temeiuri pe lângă cele invocate de persoana care a depus recursul. prin adăugarea altor argumente în justificarea aceluiaşi temei. urmând soarta cererii principale.400 CPC. cererea se va considera depusă numai în măsura în care nu depăşeşte temeiurile invocate de subiectul recursului. dacă reieşind din esenţa scriptică se poate deduce un temei de recurs. Simpla nemulţumire a părţilor de soluţia adoptată de instanţele inferioare nu poate constitui motiv de recurs. care se încadrează în limitele art. pentru recursurile incidente secţiunii 1 fiind aplicabile şi motivele prevăzute la art. Pentru recursurile înaintate în ordinea prevăzută de secţiunea 1 pot fi invocate de către părţi şi alţi participanţi la proces toate temeiurile prevăzute de art. 10.400 alin. De asemenea. dacă nu este invocat vreunul din temeiurile de recurs expres prevăzute de lege. însă neindicarea temeiurilor legate de încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural prevăzute la art. 13.400 alin. verificându-se numai legalitatea deciziei. soluţia în cadrul acestei cereri fiind similară soluţiei pronunţate în cererea de recurs. Indicarea greşită a motivelor de recurs nu atrage inadmisibilitatea recursului (exercitat conform secţiunii a 2-a) sau restituirea lui (conform secţiunii 1).(2) CC). având loc o devoluţiune generală (în fapt şi în drept). Coreclamanţii.400 alin.400 alin. cât şi pentru recursurile împotriva deciziilor instanţei de apel.(3) CPC nu va atrage restituirea cererii de recurs. Astfel. 12.(2)-(3) pentru secţiunea a 2-a. determinând cazurile concrete în prezenţa cărora se consideră că normele de drept material şi procedural au fost încălcate sau eronat aplicate.general al unei norme juridice civile în raport cu principiile generale ale dreptului şi sensul legislaţiei civile (art.(2) şi (3) CPC sunt identice atât pentru recursurile împotriva hotărârilor pentru care nu este prevăzută calea apelului.400 alin. cererea care se referă la alăturare.(1) CPC. 425 şi 434 CPC: 50 . adică se va verifica atât legalitatea. însă dispune de posibilitatea de a le dezvolta. Totodată. conform principiului de drept "accesoriul urmează soarta principalului" şi în lipsa unei stipulaţii exprese. dacă poziţiile lor coincid în ceea ce priveşte temeiurile recursului.(1) lit. dacă din conţinutul acesteia rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.400 alin. va fi examinată ca cerere accesorie cererii de recurs.400 alin.(3) CPC pentru secţiunea 1 şi art. dar nu şi temeinicia în fapt. copârâţii şi/sau intervenienţii care participă la proces de partea recurentului se pot alătura la recurs. prin prezentarea unei cereri scrise. Dispoziţiile art. neindicarea expresă a temeiurilor declarării recursului nu poate constitui motiv de inadmisibilitate sau de restituire a cererii de recurs. cu achitarea taxei de stat (art.402. În cazul în care temeiurile invocate de persoana care se alătură nu coincid cu cele invocate de subiectul recursului. persoana care se alătură la recurs nu poate prezenta alte temeiuri în afara celor invocate de către subiectul care a depus recursul.(2) CPC). 11. şi în acest caz pentru cererea de alăturare la recurs nu se plăteşte taxa de stat. Motivele de recurs trebuie să fie invocate în mod expres de către subiecţii recursului. cât şi temeinicia hotărârii.400 alin. deoarece motivele enunţate pot fi invocate şi din oficiu de către instanţa de recurs (art.(4) CPC).(2) şi (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs prevăzut la art.d) CPC. Temeiurile declarării recursului şi casării hotărârii prevăzute de art. Pentru declararea recursului sunt aplicabile următoarele termene.401 alin.5 alin.(1) . persoana alăturată este în drept să depună cerere de recurs după regulile generale. reieşind din prevederile art. astfel că recursul exercitat conform secţiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural.

pentru prima situaţie mai sus enunţată (secţiunea 1).(5) din Legea contenciosului administrativ.434 CPC.(1) lit. În unele cazuri. Totodată. recursul se restituie recurentului. conform art. hotărârea judecătorească privind confirmarea sau infirmarea alegerilor locale şi validarea mandatelor poate fi atacată cu recurs în termen de 3 zile de la pronunţare. cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. nefiind susceptibil de a fi restabilit în baza art. Din oficiu termenul nu poate fi restabilit.b) CPC de către Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie. iar în cazul în care se pronunţă dispozitivul acesteia.13 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. cu excepţia încheierii Curţii Supreme de Justiţie. instanţele ale căror acte de dispoziţie sunt recurabile. persoana interesată se repune în termen. În cazul în care se constată că termenul de declarare a recursului a fost omis din motive întemeiate. prin încheierea instanţei de recurs. poate fi declarat inadmisibil în baza art.116 CPC.12.pentru recursurile împotriva deciziilor curţilor de apel .409 alin. . termenul de atac al acesteia este de 2 luni de la pronunţare. această chestiune se examinează conform dispoziţiilor art. În situaţia în care recursul a fost depus cu respectarea termenului.pentru recursurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă. pot fi atacate cu recurs.256 CPC) sau instanţa de fond a dispus executarea imediată (art. legea stabileşte termene mai scurte pentru exercitarea recursului (ex: conform art. Termenul de 2 luni este un termen de decădere. precum şi împotriva încheierilor susceptibile de recurs -20 de zile de la data comunicării hotărârii sau încheierii motivate. iar dacă se pronunţă numai dispozitivul. Aceste cazuri se referă la situaţiile în care hotărârea este "de jure" cu executare imediată (art.13 alin.434 CPC împotriva deciziilor instanţelor de apel (secţiunea a 2-a). în situaţia pronunţării integrale în şedinţă de judecată a actelor respective. În cazul omiterii termenului de declarare a recursului (pentru secţiunea 1).116 CPC. conform art. dar a fost restituit în mod greşit. termenul de atac este de 2 luni de la înştiinţarea scrisă a părţilor despre semnarea deciziei redactate. hotărârea motivată se va înmâna participanţilor la proces sub semnătură de primire.403.433 lit. prin care se soluţionează excepţia de ilegalitate. dacă legea nu prevede altfel. În scopul asigurării certitudinii momentului de la care va curge termenul de recurs. de regulă. Termenul de 20 de zile. Recursul exercitat în condiţiile secţiunii 1. el se va examina ca fiind depus în cadrul termenului legal stabilit. hotărârea instanţei de contencios administrativ.) [Pct. după ce a fost calificat drept admisibil în mod eronat. suspendă executarea hotărârii. 15. dacă există dovada înştiinţării scrise a acestora despre semnarea hotărârii redactate.10 din 22. poate fi atacată în termen de 5 zile. 51 .68 din Codul electoral etc. ca fiind depus cu omiterea termenului prevăzut la art. acesta se va restitui conform art.2008] 14.(b) CPC.257 CPC). şi recursul se examinează în fond. În caz contrar. recursul declarat cu omiterea termenului prevăzut de art. recursul declarat de către ei după expirarea termenului de 2 luni se consideră inadmisibil.în cazul în care se pronunţă decizia motivată a instanţei de apel. vor fixa acest fapt în procesul-verbal al şedinţei sub semnătura părţilor. Dacă recurentul solicită repunerea în termen. încheierea de admitere a cererii de repunere în termen nu este susceptibilă de recurs. Încheierea prin care este respinsă cererea de repunere în termen şi încheierea de restituire a recursului. Oricare ar fi temeiurile invocate de către părţi sau participanţii la proces. poate fi restabilit numai la cererea persoanelor care prezintă probe veridice ce confirmă imposibilitatea de a depune recursul..

dacă recursul se exercită prin reprezentant. de regulă nu suspendă executarea hotărârii.(2) CPC). în mod obligatoriu. În prima situaţie.435 alin. . ale căror acte de dispoziţie se atacă cu recurs. instanţa de recurs va restitui cererea recurentului. Încheierile de a nu se da curs cererii.alte cazuri expres prevăzute de lege. în termen de 15 zile se expediază dosarul împreună cu recursul la instanţa competentă de a examina recursul (art. anexându-se: originalul chitanţei fiscale.distrugerea de plantaţii şi semănături. înscrisurile prin care se confirmă achitarea taxei de stat. Cererea de recurs (secţiunea 1) se va depune la instanţa a cărei hotărâre sau încheiere se atacă. în termen maxim de 5 zile de la depunere (art.438 alin. la prezentarea certificatului privind depunerea cauţiunii. Lipsa oricăruia dintre elementele cererii sau a documentului care atestă împuternicirile reprezentantului.435 alin. acordând recurentului un termen rezonabil pentru înlăturarea neajunsurilor.Recursul exercitat în procedura stabilită de secţiunea a 2-a. după expirarea termenului de recurs pentru toţi participanţii la proces.(1) CPC.(3) Cod de executare. dacă recursul se exercită prin reprezentant.(3)-(7) CPC.demolarea construcţiei şi altor bunuri imobile. 16. ori a dovezii de plată a taxei de stat. Instanţa învestită cu examinarea recursului împotriva deciziilor curţilor de apel este în drept. în scopul asigurării respectării termenului rezonabil general de examinare a pricinii (art.(1) şi art. conform legii. să dispună suspendarea executării hotărârii atacate. . cu condiţia depunerii unei cauţiuni în modul. instanţa restituind cererea. cu excepţia cazurilor în care subiecţii sunt scutiţi. recursurile se depun la Curtea Supremă de Justiţie. cu excepţia celora care au ca obiect: . Astfel. Cererea de recurs trebuie să fie dactilografiată şi să cuprindă. . asupra necesităţii respectării termenului stabilit pentru transmiterea dosarului în instanţa de recurs (Secţiunea 1 -15 zile de la data expirării termenului de atac. Se atenţionează instanţele judecătoreşti.75 alin. secţiunea a 2-a . pronunţate de Curtea Supremă de Justiţie.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale). în alte cazuri decât cele stipulate la art. 52 . printr-o adresă semnată de preşedintele sau vicepreşedintele colegiului respectiv. la cererea recurentului. dispoziţia de plată trezorerială. executorul judecătoresc este în drept să dispună suspendarea executării hotărârii judecătoreşti. nu se supun niciunei căi de atac. instanţa va dispune prin încheiere să nu se dea curs cererii.(2) CPC.405 alin.imediat ce s-a primit solicitarea). de la achitarea acesteia. constituie motiv pentru restituirea cererii de recurs înaintate în conformitate cu secţiunea 2-a. Cererea se depune în atâtea exemplare câţi participanţi la proces sunt. mărimea şi cu efectele prevăzute de art.strămutarea de hotare. Depunerea cererii se va înregistra la Serviciul Grefă al Curţii Supreme de Justiţie. În conformitate cu art.(2) CPC). 17. Numai în cazul atacării deciziilor curţilor de apel (secţiunea a 2-a). Secţia Grefă remite recursul cancelariei colegiului respectiv. după caz. momentul sesizării instanţei de recurs nu coincide cu momentul intentării procedurii. în cazul neîndeplinirii condiţiilor enunţate în cadrul secţiunii 1. Dacă în termenul indicat în încheiere nu au fost înlăturate neajunsurile stabilite.406 alin. care va înregistra intentarea procedurii de recurs. iar după verificarea îndeplinirii condiţiilor enunţate şi constatarea îndeplinirii lor. împuternicirile legale ale reprezentantului. Spre deosebire de secţiunea a 2-a.437 alin. elementele stipulate la art.

(3) CPC).(2) CPC va dispune admisibilitatea recursului. cu deosebirea ce constă în faptul că retragerea recursului.433 CPC. În caz de retragere a recursului. Restituirea ilegală sau reţinerea restituirii recursului de către instanţa de judecată nu va atrage pierderea termenului de depunere a recursului. renunţarea la acţiune sau tranzacţia de împăcare nu poate fi exercitată şi în mod oral.(2) CPC). este admisă depunerea repetată a acestuia în toate cazurile de restituire după înlăturarea neajunsurilor. art. în instanţa de recurs fiind necesară întotdeauna o cerere scrisă. Noile probe se vor administra cu respectarea principiului contradictorialităţii şi al egalităţii părţilor în proces şi se vor aprecia conform art. cereri care se vor examina conform prevederilor art. în care nu există procedura examinării admisibilităţii recursului.411. În cazul restituirii recursului. ca şi în cazul apelului. în caz contrar recursul se va respinge ca inadmisibil printr-o decizie motivată irevocabilă.375 CPC. Înscrisuri noi. respectiv. 412. în cadrul termenului stabilit. conform secţiunii a 2-a. iniţial. în afara termenului legal stabilit. dar care nu au fost cercetate şi apreciate de către prima instanţă.410 alin. posibilitatea retragerii recursului şi renunţării la recurs. conform art. cât şi înscrisurile apărute după pronunţarea hotărârii. . 443 CPC). această formă se extinde şi asupra acestui caz.439 alin.cererea a fost depusă cu nerespectarea termenului legal pentru declararea recursului respectiv. precum şi a tranzacţiei încheiate între părţi (art.130 CPC. 19. depunerea de înscrisuri noi nu este admisă.443 nu prevede în mod expres forma scrisă pentru retragerea recursului în secţiunea a 2-a.10 din 22. reieşind din interpretarea extensiv-sistematică a acestui articol. iar recurentul nu a solicitat repunerea în termen. Examinarea pricinii în recurs se va desfăşura conform dispoziţiilor procedurale aplicabile judecării apelului. Cu toate că art.12. secţiunea 1.recurentul a solicitat restituirea recursului până la dezbaterea în fond a recursului de către instanţa de recurs (art.438 alin. Dacă se constată prezenţa vreunui temei din cele prevăzute de art. La examinarea recursului conform secţiunii a 2-a. încadrarea în temeiurile legale a motivelor invocate şi va face un raport verbal în faţa completului de judecată asupra admisibilităţii recursului. Legea prevede. în baza materialelor din dosar şi a noilor înscrisuri prezentate de către părţi. legalitatea şi temeinicia hotărârii primei instanţe.409 alin.Depunerea repetată a recursului (în cadrul secţiunii 1). [Pct. cu condiţia că recursul a fost depus. 53 . 18. se vor considera atât cele existente la dosar. în cel mult 3 luni.440 alin. în măsura în care aceste dispoziţii nu contravin capitolului ce reglementează calea de atac a recursului.2008] 20. cu respectarea condiţiei neexpirării termenului de 2 luni (art. În cadrul examinării pricinii în recurs.374 şi. în sensul art. instanţa va verifica în limitele cerinţelor înaintate şi ale motivelor invocate.(1) CPC.(1) CPC. Judecătorul raportor va verifica. este imposibilă numai dacă cererea a fost restituită pentru următoarele motive: .19 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.410 alin. completul de judecată instituit conform art. procedura încetează prin încheiere. fără citarea părţilor. 21. recursul având efect devolutiv şi în ceea ce priveşte persoanele care nu au declarat recurs (art. la această etapă în secţiunea a 2-a recursul se va examina sub aspectul admisibilităţii acestuia.(2) CPC). Spre deosebire de procedura premergătoare examinării cererii de recurs aferentă secţiunii 1. depusă de către recurent sau mandatarul special. în celelalte cazuri de restituire este permisă depunerea repetată a cererii de recurs.

instanţa de recurs dispune de dreptul de a amina din oficiu şedinţa de judecată. instanţa de recurs va decide admiterea recursului şi/sau pentru alte motive decât cele invocate de către recurent.descifrarea scrisă a unei convorbiri telefonice. .415 CPC. Este inadmisibil motivul necesităţii prezentării de noi înscrisuri în cadrul examinării recursului în secţiunea a 2-a. Dacă necesitatea schimbării calităţii părţilor rezultă din dezbateri. În particular. . cu respectarea principiului contradictorialităţii şi al egalităţii părţilor în proces. alţi participanţi la proces sau reprezentanţii acestora vor fi citate pentru termenul stabilit al şedinţei de judecată. Amânarea judecării recursului se va dispune printr-o încheiere. 54 .de a modifica temeiul sau obiectul acţiunii.416 alin. deoarece se excede cadrul procedural stabilit. o anumită stare de lucruri. recunoaşterea unui fapt sau a unui drept. după deschiderea şedinţei de judecată. Părţile. indiferent de faptul că sunt autentificate notarial.(1) CPC). în modul stabilit de capitolul VIII CPC. . opinia unui expert sau specialist. Examinarea cauzei în recurs poate fi amânată. Respingerea ca inadmisibile a acestor cereri de recurs nu constituie autoritate de lucru judecat în privinţa soluţiei de fond în cadrul noului litigiu prezumat. Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a procedurii de citare (ex: lipsa în dosar a cotorului cu semnătura persoanei citate). pronunţându-se asupra lor numai după punerea acestora în discuţie. a căror reclamare a fost respinsă de către prima instanţă . . la cererea părţilor şi a altor participanţi la proces. obiectului acţiunii sau înaintarea unor pretenţii noi în instanţa de recurs sunt inadmisibile. cuprinzând mărturia unei persoane. 25. obiectului acţiunii faţă de cele din acţiunea anterioară sau având ca obiect pretenţiile noi inadmisibile de recurs. 24. 22. nici părţile.208 CPC. Schimbarea temeiului. Concomitent.de a înainta pretenţii noi. 23.În instanţa de recurs. Potrivit art. Amânarea examinării pe motivul neprezentării reprezentantului părţii se poate efectua numai o singură dată. în ordinea stabilită de art. Participanţii la proces vor putea solicita prezentarea unor noi înscrisuri. pe motivele prevăzute la art. cu trimiterea la rejudecare a cauzei în instanţa de fond. nesusceptibilă de recurs. precum şi neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a procedurii de comunicare a actelor procedurale (cererea de recurs şi noile înscrisuri) suscită amânarea examinării recursului.380 CPC. în cazul neprezentării în şedinţa de judecată a participantului la proces care nu a fost citat legal. Tuturor participanţilor la proces prezenţi în şedinţă trebuie să li se ofere posibilitatea de a-şi exprima opinia faţă de cererea sau demersul respectiv. dacă instanţa de recurs constată că procedura de citare a fost legal îndeplinită (art.: caz de boală). recurentul dispunând de dreptul de a înainta o nouă acţiune cu schimbarea temeiului.414 alin. cererile şi demersurile participanţilor la proces. Neprezentarea acestora în şedinţa de judecată nu constituie un impediment pentru examinarea recursului.de a schimba calitatea părţilor în proces. nu constituie înscrisuri şi sunt inadmisibile la examinarea recursului: . Imposibilitatea de a se prezenta în şedinţă se va aprecia ca motiv numai dacă este reală şi justificată (ex. instanţa de recurs va soluţiona.principiu valabil numai pentru secţiunea 1.declaraţiile scrise ale martorilor.(1) CPC.încheierea de asigurare a unei probe. cu indicarea motivelor amânării. numai în măsura în care aceste motive se regăsesc în specificul procedurii de recurs. Noile înscrisuri administrate se vor corobora cu întregul material probator existent la dosar. în modul prevăzut de art. dar nici instanţa din oficiu. formând obiectul juridic al unei alte acţiuni. nu dispun de posibilitatea de a efectua următoarele acte procedurale: .

Se explică că cererea de recurs poate fi declarată nu numai în privinţa actului de dispoziţie judecătoresc în întregime. printre alte elemente.(5) CPC.c) CPC).400 alin.118 alin.(6) al aceluiaşi articol se relatează despre concluzia instanţei referitor la admiterea sau respingerea acţiunii. care constă în determinarea definitivă a elementelor de fapt pentru soluţionarea justă a pricinii.concluziile expertului. 26.b) CPC). Temeiul respectiv de casare este prezent în cazurile în care instanţa inferioară a considerat greşit că părţile sunt degrevate de sarcina probei reieşind din aprecierea greşită a faptului existenţei vreunei situaţii din cele prevăzute la art. De asemenea.(1) lit. sau.400 alin.444 alin. pronunţate în ordinea stabilită de art. dar nu corespund exigenţelor prevăzute de lege conform art. pornind de la pretenţiile şi obiecţiile părţilor şi ale altor participanţi la proces. limitarea pledoariei la 30 de minute. În acest caz este vizată nerespectarea de către instanţa de fond a obligaţiei prevăzute la art.M. prevederile menţionate..02. indiferent de faptul dacă aceasta va influenţa în consecinţă soluţia.444 alin. iar pe de altă parte în alin. Sub acest aspect.303-XV din 23. 55 . conform art.(1) lit.122 alin. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. precum şi de la normele de drept material şi procedural aplicabile în cauză (ex. în mod separat.416 alin.. Se atrage atenţia instanţelor judecătoreşti asupra faptului declarării neconstituţionalităţii dispoziţiilor cuprinse în art. a considerat elementele faptice ca fiind probate.2004 a fost adoptat un nou conţinut al art. 27. precum şi posibilitatea arbitrară a preşedintelui şedinţei de a limita pledoaria . sunt relevante dispoziţiile art.1999 (pct.a) CPC).44). fără a exista vreunul din temeiurile degrevării de probaţiune. expuse în hotărâre. referitor la necesitatea participării la judecarea recursului prin intermediul avocatului sau ai altui reprezentant licenţiat în drept. după cum urmează: a) nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond (art. c) concluziile primei instanţe. însă instanţa.2 din 19.1047/08.(1) CPC (ex. se abat de la expunerea problemelor de drept sau dacă argumentele expuse nu au legătură cu temeiurile invocate în cererea de recurs. Astfel.: nu s-a constatat prezenţa prejudiciului în sumă de 2000 lei.(3).(1) lit.123 CPC. b) nu au fost dovedite circumstanţele considerate de către prima instanţă ca fiind stabilite (art. Prin Legea nr.11.au devenit nule. partea motivată a hotărârii cuprinde circumstanţele pricinii şi probele pe care se întemeiază concluziile instanţei referitor la aceste circumstanţe.: instanţa a considerat ca fiind dovedit dreptul de proprietate asupra autoturismului. la momentul adoptării Hotărârii Curţii Constituţionale nr.(3) CPC.09. în mod greşit.241 alin. fapt ce contravine Regulamentului cu privire la registrul de stat al transporturilor.(3) şi art.(3) CPC. În scopul precizării sensului temeiurilor de casare şi a incidenţei acestora. conform cărora. se explică înţelesul lor. se supune recursului hotărârea suplimentară a judecătoriei sau decizia suplimentară a instanţei de apel. rezultante din circumstanţele respective.(1) din Constituţia R. în cadrul luărilor de cuvânt. În alte cazuri explicaţiile participanţilor la proces nu pot fi limitate. cu toate că elementele probatorii lipsesc sau acestea există. sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii (art.140 alin. care prevede ca mijloc de probaţiune unic al dreptului de proprietate asupra autoturismului înmatriculat . reieşind din existenţa unei procuri care mandatează pe pretinsul proprietar de a vinde autoturismul. pentru care legea prevede necesitatea existenţei unui înscris).250 CPC.2004. a pronunţat o altă soluţie ce nu corespunde celei adecvate. 28.certificatul de înmatriculare). dar şi în privinţa oricărei părţi a actului judecătoresc de dispoziţie.400 alin. Se are în vedere situaţia în care instanţa inferioară a constatat toate circumstanţele pricinii şi din acestea rezultă o anumită soluţie. ce oferă posibilitate preşedintelui şedinţei de judecată de a atenţiona participanţii la proces în cazul în care aceştia. devenite nule.

alcătuind-o prin analogie. În acelaşi motiv se încadrează cazul în care hotărârea şi-a pierdut fundamentul juridic. Acest temei devine incident în cazul în care normei juridice aplicabile i s-a atribuit un mai mare grad de abstracţie sau aceasta suscită îndoieli la aplicare. se constată caracterul extensiv al noţiunii de "concluzii". contrar art. încheierea respectivă.c) CPC cuprinde ambele înţelesuri relevate mai sus. caz în care se va casa. Prin aplicare a analogiei dreptului se înţelege situaţia când legea nu prevede expres reglementarea raportului juridic respectiv. e) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată (art. i) pricina a fost judecată în absenta unui participant la proces.există o reglementare expresă a raportului juridic litigios.b) CPC).400 alin. iar instanţa a aplicat Codul civil nou). La acest temei pot apărea următoarele situaţii: . Este suficient ca un singur judecător din cadrul completului să nu fi avut dreptul la participare pentru ca temeiul respectiv să fie aplicabil. data si ora şedinţei de judecată (art.(1) lit. aplicând norma respectivă.(2) lit. şi ca rezultat participantul la proces a fost privat de dreptul participării la proces. în instanţa de fond sau apel.(3) CC.judecătorul a participat repetat la judecarea aceleiaşi pricini.(1) CC).: situaţia juridică s-a născut sub imperiul Codului civil vechi. caz în care analogia este eronat aplicată. în recurs. fără ca instanţa să aplice o altă lege în locul celei incidente.b) CPC) .5 alin. este imposibilă de aplicat în cazul concret dedus judecăţii. caz în care litigiul se va soluţiona conform principiilor generale şi sensului legislaţiei civile (art. Acesta constituie un motiv de casare incident în cazul în care actul normativ aplicabil în litigiul dedus judecăţii nu şi-a găsit aplicarea în cadrul hotărârii.prevederea legală. dacă principiile şi sensul legislaţiei sunt aplicate neadecvat la ipoteza concretă dedusă judecăţii.instanţa care a soluţionat cererea de recuzare a respins-o în mod neîntemeiat. la care s-a raportat instanţa. f) a interpretat eronat legea (art.instanţa a aplicat analogia.a) CPC). deoarece. aspect care este în strânsă legătură cu principiul aplicării legii civile în timp (principiul neretroactivităţii) (de ex. De fapt.53 alin. însă instanţa greşit a aplicat analogia. soluţia sau concluzia pronunţată în dispozitiv depinde de concluziile asupra circumstanţelor din partea motivată. h) pricina a fost judecată de un judecător care nu era în drept să participe la examinarea ei (art. . hotărârea va fi menţinută de instanţa de recurs.(2) lit. Temeiul este incident inclusiv atunci când: . g) a aplicat eronat analogia legii sau analogia dreptului (art. căruia nu i s-a comunicat locul.400 alin.5 alin. Aplicarea este eronată.motiv aplicabil în cazul în care instanţa inferioară nu a respectat dispoziţiile art. . dar nici aplicarea analogiei legii nu este posibilă. la o ipoteză ce nu intra în aria de ipoteze acoperite de norma respectivă. fiindcă nu există similitudini între cele două categorii de raporturi prin esenţa lor (art. d) instanţa nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată (art.400 alin. fapt prin care s-au limitat anumite drepturi civile sau s-a stabilit răspunderea civilă.Reieşind din sensul acestor enunţuri. recurată odată cu fondul (art.(3) lit. încălcându-se principiile contradictorialităţii.(5) CPC).400 alin. noţiunea de "concluzii" de la art. Se reflectă în situaţia în care instanţa aplică o normă juridică care este străină de situaţia de fapt existentă în cazul dedus judecăţii.c) CPC). în final.102-105 CPC. a extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers . iar instanţa.(2) CC).(2) lit.d) CPC).400 alin. În cazul în care soluţia este corectă în fond.400 alin. . al dreptului la apărare şi al unui proces echitabil. 56 . cu toate că instanţa nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.400 alin.a) CPC).(2) lit. cu relevarea normei juridice aplicabile.a exclus ipoteza concretă din aria de ipoteze pe care le acoperă norma juridică respectivă.5 alin.(3) lit.

1999 "Cu privire la respectarea legislaţiei despre utilizarea limbii în procedura judiciară".185 alin. precum că acesta nu a fost citat personal. iar acest fapt nu va constitui motiv de recurs. contrar dispoziţiilor art.f) CPC).242 alin. soluţii ce devin irevocabile de la momentul pronunţării lor. dar în prezenţa unor motive întemeiate (ex. indiferent că nu au fost indicate de recurenţi. l) hotărârea nu este semnată de judecător sau este semnată de judecătorul nemenţionat în hotărâre cu excepţia cazurilor prevăzute la art. m) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată (art. 57 .d) CPC) . conform art. De regulă. fără a fi expediată şi participantului.236 alin. .400 alin. instanţa neîndeplinind una dintre sarcinile pregătirii pricinii pentru dezbateri (art.2008] 29.e) CPC). cu excepţia situaţiei în care judecătorul a fost în imposibilitate de a semna hotărârea.(4) CPC.400 alin. pe cale incidentală. dar aceasta nu aparţine judecătorului care a participat la deliberarea hotărârii (judecătorul menţionat în partea introductivă a hotărârii). Temeiul respectiv comportă următoarele situaţii: .417 şi art. deliberarea şi pronunţarea pot fi amânate pe un termen de 10 zile. k) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces (art.400 alin. respectiv.: complexitatea cauzei). astfel că la examinarea recursului se va verifica dacă nu este prezent vreunul din temeiurile procedurale de casare.(3) lit. După examinarea recursului. acest fapt nu va constitui motiv de casare.445 alin. i) la judecarea pricinii au fost încălcate regulile cu privire la limba procesului (art. instanţa poate pronunţa una dintre soluţiile prevăzute la art. lipseşte de pe hotărâre.(1) CPC. .(3) lit.procesul s-a desfăşurat într-o altă limbă decât cea de stat. care cuprinde următoarele ipoteze: .(2) CPC (art.procesul s-a desfăşurat într-o altă limbă.este cazul în care prin actul de dispoziţie al instanţei (hotărâre) a fost atinsă esenţa dreptului cel puţin a unei persoane.Dacă citaţia a fost expediată numai reprezentantului participantului la proces.2 şi 10 din Hotărârea Plenului nr. la art. nu i s-a asigurat prezenţa interpretului pentru exprimarea în judecată.04.427 şi. deliberarea şi pronunţarea actelor de dispoziţie ale instanţei de recurs au loc în aceeaşi şedinţă cu judecarea recursului. [Pct. iar instanţa nu a emis hotărârea şi în limba de stat. care nu posedă sau nu vorbeşte limba de stat.persoanei interesate. va constitui temei al casării.400 alin.400 alin.c) CPC) în raport cu persoana respectivă. aceasta nefiind acceptabilă pentru majoritatea participanţilor.(3) CPC se iau în considerare întotdeauna şi din oficiu de către instanţa de recurs.10 din 22.28 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.(3) lit.(2) CPC. caz în care se va proceda conform prevederilor art. Se referă la lipsa procesului-verbal al şedinţei în care s-a pronunţat hotărârea. n) hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei generale sau jurisdicţionale.există o semnătură pe hotărâre.238 alin. La aprecierea temeiului de casare respectiv. motivul invocat în casare. în general. stabilite la capitolele III şi IV din Titlul I Temeiurile prevăzute la art.(3) lit.242 alin.semnătura judecătorului.(1) CPC. Dacă majoritatea participanţilor la proces cunosc o altă limbă decât cea de stat (ex.c) CPC).: rusa) şi procesul se desfăşoară în limba respectivă. .12 din 09. se vor lua în considerare explicaţiile pct. Temeiul enunţat are incidenţă în situaţia încălcării normelor procesuale cu privire la competenţă.(2) lit.12.

242 alin. în aplicarea eronată a normelor de drept material. Se relevă unele ipoteze practice sub aspectul enunţat mai sus: . . urmând ca redactarea să se efectueze în termen de o lună pentru recursurile înaintate în baza secţiunii a 2-a (art.eventuala soluţie necesară a fi pronunţată. cererea ei nu a fost soluţionată în fond.casarea cu trimitere la rejudecare va opera în cazurile în care eroarea nu poate fi remediată de către instanţa de recurs.(5) CPC) şi de 15 zile pentru recursurile înaintate în baza secţiunii 1 (similar art. impunându-se casarea cu trimitere la rejudecare. în caz contrar fiind pasibilă eludarea cel puţin a unui grad de jurisdicţie pentru verificarea şi elucidarea unor circumstanţe sau pentru anumite persoane. când eroarea poate fi corectată de către instanţa de recurs.Instanţa de recurs este în drept să pronunţe dispozitivul deciziei sau al hotărârii. prezenţa vreunui motiv procedural de casare.: din partea motivată rezultă că pretenţia este întemeiată.445 alin. contradictorialităţii şi dreptului la apărare. dacă motivele casării vizează doar unele aspecte de fapt şi/sau de drept ale pricinii sau numai pe una/unele dintre părţi. deoarece. dacă se referă la toate aspectele de fapt şi de drept.dacă instanţa de fond a soluţionat pricina în baza altui temei juridic decât cel invocat de parte. instanţa de recurs se va pronunţa în partea motivată a deciziei asupra încălcărilor comise de instanţele inferioare şi asupra actelor procedurale care sunt necesare de a fi efectuate la rejudecare. instanţa de recurs nu va putea insera în decizie anumite sugestii cu privire la: . după casare pricina se va trimite la rejudecare în instanţa de fond din considerentul parcurgerii tuturor gradelor de judecare aferente pricinii respective. de regulă. . 32.casarea cu rejudecare şi pronunţare a unei noi hotărâri va opera atunci. pricina se va trimite la instanţa competentă sau se va reţine pentru rejudecare în cazul în care se constată propria competenţă. şi nefiind necesar de a se reţine şi constata alte circumstanţe. această situaţie este echivalentă cu nerezolvarea fondului. . Totodată.când instanţa inferioară a soluţionat pricina fără cercetarea fondului. În caz de casare a actului de dispoziţie contestat cu recurs. inclusiv în privinţa instanţei la care se va trimite pricina pentru rejudecare. va decide admiterea recursului cu casarea totală sau parţială a hotărârii(lor) instanţei(lor) inferioare: . ceea ce ar contraveni principiilor echităţii. . după casare: . circumstanţele pricinii fiind corect constatate de instanţele inferioare. şi are devolutivitate asupra tuturor părţilor. eroarea constând.parţială. la care se face referire în motivare. de regulă. fiind aplicabilă în situaţia utilizării eronate a normelor procedurale. însă în dispozitiv instanţa s-a oprit la soluţia contrară. prin urmare.în cazul în care soluţia din dispozitivul hotărârii este în contradicţie cu faptele corect stabilite în motivarea hotărârii. Dacă instanţa de recurs ajunge la concluzia că cel puţin unul dintre temeiurile invocate este întemeiat sau constată. care au format obiectul examinării în instanţa de fond. în sensul că din probele administrate rezultă o anumită soluţie.totală. 31. deşi în instanţa de fond s-au administrat probe. hotărârea se va casa cu rejudecarea şi pronunţarea unei noi hotărâri (ex. Instanţa care a admis recursul dispune de următoarele împuterniciri. din oficiu. circumstanţelor. . fără a-l pune în discuţia părţilor (în dezbateri).dacă hotărârea este casată pentru nerespectarea normelor privind competenţa. nefiind necesară verificarea suplimentară a dovezilor. aceasta nu s-a făcut în temeiul invocat de parte. 58 . dar în dispozitiv acţiunea este respinsă ca neîntemeiată).aprecierea veridicităţii probelor administrate. Distincţia dintre casarea totală şi parţială prezintă interes pentru determinarea limitelor rejudecării după casare.(1) CPC) 30. fără a dispune de dreptul de a da indicaţii acestor instanţe. .

invocat în condiţiile legii.a) din Legea taxei de stat. Conform art.alte aspecte ce ar afecta intima convingere a instanţei la rejudecare (art.85 alin. cu excepţia situaţiilor când recurentul îşi exprimă acordul de voinţă în acest sens şi când hotărârea este atacată şi de alţi participanţi la proces (art. chiar dacă ulterior.400 alin.3 alin.(3) CPC).(1) lit. instanţa de recurs va pronunţa o decizie suplimentară sau o încheiere de corectare ori de explicare a deciziei. Dacă cuantumul taxei este diferit în raport de subiecţii impunerii (ex. 250 şi 251 fiind aplicabile în măsura în care situaţiile. în original). prevăzute de art. instanţa de recurs dispune de posibilitatea corectării greşelilor. Reieşind din prevederile art. în recurs. conform art. În cazul admiterii acestor cereri.(1) CPC au incidenţă numai în cazurile în care se stabileşte expres scutirea şi pentru contestarea hotărârilor. în cazul în care una dintre părţile litigante contestă în cadrul cererii de recurs numai o parte a sumei sau a obiectivului material al litigiului. instanţa de recurs va casa hotărârea cu trimitere la rejudecare în instanţa de fond (prima instanţă).k) din Legea sus-menţionată. nu au incidenţă la depunerea cererii de recurs. taxa se va încasa raportată la cuantumul 59 .2 alin.271 CC. Totodată. explicării hotărârii şi emiterii unei decizii suplimentare. dar contestată în recurs de către alt subiect. acţiunea fiind înaintată de către un subiect. După pronunţarea deciziei prin care se soluţionează cererea de recurs. în toate cele trei cazuri se va pronunţa o încheiere. iar în cazul respingerii acestor cereri.400 alin. termenul de prescripţie extinctivă se aplică numai la cererea persoanei în favoarea căreia a curs prescripţia. cuantumul va constitui 50% din taxa calculată raportată la suma contestată. În cazul în care instanţa de fond şi de apel nu s-au pronunţat asupra termenului de prescripţie. în recurs acesta va achita 50% din cuantumul pe care acesta l-ar fi achitat dacă nu ar fi fost scutit. dispoziţiile art.(2) CPC şi art. luate în considerare din oficiu de către instanţa de recurs conform art. cu excepţia cazurilor în care legea prevede scutirea de la plata taxei de stat.(4) CPC.(2) CPC.(1) lit. de exemplu.12. să acorde reclamantului o sumă mai mare prin pronunţarea unei noi hotărâri. iar în cazul în care litigiul dedus judecăţii are caracter patrimonial. 36. La depunerea cererii de recurs. Conform art.prevalarea unor probe asupra altora.(4) şi art. .32 în redacţia Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.404 alin. prevederile referitoare la scutirea. 34. de 15 salarii minime egale cu 270 lei). prescripţia poate fi opusă de către persoana îndreptăţită numai în cazul în care instanţa se pronunţă asupra fondului. taxa achitată se va calcula în felul următor: 50% din 3% rezultă 1. în urma rejudecării cauzei. Nu constituie înrăutăţire a situaţiei în propriul recurs cazul în care hotărârea recurată este casată în baza temeiurilor prevăzute la art.(3) CPC.3 alin. ce constituie temei de înaintare a cererilor respective (de pronunţare a deciziilor suplimentare.5% din taxa calculată raportată la suma contestată.86. Dacă reclamantul este scutit de către judecător numai la depunerea cererii de chemare în judecată. Instanţa de recurs nu poate înrăutăţi situaţia părţii în propria cale de atac. sunt compatibile cu dispoziţiile legale referitoare la recurs. se înrăutăţeşte situaţia recurentului.249. de explicare a hotărârii şi de corectare a greşelilor).: persoana fizică şi persoana juridică.437 alin. cuantumul taxei de stat constituie 50% din taxa ce urmează a fi plătită la depunerea cererii de chemare în judecată sau altei cereri (plângeri). chiar dacă pârâtul care a făcut recurs nu s-a opus la discutarea pretenţiilor majorate. astfel că.10 din 22. [Pct.419 CPC). 35.(1) din Legea taxei de stat. amânarea şi eşalonarea plăţii taxei de stat.85 alin. respectiv. se va anexa dovada achitării taxei de stat aferente (chitanţa sau dispoziţia de plată. achită nu mai puţin de 150 lei şi..2008] 33. conform art.410 alin. instanţa de recurs nu este în drept să o anuleze sau să o modifice. iar scutirile de la art.

Se explică că. 27 martie 2006 nr.29 din 26.(1) lit.pe care l-ar fi datorat subiectul care a înaintat acţiunea în primă instanţă (raportat la exemplul de mai sus şi presupunând că acţiunea a fost înaintată de către persoana fizică.12.Chişinău. mun. încasate prin hotărârea primei instanţe sau decizia instanţei de apel. art. Se abrogă Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. în situaţia în care prin recurs se contestă numai suma taxei de stat. taxa de stat nu se plăteşte.85 alin.12.37] 37.37 exclus prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.2008. persoana juridică la depunerea recursului va achita 50% din suma de 150 lei.3 60 . Cererile de recurs împotriva încheierilor sunt scutite de taxa de stat conform art. dar nu din suma de 270 lei).2000 "Cu privire la practica de examinare a cauzelor civile în ordine de recurs".m) CPC. [Pct.10 din 22.38 devine art.

lit. au fost depistate anumite erori în aplicarea şi interpretarea actelor normative incidente. Noile realităţi juridice au oferit dezideratului liberului acces la informaţie protecţie constituţională şi convenţională. constatarea încălcării prevederilor legii enunţate. contribuind la îmbunătăţirea informării publicului privind problemele ecologice.10 din 22. calificarea incorectă a subiectelor Legii privind accesul la informaţii. a accesului cetăţenilor la informaţia de mediu. în modul cuvenit. datorită depăşirii termenului de furnizare a informaţiei sau furnizării informaţiei neadecvate.17 CPC.03. care au ca obiect reglementarea relaţiilor privind accesul la informaţiile oficiale.2007 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova.1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi a art. în majoritatea cazurilor.2008] 61 . art.789-XIII din 26. Noile realităţi existenţiale impun o conştientizare a importanţei imperioase.5. o modalitate de control asupra activităţii autorităţilor/instituţiilor publice. nr. delimitarea informaţiei oficiale cu accesibilitate limitată de informaţia pasibilă furnizării. pag. soluţionarea litigiilor legate de acreditarea mijloacelor de informare în masă etc. la soluţionarea acestor categorii de cauze. Plenul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova [Preambulul modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. gestionării banilor publici. cu dreptul de a participa la procesul adoptării deciziilor în domeniul respectiv.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la examinarea cauzelor privind accesul la informaţiile oficiale nr.4 modificată de: Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.12.16 din Legea nr.1 din 02. în particular. a demonstrat că instanţele judecătoreşti aplică corect legislaţia. în special: confundarea dreptului de acces la informaţiile oficiale cu dreptul de acces la alte categorii de informaţii.04. de aceste interese. Generalizarea practicii aplicării de către instanţele judecătoreşti a dispoziţiilor legale.e) art.10 din 22.c). participarea publicului la procesul adoptării deciziilor asigură o mai bună calitate a acestor decizii şi a procesului realizării lor. acordă publicului posibilitatea de a-şi exprima îngrijorarea şi permite organelor statale să ţină cont. precum si cel de a acţiona in judecată în vederea apărării acestor drepturi în cazul în care acestea sunt lezate.12. drept.2.2008 Accesul la informaţiile oficiale constituie un drept fundamental al persoanei de a fi informat. în particular. rezultat din acte normative sau contracte. Perfecţionarea facilitării accesului la informaţia ecologică şi. 2007. Concomitent. În scopul eliminării deficienţelor din practica examinării cauzelor privind accesul la informaţiile oficiale şi în baza lit. de stimulare a formării opiniilor şi participării active a populaţiei la procesul de luare a deciziilor în spirit democratic.

ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr. este diferit în raport cu termenul de 30 de zile.1 alin.: restituirea cererii 62 .raportul respectiv se încadrează în una din literele art. Dacă nu sunt întrunite elementele enunţate. pe lângă faptul că constituie o informaţie oficială susceptibilă furnizării. denumită în continuare "Convenţia". precum şi a prevederilor altor acte normative tangenţiale cu tematica abordată. Se atenţionează instanţele judecătoreşti asupra necesităţii de aplicare corectă şi unitară a dispoziţiilor Legii privind accesul la informaţie nr.8 din Legea cu privire la petiţionare şi art. [Pct. Dreptul de acces liber la informaţiile oficiale constituie o varietate specifică a dreptului la petiţionare.8 alin. se va verifica existenţa următoarelor elemente: .04.06.3 din Lege). în privinţa raportului juridic litigios. fapt ce rezultă din dispoziţiile art. justiţie şi participarea publicului la adoptarea deciziilor în domeniul mediului din 25. implică aplicabilitatea prioritară a acestor dispoziţii în cazul în care actele normative interne sunt insuficient de clare sau contravin acestora (art. Moldova este Parte contractantă. în măsura în care acestea nu contravin Legii speciale.2000. 3.346-XIV din 07. . precum şi ale art. informaţia ce ţine de mediu nu poate fi supusă niciunei restricţii în furnizare. Se atenţionează asupra caracterului subsidiar. astfel fiind aplicabil termenul de 15 zile. prevăzut de art.1 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. Reieşind din caracterul special al Legii privind accesul la informaţie faţă de Legea cu privire la petiţionare. inclusiv faţă de Legea contenciosului administrativ. Concomitent. iar sub aspectul procedural al examinării litigiilor.(4) din Legea cu privire la petiţionare. iar constatarea acestui fapt atrage consecinţele prevăzute de lege (ex. de dispoziţiile celor două acte legislative enunţate. denumită în continuare "Legea".(1) din Lege. faţă de Legea-cadru naţională.17 din Legea contenciosului administrativ.10 din Convenţie. soluţionarea cazurilor concrete se va efectua prin prisma jurisprudenţei CEDO.32 şi 34 din Constituţie. .conţinutul acestui raport implică existenţa dreptului solicitantului de acces la informaţia solicitată concretă şi a obligaţiei corelative a furnizorului de informaţie de a elibera informaţia solicitată.obiectul raportului juridic litigios ţine de furnizarea informaţiei solicitate cu varietăţile aferente (ex. prevăzut de art.7 din lege.2008] 2. Sorgintea constituţională şi convenţională a dezideratului liberului acces la informaţie. De menţionat existenţa unui mecanism supranaţional de soluţionare a diferendelor apărute la interpretarea şi aplicarea Convenţiei citate. în sensul Legii privind accesul la informaţie. expuse în Anexa la prezenta hotărâre. mecanism stabilit de acest act normativ internaţional la care R.: nerespectarea termenului de furnizare). raportul juridic va intra sub incidenţa altei legi.05. ce rezultă din stipulaţiile şi spiritul art. în cadrul aplicării.982-XIV din 11.1998 de la Aarhus. prin prisma Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.EXPLICĂ: 1.subiecte ale raportului juridic sunt solicitantul informaţiei şi furnizorul de informaţii. Pentru a se determina incidenţa Legii. deoarece nu face parte din categoria informaţiilor cu accesibilitate limitată stabilite la art.12. al Convenţiei privind accesul la informaţie.10 din 22. Cu titlu de exemplu: termenul de 15 zile de furnizare a informaţiei. în privinţa protecţiei accesului la informaţia ecologică.16 din Lege. . se explică că prevederile Legii speciale respective se vor completa. Totodată.1999.

(2) lit. organele centrale de specialitate ale administraţiei publice (ministere.: Universitatea de Stat din Moldova). iar furnizorii de informaţii . în privinţa instituţiei trebuie să existe cumulativ următoarele condiţii: acestea să fie fondate de stat în persoana autorităţilor publice.: 63 . prevăzute de art.5 alin. Preşedintele Republicii Moldova. potenţialii solicitanţi şi furnizori de informaţii trebuie să se regăsească într-una din categoriile de subiecte ale Legii. dacă această furnizare este impusă în baza altui raport obligaţional. dacă aceasta se referă la alte aprobări. a următoarelor categorii de raporturi: . . Nu intră sub incidenţa Legii raporturile care au legătură tangenţială cu raporturile enumerate la punctul precedent şi care pot fi regăsite în una din categoriile de raporturi prevăzute la alin. însă constatarea faptului că informaţia se clasifică ca fiind cu accesibilitate limitată poate servi în calitate de motiv pentru refuzul de a furniza informaţia solicitată. social-culturale sau altor atribuţii cu caracter necomercial. abilitarea de a gestiona aceste servicii rezidă din lege (ex. servicii. autorizaţii. Litigiile ce rezidă din raporturile menţionate la alineatul precedent vor fi examinate de către instanţele judecătoreşti în baza actelor normative care le sunt aplicabile (exemplu: cererea titularului de cont către bancă privind furnizarea informaţiei despre contabilitatea operaţiunilor va avea ca suport legal material art. solicitanţii de informaţii vor avea calitatea de reclamanţi. în afara informaţiilor oficiale. simpla constatare că raportul nu este reglementat de Lege nu poate fi considerată un motiv de refuz în furnizarea informaţiei. Curtea Constituţională. prestări de servicii şi orice alte solicitări.de chemare în judecată pe motiv că cererea urmează a fi judecată în instanţa de drept comun.privind accesul furnizorilor de informaţii la informaţia posedată de alţi furnizori de informaţie. Se conchide excluderea din domeniul de reglementare al Legii. organele procuraturii).(2) din Lege. reieşind din esenţa prevederilor art. .(2) lit.(2) art.). Pentru a dispune de legitimare procesuală pasivă. Nu prezintă importanţă faptul că instituţia este finanţată de la bugetul de stat în mod integral sau parţial (ex. Concomitent.privind accesul solicitanţilor de informaţie la informaţia deţinută de alţi solicitanţi.dintre solicitanţi şi furnizori.c) din Lege: persoanele respective gestionează servicii publice.1231 Cod civil). Pentru a dispune de legitimare procesuală activă sau pasivă. cu excepţia situaţiei prevăzute la art.5 alin.1 din Lege. b) instituţiile publice centrale şi locale. În cadrul litigiilor deduse judecăţii. autorităţile publice autonome (Curtea de Conturi. care au alt obiect decât cel al furnizării informaţiilor oficiale. c) persoanele fizice şi juridice dispun de legitimare procesuală pasivă dacă sunt de faţă următoarele condiţii. Guvernul. nu constituie obiect al Legii activitatea autorităţilor şi instituţiilor publice de a răspunde la petiţii şi audienţe. 4. Astfel. . birouri. scopul activităţii lor să fie efectuarea atribuţiilor de administrare. CCA. instituţia privată nu poate fi furnizor de informaţii oficiale.). să fie finanţate de la bugetul de stat. autorităţile administraţiei publice locale. 5. dar nu în instanţa de contencios administrativ).a)-d). Se atenţionează instanţele judecătoreşti de a nu confunda raporturile ce nu constituie obiect al Legii cu raporturile ce au ca obiect furnizarea informaţiilor cu accesibilitate limitată.c) din Lege.(2) lit.1 alin. În pofida faptului că nu este stipulată expres în art.privind accesul furnizorilor de informaţie la informaţia deţinută de solicitanţii de informaţie.calitatea de pârâţi. agenţii.1 alin. etc. autoritatea judecătorească (instanţele judecătoreşti. Consiliul Superior al Magistraturii. relevate din conţinutul art. CCCEC etc. Furnizori de informaţii oficiale sunt : a) Parlamentul.5 din Lege. Banca Naţională a Moldovei. desfăşurată conform atribuţiilor acestora.

sistematizată etc.notarii) sau din contractul încheiat cu autoritatea sau instituţia publică (ex. De asemenea. Restrângerea inserată în cadrul altor categorii de acte juridice 64 . se recomandă aprecierea informaţiei sub aspectul "oficialităţii" ei în conformitate cu art.7 din Lege. dispoziţiile nescrise ale administraţiei furnizorului cu privire la soluţionarea unor probleme incidente sferei de activitate a acestuia. de către alt subiect de drept. exigenţe care s-au cristalizat şi constituit într-o constantă cu reflectare juridică internă şi internaţională. indiferent de provenienţa informaţiei. Pot constitui exemple de informaţie nedocumentată: uzanţa aplicată în cadrul activităţii furnizorului de informaţii.73 din Legea privind administraţia publică locală prevede serviciile publice de nivel raional. cu excepţia cazului când informaţia este clasificată ca fiind cu acces limitat.6 din Lege. Moldova şi art.10 paragraful 2 din Convenţie. Nu prezintă importanţă faptul dacă solicitantul informaţiei a apelat sau nu anterior la serviciile persoanelor fizice sau juridice. emisă. Constituie informaţie nedocumentată informaţia nefixată pe un suport informaţional. Acest fapt rezultă atât din interpretarea sistematică a Legii. electronic etc. ambele noţiuni având semnificaţia prevăzută la art. 9. colaborate cu prevederile art. Moldova.54 din Constituţia R. cu toate că se află în posesia şi dispoziţia furnizorului. selectează. Orice restrângere poate fi impusă doar printr-o lege organică. stabilită de art. Nu poate fi refuzată cererea de furnizare a informaţiei pe motiv că aceasta este nedocumentată.13-20 din Lege.: cazul Sârbu împotriva R. legislaţia concretizează aceste servicii. nu poate constitui motiv de refuz de a furniza informaţia faptul că. pentru că furnizarea informaţiei nu este condiţionată de preexistenta vreunui raport juridic obligaţional.1) din Lege. indicaţiile verbale ale conducătorului furnizorului de informaţii date unui angajat etc. Limitarea accesului la informaţiile oficiale constituie o derogare cu totul excepţională de la principiul liberului acces la categoria respectivă de informaţii. cu distincţia că furnizorii nu vor fi obligaţi să prezinte probe ale inexistenţei informaţiilor nedocumentate (art.(2) din Lege). Este inadmisibil refuzul de a furniza informaţia pe motiv că aceasta. denumită regula "triplului test": a) limitarea este prevăzută de lege. Spre exemplu: hotărârea judecătorească este o informaţie documentată. cât şi din jurisprudenţa CEDO (ex.: Compania "Union Fenosa"). Informaţia susceptibilă de a fi furnizată poate fi: documentată sau nedocumentată. iar redactarea acesteia să nu permită interpretare extensivă. Spre exemplu: art. cazul de Haes şi Gijsels împotriva Belgiei).2 din Legea contenciosului administrativ . Informaţia nedocumentată este pasibilă de a fi furnizată în ordinea generală. Pentru consecvenţa. prelucrată. 7. Reieşind din prevederile art. În unele cazuri."activitatea de interes public autorizată de o autoritate a administraţiei publice". păstrează şi/sau dispune de informaţii oficiale. selectată. a fost elaborată. posedă. inclusiv de informaţii cu caracter personal. aceasta figurând în calitate de parte componentă a eventualului raport litigios. 8. restrângerea dreptului de acces liber la informaţiile oficiale poate avea loc doar dacă sunt întrunite următoarele exigenţe în privinţa acestei restrângeri. Calificarea serviciului prestat de persoanele fizice sau juridice ca fiind public se va efectua conform părţii a doua a definiţiei legale. 6. dar despre care furnizorul de informaţie are cunoştinţă. adică este posesor al acesteia. prin furnizare. dispoziţia căreia trebuie să fie accesibilă şi clară. Se atenţionează instanţele judecătoreşti asupra similitudinii noţiunilor de "informaţie oficială" si "informaţie de interes public".6 alin. în cadrul exercitării acestei abilitări.19 alin. Este susceptibilă de a fi furnizată orice informaţie oficială aflată în posesia şi la dispoziţia furnizorului de informaţii. persoana fizică sau juridică culege. s-ar aduce atingere intereselor subiectului de drept de la care provine informaţia. Constituie informaţie documentată informaţia care este fixată pe un anumit purtător informaţional: scris. prevăzute la art.

furnizorul va fi obligat de a elibera informaţia. în acelaşi context. balanţa proporţionalităţii înclină în favoarea limitării dreptului vizat. se încadrează în categoriile de informaţii pasibile de a li se limita accesul şi protejează un interes legitim. Spre exemplu: dacă restricţia este prevăzută de lege. c) să fie necesară într-o societate democratică. pe motiv că nu a fost dovedit elementul "necesar într-o societate democratică". iar scopul urmărit să devanseze atingerea care se aduce dreptului de acces liber la informaţia oficială (testul proporţionalităţii). când aceasta are un caracter precis. Concomitent. furnizarea căreia nu este restricţionată. în aşa fel încât să permită oricărei persoane. protecţia securităţii naţionale. reieşind din raţionamentul Curţii Europene a Drepturilor Omului (cazul Sunday Times împotriva Regatului Unit al Marii Britanii).7 alin. De asemenea. dar şi prin prisma cererii furnizorului de informaţii de constatare a nelegalităţii obligării sale. balanţa proporţionalităţii a fost apreciată nu numai prin prisma cererii solicitantului de a se constata îngrădirea accesului la informaţie. Concluzia expusă constituie excepţia în materie. pentru atingerea scopului protejării interesului legitim.05. sunt inscripţionate ca fiind "cu acces limitat".(4) din Lege. de către instanţa naţională.(3) din Lege. a ordinii publice. contravin principiului supremaţiei dreptului. Dacă furnizorul nu justifică toate elementele sau instanţa de judecată consideră că argumentele invocate sunt neconvingătoare ori impertinente. instanţa va aprecia circumstanţele concrete şi se va expune argumentat prin prisma textului de lege enunţat. Curtea a reamintit că o normă este redactată cu o suficientă previzibilitate numai atunci. cu obligarea furnizorului de a elibera informaţia. CEDO a considerat că anumite dispoziţii din legea internă a statului pârât nu îndeplinesc cerinţele unei "legi" prin faptul că le lipseşte caracterul previzibil (cazul Rotaru împotriva României. întotdeauna când se pretinde că informaţia este cu accesibilitate limitată. mai puţin restrictive. furnizorul de informaţii va trebui să probeze în instanţa de judecată întrunirea elementelor enunţate la punctul precedent în privinţa restricţiei aplicate. principiu menţionat expres în preambulul Convenţiei. cu toate că sunt prevăzute de legea internă. cu motivaţia că restricţia este proporţională cu scopul legitim urmărit (cazul Goodwin împotriva Regatului Unit). respectiv.(1) din Lege). 10. prin prisma regulii "triplului test". Pentru a fi considerată necesară într-o societate democratică.7 alin. însă se dovedeşte că există posibilitatea adoptării altor măsuri.2000. Reieşind din prevederile art. dar şi la calitatea acesteia. astfel că. În situaţia în care unele părţi ale documentului solicitat. soluţionat prin Hotărârea CEDO din 04. 11. Interesul legitim se relevă din scopul restricţiei (art. eliberând din document numai informaţia. care la nevoie poate apela la consultanţă specializată. de a furniza informaţia. 65 . pronunţată în cazul menţionat mai sus.05. să îşi corecteze conduita (cazul Amann împotriva Elveţiei). care constă în respectarea drepturilor şi reputaţiei altei persoane.7 din Lege. se subliniază că orice limitare de acces la informaţiile oficiale este relativă şi orice limitare invocată se va aprecia prin prisma alin. care trebuie să fie compatibilă cu principiul supremaţiei dreptului. la pct.2000).(4) art. dar nu întregul document. Altfel spus. Spre exemplu. În jurisprudenţa CEDO.55 din Hotărârea CEDO din 04. a ocrotirii sănătăţii şi moralei societăţii. care. în cazul unor restrângeri arbitrare. Moldova. aceasta trebuie să fie indispensabilă şi convingătoare. instanţele judecătoreşti. instanţa de judecată va hotărî admiterea cererii solicitantului. furnizorul va proceda conform art. La aprecierea circumstanţelor concrete ale cauzei civile deduse judecăţii. s-a subliniat că expresia "prevăzut de lege" nu se referă numai la prevederile legii naţionale. iar în privinţa celei calificate "cu acces limitat" va refuza accesul. b) protejează un interes legitim.7 alin. vor constata dacă sunt îndeplinite cele trei exigenţe enumerate şi vor pronunţa o soluţie favorabilă limitării dreptului de acces la informaţie numai în cazul în care interesul public de limitare depăşeşte necesitatea socială de a se oferi informaţia solicitată. se vor aplica stipulaţiile Convenţiei.se va considera contrară Constituţiei R.

prin publicaţie se înţelege orice tip de purtător de informaţie textuală. adică de a nu le divulga. care oferă datelor de identificare un caracter confidenţial (spre exemplu: secretul referitor la datele de identificare ale adoptatorilor. Se consideră identificabilă persoana în privinţa căreia există suficiente indicii pentru a fi identificată. neechivoc şi exprimat anume în privinţa informaţiei solicitate. conform art. în urma excluderii din document a informaţiei cu acces limitat. ce conţine informaţie cu acces limitat. patronimic). dar numai a unei părţi a acestuia. fiind pasibilă de a fi divulgată. Consimţământul trebuie să fie clar. fapt ce îi obligă pe posesorii acestor informaţii de a le proteja. Această informaţie nu ţine exclusiv de identificare în cazul în care este însoţită de alte împrejurări. Se consideră că persoana este identificabilă atunci când se cunosc datele de identificare ale acesteia (nume.) 14. Informaţia ce se referă strict la datele de identificare ale persoanei nu constituie informaţie confidenţială. important fiind faptul publicării acesteia conform legislaţiei (spre exemplu: informaţia a fost publicată într-un ziar raional). persoanele "publice" trebuie să accepte ingerinţe în viaţa lor privată în mai mare măsură decât persoanele obişnuite. În caz de litigiu. Furnizorul de informaţii. Pentru ca informaţia să fie considerată cu caracter personal. pe motiv că. 12.8 din Lege şi prin prisma art. Întrunirea criteriilor enunţate califică informaţia ca fiind "informaţie confidenţială despre persoane". inclusiv în privinţa volumului acesteia. dacă încălcările se referă la serviciile respective. precum şi de către persoanele fizice şi juridice ce prestează servicii publice. Nu prezintă importanţă juridică mijlocul de informare în care a fost anterior publicată informaţia. în cazul în care solicitantul nu a cerut eliberarea întregului document. .informaţia să se refere la o persoană privată. furnizorul va refuza remiterea informaţiei.1 din Legea nr. reprodus în vederea difuzării. Totodată. care posedă informaţia personală. Dreptul la viaţă privată aparţine numai persoanelor fizice. .Furnizorul nu va fi degrevat de obligaţia furnizării părţilor din document. în integritatea sa. 66 . dispune de dreptul de a furniza această informaţie către o altă persoană decât cea la care se referă numai în două cazuri expres şi limitativ prevăzute de art.: activitatea funcţionarului public). Conform art.11. 13..Fam.8 şi 10 din Convenţie. nu pot fi categorisite ca informaţii cu accesibilitate limitată. este necesară existenţa următoarelor condiţii: . comercializării sau împrumutului public. .persoana la care se referă informaţia consimte divulgarea acesteia. audiovizuală etc. acestea fiind informaţii oficiale de interes public.persoana privată să fie identificată sau identificabilă.8 alin.134 C. Informaţiile care deghizează sau favorizează încălcarea legislaţiei de către autorităţile şi instituţiile publice. dar nu şi persoanelor juridice. refuz susceptibil de a fi contestat în instanţa de judecată. sarcina probaţiunii existenţei consimţământului persoanei vizate pentru eliberarea informaţiei incumbă furnizorului care a eliberat informaţia. informaţia generală conţinută în document şi-a pierdut sensul. prenume.informaţia solicitată. în privinţa cărora accesul nu este limitat.dezvăluirea informaţiei să constituie o violare a intimităţii persoanei. Litigiile privind accesul la informaţia cu caracter personal se vor soluţiona cu aplicarea prevederilor art.1994 cu privire la biblioteci. activitate care nu se încadrează în noţiunea de "viaţă privată" (ex. este exclusă din acest criteriu informaţia despre activitatea publică a persoanelor fizice. Concomitent.(7) din Lege: . a fost pusă la dispoziţia publicului anterior datei solicitării. Însă.286/16. reieşind din raţionamentul CEDO. prin care se înţelege că divulgarea informaţiei deţinută de posesor ar fi în măsură să aducă atingere vieţii particulare şi de familie a persoanei fizice vizate. unde regăsim esenţa intrinsecă a noţiunii "publicare".

În acest context. în cazul în care funcţionarul nu consimte divulgarea acestor informaţii. Dacă interesul public devansează prejudiciul adus persoanei. grade ştiinţifice. prin hotărâre. Informaţiile despre viaţa privată a persoanelor publice şi a persoanelor care exercită funcţii publice pot fi dezvăluite dacă acestea constituie un subiect de interes public.Dacă informaţia a fost inclusă pe un purtător de informaţie care nu este destinat difuzării sau comercializării. soluţia fiind respingerea acţiunii. se va analiza balanţa dintre prejudiciul adus persoanei prin divulgare şi interesul public pentru informaţia respectivă. o categorie aparte de informaţii care nu se referă direct la capacitatea propriu-zisă a persoanei de a exercita o funcţie publică. al persoanei la care se referă informaţia. prin prisma "testului proporţionalităţii". totuşi. ci se referă la moralitatea persoanei vizate. Dacă persoana la care se referă informaţia cu caracter personal nu consimte divulgarea informaţiei. furnizorii de informaţii nu dispun de dreptul de a elibera informaţia cu caracter personal. informaţia nu se va considera publicată. din punctul de vedere al opiniei publice.8 alin.13 din Legea nr.8 din Convenţie. Spre exemplu: în cazul M. conform art. în urma constatării preponderenţei interesului public faţă de necesitatea nedivulgării informaţiei cu caracter personal. sancţiuni disciplinare etc. Informaţiile cu caracter personal ale unui funcţionar public. Acest drept include posibilităţile stabilite de art.8 alin. diplome.(8) din Lege. 16. Curtea Europeană a relevat că. titluri. Oricărei persoane îi este asigurat dreptul de acces la informaţia cu caracter personal despre sine. În alte cazuri. acţiunea de furnizare a informaţiei va fi admisă. Spre exemplu: CEDO a considerat limitarea accesului reclamantului la dosarul său. 17.8 alin. calificări. conform art. accesul la informaţia despre sine. de regulă. poate fi informaţia despre antecedentele penale. nu poate fi limitat de către posesorul informaţiei.S. CEDO a considerat proporţională măsura transmiterii detaliilor cu privire la starea sănătăţii reclamantei de către Serviciile 67 . pot deveni informaţii de interes public în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a funcţiei publice de către funcţionarul respectiv. trebuie să se ţină cont de faptul că persoanele publice şi persoanele care exercită funcţii publice au dreptul la respectul vieţii lor private şi de familie. legat direct de modul în care ei şi-au exercitat sau îşi exercită atribuţiile. Totodată. adică se referă la ocrotirea sănătăţii populaţiei. în caz contrar.1264/2002). în primul rând. în acelaşi context. Instanţa de judecată va admite cererea de furnizare numai dacă va stabili că divulgarea este în interes public. în care se conţineau precizări în privinţa copilăriei. deoarece altă sursă de informaţie în privinţa trecutului şi a formării sale nu exista (cazul Gaskin împotriva Regatului Unit). Explicaţiile enunţate se referă. poate fi limitat în cazul în care interesul general este preeminent faţă de interesul personal de accesare a informaţiei. ca fiind o încălcare a art. Astfel. care sunt modalităţi de realizare a acestui drept. accesul la aceste informaţii. cu excepţia situaţiei în care există o hotărâre judecătorească definitivă în acest sens. instanţa de judecată va permite. accesul la această informaţie poate fi permis doar prin hotărâre judecătorească. declaraţiile privind veniturile şi bunurile deţinute în proprietate privată (art.(8) din Lege. securitatea publică şi protecţia mediului înconjurător. Răspândirea acestor informaţii nu trebuie să aducă prejudicii inutile terţilor. informaţiile ce relevă conflictele de interese etc. educaţiei şi antecedentelor sale. Dreptul de acces la informaţia cu caracter personal despre sine. experienţă de muncă. iar această preeminenţă este controlată de un organ independent (cazul Leander împotriva Suediei). 15. la informaţiile cu privire la studii. reieşind din sensul textului de lege enunţat. serviciu militar. altele decât cele ce se referă la datele de identificare. De asemenea.(5) din Lege. împotriva Suediei.

se conchide că furnizorii au obligaţia de a furniza informaţia oficială mijloacelor de informare în masă şi reprezentanţilor acestora fără discriminări.21 din Legea presei. coroborate cu dispoziţiile enunţate în Lege. deoarece detaliile respective erau pertinente pentru soluţionarea unei cereri de alocaţie a reclamantei depuse la Casa securităţii sociale. inclusiv informaţia oficială cu accesibilitate limitată. în cazul în care solicitantul cere informaţia în numele său.243 din 26. Reieşind din principiile egalităţii în drepturi a jurnaliştilor. iar absenţa fizică a acestei persoane (ex. din oficiu sau la cerere. al libertăţii presei şi al prezentării operative a informaţiei oficiale către jurnalişti.(6) din Lege. Furnizorul este obligat să desemneze o persoană responsabilă de furnizarea informaţiei. 21. 19. este inoportună. Solicitantul informaţiei îşi poate exercita dreptul de acces la informaţie personal sau prin reprezentant.: "pentru prezentare la locul de muncă" etc. având ca suport material art.10 alin. Astfel. Litigiile referitoare la acreditarea reprezentanţilor mass-media. deşi nu cad sub incidenţa Legii privind accesul la informaţie în mod direct. 20.1997. în documentele ce conţin informaţia solicitată. motivat pe faptul că solicitantului nu i s-au afectat drepturile prin activitatea acestui judecător. Asigurarea accesului la informaţiile oficiale de către furnizorii de informaţii se efectuează din oficiu (informarea activă) sau la cerere (informarea pasivă). respectiv.). Dreptului persoanelor de a solicita informaţia oficială îi corespunde obligaţia corelativă a furnizorului de a-i remite informaţia solicitată. solicitantul nu are interes în eliberarea acestei informaţii). în sensul art. se deduce că solicitantul poate cere informaţia atât pentru sine. împotriva Finlandei. cât şi în numele său. 18. principii inserate în art. Reieşind din acest fapt. împuternicit conform legislaţiei (art. în mod similar. Solicitantul este degrevat de obligaţia de a-şi justifica interesul pentru care solicită informaţia (spre exemplu: este nefondat refuzul instanţei de judecată. Prin "justificare a interesului" se înţelege explicarea şi dovada scopului pentru care se cere informaţia.1. constituie particularităţi sau mijloace de îndeplinire a obligaţiei generale de furnizare a informaţiei oficiale. aceasta fiind relevantă. în scopul informării cetăţenilor şi a mijloacelor de informare în masă. numai în cazul în care se referă la informaţia cu caracter personal. iar furnizorul nu este în drept să ceară asemenea explicaţii. 3 şi 23 din Legea presei nr. Solicitantul nu este obligat să dea explicaţii referitor la scopul utilizării ulterioare a informaţiei. Ar putea să constituie un motiv de refuz în acreditare sau de retragere a acreditării cazul în care jurnalistului i se impută fapte care împiedică desfăşurarea normală a activităţii autorităţii publice şi care nu au legătură cu opiniile exprimate în presă de respectivul jurnalist. sub aspect juridic. este inoportună indicarea scopului pentru care este eliberată (ex. deoarece acreditarea reprezintă o formă de fluidizare şi de intermediere. s-a hotărât în cazul Z.(1) din Lege).11 din Lege. Prin urmare.10 din Lege.02.10. în calitate de furnizor de informaţie. verificarea de către furnizor a împuternicirilor. Refuzul de acreditare sau retragerea acreditării unui jurnalist constituie o posibilitate a furnizorilor cu totul excepţională. dar pentru o altă persoană. 68 . Este pasibilă de solicitare orice informaţie. Refuzul sau retragerea acreditării jurnalistului nu privează mijlocul de informare în masă de dreptul de a obţine acreditarea pentru un alt jurnalist.10 alin. Obligaţiile furnizorului. de a elibera informaţia referitoare la activitatea unui judecător. prevăzute de art.1994.medicale către Casa securităţii sociale. vor fi examinate şi prin prisma art.: se află în concediu medical) nu justifică un eventual refuz de a furniza informaţia. soluţionat prin Hotărârea CEDO din 25. dar pentru o altă persoană.

Cererea scrisă de furnizare a informaţiei oficiale urmează să conţină modalitatea de furnizare a informaţiei. detalii suficiente şi concludente pentru identificarea informaţiei solicitate. astfel că cererea nu poate fi satisfăcută imediat. în cadrul cererii scrise. el este în drept să o furnizeze 69 . la alegerea solicitantului: cererea scrisă sau cererea verbală. adică informaţia a fost deja publicată. concomitent cu refuzul de înregistrare a cererii. aleasă de către solicitant. reieşind din elementele faptice necesare de dovedit. precum şi posibilitatea depunerii unei cereri scrise (art.12 din Lege. e-mail şi alte mijloace similare se va considera. Se va considera ilegal refuzul de a furniza informaţia pe motiv că aceasta este disponibilă în mod public. solicitare scrisă sau verbală.(2) lit.(4) din Lege).12 alin. în cazul în care furnizorul este în imposibilitate obiectivă de a oferi informaţia în modul solicitat. după caz. imprimările sonore etc. se conchide faptul că furnizorul nu este limitat. telefon. Spre exemplu: dreptul de acces la informaţiile oficiale se va considera lezat dacă furnizorul indică în răspunsul oferit solicitantului doar anumite repere. Reprezentantul abilitat al furnizorului de informaţii nu este în drept de a refuza înregistrarea cererii verbale. dar nu concretizat. va fi admisibil orice mijloc legal de probă. prezintă importanţă atât informarea activă.13 din Lege. fiind inadmisibil un răspuns evaziv. întinderea şi calitatea cerută (caz concretizat: se solicită informaţia despre salariul primit de către primarul unei localităţi. în pofida faptului că furnizorul posedă informaţia solicitată în forma. Pentru probarea refuzului neîntemeiat de înregistrare a cererii. în mod absolut. Solicitantul de informaţii va oferi. după efectuarea unor investigaţii suplimentare. care trebuie să se încadreze în una din cele prevăzute de art. funcţionarul va explica solicitantului cauza refuzului. cu excepţia situaţiilor în care: . . de modalitatea aleasă de solicitant.12 alin. Această obligaţie nu include necesitatea specificării titlului şi/sau numărului de identificare al documentului. 22. informaţia solicitată.nu este posibil un răspuns pozitiv privind furnizarea informaţiei. conform art.b) din Lege . solicitarea informaţiei prin fax. 24.informaţia este indisponibilă momentan. Astfel. În cele două situaţii. inclusiv proba cu martori. deoarece informaţia este nedeterminabilă.(1) din Lege.Pentru activitatea de înfăptuire a justiţiei de către instanţele judecătoreşti. în care este inserată informaţia respectivă. iar Primăria răspunde că salariul primarului se calculează conform Legii despre salarizarea angajaţilor din sectorul bugetar). în dependenţă de existenţa sau inexistenţa unei dovezi scriptice de depunere a cererii respective. Se subliniază că răspunsul trebuie să fie concret şi să se refere nemijlocit la obiectul cererii. în baza cărora solicitantul ar putea să apropie informaţia respectivă ulterior. dar poate constitui un temei de refuz în furnizarea informaţiei. este ilegal refuzul de înregistrare a cererii sau de furnizare a informaţiei după înregistrarea cererii motivat pe neindicarea în cerere a elementelor menţionate. 23."modalitatea acceptabilă de primire a informaţiei solicitate". incomplet sau numai diriguitor. Informaţia oficială poate fi solicitată prin două modalităţi. Insuficienţa şi neconcludenţa detaliilor indicate în cerere nu poate constitui un motiv de refuz în înregistrarea cererii.12 alin. 25. Suficienţa şi concludenta detaliilor oferite de către solicitant trebuie să permită furnizorului informaţiei posibilitatea de a identifica ca acţionând cu diligentă. Reieşind din sintagma prevăzută de art. În sensul art. ambele modalităţi de informare fiind susceptibile de a provoca depunerea de acţiuni în instanţa de contencios administrativ competentă. cât şi informarea pasivă.

20 alin.20 din Lege.(2) din Lege. completează art. iar refuzul furnizării informaţiei pentru neplata cheltuielilor suscitate de eventuala furnizare în modalitatea aleasă se va considera legal. indiferent de faptul dacă necesitatea cunoaşterii informaţiei respective a existat înainte de primirea informaţiei precedente sau a apărut după aceasta. care rezultă din soluţionarea cererii de acces la informaţiile oficiale. în mod sistematic şi indirect. iar 70 . cu excepţia cazului în care instanţa de judecată va aprecia că. dar implică cheltuieli pentru care sunt stabilite plăţi. furnizarea informaţiei se va efectua în modalitatea solicitată numai după achitarea plăţii respective. Dacă informaţia a fost elaborată în limba de stat.analitică . 27. furnizarea informaţiei se efectuează în baza obligaţiei legale a furnizorului. conform art. care să reflecte finalitatea asigurării dreptului de acces la informaţia respectivă (spre exemplu: solicitantul cere expedierea informaţiei prin poşta electronică. un text nou. va obliga furnizorul să-i elibereze informaţia persoanei respective în limba solicitată. având posibilitatea de a propune încheierea unui contract. explicând solicitantului faptul că informaţia are caracter analitic. astfel că. 29. refuzul de a elibera o copie a traducerii autentificate se va considera ilegal. Acest răspuns nu va putea fi calificat ca refuz ilegal de furnizare a informaţiei.într-o altă modalitate posibilă obiectiv.382/04. iar furnizorul oferă posibilitatea consultării arhivei la sediul instituţiei). Dacă informaţia solicitată se caracterizează prin una din particularităţile menţionate. În cazul în care nu există un contract încheiat între părţi în situaţia prevăzută la alineatul precedent. . solicitantul cere copii de pe toată arhiva instituţiei. iar instanţa. este posibilă obiectiv.(3) din Lege. furnizorul va elibera un răspuns la cererea de furnizare a informaţiei.(3) din Lege). 26.15 alin. adică numai în urma încheierii unui contract între solicitant şi furnizor. Astfel. 28. însă furnizorul nu dispune de mijloacele tehnice necesare.când furnizarea este precedată de o investigaţie care se bazează pe studiul sistematic al unor elemente. aceasta va putea fi elaborată şi furnizată numai în baza unei obligaţii contractuale. de sinteză sau inedit. cu excepţia situaţiei în care informaţia solicitată are una din următoarele caracteristici: .09. la manifestarea voinţei de contractare din partea solicitantului.12 alin. Dacă furnizarea informaţiei. Dacă solicitantul a indicat în cerere o anumită adresă. . în rezultatul informaţiilor primite. furnizorul va explica necesitatea achitării acestei sume. încât se elaborează o lucrare. în termenele stabilite de Lege. baza executării obligaţiei de furnizare fiind numai acordul de voinţă. care nu a mai fost publicat sau cunoscut anterior. în cazul în care a ales modalitatea expedierii prin poştă. furnizorul nu va fi obligat să încheie contractul.când informaţia posedată este prelucrată în aşa mod. rezultat în urma negocierii dintre părţi. Orice decizie a furnizorului de informaţii. solicitarea va fi analizată ca o nouă cerere de furnizare a informaţiei. Recepţionarea este un element care.2001 cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi la statutul juridic al organizaţiilor lor. Dacă.inedită . plăţile fiind stabilite conform art.când furnizarea este precedată de o cercetare bazată pe trecerea de la particular la general. informaţia solicitată nu comportă niciunul din cele trei aspecte enunţate. va fi comunicată solicitantului într-un mod ce ar garanta recepţionarea şi conştientizarea acesteia (art. atunci furnizorul va putea expedia informaţia prin scrisoare poştală.7 din Legea nr. Indiferent de modalitatea ei. conform art.de sinteză . fapt din care rezultă necesitatea indicării în cadrul cererii a domiciliului sau adresei la care solicitantul doreşte să-i fie furnizată informaţia. solicitantul cere noi informaţii aflate în posesia furnizorului. Acesta nu este un contract de adeziune. în modalitatea selectată de solicitant.

Conform art. de regulă. furnizorul este obligat să răspundă prin aceea că nu este posesor al informaţiei solicitate. Concomitent. Conform art. Aceasta se va efectua cu respectarea următoarelor condiţii: .furnizorul a expediat răspunsul la altă adresă. 71 . Din natura juridică a termenelor de furnizare a informaţiei şi din principiul continuităţii serviciilor publice.alte situaţii.furnizarea unei alte informaţii decât cea solicitată. data recepţionării informaţiei de către solicitant fiind insignifiantă. prin următoarele modalităţi: . rezultă că vor fi inadmisibile în proces probele ce dovedesc indisponibilitatea anumitor persoane angajate ale furnizorilor de informaţii în perioada vizată. în cazul în care acesta nu conţine esenţa informaţiei solicitate.informarea obligatorie a solicitantului de informaţie.8 din Legea cu privire la petiţionare. Claritatea şi accesibilitatea informaţiei oferite se va aprecia de către instanţa de judecată de la caz la caz. în decurs de 3 zile lucrătoare de la momentul primirii cererii. cu excepţia cazului în care se face proba contrară. în prezenţa cărora termenul poate fi prelungit în modul stabilit cu 5 zile lucrătoare.(1) din Lege. Se subliniază necesitatea de a nu confunda termenele de furnizare a informaţiei cu termenele stabilite de art. .(2) din Lege. care nu asigură finalitatea exercitării dreptului de acces la informaţie. conform modalităţii alese. astfel că data primirii va fi data înregistrării. 31. . Dacă solicitantul nu este de acord cu readresarea.16 alin. adică atunci când informaţia se va afla în posesia furnizorului şi va fi susceptibilă de a fi remisă solicitantului.readresarea se face numai cu acordul solicitantului de informaţii. accesul mass-media la informaţiile oficiale trebuie să fie operativ.16 alin. 30. la individualizarea răspunderii civile a furnizorului pentru lezarea dreptului de acces la informaţie. astfel că acesta trebuie să fie prezentat într-o formă cât mai clară şi accesibilă. Prezintă importanţă juridică data înregistrării cererii şi data înregistrării răspunsului la cerere. .3 din Legea presei. cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. informaţia va fi furnizată. aceasta fiind inadmisibilă în privinţa unei alte persoane fizice sau juridice care nu deţine statutul de furnizor de informaţii. . termenul maxim de furnizare a informaţiei este de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii. cu privire la readresarea acesteia. . dar într-un mod neadecvat. în care informaţia este furnizată. în momentul în care aceasta va fi disponibilă. esenţă disponibilă şi care se află în posesia furnizorului. se va considera că dreptul de acces la informaţie a fost încălcat.readresarea se face doar către un alt furnizor de informaţii. pe care s-ar sprijini pârâţii (furnizorii) pentru motivarea temeiniciei omiterii termenului de furnizare a informaţiei. se va ţine cont de mărimea perioadei de încălcare a termenului legal.eliberarea unui extras dintr-un document. Conştientizarea constă în înţelegerea de către solicitant a conţinutului răspunsului oferit de către furnizor. Indiferent de dificultăţile întâmpinate la furnizarea informaţiei solicitate. 32. Readresarea cererilor de solicitare a informaţiei oficiale se operează numai în privinţa celor întocmite în formă scrisă. Se va considera furnizare necorespunzătoare a informaţiei cazul în care dreptul de liber acces la informaţie este lezat total sau parţial.furnizarea numai a unei părţi din informaţia solicitată. faptul contrar constituind o încălcare a dreptului de acces la informaţie. Încălcarea termenelor sau nerespectarea procedurii de prelungire a termenului constituie o atingere a dreptului de acces la informaţiile oficiale. Funcţionarii responsabili sunt obligaţi să înregistreze cererile în aceeaşi zi cu primirea.

Refuzul de acces la informaţie trebuie să întrunească condiţiile de formă şi conţinut prevăzute la art. iar nerespectarea procedurii extrajudiciare nu va atrage restituirea cererii de chemare în judecată.alte cazuri. în scopul asigurării consecvenţei şi unicităţii acestora. potrivit art. fiind inaplicabil temeiul prevăzut de art. . De asemenea.13 din Legea contenciosului administrativ.informaţia este cu accesibilitate limitată. în mod repetat. b) informaţia solicitată este deţinută.21 alin. Este inadmisibilă invocarea altor motive pentru readresare. Persoana care se consideră lezată de către furnizorul de informaţii într-un drept sau interes legitim al său. este pasibil de a fi anulat pe calea excepţiei de ilegalitate. Excepţie constituie situaţia prevăzută la art. 34. acţiunile vizate se vor denumi "acţiuni cu privire la contestarea actului de furnizare sau nefurnizare a informaţiei oficiale". Deoarece există o multitudine de denumiri date acţiunilor ce rezidă din aplicarea Legii.(1) lit. conform art. 35. 36. .readresarea se face numai în două cazuri exhaustiv prevăzute de art. a unor plăţi ce depăşesc mărimea cheltuielilor suportate pentru efectuarea copiilor de pe documente. prin care au fost stabilite plăţile. dispune de dreptul de a ataca acţiunile furnizorului. când se poate presupune în mod rezonabil că recunoaşterea existenţei sau inexistenţei acestor informaţii. Astfel. în prezenţa căreia este imposibilă procedura extrajudiciară. concomitent. . 72 .furnizorul a oferit recent informaţia solicitată aceluiaşi solicitant. procedura extrajudiciară nu este obligatorie pentru această categorie de cauze. atât pe cale extrajudiciară. cu consecinţele legal stabilite. Refuzul de a furniza informaţia va putea fi exercitat.(3) din Lege. în raport cu care se va aprecia legalitatea şi temeinicia acestuia.8 alin. de către furnizor.17 din Lege: a) informaţia solicitată nu se află în posesia furnizorului. Condiţionarea furnizării informaţiei solicitate. Refuzul de a furniza informaţia deţinută este justificat în următoarele cazuri: . numai în anumite circumstanţe.există o hotărâre judecătorească definitivă de respingere a cererii de acces la informaţie. fără a se indica faptul dacă furnizorul deţine sau nu informaţia cu accesibilitate limitată. care ar satisface mai deplin interesul faţă de informaţie al solicitantului.170 alin. . în care se dovedeşte reaua-credinţă a solicitantului în sensul art. cât şi direct în instanţa de judecată.9 CC. însă într-o altă formă. respectiv. informaţia este pusă la dispoziţie fără plată.19 alin. şi de un alt furnizor. iar solicitantul se adresează cu aceeaşi cerere. expedierea acestora solicitantului şi/sau pentru traducerea informaţiei ce se conţine în document la cererea solicitantului. într-una din formele prevăzute de art. se va considera încălcare a dreptului de liber acces la informaţia oficială.(1) din Lege.22 alin. poate constitui o dezvăluire periculoasă pentru interesele legitim protejate.. 33. cererea fiind adresată numai direct în instanţa de judecată.20 din Lege. actul normativ.(3) din Lege.(7) din Lege. legea instituind proceduri alternative de soluţionare a lor. Dacă mărimile plăţilor stabilite de organele reprezentative depăşesc mărimile cheltuielilor suportate de furnizor pentru eliberarea informaţiei. cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. prin achitarea unor plăţi în mărimi mai mari decât cele stabilite de organele reprezentative sau prin achitarea unor sume în cazurile în care. iar interesul public nu depăşeşte interesul legitim protejat.informaţia este cu caracter personal. în privinţa aceleiaşi informaţii. prin sine.a) CPC. va constitui o atingere a dreptului de acces la informaţie faptul stabilirii şi imputării solicitantului de informaţie.

d) CPC.: autorităţile publice centrale). instanţa va dispune atragerea în proces a funcţionarului dacă nu există o cerere în acest sens. 33 alin. va reclama de la furnizor. va îndeplini actele de pregătire specifice acestor cauze: va soluţiona problema atragerii în proces a funcţionarului responsabil de furnizarea informaţiei.(2). va atrage în calitate de intervenienţi persoanele ale căror interese ar putea fi lezate prin eventuala divulgare a informaţiei. după caz. În legătură cu aspectele de pregătire pentru judecarea cauzelor enunţate. figurează inclusiv cererea scrisă adresată furnizorului.167 CPC. la cererea reclamantului (solicitantul de informaţie). Competenţa jurisdicţională de examinare a litigiilor ce rezultă din aplicarea Legii aparţine instanţelor judecătoreşti de grade diferite. conform art. se va proceda conform art. . însă circumstanţele importante ale cauzei vor putea fi elucidate numai prin atragerea funcţionarului care a intrat în contact cu reclamantul în cadrul procedurii de furnizare a informaţiei.(3) CPC. La cererea de chemare în judecată privind contestarea actului de furnizare sau nefurnizare a informaţiei oficiale. în calitate de intervenient accesoriu.în litigiile respective. de regulă. . ultimele având caracter special faţa de primele sub aspectul enunţat. 39. În legătură cu faptul că litigiile ce formează obiectul prezentei hotărâri sunt examinate în ordinea contenciosului administrativ.85 alin. 41. la cerere se va anexa şi actul respectiv. conform art.în calitate de copârât. în cazul în care se contestă actul de furnizare a informaţiei (dar nu de nefurnizare). care nu este obligatorie în aceste litigii.calitatea procesuală de pârât. solicitantul de informaţii deţine calitatea de reclamant.(2) CPC.(2) lit. printre actele prevăzute de art. în calitate de intervenient sau. registrele de evidenţă a cererilor de furnizare a informaţiei. dar constituie o probă la dosar. Dispoziţiile procedurale prevăzute de Legea cu privire la petiţionare şi de Legea contenciosului administrativ se vor aplica în măsura în care nu contravin art. conform art. dovedeşte refuzul de a furniza informaţia. pârâţii (furnizorii de informaţii) sunt scutiţi de taxa de stat numai în cazurile expres prevăzute (ex. funcţionarul va fi atras numai dacă cererea de chemare în judecată este formulată şi împotriva acestuia şi numai dacă au fost solicitate despăgubiri. după caz. 40.32 alin. care. printre celelalte acte. conform art.67 alin. în mod nemijlocit.dacă furnizorul de informaţii nu a numit o persoană responsabilă pentru efectuarea procedurilor de furnizare a informaţiei oficiale. de pârât.b) din Lege. care vor judeca aceste pricini în calitate de instanţe de contencios administrativ. eventual.171 CPC. coroborat cu alte probe.: persoanele private ce prestează servicii publice) pârâţii vor fi obligaţi la plata taxei de stat în cazul admiterii acţiunii. judecătorul.funcţionarul responsabil de furnizarea informaţiei poate fi atras în proces. calitatea de pârât va aparţine furnizorului căruia i-a fost readresată cererea. Dacă nu sunt anexate actele menţionate.(1) lit.21-24 din Lege. Din oficiu. 73 . care va fi atras în calitate de intervenient accesoriu (în interesele furnizorului) sau în calitate de copârât (la cererea reclamantului). se subliniază următoarele: . reclamanţii sunt scutiţi de plata taxei de stat. a elaborat actul contestat de furnizare a informaţiei sau a refuzat accesul la informaţia oficială.37. la cererea sa. În cadrul etapei de pregătire a cauzei pentru judecare.11 alin. necesare de a fi anexate. 38. va fi atras funcţionarul care. a uneia din părţi sau din oficiu de către instanţă. . . iar furnizorii . în celelalte cazuri (ex. Aceasta nu constituie o dovadă a respectării procedurii prealabile extrajudiciare. conform art.dacă cererea de furnizare a informaţiei a fost readresată. Totodată. Concomitent.20 din Legea contenciosului administrativ.

a avut sau nu reclamantul acces real la informaţia solicitată. . ceea ce nu înseamnă că instanţa se va expune asupra îndreptăţirii propriu-zise a accesului limitat la informaţie. Termenul de sesizare a instanţei de contencios administrativ este de o lună. acte susceptibile de a fi contestate. în caz că nu a primit răspuns.(2) din Lege).existenţa adresării reclamantului către pârât cu o cerere privind furnizarea informaţiei oficiale. .(1)din Lege: a) dacă reclamantul a parcurs această procedură. În cazul admiterii cererii de chemare în judecată. în fond. .d) CPC. în particular în dependenţă de cerinţele înaintate.50 alin. .termenul în cadrul căruia s-a oferit răspunsul la cerere.(3)-(5) CPC. cu obligarea furnizorului de a elibera informaţia solicitată sau de a o furniza în modul corespunzător. în privinţa cărora accesul limitat ar putea fi îndreptăţit. pentru a evita divulgarea informaţiilor.16 alin. prevăzute de art.dacă informaţia a ajuns la destinatar în termenul stabilit.(5) din Lege coroborat cu art. chiar dacă ar conţine anumite explicaţii. care atrage recuzarea judecătorului. deoarece.23 alin. Motivarea va consta în expunerea indiciilor care demonstrează eventualitatea îndreptăţirii limitării accesului la informaţia vizată. Caracterul închis al şedinţei de judecată se va dispune prin încheiere motivată. 74 .27 din 24. adică la expirarea a 8 zile lucrătoare de la depunerea contestaţiei (art. termenul curge din momentul în care a fost comunicat răspunsul conducerii furnizorului de informaţii şi/sau organului superior al acestuia. 46. conform art. 20 de zile lucrătoare. Cererea privind contestarea actului de refuz în furnizarea informaţiei nu va putea fi respinsă pe motiv că răspunsul furnizorului la cererea de eliberare a informaţiei are caracter explicativ.12.(1) lit. . instanţa va hotărî anularea actului de furnizare necorespunzătoare sau de nefurnizare a informaţiei oficiale.22 alin. iar dacă nu a primit răspuns .21 alin. prevăzută de art.alte circumstanţe care se impun a fi constatate pentru soluţionarea corectă a cauzei deduse judecăţii. va putea dispune examinarea cauzei în şedinţă închisă. 43.2001 "Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale Legii contenciosului administrativ". adică de la expirarea termenului de 15.existenţa şi întinderea prejudiciului cauzat prin nefurnizarea sau furnizarea defectuoasă a informaţiei oficiale. b) dacă reclamantul a sesizat direct instanţa de judecată.de la data la care trebuia să-l primească.preponderenţa interesului public pentru divulgarea informaţiei cu caracter limitat.deţinerea informaţiei de către pârât sau inexistenţa informaţiei solicitate în posesia acestuia. răspunsul respectiv are ca finalitate furnizarea sau nefurnizarea informaţiei.42. . . instanţa va cerceta şi se va expune asupra următoarelor circumstanţe: . iar momentul de la care curge diferă în dependenţă de faptul dacă reclamantul a parcurs sau nu procedura prejudiciară facultativă.(1) şi (2) din Lege. Pe parcursul examinării pricinii. 45. Conform art.21 alin. 44. respectiv. la examinarea cererilor privind contestarea actelor de furnizare sau nefurnizare a informaţiei. deoarece aceasta ar constitui o antepronunţare asupra fondului litigiului. termenul va curge de la data primirii răspunsului de la furnizorul de informaţii sau. în sensul explicaţiilor oferite de Plenul Curţii Supreme de Justiţie prin Hotărârea nr.dacă informaţia se încadrează în categoriile de informaţii cu accesibilitate limitată.corespunde răspunsul oferit de pârât cu informaţia solicitată de reclamant. dacă a expirat termenul în cadrul căruia furnizorul trebuia să remită informaţia. cu constatarea părţii în care informaţia este necorespunzătoare. . instanţa de judecată. de la data la care trebuia să-l primească. .

1998 de la Aarhus. acesta va putea fi obligat la plata acestora în mod solidar cu furnizorul de informaţii. va lua act că informaţia a fost deja furnizată şi va dispune neexecutarea hotărârii judecătoreşti în această parte.12.346-XIV din 07.408/12.Convenţia privind accesul la informaţie. care a refuzat eliberarea informaţiei sau a furnizat-o întrun mod necorespunzător. Astfel. în cazul admiterii pretenţiei de încasare a despăgubirilor. în contextul furnizării informaţiei oficiale.2003.(3) din Legea contenciosului administrativ. . . care i-a ordonat de a nu furniza sau de a furniza informaţia în modul calificat ca fiind "necorespunzător".1 Anexă la Hotărârea Plenului Relevanţa anexei.1990. în legătură cu faptul furnizării informaţiei solicitate.11. la care poate fi atras funcţionarul conform alineatului precedent.1989.Faptul furnizării informaţiei pe parcursul examinării cauzei nu va determina respingerea acţiunii ca neîntemeiată. va soluţiona problema repartizării cheltuielilor de judecată conform art.180 CP al RM. Cererile privind accesul la informaţiile ce se conţin în dosarele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti nu intră sub incidenţa Legii privind accesul la informaţie.Chişinău. ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr.199/7 din CCA. anularea actului contestat. aceasta va fi trasă la răspundere penală. .793 din 10. instanţa va dispune admiterea cererii.Convenţia internaţională cu privire la drepturile copilului din 20. nu-l degrevează pe acesta de răspunderea administrativă.Convenţia ONU împotriva corupţiei.2006. rezidă din pct. coroborat cu celelalte probe care conduc spre concluzia temeiniciei cererii de chemare în judecată. figurează în proces în calitate de copârât.1992. 2 aprilie 2007 nr.01.Recomandarea nr. . la care poate fi tras conform art. precum şi alte recomandări "verticale".20 alin. justiţie şi participarea publicului la adoptarea deciziilor în domeniul mediului din 25. deoarece acest fapt semnifică recunoaşterea acţiunii de către pârât.1 al prezentei hotărâri: . CPC).02. . 47. 75 . Dacă funcţionarul public. .1999. la care este angajat funcţionarul respectiv (art.880 din 22. adoptată la New York la 31. naţionale şi internaţionale.04.12. Moldova nr. precum şi chestiunea compensării prejudiciului material şi moral cauzat prin nefurnizarea informaţiei oficiale în termenul legal stabilit. în cazul sus-menţionat. conform art.436 din 28. aceste informaţii fiind susceptibile de furnizare în modul stabilit de legea procesuală care este aplicabilă categoriei respective de pricini (CPP.Convenţia CE pentru protecţia persoanelor cu privire la procesarea automată a datelor personale.Legea privind Fondul Arhivistic al R. Faptul răspunderii civile.(2) din Legea contenciosului administrativ).Legea contenciosului administrativ nr. nu este privat de posibilitatea chemării în garanţie a superiorului său ierarhic. Funcţionarul public care a încălcat dispoziţiile legii.(2002)2 a CM al CE către statele membre privind accesul la documentele publice. în ordinea prevăzută de Codul de procedură penală al RM. constituită din următoarele acte normative sau de recomandare.2000.20 alin. .06. 48.94 CPC. iar în cazul în care fapta persoanei responsabile întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art.Legea privind administraţia publică locală nr. mun.11. ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr.

2003. aprobat prin Decretul Preşedintelui RM nr. . a martorilor şi a altor persoane care acordă ajutor în procesul penal nr.45 din 12.Legea cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat nr.1458 din 28.2001. .10.619 din 31.1990. . .10.01.alte acte normative tangenţiale cu materia respectivă. .2003.Legea cu privire la expertiza judiciară.Codul audiovizualului.1994 .539 din 12.Legea privind organele securităţii statului nr. a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvârşit infracţiuni nr.544 din 20.07. .1994. adoptat prin Legea nr.1994.1999.Legea cu privire la secretul de stat nr.467 din 21.2008] 76 .Legea cu privire la poliţie nr.260-XVI din 27 iulie 2006.12.10 din 22.Legea privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al RM nr.04.Legea cu privire la Sistemul informaţional integral automatizat de evidenţă a infracţiunilor. .12. .1998.416 din 18. .05.Legea privind Curtea de Conturi nr.10.02. [Anexa modificată prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.Legea privind protecţia de stat a părţii vătămate.Legea privind activitatea operativă de investigaţii nr.10.12.1994.27din 14.1996. învestite cu împuterniciri de a atribui informaţiile la secret de stat. .216 din 29.Legea cu privire la combaterea terorismului nr.06.1997.171 din 06..1994.1995. .05.Legea cu privire la avocaţii parlamentari 1349 din 17. constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legale nr. .1086 din 23.618 din 31.07.Nomenclatorul persoanelor cu funcţii de răspundere. . .753 din 23. .106 din 17.07. .Legea cu privire la statutul judecătorului nr.Legea privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale nr.1995. .312 din 08.2000.1995.Legea cu privire la secretul comercial nr.11.173 din 06.Legea securităţii statului nr.12.

e) şi art. 2.4-5.2008 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. în temeiul art. numele sau denumirea petiţionarului. dar şi de alte persoane şi autorităţi publice. Pricinile privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată.probele care confirmă faptul şi care adeveresc imposibilitatea obţinerii documentelor necesare sau reconstituirii pe cale extrajudiciară a documentelor pierdute.298 Cod de procedură civilă.16 lit. Astfel de cereri pot fi depuse în instanţele judecătoreşti nu numai de persoanele menţionate. se indică: . Plenul Curţii Supreme de Justiţie. de organele publice.284 Cod de procedură civilă. conform legii.22 În scopul aplicării corecte şi uniforme de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei privind constatarea faptelor care au valoare juridică şi declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Privind practica judiciară cu privire la constatarea faptelor care au valoare juridică şi declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată nr. să cuprindă denumirea instanţei judecătoreşti căreia îi este adresată.cauza imposibilităţii de a obţine documentele cuvenite sau de a reconstitui cele pierdute. conform art. în condiţiile prevăzute de art. se examinează de către instanţele judecătoreşti în baza cererilor depuse de reprezentanţii copiilor minori. de unul din soţi. organizaţii.2 lit. domiciliul ori sediul lui. dacă. în cererea privind constatarea faptului cu valoare juridică. de copiii care au atins majoratul. se menţionează circumstanţele care ar dovedi absenţa ei sau 77 . Cererea privind constatarea faptului care are valoare juridică sau privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată se depune de către persoana interesată în instanţa judecătorească de la domiciliul sau sediul petiţionarului şi trebuie să corespundă exigentelor stabilite la art. organizaţiilor şi întreprinderilor. procurori etc. aceştia au dreptul să apere interesele altor persoane. pag.166 Cod de procedură civilă.07. de grădiniţele de copii sau internate. . autorităţilor publice. Pricinile privind constatarea faptelor care au valoare juridică se examinează de către instanţele judecătoreşti în baza cererilor persoanelor fizice şi juridice. scopul constatării faptului care are valoare juridică sau declarării persoanei dispărută fără urmă sau decedată.c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi art. de instituţiile de învăţământ. conform art. 2009. În afară de cele menţionate. În cererea privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată.4 din 07. care se caracterizează având ca obiect constatarea unor fapte cu condiţia că lipseşte un litigiu de drept. nr. în special. EXPLICĂ: 1. întreprinderi.49 şi 52 Cod civil.17 din Codul de procedură civilă.

aflării într-un detaşament de partizani. 3.281 alin. Instanţele judecătoreşti sunt competente. La primirea cererilor de constatare a faptelor care au valoare juridică. satisfacerii serviciului militar activ. Prin imposibilitatea de a obţine sau primi documentele care confirmă faptul care are valoare juridică a cărui constatare o solicită petiţionarul se înţelege fie lipsa ordinii de înregistrare a faptului. Numai dacă. 78 . graviditate şi naşterea copilului. Faptele care au valoare juridică enumerate în art. 5. judecătorul emite. modificarea sau încetarea drepturilor patrimoniale şi nepatrimoniale ale persoanelor. de care depinde apariţia. împreună cu actele anexate. corectarea cărora este imposibilă. petiţionarul nu are altă posibilitate de a obţine sau de a restabili documentele care ar certifica faptul juridic a cărui constatare o solicită. următoarele efecte juridice: apariţia. sau care dau temei de a prezuma că a decedat în urma unui accident. faptul decesului). însă în conţinutul lui au fost admise defecte sau inexactităţi. În cazul în care cererea privind constatarea faptului care are valoare juridică sau declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată a fost depusă în instanţa judecătorească fără a se respecta condiţiile art. c) şi e).(2) lit. organizaţiilor şi ale altor persoane.(1) lit. în cel mult 7 zile de la depunerea cererii. b). Prin imposibilitatea de a primi documentul se înţelege şi cazul în care documentul care confirmă faptul în realitate există. Referitor la militari sau la alte persoane care au dispărut în acţiuni militare. Prin imposibilitatea de a reconstitui documentul pierdut se înţelege că organul corespunzător este lipsit de posibilitatea de a elibera duplicatul documentului necesar în legătură cu pierderea sau nimicirea. indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă. fie nerespectarea regulilor de înregistrare a faptului şi imposibilitatea de a recurge la el în condiţii concrete (de exemplu. nu sunt exhaustive. Instanţa judecătorească este obligată să primească cererea privind constatarea faptului care are valoare juridică şi să examineze pricina în procedură specială dacă sunt respectate următoarele condiţii: aceasta generează. 6. în virtutea legii. în cerere se indică data încetării acestor acţiuni. vârstei cetăţenilor. instanţele judecătoreşti vor solicita de la petiţionari prezentarea probelor (înscrisurilor) care confirmă imposibilitatea primirii sau reconstituirii documentelor care confirmă faptul concret. în cadrul examinării pricinii de constatare a unui fapt care are valoare juridică apare un litigiu de drept care nu ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti. care îl privează de semnificaţia probantă.care o ameninţau cu moartea. se restituie petiţionarului printr-o încheiere judecătorească ce poate fi atacată cu recurs (art.171 CPC).a). de asemenea. Dacă persoana care a depus cererea nu îndeplineşte în termen cerinţele formulate în încheierea judecătorului. 167 alin. o încheiere pentru a nu da curs cererii. recunoaşterii ca invalid de război. comunicând petiţionarului faptul şi acordându-i un termen pentru lichidarea neajunsurilor. cererea nu se consideră depusă şi. 284 şi 298 Cod de procedură civilă. aflării pe front.m) Cod de procedură civilă. instanţa examinează cererea de constatare a acestui fapt în procedură specială. apartenenţei cetăţeanului a adeverinţei pentru ordin sau medalie. să examineze cererile despre constatarea: vechimii de muncă pentru stabilirea pensiei.166. modificarea sau încetarea unor drepturi personale sau patrimoniale ale petiţionarului. 4. rănirii sau contuzionării în timpul luptei în perioada acţiunilor militare sau în timpul executării altor obligaţiuni ale serviciului militar. absolvirii instituţiei de învăţământ. contestarea faptului nu este legată de soluţionarea unui litigiu de drept ce ţine de competenţa instanţei judecătoreşti. eliberate de către organele competente ale Republicii Moldova.

naşterii. cu respectarea prevederilor art. 9. persoana interesată poate să se adreseze în instanţa judecătorească în procedură contencioasă.279 şi 280 Cod de procedură civilă. instanţele judecătoreşti propun petiţionarului de a prezenta răspunsurile de la organele Ministerului Dezvoltării Informaţionale. persoanele obligate să recupereze dauna cauzată prin vătămarea sănătăţii sau moartea întreţinătorului etc. din contul petiţionarului. atribuite: . 79 . 1505. refuză să primească cererea. Nu poate fi constatat raportul de rudenie în cazul în care adresarea petiţionarului în instanţa judecătorească se referă la faptul că actele de stare civilă conţin înscrisuri incorecte. inundării. în conformitate cu prevederile art.persoanele (cetăţeni. accidentului. numele. alţi cetăţeni care au dreptul la pensie sau la recuperarea daunei în cazul morţii întreţinătorului. ultimul domiciliu şi loc de muncă ale acesteia. În cazul în care legea prevede o altă ordine de constatare a faptului cu valoare juridică (extrajudiciară). solicitarea adresată persoanelor care deţin informaţii despre locul aflării celui dispărut de a le comunica instanţei.(1) lit. aflării presupuse. cetăţeniei altei ţări). judecătorul. conform art. instanţa judecătorească. datele comisariatului militar şi ale căutării etc. La primirea cererilor privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată.167 şi 168 Cod de procedură civilă. la persoanele interesate pot fi.7. publicarea în ziarul local. Concomitent. numele sau denumirea petiţionarului.169 alin. 10. printr-o încheiere.a) Cod de procedură civilă. În cazul refuzului organelor respective de a satisface cerinţele menţionate. instanţa judecătorească este obligată să indice în ce grad de rudenie se află petiţionarul cu persoana corespunzătoare. organizaţiile de asigurare.(2) Cod de procedură civilă. a unei comunicări despre pornirea procesului. de la ultimul domiciliu al persoanei. în cadrul pregătirii pricinii privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată. de la locurile de serviciu. reclamă organizaţiilor şi persoanelor fizice probele necesare. 11. Raporturile de rudenie se constată în procedură judiciară numai în cazul în care gradul de rudenie generează direct consecinţe juridice (de exemplu. 8. organizaţii) drepturile cărora pot fi afectate în legătură cu constatarea unui fapt – alţi succesori (art. La pregătirea pricinii privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată. domiciliul ori sediul lui. nu poate fi primită cererea de constatare a faptului de rudenie. În afară de cele menţionate. data şi locul de naştere. în special. 1450. dacă petiţionarul urmăreşte scopul de a confirma ulterior dreptul la spaţiul locativ sau la schimbul spaţiului locativ. solicită date de la ultimul domiciliu şi serviciu al persoanei dispărute. . explicându-i petiţionarului şi altor persoane interesate dreptul lor de a soluţiona litigiul în procedură de acţiune civilă în instanţa competentă.organele şi instanţele în care petiţionarul are intenţie să folosească hotărârea instanţei judecătoreşti despre constatarea unui fapt – organele din domeniul muncii şi protecţiei sociale. În ea se indică instanţa la care sa depus cererea declarării persoanei dispărută fără urmă sau decedată. constatarea faptului este necesară petiţionarului pentru primirea certificatului de moştenitor sau pentru a perfecta un act privind dreptul la primirea indemnizaţiei în legătură cu pierderea întreţinătorului.1500. este în drept să dispună. judecătorul stabileşte care persoane pot depune date concrete despre persoana dispărută şi soluţionează chestiunea referitor la citarea lor în calitate de martori. cutremurului. deoarece astfel de cereri se examinează de către instanţele judecătoreşti în conformitate cu prevederile art. Dacă în cadrul examinării pricinii a apărut un litigiu de drept de competenţa instanţei judecătoreşti. În hotărârea cu privire la constatarea raportului de rudenie. aceasta este obligată să emită o încheiere de scoatere de pe rol a cererii. 1515 Cod civil).299 alin. Ţinând cont de scopul pentru care este necesară constatarea faptului care are valoare juridică.

1419 Cod civil. 13. ce confirmă timpul şi evenimentul înregistrării actului de stare civilă. persoana nu a fost întreţinută de către defunct. 14.1622 Cod civil. căsătoriei. Constatarea unui astfel de fapt este generat de apariţia la copil a drepturilor 80 . dacă ajutorul acordat din partea persoanei care asigura întreţinerea era o sursă permanentă şi esenţială de existenţă a petiţionarului. livretului militar. constatând faptul de înregistrare a naşterii. care au fost întreţinuţi de către el.a) Cod civil) sau pensie în legătură cu decesul întreţinătorului. conform căruia relaţiile de succesiune sunt reglementate de legea ţării în care cel care a lăsat moştenirea a avut ultimul domiciliu permanent. instanţa judecătorească se va călăuzi de art. Existenţa unei divergenţe între organele de autoadministrare locală sau organizaţia de exploatare a locuinţelor despre aceea că. Faptele de înregistrare a căsătoriei şi divorţului pot fi constatate de către instanţa judecătorească atât în cazul decesului unuia sau ambilor soţi. precum şi să efectueze acţiuni pentru acumularea probelor suplimentare. adopţiei. instanţele judecătoreşti vor solicita de la petiţionari să prezinte probe. precum şi alte drepturi prevăzute de lege. Faptul că persoana era întreţinută de către defunct va avea consecinţe juridice. şi nu au dreptul să refuze primirea unei asemenea cereri din motive că în urma constatării acestui fapt conform legii republicii nu vor interveni pentru petiţionar consecinţe juridice. nici de termenul întreţinerii acestuia.(2) lit. dacă el generează pentru petiţionar dreptul la despăgubire (art. cât şi în timpul vieţii lor.281 alin. instanţa va verifica data naşterii petiţionarului conform paşaportului. În cazul constatării faptului că o persoană a fost întreţinută.281 alin. Cu o cerere de constatare a acestor fapte au dreptul să se adreseze ambii sau unul dintre soţi. potrivit datelor existente.b) Cod de procedură civilă).(2) lit. Instanţele judecătoreşti sunt în drept să judece cererile despre constatarea faptului raporturilor de rudenie cu cei care au lăsat moştenire. În cazul în care petiţionarul avea salariu. dar locuiesc permanent peste hotarele Republicii Moldova. bursă sau avea alte venituri. instanţele judecătoreşti vor clarifica. divorţului şi decesului (art.c) Cod de procedură civilă) este necesar să se ţină cont de faptul că instanţa judecătorească constată nu evenimentele care au avut loc. primea pensie. 15. ci faptele înregistrării lor în organele respective. La examinarea pricinilor despre constatarea înregistrării naşterii. nu exclude posibilitatea constatării pe cale judiciară a faptului întreţinerii. La examinarea pricinilor despre constatarea întreţinerii persoanei (art. În asemenea cazuri. Astfel de pricini se examinează de către instanţele judecătoreşti numai în cazul în care în organele de stare civilă şi în arhivele corespunzătoare nu s-au păstrat asemenea înscrisuri şi cererea de restabilire a acestora a fost refuzată. carnetului de muncă şi altor documente care stabilesc identitatea persoanei şi va clarifica în baza căror date au fost efectuate înscrisurile în documentele menţionate. În cazul constatării faptului întreţinerii pentru stabilirea pensiei este necesar să se ţină cont de aceea că dreptul la pensie în cazul decesului întreţinătorului îl au membrii incapabili de muncă ai familiei defunctului. În special. instanţele judecătoreşti vor ţine cont că.(1) lit.1419 alin. iar în cazul morţii lor – persoanele pentru care aceste fapte generează consecinţe juridice. Faptul recunoaşterii paternităţii în privinţa copilului născut de la părinţi necăsătoriţi se constată de instanţa judecătorească numai în cazul în care tatăl presupus al copilului a decedat.12. dacă ajutorul acordat constituia pentru petiţionar o sursă permanentă şi esenţială de existenţă. potrivit prevederilor art. în scopul recuperării daunei pierderii întreţinătorului. Examinând pricinile privind constatarea faptelor menţionate. instanţele judecătoreşti vor avea în vedere că acest fapt are valoare juridică. dreptul la recuperarea daunei nu depinde nici de existenţa raporturilor de rudenie dintre întreţinut şi întreţinător.

(2) lit. instanţa judecătorească este In drept să constate un astfel de fapt numai în cazul în care posibilitatea de a-l constata în procedură extrajudiciară este exclusă. Totodată. iar organele de stare civilă au refuzat să-l restabilească. cu condiţia că petiţionarul prezintă documentul referitor la refuzul organului de stare civilă de a înregistra decesul. Concomitent.281 alin.297301 Cod de procedură civilă. Cererea de constatare a acceptării unei succesiuni şi a locului ei de deschidere (art.281 alin.281 alin. Instanţele judecătoreşti constată posesiunea. Cererea de a constata un astfel de fapt poate fi primită în procedura instanţei judecătoreşti numai în cazul în care procesul-verbal despre producerea accidentului nu a fost întocmit şi întocmirea acestuia la momentul adresării este imposibilă. nu este în drept să elibereze petiţionarului certificat de moştenitor din lipsa sau din insuficienţa documentelor corespunzătoare. 16. care efectuează acţiuni notariale.f) Cod de procedură civilă) se examinează în procedură specială numai în cazul în care organul. Cererea de constatare a decesului la o anumită dată şi în anumite împrejurări (art. 18. dar a fost pierdut. care se constată în cazul în care înscrisul respectiv a existat anterior. Instanţele judecătoreşti nu sunt în drept să primească spre examinare în ordinea procedurii speciale cererile despre restabilirea termenelor de prescripţie sau prelungirea termenului depăşit pentru acceptarea succesiunii. instanţele judecătoreşti se vor călăuzi de dispoziţiile art. petiţionarul trebuie să prezinte probe despre imposibilitatea de a obţine documentul sau despre imposibilitatea restabilirii lui. Hotărârea despre admiterea cererii de constatare a decesului trebuie să fie pronunţată în baza probelor veridice care confirmă decesul persoanei la o anumită dată şi în anumite împrejurări. necesare pentru confirmarea în procedură notarială a faptului de intrare (aderare) în posesiunea averii succesorale. Asemenea pricini sunt examinate în ordinea jurisdicţiei contencioase.14421443 Cod civil. 19. Instanţele judecătoreşti urmează să deosebească acest fapt de faptul înregistrării decesului. însă ulterior a fost pierdut şi restabilirea In procedură extrajudiciară este imposibilă sau la întocmirea procesului-verbal a fost comisă o eroare care împiedică recunoaşterea faptului producerii accidentului.patrimoniale şi personale nepatrimoniale (succesiune.52 Cod civil şi art. precum şi în cazul în care procesul-verbal a fost întocmit. pensie în cazul pierderii întreţinătorului.(2) lit. însă actul este pierdut şi restabilirea lui este imposibilă.).e) Cod de procedură civilă) este primită în procedura judiciară şi se examinează numai în cazul în care faptul decesului nu a fost înregistrat. 17. folosinţa şi dispoziţia unui bun imobil în drept de proprietate numai în cazul în care petiţionarul a avut un document care confirmă dreptul de posesiune asupra acestui imobil. însă eliberarea certificatului de moştenitor a fost refuzată. Declararea morţii unui cetăţean se face în modul prevăzut de art. La examinarea pricinilor privind constatarea producerii unui accident (art.(2) lit. În cazul în care documentele necesare au fost prezentate organului notarial. petiţionarul este în drept să înainteze în instanţa judecătorească acţiune în ordinea contenciosului administrativ. instanţa judecătorească la examinarea unor asemenea cereri constată numai faptul existenţei documentelor care confirmă aparţinerea imobilului petiţionarului şi nu dreptul lui de proprietar.g) Cod de procedură civilă). 81 . Pronunţând hotărârea privind constatarea faptului despre acceptarea succesiunii şi locul de deschidere a succesiunii. dreptul copilului la numele şi patronimicul tatălui etc.

folosinţă şi dispoziţie cu drept de proprietate a valorilor mobiliare.12/363 din 30. iar în caz de primire a cererii.1225-XII din 08.5 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr. Hotărârea privind constatarea acestor fapte trebuie să se bazeze pe ansamblul de probe autentice care confirmă apartenenţa acestor documente petiţionarului. la pregătirea pricinii pentru dezbateri judiciare. inclusiv a unor acţiuni ordinare nominative. De asemenea. instanţele judecătoreşti sunt obligate să solicite de la petiţionari prezentarea probelor referitor la faptul că documentul care stabileşte un drept îi aparţine lui şi organul care l-a eliberat nu are posibilitate de a introduce modificările corespunzătoare. Faptul aflării cetăţeanului în calitate de deţinut în lagărele de concentrare (ghetouri) poate fi constatat pe cale judiciară. şi cererile despre constatarea faptului aflării în posesie a unei construcţii construite arbitrar sau a unei construcţii înregistrate anterior pe numele altei persoane sau procurate de către petiţionar conform unei tranzacţii nelegalizate.i) Cod de procedură civilă). 23. eliberate de către organele indicate în art. este necesar de a lua în consideraţie faptul că. care prezintă probe ce confirmă circumstanţele expuse în art. în cazul când există un litigiu de drept care urmează a fi examinat în procedura contencioasă. buletinului de identitate. buletinul de identitate sau în paşaport (art. Concubinajul nu poate fi constatat dacă el a încetat până la moartea uneia dintre părţi. precum şi dacă căsătoria persoanei a fost înregistrată şi nu a fost desfăcută în modul stabilit. de asemenea. nu pot fi examinate în ordinea procedurii speciale cererile privind constatarea faptului de posesie. în legătură cu desfiinţarea URSS şi a organelor ei. 82 . Nu pot fi examinate în ordinea procedurii speciale. buletinul de identitate sau în certificatul de naştere. 21.2 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice.12. 22. Ie-a fost acordat dreptul de a înainta cereri în instanţele judecătoreşti despre constatarea concubinajului. La primirea cererilor despre constatarea apartenenţei documentelor constatatoare de drepturi ale persoanei. numele sau prenumele căreia indicate în document nu coincid cu numele sau prenumele persoanei indicate în certificatul de naştere.1992 (MO nr. instanţele judecătoreşti sunt în drept să constate faptele apartenenţei certificatelor de decorare cu ordine şi medalii persoanelor ale căror nume şi prenume indicate în ele nu coincid cu numele şi prenumele indicate în paşaport. Concomitent. paşaportului şi a certificatelor eliberate de organele de stare civilă. 20.(2) lit. Instanţele judecătoreşti nu sunt în drept să constate faptul apartenenţei persoanei concrete a documentelor militare.Instanţa judecătorească nu are dreptul să constate faptul aflării în posesie a construcţiilor care nu sunt terminate sau nu sunt primite în exploatare.281 alin. instanţele judecătoreşti trebuie să ţină cont de faptul că cetăţenilor. aflate în aceste raporturi. Cererea privind constatarea faptului represiunii politice se primeşte şi se examinează de către instanţa judecătorească numai în cazul în care materialele de arhivă referitoare la represiunile politice nu s-au păstrat în urma expirării termenului de păstrare sau din alte cauze şi de către petiţionar au fost prezentate documente cu privire la refuzul de reabilitare. dacă o asemenea cerere a fost examinată în prealabil la comisia pentru stabilirea pensiei de pe lângă organele respective ale administraţiei locale şi petiţionarului i s-a refuzat satisfacerea acestei cereri.1992). deoarece asemenea construcţii nu urmează a fi înregistrate. care se aflau în concubinaj până la 8 iulie 1944 şi nu au avut posibilitatea de a înregistra căsătoria în organele de stare civilă în legătură cu decesul unuia din ei.12. Pricinile din categoria dată sunt intentate conform cererilor persoanelor enumerate în art. La constatarea relaţiilor de căsătorie neînregistrată.1 din legea menţionată.

Persoana poate fi declarată decedată prin hotărârea instanţei judecătoreşti în următoarele cazuri: . iar însăşi informaţia a fost răspândită prin demonstrarea unor panouri (pancarte). În cazul imposibilităţii de a stabili ziua primirii ultimelor informaţii despre dispărut. la cererea persoanei interesate. cât şi la declararea persoanei decedată faptul se înregistrează în organele de stare civilă şi se eliberează certificatul de deces. însă organele de stare civilă refuză să-l înregistreze (de exemplu.281 alin. deoarece circumstanţele expuse în ele nu sunt verificate şi confirmate de biroul notarial.dacă timp de 3 ani la domiciliul său lipsesc ştiri despre locul unde se află sau după 6 luni dacă a dispărut în împrejurări ce prezentau o primejdie de moarte sau care dau temei de a presupune că a decedat în urma unui anumit accident. dar timpul aflării lui acolo nu este nici confirmat şi nici indicat. se deschide moştenirea.e) Cod de procedură civilă) şi declararea persoanei decedată (art. demnitatea şi reputaţia profesională se primeşte de către instanţa judecătorească numai în cazul în care autorul informaţiei nu este cunoscut. Prin împrejurări ce prezintă o primejdie de moarte se subînţeleg aşa calamităţi naturale ca: inundaţiile. Se va lua în consideraţie că timpul aflării în lagărul de concentrare întră în obiectul de dovedire şi este o parte integrală a acestui fapt.67 al Legii cu privire la notariat. dacă ele confirmă cu certitudine acest fapt. care determină ordinea de constatare a inexactităţii actelor de stare civilă. termenul pentru declararea dispariţiei fără urmă sau decesului va începe să curgă din prima zi a lunii următoare celei în care au fost primite ultimele informaţii despre dispărut.49 Cod civil). catastrofele aeriene. conform art.Instanţa judecătorească nu este în drept să refuze primirea cererii dacă comisia a constatat că petiţionarul a fost deţinut în lagărele de concentrare (ghetouri). pierderea documentelor şi imposibilitatea restaurării lor). Circumstanţele menţionate trebuie să fie confirmate prin probe veridice şi să fie în relaţie de cauză şi efect cu dispariţia persoanei. iar în cazul imposibilităţii de a determina această lună. Instanţele judecătoreşti vor ţine cont de faptul că cererea privind constatarea inexactităţii actului de stare civilă se examinează nu pe calea constatării faptului care are valoare juridică. însă consecinţele juridice în aceste două cazuri sunt analogice. 83 . Pentru constatarea faptului respectiv. Explicaţiile în scris ale persoanelor. 24. 25. înscrisuri în locurile publice etc. accidentele pe calea ferată. cutremurele.52 Cod civil) este o diferenţă esenţială. nu pot servi ca probe în cauză. accidentele rutiere. Constatarea decesului la o anumită dată şi în anumite împrejurări înseamnă că evenimentul morţii într-adevăr există. care confirmă aflarea persoanei în calitate de deţinut în lagărele de concentrare (ghetouri) într-un anumit timp. iar circumstanţe ce ar servi ca temei de a presupune decesul persoanei în urma unui accident se consideră: incendiile. 28.331-334 Cod de procedură civilă.un militar sau o altă persoană dispărută fără veste în legătură cu acţiuni militare poate fi declarată decedată numai după expirarea a 2 ani de la încetarea acţiunilor militare. dar în conformitate cu regulile prevăzute la art. de la întâi ianuarie al următorului an. poate fi declarată dispărută fără urmă dacă lipseşte de la domiciliu şi a trecut cel puţin un an din ziua primirii ultimelor ştiri despre locul aflării ei (art. . în lipsa unui litigiu de drept. organele de stare civilă au refuzat să corecteze înscrierea efectuată şi acest refuz a fost aprobat prin dispoziţia organului administraţiei locale. Atât la constatarea decesului la o anumită dată şi în anumite împrejurări. copiii au dreptul la primirea indemnizaţiei etc. se consideră drept probe orice date reale. 27. uraganele. care îi atribuie valoare juridică. Persoana fizică.(2) lit. Instanţele judecătoreşti vor avea în vedere că între constatarea decesului la o anumită dată şi în anumite împrejurări (art. inclusiv depoziţiile martorilor. semnătura cărora este confirmată pe cale notarială. dacă. Cererea privind constatarea faptului răspândirii informaţiei care lezează onoarea. se desface căsătoria. 26.

.primirea indemnizaţiei pentru întreţinerea copiilor minori. la cererea persoanei interesate. instanţa judecătorească desfiinţează. instanţa judecătorească emite o încheiere de încetare a procesului (art. după caz. instanţa judecătorească poate numi un administrator şi înainte de expirarea unui an din ziua primirii ultimelor ştiri despre locul aflării persoanei dispărute. intrată în vigoare. Hotărârea privind constatarea faptului care are valoare juridică şi privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată trebuie să corespundă prevederilor art. 34. Pricinile civile privind constatarea faptelor care au valoare juridică şi privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată se examinează de către instanţele judecătoreşti după regulile generale. Persoana se consideră dispărută fără urmă sau decedată de la data intrării în vigoare a hotărârii instanţei judecătoreşti. indemnizaţiei etc. în măsura în care acestea nu contravin regulilor procedurii speciale. Scopurile solicitării declarării persoanei dispărută fără urmă sau decedată sunt următoarele: .265 lit.ridicarea vizei de reşedinţă. scopul constatării şi probele de constatare a faptului. anularea hotărârii naşte următoarele consecinţe de drept: se restabileşte căsătoria încetată. administrarea fiduciară a patrimoniului acesteia. 285 şi 300 Cod de procedură civilă. iar petiţionarul a renunţat la cererea depusă. anulează hotărârea privind declararea dispariţiei fără urmă sau decesului ei. În ea se indică faptul constatat de instanţă. cu care autoritatea tutelară încheie un contract de administrare fiduciară. Concomitent. instanţa judecătorească este în drept să recunoască data decesului persoanei ca fiind data morţii ei prezumate în cazurile în care ea a dispărut fără urmă în legătură cu circumstanţele care ameninţau cu moartea sau care dau temei de a presupune că decesul putea avea loc în urma unui accident. Dispozitivul hotărârii trebuie pe deplin să cuprindă conţinutul faptului constatat. Dacă persoana declarată dispărută fără urmă sau decedată apare sau sunt ştiri despre locul aflării ei. instanţa judecătorească. instanţa judecătorească numeşte un administrator. 31. Hotărârea instanţei judecătoreşti. În cazul în care la examinarea cauzei privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată s-a constatat cu date autentice locul aflării persoanei dispărute. Hotărârea instanţei judecătoreşti despre constatarea unui fapt care urmează a fi înregistrat în organele de stare civilă sau în alte organe nu substituie documentele eliberate de către aceste organe. La cererea persoanei interesate. Dacă este necesară administrarea permanentă a patrimoniului persoanei declarate dispărută fără urmă.darea în exploatare a imobilului etc. Concomitent. 35. despre constatarea unui fapt care are valoare juridică este obligatorie pentru organele care înregistrează asemenea fapte sau care omologhează drepturile ce apar în legătură cu constatarea faptului de către instanţa judecătorească.desfacerea căsătoriei. se încetează plata pensiei. .c) Cod de procedură civilă). Anulând hotărârea privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată. 84 . . cu condiţia că al doilea soţ nu a înregistrat o altă căsătorie. 33. 30. dar serveşte drept temei pentru obţinerea lor.52 Cod civil.privatizarea imobilului. 32.241. . conform art. .întocmirea actelor.29.

1999. persoanei i se restituie suma obţinută de la vânzarea bunurilor. ştia că cel declarat decedat este în viaţă. Dobânditorul cu titlu oneros nu este obligat să restituie bunurile dacă nu se dovedeşte că.12. Dacă bunurile persoanei declarate decedată au trecut pe baza dreptului de succesiune la stat şi au fost vândute. În legătură cu adoptarea prezentei hotărâri. Persoana declarată decedată. 37. „Cu privire la practica judiciară în cazurile despre constatarea faptelor ce au valoare juridică". independent de momentul apariţiei sale. poate cere de la orice altă persoană să-i restituie bunurile care s-au păstrat şi care au trecut cu titlu gratuit la aceasta după declararea decesului său.1993. persoana interesată nu este lipsită de dreptul de a depune cerere în instanţa judecătorească privind declararea. După pronunţarea hotărârii prin care persoana a fost declarată dispărută fără urmă. la data dobândirii lor.La desfiinţarea administrării fiduciare a patrimoniului. persoana declarată dispărută fără urmă poate cere administratorului fiduciar repararea prejudiciului cauzat prin administrarea necorespunzătoare a patrimoniului său. Dacă bunurile nu s-au păstrat. a decesului persoanei declarate anterior dispărută fără urmă. se abrogă Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.12.4 85 . Chişinău. în condiţiile prevăzute de art.38 din 20. 7 iulie 2008 nr.15 din 20. 36. cu modificările introduse prin Hotărârea Plenului nr. după anularea hotărârii de declarare a decesului.52 Cod civil. dobânditorul de rea-credinţă este obligat să restituie valoarea lor.

06. • Codul audiovizualului al Republicii Moldova.02. • Codul muncii (art. • Codul familiei (art. Luând în consideraţie faptul că compensarea prejudiciului nepatrimonial (denumit şi daună morală) în domeniul relaţiilor civile este reglementat printr-un şir de acte legislative. Plenul Curţii Supreme de Justiţie.1991.05. • Legea cu privire la protecţia muncii nr. • Codul civil (art.50-51/359 din 04.1995).07.44 alin. instanţa de judecată trebuie să clarifice: caracterul relaţiilor părţilor sau ale altor participanţi la proces şi de care norme legislative sunt reglementate.16 lit.90.05.53). 86 . dă următoarele explicaţii: 1. de asemenea.1404.02.1422 ş. în temeiul art. permite legislaţia în vigoare posibilitatea de compensare a prejudiciului moral în aspectul dat al relaţiilor litigioase şi.2/12 din 12. • Legea privind protecţia consumatorilor (MO nr.c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi art.). 2007.a. în scopul asigurării aplicării uniforme şi corecte a legislaţiei la judecarea fiecărei pricini. 329). modificată prin Legea nr.1998). pag.e) şi art.10.18-19 din 08. • Legea presei (MO nr.13/127 din 02.b)). sunt reglementate prin următoarele acte legislative: • Constituţia Republicii Moldova (art. La judecarea cererilor persoanelor vătămate privind compensarea suferinţelor psihice sau fizice suportate. • Legea contenciosului administrativ (MO nr.10-11/117 din 13. • Codul de procedură penală. ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti.625-XII din 02.01.03.1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală. • Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe (MO nr.2003).1997).06.9 din 09. • Legea securităţii statului (MO nr. în principal.2003 (MO nr.2006 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. care au fost puse în funcţiune în diferite termene.19 Practica judiciară confirmă faptul că instanţele de judecată aplică în mod diferit legislaţia ce reglementează repararea prejudiciului moral.02. nr.57-58/375 din 18. În scopul asigurării aplicării corecte şi uniforme a legislaţiei cu privire la reparaţia prejudiciului moral de către instanţele de judecată. 2. instanţa de judecată trebuie să ţină seama de faptul că chestiunile referitoare la compensarea prejudiciului moral.206-XV din 29. • Legea nr.2000). atunci când a intrat în vigoare actul legislativ care prevede condiţiile şi regulile de compensare a prejudiciului. • Legea privind drepturile copilului (MO nr.17 din Codul de procedură civilă.1995).126-131/ 507 din 27.2. dacă o astfel de răspundere există.1545-XIII din 25. data comiterii acţiunilor care au dus la pricinuirea prejudiciului moral.(3) lit.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la aplicarea de către instanţele de judecată a legislaţiei ce reglementează repararea prejudiciului moral nr.2003).2 lit.

. slăbirea rezistenţei fizice la boli sau de alte complicaţii.616 alin. Prin prejudicii aduse onoarei.06. aplicarea ilegală în calitate de sancţiune administrativă a arestului şi în alte cazuri prevăzute de lege.34/373 din 22.autorul să fi avut capacitatea delictuală în momentul săvârşirii faptei. Prin noţiunea de prejudiciu moral se înţeleg suferinţele psihice sau fizice cauzate prin acţiuni sau omisiuni care atentează la valorile nepatrimoniale ce aparţin persoanei din momentul naşterii sau la bunurile dobândite prin lege (viaţa. categorie în care intră suferinţele de categorie psihică. În cadrul răspunderii delictuale.2000). prestigiului sau reputaţiei profesionale a unei persoane se înţeleg prejudiciile produse prin insulte. Prejudiciul moral. îngrijorarea pentru aceste efecte ulterioare. Prejudiciile afective constau în suferinţe psihice cauzate prin lezarea sentimentelor de afecţiune. cât şi orice alte suferinţe psihice similare. de provocarea unei boli. secretul de familie şi personal). . • Legea instituţiilor financiare (MO nr. de limitarea sau privarea temporară de anumite drepturi. dreptul de autor). mecanismelor. demnităţii. După criteriul domeniului personalităţii umane încălcate. 6.(1)59 din 01.a fost cauzat de un izvor de pericol sporit pentru lumea înconjurătoare (exploatarea vehiculelor. 3.1995).88-90/664 din 28. care cuprind suferinţele psihice determinate de pierderea sau de rănirea. care presupune: .(4) CPP). sănătatea. aplicare ilegală a arestului preventiv sau a declaraţiei scrise de a nu părăsi localitatea. folosirea energiei electrice. prejudiciile delictuale pot fi clasificate în felul următor: a) prejudicii cauzate personalităţii fizice. numele. inviolabilitatea vieţii personale. născut din cauzarea de daune (răspunderea civilă delictuală). 4. 7. suferinţele psihice condiţionate de vătămările corporale. inclusiv cele privind reputaţia şi probitatea profesională. a instalaţiilor. 87 . aprecieri nefavorabile. anumite înlesniri etc.07. fiind o sancţiune prevăzută de o regulă generală. . onoarea. se repară de cel care l-a cauzat altuia printr-o faptă ilicită extracontractuală (art. a substanţelor explozibile. viaţa privată. • Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.• Legea privind accesul la informaţie (MO nr. vătămări. demnitatea.). efectuarea lucrărilor de construcţii etc. pseudonumele etc. atragere ilegală la răspundere penală.să se fi săvârşit o faptă cu caracter ilicit.(2) CC şi art.). prin fapte ce atentează la drepturile personale nepatrimoniale (dreptul de a folosi propriul nume. d) prejudicii cauzate persoanelor juridice (afirmaţii făcute în presă şi pe altă cale care se consideră neadevărate etc. 5. epuizarea emoţională. prejudiciul moral poate fi reparat şi în lipsa vinovăţiei. apartenenţa la un grup etnic socialmente mai defavorizat sau la o anumită minoritate sexuală. de pierderea locului de muncă.între fapta ilicită săvârşită şi prejudiciul cauzat altei persoane să existe o legătură directă de cauzalitate. calomnii.autorul faptei cauzatoare de prejudiciu să fi fost în culpă.01. pierderea unor plăceri (ideea de confort. În categoria largă a prejudiciilor corporale intră durerile fizice cauzate unei persoane prin lovituri. desfigurarea sau îmbolnăvirea gravă a persoanelor apropiate. cinstei. b) prejudicii cauzate personalităţii afective.). defăimări.. dezvăluirea secretului familial sau a secretului medical.219 alin. răniri etc. mutilarea.). c) prejudicii cauzate personalităţii sociale (cinstea. . • Legea ocrotirii sănătăţii (MO nr.a fost cauzat prin condamnare ilicită. demnitatea şi reputaţia profesională. faptei ilicite în următoarele cazuri expres prevăzute de lege: .1996).

dacă Codul muncii sau alte acte normative nu prevăd altfel.supunerea ilegală la arest administrativ. Obligaţia de reparaţie a prejudiciului moral cauzat de un izvor de pericol sporit îi revine persoanei care posedă izvorul de pericol sporit în baza dreptului de proprietate ori în alt temei legal sau persoanei care şi-a asumat paza izvorului de pericol sporit. aplicarea ilegală a amenzii. .reducerea capacităţii de muncă sau decesul salariatului în urma accidentului de muncă sau îmbolnăvirii profesionale. tragerea ilegală la răspundere penală. însă numai în cazul în care există cererea persoanei vătămate.(4) CPP. în contractul de transport. Prejudiciul moral născut din litigiile de muncă se repară salariatului în următoarele cazuri: . mai ales.efectuarea ilegală a percheziţiei. prestatorului numai în cazul în care consumatorului i-au fost încălcate drepturile prevăzute de Legea privind protecţia consumatorilor. Posesorul izvorului de pericol sporit nu răspunde pentru prejudiciul moral dacă demonstrează că izvorul de pericol sporit a ieşit din posesiunea lui ca urmare a acţiunilor ilicite ale unor terţi. pe lângă obligaţia expresă de a efectua transportul. Obligaţia de reparaţie a prejudiciului moral cauzat consumatorului îi revine producătorului. În cazul admiterii acţiunii în contenciosul administrativ. ridicarea. condamnarea ilegală. precum şi de alte legi.. răspunderea îi revine persoanei care a dobândit în mod ilicit izvorul de pericol sporit.219 alin. a banilor.1398 Cod civil. ştampilelor. Prin prisma art. . Se explică faptul că răspunderea contractuală pentru prejudiciile nepatrimoniale (morale) are o aplicare particulara.a fost cauzat în legătură cu lezarea onoarei. el va răspunde pentru prejudiciu în mod solidar cu persoana care l-a dobândit în posesiune în mod ilicit. . Prejudiciul cauzat posesorilor izvoarelor de pericol sporit ca rezultat al infracţiunii se repară potrivit dispoziţiilor art. . 9. 13.efectuarea măsurilor operative de investigaţii cu încălcarea prevederilor legislaţiei. punerea ilegală sub sechestru a averii. paguba morală va fi încasată de la persoana condamnată pentru săvârşirea infracţiunii şi nu de la proprietarul izvorului.ridicarea ilegală a documentelor contabile. precum şi blocarea conturilor bancare. . 11. . vânzătorului. ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti este reparabil în următoarele cazuri: . Asemenea contracte sunt.restabilirea la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat ilegal.confiscarea ilegală a averii. cele de transport al persoanelor şi de valorificare a drepturilor de autor şi inventator. sub aspectul că are incidenţă numai în ceea ce priveşte anumite contracte şi anumite obligaţii pe care aceste contracte le cuprind. Prejudiciul moral cauzat în urma acţiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală. În măsura în care posesorul izvorului de pericol sporit este vinovat de faptul că izvorul a ieşit din posesiunea sa. eliberarea ilegală din funcţie. instanţa de contencios administrativ se pronunţă şi asupra reparaţiei prejudiciului moral cauzat prin actul administrativ ilegal sau prin neexaminarea în termenul legal a cererii prealabile. demnităţii şi reputaţiei profesionale. ca obligaţie de rezultat. şi obligaţia implicită de a proteja viaţa şi integritatea corporală a călătorilor. În acest caz.reţinerea ilegală. denumită. aplicarea ilegală a măsurii represive de ţinere sub arest. 88 .cauzarea prejudiciului salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligaţiilor de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci. Potrivit contractului de transport al persoanelor. 8. transportatorul îşi asumă. . 12. 10. Legea instituţiilor financiare. obligaţie de securitate.

în rezultatul acestor acţiuni. cererea de reparare a prejudiciului: . 17. autorul sau titularul drepturilor conexe are dreptul să ceară prin judecată recuperarea prejudiciului moral de la persoana care Ie-a violat. pentru violarea drepturilor personale (morale). Prejudiciul moral cauzat în urma acţiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală. este obligat să participe reprezentantul Ministerului Finanţelor sau al administraţiei publice locale. persoana culpabilă de nimicirea premeditată sau de nimicirea prin neglijenţă a originalului operei de artă plastică. Statul. privind răspunderea delictuală. în afară de reprezentantul organului de drept. . din bugetul local. la încheierea căsătoriei.adoptării de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului sau de către Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a hotărârii cu privire la repararea prejudiciului sau realizării acordului amiabil dintre persoana vătămată şi reprezentantul Guvernului RM la aceste instituţii. hotărârea de a intenta un dosar penal n-a fost luată sau a fost anulată. este în drept să ceară repararea prejudiciului moral numai în cazul în care. la cererea autorului sau a titularului drepturilor conexe.parţial . 19.adoptării de către instanţa de judecată a hotărârii cu privire la anularea arestului administrativ în legătură cu reabilitarea persoanei fizice. 15. ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti se încasează din bugetul de stat sau. .38 alin. autorităţile administraţiei publice locale.scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare.integral . a manuscrisului sau a variantei definitive a operei audiovizuale (negativul.b) din Codul familiei. dar şi cel material. privind violarea dreptului de autor şi a drepturilor conexe. conform art. 18. sunt în drept (obligate) să înainteze persoanelor culpabile.(4) lit. Dreptul la repararea prejudiciului moral cauzat în urma acţiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală.Prejudiciul moral se repară integral. În afară de cele menţionate. Prejudiciul moral nu se repară în cazul când persoana vătămată a contribuit intenţionat şi benevol la producerea prejudiciului prin autodenunţ (art.(2) Cod civil). ale procuraturii şi din instanţele de judecată.efectuării măsurilor operative de investigaţii cu încălcarea prevederilor legislaţiei până la intentarea dosarului penal. este obligată să repare nu numai prejudiciul moral. 14.44 alin. privind consecinţele de declarare a nulităţii căsătoriei. în ordine de regres. ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti. demnităţii şi reputaţiei profesionale. ale procuraturii şi ale instanţelor de judecată. ca pârât la judecarea cererii de reparaţie a prejudiciului moral. ori nu a informat soţul de bună-credinţă despre starea sănătăţii sale şi astfel.(3) lit. Soţul de bună-credinţă. iar în legătură cu acest fapt. ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti apare în cazul: . după caz.în cazul când culpa persoanelor cu funcţii de răspundere este dovedită prin sentinţă definitivă. căsătoria a fost declarată nulă din motivul că alt soţ.c) din Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe. În conformitate cu prevederile art. înregistrarea originală). . prin hotărârea instanţei de judecată. despre ce nu a indicat în declaraţia de căsătorie. . în termen de şase luni de la efectuarea unor astfel de măsuri.pronunţării sentinţei de achitare. . indiferent de culpa persoanelor cu funcţii de răspundere din organele de urmărire penală. sau nu a avut intenţia de a crea o familie (căsătorie fictivă). privind repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală.în baza şi în condiţiile stabilite de legislaţie. 20. cu condiţia că. 89 . Direct în instanţa de judecată se înaintează cererea de reparare a prejudiciului moral în litigiile privind apărarea onoarei.1405 alin. după repararea prejudiciului moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală. i-a cauzat soţului de bună-credinţă suferinţe psihice. 16. era deja căsătorit.

Prejudiciul moral se compensează prin echivalent bănesc (art. imprudenţa) persoanei care a cauzat prejudiciul. în care ea se consideră lezată prin afirmaţiile neadevărate făcute în presă sau vătămată în drepturile sale. 25. către persoana vinovată de încălcarea acestor drepturi. sunt în drept să la în considerare şi alte circumstanţe probatoare prin actele pricinii. inviolabilitatea locuinţei. printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat de a i se rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege. . .). trebuie neapărat să la în considerare atât aprecierea subiectivă privind gravitatea cauzării suferinţelor psihice sau fizice părţii vătămate. recunoscute de lege. decesul persoanelor apropiate (rudelor).privind restabilirea la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu. ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti.în litigiile de muncă. către angajator. Dacă informaţia care lezează onoarea. 22. îndeosebi: . .(1) Cod civil). Instanţele judecătoreşti. 21. . Cererile de reparare a prejudiciului moral se înaintează: . către producător. .importanţa vitală a drepturilor personale nepatrimoniale şi a bunurilor (viaţa.1423 alin. către autorul prejudiciului (persoană fizică sau juridică).nivelul (gradul) suportării de către persoana vătămată a suferinţelor psihice sau fizice (lipsirea de libertate. la determinarea mărimii compensaţiei pentru prejudiciul moral. 23.în litigiile delictuale. pierderea sau limitarea capacităţii de muncă etc. Dacă prejudiciul moral este cauzat de un organ de stat republican sau local . Astfel. la pronunţarea hotărârii de admitere a cererii de încasare a prejudiciului moral.în litigiile privind apărarea onoarei. instanţa de judecată. cât şi datele obiective care certifică acest fapt. nu este în drept să se refere la mărimea compensaţiei pentru prejudiciul moral solicitată de către persoana vătămată. Concomitent.). Instanţele judecătoreşti.în litigiile privind protecţia consumatorilor.către acest organ şi organul financiar respectiv. demnităţii şi reputaţiei profesionale.329 alin. prestator. Se explică faptul că este în drept să depună cerere în instanţa de judecată referitor la repararea prejudiciului moral nu numai persoana fizică. demnitatea şi reputaţia profesională etc.către autorul informaţiei şi mijlocul de informare în masă. către Ministerul Finanţelor şi organul republican de drept în sistemul căruia funcţionează autorul. sănătatea. pricinuirea vătămării corporale.în litigiile care decurg din acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală. . . către persoana care a răspândit informaţia. secretul personal şi familial. la determinarea mărimii prejudiciului moral în echivalent bănesc. Mărimea compensaţiei pentru prejudiciul moral se determină de către instanţa de judecată (art. . în cazul în care pentru repararea prejudiciului moral este necesară prezenţa ei. însă numai în cazurile expres prevăzute de lege. 24. în lipsa conflictului şi la determinarea părţilor. libertatea. către autorităţile publice locale sau centrale.felul vinovăţiei (intenţia. prejudiciul moral poate fi reparat într-o altă formă materială (art. legislaţia în vigoare prevede că.în litigiile care decurg din Legea contenciosului administrativ. demnitatea sau reputaţia profesională este răspândită printr-un mijloc de informare în masă .1422 alin.(1) Cod civil).în litigiile care decurg din Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe. vânzător. dar şi persoana juridică. în 90 .(2) Codul muncii). onoarea.

219 alin. 9 octombrie 2006 nr. În cazul în care cererea de reparare a prejudiciului moral a fost înaintată în instanţa de judecată către doi sau mai mulţi reclamaţi şi prin hotărârea pronunţată aceasta a fost admisă. -1 an de la data când salariatul a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului său (art. la determinarea mărimii compensaţiei pentru repararea prejudiciului moral. să repare prejudiciul moral.(4) CPP. prin ce se manifestă acestea. situaţia familială şi materială a persoanei care poartă răspundere pentru cauzarea prejudiciului moral părţii vătămate. şi nu în drept.în cazul produselor pentru care nu este prevăzută stabilirea termenului de valabilitate sau a duratei de funcţionare. 9 91 . în cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu. Chişinău.3 ani în litigiile delictuale.355 alin. Prejudiciul moral poate fi reparat indiferent de existenţa şi întinderea prejudiciului material. Despăgubirile solicitate cu titlu de daune morale pot fi acordate sub forma unor sume băneşti concrete. instanţa de judecată. instanţa de judecată trebuie să ţină cont de faptul că angajatorul este obligat.3 ani .a) CM). se vor lua în considerare criteriile specifice de evaluare a cuantumului acestor despăgubiri prevăzute la art. 32. ce i se cuvin salariatului. La pronunţarea hotărârii prin care a fost admisă cererea de reparare a prejudiciului moral cauzat în legătură cu îndeplinirea de către salariat a obligaţiilor de muncă sau ca rezultat al privării ilegale a acestuia de posibilitatea de a munci. Obligaţia de a dovedi faptul pricinuirii prejudiciului moral (suferinţelor psihice sau fizice suportate) o exercită partea vătămată. trebuie să ţină cont de faptul că mărimea acesteia nu poate fi mai mică decât un salariu mediu lunar al salariatului. 26. În afară de cele menţionate. în situaţia în care obiectul litigiului constă în plata unor drepturi salariale sau de altă natură. . 28. . cărora Ie-a fost cauzat. prejudiciul moral se încasează aparte şi nu solidar. cu condiţia ca prejudiciul moral să fie expres prevăzut de lege. La examinarea acţiunilor civile privind repararea prejudiciului moral rezultat din săvârşirea infracţiunilor înaintate de către persoanele fizice sau juridice. 29. 31. Termenul în interiorul căruia persoana poate să sesizeze instanţa de judecată cu privire la repararea prejudiciului moral este de: . 27. în ce circumstanţe şi în baza căror acţiuni (inacţiuni) i-au fost cauzate suferinţe morale (psihice) sau fizice. pe lângă criteriile generale. 30.3 ani de la data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau de la data expirării termenului prevăzut de Legea contenciosului administrativ pentru soluţionarea acesteia.(1) lit.particular. .3 ani de la data apariţiei dreptului respectiv al salariatului. de aceea în cererea despre compensarea prejudiciului moral aceasta trebuie să indice de către cine.

12. nr.. Taxa de stat reprezintă o sumă. de plată a cheltuielilor interpretului suportate de cetăţenii străini şi apatrizi. a demonstrat că instanţele nu întotdeauna respectă prevederile legale privind cheltuielile de judecată.P.2004). iar în acţiunile nepatrimoniale şi în alte cazuri stabilite de Legea taxei de stat.06. repartizării cheltuielilor între părţi. În mod concret. Plenul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE: 1.1216-XII din 30.25 din 28. interpreţilor. În scopul eliminării deficienţelor din practica de încasare a cheltuielilor de judecată în cauzele civile.în acţiunile patrimoniale. 2004.1992 cu modificările ulterioare (republicată în Monitorul Oficial.06.10. În cauzele civile cheltuielile de judecată sunt alcătuite din taxa de stat şi cheltuielile de judecare a pricinii. suportate de instanţa de judecată şi de părţi sau participanţii la proces. ale Codului de procedură civilă intrat în vigoare la 12. şi se referă la: cheltuielile de efectuarea cercetărilor la faţa locului. se determină prin proporţiile fixe stabilite.06.2004 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova.16 lit. art.90 C. 2. altele decât sumele achitate cu titlu de taxă de stat. pag. în baza art.12. încasării cheltuielilor suportate de instanţele de judecată.2008 Generalizarea practicii aplicării de către instanţele judecătoreşti a dispoziţiilor legale.4 modificată de: Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.04. În unele cazuri se comit erori de esenţă în privinţa încasării taxei de stat.d) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi a art.2003) şi a altor reglementări tangenţiale cu domeniul cheltuielilor de judecată. specialiştilor. potrivit art.3-55 din 02. care au ca obiect reglementarea cheltuielilor de judecată în materie civilă. experţilor. Cheltuielile de judecare a pricinii constituie sumele băneşti cheltuite în legătură cu examinarea pricinii. care se determină în funcţie de caracterul şi valoarea acţiunii . nr.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei despre încasarea cheltuielilor de judecată în cauzele civile nr.10 din 22.e).C.2003 (Monitorul Oficial. din aceste cheltuieli fac parte: sumele plătite martorilor. Se atenţionează instanţele judecătoreşti asupra necesităţii aplicării conforme şi stricte a dispoziţiilor Legii taxei de stat nr. dacă tratatele la care Republica Moldova 92 .2 lit. cheltuielile de transport şi de cazare suportate de părţi şi de alţi participanţi la proces în legătură cu prezentarea lor în instanţă.111-115 din 12. precum şi în legătură cu problemele legate de scutirea de la plata taxei de stat şi restituirea taxei de stat. nr. de înştiinţare şi chemare a părţilor în judecată. cuantificării acesteia.17 din Codul de procedură civilă.

cererea de adoptare a hotărârii suplimentare (art. recurs şi revizuire. cererea reconvenţională. care nu a fost percepută prin hotărârea iniţială.este parte nu prevăd altfel.90 C.19 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice etc. Prin prisma art.4 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. cererea creditorului de eliberare a ordonanţei judecătoreşti. cererea de eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărârilor arbitrale.26 Cod Civil.P.: art. cererea de recuzare. apreciată în conformitate cu pct. valoarea acţiunii. Instanţa de judecată poate să scutească persoana fizică de plata taxei de stat.(1) al C.. Nu sunt supuse taxei de stat: cererile adresate instanţei în cursul desfăşurării procesului şi care nu modifică caracterul sau valoarea taxabilă a cererii iniţiale.12. făcânduse o concluzie din ansamblul probelor prezentate. pensiei sau a altor venituri. conform art. În cererea de scutire se vor expune circumstanţele care justifică solicitarea şi vor fi anexate actele confirmative ale acestor circumstanţe (avizul Comisiei pentru protecţie socială. constituie obiect de încasare a taxei de stat următoarele cereri adresate instanţei: cererea iniţială de chemare în judecată. cererea de strămutare a pricinii. existenţa la întreţinere a copiilor minori sau a altor persoane etc. de asistenţă juridică. apreciindu-se în dependenţă de cerere şi de dovezile prezentate.C.1 al Legii taxei de stat şi de art.C.353 din Codul Muncii. care nu se încadrează în criteriile stabilite de art. despăgubirea pentru timpul de muncă pierdut în cazul în care se dovedeşte reaua credinţă cu care a acţionat cealaltă parte intentând acţiunea în judecată şi alte sume care rezultă din anumite cauze. În cadrul aprecierii situaţiei materiale se va lua în considerare: valoarea patrimoniului disponibil al persoanei. iar în cazuri temeinic justificate. cererea care vizează pricinile examinate în procedură specială.) precum şi cererile prin care se exercită căile de atac împotriva hotărârilor suplimentare privind perceperea taxei de stat.12. Nu se încadrează în noţiunea de cheltuieli de judecare a pricinii: sumele băneşti achitate experţilor sau interpreţilor pentru prestarea muncii care intră în atribuţiile lor de serviciu.C. de căutare a pârâtului. cererea de eliberare repetată a copiilor de pe actele judecătoreşti.P. [Pct.4 din prezenta hotărâre. aplicate în mod coroborat.P. cererile de apel. aceste persoane pot fi scutite de la plata taxei de stat. instanţa poate amâna sau eşalona plata taxei de 93 . cererea iniţială de eliberare a copiilor de pe actele judecătoreşti.10 din 22.C. se va lua în considerare statutul special al persoanei fizice. în dependenţă de situaţia ei materială.250 pct.4 pct. Scutirea poate fi totală sau parţială.).85 alin. În conformitate cu dispoziţiile art.2008] 5. enumerate în mod exhaustiv de art.10 din 22. 4. obligaţiile care ar rezulta din anumite acte. dar şi în alte texte de lege speciale (ex. La cererea uneia sau a ambelor părţi şi ţinând cont de situaţia materială. de executare a actelor judecătoreşti şi alte cheltuieli suportate de către instanţă şi participanţii la proces.2 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. cererile de recurs împotriva încheierilor judecătoreşti etc. cererea intervenientului principal.C.84 C. art.P.2008] 3. care practică activitatea de întreprinzător sub forma întreprinderii individuale sau a gospodăriei agricole. certificat despre mărimea salariului. [Pct.). de efectuare a expertizei..(4) C. cererea de declarare a insolvabilităţii. compensaţiile pentru timpul de muncă pierdut. Sunt exceptate de la plata taxei de stat unele categorii de acţiuni şi organe. de declarare a insolvabilităţii.85 alin.P.3 C.

care este susceptibilă de recurs (art.P. de cea prevăzută de art. cât şi de instanţele de apel şi recurs. se va constata existenţa dovezii de plată (chitanţă fiscală sau extras din transferul de la plătitor către instituţia bancară).C.). la aprecierea instanţei.P. de la depunerea cererii până la data stabilită de instanţă. (2) C.P.167 C..P. instanţa emite o încheiere pentru a nu se da curs cererii. Dacă reclamantul nu a achitat taxa de stat în termenul stabilit de instanţă. nesusceptibilă de recurs.86 C. Este necesar de a se distinge situaţia de stabilire a unui termen pentru plată în condiţiile stabilite de art.10 din 22.12. taxa de stat se va încasa de la pârât. Amânarea constă în suspendarea momentului plăţii.). Termenul de amânare sau eşalonare a achitării taxei de stat nu poate depăşi momentul retragerii instanţei pentru deliberarea hotărârii. conform art. nu au incidenţă. Taxa de stat pentru cererile adresate instanţei se plăteşte până la depunerea lor.. Eşalonarea constă în achitarea sumei taxei de stat în cel puţin două tranşe.P.(4) şi art.438 alin.a) şi b). dar reclamantul a achitat o parte din sumă.P.C. când termenul acordat nu poate depăşi momentul de începere a examinării cauzei.98 alin. 9. În cazul în care la cerere nu este anexată dovada de plată a taxei de stat.(1) şi (2) C. în situaţiile prevăzute de lege. în cazul în care taxa nu a fost restituită şi se atestă prezenţa situaţiilor de la art. preţul şi mărimea bunurilor disponibile.267 lit. situaţie indicată mai sus.C. cu excepţia judecării recursului prevăzut de Secţiunea II-a din Capitolul XXXVIII al C.P. acesta din urmă va achita taxa de stat conform principiilor 94 . La depunerea cererii de recurs împotriva deciziilor instanţelor de apel se va anexa dovada plăţii taxei de stat.P. iar în termenul stabilit nu s-a înlăturat acest neajuns.C. beneficiile realizate sau pierderile suportate de persoana juridică în ultima perioadă. dacă pârâtul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecată.stat (art.C.7 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. Este de menţionat faptul că în cazul scutirii reclamantului de la plata taxei de stat.(1) C. La cererile depuse de persoanele juridice privind amânarea sau eşalonarea plăţii taxei de stat. cererea se va restitui reclamantului.). 7. În cazul în care reclamantul solicită scutirea parţială sau totală.168 alin. se va emite o încheiere motivată pentru soluţionarea acestei probleme.C. mărimea cărora poate fi diferită sau egală. Dispoziţiile privind scutirea. În cazul când reclamantul care figurează greşit în proces este înlocuit prin acordul lui cu reclamantul corespunzător. situaţie asupra căreia dispoziţiile art. [Pct. amânarea sau eşalonarea plăţii taxei de stat.C.C.86 C. se va achita numai diferenţa rămasă neplătită.85 alin.C. iar la verificarea condiţiilor prevăzute de art. În partea motivată a încheierii de soluţionare a problemelor legate de taxa de stat se vor indica motivele de fapt şi de drept care au condus la respectiva soluţie.P. În cazul în care cererea a fost scoasă de pe rol pentru nerespectarea termenului stabilit în urma amânării sau eşalonării taxei de stat.85 alin.(2) C.P. cererea va fi scoasă de pe rol şi restituită acestuia.99 C. pentru stabilirea situaţiei lor materiale se va aprecia: situaţia contului bancar la momentul depunerii cererii. fixează un termen pentru lichidarea neajunsurilor şi comunică despre aceasta reclamantului (art. la depunerea repetată a cererii. 6.C.(1) C.P.. cu excepţia cazurilor de la art.2008] 8. Subiect al amânării sau eşalonării poate fi atât persoana fizică cât şi cea juridică.171 alin. În cazul în care se constată că cererea a fost depusă fără anexarea dovezii de plată.). valoarea acţiunii şi alte indicii. prin hotărârea pronunţată (art. Actele ce constituie dovadă de plată se prezintă în original şi ştampilate de instituţia emitentă.C. amânarea sau eşalonarea plăţii taxei de stat sunt aplicabile atât de instanţele de fond.86 C.

346 alin. dacă nu a fost achitată de către persoana succedată iar succesorul nu beneficiază de înlesniri. taxa de stat se consideră achitată.(4) C. nesupusă recursului. excepţie fiind situaţia în care cele două persoane au procedat conform regulilor privitor la cesiunea de creanţă prevăzute de art. În situaţia în care judecătorul va separa una sau mai multe din capetele de cerere conexe.556-566 C. în acţiuni cu caracter nepersonal.C. ci ca o valoare totală a cuantumului taxei de stat.3 pct. Când cererea de chemare în judecată conţine mai multe pretenţii de sine stătătoare cu caracter patrimonial. taxa de stat achitată de creditor nu va forma obiect al restituirii (art. nefiind expirat termenul de trei ani de la data transferului ei la buget. taxa de stat va fi achitată de către succesor. taxa de stat se va calcula conform valorii fiecărei pretenţii aparte (art. Dacă o acţiune este înaintată în mod repetat. Dacă ordonanţa judecătorească a fost anulată.280 alin. Proporţia respectivă nu trebuie privită ca o scutire parţială la depunerea cererii. judecătorul va emite o încheiere. cu excepţia cazurilor prevăzute de lege (art. Cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti se impune cu taxă de stat în cuantum de 50% din taxa de stat stabilită pentru cererea de chemare în judecată în regim general (art. după scoaterea acesteia de pe rolul instanţei taxa de stat va fi achitată conform dispoziţiilor generale.generale. În cazul înaintării unei cereri de chemare în judecată ce conţine pretenţii cu caracter patrimonial şi nepatrimonial.).1 din lit.267 lit. iar taxele de stat aferente acestora au fost achitate şi nu a intervenit vreo majorare a valorii pretenţiilor. în temeiul ordonanţei judecătoreşti se va încasa taxa datorată de creditor la depunerea cererii.se va anexa dovada achitării iniţiale a taxei. Dacă reclamantul iniţial este substituit de succesorul său în drepturi. 14.(2) C. Cererile examinate în procedură specială sunt impuse cu taxă de stat în cuantum de 500% din salariul minim stabilit în republică (art.13. dacă anterior nu a fost achitată taxa de stat pentru fiecare din ele. taxa de stat achitată în procedură specială se va lua în calcul la încasarea taxei şi la repartizarea cheltuielilor de judecare a litigiului în procedură de acţiune civilă (art.a) şi b) C.g) Legea taxei de stat). 10.(4) C. 13.346 alin.P.f) şi g) C.P.267 lit. iar în cazul încasării taxei la buget de la debitor. 11.C.taxa de stat urmează a fi restituită. menţionându-se procedura în care se află actul ce confirmă achitarea taxei de stat. valoarea taxei de stat se va restitui acestuia. În situaţia în care cererea creditorului nu a fost acceptată. se va proceda conform pct. dar se va face o notă de constatare a achitării taxei de stat aferente. iar taxa de stat a fost achitată în modul stabilit inclusiv pentru capetele de cerere disjunse. iar reclamantul înaintează acţiunea civilă. taxa de stat nu se va achita din nou. În situaţia în care se conexează mai multe acţiuni. Pentru procedura disjunsă. În cazul depunerii cererii de eliberare a ordonanţei judecătoreşti fără achitarea taxei de stat.C. Totodată. prin care va dispune de a nu se da 95 . alin.C. calculate separat. taxa de stat se va percepe în cuantumul prevăzut de lege. pronunţată în temeiul art.). adică 50 la sută din taxa stabilită pentru cererea soluţionată în acţiuni le civile. În acelaşi sens se va proceda în situaţia anulării încheierii privind scoaterea cererii de pe rol. care necesită judecarea în procedură de acţiune civilă.C. iar dacă acţiunea este înaintată în mod repetat şi taxa de stat nu a fost restituită . atât pentru pretenţiile patrimoniale cât şi pentru cele nepatrimoniale.C.P. 12.P.). iar dacă înainte de restituire acesta înaintează acţiune civilă.P.).P.87.k) C.). taxa de stat nu se va recalcula şi nu se va restitui. În acelaşi mod se procedează şi la conexarea mai multor cereri cu caracter patrimonial. În cazul în care cererea este scoasă de pe rol pe motivul constatării unui litigiu de drept.C.(1) lit. în legătură cu faptul că acţiunilor nu li s-a dat curs .

iar în termenul stabilit de art. Indicaţiile de la punctele 18 şi 19 ale prezentei hotărâri sunt aplicabile şi în privinţa celorlalte cheltuieli de judecată suportate de către instanţa judecătorească. aceasta se referă numai la depunerea cererii. aceasta se încasează la buget de la pârât în raport cu partea admisă a acţiunii.C. conform art.12. se va păstra situaţia existentă la depunerea cererii. 96 .10 din 22. 20. prin emiterea unui titlu executoriu în baza ordonanţei (art.349 C. conform art. iar scutirea din prima instanţă este inoperantă. după intervenţia schimbărilor taxa se va achita în conformitate cu acestea. iar în caz de neînlăturare a acestui neajuns. 15.C.15 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. Dacă în interiorul termenului stabilit de către judecător. inclusiv cheltuielile de asistenţă juridică în măsura în care acestea au fost reale.P..(2) C. taxa de stat se va încasa de la pârât în mărimea cuantumului total. la cererea reclamantului.P. pentru pronunţarea căreia au fost scutiţi de la plata taxei de stat.C. fără încasarea taxei de stat. iar în cazul scutirii de către instanţă. dacă ultimul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecată.C. Dacă în termenul stabilit taxa de stat va fi achitată.).P. neefectuându-se recalcularea taxei.354 alin. după depunerea acţiunii şi achitarea taxei de stat. nefiind admisă fracţionarea acesteia.2008] 16.(3) C. taxa de stat se va încasa de la debitor.6 al prezentei hotărâri. reclamantul nu a prezentat dovada achitării taxei de stat.C. 21. acesta nu beneficiază de compensarea cheltuielilor suportate. ei vor fi obligaţi la plata taxei de stat. acestea se referă la reclamanţi.97 C.171 alin. [Pct. Dacă acţiunea a fost parţial admisă. În cazul satisfacerii acestor acţiuni. nu şi la pârâţii din aceste acţiuni.curs cererii şi va stabili un termen de achitare a taxei de stat (art. În situaţia modificării modului de percepere a taxei de stat. taxa de stat va fi încasată de la pârât în folosul statului. aceasta se va încasa în mărime deplină de la reclamant în folosul statului. 19.P. Dacă reclamantul este scutit de plata taxei de stat şi i-a fost admisă parţial cererea de satisfacere a pretenţiilor cu caracter nepatrimonial. instanţa îi va restitui cererea şi actele anexate printr-o încheiere recurabilă.98 C. Dacă reclamantul nu şi-a susţinut pretenţiile din cauza faptului că au fost satisfăcute benevol de către pârât după intentarea acţiunii.C. iar reclamantul a fost scutit de plata taxei de stat. aferent acestui tip de pretenţii.P.P. iar partea rămasă din taxa de stat urmează a fi în casată de la reclamant. iar dacă reclamantul a înlăturat acest neajuns în termenul fixat de instanţă. respectându-se principiul ne-retroactivităţii legii procesuale civile. cererea se va considera depusă la data prezentării iniţiale (art. În cazul în care reclamanţii atacă hotărârea.).C. instanţa va obliga pe pârât să compenseze acestuia toate cheltuielile de judecată. precum şi a modificării cotei procentuale sau a salariului minim din care ea se calculează.). 17. Instanţele de judecată vor lua în considerare că atât în cazul scutirilor expres prevăzute de lege cât şi în situaţia de scutire facultativă.P.). În caz de respingere completă a acţiunii examinate de instanţa de judecată. necesare şi rezonabile (art. cererea va fi considerată depusă la data înregistrării ei iniţiale. se va dispune restituirea cererii prin încheiere susceptibilă de recurs.(1) C. 18. conform explicaţiilor de la pct. debitorul nu a înaintat obiecţii.352 C. Dacă cererea a fost depusă înainte de modificările menţionate fără a se achita taxa de stat.171 alin. Dacă reclamantul îşi retrage cererea de chemare în judecată sau renunţă la acţiune până la comunicarea către pârât a cererii. Dacă creditorul a fost scutit de la plata taxei de stat.

Pentru acţiunile privind scutirea.88 alin. instanţa poate obliga pe reclamant. taxa de stat se va încasa de la pârât în folosul statului. 23.. proporţională cu partea valorii pretenţiilor cu care s-a micşorat acţiunea. instanţa de judecată va lua în considerare dispoziţiile art.10 din 22.21 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. zona respectivă. în cadrul examinării cauzei.C. partea din taxa de stat. atunci când există asemenea informaţii. Pentru stabilirea valorii bunului.reieşind din costul real al bunurilor contestate. dacă preţul se determină în funcţie de greutatea bunului . la cererea pârâtului. În cazul încheierii unei tranzacţii de împăcare şi dacă nu s-a prevăzut ordinea repartizării cheltuielilor de judecată.C.C. [Pct.12. dar nu mai mult decât suma totală a plăţilor pe un an. instanţa va soluţiona această problemă în încheierea de aprobare a tranzacţiei în conformitate cu art.P. dacă la momentul depunerii cererii este dificilă determinarea valorii acţiunii.greutatea netă este cea care în caz de îndoială determină valoarea lui.2008] 22.(1) C. precum şi pentru plăţile pe un termen nu mai mic de trei ani reieşind din suma totală a plăţilor. acesta va fi evaluat la preţul minim. taxa de stat se va achita cu aproximaţie. nu se va restitui reclamantului. să-i compenseze cheltuielile suportate. cererea de majorare a pretenţiilor se va scoate de pe rol. încasată pentru fiecare copil. alte criterii care ar duce la o evaluare reală.. Dacă pârâtul nu lucrează sau locul lui de aflare nu este cunoscut.P. cu excepţia situaţiei când suma de bani reprezintă mărimea compensaţiei pentru prejudiciul moral. 95 şi 98 C.P.reieşind din suma totală a obligaţiilor de plată pe un an.. urmând să se încaseze o taxă suplimentară în corespundere cu partea din valoarea acţiunii pentru care nu s-a achitat taxa de stat. acesta va achita o taxă suplimentară pentru partea cu care acţiunea se majorează.reieşind din suma solicitată.94.Dacă s-a renunţat la acţiune după comunicarea cererii. Aceasta se va stabili la soluţionarea în fond a pricinii.P. majorarea sau micşorarea cuantumului pensiei de întreţinere .240 alin.reieşind din suma cu care se micşorează sau se majorează. b) pentru acţiunile cu privire la încasarea unei sume de bani . În situaţia în care instanţa a depăşit limitele pretenţiilor formulate de reclamant conform art. când acţiunea se va califica ca nepatrimonială şi se va încasa cuantumul de 500% din salariul minim. La stabilirea valorii acţiunii.P. Dacă lipsesc informaţii privind valoarea reală a obiectului în litigiu. cumulul acestor plăţi se determină din suma care constituie nu mai puţin de 25% din salariul minim pe republică. adică conform concesiilor reciproce efectuate de părţi. e) pentru acţiunile cu privire la recunoaşterea nulităţii contractelor cu obiect patrimonial şi a testamentelor . dar cu obligativitatea încasării cheltuielilor suportate de către instanţă.C. Atunci când.reieşind din suma acestor diferenţe.(1) C..87 alin. iar în caz de neachitare (art. dacă legea nu prevede altfel. 97 . instanţa va lua în considerare: preţul de circulaţie a bunului.(3) C.C. d) pentru acţiunile de majorare sau micşorare a sumelor pe o perioadă anumită a mărimii despăgubirilor pentru cauzarea de daune . dar nu mai mult decât pe un an.).88 alin. Conform art.(2) C. În cazul în care reclamantul îşi micşorează valoarea pretenţiilor din acţiune. 24. în dependenţă de care urmează să fie stabilit cuantumul taxei: a) pentru acţiunile de încasare a pensiei de întreţinere .art. reclamantul îşi majorează pretenţiile formulate anterior prin acţiune. c) pentru acţiunile privitoare la plăţile fără termen şi la plata întreţinerii viagere.

intentează acţiune pentru apărarea intereselor patrimoniale proprii. dar nu mai mic decât costul de inventar al construcţiei la momentul depunerii cererii.4 alin. dar nu mai mult decât pe 3 ani (art.10 din 22. indiferent dacă ulterior va fi pronunţată o hotărâre despre încasarea de la pârât în folosul reclamantului a pensiei pentru întreţinerea copilului născut. taxa se calculează din suma totală a tuturor pretenţiilor.(1) lit. 27. În situaţia în care reclamantul solicită. 25.87 aţin.(1) lit. organele administraţiei publice centrale.32 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. iar în intervalul de timp dintre momentul înaintării cererii de chemare în judecată şi cel al soluţionării ei valoarea reală a bunului s-a modificat. dacă aceasta nu are venit propriu suficient.a) C. finanţate de la bugetul de stat. pentru care urmează a se plăti.f) pentru acţiunile despre partajarea bunurilor . 31. dar nu mai mic decât costul determinat de oficiul cadastral teritorial. În cazurile în care instanţele judecătoreşti. o sumă ce derivă dintr-o altă daună (ex. acestea vor achita taxa de stat în ordine generală. adoptate asupra acestor acţiuni. în acţiunile cu privire la revendicarea dreptului de proprietate asupra construcţiei.: deteriorarea bunurilor).79 din Codul familiei).85 alin. taxa de stat se va stabili conform punctului 25.e) C. pe lângă plata sumei ce rezultă din dauna cauzată sănătăţii. precum şi la depunerea cererilor de contestare a hotărârilor judecătoreşti. indiferent dacă acţiunea se judecă direct în ordinea procedurii civile sau după ce a fost lăsată fără examinare de către instanţa penală.12. dar nu mai mult decât pe un an. cea de-a doua va fi considerată pretenţie de sine stătătoare. În cauzele cu privire la încasarea sumei pentru întreţinerea soţiei în stare de graviditate şi după naştere. taxa de stat se determină reieşind din suma totală a plăţilor pentru întreaga perioadă.reieşind din costul bunurilor supuse partajului. A atenţiona instanţele de judecată asupra faptului că în acţiunea de reparaţie a daunei materiale pricinuite prin infracţiune.2008] 98 .C.). că autorităţile publice centrale.P. va obliga pe pârât şi la cheltuielile suplimentare viitoare.85 alin. în cadrul judecării cauzei privind recuperarea sumelor rezultate din daunele cauzate prin vătămarea integrităţii corporale sau altă vătămare a sănătăţii. cât şi la contestarea acestor hotărâri. 30. În cazul în care construcţia aparţine unei persoane juridice. Se explică instanţelor judecătoreşti. pentru care se va încasa taxa de stat în baza principiilor generale. iar dacă aceste autorităţi figurează în calitate de pârâţi şi acţiunea reclamantului se admite. în cazul intentării acţiunilor pentru apărarea intereselor statului.(13) din Legea taxei de stat. Dacă instituţiile sus-menţionate. se va dispune încasarea taxei de stat în cuantumul rezultant din valoarea reală de la momentul depunerii cererii. taxa de stat se va încasa de la ele atât prin hotărârea pronunţată. cu excepţia cazului când dauna s-a pricinuit prin infracţiune. sunt scutite de la plata taxei de sta indiferent de calitatea lor procesuală (art.. generate de diferite circumstanţe excepţionale (art. judecând litigiile cu privire la cheltuielile suplimentare. iar pârâţii vor fi obligaţi la plata taxei de stat. art. foi de odihnă recuperatorie etc. Taxa de stat. 28.i) CPC). Curtea de Conturi şi structurile teritoriale ale acesteia.(1) lit. 26. taxa de stat se stabileşte reieşind din costul real al bunului.). reclamanţii sunt scutiţi de plata taxei de stat (art.P. se determină în raport cu costul ei real. 32. [Pct. 29. pentru mijloacele de transport. la momentul depunerii cererii. Dacă. În toate cazurile în care taxa de stat se în casează de la pârât în folosul statului prin încheiere sau hotărâre a instanţei. se pronunţă o hotărâre de încasare în folosul victimei a sumei ce constituie cheltuieli legate de îngrijire a acesteia de către o altă persoană.C.

99 . Recompensa pentru sustragerea de la munca obişnuită constituie 1. după îndeplinirea de către persoanele îndreptăţite pentru primirea lor a obligaţiunilor.1992 (modificată şi completată) cu privire la adoptarea Instrucţiunii privind restituirea cheltuielilor suportate de martori. instituţiilor şi organizaţiilor din Republica Moldova. instanţele de judecată vor ţine cont de explicaţiile oferite de p. Recompensa acordată experţilor pentru efectuarea expertizei constituie o sumă între 2. din contul de depozit al instanţei.8% din salariul minim pentru fiecare martor citat din altă localitate şi 11. Moldova din 15.8% şi 2. În situaţia în care reclamantul a achitat taxa de stat la depunerea cererii. Soluţionând problema încasării taxei de stat. în limite rezonabile şi în dependenţă de valoarea acţiunii.). cu excepţia sumelor datorate expertului care se vor achita de la buget.92 alin. taxa de stat se va încasa în mărime de 1000% din salariul minim. dar nu mai mult de 11.(2) C.8% din salariul minim pe oră. persoana care a solicitat citarea martorului sau efectuarea lucrării este decăzută din dreptul de a mai solicita a doua oară efectuarea acestor acte.29. traducători şi martori asistenţi.8% din salariul minim pe zi. În privinţa modalităţii de achitare şi calculare a acestor cheltuieli. chestiunea se va soluţiona conform art.33. precum şi o recompensă rezultată din salariul mediu pe economie şi numărul de ore necesare pentru prezentare.C.8% din salariul minim pentru fiecare 1000 de semne tipărite (sau scrise de mână). inclusiv cheltuielile de deplasare şi cazare.P. pedagogi. experţilor. după constatarea ca fiind dovedită reaua credinţă.836 din 24. 35.1993 "Cu privire la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei în pricinile de desfacere a căsătoriei". diurnele.2% şi 1.11. specialişti. remunerarea în profesia respectivă etc. Mărimea diurnelor se va determina în conformitate cu Anexa nr. în instanţele de judecată şi în alte instituţii. iar în hotărârea instanţei se reţine faptul că în baza criteriilor enunţate la pct. În cazurile de desfacere a celei de-a doua căsătorii.2002.06. în legătură cu citarea lor în organele de anchetă preliminară.C.653 din 05. 37. în cazul în care reclamantul a fost scutit la depunerea cererii de plata taxei de stat.124 şi art. Martorilor. interpreţilor şi specialiştilor li se compensează cheltuielile suportate în legătură cu prezentarea lor în instanţă. de experţi.4% din salariul minim pentru fiecare oră. 30 ale Hotărârii nr. iar specialiştilor o sumă cuprinsă între 1.p. 34. Este necesar de a atenţiona instanţele judecătoreşti că partea care cere citarea unei persoane în calitate de martor. Traducătorilor li se achită o sumă cuprinsă între 1.P. În situaţia în care sumele sus-menţionate nu au fost achitate în termenul stabilit de instanţă.8% pentru fiecare martor citat din localitatea respectivă. 36. existând o cerere în acest sens. Aceste explicaţii nu se referă la cazul când persoanele sus-indicate efectuează lucrările încredinţate de instanţă în cadrul atribuţiilor de serviciu. numărul de ore pierdute în legătură cu participarea în proces. prezentând în instanţă dovada de plată.94 C.10. În cazul în care partea care a avut câştig de cauză solicită instanţei de judecată să oblige partea care cu rea-credinţă a intentat o acţiune nefondată sau s-a opus insistent soluţionării juste şi rapide a cauzei. instanţa va aprecia cuantumul acestor despăgubiri. Sumele datorate se vor achita conform Instrucţiunii amintite. se va proceda conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. plăteşte la BEM o sumă în mărime de 58.1% din salariul minim pe oră.29 din Hotărârea sus-menţionată taxa de stat şi celelalte cheltuieli de judecată urmează a fi achitate de pârât.10 a Plenului Judecătoriei Supreme a R.9% şi 4. părţile vătămate şi de reprezentanţii legitimi ai acestora.2 la Regulamentul cu privire la detaşarea angajaţilor întreprinderilor. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. Decăderea se referă numai la procesul respectiv (art.

40.P. în termen de cel mult un an de la data emiterii încheierii (art.25 100 .10 din 22. Se va lua în considerare de către instanţele de judecată faptul că în cazurile de restituire a sumei taxei de stat achitată.09.40 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. prevăzută de art.(3) CPC).2008] 39. [Pct.1999 şi nr.2002.7 pct. aceasta se va dispune prin încheiere judecătorească.1995".2008] Chişinău.12.12. se va lua act de această situaţie. Restituirea efectivă se va face de către organele fiscale prin intermediul Trezoreriei Centrale.03.38.89 alin. În cazul în care nu există divergenţe în legătură cu acestea. Se abrogă Hotărârea Plenului Judecătoriei Supreme a Republicii Moldova "Cu privire la practica aplicării de către instanţele de judecată a legislaţiei despre încasarea cheltuielilor de judecată în cauzele civile nr.2 din 27.89 C. [Pct. 28 iunie 2004 nr. modificată prin Hotărârile Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.38 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.8 Legea taxei de stat).12.C.29 din 16.. dacă cererea a fost depusă în termen de trei ani de la data transferării taxei la buget (art.38 din 20.10 din 22. Instanţele se vor pronunţa întotdeauna asupra cheltuielilor de judecată în cadrul dispozitivului hotărârii judecătoreşti efectuând şi motivarea corespunzătoare a acestora.

2 lit. pag. iar legea nu dispune altfel.17 Cod de procedură civilă. nr.05. e) urmăreşte perceperea salariului sau unor alte drepturi calculate. Aplicarea procedurii în ordonanţă se va efectua în strictă conformitate cu prevederile Capitolului XXXV Cod de procedură civilă. de organul fiscal sau de organul de executare a actelor judecătoreşti privind încasarea cheltuielilor aferente căutării pârâtului sau debitorului 101 .6. în baza art. c) este întemeiată pe protestul cambiei în neachitarea. Drept criterii de delimitare a competenţei vor servi natura şi subiecţii pretenţiilor.10 din 22.e).2003 a atribuit în competenţa instanţelor de judecată. contestarea paternităţii (maternităţii) sau atragerea în proces a unor alte persoane interesate.ce se finalizează cu emiterea ordonanţei judecătoreşti. f) este înaintată de organul de poliţie. procedura contenciosului administrativ şi procedura specială. în scopul aplicării corecte şi unitare a legislaţiei. autentificat notarial. Codul de procedură civilă. Competente de a examina astfel de pretenţii sunt atît instanţele de drept comun. examinarea cererilor de eliberare a ordonanţei judecătoreşti.2004 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. Lista pretenţiilor care pot fi examinate în procedura în ordonanţă este expusă exhaustiv în art.24 modificată de: Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. prin prezenta hotărâre oferă următoarele explicaţii: 1. Plenul Curţii Supreme de Justiţie.procedura în ordonanţă .12. dar neplătite salariatului.d) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi art.06. neacceptarea sau nedatarea acceptului. 2004. a instituit o procedură suplimentară de examinare a cererilor privind încasarea de sume băneşti sau revendicarea bunurilor de la debitor . Întrucât studierea practicii judiciare a depistat existenţa unor divergenţe la aplicarea procedurii în ordonanţă (procedurii simplificate). b) rezultă dintr-un act juridic încheiat printr-un înscris simplu. cît şi judecătoriile economice.16 lit.345 CPC. dată unipersonal de judecător. d) ţine de încasarea pensiei de întreţinere a copilului minor care nu necesită stabilirea paternităţii. inclusiv a celor economice. 2.18 din 31.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la unele chestiuni ce vizează procedura de eliberare a ordonanţelor judecătoreşti nr.2008 Codul de procedură civilă în vigoare din 12. art. concomitent cu procedura contencioasă. Se emite ordonanţă în cazul în care pretenţia: a) derivă dintr-un act juridic autentificat notarial.

2008] 2. televiziune prin cablu. Potrivit lit.contracte de prestare a serviciilor de telefonie. creditorul este în drept de a alege adresarea cu cerere de eliberare a ordonanţei judecătoreşti sau înaintarea acţiunii în procedura contencioasă. [Pct. gazului. 2) probe ce confirmă că debitorului i-au fost acordate serviciile în cauză.1.10 din 22.12. Dreptul de a depune cerere privind eliberarea ordonanţei judecătoreşti îl au în particular: 1. se bazează pe înscrisuri autentice care asigură celeritatea şi eficacitatea soluţionării cauzei.345 CPC. 3. h) rezultă din nerestituirea cărţilor împrumutate de la bibliotecă.2 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. i) rezultă din neonorarea de către agentul economic a datoriei faţă de Fondul Social. urmează a fi anexate următoarele acte: 1) contractul încheiat în mod direct între prestator şi consumator. 4. în cazul în care legea nu prevede altfel de soluţionare. Internet. precum şi a cheltuielilor de păstrare a bunurilor sechestrate de la debitor şi a bunurilor debitorului evacuat din locuinţă.10 din 22.contracte-tip încheiate în mod direct între furnizor şi consumator privind furnizarea energiei electrice. Drept înscrisuri simple pot servi: .(1) art. ar fi mai raţional ca creditorul să recurgă mai întâi la această procedură şi nu la cea generală. Instanţa nu este în drept să refuze primirea cererii în procedura contencioasă. în baza contractelor menţionate.2008] 3. Creditorul (persoana fizică sau juridică) în baza unui act juridic încheiat printr-un înscris simplu (de ex. contract de împrumut).2.b) alin. autentificat notarial. neacceptarea sau nedatarea acceptului.1 introdus prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. ordonanţa judecătorească poate fi emisă în temeiul pretenţiei ce rezultă dintr-un act juridic încheiat printr-un înscris simplu. j) rezultă din restanţele de impozit sau din asigurarea socială de stat.ori bunurilor lui sau copilului luat de la debitor în temeiul unei hotărâri judecătoreşti. Procedura în ordonanţă nu este o cale prealabilă obligatorie şi nefolosirea procedurii în ordonanţă de către creditor nu are efecte juridice care ar îngrădi accesul la înaintarea acţiunii în instanţa de judecată. La înaintarea cererii privind eliberarea ordonanţei. Dat fiind că procedura în ordonanţă e simplificată. k) urmăreşte deposedarea şi vânzarea forţată a obiectului gajului (bun mobiliar sau imobiliar). Beneficiarul cambiei. g) rezultă din procurarea în credit sau acordarea în leasing a unor bunuri. 102 . presupune achitarea redusă a taxei de stat. [Pct. Persoana care a încheiat un act juridic autentificat notarial. Reieşind din principiul disponibilităţii. a apei. termice. . Concomitent se atenţionează că nu pot fi examinate în procedura în ordonanţă cererile de încasare a pensiei alimentare la întreţinerea copiilor minori în care se solicită încasarea sumelor fixe. în cazul în care pretenţia este întemeiată pe protestul cambiei în neachitarea. dacă creditorul nu s-a adresat în procedura în ordonanţă.12. 2. Asemenea acţiuni se vor examina în procedură contencioasă.

Se explică judecătorilor că în cazul în care pretenţia rezultă din prevederile pct. 6. iar în caz contrar instituţia în cadrul căreia funcţionează.10 din 22. expediat contribuabilului pe un formular tipizat până la expirarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale. curatorul. d). Dacă neajunsurile nu au fost lichidate în termenul stabilit. b).345 CPC la cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti vor fi anexate copiile actelor juridice şi înscrisurile care confirmă faptul că debitorul nu-şi onorează obligaţiunile contractuale sau prevăzute de lege. inspectoratele fiscale teritoriale de stat şi primăriile în pretenţiile ce rezultă din restanţele la impozite. precum şi tutorele.12. Agenţii economici în cazurile de urmărire. e). Organul de poliţie. 8.f) CPC. Soţia sau soţul la întreţinerea căruia se află copilul minor. 5. Vânzătorul care. 7.347 CPC ori nu s-a plătit taxa de stat. Dacă pretenţia va fi înaintată de organul de poliţie. în cazul nerestituirii cărţilor împrumutate. . de organul fiscal sau de organul de executare a actelor judecătoreşti privind încasarea cheltuielilor aferente căutării pârâtului sau debitorului ori bunurilor lui sau copilului luat de la debitor în temeiul unei hotărâri judecătoreşti. 5. În cazul depunerii cererii de către reprezentantul creditorului. în cazurile prevăzute de lege. 11. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. organul fiscal şi organul de executare a actelor judecătoreşti în cazurile indicate în art.347 Cod de procedură civilă Dacă cererea nu corespunde prevederilor art.5 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. 103 . autoritatea tutelară şi procurorul care acţionează în interesul minorului în cazul în care se solicită încasarea pensiei alimentare în mărimea prevăzută de lege (1/4. judecătorul nu dă curs cererii şi printr-o încheiere stabileşte un termen de lichidare a neajunsurilor. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi direcţiile lui teritoriale în cazul încasării datoriilor la impozite. 9. judecătorul va emite o încheiere de restituire a cererii. care este susceptibilă de a fi atacată cu recurs. c). precum şi cheltuielilor de păstrare a bunurilor sechestrate de la debitor şi a bunurilor debitorului evacuat din locuinţă. [Pct. Cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti trebuie să fie întocmită în scris şi să corespundă cerinţelor art. la cerere se anexează documentul care atestă împuternicirile reprezentantului.dispoziţia incaso trezorerială remisă de instituţia financiară organului fiscal cu menţiunea despre lipsa totală sau parţială a mijloacelor pe contul bancar al contribuabilului (în cazul existenţei contului). h) ale art. 1/3.4. În cazul în care legea prevede depunerea cererii de eliberare a ordonanţei judecătoreşti după respectarea procedurii prealabile. Drept dovadă de respectare a procedurii prealabile de către autoritatea fiscală va fi prezentarea următoarelor înscrisuri: . 10.avizul despre necesitatea stingerii obligaţiei fiscale. Biblioteca care are statut de persoană juridică. autentificat în modul stabilit de lege.345 lit.a). dar neachitate. la cererea de eliberare a ordonanţei vor fi anexate înscrisuri care confirmă cheltuielile suportate. creditorul va prezenta probe care vor confirma respectarea procedurii prealabile. 1/2). g).hotărârea autorităţii de executare silită a obligaţiei fiscale în cazul neonorării benevole. . conform contractului de vânzare-cumpărare. a predat cumpărătorului mărfuri în credit. deposedare şi vânzarea forţată a obiectului gajului. Salariatul sau reprezentantul acestuia în cazurile urmăririi perceperii salariului sau unor alte drepturi calculate.2008] 6.

c) şi e) CPC şi ulterior solicitantul a lichidat aceste neajunsuri.351 CPC.348.346. potrivit prevederilor art.art. i se restituie taxa de stat. cât şi la contractul ce reglementează obligaţia principală asigurată prin gaj. în ordonanţă se va indica locul amplasării bunului.3 CPC. se adoptă o încheiere de refuz în primirea cererii care nu este susceptibilă de atac. fondul căruia este nemijlocit legat de obiectul ordonanţei judecătoreşti. În cazul în care judecătorul consideră că pretenţia nu rezultă din art.contestarea sumelor datorate. 9. fără emiterea încheierii de intentare a procesului. 350. din esenţa art.necorespunderea actelor întocmite de către creditor cerinţelor legii. În cazul gajării bunurilor determinate generic. nu vor avea loc dezbateri judiciare şi nu se va încheia proces-verbal. Drept temeiuri pentru anularea ordonanţei judecătoreşti pot fi invocate următoarele: . la urmărirea lor prin ordonanţă se va indica genul bunului. prin care se confirmă că contribuabilul nu permite accesul în domiciliul sau reşedinţa sa pentru a i se sechestra bunurile. . 11. fungibile şi consumptibile. printr-o scrisoare recomandată cu recipisă. examinează pretenţia în termen de 5 zile de la depunerea cererii. lit. De asemenea instanţa în mod obligatoriu se va pronunţa asupra evacuării silite a persoanelor şi bunurilor din imobil. cel târziu a doua zi. 351 CPC rezultă că judecătorul nu este în drept să refuze eliberarea ordonanţei. 10. .. se constată existenţa unui litigiu de drept care nu poate fi soluţionat în temeiul documentelor depuse. Astfel. În acest caz creditorului. cantitatea şi calitatea lui. În acest caz părţile nu vor fi citate pentru explicaţii. În acest caz creditorii sunt în drept să înainteze în ordinea procedurii generale acţiune privind încasarea pagubei. La urmărirea forţată a obiectului gajat prin procedura în ordonanţă respectarea procedurii prealabile se va considera notificarea exercitării dreptului de gaj şi înregistrarea preavizului în registrul de înscriere a gajului în corespundere cu prevederile art. La urmărirea imobilului gajat. indicând dreptul lui de a înainta obiecţii motivate în decurs de 10 zile de la primirea copiei de pe ordonanţă. Copia ordonanţei se trimite debitorului. debitorul se află în afara jurisdicţiei instanţelor judecătoreşti ale Republicii Moldova. 104 . În ambele cazuri se va face referire atât la contractul de gaj (cu indicarea numărului şi datei întocmirii). Instanţele judiciare urmează a ţine cont de faptul că uneori valoarea bunului gajat poate să nu acopere suma debitoare. 8. a penalităţilor care sunt solicitate de creditor şi care urmează a fi încasate în temeiul legii sau al contractului.actul întocmit de către funcţionarul fiscal. nu s-a respectat procedura prealabilă cerută de lege.67 din Legea cu privire la gaj şi art.omiterea de către creditor a termenelor de prescripţie. judecătorul. Se atenţionează instanţele judecătoreşti că ordonanţa judecătorească se emite doar în cazul admiterii pretenţiilor creditorului. Dacă judecătorul refuză să primească cererea de eliberare a ordonanţei din motivele consemnate la art. . nu sunt prezentate documente care confirmă pretenţia creditorului.executarea benevolă a obligaţiei de către debitor până la înaintarea cererii şi altele. 7. . cu respectarea termenelor generale de prescripţie. Ordonanţa judecătorească urmează să corespundă condiţiilor prevăzute de art.345 CPC. Dacă cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti corespunde cerinţelor legii.488 Cod civil. ultimul îşi va înainta pretenţiile din nou prin procedura în ordonanţă.346 pct. valoarea lui.existenţa în procedură a unui litigiu.

156 din Codul de executare al RM. [Pct. debitorul înaintează obiecţii motivate împotriva ordonanţei judecătoreşti.353 alin.13 în redacţia Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.2008] 18. În cazul anulării ordonanţei deja executate deplin sau parţial şi neadresării creditorului cu acţiune în procedura generală.(2). Dacă în termenul stabilit la art.352 alin. În cazul depunerii obiecţiilor peste termenul stabilit de lege.352 CPC.354 alin. executarea ordonanţei până la examinarea obiecţiilor. Încheierea respectivă poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile (art. ordonanţa judecătorească poate fi eliberată repetat. la cererea debitorului. creditorului fiindu-i remise şi toate materialele depuse. judecătorul este în drept. Dacă debitorul este de acord cu pretenţiile creditorului sau obiecţiile lui au fost respinse de judecător.443-XV din 24.2004 referitor la întoarcerea executării. Asupra chestiunii întoarcerii executării instanţa se va pronunţa printr-o încheiere susceptibilă de atac.12. judecătorul o anulează printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac. 16. Dacă temeiurile expuse în cadrul obiecţiilor nu se referă la fondul cauzei. Conform art. Se atenţionează instanţele judecătoreşti că în cazul în care pretenţia derivă dintr-un act juridic autentificat notarial sau rezultă dintr-un act juridic încheiat printr-un înscris simplu şi legea nu prevede altfel. 15. 353 alin. copia acesteia se expediază părţilor. Titlul executoriu se va elibera doar în cazul încasării la buget de la debitor a taxei de stat (art. salariului şi a altor drepturi ce decurg din raporturi de muncă urmează a fi executată imediat.(4) CPC).3 CPC). debitorul nu este lipsit de dreptul de a se adresa cu cerere potrivit art. 13. În cel mult 3 zile de la data pronunţării încheierii de anulare a ordonanţei.(2) CPC în această încheiere judecătorul doar lămureşte creditorului că pretenţia lui poate fi înaintată debitorului în procedura de examinare a acţiunii civile contencioasă. se eliberează creditorului o copie a ordonanţei pentru a fi prezentată spre executare.12. 31 mai 2004 nr. judecătorul va emite o încheiere cu privire la refuzul anulării ordonanţei. Dacă va fi anulată ordonanţa judecătorească neexecutată sau executată parţial.10 din 22. 17.12. să suspende.2008] 14.12. La această cerere va fi anexat documentul care confirmă executarea ordonanţei. adoptat prin Legea nr. cu excepţia cazurilor de executare imediată. Chişinău. fără eliberarea ulterioară a titlului executoriu.17 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.256 CPC ordonanţa judecătorească prin care pârâtul este obligat la plata pensiei de întreţinere a copilului minor. Reieşind din prevederile art. Ordonanţa judecătorească reprezintă un act executoriu care se îndeplineşte în modul stabilit pentru executarea actelor judecătoreşti.18 105 . dar pentru diferite perioade de timp. în acelaşi timp soluţionând chestiunea de restabilire a termenului pentru depunerea lor. cu excepţia cazurilor când întoarcerea executării este limitată.10 din 22. [Pct. pretenţia fiind aceeaşi. instanţa va dispune încetarea executării.

judecarea pricinii în lipsa părţii care n-a fost legal citată. dintre care au fost restituite spre rejudecare 301 cauze sau 17. Scopul prezentei generalizări este evidenţierea temeiurilor ce duc la restituirea de către instanţele de recurs a pricinilor spre rejudecare şi asigurarea aplicării corecte şi uniforme a legislaţiei materiale şi procesuale de către instanţele judecătoreşti în procesul de înfăptuire a justiţiei. În anul 2009 în secţiunea a II-a au fost examinate 2239 cauze. În majoritatea cazurilor (233 sau 85. au fost folosite şi datele rapoartelor statistice privind judecarea cauzelor civile şi de contencios administrativ în ordine de recurs de către Curtea Supremă de Justiţie pe anii 2008-2009. concomitent cu micşorarea numărului dosarelor examinate în ordine de recurs în secţiunea I.38%. Reieşind din datele raportului statistic al Curţii Supreme de Justiţie. în 31 de cauze sau 10% . În anul 2009 au fost examinate în ordine de recurs în secţiunea I .81%.38%). în 3 cauze sau 0. inclusiv în instanţa de apel 161 cauze şi în prima instanţa 273 cauze. în anul 2008 au fost examinate în ordine de recurs în secţiunea I – 1934 cauze. în 4 cazuri sau 1.95%. drept motiv de casare cu restituirea spre rejudecare a servit încălcarea sau aplicarea eronată normelor de drept material sau procedural.NOTĂ INFORMATIVĂ PRIVIND TEMEIURILE CE DUC LA RESTITUIREA DE CĂTRE INSTANŢA DE RECURS A PRICINILOR SPRE REJUDECARE Prezenta notă informativă a fost efectuată în conformitate cu planul de activitate a Curţii Supreme de Justiţie pe anul 2010. deciziile instanţelor de apel date în fiecare a 5-a pricina au fost casate cu restituirea spre rejudecare.judecarea cauzei în lipsa părţii care n-a fost legal citată. dintre care au fost restituire spre rejudecare 434 cauze sau 19.1690 cauze. în anul 2009 concomitent cu creşterea numărului dosarelor examinate în secţiunea a II-a. În comparaţie cu anul 2008. În comparaţie cu anul 2008.46% . De asemenea. S-a constatat că. în 36 de cauze sau 13. 106 . inclusiv în instanţa de apel 174 cauze şi în prima instanţa 216 cauze.34%). În majoritatea cazurilor (257 sau 85. Pentru efectuarea generalizării respective au fost selectate şi studiate copiile deciziilor Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie prin care s-a dispus restituirea dosarelor spre rejudecare în urma examinării recursurilor pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul (secţiunea I din Codul de procedură civilă) şi recursurilor împotriva deciziilor instanţelor de apel (secţiunea a II-a din Codul de procedură civilă) adoptate pe parcursul anului 2009. a crescut şi numărul dosarelor restituite spre rejudecare. drept motiv de casare cu restituirea pricinilor spre rejudecare a servit judecarea cauzelor fără a intra în cercetarea fondului. dintre care au fost restituite spre rejudecare 390 cauze sau 17.judecarea pricinilor cu încălcarea competenţei. a crescut numărul pricinilor restituite spre rejudecare. În anul 2008 în secţiunea a II-a au fost examinate 2173 cauze. în anul 2009.18% .96% judecarea cauzei cu încălcarea competenţei. dintre care au fost restituite spre rejudecare 252 cauze sau 13%.

400 alin (2) şi (3) CPC sunt identice atât pentru recursurile împotriva hotărârilor pentru care nu este prevăzută calea apelului. instanţa verifică.05. în limitele recursului declarat. 445 al. (1) lit. instanţa verifică.397 CPC). (1) şi art. este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial hotărârea primei instanţe. 5. c) CPC). În conformitate cu art. 442 CPC judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel. de fond sau de apel. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM „Cu privire la practica aplicării legislaţiei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs” nr. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM „Cu privire la aplicarea legislaţiei procesuale civile la întocmirea hotărârii şi încheierii judecătoreşti” nr.2003. pentru recursurile incidente secţiunii I fiind aplicabile şi motivele prevăzute la art. Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM „Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei procesuale civile la întocmirea actelor judecătoreşti de dispoziţie în cadrul examinării pricinilor civile şi economici în ordine de apel şi de recurs” nr. când eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs (art. 417 al. Pentru efectuarea generalizării nominalizate a fost selectat şi studiat următorul cadru legislativ: 1. (1) şi (2) CPC la judecarea pricinii în recurs. precum şi deciziile pronunţate de curţile de apel (art. Recursul este calea ordinară de atac exercitată de către persoanele îndreptăţite împotriva actelor de dispoziţie ale instanţelor judecătoreşti. precum şi în cazurile în care încheierea face imposibilă desfăşurarea de mai departe a procesului (art. este în drept să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe.2006. 2 din 07. după caz. (1) CPC. în condiţiile legii. 400 al. restituind pricina spre rejudecare în prima instanţă în cazul în care eroarea judiciară a primei instanţe nu poate fi corectată de instanţa de recurs (art.11. 107 . în anul 2009 a crescut numărul dosarelor restituite spre rejudecare de către Curtea Supremă de Justiţie. De asemenea. după ce judecă recursul. în comparaţie cu anul 2008. 429 al. 4. Cu recurs pot fi atacate hotărârile pronunţate în prima instanţă de curţile de apel şi alte hotărâri pentru care legea nu prevede calea apelului (art.2008. În conformitate cu prevederile art. 2. Codul civil. (2) CPC). 3 din 27. legalitatea hotărârii atacate. sau. d) CPC).03. (1) lit. cât şi pentru recursurile împotriva deciziilor instanţei de apel. 423 al. 410 al.Analiza comparativă a acestor date ne permite să concluzionăm că.2008.2002. corectitudinea aplicării şi interpretării de către prima instanţă a normelor de drept material şi procedural.1107 din 06. restituind pricina spre rejudecare în primă instanţă.1950. încheiată la Roma la 04. Codul de procedură civilă. 3. pot fi atacate cu recurs încheierile pronunţate în primă instanţă pentru care legea prevede în mod expres posibilitatea recurării indiferent de instanţa care le pronunţă. adoptat prin Legea nr. 3 din 07. pe baza actelor din dosar. instanţa de recurs. în limitele invocate în recurs. adoptat prin Legea nr.225 din 30.1997. 6. Temeiurile declarării recursului şi casării hotărârii prevăzute de art. judecând recursul declarat împotriva deciziilor instanţei de apel. Respectiv.07. fără a administra noi dovezi. în baza materialelor din dosar şi a noilor înscrisuri.06. Instanţa de recurs.07. 429 CPC).09. care a întrat în vigoare pentru Republica Moldova la 12. în instanţa de apel. Instanţa de recurs verifică legalitatea şi temeinicia hotărârii primei instanţe în întregul ei şi în ceea ce priveşte persoanele care nu au declarat recurs.

în caz contrar fiind pasibilă eludarea cel puţin a unui grad de jurisdicţie pentru verificarea şi elucidarea unor circumstanţe sau pentru anumite persoane. sunt temeiuri necondiţionate pentru casarea hotărârilor şi..P. în componenţa judecătorilor D.2008. şi V. judecătorul care a luat parte la judecarea pricinii în instanţa de apel nu mai poate participa la judecarea ei în prima instanţă. Încălcările procedurale enumerare în art.Prin prisma pct.P.B.11. Prin decizia Colegiului Civil al Curţii de Apel Chişinău din 01. b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul. A.T.P. decizia Curţii de Apel Chişinău din 20.2006. în conformitate cu art. M. şi R. 400 alin. şi R.P. şi menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. fiind aplicabilă în situaţia utilizării eronate a normelor procedurale. de regulă.03.B.P.P. din apartamentul nr. şi M. Belinschi 73 mun. (3) CPC. reclamanţii au depus cerere de chemare în judecată prin care au solicitat evacuarea lui V.12.P. fapt ce urmează a fi considerat drept o eroare judiciară care nu poate fi corectată în instanţa de recurs şi temei de a restitui cauza la rejudecare.2009. În conformitate cu art.. ceea ce ar contraveni principiilor echităţii. S-a stabilit că.2006 „Cu privire la practica aplicării legislaţiei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs”. Recurentul trebuie să demonstreze numai existenţa lor. a fost respins apelul declarat de către V. Astfel. Chişinău din 25. se explică că. (2) CPC.12. Chişinău din 25.. cu restituirea cauzei spre rejudecare în aceeaşi instanţă.P. 3 din 27. M.B. vom începe analiza practicii judiciare cu elucidarea temeiurilor prevăzute de art.. 2ra-2192/09). (4) CPC se iau în considerare întotdeauna şi din oficiu de către instanţă.. 1 din str.2006 acţiunea a fost admisă. N. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.11. decizia Curţii de 108 .2008 acţiunea a fost admisă.05. a fost casată hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. şi V..P.P.Chişinău din 10. la rejudecarea cauzei au fost admise încălcări ale normelor de drept procedural. 400 alin. A. a) pricina a fost judecată de un judecător care nu era în drept să participe la examinarea ei Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 16.05. cu retragerea vizei de reşedinţă.05. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. în instanţa de apel şi nici în instanţa de recurs. şi R. la judecarea cauzei a participat repetat judecătorul V. contradictorialităţii şi dreptului la apărare.2009 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui E. în sensul legii. Prin decizia Colegiului Civil al Curţii de Apel Chişinău din 20.B.2009 a casat cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel.P. repetat. cu privire la evacuare fără acordarea altui spaţiu locativ şi retragerea vizei de reşedinţă. Chişinău fără acordarea altui spaţiu locativ.2006. (3) CPC. A. 400 al. A. 31 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie al RM nr. M. în componenţa judecătorilor N. Prin urmare. data şi ora şedinţei de judecată Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie la 04.C. reieşind din cele expuse. fără a fi necesară dovedirea influenţei acestora asupra hotărârii atacate.12. împotriva lui V. Astfel.M.. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.V.P. Chişinău din 10.05. 49 al.P..2009 a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. casarea cu trimitere la rejudecare va opera în cazurile în care eroarea nu poate fi remediată de către instanţa de recurs...

cauza dată a fost judecată în lipsa lui V. precum şi obligaţia de a le traduce explicaţiile. înregistrările audio. experţilor. împotriva Primăriei satului Cojuşna raionul Străşeni şi Cooperativei de Producere şi Consum Cojuşna cu privire la înlăturarea impedimentelor în folosirea proprietăţii private.D. (3) şi (4) CPC. instanţa de recurs a conchis că. instanţa de recurs a indicat că. martorilor. despre examinarea pricinii pentru 24.02. Deşi în procesul-verbal al şedinţei de judecată al instanţei de apel din 22. iar reieşind din prevederile art. instanţa de apel n-a îndeplinit condiţiile prevăzute la art. Din procesulverbal al şedinţei de judecată a primei instanţe reiese că. După cum rezultă din materialele cauzei. demolarea construcţiei şi repararea prejudiciului moral. încheierile judecătoreşti şi hotărârea judecătorească.2009 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.D.M. instanţa de apel a judecat cauza fără a asigura disponibilitatea în drepturi a participantului la proces.02. citaţiile şi înştiinţările se înmânează participaţilor la proces. ultimul neagă faptul primirii de către el a acestei înştiinţări. C. 27 alin. precum şi de a dispune de drepturile procedurale.2009.2009. 2ra-1611/09). şi Întreprinderii Municipale „Direcţia de producţie a gospodăriei locativ comunală Edineţ” cu privire la înscrierea ca participant la privatizarea apartamentului.11. prin care a fost menţinută hotărârea Judecătoriei Străşeni din 09. citaţia şi înştiinţarea se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin persoana împuternicită de judecată. astfel fiind încălcat dreptul la un proces echitabil. care se restituie instanţei.2009 rezultă că.04. 102 al.2009 prin care a fost casată hotărârea Judecătoriei Edineţ din 27. V.Apel Bălţi din 24.M. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile cu privire la limba procesului Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie. concluziile experţilor.Z. fapt ce contravine prevederilor legale sus-menţionate. (1) CPC. consultaţiile şi explicaţiile specialiştilor. 105 alin.2009. deşi la materialele dosarului sunt anexate copiile înştiinţării lui V. 109 . decizia Curţii de Apel Chişinău din 22. în primul rând a părţilor de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecăţii. depoziţiile şi demersurile participanţilor la proces.04. precum şi pe cotor. 199 CPC şi anume: de către preşedintele şedinţei nu a fost explicată interpretului obligaţia de a traduce explicaţiile. depoziţiile martorilor conţinute în dosar. În conformitate cu prevederile art.2008 în pricina civilă la cerere de chemare în judecată a lui V.M. a fost în imposibilitatea de a se prezenta la judecarea apelului în instanţa de apel. la 02. În motivarea deciziei. în şedinţa de judecată a fost invitat interpretul care a participat pe parcursul judecării pricinii în prima instanţa. ce se afirmă prin posibilitatea.02. nu posedă limba de stat. care avea calitatea de intimat. a casat cu restituirea spre rejudecare în instanţa de apel. documentele cărora li s-a dat citire. la fel şi hotărârea primei instanţe a fost tradusă în limba rusă. Citaţia se înmânează părţii cu cel puţin 3 zile înainte de data judecării. repararea capitală a casei de locuit. din procesul-verbal al şedinţei de judecată a Curţii de Apel Bălţi din 24.12. specialiştilor. Instanţa de recurs a reţinut că. Astfel. dispoziţiile şi demersurile persoanelor care nu cunosc limba procesului. de a alege modalitatea şi mijloacele procedurale de apărare.02.M. obligarea curăţirii canalului de evacuare a apelor freatice. împotriva N.2009 este indicată prezenţa interpretului. interpreţilor astfel încât aceştia să se poată pregăti de proces şi să se prezinte la timp în faţa instanţei. iar careva date referitor la recepţionarea înştiinţării lipsesc. dispoziţiile preşedintelui şedinţei. (1) CPC.. În conformitate cu art. Data înmânării citaţiei sau înştiinţării se înscrie pe citaţie sau înştiinţare în partea care se înmânează destinatarului.

06. 24 alin. Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a ajuns la concluzia de a admite recursul declarat de către Î.2009. că instanţa de apel a soluţionat cauza fără participarea interpretului. 400 alin.La fel. se consideră că normele de drept procedural sunt încălcate sau aplicate eronat în cazul în care hotărârea nu este semnată de 110 . (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că. semnată de acesta. e) hotărârea nu este semnată de judecător sau este semnată de judecătorul nemenţionat în hotărâre Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie. anume că instanţa a soluţionat problema drepturilor Primăriei mun.S.05. or. interpretul nu a fost avertizat asupra răspunderii ce o poartă.2008 nu este semnată de judecătorul completului de judecată ce a judecat pricina în cauză. prin decizia din 21. nr. în conformitate cu legislaţia penală. decizia Curţii de Apel Bender din 30. 98 şi 99 din bd.02. Chişinău. OCT Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ.05.2008 prin care a fost admisă cererea de chemare în judecată SRL „Paradis” împotriva ÎS „Cadastru”. hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 19. (3) lit. Chişinău. În motivarea deciziei instanţa de recurs a indicat că hotărârea Judecătoriei Căuşeni din 19. la 11. astfel. a casat cu restituirea spre rejudecare în prima instanţa. e) CPC. mun. nefiind respectate normele prescrise de lege. S-a constatat că. 83 şi să fie obligat pârâtul să radieze din registrul bunurilor imobile înregistrarea încăperilor nr. 94. 95. a casat cu restituirea pricinii spre judecare în prima instanţă. 2ra-2032/09) d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces Colegiul civil de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie. în conformitate cu art. 96. Din materialele dosarului ce certitudine s-a constatat că Primăria mun.09. de a casa integral hotărârea primei instanţe şi de a restitui pricina spre rejudecare în prima instanţă. împotriva Consiliului raional Căuşeni şi Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la încasarea valorii averii confiscate în urma represiunilor politice.2008 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui G. 97.2008 şi hotărârea Judecătoriei Căuşeni din 19.C. fără că ea să fi fost antrenată în proces.2009. Ştefan cel Mare. „Cadastru”. de lucrările dosarului şi să vorbească în judecată prin interpret. fiind proprietara imobilului litigios nu a fost atrasă în proces. Chişinău pe numele Primăriei mun. În conformitate cu art.01. 3r-26/09). în caz de traducere intenţionat greşită şi nu a fost anexată la procesul-verbal declaraţia de avertizare. s-a constatat că. În aceste condiţii este cert. s-a constatat încălcarea normelor de drept procedural. şi deoarece eroarea judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Chişinău şi să înregistreze aceste încăperi pe numele SRL „Paradis”. 83. Ştefan cel Mare. SRL „Paradis” a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS „Cadastru” prin care a solicitat să fie recunoscut ilegal refuzul OCT Chişinău de a înregistra dreptul său de proprietate asupra încăperilor construite în arcul pietonal din bd. persoanele interesate în soluţionarea pricinii care nu posedă sau nu vorbesc limba moldovenească sunt în drept să la cunoştinţă de actele. (2) CPC care reglementează limba de procedură şi dreptul la interpret.

400 alin. f) Cod de procedură civilă.03. (3) lit.11. Curtea de Apel Chişinău a pronunţat hotărârea la 10.în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată. 2ra-2317/09). Din conţinutul procesul-verbal al şedinţei de judecată din 23. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.242 alin.C. În conformitate cu art. şi A.Ţ. decizia Curţii de Apel Comrat din 13.06.12.2008 în pricină civilă la cererea de chemare în judecată depusă de G. şi Gh. şi E. părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care în dosar lipseşte procesulverbal al şedinţei de judecată şi aceasta constituie temei de casare a hotărârii judecătoreşti. În şedinţa de judecată s-a constatat că. (preşedintele şedinţei). P. privind repararea prejudiciului material. S.10. f) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 04. cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 111 . Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.(2).C.2008. împotriva Primăriei mun. 2008.11.2009. a admis încălcarea normelor de drept procedural. M.2009 a fost casată hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 10. L. 400 al. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. (3) lit.01. f) CPC.Ţ. Instanţa de recurs a menţionat că. Chişinău din 12. împotriva lui T. iar procesul-verbal din 10. greşeală care nu a fost corectată nici de instanţa de apel.2009 prin care a fost menţinută hotărârea Judecătoriei Centru mun. instanţa de recurs a reţinut că. În aceste condiţii.2009 Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie.2009 şi hotărârea Judecătoriei Comrat din 15.11.06.2009 urmează că completul de judecată a fost compus din trei judecători: D. care serveşte drept temei de admitere a recursului şi de casare a deciziei instanţei de apel.2008 prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată a lui I. instanţa de recurs a calificat această abatere drept o încălcare prevăzută de art. prin nesemnarea hotărârii de către judecător.2008 lipseşte.11.M. Instanţa de recurs a considerat că examinarea cauzei în instanţa de apel s-a efectuat cu încălcarea normelor de drept procedural prevăzute de art. filiala Întreprinderii de Stat „Cadastru” cu privire la radierea înscrierii din Registrul bunurilor imobile. g) hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei generale sau jurisdicţionale Prin decizia din 07.. Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie. 2ra-201/09).2008 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui R. Procesul-verbal al şedinţei de judecată a fost întocmit cu data de 03.06. în locul semnăturii preşedintelui de şedinţă D. împotriva OCT Comrat. (3) lit. decizia Curţii de Apel Chişinău din 23. U. în procesul-verbal este aplicată o altă semnătură.10. a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Comrat ca instanţa de contencios administrativ. la 16. prima instanţă. 400 al. f) CPC .M. a casat cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel.3r-461/09) Un alt exemplu.judecător sau este semnată de judecătorul nemenţionat în hotărâre. repararea prejudiciului material şi moral cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău. În acest context.

ale funcţionarilor publici din cadrul acestora. 84 mun. prin care au solicitat radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii cu privire la dreptul de coproprietate asupra bunului imobil din str.02. din care considerente contestarea actelor emise de către acesta ţine de competenţa Curţii de Apel Comrat. Practica judiciară ne permite de a concluziona că pe parcursul desfăşurării procesului civil pot fi săvârşite şi alte încălcări ale normelor de drept procedural. fapt care dictează casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare după competenţă la Curtea de Apel Comrat. Conform art. se subînţelege litigiul pasibil de soluţionare de către instanţa de contencios administrativ competentă. în care cel puţin una dintre părţi este o autoritate publică sau un funcţionar al acestei autorităţi. la cererea prealabilă din 28. municipiului. ce lezează drepturile. Conform art. în sensul Legii sus menţionate. 2ra-1567/09). Fedico.2005 şi efectuarea menţiunii în Registrul bunurilor imobile cu privire la înregistrarea dreptului de proprietare după ei ca moştenitori legali asupra acestui bun. filiala Întreprinderii de Stat „Cadastru” nr. filiala Întreprinderii de Stat „Cadastru”. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. fie generat de un act administrativ. Oficiul Cadastral Teritorial Comrat.2008. orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său.. 112 . instanţa de recurs a relevat că pricina dată a fost judecată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. curţile de apel examinează în prima instanţa litigiile ce ţin de nesoluţionarea în termenul legal a cererilor şi de verificarea legalităţii actelor administrative emise sau adoptate de autorităţile publice care sunt constituite şi activează pe teritoriul raionului.2008 adresată pârâtului. 33 alin. Comrat după foştii soţi N. Comrat. 45 din 18. (2) al Legii contenciosului administrativ.07. În conformitate cu art. (1) al Legii contenciosului administrativ. În cele mai frecvente cazuri casarea cu trimiterea la rejudecare se operează în situaţii când de către instanţele de judecată au fost încălcate prevederile art. (3) CPC care prevede că instanţa judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretenţiilor înaintate de reclamant. fie de nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri privind recunoaşterea unui drept recunoscut de lege.03. de funcţionarii publici din cadrul organelor menţionate. curţile de apel examinează în prima instanţă litigiile de contencios administrativ privind contestările acţiunilor (inacţiunilor) autorităţilor administraţiei publice din municipii. 8 alin.C. care au dus sau au putut duce la soluţionarea eronată a pricinii şi care servesc drept temei pentru restituirea cauzei spre rejudecare.Instanţa de recurs a menţionat că. recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. de către o autoritate publică. recunoscut de lege. care este o autoritate publică centrală ce activează pe teritoriul mun. unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special pentru promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor populaţiei unităţii administrativ-teritoriale. recurenţii au înaintat acţiunea în judecată în urma primirii răspunsului OCT Comrat. (Camiliciu) şi Il. În atare situaţie.C. 1 alin. Prin noţiunea de litigiu de contencios administrativ. se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a obţine anularea actului. efectuată la 27. (2) CPC. printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri. libertăţile şi interesele legitime ale cetăţenilor şi organizaţiilor. ale consiliului municipal şi Primăriei municipiului Chişinău. 240 al. este o subdiviziune a Agenţiei Relaţii funciare şi Cadastru.

S-a stabilit că. şi P. contrar prevederilor art.03.008 din 04. cu pârâtul M. contrar prevederilor art. este parte a contractului de vânzare-cumpărare. este proprietarul ap. Consideră că.2008.2008. compensarea obiectelor defectate. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui M. la examinarea pricinii în prima instanţă s-au admis încălcări de ordin procedural. Nisporeni. str. 2. care nu au fost corectare de către instanţa de apel.2008.I.A. 2ra-859/09) În practica judiciară se întâlnesc cazuri în care prima instanţa a depăşit limitele pretenţiilor invocate şi n-a stabilit corect calitatea procedurală a participanţilor la proces În speţă: B. 27. Gh. G.Spre exemplu: G.. Prin hotărârea judecătoriei Nisporeni din 24. Colegiul Civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 08.04.12. În şedinţă de judecată s-a constatat că G.2006 apartamentul reclamantului a fost inundat. repararea prejudiciului material şi moral. la 01.I.I. încheiat între M. Prin hotărârea judecătoriei Centru mun. 2 B.P. Gh. Chişinău.A.2003 şi de la această căsătorie au fiica Ana-Maria. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că. ÎMGFL a constatat că la 26. În afară de aceasta. Chişinău din 18.. compensarea obiectelor defectate. Aşadar. (3) CPC.04. s-au aflat în relaţii de căsătorie din 27. repararea prejudiciului material şi moral cauzat în urma inundaţiei apartamentului său. deşi P. 2 B.Asachi 71/6. cu privire la repunerea în termenul de prescripţie extinctivă.Chişinău. Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 20.M. Nisporeni compus din 2 odăi. Chişinăului. str.M. Prima instanţa a respins acţiunea. deoarece a fost înstrăinat în lipsa acordului ei. cu privire la obligarea efectuării lucrărilor de reparaţie.Asachi 71/6. contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului este ilegal.2009 au fost casate decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa.A. notarul privat T. or. În timpul căsătoriei.11. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui U.1997 până la 08. nr.09.A. mun. B. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. nulitatea căruia a fost cerută de către B. (3) CPC. 240 al. 3.2009 a casat hotărârile instanţelor judecătoreşti cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa. împreună cu pârâtul M. În luna august 2006 de la pârât a aflat că acesta a înstrăinat apartamentul procurat în timpul căsătoriei. şi P. a fost rezoluţionat cu aducerea părţilor în poziţia iniţială. a înaintat pretenţia cu privire la anularea contractului de vânzarecumpărare. contractul nr.10. acţiunea a fost respinsă.1997 au cumpărat apartamentul nr. nu s-a pronunţat referitor la pretenţia reclamantului cu privire la obligarea efectuării reparaţiei.1995. şi intervenienţilor accesorii. însă.I.02. Chişinăului.I. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui U.M. iar sursa inundaţiei este apartamentul nr. menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25.I. str. or. str.2007.10. anularea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului şi încasarea cheltuielilor de judecată. intimata în cererea de chemare în judecată i-a indicat 113 .07.2002 de vânzare-cumpărare a apartamentului nr.A. născută la 24.I. şi fiindu-i lezat dreptul de proprietate. 27. însă prima instanţă. menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02. cu privire la obligarea efectuării lucrărilor de reparaţie. mun.01. a depăşit limitele pretenţiilor înaintate şi a rezoluţionat contractul de vânzare-cumpărare. 240 alin.05.

calitatea procedurală de intervenient accesoriu iar prima instanţa nu i-a cerut să stabilească corect calitatea procedurală a cumpărătorului. cu privire la rezilierea contractului de înstrăinare a apartamentului cu condiţia întreţinerii pe viaţă. antrenând cumpărătorul P. la 18. dacă necesitatea schimbării calităţii părţilor rezultă din dezbateri. (2) şi art. Cahul. Procurorul r-l Cahul în interesele pensionarei J. cu condiţia întreţinerii pe viaţă. 444 al. cu privire la încasarea sumelor băneşti care nu au fost prevăzute de contract. prima instanţa a încălcat drepturile procedurale ale acestuia. temeiul sau obiectul acţiunii şi nici nu se pot înainta pretenţii noi. şi anume sumei de 10700 lei plus 20 dolari SUA şi sumelor depozitate pe contul bancar deschis la SA „Banca de Economii”. în proces în calitate de intervenient accesoriu şi rezoluţionând contractul de vânzare-cumpărare. V. Cahul.V. cu trimiterea la rejudecare a cauzei în instanţa de fond.V. Bălcescu. V. Până în aprilie 2002 pârâtul şi-a îndeplinit obligaţiunile contractuale doar prin transmiterea lunară a câte 250 lei.1999.08. Pârât este partea dintr-un proces civil împotriva căreia este depusă acţiunea. 3 din 27. erorile admise de către prima instanţă şi cea de apel nu sunt posibile de corectat în ordine de recurs. refuzând în continuare să achite întreţinerea reclamantei din motiv că valoarea totală a întreţinerii prestate periodic a devenit echivalentă sau chiar a depăşit valoarea apartamentului în litigiu. N. în instanţa de recurs nu se poate schimba calitatea părţilor.V.V. V. 50 situat în or. un contract de înstrăinare a apartamentului cu condiţia întreţinerii pe viaţă. iar intervenientul accesoriu este persoana interesată într-un proces pornit între alte persoane în cazul în care prin hotărâre judecătorească în viitor îi pot fi atinse drepturile şi interesele legitime. a depus cerere reconvenţională împotriva V. examinând petiţia pensionarei J. împotriva lui N. încheiat între J.08. Prin urmare. 2492 din 18. (1) CPC. îngrijire şi ajutorul necesar. aprovizionând-o cu hrană. 413 al. În conformitate cu art. conform căruia ea a transmis pârâtului în proprietate apartamentul nr. a solicitat rezilierea contractului de înstrăinare a apartamentului nr. Bălcescu 5. Procurorul r-lui Cahul a depus o cerere de chemare în judecată în interesele pensionarei J. şi N. 5. a constatat că. În motivarea acţiunii a indicat că.03. N. nr. instanţa de recurs va decide admiterea recursului şi/sau pentru alte motive decât cele invocate de către recurent. îmbrăcăminte.I. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.1999 aceasta a încheiat cu pârâtul N. căldura. str. medicamente. 50 situat în or. 114 . Intervenientul accesoriu nu este partea împotriva căruia este depusă acţiunea şi drepturile procedurale ale acestuia diferă de drepturile procedurale ale părţii în proces. Erorile primei instanţe nu au fost corectate de către instanţa de apel. iar acesta s-a obligat să o întreţină pe tot parcursul vieţii. 2ra-499/09). Acest caz se încadrează sau poate fi referit vizavi de explicaţiile date în punctul 21 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM nr.J.2006 „Cu privire la practica aplicării legislaţiei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs” care explică că. str.N. Iar din aprilie 2002 şi până în decembrie 2007 pârâtul a efectuat doar o singură plată în sumă de 50 lei.V. Decizia instanţei de apel a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare deoarece cererea de apel a fost depusă de către persoana neîmputernicită. Aşadar.

micşorându-se suma datoriei încasate de la J. Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 25. împotriva Societăţii pe Acţiuni „Armo-Beton” cu privire la anularea ordinului..02. Legea nu prevede ca procurorul să acţioneze în judecată din numele pârâtului.2008 acţiunea iniţială a fost admisă integral.05. împotriva deciziei instanţei de apel. Din materialele dosarului rezultă că în pricina dată au fost depuse două acţiuni. Decizia instanţei de apel a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare din motivul că dispozitivul deciziei contravine părţii motivate Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie la 20. nu a atacat cu apel hotărârea primei instanţe. procurorul care a înaintat o acţiune are drepturile şi obligaţiile procedurale de reclamant. Potrivit art. A fost parţial admisă acţiunea reconvenţională fiind încasată din contul J.05. în beneficiul lui N.2009 a casat cu restituirea spre rejudecare pricinii în instanţa de apel. încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral.V.V. Conform art. în beneficiul lui N. dispunând de drepturi şi obligaţii.11. dispozitivul hotărârii contestate conţine concluzii contradictorii faţă de partea motivată a acesteia. cu excepţia dreptului de a încheia tranzacţie şi a obligaţiei de a achita cheltuielile de judecată. în cazul în care acţionează în calitate de reclamant din numele persoanei interesate. decizia Curţii de Apel Chişinău din 04.V. faţă de J. incapabilitate sau din alte motive întemeiate. Prin prisma prevederilor legale sus-citate rezultă că. În rest hotărârea a fost menţinută. Procurorul raionului Cahul acţionând în interesele J. Curtea Supremă de Justiţie a considerat că.09.V.2008 a fost admis apelul declarat de Procurorul r-l Cahul în interesele pensionarei V. (1) şi (2) CPC. 72 alin. restabilirea la lucru. 369 al. având calitate de pârât în acţiunea iniţială şi calitatea de reclamant în acţiunea reconvenţională. N.V. atacând cu apel hotărârea primei instanţe în partea admiterii parţiale a cererii reconvenţionale. vârstă înaintată. d) CPC. Acţiunea în apărarea drepturilor. procurorul participă la judecarea pricinilor civile în prima instanţă în calitate de participant la proces dacă el însuşi l-a pornit în condiţiile legii. care avea calitatea de pârât.V. (1) lit.11. şi modificată hotărârea primei instanţe. 2ra-870/09). iar acţiunea reconvenţională a fost admisă parţial. de la 7000 lei până la 2000 lei. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. care este în imposibilitate de sine stătător să se adreseze în instanţa de judecată din motive întemeiate. Prima instanţă a admis integral acţiunea iniţială. (1) CPC. a casat decizia Curţii de Apel Cahul din 25.V. adică fiind depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel. libertăţilor şi intereselor legitime poate fi intentată de către procuror la cererea scrisă a persoanei interesate dacă aceasta nu se poate adresa în judecată personal din cauză de sănătate. Astfel. şi-a depăşit atribuţiile sale. instanţa de apel a încălcat normele de drept procedural. 71 alin. În şedinţa de judecată s-a constatat că.Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 10. încasarea salariului restant.C.2008 cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel.2009 a admis recursul declarat de către N. procurorul poate săvârşi anumite acţiuni procesuale. Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 20.V. deoarece în circumstanţele sus-menţionate aceasta urma să restituie cererea de apel depusă de Procurorul raionului Cahul în temeiul art.2009 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui V. datoria în sumă de 7000 lei.J. 115 .

26.. 14 CPC nu constituie 116 .2008 „Cu privire la aplicarea legislaţiei procesuale civile la întocmirea hotărârii şi încheierii judecătoreşti” între dispozitiv şi motivare trebuie să existe concordanţă. prin care a respinge capătul de cerere privind repararea prejudiciului moral.26. această hotărâre este nemotivată şi are drept consecinţă nulitatea ei.08. 2 din 07. reclamantul a depus o cerere prin care a solicitat atragerea în proces a Curţii de Conturi în calitate de intervenient.11. Această concluzie contravine dispozitivului deciziei. a prejudiciului moral în mărime de 3000 lei. cu casarea hotărârii primei instanţe şi restituirea pricinii la rejudecare în aceeaşi instanţă de judecată”. În rest hotărârea se menţine”. în motivarea deciziei instanţa de apel a indicat: „. 14 CPC privind forma actului judiciar Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 04.07. cu restituirea spre rejudecare în prima instanţa. conform normei juridice citate. În rezultatul generalizării s-au depistat cazuri în care hotărârile instanţelor judecătoreşti au fost casate cu restituirea pricinii spre rejudecare din motivul că au fost încălcate prevederile art. ca funcţionar public din ziua stabilirii ei . obligând Casa Naţională de Asigurări Sociale să recalculeze pensia lui I. în formă de încheiere se emite dispoziţia primei instanţe prin care nu se soluţionează fondul pricinii. în formă de hotărâre se emite dispoziţia primei instanţe prin care se soluţionează fondul pricinii. examinând în cumul probele administrate la dosar. După cum rezultă din actele cauzei. prima instanţă prin hotărârea din 06.P.11.03. împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi Curţii de Conturi cu privire la contestarea actului administrativ. dispozitivul cuprinzând o altă concluzie decât aceea pe care o impuneau motivele.. aplicarea eronată de către prima instanţă a prevederilor art.Astfel.audiind părţile. În şedinţa de judecată s-a constatat că. În cazul în care o atare concordanţă nu există. Or.2005.08. reclamantul s-a adresat în instanţa de judecată către Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Curtea de Conturi cu acţiunea de recalculare pensiei de funcţionar public de către Casa Naţională de Asigurări Sociale din ziua stabilirii ei .2006.C.2008 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui I.2008 a admis renunţul reclamantului la cerinţele privind încasarea prejudiciului material în mărime de 2700 lei şi a cheltuielilor de judecată din contul Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi a Curţii de Conturi şi a încetat procesul pe aceste capete de cereri şi a admis acţiunea reclamantului cu privire la recalcularea pensiei. se casează hotărârea Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 07 octombrie 2008 în partea încasării de la societatea pe acţiuni „Armo-Beton” în beneficiul lui V. nu se admite încetarea procesului prin hotărâre instanţei de judecată. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. repararea prejudiciului material în mărime de 2700 lei şi a cheltuielilor de judecată din contul Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi a Curţii de Conturi. (2) şi (3) CPC. Ulterior. în cazul dat. 2ra-1022/09) Referitor la cazul dat se poate de concretizat că. Colegiul Civil consideră apelul declarat de societatea pe acţiuni „Armo-Beton” întemeiat şi care urmează a fi admis.2009 a fost casată.P. Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a conchis că. hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 06. în conformitate cu prevederile punctului 21 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. Circumstanţele menţionate constituie temei incontestabil de casare a hotărârii contestate cu remiterea cauzei spre rejudecare. conform căreia s-a decis de a se admite apelul declarat de societatea pe acţiuni „Armo-Beton”. 14 al. şi de a emite în această parte o nouă hotărâre. În conformitate cu art. însă ulterior a depus un demers prin care a renunţat la aceste capete de cerere.

în rezultatul căruia a fost deteriorat automobilul reclamantului. a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Topograf” şi intervenientului accesoriu V. care nu a fost examinată de prima instanţa.2007.12. care a solicitat încasarea de la SRL „Topograf” a sumei de 10000 lei suplimentar la cele încasate de prima instanţă pentru a avea posibilitatea de a repara automobilul.2007 încheierea din 20. În lipsa unui răspuns clar şi explicit referitor la unul din argumentele esenţiale ale cererii de apel. iar coroborat cu art.2007 a fost anulată şi examinarea pricinii a fost fixată pentru 27. din cererea de apel depusă de SRL „Topograf” împotriva hotărârii primei instanţe rezultă că apelantul a solicitat casarea şi a încheierii din 04. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.03. În motivarea deciziei instanţa de recurs a reţinut că. Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 26.06. (1) litera d) CPC.12.2007 cererea de chemare în judecată depusă de M. 3r-540/09) Ca urmare a celor expuse mai sus ne vom referi la p. a fost scoasă de pe rol. În afară de această.08.2008 acţiunea a fost admisă. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi 117 .07. nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în apel C. 6 CEDO induce la ilegalitatea hotărârii primei instanţe. Prin hotărârea judecătoriei Floreşti din 18.5 CPC.2009 apelul declarat de SRL „Topograf” a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.06. instanţa de apel nu s-a expus în privinţa acestei pretenţii. a casat decizia instanţei de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel.12.12.M.2007.C. încălcând prevederile art. 400 al. cu privire la repararea prejudiciului material în mărime de 12 441 lei cauzat în urma accidentului rutier comis că către V. (5) CPC.C.N.2008 „Cu privire la aplicarea legislaţiei procesuale civile la întocmirea hotărârii şi încheierii judecătoreşti” care explică că instanţa de judecată este obligată prin prisma art. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 10.09.2007 a fost bolnav şi nu a avut posibilitate să se prezinte în şedinţa de judecată. Reclamantul a depus cerere prin care a solicitat anularea încheierii de scoatere a cererii de pe rol din motiv că la 20. hotărârea judecătorească se consideră nemotivată. Prin încheierea judecătoriei Floreşti din 04. în privinţa fiecărei pretenţii invocate. şofer al societăţii cu răspundere limitată „Topograf”.2009 a admis recursul declarat de către SRL „Topograf”. 14 CPC de a adopta în mod separat actul de dispoziţie judecătoresc respectiv. 2 din 07. Casarea deciziei instanţei de apel din motivul că instanţa de apel. instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel. hotărârea primei instanţe a fost atacată cu apel şi de către reclamantul M.06. 2 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.o încălcare formală. În conformitate cu prevederile art.07. chiar dacă ele au fost expuse într-o singură cerere (cerere de chemare în judecată).2007 de scoatere a cererii de pe rol. prin care a fost casată încheierea din 20.N.. în dependenţă de rezultatul examinării ei.2007. 373 al. Contrar acestor prevederi imperative ale legii şi exceptând faptul că SRL „Topograf” a contestat cu apel şi încheierea din 04. Nemotivarea hotărârii constituie o încălcare a dreptului la judecarea cauzei într-un mod echitabil prevăzut de art. Prin încheierea judecătoriei Floreşti din 20. 373 al. ci se încadrează în prevederile art. Instanţa de apel nu s-a expus nici în privinţa acestei pretenţii suplimentare.

prin ce a admis încălcări ale normelor de drept procedural Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie la 21. care se află la evidenţă în apartamentul litigios în calitate de membru al familiei. contrar prevederilor art. Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. dacă pricina a fost judecată de instanţă în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gh. b) CPC. 1977. casată hotărârea primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri.Iu. şi I.. Chişinău din 30.. (1) lit. (1) lit. cu privire la recunoaşterea dreptului pierdut la spaţiu locativ. instanţa de recurs a stabilit că. 388 al. 118 . (1) lit.E.2008 prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată a lui P. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr2ra-1512/09) Încălcarea de către instanţa de apel a prevederilor art.Gh.10. Conform art. 385 al. d) CPC şi ignorând cerinţele indicate în cererea de apel privind remiterea pricinii spre rejudecare. 388. repararea prejudiciului material şi moral cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa. 388 al. 2ra-398/09) Instanţa de judecată nu s-a pronunţat prin încheiere asupra demersului de numire a expertizei şi asupra recuzării. a atacat-o cu apel. instanţa de apel este în drept să judece pricina în fond. să solicite aceasta.04.n. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17. d) CPC a servit temei pentru casarea hotărârilor pronunţate cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa T. 385 al. a. cu repunerea acestuia în termen. prin care acţiunea a fost respinsă. hotărârea primei instanţe urmează a fi casată.07. prin ce şi-a depăşit împuternicirile delegate prin norma de drept enunţată. după ce judecă apelul. data şi ora şedinţei de judecată. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.. nefiind legal citat.E. e) şi f). fără că apelantul E. Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 08. a casat decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa. La solicitarea participanţilor la proces. instanţa de apel. a judecat pricina în fond. 385 al.01. în cazurile prevăzute la art. invocând motivul că pricina a fost examinată în lipsa sa. Conform art. solicitând restituirea pricinii la rejudecare în prima instanţa. c). interesele căreia se ating prin intentarea prezentei acţiuni în judecată. S-a stabilit că apelantul E.. Mai mult ca atât. d) CPC.E. Instanţa de apel. (1) lit.Libertăţilor Fundamentale.2008 acţiunea a fost admisă.E. fără a o restitui în primă instanţă. la examinarea pricinii s-au admis încălcări de ordin procedural şi eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanţa de recurs. care oblică judecătorii naţionali să motiveze deciziile pentru a nu lăsa părţile într-o stare de incertitudine şi a nu le crea impresia că nu au fost auziţi. independent de argumentele cererii de apel.E.2008 a fost admis apelul declarat de către E.2009 a casat hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 27. pricina a fost examinată fără antrenarea în proces a fiicei recurentei-reclamante S.2009 a admis recursul declarat de către T. este în drept să admită apelul şi să caseze integral sau parţial hotărârea primei instanţe.Gh. b). nefiind de acord cu hotărârea primei instanţe. restituind pricina spre rejudecare în prima instanţa dacă a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural specificate la art. Astfel. împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ.11.Gh. (1) lit.

În conformitate cu art. 148 CPC.2005. tehnicii. a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Geta”.2008 P. care cer cunoştinţe speciale. la examinarea pricinii prima instanţă a admis încălcări ale normelor de drept procedural. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.045 ha. la cererea Băncii Comerciale 119 . în încheierea de respingere a observaţiilor asupra procesului-verbal a motivat că la actele pricinii nu este o cerere de numire a expertizei contabilă-juridică.10. judecătorul sau instanţa dispune efectuarea unei expertize. Executarea corespunzătoare a obligaţiilor asumate în baza contractului de credit a fost asigurată de V. 372 al. prin ce a încălcat prevederile art.E. judecătorul sau instanţa se pronunţă printr-o încheiere.În şedinţa de judecată s-a constatat că reclamantul a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ şi recalcularea pensiei. exceptând faptul că P.08.3r-263/09) Instanţa de apel a examinat în fond un nou temei al acţiunii care nu a fost obiect al dezbaterilor în prima instanţă. 87 din bd.045 ha. care nu pot fi corectate de instanţa de recurs şi servesc ca temei de casare a hotărârii şi încheierii primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare.2004.2008 a înregistrat la Curtea de Apel Chişinău cererea de recuzare a judecătorului în temeiul art. cu privire la încasarea sumei. Asupra efectuării expertizei. cu suprafaţa de 0. prin gajarea apartamentului nr. artei. Prin demersul din 18. apărute în proces. prin gajarea lotului de pământ situat pe str. (3) CPC B. Aşadar. în baza ordonanţei Judecătoriei Centru mun. situat pe str.C.. iar în cazurile prevăzute de lege. din oficiu. În motivarea acţiunii a indicat că.09. la cererea părţii sau a unui alt participant la proces.08.05. deşi aşa cerere este anexată la actele pricinii.C. meşteşugului artizanale şi din alte domenii. 50 litera d) CPC. indicând că în el lipsesc menţiunile privind soluţia instanţei de judecată referitor la demersul de numire a expertizei. 53 CPC şi nu a decis asupra recuzării printr-o încheiere motivată. În afară de aceasta.E. Prin urmare.Chişinău din 25. În baza contractului de credit din 07. la 25.2008. prin fideiusiune. pentru elucidarea unor aspecte din domeniul ştiinţei. mun. 50 litera d) CPC.12.C. Prin cererea din 29.10.C..1999 a devenit proprietarul terenului cu destinaţie locativă cu suprafaţa de 0. La 25. care nu poate fi atacată cu recurs. Din cauza neexecutării de către SRL „Geta” a obligaţiunilor asumate. Mitropolit Gurie Grosu.. Chişinău şi de B. V. Chişinău. prima instanţă nu s-a pronunţat printr-o încheiere în conformitate cu art. prima instanţă nu a respectat prevederile art. Mai mult.07.2008 recurentul a solicitat numirea expertizei contabilă-juridică pentru stabilirea legalităţii calculării pensiei. a înaintat observaţii asupra procesului-verbal. care au fost respinse prin încheierea din 01. concluzia primei instanţe expusă în încheierea de respingere a observaţiilor asupra procesului-verbal contravine circumstanţelor pricinii şi aceasta serveşte temei de casare a încheierii. în baza contractului de vânzare-cumpărare din 03. 148 CPC asupra demersului de numire a expertizei. Contrar acestor norme imperative ale legii.M. Mitropolit Gurie Grosu.M. de M. şi M.2008 recurentul a depus cerere de recuzare a judecătorului Curţii de Apel Chişinău în temeiul art. Moscova 12/2 mun. BC „Comerţbank” a acordat SRL „Geta” un credit în sumă de 722 000 lei.

2008 acţiunea a fost respinsă. 1393 Cod civil. şi solicită încasarea de la pârâţi a acestei sume şi a cheltuielilor de judecată în sumă de 36975 lei.„Comerţbank” a fost transmis în posesia ultimei lotul de pământ situat pe str. B. (3) CPC şi art. Prin răspunsul din 11. dacă doi sau mai mulţi debitori datorează o prestaţie în aşa fel încât fiecare este dator să efectueze întreaga prestaţie. Reclamantul consideră că în prezent preţul mijlociu a lotului de pământ constituie 1225000 lei.2007 eliberat de Bursa Imobiliară „Lara”. Mitropolit Gurie Grosu mun.045 ha. care prevede că. instanţa de apel a încălcat principiul disponibilităţii părţilor în procesul civil.1389. iar creditorul poate pretinde fiecăruia din debitori executarea.01. de a-şi expune opinia asupra problemei de drept invocate şi a se apăra.06. 530 Cod civil.045 ha constituie 1110000-1340000 lei. la 28.2008 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui H. art. 1392.06.C. conform căruia o parte (fidejusor) se obligă faţă de cealaltă (creditor) să execute integral sau parţial.2009 a casat decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa.Chişinău cu suprafaţa de 0. Prima instanţă a examinat cauza în limitele pretenţiilor înaintate şi a ajuns la concluzia de a respinge acţiunea.2006 Banca Comercială „Comerţbank” a înstrăinat terenul dat. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.06. În atare circumstanţe. 2ra-991/09) Decizia instanţei de apel a fost casată cu restituirea spre rejudecare în instanţa de apel din motivul că s-a constatat existenţă a două decizii din aceeaşi dată.12.2008 a fost casată hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre.08. Prin hotărârea Judecătoriei Râşcani mun. instanţa de apel.M. argumenta şi dovedi poziţia în proces. la 30. 1146 Cod civil.12. De asemenea. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22.M.02. Circumstanţele menţionate constituie temei incontestabil de casare a deciziei atacate cu remiterea cauzei la rejudecare. având în vedere faptul că dreptul de a determina limitele cererii de chemare în judecată îi aparţine reclamantului. invocând încălcarea art. art. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.2008 prin 120 . gratuit sau oneros obligaţia debitorului şi art.M. ce reglementează raportul juridic privind îmbogăţirea fără justă cauză. Chişinău din 08. lipsindu-l pe intimat de dreptul de a-şi formula. Din materialele dosarului rezultă că instanţa de apel la 05.2009. 372 al. în aceeaşi pricină.2008 a examinat apelul declarat de către CA „Delta” SRL împotriva hotărârii Judecătoriei Soroca din 11. a încălcat prevederile art. 1156 Cod civil care reglementează răspunderea solidară a fidejusorului şi debitorului obligaţiei faţă de creditor. În suport s-a indicat că. prin care acţiunea a fost admisă parţial. împotriva CA „Delta” SRL cu privire la repararea prejudiciului material şi moral. Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 21. În instanţa de apel apelantul B. Mitropolit Gurie Grosu. a casat cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţă de apel decizia Curţii de Apel Bălţi din 05. având dispozitivul cu conţinut diferit Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie. şi-a modificat temeiul acţiunii.10. cu suprafaţa de 0. sumă care urmează a fi restituită de către SRL „Geta” şi V. atunci debitori sunt legaţi solidar. examinând în fond un nou temei al acţiunii care nu a fost obiect al dezbaterilor în prima instanţă. în cererea de chemare în judecată a invocat art. valoarea medie de piaţă a unui lot de pământ situat pe str. Astfel.

cu privire la încasarea sumei. ultima este în drept să caseze hotărârea adoptată. ACA/2008-168 prin care a asigurat autovehiculul de model „Dacia Logan” cu numărul de înmatriculare CMW 411. Suma sus menţionată a fost achitată asiguratului cu titlu de despăgubire de asigurare în temeiul ordinului Directorului General a CA „Moldasig” SRL nr.2009 a casat decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă. prin care acţiunea a fost respinsă. 2 lit.05.2008 întocmit de asigurătorul-reclamant. acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. a încălcat sau a aplicat eronat normele de drept material care nu pot fi corectate de către instanţa ierarhic superioară. casată hotărârea primei instanţe în partea admiterii acţiunii cu pronunţare în această parte a unei noi hotărâri. Chişinău a tulburat ordinea publică. din copia dispozitivului deciziei Curţii de Apel Bălţi din 05. 400 al. D/CASCO/08-683 din 27.M. autentificată prin ştampila instanţei şi semnătura judecătorului raportor A. a) CPC). menţinută de decizia Curţii de Apel Bender din 09. „Moldasig” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui S.C.12.E.. Colegul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 02.06. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. 121 . ceea ce este inadmisibil.2008.C.05. contradictoriu. cu restituirea pricinii la rejudecare. La 26. rezultă că a fost admis apelul declarat de către H. prejudiciul cauzat autovehicului asigurat a fost evaluat în sumă de 2735 lei. în rest hotărârea primei instanţe a fost menţinută. prin care acţiunea a fost respinsă. în cazul în care prima instanţă judecătorească. Această împrejurare impune necesitatea casării deciziei instanţei de apel şi remiterii pricinii la rejudecare în instanţa de apel.2008. casată hotărârea primei instanţe în partea admiterii acţiunii cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri. fiind în stare de ebrietate.2008. având dispozitivul cu conţinut deferit. ce stipulează dreptul la creanţă a asigurătorului faţă de terţul responsabil de producerea pagubei.. Hotărârile instanţelor ierarhic inferioare au fost casate cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de fond din motivul că nu a fost aplicată legea care trebuia a fi aplicată (art. 2ra-47/09) Practica judiciară confirmă faptul că. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că.04. prezentată ca anexă la recursul declarat de H. 1329 Cod Civil.care acţiunea a fost admisă în parte şi a pronunţat decizia prin care apelul declarat de către CA „Delta” SRL a fost admis. pârâtul a deteriorat uşa din spate a automobilului asigurat.2009. D/1809-02 din 17.01. în rest hotărârea primei instanţe a fost menţinută.2008 „DVS Service” SRL a încheiat cu CA „Moldasig” SRL un contract de asigurare facultativă Auto Casco nr. În legătură cu acest incident pârâtul a fost sancţionat administrativ în temeiul art. într-un local din mun. (1) CCA. Însă. Prin hotărârea Judecătoriei Căuşeni din 11. În timpul reţinerii. Reclamantul a solicitat încasarea de la pârât a sumei de 2735 lei în temeiul art. la 18..M.2008 S. în aceeaşi pricină. 167 al. motiv pentru care a fost chemată poliţia. Conform procesului-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor la autovehicule nr.06. Instanţa de recurs a menţionat că s-a creat situaţia în care există două decizii din aceeaşi dată. la examinarea pricinii.12.

08. Instanţa de recurs a menţionat că.Arnaut i-a eliberat pârâtului certificat de moştenitor legal pentru întreagă avere rămasă după decesul acestuia. această sarcină îi va revine primei instanţe la rejudecare pricinii. 1416 Cod Civil. Reclamanta a considerat că la eliberarea certificatului de moştenitor legal nu s-a luat în considerare faptul că. Temeiul de drept al acţiunii SRL „Moldasig” îl constituie dispoziţiile art. verificarea temeiniciei şi legalităţii acţiunii intentate urma a se efectua prin prisma dispoziţiilor legale sus menţionate. cu o suprafaţă totală de 57.În motivarea deciziei instanţa de recurs a reţinut că instanţele de judecată n-au aplicat legea care trebuia să fie aplicată. care nu pot constitui obiect de examinare în instanţa de recurs în virtutea art. (2) lit. 400 al.I. Ca urmare. Concluziile primei instanţe au fost apreciate ca fiind întemeiate de către instanţa de apel. prima instanţă a respins acţiunea din motivul că. str. notarul A. la rejudecare este necesar de a se constata prin dovezile prezentate de părţi existenţa prejudiciului invocat.C. 167 al. (1) CCA pentru a fi reflectată în decizia de sancţionare administrativă. 400 al. ceea ce constituie temei de casare prevăzut de art. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. b) CPC C. constituită din casa de locuit amplasată în or. la cererea de recurs recurentul a prezentat cu titlu de probe mai multe înscrisuri. (1) lit. care reglementează preluarea de către asigurător a drepturilor asiguratului. Instanţa de recurs a reţinut că. 1329 Cod Civil. cauzarea prejudiciului material nu reprezintă un element constitutiv sau circumstanţă agravantă a contravenţiei prevăzute de art. vinovăţiei celui ce a cauzat prejudiciul.1994 a decedat tatăl pârâtului C. 14. în consecinţă. Or. respingerea acţiunii de către primă instanţă cu referire doar la inexistenţa menţiunii despre cauzarea prejudiciului material în decizia de sancţionare administrativă este vădit eronată şi echivalează cu nejudecarea fondului. în împrejurările reţinute decizia de sancţionare administrativă nu poate servi temei pentru respingerea acţiunii formulate în cadrul unui procesul civil. Astfel. cu privire la declararea nulităţii certificatului de moştenitor legal. În speţă sunt aplicabile dispoziţiile legale prevăzute la art.2 m. în cazul în care se invocă cauzarea unui prejudiciu în baza temeiurilor răspunderii civile delictuale rezultate din contravenţia enunţată. adică pentru apariţie în locurile publice în stare de ebrietate şi de către asigurător nu a fost prezentată nicio probă ce ar fi demonstrat cauzarea prejudiciului pretins de către intimat. 1329 Cod Civil privind preluarea de către asigurător a drepturilor asiguratului. conform procesului-verbal al contravenţiei administrative şi deciziei de aplicare a sancţiunii administrative. gospodăria transmisă succesorului face parte din gospodăria de tip 122 . precum şi dispoziţiile generale cu privire la obligaţiile care nasc din cauzarea de daune prevăzute în art.400 al. 1398. Ceadâr-Lunga.M. S. inclusiv în baza temeiurilor şi condiţiilor răspunderii delictuale. (1) CCA. art. Examinând acţiunea. 442 al. faptei ilicite. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui C. d) şi art. Il. a fost sancţionat doar în temeiul art. raportului de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu. În motivare acţiunii reclamanta a indicat că la 26. La 30 iulie 2001.p. 167 al. Ca urmare. 2ra-2158/09) Hotărârea primei instanţe a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare în temeiul art. (1) CPC. a) CPC. Lermontov. (2) lit.

ce s-a manifestat prin aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată. (2) lit. 14. Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 17.2 m. 123 .1964). Prin hotărârea Judecătoriei Ceadâr-Lunga din 30. Il.1994 a decedat C. în gospodăria de tip colhoz moştenirea se deschidea după decesul ultimului membru al acestei gospodării. instanţa de recurs a constatat că nu au fost stabilite nici toate circumstanţele care concură pentru soluţionarea justă a litigiului. menţinută prin decizia Curţii de Apel Comrat din 11. Instanţa de recurs a menţionat că. fără a prezenta dovezi admisibile în acest sens.08.Arnaut lui Coltuclu I. Astfel.. erau în vigoare dispoziţiile Codului civil (în redacţia legii din 26.2000. Lermontov.Il. menţinând hotărârea primei instanţe. iar potrivit art. Ceadâr-Lunga.12. Reclamanta susţine că în perioada convieţuirii cu pârâtul. notarul A. 400 al. mama pârâtului. s-a stabilit că la 26.1992. născut la 13. după decesului C.C. cu o suprafaţă totală de 57. a contestat legalitatea acestui certificat..I. Prima instanţă şi-a întemeiat hotărârea de admitere a acţiunii pe faptul că în anul 2001. Intimata M. instanţele de judecată au decis anularea certificatului de moştenitor legal fără a stabili care a fost regimul juridic al proprietăţii rămase după decesul lui C. Instanţa de apel a indicat că s-a dat apreciere corectă circumstanţelor pricinii şi concluziile primei instanţe corespund prevederilor legii.07.1982 şi Irina. 594 Cod Civil. împreună au construit o bucătărie. când pârâtul a legalizat moştenirea. instanţa de recurs a constatat că. Reclamanta a menţionat că membri ai gospodăriei de tip colhoznic erau pârâtul.2009 au fost casate decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă.E. 4465 din 30.2008 acţiunea a fost admisă. ceea ce constituie temei de casare prevăzut de art. când pârâtul le-a cerut să elibereze casa. Ivan. pentru bunurile rămase după decesul lui Coltuclu Ilie. născută la 07. str. reclamanta consideră că prin eliberarea certificatului de moştenitor legal pârâtului sunt lezate drepturile patrimoniale ale ei şi copiilor. După decesul tatălui pârâtului în această gospodărie a locuit soţia defunctului C. La 30.04.Arnaut i-a eliberat recurentului C. certificat de moştenitor legal pentru întreaga avere rămasă după decesul acestuia.11.07. Astfel. care deţineau o cotă din fosta gospodărie.06. A solicitat reclamanta declararea nulităţii certificatului de moştenitor legal nr. care la fel a fost membru de colhoz.p.2006. Despre existenţa certificatului de moştenitor legal reclamanta susţine că a aflat abia în luna mai 2006. concluziile instanţelor de judecată privind regimul juridic al bunurilor ce au constituit averea succesorală ca gospodărie de tip colhoznic sunt greşite. b) CPC motiv pentru care se impune rejudecare cazului.Il. În plus. Ultima a decedat la 19.2001. rezultate din aplicarea eronată a legii.12.10. ea în calitate de soţie a pârâtului. Instanţa de recurs a considerat că la soluţionarea litigiului au fost aplicate eronat normele de drept material. o cantină şi o baie. fiul defunctului.colhoznic şi succesiunea trebuia să fie deschisă numai după decesul ultimului membru a acestei gospodării. S-a mai menţionat că pârâtul a ascuns de notar că această gospodărie face parte din gospodăria de tip colhoznic şi că mama sa muncea şi primea pensie de la colhoz. constituită din casa de locuit amplasată în or. La fel.04. precum şi copii lor. prin invocarea propriului drept asupra bunului în cauză.2001 eliberat de notarul A.

din certificatul de moştenitor legal s-a constatat că notarul a verificat dreptul de proprietate a defunctului asupra casei în litigiu cu referire la certificatul eliberat de Primăria or. funcţia pe care ea a deţinut-o nu a fost redusă.05. încasarea salariului pentru perioada absenţei forţate de la lucru. Ceadâr-Lunga din 28. a) CPC constituie temei pentru anularea hotărârii judecătoreşti. 1 al ordinului Ministerului Educaţiei şi Tineretului nr. în prima instanţa examinarea pricinii a avut loc în lipsa recurentului-pârât I.12. împrejurări care determină necesitatea rejudecării pricinii.Cotuclu. odată ce la momentul decesului lui Cotuclu Ilie erau în vigoare deja dispoziţiile Legii cu privire la proprietate nr. care prin decizia de respingere a apelului. restabilirea în funcţie. De asemenea. cât şi prin intrarea în posesia averii succesorale.2009 a casat hotărârea adoptată cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa. instanţa de recurs a constatat şi încălcarea normelor de drept procedural şi anume că. La caz. ceea ce în conformitate cu art.1991.12.01. a) CPC) R.2001. precum şi de la normele de drept material aplicabil în cauză. 118 al. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. care constă în determinarea definitivă a elementelor de fapt pentru soluţionarea justă a pricinii. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 15. pornind de la pretenţiile părţilor şi ale altor participanţi la proces. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că prin pct. restabilirea în funcţia deţinută.03. În suport s-a indicat că. L. Având în vedere circumstanţele pricinii indicate. certificat care nu a fost cercetat în şedinţa de judecată. 400 al. 459-XII din 22.07. încasarea salariului pentru absenţa forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral.dreptul de a se apăra în cadrul unui proces desfăşurat pe principiul contradictorialităţii. 1 al ordinului de concediere nr. repararea prejudiciului moral în mărime de 21 000 lei şi a cheltuielilor de judecată.Or. 1) lit. Reclamanta consideră că. De asemenea. însă solicitările enunţate au fost omise neîntemeiat de către instanţa de apel.12. 124 . 328-p din 15.2008 a fost concediată din funcţia de consultant superior al Direcţiei Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană în temeiul art. 86 al. c) din Codul Muncii în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate. prima instanţa n-a constatat şi n-a elucidat integral circumstanţele care au importanţa pentru soluţionarea pricinii în fond. Ultimul a invocat acest temei în instanţa de apel solicitând rejudecare fondului de primă instanţă pentru a putea prezenta dovezi şi a-şi susţine poziţia.1964) sunt inaplicabile la caz. 400 al. (1) lit. instanţa de recurs a considerat că concluziile instanţelor de judecată sunt insuficiente pentru anularea certificatului de moştenitor legal. instanţele de judecată au omis faptul că acceptarea succesiunii poate avea loc atât prin depunerea unei cereri la notar. 328-p din 15.2009 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.2009. 1 lit. care nu reglementau un asemenea tip de proprietate. Prima instanţa n-a respectat obligaţia sa prevăzută de art. Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 22. l-a lipsit de garanţiile unui proces echitabil . 2ra-1056/09) Hotărârea a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa din motivul că nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond (temeiul prevăzut de art. (3) CPC. ea fiind concediată ilegal şi solicită anularea pct. prevederile dispoziţiilor Codul civil (în redacţia legii din 26. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Educaţiei şi Tineretului cu privire la contestarea actului administrativ.

Prin urmare. 6. 88 din Codul Muncii. conform art.11.R.10. a) şi b) CPC). Chişinău pentru exploatarea parcării auto cu suprafaţa de 0. 21/2194-p din 25. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 17. nr.12. Chişinău nr. 21/2194-p din 25. Reclamantul a solicitat anularea refuzului Consiliului Mun.11. Chişinău să emită decizia privind darea în arendă S.061 ha. nr. 21/2194-p din 25. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ.2008. „Forart Plus” a lotului de pământ din bd.11. 88 al. Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a casat hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 17.Prima instanţa. A fost recunoscut nefondat refuzul Consiliului mun. Chişinău. „Geoinfosistem”. destinat parcării auto. 6 mun. c) Codului Muncii. Chişinău.2008 şi a fost obligat Consiliul mun. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că.2008 a primit răspunsul Consiliului mun. Chişinău nr.09. S.2008 până la 01. bd. Astfel. prima instanţă urma să verifice şi să se expună asupra faptului dacă a fost respectată şi aplicată corect procedura de concediere a reclamantei în conformitate cu prevederile art. 1522 eliberat de Direcţia Generală Transport Public şi căi de Comunicaţie a Primăriei mun. Prin decizia din 23. Moscovei. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. Chişinău.2008 cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa.Rotaraş alte locuri de muncă în afara unităţii respective care nu au fost acceptate de către reclamanta pe motiv că în instituţie erau alte funcţii. conform planului geomertic de individualizarea terenului executat de S. bul. instanţa nu a verificat aceste motive pe deplin ele fiind în concordanţă cu actele cauzei.11. respingând acţiunea a reţinut. 3r-1351/09) Hotărârea primei instanţe a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare din motivul că prima instanţa nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond şi n-au fost dovedite circumstanţele considerate de prima instanţă ca fiind stabilite (art. nr. la 27.2009. Instanţa de recurs a considerat că. 6. instanţa de recurs a considerat că.04. Moscovei.R. (1) lit.12. că la desfacerea contractului individual de muncă. După cum atestă materialele cauzei. angajatorul i-a propus L. bd. nu este clar dacă într-adevăr a avut loc reducerea statelor de personal în cadrul Ministerului Educaţiei şi tineretului şi prima instanţă nu a verificat şi nu s-a expus asupra acestor circumstanţe. 400 al. angajatorul va propune salariatului un alt loc de muncă în unitatea respectivă.2008 la cererea sa prealabilă prin care a solicitat încheierea contractului de arendă a bunului imobil situat pe adresa mun.L.2008 acţiunea a fost admisă.2008 şi obligarea pârâtului de a încheia contractul de arendă a terenului destinat parcării auto din mun. executarea lucrării fiind efectuată de la 01. odată cu preavizarea în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal. „Forart Plus” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. de către Ministerul Educaţiei şi Tineretului a fost respectată procedura de concediere şi careva încălcări în acest sens nu s-au stabilit. prin Permisul nr. În asemenea circumstanţe. în timp ce în cadrul Ministrului Educaţiei şi Tineretului au fost angajate alte persoane din afară. construind pe acest teren un gard şi alte construcţii pentru deservirea parcării. 6.L. Moscovei. Moscovei. (1) lit. nr.L. Instanţa de recurs a conchis că la examinarea cauzei prima instanţă nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond şi din 125 . Chişinău i s-a permis de a efectua lucrări de construire şi amenajare a parcării auto pe adresa mun. Chişinău nr.R. Reclamantul a menţionat că.

materialele cauzei rezultă că nu au fost dovedite circumstanţele considerate de prima instanţă ca fiind stabilite. Colegiul civil şi de contencios administrativ a menţionat că, nu a fost dovedită circumstanţa considerată de prima instanţă ca fiind stabilită şi anume că terenul destinat parcării auto, pentru necesităţile SRL „Forart Plus”, este aferent imobilului pe care-l deţine. Din materialele cauzei rezultă că SRL „Forart Plus” deţine în folosinţă şi posesie temporară bunul imobil (spaţiu comercial) cu suprafaţa totală de 1070 m.p. situat pe bd. Moscovei, nr. 6, mun. Chişinău, în baza contractului de locaţiune din 07.06.2007 încheiat cu Foros Ludmila. Pe când, construcţia şi amenajarea parcării auto i-a fost permisă SRL „Forart Plus” prin Permisul Direcţiei Generale Transport Public şi Căi de Comunicaţie a Primăriei mun. Chişinău nr. 1522 pe adresa bd. Moscovei, nr. 6/2, mun. Chişinău. Din cele expuse rezultă că SRL „Forart Plus” deţine în folosinţă şi posesie temporară doar o parte a bunului imobil (spaţiu comercial cu suprafaţa totală de 1070 m.p.) situat pe bd. Moscovei, nr.6, mun. Chişinău, astfel acest imobil este proprietate comună pe cote-părţi. Din probele anexate la dosar nu rezultă că terenul situat pe bd. Moscovei, nr. 6/2, mun. Chişinău a fost atribuit ca teren aferent imobilului situat pe bd. Moscovei, nr. 6, mun. Chişinău, la fel, precum nu rezultă nici faptul că terenul în litigiu a fost atribuit ca teren aferent doar acelei cote-părţi din imobil pe care o deţine SRL „Forart Plus”. Or, în sensul prevederilor pct. 3 al Regulamentului cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente, teren aferent se consideră suprafaţa de teren atribuită în modul stabilit de legislaţie obiectelor indicate în pct. 2 acestui Regulament. Prin urmare, concluzia primei instanţe că terenul destinat parcării auto situat pe bd. Moscovei, nr. 6/2, mun. Chişinău, este aferent imobilului situat pe bd. Moscovei, nr. 6, mun. Chişinău, instanţa de recurs a considerat neîntemeiată. Mai mult ca atât, această concluzie este în contradicţie cu răspunsul Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare a Consiliului mun. Chişinău nr. 21/2194-p din 25.11.2008, care i-a fost adus la cunoştinţă SRL „Forart Plus”, din care rezultă că lotul de pământ din bd. Moscova, 6/2, amenajat provizoriu ca parcaj auto de uz public, conform schiţei de proiect avizate şi a permisului nr. 1522 eliberat de Direcţia generală transport public şi căii de comunicaţie, este terenul de uz public şi darea acestuia în arendă se face prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii. Instanţa de recurs a reţinut că, o hotărâre judecătorească este legală şi întemeiată atunci când instanţa de judecată apreciază probele prezentate de părţi în corespundere cu prevederile art. 130 CPC, multiaspectual, complet, în ansamblul şi interconexiunea lor, prin indicarea în hotărâre atât a argumentelor de admitere a unor probe cât şi a argumentelor de respingere a altor probe. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că nu au fost elucidate şi constatate toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii şi nu au fost dovedite circumstanţele considerate de prima instanţă ca fiind stabilite, Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a ajuns la concluzia de a casa integral hotărârea primei instanţe şi a restitui pricina spre rejudecare în primă instanţă. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. 3r-661/09) În practica judiciară se întâlnesc şi cazuri în care instanţa de recurs a restituit pricina spre rejudecare în prima instanţa din motivul că concluziile primei instanţe, expuse în hotărâre, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii (temeiul prevăzut de art. 400 al. (1) lit. c) CPC). Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 02.09.2009 a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 25.05.2009 în pricina civilă la cerere de chemare în

126

judecată a lui B.V. împotriva Ministerului Dezvoltării Informaţionale cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcţie, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu şi repararea prejudiciului moral. Prima instanţa a respins acţiunea, ca fiind depusă cu omiterea termenului, motivând că B.V. a omis termenul de adresare în instanţa de judecată, fără a solicita repunerea în termenul de prescripţie şi fără a prezenta motive de omitere a termenului. Însă din susţinerile-verbale ale reprezentantului reclamantului depuse în cadrul şedinţei primei instanţe de la 25.05.2009 rezultă că ultimul a solicitat repunerea cererii de chemare în judecată în termen, indicând motivele omiterii acestuia, şi acest fapt se confirmă prin observaţiile la procesul-verbal al şedinţei de judecată, cu care judecătorul a fost de acord. Aşadar, concluzia primei instanţe expusă în hotărâre contravine circumstanţelor pricinii. În afară de această la examinarea pricinii s-au admis şi încălcări de ordin procedural. În conformitate cu art. 240 al. (3) CPC, instanţa judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretenţiilor înaintate de reclamant. În conformitate cu art. 203 al. (1) CPC, cererile şi demersurile participanţilor la proces în problema judecării pricinii se soluţionează prin încheiere judecătorească, după ascultarea opiniilor celorlalţi participanţi la proces. Contrar acestor prevederi imperative ale legii şi necătând la faptul că în cadrul şedinţelor de judecată, reprezentantul lui B.V. a solicitat repunerea în termenul de adresare în instanţa de judecată, prima instanţa nu s-a expus în privinţa acestui demers. În lipsa unui răspuns clar şi explicit referitor la unul din argumentele esenţiale ale cererii, hotărârea judecătorească se consideră nemotivată. Nemotivarea hotărârii constituie o încălcare a dreptului la judecarea cauzei într-un mod echitabil prevăzut de art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, care obligă judecătorii naţionali să motiveze deciziile pentru a nu lăsa părţile într-o stare de incertitudine şi a nu le crea impresia că nu au fost auziţi. În conformitate cu art. 400 al. (1) lit. c) şi al. (3) CPC, în cazul în care concluziile primei instanţe, expuse în hotărâre, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii şi încălcarea normelor de drept procedural constituie temeiuri de casare a hotărârii. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. 3r-1695/09) Rezultatele generalizării practicii judiciare permit să concluzionăm următoarele: 1. În cele mai frecvente cazuri, deciziile instanţelor de apel şi hotărârile instanţelor de fond au fost casate cu restituirea pricinii spre rejudecare din considerentele că instanţele au încălcat sau aplicat eronat normele de drept procedural şi anume: - neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare procedurii de citare legală; - încălcarea normei procedurale cu privire la competenţa jurisdicţională; - soluţionarea problemei drepturilor unei persoane neantrenate în proces; - soluţionarea pricinii cu încălcarea normelor procedurale prevăzute de art. 240 al. (3) CPC; - nesoluţionarea prin actul de procedură corespunzătoare (încheiere) a cererilor şi demersurilor participanţilor la proces; - nepronunţarea de către instanţele de apel asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel. 2. Nu sunt rare cazurile când instanţa de recurs restituie pricinile spre rejudecare din motivul că: - pricina a fost judecată de un judecător care nu era în drept să participe la examinarea ei;

127

-

lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată sau procesul-verbal a fost semnat de alt judecător; - în judecarea pricinii au fost încălcate regulile cu privire la limba procesului; - hotărârea nu este semnată de judecător; - partea motivată a hotărârii sau deciziei vine în contradicţie cu dispozitivul acesteia; - instanţa de apel a depăşit împuternicirile delegate prin art.385 al. 1 lit. d) CPC. 3. Privitor la aplicarea de către instanţele de judecată a normelor de drept material, în cele mai dese cazuri când deciziile şi hotărârile instanţelor judecătoreşti se casează cu restituirea pricinii spre rejudecare din motivul că instanţele nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată sau au interpretat eronat legea şi eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. 4. În ceea ce priveşte hotărârile pentru care legea nu prevede calea apelului, deseori aceste hotărâri se casează cu restituirea pricinii spre rejudecare din motivul că nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionare pricinii în fond, iar concluziile primei instanţe sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii. 5. În acelaşi rând, se întâlnesc cazuri de casare a deciziilor instanţelor de apel prin care se decide restituirea pricinilor spre rejudecare cu întemeierea lor pe temeiurile prevăzute de art. 400 al. 1 CPC cea ce contravine temeiurilor declarării recursului pentru secţiunea a II-a.

Având în vedere rezultatele generalizării se propune: 1. de a discuta prezenta nota informativă în cadrul şedinţei Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie; 2. de a expedia nota în adresa curţilor de apel întru luare de cunoştinţă; 3. de a plasa informaţia pe sit-ul Curţii Supreme de Justiţie. Judecător coordonator V.Clevadâ Executor: Consultantul superior N. Ciursina Secţia civilă şi de contencios administrativ a Direcţiei de generalizare a practicii judiciare şi analiza statisticii judiciare

128

PROCEDURA CONTENCIOASĂ

129

CERERI DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ (ACŢIUNI)
Judecătoria ___ Reclamant: Ionescu Ion localitatea ___ strada ___ nr._ Pârâţi: 1. Ştefănescu Ştefan localitatea ___ strada ___ nr._ 2. Oficiul Cadastral Teritorial ___ localitatea ___ strada ___ nr._

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
Eu, Ionescu Ion, sunt proprietarul terenului cu numărul cadastral ___ şi suprafaţa de 850 m.p. amplasat pe str. ___ nr._. Faptul dat se confirmă de titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. ___, eliberat pe numele meu şi înregistrat la OCT. La o parte din terenul ce îmi aparţine cu drept de proprietate pretinde Ştefănescu Ştefan, proprietarul casei vecine nr._ de pe str. ___. Pârâtul îşi motivează pretenţiile prin faptul că în titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren pe care îl deţine, nr. ___, şi în planul sectorului menţionat în titlu, ar fi indicată şi partea de teren litigioasă. Drept temei al unor asemenea pretenţii pârâtul mai invocă şi faptul că anterior terenul aferent casei ce îmi aparţine cu drept de proprietate era de o suprafaţă de 760 m.p., iar actualmente suprafaţa acestuia constituie 850 m.p. Consider că titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren eliberat pârâtului în privinţa terenului cu numărul cadastral ___ urmează a fi declarat parţial nul în baza următoarelor argumente de fapt şi de drept. Terenul de lângă casa mea, cu numărul cadastral ___, s-a aflat în posesia mea şi a fostului meu soţ, iar din 1986, după decesul soţului, eu am devenit unica posesoare a terenului, pe care l-am privatizat în condiţiile Codului funciar din 25.12.1991. În componenţa acestui teren s-a aflat, şi se află până în prezent, şi porţiunea cuprinsă în perimetrul laturilor „5-6-7-8-9”, porţiune, la care pretinde pârâtul. Hotarul existent, care delimitează terenurile noastre a fost stabilit până la adoptarea Codului funciar din 25.12.1991 şi nu a suferit modificări până în prezent, iar porţiunea menţionată de sector a făcut întotdeauna parte din terenul ce îmi aparţine mie cu drept de proprietate. Faptul dat este confirmat şi prin Actul de constatare pe teren la stabilirea hotarelor fixe din 02.032008. Actul a fost întocmit de specialistul pentru reglementarea regimului funciar la primăria locală, M.P., cu participarea consilierului J. A. Conform Planului cadastral al terenurilor proprietate privată aferente caselor de pe str. ___ nr._ şi nr._, anexat la act, suprafaţa la sol a terenurilor este de 850 m.p. şi, respectiv, de 570 m.p. Despre faptul că în componenţa sectorului de teren al pârâtului a fost greşit inclusă şi poţiunea cuprinsă în perimetrul laturilor „5-6-7-8-9” din planul sectorului meu o confirmă şi primăria care, la 09.03 2008, s-a adresat cu demers către Oficiul Cadastral 130

Teritorial solicitând efectuarea modificării hotarului terenurilor cu numerele cadastrale ___ şi ___. Drept temei pentru demers a fost indicat faptul că hotarul comun al terenurilor respective, menţionat în planul cadastral, nu corespunde documentelor iniţiale, de care dispun oficiul cadastral şi proprietarii terenurilor. În documentele iniţiale privind posesia terenurilor adiacente caselor de pe str. ___ nr._ şi nr._, configuraţia acestor terenuri în planul schematic, şi hotarul dintre ele, coincid cu cele indicate în planul sectoarelor de teren anexat la Titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren eliberat mie. Respectiv, porţiunea de sector cuprinsă în perimetrul laturilor „5-6-7-8-9” este inclusă în componenţa terenului meu. Această porţiune a fost şi este parte din terenul aferent casei ce o deţin în proprietate (până şi după privatizarea pământului), şi permanent s-a aflat în posesia iar apoi în proprietatea mea, Ionescu I. Din ce considerente porţiunea de sector menţionată a fost inclusă şi drept parte componentă a terenului aferent pârâtului, eu nu sunt în cunoştinţă de cauză. Dar, eu nu am înstrăinat nici într-un fel această parte de sector. Nu există vreo hotărâre a autorităţii publice împuternicite prin care partea respectivă de sector ar fi fost retrasă din posesia/proprietatea mea şi transmisă în modul stabilit de lege pârâtului. Posesia mea neîntreruptă şi netulburată a porţiunii litigioase de teren se demonstrează şi prin faptul că gardul şi construcţiile existente la momentul actual, ce delimitează în calitate de hotar fix terenurile noastre există de mai multe zeci de ani. Faptul că suprafaţa terenului meu (850 m.p.) diferă de suprafaţa indicată în documentele de înregistrare a drepturilor de până la privatizarea terenului (760 m.p.) se explică prin următoarele circumstanţe. Măsurările terenurilor de până la privatizarea pământului se efectuau adeseori superficial, admiţându-se erori în partea majorării sau micşorării suprafeţei terenurilor respective. Şi numai la înregistrarea masivă în proprietate privată a terenurilor, aceste măsurări s-au efectuat cu mijloace tehnice performante, care au asigurat şi exactitatea corespunzătoare. În afară de aceasta, suprafaţa terenurilor aferente caselor ce îmi aparţin mie şi pârâtului s-a mărit în comparaţie cu suprafaţa lor indicată în documentele iniţiale şi datorită faptului că a fost îndreptat hotarul terenurilor aferente acestor case din partea lor de nord, din contul terenului liber spre malul râului care trece în apropiere. Este de remarcat şi faptul că, din considerentele indicate, şi suprafaţa terenului aferent casei pârâtului s-a mărit: de la 485 m.p. până la 570 m.p. (conform datelor din Planul cadastral anexat la Actul de constatare pe teren la stabilirea hotarelor fixe). Faptul că măsurările anterioare privatizării sufereau de inexactităţi poate fi demonstrat şi prin aceea că şi la alţi vecini suprafaţa terenurilor aferente caselor „s-a mărit” în comparaţie cu suprafaţa de până la privatizare cu circa 100-200 m.p. Prin includerea în Titlul deţinătorului de teren al vecinului a unei porţiuni din terenul ce îmi aparţine mie cu drept de proprietate au fost încălcate drepturile mele prevăzute de art.27 Cod funciar, art.315 şi art.316 Cod civil, şi este tulburată posesia mea asupra terenului, dat fiind faptul că pârâtul a declarat că intenţionează să demoleze hotarul existent, să ocupe porţiunea de teren la care pretinde şi pe care o consideră drept aparţinând lui, şi să stabilească un nou hotar în mod unilateral între terenuri. Conform art.11 Cod civil, apărarea dreptului civil poate fi făcută prin declararea nulităţii actului emis de o autoritate publică, precum şi prin restabilirea situaţiei anterioare încălcării dreptului şi suprimarea acţiunilor prin care se încalcă dreptul sau se creează pericolul încălcării lui. Potrivit art.504 alin.(1) Cod civil, când vreo înscriere din Registrul bunurilor imobile nu corespunde situaţiei juridice reale, se poate cere rectificarea înscrierii. Iar

131

potrivi art.505 alin.(2) din cod, în lipsa consimţământului titularului, rectificarea se va încuviinţa numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti irevocabile. Conform art.38 alin.(3) din Legea cadastrului bunurilor imobile, greşelile din cadastru care nu au caracter tehnic (indicarea greşită a tipului de drept, a denumirii titularului de drepturi, componenţa bunului imobil, denaturarea mărimii cotelor în proprietatea comună, a coordonatelor hotarelor şi alte greşeli care lezează drepturile şi interesele legitime ale titularilor de drepturi sau ale altor persoane) se corectează cu consimţământul exprimat în scris al fiecărui titular de drepturi ale cărui interese sunt atinse sau în temeiul hotărârii judecătoreşti irevocabile. Având în vedere că pârâtul nu-şi dă consimţământul pentru corectarea greşelii ce ţine de hotarul dintre terenurile cu numerele ___ şi ___, această corectare poate fi efectuată numai în temeiul hotărârii judecătoreşti. Astfel mi se va apăra şi dreptul meu la proprietate stabilit la art.46 din Constituţia Republicii Moldova şi art.1 al Primului Protocol adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Potrivit explicaţiilor din pct.3 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.10 din 26.03.1997 “Cu privire la practica aplicării legislaţiei funciare de către instanţele judiciare”, litigiile şi plângerile legate de chestiunile funciare, unde una din părţi este cetăţeanul, se examinează de către judecătoriile jurisdicţiei de drept comun. Pornind de la cele expuse, în temeiul art.11, 27 din Codul funciar, art.11, 315, 316, 504 şi 505 din Codul civil, art.38 din Legea cadastrului bunurilor imobile, art.166 şi 241 din Codul de procedură civilă, s o l i c i t: Să fie anulat Titlul ce confirmă drepturile deţinătorului de teren eliberat în privinţa terenului cu numărul cadastral ___ pe numele lui Ştefănescu Ş. în partea în care în titlu, pe lângă terenul aferent casei de pe str. ___ nr._, s-a inclus şi o suprafaţă suplimentară cuprinsă în perimetrul laturilor „5-6-7-8-9” din terenul cu numărul cadastral ___ aferent casei _ de pe str. ___ nr._. Să fie obligat Oficiul Cadastral Teritorial ___să efectueze rectificarea hotarului dintre terenurile cu numerele cadastrale ___ şi ___, iar din planul sectorului de teren cu numărul ___ să fie exclusă suprafaţă cuprinsă în perimetrul laturilor „5-6-7-8-9”, suprafaţă, care ţine de terenul ce-mi aparţine mie cu drept de proprietate. Anexă: ___ ___ ___ Data______________________ Semnătura __________________

132

Judecătoria sectorului _______________________ Reclamant: __________________ _____________________ (domiciliul) Pârâţi: 1. Consiliul sătesc ____________________ ___________________________________ (sediul) 2. _________________________________ __________________________________ (domiciliul)

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
Prin decizia Consiliului sătesc ___ nr. ___ din ___, familiei noastre i-a fost repartizat un teren în folosinţă fără termen cu suprafaţa de 0,065 ha pe str. ___ nr._ din s. ___ pentru construirea casei de locuit. Drept beneficiar al terenului conform deciziei am fost indicat eu, reclamantul ___. Eu am început activităţile ce ţin de construirea casei, însă, în legătură cu înrăutăţirea sănătăţii soţiei şi cu problemele de ordin financiar apărute în familie, nu am avut posibilitate să finalizez construcţia. Prin decizia nr. ___ din ___, Consiliul sătesc ___ a abrogat decizia nr. ___ din ___ privind repartizarea terenului menţionat în beneficiul familiei mele, iar terenul repartizat anterior mie, a fost atribuit pârâtului ___. Consider decizia Consiliului sătesc ___ nr. ___ din ___ de abrogare a deciziei anterioare ilegală şi pasibilă anulării în temeiul următoarelor circumstanţe. Terenul de pe str. ___ nr._ a fost repartizat familiei mele conform prevederilor art.11 alin.1 subalineatul 2 din Codul funciar care stabileşte că autorităţile administraţiei publice locale atribuie familiilor nou-formate sectoare de teren din rezerva intravilanului până la epuizarea acesteia pentru construcţia caselor de locuit. Iar potrivit art.25 alin.2 din Codul funciar, retragerea din dreptul de posesiune a terenurilor, atribuite anterior de autoritatea administraţiei publice locale, poate fi efectuată exclusiv prin decizia instanţei judecătoreşti la cererea proprietarului funciar. Legea, în particular, art.10 din Codul funciar, nu prevede competenţa consiliilor locale săteşti de a retrage terenurile din folosinţa beneficiarilor. Astfel, adoptând decizia nr.__ din ___ privind abrogarea hotărârii de atribuire a terenului în posesia mea cu atribuirea terenului respectiv unei alte persoane, Consiliul sătesc ___ concomitent a şi retras, de fapt, terenul din posesia mea, depăşindu-şi competenţa stabilită prin lege. Drept rezultat, decizia dată a consiliului local contravine şi prevederilor art.6 din Constituţia Republicii Moldova care prevede că, la baza organizării şi funcţionării aparatului de stat, este pusă separaţia puterilor în legislativă, executivă şi judecătorească, acestea fiind separate, colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei. Prerogativa de retragere a terenului de la posesor îi revine, conform normei art.25 din Codul funciar, autorităţii judecătoreşti, care examinează cererile date potrivit principiilor art.114-120 din Constituţie şi a prevederilor altor legi adoptate în conformitate 133

cu aceste principii, cu garantarea pentru persoanele interesate a drepturilor şi libertăţilor acordate părţii în proces. Nicio altă putere, inclusiv autorităţile publice locale, nu sunt în drept să intervină în activitatea autorităţii judecătoreşti, să supună controlului hotărârile acesteia, precum şi să substituie instanţa judecătorească la examinarea cauzelor ce intră în competenţa ei, inclusiv în ceea ce priveşte retragerea terenurilor din posesie. Consiliul sătesc ___ a încălcat prevederile constituţionale la acest capitol, arogându-şi ilegal atribuţiile puterii judecătoreşti. Totodată, potrivit prevederilor art.7 din Constituţia Republicii Moldova niciun act juridic care contravine prevederilor Constituţiei, nu are putere juridică. Or, decizia consiliului sătesc ___ nr. ___ din ___, contravenind art. 6, 114-120 din Constituţie, nu poate avea putere juridică. Respectiv, o asemenea decizie anticonstituţională nu poate da naştere la dreptul asupra terenului pentru pârâtul ___, precum şi nu poate servi drept temei pentru lipsirea mea de acest teren. Pe lângă acestea, având în vedere că terenul mi-a fost repartizat în folosinţă pe un termen nelimitat, eu mai având şi posibilitatea de a-l privatiza fără plată în condiţiile art.11 alin.1 subalineatul 1 din Codul funciar, dreptul meu asupra terenului reprezintă şi un bun în sensul art.1 al Primului Protocol adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului interpretează mai pe larg noţiunea de „bun” şi referă la această noţiune orice „drept privat care reprezintă valoare patrimonială şi, respectiv, bun în sensul art.1 al Protocolului 1” (Hotărârea Curţii Europene din 26.06.1986 în cauza V.Marl contra Olandei). Pornind de la conţinutul punctelor 32-35 ale Hotărârii Curţii Europene pentru Drepturile Omului „Stretch contra Regatului Unit” din 24 iunie 2003 bunuri, în sensul art.1 al Protocolului nr.1 la Convenţie, se consideră şi aşteptarea întemeiată a procurării patrimoniului sau a dreptului patrimonial în baza contractului încheiat cu organul autorităţii publice. Iar potrivit art.1 al Protocolului nr.1 menţionat, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Şi deposedarea abuzivă a mea de teren este o încălcare flagrantă a acestui drept. În asemenea circumstanţe, eu sunt în drept să mă adresez cu cerere de anulare a deciziei ilegale şi anticonstituţionale a Consiliului sătesc ___ nr. ___ din ___ şi să revendic terenul de la persoana care l-a obţinut şi îl posedă în baza unui act ilegal. Potrivit prevederilor art.308 din Codul civil posesorul de bună-credinţă este în drept să revendice bunul aflat în posesiune nelegitimă a noului posesor. În acelaşi timp, pârâtul ___ nu poate fi considerat dobânditor şi/sau posesor de bună-credinţă, având în vedere că el ştia de faptul că terenul mi-a fost repartizat mie şi se află legal în posesia mea, dar a acceptat atribuirea terenului în folosinţa lui cu încălcarea normelor constituţionale şi legale menţionate. Potrivit explicaţiilor din pct.3 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.10 din 26.03.1997 “Cu privire la practica aplicării legislaţiei funciare de către instanţele judiciare”, litigiile şi plângerile legate de chestiunile funciare, unde una din părţi este cetăţeanul, se examinează de către judecătoriile jurisdicţiei de drept comun. În temeiul celor expuse, conform prevederilor art. 6 şi 7 din Constituţia Republicii Moldova, art.1 al Primului Protocol adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, art.10 şi 25 din Codul funciar, art.308 din Codul civil, art.166-167, 241 din Codul de procedură civilă,

134

s o l i c i t: Să fie declarată nulă decizia Consiliului sătesc ___ nr. ___ din ___ privind atribuirea în folosul lui ___ a terenului cu suprafaţa de 0,065 ha pe str. ___ nr._ din s. ___. Să fie obligat pârâtul ___ să elibereze terenul de pe str. ___ nr._ s. ___. Să fie încasate de la pârâţi în folosul meu cheltuielile de judecată. Pentru asigurarea acţiunii, solicit să fie pus sechestru pe terenul de pe str. ___ nr._ s. ___, precum şi să-i fie interzise pârâtului ___ acţiunile de efectuare a oricăror lucrări de construcţie pe acest teren. Anexă: Data_______________________ Semnătura__________________

135

Judecătoria sectorului _______________________ Reclamant: __________________ _____________________ (domiciliul) Pârâţi: 1. Consiliul sătesc ____________________ ___________________________________ (sediul) 2. _________________________________ __________________________________ (domiciliul)

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
Eu, reclamantul ___, sunt proprietarul apartamentului nr._ din casa nr._ de pe str._ mun.Chişinău constituit din 2 camere separate. Proprietar al apartamentului nr._, constituit din 2 camere, este pârâtul. Alte 2 camere din secţia dată a blocului - apartamentul nr._, se află în proprietatea lui ___, care la moment este plecat peste hotare. Coridorul, 2 încăperi de baie, 2 încăperi de veceu, o cămară, aflate la extremele coridorului, precum şi bucătăria sunt în proprietate şi folosinţă comună a locatarilor secţiei date. Pârâtul ___ şi-a însuşit o parte din suprafaţa coridorului aflată în folosinţă comună, de asemenea, încăperea băii şi a veceului de lângă apartamentul său, despărţind această parte prin instalarea unui perete cu uşă. În aşa mod el a închis accesul meu la această parte a coridorului şi la încăperile respective. Totodată, pârâtul şi membrii familiei sale au acces liber la altă parte a coridorului, la bucătărie, la altă baie şi alt veceu. Astfel, eu, fiind coproprietar al încăperilor izolate de către pârâtul ___, prin instalarea peretelui, nu pot deţine şi folosi încăperile respective, care au fost uzurpate în mod ilegal de către el. Prin aceasta se încalcă drepturile mele prevăzute de art.315 din Codul civil, care stabileşte că proprietarul are dreptul de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie asupra bunului. Pe lângă aceasta, construirea peretelui s-a efectuat cu încălcarea prevederilor art.50, 55, 42 din Legea privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului, precum şi ale pct.4 din Regulamentul privind certificatul de urbanism şi autorizarea construirii sau desfiinţării construcţiilor şi amenajărilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.360 din 18.04.97, prin care este stabilit că asemenea lucrări pot fi efectuate numai în baza autorizaţiei de construire, eliberată de autoritatea publică locală. Or, pârâtul ___ nu a dispus de o asemenea autorizaţie, peretele fiind instalat de el în mod samavolnic. Iar pentru intrarea în posesia Autorizaţiei de construire, conform prevederilor Instrucţiunii provizorii privind procedura de obţinere a actelor necesare pentru executarea construcţiilor, reconstrucţiilor, amenajărilor, aprobată de Primăria mun. Chişinău la 10.05.2001, mai era necesar ca pârâtul să solicite şi acordul autentificat notarial al vecinilor. Un asemenea acord nu a fost solicitat şi nu există. Pornind de la aceste circumstanţe, eu sunt în drept, conform prevederilor art.374 alin.(1) din Codul civil, să revendic cota-parte din bunul ce-mi aparţine din posesiunea nelegitimă a lui ___ prin obligarea părţii pârâte de a demola peretele construit neautorizat, 136

precum şi să solicit, potrivit prevederilor art.376 alin.(2) din Codul civil, ca pârâtul să fie obligat să nu-mi îngrădească pe viitor dreptul de folosinţă asupra încăperilor nominalizate. Cererea mea se încadrează şi în prevederile art.1 al Primului Protocol adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale care garantează oricărei persoane dreptul la respectarea bunurilor sale. În temeiul celor expuse şi în conformitate cu prevederile art.11 lit.b), 374 alin.(1), 376 alin.(2) din Codul civil, art.166, 241 din Codul de procedură civilă, S O L I C I T: Să fie obligat pârâtul ______ să efectueze din cont propriu demolarea peretelui construit neautorizat în coridorul aferent apartamentelor nr.___ din casa nr._ de pe str. ___ mun.Chişinău, precum şi să nu-mi îngrădească dreptul de folosinţă pe viitor asupra coridorului, camerei de baie şi veceului amplasate în partea de coridor de lângă apartamentul său nr._. Să fie încasate în folosul meu de la pârâtul ___ cheltuielile de judecată ce ţin de acordarea asistenţei juridice şi de plata taxei de stat, în total ___ lei. Anexe: 1. ___ 2. ___ Data__________________ Semnătura_______________

137

• cheltuieli de asistenţă juridică – ____________lei. Anexe: 1.Judecătoria Economică de circumscripţie Chişinău Reclamant: _________________ Pârât:______________ „___” ____________ ______ CERERE CU PRIVIRE LA MĂRIREA CUANTUMULUI PRETENŢIILOR DIN ACŢIUNE Prin prezenta. reclamantul modifică cerinţele expuse în cererea de chemare în judecată. • taxa de stat – ___________ lei. Luând ca bază cele expuse în virtutea calităţii de participant la proces care se bucură de drepturi procedurale speciale prevăzute în art. susţine că pârâtul refuză în continuare să-şi onoreze obligaţiunile prevăzute de Contractul nr. Calculele sumelor solicitate. Semnătura reclamantului_____________________________ 138 . 2. Ordin de plată a taxei de stat. • penalităţi – _____________ lei. Suplimentar. Aceste circumstanţe au condus la majorarea sumei datoriilor faţă de reclamant cu _____________________ lei. prin majorarea sumelor solicitate spre încasare de la pârât şi solicită instanţei de judecată: a încasa de la pârât în folosul reclamantului • datoria pentru îndeplinirea lucrărilor cu populaţia – ___________ lei.60 CPC al RM. _______ din ___ ____________ ______. reclamantul declară că susţine integral temeiurile de fapt şi de drept invocate în cererea de chemare în judecată.

instanţa de apel a dispus întoarcerea executării hotărârii judecătoreşti. logică. înţeleasă de părţile implicate în litigiu şi să răspundă în mod sigur şi expres la toate cererile şi obiecţiile formulate de apelant şi intimat. instanţa de apel a dispus admiterea parţială a apelului. se conturează încălcarea normelor de drept material şi de drept procedural.373 (2) CPC: în limitele apelului.130 (1) CPC: instanţa judecătorească apreciază probele după intima ei convingere. Recurentul luând act de decizia motivată a instanţei de apel a ajuns la concluzia că aceasta este nelegală şi pasibilă casării.158 (4) CPC. oficialitate şi pertinenţă. consecutivitate. Conform art. adoptată de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei la 28. apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţă de apel de către participanţii la proces.1984. 400 (2) şi (3) CPC. elocvenţă. completă. modificarea hotărârii Judecătoriei Economice de Circumscripţie în privinţa admiterii cererii de bază şi respingerea cererii înaintate de recurent privind încasarea datoriei de la intimat ca nefondată. Potrivit Principiului nr. certitudine. adică formulările din conţinutul deciziei trebuie să corespundă exigenţilor de: corectitudine.02. nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor. atenţionăm că nu corespunde tuturor normelor de drept şi nu răspunde în mod sigur şi expres la toate obiecţiile formulate de recurent în procesul examinării cererii de apel. sobrietate. Astfel. Conform art. dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii. instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanţe. deoarece nu corespunde exigenţilor enunţate anterior. călăuzindu-se de lege.CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE Recurent: ______________________ Intimat: _______________________ „____” ______________ ____ CERERE DE RECURS ASUPRA DECIZIEI CURŢII DE APEL ECONOMICE La 30. serveşte drept temei de declarare a recursului. concreteţe. precum şi cele care nu au fost stabilite. lipsă de rezerve (necondiţionalitate). Argumentele aduse de recurent în favoarea celor expuse sunt următoarele: 1.09.6 al Recomandării nr. ceea ce. Curtea de Apel Economică a examinat cererea depusă de intimat la hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie. În rezultat. 139 . raportul de expertiză este examinat în şedinţa de judecată şi evaluat în ansamblu cu celelalte probe.2009. să fie clară. deplinătate. decizia instanţei de apel trebuie să corespundă tuturor normelor de drept. Conform art. claritate. în conformitate cu art. bazată pe cercetarea multiaspectuală.432. În mod special. De asemenea.R(84)5 privind principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcţionării justiţiei.

56 din Legea contabilităţii nr. experţii judiciari au verificat documentele prezentate de părţi sub aspectul înregistrării şi reflectării în evidenţa contabilă a operaţiunilor economice din sfera de prestare a serviciilor. cărora instanţa de judecată le-a dat o apreciere greşită. care se eschivează de la ţinerea contabilităţii.04. Drept argument instanţa de judecată inserează în motivarea hotărârii concluzia expusă de experţi în raportul de expertiză.57 din Legea contabilităţii 140 .426-XIII din 04. precum şi cele care falsifică premeditat raportul financiar. Mai mult ca atât. În acest sens. persoanele vinovate de încălcarea prezentei legi. nici legislaţia civilă nu pune existenţa unei datorii contractuale în dependenţă de evidenţa contabilă a părţilor contractante. încălcarea normelor de drept nominalizate este evidentă. chiar intenţionat. administrativă sau penală conform legislaţiei în vigoare. cu referire la concluziile expuse de expert şi admise de instanţa de judecată ca argumente probate. În continuare. sunt trase la răspundere. deoarece argumentele aduse de instanţa de judecată pentru justificarea soluţiilor sale au la bază numai o singură probă din dosar. remarcăm că recurentul nu solicită încasarea datoriilor pentru prestarea de servicii intimatului. recurentul a suportat cheltuieli în mărimea solicitată spre încasare de la intimat. Este de menţionat că raportul nominalizat urma să fie apreciat de către instanţa de judecată nu numai în ansamblu cu celelalte probe din dosar. nu poate fi pusă în dependenţă de respectarea sau nerespectarea legii contabilităţii de către recurent. invocăm şi faptul că. în acest mod scăpând de răspundere contractuală.158 (5) CPC. disciplinară. Respectiv. care aplică incorect standardele şi alte acte normative privind contabilitatea. dar şi în raport cu obiecţiile la raportul de expertiză prezentate de recurent în conformitate cu art. Nerespectarea legii contabilităţii nu se sancţionează cu negarea tuturor operaţiunilor economice ce nu au fost contabilizate în conformitate cu această lege. care au fost neglijate de către instanţa de judecată.1995. şi anume: raportul de expertiză. expunem faptul că. în procesul deservirii şi întreţinerii reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare. În acest sens. Totodată. Suplimentar. menţionăm că acest lucru ar fi alogic. sesizăm că respingerea cerinţelor recurentului este bazată pe prevederile Legii contabilităţii nr. 3. în procesul efectuării expertizei. conform art.1995. de avere. nu putea avea o forţă probatorie mai superioară decât celelalte probe din dosar. Cele expuse ne determină să conchidem că executarea obligaţiilor apărute în baza contractului. care conţine nişte concluzii străine pricinii în cauză. În baza argumentelor invocate de instanţa de judecată în motivarea deciziei. după caz. deoarece existenţa unei datorii apărută în baza unui contract încheiat în condiţii legale nu poate fi pusă în dependenţă de înregistrarea acesteia în evidenţa contabilă a debitorului. plasând la bază acelaşi raport de expertiză. materială.În speţa dată.04. expunem că debitorul nu poate fi exonerat de răspundere contractuală pe motivul că creditorul a ţinut evidenţa contabilă contrar legii contabilităţii. Conform art. 2. precum că „în evidenţa contabilă a intimatului nu sunt înregistrate datorii creditoare faţă de recurent pentru deservirea tehnică”. Considerăm eronată concluzia dată.426 din 04. care nu a fost examinat şi evaluat în ansamblu cu celelalte probe din dosar. care demonstrează cert faptul că pe perioada aprilie-septembrie 2006. un raport de expertiză atât de ambiguu şi deplasat total de obiectul litigiului. poate să nu înregistreze anumite operaţiuni economice în evidenţa sa contabilă. dar solicită restituirea cheltuielilor suportate la deservirea şi întreţinerea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare. În acest aspect au fost prezentate documente justificative suficiente. deoarece debitorul.

nu pot fi respinse pe motivul că sunt unilaterale. dacă ele servesc la constatarea circumstanţelor ce justifică pretenţiile părţii şi altor circumstanţe importante pentru justa soluţionare a pricinii (art. energie termică.1995 încheierea asupra corespunderii ţinerii contabilităţii standardelor aprobate şi altor acte normative sunt în drept să o facă numai organele cărora le sunt încredinţate funcţiile de organizare a contabilităţii şi de coordonare a metodologiei ei. funcţia de bază a acestuia fiind efectuarea expertizei judiciare şi a constatărilor tehnico-ştiinţifice. poziţia intimatului de a refuza restituirea cheltuielilor suportate de recurent la deservirea şi întreţinerea reţelelor de apă şi canalizare. de suprafaţă totală a apartamentelor caselor de locuit. Astfel.5. respectiv.6 din Instrucţiunea privind modul de compensare gestionarilor fondului de locuinţe de către furnizori a cheltuielilor pentru deservirea tehnică a sistemelor interne de alimentare cu apă. fapt ilicit (delict) şi din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condiţiile legii.117 (1) CPC). Forma înscrisurilor nominalizate nici nu prevede întocmirea lor bilaterală.5.868 aprobat de organul de statistică).06.6 din contract).04.4 din contract „furnizorul plăteşte Asociaţiei cheltuielile lunare pentru deservirea şi întreţinerea reţelelor de apă şi canalizare din interiorul caselor.1086-XIV din 23.” (a fost folosit tariful de 1. 141 .p. Mai mult ca atât. însă intimatul categoric şi neîntemeiat refuza să accepte aceste documente de evidenţă prezentate de recurent. La aceste facturi era anexat şi Certificatul de îndeplinire a lucrărilor în baza contractului în care era indicată denumirea lucrărilor efectuate pe parcursul unei luni. nu poate fi apreciată ca justă.514 CC.2000 şi art. din calculul câte 000 lei pentru un m.154 (1) CPC.11 lit. „sumele cheltuielilor care necesită a fi compensate gestionarului pentru deservirea tehnică pot fi încasate de ultimul prin prezentarea cererii de plată”. temei de naştere a obligaţiilor este contractul semnat de ambele părţi în condiţii legale şi care este în vigoare până în prezent. În acest sens. conchidem că Centrului Naţional de Expertize Judiciare nu-i este încredinţată funcţia de organizare a contabilităţii şi de coordonare a metodologiei ei. Cele expuse ne determină să conchidem că raportul de expertiză nu poate fi reţinut ca probă în dosar. ca mai apoi să invoce acest fapt ca temei de exonerare de răspundere. Asupra speţei date are o deosebită relevanţă temeiul naşterii obligaţiei intimatului faţă de recurent. 5. electrică şi a sistemelor de evacuare a apelor uzate în blocurile locative.1086-XIV din 23. în conformitate cu pct. 4. respectiv nici nu înregistra aceste fapte economice în evidenţa sa contabilă.p. Înscrisurile date corespund acestor cerinţe. în conformitate cu art.2000). iar decizia de caz urma să fie luată în baza probelor prezentate de recurent la materialele dosarului.06. care constituie 000000 m. Astfel..89 lei în urma aplicării pct. Potrivit pct. obligaţiile se nasc din contract. Suplimentar menţionăm că. În cazul dat. Conform art.21 (4) din Legea cu privire la expertiza judiciară nr. legislaţia în vigoare admite reţinerea unor înscrisuri chiar dacă ele au fost întocmite unilateral. Ţinând cont de legislaţia privind activitatea în domeniul expertizei judiciare.b) fin Legea cu privire la expertiza judiciară nr.nr. expertul judiciar urma să renunţe la efectuarea expertizei judiciare şi să restituie materialele prezentate pentru expertiză (art. Considerăm neîntemeiată şi ilegală concluzia instanţei de apel că „Documentele prezentate la dosar sunt întocmite unilateral”. atenţionăm instanţa de recurs că lunar recurentul prezenta intimatului facturi de plată (pe formularul nr. care în practică sunt acceptate de către agenţii economici ca cereri de plată. dar ca o atitudine de rea-credinţă faţă de recurent. dar să nu prezinte nişte concluzii eronate şi cu depăşirea competenţei.426-XIII din 04.

373 (2). Anularea Deciziei Curţii de Apel Economice şi menţinerea în vigoare a Hotărârii Judecătoriei Economice de Circumscripţie. în situaţii similare celor ce fac obiect de examinare în cazul dat. Admiterea prezentei cereri de recurs. şi anume: art.400 alin. precum şi în temeiul art. 158 (4) CPC.04. CEDO apreciază că practica judiciară neunitară este contrară principiului siguranţei publice. 3.2 (2). Suplimentar este de menţionat faptul că în anii 2001-2006.1995. art.432. în cazul dat recursul.86. care este implicită în ansamblul articolelor Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale care constituie unul din elementele de bază ale statului de drept (cauza Beian vs România. Luând în considerare aspectele enunţate. conchidem că temeiurile de bază ce impun admiterea prezentului recurs sunt următoarele: au fost încălcate normele de drept procedural. 668 CC.175.426-XIII din 04. art. dar nu irevocabilă. Suspendarea executării Deciziei Curţii de Apel Economice. pentru ca instanţele ierarhic superioare să verifice legalitatea hotărârilor emise pe caz. Caracterul definitiv presupune dreptul participanţilor la proces de a-şi exercita dreptul la celelalte căi de atac. ţinând cont de faptul că aplicarea legii şi realizarea jurisprudenţei trebuie să se facă în mod unitar. hotărârea instanţei de fond este legală şi întemeiată.435 CPC. 514. În cazul în care va surveni una din situaţiile descrise anterior. şi anume: art. executarea obligaţiilor contractuale nu a fost condiţionată de perfectarea anumitor acte sau documente contabile speciale. până la emiterea unei decizii irevocabile pe caz. solicit instanţei de recurs: 1. Decizia Curţii de Apel Economice este definitivă şi executorie. 513 (1). 2. 19 Lega contabilităţii nr. Mai mult ca atât. au hotărât obligarea intimatului să-i restituie recurentului cheltuielile suportate pentru întreţinerea şi deservirea reţelelor de apă şi canalizare. instanţele judecătoreşti. În asemenea circumstanţe. Or. În baza celor expuse şi în conformitate cu normele de drept citate în tot conţinutul prezentei cereri.În contextul clauzei menţionate. nu au fost aplicate normele de drept material care trebuiau să fie aplicate. Semnătura recurentului_____________________________________ 142 . CEDO 2007). neaplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii ar crea dificultăţi la executarea hotărârii judecătoreşti. nr. art.(2).30658/05. Caracterul definitiv al hotărârii nu exclude posibilitatea ca hotărârea instanţei de apel să fie modificată sau anulată. au fost aplicate norme de drept material care nu trebuiau să fie aplicate. Considerăm că toate aceste hotărâri urmează să fie luate în considerare în speţa dată. (3). 130 (1). art. faptul neexecutării obligaţiilor contractuale nu a fost negat de către intimat. 6. 16. şi anume: art.512 (1).

8 CC al RM pornind de la faptul că drept temei de apariţie a obligaţiilor pârâtului faţă de reclamant serveşte un contract. Contractul. să pretindă de la părut. care stipulează că temeiul executării rezidă în existenţa unei obligaţii. 35. La 06.06. penalităţi pentru neexecutarea contractului.2007. în conformitate cu prevederile contractului. Anexe (copii): 1.2007. 29. 96. 2. art. Conform prevederilor contactului pârâtul s-a obligat să-i achite reclamantului pentru îndeplinirea lucrărilor de marketing 2% din sumele plătite de consumatori pentru serviciile de alimentare cu apă şi evacuare a apelor uzate. Astfel.9 CC al RM ce se referă la executarea obligaţiilor din partea pârâtului în acord cu contractul.04. 166 CPC al RM. reclamatul solicită instanţei de judecată: 1. 143 .514 CC al RM ţinând cont de faptul că obligaţiile în cauză au luat naştere în baza unui contract. reclamantul a solicitat achitarea amenzii în mărime 20% din suma datoriei de bază.08. respectiv refuzând şi rezolvarea litigiului în cauză pe calea tratativelor. în calitate de creditor. În mod tacit. reclamantul a încheiat cu pârâtul un contract privind livrarea apei şi recepţionarea apelor menajere. cheltuieli de asistenţă juridică).a) art. Cererea de chemare în judecată. 2. A admite prezenta cerere. executarea obligaţiilor. cheltuieli de asistenţă juridică. deşi a semnat toate Actele cu privire la îndeplinirea lucrului cu populaţia perfectate de către reclamant.Judecătoria Economică de Circumscripţie Chişinău Reclamant: _____________ Pârât:___________________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ CU PRIVIRE LA ÎNCASAREA DATORIILOR FORMATE ÎN BAZA CONTRACTULUI Prin prezenta.572 CC al RM. care solicită să fie încasate tot de la pârât. pârâtul a refuzat achitarea datoriilor faţă de reclamant.5. Din motive neîntemeiate pârâtul refuză să-şi onoreze benevol obligaţiile contractuale. Reclamaţia.2) lit. art. taxa de stat. art. De asemenea. de asemenea. În drept. prezenta cerere se bazează pe alin. art. reclamantul a înaintat pârâtului o reclamaţie prin care a solicitat achitarea datoriei în cauză.2005 – 30.512 CC al RM ce acordă dreptul reclamantului. s-a format o datorie în sumă de ________ lei. a acceptat şi facturile fiscale eliberate de reclamant. În fapt. A încasa de la pârât în folosul reclamantului datoria pentru îndeplinirea lucrărilor conform contractului. în calitate de debitor. reclamantul a fost pus în situaţia de a suporta cheltuieli suplimentare (plata taxei de stat. art. În aceste condiţii. 3. pentru perioada 01.

Actele cu privire la îndeplinirea lucrărilor cu populaţia. Dispoziţia de plată a taxei de stat. 5. 7. Calculele sumelor solicitate. Semnătura reclamantului_______________________ 144 . 6.4. Facturi fiscale.

încheierea asupra corespunderii ţinerii contabilităţii standardelor aprobate şi altor acte normative sunt în drept să o facă numai organele cărora le sunt încredinţate funcţiile de organizare a contabilităţii şi de coordonare a metodologiei ei.21 (4) din Legea cu privire la expertiza judiciară nr. reiterăm că raportul de expertiză nu poate fi reţinut ca probă pe dosar.1086-XIV din 23. sunt probe suficiente ce denotă legalitatea şi temeinicia cerinţelor intimatului. expertul face o analiză a tuturor datoriilor părţilor dosarului. în dosar. Nerespectarea legii contabilităţii nu se sancţionează cu negarea tuturor 145 . concluziile la întrebarea 1şi 2 puse în faţa expertului sunt străine pricinii în cauză şi nu au tangenţă cu aceasta. conchidem că Centrului Naţional de Expertize Judiciare nu-i este încredinţată funcţia de organizare a contabilităţii şi de coordonare a metodologiei ei. 154 (1) CPC şi să restituie materialele prezentate pentru expertiză fără efectuarea acesteia (art. Referitor la răspunsul expertului la cea de a treia întrebare. de la executarea căruia nu te poţi eschiva pe motivul ţinerii evidenţei contabile contrar legii contabilităţii. b) din Legea cu privire la expertiza judiciară nr.57 din Legea contabilităţii nr. care au la bază un contract încheiat în condiţii legale.1995.2000 şi art. Astfel. formate în baza contractului în litigiu. susţinem următoarele. considerăm că expertul urma să se refere numai la existenţa şi mărimea datoriei pentru deservirea reţelelor interne de alimentare cu apă potabilă şi canalizare. la toate datoriile dintre aceşti doi agenţi economici.06. Ţinând cont de legislaţia privind activitatea în domeniul expertizei judiciare.1086-XIV din 23. În raportul de expertiză.Curtea de Apel Economică Intimat: _________________ Apelant: _________________ OBIECŢII ASUPRA RAPORTULUI DE EXPERTIZĂ Onorată instanţă! Intimatul îşi exprimă dezacordul cu Raportul de expertiză şi consideră că acesta nu poate fi admis ca probă în dosar. În concluzie.04. susţinem faptul că. Raportul de expertiză nominalizat nu elucidează problemele puse în discuţie în procesul examinării cauzei şi nu poate fi pus la baza unei hotărâri judecătoreşti prin care ar fi admise sau respinse cerinţele intimatului. ceea ce a servit drept temei ca acesta să refuze efectuarea expertizei judiciare în conformitate cu art. care sunt nişte datorii diferite de cele solicitate spre încasare de către intimat şi nu fac obiectul prezentului litigiu. întrebarea a treia nu este de competenţa expertului judiciar.11 lit. În continuare. Conform art.2000). Astfel. în general. funcţia de bază a acestuia fiind efectuarea expertizei judiciare şi a constatărilor tehnico-ştiinţifice. care constau în încasarea de la apelant a datoriei pentru deservirea reţelelor interne de alimentare cu apă potabilă şi canalizare.06. Ţinând cont de esenţa litigiului şi cerinţele din acţiunea intimatului. dar nu. 426-XIII din 04.

sunt trase la răspundere. care se eschivează de la ţinerea contabilităţii. persoanele vinovate de încălcarea prezentei legi. În asemenea circumstanţe. materială.426-XIII din 04.04.4 din contract prin intermediul IM „Infocom”. nu poate fi trecută cu vederea practica precedentă. fără a-i solicita asociaţiei prezentarea suplimentară a anumitor documente. Data______________________ Semnătura_________________ 146 . în speţa dată.1995. disciplinară. conchidem despre prezenţa temeiurilor degrevării de probaţiune prevăzute la art. a fost stabilită obligaţia contractuală a apelantului de a plăti lunar asociaţiei cheltuielile lunare pentru deservirea şi întreţinerea reţelelor de apă şi canalizare în temeiul punctului 5.4 din contract. care de fiecare dată a dat câştig de cauză asociaţiei. prin mai multe hotărâri judecătoreşti. deoarece însuşi contractul nu prevede obligaţia părţilor de a perfecta anumite acte. din cauza refuzului apelantului de a achita aceste sume.56 din Legea contabilităţii nr. care aplică incorect standardele şi alte acte normative privind contabilitatea. încasarea lor a avut loc prin intermediul instanţelor judecătoreşti. Conform art.123 (2) CPC. după caz. privind modalitatea de restituire a cheltuielilor lunare pentru deservirea şi întreţinerea reţelelor de apă şi canalizare. administrativă sau penală conform legislaţiei în vigoare. Până în anul 2000. Ţinând cont de faptul că. precum şi cele care falsifică premeditat raportul financiar. Ulterior. stabilită de ambele părţi contractante. Suplimentar comunicăm faptul că. de avere. apelantul achita sumele calculate în baza punctului 5.operaţiunilor economice ce nu au fost contabilizate în conformitate cu această lege sau cu exonerarea debitorilor de răspundere contractuală. considerăm că hotărârea primei instanţe este legală şi întemeiată şi urmează a fi menţinută în vigoare.

În procesul examinării cauzei. De asemenea.3. apelantul reclama aceste probe. îşi exprimă dezacordul cu aceasta. în acest mod. pentru datoriile formate în urma neachitării conturilor de plată perfectate de Î. cererea de apel nu conţine temeiuri legale în baza cărora hotărârea instanţei de fond poate fi casată. ele ar fi fost prezentate fără dificultăţi. nr. urmează să fie tras la răspundere fiecare locatar în parte. În concluzie. intimatul comunică despre examinarea cererii de apel declarată de apelant la Hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie Chişinău şi. prin cerere de chemare în judecată. 147 . s-a stabilit cu certitudine că intimatul nu are datorii faţă de apelant. _____ REFERINŢĂ LA CEREREA DE APEL PRIVIND ATACAREA HOTĂRÂRII JUDECĂTORIEI ECONOMICE DE CIRCUMSCRIPŢIE CHIŞINĂU Onorată instanţă! Prin prezenta. Referitor la probele nominalizate de apelant în cererea de apel.6 şi pct.239 CPC. încasarea sumelor incluse în aceste acte şi facturi. în baza datelor prezentate de către furnizor. şi-a exprimat numai nemulţumirea faţă de soluţia dată în instanţa de fond.CURTEA DE APEL ECONOMICĂ Apelant: ___________________ Intimat: ____________________ „____” _____________ 2009. informăm că intimatul deţine astfel de probe şi le anexează la prezenta referinţă. în procesul examinării cauzei în prima instanţă. Îndeplinirea obligaţiilor contractuale de către intimat este confirmată prin Actele cu privire la îndeplinirea lucrului cu populaţia între apelant şi intimat şi Facturile fiscale perfectate de intimat pentru confirmarea operaţiunii economice ce a avut loc de fapt. astfel că. ceea ce corespunde prevederilor art. ceea ce denotă faptul că sunt formale şi nu pot pune la îndoială legalitatea hotărârii contestate.1 ale acordului adiţional la Contract”. susţinem faptul că apelantul. De asemenea. Legalitatea şi temeinicia hotărârii instanţei de fond este evidentă. Este de menţionat că atât actele. cu menţiunea „probe care atestă nemijlocit executarea reală a obligaţiilor stipulate în pct. cât şi facturile au fost semnate de către apelant fără obiecţii. Motivele invocate de apelant în cererea de apel nu-şi găsesc confirmare.M. Concomitent. totodată. susţinem că acestea nu pot avea o forţă probantă superioară înscrisurilor nominalizate anterior. iar dacă. „Infocom”. iar cele invocate de ultimul nu au fost confirmate prin probe veridice şi suficiente. Obiecţiile au apărut mult mai târziu şi anume atunci când intimatul i-a solicitat apelantului. ceea ce nu poate servi drept temei de sine stătător pentru casarea hotărârii. s-a stabilit că calitatea de consumator în condiţiile contractului le revine membrilor asociaţiei şi nu asociaţiei nemijlocit. deoarece se întemeiază numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţa de judecată şi pe probele cercetate în cadrul şedinţelor judiciare în strictă conformitate cu legea.

M. Pretenţiile formulate de apelant prin cererea reconvenţională sunt nefondate şi exprimă numai tendinţa apelantului de a-şi compensa cumva datoriile pe care le are faţă de intimat. Modalitatea de evidenţă lunară a consumului de apă pentru membrii asociaţiei. Suplimentar remarcăm faptul că. Rezultatele muncii sunt evidente şi 148 . instanţa de fond a ajuns just la concluzia de a admite pretenţiile intimatului.1 şi 1. Însă aceste surplusuri nu pot fi puse pe seama asociaţiei sau a membrilor asociaţiei.1. pct. 7. am ajuns la concluzia că datoriile invocate de apelant pentru calcularea prejudiciului solicitat spre încasare s-au format în urma divergenţelor apărute între contorul comun de la blocul locativ şi contoarele individuale ale locatarilor. care au toate şansele reale de a fi calificate ca fapte ilicite.3. deoarece în cazul încheierii contractului nominalizat institutul reprezentării a fost aplicat nemijlocit. Adică a solicitat ceea ce i se cuvine conform contractului.02.2 din contract.9 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. conform pct. 6.5. consumatorii achită Furnizorului volumul de apă potabilă şi caldă menajeră. de asemenea. deoarece nici contractul. prin acţiunile sau inacţiunile sale. astfel că aplicarea lor în sensul admiterii cererii reconvenţionale nu este justificată.M. Nu poate fi reţinut nici argumentul apelantului privind interpretarea eronată de către instanţa de judecată a punctelor 1. pct. comunale şi necomunale pentru fondul locativ. Este de menţionat faptul că plăţile solicitate de intimat spre încasare au fost calculate în mărime procentuală de la sumele achitate de către consumatori la conturile furnizorului.02.2002.2. pentru lucrul asiduu şi zilnic cu locatarii blocurilor pe care le gestionează.2002.a) pct. Potrivit acestor două norme. În procesul examinării cauzei.”Infocom”. deoarece achitările anuale ale consumatorilor faţă de furnizor depăşesc volumul de apă consumat pe parcursul anului. ipotetic.242 CC. Acest fapt reiese şi din cererea de apel a apelantului. concluzionăm că apelantul îi impută intimatului nişte inacţiuni ce contravin prevederilor legale şi contractuale. pretenţiile sale apelantul şi le-a întemeiat pe art.6. În aceste circumstanţe. care este determinat conform indicaţiilor contoarelor din apartamentele sau încăperile de locuit ale consumatorilor şi fixate în conturile (avizele de plată) Î. În drept. propusă de apelant prin cererea de apel.9 al Hotărârii Guvernului RM nr. Prin probele anexate la dosar se demonstrează că în această parte intimatul îşi îndeplineşte cu bună-credinţă obligaţiunile. contravine şi punctului 5.602 CC. apelantul nu demonstrează în care măsură ele sunt aplicabile situaţiei în cauză şi cum denotă ele că.2 din contract. deoarece astfel de acţiuni contravin normelor juridice ce reglementează modul de prestare şi achitare a serviciilor locative. susţinem că şi în acest caz soluţia instanţei de fond este legală şi întemeiată. Concluzia apelantului că „diferenţa nerepartizată spre achitare rămâne pe seama gestionarului” este neîntemeiată. În contextul celor expuse. nici legislaţia în vigoare nu prevede astfel de răspundere a gestionarului. 5. contravine lit. fără abstracţie. obligaţia de a prezenta Î. ceea ce se datorează numai lucrului intens şi sistematic cu consumatorii.3 ale Contractului.2. care impun răspundere. care au calitatea de consumator. intimatul i-a cauzat prejudicii materiale apelantului.2 din contract prin prisma art. obligaţia intimatului în lucrul cu consumatorii se limitează la acele calcule pe care le prezintă Î. timp de mai mulţi ani. Cât priveşte respingerea cererii reconvenţionale. „Infocom” în baza datelor prezentate de Furnizor.191 din 19.191 din 19. Deşi indică aceste norme juridice şi contractuale.În aceste circumstanţe.M. ceea ce înseamnă că suplimentar la datoriile curente sunt achitate şi datoriile anilor precedenţi. în conformitate cu legea şi prevederile statutare. „Infocom” datele cu privire la volumul de apă consumat îi revine furnizorului şi nu asociaţiei.

solicit instanţei de apel să respingă apelul ca fiind neîntemeiat şi să menţină în vigoare Hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie Chişinău. Anexe (copii): 1. În lumina celor relevate şi în conformitate cu art.demonstrate prin achitările efectuate de consumatori în contul furnizorului pentru serviciile prestate. ____________________ Semnătura intimatului__________________________ 149 .385. 386 (2) CPC. ____________________ 2.

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE Intimat: _________________________ Recurent: ________________________ REFERINŢĂ LA CEREREA DE RECURS Onorată instanţă! Prin prezenta. ceea ce era în drept să facă în procesul examinării cererii de apel. de asemenea. potrivit căruia instanţa de recurs verifică numai legalitatea hotărârii atacate.(2) şi (3) CPC. în procesul examinării cauzei. verificându-se numai legalitatea deciziei. reclamă probele prezentate de intimat pentru susţinerea cerinţelor sale din acţiune şi. fără a ţine cont de prevederile art. înaintează obiecţii la referinţa înaintată de intimat în instanţa de apel. nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs. Toate argumentele invocate de recurent sunt similare argumentelor invocate de acesta în prima instanţă şi în instanţa de apel şi se referă la nereţinerea înscrisurilor probatorii şi neaprecierea argumentelor invocate în susţinerea cererii reconvenţionale.03. cu excepţia unor completări sau înlocuiri de expresii cu aceleaşi sens. În urma examinării cererii de recurs s-a ajuns la concluzia că aceasta nu este declarată în temeiurile consemnate la art. nu au determinat pe deplin circumstanţele litigiului. denotă inadmisibilitatea cererii de recurs. în temeiul art. intimatul solicită instanţei de recurs să considere inadmisibil recursul declarat de recurent la Decizia Curţii de Apel Economice. nu cuprinde argumente ce se referă la ilegalitatea sau netemeinicia hotărârii Curţii de Apel Economice. prin prisma art.400 alin.3 din 27. dar nu şi temeinicia ei în fapt. ele nu constituie temeiuri de casare a deciziei. 400 alin. Cât priveşte temeiul invocat de recurent precum că instanţa de apel şi cea de fond au aplicat eronat actele normative. au interpretat unilateral clauzele contractului puse la baza cerinţelor”. deoarece nu a fost invocat niciun motiv. exprimând numai nemulţumirea recurentului cu soluţiile adoptate de instanţele inferioare. Consemnăm faptul că recurentul. or. expunem că acest argument este unul declarativ. nu se indică concret.433 lit. deoarece.442 (1) CPC. care ar demonstra existenţa acestei încălcări. conform secţiunii a II-a. După studierea cererii de recurs şi contrapunerea ei cu cererea de apel. care nu denotă sub nicio formă ilegalitatea hotărârilor instanţelor anterioare. fiind astfel respectat principiul contradictorialităţii şi egalităţii părţilor în faţa legii şi justiţiei. intimatul a sesizat că acestea nu diferă esenţial după conţinut. din conţinutul cererii de recurs. instanţele de judecată inferioare au pus în discuţie şi examinat toate problemele ridicate de recurent. la judecarea pricinii. respectiv. dar nu şi temeinicia în fapt (pct. are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural. recursul exercitat. Este de menţionat şi faptul că.a) CPC. dar. totodată. care sunt aceste înscrisuri şi argumente şi cum demonstrează ele ilegalitatea hotărârilor date în instanţa de fond şi de apel. precum că „instanţa de apel şi instanţa de fond. au apreciat abstract probele anexate la dosar. 150 . De asemenea. neindicate expres de recurent în cerere. dar nu în procesul examinării cauzei în ordine de recurs.(2) şi (3) CPC al RM. Suplimentar remarcăm că. Argumentele invocate de recurent. respingerea cererii reconvenţionale.10 din Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM nr.2006 „Cu privire la practica aplicării legislaţiei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs”).

Cât priveşte cererea reconvenţională. Recurentul motivează înaintarea cererii reconvenţionale pentru asigurarea drepturilor garantate de legislaţia civilă. interpretarea dată de către instanţele de judecată clauzelor contractuale a fost efectuată în strictă conformitate cu legea. iar lipsa datoriilor exclude posibilitatea calculării de prejudicii. conchidem că decizia instanţei de apel şi hotărârea instanţei de fond sunt întemeiate şi legale. iar cererea de recurs nu conţine temeiuri legale. nici în instanţa de apel recurentul nu a probat existenţa datoriilor intimatului faţă de el. În final. Scopul înaintării acestei cereri reconvenţionale a fost compensarea datoriilor pe care le are recurentul faţă de intimat. la baza lor fiind plasate probe pertinente şi concludente. intimatul a prezentat înscrisuri probatorii care demonstrează faptul că nu are datorii faţă de recurent.130 CPC şi care nu au fost combătute de către recurent. În cazul nespecificării dreptului şi a normei juridice unde îşi are izvorul. În baza celor relevate. acest fapt a fost afirmat chiar de reprezentantul recurentului. ba dimpotrivă. Astfel. acţiunea se consideră nelegală şi nu poate fi admisă. dar fără a indica expres care drept şi de care normă juridică este prevăzut şi protejat acest drept. Data_______________ Semnătura______________ 151 . dar reiese şi din cererea de recurs. adică în defavoarea intimatului. care au fost apreciate de către instanţele judecătoreşti în conformitate cu art. ceea ce impune concluzia că recursul declarat de recurent este inadmisibil. dar fără a ţine cont de faptul că. contractul se interpretează în favoarea aderentului sau a consumatorului”.Soluţiile instanţei de fond şi de apel sunt juste şi în conformitate cu legea. Nici în prima instanţă. recurentul invocă faptul că contractul care stă la baza litigiului a fost perfectat de intimat din care considerente neclarităţile din condiţiile contractuale pot fi interpretate doar în defavoarea părţii care le-a formulat. conform art. legalitatea şi temeinicia ei.732 (2) CC „în toate cazurile. comunicăm faptul că recurentul nu a putut demonstra prin probe şi nu prin argumente declarative.

doar un singur mijloc de probă. Pentru a proba faptul.449 CPC. menţionăm că obiecţiile în cauză au fost invocate şi anterior. pentru admiterea cererii de revizuire. li s-a dat o apreciere. în apel şi în recurs. astfel.14 din 03. susţinem că acesta nu este confirmat prin probe. din motive ce nu au depins de voinţa revizuentului”. respectiv. care nu au putut fi prezentate instanţei de judecată în cadrul examinării cauzei în instanţa de fond. Toate înscrisurile nominalizate nu întrunesc condiţia de bază enunţată. d) din Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM „Cu privire la practica aplicării legislaţiei procesuale la examinarea cauzelor civile în ordine de revizuire nr. în caz dacă se invocă temeiul prevăzut la lit. nu este suficient numai să incluzi în conţinutul ei unul din temeiurile prevăzute în art.c) art. Totodată menţionăm că. în această privinţă.449 CPC. În continuare se menţionează: legea prevede. de apel şi de recurs. Este de menţionat că legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. acestea au servit deja drept obiect de examinare şi apreciere în toate instanţele de judecată şi. cu nota că instanţele de judecată s-au limitat doar la o apreciere formală a acestora. 152 . adică aceste înscrisuri au fost descoperite cu mult timp înainte de pronunţarea deciziei contestate. revizuentul face trimitere la un şir de înscrisuri anexate la materialele dosarului pe parcursul examinării cauzei în instanţa de fond şi apel. respectiv. se va ţine seama numai de înscrisurile descoperite după pronunţarea hotărârii atacate pe calea revizuirii.2005. acela al înscrisurilor în sensul art. intimatul îşi expune dezacordul cu cererea de revizuire declarată de revizuent împotriva Deciziei Curţii Supreme de Justiţie. Totodată. Cu referire la temeiul invocat de revizuent.137 CPC. Concomitent menţionează că aceasta nu cuprinde argumente ce ar justifica necesitatea desfiinţării Deciziei Curţii Supreme de Justiţie şi reînnoirea judecăţii.10. în acest sens fiind pronunţată hotărârea instanţei de fond.CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE Revizuent: ____________________ Intimat: _______________________ „___” _____________ _____ REFERINŢĂ LA CEREREA DE REVIZUIRE DEPUSĂ ÎMPOTRIVA DECIZIEI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE Onorată instanţă! Prin prezenta. care sunt enumerate exhaustiv în art. Conform punctului 4 lit. mai este necesar şi să probezi acest fapt. chiar luate în formă autentică sau rapoarte de expertiză. „descoperirii înscrisurilor probatoare. iar nu şi declaraţiile de martor.449 CPC.

considerăm că acestea se referă la nişte împrejurări străine prezentei cauze. deoarece se referă la un alt raport juridic litigios dintre părţile prezentului proces. Ţinând cont de faptul că temeiul revizuirii nu a fost confirmat. soluţie ce nu va admite încălcarea principiului siguranţei raporturilor juridice. anexează la cerere Decizia Curţii de Apel Economice şi Raportul de expertiză. Un alt motiv ce denotă nelegalitatea şi netemeincia cererii de revizuire constă în faptul că hotărârile instanţelor de judecată pronunţate în speţa dată nu sunt greşite în raport cu înscrisurile invocate şi prezentate de revizuent. să se expună Curtea Supremă de Justiţie. În consecinţă. Semnătura intimatului_____________________ 153 . urmând ca. cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă. că nicio parte nu are dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile şi obligatorii doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Hotărârea CEDO pe cauza Roşca v. În concluzie. pe care încă nu a fost dată o soluţie irevocabilă. susţinem faptul că probele anexate la cererea de revizuire nu confirmă temeiul invocat de revizuent. revizuentul a informat instanţa de recurs şi despre Decizia Curţii de Apel Economice. Suplimentar. deoarece acestea nu se referă la circumstanţe importante pentru soluţionarea pricinii. remarcăm că argumentele invocate de revizuent în cererea de revizuire denotă numai nemulţumirea acestuia vis-à-vis de faptul respingerii acestor probe în procesul examinării cauzei şi nicidecum nu denotă existenţa acelor motive legale ce ar impune rediscutarea soluţiei irevocabile pe caz. aceste două înscrisuri nu întrunesc condiţia esenţială prevăzută de art.c) CPC. în acest sens.449 lit. respectiv. examinat într-un alt proces judiciar. Atenţionăm că raportul de expertiză nominalizat a fost prezentat de către revizuent la etapa examinării cauzei în recurs. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat. dar nu pentru a efectua o nouă examinare. revizuentul face trimitere şi. care este unul din elementele fundamentale ale supremaţiei dreptului şi prevede.În contextul celor expuse. Totodată. Moldova. § 25). iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu constituie un temei de reexaminare.6 paragraful 1 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. În asemenea circumstanţe. Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei. încălcarea principiului nominalizat va conduce la încălcarea art.

5.pârât: _____________ Pârât – reclamant: _____________ „_____” __________ ________ REFERINŢĂ LA CEREREA RECONVENŢIONALĂ CU PRIVIRE LA DECLARAREA NULĂ A PCT. La momentul încheierii contractului. Astfel. Respectarea principiilor nominalizate denotă faptul că contractul în litigiu a fost încheiat legal.1969.6. Reclamantul.1969.Judecătoria Economică de Circumscripţie Chişinău Reclamant .56 din Cod civil). _ DIN _ În urma studierii cererii reconvenţionale. Motivele invocate de reclamant se limitează la nişte interpretări eronate ale legislaţiei civile şi a clauzelor contractuale. 5.01.4. Alineatul 2 din articolul 216 al Codului civil stabileşte anumite condiţii privind declararea nulităţii unei clauze contractuale. Cererea reconvenţională a fost înaintată în instanţa de judecată la 20.220-232 din Codul civil.3 art.6 în contract a fost condiţionată de acţiunea Hotărârii Sovietului Miniştrilor RSSM nr.14 din 13.1997. şi anume.6. 10.01.14 din 13. au fost respectate principiile ce stau la baza legislaţiei civile în domeniul contractelor.05. Prin acţiunile sale reclamantul face abuz de drepturile sale procedurale de care este obligat să se folosească cu bună-credinţă (alin. solicită a fi declarate nule pct.5 DIN CONTRACTUL NR. prin cererea reconvenţională.2000. am ajuns la concluzia că aceasta este neîntemeiată şi urmează a fi respinsă. 5. conform cărora lucrările de întreţinere şi deservire tehnică a utilajului ingineresc al blocurilor locative sunt efectuate de către specialiştii serviciilor de exploatare.____ din _________________. Un contract încheiat legal are forţă obligatorie pentru ambele părţi contractante.4. clauză contractuală poate fi declarată nulă numai în temeiurile prevăzute de Codul civil. După cum menţionează şi reclamantul. dar şi de Regulamentul privind modul de achitare de către populaţie a plăţii pentru serviciile locativ-comunale şi pentru folosirea reţelei de radiodifuziune şi a antenei colective de televiziune aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. se simte tendinţa reclamantului de a induce instanţa de judecată în eroare şi de a se eschiva sub orice formă de la executarea obligaţiilor contractuale cu bună-credinţă şi diligenţă. 154 .2006.463 din 16.5. 5. Cererea în cauză a fost înaintată de către reclamant cu omiterea termenului general de prescripţie aplicabil acţiunilor privind declararea nulă a clauzelor contractuale. Cererea înaintată de reclamant nu are la bază niciun temei din cele stipulate în art.01. includerea punctelor 5. 10.4. şi anume: principiul legalităţii şi principiul libertăţii contractului.11. Pornind de la motivele invocate de reclamant. Contractul în litigiu a fost încheiat între părţi pe un termen nelimitat. când a fost abrogată Hotărârea Sovietului Miniştrilor RSSM nr.5 ale contractului nr. termenul de prescripţie în cazul dat a început să curgă la 20.

la etajele tehnice. prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.55 din 20. contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă. 5. Ulterior. a Regulamentului cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative. Hotărârea în cauză a acţionat până la aprobarea.191 din 10.191 din 19.03. La momentul încheierii contractului reclamantul livra apă şi recepţiona apele menajere de la pârât.3 din contract. La rândul ei. Conform art. prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.02. Reclamantul consideră că cheltuielile pentru deservirea reţelelor inginereşti interioare din blocul locativ urmează să le suporte proprietarii apartamentelor.1997. Hotărârea Guvernului nr. reclamantul încearcă să dovedească nulitatea punctelor 5.234 din Codul civil.2002 se referă la modul de achitare a acestor cheltuieli. Normele juridice ce se conţin în Legea privatizării fondului de locuinţe nr.01.1969. prin includerea acestora în preţul de plată pentru apa consumată. precum şi a coloanelor comune din apartamente/încăperile locuibile în cămine (lucrările se efectuează din contul furnizorilor). Pornind de la aceasta. clauzele contractului se interpretează în sensul în care pot produce efecte. evenimentul în baza căruia a luat naştere contractul survenise deja. dar nu în sensul în care nu ar produce niciun efect.2002. a fost abrogată Hotărârea Sovietului Miniştrilor RSSM nr. face trimitere la Legea privatizării fondului de locuinţe nr. 155 . comunale şi necomunale pentru fondul locativ. Un alt motiv invocat de reclamant se referă la faptul că contractul în litigiu ar fi un act juridic încheiat sub condiţie.14 din 13.(1) din Anexa nr.2000.1993 prevăd modul de suportare a cheltuielilor pentru deservirea reţelelor inginereşti. comunale şi necomunale pentru fondul locativ.729 din Codul civil.05. contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.03. Intrarea în vigoare a noului regulament nu a influenţat asupra modului de executare a contractului.01.1324-XII din 10. Conform alin. nu depind de producerea unui eveniment nesigur ca realizare. 1. rămânând în vigoare Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. În cazul de faţă. • de evacuare a apei uzate (lucrările se efectuează din contul furnizorilor).1324XII din 10.4. actul juridic se consideră încheiat sub condiţie când apariţia şi încetarea drepturilor subiective civile şi a obligaţiilor corelative depinde de un eveniment viitor şi nesigur ca realizare. în scopul asigurării unui cadru legislativ adecvat condiţiilor economiei de piaţă. apariţia şi încetarea drepturilor subiective civile şi a obligaţiilor corelative nu depindeau de un eveniment viitor şi nesigur ca realizare.02. Deservirea tehnică şi reparaţia curentă a echipamentelor tehnice includ lucrări de deservire a sistemelor: • de alimentare cu apă în subsoluri.463 din 16. părţile contractante îşi exercitau drepturile şi îşi onorau obligaţiile în conformitate cu clauzele contractuale şi actele normative nominalizate. Astfel.1993.2 al pct.(1) art.02.2002. deci.Astfel. 191 din 19. Faptul că contractul ar fi un act juridic încheiat sub condiţie îl demonstrează prin interpretarea eronată a clauzei expuse în pct.3. şi anume. dreptul pârâtului de a solicita achitarea cheltuielilor suportate şi obligaţia reclamantului de a achita aceste cheltuieli. Pentru susţinerea argumentului său. deoarece conform alin.1 la Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative.

Judecătoria Economică de Circumscripţie Chişinău a emis o hotărâre în cazul dat prin care reclamantului i s-a refuzat satisfacerea cerinţelor din acţiune. reclamantul nu ţine cont de norma nominalizată şi încearcă să interpreteze aceste clauze în sensul în care ele nu ar produce niciun efect. Pornind de la natura contractului şi scopul urmărit de către părţi. la momentul introducerii clauzelor nominalizate anterior. dar şi la tot ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu legea. solicit a nu admite cererea reconvenţională.688 din Codul civil. Conform alin. Cât priveşte pct. În contextul celor expuse.4 art. Astfel.5 din contract. acesta îşi găseşte suport juridic în alin. Reclamantul motivează exonerarea de executare a obligaţiunilor contractuale prin lipsa unui contract încheiat aparte referitor la deservirea tehnică a reţelelor de apă şi canalizare interioare şi compensarea cheltuielilor pentru întreţinerea lor. există deja o hotărâre judecătorească care se referă la acelaşi obiect de litigiu între aceleaşi părţi.6 din contract. Faptul că clauzele contractuale nu prevăd ordinea şi condiţiile achitării plăţilor solicitate de către pârât nu poate servi drept temei de refuz a executării obligaţiilor.În procesul interpretării punctelor 1.5 din contract ar îngrădi accesul părţilor la normele juridice în vigoare. 5.1 al art. În aceste condiţii. contractul încheiat legal obligă părţile nu numai la ceea ce au stipulat expres. s-a vrut ca acestea să producă efecte juridice. inclusiv a clauzelor contractuale contestate.2001. Executarea Contractului în litigiu nu poate fi pusă în dependenţă de un alt contract. conform căruia în cazul situaţiilor juridice contractuale în curs de realizare la data intrării în vigoare a legii noi. precum şi orice alte efecte contractuale. unde ca pârât a fost tot respectivul pârât. Anexe: Hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 01. acestea fiind bazate pe prevederile unui contract încheiat legal şi urmează a fi admise integral. dacă legea nouă nu prevede altfel. că reclamantul s-a adresat anterior în judecată cu o acţiune despre anularea contractului în discuţie. Cât priveşte cerinţele pârâtului.11. a fost stabilită printr-o hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă. Astfel.4. Semnătura reclamantului – pârâtului______________________________ 156 .3. este eronată ideea că punctul 10. legalitatea contractului în întregime.11. în conformitate cu prevederile legislaţiei civile în vigoare. cu uzanţele sau cu principiile echităţii.10. La 01. Suplimentar comunicăm. formulate în acţiunea de bază. 5. legea veche va continua să guverneze natura şi întinderea drepturilor şi obligaţiilor părţilor.2001. le considerăm întemeiate.6 din Codul civil. de aceea urmează să li se atribuie sensul în care acestea ar produce efecte juridice.

157 . nr.666 din Codul civil al Republicii Moldova.___ c/f __________ PÂRÂT: Societatea comercială ”B” S.___ al Contractului.___ c/f __________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA DATORIEI În fapt.R. În data de _________. termen ce începe a curge din momentul semnării de către părţi a contractului şi primirea ordinului de începere a execuţiei. cu bună credinţă. mun. contractul reprezintă un acord de voinţă realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc.___ al Contractului de antrepriză încheiat... mun. în care părţile contractante SRL „B” şi SRL „A” au confirmat existenţa restanţei faţă de reclamant în sumă de ________ lei.___ RECLAMANT: Societatea comercială ”A” S. în data de ________. str. iar în corespundere cu dispoziţiile art. prin Devizele locale şi procesele-verbale de recepţie a lucrărilor executate.____ al Contractului.572 din Codul civil al Republicii Moldova obligaţia trebuie executată în modul corespunzător.8. str.___. obligaţiile se nasc din contract. a debitat la contul reclamantului suma de ________ lei. inclusiv TVA. în virtutea art. de către SRL „B” în vederea executării obligaţiei financiare de achitare a lucrărilor prestate. „ANTREPRENORUL” s-a obligat contractual la executarea în termen a obiectului asumat. se modifică sau se sting raporturi juridice. SRL „B” în calitate de „BENEFICIAR” şi SRL „A” având calitatea de „ANTREPRENOR” au fost semnat contractul de antrepriză având ca obiect de reglementare execuţia lucrărilor de reparaţie capitală a acoperişului flexibil şi de schimbare a ferestrelor clădirilor ce aparţin SRL „B” conform proiectului tehnic cu detaliile de execuţie aprobate. iar conform art.Chişinău..JUDECĂTORIA _____________________ mun. costul lucrărilor prestate (lucrări de construcţie şi montaj) a fost evaluat de părţi la suma de __________ lei. părţile neinvocându-şi revendicări vizând termenul de execuţie şi/sau calitatea lucrului prestat.Chişinău.L. În temeiul art. În temeiul art. conform art.__________. „BENEFICIARUL” şi-a asumat obligaţiunea de achitare a valorii contractului pentru executarea efectuată. În vederea executării ireproşabile a obligaţiilor asumate. „ANTREPRENORUL” SRL „A” a transmis „BENEFICIARULUI” SRL „B” serviciile prestate conform contractului de antrepriză. nr. şi din orice alt act. str. În acest sens. la locul şi în momentul stabilit. Circumstanţele enunţate sunt confirmate şi prin procesul-verbal de verificare a decontărilor reciproce la situaţia din _________.5 luni. 514 din Codul civil al Republicii Moldova..R. potrivit art. fiind stabilită în perioadă de 1. Totodată.__________. acestuia fiindu-i aplicate normele de drept cu privire la actul juridic.susceptibil de a le produce în condiţiile Legii.L.Chişinău.__________. nr. urmând a fi transferată suma restantă în mărime de _________ lei. durata de execuţie a lucrărilor.

alin. 619. pe cele ale art.668. potrivit art. or. cuantumul dobânzii de întârziere. De asemenea. 7. conform calculului anexă la prezenta acţiune.619 din Codul civil. pentru întârzierea executării obligaţiilor pecuniare. 84.___ din __________. în cazul actelor juridice la care nu participă consumatorul. alin.512-514.___ din ________. însă iarăşi nu au parvenit reacţii din partea destinatarului. În drept.668 din Codul civil al Republicii Moldova „contractul încheiat legal obligă părţile nu numai la ceea ce au stipulat expres. „B”.3„contractul poate fi modificat sau rezolvit numai în conformitate cu clauzele sale ori prin acordul părţilor dacă legea nu prevede altfel” (principiul irevocabilităţii). în virtutea art. irevocabilitate şi relativitate.585 din Codul civil al Republicii Moldova dacă legea sau contractul nu prevede altfel. iar aceasta se obligă să recepţioneze lucrarea şi să plătească preţul convenit.619 din Codul civil al Republicii Moldova. SOLICITĂM: A admite prezenta acţiune. ANEXĂ: Data_______ Semnătura ___________ 158 . În acest sens. să achite o dobândă de întârziere în mărime de ________ lei. uzanţele sau cu principiile echităţii” (principiul obligativităţii). prin contractul de antrepriză o parte (antreprenor) se obligă să efectueze pe riscul său o anumită lucrare celeilalte părţi (client).executarea obligaţiei determinând efectele actului juridic (contractului) prin obligativitate. reclamantul a intervenit către destinatar cu solicitarea executării benevole extrajudiciare a plăţilor restante. reclamaţii urmează. 5. prin decontarea la contul SRL „A” a valorii de ___________ lei. însă reacţii din partea reclamatului la Pretenţia formulată nu s-au manifestat. Astfel. în conformitate cu art. dar şi la tot ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu legea. putem conchide că reclamatul SRL ”B” nu şi-a onorat obligaţiunile contractuale. obligaţiilor pecuniare li se aplică dobânzi pe perioada întârzierii. 35. 946 din Codul civil al Republicii Moldova.1. Astfel în conformitate cu art. Prin Nota extrajudiciară nr. acumulând faţă de reclamant o datorie în sumă de ____________ lei. 117. 666. SRL „A” a formulat extrajudiciar revendicări analogice Pretenţiei nr. călăuzindu-ne de dispoziţiile art. 572. cu avertizarea reclamatului privind eventualitatea intentării unei proceduri civile în instanţele de judecată ale Republicii Moldova cu privire la recuperarea silită a sumelor revendicate. 166-167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova. 29. A dispune recuperarea din contul reclamatului a cheltuielilor judiciare suportate de către reclamantul SRL „A” la depunerea acţiunii. remisă SRL „B”.946 din Codul civil al Republicii Moldova. A dispune încasarea din contul SRL „B” în beneficiul SRL „A” a sumei de _______ lei. Aceste principii ce identifică efectele actului juridic se regăsesc şi sunt în mod expres reglementate de legislaţia civilă în vigoare a Republicii Moldova.2 „contractul produce efecte numai între părţi dacă legea nu prevede altfel” (principiul relativităţii). constituind cuantumul de 9% peste rata dobânzii prevăzută la art.

părţile neinvocându-şi revendicări vizând termenul de execuţie şi/sau calitatea lucrului prestat. „BENEFICIARUL” şi-a asumat obligaţiunea de achitare a valorii contractului pentru executarea efectuată.__________. iar conform art.666 din Codul civil al Republicii Moldova.8.V. obligaţiile se nasc din contract. În vederea executării ireproşabile a obligaţiilor asumate.___ c/f __________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA DATORIEI (2) În fapt. str.JUDECĂTORIA ____________ mun.___ al Contractului.__________. prin Devizele locale şi procesele-verbale de recepţie a lucrărilor executate. şi din orice alt act.. În temeiul art. contractul reprezintă un acord de voinţă realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc.. nr. în virtutea art.___.susceptibil de a le produce în condiţiile Legii.572 din Codul civil al Republicii Moldova obligaţia trebuie executată în modul corespunzător. În temeiul art.___ c/f __________ PÂRÂT: Societatea comercială ”B” SRL mun. fiind stabilită în perioadă de 1. Circumstanţele enunţate sunt confirmate şi prin procesul-verbal de verificare a decontărilor reciproce la situaţia din _________. str. potrivit art.. termen ce începe a curge din momentul semnării de către părţi a contractului şi primirea ordinului de începere a execuţiei. 514 din Codul civil al Republicii Moldova. În data de _________. În acest sens. SRL „B” în calitate de „BENEFICIAR” şi SRL „A” având calitatea de „ANTREPRENOR” au fost semnat contractul de antrepriză având ca obiect de reglementare execuţia lucrărilor de reparaţie capitală a acoperişului flexibil şi de schimbare a ferestrelor clădirilor ce aparţin SRL „B” conform proiectului tehnic cu detaliile de execuţie aprobate.A. durata de execuţie a lucrărilor conform art.__________.___ al Contractului de antrepriză încheiat. cu bună credinţă. acestuia fiindu-i aplicate normele de drept cu privire la actul juridic. Totodată.5 luni. de către SRL „B” în vederea executării obligaţiei financiare de achitare a lucrărilor prestate. „ANTREPRENORUL” SRL „A” a transmis „BENEFICIARULUI” SRL „B” serviciile prestate conform contractului de antrepriză.. costul lucrărilor prestate (lucrări de construcţie şi montaj) a fost evaluat de părţi la suma de __________ lei.Chişinău.Chişinău.___ RECLAMANT: Societatea comercială ”A” SRL mun. nr. 159 . se modifică sau se sting raporturi juridice.____ al Contractului.Chişinău. la locul şi în momentul stabilit. a debitat la contul reclamantului suma de ________ lei. iar în corespundere cu dispoziţiile art.. „ANTREPRENORUL” s-a obligat contractual la executarea în termen a obiectului asumat. urmând a fi transferată suma restantă în mărime de _________ lei. în care de către părţile contractante SRL ”B” şi SRL „A” s-a confirmat existenţa restanţei faţă de reclamant în sumă de ________ lei. nr. str. inclusiv T. în data de ________.

pentru întârzierea executării obligaţiilor pecuniare. însă reacţii din partea reclamatului la Pretenţia formulată nu s-au manifestat. însă iarăşi nu au parvenit reacţii din partea destinatarului. alin. pe cele ale art. 572. potrivit art.3 „contractul poate fi modificat sau rezolvit numai în conformitate cu clauzele sale ori prin acordul părţilor dacă legea nu prevede altfel” (principiul irevocabilităţii). or. De asemenea. călăuzindu-ne de dispoziţiile art. Astfel în conformitate cu art. 29. putem conchide că reclamatul SRL ”B” nu şi-a onorat obligaţiunile contractuale. A dispune încasarea din contul SRL „B” în beneficiul SRL „A” a sumei de _______ lei.___ din __________.1. să achite o dobândă de întârziere în mărime de ________ lei. Astfel.619 din Codul civil. prin contractul de antrepriză o parte (antreprenor) se obligă să efectueze pe riscul său o anumită lucrare celeilalte părţi (client).art. Astfel. cu avertizarea reclamatului privind eventualitatea intentării unei proceduri civile în instanţele de judecată ale Republicii Moldova cu privire la recuperarea silită a sumelor revendicate. remisă SRL ”B”. 35.668 din Codul civil al Republicii Moldova „contractul încheiat legal obligă părţile nu numai la ceea ce au stipulat expres. iar aceasta se obligă să recepţioneze lucrarea şi să plătească preţul convenit. În drept. Prin Nota extrajudiciară nr. Aceste principii ce identifică efectele actului juridic se regăsesc şi sunt în mod expres reglementate de legislaţia civilă în vigoare a Republicii Moldova. În acest sens. dar şi la tot ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu legea. A dispune recuperarea din contul reclamatului a cheltuielilor judiciare suportate de către reclamantul SRL „A” la depunerea acţiunii.___ din _________ adresată SRL „B”.___ din ________. reclamaţii urmează. prin decontarea la contul SRL ”A” a valorii de ___________ lei. 5. ANEXĂ: Data______________________ Semnătura_________________ 160 . 7. 117. în cazul actelor juridice la care nu participă consumatorul. 668. 619.2 „contractul produce efecte numai între părţi dacă legea nu prevede altfel” (principiul relativităţii). reclamantul a intervenit către destinatar cu solicitarea executării benevole extrajudiciare a plăţilor restante. prin Nota extrajudiciară nr. acumulând faţă de reclamant o datorie în sumă de ____________ lei. în virtutea art.585 din Codul civil al Republicii Moldova dacă legea sau contractul nu prevede altfel. cuantumul dobânzii de întârziere.512-514. obligaţiilor pecuniare li se aplică dobânzi pe perioada întârzierii. 166-167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova. constituind cuantumul de 9% peste rata dobânzii prevăzută la art. irevocabilitate şi relativitate.619 din Codul civil al Republicii Moldova. 84. SRL „A” a formulat extrajudiciar revendicări analogice Pretenţiei nr. SOLICITĂM: A admite prezenta acţiune. în conformitate cu art. 946 din Codul civil al Republicii Moldova. 666.executarea obligaţiei determinând efectele actului juridic (contractului) prin obligativitate.946 din Codul civil al Republicii Moldova. conform calculului anexă la prezenta acţiune. alin. uzanţele sau cu principiile echităţii” (principiul obligativităţii).

___________din _________. temeiul depunerii acţiunii SRL „A” în instanţa de judecată l-a constituit îngrădirea dreptului de proprietate (posesie.16. art. Pornind de la considerentul că. nr.46 din Constituţia Republicii Moldova._________din _________. SRL „A” după mai multe solicitări de executare benevolă a actelor judecătoreşti definitive şi irevocabile înaintate în adresa reclamatului. str. acţiunea SRL „A” în contradictoriu cu SRL ”B” privind apărarea dreptului de proprietate a fost admisă. str. nr. hotărârea judecătorească se execută în modul stabilit de lege după ce rămâne definitivă.________. menţinută în vigoare prin Decizia Curţii de Apel Economice nr. asupra bunului legal dobândit. iar începând cu _________ până la ___________ în temeiul proceselor-verbale de transmitere-predare.Chişinău. prin Hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie nr.JUDECĂTORIA _____________ mun.________. bunurile mobile existente în încăperile ce aparţin creditorului SRL „A”.14 din Codul de Executare al Republicii Moldova. 254-255 CPC al Republicii Moldova.. în temeiul art. Menţionăm faptul că SRL „A” reprezintă o societate comercială. nr. 316 din Codul civil al Republicii Moldova.____ c/f ____________ PÂRÂT: Societatea comercială „B” SRL mun.__________.________din _________ şi Decizia Colegiului Economic al Curţii Supreme de Justiţie nr. documentele executorii prezentate de SRL „A” au fost admise prin dispunerea intentării procedurii de executare.___ şi evacuarea SRL „B” din imobilul nominalizat. SRL „A” a recepţionat spre păstrare de la Oficiul de Executare ________. executarea nu a avut loc.Chişinău. folosinţă şi dispoziţie) asigurat prin art. amplasat în mun. prin caracterul său absolut şi perpetuu de către SRL „B”. str. stabilirea termenului de executare benevolă precum şi identificarea termenului de executare silită pentru cazul neexecutării în termenul stabilit a titlurilor executorii nr. rezident al Republicii Moldova._________din ___________.315.____ c/f ____________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA VENITULUI RATAT În fapt. Totodată. str.____ RECLAMANT: Societatea comercială „” SRL mun.p. Departamentul de Executare al Ministerului Justiţiei.Chişinău. dispunându-se înlăturarea obstacolelor create SRL „A” de către SRL „B” în realizarea dreptului său de proprietate asupra bunului imobil cu suprafaţa totală de _________ m. Prin Încheierea Oficiului de Executare ________din___________. din culpa reclamatului (acţiune sau inacţiune) nu se înlătură şi care până în prezent este cauzatoare de prejudicii. La scadenţele termenelor fixate.________. care şi-a propus drept scop de activitate comercializarea angro a articolelor destinate 161 .Chişinău. nr. lezare care până în prezent în contradicţie cu actele judecătoreşti ce constată restabilirea acestuia. inclusiv la solicitările SRL „B” privind acordarea termenelor suplimentare pentru executarea benevolă a actelor judecătoreşti sus-vizate. a depus cererea de intentare a procedurii de executare silită către Oficiul de Executare _______. însă soldate fără soluţionare. Departamentul de Executare al Ministerului Justiţiei. art.

. 7. 162 . Prin Nota extrajudiciară aferentă acţiunii înaintate. fruct al dreptului considerându-se venitul şi beneficiile dobândite în urma folosirii acestui drept. călăuzindu-ne de art14. însă reclamatul nu a formulat nici manifestat reacţii la pretenţia. în perioada __________________. sumă ce solicităm să fie încasată din contul SRL „B” în beneficiul SRL „A”. SRL ”B” creează obstacole directe SRL ”A” la obţinerea fructului bunului imobil sau generarea valorificării acestuia. 117.____” cu suprafaţa totală de ________ m. 299 din Codul civil al Republicii Moldova. amplasată în mun. 166-167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova. Prin urmare. suprafaţă care utilizată în activitatea de întreprinzător.1.p. însă care nu poate fi valorificată din culpa directă a SRL „B” prin neexecutarea actelor judecătoreşti. Raportând calculele vizate la suprafaţa comercială ce aparţine SRL „A”. precum şi beneficiul neobţinut prin încălcarea dreptului (venitul ratat). prin neexecutarea Hotărârii Judecătoriei Economice de Circumscripţie __________ din _________. nr. direct cauzându-ne un prejudiciu sub forma venitului ratat. art. ceea ce constituie un venit de _________lei pentru un metru pătrat. care. remisă SRL ”B”._________din ___________. scop prin care până în prezent s-a remarcat atât pe piaţa autohtonă cât şi cea internaţională. iar fruct al lucrului şi al dreptului considerându-se veniturile şi beneficiile pe care acest lucru sau drept le asigură prin intermediul raporturilor juridice. având deja un nume bine determinat ca un garant al calităţii activităţii prestate şi al produselor comercializate. _________-________.. garantează dreptul la un proces echitabil şi la executarea actelor judecătoreşti irevocabile drept o condiţie indispensabilă a actului de justiţie echitabil. adică perioada analogică existenţei hotărârilor judecătoreşti definitive şi respectiv executorii. ________-_________. 315-316. SOLICITĂM: A admite prezenta acţiune. în virtutea art.Chişinău. În drept. vine în contradicţie cu jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului. 5. Remarcăm faptul că.299 din Codul civil al Republicii Moldova. în prezent SRL ”A” deţine în proprietate suprafaţă comercială în mărime de ______ m. str.___. 35. reclamantul a intervenit către destinatar cu solicitarea executării benevole extrajudiciare a plăţilor revendicate prin decontarea la contul SRL „A” a valorii de _____________ lei cu avertizarea reclamatului privind eventualitatea intentării unei proceduri civile în instanţele de judecată ale Republicii Moldova cu privire la recuperarea silită a sumelor revendicate. sporul şi productele pe care le dă acest lucru. a adus întreprinderii un beneficiu (cu deducerile fiscale legale) în sumă de ____________ lei._________.6 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului. În acest context.________ din _______ şi Decizia Colegiului Economic al Curţii Supreme de Justiţie nr.14 din Codul civil al Republicii Moldova. în data de __________ SRL „A” a participat la licitaţia bunurilor sechestrate şi a procurat de la INSPECTORATUL FISCAL DE STAT _________________încăperile din clădirea nr. Anume în acest scop. venitul ratat îl constituie suma de _________ lei (calculul sumei se anexează).__________. menţinută în vigoare prin Decizia Curţii de Apel Economice nr. fruct al lucrului se consideră venitul. devenite definitive şi irevocabile. 29. reiterăm că neexecutarea continuă şi iresponsabilă din partea SRL „B”. pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv). prejudiciu considerându-se cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat. Suplimentar.sistemelor _________________.p. în temeiul art. 84. În conformitate cu dispoziţia art. pentru perioada _________. persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel.

ANEXĂ: Data_________________ Semnătura________________ 163 . A dispune recuperarea din contul reclamatului în beneficul reclamantului a cheltuielilor judiciare suportate la depunerea acţiunii.A dispune încasarea din contul SRL „B” în beneficiul SRL „A” a sumei de __________lei.

Potrivit. în temeiul căruia SRL ”P” s-a obligat în condiţiile punctului ____ să execute obligaţiile financiare asumate. „viitorul vânzător”. str. punctul ___ al antecontractului.___ MD ______ c/f ______________ PÂRÂT: Societatea comercială „V” SRL mun.p. nr. CIRCUMSTANŢELE CAUZEI În fapt. amplasate în mun.SRL „V” în mod unilateral refuză de la 164 . de către SRL „V” se returnează cu motivaţia susţinută în nota de însoţire a plăţii de refuz unilateral al SRL „V” în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare. iar în data de ___________ prin ordinul de plată nr. str. Capitolului __. răspunderea contractuală (sancţiuni contractuale) în cazul neexecutării obligaţiilor juridice asumate sau în cazul executării necorespunzătoare a acestora. În data de ________ şi respectiv la _________.___________.JUDECĂTORIA ____________ mun. punctul ____. nr. SRL „P” efectuează decontarea în favoarea SRL „V” a sumei de ______lei (echivalentul sumei de ______ euro). părţile au stipulat în mod expres.Chişinău. Potrivit antecontractului din ________.____ RECLAMANT: Societatea comercială „P” SRL mun. „P” la suma convenită de _____euro. punctul ___._____________. valoarea indicată urmând a fi achitată la cursul Băncii Naţionale a Moldovei la data decontării în două tranşe.Chişinău. astfel fiind decontate în total _______euro.___ MD ______ c/f ______________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA PENALITĂŢII A. în condiţiile antecontractului. prin punctul ___ fiind stipulat în mod expres că în cazul în care „viitorul vânzător”. şi-a asumat obligaţia de a încheia contractul de vânzare-cumpărare până la data de ________. În vederea executării incontestabile a obligaţiilor asumate prin antecontractul din _________. Capitolul ___.Chişinău._____.Chişinău. Totodată. aceleaşi reglementări fiind prescrise şi de Capitolul ___. SRL „P” efectuează la contul SRL „V” debitarea sumei suplimentare de __________lei (echivalentul sumei de _______ euro) cu destinaţia analogică a plăţii conform antecontractului din ________. bunul imobil nominalizat. obligaţie similară fiind asumată şi de „viitorul cumpărător” prin Capitolul ___. identificate cu nr. contractul de vânzare-cumpărare a încăperilor comerciale separate cu suprafaţa totală de ______m.A._____________. urma a fi vândut S. nr..cadastral __________._____________. având ca obiect de reglementare instituirea obligaţiei SRL „V” în calitate de „viitor vânzător” să încheie cu SRL „P” în calitate de „viitor cumpărător”. cu destinaţia plăţii conform antecontractului din ________.____. mijloacele financiare transferate de către SRL „P” în vederea executării ireproşabile a antecontractului din ___________. la _______ între SRL „V” şi SRL „P” a fost semnat un antecontract de vânzarecumpărare a bunului imobil.____. inclusiv TVA pentru un metru pătrat. punctul _____. str. punctul ____. în data de _________ prin ordinul de plată nr. str. prima tranşă până la data de __________-_______ euro şi a doua tranşă până la data de _________-_______ euro. Capitolului __. nr. în virtutea Capitolului __.

666 din Codul civil al Republicii Moldova. aliis neque nocere. 572 din Codul civil al Republicii Moldova temeiul executării rezidă în existenţa unei obligaţii. ANALIZA JURIDICĂ A RAPORTULUI LITIGIOS În temeiul art. ce constituie valoarea dublă neachitată). de lege sau dacă reiese dintr-o obligaţie asumată benevol” În acest context antecontractul reprezintă un act juridic sinalagmatic ce operează obligaţia de a se contracta. şi/sau art. stingerea raporturilor juridice cât şi răspunderea contractuală pentru neexecutarea obligaţiilor instituite prin antecontract se impun imperativ efectelor actelor juridice şi nu vizează drepturi subiective contrare efectelor obligaţiilor benevol asumate. toate litigiile survenite în legătură cu contractul încheiat se vor soluţiona pe cale amiabilă. întinderea. 514 din Codul civil al Republicii Moldova. Aceste principii ce identifică efectele actului juridic se regăsesc şi sunt în mod expres reglementate de legislaţia civilă în vigoare a Republicii Moldova.neque prodesse potest). Prin nota extrajudiciară nr. atât naşterea.susceptibil de a le produce în condiţiile Legii. reclamantul a intervenit către destinatar în ordinea punctului ____ al precontractului. însă careva reacţii din partea reclamatului la Pretenţia formulată nu s-au manifestat.... contractul reprezintă un acord de voinţă realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc. la locul şi în momentul stabilit. potrivit art. executarea acestora determinând efectele actului juridic (contractului) prin obligativitate (prin adagiul pacta sunt servanada). cu solicitarea executării benevole a sancţiunilor pecuniare asumate.. şi din orice alt act. Totodată. prin refuzul unilateral de la executarea acestuia fără intervenţia răspunderii civile.SRL „P” dublul sumelor primite. Reglementări similare sunt stipulate de art. De asemenea. litigiile se vor soluţiona pe cale judiciară în instanţa de judecată competentă a Republicii Moldova. obligaţiile urmând a fi executate în modul corespunzător.1 „că contractul încheiat legal obligă părţile nu numai la ceea ce au stipulat expres.2 „contractul produce efecte numai între părţi dacă legea nu prevede altfel” (principiul relativităţii). Astfel în conformitate cu art. potrivit art. B. se modifică sau se sting raporturi juridice. Forma stabilită pentru contract se aplică şi pentru antecontract”. obligaţiile se nasc din contract. În temeiul punctului___ al antecontractului din ___________. cu bună credinţă. acestuia fiindu-i aplicate normele de drept cu privire la actul juridic. alin. uzanţele sau cu principiile echităţii” (principiul obligativităţii).executarea obligaţiilor contractuale –încheierea contractului de vânzare-cumpărare.____din ________ remisă SRL „V”.(2) din Codul civil al Republicii Moldova care reiterează că „obligarea la încheierea unui contract este interzisă.667 alin. şi se supune după normele de conduită forţei imperative ale contractului şi a normelor de drept ce îl reglementează. dar şi la tot ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu legea. alin. prin decontarea la contul SRL „P” a valorii de ________ euro (__________ lei Republica Moldova. irevocabilitate şi relativitate (prin adagiul res inter alios acta.8.3 „contractul poate fi modificat sau rezolvit numai în conformitate cu clauzele sale ori prin acordul părţilor dacă legea nu prevede altfel” (principiul irevocabilităţii). Deci. cu excepţia cazurilor când obligaţia de a contracta este prevăzută de prezentul cod. cu avertizarea SRL „V” privind eventualitatea intentării unei proceduri civile în instanţele de judecată ale Republicii Moldova cu privire la recuperarea silită a sumelor revendicate.668 definit „forţa obligatorie a contractului” care reglementează prin alin. iar în cazul imposibilităţii atingerii unor concilieri. acesta este obligat să restituie „viitorului cumpărător” . 165 .679 din Codul civil al Republicii Moldova „prin contract se poate naşte obligaţia de a se încheia un contract.

SRL „V” în mod unilateral refuză de la executarea obligaţiilor contractuale –încheierea contractului de vânzare-cumpărare. De asemenea. reieşind din cumulul următoarelor motive şi reglementări: În conformitate cu art. Astfel. rezultată din aprecierea subiectivă şi defectuoasă a efectelor imperative generate de acte juridice sinalagmatice.La situaţia litigioasă. În concluzie. contractul nominalizat fiind supus condiţiei de formă obligatorie sub autentificare notarială imperativ dispus prin art. din partea SRL „P” ducea inevitabil către neexecutarea contractului din partea sa şi implicit la survenirea consecinţelor juridice ce se impun acestei neexecutări.734 (2) din Codul civil al Republicii Moldova dar în mod 166 . Totodată. care la data achitării era în vigoare. în temeiul punctului ____ al antecontractului din _______ în cazul în care „viitorul vânzător”. cu includerea tuturor clauzelor esenţiale ale contractului de vânzare-cumpărare. potrivit căruia antecontractul poate fi modificat. este mai mult decât evident faptul că sancţiunile contractuale instituite de către părţi prin antecontractul din ________. punctele ______ ale antecontractului. între părţile contractante SRL „P” şi SRL „V” a fost semnat un antecontract identificat ca contract sinalagmatic. Reglementări similare sunt statuate în Capitolul ___ al antecontractului. INCONSISTENŢA ARGUMENTELOR SRL „U” EXPUSE ÎN NOTA DIN ______ Potrivit Notei prealabile din _______. producea efecte juridice obligatorii pentru părţi. care prescrie caracterul obligatoriu a obligaţiilor asumate de către părţi printr-un act juridic bilateral.R. obligatoriu. potrivit art. prin încheierea unui act adiţional în formă scrisă şi autentificat notarial.L „P” au fost decontate la contul SRL „V” în cadrul executării obligaţiilor asumate prin antecontractul vizat. ce însoţea returnarea mijloacelor financiare decontate de către SRL „P”. au survenit. Deci. reiterăm faptul că antecontractul din _________ încheiat între SRL „P” şi SRL „V” reprezintă un contract bilateral. se consideră desfiinţat de drept din momentul informării reclamantului privind refuzul unilateral al SRL „V” de la încheierea contractului de vânzare-cumpărare. completat sau reziliat doar cu acordul comun al părţilor contractante. Totodată. or neachitarea acestora în cadrul unui raport contractual valabil. şi respectiv urmează a fi aplicate în strictă corespundere cu Legea. completat sau reziliat doar cu acordul comun al părţilor contractante. bazată pe neaplicarea Legii vizând temeiurile încetării raporturilor contractuale. punctul ___. potrivit Capitolului ___.733 din Codul civil al Republicii Moldova contractul nu poate fi altfel rezolvit.679-680 din Codul civil al Republicii Moldova. Urmează să atenţionăm asupra faptului că sumele revendicate de către S.668 din Codul civil al Republicii Moldova contractul poate fi modificat sau rezolvit numai în conformitate cu clauzele sale ori prin acordul părţilor dacă legea nu prevede altfel. nu era desfiinţat. acesta este obligat să restituie „viitorului cumpărător” – SRL „P” dublul sumelor primite. comutativ. SRL „V” reiterează ipoteza potrivit căreia antecontractul din _______. reziliat sau revocat decât în temeiuri prevăzute de Lege sau prin acordul părţilor. părţile în mod benevol au stabilit sancţiuni contractuale (răspunderea contractuală ca formă a răspunderii civile) pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor asumate. Această ipoteză SRL „P” o apreciază ca fiind fără suport juridic. acesta poate fi modificat. prin încheierea unui act adiţional în formă scrisă şi autentificat notarial. acordul părţilor chiar şi conform art. prin Capitolul ____. pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a căruia survin consecinţele juridice reglementate de contract (răspundere contractuală) şi/sau prevăzute de legislaţia civilă în vigoare. pasibilă aprecierii negative. oneros având ca obiect asumarea obligaţiei de a se încheia contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil specificat. alte temeiuri de încetare a contractului părţile lăsându-le reglementărilor legislaţiei civile în vigoare. C. irevocabil şi relativ impus părţilor.

572. 35. punctul _____.1. SRL „P” a dispus de un temei legal. şi de dispoziţiile contractului anterior din _______ . 5. urmând a fi încheiat în forma cerută pentru contract dacă din lege.512-514. 84. ceea ce semnifică inopozabilitatea acestor temeiuri SRL „P” care în aceste raporturi contractuale a executat în termenii şi modul prevăzut toate obligaţiile asumate. 7. 668 din Codul civil al Republicii Moldova. contract sau uzanţe nu rezultă altfel. producea efecte juridice imperative şi era obligatoriu părţilor şi deci SRL „P” era obligată să execute contractul şi să se conformeze obligaţiilor asumate. 735 din Codul civil al Republicii Moldova este justificată de neexecutarea obligaţiei corelative asumată de către parte. 666. identificat în reglementările antecontractului din __________ care era în vigoare. urmează a reţine faptul că operarea rezilierii în sensul legislaţiei în vigoare –art.602. acordul părţilor contractante la desfiinţarea contractului. care prescrie caracterul obligatoriu a obligaţiilor asumate de către părţi printr-un act juridic bilateral. ale art. Reiterăm şi asupra faptului că rezilierea chiar şi ca definiţie reprezintă o formă a desfiinţării unui contract care intervine doar în consecinţa neexecutării unui contract şi nu vizează dreptul părţii la încetarea contractului prin nedorinţă (alte temeiuri decât neexecutarea) care însă poate fi acoperită prin acordul comun al părţilor contractante la încetare. ANEXĂ: Data_______ Semnătura________________ 167 . 29. şi respectiv urmează a fi aplicate în strictă corespundere cu Legea. Dacă e să ne referim la cazurile de reziliere reglementate de lege. 709. Deci. În drept. SOLICITĂM: A admite prezenta acţiune. la datele efectuării decontărilor sumei de________euro.similar prevederilor antecontractului. nu a fost realizat şi implicit referinţa la încetarea unilaterală a contractului din partea SRL „V” este inopozabilă atât SRL „V” cât şi SRL „P”. ceea ce în situaţia litigioasă nu a fost realizat. călăuzindu-ne de dispoziţiile art. A dispune încasarea din contul SRL „V” (c/f ____________) în beneficiul SRL „P” (c/f ____________) a sumei de ___________ lei (echivalent al sumei de ______ euro). 117. Prin urmare. în modul prevăzut de contract şi lege. au survenit. Din aceste considerente este evident faptul că sancţiunile contractuale instituite de către părţi prin antecontractul din ________. 711. 166-167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova.

a preluat în proprietate obiectul contractual de la vânzătorul SRL ”B”. str.____ din ________ şi nr. pentru remedierea defecţiunilor şi înlăturarea viciilor. În vederea executării ireproşabile a obligaţiilor contractuale.763 din Codul civil al Republicii Moldova. iar în baza Actului de primire-predare din ____ şi a facturii fiscale Seria ____ din _______. Potrivit art. iar aceasta se obligă să preia bunul şi să plătească preţul convenit. în temeiul punctului ___ al contractului de vânzare-cumpărare nr. contrar caracteristicii şi destinaţiei sale.SRL „A” a achitat preţul convenit. la _________. o parte (vânzător) se obligă să predea un bun în proprietatea celeilalte părţi (cumpărător). După primirea scrisorii de remediere şi constatarea de către ambele părţi contractante că automobilul ce a constituit obiectul convenţiei este viciat. SRL „A” a plasat automobilul procurat în procesul activităţii sale. Conform art. care îl făceau impropriu destinaţiei şi folosirii normale. considerându-se fără vicii materiale bunul care. i-a solicitat vânzătorului SRL „B” remedierea automobilului şi înlăturarea viciului. Astfel. De nenumărate ori SRL „A” a încercat cu forţele proprii să repare automobilul. însă din lipsa unor însuşiri inerente. SRL „B” a preluat automobilul. iar acesta. prin contractul de vânzare-cumpărare. corespunde utilizării obişnuite şi prezintă caracteristici care există în mod obişnuit la bunuri de acelaşi fel şi pe care cumpărătorul le poate aştepta ţinând cont de felul bunului.________. nr. Chişinău.___ c/f _____________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND REZOLVIREA CONTRACTULUI DE VÂNZARE-CUMPĂRARE În fapt. iar în cazul în care nu s-a convenit asupra caracteristicilor. cumpărătorul este obligat să predea bunul fără vicii materiale.768 din Codul civil al Republicii Moldova care-i oferă cumpărătorului dreptul de a cere remedierea şi înlăturarea viciilor. s-a obligat să preia automobilul şi să plătească preţul în mărime de _______ Euro (___________lei). Odată cu achiziţionarea bunului. __ având ca obiect de reglementare vânzarea-cumpărarea automobilului (autospecialei) de foraj de model ______. însă din prima zi de lucru. SRL „B” s-a obligat să predea automobilul de foraj de modelul _____ în proprietatea SRL „A”.____ din _________. nr.___ c/f _____________ RECLAMAT: Societatea comercială „B” SRL mun. în temeiul ordinelor de plată nr.___ RECLAMANT: Societatea comercială „A” SRL mun.1) al Codului civil al Republicii Moldova.___ din ______. SRL „A” . 168 . intenţiile cumpărătorului de a repara automobilul nu s-au soldat cu succes. automobilul s-a defectat şi nu a mai funcţionat. str. în cazul în care bunul nu corespunde caracteristicilor contractate. ________. str. bunul se consideră fără vicii dacă corespunde destinaţiei stabilite în contract.753 alin. între SRL „B” având calitatea de „vânzător” şi SRL „A” având calitatea de „cumpărător” a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. la data de ___________. nr.prin scrisoarea nr. Chişinău. la rândul său. În baza dispoziţiilor art.JUDECĂTORIA_____________ mun. ________.___. la transferarea riscurilor are caracteristicile convenite. Chişinău.

___ din ________ refuză remedierea automobilului şi înlăturarea viciilor.769 din Codul civil. or. ceea ce a dus la neexecutarea obligaţiei stabilite de dispoziţia art.735 al Codului civil. în pofida prevederilor art. ca urmare a neonorării de către SRL „B” a obligaţiei de predare a automobilului vândut fără vicii materiale. potrivit căruia vânzătorul nu poate invoca o înţelegere prin care drepturile cumpărătorului sunt excluse sau limitate ca urmare a unui viciu dacă a trecut sub tăcere în mod dolosiv un viciu sau a preluat o garanţie pentru existenţa unei caracteristici. În conformitate cu art. Cu regret. pe durata existenţei. b) executarea în tocmai a obligaţiilor contractuale ţine de esenţa obligaţiei. să rezoluţioneze contractul. SRL „A” a operat rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare nr. d) neexecutarea dă temei creditorului să presupună că nu poate conta pe executare în viitor a contractului.____din _________ cu informarea destinatarului despre necesitatea restituirii prestaţiilor executate prin preluarea de către vânzător a automobilului de foraj de model _______ şi restituirea preţului primit. la încheierea contractului de vânzare-cumpărare nr. în afara de cazurile prevăzute de art. după expirarea fără rezultat a unui termen rezonabil pe care l-a stabilit pentru prestaţie sau remediere.513 din Codul civil). dacă una dintre părţi nu execută sau execută în mod necorespunzător o prestaţie scadentă decurgând dintr-un contract sinalagmatic. fiind conştient de viciile automobilului înstrăinat.763 din Codul civil de predare a bunului fără vicii materiale şi a obligaţiei de a se comporta cu bună-credinţă şi diligenţă la momentul naşterii. efectele rezoluţiunii operate de către SRL ”A” prin Notificarea remisă SRL „B” nu au fost executate. Conform prevederilor dispoziţiei art. Raportând reglementările legale la circumstanţele faptice confirmate documentar. c) neexecutarea este intenţionată sau din culpă gravă. precum şi beneficiul neobţinut prin încălcarea dreptului (venitul ratat). pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv).___ din ________ încheiat cu SRL „C” şi parvenirea unei reclamaţii de neexecutare a obligaţiilor asumate din partea beneficiarului. Astfel. în conformitate cu art. iar vânzătorul SRL „B”.14 din Codul civil persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel. Potrivit art. Astfel.737 din Codul civil şi în temeiurile art. considerându-se prejudiciu cheltuielile pe care o persoană lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat.765 alin. incontestabil se denotă că SRL „A” a procurat un automobil viciat. la momentul executării şi stingerii obligaţiei (art.617 al Legii menţionate. Neexecutarea este neesenţială în cazul în care: a) prin neexecutare creditorul a fost lipsit de posibilitatea de a obţine ceea ce aştepta în urma contractului. a trecut sub tăcere viciile constatate. nu ar fi cumpărat bunul.5) al Codului civil. pentru operarea rezoluţiunii şi repararea prejudiciului nu este necesară stabilirea unui termen când vânzătorul a respins remedierea viciilor sau când o modalitate de remediere nu a reuşit sau nu i se poate pretinde cumpărătorului.709 din Codul civil. prin declaraţia din ______ adresată SRL „B”.____ din ________. o parte poate rezolvi contractul dacă există o neexecutare esenţială din partea celeilalte părţi. 169 . cealaltă parte poate. SRL „A” nu a putut utiliza automobilul în activitatea sa de antreprenoriat ceea ce a dus la imposibilitatea onorării în termenele prevăzute a obligaţiilor contractuale asumate prin contractul de antrepriză nr.În urma încercărilor fără succes ale vânzătorului de remediere a automobilului vândut şi de înlăturare a viciilor din cont propriu. cu propunerea acestuia de a înstrăina bunul procurat unei terţe persoane. Potrivit dispoziţiei art. vicii care fac imposibilă exploatarea acestuia conform destinaţiei sale aşa cum s-a aşteptat cumpărătorul. în situaţia în care cumpărătorul ar fi ştiut de existenţa viciilor. SRL „B” prin scrisoarea nr.735 al Codului civil. reclamatul refuzând restituirea preţului automobilului achitat.

lucrări efectuate cu un automobil similar celui procurat de la SRL „B”. cât şi venitul ratat. ANEXĂ: Data___________ Semnătura________________ 170 . 709. or în urma neexecutării obligaţiilor de predare a automobilului fără vicii materiale. de cele conţinute în art. 60. ratat considerându-se venitul care ar fi fost posibil în condiţiile unui comportament normal din partea autorului prejudiciului în împrejurări normale. 740. 738. ____ din ______ şi a prejudiciului material în sumă de ________lei. reparabile fiind doar daunele care reprezintă efectul nemijlocit (direct) al neexecutării. 35.610 din Codul civil.10. 166 – 167 din Codul de procedură civilă. SRL „A” a încheiat un contract de subantrepriză cu nr. în conformitate cu art.29. SRL „B” a lezat în drepturi SRL „A” reieşind din obligaţia reclamantului la onorarea contractului de subantrepriză. despăgubirea pe care o datorează debitorul pentru neexecutare cuprinde atât prejudiciul efectiv cauzat creditorului.Întru evitarea survenirii unor consecinţe grave.______ din _________cu SRL „D” prin care ultimul s-a obligat să efectuează lucrări în favoarea beneficiarului SRL ”C”. călăuzindu-ne de prevederile art. A dispune încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor de judecată suportate de către reclamantul SRL „A” la depunerea acţiunii. iar SRL „A” s-a obligat la achitarea preţului în sumă de _____lei pentru prestaţiile efectuate. neexecutarea obligaţiei în accepţiunea normei citate incluzând orice încălcare a obligaţiilor. 753. 735. A încasa din contul SRL „B” în beneficiul SRL „A” a sumei de __________lei. 602. 763. SOLICITĂM: A admite prezenta cerere. 734. inclusiv preţul automobilului în sumă de ________ lei ca urmare a operării rezoluţiunii contractului de vânzare-cumpărare nr. inclusiv executarea necorespunzătoare sau tardivă. Astfel. debitorul este ţinut să-l despăgubească pe creditor pentru prejudiciul cauzat astfel. 704.602 din Codul civil. conform art. 739. 14. Prin urmare. 11. pârâtul i-a cauzat reclamantului un prejudiciu material direct în valoare de ___________ lei. 769 din Codul civil. în urma neexecutării corespunzătoare a obligaţiilor legale de predare a automobilului vândut de model __________ fără vicii materiale. În cazul în care nu execută obligaţia. 610. sinteza reglementărilor legale şi circumstanţelor faptice confirmate documentar denotă faptul că.___ din ________. În drept. astfel fiind cauzat un prejudiciu material în sumă de __________ lei. în legătură cu neexecutarea contractului de antrepriză nr. În baza contractului de subantrepriză din _______ SRL „D” a efectuat lucrări în sumă de __________lei.

str. nr.91 „despre aprobarea Regulamentului societăţilor economice din Republica Moldova”. cu suprafaţa totală de _____ m. 240 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii din 26. este nulă convenţia care nu corespunde prevederilor Legii._____________.____ RECLAMANT: Societatea comercială „A” SRL mun. în vigoare la momentul semnării contractului de vânzare-cumpărare. bazat pe aplicarea incorectă şi contrară a normelor imperative de drept material. reieşind din ansamblul următoarelor circumstanţe şi motive: În temeiul art. pasibil recunoaşterii nulităţii.p. iar înstrăinarea acestuia se efectuează la preţul de ________ lei. Contractul vizat.Chişinău. În corespundere cu dispoziţia art. de componenţa exclusivă 171 .__._____________. obiectul contractual îl reprezintă proprietatea SRL „A” conform documentelor de constituire ale Societăţii.amplasat în mun.09.500 din 10. autentificare după cum rezultă din parafa legalizării realizată la Biroul Notarului “____________”. reglementări similare fiind prevăzute şi de art. în forma cerută pentru cazurile respective. care se identifică ca normă de drept imperativ.__). între SRL „A” în calitate de „VÂNZĂTOR” şi SRL „B” în calitate de „CUMPĂRĂTOR” a fost semnat contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil identificat cu nr. Prin prezenta acţiune.157 din Codul civil al Republicii Moldova.Chişinău.2002) în temeiul căruia actul juridic care contravine normelor imperative se consideră nul. care urmează a fi debitat de către SRL „B” la data semnării contractului de vânzare-cumpărare.50 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii din 26.220 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii nr. str.06.1964)._____ (mun. prin restituire bilaterală. str.___ MD ______ c/f ______________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULITĂŢII CONTRACTULUI DE VÂNZARE-CUMPĂRARE În fapt._________.1964).Chişinău.JUDECĂTORIA ____________ mun. ca fiind drept ilicit. ___ din ________.Chişinău. punctul 83. nr. adică manifestarea neviciată şi în strictă corespundere cu Legea consimţământului. Potrivit clauzelor contractuale stipulate de punctele _______. la data de __________. nr.1107-XV din 06. în virtutea Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. în corespundere cu dispoziţiile art.cadastral ______________. la nr. cu privire la toate punctele esenţiale ale lui. când părţile au căzut de acord.___________.61 al Codului stipulând că convenţia declarată nulă se consideră nulă din momentul încheierii ei.Chişinău. Totodată. având o cauză ilicită şi un consimţământ viciat. contractul se consideră încheiat. nr. str.12. nr. SRL „A” consideră contractul de vânzare-cumpărare nr._____________. iar în cazul unei convenţii nule fiecare parte este obligată să restituie celeilalte părţi tot ce a primit în baza convenţiei.___ MD ______ c/f ______________ PÎRÎT: Societatea comercială „B” SRL mun. a fost supus condiţiei de formă obligatorie sub autentificare notarială. art. str.12.

Raportând reglementările prevăzute de Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. punctele 76.500 din 10.12. ceea ce depăşeşte în mod evident limita admisibilă încheierii actelor juridice fără acordul coasociaţilor. potrivit punctului 76 al Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. deţinătorii certificatelor cotelor de participare sunt proprietari ai averii Societăţii cu răspundere limitată şi.500 din 10. Totodată.__. deci.p.09. 166-167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova S O L I C I T Ă M: A admite prezenta acţiune. dintre care _______ lei reprezintă cota asociatului __________________. cu certitudine contractul de vânzare-cumpărare din ________ dispune de un consimţământ nematerializat conform rigorilor stabilite de Lege. un asemenea acord din partea fondatorilor. art. nr. manifestarea şi/sau exteriorizarea acestuia a fost grav viciată. ANEXĂ: Data_________________ Semnătura _________________ 172 . materializat prin emiterea unei Hotărâri a Adunării Generale a Fondatorilor SRL „A”. 35. A recunoaşte ilegalitatea şi nulitatea contractului de vânzare-cumpărare nr. ceea ce afectează condiţia obligatorie de validitate a unui act juridic bilateral. 99 din Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. ceea ce constituie __%. str. în această situaţie fiind lezate grav drepturile asociaţilor SRL „A”. ceea ce constituie __% iar ________ lei. 61. 238 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii din 26.91 „Despre aprobarea Regulamentului societăţilor economice din Republica Moldova” la situaţia litigioasă. călăuzindu-ne de dispoziţiile art.09.1991 ”Despre aprobarea Regulamentului societăţilor economice din Republica Moldova”. or.Chişinău.1964). cu ordinea de zi vizând încheierea contractului de vânzare-cumpărare nu a fost organizată şi nicio Hotărâre în acest sens nu a fost emisă. 84.cadastral ______________. valoarea cărora depăşeşte o pătrime din fondul statutar. 157. 29. capitalul statutar al Întreprinderii constituie suma de ________ lei. rezultă că tranzacţia ce depăşeşte suma de ¼ din capitalul statutar.500 din 10. urma a fi aprobată de către organul de conducere a SRL „A”. fiind constituită de fondatorii __________________ şi _________________. Din materialele prezentate la perfectarea tranzacţiei de vânzare-cumpărare rezultă că o asemenea Adunare Generală. 83. or.50. Astfel. cota asociatului ___________________. rezultă că Societatea SRL „A” a fost fondată la __________ şi supusă înregistrării în Registrul de Stat al Întreprinderilor şi Organizaţiilor în data de __________.91 „Despre aprobarea Regulamentului societăţilor economice din Republica Moldova”. 7. tranzacţia vizată având preţul de _______ lei.1. la semnarea contractului de vânzare-cumpărare din __________. cu suprafaţa totală de _____ m.____ din _________ încheiat între SRL „A” şi SRL „B” cu bunul imobil identificat cu nr.___________.amplasat în mun. deci. 117.a adunării generale ţine acceptarea contractelor. Concluzionând. nu a fost efectuat şi nici Biroului Notarial nu i-a fost prezentat. 5. în mod obligatoriu urmează a fi aprobată de Adunarea Generală a asociaţilor şi.09. În drept. Din documentele de constituire ale reclamantului prezentate la semnarea contractului de vânzare-cumpărare contestat. administrarea acestei proprietăţi comune pe cote-părţi urmează a fi realizată doar cu acordul coproprietarilor.

) a emis o sentinţă prin care l-a recunoscut vinovat pe L. pentru a fi examinată în procedura civilă..I.12.264 alin.W..2007. despăgubiri pentru diferenţa dintre pensia de urmaşi şi valoarea întreţinerii acordate de decedatul C. a fost transportat la IMSP „Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie” din Chişinău. l-a accidentat pe C.00 lei – cheltuieli pentru asistenţa juridică.I.12.06. 546. pârâtul L. pentru perioada 13. Motivele cererii sunt următoarele: În fapt.W.28 lei serviciile medicale prestate de spital şi 1537. şi C. raionul ____.(3) lit. la 27.E.W. Comă II” Pentru acoperirea cheltuielilor de spitalizare şi tratament am cheltuit 10338.E.2006 – 13. de unde.2006.M..2006. În perioada 28. C.12.2006.2009. 12630.2006 – 13. 5.11. tratamentul şi cheltuielile aferente tratamentului lui C.. în săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. La 16.W.V.2006 – 30. raionul _____. 5000.91 lei pe lună (total 16954.W. La 13.2006..11.V. Fractura bazei craniului.12. soţul reclamantei.11. 10338. conducând motocicleta „Voshod” cu numărul de înmatriculare MDM 1970. 100000. C. Victima a fost transportată la Spitalul Raional ______.JUDECĂTORIA __________ Reclamanţi : C. şi.68 lei şi pentru medicamente şi articole parafarmaceutice procurate din afara spitalului).W. 173 .00 lei pentru recuperarea cheltuielilor de înmormântare a lui C. la 28.21). Suma solicitată este alcătuită din următoarele sume: 1.11. în beneficiul nostru. C.2007.96 lei pentru recuperarea cheltuielilor pe care le-am suportat în legătură cu spitalizarea în perioada 28.W. 3..96 lei (8801.01. Acţiunea civilă a fost lăsată fără examinare. b) CP. respectiv.I.17 lei pentru compensarea prejudiciului cauzat prin vătămarea integrităţii corporale şi decesul lui C. satul _______ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU REPARAREA PREJUDICIULUI Subsemnaţii C. satul ____ Pârât: L. Contuzie hemoragică cerebrală frontal bilateral. 2. Judecătoria raionului ______ (judecător D. a fost internat la IMSP „Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie” cu diagnoza: „Traumatism cranio-cerebral acut deschis grav. 4.V. a decedat. tatăl reclamantului.00 lei pentru recuperarea prejudiciului moral cauzat nouă prin vătămarea integrităţii corporale şi decesul lui C.W..I. prestaţii periodice lui C. a sumei de 144923. solicităm încasarea de la L.

unde produsele şi mărfurile sunt mai ieftine. Copia extrasului de pe actul de căsătorie al lui C.12.E. ci constituie doar strictul necesar.00 lei. În scopul colectării probelor pentru înaintarea prezentei cereri. fiul decedatului C. la acel moment. Deoarece defunctul era unicul întreţinător al familiei. până la 30.2009. În legătură cu decesul tatălui. 2.06. urmează să compenseze cheltuielile de înmormântare. era de 2120. Perioada.soţul. în conformitate cu obiceiurile locale. Pentru o parte din această sumă dispunem de bonuri. Coreclamantul C. Alin. primită de C.01. Durerea noastră nu avea margini când am aflat despre moartea soţului şi. 174 . este de la 13.91 lei pe lună. bisericeşti. 4. Suferinţele noastre morale au fost enorme atunci când am aflat de accident. şi valoarea întreţinerii ce era prestată de decedatul C. ne întemeiem cererea pe dispoziţiile art. în urma spitalizării şi apoi a decesului acestuia.W. Familia noastră era alcătuită din 3 persoane (C. dar marea majoritate din cumpărăturile legate de serviciile rituale.La 13. data încheierii studiilor la Colegiul Naţional de Coregrafie. C.). leziunile corporale au fost prea grave.W.1418. Copia certificatului de deces al lui C. 1419.W. este de 546. 167 din Codul de procedură civilă.E.. pentru care urmează a fi încasată această sumă. au fost enorme atunci când C. Coreclamanta C. În legătură cu înmormântarea. Feciorul creşte fără tată şi la distanţă de mii de kilometri de mamă. Cheltuielile pe care le-am suportat în legătură cu înmormântarea nu au fost cheltuieli exagerate. în grija bunicii. respectiv. În sprijinul acţiunii propunem următoarele probe: 1. am cheltuit 16430.W.06.. 1422 din Codul civil. tatălui meu.2006 a fost înmormântat. Costul serviciilor juridice prestate.00 lei din suma cheltuit şi ne-a transmis produse alimentare în sumă de 500 de lei. cauzată de decesul tatălui. . am încheiat. este de 5000.05 lei pe lună. Studiile vor fi încheiate la 30.2009. conform acestui contract.W. respectiv. În drept. C.12. iar şi iar. Suferinţele morale ne urmăresc până în prezent şi vor fi cu noi încă mult timp. numai a agravat suferinţele noastre morale.12. Deoarece ne-a fost răpit cel mai drag şi iubit om.00 lei. Copia buletinului de identitate al lui C. Despărţirea mamei de fiu.I.E. un contract de asistenţă juridică cu avocatul Oleg Palii. la 26. Pârâtul. C.E.V.2007 emisă de Judecătoria ________ în dosarul (1-29/07). Copia sentinţei din 16.. – fiul. dar unde nu se eliberează bonuri de casă. masa de pomenire au fost făcute de la piaţă.2007. întocmirii cererii de chemare în judecată şi reprezentării intereselor noastre în faţa instanţelor judiciare.V. i-a fost stabilită pensie de urmaş în mărime de 160. visăm tot calvarul prin care am fost nevoiţi să trecem în urma crimei comise de L.88 lei. a decedat şi la 16. fiecăruia dintre membrii familiei noastre îi revenea câte 1/3 din acest salariul întreţinătorului.96 lei. a tatălui meu. 5.W. Copia buletinului de identitate al reclamantei C.V.09.2006 data decesului lui C.W.166.2006. lăsându-l pe fiul V. era în spital în comă şi medicii făceau tot posibilul pentru a-l salva. este elev la Colegiul Naţional de Coregrafie. Salariul mediu al decedatului C. 4 al art. ţinând cont de statutul social al defunctului şi obiceiurile locale. ne-au fost cauzate suferinţe morale enorme. 3. adică – 706. din păcate. În urma accidentului în care i-au fost cauzate leziuni corporale grave soţului şi. În fiecare noapte. a fost nevoită să plece la muncă în Italia.W.V. Diferenţa dintre pensia de urmaş. – soţia. dar.W. art. lui C.1419 din CC stabileşte că persoana obligată să repare prejudiciul. ne-a recuperat 3300. şi C.W.

8.) C.07. Data ________________ Semnături: C. despre mărimea salariului mediu al decedatului C. Copia contractului de asistenţă juridică nr.R. despre faptul că C.2007 eliberate de Colegiul Naţional de Coregrafie. „Funeral Service” S. Chişinău.S.10.131 din 20.2007 eliberate de C.09. Anexe: 1.01-08/679 din 02.2006 de S.V. 14.Service” S. despre componenţa familiei lui C. 7. Copiile bonurilor de plată eliberate de S. Copia bonului nr.6.09. Copia informaţiei nr.L.C.2007 de la Parohia „Sf. 12. de a recupera cheltuielile de înmormântare.2007.V.12.11. Arhanghel Mihail şi Gavriil” privind taxa de înmormântare. 10.2006 eliberat de Centrul de Medicină Legală.2007 eliberate de IMSP „Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie” (2 foi).12. „Vladalina” S.5 din 26. __________________ (Reprezentată prin procură de C.2007 eliberate de Primăria satului____. 16.V.T. 18.A.2006 şi bonul fiscal eliberat de Combinatul servicii Funerare al Primăriei mun.2954-05 din 25.109 din 07. Copia informaţiei nr.R.003107 din 13. 17.E. Copia cererii de chemare în judecată şi a înscrisurilor anexate (22 foi). şi S. _________________ 175 . 11. 9. Copia adeverinţei nr.C.C. „Amadis .V.07.A. Copia obligaţiei familiei L.08. Copia adeverinţei nr.2007 eliberate de S. Copia formularului de comandă şi a chitanţei de plată eliberate la 13.R.L.V. Copii de pe bonurile fiscale pentru procurarea medicamentelor şi a articolelor parafarmaceutice (4 foi). _________.L.01/07 din 27. 13. Copia informaţiei nr. despre pensia de urmaş stabilită lui C.12. este elev al acestei instituţii. Copia talonului de plată la raportul 2542 din 14. 15.W.243 din 01. „Apă-Canal Chişinău” S.C. Copia adeverinţei nr.

x 16 lei = 320 lei 30 buc.700 lei Faţă de masă: 1 buc. x . x 25 lei Lampă de masă: 1 buc.I. produse alimentare pentru masa de pomenire. În acţiune am solicitat încasarea de la pârât a sumei de 144923. alte cheltuieli de înmormântare şi.17 lei.E. În completarea celor enunţate în cererea de chemare în judecată.5 lei = 150 lei 12 buc. x 18 lei = 180 lei Farfurie: 12 buc. x 10 lei = 120 lei Furculiţă: 12 buc x 10 lei = 120 lei Pahar: 30 buc. inclusiv 12630. declar următoarele. Pentru înmormântare au fost procurate următoarele mărfuri pentru pomeni. despre recuperarea prejudiciului. x 180 lei Chipiu:1 buc. Reclamant în cauza civilă „C.V.. x 50 lei Căldare: 3 buc. x 30 lei= 180 lei Masa: 1 buc. x 11 lei = 132 lei 12 buc. x 2.W. x 120 lei = 720 lei 176 . x 65 lei = 455 lei Pled – 5 buc. x 280 lei = 280 lei Pernă – 1 buc.5 lei = 102 lei 6 buc.00 lei Cuvertură – 7 buc.V. x 600 lei Scaun: 4 buc. x 12. x 12 lei = 360 lei 6 buc.I. către L.5 lei = 75 lei Pantofi: 1 per. x 12 lei = 72 lei Lingură: 12 buc.JUDECĂTORIA _____________ De la: C. x 140 lei Costum: 1 buc. x 8.00 lei cheltuieli de înmormântare a lui C. x 60 lei = 240 lei Urcior: 10 buc. evident.: Pomeni: 8586. către L. x 25 lei = 75 lei Halat: 6 buc.E. şi C.. = 60 lei Ştergar: 20 buc. x 180 lei = 1260 lei Cămaşă bărbătească – 7 buc. x 250 lei = 1250 lei Plapumă – 1 buc. despre repararea prejudiciului” CERERE PENTRU COMPLETAREA TEMEIULUI ACŢIUNII Judecătoria _______ are pe rol cererea de chemare în judecată. înaintată de mine şi C.

5 lei 30 buc. Centrul de medicină legală – 480 lei.00 lei Castraveţi: 20 kg x 20 lei = 400 lei Roşii: 20 kg x 15 lei = 300 lei Peşte congelat: 20 kg x 29 lei = 580 lei Peste sărat: 9 kg x 21 lei = 190 lei Peşte viu: 20 kg x 10 lei = 200 lei Ciuperci conservate: 10 kg x 30 lei = 300 lei Maioneză: 3 borcane x 50 lei = 150 lei Orez: 15 kg x11 lei = 155 lei Bomboane: 7 kg x 25 lei = 175 lei Covrigi: 10 kg x 12 lei = 120 lei Ciocolate: 5 kg x 45 lei = 225 lei Colaci: total: 816 lei 7 buc. x 12 lei 2 buc. 00 lei 177 . Cruce şi placa de pe cruce – 320 lei. x 20 lei Oglindă: 1 buc. Total cheltuieli de înmormântare – 16708. x 36 lei 250 buc.5 lei = 150 lei Mazăre: 5 borcane x 8 lei = 40 lei Varză: 10 kg x 5 lei = 50 lei Varză murată: 20 Kg x 5 lei = 100 lei Farş de peşte: 10 kg x 27 lei = 270 lei Stafide: 2 kg x 30 lei = 60 kg Ceapă verde: 20 leg. x 2. x 20 lei Produse alimentare: 5656. Taxa de înmormântare – 200 lei. x 20 lei Candelă: 1 buc.Covor: 1 buc. x 2 lei = 40 lei Ulei: 5 kg x 11 lei = 55 lei Morcov: 10 kg x 5 lei = 50 lei Mandarine: 5 kg x 18 lei = 90 lei Cheltuieli de transport – 700 lei. x 2 lei Fructe uscate: 6 kg x 30 lei = 180 lei Biscuiţi: 10 kg x 16 lei = 160 lei Zahăr: 10 kg x 10 lei = 100 lei Crabi: 30 pachete x 7. x 500 lei Lumânare: 300 buc.5 lei = 225 lei Porumb dulce conservat: 15 borcane x 7 lei = 105 lei Măsline: 5 kg x 75 lei = 370 lei Şprote: 20 cutii x 7. Sicriu – 766 lei.1 lei = 30 lei Ceară: 1 kg x 150 lei Icoană: 1 buc. x 0.

__________________ (Reprezentat prin procură de Palii Oleg) 178 . Data__________________ Semnătura_________________ C.V.Familia pârâtului ne-a transmis 3300 de lei şi produse alimentare în sumă de 500 lei. în total 3800 lei. Îmi întemeiez prezenta cerere pe prevederile art.60 alin(3) din Codul de procedură penală.

Dat fiind faptul că.1301.ASITO” SA.2008 până la 20.23 din 29. a fost asigurat de asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto de către compania nominalizată în baza poliţei de asigurare seria AB nr.VW Passat” cu numărul de înmatriculare CNN 123. 1304 alin.. art. Compania Internaţională de Asigurări .2009. str.. 57/1.2008 şi a deciziei Curţii de Apel Chişinău nr.124 alin. 22. s-a produs un accident rutier în urma căruia a fost deteriorat automobilul meu de marca .ASITO” SA. până la acest moment.Mitsubishi” cu numărul de înmatriculare COM 123. a confirmat faptul că automobilul de model . Mitropolit Bănulescu-Bodoni. Din răspunsul la interpelarea nr.Mitsubishi” cu numărul de înmatriculare COM 117. Intervenient principal: C.09.Chişinău..2382 din 13.Judecătoria Râşcani mun.ASITO” SA..4r-107/10 din 10.S. cauzat mie în urma 179 .2010.03. A încasa de la Compania Internaţională de Asigurări .2009.10.1932101. a fost recunoscut vinovat de săvârşirea contravenţiei administrative prevăzute de art.. în urma accidentului rutier din 28. În baza Raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. şi art. 1315. de către intervenientul C.C.(2). Pârât: Compania Internaţională de Asigurări . 1410 CC.09. cu titlu de prejudiciu material. efectuat de către Centrul Naţional de Expertize Judiciare. Conform schemei şi procesului-verbal al examinării locului accidentului rutier din 28. întemeindu-mi pretenţiile pe prevederile art. domiciliat _______________.VW Passat” cu numărul de înmatriculare CNN 123..01. care se afla la volanul automobilului .Kogălniceanu şi Bulgară din mun. sunt nevoit să mă adresez cu prezenta acţiune în instanţa de judecată.C.Chişinău Reclamant: D.03.. sediul or.09. 1398. cu termen de valabilitate de la 21.2010.2008 constituie _________ lei. în urma prejudiciul cauzat nu mi-a fost restituită paguba pricinuită. C.15.166-167 CPC. în jurul orei 10.01. în folosul meu. s-a stabilit cu certitudine faptul că suma prejudiciului material cauzat automobilului meu . Solicit: A admite prezenta acţiune.Chişinău. 28 din Legea RM cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA PREJUDICIULUI MATERIAL PRODUS ÎN URMA ACCIDENTULUI RUTIER La data de 28. suma de ___________ lei.. la intersecţia străzilor M.C.2 CCA (redacţia din 1985).2008.. domiciliat _____________________.

copia certificatului de înmatriculare nr.10. Anexă: copia acţiunii. copia reclamaţiei din 31. copia răspunsului la interpelarea nr. copia deciziei Curţii de Apel Chişinău nr. şi din cauză că am fost nevoit să apelez la avocat pentru a-mi acorda asistenţă juridică (suma de ___________ lei).accidentului rutier din 28.2008.4r-107/10 din 10.2010. Data _________________________ Semnătura ____________________ 180 .2010.09.23 din 29.2382 din 13.09.04MTH 451163.05.2008.03.09.05. copia schemei ataşate la procesul-verbal al examinării locului accidentului rutier din 28.2009.03.2010. copia răspunsului la reclamaţia din 31. copia Raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr.2010. copia contractului de asistenţă juridică.2008. copia tabelului fotografic la procesul-verbal de cercetare la faţa locului din 28.

_______. după desfacerea căsătoriei.1997. ap.18 al Cooperativei de construcţie a garajelor nr. ap. iar reclamatul.2007.. şi garajul nr.11 de pe str. în conformitate cu prevederile art.________? 2.01. nu am reuşit să partajăm averea comună pe cale amiabilă din motiv că reclamatul refuză partajarea averii. sunt nevoit să mă adresez cu prezenta cerere în instanţa de judecată.___________ r.____________________ din or.G.11 de pe str.02. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND PARTAJUL AVERII COMUNE Cu reclamatul C. prin hotărârea Judecătoriei ______ nr.11 de pe str.G.11 din or.______ din or.166-167.1997. care sunt înregistrate pe numele lui C. căsătorie care fost înregistrată de Primăria s. Deoarece.___________? 3.___________.01. am încheiat căsătoria la data de 11. nu-i acordă ajutor material.________________. un garaj din aceeaşi localitate. În legătură cu faptul că fiica mea minoră I.______________. născută la 01. solicit.______.________._____.____________. peste o perioadă de timp. Care este valoarea şi costul de piaţă a garajului nr. În conformitate cu prevederile art. viaţa în comun nu a mai fost posibilă. aplicarea sechestrului pe apartamentul nr. 181 . În timpul vieţii în comun am acumulat avere. şi pe garajul nr. căsătoria noastră a fost desfăcută.Judecătoria _____________ Reclamant: A. str.11 din or.__________________.________.4 din CPC RM. Care este costul de piaţă şi modul (variantele posibile) de partajare a apartamentului nr.85 alin. este la întreţinerea şi educaţia mea.G._____. domiciliat or. mobilă şi alte bunuri casnice. până la moment. Reclamat: C. str.06. Dat fiind faptul că.G.18 al Cooperativei de construcţie a garajelor nr.25-26 din Codul familiei şi cu cele ale art. A partaja apartamentul nr._________ din or. Solicit: În scopul asigurării acţiunii. născută la 01. eliberarea parţială de plata taxei de stat. Avem în comun un copil minor – fiica I.1995. domiciliat or.2-111/07 din 09. 174-175 din CPC RM.18 al Cooperativei de construcţie a garajelor nr.11 de pe str. A numi o expertiză la Oficiul Cadastral Teritorial Ungheni şi a pune în faţa specialiştilor următoarele întrebări: 1. şi anume: apartamentul nr._________ din or.G. atribuindu-mi din averea comună ½ din apartamentul nominalizat şi din costul garajului – proprietate comună în devălmăşie.G.______________...11 din or.

copia hotărârii judecătoreşti de desfacere a căsătoriei din 09. Data ________________________ Semnătura reclamantei _________________________ 182 .Anexă: copia acţiunii. copia extrasului din Registrul bunurilor imobile.2007. bonul de plată a taxei de stat. copia pag.4-5 din paşaportul străin.06. seria A 2740162. copia procurii.

P.01. _______________. născut la data de 05.copia certificatului de naştere a copilului. ______________________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU DESFACEREA CĂSĂTORIEI Cu reclamatul A.. deoarece toate încercările mele de a păstra relaţiile de căsătorie nu au dat efectul scontat.Judecătoria _____________ Reclamant: N. cauză din care sunt nevoit să mă adresez cu prezenta cerere în instanţa de judecată. r.. Din cauza divergenţilor care apar în soluţionarea problemelor de familie.37-38 din Codul familiei.P. Toate încercările mele de a păstra relaţiile de familie nu s-au încununat de succes..P. – rog sa-l lăsaţi în grija mea. –. _______________. .01. _________________ Reclamat: A. 2. În comun avem un copil minor – C. Solicit: 1. de mai mult timp nu mai convieţuim împreună. ________________ r. noi adesea ne certăm.certificatul de căsătorie.2000. Am ajuns la concluzia că nu mai este posibil să păstrăm familia. Data _____________________________ Semnătura reclamantului _________________ 183 . A desface căsătoria dintre mine şi A. Pe fiul minor – C.bonul de plată a taxei de stat. r. . domiciliat s. încheiată la data de 21. situaţie care se răsfrânge negativ asupra educaţiei fiului minor.P. am înregistrat actul de căsătorie la data de 21. _______________ sub № 13. Anexă: . De termen de împăcare nu mai avem nevoie.02. .2000 şi înregistrată de către Primăria s.P.copia acţiunii. domiciliat s.2001. În conformitate cu prevederile art.P.

5. A încasa de la OOO ..TRC” SRL şi OOO .11. Din această cauză suntem nevoiţi să ne adresăm cu prezenta cerere în instanţa de judecată şi. Prin scrisoarea din 22.TRC” SRL. str./fax: /_____________ _____________ Pârât: OOO . În baza contractului nominalizat şi a comenzii nr. fapt ce se confirmă prin actul de îndeplinire a lucrărilor din 21.2008 care este parte integrantă a contractului din 12. urma să fie achitată de către beneficiar în termen de 10 (zece) zile după prezentarea documentelor în original.2008 184 . pârâtul refuză să achite suma pentru transportul mărfii.11.______________. sediul or.2008 în sumă de 1200 dolari SUA şi dobânda de întârziere din suma datorată pentru perioada de întârziere.619. Anexă: Copia cererii de chemare în judecată Copia contractului şi a comenzii nr.619.AAA” cu sediul Ucraina or..2008.Judecătoriei Economice mun..TRC” SRL.11.._______________..71 din 12.___ Tel. După executarea de către cărăuş a obligaţiilor asumate.2008. 1017 din CC al RM şi în conformitate cu art. cărăuşul.11 din contractul-comandă nr.___________ a unei încărcături.. 03110. i-am solicitat pârâtului achitarea benevolă a sumei datorate.71-11 din 12.12. solicităm să fie încasată şi dobânda de întârziere din suma datorată pentru perioada de întârziere.TRC” SRL.2008 încheiat între . s-a convenit ca instanţă competentă în soluţionarea acestui litigiu va fi Judecătoria Economică a Republicii Moldova. în folosul .AAA”. SOLICITĂM: A admite prezenta acţiune.1 din contractul nr. în baza art. 980. conform pct. s-a convenit transportarea de către reclamant din Republica Moldova or.71 din 12. Conform pct. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA DATORIEI Conform prevederilor contractului nr. însă nu am primit niciun fel de răspuns la solicitarea noastră. 1017 din CC al RM.2008. în cazul apariţiei unui litigiu dintre părţi._______. Ucraina.71 din 12. 994-995. pe lângă suma datorată.166-167 din CPC al RM. care este semnat de către părţile contractante.______. ________________. or. suma datoriei conform contractului-comandă nr.11. Conform prevederilor art.Chişinău Reclamant: .71-11 din 12. str. iar beneficiarul urma să achite cărăuşului suma de 1200 (una mie două sute) dolari SUA.2008. 984.09..09.11. a transportat la locul de destinaţie încărcătura comandată. of._____ în Ucraina or.2008. Suma dată.AAA”.71 din 12. după cursul Băncii Naţionale a Moldovei la data devamării încărcăturii. adică .09.

Copia actului de îndeplinire a lucrărilor Calculul sumei dobânzii de întârziere Data________________________________ Semnătura reclamantului______________________I 185 .

În drept. prin prezenta acţiune civilă. 106 din 11.).11. Reclamantul a executat condiţiile stipulate în contract în termenele stabilite de părţi. subsemnatul. să achite plata pentru aceste servicii.174-176 CPC RM. în termenele stabilite de părţi. Conform condiţiilor acceptate de părţi.2010. nu a achitat restanţa debitorială faţă de reclamant în mărime de 1047706. 27.27 lei . Motivele cererii sunt următoarele: În procedura Judecătoriei Economice de Circumscripţie se află pe rol acţiunea civilă la cererea reclamantului cu privire la încasarea datoriei debitoriale din contul pârâtului în beneficiul reclamantului în sumă de1047706. administrator-reclamant (F.2005.27 lei. îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art.02.12. pârâtul.2008 negociate şi consemnate de părţi. se confruntă cu diverse probleme de ordin economic.2007. a demonstrat un comportament de reacredinţă la executarea obligaţiunilor contractuale.Judecătoria Economică de Circumscripţie______________ Adresa: ___________________________ Judecătorului: ____________________ Reclamant: Numele: _______________________________ Codul poştal şi rechizitele persoanei juridice: _____________________ Pârât: Numele: _____________________________________ Codul poştal şi rechizitele persoanei juridice: _____________________ CERERE CU PRIVIRE LA LUAREA MĂSURILOR DE ASIGURARE A ACŢIUNII CIVILE Eu. Serviciile poligrafice oferite de către reclamant au fost executate din surse materiale şi financiare proprii. pe parcursul unei perioade îndelungate de timp. conform datelor contabile această restanţă constituie suma de 1047706.106 din 13. 186 . se eschivează şi nu-şi onorează obligaţiunile asumate. Din motive necunoscute. În fapt. La 29.05.03. 03. bunurile mobile şi imobile ale pârâtului în mărimea sumei restanţei debitoriale ce îi aparţin cu drept de proprietate pârâtului. În scopul asigurării acţiunii. Asigurarea acţiunii este necesară. 2. reclamantul şi-a onorat obligaţiunile asumate. pârâtul şi-a asumat obligaţiunea ca. solicit aplicarea sechestru pe contul bancar.27 lei. nr. 25.N.P. reclamantul şi-a onorat obligaţiunile asumate conform condiţiilor şi angajamentelor prevăzute de părţi cu referire la prestarea serviciilor poligrafice. deoarece noi suntem convinşi de faptul că debitorul se va confrunta cu mari dificultăţi la executarea Hotărârii judecătoreşti. solicităm admiterea cererii de asigurare. în baza contractelor nr. La fel.08. Admiterea acţiunii civile de asigurare. solicit: 1.2007. Ţinând cont de faptul că debitorul pârât.2008. până în prezent.

Semnătura___________________ Data_______________________ 187 . facturilor de expediţie etc.Anexă: Copia cererii. Copile documentelor ce confirm oferirea serviciilor.

__ din _____________.p. a fost respinsă acţiunea Asociaţiei Obşteşti __________________către primăria or.„05" cu suprafaţa de 135. __________________şi ÎS „Cadastru” privind recunoaşterea dreptului de proprietate asupra imobilului indicat supra.. din proprietate de stat. au trecut în proprietate obştească. Din esenţa normei de drept conţinută în art. nu se poate trage concluzia că aceste bunuri au trecut în proprietatea reclamantului. ____________.3 m. reclamantul a invocat existenţa unei convenţii de vânzare-cumpărare.p. construcţie accesorie lit. m. în baza contractului de vânzare-cumpărare.08. În motivarea acţiunii..p. privind constatarea faptului cu valoare juridică şi recunoaşterea dreptului de proprietate.. la fel. se transmit reclamantului apelant (societate obştească) cu drept de proprietate. garaj lit. actul de predareprimire a bunurilor din __________________. 1964) şi luând în considerare faptul că. Instanţa de judecată a menţionat: ”.2010. asociaţia obştească _____________ a depus o cerere de chemare în judecată împotriva primăriei or.p..„07" cu suprafaţa de 6. garaj lit.. deoarece ambele cerinţe invocate în cererea de chemare în judecată au constituit obiectul de examinare în instanţele de judecată. cât şi dispoziţia de plată nr. construcţie accesorie lit. clădirea administrativă lit. evaluat la acel moment de OCT __________.. Consider că procesul civil urmează a fi încetat.„03” cu suprafaţa de 103. în hotărârea Comitetului Executiv raional _________nr. _ d i n ________. iar cumpărătorul se obligă să primească bunul şi să plătească pentru el o anumită sumă de bani.p. conform căreia reclamantul a achitat costul acestor bunuri în sumă totală de ____________ ruble.4 m.238 CC RM (în red. prin decizia Curţii de Apel Economică din __________________. ea dobândeşte dreptul de administrare operativă a bunurilor.Judecătoria ______________________ Avocatul __________________ în interesele dnei __________________ CERERE PRIVIND ÎNCETAREA PROCESULUI ÎN PRICINA CIVILĂ La 03.1717 ha situat pe str. 188 . nu se indică expres că bunurile aflate în proprietatea Staţiei __________________. 1964 care reglementa raporturile juridice la acel moment). Astfel. menţionată în articolul 90/1.. or. Drept temei al cerinţelor sale de recunoaştere a dreptului de proprietate.L. amplasate pe un teren cu suprafaţa de 0. reprezentantul reclamantului a indicat faptul că a procurat de la ___________________ imobilul: depozitul lit.p.„04” cu suprafaţa de 166. Şi. care era la acel moment o întreprindere de stat.8 m.„02” cu suprafaţa de 105. ____________. ______________ şi C.238 CC RM (în red. vânzătorul se obligă să remită cumpărătorului proprietatea unui bun.. poartă metalică şi gard din piatră. filială la acel moment a OCT ____________.„08” cu suprafaţa de 18 m.În temeiul art. Dacă cumpărătorul este o organizaţie de stat sau o altă organizaţie. instanţa de apel consideră că nu se poate trage concluzia că în asemenea mod s-a schimbat forma de proprietate asupra acestor bunuri şi că ele.7 m.

Nici mai târziu.. deoarece circumstanţele de fapt invocate de reclamant nu întrunesc condiţiile dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune.Nu poate fi considerat reclamantul apelant proprietar al bunurilor în litigiu. Faptul că reclamantul apelant nu deţine imobile cu drept de proprietate amplasate pe terenul cu suprafaţa de 0. şi anume art. introdus prin legea nr. instanţa economică s-a expus anterior şi a constatat că Asociaţia obştească __________________nu are bunuri imobile pe terenul cu suprafaţa de 0. instanţa de apel consideră necesară respingerea apelului ca fiind nefondat şi menţinerea în vigoare a hotărârii Judecătoriei Economice de Circumscripţie din __________________.46 CC. Faptele s t a b i l i t e printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţa de drept comun sau în instanţa specializată sunt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane.Legislaţia în vigoare la acel moment. 1964. reclamantul apelant nu a luat măsuri pentru a-i da convenţiei forma stabilită. nici în temeiul art.96 a art.1717 ha din str. __________________. Din motivele de fapt şi de drept invocate şi stabilite de prima instanţă. Prin urmare. În temeiul celor relatate.10.10. (a doua decizie). Iar contractul de înstrăinare a imobilului proprietate a persoanelor fizice şi juridice trebuia să fie autentificat pe cale notarială şi înregistrat în decurs de trei luni la Biroul Teritorial de Inventariere Tehnică (art. a stabilit forma scrisă pentru toate convenţiile încheiate între „organizaţiile de stat.240/2 CC. după introducerea. cooperatiste şi alte organizaţii obşteşti încheiate între ele.240/2 CC. 189 . a modificărilor.1717 ha din str. Reclamantul apelant în pricina dată nu a contestat hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din __________________ (dosarul __________________) neexprimându-şi dezacordul cu conţinutul ei. __________________ se confirmă şi prin hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din __________________ (dosarul __________________). __________________or. Nerespectarea în aceste cazuri a formei scrise şi notariale atrage nulitatea convenţiei..96). prin care a fost respinsă cererea Primăriei de încasare a plăţii de folosinţă a terenului aferent proprietăţii private.1000 din 16.” Această decizie a Curţii de Apel Economică este definitivă şi irevocabilă. Actul j u r i d i c sau clauza care contravine normelor imperative este nulă dacă legea nu prevede altfel. Convenţia de vânzare-cumpărare la care face trimitere reclamantul apelant nu a fost î n c h e i a t ă în forma stabilită de lege la acel moment. Instanţa de judecată o invocă din oficiu. instanţa de judecată consideră că convenţia de vânzarecumpărare a bunurilor Staţiei __________________.1000 d i n 16. la care face trimitere reclamantul şi în temeiul căruia apelantul se consideră proprietar este nulă şi din aceste motive se respinge argumentul apelantului reclamant precum că el este proprietarul bunurilor în litigiu în temeiul convenţiei de vânzare-cumpărare.332 CC (anul 2002) prin uzucapiune. Nulitatea absolută a actului juridic poate fi invocată de orice persoană care are un interes născut şi actual. Curtea Supremă de Justiţie a declarat recursul declarat de AO __________________ inadmisibil (se anexează). . prin legea nr. __________________or.

prin Actul de inventariere a clădirilor şi Lista bunurilor imobile proprietate a primăriei or.162 din 19. decizia nr. Conform art. __ din __________________şi Consiliului raional __________________nr. Contrar normei menţionate.2004 a Consiliului raional __________________ „cu privire la executarea Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. Din informaţia Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru a RM.n.3 m. Chişinău.„02" cu suprafaţa de 105. fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel. decizie neanulată. oficiul Cadastral Teritorial Orhei.” Astfel.p. __________________din motivul că Societatea __________________ nu deţine dreptul de proprietate asupra imobilului şi în Registrul de Stat al Camerei Înregistrării de Stat adresa Societatea __________________ figurează în mun.02. __________________ către Societatea __________________privind încasarea forţată a plăţii restante pentru folosirea terenului aferent situat în or.Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău din __________________. __________________din __________________a Consiliului orăşenesc __________________ şi Decizia nr.C. a fost respinsă acţiunea Primăriei or. str. 190 . … «că. 118 alin. aprobat prin Decizia __________________din __________________a Consiliului orăşenesc __________________.. iar prin Decizia nr. Conform hotărârii Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 19 aprilie 2006. Colegiul Civil ajunge la concluzia: a admite recursul.02. __________________a fost înregistrată la OCT filiala __________________ cu drept de proprietate publică.7 m.3/11 din 08. în materialele cauzei nu se conţin probe incontestabile pentru susţinerea pretenţiilor reclamantei __________________şi __________________în deţinerea dreptului de proprietate asupra imobilului din str.2004 „Despre unele măsuri privind inventarierea bunurilor imobile proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale şi ale Statului” au fost aprobate actele de inventariere şi listele de bunuri imobile ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale statului conform anexelor cu nr.58 . definitivă (a treia la număr – n.2004 „Despre unele măsuri privind inventarierea bunurilor imobile proprietate a unităţilor administrativteritoriale şi ale Statului”.__din __________________a Consiliului raional __________________ clădirea din str. __________________.” Hotărârile enunţate confirmă faptul că litigiul între reclamant şi primărie ce ţine de aşanumitul contract de cumpărare-vânzare a imobilului: depozitul lit. garaj lit.„04" cu suprafaţa de 166.1 şi 2. din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că circumstanţele pricinii. Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.__ din __________. Filiala __________________nr. clădirea „fostului comisariat militar” a fost inclusă sub nr. rezultă că după Societatea Obştească __________________nu este înregistrat niciun bun imobil. m. a casa hotărârea primei instanţe şi a emite o nouă hotărâre..162 din 19.__ de vânzarecumpărare a bunului imobil prin negocieri directe din __________________a fost înstrăinat lui L.p. garaj lit. __________________a fost expus la licitaţie şi în baza contractului nr. Conform dosarului de inventariere tehnică se atestă faptul că imobilul din str.__ din __________________urmează a fi respins.) s-a constatat.06.„03" cu suprafaţa de 103.(1) CPC RM.p.. __________________ a aparţinut anterior întreprinderii __________________din ___________. însă normele de drept material au fost aplicate eronat şi nu este necesară verificarea suplimentară a anumitor dovezi. prin care recursul Societăţii __________________împotriva Consiliului orăşenesc __________________şi a Consiliului raional __________________cu privire la anularea parţială a deciziilor Consiliului orăşenesc __________________ nr. Prin decizia Consiliului orăşenesc __________________imobilul din str. __________________. __________________. au fost stabilite de către prima instanţă.

. inclusiv a procesul-verbal nr.I. construcţie accesorie lit.. căruia. __________________.p.265 lit. construcţie accesorie lit.4 m.. __________________. garaj lit. _________.269-270 CPC.7 m.1717 ha situat pe str. obiect al cererii de chemare în judecată în acest proces civil. __________________. -Scrisoarea Curţii Supreme de Justiţie din __________________.. În dosarul penal menţionat Societatea __________________a fost recunoscută drept parte vătămată. poartă metalică şi gard din piatră. au fost apreciate de către instanţele de judecată şi probele invocate de reprezentantul reclamantului.L. La cererea de chemare în judecată.„05" cu suprafaţa de 135.p..„08" cu suprafaţa de 18 m..3 m. a bunului scos la licitaţie.L. Mai mult ca atât. Data __________________ Semnătura avocatului __________________ 191 .„08" cu suprafaţa de 18 m. procurat de C. __________________. garaj lit. __________________ şi C..p. reclamantul a anexat decizia Colegiului civil al Curţii de Apel Chişinău din __________________prin care a fost respins recursul procurorului raionului ______________ cu privire la recunoaşterea nulităţii proceselor-verbale ale licitaţiilor.„02" cu suprafaţa de 105 m.4 m.p. prin care C. legalitatea procurării de către C. Anexă: .p.b).266.p. or.cererea privind recunoaşterea calităţii de victimă şi parte civilă. Prin urmare. cu privire la constatarea faptului încheierii tranzacţiei de vânzare-cumpărare şi recunoaşterii dreptului de proprietate asupra imobilului: depozitul lit.1717 ha situat pe str.C.„04" cu suprafaţa de 166..p.8 m. -Decizia Curţii de Apel Economice din __________________. construcţie accesorie lit. a procurat clădirea fostului comisariat militar amplasat pe strada __________________. or. construcţie accesorie lit.8 m.clădirea administrativă lit. au fost recunoscute ca fiind legale hotărârile Consiliului orăşenesc __________________ prin care a fost scoasă la licitaţie clădirea fostului comisariat militar.„05" cu suprafaţa de 135.„03" cu suprafaţa de 103.L.. art. În conformitate cu art. dl C. clădirea administrativă lit._ al licitaţiei din __________________. amplasate pe un teren cu suprafaţa de 0. amplasată pe __________________or. poartă metalică şi gard din piatră.M. printre episoadele de învinuire a figurat şi scoaterea la licitaţie şi vânzarea clădirii fostului comisariat militar amplasat pe str.L. __________________ a fost deja soluţionat. Sunt de menţionat şi sentinţele de achitare în privinţa fostului primar al or.„07" cu suprafaţa de 6. Instanţele de judecată s-au expus şi asupra hotărârii Consiliului orăşenesc _________ cu privire la scoaterea la licitaţie a imobilului în litigiu. amplasate pe un teren cu suprafaţa de 0. art. şi prin sentinţele de achitare în privinţa lui M. __________________.„07" cu suprafaţa de 6. solicit: A înceta procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Asociaţiei __________________împotriva Primăriei or.p.p.

În drept. soţia mea urmează să prezinte Ambasadei României din Chişinău un set de documente.. aşa precum era scris în paşaportul meu pentru străinătate (copia se anexează).N.______ str.. soţul doamnei C. în SUA. este una şi aceeaşi persoană. În certificatul meu de naştere este înscris numele Ţ.V. ap. _______.. La faza de perfectare a actelor româneşti de stare civilă. în procedură legală.N. ___. a fost transliterat Nic. eliberat de Ministerul Tehnologiilor Informaţionale.N. lit. iar prenumele N. Numele meu în permis este fixat Ts. cu acelaşi număr personal de identificare şi că modificarea numelui meu este efectul transliterării acestuia din limba română în limba engleză. SOLICIT constatarea faptului că Ţ./ Ts.. Căsătoria (certificatul de căsătorie se anexează) a fost înregistrată în baza permisului de şedere. soţia mea a depus cerere de obţinere a cetăţeniei române. În anul 2010. inclusiv buletinul de identitate.Judecătoria Buiucani din municipiul Chişinău Petiţionar: Ţ. (copia permisului se anexează).. acte în care numele meu a fost transliterat Ts.1949 în municipiul ___.I.A. şi prenumele N.__ CERERE PRIVIND APARTENENŢA DOCUMENTELOR CONSTATATOARE DE DREPTURI În fapt. printre care şi certificatul meu de naştere. mi-au fost perfectate toate actele constatatoare de drepturi. sunt în imposibilitate juridică să-mi exercit drepturile şi obligaţiile pe teritoriul republicii din următoarele cauze: În 1990.N.N.N.N. fiind în vizită în Republica Moldova.i) din Codul de procedură civilă – Pricinile de constatare a faptelor care au valoare juridică – din Capitolul XXIV: CONSTATAREA FAPTELOR CARE AU VALOARE JURIDICĂ. eu. Republica Moldova.10. Funscţionarii Serviciului municipal de Stare Civilă din Chişinău ne-au explicat faptul că problema dată nu este de competenţa acestei instituţii (răspunsul la demersul nostru se anexează). Între timp. Evident. şi Ts. fapt nerecunoscut de Consulatul Român din Chişinău.I. Ţ. născut la 22. fapt dovedit prin certificatul eliberat de 192 . am emigrat în Statele Unite ale Americii. aşa după cum prevede procedura.N. Direcţia Documentare a populaţiei. m-am căsătorit cu doamna C. Cetăţenia română i-a fost acordată prin redobândire. eu. în baza art.281. fiind una şi aceeaşi persoană cu 2 nume. mun./ Ts. iar în toate celelalte acte ale mele – Ts. am obţinut cetăţenia acestui stat. unde.I.

Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. • Copia legalizată şi tradusă în limba engleză a certificatului de naştere NA-VI nr. ____din __. Anexe: • Copia legalizată a certificatului de naştere în limba română NA-VI nr. eliberat de autorităţile Uniunii Sovietice la ____. • Copia certificatului de identificare a numelui/ prenumelui. 62 CS-V nr. eliberat de Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. • Copia buletinului de străinătate OM-XIX nr. Data ______________________ Semnătura _________________ 193 . Comisia pentru reglementare a onomasticii şi terminologiei naţionale din 28. ___ din __.____ din ___. • Răspunsul Serviciului municipal de Stare Civilă Chişinău la demersul meu. • Copia permisului de şedere pe teritoriul Republicii Moldova pentru cetăţenii străini CR___ eliberat la ____.12.___. • Copia certificatului de căsătorie nr.2010. Comisia pentru reglementare a onomasticii şi terminologiei naţionale (se anexează).

Victima a fost transportată la Spitalul Raional ______.I. a fost transportată la IMSP „Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie” din Chişinău. raionul _____.E. în urma accidentului în care i-au fost cauzate leziuni corporale grave soţului mamei şi.. deoarece.264 alin. raionul _____. C.11. a decedat. leziunile corporale au fost prea grave.E. Acţiunea civilă a fost lăsată fără examinare.(3) lit.W.01. dar a admis doar parţial pretenţiile de reparare a prejudiciului moral cauzat prin vătămarea integrităţii corporale şi decesul lui C. Instanţa a admis integral pretenţiile de recuperare a pagubei materiale. Din 100000 lei solicitaţi de noi pentru repararea prejudiciului moral. l-a accidentat pe C. C.V.W.2006.12. tatăl apelantului.W.02. satul _____ Intimat: L..) Subsemnaţii. respectiv. la 27. În fiecare 194 . Suferinţele noastre morale au fost enorme atunci când am aflat de accident. Motivele apelului sunt următoarele: În fapt. conducând motocicleta „Voshod” cu numărul de înmatriculare MDM 1970... în săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.V.2007. tatălui meu. pârâtul L. La 16.W.) a emis o sentinţă prin care l-a recunoscut vinovat pe L. La 13.I..2006. Judecătoria _____ a examinat acţiunea civilă înaintată de noi către L. pentru repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin vătămarea integrităţii corporale şi decesul lui C.W.2008 A JUDECĂTORIEI ________ (JUDECĂTOR D.W.APELURI Curtea de Apel _______ Apelanţi : C. dar. instanţa a încasat doar 1000 lei. Nu suntem de acord cu încasarea doar a sumei de 1000 lei destinaţi pentru repararea prejudiciului moral.11.I. Durerea noastră nu avea margini când am aflat de moartea întreţinătorului nostru.02.. la 28.M. din păcate. au fost enorme atunci când C. C. pentru a fi examinată în procedura civilă. Judecătoria raionului _____ (judecător D. La 27. cu încasarea de la intimat în beneficiul nostru a sumei de 100000 lei – repararea prejudiciului moral cauzat nouă prin vătămarea integrităţii corporale şi decesul lui C.2007. de unde. satul _____ CERERE DE APEL ASUPRA HOTĂRÂRII DIN 27. soţul apelantei şi. în urma spitalizării şi apoi a decesului acestuia ne-au fost cauzate suferinţe morale enorme.I. respectiv. şi C.2008.M.b) CP. solicităm admiterea prezentului apel şi modificarea hotărârii primei instanţe în partea încasării reparaţiei pentru prejudiciul moral. era în spital în comă şi medicii făceau tot posibilul pentru a-l salva.

V. deoarece ne-a fost răpit cel mai drag şi iubit om. în grija bunicii.1422 din Codul civil. _________________ 195 .V..E. art. Data______________ Semnături ______________ C. __________________ (Reprezentată prin procură de C. visăm tot calvarul prin care am fost nevoiţi să trecem în urma crimei comise de L. Suferinţele morale ne urmăresc până în prezent şi vor fi cu noi încă mult timp..E. 385 din Codul de procedură civilă. Coapelanta. iar şi iar.357. În drept. lăsându-l pe fiul ei. 358.I.) C. cauzată de decesul tatălui. numai a agravat suferinţele noastre morale. Despărţirea mamei de fiu.V.noapte. C. a fost nevoită să plece la muncă în Italia. ne întemeiem apelul pe dispoziţiile art. Feciorul creşte fără tată şi la o distanţă de mii de kilometri de mamă.

La examinarea cauzei în fond.I. imobil pe care l-am procurat de la I._____.04. care a fost proprietarul anterior al imobilului aflat în litigiu. ignorând faptul că eu nu eram proprietară la momentul constatării producerii inundaţiei în apartament şi nu a fost stabilită vina mea în conformitate cu prevederile art. str..04.09. iar concluziile instanţei expuse în 196 .____ aflat pe str. confirmat de către preşedintele APLP nr. mun.2009. pe E. Pornind de la aceste circumstanţe.2009. adică peste opt luni.2010. CERERE DE APEL ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRII JUDECĂTORIEI _______ MUN. segment care este dosit în peretele interior comun. 14. instanţa de judecată reţine faptul că E. însă.92 confirmat de către preşedintele APLP nr.2008. privind încasarea..2-14/10 DIN 10.2009. consider că instanţa de fond nu a constatat toate circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii.. a prejudiciului cauzat în mărime de 8559. deoarece proprietar al apartamentului nr.2009. la moment.116.______.. Iar prin raportul de expertiză nr.04. din motive necunoscute.06. prin actul nr. tencuiala şi duşumeaua. la 25. domiciliată ______________.N.T. str. din mun. nu are nicio atribuţie cu litigiul în cauză.11/22 – materialele se conţin în dosarul cauzei – confirmă faptul că peretele din odaia care aparţine reclamantei este umed. domiciliat _____________________.______. prejudiciul a fost încasat de la mine. l-a atras în calitate de copârât._______________.1423 a fost efectuat doar la 29.Chişinău nr.Curtea de Apel Chişinău Apelant: F. şi care.06.T. proprietara apartamentului nr.T. ap. Intimat: E._____________. este provocată de fisurarea ţevii de canalizare pe segmentul ce uneşte blocul sanitar cu bucătăria apartamentului nr. iar actul de constatare nr. instanţa de judecată l-a atras în calitate de copârât pe E..116.____ situat pe str.1398-1399 din CC RM. am solicitat să fie atras în calitate de copârât fostul proprietar I.2010 Prin hotărârea Judecătoriei _______mun.09.2-14/10 din 10. însă instanţa de fond. În cadrul şedinţei judiciare.22 din 04. de apartamentul nr.______. eu am devenit proprietara apartamentului nr. a fost admisă acţiunea lui E. nu port răspundere pentru prejudiciul cauzat dat fiind faptul că. la acel moment.____.________.04. din contul meu.T.T.CHIŞINĂU NR. Prin urmare. sunt deteriorate tapetele. Cu hotărârea nominalizată nu sunt de acord din următoarele considerente: În baza contractului de vânzare-cumpărare din 09. proprietar al apartamentului dat era altă persoană. s-a stabilit că scurgerea apelor reziduale din sistemul de canalizare pe peretele interior comun care separă apartamentul reclamantei E. iar raportul de expertiză nr.1423 din 29. Cu atât mai mult. înregistrat ulterior la OCT Chişinău la data de 25.04.2008.116 am devenit. eu.29 lei?. către mine şi E.2009.T. 14.T. instanţa de fond a constatat greşit că paguba urmează a fi încasată de la mine.11/22 este din 04. ap.I. Astfel. nefiind proprietara apartamentului.

cu remiterea cauzei la rejudecare într-un alt complet de judecată.2010. Solicit: Admiterea prezentului apel.Chişinău din 10. fapt ce serveşte ca temei de casare a hotărârii în conformitate cu prevederile art.hotărâre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii.357-365.386 alin.04.2-14/10 din 10. Casarea hotărârii Judecătoriei _______mun. Anexă: copia cererii de apel.1 lit.a) şi c) din CPC RM. În conformitate cu art.1 lit. 386 alin. Data _______________________________ Semnătura apelantului ________________ 197 . copia hotărârii nr. bonul de plată a taxei de stat.04.2010.a) şi c) CPC RM.

V.00 şi 3500. prin care este confirmată achitarea de către C.2006. a sumelor de 1500. a sumei de 875.56 alin. Reclamant în cauza civilă „C.A. eliberat de S. Întemeiez prezenta cerere pe prevederile art. către L. • Ordinele de încasare nr.09. înaintată de mine şi C.I. prin care este confirmată achitarea de către C.00 lei) pentru asistenţa juridică conform contractului nr.(1) din Codul de procedură civilă..L. Data______________ Semnătura______________ 198 .V.ALTE CERERI JUDECĂTORIA ________ De la: C.00 lei pentru pâine (colaci).E.V.00 lei (total 5000.05 din 26.C. despre recuperarea prejudiciului.2007. la 15.3017. şi C. despre repararea prejudiciului” CERERE PENTRU ANEXAREA ÎNSCRISURILOR LA MATERIALELE CAUZEI Judecătoria ______ are pe rol cererea de chemare în judecată.10. solicit anexarea la materialele cauzei a următoarelor înscrisuri (copii legalizate): • Bonul de plată nr.R.E..2007 şi nr.I.11. „Şx” S.2007 eliberate de „Mobiasbancă” S. 4 din 03.12. procurată pentru masa de pomenire. Prin prezenta.E.02 din 09. către L.

Judecătoria sectorului _______. Acest fapt este confirmat prin extrasul privind testamentele eliberate de Centrul de evidenţă a gajului. era deosebit de gravă. La 05. Este necesar a stabili. i s-a adus la cunoştinţă faptul de existenţă a testamentului ei. Chişinău. Din aceste motive. indică faptul că „În prezent sunt bolnavă de cancer în ultima fază. dna B. Acest fapt se confirmă prin actul de examinare primară din __________. a înregistrat căsătoria cu cet... str.gravă ”. Hydronreteoneroza gr. III B. Specificul bolii de care suferea dna B. B. – cancer în faza terminală – este că bolnavii au. a decedat. Chişinău.Vl. actelor notariale şi a debitorilor. Vizualizarea organelor abdominale şi ale bazinului mic nu este posibilă din cauza formaţiunii gigantice tip mixta. la data de 25 martie 2001. În extras este indicat faptul că testamentul a fost înregistrat la data de ____________.. Mă simt foarte rău şi nu am surse financiare pentru leacuri şi trai”. la momentul întocmirii testamentului. dna B. Intraoperator tumoarea în duoden cu concreşterea pancreasului s-a efectuat rezecţie pancarto-duodenală..Vl. ea suferind de cancer în fază terminală şi fiind invalid de gradul I. în cererea de chemare în judecată pentru desfacerea căsătoriei. În cazul de faţa. După decesul soţiei. de obicei. nu se poate accepta existenta consimţământului valabil ca expresie a libertăţii de voinţă. Considerăm că starea depresivă 199 . De la avocatul A. să altereze discernământul unei persoane în asemenea mod încât să nu fie pe deplin conştientă de faptele sale. este vorba de o persoană care a încheiat anumite acte juridice (cu câteva luni înainte de propriul deces) în timpul ce i se administra tratament cu citostatice. depresie severă şi alterare a conştiinţei ca urmare a medicaţiei administrate. la momentul întocmirii testamentului dispunea sau nu de discernământ. Barbăneagră în interesele lui B. ea neconştientizându-şi acţiunile. Din _____________ s-a observat creşterea abdomenului în volum. a fost viciat discernământul dnei B.V. B. lui B. În Spitalul Direcţiei nr.2010.Vl. bolnavă de cancer (la ficat) în faza terminală. cu numărul __________. În contextul litigiului privind contestarea legalităţii testamentului este necesar a stabili dacă dna B. Soţii nu au avut copii în această căsătorie. mun.04. Căsătoria a fost înregistrată la OSC ___________.II. mun. Pacientei i s-a efectuat la _______ mastectomie radicală cu tratament complex la fel şi histologic confirmat (N ___________) stadiul avansat al maladiei glandei mamare T4N2MX st. str. prin certificatul de căsătorie _____________. dacă pot aceste medicamente prin efectul pe care îl au. 4 s-a efectuat laparotomie. fapt atestat prin certificatul de deces nr. În cazul dovedirii lipsei discernământului părţii la data întocmirii testamentului din cauză de boală.V. Ţinem să menţionăm faptul că starea de sănătate a dnei B. _____________ CERERE PRIVIND EFECTUAREA EXPERTIZEI PSIHIATRICE În fapt. __________din __________. în care se indică: „În 2008 s-a depistat tumoare cefalo-pancreatică. considerăm că.Vl.V. Starea generală . De asemenea.

De asemenea. 1997.B. 153. SOLICITĂM: A dispune expertiza medico-legală psihiatrică în baza documentelor anexate la dosar. 148. Pornind de la faptul că: 1. confirmată histologic (N__________________). B. care conduc la slăbirea sferei emoţionalvolitive. nu a ştiut despre intenţia soţiei de a perfecta acest act şi.V. 263. Din fişa de examinare staţionară se constată cu certitudine faptul că din momentul internării pacienta se afla într-o stare gravă. 3.B.B. respectiv. Nacu An.şi anxietatea de care suferea i-au alterat conştiinţa. 261. a sferei emoţional volitive? 2. mai mult ca atât. Din fişa de observaţie se confirmă administrarea sistematică a preparatelor tranchilizante. în calitatea sa de soţ..din cauza formaţiunii gigantice” . Chişinău.. în temeiul art. 2. Diasepam) şi. Manual de psihiatrie judiciară. III B . Toate aceste stări au impact şi asupra stării psihice a pacientului? Dacă da – în ce măsura? 3. În contextul argumentelor invocate.? A încredinţa efectuarea expertizei psihiatrice Spitalului Clinic de Psihiatrie al Ministerului Sănătăţii. ulterior. ascită.. Putea oare pacienta Vl. i s-a efectuat la ___________ mastectomie radicală cu tratament complex la fel şi histologic confirmat (N ___________) stadiul avansat al maladiei glandei mamare T4N2MX st. să fie responsabilă de acţiunile sale la momentul întocmirii testamentului la data de ______________? 4. precum şi confirmate clinic. care se afla în stare gravă de intoxicaţie endogenă administrându-i-se preparate tranchilizante. pag. Pacienta din momentul internării (_________) se afla în sare de proces tumoral avansat. la fel şi sursele bibliografice de specialitate (Nacu Al.181) presupun că pacienta Vl. Cele expuse. cum acţionează acestea asupra stării psihice a pacientului. 269 – 270 CPC. În august 2008 se depistează maladie tumorală a tractului digestiv şi anume leiomiosarcom cu focare de malignizare. după decesul persoanei. i s-au administrat preparate tranchilizante (Sol. Luând în considerare starea gravă a pacientei pe fond de intoxicaţie endogenă. se confirmă clinic faptul de intoxicaţie endogenică. Data ______________ Avocatul______________ 200 . Pacientei Vl. care era discernământul critic al pacientei Vl. la ____________ când s-a încercat a efectua examinarea prin ultrasonografie a organelor abdominale. Starea gravă a pacientei se confirmă prin faptul că. pune în gardă faptul că dl B. 4. testamentul a fost încheiat întrun moment în care ea nu putea să-şi conştientizeze acţiunile sale ori să le dirijeze. intoxicaţie endogenă. nu a ştiut de existenţa testamentului. înaintând următoarele întrebări: 1. aceasta fiind imposibilă . suferea de o tulburare psihică pe fundal somatogen agravat de intoxicaţie canceroasă gravă.

25 situat pe str.43 din CPC RM.Chişinău.25 situat pe str. construcţii.Chişinău.S. asupra unor case. resurselor acvatice izolate. altor obiective fixate de pământ se intentează în instanţa de la locul aflării acestor bunuri. mun. iar apartamentul nr. mun.A.______________11. acţiunile cu privire la dreptul asupra terenurilor. către C. Data ___________________________ Semnătura reprezentantului conform procurii _____________________ 201 . în conformitate cu prevederile art.C.Judecătoria sectorului _____ Judecătorului A. Dat fiind faptul că.A. încăperi. subsolurilor. în bază de procură. CERERE DE STRĂMUTARE În procedura Judecătoriei _____mun.40 din CPC RM. privind recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. fâşiilor forestiere._____________. plantaţiilor perene.Chişinău. V. SOLICIT: în conformitate cu art. rog să dispuneţi strămutarea pricinii spre judecare cu respectarea normelor de competenţă excepţională în Judecătoria Botanica mun. 11. se află în sectorul Botanica mun. de la reprezentantul lui L.Chişinău se află cauza civilă după acţiunea lui C.Chişinău.L.

CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV 202 .

2009 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. în conformitate cu art. modificarea sau stingerea unor raporturi juridice de drept administrativ. 3. cât şi în Rezoluţia (77) 31 "Cu privire la protecţia individului faţă de actele autorităţilor administrative". 203 . cu caracter normativ sau individual. . 2010.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la practica aplicării de către instanţele de contencios administrativ a unor prevederi ale Legii contenciosului administrativ nr.nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege .2 lit. orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său.refuzul autorităţii publice de a primi cererea persoanei sau faptul de a nu răspunde petiţionarului în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii.(2) din Legea contenciosului administrativ nr.2 şi art. contractul administrativ este asimilat actului administrativ.7-8. Prin art.3 din Lege. de către o autoritate publică.actul administrativ cu caracter normativ sau individual. Ţinând cont de prevederile legale menţionate şi de prevedere art.10. activitatea funcţionarilor publici care rezultă din relaţiile de muncă reglementate de statutul juridic al acestora. art.4 În scopul aplicării corecte şi uniforme a unor prevederi ale Legii contenciosului administrativ. obiect al acţiunii în contenciosul administrativ îl constituie: . adoptat sau emis de către o autoritate publică sau de o persoană privată împuternicită prin lege sau printr-un act administrativ. în virtutea prerogativelor de putere publică. recunoscut de lege.10 din 30. printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri este în drept să se adreseze instanţei de contencios administrativ pentru a obţine anularea actului. Noţiunea "act administrativ" este reglementată atât în art. în baza şi în vederea exercitării legii. în mod unilateral. prestarea de servicii publice. adoptată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei la 28 septembrie 1997. 2. EXPLICĂ: 1. pag.17 din Codul de procedură civilă. Conform art. actul administrativ poate fi definit ca fiind un act unilateral.793-XIV din 10 februarie 2000 (în continuare Lege). Ţinând seama de prevederile menţionate. nr.16 lit. Repararea prejudiciului cauzat prin actul administrativ nu poate constitui separat obiect al acţiunii în contenciosul administrativ. având ca obiect administrarea şi gestionarea bunurilor proprietate publică. Plenul Curţii Supreme de Justiţie. pentru naşterea. fiind definit de lege ca un contract încheiat de o autoritate publică.2 din Lege.1 alin. .c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie. executarea lucrărilor de interes public.e) şi art. dacă legea nu prevede altfel. recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost pricinuită.2 din Lege.contractul administrativ.

Procesele verbale privind consumul fraudulos al energiei electrice şi termice. precum şi refuzul de a furniza o informaţie sau de a asigura accesul liber la registrele publice aflate la dispoziţia furnizorului de informaţie etc. dacă aceasta a fost înaintată ulterior. de salubrizare.3 alin.contractul administrativ se încheie în formă scrisă. în calitate de purtătoare a prerogativelor de putere publică. reglementate prin Legea serviciilor publice de gospodărie comunală. . de canalizare şi epurare a apelor uzate şi pluviale. Astfel. suspendarea sau eliberarea din funcţie. transferarea. are dreptul de a modifica şi rezilia contractul unilateral. Prin art. administraţia publică. obiect al acţiunii în contenciosul administrativ îl poate constitui şi repararea prejudiciului cauzat persoanei vătămate printr-un act ilegal sau prin nesoluţionarea unei cereri în termenul legal.2 al Legii.contractul administrativ are ca obiect prestarea unui serviciu public sau gestionarea bunurilor din domeniul public. 4. Refuzul de a elibera un certificat. Astfel. apei potabile şi menajere pot fi contestate în ordinea contenciosului administrativ. funcţionarii publici cu statut special din serviciile diplomatice. reglementate prin Legea cu privire la concesiuni. având dreptul de a negocia unele clauze. se consideră nesoluţionare în termen legal a unei cereri refuzul nejustificat al unei autorităţi publice de a primi o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege sau faptul de a nu răspunde persoanei în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii de către autoritatea publică. printr-o hotărâre judecătorească.inegalitatea de poziţii ale părţilor. . contractele de achiziţii publice.(2) din Lege. actul administrativ a fost anulat sau modificat sau autoritatea a fost obligată să 204 . în condiţiile Legii privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice şi ale legislaţiei privind proprietatea publică. de furnizare a energiei termice şi electrice.respectarea procedurilor pentru încheierea contractului administrativ etc. după caz. în instanţa de contencios administrativ. reglementate prin Legea privind achiziţiile publice. inclusiv aplicarea sancţiunilor disciplinare. până la încheierea contractului de vânzare-cumpărare. prin hotărâre a administraţiei publice locale. sau. prin hotărâre de Guvern. detaşarea. . obiect al acţiunii în contenciosul administrativ îl constituie şi nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege. Din categoria contractelor administrative fac parte contractele de concesiune. Prin urmare.. o adeverinţă sau un oricare alt înscris. . Contractele de vânzare-cumpărare a bunurilor din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale constituie contracte administrative. din serviciul vamal. de administrare a fondului locativ public. Conform art. cum ar fi: de alimentare cu apă potabilă şi menajeră. sunt asimilate actului administrativ. în baza legii. alte contracte de prestări servicii de interes public sau de executare a lucrărilor de interes public naţional sau local. cu trecerea lui din domeniul public în domeniul privat. dacă prin lege nu este prevăzut alt termen de soluţionare a cererii. contractelor administrative sunt asimilate şi contractele încheiate între autorităţile publice şi funcţionarii publici. nu a fost schimbat regimul juridic al bunului respectiv. contractele de prestare a serviciilor publice de gospodărire comunală. Conform art. din organele apărării securităţii naţionale şi ordinii publice şi alte categorii stabilite prin lege pot înainta. de asemenea.părţile au obligaţia de a accepta anumite clauze stabilite prin lege sau.18 din Lege. dacă. de administrare a domeniului public. poate supraveghea condiţiile executării contractului şi aplica sancţiuni pecuniare pentru neexecutarea contractului.Contractele administrative au următoarele caractere juridice: .1 şi art. funcţionarii publici. 5. dacă acţiunea în despăgubiri se va înainta concomitent cu cererea iniţială sau prin înaintarea unei cereri suplimentare. al gazelor naturale. acţiuni cu privire la numirea. În cazul în care acţiunea în despăgubiri este înaintată după ce.

ea se înaintează în instanţa de drept comun. . Curtea de Conturi.(3) din Lege. se va înainta în instanţa de drept comun acţiunea cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin emiterea actului administrativ care. . birourile. funcţionarul public poate fi obligat să plătească despăgubiri solidar cu autoritatea respectivă (art. Funcţionarul public. 7. fapta ilicită prejudiciabilă (art. acţiunea în despăgubiri poate fi înaintată şi împotriva consilierilor care au adoptat actul administrativ.20 alin.(3) din Codul civil).(2) din Lege). agenţiile. intenţionat sau din culpă gravă. oraşului (municipiului). şi subdiviziunile lor. Conform art. consilierii răspund solidar cu autoritatea. Consiliul Superior al Magistraturii şi Procuratura. 6. Din categoria autorităţilor publice centrale autonome fac parte Curtea Constituţională.23 din Legea privind administraţia publică locală.20 alin.1404 alin. în temeiul art.1424 din Codul civil). În cazul în care se admite acţiunea. cu intenţie ori din culpă gravă.Parlamentul Republicii Moldova. b) subdiviziunile autorităţilor publice. Din categoria autorităţilor publice fac parte: . care acţionează în regim de putere publică pentru realizarea unui interes public. Conform prevederilor art.autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi. care sunt constituite pe teritoriul raionului. c) funcţionarii din structurile specificate la lit.267 şi art. a fost anulat de către autoritatea emitentă sau ierarhic superioară. să înlăture prejudiciul prin mijloace legale (art. . care include toate instanţele judecătoreşti.1404 din Codul civil). Se atenţionează că autoritatea publică şi persoanele menţionate pot fi degrevate de obligaţia de a repara prejudiciul în măsura în care cel prejudiciat a omis. unităţii teritoriale cu statut juridic special. Funcţionarul public introdus în proces are calitatea procesuală de sine stătătoare de pârât în litigiu. Banca Naţională a Moldovei etc. De asemenea. 205 . Acţiunea în repararea prejudiciului material şi moral se prescrie în termen de 3 ani (art. având toate drepturile şi obligaţiile procesuale ale părţii în proces. Prin autoritate publică se înţelege orice organ de stat al unităţilor administrative instituite prin lege sau printr-un act administrativ normativ. acesta fiind introdus în proces în calitate de pârât. . alte autorităţi administrative) şi subdiviziunile lor teritoriale. dacă se va dovedi că el a săvârşit. în baza principiului solidarităţii. municipiului Chişinău. Acţiunea în reparare a prejudiciului moral şi material poate fi înaintată şi împotriva funcţionarului public al autorităţii publice pârâte care a elaborat actul administrativ contestat sau care a refuzat să soluţioneze cererea în care se solicită despăgubiri.a) şi b). .autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea.3 din Lege. poate chema în garanţie superiorul său ierarhic care i-a ordonat să elaboreze actul administrativ sau să refuze soluţionarea cererii. Comisia pentru Piaţa Hârtiilor de Valoare. actele administrative pot fi emise de: a) autorităţile publice şi autorităţile asimilate acestora în sensul Legii. ulterior.Guvernul.autoritatea judecătorească. care sunt constituite şi activează pe teritoriul satului (comunei).soluţioneze cererea sau să emită actul administrativ. . Comisia Electorală Centrală.Preşedintele Republicii Moldova. În acest caz. serviciile.organele administraţiei publice centrale (ministerele. dacă au votat pentru adoptarea acestui act.

Nu pot fi contestate în contenciosul administrativ actele emise de organizaţiile cooperatiste. actul administrativ nu poate fi adoptat sau emis. concomitent. precum şi în cazul în care cererea nu este examinată în termenul legal. 206 . Totodată. 9. persoana poate contesta în instanţă de contencios administrativ actul pregătitor sau poate solicita obligarea organului respectiv la întocmirea sau eliberarea actului pregătitor. concluziei etc. Răspunsul unei autorităţi publice care cuprinde punctul de vedere cu privire la interpretarea unei legi sau a unui act administrativ normativ nu poate fi considerat drept un act administrativ. cvorumul prevăzut de lege. actele emise de persoanele private întru realizarea acestor prerogative pot fi contestate în ordinea contenciosului administrativ. Adresa. nu ar produce efecte juridice. Prin urmare.982-XIV din 11. de asemenea.25 alin. deoarece nu produce pentru petiţionar efecte juridice. Dacă autoritatea publică. etc.) sau prin lege este prevăzută contestarea actului pregătitor. nu constituie act administrativ. dacă aceste persoane exercită atribuţii de putere publică sau utilizează domeniul public. (Spre exemplu. obşteşti sau agenţii economici şi persoanele juridice cu scop lucrativ. acesta este în drept să se adreseze instanţei de contencios administrativ cu o cerere privind obligarea autorităţii publice de a-i răspunde la toate solicitările.05. acordului. iar dacă ar fi emis sau adoptat. deoarece nu produc efecte juridice prin ele insele. prin care autoritatea publică expediază cererea petiţionarului organului competent pentru examinare şi. deoarece petiţionarul nu poate să pretindă ca răspunsul la cerere să fie dat conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens. instanţa nu poate discuta conţinutul unui răspuns la o cerere adresată unei autorităţi publice.(2) din Lege. în lipsa actului pregătitor sau exercitării unor operaţiuni tehnicomateriale. instanţa din oficiu este în drept să verifice legalitatea avizelor. din oficiu sau la cerere.2000 privind accesul la informaţie. după dorinţa personală.) În cazul în care organul administraţiei publice refuză întocmirea sau eliberarea actului administrativ pregătitor (avizului. Petiţia poate fi readresată organului competent fără acordul petiţionarului. informează petiţionarul despre aceasta. printr-o adresă. refuză emiterea unui act administrativ sau eliberarea unor acte.17 lit. 8. cu excepţia cazurilor stabilite în art. în temeiul Legii. se atenţionează că. stabilirea răspunsului fiind atributul exclusiv al autorităţii publice competente. instanţa de contencios administrativ. este în drept.Persoanele private (fizice sau juridice) pot fi asimilate autorităţilor publice în sensul Legii. persoana poate contesta inacţiunile autorităţii publice. în temeiul art. iar în cazurile prevăzute de lege . Răspunsul autorităţii publice care atestă date existente în evidenţa unei autorităţi publice. Dat fiind faptul că.a) şi b) din Legea nr. verificând legalitatea actului. fiind împuternicite prin lege sau printr-un act administrativ de autoritate să presteze un serviciu de interes public sau să exercite funcţii publice întru executarea actelor legislative sau normative ale statului sau unităţilor administrativ-teritoriale. nu constituie un act administrativ producător de efecte juridice.contrasemnat. În cazul în care autoritatea publică nu a răspuns la toate solicitările petiţionarului. deoarece răspunsul în cauză nu produce niciun efect juridic faţă de persoana care l-a solicitat. dacă actul este semnat de către conducătorul organului colegial. care au stat la baza emiterii actului administrativ. Actele pregătitoare sau operaţiunile administrative şi tehnico-materiale care au stat la baza emiterii actului administrativ contestat nu pot constitui de sine stătător obiect al acţiunii în contenciosul administrativ. să se pronunţe şi asupra legalităţii acestor acte sau operaţiuni. care sunt asimilate actului administrativ.

persoana este în drept să înainteze o cerere de scoatere a bunurilor de sub sechestru în instanţa de drept comun. deoarece actele emise de procuror. Refuzul procurorului de a emite un act administrativ în sensul Legii sau tăcerea organului procuraturii la petiţia persoanei pot fi contestate în instanţă de contencios administrativ. în temeiul art. de către instanţele de drept comun. Cererea pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare nu este de competenţa instanţei de contencios administrativ. Se atenţionează că procesele verbale şi actele (rapoartele) întocmite în baza controlului efectuat constituie acte preparatorii. Procesul verbal de recepţie finală a construcţiei constituie temei de înregistrare a dreptului de proprietate asupra imobilului construit. însă.274 Cod de executare. a cărei procedură este reglementată de legislaţia procesuală penală şi de executare.404 din Legea cadastrului bunurilor imobile).1545-XIII din 25. Acţiunile privind obligarea procurorului de a porni un proces penal. actele menţionate pot fi contestate în ordinea contenciosului administrativ.02. 10. Pot fi contestate în instanţă de contencios administrativ actele de sancţionare economică şi fiscală.1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală. parte într-un raport juridic de drept public. Dacă procurorul refuză să satisfacă rugămintea sau nu comunică persoanei respective despre soluţionarea cererii în decurs de 10 zile din momentul primirii ei. poartă caracterul unor acte de procedură şi pot fi contestate în ordinea prevăzută de legislaţia procesuală penală. 11. emisă de autoritatea publică. în cazul în care prin aceste acte se aplică sancţiuni pecuniare aferente taxelor şi impozitelor. demersurile privind soluţionarea chestiunilor statuate în art. ea poate cere organului de urmărire penală sau instanţei de drept comun să scoată bunurile de sub sechestru. De asemenea. 12. în acest caz. aplicarea forţei fizice. referitoare la contestarea sancţiunilor disciplinare aplicate deţinuţilor. prin urmare este producător de efecte juridice şi poate fi contestat în ordinea contenciosului administrativ (art. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi subdiviziunile lor teritoriale). 14. deoarece obiectul acţiunii poartă un caracter patrimonial.Circulara cu caracter obligatoriu.187 Cod de procedură penală. stabilirea regimului special în penitenciare. acţiunile privind transferarea deţinuţilor. mijloacelor speciale şi armei de foc. constituie în sine un act administrativ producător de efecte juridice.209 alin. privind contestarea altor acte procesuale dintr-un proces penal nu sunt de competenţa instanţei de contencios administrativ. ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti. deoarece acţiunile organelor sistemului penitenciar vizează executarea unor hotărâri penale. atunci. fiind solicitată despăgubirea de la stat în baza Legii nr. În cazul în care terţa persoană consideră că organul de urmărire penală a aplicat ilegal sechestrul pe bunurile ce-i aparţin. Sunt exceptate de la controlul legalităţii în ordinea contenciosului administrativ actele organelor sistemului penitenciar ce ţin de executarea obligaţiilor prevăzute de Codul de executare şi art. întocmite de organele abilitate (Serviciul Fiscal de Stat. nu sunt de competenţa instanţei de contencios administrativ acţiunile privind contestarea încheierilor şi actelor executorului judecătoresc legate de executarea hotărârilor cu caracter civil. deoarece ele provin de la o autoritate publică şi stabilesc pe cale unilaterală o obligaţie în sarcina unui subiect de drept. 13.(2) CPP. privind anularea ordonanţei de clasare a procesului. titlul IV din Codul de executare. 207 .469 Cod de procedură penală şi art. care pot fi contestate în instanţă de contencios administrativ concomitent cu decizia autorităţii publice. care poate fi contestat pe calea contenciosului administrativ. dat fiind faptul că ele se examinează în ordinea procedurii stabilite de cartea întâi.

Privatizarea bunurilor din domeniul public cu încălcarea prevederilor legislaţiei în vigoare atrage nulitatea absolută atât a deciziei autorităţii publice de privatizare a bunurilor. înstrăinare. art.bunurile stabilite prin art. art. potrivit prevederilor art. Concesionarea. termenul de prescripţie pentru înaintarea în instanţă de judecată a acţiunii care a luat naştere din litigii de privatizare este de 3 ani.42-45.2 şi 10 din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. potrivit prevederilor art. cât şi a contractului de vânzare-cumpărare.296 din Codul civil.2 din Legea nr.296 din Codul civil). Adunării Populare a Unităţii teritoriale autonome a Găgăuziei.121-XVI din 04 mai 2007). hotărârile şi deciziile organelor menţionate. Privatizarea poate fi admisă şi prin vânzare la licitaţie cu reducere. Astfel. Evidenţa întregului patrimoniu public se ţine în registrul patrimoniului public. Se explică faptul că. Se atenţionează că privatizarea bunurilor proprietate publică poate fi efectuată prin următoarele modalităţi: a) vânzare la Bursa de Valori.127 alin. transmitere de acţiuni cu titlu gratuit. statul şi unităţile administrativ-teritoriale dispun de proprietate publică. Prin urmare.22 şi 27 din Legea nr. locaţiunea.În cazul în care prin actul de control sau procesul verbal s-a constatat o contravenţie.121-XVI din 04 mai 2007.(1) şi (2) din Legea nr.23. iar ţinând cont de sensul art. după caz. bunurile imobile şi alte bunuri proprietate publică se înregistrează în cadastrul bunurilor imobile sau în alt registru de stat.bunurile stabilite de lege. inclusiv în bază de proiecte individuale (art. art.67 alin. 15. inclusiv al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia. vânzare la licitaţie fără anunţarea preţului iniţial. privatizare sau dobândire în alt mod de către terţi a 208 . nu pot constitui obiect al gajului şi nici nu pot fi înstrăinate (art. Concomitent.23 alin. fiind aplicată o sancţiune contravenţională.127 alin. art. 17. transmitere de acţiuni întru onorarea datoriilor certe ale statului (art.10 din Legea nr. . art. comunal). Conform art.bunurile de uz sau de interes public (art.11 din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. pentru a determina regimul juridic al bunurilor. Dreptul de proprietate asupra bunurilor din domeniul public nu se stinge prin neuz şi nu poate fi dobândit de terţi prin uzucapiune. 16. .. după caz. sătesc. instanţele sunt obligate să solicite extrasul din registrul cadastral sau din alt registru de stat. darea în administrare fiduciară etc.(3) din Constituţie.121-XVl din 04 mai 2007). deciziei Consiliului raional. acestea nu pot fi supuse urmăririi silite.(4) din Codul civil. arendarea. persoanele juridice în a căror gestiune se află bunurile din domeniul public sunt obligate să ducă evidenţa contabilă a acestor bunuri în modul stabilit de Ministerul Finanţelor.1 şi 2 din Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor etc.296 alin. a bunurilor din domeniul public se face prin licitaţie publică în baza hotărârii Guvernului. Pot constitui obiect al privatizării bunurile proprietate publică enumerate la art. b) vânzare la licitaţie cu strigare. după caz.(3) din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. Se explică faptul că. al unităţilor administrativ-teritoriale. actul poate fi contestat în ordinea prevăzută de legislaţia contravenţională.121-XVI din 04 mai 2007. Din domeniul public al statului fac parte: .(4) din Constituţie. consiliului orăşenesc (municipal. proprietatea publică constituie totalitatea bunurilor domeniului public şi privat al statului. 47 din Legea nr.91-XVI din 05 aprilie 2007). precum şi contractele de gestionare şi administrare. c) vânzare prin concurs investiţional sau comercial.

Acţiunile preşedintelui instanţei de judecată. modalităţile de administrare şi privatizare a acestor bunuri.. fac parte bunurile care nu au fost atribuite.(2) din Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor. iar Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice reglementează regimul juridic al bunurilor din domeniul public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale.(1) din Codul civil). Conform art. Prelungirea contractului de locaţiune. art. litigiile dintre proprietarii terenurilor şi administraţia publică. domeniului public (art.g) din Lege. arendare. inclusiv întârzierea soluţionării cauzei sau eliberării actelor de procedură etc. după caz. 91 din Codul funciar). 209 . în instanţă economică. Însă. alte terenuri care aparţin statului conform cadastrului funciar sau terenurile dobândite de stat care nu fac parte din domeniul public. 18. după caz (art. 19. atunci actele administrative şi contractele civile încheiate între autorităţile publice şi particulari vor fi de competenţa judecătoriilor economice sau a instanţelor de drept comun. în persoana judecătorilor.d) CPC). constituie acte administrative şi pot fi contestate în instanţă de contencios administrativ.bunurilor din domeniul public.4 lit.296 alin. fiind transferate în domeniul privat al statului sau al unităţilor teritorialadministrative. Conform art. locaţiune.90.29 alin. dat fiind faptul că instanţele de judecată. o informaţie cu privire la numărul de dosare examinate sau de hotărâri anulate sau altă informaţie de interes public sau cu caracter personal. sunt exceptate de la controlul legalităţii pe calea contenciosului administrativ. sunt delimitate terenurile din domeniul public şi privat al statului şi al unităţilor administrativteritoriale. activitatea instanţelor de judecată de exercitare a justiţiei nu poate fi controlată pe calea contenciosului administrativ. dacă arendaşul (beneficiarul) se bucură de dreptul de preemţiune. precum şi litigiile privind contestarea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren sunt de competenţa instanţei de drept comun sau. dat fiind faptul că ele săvârşesc doar acte de procedură care sunt supuse controlului ierarhic superior. inclusiv al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia. care nu au fost trecute în domeniul privat în modul stabilit de lege. Litigiile privind contestarea hotărârilor administraţiei publice referitoare la atribuirea cotelor de teren echivalent.4 alin. Se explică faptul că din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativteritoriale. de contencios administrativ sau penal.(1). pot fi contestate în instanţă de drept comun sau.32 alin. după caz. de dare în administrare fiduciară etc. 20.(1) lit. nu pot fi verificate pe calea contenciosului administrativ. de domeniul privat al statului ţin terenurile aferente întreprinderilor de stat. persoana respectivă poate contesta aceste acţiuni (inacţiuni) în instanţă de contencios administrativ. Se atenţionează că. se admite fără efectuarea licitaţiei publice. în legătură cu administrarea şi folosirea bunurilor ce aparţin domeniului său privat. inclusiv contractele civile. precum şi ale judecătorilor legate de organizarea judecării unui proces civil. administrare fiduciară. economice (art. în cazul în care instanţa refuză să elibereze unei persoane copiile unor hotărâri judecătoreşti. prin lege sau în modul stabilit de lege. adică le-a fost schimbat regimul juridic. Prin urmare. Prin urmare. judecă cauzele în conformitate cu legislaţia procesuală. privatizare. de înstrăinare. Dacă bunurile din domeniul public au intrat în circuitul civil. actele de gestiune emise de autoritatea publică în calitate de persoană juridică. actele administrative de gestiune şi administrare a bunurilor din domeniul privat al statului şi al unităţilor teritorial-administrative. adoptând acte procesuale care pot fi contestate pe căile de atac stabilite de legislaţia procesuală în vigoare. prin Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor.

23. care nu depinde de voinţa altor persoane. în acest caz. va înceta procesul. emise de Parlament. este în contradicţie cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova (art.119 CPC. În sensul Legii.(1) lit. dat fiind faptul că. dar nu şi dacă un act legislativ este emis cu încălcarea Constituţiei.(3). fiind o autoritate publică în sensul art.25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională. 26. prevăzuţi la art. de Preşedintele Republicii 210 . o informaţie din actele de evidenţă sau alte înscrisuri necesare pentru înaintarea unei acţiuni în justiţie în cadrul acordării asistenţei juridice. în procesul judecării unei pricini. În consecinţă.1349 din 17. art. el poate înainta o acţiune în instanţă de contencios administrativ cu privire la obligarea organului respectiv de a elibera documentele solicitate. instanţa va refuza primirea cererii de chemare în judecată sau. finanţată din bugetul de stat. 24. se atenţionează că instanţa de contencios administrativ poate invoca excepţia de neconstituţionalitate a unei legi doar dacă.45 alin. instanţa de contencios administrativ poate stabili dacă actul administrativ este emis în conformitate cu legea.11 alin.5 lit. acesta.130 CPC).4 lit. Centrul pentru Drepturile Omului este o instituţie independentă. Conform art. de revizie. prin acest refuz. de Preşedintele Republicii Moldova şi de Guvern. care pot fi combătute cu mijloace procesuale corespunzătoare şi apreciate de către instanţa judecătorească după intima ei convingere (art. deoarece dreptul de sesizare este un drept exclusiv al fiecărui subiect cu drept de sesizare. dat fiind faptul că. Prin urmare. să sesizeze Curtea Constituţională în vederea verificării constituţionalităţii unui act legislativ.1997. Invocarea excepţiei de neconstituţionalitate a unei legi pe calea unei acţiuni directe nu este de competenţa instanţei de contencios administrativ.37 din Legea cu privire la avocaţii parlamentari nr. avocatului i se încalcă un drept recunoscut prin art. cererea de declarare a probelor ca fiind false se examinează în cadrul procedurii în care se examinează acţiunea principală. anexând solicitarea de a i se elibera actul respectiv şi/sau refuzul de a i se elibera actul solicitat. instanţa de contencios administrativ este în drept să examineze litigiile privind legalitatea actelor administrative cu caracter individual emise de Parlament. separat. precum şi actele administrative cu caracter individual. Instanţa de contencios administrativ nu poate obliga subiecţii cu drept de sesizare. Prin urmare.d) din Legea cu privire la avocatură. nişte acte pregătitoare ale hotărârii judecătoreşti. Actele de expertiză. În cazul în care autoritatea publică refuză să-i elibereze avocatului un certificat. actele administrative ale Centrului sunt susceptibile de contestare în instanţă de contencios administrativ. cu personalitate juridică. în a cărei procedură se află cauza. de fapt. ce desfăşoară o activitate publică. 25. deoarece. după caz. o reclamaţie pentru obţinerea actelor necesare. sunt exceptate de la controlul judecătoresc actele exclusiv politice ale Parlamentului. Dacă avocatul solicită informaţia sau înscrisul necesare pentru a le prezenta în calitate de mijloc de probă în cadrul examinării cauzei. în temeiul art. Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului. utilizate în cadrul procesului civil constituie.2 al Legii contenciosului administrativ.10. rapoartele scrise ale specialistului sau alt document consultativ de specialitate. va constata că actul legislativ sau actul administrativ normativ supus controlului constituţionalităţii. nu se poate cere nici anularea unor acte pretinse a fi false. va înainta instanţei. avocatul este subiect cu drept de sesizare în temeiul art.227 CPC. 22. în temeiul art.a) din Lege. care urmează a fi aplicat sau a fost deja aplicat. Pe calea contenciosului administrativ.121 CPC). inclusiv înscrisurile destinate să servească drept probă într-un proces civil şi care întrunesc caracteristicile mijloacelor de probă. actele menţionate nu sunt supuse controlului legalităţii pe calea contenciosului administrativ.f) din Lege. Concomitent. Conform art. potrivit prevederilor Legii.21.

Preşedintele Republicii Moldova. de a primi o cerere sau alte acţiuni ale notarului pot fi contestate în ordinea contenciosului administrativ. 30.Moldova şi de Guvern în exerciţiul atribuţiilor prevăzute expres de normele constituţionale sau legislative. din oficiu sau la cererea persoanelor vătămate. în cazul în care consiliul local de nivelul întâi adoptă în mod deliberat decizii repetate în aceeaşi materie. Prim-ministrul. 211 . în cazul în care consideră că decizia consiliului local este ilegală.64 din Codul familiei.(2) din Legea privind administraţia publică locală). Nu se admite înaintarea acţiunii în contenciosul administrativ în interesele altor persoane. exponente ale unui interes politic sau public deosebit.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală. în vigoare din 09 martie 2007. Sunt exceptate de la controlul de legalitate. în cabinetul persoanelor ce exercită funcţii de demnitate publică. întrucât încălcau grav prevederile Constituţiei sau ale legislaţiei în vigoare.20 alin. celălalt părinte este în drept să înainteze în instanţă de drept comun o acţiune privind transmiterea copilului la întreţinerea sa sau de altă natură.personalului încadrat. În cazul în care între persoanele interesate apare un litigiu de drept ce decurge dintr-un act juridic notarial autentificat.57. ce ţin de alegerea.25 alin. Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat poate contesta actele administrative emise de autorităţile publice locale. care nu desfăşoară activităţi ce implică exercitarea prerogativelor de putere publică. primarul. Refuzul de a autentifica anumite acte. Se explică faptul că pot fi asistaţi de un cabinet propriu Preşedintele şi vicepreşedintele Parlamentului. pe baza încrederii personale. litigiile legate de exercitarea drepturilor părinteşti în cazul în care părinţii locuiesc separat se soluţionează de către autoritatea tutelară. în ordinea contenciosului administrativ. prim-viceprim-ministrul. Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat sau. Conform prevederilor art. cu respectarea termenelor şi procedurii stabilite de art.personalului din autorităţile publice care desfăşoară activităţi auxiliare de secretariat. 29.a) şi alin. prin hotărâri definitive. după caz. poate sesiza oficiul teritorial al Cancelariei de Stat şi/sau instanţa de contencios administrativ. inclusiv de introducere şi prelucrare a informaţiei. sunt în drept să se adreseze în instanţa de contencios administrativ cu cerere pentru constatarea circumstanţelor menţionate (art. protocol şi administrativ (pază. În cazul în care decizia autorităţii tutelare nu se execută de către părintele la care se află copilul la întreţinere. dat fiind faptul că notarii prestează servicii de interes public. de către instanţa de drept comun.(4) din Legea privind administraţia publică locală.(1) lit.2 din legea menţionată. care au fost anulate de către instanţa de contencios administrativ. viceprim-miniştri. Conform art. . gospodărire şi deservire). iar decizia acesteia poate fi contestată în instanţă de contencios administrativ. miniştrii şi directorii generali ai autorităţilor publice. întreţinere-reparaţii. 78-81 CPC). primarul ori Guvernul. actele administrative de numire sau eliberare din funcţie. . în ordine contencioasă. de administrare a sistemelor informaţionale. enumerate în anexa nr. 28. de aplicare a sancţiunilor disciplinare în privinţa: . ce asigură funcţionarea autorităţii publice. cu excepţia cazurilor în care persoana este împuternicită de drept să reprezinte în justiţie interesele altor persoane sau dacă subiectul de drept al raportului de drept administrativ împuterniceşte prin mandat o altă persoană să-i reprezinte interesele în justiţie (art.altor categorii de personal. Ţinând cont de prevederile Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. litigiul se examinează. constituie funcţii publice exponente ale unui interes politic sau public deosebit funcţiile de demnitate publică. 27. preşedinţii fracţiunilor parlamentare. 76. numirea şi destituirea din funcţiile publice a persoanelor oficiale de stat.67-69 din Legea nr.

competenţa actuală a judecătoriilor şi curţilor de apel în materie de contencios administrativ este mai extinsă în comparaţie cu prevederile Legii. judecătoriile sunt competente să verifice legalitatea actelor administrative emise atât de o instituţie de învăţământ privată primară.6-9 din Lege. În conformitate cu art.a) CPC.225-XV din 30 mai 2003. cu modificările efectuate prin Legea pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă nr. Dat fiind faptul că. pot solicita constatarea circumstanţelor ce justifică dizolvarea consiliului raional (art.48 alin. de funcţionarii publici din cadrul acestora. de competenţa curţilor de apel. constată doar circumstanţele care justifică suspendarea activităţii consiliului local de nivelul întâi. oraşe (municipii). ca instanţe de contencios administrativ. judecătoriile sunt competente să examineze litigiile privind legalitatea actelor administrative emise de autorităţile administraţiei publice din sate (comune). precum şi ale funcţionarilor publici din cadrul acestora.(2) CPC. curţile de apel sunt competente să constate circumstanţele care justifică suspendarea activităţii consiliilor locale de nivelul al doilea. verifică legalitatea actelor administrative ale consiliilor electorale de circumscripţie de orice nivel şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare. dacă acestea exercită atribuţii de putere publică sau prestează servicii de interes public. 35. acestea fiind consiliile locale din sate (comune). pentru a decide dacă este competentă. Conform noilor reglementări. 34. ţine verificarea legalităţii actelor administrative ale autorităţilor administraţiei publice din municipii. 212 . în conformitate cu prevederile art.a) şi afin. în competenţa curţilor de apel. prin lege. prin lege. Sunt date în competenţa exclusivă a judecătoriilor litigiile privind verificarea legalităţii actelor administrative emise de persoanele de drept privat de orice nivel.33 alin. examinează cererile privind constatarea circumstanţelor care justifică suspendarea activităţii consiliului local de nivelul întâi. Articolul 32 alin. Se explică faptul că reglementările procesuale referitoare la competenţa materială. Spre exemplu. competenţa materială a instanţelor de judecată ca instanţe de contencios administrativ fiind stabilită în Codul de procedură civilă nr.(2) din Legea privind administraţia publică locală). Judecătoriile. Curţile de apel. În conformitate cu prevederile art. Astfel. Judecătoriile.(2) CPC. nu sunt exceptate de la controlul legalităţii în contenciosul administrativ. 31. ca instanţe de contencios administrativ. de asemenea. confirmă sau infirmă legalitatea alegerilor locale. în conformitate cu prevederile art. dar nu în funcţie de organul care ar fi fost competent să îl emită. de Preşedintele Republicii Moldova şi de Guvern. ca instanţe de contencios administrativ. cuprinse în art. iar Curtea Supremă de Justiţie nu are competenţa de a examina în primă instanţă litigii de contencios administrativ. 33. pot fi date şi alte litigii. Se atenţionează că. cât şi de o instituţie de învăţământ privată superioară.32 alin.33 alin.(3) lit. sunt competente să verifice legalitatea actelor subdiviziunilor consiliilor municipale.(2) CPC stabileşte competenţa materială a judecătoriilor ca instanţe de contencios administrativ. 32. judecătoriile.244-XVI din 21 iulie 2006. precum şi a referendumului local din unităţile teritorial-administrative de nivelul întâi. de asemenea. dacă. competenţa materială se determină în funcţie de organul care a emis actul. întrucât altfel s-ar deregla ordinea firească. cu excepţia Consiliului municipiului Chişinău.(2) lit.a) CPC.Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat şi Guvernul. Curtea de Apel Chişinău verifică legalitatea actelor administrative cu caracter individual emise de Parlament. oraşe şi raioane. instanţa urmând să cerceteze întâi fondul.32 alin. ca instanţe de contencios administrativ. sunt caduce.(1) lit.

unele dintre care sunt de competenţa instanţei judecătoreşti de drept comun. prin noul Cod de procedură civilă. Curtea de Apel Chişinău verifică legalitatea actelor administrative emise de Comisia Electorală Centrală. în cazul în care mai multe pretenţii legate între ele sunt de competenţa mai multor instanţe de acelaşi grad.În conformitate cu prevederile art.735 din 16 iunie 2003 cu privire la structura şi efectivul-limită ale serviciilor desconcentrate ale ministerelor. iar altele de competenţa unei instanţe specializate. 27 din Legea nr. administraţia publică centrală este constituită din ministere. iar altele de competenţa instanţei de contencios administrativ.31 alin.(2) CPC. departamentelor şi altor autorităţi administrative centrale şi anexei nr. cu respectarea regulilor de procedură. de Consiliul Superior al Magistraturii.245-XVl din 27 noiembrie 2008).33 alin.d) CPC). este reglementată în ansamblu competenţa instanţelor de drept comun şi a instanţelor de contencios administrativ. În cazul conexiunii mai multor revendicări. departamentele şi alte organe centrale pot avea în subordinea sa organe de specialitate. instanţele judecătoreşti economice. Ţinând cont de faptul că. legalitatea cetelor administrative emise de organele centrale ale serviciilor desconcentrate se verifică de către Curtea de Apel Chişinău. cu excepţia litigiilor privind legalitatea actelor administrative cu caracter normativ. care.17 din Legea nr. toate pretenţiile se examinează de către instanţa de drept comun. Prin urmare.17. decizia de secretizare a informaţiilor poate fi contestată la organul sau persoana cu funcţie de răspundere ierarhic superioară. sunt învestite cu competenţă în materie de contencios administrativ.b) CPC. examinează litigiile privind legalitatea actelor administrative emise de autorităţile publice ale unităţii teritoriale autonome Găgăuzia.de către judecătorii. Se explică faptul că. Conform art.33 alin.(1) CPC. Decizia privind refuzul de a acorda dreptul de acces la secretul de stal. astfel. la Comisia interdepartamentală pentru protecţia secretului de stat sau în instanţa de contencios administrativ. Ministerele. În conformitate cu art. toate pretenţiile se examinează de către instanţa economică. de preturile Consiliului municipal Chişinău şi de alte autorităţi publice stabilite prin lege. în conformitate cu art. departamente şi alte organe centrale.37 alin.(1) CPC). inclusiv din autorităţi administrative autonome.1. serviciile publice desconcentrate sunt constituite din organe centrale şi subdiviziuni teritoriale. După cum rezultă din conţinutul art. precum şi decizia privind suspendarea sau încetarea dreptului de acces la secretul de stat pot fi atacate la organul ierarhic superior sau în instanţa de contencios administrativ (art.31 alin. unele dintre care sunt de competenţa instanţei economice. de asemenea. În conformitate cu art.8 din Lege.(3) lit. Cu o competenţă specială este învestită şi Curtea de Apel Comrat. persoana poate contesta decizia de secretizare direct în instanţa de contencios administrativ. 37. denumite servicii publice desconcentrate. în cazul conexiunii mai multor pretenţii.(3) lit. Litigiile cu privire la secretul de stat sunt de competenţa Curţii de Apel Chişinău (art. iar a celor emise de subdiviziunile teritoriale . Conform Hotărârii Guvernului RM nr. După cum s-a menţionat. precum şi a prevederilor Legii cu privire la secretul de stat. 36. sunt aplicabile instanţelor de contencios administrativ şi regulile de competenţă în cazul revendicărilor conexe.33 alin. cauzele în cadrul cărora sunt prezentate informaţii atribuite la secret de stat se examinează în şedinţă închisă. cu excepţia litigiilor privind legalitatea actelor administrative cu caracter normativ (art. Curtea de Apel Chişinău verifică şi legalitatea actelor emise de organele centrale ale administraţiei publice. fără respectarea procedurii prealabile. pretenţiile urmează a fi conexate 213 .(4) CPC.245-XVI din 27 noiembrie 2008 cu privire la secretul de stat.

stabilită la art. 40.(3) CPC. el este în drept să-l conteste cu recurs. dacă legea nu prevede altfel. fie organului ierarhic superior. Probarea acestui fapt este necesară şi pentru a se putea lua măsuri de suspendare a actului contestat. pretenţiile urmează a fi conexate şi examinate de instanţa ierarhic superioară. În conformitate cu Legea cu privire la avocaţii parlamentari. Conform art. acţiunile din aceste categorii de litigii se vor înainta numai la Curtea de Apel Chişinău. Termenul de depunere a recursului nu este stabilit prin Legea cu privire la Procuratură astfel. procurorul este în drept să conteste actul administrativ în instanţă de contencios administrativ. cu respectarea procedurii stabilite în legea indicată.17 din Lege). 38. iar dacă nu a fost primit răspuns. 39. Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat poate sesiza direct instanţa de contencios administrativ după primirea actului pe care îl consideră ilegal (art.19 din Legea cu privire la Procuratură. în scopul prevenirii unei pagube iminente. se consideră lezată într-un drept al său. Conform art. persoana care se consideră lezată în drepturile sale. prin care persoana. precum şi în cazurile expres prevăzute de lege. În cazul în care organul emitent. termenul va începe să curgă de la data expirării termenului de examinare a recursului stabilit de art. la alegere. Dat fiind faptul că doar de competenţa Curţii de Apel Chişinău sunt litigiile enumerate în art. 28 din Legea cu privire la avocaţii parlamentari şi art. prin înaintarea cererii prealabile sub formă de recurs. de asemenea. pentru contestarea actului administrativ.68 din Legea privind administraţia publică locală. în baza cererii prealabile. a revocat actul contestat şi a adoptat o nouă hotărâre. acţiunile de contencios administrativ pot fi înaintate în judecătoriile sau curţile de apel în a căror rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamantul sau îşi are sediul pârâtul. iar acţiunea în judecată se va înainta în acelaşi termen de 30 de zile de la data primirii răspunsului la recurs. în acest caz.69 din Legea privind administraţia publică locală).şi examinate de instanţa sesizată mai întâi. În mod analogic se va proceda în cazul litigiilor ce ţin de competenţa Curţii de Apel Comrat. însă. dar se va adresa direct în instanţă de contencios administrativ. Potrivit art. Se atenţionează că Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat. de regulă. iar în cazul în care organul emitent are un organ ierarhic superior. Din prevederile menţionate rezultă că. în cazul în care consideră că actul poate avea consecinţe grave. ea nu va contesta ultimul act administrativ cu cerere prealabilă. sunt aplicabile prevederile art.27. Nu este necesară respectarea procedurii prealabile în cazul în care autoritatea publică nu a soluţionat în termenul stabilit de lege petiţia solicitantului sau a refuzat primirea ei. termenul fiind de 30 de zile de la data când procurorul a luat cunoştinţă de actul administrativ. dacă procurorul a depistat că actul administrativ încalcă drepturile şi libertăţile cetăţeanului. printr-un act administrativ este obligată să se adreseze cu o cerere prealabilă organului emitent.11 din Lege. Termenul de 30 de zile de înaintare a acţiunii începe să curgă de la data primirii răspunsului la aviz sau de la data expirării termenului de 30 de zile pentru examinarea avizului (art. avocaţii parlamentari pot înainta acţiuni în apărarea intereselor petiţionarului ale cărui drepturi şi libertăţi au fost încălcate printr-un act administrativ emis de o autoritate publică. procurorul urmează să respecte procedura prealabilă.33 alin. iar dacă sunt de competenţa unor instanţe de diferite grade.14 din Lege. 214 . cererea prealabilă poate fi înaintată. este obligat să respecte procedura prealabilă.14 din Lege. fie organului emitent.19 din Legea cu privire la Procuratură. fiind obligată să probeze că actul administrativ este de natură să producă pagube iminente. iar în caz de respingere sau de neexaminare a recursului. recunoscute de lege.

răspunsul autorităţii publice sau avizul de respingere a cererii prealabile. fiind respectată procedura prealabilă doar în privinţa unui act administrativ. În cazul în care reclamantul contestă două sau mai multe acte administrative.166 CPC sau reclamantul nu a anexat ta cerere dovada de expediere la organul respectiv sau de primire de către organul respectiv a cererii prealabile. va restitui cererea de chemare în judecată. iar dacă cererea a fost primită. înscrisurile sau alte date pe care instanţa Ie consideră necesare în judecarea pricinii. conform prevederilor art.116 CPC. acţiunea se înaintează împotriva organului abilitat să restabilească dreptul încălcat. Instanţa de contencios administrativ nu poate refuza primirea cererii de chemare în judecată pe motiv că a fost omis termenul de depunere a cererii prealabile. în ordinea procedurii contencioase (de drept comun).g) CPC. a cererii de chemare în judecată. dacă legea nu prevede altfel.171 CPC. conform procedurii stabilite la art. acţiunea poate fi înaintată în judecată împotriva succesorului în drepturi al acesteia. după caz. instanţa refuză primirea cererii. Acţiunea în contestarea actelor administrative cu caracter normativ este imprescriptibilă. iar în cazul în care autoritatea publică care a emis actul administrativ este lichidată.22 din Lege. Dacă actul administrativ este exceptat de la controlul legalităţii pe calea contenciosului administrativ. În cazul în care cererea este depusă cu încălcarea prevederilor art. 45.267 lit. în temeiul art. în temeiul art. transferare. Nerespectarea procedurii prealabile de contestare a actului administrativ constituie temei de restituire a cererii de chemare în judecată (art. iar dacă funcţionarul public care a emis actul administrativ nu activează în funcţia respectivă. instanţa. se contestă direct în instanţă de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data când persoana a luat cunoştinţă de acest act sub semnătură sau i-a fost înmânat actul. este obligată să soluţioneze chestiunea cu privire la repunerea în termen a cererii prealabile sau. Actele de numire. În acest caz. 43.17 din Lege). 42. iar actele cu caracter individual pot fi contestate în termen de 30 de zile de la data îndeplinirii procedurii prealabile administrative (art. Instanţa nu poate din oficiu să respingă acţiunea ca prescrisă.170 alin.(1) lit. la cererea reclamantului. instanţa va pune cererea pe rol şi. actul administrativ contestat ori. iar dacă se va constata că organul emitent a refuzat să-i înmâneze reclamantului actul administrativ. inclusiv a militarilor. va solicita de la pârât actul administrativ contestat şi actele care au stat la baza emiterii acestuia. 44. instanţa va acorda reclamantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor.41. după caz.a) CPC). Faptul că reclamantul a omis termenul de înaintare a acţiunii în judecată pe motiv că a contestat actul cu cerere prealabilă nu poate constitui temei de repunere în termen. instanţa. Instanţa.a) CPC. detaşare sau eliberare din funcţie. va dispune încetarea procesului. în privinţa pretenţiilor pentru care nu a fost respectată procedura prealabilă. Cererea de repunere în termen se depune şi se examinează în condiţiile prevăzute la art. a funcţionarului public cu statut special. scoate cererea de pe rol. iar dacă cererea a fost primită. chiar şi în cazul în care organul emitent sau ierarhic superior a refuzat examinarea cererii prealabile pe acest motiv. a persoanelor cu statut militar. persoana nu poate contesta în contenciosul administrativ actul administrativ care nu se află în fiinţă. Se atenţionează că.265 lit. în cazul în care autoritatea publică a cărei act se contestă a fost reorganizată. ea poate solicita doar despăgubiri. instanţa refuză primirea cererii de chemare în judecată în 215 . instanţa. Dacă autoritatea publică admite cererea prealabilă şi anulează actul contestat. inclusiv de aplicare a sancţiunilor disciplinare în privinţa funcţionarului public.

De plata taxei de stat la înaintarea acţiunilor şi contestarea hotărârilor judecătoreşti sunt scutite autorităţile publice centrale şi locale şi subdiviziunile lor teritoriale (art. Noţiunea de pagubă iminentă. Conform art. reclamanţii sunt scutiţi de plata taxei de stat atât la depunerea cererii de chemare în judecată.(1) lit. prin art. pot fi supuse unor anumite condiţii şi pot fi revăzute (art. La soluţionarea chestiunii cu privire la suspendarea actului administrativ. instanţa sesizată cu cerere de chemare în judecată cu privire la contestarea unui act administrativ este în drept să suspende. atrage în proces aceste persoane în calitate de intervenienţi accesorii.f) şi g) CPC fiind aplicabile doar în cazul în care examinarea litigiului în lipsa reclamantului şi/sau a reprezentantului lui este imposibilă. care le conferă capacitate administrativă proprie şi.267 lit.24 alin. ca autorităţi deliberative. din oficiu sau la cererea părţilor. 48.180 CPC). Instanţa nu poate dispune suspendarea actului administrativ dacă acesta a fost executat.(1) lit. în sensul Legii. Se atenţionează că legislatorul.24 alin. sau dacă vor exista temeiuri vădite privind ilegalitatea actului.16 alin.265 lit.(1) din Legea privind administraţia publică locală. În temeiul art. Dacă pârâtul a satisfăcut acţiunea reclamantului în cadrul soluţionării cauzei. Conform art. poate viza potenţialitatea perturbării funcţionării unei instituţii sau a unui serviciu public ori afectării grave a altui interes public sau privat. Dat fiind faptul că pretenţiile cu privire la plata daunelor materiale şi morale derivă din actul administrativ contestat. după caz.(3) din Lege. iar dacă cererea a fost primită . autorităţile administraţiei publice locale prin care se realizează autonomia locală în sate (comune). instanţa. ce ar putea fi ireparabil. cât şi la depunerea recursului împotriva hotărârii judecătoreşti. 46. actul administrativ sau să la măsuri de asigurare a acţiunii prevăzute la art. cu atribuţii şi competenţe diferite.încetează procesul în temeiul art.a) CPC. 216 .temeiul art. reclamantul este scutit de plata taxei de stat atât la înaintarea unor asemenea pretenţii în contenciosul administrativ.5 alin. instanţa de contencios administrativ poate examina cererea de chemare în judecată în lipsa părţilor şi/sau a reprezentanţilor lor în cazul neprezentării lor la şedinţa de judecată fără motive temeinic justificate. legitimare procesuală.a) CPC. Măsurile de asigurare se dispun pentru o anumită perioadă. adică autoritatea administrativă emitentă a actului administrativ contestat. La solicitarea reclamantului sau din oficiu. oraşe (municipii) sunt consiliile locale. instanţa va lua în consideraţie toţi factorii şi interesele relevante şi va dispune suspendarea lui numai dacă va constata că actul este susceptibil de a cauza un prejudiciu iminent. 51. În cazul în care prin actul administrativ contestat se ating interesele unor terţe persoane. conform căreia. 52. consiliul local. 47. total sau parţial.i) CPC). prevederile art. sarcina probaţiunii este pusă pe seama pârâtului. iar reclamantul nu renunţă la acţiune.(3) din Lege. 50. în acţiunile privind anularea actului administrativ. ca autorităţi executive. a stabilit o excepţie de la regulile generale de judecare a pricinilor de contencios administrativ.169 alin. calitatea procesuală de pârât o poate avea primarul sau.(2) din Lege.85 alin. atunci instanţa va examina fondul cauzei şi va emite o hotărâre de admitere a acţiunii.175 CPC. cât şi în cazul înaintării unei acţiuni de sine stătătoare în ordinea procedurii de drept comun. 49. deci. Prin urmare. şi primarii. indicând în dispozitivul hotărârii că hotărârea nu se pune în executare.

Prin urmare, neprezentarea de către pârât a probelor ce confirmă legalitatea actului emis constituie temei de anulare a acestuia, cu excepţia cazurilor când înscrisurile sau alte probe ce au servit ca temei pentru emiterea actului administrativ se află la reclamant. 53. La examinarea litigiilor privind contestarea legalităţii actelor administrative privind eliberarea din funcţie a colaboratorilor de poliţie, a militarilor sau aplicarea sancţiunilor disciplinare şi a altor acte administrative referitoare la această categorie de persoane, urmează a fi aplicate prevederile Legii cu privire la poliţie nr.416-XII din 18 decembrie 1990 cu modificările ulterioare, ale Legii cu privire la statutul militarilor nr.162-XVI din 22 iulie 2005, ale Statutului disciplinar al organelor afacerilor interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.2 din 04 ianuarie 1996, ale Codului de etică şi deontologia al poliţistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.481 din 10 mai 2006, etc. Se explică faptul că în baza Legii nu pot fi contestate separat procesul verbal al comisiei de reîncadrare în serviciu, încheierea cu privire la ancheta de serviciu, procesul verbal al Comisiei de atestare, dat fiind făptui că acestea constituie acte preparatorii ce servesc drept temei pentru aplicarea sancţiunii disciplinare sau concedierii, după caz. Lipsa antecedentelor penale este o condiţie obligatorie pentru colaboratorii organelor afacerilor interne. Faptul condamnării unei rude a colaboratorului de poliţie nu constituie temei pentru concedierea acestuia (pct.3 al Regulamentului cu privire la serviciul în organele afacerilor interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.334 din 08 iulie 1991). La eliberarea din serviciul militar prin contract în cazurile prevăzute de art.35 alin.3 lit.e)-g), i)-k) şi m)-o) din Legea cu privire la statutul militarilor, inclusiv în cazul demisionării, militarii cu vechimea în serviciul militar mai mică de 5 ani, după absolvirea instituţiilor de învăţământ militar sau după încheierea tuturor tipurilor de instruire, indiferent de sursa de finanţare, sunt obligaţi să recupereze cheltuielile pentru instruire în mărimea calculată prin împărţirea sumei cheltuielilor generale la perioada aflării în serviciul militar. 54. Funcţionarii publici, inclusiv funcţionarii publici cu statut special (militarii, colaboratorii serviciilor diplomatice, ai serviciului vamal, ai organelor apărării, ai securităţii naţionale şi ordinii publice), nu au dreptul să intervină, făcând uz de situaţia sa de serviciu, de autoritatea şi de legăturile generate de această situaţie, în activitatea altor organe de stat şi nestatale, dacă faptul nu ţine de îndatoririle sale de serviciu. Nerespectarea acestor condiţii constituie încălcări grave ale obligaţiunilor de serviciu şi poate atrage răspunderea prevăzută de art.16 şi 17 din Legea cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei nr.90 din 25 aprilie 2008, de pct.4 al Codului de etică şi deontologie al poliţistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.481 din 10 mai 2006, etc. Se atenţionează că, în baza Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr.158-XVI din 04 iulie 2008, consilierii, ajutorii, funcţionarii serviciilor de presă şi secretarii din cadrul aparatelor Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate şi organelor din subordinea acestora, care activau la momentul punerii în aplicare a acestei legi, îşi vor păstra funcţiile deţinute, aplicându-li-se prevederile acestei legi, până la momentul demisionării în legătură cu intrarea în funcţie a conducătorilor noi ai autorităţilor publice menţionate sau eliberării din funcţiile respective. 55. Instanţa de contencios administrativ adoptă hotărârea în conformitate cu prevederile art.238-241 CPC. în cazul în care instanţa anulează actul administrativ ca ilegal, iar intrarea în vigoare a acestui act a fost condiţionată de publicarea Iui în sursa oficială, conform prevederilor art.28 din Lege, instanţa va dispune publicarea hotărârii în aceeaşi sursă sau într-o altă publicaţie. Hotărârile judecătoreşti prin care s-au anulat acte administrative cu caracter normativ au putere numai pentru viitor.

217

Hotărârile judecătoreşti irevocabile date în contenciosul administrativ, cu excepţia dispoziţiilor de recuperare a prejudiciului cauzat şi a cheltuielilor de judecată, constituie titluri executorii. 56. Spre deosebire de litigiile de drept comun, pentru litigiile de contencios administrativ este prevăzută o singură cale ordinară de atac - recursul, care, conform art.30 din Lege, suspendă executarea hotărârii, cu excepţia cazurilor de executare imediată. Articolul 30 alin.(1) din Lege statuează că hotărârea instanţei de contencios administrativ poate fi atacată în termen de 15 zile de la data pronunţării sau de la data comunicării hotărârii integrale în cazul în care acţiunea este judecată în lipsa părţii, dacă legea nu dispune altfel, iar art.402 alin.(1) CPC, în redacţia Legii nr.244 din 21 iulie 2006, stipulează că recursul se declară, în condiţiile capitolului XXXVIII din Cod, în termen de 20 de zile de la data comunicării hotărârii sau deciziei motivate, dacă legea nu dispune altfel. În sensul prevederilor art.24 alin.(1) şi art.30 alin.(1) din Lege, dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică cu excepţiile prevăzute de Lege. Astfel, ţinând cont de faptul că termenul de declarare a recursului este prevăzut în Lege, hotărârile judecătoreşti date în contenciosul administrativ se contestă în termen de 15 zile, care curge de la data pronunţării hotărârii integrale sau de la data comunicării hotărârii integrale, în cazul în care acţiunea a fost examinată în lipsa părţii. În cazul în care a fost pronunţat doar dispozitivul hotărârii, termenul de depunere a recursului va curge din ziua când partea a primit hotărârea integrală, iar dacă nu i-a fost expediată - din ziua când a luat cunoştinţă cu hotărârea integrală. Încălcarea de către judecător a termenului de redactare a hotărârii nu atrage micşorarea termenului de 15 zile pentru depunerea recursului. Persoana care a omis termenul de depunere a recursului poate solicita repunerea în termen în condiţiile art.116 CPC. Dacă recurentul care a omis termenul de declarare a recursului nu solicită repunerea în termen, instanţa de recurs, în temeiul art.409 alin.(1) lit.b) CPC, restituie cererea de recurs. Se atenţionează că, în cazul în care încheierea judecătorească nu poate fi contestată cu recurs, instanţa restituie cererea de recurs în temeiul art.409 alin.(1) lit.e) CPC. 57. Se abrogă Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.27 din 24 decembrie 2001 "Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale Legii contenciosului administrativ", modificată prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.14 din 25 martie 2002. Chişinău, 30 octombrie 2009 nr.10

218

CERERI PREALABILE
Întreprinderea de stat Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” Direcţia de documentare a populaţiei Mun. Chişinău, str. Puşkin, 42

CERERE PREALABILĂ
Prin Certificatul de refuz nr.10520 din 1.07.2010, am fost informat că m-i s-a refuzat perfectarea paşaportului cetăţeanului RM din motivul atragerii la răspundere penală (d.p. 2006036390, art.195 alin.(2) CP). Refuzul a fost bazat pe prevederile art.8 lit.c) din Legea nr.269 din 09.11.1994 cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova (în continuare – Legea nr.269). Consider că refuzul în eliberarea paşaportului este unul ilegal, situaţie care îmi cauzează prejudicii considerabile de ordin moral şi material. Ţin să-mi exprim dezacordul cu interpretarea şi invocarea eronată a normei aplicate ca fiind unicul motiv al refuzului a constituit art.8 lit.c) din Legea nr.269. Prin art.8 lit.c) din Legea nr.269 este stabilit că, în cazul în care, persoana este trasă la răspundere penală, acesteia i se refuză eliberarea paşaportului şi a documentelor de călătorie. Această normă urmează a fi interpretată şi aplicată în conformitate cu Hotărârea Curţii Constituţionale nr.15 din 30.09.2008 (M.O. 183-185/11 din 10.10.2008). Astfel, Curtea Constituţională a stipulat că restrângerea exerciţiului dreptului la libera circulaţie urmează a fi raportată la condiţiile specificate în art.54 din Constituţie. Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât cele prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, în scopul prevenirii tulburărilor în masă, infracţiunilor etc. Prin urmare, restrângerea exerciţiului dreptului poate avea loc doar cu respectarea anumitor condiţii: - ingerinţa trebuie să fie prevăzută de lege; - ingerinţa corespunde normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional; - ingerinţa constituie o măsură necesară într-o societate democratică; - ingerinţa trebuie să fie proporţională scopului urmărit. Refuzul pe care îl contest nu corespunde acestor condiţii. Legea nr.269 este doar unul din actele normative care garantează cetăţenilor dreptul de ieşire şi intrare în RM, stabileşte restricţii temporare în exercitarea acestui drept. Aceeaşi lege urmează a fi aplicată în coroborare cu alte acte normative. Astfel, în aceeaşi Hotărâre, Curtea Constituţională a reiterat că sintagma este tras la răspundere penală din art.8 lit.c) din Legea nr.269 se referă, în primul rând, la una din părţile apărării în procesul penal – bănuitul. Noi admitem că această sintagmă se referă atât la învinuit, cât şi la inculpat în cadrul procesului penal. Aceasta cu o singură condiţie - persoana are statutul respectiv (învinuit, inculpat) şi i-a fost aplicată măsura preventivă prevăzută de normele de drept procedural penal. Prin urmare, prin prisma cadrului legal existent, în baza art.8 lit.c) din Legea nr.269, se poate refuza eliberarea paşaportului în condiţiile expuse în Hotărârea Curţii Constituţionale nr.15 din 30.09.2008, şi doar persoanei care are statut de bănuit în procesul penal. 219

Eu – N.N. – nu am statut de bănuit în procesul penal. Mai mult, la moment, în privinţa mea nu este aplicată nicio măsură preventivă în sensul normelor de drept procedural penal (art.175; 176; 177; 178 (în special alin.(3) CPP). Măsura preventivă aplicată anterior a încetat, conform art.195 alin.(5) CPP. În orice caz, Direcţia de documentare a populaţiei nu are de unde să dispună de anumite acte sau informaţii care ar justifica aplicarea art.8 lit.c) din Legea nr.269 (în privinţa mea). Prin urmare, cu mare regret, constat că mi se refuză vădit ilegal perfectarea paşaportului. În baza celor enunţate, a normelor de drept invocate, solicit respectuos anularea refuzului şi admiterea cererii privind eliberarea paşaportului. În situaţia în care, cererea prealabilă nu va fi admisă, voi fi nevoit să depun o cerere în instanţa de judecată cu solicitarea de a fi încasată şi valoarea prejudiciilor cauzate. Data _____________________ Semnătura________________________

220

CERERI
Curtea de Apel Chişinău Reclamant: Mişcarea social-politică „Acţiunea Europeană” mun.Chişinău str.Calea Ieşilor nr.6, of.4 Pârât: Comisia Electorală Centrală mun.Chişinău str.V.Alecsandri, 119

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
Prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.2132 din 12 februarie 2009 „Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009”, s-a decis că, la scrutinul din 5 aprilie 2009 pentru alegerea Parlamentului Republicii Moldova, birourile electorale ale secţiilor de votare vor marca actele de identitate ale alegătorilor, care vor participa la votare, cu o ştampila specială, având imprimată inscripţia „ALEGERI 05.04.09”, conform unei Instrucţiuni aprobate de Comisia Electorală Centrală. Drept temei pentru emiterea hotărârii se invocă faptul că, la momentul desfăşurării alegerilor, nu este posibilă verificarea electronică a participării la votare, existând riscul votului multiplu; lipsa unui mecanism eficient de prevenire a fraudării alegerilor, precum şi recomandările experţilor internaţionali (IFES, PNUD) aflaţi în Republica Moldova pentru monitorizarea campaniei electorale, ale Coaliţiei Civice pentru alegeri libere şi corecte „Coaliţia 2009”, şi prevederile art.18, 22 lit. q), 26 din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997. Considerăm că hotărârea menţionată a Comisiei Electorale Centrale contravine mai multor norme constituţionale şi legale, şi urmează a fi anulată. Adoptând hotărârea nr.2132 din 12 februarie 2009, Comisia Electorală Centrală şi-a depăşit atribuţiile stabilite prin lege şi a încălcat principiul constituţional de separaţie a puterilor în stat prevăzut de art.6 din Constituţie. Astfel, conform art.61 alin.(2) din Constituţia Republicii Moldova, „modul de organizare şi de desfăşurare a alegerilor este stabilit prin lege organică”. Art.72 alin.(3) lit.a) din Constituţie prevede că sistemul electoral în Republica Moldova se reglementează prin lege organică. Iar potrivit art.60 alin.(1) din Constituţie „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.” Însăşi noţiunea de „sistem electoral” cuprinde: 1) principiile şi condiţiile de participare la constituirea organelor reprezentative; organizarea şi reglementarea alegerilor; 2) modul de atribuire a mandatelor în autorităţile reprezentative după stabilirea rezultatelor votării. Art.53 alin.(1) din Codul electoral, adoptat de Parlament conform stipulărilor constituţionale menţionate, reglementând procedura de efectuare a votării, stabileşte că ”biroul electoral al secţiei de votare înmânează alegătorului buletinul de vot, conform listei electorale, numai la prezentarea actului de identitate. La primirea buletinului, alegătorul semnează în lista electorală în dreptul numelui.” Deci, legiuitorul, în legea organică, nu a prevăzut marcarea cu ştampilă specială a actelor de identitate ale alegătorilor care vor participa la votare. Şi nicio altă autoritate din stat nu poate „completa” (depăşi) la discreţia sa norma legii organice, inclusiv prin emiterea deciziilor, hotărârilor etc. Pentru a fi mai expliciţi, putem modela o situaţie similară celei 221

create de Comisia Electorală Centrală în cazul dat. Şi anume, că o oarecare autoritate publică din stat sau autoritate centrală de specialitate, cu excepţia Parlamentului, a emis o hotărâre, prin care a „completat” sau „corectat” o prevedere a unor legi organice menţionate în art.72 alin.(3) din Constituţie, spre exemplu, în Codul penal - lit.n) a art.72 sau în Codul civil – lit.i) a art.72, sau în Regulamentul Parlamentului – lit.c) a art.72. Este de la sine înţeles că instanţele judecătoreşti nu vor judeca cauzele penale sau civile în conformitate cu aceste „îmbunătăţiri” făcute legilor organice din simplul motiv că ele contravin flagrant Constituţiei. Asemenea „îmbunătăţiri” vor fi neglijate chiar şi atunci, când ele ar fi fost efectuate la recomandările din afara sau din interiorul autorităţii care le-a emis. Totodată, Codul electoral nu este o lege organică mai inferioară decât alte legi organice, pentru a putea fi „ajustat” la anumite împrejurări, de alte autorităţi, pe lângă cea reprezentativă, inclusiv de către Comisia Electorală Centrală. Iar drepturile, libertăţile şi obligaţiile cetăţenilor stabilite prin Codul electoral nu pot fi revăzute sau revizuite de un alt organ, decât Parlamentul. Or, prin hotărârea contestată se încalcă în mod direct drepturile şi libertăţile prevăzute de cod ale tuturor cetăţenilor cu drept de vot, deoarece Comisia Electorală Centrală, de fapt, a creat o normă primară (nouă) ce nu este prevăzută de Codul electoral prin care se reglementează raporturile ce ţin de sistemul electoral. În această ordine de idei, este relevantă Hotărârea Curţii Constituţionale nr.61 din 16.11.1999 pentru controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr.432-XIV din 10 iunie 1999 „Privind asigurarea unităţii aplicării unor prevederi ale Codului electoral”. În hotărârea menţionată a Parlamentului au fost interpretate dispoziţiile art.91, 114, 136 şi 199 din Codul electoral privind valabilitatea alegerilor parlamentare, prezidenţiale, locale şi a referendumului local. Curtea Constituţională, examinând sesizarea Preşedintelui Republicii Moldova privind neconstituţionalitatea hotărârii date a Parlamentului, a menţionat: „… Curtea relevă că Parlamentul, prin art.1 al Hotărârii în cauză, a expus art.171 din Codul electoral într-o nouă redacţie şi astfel a încălcat dispoziţiile art.72 şi 74 din Constituţie. Curtea reiterează că Parlamentul este în drept să opereze modificări şi completări în legislaţia în vigoare numai prin lege. Parlamentul a atribuit Hotărârii nr.432-XIV caracter normativ de drept şi putere juridică similară prevederilor Codului electoral supuse interpretării. Interpretarea oficială de către organul legislativ a unei legi se efectuează numai prin lege, care trebuie să urmeze aceeaşi procedură de adoptare, semnare şi publicare prevăzută de dispoziţiile constituţionale. Interpretarea unei legi prin hotărâre a Parlamentului este inadmisibilă şi contravine dispoziţiilor art.72, 74, 76 şi 93 din Constituţie şi nu poate fi recunoscută drept interpretare oficială a legii. Aşadar, având în vedere obiectul Hotărârii Parlamentului nr.432-XIV din 10 iunie 1999, este necesar să se menţioneze că, atât sub aspect formal, cât şi sub aspectul separării atribuţiilor puterilor în stat, statuată de Constituţie, ea contravine art.6, 72, 74, 76 şi 94 din Constituţie.” În baza argumentelor expuse, Curtea Constituţională a declarat neconstituţională Hotărârea Parlamentului nr.432-XIV din 10 iunie 1999. Sau, în Hotărârea Curţii Constituţionale nr.18 din 21.10.2008 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din punctul 13 al Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi de plată a indemnizaţiei viagere sportivilor de performanţă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1322 din 29 noiembrie 2007, de asemenea, sunt operate concluzii de principiu la acest capitol. În particular, Curtea a relevat faptul că unul din principiile fundamentale ale statului de drept este cel al separării şi

222

colaborării puterilor în stat, principiu consacrat expres în art.6 din Legea Supremă. Curtea a menţionat că, potrivit art.102 alin.(2) din Constituţie, art.30 alin.(1) din Legea cu privire la Guvern, art.11 alin.(1) din Legea nr.317 din 18 iulie 2003 „Privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale”, Guvernul adoptă hotărâri pentru organizarea executării legilor. Adoptate în baza şi în executarea legii, hotărârile Guvernului au forţă juridică inferioară legii şi nu o pot contrazice sau depăşi. În jurisprudenţa sa anterioară Curtea Constituţională a statuat constant că hotărârile Guvernului sunt acte subsecvente legii, se emit în scopul concretizării, executării corecte şi efective a acesteia, normele cuprinse în hotărâri nu pot avea caracter primar, nu pot modifica cadrul stabilit prin actul legislativ, executivul neavând competenţă normativă primară (Monitorul Oficial nr.195-196/12 din 31.10.2008). În cazul hotărârii nr.2132 din 12 februarie 2009, Comisia Electorală Centrală a completat norma art.53 din cod, arogându-şi o competenţă normativă primară, exceptând procedura de adoptare, semnare şi publicare prevăzută de dispoziţiile constituţionale. Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale de a marca actele de identitate ale alegătorilor care vor participa la votare cu ştampila specială se intervine şi în raporturile reglementate de Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte şi se încalcă dreptul cetăţenilor la alegeri libere prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat (art.38 alin.(1) din Constituţie). La acest capitol menţionăm următoarele. Până în anul 2005, în republică a existat practica aplicării ştampilei „Votat” în actele de identitate ale alegătorilor în temeiul Hotărârii Comisiei Electorale Centrale. Şi din această cauză mai mulţi cetăţeni nu au participat la alegeri, nedorind ca în actele lor de identitate să se conţină o menţiune improprie actelor ca atare, şi din această cauză nefiindu-le eliberate buletine de vot. În acest context, este relevantă o altă hotărâre a Curţii Constituţionale – nr.16 din 19.05.1997 privind controlul constituţionalităţii dispoziţiilor punctului 10 alineatul 2 din Regulamentul „Cu privire la modul de perfectare şi eliberare a actelor de identitate ale Sistemului naţional de paşapoarte”. Regulamentul a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.376 din 06.06.1995. Curtea a recunoscut drept neconstituţional pct.10 din Regulament şi, în particular, a menţionat următoarele: „… Actele de identitate, conform Legii nr.273-XIII (pentru paşapoarte - art. 2 alin.(5), buletinele de identitate, permisul de şedere - art. 3 alin. (4) şi (10), nu cuprind date despre „viza de reşedinţă” sau „viza de domiciliu”. … De aceea includerea în textul Regulamentului a unor dispoziţii ce conţin obligativitatea obţinerii „vizei de reşedinţă” (sau a „vizei de domiciliu”) este în contradicţie cu principiul enunţat în „Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte” nr.273-XIII din 9 noiembrie 1994 şi este neconstituţională în baza art. 27 alin. (2) din Constituţie.” Referitor la cazul actual, concluzia Curţii Constituţionale poate fi extrapolată în felul următor: “actele de identitate nu cuprind date despre consemnarea sau marcarea participării alegătorilor la votare cu o ştampila specială. De aceea, Hotărârea Comisiei Electorale Centrale privind obligativitatea unei asemenea marcări este în contradicţie cu Legea privind actele de identitate în sistemul naţional de paşapoarte şi este ilegală şi neconstituţională în baza art.38 alin.(1) din Constituţie care prevede alegeri libere prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.” Noţiunea de „secret” se referă în mod firesc şi la dreptul cetăţeanului de a nu fi divulgată participarea sa la alegeri prin consemnare în actele de identitate.

223

Totodată, prin decizia sa, Comisia Electorală Centrală, din start, pune toţi cetăţenii ce participă la scrutin sub bănuiala că ar avea intenţia să încalce cu orice preţ legea şi să voteze de mai multe ori, profitând de anumite „neajunsuri” ale legii. Această atitudine a comisiei de diferire la categoria potenţialilor “contravenienţi” a tuturor cetăţenilor cu drept de vot este nefondată şi afectează demnitatea alegătorilor din republică. Pe de altă parte, aceste măsuri de vigilenţă exagerată ale comisiei nici nu au vreun sens practic. Legislatorul, în Codul electoral, a stabilit că alegătorii votează la secţiile de votare în baza listelor întocmite din timp ale cetăţenilor care locuiesc în raza secţiilor respective. Iar prezentarea documentului de identitate se efectuează numai pentru a se verifica dacă votează anume persoana introdusă în listă. Evident, semnând în listă, cetăţeanul nu va mai putea vota repetat indiferent de faptul dacă a fost marcat sau nu documentul de identitate. Invocarea în Hotărârea Comisiei Electorale Centrale a art.18, 22 lit.q) şi 26 din Codul electoral drept temei al împuternicirilor comisiei de a stabili “marcarea” în actele de identitate este o eroare, pornind de la prevederile normelor constituţionale indicate deja. Totodată, o lectură cât de cât atentă şi profesională a normelor citate din Codul electoral, denotă că legea nu împuterniceşte Comisia Electorală Centrală cu asemenea atribuţii. Astfel, art.18 (şedinţele şi hotărârile Comisiei Electorale Centrale) reglementează proceduri organizatorice de activitate a comisiei şi stipulează că hotărârile “adoptate în limitele competenţei acesteia, sunt executorii pentru autorităţile publice, întreprinderi, instituţii şi organizaţii, persoanele cu funcţii de răspundere, partide, alte organizaţii socialpolitice şi organele acestora, precum şi pentru toţi cetăţenii”. Din conţinutul normei se deduce clar faptul că, dacă hotărârile nu-s în limitele competenţei, ele nici nu sunt executorii. Şi norma art.22 (atribuţiile generale ale Comisiei Electorale Centrale) care stabileşte că „în perioada electorală, Comisia Electorală Centrală are următoarele atribuţii: … q) analizează fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, din alegerile trecute, curente sau viitoare şi la măsuri pentru prevenirea lor; informează autorităţile publice despre necesitatea soluţionării unor chestiuni, în conformitate cu legislaţia electorală” nici pe departe nu seamănă cu învestirea comisiei cu atribuţii de legiuitor. De „măsuri pentru prevenire” ţin activităţile organizatorice, şi nicidecum cele de recroire a Codului electoral. Art.26 din Cod (atribuţiile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală), de asemenea, nu investeşte comisia cu atribuţiile ce şi le-a arogat prin hotărârea contestată. Afirmaţia rezultă şi din prevederile directe ale altor norme din Codul electoral: art.1 – „Comisia Electorală Centrală - comisie înfiinţată pentru realizarea politicii electorale în scopul bunei desfăşurări a alegerilor, care activează continuu în condiţiile prezentului cod”; art.16 alin.(1) – „Comisia Electorală Centrală este organ de stat constituit pentru realizarea politicii electorale, organizarea şi desfăşurarea alegerilor.” Pe de altă parte, în virtutea principiilor constituţionale stabilite de art.6, 60, 66, 72 din Constituţie, Codul electoral nici nu poate să prevadă asemenea atribuţii ale Comisiei Electorale Centrale, dat fiind faptul că aceste raporturi de drept urmează a fi reglementate numai prin lege organică adoptată de organul reprezentativ ales de popor conform prevederilor art.38 alin.(1) din Constituţie. Numai acest organ este în drept să instituie restricţii pentru alegători, şi nu altcineva. Or, hotărârea nr.2132 din 12 februarie 2009, fiind adoptată cu încălcarea prevederilor legale, inclusiv a celor constituţionale, lezează direct dreptul cetăţenilor de a participa la alegeri, îngrădind aceste drepturi prin crearea unui obstacol pentru acele persoane care nu vor fi de acord cu marcarea actelor de identitate cu o menţiune improprie. Poate anume din aceste considerente Parlamentul, stabilind prin Legea nr.176 din 22.07.2005 pentru modificarea şi completarea Codului electoral în art.53 prevederea despre aplicarea în fişa de însoţire a

224

buletinului de identitate al alegătorului a ştampilei „Votat”, prin Legea nr.248 din 21.07.2006 a exclus norma respectivă. În consecinţă, prin hotărârea contestată sunt încălcate şi prevederile art.54 alin.(2) din Constituţie care stabileşte că „exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.” Totodată, marcarea actelor de identitate ale alegătorilor cu ştampila specială, contribuind la înlăturarea de la alegeri a cetăţenilor ce nu-s de acord cu „marcarea” (mulţi dintre care au motive întemeiate pentru asta) poate influenţa direct şi asupra rezultatelor alegerilor. Este regretabil faptul că, având sarcina de a asigura buna desfăşurare a alegerilor, Comisia Electorală Centrală prejudiciază din start această desfăşurare, chiar până la începerea scrutinului, prin emiterea unui act ilegal şi anticonstituţional, prin care se încalcă drepturile alegătorilor din republică. La adoptarea hotărârii contestate, prin care s-a introdus restricţia pentru participanţii la votare, nu s-a ţinut cont şi de prevederile Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale în care declară dreptul la alegeri libere şi, în scopul realizării acestui drept, stabileşte obligaţia statului să desfăşoare alegeri libere prin vot secret şi condiţii, care asigură exprimarea liberă a voinţei poporului la alegerea puterii legislative (art.3 al Protocolului adiţional nr.1 la Convenţie). Anularea hotărârii contestate va scuti bugetul şi de cheltuieli materiale considerabile, cheltuieli, ce urmează a fi făcute pentru confecţionarea a 8000 de ştampile speciale. În baza celor expuse şi în conformitate cu prevederile art.7-9 din Legea contenciosului administrativ, art.65 alin.(1), 66 alin.(1) şi (3), 67 alin.(1), 68 alin.(1) din Codul electoral, art.166, 277-278 din Codul de procedură civilă, SOLICIT: Să fie anulată Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.2132 din 12 februarie 2009 „Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009”, ca fiind ilegală. Să fie încasate în folosul reclamantului cheltuielile de judecată. Anexă: Copia cererii Copia Hotărârii nr.____ din 12 februarie 2009. Data______________ Semnătura___________

225

JUDECĂTORIA_________ or._________, str.________,nr.___ RECLAMANT: Societatea comercială „A” SRL or._________, str._______, ____ PÂRÂT: CONSILIUL ORAŞULUI________ or._________, str.________, nr.___ INTERVENIENT ACCESORIU: Societatea comercială „B” SRL or.________, str. ___________, nr.___

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULITĂŢII ACTULUI ADMINISTRATIV
În fapt, în data de _____________, prin Decizia Consiliului oraşului _______ nr.________„Cu privire la autentificarea dreptului de folosinţă asupra loturilor de pământ din str._________, nr.____ SRL „B”, SRL „B” a devenit beneficiară prin autentificare a dreptului de folosinţă asupra loturilor de pământ nr.1 cu suprafaţa de ______ ha şi nr.2 cu suprafaţa de _____ha, amplasate în or.__________, str.________, nr._____în vederea exploatării şi deservirii imobilelor conform planurilor construcţiilor anexate. Despre emiterea Deciziei vizate, SRL „A” a aflat în cadrul procedurii judiciare în care Societatea a fost atrasă în calitate de intervenient accesoriu din oficiul instanţei de judecată, la prima şedinţă judiciară fixată pentru ___________, la acţiunea în contencios administrativ a reclamantului SRL „B” în contradictoriu cu Oficiul Cadastral Teritorial __________ privind recunoaşterea refuzului ilegal, declararea nulităţii actului administrativ şi obligarea înregistrării dreptului de folosinţă. Prin prezenta cerere, SRL „A” consideră Decizia Consiliului oraşului __________ nr._________ din _________ „cu privire la autentificarea dreptului de folosinţă asupra loturilor de pământ din str.__________, nr._____ SRL „B” parţial ilegală în partea autentificării dreptului de folosinţă beneficiarului SRL „B” asupra lotului de teren cu nr.1 cu suprafaţa de ______ha amplasat în or.____________, str. _________, nr.____ ce afectează grav dreptul de proprietate al SRL „A”, pasibilă nulităţii, pornind de la ansamblul următoarelor circumstanţe şi motive: Potrivit Legii nr.793-XIV din 10.02.2000 „contenciosului administrativ”, actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii. Astfel, în baza Notei Informative din ___________, emisă de Comisia Republicană Permanentă pentru Organizarea Expertizei, Evaluării şi Comercializării Bunurilor Sechestrate, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr._____din __________, cu privire la petrecerea licitaţiilor republicane „cu strigare”, a fost aprobat spre comercializare lotul cu nr._____ având suprafaţa totală de _______ m.p., amplasat în or.__________, str.__________, nr.___ ce aparţinea S.A.”C”, amplasat pe lotul de teren cu suprafaţa totală de _______ ha la preţul iniţial în mărime de _______lei. Potrivit procesului-verbal Seria ____ nr.______ din _________”cu privire la rezultatele vânzării la licitaţia „cu strigare”, SRL „A” a fost înscris în calitate de participant la licitaţia 226

publică şi a fost desemnat drept câştigător al licitaţiei asupra setului cu nr.____ la preţul final de _______ lei, obligându-se conform procesului-verbal nominalizat să achite suma contractuală, să semneze contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil cu înregistrarea lui cadastrală ulterioară. În temeiul contractului de vânzare-cumpărare la licitaţie a bunurilor sechestrate nr.___ din __________, SRL „A” în calitate de „CUMPĂRĂTOR” a procurat ca urmare a licitaţiei petrecute, în conformitate cu Legea nr.633-XIII din 10.11.1995 „Cu privire la modul de urmărire a impozitelor, taxelor şi altor plăţi”, Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.685 din 23.07.1997 „cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la modul de sechestrare şi comercializare a bunurilor” şi procesul-verbal, seria ___________ din _________ cu privire la rezultatele licitării la licitaţia „cu strigare” setul expus la vânzare nr.___ cu suprafaţa totală de ______ m.p., amplasat în or.________, str.___________, nr.___. Prin Actul de ridicare a bunurilor nr.________din _________, bunurile procurate în temeiul contractului de vânzare-cumpărare la licitaţie a bunurilor sechestrate din ________ au fost ridicate de către „VÂNZĂTOR” şi transmise „CUMPĂRĂTORULUI”, SRL „A” . În data de 04.10.2001, conform art.240 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii din 26.12.1964) art.214; 290; 755 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii nr.1107-XV din 06.06.2002) contractul de vânzare-cumpărare a fost supus înregistrării cadastrale obligatorii conform legislaţiei în vigoare la momentul semnării contractului, la nr._______, ceea ce în corespundere cu dispoziţiile alin.2 art.132 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii din 26.12.1964) şi art.321 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii nr.1107-XV din 06.06.2002) care stipulează că în cazul bunurilor imobile dobândirea dreptului de proprietate se efectuează de la data înscrierii în Registrul bunurilor Imobile, semnifică naşterea dreptului de proprietate privată a SRL „A” asupra bunurilor imobile procurate, fiind protejat drept autentic proprietar în conformitate cu legislaţia în vigoare. În asemenea mod, Decizia contestată încalcă grav dreptul SRL ”A” la proprietate asigurat prin art.46 Constituţia Republicii Moldova, art.315,316 din Codul civil al Republicii Moldova, Protocolul Adiţional nr.1 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului, or proprietarul dispune de posesia, folosinţa şi dispoziţia asupra bunului, posesia şi folosinţa urmând să determine posibilitatea reală şi fără impedimente a exploatării bunului, element ce în situaţia descrisă prin grevarea dreptului de folosinţă asupra terenului pe care este amplasată proprietatea S.R.L „A” către SRL „B” este ilegală şi afectează dreptul de proprietate al reclamantului SRL „A” la exploatarea (deservirea) bunului ce-i aparţine cu titlu de proprietate privată. Mai mult decât atât, dreptul de proprietate al SRL „A” asupra imobilului sus-vizat este confirmat şi prin Hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie nr. ______ din _______, menţinută în vigoare prin Decizia Curţii de Apel Economice nr.__________ din ________, prin care acţiunea SRL „A” privind înlăturarea obstacolelor în folosirea dreptului de proprietate şi evacuare a fost admisă, dispunându-se înlăturarea obstacolelor create SRL „A” de către SRL „B” în realizarea dreptului său de proprietate asupra bunului imobil. În acest context, potrivit art.123 CPC al Republicii Moldova, faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţă de drept comun sau în instanţă specializată sunt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane. Reglementări absolut similare, însă care completează temeinicia degrevării părţilor şi participanţilor la proces de probaţiunea suplimentară a faptelor inserate într-o Hotărâre judecătorească irevocabilă, se menţionează şi în dispoziţia art.254(3) CPC al Republicii Moldova potrivit căreia după ce hotărârea rămâne irevocabilă, părţile şi ceilalţi participanţi la proces, precum şi succesorii lor în drepturi, nu pot înainta o nouă cerere de chemare în judecată

227

cu aceleaşi pretenţii şi în acelaşi temei, nici să conteste în alt proces faptele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea judecătorească irevocabilă. Prin urmare, conform Hotărârii Guvernului „pentru aprobarea Regulamentului cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente” nr.562 din 23.10.1996, p.7 în calitate de cumpărător al terenului aferent poate fi doar proprietarul obiectivului privat, drept afectat, în situaţia descrisă, prin Decizia Consiliului or._________ nr._____ din _________, iar p.2 al Hotărârii enunţate stipulează expres că la categoria obiectelor faţă de care se instituie dreptul la vânzarecumpărare a terenurilor aferente îl constituie inclusiv construcţiile capitale. Aceeaşi reglementare, în concept analogic, o prevede şi Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului, art.9 alin.(3), potrivit căruia “terenurile proprietate publice pe care sunt amplasate obiective proprietate de stat, se vând, după privatizarea obiectivelor menţionate, persoanelor fizice şi juridice care au obţinut dreptul de proprietate asupra obiectivelor amplasate pe aceste terenuri”. Prin cererea prealabilă nr.________ din ______, SRL „A” a intervenit conform art.3, 5, 14 din Legea contenciosului administrativ către Consiliul or.__________, cu solicitarea recunoaşterii ilegalităţii şi nulităţii Deciziei Consiliului or.__________ nr._____ din ________„cu privire la autentificarea dreptului de folosinţă asupra loturilor de pământ din str._________, nr.____ SRL „B” ”… în partea autentificării dreptului de folosinţă al beneficiarului SRL „B” asupra lotului de teren cu nr.1 cu suprafaţa de ______ ha, amplasat în or._________, str.__________, ____, însă până la data depunerii prezentei acţiuni, adică peste termenul stabilit de Legea nr.793-XIV din 10.02.2000, răspunsuri la cererea adresată nu au parvenit. În drept, călăuzindu-ne de dispoziţiile art.3, 5, 14, 16, 25, 26 din Legea contenciosului administrativ, art.1, 4, 5, 28, 33, 55, 56, 117, 166, 167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova SOLICITĂM: A admite prezenta cerere. A recunoaşte ilegalitatea şi nulitatea Deciziei Consiliului oraşului __________ nr.___ din ___________ „cu privire la autentificarea dreptului de folosinţă asupra loturilor de pământ din str.__________, nr.___ SRL „B” „...în partea autentificării dreptului de folosinţă beneficiarului SRL „B” asupra lotului de teren cu nr.1 cu suprafaţa de _______ ha, amplasat în or._________, str._________, nr.___. ANEXĂ: Data___________ Semnătura______________

228

str. majorare de întârziere în sumă de _____ lei şi amendă în sumă de _____ lei pentru diminuarea prezumată a impozitului pe venit. în temeiul art. _______. ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenţei. 26 alin. ___ din ________. nr. în cazul în care este: ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii. precum şi prezumata diminuare a venitului impozabil în sumă de ______ lei. rezultată din aprecierea subiectivă şi incompletă a legislaţiei. 216 alin.___ asupra cazului de încălcare fiscală comisă de SRL „A”. în tot sau în parte.___ din ________ emisă de Inspectoratul Fiscal din raionul ________ ca fiind drept eronată. În conformitate cu art. manifestată prin înregistrarea operaţiunii de export în evidenţa contabilă în sumă de ______ lei. mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe exprimată prin nerepatrierea mijloacelor băneşti provenite din operaţiunile de export în valoare de ________ lei efectuate la data de ________ către „K” (firmă străină). anexând documentele de rigoare.2 şi 3 (a) ale Legii cu privire la repatrierea mijloacelor băneşti.___ PÂRÂT: INSPECTORATUL FISCAL DE STAT _________________________ or. nefondată. SRL „A” a fost recunoscută culpabilă de încălcarea art. în persoana __________. a probelor puse la baza emiterii actului administrativ.________. în termen de 7 zile calendaristice. Inspectoratul Fiscal din raionul ________ în persoana şefului __________. a sancţionat-o cu amendă în mărime de ______ lei.(1) al Legii contenciosului administrativ. în conformitate cu art. 229 .________. actul administrativ poate fi anulat.8) al Codului fiscal al Republicii Moldova. ___ RECLAMANT: Societatea comercială „A” SRL or. a prezentat în scris argumentarea dezacordului._____ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND REVOCAREA ACTULUI ADMINISTRATIV În fapt. ___ din _________ a Inspectoratului fiscal din raionul _________. iar nu suma de ______ lei. Inspectorul Fiscal Principal al Inspectoratului fiscal din raionul _________.________.________._______. nr. str. nefiind de acord cu concluziile actului de control. În urma controlului efectuat s-a întocmit Actul de control nr. în baza Actului de control nr. nr.JUDECĂTORIA ______________ or.a adoptat Decizia nr. în care autoritatea de control indică prezumata încălcare de către SRL „A” a Legii cu privire la repatrierea mijloacelor băneşti. în baza autorizaţiei nr. a efectuat un control fiscal prin contrapunere la SRL „A”. La data de _________. s-a dispus încasarea impozitului pe venit diminuat pentru anul ____ în sumă de _____ lei. mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe. urmând a fi anulată în totalitate în baza cumulului următoarelor argumente. Prin Decizia nr.________. şi. este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite. SRL „A”. din ________. destinatar „Q” (firmă străină). 5 alin. ______ din ________. str. SRL „A” consideră Decizia nr.(3) al aceleiaşi legi. indicată în declaraţia vamală de export.

trebuie să fie trasă la răspundere. Potrivit prevederilor art. Prevederile art. s-a stabilit că SRL „C” dobândeşte dreptul de a cere. inclusiv şi drepturile accesorii pe care le avea faţă de „K”. 230 . SRL „A” a pierdut dreptul de a cere executarea creanţei. • trebuie să fie trasă la răspundere persoana respectivă pentru săvârşirea de încălcare fiscală. Întru confirmarea creanţei şi a dreptului de a cere executarea ei.556 – 566 din Codul civil. ___ din ________ şi a facturilor fiscale. cu respectarea art.R. În conformitate cu contractul nr. persoana care examinează cazul de încălcare fiscală este obligată să clarifice dacă: • a avut loc într-adevăr o încălcare fiscală. în raporturile apărute cu firma „K”. SRL „A” a procurat de la SRL „B” mărfuri identificate ca____________în sumă de ______ lei. Prin urmare. – noul creditor fiind SRL „C”. Astfel. 247 al Codului fiscal.1) al Codului civil al Republicii Moldova în temeiul cărora cedentul este substituit de cesionar în drepturile ce decurg din creanţă din momentul încheierii contractului de cesiune. La examinarea cazului de încălcare fiscală Inspectoratului fiscal din raionul ____________. 558 al Codului civil al Republicii Moldova potrivit căreia drepturile de creanţă se transmit cesionarului aşa cum există la momentul transmiterii. iar. s-a schimbat creditorul ca element al raportului obligaţional apărut cu „K”. operaţiunea fiind justificată prin declaraţia vamală de export nr. • există alte circumstanţe pentru soluţionarea justă a cazului. ___ din ________. într-adevăr. nu a clarificat dacă SRL „A” a comis. din momentul semnării contractului SRL „A” cedează. 556 alin. Ulterior. care stabileşte că odată cu semnarea prezentului contract se anulează datoriile „K” în sumă de _____ lei faţă de SRL „A” şi apare datoria „K” în sumă de ______ lei faţă de SRL „C”. în locul SRL „A”. transferând către SRL „C” toate drepturile. Odată cu cesiunea creanţei. Astfel. iar SRL „C” dobândeşte creanţa în sumă de _______ lei şi devine noul creditor al societăţii „K”. ____ al contractului de cesiune din ________. o încălcare fiscală. ___ care precizează că „K” se va achita cu noul creditor – SRL „C”. art. precum şi nu a clarificat şi alte circumstanţe pentru soluţionarea justă a cazului. Reglementări similare sunt prescrise şi de art. Efectele enumerate sunt recunoscute şi de dispoziţia art. în urma încheierii contractului de cesiune a creanţei între SRL „A” şi SRL „C”.____. Efectele legale produse de cesiunea de creanţă sunt materializate în art. la data de _________ SRL „A” vinde bunurile cumpărate. Potrivit dispoziţiilor convenţiei vizate.556 alin. în conformitate cu art. Seria ____ şi Seria _____ din _________. ______ din ______ . ___ din ________.L „A” a fost substituit de SRL „C” din momentul încheierii contractului de cesiune din ________. SRL „A” a remis SRL „C” toate actele aferente creanţei. la data de ________ SRL „A” a încheiat cu SRL „C” un contract de cesiune de creanţă. de la nerezidentul „K” executarea obligaţiilor de plată a datoriei creditoare în sumă de ______ lei. contra sumei de ______ lei firmei „ K” din Republica _________. ___al convenţiei vizate sunt confirmate şi prin art. în baza contractului de vânzarecumpărare nr. ___ al contractului de cesiune. destinatar fiind compania „Q”. ca efect.(3) din Codul civil şi art. S. Executarea de către părţi a obligaţiilor cesiunii de creanţă este confirmată prin Actul de primire-predare a creanţei în conformitate cu prevederile contractului de cesiune din ______. ___ al contractului de cesiune din ________. în baza Contractului nr. asupra cesionarului trec garanţiile şi alte drepturi accesorii.Potrivit art.

___ din _________ a Inspectoratului Fiscal din raionul _______. care a rămas fără răspuns. 17. ___ din _________ emisă de Inspectoratul Fiscal din raionul _________. respectiv. prestării de servicii în străinătate. 25. în temeiul art. Raportând reglementările vizate la circumstanţele faptice probate documentar. 167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova. este ilegală Decizia nr. din momentul încheierii contractului de cesiune nu mai este subiect al obligaţiei. precum şi a altor operaţiuni şi tranzacţii externe în conturi deschise la băncile autorizate în Republica Moldova. În drept.14 din Legea contenciosului administrativ. în termenul stabilit. 21. nu poate fi calificat drept subiect al obligaţiei fiscale. 8.3. În conformitate cu art. 16. Prin urmare. în condiţiile legale şi convenţionale.2 din Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti. dreptul de a încasa mijloacele băneşti aferente exportului efectuat a fost cedat şi aparţine SRL „C”. 166. prin cererea prealabilă din ________. iar costul serviciilor prestate – în documentele confirmative. ANEXĂ: Data ____________________________ Semnătura _____________________________ 231 . volumul mijloacelor fiind indicat în declaraţia vamală. repatrierea mijloacelor băneşti – este încasarea de la nerezident. se confirmă incontestabil că SRL „A” nu este creditorul firmei „K”. A recunoaşte ilegalitatea şi a anula Decizia nr. a mijloacelor băneşti aferente exportului de mărfuri. 5.Conform art. ceea ce denotă că SRL „A” nu este responsabil de repatrierea mijloacelor băneşti şi.28. şi în lipsa dreptului de a încasa mijloacele băneşti aferente exporturilor de mărfuri efectuate. mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe. art. 32. în care a activat SRL „A”. 26 din Legea contenciosului administrativ SOLICITĂM: A admite acţiunea. SRL „A” a solicitat revocarea în totalitate a Deciziei nr.__ din _______ a Inspectoratului Fiscal din raionul _________ prin care SRL „A” este recunoscută culpabilă de încălcarea termenului de repatriere a mijloacelor băneşti provenite din tranzacţiile economice externe şi sancţionată cu amendă în mărime de ______ lei.

concluzionând neachitarea drepturilor aferente importului mijloacelor de transport în suma calculată şi încasată în baza actului administrativ contestat.103 din Codul fiscal al Republicii Moldova. TVA nu se aplică la importul mărfurilor. precum rezultă din materialele cauzei. nr. diferenţele totale încasate în baza Actului constatator privind drepturile de import constituind suma de ____ lei.___ RECLAMANT: Societatea comercială „A” SRL or.________. în baza cumulului următoarelor circumstanţe şi motive: Astfel. nr. două unităţi de modelul ______. servicii efectuate de către subiecţii impozabili.___ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULITĂŢII ACTULUI ADMINISTRATIV În fapt. lipsit de suport normativ şi faptic.__ din __ „privind calculul drepturilor de import/export” emis de BIROUL VAMAL ________._____ -_____. nefondat.CURTEA DE APEL ____________ or. a importat în Republica Moldova trei unităţi de transport în vederea introducerii acestora în capitalul statutar al Societăţii.____ din _______.__________.______ . iar în total _____ lei. 232 . fabricat în anul ______.28 al Codului vamal al Republicii Moldova. destinate includerii în capitalul statutar (social) în modul şi în termenele prevăzute de legislaţie. str. iar la data de _______. fabricate în anul ____. BIROUL VAMAL ________ reţine că SRL „A”. pentru a fi introduse în capitalul statutar al SRL „A” cu suma de ________ lei. urmând a fi revocat în totalitate.________. Prin prezenta acţiune. prin Actul constatator nr. Deciziei Camerei Înregistrării de Stat din ________ privind operarea modificărilor în actele de constituire a SRL „A” şi a Certificatului constatator emis în acest sens. în baza declaraţiilor vamale nr. rezultat din aprecierea subiectivă şi incompletă a legislaţiei în vigoare şi a probelor puse la baza emiterii actului. în temeiul facturii fiscale Seria nr. şi un camion de modelul ______. serviciilor şi pentru livrările de mărfuri. la data de ________. aceste unităţi de transport au fost înstrăinate SRL „B”._______ din __________._____ privind majorarea aportului social din ________. ____lei taxă vamală (codul tipului drepturilor de import 020). ca fiind eronat. În vederea motivării juridice a Actului constatator. str. SRL „A” a fost recunoscută culpabilă de încălcarea dispoziţiei art. SRL „A” îşi manifestă dezacordul şi contestă Actul constatator nr. str. ____ lei taxă proceduri vamale (codul drepturilor de import 010).__________.________. în temeiul procesului-verbal al asociaţilor nr. în baza declaraţiilor vamale nr.__ din _______ „privind calculul drepturilor de import/export” emis de BIROUL VAMAL _________.___ PÂRÂT: BIROUL VAMAL _____________ or.__________. Potrivit art. nr. SRL „A” a importat pe teritoriul Republicii Moldova trei unităţi de transport. care constituie rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova pentru activele materiale a căror valoare depăşeşte 3000 de lei pentru o unitate şi al căror termen de exploatare depăşeşte un an. pentru încălcările imputate fiind aplicate penalităţi în sumă totală de _____ lei. în data de _______. fiind calculate şi încasate drepturi de import în cuantum de _____ lei TVA (codul tipului drepturilor de import 030).

Inspectoratului Fiscal de Stat ________. înstrăinează autoturismele menţionate către SRL „B” la suma de ______ lei._______ din _________. prin punctul 2 al acesteia.______. în cazul trecerii mărfurilor peste frontiera vamală şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie. în data de _______. Prin urmare. ca drept de import taxa vamală. care se determină ca diferenţă dintre sumele TVA achitate sau care urmează a fi achitate de către consumatori pentru mărfurile. or. se percepe. conform căruia taxele vamale se aplică în baza anexei nr. obiectul impozabil al SRL „A” cu TVA din livrarea efectuată a fost calculată.4. inclusiv TVA în sumă de ________ lei.102. Nota de aplicare a Anexei nr.1997 stipulează în mod expres. incontestabil se probează declararea şi achitarea TVA aferentă livrării impozabile realizate. în mărime de ________ lei. această livrare a fost supusă înregistrării în Registrul de evidenţă a vânzărilor conform art. în baza facturii fiscale.____ din __________ în sumă de _______ lei.11.Respectiv. fapt consumat prin calcularea TVA aferentă livrării. aferente importului. serviciile livrate lor şi sumele TVA achitate sau care urmează a fi achitate furnizorilor la momentul procurării valorilor materiale. poartă un caracter nefondat. declarată şi achitată ţinând cont de dreptul reclamantului la trecerea în cont a TVA pe procurările efectuate în perioada de referinţă. TVA calculată din vânzările perioadei fiscale în care a avut loc înstrăinarea constituie suma de ________lei. conform art.118 din Codul fiscal al Republicii Moldova. care a fost stinsă reieşind din procurările avute de către SRL „A” conform anexei la Declaraţia TVA. la data de ________. respectiv. ţinându-se cont de dreptul de trecere în cont conform art.1. În corespundere cu art.114.94 lit. SRL „A”. calcularea şi încasarea de către BIROUL VAMAL _______ a TVA. ceea ce denotă incontestabil achitarea TVA şi lipsa restanţelor la acest impozit faţă de bugetul de stat. suma TVA. conform Actului constatator nr._______ din _______ şi din conţinutului Actului constatator nr. În conformitate cu art.a) sunt obligaţi să declare.96 din Codul fiscal al Republicii Moldova. şi a penalităţii pentru întârzierea achitării acesteia. 1380-XIII din 20.115.117 din Codul vamal al Republicii Moldova. pornind de la considerentul că anii producerii autocamioanelor introduse pe teritoriul Republicii Moldova sunt _____ şi ______. art.11. contribuabilul SRL „A” la importul unităţilor de transport destinate introducerii în capitalul statutar al întreprinderii nu a operat trecerea în cont a TVA la importul mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova în corespundere cu dispoziţiile art. la cota stabilită de art. Totodată. reprezintă obiect impozabil cu TVA reprezentând rezultatul activităţii acesteia de întreprinzător. precum rezultă din Declaraţia privind TVA depusă de SRL „A”. ca subiect impozabil. în calitate de vânzător. livrarea realizată de către SRL „A”. că taxa vamală nu se percepe la importul autovehiculelor specificate la poziţiile tarifare 8702 şi 8704.1380-XIII din 20. subiecţii impozabili stipulaţi la art.95 din Codul fiscal al Republicii Moldova. cu termenul de exploatare de până la 7 ani. inconsistent şi vizează încasarea repetată (dublă) a TVA. care face parte integrantă la Legea vizată. serviciilor (inclusiv TVA la valorile materiale importate) folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător în perioada fiscală respectivă.118 Din Codul vamal al Republicii Moldova statuând că mărfurile care trec frontiera vamală se supun taxei vamale conform Legii nr. Conform Declaraţiilor vamale nr. se recunoaşte în mod expres că poziţia tarifară a mărfurilor importate de către SRL „A” conform Nomenclatorului mărfurilor din Republica Moldova constituie 8704. iar la data importului 233 . În contextul enunţat.101-102 din Codul fiscal al Republicii Moldova pe motivul scutirii de TVA la importul activelor litigioase introduse în capitalul statutar. Astfel. ______ . Seria nr. art. Potrivit art.101 din Codul fiscal al Republicii Moldova. şi să achite la buget pentru fiecare perioadă fiscală.1997 „Cu privire la tariful vamal”. stabilită.1 la Legea nr. conform art. Totodată.

la data depunerii acţiunii în instanţa de judecată.14 al Legii contenciosului administrativ. conform art. înaintată în conformitate cu art. suma de _______ lei. În drept.(anul____) autocamioanele nu depăşeau termenul de exploatare de 7 ani. iar.4% din valoare în vamă. taxa pentru proceduri vamale o constituie la mărfurile de peste 1000 de euro cuantumul procentual de 0.3. „____” din „__________” „privind calcularea (recalcularea) drepturilor de import/export”. denotă faptul că BIROUL VAMAL __________ a depăşit cadrul legal la calcularea taxelor vamale pentru importul efectuat. călăuzindu-ne de dispoziţiile art. art166. 5. or. inclusiv penalităţile de ________ lei. 16. taxa pentru proceduri vamale reprezintă totalitatea serviciilor acordate de organele vamale în sfera activităţii vamale.2 – parte integrantă la Legea nominalizată care prevede că. 14. SRL „A” a solicitat revocarea în totalitate a Actului constatator nr. exceptează imperativ SRL „A” la calcularea şi achitarea taxei vamale contestate în mărime totală. au rămas fără răspuns. 167 din Codul de procedură civilă.121 din Codul vamal al Republicii Moldova. SOLICITĂM: A admite prezenta cerere. baza de calculare a taxei pentru proceduri vamale o constituie valoarea în vamă a mărfurilor sau taxele fixe. la vămuirea mărfurilor de import. şi cererea suplimentară din __________. ___ din __________ „privind calcularea (recalcularea) drepturilor de import/export” emis de BIROUL VAMAL ___________ prin care SRL „A” i-au fost calculate drepturi de import în sumă totală de _______ lei. în temeiul art. în corespundere cu art. De asemenea. Prin cererea prealabilă din ______. dar nu mai mult de 1800 de euro. 26 ale Legii contenciosului administrativ. însă cererile. calcul ce probează achitarea corectă de către reclamant a taxei proceduri vamale. ceea ce constituie reieşind din valoarea indicată în Actul constatator contestat a mărfurilor (________ lei). ANEXĂ: Data_________________ Semnătura_____________ 234 . cu privire la tariful vamal în situaţia descrisă.122 din Codul vamal al Republicii Moldova. iar impunerea acestora de către autoritatea vamală implică manifestarea unei diligenţe insuficiente pentru aplicarea corectă a cadrului normativ în vigoare.4 al Legii cu privire la tariful vamal. taxele pentru efectuarea procedurilor vamale se percep. stabilite de legislaţie. A recunoaşte ilegalitatea şi a dispune revocarea Actului constatator nr. Astfel. conform anexei nr. 25.

în urma unui control. reclamantul a importat în RM trei loturi de marfă. declarândule în termen.(1) lit. reclamantul a fost obligat să achite la contul trezoreriei Biroului Vamal Chişinău. acesta fiind emis contrar procedurii stabilite de legislaţie. în conformitate cu prevederile art.2008.12. 73182200. poartă un caracter vădit ilegal în fond.a) şi lit.07ROBU1400E0017490 din 19.N. 3019I23634.68 lei. pentru marfa încadrată conform Nomenclatorului mărfurilor la Codul – 73089099. 73089099. bd. Iniţial. au fost perfectate declaraţiile vamale primare: la data de 20. Încadrarea tarifară a avut loc conform caracteristicilor descriptive ale mărfii. ale documentelor de însoţire. similară declaraţiei vamale. a fost perfectată declaraţia vamală primară nr.2007. 167 241 – 14 din 18.75 ca dovadă a apariţiei obligaţiei vamale pentru SRL „CT”. care conţineau încadrarea oficială atribuită de autoritatea vamală a unui stat membru al UE: declaraţia vamală de export nr. Pârât: Biroul Vamal Chişinău mun. Circumstanţele relevante importului de mărfuri În luna decembrie 2007.2007. se impune anularea actului contestat. colaboratorii Biroului Vamal Chişinău au întocmit Actul constatator nr.c) din Legea contenciosului administrativ. Prin urmare. Chişinău. 3019I23690. 49/6 CERERE DE CHEMARE ÎN INSTANŢA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV (PRIVIND ANULAREA ACTULUI ADMINISTRATIV ŞI ÎNCASAREA PREJUDICIULUI CAUZAT) La 04.2007 şi INVOICE nr. ale documentelor de însoţire care conţineau încadrarea oficială atribuită de autoritatea vamală a unui stat membru al UE: declaraţia 235 - . drepturi de import în sumă de 178811.26 alin. Prin actul contestat şi care se pretinde a fi cu putere juridică. la data de 21. a fost perfectată declaraţia vamală primară nr. Actul administrativ relatat anterior.Curtea de Apel ________ Colegiul de contencios administrativ Reclamant: SRL „ CT” reprezentată în baza procurii de avocatul V.12.12. pentru marfa încadrată conform Nomenclatorului mărfurilor la Codul – 73181590. În susţinerea pretenţiilor. invocăm următoarele circumstanţe de fapt şi de drept: A.03.12.2007. Încadrarea tarifară a avut loc conform caracteristicilor descriptive ale mărfii. Dacia. 73181630.

12. 72107090.2007 şi INVOICE nr. este important să se reţină că. 82041100. 07ROBU1400E0018494 din 21. potrivit art. controlul vamal are drept scop prevenirea încălcării reglementărilor vamale.(1) lit.vamală de export nr. B.2007. Actul constatator a fost emis contrar procedurii stabilite. este important să se reţină că reclamantul a achitat toate drepturile de import. 112 – XV din 22.1983. 39211310.12. peste perioada reglementată prin lege. Din circumstanţele de fapt şi de drept.30 al Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al RM (în continuare CV). a fost perfectată declaraţia vamală primară nr. rezultă că. În conformitate cu prevederile art.197 alin. Prin urmare.128 alin. obligaţiile vamale în raport cu marfa importată în luna decembrie 2007.1140 din 2. încadrarea corespunzătoare. a) şi alin. s-a încheiat în momentul punerii în circulaţie a mărfurilor. respectarea condiţiilor. încheiată la Bruxelles. 167241 – 13 din 18. au luat naştere la data înregistrării declaraţiei vamale de import. conform Nomenclatorului mărfurilor. În toate aceste trei cazuri de import. reclamantul a calculat cuantumul drepturilor de import bazându-se pe elementele de taxare stabilite la data apariţiei obligaţiei vamale. conform Nomenclatorului mărfurilor a avut loc inclusiv şi la perfectarea declaraţiilor vamale complementare şi a declaraţiilor privind valoarea în vamă a mărfurilor. În conformitate cu prevederile art. termenelor legale.01. 73181630.2004.a) CV.04.(4) CV.(1) CV.2007. (2) CV. la 14. 73181590. Or. constituie un abuz care. şi achitarea drepturilor de import. fiind incluse şi în circuitul civil pe teritoriul RM.12.11. potrivit art. încadrarea mărfurilor a avut loc conform Convenţiei Internaţionale privind Sistemul armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor. 73182200. prin „acordarea liber de vamă” organul vamal a confirmat legalitatea vămuirii mărfii. 70193900. iar mărfurile importate au primit liber de vamă. care. ale documentelor de însoţire care conţineau încadrarea oficială atribuită de autoritatea vamală a unui stat membru al UE: declaraţie vamală de export nr.12. Astfel. reflectate anterior.2006.2005.06. s-au stins datorită achitării plăţii. Potrivit p. 169685 – 15 din 21. 73269060. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. Încadrarea tarifară a avut loc conform caracteristicilor descriptive ale mărfii. 07ROBU1400E0017802 şi INVOICE nr. extinderea de către autorităţile statului. 39201026. în lipsă de competenţă 1. 73181499. articolul respectiv din Convenţie are menirea să protejeze 236 . 76072091. 127/2 alin. În speţă. Pentru a se reveni asupra „situaţiei de fapt” şi pentru a efectua un control vamal suplimentar după „acordarea liber de vamă” şi plasarea mărfii în circulaţie. controlul vamal vis-à-vis de importul efectuat de reclamant. se echivalează cu o încălcare a drepturilor garantate prin art.2007. 3019I23932 pentru marfa încadrată conform Nomenclatorului mărfurilor la Codul – 73012000. precum şi descoperirea fraudelor vamale. în vigoare pentru Republica Moldova din 01. a competenţei. organul vamal urma să aibă la dispoziţie şi să se bazeze pe circumstanţe excepţionale şi pe unul din temeiurile limitative prevăzute de lege. la data de 24.1 Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor şi a Libertăţilor Fundamentale. datorită Legii de aderare nr. (1) lit. Încadrarea corespunzătoare a mărfurilor. în esenţă. În cadrul controlului vamal a fost verificată schema tehnologică de prelucrare a declaraţiei vamale.127 alin. pentru efectuarea controlului.

191 CV şi a ordinului de control nr. în perioada 05. 127 CV rezultă că plătitorul vamal la cunoştinţă de cuantumul obligaţiei vamale prin declaraţia vamală acceptată şi înregistrată de către organul vamal. Or. până la etapa „supravegherii vamale”.04. potrivit art. au efectuat controlul activităţii economico. nu se conţin date visà-vis de norma de drept care le-a permis colaboratorilor vamali să intervină cu un aşa-numit „control” şi ce fel de control a fost efectuat. după caz. nu numai că a expirat termenul.2008.2008. 127 CV. În asemenea mod. au fost „controlate” nu numai importurile ce rezultă din actul constatator.11.2008. Aceasta este foarte important. c) navele sub pavilion străin şi aeronavele străine. (6) art. În speţă. în Actul constatator nr.1140 din 02.2008 – 26. întocmit la 26. Ordinul cu privire la aprobarea actului constatator întocmit de organul vamal. 127 CV şi constă în faptul că. constituie o imixtiune ilegală a autorităţilor statului în activitatea unui agent economic.02. În conformitate cu prevederile p.2008. atribuţiile respective rezultă din „activitatea vamală”. Din alin. Prin urmare. pe timpul staţionării în apele teritoriale sau în porturi şi.02.drepturile şi libertăţile prevăzute de Convenţie. în conformitate cu principiile unei societăţi democratice. pentru efectuarea controlului. dar lipsesc şi temeiurile care ar fi permis efectuarea unui control cu întocmirea actului constatator. (5) art. ca acestea să fie aplicate în mod efectiv şi concret. după caz. în interiorul căruia putea fi efectuat controlul vamal.financiare a SC „ CT” SRL. Excepţia de la această regulă se conţine la alin. dar şi multe altele.02. fără declaraţie vamală. 75 din 04. este relevant că „controlorii” au supus „auditului postvămuire” o perioadă nelimitată de timp.225. se evidenţiază faptul că nu au existat temeiurile prevăzute de art. pe baza preeminenţei şi supremaţiei „DREPTULUI”. este logic să conchidem că lipsa temeiurilor prevăzute de art. În acest sens. sunt supuse „supravegherii vamale”: a) mărfurile. b) mărfurile şi bunurile aflate în regim suspensiv. 191 CV. nr. Relevant este faptul că. a unui 237 . Or. pe aeroporturi. îşi are limitele sale şi pot fi realizate.(1) CV. În acest sens. mijloacele de transport şi bunurile nevămuite la intrarea în ţară. 46 al Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al RM. Controlul efectuat de Biroul Vamal Chişinău.127 din Codul vamal. implică încălcarea procedurii de emitere a actului contestat. 127 CV (!!!). În speţă. 71-73/253 din 20. colaboratorii Biroului Vamal Chişinău insistă că. cu valorile organizării sociale comune statelor membre ale Consiliului Europei. În situaţia creată ne rămâne să presupunem că „controlul” a fost efectuat avându-se la bază art. Acest act a fost întocmit prin depăşirea atribuţiilor acordate organului vamal vis-à-vis de activitatea SC „CT” SRL. care.2005) a fost emis anume în baza art. 03 din 05. 0001735. 2 alin.05.2005 (MO. în „cazul unor diferenţe ulterioare sau în situaţia încheierii din oficiu. nu a existat niciunul din temeiurile reglementate prin actele normative pentru a se considera că mărfurile importate de reclamant s-au aflat în perioada efectuării controlului sub „supraveghere vamală”. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. Din act mai rezultă că acest control a fost efectuat în baza art. Prin urmare. 92-0 din 27.03. pentru a se putea elucida în ce măsură a fost respectat „principiul preeminenţei” dreptului în activitatea reprezentanţilor statului. 127 CV.02. afirmăm că organul vamal a interpretat şi a aplicat incorect prevederile art. Prin Actul de control nr.

generează răspunderea juridică (contravenţional-vamală.75 din 04. a activităţii economico-financiare. legislaţia RM sau acordurile internaţionale la care acesta este parte nu sunt respectate sau sunt respectate parţial”.” de a se presupune cel puţin că reclamantul nu a respectat legislaţia naţională sau acordurile internaţionale. 2. Prin urmare. 191 CV. 29 alin. 127 CV.191 CV. rezultă că un act constatator poate fi întocmit doar în baza art. nu rezultă că „controlul activităţii economico-financiare” a întreprinderii se poate finaliza cu emiterea unui act constatator. Pentru a aprecia critic poziţia pârâtului. 191 CV.1401 datată cu 07. În speţă. Afirmăm. ce au drept efect suspendarea totală sau parţială de drepturile de import sau export. administrativă. 127 CV. (1) CV. organul vamal este în drept să efectueze controale. implică lipsa competenţei organului vamal de a efectua „controlul” propriu-zis. ”în limita competenţei sale”.2008 rezultă caracterul abuziv al „controlului”. Acest lucru este firesc.191 CV. plătitorul vamal la cunoştinţă de noua obligaţie vamală pe baza actului constatator întocmit de organul vamal”.2005. Acest fapt rezultă din conţinutul preambulului Ordinului respectiv şi chiar din conţinutul art. (1) art. din scrisoarea nr. În speţă. se constată încălcarea acordurilor internaţionale de către pârât şi nu de către SRL „CT”. Reamintim că. 127 CV. Actul constatator.2008 a fost întocmit în baza art. întocmit la 26. în cazul importului de mărfuri din luna decembrie 2007. emis doar în temeiul art. că pârâtul a avut totuşi dreptul să întocmească actul constatator reieşind din temeiurile prevăzute în art. poate fi întocmit. 191 CV. 92-0 din 27. Or. până la iniţierea propriu-zisă a controlului nu au existat indici care ar fi întruchipat forma „temeiurilor rezonabile. 0001735. 3. Astfel. Din această excepţie. 127 CV a fost confirmată şi de pârât prin răspunsul primit la cererea prealabilă. Din conţinutul art. a persoanelor care trec mărfuri peste frontiera vamală în situaţia în care „există temeiuri de a se considera că. regimurile vamale suspensive sunt operaţiuni cu titlu temporar. nu poate fi vorba de alt ceva decât „plasarea mărfii în circulaţie liberă”. organul vamal nu a fost în drept să emită actul constatator în situaţia prevăzută de art.regim vamal suspensiv.04. pentru moment. Din Actul de control nr.04. potrivit art. Prin conţinutul aceluiaşi Act de control se poate constata că. penală) a persoanei vinovate. 238 . În acest caz. pretinsele încălcări ale legislaţiei naţionale sau ale tratatelor internaţionale la care RM este parte.03. Să admitem. se impune o întrebare firească: care au fost temeiurile? Potrivit alin. vis-a-vis de faptul că nu au existat temeiuri de a se considera că reclamantul nu a respectat legislaţia naţională sau acordurile internaţionale. 191 CV. reflectată anterior şi care şi-a găsit originea în răspunsul la cererea prealabilă. lipsa temeiurilor prevăzute de alin. aprobat prin Ordinul Directorului General al Serviciului Vamal nr. Prin urmare. şi aşteptăm să se demonstreze contrariul. Lipsa competenţei de a întocmi actul constatator contestat prin prisma absenţei temeiurilor prevăzute de art.(1) art. remarcăm următoarele.08 rezultă că Actul constatator nr.02.

Ne confruntăm.2 alin. Convenţia fiind ratificată prin Legea de aderare nr. activitatea vamală urmează să se desfăşoare în conformitate cu normele şi cu practica internaţională.01. organele vamale ale RM nu au fost în drept să modifice încadrarea codurilor numerice a mărfii care. în mod oficial. la soluţionarea litigiului. Prin Actul corespunzător nr.Reamintim că. de către părţile în litigiu.să utilizeze toate poziţiile şi subpoziţiile sistemului armonizat. prin care. Republica Moldova are nu numai dreptul dar şi obligaţia să se conforme normelor şi practicii internaţionale în domeniul activităţii vamale.1 şi p. capitolelor. în special a celor privind comerţul internaţional”.01. Astfel. Marfa a fost însoţită de documente cu putere juridică internaţională.să aplice normele generale de interpretare a sistemului armonizat. pe de altă parte”. urma a fi încadrată doar la un singur cod – 9406000.2006. 10 din Convenţie. în susţinerea poziţiei sale. fără completări sau modificări. capitole şi subpoziţii şi să nu modifice domeniul de aplicare a secţiunilor.112-XV din 22.06. pe cât e posibil. prin negocieri directe între părţile respective. în data de 14. (2) al art.2004. care îl examinează şi care face recomandări în vederea soluţionării acestuia.(2) CV. 10 Convenţie. Prin urmare. în vigoare din 01. s-a dovedit a fi un instrument eficient în atingerea unora dintre aceste obiective. a avut loc încadrarea mărfii conform Convenţiei internaţionale privind sistemul armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor. inclusiv „având în vedere faptul că. este de prisos a demonstra că. În conformitate cu alin. În acest sens. format din 6 cifre. precum şi toate notele de la secţiuni.2008.2004. Conţinutul preambulului Convenţiei prevede condiţiile şi scopurile care au determinat părţile contractante la semnarea Acordului.04. În situaţia în care autoritatea vamală a RM nu acceptă încadrarea respectivă urmează să se iniţieze procedura de soluţionare a litigiilor prevăzută de art.03. potrivit art. şi statisticile de producţie. fiecare din 8 cifre. .2 din Convenţie. în cazul în care Convenţia privind Nomenclatura. adoptată la Bruxelles. ţară membră a UE. comparării şi analizei statisticilor. potrivit cărora Republica Moldova s-a obligat: . se insistă că marfa care a fost importată şi încadrată la 15 coduri numerice conform Sistemului armonizat de denumire şi codificare. aşadar. poziţiilor şi subpoziţiilor sistemului armonizat. precum şi codurile numerice aferente acestora. 75 din 04. Prin prisma acordurilor internaţionale pe care le-a încheiat. se aplică acordul internaţional. loturi de marfă din România. urmează să se ţină cont că. menţionată anterior. potrivit alin. 3 (obligaţiile părţii contractante) p. în faţa Comitetului Sistemului armonizat. Republica Moldova participă la colaborarea internaţională în domeniul activităţii vamale. cel mai bun mijloc de a ajunge la rezultatele dorite”. a avut loc conform Sistemului armonizat prin intermediul autorităţii vamale a unui stat membru a UE. În viziunea noastră. (1) art. face trimitere la Hotărârea Guvernului nr.2003. orice litigiu care nu se soluţionează astfel se aduce.54 din 26. pe de o parte. reamintim că SRL „ CT” a importat. colectării. în luna decembrie 2007. 239 . Pârâtul. La elaborarea Convenţiei (vezi preambulul) „s-a avut în vedere că este important să se dispună de date exacte şi comparabile în scopul negocierilor comerciale internaţionale” precum şi că „Sistemul armonizat este destinat să favorizeze stabilirea unei corelaţii cât mai strânse între statisticile comerciale de import şi de export. 10 Convenţie. cu situaţia prevăzută de art. Printre acestea fiind şi „dorinţa facilitării. orice litigiu între părţile contractante cu privire la interpretarea sau aplicarea Convenţiei se soluţionează.

Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României au încheiat un acord de cooperare vamală. punând piedici în onorarea obligaţiilor pe care RM şi le-a asumat odată cu ratificarea Convenţiei respective. Cu referire la aceleaşi „condiţii” Curtea Europeană a evidenţiat că. Respectiv. este inadmisibilă aplicarea neuniformă a Sistemului armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor. Altfel spus. „Pentru asigurarea aplicării corecte a legislaţiei vamale”.2000.1953. conform art. Astfel. după caz. enunţă principiul general al necesităţii respectării dreptului de proprietate: „orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale”. La soluţionarea litigiului. Amuur vs Franţa). dar şi ca ele să fie accesibile. 1 al Primului Protocol Adiţional la Convenţie.04. Acest acord a fost încheiat în baza instrumentelor relevante ale Consiliului de Cooperare Vamală. Prin actul constatator contestat şi punerea acestuia în executare a fost violat grav dreptul garantat prin art. Mijloacele financiare ridicate de la contul reclamantului constituie „o valoare patrimonială” în sensul art. a litigiului. această normă a textului Convenţiei. cu atât mai mult că ambele state au ratificat Convenţia de la Bruxelles. atribuită de autoritatea vamală a României urma să se procedeze. Or. dacă se insistă asupra haosului în „sistemele comerciale de denumiri şi de codificare a mărfii.2000. 16 al Acordului dintre Guvernul RM şi Guvernul României din 24. de către statele semnatare a acordului. este relevant faptul că problema ce ţine de aplicarea Sistemului armonizat de denumire şi codificare a mărfii nu poate fi pusă în sarcina reclamantului. la 24.1 înscrie condiţiile în care privarea de un bun nu reprezintă o încălcare a dreptului titularului.Prin actul constatator.1 din Protocolul nr. pe de o altă parte” această atitudine poate pune la îndoială calitatea RM de membru al multor alte organisme internaţionale. În situaţia în care autorităţile RM nu sunt de acord cu încadrarea tarifară oficială. acelaşi reclamant nu a fost în drept să schimbe încadrarea tarifară care a dobândit un caracter oficial cu aportul autorităţii vamale a României. pârâtul încearcă să se distanţeze de standardele comunităţii internaţionale.06. diferendului.1996. unul dintre principiile fundamentale ale unei societăţi democratice (Hotărârea CEDO din 25. prevăzută în primul alineat al articolului menţionat. în special Recomandarea privind asistenţa reciprocă din 05. Italia). la soluţionarea neînţelegerilor. şi statisticile de producţie. pe de o parte. 1 din Primul Protocol Adiţional la Convenţie. urmează să fie respectată preeminenţa normelor de drept. potrivit modului stabilit. Or. pentru a justifica privarea de proprietate. Partea a doua a art.04. C. cazul Carbonara Ventura v. precise şi previzibile (Hotărârea CEDO din 30.” a haosului în ceea ce priveşte „corelaţia între statisticile comerciale de import şi de export. impune obligaţia statelor contractante de a respecta dreptul de proprietate al persoanelor fizice şi juridice. 240 .05. Prima normă de ordin general.200. Prima condiţie impune nu numai simpla existenţă a unor norme pentru a justifica o privare de proprietate. urmează a se ţine cont că.12.

a) şi lit. 4. 3. SOLICIT: 1. încasată în baza actului administrativ contestat. A obliga pârâtul să restituie suma de 178 811.Din cele relatate anterior. În baza celor relatate.75 din 04.2008 ca fiind emis contrar prevederilor legii şi cu încălcarea procedurii stabilite. 21. 3.75 din 04. a prevederilor normelor de drept invocate. Data_____________ Semnătura__________________ 241 .03. rezultă că pârâtul – autoritate a statului – a violat dreptul de proprietate pe care îl deţine reclamantul prin depăşirea condiţiilor care ar justifica privarea de proprietate. Anularea Actului constatator nr. 8. Admiterea acţiunii. inclusiv ale art. 2.b).2008. A suspenda executarea Actului constatator nr. 5.68 lei. 26 alin.03. (1) lit. (1) lit. A încasa cheltuielile de judecată.e) din Legea contenciosului administrativ. 25 alin. 5. 1.

una din circumstanţele care exclude urmărirea este cazul în care fapta nu întruneşte elementele infracţiunii. dinspre România. Chiar dacă învinuitul ___________ şi-a recunoscut deplin vina în săvârşirea faptei incriminate. fără a dispune de paşaportul stabilit. Ordonanţa dată am primit-o prin poştă la ____________________. însă acesta urmează a fi liberat de răspundere penală în legătură cu schimbarea situaţiei.actul de primire-predare nr. fără autorizarea trupelor de grăniceri sau a organelor vamale şi evitând controlul Secţiei Control de Frontieră Leuşeni a Serviciului Grăniceri. circumstanţă. În speţă. însă şoferul care-i transporta în tir le-a schimbat traseul. Fiind recunoscut şi audiat în calitate de învinuit.58 CP. S-a stabilit ca. În ordonanţa dată se menţionează : „că urmărirea penală în cauza dată a fost pornită la ______. Consider ordonanţa contestată ca parţial ilegală şi care urmează a fi modificată din următoarele considerente. conchid că _____________ a săvârşit infracţiunea prevăzută de art. nu 242 . Nu a ştiut că pentru trecerea ilegală de frontieră survine răspunderea penală.2008. dar a conştientizat caracterul ilegal al acţiunilor sale. _____. Conform art. cetăţeanul Irakului. declarând că.(2) din Legea nr. la __________. a avut intenţia să ajungă în mod ilegal în una dintre ţările Europei Occidentale.procesul-verbal de cercetare la faţa locului din ____. pe faptul trecerii ilegale a frontierei de stat de către ______________________. în baza art. 313 DIN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ) Prin ordonanţa din ________ emisă de procurorul ________________ a fost dispusă încetarea urmăririi penale în privinţa lui _________________ în baza art.62 (1) CP. . potrivit art. fund ajutat de o persoană necunoscută de origine turcă. Astfel. 275 (3) din Codul de procedura penală al RM. _______________ a depus cerere de acordare a azilului în Republica Moldova.procesul-verbal de control corporal din ____. _______________. exclude prelungirea procedurii de urmărire penală".schema locului reţinerii. .270 din 18. vinovăţia sa se dovedeşte şi prin: .Procuratura Republicii Moldova Dlui_____________ În interesele lui ________________ De la: avocatul ______________ PLÂNGERE (ÎN ORDINEA ART. ____________________ a recunoscut vina în săvârşirea infracţiunii incriminate. Analizând în cumul materialele cauzei penale. (1) CP. la data de _______________. care. conform art. . Consider că temeiurile de drept care au fost invocate în ordonanţa contestată nu corespund cadrului normativ-juridic ce se referă la statutul juridic al solicitanţilor de azil. între orele 2-3. a trecut ilegal frontiera de stat a Republicii Moldova prin Biroul Vamal _____________.362 alin. 58 din Codul penal.12.9 alin.

Pornind de la specificul tratării solicitanţilor de azil." Această prevedere – a unei legi speciale – trebuia să fie aplicată în cazul dat.362(4) din Codul penal al RM. Avocatul Data_________________ _________________ 243 . În conformitate cu prevederile alin. temeiurile de drept în acest caz nu au fost stabilite corect.există latura obiectivă şi cea subiectivă ale infracţiunii prevăzute de art. şi în baza art. 285(5) şi 313 din Codul de procedură penală al RM.275 (3). stipulează că „Statele contractante nu vor aplica sancţiuni penale." De asemenea. pe motivul intrarii sau şederii lor ilegale. Admiterea plângerii. în vigoare pentru Republica Moldova din 2001. SOLICITĂM: 1.(2) al art. recunoscute ca valabile. sosind direct din teritoriul unde viaţa sau libertatea lor erau ameninţate în sensul prevăzut de art.(4) al art. ale intrării sau prezenţei lor ilegale.” Organul de urmărire penală nu a luat în considerare nici prevederile alin. precum şi temeiurile de fapt şi de drept pe baza cărora se dispune încetarea. art.362 CP al RM. solicitantul cade sub incidenţa art.9 din Legea privind azilul în Republica Moldova nr. care stabilesc că "Acţiunea prezentului articol nu se extinde asupra cetăţenilor străini veniţi în Republica Moldova. Din considerentele menţionate supra. fără paşaportul stabilit sau fără autorizaţie.(5) art. Alin.362 (4) CP al RM. intră sau se găsesc pe teritoriul lor fără autorizaţie. sub rezerva prezentării lor fără întârziere la autorităţi pentru a le expune motivele. nu poate fi reţinut nici caracterul ilegal al trecerii frontierei de către ________________pentru că acesta la data de ______________a solicitat azil depunând o cerere la Direcţia Refugiaţi a Biroului Migraţie şi Azil din cadrul MAI. 2.285 ordonanţa de încetare a urmăririi penale trebuie să cuprindă.9 al Legii privind azilul în Republica Moldova.12. Tratamentul aplicat acestor persoane se va conforma standardelor internaţionale referitoare la drepturile omului şi prevederilor prezentei legi.1. deci.255.31 al Convenţiei privind statutul refugiaţilor. Modificarea ordonanţei procurorului din ________ în privinţa lui ____________________ şi încetarea urmăririi penale în privinţa lui din motivul lipsei elementelor componenţei de infracţiune. art. date privind persoana şi fapta la care se referă încetarea. pentru a se folosi de dreptul de azil acordat de Constituţia Republicii Moldova.1 al Convenţiei privind statutul refugiaţilor.9 din Legea privind azilul în Republica Moldova şi art.2008 stipulează imperativ că "Solicitanţii de azil nu vor fi sancţionaţi pentru intrare sau şedere ilegală pe teritoriul Republicii Moldova.270 din 18. pe lângă elementele prevăzute în art. refugiaţilor care. articolul 31 p.

Dat fiind faptul că soluţia ce urmează a fi dată de instanţa română este de o importanţă fundamentală pentru justa soluţionare a prezentei cereri şi pentru a releva noi circumstanţe ce pot influenţa decizia de acordare a cererii de azil. se menţionează că «Procurorul a pus concluzii de admitere a ambelor recursuri şi de casare a deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe de apel. Atragem atenţia asupra faptului că. achitat pe motiv de eroare judiciară iar alte mandate de arestare emise în privinţa dânsului au fost anulate. Ne întemeiem cererea pe prevederile art. către Direcţia Refugiaţi privind anularea deciziei Direcţiei Refugiaţi ca fiind neîntemeiată şi acordarea protecţiei umanitare în Republica Moldova. solicitant de azil. pentru a-şi întemeia în drept soluţia». pentru ca aceasta să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate de apelanţi şi. Solicităm amânarea procesului în legătură cu faptul că. prin care dl __________ a fost condamnat la 14 ani privaţiune de libertate.Curtea de Apel Chişinău Avocatul_____________________ în interesele lui_______________ CERERE PRIVIND AMÂNAREA PROCESULUI ÎN CONFORMITATE CU ART. în procedura Parchetului de pe lîngă Înalta Curţe de Casaţie şi Justiţie din România. În Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Această concluzie relevă faptul că chiar procurorul care instrumenta cauza avea dubii în privinţa legalităţii acuzaţiilor înaintate dlui _____________. solicitant de azil. Din considerentele expuse şi pentru a asigura judecarea justă a cauzei. către Direcţia Refugiaţi privind anularea deciziei Direcţiei Refugiaţi ca fiind neîntemeiată şi acordarea protecţiei umanitare în Republica Moldova până la soluţionarea acţiunii intentate de către de către instanţa română. Faptul că acţiunile intentate împotriva dlui _____________au fost anulate şi desfiinţate în instanţe superioare în urma atacării sentinţelor de condamnare ne permite să concluzionăm că în deciziile de condamnare emise în privinţa dlui _____________există o anumită imparţialitate şi părtinire. totodată.208 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova. ulterior graţiat de preşedintele României. în privinţa dlui ______________ au fost intentate mai multe dosare penale. considerăm că este oportună amânarea procesului până la obţinerea unei soluţii pe marginea cazului dlui ____________________.208 DIN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ În procedura Curţii de Apel se află cauza intentată de ____________________. Data________________ Semnătura_______________ 244 . CEREM: Amânarea procesului în cauza intentată de _________. în care acesta a fost achitat. în România. se află în curs de desfăşurare o acţiune intentată de dl _________________în vederea efectuării unui control al măsurilor dispuse de procuror în cursul urmăriri penale şi al soluţiilor adoptate.

la data de _________. Nu am fost niciodată deţinut. Consider decizia dată ca fiind neîntemeiată şi pasibilă anulării cu emiterea unei noi decizii prin care mi s-ar acorda statutul de refugiat. a fost respinsă cererea mea de acordare a statutului de refugiat. M-am născut la data de _________ în Palestina. __DIN _____ A DIRECŢIEI REFUGIAŢI ŞI ACORDAREA STATUTULUI DE REFUGIAT Subsemntul. --------------------din --------------------. _______________-. Anularea deciziei Direcţiei Refugiaţi. solicit: 1.17. naţionalitate. religie. datorită acestei temeri. care a fost prelungit până în _________. am studii superioare neterminate din motive de boală. 2.(1) al Legii privind azilul. la solicitare. În susţinerea identităţii mele. valabil fiind până la _________. străinului care. arestat. nu doreşte să se pună sub protecţia acestei ţări. apartenenţă la un anumit grup social sau opinie politică. am prezentat paşaportul seria _________ emis de către Ministerul Afacerilor Interne al Iordaniei la data de _________. în virtutea unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă. sunt de naţionalitate palestinian şi de religie musulman. Întoarcerea mea în ţara de origine este imposibilă din motivul existenţei conflictului armat care este în curs de desfăşurare în Sectorul Gaza. Decizia mi-a fost comunicată la data de _________. prin prezenta. se află în afara ţării a cărei cetăţenie o deţine şi care nu poate sau. ___ a directorului Direcţiei Refugiaţi. Potrivt art. religioasă sau militară. „Statutul de refugiat se recunoaşte. nedeţinând nicio cetăţenie şi 245 . Acordarea statutului de refugiat. formaţiune socială. alin.Curtea de Apel Chişinău. precum şi din motivul nedeţinerii buletinului de identitate eliberat de către autorităţile israeliene. prin decizia nr. Nu pot obţine acest document deoarece tatăl meu a fost expulzat în anul 1967 din Palestina în Iordania de către armata israeliană pe motiv că era înrolat în armata palestiniană care se afla sub conducerea Egiptului. Prin aceeaşi decizie. judecat sau condamnat şi nu am avut probleme cu autorităţile de stat din Palestina. Sectorul Gaza. mi s-a acordat protecţie umanitară. adeverinţa de imigrant eliberată la _________ de către Serviciul de Stat Migraţiune al Republicii Moldova. ____________________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU ANULAREA DECIZIEI NR. sau care. Motivele cererii sunt următoarele: În fapt. Reclamant : _______________ deţinător al protecţiei umanitare. nu am fost membru al niciunui partid politic. Chişinău. În Moldova. nr. am venit în _________ pentru a-mi continua studiile în baza invitaţiei. __________________ Pârât : Direcţia Refugiaţi Chişinău.

folosind arme străine şi alte echipamente militare furnizate.) În afară de armele produse la nivel local. Pe parcursul ultimilor trei ani.html) Potrivit unui comunicat de presă difuzat de Amnesty International „Este necesară impunerea de urgenţă a unui embargo de arme deplin asupra tuturor părţilor implicate în conflictul din Gaza. Ban Ki-moon de a înceta imediat ostilităţile. deoarece nu exisă pur şi simplu un risc serios la care voi vi supus la întoarcerea în ţara mea de origine. nu doreşte să se reîntoarcă. a afirmat că este profund îngrijorat de povara grea a conflictului ce cade pe umerii populaţiei civile. dar autorităţile Hamas. consider că protecţia umanitară nu e aplicabilă în cazul meu. în principal. dar ignorat. în cazul meu. cel puţin 900 de palestinieni au fost omorâţi. de către SUA. ridiculizând apelurile făcute de Hamas de a respecta legea. care supun persoanele civile unui risc inacceptabil atunci când sunt folosite în regiunile dens populate. Între timp.” Consider că. care sunt în drum spre regiune.org/ en/news/2009/04/20/gaza-hamas-should-end-killings-torture) Nu contest informaţia prezentată de Direcţia Refugiaţi referitoare la situaţia din ţara de origine. dar şi de alte ţări. nu reuşesc să abordeze serios crimele înfăptuite de forţele de securitate comise în timpul şi după atacurile întreprinse de Israel. este prezentă şi noţiunea de temere bine întemeiată de a fi persecutat de către forţele armate care participă la conflictul armat din Palestina. (. Violările drepturilor omului s-au micşorat moderat în aprilie. (Disponibil la http://www. în timp ce rachetele şi echipamentul de fabricare al rachetelor introduse prin contrabandă în 246 . (disponibil la http://www. De asemenea. ceea ce îmi pune în pericol nu doar integritatea corporală. şi şi-a exprimat tristeţea şi regretul faţă de suferinţă şi pierderea de vieţi omeneşti. ci şi viaţa. de a înceta focul”.. în contextul creşterii numărului de civili ucişi în Gaza. forţele Israeliene întreprind atacuri nelegitime. Hamas şi principalul său rival – Fatah. inclusiv atacuri neproporţionate şi sunt acuzate de folosirea unor arme precum fosforul alb. care controlează Coasta de Apus. nu poate sau. datorită respectivei temeri. ca urmare a unor astfel de evenimente. inclusiv aproximativ 200 de copii palestinieni – iar numărul de muniţii americane.găsindu-se în afara ţării în care îşi avea domiciliul legal şi obişnuit.” Violenţele politice interne în Gaza şi în Coasta de Apus nu sunt o noutate.. El s-a alăturat apelului lansat de secretarul general al ONU. mai mult de o treime dintre ei fiind civili.. Numeroase surse reflectă situaţia din Palestina ca fiind extrem de periculoasă. Surse credibile relevă faptul că oricine poate fi ţinta unui atac pe teritoriul Fâşiei Gaza. aceste cerinţe legale sunt întrunite. director general al Departamentului pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord al Human Rights Watch. Hamas a întreprins acţiuni violente împotriva oponenţilor săi politici şi asupra presupuşilor colaboratori ai forţelor israeliene”. adică mă aflu în afara ţării de origine. au întreprins aresturi arbitrarii ale simpatizanţilor celeilalte şi au supus deţinuţii la tortură şi reletratamente. notează Human Rights Watch. Raportorii organizaţiei Human Rights Watch au notat că „Pe perioada atacului Israelului asupra Gazei. Antуnio Guterres. Hamas şi alte grupări palestiniene armate continuă lansarea haotică a rachetelor asupra regiunilor civile din Israel. Până acum. tortura şi omorurile în perioada detenţiunii au continuat şi după ce luptele au încetat.unhcr. a afirmat Joe Stork. este tot mai mare (. „Forţele Israelului continuă să realizeze atacuri nelegitime. Oficiali din cadrul ONU şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu situaţia critică din Fâşia Gaza.. a declarat Malcolm Smart. Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiaţi. totuşi. inclusiv ai copiilor. pentru a preveni viitoarele atacuri ilegale şi alte încălcări ale dreptului internaţional. „Arestările ilegale.) Situaţia civililor din Gaza a devenit tot mai disperată pe parcursul celor şase zile care s-au scurs din momentul în care Consiliul de Securitate a emis apelul aproape unanim.hrw.org/news/NEWS/496355082. deoarece în condiţii de război pot fi în orice moment victima unui atac cu caracter discriminatoriu. ci mai curând există certitudinea că voi fi persecutat.

Consider că Direcţia nu a elucidat pe deplin circumstanţele cazului şi nu a ţinut cont de reglementările speciale care există şi care se referă la specificul recunoaşterii calităţii de refugiaţi pentru palestinieni.md). din octombrie 2002.19 din Legea privind azilul nr. este exclus de la beneficiile Convenţiei din 1951 şi de protecţia şi asistenţa oferită de ICNUR. O astfel de persoană automat este îndrituită să beneficieze de prevederile Convenţiei din 1951 şi este în atenţia ICNUR. ipso facto. ori din cauza altor probleme serioase ce ţin de protecţie. Cu toate acestea ar putea să existe motive pentru care persoana să nu poată fi returnată în zona operaţiunilor UNRWA. Potrivit acestei Note.2008. Dacă persoana în cauză se află în interiorul ariei de operaţiuni a Agenţiei Naţiunilor Unite de Ajutor şi Lucrări (UNRWA) şi este înregistrată. ea va trebui considerată ca primind protecţie ori asistenţă în sensul paragrafului 1 al articolului 1D şi. în notă se mai specifică şi „Faptul că o astfel de persoană cade sub incidenţa paragrafului 2 al articolului 1D nu înseamnă în mod necesar că el ori ea poate fi întoarsă pe teritoriul de operaţiuni ale UNRWA.amnesty. autorităţile ţării în cauză refuză readmiterea lui/ei ori reînnoirea documentului de călătorie al lui/ei.___ emisă de UNRWA. 1E şi 1F. deoarece. Conform Articolului 1D. Astfel. odată întoarsă. aceste persoane vor beneficia. de regimul prevăzut de această Convenţie”. În particular: (i) El ori ea ar putea să nu dorească să se întoarcă pe acel teritoriu pe motiv că siguranţa sa fizică ori libertatea îi sunt ameninţate. ori este eligibilă de a fi înregistrată la UNRWA. Dacă însă. Articolul 1D al Convenţiei din 1951 se refră anume la aplicabilitatea Convenţiei asupra refugiaţilor palestinieni. „Dacă s-a stabilit că un refugiat palestinian cade sub incidenţa articolului 1D al Convenţiei din 1951. ori (ii) El ori ea ar putea să nu fie în stare să se întoarcă pe acel teritoriu. Aceasta va fi valabil şi în cazul în care persoana nu a locuit niciodată în interiorul ariei operaţiunilor UNRWA. persoana este în afara ariei de operaţiuni a UNRWA. eu sunt recunoscut ca beneficiar al protecţiei oferite de mandatul acestei Agenţii.270 din 18. este necesar să se stabilească dacă el/ea cad sub incidenţa paragrafului 1 ori a paragrafului 2 al acestui articol.” De asemenea.” În conformitate cu Fişa de înregistrare nr. Direcţia Refugiaţi a ajuns la concluzia că eu îndeplinesc condiţiile necesare pentru acordarea protecţiei umanitare conform art. fără ca situaţia acestor persoane să fi fost reglementată în mod definitiv.12. „(1) Această Convenţie nu va fi aplicabilă persoanelor care beneficiază în prezent de o protecţie sau asistenţă sau de o asistenţă din partea unui organism sau a unei alte instituţii a Naţiunilor Unite. cu condiţia neaplicabilităţii articolului 1C. el/ea nu se mai bucură de protecţia ori asistenţa acordată de UNRWA cazând astfel sub incidenţa paragrafului 2 al articolului 1D. în conformitate cu rezoluţiile pertinente adoptate de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite. persoana va cădea sub incidenţa paragrafului 1 al articolului 1D şi drept urmare va înceta să beneficieze de prevederile Convenţiei din 1951.Gaza din Egipt sunt folosite împotriva populaţiei civile din sudul Israelului”. (disponibil la http://www. respectiv. spre exemplu. în acest caz. Dat fiind faptul că mă aflu în afara zonei de operabilitate UNRWA şi nu mă pot întoarce acolo fiindcă nu dispun de niciun 247 . Un document relevant referitor la determinarea statutului juridic al refugiaţilor palestinieni este Nota UNHCR cu privire la aplicarea articolului 1D al Convenţiei privind statutul refugiaţilor asupra refugiaţilor palestinieni. (2) Atunci cînd această protecţie sau asistenţă va înceta pentru un motiv oarecare. alta decît Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi.

12. art. 16.1 alin. 5. Copia cererii de chemare în judecată. În drept. anularea deciziei Direcţiei Refugiaţi. 16. Astfel. 20.document de călătorie valabil.2 al Protocolului de la New York din 1967 şi art. îmi întemeiez afirmaţiile pe prevederile art. decizii care au fost ulterior anulate iar solicitanţilor le-a fost acordat statutul de refugiat. 278 CPC.19.1.___ din__________şi adoptarea unei decizii prin care mi s-ar acorda statutul de refugiat. 19.2008. dat fiind faptul că articolele 1C.___ din__________. 32. 4. 28. SOLICIT: Admiterea apelului. Copia Fişei de înregistrare nr. Informaţii din ţara de origine pe __ file. Circumstanţele expuse de mine relevă faptul că Direcţia Refugiaţi nu a aplicat prevederile relevante şi necesare. 2. 5.17. 1E şi 1F nu sunt aplicabile (clauze de excludere).166. Iar cererile de azil în aceste situaţii nu mai pot fi analizate în continuare potrivit articolului 1A (2) al Convenţiei din 1951.2. ___-. rezultă că devin aplicabile prevederile paragrafului 2 al articolului 1D al Convenţiei din 1951. 60 din Legea privind azilul nr. 3. art. art. nr. 33 din Convenţia de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaţilor. eu sunt în mod automat îndrituit la protecţia şi beneficiile Convenţiei din 1951. 277. 25 din Legea contenciosului administrativ. Ţin să atrag atenţia instanţei că au mai existat speţe similare în care Direcţia Refugiaţi a decis să nu acorde statutul de refugiat solicitanţilor de origine palestiniană.270 din 18. 3. Anexă: 1. Copia Deciziei Direcţiei Refugiaţi nr. examinând cererea mea de azil în raport cu articolul 1A al Convenţiei din 1951. eliberată de UNRWA. art. 9 şi 14 ale Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi libertăţilor Fundamentale. pe când ar fi trebuit să aplice paragraful 2 al articolului 1D şi să-mi acorde statutul de refugiat. care operează ca clauză de includere. Nota UNHCR cu privire la aplicarea articolului 1D al Convenţiei privind statutul refugiaţilor asupra refugiaţilor palestinieni. Data________________ Semnătura_____________ 248 .

prin care am solicitat ca dosarul meu cu documente pentru obţinerea cetăţeniei să fie înregistrat şi transmis după competenţă către Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU”. În această scrisoare este indicat faptul că. am adresat Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Telecomunicaţiilor al Republicii Moldova o cerere prealabilă privind revocarea actului administrativ în conformitate cu art. Chişinău. La ____________. beneficiar de protecţie umanitară. Chişinău. 249 . mun. 42. 4 Reclamant: _____________________. am primit scrisoarea nr. „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU”. Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Telecomunicaţiilor al Republicii Moldova. am adresat o petiţie către Direcţia Documentare a populaţiei din cadrul Î. La _____________. către examinare în fond la Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. Puşkin.14 din Legea contenciosului administrativ. Chişinău str.S. la _________________. prin care am solicitat transmiterea petiţiei mele privind dobândirea cetăţeniei. Teilor.S. dar am fost refuzat. mun. ______________ Pârât: 1. am încercat să depun dosarul cu documentele necesare pentru obţinerea cetăţeniei la Secţia Documentare a cetăţenilor străini şi probleme de cetăţenie din cadrul Întreprinderii de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU”. La ______________. nu dispun de domiciliu permanent pe teritoriul Republicii Moldova. str. 2. cu actele anexate.Curtea de Apel Chişinău. 02/------9 emisă de Direcţia Documentare a populaţiei din cadrul Î. „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU” CERERE PRIVIND CONTESTAREA ACTULUI ADMINISTRATIV În fapt. deşi sunt în căsătorie cu o cetăţeancă a RM mai mult de trei ani. prin care am fost anunţat că eu nu întrunesc condiţiile legale pentru obţinerea cetăţeniei. Mi s-a spus că dosarul meu nu poate fi înregistrat pentru ca este incomplet şi s-a solicitat suplimentar cazierul din ţara de origine – ___________ – şi dovada renunţării la cetăţenia anterioară. Î.S.

Sunt căsătorit cu o cetăţeancă a Republicii Moldova din _______. Astfel. Am absolvit __________ şi în prezent sunt medic-rezident. Direcţia Documentare a populaţiei urma să pregătească setul de acte conform procedurii prevăzute de Legea cu privire la cetăţenie. întocmesc un aviz argumentat şi. Nu sunt de acord cu refuzul Direcţiei Documentare a populaţiei şi probleme de cetăţenie de a-mi înregistra dosarul din următoarele considerente: 1. asistat în procesarea dosarelor de către Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. 250 . În aceste condiţii. Nu este de competenţa Direcţiei Documentare a populaţiei să decidă dacă eu întrunesc sau nu condiţiile pentru obţinerea cetăţeniei RM. conform prevederilor legale. deşi termenul prevăzut de lege – 1 lună – a expirat. şi remiterea acestora către Preşedintele RM. sau c) este apatrid sau recunoscută ca fiind refugiată. apare evident faptul că refuzul de a înregistra cererea mea şi de a expedia materialele necesare către Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova vine în contradicţie cu art. În conformitate cu articolul 28 din Legea cetăţeniei Republicii Moldova. conform prevederilor legii naţionale. împreună cu avizele Ministerului Afacerilor Interne. pe cînd Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor şi organele lui au funcţii de execuţie caracterizate prin primirea cererilor. domiciliază legal şi obişnuit aici cel puţin în ultimii 10 ani sau este căsătorită cu un cetăţean al Republicii Moldova de cel puţin 3 ani. acumularea datelor şi avizelor necesare. născut la data de ____ în oraşul _______. cereri privind dobândirea şi redobândirea cetăţeniei. sau domiciliază legal şi obişnuit nu mai puţin de 3 ani la părinţi sau copii (inclusiv înfietori şi înfiaţi) cetăţeni ai Republicii Moldova. La __________. 2. Serviciului de Informaţii şi Securitate şi cu cererea solicitantului.___. Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor şi organele lui: a) primesc de la persoane cu domiciliu legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova. îl expediază Preşedintelui Republicii Moldova spre soluţionare. în condiţiile prezentei legi.La scrisoarea respectivă nu am primit niciun răspuns.(1) din Legea cetăţeniei Republicii Moldova stipulează că „Cetăţenia Republicii Moldova se poate acorda la cerere persoanei care a împlinit vârsta de 18 ani şi care: a) deşi nu s-a născut pe acest teritoriu. întrunesc cerinţa prevăzută de lege cu referire la durata aflării în căsătorie cu un cetăţean al Republicii Moldova. 28 din Legea cu privire la cetăţenie. Suplimentar vă informez că sunt cetăţean al ____________. şi domiciliază legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 8 ani. deci. În Republica Moldova am intrat legal la _____. Articolul 17 par. Factorul de decizie în acordarea cetăţeniei îl deţine Preşedintele RM. mi s-a acordat protecţie umanitară. sau b) domiciliază legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova timp de 5 ani înaintea împlinirii vârstei de 18 ani. adună date despre solicitant. prin Decizia nr.

cerere-chestionar adresată Preşedintelui Republicii Moldova de model stabilit (…) cu anexarea în fiecare caz aparte a următoarelor documente: a) autobiografia. f) adeverinţa de la locul de muncă sau de studii. dacă o are. c) bonul de plată a taxei de stat. c) Este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite. 251 . “Persoana care solicită să dobândească cetăţenia Republicii Moldova prin naturalizare. „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU”. Direcţia de documentare a populaţiei şi probleme de cetăţenie ar fi trebuit să înregistreze dosarul meu şi lase la latitudinea Comisiei pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova decizia asupra satisfacerii sau respingerii acesteia. în tot sau în parte. g) adeverinţa despre susţinerea examenului de cunoaştere a limbii de stat şi a prevederilor Constituţiei Republicii Moldova. având domiciliul legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova. b) Este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenţei.” 3. h) copia actului de identitate sau altă dovadă privind domicilierea solicitantului pe teritoriul Republicii Moldova sau căsătoria cu un cetăţean al Republicii Moldova. depune.5 cm. odată cu cererea prealabilă pe care am adresat-o Direcţiei Documentare a populaţiei din cadrul Î. în a cărui rază îşi are domiciliul. conform articolului 17 din Legea cetăţeniei Republicii Moldova. şi f) are surse legale de existenţă. b) adeverinţa de la domiciliu despre componenţa familiei. Conform prevederilor Legii privind cetăţenia Republicii Moldova. şi e) cunoaşte limba de stat în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială. în cazul care: a) Este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii.26 alin(1) al Legii contenciosului administrativ. În conformitate cu art. 197 din 12. e) adeverinţa că nu deţine cetăţenia anterioară sau adeverinţa despre aprobarea renunţării la această cetăţenie. actul administrativ contestat poate fi anulat.precum şi d) cunoaşte şi respectă prevederile Constituţiei.03.S. 4. la organul teritorial al Ministerului Dezvoltării Informaţionale. i) cazierul judiciar din ţara în care a domiciliat anterior. după cum este indicat în anexa respectivei scrisori. şi g) pierde sau renunţă la cetăţenia unui alt stat.2001. d) patru fotografii de mărimea 4.” Or. 5 din Hotărârea pentru aprobarea Regulamentului cu privire la procedura dobândirii şi pierderii cetăţeniei Republicii Moldova nr. cu excepţia cazurilor când pierderea sau renunţarea nu este posibilă sau nu poate fi rezonabil cerută. Conform p.5x3. eu am prezentat toate aceste documente.

3. 2. 277. art.17 din Legea cetăţeniei Republicii Moldova. 25 din Legea contenciosului administrativ. din cadrul Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor. În drept. 252 . către examinare în fond la Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. Comisiei pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. 19. prin care s-a respins înregistrarea cererii mele privind dobândirea cetăţeniei şi expedierea documentelor prezentate de către mine. __ emise de Direcţia Documentare a populaţiei din cadrul Î. 278 CPC. Direcţia Documentare a populaţiei nefiind competentă să se expună asupra faptului dacă eu pot sau nu obţine cetăţenia Republicii Moldova. SOLICIT: 1.15. „Centrului Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU”. întemeiez cererea pe prevederile art. Transmiterea petiţiei mele privind dobândirea cetăţeniei. cu actele anexate.S.În cazul scrisorii nr. 16. Data___________ Semnătura___________ Anexe: 1. 2. Copia Scrisorii nr. în condiţiile în care eu am prezentat toate documentele necesare.__ din__________. A se recunoaşte ilegale acţiunile Direcţiei de documentare a populaţiei a Î.__ emisă de Direcţia Documentare a populaţiei din cadrul Î. prin care am fost înştiinţat că eu nu întrunesc condiţiile legale pentru obţinerea cetăţeniei este evident că aceasta nu corespunde standardelor impuse de lege.166. „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU din _____. Copia certificatului de căsătorie din ___________.14. Din considerentele expuse în cuprinsul cererii. refuz manifestat prin actul administrativ formal cu nr. ci fiind obligată doar să înregistreze dosarul meu.S.S. Copia cererii de chemare în judecată pentru pârât. „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU”. art.

2008. Art.185. învinuitul. 2.Judecătoria Buiucani Avocatul ___________________ Biroul asociat ________________.11.176.2009 s-a dispus a nu acorda lui _________ statut de refugiat sau protecţie umanitară. inculpatul a încălcat condiţiile altor măsuri preventive aplicate în privinţa sa”. Potrivit art.11. alin. să împiedice stabilirea adevărului în procesul penal ori să săvîrşească alte infracţiuni. de către instanţa de judecată numai în cazurile în care există suficiente temeiuri rezonabile de a presupune că bănuitul. inculpatul nu are loc permanent de trai pe teritoriul Republicii Moldova. Bucureşti.3 al aceleiaşi legi. _________CM din _________. Norma legală nu prevede nicio derogare de la acest principiu. Considerăm demersul privind aplicarea măsurii preventive sub formă de arest preventiv în privinţa lui _________ ca fiind neîntemeiat şi pasibil de a fi respins din următoarele considerente: 1. se defineşte ca fiind „solicitant de azil – străinul care a depus o cerere de azil.12. cât şi în cea de recurs. potrivit art. „Niciun solicitant de azil nu va fi expulzat sau returnat de la frontieră ori de pe teritoriul Republicii Moldova”. învinuitul. inculpatul nu este identificat. 2) bănuitul.176. inculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de instanţă. Art. Potrivit art. de asemenea ele pot fi aplicate de către instanţă pentru asigurarea executării sentinţei”. _________ îşi păstrează calitatea de solicitant de azil şi continuă să beneficieze de interdicţia de expulzare statuată în art.270 din 18. Prin decizia Direcţiei Refugiaţi nr. str. alin.(1) din Codul de procedură penală al RM: “Măsurile preventive pot fi aplicate de către organul de urmărire penală sau. Reţinerea a fost motivată prin necesitatea punerii în executare a cererii de extrădare a nr. Decizia Direcţiei urmează să fie contestată în modul stabilit atât în instanţa de apel.(1) din 253 .(1) din Legea privind azilul nr. ______________ în interesele lui _____________________ CERERE PRIVIND RESPINGEREA DEMERSULUI DESPRE APLICAREA MĂSURII PREVENTIVE SUB FORMĂ DE AREST PREVENTIV În fapt. precum şi dacă:) bănuitul. învinuitul. or. să împiedice stabilirea adevărului în procesul penal ori să săvârşească alte infracţiuni. după caz. Din materialele dosarului rezultă clar că _________nu se încadrează în niciuna dintre cerinţele enumerate în norma citată şi nici nu există temeiuri rezonabile de a presupune că ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală. alin. nesoluţionată încă printr-o decizie irevocabilă”. 8 al aceleiaşi legi statuează că „ Solicitantul de azil beneficiază de următoarele drepturi:a) a nu fi returnat sau expulzat până la soluţionarea cererii sale de azil”.03.(2) stipulează: “2) Arestarea preventivă poate fi aplicată în cazurile şi în condiţiile prevăzute în art. _________ a fost reţinut în temeiul procesului-verbal de reţinere din _________ la sediul DSO al MAI.501/09/IB din 23. alin. Amintim că. 3) bănuitul. învinuitul. Dat fiind faptul că decizia nu este irevocabilă.

Singura excepţie admisă de la această regulă este reglementată de art. Acest principiu derivă şi dintr-o serie de comentarii ale Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi. faptul că _________domiciliază legal în mun. 2. Actele internaţionale la care RM este parte reglementează interdicţia expulzării în anumite condiţii. Astfel. 245. 4.547. 224(1). până la epuizarea procedurii interne abordarea problemei ce ţine de arest în scopul extrădării contravine legii. 246 şi 247 CPP al RM solicit: 1. Data________________ Semnătura______________ 254 . precum şi a obligaţiilor asumate de RM odată cu aderarea la Convenţia ONU „Cu privire la statutul refugiaţilor”. A-l elibera pe _________din arest. ale Legii privind azilul. 3. În temeiul art. care ar pune la îndoială buna-credinţă celui vizat şi ar dovedi în mod cert faptul că acesta va încerca să se sustragă de la o eventuală măsură preventivă dispusă împotriva sa. Or. A respinge demersul procurorului privind aplicarea măsurii preventive sub formă de arest preventiv în privinţa lui _________ca fiind neîntemeiat.(2) CPP care stipulează că persoana a cărei extrădare se cere poate fi arestată în caz de urgenţă. Urgenţa cazului trebuie întemeiată pe circumstanţe reale. alin.Legea privind azilul. Ţinem să subliniem faptul că în privinţa lui _________a mai fost dispusă anterior măsura preventivă de arestare. este căsătorit cu o cetăţeancă RM şi este încadrat în câmpul muncii relevă faptul că acesta nu intenţionează să se sustragă de la urmărirea penală sau să refuze colaborarea cu organele de drept. Convenţia ONU „Cu privire la statutul refugiaţilor” din 1953 stabileşte interdicţia de returnare şi expulzare a solicitanţilor de azil. care însă a fost anulată de către Curtea de Apel ca fiind neîntemeiată. Prin urmare. Considerăm că admiterea demersului privind aplicarea arestului preventiv va duce la încălcarea normelor Codului de procedură penală. Chişinău.

În hotărârea Curţii de Apel este indicat incorect că eu sunt cetăţean Iordanian. Chişinău. Aceste paşapoarte sunt eliberate palestinienilor. par. ---------------. 143. Aceste paşapoarte servesc drept documente de călătorie.__ A DIRECŢIEI PRINCIPALE PENTRU REFUGIAŢI La data de ----------------. Consider hotărârea Curţii de Apel Chişinău drept nefondată şi pasibilă anulării din considerentele expuse mai jos. ci doar servesc în calitate de documente de călătorie pentru palestinieni. Ele nu confirmă cetăţenia iordaniană. În mod normal. Copia redactată a hotărârii judiciare am primit-o la ----------------. Reprezentanţa ICNUR. ---------------- RECURS ASUPRA HOTĂRÂRII CURŢII DE APEL CHIŞINĂU. Autorităţile Iordaniei documentează doar palestinienii cu paşapoarte în care aplica ştampila „Gaza”. prin decizia nr. ----------------. Tatăl meu. cererea sa de acordare a statutului de refugiat putând fi luată în considerare în conformitate cu Convenţia din 1951. Moldova) prevede că: “Cu privire la refugiaţii din Palestina. Prin aceeaşi decizie mi-a fost refuzată acordarea protecţiei umanitare. este suficient să se stabilească faptul că împrejurările care l-au îndreptăţit să primească protecţie sau asistenţă din partea UNRWA persistă şi că acesta nu a încetat să fie refugiat conform vreuneia din clauzele de excludere prevăzute de convenţie. Am atacat decizia DPR la Curtea de Apel Chişinău. Sunt palestinian. a fost nevoit să părăsească patria. DIN __. în urma conflictului cu israelienii. cu numărul de înregistrare ----------------. Iordania nu acordă cetăţenie refugiaţilor palestinieni. ----------------.a domiciliat până în 1948 în Palestina. ” 255 . În temeiul acestui fapt eu cu familia mea am fost înregistraţi în calitate de refugiat palestinian la UNRWA. apoi. Astfel. deoarece pe teritoriul ei este extinsă acţiunea UNRWA (Agenţia Naţiunilor Unite ce se ocupă de refugiaţii palestinieni). PRIN CARE A FOST RESPINSĂ ACŢIUNEA MEA PENTRU ANULAREA DECIZIEI NR. născut la ----------------în or. un refugiat din Palestina care se găseşte în afara acestei zone nu se bucură de asistenţa menţionată. retipărit 2000. La ----------------. şi nu confirmă cetăţenia posesorilor săi. instanţa a respins acţiunea. pagina 35. mi-a fost respinsa cererea de acordare a statutului de refugiat. str. care conţine ştampila „Gaza”. ---------------Intimat : Direcţia pentru Refugiaţi Chişinău.CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE Recurent : ---------------Chişinău. Literatura de specialitate (Manual referitor la proceduri şi criterii de determinare a statutului de refugiat. se va reţine că UNRWA operează numai în unele ţări ale Orientului Mijlociu acordând protecţie sau asistenţă numai în acele ţări. La Direcţia Principală pentru Refugiaţi am prezentat un paşaport iordanian.

O astfel de persoană automat este îndreptăţită să beneficieze de prevederile Convenţiei din 1951 şi este în atenţia ICNUR.3. nu rezistă niciunei critici. art.05. Aceasta va fi valabil şi în cazul în care persoana nu a locuit niciodată în interiorul ariei de operaţiuni ale UNRWA ”. 1D al Convenţiei din 1951. alta decât Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi. 1E şi 1F. 1D al Convenţiei din 1951 cu privire la statutul refugiaţilor situaţiei refugiaţilor palestinieni.e) alin. în conformitate cu rezoluţiile pertinente adoptate de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite. aşa cum o cere art. Această declaraţie confirmă faptul că situaţia palestinienilor nu a fost reglementată definitiv. de regimul prevăzut de Convenţie.În Nota de aplicabilitate a art. cu condiţia neaplicabilităţii articolelor 1C. Data________________ Semnătura_______________ 256 . Adunarea Generală a ONU a adoptat o declaraţie în care a reconfirmat statutul Palestinei drept “teritoriu ocupat”. Să mi se acorde o formă de protecţie pe teritoriul Republicii Moldova. palestinienii beneficiază. fără ca situaţia acestor persoane să fi fost reglementată definitiv.1. 28. beneficiază ipso facto de protecţia ICNUR. el/ea nu se mai bucură de protecţia ori asistenţa acordată de UNRWA cazând astfel sub incidenţa paragrafului 2 al articolului 1D.1.400.1. ipso facto. Argumentele recurentului. 33 din Convenţia de la Geneva din 1951 cu privire la statutul refugiaţilor. este univoc declarat că: “Dacă persoana este în afara ariei de operaţiuni a UNRWA. Emiterea unei noi hotărâri prin care se va admite acţiunea mea. aceste persoane vor beneficia. ipso facto. S O L I C I T: Admiterea recursului. 16. art 397-399. art. ” Ultima dată problema palestiniană a fost discutată la sesiunea 58 a Adunării Generale a ONU (24. 20/1. despre interpretabilitatea prevederilor Convenţiei din 1951. Anularea deciziei__ din a Direcţiei Principale pentru Refugiaţi. casarea integrală a hotărârii Curţii de Apel Chişinău din__. Atunci când această protecţie sau această asistenţă va înceta pentru un motiv oarecare. 32.30 din Legea contenciosului administrativ. deoarece articolul 1D al Convenţiei prevede univoc situaţia în care persoanele care au beneficiat de asistenţa şi protecţia altor organisme ale ONU. 6. de regimul prevăzut de Convenţia din 1951 privind statutul refugiaţilor. Punctul 38 al ordinii de zi a acestei sesiuni a fost problema Palestinei. Articolul 1 p. art.D al Convenţiei din 1951 privind statutul refugiaţilor prevede că: “Această Convenţie nu va fi aplicabilă persoanelor care beneficiază în prezent de o protecţie sau de asistenţă din partea unui organism sau a unei instituţii a Naţiunilor Unite. lit. În temeiul celor expuse şi în conformitate cu prevederile art. emisă de oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiaţi (ICNUR) în octombrie 2002. 32 din Legea cu privire la statutul refugiaţilor.417 din CPC. art.c) alin. lit. deci.2004).

în anul 1999.am depus cerere de azil în Republica Moldova. care locuia de 13 ani în ----------------. dar atunci când le-a declarat că se va plânge autorităţilor. am venit împreună în Republica Moldova. Aproximativ în anul 1999 am făcut cunoştinţă cu un cetăţean al Republicii Moldova. după ce a fost maltratată de poliţiştii turkmeni. 4) este făcută trimitere la articolul Ortodoxia în Republica Turkmenistan: situaţia contemporană şi probleme actuale.4 a deciziei contestate).în ----------------. prin prezenta solicit: 1. În -----. sora mea a decedat la vârsta de 22 de ani. Direcţia refugiaţi face trimitere la informaţia de pe două pagini WEB- 257 . 2. în urma acelei bătăi s-a îmbolnăvit de cancer şi.Curtea de Apel Chişinău Reclamant: ----------Chişinău. a fost ameninţată cu moartea întregii familii. am plecat în Turkmenistan. ---------------- CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU ANULAREA ACTULUI ADMINISTRATIV Subsemnata. În decizia Direcţiei refugiaţi sunt citate primele două alineate din acest articol. împreună cu familia. din acest motiv sunt cetăţeancă a Turkmenistanului. Continuând analiza informaţiei din Turkmenistan. (pag. a decedat. dar. ----------------. împreună cu concubinul meu. ---------------. Direcţia Refugiaţi a emis decizia nr. În decizia contestată a Direcţiei refugiaţi (pag. Sunt născută la ---------------. Sunt rusoaică de naţionalitate. Decizia Direcţiei Refugiaţi este neîntemeiată şi pasibilă anulării din următoarele considerente. doream foarte mult să plec din Turkmenistan. regiunea ----------------. prin care a dispus respingerea cererii mele de azil.din ---------------. La vârsta de 4-5 ani. Decizia mi-a fost comunicată la ----------------. Anularea deciziei nr. în --------. de religie creştin-ortodoxă. A obliga Direcţia Refugiaţi să-mi acorde o formă de azil în Republica Moldova. O prietenă de-a mamei mele tot a fost bătută de poliţiştii locali. din motive financiare.concubinul meu a decedat. în care autorul vorbeşte despre problemele ortodocşilor din Turkmenistan. în 2003. Drept motiv de solicitare a azilului am invocat temerea mea de a mă întoarce în Turkmenistan din cauza persecuţiilor la care pot fi supusă pe motiv de naţionalitate: sunt rusoaică. am reuşit să fac acest lucru doar în -----. dar nu sunt analizate următoarele trei pagini din articol.a Direcţiei Refugiaţi. La ---------------. care vorbesc despre unele schimbări pozitive în situaţia ortodocşilor. Drept confirmare a temerii mele. am declarat la Direcţia Refugiaţi că. În anul 2000. ----------------. mama mea a fost bătută de poliţiştii turkmeni. Timp de 6 ani am locuit împreuna cu el şi. După decesul surorii şi a mamei. Motivele cererii sunt următoarele: În fapt: ---------------. bd------------------------------Pârât: Direcţia Refugiaţi Chişinău.

Comitetul ONU pentru lichidarea discriminării femeilor. art.com. Secretarul General ONU. În susţinerea acţiunii propun următoarele probe: 1.166 din Codul de procedură civilă. Se creează impresia că funcţionarul Direcţiei refugiaţi. iar cea dea doua conţine un articol cu statistici despre componenţa etnică a Kazahstanului !!!.ro şi citează stiri cu următoarele titluri: • UE şi Turkmenistanul vor coopera în domeniul energetic. La 17 mai 2006. în raportul său către Adunarea Generală ONU a menţionat că: ”încălcările serioase şi sistematice ale drepturilor omului în Turkmenistan au continuat. 7 ale deciziei contestate. art. Dacă funcţionarul Direcţiei refugiaţi.bbc. în pofida paşilor demonstraţi de guvern”. dar nici în ce an suntem. aplicarea torturii. adoptarea legislaţiei speciale împotriva violenţei domestice.htm. limitarea dreptului la libera exprimare şi religie. Copia deciziei contestate. • Turkmenistanul majorează cu 50% preţul gazelor. 61 ale Legii nr. Direcţia refugiaţi face trimitere la site-ul de ştiri www. Punctele 6 şi 7 din Raportul Туркменистан: отсутствие эффективной реформы в области прав человека (7 pagini). de drepturile refugiaţilor şi care publică cu regularitate informaţii şi rapoarte despre situaţia din toate ţările lumii. Articolul Рефераты по географии – РПС Туркменистана 4. Articolul Численность населения Казахстана 5.net/news/02-2010/05.ru/pageid-433-3. şi-a exprimat îngrijorarea faţă de conştientizarea insuficientă de către Turkmenistan a necesităţii stringente de dezrădăcinare a violenţei în privinţa femeilor. ale UNHCR.html şi http://cawater-info. ar fi văzut că. 2. Prima dintre aceste pagini conţine un scurt referat cu indici statistici pentru perioada 19841999. 60. Extras din raportul Центральная Азия: Обзор нарушений прав человека с января 2006 по март 2007 (2 pagini). ale altor organizaţii internaţionale din domeniu.16 al Legii contenciosului administrativ. Articolul Православие в Туркменистане: современное положение и актуальные проблемы.270 din 2008 ”Privind azilul în Republica Moldova”.http://geosite. implementarea măsurilor de combatere a traficului de femei. Data_________________ Semnătura_______________ 258 . În drept: îmi întemeiez cererea de chemare în judecată pe prevederile art. ar fi verificat aceste surse. • Turkmenistan: promisiuni pentru a încuraja natalitatea Direcţia refugiaţi nu a consultat sursele oficiale ale ONU. responsabil de examinarea cererii mele. 6. 43.com. inexistenţa unui sistem judiciar independent etc. care se preocupă de drepturile omului. La paginile 6. 3.încă în octombrie 2006. care a scris decizia. nu cunoaşte nici din ce ţară am venit eu.16. el a atras o deosebită atenţie asupra situaţiei minorităţilor naţionale.

60. din a căror analiză 259 . 38. 72 din Constituţia Republicii Moldova şi art. argumente.Chişinău str. 119 RECURS Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 23. pentru a face mai convingătoare această motivare din hotărâre. c) participarea la alegeri este liberă. concluziile instanţei expuse în hotărâre fiind în contradicţie cu circumstanţele pricinii. 22 lit. a fost respinsă cererea de chemare în judecată a Mişcării social-politice „Acţiunea Europeană" către Comisia Electorală Centrală privind anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. a omis să examineze toate argumentele de drept invocate de reclamant în cererea de chemare în judecată. 26 din cod. PNUD) aflaţi în Republica Moldova pentru monitorizarea campaniei electorale.02. art. d) acţiunile Comisiei Electorale Centrale au fost întemeiate şi legale. benevolă.6.RECURSURI Curtea Supremă de Justiţie Colegiul civil şi de contencios administrativ Recurent: Mişcarea social-politică „Acţiunea Europeană” mun. precum şi art.q).53 din Codul electoral. nu rezultă anumite încălcări procedurale. b) hotărârea contestată a fost emisă în conformitate cu prevederile art. art.1 la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului.2009.3 al Protocolului adiţional nr. articole. în legătură cu care fapt urmează a fi casată. instanţa. 66. dat fiind că instanţa a încălcat şi aplicat greşit normele de drept material. pur şi simplu. Legea privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale. of. prin aceea că: a) Comisia Electorală Centrală a fost atenţionată de mai multe organizaţii de experţi internaţionali (IFES. Instanţa a motivat hotărârea de respingere a acţiunii.4 Intimat: Comisia Electorală Centrală mun.53 din Codul electoral.Chişinău str. Considerăm că hotărârea primei instanţe este neîntemeiată şi ilegală. cererea de chemare în judecată în drept se întemeiază pe prevederile art. Totodată. în vederea întreprinderii măsurilor adiţionale pentru prevenirea votului multiplu în cadrul alegerilor parlamentare.6.Alecsandri. care demonstrează cu prisosinţă că Comisia Electorală Centrală şi-a depăşit atribuţiile la aprobarea hotărârii contestate. Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte.18. care au fost invocate de către instanţă întru susţinerea legalităţii hotărârii.18.q).2132 din 12 februarie 2009 "Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009". în principal. încălcând în mod flagrant şi direct Constituţia Republicii Moldova. precum şi de reprezentanţii Coaliţiei Civice şi corecte „Coaliţia 2009". Astfel. în consecinţă. Codul bunelor practici în materie electorală. adoptat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în cadrul Sesiunii din 2003 – 1-a parte.V.Calea Ieşilor nr. 22 lit. 26 din Codul electoral.

11.16 din 19. 76 şi 94 din Constituţie”.102 alin.134 alin.432-XIV din 10 iunie 1999. Curtea Constituţională a statuat constant că hotărârile Guvernului sunt acte subsecvente legii. nu pot modifica cadrul stabilit prin actul legislativ.6. potrivit Constituţiei. executării corecte şi efective a acesteia. art.30 alin. Având în vedere că. 72. Or. În particular.(1) din Legea cu privire la Guvern. autoritatea judecătorească este independentă şi se supune numai legii. este necesar să se menţioneze că atât sub aspect formal. putere executivă şi putere judecătorească şi garantează responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat. considerăm că prima instanţă urma să ţină cont în mod obligatoriu şi de jurisprudenţa Curţii Constituţionale la acest capitol.18 din 21. potrivit art. rămânea ca instanţa să-şi formuleze propriile deducţii logico-juridice pe marginea normelor de drept constituţionale invocate în cerere.432-XIV din 10 iunie 1999 “Privind asigurarea unităţii aplicării unor prevederi ale Codului electoral” în care se concluzionează că „interpretarea oficială de către organul legislativ a unei legi se efectuează numai prin lege. … Aşadar.1999 pentru controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr.61 din 16. • Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 74. În această hotărâre Curtea Constituţională a menţionat că potrivit art. asigură realizarea principiului separării puterii de stat în putere legislativă. hotărârile Guvernului au forţă juridică inferioară legii şi nu o pot contrazice sau depăşi. dat fiind faptul că.(2) din Constituţie.1322 din 29 noiembrie 2007. art. hotărârea CEC contravine art.(3) din Constituţia Republicii Moldova. • Hotărârea Curţii Constituţionale nr. având în vedere obiectul Hotărârii Parlamentului nr.317 din 18 iulie 2003 “Privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale” Guvernul adoptă hotărâri pentru organizarea executării legilor.(1) din Legea nr. care trebuie să urmeze aceeaşi procedură de adoptare. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.10. Adoptate în baza şi în executarea legii. executivul neavând competenţă normativă primară”. cât şi sub aspectul separării atribuţiilor puterilor în stat. s-a făcut referire la: • Hotărârea Curţii Constituţionale nr. În jurisprudenţa sa anterioară. semnare şi publicare prevăzută de dispoziţiile constituţionale.2008 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din punctul 13 al Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi de plată a indemnizaţiei viagere sportivilor de performanţă. normele cuprinse în hotărâri nu pot avea caracter primar. statuată de Constituţie.1997 privind controlul constituţionalităţii dispoziţiilor punctului 10 alineatul 2 din Regulamentul “Cu privire la modul de perfectare şi eliberare a actelor de identitate ale Sistemului naţional de paşapoarte” în care s-a recunoscut drept anticonstituţională norma din Regulament care prevedea introducerea în documentele de identitate a unor menţiuni ce nu sunt prevăzute de Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte. 260 . Curtea Constituţională reprezintă autoritatea ce garantează supremaţia Constituţiei. Este evident faptul că alte deducţii decât cele ale Curţii Constituţionale al acest capitol nici nu pot fi formulate. se emit în scopul concretizării. Întru susţinerea acestor argumente în cerere se invocă şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale a Republicii Moldova ce ţine de interpretarea şi aplicarea normelor constituţionale la emiterea de către Guvern şi Parlament a actelor normative subsecvente legii.logico-juridică rezultă în mod imperativ concluzia că Comisia Electorală Centrală şi-a depăşit atribuţiile la adoptarea hotărârii „Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009”.05.11 alin.

1996 „Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale Constituţiei Republicii Moldova”. aplică Constituţia ca act juridic normativ cu acţiune directă. inclusiv a celor presupuse. pe atât de ilegală. Chiar dacă s-ar admite la nivel pur teoretic.1 la Convenţie). în unele cazuri. a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului şi va sancţiona orice abatere de la principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat etc.adoptat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în cadrul Sesiunii din 2003 – 1-a parte. 18-19 octombrie 2002). Constituţia este Legea Supremă şi nicio lege sau un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică. A ignorat prima instanţă. stabileşte obligaţia statului să desfăşoare alegeri libere prin vot secret şi în asemenea condiţii. la măsuri pentru prevenirea lor.. din alegerile trecute. acceptând şi tolerând nihilismul juridic şi anarhia juridică din partea unora dintre aceste autorităţi.22 lit. Afirmaţia decurge şi din explicaţiile date în Hotărârea explicativă a Plenului CSJ nr. pe de o parte.3 al Protocolului adiţional nr.2: „Conform art. curente sau viitoare.7. la efectuarea justiţiei.2 din 30. pe lângă cele emise de autoritatea constituţională legislativă (Parlamentul). din lectura normelor din Constituţie invocate. care nicidecum nu se încadrează în noţiunea statului de drept. Situaţie pe cât de comică. va ţine sub control constituţionalitatea legilor şi hotărârilor Parlamentului. .q) nu-l prevede în realitate). pentru un moment. instanţele judecătoreşti.01. . instanţele judecătoreşti vor da frâu liber pentru alte autorităţi să încalce acest principiu. în cazurile necesare. nu s-a ţinut cont de prevederile Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului care declară dreptul la alegeri libere şi. De fapt. ar împuternici comisia să emită şi norme primare. În particular. 261 .În caz contrar. Iar Codul bunelor practici în materie electorală care a fost: . informează autorităţile publice despre necesitatea soluţionării unor chestiuni. prin hotărârea Curţii de Apel supusă recursului se statuează situaţia prin care se admite adoptarea normelor primare. la examinarea cererii de chemare în judecată şi la pronunţarea hotărârii. şi în acest caz hotărârea primei instanţe este ilegală fiindcă instanţa nu era în drept să-şi întemeieze hotărârea pe o normă anticonstituţională.” Sau. dacă normele constituţionale pasibile aplicării la soluţionarea pricinii prezintă dificultăţi de interpretare pentru instanţe. De ce nu a fost clar acest lucru pentru Curtea de Apel rămâne o enigmă. în conformitate cu legislaţia electorală. şi normele de drept internaţional.adoptat de Consiliul pentru Alegeri Democratice în cadrul cele de-a 3-a reuniuni (16 octombrie 2002). în scopul realizării acestui drept. că norma art. Reieşind din această prevedere constituţională. instanţele judecătoreşti. Sau.q) din Codul electoral. din hotărârea explicativă menţionată a CSJ este clar şi pentru un jurist începător că hotărârea contestată a Comisiei Electorale Centrale este ilegală. care asigură exprimarea liberă a voinţei poporului la alegerea puterii legislative (art. care abilitează Comisia Electorală Centrală cu dreptul de analiză a fraudelor electorale. pct. a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova. dar care îşi arogă dreptul de „minilegislatori” ce intervin pentru „repararea neajunsurilor” comise de Parlament la adoptarea legilor.22 lit. pe lângă normele din lege (lucru pe care art. urmează să aprecieze conţinutul legii sau al altui act juridic ce reglementează raporturile juridice litigioase şi. pe de altă parte. iar.adoptat de Comisia Europeana pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52 Reuniune Plenară (Veneţia. cu părere de rău. din jurisprudenţa Curţii Constituţionale. ignoră concluziile juridice expuse în hotărârile Curţii Constituţionale. ar exista situaţia în care Curtea Constituţională. ar urma deducţia că. şi de diferite alte autorităţi care sunt doar în subordonarea organelor ce reprezintă ramurile puterii în stat.

. nu întâmplător. De asemenea. protejării drepturilor. în art. numai pentru a „susţine” poziţia ilegală şi anticonstituţională a 262 . ordinii publice. fiind completată de către Parlament cu prevederea despre aplicarea ştampilei „Votat” în documentele de identitate ale participanţilor la alegeri prin Legea nr. astfel încălcându-se dreptul cetăţenilor la vot secret statuat în actele internaţionale menţionate. integrităţii teritoriale. familiale. efectuarea menţiunii despre participarea la votare în actele de identitate. în faţa altor comisii de circumscripţie. În consecinţă. Faptul că Curtea de Apel Chişinău a încălcat normele constituţionale şi legale.07. Întru atingerea acestui deziderat. la soluţionarea pricinii.07. de domiciliu etc. de muncă şi ai altor raporturi juridice.4 (sufragiu secret) prevede că lista persoanelor care în realitate se prezintă la urnele de votare nu trebuie făcută publică . ce urmează a fi prezentate nu numai în cadrul alegerilor. la capitolul I pct. bunăstării economice a ţării. prin hotărârea sa. În special. dat fiind îngrădirea dreptului la votul secret la alegerea Parlamentului. mai mult decât clare şi univoce. În nota informativă la proiectul de lege care ulterior a devenit legea nr.2006 se specifica inoportunitatea normei date. Totodată.38 din Constituţie şi în art.(3) Cod de procedură civilă. de la locul de muncă. norma art. Comisia Electorală Centrală. acte. echivalează cu facerea publică a informaţiei despre participarea persoanei respective la votare. nu este exclus faptul. în termen rezonabil. a încălcat şi prevederile art.adoptat de Congresul Puterilor Locale şi Regionale ale Consiliului Europe în cadrul sesiunii de primăvară 2003. cu toate că marcarea actelor de identitate ale alegătorilor ce nu-s de acord cu o asemenea procedură stabilită arbitrar de către Comisia Electorală Centrală reprezintă o restrângere neprevăzută de lege. care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale.6 din Codul electoral. 248 din 21. având în vedere neparticiparea la alegeri a cetăţenilor care nu sunt de acord cu aplicarea ştampilei „Votat” în documentele de identitate. ale autorităţilor publice şi ale altor persoane care sunt subiecţi ai raporturilor juridice civile. Or. în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor. potrivit art. libertăţilor şi demnităţii altor persoane. a libertăţilor şi a intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice şi ale asociaţiilor lor. în prevenirea cazurilor de încălcare a legii. alegătorul nu se bucură de protecţie în faţa altor abuzuri legate de participarea sau neparticiparea la votare. creează condiţii pentru exercitarea drepturilor participanţilor la proces. exact peste un an a fost modificată. Or.07. instanţa care judecă pricina îşi păstrează imparţialitatea şi obiectivitatea. Totodată substituind dispoziţia legală şi constituţională privind dreptul la vot secret şi completând de fapt norma art.4 Cod de procedură civilă.” Instanţa şi acest argument şi temei al acţiunii l-a trecut elegant cu vederea. dar mai frecvent în alte împrejurări şi diferitor persoane. a cauzelor de apărare a drepturilor încălcate sau contestate. instanţa a încălcat şi normele dreptului procedural care au menirea de a garanta pronunţarea unei hotărâri legale şi întemeiate în baza principiului contradictorialităţii părţilor în proces. 248 din 21. alegătorii nu au nicio protecţie individuală în faţa abuzurilor admise de Comisia Electorală Centrală şi. precum şi în apărarea intereselor statului şi ale societăţii. dar nu de la viziunea legislatorului expusă în normele de drept. potrivit prevederilor art.176 din 22.26 alin. sarcinile procedurii civile constau în judecarea justă. inclusiv persoanelor şi autorităţilor oficiale. în consolidarea legalităţii şi a ordinii de drept.c).53 din Codul electoral. Parlamentul excluzând această prevedere prin Legea nr. care pot prelua practica nihilistă a celei centrale de a aplica Constituţia şi legea pornind de la propria viziune.54 alin.lit.2006.53 din Codul electoral cu o dispoziţie nouă privind obligativitatea marcării documentelor de identitate a participanţilor la votare. pentru cercetarea obiectivă a circumstanţelor reale ale pricinii. împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.(2) din Constituţie care stabileşte că „exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege.2005 pentru modificarea şi completarea Codului electoral.

(1). Să fie emisă o nouă hotărâre prin care cererea de chemare în judecată a Mişcării socialpolitice „Acţiunea Europeană”. în care Înalta Curtea prin Hotărârea din 18.2006 a conchis că ignorarea de către instanţă a argumentelor reclamantului bazate pe normele Constituţiei. este încălcată şi norma art. d). limitându-se la fraze de ordin general că acţiunea nu ar fi întemeiată şi că. 241 alin. care sunt norme cu acţiune directă.6 din Convenţie. Trecând cu vederea toate argumentele de drept ale reclamantului. În acest sens.(1) lit.239 Cod de procedură civilă care stabileşte că hotărârea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. nu a aplicat la soluţionarea litigiului normele constituţionale pe care a fost întemeiată cererea.6 (1) din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului.239. urmează şi concluzia că Curtea de Apel a încălcat şi dreptul reclamantului la un proces echitabil prevăzut în art.(2).(5) din Codul de procedură civilă care obligă instanţa să cerceteze circumstanţele invocate şi să motiveze respingerea acestora. şi că instanţa îşi întemeiază hotărârea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată. 240 alin. Data____________ Semnătura________________ NOTĂ: La 14 martie 2009.02. demonstrează că instanţa nu a fost nici imparţială.238 alin.(1) lit.2009. Poporului 263 . instanţa a încălcat şi prevederile directe ale art. Respectiv. constituie temei pentru a se stabili încălcarea art. Din cele menţionate.c). Curtea Supremă de Justiţie a respins recursul Mişcării socialpolitice „Acţiunea Europeană” împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 23. SOLICIT: Să fie casată integral hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 23 februarie 2009. invocăm şi jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului.07.Comisiei Electorale Centrale la emiterea unei hotărâri prin care se încalcă drepturile constituţionale şi comunitare ale cetăţenilor. dat fiind faptul că nu a examinat de fapt argumentele reclamantului din cererea de chemare în judecată. totodată. 400 alin. În particular. cazul Pronina împotriva Ucrainei.c) din Codul de procedură civilă. şi nici obiectivă. Din considerentele expuse. în temeiul art. 417 alin.

A. F. Dat fiind faptul că spaţiile preconizate pentru amplasarea obiectivelor de comerţ nu corespund cerinţelor normelor şi regulilor de apărare împotriva incendiilor. Cererea a fost depusă în procedura de contencios administrativ împotriva Scrisorii Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale a MAI nr. 5. iar magazinul de la postul vamal D era la etapa de vânzări de testare.în timpul apropiat compania S. Prin încheierea atacată cu prezentul recurs a fost respinsă examinarea în fond a cererii Recurentului. Circumstanţele care justifică depunerea recursului 1. D..1.___ din ___ (SPCSE MAI) care a invocat necorespunderea spaţiilor ocupate de magazinele ce aparţin Recurentului cerinţelor normelor şi regulilor de apărare împotriva incendiilor. 4 din magazinele enumerate în actul administrativ citat au fost construite de Recurent drept urmare a Concursului public privind crearea reţelei de magazine în punctele de trecere a frontierei de stat.__din ___.. În fapt. 6. E. organul supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor solicită de a nu permite începerea activităţii magazinelor nominalizate până la înlăturarea abaterilor de la prevederile actelor normative în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor." 1. 3. B. 4. 2. Celelalte magazine urmau să fie deschise în perioada imediat următoare. ceea ce s-a stabilit în urma controalelor tehnice de specialitate. C.L „X”a planificat deschiderea unui şir de magazine în următoarele puncte vamale: 1.Curtea Supremă de Justiţie Colegiul Civil şi de Contencios Administrativ Recurent: ÎCS „X” SRL Intimat: Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale MAI Intervenient accesoriu: Serviciul vamal al RM CERERE DE RECURS ASUPRA ÎNCHEIERII CURŢII DE APEL CHIŞINĂU DIN ___ PRIVIND SCOATEREA DE PE ROL A CERERII DE CHEMARE ÎN INSTANŢA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV I.2. 264 .R. organizat în baza Hotărârii Guvernului nr. înregistrată în Republica Moldova. ÎCS „X” SRL. Cităm: ". Recurentul a obţinut licenţele corespunzătoare pentru toate magazinele. Până la emiterea actului administrativ în litigiu a început să funcţioneze magazinul de la punctul vamal C.

a omis să dea aprecierea cuvenită caracterului şi efectelor actului administrativ contestat şi a aplicat pur formal prevederile legale ce guvernează procedura de emitere şi de contestare a actelor administrative. emise anterior de către Pârât. Curtea de Apel Chişinău a dispus scoaterea cererii de pe rol pe motiv că nu a fost respectată procedura prealabilă de soluţionare a litigiului în contencios administrativ. Recurentul deţine toate autorizaţiile (coordonările).4. în calitatea sa de structură de stat cu drept de control. Încheierea Curţii de Apel Chişinău din ___ este ilegală 2. Prin efectul actului administrativ emis de SPCSE MAI: a) A avut loc suspendarea totală a activităţii unei unităţi economice – magazinul la postul vamal C şi b) A fost suspendată activitatea de întreprinzător a Reclamantului la implementarea afacerii în întreaga reţea de magazine. a cerut birourilor vamale să nu permită începerea activităţii magazinelor. SPCSE MAI.___din ___. în dimineaţa zilei de ___ a insistat asupra încetării activităţii magazinului amplasat la postul vamal respectiv. în calitatea sa de antreprenor. Drept efect al Scrisorii Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI nr. coordonările respective au valoarea autorizaţiilor emise de o autoritate publică. şi Recurent. a anunţat Recurentul despre decizia sa de a respinge cererea Recurentului din ___ privind deschiderea magazinului amplasat la postul vamal D.267 CPC . La ___.___ din ___ ca fiind ilegală. 1. directorul general al Serviciului vamal al Republicii Moldova. În consecinţă: Şeful Biroului vamal C. 2. la ___ şeful Biroului vamal E.___ din ___ până la examinarea cauzei în fond.2. 2. La postul vamal D. prin care Recurentului i-a fost permis să desfăşoare o afacere legală în magazinele respective (din punctul de vedere al respectării normelor de apărare împotriva incendiilor). Actul administrativ menţionat a făcut imposibile activităţile Recurentului îndreptate spre deschiderea altor două magazine amplasate în posturile vamale A şi B. prin adresarea ___ din ___. cu excepţia magazinului de la punctul vamal F.1. 10 din Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător. unde prescripţiile făcute de inspectorii corespunzători sunt în proces de executare. Instanţa de contencios administrativ a invocat litera a) art.nerespectarea de către Recurent (Reclamant) a procedurii prealabile de soluţionare a diferendului administrativ. Instanţa de contencios administrativ a omis să aplice cadrul legal special de reglementare a raporturilor dintre Pârât. a fost blocat accesul călătorilor la magazin.3. În acest scop. pentru toate magazinele ce aparţin Recurentului. au fost sistate vânzările de probă în magazinul amplasat în zona respectivă. 265 . În sensul art. coordonate cu biroul vamal în ordinea stabilită. Ulterior. 1. Instanţa nu a determinat corect raporturile dintre Recurent şi Pârât.5. Recurentul a depus cerere împotriva Pârâtului în procedura de contencios administrativ prin care a solicitat: 1. II. la etapa de testare tehnologică. Să fie anulată în tot Scrisoarea Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI nr. Să fie suspendată acţiunea Adresării Serviciului Protecţie Civilă şi Situaţiilor Excepţionale nr. Anume reprezentanţii competenţi ai SPCSE MAI au confirmat şi au coordonat în ordinea stabilită corespunderea obiectelor construite normelor anti-incendiu şi au semnat Procesele verbale de recepţie finală a obiectivelor comerciale. fără a fi emis vreun act administrativ. În fapt.1. La ___. la indicaţiile şefului Biroului vamal. iar funcţionarii vamei au refuzat să întocmească şi să semneze rapoartele obligatorii privind încasările efectuate.

2000 vom deduce faptul că Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător nr. Este de menţionat şi faptul că.793-XIV din 10.i) din Legea privind apărarea împotriva incendiilor nr. are dreptul să se adreseze efectiv unei instanţe naţionale. Prin simpla confruntare dintre normele Legii privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător nr. drept garantat prin art.793-XIV din 10.2006 şi prevederile Legii contenciosului administrativ nr.235 din 20. 2. Principiile prevăzute la legea vizată au fost preluate în toate legile speciale. B) Structurile statale au obligaţia să recurgă la instanţa de judecată pentru a sancţiona antreprenorul cu suspendarea activităţii în termen foarte redus (3 zile pentru adresare în judecată şi 5 zile pentru examinarea cazului).2008.11. SPCSE MAI a fost obligat să obţină o hotărâre judecătorească care să confirme şi să substituie actul administrativ.793-XIV din 10.02. chiar şi atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care au acţionat în exercitarea atribuţiilor lor oficiale”.267 din 09. prin încheierea din ___ instanţa de contencios administrativ l-a privat pe Recurent de dreptul la un recurs efectiv împotriva actului administrativ emis de SPCSE MAI.4.235 din 20.11.2006. Recurentul a fost pus în imposibilitatea de a-şi continua activitatea.05.11. cu adresarea ulterioară în instanţa de judecată.1994. Drept urmare a aplicării formale şi eronate a legii. legea de bază aplicabilă raporturilor dintre Recurent şi Pârât este Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător nr. 17 din Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător.235 din 20. iar persoanele afectate prin acest exerciţiu au obligaţia de a urma calea prealabilă în mod obligatoriu. până a avea dreptul de a contesta în judecată acţiunile administrative abuzive.2000.3. probe care ar fi constatat existenţa unui pericol grav şi iminent la obiectele Recurentului pur şi simplu nu există. Este evident că.235 din 20. În acest caz. efect care cade sub incidenţa alin. Or. specifică şi mai clar că suspendarea imediată a activităţii economice.1994. 2. prin actul emis de SPCSE MAI.267 din 09.2000 pentru examinarea cererii prealabile şi cu termenele imprevizibile pentru soluţionarea cazului în fond prin act judecătoresc în procedura generală din Codul de procedură civilă. Acest principiu este diametral opus principiilor din Legea contenciosului administrativ nr.1994.Deci.02.24 lit. (1) art.2006 stabileşte proceduri distincte pentru exercitarea actului administrativ. cu modificările operate la 30. Recurentul a solicitat protejarea drepturilor sale anume în contextul garanţiilor din legile citate care rezidă în următoarele: A) Structurile statale au obligaţia să recurgă la instanţa de judecată atunci când actul administrativ are drept scop sau efect suspendarea activităţii antreprenorului. art. Prin depunerea acţiunii în contenciosul administrativ. 266 . în cazul în care acest act are drept efect suspendarea/încetarea activităţii economice de întreprinzător. ale cărei drepturi şi libertăţi recunoscute de prezenta convenţie au fost încălcate. pentru mediul înconjurător şi valorile materiale". Recurentul a urmărit anume constatarea de către instanţa de judecată a încălcării de către SPCSE MAI a procedurilor prescrise expres şi imperativ în Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător nr. care se aplică situaţiilor când instituţiile statului îşi exercită atribuţiile în mod autonom.07. în cazul dat legea specială.02.2006 şi Legea privind apărarea împotriva incendiilor nr.(2) şi alin.(3) din acelaşi articol.07. poate avea loc doar "în cazul unui pericol iminent pentru viaţa şi sănătatea oamenilor. inclusiv în Legea privind apărarea împotriva incendiilor nr. potrivit alin.07. actul administrativ contestat nu face nicio referinţă de acest fel.13 din Convenţia Europeană care prevede: „Orice persoană. Aceste termene sunt incomparabil de restrânse în raport cu termenul de 30 de zile stabilit în Legea contenciosului administrativ nr.07.267 din 09.

pentru a evita pierderi nejustificate etc.423-427 CPC şi prin aplicarea directă a art.Deci. S O L I C I T: 1. dar nu în procedura prealabilă. este clar. legea prevede expres şi imperativ faptul că situaţiile de conflict dintre stat şi antreprenor trebuie să fie soluţionate cât mai prompt.21 din Legea contenciosului administrativ. dat fiind faptul că reclamantul suportă deja pierderi materiale considerabile care continuă să crească. pentru a nu crea incertitudini. cu trimiterea cauzei spre judecare în fond. Anexe: 2 Copii de pe cererea de recurs Data ____________________ Semnătura____________________ 267 . în temeiul prevederilor art.___ din ___. Admiterea recursului. 2. Pornind de la raţionamentele expuse. În aceste condiţii. în temeiul art. Tot atât de clar este că aceste situaţii de conflict urmează a fi soluţionate definitiv în instanţa de judecată. în scopul evitării unor pagube iminente. obligarea Recurentului de a urma calea prealabilă în acest caz concret este evident şi total ineficientă. Dat fiind circumstanţele excepţionale ale cauzei – încetarea parţială şi suspendarea în rest a activităţii de antreprenor a Recurentului la obiectele vizate în actul administrativ contestat – solicit dispunerea examinării cauzei în ordine de urgenţă. Casarea încheierii Curţii de Apel Chişinău din ___ în cauza de contencios administrativ privind anularea în tot a Scrisorii Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI nr.13 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

plata restanţelor salariale şi recuperarea prejudiciului moral cauzat şi a fost obligat pârâtul. nr. acţiunea a fost respinsă.I. domiciliat în_______________.I. Prin aceeaşi hotărâre de judecată.. a fost dispusă încasarea de la IMS Spitalul raional __________ în folosul reclamantei cu titlu de prejudiciu moral 1000 (una mie) lei. ca informaţie neveridică şi care lezează onoarea. Nu sunt de acord cu decizia adoptată de Curtea de Apel Chişinău. a fost admisă cererea de chemare în judecată a lui F. Spitalul raional _____________.a) b). Instituţiei medico-sanitare publice Spitalul raional ___________ privind anularea actului administrativ. “este o persoană care urmăreşte destabilizarea climatului moral în colectiv._________________. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2010. ________________. eliberata pe numele lui F. iar cu titlu de prejudiciu material 22266 (douăzeci şi doua de mii două sute şaizeci şi şase) lei. declar prezentul recurs.L. str. enunţurile: „pe parcursul anilor a dat dovadă de responsabilitate şi disciplină mediocre”. • nu au fost dovedite circumstanţele considerate ca fiind stabilite.386 (1) lit. Motivele pentru care declar recursul sunt următoarele: • nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii în fond. să excludă din referinţa care urma să fie prezentată Comisiei de atestare a gradului de profesionalism stabilit pentru medici.I. În rest. Casarea Deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2010 şi adoptarea unei noi hotărâri prin care să fie menţinută integral hotărârea Judecătoriei raionului _________ din 28 decembrie 2009. 2. cu obiecţii către conducătorul instituţiei”. întemeindu-l pe motivele conţinute în art.nr._________________. 268 .2 Intimat: Instituţia medico-sanitară publică Spitalul raional ________________ cu sediul or. Spitalul raional _____________ a atacat cu apel hotărârea nominalizată. a fost casată în tot hotărârea Judecătoriei raionului __________ din 28 decembrie 2009 şi adoptată o nouă hotărâre prin care a fost respinsă integral ca neîntemeiată cererea lui F.Admiterea recursului.135 RECURS ÎMPOTRIVA DECIZIEI CURŢII DE APEL CHIŞINĂU DIN 18 MARTIE 2010 Prin hotărârea Judecătoriei raionului ____________ din 28 decembrie 2008. str. d) ale CPC RM şi solicit instanţei de recurs: 1. demnitatea şi reputaţia profesionala a reclamantei. ceea ce constituie restanţa plăţilor salariale pentru cumulare de funcţii.Curtea Suprema de Justiţie Colegiul civil şi de contencios administrativ Recurent: F.

Toate luate în ansamblu. respectiv. care sunt tratate „ca destabilizatori ai climatului moral”. este medic cu «o responsabilitate şi disciplină mediocră» Cu atât mai mult cu cât calificativul că F. Conform art. s-a simţit defăimată şi lezată în demnitatea şi onoarea ei profesională prin anumite enunţuri din referinţa întocmită de către directorul spitalului __________a. mai ales că în fiecare aşanumit colectiv sunt persoane simpatizate de conducător pentru „fidelitate” şi sunt persoane neagreate pentru constructivism şi critică. „destabilizează climatul în colectiv prin obiecţii către conducătorul instituţiei” poate fi calificat ca prigonire pentru critica adusă. ci dimpotrivă. de fapt. 269 . legea aplicabilă soluţionării pricinii şi admisibilitatea acţiunii. F. O scrisoare scrisa nu se ştie de cine şi în ce împrejurări nu poate servi ca probă pertinentă pentru a dovedi calităţile profesionale ale unui angajat. scrisoarea. încasat echivalentul bănesc al suferinţelor psihice suportate de către recurentă. or. nu corespunde acestor exigente. care. fraza „a dat dovadă pe parcursul anilor de o disciplina şi responsabilitate mediocre” în sine este incorectă şi lipsită de sens. este important că referinţa nu conţine adevărul despre calităţile profesionale şi umane ale medicului F. fiindcă o persoană ori este responsabilă şi disciplinată ori nu.240 CPC RM. Referinţa a fost semnată de către conducătorul instituţiei şi. admisibilitatea şi veridicitatea probelor. nedisciplinat şi destabilizator al climatului moral. de aceea cerinţa de a exclude enunţurile citate urma să fie admisă şi. deci. sector care înaintează exigenţe înalte pentru executant. Hotărârea nu poate fi bazata pe presupuneri despre circumstanţele cauzei. caracterul raportului juridic dintre părţi. deoarece a fost admisă ca probă şi apreciată cu forţa probantă o scrisoare colectivă. fapt pentru care instanţa urma să la o altă poziţie decât cea pe care şi-a propus-o.. prin probe admisibile şi veridice. respectiv. să dovedească că recurenta I. concluziile privind circumstanţele de fapt ale cauzei se motivează în hotărâre doar prin probe. şi o situaţie de mijloc în acest caz este pur şi simplu absurdă. este medic mediocru. urma ca anume această persoană. care nu are nici în clin şi nici în mânecă cu defăimarea reclamantei prin anumite fraze din referinţa contestată.• au fost încălcate şi aplicate greşit normele de drept material.1 în confirmarea personalităţii negative a reclamantei.F.53-56 CPC RM privind pertinenta. Mai mult. infirma faptul că recurenta F. Enunţurile pe care reclamanta a solicitat să fie excluse din referinţă ca neadevărate. adică obţinute în strictă conformitate cu legea. a solicitat obligarea angajatorului la plata muncii prestate. instanţa a admis probe care nu au fost pertinente şi admisibile referitor la cerinţa reclamantei privind lezarea demnităţii şi onoarei profesionale. la deliberarea hotărârii instanţa judecătoreasca apreciază probele. Şi nu în ultimul rând.I. care ar fi fost semnata de membrii colectivului spitalului. încasarea unei sume compensatoare de bani echivalentul prejudiciului moral pentru suferinţele psihice pe care le-a suportat. a fost proba nr. care au fost sau nu stabilite. şi care îi lezează demnitatea şi onoarea de medic cu o vechime de 27 de ani. Hotărârea se bazează doar pe dovezile care au fost prezentate de părţi şi ceilalţi participanţi la proces în corespundere cu cerinţele art. de aceea a solicitat excluderea acestor fraze din referinţa ca necorespunzătoare adevărului şi. „cu obiecţii la adresa conducătorului. s-a adresat în instanţa de judecată considerându-se lezată în dreptul de a primi remunerarea cuvenită pentru munca suplimentară depusă în calitate de medic rabiolog. deoarece anume ei i s-a încredinţat responsabilitatea pentru sectorul antirabie. referinţa ce urma să fie depusă la dosarul reclamantei pentru confirmarea categoriei de calificare. Conform rigorilor CPC RM.” Legea prevede că probele urmează a fi admisibile. Aşa. determina circumstanţele care au importanţa pentru soluţionarea pricinilor. nu pot fi considerate ca adevărate şi probate doar printr-o scrisoare. aceste circumstanţe şi probele care le dovedesc nu afirmă.

şi numai în cazul în care acestea se regăsesc în lista instituţiilor.2004 care prevede că urmează a fi remunerate persoanele. prevăzând salarizarea suplimentara acestor specialişti în mărime de până la 50% din salariul de bază pentru volumul lărgit de muncă şi în p.74 din 12.03. 2 din Hotărârea Guvernului RM nr.156 Codul muncii.03. au fost încălcate prevederile art.F. Funcţia de medic traumatolog-ortoped într-adevăr nu este inclusă în Lista-tip anexată la Hotărârea Guvernului nr. dar si-a întemeiat decizia doar pe prevederile p. Deci.F.42 din 2 mai 2000 „Cu privire la starea asistenţei medicale antirabice şi profilaxia rabiei în sectorul ________”.156 al Codului Muncii. deţinând deja în aceasta instituţie funcţia de medic traumatolog-ortoped.261 din13 septembrie 2004. evident. obliga conducătorii instituţiilor medicale teritoriale să numească prin ordin personalul medical responsabil de acordarea ajutorului medical antirabic (traumatolog. dar concluzia este greşită nu pentru acest motiv.12. care în afară de munca lor de bază. la aceeaşi unitate. deoarece ultimele au reprodus doar prevederile din hotărârea de Guvern.F. ordin emis în scopul executării ordinului Ministerului Sănătăţii RM nr.14 al Hotărârii Guvernului nr.6.F. fapt prin care i-a fost încălcat dreptul ei la protecţia proprietăţii.2004 şi.03. la care face referire şi Ministerul Sănătăţii în scrisoarea din 09. 6. drept garantat de art.1 al Protocolului 1 al Convenţiei. şi anume pentru că la soluţionarea pricinii urma să fie aplicate. dar nu poate fi mai mic de 50 la sută din salariul funcţiei. i-au fost impuse pentru executare obligaţii suplimentare pentru care dânsa urma să fie suplimentar remunerată. salariaţilor. chirurg). prin ordinul menţionat. Instanţa de apel nu a aplicat aceste prevederi ale legii materiale. prevederile art. Potrivit art. în primul rând.1 al Ordinului Ministerului Sănătăţii din 12.1487 din 31. I. nu a primit pentru munca depusă nicio remunerare. la p.1999. aplicând eronat normele de drept material.Curtea de Apel Chişinău a dispus respingerea cererii lui I.1. considerăm că. I. deoarece neprimind la timp salariul. în listele ramurale sau ale instituţiei spitalul raional _______. act normativ.1593 din 29. Potrivit materialelor cauzei. în afară de munca lor de bază îndeplinesc în aceeaşi instituţie o muncă suplimentară într-o altă profesie (funcţie).. 270 .2009 adresată I. a fost numită responsabilă de acordarea ajutorului antirabic pe sectorul ______. Aceleaşi prevederi se conţin şi în Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. li se plăteşte un spor pentru cumulare de profesii (funcţii) în mărime nu mai mică decât 50 la sută şi nu mai mare de 100 % din salariul tarifar (de funcţie) stabilit pentru profesia (funcţia) cumulată.2003 şi p. nu a putut să se folosească de acest bun şi să dispună de el la discreţia sa.12.2003 care prevede de asemenea ca salariaţilor care. Mai mult. lui I. lista care este în Anexa la Ordinul MS nr.I. recurenta F. stipulată în contractul individual de muncă.12. care.74 din 12.1593 din 29. prin respingerea cerinţei de plată a restanţei salariale. fără a fi scutiţi de munca lor de bază. şi care este anexată la materialele pricinii.1 al Protocolului 1 al Convenţiei Europene ale Drepturilor Omului.484 din 6 mai 1998 “Privind masurile de combatere şi profilaxie a rabiei” de către directorul spitalului. o muncă suplimentară într-o altă profesie (funcţie) li se plăteşte un spor pentru cumularea de profesii (funcţii).F.99 şi Hotărârii Guvernului RM nr. şi anume. care efectuează lucrări în condiţii grele şi deosebit de grele. 14 al Hotărârii Guvernului RM nr. vătămătoare şi deosebit de vătămătoare. dar pentru motivul invocat de recurentă mai sus.1487 din 31. şi acordând ajutorul medical necesar persoanelor afectate de animale. îndeplinesc. Însă în toată perioada de după emiterea acestui ordin.12. ordinului nr. fiind responsabilă pentru acest sector important de activitate. p.03.1999. Cuantumul sporurilor pentru cumularea de profesii (funcţii) se stabileşte de părţile contractului individual de muncă.

14 al Hotărârii Guvernului RM nr.1 al Protocolului 1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.1 al Ordinului Ministerului Sănătăţii din 12. 4.Îmi întemeiez recursul pe prevederile art.1999. Copia Hotărârii Judecătoriei raionului _______din28 decembrie 2009. art. p. 2.6. Dovada achitării taxei de stat.1593 din 29.03.2003 şi p. Copia Deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2010. Anexa: 1. Data________________ Semnătura __________________________ 271 . Copia recursului (2 exemplare).12.156 al Codului muncii. 3.

Pretinsa încălcare a art. Având în vedere că activitatea autorizată prin licenţă este distribuţia 272 . _____ din 6 septembrie 2007 şi nr. _____ din 30 martie 2009 se menţionează desfăşurarea activităţii în afara limitelor teritoriului autorizat prevăzut în anexa nr. care sunt administrate de organele locale din _____. T. pentru care SRL_____ dispune de licenţa eliberată de Camera de Licenţiere. Conform deciziilor menţionate. În respectiva licenţă se prevede că „Prin prezenta licenţă.064585 autorizează distribuţia de gaze. aşa-zisa încălcare a prevederilor art.064584 abilitează SRL _____ cu dreptul de a distribui gaze naturale.Costin. şi nu activitatea de construcţie. _____ s-au executat.A.Vladimirescu şi I. _____ din 19 noiembrie 2008. în baza deciziilor Consiliului Orăşenesc _____ nr. Licenţa seria AA nr. Considerăm hotărârea menţionată ilegală şi pasibilă de a fi anulată din următoarele considerente: 1.__ prin care se dispune a-i aplica lui M.2. pe orice teritoriu delimitat de Agenţie. Consiliul de Administrare al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a adoptat Hotărârea nr.28. iar licenţa nr. Agenţia este obligată să evite eventualele conflicte între titularii de licenţe.(6) nu poate fi reţinută. dacă pe acel teritoriu nu-şi desfăşoară activitatea un alt titular de licenţă de acelaşi tip. stabilind reguli speciale.28 alin(6) din Legea cu privire la gaze Potrivit art. sancţiunea administrativă sub formă de amendă pentru încălcarea art. Pretinsa încălcare a pct.(6) din Legea cu privire la gaze. 2. alin(6) „Orice persoană juridică deţinătoare de licenţă pentru transportul. prevăzută de licenţă. ÎMPOTRIVA CONSILIULUI DE ADMINISTRARE AL AGENŢIEI NAŢIONALE PENTRU REGLEMENTARE ÎN ENERGETICĂ (ANRE) La 30 martie 2009. şi nu cea de construcţie a reţelelor şi instalaţiilor tehnico-edilitare. nr.101/1 din Codul cu privire la contravenţiile administrative şi Condiţiile licenţei. deoarece în lege se vorbeşte despre activitatea prevăzută de licenţă.28 alin. să gazifice cartierul „Mihalaşa – Mihalaşa Nouă”.Soltîs. Drept urmare. SRL _____ a fost abilitată să construiască reţele de gaze pe str. al Licenţei În Hotărârea nr.” Lucrările de construcţie a gazoductului în or.V. titularului i se acordă dreptul de a desfăşura activitatea autorizată prin Licenţă în limitele teritoriului autorizat”. precum şi să construiască gazoduct de presiune medie şi joasă pe străzile M. _____ din 02 mai 2007. art.V.28.PLEDOARII ALOCUŢIUNEA AVOCATULUI ALEXEI BARBĂNEAGRĂ ÎN CAUZA M.1. furnizarea sau pentru distribuţia de gaze este în drept să-şi desfăşoare activitatea.1 la Condiţiile licenţei. _____ din localitatea dată. alin.

a prezentat calcule care atestă faptul că cheltuielile efectuate la realizarea planului de gazificare urmau să fie rambursate în maxim patru ani de la finalizarea lucrărilor. 4. 1492 din 28. 1134 din 02. filiala _____ sunt prevăzute surse financiare în mărime de 300 mii lei pentru dezvoltarea reţelelor de gaze. cu Legea nr. __ din 26 martie 2009 şi nici în Hotărârea nr. lucrările au fost coordonate cu „Moldovagaz”. deoarece activitatea de construcţie a fost desfăşurată la cererea potenţialilor consumatori şi în interesul direct şi nemijlocit al populaţiei. ____ a Consiliului Orăşenesc _____ este indicat expres „De divizat teritoriul or.__ din 26 martie 2009 şi nici din Hotărârea nr.10.. Astfel. Pretinsa încălcare a pct. Pretinsa încălcare a pct. 436 din 28.__ nu rezultă în ce mod au fost prejudiciate interesele altor persoane sau în ce constă concret încălcarea principiului eficienţei economice. 3. dat fiind faptul că din Decizia nr. în nerespectarea principiului eficienţei economice şi utilizarea neraţională a mijloacelor financiare. inclusiv mijloacele investite. este nefundamentată învinuirea adusă dlui M.09. că SRL _____ era obligată să desfăşoare activităţile de gazificare pe teritoriul or. a comunicat că „Moldovagaz” este dispusă să investească surse financiare proprii la proiectarea şi construcţia reţelelor de gaze (. _____. Nu poate fi reţinut argumentul reprezentantului ANRE precum că decizia de extindere a teritoriului de gazificare îi aparţine lui V. al Licenţei 273 . în condiţiile licenţei şi în anexa nr. 2. Este de competenţa administraţiei SRL _____ de a decide utilitatea îndeplinirii anumitor activităţi şi lucrări.04. al Licenţei Din procesul–verbal nr.1.12. imputarea încălcării pct.6 al Deciziei nr. Astfel.. La 05.C. SRL _____ este un agent economic (îşi desfăşoară activitatea conform Legii nr. care erau în vigoare la momentul realizării acestor acţiuni. reprezentantul „Moldovagaz” – N. modul folosirii mijloacelor financiare disponibile. la Ministerul Industriei şi Infrastructurii.12. deoarece în p.2001 „Cu privire la Programul de Gazificare a Republicii Moldova”. Astfel.gazelor naturale.1 nu se pun interdicţii în a construi sau a procura reţele. deci.1226 din 19.).09.7. Nu în ultimul rând..2006 privind administraţia publică locală. _____ şi SC _____ SRL. adoptată în conformitate cu Hotărârile Guvernului RM nr.__ din 6 septembrie 2007 a Consiliului Orăşenesc _____. îşi apreciază în mod individual randamentul activităţii. ___ nu se indică concret care teritoriu autorizat de licenţă a fost încălcat. al Licenţei nu are suport juridic. Conform procesului-verbal al acestei şedinţe.M. exploatare şi extindere a reţelelor de distribuţie şi furnizare a gazelor consumatorilor din teritoriu. De asemenea. _____. în şedinţa de judecată dl M.2002 „Cu privire la aprobarea regulamentului de organizare şi executare a lucrărilor de proiectare.” Rezultă. i se acordă dreptul SRL _____ de a desfăşura activităţi de gazificare. _____ între SRL _____ şi SC _____ pentru efectuarea activităţii de deservire. Nici în procesul–verbal nr. deoarece pentru anul 2007 pentru SRL _____. dat fiind faptul că baza normativ-juridică a acţiunilor întreprinse de SRL _____ a constituit-o Deciziile menţionate supra. a fost desfăşurată o şedinţă de lucru privind problema delimitării punctului de delimitare a reţelelor de gaze care aparţin Primăriei or.2. 2. Nu corespunde realităţii afirmaţia că doar SC _____ SRL era autorizată să desfăşoare activitatea de gazificare în or.1997 cu privire la societăţile pe acţiuni) care îşi determină în mod independent sfera de activitate.2007. ţinem să precizăm că reprezentantul ANRE a recunoscut în instanţă că nu dispune de documente care ar confirma cauzarea pretinselor prejudicii în raport cu interesele consumatorilor din alte localităţi. montare şi recepţie a sistemelor de aprovizionare cu gaze” şi nr.

3. Scrisoarea _____ SRL nr.7. precum şi alte fapte ilicite pentru care legea prevede răspundere administrativă”. SRL _____ a fost autorizată să construiască în teritoriul unde nu exista un acord între Primărie şi SC _____SRL de plasare şi extindere a reţelelor.06. Pretinsa încălcare a pct.2007. Acţiunile dlui M. În procesul-verbal nr. Din reglementările legale rezultă că decizia de efectuare a lucrărilor de proiectare a obiectivelor din domeniul economic şi social de interes local ţine de competenţa consiliului local. lit. conform legislaţiei amenzile impuse de ANRE în legătură cu violarea prezentelor condiţii”.__ din 18. sociale şi de agrement de interes local”.. nu poate depăşi trei luni de la comiterea contravenţiei. precum şi pentru alte activităţi care asigură sporirea eficienţei sistemului de gaze şi promovarea competiţiei pe piaţa de gaze”. al Licenţei În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a prevederilor hotărârii Consiliului de administraţie ANRE nr.9 din CCA. „Contravenţie se consideră fapta ilicită ce atentează la personalitate la drepturile şi interesele legitime ale persoanelor fizice şi juridice. _____. Potrivit art. Pct. Potrivit art.6 al Licenţei. întreţinere şi modernizare a drumurilor. transportul. lit. adică la patru luni de la consumarea pretinsei încălcări. prin deciziile administraţiei publice locale din teritoriu.__ din 26 martie 2009 şi în Hotărârea nr. care prevede că „Titularul Licenţei se va supune deciziilor ANRE.(2). precum şi a întregii infrastructuri economice. deşi termenul de aplicare a sancţiunii administrative. prin care societatea respectivă informează ANRE despre pretinsele probleme pe care i le creează SRL _____. Fapta imputată nu întruneşte elementele componenţei de contravenţie Potrivit art. şi nu de cea a ANRE. În Hotărârea ANRE nu se indică acţiunile concrete întreprinse de SRL _____ pentru a împiedica activitatea de gazificare a SC _____ SRL. Ţinem să subliniem faptul că. intenţionându-se a se imputa încălcarea pct. standardele”. _____ din 19 noiembrie 2008. 436 din 28. conform art. sunt în strictă conformitate cu deciziile Consiliului orăşenesc _____ nr. ţinem să precizăm că hotărârea dată prevedea acordarea SC _____SRL de a furniza gaze naturale în or. distribuţia şi furnizarea de gaze. şi nu a luat nicio măsură pentru a clarifica situaţia. reprezentantul ANRE a afirmat că invocarea încălcării pct.(1).14 alin. Având în vedere că pretinsa încălcare a acestei prevederi nu e concretiza. construcţie. 3. _____din 6 septembrie 2007 şi nr. fondului locativ în condiţiile Legii cu privire la locuinţe.a) din Legea cu privire la gaze. nu putem să ne expunem asupra ei. al Licenţei este o greşeală materială.4.2006. alin.f) al Legii privind administraţia publică locală nr.37 CCA. Procesul-verbal privind contravenţia administrativă a fost întocmit la 26 martie 2009. 3. podurilor.decide asupra lucrărilor de proiectare.7. stocarea. relevă faptul că ANRE a fost în cunoştinţă de cauză despre problema dată încă din luna octombrie 2008.Nu corespunde realităţii afirmaţia privind împiedicarea realizării de către SC _____ SRL a programului de gazificare a oraşului _____.12. În şedinţa de judecată. inclusiv va plăti. __ din _____. la orânduirea de stat şi la ordinea publică. la proprietate. ANRE „eliberează licenţe pentru producerea. şi nu interzicerea SRL _____sau altui agent economic de a construi reţele de gaze în această localitate. nr.7 al Licenţei prevede că „Titularul Licenţei va respecta actele legislative actele normativ-tehnice şi normativ-economice.6. _____din 02 mai 274 . 6. Consiliul local “.___ nu se indică prin care acţiuni anume ale SRL _____au împiedicat activitatea de gazificare. 5.

_____ rezultă că activitatea de construcţie a gazoductului de presiune medie şi joasă şi efectuarea caselor de locuit de către SRL _____a fost demarată la demersul asociaţiei obşteşti _____.12.242 CCA. ANRE contestă legalitatea deciziilor Consiliului orăşenesc. or. se indică „. Mai mult...10 din CCA prevede că „contravenţia administrativă se consideră că a fost comisă premeditat dacă persoana care a comis-o îşi dădea seama de caracterul ilicit al acţiunii sau inacţiunii sale. 435 din 28.locul. Justificarea prejudiciului moral În lumina jurisprudenţei CEDO. nu sunt indicate urmările prejudiciabile ale presupuselor lui acţiuni. Legea nr. Acuzaţiile aduse dlui M. la modul general. cauzat de imaginea negativă care i-a fost creată. Procesul-verbal cu privire la contravenţia administrativă nu corespunde cerinţelor legale Potrivit art. _____.28 (6) din Legea cu privire la gaze şi o serie de prevederi din Condiţiile Licenţei.. De asemenea.M. sancţiunea administrativă poate fi aplicată nu mai târziu de trei luni de la comiterea contravenţiei. în procesul-verbal menţionat nu se indică locul comiterii contravenţiei administrative.__ din 26 martie 2009 nu se indică timpul comiterii contravenţiei administrative. au un caracter denigrator şi ofensator faţă de demnitatea de profesionist a dlui M.1) ca domeniu de activitate pentru autorităţile publice locale de nivelul unu „dezvoltarea şi gestionarea reţelelor urbane de distribuire a gazelor şi energiei termice”.V. drept contravenţie nu este una continuă.(1) lit. şi le-a dorit sau admitea în mod conştient survenirea acestor urmări”. a prevăzut urmările ei dăunătoare.. îndeplinind cu sârguinţă obligaţiunile sale de serviciu. _____. Potrivit art. Acest fapt denotă că deciziile luate de către Consiliul Orăşenesc _____ prin care i se permite SRL 275 . prin construcţia neautorizată a reţelelor de gaze în or.4 alin. menţionându-se doar. în legătură cu acuzaţiile aduse dl M.. timpul comiterii şi esenţa contravenţiei administrative. enumerându-se doar la modul general că dl M. care a lucrat mai bine de 9 ani în funcţia de preşedinte al SRL _____. Art. Mai mult. 7.2006 privind descentralizarea administrativă prevede la art. 8. Din Decizia nr. în virtutea căruia părţile pot decide independent asupra liberii alegeri a agentului economic împuternicit cu dreptul de a presta anumite servicii. La determinarea cuantumului prejudiciului moral. bucurându-se de respectul colegilor.. în procesul-verbal cu privire la contravenţia administrativă. este neclar în ce constă ilegalitatea acţiunilor îndreptate spre efectuarea lucrărilor de construcţie a reţelelor de gaz. în urma aplicării sancţiunii administrative.”. şi „Moldovagaz”. a încălcat art.2007. s-a ţinut cont de ilegalitatea şi netemeinicia învinuirii aduse dlui V.37 CCA. În procesul-verbal nr. a suferit un stres şi disconfort psihologic.. De asemenea. Aşa-numitele acţiuni imputate lui M. Codul civil al RM consacră principiul libertăţii contractuale. a fost desfăcut contractul de muncă dintre dl M. iar declarând ilegale acţiunile lui M. În cazul contravenţiei imputate dlui M. _____. nu este adus niciun argument care ar proba intenţia sa de a produce survenirea anumitor prejudicii. care reprezintă un grup de locuitori din or. orice sancţiune administrativă echivalează cu o sancţiune cu caracter penal. deoarece la nivelul actelor se confirmă faptul că lucrările efectuate de SRL _____au fost stopate în luna octombrie 2007.

328 30 martie 2009 ca fiind neîntemeiată şi ilegală şi satisfacerea pretenţiilor privind prejudiciul moral cauzat şi cheltuielile legate de acordarea asistenţei juridice. _____corespund legii şi au fost adoptate conform competenţei legale a Consiliul Orăşenesc _____. 276 . anularea Hotărârii ANRE nr._____ să desfăşoare activităţi de gazificare în or. solicităm instanţei admiterea cererii. În temeiul circumstanţelor expuse.

hotărârilor etc. În drept. conform listei electorale. Adoptând hotărârea nr. Afirmaţia se bazează pe următoarele argumente.(2) din Constituţie „modul de organizare şi de desfăşurare a alegerilor este stabilit prin lege organică”.PLEDOARIA AVOCATULUI ÎN CAUZA MIŞCAREA SOCIAL-POLITICĂ „ACŢIUNEA EUROPEANĂ” ÎMPOTRIVA COMISIEI ELECTORALE CENTRALE ONORATĂ INSTANŢĂ. potrivit Constituţiei. etc.(3) lit.a) din Constituţie prevede că sistemul electoral în Republica Moldova se reglementează prin lege organică.(1) din Constituţie „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului. A fost o ingerinţă în acest sens din partea Comisiei Electorale Centrale în atribuţiile Parlamentului? Considerăm că a fost. Codul civil. Şi circumstanţele de fapt. executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin.– în anumite cazuri şi nu corespund relaţiilor sociale destul de dinamice în condiţiile actuale. la 12 februarie 2009.60 alin. inclusiv prin emiterea deciziilor.Codul penal. şi circumstanţele de drept ale cererii de chemare în judecată sunt clare şi. Bună .” Aceasta este voinţa legiuitorului exprimată în lege. Deci. alegătorul semnează în lista electorală în dreptul numelui. Comisia Electorală Centrală a adoptat. Codul vamal. 277 .61 alin. Art. organizarea şi reglementarea alegerilor.6 din Constituţie care stabileşte că în Republica Moldova puterea legislativă. În fapt. Tot atât de firească ar fi şi ignorarea completă de către justiţie. La primirea buletinului. din proprie iniţiativă. nici un alt organ nu se încumetă să le „îmbunătăţească”.53 alin. Conform art. stabileşte că ”biroul electoral al secţiei de votare înmânează alegătorului buletinul de vot. 2) modul de atribuire a mandatelor în autorităţile reprezentative după stabilirea rezultatelor votării. toate chestiunile ce ţin de sistemul electoral. destul de simple. urmează a fi reglementate prin intermediul legii organice care se adoptă numai de Parlament ca unica autoritate reprezentativă şi legislativă. Comisia Electorală Centrală şi-a depăşit atribuţiile stabilite prin lege şi a încălcat principiul constituţional de separaţie a puterilor în stat prevăzut de art. dar aşa este.rea. din care cauză urmează a fi anulată. Este firesc pentru toţi că chiar dacă se recunoaşte că anumite prevederi din alte legi organice . Codul muncii.2132 din 12 februarie 2009. Iar potrivit art. a acestor „îmbunătăţiri” la aplicarea legilor menţionate.72 alin. în opinia noastră. Codul fiscal. hotărârea “Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009”.(1) din Codul electoral. potrivit prevederilor Constituţiei. Şi art. şi mai rămâne a fi. normelor actelor internaţionale. Şi nici o altă autoritate din stat nu poate “completa” (depăşi) la discreţia sa norma legii organice. numai la prezentarea actului de identitate. reglementând procedura de efectuare a votării. alte autorităţi ale statului.” Însăşi noţiunea de „sistem electoral” cuprinde: 1) principiile şi condiţiile de participare la constituirea organelor reprezentative. considerăm că hotărârea menţionată contravine mai multor norme constituţionale şi legale.

este necesar să se menţioneze că atât sub aspect formal.1322 din 29 noiembrie 2007. cu atât mai mult.432-XIV din 10 iunie 1999. nu are dreptul prin hotărâre să interpreteze legea organică. Iar drepturile.6. examinând sesizarea Preşedintelui Republicii Moldova privind neconstituţionalitatea hotărârii date a Parlamentului a menţionat: “… Curtea relevă că Parlamentul. pe lângă cea reprezentativă. locale şi referendumului local. Interpretarea unei legi prin hotărâre a Parlamentului este inadmisibilă şi contravine dispoziţiilor art. inclusiv de Comisia Electorală Centrală.2008 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din punctul 13 al Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi de plată a indemnizaţiei viagere sportivilor de performanţă. Curtea reiterează că Parlamentul este în drept să opereze modificări şi completări în legislaţia în vigoare numai prin lege. având în vedere obiectul Hotărârii Parlamentului nr. libertăţile şi obligaţiile cetăţenilor stabilite prin Codul electoral nu pot fi revăzute sau revizuite de un alt organ. principiu consacrat expres în art. de alte autorităţi. 76 şi 94 din Constituţie. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. prin art.10. sunt făcute concluzii de principiu la acest capitol. 76 şi 93 din Constituţie şi nu poate fi recunoscută drept interpretare oficială a legii. Comisia Electorală Centrală nu are dreptul să completeze norma legii. fiind unica autoritate legislativă.” În baza argumentelor expuse. hotărârile Guvernului au forţă juridică inferioară legii şi nu o pot contrazice sau depăşi. Aşadar. Curtea a menţionat că potrivit art.(2) din Constituţie. se emit în scopul concretizării. 74.72. 136 şi 199 din Codul electoral privind valabilitatea alegerilor parlamentare. Adoptate în baza şi în executarea legii. art. Curtea a relevat că unul din principiile fundamentale ale statului de drept este cel al separării şi colaborării puterilor în stat.102 alin.171 din Codul electoral într-o nouă redacţie şi astfel a încălcat dispoziţiile art.Totodată. executării corecte şi efective a acesteia. Toate cele expuse se fundamentează şi pe practica interpretării şi aplicării normelor de drept în republică.18 din 21. În jurisprudenţa sa anterioară Curtea Constituţională a statuat constant că hotărârile Guvernului sunt acte subsecvente legii. nu pot 278 . decât Parlamentul. a expus art. În această ordine de idei este relevantă Hotărârea Curţii Constituţionale nr. Curtea Constituţională.11 alin. ea contravine art. prezidenţiale.317 din 18 iulie 2003 “Privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale” Guvernul adoptă hotărâri pentru organizarea executării legilor. 74.61 din 16. de asemenea. statuată de Constituţie. Şi în Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 114. Curtea Constituţională a declarat neconstituţională Hotărârea Parlamentului nr. 72. art.1 al Hotărârii în cauză. Codul electoral nu este o lege organică mai inferioară altor legi organice.432-XIV din 10 iunie 1999. Parlamentul a atribuit Hotărârii nr. normele cuprinse în hotărâri nu pot avea caracter primar.432-XIV caracter normativ de drept şi putere juridică similară prevederilor Codului electoral supuse interpretării.72 şi 74 din Constituţie.30 alin. Şi dacă însuşi Parlamentul.432-XIV din 10 iunie 1999 „Privind asigurarea unităţii aplicării unor prevederi ale Codului electoral”. Acest lucru este un nonsens. cât şi sub aspectul separării atribuţiilor puterilor în stat. pentru a putea fi “ajustat” la anumite împrejurări.91. este mai mult decât clar că. Interpretarea oficială de către organul legislativ a unei legi se efectuează numai prin lege.1999 pentru controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr. care trebuie să urmeze aceeaşi procedură de adoptare. În hotărârea menţionată a Parlamentului au fost interpretate dispoziţiile art. În particular.(1) din Legea nr. semnare şi publicare prevăzută de dispoziţiile constituţionale.11.6 din Legea Supremă.(1) din Legea cu privire la Guvern.

Cu toate că Guvernul este abilitat chiar prin Constituţie cu dreptul de a emite acte normative. În acest context.(1) din Constituţie.” Regulamentul a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. Totodată. Art.53 din cod.18. cel puţin. instituţii şi organizaţii.376 din 06. Invocarea în Hotărârea Comisiei Electorale Centrale a art. nu investeşte comisia cu atribuţiile ce şi le-a arogat prin hotărârea contestată. dacă hotărârile nu-s emise în limitele competenţei.2132 din 12 februarie 2009. şi nicidecum cele de răscroire a Codului electoral. semnare şi publicare prevăzută de dispoziţiile constituţionale pentru lege. buletinele de identitate. prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale de a marca actele de identitate ale alegătorilor care vor participa la votare cu o ştampila specială se intervine şi în raporturile reglementate de Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte. dacă urmăm buchea legii din prevederile normelor constituţionale indicate.art. 3 alin. arogându-şi competenţă normativă primară.22 (atribuţiile generale ale Comisiei Electorale Centrale) care stabileşte că “în perioada electorală. Dacă revenim la hotărârea nr. care mai divulgă şi secretul alegerilor statuat la art. Curtea a recunoscut drept neconstituţional pct. Iar Comisia Electorală Centrală. informează autorităţile publice despre necesitatea soluţionării unor chestiuni. nu cuprind date despre “viza de reşedinţă” sau “viza de domiciliu”. (2) din Constituţie. o eroare. 279 . Spre exemplu. exceptând şi procedură de adoptare.(5).06. în conformitate cu legislaţia electorală” nici pe departe nu seamănă cu investirea comisiei cu atribuţii de legiuitor.2008). 22 lit. întreprinderi.1995. precum şi pentru toţi cetăţenii”. sunt executorii pentru autorităţile publice. de asemenea. Comisia Electorală Centrală are următoarele atribuţii: … q) analizează fraudele electorale. Şi norma art. partide. acestea nici nu sunt executorii.18 (şedinţele şi hotărârile Comisiei Electorale Centrale) reglementează proceduri organizatorice de activitate a comisiei şi stipulează că hotărârile “adoptate în limitele competenţei acesteia. nu deţine împuterniciri mai mari decât Guvernul.05. art. curente sau viitoare şi la măsuri pentru prevenirea lor.modifica cadrul stabilit prin actul legislativ. alte organizaţii social-politice şi organele acestora.1997 privind controlul constituţionalităţii dispoziţiilor punctului 10 alineatul 2 din Regulamentul “Cu privire la modul de perfectare şi eliberare a actelor de identitate ale Sistemului naţional de paşapoarte. în particular. 2 alin.273-XIII din 9 noiembrie 1994 şi este neconstituţională în baza art. Din conţinutul normei se deduce clar faptul că. totuşi.26 din Cod (atribuţiile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală).195-196/12 din 31.q) şi 26 din Codul electoral drept temei al împuternicirilor comisiei de a stabili “marcarea” în actele de identitate este. şi în acest caz Curtea Constituţională a amintit că aceste acte nu pot constitui o ingerinţă în prerogativele Parlamentului.38 alin.” În contextul acestei Hotărâri a Curţii Constituţionale.10. este relevantă o altă hotărâre a Curţii Constituţionale – nr.273-XIII (pentru paşapoarte . decât Parlamentul. a menţionat următoarele: “… Actele de identitate.16 din 19. conform Legi nr. persoanele cu funcţii de răspundere.art. executivul neavând competenţă normativă primară (Monitorul Oficial nr. apoi constatăm că Comisia Electorală Centrală a completat norma art. 27 alin. din alegerile trecute. În categoria “măsurilor pentru prevenire” se includ activităţile organizatorice. permisul de şedere . inclusiv cele presupuse. (4) şi (10). devine şi mai clară ilegalitatea marcări actelor de identitate cu o menţiune improprie acestora. şi cu atât mai mult.10 din Regulament şi. … De aceea includerea în textul Regulamentului a unor dispoziţii ce conţin obligativitatea obţinerii “vizei de reşedinţă” (sau a “vizei de domiciliu”) este în contradicţie cu principiul enunţat în “Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte” nr.

(1) – ”Comisia Electorală Centrală este organ de stat constituit pentru realizarea politicii electorale. La adoptarea hotărârii contestate.248 din 21. în scopul realizării acestui drept. protejării drepturilor. integrităţii teritoriale.53 prevederea despre aplicarea în fişa de însoţire a buletinului de identitate al alegătorului a ştampilei “Votat”. în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor. Obiecţiile împotriva acţiunii se axează pe afirmaţia că marcarea cu ştampilă a documentelor de identitate ale alegătorilor este raţională reieşind din nu se ştie ce considerente şi interese majore. Adică. Partea pârâtă nu a combătut cu niciun argument temeiul acţiunii.Afirmaţia rezultă şi din prevederile directe ale altor norme din Codul electoral: art.(2) din Constituţie care stabileşte că „exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege. totuşi. ONORATĂ INSTANŢĂ. nu s-a ţinut cont şi de prevederile Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale în care declară dreptul la alegeri libere şi.54 alin. contrar Constituţiei. a tuturor componentelor sistemului politic al acesteia. care activează continuu în condiţiile prezentului cod”.07. Poate anume din aceste considerente Parlamentul.2005 pentru modificarea şi completarea Codului electoral în art. prin Legea nr.2006 a exclus norma respectivă.” Pe de altă parte. organizarea şi desfăşurarea alegerilor. art. prin care s-a introdus restricţie pentru participanţii la votare.1 la Convenţie). 72 din Constituţie. care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale.07. dar nu de a stabili prin actele sale această politică. marcarea actelor de identitate ale alegătorilor cu ştampila specială. prevederile constituţionale şi legale privind abilitarea doar a Parlamentului cu dreptul de a reglementa raporturile de drept ce ţin de sistemul electoral. Or. care asigură exprimarea liberă a voinţei poporului la alegerea puterii legislative (art. legalitatea introduce armonia în 280 . faptul că.(1) din Constituţie. fiind adoptată cu încălcarea prevederilor legale. că Comisia Electorală Centrală are menirea doar de a realiza politica electorală în scopul bunei desfăşurări a alegerilor. inclusiv a celor constituţionale. ordinii publice.176 din 22. în virtutea principiilor constituţionale stabilite în art. libertăţilor şi demnităţii altor persoane. bunăstării economice a ţării. Vizând cele mai importante sfere ale convieţuirii societăţii (privată şi publică). 60. prin hotărârea contestată sunt încălcate şi prevederile art.3 al Protocolului adiţional nr. Codul electoral nici nu poate să prevadă asemenea atribuţii ale Comisiei Electorale Centrale. contribuind la înlăturarea de la alegeri a cetăţenilor ce nu-s de acord cu „marcarea” (mulţi dintre care au motive întemeiate pentru asta) poate influenţa direct şi asupra rezultatelor alegerilor.6. Numai acest organ este în drept să instituie restricţii pentru alegători. împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei. stabilind prin Legea nr. şi nu altcineva.16 alin. În consecinţă. hotărârea nr. nu costă nimic pe lângă aceste interese de ordin major întrezărite de comisie. lezează la direct dreptul cetăţenilor de a participa la alegeri. Dar. 66.38 alin. anume legalitatea este temeiul activităţii normale a unei societăţi contemporane. dat fiind faptul că aceste raporturi de drept urmează a fi reglementate numai prin lege organică adoptată de organul reprezentativ ales de popor conform prevederilor art.comisie înfiinţată pentru realizarea politicii electorale în scopul bunei desfăşurări a alegerilor. îngrădind aceste drepturi prin crearea unui obstacol pentru cei ce nu vor fi de acord cu marcarea actelor de identitate cu o menţiune improprie.2132 din 12 februarie 2009.1 – „Comisia Electorală Centrală . şi anume. că hotărârea contestată nu ar fi fost aprobată cu depăşirea competenţei Comisiei Electorale Centrale. stabileşte obligaţia statului să desfăşoare alegeri libere prin vot secret şi în asemenea condiţii. se îngrădeşte un drept fundamental al alegătorilor.” Totodată.

echivalează cu publicarea listei participanţilor la votare. care ar putea fi mai raţională decât cea din lege. pentru că înseşi legile în esenţa lor exprimă raţionalitatea socială supremă. Deci. se prezintă la urnele de votare nu trebuie făcută publică (se anexează). valoarea căreia este actuală şi în prezent. Iar art. legalitatea nu poate fi contrapusă sau substituită cu raţionalitatea. Şi adeseori. consemnarea votării în actele de identitate care se prezintă în diferite situaţii şi diferitor persoane fizice şi juridice. cu atât mai mult nihilismul juridic exprimat de oficialităţi. democratic. abaterea de la principiul legalităţii. pentru că aceasta demoralizează societatea şi poate contribui la apariţia unor manifestări pronunţate de nihilism juridic şi din partea altor componente ale societăţii. Atâta timp cât norma legală nu a fost modificată. săvârşirea diferitor abateri de la lege de ordin administrativ. La capitolul Principiile patrimoniului electoral european. Bazându-se pe acest concept teoretic. acest lucru în baza normelor constituţionale invocate. dar şi de opinia Comisiei Electorale Centrale exprimată în hotărârea contestată. dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate (art. Prin aceasta. în baza Codului electoral. utilizându-se argumente de raţionalitate. 60.3 al Primului Protocol Adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului şi Codului de bună conduită în materie electorală. Or. Constituţia stabileşte că Republica Moldova este un stat de drept. că se pot admite abateri de la normele ce se conţin în lege. libera dezvoltare a personalităţii umane. fără abateri. asemenea abateri se încearcă a fi justificate şi în temeiul că normele legale ar fi neraţionale. Toleranţa faţă de încălcarea cerinţelor imperative privind legalitatea. prin hotărârea sa.4. atrage după sine haos în reglementările juridice. Şi asta nu înseamnă că fiecare trebuie să vină şi să impună norma sa. Încă în Roma antică a fost formulată renumita maximă „dura lex. este acelaşi nihilism juridic. care ar fi diferite de cea prevăzută de norma legală. În primul rând. aduce un prejudiciu esenţial statului. drepturile şi libertăţile lui. sed lex”. duce inevitabil la îndreptăţirea samavolniciei. Dar.7 din Constituţie prevede că nicio lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică. în care demnitatea omului. Cerinţa de a respecta întocmai legile statului rămâne a fi o necesitate vitală. fiscal. Hotărârea contestată contravine art. inclusiv în folosul raţionalităţii. cât şi cele individuale. depăşind prevederile acestui cod de bună conduită în materie electorală. Rămâne ca şi instanţa să constate.1). 38. este atacată chiar democraţia. Iar îndreptăţirea samavolniciei este în contradicţie cu principiile dreptului ca atare. Dar. penal şi de altă natură. societăţii şi personalităţii. aceasta urmează a fi executată întocmai. Cu atât mai mult. Hotărârea contestată contravine Constituţiei – art. 66. pct. 281 .6. Comisia Electorală Centrală a încălcat această recomandare. asigură diferenţierea echitabilă a intereselor fiecărui cetăţean şi ale societăţii. în realitate.15). În legi se reflectă la maximum atât interesele obşteşti. Orice nihilism juridic este inacceptabil. „Vot secret” Codul prevede că lista persoanelor care.această convieţuire. de fapt. adoptat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în cadrul Sesiunii din 2003 – 1-a parte. şi a Convenţiei Europene. teoria dreptului afirmă univoc: posibilitatea existenţei contradicţiei dintre legalitate şi raţionalitate nu înseamnă. Practic. Totodată. inclusiv cu funcţii de răspundere sau care reprezintă o instituţie statală. a fost lovită democraţia şi este păcat că dorindu-ne să fim democraţi şi în Europa. în ultimă instanţă. este nulă din momentul adoptării. chiar şi la obiectul disputat astăzi ar putea exista şi alte opinii privind raţionalitatea soluţionării problemei abordate. 72 şi nu are putere juridică. civil. Raţionalitatea legii nu poate fi ignorată reieşind din raţionalitatea situaţiei la zi văzută de unele persoane fizice sau juridice. completată etc. precum şi că cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea (art.

Votul în familie sau oricare altă forma de influenţarea asupra votului unei persoane de către altă persoană trebuie interzis. Votul secret a.4: „4. Însă. în acest sens. indiferent de locul lor în ierarhia administrativă. pofta vine mâncând. 2. şi nu ultimele după importanţă: 1. Presa liberă. b. Supremaţia legii şi egalitatea tuturor persoanelor fizice şi juridice în faţa legii. Orice încălcare a dreptului de vot secret trebuie sancţionată. Un stat de drept se caracterizează prin anumite trăsături care îl atestă ca atare. cum ar fi alegerea Parlamentului. importanţa şi atribuţiile legale ale Comisiei Electorale Centrale în desfăşurarea unor alegeri libere şi democratice. nu au dreptul să hotărască cu de la sine putere aceste chestiuni sensibile pentru societate şi cetăţeni. p. Pentru fiecare persoană cu drept de vot. 3. desconsiderând şi încălcând normele legale şi constituţionale. nerespectarea căreia trebuie să fie sancţionată prin anularea oricărui buletin de vot conţinutul căruia a fost divulgat. Şi alegătorii. totuşi. vor avea numai de câştigat. secretul votului nu este numai un drept dar şi o obligaţiune. Pentru că ele sunt multe.Nu negăm rolul. Lista persoanelor care în realitate se prezintă la urnele de votare nu trebuie făcută publică. Întrucât Comisia Electorală Centrală a neglijat primul din principiile enunţate. din asta. Fiecare persoană trebuie să voteze individual. precum şi normele actelor internaţionale. Justiţie independentă. c. Şi una din metodele legale şi democratice pentru o asemenea restabilire este anularea de către instanţa de judecată a actului adoptat ilegal. partea I. Chişinău 282 . Data__________________ Semnătura_______________ Anexă: Codul bunelor practici electorale. iar cea mai mică abatere de la lege. Şi alte autorităţi. d. ONORATĂ INSTANŢĂ. inevitabil. şi democraţia. considerăm că acest echilibru urmează a fi restabilit. astfel fiind clătinat echilibrul legalităţii la un compartiment foarte sensibil al drepturilor omului. alegătorii Republicii Moldova au ales un singur organ care este în drept să adopte legi care vor reglementa drepturile şi obligaţiile lor. poate provoca. ilegalităţi de proporţii. Printre aceste trăsături sunt următoarele.” 23 februarie 2009 mun.

E de menţionat şi faptul că paşaportul lui M. din 22.15 min.03.03.H.1997 până la 25.H. La momentul reţinerii.2 ani 5 luni şi 7 zile.___ din 25.H.12. Georgia..TEZE CU PRIVIRE LA CEREREA DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ A LUI H. dat fiind faptul că el a sosit în Republica Moldova pe timpul existenţei URSS. lui H.03.H. reprezentantul penitenciarului i-a înmânat lui M.03. Sunt de menţionat şi eforturile pe care le-a depus M.1997. Fiind reţinut la 22. în cadrul urmăririi penale servesc: procesul-verbal de reţinere din 22.15 minute. eliberat de Secţia afacerilor interne a raionului Adâghei.M. în timpul ispăşirii pedepsei.72 din 22. La eliberare.H doar adeverinţa seria AB nr. absurditatea solicitării de la dânsul a certificatului de imigrant.1997.07.2006.2004. lipseşte. care nu poate pleca în ţara în care s-a născut. ora 08. În adeverinţa dată este menţionat faptul că paşaportul lui M. Întemeiată ea urmând a fi admisă din următoarele considerente..1957 în or. protecţie umanitară reînnoită pe care o deţine până în prezent.H.H. DESPRE CONTESTAREA ACTULUI ADMINISTRATIV Onorată instanţă. paşaportul lui M.. Din 1997 până în anul 2004 M. care a fost autentificată de către şeful SRM OŞC 29. În anul 2006.H. reclamantul a depus o cerere de acordare a statutului de refugiat către Direcţia Principală pentru Refugiaţi din cadrul Biroului Migraţie şi Azil al MAI. îmi încep pledoaria cu o constatare care nu poate fi contestată. La data de 14. Din 25. reclamantul a fost căsătorit cu cetăţeanca Republicii Moldova – Sîrbu Ludmila – care a decedat la 22 ianuarie 2009. care a fost reţinut la ora 08.2004 şi până în prezent.1997. H.10. Consider cererea de chemare în judecată a lui M. În anul 1995.Goieni. M.H. Din 08.03. În calitate de probe care confirmă ridicarea paşaportului de la M. a paşaportului se confirmă şi prin perfectarea în anul 2003 a unei procuri din numele acuzatului. a venit în Republica Moldova în baza paşaportului de tip sovietic. în conformitate cu procesul-verbal din 22. pentru a se documenta.M. este născut la 23.___ din 10 iunie 1983. şi-a ispăşit pedeapsa cu închisoarea în penitenciarul din s. nu a mai fost eliberat. mandatul de arest nr.H.10. ordonanţa.08. 283 .10.H.M. înainte de termen .1997 în care este indicată existenţa paşaportului seria XIII-ТИ nr. a fost ridicat şi transmis organului de executare a pedepsei.H. în baza unor acte legale. Faptul ridicării de la M.03.H.H.___. I-a fost ridicat paşaportul seria XIII-ТИ nr.___ pe numele lui M. Procura a fost perfectată în baza datelor din paşaportul reclamantului: seria XIII-ТИ nr. Aceste aspecte confirmă situaţia precară în care se află M. de aplicare a arestului. Sunt de menţionat şi alte date care caracterizează statutul juridic al reclamantului.2006.H..1997 pe numele lui M. este cert stabilit faptul că. Astfel. care confirmă faptul că reclamantul şi-a ispăşit pedeapsa cu închisoarea din 22. Tbilisi. fosta RSSG. se afla la păstrare în instituţia respectivă.2004. instituţie de unde a fost eliberat condiţionat. nu a fost documentat cu un paşaport sau un document de apatrid. Direcţia Refugiaţi i-a acordat anual lui M. M.

pe care el nu poate să le prezinte. Îi recomandă să se adreseze la SRM OŞC 29 pentru obţinerea unui certificat privind pierderea paşaportului său. Şi prin acest document oficial al Ministerului Justiţiei se confirmă incorectitudinea afirmaţiei omiterii termenului de prescripţie de adresare în instanţa de judecată. fără a face referinţă la solicitarea lui M.08. E de menţionat şi irelevanţa termenului de 30 de zile de adresare în judecată. Acest fapt confirmă ideea că reclamantul nu a omis termenul de 30 de zile pentru a se adresa în instanţa de judecată.H.. datat cu 06.H.2010 şi.05. În prezent. inclusiv paşaportul sau alt act de identitate deţinut.În anul 2007. Prin scrisorile din 19.04. de a i se elibera un nou act de identitate în locul celui pierdut de autorităţile statului. i s-au comunicat documentele cu care trebuie să se prezinte la Secţia evidenţă şi documentare a populaţiei. s-a adresat de mai multe ori către Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor în vederea obţinerii actelor de identitate.H. 284 .2010. MTIC i-a cerut să prezinte un şir de acte. Instanţei de judecată i-a fost prezentat certificatul parvenit din Georgia prin care se confirmă că M. Din nou.03.H. adresări.2009. documente necesare pentru a-l documenta. Prin scrisoarea nr. Cererea de chemare în judecată a fost depusă de reclamant la 06.Au existat şi alte adresări. reclamantul primeşte răspuns la petiţia sa de la Comisariatul de Poliţie Botanica. nu este cetăţean al acestei ţări. din cauza lipsei unui domiciliu permanent. M.12. inclusiv cea a Centrului de Drept al Avocaţilor către Ministerul Justiţiei şi Ministerul Tehnologilor Informaţionale. la libera circulaţie se efectuează de către organele de stat din 25.10. respectiv. la momentul reţinerii lui M.H. deoarece încălcarea dreptului lui M. solicitând eliberarea unui act de identitate în locul celui pierdut de autorităţile statului. pe care el nu poate să le prezinte din motivele enunţate. La data de 24.07. însă deja la data de 29. le-a primit în luna iulie 2010. aceasta fiind o încălcare continuă care nu poate fi supusă unui termen de adresare în judecată.2010. 01/5185/10 din 07. Este constat faptul că. M.05. Dl Gr. care nu s-au soldat cu asistenţă efectivă în soluţionarea demersului lui M. s-a constatat lisa actelor de identitate..2010 şi de la Întreprinderea de Stat “Registru” la 19.2010. Adresări: .2010. În ambele răspunsuri se invocă necesitatea prezentării actului de identitate.H. a adresat încă o scrisoare Ministrului Justiţiei al Republicii Moldova.H. a primit răspuns de la Serviciul Stare Civilă.. documente.H.2002. de la reclamant a fost ridicat paşaportul seria XIIIТИ nr.H.2010 i s-a adus la cunoştinţă că.___.H. îi solicită lui M. deoarece cel mai important document de identitate a fost pierdut de către organele de stat.H. a adeverinţei de migrant etc. __ din 07. după destrămarea URSS. fiind apatrid de facto. nu se face referinţă la organul responsabil de pierderea actelor şi care instituţie ar trebui să îi elibereze un nou act de identitate.06. Ca răspuns. primind răspuns de la vicedirectorul acestei instituţii la 03. s-a adresat către Întreprinderea de Stat “Registru” în anul 2007.H.2004 până în prezent. recunoaşte că s-a pierdut paşaportul reclamantului în timpul ispăşirii pedepsei. el nu deţine cetăţenia niciunui stat.07.I. adeverinţei de migrant etc. .H.05. M. într-adevăr. . Aceste răspunsuri M. 2007.2010. la momentul când a sosit la Penitenciarul Goieni. În referinţa sa reprezentantul Ministerului Justiţiei recunoaşte faptul că răspunsul la petiţia lui M.H.05. S-a adresat şi către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova.07. prezentarea paşaportului.05. Comisarul de poliţie dl P. s-a adresat repetat către Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Ministerul Justiţiei. după data de 10.La 22.V. M. în scrisoare. scrisoare prin care a solicitat asistenţă în determinarea structurii responsabile de pierderea paşaportului său şi care structură statală ar urma să îi elibereze un nou act de identitate.2010. M. a fost expediat sub nr. La această adresare.La 18. nu a solicitat recunoaşterea cetăţeniei Georgiei şi nu a obţinut cetăţenia altui stat.M. 06. .2010.

În conformitate cu art. § 57. Numai Ministerul Justiţiei şi Ministerul Dezvoltării Tehnologiilor Informaţionale. În afară de cele relatate anterior e de menţionat şi răspunsul din 07. în dosarul personal este fixat faptul că.T. Însă. despre acest fapt făcându-se o menţiune în borderoul dosarului personal. Nu suntem de acord cu afirmaţia ce se conţine în referinţa reprezentantului Ministerului Justiţiei.Onorată instanţă! Este stabilit cu certitudine faptul pierderii paşaportului lui M. dl A.” O remarcă importantă cu privire la eficienţa recursurilor interne este făcută şi la pct. Ministerul Justiţiei şi MDI nu au întreprins măsuri eficiente pentru a-l documenta pe reclamant. au competenţa de a soluţiona problema reclamantului.H.10 Goieni la 29. la pct. de la cetăţeanul în cauză. fiindcă aceste căi de atac nu conduc la un rezultat juridic eficient. a sosit în penitenciarul nr.07. în aceste instituţii este recunoscut de dl ministru al justiţiei. capabil de a aduce o redresare în ceea ce priveşte pretenţia reclamantului şi a oferit posibilităţi rezonabile de succes (a se vedea V. Chişinău. or. the United Kingdom [GC]. nici nu a prezentat exemple de cazuri în care legea a fost cu succes invocată în acest sens. v. ca reprezentanţi ai Guvernului. ECHR 1999-IX). să convingă Curtea că un recurs efectiv a fost disponibil în teorie şi practică în perioada relevantă. Penitenciarul nu dispune de competenţa de a soluţiona efectiv cererea lui M. O remarcă în acest sens este făcută în cauza Prodan vs. de către organele de stat ale Republicii Moldova. adică. 38 al acestei Hotărâri: ”Curtea reiterează că regula de epuizare a căilor de recurs interne la care se face referire în articolul 35 § 1 al Convenţiei se bazează pe prezumţia că cadrul legal naţional prevede un recurs efectiv împotriva pretinselor încălcări.” 285 . care invocă neepuizarea. alte date referitoare la dosarul personal lipsesc. Sarcina probaţiunii îi aparţine Guvernului. la această etapă târzie. precum că răspunsul acestui Minister nu poate fi considerat ca un act administrativ. Jurisprudenţa CEDO stabileşte că adresările sau recursurile urmează să fie efective şi nu doar declarative. Analiza răspunsurilor primite de către reclamant de la pârâţi denotă faptul că ei furnizează informaţii asupra situaţiei reclamantului şi nu au întreprins nimic concret pentru a redresa situaţia pentru oprirea lezării drepturilor reclamantului. 24888/94. eliminând astfel încălcarea dreptului lui la libera circulaţie. Este cunoscut faptul că instituţiile penitenciare sunt dirijate de către Ministerul Justiţiei.12. H.2010 al ministrului justiţiei. Totuşi. De multe ori CEDO refuză obiecţiile guvernelor care motivează neexercitarea unei căi de atac. din acest considerent. Guvernul nu a indicat în baza căror prevederi legale reclamantul ar fi putut obţine executarea hotărârilor judecătoreşti şi repararea prejudiciului cauzat prin neexecutarea timp de mai mulţi ani a hotărârilor. nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri este recunoscută ca fiind un act administrativ. Verificând dosarul personal. nr. şi de a-l documenta. ___. a fost ridicat paşaportul cu seria XIII-TИ nr. Moldova. Curtea observă că Guvernul pur şi simplu a invocat un articol din noul Cod civil care stabileşte principiul răspunderii autorităţilor publice. s-a constatat lipsa actelor de identitate. În toate aceste adresări. conform datelor din procesul-verbal de reţinere al Comisariatului de Poliţie Buiucani.42 al aceluiaşi caz: ”În această cauză. că recursul a fost accesibil.H. Domnia Sa a informat CDA că. Faptul pierderii paşaportului lui M. ar trebui să se adreseze din nou instanţelor naţionale şi să încerce să facă uz de el. Curtea nu consideră că Guvernul a demonstrat suficient eficienţa recursului respectiv sau că reclamantul.2003.H. reclamantul a solicitat asistenţă pentru a soluţiona problema pierderii actelor sale de identitate de către funcţionarii de stat.1 al Legii contenciosului administrativ. fiind condamnat.

Reclamantul consideră că. pentru securitatea naţională.Astfel din considerentul că pârâţii o perioadă îndelungată ignoră încălcarea cererilor reclamantului cu privire la încălcarea continuă a drepturilor sale. care asigură dreptul la libera circulaţie. nr. printre care paşaportul naţional (care este pierdut în acest caz) şi. Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care. este menţionat expres că fără această adeverinţă de imigrant. Reclamantul este invalid de grupa 2. H. a actelor de identitate pentru H.. colaboratorii Biroului Migraţie solicită pentru eliberarea acestei adeverinţe.396 din 6 iunie 1995: ”Buletinele de identitate ale persoanelor. protecţia sănătăţii sau a moralei. este necesar de statuat că încălcarea dreptului lui la libera circulaţie durează o perioadă excesivă de timp: din 2004 – până în prezent. reclamantul consideră cererea preventivă ca fiind o cale de atac ineficientă şi irelevantă.27 al Constituţiei R. Evident este faptul că reclamantul nu dispune de paşaport naţional şi nu are cetăţenia niciunei ţări.M. 286 . care statuează: ”Articolul 2 Libertatea de circulaţie. în final. adeverinţa de imigrant eliberată de Biroul Migraţie şi Azil al MAI. fiindcă anume lipsa paşaportului său îl privează pe reclamant de posibilitatea părăsirii R. Aplicabilitatea CEDO pentru acest caz Este esenţial pentru acest caz art. menţinerea ordinii publice. Oricine se găseşte în mod legal pe teritoriul unui Stat are dreptul să circule în mod liber şi să-şi aleagă în mod liber reşedinţa sa. Din considerentele expuse. În referinţa MTIC. La eliberarea de sub arest sau ispăşirea pedepsei. 2. libertatea de a alege domiciliul şi reşedinţa şi. prevenirea faptelor penale. Această situaţie face în mod practic imposibilă obţinerea. ceea ce constituie mai mult de 6 ani. contribuind la lezarea continuă a drepturilor acestui om. nu are rude în Republica Moldova. nu poate fi documentat cu buletin de identitate pentru apatrizi. aflate în stare de arest. inclusiv pe a sa. Orice persoană este liberă să părăsească orice ţară. siguranţa publică. ori pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor altora. Ideea expusă nu poate fi realizată. Moldova pe un termen de şase luni şi apoi să se întoarcă în ţară pentru a iniţia procedura de obţinere a acestei adeverinţe. 9 al Regulamentului cu privire la modul de perfectare şi eliberare a actelor de identitate ale sistemului naţional de paşapoarte. într-o societate democratică. suma solicitată este una simbolică. condamnate condiţionat la privaţiune de libertate cu obligarea la muncă. de anchetare prealabilă sau de către judecată. nu poate pleca în altă ţară pentru a-şi aranja viaţa personală. în cazul său. De către ambii pârâţi este lezat dreptul reclamantului prevăzut de art. 3. este inapt de muncă. Sunt încălcate şi prevederile pct. sunt oprite de către organele de cercetare.H. 1. La rândul lor. constituie măsuri necesare. Referitor la prejudicial moral cauzat lui M.M. ca reclamantul să părăsească Republica. şi din considerentul lipsei unor mecanisme clare de executare. conform procedurilor menţionate de către MTIC. de asemenea. La toate cererile sale de a fi documentat.M. condamnate la privaţiune de libertate sau exil. prevăzute de lege.” Este foarte important de menţionat i faptul că reclamantul a fost în mod practic pus în situaţia unui cerc vicios de către Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor.” Acest articol asigură libertatea de a se afla pe teritoriul unui stat şi a circula liber pe teritoriul acestuia.2 al Protocolului adiţional 4 la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. reclamantul era informat că pentru aceasta trebuie să prezinte un şir de documente. el nu poate părăsi teritoriul Republicii Moldova pe termen de şase luni. buletinele de identitate se restituie titularilor. libertatea de a părăsi un stat şi a circula între două sau mai multe state.M. i-au fost lezate toate aceste garanţii oferite de Convenţie.

H. îmi întemeiez cererea pe prevederile art. A obliga Ministerul Dezvoltării Tehnologiilor Informaţionale şi ÎS „Registru” să mă documenteze pe mine . Crotia şi Baumann v. Actele dlui Baumann. drept consfinţit în art. 16. În al treilea rând. Franţa. 19. în toate aceste cazuri. de la fiecare în parte. CEDO recunoaşte privarea de actele de identitate ca pe o modalitate de încălcare a art.2 al Protocolului 4 la Convenţie).2 al Protocolului 4 la Convenţie. reclamantului îi sunt sechestrate actele de identitate în calitate de probă la un dosar penal. 277. SOLICITĂM: 1.2 al Protocolului nr. Şi în acest caz Curtea Europeană a Drepturilor Omului recunoaşte încălcarea art. cu buletin de apatrid. dintre care putem enumera cazurile Bartik c.M. 3. Din considerentele expuse în cuprinsul cererii. responsabil a fost recunoscut statul.4 la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale 2. Croaţia. 25 din Legea contenciosului administrativ. A constata faptul că paşaportul cu seria XIII-TH nr. În drept. A recunoaşte ilegale acţiunile Ministerului Justiţiei şi cele ale Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor în partea care refuza să îi perfecteze documentul de identitate. cu cel al reclamantului. Curtea observă că lipsirea reclamantului de actele sale de identitate indubitabil echivalează cu o interferenţă în exercitarea libertăţii de mişcare. îi sunt luate de către organele de ocrotire a normelor de drept. Avocatul Alexei Barbăneagră 287 .___ eliberat pe numele lui H. actele sunt sustrase de organele de poliţie sau alte structuri de protecţie a ordinii şi nu se restituie reclamanţilor. reclamantul a fost privat de actele sale de identitate de către organele de drept. ca şi în cazul reclamantului M. 4. Franţa. În cazul Bartik c.15. A încasa de la Ministerul Justiţiei şi Ministerul Dezvoltării Tehnologiilor Informaţionale. A constata încălcarea dreptului meu la liberă circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova şi în străinătate. În al doilea rând.2 al Protocolului 4 la Convenţie. Aceste cazuri au multe aspecte comune cu situaţia reclamantului.Sunt foarte importante pentru acest caz precedentele existente în cadrul Convenţiei. câte 50 mii de lei cu titlu de prejudiciu moral. Rusia. Napijalo v. Rusia.2 parag. În cazul Napijalo v.66. M. 278 CPC. Curtea menţionează că privarea de paşaport a reclamantului constituie o evidentă încălcare a dreptului la liberă circulaţie (art. În primul rând. art . Există un şir de cazuri similare.M. 27 par. 14. În cazul Baumann v.H.1 al Constituţiei Republicii Moldova şi art. 5.H. a fost pierdut de organele de drept ale Republicii Moldova..

deoarece actele de stare civilă în arhiva secţiei de prelucrare şi păstrare a actelor din Sovietul sătesc Ivanovca. Nu s-a păstrat nici documentul de desfacere a căsătoriei dintre părinţi.2008. certificat de deces nr. ___. –. ___ nr. conform contractului nr. Ivanova Olga Arcadievna. Mama a decedat la 03. autentificat la 11. Împreună noi am privatizat apartamentul nr. Aristova V.S. Însă. perfectarea documentelor necesare pentru acceptarea succesiunii de către mine după decesul mamei (a cotei-părţi în apartamentul privatizat) nu a fost posibilă. CERERE PRIVIND STABILIREA FAPTULUI DE RUDENIE Eu.07. născută în 1915.1938 în satul Ivanovca raionul Ivanovca regiunea Ivanovo din Federaţia Rusă. str. ___.05. ___ a fost înregistrat drept proprietate comună în cote-părţi egale a mea şi a mamei.Chişinău str. din perioada respectivă nu s-au păstrat. regiunea Ivanovo. raionul Ivanovca. În legătură cu aceasta nu au putut fi eliberate adeverinţele necesare în privinţa părinţilor mei._ de pe str.Aristova) Vera Stepanovna. Ivanov A._ Persoane interesate: 1. Din 1964 eu locuiesc în mun.I. ___. după care mama a revenit la numele Aristova._ din or.09. ___. a preluat numele Ivanova. ___._ de pe str. şi a lui Ivanov Arcadii Ilici. pe care l-a preluat după desfacerea căsătoriei cu tatăl. Aristova V. dat fiind că nu s-a păstrat certificatul de căsătorie al părinţilor mei conform căreia mama. Oficiul Stare Civilă al sectorului ___ mun.Chişinău. fapt despre care am fost informată prin avizul nr. A stabili într-un alt mod faptul juridic menţionat nu există posibilitate. În asemenea circumstanţe.S.S. Acest fapt se datorează împrejurării că mama purta numele Aristova. decesul fiind înregistrat sub numărul ___. născută la 05.PROCEDURA SPECIALĂ Judecătoria ________________ Petiţionar: Ivanova Olga mun. omologarea acceptării de către mine a moştenirii poate fi efectuată numai după constatarea faptului raporturilor de rudenie dintre mine şi decedata Aristova V. născut în 1912.S.Chişinău. sunt fiica lui Ivanova (numele de familie de până la căsătorie . iar din 1966 a trecut să locuiască cu mine şi mama. remis de către conducătorul oficiului de înscriere a actelor stării civile a regiunii Ivanovo. Faptul că în adeverinţa mea de naştere numele mamei este indicat Ivanova face imposibilă eliberarea de către notar a certificatului de moştenire legală după decesul mamei mele – Aristova V. 288 .1995 de către notarul biroului notarial nr. deoarece în actele de identitate numele noastre diferă.Chişinău._ 2. ___ ap. În Registrul bunurilor imobile la Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău apartamentul nr.

Cererea mea a fost respinsă prin decizia Oficiului Stării Civile din ___.S. se demonstrează prin adeverinţa din 13. originară din satul Ivanovca.Adresarea mea la Oficiul Stării Civile al sect.11.(2) lit.a).Chişinău str. prin faptul că Aristova V. inclusiv depoziţiile martorilor. la aceste fapte se referă şi pricinile în care se solicită să se constate raporturile de rudenie – art.281 alin. ___ cu cererea de a completa sau rectifica actul de stare civilă pe baza căruia s-ar putea demonstra legătura de rudenie a mea cu mama mea nu a fost satisfăcută din cauza lipsei actelor menţionate deja.279 alin. născută la 7 februarie 1915. precum şi prin alte circumstanţe pertinente. în mun. raionul Ivanovca. solicit: A se constata faptul că Aristova Vera Stepanovna şi Ivanova Vera Stepanovna. din 1966 şi până la deces. Anexă: Data ______________________ Semnătura _________________ 289 .a) din Codul de procedură civilă. că eu am înmormântat-o pe Aristova V. Pornind de la cele expuse şi în conformitate cu prevederile art. a fost una şi aceeaşi persoană şi a fost mama dnei Ivanova Olga Arcadievna. a fost una şi aceeaşi persoană. am privatizat acest apartament. În special._ de pe str. şi Aristova V. care a locuit. instanţa judecătorească examinează în procedură specială pricini cu privire la constatarea faptelor care au valoare juridică. a locuit cu mine în apartamentul cu o odaie nr.(1) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu prevederile art.281 alin. prin faptul că.. ___ ap.S. regiunea Ivanovo din Federaţia Rusă. 241 din Codul de procedură civilă.1968 eliberată de Comitetul executiv al Sovietului sătesc Ivanovca. până la decesul său din 3 iulie 2008.. împreună.S.S. 285.(2) lit. Faptul că Ivanova V. şi această unică persoană a fost mama mea. ___._.

CAUZE PENALE 290 .

HOTĂRÂRI ALE PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA 291 .

pag. ale martorilor se expun de la persoana a treia.2006 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova.contradictorialitatea procesului.1.389 Cod de procedură penală). . Sentinţa trebuie să fie legală. bazându-se pe principiile generale ale efectuării justiţiei. prin prezenta hotărâre.de aplicare a unor măsuri de constrângere cu caracter medical (art. Sentinţa se expune în mod consecvent. în baza lit. astfel ca noua situaţie să decurgă din cea anterioară şi să aibă legătură logică cu ea.de condamnare (art. prescurtărilor şi cuvintelor inadmisibile în documentele oficiale. . ale părţilor vătămate.16 din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie. corectări. Se exclude expunerea evenimentelor ce nu se referă la cauza judecată. 2. e) art. Declaraţiile inculpaţilor.cercetarea sub toate aspectele. . pentru legalitatea şi temeinicia ei. ale părţilor civile. Instanţele judecătoreşti.14 În scopul aplicării corecte şi unitare de către instanţele judecătoreşti din ţară a legislaţiei penale şi de procedură penală la întocmirea şi adoptarea sentinţelor. c) art. Se atenţionează instanţele asupra importanţei respectării formei sentinţei. adoptă sentinţe: . . .06. Completări.499 Cod de procedură penală). folosirea formulărilor inexacte. EXPLICĂ următoarele: 1.332 şi 391 Cod de procedură penală). completă şi obiectivă.(4) CPP). asigurându-se: . suprimări în sentinţă nu se permit. . respectarea cinstei şi demnităţii persoanei.egalitatea cetăţenilor în faţa judecăţii şi a legii. la judecarea cauzelor penale în primă instanţă. Sentinţa trebuie să corespundă atât după formă.de respingere a cererii de revizuire a hotărârii irevocabile (art.secretul deliberării judecătorilor. .384-397 Cod de procedură penală. care serveşte la dezvăluirea mai amplă a conţinutului hotărârii luate de instanţă.390 Cod de procedură penală). a probelor prezentate şi administrate. 2007. nr. Plenul Curţii Supreme de Justiţie. în expresii clare. Sentinţa se expune în limba în care s-a efectuat judecarea cauzei. cât şi după conţinut cerinţelor art.de achitare (art.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Privind sentinţa judecătorească nr. 292 . Sentinţa se adoptă în numele legii şi importanţa acesteia ca act judiciar cere de la judecători o conştientizare deosebită. 3. Hotărârea prin care cauza penală se soluţionează în fond de prima instanţă de judecată se numeşte sentinţă.cercetarea nemijlocită şi publică a probelor.de încetare a procesului penal (art. întemeiată şi motivată.462 alin.respectarea cerinţelor privind publicitatea. .5 din 19.2 şi lit. .

declaraţiile 293 . Instanţele judecătoreşti vor ţine cont de faptul că sentinţa de condamnare trebuie să se bazeze pe probe exacte. Corectarea erorilor materiale şi înlăturarea unor omisiuni vădite la întocmirea sentinţei se efectuează în strictă conformitate cu cerinţele art. vinovăţia inculpatului în săvârşirea infracţiunii a fost confirmată incontestabil prin ansamblul de probe cercetate de instanţa de judecată (alin. Toate chestiunile se soluţionează şi se expun în sentinţă astfel ca să nu apară dificultăţi la executare.90 alin. La învinuirea inculpatului de săvârşirea mai multor infracţiuni (articole.389 Cod de procedură penală.copii. precum şi soţul. orice modificare făcută în cuprinsul sentinţei este valabilă dacă aceasta este confirmată în scris. în cazul în care aceasta are importanţă pentru stabilirea gradului participării inculpatului la săvârşirea infracţiunii. Sentinţa de condamnare se adoptă numai în condiţia în care. iar divergenţele apărute au fost înlăturate şi apreciate în modul corespunzător. alineate. în sentinţă se indică despre săvârşirea infracţiunii de către inculpat împreună cu alte persoane. iar îndoielile. Sentinţa de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri sau. soţia. care nu pot fi înlăturate.249 şi 250 Cod de procedură penală. de către judecător (completul de judecată). de încetare a procesului penal pentru unele infracţiuni şi de achitare pentru altele. în mod exclusiv ori în principal. Potrivit alin. Vinovăţia persoanei în săvârşirea faptei se consideră dovedită numai în cazul când instanţa de judecată. în fiecare cauză se pronunţă o singură sentinţă. învinuitului. astfel încât să nu se poată face adăugări. în cuprinsul sau la sfârşitul sentinţei.de condamnare.385 Cod de procedură penală. prin lege. Locurile nescrise în cuprinsul sentinţei urmează să fie barate. Sentinţa nu trebuie să conţină formulări care demonstrează sau pun la îndoială vinovăţia altor persoane pentru săvârşirea infracţiunii. 6. cercetând nemijlocit toate probele prezentate.cu stabilirea pedepsei care urmează să fie executată. logodnicul. cu indicarea temeiurilor de încetare a procesului în privinţa lor. încadrarea juridică a ei sau a altor circumstanţe esenţiale. (3) art. înfietori. cu excepţia cazului când cu unul din inculpaţi se încheie acord de recunoaştere a vinovăţiei. înfiaţi. . şi de achitare sau de încetare a procesului penal . inculpatului) nu a acceptat să facă declaraţii în şedinţa instanţei. cu liberarea de executarea pedepsei. poate face referire în sentinţă la participarea acestor persoane la infracţiune. indiferent de numărul inculpaţilor. fără precizarea numelui şi prenumelui lor. (1) art.în privinţa altor inculpaţi. 4. . logodnica bănuitului. călăuzindu-se de principiul prezumţiei nevinovăţiei. în urma cercetării judecătoreşti. nepoţi.389 Cod de procedură penală). când toate versiunile au fost verificate. (1) Cod de procedură penală. sentinţa de condamnare se adoptă: . 7. instanţa. fiind interpretate în favoarea inculpatului şi în limita unei proceduri legale. Dacă cauza în privinţa mai multor învinuiţi este disjunsă într-o procedură separată. părinţi.371 Cod de procedură penală. (11) Cod de procedură penală (rudele apropiate . fraţi şi surori. de a face declaraţii în baza prevederilor art. litere) sentinţa poate fi de condamnare.248 alin. Dacă martorul care este eliberat. Dacă unii participanţi ai infracţiunii în temeiurile prevăzute de lege au fost eliberaţi de răspunderea penală. bunici. cu liberarea de răspundere penală sau de pedeapsă. citite şi cercetate în instanţa de judecată cu respectarea cerinţelor art. Dacă cauza este judecată în privinţa mai multor inculpaţi. 5.Potrivit art.fără stabilirea pedepsei. a dat răspunsuri la toate chestiunile prevăzute în art.cu stabilirea pedepsei. pe declaraţiile martorilor depuse în timpul urmăririi penale. aceeaşi sentinţă poate fi: în privinţa unor inculpaţi .

schimbarea. Cazurile în care se adoptă sentinţa de achitare sunt enunţate la pct.liberarea de la executarea pedepsei a persoanelor grav bolnave. b) cazurile prevăzute în art. b) dacă la data judecării cauzei. cu liberarea de răspundere penală se adoptă: a) dacă persoana care pentru prima oară a săvârşit o infracţiune uşoară sau mai puţin gravă.89 alin.186 alin.488-503 Cod de procedură penală. La adoptarea sentinţei de condamnare cu stabilirea pedepsei care urmează să fie executată.57 Cod penal). a reparat prejudiciul cauzat de infracţiune (alin.88 alin. sentinţa de condamnare fără stabilirea pedepsei. în alt mod.389 Cod de procedură penală.1)-5) alin. (2) Cod penal: . 13. .93 Cod penal) sau în cazul expirării termenului de prescripţie a executării sentinţei de condamnare (art. (1) art. (1) pct. prevăzute de Codul penal. sentinţa de condamnare cu stabilirea pedepsei şi cu liberarea de executarea ei se adoptă dacă în şedinţa de judecată au fost constatate circumstanţele prevăzute de lege.s-a autodenunţat de bunăvoie.liberarea de pedeapsă datorită schimbării situaţiei. 8. ea urmează a fi pedepsită şi lipsesc impedimentele pentru stabilirea pedepsei şi executarea ei. 12. datorită schimbării situaţiei.58 Cod penal). . după săvârşirea infracţiunii: . (3) art. 10. .făcute în cursul urmăririi penale nu pot fi citite în şedinţa de judecată. instanţa urmează să argumenteze în baza căror temeiuri. 3) alin.condamnarea cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei. În conformitate cu pct. precum nu pot fi reproduse nici înregistrările audio sau video ale declaraţiilor lui. c) liberarea de pedeapsă a minorilor (art.389 Cod de procedură penală. (1) art. 294 . 1).înlocuirea părţii neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blândă. se va stabili că persoana care pentru prima oară a săvârşit o infracţiune uşoară sau mai puţin gravă ori fapta săvârşită nu mai prezintă pericol social (art. inclusiv modalitatea de adoptare a sentinţei în aceste cauze. iar explicaţiile privind judecarea acestor cauze sunt expuse în Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. instanţa stabileşte categoria pedepsei. şi anume: a) a intrat în vigoare actul de amnistie potrivit art.97 Cod penal). 2) şi 3) Cod de procedură penală. ţinând cont de regulile prevăzute la art. prelungirea şi revocarea măsurilor de constrângere cu caracter medical".amânarea executării pedepsei pentru femei gravide şi femei care au copii în vârstă de până la 8 ani. 11. Sentinţa de condamnare cu stabilirea pedepsei penale care urmează să fie executată se adoptă numai în privinţa persoanei vinovate de săvârşirea infracţiunii în condiţiile că. pentru infracţiunea săvârşită.a compensat valoarea daunei materiale cauzate sau. . sunt reglementate de art.390 Cod de procedură penală. 2) alin.liberarea condiţionată de pedeapsă înainte de termen. .a contribuit la descoperirea acesteia. c) termenul ţinerii persoanei în stare de arest în cauză. . precum şi categoria penitenciarului în care se execută pedeapsa cu închisoare în cazul condamnării la închisoare. a fost adoptată hotărârea respectivă. începutul calculării termenului executării pedepsei. La adoptarea sentinţei de condamnare cu liberarea de pedeapsă sau. mărimea ei. 9. a sentinţei de condamnare fără stabilirea pedepsei. (3) art. . Potrivit pct.107 Cod penal. după caz. Procedura aplicării măsurilor de constrângere cu caracter medical.23 din 12 decembrie 2005 "Cu privire la respectarea legislaţiei în cazurile despre aplicarea. absorbă pedeapsa numită de instanţa de judecată. (3) şi (5) Cod penal şi art.

se procedează la întocmirea sentinţei. În această parte a sentinţei. . traducătorului. care constă din trei părţi: . . apărătorului. certificatul de naştere). Sentinţa se întocmeşte în limba în care s-a desfăşurat judecarea cauzei de către unul din judecătorii care au participat la adoptarea ei. datele privind numele. (3) pct. Data adoptării sentinţei este ziua. anul şi locul naşterii. Partea introductivă a sentinţei trebuie să corespundă cerinţelor art.reţinerea infractorului. După ce instanţa de judecată a soluţionat chestiunile prevăzute la art.starea de extremă necesitate. (3) art. potrivit alin. 2) descrierea circumstanţelor cauzei constatate de instanţa de judecată şi enunţarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului. Potrivit alin. interpretului.partea introductivă.387 Cod de procedură penală: a) respinge acţiunea civilă dacă nu s-a constatat existenţa faptei infracţionale incriminate sau fapta nu a fost săvârşită de inculpat. patronimicul. Se explică instanţelor că alte date referitoare la persoana inculpatului. cetăţenia şi domiciliul trebuie să corespundă documentului ce atestă persoana inculpatului (buletinul de identitate. prenumele. sentinţa se întocmeşte în mod obligatoriu şi în limba de stat. Sentinţa se semnează potrivit cerinţelor alin. la determinarea tipului penitenciarului în care urmează să se execute pedeapsa cu închisoare. .riscul întemeiat (art. cu indicarea motivelor pentru care instanţa respinge probele aduse în sprijinul acuzării. partea descriptivă a sentinţei de achitare trebuie să cuprindă: 1) indicarea învinuirii (potrivit ordonanţei de punere sub învinuire şi rechizitoriului) pe baza căreia cauza în privinţa învinuitului a fost trimisă în judecată. precum şi cea în baza căreia s-a modificat învinuirea adusă inculpatului în şedinţa de judecată în conformitate cu art. 17. ale judecătorilor completului de judecată.legea penală (articolul. . instanţa. 1) şi 2) art.326 Cod de procedură penală. (2) art.385 . (1) CPP.16 Cod de procedură penală. după caz.legitima apărare. Nu se admite introducerea în sentinţa de achitare a unor formulări ce ar pune la îndoială nevinovăţia celui achitat. 295 . în cazul în care procesul penal s-a desfăşurat în limba acceptată de majoritatea persoanelor care au participat la proces. luna. mai trebuie să se indice: .35 Cod penal). pot fi datele care se iau în consideraţie la numirea pedepsei. care au importanţă pentru cauza penală.numărul dosarului.388 Cod de procedură penală. procurorului.393 Cod de procedură penală şi se începe cu indicaţia la aceea că sentinţa se pronunţă în numele legii.partea descriptivă. b) nu se pronunţă asupra acţiunii civile dacă inculpatul a fost achitat pentru că nu sunt întrunite elementele infracţiunii sau există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei: . punctul şi litera) care prevede infracţiunea de săvârşirea căreia este învinuit inculpatul trimis în judecată.392 Cod de procedură penală. . numele şi prenumele judecătorului sau. 16. . 14. . denumirea instanţei de judecată care a adoptat sentinţa.constrângerea fizică sau psihică.dispozitivul.358 alin. .394 Cod de procedură penală. 15. În cazul când se adoptă o sentinţă de achitare. . alineatul. paşaportul.dacă şedinţa a fost publică sau închisă. luna şi anul pronunţării ei. (3) art. În acest caz. ale grefierului.Potrivit alin. ziua.datele privind identitatea inculpatului (inculpaţilor) prevăzute în art.

La expunerea datelor privind antecedentele penale nestinse. sentinţa trebuie să conţină analiza probelor privind fiecare capăt de învinuire şi în privinţa fiecărui condamnat.394 Cod de procedură penală şi să soluţioneze toate chestiunile prevăzute în art.categoria şi măsura de pedeapsă. Printre altele acestea pot fi datele privind: .legea (articolul. . .antecedentele penale nestinse. . la încadrarea juridică a infracţiunii. motivele şi consecinţele infracţiunii. titlul special şi gradul de calificare. indicându-se: locul.participarea la conflictul militar. Este necesar nu numai de a indica numele şi prenumele părţii vătămate şi ale martorilor. La întocmirea ei.34 Cod penal).dacă infracţiunea săvârşită a atras după sine un prejudiciu material . modul săvârşirii ei. de a argumenta de ce unele probe sunt admise. timpul. redacţia şi anul acestuia) în baza căreia inculpatul anterior a fost condamnat. dar şi de a expune esenţa acestor depoziţii.temeiul eliberării de pedeapsă. alineatul.specificările: cui i-a fost cauzat prejudiciul. valoarea lui. precum şi partea restituită până la judecarea cauzei şi cea a prejudiciului rămas nerestituit.descrierea faptei criminale. 19. 18.gradul militar.precum şi acele prevăzute de art.385 Cod de procedură penală. în opinia instanţei. se supun analizei toate probele examinate în şedinţă.aplicarea amnistiei.datele privind executarea pedepsei. Antecedentul penal stins se indică în partea introductivă a sentinţei numai în cazul în care anterior faţă de inculpat s-a aplicat amnistia şi această circumstanţă are însemnătate pentru aplicarea repetată a amnistiei. sunt confirmate unele sau alte circumstanţe de fapt. . considerată ca fiind dovedită.starea de graviditate. 296 . forma şi gradul de vinovăţie. . argumentându-se motivele admiterii sau respingerii probelor: atât de învinuire. cât şi de apărare. Partea descriptivă a sentinţei de condamnare trebuie să cuprindă: . . prin depoziţiile cărora. litera din Codul penal.probele pe care se întemeiază concluziile instanţei de judecată. . . . punctul. inclusiv în locurile de privaţiune de libertate (închisoare).la stabilirea genului recidivei (alin. în aceeaşi consecutivitate. .data condamnării. . În orice caz.aflarea la întreţinerea inculpatului a persoanelor inapte de muncă. Dacă infracţiunea a fost săvârşită de două sau mai multe persoane prin înţelegere prealabilă sau de un grup organizat.358 Cod de procedură penală şi alte date. .existenţa pedepsei neexecutate. La examinarea cauzei în privinţa mai multor inculpaţi sau când inculpatul este acuzat de săvârşirea mai multor infracţiuni. iar altele respinse. instanţa trebuie să îndeplinească cerinţele art. . Denumirea instituţiei de judecată care anterior l-a condamnat pe inculpat se indică numai în cazul dacă pedeapsa nu este executată şi dacă pedeapsa poate fi stabilită pentru concurs de infracţiuni şi/sau cumulul de sentinţe.eliberarea din instituţiile penitenciare înainte de termen. (2) şi (3) art. indiferent de faptul că sunt cuprinse în cauza penală sau au fost prezentate de către părţi direct în şedinţă. care au importanţă pentru soluţionarea cauzei. se indică: . e necesar să fie expuse acţiunile concrete săvârşite de către fiecare inculpat. . Una din condiţiile adoptării unei sentinţe legale este corespunderea părţii descriptive a ei cu circumstanţele constatate în şedinţa de judecată.

vădită lipsă de respect. poate reîncadra juridic acţiunile inculpatului potrivit articolelor legii penale respective şi adoptă o sentinţă de condamnare.109 Cod penal şi art.(3) şi alin. instanţa doar în partea descriptivă a sentinţei trebuie să indice excluderea învinuirii incriminate greşit. care prevăd răspunderea penală pentru infracţiuni în cazul în care dosarele sunt intentate numai în baza plângerii prealabile a victimei (art. 21. în temeiurile art. (5) Cod de procedură penală). potrivit art. indică motivele recunoaşterii inculpatului vinovat de unele infracţiuni şi achitării pentru altele.192 Cod penal) şi învinuirea conform unora din ele nu s-a dovedit. instanţa. Dacă este necesară modificarea învinuirii inculpatului potrivit articolelor legii penale.276 alin.391 alin. (1) Cod de procedură penală. instanţa.350 Cod de procedură penală). încălcarea esenţială a drepturilor şi altele). inclusiv a celor prevăzute de art. 22. . dacă sancţiunea legii penale prevede şi alte categorii de pedepse mai uşoare.332 Cod de procedură penală instanţa de judecată pronunţă o sentinţă de încetare a procesului penal în baza art.63 alin. Se atrage atenţia că. în partea descriptivă a sentinţei. instanţa de judecată este obligată să motiveze: a) stabilirea pedepsei cu închisoare. . La împăcarea părţii vătămate cu inculpatul în cazurile prevăzute de art.326 Cod de procedură penală. 1) din acelaşi cod.76 Cod penal) sau agravante (art. (2) Cod de procedură penală.276 Cod de procedură penală). instanţa de judecată adoptă o sentinţă de încetare a procesului penal.art. motivele pentru modificarea învinuirii.indicaţiile asupra circumstanţelor atenuante (art. dacă această situaţie nu impune schimbarea calificării faptei săvârşite. Recunoscându-l vinovat pe inculpat de comiterea infracţiunii după semnele ce urmează a fi apreciate (de exemplu: deosebită cruzime.menţiunea referitor la recidivă. achitarea sau încetarea procesului pentru infracţiunile prevăzute de alte articole. 297 . urmări grave.394 alin.motivarea aplicării pedepsei complementare. Dacă acest fapt a fost stabilit în şedinţa preliminară.62 alin.276 alin. Dacă infracţiunea comisă de inculpat incorect este calificată în baza mai multor articole ale Codului penal. În cazurile în care inculpatul este învinuit de comiterea mai multor infracţiuni calificate de un singur articol (alineat.. mai multe episoade de pungăşie . (1) pct. literă) din Codul penal (de exemplu. iar în dispozitivul sentinţei se formulează hotărârea corespunzătoare despre recunoaşterea inculpatului vinovat în baza unor articole. . să precizeze circumstanţele ce au servit ca motiv de a concluziona prezenţa unuia sau mai multor astfel de indici de calificare. În lipsa plângerii părţii vătămate sau în cazul în care plângerea a fost retrasă.77 Cod penal).încadrarea juridică a faptei inculpatului. (3) Cod penal. Dacă inculpatul este învinuit de săvârşirea mai multor infracţiuni prevăzute de diferite articole ale Codului penal şi învinuirea cu privire la săvârşirea unora dintre aceste infracţiuni nu s-a dovedit. . Modificarea învinuirii în sensul agravării ei e posibilă numai în cazurile şi modul prevăzut de art. prin sentinţă motivată. instanţa.în cazul când o parte a acuzării este considerată neîntemeiată . instanţa este obligată ca.(4) şi art.temeiurile care confirmă aceasta. încetează procesul penal (art. indicând motivele respective. 20. în partea descriptivă a sentinţei. dacă împăcarea a avut loc până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti (art. este suficient ca instanţa în partea descriptivă să indice numai motivele recunoaşterii învinuirii în această parte neîntemeiată. la prezenţa în cauză a plângerii părţii vătămate sau a cererii ei orale în şedinţa judiciară despre tragerea inculpatului la răspundere penală.

se indică în partea descriptivă a sentinţei. e necesară amânarea judecării cauzei şi această circumstanţă nu are efect la încadrarea juridică a acţiunilor infracţionale. în sentinţă se indică dacă încasarea are loc în mod solidar sau în cote-părţi. În astfel de cazuri. recunoaşterea şi refuzul de a recunoaşte pe cineva parte civilă (parte civilmente responsabilă). La adoptarea sentinţei în cauzele cu mai multe episoade. care afectează dreptul inculpatului la apărare. deşi nu modifică estimaţia juridică a celor săvârşite. când. iar hotărârea respectivă se formulează în dispozitivul sentinţei. instanţa este obligată să examineze acţiunea civilă. Concluziile instanţei privind aceasta. iar judecarea. pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părţii civile. expunându-se motivele. care nu au fost puse la baza învinuirii inculpatului iniţial.b) aplicarea unei pedepse mai uşoare decât cea prevăzută de lege (art.89 Cod penal.53 Cod penal.79 alin. retragerea acţiunii civile sunt reglementate de art. după aprecierea probelor şi încadrarea juridică a acţiunilor vinovaţilor pe episoade. Drept învinuire care esenţial. nu conţin semnele unei infracţiuni mai grave şi învinuirea pentru acestea nu se deosebeşte în mare măsură după circumstanţele reale ale cauzei de învinuirea înaintată definitiv. la motivarea sentinţei. circumstanţe agravante. semne calificative. c) aplicarea condamnării cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei sau aplicarea altor categorii de liberare de pedeapsa penală. literă). Stabilirea mărimii pedepsei în dependenţă de gradul pericolului recidivei (alin. instanţa trebuie să ţină cont că o astfel de modificare a încadrării juridice este posibilă numai când acţiunile inculpatului. pe fiecare episod sau infracţiune aparte. La adoptarea sentinţei de condamnare. e rezonabilă expunerea circumstanţelor infracţiunii constatate. instanţa. Acţiunea civilă în procesul penal.(2) şi (3) ale art. luându-se în consideraţie cronologia evenimentelor şi probele ce susţin concluziile instanţei privind vinovăţia şi aprecierea juridică a faptei. aplicarea legislaţiei la examinarea acţiunii civile. (3) art. i-au fost imputate. (1) Cod penal). iar modificarea învinuirii nu înrăutăţeşte situaţia inculpatului şi nu afectează dreptul lui la apărare. 26. 27. soluţionarea acţiunii civile. caracterul faptei şi acţiunii). precum şi de unele norme ale Codului de procedură civilă. 24. care atrag după sine modificarea încadrării în baza unei norme ce prevede o pedeapsă mai severă sau majorează volumul învinuirii. prin acţiunile cărora a fost cauzat un prejudiciu material. precum şi asigurarea acţiunilor civile sunt reglementate de art. 387 şi 388 Cod de procedură penală. imputarea infracţiunii care diferă de cea imputată după obiectul atentat. urmează să argumenteze concluzia generală privind volumul învinuirii dovedite în totul în privinţa fiecărui inculpat şi privind încadrarea juridică a acţiunilor lui. acţiunea civilă. Dacă instanţa judecă cauza în privinţa mai multor inculpaţi. În cazuri excepţionale. instanţa poate să admită. în învinuire se introduc fapte şi episoade adăugătoare. precum şi a liberării de răspundere penală conform art. pornită în cauza penală. În acest caz. prevăzute în art.387 Cod de procedură penală). după circumstanţele reale.225. 25. în principiu. diferă de cea de la început urmează de considerat orice altă modificare a învinuirii (imputarea altor acţiuni în locul celor imputate anterior. să acorde părţilor cuvânt în privinţa ei. În cazul în care apare necesitatea de a reîncadra juridic fapta. pentru săvârşirea căreia inculpatul nu a fost pus sub învinuire.34 Cod penal) obligă instanţele să stabilească genul recidivei. ce urmează a fi încadrate în baza altei legi.219-224 Cod de procedură penală. instanţele vor ţine cont de faptul că învinuirea se consideră mai gravă în cazul când se aplică o altă normă de lege (articol. urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanţa civilă (alin. susţinută de procuror în cadrul judecării cauzei. sancţiunea căreia prevede o pedeapsă mai severă. înaintarea acţiunii civile în procesul penal. 23. să expună în sentinţă 298 . alineat.

referindu-se la legea materială. pronunţată de instanţă concomitent cu sentinţa. 28. în cazul în care instanţa judecătorească stabileşte modul şi termenul de executare a hotărârii. În dispozitivul sentinţei de condamnare se reflectă hotărârea instanţei privind corpurile delicte şi dispoziţia referitoare la repartizarea cheltuielilor judiciare.215 Cod de procedură penală). a părţilor vătămate şi a altor persoane participante la proces (art. în dispozitiv se face o menţiune în acest sens. 32. de ocrotire a copiilor minori ai inculpaţilor arestaţi şi ai victimelor. să clarifice motivele schimbării lor şi.106 Cod penal). 30. Concomitent. În partea descriptivă a sentinţei de condamnare e necesar să fie reflectate raportul inculpatului privitor la învinuirea înaintată şi aprecierea argumentelor înaintate de el în apărarea sa. urmează de ţinut cont că refuzul inculpatului de a depune declaraţii nu dovedeşte vina lui. la demersurile lor.189 Cod de procedură penală) se rezolvă printr-o încheiere aparte. precum şi chestiunile privind păstrarea domiciliului şi bunurilor lor (art. care rămân la dosar. în dispozitivul sentinţei. Aceasta rezultă din cerinţele alin. precum şi pentru garantarea executării pedepsei amenzii (art.212 Cod de procedură civilă. Instanţa. În cazul admiterii renunţării reclamantului la acţiune. a persoanei arestate. 29. în 299 . Dispozitivul sentinţei de achitare urmează să conţină şi indicaţii cu privire la recunoaşterea dreptului persoanei achitate la repararea prejudiciului cauzat de acţiunile nelegitime ale organului de urmărire penală sau ale instanţei de judecată. ele nu pot fi luate în consideraţie ca circumstanţe ce negativ caracterizează personalitatea. preşedintele (instanţa) explică reclamantului efectul acestui act de procedură. În privinţa cheltuielilor judiciare. renunţarea la acţiunea civilă se consemnează în procesul .241 Cod de procedură civilă.202 Cod de procedură penală). Chestiunile privind măsurile de protecţie a martorilor. în dispozitivul sentinţei indică concret care bunuri sunt supuse confiscării speciale. Conform prevederilor art. În cazul când acţiunea civilă este admisă integral sau parţial. Nerecunoaşterea vinovăţiei şi refuzul de a da depoziţii urmează a se aprecia ca metode de a se apăra de învinuirea înaintată. În cazul prezenţei cererii. care din ele se transmit proprietarilor legali sau persoanelor interesate şi instituţiilor. în conformitate cu pct. ea se anexează la dosar. fapt menţionat în procesul . Dacă renunţarea părţii civile la acţiune este exprimată în cerere scrisă. instanţa de judecată trebuie să cerceteze toate depoziţiile lui. 34. instanţa se va pronunţa în partea descriptivă şi dispozitivul sentinţei. (7) art.verbal al şedinţei de judecată şi se semnează de reclamant.verbal al şedinţei de judecată. instanţa. În cazul în care inculpatul îşi schimbă depoziţiile date de el la judecarea cauzei.387 alin. adresată instanţei. Recunoaşterea de către inculpat a vinovăţiei sale poate fi pusă la baza sentinţei de condamnare numai dacă ea este confirmată în cumul cu alte probe administrate şi apreciate de către instanţă. Înainte de a admite renunţarea părţii civile la acţiune.opiniile lor şi. a părinţilor lor bătrâni. să la una din hotărârile prevăzute în art. (1) Cod de procedură penală. în dispozitivul sentinţei se indică termenul de executare benevolă. potrivit căruia. instanţa concret indică care obiecte urmează a fi nimicite. 33. dispune executarea ei imediată sau la măsuri pentru asigurarea executării. aplicând confiscarea specială (art. 31. a persoanelor iresponsabile sau de vârstă înaintată aflate sub ocrotirea lor.34 alin. de cine sunt suportate sau că sunt trecute în contul statului. (2) art. Formulând hotărârea privind corpurile delicte. în dispozitiv se indică în ce mărime. care se transmit în buget.66 Cod de procedură penală. va hotărî şi în privinţa măsurilor asigurătorii pentru repararea prejudiciului.

de asemenea. în mod obligatoriu. La aplicarea art. ea nu poate fi luată în consideraţie suplimentar în calitate de agravantă la stabilirea pedepsei pentru această infracţiune.84 Cod penal) şi/sau din cumulul de sentinţe (art. Enumerarea din art. 5) există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei. cu stabilirea pedepsei. 38.390 Cod de procedură penală sunt prevăzute cinci temeiuri pentru adoptarea sentinţei de achitare: 1) nu s-a constatat existenţa faptei infracţiunii. care se calculează de la data pronunţării sentinţei. alineatul şi literele. persoana vinovatului şi circumstanţele atenuante şi/sau agravante. Potrivit art. dar şi ale pedepsei complementare aplicate inculpatului pentru fiecare infracţiune constatată. La adoptarea sentinţelor de condamnare. Instanţele sunt în drept să se refere în sentinţă numai la circumstanţele atenuante şi/sau agravante care au fost cercetate şi confirmate în şedinţa judiciară. se indică după stabilirea pedepsei definitive prin concurs de infracţiuni şi/sau cumulul de sentinţe.90 sau 96 Cod penal. 3) fapta inculpatului nu întruneşte elementele infracţiunii.395 Cod de procedură penală.77 Cod penal a circumstanţelor agravante este exhaustivă şi nu poate fi interpretată extensiv.indicarea învinuirii. Sentinţa de achitare. 37. să le aprecieze în mod corespunzător. expunerea circumstanţelor cauzei constatate de instanţă.79 Cod penal. în dispozitivul sentinţei de condamnare trebuie să fie indicate: a) numele. În dispozitivul sentinţei de condamnare. Despre faptul că pedeapsa este stabilită cu aplicarea art. de exemplu. 300 . Instanţele judecătoreşti vor ţine cont de faptul că în art. instanţa stabileşte pedeapsa pentru fiecare infracţiune aparte cu trimitere la această normă. prin computarea detenţiei preventive dacă inculpatul a fost reţinut în stare de arest. se adoptă atunci când faptele incriminate inculpatului nu au avut loc ori când consecinţele indicate în învinuire s-au produs în urma acţiunilor persoanei căreia i s-a pricinuit dauna sau indiferent de voinţa cuiva. c) felul şi mărimea nu numai ale pedepsei principale.începutul termenului de ispăşire a pedepsei. La stabilirea pedepsei cu aplicarea prevederilor art. În cazul în care circumstanţa agravantă este indicată în dispoziţia articolului părţii speciale din Codul penal în calitate de indice calificativ al infracţiunii. în cazul în care nu s-a constatat existenţa faptei infracţiunii. instanţele nu sunt în drept să invoce ca circumstanţe agravante împrejurări ce nu se cuprind în această lege. reieşind din concursul de infracţiuni (art. se va indica: . indicându-se articolul. Din aceste motive. pedeapsa principală şi suplimentară. b) constatarea că inculpatul este vinovat de săvârşirea infracţiunii prevăzute de legea penală. se indică termenul de probă fixat şi termenul amânării executării pedepsei. luând în consideraţie caracterul şi gradul prejudiciabil al infracţiunii săvârşite.urma cercetării lor în cumul cu alte probe administrate în cauză.90 sau 96 Cod penal. apoi stabileşte pedeapsa definitivă prin cumulul total ori parţial al acestora. 35. prenumele şi patronimicul inculpatului. 4) fapta nu este prevăzută de legea penală. instanţa trebuie să respecte strict principiul individualizării la stabilirea pedepsei. cazul fortuit (fapta săvârşită fără vinovăţie).85 Cod penal). precum şi decizia privind luarea în calcul că inculpatul până la pronunţarea sentinţei s-a aflat în stare de arest. care urmează să fie executată de către inculpat sub formă de închisoare. 36. pe care urmează să le execute condamnatul. 2) fapta nu a fost săvârşită de inculpat. Partea descriptivă a sentinţei de achitare trebuie să cuprindă: .

prin sentinţă motivată. Sentinţa de încetare a procesului penal se adoptă în cazurile prevăzute la art. . În cazul în care câteva persoane au săvârşit o faptă social periculoasă. dacă nu sunt temeiuri pentru reabilitarea celui decedat şi rudele nu solicită reabilitarea persoanei acuzate. (2) art. alineatul. sentinţa de încetare a procesului penal poate fi atacată cu recurs în cazul în care cauza s-a judecat în şedinţa preliminară (art.332. Potrivit alin. instanţa. . 43. articolul. În partea descriptivă a sentinţei de achitare vor fi reflectate motivele pe care este întemeiată hotărârea instanţei referitor la acţiunea civilă sau la recuperarea prejudiciului cauzat prin infracţiune. prevăzută de legea penală. conform fiecărui articol (alineatul.starea de extremă necesitate. (2) Cod de procedură penală. instanţa urmează să formuleze concluzia de recunoaştere a învinuirii ca neîntemeiată relativ la fiecare articol al legii penale (episodul învinuirii.35 Cod penal. cu indicarea exactă în baza cărui temei prevăzut de lege el este achitat.354-384 Cod de procedură penală (Titlul II.riscul întemeiat.275 Cod de procedură penală) e posibilă numai cu acordul învinuitului şi/sau reprezentantului lui legal. alin. instanţa respinge acţiunea civilă dacă nu s-a constatat existenţa faptei incriminate sau fapta nu a fost săvârşită de inculpat şi nu se pronunţă asupra acţiunii civile dacă inculpatul a fost achitat pentru că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii sau există una din cauzele prevăzute la art.hotărârea referitoare la acţiunea civilă înaintată.constrângerea fizică sau psihică.7) Cod de procedură penală.reţinerea infractorului. 350 Cod de procedură penală) şi cu apel în cazul în care cauza s-a judecat în ordinea stabilită la art. (4) art.345. respectiv. litera) al legii penale. cu indicarea temeiului de achitare stabilit la art.legitima apărare. . 40. doar numai dispoziţia de achitare a inculpatului. Sentinţa de încetare a procesului penal în privinţa făptuitorului decedat poate fi adoptată în cazul existenţei certificatului de deces eliberat de organele de înregistrare a actelor civile.332 Cod de procedură penală.soluţionarea chestiunii cu privire la corpurile delicte. concomitent cu indicarea motivelor. cu aplicarea sancţiunii contravenţionale (alin. litera).analiza probelor. .391 alin. (1) pct. Dispozitivul sentinţei de achitare va mai cuprinde: . . care înlătură caracterul penal al faptei: . Nu se admite includerea în sentinţa de achitare a unor formulări contradictorii care pun la îndoială nevinovăţia celui achitat. În conformitate cu art. (2) art.indicaţii cu privire la revocarea măsurii preventive şi măsurilor de asigurare a acţiunii civile în caz dacă s-au aplicat asemenea măsuri. 1) . Încetarea procesului penal în cazul când a intervenit termenul de prescripţie sau actul de amnistie (pct.indicaţii despre modul şi termenul de atac al sentinţei în ordine de apel sau de recurs. încetează procesul penal.391 Cod de procedură penală). Adoptând sentinţa de achitare în privinţa persoanei acuzate de săvârşirea mai multor infracţiuni. În cazul în care fapta persoanei constituie o contravenţie.390 Cod de procedură penală.387 alin. 41. 42. 4) art. . în partea descriptivă a sentinţei. calificate conform câtorva articole ale Codului penal. În dispozitivul sentinţei de achitare nu se indică cuvântul "condamnă". Capitolul III). 39. precum şi motivarea de ce instanţa respinge probele puse la baza învinuirii. . temeinicia concluziilor instanţei despre faptul că învinuirea nu şi-a găsit confirmare. instanţa are dreptul să examineze concomitent chestiunea despre vinovăţia unor persoane şi despre aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter medical în privinţa altor 301 ..

Chişinău. În aceste cazuri. are loc în şedinţa judiciară şi în toate cazurile în şedinţă publică. 19 iunie 2006 nr. partea descriptivă a căreia va cuprinde descrierea faptei social periculoase pe care ea a considerat-o dovedită. În partea descriptivă a acestei sentinţe. dar până la adoptarea sentinţei în cauză.10 din 24 aprilie 2000 "Cu privire la respectarea normelor de procedură penală la adoptarea sentinţei". instanţa formulează hotărârea respectivă despre recunoaşterea vinovăţiei unor inculpaţi şi despre aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter medical referitor la persoanele recunoscute iresponsabile sau care s-au îmbolnăvit de o boală psihică după săvârşirea infracţiunii. iar locul adoptării ei . cât şi în privinţa persoanelor care au săvârşit această faptă în stare de iresponsabilitate ori care s-au îmbolnăvit de o boală psihică după săvârşirea infracţiunii. Data adoptării sentinţei se consideră ziua pronunţării ei. 45.persoane. În legătură cu adoptarea prezentei hotărâri. de asemenea. unde a fost pronunţată sentinţa. care au săvârşit această faptă în stare de iresponsabilitate sau care s-au îmbolnăvit de o boală psihică după săvârşirea infracţiunii. mun. Pronunţarea sentinţei.5 302 .oraşul sau altă localitate. prin care se termină judecarea cauzei. 44. 46. instanţa adoptă o sentinţă. probele în baza cărora instanţa şi-a întemeiat concluziile sale atât în privinţa persoanelor vinovate de săvârşirea infracţiunii. Înmânarea copiei de pe sentinţă sau de pe dispozitivul ei inculpatului arestat se face potrivit cerinţelor art. se abrogă Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.399 Cod de procedură penală.

nr. urmărind scopul interpretării unitare şi aplicării corecte a normelor de drept în cadrul controlului judiciar al urmăririi penale exercitat de judecătorul de instrucţie.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la practica asigurării controlului judecătoresc de către judecătorul de instrucţie în procesul urmăririi penale nr. precum şi plângerile împotriva acţiunilor ilegale ale procurorului. nr.4.11. Activitatea judecătorului de instrucţie privitor la controlul judiciar în cadrul urmăririi penale se divizează în patru direcţii: a) atribuţii legate de examinarea demersurilor procurorului privind autorizarea efectuării acţiunilor procesuale penale sau a exercitării activităţii operative de investigaţii.07. 2005. ţinând cont de garanţiile asigurate persoanei de Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. a acţiunilor organului de urmărire penală şi a organului care efectuează activitate operativă de investigaţie în scopul depistării şi înlăturării încălcărilor drepturilor omului încă la faza de urmărire penala şi asigurării respectării drepturilor. în temeiul articolelor 2 lit. care verifică legalitatea efectuării acestui control. d) atribuţii legate de soluţionarea plângerilor împotriva actelor ilegale ale organelor de urmărire penală. Controlul judiciar al procedurii de urmărire penală constă în verificarea de către o instanţă independentă şi imparţială.şi de către instanţa de recurs. care activează în cadrul judecătoriilor. b) atribuţii proprii organului de urmărire penală.e) şi 16 lit.3 În contextul implementării Codului de procedură penală al Republicii Moldova. pus în aplicare la 12 iunie 2003 având în vedere specificul novator al instituţiei judecătorului de instrucţie şi rolul acestuia în cadrul controlului judiciar al urmăririi penale. Plenul prin prezenta Hotărâre oferă următoarele explicaţii: 1. luând în consideraţie complexitatea problemelor juridice cu care se întâlneşte judecătorul de instrucţie şi importanţa aspectelor de drept evaluate de jurisprudenţa şi evidenţiate în cadrul generalizării practicii judiciare în cauzele penale privind controlul judiciar al urmăririi penale. libertăţilor şi a intereselor legitime ale participanţilor la proces şi a altor persoane.7 din 04. pag. 2010. sesizată în modul prevăzut de lege. de interpretările date de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în jurisprudenţa sa. c) atribuţii legate de aplicarea măsurilor procesuale de constrângere.d) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie.2005 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. iar în cazurile prevăzute de lege .4 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. ale organelor care exercită activitatea operativă de investigaţii. Controlul judiciar al procedurii prejudiciare se efectuează de către judecătorul de instrucţie. 303 . pag.

2. • dacă această imixtiune este necesară într-o societate democratică. convorbirilor telefonice. protejarea sănătăţii sau a moralei. • dacă imixtiunea solicitată urmăreşte un scop legitim şi • dacă este respectat principiul proporţionalităţii între dreptul sau libertatea persoanei garantate de lege şi necesitatea efectuării acţiunii procesuale solicitate. Caracterul unei societăţi democratice se exprimă prin supremaţia dreptului în societatea democratică şi necesitatea de a se opune ingerinţelor arbitrare în drepturile şi libertăţile persoanei garantate de legea naţională şi internaţională. siguranţa publică. 2. adică în cazul în care prin acţiunea procesuală respectivă vor fi afectate nişte drepturi sau libertăţi fundamentale ale persoanei. bunăstarea economică a ţării. a corespondenţei. care permite corelarea acţiunilor organului de urmărire penală cu exigenţele legii şi definesc în mod clar domeniul conduitei interzise şi consecinţele nerespectării prevederilor respective. adică când imixtiunea este compatibilă cu principiile democratice. 2. protejarea drepturilor şi libertăţilor altor persoane. Se consideră imixtiunea organului de urmărire penală prevăzută de lege în cazul în care această imixtiune este reglementată de lege. Pentru a satisface exigenţa previzibilităţii prevederilor legale. a domiciliului. Acţiunea necesară într-o societate democratică se determină în raport cu echilibrul atins între drepturile individului şi interesul public.3. Accesibilitatea legii prezumă publicarea ei în Monitorul Oficial în condiţiile Legii nr. 304 . Articolul 8 §2 din Convenţia Europeană prevede drept scop legitim pentru imixtiune de către agenţii de stat în viaţa privată a persoanei. afectând astfel nişte drepturi sau libertăţi fundamentale ale persoanei. cu toate noţiunile bine definite. fiind aplicat principiul proporţionalităţii.1. Olsson c. adică legea trebuie să fie accesibilă persoanelor la care se referă. Atribuţiile judecătorului de instrucţie legate de examinarea demersurilor procurorului privind autorizarea efectuării acţiunilor procesuale penale 2. Claritatea legii se exprimă printr-un grad suficient de exactitate a prevederilor respective. Suediei din 24 martie 1988). limitarea secretului corespondenţei.2.5. domiciliului. apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale. adică legea trebuie să conţină măsuri de protecţie contra acţiunilor arbitrare ale autorităţilor publice. Principiul proporţionalităţii între dreptul sau libertatea persoanei garantate de lege şi necesitatea efectuării acţiunii procesuale solicitate recunoaşte că drepturile omului nu sunt absolute şi exercitarea drepturilor unei persoane trebuie să fie apreciată în raport cu interesul public mai larg. legea trebuie să fie redactată în termeni suficient de clari şi precişi. accesibilă şi previzibilă. hot. 2. iar legea care autorizează imixtiunea este clară. Pentru a decide autorizarea efectuării unei acţiuni procesuale ce implică imixtiunea organului de urmărire în viaţa privată a persoanei.2.4.173-XIII din 6 iulie 1994 privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale. Cu autorizarea judecătorului de instrucţie se efectuează acţiunile de urmărire penală legate de imixtiunea în viaţa privată a persoanei. Autorizarea judecătorului de instrucţie pentru exercitarea unei acţiuni procesuale constituie prin sine o formă de control judiciar în cazul necesităţii organului de urmărire penală sau a organului care exercită activitate operativă de investigaţii de a efectua o activitate care atrage implicarea organului statal în viaţa privată a persoanei. judecătorul de instrucţie verifică următoarele: • dacă imixtiunea organului de urmărire penală este prevăzută de lege. Imixtiunea este considerată necesar ă într-o societate democratică atunci când ea este "fondată pe o necesitate socială imperioasă şi mai ales proporţională scopului legitim scontat" (CEDO. adică legate de limitarea inviolabilităţii persoanei. în domiciliu sau asupra corespondenţei acestuia: securitatea naţională.

205 CPP este situaţia în care infracţiunea este descoperită în momentul săvârşirii ei sau înainte ca efectele ei să se fi consumat. este urmărit de victimă.121). percheziţia corporală şi ridicarea de obiecte şi documente care se află în hainele.302). 210). Caz de urgenţă în sensul art.125).302). 2. în lucrurile sau pe corpul persoanei (art. 2.examinarea corporală (art.135).279 CPP). iar caz ce nu suferă amânare este împrejurarea în care persistă pericol real că se vor pierde sau distruge bunurile dacă nu vor fi puse sub sechestru. internarea persoanei în instituţie medicală pentru efectuarea expertizei medico-legale sau psihiatrice (art. precum şi infracţiunea al cărei făptuitor. de martori oculari sau de alte persoane ori este surprins aproape de locul comiterii infracţiunii cu arme. imediat după săvârşire. înregistrări de imagini (art..513 CPP. Codul de procedură penală prevede posibilitatea autorizării acţiunilor procesuale de către judecătorul de instrucţie în următoarele cazuri: cercetării la faţa locului în domiciliu (art.7. precum şi alte acţiuni prevăzute de lege (art.126).279) • în caz de urgenţă .154-156. punerea bunurilor sub sechestru şi ridicarea acestora (art. interceptarea comunicărilor telefonice. 301).interceptarea comunicărilor telefonice.118 CPP) şi a percheziţiei corporale sau a ridicării de obiecte (art.303 CPP.118).9. Conform art. • în caz de delict flagrant sau caz ce nu suferă amânare . precum şi ridicarea informaţiei privind convorbirile telefonice (art. prin radio sau altor convorbiri cu utilizarea mijloacelor tehnice (art.301) prevede ca excepţie dreptul organului de urmărire penală de a efectua acţiuni procesuale pentru care este necesară autorizarea judecătorului de instrucţie. Conform art. este împrejurarea în care organul de urmărire penală este obligat să efectueze acţiuni de urmărire penală ce nu suferă amânare.130 CPP) poate avea loc şi până la pornirea urmăririi penale (art. Caz de delict flagrant în sensul art.119). de fotografiat. bancar. Codul de procedură penală (art.301). cu autorizarea judecătorului de instrucţie se efectuează următoarele măsuri operative de investigaţie: cercetarea domiciliului şi instalarea în el a aparatelor audio şi video. conform prevederilor art. sechestrării corespondenţei (art.152).130). efectuării percheziţiei (art. se consideră infracţiune flagrantă infracţiunea descoperită în momentul săvârşirii ei. instrumente sau orice alte obiecte care ar da temei de a-l presupune participant la infracţiune. luarea silită de probe pentru cercetarea comparativă (art.205.137). Autorizarea de către judecătorul de instrucţie a acţiunilor procesuale penale menţionate în prezentul punct se efectuează doar după pornirea urmăririi penale. fără o asemenea autorizare: • în caz de infracţiune flagrantă . dacă întârzierea obţinerii autorizaţiei judecătorului de instrucţie ar provoca prejudicii grave activităţii de administrare a probelor. 2. iar autorizarea cercetării la faţa locului (art.125).159). percheziţia în domiciliu (art. examinării corporale silite (art.comunicărilor telegrafice şi a altor comunicări. cercetarea la domiciliu şi ridicarea de obiecte de la domiciliu (art. suspendarea provizorie din funcţie (art. controlul comunicărilor telegrafice şi a altor convorbiri. 305 . exhumării cadavrului (art. înregistrările de imagini (art. chiar dacă aceasta constată că urmărirea penală nu este de competenţa sa.205.6. interceptarea convorbirilor telefonice şi a altor convorbiri. 2. nimicirea corpurilor delicte substanţe explozive şi alte obiecte care prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea omului şi din acest motiv nu pot fi păstrate până la soluţionarea cazului (art.135). ridicare de obiecte şi documente care constituie secret de stat.272 CPP. de filmat etc.137). aplicarea amenzii judiciare (art. culegerea informaţiei de la instituţiile de telecomunicaţii. comercial. 210). prin radio sau altor convorbiri cu utilizarea mijloacelor tehnice (art.119). supravegherea domiciliului prin utilizarea mijloacelor tehnice.8.133).135 CPP.punerea bunurilor sub sechestru şi ridicarea acestora (art.

La ordonanţă se anexează materialele ce confirmă necesitatea efectuării acestor acţiuni. cu participarea procurorului şi. se efectuează în baza demersului procurorului. judecătorul de instrucţie trebuie să fie informat în termen de 24 ore de la terminarea efectuării acţiunii respective. în caz contrar acţiunea de urmărire penală se declară ilegală. acesta printr-o încheiere motivată. a reprezentantului organului care exercită activitatea operativă de investigaţii. timpul. conform prevederilor art. în conformitate cu Codul de procedură penală sau cu Legea privind activitatea operativă de investigaţii. dacă au existat temeiuri suficiente pentru efectuarea acţiunii respective fără autorizarea judecătorului de instrucţie. Conform art.12.2 . care îl înregistrează într-un registru separat. locul efectuării. un exemplar al ordonanţei de autorizare rămâne la judecătorul de instrucţie. În scopul păstrării confidenţialităţii urmăririi penale. Procesverbal la examinarea acestor demersuri nu se întocmeşte. metodele de fixare a rezultatelor şi alte date ce au importanţă pentru adoptarea de către judecătorul de instrucţie a unei hotărâri legale şi întemeiate asupra autorizării solicitate. însoţit de ordonanţa motivată a organului de urmărire penală învestit cu astfel de împuterniciri.14. 2. Demersul procurorului referitor la autorizarea efectuării acţiunilor de urmărire penală sau a măsurilor operative de investigaţie se examinează de către judecătorul de instrucţie în şedinţă închisă. autorizează efectuarea acţiunii de urmărire penală ori a măsurii operative de investigaţie sau. Încheierea judecătorului de instrucţie prin care a fost declarată legală sau ilegală acţiunea de urmărire penală efectuată fără autorizarea judecătorului de instrucţie este irevocabilă şi nu poate fi supusă niciunei căi de atac.13. termenul de efectuare a acţiunilor respective. Demersul procurorului privitor la autorizarea efectuării acţiunilor de urmărire penală sau a măsurilor operative de investigaţie se examinează de judecătorul de instrucţie fără prezenţa altor persoane decât a procurorului şi. rezultatele care trebuie să fie obţinute în urma efectuării acestor măsuri. indicându-se locul. Procedura autorizării acţiunilor de urmărire penală sau a măsurilor operative de investigaţii.2.10. fie că a fost săvârşită "infracţiune flagrantă". modul săvârşirii acesteia. declară acţiunea de urmărire penală efectuată legală. 2. 305 CPP. a reprezentantului organului care exercită activitatea operativă de investigaţii de urgenţă. Pentru a exercita controlul. După efectuarea controlului temeiniciei demersului şi a circumstanţelor expuse în punctele 2. Despre efectuarea acţiunilor procesuale pentru care este necesară autorizarea judecătorului de instrucţie fără o asemenea autorizare. 2. procurorul trebuie să prezinte judecătorului de instrucţie materialele cauzei care au confirmat necesitatea efectuării acţiunii procesuale respective fără autorizarea judecătorului de instrucţie.11.4 din prezenta hotărâre. forma vinovăţiei. imediat dar nu mai târziu de 4 ore de la primirea demersului.2.255 alin.304. adică date care să confirme fie situaţia "cazului de urgenţă". judecătorul de instrucţie. fie a "cazului ce nu suferă amânare". 2. prin încheiere motivată. responsabilii de executare. 306 . consecinţele infracţiunii pe baza cărora se stabilesc acţiunile de urmărire penală sau măsurile operative de investigaţii necesare pentru a fi efectuate. Materialul prezentat judecătorului de instrucţie trebuie să conţină date care ar argumenta necesitatea efectuării acţiunii procesuale respective fără autorizarea judecătorului de instrucţie. dacă acesta îl însoţeşte pe procuror. prin care se solicită acordul pentru efectuarea acţiunilor respective. În partea descriptivă a ordonanţei urmează a fi descrise fapta încriminată. după caz. demersul procurorului privitor la autorizarea efectuării acţiunilor de urmărire penală sau a măsurilor operative de investigaţie se prezintă nemijlocit judecătorului de instrucţie. În urma controlului judiciar.(4) dacă legea prevede că o acţiune sau o măsură procesuală trebuie să fie autorizată de judecătorul de instrucţie. după caz.

3. Procesul verbal al şedinţei şi declaraţiile martorului cu caseta video sau audio. iar copiile acestora se păstrează la judecătorul de instrucţie. asigurându-se dreptul participanţilor la audiere de a pune întrebări martorului audiat. a reprezentantului legal şi la data fixată pentru audiere procurorul asigură prezenţa acestor persoane în instanţă. art. Deşi judecătorul de instrucţie nu este organ de urmărire penală şi nu are atribuţii de a administra probe. urmează a fi stabilite următoarele condiţii strict necesare: • pericolul asupra vieţii. cu asigurarea posibilităţii bănuitului.109 CPP.109 CPP poate servi boala îndelungată a persoanei care urmează a fi audiată ca martor. integrităţii corporale sau a libertăţii martorului ori a unei rude apropiate a lui sunt în legătură cu declaraţiile pe care acesta le face. 307 . învinuitului. 3. • declaraţiile martorului urmează a fi date într-o cauză penală privind o infracţiune gravă. după caz.6 §3 lit. Audierea martorului poate fi înregistrată video sau audio. se efectuează dacă există motive temeinice de a considera că viaţa.2.2.4.115 CPP. părţii vătămate. Audierea martorului se efectuează cu participarea procurorului.336-337 CPP. drept garantat de art.a. Din sensul prevederii legale menţionate rezultă că. după caz a victimei pentru a reduce revictimizarea acestora ş.105-109 CPP. conform prevederilor art. 3. 3. apărătorului şi. deosebit de gravă sau excepţional de gravă şi dacă există mijloacele tehnice respective. a bănuitului. dacă au fost aplicate înregistrări. care din anumite motive nu vor putea fi prezenţi în şedinţa de judecată. părţii vătămate şi procurorului de a pune întrebări martorului audiat. apărătorului acestuia.1.2 . 3. procurorul poate solicita audierea martorului de către judecătorul de instrucţie. Încheierea judecătorului de instrucţie asupra demersului procurorului referitor la autorizarea efectuării acţiunilor de urmărire penală sau a măsurilor operative de investigaţie este definitivă şi nu poate fi supusă căilor de atac. Procedura de desfăşurare a audierii şi declaraţiile martorului se consemnează de grefier în procesul verbal al şedinţei de judecată şi în declaraţii ca document separat anexat la procesul verbal în condiţiile prevăzute la art. prevăzute de art.110 CPP. integritatea corporală sau libertatea martorului ori a unei rude apropiate a lui sunt în pericol în legătură cu declaraţiile pe care acesta le face într-o cauză penală privind o infracţiune gravă. • existenţa mijloacelor tehnice respective. Drept alte motive întemeiate pentru a audia martorul în condiţiile art. prin intermediul teleconferinţei cu circuit închis. pentru audierea martorului în asemenea circumstanţe. Audierea martorului de către judecătorul de instrucţie în condiţii speciale. o deplasare de lungă durată. învinuitului. Audierea se efectuează de către judecătorul de instrucţie în ordinea generală prevăzută de art. în cazul în care prezenţa martorului la judecarea cauzei va fi imposibilă din motivul plecării acestuia peste hotarele ţării sau din alte motive întemeiate. deosebit de gravă sau excepţional de gravă. în aceleaşi condiţii ca şi martorii apărării. respinge demersul declarat. În asemenea situaţie. judecătorul de instrucţie stabileşte data şi ora la care va avea loc audierea martorului.d) din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului. La solicitarea procurorului de a audia martorul (partea vătămată) în condiţiile art. Atribuţiile judecătorului de instrucţie proprii organului de urmărire penală 3. judecătorul de instrucţie poate admite ca martorul respectiv să fie audiat fără a fi prezent fizic la locul unde se află organul de urmărire penală sau în sala în care se desfăşoară şedinţa de judecată. Această procedură asigură posibilitatea realizării dreptului inculpatului la audierea martorilor acuzării. se transmit procurorului pentru a fi anexate la materialele dosarului respectiv.după caz. audierea martorului sau.109 CPP prevede că.4 din prezenta hotărâre. În încheiere judecătorul de instrucţie se va expune asupra circumstanţelor menţionate la punctele 2.

procurorul care conduce sau. procurorul. În cazul audierii martorului cu o altă identitate decât cea reală. sau. Martorului audiat în condiţiile menţionate i se permite să comunice o altă informaţie despre identitatea sa decât cea reală. părţii vătămate li se asigură posibilitatea de a adresa întrebări martorului audiat în asemenea condiţii. partea vătămată. avocatul. procurorul. efectuează urmărirea penală va avea grijă ca martorul să aibă o legendă. învinuitul. 308 . până a face conexiunea reţelei de televiziune cu circuit închis. cazul Birutis şi alţii c. În condiţiile menţionate pot fi audiaţi ca martori şi investigatorii sub acoperire. după caz. despre pericolul declarat urmează a fi înştiinţate organele respective.110 CPP se înregistrează prin mijloace tehnice video şi se consemnează integral în procesul verbal al şedinţei.6. cu imaginea şi vocea distorsionate. care se semnează de către martor şi judecătorul de instrucţie şi se păstrează la sediul instanţei respective în plic sigilat. se păstrează în original la instanţă împreună cu copia procesului verbal al declaraţiei. 108. astfel. Audierea martorului în asemenea condiţii se face în baza unei încheieri motivate a judecătorului de instrucţie. având posibilitate de a auzi răspunsul la întrebările puse şi de a vedea expresia feţei celui audiat. încât să nu poată fi recunoscut. astfel ca cei ce se află în instanţă să poată vedea şi audia declaraţiile pe care le va face martorul audiat. martorul respectiv sau oricare persoană interesată.5. 28 martie 2002. Cererea înaintată judecătorului de instrucţie urmează a fi argumentată şi confirmată prin anumite date privitoare la pericolul persistent. sigilate cu sigiliul instanţei. Jurământul este depus de către martor după ce a fost conexată reţeaua şi acest jurământ este anexat ulterior la procesul verbal al şedinţei de judecată. una în incinta instanţei de judecată unde se vor afla judecătorul de instrucţie care va efectua audierea. a martorului respectiv sau a oricărei persoane interesate. învinuitului şi apărătorului acestuia. pentru a se lua măsuri de protecţie a persoanelor aflate în pericol. adică să fie pregătit să expună alte date de identitate cât mai apropiate de datele lui reale. la care este anexată şi declaraţia martorului. care sunt persoane civile. 3. Declaraţiile martorului audiat în asemenea condiţii pot fi utilizate ca mijloc de probă numai în măsura în care ele sunt confirmate de alte probe. Lituaniei. a avocatului. §29). Informaţia despre identitatea reală a martorului se verifică în baza documentelor de identitate ale acestuia de către judecătorul de instrucţie care asistă martorul. Nicio condamnare nu se poate baza numai sau într-o măsură considerabilă pe declaraţiile martorului pe care învinuitul. însoţit de un alt judecător de instrucţie. Dacă cererea este înaintată judecătorului de instrucţie de către avocat.110 CPP. Martorul poate fi audiat prin intermediul teleconferinţei cu circuit închis. la cererea argumentată a procurorului. Declaraţiile martorului audiat în condiţiile prevăzute de art. inculpatul nu a putut să îl confrunte din cauza absenţei sau a anonimatului martorului (jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului. Casetele video pe care a fost înregistrată declaraţia martorului. Aceste două încăperi urmează a fi conexate prin reţea de televiziune cu circuit închis. avocatul şi bănuitul. este necesară existenţa mijloacelor tehnice respective.105. bănuitul. Regulile de audiere ale acestui martor sunt cele generale prevăzute de art. partea vătămată. în condiţii de maximă siguranţă a confidenţialităţii. Identitatea reală a martorului se consemnează de către judecătorul de instrucţie într-un proces-verbal separat. Procesul verbal al şedinţei de audiere a martorului în asemenea condiţii şi declaraţiile acestuia se întocmesc de grefier în sala de şedinţă unde se află judecătorul de instrucţie. după caz. 109 CPP. Bănuitului. care vor permite a înzestra cel puţin două încăperi. Pentru a audia martorul în condiţiile speciale menţionate la art.3. învinuitul şi o altă încăpere în care se va afla martorul care urmează a fi audiat.

Copia de pe încheierea instanţei privind ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport se transmite organului de poliţie rutieră pentru executare. dat fiind că încheierea judecătorului de instrucţie trebuie să fie motivată. În afară de măsurile preventive expuse în Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie din 28 martie 2005 "Despre aplicarea de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei de procedură penală privind arestarea preventivă şi arestarea la domiciliu" în competenţa exclusivă a judecătorului de instrucţie sunt atribuite şi următoarele măsuri procesuale de constrângere: ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport (art.201 CPP).6 §2 din Convenţia Europeană. Astfel. Demersul procurorului şi ordonanţa privind aplicarea măsurii de ridicare provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport se examinează de judecătorul de instrucţie în ordinea prevăzută de art. suspendarea provizorie din funcţie a învinuitului poate fi aplicată doar persoanelor care practică activităţi în interesul serviciului public. pronunţarea judecătorului de instrucţie asupra vinovăţiei inculpatului la această fază contravine principiului prezumţiei nevinovăţiei garantat de art. Legea cu privire la Procuratură. deci confirmată prin anumite probe. Suspendarea provizorie din funcţie constă în interzicerea provizorie motivată învinuitului de a exercita atribuţiile de serviciu sau de a realiza activităţi cu care acesta se ocupă sau le efectuează în interesul serviciului public.1. în care este argumentată necesitatea aplicării unei asemenea măsuri preventive.304-306 CPP.158 CPP. şi nu o hotărâre definitivă prin care se soluţionează cauza penală respectivă.3) şi ale art. În asemenea situaţie.182 CPP).200 CPP). Legea cu privire la statutul judecătorului. şi se expediază la locul de serviciu al învinuitului. iar hotărârea administraţiei poate fi atacată în instanţă în modul prevăzut de lege. Legea cu privire la poliţie etc.197 alin.4 alin.6 §2 din Convenţia Europeană şi. suspendarea provizorie din funcţie a învinuitului (art. devenind astfel publică.4.2. 4. În cazul în care ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport se solicită în temeiul utilizării mijlocului de transport la săvârşirea infracţiunii. care se aplică persoanelor puse sub învinuire doar pentru săvârşirea infracţiunilor în domeniul transporturilor. precum şi în cazul utilizării mijlocului de transport la săvârşirea infracţiunii.200 Cod de procedură penală contravin prevederilor art. Deoarece încheierea de suspendare din funcţie este o măsură intermediară. Atribuţii ale judecătorului de instrucţie legate de aplicarea măsurilor procesuale de constrângere 4. Cât priveşte suspendarea provizorie din funcţie a învinuitului demersul poate fi înaintat de către procuror la locul de serviciu al învinuitului şi va fi soluţionat de administraţie în baza prevederilor legale care reglementează genul respectiv de activitate (Legea privind serviciul public. în temeiul ordonanţei organului de urmărire penală.(1) pct.).(2) din Constituţie. conform căruia persoana poate fi declarată vinovată doar de către instanţa de judecată în cadrul unui proces public unde îi sunt asigurate toate garanţiile procesuale necesare apărării şi vinovăţia va fi constatată printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport se aplică la demersul motivat al procurorului. cu participarea învinuitului la care se referă demersul declarat. Ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport este o măsură preventivă principală sau o măsură complementară la o altă măsură preventivă. aplicarea amenzii judiciare (art. o asemenea concluzie a judecătorului de instrucţie afectează principiul prezumţiei nevinovăţiei. aplicarea acestei măsuri poate avea loc doar după ce mijlocul de transport respectiv a fost recunoscut ca corp delict în ordinea prevăzută de art. urmează a fi aplicate în direct prevederile Convenţiei. în conformitate cu prevederile art. prevederile art. Însă. 309 .

5. ofiţerul de urmărire penală.222). hotărârea privind soluţionarea cererii de înlăturare din procesul penal al apărătorului (art. se înţelege: a) actele procedurale. 200 (4). 322 (3). art. de scoatere a persoanei de sub urmărire (art.34 (4). 320 (3). precum şi plângerile împotriva acţiunilor ilegale ale procurorului 5.286) . 334 (3) etc.3. 201. traducătorului (art.2. care activează în procesul de urmărire penală sau care exercită activitate operativă de investigaţii (procurorul. 5) hotărârea organului de urmărire penală cu privire la respingerea cererii sau demersului organizaţiei obşteşti ori al colectivului de muncă (art. 3) refuzul organului de urmărire penală de a recunoaşte persoana în calitate de parte civilă (art.86 CPP).89 CPP). conform legii. 9) alte acţiuni care afectează drepturile şi libertăţile constituţionale ale persoanei (art.274).247). Nu orice acţiune a organului de urmărire penală sau a organului care exercită activitate operativă de investigaţii poate fi atacată judecătorului de instrucţie. 2) ordonanţa de neîncepere a urmăririi penale (art. deşi acestea pot fi invocate în cazul trimiterii cauzei în judecată. când abaterea este admisă în cadrul activităţii judecătorului de instrucţie.). Amenda judiciară este o sancţiune bănească aplicată de către instanţa de judecată persoanei care a comis o abatere în cursul procesului penal. ale organelor care exercită activitatea operativă de investigaţii. hotărârea privind recuzarea interpretului. În fiecare caz de aplicare a amenzii judiciare. pasibile de a fi contestate. c) alte acţiuni prin care persoana cu funcţii de răspundere a depăşit atribuţiile sale de serviciu. b) acţiunile ori inacţiunile nemijlocite ale persoanei cu funcţie de răspundere. 7) ordonanţa de clasare a cauzei penale (art. Încheierea judecătorului de instrucţie privind aplicarea amenzii judiciare poate fi atacată cu recurs în instanţa ierarhic superioară de către persoana în privinţa căreia a fost aplicată amendă. precum şi date care confirmă admiterea abaterii. hotărârea privind recuzarea expertului (art. Prin acţiuni ale organului de urmărire penală sau ale organului care exercită activitate operativă de investigaţii. Atribuţii ale judecătorului de instrucţie legate de soluţionarea plângerilor împotriva actelor ilegale ale organelor de urmărire penală.313). 4) refuzul organului de urmărire penală de a restabili termenul procedural omis (art. 5. Codul de procedură penală prevede expres următoarele acte şi acţiuni ale organului de urmărire penală care pot fi atacate judecătorului de instrucţie: 1) actul privind refuzul organului de urmărire penală de a primi plângerea sau denunţul referitor la săvârşirea infracţiunii (în termen de 5 zile. 310 . ci doar aceea care a afectat un drept legal reglementat de legea materială sau procesuală.72 CPP). adică drepturi şi libertăţi constituţionale ale persoanei.313). Amenda judiciară se aplică doar în cazurile abaterilor prevăzute de Codul de procedură penală (art. adică documentele prin care se consemnează orice acţiune procesuală prev