P. 1
Modele de Acte Avocati

Modele de Acte Avocati

|Views: 16,101|Likes:
Published by Cojocaru Cristina

More info:

Published by: Cojocaru Cristina on Oct 12, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/09/2013

pdf

text

original

MODELE DE ACTE DEPUSE DE AVOCAŢI ÎN INSTANŢE

1

SUMAR CAUZE CIVILE
HOTĂRÂRI ALE PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA
PRIVIND APLICAREA NORMELOR CODULUI DE PROCEDURĂ CIVILĂ LA JUDECAREA PRICINILOR ÎN PRIMĂ INSTANŢĂ NR.24 DIN 12.12.2005 ...................13 CU PRIVIRE LA APLICAREA LEGISLAŢIEI PROCESUALE CIVILE LA ÎNTOCMIREA HOTĂRÂRII ŞI ÎNCHEIERII JUDECĂTOREŞTI NR.2 DIN 07.07.2008 ................................................................................................................................23 CU PRIVIRE LA EXAMINAREA PRICINILOR CIVILE ÎN ORDINE DE APEL NR.15 DIN 03.10.2005 ...........................................................................................................32 CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII DE CĂTRE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI A LEGISLAŢIEI PROCESUALE CIVILE LA ÎNTOCMIREA ACTELOR JUDECĂTOREŞTI DE DISPOZIŢIE ÎN CADRUL EXAMINĂRII PRICINILOR CIVILE ŞI ECONOMICE ÎN ORDINE DE APEL ŞI DE RECURS NR.3 DIN 07.07.2008 ..............................................................................................................42 CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII LEGISLAŢIEI PROCEDURALE LA EXAMINAREA CAUZELOR CIVILE ÎN RECURS NR.3 DIN 27.03.2006 ..................46 CU PRIVIRE LA EXAMINAREA CAUZELOR PRIVIND ACCESUL LA INFORMAŢIILE OFICIALE NR.1 DIN 02.04.2007 .......................................................61 PRIVIND PRACTICA JUDICIARĂ CU PRIVIRE LA CONSTATAREA FAPTELOR CARE AU VALOARE JURIDICĂ ŞI DECLARAREA PERSOANEI DISPĂRUTĂ FĂRĂ URMĂ SAU DECEDATĂ NR.4 DIN 07.07.2008...............................77 CU PRIVIRE LA APLICAREA DE CĂTRE INSTANŢELE DE JUDECATĂ A LEGISLAŢIEI CE REGLEMENTEAZĂ REPARAREA PREJUDICIULUI MORAL NR.9 DIN 09.10.2006 ..............................................................................................................86 CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII DE CĂTRE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI A LEGISLAŢIEI DESPRE ÎNCASAREA CHELTUIELILOR DE JUDECATĂ ÎN CAUZELE CIVILE NR.25 DIN 28.06.2004..........................................92 CU PRIVIRE LA UNELE CHESTIUNI CE VIZEAZĂ PROCEDURA DE ELIBERARE A ORDONANŢELOR JUDECĂTOREŞTI NR.18 DIN 31.05.2004 .............101 NOTĂ INFORMATIVĂ PRIVIND TEMEIURILE CE DUC LA RESTITUIREA DE CĂTRE INSTANŢA DE RECURS A PRICINILOR SPRE REJUDECARE ..................106

2

PROCEDURA CONTENCIOASĂ CERERI DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ (ACŢIUNI)
BRAŞOVEANU DUMITRU. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ A LUI Ş.Ş. ŞI A OFICIULUI CADASTRAL TERITORIAL .................................................130 BRAŞOVEANU DUMITRU. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ A CONSILIULUI SĂTESC ............................................................................................................. 133 BRAŞOVEANU DUMITRU. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ A CONSILIULUI SĂTESC (2) ........................................................................................................ 136 DOLGHIERU VASILE. CERERE CU PRIVIRE LA MĂRIREA CUANTUMULUI PRETENŢIILOR DIN ACŢIUNE ............................................................138 DOLGHIERU VASILE. CERERE DE RECURS ASUPRA DECIZIEI CURŢII DE APEL ECONOMICE...........................................................................................139 DOLGHIERU VASILE. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ CU PRIVIRE LA ÎNCASAREA DATORIILOR FORMATE ÎN BAZA CONTRACTULUI ......................143 DOLGHIERU VASILE. OBIECŢII ASUPRA RAPORTULUI DE EXPERTIZĂ ..............145 DOLGHIERU VASILE. REFERINŢĂ LA CEREREA DE APEL PRIVIND ATACAREA HOTĂRÂRII JUDECĂTORIEI ECONOMICE DE CIRCUMSCRIPŢIE CHIŞINĂU ..............................................................................................................................147 DOLGHIERU VASILE. REFERINŢĂ ASUPRA CERERII DE RECURS .........................150 DOLGHIERU VASILE. REFERINŢĂ ASUPRA CERERII DE REVIZUIRE DEPUSE ÎMPOTRIVA DECIZIEI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE ................................152 DOLGHIERU VASILE. REFERINŢĂ ASUPRA CERERII RECONVENŢIONALE CU PRIVIRE LA DECLARAREA NULĂ A PCT. 5.4, 5.6, 10.5 ..........................................154 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA DATORIEI .......................................................................................................157 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA DATORIEI (2) .........................................................................................................................159 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA VENITULUI RATAT ..............................................................................................................161 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA PENALITĂŢII .........................................................................................................................164

3

CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND REZOLVIREA CONTRACTULUI DE VÂNZARE-CUMPĂRARE ..............................................................168 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULITĂŢII CONTRACTULUI DE VÂNZARECUMPĂRARE (2) ............................................................................................................................. 171 PALII OLEG. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU REPARAREA PREJUDICIULUI CAUZAT PRIN VĂTĂMAREA INTEGRITĂŢII CORPORALE ŞI DECESUL LUI C.W................................................................................................................173 PALII OLEG. CERERE PENTRU COMPLETAREA TEMEIULUI ACŢIUNI..................176 SPĂLATU VEACESLAV. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA PREJUDICIULUI MATERIAL PRODUS ÎN URMA ACCIDENTULUI RUTIER ...................................................................................................................................179 SPĂLATU VEACESLAV. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND PARTAJUL AVERII COMUNE .............................................................................................181 SPĂLATU VEACESLAV. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU DESFACEREA CĂSĂTORIEI ...............................................................................................183 SPĂLATU VEACESLAV. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA DATORIEI .......................................................................................................184 ROMAN ANATOLIE. CERERE CU PRIVIRE LA ADOPTAREA ACŢIUNILOR DE ASIGURARE A ACŢIUNII CIVILE ................................................................................186 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE PRIVIND ÎNCETAREA PROCESULUI ÎN PRICINA CIVILĂ ...................................................................................................................188 PALII OLEG. CERERE PRIVIND APARTENENTA DOCUMENTELOR CONSTATATOARE DE DREPTURI ....................................................................................192

APELURI
PALII OLEG. CERERE DE APEL ASUPRA HOTĂRÂRII JUDECĂTORIEI ANENII-NOI............................................................................................................................ 194 SPĂLATU VEACESLAV. CERERE DE APEL ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRII JUDECĂTORIEI BUIUCANI MUN.CHIŞINĂU NR.2-14/10 DIN 10.04.2010.................... 196

ALTE CERERI
PALII OLEG. CERERE PENTRU ANEXAREA ÎNSCRISURILOR LA MATERIALELE CAUZEI ..................................................................................................... 198 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE PRIVIND EFECTUAREA EXPERTIZEI PSIHIATRICE ......................................................................................................................... 199 4

SPĂLATU VEACESLAV. CERERE DE STRĂMUTARE A PRICINII SPRE JUDECARE CU RESPECTAREA NORMELOR DE COMPETENŢĂ EXCEPŢIONALĂ.................................................................................................................... 201

CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV
HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII DE CĂTRE INSTANŢELE DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV A UNOR PREVEDERI ALE LEGII CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV NR.10 DIN 30.10.2009........................................203

CERERI PREALABILE
NICOARĂ VASILE. CERERE PREALABILĂ ÎMPOTRIVA ÎNTREPRINDERII DE STAT CENTRUL RESURSELOR INFORMAŢIONALE DE STAT „REGISTRU” ŞI A DIRECŢIEI DE DOCUMENTARE A POPULAŢIEI.........................................................219

CERERI
BRAŞOVEANU DUMITRU. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ A COMISIEI ELECTORALE CENTRALE ...............................................................................221 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULITĂŢII ACTULUI ADMINISTRATIV .......................................226 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND REVOCAREA ACTULUI ADMINISTRATIV (2) .........................................................................................229 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULITĂŢII ACTULUI ADMINISTRATIV (3) .................................232 NICOARĂ VASILE. CERERE DE CHEMARE ÎN INSTANŢA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV PRIVIND ANULAREA ACTULUI ADMINISTRATIV ŞI ÎNCASAREA PREJUDICIULUI CAUZAT ..........................................................................235 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. PLÂNGERE ÎN PRIVINŢA SOLICITANTULUI DE AZIL (ÎN ORDINEA ART. 313 COD DE PROCEDURĂ PENALĂ) ................................ 242 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE PRIVIND AMÂNAREA PROCESULUI ÎN PRIVINŢA SOLICITANTULUI DE AZIL ÎN CONFORMITATE CU ART.208 DIN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ ................................................................................244 PALII OLEG. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU ANULAREA DECIZIEI DIRECŢIEI REFUGIAŢI ŞI ACORDAREA STATUTULUI DE REFUGIAT ..........................................................................................................................245 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE PRIVIND CONTESTAREA ACTULUI ADMINISTRATIV ...............................................................................................................249 5

BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE PRIVIND RESPINGEREA DEMERSULUI PRIVIND APLICAREA MĂSURII PREVENTIVE SUB FORMĂ DE AREST PREVENTIV A SOLICITANTULUI DE AZIL ..................................................................253 PALII OLEG. RECURS ASUPRA HOTĂRÂRII CURŢII DE APEL CHIŞINĂU DIN _ PRIN CARE A FOST RESPINSĂ ACŢIUNEA PENTRU ANULAREA DECIZIEI NR.____A DIRECŢIEI PRINCIPALE PENTRU REFUGIAŢI ..........................................255 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU ANULAREA ACTULUI ADMINISTRATIV DE REFUZ ÎN PRIMIREA DOCUMENTELOR PENTRU NATURALIZARE A BENEFICIARULUI DE PROTECŢIE UMANITARĂ ................................................................................................257

RECURSURI
BRAŞOVEANU DUMITRU. RECURS AL MIŞCĂRII SOCIAL-POLITICE „ACŢIUNEA EUROPEANĂ” ................................................................................................259 PĂDURARU ION. CERERE DE RECURS ASUPRA ÎNCHEIERII CURŢII DE APEL CHIŞINĂU DIN ___ PRIVIND SCOATEREA DE PE ROL A CERERII DE CHEMARE ÎN INSTANŢA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV...................................264 CONSTANTINOV ANA. RECURS ÎMPOTRIVA DECIZIEI CURŢII DE APEL CHIŞINĂU DIN 18 MARTIE 2010 .......................................................................................268

PLEDOARII
BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. ALOCUŢIUNEA AVOCATULUI ÎN CAUZA M.V.A. ÎMPOTRIVA CONSILIULUI DE ADMINISTRARE AL AGENŢIEI NAŢIONALE PENTRU REGLEMENTARE ÎN ENERGETICĂ (ANRE) ..................................................272 BRASOVEANU DUMITRU. PLEDOARIA AVOCATULUI ÎN CAUZA MIŞCAREA SOCIAL-POLITICĂ „ACŢIUNEA EUROPEANĂ” ÎMPOTRIVA COMISIEI ELECTORALE CENTRALE................................................................................277 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. TEZE CU PRIVIRE LA CEREREA DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ A LUI H.M. PRIVIND CONTESTAREA ACTULUI ADMINISTRATIV .................................................................................................................283

PROCEDURA SPECIALĂ
BRAŞOVEANU DUMITRU. CERERE PRIVIND STABILIREA FAPTULUI DE RUDENIE ...............................................................................................................................288

6

CAUZE PENALE
HOTĂRÂRI ALE PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA
PRIVIND SENTINŢA JUDECĂTOREASCĂ NR.5 DIN 19.06.2006 ...................................292 CU PRIVIRE LA PRACTICA ASIGURĂRII CONTROLULUI JUDECĂTORESC DE CĂTRE JUDECĂTORUL DE INSTRUCŢIE ÎN PROCESUL URMĂRIRII PENALE NR.7 DIN 04.07.2005 .............................................................................................................303 CU PRIVIRE LA PRACTICA JUDECĂRII CAUZELOR PENALE ÎN ORDINE DE APEL NR.22 DIN 12.12.2005 ................................................................................................314 CU PRIVIRE LA JUDECAREA RECURSULUI ORDINAR ÎN CAUZA PENALĂ NR.9 DIN 30.10.2009 .............................................................................................................326 PRIVIND APLICAREA ÎN PRACTICA JUDICIARĂ DE CĂTRE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI A UNOR PREVEDERI ALE CONVENŢIEI PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE NR.17 DIN 19.06.2000 ...........................................................................................................341 CU PRIVIRE LA UNELE CHESTIUNI CE ŢIN DE APLICAREA DE CĂTRE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI A PREVEDERILOR ARTICOLULUI 3 DIN CONVENŢIA EUROPEANĂ PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE NR.8 DIN 30.10.2009 ..........................................344 NOTĂ INFORMATIVĂ CU PRIVIRE LA HOTĂRÂRILE PRONUNŢATE DE CEDO CONTRA MOLDOVEI LA SFÎRŞITUL ANULUI 2009 - ANUL 2010 PE MARGINEA DOSARELOR ECONOMICE ..........................................................................357 CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII DE CĂTRE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI A UNOR PREVEDERI ALE CONSTITUŢIEI REPUBLICII MOLDOVA NR.2 DIN 30.01.1996.........................................................................................366

CERERI
CONSTANTINOV ANA. CERERE DE LIBERARE DE RĂSPUNDERE PENALĂ POTRIVIT PREVEDERILOR ART.217 ALIN.(5) CP RM.................................................... 371 SPĂLATU VEACESLAV. CERERE PRIVIND ÎNLOCUIREA MĂSURII PREVENTIVE ........................................................................................................................373

7

RECURSURI
MĂRGINEANU IURIE. RECRS ASUPRA SENTINŢEI DIN 16.06.2006 PRONUNŢATE DE JUDECĂTORIA STRĂŞENI ŞI ASUPRA DECIZIEI CURŢII DE APEL CHIŞINĂU DIN 5.10.2006 ...................................................................................374 NICOARĂ VASILE. RECURS ASUPRA ÎNCHEIERII JUDECĂTORIEI DIN 29.08.2008 PRIVIND APLICAREA MĂSURII PREVENTIVE SUB FORMĂ DE AREST PE UN TERMEN DE 10 ZILE ÎN PRIVINŢA LUI M.D. ŞI ASUPRA ÎNCHEIERII PRIN CARE A FOST RESPINS DEMERSUL PRIVIND ELIBERAREA PERSOANEI ÎN LEGĂTURĂ CU EXPIRAREA TERMENULUI DE REŢINERE ............379 SPĂLATU VEACESLAV. RECURS ÎMPOTRIVA DECIZIEI CURŢII DE APEL DIN 27.02.2010 ÎN DOSARUL PENAL NR.1A-11/2010 .......................................................... 384

RECURSURI ÎN ANULARE
MUNTEANAU PETRU. RECURS ÎN ANULARE ................................................................... 386 ULIANOVSCHI GHEORGHE. RECURS ÎN ANULARE (ÎN BAZA ART.452 ŞI ART.453 ALIN.2 CPP RM) ÎMPOTRIVA ÎNCHEIERII JUDECĂTORULUI DE INSTRUCŢIE AL JUDECĂTORIEI SECT.CENTRU, MUN.CHIŞINĂU DIN 24 MARTIE 2008 ÎN CAUZA PENALĂ DE ÎNVINUIRE A LUI K.M. ÎN BAZA ART.46, 217/1 ALIN.(4) LIT.B) ŞI D) CP RM....................................................................... 391 ULIANOVSCHI GHEORGHE. RECURS ÎN ANULARE ÎN ORDINEA PREVĂZUTĂ DE ART.425 CPP ......................................................................................................................395 ULIANOVSCHI GHEORGHE. RECURS ÎN ANULARE ÎN ORDINEA PREVĂZUTĂ DE ART.452 CPP RM (1) ..............................................................................399 ULIANOVSCHI GHEORGHE. RECURS ÎN ANULARE ÎN ORDINEA PREVĂZUTĂ DE ART.452 CPP RM (2) ..............................................................................404

ALTE CERERI
BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. REFERINŢĂ LA APELUL DECLARAT DE PROCUROR ÎMPOTRIVA SENTINŢEI JUDECĂTORIEI DIN 19.03.2010 ÎN PRIVINŢA LUI C.M.I. ............................................................................................................409 NICOARĂ VASILE. CERERE FORMULATĂ ÎN BAZA ART.345 ALIN.(4), P.3; 350; 332 ALIN.(1); 275 P.9); 274 ALIN.(2); 28 CPP PRIVIND ÎNCETAREA PROCESULUI PENAL ...........................................................................................................437 NICOARĂ VASILE. DEMERS PRIVIND RIDICAREA EXCEPŢIEI DE NECONSTITUŢIONALITATE ..............................................................................................441

8

BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. REFERINŢĂ ASUPRA CERERII DE APEL ÎNAINTATE DE PROCUROR ÎMPOTRIVA SENTINŢEI JUDECĂTORIEI CENTRU, MUN. CHIŞINĂU DIN 28.01.200 .............................................................................. 443

PLEDOARII
ALEXEI BARBĂNEAGRĂ. INDEPENDENŢA JUSTIŢIEI, TRIUMFUL ADEVĂRULUI ŞI AL LEGII ÎN CAUZE ADMINISTRATIVE...........................................447 ALEXEI BARBĂNEAGRĂ. PLEDOARIA AVOCATULUI ÎN CAUZA PENALĂ DE ÎNVINUIRE A LUI C.M.I. ÎN SĂVÂRŞIREA INFRACŢIUNILOR PREVĂZUTE DE ART.327 ALIN.(2) LIT. C), 328 ALIN.(3) LIT A),D), 332 ALIN.(1) CP ......................456 NICOARĂ VASILE. PLEDOARIE ÎN CADRUL DOSARULUI PENAL PRIVIND ÎNVINUIREA LUI A.V. ÎN COMITEREA INFRACŢIUNII PREVĂZUTE DE ART.264 ALIN.(3) LIT.A) CP ...............................................................................................493 URSU NICOLAE. TEZE PENTRU DEZBATERI JUDICIARE ÎN CAUZA PENALĂ V.Ş. ŞI ALŢII ..........................................................................................................................500 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. TEZE DIN PLEDOARIA SUSŢINUTĂ ÎN INSTANŢA DE JUDECATĂ ÎN CAUZA PENALĂ DE ÎNVINUIRE A M.I. ÎN SĂVÂRŞIREA INFRACŢIUNILOR PREVĂZUTE DE ART.328 ALIN.(1), 332 ALIN.(1) ŞI ART.329 CP RM .....................................................................................................................508

CAUZE ADMINISTRATIVE
HOTĂRÂRI ALE PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA
CU PRIVIRE LA APLICAREA SANCŢIUNILOR ADMINISTRATIVE DE CĂTRE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI NR.22 DIN 10.07.1997 ..................................................521 CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII LEGISLAŢIEI PENALE ŞI DMINISTRATIVE PRIVIND PROTECŢIA CONSUMATORILOR NR.23 DIN 10.07.1997 ................................................................................................................................526 DESPRE PRACTICA JUDICIARĂ ÎN CAUZELE PRIVIND CONTRABANDA ŞI CONTRAVENŢIILE ADMINISTRATIVE VAMALE NR.19 DIN 10.07.1997 ...................531 CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII UNOR PREVEDERI ALE ARTICOLULUI 162 DIN CODUL CU PRIVIRE LA CONTRAVENŢIILE ADMINISTRATIVE REFERITOR LA RĂSPUNDEREA PENTRU DESFĂŞURAREA ILEGALĂ A ACTIVITĂŢII DE ÎNTREPRINZĂTOR NR.5 DIN 15.02.1999 ...............................................................................................................................539

9

CERERI
MANCEVSCHI OLEG. CONTESTAŢIE ÎMPOTRIVA PROCESULUI-VERBAL CU PRIVIRE LA CONTRAVENŢIE .....................................................................................543 MANCEVSCHI OLEG. CONTESTAŢIA ÎMPOTRIVA DECIZIEI CU PRIVIRE LA CONTRAVENŢIE ..................................................................................................................545 ULIANOVSCHI GHEORGHE. PLÂNGERE ÎN ORDINEA PREVĂZUTĂ DE ART.281 CCA..........................................................................................................................546

RECURSURI
MANCEVSCHI OLEG. RECURS ÎN CAUZĂ CONTRAVENŢIONALĂ (NR.4D-2623/10) ....................................................................................................................549 MANCEVSCHI OLEG. RECURS ÎN CAUZA CONTRAVENŢIONALĂ (NR.4P-46/09) .........................................................................................................................551 SPĂLATU VEACESLAV. RECURS ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRII NR.4C-201/09 DIN 10.11.2009 ..............................................................................................552

SESIZĂRI ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE
SESIZARE PRIVIND CONSTITUŢIONALITATEA UNEI SINTAGME DIN ALIN.(6) ART.63 DIN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ, LA DEMERSUL JUDECĂTORIEI SECT. BOTANICA, MUN. CHIŞINĂU ÎN LEGĂTURĂ CU SOLUŢIONAREA PLÂNGERII DEPUSE ÎN ORDINEA ART.313 DIN CPP ÎN CAUZA LUI Ţ.S..............................555

MODELE DE CERERI DE ADRESARE LA CEDO
NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE PREZENTATĂ ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 34 AL CONVENŢIEI EUROPENE PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE ŞI CU ARTICOLELE 45 ŞI 47 ALE REGULAMENTULUI CEDO (1) .........................................561 NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 34 DIN CONVENŢIA EUROPEANĂ PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE AMENDATĂ DE PROTOCOLUL 11 (1) ..........570 NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE PREZENTATĂ ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 34 AL CONVENŢIEI EUROPENE PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE ŞI CU ARTICOLELE 45 ŞI 47 ALE REGULAMENTULUI CEDO (2) .........................................578 NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 34 DIN CONVENŢIA EUROPEANĂ PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE AMENDATĂ DE PROTOCOLUL 11 (2) ...........586 10

NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 34 DIN CONVENŢIA EUROPEANĂ PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE AMENDATĂ DE PROTOCOLUL 11 (3) ..........595 NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE PREZENTATĂ ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 34 AL CONVENŢIEI EUROPENE PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE ŞI CU ARTICOLELE 45 ŞI 47 ALE REGULAMENTULUI CEDO (3) .......................................... 606 NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 34 DIN CONVENŢIA EUROPEANĂ PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE AMENDATĂ DE PROTOCOLUL 11 (4) ........... 612 NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE PREZENTATĂ ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 34 AL CONVENŢIEI EUROPENE PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE ŞI CU ARTICOLELE 45 ŞI 47 ALE REGULAMENTULUI CEDO (4) .......................................... 616 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE PREZENTATĂ ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 34 AL CONVENŢIEI EUROPENE PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE ŞI CU ARTICOLELE 45 ŞI 47 ALE REGULAMENTULUI CEDO (5) .........................................623

11

HOTĂRÂRI ALE PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

12

cu excepţiile prevăzute de lege. de către o instanţă independentă şi imparţială. cât şi instanţelor de judecată specializate. Instanţele judiciare vor avea în vedere că în mod prioritar şi de urgenţă se judecă categoriile de pricini indicate în art.12. Instanţele de judecată urmează a lua în consideraţie faptul că dispoziţiile privitoare la dezbaterile judiciare nu sunt aplicabile litigiilor care se examinează în ordinea procedurii în ordonanţă (simplificată) reglementată în capitolul XXXV din Codul de procedură civilă. în temeiul art. 2006. Se atrage atenţia că normele procedurale ce vizează modalitatea desfăşurării dezbaterilor judiciare în primă instanţă sunt aplicabile atât instanţelor de judecată de drept comun. instanţa de judecată va întreprinde toate măsurile ca părţile să îndeplinească cu exactitate actele de procedură. 4.9 modificată de: Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. Având în vedere faptul că comportamentul părţilor influenţează asupra termenului de soluţionare a litigiului.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Privind aplicarea normelor codului de procedură civilă la judecarea pricinilor în primă instanţă nr.24 din 12. cu excepţiile şi completările stabilite în capitolele XXII-XXXIV din Cod şi alte legi.8. să nu facă uz de manevre dilatorii şi să folosească posibilităţile oferite de dreptul procesual pentru a reduce procedura de soluţionare a cauzei. instituită de lege. Dacă părţile tergiversează cu rea-credinţă procesul.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale garantează dreptul oricărei persoane la judecarea în mod echitabil a cauzei.e) şi art. care va hotărî asupra încălcării drepturilor şi obligaţii lor sale cu caracter civil.192 alin. Se explică instanţelor de judecată că art. 2. inclusiv cele date în competenţa instanţelor economice se judecă în primă instanţă conform procedurii generale (contencioase).12. instanţa de judecată este în drept să împiedice un asemenea comportament şi să aplice sancţiunile prevăzute de lege faţă de vinovaţi.192 din Cod.16 lit. 13 . într-un termen rezonabil. Pricinile în procedură specială se examinează potrivit regulilor generale.2008 În scopul asigurării aplicării corecte şi unitare a normelor Codului de procedură civilă la judecarea pricinilor în prima instanţă de către instanţele de judecată. Pricinile civile se judecă în primă instanţă în termen rezonabil. în mod public. Criteriile de determinare a termenului rezonabil sunt prevăzute în art. iar la cererea părţii interesate să soluţioneze problema reparaţiei prejudiciului cauzat prin tergiversare.2 lit.2005 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. nr. Plenul Curţii Supreme de Justiţie. HOTĂRĂŞTE: 1. Acţiunile civile.10 din 22. pag. stabilite prin Codul de procedură civilă. 3.(2) din Cod şi alte legi.c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie.

10 din 22. De aceea. În consecinţă. La deschiderea şedinţei.1995 privind organizarea judecătorească. Potrivit art. hotărârea se pronunţă public.14 din Legea nr. preşedintele şedinţei va ţine cont de prevederile art. contra semnătură.12. utilizarea altor mijloace tehnice numai la deschiderea şedinţei şi la pronunţarea hotărârii. La soluţionarea problemei privind admiterea reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă în şedinţa de judecată. Drept temei pentru amânarea examinării pricinii va servi şi cazul când termenul pentru care au fost înştiinţaţi participanţii la proces nu a fost de ajuns pentru ca ultimii să se pregătească pentru dezbaterile judiciare sau să se prezinte în şedinţa de judecată. iar confidenţialitatea .2008] 5. Se explică instanţelor de judecată că citarea publică a pârâtului se admite doar în condiţiile art.Acţiunile cu rea-credinţă ale părţilor la examinarea procesului urmează a fi determinate conform prevederilor art. Examinarea pricinii în lipsa participanţilor. locul şi ora şedinţei de judecată.12. Termenul de care au luat cunoştinţă părţile sau pentru care au primit citaţii nu poate fi schimbat decât din motive temeinice şi cu citarea părţilor. interpreţii în pricinile de urgenţă stipulate în art. În orice caz. au fost înştiinţaţi legal potrivit dispoziţiilor art.(2) din Cod şi va putea admite înregistrarea audio-video.61 CPC.102-106 din Cod şi dacă acest termen a fost suficient pentru ca ei să se prezinte în instanţă. care separat nu poate fi supusă niciunei căi de atac.23 din Cod se garantează fiecărei persoane dreptul la examinarea cauzei sale în mod public. instanţa de judecată va ţine cont de opinia participanţilor la proces şi de prevederile art. [Pct. participanţii la proces se vor considera legal citaţi doar atunci când citaţia Ie-a fost înmânată personal contra semnătură pe cotor sau avizul poştal cu privire la primirea citaţiei. preşedintele anunţă în ce limbă se va desfăşura procesul. experţii. 400 din Cod).386. în şedinţă închisă trebuie examinate pricinile specificate în art. Se explică că admiterea organelor de informare în masă la şedinţa de judecată se examinează de către preşedintele şedinţei la prezentarea documentelor ce confirmă dreptul reprezentantului presei de a efectua înregistrarea sau filmarea procesului. instanţele de judecată trebuie să stabilească dacă participanţii care nu s-au prezentat în şedinţă.7 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. În caz contrar judecarea pricinii urmează a fi amânată. se va ţine cont de prevederile art. la începerea dezbaterilor judiciare. reprezintă o încălcare a normelor procedurale şi constituie temei pentru casarea hotărârii judiciare (art. referitor la data şedinţei judiciare viitoare. 7. 6. însă poate fi atacată odată cu fondul cauzei. Participantul la proces se va considera legal citat şi în cazul când personal sau prin reprezentant a fost înştiinţat în şedinţă judiciară.10 din 22.4 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. La stabilirea limbii de procedură.23 alin. Potrivit art. martorii. [Pct.(2) din Cod şi în alte legi. fotografierea. precizându-se faptul că publicitatea dezbaterilor judiciare este regula. Concomitent.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi art.118 din Constituţia Republicii 14 . problema dată fiind soluţionată de completul de judecată.514 din 06.108 din Cod.excepţia.105 alin.192 alin.(2) din Cod.18 alin. specialiştii.2008] 8. Prin telegramă sau prin alte mijloace vor fi citaţi participanţii la proces.07. Examinarea pricinii în şedinţă închisă se va dispune prin încheiere motivată. care nu au fost înştiinţaţi despre data.(5) din Cod.

Totodată. Propunerea de recuzare şi de abţinere de la judecată urmează a fi depusă până la începerea dezbaterilor judiciare în fond. prenumelui. poate stabili şi alte circumstanţe.24 din CPC şi de explicaţiile Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. cu excepţia numelui. Consemnarea datelor enunţate. legătura dintre acesta şi părţi. Nu pot fi recuzaţi judecătorii cărora li s-a încredinţat soluţionarea cererii de recuzare. cetăţenia. el poate participa la judecarea cauzei. aspecte învederate la art. nu este necesară după amânarea şedinţelor şi în cazul când nu este schimbată componenţa instanţei de judecată şi a participanţilor la proces.76 din Cod).12 din 09 aprilie 1999.49-50 din Codul de procedură civilă. După deschiderea şedinţei judiciare. 1052 Cod Civil. motivul neprezentării celor absenţi.255. domiciliul.gradul de rudenie. urmează a fi stabilite şi ocupaţia. datele despre invaliditate. în apel sau recurs.1 din Legea nr.18 din Legea privind organizarea judecătorească completul de judecată se constituie de către preşedintele (vicepreşedintele) instanţei. dar a soluţionat unele chestiuni de procedură. Propunerea de recuzare şi de abţinere de la judecată urmează a fi prezentată oral sau în scris. funcţia deţinută.a. ale reprezentantului (art. pentru fiecare judecător în parte. La stabilirea identităţii persoanelor prezente preşedintele şedinţei urmează să verifice numele.). La fel. cu anexarea probelor ce confirmă temeiul recuzării. vechimea în muncă. 15 . situaţia familială. La anunţarea completului de judecată sau explicarea dreptului de a face propuneri de recuzare şi de abţinere de la judecată. salariul în pricinile privind repararea prejudiciului ş. grefierul raportează preşedintelui şedinţei prezenţa persoanelor citate. instanţa de judecată urmează a verifica dacă împuternicirile reprezentantului sunt formulate în conformitate cu art.81 CPC trebuie menţionate expres. instanţele de judecată trebuie să verifice dacă nu sunt cazuri vizând încetarea valabilităţii procurii conţinute în art. 10. art. în procura eliberată şi legalizată în modul stabilit de lege. care au legătură cu soluţionarea justă a litigiului (de exemplu. starea materială.75 din Cod). urmează a fi verificată chestiunea inadmisibilităţii participării judecătorului la judecarea litigiului prin prisma incompatibilităţii.252 Cod Civil şi art. luna. datele despre existenţa la întreţinere a altor persoane. În cazul în care judecătorul nu s-a pronunţat. sau. dacă posedă limba în care se desfăşoară procesul.Moldova. În cazul în care în şedinţa de judecată partea îşi apără interesele prin reprezentant. cu indicarea motivelor concrete şi. prenumele şi patronimicul. pe lângă datele privitoare la identitate. 9. anul. volumul investigaţiilor. însă dacă autorul în proces a aflat de existenţa temeiului recuzării sau abţinerii după ce a început judecarea pricinii în fond. martorului . recuzării şi a abţinerii.273-XIII din 09 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte.80 CPC. el nu este lipsit de posibilitatea să facă propunere de recuzare sau de abţinere de la judecată. în cazul persoanei juridice se vor stabili împuternicirile conducătorului acesteia. Categoriile actelor de identitate sunt reglementate în art. Preşedintele şedinţei.date cu privire la studii. 11. Instanţele de judecată vor avea în vedere că împuternicirile pentru exercitarea actelor procedurale prevăzute în art. precum şi dacă nu există circumstanţe care exclud dreptul acestora de a participa la proces (art. studiile. în cazul participării expertului . ziua şi locul naşterii. sub sancţiunea nulităţii. în caz dacă ele există. În conformitate cu art. Se atenţionează instanţele de judecată că este inadmisibil să judece pricina repetat judecătorul care s-a pronunţat în fond în primă instanţă. patronimicului. după caz.

51 din CPC sunt prevăzute temeiuri suplimentare. Formularea cererilor şi a demersurilor se încadrează în categoria drepturilor reale de care beneficiază participanţii la proces şi care contribuie la soluţionarea litigiului. Preşedintele şedinţei este obligat să le explice participanţilor la proces atât drepturile lor generale. după părerea acestuia. grefierului şi executorului judecătoresc în art. de efectuare a delegaţiei judiciare. 13. 60 din Cod). Demersul este solicitarea participantului la proces adresată instanţei de judecată pentru a se încuviinţa efectuarea anumitor acţiuni procedurale.312 Cod Penal pentru darea cu bună-ştiinţă a unui raport de expertiză fals sau a unor mărturii mincinoase se face printr-o declaraţie scrisă ce se consemnează în procesul-verbal al şedinţei de judecată.154 din Cod. din dreptul de a administra o probă. 398 din Codul de procedură civilă. de încetare a cauzei. a. pentru nedepunerea referinţei. Indiferent de formă. de subrogare a unei anumite părţi. de audiere suplimentară a martorilor. eficacitatea realizării actului de justiţie şi implementarea principiului disponibilităţii. 12. 360.52. cererile au un caracter informaţional şi conţin date. La fel. de atragere în proces a coparticipanţilor. Spre deosebire de demersuri.). de numire a expertizei. de a administra anumite probe. Astfel. 230. 16 . Expertului şi specialistului le sunt explicate drepturile şi obligaţiile lor procedurale prevăzute de art.). în cazul în care el este ferm convins că în baza cunoştinţelor lui speciale nu poate rezolva sarcinile puse în faţa sa sau că materialele prezentate îi sunt insuficiente pentru cercetări şi deducţii. cererea de amânare. de scoatere a cererii de pe rol ş. demersul trebuie motivat. 92. intervenienţilor. adică folosirea cu rea-credinţă a acestora. cât şi cele speciale prevăzute de lege (art. respectarea drepturilor şi executarea de către ceilalţi participanţi la proces a obligaţiilor care le incumbă (de ex: solicitarea adresată instanţei de judecată de audiere a părţii adverse în privinţa anumitor fapte.56. sunt indispensabile soluţionării juste a litigiului. de cercetare la faţa locului. Specialistului îi sunt explicate drepturile şi obligaţiile procedurale prevăzute de art. Totodată. 15. inclusiv dreptul de abţinere de la judecată. garantează folosinţa. interpretului. cererea prin care este informată instanţa de judecată despre imposibilitatea efectuării expertizei ş. care pot influenţa asupra cursului dezbaterilor judiciare şi emiterii hotărârii (de ex: informaţia despre un participant că se află într-o instituţie curativ-profilactică va determina suspendarea procesului. a. care va condiţiona. Soluţionarea demersului sau a cererii se face imediat prin încheiere judecătorească. de asigurare a acţiunii. somarea expertului asupra răspunderii penale în temeiul art.Instanţa de judecată decide asupra recuzării şi abţinerii în camera de deliberare printr-o încheiere motivată care nu se supune niciunei căi de atac decât odată cu fondul hotărârii sau deciziei. Cererile şi demersurile pot fi formulate în scris şi verbal. Explicarea drepturilor şi obligaţiilor procedurale. care. Pentru recuzarea expertului. din dreptul de a depune înscrisuri. O astfel de menţiune se face şi în procesul-verbal al şedinţei de judecată. Instanţa de judecată mai explică părţilor consecinţele unui eventual abuz în exerciţiul drepturilor procedurale. 14. specialistului. Respingerea de către instanţa de judecată a cererii sau a demersului nu decade persoana interesată din dreptul de a le înainta din nou pe parcursul desfăşurării dezbaterilor judiciare. expertul este obligat să facă în scris o cerere de abţinere. indiferent de faptul dacă acestuia îi sunt cunoscute sau nu drepturile înainte de efectuarea expertizei. decăderea pentru neexercitarea căii de atac şi neîndeplinirea unui act de procedură). instanţa de judecată urmează a atenţiona părţile şi asupra sancţiunilor procedurale ce vor surveni pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neexecutare sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură sau de exercitare abuzivă a unui drept (decăderea din dreptul de a cere dovada cu martori. instanţa de judecată urmează să facă distincţie între cereri şi demersuri. la cererea părţii interesate. obligarea părţii vătămate la plata unei despăgubiri. dacă expertiza se va efectua în cadrul dezbaterilor judiciare. menţionând motivele.

(2) CPC . . specialistului. 20.pârâtul.206 alin. Sarcina de înştiinţare a instanţei de judecată despre motivele neprezentării şi probele care dovedesc motivul este pusă pe seama părţilor. La soluţionarea chestiunii privind examinarea pricinii în absenţa unui participant la proces instanţele de judecată vor ţine cont de prevederile art. iar în cazurile. 17 . limitarea în capacitate de exerciţiu sau declararea incapacităţii (art. precum şi prezenţa în sala de şedinţă fără a lua parte la dezbateri. declararea capacităţii depline de exerciţiu (art. se emite o încheiere motivată.instanţa consideră neîntemeiat motivul neprezentării în şedinţă de judecată a participantului la proces citat legal. iar în cazurile prevăzute în art. La solicitarea întemeiată a participantului la proces. interpretului.a avut loc părăsirea neîntemeiată a şedinţei de judecată de către o parte sau un alt participant la proces înainte de închiderea dezbaterilor. data şi ora şedinţei de judecată. a. a necesităţii de a prezenta sau reclama probe suplimentare. Examinarea cauzelor cu participarea obligatorie a părţilor se va desfăşura în pricinile privind încuviinţarea adopţiei (art.reclamantul şi pârâtul au solicitat instanţei de judecată examinarea pricinii în lipsa lor.(5) din Cod). în pricinile de plată a pensiilor de întreţinere. prin altă vătămare a sănătăţii ori prin deces. Se explică că instanţa de judecată este obligată. înştiinţat legal despre locul. expertului. Astfel. de a dispune căutarea pârâtului în acţiunile intentate în interesul statului. din oficiu sau la cerere. din cauza neprezentării motivate a avocatului (reprezentantului) acestuia.310 din Cod). iar după întrerupere dezbaterile judiciare continuă din momentul în care s-a dispus întreruperea. unde a fost internat reclamantul sau pârâtul etc.306 din Cod).).dar cu condiţia ca prezentarea repetată a demersului să fie determinată de circumstanţe noi şi să aibă loc până la anunţarea finisării judecării pricinii în fond. instanţa de judecată va dispune amânarea pricinii în cazurile în care recunoaşte imposibilitatea soluţionării pricinii în şedinţa respectivă din cauza neprezentării participantului la proces sau a martorului.208 CPC). inclusiv cu partea pregătitoare a şedinţei. precum soluţionarea demersului de numire a expertizei. Instanţele de judecată vor soluţiona pricina în absenţa participanţilor în cazurile în care: . Instanţele de judecată vor face distincţie între amânarea şi întreruperea examinării pricinii. nu s-a prezentat în judecată şi nu a comunicat instanţei de judecată motivul neprezentării sau dacă motivele sunt considerate de instanţă ca fiind neîntemeiate. deoarece după amânare dezbaterile judiciare se reiau de la început. sau dacă pârâtul nu a solicitat examinarea pricinii în lipsa sa.109 alin.. instanţa de judecată poate amâna o singură dată judecarea pricinii (art. Doar instanţa de judecată poate aprecia circumstanţele oferite întru invocarea temeiniciei sau netemeiniciei motivelor de neprezentare. de soluţionare a cererii de recuzare.la cererea persoanei interesate după achitarea cheltuielilor de căutare. în pricinile de reparaţie a prejudiciului cauzat prin vătămare a integrităţii corporale.291 din Cod). 19. Instanţele de judecată vor ţine cont de faptul că soluţionarea unor demersuri şi cereri ce comportă un caracter simplu se face prin încheierea de şedinţă consemnată în procesul-verbal al şedinţei judiciare. încuviinţarea examenului psihiatric sau spitalizării în staţionarul de psihiatrie (art. . 18.315 din Cod) şi în alte cazuri prevăzute de lege. . de a atrage în proces alte persoane sau de a efectua alte acte procedurale (art.205 din Cod. 17. 16. de reluare a procesului ş.295 din Cod). Datele despre temeinicia neprezentării unui participant la proces pot proveni şi de la alţi participanţi la proces sau în alt mod (de exemplu: de la instituţia medicală. încuviinţarea spitalizării forţate şi a tratamentului forţat (art. de soluţionare a cererii de suspendare sau încetare a procesului.

instanţa de judecată va continua examinarea cauzei în privinţa celora la care nu s-a renunţat şi va înceta procesul în privinţa celorlalte. partea motivată a hotărârii poate conţine doar menţiunea că pârâtul a recunoscut acţiunea. la propunerea preşedintelui şedinţei. instanţele de judecată vor emite o încheiere în condiţiile art. 24. care poate fi atacată cu recurs. raportul asupra pricinii trebuie să cuprindă şi indicaţiile instanţei care a dispus rejudecarea. în legătură cu care fapt se emite o încheiere motivată de încetare a procesului în condiţiile art. atunci recunoaşterea acţiunii de către pârât semnifică că ultimul recunoaşte pretenţiile materialjuridice ale reclamantului şi acest fapt se consemnează în procesul-verbal al şedinţei judiciare sub semnătură. deoarece dacă în primul caz procesul este încetat. d) din Cod. d) şi art. după ascultarea opiniei părţilor. cât şi confirmării tranzacţiei. Schimbarea ulterioară a acestei ordini se 18 . Explicaţiile scrise ale părţilor obţinute prin intermediul delegaţiei de judecată.21. Judecarea pricinii în fond este acea parte a dezbaterilor judiciare în care sunt constatate şi elucidate circumstanţele de fapt şi de drept ale pricinii şi care începe cu prezentarea raportului judecătorului asupra pricinii prin care se reaminteşte părţilor obiectul litigiului. 22. Corectitudinea formulării întrebării. intervenientul principal. reglementările procedurale în această materie sunt analogice celor explicate la încheierea unei tranzacţii. Renunţarea la acţiune.c). 23. preşedintele clarifică dacă reclamantul îşi susţine pretenţiile. printr-o încheiere care se consemnează în procesul-verbal. în procesul verbal este suficientă doar semnătura reclamantului. dacă pârâtul recunoaşte pretenţiile reclamantului şi dacă părţile doresc să încheie procesul cu o tranzacţie. Soluţionarea cererii de încheiere a tranzacţiei se face de instanţa de judecată în camera de deliberare.b). pârât. Dispoziţii analogice sunt aplicabile şi depoziţiilor martorilor obţinute în acelaşi mod (art. se dau citire de judecător în şedinţă. Astfel. Participanţii la proces pot da explicaţii pe marginea acestora. au dreptul să-şi pună reciproc întrebări. lămurindu-li-se că după confirmarea tranzacţiei nu se admite o nouă adresare în judecată între aceleaşi părţi cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri şi se concretizează dacă părţilor cele lămurite le sunt clare. În cazul admiterii renunţării reclamantului la acţiune.266 CPC. în acest moment. logica şi legătura cu obiectul litigiului urmează a fi verificate de către preşedintele şedinţei. 26. este un drept de dispoziţie al părţilor. precum şi asupra motivului respingerii ei. prin asigurarea probelor sau referinţă. obiecţiile prezentate în referinţă asupra acesteia. Concomitent. sau în formă verbală. instanţa de judecată emite o încheiere asupra întrebării. care se anexează la materialele dosarului.266 din Cod. dar care obligatoriu se consemnează contra semnătură în procesul-verbal al şedinţei judiciare de ambele părţi. Ordinea cercetării probelor se determină. În acest caz.265 lit. care conţin răspunsul nu pot fi încuviinţate de instanţa de judecată. 27. În cazul renunţării reclamantului la acţiune. Întrebările ofensatoare sau care tind să dovedească fapte străine de obiectul litigiului. În acest sens. părţilor le sunt explicate urmările unei astfel de acţiuni procedurale prevăzute de art. ca şi tranzacţia. La fel. Cu toate acestea. Tranzacţia poate fi încheiată doar de subiecţii raportului material litigios (reclamant. inclusiv esenţa acţiunii reconvenţionale.81 din Cod). instanţele de judecată vor ţine cont şi de faptul că în cazul în care reclamantul înaintează mai multe pretenţii şi renunţă doar la o parte din ele. după care procesul continuă şi se finalizează cu emiterea şi pronunţarea unei hotărâri. Consecinţele renunţării reclamantului la acţiune diferă de cele privitoare la recunoaşterea acţiunii de pârât.265 lit. reprezentanţii acestora care dispun de aceste împuterniciri potrivit art. Părţile şi participanţii la proces. Dacă pricina se rejudecă după casare. Manifestarea volitivă a părţilor privind încheierea tranzacţiei se va face în formă scrisă.221 din Cod) care se apreciază în cumul cu celelalte probe. 25.

potrivit legii. cu condiţia garantării confidenţialităţii informaţiilor.poate face printr-o încheiere motivată. Depoziţiile martorului nu pot fi considerate probă dacă el nu poate indica sursa informaţiei sale. de grefier şi de martor vor fi considerate nule. Se explică instanţelor de judecată că orice ştersătură. în cazul audierii martorilor în vârstă de la 14 până la 16 ani. sau în forma menţiunii contra semnătură în procesul-verbal al şedinţei judiciare. întru exercitarea obligaţiei principale care îi incumbă martorului de a nu depune declaraţii mincinoase sau de a refuza de la depunerea acestora. în întregime sau în parte. inclusiv se va verifica dacă acesta nu se încadrează în categoria persoanelor specificate în art. instanţa de judecată nu poate să ţină cont de această declaraţie. când prezentarea înscrisurilor ar încălca îndatorirea de a păstra secretul. Dacă procesul-verbal de consemnare a depoziţiilor martorului nu este semnat de acesta şi nici nu cuprinde vreo menţiune privitoare la motivul nesemnării. 19 . completare. Nu poate fi admisă în calitate de pedagog o persoană.218 alin. Participarea pedagogului este obligatorie la audierea martorilor în vârstă de până la 14 ani şi. Cererea de modificare a ordinii de cercetare a probelor poate fi înaintată atât de părţile în proces. precum se întâmplă în cazurile de determinare a domiciliului copilului minor. Refuzul martorului de a da explicaţii trebuie să fie motivat şi urmează să fie exteriorizat sau în forma declaraţiei scrise.220 alin. dacă este parte la proces sau este oarecum interesată în examinarea cauzei. se va stabili identitatea acestuia conform prevederilor pct. la cererea reclamantului. În aceste cazuri instanţa de judecată doar ascultă opinia copilului. când trebuie constatate unele circumstanţe ale pricinii. 313 Cod penal care se face contra semnătură printro declaraţie care se anexează la procesul-verbal al şedinţei de judecată.(1) din Cod. schimbare în depoziţiile martorilor care nu au fost acceptate şi semnate de preşedintele şedinţei. cât şi de alţi participanţi la proces. Depoziţiile martorului minor vor fi aduse la cunoştinţa participanţilor la proces după revenirea completului în sala de şedinţă. şi printr-o încheiere de şedinţă care nu poate fi atacată separat se admite audierea martorului minor în lipsa părţilor. Consemnarea depoziţiilor martorului în procesul-verbal se efectuează conform art. Înainte de audierea martorului. Privitor la necesitatea audierii repetate sau efectuarea unei confruntări instanţa de judecată decide printr-o încheiere consemnată în procesul-verbal. va putea să ordone ca probele să fie înfăţişate de către pârât. la latitudinea instanţei de judecată. Potrivit art. în camera de deliberare. 29. 28.133.11 al prezentei Hotărâri.312. Nu pot fi audiaţi în calitate de martori minorii în privinţa cărora s-a ivit litigiul. Dacă martorului îi lipsesc documentele care îi atestă identitatea. în acelaşi mod. în cazurile în care cuprinsul înscrisului priveşte chestiuni cu totul personale. Instanţele de judecată. fie chiar şi cu studii pedagogice. el poate fi audiat dacă părţile confirmă identitatea acestuia. Instanţele de judecată vor respinge cererea de prezentare a înscrisului. când prezentarea ar atrage urmărirea penală împotriva părţii sau unei alte persoane. În cazul în care mijloacele de probă în susţinerea pretenţiilor reclamantului se află sub controlul pârâtului.(2) CPC. doar în cazuri excepţionale. instanţa de judecată. după desfacerea căsătoriei sau decăderea din drepturile părinteşti.134 din Cod. îl somează asupra răspunderii penale potrivit art. Locurile nescrise din depoziţie trebuie împlinite cu linie astfel încât să nu se poată adăuga nimic.

atunci când este necesar de a fi cercetate astfel de înscrisuri şi nu există consimţământul corespondenţilor. Cercetarea înregistrărilor video şi audio este reglementată de art.226 din Cod. Dispoziţiile art. experţi. instanţa de judecată va ordona efectuarea expertizei judiciare la cererea părţilor sau a participanţilor la proces. semne grafice.137 CPC).30. interpretul şi acei participanţi între care s-a purtat corespondenţa. ci doar se face referire la data expedierii şi primirii corespondenţei sau determinarea domiciliului adresantului. după finisarea reproducerii înregistrării video sau audio. Determinarea admisibilităţii ca probă a înregistrărilor audio-video se va face prin prisma prevederilor art. Dacă specialistul se va abţine de la darea unei explicaţii pe motiv că sunt necesare cunoştinţe speciale privitor la determinarea acestor circumstanţe urmează a fi dispusă efectuarea unei expertize. 20 . a domiciliului şi a corespondenţei sale. Astfel. precum şi primit prin fax. Se explică instanţelor de judecată că efectuarea expertizei se va încredinţa instituţiilor specificate la art.148 CPC.8 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. În cazul în care va apărea necesitatea de a stabili dacă înregistrarea este primară sau derivată. noţiunea de înscris cuprinde orice document.06. familială şi penală. proiecte. inclusiv sentinţele. instanţele de judecată pot solicita ajutorul unui specialist.222 CPC.223 din Cod folosirea acestora în justiţie şi mai ales din considerentul că este legată de conţinutul confidenţial al acestora. afară de părţi. pentru care şi legislatorul a prevăzut printr-o normă separată specificată la art. Astfel. Instanţele de judecată sunt în drept să dispună ordonarea expertizei în statele cu care Republica Moldova a semnat tratate cu privire la asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă. poştă electronică ori prin alt mijloc de comunicare sau în alt mod ce permite citirea informaţiei şi care se referă la circumstanţe importante pentru soluţionarea pricinii. După ce şedinţa a fost declarată închisă. certificat. Instanţelor de judecată li se explică că. în cazul în care şedinţa judiciară a fost declarată publică. scrisoare de afacere ori scrisoare personală. normă de care urmează să se conducă instanţele de judecată. Cercetarea înscrisurilor se va efectua în conformitate cu art. alt material expus în scris cu litere. Acordul sau refuzul corespondenţilor referitor la forma cercetării acestora trebuie exprimat verbal sau în scris şi se consemnează în procesulverbal al şedinţei judiciare. pe când probele materiale constituie diferite obiecte (art. care sunt consemnate în procesul verbal al şedinţei judiciare. convenţie. 33.223 CPC nu se aplică în cazul în care nu este cercetat conţinutul corespondenţei. specialişti. cifre.2000 cu privire la expertiza judiciară.142 alin. Totodată. După studierea acestor înscrisuri. desene etc.1086-XIV din 23. În conformitate cu art. contract.) la procesele verbale ale actelor procedurale (art. iar în cazurile prevăzute de lege din oficiu (de exemplu: ordonarea expertizei de constatare a stării psihice (art. reprezentanţii acestora. care garantează că orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie. luându-se în consideraţie şi protecţia legală a secretului corespondenţei oferită de art.146 din Cod. instanţele de judecată trebuie să facă distincţie netă între înscrisuri şi probe materiale. 31. participanţii la proces urmează să dea explicaţii referitor la cele vizionate sau audiate. în şedinţă pot participa. martorii care urmează a fi audiaţi asupra unor momente din cercetarea acestor înscrisuri. preşedintele şedinţei de judecată trebuie să someze participanţii care au asistat în şedinţă închisă să se abţină de la răspândirea celor auzite altor persoane.305 CPC)). care confirmă veridicitatea lor. Instanţele de judecată urmează să acorde atenţie deosebită cercetării unor astfel de înscrisuri precum sunt corespondenţa şi comunicările telegrafice personale. hotărârile şi actele judiciare.(2) CPC). anexele (scheme. 32.12 din Legea nr. instanţele de judecată trebuie să emită o încheiere motivată de anunţare pe această durată de timp a cercetărilor în şedinţă judiciară închisă.

expertiza suplimentară sau repetată va fi dispusă numai dacă este precedată de existenţa unui raport de expertiză pe acelaşi obiect. ale cărui concluzii le consideră dubioase. Ordonarea expertizei şi cuprinsul încheierii de judecată urmează a fi făcute conform dispoziţiilor art. Implicarea în proces a specialistului se va efectua de instanţele de judecată doar în cazul în care sunt reclamate cunoştinţe speciale într-un anumit domeniu al ştiinţei. să suspende procesul printr-o încheiere care se supune recursului potrivit art. Astfel. 153 din Cod. Expertiza repetată întotdeauna va fi încredinţată unei comisii de experţi. Expertiza suplimentară se va efectua de către acelaşi expert sau de altul. de ce anume şia făcut această părere. audierea martorilor. Procedura falsului se referă la administrarea dovezii cu înscrisuri. dar respingerea acestuia va trebui să fie motivată în hotărârea judecătorească. menţiune care urmează a fi notificată în încheierea judecătorească. În încheiere instanţa de judecată îşi va motiva îndoielile asupra raportului anterior. Atragerea specialistului în proces se face în virtutea cererii unui participant sau din oficiu. spre deosebire de cea suplimentară. ordonarea expertizei se va efectua numai în baza încheierii de judecată. Raportul de expertiză este examinat în şedinţă de judecată şi evaluat în ansamblu cu celelalte probe. întrucât mărturisirea făcută este irevocabilă.d) din Cod. Se atenţionează instanţele de judecată că specialistul nu este somat de răspundere penală. Concomitent. care sunt numite în virtutea unor temeiuri diferite şi procedura de efectuare a acestora este distinctă. până la prezentarea raportului de expertiză. dispunerea unei expertize.: expertul nu a oferit răspuns la câteva întrebări sau nu a examinat toate obiectele sau materialele prezentate). Numai în cazul în care se va dovedi că recunoaşterea a fost făcută datorită unui viciu de 21 .34. Necesitatea unei expertize suplimentare va decădea în cazul în care interogarea expertului în şedinţă judiciară va fi suficientă pentru înlăturarea acestor neclarităţi. însă dacă procesul este pornit. expertiza suplimentară se va dispune în cazul în care raportul de expertiză nu este suficient de clar sau este incomplet. şi nu la rapoartele de expertiză. Consultaţia dată de specialist se consemnează în procesul-verbal al şedinţei de judecată. Cererea pentru declararea probelor ca fiind false se va soluţiona potrivit art. audierea şi vizionarea înregistrărilor video-audio. ori au apărut noi probleme referitor la circumstanţele examinate ulterior (de ex. fie că au fost încălcate normele de drept procedural. 149.148.261 lit. Astfel. 35. la cercetarea înscrisurilor. Încheierea prin care s-a dispus efectuarea expertizei poate fi atacată doar odată cu fondul cauzei. Partea la proces nu este lipsită de dreptul de a anexa la cererea de chemare în judecată concluzii (expertize). 36. tehnicii. instanţa de judecată este în drept. Instanţele de judecată vor face deosebire între necesitatea dispunerii unei expertize şi consultarea unui specialist. Totodată. Experţii care au participat la efectuarea expertizei anterioare nu au dreptul de a participa din nou la investigaţii. printr-o încheiere de şedinţă consemnată în procesul verbal. neavând forţă probantă prestabilită. în alte probleme ce ţin de dreptul litigios. Expertiza repetată. Partea care a recunoscut în instanţă de judecată un înscris sub semnătură privată nu poate declara ulterior că înscrisul este fals. probelor materiale. Instanţele de judecată vor face distincţie între categoriile de rapoarte de expertiză. 37. la adoptarea unor măsuri de asigurare a probelor.227 din Cod. este necesar de a se face deosebire între expertiza suplimentară şi expertiza repetată. Cercetarea raportului de expertiză presupune din partea instanţelor de judecată aducerea la cunoştinţa tuturor participanţilor în proces a conţinutului acestuia şi concomitent verificarea conformităţii răspunsurilor oferite întrebărilor adresate şi a temeiniciei concluziilor depuse. va fi dispusă de instanţele de judecată dacă există dubii în privinţa veridicităţii sau temeiniciei raportului de expertiză care se pot datora fie concluziilor contradictorii ale experţilor.

12 decembrie 2005 nr.dreptul la ultima replică aparţine pârâtului şi reprezentantului acestuia. din motive întemeiate. 39. Neîntocmirea procesului-verbal sau lipsa acestuia constituie temei incontestabil de casare a hotărârii. indiferent de faptul dacă s-au prezentat sau nu părţile sau participanţii la proces. art. Notele scrise sunt anexate la dosar. Dreptul la replică. În orice caz.233 din Cod. probe sau explicaţii suplimentare. preşedintele declară finalizarea examinării pricinii. oferă ultima posibilitate de a obiecta asupra celor afirmate în cadrul susţinerilor orale şi asupra circumstanţelor în ansamblu ale cauzei. În cazul în care nu sunt completări. instanţa de judecată adoptă.242 CPC. Instanţele de judecată înainte de a anunţa finalizarea examinării pricinii în fond clarifică dacă participanţii la proces nu mai au şi alte completări. explicaţiile părţilor. instanţa de judecată după încheierea susţinerilor orale.24 22 . 38. dar cu unica excepţie . Concomitent.388 alin. În cazul în care va fi adoptat doar dispozitivul hotărârii. care se solicită de a fi declarat ca fiind fals. La data şi ora fixată. deoarece la această fază nu se mai admit cereri. Participanţii pot lua cuvânt în consecutivitatea stabilită de art. data şi ora pronunţării hotărârii.400 alin. 41. Chişinău.consimţământ. Starea materială a înscrisului.274 CPC. Acelaşi efect îl produce şi procesul-verbal în care există doar menţiunea că procedura este completă fără ca să cuprindă ordinea dezbaterilor. La acordarea luărilor de cuvânt în cadrul susţinerilor orale instanţele de judecată vor respecta ordinea prevăzută de art. informând părţile despre locul. în conformitate cu prevederile art.f) din Cod). în virtutea principiului contradictorialităţii şi al dreptului la apărare. instanţa de judecată se retrage în camera de deliberare. În camera de deliberare. Procesul-verbal se întocmeşte în scris (de mână sau dactilografiat) pentru fiecare şedinţă de judecată şi act de procedură îndeplinit şi trebuie să corespundă cerinţelor prevăzute de art. conţinutul concluziilor sau a cererilor formulate de părţi (art. se consemnează în procesul-verbal al şedinţei judiciare pentru ca înscrisul să nu poată fi ulterior modificat. Reieşind din sensul art. hotărârea integrală.233 din Cod.236 CPC. 42. se va admite declararea înscrisului ca fiind fals şi poate fi dispusă efectuarea unei expertize sau părţilor să le fie propusă prezentarea altor probe. de regulă. redactarea hotărârii motivate se va amâna pe un termen de cel mult 10 zile. iar instanţa de judecată trece la susţineri orale. Participanţii la proces nu au dreptul să apeleze în luările lor de cuvânt la circumstanţe neexaminate de instanţa de judecată şi nici la probe neelucidate în şedinţă judiciară. fapt consemnat în procesul-verbal. redactarea hotărârii poate fi amânată pe un termen de cel mult 15 zile.(1) lit.g) şi h). 40. deoarece acest fapt face imposibilă exercitarea controlului judiciar privind împrejurările şi modul în care s-au desfăşurat dezbaterile judiciare. procesul-verbal trebuie să fie perfectat în termen de 5 zile de la data încheierii şedinţei. Părţile pot să depună concluzii scrise sau note scrise semnate de ele. mai ales dacă astfel de circumstanţe şi probe nu au fost cunoscute până la finalizarea examinării pricinii în fond. se atenţionează că în cazul în care instanţa de judecată imediat după susţinerile orale se retrage în camera de deliberare şi adoptă doar dispozitivul hotărârii. poate dispune amânarea deliberării şi pronunţării hotărârii pe un termen de cel mult 10 zile. fără a se retrage în camera de deliberare.(3) lit. ale susţinerilor lor orale.

în privinţa fiecărei pretenţii invocate. hotărârea nu va conţine concluzii ce ţin de soluţionarea fondului nemijlocit. fără a rezolva fondul (respinge acţiunea ca tardivă. Judecătorul care nu este de acord cu hotărârea majorităţii semnează hotărârea. Or. care a participat nemijlocit la judecarea pricinii civile. Preşedintele şedinţei de judecată votează ultimul.4-5. Instanţa de judecată este obligată prin prisma art. în baza circumstanţelor stabilite în cadrul dezbaterilor judiciare. raportate la legea materială şi procedurală. prin care pricina nu se soluţionează în fond.07.e) şi art. reclamantul sau pârâtul nu este corespunzător etc. 2009. Atunci când instanţa de judecată va respinge acţiunea în temeiul unei explicaţii procedurale.2008 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. pag.c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie. în dependenţă de rezultatul examinării ei. în temeiul unei excepţii procesuale. 2. înlăturarea deficienţelor care au loc în practica judiciară. chiar dacă ele au fost expuse într-o singură cerere (cerere de chemare în judecată). dar este în drept să expună în scris opinia separată. Judecătorii beneficiază de drepturi egale în soluţionarea problemelor care apar în examinarea pricinii şi emiterea hotărârii.14 CPC de a adopta în mod separat actul de dispoziţie judecătoresc respectiv. că expresia „se soluţionează cauza în fond" (se soluţionează fondul cauzei) trebuie înţeleasă în sensul că. Niciun judecător nu are dreptul să se abţină de la vot. pronunţată în mod public. care se înmânează preşedintelui şedinţei şi se anexează la dosar. Hotărârea judecătorească este actul final de dispoziţie a primei instanţe. 4. Toate celelalte dispoziţii ale primei instanţe sau ale judecătorului. 3.2 din 07. Toate problemele care apar în judecată se soluţionează colegial cu votul majorităţii judecătorilor.16 lit. cu putere de lucru judecat.12 În scopul asigurării aplicării corecte a normelor legislaţiei procesuale la pronunţarea hotărârilor în primă instanţă. Se explică. art. unul dintre care îndeplineşte funcţia de preşedinte al şedinţei de judecată. 23 .2 lit. indiferent de nivelul acesteia. nr. prin care cauza se soluţionează în fond. în camera de deliberare de către completul de judecată. nu se acceptă substituirea hotărârii cu încheierea şi invers. Hotărârea instanţei judecătoreşti se deliberează de către judecător sau de un complet din 3 judecători.). Plenul Curţii Supreme de Justiţie. adoptată în formă scrisă. Or. în temeiul art.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la aplicarea legislaţiei procesuale civile la întocmirea hotărârii şi încheierii judecătoreşti nr. EXPLICĂ: 1. se emit în formă de încheiere. format în mod legal.17 din Codul de procedura civilă. în camera de deliberare. prima instanţă s-a dezinvestit de judecarea litigiului. prin hotărârea pronunţată. sunt situaţii în care instanţa se dezvinovăţeşte. dar nu în sensul că a avut loc o judecată nemijlocită a fondului.

la judecarea pricinii civile. Hotărârea instanţei judecătoreşti se pronunţă în numele Legii. al tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.e) CPC). întemeiată şi să conţină răspunsuri la toate pretenţiile. De asemenea. al actelor normative ale Preşedintelui Republicii Moldova. în conformitate cu art. se constată că o lege sau un alt act normativ nu corespunde unei legi sau unui act normativ cu o putere juridică superioară. orice instanţă de judecată. al hotărârilor Parlamentului. al actelor normative ale ministerelor. al ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului. 24 .12 CPC). În cazurile prevăzute de lege. iar în lipsa unei astfel de norme. Nerespectarea secretului deliberării constituie un temei de casare a hotărârii primei instanţe (art. în conformitate cu art. restrânge drepturi sau stabileşte sancţiuni suplimentare.(3) CPC. instanţa aplică normele legii sau ale actului normativ care are putere juridică superioară.13 din Legea contenciosului administrativ. 5.238 CPC referitor la secretul procedurii deliberării. apoi se retrage în camera de deliberare. 6. în cadrul examinării şi soluţionării oricăror categorii de pricini civile. În camera deliberării trebuie să se afle numai judecătorul sau judecătorii care au examinat pricina. instanţa. instanţa judecătorească aplică norma de drept care reglementează raporturi similare (analogia legii). 8. că hotărârea judecătorească se consideră legală numai în cazul în care ea a fost pronunţată în deplină concordanţă cu normele legislaţiei civile aplicabile litigiului dedus judecaţii şi cu respectarea normelor procedurale civile. este interzis schimbul de opinii cu orice persoană în privinţa pronunţării hotărârii. la judecarea pricinii. ale altor autorităţi administrative centrale şi ale autorităţilor administraţiei publice locale. Totodată. 7. instanţa judecătorească este obligată să adopte hotărârea în limitele pretenţiilor înaintate de reclamant. Dacă. Ieşirea judecătorului (judecătorilor) din camera deliberării poate avea loc numai în timpul întreruperii pentru odihnă (în decursul timpului de serviciu sau după terminarea acestuia).240 alin. Divulgarea deliberărilor este interzisă. trebuie să fie legală. în timpul deliberării. Astfel. al legilor constituţionale. indiferent de faza procesului. ea va emite o încheiere privind reluarea dezbaterilor judiciare. Nu se admite aplicarea prin analogie a normei de drept care derogă de la dispoziţiile generale. Dacă.(1) lit. Se atenţionează instanţele judecătoreşti asupra necesităţii de a respecta strict prevederile art. este în drept să ridice excepţia de ilegalitate a unui act administrativ cu caracter normativ. Reieşind din teza menţionată. Instanţa judecătorească examinează pricina în limitele pretenţiilor înaintate şi nu este în drept din proprie iniţiativă să examineze pretenţiile care nu au fost înaintate. precum şi al actelor normative emise la nivel de angajator şi contractelor individuale de muncă.388 alin. instanţa din nou audiază susţinerile orale ale participanţilor la proces. Se explică. aplică reglementările tratatului internaţional (art. instanţa consideră că există necesitatea clarificării unor noi circumstanţe importante pentru soluţionarea pricinii sau cercetării suplimentare a unor probe. Dacă în tratatul internaţional la care Republica Moldova este parte sunt stabilite alte reglementări decât cele prevăzute de legislaţia internă. organice şi ordinare. se conduce de principiile de drept şi de sensul legislaţiei în vigoare (analogia dreptului). În cazul inexistenţei normei de drept care să reglementeze raportul litigios. instanţa judecătorească este obligată să soluţioneze pricinile civile în temeiul Constituţiei Republicii Moldova. instanţa aplică uzanţele dacă nu contravin ordinii publice şi bunelor moravuri. De asemenea. din oficiu sau la cererea participanţilor la proces. instanţa judecătorească este obligată la soluţioneze pricinile civile în concordanţă cu practica naţională şi jurisprudenţa Curţii Europene. După examinarea pricinii în fond.Judecătorul sau completul de judecată deliberează în secret.

1984). faţă de opiniile reprezentanţilor organelor administraţiei centrale şi locale şi altor participanţi la proces.241 alin. Circumstanţele invocate de părţi spre confirmarea cerinţelor şi obiecţiilor se expun în modul în care ele au fost expuse de reclamant şi pârât. În cazul în care instanţa de judecată se abţine de a da un răspuns special şi explicit la cele mai importante întrebări.circumstanţele pricinii. .(5) din CPC. . data depunerii acţiunii. Această parte a hotărârii se referă nemijlocit şi la cerinţele faţă de temeinicia şi legalitatea hotărârii. de asemenea şi cerinţele acţiunii de bază şi ale acţiunii reconvenţionale. .2. Conform art.6 25 .9. .(3) CPC. 10. înţeleasă de părţile implicate în litigiu şi să răspundă în mod sigur şi expres la toate cererile şi obiecţiile formulate de reclamant şi pârât (Principiul nr.legile de care s-a călăuzit instanţa. 10. Instanţele judecătoreşti naţionale sunt obligate să-şi motiveze soluţiile şi concluziile.1.locul aflării. obiecţiile pârâtului. Ea poate fi întocmită liber. ale altor persoane vor cuprinde numai fapte care au importanţă pentru soluţionarea cauzei. În cazul în care a fost modificat temeiul acţiunii sau cuantumul acţiunii. în cadru! dosarului. să fie clară. a probei la care se face referire (fila dosarului). al reprezentanţilor. faţă de explicaţiile altor persoane participante la proces. acest fapt se va considera o încălcare a art. . . conform art. în motivarea hotărârii instanţa judecătorească este obligată să indice: . precum şi opiniile altor persoane juridic cointeresate în fondul examinării pricinii. cu precizarea lui în caz dacă a fost completat sau modificat pe parcursul dezbaterilor judiciare. pe lângă alte date. dar trebuie să corespundă tuturor normelor de drept. garantat de art.241 alin.argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe. cu indicarea probelor pe care se întemeiază cerinţele. constatate de instanţă. Dreptul la un proces echitabil. al părţilor şi al celorlalţi participanţi la proces. În partea introductivă a hotărârii.probele veridice pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe. al grefierului. Motivarea este o parte a hotărârii în care instanţa judecătorească îşi expune concluziile. Hotărârea judecătorească trebuie să fie pe cât e posibil de concisă. partea descriptivă. să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru rezultatul procesului şi necesită un răspuns special în hotărâre. pretenţiile reclamantului. menţiunea despre caracterul public sau închis al şedinţei. Hotărârea judecătorească constă din partea introductivă. 10. luna şi anul depunerii cererii de chemare în judecată (cererii). motivare şi dispozitiv. fără a acorda părţii care a formulat-o posibilitatea de a şti dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins.R (84) 5 privind principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcţionării justiţiei.cum instanţa consideră necesar de a soluţiona acţiunea. explicaţiile celorlalţi participanţi la proces.6 al Recomandării nr.02. se indică în partea descriptivă a hotărârii. Partea descriptivă a hotărârii trebuie să conţină data. aceasta. se indică numele membrilor completului de judecată. 10.pretenţiile sau obiecţiile căror participanţi la proces sunt recunoscute în întregime sau parţial temeinice. Obiectul litigiului trebuie să fie formulat clar. adoptate de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei la 28. obiectul litigiului şi pretenţia înaintată judecăţii. de asemenea. Susţinerile părţilor.3. Aceste cerinţe se înaintează şi faţă de poziţia terţelor persoane care formulează pretenţii proprii cu privire la obiectul litigiului. prezumă dreptul la o hotărâre şi decizie motivate.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţă de drept comun sau în instanţă specializată sunt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane. Este interzisă referirea în hotărâre la probele care nu au fost cercetate de către instanţa judecătorească. Reieşind din principiul nemijlocirii şi oralităţii în dezbaterile judiciare. să la cunoştinţă de înscrisuri.127-129. Sentinţa pronunţată de instanţa judecătorească într-o cauză penală. instanţa judecătorească trebuie să cerceteze direct şi nemijlocit probele. depoziţii ale martorilor. în caz de necesitate.25 alin.125 din CPC) şi altele au fost acumulate conform art. dobândite pe cale legală şi se confirmă prin alte mijloace doveditoare. dar este obligată să expună conţinutul acestor probe şi să le aprecieze după intima ei convingere. Dacă unele probe au fost administrate prin delegaţia dată altor instanţe judecătoreşti (art. să cerceteze probele materiale.123 alin. veridicitatea ei. Instanţa judecătorească nu este în drept în hotărâre să facă trimitere exclusiv la actul de expertiză. 15. care au fost administrate cu ajutorul tehnicii electronice de calcul. iar informaţia cuprinsă în ele a fost cercetată în ansamblu cu alte probe. cât şi pe toate în ansamblu. 12. consultaţiile şi explicaţiile specialistului. Dacă instanţa judecătorească.136 alin. art. bazată pe cercetarea multiaspectuală. Participanţii la proces au dreptul să dea explicaţii referitoare la informaţia cuprinsă în materialele menţionate. înscrisuri etc. va constata că unele probe prezentate. depoziţiile martorilor. nu corespund circumstanţelor invocate de părţi ca temei al cerinţelor şi obiecţiilor sale. să asculte explicaţiile părţilor şi intervenienţilor.1994 pronunţată în cauza Hiro Bălani împotriva Spaniei). să emită hotărârea exclusiv în temeiul circumstanţelor şi al probelor cercetate şi verificate în şedinţă de judecată (art. 11. în conformitate cu art. 16. 17. concluziile expertului. art. să audieze înregistrările audio şi să vizioneze înregistrările video. 13. iar toate probele în ansamblu. conform legii. instanţa de judecată în argumentarea hotărârii are dreptul să facă referiri şi la înscrisurile. nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor. sau au fost dobândite cu nerespectarea procedurii prevăzute de legislaţia procesuală. admisibilitatea. care examinează pricina.par.209 din CPC.(1) din CPC).12.(2) şi (3) din CPC. este obligatorie pentru instanţa 26 . Instanţa judecătorească nu poate să se limiteze la enumerarea în hotărâre a probelor prin care se confirmă împrejurările ce au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii. hotărârea poate fi motivată cu referire la toate aceste probe doar cu condiţia că procesele-verbale şi alte materiale administrate în asemenea mod au fost cercetate în şedinţă de judecată. Niciun fel de probe nu au pentru instanţa judecătorească o forţă probantă prestabilită fără aprecierea lor. Raportul de expertiză nu prezintă un mijloc excepţional de probaţiune şi se supune aprecierii concomitent cu alte probe. Aceste materiale se prezintă pentru a fi aduse la cunoştinţă tuturor participanţilor la proces. rămasă irevocabilă. Fiecare probă se apreciază de instanţă privitor la pertinenţa.(1). ea urmează să motiveze convingător în hotărâre concluziile respective. Înregistrările video sau audio pot fi acceptate la examinarea cauzei dacă au fost acumulate. 14. călăuzindu-se de lege.1 din Convenţia Europeană (Hotărârea Curţii Europene din 09. apreciind atât fiecare probă separat. Aceste documente vor fi recunoscute drept probe dacă vor fi întocmite în corespundere cu ordinea stabilită. iar în caz de necesitate – experţilor şi martorilor. privitor la legătura lor reciprocă şi suficientă pentru soluţionarea pricinii. Se atenţionează că. completă. însă este obligată să includă faptele care au importanţă pe dosar şi se confirmă prin acest act.

Dispozitivul conţine soluţia dată în cauză cu privire la faptele care au fost constatate de judecată. Între dispozitiv şi motivare trebuie să existe concordanţă. deoarece s-ar eluda faza dezbaterilor judiciare. instanţa va verifica şi va aprecia motivele recunoaşterii.257 din CPC este în drept să dispună executarea imediată a hotărârii. 19. în dispozitivul hotărârii se indică documentul care nu se pune în executare.chemată să se pronunţe asupra efectelor juridice civile ale actelor persoanei împotriva căreia s-a pronunţat sentinţa sau hotărârea numai dacă aceste acte au avut loc şi numai în măsura în care au fost săvârşite de persoana în cauză.244 din CPC). dacă pârâtul recunoaşte acţiunea. În cazurile stipulate în art. apoi conform art. Aceleaşi reguli procedurale trebuie respectate de către instanţele de judecată şi în cazurile de recunoaştere parţială a acţiunii de către pârât. forma scrisă simplă mai mult de 1000 de lei sau starea de ebrietate a salariatului).chestiunea repartizării cheltuielilor de judecată. 20. În dispozitiv trebuie să-şi găsească rezolvarea: . dispozitivul cuprinzând o altă concluzie decât aceea pe care o impuneau motivele. . incluzând aceste circumstanţe în hotărârea adoptată. lezează drepturile şi interesele ocrotite de lege ale altor persoane. precum şi suma a cărei decontare nu se admite (art.la admiterea acţiunii privind declararea nulităţii unui document executoriu. 21. ce include oferirea pentru părţi a posibilităţii de a-şi expune opinia asupra acestei chestiuni. În afară de cele menţionate. . fapt ce contravine art.26 din CPC.(2) CPC. . 18. în al cărui temei perceperea se efectuează incontestabil. în caz de divergenţă cu anumite argumente ale unei părţi la proces. Dacă în lege sunt stipulate unul sau unele mijloace de probaţiune admisibile pentru confirmarea sau infirmarea unei anumite circumstanţe. instanţa judecătorească este obligată să includă în hotărâre temeiul şi faptele probante prin care argumentele acestea se resping. În cazul în care o atare concordanţă nu există. numărul şi data eliberării lui. instanţa nu este în drept să soluţioneze chestiunea privind drepturile şi obligaţiunile persoanelor care nu au fost introduse ca participanţi la proces.256 din CPC instanţa este obligată. Instanţa poate să nu accepte recunoaşterea acţiunii de către pârât dacă ea se află în contradicţie cu legislaţia.calea de atac şi instanţa prin intermediul căreia urmează a fi exercitată. În cazul în care instanţa judecătorească a acceptat probele unui participant la proces cu privire la faptul care necesită a fi confirmat. Se interzice ca în hotărâre să fie expuse numai argumentele şi probele părţii în folosul căreia s-a adoptat hotărârea. instanţa judecătorească: . suma şi moneda în care se percepe. Nu se admite retragerea în camera de deliberare. consemnează în dispozitiv. Este inadmisibilă adoptarea unei hotărâri.26 alin. cu cifre şi litere.pronunţând hotărârea de încasare a unei sume de bani. iar în cazurile prevăzute de art.cererea reconvenţională. executarea căreia este pusă în dependenţă de survenirea sau nesurvenirea unor condiţii. . 27 . Totodată. atunci instanţa de judecată nu este în drept să-şi motiveze hotărârea prin alte mijloace de probă (de exemplu.cererile accesorii şi incidente. .cererea principală. În acest caz. care prevede că procesele civile se desfăşoară pe principiul contradictorialităţii şi egalităţii în drepturile procesuale. această hotarâre este nemotivată şi are drept consecinţă nulitatea ei. Recunoaşterea acţiunii de către pârât acceptată de către instanţa de judecată poate servi ca temei pentru adoptarea hotărârii de admitere a acţiunii. în faza pregătirii pricinii pentru dezbateri judiciare.

Dacă hotărârea instanţei este expusă într-o limbă pe care participanţii la proces nu o cunosc.246 din CPC). pe care urmează să o achite debitorul. .123 alin. numărul de cont din care se încasează suma.(3) CPC. astfel încât judecătorii care s-au pronunţat asupra litigiului nu mai pot reveni asupra soluţiei date. adică nu poate fi atacată cu recurs.b) CPC.245 din CPC). hotărârea se întocmeşte în mod obligatoriu şi în limba de stat. chiar şi în lipsa vinovăţiei. Se explică. nu are dreptul să o anuleze sau să o modifice. Efectele hotărârilor judecătoreşti definitive sunt următoarele: . după caz.265 lit. Dacă procedura judiciară se efectuează în altă limbă. în conformitate cu art. în baza aceloraşi temeiuri.b) şi art. care a adoptat-o.obligativitatea – caracter care se extinde.(2) şi art. .prejudicialitatea face imposibilă o altă apreciere intr-un alt proces al faptelor şi raporturilor juridice care au fost deja stabilite prin hotărâre judecătorească conform art. După pronunţarea hotărârii. Data adoptării hotărârii se consideră ziua pronunţării ei. asupra participanţilor la proces. inclusiv. ea trebuie să fie citită de translator în limba maternă a acestor participanţi sau într-o altă limbă pe care ei o cunosc.marchează momentul începerii executării hotărârii dacă legea sau instanţa stabileşte executarea imediată. recunoscute de legiuitor: hotărâri judecătoreşti nedefinitive. de asemenea şi în privinţa acţiunii reconvenţionale. 24. precum şi a succesorilor lor în drepturi cu aceleaşi pretenţii. că hotărârea instanţei judecătoreşti adoptată cu depăşirea atribuţiilor se consideră ilegală şi urmează a fi casată. . adresa la care se află imobilul. 23. instanţa judecătorească indică în dispozitivul hotărârii contravaloarea lui şi dobânda de întârziere determinată conform art.incontestabilitatea. asociaţiilor obşteşti. Când bunul se adjudecă în natură. instanţa judecătorească. Depăşirea atribuţiilor există în cazul în care puterea judecătorească săvârşeşte un act pe care numai puterea legislativă sau executivă îl poate face.dezînvesteşte instanţa care a examinat şi soluţionat pricina civilă. iar locul adoptării ei – oraşul ori altă localitate unde a fost pronunţată hotărârea. însă în cazul în care în hotărâre s-au strecurat greşeli evidente 28 .(1) lit. dacă nu execută hotărârea în termen de 90 de zile de la data la care aceasta a devenit definitivă (art.exclusivitatea determină imposibilitatea adresării repetate în judecată a aceloraşi părţi. inclusiv în caz de conexare a pretenţiilor.254 alin. în cazul înaintării acesteia. Se explică. persoanelor oficiale. definitive şi irevocabile. Efectele hotărârilor judecătoreşti nedefinitive sunt următoarele: .619 CC.dispozitivul va conţine toate elementele de identificare aferente acţiunii soluţionate.169 alin..deschide participanţilor la proces calea de atac prevăzută de lege. că. .executorialitatea – se execută cu stricteţe pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Efectele hotărârilor judecătoreşti irevocabile sunt următoarele: . asupra tuturor autorităţilor publice. potrivit efectelor juridice pe care le produc. rechizitele persoanei juridice etc. . organizaţiilor şi persoanelor fizice. 26. Hotărârea în toate cazurile se pronunţă public. în primul rând. 22.în dispozitivul hotărârii privind litigiul de încheiere sau modificare a unui contract menţionează decizia asupra fiecărei clauze discutabile din contract. . 25. Hotărârea se adoptă în privinţa tuturor pretenţiilor solicitate de către reclamant. hotărârile judecătoreşti se împart în 3 categorii. în al doilea rând. numele debitorului şi al beneficiarului. În litigiul de încheiere a contractului menţionează tipul contractului şi clauzele în temeiul cărora părţile sunt obligate să încheie contractul (art.

iar după expirarea termenului de atac. din oficiu sau la cererea participanţilor la proces. cu respectarea prevederilor art. Participanţilor la proces li se comunică locul. nu a indicat suma adjudecată. instanţa poate. neprezentarea acestora însă nu împiedică explicarea hotărârii. Încheierea prin care instanţa se pronunţă asupra cererii de corectare a greşelilor din hotărâre poate fi atacată cu recurs. c) nu a rezolvat problema repartizării între părţi a cheltuielilor de judecată ori a omis să se pronunţe asupra cererilor martorilor. Dacă sunt necesare explicaţii referitor la sensul. Participanţilor la proces li se comunică locul. Explicarea hotărârii este admisibilă numai în cazul în care ea nu a fost executată şi nu a expirat termenul de executare silită. Participanţilor la proces li se comunică locul. În cazul în care hotărârea de bază a fost atacată cu apel sau recurs şi. instanţa care s-a pronunţat asupra fondului cauzei soluţionează chestiunea privind emiterea hotărârii suplimentare. 29 . În caz de existenţă a temeiurilor prevăzute de art. 27. să facă referire la noi probe şi să soluţioneze chestiuni care nu au fost reflectate în hotărârea de bază. bunurile ce urmează a fi remise sau acţiunile pe care pârâtul trebuie să le îndeplinească. În cazul în care greşeala instanţei este legată de aplicarea incorectă a actelor normative. însă neprezentarea lor nu împiedică examinarea problemei. să adopte o hotărâre suplimentară dacă: a) nu s-a pronunţat asupra unei pretenţii în a cărei privinţă participanţii la proces au prezentat probe şi au dat explicaţii. instanţa nu este în drept să modifice conţinutul hotărârii. s-a solicitat emiterea unei hotărâri suplimentare. expediază pricina în instanţa de apel sau de recurs. specialiştilor. experţilor.102-104 CPC. data şi ora şedinţei de judecată.250 CPC. Hotărârea suplimentară se emite de către instanţa judecătorească care a examinat fondul pricinii numai după examinare în şedinţă de judecată şi poate fi atacata în ordinea stabilită de Codul de procedură civilă. din oficiu sau la cererea participanţilor la proces. b) rezolvând problema dreptului în litigiu. data şi ora şedinţei de judecată. Explicarea hotărârii se face în şedinţă de judecată. însă în graniţa termenului prevăzut de legislator pentru prezentarea hotărârii spre executare silită. Problema pronunţării unei hotărâri suplimentare poate fi pusă în termenul executării silite a hotărârii. interpreţilor sau reprezentanţilor cu privire la cheltuielile de judecată a căror compensare li se cuvine. 29. să corecteze greşelile sau omisiunile privitor la nume. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea corectării greşelilor. În încheierea privind corectarea greşelilor din hotărâre. instanţa judecătorească care a pronunţat hotărârea poate. Chestiunea referitoare la corectarea greşelilor se permite independent de faptul executării hotărârii. precum şi la orice alte erori materiale sau de calcul evidente. 28. Hotărârea suplimentară poate fi atacată concomitent cu hotărârea de bază. data şi ora şedinţei de judecată. Problema corectării unor astfel de greşeli se soluţionează în şedinţă de judecată. să dea explicaţii asupra dispozitivului ori să omită dispoziţiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărârii. calitate procesuală. la cererea participanţilor la proces sau a organului de executare a hotărârii. instanţa emitentă poate.materiale sau de calcul. extinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii sau dacă hotărârea cuprinde dispoziţii contradictorii. ea nu poate fi corectată prin adoptarea încheierii. concomitent. din oficiu sau la cererea participanţilor la proces.

31. .asigurarea acţiunii sau anularea măsurilor de asigurare a acţiunii (art.62 din CPC).intervenientul accesoriu (art. cu comunicarea participanţilor la proces a locului.corectarea greşelilor din hotărâre (art.252 din CPC). textul hotărârii de bază nu se modifică. După adoptarea încheierii referitor la explicarea hotărârii.coparticiparea procesuală obligatorie (art. schimbarea modului şi ordinii de executare a ei (art. . Chestiunea privind rectificarea hotărârilor judecătoreşti prin corectarea greşelilor evidente.203 CPC).67 din CPC). 32. datei şi orei şedinţei de judecată.restituirea cererii de chemare în judecată (art. definitivă).respingerea cererii de asigurare a probelor (art. .amânarea şi eşalonarea executării hotărârii.(4) CPC).48 CPC. Se atenţionează că. prelungirea dezbaterilor judiciare sau amânarea procesului (art.263 din CPC) se atacă cu recurs. de regulă.249 din CPC).116 din CPC). La cererea participanţilor la proces sau la propunerea organului de executare. adică.Încheierea judecătorească privind explicarea hotărârii se supune recursului (art. Încheierile referitor la: . 181 din CPC). Instanţa poate emite încheierea fără a se retrage în camera de deliberare. la corectarea greşelilor.indexarea sumelor adjudecate (art. O astfel de încheiere se consemnează în procesul-verbal al şedinţei de judecată (art. 30.suspendarea procesului (art.repunerea în termen (art. . eşalonare a executării sau de schimbare a modului de executare. . hotărârea trebuie să fie executorie (de regulă. .(5) din CPC).253 din CPC). în conformitate cu art. .252 CPC este aplicabil numai după devenirea executorie a hotărârii.). . . Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea. .refuzul de a primi cererea de chemare în judecată (art. însă în titlul executoriu se indică formularea dispozitivului hotărârii în redacţia în care a fost primit în legătură cu adoptarea încheierilor menţionate. 33.268 din CPC).266 din CPC). precum şi să schimbe modul sau ordinea de executare.251 din CPC).încetarea procesului (art. .269 alin. . 30 .180.scoaterea cererii de pe rol (art. examinarea înscrisurilor şi probelor la faţa locului (art. dar se pune. Excepţie de la regula menţionată constituie numai cazul soluţionării unor probleme simple (de exemplu. dispoziţiile primei instanţe sau ale judecătorului prin care pricina nu se soluţionează în fond se emit în formă de încheiere în camera de deliberare în condiţiile art.171 din CPC). instanţa judecătorească emitentă poate să amâne ori să eşaloneze executarea hotărârii. Se atenţionează instanţele judecătoreşti asupra faptului că art.(2) CPC).169 din CPC). Cererile de amânare sau de eşalonare a executării hotărârii se examinează în şedinţă de judecată. .225 CPC) etc. iar încheierea cu privire la procedura de soluţionare a cererii de recuzare – odată cu fondul hotărârii (art.269 CPC.128 din CPC). . explicarea hotărârii sau emiterea de hotărâri suplimentare ţine nu doar de competenţa aceleiaşi instanţe judecătoreşti care a pronunţat hotărârea. pe seama aceluiaşi complet de judecată care a examinat şi soluţionat pricina în fond.intervenientul principal (art.a nu da curs cererii de chemare în judecată (art.53 alin. 34. în funcţie de situaţia materială a părţilor sau de alte circumstanţe.170 din CPC).206 alin. la momentul adresării cu cerere de amânare. soluţionarea cererilor şi demersurilor participanţilor la proces (art.65 din CPC).

12 din 25.2 31 . cu referirea la legea guvernantă.2000 "Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei procesuale civile la întocmirea hotărârii şi încheierii".(2) CPC).dispoziţia instanţei. Instanţa judecătorească. .ordinea şi termenul de atac al încheierii. schimbarea modului şi ordinii de executare a ei se supune recursului (art. la emiterea încheierii. Cuprinsul încheierii emise în camera de deliberare trebuie să corespundă exigenţelor art. .Încheierea judecătorească privind amânarea sau eşalonarea executării hotărârii. Se abrogă Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. 7 iulie 2008 nr.04.(1) CPC.270 alin.motivele care au determinat concluziile instanţei şi legea guvernantă. Încheierea emisă fără retragerea completului în camera de deliberare trebuie să conţină următoarele elemente.252 din CPC). este obligată să acorde o atenţie deosebită motivelor care au determinat concluziile instanţei. 37.270 alin. 36.problema asupra căreia se emite. Chişinău. dacă este susceptibilă de atac (art. cu includerea acestora în procesul-verbal al şedinţei: . . 38. 35.

Această cale de atac conferă instanţei ierarhic superioare învestite cu soluţionarea apelului pe lângă competenţa verificării legalităţii şi temeiniciei hotărârii atacate. şi unele atribuţii de judecată ale primei instanţe. Menţiunea greşită în dispozitivul hotărârii a căii de atac. care poate fi exercitată împotriva hotărârii conform legislaţiei în vigoare. 3.10 din 22. pag. instanţa este competentă de a verifica legalitatea şi temeinicia hotărârii contestate. libertăţi ori interese legitime au fost încălcate printr-un act judiciar pot exercita căile de atac împotriva acestuia. Aceasta înseamnă că nu se poate exercita o cale extraordinară de atac atâta timp.apelul decade aceste persoane din dreptul de a ataca hotărârea cu recurs din moment ce legea prevede această cale de atac (art. având ca temei studierea practicii judiciare. devolutivă şi suspensivă de executare (dacă legea nu prevede altfel). Conform art.17 Cod de procedură civilă.12.(4) CPC). declanşată de către persoanele abilitate prin lege cu acest drept. Neexercitarea de către persoanele în drept a căii ordinare de atac . Apelul este una din căile de atac.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la examinarea pricinilor civile în ordine de apel nr.429 al in . art. În cazul în care instanţa de judecată a indicat incorect calea de atac sau nu a indicat-o deloc. în mod obligatoriu se va indica atât calea şi termenul de atac.16 lit. conform căii legale de atac.2 lit. cât partea are la dispoziţie o cale ordinară de atac. sau lipsa unei asemenea menţiuni nu poate fi de natură a deschide accesul la o cale de atac neprevăzută de lege. repartizarea cheltuielilor de judecată. în condiţiile legii. i s-a creat o situaţie defavorabilă participantului la proces. 2006. HOTĂRĂŞTE: 1. Reieşind din modul de organizare a instanţelor judecătoreşti.e). Conform art. ce reglementează judecarea pricinilor civile în ordine de apel.2008 În scopul aplicării corecte şi uniforme de către instanţele de judecată a normelor procesuale.241 alin. prin soluţia pronunţată în instanţa de apel. Plenul Curţii Supreme de Justiţie.1. art.15 CPC participanţii la proces şi alte persoane interesate ale căror drepturi.2005 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. cu excepţia situaţiei în care.d) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie. 2. în baza art. la cererea de apel depusă de partea adversă. după cum nici nu poate îngrădi dreptul la o cale de atac.15 din 03. potrivit naturii şi scopului căilor de atac. deopotrivă ordinară. stabilite şi reglementate prin lege. în afară de concluzia instanţei privind admiterea sau respingerea integrală sau parţială a acţiunii. cât şi instanţa prin intermediul căreia urmează a fi exercitată calea de atac. 32 .(6) CPC în dispozitivul hotărârii.7 modificată de: Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. faţă de situaţia creată prin hotărârea primei instanţe. ele urmează a fi exercitate într-o anumită consecutivitate. nr.10.119 din Constituţia Republicii Moldova şi art.

Hotărârea nedefinitivă este dispoziţia primei instanţe prin care se soluţionează fondul pricinii.în caz că norma juridică specială ce reglementează examinarea în apel vine în contradicţie cu norma juridică generală aplicată la examinarea în fond.[Pct.12. se va putea crea o situaţie mai dificilă părţii în propria cale de atac în cazul in care instanţa de apel va constata încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural (art.10 din 22. În cazul în care în privinţa unor pretenţii a fost luată o hotărâre în fond. Dreptul de a exercita o cale de atac este în principiu unic şi se epuizează o dată cu exercitarea lui. cu unele precizări şi anume: . prin încheiere. Obiect al apelului îl constituie hotărârile nedefinitive. Examinarea cauzelor în ordine de apel se efectuează în strictă conformitate cu prevederile capitolului XXXVII din Codul de procedură civilă.250 CPC. procedura specială.(1) CPC). ordonanţele judecătoreşti. În acest caz declararea apelului nu duce la suspendarea executării hotărârii. 5.14.373 alin. Astfel. chiar dacă au fost emise după pronunţarea hotărârii şi dacă atacarea încheierii nu este menţionată în cererea de apel. pot fi atacate cu apel şi hotărârile suplimentare adoptate de instanţele de judecată în conformitate cu art. Conform art. iar în privinţa altor pretenţii. hotărârile pronunţate în primă instanţă de către curţile de apel. 254 CPC). când însăşi partea acceptă agravarea situaţiei sale.date în prima instanţă de către judecătoriile de drept comun şi judecătoria economică de circumscripţie date în procedura contencioasă (acţiunea civilă). .388 alin. instanţa de apel este obligată de a aplica aceste temeiuri din oficiu. 6.la judecarea pricinii în ordine de apel se va aplica legea procedurală în vigoare la data judecării apelului.(6) CPC apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situaţie mai dificilă decât aceea din hotărârea atacată.dispoziţiile normelor de procedură privind judecarea pricinilor civile în primă instanţă se aplică în instanţa de apel în măsura în care nu sunt contrare dispoziţiilor capitolului XXXVII din Codul de procedură civilă. urmează a fi aplicată norma juridică specială. 7. chiar dacă s-ar invoca alte temeiuri decât cele rezolvate printr-o hotărâre anterioară. Pot fi atacate cu apel şi hotărârile care conform art. Apelul declarat împotriva hotărârii se consideră declarat şi împotriva încheierilor date în pricina respectivă.2008] 4. Încheierile emise în primă instanţă nu pot fi atacate cu apel decât o dată cu hotărârea. dacă legea nu prevede altfel. . dacă legea nu prevede altfel. cererea a fost scoasă de pe rol sau procedura a fost încetată. Partea poate introduce înăuntrul termenului de apel mai multe cereri de apel care se completează şi se examinează într-o singură procedură.3 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.art. De asemenea. apelul nu poate fi exercitat de aceeaşi persoană împotriva aceleiaşi hotărâri decât o singură dată.256 CPC urmează a fi executate imediat. Agravarea situaţiei părţii în propria cale de atac se admite atunci când hotărârea este atacată de ceilalţi participanţi la proces. De asemenea. şi 33 . susceptibilă de a fi atacată cu apel până la expirarea termenului de declarare a apelului (art. cu adoptarea unei singure decizii. Nu pot fi atacate cu apel hotărârile adoptate de către instanţele de judecată în litigii ce rezultă din raporturile de contencios administrativ. deoarece indiferent de invocarea sau neinvocarea de către parte a acestor încălcări. cât şi hotărârile pronunţate în primă instanţă după rejudecarea pricinii. Colegiul civil şi de contencios administrativ şi Colegiul economic ale Curţii Supreme de Justiţie.

şi va confirma dreptul reprezentantului de a declara apel. Interesele celor cu capacitate de exerciţiu restrânsă. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea reprezentant. sub sancţiunea nulităţii.45 CPC nimeni nu poate fi lipsit fără consimţământul său de dreptul judecării procesului în instanţă şi de judecătorii în a căror competenţă pricina este dată prin lege. trebuie să fie expus dreptul de a declara apel. În caz că la depunerea apelului alături de reprezentant va fi prezentă şi persoana. Conform art. poate avea loc o transmitere a calităţii procesuale pe cale legală sau convenţională. Dacă părţile vor contesta numai încheierea privind scoaterea cererii de pe rol sau încetarea procesului. cererea de apel va fi acceptată pentru a fi examinată. fiind în drept de a se pronunţa asupra legalităţii încheierii adoptate din oficiu. La stabilirea calităţii procesuale a persoanelor ce pot declara apel urmează a se ţine cont de prevederile art. indiferent de faptul dacă au participat nemijlocit în şedinţa instanţei sau nu. Astfel. pasibil de a fi invocat de persoanele în drept să declare apel.9 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. Or. împuternicirile reprezentantului în judecată urmează a fi formulate într-o procură. Părţile şi alţi participanţi la proces pot declara apel în cazul în care ei au fost implicaţi nemijlocit la soluţionarea litigiului.10 din 22. în interesul căreia reprezentantul a declarat apel. În caz de strămutare a pricinii civile de la Curtea de Apel Economică la o curte de apel de drept comun în temeiul art. a celor fără capacitate de exerciţiu sau ale celor dispăruţi fără urmă vor fi apărate prin reprezentantul lor legal (părinţi. [Pct. persoanele fizice îşi pot apăra interesele personal sau prin reprezentanţi. 8. chestiunile respective vor fi soluţionate de instanţa competentă în conformitate cu art. Dacă la examinarea cauzei în instanţa de fond au existat coparticipanţi (coreclamanţi. Reprezentantul poate declara apel în interesul apelantului. dacă este împuternicit în modul stabilit de lege. Astfel.36 alin. conform art. după caz.55 şi art. Deşi în apel nu se admite schimbarea calităţii părţilor. în proces civil.75 CPC. dar care se consideră lezate în drepturi prin hotărârea pronunţată.360 alin. oricare dintre părţile iniţiale ale procesului poate fi apelant sau intimat.43. atunci împotriva încheierii respective se va declara recurs. copârâţi şi intervenienţi). 9.(3) CPC.2008] 10.59 CPC. legalitatea deciziei instanţei de apel în ordine de recurs va fi examinată de către instanţa de recurs competentă să verifice legalitatea deciziilor curţii de apel care a examinat apelul în fond. Apelul poate fi formulat de cel cu capacitate de exerciţiu deplină personal sau prin mandatar. apelul depus va fi returnat ca depus de o persoană care nu este în drept să declare apel. soluţionarea problemei drepturilor acestor persoane neantrenate în proces poate constitui motiv de apel.(1) CPC specifică persoanele în drept să declare apel. Art. Instanţele competente de a judeca pricinile civile în apel sunt curţile de apel. Totodată. fiecare dintre aceştia dispune de posibilitatea de a 34 . În cazul absenţei unei asemenea împuterniciri concrete.12.partea va declara apel împotriva hotărârii. potrivit competenţei materiale şi jurisdicţionale stabilite prin lege. Persoanele care nu sunt participante la proces. în mod independent. în care în mod expres. 11. În cazul apariţiei unor temeiuri legale pentru strămutarea pricinii sau apariţia unui conflict de competenţă. instanţa de apel va judeca pricina în volum deplin. nu dispun de dreptul de a declara apel. tutore sau curator). 44 CPC. dacă nu vor fi depistate alte impedimente pentru judecarea pricinii. tocmai datorită faptului că apelul are ca obiect verificarea legalităţii şi temeiniciei unei hotărâri judecătoreşti.

Se consideră că hotărârea a fost comunicată părţilor. Realizarea acestui drept este condiţionată de termenul legal şi comunicarea hotărârii motivate. Dacă pretenţiile coparticipantului şi intervenientului coincid cu cele ale apelantului. Atunci când unul dintre coparticipanţi a renunţat la dreptul său de a declara apel ori şi-a retras apelul. 14. care din motive întemeiate au omis termenul de apel. având ca scop aducerea la cunoştinţa participanţilor la proces conţinutul integral al hotărârii adoptate.362 alin.111 CPC. sau există alte motive care exclud soluţionarea fondului. însă neprezentarea lor nu împiedică soluţionarea repunerii în termen. şi instanţa a adoptat hotărârea integrală termenul de declarare a apelului va începe a curge de la momentul pronunţării hotărârii. neachitând taxa de stat. Termenul de apel este de 20 de zile de la data comunicării hotărârii motivate (art.declara apel pentru apărarea propriilor interese. În cazul în care instanţa de apel respinge cererea privind repunerea cererii în termen. cererea de apel va fi restituită apelantului. sau dacă cererii de apel nu i se dă curs. aceasta se consideră comunicată de la data depunerii cererii de apel. De aceea pentru exercitarea legală a acestui drept nu este suficientă numai comunicarea dispozitivului hotărârii. conform art. Termenul de apel curge chiar dacă hotărârea a fost comunicată concomitent cu somaţia de executare. [Pct. Se reţine că în cazul adoptării dispozitivului hotărârii. cu citarea părţilor la proces.10 din 22. Calcularea termenului de apel se va face în conformitate cu prevederile art. coparticipantul sau intervenientul se poate alătura la apel printr-o cerere scrisă.355 CM instanţa de judecată va remite hotărârea sa părţilor în termen de 3 zile calendaristice de la data emiterii. când instanţa a trimis copia hotărârii părţii care nu a fost prezentă la proces (art. în caz de adoptare numai a dispozitivului hotărârii. dacă legea nu prevede altfel. având independenţă procesuală şi achitând taxa de stat. Termenul de apel reprezintă intervalul de timp în care se poate exercita calea de atac a apelului. Dreptul de a contesta hotărârea primei instanţe cu apel apare chiar din momentul pronunţării hotărârii. alăturarea la apel produce efecte juridice în cazul în care a avut loc în interiorul termenului de apel şi participantul alăturat a achitat taxa de stat.2008] 13. Astfel. acesta va expira în următoarea zi lucrătoare. neputându-se extinde în principiu efectele admiterii apelului unuia dintre ceilalţi coparticipanţi. în baza cererii care se examinează în şedinţa de judecată. dacă părţile au fost prezente la pronunţarea hotărârii. Dacă termenul expiră într-o zi nelucrătoare. sau cererea a fost restituită. Dacă apelantul principal îşi retrage apelul.12 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. În acest caz.1 CPC) şi începe a curge în ziua imediat următoare după ce s-a comunicat hotărârea motivată. pot fi repuse în termen de către instanţa de apel. când instanţa a pronunţat hotărârea integrală în prezenţa participanţilor la proces.259 CPC). Prin comunicarea hotărârii se subînţeleg acţiunile efectuate de către instanţa de judecată care a pronunţat hotărârea. Dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii.12. după redactarea hotărârii instanţa nu este obligată de a trimite copia hotărârii persoanelor care au fost prezente la pronunţarea hotărârii. 12. pentru acesta hotărârea primei instanţe devine definitivă.85 CPC. 35 . dacă nu sunt temeiurile prevăzute de art. momentul când instanţa a înştiinţat părţile despre faptul că hotărârea integrală este gata şi părţile pot lua cunoştinţă de ea. Persoanele.

observaţiilor la procesul-verbal ş.a. Se explică. pot fi obiect separat al apelului chestiunile ce ţin de repartizarea cheltuielilor de judecată între părţi. Cererile de apel parvenite prin poştă în adresa instanţei de apel vor fi expediate instanţei de fond. poate să dispună suspendarea executării hotărârii. ordinea şi termenele de exercitare a hotărârii. Codul de procedură civilă prevede două situaţii în care termenul de apel poate fi întrerupt: . Nu există un termen de decădere pentru solicitarea repunerii în termenul de declarare a apelului (art.2008] 15.din motive justificate. În astfel de cazuri se face o nouă comunicare.12. în caz de depunere a referinţei în prima instanţă.10 din 22.(6) CPC cererea de apel este valabil făcută chiar dacă poartă o denumire incorectă.1 CPC. care în final nu au influenţat în mod direct asupra concluziei instanţei ce ţine de soluţionarea acţiunii. a cărei hotărâre se atacă. după ce primeşte cererea de apel şi înscrisurile alăturate.în cazul decesului participantului la proces care avea interes să facă apel. Dat fiind faptul că legislatorul nu interzice prezentarea referinţei şi la această etapă.2008] 17. persoana poate depune cererea de apel chiar dacă nu a luat cunoştinţă de procesul-verbal al şedinţei primei instanţe. Preşedintele primei instanţe.14 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.(4) CPC). părţii reprezentate prin mandat).16 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.eşalonarea achitării taxei de stat. pentru efectuarea acţiunilor prevăzute de art.367 CPC. însă la cererea apelantului instanţa de apel. iar termenul de apel începe să curgă din nou de la data comunicării hotărârii. [Pct.10 din 22. 36 .(1) CPC). 16. aceasta este obligată s-o accepte şi s-o anexeze la dosar. . calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depăşirea termenului de procedură.Apelul declarat peste termen nu suspendă executarea hotărârii.364 alin. dispune înregistrarea cererii de apel cel târziu a doua zi. Instanţele de apel vor refuza înregistrarea cererii de apel în mod direct. 18. Astfel. Dreptul de a se adresa cu cerere de apel nu este legat de dreptul de a lua cunoştinţă de procesul-verbal. Legea cere depunerea cererii de apel cu respectarea formei scrise la instanţa judecătorească a cărei hotărâre se atacă (art. Termenul de apel pentru moştenitorii incapabili şi pentru cei limitaţi în capacitatea de exerciţiu sau pentru cei dispăruţi fără urmă începe să curgă din ziua în care se numeşte tutorele sau curatorul. Cererea de apel trebuie să corespundă cerinţelor expuse în art. De asemenea. Instanţele de apel trebuie să ţină cont că apelantul este în drept prin cererea de apel să atace hotărârea primei instanţe în întregime sau numai în privinţa unor probleme expuse în partea descriptivă sau în partea motivată a hotărârii. Tot aşa va proceda preşedintele instanţei şi în privinţa cererilor de alăturare la apel. după caz (moştenitorilor.12. că potrivit art. [Pct.166 alin. cererilor privind eliberarea.116 alin.365 CPC. Repunerea în termen poate fi dispusă numai dacă partea şi-a exercitat dreptul la acţiune în cadrul unui termen maxim de 30 de zile.364 alin. explicând apelantului consecinţele art.în cazul decesului mandatarului căruia i se comunicase hotărârea. În asemenea situaţii în litigiile patrimoniale depunerea cauţiunii nu este obligatorie.

că în cazul în care nu se dă curs cererii de apel. Instanţa poate în aceeaşi încheiere de pregătire a pricinii pentru dezbateri să fixeze data examinării apelului. Se explică instanţelor judecătoreşti. De asemenea.365 CPC. în traducere. va soluţiona chestiunea privind adoptarea unei hotărâri suplimentare sau a unei încheieri privind corectarea greşelilor în hotărâre atunci când există temeiuri legale. în caz că vor fi înaintate. instanţa de apel este obligată. 20. în caz că apelantul a depus o cerere în care solicită eşalonarea. apelul se consideră depus la data prezentării iniţiale. instanţa de judecată este obligată de a soluţiona mai întâi chestiunea privind prelungirea termenului judiciar. prima instanţă va examina observaţiile la procesul-verbal.20 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. În cazul când persoana. depunerea recursului va întrerupe curgerea termenului judiciar. termenul stabilit de judecător trebuie să fie unul real. noi referinţe şi înscrisuri la dosar. [Pct. instanţa va expedia a doua zi instanţei de apel dosarul împreună cu apelurile. va întreprinde acţiunile prevăzute de lege în cazul executării imediate a hotărârii. Instanţele de apel (atât de drept comun. În scopul pregătirii pricinii către examinare în ordine de apel. Instanţa este obligată de a crea condiţiile respective participanţilor la proces pentru ca ei să-şi poată exercita drepturile sale. va cita părţile şi alţi participanţi la proces. cu cel puţin 3 zile înainte de judecarea apelului. ca persoana respectivă să dispună de posibilităţi obiective de a executa indicaţiile din încheiere. judecătorul instanţei de apel nu va fi în drept de a nu da curs cererii de apel pe motiv că nu este achitată taxa de stat. Referinţele şi înscrisurile se depun cu atâtea copii câţi participanţi la proces sunt. şi el curge din nou. iar în cazul nedepunerii ei în termenul stabilit de instanţă. În cazul în care cererea de apel şi înscrisurile au fost depuse fără plata taxei de stat şi fără copii pentru fiecare participant la proces şi o copie pentru instanţa de apel. Dacă apelantul îndeplineşte în termen indicaţiile din încheiere. eliberarea de la achitarea taxei de stat odată cu declararea apelului. în caz contrar se va da o încheiere separată referitoare la data examinării cauzei. pricina poate fi examinată în baza materialelor existente la dosar (art. Însă participanţii la proces pot lua cunoştinţă de materialele cauzei. apelurile şi referinţele depuse. judecătorul instanţei de apel dispune printr-o încheiere de a nu da curs cererii. De asemenea. instanţa de apel va expedia participanţilor la proces copii de pe cererea de apel şi de pe înscrisurile care nu au fost prezentate primei instanţe. rezonabil. acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.368 CPC până la expirarea lui va înainta o cerere în care va solicita prelungirea lui. plus câte o copie pentru instanţa de apel. căreia i s-a stabilit un termen judiciar în condiţiile art. şi fără respectarea art. 19.2008] 37 . cât şi înscrisurile anexate. iar cele redactate într-o limbă străină. În asemenea situaţii. după examinarea recursului de către instanţa de recurs. să decidă asupra mişcării dosarului. în dependenţă de soluţia adoptată.Până la expirarea termenului de depunere a apelului pentru toţi participanţii la proces. propunându-le să depună.10 din 22. să soluţioneze cererea reclamantului şi. Dat fiind faptul că încheierea de a nu da curs cererii de apel poate fi atacată cu recurs.(2) CPC). cât şi cea economică) vor lua în considerare că depunerea referinţei este obligatorie.12. Numai după expirarea termenului pentru declararea apelului pentru toţi participanţii la proces. sau fără legalizarea înscrisurilor alăturate în modul prevăzut de lege. nimeni nu este în drept să reclame dosarul din prima instanţă. mai întâi. înscrisurile şi cererile depuse.186 alin.

22 în redacţia Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. după expirarea termenului de pregătire a pricinii pentru dezbateri judiciare. neaudiaţi în prima instanţă sau înscrisuri nearătate la prima instanţă. însă după plata taxei de stat. instanţa de apel va dispune încetarea procedurii în apel. Instanţa de apel nu este legată de motivele apelului privind legalitatea hotărârii primei instanţe.12. Rezonabilitatea termenului de examinare a apelului se va aprecia atât prin prisma complexităţii şi comportamentului părţilor în proces. 38 .60 alin. printr-o încheiere susceptibilă de recurs.23 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. Art. iar în ultimul caz cu consemnare în procesul-verbal. procedura în ordine de apel nu poate fi încetată. libertăţilor şi intereselor legitime ale unei alte persoane nu privează persoana în a cărei interes a fost declarat apelul de dreptul de a-l susţine. Se atrage atenţia instanţelor judecătoreşti.371 CPC prevede ca. sub condiţia de a-şi păstra calitatea procesuală. sau solicitării încheierii unei tranzacţii. În cadrul soluţionării chestiunii privind retragerea apelului instanţa de apel este obligată de a explica apelantului efectele admiterii cererii de retragere a apelului. dacă prin cererea de apel se contestă depoziţiile lor.5 CPC. de o altă persoană sau organ împuternicit prin lege să se adreseze în judecată pentru apărarea drepturilor. împuternicit în mod legal. În acest caz. În acest caz instanţa de apel casează hotărârea primei instanţe şi dispune încetarea procesului dacă sunt respectate prevederile art. instanţa se va pronunţa în fond numai în temeiul celor invocate în prima instanţă. În cazul renunţării reclamantului la acţiune. să şi-l retragă până la dezbaterea pricinii în fond în instanţa de apel. instanţa de apel va soluţiona chestiunile privind retragerea apelului. iar ceilalţi susţin apelurile declarate. 25.2008] 24.10 din 22. care este de 30 de zile. În cazul în care dovezile propuse sunt martorii. Partea care a declarat apelul poate sau reprezentantul ei. Apelanţii sunt în drept să prezinte probe care nu au fost prezentate în prima instanţă. Retragerea apelului se face în scris sau oral. şi va examina apelurile altor participanţi la proces. 22. fie de drept procedural.2008] 23.12. Or. cât şi prin înseşi accepţiunea şi esenţa acestei căi de atac. Martorii citaţi în prima instanţă pot fi citaţi şi în instanţa de apel. În cazul când apelul nu este motivat ori motivaţia nu cuprinde argumente sau probe noi. În procesul judecării pricinii în apel apelantul este în drept de a folosi orice mijloc de apărare fie de drept material. ci este obligată să verifice legalitatea hotărârii în întregul ei.10 din 22. admiterea de către instanţa de apel a cererii de retragere a apelului îl lipseşte pe ultimul de dreptul de a mai înainta un nou apel împotriva aceleiaşi hotărâri.21. În cazul în care mai mulţi participanţi la proces au declarat apeluri de sine stătător împotriva hotărârii şi unul din apelanţi şi-a retras apelul. [Pct. apelantul este obligat de a-şi motiva imposibilitatea prezentării probelor în prima instanţă. inclusiv şi asupra motivelor care au rămas neexaminate de către instanţa de fond. şi în caz de admitere va înceta procedura în ordine de apel în privinţa persoanei care a renunţat la apel. Instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel. apelul se examinează într-un termen rezonabil. atunci se respectă cerinţele necesare pentru cererea de chemare în judecată. [Pct. că retragerea apelului declarat de către procuror. În cazul retragerii apelului.

e) CPC. 26. după casarea hotărârii. Decizia prin care pricina se remite la rejudecare este irevocabilă. instanţa de apel este în drept să judece pricina în fond. situată în circumscripţia instanţei de apel. urmează în mod obligatoriu să remită cauza la rejudecare: . pronunţând o hotărâre de declinare a competenţei în favoarea instanţei competente.pricina a fost examinată de un complet de judecată compus ilegal. . cercetate. Instanţa de apel nu este în drept să releve în indicaţiile sale care probe inspiră încredere (sunt mai temeinice) sau să stabilească ce hotărâre ar trebui adoptată după rejudecarea pricinii. .385 alin. d).2008] 28.12. instanţa este în drept să pronunţe o soluţie prin care îl respinge sau îl admite.10 din 22. Astfel.385 şi 388 CPC se poate concluziona că legea prevede doar 5 cazuri când instanţa de apel. [Pct. După ce judecă apelul. va remite pricina spre rejudecare în instanţa competentă. Totodată în art.385 alin. Admiterea apelului înseamnă constatarea caracterului ilegal (incorect) al hotărârii pronunţate de prima instanţă şi aceasta duce la casarea ei în întregime sau în parte potrivit art. constatând lipsa de competenţă a primei instanţe. data şi ora şedinţei de judecată. instanţa de apel. 39 .în dosar lipseşte procesul-verbal privind efectuarea unui act procedural. verificând hotărârea judecătorească şi considerând-o temeinică şi legală. În situaţia în care în prima instanţă nu se mai poate constitui un complet de judecată.instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces. pricina urmează a fi trimisă altei instanţe de acelaşi grad. adică nu se supune niciunei căi de atac. prima instanţă este obligată de a arăta în hotărârea sa pricinile ce au servit ca temei în imposibilitatea îndeplinirii indicaţiilor. c). fără a o restitui în prima instanţă.27 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. În sensul prevederilor art. În primul caz.pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul. instanţa de apel este obligată să menţioneze în decizie actele procedurale care trebuie efectuate în prima instanţă.(2) CPC este reglementată situaţia în care judecata în primă instanţă s-a făcut cu încălcarea competenţei. Temeiurile casării hotărârii instanţei de fond de către cea de apel sunt specificate în art.Invocarea incorectă a prevederilor legale în cererea de apel de către apelant nu eliberează instanţa de apel de a aplica legea materială corectă ce guvernează raportul juridic litigios. . analizate şi apreciate corect de prima instanţă. .386-388 CPC. b). În caz de imposibilitate obiectivă de a îndeplini indicaţiile instanţei de apel în cadrul rejudecării pricinii. de aceea faptul invocării greşite a legii materiale şi procedurale nu poate servi temei pentru respingerea apelului.în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată. respinge apelul ca nefondat. adică consideră că motivele invocate în apel sunt combătute de probele administrate. În prezenţa celorlalte motive specificate în art. Instanţa de apel.388 CPC la solicitarea participanţilor la proces. Restituind pricina spre rejudecare. lit. instanţa de apel poate casa hotărârea instanţei de fond cu darea unei noi hotărâri dacă: . 27.1.pricina a fost examinată cu încălcarea competenţei generale sau jurisdicţionale.

6 §1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Conform art. inclusiv instanţele de apel. constatate de instanţă. .circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii nu au fost constatate şi elucidate pe deplin. dispoziţia se emite în formă de încheiere.(2). decizia trebuie să conţină circumstanţele cauzei.la judecarea pricinii au fost încălcate regulile cu privire la limba în care s-a desfăşurat procesul. sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii.la emiterea hotărârii a fost încălcat secretul deliberării.10 din 22.2008] 29. aplicând o normă străină acestuia.s-a interpretat eronat legea.12.(5) CPC. sau a soluţionat litigiul contrar normelor materiale ce guvernează raportul juridic litigios.387 CPC se consideră că normele de drept material sunt încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: . a încălcat regulile acţiunii normelor juridice în timp. sau s-a aplicat eronat analogia legii sau analogia dreptului.389 CPC. . probele pe care se întemeiază concluziile ei referitor la 40 .nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată. . Adoptarea şi pronunţarea deciziei de către instanţa de apel se face potrivit prevederilor art. expuse în hotărâre. că potrivit art. în caz că litigiul este soluţionat corect.28 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. pe care instanţa le consideră constatate. alin. instanţa de apel va concretiza partea motivată a hotărârii primei instanţe. limitându-se numai la normele juridice procesuale. [Pct. . Prin aplicarea legii care nu trebuia să fie aplicată se înţelege situaţia când instanţa a dat o calificare juridică incorectă raportului material litigios. sunt obligate de a motiva hotărârile sale. iar la soluţionarea problemelor prin care nu se rezolvă fondul apelului.s-a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată. 8 şi 22 şi jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului instanţele de judecată.au fost încălcate sau aplicate eronat normele de drept material.241 alin. instanţa de apel va casa hotărârea primei instanţe cu darea unei noi hotărâri sau va modifica hotărârea în cazurile dacă: . Se atrage atenţia asupra faptului. cu respectarea şi a cerinţelor art.circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii. Se explică instanţelor că prin neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată se înţelege o situaţie când instanţa în hotărârea sa nu a făcut trimitere nici la o lege materială. Protocoalelor 3. a aplicat o uzanţă ce contravine legii. nu au fost dovedite cu probe veridice şi suficiente. .10 din 22. a soluţionat greşit conflictul dintre normele cuprinse în diferite acte normative interne. În special.390 şi art. celelalte renumerotate] 30. spaţiu şi asupra persoanelor. nu poate servi temei de sine stătător pentru casarea hotărârilor. Dispoziţia judecătorească prin care se soluţionează fondul apelului se emite în formă de decizie. [Pct. În acest caz.12. .30 exclus prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.hotărârea nu este semnată de judecător sau de către unul din judecătorii din completul de judecată ori hotărârea este semnată nu de acel judecător sau de acei judecători care sunt menţionaţi în hotărâre. .concluziile primei instanţe. De asemenea.. Neindicarea legii materiale în hotărâre. 5.2008. a soluţionat pricina în baza normei de drept interne ce contravine prevederilor tratatului internaţional cu aplicare directă.

inclusiv cu procesul-verbal al şedinţei.15 41 . După adoptarea deciziei. Se atenţionează instanţele de apel că dosarele urmează. poate fi pusă în executare imediat după adoptarea ei. a fi în termen redactate şi restituite în instanţa de fond. atât timp cât dosarul se află la instanţa de apel. instanţa de apel este obligată a întreprinde acţiunile legale pentru comunicarea deciziei integrale.admiterea sau respingerea acţiunii. 32. 3 octombrie 2005 nr. legea materială şi procedurală aplicate în cadrul judecării pricinii.a. alte chestiuni ce au fost soluţionate în cadrul judecării pricinii. participanţii la proces au dreptul de a lua cunoştinţă de materialele dosarului. Se abrogă hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. argumentele instanţei în caz de respingere a unor probe prezentate de participanţi ş.28 din 26 decembrie 2000 "Cu privire la examinarea cauzelor civile în ordine de apel". instanţa de apel este obligată a le trimite copia deciziei adoptate în cel mult 7 zile de la emiterea deciziei motivate. În cazul în care apelul a fost judecat în absenţa unor participanţi la proces legal citaţi. Chişinău. 33. 31. în mod obligatoriu. De asemenea. deşi legiuitorul a prevăzut şi posibilitatea contestării ei cu recurs. în caz de adoptare a dispozitivului deciziei. fiind definitivă. Decizia instanţei de apel.

logică. art. adoptată de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei la 28.17 Cod de procedură civilă. 2. recurent şi intimat (Principiul nr. Instanţa de judecată. Plenul Curţii Supreme de Justiţie.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei procesuale civile la întocmirea actelor judecătoreşti de dispoziţie în cadrul examinării pricinilor civile şi economice în ordine de apel şi de recurs nr. dar în prezenţa unor motive justificate. nr. dar trebuie să corespundă tuturor normelor de drept. claritate. deliberarea şi pronunţarea actelor de dispoziţie ale instanţelor de apel şi de recurs au loc în aceeaşi şedinţă. 2009. Astfel.02. lipsă de rezerve (necondiţionalitate).07. 3. 3. Decizia instanţei de apel sau de recurs trebuie să fie pe cât e posibil de concisă. Hotărârile pronunţate în primă instanţă de judecătorii pot fi atacate cu apel. deplinătate. Deciziile instanţei de recurs devin irevocabile din momentul pronunţării. 3.16 lit. adoptă o hotărâre sub formă de decizie sau încheiere. Decizia instanţei de apel sau de recurs trebuie să fie pronunţată la sfârşitul procesului. cu judecarea pricinilor în aceste căi de atac.1. oficialitate şi pertinenţă. în conformitate cu art. în baza art. după încheierea dezbaterilor judiciare şi ascultarea susţinerilor verbale.236 alin. motivare şi dispozitiv. precum şi deciziile pronunţate de curţile de apel.2008 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova.R (84) 5 privind principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcţionării justiţiei. concreteţe. consecutivitate. EXPLICĂ: 1. descriptivă. Ea poate fi întocmită liber. să fie clară.2 lit. cu parcurgerea tuturor fazelor procesuale legal stabilite. deliberarea şi pronunţarea pot fi amânate pe un termen de 10 zile. formulările din conţinutul deciziei trebuie să corespundă exigenţelor de: corectitudine.e). Decizia instanţei de apel sau de recurs trebuie să fie legală şi întemeiată. Cu recurs pot fi atacate şi hotărârile pentru care legea nu prevede calea apelului.4-5. De regulă.19 Întru asigurarea aplicării corecte şi uniforme de către instanţele judecătoreşti de apel şi de recurs a normelor de procedură civilă la întocmirea actelor judecătoreşti de dispoziţie. elocvenţă. înţeleasă de părţile implicate în litigiu şi să răspundă în mod sigur şi expres la toate cererile şi obiecţiile formulate de apelant. judecând apelul sau recursul. pag. certitudine. fapt despre care se informează participanţii la proces. 42 . retrăgându-se în camera de deliberare.c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi art.6 al Recomandării nr. sobrietate. Aceasta conţine patru părţi componente: introductivă. iar hotărârile pronunţate în primă instanţă de curţile de apel pot fi atacate cu recurs.2.1984).3 din 07.(1) CPC.

442 alin. Dreptul la un proces echitabil. fără a acorda părţii care a formulat o întrebare posibilitatea de a şti dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins. instanţa verifică.(1) şi (2) CPC. în limitele invocate în recurs. la admiterea sau respingerea apelului sau recursului.373 alin. conform art. În cazul în care instanţele de apel şi de recurs se abţin de a da un răspuns special şi explicit la cele mai importante întrebări.1. instanţele judecătoreşti naţionale sunt obligate să-şi motiveze deciziile iar toate întrebările care sunt importante pentru rezultatul procesului necesită un răspuns special în hotărâre. iar în cazul casării integrale sau parţiale a hotărârii primei instanţe şi restituirii pricinii spre rejudecare în primă instanţă. Partea descriptivă a deciziei instanţei de apel sau de recurs trebuie să cuprindă expunerea succintă a circumstanţelor pricinii. 5.(5) CPC. legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă.1994 pronunţată în cauza Hiro Balani împotriva Spaniei). temeiurile de fapt şi de drept care au condus. precum şi rezumatul soluţiei pronunţate de prima instanţă şi de instanţa de apel (în privinţa deciziei instanţei de recurs examinate în conformitate cu secţiunea a ll-a). ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate. 417. 8 şi 22 ale Convenţiei.2. explicaţiile participanţilor la proces. în limitele cererii de apel. jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului. 5. Deci. instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel. însă aceasta nu împiedică instanţa de apel să verifice. 427 şi 445 CPC. urmează a fi indicate circumstanţele pricinii constatate de instanţe. prezumă dreptul la o hotărâre şi decizie motivate. 43 .6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.3. În conformitate cu art. pe baza actelor din dosar. calitatea lor procesuală. precum şi temeiurile de fapt şi de drept care au condus la adoptarea uneia din soluţiile prevăzute de art. legalitatea hotărârii atacate.4. 6. în motivarea deciziilor instanţelor de apel şi de recurs. fiind obligată să se pronunţe în decizie asupra tuturor motivelor invocate în recurs. că unele probe ar fi mai temeinice decât altele şi nici să stabilească ce hotărâre ar urma să fie adoptată după rejudecarea pricinii. În conformitate cu art. acest fapt se va considera o încălcare a art. În cazul respingerii apelului sau recursului. garantat de art. motivele care au determinat insatisfacţia apelantului sau recurentului 5. dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii. precum şi cele care nu au fost stabilite. completul de judecată. instanţele de apel şi de recurs sunt obligate să indice în decizie motivele respingerii.6 par. instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanţe. În limitele apelului. fără a administra noi dovezi. 5.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. după caz. Protocoalelor nr. stabilite pe parcursul examinării ei. caracterul public sau secret al şedinţei.1. denumirea instanţei care a pronunţat decizia. în partea introductivă a deciziei instanţei de apel şi de recurs se expune succint hotărârea primei instanţe. Spre deosebire de partea introductivă a hotărârii pronunţate în primă instanţă. Astfel.12. numele sau denumirea apelantului sau recurentului. 6.1 din Convenţia Europeană (Hotărârea Curţii Europene din 09. probele pe care se întemeiază concluziile acestora. Partea introductivă a deciziei instanţei de apel sau de recurs cuprinde: locul şi data adoptării. apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţa de apel de către participanţii la proces. însă nu sunt în drept să prejudece în opiniile sale că o anumită probă ar inspira sau nu încredere. la judecarea recursului declarat împotriva deciziei date în apel. sunt în drept să se pronunţe în decizia adoptată asupra actelor procedurale care urmează a fi efectuate în primă instanţă la rejudecarea pricinii.385.

vor considera că hotărârea primei instanţe sau a instanţei de apel este legală şi temeinică. Hotărârea dată în primă instanţă de judecătorii sau de o instanţă de apel va fi casată sau. nu au fost dovedite cu probe veridice şi suficiente. în măsura în care acestea nu contravin prevederilor procedurale specifice examinării pricinii în apel şi în recurs. dar şi la aliniatul şi litera acestuia. În dispozitivul deciziei de apel sau de recurs. modificată. pe care prima instanţă Ie-a considerat constatate.239-248 CPC). b) circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii. 13. În conformitate cu art.(1) CPC. care stabilesc cadrul procedural al încheierii primei instanţe. recurentului şi concluzia instanţelor de apel şi de recurs în sensul admiterii sau respingerii apelului sau recursului. instanţa este în drept să pronunţe dispozitivul deciziei sau al hotărârii. precum şi al unei cereri referitoare la darea unor explicaţii asupra dispozitivului deciziei (art. Instanţele de apel şi de recurs sunt obligate să facă referire nu numai la articolul menţionat.(1) şi 413 alin. numele apelantului. obiectul litigiului. instanţele de apel şi de recurs emit încheierile fără a se retrage în camera de deliberare. în motivarea deciziei adoptate sunt obligate să-şi expună concluzia cu privire la toate argumentele invocate de apelant sau recurent şi. c) concluziile primei instanţe. Instanţele de apel şi de recurs aplică şi prevederile art. sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii.1. numele părţilor. Totodată. 387. unde se indică dacă se admite sau nu acţiunea. 12. la examinarea apelului sau recursului. iar dacă se admite – cum este soluţionată cauza (art. fiind susceptibilă de executare silită. urmând ca decizia să fie redactată în termen de 15 zile şi. trebuie să corespundă exigenţelor stabilite de art.(1) lit.254 alin. 9. având autoritate de lucru judecat.376 alin. 388 şi 400 CPC).386. deoarece în acest caz decizia apare ca nemotivată. În cazul adoptării unei noi hotărâri. 7. Hotărârile (deciziile) instanţelor de apel şi de recurs mai pot forma obiectul unei cereri referitoare la corectarea greşelilor materiale strecurate în conţinutul ei. 11. rămâne definitivă din momentul pronunţării. după caz. acestea fiind consemnate în procesulverbal al şedinţei de judecată în cazul instanţelor de apel şi în cadrul unor încheieri separate în 44 . însă poate fi atacată cu recurs şi supusă revizuirii în modul stabilit de Codul de procedură civilă. 251 CPC). această parte a deciziei este analogică cu dispozitivul hotărârii primei instanţe. în urma judecării apelului sau recursului. d) normele de drept material sau normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat (art.(5) CPC. pronunţând hotărâri suplimentare.270 CPC. dacă se constată incidenţa următoarelor temeiuri: a) circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii nu au fost constatate şi elucidate pe deplin.242 alin. se aplică inclusiv la emiterea încheierilor judecătoreşti de către instanţele de apel şi de recurs. 389. de o lună de zile. sub aspectul cuprinsului acestora. respectiv.(1).250 CPC. rezultă că prevederile cuprinse în Capitolul XX Titlul II din CPC. 8. în conformitate cu art. Încheierile pronunţate de instanţele de apel sau de recurs. să motiveze din care considerente instanţa a ajuns la concluzia de a recunoaşte apelul sau recursul neîntemeiat. se va indica denumirea primei instanţe şi data adoptării hotărârii în primă instanţă. expuse în hotărâre. Din sensul art. 8.249. 10. referindu-se la legea respectivă.Dacă instanţele de apel şi de recurs. în cazul soluţionării unor probleme simple. Decizia instanţei de apel. 418 şi 445 alin.c) şi 394 CPC. Este inadmisibilă limitarea instanţelor de apel şi de recurs doar la reproducerea în decizie a hotărârii apelate sau recurate ori la constatarea netemeiniciei apelului sau recursului.

acestea sunt supuse recursului separat numai dacă legea prevede expres acest fapt. Exemple de acte judecătoreşti care nu se supun niciunei căi de atac constituie: decizia instanţei de apel sau de recurs prin care pricina se trimite la rejudecare şi încheierea de admitere a cererii de revizuire. de stabilire a ordinii cercetării judecătoreşti. 16. Astfel. 17. după caz. 421.2006 „Cu privire la practica aplicării legislaţiei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs". Se va distinge situaţia în care actul judecătoresc de dispoziţie nu se supune niciunei căi de atac de situaţia în care actul respectiv este irevocabil. care rămân irevocabile din momentul pronunţării (art. 14. Constituie încheieri ale instanţelor de apel şi de recurs care pot fi emise fără retragerea în camera de deliberare: cele de dispunere a examinării pricinii în lipsa părţii. Se abrogă hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. a martorului etc.2005 „Cu privire la examinarea pricinilor civile în ordine de apel" şi nr.. ce se conţin în hotărârile nr. Sunt irevocabile actele judecătoreşti de dispoziţie care pot fi supuse revizuirii şi nu se supun niciunei căi de atac actele judecătoreşti de dispoziţie care nu pot fi revizuite. Se atenţionează asupra faptului că. inclusiv cea de anexare la dosar a unor noi înscrisuri ş. Excepţie de la regulă constituie încheierea Curţii Supreme de Justiţie de restituire a recursului în ordinea stabilită de Secţiunea I sau de încetare a procesului.10. 15. la întocmirea actelor judecătoreşti în cadrul examinării pricinilor civile în ordine de apel şi de recurs se vor lua în considerare unele explicaţii tangenţiale ale Plenului CSJ în materia respectivă. 7 iulie 2008 nr. de soluţionare a cererilor şi a demersurilor părţilor şi participanţilor la proces ce se referă la chestiuni simple. în mod separat.cazul instanţelor de recurs.(4) CPC).409.03. precum şi în cazul în care încheierea face imposibilă examinarea în continuare a pricinii. indiferent de modul de consemnare a încheierilor instanţelor de apel şi. consemnarea în procesul-verbal al încheierii instanţei de judecată nu condiţionează nesusceptibilitatea atacării cu recurs. În subsidiar.13 din 25 aprilie 2000 "Cu privire la practica judiciară ce ţine de respectarea normelor de procedură civilă la întocmirea actelor judecătoreşti în cadrul judecării cauzelor în ordine de apel şi recurs". 445 alin.3 din 27.a. Chişinău. a încheierii respective.15 din 03.3 45 . de recurs.

de respingere a examinării concomitente a acţiunii intervenientului principal şi a acţiunii iniţiale a reclamantului (art. se deduce nesusceptibilitatea de recurs a încheierilor de restituire a cererilor de chemare în judecata. Sunt supuse recursului următoarele acte de dispoziţie judecătoreşti: a) hotărârile: .(5) CPC). reieşind din rezultatele generalizării practicii judiciare.e). Reieşind din interpretarea incidenţă a articolului 170 alin. conform competenţei jurisdicţionale stabilite de art.2008 În scopul aplicării corecte şi unitare a normelor procedurale referitoare la examinarea pricinilor în cadrul căii de atac a recursului de către instanţele judecătoreşti competente. pag. pronunţate în baza art. iar actele de dispoziţie pronunţate de către instanţele de apel (decizii). 2006.33 şi 36 CPC.17 Cod de procedură civilă.62 alin.16 lit. Plenul Curţii Supreme de Justiţie EXPLICĂ: 1. Actele de dispoziţie judecătoreşti (hotărâri şi încheieri) fără drept de apel sunt recurate conform Secţiunii 1 a capitolului XXXVIII CPC.116 alin. c) următoarele categorii de încheieri: .încheierile pronunţate în primă instanţă pentru care legea prevede în mod expres posibilitatea recurării. f). 2.3 din 27.34 CPC.(5) CPC.(1) lit.12. inclusiv de cea economică. asupra cheltuielilor de judecată (art.10 din 22.(2) CPC). .(1) lit. de fond sau de apel (exemple de astfel de încheieri: de strămutare a pricinii (art. conform Secţiunii a 2-a a aceluiaşi capitol.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la practica aplicării legislaţiei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs nr. de respingere a cererii de admitere în calitate de coparticipant (art. art.43 alin. 46 .(3) CPC).11.(5) CPC) etc. de respingere a cererii de repunere în termen (art.(4) CPC).397 CPC).2006 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova.). în condiţiile legii. în baza art. de restituire a cererii în temeiul alin.170 alin.12 modificată de: Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. b) deciziile pronunţate de curţile de apel în calitate de instanţă de apel (art.429 alin. .169 alin.170 alin.(5) CPC).c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi art.d). Recursul este calea ordinară de atac exercitată de către persoanele îndreptăţite împotriva actelor de dispoziţie ale instanţelor judecătoreşti. de refuz în primirea cererii de chemare în judecată (art. de respingere a cererii de asigurare a probelor (art. indiferent de instanţa care le pronunţă.(1) CPC). b).pronunţate în primă instanţă de curţile de apel.a).pronunţate în primă instanţă de Curtea Supremă de Justiţie. conform competenţei jurisdicţionale stabilite de art.03. e).2 lit.alte hotărâri pentru care legea nu prevede calea apelului (art. nr. c) şi g) (art.65 alin.(3) CPC).128 alin. h) şi i) CPC.99 CPC).

2004. ci ca unică posibilitate de concretizare şi reliefare a principiului constituţional şi comunitar al accesului liber la justiţie. legea instituie calea recursului în instanţa de judecată. procurorul.(2). Părţile în faţa instanţei de recurs poartă denumirea de recurent şi intimat. . adică persoana care depune cererea de recurs şi persoana împotriva căreia se depune recursul.32 CPC. în cadrul primei instanţe: încheierile emise de şeful oficiului de executare a deciziilor judecătoreşti.ordonanţele judecătoreşti care dispun de un regim juridic special..7 alin.încheierile prin care a fost admisă cererea de revizuire cu remiterea cauzei la rejudecare. 3.34 alin. expres prevăzut de lege.12. Reieşind din contextul relevat. 73 şi 74 CPC (art. În sens larg. în cazurile şi cu condiţiile legale stabilite.încheierile care fac imposibilă examinarea pricinii în continuare. Nu pot fi atacate cu recurs: . dacă întruneşte toate celelalte exigenţe legale. hotărârile Comisiei de reexaminare a AGEPI. 47 . chiar dacă actele de dispoziţie nu provin de la o instanţă judecătorească.celelalte încheieri nu se supun recursului separat.deciziile de trimitere a cauzei la rejudecare.456 din 26. respectiv cadrul procesual ce rezultă din dosar permite deducţia susceptibilităţii de recurs a actului judecătoresc atacat (art. raportat la art. nu se supun recursului încheierile de încetare a procesului.44 din Hotărârea Guvernului nominalizată. ci numai odată cu fondul (art.hotărârile în a căror privinţă subiecţii recursului nu au utilizat calea apelului. sunt : a) părţile şi alţi participanţi la proces. în cazul în care legea prevede această cale de atac pentru categoria respectivă de hotărâre (art. exercită recursul în nume propriu. instanţa competentă va fi curtea de apel.1993 "Cu privire la protecţia proprietăţii industriale în RM" (conform pct. . În acest context.166 alin. deoarece aceştia participă în numele altor persoane sau al statului. noţiunea de participanţi la proces include şi reprezentanţii. conform art.55 CPC). Trebuie de menţionat că această cale de atac nu trebuie percepută ca "recurs" în sensul prevăzut de Codul de procedură civilă. din Codul de executare nr.423 CPC). În unele cazuri.429 alin.(3). vor fi înaintate şi examinate potrivit ordinii generale de examinare a acţiunilor. pârât etc.(2).35 alin. Formularea greşită a denumirii cererii de recurs (de exemplu. potrivit art. precum şi alte persoane prevăzute la art. competenţa de examinare a contestării aparţinând judecătoriei pe lângă care activează Direcţia de executare. cu respectarea exigenţelor legale.). . ca instanţă de drept comun). se explică că în cazurile respective noţiunea de "recurs" trebuie înţeleasă drept o cerere primară de adresare în instanţa de judecată competentă dea soluţiona litigiul. inclusiv încheierile curţilor de apel prin care nu este soluţionat fondul. 4. "petiţie" etc.430 CPC.443-XV din 24.33 alin. apelant. În sens restrâns.398 şi art. dacă este denumită "cerere de apel".(1) lit.33 alin. Persoanele cu drept de sesizare a instanţei de recurs. art. reieşind din art.b) CPC. pronunţate în cadrul procedurii de recurs de Curtea Supremă de Justiţie. conform Hotărârii Guvernului nr. art. De exemplu. "de contestare". prin alţi participanţi la proces se înţeleg: intervenienţii şi succesorii în drepturi procesuale.) nu constituie motiv de restituire a cererii. pentru că numai aceştia. Calitatea procesuală din recurs nu este condiţionată de cea pe care au avut-o părţile la examinarea în fond sau în apel (reclamat. şi nu o cale de atac procedurală.(6) CPC).07. .(4) CPC).(4) etc. chiar dacă legea nu prevede expres posibilitatea atacării lor.

la exercitarea căilor de atac.d) CPC şi art. 424 şi 431 CPC.433 lit. în acest caz. Potrivit art. Trebuie de menţionat faptul că instanţa ierarhic superioară celei abilitate cu prerogativa legală de a examina recursul nu este în drept să strămute din oficiu sau să preia pentru examinare în procedura sa o cerere de recurs (art.409 alin.b) martorul.10 din 22. expertul.c) CPC). în cazul exercitării recursului conform secţiunii 1 (art. sau se va restitui fără stabilirea unui termen pentru înlăturarea neajunsului conform art.438 alin.12.71 alin.c) CPC). 48 . recursul se va declara inadmisibil (art. în conformitate cu art.5 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.(2) CPC. specialistul. atunci când recursul este declarat împotriva hotărârilor şi încheierilor judecătoreşti pentru care nu este prevăzută calea apelului.Colegiile lărgite ale CSJ dispun de competenţă exclusivă la examinarea recursurilor împotriva deciziilor şi încheierilor instanţelor de apel. Colegiul economic al Curţii Supreme de Justiţie examinează recursurile declarate împotriva hotărârilor şi încheierilor emise în primă instanţă de către curţile de apel de drept comun.408 alin. ambele categorii pronunţate în primă instanţă de către judecătorii (conform secţiunii 1). principiul imutabilităţii competenţei jurisdicţionale fiind aplicabil şi pentru competenţa funcţională (graduală). iar în cadrul secţiunii 2. interpretul şi reprezentantul (ultimul. procurorul fiind considerat valabil împuternicit pentru exercitarea recursului. dar care împiedică soluţionarea cauzei.81 CPC.curţile de apel examinează recursurile declarate împotriva hotărârilor fără drept de apel şi a încheierilor susceptibile de recurs. care se vor examina conform secţiunii a 2-a (deciziile) şi. şi. Curtea de Apel Economică.(3) lit. persoanele neparticipante la proces dispun de dreptul dea solicita revizuirea hotărârii rămase irevocabile. cât şi de cele neantrenate. instanţa de recurs se va pronunţa numai asupra cererilor de recurs ale persoanelor participante. Este necesar de a se distinge noţiunea de participant la proces de cea de persoană care nu a fost atrasă în proces. atât de persoanele participante la proces. conform competenţei funcţionale. pentru că nu au parcurs gradele de jurisdicţie inferioare.b) CPC.(2) CPC.(1) lit. inclusiv a recursului nu va fi necesară depunerea de către persoana respectivă a unei cereri repetate în acest scop. după caz. sub aspectul posibilităţii de a deveni subiect al exercitării recursului. cererile de recurs se vor examina de către următoarele instanţe: . Procura generală nu conferă reprezentantului dreptul de a depune recurs. în sensul art. fiind susceptibil a fi invocat şi de către participanţii la proces sau din oficiu de către instanţa de recurs.447 lit. [Pct. respectiv. Acest temei reiese din prevederile art. iar cererile persoanelor neantrenate se vor restitui ca fiind depuse de o persoană ce nu are dreptul să declare recurs. secţiunii 1 (încheierile).13 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. . atunci când recursul este declarat împotriva deciziilor instanţei de apel 5. În cazul în care acţiunea a fost înaintată de către procuror. dacă nu se înlătură neajunsul în termenul stabilit. în mod concomitent. încheieri prin care nu se rezolvă fondul cauzei. . inclusiv ca instanţe de contencios administrativ.45 CPC). care au dreptul de a declara recurs numai în privinţa compensării cheltuielilor de judecată ce li se cuvin. în caz contrar.(2) CPC. recursul se va restitui recurentului conform art. fiind necesară stipulaţia specială şi expresă în conţinutul procurii de abilitare a reprezentantului cu dreptul de a depune recurs.2008] 6. Persoanele neantrenate la examinarea cauzei în primă instanţă nu dispun de dreptul de a exercita recursul. Totodată.Colegiul civil şi de contencios administrativ sau. în interes propriu). respectiv.399. În cazul în care recursul este depus în aceeaşi pricină.400 alin. inclusiv ale Curţii de Apel Economice. la cererea persoanei interesate conform art.

Colegiul civil şi de contencios administrativ sau. în complet format din 5 judecători (Secţiunea a 2-a). dacă implică aplicarea unor dispoziţii cu caracter novator pentru legislaţia ţării şi/sau sunt expuse într-un mod neclar în cadrul actului normativ (ex. De exemplu.recursurile declarate împotriva hotărârilor şi încheierilor emise de curţile de apel în primă instanţă.[Pct. se cere de menţionat că acest aspect include mai mult substratul strict juridic al unor norme legale. 8. La explicarea acestui aspect trebuie de pornit de la premisa instituită de art. situaţie care în concret se reflectă în tălmăcirea înţelesului 49 . La examinarea recursurilor înaintate conform Secţiunii a 2-a. prin care unei situaţii. Admisibilitatea recursului se va decide de un complet format din 3 judecători desemnaţi de preşedintele colegiului respectiv al Curţii Supreme de Justiţie (art. astfel că vor avea incidenţă la acest capitol recursurile în cauzele civile care nu se întâlnesc în mod unitar.recursurile declarate împotriva încheierilor emise în instanţele de apel. Referitor la interesul pentru evaluarea dreptului.recursurile declarate admisibile împotriva deciziilor pronunţate de către curţile de apel.6 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. acesta prezintă un interes deosebit pentru practica judiciară şi evaluarea dreptului.: uzucapiunea. c) soluţionarea pricinii prezintă un interes deosebit pentru practica judiciară şi pentru evaluarea dreptului. dar nu strict literal "hotărârile".12. adică să reprezinte o noutate. b) la soluţionarea recursului se ridică o importantă problemă de drept. Totodată. adică practica să fie neunitară. juridice i-a fost dată o apreciere juridică diferită faţă de cea dată de către Curtea Supremă de Justiţie printr-o decizie într-o situaţie similară. Procedura de examinare a admisibilităţii recursului este aplicabilă numai cererilor de recurs incidente secţiunii a 2-a a capitolului XXXVIII. şi/ sau această problemă trebuie să conţină o pondere importantă în cadrul soluţionării corecte a recursului respectiv. în complet din trei judecători (Secţiunea 1). Pentru ca recursul să fie pasibil de examinare în Plen pe acest motiv este necesar ca această problemă să nu mai fi fost soluţionată printr-o hotărâre anterioară a Curţii.17 CPC. în complet din trei judecători (Secţiunea 1). În acelaşi context. [Pct. introdusă prin noul Cod civil). dar şi deciziile Curţii Supreme de Justiţie. . . adică cel al aplicării normei respective.10 din 22. nu prezintă importanţă pentru soluţionarea în esenţă a recursului. poate servi drept temei pentru reconsiderarea unei soluţii anterioare . În acest context noţiunea de hotărâre trebuie interpretată extensiv. Colegiul lărgit al Curţii Supreme de Justiţie se va desesiza în favoarea Plenului Curţii Supreme de Justiţie în următoarele situaţii.(2) CPC). Nu pot fi calificate la acest capitol problemele care. după caz.10 din 22. chiar dacă litigiul respectiv este unitar. recursul înaintat în baza secţiunii 1 nefiind susceptibil de a fi respins prin decizie ca inadmisibil. dar sunt constituite într-o categorie de litigii datorită frecvenţei lor în arealul dimensional al litigiilor civile. decât substratul practic.8 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.2008] 7. deşi suscită discuţii.431 alin.442 alin. stipulate în art. susceptibile de recurs.2008] 9.12. este necesar ca litigiul respectiv să fi fost soluţionat în mod diferit de către instanţele judecătoreşti. Colegiul economic al Curţii Supreme de Justiţie examinează recursurile după cum urmează: .(3) CPC: a) soluţionarea cauzei poate conduce la o contradicţie faţă de o hotărâre anterioară a Curţii.pronunţarea unei hotărâri de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

În cazul în care persoana alăturată a formulat şi alte temeiuri pe lângă cele invocate de persoana care a depus recursul. persoana alăturată este în drept să depună cerere de recurs după regulile generale. 13. având loc o devoluţiune generală (în fapt şi în drept). verificându-se numai legalitatea deciziei. Pentru recursurile înaintate în ordinea prevăzută de secţiunea 1 pot fi invocate de către părţi şi alţi participanţi la proces toate temeiurile prevăzute de art. Totodată.(3) CPC nu va atrage restituirea cererii de recurs.400 alin.d) CPC. însă neindicarea temeiurilor legate de încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural prevăzute la art. conform principiului de drept "accesoriul urmează soarta principalului" şi în lipsa unei stipulaţii exprese.400 alin. dacă reieşind din esenţa scriptică se poate deduce un temei de recurs.(4) CPC). dacă nu este invocat vreunul din temeiurile de recurs expres prevăzute de lege. determinând cazurile concrete în prezenţa cărora se consideră că normele de drept material şi procedural au fost încălcate sau eronat aplicate.5 alin. 12. prin prezentarea unei cereri scrise.400 alin. Temeiurile declarării recursului şi casării hotărârii prevăzute de art.400 alin. 425 şi 434 CPC: 50 .(1) lit. De asemenea. astfel că recursul exercitat conform secţiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural. însă dispune de posibilitatea de a le dezvolta. cât şi temeinicia hotărârii. care se încadrează în limitele art. Dispoziţiile art. dar nu şi temeinicia în fapt. dacă poziţiile lor coincid în ceea ce priveşte temeiurile recursului.(2) CPC). neindicarea expresă a temeiurilor declarării recursului nu poate constitui motiv de inadmisibilitate sau de restituire a cererii de recurs. Pentru declararea recursului sunt aplicabile următoarele termene. Coreclamanţii.(1) . copârâţii şi/sau intervenienţii care participă la proces de partea recurentului se pot alătura la recurs.(1) CPC.(2) şi (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs prevăzut la art. deoarece motivele enunţate pot fi invocate şi din oficiu de către instanţa de recurs (art.400 alin. cu achitarea taxei de stat (art.400 alin. persoana care se alătură la recurs nu poate prezenta alte temeiuri în afara celor invocate de către subiectul care a depus recursul. Indicarea greşită a motivelor de recurs nu atrage inadmisibilitatea recursului (exercitat conform secţiunii a 2-a) sau restituirea lui (conform secţiunii 1). cererea care se referă la alăturare.(2) şi (3) CPC sunt identice atât pentru recursurile împotriva hotărârilor pentru care nu este prevăzută calea apelului. 10.402. urmând soarta cererii principale. Simpla nemulţumire a părţilor de soluţia adoptată de instanţele inferioare nu poate constitui motiv de recurs.(3) CPC pentru secţiunea 1 şi art.(2) CC). 11. soluţia în cadrul acestei cereri fiind similară soluţiei pronunţate în cererea de recurs. cât şi pentru recursurile împotriva deciziilor instanţei de apel.401 alin. cererea se va considera depusă numai în măsura în care nu depăşeşte temeiurile invocate de subiectul recursului. adică se va verifica atât legalitatea.400 CPC.400 alin. şi în acest caz pentru cererea de alăturare la recurs nu se plăteşte taxa de stat. Astfel.(2)-(3) pentru secţiunea a 2-a.400 alin. va fi examinată ca cerere accesorie cererii de recurs. Motivele de recurs trebuie să fie invocate în mod expres de către subiecţii recursului.general al unei norme juridice civile în raport cu principiile generale ale dreptului şi sensul legislaţiei civile (art. dacă din conţinutul acesteia rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs. reieşind din prevederile art. prin adăugarea altor argumente în justificarea aceluiaşi temei. În cazul în care temeiurile invocate de persoana care se alătură nu coincid cu cele invocate de subiectul recursului. pentru recursurile incidente secţiunii 1 fiind aplicabile şi motivele prevăzute la art.

termenul de atac este de 2 luni de la înştiinţarea scrisă a părţilor despre semnarea deciziei redactate.403. termenul de atac al acesteia este de 2 luni de la pronunţare. suspendă executarea hotărârii. poate fi atacată în termen de 5 zile. Oricare ar fi temeiurile invocate de către părţi sau participanţii la proces. În scopul asigurării certitudinii momentului de la care va curge termenul de recurs.în cazul în care se pronunţă decizia motivată a instanţei de apel. Aceste cazuri se referă la situaţiile în care hotărârea este "de jure" cu executare imediată (art. legea stabileşte termene mai scurte pentru exercitarea recursului (ex: conform art. precum şi împotriva încheierilor susceptibile de recurs -20 de zile de la data comunicării hotărârii sau încheierii motivate. hotărârea judecătorească privind confirmarea sau infirmarea alegerilor locale şi validarea mandatelor poate fi atacată cu recurs în termen de 3 zile de la pronunţare. în situaţia pronunţării integrale în şedinţă de judecată a actelor respective. el se va examina ca fiind depus în cadrul termenului legal stabilit.10 din 22.116 CPC. iar în cazul în care se pronunţă dispozitivul acesteia. Termenul de 2 luni este un termen de decădere.68 din Codul electoral etc.. recursul declarat de către ei după expirarea termenului de 2 luni se consideră inadmisibil. Recursul exercitat în condiţiile secţiunii 1.pentru recursurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă. dacă legea nu prevede altfel. cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. 15. de regulă. . ca fiind depus cu omiterea termenului prevăzut la art. vor fixa acest fapt în procesul-verbal al şedinţei sub semnătura părţilor.13 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. conform art.434 CPC. dacă există dovada înştiinţării scrise a acestora despre semnarea hotărârii redactate. după ce a fost calificat drept admisibil în mod eronat. recursul declarat cu omiterea termenului prevăzut de art.433 lit.b) CPC de către Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie.2008] 14. nefiind susceptibil de a fi restabilit în baza art. hotărârea motivată se va înmâna participanţilor la proces sub semnătură de primire.257 CPC). În caz contrar. conform art. cu excepţia încheierii Curţii Supreme de Justiţie.(1) lit. Încheierea prin care este respinsă cererea de repunere în termen şi încheierea de restituire a recursului. pentru prima situaţie mai sus enunţată (secţiunea 1). poate fi declarat inadmisibil în baza art. Dacă recurentul solicită repunerea în termen.409 alin. prin încheierea instanţei de recurs.(b) CPC. şi recursul se examinează în fond.) [Pct.434 CPC împotriva deciziilor instanţelor de apel (secţiunea a 2-a). acesta se va restitui conform art. Totodată. iar dacă se pronunţă numai dispozitivul. instanţele ale căror acte de dispoziţie sunt recurabile.pentru recursurile împotriva deciziilor curţilor de apel . recursul se restituie recurentului.116 CPC. În situaţia în care recursul a fost depus cu respectarea termenului. poate fi restabilit numai la cererea persoanelor care prezintă probe veridice ce confirmă imposibilitatea de a depune recursul.(5) din Legea contenciosului administrativ. Din oficiu termenul nu poate fi restabilit. Termenul de 20 de zile. această chestiune se examinează conform dispoziţiilor art.256 CPC) sau instanţa de fond a dispus executarea imediată (art. persoana interesată se repune în termen. încheierea de admitere a cererii de repunere în termen nu este susceptibilă de recurs.12. 51 . prin care se soluţionează excepţia de ilegalitate. În cazul omiterii termenului de declarare a recursului (pentru secţiunea 1). dar a fost restituit în mod greşit. hotărârea instanţei de contencios administrativ. În cazul în care se constată că termenul de declarare a recursului a fost omis din motive întemeiate. În unele cazuri. pot fi atacate cu recurs.13 alin.

.alte cazuri expres prevăzute de lege. În prima situaţie. iar după verificarea îndeplinirii condiţiilor enunţate şi constatarea îndeplinirii lor. acordând recurentului un termen rezonabil pentru înlăturarea neajunsurilor. Secţia Grefă remite recursul cancelariei colegiului respectiv. Cererea de recurs trebuie să fie dactilografiată şi să cuprindă. cu excepţia celora care au ca obiect: . în alte cazuri decât cele stipulate la art.406 alin.405 alin. Cererea se depune în atâtea exemplare câţi participanţi la proces sunt. pronunţate de Curtea Supremă de Justiţie. mărimea şi cu efectele prevăzute de art. Dacă în termenul indicat în încheiere nu au fost înlăturate neajunsurile stabilite. . care va înregistra intentarea procedurii de recurs. de regulă nu suspendă executarea hotărârii. să dispună suspendarea executării hotărârii atacate.imediat ce s-a primit solicitarea).437 alin. nu se supun niciunei căi de atac. dacă recursul se exercită prin reprezentant.435 alin. executorul judecătoresc este în drept să dispună suspendarea executării hotărârii judecătoreşti. 52 . în termen maxim de 5 zile de la depunere (art. în termen de 15 zile se expediază dosarul împreună cu recursul la instanţa competentă de a examina recursul (art. instanţa de recurs va restitui cererea recurentului. Astfel. asupra necesităţii respectării termenului stabilit pentru transmiterea dosarului în instanţa de recurs (Secţiunea 1 -15 zile de la data expirării termenului de atac. recursurile se depun la Curtea Supremă de Justiţie.(2) CPC). împuternicirile legale ale reprezentantului. în cazul neîndeplinirii condiţiilor enunţate în cadrul secţiunii 1. Se atenţionează instanţele judecătoreşti. Încheierile de a nu se da curs cererii. constituie motiv pentru restituirea cererii de recurs înaintate în conformitate cu secţiunea 2-a. în scopul asigurării respectării termenului rezonabil general de examinare a pricinii (art. instanţa va dispune prin încheiere să nu se dea curs cererii.(1) CPC. la prezentarea certificatului privind depunerea cauţiunii. 17. înscrisurile prin care se confirmă achitarea taxei de stat. ale căror acte de dispoziţie se atacă cu recurs. momentul sesizării instanţei de recurs nu coincide cu momentul intentării procedurii. după caz.75 alin. dacă recursul se exercită prin reprezentant.(2) CPC).(3) Cod de executare. Cererea de recurs (secţiunea 1) se va depune la instanţa a cărei hotărâre sau încheiere se atacă.demolarea construcţiei şi altor bunuri imobile. Spre deosebire de secţiunea a 2-a. elementele stipulate la art. dispoziţia de plată trezorerială. În conformitate cu art.438 alin. la cererea recurentului.435 alin.(1) şi art. anexându-se: originalul chitanţei fiscale. Depunerea cererii se va înregistra la Serviciul Grefă al Curţii Supreme de Justiţie. secţiunea a 2-a . cu condiţia depunerii unei cauţiuni în modul. Numai în cazul atacării deciziilor curţilor de apel (secţiunea a 2-a). în mod obligatoriu. instanţa restituind cererea. 16. Lipsa oricăruia dintre elementele cererii sau a documentului care atestă împuternicirile reprezentantului.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale).strămutarea de hotare. printr-o adresă semnată de preşedintele sau vicepreşedintele colegiului respectiv. conform legii.Recursul exercitat în procedura stabilită de secţiunea a 2-a. .distrugerea de plantaţii şi semănături.(3)-(7) CPC. ori a dovezii de plată a taxei de stat. după expirarea termenului de recurs pentru toţi participanţii la proces. cu excepţia cazurilor în care subiecţii sunt scutiţi. Instanţa învestită cu examinarea recursului împotriva deciziilor curţilor de apel este în drept.(2) CPC. de la achitarea acesteia.

Restituirea ilegală sau reţinerea restituirii recursului de către instanţa de judecată nu va atrage pierderea termenului de depunere a recursului. Înscrisuri noi. Judecătorul raportor va verifica.130 CPC. iar recurentul nu a solicitat repunerea în termen.438 alin. Spre deosebire de procedura premergătoare examinării cererii de recurs aferentă secţiunii 1. această formă se extinde şi asupra acestui caz. reieşind din interpretarea extensiv-sistematică a acestui articol. 412.(1) CPC. La examinarea recursului conform secţiunii a 2-a. Noile probe se vor administra cu respectarea principiului contradictorialităţii şi al egalităţii părţilor în proces şi se vor aprecia conform art. încadrarea în temeiurile legale a motivelor invocate şi va face un raport verbal în faţa completului de judecată asupra admisibilităţii recursului. Legea prevede.(2) CPC).375 CPC. renunţarea la acţiune sau tranzacţia de împăcare nu poate fi exercitată şi în mod oral. cereri care se vor examina conform prevederilor art.cererea a fost depusă cu nerespectarea termenului legal pentru declararea recursului respectiv. 18. cu respectarea condiţiei neexpirării termenului de 2 luni (art.(3) CPC).2008] 20. procedura încetează prin încheiere. în cadrul termenului stabilit. precum şi a tranzacţiei încheiate între părţi (art. în baza materialelor din dosar şi a noilor înscrisuri prezentate de către părţi. 53 . Dacă se constată prezenţa vreunui temei din cele prevăzute de art. dar care nu au fost cercetate şi apreciate de către prima instanţă.443 nu prevede în mod expres forma scrisă pentru retragerea recursului în secţiunea a 2-a.410 alin.439 alin. În cazul restituirii recursului. în celelalte cazuri de restituire este permisă depunerea repetată a cererii de recurs.10 din 22. 443 CPC). respectiv. . este imposibilă numai dacă cererea a fost restituită pentru următoarele motive: . se vor considera atât cele existente la dosar. fără citarea părţilor.411.(2) CPC va dispune admisibilitatea recursului. în caz contrar recursul se va respinge ca inadmisibil printr-o decizie motivată irevocabilă.410 alin.409 alin. ca şi în cazul apelului.Depunerea repetată a recursului (în cadrul secţiunii 1). în măsura în care aceste dispoziţii nu contravin capitolului ce reglementează calea de atac a recursului. în afara termenului legal stabilit. în care nu există procedura examinării admisibilităţii recursului. În caz de retragere a recursului. În cadrul examinării pricinii în recurs. instanţa va verifica în limitele cerinţelor înaintate şi ale motivelor invocate. este admisă depunerea repetată a acestuia în toate cazurile de restituire după înlăturarea neajunsurilor. posibilitatea retragerii recursului şi renunţării la recurs.433 CPC. cu condiţia că recursul a fost depus. 21. la această etapă în secţiunea a 2-a recursul se va examina sub aspectul admisibilităţii acestuia. [Pct. secţiunea 1. 19. recursul având efect devolutiv şi în ceea ce priveşte persoanele care nu au declarat recurs (art. art. cât şi înscrisurile apărute după pronunţarea hotărârii.(1) CPC.440 alin. conform secţiunii a 2-a.recurentul a solicitat restituirea recursului până la dezbaterea în fond a recursului de către instanţa de recurs (art. legalitatea şi temeinicia hotărârii primei instanţe.(2) CPC). cu deosebirea ce constă în faptul că retragerea recursului. depunerea de înscrisuri noi nu este admisă.374 şi.19 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. Cu toate că art. în sensul art. în cel mult 3 luni. depusă de către recurent sau mandatarul special. completul de judecată instituit conform art.12. în instanţa de recurs fiind necesară întotdeauna o cerere scrisă. iniţial. conform art. Examinarea pricinii în recurs se va desfăşura conform dispoziţiilor procedurale aplicabile judecării apelului.

instanţa de recurs va decide admiterea recursului şi/sau pentru alte motive decât cele invocate de către recurent. nu dispun de posibilitatea de a efectua următoarele acte procedurale: . cererile şi demersurile participanţilor la proces. obiectului acţiunii sau înaintarea unor pretenţii noi în instanţa de recurs sunt inadmisibile. în modul stabilit de capitolul VIII CPC.de a schimba calitatea părţilor în proces. formând obiectul juridic al unei alte acţiuni. Concomitent. nu constituie înscrisuri şi sunt inadmisibile la examinarea recursului: . Examinarea cauzei în recurs poate fi amânată.principiu valabil numai pentru secţiunea 1.414 alin. la cererea părţilor şi a altor participanţi la proces.: caz de boală). opinia unui expert sau specialist. Tuturor participanţilor la proces prezenţi în şedinţă trebuie să li se ofere posibilitatea de a-şi exprima opinia faţă de cererea sau demersul respectiv. numai în măsura în care aceste motive se regăsesc în specificul procedurii de recurs. Schimbarea temeiului. Respingerea ca inadmisibile a acestor cereri de recurs nu constituie autoritate de lucru judecat în privinţa soluţiei de fond în cadrul noului litigiu prezumat. cu trimiterea la rejudecare a cauzei în instanţa de fond. instanţa de recurs va soluţiona.(1) CPC).descifrarea scrisă a unei convorbiri telefonice. cu indicarea motivelor amânării. .380 CPC. în modul prevăzut de art. Amânarea examinării pe motivul neprezentării reprezentantului părţii se poate efectua numai o singură dată. . Noile înscrisuri administrate se vor corobora cu întregul material probator existent la dosar. alţi participanţi la proces sau reprezentanţii acestora vor fi citate pentru termenul stabilit al şedinţei de judecată. cuprinzând mărturia unei persoane. pe motivele prevăzute la art.În instanţa de recurs.415 CPC.(1) CPC. 23. Părţile.416 alin. 25. Amânarea judecării recursului se va dispune printr-o încheiere. Dacă necesitatea schimbării calităţii părţilor rezultă din dezbateri. 24. dar nici instanţa din oficiu. instanţa de recurs dispune de dreptul de a amina din oficiu şedinţa de judecată. o anumită stare de lucruri. 54 . indiferent de faptul că sunt autentificate notarial. Imposibilitatea de a se prezenta în şedinţă se va aprecia ca motiv numai dacă este reală şi justificată (ex. în ordinea stabilită de art. obiectului acţiunii faţă de cele din acţiunea anterioară sau având ca obiect pretenţiile noi inadmisibile de recurs. pronunţându-se asupra lor numai după punerea acestora în discuţie. Neprezentarea acestora în şedinţa de judecată nu constituie un impediment pentru examinarea recursului. Potrivit art. Participanţii la proces vor putea solicita prezentarea unor noi înscrisuri. în cazul neprezentării în şedinţa de judecată a participantului la proces care nu a fost citat legal. Este inadmisibil motivul necesităţii prezentării de noi înscrisuri în cadrul examinării recursului în secţiunea a 2-a.declaraţiile scrise ale martorilor. cu respectarea principiului contradictorialităţii şi al egalităţii părţilor în proces. 22.de a înainta pretenţii noi.de a modifica temeiul sau obiectul acţiunii. după deschiderea şedinţei de judecată. Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a procedurii de citare (ex: lipsa în dosar a cotorului cu semnătura persoanei citate). În particular. . . nesusceptibilă de recurs. recurentul dispunând de dreptul de a înainta o nouă acţiune cu schimbarea temeiului. deoarece se excede cadrul procedural stabilit. a căror reclamare a fost respinsă de către prima instanţă .încheierea de asigurare a unei probe. nici părţile. dacă instanţa de recurs constată că procedura de citare a fost legal îndeplinită (art. precum şi neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a procedurii de comunicare a actelor procedurale (cererea de recurs şi noile înscrisuri) suscită amânarea examinării recursului.208 CPC. recunoaşterea unui fapt sau a unui drept.

. Se atrage atenţia instanţelor judecătoreşti asupra faptului declarării neconstituţionalităţii dispoziţiilor cuprinse în art. Sub acest aspect. 55 .: instanţa a considerat ca fiind dovedit dreptul de proprietate asupra autoturismului. În alte cazuri explicaţiile participanţilor la proces nu pot fi limitate.118 alin. pentru care legea prevede necesitatea existenţei unui înscris).(1) CPC (ex. la momentul adoptării Hotărârii Curţii Constituţionale nr.400 alin.(3) şi art.2 din 19.(1) lit.400 alin. c) concluziile primei instanţe. Prin Legea nr. care constă în determinarea definitivă a elementelor de fapt pentru soluţionarea justă a pricinii. a pronunţat o altă soluţie ce nu corespunde celei adecvate. în mod greşit.concluziile expertului. printre alte elemente. 28. 26.140 alin. referitor la necesitatea participării la judecarea recursului prin intermediul avocatului sau ai altui reprezentant licenţiat în drept. se abat de la expunerea problemelor de drept sau dacă argumentele expuse nu au legătură cu temeiurile invocate în cererea de recurs. care prevede ca mijloc de probaţiune unic al dreptului de proprietate asupra autoturismului înmatriculat .(1) lit.400 alin. dar nu corespund exigenţelor prevăzute de lege conform art.444 alin. expuse în hotărâre. limitarea pledoariei la 30 de minute.2004. ce oferă posibilitate preşedintelui şedinţei de judecată de a atenţiona participanţii la proces în cazul în care aceştia. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.a) CPC).44). dar şi în privinţa oricărei părţi a actului judecătoresc de dispoziţie. conform cărora.. se supune recursului hotărârea suplimentară a judecătoriei sau decizia suplimentară a instanţei de apel. după cum urmează: a) nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond (art. În acest caz este vizată nerespectarea de către instanţa de fond a obligaţiei prevăzute la art. cu toate că elementele probatorii lipsesc sau acestea există.b) CPC).2004 a fost adoptat un nou conţinut al art. a considerat elementele faptice ca fiind probate. 27.(3) CPC.241 alin. devenite nule. fără a exista vreunul din temeiurile degrevării de probaţiune.250 CPC. fapt ce contravine Regulamentului cu privire la registrul de stat al transporturilor.certificatul de înmatriculare). sunt relevante dispoziţiile art.c) CPC). sau.02.11.444 alin.M.(3) CPC.(1) din Constituţia R.(6) al aceluiaşi articol se relatează despre concluzia instanţei referitor la admiterea sau respingerea acţiunii.303-XV din 23. rezultante din circumstanţele respective. pronunţate în ordinea stabilită de art. iar pe de altă parte în alin. precum şi de la normele de drept material şi procedural aplicabile în cauză (ex.1047/08. însă instanţa. în mod separat.: nu s-a constatat prezenţa prejudiciului în sumă de 2000 lei. indiferent de faptul dacă aceasta va influenţa în consecinţă soluţia. Astfel. Se explică că cererea de recurs poate fi declarată nu numai în privinţa actului de dispoziţie judecătoresc în întregime.(1) lit.(3). se explică înţelesul lor. pornind de la pretenţiile şi obiecţiile părţilor şi ale altor participanţi la proces.122 alin. partea motivată a hotărârii cuprinde circumstanţele pricinii şi probele pe care se întemeiază concluziile instanţei referitor la aceste circumstanţe. sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii (art.(5) CPC. precum şi posibilitatea arbitrară a preşedintelui şedinţei de a limita pledoaria . În scopul precizării sensului temeiurilor de casare şi a incidenţei acestora.1999 (pct. Temeiul respectiv de casare este prezent în cazurile în care instanţa inferioară a considerat greşit că părţile sunt degrevate de sarcina probei reieşind din aprecierea greşită a faptului existenţei vreunei situaţii din cele prevăzute la art. b) nu au fost dovedite circumstanţele considerate de către prima instanţă ca fiind stabilite (art. De asemenea.416 alin. prevederile menţionate. Se are în vedere situaţia în care instanţa inferioară a constatat toate circumstanţele pricinii şi din acestea rezultă o anumită soluţie. reieşind din existenţa unei procuri care mandatează pe pretinsul proprietar de a vinde autoturismul.123 CPC. conform art.au devenit nule. în cadrul luărilor de cuvânt.09.

la care s-a raportat instanţa.400 alin. recurată odată cu fondul (art. De fapt.400 alin. la o ipoteză ce nu intra în aria de ipoteze acoperite de norma respectivă.400 alin. . aspect care este în strânsă legătură cu principiul aplicării legii civile în timp (principiul neretroactivităţii) (de ex. i) pricina a fost judecată în absenta unui participant la proces.400 alin.Reieşind din sensul acestor enunţuri.400 alin.instanţa care a soluţionat cererea de recuzare a respins-o în mod neîntemeiat. iar instanţa a aplicat Codul civil nou).5 alin. încheierea respectivă.(3) lit. în recurs. hotărârea va fi menţinută de instanţa de recurs. Aplicarea este eronată. se constată caracterul extensiv al noţiunii de "concluzii".(3) CC.a exclus ipoteza concretă din aria de ipoteze pe care le acoperă norma juridică respectivă. noţiunea de "concluzii" de la art. însă instanţa greşit a aplicat analogia.c) CPC cuprinde ambele înţelesuri relevate mai sus. Acest temei devine incident în cazul în care normei juridice aplicabile i s-a atribuit un mai mare grad de abstracţie sau aceasta suscită îndoieli la aplicare. soluţia sau concluzia pronunţată în dispozitiv depinde de concluziile asupra circumstanţelor din partea motivată. dacă principiile şi sensul legislaţiei sunt aplicate neadecvat la ipoteza concretă dedusă judecăţii.c) CPC). fapt prin care s-au limitat anumite drepturi civile sau s-a stabilit răspunderea civilă. contrar art. şi ca rezultat participantul la proces a fost privat de dreptul participării la proces.b) CPC) . fără ca instanţa să aplice o altă lege în locul celei incidente.(2) lit. alcătuind-o prin analogie.prevederea legală. Este suficient ca un singur judecător din cadrul completului să nu fi avut dreptul la participare pentru ca temeiul respectiv să fie aplicabil. dar nici aplicarea analogiei legii nu este posibilă.(2) lit. cu toate că instanţa nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.judecătorul a participat repetat la judecarea aceleiaşi pricini.există o reglementare expresă a raportului juridic litigios. căruia nu i s-a comunicat locul. iar instanţa.400 alin.(1) lit. a extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers .(1) CC). . f) a interpretat eronat legea (art.a) CPC). e) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată (art. al dreptului la apărare şi al unui proces echitabil.102-105 CPC. .a) CPC). în final.53 alin. cu relevarea normei juridice aplicabile. g) a aplicat eronat analogia legii sau analogia dreptului (art.(5) CPC).: situaţia juridică s-a născut sub imperiul Codului civil vechi.d) CPC). Prin aplicare a analogiei dreptului se înţelege situaţia când legea nu prevede expres reglementarea raportului juridic respectiv.b) CPC). caz în care analogia este eronat aplicată. h) pricina a fost judecată de un judecător care nu era în drept să participe la examinarea ei (art. Se reflectă în situaţia în care instanţa aplică o normă juridică care este străină de situaţia de fapt existentă în cazul dedus judecăţii.5 alin. este imposibilă de aplicat în cazul concret dedus judecăţii. Acesta constituie un motiv de casare incident în cazul în care actul normativ aplicabil în litigiul dedus judecăţii nu şi-a găsit aplicarea în cadrul hotărârii. încălcându-se principiile contradictorialităţii.5 alin. În acelaşi motiv se încadrează cazul în care hotărârea şi-a pierdut fundamentul juridic. În cazul în care soluţia este corectă în fond.motiv aplicabil în cazul în care instanţa inferioară nu a respectat dispoziţiile art. Temeiul este incident inclusiv atunci când: .400 alin.(3) lit. 56 . data si ora şedinţei de judecată (art. deoarece. în instanţa de fond sau apel.(2) lit. aplicând norma respectivă.(2) CC). fiindcă nu există similitudini între cele două categorii de raporturi prin esenţa lor (art.(2) lit. d) instanţa nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată (art. La acest temei pot apărea următoarele situaţii: . caz în care se va casa.instanţa a aplicat analogia. caz în care litigiul se va soluţiona conform principiilor generale şi sensului legislaţiei civile (art.

(1) CPC.400 alin.242 alin.: rusa) şi procesul se desfăşoară în limba respectivă.d) CPC) .400 alin. soluţii ce devin irevocabile de la momentul pronunţării lor. .semnătura judecătorului.(3) lit.28 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. la art. instanţa poate pronunţa una dintre soluţiile prevăzute la art.185 alin.427 şi.(3) CPC se iau în considerare întotdeauna şi din oficiu de către instanţa de recurs.(3) lit. respectiv. La aprecierea temeiului de casare respectiv. indiferent că nu au fost indicate de recurenţi.1999 "Cu privire la respectarea legislaţiei despre utilizarea limbii în procedura judiciară".2 şi 10 din Hotărârea Plenului nr. Temeiul respectiv comportă următoarele situaţii: .10 din 22. aceasta nefiind acceptabilă pentru majoritatea participanţilor.persoanei interesate.242 alin. stabilite la capitolele III şi IV din Titlul I Temeiurile prevăzute la art.c) CPC).(2) lit.2008] 29. lipseşte de pe hotărâre. cu excepţia situaţiei în care judecătorul a fost în imposibilitate de a semna hotărârea. acest fapt nu va constitui motiv de casare.: complexitatea cauzei). 57 . contrar dispoziţiilor art. k) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces (art. [Pct.procesul s-a desfăşurat într-o altă limbă. l) hotărârea nu este semnată de judecător sau este semnată de judecătorul nemenţionat în hotărâre cu excepţia cazurilor prevăzute la art.445 alin. care nu posedă sau nu vorbeşte limba de stat. se vor lua în considerare explicaţiile pct. De regulă.c) CPC) în raport cu persoana respectivă.(2) CPC.(2) CPC (art. în general. conform art.400 alin. caz în care se va proceda conform prevederilor art.există o semnătură pe hotărâre. iar instanţa nu a emis hotărârea şi în limba de stat.(3) lit. Se referă la lipsa procesului-verbal al şedinţei în care s-a pronunţat hotărârea. precum că acesta nu a fost citat personal.(3) lit.04. iar acest fapt nu va constitui motiv de recurs.(1) CPC. dar aceasta nu aparţine judecătorului care a participat la deliberarea hotărârii (judecătorul menţionat în partea introductivă a hotărârii).238 alin.(4) CPC. m) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată (art. deliberarea şi pronunţarea actelor de dispoziţie ale instanţei de recurs au loc în aceeaşi şedinţă cu judecarea recursului. . După examinarea recursului.12.400 alin.f) CPC). motivul invocat în casare.procesul s-a desfăşurat într-o altă limbă decât cea de stat.e) CPC).417 şi art.este cazul în care prin actul de dispoziţie al instanţei (hotărâre) a fost atinsă esenţa dreptului cel puţin a unei persoane. astfel că la examinarea recursului se va verifica dacă nu este prezent vreunul din temeiurile procedurale de casare. nu i s-a asigurat prezenţa interpretului pentru exprimarea în judecată. Dacă majoritatea participanţilor la proces cunosc o altă limbă decât cea de stat (ex. i) la judecarea pricinii au fost încălcate regulile cu privire la limba procesului (art. n) hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei generale sau jurisdicţionale. .Dacă citaţia a fost expediată numai reprezentantului participantului la proces.236 alin. Temeiul enunţat are incidenţă în situaţia încălcării normelor procesuale cu privire la competenţă.12 din 09. fără a fi expediată şi participantului. va constitui temei al casării. dar în prezenţa unor motive întemeiate (ex.400 alin. care cuprinde următoarele ipoteze: . pe cale incidentală. deliberarea şi pronunţarea pot fi amânate pe un termen de 10 zile. instanţa neîndeplinind una dintre sarcinile pregătirii pricinii pentru dezbateri (art.

circumstanţele pricinii fiind corect constatate de instanţele inferioare. .242 alin. În caz de casare a actului de dispoziţie contestat cu recurs. pricina se va trimite la instanţa competentă sau se va reţine pentru rejudecare în cazul în care se constată propria competenţă.: din partea motivată rezultă că pretenţia este întemeiată. în caz contrar fiind pasibilă eludarea cel puţin a unui grad de jurisdicţie pentru verificarea şi elucidarea unor circumstanţe sau pentru anumite persoane.(5) CPC) şi de 15 zile pentru recursurile înaintate în baza secţiunii 1 (similar art. fără a dispune de dreptul de a da indicaţii acestor instanţe. . va decide admiterea recursului cu casarea totală sau parţială a hotărârii(lor) instanţei(lor) inferioare: . deoarece. la care se face referire în motivare.aprecierea veridicităţii probelor administrate. Distincţia dintre casarea totală şi parţială prezintă interes pentru determinarea limitelor rejudecării după casare.dacă instanţa de fond a soluţionat pricina în baza altui temei juridic decât cel invocat de parte. în sensul că din probele administrate rezultă o anumită soluţie. fiind aplicabilă în situaţia utilizării eronate a normelor procedurale. 32. această situaţie este echivalentă cu nerezolvarea fondului. Dacă instanţa de recurs ajunge la concluzia că cel puţin unul dintre temeiurile invocate este întemeiat sau constată. după casare: . . Instanţa care a admis recursul dispune de următoarele împuterniciri. fără a-l pune în discuţia părţilor (în dezbateri). hotărârea se va casa cu rejudecarea şi pronunţarea unei noi hotărâri (ex. inclusiv în privinţa instanţei la care se va trimite pricina pentru rejudecare. de regulă.în cazul în care soluţia din dispozitivul hotărârii este în contradicţie cu faptele corect stabilite în motivarea hotărârii.totală. când eroarea poate fi corectată de către instanţa de recurs. cererea ei nu a fost soluţionată în fond. . şi nefiind necesar de a se reţine şi constata alte circumstanţe. urmând ca redactarea să se efectueze în termen de o lună pentru recursurile înaintate în baza secţiunii a 2-a (art. care au format obiectul examinării în instanţa de fond. deşi în instanţa de fond s-au administrat probe. după casare pricina se va trimite la rejudecare în instanţa de fond din considerentul parcurgerii tuturor gradelor de judecare aferente pricinii respective. . în aplicarea eronată a normelor de drept material. 58 . de regulă.casarea cu trimitere la rejudecare va opera în cazurile în care eroarea nu poate fi remediată de către instanţa de recurs.parţială. dacă motivele casării vizează doar unele aspecte de fapt şi/sau de drept ale pricinii sau numai pe una/unele dintre părţi.445 alin. contradictorialităţii şi dreptului la apărare. eroarea constând. dar în dispozitiv acţiunea este respinsă ca neîntemeiată). 31. aceasta nu s-a făcut în temeiul invocat de parte. . însă în dispozitiv instanţa s-a oprit la soluţia contrară. impunându-se casarea cu trimitere la rejudecare. Se relevă unele ipoteze practice sub aspectul enunţat mai sus: . prezenţa vreunui motiv procedural de casare. şi are devolutivitate asupra tuturor părţilor.eventuala soluţie necesară a fi pronunţată.când instanţa inferioară a soluţionat pricina fără cercetarea fondului. ceea ce ar contraveni principiilor echităţii. instanţa de recurs se va pronunţa în partea motivată a deciziei asupra încălcărilor comise de instanţele inferioare şi asupra actelor procedurale care sunt necesare de a fi efectuate la rejudecare. instanţa de recurs nu va putea insera în decizie anumite sugestii cu privire la: . din oficiu.casarea cu rejudecare şi pronunţare a unei noi hotărâri va opera atunci. nefiind necesară verificarea suplimentară a dovezilor.dacă hotărârea este casată pentru nerespectarea normelor privind competenţa. Totodată.(1) CPC) 30. prin urmare. circumstanţelor.Instanţa de recurs este în drept să pronunţe dispozitivul deciziei sau al hotărârii. dacă se referă la toate aspectele de fapt şi de drept.

36. în urma rejudecării cauzei. în recurs acesta va achita 50% din cuantumul pe care acesta l-ar fi achitat dacă nu ar fi fost scutit.(2) CPC. iar scutirile de la art.(1) lit. Dacă cuantumul taxei este diferit în raport de subiecţii impunerii (ex.(3) CPC. se va anexa dovada achitării taxei de stat aferente (chitanţa sau dispoziţia de plată.(1) CPC au incidenţă numai în cazurile în care se stabileşte expres scutirea şi pentru contestarea hotărârilor.a) din Legea taxei de stat.. de 15 salarii minime egale cu 270 lei). în cazul în care una dintre părţile litigante contestă în cadrul cererii de recurs numai o parte a sumei sau a obiectivului material al litigiului. amânarea şi eşalonarea plăţii taxei de stat. Conform art. luate în considerare din oficiu de către instanţa de recurs conform art. 35. sunt compatibile cu dispoziţiile legale referitoare la recurs. în original).85 alin. iar în cazul în care litigiul dedus judecăţii are caracter patrimonial. de exemplu.419 CPC).k) din Legea sus-menţionată. Instanţa de recurs nu poate înrăutăţi situaţia părţii în propria cale de atac. instanţa de recurs nu este în drept să o anuleze sau să o modifice. . ce constituie temei de înaintare a cererilor respective (de pronunţare a deciziilor suplimentare. achită nu mai puţin de 150 lei şi.(4) CPC. După pronunţarea deciziei prin care se soluţionează cererea de recurs. În cazul în care instanţa de fond şi de apel nu s-au pronunţat asupra termenului de prescripţie. acţiunea fiind înaintată de către un subiect. în toate cele trei cazuri se va pronunţa o încheiere. Conform art.32 în redacţia Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. prescripţia poate fi opusă de către persoana îndreptăţită numai în cazul în care instanţa se pronunţă asupra fondului.400 alin.10 din 22. cuantumul taxei de stat constituie 50% din taxa ce urmează a fi plătită la depunerea cererii de chemare în judecată sau altei cereri (plângeri). astfel că.85 alin. conform art.12. prevăzute de art. termenul de prescripţie extinctivă se aplică numai la cererea persoanei în favoarea căreia a curs prescripţia. cuantumul va constitui 50% din taxa calculată raportată la suma contestată. chiar dacă pârâtul care a făcut recurs nu s-a opus la discutarea pretenţiilor majorate. explicării hotărârii şi emiterii unei decizii suplimentare. chiar dacă ulterior. La depunerea cererii de recurs.2008] 33. Reieşind din prevederile art.(4) şi art. cu excepţia cazurilor în care legea prevede scutirea de la plata taxei de stat.(3) CPC). 34. de explicare a hotărârii şi de corectare a greşelilor). Totodată. Dacă reclamantul este scutit de către judecător numai la depunerea cererii de chemare în judecată.86. cu excepţia situaţiilor când recurentul îşi exprimă acordul de voinţă în acest sens şi când hotărârea este atacată şi de alţi participanţi la proces (art. iar în cazul respingerii acestor cereri. taxa achitată se va calcula în felul următor: 50% din 3% rezultă 1.(1) lit.prevalarea unor probe asupra altora.3 alin.410 alin. invocat în condiţiile legii.alte aspecte ce ar afecta intima convingere a instanţei la rejudecare (art. instanţa de recurs va pronunţa o decizie suplimentară sau o încheiere de corectare ori de explicare a deciziei.437 alin.5% din taxa calculată raportată la suma contestată. 250 şi 251 fiind aplicabile în măsura în care situaţiile.: persoana fizică şi persoana juridică. nu au incidenţă la depunerea cererii de recurs. În cazul admiterii acestor cereri.2 alin.3 alin. dar contestată în recurs de către alt subiect.(2) CPC şi art. taxa se va încasa raportată la cuantumul 59 .271 CC.400 alin. respectiv. prevederile referitoare la scutirea.(1) din Legea taxei de stat. instanţa de recurs va casa hotărârea cu trimitere la rejudecare în instanţa de fond (prima instanţă). dispoziţiile art. instanţa de recurs dispune de posibilitatea corectării greşelilor. să acorde reclamantului o sumă mai mare prin pronunţarea unei noi hotărâri. conform art. se înrăutăţeşte situaţia recurentului. [Pct. Nu constituie înrăutăţire a situaţiei în propriul recurs cazul în care hotărârea recurată este casată în baza temeiurilor prevăzute la art.249.404 alin. în recurs.

10 din 22.pe care l-ar fi datorat subiectul care a înaintat acţiunea în primă instanţă (raportat la exemplul de mai sus şi presupunând că acţiunea a fost înaintată de către persoana fizică. mun. [Pct.Chişinău.3 60 . persoana juridică la depunerea recursului va achita 50% din suma de 150 lei. Cererile de recurs împotriva încheierilor sunt scutite de taxa de stat conform art. Se abrogă Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. art.37] 37.2000 "Cu privire la practica de examinare a cauzelor civile în ordine de recurs". încasate prin hotărârea primei instanţe sau decizia instanţei de apel.38 devine art. 27 martie 2006 nr.m) CPC. Se explică că. dar nu din suma de 270 lei).2008.29 din 26.85 alin. în situaţia în care prin recurs se contestă numai suma taxei de stat.12. taxa de stat nu se plăteşte.12.(1) lit.37 exclus prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.

nr. în majoritatea cazurilor.04. datorită depăşirii termenului de furnizare a informaţiei sau furnizării informaţiei neadecvate. rezultat din acte normative sau contracte.4 modificată de: Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi a art.2008 Accesul la informaţiile oficiale constituie un drept fundamental al persoanei de a fi informat. lit. acordă publicului posibilitatea de a-şi exprima îngrijorarea şi permite organelor statale să ţină cont.5. constatarea încălcării prevederilor legii enunţate. o modalitate de control asupra activităţii autorităţilor/instituţiilor publice. a demonstrat că instanţele judecătoreşti aplică corect legislaţia. 2007. de stimulare a formării opiniilor şi participării active a populaţiei la procesul de luare a deciziilor în spirit democratic. cu dreptul de a participa la procesul adoptării deciziilor în domeniul respectiv. delimitarea informaţiei oficiale cu accesibilitate limitată de informaţia pasibilă furnizării. În scopul eliminării deficienţelor din practica examinării cauzelor privind accesul la informaţiile oficiale şi în baza lit.2008] 61 . au fost depistate anumite erori în aplicarea şi interpretarea actelor normative incidente. de aceste interese. contribuind la îmbunătăţirea informării publicului privind problemele ecologice.10 din 22.10 din 22.c).2.03. în modul cuvenit. gestionării banilor publici.789-XIII din 26. Concomitent. Plenul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova [Preambulul modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. participarea publicului la procesul adoptării deciziilor asigură o mai bună calitate a acestor decizii şi a procesului realizării lor.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la examinarea cauzelor privind accesul la informaţiile oficiale nr.1 din 02.12. soluţionarea litigiilor legate de acreditarea mijloacelor de informare în masă etc. în particular.17 CPC. precum si cel de a acţiona in judecată în vederea apărării acestor drepturi în cazul în care acestea sunt lezate.e) art. în special: confundarea dreptului de acces la informaţiile oficiale cu dreptul de acces la alte categorii de informaţii. pag. Noile realităţi juridice au oferit dezideratului liberului acces la informaţie protecţie constituţională şi convenţională. a accesului cetăţenilor la informaţia de mediu. drept.12. la soluţionarea acestor categorii de cauze. Perfecţionarea facilitării accesului la informaţia ecologică şi.2007 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. care au ca obiect reglementarea relaţiilor privind accesul la informaţiile oficiale. Generalizarea practicii aplicării de către instanţele judecătoreşti a dispoziţiilor legale. art.16 din Legea nr. Noile realităţi existenţiale impun o conştientizare a importanţei imperioase. calificarea incorectă a subiectelor Legii privind accesul la informaţii. în particular.

al Convenţiei privind accesul la informaţie. .06. soluţionarea cazurilor concrete se va efectua prin prisma jurisprudenţei CEDO. precum şi ale art. informaţia ce ţine de mediu nu poate fi supusă niciunei restricţii în furnizare. Concomitent. implică aplicabilitatea prioritară a acestor dispoziţii în cazul în care actele normative interne sunt insuficient de clare sau contravin acestora (art. ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr. iar sub aspectul procedural al examinării litigiilor.: restituirea cererii 62 . Dacă nu sunt întrunite elementele enunţate.12. în sensul Legii privind accesul la informaţie.8 din Legea cu privire la petiţionare şi art. pe lângă faptul că constituie o informaţie oficială susceptibilă furnizării. precum şi a prevederilor altor acte normative tangenţiale cu tematica abordată. inclusiv faţă de Legea contenciosului administrativ. justiţie şi participarea publicului la adoptarea deciziilor în domeniul mediului din 25. Se atenţionează asupra caracterului subsidiar. în privinţa raportului juridic litigios.obiectul raportului juridic litigios ţine de furnizarea informaţiei solicitate cu varietăţile aferente (ex. iar constatarea acestui fapt atrage consecinţele prevăzute de lege (ex. în cadrul aplicării.subiecte ale raportului juridic sunt solicitantul informaţiei şi furnizorul de informaţii. prin prisma Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.: nerespectarea termenului de furnizare). denumită în continuare "Legea".10 din 22. prevăzut de art. Moldova este Parte contractantă. faţă de Legea-cadru naţională.1999.raportul respectiv se încadrează în una din literele art.(1) din Lege. [Pct.2000.EXPLICĂ: 1. . fapt ce rezultă din dispoziţiile art. expuse în Anexa la prezenta hotărâre. Sorgintea constituţională şi convenţională a dezideratului liberului acces la informaţie. 3.346-XIV din 07.2008] 2.982-XIV din 11.17 din Legea contenciosului administrativ. Reieşind din caracterul special al Legii privind accesul la informaţie faţă de Legea cu privire la petiţionare.3 din Lege).7 din lege. Dreptul de acces liber la informaţiile oficiale constituie o varietate specifică a dreptului la petiţionare. se va verifica existenţa următoarelor elemente: .8 alin. Se atenţionează instanţele judecătoreşti asupra necesităţii de aplicare corectă şi unitară a dispoziţiilor Legii privind accesul la informaţie nr. deoarece nu face parte din categoria informaţiilor cu accesibilitate limitată stabilite la art.1 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. în privinţa protecţiei accesului la informaţia ecologică.conţinutul acestui raport implică existenţa dreptului solicitantului de acces la informaţia solicitată concretă şi a obligaţiei corelative a furnizorului de informaţie de a elibera informaţia solicitată. în măsura în care acestea nu contravin Legii speciale. Totodată.05.(4) din Legea cu privire la petiţionare.1998 de la Aarhus. denumită în continuare "Convenţia". prevăzut de art. mecanism stabilit de acest act normativ internaţional la care R.04. raportul juridic va intra sub incidenţa altei legi. ce rezultă din stipulaţiile şi spiritul art. Cu titlu de exemplu: termenul de 15 zile de furnizare a informaţiei.32 şi 34 din Constituţie.16 din Lege. se explică că prevederile Legii speciale respective se vor completa.1 alin. Pentru a se determina incidenţa Legii.10 din Convenţie. de dispoziţiile celor două acte legislative enunţate. astfel fiind aplicabil termenul de 15 zile. este diferit în raport cu termenul de 30 de zile. De menţionat existenţa unui mecanism supranaţional de soluţionare a diferendelor apărute la interpretarea şi aplicarea Convenţiei citate. .

Curtea Constituţională. social-culturale sau altor atribuţii cu caracter necomercial. solicitanţii de informaţii vor avea calitatea de reclamanţi. .(2) lit. b) instituţiile publice centrale şi locale.de chemare în judecată pe motiv că cererea urmează a fi judecată în instanţa de drept comun. Se conchide excluderea din domeniul de reglementare al Legii. Nu intră sub incidenţa Legii raporturile care au legătură tangenţială cu raporturile enumerate la punctul precedent şi care pot fi regăsite în una din categoriile de raporturi prevăzute la alin.5 din Lege.: Universitatea de Stat din Moldova). dacă aceasta se referă la alte aprobări. iar furnizorii de informaţii .c) din Lege: persoanele respective gestionează servicii publice.c) din Lege.5 alin.1 alin. desfăşurată conform atribuţiilor acestora.(2) lit. c) persoanele fizice şi juridice dispun de legitimare procesuală pasivă dacă sunt de faţă următoarele condiţii. Guvernul.dintre solicitanţi şi furnizori.1 alin. potenţialii solicitanţi şi furnizori de informaţii trebuie să se regăsească într-una din categoriile de subiecte ale Legii. .1231 Cod civil). autorităţile publice autonome (Curtea de Conturi. servicii. Astfel. Furnizori de informaţii oficiale sunt : a) Parlamentul. autoritatea judecătorească (instanţele judecătoreşti. Consiliul Superior al Magistraturii. etc. instituţia privată nu poate fi furnizor de informaţii oficiale. în privinţa instituţiei trebuie să existe cumulativ următoarele condiţii: acestea să fie fondate de stat în persoana autorităţilor publice.privind accesul furnizorilor de informaţie la informaţia deţinută de solicitanţii de informaţie. Preşedintele Republicii Moldova. Nu prezintă importanţă faptul că instituţia este finanţată de la bugetul de stat în mod integral sau parţial (ex. însă constatarea faptului că informaţia se clasifică ca fiind cu accesibilitate limitată poate servi în calitate de motiv pentru refuzul de a furniza informaţia solicitată. prestări de servicii şi orice alte solicitări. În cadrul litigiilor deduse judecăţii. prevăzute de art. dacă această furnizare este impusă în baza altui raport obligaţional. autorizaţii. în afara informaţiilor oficiale.: 63 .(2) art.). nu constituie obiect al Legii activitatea autorităţilor şi instituţiilor publice de a răspunde la petiţii şi audienţe.). 4.a)-d). a următoarelor categorii de raporturi: . CCA. CCCEC etc. În pofida faptului că nu este stipulată expres în art. scopul activităţii lor să fie efectuarea atribuţiilor de administrare. autorităţile administraţiei publice locale.(2) din Lege.privind accesul furnizorilor de informaţii la informaţia posedată de alţi furnizori de informaţie. abilitarea de a gestiona aceste servicii rezidă din lege (ex. să fie finanţate de la bugetul de stat. Pentru a dispune de legitimare procesuală activă sau pasivă. organele procuraturii). simpla constatare că raportul nu este reglementat de Lege nu poate fi considerată un motiv de refuz în furnizarea informaţiei.calitatea de pârâţi.privind accesul solicitanţilor de informaţie la informaţia deţinută de alţi solicitanţi.(2) lit. cu excepţia situaţiei prevăzute la art. agenţii. dar nu în instanţa de contencios administrativ). Banca Naţională a Moldovei. organele centrale de specialitate ale administraţiei publice (ministere. Concomitent. birouri. reieşind din esenţa prevederilor art.1 din Lege. Litigiile ce rezidă din raporturile menţionate la alineatul precedent vor fi examinate de către instanţele judecătoreşti în baza actelor normative care le sunt aplicabile (exemplu: cererea titularului de cont către bancă privind furnizarea informaţiei despre contabilitatea operaţiunilor va avea ca suport legal material art. Pentru a dispune de legitimare procesuală pasivă. Se atenţionează instanţele judecătoreşti de a nu confunda raporturile ce nu constituie obiect al Legii cu raporturile ce au ca obiect furnizarea informaţiilor cu accesibilitate limitată. . relevate din conţinutul art. 5.5 alin. care au alt obiect decât cel al furnizării informaţiilor oficiale.

Restrângerea inserată în cadrul altor categorii de acte juridice 64 . dispoziţia căreia trebuie să fie accesibilă şi clară. Se atenţionează instanţele judecătoreşti asupra similitudinii noţiunilor de "informaţie oficială" si "informaţie de interes public". cu toate că se află în posesia şi dispoziţia furnizorului.13-20 din Lege. Informaţia susceptibilă de a fi furnizată poate fi: documentată sau nedocumentată. Orice restrângere poate fi impusă doar printr-o lege organică. Constituie informaţie nedocumentată informaţia nefixată pe un suport informaţional. Nu prezintă importanţă faptul dacă solicitantul informaţiei a apelat sau nu anterior la serviciile persoanelor fizice sau juridice. Spre exemplu: hotărârea judecătorească este o informaţie documentată.notarii) sau din contractul încheiat cu autoritatea sau instituţia publică (ex. Reieşind din prevederile art. sistematizată etc. persoana fizică sau juridică culege."activitatea de interes public autorizată de o autoritate a administraţiei publice". În unele cazuri. Este inadmisibil refuzul de a furniza informaţia pe motiv că aceasta. Pot constitui exemple de informaţie nedocumentată: uzanţa aplicată în cadrul activităţii furnizorului de informaţii.2 din Legea contenciosului administrativ . adică este posesor al acesteia. Acest fapt rezultă atât din interpretarea sistematică a Legii. pentru că furnizarea informaţiei nu este condiţionată de preexistenta vreunui raport juridic obligaţional. 8.10 paragraful 2 din Convenţie. prevăzute la art. posedă. De asemenea. Este susceptibilă de a fi furnizată orice informaţie oficială aflată în posesia şi la dispoziţia furnizorului de informaţii. aceasta figurând în calitate de parte componentă a eventualului raport litigios. selectată. legislaţia concretizează aceste servicii.6 alin. Nu poate fi refuzată cererea de furnizare a informaţiei pe motiv că aceasta este nedocumentată. cu distincţia că furnizorii nu vor fi obligaţi să prezinte probe ale inexistenţei informaţiilor nedocumentate (art.: cazul Sârbu împotriva R. cât şi din jurisprudenţa CEDO (ex. inclusiv de informaţii cu caracter personal.19 alin. Calificarea serviciului prestat de persoanele fizice sau juridice ca fiind public se va efectua conform părţii a doua a definiţiei legale. a fost elaborată. se recomandă aprecierea informaţiei sub aspectul "oficialităţii" ei în conformitate cu art. 6. stabilită de art.: Compania "Union Fenosa"). prin furnizare. emisă. ambele noţiuni având semnificaţia prevăzută la art.(2) din Lege). Moldova.54 din Constituţia R. exigenţe care s-au cristalizat şi constituit într-o constantă cu reflectare juridică internă şi internaţională. iar redactarea acesteia să nu permită interpretare extensivă. colaborate cu prevederile art. denumită regula "triplului test": a) limitarea este prevăzută de lege. indiferent de provenienţa informaţiei. s-ar aduce atingere intereselor subiectului de drept de la care provine informaţia.73 din Legea privind administraţia publică locală prevede serviciile publice de nivel raional. prelucrată. cazul de Haes şi Gijsels împotriva Belgiei).7 din Lege. Pentru consecvenţa. păstrează şi/sau dispune de informaţii oficiale. Limitarea accesului la informaţiile oficiale constituie o derogare cu totul excepţională de la principiul liberului acces la categoria respectivă de informaţii. electronic etc. dispoziţiile nescrise ale administraţiei furnizorului cu privire la soluţionarea unor probleme incidente sferei de activitate a acestuia. restrângerea dreptului de acces liber la informaţiile oficiale poate avea loc doar dacă sunt întrunite următoarele exigenţe în privinţa acestei restrângeri. Informaţia nedocumentată este pasibilă de a fi furnizată în ordinea generală.6 din Lege. Constituie informaţie documentată informaţia care este fixată pe un anumit purtător informaţional: scris. selectează. nu poate constitui motiv de refuz de a furniza informaţia faptul că. dar despre care furnizorul de informaţie are cunoştinţă. 7.1) din Lege. Moldova şi art. cu excepţia cazului când informaţia este clasificată ca fiind cu acces limitat. Spre exemplu: art. 9. de către alt subiect de drept. în cadrul exercitării acestei abilitări. indicaţiile verbale ale conducătorului furnizorului de informaţii date unui angajat etc.

a ordinii publice. care la nevoie poate apela la consultanţă specializată. contravin principiului supremaţiei dreptului. b) protejează un interes legitim. cu motivaţia că restricţia este proporţională cu scopul legitim urmărit (cazul Goodwin împotriva Regatului Unit). furnizarea căreia nu este restricţionată. pronunţată în cazul menţionat mai sus. reieşind din raţionamentul Curţii Europene a Drepturilor Omului (cazul Sunday Times împotriva Regatului Unit al Marii Britanii). iar scopul urmărit să devanseze atingerea care se aduce dreptului de acces liber la informaţia oficială (testul proporţionalităţii). vor constata dacă sunt îndeplinite cele trei exigenţe enumerate şi vor pronunţa o soluţie favorabilă limitării dreptului de acces la informaţie numai în cazul în care interesul public de limitare depăşeşte necesitatea socială de a se oferi informaţia solicitată. Altfel spus. iar în privinţa celei calificate "cu acces limitat" va refuza accesul. sunt inscripţionate ca fiind "cu acces limitat".7 alin. Dacă furnizorul nu justifică toate elementele sau instanţa de judecată consideră că argumentele invocate sunt neconvingătoare ori impertinente. furnizorul va fi obligat de a elibera informaţia.se va considera contrară Constituţiei R. Spre exemplu: dacă restricţia este prevăzută de lege.7 alin. s-a subliniat că expresia "prevăzut de lege" nu se referă numai la prevederile legii naţionale. dar şi prin prisma cererii furnizorului de informaţii de constatare a nelegalităţii obligării sale. soluţionat prin Hotărârea CEDO din 04. astfel că. când aceasta are un caracter precis. balanţa proporţionalităţii înclină în favoarea limitării dreptului vizat. În jurisprudenţa CEDO. se subliniază că orice limitare de acces la informaţiile oficiale este relativă şi orice limitare invocată se va aprecia prin prisma alin. principiu menţionat expres în preambulul Convenţiei. instanţa va aprecia circumstanţele concrete şi se va expune argumentat prin prisma textului de lege enunţat. Concluzia expusă constituie excepţia în materie. Curtea a reamintit că o normă este redactată cu o suficientă previzibilitate numai atunci. furnizorul de informaţii va trebui să probeze în instanţa de judecată întrunirea elementelor enunţate la punctul precedent în privinţa restricţiei aplicate.(1) din Lege).55 din Hotărârea CEDO din 04. 11. dar şi la calitatea acesteia. în aşa fel încât să permită oricărei persoane. În situaţia în care unele părţi ale documentului solicitat. protecţia securităţii naţionale. întotdeauna când se pretinde că informaţia este cu accesibilitate limitată.05. Moldova. 10. Spre exemplu. balanţa proporţionalităţii a fost apreciată nu numai prin prisma cererii solicitantului de a se constata îngrădirea accesului la informaţie. dar nu întregul document. se încadrează în categoriile de informaţii pasibile de a li se limita accesul şi protejează un interes legitim. furnizorul va proceda conform art.(4) art. prin prisma regulii "triplului test". cu obligarea furnizorului de a elibera informaţia. de către instanţa naţională. aceasta trebuie să fie indispensabilă şi convingătoare. mai puţin restrictive. să îşi corecteze conduita (cazul Amann împotriva Elveţiei). a ocrotirii sănătăţii şi moralei societăţii. eliberând din document numai informaţia.05. La aprecierea circumstanţelor concrete ale cauzei civile deduse judecăţii. în cazul unor restrângeri arbitrare. care constă în respectarea drepturilor şi reputaţiei altei persoane. CEDO a considerat că anumite dispoziţii din legea internă a statului pârât nu îndeplinesc cerinţele unei "legi" prin faptul că le lipseşte caracterul previzibil (cazul Rotaru împotriva României. instanţa de judecată va hotărî admiterea cererii solicitantului. la pct. se vor aplica stipulaţiile Convenţiei.2000). care trebuie să fie compatibilă cu principiul supremaţiei dreptului.7 din Lege. pe motiv că nu a fost dovedit elementul "necesar într-o societate democratică". respectiv. Concomitent. c) să fie necesară într-o societate democratică. care. însă se dovedeşte că există posibilitatea adoptării altor măsuri.(3) din Lege. pentru atingerea scopului protejării interesului legitim. de a furniza informaţia. cu toate că sunt prevăzute de legea internă. Pentru a fi considerată necesară într-o societate democratică.7 alin.2000.(4) din Lege. Reieşind din prevederile art. Interesul legitim se relevă din scopul restricţiei (art. 65 . instanţele judecătoreşti. De asemenea. în acelaşi context.

1 din Legea nr. activitate care nu se încadrează în noţiunea de "viaţă privată" (ex. informaţia generală conţinută în document şi-a pierdut sensul. inclusiv în privinţa volumului acesteia. ce conţine informaţie cu acces limitat. comercializării sau împrumutului public. în integritatea sa. prin publicaţie se înţelege orice tip de purtător de informaţie textuală. Furnizorul de informaţii. Această informaţie nu ţine exclusiv de identificare în cazul în care este însoţită de alte împrejurări. dacă încălcările se referă la serviciile respective. nu pot fi categorisite ca informaţii cu accesibilitate limitată. reieşind din raţionamentul CEDO. unde regăsim esenţa intrinsecă a noţiunii "publicare". Dreptul la viaţă privată aparţine numai persoanelor fizice.134 C.) 14.286/16. patronimic).Fam.: activitatea funcţionarului public). persoanele "publice" trebuie să accepte ingerinţe în viaţa lor privată în mai mare măsură decât persoanele obişnuite.Furnizorul nu va fi degrevat de obligaţia furnizării părţilor din document. acestea fiind informaţii oficiale de interes public. pe motiv că. dispune de dreptul de a furniza această informaţie către o altă persoană decât cea la care se referă numai în două cazuri expres şi limitativ prevăzute de art. este exclusă din acest criteriu informaţia despre activitatea publică a persoanelor fizice. Nu prezintă importanţă juridică mijlocul de informare în care a fost anterior publicată informaţia. 13. Conform art.. fapt ce îi obligă pe posesorii acestor informaţii de a le proteja. . Se consideră că persoana este identificabilă atunci când se cunosc datele de identificare ale acesteia (nume. conform art.informaţia să se refere la o persoană privată. Consimţământul trebuie să fie clar.8 şi 10 din Convenţie. prin care se înţelege că divulgarea informaţiei deţinută de posesor ar fi în măsură să aducă atingere vieţii particulare şi de familie a persoanei fizice vizate. dar nu şi persoanelor juridice. furnizorul va refuza remiterea informaţiei.8 alin. care posedă informaţia personală. Pentru ca informaţia să fie considerată cu caracter personal. în privinţa cărora accesul nu este limitat. adică de a nu le divulga.persoana la care se referă informaţia consimte divulgarea acesteia. sarcina probaţiunii existenţei consimţământului persoanei vizate pentru eliberarea informaţiei incumbă furnizorului care a eliberat informaţia. refuz susceptibil de a fi contestat în instanţa de judecată. Litigiile privind accesul la informaţia cu caracter personal se vor soluţiona cu aplicarea prevederilor art. care oferă datelor de identificare un caracter confidenţial (spre exemplu: secretul referitor la datele de identificare ale adoptatorilor. este necesară existenţa următoarelor condiţii: . prenume.8 din Lege şi prin prisma art. în cazul în care solicitantul nu a cerut eliberarea întregului document. reprodus în vederea difuzării. . a fost pusă la dispoziţia publicului anterior datei solicitării. Se consideră identificabilă persoana în privinţa căreia există suficiente indicii pentru a fi identificată. .informaţia solicitată. Însă. 66 .(7) din Lege: . neechivoc şi exprimat anume în privinţa informaţiei solicitate.persoana privată să fie identificată sau identificabilă. audiovizuală etc. în urma excluderii din document a informaţiei cu acces limitat. important fiind faptul publicării acesteia conform legislaţiei (spre exemplu: informaţia a fost publicată într-un ziar raional). Informaţia ce se referă strict la datele de identificare ale persoanei nu constituie informaţie confidenţială. 12.dezvăluirea informaţiei să constituie o violare a intimităţii persoanei. fiind pasibilă de a fi divulgată. Informaţiile care deghizează sau favorizează încălcarea legislaţiei de către autorităţile şi instituţiile publice.11. În caz de litigiu. dar numai a unei părţi a acestuia.1994 cu privire la biblioteci. precum şi de către persoanele fizice şi juridice ce prestează servicii publice. Concomitent. Totodată. Întrunirea criteriilor enunţate califică informaţia ca fiind "informaţie confidenţială despre persoane".

instanţa de judecată va permite. securitatea publică şi protecţia mediului înconjurător. în caz contrar. Dreptul de acces la informaţia cu caracter personal despre sine. totuşi. în acelaşi context. conform art. Spre exemplu: în cazul M. de regulă. De asemenea. se va analiza balanţa dintre prejudiciul adus persoanei prin divulgare şi interesul public pentru informaţia respectivă. 15. Informaţiile cu caracter personal ale unui funcţionar public. titluri.8 alin.8 alin. poate fi informaţia despre antecedentele penale. împotriva Suediei.(8) din Lege. iar această preeminenţă este controlată de un organ independent (cazul Leander împotriva Suediei). soluţia fiind respingerea acţiunii.(8) din Lege. Oricărei persoane îi este asigurat dreptul de acces la informaţia cu caracter personal despre sine.S. Dacă interesul public devansează prejudiciul adus persoanei. informaţia nu se va considera publicată. accesul la această informaţie poate fi permis doar prin hotărâre judecătorească. Totodată. deoarece altă sursă de informaţie în privinţa trecutului şi a formării sale nu exista (cazul Gaskin împotriva Regatului Unit). Spre exemplu: CEDO a considerat limitarea accesului reclamantului la dosarul său. ci se referă la moralitatea persoanei vizate. calificări. educaţiei şi antecedentelor sale. cu excepţia situaţiei în care există o hotărâre judecătorească definitivă în acest sens. pot deveni informaţii de interes public în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a funcţiei publice de către funcţionarul respectiv.(5) din Lege. diplome. 16. legat direct de modul în care ei şi-au exercitat sau îşi exercită atribuţiile.8 alin. Curtea Europeană a relevat că. în care se conţineau precizări în privinţa copilăriei. Instanţa de judecată va admite cererea de furnizare numai dacă va stabili că divulgarea este în interes public. la informaţiile cu privire la studii. Informaţiile despre viaţa privată a persoanelor publice şi a persoanelor care exercită funcţii publice pot fi dezvăluite dacă acestea constituie un subiect de interes public. care sunt modalităţi de realizare a acestui drept. prin prisma "testului proporţionalităţii". accesul la informaţia despre sine. reieşind din sensul textului de lege enunţat. experienţă de muncă. adică se referă la ocrotirea sănătăţii populaţiei. Astfel. Explicaţiile enunţate se referă. sancţiuni disciplinare etc. al persoanei la care se referă informaţia. declaraţiile privind veniturile şi bunurile deţinute în proprietate privată (art. În alte cazuri. o categorie aparte de informaţii care nu se referă direct la capacitatea propriu-zisă a persoanei de a exercita o funcţie publică. în urma constatării preponderenţei interesului public faţă de necesitatea nedivulgării informaţiei cu caracter personal. nu poate fi limitat de către posesorul informaţiei. acţiunea de furnizare a informaţiei va fi admisă. accesul la aceste informaţii. altele decât cele ce se referă la datele de identificare. trebuie să se ţină cont de faptul că persoanele publice şi persoanele care exercită funcţii publice au dreptul la respectul vieţii lor private şi de familie. poate fi limitat în cazul în care interesul general este preeminent faţă de interesul personal de accesare a informaţiei.13 din Legea nr. conform art.1264/2002).Dacă informaţia a fost inclusă pe un purtător de informaţie care nu este destinat difuzării sau comercializării. Acest drept include posibilităţile stabilite de art. în cazul în care funcţionarul nu consimte divulgarea acestor informaţii. grade ştiinţifice. Răspândirea acestor informaţii nu trebuie să aducă prejudicii inutile terţilor. ca fiind o încălcare a art. în primul rând. furnizorii de informaţii nu dispun de dreptul de a elibera informaţia cu caracter personal. Dacă persoana la care se referă informaţia cu caracter personal nu consimte divulgarea informaţiei. serviciu militar. 17. din punctul de vedere al opiniei publice. prin hotărâre. În acest context. informaţiile ce relevă conflictele de interese etc.8 din Convenţie. CEDO a considerat proporţională măsura transmiterii detaliilor cu privire la starea sănătăţii reclamantei de către Serviciile 67 .

Dreptului persoanelor de a solicita informaţia oficială îi corespunde obligaţia corelativă a furnizorului de a-i remite informaţia solicitată. împuternicit conform legislaţiei (art. Solicitantul nu este obligat să dea explicaţii referitor la scopul utilizării ulterioare a informaţiei. Solicitantul este degrevat de obligaţia de a-şi justifica interesul pentru care solicită informaţia (spre exemplu: este nefondat refuzul instanţei de judecată. iar furnizorul nu este în drept să ceară asemenea explicaţii. vor fi examinate şi prin prisma art. constituie particularităţi sau mijloace de îndeplinire a obligaţiei generale de furnizare a informaţiei oficiale. având ca suport material art. Asigurarea accesului la informaţiile oficiale de către furnizorii de informaţii se efectuează din oficiu (informarea activă) sau la cerere (informarea pasivă). inclusiv informaţia oficială cu accesibilitate limitată. Solicitantul informaţiei îşi poate exercita dreptul de acces la informaţie personal sau prin reprezentant.1. sub aspect juridic.02. deoarece detaliile respective erau pertinente pentru soluţionarea unei cereri de alocaţie a reclamantei depuse la Casa securităţii sociale. 68 . Refuzul de acreditare sau retragerea acreditării unui jurnalist constituie o posibilitate a furnizorilor cu totul excepţională. Obligaţiile furnizorului. în mod similar.(6) din Lege. dar pentru o altă persoană.10 alin.11 din Lege. este inoportună indicarea scopului pentru care este eliberată (ex. împotriva Finlandei. Prin urmare. în cazul în care solicitantul cere informaţia în numele său. cât şi în numele său. respectiv. Litigiile referitoare la acreditarea reprezentanţilor mass-media.: "pentru prezentare la locul de muncă" etc. din oficiu sau la cerere. 18.). 3 şi 23 din Legea presei nr. numai în cazul în care se referă la informaţia cu caracter personal. se deduce că solicitantul poate cere informaţia atât pentru sine. dar pentru o altă persoană. Este pasibilă de solicitare orice informaţie. se conchide că furnizorii au obligaţia de a furniza informaţia oficială mijloacelor de informare în masă şi reprezentanţilor acestora fără discriminări. este inoportună. în calitate de furnizor de informaţie. de a elibera informaţia referitoare la activitatea unui judecător. coroborate cu dispoziţiile enunţate în Lege. motivat pe faptul că solicitantului nu i s-au afectat drepturile prin activitatea acestui judecător. 20.10 alin. în documentele ce conţin informaţia solicitată.243 din 26.10 din Lege. Furnizorul este obligat să desemneze o persoană responsabilă de furnizarea informaţiei. 19. 21. Reieşind din principiile egalităţii în drepturi a jurnaliştilor. s-a hotărât în cazul Z.: se află în concediu medical) nu justifică un eventual refuz de a furniza informaţia. soluţionat prin Hotărârea CEDO din 25. principii inserate în art. Prin "justificare a interesului" se înţelege explicarea şi dovada scopului pentru care se cere informaţia. prevăzute de art. Refuzul sau retragerea acreditării jurnalistului nu privează mijlocul de informare în masă de dreptul de a obţine acreditarea pentru un alt jurnalist.medicale către Casa securităţii sociale. verificarea de către furnizor a împuternicirilor.1997. Astfel. solicitantul nu are interes în eliberarea acestei informaţii). în sensul art. deoarece acreditarea reprezintă o formă de fluidizare şi de intermediere. deşi nu cad sub incidenţa Legii privind accesul la informaţie în mod direct. aceasta fiind relevantă. în scopul informării cetăţenilor şi a mijloacelor de informare în masă. Reieşind din acest fapt.1994.21 din Legea presei. Ar putea să constituie un motiv de refuz în acreditare sau de retragere a acreditării cazul în care jurnalistului i se impută fapte care împiedică desfăşurarea normală a activităţii autorităţii publice şi care nu au legătură cu opiniile exprimate în presă de respectivul jurnalist. iar absenţa fizică a acestei persoane (ex.(1) din Lege).10. al libertăţii presei şi al prezentării operative a informaţiei oficiale către jurnalişti.

iar Primăria răspunde că salariul primarului se calculează conform Legii despre salarizarea angajaţilor din sectorul bugetar). e-mail şi alte mijloace similare se va considera. . 23. Insuficienţa şi neconcludenţa detaliilor indicate în cerere nu poate constitui un motiv de refuz în înregistrarea cererii.b) din Lege .12 alin. care trebuie să se încadreze în una din cele prevăzute de art. el este în drept să o furnizeze 69 . 25. solicitare scrisă sau verbală. Spre exemplu: dreptul de acces la informaţiile oficiale se va considera lezat dacă furnizorul indică în răspunsul oferit solicitantului doar anumite repere. precum şi posibilitatea depunerii unei cereri scrise (art. după caz. Această obligaţie nu include necesitatea specificării titlului şi/sau numărului de identificare al documentului. adică informaţia a fost deja publicată. se conchide faptul că furnizorul nu este limitat. în cadrul cererii scrise. detalii suficiente şi concludente pentru identificarea informaţiei solicitate. în dependenţă de existenţa sau inexistenţa unei dovezi scriptice de depunere a cererii respective.(4) din Lege).Pentru activitatea de înfăptuire a justiţiei de către instanţele judecătoreşti."modalitatea acceptabilă de primire a informaţiei solicitate".nu este posibil un răspuns pozitiv privind furnizarea informaţiei. deoarece informaţia este nedeterminabilă. dar nu concretizat. În cele două situaţii. Suficienţa şi concludenta detaliilor oferite de către solicitant trebuie să permită furnizorului informaţiei posibilitatea de a identifica ca acţionând cu diligentă. Cererea scrisă de furnizare a informaţiei oficiale urmează să conţină modalitatea de furnizare a informaţiei. cât şi informarea pasivă.(2) lit. inclusiv proba cu martori. Informaţia oficială poate fi solicitată prin două modalităţi. prezintă importanţă atât informarea activă. Solicitantul de informaţii va oferi. telefon. Astfel. imprimările sonore etc. concomitent cu refuzul de înregistrare a cererii. în baza cărora solicitantul ar putea să apropie informaţia respectivă ulterior. Pentru probarea refuzului neîntemeiat de înregistrare a cererii. de modalitatea aleasă de solicitant. cu excepţia situaţiilor în care: . Reprezentantul abilitat al furnizorului de informaţii nu este în drept de a refuza înregistrarea cererii verbale. ambele modalităţi de informare fiind susceptibile de a provoca depunerea de acţiuni în instanţa de contencios administrativ competentă. reieşind din elementele faptice necesare de dovedit. astfel că cererea nu poate fi satisfăcută imediat. în pofida faptului că furnizorul posedă informaţia solicitată în forma. după efectuarea unor investigaţii suplimentare.12 alin. este ilegal refuzul de înregistrare a cererii sau de furnizare a informaţiei după înregistrarea cererii motivat pe neindicarea în cerere a elementelor menţionate.12 alin. dar poate constitui un temei de refuz în furnizarea informaţiei.12 din Lege. funcţionarul va explica solicitantului cauza refuzului.informaţia este indisponibilă momentan. incomplet sau numai diriguitor. Se va considera ilegal refuzul de a furniza informaţia pe motiv că aceasta este disponibilă în mod public. În sensul art. aleasă de către solicitant. conform art. informaţia solicitată. întinderea şi calitatea cerută (caz concretizat: se solicită informaţia despre salariul primit de către primarul unei localităţi.13 din Lege. fiind inadmisibil un răspuns evaziv. în mod absolut. va fi admisibil orice mijloc legal de probă. la alegerea solicitantului: cererea scrisă sau cererea verbală. 24. în care este inserată informaţia respectivă. solicitarea informaţiei prin fax.(1) din Lege. Reieşind din sintagma prevăzută de art. 22. Se subliniază că răspunsul trebuie să fie concret şi să se refere nemijlocit la obiectul cererii. în cazul în care furnizorul este în imposibilitate obiectivă de a oferi informaţia în modul solicitat.

20 din Lege. de sinteză sau inedit.15 alin.(3) din Lege). însă furnizorul nu dispune de mijloacele tehnice necesare. conform art.09. 29.12 alin. va obliga furnizorul să-i elibereze informaţia persoanei respective în limba solicitată. care rezultă din soluţionarea cererii de acces la informaţiile oficiale. conform art. baza executării obligaţiei de furnizare fiind numai acordul de voinţă. solicitantul cere copii de pe toată arhiva instituţiei. Acesta nu este un contract de adeziune. în termenele stabilite de Lege. rezultat în urma negocierii dintre părţi. iar furnizorul oferă posibilitatea consultării arhivei la sediul instituţiei). Indiferent de modalitatea ei. furnizarea informaţiei se va efectua în modalitatea solicitată numai după achitarea plăţii respective. în cazul în care a ales modalitatea expedierii prin poştă.2001 cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi la statutul juridic al organizaţiilor lor. 26.când furnizarea este precedată de o cercetare bazată pe trecerea de la particular la general.20 alin. solicitarea va fi analizată ca o nouă cerere de furnizare a informaţiei. informaţia solicitată nu comportă niciunul din cele trei aspecte enunţate. furnizarea informaţiei se efectuează în baza obligaţiei legale a furnizorului. Dacă solicitantul a indicat în cerere o anumită adresă.382/04. Dacă informaţia a fost elaborată în limba de stat. iar refuzul furnizării informaţiei pentru neplata cheltuielilor suscitate de eventuala furnizare în modalitatea aleasă se va considera legal. adică numai în urma încheierii unui contract între solicitant şi furnizor. iar 70 .de sinteză . Dacă. este posibilă obiectiv. iar instanţa. Recepţionarea este un element care. furnizorul va elibera un răspuns la cererea de furnizare a informaţiei. care să reflecte finalitatea asigurării dreptului de acces la informaţia respectivă (spre exemplu: solicitantul cere expedierea informaţiei prin poşta electronică. fapt din care rezultă necesitatea indicării în cadrul cererii a domiciliului sau adresei la care solicitantul doreşte să-i fie furnizată informaţia.analitică . la manifestarea voinţei de contractare din partea solicitantului. furnizorul nu va fi obligat să încheie contractul. Dacă informaţia solicitată se caracterizează prin una din particularităţile menţionate. având posibilitatea de a propune încheierea unui contract. 28. . Dacă furnizarea informaţiei. care nu a mai fost publicat sau cunoscut anterior. în modalitatea selectată de solicitant. plăţile fiind stabilite conform art.(2) din Lege. indiferent de faptul dacă necesitatea cunoaşterii informaţiei respective a existat înainte de primirea informaţiei precedente sau a apărut după aceasta. încât se elaborează o lucrare. Orice decizie a furnizorului de informaţii.când furnizarea este precedată de o investigaţie care se bazează pe studiul sistematic al unor elemente. în mod sistematic şi indirect. solicitantul cere noi informaţii aflate în posesia furnizorului.când informaţia posedată este prelucrată în aşa mod.7 din Legea nr. furnizorul va explica necesitatea achitării acestei sume. Acest răspuns nu va putea fi calificat ca refuz ilegal de furnizare a informaţiei. va fi comunicată solicitantului într-un mod ce ar garanta recepţionarea şi conştientizarea acesteia (art.într-o altă modalitate posibilă obiectiv. un text nou. refuzul de a elibera o copie a traducerii autentificate se va considera ilegal. explicând solicitantului faptul că informaţia are caracter analitic.(3) din Lege. În cazul în care nu există un contract încheiat între părţi în situaţia prevăzută la alineatul precedent. Astfel. aceasta va putea fi elaborată şi furnizată numai în baza unei obligaţii contractuale. astfel că. cu excepţia situaţiei în care informaţia solicitată are una din următoarele caracteristici: . .inedită . în rezultatul informaţiilor primite. cu excepţia cazului în care instanţa de judecată va aprecia că. completează art. dar implică cheltuieli pentru care sunt stabilite plăţi. atunci furnizorul va putea expedia informaţia prin scrisoare poştală. 27.

Se subliniază necesitatea de a nu confunda termenele de furnizare a informaţiei cu termenele stabilite de art. în cazul în care acesta nu conţine esenţa informaţiei solicitate. Dacă solicitantul nu este de acord cu readresarea.8 din Legea cu privire la petiţionare. care nu asigură finalitatea exercitării dreptului de acces la informaţie. cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. în prezenţa cărora termenul poate fi prelungit în modul stabilit cu 5 zile lucrătoare. adică atunci când informaţia se va afla în posesia furnizorului şi va fi susceptibilă de a fi remisă solicitantului.alte situaţii. aceasta fiind inadmisibilă în privinţa unei alte persoane fizice sau juridice care nu deţine statutul de furnizor de informaţii. Încălcarea termenelor sau nerespectarea procedurii de prelungire a termenului constituie o atingere a dreptului de acces la informaţiile oficiale. . astfel că data primirii va fi data înregistrării. . în care informaţia este furnizată. . la individualizarea răspunderii civile a furnizorului pentru lezarea dreptului de acces la informaţie. astfel că acesta trebuie să fie prezentat într-o formă cât mai clară şi accesibilă. în decurs de 3 zile lucrătoare de la momentul primirii cererii.16 alin. se va ţine cont de mărimea perioadei de încălcare a termenului legal. rezultă că vor fi inadmisibile în proces probele ce dovedesc indisponibilitatea anumitor persoane angajate ale furnizorilor de informaţii în perioada vizată. de regulă. furnizorul este obligat să răspundă prin aceea că nu este posesor al informaţiei solicitate. Se va considera furnizare necorespunzătoare a informaţiei cazul în care dreptul de liber acces la informaţie este lezat total sau parţial. esenţă disponibilă şi care se află în posesia furnizorului.16 alin.(1) din Lege.furnizarea unei alte informaţii decât cea solicitată.(2) din Lege. dar într-un mod neadecvat. faptul contrar constituind o încălcare a dreptului de acces la informaţie. Indiferent de dificultăţile întâmpinate la furnizarea informaţiei solicitate. cu privire la readresarea acesteia. 31. pe care s-ar sprijini pârâţii (furnizorii) pentru motivarea temeiniciei omiterii termenului de furnizare a informaţiei. 30. Conform art. Conform art. prin următoarele modalităţi: . data recepţionării informaţiei de către solicitant fiind insignifiantă.informarea obligatorie a solicitantului de informaţie. Readresarea cererilor de solicitare a informaţiei oficiale se operează numai în privinţa celor întocmite în formă scrisă. în momentul în care aceasta va fi disponibilă.readresarea se face numai cu acordul solicitantului de informaţii.readresarea se face doar către un alt furnizor de informaţii. Aceasta se va efectua cu respectarea următoarelor condiţii: . Funcţionarii responsabili sunt obligaţi să înregistreze cererile în aceeaşi zi cu primirea.eliberarea unui extras dintr-un document. cu excepţia cazului în care se face proba contrară. conform modalităţii alese. 32. termenul maxim de furnizare a informaţiei este de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii. . . Concomitent. Claritatea şi accesibilitatea informaţiei oferite se va aprecia de către instanţa de judecată de la caz la caz.3 din Legea presei. Conştientizarea constă în înţelegerea de către solicitant a conţinutului răspunsului oferit de către furnizor.furnizorul a expediat răspunsul la altă adresă. 71 . se va considera că dreptul de acces la informaţie a fost încălcat.furnizarea numai a unei părţi din informaţia solicitată. Prezintă importanţă juridică data înregistrării cererii şi data înregistrării răspunsului la cerere. informaţia va fi furnizată. Din natura juridică a termenelor de furnizare a informaţiei şi din principiul continuităţii serviciilor publice. accesul mass-media la informaţiile oficiale trebuie să fie operativ.

potrivit art. fără a se indica faptul dacă furnizorul deţine sau nu informaţia cu accesibilitate limitată.informaţia este cu accesibilitate limitată. 34. . fiind inaplicabil temeiul prevăzut de art. se va considera încălcare a dreptului de liber acces la informaţia oficială.17 din Lege: a) informaţia solicitată nu se află în posesia furnizorului. respectiv. în raport cu care se va aprecia legalitatea şi temeinicia acestuia. De asemenea.a) CPC.(3) din Lege. în prezenţa căreia este imposibilă procedura extrajudiciară. prin sine. informaţia este pusă la dispoziţie fără plată. Deoarece există o multitudine de denumiri date acţiunilor ce rezidă din aplicarea Legii.9 CC.(1) lit.readresarea se face numai în două cazuri exhaustiv prevăzute de art. actul normativ. Refuzul de acces la informaţie trebuie să întrunească condiţiile de formă şi conţinut prevăzute la art. în mod repetat. prin achitarea unor plăţi în mărimi mai mari decât cele stabilite de organele reprezentative sau prin achitarea unor sume în cazurile în care. cererea fiind adresată numai direct în instanţa de judecată. Persoana care se consideră lezată de către furnizorul de informaţii într-un drept sau interes legitim al său. 35. 33.8 alin. când se poate presupune în mod rezonabil că recunoaşterea existenţei sau inexistenţei acestor informaţii. Refuzul de a furniza informaţia deţinută este justificat în următoarele cazuri: . conform art. prin care au fost stabilite plăţile. Refuzul de a furniza informaţia va putea fi exercitat.20 din Lege. în privinţa aceleiaşi informaţii.170 alin. legea instituind proceduri alternative de soluţionare a lor. . Dacă mărimile plăţilor stabilite de organele reprezentative depăşesc mărimile cheltuielilor suportate de furnizor pentru eliberarea informaţiei. a unor plăţi ce depăşesc mărimea cheltuielilor suportate pentru efectuarea copiilor de pe documente. care ar satisface mai deplin interesul faţă de informaţie al solicitantului. însă într-o altă formă. acţiunile vizate se vor denumi "acţiuni cu privire la contestarea actului de furnizare sau nefurnizare a informaţiei oficiale".(3) din Lege. cât şi direct în instanţa de judecată.. 72 . cu excepţia situaţiilor prevăzute la art.22 alin. 36. poate constitui o dezvăluire periculoasă pentru interesele legitim protejate. iar nerespectarea procedurii extrajudiciare nu va atrage restituirea cererii de chemare în judecată.alte cazuri. într-una din formele prevăzute de art. concomitent.(1) din Lege. cu consecinţele legal stabilite.(7) din Lege. Excepţie constituie situaţia prevăzută la art. în care se dovedeşte reaua-credinţă a solicitantului în sensul art. procedura extrajudiciară nu este obligatorie pentru această categorie de cauze.informaţia este cu caracter personal.13 din Legea contenciosului administrativ. Astfel. Condiţionarea furnizării informaţiei solicitate. dispune de dreptul de a ataca acţiunile furnizorului. şi de un alt furnizor. este pasibil de a fi anulat pe calea excepţiei de ilegalitate. iar interesul public nu depăşeşte interesul legitim protejat. . b) informaţia solicitată este deţinută. de către furnizor.există o hotărâre judecătorească definitivă de respingere a cererii de acces la informaţie. numai în anumite circumstanţe. va constitui o atingere a dreptului de acces la informaţie faptul stabilirii şi imputării solicitantului de informaţie.21 alin. .furnizorul a oferit recent informaţia solicitată aceluiaşi solicitant.19 alin. iar solicitantul se adresează cu aceeaşi cerere. în scopul asigurării consecvenţei şi unicităţii acestora. Este inadmisibilă invocarea altor motive pentru readresare. atât pe cale extrajudiciară. expedierea acestora solicitantului şi/sau pentru traducerea informaţiei ce se conţine în document la cererea solicitantului.

pârâţii (furnizorii de informaţii) sunt scutiţi de taxa de stat numai în cazurile expres prevăzute (ex. instanţa va dispune atragerea în proces a funcţionarului dacă nu există o cerere în acest sens. va îndeplini actele de pregătire specifice acestor cauze: va soluţiona problema atragerii în proces a funcţionarului responsabil de furnizarea informaţiei. 41. în mod nemijlocit. judecătorul. a uneia din părţi sau din oficiu de către instanţă.funcţionarul responsabil de furnizarea informaţiei poate fi atras în proces. însă circumstanţele importante ale cauzei vor putea fi elucidate numai prin atragerea funcţionarului care a intrat în contact cu reclamantul în cadrul procedurii de furnizare a informaţiei. solicitantul de informaţii deţine calitatea de reclamant. la cererea reclamantului (solicitantul de informaţie). În cadrul etapei de pregătire a cauzei pentru judecare.calitatea procesuală de pârât. .(2) CPC. care vor judeca aceste pricini în calitate de instanţe de contencios administrativ. calitatea de pârât va aparţine furnizorului căruia i-a fost readresată cererea.d) CPC.b) din Lege. Dacă nu sunt anexate actele menţionate. 73 . . registrele de evidenţă a cererilor de furnizare a informaţiei. 39. conform art.85 alin.dacă cererea de furnizare a informaţiei a fost readresată. La cererea de chemare în judecată privind contestarea actului de furnizare sau nefurnizare a informaţiei oficiale. va reclama de la furnizor.(3) CPC.(1) lit.167 CPC. de pârât. conform art. Competenţa jurisdicţională de examinare a litigiilor ce rezultă din aplicarea Legii aparţine instanţelor judecătoreşti de grade diferite. conform art. la cererea sa. Concomitent.: persoanele private ce prestează servicii publice) pârâţii vor fi obligaţi la plata taxei de stat în cazul admiterii acţiunii. 38.în litigiile respective. în calitate de intervenient sau. În legătură cu faptul că litigiile ce formează obiectul prezentei hotărâri sunt examinate în ordinea contenciosului administrativ. va fi atras funcţionarul care. dar constituie o probă la dosar.171 CPC. de regulă. coroborat cu alte probe. în celelalte cazuri (ex. care va fi atras în calitate de intervenient accesoriu (în interesele furnizorului) sau în calitate de copârât (la cererea reclamantului). Aceasta nu constituie o dovadă a respectării procedurii prealabile extrajudiciare.21-24 din Lege.dacă furnizorul de informaţii nu a numit o persoană responsabilă pentru efectuarea procedurilor de furnizare a informaţiei oficiale.67 alin. care nu este obligatorie în aceste litigii.32 alin. se subliniază următoarele: . figurează inclusiv cererea scrisă adresată furnizorului.: autorităţile publice centrale). după caz. printre actele prevăzute de art. printre celelalte acte. a elaborat actul contestat de furnizare a informaţiei sau a refuzat accesul la informaţia oficială. reclamanţii sunt scutiţi de plata taxei de stat.37. la cerere se va anexa şi actul respectiv.în calitate de copârât. În legătură cu aspectele de pregătire pentru judecarea cauzelor enunţate. iar furnizorii .11 alin. Dispoziţiile procedurale prevăzute de Legea cu privire la petiţionare şi de Legea contenciosului administrativ se vor aplica în măsura în care nu contravin art. eventual. Totodată. conform art. Din oficiu. în cazul în care se contestă actul de furnizare a informaţiei (dar nu de nefurnizare). . ultimele având caracter special faţa de primele sub aspectul enunţat. care. 40. conform art. necesare de a fi anexate. 33 alin. după caz. se va proceda conform art. în calitate de intervenient accesoriu.20 din Legea contenciosului administrativ.(2) lit. funcţionarul va fi atras numai dacă cererea de chemare în judecată este formulată şi împotriva acestuia şi numai dacă au fost solicitate despăgubiri. . va atrage în calitate de intervenienţi persoanele ale căror interese ar putea fi lezate prin eventuala divulgare a informaţiei. dovedeşte refuzul de a furniza informaţia.(2).

la examinarea cererilor privind contestarea actelor de furnizare sau nefurnizare a informaţiei.42. instanţa de judecată. 44.27 din 24.23 alin. care atrage recuzarea judecătorului. în privinţa cărora accesul limitat ar putea fi îndreptăţit. Conform art.termenul în cadrul căruia s-a oferit răspunsul la cerere. Pe parcursul examinării pricinii. .d) CPC.existenţa şi întinderea prejudiciului cauzat prin nefurnizarea sau furnizarea defectuoasă a informaţiei oficiale. . dacă a expirat termenul în cadrul căruia furnizorul trebuia să remită informaţia. . chiar dacă ar conţine anumite explicaţii. adică la expirarea a 8 zile lucrătoare de la depunerea contestaţiei (art.existenţa adresării reclamantului către pârât cu o cerere privind furnizarea informaţiei oficiale. în sensul explicaţiilor oferite de Plenul Curţii Supreme de Justiţie prin Hotărârea nr.corespunde răspunsul oferit de pârât cu informaţia solicitată de reclamant. cu constatarea părţii în care informaţia este necorespunzătoare. deoarece. .21 alin. deoarece aceasta ar constitui o antepronunţare asupra fondului litigiului. 45.de la data la care trebuia să-l primească. instanţa va hotărî anularea actului de furnizare necorespunzătoare sau de nefurnizare a informaţiei oficiale. . răspunsul respectiv are ca finalitate furnizarea sau nefurnizarea informaţiei.2001 "Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale Legii contenciosului administrativ". Termenul de sesizare a instanţei de contencios administrativ este de o lună.alte circumstanţe care se impun a fi constatate pentru soluţionarea corectă a cauzei deduse judecăţii. termenul va curge de la data primirii răspunsului de la furnizorul de informaţii sau.dacă informaţia a ajuns la destinatar în termenul stabilit. 43. . Cererea privind contestarea actului de refuz în furnizarea informaţiei nu va putea fi respinsă pe motiv că răspunsul furnizorului la cererea de eliberare a informaţiei are caracter explicativ.dacă informaţia se încadrează în categoriile de informaţii cu accesibilitate limitată.(1)din Lege: a) dacă reclamantul a parcurs această procedură. prevăzută de art. În cazul admiterii cererii de chemare în judecată. pentru a evita divulgarea informaţiilor. b) dacă reclamantul a sesizat direct instanţa de judecată.22 alin.12. acte susceptibile de a fi contestate. 46. adică de la expirarea termenului de 15. termenul curge din momentul în care a fost comunicat răspunsul conducerii furnizorului de informaţii şi/sau organului superior al acestuia.16 alin. iar momentul de la care curge diferă în dependenţă de faptul dacă reclamantul a parcurs sau nu procedura prejudiciară facultativă. . .(1) lit. instanţa va cerceta şi se va expune asupra următoarelor circumstanţe: . de la data la care trebuia să-l primească.(2) din Lege).21 alin. conform art. în caz că nu a primit răspuns.deţinerea informaţiei de către pârât sau inexistenţa informaţiei solicitate în posesia acestuia. Motivarea va consta în expunerea indiciilor care demonstrează eventualitatea îndreptăţirii limitării accesului la informaţia vizată.(5) din Lege coroborat cu art. . cu obligarea furnizorului de a elibera informaţia solicitată sau de a o furniza în modul corespunzător. prevăzute de art. Caracterul închis al şedinţei de judecată se va dispune prin încheiere motivată. respectiv.50 alin.preponderenţa interesului public pentru divulgarea informaţiei cu caracter limitat. 74 . ceea ce nu înseamnă că instanţa se va expune asupra îndreptăţirii propriu-zise a accesului limitat la informaţie. 20 de zile lucrătoare. în fond.a avut sau nu reclamantul acces real la informaţia solicitată. iar dacă nu a primit răspuns .(3)-(5) CPC. în particular în dependenţă de cerinţele înaintate. va putea dispune examinarea cauzei în şedinţă închisă.(1) şi (2) din Lege.

va soluţiona problema repartizării cheltuielilor de judecată conform art.12. mun. adoptată la New York la 31.Recomandarea nr. ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr. . Astfel. în contextul furnizării informaţiei oficiale.Faptul furnizării informaţiei pe parcursul examinării cauzei nu va determina respingerea acţiunii ca neîntemeiată. . 48. 2 aprilie 2007 nr. figurează în proces în calitate de copârât. . deoarece acest fapt semnifică recunoaşterea acţiunii de către pârât.04.1992. precum şi alte recomandări "verticale". 75 . Dacă funcţionarul public.Convenţia privind accesul la informaţie.(3) din Legea contenciosului administrativ. precum şi chestiunea compensării prejudiciului material şi moral cauzat prin nefurnizarea informaţiei oficiale în termenul legal stabilit.Convenţia internaţională cu privire la drepturile copilului din 20.1 al prezentei hotărâri: . în cazul admiterii pretenţiei de încasare a despăgubirilor. ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr. aceste informaţii fiind susceptibile de furnizare în modul stabilit de legea procesuală care este aplicabilă categoriei respective de pricini (CPP. acesta va putea fi obligat la plata acestora în mod solidar cu furnizorul de informaţii.94 CPC.Legea contenciosului administrativ nr.Convenţia ONU împotriva corupţiei. la care poate fi tras conform art. conform art.793 din 10. . la care este angajat funcţionarul respectiv (art. va lua act că informaţia a fost deja furnizată şi va dispune neexecutarea hotărârii judecătoreşti în această parte. 47. nu-l degrevează pe acesta de răspunderea administrativă.11. coroborat cu celelalte probe care conduc spre concluzia temeiniciei cererii de chemare în judecată.20 alin. instanţa va dispune admiterea cererii.2006.1989.1998 de la Aarhus. naţionale şi internaţionale. Moldova nr.408/12. care i-a ordonat de a nu furniza sau de a furniza informaţia în modul calificat ca fiind "necorespunzător". Cererile privind accesul la informaţiile ce se conţin în dosarele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti nu intră sub incidenţa Legii privind accesul la informaţie. nu este privat de posibilitatea chemării în garanţie a superiorului său ierarhic.Legea privind administraţia publică locală nr.01.346-XIV din 07. Funcţionarul public care a încălcat dispoziţiile legii. .1999. care a refuzat eliberarea informaţiei sau a furnizat-o întrun mod necorespunzător.Convenţia CE pentru protecţia persoanelor cu privire la procesarea automată a datelor personale.Legea privind Fondul Arhivistic al R.180 CP al RM. justiţie şi participarea publicului la adoptarea deciziilor în domeniul mediului din 25. aceasta va fi trasă la răspundere penală.1 Anexă la Hotărârea Plenului Relevanţa anexei.436 din 28. rezidă din pct. în legătură cu faptul furnizării informaţiei solicitate.12. .11. Faptul răspunderii civile. iar în cazul în care fapta persoanei responsabile întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art.02.Chişinău.2003.06. CPC). anularea actului contestat.2000.880 din 22.1990. în ordinea prevăzută de Codul de procedură penală al RM.(2) din Legea contenciosului administrativ).20 alin.(2002)2 a CM al CE către statele membre privind accesul la documentele publice. în cazul sus-menţionat. .199/7 din CCA. la care poate fi atras funcţionarul conform alineatului precedent. constituită din următoarele acte normative sau de recomandare.

2000. a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvârşit infracţiuni nr.07. învestite cu împuterniciri de a atribui informaţiile la secret de stat. . .467 din 21.1994.Legea cu privire la expertiza judiciară.07. .12.02.619 din 31. .2001.12.Legea cu privire la secretul de stat nr.1990.Codul audiovizualului.12.1994 .10. adoptat prin Legea nr.1994.2008] 76 .618 din 31.1086 din 23. a martorilor şi a altor persoane care acordă ajutor în procesul penal nr.Legea cu privire la combaterea terorismului nr.1994..Legea privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al RM nr.2003. .1997.10 din 22.1994.416 din 18.753 din 23.1998.Legea privind protecţia de stat a părţii vătămate. .Legea cu privire la Sistemul informaţional integral automatizat de evidenţă a infracţiunilor.312 din 08.Legea privind organele securităţii statului nr. .216 din 29.10. .05.12.1996.05. .1999. .173 din 06.Legea cu privire la secretul comercial nr. . . . .Legea cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat nr. [Anexa modificată prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.260-XVI din 27 iulie 2006.Legea cu privire la avocaţii parlamentari 1349 din 17.06.1995.04. .Legea securităţii statului nr.Legea cu privire la statutul judecătorului nr.544 din 20.Nomenclatorul persoanelor cu funcţii de răspundere.01.Legea cu privire la poliţie nr.45 din 12.10. . aprobat prin Decretul Preşedintelui RM nr.11.Legea privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale nr.Legea privind activitatea operativă de investigaţii nr.10.alte acte normative tangenţiale cu materia respectivă.27din 14.539 din 12.2003.Legea privind Curtea de Conturi nr.171 din 06.07. constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legale nr.106 din 17.1458 din 28. .1995.1995.

în temeiul art. dar şi de alte persoane şi autorităţi publice.284 Cod de procedură civilă. care se caracterizează având ca obiect constatarea unor fapte cu condiţia că lipseşte un litigiu de drept. 2009. scopul constatării faptului care are valoare juridică sau declarării persoanei dispărută fără urmă sau decedată. de copiii care au atins majoratul.4-5. se examinează de către instanţele judecătoreşti în baza cererilor depuse de reprezentanţii copiilor minori. să cuprindă denumirea instanţei judecătoreşti căreia îi este adresată. în special. 2. organizaţii. nr. de unul din soţi.c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi art. organizaţiilor şi întreprinderilor.07. În cererea privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată.4 din 07.e) şi art. de instituţiile de învăţământ. de grădiniţele de copii sau internate. conform art.298 Cod de procedură civilă. în cererea privind constatarea faptului cu valoare juridică. conform legii. domiciliul ori sediul lui. Plenul Curţii Supreme de Justiţie. dacă.16 lit. Cererea privind constatarea faptului care are valoare juridică sau privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată se depune de către persoana interesată în instanţa judecătorească de la domiciliul sau sediul petiţionarului şi trebuie să corespundă exigentelor stabilite la art. autorităţilor publice.166 Cod de procedură civilă.cauza imposibilităţii de a obţine documentele cuvenite sau de a reconstitui cele pierdute. Pricinile privind constatarea faptelor care au valoare juridică se examinează de către instanţele judecătoreşti în baza cererilor persoanelor fizice şi juridice.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Privind practica judiciară cu privire la constatarea faptelor care au valoare juridică şi declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată nr. se menţionează circumstanţele care ar dovedi absenţa ei sau 77 . Pricinile privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată. întreprinderi. pag.49 şi 52 Cod civil.2008 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. conform art.2 lit. se indică: .17 din Codul de procedură civilă. aceştia au dreptul să apere interesele altor persoane. În afară de cele menţionate. în condiţiile prevăzute de art. de organele publice. EXPLICĂ: 1.probele care confirmă faptul şi care adeveresc imposibilitatea obţinerii documentelor necesare sau reconstituirii pe cale extrajudiciară a documentelor pierdute. . procurori etc.22 În scopul aplicării corecte şi uniforme de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei privind constatarea faptelor care au valoare juridică şi declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată. Astfel de cereri pot fi depuse în instanţele judecătoreşti nu numai de persoanele menţionate. numele sau denumirea petiţionarului.

o încheiere pentru a nu da curs cererii. Faptele care au valoare juridică enumerate în art. nu sunt exhaustive. 78 . Prin imposibilitatea de a primi documentul se înţelege şi cazul în care documentul care confirmă faptul în realitate există. în cadrul examinării pricinii de constatare a unui fapt care are valoare juridică apare un litigiu de drept care nu ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti. cererea nu se consideră depusă şi. faptul decesului). modificarea sau încetarea drepturilor patrimoniale şi nepatrimoniale ale persoanelor. în virtutea legii.171 CPC). aflării pe front. 5.(2) lit. Dacă persoana care a depus cererea nu îndeplineşte în termen cerinţele formulate în încheierea judecătorului. organizaţiilor şi ale altor persoane. fie nerespectarea regulilor de înregistrare a faptului şi imposibilitatea de a recurge la el în condiţii concrete (de exemplu. în cel mult 7 zile de la depunerea cererii. Prin imposibilitatea de a obţine sau primi documentele care confirmă faptul care are valoare juridică a cărui constatare o solicită petiţionarul se înţelege fie lipsa ordinii de înregistrare a faptului. instanţa examinează cererea de constatare a acestui fapt în procedură specială. indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă. b). eliberate de către organele competente ale Republicii Moldova.281 alin. satisfacerii serviciului militar activ. 167 alin.166. se restituie petiţionarului printr-o încheiere judecătorească ce poate fi atacată cu recurs (art. modificarea sau încetarea unor drepturi personale sau patrimoniale ale petiţionarului. care îl privează de semnificaţia probantă. 6. recunoaşterii ca invalid de război. de care depinde apariţia. corectarea cărora este imposibilă. Prin imposibilitatea de a reconstitui documentul pierdut se înţelege că organul corespunzător este lipsit de posibilitatea de a elibera duplicatul documentului necesar în legătură cu pierderea sau nimicirea. rănirii sau contuzionării în timpul luptei în perioada acţiunilor militare sau în timpul executării altor obligaţiuni ale serviciului militar. contestarea faptului nu este legată de soluţionarea unui litigiu de drept ce ţine de competenţa instanţei judecătoreşti. vârstei cetăţenilor. Instanţele judecătoreşti sunt competente. 4.a). Numai dacă. instanţele judecătoreşti vor solicita de la petiţionari prezentarea probelor (înscrisurilor) care confirmă imposibilitatea primirii sau reconstituirii documentelor care confirmă faptul concret. comunicând petiţionarului faptul şi acordându-i un termen pentru lichidarea neajunsurilor. apartenenţei cetăţeanului a adeverinţei pentru ordin sau medalie. să examineze cererile despre constatarea: vechimii de muncă pentru stabilirea pensiei. de asemenea. absolvirii instituţiei de învăţământ. însă în conţinutul lui au fost admise defecte sau inexactităţi.care o ameninţau cu moartea. sau care dau temei de a prezuma că a decedat în urma unui accident. 3. în cerere se indică data încetării acestor acţiuni. împreună cu actele anexate. La primirea cererilor de constatare a faptelor care au valoare juridică. 284 şi 298 Cod de procedură civilă. graviditate şi naşterea copilului. judecătorul emite. aflării într-un detaşament de partizani. următoarele efecte juridice: apariţia. Referitor la militari sau la alte persoane care au dispărut în acţiuni militare. c) şi e).(1) lit. petiţionarul nu are altă posibilitate de a obţine sau de a restabili documentele care ar certifica faptul juridic a cărui constatare o solicită. Instanţa judecătorească este obligată să primească cererea privind constatarea faptului care are valoare juridică şi să examineze pricina în procedură specială dacă sunt respectate următoarele condiţii: aceasta generează. În cazul în care cererea privind constatarea faptului care are valoare juridică sau declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată a fost depusă în instanţa judecătorească fără a se respecta condiţiile art.m) Cod de procedură civilă.

1515 Cod civil). explicându-i petiţionarului şi altor persoane interesate dreptul lor de a soluţiona litigiul în procedură de acţiune civilă în instanţa competentă. instanţa judecătorească este obligată să indice în ce grad de rudenie se află petiţionarul cu persoana corespunzătoare.299 alin. 1505. instanţele judecătoreşti propun petiţionarului de a prezenta răspunsurile de la organele Ministerului Dezvoltării Informaţionale. solicită date de la ultimul domiciliu şi serviciu al persoanei dispărute. ultimul domiciliu şi loc de muncă ale acesteia. organizaţii) drepturile cărora pot fi afectate în legătură cu constatarea unui fapt – alţi succesori (art. 1450. În hotărârea cu privire la constatarea raportului de rudenie. refuză să primească cererea. În afară de cele menţionate. atribuite: . organizaţiile de asigurare. În ea se indică instanţa la care sa depus cererea declarării persoanei dispărută fără urmă sau decedată. Concomitent. este în drept să dispună. printr-o încheiere. La primirea cererilor privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată. de la ultimul domiciliu al persoanei.279 şi 280 Cod de procedură civilă. Nu poate fi constatat raportul de rudenie în cazul în care adresarea petiţionarului în instanţa judecătorească se referă la faptul că actele de stare civilă conţin înscrisuri incorecte. 79 . .169 alin. deoarece astfel de cereri se examinează de către instanţele judecătoreşti în conformitate cu prevederile art. solicitarea adresată persoanelor care deţin informaţii despre locul aflării celui dispărut de a le comunica instanţei. la persoanele interesate pot fi. inundării. cu respectarea prevederilor art. accidentului. nu poate fi primită cererea de constatare a faptului de rudenie. în conformitate cu prevederile art.7. numele. publicarea în ziarul local. cetăţeniei altei ţări). datele comisariatului militar şi ale căutării etc. 8.organele şi instanţele în care petiţionarul are intenţie să folosească hotărârea instanţei judecătoreşti despre constatarea unui fapt – organele din domeniul muncii şi protecţiei sociale. aceasta este obligată să emită o încheiere de scoatere de pe rol a cererii. 9. naşterii.(1) lit. În cazul în care legea prevede o altă ordine de constatare a faptului cu valoare juridică (extrajudiciară). judecătorul stabileşte care persoane pot depune date concrete despre persoana dispărută şi soluţionează chestiunea referitor la citarea lor în calitate de martori. Ţinând cont de scopul pentru care este necesară constatarea faptului care are valoare juridică. persoanele obligate să recupereze dauna cauzată prin vătămarea sănătăţii sau moartea întreţinătorului etc. alţi cetăţeni care au dreptul la pensie sau la recuperarea daunei în cazul morţii întreţinătorului. conform art. în cadrul pregătirii pricinii privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată. Raporturile de rudenie se constată în procedură judiciară numai în cazul în care gradul de rudenie generează direct consecinţe juridice (de exemplu. 10. cutremurului. persoana interesată poate să se adreseze în instanţa judecătorească în procedură contencioasă. a unei comunicări despre pornirea procesului. La pregătirea pricinii privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată. judecătorul.167 şi 168 Cod de procedură civilă. constatarea faptului este necesară petiţionarului pentru primirea certificatului de moştenitor sau pentru a perfecta un act privind dreptul la primirea indemnizaţiei în legătură cu pierderea întreţinătorului. numele sau denumirea petiţionarului. din contul petiţionarului.persoanele (cetăţeni. de la locurile de serviciu. instanţa judecătorească. 11. În cazul refuzului organelor respective de a satisface cerinţele menţionate. aflării presupuse. domiciliul ori sediul lui.(2) Cod de procedură civilă. data şi locul de naştere. Dacă în cadrul examinării pricinii a apărut un litigiu de drept de competenţa instanţei judecătoreşti. în special.1500. dacă petiţionarul urmăreşte scopul de a confirma ulterior dreptul la spaţiul locativ sau la schimbul spaţiului locativ.a) Cod de procedură civilă. reclamă organizaţiilor şi persoanelor fizice probele necesare.

Faptele de înregistrare a căsătoriei şi divorţului pot fi constatate de către instanţa judecătorească atât în cazul decesului unuia sau ambilor soţi. iar în cazul morţii lor – persoanele pentru care aceste fapte generează consecinţe juridice. cât şi în timpul vieţii lor. Instanţele judecătoreşti sunt în drept să judece cererile despre constatarea faptului raporturilor de rudenie cu cei care au lăsat moştenire. 15. dacă ajutorul acordat constituia pentru petiţionar o sursă permanentă şi esenţială de existenţă. La examinarea pricinilor despre constatarea înregistrării naşterii. carnetului de muncă şi altor documente care stabilesc identitatea persoanei şi va clarifica în baza căror date au fost efectuate înscrisurile în documentele menţionate.(2) lit. şi nu au dreptul să refuze primirea unei asemenea cereri din motive că în urma constatării acestui fapt conform legii republicii nu vor interveni pentru petiţionar consecinţe juridice.1622 Cod civil. în scopul recuperării daunei pierderii întreţinătorului. nici de termenul întreţinerii acestuia. căsătoriei. divorţului şi decesului (art.1419 Cod civil. potrivit prevederilor art.281 alin. În cazul constatării faptului întreţinerii pentru stabilirea pensiei este necesar să se ţină cont de aceea că dreptul la pensie în cazul decesului întreţinătorului îl au membrii incapabili de muncă ai familiei defunctului. constatând faptul de înregistrare a naşterii. La examinarea pricinilor despre constatarea întreţinerii persoanei (art. dar locuiesc permanent peste hotarele Republicii Moldova.c) Cod de procedură civilă) este necesar să se ţină cont de faptul că instanţa judecătorească constată nu evenimentele care au avut loc. Constatarea unui astfel de fapt este generat de apariţia la copil a drepturilor 80 . livretului militar. nu exclude posibilitatea constatării pe cale judiciară a faptului întreţinerii.a) Cod civil) sau pensie în legătură cu decesul întreţinătorului. 13. instanţa judecătorească se va călăuzi de art. instanţa va verifica data naşterii petiţionarului conform paşaportului. adopţiei. primea pensie. instanţele judecătoreşti vor clarifica. dacă ajutorul acordat din partea persoanei care asigura întreţinerea era o sursă permanentă şi esenţială de existenţă a petiţionarului.12. care au fost întreţinuţi de către el.b) Cod de procedură civilă).(2) lit. instanţele judecătoreşti vor ţine cont că. 14. ci faptele înregistrării lor în organele respective. bursă sau avea alte venituri. dreptul la recuperarea daunei nu depinde nici de existenţa raporturilor de rudenie dintre întreţinut şi întreţinător. precum şi să efectueze acţiuni pentru acumularea probelor suplimentare. potrivit datelor existente.281 alin. Astfel de pricini se examinează de către instanţele judecătoreşti numai în cazul în care în organele de stare civilă şi în arhivele corespunzătoare nu s-au păstrat asemenea înscrisuri şi cererea de restabilire a acestora a fost refuzată.1419 alin. Existenţa unei divergenţe între organele de autoadministrare locală sau organizaţia de exploatare a locuinţelor despre aceea că. persoana nu a fost întreţinută de către defunct. În special. În asemenea cazuri. Faptul recunoaşterii paternităţii în privinţa copilului născut de la părinţi necăsătoriţi se constată de instanţa judecătorească numai în cazul în care tatăl presupus al copilului a decedat. Examinând pricinile privind constatarea faptelor menţionate. În cazul în care petiţionarul avea salariu. În cazul constatării faptului că o persoană a fost întreţinută. precum şi alte drepturi prevăzute de lege. dacă el generează pentru petiţionar dreptul la despăgubire (art. instanţele judecătoreşti vor solicita de la petiţionari să prezinte probe. instanţele judecătoreşti vor avea în vedere că acest fapt are valoare juridică. Faptul că persoana era întreţinută de către defunct va avea consecinţe juridice. conform căruia relaţiile de succesiune sunt reglementate de legea ţării în care cel care a lăsat moştenirea a avut ultimul domiciliu permanent. Cu o cerere de constatare a acestor fapte au dreptul să se adreseze ambii sau unul dintre soţi.(1) lit. ce confirmă timpul şi evenimentul înregistrării actului de stare civilă.

pensie în cazul pierderii întreţinătorului. 19. În cazul în care documentele necesare au fost prezentate organului notarial. nu este în drept să elibereze petiţionarului certificat de moştenitor din lipsa sau din insuficienţa documentelor corespunzătoare.(2) lit.f) Cod de procedură civilă) se examinează în procedură specială numai în cazul în care organul. care efectuează acţiuni notariale. dar a fost pierdut. petiţionarul este în drept să înainteze în instanţa judecătorească acţiune în ordinea contenciosului administrativ.patrimoniale şi personale nepatrimoniale (succesiune. 81 .).52 Cod civil şi art.e) Cod de procedură civilă) este primită în procedura judiciară şi se examinează numai în cazul în care faptul decesului nu a fost înregistrat. însă eliberarea certificatului de moştenitor a fost refuzată. precum şi în cazul în care procesul-verbal a fost întocmit. Instanţele judecătoreşti nu sunt în drept să primească spre examinare în ordinea procedurii speciale cererile despre restabilirea termenelor de prescripţie sau prelungirea termenului depăşit pentru acceptarea succesiunii. Declararea morţii unui cetăţean se face în modul prevăzut de art.297301 Cod de procedură civilă.g) Cod de procedură civilă).281 alin. însă actul este pierdut şi restabilirea lui este imposibilă. La examinarea pricinilor privind constatarea producerii unui accident (art. dreptul copilului la numele şi patronimicul tatălui etc. 18. Cererea de constatare a acceptării unei succesiuni şi a locului ei de deschidere (art. Cererea de constatare a decesului la o anumită dată şi în anumite împrejurări (art. cu condiţia că petiţionarul prezintă documentul referitor la refuzul organului de stare civilă de a înregistra decesul.14421443 Cod civil. Concomitent. instanţa judecătorească la examinarea unor asemenea cereri constată numai faptul existenţei documentelor care confirmă aparţinerea imobilului petiţionarului şi nu dreptul lui de proprietar.(2) lit. care se constată în cazul în care înscrisul respectiv a existat anterior. iar organele de stare civilă au refuzat să-l restabilească. necesare pentru confirmarea în procedură notarială a faptului de intrare (aderare) în posesiunea averii succesorale. petiţionarul trebuie să prezinte probe despre imposibilitatea de a obţine documentul sau despre imposibilitatea restabilirii lui. folosinţa şi dispoziţia unui bun imobil în drept de proprietate numai în cazul în care petiţionarul a avut un document care confirmă dreptul de posesiune asupra acestui imobil.281 alin. Pronunţând hotărârea privind constatarea faptului despre acceptarea succesiunii şi locul de deschidere a succesiunii.(2) lit. instanţele judecătoreşti se vor călăuzi de dispoziţiile art. Totodată. Instanţele judecătoreşti urmează să deosebească acest fapt de faptul înregistrării decesului. Cererea de a constata un astfel de fapt poate fi primită în procedura instanţei judecătoreşti numai în cazul în care procesul-verbal despre producerea accidentului nu a fost întocmit şi întocmirea acestuia la momentul adresării este imposibilă. Instanţele judecătoreşti constată posesiunea. însă ulterior a fost pierdut şi restabilirea In procedură extrajudiciară este imposibilă sau la întocmirea procesului-verbal a fost comisă o eroare care împiedică recunoaşterea faptului producerii accidentului.281 alin. Hotărârea despre admiterea cererii de constatare a decesului trebuie să fie pronunţată în baza probelor veridice care confirmă decesul persoanei la o anumită dată şi în anumite împrejurări. 17. Asemenea pricini sunt examinate în ordinea jurisdicţiei contencioase. 16. instanţa judecătorească este In drept să constate un astfel de fapt numai în cazul în care posibilitatea de a-l constata în procedură extrajudiciară este exclusă.

în cazul când există un litigiu de drept care urmează a fi examinat în procedura contencioasă. Hotărârea privind constatarea acestor fapte trebuie să se bazeze pe ansamblul de probe autentice care confirmă apartenenţa acestor documente petiţionarului. Instanţele judecătoreşti nu sunt în drept să constate faptul apartenenţei persoanei concrete a documentelor militare. dacă o asemenea cerere a fost examinată în prealabil la comisia pentru stabilirea pensiei de pe lângă organele respective ale administraţiei locale şi petiţionarului i s-a refuzat satisfacerea acestei cereri.i) Cod de procedură civilă). care se aflau în concubinaj până la 8 iulie 1944 şi nu au avut posibilitatea de a înregistra căsătoria în organele de stare civilă în legătură cu decesul unuia din ei.281 alin. folosinţă şi dispoziţie cu drept de proprietate a valorilor mobiliare. numele sau prenumele căreia indicate în document nu coincid cu numele sau prenumele persoanei indicate în certificatul de naştere.5 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr. iar în caz de primire a cererii.12/363 din 30.Instanţa judecătorească nu are dreptul să constate faptul aflării în posesie a construcţiilor care nu sunt terminate sau nu sunt primite în exploatare. buletinului de identitate. inclusiv a unor acţiuni ordinare nominative.(2) lit. buletinul de identitate sau în certificatul de naştere. eliberate de către organele indicate în art. Concomitent. Ie-a fost acordat dreptul de a înainta cereri în instanţele judecătoreşti despre constatarea concubinajului. instanţele judecătoreşti trebuie să ţină cont de faptul că cetăţenilor.12. Concubinajul nu poate fi constatat dacă el a încetat până la moartea uneia dintre părţi. precum şi dacă căsătoria persoanei a fost înregistrată şi nu a fost desfăcută în modul stabilit. La constatarea relaţiilor de căsătorie neînregistrată. De asemenea. deoarece asemenea construcţii nu urmează a fi înregistrate. instanţele judecătoreşti sunt în drept să constate faptele apartenenţei certificatelor de decorare cu ordine şi medalii persoanelor ale căror nume şi prenume indicate în ele nu coincid cu numele şi prenumele indicate în paşaport. Faptul aflării cetăţeanului în calitate de deţinut în lagărele de concentrare (ghetouri) poate fi constatat pe cale judiciară.1 din legea menţionată.12. în legătură cu desfiinţarea URSS şi a organelor ei. de asemenea. Cererea privind constatarea faptului represiunii politice se primeşte şi se examinează de către instanţa judecătorească numai în cazul în care materialele de arhivă referitoare la represiunile politice nu s-au păstrat în urma expirării termenului de păstrare sau din alte cauze şi de către petiţionar au fost prezentate documente cu privire la refuzul de reabilitare. paşaportului şi a certificatelor eliberate de organele de stare civilă. instanţele judecătoreşti sunt obligate să solicite de la petiţionari prezentarea probelor referitor la faptul că documentul care stabileşte un drept îi aparţine lui şi organul care l-a eliberat nu are posibilitate de a introduce modificările corespunzătoare. 82 .1992). buletinul de identitate sau în paşaport (art. nu pot fi examinate în ordinea procedurii speciale cererile privind constatarea faptului de posesie. este necesar de a lua în consideraţie faptul că. La primirea cererilor despre constatarea apartenenţei documentelor constatatoare de drepturi ale persoanei.1225-XII din 08. 22. Nu pot fi examinate în ordinea procedurii speciale. care prezintă probe ce confirmă circumstanţele expuse în art. la pregătirea pricinii pentru dezbateri judiciare. şi cererile despre constatarea faptului aflării în posesie a unei construcţii construite arbitrar sau a unei construcţii înregistrate anterior pe numele altei persoane sau procurate de către petiţionar conform unei tranzacţii nelegalizate. Pricinile din categoria dată sunt intentate conform cererilor persoanelor enumerate în art.2 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice. 21. 20. aflate în aceste raporturi.1992 (MO nr. 23.

28. cutremurele. dar în conformitate cu regulile prevăzute la art.e) Cod de procedură civilă) şi declararea persoanei decedată (art. iar în cazul imposibilităţii de a determina această lună. În cazul imposibilităţii de a stabili ziua primirii ultimelor informaţii despre dispărut. dar timpul aflării lui acolo nu este nici confirmat şi nici indicat. iar însăşi informaţia a fost răspândită prin demonstrarea unor panouri (pancarte). Persoana poate fi declarată decedată prin hotărârea instanţei judecătoreşti în următoarele cazuri: . înscrisuri în locurile publice etc. accidentele rutiere. iar circumstanţe ce ar servi ca temei de a presupune decesul persoanei în urma unui accident se consideră: incendiile. Instanţele judecătoreşti vor avea în vedere că între constatarea decesului la o anumită dată şi în anumite împrejurări (art. poate fi declarată dispărută fără urmă dacă lipseşte de la domiciliu şi a trecut cel puţin un an din ziua primirii ultimelor ştiri despre locul aflării ei (art. Prin împrejurări ce prezintă o primejdie de moarte se subînţeleg aşa calamităţi naturale ca: inundaţiile. conform art. 27. Atât la constatarea decesului la o anumită dată şi în anumite împrejurări. catastrofele aeriene. Instanţele judecătoreşti vor ţine cont de faptul că cererea privind constatarea inexactităţii actului de stare civilă se examinează nu pe calea constatării faptului care are valoare juridică. accidentele pe calea ferată. la cererea persoanei interesate. Constatarea decesului la o anumită dată şi în anumite împrejurări înseamnă că evenimentul morţii într-adevăr există. de la întâi ianuarie al următorului an. însă consecinţele juridice în aceste două cazuri sunt analogice.un militar sau o altă persoană dispărută fără veste în legătură cu acţiuni militare poate fi declarată decedată numai după expirarea a 2 ani de la încetarea acţiunilor militare. Pentru constatarea faptului respectiv.49 Cod civil). 25. inclusiv depoziţiile martorilor. organele de stare civilă au refuzat să corecteze înscrierea efectuată şi acest refuz a fost aprobat prin dispoziţia organului administraţiei locale. în lipsa unui litigiu de drept. . Circumstanţele menţionate trebuie să fie confirmate prin probe veridice şi să fie în relaţie de cauză şi efect cu dispariţia persoanei.281 alin. deoarece circumstanţele expuse în ele nu sunt verificate şi confirmate de biroul notarial. copiii au dreptul la primirea indemnizaţiei etc. Cererea privind constatarea faptului răspândirii informaţiei care lezează onoarea.Instanţa judecătorească nu este în drept să refuze primirea cererii dacă comisia a constatat că petiţionarul a fost deţinut în lagărele de concentrare (ghetouri). uraganele.331-334 Cod de procedură civilă. Se va lua în consideraţie că timpul aflării în lagărul de concentrare întră în obiectul de dovedire şi este o parte integrală a acestui fapt. termenul pentru declararea dispariţiei fără urmă sau decesului va începe să curgă din prima zi a lunii următoare celei în care au fost primite ultimele informaţii despre dispărut. Persoana fizică. Explicaţiile în scris ale persoanelor. care confirmă aflarea persoanei în calitate de deţinut în lagărele de concentrare (ghetouri) într-un anumit timp.52 Cod civil) este o diferenţă esenţială. 24. 26. care determină ordinea de constatare a inexactităţii actelor de stare civilă. se desface căsătoria. cât şi la declararea persoanei decedată faptul se înregistrează în organele de stare civilă şi se eliberează certificatul de deces. nu pot servi ca probe în cauză. care îi atribuie valoare juridică. dacă. demnitatea şi reputaţia profesională se primeşte de către instanţa judecătorească numai în cazul în care autorul informaţiei nu este cunoscut. 83 . însă organele de stare civilă refuză să-l înregistreze (de exemplu.67 al Legii cu privire la notariat. pierderea documentelor şi imposibilitatea restaurării lor). se consideră drept probe orice date reale.dacă timp de 3 ani la domiciliul său lipsesc ştiri despre locul unde se află sau după 6 luni dacă a dispărut în împrejurări ce prezentau o primejdie de moarte sau care dau temei de a presupune că a decedat în urma unui anumit accident. semnătura cărora este confirmată pe cale notarială. se deschide moştenirea.(2) lit. dacă ele confirmă cu certitudine acest fapt.

dar serveşte drept temei pentru obţinerea lor.privatizarea imobilului. instanţa judecătorească. 30.întocmirea actelor.darea în exploatare a imobilului etc. În cazul în care la examinarea cauzei privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată s-a constatat cu date autentice locul aflării persoanei dispărute. instanţa judecătorească numeşte un administrator. 285 şi 300 Cod de procedură civilă. . Dacă este necesară administrarea permanentă a patrimoniului persoanei declarate dispărută fără urmă. Concomitent. Hotărârea privind constatarea faptului care are valoare juridică şi privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată trebuie să corespundă prevederilor art. indemnizaţiei etc. 35. iar petiţionarul a renunţat la cererea depusă. . despre constatarea unui fapt care are valoare juridică este obligatorie pentru organele care înregistrează asemenea fapte sau care omologhează drepturile ce apar în legătură cu constatarea faptului de către instanţa judecătorească. Pricinile civile privind constatarea faptelor care au valoare juridică şi privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată se examinează de către instanţele judecătoreşti după regulile generale.ridicarea vizei de reşedinţă.primirea indemnizaţiei pentru întreţinerea copiilor minori. conform art. anulează hotărârea privind declararea dispariţiei fără urmă sau decesului ei. în măsura în care acestea nu contravin regulilor procedurii speciale.29.265 lit.desfacerea căsătoriei. Hotărârea instanţei judecătoreşti despre constatarea unui fapt care urmează a fi înregistrat în organele de stare civilă sau în alte organe nu substituie documentele eliberate de către aceste organe. Persoana se consideră dispărută fără urmă sau decedată de la data intrării în vigoare a hotărârii instanţei judecătoreşti. instanţa judecătorească desfiinţează. 34. anularea hotărârii naşte următoarele consecinţe de drept: se restabileşte căsătoria încetată. Hotărârea instanţei judecătoreşti. .52 Cod civil. 31. intrată în vigoare. . 84 . instanţa judecătorească emite o încheiere de încetare a procesului (art. instanţa judecătorească poate numi un administrator şi înainte de expirarea unui an din ziua primirii ultimelor ştiri despre locul aflării persoanei dispărute. La cererea persoanei interesate.c) Cod de procedură civilă). Anulând hotărârea privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată. după caz.241. . cu condiţia că al doilea soţ nu a înregistrat o altă căsătorie. 33. la cererea persoanei interesate. Dispozitivul hotărârii trebuie pe deplin să cuprindă conţinutul faptului constatat. Dacă persoana declarată dispărută fără urmă sau decedată apare sau sunt ştiri despre locul aflării ei. Scopurile solicitării declarării persoanei dispărută fără urmă sau decedată sunt următoarele: . Concomitent. În ea se indică faptul constatat de instanţă. se încetează plata pensiei. 32. administrarea fiduciară a patrimoniului acesteia. scopul constatării şi probele de constatare a faptului. cu care autoritatea tutelară încheie un contract de administrare fiduciară. instanţa judecătorească este în drept să recunoască data decesului persoanei ca fiind data morţii ei prezumate în cazurile în care ea a dispărut fără urmă în legătură cu circumstanţele care ameninţau cu moartea sau care dau temei de a presupune că decesul putea avea loc în urma unui accident.

persoanei i se restituie suma obţinută de la vânzarea bunurilor.15 din 20. ştia că cel declarat decedat este în viaţă. în condiţiile prevăzute de art. „Cu privire la practica judiciară în cazurile despre constatarea faptelor ce au valoare juridică". persoana interesată nu este lipsită de dreptul de a depune cerere în instanţa judecătorească privind declararea. independent de momentul apariţiei sale.4 85 . În legătură cu adoptarea prezentei hotărâri. persoana declarată dispărută fără urmă poate cere administratorului fiduciar repararea prejudiciului cauzat prin administrarea necorespunzătoare a patrimoniului său. Dobânditorul cu titlu oneros nu este obligat să restituie bunurile dacă nu se dovedeşte că.12.38 din 20. dobânditorul de rea-credinţă este obligat să restituie valoarea lor. se abrogă Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. cu modificările introduse prin Hotărârea Plenului nr. 37.1999. Chişinău. După pronunţarea hotărârii prin care persoana a fost declarată dispărută fără urmă. a decesului persoanei declarate anterior dispărută fără urmă. 7 iulie 2008 nr.1993. Dacă bunurile persoanei declarate decedată au trecut pe baza dreptului de succesiune la stat şi au fost vândute.La desfiinţarea administrării fiduciare a patrimoniului. Persoana declarată decedată. după anularea hotărârii de declarare a decesului. 36. Dacă bunurile nu s-au păstrat. la data dobândirii lor.12.52 Cod civil. poate cere de la orice altă persoană să-i restituie bunurile care s-au păstrat şi care au trecut cu titlu gratuit la aceasta după declararea decesului său.

2000).07. • Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe (MO nr. • Legea cu privire la protecţia muncii nr. • Codul civil (art.1545-XIII din 25.1995). • Legea privind protecţia consumatorilor (MO nr.90. La judecarea cererilor persoanelor vătămate privind compensarea suferinţelor psihice sau fizice suportate.2.1991.2006 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. care au fost puse în funcţiune în diferite termene. atunci când a intrat în vigoare actul legislativ care prevede condiţiile şi regulile de compensare a prejudiciului. Luând în consideraţie faptul că compensarea prejudiciului nepatrimonial (denumit şi daună morală) în domeniul relaţiilor civile este reglementat printr-un şir de acte legislative.53).05.1422 ş.2003). permite legislaţia în vigoare posibilitatea de compensare a prejudiciului moral în aspectul dat al relaţiilor litigioase şi. instanţa de judecată trebuie să clarifice: caracterul relaţiilor părţilor sau ale altor participanţi la proces şi de care norme legislative sunt reglementate. în temeiul art. sunt reglementate prin următoarele acte legislative: • Constituţia Republicii Moldova (art.a.206-XV din 29.2003). data comiterii acţiunilor care au dus la pricinuirea prejudiciului moral.1997).9 din 09.1995).b)). • Legea privind drepturile copilului (MO nr.02. în principal. În scopul asigurării aplicării corecte şi uniforme a legislaţiei cu privire la reparaţia prejudiciului moral de către instanţele de judecată.02.2 lit. instanţa de judecată trebuie să ţină seama de faptul că chestiunile referitoare la compensarea prejudiciului moral. 2.17 din Codul de procedură civilă.13/127 din 02.10-11/117 din 13. 86 .1998).03.19 Practica judiciară confirmă faptul că instanţele de judecată aplică în mod diferit legislaţia ce reglementează repararea prejudiciului moral.44 alin.625-XII din 02.(3) lit. în scopul asigurării aplicării uniforme şi corecte a legislaţiei la judecarea fiecărei pricini. • Codul de procedură penală. de asemenea. modificată prin Legea nr. Plenul Curţii Supreme de Justiţie. nr.c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi art.06.126-131/ 507 din 27.05.2003 (MO nr.18-19 din 08. pag.).10. • Legea contenciosului administrativ (MO nr. dă următoarele explicaţii: 1. • Codul muncii (art. • Legea nr. 2007. • Codul familiei (art.e) şi art.01.2/12 din 12.1404. dacă o astfel de răspundere există.57-58/375 din 18. • Legea securităţii statului (MO nr. • Codul audiovizualului al Republicii Moldova.50-51/359 din 04.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la aplicarea de către instanţele de judecată a legislaţiei ce reglementează repararea prejudiciului moral nr. ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti.06. • Legea presei (MO nr.1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală.16 lit.02. 329).

fiind o sancţiune prevăzută de o regulă generală. demnităţii. inclusiv cele privind reputaţia şi probitatea profesională.).• Legea privind accesul la informaţie (MO nr.06.2000).07.). secretul de familie şi personal). născut din cauzarea de daune (răspunderea civilă delictuală). prejudiciul moral poate fi reparat şi în lipsa vinovăţiei. . pierderea unor plăceri (ideea de confort. d) prejudicii cauzate persoanelor juridice (afirmaţii făcute în presă şi pe altă cale care se consideră neadevărate etc. În cadrul răspunderii delictuale.(1)59 din 01. 5.1996). calomnii. Prin noţiunea de prejudiciu moral se înţeleg suferinţele psihice sau fizice cauzate prin acţiuni sau omisiuni care atentează la valorile nepatrimoniale ce aparţin persoanei din momentul naşterii sau la bunurile dobândite prin lege (viaţa. Prejudiciul moral. suferinţele psihice condiţionate de vătămările corporale. dreptul de autor). Prejudiciile afective constau în suferinţe psihice cauzate prin lezarea sentimentelor de afecţiune. demnitatea şi reputaţia profesională. desfigurarea sau îmbolnăvirea gravă a persoanelor apropiate. mecanismelor. numele.. viaţa privată. categorie în care intră suferinţele de categorie psihică. 87 . răniri etc. a substanţelor explozibile. prin fapte ce atentează la drepturile personale nepatrimoniale (dreptul de a folosi propriul nume.01.(2) CC şi art. apartenenţa la un grup etnic socialmente mai defavorizat sau la o anumită minoritate sexuală. îngrijorarea pentru aceste efecte ulterioare. 7. 6. • Legea instituţiilor financiare (MO nr. defăimări. a instalaţiilor.autorul faptei cauzatoare de prejudiciu să fi fost în culpă. efectuarea lucrărilor de construcţii etc. aplicarea ilegală în calitate de sancţiune administrativă a arestului şi în alte cazuri prevăzute de lege. aplicare ilegală a arestului preventiv sau a declaraţiei scrise de a nu părăsi localitatea. sănătatea.a fost cauzat de un izvor de pericol sporit pentru lumea înconjurătoare (exploatarea vehiculelor. anumite înlesniri etc. prestigiului sau reputaţiei profesionale a unei persoane se înţeleg prejudiciile produse prin insulte. care cuprind suferinţele psihice determinate de pierderea sau de rănirea. faptei ilicite în următoarele cazuri expres prevăzute de lege: .autorul să fi avut capacitatea delictuală în momentul săvârşirii faptei. prejudiciile delictuale pot fi clasificate în felul următor: a) prejudicii cauzate personalităţii fizice. slăbirea rezistenţei fizice la boli sau de alte complicaţii. onoarea. După criteriul domeniului personalităţii umane încălcate. epuizarea emoţională. c) prejudicii cauzate personalităţii sociale (cinstea.616 alin.219 alin. . de provocarea unei boli. • Legea ocrotirii sănătăţii (MO nr. mutilarea. pseudonumele etc.). cât şi orice alte suferinţe psihice similare. se repară de cel care l-a cauzat altuia printr-o faptă ilicită extracontractuală (art.(4) CPP). cinstei.88-90/664 din 28. dezvăluirea secretului familial sau a secretului medical. 3. În categoria largă a prejudiciilor corporale intră durerile fizice cauzate unei persoane prin lovituri. .1995). atragere ilegală la răspundere penală.). b) prejudicii cauzate personalităţii afective.să se fi săvârşit o faptă cu caracter ilicit. vătămări. demnitatea. de limitarea sau privarea temporară de anumite drepturi. Prin prejudicii aduse onoarei. folosirea energiei electrice. de pierderea locului de muncă. inviolabilitatea vieţii personale.34/373 din 22. • Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.a fost cauzat prin condamnare ilicită. 4.între fapta ilicită săvârşită şi prejudiciul cauzat altei persoane să existe o legătură directă de cauzalitate. care presupune: . aprecieri nefavorabile. .

În acest caz. 9. precum şi blocarea conturilor bancare. precum şi de alte legi. mai ales. Se explică faptul că răspunderea contractuală pentru prejudiciile nepatrimoniale (morale) are o aplicare particulara.efectuarea măsurilor operative de investigaţii cu încălcarea prevederilor legislaţiei.cauzarea prejudiciului salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligaţiilor de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci. În cazul admiterii acţiunii în contenciosul administrativ. a banilor. în contractul de transport. . În măsura în care posesorul izvorului de pericol sporit este vinovat de faptul că izvorul a ieşit din posesiunea sa. eliberarea ilegală din funcţie. aplicarea ilegală a amenzii. Obligaţia de reparaţie a prejudiciului moral cauzat de un izvor de pericol sporit îi revine persoanei care posedă izvorul de pericol sporit în baza dreptului de proprietate ori în alt temei legal sau persoanei care şi-a asumat paza izvorului de pericol sporit. .efectuarea ilegală a percheziţiei. Potrivit contractului de transport al persoanelor. Prejudiciul moral născut din litigiile de muncă se repară salariatului în următoarele cazuri: . paguba morală va fi încasată de la persoana condamnată pentru săvârşirea infracţiunii şi nu de la proprietarul izvorului. ridicarea. el va răspunde pentru prejudiciu în mod solidar cu persoana care l-a dobândit în posesiune în mod ilicit.219 alin. 13.reducerea capacităţii de muncă sau decesul salariatului în urma accidentului de muncă sau îmbolnăvirii profesionale. şi obligaţia implicită de a proteja viaţa şi integritatea corporală a călătorilor. demnităţii şi reputaţiei profesionale. instanţa de contencios administrativ se pronunţă şi asupra reparaţiei prejudiciului moral cauzat prin actul administrativ ilegal sau prin neexaminarea în termenul legal a cererii prealabile. ştampilelor. denumită. prestatorului numai în cazul în care consumatorului i-au fost încălcate drepturile prevăzute de Legea privind protecţia consumatorilor.1398 Cod civil. sub aspectul că are incidenţă numai în ceea ce priveşte anumite contracte şi anumite obligaţii pe care aceste contracte le cuprind. 11.. punerea ilegală sub sechestru a averii. obligaţie de securitate. Posesorul izvorului de pericol sporit nu răspunde pentru prejudiciul moral dacă demonstrează că izvorul de pericol sporit a ieşit din posesiunea lui ca urmare a acţiunilor ilicite ale unor terţi. .ridicarea ilegală a documentelor contabile. Legea instituţiilor financiare.restabilirea la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat ilegal. pe lângă obligaţia expresă de a efectua transportul. tragerea ilegală la răspundere penală. . răspunderea îi revine persoanei care a dobândit în mod ilicit izvorul de pericol sporit. cele de transport al persoanelor şi de valorificare a drepturilor de autor şi inventator. condamnarea ilegală. . însă numai în cazul în care există cererea persoanei vătămate. 88 . 10. Prin prisma art. ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti este reparabil în următoarele cazuri: . vânzătorului. 8.a fost cauzat în legătură cu lezarea onoarei. . Prejudiciul moral cauzat în urma acţiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală.confiscarea ilegală a averii. dacă Codul muncii sau alte acte normative nu prevăd altfel. Prejudiciul cauzat posesorilor izvoarelor de pericol sporit ca rezultat al infracţiunii se repară potrivit dispoziţiilor art. Obligaţia de reparaţie a prejudiciului moral cauzat consumatorului îi revine producătorului.(4) CPP. transportatorul îşi asumă. Asemenea contracte sunt. . 12. ca obligaţie de rezultat. aplicarea ilegală a măsurii represive de ţinere sub arest.supunerea ilegală la arest administrativ.reţinerea ilegală.

din bugetul local. a manuscrisului sau a variantei definitive a operei audiovizuale (negativul. ale procuraturii şi ale instanţelor de judecată.1405 alin. privind consecinţele de declarare a nulităţii căsătoriei. 19. era deja căsătorit. sunt în drept (obligate) să înainteze persoanelor culpabile.(2) Cod civil). 15. în ordine de regres. conform art. la încheierea căsătoriei. este obligată să repare nu numai prejudiciul moral. Statul. în termen de şase luni de la efectuarea unor astfel de măsuri. după caz. la cererea autorului sau a titularului drepturilor conexe. demnităţii şi reputaţiei profesionale. indiferent de culpa persoanelor cu funcţii de răspundere din organele de urmărire penală. Direct în instanţa de judecată se înaintează cererea de reparare a prejudiciului moral în litigiile privind apărarea onoarei. hotărârea de a intenta un dosar penal n-a fost luată sau a fost anulată. .44 alin. despre ce nu a indicat în declaraţia de căsătorie. Prejudiciul moral cauzat în urma acţiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală. 20. Dreptul la repararea prejudiciului moral cauzat în urma acţiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală. în rezultatul acestor acţiuni.în baza şi în condiţiile stabilite de legislaţie. ca pârât la judecarea cererii de reparaţie a prejudiciului moral. 18. . persoana culpabilă de nimicirea premeditată sau de nimicirea prin neglijenţă a originalului operei de artă plastică. autorităţile administraţiei publice locale. autorul sau titularul drepturilor conexe are dreptul să ceară prin judecată recuperarea prejudiciului moral de la persoana care Ie-a violat. În afară de cele menţionate.(3) lit. privind răspunderea delictuală. .(4) lit.b) din Codul familiei. ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti. este obligat să participe reprezentantul Ministerului Finanţelor sau al administraţiei publice locale. sau nu a avut intenţia de a crea o familie (căsătorie fictivă).în cazul când culpa persoanelor cu funcţii de răspundere este dovedită prin sentinţă definitivă. cererea de reparare a prejudiciului: . În conformitate cu prevederile art.adoptării de către instanţa de judecată a hotărârii cu privire la anularea arestului administrativ în legătură cu reabilitarea persoanei fizice. ori nu a informat soţul de bună-credinţă despre starea sănătăţii sale şi astfel. iar în legătură cu acest fapt. cu condiţia că. . 16.38 alin. după repararea prejudiciului moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală. în afară de reprezentantul organului de drept. . ale procuraturii şi din instanţele de judecată. i-a cauzat soţului de bună-credinţă suferinţe psihice. căsătoria a fost declarată nulă din motivul că alt soţ. 14.c) din Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe.adoptării de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului sau de către Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a hotărârii cu privire la repararea prejudiciului sau realizării acordului amiabil dintre persoana vătămată şi reprezentantul Guvernului RM la aceste instituţii.efectuării măsurilor operative de investigaţii cu încălcarea prevederilor legislaţiei până la intentarea dosarului penal. înregistrarea originală). 17.pronunţării sentinţei de achitare. prin hotărârea instanţei de judecată. Soţul de bună-credinţă. pentru violarea drepturilor personale (morale). ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti apare în cazul: . Prejudiciul moral nu se repară în cazul când persoana vătămată a contribuit intenţionat şi benevol la producerea prejudiciului prin autodenunţ (art. privind violarea dreptului de autor şi a drepturilor conexe. 89 . privind repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală. dar şi cel material. este în drept să ceară repararea prejudiciului moral numai în cazul în care.integral .Prejudiciul moral se repară integral.parţial . ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti se încasează din bugetul de stat sau.scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare.

secretul personal şi familial. la pronunţarea hotărârii de admitere a cererii de încasare a prejudiciului moral.felul vinovăţiei (intenţia. instanţa de judecată. recunoscute de lege. . în 90 .nivelul (gradul) suportării de către persoana vătămată a suferinţelor psihice sau fizice (lipsirea de libertate. ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti. onoarea. vânzător.în litigiile privind protecţia consumatorilor. sunt în drept să la în considerare şi alte circumstanţe probatoare prin actele pricinii. . .către acest organ şi organul financiar respectiv. Instanţele judecătoreşti. în cazul în care pentru repararea prejudiciului moral este necesară prezenţa ei.în litigiile de muncă. pricinuirea vătămării corporale. 22. dar şi persoana juridică. în lipsa conflictului şi la determinarea părţilor. la determinarea mărimii prejudiciului moral în echivalent bănesc.).(1) Cod civil). . demnitatea sau reputaţia profesională este răspândită printr-un mijloc de informare în masă .1422 alin. 25. demnităţii şi reputaţiei profesionale. . nu este în drept să se refere la mărimea compensaţiei pentru prejudiciul moral solicitată de către persoana vătămată. Dacă prejudiciul moral este cauzat de un organ de stat republican sau local . decesul persoanelor apropiate (rudelor). inviolabilitatea locuinţei. prejudiciul moral poate fi reparat într-o altă formă materială (art. 21. .(2) Codul muncii). către autorul prejudiciului (persoană fizică sau juridică).în litigiile privind apărarea onoarei. prestator.). demnitatea şi reputaţia profesională etc.(1) Cod civil). 23.în litigiile care decurg din Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe. libertatea.1423 alin. Cererile de reparare a prejudiciului moral se înaintează: . Concomitent. la determinarea mărimii compensaţiei pentru prejudiciul moral. imprudenţa) persoanei care a cauzat prejudiciul. însă numai în cazurile expres prevăzute de lege. pierderea sau limitarea capacităţii de muncă etc.importanţa vitală a drepturilor personale nepatrimoniale şi a bunurilor (viaţa. Instanţele judecătoreşti. trebuie neapărat să la în considerare atât aprecierea subiectivă privind gravitatea cauzării suferinţelor psihice sau fizice părţii vătămate.329 alin. cât şi datele obiective care certifică acest fapt. Se explică faptul că este în drept să depună cerere în instanţa de judecată referitor la repararea prejudiciului moral nu numai persoana fizică. 24.către autorul informaţiei şi mijlocul de informare în masă.privind restabilirea la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu. către persoana care a răspândit informaţia.în litigiile care decurg din acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală. către autorităţile publice locale sau centrale. sănătatea.în litigiile care decurg din Legea contenciosului administrativ. în care ea se consideră lezată prin afirmaţiile neadevărate făcute în presă sau vătămată în drepturile sale. către angajator. Prejudiciul moral se compensează prin echivalent bănesc (art. printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat de a i se rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege. Astfel. către Ministerul Finanţelor şi organul republican de drept în sistemul căruia funcţionează autorul. îndeosebi: . către persoana vinovată de încălcarea acestor drepturi. legislaţia în vigoare prevede că. Dacă informaţia care lezează onoarea. . către producător. .în litigiile delictuale. Mărimea compensaţiei pentru prejudiciul moral se determină de către instanţa de judecată (art.

Despăgubirile solicitate cu titlu de daune morale pot fi acordate sub forma unor sume băneşti concrete. în situaţia în care obiectul litigiului constă în plata unor drepturi salariale sau de altă natură. ce i se cuvin salariatului. prin ce se manifestă acestea. 32. . trebuie să ţină cont de faptul că mărimea acesteia nu poate fi mai mică decât un salariu mediu lunar al salariatului. La examinarea acţiunilor civile privind repararea prejudiciului moral rezultat din săvârşirea infracţiunilor înaintate de către persoanele fizice sau juridice. 30. la determinarea mărimii compensaţiei pentru repararea prejudiciului moral. Chişinău. -1 an de la data când salariatul a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului său (art. În afară de cele menţionate. 9 octombrie 2006 nr.3 ani în litigiile delictuale. în cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu. se vor lua în considerare criteriile specifice de evaluare a cuantumului acestor despăgubiri prevăzute la art. situaţia familială şi materială a persoanei care poartă răspundere pentru cauzarea prejudiciului moral părţii vătămate.(4) CPP. cărora Ie-a fost cauzat. 26.3 ani . instanţa de judecată trebuie să ţină cont de faptul că angajatorul este obligat. . în ce circumstanţe şi în baza căror acţiuni (inacţiuni) i-au fost cauzate suferinţe morale (psihice) sau fizice. În cazul în care cererea de reparare a prejudiciului moral a fost înaintată în instanţa de judecată către doi sau mai mulţi reclamaţi şi prin hotărârea pronunţată aceasta a fost admisă. prejudiciul moral se încasează aparte şi nu solidar.particular. 9 91 . Prejudiciul moral poate fi reparat indiferent de existenţa şi întinderea prejudiciului material. Obligaţia de a dovedi faptul pricinuirii prejudiciului moral (suferinţelor psihice sau fizice suportate) o exercită partea vătămată.3 ani de la data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau de la data expirării termenului prevăzut de Legea contenciosului administrativ pentru soluţionarea acesteia. Termenul în interiorul căruia persoana poate să sesizeze instanţa de judecată cu privire la repararea prejudiciului moral este de: . 31. 28.(1) lit.219 alin.355 alin.în cazul produselor pentru care nu este prevăzută stabilirea termenului de valabilitate sau a duratei de funcţionare. cu condiţia ca prejudiciul moral să fie expres prevăzut de lege.3 ani de la data apariţiei dreptului respectiv al salariatului. La pronunţarea hotărârii prin care a fost admisă cererea de reparare a prejudiciului moral cauzat în legătură cu îndeplinirea de către salariat a obligaţiilor de muncă sau ca rezultat al privării ilegale a acestuia de posibilitatea de a munci. şi nu în drept. pe lângă criteriile generale. 29. 27. instanţa de judecată. . de aceea în cererea despre compensarea prejudiciului moral aceasta trebuie să indice de către cine. să repare prejudiciul moral.a) CM).

în acţiunile patrimoniale. cheltuielile de transport şi de cazare suportate de părţi şi de alţi participanţi la proces în legătură cu prezentarea lor în instanţă.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei despre încasarea cheltuielilor de judecată în cauzele civile nr.17 din Codul de procedură civilă. specialiştilor.2008 Generalizarea practicii aplicării de către instanţele judecătoreşti a dispoziţiilor legale. experţilor.2 lit.12. Taxa de stat reprezintă o sumă. cuantificării acesteia. ale Codului de procedură civilă intrat în vigoare la 12. În unele cazuri se comit erori de esenţă în privinţa încasării taxei de stat. suportate de instanţa de judecată şi de părţi sau participanţii la proces. şi se referă la: cheltuielile de efectuarea cercetărilor la faţa locului. încasării cheltuielilor suportate de instanţele de judecată. nr. Se atenţionează instanţele judecătoreşti asupra necesităţii aplicării conforme şi stricte a dispoziţiilor Legii taxei de stat nr.1992 cu modificările ulterioare (republicată în Monitorul Oficial.90 C.. în baza art. nr.04.10. interpreţilor.111-115 din 12. iar în acţiunile nepatrimoniale şi în alte cazuri stabilite de Legea taxei de stat. nr.e). Cheltuielile de judecare a pricinii constituie sumele băneşti cheltuite în legătură cu examinarea pricinii.25 din 28. repartizării cheltuielilor între părţi.1216-XII din 30. potrivit art. 2. art.06. se determină prin proporţiile fixe stabilite.C.12.2003) şi a altor reglementări tangenţiale cu domeniul cheltuielilor de judecată. pag. 2004.06.3-55 din 02. precum şi în legătură cu problemele legate de scutirea de la plata taxei de stat şi restituirea taxei de stat. dacă tratatele la care Republica Moldova 92 . care se determină în funcţie de caracterul şi valoarea acţiunii . În scopul eliminării deficienţelor din practica de încasare a cheltuielilor de judecată în cauzele civile.d) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi a art. care au ca obiect reglementarea cheltuielilor de judecată în materie civilă. În cauzele civile cheltuielile de judecată sunt alcătuite din taxa de stat şi cheltuielile de judecare a pricinii. Plenul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE: 1.2004).10 din 22. de plată a cheltuielilor interpretului suportate de cetăţenii străini şi apatrizi. a demonstrat că instanţele nu întotdeauna respectă prevederile legale privind cheltuielile de judecată. altele decât sumele achitate cu titlu de taxă de stat. de înştiinţare şi chemare a părţilor în judecată. În mod concret. din aceste cheltuieli fac parte: sumele plătite martorilor.16 lit.P.2003 (Monitorul Oficial.06.4 modificată de: Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.2004 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova.

apreciată în conformitate cu pct.10 din 22.P.(1) al C. cererea de strămutare a pricinii. valoarea acţiunii. art. În cadrul aprecierii situaţiei materiale se va lua în considerare: valoarea patrimoniului disponibil al persoanei.85 alin. în dependenţă de situaţia ei materială. cererea de eliberare repetată a copiilor de pe actele judecătoreşti.2 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.(4) C. cererea reconvenţională. de executare a actelor judecătoreşti şi alte cheltuieli suportate de către instanţă şi participanţii la proces.P.P. cererea de recuzare. cererea intervenientului principal. aceste persoane pot fi scutite de la plata taxei de stat. de efectuare a expertizei. [Pct. cererea iniţială de eliberare a copiilor de pe actele judecătoreşti. apreciindu-se în dependenţă de cerere şi de dovezile prezentate. care practică activitatea de întreprinzător sub forma întreprinderii individuale sau a gospodăriei agricole.). conform art.84 C.90 C.C.4 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. certificat despre mărimea salariului. cererea creditorului de eliberare a ordonanţei judecătoreşti. În conformitate cu dispoziţiile art.10 din 22. [Pct. cererea de eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărârilor arbitrale. obligaţiile care ar rezulta din anumite acte. de căutare a pârâtului. de asistenţă juridică. recurs şi revizuire. dar şi în alte texte de lege speciale (ex. de declarare a insolvabilităţii. Instanţa de judecată poate să scutească persoana fizică de plata taxei de stat.. 4. Nu se încadrează în noţiunea de cheltuieli de judecare a pricinii: sumele băneşti achitate experţilor sau interpreţilor pentru prestarea muncii care intră în atribuţiile lor de serviciu. cererile de recurs împotriva încheierilor judecătoreşti etc.C.353 din Codul Muncii.2008] 5.2008] 3.85 alin. care nu se încadrează în criteriile stabilite de art. Nu sunt supuse taxei de stat: cererile adresate instanţei în cursul desfăşurării procesului şi care nu modifică caracterul sau valoarea taxabilă a cererii iniţiale. cererea de adoptare a hotărârii suplimentare (art.4 din prezenta hotărâre. cererile de apel.12. cererea de declarare a insolvabilităţii. Scutirea poate fi totală sau parţială. care nu a fost percepută prin hotărârea iniţială..P.26 Cod Civil. se va lua în considerare statutul special al persoanei fizice. făcânduse o concluzie din ansamblul probelor prezentate. aplicate în mod coroborat. Prin prisma art. instanţa poate amâna sau eşalona plata taxei de 93 . Sunt exceptate de la plata taxei de stat unele categorii de acţiuni şi organe. cererea care vizează pricinile examinate în procedură specială.: art. compensaţiile pentru timpul de muncă pierdut. pensiei sau a altor venituri. constituie obiect de încasare a taxei de stat următoarele cereri adresate instanţei: cererea iniţială de chemare în judecată.C.250 pct.4 pct.C.P. La cererea uneia sau a ambelor părţi şi ţinând cont de situaţia materială.1 al Legii taxei de stat şi de art.este parte nu prevăd altfel. iar în cazuri temeinic justificate. existenţa la întreţinere a copiilor minori sau a altor persoane etc.12.19 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice etc.3 C. În cererea de scutire se vor expune circumstanţele care justifică solicitarea şi vor fi anexate actele confirmative ale acestor circumstanţe (avizul Comisiei pentru protecţie socială.) precum şi cererile prin care se exercită căile de atac împotriva hotărârilor suplimentare privind perceperea taxei de stat. despăgubirea pentru timpul de muncă pierdut în cazul în care se dovedeşte reaua credinţă cu care a acţionat cealaltă parte intentând acţiunea în judecată şi alte sume care rezultă din anumite cauze. enumerate în mod exhaustiv de art.).C.

Este de menţionat faptul că în cazul scutirii reclamantului de la plata taxei de stat. [Pct. cererea va fi scoasă de pe rol şi restituită acestuia. conform art.). Taxa de stat pentru cererile adresate instanţei se plăteşte până la depunerea lor. În cazul în care cererea a fost scoasă de pe rol pentru nerespectarea termenului stabilit în urma amânării sau eşalonării taxei de stat. nesusceptibilă de recurs..(2) C.2008] 8. prin hotărârea pronunţată (art.P.99 C.stat (art.C.).267 lit.C.98 alin.(4) şi art.C.a) şi b).C.86 C.P.P.167 C.7 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. pentru stabilirea situaţiei lor materiale se va aprecia: situaţia contului bancar la momentul depunerii cererii. instanţa emite o încheiere pentru a nu se da curs cererii. valoarea acţiunii şi alte indicii. fixează un termen pentru lichidarea neajunsurilor şi comunică despre aceasta reclamantului (art. cererea se va restitui reclamantului. (2) C. Dispoziţiile privind scutirea. la aprecierea instanţei. În partea motivată a încheierii de soluţionare a problemelor legate de taxa de stat se vor indica motivele de fapt şi de drept care au condus la respectiva soluţie.P. Dacă reclamantul nu a achitat taxa de stat în termenul stabilit de instanţă.85 alin. la depunerea repetată a cererii. în cazul în care taxa nu a fost restituită şi se atestă prezenţa situaţiilor de la art. Termenul de amânare sau eşalonare a achitării taxei de stat nu poate depăşi momentul retragerii instanţei pentru deliberarea hotărârii.C..C.P. în situaţiile prevăzute de lege.C. iar în termenul stabilit nu s-a înlăturat acest neajuns. preţul şi mărimea bunurilor disponibile.). cât şi de instanţele de apel şi recurs. cu excepţia cazurilor de la art.86 C.). mărimea cărora poate fi diferită sau egală. când termenul acordat nu poate depăşi momentul de începere a examinării cauzei. În cazul în care la cerere nu este anexată dovada de plată a taxei de stat.(1) C. se va constata existenţa dovezii de plată (chitanţă fiscală sau extras din transferul de la plătitor către instituţia bancară).C. amânarea sau eşalonarea plăţii taxei de stat. În cazul în care reclamantul solicită scutirea parţială sau totală.12. care este susceptibilă de recurs (art. La depunerea cererii de recurs împotriva deciziilor instanţelor de apel se va anexa dovada plăţii taxei de stat. 9.C. În cazul în care se constată că cererea a fost depusă fără anexarea dovezii de plată.86 C.(1) C. Eşalonarea constă în achitarea sumei taxei de stat în cel puţin două tranşe. situaţie asupra căreia dispoziţiile art.168 alin.10 din 22. amânarea sau eşalonarea plăţii taxei de stat sunt aplicabile atât de instanţele de fond.171 alin. dacă pârâtul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecată. În cazul când reclamantul care figurează greşit în proces este înlocuit prin acordul lui cu reclamantul corespunzător.438 alin. dar reclamantul a achitat o parte din sumă. situaţie indicată mai sus.P. se va emite o încheiere motivată pentru soluţionarea acestei probleme. La cererile depuse de persoanele juridice privind amânarea sau eşalonarea plăţii taxei de stat.P.C. acesta din urmă va achita taxa de stat conform principiilor 94 . 6.. Subiect al amânării sau eşalonării poate fi atât persoana fizică cât şi cea juridică. de la depunerea cererii până la data stabilită de instanţă.(1) şi (2) C.P. cu excepţia judecării recursului prevăzut de Secţiunea II-a din Capitolul XXXVIII al C.P. Actele ce constituie dovadă de plată se prezintă în original şi ştampilate de instituţia emitentă.85 alin. beneficiile realizate sau pierderile suportate de persoana juridică în ultima perioadă.P. taxa de stat se va încasa de la pârât. se va achita numai diferenţa rămasă neplătită. Amânarea constă în suspendarea momentului plăţii. 7. iar la verificarea condiţiilor prevăzute de art.P.C. de cea prevăzută de art. nu au incidenţă. Este necesar de a se distinge situaţia de stabilire a unui termen pentru plată în condiţiile stabilite de art.

se va anexa dovada achitării iniţiale a taxei.280 alin. În acelaşi sens se va proceda în situaţia anulării încheierii privind scoaterea cererii de pe rol.(4) C.C. nefiind expirat termenul de trei ani de la data transferului ei la buget. adică 50 la sută din taxa stabilită pentru cererea soluţionată în acţiuni le civile.3 pct.C. atât pentru pretenţiile patrimoniale cât şi pentru cele nepatrimoniale.).P. se va proceda conform pct. taxa de stat achitată în procedură specială se va lua în calcul la încasarea taxei şi la repartizarea cheltuielilor de judecare a litigiului în procedură de acţiune civilă (art. Dacă o acţiune este înaintată în mod repetat. în temeiul ordonanţei judecătoreşti se va încasa taxa datorată de creditor la depunerea cererii. 14. În cazul înaintării unei cereri de chemare în judecată ce conţine pretenţii cu caracter patrimonial şi nepatrimonial.(1) lit. nesupusă recursului. judecătorul va emite o încheiere. taxa de stat se va percepe în cuantumul prevăzut de lege.C. Dacă reclamantul iniţial este substituit de succesorul său în drepturi. Proporţia respectivă nu trebuie privită ca o scutire parţială la depunerea cererii. Cererile examinate în procedură specială sunt impuse cu taxă de stat în cuantum de 500% din salariul minim stabilit în republică (art.346 alin. dacă nu a fost achitată de către persoana succedată iar succesorul nu beneficiază de înlesniri. În cazul depunerii cererii de eliberare a ordonanţei judecătoreşti fără achitarea taxei de stat.a) şi b) C.267 lit.1 din lit.k) C.267 lit. Când cererea de chemare în judecată conţine mai multe pretenţii de sine stătătoare cu caracter patrimonial. taxa de stat nu se va achita din nou. taxa de stat va fi achitată de către succesor. care necesită judecarea în procedură de acţiune civilă. Totodată. iar în cazul încasării taxei la buget de la debitor. cu excepţia cazurilor prevăzute de lege (art. În acelaşi mod se procedează şi la conexarea mai multor cereri cu caracter patrimonial. 11.P.P. Cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti se impune cu taxă de stat în cuantum de 50% din taxa de stat stabilită pentru cererea de chemare în judecată în regim general (art. în legătură cu faptul că acţiunilor nu li s-a dat curs . În cazul în care cererea este scoasă de pe rol pe motivul constatării unui litigiu de drept.taxa de stat urmează a fi restituită. menţionându-se procedura în care se află actul ce confirmă achitarea taxei de stat.P.). taxa de stat se va calcula conform valorii fiecărei pretenţii aparte (art. valoarea taxei de stat se va restitui acestuia. iar taxa de stat a fost achitată în modul stabilit inclusiv pentru capetele de cerere disjunse.C.g) Legea taxei de stat).C.(4) C. Pentru procedura disjunsă. după scoaterea acesteia de pe rolul instanţei taxa de stat va fi achitată conform dispoziţiilor generale. Dacă ordonanţa judecătorească a fost anulată. În situaţia în care cererea creditorului nu a fost acceptată. dacă anterior nu a fost achitată taxa de stat pentru fiecare din ele.). taxa de stat nu se va recalcula şi nu se va restitui. În situaţia în care judecătorul va separa una sau mai multe din capetele de cerere conexe. excepţie fiind situaţia în care cele două persoane au procedat conform regulilor privitor la cesiunea de creanţă prevăzute de art. dar se va face o notă de constatare a achitării taxei de stat aferente. alin. 10.).87.P. iar taxele de stat aferente acestora au fost achitate şi nu a intervenit vreo majorare a valorii pretenţiilor.(2) C. iar dacă acţiunea este înaintată în mod repetat şi taxa de stat nu a fost restituită .13. pronunţată în temeiul art.C. 13.). taxa de stat se consideră achitată. calculate separat. iar reclamantul înaintează acţiunea civilă.f) şi g) C. ci ca o valoare totală a cuantumului taxei de stat. prin care va dispune de a nu se da 95 .generale.556-566 C. iar dacă înainte de restituire acesta înaintează acţiune civilă. în acţiuni cu caracter nepersonal. taxa de stat achitată de creditor nu va forma obiect al restituirii (art.C. În situaţia în care se conexează mai multe acţiuni. 12.P.346 alin.

iar în caz de neînlăturare a acestui neajuns.12. taxa de stat se va încasa de la debitor. aceasta se va încasa în mărime deplină de la reclamant în folosul statului.C. 96 . neefectuându-se recalcularea taxei.). debitorul nu a înaintat obiecţii.P.C. acesta nu beneficiază de compensarea cheltuielilor suportate. iar reclamantul a fost scutit de plata taxei de stat. iar partea rămasă din taxa de stat urmează a fi în casată de la reclamant. dacă ultimul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecată. iar dacă reclamantul a înlăturat acest neajuns în termenul fixat de instanţă. inclusiv cheltuielile de asistenţă juridică în măsura în care acestea au fost reale.C.). 21.352 C.(2) C.(1) C.P. Dacă reclamantul nu şi-a susţinut pretenţiile din cauza faptului că au fost satisfăcute benevol de către pârât după intentarea acţiunii.P.15 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. după depunerea acţiunii şi achitarea taxei de stat.349 C. pentru pronunţarea căreia au fost scutiţi de la plata taxei de stat. la cererea reclamantului. taxa de stat va fi încasată de la pârât în folosul statului. aferent acestui tip de pretenţii. nu şi la pârâţii din aceste acţiuni.C. Dacă reclamantul este scutit de plata taxei de stat şi i-a fost admisă parţial cererea de satisfacere a pretenţiilor cu caracter nepatrimonial. aceasta se încasează la buget de la pârât în raport cu partea admisă a acţiunii.C. conform art. instanţa va obliga pe pârât să compenseze acestuia toate cheltuielile de judecată. aceasta se referă numai la depunerea cererii. În cazul satisfacerii acestor acţiuni. Dacă reclamantul îşi retrage cererea de chemare în judecată sau renunţă la acţiune până la comunicarea către pârât a cererii. nefiind admisă fracţionarea acesteia.P. 20. iar scutirea din prima instanţă este inoperantă.C. În cazul în care reclamanţii atacă hotărârea. iar în termenul stabilit de art. Dacă în interiorul termenului stabilit de către judecător. Dacă acţiunea a fost parţial admisă.354 alin. prin emiterea unui titlu executoriu în baza ordonanţei (art. fără încasarea taxei de stat. conform explicaţiilor de la pct.10 din 22.171 alin. În caz de respingere completă a acţiunii examinate de instanţa de judecată. Indicaţiile de la punctele 18 şi 19 ale prezentei hotărâri sunt aplicabile şi în privinţa celorlalte cheltuieli de judecată suportate de către instanţa judecătorească.97 C. conform art. Dacă în termenul stabilit taxa de stat va fi achitată. 17. Instanţele de judecată vor lua în considerare că atât în cazul scutirilor expres prevăzute de lege cât şi în situaţia de scutire facultativă.(3) C. ei vor fi obligaţi la plata taxei de stat.P. Dacă creditorul a fost scutit de la plata taxei de stat. precum şi a modificării cotei procentuale sau a salariului minim din care ea se calculează.curs cererii şi va stabili un termen de achitare a taxei de stat (art. după intervenţia schimbărilor taxa se va achita în conformitate cu acestea.171 alin. [Pct. cererea se va considera depusă la data prezentării iniţiale (art. necesare şi rezonabile (art. Dacă cererea a fost depusă înainte de modificările menţionate fără a se achita taxa de stat. respectându-se principiul ne-retroactivităţii legii procesuale civile. reclamantul nu a prezentat dovada achitării taxei de stat. iar în cazul scutirii de către instanţă. taxa de stat se va încasa de la pârât în mărimea cuantumului total. instanţa îi va restitui cererea şi actele anexate printr-o încheiere recurabilă. se va dispune restituirea cererii prin încheiere susceptibilă de recurs.). În situaţia modificării modului de percepere a taxei de stat. 15.98 C. 19. 18. acestea se referă la reclamanţi.6 al prezentei hotărâri.P. se va păstra situaţia existentă la depunerea cererii.C.P..). cererea va fi considerată depusă la data înregistrării ei iniţiale.2008] 16.

art. cererea de majorare a pretenţiilor se va scoate de pe rol. b) pentru acţiunile cu privire la încasarea unei sume de bani . 24. e) pentru acţiunile cu privire la recunoaşterea nulităţii contractelor cu obiect patrimonial şi a testamentelor . acesta va achita o taxă suplimentară pentru partea cu care acţiunea se majorează.. zona respectivă.C. Pentru stabilirea valorii bunului.240 alin. d) pentru acţiunile de majorare sau micşorare a sumelor pe o perioadă anumită a mărimii despăgubirilor pentru cauzarea de daune . 23.94. la cererea pârâtului. proporţională cu partea valorii pretenţiilor cu care s-a micşorat acţiunea. Dacă lipsesc informaţii privind valoarea reală a obiectului în litigiu. în dependenţă de care urmează să fie stabilit cuantumul taxei: a) pentru acţiunile de încasare a pensiei de întreţinere . Aceasta se va stabili la soluţionarea în fond a pricinii.P.87 alin.. dar nu mai mult decât pe un an. taxa de stat se va încasa de la pârât în folosul statului.P.. În cazul încheierii unei tranzacţii de împăcare şi dacă nu s-a prevăzut ordinea repartizării cheltuielilor de judecată.C. 95 şi 98 C. instanţa va soluţiona această problemă în încheierea de aprobare a tranzacţiei în conformitate cu art.88 alin. Conform art.P. dar cu obligativitatea încasării cheltuielilor suportate de către instanţă. dacă preţul se determină în funcţie de greutatea bunului . În cazul în care reclamantul îşi micşorează valoarea pretenţiilor din acţiune. iar în caz de neachitare (art.(1) C. acesta va fi evaluat la preţul minim.reieşind din suma solicitată. c) pentru acţiunile privitoare la plăţile fără termen şi la plata întreţinerii viagere.P. urmând să se încaseze o taxă suplimentară în corespundere cu partea din valoarea acţiunii pentru care nu s-a achitat taxa de stat.21 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.greutatea netă este cea care în caz de îndoială determină valoarea lui. instanţa poate obliga pe reclamant. dacă la momentul depunerii cererii este dificilă determinarea valorii acţiunii. dar nu mai mult decât suma totală a plăţilor pe un an. 97 . să-i compenseze cheltuielile suportate. cumulul acestor plăţi se determină din suma care constituie nu mai puţin de 25% din salariul minim pe republică.2008] 22. precum şi pentru plăţile pe un termen nu mai mic de trei ani reieşind din suma totală a plăţilor. dacă legea nu prevede altfel. [Pct.C.10 din 22.reieşind din suma cu care se micşorează sau se majorează. instanţa de judecată va lua în considerare dispoziţiile art. La stabilirea valorii acţiunii. instanţa va lua în considerare: preţul de circulaţie a bunului. atunci când există asemenea informaţii. Dacă pârâtul nu lucrează sau locul lui de aflare nu este cunoscut. Atunci când. adică conform concesiilor reciproce efectuate de părţi. Pentru acţiunile privind scutirea. reclamantul îşi majorează pretenţiile formulate anterior prin acţiune. majorarea sau micşorarea cuantumului pensiei de întreţinere .C.). alte criterii care ar duce la o evaluare reală. când acţiunea se va califica ca nepatrimonială şi se va încasa cuantumul de 500% din salariul minim.(3) C. încasată pentru fiecare copil.Dacă s-a renunţat la acţiune după comunicarea cererii. cu excepţia situaţiei când suma de bani reprezintă mărimea compensaţiei pentru prejudiciul moral. nu se va restitui reclamantului.C.(1) C.88 alin. În situaţia în care instanţa a depăşit limitele pretenţiilor formulate de reclamant conform art.12. în cadrul examinării cauzei.(2) C. taxa de stat se va achita cu aproximaţie.P..reieşind din costul real al bunurilor contestate. partea din taxa de stat.reieşind din suma totală a obligaţiilor de plată pe un an.reieşind din suma acestor diferenţe.

În cazurile în care instanţele judecătoreşti. Se explică instanţelor judecătoreşti.12. la momentul depunerii cererii. dar nu mai mult decât pe 3 ani (art. taxa se calculează din suma totală a tuturor pretenţiilor. intentează acţiune pentru apărarea intereselor patrimoniale proprii. în acţiunile cu privire la revendicarea dreptului de proprietate asupra construcţiei. organele administraţiei publice centrale. Taxa de stat. iar în intervalul de timp dintre momentul înaintării cererii de chemare în judecată şi cel al soluţionării ei valoarea reală a bunului s-a modificat. În cazul în care construcţia aparţine unei persoane juridice. În situaţia în care reclamantul solicită. o sumă ce derivă dintr-o altă daună (ex. în cazul intentării acţiunilor pentru apărarea intereselor statului. acestea vor achita taxa de stat în ordine generală.P. Dacă.i) CPC).reieşind din costul bunurilor supuse partajului. că autorităţile publice centrale.. dar nu mai mult decât pe un an.4 alin. va obliga pe pârât şi la cheltuielile suplimentare viitoare. sunt scutite de la plata taxei de sta indiferent de calitatea lor procesuală (art. pentru care urmează a se plăti. 29. A atenţiona instanţele de judecată asupra faptului că în acţiunea de reparaţie a daunei materiale pricinuite prin infracţiune. 31. iar dacă aceste autorităţi figurează în calitate de pârâţi şi acţiunea reclamantului se admite. 28. indiferent dacă acţiunea se judecă direct în ordinea procedurii civile sau după ce a fost lăsată fără examinare de către instanţa penală.(1) lit.10 din 22. pentru care se va încasa taxa de stat în baza principiilor generale. pe lângă plata sumei ce rezultă din dauna cauzată sănătăţii. 26. indiferent dacă ulterior va fi pronunţată o hotărâre despre încasarea de la pârât în folosul reclamantului a pensiei pentru întreţinerea copilului născut. judecând litigiile cu privire la cheltuielile suplimentare. art.32 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. taxa de stat se va stabili conform punctului 25. Dacă instituţiile sus-menţionate.(13) din Legea taxei de stat.C. în cadrul judecării cauzei privind recuperarea sumelor rezultate din daunele cauzate prin vătămarea integrităţii corporale sau altă vătămare a sănătăţii. 27.(1) lit.79 din Codul familiei). precum şi la depunerea cererilor de contestare a hotărârilor judecătoreşti. se va dispune încasarea taxei de stat în cuantumul rezultant din valoarea reală de la momentul depunerii cererii. reclamanţii sunt scutiţi de plata taxei de stat (art. cu excepţia cazului când dauna s-a pricinuit prin infracţiune.f) pentru acţiunile despre partajarea bunurilor .). În cauzele cu privire la încasarea sumei pentru întreţinerea soţiei în stare de graviditate şi după naştere. adoptate asupra acestor acţiuni. finanţate de la bugetul de stat.(1) lit.85 alin. cât şi la contestarea acestor hotărâri.: deteriorarea bunurilor).85 alin. 30. se pronunţă o hotărâre de încasare în folosul victimei a sumei ce constituie cheltuieli legate de îngrijire a acesteia de către o altă persoană. dar nu mai mic decât costul determinat de oficiul cadastral teritorial.e) C. [Pct. Curtea de Conturi şi structurile teritoriale ale acesteia. foi de odihnă recuperatorie etc. dar nu mai mic decât costul de inventar al construcţiei la momentul depunerii cererii. cea de-a doua va fi considerată pretenţie de sine stătătoare. se determină în raport cu costul ei real. 32.87 aţin. dacă aceasta nu are venit propriu suficient.a) C. taxa de stat se stabileşte reieşind din costul real al bunului. În toate cazurile în care taxa de stat se în casează de la pârât în folosul statului prin încheiere sau hotărâre a instanţei. iar pârâţii vor fi obligaţi la plata taxei de stat. taxa de stat se va încasa de la ele atât prin hotărârea pronunţată.P. pentru mijloacele de transport.C. taxa de stat se determină reieşind din suma totală a plăţilor pentru întreaga perioadă. 25.).2008] 98 . generate de diferite circumstanţe excepţionale (art.

cu excepţia sumelor datorate expertului care se vor achita de la buget.10 a Plenului Judecătoriei Supreme a R. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. numărul de ore pierdute în legătură cu participarea în proces. În situaţia în care reclamantul a achitat taxa de stat la depunerea cererii. În cazurile de desfacere a celei de-a doua căsătorii. diurnele. 37.P. 99 . pedagogi. Traducătorilor li se achită o sumă cuprinsă între 1. Recompensa acordată experţilor pentru efectuarea expertizei constituie o sumă între 2.9% şi 4. existând o cerere în acest sens.33. se va proceda conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. iar în hotărârea instanţei se reţine faptul că în baza criteriilor enunţate la pct. prezentând în instanţă dovada de plată.1993 "Cu privire la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei în pricinile de desfacere a căsătoriei".8% din salariul minim pe oră. precum şi o recompensă rezultată din salariul mediu pe economie şi numărul de ore necesare pentru prezentare. Moldova din 15. dar nu mai mult de 11. chestiunea se va soluţiona conform art. traducători şi martori asistenţi. în cazul în care reclamantul a fost scutit la depunerea cererii de plata taxei de stat.8% şi 2.8% din salariul minim pe zi.29.2 la Regulamentul cu privire la detaşarea angajaţilor întreprinderilor. în limite rezonabile şi în dependenţă de valoarea acţiunii. În cazul în care partea care a avut câştig de cauză solicită instanţei de judecată să oblige partea care cu rea-credinţă a intentat o acţiune nefondată sau s-a opus insistent soluţionării juste şi rapide a cauzei. Este necesar de a atenţiona instanţele judecătoreşti că partea care cere citarea unei persoane în calitate de martor. din contul de depozit al instanţei. 30 ale Hotărârii nr. Recompensa pentru sustragerea de la munca obişnuită constituie 1.10. instituţiilor şi organizaţiilor din Republica Moldova. instanţele de judecată vor ţine cont de explicaţiile oferite de p.29 din Hotărârea sus-menţionată taxa de stat şi celelalte cheltuieli de judecată urmează a fi achitate de pârât. Soluţionând problema încasării taxei de stat.8% pentru fiecare martor citat din localitatea respectivă. instanţa va aprecia cuantumul acestor despăgubiri.). iar specialiştilor o sumă cuprinsă între 1.1% din salariul minim pe oră. specialişti.836 din 24.p. remunerarea în profesia respectivă etc. 34.653 din 05. după constatarea ca fiind dovedită reaua credinţă.2002.1992 (modificată şi completată) cu privire la adoptarea Instrucţiunii privind restituirea cheltuielilor suportate de martori. persoana care a solicitat citarea martorului sau efectuarea lucrării este decăzută din dreptul de a mai solicita a doua oară efectuarea acestor acte. Martorilor.2% şi 1.06. Decăderea se referă numai la procesul respectiv (art. în instanţele de judecată şi în alte instituţii. În privinţa modalităţii de achitare şi calculare a acestor cheltuieli. inclusiv cheltuielile de deplasare şi cazare.C.92 alin. 36.C.(2) C.124 şi art. în legătură cu citarea lor în organele de anchetă preliminară.P. 35. părţile vătămate şi de reprezentanţii legitimi ai acestora. interpreţilor şi specialiştilor li se compensează cheltuielile suportate în legătură cu prezentarea lor în instanţă.8% din salariul minim pentru fiecare 1000 de semne tipărite (sau scrise de mână). după îndeplinirea de către persoanele îndreptăţite pentru primirea lor a obligaţiunilor.94 C. Aceste explicaţii nu se referă la cazul când persoanele sus-indicate efectuează lucrările încredinţate de instanţă în cadrul atribuţiilor de serviciu. experţilor.11. de experţi. Sumele datorate se vor achita conform Instrucţiunii amintite. taxa de stat se va încasa în mărime de 1000% din salariul minim.4% din salariul minim pentru fiecare oră. Mărimea diurnelor se va determina în conformitate cu Anexa nr. În situaţia în care sumele sus-menţionate nu au fost achitate în termenul stabilit de instanţă.8% din salariul minim pentru fiecare martor citat din altă localitate şi 11. plăteşte la BEM o sumă în mărime de 58.

7 pct.12. modificată prin Hotărârile Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.89 C.(3) CPC).40 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.2008] 39. În cazul în care nu există divergenţe în legătură cu acestea.38 din 20.1999 şi nr. Restituirea efectivă se va face de către organele fiscale prin intermediul Trezoreriei Centrale. 28 iunie 2004 nr. se va lua act de această situaţie. [Pct. în termen de cel mult un an de la data emiterii încheierii (art. dacă cererea a fost depusă în termen de trei ani de la data transferării taxei la buget (art..2002.29 din 16.38 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. prevăzută de art.12.P. Se abrogă Hotărârea Plenului Judecătoriei Supreme a Republicii Moldova "Cu privire la practica aplicării de către instanţele de judecată a legislaţiei despre încasarea cheltuielilor de judecată în cauzele civile nr.2 din 27. [Pct.38.89 alin.1995".25 100 .09. Se va lua în considerare de către instanţele de judecată faptul că în cazurile de restituire a sumei taxei de stat achitată.2008] Chişinău.C. 40.03. aceasta se va dispune prin încheiere judecătorească.10 din 22.10 din 22. Instanţele se vor pronunţa întotdeauna asupra cheltuielilor de judecată în cadrul dispozitivului hotărârii judecătoreşti efectuând şi motivarea corespunzătoare a acestora.12.8 Legea taxei de stat).

Competente de a examina astfel de pretenţii sunt atît instanţele de drept comun. f) este înaintată de organul de poliţie. Lista pretenţiilor care pot fi examinate în procedura în ordonanţă este expusă exhaustiv în art.2008 Codul de procedură civilă în vigoare din 12.d) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi art. Drept criterii de delimitare a competenţei vor servi natura şi subiecţii pretenţiilor. 2. b) rezultă dintr-un act juridic încheiat printr-un înscris simplu. iar legea nu dispune altfel.06. prin prezenta hotărâre oferă următoarele explicaţii: 1.16 lit. inclusiv a celor economice.2 lit. examinarea cererilor de eliberare a ordonanţei judecătoreşti.17 Cod de procedură civilă. c) este întemeiată pe protestul cambiei în neachitarea. concomitent cu procedura contencioasă. nr. contestarea paternităţii (maternităţii) sau atragerea în proces a unor alte persoane interesate.18 din 31.2003 a atribuit în competenţa instanţelor de judecată. d) ţine de încasarea pensiei de întreţinere a copilului minor care nu necesită stabilirea paternităţii. autentificat notarial. e) urmăreşte perceperea salariului sau unor alte drepturi calculate. pag. Se emite ordonanţă în cazul în care pretenţia: a) derivă dintr-un act juridic autentificat notarial. de organul fiscal sau de organul de executare a actelor judecătoreşti privind încasarea cheltuielilor aferente căutării pârâtului sau debitorului 101 . a instituit o procedură suplimentară de examinare a cererilor privind încasarea de sume băneşti sau revendicarea bunurilor de la debitor .10 din 22. Aplicarea procedurii în ordonanţă se va efectua în strictă conformitate cu prevederile Capitolului XXXV Cod de procedură civilă.12. cît şi judecătoriile economice. Codul de procedură civilă. în baza art.24 modificată de: Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.6.procedura în ordonanţă . neacceptarea sau nedatarea acceptului. dată unipersonal de judecător. dar neplătite salariatului. Întrucât studierea practicii judiciare a depistat existenţa unor divergenţe la aplicarea procedurii în ordonanţă (procedurii simplificate). procedura contenciosului administrativ şi procedura specială. 2004. în scopul aplicării corecte şi unitare a legislaţiei.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la unele chestiuni ce vizează procedura de eliberare a ordonanţelor judecătoreşti nr.2004 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova.05. art.ce se finalizează cu emiterea ordonanţei judecătoreşti.345 CPC. Plenul Curţii Supreme de Justiţie.e).

10 din 22.2 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. g) rezultă din procurarea în credit sau acordarea în leasing a unor bunuri. Instanţa nu este în drept să refuze primirea cererii în procedura contencioasă. în cazul în care pretenţia este întemeiată pe protestul cambiei în neachitarea.1. .contracte-tip încheiate în mod direct între furnizor şi consumator privind furnizarea energiei electrice. 3. Concomitent se atenţionează că nu pot fi examinate în procedura în ordonanţă cererile de încasare a pensiei alimentare la întreţinerea copiilor minori în care se solicită încasarea sumelor fixe. creditorul este în drept de a alege adresarea cu cerere de eliberare a ordonanţei judecătoreşti sau înaintarea acţiunii în procedura contencioasă. 2) probe ce confirmă că debitorului i-au fost acordate serviciile în cauză. Procedura în ordonanţă nu este o cale prealabilă obligatorie şi nefolosirea procedurii în ordonanţă de către creditor nu are efecte juridice care ar îngrădi accesul la înaintarea acţiunii în instanţa de judecată.12. Drept înscrisuri simple pot servi: . Reieşind din principiul disponibilităţii. Dreptul de a depune cerere privind eliberarea ordonanţei judecătoreşti îl au în particular: 1. a apei. Asemenea acţiuni se vor examina în procedură contencioasă. în baza contractelor menţionate. dacă creditorul nu s-a adresat în procedura în ordonanţă. k) urmăreşte deposedarea şi vânzarea forţată a obiectului gajului (bun mobiliar sau imobiliar). j) rezultă din restanţele de impozit sau din asigurarea socială de stat.(1) art. 102 . urmează a fi anexate următoarele acte: 1) contractul încheiat în mod direct între prestator şi consumator. contract de împrumut).2. se bazează pe înscrisuri autentice care asigură celeritatea şi eficacitatea soluţionării cauzei. 4.12. [Pct. h) rezultă din nerestituirea cărţilor împrumutate de la bibliotecă. Potrivit lit.10 din 22. 2. Dat fiind că procedura în ordonanţă e simplificată. Internet. ar fi mai raţional ca creditorul să recurgă mai întâi la această procedură şi nu la cea generală. ordonanţa judecătorească poate fi emisă în temeiul pretenţiei ce rezultă dintr-un act juridic încheiat printr-un înscris simplu. termice.1 introdus prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. Beneficiarul cambiei.ori bunurilor lui sau copilului luat de la debitor în temeiul unei hotărâri judecătoreşti. televiziune prin cablu. precum şi a cheltuielilor de păstrare a bunurilor sechestrate de la debitor şi a bunurilor debitorului evacuat din locuinţă. La înaintarea cererii privind eliberarea ordonanţei.2008] 2. i) rezultă din neonorarea de către agentul economic a datoriei faţă de Fondul Social. Creditorul (persoana fizică sau juridică) în baza unui act juridic încheiat printr-un înscris simplu (de ex.contracte de prestare a serviciilor de telefonie. [Pct. autentificat notarial.2008] 3.345 CPC. neacceptarea sau nedatarea acceptului. gazului. Persoana care a încheiat un act juridic autentificat notarial. în cazul în care legea nu prevede altfel de soluţionare. presupune achitarea redusă a taxei de stat.b) alin.

5. în cazul nerestituirii cărţilor împrumutate.f) CPC. 9.avizul despre necesitatea stingerii obligaţiei fiscale. 10. 1/2). Biblioteca care are statut de persoană juridică. Agenţii economici în cazurile de urmărire. 5. judecătorul va emite o încheiere de restituire a cererii. precum şi tutorele.2008] 6. iar în caz contrar instituţia în cadrul căreia funcţionează. 1/3. a predat cumpărătorului mărfuri în credit. la cererea de eliberare a ordonanţei vor fi anexate înscrisuri care confirmă cheltuielile suportate. d).hotărârea autorităţii de executare silită a obligaţiei fiscale în cazul neonorării benevole. Salariatul sau reprezentantul acestuia în cazurile urmăririi perceperii salariului sau unor alte drepturi calculate. h) ale art. 11.10 din 22. deposedare şi vânzarea forţată a obiectului gajului. expediat contribuabilului pe un formular tipizat până la expirarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale.4.a). curatorul. inspectoratele fiscale teritoriale de stat şi primăriile în pretenţiile ce rezultă din restanţele la impozite. creditorul va prezenta probe care vor confirma respectarea procedurii prealabile. Dacă pretenţia va fi înaintată de organul de poliţie. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.345 CPC la cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti vor fi anexate copiile actelor juridice şi înscrisurile care confirmă faptul că debitorul nu-şi onorează obligaţiunile contractuale sau prevăzute de lege.345 lit. 6. în cazurile prevăzute de lege. Drept dovadă de respectare a procedurii prealabile de către autoritatea fiscală va fi prezentarea următoarelor înscrisuri: . Soţia sau soţul la întreţinerea căruia se află copilul minor. 8.dispoziţia incaso trezorerială remisă de instituţia financiară organului fiscal cu menţiunea despre lipsa totală sau parţială a mijloacelor pe contul bancar al contribuabilului (în cazul existenţei contului). Cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti trebuie să fie întocmită în scris şi să corespundă cerinţelor art. care este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.347 Cod de procedură civilă Dacă cererea nu corespunde prevederilor art. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi direcţiile lui teritoriale în cazul încasării datoriilor la impozite. b). În cazul depunerii cererii de către reprezentantul creditorului. 7.5 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. autentificat în modul stabilit de lege. la cerere se anexează documentul care atestă împuternicirile reprezentantului. 103 . organul fiscal şi organul de executare a actelor judecătoreşti în cazurile indicate în art. conform contractului de vânzare-cumpărare. [Pct. e). În cazul în care legea prevede depunerea cererii de eliberare a ordonanţei judecătoreşti după respectarea procedurii prealabile. Dacă neajunsurile nu au fost lichidate în termenul stabilit. Vânzătorul care. precum şi cheltuielilor de păstrare a bunurilor sechestrate de la debitor şi a bunurilor debitorului evacuat din locuinţă.12. . Se explică judecătorilor că în cazul în care pretenţia rezultă din prevederile pct. c). de organul fiscal sau de organul de executare a actelor judecătoreşti privind încasarea cheltuielilor aferente căutării pârâtului sau debitorului ori bunurilor lui sau copilului luat de la debitor în temeiul unei hotărâri judecătoreşti. autoritatea tutelară şi procurorul care acţionează în interesul minorului în cazul în care se solicită încasarea pensiei alimentare în mărimea prevăzută de lege (1/4. Organul de poliţie. . judecătorul nu dă curs cererii şi printr-o încheiere stabileşte un termen de lichidare a neajunsurilor. dar neachitate.347 CPC ori nu s-a plătit taxa de stat. g).

Ordonanţa judecătorească urmează să corespundă condiţiilor prevăzute de art. Se atenţionează instanţele judecătoreşti că ordonanţa judecătorească se emite doar în cazul admiterii pretenţiilor creditorului. În acest caz creditorii sunt în drept să înainteze în ordinea procedurii generale acţiune privind încasarea pagubei. De asemenea instanţa în mod obligatoriu se va pronunţa asupra evacuării silite a persoanelor şi bunurilor din imobil. La urmărirea forţată a obiectului gajat prin procedura în ordonanţă respectarea procedurii prealabile se va considera notificarea exercitării dreptului de gaj şi înregistrarea preavizului în registrul de înscriere a gajului în corespundere cu prevederile art. fără emiterea încheierii de intentare a procesului. a penalităţilor care sunt solicitate de creditor şi care urmează a fi încasate în temeiul legii sau al contractului.346 pct. lit. din esenţa art. Dacă judecătorul refuză să primească cererea de eliberare a ordonanţei din motivele consemnate la art. În ambele cazuri se va face referire atât la contractul de gaj (cu indicarea numărului şi datei întocmirii). ultimul îşi va înainta pretenţiile din nou prin procedura în ordonanţă. cantitatea şi calitatea lui. Dacă cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti corespunde cerinţelor legii. printr-o scrisoare recomandată cu recipisă. Drept temeiuri pentru anularea ordonanţei judecătoreşti pot fi invocate următoarele: . cât şi la contractul ce reglementează obligaţia principală asigurată prin gaj. 7. cel târziu a doua zi. . 10. judecătorul. nu sunt prezentate documente care confirmă pretenţia creditorului.existenţa în procedură a unui litigiu. cu respectarea termenelor generale de prescripţie. 9. se constată existenţa unui litigiu de drept care nu poate fi soluţionat în temeiul documentelor depuse.. prin care se confirmă că contribuabilul nu permite accesul în domiciliul sau reşedinţa sa pentru a i se sechestra bunurile. debitorul se află în afara jurisdicţiei instanţelor judecătoreşti ale Republicii Moldova. fungibile şi consumptibile. 350.c) şi e) CPC şi ulterior solicitantul a lichidat aceste neajunsuri. nu vor avea loc dezbateri judiciare şi nu se va încheia proces-verbal.actul întocmit de către funcţionarul fiscal. nu s-a respectat procedura prealabilă cerută de lege.contestarea sumelor datorate.67 din Legea cu privire la gaj şi art. La urmărirea imobilului gajat.488 Cod civil. fondul căruia este nemijlocit legat de obiectul ordonanţei judecătoreşti.omiterea de către creditor a termenelor de prescripţie. 11. În cazul gajării bunurilor determinate generic. 104 . indicând dreptul lui de a înainta obiecţii motivate în decurs de 10 zile de la primirea copiei de pe ordonanţă. Instanţele judiciare urmează a ţine cont de faptul că uneori valoarea bunului gajat poate să nu acopere suma debitoare. În acest caz creditorului. 8. examinează pretenţia în termen de 5 zile de la depunerea cererii.3 CPC. se adoptă o încheiere de refuz în primirea cererii care nu este susceptibilă de atac. valoarea lui. i se restituie taxa de stat. în ordonanţă se va indica locul amplasării bunului.351 CPC. la urmărirea lor prin ordonanţă se va indica genul bunului. potrivit prevederilor art.art. În acest caz părţile nu vor fi citate pentru explicaţii. .346. Copia ordonanţei se trimite debitorului. .necorespunderea actelor întocmite de către creditor cerinţelor legii. În cazul în care judecătorul consideră că pretenţia nu rezultă din art. 351 CPC rezultă că judecătorul nu este în drept să refuze eliberarea ordonanţei.345 CPC.348.executarea benevolă a obligaţiei de către debitor până la înaintarea cererii şi altele. Astfel. .

353 alin. fără eliberarea ulterioară a titlului executoriu. Dacă temeiurile expuse în cadrul obiecţiilor nu se referă la fondul cauzei. adoptat prin Legea nr.156 din Codul de executare al RM. se eliberează creditorului o copie a ordonanţei pentru a fi prezentată spre executare. Asupra chestiunii întoarcerii executării instanţa se va pronunţa printr-o încheiere susceptibilă de atac. În cel mult 3 zile de la data pronunţării încheierii de anulare a ordonanţei. la cererea debitorului.12. În cazul depunerii obiecţiilor peste termenul stabilit de lege. cu excepţia cazurilor de executare imediată. Dacă în termenul stabilit la art. Dacă va fi anulată ordonanţa judecătorească neexecutată sau executată parţial. dar pentru diferite perioade de timp. [Pct.3 CPC). 17.2004 referitor la întoarcerea executării.2008] 14.353 alin. debitorul înaintează obiecţii motivate împotriva ordonanţei judecătoreşti.12. debitorul nu este lipsit de dreptul de a se adresa cu cerere potrivit art. 16. Chişinău. creditorului fiindu-i remise şi toate materialele depuse. 31 mai 2004 nr. La această cerere va fi anexat documentul care confirmă executarea ordonanţei. instanţa va dispune încetarea executării.17 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. 13.13 în redacţia Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. Conform art. Ordonanţa judecătorească reprezintă un act executoriu care se îndeplineşte în modul stabilit pentru executarea actelor judecătoreşti. 15.(2) CPC în această încheiere judecătorul doar lămureşte creditorului că pretenţia lui poate fi înaintată debitorului în procedura de examinare a acţiunii civile contencioasă.18 105 .(2).354 alin. Încheierea respectivă poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile (art.443-XV din 24.12. salariului şi a altor drepturi ce decurg din raporturi de muncă urmează a fi executată imediat. să suspende. Reieşind din prevederile art.256 CPC ordonanţa judecătorească prin care pârâtul este obligat la plata pensiei de întreţinere a copilului minor. În cazul anulării ordonanţei deja executate deplin sau parţial şi neadresării creditorului cu acţiune în procedura generală. Dacă debitorul este de acord cu pretenţiile creditorului sau obiecţiile lui au fost respinse de judecător. pretenţia fiind aceeaşi.2008] 18.12. [Pct. Se atenţionează instanţele judecătoreşti că în cazul în care pretenţia derivă dintr-un act juridic autentificat notarial sau rezultă dintr-un act juridic încheiat printr-un înscris simplu şi legea nu prevede altfel. judecătorul este în drept. cu excepţia cazurilor când întoarcerea executării este limitată.10 din 22. Titlul executoriu se va elibera doar în cazul încasării la buget de la debitor a taxei de stat (art. judecătorul o anulează printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac.(4) CPC).352 CPC.352 alin. în acelaşi timp soluţionând chestiunea de restabilire a termenului pentru depunerea lor. copia acesteia se expediază părţilor.10 din 22. ordonanţa judecătorească poate fi eliberată repetat. executarea ordonanţei până la examinarea obiecţiilor. judecătorul va emite o încheiere cu privire la refuzul anulării ordonanţei.

106 . a crescut numărul pricinilor restituite spre rejudecare. În majoritatea cazurilor (233 sau 85. dintre care au fost restituite spre rejudecare 390 cauze sau 17. inclusiv în instanţa de apel 174 cauze şi în prima instanţa 216 cauze. dintre care au fost restituire spre rejudecare 434 cauze sau 19. în anul 2009. în anul 2009 concomitent cu creşterea numărului dosarelor examinate în secţiunea a II-a. În anul 2009 au fost examinate în ordine de recurs în secţiunea I . au fost folosite şi datele rapoartelor statistice privind judecarea cauzelor civile şi de contencios administrativ în ordine de recurs de către Curtea Supremă de Justiţie pe anii 2008-2009. inclusiv în instanţa de apel 161 cauze şi în prima instanţa 273 cauze. În majoritatea cazurilor (257 sau 85.38%. în 31 de cauze sau 10% . În comparaţie cu anul 2008.38%).95%. Pentru efectuarea generalizării respective au fost selectate şi studiate copiile deciziilor Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie prin care s-a dispus restituirea dosarelor spre rejudecare în urma examinării recursurilor pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul (secţiunea I din Codul de procedură civilă) şi recursurilor împotriva deciziilor instanţelor de apel (secţiunea a II-a din Codul de procedură civilă) adoptate pe parcursul anului 2009. drept motiv de casare cu restituirea pricinilor spre rejudecare a servit judecarea cauzelor fără a intra în cercetarea fondului. De asemenea. în 36 de cauze sau 13.46% .judecarea cauzei în lipsa părţii care n-a fost legal citată. În comparaţie cu anul 2008.NOTĂ INFORMATIVĂ PRIVIND TEMEIURILE CE DUC LA RESTITUIREA DE CĂTRE INSTANŢA DE RECURS A PRICINILOR SPRE REJUDECARE Prezenta notă informativă a fost efectuată în conformitate cu planul de activitate a Curţii Supreme de Justiţie pe anul 2010.judecarea pricinii în lipsa părţii care n-a fost legal citată. În anul 2009 în secţiunea a II-a au fost examinate 2239 cauze. S-a constatat că. în 4 cazuri sau 1.96% judecarea cauzei cu încălcarea competenţei. dintre care au fost restituite spre rejudecare 252 cauze sau 13%.34%).18% . deciziile instanţelor de apel date în fiecare a 5-a pricina au fost casate cu restituirea spre rejudecare. Scopul prezentei generalizări este evidenţierea temeiurilor ce duc la restituirea de către instanţele de recurs a pricinilor spre rejudecare şi asigurarea aplicării corecte şi uniforme a legislaţiei materiale şi procesuale de către instanţele judecătoreşti în procesul de înfăptuire a justiţiei. în 3 cauze sau 0. În anul 2008 în secţiunea a II-a au fost examinate 2173 cauze. concomitent cu micşorarea numărului dosarelor examinate în ordine de recurs în secţiunea I. a crescut şi numărul dosarelor restituite spre rejudecare. drept motiv de casare cu restituirea spre rejudecare a servit încălcarea sau aplicarea eronată normelor de drept material sau procedural.1690 cauze.judecarea pricinilor cu încălcarea competenţei. dintre care au fost restituite spre rejudecare 301 cauze sau 17. în anul 2008 au fost examinate în ordine de recurs în secţiunea I – 1934 cauze. Reieşind din datele raportului statistic al Curţii Supreme de Justiţie.81%.

Analiza comparativă a acestor date ne permite să concluzionăm că. care a întrat în vigoare pentru Republica Moldova la 12. 400 al. 2.2008. 429 CPC). cât şi pentru recursurile împotriva deciziilor instanţei de apel. Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale. 2 din 07. 400 alin (2) şi (3) CPC sunt identice atât pentru recursurile împotriva hotărârilor pentru care nu este prevăzută calea apelului. în instanţa de apel.07. este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial hotărârea primei instanţe. 429 al. 417 al. restituind pricina spre rejudecare în primă instanţă.06. d) CPC). Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM „Cu privire la practica aplicării legislaţiei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs” nr. Recursul este calea ordinară de atac exercitată de către persoanele îndreptăţite împotriva actelor de dispoziţie ale instanţelor judecătoreşti.397 CPC). 3 din 27. instanţa verifică. în limitele recursului declarat. 442 CPC judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel. legalitatea hotărârii atacate. În conformitate cu prevederile art.11. (1) lit. pentru recursurile incidente secţiunii I fiind aplicabile şi motivele prevăzute la art. 445 al. fără a administra noi dovezi. În conformitate cu art. Respectiv.03. 5. 423 al. instanţa de recurs. De asemenea. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM „Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei procesuale civile la întocmirea actelor judecătoreşti de dispoziţie în cadrul examinării pricinilor civile şi economici în ordine de apel şi de recurs” nr. 107 . Pentru efectuarea generalizării nominalizate a fost selectat şi studiat următorul cadru legislativ: 1. după ce judecă recursul. Temeiurile declarării recursului şi casării hotărârii prevăzute de art. în limitele invocate în recurs.09. restituind pricina spre rejudecare în prima instanţă în cazul în care eroarea judiciară a primei instanţe nu poate fi corectată de instanţa de recurs (art. în baza materialelor din dosar şi a noilor înscrisuri. pe baza actelor din dosar. instanţa verifică.1107 din 06. precum şi deciziile pronunţate de curţile de apel (art. (2) CPC). adoptat prin Legea nr.2002. când eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs (art.225 din 30. 6. (1) lit. încheiată la Roma la 04.07.2006. 3 din 07. în comparaţie cu anul 2008. este în drept să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe. în condiţiile legii.2008.1950. 4. sau. în anul 2009 a crescut numărul dosarelor restituite spre rejudecare de către Curtea Supremă de Justiţie. după caz.2003. judecând recursul declarat împotriva deciziilor instanţei de apel. Codul civil. corectitudinea aplicării şi interpretării de către prima instanţă a normelor de drept material şi procedural.05. 3. pot fi atacate cu recurs încheierile pronunţate în primă instanţă pentru care legea prevede în mod expres posibilitatea recurării indiferent de instanţa care le pronunţă. de fond sau de apel. (1) CPC.1997. precum şi în cazurile în care încheierea face imposibilă desfăşurarea de mai departe a procesului (art. c) CPC). Codul de procedură civilă. Instanţa de recurs verifică legalitatea şi temeinicia hotărârii primei instanţe în întregul ei şi în ceea ce priveşte persoanele care nu au declarat recurs. 410 al. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM „Cu privire la aplicarea legislaţiei procesuale civile la întocmirea hotărârii şi încheierii judecătoreşti” nr. (1) şi (2) CPC la judecarea pricinii în recurs. (1) şi art. Cu recurs pot fi atacate hotărârile pronunţate în prima instanţă de curţile de apel şi alte hotărâri pentru care legea nu prevede calea apelului (art. Instanţa de recurs. adoptat prin Legea nr.

în caz contrar fiind pasibilă eludarea cel puţin a unui grad de jurisdicţie pentru verificarea şi elucidarea unor circumstanţe sau pentru anumite persoane.11. S-a stabilit că. împotriva lui V.. a) pricina a fost judecată de un judecător care nu era în drept să participe la examinarea ei Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 16. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. fapt ce urmează a fi considerat drept o eroare judiciară care nu poate fi corectată în instanţa de recurs şi temei de a restitui cauza la rejudecare. repetat. casarea cu trimitere la rejudecare va opera în cazurile în care eroarea nu poate fi remediată de către instanţa de recurs.Chişinău din 10.Prin prisma pct. Chişinău fără acordarea altui spaţiu locativ. 400 alin.05. data şi ora şedinţei de judecată Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie la 04.2006 acţiunea a fost admisă.12. la rejudecarea cauzei au fost admise încălcări ale normelor de drept procedural.B. ceea ce ar contraveni principiilor echităţii. contradictorialităţii şi dreptului la apărare. judecătorul care a luat parte la judecarea pricinii în instanţa de apel nu mai poate participa la judecarea ei în prima instanţă..P. 49 al. Astfel. Prin urmare. N.C.B. A. Belinschi 73 mun. reclamanţii au depus cerere de chemare în judecată prin care au solicitat evacuarea lui V. A. 400 al. Chişinău din 10. 3 din 27. în componenţa judecătorilor D. decizia Curţii de 108 .2009 a casat cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. Chişinău din 25.P. sunt temeiuri necondiţionate pentru casarea hotărârilor şi. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.2006. şi R.12.P. vom începe analiza practicii judiciare cu elucidarea temeiurilor prevăzute de art. în componenţa judecătorilor N. din apartamentul nr. Prin decizia Colegiului Civil al Curţii de Apel Chişinău din 20. şi V. cu retragerea vizei de reşedinţă. în instanţa de apel şi nici în instanţa de recurs. (3) CPC.05.B. M. Astfel. fiind aplicabilă în situaţia utilizării eronate a normelor procedurale.03..2008.P.05. În conformitate cu art. de regulă. şi R. la judecarea cauzei a participat repetat judecătorul V.11.P. 400 alin.12. (3) CPC.P. şi R. M.2006.2009. şi V.M..P. Recurentul trebuie să demonstreze numai existenţa lor. cu privire la evacuare fără acordarea altui spaţiu locativ şi retragerea vizei de reşedinţă. (4) CPC se iau în considerare întotdeauna şi din oficiu de către instanţă. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.P.P. A. în conformitate cu art. 31 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie al RM nr. A.. Chişinău din 25..V. şi menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.2006 „Cu privire la practica aplicării legislaţiei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs”.05. fără a fi necesară dovedirea influenţei acestora asupra hotărârii atacate. cu restituirea cauzei spre rejudecare în aceeaşi instanţă. Încălcările procedurale enumerare în art..2008 acţiunea a fost admisă.B.2009 a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. şi M. M.P.T..P. a fost respins apelul declarat de către V.P. decizia Curţii de Apel Chişinău din 20. (2) CPC. în sensul legii. b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul. 1 din str. 2ra-2192/09). se explică că.. Prin decizia Colegiului Civil al Curţii de Apel Chişinău din 01. a fost casată hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.P.2009 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui E. reieşind din cele expuse..

ce se afirmă prin posibilitatea. astfel fiind încălcat dreptul la un proces echitabil. iar reieşind din prevederile art. dispoziţiile preşedintelui şedinţei.2009. care avea calitatea de intimat. încheierile judecătoreşti şi hotărârea judecătorească.Z. documentele cărora li s-a dat citire. repararea capitală a casei de locuit.2009 rezultă că. instanţa de recurs a indicat că.02.02. 102 al. obligarea curăţirii canalului de evacuare a apelor freatice. V. instanţa de recurs a conchis că. concluziile experţilor. prin care a fost menţinută hotărârea Judecătoriei Străşeni din 09. iar careva date referitor la recepţionarea înştiinţării lipsesc. în primul rând a părţilor de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecăţii. la 02. 109 .M. şi Întreprinderii Municipale „Direcţia de producţie a gospodăriei locativ comunală Edineţ” cu privire la înscrierea ca participant la privatizarea apartamentului.2009 prin care a fost casată hotărârea Judecătoriei Edineţ din 27. instanţa de apel n-a îndeplinit condiţiile prevăzute la art.12. Citaţia se înmânează părţii cu cel puţin 3 zile înainte de data judecării. a casat cu restituirea spre rejudecare în instanţa de apel. deşi la materialele dosarului sunt anexate copiile înştiinţării lui V. După cum rezultă din materialele cauzei. decizia Curţii de Apel Chişinău din 22. înregistrările audio.M.2009. Data înmânării citaţiei sau înştiinţării se înscrie pe citaţie sau înştiinţare în partea care se înmânează destinatarului. specialiştilor. precum şi obligaţia de a le traduce explicaţiile. Din procesulverbal al şedinţei de judecată a primei instanţe reiese că. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. În conformitate cu prevederile art. 27 alin. c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile cu privire la limba procesului Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie. 2ra-1611/09). depoziţiile şi demersurile participanţilor la proces. împotriva Primăriei satului Cojuşna raionul Străşeni şi Cooperativei de Producere şi Consum Cojuşna cu privire la înlăturarea impedimentelor în folosirea proprietăţii private. (3) şi (4) CPC.11.2009 este indicată prezenţa interpretului. (1) CPC.2008 în pricina civilă la cerere de chemare în judecată a lui V. de a alege modalitatea şi mijloacele procedurale de apărare. dispoziţiile şi demersurile persoanelor care nu cunosc limba procesului. a fost în imposibilitatea de a se prezenta la judecarea apelului în instanţa de apel..D.02. citaţiile şi înştiinţările se înmânează participaţilor la proces. care se restituie instanţei. consultaţiile şi explicaţiile specialiştilor. Instanţa de recurs a reţinut că. Deşi în procesul-verbal al şedinţei de judecată al instanţei de apel din 22. (1) CPC. din procesul-verbal al şedinţei de judecată a Curţii de Apel Bălţi din 24. depoziţiile martorilor conţinute în dosar. martorilor. precum şi de a dispune de drepturile procedurale.04. demolarea construcţiei şi repararea prejudiciului moral. Astfel. cauza dată a fost judecată în lipsa lui V. la fel şi hotărârea primei instanţe a fost tradusă în limba rusă.M. împotriva N. citaţia şi înştiinţarea se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin persoana împuternicită de judecată.02.M.Apel Bălţi din 24.2009. 105 alin. 199 CPC şi anume: de către preşedintele şedinţei nu a fost explicată interpretului obligaţia de a traduce explicaţiile. în şedinţa de judecată a fost invitat interpretul care a participat pe parcursul judecării pricinii în prima instanţa. precum şi pe cotor. În conformitate cu art.2009 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C. interpreţilor astfel încât aceştia să se poată pregăti de proces şi să se prezinte la timp în faţa instanţei.04. C. nu posedă limba de stat. instanţa de apel a judecat cauza fără a asigura disponibilitatea în drepturi a participantului la proces. experţilor. despre examinarea pricinii pentru 24. ultimul neagă faptul primirii de către el a acestei înştiinţări. În motivarea deciziei. fapt ce contravine prevederilor legale sus-menţionate.D.

97. 96. prin decizia din 21. persoanele interesate în soluţionarea pricinii care nu posedă sau nu vorbesc limba moldovenească sunt în drept să la cunoştinţă de actele. împotriva Consiliului raional Căuşeni şi Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la încasarea valorii averii confiscate în urma represiunilor politice. „Cadastru”. (3) lit. s-a constatat încălcarea normelor de drept procedural. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. 24 alin.C. e) CPC. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.09. astfel. de a casa integral hotărârea primei instanţe şi de a restitui pricina spre rejudecare în prima instanţă. 3r-26/09). 83. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că. în conformitate cu legislaţia penală.2008 şi hotărârea Judecătoriei Căuşeni din 19. că instanţa de apel a soluţionat cauza fără participarea interpretului.2008 prin care a fost admisă cererea de chemare în judecată SRL „Paradis” împotriva ÎS „Cadastru”. se consideră că normele de drept procedural sunt încălcate sau aplicate eronat în cazul în care hotărârea nu este semnată de 110 .2009.2008 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui G.S.06. e) hotărârea nu este semnată de judecător sau este semnată de judecătorul nemenţionat în hotărâre Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie. a casat cu restituirea spre rejudecare în prima instanţa. anume că instanţa a soluţionat problema drepturilor Primăriei mun. Chişinău şi să înregistreze aceste încăperi pe numele SRL „Paradis”. 2ra-2032/09) d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces Colegiul civil de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie. 400 alin. hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 19. semnată de acesta. fiind proprietara imobilului litigios nu a fost atrasă în proces. 98 şi 99 din bd. interpretul nu a fost avertizat asupra răspunderii ce o poartă. la 11. Din materialele dosarului ce certitudine s-a constatat că Primăria mun. În conformitate cu art.02. 95. or. s-a constatat că. 83 şi să fie obligat pârâtul să radieze din registrul bunurilor imobile înregistrarea încăperilor nr.01.2009. decizia Curţii de Apel Bender din 30. În motivarea deciziei instanţa de recurs a indicat că hotărârea Judecătoriei Căuşeni din 19. OCT Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ.La fel. Chişinău. în conformitate cu art. Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a ajuns la concluzia de a admite recursul declarat de către Î. 94. S-a constatat că. şi deoarece eroarea judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Chişinău pe numele Primăriei mun. a casat cu restituirea pricinii spre judecare în prima instanţă. nr.05. În aceste condiţii este cert. Ştefan cel Mare. de lucrările dosarului şi să vorbească în judecată prin interpret.05. Chişinău. SRL „Paradis” a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS „Cadastru” prin care a solicitat să fie recunoscut ilegal refuzul OCT Chişinău de a înregistra dreptul său de proprietate asupra încăperilor construite în arcul pietonal din bd. nefiind respectate normele prescrise de lege. în caz de traducere intenţionat greşită şi nu a fost anexată la procesul-verbal declaraţia de avertizare. fără că ea să fi fost antrenată în proces.2008 nu este semnată de judecătorul completului de judecată ce a judecat pricina în cauză. mun. Ştefan cel Mare. (2) CPC care reglementează limba de procedură şi dreptul la interpret.

Ţ.2009 şi hotărârea Judecătoriei Comrat din 15.M.C. 400 al. În aceste condiţii..06.C.11. 2ra-2317/09). în procesul-verbal este aplicată o altă semnătură.01. prima instanţă. 400 alin. a admis încălcarea normelor de drept procedural. repararea prejudiciului material şi moral cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău. şi A. f) CPC .11. privind repararea prejudiciului material.2008 în pricină civilă la cererea de chemare în judecată depusă de G. (3) lit. Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie.judecător sau este semnată de judecătorul nemenţionat în hotărâre. Din conţinutul procesul-verbal al şedinţei de judecată din 23.2009 prin care a fost menţinută hotărârea Judecătoriei Centru mun. În şedinţa de judecată s-a constatat că.10. f) Cod de procedură civilă.Ţ. Chişinău din 12. care serveşte drept temei de admitere a recursului şi de casare a deciziei instanţei de apel.12.2009 Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie.10. cu excepţia cazurilor prevăzute la art. L. 111 . (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.2008 lipseşte.2008. decizia Curţii de Apel Chişinău din 23. Curtea de Apel Chişinău a pronunţat hotărârea la 10. În acest context. a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Comrat ca instanţa de contencios administrativ. Instanţa de recurs a menţionat că.03. filiala Întreprinderii de Stat „Cadastru” cu privire la radierea înscrierii din Registrul bunurilor imobile.2009. 2ra-201/09).M. S.2008 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui R. g) hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei generale sau jurisdicţionale Prin decizia din 07.(2). iar procesul-verbal din 10. instanţa de recurs a reţinut că.11. greşeală care nu a fost corectată nici de instanţa de apel. f) CPC. 400 al. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. în locul semnăturii preşedintelui de şedinţă D. (preşedintele şedinţei). M. f) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 04. Procesul-verbal al şedinţei de judecată a fost întocmit cu data de 03. împotriva OCT Comrat.2009 urmează că completul de judecată a fost compus din trei judecători: D.2009 a fost casată hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 10. împotriva Primăriei mun.2008 prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată a lui I. P. U. prin nesemnarea hotărârii de către judecător.242 alin. şi Gh. instanţa de recurs a calificat această abatere drept o încălcare prevăzută de art. (3) lit.11. decizia Curţii de Apel Comrat din 13.3r-461/09) Un alt exemplu. Instanţa de recurs a considerat că examinarea cauzei în instanţa de apel s-a efectuat cu încălcarea normelor de drept procedural prevăzute de art.în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată.06. 2008. împotriva lui T.06. (3) lit. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. a casat cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care în dosar lipseşte procesulverbal al şedinţei de judecată şi aceasta constituie temei de casare a hotărârii judecătoreşti. În conformitate cu art. şi E. la 16.

(2) al Legii contenciosului administrativ. curţile de apel examinează în prima instanţă litigiile de contencios administrativ privind contestările acţiunilor (inacţiunilor) autorităţilor administraţiei publice din municipii. (3) CPC care prevede că instanţa judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretenţiilor înaintate de reclamant. 2ra-1567/09). de către o autoritate publică. (Camiliciu) şi Il.C. 1 alin. curţile de apel examinează în prima instanţa litigiile ce ţin de nesoluţionarea în termenul legal a cererilor şi de verificarea legalităţii actelor administrative emise sau adoptate de autorităţile publice care sunt constituite şi activează pe teritoriul raionului.Instanţa de recurs a menţionat că. În cele mai frecvente cazuri casarea cu trimiterea la rejudecare se operează în situaţii când de către instanţele de judecată au fost încălcate prevederile art.. în sensul Legii sus menţionate.02. filiala Întreprinderii de Stat „Cadastru”.07. 45 din 18. de funcţionarii publici din cadrul organelor menţionate. fie generat de un act administrativ. libertăţile şi interesele legitime ale cetăţenilor şi organizaţiilor.03. 240 al. În conformitate cu art. se subînţelege litigiul pasibil de soluţionare de către instanţa de contencios administrativ competentă. este o subdiviziune a Agenţiei Relaţii funciare şi Cadastru. (2) CPC. (1) al Legii contenciosului administrativ. recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. municipiului. se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a obţine anularea actului. Practica judiciară ne permite de a concluziona că pe parcursul desfăşurării procesului civil pot fi săvârşite şi alte încălcări ale normelor de drept procedural. 84 mun. fapt care dictează casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare după competenţă la Curtea de Apel Comrat. efectuată la 27. care este o autoritate publică centrală ce activează pe teritoriul mun. Comrat după foştii soţi N. recunoscut de lege. instanţa de recurs a relevat că pricina dată a fost judecată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. în care cel puţin una dintre părţi este o autoritate publică sau un funcţionar al acestei autorităţi. Oficiul Cadastral Teritorial Comrat. 112 . la cererea prealabilă din 28. fie de nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri privind recunoaşterea unui drept recunoscut de lege. care au dus sau au putut duce la soluţionarea eronată a pricinii şi care servesc drept temei pentru restituirea cauzei spre rejudecare.C. ale consiliului municipal şi Primăriei municipiului Chişinău. Prin noţiunea de litigiu de contencios administrativ.2008. printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri.2005 şi efectuarea menţiunii în Registrul bunurilor imobile cu privire la înregistrarea dreptului de proprietare după ei ca moştenitori legali asupra acestui bun. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. ale funcţionarilor publici din cadrul acestora. orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său.2008 adresată pârâtului. din care considerente contestarea actelor emise de către acesta ţine de competenţa Curţii de Apel Comrat. 33 alin. Comrat. În atare situaţie. recurenţii au înaintat acţiunea în judecată în urma primirii răspunsului OCT Comrat. unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special pentru promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor populaţiei unităţii administrativ-teritoriale. 8 alin. prin care au solicitat radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii cu privire la dreptul de coproprietate asupra bunului imobil din str. ce lezează drepturile. Fedico. Conform art. filiala Întreprinderii de Stat „Cadastru” nr. Conform art.

04. menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25. Colegiul Civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 08. notarul privat T.2009 au fost casate decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa. nr.2009 a casat hotărârile instanţelor judecătoreşti cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa.I.11.02.Asachi 71/6. mun.I.M. Aşadar. este proprietarul ap. la examinarea pricinii în prima instanţă s-au admis încălcări de ordin procedural. compensarea obiectelor defectate. Consideră că. B. Prin hotărârea judecătoriei Centru mun. 2. a fost rezoluţionat cu aducerea părţilor în poziţia iniţială. or. Chişinău din 18. şi P. nu s-a pronunţat referitor la pretenţia reclamantului cu privire la obligarea efectuării reparaţiei.12. născută la 24. 3. Nisporeni. repararea prejudiciului material şi moral cauzat în urma inundaţiei apartamentului său. În şedinţă de judecată s-a constatat că G. mun. nulitatea căruia a fost cerută de către B.1997 până la 08. Gh.01. iar sursa inundaţiei este apartamentul nr. Chişinăului. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui U. contractul nr. cu privire la obligarea efectuării lucrărilor de reparaţie.I. acţiunea a fost respinsă. Gh.. Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 20.05. compensarea obiectelor defectate. contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului este ilegal. (3) CPC. str. Chişinăului. încheiat între M. 2 B.I. Nisporeni compus din 2 odăi. ÎMGFL a constatat că la 26.I.A. s-au aflat în relaţii de căsătorie din 27. S-a stabilit că.M.1997 au cumpărat apartamentul nr. menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02. cu pârâtul M.008 din 04. (3) CPC. intimata în cererea de chemare în judecată i-a indicat 113 .07. însă prima instanţă.A. şi P.1995. În afară de aceasta.I. cu privire la repunerea în termenul de prescripţie extinctivă. deoarece a fost înstrăinat în lipsa acordului ei. anularea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului şi încasarea cheltuielilor de judecată.10. la 01.M. str. 27. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui U.I. or.2002 de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. şi fiindu-i lezat dreptul de proprietate.2008. Chişinău.03.Asachi 71/6. 27. În luna august 2006 de la pârât a aflat că acesta a înstrăinat apartamentul procurat în timpul căsătoriei.Chişinău.Spre exemplu: G.P. contrar prevederilor art. 240 alin.2007. cu privire la obligarea efectuării lucrărilor de reparaţie.2006 apartamentul reclamantului a fost inundat. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui M. repararea prejudiciului material şi moral.10. str.. a depăşit limitele pretenţiilor înaintate şi a rezoluţionat contractul de vânzare-cumpărare. este parte a contractului de vânzare-cumpărare. deşi P.2008.2008.04. G. a înaintat pretenţia cu privire la anularea contractului de vânzarecumpărare. 240 al. 2ra-859/09) În practica judiciară se întâlnesc cazuri în care prima instanţa a depăşit limitele pretenţiilor invocate şi n-a stabilit corect calitatea procedurală a participanţilor la proces În speţă: B. Prima instanţa a respins acţiunea.A. str. însă. care nu au fost corectare de către instanţa de apel. împreună cu pârâtul M. Prin hotărârea judecătoriei Nisporeni din 24. În timpul căsătoriei.A. contrar prevederilor art.A. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.2003 şi de la această căsătorie au fiica Ana-Maria. şi intervenienţilor accesorii.09. 2 B.

iar intervenientul accesoriu este persoana interesată într-un proces pornit între alte persoane în cazul în care prin hotărâre judecătorească în viitor îi pot fi atinse drepturile şi interesele legitime. îngrijire şi ajutorul necesar. Pârât este partea dintr-un proces civil împotriva căreia este depusă acţiunea. Cahul. 50 situat în or.2006 „Cu privire la practica aplicării legislaţiei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs” care explică că. (1) CPC. N. cu trimiterea la rejudecare a cauzei în instanţa de fond.V. Procurorul r-lui Cahul a depus o cerere de chemare în judecată în interesele pensionarei J. Până în aprilie 2002 pârâtul şi-a îndeplinit obligaţiunile contractuale doar prin transmiterea lunară a câte 250 lei. în instanţa de recurs nu se poate schimba calitatea părţilor. nr. încheiat între J. cu condiţia întreţinerii pe viaţă. şi N. cu privire la rezilierea contractului de înstrăinare a apartamentului cu condiţia întreţinerii pe viaţă. V. instanţa de recurs va decide admiterea recursului şi/sau pentru alte motive decât cele invocate de către recurent. Decizia instanţei de apel a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare deoarece cererea de apel a fost depusă de către persoana neîmputernicită.V. erorile admise de către prima instanţă şi cea de apel nu sunt posibile de corectat în ordine de recurs.03. la 18. (2) şi art. 2492 din 18. Bălcescu.N. 50 situat în or. 5. conform căruia ea a transmis pârâtului în proprietate apartamentul nr. dacă necesitatea schimbării calităţii părţilor rezultă din dezbateri.08. str. Iar din aprilie 2002 şi până în decembrie 2007 pârâtul a efectuat doar o singură plată în sumă de 50 lei. cu privire la încasarea sumelor băneşti care nu au fost prevăzute de contract. 3 din 27. un contract de înstrăinare a apartamentului cu condiţia întreţinerii pe viaţă. Erorile primei instanţe nu au fost corectate de către instanţa de apel. str. prima instanţa a încălcat drepturile procedurale ale acestuia. Prin urmare.V. temeiul sau obiectul acţiunii şi nici nu se pot înainta pretenţii noi.08. N.J. împotriva lui N. examinând petiţia pensionarei J. Aşadar. 444 al. Procurorul r-l Cahul în interesele pensionarei J. refuzând în continuare să achite întreţinerea reclamantei din motiv că valoarea totală a întreţinerii prestate periodic a devenit echivalentă sau chiar a depăşit valoarea apartamentului în litigiu. medicamente. a depus cerere reconvenţională împotriva V.I. antrenând cumpărătorul P. a constatat că. 413 al. iar acesta s-a obligat să o întreţină pe tot parcursul vieţii. 114 . şi anume sumei de 10700 lei plus 20 dolari SUA şi sumelor depozitate pe contul bancar deschis la SA „Banca de Economii”. Intervenientul accesoriu nu este partea împotriva căruia este depusă acţiunea şi drepturile procedurale ale acestuia diferă de drepturile procedurale ale părţii în proces. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.V. V. aprovizionând-o cu hrană. Acest caz se încadrează sau poate fi referit vizavi de explicaţiile date în punctul 21 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM nr. în proces în calitate de intervenient accesoriu şi rezoluţionând contractul de vânzare-cumpărare. a solicitat rezilierea contractului de înstrăinare a apartamentului nr. În motivarea acţiunii a indicat că.1999. V. căldura. 2ra-499/09). Cahul.calitatea procedurală de intervenient accesoriu iar prima instanţa nu i-a cerut să stabilească corect calitatea procedurală a cumpărătorului.V.1999 aceasta a încheiat cu pârâtul N. Bălcescu 5. În conformitate cu art. îmbrăcăminte.

În rest hotărârea a fost menţinută. 369 al. d) CPC. în beneficiul lui N. deoarece în circumstanţele sus-menţionate aceasta urma să restituie cererea de apel depusă de Procurorul raionului Cahul în temeiul art. împotriva deciziei instanţei de apel. dispunând de drepturi şi obligaţii. Astfel. Conform art.11. 71 alin. libertăţilor şi intereselor legitime poate fi intentată de către procuror la cererea scrisă a persoanei interesate dacă aceasta nu se poate adresa în judecată personal din cauză de sănătate.C. (1) şi (2) CPC. micşorându-se suma datoriei încasate de la J. Procurorul raionului Cahul acţionând în interesele J.V.11. încasarea salariului restant.Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 10.05. în beneficiul lui N. Curtea Supremă de Justiţie a considerat că. care este în imposibilitate de sine stătător să se adreseze în instanţa de judecată din motive întemeiate. în cazul în care acţionează în calitate de reclamant din numele persoanei interesate. a casat decizia Curţii de Apel Cahul din 25. Din materialele dosarului rezultă că în pricina dată au fost depuse două acţiuni. Potrivit art. şi-a depăşit atribuţiile sale. faţă de J.J.V. restabilirea la lucru. 2ra-870/09). incapabilitate sau din alte motive întemeiate.02. N.V. A fost parţial admisă acţiunea reconvenţională fiind încasată din contul J. cu excepţia dreptului de a încheia tranzacţie şi a obligaţiei de a achita cheltuielile de judecată. încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral. atacând cu apel hotărârea primei instanţe în partea admiterii parţiale a cererii reconvenţionale. de la 7000 lei până la 2000 lei.2009 a casat cu restituirea spre rejudecare pricinii în instanţa de apel. 115 . adică fiind depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel. instanţa de apel a încălcat normele de drept procedural. 72 alin.V. dispozitivul hotărârii contestate conţine concluzii contradictorii faţă de partea motivată a acesteia.V. Legea nu prevede ca procurorul să acţioneze în judecată din numele pârâtului.09. vârstă înaintată. procurorul care a înaintat o acţiune are drepturile şi obligaţiile procedurale de reclamant. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.2008 cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel.V. procurorul poate săvârşi anumite acţiuni procesuale. decizia Curţii de Apel Chişinău din 04. şi modificată hotărârea primei instanţe. împotriva Societăţii pe Acţiuni „Armo-Beton” cu privire la anularea ordinului. (1) lit. În şedinţa de judecată s-a constatat că. Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 20.V. procurorul participă la judecarea pricinilor civile în prima instanţă în calitate de participant la proces dacă el însuşi l-a pornit în condiţiile legii. Prima instanţă a admis integral acţiunea iniţială. Prin prisma prevederilor legale sus-citate rezultă că. Decizia instanţei de apel a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare din motivul că dispozitivul deciziei contravine părţii motivate Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie la 20.2008 acţiunea iniţială a fost admisă integral. (1) CPC..2009 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui V. iar acţiunea reconvenţională a fost admisă parţial. având calitate de pârât în acţiunea iniţială şi calitatea de reclamant în acţiunea reconvenţională.2008 a fost admis apelul declarat de Procurorul r-l Cahul în interesele pensionarei V.V. Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 25. datoria în sumă de 7000 lei.05. Acţiunea în apărarea drepturilor. nu a atacat cu apel hotărârea primei instanţe. care avea calitatea de pârât.2009 a admis recursul declarat de către N.

Circumstanţele menţionate constituie temei incontestabil de casare a hotărârii contestate cu remiterea cauzei spre rejudecare..26. prima instanţă prin hotărârea din 06.11. şi de a emite în această parte o nouă hotărâre. 2ra-1022/09) Referitor la cazul dat se poate de concretizat că. obligând Casa Naţională de Asigurări Sociale să recalculeze pensia lui I. 14 CPC nu constituie 116 . cu casarea hotărârii primei instanţe şi restituirea pricinii la rejudecare în aceeaşi instanţă de judecată”.2008 a admis renunţul reclamantului la cerinţele privind încasarea prejudiciului material în mărime de 2700 lei şi a cheltuielilor de judecată din contul Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi a Curţii de Conturi şi a încetat procesul pe aceste capete de cereri şi a admis acţiunea reclamantului cu privire la recalcularea pensiei.2008 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui I. Ulterior. împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi Curţii de Conturi cu privire la contestarea actului administrativ. în formă de hotărâre se emite dispoziţia primei instanţe prin care se soluţionează fondul pricinii. examinând în cumul probele administrate la dosar. conform căreia s-a decis de a se admite apelul declarat de societatea pe acţiuni „Armo-Beton”. Or.2005.03. 2 din 07. conform normei juridice citate.11.P. însă ulterior a depus un demers prin care a renunţat la aceste capete de cerere. ca funcţionar public din ziua stabilirii ei . în formă de încheiere se emite dispoziţia primei instanţe prin care nu se soluţionează fondul pricinii. dispozitivul cuprinzând o altă concluzie decât aceea pe care o impuneau motivele.2008 „Cu privire la aplicarea legislaţiei procesuale civile la întocmirea hotărârii şi încheierii judecătoreşti” între dispozitiv şi motivare trebuie să existe concordanţă. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.Astfel. Această concluzie contravine dispozitivului deciziei. se casează hotărârea Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 07 octombrie 2008 în partea încasării de la societatea pe acţiuni „Armo-Beton” în beneficiul lui V.08.26. reclamantul s-a adresat în instanţa de judecată către Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Curtea de Conturi cu acţiunea de recalculare pensiei de funcţionar public de către Casa Naţională de Asigurări Sociale din ziua stabilirii ei . 14 al. În conformitate cu art. a prejudiciului moral în mărime de 3000 lei. Colegiul Civil consideră apelul declarat de societatea pe acţiuni „Armo-Beton” întemeiat şi care urmează a fi admis.audiind părţile.08. în motivarea deciziei instanţa de apel a indicat: „. în cazul dat. În cazul în care o atare concordanţă nu există. cu restituirea spre rejudecare în prima instanţa. După cum rezultă din actele cauzei. reclamantul a depus o cerere prin care a solicitat atragerea în proces a Curţii de Conturi în calitate de intervenient.P. (2) şi (3) CPC. În şedinţa de judecată s-a constatat că. în conformitate cu prevederile punctului 21 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. În rezultatul generalizării s-au depistat cazuri în care hotărârile instanţelor judecătoreşti au fost casate cu restituirea pricinii spre rejudecare din motivul că au fost încălcate prevederile art. hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 06. nu se admite încetarea procesului prin hotărâre instanţei de judecată.. În rest hotărârea se menţine”.2009 a fost casată. repararea prejudiciului material în mărime de 2700 lei şi a cheltuielilor de judecată din contul Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi a Curţii de Conturi. 14 CPC privind forma actului judiciar Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 04.2006.07. Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a conchis că. această hotărâre este nemotivată şi are drept consecinţă nulitatea ei. aplicarea eronată de către prima instanţă a prevederilor art. prin care a respinge capătul de cerere privind repararea prejudiciului moral.C.

2 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. În conformitate cu prevederile art. care nu a fost examinată de prima instanţa.09. Prin încheierea judecătoriei Floreşti din 20. Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 26.06. hotărârea primei instanţe a fost atacată cu apel şi de către reclamantul M.2007 a fost bolnav şi nu a avut posibilitate să se prezinte în şedinţa de judecată.08. nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în apel C.03.N. în rezultatul căruia a fost deteriorat automobilul reclamantului.. 400 al. Prin încheierea judecătoriei Floreşti din 04.12.C. instanţa de apel nu s-a expus în privinţa acestei pretenţii. din cererea de apel depusă de SRL „Topograf” împotriva hotărârii primei instanţe rezultă că apelantul a solicitat casarea şi a încheierii din 04. În afară de această. şofer al societăţii cu răspundere limitată „Topograf”.2007. 14 CPC de a adopta în mod separat actul de dispoziţie judecătoresc respectiv.2007. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 10. Prin hotărârea judecătoriei Floreşti din 18.M.C. hotărârea judecătorească se consideră nemotivată. 6 CEDO induce la ilegalitatea hotărârii primei instanţe. cu privire la repararea prejudiciului material în mărime de 12 441 lei cauzat în urma accidentului rutier comis că către V. Contrar acestor prevederi imperative ale legii şi exceptând faptul că SRL „Topograf” a contestat cu apel şi încheierea din 04.12. Reclamantul a depus cerere prin care a solicitat anularea încheierii de scoatere a cererii de pe rol din motiv că la 20.2008 acţiunea a fost admisă. Instanţa de apel nu s-a expus nici în privinţa acestei pretenţii suplimentare. Nemotivarea hotărârii constituie o încălcare a dreptului la judecarea cauzei într-un mod echitabil prevăzut de art. iar coroborat cu art.2007 încheierea din 20. În lipsa unui răspuns clar şi explicit referitor la unul din argumentele esenţiale ale cererii de apel. care a solicitat încasarea de la SRL „Topograf” a sumei de 10000 lei suplimentar la cele încasate de prima instanţă pentru a avea posibilitatea de a repara automobilul. chiar dacă ele au fost expuse într-o singură cerere (cerere de chemare în judecată). (1) litera d) CPC.2009 apelul declarat de SRL „Topograf” a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi 117 .06. în privinţa fiecărei pretenţii invocate. (5) CPC. în dependenţă de rezultatul examinării ei.5 CPC.12. Casarea deciziei instanţei de apel din motivul că instanţa de apel.2007. În motivarea deciziei instanţa de recurs a reţinut că. 373 al. încălcând prevederile art.N.07.o încălcare formală. 2 din 07.2008 „Cu privire la aplicarea legislaţiei procesuale civile la întocmirea hotărârii şi încheierii judecătoreşti” care explică că instanţa de judecată este obligată prin prisma art.2009 a admis recursul declarat de către SRL „Topograf”.07. 373 al.2007 a fost anulată şi examinarea pricinii a fost fixată pentru 27. ci se încadrează în prevederile art. a fost scoasă de pe rol.2007 de scoatere a cererii de pe rol. instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel.06. prin care a fost casată încheierea din 20.2007 cererea de chemare în judecată depusă de M. a casat decizia instanţei de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel.12. a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Topograf” şi intervenientului accesoriu V. 3r-540/09) Ca urmare a celor expuse mai sus ne vom referi la p.

d) CPC. 385 al. fără a o restitui în primă instanţă. Conform art. casată hotărârea primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gh. a judecat pricina în fond. 118 . interesele căreia se ating prin intentarea prezentei acţiuni în judecată. hotărârea primei instanţe urmează a fi casată.2008 a fost admis apelul declarat de către E.E. repararea prejudiciului material şi moral cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa. data şi ora şedinţei de judecată. prin care acţiunea a fost respinsă. şi I. d) CPC şi ignorând cerinţele indicate în cererea de apel privind remiterea pricinii spre rejudecare.11.E. b).2009 a casat hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 27. 385 al.n. dacă pricina a fost judecată de instanţă în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul. b) CPC. care se află la evidenţă în apartamentul litigios în calitate de membru al familiei.E. instanţa de apel este în drept să judece pricina în fond. 1977. 388 al.04. cu privire la recunoaşterea dreptului pierdut la spaţiu locativ. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17. S-a stabilit că apelantul E. nefiind legal citat. Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun.Libertăţilor Fundamentale. 388 al. este în drept să admită apelul şi să caseze integral sau parţial hotărârea primei instanţe. fără că apelantul E. Astfel. Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 08.2009 a admis recursul declarat de către T. a casat decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa. instanţa de apel.E. e) şi f). prin ce a admis încălcări ale normelor de drept procedural Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie la 21. să solicite aceasta. La solicitarea participanţilor la proces. în cazurile prevăzute la art. solicitând restituirea pricinii la rejudecare în prima instanţa. Chişinău din 30.Iu.. Conform art. (1) lit. după ce judecă apelul. Mai mult ca atât. (1) lit.10. 388. a. prin ce şi-a depăşit împuternicirile delegate prin norma de drept enunţată.2008 prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată a lui P. la examinarea pricinii s-au admis încălcări de ordin procedural şi eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanţa de recurs.E. independent de argumentele cererii de apel. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr2ra-1512/09) Încălcarea de către instanţa de apel a prevederilor art. contrar prevederilor art. care oblică judecătorii naţionali să motiveze deciziile pentru a nu lăsa părţile într-o stare de incertitudine şi a nu le crea impresia că nu au fost auziţi. (1) lit. instanţa de recurs a stabilit că. a atacat-o cu apel. d) CPC a servit temei pentru casarea hotărârilor pronunţate cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa T. c). (1) lit.Gh.. pricina a fost examinată fără antrenarea în proces a fiicei recurentei-reclamante S. 385 al. nefiind de acord cu hotărârea primei instanţe. invocând motivul că pricina a fost examinată în lipsa sa.2008 acţiunea a fost admisă.Gh. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. Instanţa de apel. 2ra-398/09) Instanţa de judecată nu s-a pronunţat prin încheiere asupra demersului de numire a expertizei şi asupra recuzării..Gh. restituind pricina spre rejudecare în prima instanţa dacă a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural specificate la art.01..07. (1) lit. cu repunerea acestuia în termen. împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ.

Prin cererea din 29. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.10. 148 CPC asupra demersului de numire a expertizei. din oficiu. Aşadar. 50 litera d) CPC.C.05. Mitropolit Gurie Grosu. V. La 25.2004. mun. Chişinău. a înaintat observaţii asupra procesului-verbal. Prin demersul din 18. artei.045 ha. care cer cunoştinţe speciale. judecătorul sau instanţa dispune efectuarea unei expertize. exceptând faptul că P. indicând că în el lipsesc menţiunile privind soluţia instanţei de judecată referitor la demersul de numire a expertizei. la 25.1999 a devenit proprietarul terenului cu destinaţie locativă cu suprafaţa de 0.M.10.. Mai mult.3r-263/09) Instanţa de apel a examinat în fond un nou temei al acţiunii care nu a fost obiect al dezbaterilor în prima instanţă.2008 recurentul a depus cerere de recuzare a judecătorului Curţii de Apel Chişinău în temeiul art. care nu poate fi atacată cu recurs.08. pentru elucidarea unor aspecte din domeniul ştiinţei. (3) CPC B. BC „Comerţbank” a acordat SRL „Geta” un credit în sumă de 722 000 lei. cu suprafaţa de 0.09. 53 CPC şi nu a decis asupra recuzării printr-o încheiere motivată. apărute în proces.M. de M. În motivarea acţiunii a indicat că. care nu pot fi corectate de instanţa de recurs şi servesc ca temei de casare a hotărârii şi încheierii primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare.C. în baza ordonanţei Judecătoriei Centru mun.07. la cererea părţii sau a unui alt participant la proces. Contrar acestor norme imperative ale legii. Moscova 12/2 mun. prin ce a încălcat prevederile art.2005. deşi aşa cerere este anexată la actele pricinii.08.În şedinţa de judecată s-a constatat că reclamantul a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ şi recalcularea pensiei.2008 P. Asupra efectuării expertizei.Chişinău din 25. Mitropolit Gurie Grosu. concluzia primei instanţe expusă în încheierea de respingere a observaţiilor asupra procesului-verbal contravine circumstanţelor pricinii şi aceasta serveşte temei de casare a încheierii.045 ha.2008. în baza contractului de vânzare-cumpărare din 03. situat pe str. iar în cazurile prevăzute de lege. prin fideiusiune.2008 recurentul a solicitat numirea expertizei contabilă-juridică pentru stabilirea legalităţii calculării pensiei. care au fost respinse prin încheierea din 01.C. În afară de aceasta.C. cu privire la încasarea sumei. În conformitate cu art.12. şi M. judecătorul sau instanţa se pronunţă printr-o încheiere.. Din cauza neexecutării de către SRL „Geta” a obligaţiunilor asumate. prin gajarea lotului de pământ situat pe str. prima instanţă nu a respectat prevederile art.. la examinarea pricinii prima instanţă a admis încălcări ale normelor de drept procedural.E. Chişinău şi de B. Prin urmare. Executarea corespunzătoare a obligaţiilor asumate în baza contractului de credit a fost asigurată de V. tehnicii. 87 din bd. în încheierea de respingere a observaţiilor asupra procesului-verbal a motivat că la actele pricinii nu este o cerere de numire a expertizei contabilă-juridică. meşteşugului artizanale şi din alte domenii. 50 litera d) CPC.2008 a înregistrat la Curtea de Apel Chişinău cererea de recuzare a judecătorului în temeiul art. prima instanţă nu s-a pronunţat printr-o încheiere în conformitate cu art. În baza contractului de credit din 07. 148 CPC. 372 al. la cererea Băncii Comerciale 119 .E. a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Geta”. prin gajarea apartamentului nr.

08. 530 Cod civil. a încălcat prevederile art. a casat cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţă de apel decizia Curţii de Apel Bălţi din 05.2008 acţiunea a fost respinsă. De asemenea.1389.2007 eliberat de Bursa Imobiliară „Lara”. examinând în fond un nou temei al acţiunii care nu a fost obiect al dezbaterilor în prima instanţă. având dispozitivul cu conţinut diferit Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie.M. în aceeaşi pricină. Prima instanţă a examinat cauza în limitele pretenţiilor înaintate şi a ajuns la concluzia de a respinge acţiunea. Din materialele dosarului rezultă că instanţa de apel la 05. 1392. În instanţa de apel apelantul B.045 ha. care prevede că. argumenta şi dovedi poziţia în proces. instanţa de apel. având în vedere faptul că dreptul de a determina limitele cererii de chemare în judecată îi aparţine reclamantului. Astfel. 1393 Cod civil. 1156 Cod civil care reglementează răspunderea solidară a fidejusorului şi debitorului obligaţiei faţă de creditor. Prin răspunsul din 11. ce reglementează raportul juridic privind îmbogăţirea fără justă cauză.12.Chişinău cu suprafaţa de 0.M. Chişinău din 08. împotriva CA „Delta” SRL cu privire la repararea prejudiciului material şi moral. În atare circumstanţe.06. Circumstanţele menţionate constituie temei incontestabil de casare a deciziei atacate cu remiterea cauzei la rejudecare.2008 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui H.2006 Banca Comercială „Comerţbank” a înstrăinat terenul dat. dacă doi sau mai mulţi debitori datorează o prestaţie în aşa fel încât fiecare este dator să efectueze întreaga prestaţie.10.06. la 28. art. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.„Comerţbank” a fost transmis în posesia ultimei lotul de pământ situat pe str. (3) CPC şi art. 1146 Cod civil. Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 21.06.2008 a examinat apelul declarat de către CA „Delta” SRL împotriva hotărârii Judecătoriei Soroca din 11. conform căruia o parte (fidejusor) se obligă faţă de cealaltă (creditor) să execute integral sau parţial. de a-şi expune opinia asupra problemei de drept invocate şi a se apăra. În suport s-a indicat că. Reclamantul consideră că în prezent preţul mijlociu a lotului de pământ constituie 1225000 lei. B. iar creditorul poate pretinde fiecăruia din debitori executarea. valoarea medie de piaţă a unui lot de pământ situat pe str. cu suprafaţa de 0. invocând încălcarea art. 372 al.M.02. Mitropolit Gurie Grosu. atunci debitori sunt legaţi solidar. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. în cererea de chemare în judecată a invocat art. lipsindu-l pe intimat de dreptul de a-şi formula.2008 prin 120 . şi solicită încasarea de la pârâţi a acestei sume şi a cheltuielilor de judecată în sumă de 36975 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22. prin care acţiunea a fost admisă parţial.2009.C. sumă care urmează a fi restituită de către SRL „Geta” şi V.01.2008 a fost casată hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre. Prin hotărârea Judecătoriei Râşcani mun.2009 a casat decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa. Mitropolit Gurie Grosu mun. la 30. 2ra-991/09) Decizia instanţei de apel a fost casată cu restituirea spre rejudecare în instanţa de apel din motivul că s-a constatat existenţă a două decizii din aceeaşi dată. instanţa de apel a încălcat principiul disponibilităţii părţilor în procesul civil. art.12.045 ha constituie 1110000-1340000 lei. gratuit sau oneros obligaţia debitorului şi art. şi-a modificat temeiul acţiunii.

ACA/2008-168 prin care a asigurat autovehiculul de model „Dacia Logan” cu numărul de înmatriculare CMW 411. la examinarea pricinii. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că. Reclamantul a solicitat încasarea de la pârât a sumei de 2735 lei în temeiul art.2008 S. „Moldasig” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui S. contradictoriu. a încălcat sau a aplicat eronat normele de drept material care nu pot fi corectate de către instanţa ierarhic superioară.M.. ultima este în drept să caseze hotărârea adoptată. casată hotărârea primei instanţe în partea admiterii acţiunii cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri. din copia dispozitivului deciziei Curţii de Apel Bălţi din 05. La 26.12. Instanţa de recurs a menţionat că s-a creat situaţia în care există două decizii din aceeaşi dată.05. prin care acţiunea a fost respinsă.04.2009. 2 lit. rezultă că a fost admis apelul declarat de către H.C. prezentată ca anexă la recursul declarat de H. În timpul reţinerii. Această împrejurare impune necesitatea casării deciziei instanţei de apel şi remiterii pricinii la rejudecare în instanţa de apel.2008. în rest hotărârea primei instanţe a fost menţinută.2008. 400 al. pârâtul a deteriorat uşa din spate a automobilului asigurat.05. Colegul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 02. Hotărârile instanţelor ierarhic inferioare au fost casate cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de fond din motivul că nu a fost aplicată legea care trebuia a fi aplicată (art. într-un local din mun. prejudiciul cauzat autovehicului asigurat a fost evaluat în sumă de 2735 lei. Chişinău a tulburat ordinea publică. menţinută de decizia Curţii de Apel Bender din 09. ce stipulează dreptul la creanţă a asigurătorului faţă de terţul responsabil de producerea pagubei. cu privire la încasarea sumei.care acţiunea a fost admisă în parte şi a pronunţat decizia prin care apelul declarat de către CA „Delta” SRL a fost admis. în aceeaşi pricină. D/1809-02 din 17. D/CASCO/08-683 din 27. a) CPC). 2ra-47/09) Practica judiciară confirmă faptul că. Conform procesului-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor la autovehicule nr.2009 a casat decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă. în cazul în care prima instanţă judecătorească. prin care acţiunea a fost respinsă. în rest hotărârea primei instanţe a fost menţinută. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.12. având dispozitivul cu conţinut deferit. la 18.M. fiind în stare de ebrietate..C. autentificată prin ştampila instanţei şi semnătura judecătorului raportor A. 1329 Cod Civil. Însă. În legătură cu acest incident pârâtul a fost sancţionat administrativ în temeiul art. motiv pentru care a fost chemată poliţia.01. Prin hotărârea Judecătoriei Căuşeni din 11. casată hotărârea primei instanţe în partea admiterii acţiunii cu pronunţare în această parte a unei noi hotărâri. 121 .. cu restituirea pricinii la rejudecare. acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.2008.2008 întocmit de asigurătorul-reclamant. Suma sus menţionată a fost achitată asiguratului cu titlu de despăgubire de asigurare în temeiul ordinului Directorului General a CA „Moldasig” SRL nr.06.06. 167 al.2008 „DVS Service” SRL a încheiat cu CA „Moldasig” SRL un contract de asigurare facultativă Auto Casco nr. ceea ce este inadmisibil. (1) CCA.E.

M. Astfel. conform procesului-verbal al contravenţiei administrative şi deciziei de aplicare a sancţiunii administrative. constituită din casa de locuit amplasată în or. ceea ce constituie temei de casare prevăzut de art.I. (1) CCA. 1329 Cod Civil. această sarcină îi va revine primei instanţe la rejudecare pricinii. care reglementează preluarea de către asigurător a drepturilor asiguratului. adică pentru apariţie în locurile publice în stare de ebrietate şi de către asigurător nu a fost prezentată nicio probă ce ar fi demonstrat cauzarea prejudiciului pretins de către intimat. a fost sancţionat doar în temeiul art. art. 1398.400 al. Temeiul de drept al acţiunii SRL „Moldasig” îl constituie dispoziţiile art. În motivare acţiunii reclamanta a indicat că la 26. faptei ilicite.În motivarea deciziei instanţa de recurs a reţinut că instanţele de judecată n-au aplicat legea care trebuia să fie aplicată. (1) lit. notarul A. în consecinţă. 167 al. Il. Instanţa de recurs a menţionat că.2 m. la cererea de recurs recurentul a prezentat cu titlu de probe mai multe înscrisuri. care nu pot constitui obiect de examinare în instanţa de recurs în virtutea art. raportului de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu. la rejudecare este necesar de a se constata prin dovezile prezentate de părţi existenţa prejudiciului invocat. inclusiv în baza temeiurilor şi condiţiilor răspunderii delictuale. a) CPC. Reclamanta a considerat că la eliberarea certificatului de moştenitor legal nu s-a luat în considerare faptul că. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. b) CPC C. 167 al. (2) lit.1994 a decedat tatăl pârâtului C. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui C. Lermontov. respingerea acţiunii de către primă instanţă cu referire doar la inexistenţa menţiunii despre cauzarea prejudiciului material în decizia de sancţionare administrativă este vădit eronată şi echivalează cu nejudecarea fondului.C. cu privire la declararea nulităţii certificatului de moştenitor legal. Instanţa de recurs a reţinut că. cauzarea prejudiciului material nu reprezintă un element constitutiv sau circumstanţă agravantă a contravenţiei prevăzute de art. vinovăţiei celui ce a cauzat prejudiciul. Ceadâr-Lunga.p. În speţă sunt aplicabile dispoziţiile legale prevăzute la art. 1416 Cod Civil. Ca urmare. Examinând acţiunea. 1329 Cod Civil privind preluarea de către asigurător a drepturilor asiguratului. d) şi art. 442 al. (2) lit. (1) CPC.Arnaut i-a eliberat pârâtului certificat de moştenitor legal pentru întreagă avere rămasă după decesul acestuia. 400 al. 400 al. în împrejurările reţinute decizia de sancţionare administrativă nu poate servi temei pentru respingerea acţiunii formulate în cadrul unui procesul civil. în cazul în care se invocă cauzarea unui prejudiciu în baza temeiurilor răspunderii civile delictuale rezultate din contravenţia enunţată.08. gospodăria transmisă succesorului face parte din gospodăria de tip 122 . cu o suprafaţă totală de 57. str. verificarea temeiniciei şi legalităţii acţiunii intentate urma a se efectua prin prisma dispoziţiilor legale sus menţionate. S. 14. (1) CCA pentru a fi reflectată în decizia de sancţionare administrativă. La 30 iulie 2001. precum şi dispoziţiile generale cu privire la obligaţiile care nasc din cauzarea de daune prevăzute în art. Concluziile primei instanţe au fost apreciate ca fiind întemeiate de către instanţa de apel. prima instanţă a respins acţiunea din motivul că. Or. Ca urmare. 2ra-2158/09) Hotărârea primei instanţe a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare în temeiul art.

Il. Instanţa de apel a indicat că s-a dat apreciere corectă circumstanţelor pricinii şi concluziile primei instanţe corespund prevederilor legii. 594 Cod Civil.E. La fel. s-a stabilit că la 26. Prin hotărârea Judecătoriei Ceadâr-Lunga din 30.p. 4465 din 30. instanţa de recurs a constatat că nu au fost stabilite nici toate circumstanţele care concură pentru soluţionarea justă a litigiului. iar potrivit art.Il.12.Arnaut lui Coltuclu I. fără a prezenta dovezi admisibile în acest sens. Despre existenţa certificatului de moştenitor legal reclamanta susţine că a aflat abia în luna mai 2006. Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 17. După decesul tatălui pârâtului în această gospodărie a locuit soţia defunctului C.1994 a decedat C. menţinută prin decizia Curţii de Apel Comrat din 11. care deţineau o cotă din fosta gospodărie. Intimata M. Ivan. care la fel a fost membru de colhoz. erau în vigoare dispoziţiile Codului civil (în redacţia legii din 26.Arnaut i-a eliberat recurentului C.1982 şi Irina. notarul A.1964). constituită din casa de locuit amplasată în or.07. 123 . concluziile instanţelor de judecată privind regimul juridic al bunurilor ce au constituit averea succesorală ca gospodărie de tip colhoznic sunt greşite.06. Ultima a decedat la 19. Lermontov.2009 au fost casate decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă. pentru bunurile rămase după decesul lui Coltuclu Ilie. certificat de moştenitor legal pentru întreaga avere rămasă după decesul acestuia. Astfel. reclamanta consideră că prin eliberarea certificatului de moştenitor legal pârâtului sunt lezate drepturile patrimoniale ale ei şi copiilor. A solicitat reclamanta declararea nulităţii certificatului de moştenitor legal nr.2006. (2) lit.2 m.I. născută la 07. La 30. cu o suprafaţă totală de 57. Il. 400 al.12. prin invocarea propriului drept asupra bunului în cauză. Instanţa de recurs a menţionat că. Astfel. 14.07. mama pârâtului. b) CPC motiv pentru care se impune rejudecare cazului. în gospodăria de tip colhoz moştenirea se deschidea după decesul ultimului membru al acestei gospodării. ea în calitate de soţie a pârâtului.. fiul defunctului. născut la 13. a contestat legalitatea acestui certificat.04.08. Instanţa de recurs a considerat că la soluţionarea litigiului au fost aplicate eronat normele de drept material.10.C. după decesului C. instanţele de judecată au decis anularea certificatului de moştenitor legal fără a stabili care a fost regimul juridic al proprietăţii rămase după decesul lui C. o cantină şi o baie. ceea ce constituie temei de casare prevăzut de art. împreună au construit o bucătărie. str.2008 acţiunea a fost admisă. Ceadâr-Lunga. când pârâtul a legalizat moştenirea. când pârâtul le-a cerut să elibereze casa. S-a mai menţionat că pârâtul a ascuns de notar că această gospodărie face parte din gospodăria de tip colhoznic şi că mama sa muncea şi primea pensie de la colhoz. În plus.04. Reclamanta susţine că în perioada convieţuirii cu pârâtul. Prima instanţă şi-a întemeiat hotărârea de admitere a acţiunii pe faptul că în anul 2001.. instanţa de recurs a constatat că.11. menţinând hotărârea primei instanţe.2001 eliberat de notarul A.2000.2001.1992. rezultate din aplicarea eronată a legii. Reclamanta a menţionat că membri ai gospodăriei de tip colhoznic erau pârâtul. precum şi copii lor.colhoznic şi succesiunea trebuia să fie deschisă numai după decesul ultimului membru a acestei gospodării. ce s-a manifestat prin aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată.

din certificatul de moştenitor legal s-a constatat că notarul a verificat dreptul de proprietate a defunctului asupra casei în litigiu cu referire la certificatul eliberat de Primăria or. 400 al. ceea ce în conformitate cu art. prima instanţa n-a constatat şi n-a elucidat integral circumstanţele care au importanţa pentru soluţionarea pricinii în fond. 2ra-1056/09) Hotărârea a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa din motivul că nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond (temeiul prevăzut de art.07. Reclamanta consideră că. Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 22. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Educaţiei şi Tineretului cu privire la contestarea actului administrativ. odată ce la momentul decesului lui Cotuclu Ilie erau în vigoare deja dispoziţiile Legii cu privire la proprietate nr.2008 a fost concediată din funcţia de consultant superior al Direcţiei Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană în temeiul art.2009 a casat hotărârea adoptată cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa. 328-p din 15. restabilirea în funcţia deţinută. a) CPC constituie temei pentru anularea hotărârii judecătoreşti.12. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 15.01.05. 459-XII din 22.12. La caz.1991. însă solicitările enunţate au fost omise neîntemeiat de către instanţa de apel. cât şi prin intrarea în posesia averii succesorale. 328-p din 15. precum şi de la normele de drept material aplicabil în cauză. instanţa de recurs a constatat şi încălcarea normelor de drept procedural şi anume că. 1 al ordinului de concediere nr. în prima instanţa examinarea pricinii a avut loc în lipsa recurentului-pârât I. certificat care nu a fost cercetat în şedinţa de judecată. care constă în determinarea definitivă a elementelor de fapt pentru soluţionarea justă a pricinii. instanţa de recurs a considerat că concluziile instanţelor de judecată sunt insuficiente pentru anularea certificatului de moştenitor legal. Prima instanţa n-a respectat obligaţia sa prevăzută de art. pornind de la pretenţiile părţilor şi ale altor participanţi la proces.Or. De asemenea.03. De asemenea. instanţele de judecată au omis faptul că acceptarea succesiunii poate avea loc atât prin depunerea unei cereri la notar. ea fiind concediată ilegal şi solicită anularea pct.2001.2009 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. prevederile dispoziţiilor Codul civil (în redacţia legii din 26. restabilirea în funcţie. 1 lit. funcţia pe care ea a deţinut-o nu a fost redusă. Ultimul a invocat acest temei în instanţa de apel solicitând rejudecare fondului de primă instanţă pentru a putea prezenta dovezi şi a-şi susţine poziţia. încasarea salariului pentru perioada absenţei forţate de la lucru. încasarea salariului pentru absenţa forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral. În suport s-a indicat că. 1 al ordinului Ministerului Educaţiei şi Tineretului nr. l-a lipsit de garanţiile unui proces echitabil .2009. 86 al.12. 124 . (3) CPC.1964) sunt inaplicabile la caz. (1) lit. împrejurări care determină necesitatea rejudecării pricinii. a) CPC) R. L. Ceadâr-Lunga din 28. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. 1) lit. care nu reglementau un asemenea tip de proprietate. 118 al.Cotuclu. Având în vedere circumstanţele pricinii indicate.dreptul de a se apăra în cadrul unui proces desfăşurat pe principiul contradictorialităţii. c) din Codul Muncii în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că prin pct. repararea prejudiciului moral în mărime de 21 000 lei şi a cheltuielilor de judecată. care prin decizia de respingere a apelului. 400 al.

destinat parcării auto. prima instanţă urma să verifice şi să se expună asupra faptului dacă a fost respectată şi aplicată corect procedura de concediere a reclamantei în conformitate cu prevederile art. la 27. Chişinău pentru exploatarea parcării auto cu suprafaţa de 0.12.L. Chişinău nr. nu este clar dacă într-adevăr a avut loc reducerea statelor de personal în cadrul Ministerului Educaţiei şi tineretului şi prima instanţă nu a verificat şi nu s-a expus asupra acestor circumstanţe. în timp ce în cadrul Ministrului Educaţiei şi Tineretului au fost angajate alte persoane din afară.061 ha. bul. În asemenea circumstanţe.2008 la cererea sa prealabilă prin care a solicitat încheierea contractului de arendă a bunului imobil situat pe adresa mun. angajatorul va propune salariatului un alt loc de muncă în unitatea respectivă. Chişinău nr.2008 a primit răspunsul Consiliului mun. 3r-1351/09) Hotărârea primei instanţe a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare din motivul că prima instanţa nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond şi n-au fost dovedite circumstanţele considerate de prima instanţă ca fiind stabilite (art. conform art.04.11.Prima instanţa.11.10. Moscovei. nr. Astfel. bd. 6. executarea lucrării fiind efectuată de la 01. Chişinău nr.09. Prin urmare. nr. 88 al. 400 al. 88 din Codul Muncii.2008 cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. „Forart Plus” a lotului de pământ din bd. nr. Chişinău. S.2008 până la 01.R. bd. construind pe acest teren un gard şi alte construcţii pentru deservirea parcării. 6. Moscovei. Moscovei. După cum atestă materialele cauzei.2008 acţiunea a fost admisă. instanţa nu a verificat aceste motive pe deplin ele fiind în concordanţă cu actele cauzei. 21/2194-p din 25. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ.L. conform planului geomertic de individualizarea terenului executat de S. instanţa de recurs a considerat că. Instanţa de recurs a considerat că.2008 şi obligarea pârâtului de a încheia contractul de arendă a terenului destinat parcării auto din mun. A fost recunoscut nefondat refuzul Consiliului mun. Chişinău.11. Instanţa de recurs a conchis că la examinarea cauzei prima instanţă nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond şi din 125 . Moscovei. angajatorul i-a propus L. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 17. Chişinău. respingând acţiunea a reţinut. Reclamantul a solicitat anularea refuzului Consiliului Mun. Chişinău i s-a permis de a efectua lucrări de construire şi amenajare a parcării auto pe adresa mun. 21/2194-p din 25. 21/2194-p din 25. prin Permisul nr. c) Codului Muncii. Prin decizia din 23.2009. (1) lit. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că. Chişinău să emită decizia privind darea în arendă S.12. a) şi b) CPC). (1) lit. Reclamantul a menţionat că.2008.R. 6 mun. 6. odată cu preavizarea în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal.L. „Geoinfosistem”. 1522 eliberat de Direcţia Generală Transport Public şi căi de Comunicaţie a Primăriei mun.2008 şi a fost obligat Consiliul mun.11.R.Rotaraş alte locuri de muncă în afara unităţii respective care nu au fost acceptate de către reclamanta pe motiv că în instituţie erau alte funcţii. nr. că la desfacerea contractului individual de muncă. Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a casat hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 17. „Forart Plus” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. de către Ministerul Educaţiei şi Tineretului a fost respectată procedura de concediere şi careva încălcări în acest sens nu s-au stabilit.

materialele cauzei rezultă că nu au fost dovedite circumstanţele considerate de prima instanţă ca fiind stabilite. Colegiul civil şi de contencios administrativ a menţionat că, nu a fost dovedită circumstanţa considerată de prima instanţă ca fiind stabilită şi anume că terenul destinat parcării auto, pentru necesităţile SRL „Forart Plus”, este aferent imobilului pe care-l deţine. Din materialele cauzei rezultă că SRL „Forart Plus” deţine în folosinţă şi posesie temporară bunul imobil (spaţiu comercial) cu suprafaţa totală de 1070 m.p. situat pe bd. Moscovei, nr. 6, mun. Chişinău, în baza contractului de locaţiune din 07.06.2007 încheiat cu Foros Ludmila. Pe când, construcţia şi amenajarea parcării auto i-a fost permisă SRL „Forart Plus” prin Permisul Direcţiei Generale Transport Public şi Căi de Comunicaţie a Primăriei mun. Chişinău nr. 1522 pe adresa bd. Moscovei, nr. 6/2, mun. Chişinău. Din cele expuse rezultă că SRL „Forart Plus” deţine în folosinţă şi posesie temporară doar o parte a bunului imobil (spaţiu comercial cu suprafaţa totală de 1070 m.p.) situat pe bd. Moscovei, nr.6, mun. Chişinău, astfel acest imobil este proprietate comună pe cote-părţi. Din probele anexate la dosar nu rezultă că terenul situat pe bd. Moscovei, nr. 6/2, mun. Chişinău a fost atribuit ca teren aferent imobilului situat pe bd. Moscovei, nr. 6, mun. Chişinău, la fel, precum nu rezultă nici faptul că terenul în litigiu a fost atribuit ca teren aferent doar acelei cote-părţi din imobil pe care o deţine SRL „Forart Plus”. Or, în sensul prevederilor pct. 3 al Regulamentului cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente, teren aferent se consideră suprafaţa de teren atribuită în modul stabilit de legislaţie obiectelor indicate în pct. 2 acestui Regulament. Prin urmare, concluzia primei instanţe că terenul destinat parcării auto situat pe bd. Moscovei, nr. 6/2, mun. Chişinău, este aferent imobilului situat pe bd. Moscovei, nr. 6, mun. Chişinău, instanţa de recurs a considerat neîntemeiată. Mai mult ca atât, această concluzie este în contradicţie cu răspunsul Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare a Consiliului mun. Chişinău nr. 21/2194-p din 25.11.2008, care i-a fost adus la cunoştinţă SRL „Forart Plus”, din care rezultă că lotul de pământ din bd. Moscova, 6/2, amenajat provizoriu ca parcaj auto de uz public, conform schiţei de proiect avizate şi a permisului nr. 1522 eliberat de Direcţia generală transport public şi căii de comunicaţie, este terenul de uz public şi darea acestuia în arendă se face prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii. Instanţa de recurs a reţinut că, o hotărâre judecătorească este legală şi întemeiată atunci când instanţa de judecată apreciază probele prezentate de părţi în corespundere cu prevederile art. 130 CPC, multiaspectual, complet, în ansamblul şi interconexiunea lor, prin indicarea în hotărâre atât a argumentelor de admitere a unor probe cât şi a argumentelor de respingere a altor probe. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că nu au fost elucidate şi constatate toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii şi nu au fost dovedite circumstanţele considerate de prima instanţă ca fiind stabilite, Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a ajuns la concluzia de a casa integral hotărârea primei instanţe şi a restitui pricina spre rejudecare în primă instanţă. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. 3r-661/09) În practica judiciară se întâlnesc şi cazuri în care instanţa de recurs a restituit pricina spre rejudecare în prima instanţa din motivul că concluziile primei instanţe, expuse în hotărâre, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii (temeiul prevăzut de art. 400 al. (1) lit. c) CPC). Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 02.09.2009 a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 25.05.2009 în pricina civilă la cerere de chemare în

126

judecată a lui B.V. împotriva Ministerului Dezvoltării Informaţionale cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcţie, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu şi repararea prejudiciului moral. Prima instanţa a respins acţiunea, ca fiind depusă cu omiterea termenului, motivând că B.V. a omis termenul de adresare în instanţa de judecată, fără a solicita repunerea în termenul de prescripţie şi fără a prezenta motive de omitere a termenului. Însă din susţinerile-verbale ale reprezentantului reclamantului depuse în cadrul şedinţei primei instanţe de la 25.05.2009 rezultă că ultimul a solicitat repunerea cererii de chemare în judecată în termen, indicând motivele omiterii acestuia, şi acest fapt se confirmă prin observaţiile la procesul-verbal al şedinţei de judecată, cu care judecătorul a fost de acord. Aşadar, concluzia primei instanţe expusă în hotărâre contravine circumstanţelor pricinii. În afară de această la examinarea pricinii s-au admis şi încălcări de ordin procedural. În conformitate cu art. 240 al. (3) CPC, instanţa judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretenţiilor înaintate de reclamant. În conformitate cu art. 203 al. (1) CPC, cererile şi demersurile participanţilor la proces în problema judecării pricinii se soluţionează prin încheiere judecătorească, după ascultarea opiniilor celorlalţi participanţi la proces. Contrar acestor prevederi imperative ale legii şi necătând la faptul că în cadrul şedinţelor de judecată, reprezentantul lui B.V. a solicitat repunerea în termenul de adresare în instanţa de judecată, prima instanţa nu s-a expus în privinţa acestui demers. În lipsa unui răspuns clar şi explicit referitor la unul din argumentele esenţiale ale cererii, hotărârea judecătorească se consideră nemotivată. Nemotivarea hotărârii constituie o încălcare a dreptului la judecarea cauzei într-un mod echitabil prevăzut de art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, care obligă judecătorii naţionali să motiveze deciziile pentru a nu lăsa părţile într-o stare de incertitudine şi a nu le crea impresia că nu au fost auziţi. În conformitate cu art. 400 al. (1) lit. c) şi al. (3) CPC, în cazul în care concluziile primei instanţe, expuse în hotărâre, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii şi încălcarea normelor de drept procedural constituie temeiuri de casare a hotărârii. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. 3r-1695/09) Rezultatele generalizării practicii judiciare permit să concluzionăm următoarele: 1. În cele mai frecvente cazuri, deciziile instanţelor de apel şi hotărârile instanţelor de fond au fost casate cu restituirea pricinii spre rejudecare din considerentele că instanţele au încălcat sau aplicat eronat normele de drept procedural şi anume: - neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare procedurii de citare legală; - încălcarea normei procedurale cu privire la competenţa jurisdicţională; - soluţionarea problemei drepturilor unei persoane neantrenate în proces; - soluţionarea pricinii cu încălcarea normelor procedurale prevăzute de art. 240 al. (3) CPC; - nesoluţionarea prin actul de procedură corespunzătoare (încheiere) a cererilor şi demersurilor participanţilor la proces; - nepronunţarea de către instanţele de apel asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel. 2. Nu sunt rare cazurile când instanţa de recurs restituie pricinile spre rejudecare din motivul că: - pricina a fost judecată de un judecător care nu era în drept să participe la examinarea ei;

127

-

lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată sau procesul-verbal a fost semnat de alt judecător; - în judecarea pricinii au fost încălcate regulile cu privire la limba procesului; - hotărârea nu este semnată de judecător; - partea motivată a hotărârii sau deciziei vine în contradicţie cu dispozitivul acesteia; - instanţa de apel a depăşit împuternicirile delegate prin art.385 al. 1 lit. d) CPC. 3. Privitor la aplicarea de către instanţele de judecată a normelor de drept material, în cele mai dese cazuri când deciziile şi hotărârile instanţelor judecătoreşti se casează cu restituirea pricinii spre rejudecare din motivul că instanţele nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată sau au interpretat eronat legea şi eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. 4. În ceea ce priveşte hotărârile pentru care legea nu prevede calea apelului, deseori aceste hotărâri se casează cu restituirea pricinii spre rejudecare din motivul că nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionare pricinii în fond, iar concluziile primei instanţe sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii. 5. În acelaşi rând, se întâlnesc cazuri de casare a deciziilor instanţelor de apel prin care se decide restituirea pricinilor spre rejudecare cu întemeierea lor pe temeiurile prevăzute de art. 400 al. 1 CPC cea ce contravine temeiurilor declarării recursului pentru secţiunea a II-a.

Având în vedere rezultatele generalizării se propune: 1. de a discuta prezenta nota informativă în cadrul şedinţei Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie; 2. de a expedia nota în adresa curţilor de apel întru luare de cunoştinţă; 3. de a plasa informaţia pe sit-ul Curţii Supreme de Justiţie. Judecător coordonator V.Clevadâ Executor: Consultantul superior N. Ciursina Secţia civilă şi de contencios administrativ a Direcţiei de generalizare a practicii judiciare şi analiza statisticii judiciare

128

PROCEDURA CONTENCIOASĂ

129

CERERI DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ (ACŢIUNI)
Judecătoria ___ Reclamant: Ionescu Ion localitatea ___ strada ___ nr._ Pârâţi: 1. Ştefănescu Ştefan localitatea ___ strada ___ nr._ 2. Oficiul Cadastral Teritorial ___ localitatea ___ strada ___ nr._

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
Eu, Ionescu Ion, sunt proprietarul terenului cu numărul cadastral ___ şi suprafaţa de 850 m.p. amplasat pe str. ___ nr._. Faptul dat se confirmă de titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. ___, eliberat pe numele meu şi înregistrat la OCT. La o parte din terenul ce îmi aparţine cu drept de proprietate pretinde Ştefănescu Ştefan, proprietarul casei vecine nr._ de pe str. ___. Pârâtul îşi motivează pretenţiile prin faptul că în titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren pe care îl deţine, nr. ___, şi în planul sectorului menţionat în titlu, ar fi indicată şi partea de teren litigioasă. Drept temei al unor asemenea pretenţii pârâtul mai invocă şi faptul că anterior terenul aferent casei ce îmi aparţine cu drept de proprietate era de o suprafaţă de 760 m.p., iar actualmente suprafaţa acestuia constituie 850 m.p. Consider că titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren eliberat pârâtului în privinţa terenului cu numărul cadastral ___ urmează a fi declarat parţial nul în baza următoarelor argumente de fapt şi de drept. Terenul de lângă casa mea, cu numărul cadastral ___, s-a aflat în posesia mea şi a fostului meu soţ, iar din 1986, după decesul soţului, eu am devenit unica posesoare a terenului, pe care l-am privatizat în condiţiile Codului funciar din 25.12.1991. În componenţa acestui teren s-a aflat, şi se află până în prezent, şi porţiunea cuprinsă în perimetrul laturilor „5-6-7-8-9”, porţiune, la care pretinde pârâtul. Hotarul existent, care delimitează terenurile noastre a fost stabilit până la adoptarea Codului funciar din 25.12.1991 şi nu a suferit modificări până în prezent, iar porţiunea menţionată de sector a făcut întotdeauna parte din terenul ce îmi aparţine mie cu drept de proprietate. Faptul dat este confirmat şi prin Actul de constatare pe teren la stabilirea hotarelor fixe din 02.032008. Actul a fost întocmit de specialistul pentru reglementarea regimului funciar la primăria locală, M.P., cu participarea consilierului J. A. Conform Planului cadastral al terenurilor proprietate privată aferente caselor de pe str. ___ nr._ şi nr._, anexat la act, suprafaţa la sol a terenurilor este de 850 m.p. şi, respectiv, de 570 m.p. Despre faptul că în componenţa sectorului de teren al pârâtului a fost greşit inclusă şi poţiunea cuprinsă în perimetrul laturilor „5-6-7-8-9” din planul sectorului meu o confirmă şi primăria care, la 09.03 2008, s-a adresat cu demers către Oficiul Cadastral 130

Teritorial solicitând efectuarea modificării hotarului terenurilor cu numerele cadastrale ___ şi ___. Drept temei pentru demers a fost indicat faptul că hotarul comun al terenurilor respective, menţionat în planul cadastral, nu corespunde documentelor iniţiale, de care dispun oficiul cadastral şi proprietarii terenurilor. În documentele iniţiale privind posesia terenurilor adiacente caselor de pe str. ___ nr._ şi nr._, configuraţia acestor terenuri în planul schematic, şi hotarul dintre ele, coincid cu cele indicate în planul sectoarelor de teren anexat la Titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren eliberat mie. Respectiv, porţiunea de sector cuprinsă în perimetrul laturilor „5-6-7-8-9” este inclusă în componenţa terenului meu. Această porţiune a fost şi este parte din terenul aferent casei ce o deţin în proprietate (până şi după privatizarea pământului), şi permanent s-a aflat în posesia iar apoi în proprietatea mea, Ionescu I. Din ce considerente porţiunea de sector menţionată a fost inclusă şi drept parte componentă a terenului aferent pârâtului, eu nu sunt în cunoştinţă de cauză. Dar, eu nu am înstrăinat nici într-un fel această parte de sector. Nu există vreo hotărâre a autorităţii publice împuternicite prin care partea respectivă de sector ar fi fost retrasă din posesia/proprietatea mea şi transmisă în modul stabilit de lege pârâtului. Posesia mea neîntreruptă şi netulburată a porţiunii litigioase de teren se demonstrează şi prin faptul că gardul şi construcţiile existente la momentul actual, ce delimitează în calitate de hotar fix terenurile noastre există de mai multe zeci de ani. Faptul că suprafaţa terenului meu (850 m.p.) diferă de suprafaţa indicată în documentele de înregistrare a drepturilor de până la privatizarea terenului (760 m.p.) se explică prin următoarele circumstanţe. Măsurările terenurilor de până la privatizarea pământului se efectuau adeseori superficial, admiţându-se erori în partea majorării sau micşorării suprafeţei terenurilor respective. Şi numai la înregistrarea masivă în proprietate privată a terenurilor, aceste măsurări s-au efectuat cu mijloace tehnice performante, care au asigurat şi exactitatea corespunzătoare. În afară de aceasta, suprafaţa terenurilor aferente caselor ce îmi aparţin mie şi pârâtului s-a mărit în comparaţie cu suprafaţa lor indicată în documentele iniţiale şi datorită faptului că a fost îndreptat hotarul terenurilor aferente acestor case din partea lor de nord, din contul terenului liber spre malul râului care trece în apropiere. Este de remarcat şi faptul că, din considerentele indicate, şi suprafaţa terenului aferent casei pârâtului s-a mărit: de la 485 m.p. până la 570 m.p. (conform datelor din Planul cadastral anexat la Actul de constatare pe teren la stabilirea hotarelor fixe). Faptul că măsurările anterioare privatizării sufereau de inexactităţi poate fi demonstrat şi prin aceea că şi la alţi vecini suprafaţa terenurilor aferente caselor „s-a mărit” în comparaţie cu suprafaţa de până la privatizare cu circa 100-200 m.p. Prin includerea în Titlul deţinătorului de teren al vecinului a unei porţiuni din terenul ce îmi aparţine mie cu drept de proprietate au fost încălcate drepturile mele prevăzute de art.27 Cod funciar, art.315 şi art.316 Cod civil, şi este tulburată posesia mea asupra terenului, dat fiind faptul că pârâtul a declarat că intenţionează să demoleze hotarul existent, să ocupe porţiunea de teren la care pretinde şi pe care o consideră drept aparţinând lui, şi să stabilească un nou hotar în mod unilateral între terenuri. Conform art.11 Cod civil, apărarea dreptului civil poate fi făcută prin declararea nulităţii actului emis de o autoritate publică, precum şi prin restabilirea situaţiei anterioare încălcării dreptului şi suprimarea acţiunilor prin care se încalcă dreptul sau se creează pericolul încălcării lui. Potrivit art.504 alin.(1) Cod civil, când vreo înscriere din Registrul bunurilor imobile nu corespunde situaţiei juridice reale, se poate cere rectificarea înscrierii. Iar

131

potrivi art.505 alin.(2) din cod, în lipsa consimţământului titularului, rectificarea se va încuviinţa numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti irevocabile. Conform art.38 alin.(3) din Legea cadastrului bunurilor imobile, greşelile din cadastru care nu au caracter tehnic (indicarea greşită a tipului de drept, a denumirii titularului de drepturi, componenţa bunului imobil, denaturarea mărimii cotelor în proprietatea comună, a coordonatelor hotarelor şi alte greşeli care lezează drepturile şi interesele legitime ale titularilor de drepturi sau ale altor persoane) se corectează cu consimţământul exprimat în scris al fiecărui titular de drepturi ale cărui interese sunt atinse sau în temeiul hotărârii judecătoreşti irevocabile. Având în vedere că pârâtul nu-şi dă consimţământul pentru corectarea greşelii ce ţine de hotarul dintre terenurile cu numerele ___ şi ___, această corectare poate fi efectuată numai în temeiul hotărârii judecătoreşti. Astfel mi se va apăra şi dreptul meu la proprietate stabilit la art.46 din Constituţia Republicii Moldova şi art.1 al Primului Protocol adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Potrivit explicaţiilor din pct.3 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.10 din 26.03.1997 “Cu privire la practica aplicării legislaţiei funciare de către instanţele judiciare”, litigiile şi plângerile legate de chestiunile funciare, unde una din părţi este cetăţeanul, se examinează de către judecătoriile jurisdicţiei de drept comun. Pornind de la cele expuse, în temeiul art.11, 27 din Codul funciar, art.11, 315, 316, 504 şi 505 din Codul civil, art.38 din Legea cadastrului bunurilor imobile, art.166 şi 241 din Codul de procedură civilă, s o l i c i t: Să fie anulat Titlul ce confirmă drepturile deţinătorului de teren eliberat în privinţa terenului cu numărul cadastral ___ pe numele lui Ştefănescu Ş. în partea în care în titlu, pe lângă terenul aferent casei de pe str. ___ nr._, s-a inclus şi o suprafaţă suplimentară cuprinsă în perimetrul laturilor „5-6-7-8-9” din terenul cu numărul cadastral ___ aferent casei _ de pe str. ___ nr._. Să fie obligat Oficiul Cadastral Teritorial ___să efectueze rectificarea hotarului dintre terenurile cu numerele cadastrale ___ şi ___, iar din planul sectorului de teren cu numărul ___ să fie exclusă suprafaţă cuprinsă în perimetrul laturilor „5-6-7-8-9”, suprafaţă, care ţine de terenul ce-mi aparţine mie cu drept de proprietate. Anexă: ___ ___ ___ Data______________________ Semnătura __________________

132

Judecătoria sectorului _______________________ Reclamant: __________________ _____________________ (domiciliul) Pârâţi: 1. Consiliul sătesc ____________________ ___________________________________ (sediul) 2. _________________________________ __________________________________ (domiciliul)

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
Prin decizia Consiliului sătesc ___ nr. ___ din ___, familiei noastre i-a fost repartizat un teren în folosinţă fără termen cu suprafaţa de 0,065 ha pe str. ___ nr._ din s. ___ pentru construirea casei de locuit. Drept beneficiar al terenului conform deciziei am fost indicat eu, reclamantul ___. Eu am început activităţile ce ţin de construirea casei, însă, în legătură cu înrăutăţirea sănătăţii soţiei şi cu problemele de ordin financiar apărute în familie, nu am avut posibilitate să finalizez construcţia. Prin decizia nr. ___ din ___, Consiliul sătesc ___ a abrogat decizia nr. ___ din ___ privind repartizarea terenului menţionat în beneficiul familiei mele, iar terenul repartizat anterior mie, a fost atribuit pârâtului ___. Consider decizia Consiliului sătesc ___ nr. ___ din ___ de abrogare a deciziei anterioare ilegală şi pasibilă anulării în temeiul următoarelor circumstanţe. Terenul de pe str. ___ nr._ a fost repartizat familiei mele conform prevederilor art.11 alin.1 subalineatul 2 din Codul funciar care stabileşte că autorităţile administraţiei publice locale atribuie familiilor nou-formate sectoare de teren din rezerva intravilanului până la epuizarea acesteia pentru construcţia caselor de locuit. Iar potrivit art.25 alin.2 din Codul funciar, retragerea din dreptul de posesiune a terenurilor, atribuite anterior de autoritatea administraţiei publice locale, poate fi efectuată exclusiv prin decizia instanţei judecătoreşti la cererea proprietarului funciar. Legea, în particular, art.10 din Codul funciar, nu prevede competenţa consiliilor locale săteşti de a retrage terenurile din folosinţa beneficiarilor. Astfel, adoptând decizia nr.__ din ___ privind abrogarea hotărârii de atribuire a terenului în posesia mea cu atribuirea terenului respectiv unei alte persoane, Consiliul sătesc ___ concomitent a şi retras, de fapt, terenul din posesia mea, depăşindu-şi competenţa stabilită prin lege. Drept rezultat, decizia dată a consiliului local contravine şi prevederilor art.6 din Constituţia Republicii Moldova care prevede că, la baza organizării şi funcţionării aparatului de stat, este pusă separaţia puterilor în legislativă, executivă şi judecătorească, acestea fiind separate, colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei. Prerogativa de retragere a terenului de la posesor îi revine, conform normei art.25 din Codul funciar, autorităţii judecătoreşti, care examinează cererile date potrivit principiilor art.114-120 din Constituţie şi a prevederilor altor legi adoptate în conformitate 133

cu aceste principii, cu garantarea pentru persoanele interesate a drepturilor şi libertăţilor acordate părţii în proces. Nicio altă putere, inclusiv autorităţile publice locale, nu sunt în drept să intervină în activitatea autorităţii judecătoreşti, să supună controlului hotărârile acesteia, precum şi să substituie instanţa judecătorească la examinarea cauzelor ce intră în competenţa ei, inclusiv în ceea ce priveşte retragerea terenurilor din posesie. Consiliul sătesc ___ a încălcat prevederile constituţionale la acest capitol, arogându-şi ilegal atribuţiile puterii judecătoreşti. Totodată, potrivit prevederilor art.7 din Constituţia Republicii Moldova niciun act juridic care contravine prevederilor Constituţiei, nu are putere juridică. Or, decizia consiliului sătesc ___ nr. ___ din ___, contravenind art. 6, 114-120 din Constituţie, nu poate avea putere juridică. Respectiv, o asemenea decizie anticonstituţională nu poate da naştere la dreptul asupra terenului pentru pârâtul ___, precum şi nu poate servi drept temei pentru lipsirea mea de acest teren. Pe lângă acestea, având în vedere că terenul mi-a fost repartizat în folosinţă pe un termen nelimitat, eu mai având şi posibilitatea de a-l privatiza fără plată în condiţiile art.11 alin.1 subalineatul 1 din Codul funciar, dreptul meu asupra terenului reprezintă şi un bun în sensul art.1 al Primului Protocol adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului interpretează mai pe larg noţiunea de „bun” şi referă la această noţiune orice „drept privat care reprezintă valoare patrimonială şi, respectiv, bun în sensul art.1 al Protocolului 1” (Hotărârea Curţii Europene din 26.06.1986 în cauza V.Marl contra Olandei). Pornind de la conţinutul punctelor 32-35 ale Hotărârii Curţii Europene pentru Drepturile Omului „Stretch contra Regatului Unit” din 24 iunie 2003 bunuri, în sensul art.1 al Protocolului nr.1 la Convenţie, se consideră şi aşteptarea întemeiată a procurării patrimoniului sau a dreptului patrimonial în baza contractului încheiat cu organul autorităţii publice. Iar potrivit art.1 al Protocolului nr.1 menţionat, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Şi deposedarea abuzivă a mea de teren este o încălcare flagrantă a acestui drept. În asemenea circumstanţe, eu sunt în drept să mă adresez cu cerere de anulare a deciziei ilegale şi anticonstituţionale a Consiliului sătesc ___ nr. ___ din ___ şi să revendic terenul de la persoana care l-a obţinut şi îl posedă în baza unui act ilegal. Potrivit prevederilor art.308 din Codul civil posesorul de bună-credinţă este în drept să revendice bunul aflat în posesiune nelegitimă a noului posesor. În acelaşi timp, pârâtul ___ nu poate fi considerat dobânditor şi/sau posesor de bună-credinţă, având în vedere că el ştia de faptul că terenul mi-a fost repartizat mie şi se află legal în posesia mea, dar a acceptat atribuirea terenului în folosinţa lui cu încălcarea normelor constituţionale şi legale menţionate. Potrivit explicaţiilor din pct.3 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.10 din 26.03.1997 “Cu privire la practica aplicării legislaţiei funciare de către instanţele judiciare”, litigiile şi plângerile legate de chestiunile funciare, unde una din părţi este cetăţeanul, se examinează de către judecătoriile jurisdicţiei de drept comun. În temeiul celor expuse, conform prevederilor art. 6 şi 7 din Constituţia Republicii Moldova, art.1 al Primului Protocol adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, art.10 şi 25 din Codul funciar, art.308 din Codul civil, art.166-167, 241 din Codul de procedură civilă,

134

s o l i c i t: Să fie declarată nulă decizia Consiliului sătesc ___ nr. ___ din ___ privind atribuirea în folosul lui ___ a terenului cu suprafaţa de 0,065 ha pe str. ___ nr._ din s. ___. Să fie obligat pârâtul ___ să elibereze terenul de pe str. ___ nr._ s. ___. Să fie încasate de la pârâţi în folosul meu cheltuielile de judecată. Pentru asigurarea acţiunii, solicit să fie pus sechestru pe terenul de pe str. ___ nr._ s. ___, precum şi să-i fie interzise pârâtului ___ acţiunile de efectuare a oricăror lucrări de construcţie pe acest teren. Anexă: Data_______________________ Semnătura__________________

135

Judecătoria sectorului _______________________ Reclamant: __________________ _____________________ (domiciliul) Pârâţi: 1. Consiliul sătesc ____________________ ___________________________________ (sediul) 2. _________________________________ __________________________________ (domiciliul)

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
Eu, reclamantul ___, sunt proprietarul apartamentului nr._ din casa nr._ de pe str._ mun.Chişinău constituit din 2 camere separate. Proprietar al apartamentului nr._, constituit din 2 camere, este pârâtul. Alte 2 camere din secţia dată a blocului - apartamentul nr._, se află în proprietatea lui ___, care la moment este plecat peste hotare. Coridorul, 2 încăperi de baie, 2 încăperi de veceu, o cămară, aflate la extremele coridorului, precum şi bucătăria sunt în proprietate şi folosinţă comună a locatarilor secţiei date. Pârâtul ___ şi-a însuşit o parte din suprafaţa coridorului aflată în folosinţă comună, de asemenea, încăperea băii şi a veceului de lângă apartamentul său, despărţind această parte prin instalarea unui perete cu uşă. În aşa mod el a închis accesul meu la această parte a coridorului şi la încăperile respective. Totodată, pârâtul şi membrii familiei sale au acces liber la altă parte a coridorului, la bucătărie, la altă baie şi alt veceu. Astfel, eu, fiind coproprietar al încăperilor izolate de către pârâtul ___, prin instalarea peretelui, nu pot deţine şi folosi încăperile respective, care au fost uzurpate în mod ilegal de către el. Prin aceasta se încalcă drepturile mele prevăzute de art.315 din Codul civil, care stabileşte că proprietarul are dreptul de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie asupra bunului. Pe lângă aceasta, construirea peretelui s-a efectuat cu încălcarea prevederilor art.50, 55, 42 din Legea privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului, precum şi ale pct.4 din Regulamentul privind certificatul de urbanism şi autorizarea construirii sau desfiinţării construcţiilor şi amenajărilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.360 din 18.04.97, prin care este stabilit că asemenea lucrări pot fi efectuate numai în baza autorizaţiei de construire, eliberată de autoritatea publică locală. Or, pârâtul ___ nu a dispus de o asemenea autorizaţie, peretele fiind instalat de el în mod samavolnic. Iar pentru intrarea în posesia Autorizaţiei de construire, conform prevederilor Instrucţiunii provizorii privind procedura de obţinere a actelor necesare pentru executarea construcţiilor, reconstrucţiilor, amenajărilor, aprobată de Primăria mun. Chişinău la 10.05.2001, mai era necesar ca pârâtul să solicite şi acordul autentificat notarial al vecinilor. Un asemenea acord nu a fost solicitat şi nu există. Pornind de la aceste circumstanţe, eu sunt în drept, conform prevederilor art.374 alin.(1) din Codul civil, să revendic cota-parte din bunul ce-mi aparţine din posesiunea nelegitimă a lui ___ prin obligarea părţii pârâte de a demola peretele construit neautorizat, 136

precum şi să solicit, potrivit prevederilor art.376 alin.(2) din Codul civil, ca pârâtul să fie obligat să nu-mi îngrădească pe viitor dreptul de folosinţă asupra încăperilor nominalizate. Cererea mea se încadrează şi în prevederile art.1 al Primului Protocol adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale care garantează oricărei persoane dreptul la respectarea bunurilor sale. În temeiul celor expuse şi în conformitate cu prevederile art.11 lit.b), 374 alin.(1), 376 alin.(2) din Codul civil, art.166, 241 din Codul de procedură civilă, S O L I C I T: Să fie obligat pârâtul ______ să efectueze din cont propriu demolarea peretelui construit neautorizat în coridorul aferent apartamentelor nr.___ din casa nr._ de pe str. ___ mun.Chişinău, precum şi să nu-mi îngrădească dreptul de folosinţă pe viitor asupra coridorului, camerei de baie şi veceului amplasate în partea de coridor de lângă apartamentul său nr._. Să fie încasate în folosul meu de la pârâtul ___ cheltuielile de judecată ce ţin de acordarea asistenţei juridice şi de plata taxei de stat, în total ___ lei. Anexe: 1. ___ 2. ___ Data__________________ Semnătura_______________

137

susţine că pârâtul refuză în continuare să-şi onoreze obligaţiunile prevăzute de Contractul nr. Aceste circumstanţe au condus la majorarea sumei datoriilor faţă de reclamant cu _____________________ lei. Semnătura reclamantului_____________________________ 138 . Calculele sumelor solicitate. • cheltuieli de asistenţă juridică – ____________lei. reclamantul declară că susţine integral temeiurile de fapt şi de drept invocate în cererea de chemare în judecată. Ordin de plată a taxei de stat. 2. reclamantul modifică cerinţele expuse în cererea de chemare în judecată. _______ din ___ ____________ ______. Suplimentar. • taxa de stat – ___________ lei. Luând ca bază cele expuse în virtutea calităţii de participant la proces care se bucură de drepturi procedurale speciale prevăzute în art.60 CPC al RM. • penalităţi – _____________ lei.Judecătoria Economică de circumscripţie Chişinău Reclamant: _________________ Pârât:______________ „___” ____________ ______ CERERE CU PRIVIRE LA MĂRIREA CUANTUMULUI PRETENŢIILOR DIN ACŢIUNE Prin prezenta. Anexe: 1. prin majorarea sumelor solicitate spre încasare de la pârât şi solicită instanţei de judecată: a încasa de la pârât în folosul reclamantului • datoria pentru îndeplinirea lucrărilor cu populaţia – ___________ lei.

Conform art. elocvenţă. oficialitate şi pertinenţă. instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanţe. În rezultat. decizia instanţei de apel trebuie să corespundă tuturor normelor de drept. serveşte drept temei de declarare a recursului. claritate.130 (1) CPC: instanţa judecătorească apreciază probele după intima ei convingere.158 (4) CPC. înţeleasă de părţile implicate în litigiu şi să răspundă în mod sigur şi expres la toate cererile şi obiecţiile formulate de apelant şi intimat. să fie clară.CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE Recurent: ______________________ Intimat: _______________________ „____” ______________ ____ CERERE DE RECURS ASUPRA DECIZIEI CURŢII DE APEL ECONOMICE La 30. se conturează încălcarea normelor de drept material şi de drept procedural. lipsă de rezerve (necondiţionalitate).6 al Recomandării nr. apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţă de apel de către participanţii la proces.1984. modificarea hotărârii Judecătoriei Economice de Circumscripţie în privinţa admiterii cererii de bază şi respingerea cererii înaintate de recurent privind încasarea datoriei de la intimat ca nefondată. Argumentele aduse de recurent în favoarea celor expuse sunt următoarele: 1. Potrivit Principiului nr.432. precum şi cele care nu au fost stabilite. În mod special. Conform art. dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii. 400 (2) şi (3) CPC. instanţa de apel a dispus întoarcerea executării hotărârii judecătoreşti. concreteţe. adică formulările din conţinutul deciziei trebuie să corespundă exigenţilor de: corectitudine. Astfel. deoarece nu corespunde exigenţilor enunţate anterior.09. De asemenea. Recurentul luând act de decizia motivată a instanţei de apel a ajuns la concluzia că aceasta este nelegală şi pasibilă casării. 139 . deplinătate. instanţa de apel a dispus admiterea parţială a apelului. călăuzindu-se de lege.02. certitudine. logică. bazată pe cercetarea multiaspectuală.373 (2) CPC: în limitele apelului.2009. sobrietate. Conform art. nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor. în conformitate cu art. completă. raportul de expertiză este examinat în şedinţa de judecată şi evaluat în ansamblu cu celelalte probe. adoptată de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei la 28. consecutivitate. ceea ce. Curtea de Apel Economică a examinat cererea depusă de intimat la hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie.R(84)5 privind principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcţionării justiţiei. atenţionăm că nu corespunde tuturor normelor de drept şi nu răspunde în mod sigur şi expres la toate obiecţiile formulate de recurent în procesul examinării cererii de apel.

În speţa dată. sesizăm că respingerea cerinţelor recurentului este bazată pe prevederile Legii contabilităţii nr. Este de menţionat că raportul nominalizat urma să fie apreciat de către instanţa de judecată nu numai în ansamblu cu celelalte probe din dosar. Conform art. care se eschivează de la ţinerea contabilităţii. în procesul deservirii şi întreţinerii reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare. invocăm şi faptul că.158 (5) CPC. după caz. În baza argumentelor invocate de instanţa de judecată în motivarea deciziei.04. 2. În acest sens. un raport de expertiză atât de ambiguu şi deplasat total de obiectul litigiului. persoanele vinovate de încălcarea prezentei legi. cărora instanţa de judecată le-a dat o apreciere greşită. În acest aspect au fost prezentate documente justificative suficiente.1995.426 din 04. precum şi cele care falsifică premeditat raportul financiar. Suplimentar. recurentul a suportat cheltuieli în mărimea solicitată spre încasare de la intimat. în procesul efectuării expertizei. administrativă sau penală conform legislaţiei în vigoare. sunt trase la răspundere. remarcăm că recurentul nu solicită încasarea datoriilor pentru prestarea de servicii intimatului. cu referire la concluziile expuse de expert şi admise de instanţa de judecată ca argumente probate. expunem faptul că. care conţine nişte concluzii străine pricinii în cauză. materială. poate să nu înregistreze anumite operaţiuni economice în evidenţa sa contabilă. expunem că debitorul nu poate fi exonerat de răspundere contractuală pe motivul că creditorul a ţinut evidenţa contabilă contrar legii contabilităţii. care demonstrează cert faptul că pe perioada aprilie-septembrie 2006. Drept argument instanţa de judecată inserează în motivarea hotărârii concluzia expusă de experţi în raportul de expertiză. de avere. În acest sens.56 din Legea contabilităţii nr. dar şi în raport cu obiecţiile la raportul de expertiză prezentate de recurent în conformitate cu art. dar solicită restituirea cheltuielilor suportate la deservirea şi întreţinerea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare. nici legislaţia civilă nu pune existenţa unei datorii contractuale în dependenţă de evidenţa contabilă a părţilor contractante. disciplinară. nu poate fi pusă în dependenţă de respectarea sau nerespectarea legii contabilităţii de către recurent. În continuare. deoarece existenţa unei datorii apărută în baza unui contract încheiat în condiţii legale nu poate fi pusă în dependenţă de înregistrarea acesteia în evidenţa contabilă a debitorului. Considerăm eronată concluzia dată. în acest mod scăpând de răspundere contractuală. precum că „în evidenţa contabilă a intimatului nu sunt înregistrate datorii creditoare faţă de recurent pentru deservirea tehnică”. experţii judiciari au verificat documentele prezentate de părţi sub aspectul înregistrării şi reflectării în evidenţa contabilă a operaţiunilor economice din sfera de prestare a serviciilor. care au fost neglijate de către instanţa de judecată. plasând la bază acelaşi raport de expertiză. deoarece debitorul. încălcarea normelor de drept nominalizate este evidentă. deoarece argumentele aduse de instanţa de judecată pentru justificarea soluţiilor sale au la bază numai o singură probă din dosar. Totodată.1995. Mai mult ca atât. menţionăm că acest lucru ar fi alogic. chiar intenţionat. 3. Respectiv. şi anume: raportul de expertiză. nu putea avea o forţă probatorie mai superioară decât celelalte probe din dosar.426-XIII din 04. Cele expuse ne determină să conchidem că executarea obligaţiilor apărute în baza contractului. Nerespectarea legii contabilităţii nu se sancţionează cu negarea tuturor operaţiunilor economice ce nu au fost contabilizate în conformitate cu această lege.57 din Legea contabilităţii 140 . care aplică incorect standardele şi alte acte normative privind contabilitatea. conform art.04. care nu a fost examinat şi evaluat în ansamblu cu celelalte probe din dosar.

1086-XIV din 23. care constituie 000000 m. nu pot fi respinse pe motivul că sunt unilaterale. „sumele cheltuielilor care necesită a fi compensate gestionarului pentru deservirea tehnică pot fi încasate de ultimul prin prezentarea cererii de plată”. funcţia de bază a acestuia fiind efectuarea expertizei judiciare şi a constatărilor tehnico-ştiinţifice. 4.117 (1) CPC). de suprafaţă totală a apartamentelor caselor de locuit. în conformitate cu art. Cele expuse ne determină să conchidem că raportul de expertiză nu poate fi reţinut ca probă în dosar. În acest sens. fapt ilicit (delict) şi din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condiţiile legii. conchidem că Centrului Naţional de Expertize Judiciare nu-i este încredinţată funcţia de organizare a contabilităţii şi de coordonare a metodologiei ei. Potrivit pct.06.21 (4) din Legea cu privire la expertiza judiciară nr.04. Considerăm neîntemeiată şi ilegală concluzia instanţei de apel că „Documentele prezentate la dosar sunt întocmite unilateral”.2000 şi art.b) fin Legea cu privire la expertiza judiciară nr.. 141 . în conformitate cu pct.2000). dar să nu prezinte nişte concluzii eronate şi cu depăşirea competenţei. În cazul dat.4 din contract „furnizorul plăteşte Asociaţiei cheltuielile lunare pentru deservirea şi întreţinerea reţelelor de apă şi canalizare din interiorul caselor.” (a fost folosit tariful de 1. Înscrisurile date corespund acestor cerinţe. dar ca o atitudine de rea-credinţă faţă de recurent. electrică şi a sistemelor de evacuare a apelor uzate în blocurile locative. Astfel.5. însă intimatul categoric şi neîntemeiat refuza să accepte aceste documente de evidenţă prezentate de recurent. obligaţiile se nasc din contract.868 aprobat de organul de statistică).1086-XIV din 23.6 din contract). 5.6 din Instrucţiunea privind modul de compensare gestionarilor fondului de locuinţe de către furnizori a cheltuielilor pentru deservirea tehnică a sistemelor interne de alimentare cu apă. respectiv.06.426-XIII din 04. Asupra speţei date are o deosebită relevanţă temeiul naşterii obligaţiei intimatului faţă de recurent. Forma înscrisurilor nominalizate nici nu prevede întocmirea lor bilaterală. Ţinând cont de legislaţia privind activitatea în domeniul expertizei judiciare. expertul judiciar urma să renunţe la efectuarea expertizei judiciare şi să restituie materialele prezentate pentru expertiză (art. care în practică sunt acceptate de către agenţii economici ca cereri de plată.p. La aceste facturi era anexat şi Certificatul de îndeplinire a lucrărilor în baza contractului în care era indicată denumirea lucrărilor efectuate pe parcursul unei luni. temei de naştere a obligaţiilor este contractul semnat de ambele părţi în condiţii legale şi care este în vigoare până în prezent. respectiv nici nu înregistra aceste fapte economice în evidenţa sa contabilă. dacă ele servesc la constatarea circumstanţelor ce justifică pretenţiile părţii şi altor circumstanţe importante pentru justa soluţionare a pricinii (art. energie termică. Astfel.p.89 lei în urma aplicării pct. Suplimentar menţionăm că.11 lit. atenţionăm instanţa de recurs că lunar recurentul prezenta intimatului facturi de plată (pe formularul nr.154 (1) CPC. iar decizia de caz urma să fie luată în baza probelor prezentate de recurent la materialele dosarului. Conform art. din calculul câte 000 lei pentru un m.5. legislaţia în vigoare admite reţinerea unor înscrisuri chiar dacă ele au fost întocmite unilateral. ca mai apoi să invoce acest fapt ca temei de exonerare de răspundere.1995 încheierea asupra corespunderii ţinerii contabilităţii standardelor aprobate şi altor acte normative sunt în drept să o facă numai organele cărora le sunt încredinţate funcţiile de organizare a contabilităţii şi de coordonare a metodologiei ei. poziţia intimatului de a refuza restituirea cheltuielilor suportate de recurent la deservirea şi întreţinerea reţelelor de apă şi canalizare. Mai mult ca atât.514 CC.nr. nu poate fi apreciată ca justă.

dar nu irevocabilă. Decizia Curţii de Apel Economice este definitivă şi executorie.175. 6.În contextul clauzei menţionate. art. 130 (1). şi anume: art. 16.(2). CEDO 2007).512 (1). şi anume: art. care este implicită în ansamblul articolelor Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale care constituie unul din elementele de bază ale statului de drept (cauza Beian vs România. 514. Admiterea prezentei cereri de recurs. neaplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii ar crea dificultăţi la executarea hotărârii judecătoreşti.86. solicit instanţei de recurs: 1. Suplimentar este de menţionat faptul că în anii 2001-2006. 2.04. CEDO apreciază că practica judiciară neunitară este contrară principiului siguranţei publice. 158 (4) CPC. instanţele judecătoreşti.426-XIII din 04. În asemenea circumstanţe. până la emiterea unei decizii irevocabile pe caz. Semnătura recurentului_____________________________________ 142 .1995. hotărârea instanţei de fond este legală şi întemeiată. precum şi în temeiul art. În baza celor expuse şi în conformitate cu normele de drept citate în tot conţinutul prezentei cereri. 513 (1). nu au fost aplicate normele de drept material care trebuiau să fie aplicate. Considerăm că toate aceste hotărâri urmează să fie luate în considerare în speţa dată. 3.30658/05.400 alin. în cazul dat recursul. art. Caracterul definitiv presupune dreptul participanţilor la proces de a-şi exercita dreptul la celelalte căi de atac. executarea obligaţiilor contractuale nu a fost condiţionată de perfectarea anumitor acte sau documente contabile speciale. Or. 19 Lega contabilităţii nr. ţinând cont de faptul că aplicarea legii şi realizarea jurisprudenţei trebuie să se facă în mod unitar. Mai mult ca atât. Caracterul definitiv al hotărârii nu exclude posibilitatea ca hotărârea instanţei de apel să fie modificată sau anulată. Suspendarea executării Deciziei Curţii de Apel Economice.435 CPC. au fost aplicate norme de drept material care nu trebuiau să fie aplicate. în situaţii similare celor ce fac obiect de examinare în cazul dat. În cazul în care va surveni una din situaţiile descrise anterior. faptul neexecutării obligaţiilor contractuale nu a fost negat de către intimat.432. Luând în considerare aspectele enunţate. Anularea Deciziei Curţii de Apel Economice şi menţinerea în vigoare a Hotărârii Judecătoriei Economice de Circumscripţie. şi anume: art. (3). au hotărât obligarea intimatului să-i restituie recurentului cheltuielile suportate pentru întreţinerea şi deservirea reţelelor de apă şi canalizare. pentru ca instanţele ierarhic superioare să verifice legalitatea hotărârilor emise pe caz. art. 668 CC.2 (2).373 (2). conchidem că temeiurile de bază ce impun admiterea prezentului recurs sunt următoarele: au fost încălcate normele de drept procedural. nr. art.

2. 166 CPC al RM.572 CC al RM.2005 – 30. art. pentru perioada 01. care stipulează că temeiul executării rezidă în existenţa unei obligaţii. 35. art.8 CC al RM pornind de la faptul că drept temei de apariţie a obligaţiilor pârâtului faţă de reclamant serveşte un contract. art. Reclamaţia. s-a format o datorie în sumă de ________ lei. reclamantul a fost pus în situaţia de a suporta cheltuieli suplimentare (plata taxei de stat.06. În mod tacit. penalităţi pentru neexecutarea contractului.514 CC al RM ţinând cont de faptul că obligaţiile în cauză au luat naştere în baza unui contract. în calitate de debitor.5.2007.04. de asemenea. reclamatul solicită instanţei de judecată: 1. reclamantul a înaintat pârâtului o reclamaţie prin care a solicitat achitarea datoriei în cauză. A încasa de la pârât în folosul reclamantului datoria pentru îndeplinirea lucrărilor conform contractului. reclamantul a solicitat achitarea amenzii în mărime 20% din suma datoriei de bază. În fapt. La 06. executarea obligaţiilor. pârâtul a refuzat achitarea datoriilor faţă de reclamant. a acceptat şi facturile fiscale eliberate de reclamant. 3. Astfel.9 CC al RM ce se referă la executarea obligaţiilor din partea pârâtului în acord cu contractul. art.08. reclamantul a încheiat cu pârâtul un contract privind livrarea apei şi recepţionarea apelor menajere. 143 . deşi a semnat toate Actele cu privire la îndeplinirea lucrului cu populaţia perfectate de către reclamant. Cererea de chemare în judecată. A admite prezenta cerere. În drept. În aceste condiţii. Contractul. Anexe (copii): 1. taxa de stat. art. cheltuieli de asistenţă juridică. Conform prevederilor contactului pârâtul s-a obligat să-i achite reclamantului pentru îndeplinirea lucrărilor de marketing 2% din sumele plătite de consumatori pentru serviciile de alimentare cu apă şi evacuare a apelor uzate.512 CC al RM ce acordă dreptul reclamantului. să pretindă de la părut. 96. 29. în conformitate cu prevederile contractului. care solicită să fie încasate tot de la pârât.2007. 2. cheltuieli de asistenţă juridică). prezenta cerere se bazează pe alin.2) lit. în calitate de creditor. De asemenea.a) art. respectiv refuzând şi rezolvarea litigiului în cauză pe calea tratativelor. Din motive neîntemeiate pârâtul refuză să-şi onoreze benevol obligaţiile contractuale.Judecătoria Economică de Circumscripţie Chişinău Reclamant: _____________ Pârât:___________________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ CU PRIVIRE LA ÎNCASAREA DATORIILOR FORMATE ÎN BAZA CONTRACTULUI Prin prezenta.

7. Dispoziţia de plată a taxei de stat. 6.4. 5. Calculele sumelor solicitate. Facturi fiscale. Actele cu privire la îndeplinirea lucrărilor cu populaţia. Semnătura reclamantului_______________________ 144 .

care au la bază un contract încheiat în condiţii legale.1086-XIV din 23.06. Nerespectarea legii contabilităţii nu se sancţionează cu negarea tuturor 145 . Astfel. susţinem faptul că. Conform art.04.06. În raportul de expertiză. ceea ce a servit drept temei ca acesta să refuze efectuarea expertizei judiciare în conformitate cu art. sunt probe suficiente ce denotă legalitatea şi temeinicia cerinţelor intimatului.2000 şi art. b) din Legea cu privire la expertiza judiciară nr. considerăm că expertul urma să se refere numai la existenţa şi mărimea datoriei pentru deservirea reţelelor interne de alimentare cu apă potabilă şi canalizare. în general. la toate datoriile dintre aceşti doi agenţi economici.1086-XIV din 23. dar nu.1995. Ţinând cont de esenţa litigiului şi cerinţele din acţiunea intimatului. care constau în încasarea de la apelant a datoriei pentru deservirea reţelelor interne de alimentare cu apă potabilă şi canalizare. Raportul de expertiză nominalizat nu elucidează problemele puse în discuţie în procesul examinării cauzei şi nu poate fi pus la baza unei hotărâri judecătoreşti prin care ar fi admise sau respinse cerinţele intimatului.21 (4) din Legea cu privire la expertiza judiciară nr. funcţia de bază a acestuia fiind efectuarea expertizei judiciare şi a constatărilor tehnico-ştiinţifice. În continuare. întrebarea a treia nu este de competenţa expertului judiciar.57 din Legea contabilităţii nr. 426-XIII din 04. Astfel. susţinem următoarele.11 lit. care sunt nişte datorii diferite de cele solicitate spre încasare de către intimat şi nu fac obiectul prezentului litigiu. expertul face o analiză a tuturor datoriilor părţilor dosarului.2000). Referitor la răspunsul expertului la cea de a treia întrebare. reiterăm că raportul de expertiză nu poate fi reţinut ca probă pe dosar. de la executarea căruia nu te poţi eschiva pe motivul ţinerii evidenţei contabile contrar legii contabilităţii. încheierea asupra corespunderii ţinerii contabilităţii standardelor aprobate şi altor acte normative sunt în drept să o facă numai organele cărora le sunt încredinţate funcţiile de organizare a contabilităţii şi de coordonare a metodologiei ei. conchidem că Centrului Naţional de Expertize Judiciare nu-i este încredinţată funcţia de organizare a contabilităţii şi de coordonare a metodologiei ei. Ţinând cont de legislaţia privind activitatea în domeniul expertizei judiciare.Curtea de Apel Economică Intimat: _________________ Apelant: _________________ OBIECŢII ASUPRA RAPORTULUI DE EXPERTIZĂ Onorată instanţă! Intimatul îşi exprimă dezacordul cu Raportul de expertiză şi consideră că acesta nu poate fi admis ca probă în dosar. concluziile la întrebarea 1şi 2 puse în faţa expertului sunt străine pricinii în cauză şi nu au tangenţă cu aceasta. În concluzie. 154 (1) CPC şi să restituie materialele prezentate pentru expertiză fără efectuarea acesteia (art. formate în baza contractului în litigiu. în dosar.

Data______________________ Semnătura_________________ 146 . care de fiecare dată a dat câştig de cauză asociaţiei. Ulterior. materială. prin mai multe hotărâri judecătoreşti.56 din Legea contabilităţii nr.operaţiunilor economice ce nu au fost contabilizate în conformitate cu această lege sau cu exonerarea debitorilor de răspundere contractuală. conchidem despre prezenţa temeiurilor degrevării de probaţiune prevăzute la art. sunt trase la răspundere. administrativă sau penală conform legislaţiei în vigoare. după caz. Conform art. deoarece însuşi contractul nu prevede obligaţia părţilor de a perfecta anumite acte. nu poate fi trecută cu vederea practica precedentă.4 din contract prin intermediul IM „Infocom”. în speţa dată. din cauza refuzului apelantului de a achita aceste sume.4 din contract. a fost stabilită obligaţia contractuală a apelantului de a plăti lunar asociaţiei cheltuielile lunare pentru deservirea şi întreţinerea reţelelor de apă şi canalizare în temeiul punctului 5. încasarea lor a avut loc prin intermediul instanţelor judecătoreşti. Ţinând cont de faptul că. disciplinară. stabilită de ambele părţi contractante. Suplimentar comunicăm faptul că. privind modalitatea de restituire a cheltuielilor lunare pentru deservirea şi întreţinerea reţelelor de apă şi canalizare. care aplică incorect standardele şi alte acte normative privind contabilitatea.1995. precum şi cele care falsifică premeditat raportul financiar.04. fără a-i solicita asociaţiei prezentarea suplimentară a anumitor documente.426-XIII din 04.123 (2) CPC. persoanele vinovate de încălcarea prezentei legi. În asemenea circumstanţe. de avere. care se eschivează de la ţinerea contabilităţii. considerăm că hotărârea primei instanţe este legală şi întemeiată şi urmează a fi menţinută în vigoare. apelantul achita sumele calculate în baza punctului 5. Până în anul 2000.

în acest mod. ceea ce nu poate servi drept temei de sine stătător pentru casarea hotărârii. În procesul examinării cauzei. Este de menţionat că atât actele. cu menţiunea „probe care atestă nemijlocit executarea reală a obligaţiilor stipulate în pct. deoarece se întemeiază numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţa de judecată şi pe probele cercetate în cadrul şedinţelor judiciare în strictă conformitate cu legea. urmează să fie tras la răspundere fiecare locatar în parte. cât şi facturile au fost semnate de către apelant fără obiecţii.CURTEA DE APEL ECONOMICĂ Apelant: ___________________ Intimat: ____________________ „____” _____________ 2009. De asemenea.M. iar cele invocate de ultimul nu au fost confirmate prin probe veridice şi suficiente. informăm că intimatul deţine astfel de probe şi le anexează la prezenta referinţă. încasarea sumelor incluse în aceste acte şi facturi. s-a stabilit cu certitudine că intimatul nu are datorii faţă de apelant. pentru datoriile formate în urma neachitării conturilor de plată perfectate de Î. ele ar fi fost prezentate fără dificultăţi. susţinem că acestea nu pot avea o forţă probantă superioară înscrisurilor nominalizate anterior. ceea ce corespunde prevederilor art. prin cerere de chemare în judecată. Obiecţiile au apărut mult mai târziu şi anume atunci când intimatul i-a solicitat apelantului.1 ale acordului adiţional la Contract”. nr.239 CPC. Concomitent. apelantul reclama aceste probe.3.6 şi pct. Legalitatea şi temeinicia hotărârii instanţei de fond este evidentă. în procesul examinării cauzei în prima instanţă. Referitor la probele nominalizate de apelant în cererea de apel. 147 . s-a stabilit că calitatea de consumator în condiţiile contractului le revine membrilor asociaţiei şi nu asociaţiei nemijlocit. Motivele invocate de apelant în cererea de apel nu-şi găsesc confirmare. De asemenea. _____ REFERINŢĂ LA CEREREA DE APEL PRIVIND ATACAREA HOTĂRÂRII JUDECĂTORIEI ECONOMICE DE CIRCUMSCRIPŢIE CHIŞINĂU Onorată instanţă! Prin prezenta. cererea de apel nu conţine temeiuri legale în baza cărora hotărârea instanţei de fond poate fi casată. În concluzie. şi-a exprimat numai nemulţumirea faţă de soluţia dată în instanţa de fond. Îndeplinirea obligaţiilor contractuale de către intimat este confirmată prin Actele cu privire la îndeplinirea lucrului cu populaţia între apelant şi intimat şi Facturile fiscale perfectate de intimat pentru confirmarea operaţiunii economice ce a avut loc de fapt. intimatul comunică despre examinarea cererii de apel declarată de apelant la Hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie Chişinău şi. iar dacă. în baza datelor prezentate de către furnizor. susţinem faptul că apelantul. „Infocom”. îşi exprimă dezacordul cu aceasta. astfel că. totodată. ceea ce denotă faptul că sunt formale şi nu pot pune la îndoială legalitatea hotărârii contestate.

În drept.9 al Hotărârii Guvernului RM nr. care impun răspundere. am ajuns la concluzia că datoriile invocate de apelant pentru calcularea prejudiciului solicitat spre încasare s-au format în urma divergenţelor apărute între contorul comun de la blocul locativ şi contoarele individuale ale locatarilor.9 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.2. În aceste circumstanţe.02.M. consumatorii achită Furnizorului volumul de apă potabilă şi caldă menajeră. deoarece achitările anuale ale consumatorilor faţă de furnizor depăşesc volumul de apă consumat pe parcursul anului. care au calitatea de consumator. prin acţiunile sau inacţiunile sale. În contextul celor expuse. pct. Deşi indică aceste norme juridice şi contractuale.02.3 ale Contractului. intimatul i-a cauzat prejudicii materiale apelantului. fără abstracţie.a) pct. ipotetic.602 CC. pct.2 din contract prin prisma art. Pretenţiile formulate de apelant prin cererea reconvenţională sunt nefondate şi exprimă numai tendinţa apelantului de a-şi compensa cumva datoriile pe care le are faţă de intimat.În aceste circumstanţe. apelantul nu demonstrează în care măsură ele sunt aplicabile situaţiei în cauză şi cum denotă ele că. obligaţia intimatului în lucrul cu consumatorii se limitează la acele calcule pe care le prezintă Î. Însă aceste surplusuri nu pot fi puse pe seama asociaţiei sau a membrilor asociaţiei. obligaţia de a prezenta Î.2002.2002. Modalitatea de evidenţă lunară a consumului de apă pentru membrii asociaţiei. 7. astfel că aplicarea lor în sensul admiterii cererii reconvenţionale nu este justificată. care este determinat conform indicaţiilor contoarelor din apartamentele sau încăperile de locuit ale consumatorilor şi fixate în conturile (avizele de plată) Î. Suplimentar remarcăm faptul că. concluzionăm că apelantul îi impută intimatului nişte inacţiuni ce contravin prevederilor legale şi contractuale. Adică a solicitat ceea ce i se cuvine conform contractului. comunale şi necomunale pentru fondul locativ.3. instanţa de fond a ajuns just la concluzia de a admite pretenţiile intimatului. conform pct. susţinem că şi în acest caz soluţia instanţei de fond este legală şi întemeiată. contravine lit.1. propusă de apelant prin cererea de apel.M. nici legislaţia în vigoare nu prevede astfel de răspundere a gestionarului. în conformitate cu legea şi prevederile statutare.M. Potrivit acestor două norme.1 şi 1. Este de menţionat faptul că plăţile solicitate de intimat spre încasare au fost calculate în mărime procentuală de la sumele achitate de către consumatori la conturile furnizorului. Nu poate fi reţinut nici argumentul apelantului privind interpretarea eronată de către instanţa de judecată a punctelor 1. de asemenea. deoarece în cazul încheierii contractului nominalizat institutul reprezentării a fost aplicat nemijlocit.6. „Infocom” datele cu privire la volumul de apă consumat îi revine furnizorului şi nu asociaţiei. deoarece nici contractul. Acest fapt reiese şi din cererea de apel a apelantului. contravine şi punctului 5. Concluzia apelantului că „diferenţa nerepartizată spre achitare rămâne pe seama gestionarului” este neîntemeiată. pretenţiile sale apelantul şi le-a întemeiat pe art.”Infocom”. timp de mai mulţi ani. care au toate şansele reale de a fi calificate ca fapte ilicite.191 din 19.2 din contract. 5. „Infocom” în baza datelor prezentate de Furnizor. Rezultatele muncii sunt evidente şi 148 . Prin probele anexate la dosar se demonstrează că în această parte intimatul îşi îndeplineşte cu bună-credinţă obligaţiunile.5.2 din contract. pentru lucrul asiduu şi zilnic cu locatarii blocurilor pe care le gestionează.2.191 din 19. Cât priveşte respingerea cererii reconvenţionale. 6. ceea ce înseamnă că suplimentar la datoriile curente sunt achitate şi datoriile anilor precedenţi.242 CC. deoarece astfel de acţiuni contravin normelor juridice ce reglementează modul de prestare şi achitare a serviciilor locative. ceea ce se datorează numai lucrului intens şi sistematic cu consumatorii. În procesul examinării cauzei.

solicit instanţei de apel să respingă apelul ca fiind neîntemeiat şi să menţină în vigoare Hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie Chişinău. Anexe (copii): 1. În lumina celor relevate şi în conformitate cu art. ____________________ Semnătura intimatului__________________________ 149 .385. 386 (2) CPC. ____________________ 2.demonstrate prin achitările efectuate de consumatori în contul furnizorului pentru serviciile prestate.

exprimând numai nemulţumirea recurentului cu soluţiile adoptate de instanţele inferioare.2006 „Cu privire la practica aplicării legislaţiei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs”). expunem că acest argument este unul declarativ. ceea ce era în drept să facă în procesul examinării cererii de apel.442 (1) CPC. recursul exercitat.03. Suplimentar remarcăm că.(2) şi (3) CPC. nu se indică concret. or. are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural.10 din Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM nr. De asemenea. fiind astfel respectat principiul contradictorialităţii şi egalităţii părţilor în faţa legii şi justiţiei. dar. deoarece. nu au determinat pe deplin circumstanţele litigiului.CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE Intimat: _________________________ Recurent: ________________________ REFERINŢĂ LA CEREREA DE RECURS Onorată instanţă! Prin prezenta. în temeiul art. care nu denotă sub nicio formă ilegalitatea hotărârilor instanţelor anterioare. nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs. Consemnăm faptul că recurentul. precum că „instanţa de apel şi instanţa de fond. neindicate expres de recurent în cerere. Argumentele invocate de recurent. verificându-se numai legalitatea deciziei. în procesul examinării cauzei. intimatul solicită instanţei de recurs să considere inadmisibil recursul declarat de recurent la Decizia Curţii de Apel Economice.a) CPC. fără a ţine cont de prevederile art. din conţinutul cererii de recurs. au apreciat abstract probele anexate la dosar. 150 . care sunt aceste înscrisuri şi argumente şi cum demonstrează ele ilegalitatea hotărârilor date în instanţa de fond şi de apel.400 alin. dar nu în procesul examinării cauzei în ordine de recurs. prin prisma art. ele nu constituie temeiuri de casare a deciziei. Toate argumentele invocate de recurent sunt similare argumentelor invocate de acesta în prima instanţă şi în instanţa de apel şi se referă la nereţinerea înscrisurilor probatorii şi neaprecierea argumentelor invocate în susţinerea cererii reconvenţionale. intimatul a sesizat că acestea nu diferă esenţial după conţinut.(2) şi (3) CPC al RM. denotă inadmisibilitatea cererii de recurs.433 lit.3 din 27. potrivit căruia instanţa de recurs verifică numai legalitatea hotărârii atacate. respingerea cererii reconvenţionale. Este de menţionat şi faptul că. care ar demonstra existenţa acestei încălcări. reclamă probele prezentate de intimat pentru susţinerea cerinţelor sale din acţiune şi. cu excepţia unor completări sau înlocuiri de expresii cu aceleaşi sens. Cât priveşte temeiul invocat de recurent precum că instanţa de apel şi cea de fond au aplicat eronat actele normative. respectiv. au interpretat unilateral clauzele contractului puse la baza cerinţelor”. dar nu şi temeinicia ei în fapt. de asemenea. totodată. 400 alin. În urma examinării cererii de recurs s-a ajuns la concluzia că aceasta nu este declarată în temeiurile consemnate la art. dar nu şi temeinicia în fapt (pct. După studierea cererii de recurs şi contrapunerea ei cu cererea de apel. conform secţiunii a II-a. la judecarea pricinii. deoarece nu a fost invocat niciun motiv. nu cuprinde argumente ce se referă la ilegalitatea sau netemeinicia hotărârii Curţii de Apel Economice. înaintează obiecţii la referinţa înaintată de intimat în instanţa de apel. instanţele de judecată inferioare au pus în discuţie şi examinat toate problemele ridicate de recurent.

dar fără a ţine cont de faptul că. Scopul înaintării acestei cereri reconvenţionale a fost compensarea datoriilor pe care le are recurentul faţă de intimat.130 CPC şi care nu au fost combătute de către recurent. iar cererea de recurs nu conţine temeiuri legale. Nici în prima instanţă. nici în instanţa de apel recurentul nu a probat existenţa datoriilor intimatului faţă de el. Data_______________ Semnătura______________ 151 . acţiunea se consideră nelegală şi nu poate fi admisă. În cazul nespecificării dreptului şi a normei juridice unde îşi are izvorul. În final. ba dimpotrivă. la baza lor fiind plasate probe pertinente şi concludente. care au fost apreciate de către instanţele judecătoreşti în conformitate cu art. dar reiese şi din cererea de recurs. Astfel. acest fapt a fost afirmat chiar de reprezentantul recurentului. Recurentul motivează înaintarea cererii reconvenţionale pentru asigurarea drepturilor garantate de legislaţia civilă. contractul se interpretează în favoarea aderentului sau a consumatorului”.Soluţiile instanţei de fond şi de apel sunt juste şi în conformitate cu legea. comunicăm faptul că recurentul nu a putut demonstra prin probe şi nu prin argumente declarative.732 (2) CC „în toate cazurile. adică în defavoarea intimatului. conchidem că decizia instanţei de apel şi hotărârea instanţei de fond sunt întemeiate şi legale. iar lipsa datoriilor exclude posibilitatea calculării de prejudicii. Cât priveşte cererea reconvenţională. dar fără a indica expres care drept şi de care normă juridică este prevăzut şi protejat acest drept. interpretarea dată de către instanţele de judecată clauzelor contractuale a fost efectuată în strictă conformitate cu legea. legalitatea şi temeinicia ei. ceea ce impune concluzia că recursul declarat de recurent este inadmisibil. recurentul invocă faptul că contractul care stă la baza litigiului a fost perfectat de intimat din care considerente neclarităţile din condiţiile contractuale pot fi interpretate doar în defavoarea părţii care le-a formulat. intimatul a prezentat înscrisuri probatorii care demonstrează faptul că nu are datorii faţă de recurent. conform art. În baza celor relevate.

Toate înscrisurile nominalizate nu întrunesc condiţia de bază enunţată. pentru admiterea cererii de revizuire. care nu au putut fi prezentate instanţei de judecată în cadrul examinării cauzei în instanţa de fond. doar un singur mijloc de probă. Conform punctului 4 lit. susţinem că acesta nu este confirmat prin probe. nu este suficient numai să incluzi în conţinutul ei unul din temeiurile prevăzute în art.2005. respectiv. intimatul îşi expune dezacordul cu cererea de revizuire declarată de revizuent împotriva Deciziei Curţii Supreme de Justiţie. Cu referire la temeiul invocat de revizuent. în apel şi în recurs. din motive ce nu au depins de voinţa revizuentului”. cu nota că instanţele de judecată s-au limitat doar la o apreciere formală a acestora. În continuare se menţionează: legea prevede. menţionăm că obiecţiile în cauză au fost invocate şi anterior. astfel. chiar luate în formă autentică sau rapoarte de expertiză. 152 . de apel şi de recurs.449 CPC. în acest sens fiind pronunţată hotărârea instanţei de fond. d) din Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM „Cu privire la practica aplicării legislaţiei procesuale la examinarea cauzelor civile în ordine de revizuire nr. Este de menţionat că legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. acestea au servit deja drept obiect de examinare şi apreciere în toate instanţele de judecată şi.449 CPC. iar nu şi declaraţiile de martor. adică aceste înscrisuri au fost descoperite cu mult timp înainte de pronunţarea deciziei contestate. li s-a dat o apreciere. Pentru a proba faptul. Totodată menţionăm că. mai este necesar şi să probezi acest fapt. respectiv. în caz dacă se invocă temeiul prevăzut la lit. în această privinţă. revizuentul face trimitere la un şir de înscrisuri anexate la materialele dosarului pe parcursul examinării cauzei în instanţa de fond şi apel.10.c) art. care sunt enumerate exhaustiv în art.14 din 03. Concomitent menţionează că aceasta nu cuprinde argumente ce ar justifica necesitatea desfiinţării Deciziei Curţii Supreme de Justiţie şi reînnoirea judecăţii. se va ţine seama numai de înscrisurile descoperite după pronunţarea hotărârii atacate pe calea revizuirii. Totodată.449 CPC. „descoperirii înscrisurilor probatoare. acela al înscrisurilor în sensul art.137 CPC.CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE Revizuent: ____________________ Intimat: _______________________ „___” _____________ _____ REFERINŢĂ LA CEREREA DE REVIZUIRE DEPUSĂ ÎMPOTRIVA DECIZIEI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE Onorată instanţă! Prin prezenta.

Atenţionăm că raportul de expertiză nominalizat a fost prezentat de către revizuent la etapa examinării cauzei în recurs.În contextul celor expuse. pe care încă nu a fost dată o soluţie irevocabilă. Semnătura intimatului_____________________ 153 . § 25). Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei. care este unul din elementele fundamentale ale supremaţiei dreptului şi prevede. În asemenea circumstanţe. să se expună Curtea Supremă de Justiţie. că nicio parte nu are dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile şi obligatorii doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. dar nu pentru a efectua o nouă examinare.6 paragraful 1 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. remarcăm că argumentele invocate de revizuent în cererea de revizuire denotă numai nemulţumirea acestuia vis-à-vis de faptul respingerii acestor probe în procesul examinării cauzei şi nicidecum nu denotă existenţa acelor motive legale ce ar impune rediscutarea soluţiei irevocabile pe caz. În concluzie. deoarece se referă la un alt raport juridic litigios dintre părţile prezentului proces. cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă. revizuentul a informat instanţa de recurs şi despre Decizia Curţii de Apel Economice. revizuentul face trimitere şi. În consecinţă. susţinem faptul că probele anexate la cererea de revizuire nu confirmă temeiul invocat de revizuent. în acest sens.449 lit. respectiv. Totodată. aceste două înscrisuri nu întrunesc condiţia esenţială prevăzută de art. anexează la cerere Decizia Curţii de Apel Economice şi Raportul de expertiză. Un alt motiv ce denotă nelegalitatea şi netemeincia cererii de revizuire constă în faptul că hotărârile instanţelor de judecată pronunţate în speţa dată nu sunt greşite în raport cu înscrisurile invocate şi prezentate de revizuent. examinat într-un alt proces judiciar. Ţinând cont de faptul că temeiul revizuirii nu a fost confirmat. considerăm că acestea se referă la nişte împrejurări străine prezentei cauze. încălcarea principiului nominalizat va conduce la încălcarea art. iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu constituie un temei de reexaminare. deoarece acestea nu se referă la circumstanţe importante pentru soluţionarea pricinii.c) CPC. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Hotărârea CEDO pe cauza Roşca v. urmând ca. soluţie ce nu va admite încălcarea principiului siguranţei raporturilor juridice. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat. Moldova. Suplimentar.

_ DIN _ În urma studierii cererii reconvenţionale.4. Cererea în cauză a fost înaintată de către reclamant cu omiterea termenului general de prescripţie aplicabil acţiunilor privind declararea nulă a clauzelor contractuale.5 ale contractului nr. am ajuns la concluzia că aceasta este neîntemeiată şi urmează a fi respinsă.14 din 13.01. Alineatul 2 din articolul 216 al Codului civil stabileşte anumite condiţii privind declararea nulităţii unei clauze contractuale. Contractul în litigiu a fost încheiat între părţi pe un termen nelimitat.1969.11.14 din 13. Un contract încheiat legal are forţă obligatorie pentru ambele părţi contractante.5 DIN CONTRACTUL NR. Motivele invocate de reclamant se limitează la nişte interpretări eronate ale legislaţiei civile şi a clauzelor contractuale.463 din 16. conform cărora lucrările de întreţinere şi deservire tehnică a utilajului ingineresc al blocurilor locative sunt efectuate de către specialiştii serviciilor de exploatare. şi anume: principiul legalităţii şi principiul libertăţii contractului. Cererea înaintată de reclamant nu are la bază niciun temei din cele stipulate în art.____ din _________________. Respectarea principiilor nominalizate denotă faptul că contractul în litigiu a fost încheiat legal. se simte tendinţa reclamantului de a induce instanţa de judecată în eroare şi de a se eschiva sub orice formă de la executarea obligaţiilor contractuale cu bună-credinţă şi diligenţă. 10. au fost respectate principiile ce stau la baza legislaţiei civile în domeniul contractelor. şi anume.56 din Cod civil). 5.220-232 din Codul civil. La momentul încheierii contractului.4.pârât: _____________ Pârât – reclamant: _____________ „_____” __________ ________ REFERINŢĂ LA CEREREA RECONVENŢIONALĂ CU PRIVIRE LA DECLARAREA NULĂ A PCT.05. Cererea reconvenţională a fost înaintată în instanţa de judecată la 20. Pornind de la motivele invocate de reclamant.Judecătoria Economică de Circumscripţie Chişinău Reclamant . termenul de prescripţie în cazul dat a început să curgă la 20.3 art. solicită a fi declarate nule pct.2006. După cum menţionează şi reclamantul. Astfel. clauză contractuală poate fi declarată nulă numai în temeiurile prevăzute de Codul civil.6.01.01. 5. când a fost abrogată Hotărârea Sovietului Miniştrilor RSSM nr.6. 5.4.6 în contract a fost condiţionată de acţiunea Hotărârii Sovietului Miniştrilor RSSM nr. 10. Prin acţiunile sale reclamantul face abuz de drepturile sale procedurale de care este obligat să se folosească cu bună-credinţă (alin. includerea punctelor 5.1997. dar şi de Regulamentul privind modul de achitare de către populaţie a plăţii pentru serviciile locativ-comunale şi pentru folosirea reţelei de radiodifuziune şi a antenei colective de televiziune aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.1969. 5. prin cererea reconvenţională. 154 .5. Reclamantul.2000.

463 din 16.4.02. Conform art. Pornind de la aceasta.01. precum şi a coloanelor comune din apartamente/încăperile locuibile în cămine (lucrările se efectuează din contul furnizorilor). prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.3. Reclamantul consideră că cheltuielile pentru deservirea reţelelor inginereşti interioare din blocul locativ urmează să le suporte proprietarii apartamentelor. Pentru susţinerea argumentului său. contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă. dreptul pârâtului de a solicita achitarea cheltuielilor suportate şi obligaţia reclamantului de a achita aceste cheltuieli.05. deoarece conform alin.2002 se referă la modul de achitare a acestor cheltuieli.1 la Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative. comunale şi necomunale pentru fondul locativ. Hotărârea în cauză a acţionat până la aprobarea.1997. contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.(1) din Anexa nr. prin includerea acestora în preţul de plată pentru apa consumată.1993.Astfel.55 din 20.3 din contract. la etajele tehnice. Astfel. clauzele contractului se interpretează în sensul în care pot produce efecte. • de evacuare a apei uzate (lucrările se efectuează din contul furnizorilor).2 al pct. a fost abrogată Hotărârea Sovietului Miniştrilor RSSM nr.(1) art. deci.03.2002. prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. Conform alin.191 din 19. nu depind de producerea unui eveniment nesigur ca realizare. La momentul încheierii contractului reclamantul livra apă şi recepţiona apele menajere de la pârât. Un alt motiv invocat de reclamant se referă la faptul că contractul în litigiu ar fi un act juridic încheiat sub condiţie. Intrarea în vigoare a noului regulament nu a influenţat asupra modului de executare a contractului. În cazul de faţă. face trimitere la Legea privatizării fondului de locuinţe nr.01.1324-XII din 10. Deservirea tehnică şi reparaţia curentă a echipamentelor tehnice includ lucrări de deservire a sistemelor: • de alimentare cu apă în subsoluri. 155 .1324XII din 10. în scopul asigurării unui cadru legislativ adecvat condiţiilor economiei de piaţă. 1. 191 din 19. comunale şi necomunale pentru fondul locativ.2000. părţile contractante îşi exercitau drepturile şi îşi onorau obligaţiile în conformitate cu clauzele contractuale şi actele normative nominalizate. evenimentul în baza căruia a luat naştere contractul survenise deja.14 din 13.2002.1993 prevăd modul de suportare a cheltuielilor pentru deservirea reţelelor inginereşti.729 din Codul civil.03. 5. a Regulamentului cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative.191 din 10. rămânând în vigoare Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. Ulterior.02. apariţia şi încetarea drepturilor subiective civile şi a obligaţiilor corelative nu depindeau de un eveniment viitor şi nesigur ca realizare.1969. reclamantul încearcă să dovedească nulitatea punctelor 5. Faptul că contractul ar fi un act juridic încheiat sub condiţie îl demonstrează prin interpretarea eronată a clauzei expuse în pct. Normele juridice ce se conţin în Legea privatizării fondului de locuinţe nr.02. Hotărârea Guvernului nr. şi anume. actul juridic se consideră încheiat sub condiţie când apariţia şi încetarea drepturilor subiective civile şi a obligaţiilor corelative depinde de un eveniment viitor şi nesigur ca realizare. La rândul ei. dar nu în sensul în care nu ar produce niciun efect.234 din Codul civil.

În procesul interpretării punctelor 1. contractul încheiat legal obligă părţile nu numai la ceea ce au stipulat expres. conform căruia în cazul situaţiilor juridice contractuale în curs de realizare la data intrării în vigoare a legii noi. precum şi orice alte efecte contractuale.688 din Codul civil. Semnătura reclamantului – pârâtului______________________________ 156 . că reclamantul s-a adresat anterior în judecată cu o acţiune despre anularea contractului în discuţie. legea veche va continua să guverneze natura şi întinderea drepturilor şi obligaţiilor părţilor. formulate în acţiunea de bază. Anexe: Hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 01. există deja o hotărâre judecătorească care se referă la acelaşi obiect de litigiu între aceleaşi părţi. Executarea Contractului în litigiu nu poate fi pusă în dependenţă de un alt contract.5 din contract. Astfel. reclamantul nu ţine cont de norma nominalizată şi încearcă să interpreteze aceste clauze în sensul în care ele nu ar produce niciun efect. Suplimentar comunicăm. Astfel. Cât priveşte pct. a fost stabilită printr-o hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă. de aceea urmează să li se atribuie sensul în care acestea ar produce efecte juridice.4. este eronată ideea că punctul 10. le considerăm întemeiate.6 din Codul civil. În aceste condiţii.2001. Faptul că clauzele contractuale nu prevăd ordinea şi condiţiile achitării plăţilor solicitate de către pârât nu poate servi drept temei de refuz a executării obligaţiilor.4 art.11.1 al art. dar şi la tot ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu legea.10. în conformitate cu prevederile legislaţiei civile în vigoare. s-a vrut ca acestea să producă efecte juridice.6 din contract.3. unde ca pârât a fost tot respectivul pârât. legalitatea contractului în întregime.5 din contract ar îngrădi accesul părţilor la normele juridice în vigoare. 5. Judecătoria Economică de Circumscripţie Chişinău a emis o hotărâre în cazul dat prin care reclamantului i s-a refuzat satisfacerea cerinţelor din acţiune.11. Pornind de la natura contractului şi scopul urmărit de către părţi. La 01. Reclamantul motivează exonerarea de executare a obligaţiunilor contractuale prin lipsa unui contract încheiat aparte referitor la deservirea tehnică a reţelelor de apă şi canalizare interioare şi compensarea cheltuielilor pentru întreţinerea lor. acesta îşi găseşte suport juridic în alin. Cât priveşte cerinţele pârâtului. dacă legea nouă nu prevede altfel. acestea fiind bazate pe prevederile unui contract încheiat legal şi urmează a fi admise integral. Conform alin. inclusiv a clauzelor contractuale contestate. la momentul introducerii clauzelor nominalizate anterior. solicit a nu admite cererea reconvenţională. În contextul celor expuse.2001. 5. cu uzanţele sau cu principiile echităţii.

a debitat la contul reclamantului suma de ________ lei.Chişinău. inclusiv TVA. „BENEFICIARUL” şi-a asumat obligaţiunea de achitare a valorii contractului pentru executarea efectuată. mun. şi din orice alt act.R. conform art. nr. obligaţiile se nasc din contract. mun. În temeiul art.___ c/f __________ PÂRÂT: Societatea comercială ”B” S.__________. în data de ________. SRL „B” în calitate de „BENEFICIAR” şi SRL „A” având calitatea de „ANTREPRENOR” au fost semnat contractul de antrepriză având ca obiect de reglementare execuţia lucrărilor de reparaţie capitală a acoperişului flexibil şi de schimbare a ferestrelor clădirilor ce aparţin SRL „B” conform proiectului tehnic cu detaliile de execuţie aprobate. iar în corespundere cu dispoziţiile art. iar conform art. prin Devizele locale şi procesele-verbale de recepţie a lucrărilor executate. la locul şi în momentul stabilit..__________. În temeiul art.JUDECĂTORIA _____________________ mun.572 din Codul civil al Republicii Moldova obligaţia trebuie executată în modul corespunzător.L. În vederea executării ireproşabile a obligaţiilor asumate. „ANTREPRENORUL” s-a obligat contractual la executarea în termen a obiectului asumat..___ RECLAMANT: Societatea comercială ”A” S.__________..Chişinău. cu bună credinţă.666 din Codul civil al Republicii Moldova. contractul reprezintă un acord de voinţă realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc.___ al Contractului. str. părţile neinvocându-şi revendicări vizând termenul de execuţie şi/sau calitatea lucrului prestat. „ANTREPRENORUL” SRL „A” a transmis „BENEFICIARULUI” SRL „B” serviciile prestate conform contractului de antrepriză.8. urmând a fi transferată suma restantă în mărime de _________ lei. costul lucrărilor prestate (lucrări de construcţie şi montaj) a fost evaluat de părţi la suma de __________ lei. termen ce începe a curge din momentul semnării de către părţi a contractului şi primirea ordinului de începere a execuţiei.R. acestuia fiindu-i aplicate normele de drept cu privire la actul juridic. fiind stabilită în perioadă de 1. str. în virtutea art.___ c/f __________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA DATORIEI În fapt.___.____ al Contractului. Circumstanţele enunţate sunt confirmate şi prin procesul-verbal de verificare a decontărilor reciproce la situaţia din _________.. nr.5 luni. nr.L. 157 . În acest sens. str. 514 din Codul civil al Republicii Moldova. de către SRL „B” în vederea executării obligaţiei financiare de achitare a lucrărilor prestate.___ al Contractului de antrepriză încheiat.susceptibil de a le produce în condiţiile Legii. durata de execuţie a lucrărilor. În data de _________. potrivit art. în care părţile contractante SRL „B” şi SRL „A” au confirmat existenţa restanţei faţă de reclamant în sumă de ________ lei. se modifică sau se sting raporturi juridice.Chişinău. Totodată.

„B”.3„contractul poate fi modificat sau rezolvit numai în conformitate cu clauzele sale ori prin acordul părţilor dacă legea nu prevede altfel” (principiul irevocabilităţii). reclamantul a intervenit către destinatar cu solicitarea executării benevole extrajudiciare a plăţilor restante. or.___ din ________.executarea obligaţiei determinând efectele actului juridic (contractului) prin obligativitate.668 din Codul civil al Republicii Moldova „contractul încheiat legal obligă părţile nu numai la ceea ce au stipulat expres. obligaţiilor pecuniare li se aplică dobânzi pe perioada întârzierii. alin. SOLICITĂM: A admite prezenta acţiune. Astfel. ANEXĂ: Data_______ Semnătura ___________ 158 . 7. reclamaţii urmează. constituind cuantumul de 9% peste rata dobânzii prevăzută la art.512-514. cu avertizarea reclamatului privind eventualitatea intentării unei proceduri civile în instanţele de judecată ale Republicii Moldova cu privire la recuperarea silită a sumelor revendicate. 572. SRL „A” a formulat extrajudiciar revendicări analogice Pretenţiei nr. însă iarăşi nu au parvenit reacţii din partea destinatarului.1. remisă SRL „B”. în conformitate cu art. alin. 84. De asemenea. 946 din Codul civil al Republicii Moldova. în cazul actelor juridice la care nu participă consumatorul. 166-167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova.___ din __________.619 din Codul civil. dar şi la tot ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu legea. În acest sens. Astfel în conformitate cu art. În drept. 619. acumulând faţă de reclamant o datorie în sumă de ____________ lei. potrivit art. uzanţele sau cu principiile echităţii” (principiul obligativităţii).946 din Codul civil al Republicii Moldova. irevocabilitate şi relativitate. pe cele ale art. 35. Prin Nota extrajudiciară nr. Aceste principii ce identifică efectele actului juridic se regăsesc şi sunt în mod expres reglementate de legislaţia civilă în vigoare a Republicii Moldova. A dispune încasarea din contul SRL „B” în beneficiul SRL „A” a sumei de _______ lei. să achite o dobândă de întârziere în mărime de ________ lei. 666. prin contractul de antrepriză o parte (antreprenor) se obligă să efectueze pe riscul său o anumită lucrare celeilalte părţi (client). prin decontarea la contul SRL „A” a valorii de ___________ lei.668. cuantumul dobânzii de întârziere. iar aceasta se obligă să recepţioneze lucrarea şi să plătească preţul convenit. A dispune recuperarea din contul reclamatului a cheltuielilor judiciare suportate de către reclamantul SRL „A” la depunerea acţiunii. 117. 29. în virtutea art. pentru întârzierea executării obligaţiilor pecuniare. însă reacţii din partea reclamatului la Pretenţia formulată nu s-au manifestat.619 din Codul civil al Republicii Moldova. călăuzindu-ne de dispoziţiile art.585 din Codul civil al Republicii Moldova dacă legea sau contractul nu prevede altfel. conform calculului anexă la prezenta acţiune.2 „contractul produce efecte numai între părţi dacă legea nu prevede altfel” (principiul relativităţii). putem conchide că reclamatul SRL ”B” nu şi-a onorat obligaţiunile contractuale. 5.

8. 514 din Codul civil al Republicii Moldova.___ al Contractului. în care de către părţile contractante SRL ”B” şi SRL „A” s-a confirmat existenţa restanţei faţă de reclamant în sumă de ________ lei. de către SRL „B” în vederea executării obligaţiei financiare de achitare a lucrărilor prestate..susceptibil de a le produce în condiţiile Legii. În temeiul art. a debitat la contul reclamantului suma de ________ lei. În data de _________. str. nr. la locul şi în momentul stabilit.572 din Codul civil al Republicii Moldova obligaţia trebuie executată în modul corespunzător.. În vederea executării ireproşabile a obligaţiilor asumate. 159 .____ al Contractului.5 luni. fiind stabilită în perioadă de 1.__________. „ANTREPRENORUL” SRL „A” a transmis „BENEFICIARULUI” SRL „B” serviciile prestate conform contractului de antrepriză. şi din orice alt act.Chişinău. nr. obligaţiile se nasc din contract.___ c/f __________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA DATORIEI (2) În fapt. în data de ________.___ al Contractului de antrepriză încheiat. durata de execuţie a lucrărilor conform art.JUDECĂTORIA ____________ mun. Totodată.___ RECLAMANT: Societatea comercială ”A” SRL mun.A. potrivit art. contractul reprezintă un acord de voinţă realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc.___. în virtutea art. nr. str. În acest sens. „ANTREPRENORUL” s-a obligat contractual la executarea în termen a obiectului asumat. Circumstanţele enunţate sunt confirmate şi prin procesul-verbal de verificare a decontărilor reciproce la situaţia din _________.Chişinău. se modifică sau se sting raporturi juridice..__________. str. inclusiv T. „BENEFICIARUL” şi-a asumat obligaţiunea de achitare a valorii contractului pentru executarea efectuată. SRL „B” în calitate de „BENEFICIAR” şi SRL „A” având calitatea de „ANTREPRENOR” au fost semnat contractul de antrepriză având ca obiect de reglementare execuţia lucrărilor de reparaţie capitală a acoperişului flexibil şi de schimbare a ferestrelor clădirilor ce aparţin SRL „B” conform proiectului tehnic cu detaliile de execuţie aprobate. iar conform art. cu bună credinţă. părţile neinvocându-şi revendicări vizând termenul de execuţie şi/sau calitatea lucrului prestat. termen ce începe a curge din momentul semnării de către părţi a contractului şi primirea ordinului de începere a execuţiei. În temeiul art. prin Devizele locale şi procesele-verbale de recepţie a lucrărilor executate. costul lucrărilor prestate (lucrări de construcţie şi montaj) a fost evaluat de părţi la suma de __________ lei.. iar în corespundere cu dispoziţiile art.__________.V.666 din Codul civil al Republicii Moldova. urmând a fi transferată suma restantă în mărime de _________ lei..___ c/f __________ PÂRÂT: Societatea comercială ”B” SRL mun. acestuia fiindu-i aplicate normele de drept cu privire la actul juridic.Chişinău.

7. cuantumul dobânzii de întârziere. 166-167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova. Astfel. În acest sens.585 din Codul civil al Republicii Moldova dacă legea sau contractul nu prevede altfel.946 din Codul civil al Republicii Moldova.3 „contractul poate fi modificat sau rezolvit numai în conformitate cu clauzele sale ori prin acordul părţilor dacă legea nu prevede altfel” (principiul irevocabilităţii). obligaţiilor pecuniare li se aplică dobânzi pe perioada întârzierii. Astfel în conformitate cu art. SRL „A” a formulat extrajudiciar revendicări analogice Pretenţiei nr. însă iarăşi nu au parvenit reacţii din partea destinatarului. potrivit art.___ din _________ adresată SRL „B”. constituind cuantumul de 9% peste rata dobânzii prevăzută la art. uzanţele sau cu principiile echităţii” (principiul obligativităţii). alin. irevocabilitate şi relativitate. În drept. SOLICITĂM: A admite prezenta acţiune. pe cele ale art. 29. 572. în virtutea art. ANEXĂ: Data______________________ Semnătura_________________ 160 . 84.2 „contractul produce efecte numai între părţi dacă legea nu prevede altfel” (principiul relativităţii). cu avertizarea reclamatului privind eventualitatea intentării unei proceduri civile în instanţele de judecată ale Republicii Moldova cu privire la recuperarea silită a sumelor revendicate.619 din Codul civil al Republicii Moldova.executarea obligaţiei determinând efectele actului juridic (contractului) prin obligativitate.1. reclamantul a intervenit către destinatar cu solicitarea executării benevole extrajudiciare a plăţilor restante. 668. în conformitate cu art. A dispune recuperarea din contul reclamatului a cheltuielilor judiciare suportate de către reclamantul SRL „A” la depunerea acţiunii. Prin Nota extrajudiciară nr. conform calculului anexă la prezenta acţiune. dar şi la tot ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu legea. remisă SRL ”B”.___ din __________. putem conchide că reclamatul SRL ”B” nu şi-a onorat obligaţiunile contractuale. în cazul actelor juridice la care nu participă consumatorul. călăuzindu-ne de dispoziţiile art. reclamaţii urmează. 35. A dispune încasarea din contul SRL „B” în beneficiul SRL „A” a sumei de _______ lei. Aceste principii ce identifică efectele actului juridic se regăsesc şi sunt în mod expres reglementate de legislaţia civilă în vigoare a Republicii Moldova. 946 din Codul civil al Republicii Moldova. De asemenea. 5. pentru întârzierea executării obligaţiilor pecuniare. 666. prin decontarea la contul SRL ”A” a valorii de ___________ lei.___ din ________.668 din Codul civil al Republicii Moldova „contractul încheiat legal obligă părţile nu numai la ceea ce au stipulat expres. acumulând faţă de reclamant o datorie în sumă de ____________ lei. 117. să achite o dobândă de întârziere în mărime de ________ lei. prin contractul de antrepriză o parte (antreprenor) se obligă să efectueze pe riscul său o anumită lucrare celeilalte părţi (client).art. alin. or. iar aceasta se obligă să recepţioneze lucrarea şi să plătească preţul convenit. însă reacţii din partea reclamatului la Pretenţia formulată nu s-au manifestat.619 din Codul civil. prin Nota extrajudiciară nr.512-514. Astfel. 619.

Prin Încheierea Oficiului de Executare ________din___________. Pornind de la considerentul că. 316 din Codul civil al Republicii Moldova. lezare care până în prezent în contradicţie cu actele judecătoreşti ce constată restabilirea acestuia. asupra bunului legal dobândit.16.________._________din _________.14 din Codul de Executare al Republicii Moldova. str. nr. art.JUDECĂTORIA _____________ mun. prin caracterul său absolut şi perpetuu de către SRL „B”.Chişinău. str. a depus cererea de intentare a procedurii de executare silită către Oficiul de Executare _______. nr.__________. stabilirea termenului de executare benevolă precum şi identificarea termenului de executare silită pentru cazul neexecutării în termenul stabilit a titlurilor executorii nr. temeiul depunerii acţiunii SRL „A” în instanţa de judecată l-a constituit îngrădirea dreptului de proprietate (posesie. art.Chişinău.____ c/f ____________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA VENITULUI RATAT În fapt. care şi-a propus drept scop de activitate comercializarea angro a articolelor destinate 161 .___ şi evacuarea SRL „B” din imobilul nominalizat. Departamentul de Executare al Ministerului Justiţiei. SRL „A” după mai multe solicitări de executare benevolă a actelor judecătoreşti definitive şi irevocabile înaintate în adresa reclamatului. folosinţă şi dispoziţie) asigurat prin art.315.____ RECLAMANT: Societatea comercială „” SRL mun. amplasat în mun.p. Departamentul de Executare al Ministerului Justiţiei. hotărârea judecătorească se execută în modul stabilit de lege după ce rămâne definitivă. SRL „A” a recepţionat spre păstrare de la Oficiul de Executare ________. Menţionăm faptul că SRL „A” reprezintă o societate comercială. bunurile mobile existente în încăperile ce aparţin creditorului SRL „A”. Totodată. 254-255 CPC al Republicii Moldova. nr. acţiunea SRL „A” în contradictoriu cu SRL ”B” privind apărarea dreptului de proprietate a fost admisă.Chişinău. nr. rezident al Republicii Moldova. menţinută în vigoare prin Decizia Curţii de Apel Economice nr._________din ___________.46 din Constituţia Republicii Moldova. str. prin Hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie nr.___________din _________. în temeiul art.. din culpa reclamatului (acţiune sau inacţiune) nu se înlătură şi care până în prezent este cauzatoare de prejudicii. executarea nu a avut loc. str.________din _________ şi Decizia Colegiului Economic al Curţii Supreme de Justiţie nr.________.Chişinău. inclusiv la solicitările SRL „B” privind acordarea termenelor suplimentare pentru executarea benevolă a actelor judecătoreşti sus-vizate.____ c/f ____________ PÂRÂT: Societatea comercială „B” SRL mun. însă soldate fără soluţionare. dispunându-se înlăturarea obstacolelor create SRL „A” de către SRL „B” în realizarea dreptului său de proprietate asupra bunului imobil cu suprafaţa totală de _________ m. documentele executorii prezentate de SRL „A” au fost admise prin dispunerea intentării procedurii de executare. iar începând cu _________ până la ___________ în temeiul proceselor-verbale de transmitere-predare.________. La scadenţele termenelor fixate.

6 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului._________. 84. pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv). a adus întreprinderii un beneficiu (cu deducerile fiscale legale) în sumă de ____________ lei. garantează dreptul la un proces echitabil şi la executarea actelor judecătoreşti irevocabile drept o condiţie indispensabilă a actului de justiţie echitabil. însă reclamatul nu a formulat nici manifestat reacţii la pretenţia. menţinută în vigoare prin Decizia Curţii de Apel Economice nr. 162 .__________. suprafaţă care utilizată în activitatea de întreprinzător.Chişinău. fruct al dreptului considerându-se venitul şi beneficiile dobândite în urma folosirii acestui drept. str. prin neexecutarea Hotărârii Judecătoriei Economice de Circumscripţie __________ din _________.14 din Codul civil al Republicii Moldova. fruct al lucrului se consideră venitul. în perioada __________________. ceea ce constituie un venit de _________lei pentru un metru pătrat. scop prin care până în prezent s-a remarcat atât pe piaţa autohtonă cât şi cea internaţională. 5. sumă ce solicităm să fie încasată din contul SRL „B” în beneficiul SRL „A”. 29. Prin Nota extrajudiciară aferentă acţiunii înaintate. având deja un nume bine determinat ca un garant al calităţii activităţii prestate şi al produselor comercializate. călăuzindu-ne de art14. ________-_________. prejudiciu considerându-se cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat. În drept. însă care nu poate fi valorificată din culpa directă a SRL „B” prin neexecutarea actelor judecătoreşti.299 din Codul civil al Republicii Moldova.____” cu suprafaţa totală de ________ m.. venitul ratat îl constituie suma de _________ lei (calculul sumei se anexează). direct cauzându-ne un prejudiciu sub forma venitului ratat. persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel. iar fruct al lucrului şi al dreptului considerându-se veniturile şi beneficiile pe care acest lucru sau drept le asigură prin intermediul raporturilor juridice. în prezent SRL ”A” deţine în proprietate suprafaţă comercială în mărime de ______ m. Remarcăm faptul că. În acest context. SRL ”B” creează obstacole directe SRL ”A” la obţinerea fructului bunului imobil sau generarea valorificării acestuia. Prin urmare. 299 din Codul civil al Republicii Moldova. în data de __________ SRL „A” a participat la licitaţia bunurilor sechestrate şi a procurat de la INSPECTORATUL FISCAL DE STAT _________________încăperile din clădirea nr.1._________din ___________.. reclamantul a intervenit către destinatar cu solicitarea executării benevole extrajudiciare a plăţilor revendicate prin decontarea la contul SRL „A” a valorii de _____________ lei cu avertizarea reclamatului privind eventualitatea intentării unei proceduri civile în instanţele de judecată ale Republicii Moldova cu privire la recuperarea silită a sumelor revendicate.sistemelor _________________. 35. SOLICITĂM: A admite prezenta acţiune.p. Raportând calculele vizate la suprafaţa comercială ce aparţine SRL „A”. 166-167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova. în temeiul art. adică perioada analogică existenţei hotărârilor judecătoreşti definitive şi respectiv executorii.___. vine în contradicţie cu jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului. sporul şi productele pe care le dă acest lucru. 117. precum şi beneficiul neobţinut prin încălcarea dreptului (venitul ratat). Anume în acest scop. în virtutea art. În conformitate cu dispoziţia art.________ din _______ şi Decizia Colegiului Economic al Curţii Supreme de Justiţie nr. art. amplasată în mun. _________-________. reiterăm că neexecutarea continuă şi iresponsabilă din partea SRL „B”. nr. Suplimentar. devenite definitive şi irevocabile. remisă SRL ”B”. 7. 315-316.p. care. pentru perioada _________.

A dispune recuperarea din contul reclamatului în beneficul reclamantului a cheltuielilor judiciare suportate la depunerea acţiunii.A dispune încasarea din contul SRL „B” în beneficiul SRL „A” a sumei de __________lei. ANEXĂ: Data_________________ Semnătura________________ 163 .

valoarea indicată urmând a fi achitată la cursul Băncii Naţionale a Moldovei la data decontării în două tranşe.___ MD ______ c/f ______________ PÂRÂT: Societatea comercială „V” SRL mun. str. Capitolul ___.SRL „V” în mod unilateral refuză de la 164 .Chişinău.A._____________. În data de ________ şi respectiv la _________.____. SRL „P” efectuează la contul SRL „V” debitarea sumei suplimentare de __________lei (echivalentul sumei de _______ euro) cu destinaţia analogică a plăţii conform antecontractului din ________. prima tranşă până la data de __________-_______ euro şi a doua tranşă până la data de _________-_______ euro. Totodată. obligaţie similară fiind asumată şi de „viitorul cumpărător” prin Capitolul ___. în temeiul căruia SRL ”P” s-a obligat în condiţiile punctului ____ să execute obligaţiile financiare asumate. părţile au stipulat în mod expres. inclusiv TVA pentru un metru pătrat. contractul de vânzare-cumpărare a încăperilor comerciale separate cu suprafaţa totală de ______m. str. punctul ___ al antecontractului. având ca obiect de reglementare instituirea obligaţiei SRL „V” în calitate de „viitor vânzător” să încheie cu SRL „P” în calitate de „viitor cumpărător”. urma a fi vândut S. Potrivit antecontractului din ________. punctul ____. bunul imobil nominalizat. la _______ între SRL „V” şi SRL „P” a fost semnat un antecontract de vânzarecumpărare a bunului imobil. CIRCUMSTANŢELE CAUZEI În fapt. aceleaşi reglementări fiind prescrise şi de Capitolul ___.._____________. SRL „P” efectuează decontarea în favoarea SRL „V” a sumei de ______lei (echivalentul sumei de ______ euro). Potrivit. nr. în data de _________ prin ordinul de plată nr.p.___________. răspunderea contractuală (sancţiuni contractuale) în cazul neexecutării obligaţiilor juridice asumate sau în cazul executării necorespunzătoare a acestora. str. Capitolului __. Capitolului __. „P” la suma convenită de _____euro._____________. În vederea executării incontestabile a obligaţiilor asumate prin antecontractul din _________.____ RECLAMANT: Societatea comercială „P” SRL mun. str. punctul _____.cadastral __________. punctul ____. „viitorul vânzător”. astfel fiind decontate în total _______euro. amplasate în mun. şi-a asumat obligaţia de a încheia contractul de vânzare-cumpărare până la data de ________.Chişinău. în condiţiile antecontractului.___ MD ______ c/f ______________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA PENALITĂŢII A.JUDECĂTORIA ____________ mun. de către SRL „V” se returnează cu motivaţia susţinută în nota de însoţire a plăţii de refuz unilateral al SRL „V” în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare. nr.Chişinău. prin punctul ___ fiind stipulat în mod expres că în cazul în care „viitorul vânzător”. în virtutea Capitolului __. punctul ___._____. nr. mijloacele financiare transferate de către SRL „P” în vederea executării ireproşabile a antecontractului din ___________. iar în data de ___________ prin ordinul de plată nr.Chişinău. cu destinaţia plăţii conform antecontractului din ________.____. identificate cu nr. nr.

irevocabilitate şi relativitate (prin adagiul res inter alios acta. acestuia fiindu-i aplicate normele de drept cu privire la actul juridic. contractul reprezintă un acord de voinţă realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc.2 „contractul produce efecte numai între părţi dacă legea nu prevede altfel” (principiul relativităţii). şi se supune după normele de conduită forţei imperative ale contractului şi a normelor de drept ce îl reglementează. stingerea raporturilor juridice cât şi răspunderea contractuală pentru neexecutarea obligaţiilor instituite prin antecontract se impun imperativ efectelor actelor juridice şi nu vizează drepturi subiective contrare efectelor obligaţiilor benevol asumate. întinderea. ANALIZA JURIDICĂ A RAPORTULUI LITIGIOS În temeiul art. obligaţiile se nasc din contract. B. 514 din Codul civil al Republicii Moldova. şi din orice alt act. aliis neque nocere. De asemenea.SRL „P” dublul sumelor primite. iar în cazul imposibilităţii atingerii unor concilieri. prin refuzul unilateral de la executarea acestuia fără intervenţia răspunderii civile. executarea acestora determinând efectele actului juridic (contractului) prin obligativitate (prin adagiul pacta sunt servanada).668 definit „forţa obligatorie a contractului” care reglementează prin alin. şi/sau art. Reglementări similare sunt stipulate de art.8. se modifică sau se sting raporturi juridice. cu avertizarea SRL „V” privind eventualitatea intentării unei proceduri civile în instanţele de judecată ale Republicii Moldova cu privire la recuperarea silită a sumelor revendicate.neque prodesse potest).666 din Codul civil al Republicii Moldova. la locul şi în momentul stabilit. prin decontarea la contul SRL „P” a valorii de ________ euro (__________ lei Republica Moldova. reclamantul a intervenit către destinatar în ordinea punctului ____ al precontractului. ce constituie valoarea dublă neachitată). de lege sau dacă reiese dintr-o obligaţie asumată benevol” În acest context antecontractul reprezintă un act juridic sinalagmatic ce operează obligaţia de a se contracta. potrivit art. dar şi la tot ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu legea. Astfel în conformitate cu art.. cu solicitarea executării benevole a sancţiunilor pecuniare asumate. cu bună credinţă. alin. cu excepţia cazurilor când obligaţia de a contracta este prevăzută de prezentul cod. Forma stabilită pentru contract se aplică şi pentru antecontract”.executarea obligaţiilor contractuale –încheierea contractului de vânzare-cumpărare.(2) din Codul civil al Republicii Moldova care reiterează că „obligarea la încheierea unui contract este interzisă. acesta este obligat să restituie „viitorului cumpărător” . Aceste principii ce identifică efectele actului juridic se regăsesc şi sunt în mod expres reglementate de legislaţia civilă în vigoare a Republicii Moldova.3 „contractul poate fi modificat sau rezolvit numai în conformitate cu clauzele sale ori prin acordul părţilor dacă legea nu prevede altfel” (principiul irevocabilităţii). alin. însă careva reacţii din partea reclamatului la Pretenţia formulată nu s-au manifestat. atât naşterea. litigiile se vor soluţiona pe cale judiciară în instanţa de judecată competentă a Republicii Moldova. toate litigiile survenite în legătură cu contractul încheiat se vor soluţiona pe cale amiabilă.1 „că contractul încheiat legal obligă părţile nu numai la ceea ce au stipulat expres.. Deci. 572 din Codul civil al Republicii Moldova temeiul executării rezidă în existenţa unei obligaţii. Totodată.susceptibil de a le produce în condiţiile Legii.. În temeiul punctului___ al antecontractului din ___________.679 din Codul civil al Republicii Moldova „prin contract se poate naşte obligaţia de a se încheia un contract. 165 . potrivit art.. obligaţiile urmând a fi executate în modul corespunzător. uzanţele sau cu principiile echităţii” (principiul obligativităţii). Prin nota extrajudiciară nr.667 alin.____din ________ remisă SRL „V”.

acesta este obligat să restituie „viitorului cumpărător” – SRL „P” dublul sumelor primite. bazată pe neaplicarea Legii vizând temeiurile încetării raporturilor contractuale.L „P” au fost decontate la contul SRL „V” în cadrul executării obligaţiilor asumate prin antecontractul vizat. prin încheierea unui act adiţional în formă scrisă şi autentificat notarial. din partea SRL „P” ducea inevitabil către neexecutarea contractului din partea sa şi implicit la survenirea consecinţelor juridice ce se impun acestei neexecutări. SRL „V” reiterează ipoteza potrivit căreia antecontractul din _______. pasibilă aprecierii negative. potrivit art.733 din Codul civil al Republicii Moldova contractul nu poate fi altfel rezolvit. Reglementări similare sunt statuate în Capitolul ___ al antecontractului. în temeiul punctului ____ al antecontractului din _______ în cazul în care „viitorul vânzător”. reieşind din cumulul următoarelor motive şi reglementări: În conformitate cu art. au survenit. care prescrie caracterul obligatoriu a obligaţiilor asumate de către părţi printr-un act juridic bilateral. completat sau reziliat doar cu acordul comun al părţilor contractante. nu era desfiinţat. contractul nominalizat fiind supus condiţiei de formă obligatorie sub autentificare notarială imperativ dispus prin art. C.734 (2) din Codul civil al Republicii Moldova dar în mod 166 . potrivit căruia antecontractul poate fi modificat. INCONSISTENŢA ARGUMENTELOR SRL „U” EXPUSE ÎN NOTA DIN ______ Potrivit Notei prealabile din _______. potrivit Capitolului ___. punctele ______ ale antecontractului. acesta poate fi modificat. producea efecte juridice obligatorii pentru părţi. oneros având ca obiect asumarea obligaţiei de a se încheia contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil specificat. prin Capitolul ____. alte temeiuri de încetare a contractului părţile lăsându-le reglementărilor legislaţiei civile în vigoare. De asemenea. rezultată din aprecierea subiectivă şi defectuoasă a efectelor imperative generate de acte juridice sinalagmatice. or neachitarea acestora în cadrul unui raport contractual valabil. acordul părţilor chiar şi conform art. se consideră desfiinţat de drept din momentul informării reclamantului privind refuzul unilateral al SRL „V” de la încheierea contractului de vânzare-cumpărare. cu includerea tuturor clauzelor esenţiale ale contractului de vânzare-cumpărare. Totodată. pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a căruia survin consecinţele juridice reglementate de contract (răspundere contractuală) şi/sau prevăzute de legislaţia civilă în vigoare. prin încheierea unui act adiţional în formă scrisă şi autentificat notarial.SRL „V” în mod unilateral refuză de la executarea obligaţiilor contractuale –încheierea contractului de vânzare-cumpărare. reziliat sau revocat decât în temeiuri prevăzute de Lege sau prin acordul părţilor.La situaţia litigioasă. Astfel.679-680 din Codul civil al Republicii Moldova. obligatoriu.668 din Codul civil al Republicii Moldova contractul poate fi modificat sau rezolvit numai în conformitate cu clauzele sale ori prin acordul părţilor dacă legea nu prevede altfel. irevocabil şi relativ impus părţilor. între părţile contractante SRL „P” şi SRL „V” a fost semnat un antecontract identificat ca contract sinalagmatic. reiterăm faptul că antecontractul din _________ încheiat între SRL „P” şi SRL „V” reprezintă un contract bilateral. completat sau reziliat doar cu acordul comun al părţilor contractante. şi respectiv urmează a fi aplicate în strictă corespundere cu Legea. părţile în mod benevol au stabilit sancţiuni contractuale (răspunderea contractuală ca formă a răspunderii civile) pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor asumate.R. care la data achitării era în vigoare. punctul ___. În concluzie. Această ipoteză SRL „P” o apreciază ca fiind fără suport juridic. Deci. comutativ. Totodată. Urmează să atenţionăm asupra faptului că sumele revendicate de către S. este mai mult decât evident faptul că sancţiunile contractuale instituite de către părţi prin antecontractul din ________. ce însoţea returnarea mijloacelor financiare decontate de către SRL „P”.

A dispune încasarea din contul SRL „V” (c/f ____________) în beneficiul SRL „P” (c/f ____________) a sumei de ___________ lei (echivalent al sumei de ______ euro). Prin urmare. SOLICITĂM: A admite prezenta acţiune. au survenit. 709. ceea ce în situaţia litigioasă nu a fost realizat.similar prevederilor antecontractului. Dacă e să ne referim la cazurile de reziliere reglementate de lege. 166-167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova.602. 29. 572. 7. În drept. Reiterăm şi asupra faptului că rezilierea chiar şi ca definiţie reprezintă o formă a desfiinţării unui contract care intervine doar în consecinţa neexecutării unui contract şi nu vizează dreptul părţii la încetarea contractului prin nedorinţă (alte temeiuri decât neexecutarea) care însă poate fi acoperită prin acordul comun al părţilor contractante la încetare. ANEXĂ: Data_______ Semnătura________________ 167 . 711. şi respectiv urmează a fi aplicate în strictă corespundere cu Legea. 35. la datele efectuării decontărilor sumei de________euro. călăuzindu-ne de dispoziţiile art. 5. punctul _____. 666. şi de dispoziţiile contractului anterior din _______ . 117. identificat în reglementările antecontractului din __________ care era în vigoare. Din aceste considerente este evident faptul că sancţiunile contractuale instituite de către părţi prin antecontractul din ________. 668 din Codul civil al Republicii Moldova. care prescrie caracterul obligatoriu a obligaţiilor asumate de către părţi printr-un act juridic bilateral. nu a fost realizat şi implicit referinţa la încetarea unilaterală a contractului din partea SRL „V” este inopozabilă atât SRL „V” cât şi SRL „P”. în modul prevăzut de contract şi lege. acordul părţilor contractante la desfiinţarea contractului. Deci. urmând a fi încheiat în forma cerută pentru contract dacă din lege. producea efecte juridice imperative şi era obligatoriu părţilor şi deci SRL „P” era obligată să execute contractul şi să se conformeze obligaţiilor asumate. ale art. 735 din Codul civil al Republicii Moldova este justificată de neexecutarea obligaţiei corelative asumată de către parte.512-514. SRL „P” a dispus de un temei legal. urmează a reţine faptul că operarea rezilierii în sensul legislaţiei în vigoare –art. ceea ce semnifică inopozabilitatea acestor temeiuri SRL „P” care în aceste raporturi contractuale a executat în termenii şi modul prevăzut toate obligaţiile asumate. 84.1. contract sau uzanţe nu rezultă altfel.

s-a obligat să preia automobilul şi să plătească preţul în mărime de _______ Euro (___________lei). la _________. 168 .________. Chişinău. pentru remedierea defecţiunilor şi înlăturarea viciilor. care îl făceau impropriu destinaţiei şi folosirii normale. cumpărătorul este obligat să predea bunul fără vicii materiale. contrar caracteristicii şi destinaţiei sale. În baza dispoziţiilor art. în temeiul ordinelor de plată nr.1) al Codului civil al Republicii Moldova. considerându-se fără vicii materiale bunul care. __ având ca obiect de reglementare vânzarea-cumpărarea automobilului (autospecialei) de foraj de model ______. Potrivit art.763 din Codul civil al Republicii Moldova. str. o parte (vânzător) se obligă să predea un bun în proprietatea celeilalte părţi (cumpărător). ________. SRL „B” s-a obligat să predea automobilul de foraj de modelul _____ în proprietatea SRL „A”. nr. De nenumărate ori SRL „A” a încercat cu forţele proprii să repare automobilul.753 alin. str. între SRL „B” având calitatea de „vânzător” şi SRL „A” având calitatea de „cumpărător” a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. la rândul său.___ c/f _____________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND REZOLVIREA CONTRACTULUI DE VÂNZARE-CUMPĂRARE În fapt. nr. În vederea executării ireproşabile a obligaţiilor contractuale. a preluat în proprietate obiectul contractual de la vânzătorul SRL ”B”.____ din ________ şi nr. însă din lipsa unor însuşiri inerente.SRL „A” a achitat preţul convenit. Chişinău. în temeiul punctului ___ al contractului de vânzare-cumpărare nr. automobilul s-a defectat şi nu a mai funcţionat. Astfel. Conform art. iar acesta.prin scrisoarea nr.___ RECLAMANT: Societatea comercială „A” SRL mun. ________. însă din prima zi de lucru. iar în cazul în care nu s-a convenit asupra caracteristicilor.____ din _________. SRL „A” .JUDECĂTORIA_____________ mun. prin contractul de vânzare-cumpărare.___. nr. i-a solicitat vânzătorului SRL „B” remedierea automobilului şi înlăturarea viciului. bunul se consideră fără vicii dacă corespunde destinaţiei stabilite în contract. SRL „B” a preluat automobilul.___ din ______. Chişinău. SRL „A” a plasat automobilul procurat în procesul activităţii sale. corespunde utilizării obişnuite şi prezintă caracteristici care există în mod obişnuit la bunuri de acelaşi fel şi pe care cumpărătorul le poate aştepta ţinând cont de felul bunului. str. la data de ___________. iar aceasta se obligă să preia bunul şi să plătească preţul convenit.768 din Codul civil al Republicii Moldova care-i oferă cumpărătorului dreptul de a cere remedierea şi înlăturarea viciilor. la transferarea riscurilor are caracteristicile convenite. iar în baza Actului de primire-predare din ____ şi a facturii fiscale Seria ____ din _______.___ c/f _____________ RECLAMAT: Societatea comercială „B” SRL mun. intenţiile cumpărătorului de a repara automobilul nu s-au soldat cu succes. După primirea scrisorii de remediere şi constatarea de către ambele părţi contractante că automobilul ce a constituit obiectul convenţiei este viciat. Odată cu achiziţionarea bunului. în cazul în care bunul nu corespunde caracteristicilor contractate.

709 din Codul civil. Potrivit art. Neexecutarea este neesenţială în cazul în care: a) prin neexecutare creditorul a fost lipsit de posibilitatea de a obţine ceea ce aştepta în urma contractului. SRL „A” a operat rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare nr. SRL „A” nu a putut utiliza automobilul în activitatea sa de antreprenoriat ceea ce a dus la imposibilitatea onorării în termenele prevăzute a obligaţiilor contractuale asumate prin contractul de antrepriză nr. în situaţia în care cumpărătorul ar fi ştiut de existenţa viciilor.În urma încercărilor fără succes ale vânzătorului de remediere a automobilului vândut şi de înlăturare a viciilor din cont propriu. Raportând reglementările legale la circumstanţele faptice confirmate documentar. precum şi beneficiul neobţinut prin încălcarea dreptului (venitul ratat). ceea ce a dus la neexecutarea obligaţiei stabilite de dispoziţia art. considerându-se prejudiciu cheltuielile pe care o persoană lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat. o parte poate rezolvi contractul dacă există o neexecutare esenţială din partea celeilalte părţi. fiind conştient de viciile automobilului înstrăinat. iar vânzătorul SRL „B”. nu ar fi cumpărat bunul.____din _________ cu informarea destinatarului despre necesitatea restituirii prestaţiilor executate prin preluarea de către vânzător a automobilului de foraj de model _______ şi restituirea preţului primit. prin declaraţia din ______ adresată SRL „B”. Astfel. Cu regret. 169 .735 al Codului civil. reclamatul refuzând restituirea preţului automobilului achitat. în pofida prevederilor art. cu propunerea acestuia de a înstrăina bunul procurat unei terţe persoane. dacă una dintre părţi nu execută sau execută în mod necorespunzător o prestaţie scadentă decurgând dintr-un contract sinalagmatic. cealaltă parte poate.513 din Codul civil). În conformitate cu art. în afara de cazurile prevăzute de art. ca urmare a neonorării de către SRL „B” a obligaţiei de predare a automobilului vândut fără vicii materiale. or. d) neexecutarea dă temei creditorului să presupună că nu poate conta pe executare în viitor a contractului. la momentul executării şi stingerii obligaţiei (art.769 din Codul civil.___ din ________ încheiat cu SRL „C” şi parvenirea unei reclamaţii de neexecutare a obligaţiilor asumate din partea beneficiarului.____ din ________. Potrivit dispoziţiei art.___ din ________ refuză remedierea automobilului şi înlăturarea viciilor. incontestabil se denotă că SRL „A” a procurat un automobil viciat. la încheierea contractului de vânzare-cumpărare nr. Astfel.5) al Codului civil.735 al Codului civil.763 din Codul civil de predare a bunului fără vicii materiale şi a obligaţiei de a se comporta cu bună-credinţă şi diligenţă la momentul naşterii. a trecut sub tăcere viciile constatate. pe durata existenţei. c) neexecutarea este intenţionată sau din culpă gravă. vicii care fac imposibilă exploatarea acestuia conform destinaţiei sale aşa cum s-a aşteptat cumpărătorul.14 din Codul civil persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel. să rezoluţioneze contractul. pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv). SRL „B” prin scrisoarea nr. efectele rezoluţiunii operate de către SRL ”A” prin Notificarea remisă SRL „B” nu au fost executate.617 al Legii menţionate.765 alin. Conform prevederilor dispoziţiei art.737 din Codul civil şi în temeiurile art. după expirarea fără rezultat a unui termen rezonabil pe care l-a stabilit pentru prestaţie sau remediere. b) executarea în tocmai a obligaţiilor contractuale ţine de esenţa obligaţiei. potrivit căruia vânzătorul nu poate invoca o înţelegere prin care drepturile cumpărătorului sunt excluse sau limitate ca urmare a unui viciu dacă a trecut sub tăcere în mod dolosiv un viciu sau a preluat o garanţie pentru existenţa unei caracteristici. în conformitate cu art. pentru operarea rezoluţiunii şi repararea prejudiciului nu este necesară stabilirea unui termen când vânzătorul a respins remedierea viciilor sau când o modalitate de remediere nu a reuşit sau nu i se poate pretinde cumpărătorului.

10. în conformitate cu art. Astfel.602 din Codul civil. În drept. 740. neexecutarea obligaţiei în accepţiunea normei citate incluzând orice încălcare a obligaţiilor.610 din Codul civil. astfel fiind cauzat un prejudiciu material în sumă de __________ lei. ____ din ______ şi a prejudiciului material în sumă de ________lei. 704. 166 – 167 din Codul de procedură civilă.29. 753. conform art. SOLICITĂM: A admite prezenta cerere. Prin urmare. În cazul în care nu execută obligaţia. cât şi venitul ratat. călăuzindu-ne de prevederile art. 738. lucrări efectuate cu un automobil similar celui procurat de la SRL „B”. SRL „B” a lezat în drepturi SRL „A” reieşind din obligaţia reclamantului la onorarea contractului de subantrepriză. 734. 610. debitorul este ţinut să-l despăgubească pe creditor pentru prejudiciul cauzat astfel. iar SRL „A” s-a obligat la achitarea preţului în sumă de _____lei pentru prestaţiile efectuate. 763. ANEXĂ: Data___________ Semnătura________________ 170 .Întru evitarea survenirii unor consecinţe grave. pârâtul i-a cauzat reclamantului un prejudiciu material direct în valoare de ___________ lei. de cele conţinute în art. 735. SRL „A” a încheiat un contract de subantrepriză cu nr.______ din _________cu SRL „D” prin care ultimul s-a obligat să efectuează lucrări în favoarea beneficiarului SRL ”C”. 14. în urma neexecutării corespunzătoare a obligaţiilor legale de predare a automobilului vândut de model __________ fără vicii materiale. 35. ratat considerându-se venitul care ar fi fost posibil în condiţiile unui comportament normal din partea autorului prejudiciului în împrejurări normale. inclusiv preţul automobilului în sumă de ________ lei ca urmare a operării rezoluţiunii contractului de vânzare-cumpărare nr. sinteza reglementărilor legale şi circumstanţelor faptice confirmate documentar denotă faptul că. 739. A dispune încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor de judecată suportate de către reclamantul SRL „A” la depunerea acţiunii. reparabile fiind doar daunele care reprezintă efectul nemijlocit (direct) al neexecutării. inclusiv executarea necorespunzătoare sau tardivă.___ din ________. despăgubirea pe care o datorează debitorul pentru neexecutare cuprinde atât prejudiciul efectiv cauzat creditorului. A încasa din contul SRL „B” în beneficiul SRL „A” a sumei de __________lei. 602. în legătură cu neexecutarea contractului de antrepriză nr. 709. 769 din Codul civil. În baza contractului de subantrepriză din _______ SRL „D” a efectuat lucrări în sumă de __________lei. 60. 11. or în urma neexecutării obligaţiilor de predare a automobilului fără vicii materiale.

str. în forma cerută pentru cazurile respective. la data de __________._____ (mun. bazat pe aplicarea incorectă şi contrară a normelor imperative de drept material. având o cauză ilicită şi un consimţământ viciat. Prin prezenta acţiune. SRL „A” consideră contractul de vânzare-cumpărare nr.p. str.__. nr. când părţile au căzut de acord. str. punctul 83. adică manifestarea neviciată şi în strictă corespundere cu Legea consimţământului.Chişinău.___ MD ______ c/f ______________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULITĂŢII CONTRACTULUI DE VÂNZARE-CUMPĂRARE În fapt. 240 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii din 26. reglementări similare fiind prevăzute şi de art. la nr.12. ca fiind drept ilicit. prin restituire bilaterală.06. contractul se consideră încheiat. în vigoare la momentul semnării contractului de vânzare-cumpărare. reieşind din ansamblul următoarelor circumstanţe şi motive: În temeiul art.1107-XV din 06.Chişinău. care se identifică ca normă de drept imperativ.Chişinău. iar în cazul unei convenţii nule fiecare parte este obligată să restituie celeilalte părţi tot ce a primit în baza convenţiei. între SRL „A” în calitate de „VÂNZĂTOR” şi SRL „B” în calitate de „CUMPĂRĂTOR” a fost semnat contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil identificat cu nr.61 al Codului stipulând că convenţia declarată nulă se consideră nulă din momentul încheierii ei.50 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii din 26.amplasat în mun.220 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii nr.500 din 10. de componenţa exclusivă 171 .JUDECĂTORIA ____________ mun. în virtutea Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. cu privire la toate punctele esenţiale ale lui. cu suprafaţa totală de _____ m.Chişinău. Contractul vizat. nr. este nulă convenţia care nu corespunde prevederilor Legii. în corespundere cu dispoziţiile art. art. pasibil recunoaşterii nulităţii.Chişinău.cadastral ______________.___ MD ______ c/f ______________ PÎRÎT: Societatea comercială „B” SRL mun._________. În corespundere cu dispoziţia art. str. nr. iar înstrăinarea acestuia se efectuează la preţul de ________ lei.2002) în temeiul căruia actul juridic care contravine normelor imperative se consideră nul. Potrivit clauzelor contractuale stipulate de punctele _______.157 din Codul civil al Republicii Moldova. Totodată._____________. str._____________. obiectul contractual îl reprezintă proprietatea SRL „A” conform documentelor de constituire ale Societăţii. autentificare după cum rezultă din parafa legalizării realizată la Biroul Notarului “____________”.___________. ___ din ________. care urmează a fi debitat de către SRL „B” la data semnării contractului de vânzare-cumpărare.1964). nr.____ RECLAMANT: Societatea comercială „A” SRL mun.09.1964)._____________.91 „despre aprobarea Regulamentului societăţilor economice din Republica Moldova”. nr.12.__). a fost supus condiţiei de formă obligatorie sub autentificare notarială.

capitalul statutar al Întreprinderii constituie suma de ________ lei. valoarea cărora depăşeşte o pătrime din fondul statutar. dintre care _______ lei reprezintă cota asociatului __________________.12.500 din 10.Chişinău.500 din 10. 35. 83. or. Astfel.___________. administrarea acestei proprietăţi comune pe cote-părţi urmează a fi realizată doar cu acordul coproprietarilor. or. deţinătorii certificatelor cotelor de participare sunt proprietari ai averii Societăţii cu răspundere limitată şi. fiind constituită de fondatorii __________________ şi _________________.1964). str.__. 7. manifestarea şi/sau exteriorizarea acestuia a fost grav viciată. Totodată.cadastral ______________. cu ordinea de zi vizând încheierea contractului de vânzare-cumpărare nu a fost organizată şi nicio Hotărâre în acest sens nu a fost emisă.09.91 „Despre aprobarea Regulamentului societăţilor economice din Republica Moldova” la situaţia litigioasă. 29. În drept.09. cu certitudine contractul de vânzare-cumpărare din ________ dispune de un consimţământ nematerializat conform rigorilor stabilite de Lege. în această situaţie fiind lezate grav drepturile asociaţilor SRL „A”. Raportând reglementările prevăzute de Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.91 „Despre aprobarea Regulamentului societăţilor economice din Republica Moldova”. deci. 117.09. A recunoaşte ilegalitatea şi nulitatea contractului de vânzare-cumpărare nr. Concluzionând. cota asociatului ___________________. urma a fi aprobată de către organul de conducere a SRL „A”.amplasat în mun. 61. un asemenea acord din partea fondatorilor. materializat prin emiterea unei Hotărâri a Adunării Generale a Fondatorilor SRL „A”. ANEXĂ: Data_________________ Semnătura _________________ 172 . potrivit punctului 76 al Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. Din materialele prezentate la perfectarea tranzacţiei de vânzare-cumpărare rezultă că o asemenea Adunare Generală. 166-167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova S O L I C I T Ă M: A admite prezenta acţiune. Din documentele de constituire ale reclamantului prezentate la semnarea contractului de vânzare-cumpărare contestat. tranzacţia vizată având preţul de _______ lei. deci.50. 238 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii din 26. cu suprafaţa totală de _____ m. punctele 76. ceea ce afectează condiţia obligatorie de validitate a unui act juridic bilateral. art.500 din 10. 84. în mod obligatoriu urmează a fi aprobată de Adunarea Generală a asociaţilor şi. 99 din Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. rezultă că Societatea SRL „A” a fost fondată la __________ şi supusă înregistrării în Registrul de Stat al Întreprinderilor şi Organizaţiilor în data de __________. călăuzindu-ne de dispoziţiile art.____ din _________ încheiat între SRL „A” şi SRL „B” cu bunul imobil identificat cu nr.1. nu a fost efectuat şi nici Biroului Notarial nu i-a fost prezentat.a adunării generale ţine acceptarea contractelor.1991 ”Despre aprobarea Regulamentului societăţilor economice din Republica Moldova”. la semnarea contractului de vânzare-cumpărare din __________. ceea ce constituie __% iar ________ lei. 157. ceea ce depăşeşte în mod evident limita admisibilă încheierii actelor juridice fără acordul coasociaţilor. rezultă că tranzacţia ce depăşeşte suma de ¼ din capitalul statutar.p. 5. ceea ce constituie __%. nr.

conducând motocicleta „Voshod” cu numărul de înmatriculare MDM 1970. 10338. în beneficiul nostru.. La 16.W. satul ____ Pârât: L. Suma solicitată este alcătuită din următoarele sume: 1.00 lei – cheltuieli pentru asistenţa juridică. pentru perioada 13.W.11.. tatăl reclamantului.2007.12. Motivele cererii sunt următoarele: În fapt.W.) a emis o sentinţă prin care l-a recunoscut vinovat pe L.2006.2006 – 13.2006.. la 28. de unde. Comă II” Pentru acoperirea cheltuielilor de spitalizare şi tratament am cheltuit 10338. tratamentul şi cheltuielile aferente tratamentului lui C. a fost transportat la IMSP „Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie” din Chişinău. În perioada 28. 2.2009. a fost internat la IMSP „Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie” cu diagnoza: „Traumatism cranio-cerebral acut deschis grav.V. solicităm încasarea de la L. 4.I.M.06.11. pârâtul L. Judecătoria raionului ______ (judecător D.I.E..28 lei serviciile medicale prestate de spital şi 1537. la 27. a decedat.. 173 .01. 546.. prestaţii periodice lui C. pentru a fi examinată în procedura civilă.21).W.96 lei pentru recuperarea cheltuielilor pe care le-am suportat în legătură cu spitalizarea în perioada 28. C. 100000.91 lei pe lună (total 16954.00 lei pentru recuperarea prejudiciului moral cauzat nouă prin vătămarea integrităţii corporale şi decesul lui C. a sumei de 144923. în săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. La 13.2006.W.E.V. Acţiunea civilă a fost lăsată fără examinare. satul _______ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU REPARAREA PREJUDICIULUI Subsemnaţii C. Victima a fost transportată la Spitalul Raional ______. Fractura bazei craniului.2006 – 13. l-a accidentat pe C. C. C. respectiv.I.12.JUDECĂTORIA __________ Reclamanţi : C.W.I.17 lei pentru compensarea prejudiciului cauzat prin vătămarea integrităţii corporale şi decesul lui C. 3. raionul ____. şi C. raionul _____.12.W. 12630.68 lei şi pentru medicamente şi articole parafarmaceutice procurate din afara spitalului).11.W.264 alin.12. Contuzie hemoragică cerebrală frontal bilateral.2006.V.00 lei pentru recuperarea cheltuielilor de înmormântare a lui C. b) CP.2006 – 30. 5000.2007.. despăgubiri pentru diferenţa dintre pensia de urmaşi şi valoarea întreţinerii acordate de decedatul C.(3) lit. 5.11. soţul reclamantei. şi.96 lei (8801.

2. şi valoarea întreţinerii ce era prestată de decedatul C.2006. respectiv.2006 a fost înmormântat.I.V. În fiecare noapte. am cheltuit 16430. – fiul. în urma spitalizării şi apoi a decesului acestuia.2007. Copia certificatului de deces al lui C. Deoarece ne-a fost răpit cel mai drag şi iubit om. lui C. bisericeşti. din păcate. un contract de asistenţă juridică cu avocatul Oleg Palii. a fost nevoită să plece la muncă în Italia.W. la acel moment. Costul serviciilor juridice prestate. respectiv. În drept.1418. Cheltuielile pe care le-am suportat în legătură cu înmormântarea nu au fost cheltuieli exagerate. 3. 4 al art.soţul. În legătură cu decesul tatălui. 1419. Pentru o parte din această sumă dispunem de bonuri. ţinând cont de statutul social al defunctului şi obiceiurile locale. era de 2120. ne-a recuperat 3300. Copia buletinului de identitate al reclamantei C. art. În legătură cu înmormântarea. pentru care urmează a fi încasată această sumă. şi C. conform acestui contract. C. dar unde nu se eliberează bonuri de casă. lăsându-l pe fiul V. Despărţirea mamei de fiu. Diferenţa dintre pensia de urmaş.E. C. C. data încheierii studiilor la Colegiul Naţional de Coregrafie. În scopul colectării probelor pentru înaintarea prezentei cereri.96 lei. iar şi iar.1419 din CC stabileşte că persoana obligată să repare prejudiciul. ci constituie doar strictul necesar. în conformitate cu obiceiurile locale.V. era în spital în comă şi medicii făceau tot posibilul pentru a-l salva. .V. a decedat şi la 16. fiul decedatului C.). Coreclamanta C.166. 1422 din Codul civil.09.. unde produsele şi mărfurile sunt mai ieftine.E. Suferinţele morale ne urmăresc până în prezent şi vor fi cu noi încă mult timp.05 lei pe lună. Copia extrasului de pe actul de căsătorie al lui C. Feciorul creşte fără tată şi la distanţă de mii de kilometri de mamă. este de la 13.W. Copia buletinului de identitate al lui C. dar. 5. Perioada. Alin. ne întemeiem cererea pe dispoziţiile art. am încheiat. este elev la Colegiul Naţional de Coregrafie. Deoarece defunctul era unicul întreţinător al familiei. adică – 706. Suferinţele noastre morale au fost enorme atunci când am aflat de accident. – soţia. Salariul mediu al decedatului C.E. În sprijinul acţiunii propunem următoarele probe: 1. leziunile corporale au fost prea grave.E. În urma accidentului în care i-au fost cauzate leziuni corporale grave soţului şi. Familia noastră era alcătuită din 3 persoane (C. urmează să compenseze cheltuielile de înmormântare.. au fost enorme atunci când C. ne-au fost cauzate suferinţe morale enorme.V. este de 5000.06.W. până la 30.12. primită de C. tatălui meu.88 lei.W.00 lei din suma cheltuit şi ne-a transmis produse alimentare în sumă de 500 de lei.W.12. visăm tot calvarul prin care am fost nevoiţi să trecem în urma crimei comise de L. Pârâtul. Copia sentinţei din 16. întocmirii cererii de chemare în judecată şi reprezentării intereselor noastre în faţa instanţelor judiciare.2006 data decesului lui C. masa de pomenire au fost făcute de la piaţă. fiecăruia dintre membrii familiei noastre îi revenea câte 1/3 din acest salariul întreţinătorului.2009..00 lei. este de 546.W. în grija bunicii. Studiile vor fi încheiate la 30.01. i-a fost stabilită pensie de urmaş în mărime de 160.W. 4. cauzată de decesul tatălui.91 lei pe lună.00 lei. la 26. a tatălui meu.La 13. dar marea majoritate din cumpărăturile legate de serviciile rituale.12.06. numai a agravat suferinţele noastre morale. Coreclamantul C. Durerea noastră nu avea margini când am aflat despre moartea soţului şi.W. 167 din Codul de procedură civilă.2009.W.2007 emisă de Judecătoria ________ în dosarul (1-29/07).W. 174 .

Copia contractului de asistenţă juridică nr. Copia talonului de plată la raportul 2542 din 14. 9.07.01/07 din 27.C. 12.) C.09.07.243 din 01.2007 eliberate de C.12. Chişinău.09. este elev al acestei instituţii. Copia bonului nr.V.V. 11.2007 eliberate de S.2954-05 din 25. despre mărimea salariului mediu al decedatului C.V.R. „Apă-Canal Chişinău” S. de a recupera cheltuielile de înmormântare.L.L.L.12. Copia informaţiei nr. despre faptul că C.01-08/679 din 02. 14. _________________ 175 .12. despre pensia de urmaş stabilită lui C.V. „Vladalina” S. „Funeral Service” S.2006 de S.109 din 07.A. Copia formularului de comandă şi a chitanţei de plată eliberate la 13. 17.11. __________________ (Reprezentată prin procură de C.2007.003107 din 13. şi S. 15. Copia informaţiei nr.C. Copia obligaţiei familiei L. „Amadis . 7.C.6. Copiile bonurilor de plată eliberate de S.2007 eliberate de Primăria satului____. Copia adeverinţei nr.131 din 20. 10.E.R. despre componenţa familiei lui C.2007 eliberate de Colegiul Naţional de Coregrafie. Copii de pe bonurile fiscale pentru procurarea medicamentelor şi a articolelor parafarmaceutice (4 foi).2007 de la Parohia „Sf.Service” S.W.R. 18. Copia adeverinţei nr. 13.S. Copia informaţiei nr. Copia adeverinţei nr.V. 8. Copia cererii de chemare în judecată şi a înscrisurilor anexate (22 foi).08.2006 eliberat de Centrul de Medicină Legală. _________. Arhanghel Mihail şi Gavriil” privind taxa de înmormântare. Data ________________ Semnături: C.C.A.5 din 26.2006 şi bonul fiscal eliberat de Combinatul servicii Funerare al Primăriei mun. 16. Anexe: 1.T.10.2007 eliberate de IMSP „Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie” (2 foi).

700 lei Faţă de masă: 1 buc. alte cheltuieli de înmormântare şi.V. către L. x 2.I. despre recuperarea prejudiciului. declar următoarele. despre repararea prejudiciului” CERERE PENTRU COMPLETAREA TEMEIULUI ACŢIUNII Judecătoria _______ are pe rol cererea de chemare în judecată. către L. x 30 lei= 180 lei Masa: 1 buc. x 180 lei = 1260 lei Cămaşă bărbătească – 7 buc. x 60 lei = 240 lei Urcior: 10 buc. În completarea celor enunţate în cererea de chemare în judecată.5 lei = 75 lei Pantofi: 1 per.17 lei.JUDECĂTORIA _____________ De la: C. x 12. x 25 lei Lampă de masă: 1 buc. x 65 lei = 455 lei Pled – 5 buc. şi C. x 12 lei = 360 lei 6 buc.W. Reclamant în cauza civilă „C. x 180 lei Chipiu:1 buc. x 250 lei = 1250 lei Plapumă – 1 buc.5 lei = 150 lei 12 buc. produse alimentare pentru masa de pomenire. Pentru înmormântare au fost procurate următoarele mărfuri pentru pomeni. x 280 lei = 280 lei Pernă – 1 buc. x 8. x . x 18 lei = 180 lei Farfurie: 12 buc. evident.00 lei Cuvertură – 7 buc. inclusiv 12630. x 11 lei = 132 lei 12 buc.E. x 12 lei = 72 lei Lingură: 12 buc.I.: Pomeni: 8586. x 25 lei = 75 lei Halat: 6 buc. înaintată de mine şi C..5 lei = 102 lei 6 buc. x 120 lei = 720 lei 176 .00 lei cheltuieli de înmormântare a lui C. x 16 lei = 320 lei 30 buc.E. x 140 lei Costum: 1 buc. x 50 lei Căldare: 3 buc. În acţiune am solicitat încasarea de la pârât a sumei de 144923. x 10 lei = 120 lei Furculiţă: 12 buc x 10 lei = 120 lei Pahar: 30 buc..V. x 600 lei Scaun: 4 buc. = 60 lei Ştergar: 20 buc.

1 lei = 30 lei Ceară: 1 kg x 150 lei Icoană: 1 buc. Total cheltuieli de înmormântare – 16708. x 500 lei Lumânare: 300 buc. Taxa de înmormântare – 200 lei. 00 lei 177 . x 36 lei 250 buc.Covor: 1 buc. x 20 lei Produse alimentare: 5656.5 lei 30 buc. x 12 lei 2 buc. x 2 lei = 40 lei Ulei: 5 kg x 11 lei = 55 lei Morcov: 10 kg x 5 lei = 50 lei Mandarine: 5 kg x 18 lei = 90 lei Cheltuieli de transport – 700 lei. Sicriu – 766 lei. x 20 lei Oglindă: 1 buc. x 2.5 lei = 225 lei Porumb dulce conservat: 15 borcane x 7 lei = 105 lei Măsline: 5 kg x 75 lei = 370 lei Şprote: 20 cutii x 7.00 lei Castraveţi: 20 kg x 20 lei = 400 lei Roşii: 20 kg x 15 lei = 300 lei Peşte congelat: 20 kg x 29 lei = 580 lei Peste sărat: 9 kg x 21 lei = 190 lei Peşte viu: 20 kg x 10 lei = 200 lei Ciuperci conservate: 10 kg x 30 lei = 300 lei Maioneză: 3 borcane x 50 lei = 150 lei Orez: 15 kg x11 lei = 155 lei Bomboane: 7 kg x 25 lei = 175 lei Covrigi: 10 kg x 12 lei = 120 lei Ciocolate: 5 kg x 45 lei = 225 lei Colaci: total: 816 lei 7 buc. x 20 lei Candelă: 1 buc.5 lei = 150 lei Mazăre: 5 borcane x 8 lei = 40 lei Varză: 10 kg x 5 lei = 50 lei Varză murată: 20 Kg x 5 lei = 100 lei Farş de peşte: 10 kg x 27 lei = 270 lei Stafide: 2 kg x 30 lei = 60 kg Ceapă verde: 20 leg. x 2 lei Fructe uscate: 6 kg x 30 lei = 180 lei Biscuiţi: 10 kg x 16 lei = 160 lei Zahăr: 10 kg x 10 lei = 100 lei Crabi: 30 pachete x 7. Cruce şi placa de pe cruce – 320 lei. Centrul de medicină legală – 480 lei. x 0.

Îmi întemeiez prezenta cerere pe prevederile art.V. Data__________________ Semnătura_________________ C. în total 3800 lei.60 alin(3) din Codul de procedură penală.Familia pârâtului ne-a transmis 3300 de lei şi produse alimentare în sumă de 500 lei. __________________ (Reprezentat prin procură de Palii Oleg) 178 .

Chişinău. şi art. 22.01. s-a stabilit cu certitudine faptul că suma prejudiciului material cauzat automobilului meu .Kogălniceanu şi Bulgară din mun. A încasa de la Compania Internaţională de Asigurări . în folosul meu.Chişinău Reclamant: D.2008 şi a deciziei Curţii de Apel Chişinău nr.C. Solicit: A admite prezenta acţiune. care se afla la volanul automobilului . în jurul orei 10.03.2008 până la 20.01..166-167 CPC.09. domiciliat _______________. Dat fiind faptul că. Intervenient principal: C. 1304 alin.Chişinău. Mitropolit Bănulescu-Bodoni. Pârât: Compania Internaţională de Asigurări .. întemeindu-mi pretenţiile pe prevederile art.2009. cu titlu de prejudiciu material.09. 1315.15. În baza Raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 1398. Compania Internaţională de Asigurări .09. C. în urma prejudiciul cauzat nu mi-a fost restituită paguba pricinuită... s-a produs un accident rutier în urma căruia a fost deteriorat automobilul meu de marca .VW Passat” cu numărul de înmatriculare CNN 123.ASITO” SA. la intersecţia străzilor M. a confirmat faptul că automobilul de model .Mitsubishi” cu numărul de înmatriculare COM 123.. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA PREJUDICIULUI MATERIAL PRODUS ÎN URMA ACCIDENTULUI RUTIER La data de 28. str.(2).23 din 29. a fost recunoscut vinovat de săvârşirea contravenţiei administrative prevăzute de art.ASITO” SA.4r-107/10 din 10. cu termen de valabilitate de la 21. până la acest moment. în urma accidentului rutier din 28.2382 din 13.C. sediul or. 28 din Legea RM cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule.124 alin..C.2008 constituie _________ lei.ASITO” SA.Mitsubishi” cu numărul de înmatriculare COM 117.2010.VW Passat” cu numărul de înmatriculare CNN 123. Conform schemei şi procesului-verbal al examinării locului accidentului rutier din 28.2 CCA (redacţia din 1985). a fost asigurat de asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto de către compania nominalizată în baza poliţei de asigurare seria AB nr. 1410 CC.10.Judecătoria Râşcani mun.2010. 57/1. de către intervenientul C. sunt nevoit să mă adresez cu prezenta acţiune în instanţa de judecată.. Din răspunsul la interpelarea nr.2008.1301. domiciliat _____________________. suma de ___________ lei.. art.1932101. cauzat mie în urma 179 .2009.S.03.. efectuat de către Centrul Naţional de Expertize Judiciare.

2010.09. copia deciziei Curţii de Apel Chişinău nr.accidentului rutier din 28. copia schemei ataşate la procesul-verbal al examinării locului accidentului rutier din 28.05.2008. copia reclamaţiei din 31. Data _________________________ Semnătura ____________________ 180 .2008.2382 din 13. şi din cauză că am fost nevoit să apelez la avocat pentru a-mi acorda asistenţă juridică (suma de ___________ lei). Anexă: copia acţiunii.23 din 29. copia certificatului de înmatriculare nr.09.2010.10.4r-107/10 din 10.2010. copia răspunsului la interpelarea nr. copia contractului de asistenţă juridică. copia răspunsului la reclamaţia din 31. copia Raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr.04MTH 451163.2010. copia tabelului fotografic la procesul-verbal de cercetare la faţa locului din 28.05.03.2008.2009.03.09.

G. Care este valoarea şi costul de piaţă a garajului nr.G. până la moment. str. A partaja apartamentul nr. Reclamat: C.____________. nu-i acordă ajutor material.18 al Cooperativei de construcţie a garajelor nr.___________? 3._________ din or. aplicarea sechestrului pe apartamentul nr. iar reclamatul.G.______. domiciliat or..2007. ap. sunt nevoit să mă adresez cu prezenta cerere în instanţa de judecată._________ din or. un garaj din aceeaşi localitate.1995._____. mobilă şi alte bunuri casnice. Dat fiind faptul că.____________________ din or.11 din or.1997. care sunt înregistrate pe numele lui C.1997. căsătorie care fost înregistrată de Primăria s. am încheiat căsătoria la data de 11.11 de pe str. şi anume: apartamentul nr.18 al Cooperativei de construcţie a garajelor nr.11 din or. căsătoria noastră a fost desfăcută. Solicit: În scopul asigurării acţiunii. peste o perioadă de timp. solicit.11 de pe str.________? 2. În timpul vieţii în comun am acumulat avere. str.___________ r. În conformitate cu prevederile art.166-167. 181 .Judecătoria _____________ Reclamant: A. în conformitate cu prevederile art.06. A numi o expertiză la Oficiul Cadastral Teritorial Ungheni şi a pune în faţa specialiştilor următoarele întrebări: 1.______ din or.11 de pe str.. născută la 01.______________. şi pe garajul nr. şi garajul nr.________.________.25-26 din Codul familiei şi cu cele ale art. este la întreţinerea şi educaţia mea. Avem în comun un copil minor – fiica I.11 din or. În legătură cu faptul că fiica mea minoră I. Care este costul de piaţă şi modul (variantele posibile) de partajare a apartamentului nr.01._____. eliberarea parţială de plata taxei de stat. născută la 01.11 de pe str. viaţa în comun nu a mai fost posibilă.01.2-111/07 din 09. 174-175 din CPC RM. Deoarece. atribuindu-mi din averea comună ½ din apartamentul nominalizat şi din costul garajului – proprietate comună în devălmăşie.18 al Cooperativei de construcţie a garajelor nr. după desfacerea căsătoriei.85 alin. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND PARTAJUL AVERII COMUNE Cu reclamatul C..___________. domiciliat or. nu am reuşit să partajăm averea comună pe cale amiabilă din motiv că reclamatul refuză partajarea averii.G.______________. prin hotărârea Judecătoriei ______ nr.__________________.4 din CPC RM.G. ap.G.02._______.________________.

06. copia hotărârii judecătoreşti de desfacere a căsătoriei din 09. copia pag.Anexă: copia acţiunii. seria A 2740162.2007. copia extrasului din Registrul bunurilor imobile.4-5 din paşaportul străin. bonul de plată a taxei de stat. Data ________________________ Semnătura reclamantei _________________________ 182 . copia procurii.

bonul de plată a taxei de stat.P. _________________ Reclamat: A. născut la data de 05.P. Din cauza divergenţilor care apar în soluţionarea problemelor de familie. cauză din care sunt nevoit să mă adresez cu prezenta cerere în instanţa de judecată.. am înregistrat actul de căsătorie la data de 21.P.P.copia acţiunii. domiciliat s. Solicit: 1. ________________ r.02. situaţie care se răsfrânge negativ asupra educaţiei fiului minor.certificatul de căsătorie. ______________________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU DESFACEREA CĂSĂTORIEI Cu reclamatul A. Data _____________________________ Semnătura reclamantului _________________ 183 . – rog sa-l lăsaţi în grija mea. domiciliat s. Pe fiul minor – C.01. În comun avem un copil minor – C. _______________ sub № 13.01. r. 2. .P. . r. A desface căsătoria dintre mine şi A. –.copia certificatului de naştere a copilului. Am ajuns la concluzia că nu mai este posibil să păstrăm familia. Anexă: .. _______________.2000 şi înregistrată de către Primăria s. În conformitate cu prevederile art.37-38 din Codul familiei.P. _______________.2001. de mai mult timp nu mai convieţuim împreună.2000. încheiată la data de 21.. Toate încercările mele de a păstra relaţiile de familie nu s-au încununat de succes. .Judecătoria _____________ Reclamant: N. deoarece toate încercările mele de a păstra relaţiile de căsătorie nu au dat efectul scontat. noi adesea ne certăm. De termen de împăcare nu mai avem nevoie.

pârâtul refuză să achite suma pentru transportul mărfii.2008 încheiat între ._______. SOLICITĂM: A admite prezenta acţiune.Chişinău Reclamant: .71 din 12.. i-am solicitat pârâtului achitarea benevolă a sumei datorate. a transportat la locul de destinaţie încărcătura comandată._____ în Ucraina or. în baza art.71 din 12._______________..AAA”. s-a convenit ca instanţă competentă în soluţionarea acestui litigiu va fi Judecătoria Economică a Republicii Moldova.AAA” cu sediul Ucraina or.11.71-11 din 12. Conform prevederilor art. în cazul apariţiei unui litigiu dintre părţi. sediul or. Din această cauză suntem nevoiţi să ne adresăm cu prezenta cerere în instanţa de judecată şi.12.166-167 din CPC al RM.______________.TRC” SRL. pe lângă suma datorată.2008. După executarea de către cărăuş a obligaţiilor asumate.09.71 din 12..Judecătoriei Economice mun.TRC” SRL. 1017 din CC al RM. În baza contractului nominalizat şi a comenzii nr. str. cărăuşul.2008 care este parte integrantă a contractului din 12.2008. însă nu am primit niciun fel de răspuns la solicitarea noastră.2008 184 . în folosul .2008..___ Tel. iar beneficiarul urma să achite cărăuşului suma de 1200 (una mie două sute) dolari SUA.09. str../fax: /_____________ _____________ Pârât: OOO .___________ a unei încărcături.2008 în sumă de 1200 dolari SUA şi dobânda de întârziere din suma datorată pentru perioada de întârziere. 980.2008. Anexă: Copia cererii de chemare în judecată Copia contractului şi a comenzii nr.11.11.1 din contractul nr.71 din 12. suma datoriei conform contractului-comandă nr. Prin scrisoarea din 22.TRC” SRL.619..AAA”. or. solicităm să fie încasată şi dobânda de întârziere din suma datorată pentru perioada de întârziere.09.11. s-a convenit transportarea de către reclamant din Republica Moldova or. Conform pct. adică .______. A încasa de la OOO . Ucraina.. 984. of. conform pct.11.619. ________________.2008. care este semnat de către părţile contractante. 03110.71-11 din 12. 1017 din CC al RM şi în conformitate cu art. urma să fie achitată de către beneficiar în termen de 10 (zece) zile după prezentarea documentelor în original. Suma dată. după cursul Băncii Naţionale a Moldovei la data devamării încărcăturii. 994-995.TRC” SRL şi OOO .11 din contractul-comandă nr.5. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA DATORIEI Conform prevederilor contractului nr. fapt ce se confirmă prin actul de îndeplinire a lucrărilor din 21.

Copia actului de îndeplinire a lucrărilor Calculul sumei dobânzii de întârziere Data________________________________ Semnătura reclamantului______________________I 185 .

27 lei . solicităm admiterea cererii de asigurare. conform datelor contabile această restanţă constituie suma de 1047706.27 lei.11. a demonstrat un comportament de reacredinţă la executarea obligaţiunilor contractuale. pârâtul. pârâtul şi-a asumat obligaţiunea ca. 106 din 11. solicit aplicarea sechestru pe contul bancar. 27.12. Asigurarea acţiunii este necesară.P. 03. 25. pe parcursul unei perioade îndelungate de timp. nr. până în prezent. În scopul asigurării acţiunii. bunurile mobile şi imobile ale pârâtului în mărimea sumei restanţei debitoriale ce îi aparţin cu drept de proprietate pârâtului. prin prezenta acţiune civilă.05. La fel. Admiterea acţiunii civile de asigurare. îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art.106 din 13. Motivele cererii sunt următoarele: În procedura Judecătoriei Economice de Circumscripţie se află pe rol acţiunea civilă la cererea reclamantului cu privire la încasarea datoriei debitoriale din contul pârâtului în beneficiul reclamantului în sumă de1047706. se eschivează şi nu-şi onorează obligaţiunile asumate.2005. La 29. Reclamantul a executat condiţiile stipulate în contract în termenele stabilite de părţi. Ţinând cont de faptul că debitorul pârât.N. nu a achitat restanţa debitorială faţă de reclamant în mărime de 1047706. să achite plata pentru aceste servicii.2008.2007. Serviciile poligrafice oferite de către reclamant au fost executate din surse materiale şi financiare proprii.08.2010. Conform condiţiilor acceptate de părţi.03. 186 .2008 negociate şi consemnate de părţi.2007. subsemnatul.Judecătoria Economică de Circumscripţie______________ Adresa: ___________________________ Judecătorului: ____________________ Reclamant: Numele: _______________________________ Codul poştal şi rechizitele persoanei juridice: _____________________ Pârât: Numele: _____________________________________ Codul poştal şi rechizitele persoanei juridice: _____________________ CERERE CU PRIVIRE LA LUAREA MĂSURILOR DE ASIGURARE A ACŢIUNII CIVILE Eu. deoarece noi suntem convinşi de faptul că debitorul se va confrunta cu mari dificultăţi la executarea Hotărârii judecătoreşti. în baza contractelor nr.02. solicit: 1. Din motive necunoscute. reclamantul şi-a onorat obligaţiunile asumate.174-176 CPC RM. administrator-reclamant (F. în termenele stabilite de părţi. 2.). În drept.27 lei. se confruntă cu diverse probleme de ordin economic. reclamantul şi-a onorat obligaţiunile asumate conform condiţiilor şi angajamentelor prevăzute de părţi cu referire la prestarea serviciilor poligrafice. În fapt.

Semnătura___________________ Data_______________________ 187 .Anexă: Copia cererii. facturilor de expediţie etc. Copile documentelor ce confirm oferirea serviciilor.

3 m..Judecătoria ______________________ Avocatul __________________ în interesele dnei __________________ CERERE PRIVIND ÎNCETAREA PROCESULUI ÎN PRICINA CIVILĂ La 03. construcţie accesorie lit. din proprietate de stat. Drept temei al cerinţelor sale de recunoaştere a dreptului de proprietate.„04” cu suprafaţa de 166. ____________. În motivarea acţiunii.„05" cu suprafaţa de 135..p. nu se indică expres că bunurile aflate în proprietatea Staţiei __________________.„02” cu suprafaţa de 105. iar cumpărătorul se obligă să primească bunul şi să plătească pentru el o anumită sumă de bani. 1964 care reglementa raporturile juridice la acel moment). a fost respinsă acţiunea Asociaţiei Obşteşti __________________către primăria or. în hotărârea Comitetului Executiv raional _________nr.238 CC RM (în red. garaj lit.„07" cu suprafaţa de 6.. menţionată în articolul 90/1. instanţa de apel consideră că nu se poate trage concluzia că în asemenea mod s-a schimbat forma de proprietate asupra acestor bunuri şi că ele. clădirea administrativă lit.8 m. vânzătorul se obligă să remită cumpărătorului proprietatea unui bun. care era la acel moment o întreprindere de stat. construcţie accesorie lit. __________________şi ÎS „Cadastru” privind recunoaşterea dreptului de proprietate asupra imobilului indicat supra. Astfel. reprezentantul reclamantului a indicat faptul că a procurat de la ___________________ imobilul: depozitul lit. actul de predareprimire a bunurilor din __________________..„08” cu suprafaţa de 18 m. cât şi dispoziţia de plată nr. _ d i n ________. ____________. or. m.p. se transmit reclamantului apelant (societate obştească) cu drept de proprietate. filială la acel moment a OCT ____________.p. evaluat la acel moment de OCT __________. au trecut în proprietate obştească. asociaţia obştească _____________ a depus o cerere de chemare în judecată împotriva primăriei or.p.. la fel.2010. Şi. ea dobândeşte dreptul de administrare operativă a bunurilor. privind constatarea faptului cu valoare juridică şi recunoaşterea dreptului de proprietate. poartă metalică şi gard din piatră. Instanţa de judecată a menţionat: ”. Dacă cumpărătorul este o organizaţie de stat sau o altă organizaţie. ______________ şi C.238 CC RM (în red.În temeiul art. 1964) şi luând în considerare faptul că. conform căreia reclamantul a achitat costul acestor bunuri în sumă totală de ____________ ruble.L.4 m.1717 ha situat pe str. reclamantul a invocat existenţa unei convenţii de vânzare-cumpărare. __ din _____________.08.p.. 188 . Din esenţa normei de drept conţinută în art. în baza contractului de vânzare-cumpărare. amplasate pe un teren cu suprafaţa de 0. prin decizia Curţii de Apel Economică din __________________. garaj lit.7 m...p. deoarece ambele cerinţe invocate în cererea de chemare în judecată au constituit obiectul de examinare în instanţele de judecată.„03” cu suprafaţa de 103. Consider că procesul civil urmează a fi încetat. nu se poate trage concluzia că aceste bunuri au trecut în proprietatea reclamantului.

Convenţia de vânzare-cumpărare la care face trimitere reclamantul apelant nu a fost î n c h e i a t ă în forma stabilită de lege la acel moment. introdus prin legea nr.10. Iar contractul de înstrăinare a imobilului proprietate a persoanelor fizice şi juridice trebuia să fie autentificat pe cale notarială şi înregistrat în decurs de trei luni la Biroul Teritorial de Inventariere Tehnică (art. 189 .1000 din 16. Nici mai târziu. reclamantul apelant nu a luat măsuri pentru a-i da convenţiei forma stabilită. a stabilit forma scrisă pentru toate convenţiile încheiate între „organizaţiile de stat.1000 d i n 16. . Curtea Supremă de Justiţie a declarat recursul declarat de AO __________________ inadmisibil (se anexează).10. instanţa economică s-a expus anterior şi a constatat că Asociaţia obştească __________________nu are bunuri imobile pe terenul cu suprafaţa de 0. Din motivele de fapt şi de drept invocate şi stabilite de prima instanţă. (a doua decizie). Faptul că reclamantul apelant nu deţine imobile cu drept de proprietate amplasate pe terenul cu suprafaţa de 0. __________________ se confirmă şi prin hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din __________________ (dosarul __________________). Nerespectarea în aceste cazuri a formei scrise şi notariale atrage nulitatea convenţiei. prin legea nr.. Prin urmare. nici în temeiul art. la care face trimitere reclamantul şi în temeiul căruia apelantul se consideră proprietar este nulă şi din aceste motive se respinge argumentul apelantului reclamant precum că el este proprietarul bunurilor în litigiu în temeiul convenţiei de vânzare-cumpărare..332 CC (anul 2002) prin uzucapiune.96). după introducerea. __________________or.240/2 CC. Nulitatea absolută a actului juridic poate fi invocată de orice persoană care are un interes născut şi actual.96 a art. instanţa de apel consideră necesară respingerea apelului ca fiind nefondat şi menţinerea în vigoare a hotărârii Judecătoriei Economice de Circumscripţie din __________________. __________________or. Actul j u r i d i c sau clauza care contravine normelor imperative este nulă dacă legea nu prevede altfel.” Această decizie a Curţii de Apel Economică este definitivă şi irevocabilă. prin care a fost respinsă cererea Primăriei de încasare a plăţii de folosinţă a terenului aferent proprietăţii private. deoarece circumstanţele de fapt invocate de reclamant nu întrunesc condiţiile dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune. a modificărilor.240/2 CC. Faptele s t a b i l i t e printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţa de drept comun sau în instanţa specializată sunt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane. şi anume art. __________________. 1964.Nu poate fi considerat reclamantul apelant proprietar al bunurilor în litigiu. cooperatiste şi alte organizaţii obşteşti încheiate între ele. Instanţa de judecată o invocă din oficiu. instanţa de judecată consideră că convenţia de vânzarecumpărare a bunurilor Staţiei __________________.Legislaţia în vigoare la acel moment. În temeiul celor relatate.46 CC. Reclamantul apelant în pricina dată nu a contestat hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din __________________ (dosarul __________________) neexprimându-şi dezacordul cu conţinutul ei.1717 ha din str.1717 ha din str.

58 . __________________ către Societatea __________________privind încasarea forţată a plăţii restante pentru folosirea terenului aferent situat în or. garaj lit. prin care recursul Societăţii __________________împotriva Consiliului orăşenesc __________________şi a Consiliului raional __________________cu privire la anularea parţială a deciziilor Consiliului orăşenesc __________________ nr. __________________din __________________a Consiliului orăşenesc __________________ şi Decizia nr.02. prin Actul de inventariere a clădirilor şi Lista bunurilor imobile proprietate a primăriei or. Filiala __________________nr.” Hotărârile enunţate confirmă faptul că litigiul între reclamant şi primărie ce ţine de aşanumitul contract de cumpărare-vânzare a imobilului: depozitul lit. în materialele cauzei nu se conţin probe incontestabile pentru susţinerea pretenţiilor reclamantei __________________şi __________________în deţinerea dreptului de proprietate asupra imobilului din str. Colegiul Civil ajunge la concluzia: a admite recursul. definitivă (a treia la număr – n. clădirea „fostului comisariat militar” a fost inclusă sub nr.3 m. Contrar normei menţionate.7 m.162 din 19. oficiul Cadastral Teritorial Orhei. Prin decizia Consiliului orăşenesc __________________imobilul din str. a casa hotărârea primei instanţe şi a emite o nouă hotărâre. 118 alin. __________________ a aparţinut anterior întreprinderii __________________din ___________. decizia nr. Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. Chişinău. Din informaţia Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru a RM.__ din __________________urmează a fi respins.) s-a constatat. __________________. decizie neanulată.1 şi 2. __ din __________________şi Consiliului raional __________________nr. __________________.2004 „Despre unele măsuri privind inventarierea bunurilor imobile proprietate a unităţilor administrativteritoriale şi ale Statului”.3/11 din 08.(1) CPC RM.__ din __________. Conform hotărârii Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 19 aprilie 2006. __________________a fost expus la licitaţie şi în baza contractului nr.„04" cu suprafaţa de 166.„02" cu suprafaţa de 105.n. … «că.2004 a Consiliului raional __________________ „cu privire la executarea Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.” Astfel. rezultă că după Societatea Obştească __________________nu este înregistrat niciun bun imobil.p.162 din 19. însă normele de drept material au fost aplicate eronat şi nu este necesară verificarea suplimentară a anumitor dovezi.p. fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel.Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău din __________________. a fost respinsă acţiunea Primăriei or. aprobat prin Decizia __________________din __________________a Consiliului orăşenesc __________________. m..__din __________________a Consiliului raional __________________ clădirea din str.__ de vânzarecumpărare a bunului imobil prin negocieri directe din __________________a fost înstrăinat lui L. 190 . str. Conform art. din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că circumstanţele pricinii. iar prin Decizia nr.„03" cu suprafaţa de 103. au fost stabilite de către prima instanţă.02.06. __________________a fost înregistrată la OCT filiala __________________ cu drept de proprietate publică. garaj lit. Conform dosarului de inventariere tehnică se atestă faptul că imobilul din str.2004 „Despre unele măsuri privind inventarierea bunurilor imobile proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale şi ale Statului” au fost aprobate actele de inventariere şi listele de bunuri imobile ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale statului conform anexelor cu nr.p.C. __________________din motivul că Societatea __________________ nu deţine dreptul de proprietate asupra imobilului şi în Registrul de Stat al Camerei Înregistrării de Stat adresa Societatea __________________ figurează în mun... __________________.

4 m. Data __________________ Semnătura avocatului __________________ 191 .p. au fost apreciate de către instanţele de judecată şi probele invocate de reprezentantul reclamantului..p.L. construcţie accesorie lit. În dosarul penal menţionat Societatea __________________a fost recunoscută drept parte vătămată. __________________. reclamantul a anexat decizia Colegiului civil al Curţii de Apel Chişinău din __________________prin care a fost respins recursul procurorului raionului ______________ cu privire la recunoaşterea nulităţii proceselor-verbale ale licitaţiilor. construcţie accesorie lit.. garaj lit.p. a bunului scos la licitaţie. clădirea administrativă lit. -Scrisoarea Curţii Supreme de Justiţie din __________________.4 m. art.„04" cu suprafaţa de 166.b).„05" cu suprafaţa de 135. amplasate pe un teren cu suprafaţa de 0..8 m.1717 ha situat pe str..I. legalitatea procurării de către C.. __________________ şi C..p. Mai mult ca atât.cererea privind recunoaşterea calităţii de victimă şi parte civilă.„07" cu suprafaţa de 6.M.3 m.„03" cu suprafaţa de 103. şi prin sentinţele de achitare în privinţa lui M. poartă metalică şi gard din piatră. __________________ a fost deja soluţionat.„08" cu suprafaţa de 18 m. or. cu privire la constatarea faptului încheierii tranzacţiei de vânzare-cumpărare şi recunoaşterii dreptului de proprietate asupra imobilului: depozitul lit.269-270 CPC. procurat de C. construcţie accesorie lit. a procurat clădirea fostului comisariat militar amplasat pe strada __________________.clădirea administrativă lit. Prin urmare.7 m.L.p.p. Anexă: .p. or.„02" cu suprafaţa de 105 m. Sunt de menţionat şi sentinţele de achitare în privinţa fostului primar al or.8 m.L. La cererea de chemare în judecată. _________..p. În conformitate cu art. au fost recunoscute ca fiind legale hotărârile Consiliului orăşenesc __________________ prin care a fost scoasă la licitaţie clădirea fostului comisariat militar.„08" cu suprafaţa de 18 m. __________________. construcţie accesorie lit. căruia. printre episoadele de învinuire a figurat şi scoaterea la licitaţie şi vânzarea clădirii fostului comisariat militar amplasat pe str. solicit: A înceta procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Asociaţiei __________________împotriva Primăriei or.„07" cu suprafaţa de 6.„05" cu suprafaţa de 135.265 lit. amplasată pe __________________or. poartă metalică şi gard din piatră.L. -Decizia Curţii de Apel Economice din __________________.1717 ha situat pe str.C. __________________. amplasate pe un teren cu suprafaţa de 0.266.. __________________._ al licitaţiei din __________________.p. prin care C. garaj lit. Instanţele de judecată s-au expus şi asupra hotărârii Consiliului orăşenesc _________ cu privire la scoaterea la licitaţie a imobilului în litigiu. obiect al cererii de chemare în judecată în acest proces civil. inclusiv a procesul-verbal nr. dl C.. __________________. art.

__ CERERE PRIVIND APARTENENŢA DOCUMENTELOR CONSTATATOARE DE DREPTURI În fapt. m-am căsătorit cu doamna C. fiind una şi aceeaşi persoană cu 2 nume. a fost transliterat Nic.I. soţia mea a depus cerere de obţinere a cetăţeniei române.10. soţia mea urmează să prezinte Ambasadei României din Chişinău un set de documente. printre care şi certificatul meu de naştere. (copia permisului se anexează). mun.______ str. iar prenumele N. inclusiv buletinul de identitate.N. În anul 2010. sunt în imposibilitate juridică să-mi exercit drepturile şi obligaţiile pe teritoriul republicii din următoarele cauze: În 1990.N./ Ts. iar în toate celelalte acte ale mele – Ts.i) din Codul de procedură civilă – Pricinile de constatare a faptelor care au valoare juridică – din Capitolul XXIV: CONSTATAREA FAPTELOR CARE AU VALOARE JURIDICĂ..281.N. am obţinut cetăţenia acestui stat.N.. născut la 22. în procedură legală. Evident. În certificatul meu de naştere este înscris numele Ţ.A../ Ts.V.N.. în baza art. soţul doamnei C.N.N. acte în care numele meu a fost transliterat Ts. mi-au fost perfectate toate actele constatatoare de drepturi. ap. fapt dovedit prin certificatul eliberat de 192 . Căsătoria (certificatul de căsătorie se anexează) a fost înregistrată în baza permisului de şedere. eliberat de Ministerul Tehnologiilor Informaţionale. fapt nerecunoscut de Consulatul Român din Chişinău. ___. cu acelaşi număr personal de identificare şi că modificarea numelui meu este efectul transliterării acestuia din limba română în limba engleză. eu. _______. şi prenumele N. lit. La faza de perfectare a actelor româneşti de stare civilă. am emigrat în Statele Unite ale Americii. Funscţionarii Serviciului municipal de Stare Civilă din Chişinău ne-au explicat faptul că problema dată nu este de competenţa acestei instituţii (răspunsul la demersul nostru se anexează). şi Ts. Între timp.I.. Cetăţenia română i-a fost acordată prin redobândire.Judecătoria Buiucani din municipiul Chişinău Petiţionar: Ţ. unde. este una şi aceeaşi persoană. SOLICIT constatarea faptului că Ţ.N. Direcţia Documentare a populaţiei. Numele meu în permis este fixat Ts. aşa precum era scris în paşaportul meu pentru străinătate (copia se anexează). în SUA. aşa după cum prevede procedura. În drept. fiind în vizită în Republica Moldova.I. Republica Moldova. Ţ. eu.1949 în municipiul ___.

___ din __. Data ______________________ Semnătura _________________ 193 . Comisia pentru reglementare a onomasticii şi terminologiei naţionale (se anexează). Anexe: • Copia legalizată a certificatului de naştere în limba română NA-VI nr.___.____ din ___.2010. • Copia certificatului de identificare a numelui/ prenumelui. ____din __. • Copia permisului de şedere pe teritoriul Republicii Moldova pentru cetăţenii străini CR___ eliberat la ____. 62 CS-V nr. • Răspunsul Serviciului municipal de Stare Civilă Chişinău la demersul meu. • Copia legalizată şi tradusă în limba engleză a certificatului de naştere NA-VI nr. • Copia certificatului de căsătorie nr. Comisia pentru reglementare a onomasticii şi terminologiei naţionale din 28.Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. eliberat de autorităţile Uniunii Sovietice la ____.12. eliberat de Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. • Copia buletinului de străinătate OM-XIX nr.

M.2006.I. Din 100000 lei solicitaţi de noi pentru repararea prejudiciului moral.I. C.. Suferinţele noastre morale au fost enorme atunci când am aflat de accident.W. Durerea noastră nu avea margini când am aflat de moartea întreţinătorului nostru.264 alin.) Subsemnaţii. dar. raionul _____.I. soţul apelantei şi. cu încasarea de la intimat în beneficiul nostru a sumei de 100000 lei – repararea prejudiciului moral cauzat nouă prin vătămarea integrităţii corporale şi decesul lui C.M. raionul _____.E. pârâtul L. Judecătoria _____ a examinat acţiunea civilă înaintată de noi către L. în urma accidentului în care i-au fost cauzate leziuni corporale grave soţului mamei şi. C. la 28.2008. respectiv. Motivele apelului sunt următoarele: În fapt. Victima a fost transportată la Spitalul Raional ______. au fost enorme atunci când C. era în spital în comă şi medicii făceau tot posibilul pentru a-l salva. C.02. a fost transportată la IMSP „Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie” din Chişinău.V.W.V. La 16.b) CP. şi C.2008 A JUDECĂTORIEI ________ (JUDECĂTOR D. a decedat. pentru repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin vătămarea integrităţii corporale şi decesul lui C. respectiv.W. la 27..11.11.W. La 13.2006.2007. dar a admis doar parţial pretenţiile de reparare a prejudiciului moral cauzat prin vătămarea integrităţii corporale şi decesul lui C. Nu suntem de acord cu încasarea doar a sumei de 1000 lei destinaţi pentru repararea prejudiciului moral.02. leziunile corporale au fost prea grave. satul _____ Intimat: L. tatăl apelantului.. Acţiunea civilă a fost lăsată fără examinare.I.) a emis o sentinţă prin care l-a recunoscut vinovat pe L.APELURI Curtea de Apel _______ Apelanţi : C.W. în urma spitalizării şi apoi a decesului acestuia ne-au fost cauzate suferinţe morale enorme.2007. din păcate.01. La 27.W.E. Instanţa a admis integral pretenţiile de recuperare a pagubei materiale.. conducând motocicleta „Voshod” cu numărul de înmatriculare MDM 1970.. în săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.(3) lit. pentru a fi examinată în procedura civilă. instanţa a încasat doar 1000 lei.12. tatălui meu. deoarece.. satul _____ CERERE DE APEL ASUPRA HOTĂRÂRII DIN 27. l-a accidentat pe C. solicităm admiterea prezentului apel şi modificarea hotărârii primei instanţe în partea încasării reparaţiei pentru prejudiciul moral. de unde. Judecătoria raionului _____ (judecător D. În fiecare 194 .

Data______________ Semnături ______________ C. visăm tot calvarul prin care am fost nevoiţi să trecem în urma crimei comise de L. În drept. V. art. Despărţirea mamei de fiu. a fost nevoită să plece la muncă în Italia.1422 din Codul civil. 358. ne întemeiem apelul pe dispoziţiile art.E.357..E.V. iar şi iar. Feciorul creşte fără tată şi la o distanţă de mii de kilometri de mamă. C. lăsându-l pe fiul ei. Suferinţele morale ne urmăresc până în prezent şi vor fi cu noi încă mult timp.I. deoarece ne-a fost răpit cel mai drag şi iubit om. Coapelanta.. __________________ (Reprezentată prin procură de C.V.) C. _________________ 195 .noapte. cauzată de decesul tatălui. 385 din Codul de procedură civilă. numai a agravat suferinţele noastre morale. în grija bunicii.

segment care este dosit în peretele interior comun.____ aflat pe str.Chişinău nr. iar concluziile instanţei expuse în 196 . Cu hotărârea nominalizată nu sunt de acord din următoarele considerente: În baza contractului de vânzare-cumpărare din 09.T. şi care.2010. Prin urmare.______.09. la 25. nefiind proprietara apartamentului.T.04. 14.I. 14. sunt deteriorate tapetele. însă. imobil pe care l-am procurat de la I. Iar prin raportul de expertiză nr._____. tencuiala şi duşumeaua.I. instanţa de fond a constatat greşit că paguba urmează a fi încasată de la mine. la moment. deoarece proprietar al apartamentului nr. Cu atât mai mult. s-a stabilit că scurgerea apelor reziduale din sistemul de canalizare pe peretele interior comun care separă apartamentul reclamantei E. înregistrat ulterior la OCT Chişinău la data de 25.________.2008. prejudiciul a fost încasat de la mine. Astfel.22 din 04.04. nu are nicio atribuţie cu litigiul în cauză.11/22 este din 04. ap. mun. care a fost proprietarul anterior al imobilului aflat în litigiu.T. domiciliată ______________.2009.. însă instanţa de fond.2009.2009. instanţa de judecată reţine faptul că E. ap.06.92 confirmat de către preşedintele APLP nr. am solicitat să fie atras în calitate de copârât fostul proprietar I. CERERE DE APEL ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRII JUDECĂTORIEI _______ MUN.04.T. instanţa de judecată l-a atras în calitate de copârât pe E. În cadrul şedinţei judiciare.2009. Pornind de la aceste circumstanţe.T._____________. iar raportul de expertiză nr.2-14/10 DIN 10.______.. la acel moment.1423 din 29. domiciliat _____________________. consider că instanţa de fond nu a constatat toate circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii. prin actul nr. către mine şi E. pe E.2009.. eu. confirmat de către preşedintele APLP nr.2008.Curtea de Apel Chişinău Apelant: F. Intimat: E.1398-1399 din CC RM. nu port răspundere pentru prejudiciul cauzat dat fiind faptul că. este provocată de fisurarea ţevii de canalizare pe segmentul ce uneşte blocul sanitar cu bucătăria apartamentului nr. eu am devenit proprietara apartamentului nr.116._______________.04. ignorând faptul că eu nu eram proprietară la momentul constatării producerii inundaţiei în apartament şi nu a fost stabilită vina mea în conformitate cu prevederile art.04. din contul meu.2-14/10 din 10. din motive necunoscute. a fost admisă acţiunea lui E..____. adică peste opt luni.. a prejudiciului cauzat în mărime de 8559. privind încasarea. str. l-a atras în calitate de copârât.116 am devenit. de apartamentul nr. proprietar al apartamentului dat era altă persoană.N. str. La examinarea cauzei în fond.11/22 – materialele se conţin în dosarul cauzei – confirmă faptul că peretele din odaia care aparţine reclamantei este umed.116.1423 a fost efectuat doar la 29.______. proprietara apartamentului nr.____ situat pe str.T.CHIŞINĂU NR.09.29 lei?.T.2010 Prin hotărârea Judecătoriei _______mun.06. iar actul de constatare nr. din mun.

2010.a) şi c) CPC RM.2010. fapt ce serveşte ca temei de casare a hotărârii în conformitate cu prevederile art.1 lit. 386 alin.04. Data _______________________________ Semnătura apelantului ________________ 197 . bonul de plată a taxei de stat.a) şi c) din CPC RM. În conformitate cu art. Anexă: copia cererii de apel.hotărâre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii.1 lit.357-365.Chişinău din 10.386 alin.2-14/10 din 10. cu remiterea cauzei la rejudecare într-un alt complet de judecată. copia hotărârii nr. Solicit: Admiterea prezentului apel. Casarea hotărârii Judecătoriei _______mun.04.

a sumelor de 1500. înaintată de mine şi C..2007. Data______________ Semnătura______________ 198 .L.E. către L. către L.3017. şi C.. la 15.10. a sumei de 875.00 şi 3500. „Şx” S.00 lei pentru pâine (colaci).V.E.12. Prin prezenta. eliberat de S. Reclamant în cauza civilă „C. despre repararea prejudiciului” CERERE PENTRU ANEXAREA ÎNSCRISURILOR LA MATERIALELE CAUZEI Judecătoria ______ are pe rol cererea de chemare în judecată. solicit anexarea la materialele cauzei a următoarelor înscrisuri (copii legalizate): • Bonul de plată nr.I. prin care este confirmată achitarea de către C.2007 eliberate de „Mobiasbancă” S.09.I.E.00 lei (total 5000.02 din 09.2006. prin care este confirmată achitarea de către C.(1) din Codul de procedură civilă.56 alin. 4 din 03. Întemeiez prezenta cerere pe prevederile art.05 din 26.A.00 lei) pentru asistenţa juridică conform contractului nr. despre recuperarea prejudiciului.V.11. procurată pentru masa de pomenire.R.C.ALTE CERERI JUDECĂTORIA ________ De la: C.V.2007 şi nr. • Ordinele de încasare nr.

Chişinău. Specificul bolii de care suferea dna B. La 05. ea neconştientizându-şi acţiunile. Starea generală . Mă simt foarte rău şi nu am surse financiare pentru leacuri şi trai”.Vl.Vl.V. bolnavă de cancer (la ficat) în faza terminală. nu se poate accepta existenta consimţământului valabil ca expresie a libertăţii de voinţă. mun. a fost viciat discernământul dnei B. la momentul întocmirii testamentului dispunea sau nu de discernământ. După decesul soţiei. să altereze discernământul unei persoane în asemenea mod încât să nu fie pe deplin conştientă de faptele sale. indică faptul că „În prezent sunt bolnavă de cancer în ultima fază. lui B.04. În cazul dovedirii lipsei discernământului părţii la data întocmirii testamentului din cauză de boală.. fapt atestat prin certificatul de deces nr. actelor notariale şi a debitorilor. Barbăneagră în interesele lui B. În cazul de faţa. Hydronreteoneroza gr. 4 s-a efectuat laparotomie. De asemenea. III B. i s-a adus la cunoştinţă faptul de existenţă a testamentului ei. Este necesar a stabili. Pacientei i s-a efectuat la _______ mastectomie radicală cu tratament complex la fel şi histologic confirmat (N ___________) stadiul avansat al maladiei glandei mamare T4N2MX st. Din _____________ s-a observat creşterea abdomenului în volum. Considerăm că starea depresivă 199 .. dacă pot aceste medicamente prin efectul pe care îl au. În contextul litigiului privind contestarea legalităţii testamentului este necesar a stabili dacă dna B. dna B. considerăm că. depresie severă şi alterare a conştiinţei ca urmare a medicaţiei administrate. la momentul întocmirii testamentului. Din aceste motive.V. Intraoperator tumoarea în duoden cu concreşterea pancreasului s-a efectuat rezecţie pancarto-duodenală.II. Chişinău.Judecătoria sectorului _______. mun.. În extras este indicat faptul că testamentul a fost înregistrat la data de ____________. str.Vl. a decedat. în care se indică: „În 2008 s-a depistat tumoare cefalo-pancreatică. Acest fapt este confirmat prin extrasul privind testamentele eliberate de Centrul de evidenţă a gajului.V. cu numărul __________. în cererea de chemare în judecată pentru desfacerea căsătoriei. Ţinem să menţionăm faptul că starea de sănătate a dnei B. __________din __________. de obicei. prin certificatul de căsătorie _____________. – cancer în faza terminală – este că bolnavii au. În Spitalul Direcţiei nr.2010. Căsătoria a fost înregistrată la OSC ___________. De la avocatul A. Acest fapt se confirmă prin actul de examinare primară din __________. Vizualizarea organelor abdominale şi ale bazinului mic nu este posibilă din cauza formaţiunii gigantice tip mixta.gravă ”.Vl. _____________ CERERE PRIVIND EFECTUAREA EXPERTIZEI PSIHIATRICE În fapt. era deosebit de gravă. str. la data de 25 martie 2001. B. a înregistrat căsătoria cu cet. dna B. Soţii nu au avut copii în această căsătorie. este vorba de o persoană care a încheiat anumite acte juridice (cu câteva luni înainte de propriul deces) în timpul ce i se administra tratament cu citostatice.. ea suferind de cancer în fază terminală şi fiind invalid de gradul I. B.

care se afla în stare gravă de intoxicaţie endogenă administrându-i-se preparate tranchilizante. precum şi confirmate clinic. confirmată histologic (N__________________). la fel şi sursele bibliografice de specialitate (Nacu Al.181) presupun că pacienta Vl.B..din cauza formaţiunii gigantice” . pune în gardă faptul că dl B. în temeiul art. În august 2008 se depistează maladie tumorală a tractului digestiv şi anume leiomiosarcom cu focare de malignizare. De asemenea. Data ______________ Avocatul______________ 200 . 1997. ascită. III B . la ____________ când s-a încercat a efectua examinarea prin ultrasonografie a organelor abdominale. Nacu An. Manual de psihiatrie judiciară. 269 – 270 CPC. Din fişa de examinare staţionară se constată cu certitudine faptul că din momentul internării pacienta se afla într-o stare gravă. 263. înaintând următoarele întrebări: 1. 153. Pornind de la faptul că: 1. Din fişa de observaţie se confirmă administrarea sistematică a preparatelor tranchilizante. să fie responsabilă de acţiunile sale la momentul întocmirii testamentului la data de ______________? 4. i s-a efectuat la ___________ mastectomie radicală cu tratament complex la fel şi histologic confirmat (N ___________) stadiul avansat al maladiei glandei mamare T4N2MX st. mai mult ca atât. Toate aceste stări au impact şi asupra stării psihice a pacientului? Dacă da – în ce măsura? 3. Diasepam) şi. respectiv. testamentul a fost încheiat întrun moment în care ea nu putea să-şi conştientizeze acţiunile sale ori să le dirijeze. Putea oare pacienta Vl.B. 261. 2. se confirmă clinic faptul de intoxicaţie endogenică. suferea de o tulburare psihică pe fundal somatogen agravat de intoxicaţie canceroasă gravă. Chişinău. nu a ştiut despre intenţia soţiei de a perfecta acest act şi..V. care era discernământul critic al pacientei Vl. care conduc la slăbirea sferei emoţionalvolitive.? A încredinţa efectuarea expertizei psihiatrice Spitalului Clinic de Psihiatrie al Ministerului Sănătăţii. pag. 3. aceasta fiind imposibilă . intoxicaţie endogenă.. 4. 148. Luând în considerare starea gravă a pacientei pe fond de intoxicaţie endogenă. a sferei emoţional volitive? 2. ulterior.B. SOLICITĂM: A dispune expertiza medico-legală psihiatrică în baza documentelor anexate la dosar. Pacienta din momentul internării (_________) se afla în sare de proces tumoral avansat. după decesul persoanei. Starea gravă a pacientei se confirmă prin faptul că. cum acţionează acestea asupra stării psihice a pacientului. Pacientei Vl. Cele expuse. i s-au administrat preparate tranchilizante (Sol. În contextul argumentelor invocate. nu a ştiut de existenţa testamentului. în calitatea sa de soţ. B.şi anxietatea de care suferea i-au alterat conştiinţa.

_____________. către C. resurselor acvatice izolate. plantaţiilor perene. Data ___________________________ Semnătura reprezentantului conform procurii _____________________ 201 . iar apartamentul nr. acţiunile cu privire la dreptul asupra terenurilor.Chişinău se află cauza civilă după acţiunea lui C. altor obiective fixate de pământ se intentează în instanţa de la locul aflării acestor bunuri. Dat fiind faptul că. asupra unor case.Judecătoria sectorului _____ Judecătorului A. 11. fâşiilor forestiere. construcţii. încăperi.Chişinău.40 din CPC RM.25 situat pe str. mun. mun.C.43 din CPC RM.______________11. în conformitate cu prevederile art.A. de la reprezentantul lui L.A.Chişinău. privind recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. în bază de procură.Chişinău.L. SOLICIT: în conformitate cu art. se află în sectorul Botanica mun. rog să dispuneţi strămutarea pricinii spre judecare cu respectarea normelor de competenţă excepţională în Judecătoria Botanica mun. V. subsolurilor. CERERE DE STRĂMUTARE În procedura Judecătoriei _____mun.Chişinău.25 situat pe str.S.

CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV 202 .

2 din Lege. 203 . modificarea sau stingerea unor raporturi juridice de drept administrativ. activitatea funcţionarilor publici care rezultă din relaţiile de muncă reglementate de statutul juridic al acestora. recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost pricinuită.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la practica aplicării de către instanţele de contencios administrativ a unor prevederi ale Legii contenciosului administrativ nr.refuzul autorităţii publice de a primi cererea persoanei sau faptul de a nu răspunde petiţionarului în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii.793-XIV din 10 februarie 2000 (în continuare Lege). adoptată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei la 28 septembrie 1997.10 din 30. având ca obiect administrarea şi gestionarea bunurilor proprietate publică. .nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege . printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri este în drept să se adreseze instanţei de contencios administrativ pentru a obţine anularea actului. contractul administrativ este asimilat actului administrativ. .10. EXPLICĂ: 1.(2) din Legea contenciosului administrativ nr. actul administrativ poate fi definit ca fiind un act unilateral. executarea lucrărilor de interes public.17 din Codul de procedură civilă. cât şi în Rezoluţia (77) 31 "Cu privire la protecţia individului faţă de actele autorităţilor administrative".actul administrativ cu caracter normativ sau individual.contractul administrativ.1 alin.4 În scopul aplicării corecte şi uniforme a unor prevederi ale Legii contenciosului administrativ. nr. dacă legea nu prevede altfel.2009 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. Repararea prejudiciului cauzat prin actul administrativ nu poate constitui separat obiect al acţiunii în contenciosul administrativ. art. 2010.2 şi art. adoptat sau emis de către o autoritate publică sau de o persoană privată împuternicită prin lege sau printr-un act administrativ. în conformitate cu art. Conform art. Ţinând seama de prevederile menţionate. fiind definit de lege ca un contract încheiat de o autoritate publică. Ţinând cont de prevederile legale menţionate şi de prevedere art.c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie. Prin art. în mod unilateral. în baza şi în vederea exercitării legii. în virtutea prerogativelor de putere publică. Plenul Curţii Supreme de Justiţie. de către o autoritate publică.16 lit. orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său. 3. cu caracter normativ sau individual.e) şi art.2 din Lege. Noţiunea "act administrativ" este reglementată atât în art.7-8. obiect al acţiunii în contenciosul administrativ îl constituie: . recunoscut de lege. 2. pentru naşterea.2 lit. prestarea de servicii publice. pag.3 din Lege.

Prin urmare.(2) din Lege. apei potabile şi menajere pot fi contestate în ordinea contenciosului administrativ. prin hotărâre de Guvern. reglementate prin Legea cu privire la concesiuni. până la încheierea contractului de vânzare-cumpărare. de canalizare şi epurare a apelor uzate şi pluviale. Contractele de vânzare-cumpărare a bunurilor din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale constituie contracte administrative. Prin art. 5. Procesele verbale privind consumul fraudulos al energiei electrice şi termice. în instanţa de contencios administrativ. acţiuni cu privire la numirea. poate supraveghea condiţiile executării contractului şi aplica sancţiuni pecuniare pentru neexecutarea contractului. funcţionarii publici. Conform art. precum şi refuzul de a furniza o informaţie sau de a asigura accesul liber la registrele publice aflate la dispoziţia furnizorului de informaţie etc. prin hotărâre a administraţiei publice locale. de administrare a domeniului public. având dreptul de a negocia unele clauze.părţile au obligaţia de a accepta anumite clauze stabilite prin lege sau.1 şi art. al gazelor naturale. sunt asimilate actului administrativ. contractelor administrative sunt asimilate şi contractele încheiate între autorităţile publice şi funcţionarii publici. nu a fost schimbat regimul juridic al bunului respectiv. funcţionarii publici cu statut special din serviciile diplomatice.inegalitatea de poziţii ale părţilor.contractul administrativ are ca obiect prestarea unui serviciu public sau gestionarea bunurilor din domeniul public. inclusiv aplicarea sancţiunilor disciplinare. din serviciul vamal. .. dacă aceasta a fost înaintată ulterior. Conform art. detaşarea. Astfel. de administrare a fondului locativ public. . actul administrativ a fost anulat sau modificat sau autoritatea a fost obligată să 204 .respectarea procedurilor pentru încheierea contractului administrativ etc. alte contracte de prestări servicii de interes public sau de executare a lucrărilor de interes public naţional sau local. în condiţiile Legii privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice şi ale legislaţiei privind proprietatea publică. obiect al acţiunii în contenciosul administrativ îl poate constitui şi repararea prejudiciului cauzat persoanei vătămate printr-un act ilegal sau prin nesoluţionarea unei cereri în termenul legal. dacă prin lege nu este prevăzut alt termen de soluţionare a cererii.contractul administrativ se încheie în formă scrisă. de asemenea. . cu trecerea lui din domeniul public în domeniul privat. printr-o hotărâre judecătorească. În cazul în care acţiunea în despăgubiri este înaintată după ce. după caz. cum ar fi: de alimentare cu apă potabilă şi menajeră. se consideră nesoluţionare în termen legal a unei cereri refuzul nejustificat al unei autorităţi publice de a primi o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege sau faptul de a nu răspunde persoanei în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii de către autoritatea publică. o adeverinţă sau un oricare alt înscris. administraţia publică.18 din Lege.3 alin. de salubrizare. în calitate de purtătoare a prerogativelor de putere publică. contractele de achiziţii publice. de furnizare a energiei termice şi electrice. Astfel. reglementate prin Legea privind achiziţiile publice. transferarea.Contractele administrative au următoarele caractere juridice: . contractele de prestare a serviciilor publice de gospodărire comunală. sau. dacă. . în baza legii. Refuzul de a elibera un certificat. suspendarea sau eliberarea din funcţie.2 al Legii. obiect al acţiunii în contenciosul administrativ îl constituie şi nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege. Din categoria contractelor administrative fac parte contractele de concesiune. din organele apărării securităţii naţionale şi ordinii publice şi alte categorii stabilite prin lege pot înainta. 4. dacă acţiunea în despăgubiri se va înainta concomitent cu cererea iniţială sau prin înaintarea unei cereri suplimentare. reglementate prin Legea serviciilor publice de gospodărie comunală. are dreptul de a modifica şi rezilia contractul unilateral.

care sunt constituite pe teritoriul raionului. Acţiunea în reparare a prejudiciului moral şi material poate fi înaintată şi împotriva funcţionarului public al autorităţii publice pârâte care a elaborat actul administrativ contestat sau care a refuzat să soluţioneze cererea în care se solicită despăgubiri. a fost anulat de către autoritatea emitentă sau ierarhic superioară.autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea. . Consiliul Superior al Magistraturii şi Procuratura.Preşedintele Republicii Moldova.autoritatea judecătorească. Comisia Electorală Centrală. unităţii teritoriale cu statut juridic special. consilierii răspund solidar cu autoritatea. intenţionat sau din culpă gravă. . actele administrative pot fi emise de: a) autorităţile publice şi autorităţile asimilate acestora în sensul Legii.1404 alin. În acest caz. . şi subdiviziunile lor. Banca Naţională a Moldovei etc. dacă se va dovedi că el a săvârşit. Din categoria autorităţilor publice centrale autonome fac parte Curtea Constituţională. acţiunea în despăgubiri poate fi înaintată şi împotriva consilierilor care au adoptat actul administrativ. 7. De asemenea. care include toate instanţele judecătoreşti. ulterior. acesta fiind introdus în proces în calitate de pârât. b) subdiviziunile autorităţilor publice. ea se înaintează în instanţa de drept comun. Prin autoritate publică se înţelege orice organ de stat al unităţilor administrative instituite prin lege sau printr-un act administrativ normativ.23 din Legea privind administraţia publică locală.3 din Lege. poate chema în garanţie superiorul său ierarhic care i-a ordonat să elaboreze actul administrativ sau să refuze soluţionarea cererii. 6.autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi. Funcţionarul public. funcţionarul public poate fi obligat să plătească despăgubiri solidar cu autoritatea respectivă (art. Curtea de Conturi. serviciile. Comisia pentru Piaţa Hârtiilor de Valoare.267 şi art. . 205 .1424 din Codul civil).organele administraţiei publice centrale (ministerele. să înlăture prejudiciul prin mijloace legale (art. agenţiile. municipiului Chişinău. în temeiul art. alte autorităţi administrative) şi subdiviziunile lor teritoriale.(3) din Codul civil).soluţioneze cererea sau să emită actul administrativ.20 alin. se va înainta în instanţa de drept comun acţiunea cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin emiterea actului administrativ care.Guvernul. fapta ilicită prejudiciabilă (art. În cazul în care se admite acţiunea. în baza principiului solidarităţii. care sunt constituite şi activează pe teritoriul satului (comunei).a) şi b). care acţionează în regim de putere publică pentru realizarea unui interes public.1404 din Codul civil). c) funcţionarii din structurile specificate la lit. birourile. Conform prevederilor art.(2) din Lege).20 alin. . Conform art. Din categoria autorităţilor publice fac parte: . Funcţionarul public introdus în proces are calitatea procesuală de sine stătătoare de pârât în litigiu. .Parlamentul Republicii Moldova.(3) din Lege. Se atenţionează că autoritatea publică şi persoanele menţionate pot fi degrevate de obligaţia de a repara prejudiciul în măsura în care cel prejudiciat a omis. oraşului (municipiului). dacă au votat pentru adoptarea acestui act. Acţiunea în repararea prejudiciului material şi moral se prescrie în termen de 3 ani (art. cu intenţie ori din culpă gravă. având toate drepturile şi obligaţiile procesuale ale părţii în proces.

contrasemnat. prin care autoritatea publică expediază cererea petiţionarului organului competent pentru examinare şi. Dat fiind faptul că. informează petiţionarul despre aceasta.25 alin. stabilirea răspunsului fiind atributul exclusiv al autorităţii publice competente. în temeiul Legii. să se pronunţe şi asupra legalităţii acestor acte sau operaţiuni. concomitent. (Spre exemplu. se atenţionează că. Adresa. în lipsa actului pregătitor sau exercitării unor operaţiuni tehnicomateriale. printr-o adresă. deoarece răspunsul în cauză nu produce niciun efect juridic faţă de persoana care l-a solicitat. iar în cazurile prevăzute de lege .) sau prin lege este prevăzută contestarea actului pregătitor. iar dacă ar fi emis sau adoptat. din oficiu sau la cerere. nu ar produce efecte juridice. Actele pregătitoare sau operaţiunile administrative şi tehnico-materiale care au stat la baza emiterii actului administrativ contestat nu pot constitui de sine stătător obiect al acţiunii în contenciosul administrativ.05. actul administrativ nu poate fi adoptat sau emis. refuză emiterea unui act administrativ sau eliberarea unor acte. cvorumul prevăzut de lege. dacă actul este semnat de către conducătorul organului colegial. obşteşti sau agenţii economici şi persoanele juridice cu scop lucrativ.(2) din Lege.2000 privind accesul la informaţie. deoarece nu produc efecte juridice prin ele insele. etc. În cazul în care autoritatea publică nu a răspuns la toate solicitările petiţionarului. dacă aceste persoane exercită atribuţii de putere publică sau utilizează domeniul public. persoana poate contesta în instanţă de contencios administrativ actul pregătitor sau poate solicita obligarea organului respectiv la întocmirea sau eliberarea actului pregătitor. actele emise de persoanele private întru realizarea acestor prerogative pot fi contestate în ordinea contenciosului administrativ. precum şi în cazul în care cererea nu este examinată în termenul legal. Nu pot fi contestate în contenciosul administrativ actele emise de organizaţiile cooperatiste. după dorinţa personală. nu constituie un act administrativ producător de efecte juridice. Totodată. persoana poate contesta inacţiunile autorităţii publice. instanţa din oficiu este în drept să verifice legalitatea avizelor. în temeiul art. deoarece nu produce pentru petiţionar efecte juridice. fiind împuternicite prin lege sau printr-un act administrativ de autoritate să presteze un serviciu de interes public sau să exercite funcţii publice întru executarea actelor legislative sau normative ale statului sau unităţilor administrativ-teritoriale. cu excepţia cazurilor stabilite în art. 9. instanţa de contencios administrativ.17 lit. Răspunsul unei autorităţi publice care cuprinde punctul de vedere cu privire la interpretarea unei legi sau a unui act administrativ normativ nu poate fi considerat drept un act administrativ. care sunt asimilate actului administrativ. Dacă autoritatea publică. acordului. concluziei etc. acesta este în drept să se adreseze instanţei de contencios administrativ cu o cerere privind obligarea autorităţii publice de a-i răspunde la toate solicitările. instanţa nu poate discuta conţinutul unui răspuns la o cerere adresată unei autorităţi publice.982-XIV din 11.Persoanele private (fizice sau juridice) pot fi asimilate autorităţilor publice în sensul Legii. deoarece petiţionarul nu poate să pretindă ca răspunsul la cerere să fie dat conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens. care au stat la baza emiterii actului administrativ.a) şi b) din Legea nr. Petiţia poate fi readresată organului competent fără acordul petiţionarului. nu constituie act administrativ. Prin urmare. este în drept. verificând legalitatea actului. 8. Răspunsul autorităţii publice care atestă date existente în evidenţa unei autorităţi publice.) În cazul în care organul administraţiei publice refuză întocmirea sau eliberarea actului administrativ pregătitor (avizului. 206 . de asemenea.

(2) CPP.209 alin. Dacă procurorul refuză să satisfacă rugămintea sau nu comunică persoanei respective despre soluţionarea cererii în decurs de 10 zile din momentul primirii ei. dat fiind faptul că ele se examinează în ordinea procedurii stabilite de cartea întâi.469 Cod de procedură penală şi art. deoarece ele provin de la o autoritate publică şi stabilesc pe cale unilaterală o obligaţie în sarcina unui subiect de drept.1545-XIII din 25.1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală. 14. parte într-un raport juridic de drept public. însă. 13. poartă caracterul unor acte de procedură şi pot fi contestate în ordinea prevăzută de legislaţia procesuală penală. care pot fi contestate în instanţă de contencios administrativ concomitent cu decizia autorităţii publice. atunci. prin urmare este producător de efecte juridice şi poate fi contestat în ordinea contenciosului administrativ (art. nu sunt de competenţa instanţei de contencios administrativ acţiunile privind contestarea încheierilor şi actelor executorului judecătoresc legate de executarea hotărârilor cu caracter civil. fiind solicitată despăgubirea de la stat în baza Legii nr. actele menţionate pot fi contestate în ordinea contenciosului administrativ. care poate fi contestat pe calea contenciosului administrativ. Procesul verbal de recepţie finală a construcţiei constituie temei de înregistrare a dreptului de proprietate asupra imobilului construit. în cazul în care prin aceste acte se aplică sancţiuni pecuniare aferente taxelor şi impozitelor.187 Cod de procedură penală. întocmite de organele abilitate (Serviciul Fiscal de Stat. Acţiunile privind obligarea procurorului de a porni un proces penal. 207 . demersurile privind soluţionarea chestiunilor statuate în art. emisă de autoritatea publică. referitoare la contestarea sancţiunilor disciplinare aplicate deţinuţilor.404 din Legea cadastrului bunurilor imobile). Cererea pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare nu este de competenţa instanţei de contencios administrativ. privind anularea ordonanţei de clasare a procesului. privind contestarea altor acte procesuale dintr-un proces penal nu sunt de competenţa instanţei de contencios administrativ.274 Cod de executare. deoarece obiectul acţiunii poartă un caracter patrimonial. De asemenea. deoarece actele emise de procuror. titlul IV din Codul de executare. persoana este în drept să înainteze o cerere de scoatere a bunurilor de sub sechestru în instanţa de drept comun. în temeiul art. ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti. 10. în acest caz. a cărei procedură este reglementată de legislaţia procesuală penală şi de executare. 11. mijloacelor speciale şi armei de foc.Circulara cu caracter obligatoriu. În cazul în care terţa persoană consideră că organul de urmărire penală a aplicat ilegal sechestrul pe bunurile ce-i aparţin. Refuzul procurorului de a emite un act administrativ în sensul Legii sau tăcerea organului procuraturii la petiţia persoanei pot fi contestate în instanţă de contencios administrativ. constituie în sine un act administrativ producător de efecte juridice. Se atenţionează că procesele verbale şi actele (rapoartele) întocmite în baza controlului efectuat constituie acte preparatorii. ea poate cere organului de urmărire penală sau instanţei de drept comun să scoată bunurile de sub sechestru. stabilirea regimului special în penitenciare. de către instanţele de drept comun. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi subdiviziunile lor teritoriale). 12.02. aplicarea forţei fizice. deoarece acţiunile organelor sistemului penitenciar vizează executarea unor hotărâri penale. Pot fi contestate în instanţă de contencios administrativ actele de sancţionare economică şi fiscală. Sunt exceptate de la controlul legalităţii în ordinea contenciosului administrativ actele organelor sistemului penitenciar ce ţin de executarea obligaţiilor prevăzute de Codul de executare şi art. acţiunile privind transferarea deţinuţilor.

iar ţinând cont de sensul art.bunurile de uz sau de interes public (art. acestea nu pot fi supuse urmăririi silite. art. art. 16. inclusiv al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia.bunurile stabilite prin art. potrivit prevederilor art. transmitere de acţiuni întru onorarea datoriilor certe ale statului (art. actul poate fi contestat în ordinea prevăzută de legislaţia contravenţională. după caz.127 alin.121-XVI din 04 mai 2007). locaţiunea. sătesc.11 din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. pentru a determina regimul juridic al bunurilor. fiind aplicată o sancţiune contravenţională.121-XVI din 04 mai 2007. Concesionarea.296 alin. privatizare sau dobândire în alt mod de către terţi a 208 . Adunării Populare a Unităţii teritoriale autonome a Găgăuziei. consiliului orăşenesc (municipal. Concomitent. transmitere de acţiuni cu titlu gratuit.2 şi 10 din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.(3) din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. art.121-XVI din 04 mai 2007.121-XVl din 04 mai 2007). vânzare la licitaţie fără anunţarea preţului iniţial. Privatizarea bunurilor din domeniul public cu încălcarea prevederilor legislaţiei în vigoare atrage nulitatea absolută atât a deciziei autorităţii publice de privatizare a bunurilor. darea în administrare fiduciară etc. Se explică faptul că. 17. bunurile imobile şi alte bunuri proprietate publică se înregistrează în cadastrul bunurilor imobile sau în alt registru de stat. Evidenţa întregului patrimoniu public se ţine în registrul patrimoniului public.67 alin. proprietatea publică constituie totalitatea bunurilor domeniului public şi privat al statului. după caz. Pot constitui obiect al privatizării bunurile proprietate publică enumerate la art. precum şi contractele de gestionare şi administrare. Privatizarea poate fi admisă şi prin vânzare la licitaţie cu reducere.23.În cazul în care prin actul de control sau procesul verbal s-a constatat o contravenţie. nu pot constitui obiect al gajului şi nici nu pot fi înstrăinate (art. instanţele sunt obligate să solicite extrasul din registrul cadastral sau din alt registru de stat. art. statul şi unităţile administrativ-teritoriale dispun de proprietate publică. inclusiv în bază de proiecte individuale (art. după caz.2 din Legea nr. a bunurilor din domeniul public se face prin licitaţie publică în baza hotărârii Guvernului. comunal). hotărârile şi deciziile organelor menţionate. c) vânzare prin concurs investiţional sau comercial. al unităţilor administrativ-teritoriale.296 din Codul civil). b) vânzare la licitaţie cu strigare. cât şi a contractului de vânzare-cumpărare.(3) din Constituţie. arendarea.127 alin.91-XVI din 05 aprilie 2007). Din domeniul public al statului fac parte: .(4) din Constituţie.bunurile stabilite de lege.42-45. . Se atenţionează că privatizarea bunurilor proprietate publică poate fi efectuată prin următoarele modalităţi: a) vânzare la Bursa de Valori. Prin urmare.10 din Legea nr. Conform art.(4) din Codul civil. Dreptul de proprietate asupra bunurilor din domeniul public nu se stinge prin neuz şi nu poate fi dobândit de terţi prin uzucapiune.1 şi 2 din Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor etc.296 din Codul civil. potrivit prevederilor art. art. . termenul de prescripţie pentru înaintarea în instanţă de judecată a acţiunii care a luat naştere din litigii de privatizare este de 3 ani. deciziei Consiliului raional. persoanele juridice în a căror gestiune se află bunurile din domeniul public sunt obligate să ducă evidenţa contabilă a acestor bunuri în modul stabilit de Ministerul Finanţelor. 15. 47 din Legea nr. înstrăinare.23 alin.(1) şi (2) din Legea nr. Astfel. Se explică faptul că.22 şi 27 din Legea nr..

Însă. Conform art. pot fi contestate în instanţă de drept comun sau. 209 . fac parte bunurile care nu au fost atribuite. adoptând acte procesuale care pot fi contestate pe căile de atac stabilite de legislaţia procesuală în vigoare.90.(1) lit. domeniului public (art. se admite fără efectuarea licitaţiei publice. de dare în administrare fiduciară etc. sunt exceptate de la controlul legalităţii pe calea contenciosului administrativ. Prin urmare. iar Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice reglementează regimul juridic al bunurilor din domeniul public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale. inclusiv al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia.(2) din Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor. 18. Se explică faptul că din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativteritoriale. actele de gestiune emise de autoritatea publică în calitate de persoană juridică. atunci actele administrative şi contractele civile încheiate între autorităţile publice şi particulari vor fi de competenţa judecătoriilor economice sau a instanţelor de drept comun.g) din Lege. după caz (art.(1). de înstrăinare. sunt delimitate terenurile din domeniul public şi privat al statului şi al unităţilor administrativteritoriale. dat fiind faptul că instanţele de judecată. Se atenţionează că.(1) din Codul civil). în persoana judecătorilor.4 lit. arendare. nu pot fi verificate pe calea contenciosului administrativ. inclusiv contractele civile. precum şi ale judecătorilor legate de organizarea judecării unui proces civil. judecă cauzele în conformitate cu legislaţia procesuală. prin lege sau în modul stabilit de lege.. de contencios administrativ sau penal. precum şi litigiile privind contestarea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren sunt de competenţa instanţei de drept comun sau. 19. persoana respectivă poate contesta aceste acţiuni (inacţiuni) în instanţă de contencios administrativ. 20. art. de domeniul privat al statului ţin terenurile aferente întreprinderilor de stat. Dacă bunurile din domeniul public au intrat în circuitul civil. după caz. o informaţie cu privire la numărul de dosare examinate sau de hotărâri anulate sau altă informaţie de interes public sau cu caracter personal. Prin urmare.32 alin. fiind transferate în domeniul privat al statului sau al unităţilor teritorialadministrative.296 alin. modalităţile de administrare şi privatizare a acestor bunuri. Acţiunile preşedintelui instanţei de judecată. inclusiv întârzierea soluţionării cauzei sau eliberării actelor de procedură etc. prin Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor. constituie acte administrative şi pot fi contestate în instanţă de contencios administrativ. Litigiile privind contestarea hotărârilor administraţiei publice referitoare la atribuirea cotelor de teren echivalent. economice (art. după caz. adică le-a fost schimbat regimul juridic. 91 din Codul funciar). alte terenuri care aparţin statului conform cadastrului funciar sau terenurile dobândite de stat care nu fac parte din domeniul public. administrare fiduciară. Prelungirea contractului de locaţiune. Conform art. activitatea instanţelor de judecată de exercitare a justiţiei nu poate fi controlată pe calea contenciosului administrativ. în legătură cu administrarea şi folosirea bunurilor ce aparţin domeniului său privat. locaţiune. în instanţă economică.4 alin. litigiile dintre proprietarii terenurilor şi administraţia publică.bunurilor din domeniul public. privatizare. dacă arendaşul (beneficiarul) se bucură de dreptul de preemţiune. dat fiind faptul că ele săvârşesc doar acte de procedură care sunt supuse controlului ierarhic superior. care nu au fost trecute în domeniul privat în modul stabilit de lege.29 alin. în cazul în care instanţa refuză să elibereze unei persoane copiile unor hotărâri judecătoreşti.d) CPC). actele administrative de gestiune şi administrare a bunurilor din domeniul privat al statului şi al unităţilor teritorial-administrative.

în procesul judecării unei pricini. nu se poate cere nici anularea unor acte pretinse a fi false. după caz. inclusiv înscrisurile destinate să servească drept probă într-un proces civil şi care întrunesc caracteristicile mijloacelor de probă. instanţa de contencios administrativ este în drept să examineze litigiile privind legalitatea actelor administrative cu caracter individual emise de Parlament.4 lit. acesta. instanţa va refuza primirea cererii de chemare în judecată sau.(1) lit. cererea de declarare a probelor ca fiind false se examinează în cadrul procedurii în care se examinează acţiunea principală. Prin urmare.11 alin.a) din Lege. În cazul în care autoritatea publică refuză să-i elibereze avocatului un certificat. în acest caz.(3). Conform art. în temeiul art. art.f) din Lege. Prin urmare. care nu depinde de voinţa altor persoane. va înceta procesul.227 CPC. 22. cu personalitate juridică.119 CPC. avocatului i se încalcă un drept recunoscut prin art. dat fiind faptul că. deoarece. care pot fi combătute cu mijloace procesuale corespunzătoare şi apreciate de către instanţa judecătorească după intima ei convingere (art. deoarece dreptul de sesizare este un drept exclusiv al fiecărui subiect cu drept de sesizare. Conform art. se atenţionează că instanţa de contencios administrativ poate invoca excepţia de neconstituţionalitate a unei legi doar dacă. Invocarea excepţiei de neconstituţionalitate a unei legi pe calea unei acţiuni directe nu este de competenţa instanţei de contencios administrativ. sunt exceptate de la controlul judecătoresc actele exclusiv politice ale Parlamentului.21. de Preşedintele Republicii 210 . actele menţionate nu sunt supuse controlului legalităţii pe calea contenciosului administrativ. instanţa de contencios administrativ poate stabili dacă actul administrativ este emis în conformitate cu legea.d) din Legea cu privire la avocatură. de revizie. va înainta instanţei.10. emise de Parlament. În consecinţă.45 alin. utilizate în cadrul procesului civil constituie. rapoartele scrise ale specialistului sau alt document consultativ de specialitate. 23. Dacă avocatul solicită informaţia sau înscrisul necesare pentru a le prezenta în calitate de mijloc de probă în cadrul examinării cauzei. Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului. avocatul este subiect cu drept de sesizare în temeiul art. finanţată din bugetul de stat. anexând solicitarea de a i se elibera actul respectiv şi/sau refuzul de a i se elibera actul solicitat.2 al Legii contenciosului administrativ. în temeiul art. să sesizeze Curtea Constituţională în vederea verificării constituţionalităţii unui act legislativ. fiind o autoritate publică în sensul art.5 lit. potrivit prevederilor Legii. 26. este în contradicţie cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova (art.25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională. va constata că actul legislativ sau actul administrativ normativ supus controlului constituţionalităţii. de fapt. actele administrative ale Centrului sunt susceptibile de contestare în instanţă de contencios administrativ. Pe calea contenciosului administrativ. în a cărei procedură se află cauza. separat.1997. precum şi actele administrative cu caracter individual. el poate înainta o acţiune în instanţă de contencios administrativ cu privire la obligarea organului respectiv de a elibera documentele solicitate.1349 din 17.130 CPC). prin acest refuz. nişte acte pregătitoare ale hotărârii judecătoreşti. ce desfăşoară o activitate publică. Actele de expertiză. dat fiind faptul că. Centrul pentru Drepturile Omului este o instituţie independentă. 24. Instanţa de contencios administrativ nu poate obliga subiecţii cu drept de sesizare. o reclamaţie pentru obţinerea actelor necesare. Concomitent. o informaţie din actele de evidenţă sau alte înscrisuri necesare pentru înaintarea unei acţiuni în justiţie în cadrul acordării asistenţei juridice. de Preşedintele Republicii Moldova şi de Guvern.37 din Legea cu privire la avocaţii parlamentari nr. prevăzuţi la art. 25. dar nu şi dacă un act legislativ este emis cu încălcarea Constituţiei. care urmează a fi aplicat sau a fost deja aplicat. În sensul Legii.121 CPC).

Ţinând cont de prevederile Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. 29. 30.personalului încadrat. Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat sau. 78-81 CPC). Conform prevederilor art.a) şi alin. litigiile legate de exercitarea drepturilor părinteşti în cazul în care părinţii locuiesc separat se soluţionează de către autoritatea tutelară. întreţinere-reparaţii.2 din legea menţionată. 76. prim-viceprim-ministrul. în cazul în care consideră că decizia consiliului local este ilegală. enumerate în anexa nr. . în ordinea contenciosului administrativ. Conform art.(4) din Legea privind administraţia publică locală. Prim-ministrul.25 alin. cu respectarea termenelor şi procedurii stabilite de art. sunt în drept să se adreseze în instanţa de contencios administrativ cu cerere pentru constatarea circumstanţelor menţionate (art. pe baza încrederii personale. primarul ori Guvernul. de a primi o cerere sau alte acţiuni ale notarului pot fi contestate în ordinea contenciosului administrativ.64 din Codul familiei. constituie funcţii publice exponente ale unui interes politic sau public deosebit funcţiile de demnitate publică. numirea şi destituirea din funcţiile publice a persoanelor oficiale de stat. prin hotărâri definitive.(2) din Legea privind administraţia publică locală).20 alin. 27. miniştrii şi directorii generali ai autorităţilor publice. 28.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală. exponente ale unui interes politic sau public deosebit.Moldova şi de Guvern în exerciţiul atribuţiilor prevăzute expres de normele constituţionale sau legislative. Refuzul de a autentifica anumite acte. inclusiv de introducere şi prelucrare a informaţiei. protocol şi administrativ (pază. în cabinetul persoanelor ce exercită funcţii de demnitate publică. Se explică faptul că pot fi asistaţi de un cabinet propriu Preşedintele şi vicepreşedintele Parlamentului.67-69 din Legea nr. în cazul în care consiliul local de nivelul întâi adoptă în mod deliberat decizii repetate în aceeaşi materie. Preşedintele Republicii Moldova.personalului din autorităţile publice care desfăşoară activităţi auxiliare de secretariat. care nu desfăşoară activităţi ce implică exercitarea prerogativelor de putere publică.altor categorii de personal. în vigoare din 09 martie 2007.57. din oficiu sau la cererea persoanelor vătămate. după caz. Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat poate contesta actele administrative emise de autorităţile publice locale. cu excepţia cazurilor în care persoana este împuternicită de drept să reprezinte în justiţie interesele altor persoane sau dacă subiectul de drept al raportului de drept administrativ împuterniceşte prin mandat o altă persoană să-i reprezinte interesele în justiţie (art. preşedinţii fracţiunilor parlamentare. care au fost anulate de către instanţa de contencios administrativ.(1) lit. de către instanţa de drept comun. Sunt exceptate de la controlul de legalitate. ce asigură funcţionarea autorităţii publice. poate sesiza oficiul teritorial al Cancelariei de Stat şi/sau instanţa de contencios administrativ. 211 . ce ţin de alegerea. litigiul se examinează. În cazul în care între persoanele interesate apare un litigiu de drept ce decurge dintr-un act juridic notarial autentificat. dat fiind faptul că notarii prestează servicii de interes public. gospodărire şi deservire). în ordine contencioasă. . actele administrative de numire sau eliberare din funcţie. întrucât încălcau grav prevederile Constituţiei sau ale legislaţiei în vigoare. viceprim-miniştri. Nu se admite înaintarea acţiunii în contenciosul administrativ în interesele altor persoane. În cazul în care decizia autorităţii tutelare nu se execută de către părintele la care se află copilul la întreţinere. de aplicare a sancţiunilor disciplinare în privinţa: . celălalt părinte este în drept să înainteze în instanţă de drept comun o acţiune privind transmiterea copilului la întreţinerea sa sau de altă natură. iar decizia acesteia poate fi contestată în instanţă de contencios administrativ. primarul. de administrare a sistemelor informaţionale.

48 alin. cu modificările efectuate prin Legea pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă nr. Se explică faptul că reglementările procesuale referitoare la competenţa materială. nu sunt exceptate de la controlul legalităţii în contenciosul administrativ.32 alin.Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat şi Guvernul. dacă acestea exercită atribuţii de putere publică sau prestează servicii de interes public.a) şi afin. de asemenea. oraşe (municipii). 32.33 alin. precum şi ale funcţionarilor publici din cadrul acestora.33 alin. judecătoriile.a) CPC. instanţa urmând să cerceteze întâi fondul. Se atenţionează că. judecătoriile sunt competente să verifice legalitatea actelor administrative emise atât de o instituţie de învăţământ privată primară. Articolul 32 alin. Curtea de Apel Chişinău verifică legalitatea actelor administrative cu caracter individual emise de Parlament. în competenţa curţilor de apel.(2) lit. 34. verifică legalitatea actelor administrative ale consiliilor electorale de circumscripţie de orice nivel şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare. Spre exemplu. Conform noilor reglementări. de competenţa curţilor de apel.(2) din Legea privind administraţia publică locală). 212 . pot solicita constatarea circumstanţelor ce justifică dizolvarea consiliului raional (art. sunt competente să verifice legalitatea actelor subdiviziunilor consiliilor municipale.225-XV din 30 mai 2003.(2) CPC. ca instanţe de contencios administrativ. competenţa materială se determină în funcţie de organul care a emis actul. Curţile de apel. precum şi a referendumului local din unităţile teritorial-administrative de nivelul întâi. confirmă sau infirmă legalitatea alegerilor locale. pentru a decide dacă este competentă. de funcţionarii publici din cadrul acestora. oraşe şi raioane. cuprinse în art. ţine verificarea legalităţii actelor administrative ale autorităţilor administraţiei publice din municipii. judecătoriile sunt competente să examineze litigiile privind legalitatea actelor administrative emise de autorităţile administraţiei publice din sate (comune). competenţa materială a instanţelor de judecată ca instanţe de contencios administrativ fiind stabilită în Codul de procedură civilă nr. de Preşedintele Republicii Moldova şi de Guvern.(2) CPC. curţile de apel sunt competente să constate circumstanţele care justifică suspendarea activităţii consiliilor locale de nivelul al doilea. ca instanţe de contencios administrativ. iar Curtea Supremă de Justiţie nu are competenţa de a examina în primă instanţă litigii de contencios administrativ. pot fi date şi alte litigii. prin lege. examinează cererile privind constatarea circumstanţelor care justifică suspendarea activităţii consiliului local de nivelul întâi. constată doar circumstanţele care justifică suspendarea activităţii consiliului local de nivelul întâi. dacă. cât şi de o instituţie de învăţământ privată superioară. În conformitate cu art.6-9 din Lege.244-XVI din 21 iulie 2006. ca instanţe de contencios administrativ. acestea fiind consiliile locale din sate (comune). prin lege.(2) CPC stabileşte competenţa materială a judecătoriilor ca instanţe de contencios administrativ. cu excepţia Consiliului municipiului Chişinău. 35. Astfel.32 alin. 31. Judecătoriile. întrucât altfel s-ar deregla ordinea firească. Judecătoriile.(1) lit. în conformitate cu prevederile art. Dat fiind faptul că. 33. sunt caduce. Sunt date în competenţa exclusivă a judecătoriilor litigiile privind verificarea legalităţii actelor administrative emise de persoanele de drept privat de orice nivel. ca instanţe de contencios administrativ. în conformitate cu prevederile art. În conformitate cu prevederile art. competenţa actuală a judecătoriilor şi curţilor de apel în materie de contencios administrativ este mai extinsă în comparaţie cu prevederile Legii.(3) lit.a) CPC. de asemenea. dar nu în funcţie de organul care ar fi fost competent să îl emită.

cauzele în cadrul cărora sunt prezentate informaţii atribuite la secret de stat se examinează în şedinţă închisă. După cum rezultă din conţinutul art.(1) CPC. de Consiliul Superior al Magistraturii. precum şi decizia privind suspendarea sau încetarea dreptului de acces la secretul de stat pot fi atacate la organul ierarhic superior sau în instanţa de contencios administrativ (art.b) CPC. Se explică faptul că. toate pretenţiile se examinează de către instanţa de drept comun.(4) CPC.735 din 16 iunie 2003 cu privire la structura şi efectivul-limită ale serviciilor desconcentrate ale ministerelor. prin noul Cod de procedură civilă. iar altele de competenţa instanţei de contencios administrativ.În conformitate cu prevederile art.31 alin. Decizia privind refuzul de a acorda dreptul de acces la secretul de stal. de preturile Consiliului municipal Chişinău şi de alte autorităţi publice stabilite prin lege.33 alin. departamentele şi alte organe centrale pot avea în subordinea sa organe de specialitate. de asemenea.1. care. 36. 37. sunt aplicabile instanţelor de contencios administrativ şi regulile de competenţă în cazul revendicărilor conexe.(3) lit.d) CPC).37 alin. inclusiv din autorităţi administrative autonome. decizia de secretizare a informaţiilor poate fi contestată la organul sau persoana cu funcţie de răspundere ierarhic superioară. administraţia publică centrală este constituită din ministere. Litigiile cu privire la secretul de stat sunt de competenţa Curţii de Apel Chişinău (art. serviciile publice desconcentrate sunt constituite din organe centrale şi subdiviziuni teritoriale.de către judecătorii.17.(3) lit. la Comisia interdepartamentală pentru protecţia secretului de stat sau în instanţa de contencios administrativ. cu respectarea regulilor de procedură. în cazul în care mai multe pretenţii legate între ele sunt de competenţa mai multor instanţe de acelaşi grad. Ministerele. În conformitate cu art. persoana poate contesta decizia de secretizare direct în instanţa de contencios administrativ. legalitatea cetelor administrative emise de organele centrale ale serviciilor desconcentrate se verifică de către Curtea de Apel Chişinău.33 alin.33 alin. iar a celor emise de subdiviziunile teritoriale . instanţele judecătoreşti economice.(1) CPC). unele dintre care sunt de competenţa instanţei economice. sunt învestite cu competenţă în materie de contencios administrativ. După cum s-a menţionat. examinează litigiile privind legalitatea actelor administrative emise de autorităţile publice ale unităţii teritoriale autonome Găgăuzia.245-XVl din 27 noiembrie 2008). cu excepţia litigiilor privind legalitatea actelor administrative cu caracter normativ (art. astfel.8 din Lege. pretenţiile urmează a fi conexate 213 . departamentelor şi altor autorităţi administrative centrale şi anexei nr. cu excepţia litigiilor privind legalitatea actelor administrative cu caracter normativ. iar altele de competenţa unei instanţe specializate. denumite servicii publice desconcentrate. fără respectarea procedurii prealabile. În cazul conexiunii mai multor revendicări. unele dintre care sunt de competenţa instanţei judecătoreşti de drept comun. în conformitate cu art. toate pretenţiile se examinează de către instanţa economică. În conformitate cu art.(2) CPC. precum şi a prevederilor Legii cu privire la secretul de stat. Cu o competenţă specială este învestită şi Curtea de Apel Comrat. Curtea de Apel Chişinău verifică şi legalitatea actelor emise de organele centrale ale administraţiei publice. în cazul conexiunii mai multor pretenţii. Prin urmare. Curtea de Apel Chişinău verifică legalitatea actelor administrative emise de Comisia Electorală Centrală. Conform Hotărârii Guvernului RM nr.245-XVI din 27 noiembrie 2008 cu privire la secretul de stat. 27 din Legea nr. este reglementată în ansamblu competenţa instanţelor de drept comun şi a instanţelor de contencios administrativ. Ţinând cont de faptul că.17 din Legea nr. departamente şi alte organe centrale. Conform art.31 alin.

iar în caz de respingere sau de neexaminare a recursului. fie organului emitent. stabilită la art. termenul fiind de 30 de zile de la data când procurorul a luat cunoştinţă de actul administrativ. persoana care se consideră lezată în drepturile sale. recunoscute de lege. procurorul urmează să respecte procedura prealabilă.14 din Lege. procurorul este în drept să conteste actul administrativ în instanţă de contencios administrativ. acţiunile de contencios administrativ pot fi înaintate în judecătoriile sau curţile de apel în a căror rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamantul sau îşi are sediul pârâtul. 39. ea nu va contesta ultimul act administrativ cu cerere prealabilă. fiind obligată să probeze că actul administrativ este de natură să producă pagube iminente. Conform art. în acest caz. în cazul în care consideră că actul poate avea consecinţe grave. pretenţiile urmează a fi conexate şi examinate de instanţa ierarhic superioară. cererea prealabilă poate fi înaintată. Potrivit art. se consideră lezată într-un drept al său. însă. fie organului ierarhic superior.19 din Legea cu privire la Procuratură. avocaţii parlamentari pot înainta acţiuni în apărarea intereselor petiţionarului ale cărui drepturi şi libertăţi au fost încălcate printr-un act administrativ emis de o autoritate publică.68 din Legea privind administraţia publică locală. În cazul în care organul emitent. precum şi în cazurile expres prevăzute de lege. cu respectarea procedurii stabilite în legea indicată. iar dacă sunt de competenţa unor instanţe de diferite grade. 214 . pentru contestarea actului administrativ. În mod analogic se va proceda în cazul litigiilor ce ţin de competenţa Curţii de Apel Comrat.19 din Legea cu privire la Procuratură. el este în drept să-l conteste cu recurs. în baza cererii prealabile.şi examinate de instanţa sesizată mai întâi. la alegere. Termenul de 30 de zile de înaintare a acţiunii începe să curgă de la data primirii răspunsului la aviz sau de la data expirării termenului de 30 de zile pentru examinarea avizului (art. printr-un act administrativ este obligată să se adreseze cu o cerere prealabilă organului emitent.17 din Lege). Conform art. 28 din Legea cu privire la avocaţii parlamentari şi art. iar acţiunea în judecată se va înainta în acelaşi termen de 30 de zile de la data primirii răspunsului la recurs. În conformitate cu Legea cu privire la avocaţii parlamentari. de asemenea. dacă procurorul a depistat că actul administrativ încalcă drepturile şi libertăţile cetăţeanului.27. acţiunile din aceste categorii de litigii se vor înainta numai la Curtea de Apel Chişinău. 40. Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat poate sesiza direct instanţa de contencios administrativ după primirea actului pe care îl consideră ilegal (art. prin înaintarea cererii prealabile sub formă de recurs. Probarea acestui fapt este necesară şi pentru a se putea lua măsuri de suspendare a actului contestat.69 din Legea privind administraţia publică locală). în scopul prevenirii unei pagube iminente. Se atenţionează că Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat.33 alin. este obligat să respecte procedura prealabilă. Din prevederile menţionate rezultă că. 38. Dat fiind faptul că doar de competenţa Curţii de Apel Chişinău sunt litigiile enumerate în art. dacă legea nu prevede altfel. sunt aplicabile prevederile art. a revocat actul contestat şi a adoptat o nouă hotărâre. dar se va adresa direct în instanţă de contencios administrativ.14 din Lege.11 din Lege. Nu este necesară respectarea procedurii prealabile în cazul în care autoritatea publică nu a soluţionat în termenul stabilit de lege petiţia solicitantului sau a refuzat primirea ei.(3) CPC. prin care persoana. iar în cazul în care organul emitent are un organ ierarhic superior. iar dacă nu a fost primit răspuns. Termenul de depunere a recursului nu este stabilit prin Legea cu privire la Procuratură astfel. termenul va începe să curgă de la data expirării termenului de examinare a recursului stabilit de art. de regulă.

a) CPC). acţiunea poate fi înaintată în judecată împotriva succesorului în drepturi al acesteia. răspunsul autorităţii publice sau avizul de respingere a cererii prealabile.g) CPC. dacă legea nu prevede altfel. inclusiv de aplicare a sancţiunilor disciplinare în privinţa funcţionarului public. transferare. instanţa refuză primirea cererii de chemare în judecată în 215 . se contestă direct în instanţă de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data când persoana a luat cunoştinţă de acest act sub semnătură sau i-a fost înmânat actul. acţiunea se înaintează împotriva organului abilitat să restabilească dreptul încălcat.a) CPC. instanţa. instanţa va pune cererea pe rol şi. iar dacă cererea a fost primită. chiar şi în cazul în care organul emitent sau ierarhic superior a refuzat examinarea cererii prealabile pe acest motiv.265 lit. iar actele cu caracter individual pot fi contestate în termen de 30 de zile de la data îndeplinirii procedurii prealabile administrative (art. În cazul în care reclamantul contestă două sau mai multe acte administrative. iar în cazul în care autoritatea publică care a emis actul administrativ este lichidată. este obligată să soluţioneze chestiunea cu privire la repunerea în termen a cererii prealabile sau. instanţa refuză primirea cererii. înscrisurile sau alte date pe care instanţa Ie consideră necesare în judecarea pricinii. conform procedurii stabilite la art. 44. ea poate solicita doar despăgubiri. instanţa va acorda reclamantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. va restitui cererea de chemare în judecată. conform prevederilor art. în temeiul art. inclusiv a militarilor. iar dacă se va constata că organul emitent a refuzat să-i înmâneze reclamantului actul administrativ. Instanţa de contencios administrativ nu poate refuza primirea cererii de chemare în judecată pe motiv că a fost omis termenul de depunere a cererii prealabile. fiind respectată procedura prealabilă doar în privinţa unui act administrativ. după caz. Instanţa nu poate din oficiu să respingă acţiunea ca prescrisă. a persoanelor cu statut militar.116 CPC. Dacă actul administrativ este exceptat de la controlul legalităţii pe calea contenciosului administrativ. Nerespectarea procedurii prealabile de contestare a actului administrativ constituie temei de restituire a cererii de chemare în judecată (art. Actele de numire. va dispune încetarea procesului. detaşare sau eliberare din funcţie. va solicita de la pârât actul administrativ contestat şi actele care au stat la baza emiterii acestuia.267 lit.170 alin. a cererii de chemare în judecată. în ordinea procedurii contencioase (de drept comun). Faptul că reclamantul a omis termenul de înaintare a acţiunii în judecată pe motiv că a contestat actul cu cerere prealabilă nu poate constitui temei de repunere în termen. În acest caz. în temeiul art. Dacă autoritatea publică admite cererea prealabilă şi anulează actul contestat. instanţa. scoate cererea de pe rol. după caz. persoana nu poate contesta în contenciosul administrativ actul administrativ care nu se află în fiinţă. 45. a funcţionarului public cu statut special.41. actul administrativ contestat ori. iar dacă funcţionarul public care a emis actul administrativ nu activează în funcţia respectivă. în cazul în care autoritatea publică a cărei act se contestă a fost reorganizată.(1) lit.17 din Lege). Acţiunea în contestarea actelor administrative cu caracter normativ este imprescriptibilă. 42. Se atenţionează că. iar dacă cererea a fost primită. Instanţa. instanţa. în privinţa pretenţiilor pentru care nu a fost respectată procedura prealabilă. În cazul în care cererea este depusă cu încălcarea prevederilor art. 43. la cererea reclamantului.171 CPC.22 din Lege.166 CPC sau reclamantul nu a anexat ta cerere dovada de expediere la organul respectiv sau de primire de către organul respectiv a cererii prealabile. Cererea de repunere în termen se depune şi se examinează în condiţiile prevăzute la art.

iar dacă cererea a fost primită . 47. reclamanţii sunt scutiţi de plata taxei de stat atât la depunerea cererii de chemare în judecată. din oficiu sau la cererea părţilor. total sau parţial. adică autoritatea administrativă emitentă a actului administrativ contestat.265 lit. în acţiunile privind anularea actului administrativ. instanţa sesizată cu cerere de chemare în judecată cu privire la contestarea unui act administrativ este în drept să suspende. cu atribuţii şi competenţe diferite. ca autorităţi executive. Conform art.175 CPC. ce ar putea fi ireparabil.16 alin.24 alin. deci. La solicitarea reclamantului sau din oficiu. actul administrativ sau să la măsuri de asigurare a acţiunii prevăzute la art. pot fi supuse unor anumite condiţii şi pot fi revăzute (art. ca autorităţi deliberative.(3) din Lege. sarcina probaţiunii este pusă pe seama pârâtului. 49. indicând în dispozitivul hotărârii că hotărârea nu se pune în executare. conform căreia. 46. care le conferă capacitate administrativă proprie şi. La soluţionarea chestiunii cu privire la suspendarea actului administrativ. atrage în proces aceste persoane în calitate de intervenienţi accesorii.24 alin. instanţa va lua în consideraţie toţi factorii şi interesele relevante şi va dispune suspendarea lui numai dacă va constata că actul este susceptibil de a cauza un prejudiciu iminent.temeiul art. în sensul Legii. Dat fiind faptul că pretenţiile cu privire la plata daunelor materiale şi morale derivă din actul administrativ contestat. instanţa de contencios administrativ poate examina cererea de chemare în judecată în lipsa părţilor şi/sau a reprezentanţilor lor în cazul neprezentării lor la şedinţa de judecată fără motive temeinic justificate. oraşe (municipii) sunt consiliile locale.încetează procesul în temeiul art. De plata taxei de stat la înaintarea acţiunilor şi contestarea hotărârilor judecătoreşti sunt scutite autorităţile publice centrale şi locale şi subdiviziunile lor teritoriale (art.i) CPC). În temeiul art. Noţiunea de pagubă iminentă. cât şi în cazul înaintării unei acţiuni de sine stătătoare în ordinea procedurii de drept comun.(1) din Legea privind administraţia publică locală. şi primarii. reclamantul este scutit de plata taxei de stat atât la înaintarea unor asemenea pretenţii în contenciosul administrativ. instanţa. 48. Măsurile de asigurare se dispun pentru o anumită perioadă. prevederile art. 216 .(1) lit.(1) lit. 50. Dacă pârâtul a satisfăcut acţiunea reclamantului în cadrul soluţionării cauzei.180 CPC). a stabilit o excepţie de la regulile generale de judecare a pricinilor de contencios administrativ. În cazul în care prin actul administrativ contestat se ating interesele unor terţe persoane.(2) din Lege. calitatea procesuală de pârât o poate avea primarul sau.169 alin. consiliul local. cât şi la depunerea recursului împotriva hotărârii judecătoreşti. 51.(3) din Lege.267 lit. autorităţile administraţiei publice locale prin care se realizează autonomia locală în sate (comune). atunci instanţa va examina fondul cauzei şi va emite o hotărâre de admitere a acţiunii. după caz. prin art.a) CPC. Instanţa nu poate dispune suspendarea actului administrativ dacă acesta a fost executat.85 alin. Prin urmare. Conform art.5 alin. iar reclamantul nu renunţă la acţiune. poate viza potenţialitatea perturbării funcţionării unei instituţii sau a unui serviciu public ori afectării grave a altui interes public sau privat. legitimare procesuală. sau dacă vor exista temeiuri vădite privind ilegalitatea actului.f) şi g) CPC fiind aplicabile doar în cazul în care examinarea litigiului în lipsa reclamantului şi/sau a reprezentantului lui este imposibilă.a) CPC. 52. Se atenţionează că legislatorul.

Prin urmare, neprezentarea de către pârât a probelor ce confirmă legalitatea actului emis constituie temei de anulare a acestuia, cu excepţia cazurilor când înscrisurile sau alte probe ce au servit ca temei pentru emiterea actului administrativ se află la reclamant. 53. La examinarea litigiilor privind contestarea legalităţii actelor administrative privind eliberarea din funcţie a colaboratorilor de poliţie, a militarilor sau aplicarea sancţiunilor disciplinare şi a altor acte administrative referitoare la această categorie de persoane, urmează a fi aplicate prevederile Legii cu privire la poliţie nr.416-XII din 18 decembrie 1990 cu modificările ulterioare, ale Legii cu privire la statutul militarilor nr.162-XVI din 22 iulie 2005, ale Statutului disciplinar al organelor afacerilor interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.2 din 04 ianuarie 1996, ale Codului de etică şi deontologia al poliţistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.481 din 10 mai 2006, etc. Se explică faptul că în baza Legii nu pot fi contestate separat procesul verbal al comisiei de reîncadrare în serviciu, încheierea cu privire la ancheta de serviciu, procesul verbal al Comisiei de atestare, dat fiind făptui că acestea constituie acte preparatorii ce servesc drept temei pentru aplicarea sancţiunii disciplinare sau concedierii, după caz. Lipsa antecedentelor penale este o condiţie obligatorie pentru colaboratorii organelor afacerilor interne. Faptul condamnării unei rude a colaboratorului de poliţie nu constituie temei pentru concedierea acestuia (pct.3 al Regulamentului cu privire la serviciul în organele afacerilor interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.334 din 08 iulie 1991). La eliberarea din serviciul militar prin contract în cazurile prevăzute de art.35 alin.3 lit.e)-g), i)-k) şi m)-o) din Legea cu privire la statutul militarilor, inclusiv în cazul demisionării, militarii cu vechimea în serviciul militar mai mică de 5 ani, după absolvirea instituţiilor de învăţământ militar sau după încheierea tuturor tipurilor de instruire, indiferent de sursa de finanţare, sunt obligaţi să recupereze cheltuielile pentru instruire în mărimea calculată prin împărţirea sumei cheltuielilor generale la perioada aflării în serviciul militar. 54. Funcţionarii publici, inclusiv funcţionarii publici cu statut special (militarii, colaboratorii serviciilor diplomatice, ai serviciului vamal, ai organelor apărării, ai securităţii naţionale şi ordinii publice), nu au dreptul să intervină, făcând uz de situaţia sa de serviciu, de autoritatea şi de legăturile generate de această situaţie, în activitatea altor organe de stat şi nestatale, dacă faptul nu ţine de îndatoririle sale de serviciu. Nerespectarea acestor condiţii constituie încălcări grave ale obligaţiunilor de serviciu şi poate atrage răspunderea prevăzută de art.16 şi 17 din Legea cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei nr.90 din 25 aprilie 2008, de pct.4 al Codului de etică şi deontologie al poliţistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.481 din 10 mai 2006, etc. Se atenţionează că, în baza Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr.158-XVI din 04 iulie 2008, consilierii, ajutorii, funcţionarii serviciilor de presă şi secretarii din cadrul aparatelor Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate şi organelor din subordinea acestora, care activau la momentul punerii în aplicare a acestei legi, îşi vor păstra funcţiile deţinute, aplicându-li-se prevederile acestei legi, până la momentul demisionării în legătură cu intrarea în funcţie a conducătorilor noi ai autorităţilor publice menţionate sau eliberării din funcţiile respective. 55. Instanţa de contencios administrativ adoptă hotărârea în conformitate cu prevederile art.238-241 CPC. în cazul în care instanţa anulează actul administrativ ca ilegal, iar intrarea în vigoare a acestui act a fost condiţionată de publicarea Iui în sursa oficială, conform prevederilor art.28 din Lege, instanţa va dispune publicarea hotărârii în aceeaşi sursă sau într-o altă publicaţie. Hotărârile judecătoreşti prin care s-au anulat acte administrative cu caracter normativ au putere numai pentru viitor.

217

Hotărârile judecătoreşti irevocabile date în contenciosul administrativ, cu excepţia dispoziţiilor de recuperare a prejudiciului cauzat şi a cheltuielilor de judecată, constituie titluri executorii. 56. Spre deosebire de litigiile de drept comun, pentru litigiile de contencios administrativ este prevăzută o singură cale ordinară de atac - recursul, care, conform art.30 din Lege, suspendă executarea hotărârii, cu excepţia cazurilor de executare imediată. Articolul 30 alin.(1) din Lege statuează că hotărârea instanţei de contencios administrativ poate fi atacată în termen de 15 zile de la data pronunţării sau de la data comunicării hotărârii integrale în cazul în care acţiunea este judecată în lipsa părţii, dacă legea nu dispune altfel, iar art.402 alin.(1) CPC, în redacţia Legii nr.244 din 21 iulie 2006, stipulează că recursul se declară, în condiţiile capitolului XXXVIII din Cod, în termen de 20 de zile de la data comunicării hotărârii sau deciziei motivate, dacă legea nu dispune altfel. În sensul prevederilor art.24 alin.(1) şi art.30 alin.(1) din Lege, dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică cu excepţiile prevăzute de Lege. Astfel, ţinând cont de faptul că termenul de declarare a recursului este prevăzut în Lege, hotărârile judecătoreşti date în contenciosul administrativ se contestă în termen de 15 zile, care curge de la data pronunţării hotărârii integrale sau de la data comunicării hotărârii integrale, în cazul în care acţiunea a fost examinată în lipsa părţii. În cazul în care a fost pronunţat doar dispozitivul hotărârii, termenul de depunere a recursului va curge din ziua când partea a primit hotărârea integrală, iar dacă nu i-a fost expediată - din ziua când a luat cunoştinţă cu hotărârea integrală. Încălcarea de către judecător a termenului de redactare a hotărârii nu atrage micşorarea termenului de 15 zile pentru depunerea recursului. Persoana care a omis termenul de depunere a recursului poate solicita repunerea în termen în condiţiile art.116 CPC. Dacă recurentul care a omis termenul de declarare a recursului nu solicită repunerea în termen, instanţa de recurs, în temeiul art.409 alin.(1) lit.b) CPC, restituie cererea de recurs. Se atenţionează că, în cazul în care încheierea judecătorească nu poate fi contestată cu recurs, instanţa restituie cererea de recurs în temeiul art.409 alin.(1) lit.e) CPC. 57. Se abrogă Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.27 din 24 decembrie 2001 "Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale Legii contenciosului administrativ", modificată prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.14 din 25 martie 2002. Chişinău, 30 octombrie 2009 nr.10

218

CERERI PREALABILE
Întreprinderea de stat Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” Direcţia de documentare a populaţiei Mun. Chişinău, str. Puşkin, 42

CERERE PREALABILĂ
Prin Certificatul de refuz nr.10520 din 1.07.2010, am fost informat că m-i s-a refuzat perfectarea paşaportului cetăţeanului RM din motivul atragerii la răspundere penală (d.p. 2006036390, art.195 alin.(2) CP). Refuzul a fost bazat pe prevederile art.8 lit.c) din Legea nr.269 din 09.11.1994 cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova (în continuare – Legea nr.269). Consider că refuzul în eliberarea paşaportului este unul ilegal, situaţie care îmi cauzează prejudicii considerabile de ordin moral şi material. Ţin să-mi exprim dezacordul cu interpretarea şi invocarea eronată a normei aplicate ca fiind unicul motiv al refuzului a constituit art.8 lit.c) din Legea nr.269. Prin art.8 lit.c) din Legea nr.269 este stabilit că, în cazul în care, persoana este trasă la răspundere penală, acesteia i se refuză eliberarea paşaportului şi a documentelor de călătorie. Această normă urmează a fi interpretată şi aplicată în conformitate cu Hotărârea Curţii Constituţionale nr.15 din 30.09.2008 (M.O. 183-185/11 din 10.10.2008). Astfel, Curtea Constituţională a stipulat că restrângerea exerciţiului dreptului la libera circulaţie urmează a fi raportată la condiţiile specificate în art.54 din Constituţie. Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât cele prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, în scopul prevenirii tulburărilor în masă, infracţiunilor etc. Prin urmare, restrângerea exerciţiului dreptului poate avea loc doar cu respectarea anumitor condiţii: - ingerinţa trebuie să fie prevăzută de lege; - ingerinţa corespunde normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional; - ingerinţa constituie o măsură necesară într-o societate democratică; - ingerinţa trebuie să fie proporţională scopului urmărit. Refuzul pe care îl contest nu corespunde acestor condiţii. Legea nr.269 este doar unul din actele normative care garantează cetăţenilor dreptul de ieşire şi intrare în RM, stabileşte restricţii temporare în exercitarea acestui drept. Aceeaşi lege urmează a fi aplicată în coroborare cu alte acte normative. Astfel, în aceeaşi Hotărâre, Curtea Constituţională a reiterat că sintagma este tras la răspundere penală din art.8 lit.c) din Legea nr.269 se referă, în primul rând, la una din părţile apărării în procesul penal – bănuitul. Noi admitem că această sintagmă se referă atât la învinuit, cât şi la inculpat în cadrul procesului penal. Aceasta cu o singură condiţie - persoana are statutul respectiv (învinuit, inculpat) şi i-a fost aplicată măsura preventivă prevăzută de normele de drept procedural penal. Prin urmare, prin prisma cadrului legal existent, în baza art.8 lit.c) din Legea nr.269, se poate refuza eliberarea paşaportului în condiţiile expuse în Hotărârea Curţii Constituţionale nr.15 din 30.09.2008, şi doar persoanei care are statut de bănuit în procesul penal. 219

Eu – N.N. – nu am statut de bănuit în procesul penal. Mai mult, la moment, în privinţa mea nu este aplicată nicio măsură preventivă în sensul normelor de drept procedural penal (art.175; 176; 177; 178 (în special alin.(3) CPP). Măsura preventivă aplicată anterior a încetat, conform art.195 alin.(5) CPP. În orice caz, Direcţia de documentare a populaţiei nu are de unde să dispună de anumite acte sau informaţii care ar justifica aplicarea art.8 lit.c) din Legea nr.269 (în privinţa mea). Prin urmare, cu mare regret, constat că mi se refuză vădit ilegal perfectarea paşaportului. În baza celor enunţate, a normelor de drept invocate, solicit respectuos anularea refuzului şi admiterea cererii privind eliberarea paşaportului. În situaţia în care, cererea prealabilă nu va fi admisă, voi fi nevoit să depun o cerere în instanţa de judecată cu solicitarea de a fi încasată şi valoarea prejudiciilor cauzate. Data _____________________ Semnătura________________________

220

CERERI
Curtea de Apel Chişinău Reclamant: Mişcarea social-politică „Acţiunea Europeană” mun.Chişinău str.Calea Ieşilor nr.6, of.4 Pârât: Comisia Electorală Centrală mun.Chişinău str.V.Alecsandri, 119

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
Prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.2132 din 12 februarie 2009 „Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009”, s-a decis că, la scrutinul din 5 aprilie 2009 pentru alegerea Parlamentului Republicii Moldova, birourile electorale ale secţiilor de votare vor marca actele de identitate ale alegătorilor, care vor participa la votare, cu o ştampila specială, având imprimată inscripţia „ALEGERI 05.04.09”, conform unei Instrucţiuni aprobate de Comisia Electorală Centrală. Drept temei pentru emiterea hotărârii se invocă faptul că, la momentul desfăşurării alegerilor, nu este posibilă verificarea electronică a participării la votare, existând riscul votului multiplu; lipsa unui mecanism eficient de prevenire a fraudării alegerilor, precum şi recomandările experţilor internaţionali (IFES, PNUD) aflaţi în Republica Moldova pentru monitorizarea campaniei electorale, ale Coaliţiei Civice pentru alegeri libere şi corecte „Coaliţia 2009”, şi prevederile art.18, 22 lit. q), 26 din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997. Considerăm că hotărârea menţionată a Comisiei Electorale Centrale contravine mai multor norme constituţionale şi legale, şi urmează a fi anulată. Adoptând hotărârea nr.2132 din 12 februarie 2009, Comisia Electorală Centrală şi-a depăşit atribuţiile stabilite prin lege şi a încălcat principiul constituţional de separaţie a puterilor în stat prevăzut de art.6 din Constituţie. Astfel, conform art.61 alin.(2) din Constituţia Republicii Moldova, „modul de organizare şi de desfăşurare a alegerilor este stabilit prin lege organică”. Art.72 alin.(3) lit.a) din Constituţie prevede că sistemul electoral în Republica Moldova se reglementează prin lege organică. Iar potrivit art.60 alin.(1) din Constituţie „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.” Însăşi noţiunea de „sistem electoral” cuprinde: 1) principiile şi condiţiile de participare la constituirea organelor reprezentative; organizarea şi reglementarea alegerilor; 2) modul de atribuire a mandatelor în autorităţile reprezentative după stabilirea rezultatelor votării. Art.53 alin.(1) din Codul electoral, adoptat de Parlament conform stipulărilor constituţionale menţionate, reglementând procedura de efectuare a votării, stabileşte că ”biroul electoral al secţiei de votare înmânează alegătorului buletinul de vot, conform listei electorale, numai la prezentarea actului de identitate. La primirea buletinului, alegătorul semnează în lista electorală în dreptul numelui.” Deci, legiuitorul, în legea organică, nu a prevăzut marcarea cu ştampilă specială a actelor de identitate ale alegătorilor care vor participa la votare. Şi nicio altă autoritate din stat nu poate „completa” (depăşi) la discreţia sa norma legii organice, inclusiv prin emiterea deciziilor, hotărârilor etc. Pentru a fi mai expliciţi, putem modela o situaţie similară celei 221

create de Comisia Electorală Centrală în cazul dat. Şi anume, că o oarecare autoritate publică din stat sau autoritate centrală de specialitate, cu excepţia Parlamentului, a emis o hotărâre, prin care a „completat” sau „corectat” o prevedere a unor legi organice menţionate în art.72 alin.(3) din Constituţie, spre exemplu, în Codul penal - lit.n) a art.72 sau în Codul civil – lit.i) a art.72, sau în Regulamentul Parlamentului – lit.c) a art.72. Este de la sine înţeles că instanţele judecătoreşti nu vor judeca cauzele penale sau civile în conformitate cu aceste „îmbunătăţiri” făcute legilor organice din simplul motiv că ele contravin flagrant Constituţiei. Asemenea „îmbunătăţiri” vor fi neglijate chiar şi atunci, când ele ar fi fost efectuate la recomandările din afara sau din interiorul autorităţii care le-a emis. Totodată, Codul electoral nu este o lege organică mai inferioară decât alte legi organice, pentru a putea fi „ajustat” la anumite împrejurări, de alte autorităţi, pe lângă cea reprezentativă, inclusiv de către Comisia Electorală Centrală. Iar drepturile, libertăţile şi obligaţiile cetăţenilor stabilite prin Codul electoral nu pot fi revăzute sau revizuite de un alt organ, decât Parlamentul. Or, prin hotărârea contestată se încalcă în mod direct drepturile şi libertăţile prevăzute de cod ale tuturor cetăţenilor cu drept de vot, deoarece Comisia Electorală Centrală, de fapt, a creat o normă primară (nouă) ce nu este prevăzută de Codul electoral prin care se reglementează raporturile ce ţin de sistemul electoral. În această ordine de idei, este relevantă Hotărârea Curţii Constituţionale nr.61 din 16.11.1999 pentru controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr.432-XIV din 10 iunie 1999 „Privind asigurarea unităţii aplicării unor prevederi ale Codului electoral”. În hotărârea menţionată a Parlamentului au fost interpretate dispoziţiile art.91, 114, 136 şi 199 din Codul electoral privind valabilitatea alegerilor parlamentare, prezidenţiale, locale şi a referendumului local. Curtea Constituţională, examinând sesizarea Preşedintelui Republicii Moldova privind neconstituţionalitatea hotărârii date a Parlamentului, a menţionat: „… Curtea relevă că Parlamentul, prin art.1 al Hotărârii în cauză, a expus art.171 din Codul electoral într-o nouă redacţie şi astfel a încălcat dispoziţiile art.72 şi 74 din Constituţie. Curtea reiterează că Parlamentul este în drept să opereze modificări şi completări în legislaţia în vigoare numai prin lege. Parlamentul a atribuit Hotărârii nr.432-XIV caracter normativ de drept şi putere juridică similară prevederilor Codului electoral supuse interpretării. Interpretarea oficială de către organul legislativ a unei legi se efectuează numai prin lege, care trebuie să urmeze aceeaşi procedură de adoptare, semnare şi publicare prevăzută de dispoziţiile constituţionale. Interpretarea unei legi prin hotărâre a Parlamentului este inadmisibilă şi contravine dispoziţiilor art.72, 74, 76 şi 93 din Constituţie şi nu poate fi recunoscută drept interpretare oficială a legii. Aşadar, având în vedere obiectul Hotărârii Parlamentului nr.432-XIV din 10 iunie 1999, este necesar să se menţioneze că, atât sub aspect formal, cât şi sub aspectul separării atribuţiilor puterilor în stat, statuată de Constituţie, ea contravine art.6, 72, 74, 76 şi 94 din Constituţie.” În baza argumentelor expuse, Curtea Constituţională a declarat neconstituţională Hotărârea Parlamentului nr.432-XIV din 10 iunie 1999. Sau, în Hotărârea Curţii Constituţionale nr.18 din 21.10.2008 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din punctul 13 al Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi de plată a indemnizaţiei viagere sportivilor de performanţă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1322 din 29 noiembrie 2007, de asemenea, sunt operate concluzii de principiu la acest capitol. În particular, Curtea a relevat faptul că unul din principiile fundamentale ale statului de drept este cel al separării şi

222

colaborării puterilor în stat, principiu consacrat expres în art.6 din Legea Supremă. Curtea a menţionat că, potrivit art.102 alin.(2) din Constituţie, art.30 alin.(1) din Legea cu privire la Guvern, art.11 alin.(1) din Legea nr.317 din 18 iulie 2003 „Privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale”, Guvernul adoptă hotărâri pentru organizarea executării legilor. Adoptate în baza şi în executarea legii, hotărârile Guvernului au forţă juridică inferioară legii şi nu o pot contrazice sau depăşi. În jurisprudenţa sa anterioară Curtea Constituţională a statuat constant că hotărârile Guvernului sunt acte subsecvente legii, se emit în scopul concretizării, executării corecte şi efective a acesteia, normele cuprinse în hotărâri nu pot avea caracter primar, nu pot modifica cadrul stabilit prin actul legislativ, executivul neavând competenţă normativă primară (Monitorul Oficial nr.195-196/12 din 31.10.2008). În cazul hotărârii nr.2132 din 12 februarie 2009, Comisia Electorală Centrală a completat norma art.53 din cod, arogându-şi o competenţă normativă primară, exceptând procedura de adoptare, semnare şi publicare prevăzută de dispoziţiile constituţionale. Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale de a marca actele de identitate ale alegătorilor care vor participa la votare cu ştampila specială se intervine şi în raporturile reglementate de Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte şi se încalcă dreptul cetăţenilor la alegeri libere prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat (art.38 alin.(1) din Constituţie). La acest capitol menţionăm următoarele. Până în anul 2005, în republică a existat practica aplicării ştampilei „Votat” în actele de identitate ale alegătorilor în temeiul Hotărârii Comisiei Electorale Centrale. Şi din această cauză mai mulţi cetăţeni nu au participat la alegeri, nedorind ca în actele lor de identitate să se conţină o menţiune improprie actelor ca atare, şi din această cauză nefiindu-le eliberate buletine de vot. În acest context, este relevantă o altă hotărâre a Curţii Constituţionale – nr.16 din 19.05.1997 privind controlul constituţionalităţii dispoziţiilor punctului 10 alineatul 2 din Regulamentul „Cu privire la modul de perfectare şi eliberare a actelor de identitate ale Sistemului naţional de paşapoarte”. Regulamentul a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.376 din 06.06.1995. Curtea a recunoscut drept neconstituţional pct.10 din Regulament şi, în particular, a menţionat următoarele: „… Actele de identitate, conform Legii nr.273-XIII (pentru paşapoarte - art. 2 alin.(5), buletinele de identitate, permisul de şedere - art. 3 alin. (4) şi (10), nu cuprind date despre „viza de reşedinţă” sau „viza de domiciliu”. … De aceea includerea în textul Regulamentului a unor dispoziţii ce conţin obligativitatea obţinerii „vizei de reşedinţă” (sau a „vizei de domiciliu”) este în contradicţie cu principiul enunţat în „Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte” nr.273-XIII din 9 noiembrie 1994 şi este neconstituţională în baza art. 27 alin. (2) din Constituţie.” Referitor la cazul actual, concluzia Curţii Constituţionale poate fi extrapolată în felul următor: “actele de identitate nu cuprind date despre consemnarea sau marcarea participării alegătorilor la votare cu o ştampila specială. De aceea, Hotărârea Comisiei Electorale Centrale privind obligativitatea unei asemenea marcări este în contradicţie cu Legea privind actele de identitate în sistemul naţional de paşapoarte şi este ilegală şi neconstituţională în baza art.38 alin.(1) din Constituţie care prevede alegeri libere prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.” Noţiunea de „secret” se referă în mod firesc şi la dreptul cetăţeanului de a nu fi divulgată participarea sa la alegeri prin consemnare în actele de identitate.

223

Totodată, prin decizia sa, Comisia Electorală Centrală, din start, pune toţi cetăţenii ce participă la scrutin sub bănuiala că ar avea intenţia să încalce cu orice preţ legea şi să voteze de mai multe ori, profitând de anumite „neajunsuri” ale legii. Această atitudine a comisiei de diferire la categoria potenţialilor “contravenienţi” a tuturor cetăţenilor cu drept de vot este nefondată şi afectează demnitatea alegătorilor din republică. Pe de altă parte, aceste măsuri de vigilenţă exagerată ale comisiei nici nu au vreun sens practic. Legislatorul, în Codul electoral, a stabilit că alegătorii votează la secţiile de votare în baza listelor întocmite din timp ale cetăţenilor care locuiesc în raza secţiilor respective. Iar prezentarea documentului de identitate se efectuează numai pentru a se verifica dacă votează anume persoana introdusă în listă. Evident, semnând în listă, cetăţeanul nu va mai putea vota repetat indiferent de faptul dacă a fost marcat sau nu documentul de identitate. Invocarea în Hotărârea Comisiei Electorale Centrale a art.18, 22 lit.q) şi 26 din Codul electoral drept temei al împuternicirilor comisiei de a stabili “marcarea” în actele de identitate este o eroare, pornind de la prevederile normelor constituţionale indicate deja. Totodată, o lectură cât de cât atentă şi profesională a normelor citate din Codul electoral, denotă că legea nu împuterniceşte Comisia Electorală Centrală cu asemenea atribuţii. Astfel, art.18 (şedinţele şi hotărârile Comisiei Electorale Centrale) reglementează proceduri organizatorice de activitate a comisiei şi stipulează că hotărârile “adoptate în limitele competenţei acesteia, sunt executorii pentru autorităţile publice, întreprinderi, instituţii şi organizaţii, persoanele cu funcţii de răspundere, partide, alte organizaţii socialpolitice şi organele acestora, precum şi pentru toţi cetăţenii”. Din conţinutul normei se deduce clar faptul că, dacă hotărârile nu-s în limitele competenţei, ele nici nu sunt executorii. Şi norma art.22 (atribuţiile generale ale Comisiei Electorale Centrale) care stabileşte că „în perioada electorală, Comisia Electorală Centrală are următoarele atribuţii: … q) analizează fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, din alegerile trecute, curente sau viitoare şi la măsuri pentru prevenirea lor; informează autorităţile publice despre necesitatea soluţionării unor chestiuni, în conformitate cu legislaţia electorală” nici pe departe nu seamănă cu învestirea comisiei cu atribuţii de legiuitor. De „măsuri pentru prevenire” ţin activităţile organizatorice, şi nicidecum cele de recroire a Codului electoral. Art.26 din Cod (atribuţiile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală), de asemenea, nu investeşte comisia cu atribuţiile ce şi le-a arogat prin hotărârea contestată. Afirmaţia rezultă şi din prevederile directe ale altor norme din Codul electoral: art.1 – „Comisia Electorală Centrală - comisie înfiinţată pentru realizarea politicii electorale în scopul bunei desfăşurări a alegerilor, care activează continuu în condiţiile prezentului cod”; art.16 alin.(1) – „Comisia Electorală Centrală este organ de stat constituit pentru realizarea politicii electorale, organizarea şi desfăşurarea alegerilor.” Pe de altă parte, în virtutea principiilor constituţionale stabilite de art.6, 60, 66, 72 din Constituţie, Codul electoral nici nu poate să prevadă asemenea atribuţii ale Comisiei Electorale Centrale, dat fiind faptul că aceste raporturi de drept urmează a fi reglementate numai prin lege organică adoptată de organul reprezentativ ales de popor conform prevederilor art.38 alin.(1) din Constituţie. Numai acest organ este în drept să instituie restricţii pentru alegători, şi nu altcineva. Or, hotărârea nr.2132 din 12 februarie 2009, fiind adoptată cu încălcarea prevederilor legale, inclusiv a celor constituţionale, lezează direct dreptul cetăţenilor de a participa la alegeri, îngrădind aceste drepturi prin crearea unui obstacol pentru acele persoane care nu vor fi de acord cu marcarea actelor de identitate cu o menţiune improprie. Poate anume din aceste considerente Parlamentul, stabilind prin Legea nr.176 din 22.07.2005 pentru modificarea şi completarea Codului electoral în art.53 prevederea despre aplicarea în fişa de însoţire a

224

buletinului de identitate al alegătorului a ştampilei „Votat”, prin Legea nr.248 din 21.07.2006 a exclus norma respectivă. În consecinţă, prin hotărârea contestată sunt încălcate şi prevederile art.54 alin.(2) din Constituţie care stabileşte că „exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.” Totodată, marcarea actelor de identitate ale alegătorilor cu ştampila specială, contribuind la înlăturarea de la alegeri a cetăţenilor ce nu-s de acord cu „marcarea” (mulţi dintre care au motive întemeiate pentru asta) poate influenţa direct şi asupra rezultatelor alegerilor. Este regretabil faptul că, având sarcina de a asigura buna desfăşurare a alegerilor, Comisia Electorală Centrală prejudiciază din start această desfăşurare, chiar până la începerea scrutinului, prin emiterea unui act ilegal şi anticonstituţional, prin care se încalcă drepturile alegătorilor din republică. La adoptarea hotărârii contestate, prin care s-a introdus restricţia pentru participanţii la votare, nu s-a ţinut cont şi de prevederile Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale în care declară dreptul la alegeri libere şi, în scopul realizării acestui drept, stabileşte obligaţia statului să desfăşoare alegeri libere prin vot secret şi condiţii, care asigură exprimarea liberă a voinţei poporului la alegerea puterii legislative (art.3 al Protocolului adiţional nr.1 la Convenţie). Anularea hotărârii contestate va scuti bugetul şi de cheltuieli materiale considerabile, cheltuieli, ce urmează a fi făcute pentru confecţionarea a 8000 de ştampile speciale. În baza celor expuse şi în conformitate cu prevederile art.7-9 din Legea contenciosului administrativ, art.65 alin.(1), 66 alin.(1) şi (3), 67 alin.(1), 68 alin.(1) din Codul electoral, art.166, 277-278 din Codul de procedură civilă, SOLICIT: Să fie anulată Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.2132 din 12 februarie 2009 „Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009”, ca fiind ilegală. Să fie încasate în folosul reclamantului cheltuielile de judecată. Anexă: Copia cererii Copia Hotărârii nr.____ din 12 februarie 2009. Data______________ Semnătura___________

225

JUDECĂTORIA_________ or._________, str.________,nr.___ RECLAMANT: Societatea comercială „A” SRL or._________, str._______, ____ PÂRÂT: CONSILIUL ORAŞULUI________ or._________, str.________, nr.___ INTERVENIENT ACCESORIU: Societatea comercială „B” SRL or.________, str. ___________, nr.___

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULITĂŢII ACTULUI ADMINISTRATIV
În fapt, în data de _____________, prin Decizia Consiliului oraşului _______ nr.________„Cu privire la autentificarea dreptului de folosinţă asupra loturilor de pământ din str._________, nr.____ SRL „B”, SRL „B” a devenit beneficiară prin autentificare a dreptului de folosinţă asupra loturilor de pământ nr.1 cu suprafaţa de ______ ha şi nr.2 cu suprafaţa de _____ha, amplasate în or.__________, str.________, nr._____în vederea exploatării şi deservirii imobilelor conform planurilor construcţiilor anexate. Despre emiterea Deciziei vizate, SRL „A” a aflat în cadrul procedurii judiciare în care Societatea a fost atrasă în calitate de intervenient accesoriu din oficiul instanţei de judecată, la prima şedinţă judiciară fixată pentru ___________, la acţiunea în contencios administrativ a reclamantului SRL „B” în contradictoriu cu Oficiul Cadastral Teritorial __________ privind recunoaşterea refuzului ilegal, declararea nulităţii actului administrativ şi obligarea înregistrării dreptului de folosinţă. Prin prezenta cerere, SRL „A” consideră Decizia Consiliului oraşului __________ nr._________ din _________ „cu privire la autentificarea dreptului de folosinţă asupra loturilor de pământ din str.__________, nr._____ SRL „B” parţial ilegală în partea autentificării dreptului de folosinţă beneficiarului SRL „B” asupra lotului de teren cu nr.1 cu suprafaţa de ______ha amplasat în or.____________, str. _________, nr.____ ce afectează grav dreptul de proprietate al SRL „A”, pasibilă nulităţii, pornind de la ansamblul următoarelor circumstanţe şi motive: Potrivit Legii nr.793-XIV din 10.02.2000 „contenciosului administrativ”, actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii. Astfel, în baza Notei Informative din ___________, emisă de Comisia Republicană Permanentă pentru Organizarea Expertizei, Evaluării şi Comercializării Bunurilor Sechestrate, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr._____din __________, cu privire la petrecerea licitaţiilor republicane „cu strigare”, a fost aprobat spre comercializare lotul cu nr._____ având suprafaţa totală de _______ m.p., amplasat în or.__________, str.__________, nr.___ ce aparţinea S.A.”C”, amplasat pe lotul de teren cu suprafaţa totală de _______ ha la preţul iniţial în mărime de _______lei. Potrivit procesului-verbal Seria ____ nr.______ din _________”cu privire la rezultatele vânzării la licitaţia „cu strigare”, SRL „A” a fost înscris în calitate de participant la licitaţia 226

publică şi a fost desemnat drept câştigător al licitaţiei asupra setului cu nr.____ la preţul final de _______ lei, obligându-se conform procesului-verbal nominalizat să achite suma contractuală, să semneze contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil cu înregistrarea lui cadastrală ulterioară. În temeiul contractului de vânzare-cumpărare la licitaţie a bunurilor sechestrate nr.___ din __________, SRL „A” în calitate de „CUMPĂRĂTOR” a procurat ca urmare a licitaţiei petrecute, în conformitate cu Legea nr.633-XIII din 10.11.1995 „Cu privire la modul de urmărire a impozitelor, taxelor şi altor plăţi”, Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.685 din 23.07.1997 „cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la modul de sechestrare şi comercializare a bunurilor” şi procesul-verbal, seria ___________ din _________ cu privire la rezultatele licitării la licitaţia „cu strigare” setul expus la vânzare nr.___ cu suprafaţa totală de ______ m.p., amplasat în or.________, str.___________, nr.___. Prin Actul de ridicare a bunurilor nr.________din _________, bunurile procurate în temeiul contractului de vânzare-cumpărare la licitaţie a bunurilor sechestrate din ________ au fost ridicate de către „VÂNZĂTOR” şi transmise „CUMPĂRĂTORULUI”, SRL „A” . În data de 04.10.2001, conform art.240 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii din 26.12.1964) art.214; 290; 755 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii nr.1107-XV din 06.06.2002) contractul de vânzare-cumpărare a fost supus înregistrării cadastrale obligatorii conform legislaţiei în vigoare la momentul semnării contractului, la nr._______, ceea ce în corespundere cu dispoziţiile alin.2 art.132 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii din 26.12.1964) şi art.321 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii nr.1107-XV din 06.06.2002) care stipulează că în cazul bunurilor imobile dobândirea dreptului de proprietate se efectuează de la data înscrierii în Registrul bunurilor Imobile, semnifică naşterea dreptului de proprietate privată a SRL „A” asupra bunurilor imobile procurate, fiind protejat drept autentic proprietar în conformitate cu legislaţia în vigoare. În asemenea mod, Decizia contestată încalcă grav dreptul SRL ”A” la proprietate asigurat prin art.46 Constituţia Republicii Moldova, art.315,316 din Codul civil al Republicii Moldova, Protocolul Adiţional nr.1 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului, or proprietarul dispune de posesia, folosinţa şi dispoziţia asupra bunului, posesia şi folosinţa urmând să determine posibilitatea reală şi fără impedimente a exploatării bunului, element ce în situaţia descrisă prin grevarea dreptului de folosinţă asupra terenului pe care este amplasată proprietatea S.R.L „A” către SRL „B” este ilegală şi afectează dreptul de proprietate al reclamantului SRL „A” la exploatarea (deservirea) bunului ce-i aparţine cu titlu de proprietate privată. Mai mult decât atât, dreptul de proprietate al SRL „A” asupra imobilului sus-vizat este confirmat şi prin Hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie nr. ______ din _______, menţinută în vigoare prin Decizia Curţii de Apel Economice nr.__________ din ________, prin care acţiunea SRL „A” privind înlăturarea obstacolelor în folosirea dreptului de proprietate şi evacuare a fost admisă, dispunându-se înlăturarea obstacolelor create SRL „A” de către SRL „B” în realizarea dreptului său de proprietate asupra bunului imobil. În acest context, potrivit art.123 CPC al Republicii Moldova, faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţă de drept comun sau în instanţă specializată sunt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane. Reglementări absolut similare, însă care completează temeinicia degrevării părţilor şi participanţilor la proces de probaţiunea suplimentară a faptelor inserate într-o Hotărâre judecătorească irevocabilă, se menţionează şi în dispoziţia art.254(3) CPC al Republicii Moldova potrivit căreia după ce hotărârea rămâne irevocabilă, părţile şi ceilalţi participanţi la proces, precum şi succesorii lor în drepturi, nu pot înainta o nouă cerere de chemare în judecată

227

cu aceleaşi pretenţii şi în acelaşi temei, nici să conteste în alt proces faptele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea judecătorească irevocabilă. Prin urmare, conform Hotărârii Guvernului „pentru aprobarea Regulamentului cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente” nr.562 din 23.10.1996, p.7 în calitate de cumpărător al terenului aferent poate fi doar proprietarul obiectivului privat, drept afectat, în situaţia descrisă, prin Decizia Consiliului or._________ nr._____ din _________, iar p.2 al Hotărârii enunţate stipulează expres că la categoria obiectelor faţă de care se instituie dreptul la vânzarecumpărare a terenurilor aferente îl constituie inclusiv construcţiile capitale. Aceeaşi reglementare, în concept analogic, o prevede şi Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului, art.9 alin.(3), potrivit căruia “terenurile proprietate publice pe care sunt amplasate obiective proprietate de stat, se vând, după privatizarea obiectivelor menţionate, persoanelor fizice şi juridice care au obţinut dreptul de proprietate asupra obiectivelor amplasate pe aceste terenuri”. Prin cererea prealabilă nr.________ din ______, SRL „A” a intervenit conform art.3, 5, 14 din Legea contenciosului administrativ către Consiliul or.__________, cu solicitarea recunoaşterii ilegalităţii şi nulităţii Deciziei Consiliului or.__________ nr._____ din ________„cu privire la autentificarea dreptului de folosinţă asupra loturilor de pământ din str._________, nr.____ SRL „B” ”… în partea autentificării dreptului de folosinţă al beneficiarului SRL „B” asupra lotului de teren cu nr.1 cu suprafaţa de ______ ha, amplasat în or._________, str.__________, ____, însă până la data depunerii prezentei acţiuni, adică peste termenul stabilit de Legea nr.793-XIV din 10.02.2000, răspunsuri la cererea adresată nu au parvenit. În drept, călăuzindu-ne de dispoziţiile art.3, 5, 14, 16, 25, 26 din Legea contenciosului administrativ, art.1, 4, 5, 28, 33, 55, 56, 117, 166, 167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova SOLICITĂM: A admite prezenta cerere. A recunoaşte ilegalitatea şi nulitatea Deciziei Consiliului oraşului __________ nr.___ din ___________ „cu privire la autentificarea dreptului de folosinţă asupra loturilor de pământ din str.__________, nr.___ SRL „B” „...în partea autentificării dreptului de folosinţă beneficiarului SRL „B” asupra lotului de teren cu nr.1 cu suprafaţa de _______ ha, amplasat în or._________, str._________, nr.___. ANEXĂ: Data___________ Semnătura______________

228

_______.___ asupra cazului de încălcare fiscală comisă de SRL „A”. ______ din ________. 229 . nefondată. mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe. ___ din _________ a Inspectoratului fiscal din raionul _________. în baza autorizaţiei nr. În urma controlului efectuat s-a întocmit Actul de control nr. ___ din ________. 5 alin. indicată în declaraţia vamală de export.8) al Codului fiscal al Republicii Moldova. 26 alin. ___ RECLAMANT: Societatea comercială „A” SRL or. rezultată din aprecierea subiectivă şi incompletă a legislaţiei. La data de _________. în termen de 7 zile calendaristice. nr. precum şi prezumata diminuare a venitului impozabil în sumă de ______ lei. manifestată prin înregistrarea operaţiunii de export în evidenţa contabilă în sumă de ______ lei. în persoana __________. mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe exprimată prin nerepatrierea mijloacelor băneşti provenite din operaţiunile de export în valoare de ________ lei efectuate la data de ________ către „K” (firmă străină).________. în tot sau în parte. str. a probelor puse la baza emiterii actului administrativ. în conformitate cu art. în cazul în care este: ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii. urmând a fi anulată în totalitate în baza cumulului următoarelor argumente. nr. SRL „A” a fost recunoscută culpabilă de încălcarea art.___ PÂRÂT: INSPECTORATUL FISCAL DE STAT _________________________ or.___ din ________ emisă de Inspectoratul Fiscal din raionul ________ ca fiind drept eronată. din ________. în temeiul art.2 şi 3 (a) ale Legii cu privire la repatrierea mijloacelor băneşti. ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenţei.________. iar nu suma de ______ lei. nr.________. majorare de întârziere în sumă de _____ lei şi amendă în sumă de _____ lei pentru diminuarea prezumată a impozitului pe venit. este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite. şi.(1) al Legii contenciosului administrativ. actul administrativ poate fi anulat. în care autoritatea de control indică prezumata încălcare de către SRL „A” a Legii cu privire la repatrierea mijloacelor băneşti. în baza Actului de control nr. s-a dispus încasarea impozitului pe venit diminuat pentru anul ____ în sumă de _____ lei.JUDECĂTORIA ______________ or. Inspectorul Fiscal Principal al Inspectoratului fiscal din raionul _________. SRL „A”. destinatar „Q” (firmă străină). 216 alin. anexând documentele de rigoare. În conformitate cu art._____ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND REVOCAREA ACTULUI ADMINISTRATIV În fapt.________. Inspectoratul Fiscal din raionul ________ în persoana şefului __________. SRL „A” consideră Decizia nr. Prin Decizia nr.________. a sancţionat-o cu amendă în mărime de ______ lei. _______. a efectuat un control fiscal prin contrapunere la SRL „A”. str.a adoptat Decizia nr.(3) al aceleiaşi legi. a prezentat în scris argumentarea dezacordului. nefiind de acord cu concluziile actului de control. str.

Potrivit art. Întru confirmarea creanţei şi a dreptului de a cere executarea ei. ______ din ______ . Potrivit dispoziţiilor convenţiei vizate.L „A” a fost substituit de SRL „C” din momentul încheierii contractului de cesiune din ________. Efectele legale produse de cesiunea de creanţă sunt materializate în art.556 – 566 din Codul civil. iar. ___ al contractului de cesiune din ________. s-a schimbat creditorul ca element al raportului obligaţional apărut cu „K”. SRL „A” a procurat de la SRL „B” mărfuri identificate ca____________în sumă de ______ lei. • trebuie să fie trasă la răspundere persoana respectivă pentru săvârşirea de încălcare fiscală. În conformitate cu contractul nr. la data de ________ SRL „A” a încheiat cu SRL „C” un contract de cesiune de creanţă. Executarea de către părţi a obligaţiilor cesiunii de creanţă este confirmată prin Actul de primire-predare a creanţei în conformitate cu prevederile contractului de cesiune din ______. trebuie să fie trasă la răspundere.R. Reglementări similare sunt prescrise şi de art. La examinarea cazului de încălcare fiscală Inspectoratului fiscal din raionul ____________.1) al Codului civil al Republicii Moldova în temeiul cărora cedentul este substituit de cesionar în drepturile ce decurg din creanţă din momentul încheierii contractului de cesiune. ___ din ________. ___ care precizează că „K” se va achita cu noul creditor – SRL „C”. art. la data de _________ SRL „A” vinde bunurile cumpărate. operaţiunea fiind justificată prin declaraţia vamală de export nr. Potrivit prevederilor art. s-a stabilit că SRL „C” dobândeşte dreptul de a cere. 247 al Codului fiscal. în baza contractului de vânzarecumpărare nr. 556 alin. în urma încheierii contractului de cesiune a creanţei între SRL „A” şi SRL „C”. 558 al Codului civil al Republicii Moldova potrivit căreia drepturile de creanţă se transmit cesionarului aşa cum există la momentul transmiterii. ca efect. Prevederile art. care stabileşte că odată cu semnarea prezentului contract se anulează datoriile „K” în sumă de _____ lei faţă de SRL „A” şi apare datoria „K” în sumă de ______ lei faţă de SRL „C”. S. din momentul semnării contractului SRL „A” cedează. Efectele enumerate sunt recunoscute şi de dispoziţia art. ___al convenţiei vizate sunt confirmate şi prin art.____.(3) din Codul civil şi art. iar SRL „C” dobândeşte creanţa în sumă de _______ lei şi devine noul creditor al societăţii „K”. asupra cesionarului trec garanţiile şi alte drepturi accesorii.556 alin. • există alte circumstanţe pentru soluţionarea justă a cazului. în conformitate cu art. nu a clarificat dacă SRL „A” a comis. SRL „A” a pierdut dreptul de a cere executarea creanţei. ___ al contractului de cesiune. SRL „A” a remis SRL „C” toate actele aferente creanţei. o încălcare fiscală. de la nerezidentul „K” executarea obligaţiilor de plată a datoriei creditoare în sumă de ______ lei. în baza Contractului nr. precum şi nu a clarificat şi alte circumstanţe pentru soluţionarea justă a cazului. persoana care examinează cazul de încălcare fiscală este obligată să clarifice dacă: • a avut loc într-adevăr o încălcare fiscală. cu respectarea art. Astfel. Ulterior. Odată cu cesiunea creanţei. contra sumei de ______ lei firmei „ K” din Republica _________. în raporturile apărute cu firma „K”. destinatar fiind compania „Q”. transferând către SRL „C” toate drepturile. Astfel. în locul SRL „A”. inclusiv şi drepturile accesorii pe care le avea faţă de „K”. Seria ____ şi Seria _____ din _________. ___ din ________. 230 . ___ din ________ şi a facturilor fiscale. – noul creditor fiind SRL „C”. Prin urmare. ____ al contractului de cesiune din ________. într-adevăr.

nu poate fi calificat drept subiect al obligaţiei fiscale. în temeiul art. repatrierea mijloacelor băneşti – este încasarea de la nerezident. iar costul serviciilor prestate – în documentele confirmative. mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe.2 din Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti. Prin urmare. în condiţiile legale şi convenţionale. în termenul stabilit. În drept. a mijloacelor băneşti aferente exportului de mărfuri. 25. SRL „A” a solicitat revocarea în totalitate a Deciziei nr. Raportând reglementările vizate la circumstanţele faptice probate documentar. 21. ANEXĂ: Data ____________________________ Semnătura _____________________________ 231 .Conform art.___ din _________ a Inspectoratului Fiscal din raionul _______. se confirmă incontestabil că SRL „A” nu este creditorul firmei „K”. 32. art. dreptul de a încasa mijloacele băneşti aferente exportului efectuat a fost cedat şi aparţine SRL „C”. din momentul încheierii contractului de cesiune nu mai este subiect al obligaţiei. A recunoaşte ilegalitatea şi a anula Decizia nr. 5. 8. 166. care a rămas fără răspuns. ___ din _________ emisă de Inspectoratul Fiscal din raionul _________. volumul mijloacelor fiind indicat în declaraţia vamală. 167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova. prestării de servicii în străinătate. respectiv. 16. precum şi a altor operaţiuni şi tranzacţii externe în conturi deschise la băncile autorizate în Republica Moldova. 17. şi în lipsa dreptului de a încasa mijloacele băneşti aferente exporturilor de mărfuri efectuate. în care a activat SRL „A”. În conformitate cu art. 26 din Legea contenciosului administrativ SOLICITĂM: A admite acţiunea. ceea ce denotă că SRL „A” nu este responsabil de repatrierea mijloacelor băneşti şi.3.28.14 din Legea contenciosului administrativ.__ din _______ a Inspectoratului Fiscal din raionul _________ prin care SRL „A” este recunoscută culpabilă de încălcarea termenului de repatriere a mijloacelor băneşti provenite din tranzacţiile economice externe şi sancţionată cu amendă în mărime de ______ lei. prin cererea prealabilă din ________. este ilegală Decizia nr.

SRL „A” îşi manifestă dezacordul şi contestă Actul constatator nr. a importat în Republica Moldova trei unităţi de transport în vederea introducerii acestora în capitalul statutar al Societăţii. precum rezultă din materialele cauzei. în baza cumulului următoarelor circumstanţe şi motive: Astfel. rezultat din aprecierea subiectivă şi incompletă a legislaţiei în vigoare şi a probelor puse la baza emiterii actului. ____ lei taxă proceduri vamale (codul drepturilor de import 010). urmând a fi revocat în totalitate._____ -_____.___ PÂRÂT: BIROUL VAMAL _____________ or. în temeiul procesului-verbal al asociaţilor nr. pentru încălcările imputate fiind aplicate penalităţi în sumă totală de _____ lei.___ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULITĂŢII ACTULUI ADMINISTRATIV În fapt. destinate includerii în capitalul statutar (social) în modul şi în termenele prevăzute de legislaţie.__________. serviciilor şi pentru livrările de mărfuri. servicii efectuate de către subiecţii impozabili. 232 ._____ privind majorarea aportului social din ________. în temeiul facturii fiscale Seria nr. nr. Potrivit art. str.________. iar la data de _______. şi un camion de modelul ______. în baza declaraţiilor vamale nr.________. str.__________. două unităţi de modelul ______. În vederea motivării juridice a Actului constatator. str. SRL „A” a fost recunoscută culpabilă de încălcarea dispoziţiei art.______ . concluzionând neachitarea drepturilor aferente importului mijloacelor de transport în suma calculată şi încasată în baza actului administrativ contestat. TVA nu se aplică la importul mărfurilor.__________. ca fiind eronat.103 din Codul fiscal al Republicii Moldova. pentru a fi introduse în capitalul statutar al SRL „A” cu suma de ________ lei. Prin prezenta acţiune. iar în total _____ lei. SRL „A” a importat pe teritoriul Republicii Moldova trei unităţi de transport. care constituie rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova pentru activele materiale a căror valoare depăşeşte 3000 de lei pentru o unitate şi al căror termen de exploatare depăşeşte un an.___ RECLAMANT: Societatea comercială „A” SRL or. fabricate în anul ____. diferenţele totale încasate în baza Actului constatator privind drepturile de import constituind suma de ____ lei. la data de ________.____ din _______. nr._______ din __________.________. fiind calculate şi încasate drepturi de import în cuantum de _____ lei TVA (codul tipului drepturilor de import 030). BIROUL VAMAL ________ reţine că SRL „A”.CURTEA DE APEL ____________ or. prin Actul constatator nr.__ din _______ „privind calculul drepturilor de import/export” emis de BIROUL VAMAL _________. în baza declaraţiilor vamale nr. nefondat. ____lei taxă vamală (codul tipului drepturilor de import 020). fabricat în anul ______.28 al Codului vamal al Republicii Moldova. aceste unităţi de transport au fost înstrăinate SRL „B”. Deciziei Camerei Înregistrării de Stat din ________ privind operarea modificărilor în actele de constituire a SRL „A” şi a Certificatului constatator emis în acest sens. nr. în data de _______.__ din __ „privind calculul drepturilor de import/export” emis de BIROUL VAMAL ________. lipsit de suport normativ şi faptic.

Seria nr. înstrăinează autoturismele menţionate către SRL „B” la suma de ______ lei. poartă un caracter nefondat.1997 stipulează în mod expres. subiecţii impozabili stipulaţi la art. art. TVA calculată din vânzările perioadei fiscale în care a avut loc înstrăinarea constituie suma de ________lei. ca subiect impozabil.1380-XIII din 20. care face parte integrantă la Legea vizată. declarată şi achitată ţinând cont de dreptul reclamantului la trecerea în cont a TVA pe procurările efectuate în perioada de referinţă. care se determină ca diferenţă dintre sumele TVA achitate sau care urmează a fi achitate de către consumatori pentru mărfurile. ceea ce denotă incontestabil achitarea TVA şi lipsa restanţelor la acest impozit faţă de bugetul de stat. ______ . şi să achite la buget pentru fiecare perioadă fiscală. în data de _______. Astfel.11.115. reprezintă obiect impozabil cu TVA reprezentând rezultatul activităţii acesteia de întreprinzător. 1380-XIII din 20. Totodată.114.101 din Codul fiscal al Republicii Moldova. conform Actului constatator nr. aferente importului. în calitate de vânzător. iar la data importului 233 .4. precum rezultă din Declaraţia privind TVA depusă de SRL „A”. obiectul impozabil al SRL „A” cu TVA din livrarea efectuată a fost calculată. În corespundere cu art. că taxa vamală nu se percepe la importul autovehiculelor specificate la poziţiile tarifare 8702 şi 8704. Nota de aplicare a Anexei nr. ca drept de import taxa vamală.Respectiv.102.95 din Codul fiscal al Republicii Moldova. prin punctul 2 al acesteia. la data de ________. în baza facturii fiscale. suma TVA.1 la Legea nr. În conformitate cu art. Potrivit art. care a fost stinsă reieşind din procurările avute de către SRL „A” conform anexei la Declaraţia TVA.11. contribuabilul SRL „A” la importul unităţilor de transport destinate introducerii în capitalul statutar al întreprinderii nu a operat trecerea în cont a TVA la importul mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova în corespundere cu dispoziţiile art. or. calcularea şi încasarea de către BIROUL VAMAL _______ a TVA. pornind de la considerentul că anii producerii autocamioanelor introduse pe teritoriul Republicii Moldova sunt _____ şi ______. ţinându-se cont de dreptul de trecere în cont conform art. serviciilor (inclusiv TVA la valorile materiale importate) folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător în perioada fiscală respectivă. În contextul enunţat.1.______. conform art. inclusiv TVA în sumă de ________ lei. cu termenul de exploatare de până la 7 ani. această livrare a fost supusă înregistrării în Registrul de evidenţă a vânzărilor conform art.118 Din Codul vamal al Republicii Moldova statuând că mărfurile care trec frontiera vamală se supun taxei vamale conform Legii nr.1997 „Cu privire la tariful vamal”.101-102 din Codul fiscal al Republicii Moldova pe motivul scutirii de TVA la importul activelor litigioase introduse în capitalul statutar. livrarea realizată de către SRL „A”. serviciile livrate lor şi sumele TVA achitate sau care urmează a fi achitate furnizorilor la momentul procurării valorilor materiale. în cazul trecerii mărfurilor peste frontiera vamală şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie.94 lit. conform căruia taxele vamale se aplică în baza anexei nr. art. în mărime de ________ lei. fapt consumat prin calcularea TVA aferentă livrării. conform art. inconsistent şi vizează încasarea repetată (dublă) a TVA.118 din Codul fiscal al Republicii Moldova.96 din Codul fiscal al Republicii Moldova. SRL „A”.____ din __________ în sumă de _______ lei. respectiv. se percepe. şi a penalităţii pentru întârzierea achitării acesteia. la cota stabilită de art. Conform Declaraţiilor vamale nr._______ din _______ şi din conţinutului Actului constatator nr. stabilită.a) sunt obligaţi să declare. Prin urmare. Inspectoratului Fiscal de Stat ________. se recunoaşte în mod expres că poziţia tarifară a mărfurilor importate de către SRL „A” conform Nomenclatorului mărfurilor din Republica Moldova constituie 8704. Totodată._______ din _________. incontestabil se probează declararea şi achitarea TVA aferentă livrării impozabile realizate.117 din Codul vamal al Republicii Moldova.

înaintată în conformitate cu art. conform art. ceea ce constituie reieşind din valoarea indicată în Actul constatator contestat a mărfurilor (________ lei). 167 din Codul de procedură civilă. în corespundere cu art. iar impunerea acestora de către autoritatea vamală implică manifestarea unei diligenţe insuficiente pentru aplicarea corectă a cadrului normativ în vigoare. calcul ce probează achitarea corectă de către reclamant a taxei proceduri vamale.4 al Legii cu privire la tariful vamal.2 – parte integrantă la Legea nominalizată care prevede că. suma de _______ lei. şi cererea suplimentară din __________.4% din valoare în vamă. Astfel. au rămas fără răspuns. În drept. SRL „A” a solicitat revocarea în totalitate a Actului constatator nr. De asemenea.14 al Legii contenciosului administrativ. 14.(anul____) autocamioanele nu depăşeau termenul de exploatare de 7 ani. denotă faptul că BIROUL VAMAL __________ a depăşit cadrul legal la calcularea taxelor vamale pentru importul efectuat. 25. 26 ale Legii contenciosului administrativ. 16. călăuzindu-ne de dispoziţiile art. A recunoaşte ilegalitatea şi a dispune revocarea Actului constatator nr. taxa pentru proceduri vamale o constituie la mărfurile de peste 1000 de euro cuantumul procentual de 0. iar. „____” din „__________” „privind calcularea (recalcularea) drepturilor de import/export”. cu privire la tariful vamal în situaţia descrisă. art166. ___ din __________ „privind calcularea (recalcularea) drepturilor de import/export” emis de BIROUL VAMAL ___________ prin care SRL „A” i-au fost calculate drepturi de import în sumă totală de _______ lei. stabilite de legislaţie. baza de calculare a taxei pentru proceduri vamale o constituie valoarea în vamă a mărfurilor sau taxele fixe.3. SOLICITĂM: A admite prezenta cerere. 5. ANEXĂ: Data_________________ Semnătura_____________ 234 . dar nu mai mult de 1800 de euro.121 din Codul vamal al Republicii Moldova. în temeiul art. or. exceptează imperativ SRL „A” la calcularea şi achitarea taxei vamale contestate în mărime totală. la vămuirea mărfurilor de import. Prin cererea prealabilă din ______.122 din Codul vamal al Republicii Moldova. taxele pentru efectuarea procedurilor vamale se percep. taxa pentru proceduri vamale reprezintă totalitatea serviciilor acordate de organele vamale în sfera activităţii vamale. însă cererile. la data depunerii acţiunii în instanţa de judecată. conform anexei nr. inclusiv penalităţile de ________ lei.

reclamantul a importat în RM trei loturi de marfă. pentru marfa încadrată conform Nomenclatorului mărfurilor la Codul – 73181590. 73181630. drepturi de import în sumă de 178811.2007.12. 73182200. la data de 21. declarândule în termen. În susţinerea pretenţiilor. colaboratorii Biroului Vamal Chişinău au întocmit Actul constatator nr. Pârât: Biroul Vamal Chişinău mun. în urma unui control.2008. invocăm următoarele circumstanţe de fapt şi de drept: A. pentru marfa încadrată conform Nomenclatorului mărfurilor la Codul – 73089099. similară declaraţiei vamale. 73089099. ale documentelor de însoţire. au fost perfectate declaraţiile vamale primare: la data de 20.2007 şi INVOICE nr. Circumstanţele relevante importului de mărfuri În luna decembrie 2007.2007.12. 3019I23690.26 alin.a) şi lit.03. 3019I23634. a fost perfectată declaraţia vamală primară nr.12. a fost perfectată declaraţia vamală primară nr. Chişinău.07ROBU1400E0017490 din 19. Prin actul contestat şi care se pretinde a fi cu putere juridică. Actul administrativ relatat anterior. care conţineau încadrarea oficială atribuită de autoritatea vamală a unui stat membru al UE: declaraţia vamală de export nr.Curtea de Apel ________ Colegiul de contencios administrativ Reclamant: SRL „ CT” reprezentată în baza procurii de avocatul V.(1) lit.2007. ale documentelor de însoţire care conţineau încadrarea oficială atribuită de autoritatea vamală a unui stat membru al UE: declaraţia 235 - . în conformitate cu prevederile art.12. 49/6 CERERE DE CHEMARE ÎN INSTANŢA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV (PRIVIND ANULAREA ACTULUI ADMINISTRATIV ŞI ÎNCASAREA PREJUDICIULUI CAUZAT) La 04.75 ca dovadă a apariţiei obligaţiei vamale pentru SRL „CT”. bd. Iniţial. acesta fiind emis contrar procedurii stabilite de legislaţie. Dacia. Prin urmare. reclamantul a fost obligat să achite la contul trezoreriei Biroului Vamal Chişinău. Încadrarea tarifară a avut loc conform caracteristicilor descriptive ale mărfii.68 lei. Încadrarea tarifară a avut loc conform caracteristicilor descriptive ale mărfii. se impune anularea actului contestat. poartă un caracter vădit ilegal în fond. 167 241 – 14 din 18.c) din Legea contenciosului administrativ.N.

constituie un abuz care.12.a) CV. reclamantul a calculat cuantumul drepturilor de import bazându-se pe elementele de taxare stabilite la data apariţiei obligaţiei vamale. Pentru a se reveni asupra „situaţiei de fapt” şi pentru a efectua un control vamal suplimentar după „acordarea liber de vamă” şi plasarea mărfii în circulaţie. Încadrarea tarifară a avut loc conform caracteristicilor descriptive ale mărfii. respectarea condiţiilor. este important să se reţină că reclamantul a achitat toate drepturile de import. În speţă. (2) CV. în esenţă.06. Actul constatator a fost emis contrar procedurii stabilite. 73181630.2006. B. controlul vamal vis-à-vis de importul efectuat de reclamant. este important să se reţină că. precum şi descoperirea fraudelor vamale. încadrarea mărfurilor a avut loc conform Convenţiei Internaţionale privind Sistemul armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor. În conformitate cu prevederile art. 167241 – 13 din 18. pentru efectuarea controlului. s-au stins datorită achitării plăţii.1140 din 2.2007. a) şi alin.127 alin. potrivit art. În cadrul controlului vamal a fost verificată schema tehnologică de prelucrare a declaraţiei vamale.(4) CV. a fost perfectată declaraţia vamală primară nr.1983. potrivit art. 82041100. 73269060. 72107090. 169685 – 15 din 21. În conformitate cu prevederile art. încadrarea corespunzătoare. Prin urmare.2007. la data de 24.vamală de export nr. (1) lit.2007. articolul respectiv din Convenţie are menirea să protejeze 236 . 39211310. Potrivit p.30 al Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al RM (în continuare CV). rezultă că. Încadrarea corespunzătoare a mărfurilor. care. 39201026. controlul vamal are drept scop prevenirea încălcării reglementărilor vamale. 07ROBU1400E0017802 şi INVOICE nr. Astfel. organul vamal urma să aibă la dispoziţie şi să se bazeze pe circumstanţe excepţionale şi pe unul din temeiurile limitative prevăzute de lege. 73181590. 07ROBU1400E0018494 din 21. au luat naştere la data înregistrării declaraţiei vamale de import. termenelor legale.12.128 alin.197 alin. a competenţei. conform Nomenclatorului mărfurilor. 76072091. iar mărfurile importate au primit liber de vamă.2005. 127/2 alin. 112 – XV din 22. 3019I23932 pentru marfa încadrată conform Nomenclatorului mărfurilor la Codul – 73012000. s-a încheiat în momentul punerii în circulaţie a mărfurilor.2004.2007 şi INVOICE nr.(1) lit. 73181499. datorită Legii de aderare nr.(1) CV. conform Nomenclatorului mărfurilor a avut loc inclusiv şi la perfectarea declaraţiilor vamale complementare şi a declaraţiilor privind valoarea în vamă a mărfurilor.11. Or. prin „acordarea liber de vamă” organul vamal a confirmat legalitatea vămuirii mărfii.12. în vigoare pentru Republica Moldova din 01. se echivalează cu o încălcare a drepturilor garantate prin art.1 Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor şi a Libertăţilor Fundamentale.04. ale documentelor de însoţire care conţineau încadrarea oficială atribuită de autoritatea vamală a unui stat membru al UE: declaraţie vamală de export nr. reflectate anterior. extinderea de către autorităţile statului. 70193900. Din circumstanţele de fapt şi de drept.12.01. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. peste perioada reglementată prin lege. 73182200. la 14. şi achitarea drepturilor de import. fiind incluse şi în circuitul civil pe teritoriul RM. obligaţiile vamale în raport cu marfa importată în luna decembrie 2007. în lipsă de competenţă 1. încheiată la Bruxelles. În toate aceste trei cazuri de import.

pe timpul staţionării în apele teritoriale sau în porturi şi.11. Din act mai rezultă că acest control a fost efectuat în baza art. în conformitate cu principiile unei societăţi democratice.2005) a fost emis anume în baza art. 2 alin. dar şi multe altele. ca acestea să fie aplicate în mod efectiv şi concret. se evidenţiază faptul că nu au existat temeiurile prevăzute de art. b) mărfurile şi bunurile aflate în regim suspensiv. este logic să conchidem că lipsa temeiurilor prevăzute de art. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. cu valorile organizării sociale comune statelor membre ale Consiliului Europei. pe baza preeminenţei şi supremaţiei „DREPTULUI”. 75 din 04. Din alin. Prin Actul de control nr.2008. în perioada 05. În speţă. Or. Aceasta este foarte important. pentru efectuarea controlului. în „cazul unor diferenţe ulterioare sau în situaţia încheierii din oficiu. fără declaraţie vamală. 46 al Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al RM. În acest sens.02.05. În situaţia creată ne rămâne să presupunem că „controlul” a fost efectuat avându-se la bază art. după caz. până la etapa „supravegherii vamale”. 127 CV. potrivit art. 03 din 05. constituie o imixtiune ilegală a autorităţilor statului în activitatea unui agent economic. pe aeroporturi. implică încălcarea procedurii de emitere a actului contestat.1140 din 02. dar lipsesc şi temeiurile care ar fi permis efectuarea unui control cu întocmirea actului constatator. sunt supuse „supravegherii vamale”: a) mărfurile. 127 CV (!!!). Controlul efectuat de Biroul Vamal Chişinău. (6) art.2008. care. Relevant este faptul că.02. pentru a se putea elucida în ce măsură a fost respectat „principiul preeminenţei” dreptului în activitatea reprezentanţilor statului. în interiorul căruia putea fi efectuat controlul vamal. În speţă. după caz. 71-73/253 din 20. nu numai că a expirat termenul. în Actul constatator nr.02. 191 CV şi a ordinului de control nr. 127 CV. Ordinul cu privire la aprobarea actului constatator întocmit de organul vamal.02. Or.03. 191 CV. este relevant că „controlorii” au supus „auditului postvămuire” o perioadă nelimitată de timp. mijloacele de transport şi bunurile nevămuite la intrarea în ţară. atribuţiile respective rezultă din „activitatea vamală”.financiare a SC „ CT” SRL. au efectuat controlul activităţii economico. nu se conţin date visà-vis de norma de drept care le-a permis colaboratorilor vamali să intervină cu un aşa-numit „control” şi ce fel de control a fost efectuat. 0001735. afirmăm că organul vamal a interpretat şi a aplicat incorect prevederile art. întocmit la 26. Prin urmare. 127 CV şi constă în faptul că. În acest sens. colaboratorii Biroului Vamal Chişinău insistă că. c) navele sub pavilion străin şi aeronavele străine. În asemenea mod. au fost „controlate” nu numai importurile ce rezultă din actul constatator. Acest act a fost întocmit prin depăşirea atribuţiilor acordate organului vamal vis-à-vis de activitatea SC „CT” SRL.drepturile şi libertăţile prevăzute de Convenţie. 92-0 din 27.127 din Codul vamal.225.2005 (MO.2008. (5) art. Prin urmare.(1) CV.2008.04. 127 CV rezultă că plătitorul vamal la cunoştinţă de cuantumul obligaţiei vamale prin declaraţia vamală acceptată şi înregistrată de către organul vamal. nu a existat niciunul din temeiurile reglementate prin actele normative pentru a se considera că mărfurile importate de reclamant s-au aflat în perioada efectuării controlului sub „supraveghere vamală”. nr. a unui 237 . îşi are limitele sale şi pot fi realizate.2008 – 26. Excepţia de la această regulă se conţine la alin. În conformitate cu prevederile p.

238 . Acest lucru este firesc. 191 CV. întocmit la 26.03. 191 CV.191 CV. organul vamal nu a fost în drept să emită actul constatator în situaţia prevăzută de art. a activităţii economico-financiare. potrivit art. Astfel. remarcăm următoarele. Pentru a aprecia critic poziţia pârâtului. (1) CV. ce au drept efect suspendarea totală sau parţială de drepturile de import sau export. rezultă că un act constatator poate fi întocmit doar în baza art. până la iniţierea propriu-zisă a controlului nu au existat indici care ar fi întruchipat forma „temeiurilor rezonabile. administrativă. plătitorul vamal la cunoştinţă de noua obligaţie vamală pe baza actului constatator întocmit de organul vamal”. reflectată anterior şi care şi-a găsit originea în răspunsul la cererea prealabilă. pretinsele încălcări ale legislaţiei naţionale sau ale tratatelor internaţionale la care RM este parte. Din Actul de control nr. Prin conţinutul aceluiaşi Act de control se poate constata că. poate fi întocmit.” de a se presupune cel puţin că reclamantul nu a respectat legislaţia naţională sau acordurile internaţionale. 127 CV.04. generează răspunderea juridică (contravenţional-vamală. implică lipsa competenţei organului vamal de a efectua „controlul” propriu-zis. În speţă. organul vamal este în drept să efectueze controale. nu rezultă că „controlul activităţii economico-financiare” a întreprinderii se poate finaliza cu emiterea unui act constatator.2008 rezultă caracterul abuziv al „controlului”. că pârâtul a avut totuşi dreptul să întocmească actul constatator reieşind din temeiurile prevăzute în art. Or. aprobat prin Ordinul Directorului General al Serviciului Vamal nr. Actul constatator. pentru moment. Afirmăm.(1) art.regim vamal suspensiv. lipsa temeiurilor prevăzute de alin. 3.02. nu poate fi vorba de alt ceva decât „plasarea mărfii în circulaţie liberă”. Prin urmare. în cazul importului de mărfuri din luna decembrie 2007. (1) art. 29 alin. şi aşteptăm să se demonstreze contrariul. 2. Reamintim că. legislaţia RM sau acordurile internaţionale la care acesta este parte nu sunt respectate sau sunt respectate parţial”. Din această excepţie. Lipsa competenţei de a întocmi actul constatator contestat prin prisma absenţei temeiurilor prevăzute de art. Din conţinutul art. vis-a-vis de faptul că nu au existat temeiuri de a se considera că reclamantul nu a respectat legislaţia naţională sau acordurile internaţionale.2008 a fost întocmit în baza art. Acest fapt rezultă din conţinutul preambulului Ordinului respectiv şi chiar din conţinutul art. din scrisoarea nr. 191 CV.1401 datată cu 07. În speţă.2005. 92-0 din 27.75 din 04. regimurile vamale suspensive sunt operaţiuni cu titlu temporar. Să admitem. 127 CV a fost confirmată şi de pârât prin răspunsul primit la cererea prealabilă. 127 CV. Prin urmare. emis doar în temeiul art. a persoanelor care trec mărfuri peste frontiera vamală în situaţia în care „există temeiuri de a se considera că.04. 191 CV. se impune o întrebare firească: care au fost temeiurile? Potrivit alin. se constată încălcarea acordurilor internaţionale de către pârât şi nu de către SRL „CT”. penală) a persoanei vinovate. În acest caz.08 rezultă că Actul constatator nr. 0001735. 127 CV.191 CV. ”în limita competenţei sale”.

urmează să se ţină cont că. La elaborarea Convenţiei (vezi preambulul) „s-a avut în vedere că este important să se dispună de date exacte şi comparabile în scopul negocierilor comerciale internaţionale” precum şi că „Sistemul armonizat este destinat să favorizeze stabilirea unei corelaţii cât mai strânse între statisticile comerciale de import şi de export.2004. În viziunea noastră. potrivit alin. în vigoare din 01. care îl examinează şi care face recomandări în vederea soluţionării acestuia. adoptată la Bruxelles. 239 . prin care. în luna decembrie 2007. pe de altă parte”. Prin Actul corespunzător nr. cel mai bun mijloc de a ajunge la rezultatele dorite”.01. Conţinutul preambulului Convenţiei prevede condiţiile şi scopurile care au determinat părţile contractante la semnarea Acordului. la soluţionarea litigiului.01. este de prisos a demonstra că. inclusiv „având în vedere faptul că. potrivit cărora Republica Moldova s-a obligat: . Prin prisma acordurilor internaţionale pe care le-a încheiat. În conformitate cu alin. Ne confruntăm.112-XV din 22. şi statisticile de producţie. reamintim că SRL „ CT” a importat. format din 6 cifre. în susţinerea poziţiei sale. Marfa a fost însoţită de documente cu putere juridică internaţională. face trimitere la Hotărârea Guvernului nr. potrivit art. urma a fi încadrată doar la un singur cod – 9406000.2008.să aplice normele generale de interpretare a sistemului armonizat. colectării. În situaţia în care autoritatea vamală a RM nu acceptă încadrarea respectivă urmează să se iniţieze procedura de soluţionare a litigiilor prevăzută de art. 10 Convenţie. Pârâtul. 10 Convenţie. în data de 14.Reamintim că. se insistă că marfa care a fost importată şi încadrată la 15 coduri numerice conform Sistemului armonizat de denumire şi codificare. organele vamale ale RM nu au fost în drept să modifice încadrarea codurilor numerice a mărfii care. (1) art. în mod oficial. în cazul în care Convenţia privind Nomenclatura. Astfel. poziţiilor şi subpoziţiilor sistemului armonizat. Printre acestea fiind şi „dorinţa facilitării. Republica Moldova participă la colaborarea internaţională în domeniul activităţii vamale. fiecare din 8 cifre.54 din 26.(2) CV. (2) al art.2 din Convenţie. 3 (obligaţiile părţii contractante) p.06. În acest sens. s-a dovedit a fi un instrument eficient în atingerea unora dintre aceste obiective. 75 din 04. 10 din Convenţie.să utilizeze toate poziţiile şi subpoziţiile sistemului armonizat. aşadar. activitatea vamală urmează să se desfăşoare în conformitate cu normele şi cu practica internaţională. ţară membră a UE. în special a celor privind comerţul internaţional”. comparării şi analizei statisticilor. pe de o parte. de către părţile în litigiu. orice litigiu între părţile contractante cu privire la interpretarea sau aplicarea Convenţiei se soluţionează. orice litigiu care nu se soluţionează astfel se aduce. . Convenţia fiind ratificată prin Legea de aderare nr.04.2004. Prin urmare. se aplică acordul internaţional. loturi de marfă din România. cu situaţia prevăzută de art. pe cât e posibil. a avut loc încadrarea mărfii conform Convenţiei internaţionale privind sistemul armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor. prin negocieri directe între părţile respective. a avut loc conform Sistemului armonizat prin intermediul autorităţii vamale a unui stat membru a UE. capitolelor.2006. capitole şi subpoziţii şi să nu modifice domeniul de aplicare a secţiunilor. fără completări sau modificări. menţionată anterior. precum şi toate notele de la secţiuni. Republica Moldova are nu numai dreptul dar şi obligaţia să se conforme normelor şi practicii internaţionale în domeniul activităţii vamale.2003.2 alin.03. în faţa Comitetului Sistemului armonizat.1 şi p. precum şi codurile numerice aferente acestora.

Prima condiţie impune nu numai simpla existenţă a unor norme pentru a justifica o privare de proprietate.1953. acelaşi reclamant nu a fost în drept să schimbe încadrarea tarifară care a dobândit un caracter oficial cu aportul autorităţii vamale a României.” a haosului în ceea ce priveşte „corelaţia între statisticile comerciale de import şi de export. cazul Carbonara Ventura v.Prin actul constatator. Partea a doua a art. C. după caz. cu atât mai mult că ambele state au ratificat Convenţia de la Bruxelles. prevăzută în primul alineat al articolului menţionat. această normă a textului Convenţiei. Italia). „Pentru asigurarea aplicării corecte a legislaţiei vamale”.04. 1 al Primului Protocol Adiţional la Convenţie. este inadmisibilă aplicarea neuniformă a Sistemului armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor. Or.1 din Protocolul nr. Acest acord a fost încheiat în baza instrumentelor relevante ale Consiliului de Cooperare Vamală. Cu referire la aceleaşi „condiţii” Curtea Europeană a evidenţiat că. Or. diferendului. pentru a justifica privarea de proprietate. 1 din Primul Protocol Adiţional la Convenţie. pe de o parte. precise şi previzibile (Hotărârea CEDO din 30. şi statisticile de producţie.05.1 înscrie condiţiile în care privarea de un bun nu reprezintă o încălcare a dreptului titularului. conform art. 240 .200. La soluţionarea litigiului. În situaţia în care autorităţile RM nu sunt de acord cu încadrarea tarifară oficială. Prin actul constatator contestat şi punerea acestuia în executare a fost violat grav dreptul garantat prin art. Prima normă de ordin general. la 24. Altfel spus. dacă se insistă asupra haosului în „sistemele comerciale de denumiri şi de codificare a mărfii. enunţă principiul general al necesităţii respectării dreptului de proprietate: „orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale”.2000. a litigiului.12. impune obligaţia statelor contractante de a respecta dreptul de proprietate al persoanelor fizice şi juridice. Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României au încheiat un acord de cooperare vamală. Mijloacele financiare ridicate de la contul reclamantului constituie „o valoare patrimonială” în sensul art. pe de o altă parte” această atitudine poate pune la îndoială calitatea RM de membru al multor alte organisme internaţionale. atribuită de autoritatea vamală a României urma să se procedeze.2000.1996.06. urmează să fie respectată preeminenţa normelor de drept. pârâtul încearcă să se distanţeze de standardele comunităţii internaţionale.04. în special Recomandarea privind asistenţa reciprocă din 05. Respectiv. dar şi ca ele să fie accesibile. urmează a se ţine cont că. 16 al Acordului dintre Guvernul RM şi Guvernul României din 24. unul dintre principiile fundamentale ale unei societăţi democratice (Hotărârea CEDO din 25. punând piedici în onorarea obligaţiilor pe care RM şi le-a asumat odată cu ratificarea Convenţiei respective. de către statele semnatare a acordului. Astfel. Amuur vs Franţa). este relevant faptul că problema ce ţine de aplicarea Sistemului armonizat de denumire şi codificare a mărfii nu poate fi pusă în sarcina reclamantului. la soluţionarea neînţelegerilor. potrivit modului stabilit.

A încasa cheltuielile de judecată.75 din 04.75 din 04. Anularea Actului constatator nr. a prevederilor normelor de drept invocate. rezultă că pârâtul – autoritate a statului – a violat dreptul de proprietate pe care îl deţine reclamantul prin depăşirea condiţiilor care ar justifica privarea de proprietate. Admiterea acţiunii. 26 alin. 5. 3.b).68 lei. (1) lit.03. (1) lit. A suspenda executarea Actului constatator nr. În baza celor relatate. 21.2008.e) din Legea contenciosului administrativ. 3.Din cele relatate anterior. 2. încasată în baza actului administrativ contestat. 25 alin. 1. 4. A obliga pârâtul să restituie suma de 178 811. inclusiv ale art. a) şi lit.03. 8. SOLICIT: 1. 5. Data_____________ Semnătura__________________ 241 .2008 ca fiind emis contrar prevederilor legii şi cu încălcarea procedurii stabilite.

Analizând în cumul materialele cauzei penale. Consider că temeiurile de drept care au fost invocate în ordonanţa contestată nu corespund cadrului normativ-juridic ce se referă la statutul juridic al solicitanţilor de azil. Astfel. la __________.270 din 18. în baza art. nu 242 . . _____. vinovăţia sa se dovedeşte şi prin: . ____________________ a recunoscut vina în săvârşirea infracţiunii incriminate.12. cetăţeanul Irakului.62 (1) CP.362 alin. 313 DIN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ) Prin ordonanţa din ________ emisă de procurorul ________________ a fost dispusă încetarea urmăririi penale în privinţa lui _________________ în baza art.58 CP. Consider ordonanţa contestată ca parţial ilegală şi care urmează a fi modificată din următoarele considerente. a avut intenţia să ajungă în mod ilegal în una dintre ţările Europei Occidentale. fără a dispune de paşaportul stabilit. pe faptul trecerii ilegale a frontierei de stat de către ______________________. (1) CP.2008. .(2) din Legea nr. potrivit art. Conform art. În ordonanţa dată se menţionează : „că urmărirea penală în cauza dată a fost pornită la ______. dar a conştientizat caracterul ilegal al acţiunilor sale.schema locului reţinerii. la data de _______________.Procuratura Republicii Moldova Dlui_____________ În interesele lui ________________ De la: avocatul ______________ PLÂNGERE (ÎN ORDINEA ART. 58 din Codul penal. exclude prelungirea procedurii de urmărire penală". însă şoferul care-i transporta în tir le-a schimbat traseul. între orele 2-3. Ordonanţa dată am primit-o prin poştă la ____________________. fără autorizarea trupelor de grăniceri sau a organelor vamale şi evitând controlul Secţiei Control de Frontieră Leuşeni a Serviciului Grăniceri. a trecut ilegal frontiera de stat a Republicii Moldova prin Biroul Vamal _____________.actul de primire-predare nr. . Chiar dacă învinuitul ___________ şi-a recunoscut deplin vina în săvârşirea faptei incriminate. dinspre România. conchid că _____________ a săvârşit infracţiunea prevăzută de art.9 alin. conform art. 275 (3) din Codul de procedura penală al RM.procesul-verbal de control corporal din ____. _______________.procesul-verbal de cercetare la faţa locului din ____. circumstanţă. În speţă. Nu a ştiut că pentru trecerea ilegală de frontieră survine răspunderea penală. fund ajutat de o persoană necunoscută de origine turcă. S-a stabilit ca. una din circumstanţele care exclude urmărirea este cazul în care fapta nu întruneşte elementele infracţiunii. care. Fiind recunoscut şi audiat în calitate de învinuit. _______________ a depus cerere de acordare a azilului în Republica Moldova. declarând că. însă acesta urmează a fi liberat de răspundere penală în legătură cu schimbarea situaţiei.

362 CP al RM. şi în baza art. sub rezerva prezentării lor fără întârziere la autorităţi pentru a le expune motivele.există latura obiectivă şi cea subiectivă ale infracţiunii prevăzute de art. articolul 31 p.12. 285(5) şi 313 din Codul de procedură penală al RM.9 din Legea privind azilul în Republica Moldova nr.31 al Convenţiei privind statutul refugiaţilor. În conformitate cu prevederile alin.(5) art. art. care stabilesc că "Acţiunea prezentului articol nu se extinde asupra cetăţenilor străini veniţi în Republica Moldova. sosind direct din teritoriul unde viaţa sau libertatea lor erau ameninţate în sensul prevăzut de art." De asemenea. stipulează că „Statele contractante nu vor aplica sancţiuni penale. date privind persoana şi fapta la care se referă încetarea. Din considerentele menţionate supra. art.9 din Legea privind azilul în Republica Moldova şi art.1 al Convenţiei privind statutul refugiaţilor. recunoscute ca valabile. solicitantul cade sub incidenţa art.9 al Legii privind azilul în Republica Moldova. Tratamentul aplicat acestor persoane se va conforma standardelor internaţionale referitoare la drepturile omului şi prevederilor prezentei legi. Pornind de la specificul tratării solicitanţilor de azil.(2) al art.270 din 18. Avocatul Data_________________ _________________ 243 . Alin. refugiaţilor care. SOLICITĂM: 1. precum şi temeiurile de fapt şi de drept pe baza cărora se dispune încetarea.362 (4) CP al RM. pe lângă elementele prevăzute în art. fără paşaportul stabilit sau fără autorizaţie.1. deci.255.275 (3)." Această prevedere – a unei legi speciale – trebuia să fie aplicată în cazul dat.362(4) din Codul penal al RM. ale intrării sau prezenţei lor ilegale.(4) al art.2008 stipulează imperativ că "Solicitanţii de azil nu vor fi sancţionaţi pentru intrare sau şedere ilegală pe teritoriul Republicii Moldova. temeiurile de drept în acest caz nu au fost stabilite corect. Admiterea plângerii. Modificarea ordonanţei procurorului din ________ în privinţa lui ____________________ şi încetarea urmăririi penale în privinţa lui din motivul lipsei elementelor componenţei de infracţiune.285 ordonanţa de încetare a urmăririi penale trebuie să cuprindă.” Organul de urmărire penală nu a luat în considerare nici prevederile alin. pe motivul intrarii sau şederii lor ilegale. în vigoare pentru Republica Moldova din 2001. intră sau se găsesc pe teritoriul lor fără autorizaţie. pentru a se folosi de dreptul de azil acordat de Constituţia Republicii Moldova. 2. nu poate fi reţinut nici caracterul ilegal al trecerii frontierei de către ________________pentru că acesta la data de ______________a solicitat azil depunând o cerere la Direcţia Refugiaţi a Biroului Migraţie şi Azil din cadrul MAI.

în privinţa dlui ______________ au fost intentate mai multe dosare penale. Data________________ Semnătura_______________ 244 . CEREM: Amânarea procesului în cauza intentată de _________. către Direcţia Refugiaţi privind anularea deciziei Direcţiei Refugiaţi ca fiind neîntemeiată şi acordarea protecţiei umanitare în Republica Moldova. Atragem atenţia asupra faptului că. pentru a-şi întemeia în drept soluţia». solicitant de azil.208 DIN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ În procedura Curţii de Apel se află cauza intentată de ____________________. către Direcţia Refugiaţi privind anularea deciziei Direcţiei Refugiaţi ca fiind neîntemeiată şi acordarea protecţiei umanitare în Republica Moldova până la soluţionarea acţiunii intentate de către de către instanţa română. În Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. se află în curs de desfăşurare o acţiune intentată de dl _________________în vederea efectuării unui control al măsurilor dispuse de procuror în cursul urmăriri penale şi al soluţiilor adoptate. în România. se menţionează că «Procurorul a pus concluzii de admitere a ambelor recursuri şi de casare a deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe de apel. Faptul că acţiunile intentate împotriva dlui _____________au fost anulate şi desfiinţate în instanţe superioare în urma atacării sentinţelor de condamnare ne permite să concluzionăm că în deciziile de condamnare emise în privinţa dlui _____________există o anumită imparţialitate şi părtinire. considerăm că este oportună amânarea procesului până la obţinerea unei soluţii pe marginea cazului dlui ____________________. Dat fiind faptul că soluţia ce urmează a fi dată de instanţa română este de o importanţă fundamentală pentru justa soluţionare a prezentei cereri şi pentru a releva noi circumstanţe ce pot influenţa decizia de acordare a cererii de azil. în care acesta a fost achitat. Solicităm amânarea procesului în legătură cu faptul că. Această concluzie relevă faptul că chiar procurorul care instrumenta cauza avea dubii în privinţa legalităţii acuzaţiilor înaintate dlui _____________. Ne întemeiem cererea pe prevederile art. pentru ca aceasta să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate de apelanţi şi. achitat pe motiv de eroare judiciară iar alte mandate de arestare emise în privinţa dânsului au fost anulate. totodată. Din considerentele expuse şi pentru a asigura judecarea justă a cauzei. solicitant de azil. ulterior graţiat de preşedintele României.Curtea de Apel Chişinău Avocatul_____________________ în interesele lui_______________ CERERE PRIVIND AMÂNAREA PROCESULUI ÎN CONFORMITATE CU ART.208 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova. prin care dl __________ a fost condamnat la 14 ani privaţiune de libertate. în procedura Parchetului de pe lîngă Înalta Curţe de Casaţie şi Justiţie din România.

___ a directorului Direcţiei Refugiaţi. alin. Nu am fost niciodată deţinut. la solicitare. am prezentat paşaportul seria _________ emis de către Ministerul Afacerilor Interne al Iordaniei la data de _________. __________________ Pârât : Direcţia Refugiaţi Chişinău. „Statutul de refugiat se recunoaşte. prin prezenta. Decizia mi-a fost comunicată la data de _________. Prin aceeaşi decizie. apartenenţă la un anumit grup social sau opinie politică. am venit în _________ pentru a-mi continua studiile în baza invitaţiei. Întoarcerea mea în ţara de origine este imposibilă din motivul existenţei conflictului armat care este în curs de desfăşurare în Sectorul Gaza. --------------------din --------------------. naţionalitate.17. valabil fiind până la _________. arestat.Curtea de Apel Chişinău. Potrivt art. _______________-. Motivele cererii sunt următoarele: În fapt. la data de _________. precum şi din motivul nedeţinerii buletinului de identitate eliberat de către autorităţile israeliene. Nu pot obţine acest document deoarece tatăl meu a fost expulzat în anul 1967 din Palestina în Iordania de către armata israeliană pe motiv că era înrolat în armata palestiniană care se afla sub conducerea Egiptului. în virtutea unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă. solicit: 1. străinului care. ____________________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU ANULAREA DECIZIEI NR. religioasă sau militară. Acordarea statutului de refugiat. Reclamant : _______________ deţinător al protecţiei umanitare. În susţinerea identităţii mele. a fost respinsă cererea mea de acordare a statutului de refugiat. prin decizia nr. am studii superioare neterminate din motive de boală. adeverinţa de imigrant eliberată la _________ de către Serviciul de Stat Migraţiune al Republicii Moldova. nu doreşte să se pună sub protecţia acestei ţări. care a fost prelungit până în _________. mi s-a acordat protecţie umanitară. sau care. În Moldova. Chişinău. nr. nedeţinând nicio cetăţenie şi 245 . religie. datorită acestei temeri. nu am fost membru al niciunui partid politic. 2. Anularea deciziei Direcţiei Refugiaţi.(1) al Legii privind azilul. Consider decizia dată ca fiind neîntemeiată şi pasibilă anulării cu emiterea unei noi decizii prin care mi s-ar acorda statutul de refugiat. Sectorul Gaza. se află în afara ţării a cărei cetăţenie o deţine şi care nu poate sau. __DIN _____ A DIRECŢIEI REFUGIAŢI ŞI ACORDAREA STATUTULUI DE REFUGIAT Subsemntul. M-am născut la data de _________ în Palestina. judecat sau condamnat şi nu am avut probleme cu autorităţile de stat din Palestina. formaţiune socială. sunt de naţionalitate palestinian şi de religie musulman.

Surse credibile relevă faptul că oricine poate fi ţinta unui atac pe teritoriul Fâşiei Gaza. folosind arme străine şi alte echipamente militare furnizate. pentru a preveni viitoarele atacuri ilegale şi alte încălcări ale dreptului internaţional. mai mult de o treime dintre ei fiind civili. a afirmat Joe Stork. Antуnio Guterres.) Situaţia civililor din Gaza a devenit tot mai disperată pe parcursul celor şase zile care s-au scurs din momentul în care Consiliul de Securitate a emis apelul aproape unanim. ca urmare a unor astfel de evenimente. datorită respectivei temeri. Hamas şi alte grupări palestiniene armate continuă lansarea haotică a rachetelor asupra regiunilor civile din Israel. inclusiv aproximativ 200 de copii palestinieni – iar numărul de muniţii americane. cel puţin 900 de palestinieni au fost omorâţi. director general al Departamentului pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord al Human Rights Watch. De asemenea. forţele Israeliene întreprind atacuri nelegitime. dar şi de alte ţări. ceea ce îmi pune în pericol nu doar integritatea corporală.) În afară de armele produse la nivel local. care sunt în drum spre regiune. nu poate sau. Violările drepturilor omului s-au micşorat moderat în aprilie. nu doreşte să se reîntoarcă. în cazul meu. dar ignorat.org/news/NEWS/496355082. au întreprins aresturi arbitrarii ale simpatizanţilor celeilalte şi au supus deţinuţii la tortură şi reletratamente. inclusiv atacuri neproporţionate şi sunt acuzate de folosirea unor arme precum fosforul alb. adică mă aflu în afara ţării de origine.. (Disponibil la http://www.html) Potrivit unui comunicat de presă difuzat de Amnesty International „Este necesară impunerea de urgenţă a unui embargo de arme deplin asupra tuturor părţilor implicate în conflictul din Gaza.. Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiaţi.” Violenţele politice interne în Gaza şi în Coasta de Apus nu sunt o noutate. deoarece în condiţii de război pot fi în orice moment victima unui atac cu caracter discriminatoriu. este prezentă şi noţiunea de temere bine întemeiată de a fi persecutat de către forţele armate care participă la conflictul armat din Palestina. Oficiali din cadrul ONU şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu situaţia critică din Fâşia Gaza. Hamas a întreprins acţiuni violente împotriva oponenţilor săi politici şi asupra presupuşilor colaboratori ai forţelor israeliene”. de către SUA. aceste cerinţe legale sunt întrunite. deoarece nu exisă pur şi simplu un risc serios la care voi vi supus la întoarcerea în ţara mea de origine. tortura şi omorurile în perioada detenţiunii au continuat şi după ce luptele au încetat.unhcr.org/ en/news/2009/04/20/gaza-hamas-should-end-killings-torture) Nu contest informaţia prezentată de Direcţia Refugiaţi referitoare la situaţia din ţara de origine.” Consider că. „Arestările ilegale. ridiculizând apelurile făcute de Hamas de a respecta legea. Pe parcursul ultimilor trei ani. totuşi. Hamas şi principalul său rival – Fatah. consider că protecţia umanitară nu e aplicabilă în cazul meu. Raportorii organizaţiei Human Rights Watch au notat că „Pe perioada atacului Israelului asupra Gazei. de a înceta focul”. (. a afirmat că este profund îngrijorat de povara grea a conflictului ce cade pe umerii populaţiei civile. în contextul creşterii numărului de civili ucişi în Gaza. este tot mai mare (. ci mai curând există certitudinea că voi fi persecutat. notează Human Rights Watch. „Forţele Israelului continuă să realizeze atacuri nelegitime. în timp ce rachetele şi echipamentul de fabricare al rachetelor introduse prin contrabandă în 246 .. Între timp. care supun persoanele civile unui risc inacceptabil atunci când sunt folosite în regiunile dens populate..hrw. ci şi viaţa. inclusiv ai copiilor. nu reuşesc să abordeze serios crimele înfăptuite de forţele de securitate comise în timpul şi după atacurile întreprinse de Israel. în principal. (disponibil la http://www. El s-a alăturat apelului lansat de secretarul general al ONU. Până acum. dar autorităţile Hamas. care controlează Coasta de Apus. şi şi-a exprimat tristeţea şi regretul faţă de suferinţă şi pierderea de vieţi omeneşti.găsindu-se în afara ţării în care îşi avea domiciliul legal şi obişnuit. a declarat Malcolm Smart. Numeroase surse reflectă situaţia din Palestina ca fiind extrem de periculoasă. Ban Ki-moon de a înceta imediat ostilităţile.

este exclus de la beneficiile Convenţiei din 1951 şi de protecţia şi asistenţa oferită de ICNUR. Cu toate acestea ar putea să existe motive pentru care persoana să nu poată fi returnată în zona operaţiunilor UNRWA.Gaza din Egipt sunt folosite împotriva populaţiei civile din sudul Israelului”. Conform Articolului 1D. autorităţile ţării în cauză refuză readmiterea lui/ei ori reînnoirea documentului de călătorie al lui/ei. 1E şi 1F. În particular: (i) El ori ea ar putea să nu dorească să se întoarcă pe acel teritoriu pe motiv că siguranţa sa fizică ori libertatea îi sunt ameninţate. ori din cauza altor probleme serioase ce ţin de protecţie. „(1) Această Convenţie nu va fi aplicabilă persoanelor care beneficiază în prezent de o protecţie sau asistenţă sau de o asistenţă din partea unui organism sau a unei alte instituţii a Naţiunilor Unite. ea va trebui considerată ca primind protecţie ori asistenţă în sensul paragrafului 1 al articolului 1D şi. Consider că Direcţia nu a elucidat pe deplin circumstanţele cazului şi nu a ţinut cont de reglementările speciale care există şi care se referă la specificul recunoaşterii calităţii de refugiaţi pentru palestinieni. respectiv. aceste persoane vor beneficia. O astfel de persoană automat este îndrituită să beneficieze de prevederile Convenţiei din 1951 şi este în atenţia ICNUR.” În conformitate cu Fişa de înregistrare nr. odată întoarsă. ipso facto. Potrivit acestei Note. (disponibil la http://www. el/ea nu se mai bucură de protecţia ori asistenţa acordată de UNRWA cazând astfel sub incidenţa paragrafului 2 al articolului 1D.___ emisă de UNRWA. spre exemplu.19 din Legea privind azilul nr. Dacă însă. în acest caz. Astfel. alta decît Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi.md). fără ca situaţia acestor persoane să fi fost reglementată în mod definitiv. de regimul prevăzut de această Convenţie”. în notă se mai specifică şi „Faptul că o astfel de persoană cade sub incidenţa paragrafului 2 al articolului 1D nu înseamnă în mod necesar că el ori ea poate fi întoarsă pe teritoriul de operaţiuni ale UNRWA.12. Articolul 1D al Convenţiei din 1951 se refră anume la aplicabilitatea Convenţiei asupra refugiaţilor palestinieni. este necesar să se stabilească dacă el/ea cad sub incidenţa paragrafului 1 ori a paragrafului 2 al acestui articol. ori este eligibilă de a fi înregistrată la UNRWA. Aceasta va fi valabil şi în cazul în care persoana nu a locuit niciodată în interiorul ariei operaţiunilor UNRWA. Dat fiind faptul că mă aflu în afara zonei de operabilitate UNRWA şi nu mă pot întoarce acolo fiindcă nu dispun de niciun 247 .” De asemenea. cu condiţia neaplicabilităţii articolului 1C. (2) Atunci cînd această protecţie sau asistenţă va înceta pentru un motiv oarecare. din octombrie 2002.amnesty. deoarece. persoana este în afara ariei de operaţiuni a UNRWA. ori (ii) El ori ea ar putea să nu fie în stare să se întoarcă pe acel teritoriu.2008. eu sunt recunoscut ca beneficiar al protecţiei oferite de mandatul acestei Agenţii.270 din 18. persoana va cădea sub incidenţa paragrafului 1 al articolului 1D şi drept urmare va înceta să beneficieze de prevederile Convenţiei din 1951. în conformitate cu rezoluţiile pertinente adoptate de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite. Direcţia Refugiaţi a ajuns la concluzia că eu îndeplinesc condiţiile necesare pentru acordarea protecţiei umanitare conform art. „Dacă s-a stabilit că un refugiat palestinian cade sub incidenţa articolului 1D al Convenţiei din 1951. Dacă persoana în cauză se află în interiorul ariei de operaţiuni a Agenţiei Naţiunilor Unite de Ajutor şi Lucrări (UNRWA) şi este înregistrată. Un document relevant referitor la determinarea statutului juridic al refugiaţilor palestinieni este Nota UNHCR cu privire la aplicarea articolului 1D al Convenţiei privind statutul refugiaţilor asupra refugiaţilor palestinieni.

Data________________ Semnătura_____________ 248 .document de călătorie valabil.1 alin.19. 19.166. care operează ca clauză de includere. examinând cererea mea de azil în raport cu articolul 1A al Convenţiei din 1951.17.___ din__________.2008. nr. 1E şi 1F nu sunt aplicabile (clauze de excludere). SOLICIT: Admiterea apelului. 16. art. 5. 2. Copia Fişei de înregistrare nr. 5. anularea deciziei Direcţiei Refugiaţi. 33 din Convenţia de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaţilor.2. 3.12. În drept. decizii care au fost ulterior anulate iar solicitanţilor le-a fost acordat statutul de refugiat. 3. pe când ar fi trebuit să aplice paragraful 2 al articolului 1D şi să-mi acorde statutul de refugiat. dat fiind faptul că articolele 1C. Circumstanţele expuse de mine relevă faptul că Direcţia Refugiaţi nu a aplicat prevederile relevante şi necesare.2 al Protocolului de la New York din 1967 şi art. îmi întemeiez afirmaţiile pe prevederile art. art. 16. Copia Deciziei Direcţiei Refugiaţi nr. 60 din Legea privind azilul nr. rezultă că devin aplicabile prevederile paragrafului 2 al articolului 1D al Convenţiei din 1951. 4. art. 277. Informaţii din ţara de origine pe __ file. Copia cererii de chemare în judecată. 9 şi 14 ale Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi libertăţilor Fundamentale. art. 25 din Legea contenciosului administrativ. 28. 20.___ din__________şi adoptarea unei decizii prin care mi s-ar acorda statutul de refugiat. ___-. 32.270 din 18. 278 CPC. eu sunt în mod automat îndrituit la protecţia şi beneficiile Convenţiei din 1951. eliberată de UNRWA. Iar cererile de azil în aceste situaţii nu mai pot fi analizate în continuare potrivit articolului 1A (2) al Convenţiei din 1951. Ţin să atrag atenţia instanţei că au mai existat speţe similare în care Direcţia Refugiaţi a decis să nu acorde statutul de refugiat solicitanţilor de origine palestiniană. Nota UNHCR cu privire la aplicarea articolului 1D al Convenţiei privind statutul refugiaţilor asupra refugiaţilor palestinieni. Astfel.1. Anexă: 1.

mun. beneficiar de protecţie umanitară. 02/------9 emisă de Direcţia Documentare a populaţiei din cadrul Î. dar am fost refuzat.S.Curtea de Apel Chişinău. Chişinău. „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU”. nu dispun de domiciliu permanent pe teritoriul Republicii Moldova. am adresat o petiţie către Direcţia Documentare a populaţiei din cadrul Î. am adresat Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Telecomunicaţiilor al Republicii Moldova o cerere prealabilă privind revocarea actului administrativ în conformitate cu art. Teilor. Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Telecomunicaţiilor al Republicii Moldova. La ____________. Chişinău str. La _____________. 42. str.S. prin care am fost anunţat că eu nu întrunesc condiţiile legale pentru obţinerea cetăţeniei. În această scrisoare este indicat faptul că. ______________ Pârât: 1. 2. mun.S. deşi sunt în căsătorie cu o cetăţeancă a RM mai mult de trei ani. am primit scrisoarea nr. am încercat să depun dosarul cu documentele necesare pentru obţinerea cetăţeniei la Secţia Documentare a cetăţenilor străini şi probleme de cetăţenie din cadrul Întreprinderii de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU”.14 din Legea contenciosului administrativ. prin care am solicitat ca dosarul meu cu documente pentru obţinerea cetăţeniei să fie înregistrat şi transmis după competenţă către Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. La ______________. 249 . „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU” CERERE PRIVIND CONTESTAREA ACTULUI ADMINISTRATIV În fapt. la _________________. 4 Reclamant: _____________________. către examinare în fond la Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. Chişinău. prin care am solicitat transmiterea petiţiei mele privind dobândirea cetăţeniei. Mi s-a spus că dosarul meu nu poate fi înregistrat pentru ca este incomplet şi s-a solicitat suplimentar cazierul din ţara de origine – ___________ – şi dovada renunţării la cetăţenia anterioară. „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU”. Puşkin. Î. cu actele anexate.

sau b) domiciliază legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova timp de 5 ani înaintea împlinirii vârstei de 18 ani. şi domiciliază legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 8 ani. În Republica Moldova am intrat legal la _____. Am absolvit __________ şi în prezent sunt medic-rezident.La scrisoarea respectivă nu am primit niciun răspuns. prin Decizia nr. sau c) este apatrid sau recunoscută ca fiind refugiată. întocmesc un aviz argumentat şi. deci. adună date despre solicitant. În conformitate cu articolul 28 din Legea cetăţeniei Republicii Moldova. apare evident faptul că refuzul de a înregistra cererea mea şi de a expedia materialele necesare către Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova vine în contradicţie cu art. Nu este de competenţa Direcţiei Documentare a populaţiei să decidă dacă eu întrunesc sau nu condiţiile pentru obţinerea cetăţeniei RM. conform prevederilor legii naţionale. În aceste condiţii. deşi termenul prevăzut de lege – 1 lună – a expirat. Nu sunt de acord cu refuzul Direcţiei Documentare a populaţiei şi probleme de cetăţenie de a-mi înregistra dosarul din următoarele considerente: 1. îl expediază Preşedintelui Republicii Moldova spre soluţionare. conform prevederilor legale. şi remiterea acestora către Preşedintele RM. Suplimentar vă informez că sunt cetăţean al ____________. La __________. în condiţiile prezentei legi. pe cînd Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor şi organele lui au funcţii de execuţie caracterizate prin primirea cererilor. împreună cu avizele Ministerului Afacerilor Interne. domiciliază legal şi obişnuit aici cel puţin în ultimii 10 ani sau este căsătorită cu un cetăţean al Republicii Moldova de cel puţin 3 ani. 2. Factorul de decizie în acordarea cetăţeniei îl deţine Preşedintele RM. cereri privind dobândirea şi redobândirea cetăţeniei. Articolul 17 par. întrunesc cerinţa prevăzută de lege cu referire la durata aflării în căsătorie cu un cetăţean al Republicii Moldova. Sunt căsătorit cu o cetăţeancă a Republicii Moldova din _______. Astfel.___.(1) din Legea cetăţeniei Republicii Moldova stipulează că „Cetăţenia Republicii Moldova se poate acorda la cerere persoanei care a împlinit vârsta de 18 ani şi care: a) deşi nu s-a născut pe acest teritoriu. Direcţia Documentare a populaţiei urma să pregătească setul de acte conform procedurii prevăzute de Legea cu privire la cetăţenie. Serviciului de Informaţii şi Securitate şi cu cererea solicitantului. născut la data de ____ în oraşul _______. sau domiciliază legal şi obişnuit nu mai puţin de 3 ani la părinţi sau copii (inclusiv înfietori şi înfiaţi) cetăţeni ai Republicii Moldova. asistat în procesarea dosarelor de către Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. mi s-a acordat protecţie umanitară. acumularea datelor şi avizelor necesare. 250 . Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor şi organele lui: a) primesc de la persoane cu domiciliu legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova. 28 din Legea cu privire la cetăţenie.

” Or. c) bonul de plată a taxei de stat.precum şi d) cunoaşte şi respectă prevederile Constituţiei. în cazul care: a) Este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii. “Persoana care solicită să dobândească cetăţenia Republicii Moldova prin naturalizare. g) adeverinţa despre susţinerea examenului de cunoaştere a limbii de stat şi a prevederilor Constituţiei Republicii Moldova. b) adeverinţa de la domiciliu despre componenţa familiei. eu am prezentat toate aceste documente. conform articolului 17 din Legea cetăţeniei Republicii Moldova. în tot sau în parte. În conformitate cu art.26 alin(1) al Legii contenciosului administrativ. „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU”. în a cărui rază îşi are domiciliul. odată cu cererea prealabilă pe care am adresat-o Direcţiei Documentare a populaţiei din cadrul Î. 251 .” 3. şi e) cunoaşte limba de stat în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială. Direcţia de documentare a populaţiei şi probleme de cetăţenie ar fi trebuit să înregistreze dosarul meu şi lase la latitudinea Comisiei pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova decizia asupra satisfacerii sau respingerii acesteia. b) Este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenţei. f) adeverinţa de la locul de muncă sau de studii. Conform p. 5 din Hotărârea pentru aprobarea Regulamentului cu privire la procedura dobândirii şi pierderii cetăţeniei Republicii Moldova nr. dacă o are. h) copia actului de identitate sau altă dovadă privind domicilierea solicitantului pe teritoriul Republicii Moldova sau căsătoria cu un cetăţean al Republicii Moldova.5 cm.2001. la organul teritorial al Ministerului Dezvoltării Informaţionale. după cum este indicat în anexa respectivei scrisori. actul administrativ contestat poate fi anulat. e) adeverinţa că nu deţine cetăţenia anterioară sau adeverinţa despre aprobarea renunţării la această cetăţenie. şi f) are surse legale de existenţă. depune. şi g) pierde sau renunţă la cetăţenia unui alt stat. 197 din 12.S. d) patru fotografii de mărimea 4. 4. cu excepţia cazurilor când pierderea sau renunţarea nu este posibilă sau nu poate fi rezonabil cerută. având domiciliul legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova. Conform prevederilor Legii privind cetăţenia Republicii Moldova. cerere-chestionar adresată Preşedintelui Republicii Moldova de model stabilit (…) cu anexarea în fiecare caz aparte a următoarelor documente: a) autobiografia. c) Este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.03.5x3. i) cazierul judiciar din ţara în care a domiciliat anterior.

A se recunoaşte ilegale acţiunile Direcţiei de documentare a populaţiei a Î. prin care s-a respins înregistrarea cererii mele privind dobândirea cetăţeniei şi expedierea documentelor prezentate de către mine.S.S. Transmiterea petiţiei mele privind dobândirea cetăţeniei. ci fiind obligată doar să înregistreze dosarul meu. întemeiez cererea pe prevederile art. „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU”. 2.14. prin care am fost înştiinţat că eu nu întrunesc condiţiile legale pentru obţinerea cetăţeniei este evident că aceasta nu corespunde standardelor impuse de lege. art. 25 din Legea contenciosului administrativ. refuz manifestat prin actul administrativ formal cu nr. __ emise de Direcţia Documentare a populaţiei din cadrul Î. SOLICIT: 1. 278 CPC. către examinare în fond la Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. 252 . Din considerentele expuse în cuprinsul cererii.În cazul scrisorii nr. Copia Scrisorii nr. 16. Direcţia Documentare a populaţiei nefiind competentă să se expună asupra faptului dacă eu pot sau nu obţine cetăţenia Republicii Moldova.S. cu actele anexate. În drept. Comisiei pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. Data___________ Semnătura___________ Anexe: 1.166. Copia certificatului de căsătorie din ___________. Copia cererii de chemare în judecată pentru pârât. art. în condiţiile în care eu am prezentat toate documentele necesare. 277.__ emisă de Direcţia Documentare a populaţiei din cadrul Î.__ din__________. 19. „Centrului Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU”. 2.17 din Legea cetăţeniei Republicii Moldova. 3. din cadrul Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor. „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU din _____.15.

_________ a fost reţinut în temeiul procesului-verbal de reţinere din _________ la sediul DSO al MAI. învinuitul. or. _________CM din _________. Potrivit art. inculpatul nu are loc permanent de trai pe teritoriul Republicii Moldova.2009 s-a dispus a nu acorda lui _________ statut de refugiat sau protecţie umanitară.(1) din Codul de procedură penală al RM: “Măsurile preventive pot fi aplicate de către organul de urmărire penală sau.185. ______________ în interesele lui _____________________ CERERE PRIVIND RESPINGEREA DEMERSULUI DESPRE APLICAREA MĂSURII PREVENTIVE SUB FORMĂ DE AREST PREVENTIV În fapt. str. Din materialele dosarului rezultă clar că _________nu se încadrează în niciuna dintre cerinţele enumerate în norma citată şi nici nu există temeiuri rezonabile de a presupune că ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală.Judecătoria Buiucani Avocatul ___________________ Biroul asociat ________________. Potrivit art. după caz.11. inculpatul a încălcat condiţiile altor măsuri preventive aplicate în privinţa sa”. 2. Bucureşti.(2) stipulează: “2) Arestarea preventivă poate fi aplicată în cazurile şi în condiţiile prevăzute în art. învinuitul. se defineşte ca fiind „solicitant de azil – străinul care a depus o cerere de azil.12. Reţinerea a fost motivată prin necesitatea punerii în executare a cererii de extrădare a nr. învinuitul. Considerăm demersul privind aplicarea măsurii preventive sub formă de arest preventiv în privinţa lui _________ ca fiind neîntemeiat şi pasibil de a fi respins din următoarele considerente: 1.176.3 al aceleiaşi legi. inculpatul nu este identificat. alin. alin. „Niciun solicitant de azil nu va fi expulzat sau returnat de la frontieră ori de pe teritoriul Republicii Moldova”.270 din 18. _________ îşi păstrează calitatea de solicitant de azil şi continuă să beneficieze de interdicţia de expulzare statuată în art. potrivit art. Decizia Direcţiei urmează să fie contestată în modul stabilit atât în instanţa de apel. să împiedice stabilirea adevărului în procesul penal ori să săvîrşească alte infracţiuni. 3) bănuitul. cât şi în cea de recurs.501/09/IB din 23. 8 al aceleiaşi legi statuează că „ Solicitantul de azil beneficiază de următoarele drepturi:a) a nu fi returnat sau expulzat până la soluţionarea cererii sale de azil”.2008. Norma legală nu prevede nicio derogare de la acest principiu. inculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de instanţă. nesoluţionată încă printr-o decizie irevocabilă”. Amintim că. alin.11. să împiedice stabilirea adevărului în procesul penal ori să săvârşească alte infracţiuni. 2) bănuitul. alin. precum şi dacă:) bănuitul. Art. Art.(1) din 253 . Dat fiind faptul că decizia nu este irevocabilă. de către instanţa de judecată numai în cazurile în care există suficiente temeiuri rezonabile de a presupune că bănuitul.03.(1) din Legea privind azilul nr. de asemenea ele pot fi aplicate de către instanţă pentru asigurarea executării sentinţei”. Prin decizia Direcţiei Refugiaţi nr. învinuitul.176.

Considerăm că admiterea demersului privind aplicarea arestului preventiv va duce la încălcarea normelor Codului de procedură penală. 245. Astfel. până la epuizarea procedurii interne abordarea problemei ce ţine de arest în scopul extrădării contravine legii. În temeiul art. alin. este căsătorit cu o cetăţeancă RM şi este încadrat în câmpul muncii relevă faptul că acesta nu intenţionează să se sustragă de la urmărirea penală sau să refuze colaborarea cu organele de drept. Ţinem să subliniem faptul că în privinţa lui _________a mai fost dispusă anterior măsura preventivă de arestare. care ar pune la îndoială buna-credinţă celui vizat şi ar dovedi în mod cert faptul că acesta va încerca să se sustragă de la o eventuală măsură preventivă dispusă împotriva sa. Chişinău.547. Acest principiu derivă şi dintr-o serie de comentarii ale Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi. 246 şi 247 CPP al RM solicit: 1.(2) CPP care stipulează că persoana a cărei extrădare se cere poate fi arestată în caz de urgenţă. Or. Prin urmare. Actele internaţionale la care RM este parte reglementează interdicţia expulzării în anumite condiţii. faptul că _________domiciliază legal în mun. A respinge demersul procurorului privind aplicarea măsurii preventive sub formă de arest preventiv în privinţa lui _________ca fiind neîntemeiat. Convenţia ONU „Cu privire la statutul refugiaţilor” din 1953 stabileşte interdicţia de returnare şi expulzare a solicitanţilor de azil. care însă a fost anulată de către Curtea de Apel ca fiind neîntemeiată. 2. 224(1). 4. ale Legii privind azilul. Urgenţa cazului trebuie întemeiată pe circumstanţe reale. Singura excepţie admisă de la această regulă este reglementată de art. Data________________ Semnătura______________ 254 . 3.Legea privind azilul. precum şi a obligaţiilor asumate de RM odată cu aderarea la Convenţia ONU „Cu privire la statutul refugiaţilor”. A-l elibera pe _________din arest.

----------------. apoi. În hotărârea Curţii de Apel este indicat incorect că eu sunt cetăţean Iordanian. care conţine ştampila „Gaza”. ----------------. în urma conflictului cu israelienii. Aceste paşapoarte servesc drept documente de călătorie. La ----------------.__ A DIRECŢIEI PRINCIPALE PENTRU REFUGIAŢI La data de ----------------. Astfel. instanţa a respins acţiunea. str. Tatăl meu. Copia redactată a hotărârii judiciare am primit-o la ----------------. Autorităţile Iordaniei documentează doar palestinienii cu paşapoarte în care aplica ştampila „Gaza”. cererea sa de acordare a statutului de refugiat putând fi luată în considerare în conformitate cu Convenţia din 1951. prin decizia nr. 143. În mod normal. este suficient să se stabilească faptul că împrejurările care l-au îndreptăţit să primească protecţie sau asistenţă din partea UNRWA persistă şi că acesta nu a încetat să fie refugiat conform vreuneia din clauzele de excludere prevăzute de convenţie. născut la ----------------în or. DIN __. pagina 35. Moldova) prevede că: “Cu privire la refugiaţii din Palestina. Aceste paşapoarte sunt eliberate palestinienilor. Sunt palestinian. ci doar servesc în calitate de documente de călătorie pentru palestinieni. cu numărul de înregistrare ----------------. şi nu confirmă cetăţenia posesorilor săi. deoarece pe teritoriul ei este extinsă acţiunea UNRWA (Agenţia Naţiunilor Unite ce se ocupă de refugiaţii palestinieni). Reprezentanţa ICNUR. par.a domiciliat până în 1948 în Palestina. Prin aceeaşi decizie mi-a fost refuzată acordarea protecţiei umanitare. La Direcţia Principală pentru Refugiaţi am prezentat un paşaport iordanian. Chişinău. În temeiul acestui fapt eu cu familia mea am fost înregistraţi în calitate de refugiat palestinian la UNRWA. Am atacat decizia DPR la Curtea de Apel Chişinău. a fost nevoit să părăsească patria. ---------------- RECURS ASUPRA HOTĂRÂRII CURŢII DE APEL CHIŞINĂU. mi-a fost respinsa cererea de acordare a statutului de refugiat. se va reţine că UNRWA operează numai în unele ţări ale Orientului Mijlociu acordând protecţie sau asistenţă numai în acele ţări. Consider hotărârea Curţii de Apel Chişinău drept nefondată şi pasibilă anulării din considerentele expuse mai jos. ” 255 . Ele nu confirmă cetăţenia iordaniană. un refugiat din Palestina care se găseşte în afara acestei zone nu se bucură de asistenţa menţionată. PRIN CARE A FOST RESPINSĂ ACŢIUNEA MEA PENTRU ANULAREA DECIZIEI NR. ---------------Intimat : Direcţia pentru Refugiaţi Chişinău. retipărit 2000. ---------------. Iordania nu acordă cetăţenie refugiaţilor palestinieni.CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE Recurent : ---------------Chişinău. Literatura de specialitate (Manual referitor la proceduri şi criterii de determinare a statutului de refugiat.

1. nu rezistă niciunei critici. 28. S O L I C I T: Admiterea recursului. 32. Argumentele recurentului. palestinienii beneficiază. art. art. este univoc declarat că: “Dacă persoana este în afara ariei de operaţiuni a UNRWA.400.30 din Legea contenciosului administrativ. lit. aşa cum o cere art.05. Adunarea Generală a ONU a adoptat o declaraţie în care a reconfirmat statutul Palestinei drept “teritoriu ocupat”. 1E şi 1F. ipso facto. Emiterea unei noi hotărâri prin care se va admite acţiunea mea. În temeiul celor expuse şi în conformitate cu prevederile art. art 397-399.1. de regimul prevăzut de Convenţia din 1951 privind statutul refugiaţilor.3. Data________________ Semnătura_______________ 256 . 6. 1D al Convenţiei din 1951 cu privire la statutul refugiaţilor situaţiei refugiaţilor palestinieni. art.c) alin.1. ” Ultima dată problema palestiniană a fost discutată la sesiunea 58 a Adunării Generale a ONU (24. fără ca situaţia acestor persoane să fi fost reglementată definitiv. aceste persoane vor beneficia. despre interpretabilitatea prevederilor Convenţiei din 1951.D al Convenţiei din 1951 privind statutul refugiaţilor prevede că: “Această Convenţie nu va fi aplicabilă persoanelor care beneficiază în prezent de o protecţie sau de asistenţă din partea unui organism sau a unei instituţii a Naţiunilor Unite. în conformitate cu rezoluţiile pertinente adoptate de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite. Anularea deciziei__ din a Direcţiei Principale pentru Refugiaţi. beneficiază ipso facto de protecţia ICNUR. casarea integrală a hotărârii Curţii de Apel Chişinău din__. Articolul 1 p. O astfel de persoană automat este îndreptăţită să beneficieze de prevederile Convenţiei din 1951 şi este în atenţia ICNUR. de regimul prevăzut de Convenţie. 16. 32 din Legea cu privire la statutul refugiaţilor.417 din CPC. Aceasta va fi valabil şi în cazul în care persoana nu a locuit niciodată în interiorul ariei de operaţiuni ale UNRWA ”. Atunci când această protecţie sau această asistenţă va înceta pentru un motiv oarecare. 1D al Convenţiei din 1951. cu condiţia neaplicabilităţii articolelor 1C.În Nota de aplicabilitate a art. 33 din Convenţia de la Geneva din 1951 cu privire la statutul refugiaţilor. lit. el/ea nu se mai bucură de protecţia ori asistenţa acordată de UNRWA cazând astfel sub incidenţa paragrafului 2 al articolului 1D. deoarece articolul 1D al Convenţiei prevede univoc situaţia în care persoanele care au beneficiat de asistenţa şi protecţia altor organisme ale ONU. 20/1.e) alin. emisă de oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiaţi (ICNUR) în octombrie 2002. Această declaraţie confirmă faptul că situaţia palestinienilor nu a fost reglementată definitiv. alta decât Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi. deci.2004). art. Punctul 38 al ordinii de zi a acestei sesiuni a fost problema Palestinei. ipso facto. Să mi se acorde o formă de protecţie pe teritoriul Republicii Moldova.

prin care a dispus respingerea cererii mele de azil. bd------------------------------Pârât: Direcţia Refugiaţi Chişinău. La vârsta de 4-5 ani. În decizia contestată a Direcţiei refugiaţi (pag. mama mea a fost bătută de poliţiştii turkmeni.din ---------------. dar atunci când le-a declarat că se va plânge autorităţilor. am plecat în Turkmenistan. am declarat la Direcţia Refugiaţi că. am reuşit să fac acest lucru doar în -----. din motive financiare.în ----------------. ---------------. După decesul surorii şi a mamei. împreună cu familia. (pag. Sunt născută la ---------------. Drept confirmare a temerii mele. Anularea deciziei nr. a decedat. în --------. am venit împreună în Republica Moldova.Curtea de Apel Chişinău Reclamant: ----------Chişinău. prin prezenta solicit: 1. doream foarte mult să plec din Turkmenistan. Motivele cererii sunt următoarele: În fapt: ---------------. La ---------------. Sunt rusoaică de naţionalitate. care locuia de 13 ani în ----------------. dar. care vorbesc despre unele schimbări pozitive în situaţia ortodocşilor. Aproximativ în anul 1999 am făcut cunoştinţă cu un cetăţean al Republicii Moldova.4 a deciziei contestate). în urma acelei bătăi s-a îmbolnăvit de cancer şi. În anul 2000. din acest motiv sunt cetăţeancă a Turkmenistanului. În decizia Direcţiei refugiaţi sunt citate primele două alineate din acest articol. împreună cu concubinul meu. O prietenă de-a mamei mele tot a fost bătută de poliţiştii locali. Decizia mi-a fost comunicată la ----------------. Continuând analiza informaţiei din Turkmenistan. ----------------. după ce a fost maltratată de poliţiştii turkmeni. în anul 1999.concubinul meu a decedat. regiunea ----------------. Timp de 6 ani am locuit împreuna cu el şi. ----------------. Decizia Direcţiei Refugiaţi este neîntemeiată şi pasibilă anulării din următoarele considerente.a Direcţiei Refugiaţi. în care autorul vorbeşte despre problemele ortodocşilor din Turkmenistan. În -----. a fost ameninţată cu moartea întregii familii. în 2003. sora mea a decedat la vârsta de 22 de ani. 2. Direcţia Refugiaţi a emis decizia nr. Drept motiv de solicitare a azilului am invocat temerea mea de a mă întoarce în Turkmenistan din cauza persecuţiilor la care pot fi supusă pe motiv de naţionalitate: sunt rusoaică.am depus cerere de azil în Republica Moldova. ---------------- CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU ANULAREA ACTULUI ADMINISTRATIV Subsemnata. dar nu sunt analizate următoarele trei pagini din articol. 4) este făcută trimitere la articolul Ortodoxia în Republica Turkmenistan: situaţia contemporană şi probleme actuale. A obliga Direcţia Refugiaţi să-mi acorde o formă de azil în Republica Moldova. Direcţia refugiaţi face trimitere la informaţia de pe două pagini WEB- 257 . de religie creştin-ortodoxă.

în raportul său către Adunarea Generală ONU a menţionat că: ”încălcările serioase şi sistematice ale drepturilor omului în Turkmenistan au continuat.încă în octombrie 2006.ro şi citează stiri cu următoarele titluri: • UE şi Turkmenistanul vor coopera în domeniul energetic. 43. şi-a exprimat îngrijorarea faţă de conştientizarea insuficientă de către Turkmenistan a necesităţii stringente de dezrădăcinare a violenţei în privinţa femeilor.ru/pageid-433-3. ale UNHCR.http://geosite. • Turkmenistan: promisiuni pentru a încuraja natalitatea Direcţia refugiaţi nu a consultat sursele oficiale ale ONU.166 din Codul de procedură civilă. Prima dintre aceste pagini conţine un scurt referat cu indici statistici pentru perioada 19841999. art. responsabil de examinarea cererii mele. aplicarea torturii. nu cunoaşte nici din ce ţară am venit eu. Extras din raportul Центральная Азия: Обзор нарушений прав человека с января 2006 по март 2007 (2 pagini). Punctele 6 şi 7 din Raportul Туркменистан: отсутствие эффективной реформы в области прав человека (7 pagini). inexistenţa unui sistem judiciar independent etc.16. Secretarul General ONU. Se creează impresia că funcţionarul Direcţiei refugiaţi. dar nici în ce an suntem. adoptarea legislaţiei speciale împotriva violenţei domestice. art. limitarea dreptului la libera exprimare şi religie. Articolul Православие в Туркменистане: современное положение и актуальные проблемы. 61 ale Legii nr.com. Copia deciziei contestate. în pofida paşilor demonstraţi de guvern”.com. Data_________________ Semnătura_______________ 258 . 6. Direcţia refugiaţi face trimitere la site-ul de ştiri www. ale altor organizaţii internaţionale din domeniu. ar fi verificat aceste surse. iar cea dea doua conţine un articol cu statistici despre componenţa etnică a Kazahstanului !!!. 60. 2. Comitetul ONU pentru lichidarea discriminării femeilor. Dacă funcţionarul Direcţiei refugiaţi. care se preocupă de drepturile omului. • Turkmenistanul majorează cu 50% preţul gazelor. 3. ar fi văzut că. La paginile 6. 7 ale deciziei contestate. care a scris decizia.htm. Articolul Рефераты по географии – РПС Туркменистана 4.bbc. La 17 mai 2006.net/news/02-2010/05. el a atras o deosebită atenţie asupra situaţiei minorităţilor naţionale. În susţinerea acţiunii propun următoarele probe: 1. implementarea măsurilor de combatere a traficului de femei. În drept: îmi întemeiez cererea de chemare în judecată pe prevederile art. de drepturile refugiaţilor şi care publică cu regularitate informaţii şi rapoarte despre situaţia din toate ţările lumii.270 din 2008 ”Privind azilul în Republica Moldova”.16 al Legii contenciosului administrativ.html şi http://cawater-info. Articolul Численность населения Казахстана 5.

38.q).V. în legătură cu care fapt urmează a fi casată.3 al Protocolului adiţional nr. Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte. 66. 22 lit. Codul bunelor practici în materie electorală. dat fiind că instanţa a încălcat şi aplicat greşit normele de drept material.Chişinău str. PNUD) aflaţi în Republica Moldova pentru monitorizarea campaniei electorale.53 din Codul electoral.18.4 Intimat: Comisia Electorală Centrală mun.6. benevolă.q). argumente. care demonstrează cu prisosinţă că Comisia Electorală Centrală şi-a depăşit atribuţiile la aprobarea hotărârii contestate. care au fost invocate de către instanţă întru susţinerea legalităţii hotărârii. c) participarea la alegeri este liberă. 26 din cod. adoptat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în cadrul Sesiunii din 2003 – 1-a parte.RECURSURI Curtea Supremă de Justiţie Colegiul civil şi de contencios administrativ Recurent: Mişcarea social-politică „Acţiunea Europeană” mun. d) acţiunile Comisiei Electorale Centrale au fost întemeiate şi legale. pentru a face mai convingătoare această motivare din hotărâre. 119 RECURS Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 23. 22 lit. cererea de chemare în judecată în drept se întemeiază pe prevederile art. Legea privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale. articole. b) hotărârea contestată a fost emisă în conformitate cu prevederile art. încălcând în mod flagrant şi direct Constituţia Republicii Moldova. a omis să examineze toate argumentele de drept invocate de reclamant în cererea de chemare în judecată. precum şi art. 72 din Constituţia Republicii Moldova şi art. 26 din Codul electoral. Totodată. nu rezultă anumite încălcări procedurale.Alecsandri. concluziile instanţei expuse în hotărâre fiind în contradicţie cu circumstanţele pricinii. a fost respinsă cererea de chemare în judecată a Mişcării social-politice „Acţiunea Europeană" către Comisia Electorală Centrală privind anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.18.1 la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului. în vederea întreprinderii măsurilor adiţionale pentru prevenirea votului multiplu în cadrul alegerilor parlamentare. art.Calea Ieşilor nr. Astfel.53 din Codul electoral.02. în principal.Chişinău str.6. precum şi de reprezentanţii Coaliţiei Civice şi corecte „Coaliţia 2009". instanţa. prin aceea că: a) Comisia Electorală Centrală a fost atenţionată de mai multe organizaţii de experţi internaţionali (IFES.2132 din 12 februarie 2009 "Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009". Considerăm că hotărârea primei instanţe este neîntemeiată şi ilegală. 60. art. of.2009. Instanţa a motivat hotărârea de respingere a acţiunii. pur şi simplu. în consecinţă. din a căror analiză 259 .

1999 pentru controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr.18 din 21. executării corecte şi efective a acesteia.61 din 16.102 alin. s-a făcut referire la: • Hotărârea Curţii Constituţionale nr. este necesar să se menţioneze că atât sub aspect formal. considerăm că prima instanţă urma să ţină cont în mod obligatoriu şi de jurisprudenţa Curţii Constituţionale la acest capitol. executivul neavând competenţă normativă primară”.11 alin.(3) din Constituţia Republicii Moldova. hotărârile Guvernului au forţă juridică inferioară legii şi nu o pot contrazice sau depăşi.1997 privind controlul constituţionalităţii dispoziţiilor punctului 10 alineatul 2 din Regulamentul “Cu privire la modul de perfectare şi eliberare a actelor de identitate ale Sistemului naţional de paşapoarte” în care s-a recunoscut drept anticonstituţională norma din Regulament care prevedea introducerea în documentele de identitate a unor menţiuni ce nu sunt prevăzute de Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte. hotărârea CEC contravine art.05. statuată de Constituţie. Întru susţinerea acestor argumente în cerere se invocă şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale a Republicii Moldova ce ţine de interpretarea şi aplicarea normelor constituţionale la emiterea de către Guvern şi Parlament a actelor normative subsecvente legii. 72. Având în vedere că.2008 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din punctul 13 al Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi de plată a indemnizaţiei viagere sportivilor de performanţă.(1) din Legea nr. normele cuprinse în hotărâri nu pot avea caracter primar. art.10.11.16 din 19. nu pot modifica cadrul stabilit prin actul legislativ. 260 . Adoptate în baza şi în executarea legii. Curtea Constituţională a statuat constant că hotărârile Guvernului sunt acte subsecvente legii. Or. rămânea ca instanţa să-şi formuleze propriile deducţii logico-juridice pe marginea normelor de drept constituţionale invocate în cerere.432-XIV din 10 iunie 1999 “Privind asigurarea unităţii aplicării unor prevederi ale Codului electoral” în care se concluzionează că „interpretarea oficială de către organul legislativ a unei legi se efectuează numai prin lege. 74. putere executivă şi putere judecătorească şi garantează responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat. • Hotărârea Curţii Constituţionale nr. semnare şi publicare prevăzută de dispoziţiile constituţionale. În particular. … Aşadar. În jurisprudenţa sa anterioară. Curtea Constituţională reprezintă autoritatea ce garantează supremaţia Constituţiei. În această hotărâre Curtea Constituţională a menţionat că potrivit art. cât şi sub aspectul separării atribuţiilor puterilor în stat.6.(2) din Constituţie. dat fiind faptul că.1322 din 29 noiembrie 2007.(1) din Legea cu privire la Guvern. • Hotărârea Curţii Constituţionale nr.134 alin.317 din 18 iulie 2003 “Privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale” Guvernul adoptă hotărâri pentru organizarea executării legilor. se emit în scopul concretizării. potrivit Constituţiei. Este evident faptul că alte deducţii decât cele ale Curţii Constituţionale al acest capitol nici nu pot fi formulate. autoritatea judecătorească este independentă şi se supune numai legii. având în vedere obiectul Hotărârii Parlamentului nr. 76 şi 94 din Constituţie”.30 alin.432-XIV din 10 iunie 1999. asigură realizarea principiului separării puterii de stat în putere legislativă. care trebuie să urmeze aceeaşi procedură de adoptare. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. potrivit art. art.logico-juridică rezultă în mod imperativ concluzia că Comisia Electorală Centrală şi-a depăşit atribuţiile la adoptarea hotărârii „Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009”.

instanţele judecătoreşti. ar exista situaţia în care Curtea Constituţională. inclusiv a celor presupuse. În particular. va ţine sub control constituţionalitatea legilor şi hotărârilor Parlamentului. pe lângă normele din lege (lucru pe care art. din hotărârea explicativă menţionată a CSJ este clar şi pentru un jurist începător că hotărârea contestată a Comisiei Electorale Centrale este ilegală. aplică Constituţia ca act juridic normativ cu acţiune directă. iar. A ignorat prima instanţă. din alegerile trecute. Chiar dacă s-ar admite la nivel pur teoretic. .q) nu-l prevede în realitate). pe de altă parte. instanţele judecătoreşti vor da frâu liber pentru alte autorităţi să încalce acest principiu. curente sau viitoare.01. ar urma deducţia că. ar împuternici comisia să emită şi norme primare. care abilitează Comisia Electorală Centrală cu dreptul de analiză a fraudelor electorale. prin hotărârea Curţii de Apel supusă recursului se statuează situaţia prin care se admite adoptarea normelor primare.1996 „Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale Constituţiei Republicii Moldova”. pe lângă cele emise de autoritatea constituţională legislativă (Parlamentul). Reieşind din această prevedere constituţională. dar care îşi arogă dreptul de „minilegislatori” ce intervin pentru „repararea neajunsurilor” comise de Parlament la adoptarea legilor. şi normele de drept internaţional. în scopul realizării acestui drept. în cazurile necesare.adoptat de Consiliul pentru Alegeri Democratice în cadrul cele de-a 3-a reuniuni (16 octombrie 2002). la efectuarea justiţiei.” Sau.7. în unele cazuri. Afirmaţia decurge şi din explicaţiile date în Hotărârea explicativă a Plenului CSJ nr. a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova. la măsuri pentru prevenirea lor. pe de o parte. acceptând şi tolerând nihilismul juridic şi anarhia juridică din partea unora dintre aceste autorităţi. De fapt. la examinarea cererii de chemare în judecată şi la pronunţarea hotărârii. şi în acest caz hotărârea primei instanţe este ilegală fiindcă instanţa nu era în drept să-şi întemeieze hotărârea pe o normă anticonstituţională. 261 . că norma art. stabileşte obligaţia statului să desfăşoare alegeri libere prin vot secret şi în asemenea condiţii. De ce nu a fost clar acest lucru pentru Curtea de Apel rămâne o enigmă.3 al Protocolului adiţional nr. Situaţie pe cât de comică. Iar Codul bunelor practici în materie electorală care a fost: . din jurisprudenţa Curţii Constituţionale. informează autorităţile publice despre necesitatea soluţionării unor chestiuni. pe atât de ilegală. dacă normele constituţionale pasibile aplicării la soluţionarea pricinii prezintă dificultăţi de interpretare pentru instanţe.În caz contrar. .2 din 30.q) din Codul electoral. şi de diferite alte autorităţi care sunt doar în subordonarea organelor ce reprezintă ramurile puterii în stat. care nicidecum nu se încadrează în noţiunea statului de drept.1 la Convenţie). pct.22 lit.22 lit. urmează să aprecieze conţinutul legii sau al altui act juridic ce reglementează raporturile juridice litigioase şi. Sau.adoptat de Comisia Europeana pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52 Reuniune Plenară (Veneţia. pentru un moment.adoptat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în cadrul Sesiunii din 2003 – 1-a parte. instanţele judecătoreşti. în conformitate cu legislaţia electorală. Constituţia este Legea Supremă şi nicio lege sau un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică. 18-19 octombrie 2002). nu s-a ţinut cont de prevederile Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului care declară dreptul la alegeri libere şi. care asigură exprimarea liberă a voinţei poporului la alegerea puterii legislative (art.2: „Conform art. a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului şi va sancţiona orice abatere de la principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat etc.. ignoră concluziile juridice expuse în hotărârile Curţii Constituţionale. cu părere de rău. din lectura normelor din Constituţie invocate.

protejării drepturilor. nu întâmplător. a cauzelor de apărare a drepturilor încălcate sau contestate. familiale. în art. instanţa a încălcat şi normele dreptului procedural care au menirea de a garanta pronunţarea unei hotărâri legale şi întemeiate în baza principiului contradictorialităţii părţilor în proces. libertăţilor şi demnităţii altor persoane. Or. ce urmează a fi prezentate nu numai în cadrul alegerilor. nu este exclus faptul.26 alin.176 din 22..53 din Codul electoral cu o dispoziţie nouă privind obligativitatea marcării documentelor de identitate a participanţilor la votare. mai mult decât clare şi univoce. a libertăţilor şi a intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice şi ale asociaţiilor lor. prin hotărârea sa. dar mai frecvent în alte împrejurări şi diferitor persoane. la capitolul I pct.6 din Codul electoral. instanţa care judecă pricina îşi păstrează imparţialitatea şi obiectivitatea. potrivit prevederilor art. Comisia Electorală Centrală. Totodată.2006 se specifica inoportunitatea normei date.07. acte. cu toate că marcarea actelor de identitate ale alegătorilor ce nu-s de acord cu o asemenea procedură stabilită arbitrar de către Comisia Electorală Centrală reprezintă o restrângere neprevăzută de lege. Or.” Instanţa şi acest argument şi temei al acţiunii l-a trecut elegant cu vederea. integrităţii teritoriale. inclusiv persoanelor şi autorităţilor oficiale. în consolidarea legalităţii şi a ordinii de drept. de domiciliu etc. Faptul că Curtea de Apel Chişinău a încălcat normele constituţionale şi legale.adoptat de Congresul Puterilor Locale şi Regionale ale Consiliului Europe în cadrul sesiunii de primăvară 2003. în faţa altor comisii de circumscripţie. în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor.(2) din Constituţie care stabileşte că „exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege. în prevenirea cazurilor de încălcare a legii. Parlamentul excluzând această prevedere prin Legea nr.54 alin. alegătorul nu se bucură de protecţie în faţa altor abuzuri legate de participarea sau neparticiparea la votare.38 din Constituţie şi în art. În special. dat fiind îngrădirea dreptului la votul secret la alegerea Parlamentului. ordinii publice. De asemenea. ale autorităţilor publice şi ale altor persoane care sunt subiecţi ai raporturilor juridice civile. exact peste un an a fost modificată. împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei. sarcinile procedurii civile constau în judecarea justă. norma art.07.07. dar nu de la viziunea legislatorului expusă în normele de drept. efectuarea menţiunii despre participarea la votare în actele de identitate. 248 din 21. 248 din 21.53 din Codul electoral. numai pentru a „susţine” poziţia ilegală şi anticonstituţională a 262 . fiind completată de către Parlament cu prevederea despre aplicarea ştampilei „Votat” în documentele de identitate ale participanţilor la alegeri prin Legea nr.2006.4 (sufragiu secret) prevede că lista persoanelor care în realitate se prezintă la urnele de votare nu trebuie făcută publică .(3) Cod de procedură civilă. pentru cercetarea obiectivă a circumstanţelor reale ale pricinii. alegătorii nu au nicio protecţie individuală în faţa abuzurilor admise de Comisia Electorală Centrală şi. astfel încălcându-se dreptul cetăţenilor la vot secret statuat în actele internaţionale menţionate. precum şi în apărarea intereselor statului şi ale societăţii. care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale.c). echivalează cu facerea publică a informaţiei despre participarea persoanei respective la votare. În consecinţă. Totodată substituind dispoziţia legală şi constituţională privind dreptul la vot secret şi completând de fapt norma art. în termen rezonabil. a încălcat şi prevederile art. având în vedere neparticiparea la alegeri a cetăţenilor care nu sunt de acord cu aplicarea ştampilei „Votat” în documentele de identitate. În nota informativă la proiectul de lege care ulterior a devenit legea nr.2005 pentru modificarea şi completarea Codului electoral. care pot prelua practica nihilistă a celei centrale de a aplica Constituţia şi legea pornind de la propria viziune. Întru atingerea acestui deziderat. la soluţionarea pricinii. potrivit art. bunăstării economice a ţării.lit. de muncă şi ai altor raporturi juridice. de la locul de muncă.4 Cod de procedură civilă. creează condiţii pentru exercitarea drepturilor participanţilor la proces.

şi nici obiectivă. 417 alin. nu a aplicat la soluţionarea litigiului normele constituţionale pe care a fost întemeiată cererea. Din considerentele expuse.239.(1). limitându-se la fraze de ordin general că acţiunea nu ar fi întemeiată şi că. invocăm şi jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului. 400 alin.(2). Curtea Supremă de Justiţie a respins recursul Mişcării socialpolitice „Acţiunea Europeană” împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 23. 241 alin.2009.(1) lit.6 (1) din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului. d). Din cele menţionate. 240 alin. Respectiv. Data____________ Semnătura________________ NOTĂ: La 14 martie 2009. cazul Pronina împotriva Ucrainei. urmează şi concluzia că Curtea de Apel a încălcat şi dreptul reclamantului la un proces echitabil prevăzut în art.(1) lit.238 alin.07.6 din Convenţie. În particular. în temeiul art. este încălcată şi norma art. care sunt norme cu acţiune directă. dat fiind faptul că nu a examinat de fapt argumentele reclamantului din cererea de chemare în judecată. În acest sens. instanţa a încălcat şi prevederile directe ale art.Comisiei Electorale Centrale la emiterea unei hotărâri prin care se încalcă drepturile constituţionale şi comunitare ale cetăţenilor. demonstrează că instanţa nu a fost nici imparţială. Trecând cu vederea toate argumentele de drept ale reclamantului.2006 a conchis că ignorarea de către instanţă a argumentelor reclamantului bazate pe normele Constituţiei. în care Înalta Curtea prin Hotărârea din 18.(5) din Codul de procedură civilă care obligă instanţa să cerceteze circumstanţele invocate şi să motiveze respingerea acestora. Să fie emisă o nouă hotărâre prin care cererea de chemare în judecată a Mişcării socialpolitice „Acţiunea Europeană”.c). şi că instanţa îşi întemeiază hotărârea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată.02. constituie temei pentru a se stabili încălcarea art.c) din Codul de procedură civilă. totodată.239 Cod de procedură civilă care stabileşte că hotărârea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Poporului 263 . SOLICIT: Să fie casată integral hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 23 februarie 2009.

Recurentul a obţinut licenţele corespunzătoare pentru toate magazinele. C. ÎCS „X” SRL. 6." 1. Circumstanţele care justifică depunerea recursului 1. F.R.___ din ___ (SPCSE MAI) care a invocat necorespunderea spaţiilor ocupate de magazinele ce aparţin Recurentului cerinţelor normelor şi regulilor de apărare împotriva incendiilor. 3.Curtea Supremă de Justiţie Colegiul Civil şi de Contencios Administrativ Recurent: ÎCS „X” SRL Intimat: Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale MAI Intervenient accesoriu: Serviciul vamal al RM CERERE DE RECURS ASUPRA ÎNCHEIERII CURŢII DE APEL CHIŞINĂU DIN ___ PRIVIND SCOATEREA DE PE ROL A CERERII DE CHEMARE ÎN INSTANŢA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV I. 5. Cităm: ". 264 . organul supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor solicită de a nu permite începerea activităţii magazinelor nominalizate până la înlăturarea abaterilor de la prevederile actelor normative în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor.. iar magazinul de la postul vamal D era la etapa de vânzări de testare.L „X”a planificat deschiderea unui şir de magazine în următoarele puncte vamale: 1. Celelalte magazine urmau să fie deschise în perioada imediat următoare. organizat în baza Hotărârii Guvernului nr. 2. D. În fapt. A. E. Dat fiind faptul că spaţiile preconizate pentru amplasarea obiectivelor de comerţ nu corespund cerinţelor normelor şi regulilor de apărare împotriva incendiilor. Prin încheierea atacată cu prezentul recurs a fost respinsă examinarea în fond a cererii Recurentului.. B. Cererea a fost depusă în procedura de contencios administrativ împotriva Scrisorii Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale a MAI nr. 4 din magazinele enumerate în actul administrativ citat au fost construite de Recurent drept urmare a Concursului public privind crearea reţelei de magazine în punctele de trecere a frontierei de stat.__din ___. ceea ce s-a stabilit în urma controalelor tehnice de specialitate. Până la emiterea actului administrativ în litigiu a început să funcţioneze magazinul de la punctul vamal C. înregistrată în Republica Moldova.1. 4.în timpul apropiat compania S.2.

şi Recurent. La ___. 1. La ___. În consecinţă: Şeful Biroului vamal C. directorul general al Serviciului vamal al Republicii Moldova. La postul vamal D. în calitatea sa de antreprenor. În fapt. pentru toate magazinele ce aparţin Recurentului.267 CPC . cu excepţia magazinului de la punctul vamal F. 265 . în dimineaţa zilei de ___ a insistat asupra încetării activităţii magazinului amplasat la postul vamal respectiv. Ulterior.nerespectarea de către Recurent (Reclamant) a procedurii prealabile de soluţionare a diferendului administrativ. prin care Recurentului i-a fost permis să desfăşoare o afacere legală în magazinele respective (din punctul de vedere al respectării normelor de apărare împotriva incendiilor). II. Instanţa de contencios administrativ a invocat litera a) art. a omis să dea aprecierea cuvenită caracterului şi efectelor actului administrativ contestat şi a aplicat pur formal prevederile legale ce guvernează procedura de emitere şi de contestare a actelor administrative. Recurentul a depus cerere împotriva Pârâtului în procedura de contencios administrativ prin care a solicitat: 1. În sensul art.2. 2. în calitatea sa de structură de stat cu drept de control. au fost sistate vânzările de probă în magazinul amplasat în zona respectivă. fără a fi emis vreun act administrativ.___ din ___ ca fiind ilegală. Prin efectul actului administrativ emis de SPCSE MAI: a) A avut loc suspendarea totală a activităţii unei unităţi economice – magazinul la postul vamal C şi b) A fost suspendată activitatea de întreprinzător a Reclamantului la implementarea afacerii în întreaga reţea de magazine. Să fie suspendată acţiunea Adresării Serviciului Protecţie Civilă şi Situaţiilor Excepţionale nr. Actul administrativ menţionat a făcut imposibile activităţile Recurentului îndreptate spre deschiderea altor două magazine amplasate în posturile vamale A şi B. Recurentul deţine toate autorizaţiile (coordonările).1. la indicaţiile şefului Biroului vamal.4. iar funcţionarii vamei au refuzat să întocmească şi să semneze rapoartele obligatorii privind încasările efectuate. Instanţa nu a determinat corect raporturile dintre Recurent şi Pârât. unde prescripţiile făcute de inspectorii corespunzători sunt în proces de executare. la etapa de testare tehnologică.___ din ___ până la examinarea cauzei în fond. 2. a fost blocat accesul călătorilor la magazin. SPCSE MAI. 1. Anume reprezentanţii competenţi ai SPCSE MAI au confirmat şi au coordonat în ordinea stabilită corespunderea obiectelor construite normelor anti-incendiu şi au semnat Procesele verbale de recepţie finală a obiectivelor comerciale. a cerut birourilor vamale să nu permită începerea activităţii magazinelor. prin adresarea ___ din ___. 10 din Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător. emise anterior de către Pârât.___din ___. a anunţat Recurentul despre decizia sa de a respinge cererea Recurentului din ___ privind deschiderea magazinului amplasat la postul vamal D. Drept efect al Scrisorii Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI nr. la ___ şeful Biroului vamal E. Să fie anulată în tot Scrisoarea Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI nr.3. Încheierea Curţii de Apel Chişinău din ___ este ilegală 2.1. În acest scop.5. coordonate cu biroul vamal în ordinea stabilită. Curtea de Apel Chişinău a dispus scoaterea cererii de pe rol pe motiv că nu a fost respectată procedura prealabilă de soluţionare a litigiului în contencios administrativ. coordonările respective au valoarea autorizaţiilor emise de o autoritate publică. Instanţa de contencios administrativ a omis să aplice cadrul legal special de reglementare a raporturilor dintre Pârât.

2000 pentru examinarea cererii prealabile şi cu termenele imprevizibile pentru soluţionarea cazului în fond prin act judecătoresc în procedura generală din Codul de procedură civilă.11. În acest caz. Recurentul a solicitat protejarea drepturilor sale anume în contextul garanţiilor din legile citate care rezidă în următoarele: A) Structurile statale au obligaţia să recurgă la instanţa de judecată atunci când actul administrativ are drept scop sau efect suspendarea activităţii antreprenorului.2006 şi prevederile Legii contenciosului administrativ nr.3.02. 2.235 din 20.02. art. până a avea dreptul de a contesta în judecată acţiunile administrative abuzive. pentru mediul înconjurător şi valorile materiale". (1) art.1994.235 din 20. care se aplică situaţiilor când instituţiile statului îşi exercită atribuţiile în mod autonom. cu modificările operate la 30.235 din 20. Este evident că.11.1994.793-XIV din 10.13 din Convenţia Europeană care prevede: „Orice persoană.2000. specifică şi mai clar că suspendarea imediată a activităţii economice. drept garantat prin art.(2) şi alin. ale cărei drepturi şi libertăţi recunoscute de prezenta convenţie au fost încălcate. are dreptul să se adreseze efectiv unei instanţe naţionale.2006 stabileşte proceduri distincte pentru exercitarea actului administrativ.02. inclusiv în Legea privind apărarea împotriva incendiilor nr. poate avea loc doar "în cazul unui pericol iminent pentru viaţa şi sănătatea oamenilor.i) din Legea privind apărarea împotriva incendiilor nr. Acest principiu este diametral opus principiilor din Legea contenciosului administrativ nr.07.2006 şi Legea privind apărarea împotriva incendiilor nr. SPCSE MAI a fost obligat să obţină o hotărâre judecătorească care să confirme şi să substituie actul administrativ.235 din 20. în cazul în care acest act are drept efect suspendarea/încetarea activităţii economice de întreprinzător.2000 vom deduce faptul că Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător nr.4.(3) din acelaşi articol. prin actul emis de SPCSE MAI. efect care cade sub incidenţa alin.2006.11. 17 din Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător. legea de bază aplicabilă raporturilor dintre Recurent şi Pârât este Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător nr.793-XIV din 10. prin încheierea din ___ instanţa de contencios administrativ l-a privat pe Recurent de dreptul la un recurs efectiv împotriva actului administrativ emis de SPCSE MAI. iar persoanele afectate prin acest exerciţiu au obligaţia de a urma calea prealabilă în mod obligatoriu. 266 .267 din 09.07. potrivit alin.24 lit.793-XIV din 10.267 din 09.2008. B) Structurile statale au obligaţia să recurgă la instanţa de judecată pentru a sancţiona antreprenorul cu suspendarea activităţii în termen foarte redus (3 zile pentru adresare în judecată şi 5 zile pentru examinarea cazului). Recurentul a urmărit anume constatarea de către instanţa de judecată a încălcării de către SPCSE MAI a procedurilor prescrise expres şi imperativ în Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător nr. Recurentul a fost pus în imposibilitatea de a-şi continua activitatea. Prin depunerea acţiunii în contenciosul administrativ.05. probe care ar fi constatat existenţa unui pericol grav şi iminent la obiectele Recurentului pur şi simplu nu există. 2. Este de menţionat şi faptul că. Drept urmare a aplicării formale şi eronate a legii.Deci. în cazul dat legea specială. chiar şi atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care au acţionat în exercitarea atribuţiilor lor oficiale”.07.1994. Or.267 din 09. Principiile prevăzute la legea vizată au fost preluate în toate legile speciale. cu adresarea ulterioară în instanţa de judecată. Aceste termene sunt incomparabil de restrânse în raport cu termenul de 30 de zile stabilit în Legea contenciosului administrativ nr.07. Prin simpla confruntare dintre normele Legii privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător nr. actul administrativ contestat nu face nicio referinţă de acest fel.

21 din Legea contenciosului administrativ.___ din ___. în scopul evitării unor pagube iminente. dar nu în procedura prealabilă. Tot atât de clar este că aceste situaţii de conflict urmează a fi soluţionate definitiv în instanţa de judecată. în temeiul art. este clar. În aceste condiţii. Admiterea recursului. cu trimiterea cauzei spre judecare în fond. obligarea Recurentului de a urma calea prealabilă în acest caz concret este evident şi total ineficientă. dat fiind faptul că reclamantul suportă deja pierderi materiale considerabile care continuă să crească. pentru a evita pierderi nejustificate etc. Casarea încheierii Curţii de Apel Chişinău din ___ în cauza de contencios administrativ privind anularea în tot a Scrisorii Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI nr. Anexe: 2 Copii de pe cererea de recurs Data ____________________ Semnătura____________________ 267 . legea prevede expres şi imperativ faptul că situaţiile de conflict dintre stat şi antreprenor trebuie să fie soluţionate cât mai prompt.Deci. S O L I C I T: 1. pentru a nu crea incertitudini. Pornind de la raţionamentele expuse. Dat fiind circumstanţele excepţionale ale cauzei – încetarea parţială şi suspendarea în rest a activităţii de antreprenor a Recurentului la obiectele vizate în actul administrativ contestat – solicit dispunerea examinării cauzei în ordine de urgenţă.13 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. 2.423-427 CPC şi prin aplicarea directă a art. în temeiul prevederilor art.

135 RECURS ÎMPOTRIVA DECIZIEI CURŢII DE APEL CHIŞINĂU DIN 18 MARTIE 2010 Prin hotărârea Judecătoriei raionului ____________ din 28 decembrie 2008.Admiterea recursului. • nu au fost dovedite circumstanţele considerate ca fiind stabilite. str. acţiunea a fost respinsă.I. cu obiecţii către conducătorul instituţiei”. întemeindu-l pe motivele conţinute în art. str. plata restanţelor salariale şi recuperarea prejudiciului moral cauzat şi a fost obligat pârâtul. Motivele pentru care declar recursul sunt următoarele: • nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii în fond._________________. demnitatea şi reputaţia profesionala a reclamantei._________________. Spitalul raional _____________ a atacat cu apel hotărârea nominalizată.2 Intimat: Instituţia medico-sanitară publică Spitalul raional ________________ cu sediul or.I. a fost casată în tot hotărârea Judecătoriei raionului __________ din 28 decembrie 2009 şi adoptată o nouă hotărâre prin care a fost respinsă integral ca neîntemeiată cererea lui F. Casarea Deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2010 şi adoptarea unei noi hotărâri prin care să fie menţinută integral hotărârea Judecătoriei raionului _________ din 28 decembrie 2009.L. să excludă din referinţa care urma să fie prezentată Comisiei de atestare a gradului de profesionalism stabilit pentru medici. În rest. a fost dispusă încasarea de la IMS Spitalul raional __________ în folosul reclamantei cu titlu de prejudiciu moral 1000 (una mie) lei.386 (1) lit. enunţurile: „pe parcursul anilor a dat dovadă de responsabilitate şi disciplină mediocre”.I. Spitalul raional _____________. declar prezentul recurs. a fost admisă cererea de chemare în judecată a lui F.Curtea Suprema de Justiţie Colegiul civil şi de contencios administrativ Recurent: F. 268 ..nr. Instituţiei medico-sanitare publice Spitalul raional ___________ privind anularea actului administrativ. “este o persoană care urmăreşte destabilizarea climatului moral în colectiv. 2. Nu sunt de acord cu decizia adoptată de Curtea de Apel Chişinău. ca informaţie neveridică şi care lezează onoarea. eliberata pe numele lui F. domiciliat în_______________. d) ale CPC RM şi solicit instanţei de recurs: 1. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2010.a) b). iar cu titlu de prejudiciu material 22266 (douăzeci şi doua de mii două sute şaizeci şi şase) lei. ________________. Prin aceeaşi hotărâre de judecată. nr. ceea ce constituie restanţa plăţilor salariale pentru cumulare de funcţii.

urma ca anume această persoană. a solicitat obligarea angajatorului la plata muncii prestate. admisibilitatea şi veridicitatea probelor. „destabilizează climatul în colectiv prin obiecţii către conducătorul instituţiei” poate fi calificat ca prigonire pentru critica adusă. concluziile privind circumstanţele de fapt ale cauzei se motivează în hotărâre doar prin probe. 269 . este medic mediocru. Referinţa a fost semnată de către conducătorul instituţiei şi. deoarece a fost admisă ca probă şi apreciată cu forţa probantă o scrisoare colectivă.• au fost încălcate şi aplicate greşit normele de drept material. Conform art. care. s-a adresat în instanţa de judecată considerându-se lezată în dreptul de a primi remunerarea cuvenită pentru munca suplimentară depusă în calitate de medic rabiolog. instanţa a admis probe care nu au fost pertinente şi admisibile referitor la cerinţa reclamantei privind lezarea demnităţii şi onoarei profesionale. caracterul raportului juridic dintre părţi. încasarea unei sume compensatoare de bani echivalentul prejudiciului moral pentru suferinţele psihice pe care le-a suportat. O scrisoare scrisa nu se ştie de cine şi în ce împrejurări nu poate servi ca probă pertinentă pentru a dovedi calităţile profesionale ale unui angajat.1 în confirmarea personalităţii negative a reclamantei. fiindcă o persoană ori este responsabilă şi disciplinată ori nu. Hotărârea se bazează doar pe dovezile care au fost prezentate de părţi şi ceilalţi participanţi la proces în corespundere cu cerinţele art. care au fost sau nu stabilite. Conform rigorilor CPC RM. la deliberarea hotărârii instanţa judecătoreasca apreciază probele. „cu obiecţii la adresa conducătorului.” Legea prevede că probele urmează a fi admisibile. respectiv. fraza „a dat dovadă pe parcursul anilor de o disciplina şi responsabilitate mediocre” în sine este incorectă şi lipsită de sens.. care ar fi fost semnata de membrii colectivului spitalului.I. Şi nu în ultimul rând. nu corespunde acestor exigente. şi care îi lezează demnitatea şi onoarea de medic cu o vechime de 27 de ani. legea aplicabilă soluţionării pricinii şi admisibilitatea acţiunii.53-56 CPC RM privind pertinenta. nu pot fi considerate ca adevărate şi probate doar printr-o scrisoare.F. infirma faptul că recurenta F. ci dimpotrivă. F. mai ales că în fiecare aşanumit colectiv sunt persoane simpatizate de conducător pentru „fidelitate” şi sunt persoane neagreate pentru constructivism şi critică. care sunt tratate „ca destabilizatori ai climatului moral”. deoarece anume ei i s-a încredinţat responsabilitatea pentru sectorul antirabie. s-a simţit defăimată şi lezată în demnitatea şi onoarea ei profesională prin anumite enunţuri din referinţa întocmită de către directorul spitalului __________a. determina circumstanţele care au importanţa pentru soluţionarea pricinilor. este medic cu «o responsabilitate şi disciplină mediocră» Cu atât mai mult cu cât calificativul că F. este important că referinţa nu conţine adevărul despre calităţile profesionale şi umane ale medicului F. aceste circumstanţe şi probele care le dovedesc nu afirmă. referinţa ce urma să fie depusă la dosarul reclamantei pentru confirmarea categoriei de calificare. deci. prin probe admisibile şi veridice. încasat echivalentul bănesc al suferinţelor psihice suportate de către recurentă. Enunţurile pe care reclamanta a solicitat să fie excluse din referinţă ca neadevărate. de fapt. care nu are nici în clin şi nici în mânecă cu defăimarea reclamantei prin anumite fraze din referinţa contestată. or.240 CPC RM. scrisoarea. sector care înaintează exigenţe înalte pentru executant. Toate luate în ansamblu. şi o situaţie de mijloc în acest caz este pur şi simplu absurdă. a fost proba nr. Hotărârea nu poate fi bazata pe presupuneri despre circumstanţele cauzei. Aşa. fapt pentru care instanţa urma să la o altă poziţie decât cea pe care şi-a propus-o. de aceea a solicitat excluderea acestor fraze din referinţa ca necorespunzătoare adevărului şi. Mai mult. adică obţinute în strictă conformitate cu legea. nedisciplinat şi destabilizator al climatului moral. să dovedească că recurenta I. respectiv. de aceea cerinţa de a exclude enunţurile citate urma să fie admisă şi.

1593 din 29.14 al Hotărârii Guvernului nr. chirurg). aplicând eronat normele de drept material. 6. act normativ.1. li se plăteşte un spor pentru cumulare de profesii (funcţii) în mărime nu mai mică decât 50 la sută şi nu mai mare de 100 % din salariul tarifar (de funcţie) stabilit pentru profesia (funcţia) cumulată. ordin emis în scopul executării ordinului Ministerului Sănătăţii RM nr.F. care în afară de munca lor de bază. dar pentru motivul invocat de recurentă mai sus. lista care este în Anexa la Ordinul MS nr.12.1 al Ordinului Ministerului Sănătăţii din 12. salariaţilor.1487 din 31.2004 care prevede că urmează a fi remunerate persoanele.F. în listele ramurale sau ale instituţiei spitalul raional _______.2003 care prevede de asemenea ca salariaţilor care. la aceeaşi unitate. Cuantumul sporurilor pentru cumularea de profesii (funcţii) se stabileşte de părţile contractului individual de muncă.261 din13 septembrie 2004.74 din 12. ordinului nr. care efectuează lucrări în condiţii grele şi deosebit de grele. Funcţia de medic traumatolog-ortoped într-adevăr nu este inclusă în Lista-tip anexată la Hotărârea Guvernului nr. fapt prin care i-a fost încălcat dreptul ei la protecţia proprietăţii. dar nu poate fi mai mic de 50 la sută din salariul funcţiei.F.156 Codul muncii. în afară de munca lor de bază îndeplinesc în aceeaşi instituţie o muncă suplimentară într-o altă profesie (funcţie). lui I. deoarece ultimele au reprodus doar prevederile din hotărârea de Guvern. şi acordând ajutorul medical necesar persoanelor afectate de animale. i-au fost impuse pentru executare obligaţii suplimentare pentru care dânsa urma să fie suplimentar remunerată. Potrivit art. Instanţa de apel nu a aplicat aceste prevederi ale legii materiale. Mai mult. evident. I. şi care este anexată la materialele pricinii. drept garantat de art. fără a fi scutiţi de munca lor de bază. şi numai în cazul în care acestea se regăsesc în lista instituţiilor. dar si-a întemeiat decizia doar pe prevederile p.03.1999.F. Deci.6. obliga conducătorii instituţiilor medicale teritoriale să numească prin ordin personalul medical responsabil de acordarea ajutorului medical antirabic (traumatolog.. la p. Aceleaşi prevederi se conţin şi în Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. nu a putut să se folosească de acest bun şi să dispună de el la discreţia sa.I. la care face referire şi Ministerul Sănătăţii în scrisoarea din 09. Potrivit materialelor cauzei. prin respingerea cerinţei de plată a restanţei salariale. stipulată în contractul individual de muncă. prevăzând salarizarea suplimentara acestor specialişti în mărime de până la 50% din salariul de bază pentru volumul lărgit de muncă şi în p. prevederile art.1 al Protocolului 1 al Convenţiei Europene ale Drepturilor Omului. deţinând deja în aceasta instituţie funcţia de medic traumatolog-ortoped. nu a primit pentru munca depusă nicio remunerare.42 din 2 mai 2000 „Cu privire la starea asistenţei medicale antirabice şi profilaxia rabiei în sectorul ________”. deoarece neprimind la timp salariul.03.03.03.2009 adresată I.99 şi Hotărârii Guvernului RM nr. în primul rând. I. prin ordinul menţionat. p. care.12.1 al Protocolului 1 al Convenţiei.F. şi anume pentru că la soluţionarea pricinii urma să fie aplicate.74 din 12.2003 şi p.484 din 6 mai 1998 “Privind masurile de combatere şi profilaxie a rabiei” de către directorul spitalului. 2 din Hotărârea Guvernului RM nr. recurenta F. îndeplinesc.Curtea de Apel Chişinău a dispus respingerea cererii lui I.12. au fost încălcate prevederile art. vătămătoare şi deosebit de vătămătoare.1999.2004 şi.12.1487 din 31.1593 din 29. a fost numită responsabilă de acordarea ajutorului antirabic pe sectorul ______. considerăm că. Însă în toată perioada de după emiterea acestui ordin. dar concluzia este greşită nu pentru acest motiv. 14 al Hotărârii Guvernului RM nr. 270 . fiind responsabilă pentru acest sector important de activitate. o muncă suplimentară într-o altă profesie (funcţie) li se plăteşte un spor pentru cumularea de profesii (funcţii).156 al Codului Muncii. şi anume.

Dovada achitării taxei de stat.12. art.03.Îmi întemeiez recursul pe prevederile art.1593 din 29.1999. Copia recursului (2 exemplare).1 al Protocolului 1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. 3.14 al Hotărârii Guvernului RM nr.156 al Codului muncii. Anexa: 1. Copia Deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2010.6. Data________________ Semnătura __________________________ 271 .1 al Ordinului Ministerului Sănătăţii din 12. 4.2003 şi p. Copia Hotărârii Judecătoriei raionului _______din28 decembrie 2009. p. 2.

Soltîs. _____ din 30 martie 2009 se menţionează desfăşurarea activităţii în afara limitelor teritoriului autorizat prevăzut în anexa nr. aşa-zisa încălcare a prevederilor art.V. nr. precum şi să construiască gazoduct de presiune medie şi joasă pe străzile M.PLEDOARII ALOCUŢIUNEA AVOCATULUI ALEXEI BARBĂNEAGRĂ ÎN CAUZA M.28 alin.28. Pretinsa încălcare a pct. şi nu cea de construcţie a reţelelor şi instalaţiilor tehnico-edilitare. şi nu activitatea de construcţie.1 la Condiţiile licenţei. al Licenţei În Hotărârea nr.Vladimirescu şi I. Drept urmare. _____ din 6 septembrie 2007 şi nr.(6) nu poate fi reţinută.2.1. Licenţa seria AA nr. art. T. prevăzută de licenţă. alin(6) „Orice persoană juridică deţinătoare de licenţă pentru transportul. deoarece în lege se vorbeşte despre activitatea prevăzută de licenţă. _____ s-au executat. Conform deciziilor menţionate. SRL _____ a fost abilitată să construiască reţele de gaze pe str. iar licenţa nr. stabilind reguli speciale. 2. În respectiva licenţă se prevede că „Prin prezenta licenţă. Pretinsa încălcare a art. să gazifice cartierul „Mihalaşa – Mihalaşa Nouă”. Agenţia este obligată să evite eventualele conflicte între titularii de licenţe. Având în vedere că activitatea autorizată prin licenţă este distribuţia 272 .101/1 din Codul cu privire la contravenţiile administrative şi Condiţiile licenţei.064584 abilitează SRL _____ cu dreptul de a distribui gaze naturale.28 alin(6) din Legea cu privire la gaze Potrivit art. pe orice teritoriu delimitat de Agenţie. pentru care SRL_____ dispune de licenţa eliberată de Camera de Licenţiere.” Lucrările de construcţie a gazoductului în or. _____ din 02 mai 2007. alin.V. dacă pe acel teritoriu nu-şi desfăşoară activitatea un alt titular de licenţă de acelaşi tip. furnizarea sau pentru distribuţia de gaze este în drept să-şi desfăşoare activitatea. _____ din 19 noiembrie 2008.Costin.28.064585 autorizează distribuţia de gaze. _____ din localitatea dată.__ prin care se dispune a-i aplica lui M. Considerăm hotărârea menţionată ilegală şi pasibilă de a fi anulată din următoarele considerente: 1. titularului i se acordă dreptul de a desfăşura activitatea autorizată prin Licenţă în limitele teritoriului autorizat”. ÎMPOTRIVA CONSILIULUI DE ADMINISTRARE AL AGENŢIEI NAŢIONALE PENTRU REGLEMENTARE ÎN ENERGETICĂ (ANRE) La 30 martie 2009. care sunt administrate de organele locale din _____. Consiliul de Administrare al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a adoptat Hotărârea nr.(6) din Legea cu privire la gaze.A. în baza deciziilor Consiliului Orăşenesc _____ nr. sancţiunea administrativă sub formă de amendă pentru încălcarea art.

De asemenea. a prezentat calcule care atestă faptul că cheltuielile efectuate la realizarea planului de gazificare urmau să fie rambursate în maxim patru ani de la finalizarea lucrărilor.2. 436 din 28.6 al Deciziei nr. Nu corespunde realităţii afirmaţia că doar SC _____ SRL era autorizată să desfăşoare activitatea de gazificare în or. în nerespectarea principiului eficienţei economice şi utilizarea neraţională a mijloacelor financiare. adoptată în conformitate cu Hotărârile Guvernului RM nr. Astfel. reprezentantul „Moldovagaz” – N.12. __ din 26 martie 2009 şi nici în Hotărârea nr.10. în şedinţa de judecată dl M. deoarece activitatea de construcţie a fost desfăşurată la cererea potenţialilor consumatori şi în interesul direct şi nemijlocit al populaţiei. _____ şi SC _____ SRL. deoarece pentru anul 2007 pentru SRL _____.__ din 6 septembrie 2007 a Consiliului Orăşenesc _____. _____.2002 „Cu privire la aprobarea regulamentului de organizare şi executare a lucrărilor de proiectare.C.).2007. 2. 3.2006 privind administraţia publică locală. al Licenţei 273 . Astfel. exploatare şi extindere a reţelelor de distribuţie şi furnizare a gazelor consumatorilor din teritoriu. Pretinsa încălcare a pct. _____ între SRL _____ şi SC _____ pentru efectuarea activităţii de deservire. Nu poate fi reţinut argumentul reprezentantului ANRE precum că decizia de extindere a teritoriului de gazificare îi aparţine lui V. Pretinsa încălcare a pct. Conform procesului-verbal al acestei şedinţe. Astfel. deci. care erau în vigoare la momentul realizării acestor acţiuni. al Licenţei Din procesul–verbal nr. 4. deoarece în p. dat fiind faptul că baza normativ-juridică a acţiunilor întreprinse de SRL _____ a constituit-o Deciziile menţionate supra. la Ministerul Industriei şi Infrastructurii. Nu în ultimul rând.12. că SRL _____ era obligată să desfăşoare activităţile de gazificare pe teritoriul or.__ nu rezultă în ce mod au fost prejudiciate interesele altor persoane sau în ce constă concret încălcarea principiului eficienţei economice. filiala _____ sunt prevăzute surse financiare în mărime de 300 mii lei pentru dezvoltarea reţelelor de gaze.1226 din 19. SRL _____ este un agent economic (îşi desfăşoară activitatea conform Legii nr.2001 „Cu privire la Programul de Gazificare a Republicii Moldova”.. inclusiv mijloacele investite. 1134 din 02. este nefundamentată învinuirea adusă dlui M. _____. montare şi recepţie a sistemelor de aprovizionare cu gaze” şi nr.1997 cu privire la societăţile pe acţiuni) care îşi determină în mod independent sfera de activitate. 2.. a fost desfăşurată o şedinţă de lucru privind problema delimitării punctului de delimitare a reţelelor de gaze care aparţin Primăriei or. Este de competenţa administraţiei SRL _____ de a decide utilitatea îndeplinirii anumitor activităţi şi lucrări. lucrările au fost coordonate cu „Moldovagaz”. dat fiind faptul că din Decizia nr.M. Nici în procesul–verbal nr. ___ nu se indică concret care teritoriu autorizat de licenţă a fost încălcat.7.09. al Licenţei nu are suport juridic.1. ____ a Consiliului Orăşenesc _____ este indicat expres „De divizat teritoriul or.09. îşi apreciază în mod individual randamentul activităţii.04. în condiţiile licenţei şi în anexa nr. ţinem să precizăm că reprezentantul ANRE a recunoscut în instanţă că nu dispune de documente care ar confirma cauzarea pretinselor prejudicii în raport cu interesele consumatorilor din alte localităţi. 1492 din 28.__ din 26 martie 2009 şi nici din Hotărârea nr. i se acordă dreptul SRL _____ de a desfăşura activităţi de gazificare.1 nu se pun interdicţii în a construi sau a procura reţele.. imputarea încălcării pct. modul folosirii mijloacelor financiare disponibile. cu Legea nr. La 05.” Rezultă. a comunicat că „Moldovagaz” este dispusă să investească surse financiare proprii la proiectarea şi construcţia reţelelor de gaze (.gazelor naturale.

Pretinsa încălcare a pct. Având în vedere că pretinsa încălcare a acestei prevederi nu e concretiza.9 din CCA. transportul. Potrivit art. Din reglementările legale rezultă că decizia de efectuare a lucrărilor de proiectare a obiectivelor din domeniul economic şi social de interes local ţine de competenţa consiliului local. 3. prin care societatea respectivă informează ANRE despre pretinsele probleme pe care i le creează SRL _____.(1). precum şi alte fapte ilicite pentru care legea prevede răspundere administrativă”. fondului locativ în condiţiile Legii cu privire la locuinţe. _____din 02 mai 274 .___ nu se indică prin care acţiuni anume ale SRL _____au împiedicat activitatea de gazificare. al Licenţei este o greşeală materială. Acţiunile dlui M. Pct. ANRE „eliberează licenţe pentru producerea.7. precum şi a întregii infrastructuri economice. Ţinem să subliniem faptul că. construcţie. În procesul-verbal nr.__ din 26 martie 2009 şi în Hotărârea nr. adică la patru luni de la consumarea pretinsei încălcări. relevă faptul că ANRE a fost în cunoştinţă de cauză despre problema dată încă din luna octombrie 2008. lit. stocarea. conform legislaţiei amenzile impuse de ANRE în legătură cu violarea prezentelor condiţii”.a) din Legea cu privire la gaze. nr. Fapta imputată nu întruneşte elementele componenţei de contravenţie Potrivit art. al Licenţei În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a prevederilor hotărârii Consiliului de administraţie ANRE nr. reprezentantul ANRE a afirmat că invocarea încălcării pct. nu poate depăşi trei luni de la comiterea contravenţiei.7. _____. Procesul-verbal privind contravenţia administrativă a fost întocmit la 26 martie 2009.f) al Legii privind administraţia publică locală nr. În Hotărârea ANRE nu se indică acţiunile concrete întreprinse de SRL _____ pentru a împiedica activitatea de gazificare a SC _____ SRL.14 alin. la orânduirea de stat şi la ordinea publică. inclusiv va plăti. distribuţia şi furnizarea de gaze. Consiliul local “. ţinem să precizăm că hotărârea dată prevedea acordarea SC _____SRL de a furniza gaze naturale în or. În şedinţa de judecată. sunt în strictă conformitate cu deciziile Consiliului orăşenesc _____ nr. şi nu interzicerea SRL _____sau altui agent economic de a construi reţele de gaze în această localitate. deşi termenul de aplicare a sancţiunii administrative.decide asupra lucrărilor de proiectare. Potrivit art..7 al Licenţei prevede că „Titularul Licenţei va respecta actele legislative actele normativ-tehnice şi normativ-economice. 436 din 28. sociale şi de agrement de interes local”. alin.2006.2007.__ din 18. 6. 3. standardele”. care prevede că „Titularul Licenţei se va supune deciziilor ANRE. şi nu a luat nicio măsură pentru a clarifica situaţia. la proprietate.12. _____ din 19 noiembrie 2008. SRL _____ a fost autorizată să construiască în teritoriul unde nu exista un acord între Primărie şi SC _____SRL de plasare şi extindere a reţelelor.37 CCA. conform art. 5. precum şi pentru alte activităţi care asigură sporirea eficienţei sistemului de gaze şi promovarea competiţiei pe piaţa de gaze”. podurilor. 3.Nu corespunde realităţii afirmaţia privind împiedicarea realizării de către SC _____ SRL a programului de gazificare a oraşului _____. _____din 6 septembrie 2007 şi nr.6. şi nu de cea a ANRE. „Contravenţie se consideră fapta ilicită ce atentează la personalitate la drepturile şi interesele legitime ale persoanelor fizice şi juridice.6 al Licenţei. întreţinere şi modernizare a drumurilor.4. lit. intenţionându-se a se imputa încălcarea pct.06. nu putem să ne expunem asupra ei. __ din _____. Scrisoarea _____ SRL nr.(2). prin deciziile administraţiei publice locale din teritoriu.

”. la modul general. ANRE contestă legalitatea deciziilor Consiliului orăşenesc. şi le-a dorit sau admitea în mod conştient survenirea acestor urmări”. Acuzaţiile aduse dlui M.V. În procesul-verbal nr. este neclar în ce constă ilegalitatea acţiunilor îndreptate spre efectuarea lucrărilor de construcţie a reţelelor de gaz. Procesul-verbal cu privire la contravenţia administrativă nu corespunde cerinţelor legale Potrivit art. care a lucrat mai bine de 9 ani în funcţia de preşedinte al SRL _____. În cazul contravenţiei imputate dlui M. enumerându-se doar la modul general că dl M. Codul civil al RM consacră principiul libertăţii contractuale.10 din CCA prevede că „contravenţia administrativă se consideră că a fost comisă premeditat dacă persoana care a comis-o îşi dădea seama de caracterul ilicit al acţiunii sau inacţiunii sale. Aşa-numitele acţiuni imputate lui M. sancţiunea administrativă poate fi aplicată nu mai târziu de trei luni de la comiterea contravenţiei. în procesul-verbal cu privire la contravenţia administrativă. 7. or. care reprezintă un grup de locuitori din or.M.__ din 26 martie 2009 nu se indică timpul comiterii contravenţiei administrative. au un caracter denigrator şi ofensator faţă de demnitatea de profesionist a dlui M.2006 privind descentralizarea administrativă prevede la art. Potrivit art.12. timpul comiterii şi esenţa contravenţiei administrative. _____... De asemenea.. nu este adus niciun argument care ar proba intenţia sa de a produce survenirea anumitor prejudicii.2007. deoarece la nivelul actelor se confirmă faptul că lucrările efectuate de SRL _____au fost stopate în luna octombrie 2007.242 CCA. Din Decizia nr. a fost desfăcut contractul de muncă dintre dl M. nu sunt indicate urmările prejudiciabile ale presupuselor lui acţiuni. Mai mult. Mai mult.4 alin. 435 din 28.. drept contravenţie nu este una continuă. şi „Moldovagaz”. s-a ţinut cont de ilegalitatea şi netemeinicia învinuirii aduse dlui V. Justificarea prejudiciului moral În lumina jurisprudenţei CEDO. Art. Legea nr. în virtutea căruia părţile pot decide independent asupra liberii alegeri a agentului economic împuternicit cu dreptul de a presta anumite servicii. bucurându-se de respectul colegilor. prin construcţia neautorizată a reţelelor de gaze în or.37 CCA. 8. Acest fapt denotă că deciziile luate de către Consiliul Orăşenesc _____ prin care i se permite SRL 275 .locul... în urma aplicării sancţiunii administrative. iar declarând ilegale acţiunile lui M. orice sancţiune administrativă echivalează cu o sancţiune cu caracter penal. _____. La determinarea cuantumului prejudiciului moral. _____. cauzat de imaginea negativă care i-a fost creată. în procesul-verbal menţionat nu se indică locul comiterii contravenţiei administrative. se indică „. în legătură cu acuzaţiile aduse dl M. îndeplinind cu sârguinţă obligaţiunile sale de serviciu. De asemenea..1) ca domeniu de activitate pentru autorităţile publice locale de nivelul unu „dezvoltarea şi gestionarea reţelelor urbane de distribuire a gazelor şi energiei termice”. menţionându-se doar.(1) lit. a încălcat art. a prevăzut urmările ei dăunătoare. a suferit un stres şi disconfort psihologic. _____ rezultă că activitatea de construcţie a gazoductului de presiune medie şi joasă şi efectuarea caselor de locuit de către SRL _____a fost demarată la demersul asociaţiei obşteşti _____.28 (6) din Legea cu privire la gaze şi o serie de prevederi din Condiţiile Licenţei.

solicităm instanţei admiterea cererii._____ să desfăşoare activităţi de gazificare în or. anularea Hotărârii ANRE nr. În temeiul circumstanţelor expuse. 276 . _____corespund legii şi au fost adoptate conform competenţei legale a Consiliul Orăşenesc _____.328 30 martie 2009 ca fiind neîntemeiată şi ilegală şi satisfacerea pretenţiilor privind prejudiciul moral cauzat şi cheltuielile legate de acordarea asistenţei juridice.

Adoptând hotărârea nr. alte autorităţi ale statului. A fost o ingerinţă în acest sens din partea Comisiei Electorale Centrale în atribuţiile Parlamentului? Considerăm că a fost.53 alin. în opinia noastră. Iar potrivit art. Şi art. la 12 februarie 2009. organizarea şi reglementarea alegerilor.72 alin. Codul vamal.(2) din Constituţie „modul de organizare şi de desfăşurare a alegerilor este stabilit prin lege organică”. Bună .” Însăşi noţiunea de „sistem electoral” cuprinde: 1) principiile şi condiţiile de participare la constituirea organelor reprezentative. În drept. 277 . Codul civil. executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin. conform listei electorale.PLEDOARIA AVOCATULUI ÎN CAUZA MIŞCAREA SOCIAL-POLITICĂ „ACŢIUNEA EUROPEANĂ” ÎMPOTRIVA COMISIEI ELECTORALE CENTRALE ONORATĂ INSTANŢĂ.(3) lit. Deci. Conform art. Comisia Electorală Centrală a adoptat. reglementând procedura de efectuare a votării. din proprie iniţiativă. potrivit prevederilor Constituţiei. Art.61 alin.” Aceasta este voinţa legiuitorului exprimată în lege. hotărârilor etc. din care cauză urmează a fi anulată. destul de simple. Tot atât de firească ar fi şi ignorarea completă de către justiţie. La primirea buletinului. Şi nici o altă autoritate din stat nu poate “completa” (depăşi) la discreţia sa norma legii organice. normelor actelor internaţionale. Comisia Electorală Centrală şi-a depăşit atribuţiile stabilite prin lege şi a încălcat principiul constituţional de separaţie a puterilor în stat prevăzut de art. Afirmaţia se bazează pe următoarele argumente. urmează a fi reglementate prin intermediul legii organice care se adoptă numai de Parlament ca unica autoritate reprezentativă şi legislativă. În fapt.(1) din Constituţie „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.Codul penal. stabileşte că ”biroul electoral al secţiei de votare înmânează alegătorului buletinul de vot.6 din Constituţie care stabileşte că în Republica Moldova puterea legislativă. etc. Codul muncii. şi mai rămâne a fi. hotărârea “Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009”.– în anumite cazuri şi nu corespund relaţiilor sociale destul de dinamice în condiţiile actuale. Este firesc pentru toţi că chiar dacă se recunoaşte că anumite prevederi din alte legi organice . şi circumstanţele de drept ale cererii de chemare în judecată sunt clare şi. nici un alt organ nu se încumetă să le „îmbunătăţească”.rea. a acestor „îmbunătăţiri” la aplicarea legilor menţionate.(1) din Codul electoral.60 alin. Codul fiscal. inclusiv prin emiterea deciziilor. potrivit Constituţiei.2132 din 12 februarie 2009.a) din Constituţie prevede că sistemul electoral în Republica Moldova se reglementează prin lege organică. considerăm că hotărârea menţionată contravine mai multor norme constituţionale şi legale. toate chestiunile ce ţin de sistemul electoral. dar aşa este. 2) modul de atribuire a mandatelor în autorităţile reprezentative după stabilirea rezultatelor votării. alegătorul semnează în lista electorală în dreptul numelui. Şi circumstanţele de fapt. numai la prezentarea actului de identitate.

Curtea a relevat că unul din principiile fundamentale ale statului de drept este cel al separării şi colaborării puterilor în stat.” În baza argumentelor expuse.1 al Hotărârii în cauză. prezidenţiale.72. libertăţile şi obligaţiile cetăţenilor stabilite prin Codul electoral nu pot fi revăzute sau revizuite de un alt organ.1999 pentru controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr.432-XIV din 10 iunie 1999 „Privind asigurarea unităţii aplicării unor prevederi ale Codului electoral”.432-XIV caracter normativ de drept şi putere juridică similară prevederilor Codului electoral supuse interpretării. având în vedere obiectul Hotărârii Parlamentului nr.(2) din Constituţie. Interpretarea unei legi prin hotărâre a Parlamentului este inadmisibilă şi contravine dispoziţiilor art.11 alin.432-XIV din 10 iunie 1999. care trebuie să urmeze aceeaşi procedură de adoptare. Codul electoral nu este o lege organică mai inferioară altor legi organice. pentru a putea fi “ajustat” la anumite împrejurări. de asemenea. Curtea Constituţională a declarat neconstituţională Hotărârea Parlamentului nr.102 alin. În această ordine de idei este relevantă Hotărârea Curţii Constituţionale nr. de alte autorităţi. cât şi sub aspectul separării atribuţiilor puterilor în stat. se emit în scopul concretizării.Totodată. În jurisprudenţa sa anterioară Curtea Constituţională a statuat constant că hotărârile Guvernului sunt acte subsecvente legii. 76 şi 94 din Constituţie. Curtea Constituţională.2008 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din punctul 13 al Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi de plată a indemnizaţiei viagere sportivilor de performanţă.317 din 18 iulie 2003 “Privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale” Guvernul adoptă hotărâri pentru organizarea executării legilor.72 şi 74 din Constituţie. cu atât mai mult.6 din Legea Supremă. Toate cele expuse se fundamentează şi pe practica interpretării şi aplicării normelor de drept în republică. 74. 72. nu are dreptul prin hotărâre să interpreteze legea organică. normele cuprinse în hotărâri nu pot avea caracter primar. locale şi referendumului local. Iar drepturile. este necesar să se menţioneze că atât sub aspect formal. Comisia Electorală Centrală nu are dreptul să completeze norma legii.(1) din Legea nr.6. 136 şi 199 din Codul electoral privind valabilitatea alegerilor parlamentare. Curtea reiterează că Parlamentul este în drept să opereze modificări şi completări în legislaţia în vigoare numai prin lege.30 alin. Adoptate în baza şi în executarea legii. principiu consacrat expres în art. Şi în Hotărârea Curţii Constituţionale nr. executării corecte şi efective a acesteia.1322 din 29 noiembrie 2007. 74. semnare şi publicare prevăzută de dispoziţiile constituţionale.171 din Codul electoral într-o nouă redacţie şi astfel a încălcat dispoziţiile art. sunt făcute concluzii de principiu la acest capitol. art.18 din 21.432-XIV din 10 iunie 1999. Curtea a menţionat că potrivit art. Parlamentul a atribuit Hotărârii nr. Interpretarea oficială de către organul legislativ a unei legi se efectuează numai prin lege.(1) din Legea cu privire la Guvern. prin art. hotărârile Guvernului au forţă juridică inferioară legii şi nu o pot contrazice sau depăşi. art. 114. inclusiv de Comisia Electorală Centrală.11. a expus art.91. În hotărârea menţionată a Parlamentului au fost interpretate dispoziţiile art. Acest lucru este un nonsens. statuată de Constituţie. În particular.10. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. ea contravine art. Aşadar. decât Parlamentul. fiind unica autoritate legislativă. nu pot 278 .61 din 16. este mai mult decât clar că. 76 şi 93 din Constituţie şi nu poate fi recunoscută drept interpretare oficială a legii. Şi dacă însuşi Parlamentul. examinând sesizarea Preşedintelui Republicii Moldova privind neconstituţionalitatea hotărârii date a Parlamentului a menţionat: “… Curtea relevă că Parlamentul. pe lângă cea reprezentativă.

1995.1997 privind controlul constituţionalităţii dispoziţiilor punctului 10 alineatul 2 din Regulamentul “Cu privire la modul de perfectare şi eliberare a actelor de identitate ale Sistemului naţional de paşapoarte. art. arogându-şi competenţă normativă primară.(5).10. dacă hotărârile nu-s emise în limitele competenţei. şi nicidecum cele de răscroire a Codului electoral. În categoria “măsurilor pentru prevenire” se includ activităţile organizatorice. Invocarea în Hotărârea Comisiei Electorale Centrale a art. partide. de asemenea. În acest context. alte organizaţii social-politice şi organele acestora. prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale de a marca actele de identitate ale alegătorilor care vor participa la votare cu o ştampila specială se intervine şi în raporturile reglementate de Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte.2132 din 12 februarie 2009. executivul neavând competenţă normativă primară (Monitorul Oficial nr. Şi norma art.26 din Cod (atribuţiile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală). (4) şi (10). exceptând şi procedură de adoptare.22 (atribuţiile generale ale Comisiei Electorale Centrale) care stabileşte că “în perioada electorală. (2) din Constituţie. informează autorităţile publice despre necesitatea soluţionării unor chestiuni. sunt executorii pentru autorităţile publice.195-196/12 din 31. apoi constatăm că Comisia Electorală Centrală a completat norma art. decât Parlamentul. curente sau viitoare şi la măsuri pentru prevenirea lor. Dacă revenim la hotărârea nr. Curtea a recunoscut drept neconstituţional pct. devine şi mai clară ilegalitatea marcări actelor de identitate cu o menţiune improprie acestora. în conformitate cu legislaţia electorală” nici pe departe nu seamănă cu investirea comisiei cu atribuţii de legiuitor. 2 alin. 3 alin. nu cuprind date despre “viza de reşedinţă” sau “viza de domiciliu”. Spre exemplu. … De aceea includerea în textul Regulamentului a unor dispoziţii ce conţin obligativitatea obţinerii “vizei de reşedinţă” (sau a “vizei de domiciliu”) este în contradicţie cu principiul enunţat în “Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte” nr. nu deţine împuterniciri mai mari decât Guvernul. întreprinderi. conform Legi nr. a menţionat următoarele: “… Actele de identitate.273-XIII din 9 noiembrie 1994 şi este neconstituţională în baza art.18 (şedinţele şi hotărârile Comisiei Electorale Centrale) reglementează proceduri organizatorice de activitate a comisiei şi stipulează că hotărârile “adoptate în limitele competenţei acesteia. 279 . precum şi pentru toţi cetăţenii”. Art.376 din 06. în particular. 22 lit. Totodată.(1) din Constituţie.53 din cod. Iar Comisia Electorală Centrală. şi cu atât mai mult.” Regulamentul a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.38 alin. dacă urmăm buchea legii din prevederile normelor constituţionale indicate. care mai divulgă şi secretul alegerilor statuat la art. permisul de şedere . şi în acest caz Curtea Constituţională a amintit că aceste acte nu pot constitui o ingerinţă în prerogativele Parlamentului.06. Din conţinutul normei se deduce clar faptul că. persoanele cu funcţii de răspundere.273-XIII (pentru paşapoarte . o eroare.art. buletinele de identitate.16 din 19.art. 27 alin.18. din alegerile trecute.” În contextul acestei Hotărâri a Curţii Constituţionale. este relevantă o altă hotărâre a Curţii Constituţionale – nr. Comisia Electorală Centrală are următoarele atribuţii: … q) analizează fraudele electorale. Cu toate că Guvernul este abilitat chiar prin Constituţie cu dreptul de a emite acte normative. nu investeşte comisia cu atribuţiile ce şi le-a arogat prin hotărârea contestată. instituţii şi organizaţii.2008). inclusiv cele presupuse.modifica cadrul stabilit prin actul legislativ. acestea nici nu sunt executorii.05. totuşi. cel puţin.10 din Regulament şi. semnare şi publicare prevăzută de dispoziţiile constituţionale pentru lege.q) şi 26 din Codul electoral drept temei al împuternicirilor comisiei de a stabili “marcarea” în actele de identitate este.

că hotărârea contestată nu ar fi fost aprobată cu depăşirea competenţei Comisiei Electorale Centrale. Partea pârâtă nu a combătut cu niciun argument temeiul acţiunii.248 din 21. în scopul realizării acestui drept. în virtutea principiilor constituţionale stabilite în art. Adică.2006 a exclus norma respectivă.07. 60. art. nu costă nimic pe lângă aceste interese de ordin major întrezărite de comisie.38 alin. îngrădind aceste drepturi prin crearea unui obstacol pentru cei ce nu vor fi de acord cu marcarea actelor de identitate cu o menţiune improprie. 72 din Constituţie. contrar Constituţiei. totuşi.2005 pentru modificarea şi completarea Codului electoral în art. Obiecţiile împotriva acţiunii se axează pe afirmaţia că marcarea cu ştampilă a documentelor de identitate ale alegătorilor este raţională reieşind din nu se ştie ce considerente şi interese majore. Or. 66.comisie înfiinţată pentru realizarea politicii electorale în scopul bunei desfăşurări a alegerilor. faptul că. stabilind prin Legea nr. organizarea şi desfăşurarea alegerilor. La adoptarea hotărârii contestate.2132 din 12 februarie 2009. că Comisia Electorală Centrală are menirea doar de a realiza politica electorală în scopul bunei desfăşurări a alegerilor.(2) din Constituţie care stabileşte că „exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege. şi anume. prin Legea nr.07. hotărârea nr.6. În consecinţă. stabileşte obligaţia statului să desfăşoare alegeri libere prin vot secret şi în asemenea condiţii.3 al Protocolului adiţional nr.(1) – ”Comisia Electorală Centrală este organ de stat constituit pentru realizarea politicii electorale. dar nu de a stabili prin actele sale această politică.1 – „Comisia Electorală Centrală . fiind adoptată cu încălcarea prevederilor legale. prin care s-a introdus restricţie pentru participanţii la votare. în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor. nu s-a ţinut cont şi de prevederile Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale în care declară dreptul la alegeri libere şi. Numai acest organ este în drept să instituie restricţii pentru alegători. ONORATĂ INSTANŢĂ. şi nu altcineva.(1) din Constituţie.16 alin. lezează la direct dreptul cetăţenilor de a participa la alegeri. Dar. a tuturor componentelor sistemului politic al acesteia. marcarea actelor de identitate ale alegătorilor cu ştampila specială.54 alin.53 prevederea despre aplicarea în fişa de însoţire a buletinului de identitate al alegătorului a ştampilei “Votat”.1 la Convenţie). dat fiind faptul că aceste raporturi de drept urmează a fi reglementate numai prin lege organică adoptată de organul reprezentativ ales de popor conform prevederilor art. Vizând cele mai importante sfere ale convieţuirii societăţii (privată şi publică). prevederile constituţionale şi legale privind abilitarea doar a Parlamentului cu dreptul de a reglementa raporturile de drept ce ţin de sistemul electoral. integrităţii teritoriale. anume legalitatea este temeiul activităţii normale a unei societăţi contemporane. legalitatea introduce armonia în 280 . libertăţilor şi demnităţii altor persoane. ordinii publice.176 din 22. bunăstării economice a ţării. se îngrădeşte un drept fundamental al alegătorilor. Poate anume din aceste considerente Parlamentul. Codul electoral nici nu poate să prevadă asemenea atribuţii ale Comisiei Electorale Centrale.” Pe de altă parte. care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale. protejării drepturilor. care activează continuu în condiţiile prezentului cod”. inclusiv a celor constituţionale. contribuind la înlăturarea de la alegeri a cetăţenilor ce nu-s de acord cu „marcarea” (mulţi dintre care au motive întemeiate pentru asta) poate influenţa direct şi asupra rezultatelor alegerilor. împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.” Totodată. care asigură exprimarea liberă a voinţei poporului la alegerea puterii legislative (art. prin hotărârea contestată sunt încălcate şi prevederile art.Afirmaţia rezultă şi din prevederile directe ale altor norme din Codul electoral: art.

depăşind prevederile acestui cod de bună conduită în materie electorală. dar şi de opinia Comisiei Electorale Centrale exprimată în hotărârea contestată. precum şi că cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea (art. Constituţia stabileşte că Republica Moldova este un stat de drept. de fapt.această convieţuire. adoptat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în cadrul Sesiunii din 2003 – 1-a parte. Şi asta nu înseamnă că fiecare trebuie să vină şi să impună norma sa. duce inevitabil la îndreptăţirea samavolniciei. legalitatea nu poate fi contrapusă sau substituită cu raţionalitatea. sed lex”. este atacată chiar democraţia. Cu atât mai mult. Comisia Electorală Centrală a încălcat această recomandare. 281 . Cerinţa de a respecta întocmai legile statului rămâne a fi o necesitate vitală. săvârşirea diferitor abateri de la lege de ordin administrativ. 72 şi nu are putere juridică. pentru că aceasta demoralizează societatea şi poate contribui la apariţia unor manifestări pronunţate de nihilism juridic şi din partea altor componente ale societăţii. inclusiv în folosul raţionalităţii.15). 60. asemenea abateri se încearcă a fi justificate şi în temeiul că normele legale ar fi neraţionale. se prezintă la urnele de votare nu trebuie făcută publică (se anexează). 38. democratic. asigură diferenţierea echitabilă a intereselor fiecărui cetăţean şi ale societăţii. Totodată. atrage după sine haos în reglementările juridice. valoarea căreia este actuală şi în prezent. pentru că înseşi legile în esenţa lor exprimă raţionalitatea socială supremă.1). Dar. Iar art. La capitolul Principiile patrimoniului electoral european. dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate (art. a fost lovită democraţia şi este păcat că dorindu-ne să fim democraţi şi în Europa. 66. drepturile şi libertăţile lui. Iar îndreptăţirea samavolniciei este în contradicţie cu principiile dreptului ca atare. aduce un prejudiciu esenţial statului. Practic. aceasta urmează a fi executată întocmai. este acelaşi nihilism juridic. şi a Convenţiei Europene.4. utilizându-se argumente de raţionalitate. cât şi cele individuale. „Vot secret” Codul prevede că lista persoanelor care. teoria dreptului afirmă univoc: posibilitatea existenţei contradicţiei dintre legalitate şi raţionalitate nu înseamnă. completată etc. prin hotărârea sa. Or. civil. chiar şi la obiectul disputat astăzi ar putea exista şi alte opinii privind raţionalitatea soluţionării problemei abordate. echivalează cu publicarea listei participanţilor la votare. Atâta timp cât norma legală nu a fost modificată. Rămâne ca şi instanţa să constate. Dar. Încă în Roma antică a fost formulată renumita maximă „dura lex. societăţii şi personalităţii. pct. Orice nihilism juridic este inacceptabil. În legi se reflectă la maximum atât interesele obşteşti. inclusiv cu funcţii de răspundere sau care reprezintă o instituţie statală. În primul rând. este nulă din momentul adoptării. în realitate. acest lucru în baza normelor constituţionale invocate. care ar fi diferite de cea prevăzută de norma legală. care ar putea fi mai raţională decât cea din lege. Toleranţa faţă de încălcarea cerinţelor imperative privind legalitatea. fără abateri. consemnarea votării în actele de identitate care se prezintă în diferite situaţii şi diferitor persoane fizice şi juridice. cu atât mai mult nihilismul juridic exprimat de oficialităţi.7 din Constituţie prevede că nicio lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică. Şi adeseori. libera dezvoltare a personalităţii umane. în ultimă instanţă. că se pot admite abateri de la normele ce se conţin în lege. Bazându-se pe acest concept teoretic. în care demnitatea omului. Raţionalitatea legii nu poate fi ignorată reieşind din raţionalitatea situaţiei la zi văzută de unele persoane fizice sau juridice. Hotărârea contestată contravine art. fiscal. Hotărârea contestată contravine Constituţiei – art. în baza Codului electoral. abaterea de la principiul legalităţii.6.3 al Primului Protocol Adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului şi Codului de bună conduită în materie electorală. Deci. Prin aceasta. penal şi de altă natură.

Lista persoanelor care în realitate se prezintă la urnele de votare nu trebuie făcută publică. Presa liberă. vor avea numai de câştigat. Votul în familie sau oricare altă forma de influenţarea asupra votului unei persoane de către altă persoană trebuie interzis. Întrucât Comisia Electorală Centrală a neglijat primul din principiile enunţate.Nu negăm rolul. secretul votului nu este numai un drept dar şi o obligaţiune. alegătorii Republicii Moldova au ales un singur organ care este în drept să adopte legi care vor reglementa drepturile şi obligaţiile lor. şi nu ultimele după importanţă: 1. considerăm că acest echilibru urmează a fi restabilit. 2. Data__________________ Semnătura_______________ Anexă: Codul bunelor practici electorale. Un stat de drept se caracterizează prin anumite trăsături care îl atestă ca atare. Pentru fiecare persoană cu drept de vot. poate provoca. inevitabil. nerespectarea căreia trebuie să fie sancţionată prin anularea oricărui buletin de vot conţinutul căruia a fost divulgat. totuşi. Fiecare persoană trebuie să voteze individual. Şi alte autorităţi. desconsiderând şi încălcând normele legale şi constituţionale. c. pofta vine mâncând. nu au dreptul să hotărască cu de la sine putere aceste chestiuni sensibile pentru societate şi cetăţeni. şi democraţia. Orice încălcare a dreptului de vot secret trebuie sancţionată.” 23 februarie 2009 mun. ONORATĂ INSTANŢĂ. indiferent de locul lor în ierarhia administrativă. Însă.4: „4. b. astfel fiind clătinat echilibrul legalităţii la un compartiment foarte sensibil al drepturilor omului. din asta. Votul secret a. precum şi normele actelor internaţionale. ilegalităţi de proporţii. p. 3. Pentru că ele sunt multe. iar cea mai mică abatere de la lege. d. în acest sens. Chişinău 282 . Printre aceste trăsături sunt următoarele. Şi una din metodele legale şi democratice pentru o asemenea restabilire este anularea de către instanţa de judecată a actului adoptat ilegal. Justiţie independentă. Supremaţia legii şi egalitatea tuturor persoanelor fizice şi juridice în faţa legii. cum ar fi alegerea Parlamentului. partea I. importanţa şi atribuţiile legale ale Comisiei Electorale Centrale în desfăşurarea unor alegeri libere şi democratice. Şi alegătorii.

H. absurditatea solicitării de la dânsul a certificatului de imigrant. I-a fost ridicat paşaportul seria XIII-ТИ nr.H doar adeverinţa seria AB nr.1997. reclamantul a depus o cerere de acordare a statutului de refugiat către Direcţia Principală pentru Refugiaţi din cadrul Biroului Migraţie şi Azil al MAI. Consider cererea de chemare în judecată a lui M. şi-a ispăşit pedeapsa cu închisoarea în penitenciarul din s.H.. La eliberare.03.08.10. înainte de termen . Procura a fost perfectată în baza datelor din paşaportul reclamantului: seria XIII-ТИ nr. în timpul ispăşirii pedepsei.H.10. care confirmă faptul că reclamantul şi-a ispăşit pedeapsa cu închisoarea din 22.. în conformitate cu procesul-verbal din 22. lipseşte.H.H. în baza unor acte legale.. Fiind reţinut la 22. care nu poate pleca în ţara în care s-a născut. a fost ridicat şi transmis organului de executare a pedepsei.07. reprezentantul penitenciarului i-a înmânat lui M. Aceste aspecte confirmă situaţia precară în care se află M. La momentul reţinerii.___. nu a fost documentat cu un paşaport sau un document de apatrid.Goieni.1997 în care este indicată existenţa paşaportului seria XIII-ТИ nr.H. protecţie umanitară reînnoită pe care o deţine până în prezent. Direcţia Refugiaţi i-a acordat anual lui M.12. În adeverinţa dată este menţionat faptul că paşaportul lui M.H. ora 08.M.2004.___ din 10 iunie 1983.15 minute. Georgia. Din 1997 până în anul 2004 M. E de menţionat şi faptul că paşaportul lui M.___ pe numele lui M. îmi încep pledoaria cu o constatare care nu poate fi contestată. în cadrul urmăririi penale servesc: procesul-verbal de reţinere din 22.H. ordonanţa. de aplicare a arestului. Faptul ridicării de la M. În anul 1995. Sunt de menţionat şi alte date care caracterizează statutul juridic al reclamantului. Din 25.H. lui H. DESPRE CONTESTAREA ACTULUI ADMINISTRATIV Onorată instanţă. 283 . mandatul de arest nr.1957 în or..H.03.TEZE CU PRIVIRE LA CEREREA DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ A LUI H.03.2006.1997.1997. În calitate de probe care confirmă ridicarea paşaportului de la M. a venit în Republica Moldova în baza paşaportului de tip sovietic. H. este cert stabilit faptul că.15 min. din 22.H. este născut la 23.03. Din 08. Sunt de menţionat şi eforturile pe care le-a depus M.2 ani 5 luni şi 7 zile.1997 pe numele lui M.M.03. M. La data de 14. M. pentru a se documenta. Întemeiată ea urmând a fi admisă din următoarele considerente. reclamantul a fost căsătorit cu cetăţeanca Republicii Moldova – Sîrbu Ludmila – care a decedat la 22 ianuarie 2009. paşaportul lui M.___ din 25. care a fost reţinut la ora 08.H.2006.H. eliberat de Secţia afacerilor interne a raionului Adâghei. Tbilisi. fosta RSSG. nu a mai fost eliberat. se afla la păstrare în instituţia respectivă.03.2004 şi până în prezent.72 din 22. În anul 2006.H. care a fost autentificată de către şeful SRM OŞC 29. instituţie de unde a fost eliberat condiţionat.1997 până la 25. dat fiind faptul că el a sosit în Republica Moldova pe timpul existenţei URSS.2004. a paşaportului se confirmă şi prin perfectarea în anul 2003 a unei procuri din numele acuzatului.M. Astfel.10.

05. La data de 24. primind răspuns de la vicedirectorul acestei instituţii la 03. recunoaşte că s-a pierdut paşaportul reclamantului în timpul ispăşirii pedepsei. Ca răspuns.08.07.2010. M. respectiv. documente necesare pentru a-l documenta.H.H. Acest fapt confirmă ideea că reclamantul nu a omis termenul de 30 de zile pentru a se adresa în instanţa de judecată. În prezent. fără a face referinţă la solicitarea lui M. i s-au comunicat documentele cu care trebuie să se prezinte la Secţia evidenţă şi documentare a populaţiei.H.2010.La 18. a adresat încă o scrisoare Ministrului Justiţiei al Republicii Moldova. În ambele răspunsuri se invocă necesitatea prezentării actului de identitate.05. care nu s-au soldat cu asistenţă efectivă în soluţionarea demersului lui M. Prin scrisorile din 19. s-a adresat de mai multe ori către Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor în vederea obţinerii actelor de identitate. deoarece încălcarea dreptului lui M.2009.06. .. într-adevăr.2010. Din nou. nu a solicitat recunoaşterea cetăţeniei Georgiei şi nu a obţinut cetăţenia altui stat. la momentul reţinerii lui M. . din cauza lipsei unui domiciliu permanent.H. Comisarul de poliţie dl P. aceasta fiind o încălcare continuă care nu poate fi supusă unui termen de adresare în judecată. Îi recomandă să se adreseze la SRM OŞC 29 pentru obţinerea unui certificat privind pierderea paşaportului său. el nu deţine cetăţenia niciunui stat.H. pe care el nu poate să le prezinte din motivele enunţate. prezentarea paşaportului.2010 i s-a adus la cunoştinţă că. M. reclamantul primeşte răspuns la petiţia sa de la Comisariatul de Poliţie Botanica. Adresări: .2010.H.H.2010.2010. inclusiv paşaportul sau alt act de identitate deţinut.Au existat şi alte adresări. adeverinţei de migrant etc. a fost expediat sub nr.12. M. solicitând eliberarea unui act de identitate în locul celui pierdut de autorităţile statului. după destrămarea URSS. În referinţa sa reprezentantul Ministerului Justiţiei recunoaşte faptul că răspunsul la petiţia lui M. la momentul când a sosit la Penitenciarul Goieni.05.05. Instanţei de judecată i-a fost prezentat certificatul parvenit din Georgia prin care se confirmă că M.H..H.___.H.La 22. la libera circulaţie se efectuează de către organele de stat din 25. scrisoare prin care a solicitat asistenţă în determinarea structurii responsabile de pierderea paşaportului său şi care structură statală ar urma să îi elibereze un nou act de identitate.07. 06.M. __ din 07. Dl Gr. 2007. însă deja la data de 29.05. nu se face referinţă la organul responsabil de pierderea actelor şi care instituţie ar trebui să îi elibereze un nou act de identitate. datat cu 06.2010 şi.H. documente.03. 284 . după data de 10. de la reclamant a fost ridicat paşaportul seria XIIIТИ nr. a adeverinţei de migrant etc. Şi prin acest document oficial al Ministerului Justiţiei se confirmă incorectitudinea afirmaţiei omiterii termenului de prescripţie de adresare în instanţa de judecată.În anul 2007. 01/5185/10 din 07. Aceste răspunsuri M.2002. nu este cetăţean al acestei ţări.H. Este constat faptul că. M. pe care el nu poate să le prezinte. M. fiind apatrid de facto.H. le-a primit în luna iulie 2010.2010 şi de la Întreprinderea de Stat “Registru” la 19.2010. E de menţionat şi irelevanţa termenului de 30 de zile de adresare în judecată. deoarece cel mai important document de identitate a fost pierdut de către organele de stat. La această adresare. Cererea de chemare în judecată a fost depusă de reclamant la 06.2004 până în prezent. a primit răspuns de la Serviciul Stare Civilă.H. s-a adresat către Întreprinderea de Stat “Registru” în anul 2007. Prin scrisoarea nr.04. s-a constatat lisa actelor de identitate.10. de a i se elibera un nou act de identitate în locul celui pierdut de autorităţile statului.I.. inclusiv cea a Centrului de Drept al Avocaţilor către Ministerul Justiţiei şi Ministerul Tehnologilor Informaţionale. . MTIC i-a cerut să prezinte un şir de acte. S-a adresat şi către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova.07. s-a adresat repetat către Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Ministerul Justiţiei. îi solicită lui M. adresări.V. în scrisoare.

Onorată instanţă! Este stabilit cu certitudine faptul pierderii paşaportului lui M. Penitenciarul nu dispune de competenţa de a soluţiona efectiv cererea lui M. la pct.2003. H. Însă. şi de a-l documenta. O remarcă în acest sens este făcută în cauza Prodan vs. or. reclamantul a solicitat asistenţă pentru a soluţiona problema pierderii actelor sale de identitate de către funcţionarii de stat. Verificând dosarul personal.H. eliminând astfel încălcarea dreptului lui la libera circulaţie.H. din acest considerent. Moldova. ca reprezentanţi ai Guvernului.07.42 al aceluiaşi caz: ”În această cauză. nr. Este cunoscut faptul că instituţiile penitenciare sunt dirijate de către Ministerul Justiţiei. la această etapă târzie. În afară de cele relatate anterior e de menţionat şi răspunsul din 07. s-a constatat lipsa actelor de identitate. În conformitate cu art. capabil de a aduce o redresare în ceea ce priveşte pretenţia reclamantului şi a oferit posibilităţi rezonabile de succes (a se vedea V. a sosit în penitenciarul nr. v. nici nu a prezentat exemple de cazuri în care legea a fost cu succes invocată în acest sens. § 57. Nu suntem de acord cu afirmaţia ce se conţine în referinţa reprezentantului Ministerului Justiţiei. de către organele de stat ale Republicii Moldova. a fost ridicat paşaportul cu seria XIII-TИ nr. să convingă Curtea că un recurs efectiv a fost disponibil în teorie şi practică în perioada relevantă. despre acest fapt făcându-se o menţiune în borderoul dosarului personal. precum că răspunsul acestui Minister nu poate fi considerat ca un act administrativ. the United Kingdom [GC]. Curtea nu consideră că Guvernul a demonstrat suficient eficienţa recursului respectiv sau că reclamantul. Numai Ministerul Justiţiei şi Ministerul Dezvoltării Tehnologiilor Informaţionale. au competenţa de a soluţiona problema reclamantului. Ministerul Justiţiei şi MDI nu au întreprins măsuri eficiente pentru a-l documenta pe reclamant. în aceste instituţii este recunoscut de dl ministru al justiţiei.” O remarcă importantă cu privire la eficienţa recursurilor interne este făcută şi la pct. fiindcă aceste căi de atac nu conduc la un rezultat juridic eficient. În toate aceste adresări. 38 al acestei Hotărâri: ”Curtea reiterează că regula de epuizare a căilor de recurs interne la care se face referire în articolul 35 § 1 al Convenţiei se bazează pe prezumţia că cadrul legal naţional prevede un recurs efectiv împotriva pretinselor încălcări. Analiza răspunsurilor primite de către reclamant de la pârâţi denotă faptul că ei furnizează informaţii asupra situaţiei reclamantului şi nu au întreprins nimic concret pentru a redresa situaţia pentru oprirea lezării drepturilor reclamantului. Faptul pierderii paşaportului lui M.10 Goieni la 29. ___. de la cetăţeanul în cauză. nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri este recunoscută ca fiind un act administrativ. că recursul a fost accesibil.H. ECHR 1999-IX). Jurisprudenţa CEDO stabileşte că adresările sau recursurile urmează să fie efective şi nu doar declarative.” 285 . fiind condamnat. Totuşi. conform datelor din procesul-verbal de reţinere al Comisariatului de Poliţie Buiucani. Curtea observă că Guvernul pur şi simplu a invocat un articol din noul Cod civil care stabileşte principiul răspunderii autorităţilor publice.T. dl A. în dosarul personal este fixat faptul că. De multe ori CEDO refuză obiecţiile guvernelor care motivează neexercitarea unei căi de atac. ar trebui să se adreseze din nou instanţelor naţionale şi să încerce să facă uz de el. alte date referitoare la dosarul personal lipsesc.1 al Legii contenciosului administrativ. Chişinău. adică.2010 al ministrului justiţiei. Sarcina probaţiunii îi aparţine Guvernului. Domnia Sa a informat CDA că. Guvernul nu a indicat în baza căror prevederi legale reclamantul ar fi putut obţine executarea hotărârilor judecătoreşti şi repararea prejudiciului cauzat prin neexecutarea timp de mai mulţi ani a hotărârilor. care invocă neepuizarea.12. 24888/94.

într-o societate democratică. 3. nr. şi din considerentul lipsei unor mecanisme clare de executare. Referitor la prejudicial moral cauzat lui M.396 din 6 iunie 1995: ”Buletinele de identitate ale persoanelor. fiindcă anume lipsa paşaportului său îl privează pe reclamant de posibilitatea părăsirii R.M. reclamantul consideră cererea preventivă ca fiind o cale de atac ineficientă şi irelevantă. În referinţa MTIC. La eliberarea de sub arest sau ispăşirea pedepsei. a actelor de identitate pentru H.” Este foarte important de menţionat i faptul că reclamantul a fost în mod practic pus în situaţia unui cerc vicios de către Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor. suma solicitată este una simbolică. de asemenea. Această situaţie face în mod practic imposibilă obţinerea. La rândul lor. sunt oprite de către organele de cercetare.Astfel din considerentul că pârâţii o perioadă îndelungată ignoră încălcarea cererilor reclamantului cu privire la încălcarea continuă a drepturilor sale. este necesar de statuat că încălcarea dreptului lui la libera circulaţie durează o perioadă excesivă de timp: din 2004 – până în prezent. aflate în stare de arest.27 al Constituţiei R.H. Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care. 1. Reclamantul consideră că. este inapt de muncă. Ideea expusă nu poate fi realizată. Din considerentele expuse.” Acest articol asigură libertatea de a se afla pe teritoriul unui stat şi a circula liber pe teritoriul acestuia. colaboratorii Biroului Migraţie solicită pentru eliberarea acestei adeverinţe. 9 al Regulamentului cu privire la modul de perfectare şi eliberare a actelor de identitate ale sistemului naţional de paşapoarte. menţinerea ordinii publice. conform procedurilor menţionate de către MTIC. Reclamantul este invalid de grupa 2. 2.2 al Protocolului adiţional 4 la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. condamnate la privaţiune de libertate sau exil. 286 . nu poate pleca în altă ţară pentru a-şi aranja viaţa personală. prevenirea faptelor penale. Evident este faptul că reclamantul nu dispune de paşaport naţional şi nu are cetăţenia niciunei ţări. ori pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor altora. buletinele de identitate se restituie titularilor. siguranţa publică. în final. H. el nu poate părăsi teritoriul Republicii Moldova pe termen de şase luni. libertatea de a alege domiciliul şi reşedinţa şi. Oricine se găseşte în mod legal pe teritoriul unui Stat are dreptul să circule în mod liber şi să-şi aleagă în mod liber reşedinţa sa. adeverinţa de imigrant eliberată de Biroul Migraţie şi Azil al MAI.M. La toate cererile sale de a fi documentat. nu are rude în Republica Moldova. constituie măsuri necesare. pentru securitatea naţională. în cazul său. care statuează: ”Articolul 2 Libertatea de circulaţie. care asigură dreptul la libera circulaţie. Moldova pe un termen de şase luni şi apoi să se întoarcă în ţară pentru a iniţia procedura de obţinere a acestei adeverinţe. prevăzute de lege. printre care paşaportul naţional (care este pierdut în acest caz) şi. nu poate fi documentat cu buletin de identitate pentru apatrizi.M. ceea ce constituie mai mult de 6 ani. Orice persoană este liberă să părăsească orice ţară. condamnate condiţionat la privaţiune de libertate cu obligarea la muncă. de anchetare prealabilă sau de către judecată. Sunt încălcate şi prevederile pct. reclamantul era informat că pentru aceasta trebuie să prezinte un şir de documente. libertatea de a părăsi un stat şi a circula între două sau mai multe state. este menţionat expres că fără această adeverinţă de imigrant. ca reclamantul să părăsească Republica. contribuind la lezarea continuă a drepturilor acestui om. inclusiv pe a sa. Aplicabilitatea CEDO pentru acest caz Este esenţial pentru acest caz art. protecţia sănătăţii sau a moralei. De către ambii pârâţi este lezat dreptul reclamantului prevăzut de art.M. i-au fost lezate toate aceste garanţii oferite de Convenţie..

reclamantul a fost privat de actele sale de identitate de către organele de drept. 14. 278 CPC. Rusia. CEDO recunoaşte privarea de actele de identitate ca pe o modalitate de încălcare a art. Există un şir de cazuri similare. Şi în acest caz Curtea Europeană a Drepturilor Omului recunoaşte încălcarea art. M. 3. Rusia. a fost pierdut de organele de drept ale Republicii Moldova. de la fiecare în parte. ca şi în cazul reclamantului M. În cazul Bartik c. art .2 parag. În al treilea rând. îi sunt luate de către organele de ocrotire a normelor de drept. Din considerentele expuse în cuprinsul cererii.M. A constata faptul că paşaportul cu seria XIII-TH nr. 277. dintre care putem enumera cazurile Bartik c.. 5. În drept. Curtea menţionează că privarea de paşaport a reclamantului constituie o evidentă încălcare a dreptului la liberă circulaţie (art.___ eliberat pe numele lui H.H. Croaţia. 16.H.1 al Constituţiei Republicii Moldova şi art. 27 par. 4.M.2 al Protocolului nr. 25 din Legea contenciosului administrativ. SOLICITĂM: 1.H. A recunoaşte ilegale acţiunile Ministerului Justiţiei şi cele ale Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor în partea care refuza să îi perfecteze documentul de identitate. responsabil a fost recunoscut statul. A încasa de la Ministerul Justiţiei şi Ministerul Dezvoltării Tehnologiilor Informaţionale. Curtea observă că lipsirea reclamantului de actele sale de identitate indubitabil echivalează cu o interferenţă în exercitarea libertăţii de mişcare.2 al Protocolului 4 la Convenţie. drept consfinţit în art. câte 50 mii de lei cu titlu de prejudiciu moral. În primul rând. Franţa. În cazul Napijalo v. cu cel al reclamantului. reclamantului îi sunt sechestrate actele de identitate în calitate de probă la un dosar penal. Aceste cazuri au multe aspecte comune cu situaţia reclamantului. Actele dlui Baumann. A obliga Ministerul Dezvoltării Tehnologiilor Informaţionale şi ÎS „Registru” să mă documenteze pe mine .2 al Protocolului 4 la Convenţie).66. Napijalo v. îmi întemeiez cererea pe prevederile art.2 al Protocolului 4 la Convenţie.4 la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale 2. Avocatul Alexei Barbăneagră 287 . 19. Franţa.15. cu buletin de apatrid. În cazul Baumann v. în toate aceste cazuri. A constata încălcarea dreptului meu la liberă circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova şi în străinătate. Crotia şi Baumann v.Sunt foarte importante pentru acest caz precedentele existente în cadrul Convenţiei. actele sunt sustrase de organele de poliţie sau alte structuri de protecţie a ordinii şi nu se restituie reclamanţilor. În al doilea rând.

dat fiind că nu s-a păstrat certificatul de căsătorie al părinţilor mei conform căreia mama. din perioada respectivă nu s-au păstrat. Ivanov A. după care mama a revenit la numele Aristova. Însă. În legătură cu aceasta nu au putut fi eliberate adeverinţele necesare în privinţa părinţilor mei. ___ a fost înregistrat drept proprietate comună în cote-părţi egale a mea şi a mamei. CERERE PRIVIND STABILIREA FAPTULUI DE RUDENIE Eu. Mama a decedat la 03. şi a lui Ivanov Arcadii Ilici. În asemenea circumstanţe.07.Aristova) Vera Stepanovna.S. Împreună noi am privatizat apartamentul nr. pe care l-a preluat după desfacerea căsătoriei cu tatăl. A stabili într-un alt mod faptul juridic menţionat nu există posibilitate. deoarece în actele de identitate numele noastre diferă.S. ___.1938 în satul Ivanovca raionul Ivanovca regiunea Ivanovo din Federaţia Rusă. născută la 05. autentificat la 11. perfectarea documentelor necesare pentru acceptarea succesiunii de către mine după decesul mamei (a cotei-părţi în apartamentul privatizat) nu a fost posibilă.I. ___.Chişinău.S. Faptul că în adeverinţa mea de naştere numele mamei este indicat Ivanova face imposibilă eliberarea de către notar a certificatului de moştenire legală după decesul mamei mele – Aristova V._ de pe str. sunt fiica lui Ivanova (numele de familie de până la căsătorie ._ 2._ de pe str.Chişinău str. ___ ap. Nu s-a păstrat nici documentul de desfacere a căsătoriei dintre părinţi.Chişinău. În Registrul bunurilor imobile la Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău apartamentul nr. fapt despre care am fost informată prin avizul nr. Acest fapt se datorează împrejurării că mama purta numele Aristova. omologarea acceptării de către mine a moştenirii poate fi efectuată numai după constatarea faptului raporturilor de rudenie dintre mine şi decedata Aristova V. raionul Ivanovca. 288 . certificat de deces nr.1995 de către notarul biroului notarial nr.PROCEDURA SPECIALĂ Judecătoria ________________ Petiţionar: Ivanova Olga mun.2008. Aristova V. conform contractului nr. născut în 1912. Oficiul Stare Civilă al sectorului ___ mun. Din 1964 eu locuiesc în mun. –. decesul fiind înregistrat sub numărul ___.09. ___.05. ___ nr. Aristova V.S. deoarece actele de stare civilă în arhiva secţiei de prelucrare şi păstrare a actelor din Sovietul sătesc Ivanovca. a preluat numele Ivanova. născută în 1915. remis de către conducătorul oficiului de înscriere a actelor stării civile a regiunii Ivanovo. regiunea Ivanovo.Chişinău. Ivanova Olga Arcadievna. ___._ Persoane interesate: 1._ din or. iar din 1966 a trecut să locuiască cu mine şi mama. ___. str.

precum şi prin alte circumstanţe pertinente. şi această unică persoană a fost mama mea._ de pe str.a) din Codul de procedură civilă. împreună. Cererea mea a fost respinsă prin decizia Oficiului Stării Civile din ___.. 241 din Codul de procedură civilă. 285. solicit: A se constata faptul că Aristova Vera Stepanovna şi Ivanova Vera Stepanovna. la aceste fapte se referă şi pricinile în care se solicită să se constate raporturile de rudenie – art. până la decesul său din 3 iulie 2008.S. născută la 7 februarie 1915.a). prin faptul că Aristova V.Chişinău str. ___. raionul Ivanovca. Faptul că Ivanova V. a locuit cu mine în apartamentul cu o odaie nr. care a locuit.. În special.281 alin.(2) lit._. în mun. Anexă: Data ______________________ Semnătura _________________ 289 .S. şi Aristova V. originară din satul Ivanovca.S. din 1966 şi până la deces. instanţa judecătorească examinează în procedură specială pricini cu privire la constatarea faptelor care au valoare juridică.1968 eliberată de Comitetul executiv al Sovietului sătesc Ivanovca.279 alin. ___ ap. se demonstrează prin adeverinţa din 13. regiunea Ivanovo din Federaţia Rusă. În conformitate cu prevederile art.Adresarea mea la Oficiul Stării Civile al sect.(2) lit. a fost una şi aceeaşi persoană. Pornind de la cele expuse şi în conformitate cu prevederile art. inclusiv depoziţiile martorilor. am privatizat acest apartament.(1) din Codul de procedură civilă.S. a fost una şi aceeaşi persoană şi a fost mama dnei Ivanova Olga Arcadievna.11. prin faptul că. că eu am înmormântat-o pe Aristova V. ___ cu cererea de a completa sau rectifica actul de stare civilă pe baza căruia s-ar putea demonstra legătura de rudenie a mea cu mama mea nu a fost satisfăcută din cauza lipsei actelor menţionate deja.281 alin.

CAUZE PENALE 290 .

HOTĂRÂRI ALE PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA 291 .

Plenul Curţii Supreme de Justiţie.contradictorialitatea procesului. prin prezenta hotărâre. Sentinţa trebuie să corespundă atât după formă. .332 şi 391 Cod de procedură penală). pentru legalitatea şi temeinicia ei. .16 din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie. .2006 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. ale părţilor civile. prescurtărilor şi cuvintelor inadmisibile în documentele oficiale. Completări. completă şi obiectivă. . ale martorilor se expun de la persoana a treia.462 alin.de achitare (art. 3.(4) CPP).499 Cod de procedură penală).1. a probelor prezentate şi administrate. corectări. Sentinţa se adoptă în numele legii şi importanţa acesteia ca act judiciar cere de la judecători o conştientizare deosebită. . Declaraţiile inculpaţilor.384-397 Cod de procedură penală.respectarea cerinţelor privind publicitatea. folosirea formulărilor inexacte. în expresii clare. 292 . EXPLICĂ următoarele: 1. Sentinţa trebuie să fie legală.06. 2.de încetare a procesului penal (art. întemeiată şi motivată.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Privind sentinţa judecătorească nr. care serveşte la dezvăluirea mai amplă a conţinutului hotărârii luate de instanţă. în baza lit. . nr. astfel ca noua situaţie să decurgă din cea anterioară şi să aibă legătură logică cu ea. ale părţilor vătămate.389 Cod de procedură penală). Se exclude expunerea evenimentelor ce nu se referă la cauza judecată.cercetarea sub toate aspectele.de respingere a cererii de revizuire a hotărârii irevocabile (art. . adoptă sentinţe: . c) art.14 În scopul aplicării corecte şi unitare de către instanţele judecătoreşti din ţară a legislaţiei penale şi de procedură penală la întocmirea şi adoptarea sentinţelor. bazându-se pe principiile generale ale efectuării justiţiei.5 din 19. .de aplicare a unor măsuri de constrângere cu caracter medical (art. pag. Se atenţionează instanţele asupra importanţei respectării formei sentinţei. . 2007. Sentinţa se expune în mod consecvent. la judecarea cauzelor penale în primă instanţă. Instanţele judecătoreşti.2 şi lit.egalitatea cetăţenilor în faţa judecăţii şi a legii.de condamnare (art.cercetarea nemijlocită şi publică a probelor. Hotărârea prin care cauza penală se soluţionează în fond de prima instanţă de judecată se numeşte sentinţă.secretul deliberării judecătorilor. suprimări în sentinţă nu se permit. cât şi după conţinut cerinţelor art. asigurându-se: . respectarea cinstei şi demnităţii persoanei.390 Cod de procedură penală). Sentinţa se expune în limba în care s-a efectuat judecarea cauzei. e) art.

precum şi soţul. iar îndoielile. încadrarea juridică a ei sau a altor circumstanţe esenţiale. fără precizarea numelui şi prenumelui lor.385 Cod de procedură penală. logodnica bănuitului. Dacă cauza este judecată în privinţa mai multor inculpaţi. alineate. declaraţiile 293 . iar divergenţele apărute au fost înlăturate şi apreciate în modul corespunzător. cu excepţia cazului când cu unul din inculpaţi se încheie acord de recunoaştere a vinovăţiei. indiferent de numărul inculpaţilor. astfel încât să nu se poată face adăugări. de către judecător (completul de judecată).389 Cod de procedură penală. . instanţa. Vinovăţia persoanei în săvârşirea faptei se consideră dovedită numai în cazul când instanţa de judecată. (1) Cod de procedură penală. 7. Sentinţa de condamnare se adoptă numai în condiţia în care. 6. cercetând nemijlocit toate probele prezentate. (11) Cod de procedură penală (rudele apropiate . Dacă cauza în privinţa mai multor învinuiţi este disjunsă într-o procedură separată. . în cuprinsul sau la sfârşitul sentinţei. Dacă unii participanţi ai infracţiunii în temeiurile prevăzute de lege au fost eliberaţi de răspunderea penală.Potrivit art. înfietori. Corectarea erorilor materiale şi înlăturarea unor omisiuni vădite la întocmirea sentinţei se efectuează în strictă conformitate cu cerinţele art. logodnicul. vinovăţia inculpatului în săvârşirea infracţiunii a fost confirmată incontestabil prin ansamblul de probe cercetate de instanţa de judecată (alin. părinţi. cu indicarea temeiurilor de încetare a procesului în privinţa lor.cu stabilirea pedepsei care urmează să fie executată. fiind interpretate în favoarea inculpatului şi în limita unei proceduri legale. orice modificare făcută în cuprinsul sentinţei este valabilă dacă aceasta este confirmată în scris. învinuitului. de încetare a procesului penal pentru unele infracţiuni şi de achitare pentru altele. aceeaşi sentinţă poate fi: în privinţa unor inculpaţi . litere) sentinţa poate fi de condamnare. de a face declaraţii în baza prevederilor art.371 Cod de procedură penală. soţia. (3) art. în fiecare cauză se pronunţă o singură sentinţă. citite şi cercetate în instanţa de judecată cu respectarea cerinţelor art. care nu pot fi înlăturate.389 Cod de procedură penală). Instanţele judecătoreşti vor ţine cont de faptul că sentinţa de condamnare trebuie să se bazeze pe probe exacte. nepoţi.în privinţa altor inculpaţi. în mod exclusiv ori în principal. pe declaraţiile martorilor depuse în timpul urmăririi penale. în urma cercetării judecătoreşti.249 şi 250 Cod de procedură penală. sentinţa de condamnare se adoptă: .248 alin. (1) art.de condamnare. Dacă martorul care este eliberat. poate face referire în sentinţă la participarea acestor persoane la infracţiune. Toate chestiunile se soluţionează şi se expun în sentinţă astfel ca să nu apară dificultăţi la executare. cu liberarea de răspundere penală sau de pedeapsă. inculpatului) nu a acceptat să facă declaraţii în şedinţa instanţei.fără stabilirea pedepsei.copii. Sentinţa de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri sau. bunici. La învinuirea inculpatului de săvârşirea mai multor infracţiuni (articole. fraţi şi surori.cu stabilirea pedepsei. 5. înfiaţi. în cazul în care aceasta are importanţă pentru stabilirea gradului participării inculpatului la săvârşirea infracţiunii. prin lege. cu liberarea de executarea pedepsei. Locurile nescrise în cuprinsul sentinţei urmează să fie barate. şi de achitare sau de încetare a procesului penal . 4. când toate versiunile au fost verificate. Potrivit alin. călăuzindu-se de principiul prezumţiei nevinovăţiei. a dat răspunsuri la toate chestiunile prevăzute în art. Sentinţa nu trebuie să conţină formulări care demonstrează sau pun la îndoială vinovăţia altor persoane pentru săvârşirea infracţiunii. în sentinţă se indică despre săvârşirea infracţiunii de către inculpat împreună cu alte persoane.90 alin.

instanţa stabileşte categoria pedepsei. . 13. inclusiv modalitatea de adoptare a sentinţei în aceste cauze.88 alin. b) dacă la data judecării cauzei. sunt reglementate de art. în alt mod. 1). ţinând cont de regulile prevăzute la art. precum nu pot fi reproduse nici înregistrările audio sau video ale declaraţiilor lui. sentinţa de condamnare fără stabilirea pedepsei. 12. sentinţa de condamnare cu stabilirea pedepsei şi cu liberarea de executarea ei se adoptă dacă în şedinţa de judecată au fost constatate circumstanţele prevăzute de lege. . 2) alin. c) termenul ţinerii persoanei în stare de arest în cauză.înlocuirea părţii neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blândă. c) liberarea de pedeapsă a minorilor (art. ea urmează a fi pedepsită şi lipsesc impedimentele pentru stabilirea pedepsei şi executarea ei. instanţa urmează să argumenteze în baza căror temeiuri. mărimea ei.389 Cod de procedură penală. schimbarea. se va stabili că persoana care pentru prima oară a săvârşit o infracţiune uşoară sau mai puţin gravă ori fapta săvârşită nu mai prezintă pericol social (art. pentru infracţiunea săvârşită. absorbă pedeapsa numită de instanţa de judecată. şi anume: a) a intrat în vigoare actul de amnistie potrivit art. . . iar explicaţiile privind judecarea acestor cauze sunt expuse în Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.57 Cod penal). (3) şi (5) Cod penal şi art. . . Potrivit pct. a fost adoptată hotărârea respectivă. 8.488-503 Cod de procedură penală. (1) pct. după caz. b) cazurile prevăzute în art. 11. începutul calculării termenului executării pedepsei. a sentinţei de condamnare fără stabilirea pedepsei.107 Cod penal. Cazurile în care se adoptă sentinţa de achitare sunt enunţate la pct.23 din 12 decembrie 2005 "Cu privire la respectarea legislaţiei în cazurile despre aplicarea. În conformitate cu pct. (1) art.1)-5) alin.389 Cod de procedură penală.liberarea de pedeapsă datorită schimbării situaţiei. a reparat prejudiciul cauzat de infracţiune (alin.89 alin.93 Cod penal) sau în cazul expirării termenului de prescripţie a executării sentinţei de condamnare (art. (3) art. Sentinţa de condamnare cu stabilirea pedepsei penale care urmează să fie executată se adoptă numai în privinţa persoanei vinovate de săvârşirea infracţiunii în condiţiile că. 9.a compensat valoarea daunei materiale cauzate sau.390 Cod de procedură penală. după săvârşirea infracţiunii: .liberarea condiţionată de pedeapsă înainte de termen. .186 alin.condamnarea cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei.a contribuit la descoperirea acesteia. La adoptarea sentinţei de condamnare cu liberarea de pedeapsă sau.97 Cod penal).liberarea de la executarea pedepsei a persoanelor grav bolnave. (1) art. Procedura aplicării măsurilor de constrângere cu caracter medical.58 Cod penal). 294 .s-a autodenunţat de bunăvoie. (3) art. 3) alin. La adoptarea sentinţei de condamnare cu stabilirea pedepsei care urmează să fie executată. 10. prevăzute de Codul penal. prelungirea şi revocarea măsurilor de constrângere cu caracter medical". (2) Cod penal: . precum şi categoria penitenciarului în care se execută pedeapsa cu închisoare în cazul condamnării la închisoare. 2) şi 3) Cod de procedură penală. cu liberarea de răspundere penală se adoptă: a) dacă persoana care pentru prima oară a săvârşit o infracţiune uşoară sau mai puţin gravă.amânarea executării pedepsei pentru femei gravide şi femei care au copii în vârstă de până la 8 ani.făcute în cursul urmăririi penale nu pot fi citite în şedinţa de judecată. datorită schimbării situaţiei.

Sentinţa se întocmeşte în limba în care s-a desfăşurat judecarea cauzei de către unul din judecătorii care au participat la adoptarea ei.387 Cod de procedură penală: a) respinge acţiunea civilă dacă nu s-a constatat existenţa faptei infracţionale incriminate sau fapta nu a fost săvârşită de inculpat. ale grefierului. Se explică instanţelor că alte date referitoare la persoana inculpatului. cetăţenia şi domiciliul trebuie să corespundă documentului ce atestă persoana inculpatului (buletinul de identitate. datele privind numele. care au importanţă pentru cauza penală. 295 . ziua. patronimicul. În cazul când se adoptă o sentinţă de achitare. (3) art. . după caz. .393 Cod de procedură penală şi se începe cu indicaţia la aceea că sentinţa se pronunţă în numele legii. în cazul în care procesul penal s-a desfăşurat în limba acceptată de majoritatea persoanelor care au participat la proces. (1) CPP.388 Cod de procedură penală. 2) descrierea circumstanţelor cauzei constatate de instanţa de judecată şi enunţarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului.326 Cod de procedură penală. În acest caz.starea de extremă necesitate. 14.legea penală (articolul. punctul şi litera) care prevede infracţiunea de săvârşirea căreia este învinuit inculpatul trimis în judecată. procurorului. Partea introductivă a sentinţei trebuie să corespundă cerinţelor art. În această parte a sentinţei. alineatul. După ce instanţa de judecată a soluţionat chestiunile prevăzute la art. Potrivit alin. . . .constrângerea fizică sau psihică.385 . precum şi cea în baza căreia s-a modificat învinuirea adusă inculpatului în şedinţa de judecată în conformitate cu art. apărătorului.datele privind identitatea inculpatului (inculpaţilor) prevăzute în art. 17. .358 alin. .reţinerea infractorului.dacă şedinţa a fost publică sau închisă.394 Cod de procedură penală. (3) art. la determinarea tipului penitenciarului în care urmează să se execute pedeapsa cu închisoare. sentinţa se întocmeşte în mod obligatoriu şi în limba de stat. Sentinţa se semnează potrivit cerinţelor alin. denumirea instanţei de judecată care a adoptat sentinţa. . traducătorului. anul şi locul naşterii. se procedează la întocmirea sentinţei.16 Cod de procedură penală. .legitima apărare. 15. ale judecătorilor completului de judecată. cu indicarea motivelor pentru care instanţa respinge probele aduse în sprijinul acuzării. potrivit alin. paşaportul. instanţa. numele şi prenumele judecătorului sau.numărul dosarului. care constă din trei părţi: . certificatul de naştere).Potrivit alin. 16. (3) pct.35 Cod penal).392 Cod de procedură penală. Data adoptării sentinţei este ziua.partea introductivă. b) nu se pronunţă asupra acţiunii civile dacă inculpatul a fost achitat pentru că nu sunt întrunite elementele infracţiunii sau există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei: . partea descriptivă a sentinţei de achitare trebuie să cuprindă: 1) indicarea învinuirii (potrivit ordonanţei de punere sub învinuire şi rechizitoriului) pe baza căreia cauza în privinţa învinuitului a fost trimisă în judecată. (2) art. luna. Nu se admite introducerea în sentinţa de achitare a unor formulări ce ar pune la îndoială nevinovăţia celui achitat.dispozitivul. 1) şi 2) art. mai trebuie să se indice: . luna şi anul pronunţării ei. interpretului.partea descriptivă. prenumele. pot fi datele care se iau în consideraţie la numirea pedepsei.riscul întemeiat (art.

iar altele respinse. sentinţa trebuie să conţină analiza probelor privind fiecare capăt de învinuire şi în privinţa fiecărui condamnat. . . instanţa trebuie să îndeplinească cerinţele art. se supun analizei toate probele examinate în şedinţă. La examinarea cauzei în privinţa mai multor inculpaţi sau când inculpatul este acuzat de săvârşirea mai multor infracţiuni. Antecedentul penal stins se indică în partea introductivă a sentinţei numai în cazul în care anterior faţă de inculpat s-a aplicat amnistia şi această circumstanţă are însemnătate pentru aplicarea repetată a amnistiei. Printre altele acestea pot fi datele privind: . Este necesar nu numai de a indica numele şi prenumele părţii vătămate şi ale martorilor. argumentându-se motivele admiterii sau respingerii probelor: atât de învinuire. . (2) şi (3) art. dar şi de a expune esenţa acestor depoziţii. .temeiul eliberării de pedeapsă. motivele şi consecinţele infracţiunii. valoarea lui. Partea descriptivă a sentinţei de condamnare trebuie să cuprindă: . . indiferent de faptul că sunt cuprinse în cauza penală sau au fost prezentate de către părţi direct în şedinţă. de a argumenta de ce unele probe sunt admise. forma şi gradul de vinovăţie. . . inclusiv în locurile de privaţiune de libertate (închisoare). . Una din condiţiile adoptării unei sentinţe legale este corespunderea părţii descriptive a ei cu circumstanţele constatate în şedinţa de judecată. în aceeaşi consecutivitate. . alineatul. La întocmirea ei. prin depoziţiile cărora. se indică: . 18.descrierea faptei criminale. cât şi de apărare. punctul. 19. litera din Codul penal. indicându-se: locul.358 Cod de procedură penală şi alte date.specificările: cui i-a fost cauzat prejudiciul. sunt confirmate unele sau alte circumstanţe de fapt. redacţia şi anul acestuia) în baza căreia inculpatul anterior a fost condamnat. . în opinia instanţei.gradul militar.aflarea la întreţinerea inculpatului a persoanelor inapte de muncă.385 Cod de procedură penală. Denumirea instituţiei de judecată care anterior l-a condamnat pe inculpat se indică numai în cazul dacă pedeapsa nu este executată şi dacă pedeapsa poate fi stabilită pentru concurs de infracţiuni şi/sau cumulul de sentinţe. la încadrarea juridică a infracţiunii. modul săvârşirii ei. considerată ca fiind dovedită.existenţa pedepsei neexecutate.datele privind executarea pedepsei.categoria şi măsura de pedeapsă.participarea la conflictul militar. Dacă infracţiunea a fost săvârşită de două sau mai multe persoane prin înţelegere prealabilă sau de un grup organizat. titlul special şi gradul de calificare.probele pe care se întemeiază concluziile instanţei de judecată. . În orice caz.aplicarea amnistiei.la stabilirea genului recidivei (alin.data condamnării. 296 . .34 Cod penal). e necesar să fie expuse acţiunile concrete săvârşite de către fiecare inculpat.antecedentele penale nestinse.precum şi acele prevăzute de art. . timpul.eliberarea din instituţiile penitenciare înainte de termen.legea (articolul.394 Cod de procedură penală şi să soluţioneze toate chestiunile prevăzute în art. care au importanţă pentru soluţionarea cauzei. La expunerea datelor privind antecedentele penale nestinse.dacă infracţiunea săvârşită a atras după sine un prejudiciu material . precum şi partea restituită până la judecarea cauzei şi cea a prejudiciului rămas nerestituit. .starea de graviditate.

poate reîncadra juridic acţiunile inculpatului potrivit articolelor legii penale respective şi adoptă o sentinţă de condamnare. iar în dispozitivul sentinţei se formulează hotărârea corespunzătoare despre recunoaşterea inculpatului vinovat în baza unor articole. instanţa este obligată ca. În cazurile în care inculpatul este învinuit de comiterea mai multor infracţiuni calificate de un singur articol (alineat. vădită lipsă de respect. Dacă inculpatul este învinuit de săvârşirea mai multor infracţiuni prevăzute de diferite articole ale Codului penal şi învinuirea cu privire la săvârşirea unora dintre aceste infracţiuni nu s-a dovedit. instanţa. 21. . dacă această situaţie nu impune schimbarea calificării faptei săvârşite. mai multe episoade de pungăşie .art. instanţa. .391 alin. Modificarea învinuirii în sensul agravării ei e posibilă numai în cazurile şi modul prevăzut de art. motivele pentru modificarea învinuirii. încetează procesul penal (art.276 alin. (1) Cod de procedură penală. Dacă infracţiunea comisă de inculpat incorect este calificată în baza mai multor articole ale Codului penal. instanţa de judecată este obligată să motiveze: a) stabilirea pedepsei cu închisoare. urmări grave. Dacă este necesară modificarea învinuirii inculpatului potrivit articolelor legii penale. să precizeze circumstanţele ce au servit ca motiv de a concluziona prezenţa unuia sau mai multor astfel de indici de calificare.350 Cod de procedură penală).76 Cod penal) sau agravante (art. indicând motivele respective. (2) Cod de procedură penală.menţiunea referitor la recidivă. literă) din Codul penal (de exemplu. (5) Cod de procedură penală).326 Cod de procedură penală.motivarea aplicării pedepsei complementare.192 Cod penal) şi învinuirea conform unora din ele nu s-a dovedit.109 Cod penal şi art.394 alin. .temeiurile care confirmă aceasta. instanţa doar în partea descriptivă a sentinţei trebuie să indice excluderea învinuirii incriminate greşit.în cazul când o parte a acuzării este considerată neîntemeiată . este suficient ca instanţa în partea descriptivă să indice numai motivele recunoaşterii învinuirii în această parte neîntemeiată. instanţa de judecată adoptă o sentinţă de încetare a procesului penal. În lipsa plângerii părţii vătămate sau în cazul în care plângerea a fost retrasă. în temeiurile art. Se atrage atenţia că.încadrarea juridică a faptei inculpatului. 22.77 Cod penal). instanţa. încălcarea esenţială a drepturilor şi altele).276 Cod de procedură penală). Recunoscându-l vinovat pe inculpat de comiterea infracţiunii după semnele ce urmează a fi apreciate (de exemplu: deosebită cruzime.indicaţiile asupra circumstanţelor atenuante (art.(4) şi art.276 alin. dacă sancţiunea legii penale prevede şi alte categorii de pedepse mai uşoare. 297 .63 alin. .(3) şi alin. potrivit art. în partea descriptivă a sentinţei. prin sentinţă motivată. 1) din acelaşi cod. (1) pct. inclusiv a celor prevăzute de art. indică motivele recunoaşterii inculpatului vinovat de unele infracţiuni şi achitării pentru altele. achitarea sau încetarea procesului pentru infracţiunile prevăzute de alte articole.62 alin.. dacă împăcarea a avut loc până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti (art.332 Cod de procedură penală instanţa de judecată pronunţă o sentinţă de încetare a procesului penal în baza art. 20. la prezenţa în cauză a plângerii părţii vătămate sau a cererii ei orale în şedinţa judiciară despre tragerea inculpatului la răspundere penală. care prevăd răspunderea penală pentru infracţiuni în cazul în care dosarele sunt intentate numai în baza plângerii prealabile a victimei (art. La împăcarea părţii vătămate cu inculpatul în cazurile prevăzute de art. în partea descriptivă a sentinţei. Dacă acest fapt a fost stabilit în şedinţa preliminară. (3) Cod penal.

prin acţiunile cărora a fost cauzat un prejudiciu material. diferă de cea de la început urmează de considerat orice altă modificare a învinuirii (imputarea altor acţiuni în locul celor imputate anterior. instanţele vor ţine cont de faptul că învinuirea se consideră mai gravă în cazul când se aplică o altă normă de lege (articol. în învinuire se introduc fapte şi episoade adăugătoare. semne calificative. soluţionarea acţiunii civile. pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părţii civile. care afectează dreptul inculpatului la apărare.(2) şi (3) ale art. să acorde părţilor cuvânt în privinţa ei. deşi nu modifică estimaţia juridică a celor săvârşite. (1) Cod penal).53 Cod penal.b) aplicarea unei pedepse mai uşoare decât cea prevăzută de lege (art. e necesară amânarea judecării cauzei şi această circumstanţă nu are efect la încadrarea juridică a acţiunilor infracţionale. înaintarea acţiunii civile în procesul penal.79 alin. instanţa poate să admită. în sentinţă se indică dacă încasarea are loc în mod solidar sau în cote-părţi. aplicarea legislaţiei la examinarea acţiunii civile. 23. iar modificarea învinuirii nu înrăutăţeşte situaţia inculpatului şi nu afectează dreptul lui la apărare. instanţa. imputarea infracţiunii care diferă de cea imputată după obiectul atentat.225. urmează să argumenteze concluzia generală privind volumul învinuirii dovedite în totul în privinţa fiecărui inculpat şi privind încadrarea juridică a acţiunilor lui. În acest caz. pornită în cauza penală.34 Cod penal) obligă instanţele să stabilească genul recidivei. În astfel de cazuri. 26.89 Cod penal. Dacă instanţa judecă cauza în privinţa mai multor inculpaţi. circumstanţe agravante. recunoaşterea şi refuzul de a recunoaşte pe cineva parte civilă (parte civilmente responsabilă). când. după circumstanţele reale. ce urmează a fi încadrate în baza altei legi. susţinută de procuror în cadrul judecării cauzei. Drept învinuire care esenţial. i-au fost imputate. în principiu. urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanţa civilă (alin. pentru săvârşirea căreia inculpatul nu a fost pus sub învinuire. expunându-se motivele. La adoptarea sentinţei în cauzele cu mai multe episoade. 25. c) aplicarea condamnării cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei sau aplicarea altor categorii de liberare de pedeapsa penală. Stabilirea mărimii pedepsei în dependenţă de gradul pericolului recidivei (alin. după aprecierea probelor şi încadrarea juridică a acţiunilor vinovaţilor pe episoade. 387 şi 388 Cod de procedură penală. literă). sancţiunea căreia prevede o pedeapsă mai severă. instanţa trebuie să ţină cont că o astfel de modificare a încadrării juridice este posibilă numai când acţiunile inculpatului. precum şi asigurarea acţiunilor civile sunt reglementate de art. prevăzute în art. 24. Concluziile instanţei privind aceasta. să expună în sentinţă 298 . acţiunea civilă. se indică în partea descriptivă a sentinţei. precum şi de unele norme ale Codului de procedură civilă.387 Cod de procedură penală). pe fiecare episod sau infracţiune aparte.219-224 Cod de procedură penală. În cazul în care apare necesitatea de a reîncadra juridic fapta. retragerea acţiunii civile sunt reglementate de art. nu conţin semnele unei infracţiuni mai grave şi învinuirea pentru acestea nu se deosebeşte în mare măsură după circumstanţele reale ale cauzei de învinuirea înaintată definitiv. instanţa este obligată să examineze acţiunea civilă. precum şi a liberării de răspundere penală conform art. La adoptarea sentinţei de condamnare. luându-se în consideraţie cronologia evenimentelor şi probele ce susţin concluziile instanţei privind vinovăţia şi aprecierea juridică a faptei. Acţiunea civilă în procesul penal. 27. caracterul faptei şi acţiunii). care nu au fost puse la baza învinuirii inculpatului iniţial. În cazuri excepţionale. la motivarea sentinţei. iar judecarea. (3) art. care atrag după sine modificarea încadrării în baza unei norme ce prevede o pedeapsă mai severă sau majorează volumul învinuirii. alineat. iar hotărârea respectivă se formulează în dispozitivul sentinţei. e rezonabilă expunerea circumstanţelor infracţiunii constatate.

(1) Cod de procedură penală. fapt menţionat în procesul . pronunţată de instanţă concomitent cu sentinţa. Nerecunoaşterea vinovăţiei şi refuzul de a da depoziţii urmează a se aprecia ca metode de a se apăra de învinuirea înaintată. în dispozitiv se face o menţiune în acest sens. care rămân la dosar. preşedintele (instanţa) explică reclamantului efectul acestui act de procedură. dispune executarea ei imediată sau la măsuri pentru asigurarea executării. să la una din hotărârile prevăzute în art.106 Cod penal). în conformitate cu pct. de ocrotire a copiilor minori ai inculpaţilor arestaţi şi ai victimelor. (2) art. 28. Formulând hotărârea privind corpurile delicte. a persoanei arestate.212 Cod de procedură civilă. 34. Conform prevederilor art. Dispozitivul sentinţei de achitare urmează să conţină şi indicaţii cu privire la recunoaşterea dreptului persoanei achitate la repararea prejudiciului cauzat de acţiunile nelegitime ale organului de urmărire penală sau ale instanţei de judecată. În privinţa cheltuielilor judiciare.34 alin. de cine sunt suportate sau că sunt trecute în contul statului. în dispozitivul sentinţei. Înainte de a admite renunţarea părţii civile la acţiune. În cazul admiterii renunţării reclamantului la acţiune. 32. În partea descriptivă a sentinţei de condamnare e necesar să fie reflectate raportul inculpatului privitor la învinuirea înaintată şi aprecierea argumentelor înaintate de el în apărarea sa.verbal al şedinţei de judecată. În dispozitivul sentinţei de condamnare se reflectă hotărârea instanţei privind corpurile delicte şi dispoziţia referitoare la repartizarea cheltuielilor judiciare. 29. care din ele se transmit proprietarilor legali sau persoanelor interesate şi instituţiilor. ea se anexează la dosar.387 alin. va hotărî şi în privinţa măsurilor asigurătorii pentru repararea prejudiciului. a persoanelor iresponsabile sau de vârstă înaintată aflate sub ocrotirea lor. 31. ele nu pot fi luate în consideraţie ca circumstanţe ce negativ caracterizează personalitatea. care se transmit în buget. (7) art.opiniile lor şi. Aceasta rezultă din cerinţele alin. Dacă renunţarea părţii civile la acţiune este exprimată în cerere scrisă. În cazul când acţiunea civilă este admisă integral sau parţial. Recunoaşterea de către inculpat a vinovăţiei sale poate fi pusă la baza sentinţei de condamnare numai dacă ea este confirmată în cumul cu alte probe administrate şi apreciate de către instanţă. în dispozitivul sentinţei se indică termenul de executare benevolă. să clarifice motivele schimbării lor şi. referindu-se la legea materială.215 Cod de procedură penală). în cazul în care instanţa judecătorească stabileşte modul şi termenul de executare a hotărârii. în dispozitiv se indică în ce mărime.241 Cod de procedură civilă. Concomitent. precum şi pentru garantarea executării pedepsei amenzii (art. aplicând confiscarea specială (art. a părinţilor lor bătrâni. 30.202 Cod de procedură penală). Instanţa. urmează de ţinut cont că refuzul inculpatului de a depune declaraţii nu dovedeşte vina lui.66 Cod de procedură penală.189 Cod de procedură penală) se rezolvă printr-o încheiere aparte. instanţa de judecată trebuie să cerceteze toate depoziţiile lui. în 299 . potrivit căruia. În cazul prezenţei cererii. renunţarea la acţiunea civilă se consemnează în procesul .verbal al şedinţei de judecată şi se semnează de reclamant. În cazul în care inculpatul îşi schimbă depoziţiile date de el la judecarea cauzei. precum şi chestiunile privind păstrarea domiciliului şi bunurilor lor (art. instanţa se va pronunţa în partea descriptivă şi dispozitivul sentinţei. a părţilor vătămate şi a altor persoane participante la proces (art. instanţa. 33. Chestiunile privind măsurile de protecţie a martorilor. în dispozitivul sentinţei indică concret care bunuri sunt supuse confiscării speciale. la demersurile lor. instanţa concret indică care obiecte urmează a fi nimicite. adresată instanţei.

În cazul în care circumstanţa agravantă este indicată în dispoziţia articolului părţii speciale din Codul penal în calitate de indice calificativ al infracţiunii. în mod obligatoriu. 5) există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei. apoi stabileşte pedeapsa definitivă prin cumulul total ori parţial al acestora. 3) fapta inculpatului nu întruneşte elementele infracţiunii. se indică termenul de probă fixat şi termenul amânării executării pedepsei. La stabilirea pedepsei cu aplicarea prevederilor art. La adoptarea sentinţelor de condamnare. ea nu poate fi luată în consideraţie suplimentar în calitate de agravantă la stabilirea pedepsei pentru această infracţiune. precum şi decizia privind luarea în calcul că inculpatul până la pronunţarea sentinţei s-a aflat în stare de arest. b) constatarea că inculpatul este vinovat de săvârşirea infracţiunii prevăzute de legea penală. în cazul în care nu s-a constatat existenţa faptei infracţiunii. cazul fortuit (fapta săvârşită fără vinovăţie). pedeapsa principală şi suplimentară. să le aprecieze în mod corespunzător. persoana vinovatului şi circumstanţele atenuante şi/sau agravante. de asemenea. Potrivit art.90 sau 96 Cod penal. Instanţele sunt în drept să se refere în sentinţă numai la circumstanţele atenuante şi/sau agravante care au fost cercetate şi confirmate în şedinţa judiciară.84 Cod penal) şi/sau din cumulul de sentinţe (art. care urmează să fie executată de către inculpat sub formă de închisoare. 300 . indicându-se articolul.urma cercetării lor în cumul cu alte probe administrate în cauză. în dispozitivul sentinţei de condamnare trebuie să fie indicate: a) numele.90 sau 96 Cod penal. dar şi ale pedepsei complementare aplicate inculpatului pentru fiecare infracţiune constatată.395 Cod de procedură penală. instanţele nu sunt în drept să invoce ca circumstanţe agravante împrejurări ce nu se cuprind în această lege. Partea descriptivă a sentinţei de achitare trebuie să cuprindă: . 35. Enumerarea din art. prin computarea detenţiei preventive dacă inculpatul a fost reţinut în stare de arest. se va indica: . 38. cu stabilirea pedepsei. alineatul şi literele. reieşind din concursul de infracţiuni (art. 37. Instanţele judecătoreşti vor ţine cont de faptul că în art. se adoptă atunci când faptele incriminate inculpatului nu au avut loc ori când consecinţele indicate în învinuire s-au produs în urma acţiunilor persoanei căreia i s-a pricinuit dauna sau indiferent de voinţa cuiva. prenumele şi patronimicul inculpatului. luând în consideraţie caracterul şi gradul prejudiciabil al infracţiunii săvârşite.390 Cod de procedură penală sunt prevăzute cinci temeiuri pentru adoptarea sentinţei de achitare: 1) nu s-a constatat existenţa faptei infracţiunii. expunerea circumstanţelor cauzei constatate de instanţă. La aplicarea art. care se calculează de la data pronunţării sentinţei. Din aceste motive. pe care urmează să le execute condamnatul. Sentinţa de achitare. 36.indicarea învinuirii. În dispozitivul sentinţei de condamnare. instanţa stabileşte pedeapsa pentru fiecare infracţiune aparte cu trimitere la această normă. de exemplu. se indică după stabilirea pedepsei definitive prin concurs de infracţiuni şi/sau cumulul de sentinţe.începutul termenului de ispăşire a pedepsei. 2) fapta nu a fost săvârşită de inculpat.85 Cod penal). c) felul şi mărimea nu numai ale pedepsei principale. Despre faptul că pedeapsa este stabilită cu aplicarea art.79 Cod penal.77 Cod penal a circumstanţelor agravante este exhaustivă şi nu poate fi interpretată extensiv. instanţa trebuie să respecte strict principiul individualizării la stabilirea pedepsei. 4) fapta nu este prevăzută de legea penală.

4) art. (4) art.332. Nu se admite includerea în sentinţa de achitare a unor formulări contradictorii care pun la îndoială nevinovăţia celui achitat. 43.390 Cod de procedură penală. (2) art. Capitolul III). Potrivit alin.391 Cod de procedură penală). Încetarea procesului penal în cazul când a intervenit termenul de prescripţie sau actul de amnistie (pct.332 Cod de procedură penală. În cazul în care câteva persoane au săvârşit o faptă social periculoasă. În partea descriptivă a sentinţei de achitare vor fi reflectate motivele pe care este întemeiată hotărârea instanţei referitor la acţiunea civilă sau la recuperarea prejudiciului cauzat prin infracţiune.constrângerea fizică sau psihică. instanţa respinge acţiunea civilă dacă nu s-a constatat existenţa faptei incriminate sau fapta nu a fost săvârşită de inculpat şi nu se pronunţă asupra acţiunii civile dacă inculpatul a fost achitat pentru că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii sau există una din cauzele prevăzute la art. alin.soluţionarea chestiunii cu privire la corpurile delicte. .reţinerea infractorului. Dispozitivul sentinţei de achitare va mai cuprinde: . precum şi motivarea de ce instanţa respinge probele puse la baza învinuirii. instanţa are dreptul să examineze concomitent chestiunea despre vinovăţia unor persoane şi despre aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter medical în privinţa altor 301 . articolul. cu indicarea exactă în baza cărui temei prevăzut de lege el este achitat. În conformitate cu art.indicaţii cu privire la revocarea măsurii preventive şi măsurilor de asigurare a acţiunii civile în caz dacă s-au aplicat asemenea măsuri. Sentinţa de încetare a procesului penal în privinţa făptuitorului decedat poate fi adoptată în cazul existenţei certificatului de deces eliberat de organele de înregistrare a actelor civile.391 alin. conform fiecărui articol (alineatul.7) Cod de procedură penală. 1) . . litera) al legii penale.riscul întemeiat. În cazul în care fapta persoanei constituie o contravenţie.legitima apărare. prin sentinţă motivată. . dacă nu sunt temeiuri pentru reabilitarea celui decedat şi rudele nu solicită reabilitarea persoanei acuzate.analiza probelor. alineatul.387 alin. . doar numai dispoziţia de achitare a inculpatului. prevăzută de legea penală. (2) Cod de procedură penală. (1) pct. Sentinţa de încetare a procesului penal se adoptă în cazurile prevăzute la art. sentinţa de încetare a procesului penal poate fi atacată cu recurs în cazul în care cauza s-a judecat în şedinţa preliminară (art. respectiv. încetează procesul penal. 350 Cod de procedură penală) şi cu apel în cazul în care cauza s-a judecat în ordinea stabilită la art. calificate conform câtorva articole ale Codului penal. care înlătură caracterul penal al faptei: .. concomitent cu indicarea motivelor. cu indicarea temeiului de achitare stabilit la art. În dispozitivul sentinţei de achitare nu se indică cuvântul "condamnă". 39. .35 Cod penal. litera). (2) art.345. 42. cu aplicarea sancţiunii contravenţionale (alin. instanţa. Adoptând sentinţa de achitare în privinţa persoanei acuzate de săvârşirea mai multor infracţiuni.indicaţii despre modul şi termenul de atac al sentinţei în ordine de apel sau de recurs.354-384 Cod de procedură penală (Titlul II. . instanţa urmează să formuleze concluzia de recunoaştere a învinuirii ca neîntemeiată relativ la fiecare articol al legii penale (episodul învinuirii.275 Cod de procedură penală) e posibilă numai cu acordul învinuitului şi/sau reprezentantului lui legal. 40.hotărârea referitoare la acţiunea civilă înaintată. temeinicia concluziilor instanţei despre faptul că învinuirea nu şi-a găsit confirmare. . în partea descriptivă a sentinţei. 41.starea de extremă necesitate.

cât şi în privinţa persoanelor care au săvârşit această faptă în stare de iresponsabilitate ori care s-au îmbolnăvit de o boală psihică după săvârşirea infracţiunii.10 din 24 aprilie 2000 "Cu privire la respectarea normelor de procedură penală la adoptarea sentinţei". dar până la adoptarea sentinţei în cauză. 44. care au săvârşit această faptă în stare de iresponsabilitate sau care s-au îmbolnăvit de o boală psihică după săvârşirea infracţiunii. se abrogă Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. are loc în şedinţa judiciară şi în toate cazurile în şedinţă publică. În aceste cazuri. prin care se termină judecarea cauzei.399 Cod de procedură penală. instanţa formulează hotărârea respectivă despre recunoaşterea vinovăţiei unor inculpaţi şi despre aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter medical referitor la persoanele recunoscute iresponsabile sau care s-au îmbolnăvit de o boală psihică după săvârşirea infracţiunii. 45. În legătură cu adoptarea prezentei hotărâri. Pronunţarea sentinţei. 46.oraşul sau altă localitate. instanţa adoptă o sentinţă. partea descriptivă a căreia va cuprinde descrierea faptei social periculoase pe care ea a considerat-o dovedită. 19 iunie 2006 nr. mun.Chişinău. unde a fost pronunţată sentinţa. În partea descriptivă a acestei sentinţe. Înmânarea copiei de pe sentinţă sau de pe dispozitivul ei inculpatului arestat se face potrivit cerinţelor art. de asemenea. Data adoptării sentinţei se consideră ziua pronunţării ei.5 302 .persoane. probele în baza cărora instanţa şi-a întemeiat concluziile sale atât în privinţa persoanelor vinovate de săvârşirea infracţiunii. iar locul adoptării ei .

urmărind scopul interpretării unitare şi aplicării corecte a normelor de drept în cadrul controlului judiciar al urmăririi penale exercitat de judecătorul de instrucţie. pus în aplicare la 12 iunie 2003 având în vedere specificul novator al instituţiei judecătorului de instrucţie şi rolul acestuia în cadrul controlului judiciar al urmăririi penale. b) atribuţii proprii organului de urmărire penală.7 din 04. 303 . nr.07. libertăţilor şi a intereselor legitime ale participanţilor la proces şi a altor persoane. d) atribuţii legate de soluţionarea plângerilor împotriva actelor ilegale ale organelor de urmărire penală. Controlul judiciar al procedurii prejudiciare se efectuează de către judecătorul de instrucţie. în temeiul articolelor 2 lit. Plenul prin prezenta Hotărâre oferă următoarele explicaţii: 1. luând în consideraţie complexitatea problemelor juridice cu care se întâlneşte judecătorul de instrucţie şi importanţa aspectelor de drept evaluate de jurisprudenţa şi evidenţiate în cadrul generalizării practicii judiciare în cauzele penale privind controlul judiciar al urmăririi penale.4. sesizată în modul prevăzut de lege. 2005. care verifică legalitatea efectuării acestui control.d) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie. a acţiunilor organului de urmărire penală şi a organului care efectuează activitate operativă de investigaţie în scopul depistării şi înlăturării încălcărilor drepturilor omului încă la faza de urmărire penala şi asigurării respectării drepturilor.4 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. care activează în cadrul judecătoriilor.2005 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. iar în cazurile prevăzute de lege . ale organelor care exercită activitatea operativă de investigaţii.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la practica asigurării controlului judecătoresc de către judecătorul de instrucţie în procesul urmăririi penale nr. 2010.e) şi 16 lit. de interpretările date de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în jurisprudenţa sa. c) atribuţii legate de aplicarea măsurilor procesuale de constrângere. pag. pag. precum şi plângerile împotriva acţiunilor ilegale ale procurorului.11. Controlul judiciar al procedurii de urmărire penală constă în verificarea de către o instanţă independentă şi imparţială. nr. Activitatea judecătorului de instrucţie privitor la controlul judiciar în cadrul urmăririi penale se divizează în patru direcţii: a) atribuţii legate de examinarea demersurilor procurorului privind autorizarea efectuării acţiunilor procesuale penale sau a exercitării activităţii operative de investigaţii. ţinând cont de garanţiile asigurate persoanei de Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.şi de către instanţa de recurs.3 În contextul implementării Codului de procedură penală al Republicii Moldova.

cu toate noţiunile bine definite. Pentru a satisface exigenţa previzibilităţii prevederilor legale. Autorizarea judecătorului de instrucţie pentru exercitarea unei acţiuni procesuale constituie prin sine o formă de control judiciar în cazul necesităţii organului de urmărire penală sau a organului care exercită activitate operativă de investigaţii de a efectua o activitate care atrage implicarea organului statal în viaţa privată a persoanei. Cu autorizarea judecătorului de instrucţie se efectuează acţiunile de urmărire penală legate de imixtiunea în viaţa privată a persoanei.3. adică legea trebuie să conţină măsuri de protecţie contra acţiunilor arbitrare ale autorităţilor publice. 2.2. Suediei din 24 martie 1988). 2. adică legea trebuie să fie accesibilă persoanelor la care se referă.4. accesibilă şi previzibilă. • dacă imixtiunea solicitată urmăreşte un scop legitim şi • dacă este respectat principiul proporţionalităţii între dreptul sau libertatea persoanei garantate de lege şi necesitatea efectuării acţiunii procesuale solicitate. adică în cazul în care prin acţiunea procesuală respectivă vor fi afectate nişte drepturi sau libertăţi fundamentale ale persoanei. Principiul proporţionalităţii între dreptul sau libertatea persoanei garantate de lege şi necesitatea efectuării acţiunii procesuale solicitate recunoaşte că drepturile omului nu sunt absolute şi exercitarea drepturilor unei persoane trebuie să fie apreciată în raport cu interesul public mai larg. Articolul 8 §2 din Convenţia Europeană prevede drept scop legitim pentru imixtiune de către agenţii de stat în viaţa privată a persoanei. hot. iar legea care autorizează imixtiunea este clară. apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale. legea trebuie să fie redactată în termeni suficient de clari şi precişi. siguranţa publică. Caracterul unei societăţi democratice se exprimă prin supremaţia dreptului în societatea democratică şi necesitatea de a se opune ingerinţelor arbitrare în drepturile şi libertăţile persoanei garantate de legea naţională şi internaţională. Olsson c. în domiciliu sau asupra corespondenţei acestuia: securitatea naţională. adică legate de limitarea inviolabilităţii persoanei. • dacă această imixtiune este necesară într-o societate democratică. Se consideră imixtiunea organului de urmărire penală prevăzută de lege în cazul în care această imixtiune este reglementată de lege. care permite corelarea acţiunilor organului de urmărire penală cu exigenţele legii şi definesc în mod clar domeniul conduitei interzise şi consecinţele nerespectării prevederilor respective. a domiciliului.5. fiind aplicat principiul proporţionalităţii. convorbirilor telefonice. Acţiunea necesară într-o societate democratică se determină în raport cu echilibrul atins între drepturile individului şi interesul public. protejarea sănătăţii sau a moralei. a corespondenţei. protejarea drepturilor şi libertăţilor altor persoane. judecătorul de instrucţie verifică următoarele: • dacă imixtiunea organului de urmărire penală este prevăzută de lege. Pentru a decide autorizarea efectuării unei acţiuni procesuale ce implică imixtiunea organului de urmărire în viaţa privată a persoanei. 2. limitarea secretului corespondenţei. Accesibilitatea legii prezumă publicarea ei în Monitorul Oficial în condiţiile Legii nr. Imixtiunea este considerată necesar ă într-o societate democratică atunci când ea este "fondată pe o necesitate socială imperioasă şi mai ales proporţională scopului legitim scontat" (CEDO. domiciliului.2. Claritatea legii se exprimă printr-un grad suficient de exactitate a prevederilor respective.1. 2. Atribuţiile judecătorului de instrucţie legate de examinarea demersurilor procurorului privind autorizarea efectuării acţiunilor procesuale penale 2. adică când imixtiunea este compatibilă cu principiile democratice. bunăstarea economică a ţării.173-XIII din 6 iulie 1994 privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale. 304 . afectând astfel nişte drepturi sau libertăţi fundamentale ale persoanei.

159). chiar dacă aceasta constată că urmărirea penală nu este de competenţa sa. ridicare de obiecte şi documente care constituie secret de stat. 210).126).302).135 CPP. înregistrări de imagini (art. fără o asemenea autorizare: • în caz de infracţiune flagrantă . este urmărit de victimă.118).205 CPP este situaţia în care infracţiunea este descoperită în momentul săvârşirii ei sau înainte ca efectele ei să se fi consumat.154-156.272 CPP.135). prin radio sau altor convorbiri cu utilizarea mijloacelor tehnice (art.119). de fotografiat. bancar.130 CPP) poate avea loc şi până la pornirea urmăririi penale (art..interceptarea comunicărilor telefonice. în lucrurile sau pe corpul persoanei (art. 2. 2. de martori oculari sau de alte persoane ori este surprins aproape de locul comiterii infracţiunii cu arme.303 CPP. suspendarea provizorie din funcţie (art. controlul comunicărilor telegrafice şi a altor convorbiri. Conform art. de filmat etc. precum şi infracţiunea al cărei făptuitor. dacă întârzierea obţinerii autorizaţiei judecătorului de instrucţie ar provoca prejudicii grave activităţii de administrare a probelor.punerea bunurilor sub sechestru şi ridicarea acestora (art.118 CPP) şi a percheziţiei corporale sau a ridicării de obiecte (art. 210). examinării corporale silite (art. cercetarea la domiciliu şi ridicarea de obiecte de la domiciliu (art. supravegherea domiciliului prin utilizarea mijloacelor tehnice. Codul de procedură penală (art. punerea bunurilor sub sechestru şi ridicarea acestora (art.135). efectuării percheziţiei (art. se consideră infracţiune flagrantă infracţiunea descoperită în momentul săvârşirii ei.133).121). nimicirea corpurilor delicte substanţe explozive şi alte obiecte care prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea omului şi din acest motiv nu pot fi păstrate până la soluţionarea cazului (art. interceptarea comunicărilor telefonice. Codul de procedură penală prevede posibilitatea autorizării acţiunilor procesuale de către judecătorul de instrucţie în următoarele cazuri: cercetării la faţa locului în domiciliu (art. Autorizarea de către judecătorul de instrucţie a acţiunilor procesuale penale menţionate în prezentul punct se efectuează doar după pornirea urmăririi penale. Caz de urgenţă în sensul art. cu autorizarea judecătorului de instrucţie se efectuează următoarele măsuri operative de investigaţie: cercetarea domiciliului şi instalarea în el a aparatelor audio şi video.125). exhumării cadavrului (art.513 CPP. iar autorizarea cercetării la faţa locului (art. percheziţia corporală şi ridicarea de obiecte şi documente care se află în hainele.comunicărilor telegrafice şi a altor comunicări. aplicarea amenzii judiciare (art.301). prin radio sau altor convorbiri cu utilizarea mijloacelor tehnice (art.examinarea corporală (art. percheziţia în domiciliu (art. Caz de delict flagrant în sensul art. precum şi ridicarea informaţiei privind convorbirile telefonice (art. internarea persoanei în instituţie medicală pentru efectuarea expertizei medico-legale sau psihiatrice (art.130). instrumente sau orice alte obiecte care ar da temei de a-l presupune participant la infracţiune. precum şi alte acţiuni prevăzute de lege (art.8.279) • în caz de urgenţă . sechestrării corespondenţei (art.205.302). este împrejurarea în care organul de urmărire penală este obligat să efectueze acţiuni de urmărire penală ce nu suferă amânare.125). Conform art. înregistrările de imagini (art. 305 . • în caz de delict flagrant sau caz ce nu suferă amânare .301) prevede ca excepţie dreptul organului de urmărire penală de a efectua acţiuni procesuale pentru care este necesară autorizarea judecătorului de instrucţie.119).6. luarea silită de probe pentru cercetarea comparativă (art. iar caz ce nu suferă amânare este împrejurarea în care persistă pericol real că se vor pierde sau distruge bunurile dacă nu vor fi puse sub sechestru. interceptarea convorbirilor telefonice şi a altor convorbiri.152). culegerea informaţiei de la instituţiile de telecomunicaţii.279 CPP).137).9. conform prevederilor art. 2. 301). 2.205.7.137). comercial. imediat după săvârşire.

un exemplar al ordonanţei de autorizare rămâne la judecătorul de instrucţie. autorizează efectuarea acţiunii de urmărire penală ori a măsurii operative de investigaţie sau. termenul de efectuare a acţiunilor respective.12. a reprezentantului organului care exercită activitatea operativă de investigaţii. după caz. imediat dar nu mai târziu de 4 ore de la primirea demersului. prin încheiere motivată. în caz contrar acţiunea de urmărire penală se declară ilegală.10. 306 .11. cu participarea procurorului şi. după caz. Pentru a exercita controlul. se efectuează în baza demersului procurorului. Procedura autorizării acţiunilor de urmărire penală sau a măsurilor operative de investigaţii. rezultatele care trebuie să fie obţinute în urma efectuării acestor măsuri. În scopul păstrării confidenţialităţii urmăririi penale.2.2. dacă acesta îl însoţeşte pe procuror. La ordonanţă se anexează materialele ce confirmă necesitatea efectuării acestor acţiuni. judecătorul de instrucţie. fie că a fost săvârşită "infracţiune flagrantă". Conform art. care îl înregistrează într-un registru separat.4 din prezenta hotărâre. demersul procurorului privitor la autorizarea efectuării acţiunilor de urmărire penală sau a măsurilor operative de investigaţie se prezintă nemijlocit judecătorului de instrucţie. Procesverbal la examinarea acestor demersuri nu se întocmeşte.14. declară acţiunea de urmărire penală efectuată legală. 2. procurorul trebuie să prezinte judecătorului de instrucţie materialele cauzei care au confirmat necesitatea efectuării acţiunii procesuale respective fără autorizarea judecătorului de instrucţie.13. Materialul prezentat judecătorului de instrucţie trebuie să conţină date care ar argumenta necesitatea efectuării acţiunii procesuale respective fără autorizarea judecătorului de instrucţie. Demersul procurorului referitor la autorizarea efectuării acţiunilor de urmărire penală sau a măsurilor operative de investigaţie se examinează de către judecătorul de instrucţie în şedinţă închisă. timpul. a reprezentantului organului care exercită activitatea operativă de investigaţii de urgenţă. prin care se solicită acordul pentru efectuarea acţiunilor respective. conform prevederilor art. 2. 305 CPP. indicându-se locul. forma vinovăţiei. Despre efectuarea acţiunilor procesuale pentru care este necesară autorizarea judecătorului de instrucţie fără o asemenea autorizare. fie a "cazului ce nu suferă amânare". judecătorul de instrucţie trebuie să fie informat în termen de 24 ore de la terminarea efectuării acţiunii respective. După efectuarea controlului temeiniciei demersului şi a circumstanţelor expuse în punctele 2. însoţit de ordonanţa motivată a organului de urmărire penală învestit cu astfel de împuterniciri. acesta printr-o încheiere motivată. Demersul procurorului privitor la autorizarea efectuării acţiunilor de urmărire penală sau a măsurilor operative de investigaţie se examinează de judecătorul de instrucţie fără prezenţa altor persoane decât a procurorului şi.2 . În partea descriptivă a ordonanţei urmează a fi descrise fapta încriminată. în conformitate cu Codul de procedură penală sau cu Legea privind activitatea operativă de investigaţii. consecinţele infracţiunii pe baza cărora se stabilesc acţiunile de urmărire penală sau măsurile operative de investigaţii necesare pentru a fi efectuate.304. modul săvârşirii acesteia. În urma controlului judiciar. Încheierea judecătorului de instrucţie prin care a fost declarată legală sau ilegală acţiunea de urmărire penală efectuată fără autorizarea judecătorului de instrucţie este irevocabilă şi nu poate fi supusă niciunei căi de atac. 2.(4) dacă legea prevede că o acţiune sau o măsură procesuală trebuie să fie autorizată de judecătorul de instrucţie. responsabilii de executare. dacă au existat temeiuri suficiente pentru efectuarea acţiunii respective fără autorizarea judecătorului de instrucţie. locul efectuării. 2. metodele de fixare a rezultatelor şi alte date ce au importanţă pentru adoptarea de către judecătorul de instrucţie a unei hotărâri legale şi întemeiate asupra autorizării solicitate. adică date care să confirme fie situaţia "cazului de urgenţă".255 alin.

• declaraţiile martorului urmează a fi date într-o cauză penală privind o infracţiune gravă.115 CPP. Atribuţiile judecătorului de instrucţie proprii organului de urmărire penală 3. în aceleaşi condiţii ca şi martorii apărării. Această procedură asigură posibilitatea realizării dreptului inculpatului la audierea martorilor acuzării. deosebit de gravă sau excepţional de gravă. Încheierea judecătorului de instrucţie asupra demersului procurorului referitor la autorizarea efectuării acţiunilor de urmărire penală sau a măsurilor operative de investigaţie este definitivă şi nu poate fi supusă căilor de atac. 3. a bănuitului. judecătorul de instrucţie poate admite ca martorul respectiv să fie audiat fără a fi prezent fizic la locul unde se află organul de urmărire penală sau în sala în care se desfăşoară şedinţa de judecată.109 CPP. Procedura de desfăşurare a audierii şi declaraţiile martorului se consemnează de grefier în procesul verbal al şedinţei de judecată şi în declaraţii ca document separat anexat la procesul verbal în condiţiile prevăzute la art. în cazul în care prezenţa martorului la judecarea cauzei va fi imposibilă din motivul plecării acestuia peste hotarele ţării sau din alte motive întemeiate. drept garantat de art. după caz. La solicitarea procurorului de a audia martorul (partea vătămată) în condiţiile art. procurorul poate solicita audierea martorului de către judecătorul de instrucţie. conform prevederilor art. Procesul verbal al şedinţei şi declaraţiile martorului cu caseta video sau audio. prevăzute de art. învinuitului. integrităţii corporale sau a libertăţii martorului ori a unei rude apropiate a lui sunt în legătură cu declaraţiile pe care acesta le face.a. părţii vătămate şi procurorului de a pune întrebări martorului audiat. iar copiile acestora se păstrează la judecătorul de instrucţie. integritatea corporală sau libertatea martorului ori a unei rude apropiate a lui sunt în pericol în legătură cu declaraţiile pe care acesta le face într-o cauză penală privind o infracţiune gravă. urmează a fi stabilite următoarele condiţii strict necesare: • pericolul asupra vieţii. art.4 din prezenta hotărâre. asigurându-se dreptul participanţilor la audiere de a pune întrebări martorului audiat. apărătorului şi. dacă au fost aplicate înregistrări. În încheiere judecătorul de instrucţie se va expune asupra circumstanţelor menţionate la punctele 2.2. care din anumite motive nu vor putea fi prezenţi în şedinţa de judecată. Din sensul prevederii legale menţionate rezultă că. 307 . Deşi judecătorul de instrucţie nu este organ de urmărire penală şi nu are atribuţii de a administra probe.109 CPP poate servi boala îndelungată a persoanei care urmează a fi audiată ca martor. 3. prin intermediul teleconferinţei cu circuit închis.109 CPP prevede că.105-109 CPP. o deplasare de lungă durată. pentru audierea martorului în asemenea circumstanţe.d) din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului.3. apărătorului acestuia.4. audierea martorului sau. respinge demersul declarat.2. Audierea martorului se efectuează cu participarea procurorului. învinuitului. judecătorul de instrucţie stabileşte data şi ora la care va avea loc audierea martorului. se efectuează dacă există motive temeinice de a considera că viaţa. a reprezentantului legal şi la data fixată pentru audiere procurorul asigură prezenţa acestor persoane în instanţă.după caz. Drept alte motive întemeiate pentru a audia martorul în condiţiile art.6 §3 lit. Audierea martorului de către judecătorul de instrucţie în condiţii speciale.110 CPP. 3. părţii vătămate. Audierea martorului poate fi înregistrată video sau audio. Audierea se efectuează de către judecătorul de instrucţie în ordinea generală prevăzută de art. În asemenea situaţie.1.2 . 3. se transmit procurorului pentru a fi anexate la materialele dosarului respectiv. deosebit de gravă sau excepţional de gravă şi dacă există mijloacele tehnice respective. după caz a victimei pentru a reduce revictimizarea acestora ş.336-337 CPP. cu asigurarea posibilităţii bănuitului. • existenţa mijloacelor tehnice respective.

3. Aceste două încăperi urmează a fi conexate prin reţea de televiziune cu circuit închis. În cazul audierii martorului cu o altă identitate decât cea reală. însoţit de un alt judecător de instrucţie. în condiţii de maximă siguranţă a confidenţialităţii. inculpatul nu a putut să îl confrunte din cauza absenţei sau a anonimatului martorului (jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului. învinuitul. părţii vătămate li se asigură posibilitatea de a adresa întrebări martorului audiat în asemenea condiţii. adică să fie pregătit să expună alte date de identitate cât mai apropiate de datele lui reale. învinuitul şi o altă încăpere în care se va afla martorul care urmează a fi audiat. efectuează urmărirea penală va avea grijă ca martorul să aibă o legendă. la cererea argumentată a procurorului. pentru a se lua măsuri de protecţie a persoanelor aflate în pericol. Nicio condamnare nu se poate baza numai sau într-o măsură considerabilă pe declaraţiile martorului pe care învinuitul. cu imaginea şi vocea distorsionate. Martorului audiat în condiţiile menţionate i se permite să comunice o altă informaţie despre identitatea sa decât cea reală.105. învinuitului şi apărătorului acestuia. 109 CPP. 3. În condiţiile menţionate pot fi audiaţi ca martori şi investigatorii sub acoperire. Audierea martorului în asemenea condiţii se face în baza unei încheieri motivate a judecătorului de instrucţie. care se semnează de către martor şi judecătorul de instrucţie şi se păstrează la sediul instanţei respective în plic sigilat.5. §29). la care este anexată şi declaraţia martorului. avocatul. Lituaniei. procurorul. bănuitul. Dacă cererea este înaintată judecătorului de instrucţie de către avocat. una în incinta instanţei de judecată unde se vor afla judecătorul de instrucţie care va efectua audierea. procurorul. Regulile de audiere ale acestui martor sunt cele generale prevăzute de art. Pentru a audia martorul în condiţiile speciale menţionate la art. partea vătămată. despre pericolul declarat urmează a fi înştiinţate organele respective.6. 28 martie 2002. 108. Cererea înaintată judecătorului de instrucţie urmează a fi argumentată şi confirmată prin anumite date privitoare la pericolul persistent. Informaţia despre identitatea reală a martorului se verifică în baza documentelor de identitate ale acestuia de către judecătorul de instrucţie care asistă martorul. martorul respectiv sau oricare persoană interesată. după caz. cazul Birutis şi alţii c.110 CPP se înregistrează prin mijloace tehnice video şi se consemnează integral în procesul verbal al şedinţei.110 CPP. Jurământul este depus de către martor după ce a fost conexată reţeaua şi acest jurământ este anexat ulterior la procesul verbal al şedinţei de judecată. Procesul verbal al şedinţei de audiere a martorului în asemenea condiţii şi declaraţiile acestuia se întocmesc de grefier în sala de şedinţă unde se află judecătorul de instrucţie. a avocatului. sigilate cu sigiliul instanţei. a martorului respectiv sau a oricărei persoane interesate. 308 . până a face conexiunea reţelei de televiziune cu circuit închis. partea vătămată. astfel. astfel ca cei ce se află în instanţă să poată vedea şi audia declaraţiile pe care le va face martorul audiat. încât să nu poată fi recunoscut. se păstrează în original la instanţă împreună cu copia procesului verbal al declaraţiei. Identitatea reală a martorului se consemnează de către judecătorul de instrucţie într-un proces-verbal separat. sau. după caz. Martorul poate fi audiat prin intermediul teleconferinţei cu circuit închis. Declaraţiile martorului audiat în asemenea condiţii pot fi utilizate ca mijloc de probă numai în măsura în care ele sunt confirmate de alte pr