MODELE DE ACTE DEPUSE DE AVOCAŢI ÎN INSTANŢE

1

SUMAR CAUZE CIVILE
HOTĂRÂRI ALE PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA
PRIVIND APLICAREA NORMELOR CODULUI DE PROCEDURĂ CIVILĂ LA JUDECAREA PRICINILOR ÎN PRIMĂ INSTANŢĂ NR.24 DIN 12.12.2005 ...................13 CU PRIVIRE LA APLICAREA LEGISLAŢIEI PROCESUALE CIVILE LA ÎNTOCMIREA HOTĂRÂRII ŞI ÎNCHEIERII JUDECĂTOREŞTI NR.2 DIN 07.07.2008 ................................................................................................................................23 CU PRIVIRE LA EXAMINAREA PRICINILOR CIVILE ÎN ORDINE DE APEL NR.15 DIN 03.10.2005 ...........................................................................................................32 CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII DE CĂTRE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI A LEGISLAŢIEI PROCESUALE CIVILE LA ÎNTOCMIREA ACTELOR JUDECĂTOREŞTI DE DISPOZIŢIE ÎN CADRUL EXAMINĂRII PRICINILOR CIVILE ŞI ECONOMICE ÎN ORDINE DE APEL ŞI DE RECURS NR.3 DIN 07.07.2008 ..............................................................................................................42 CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII LEGISLAŢIEI PROCEDURALE LA EXAMINAREA CAUZELOR CIVILE ÎN RECURS NR.3 DIN 27.03.2006 ..................46 CU PRIVIRE LA EXAMINAREA CAUZELOR PRIVIND ACCESUL LA INFORMAŢIILE OFICIALE NR.1 DIN 02.04.2007 .......................................................61 PRIVIND PRACTICA JUDICIARĂ CU PRIVIRE LA CONSTATAREA FAPTELOR CARE AU VALOARE JURIDICĂ ŞI DECLARAREA PERSOANEI DISPĂRUTĂ FĂRĂ URMĂ SAU DECEDATĂ NR.4 DIN 07.07.2008...............................77 CU PRIVIRE LA APLICAREA DE CĂTRE INSTANŢELE DE JUDECATĂ A LEGISLAŢIEI CE REGLEMENTEAZĂ REPARAREA PREJUDICIULUI MORAL NR.9 DIN 09.10.2006 ..............................................................................................................86 CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII DE CĂTRE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI A LEGISLAŢIEI DESPRE ÎNCASAREA CHELTUIELILOR DE JUDECATĂ ÎN CAUZELE CIVILE NR.25 DIN 28.06.2004..........................................92 CU PRIVIRE LA UNELE CHESTIUNI CE VIZEAZĂ PROCEDURA DE ELIBERARE A ORDONANŢELOR JUDECĂTOREŞTI NR.18 DIN 31.05.2004 .............101 NOTĂ INFORMATIVĂ PRIVIND TEMEIURILE CE DUC LA RESTITUIREA DE CĂTRE INSTANŢA DE RECURS A PRICINILOR SPRE REJUDECARE ..................106

2

PROCEDURA CONTENCIOASĂ CERERI DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ (ACŢIUNI)
BRAŞOVEANU DUMITRU. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ A LUI Ş.Ş. ŞI A OFICIULUI CADASTRAL TERITORIAL .................................................130 BRAŞOVEANU DUMITRU. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ A CONSILIULUI SĂTESC ............................................................................................................. 133 BRAŞOVEANU DUMITRU. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ A CONSILIULUI SĂTESC (2) ........................................................................................................ 136 DOLGHIERU VASILE. CERERE CU PRIVIRE LA MĂRIREA CUANTUMULUI PRETENŢIILOR DIN ACŢIUNE ............................................................138 DOLGHIERU VASILE. CERERE DE RECURS ASUPRA DECIZIEI CURŢII DE APEL ECONOMICE...........................................................................................139 DOLGHIERU VASILE. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ CU PRIVIRE LA ÎNCASAREA DATORIILOR FORMATE ÎN BAZA CONTRACTULUI ......................143 DOLGHIERU VASILE. OBIECŢII ASUPRA RAPORTULUI DE EXPERTIZĂ ..............145 DOLGHIERU VASILE. REFERINŢĂ LA CEREREA DE APEL PRIVIND ATACAREA HOTĂRÂRII JUDECĂTORIEI ECONOMICE DE CIRCUMSCRIPŢIE CHIŞINĂU ..............................................................................................................................147 DOLGHIERU VASILE. REFERINŢĂ ASUPRA CERERII DE RECURS .........................150 DOLGHIERU VASILE. REFERINŢĂ ASUPRA CERERII DE REVIZUIRE DEPUSE ÎMPOTRIVA DECIZIEI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE ................................152 DOLGHIERU VASILE. REFERINŢĂ ASUPRA CERERII RECONVENŢIONALE CU PRIVIRE LA DECLARAREA NULĂ A PCT. 5.4, 5.6, 10.5 ..........................................154 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA DATORIEI .......................................................................................................157 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA DATORIEI (2) .........................................................................................................................159 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA VENITULUI RATAT ..............................................................................................................161 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA PENALITĂŢII .........................................................................................................................164

3

CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND REZOLVIREA CONTRACTULUI DE VÂNZARE-CUMPĂRARE ..............................................................168 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULITĂŢII CONTRACTULUI DE VÂNZARECUMPĂRARE (2) ............................................................................................................................. 171 PALII OLEG. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU REPARAREA PREJUDICIULUI CAUZAT PRIN VĂTĂMAREA INTEGRITĂŢII CORPORALE ŞI DECESUL LUI C.W................................................................................................................173 PALII OLEG. CERERE PENTRU COMPLETAREA TEMEIULUI ACŢIUNI..................176 SPĂLATU VEACESLAV. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA PREJUDICIULUI MATERIAL PRODUS ÎN URMA ACCIDENTULUI RUTIER ...................................................................................................................................179 SPĂLATU VEACESLAV. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND PARTAJUL AVERII COMUNE .............................................................................................181 SPĂLATU VEACESLAV. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU DESFACEREA CĂSĂTORIEI ...............................................................................................183 SPĂLATU VEACESLAV. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA DATORIEI .......................................................................................................184 ROMAN ANATOLIE. CERERE CU PRIVIRE LA ADOPTAREA ACŢIUNILOR DE ASIGURARE A ACŢIUNII CIVILE ................................................................................186 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE PRIVIND ÎNCETAREA PROCESULUI ÎN PRICINA CIVILĂ ...................................................................................................................188 PALII OLEG. CERERE PRIVIND APARTENENTA DOCUMENTELOR CONSTATATOARE DE DREPTURI ....................................................................................192

APELURI
PALII OLEG. CERERE DE APEL ASUPRA HOTĂRÂRII JUDECĂTORIEI ANENII-NOI............................................................................................................................ 194 SPĂLATU VEACESLAV. CERERE DE APEL ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRII JUDECĂTORIEI BUIUCANI MUN.CHIŞINĂU NR.2-14/10 DIN 10.04.2010.................... 196

ALTE CERERI
PALII OLEG. CERERE PENTRU ANEXAREA ÎNSCRISURILOR LA MATERIALELE CAUZEI ..................................................................................................... 198 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE PRIVIND EFECTUAREA EXPERTIZEI PSIHIATRICE ......................................................................................................................... 199 4

SPĂLATU VEACESLAV. CERERE DE STRĂMUTARE A PRICINII SPRE JUDECARE CU RESPECTAREA NORMELOR DE COMPETENŢĂ EXCEPŢIONALĂ.................................................................................................................... 201

CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV
HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII DE CĂTRE INSTANŢELE DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV A UNOR PREVEDERI ALE LEGII CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV NR.10 DIN 30.10.2009........................................203

CERERI PREALABILE
NICOARĂ VASILE. CERERE PREALABILĂ ÎMPOTRIVA ÎNTREPRINDERII DE STAT CENTRUL RESURSELOR INFORMAŢIONALE DE STAT „REGISTRU” ŞI A DIRECŢIEI DE DOCUMENTARE A POPULAŢIEI.........................................................219

CERERI
BRAŞOVEANU DUMITRU. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ A COMISIEI ELECTORALE CENTRALE ...............................................................................221 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULITĂŢII ACTULUI ADMINISTRATIV .......................................226 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND REVOCAREA ACTULUI ADMINISTRATIV (2) .........................................................................................229 CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULITĂŢII ACTULUI ADMINISTRATIV (3) .................................232 NICOARĂ VASILE. CERERE DE CHEMARE ÎN INSTANŢA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV PRIVIND ANULAREA ACTULUI ADMINISTRATIV ŞI ÎNCASAREA PREJUDICIULUI CAUZAT ..........................................................................235 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. PLÂNGERE ÎN PRIVINŢA SOLICITANTULUI DE AZIL (ÎN ORDINEA ART. 313 COD DE PROCEDURĂ PENALĂ) ................................ 242 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE PRIVIND AMÂNAREA PROCESULUI ÎN PRIVINŢA SOLICITANTULUI DE AZIL ÎN CONFORMITATE CU ART.208 DIN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ ................................................................................244 PALII OLEG. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU ANULAREA DECIZIEI DIRECŢIEI REFUGIAŢI ŞI ACORDAREA STATUTULUI DE REFUGIAT ..........................................................................................................................245 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE PRIVIND CONTESTAREA ACTULUI ADMINISTRATIV ...............................................................................................................249 5

BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE PRIVIND RESPINGEREA DEMERSULUI PRIVIND APLICAREA MĂSURII PREVENTIVE SUB FORMĂ DE AREST PREVENTIV A SOLICITANTULUI DE AZIL ..................................................................253 PALII OLEG. RECURS ASUPRA HOTĂRÂRII CURŢII DE APEL CHIŞINĂU DIN _ PRIN CARE A FOST RESPINSĂ ACŢIUNEA PENTRU ANULAREA DECIZIEI NR.____A DIRECŢIEI PRINCIPALE PENTRU REFUGIAŢI ..........................................255 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU ANULAREA ACTULUI ADMINISTRATIV DE REFUZ ÎN PRIMIREA DOCUMENTELOR PENTRU NATURALIZARE A BENEFICIARULUI DE PROTECŢIE UMANITARĂ ................................................................................................257

RECURSURI
BRAŞOVEANU DUMITRU. RECURS AL MIŞCĂRII SOCIAL-POLITICE „ACŢIUNEA EUROPEANĂ” ................................................................................................259 PĂDURARU ION. CERERE DE RECURS ASUPRA ÎNCHEIERII CURŢII DE APEL CHIŞINĂU DIN ___ PRIVIND SCOATEREA DE PE ROL A CERERII DE CHEMARE ÎN INSTANŢA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV...................................264 CONSTANTINOV ANA. RECURS ÎMPOTRIVA DECIZIEI CURŢII DE APEL CHIŞINĂU DIN 18 MARTIE 2010 .......................................................................................268

PLEDOARII
BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. ALOCUŢIUNEA AVOCATULUI ÎN CAUZA M.V.A. ÎMPOTRIVA CONSILIULUI DE ADMINISTRARE AL AGENŢIEI NAŢIONALE PENTRU REGLEMENTARE ÎN ENERGETICĂ (ANRE) ..................................................272 BRASOVEANU DUMITRU. PLEDOARIA AVOCATULUI ÎN CAUZA MIŞCAREA SOCIAL-POLITICĂ „ACŢIUNEA EUROPEANĂ” ÎMPOTRIVA COMISIEI ELECTORALE CENTRALE................................................................................277 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. TEZE CU PRIVIRE LA CEREREA DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ A LUI H.M. PRIVIND CONTESTAREA ACTULUI ADMINISTRATIV .................................................................................................................283

PROCEDURA SPECIALĂ
BRAŞOVEANU DUMITRU. CERERE PRIVIND STABILIREA FAPTULUI DE RUDENIE ...............................................................................................................................288

6

CAUZE PENALE
HOTĂRÂRI ALE PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA
PRIVIND SENTINŢA JUDECĂTOREASCĂ NR.5 DIN 19.06.2006 ...................................292 CU PRIVIRE LA PRACTICA ASIGURĂRII CONTROLULUI JUDECĂTORESC DE CĂTRE JUDECĂTORUL DE INSTRUCŢIE ÎN PROCESUL URMĂRIRII PENALE NR.7 DIN 04.07.2005 .............................................................................................................303 CU PRIVIRE LA PRACTICA JUDECĂRII CAUZELOR PENALE ÎN ORDINE DE APEL NR.22 DIN 12.12.2005 ................................................................................................314 CU PRIVIRE LA JUDECAREA RECURSULUI ORDINAR ÎN CAUZA PENALĂ NR.9 DIN 30.10.2009 .............................................................................................................326 PRIVIND APLICAREA ÎN PRACTICA JUDICIARĂ DE CĂTRE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI A UNOR PREVEDERI ALE CONVENŢIEI PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE NR.17 DIN 19.06.2000 ...........................................................................................................341 CU PRIVIRE LA UNELE CHESTIUNI CE ŢIN DE APLICAREA DE CĂTRE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI A PREVEDERILOR ARTICOLULUI 3 DIN CONVENŢIA EUROPEANĂ PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE NR.8 DIN 30.10.2009 ..........................................344 NOTĂ INFORMATIVĂ CU PRIVIRE LA HOTĂRÂRILE PRONUNŢATE DE CEDO CONTRA MOLDOVEI LA SFÎRŞITUL ANULUI 2009 - ANUL 2010 PE MARGINEA DOSARELOR ECONOMICE ..........................................................................357 CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII DE CĂTRE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI A UNOR PREVEDERI ALE CONSTITUŢIEI REPUBLICII MOLDOVA NR.2 DIN 30.01.1996.........................................................................................366

CERERI
CONSTANTINOV ANA. CERERE DE LIBERARE DE RĂSPUNDERE PENALĂ POTRIVIT PREVEDERILOR ART.217 ALIN.(5) CP RM.................................................... 371 SPĂLATU VEACESLAV. CERERE PRIVIND ÎNLOCUIREA MĂSURII PREVENTIVE ........................................................................................................................373

7

RECURSURI
MĂRGINEANU IURIE. RECRS ASUPRA SENTINŢEI DIN 16.06.2006 PRONUNŢATE DE JUDECĂTORIA STRĂŞENI ŞI ASUPRA DECIZIEI CURŢII DE APEL CHIŞINĂU DIN 5.10.2006 ...................................................................................374 NICOARĂ VASILE. RECURS ASUPRA ÎNCHEIERII JUDECĂTORIEI DIN 29.08.2008 PRIVIND APLICAREA MĂSURII PREVENTIVE SUB FORMĂ DE AREST PE UN TERMEN DE 10 ZILE ÎN PRIVINŢA LUI M.D. ŞI ASUPRA ÎNCHEIERII PRIN CARE A FOST RESPINS DEMERSUL PRIVIND ELIBERAREA PERSOANEI ÎN LEGĂTURĂ CU EXPIRAREA TERMENULUI DE REŢINERE ............379 SPĂLATU VEACESLAV. RECURS ÎMPOTRIVA DECIZIEI CURŢII DE APEL DIN 27.02.2010 ÎN DOSARUL PENAL NR.1A-11/2010 .......................................................... 384

RECURSURI ÎN ANULARE
MUNTEANAU PETRU. RECURS ÎN ANULARE ................................................................... 386 ULIANOVSCHI GHEORGHE. RECURS ÎN ANULARE (ÎN BAZA ART.452 ŞI ART.453 ALIN.2 CPP RM) ÎMPOTRIVA ÎNCHEIERII JUDECĂTORULUI DE INSTRUCŢIE AL JUDECĂTORIEI SECT.CENTRU, MUN.CHIŞINĂU DIN 24 MARTIE 2008 ÎN CAUZA PENALĂ DE ÎNVINUIRE A LUI K.M. ÎN BAZA ART.46, 217/1 ALIN.(4) LIT.B) ŞI D) CP RM....................................................................... 391 ULIANOVSCHI GHEORGHE. RECURS ÎN ANULARE ÎN ORDINEA PREVĂZUTĂ DE ART.425 CPP ......................................................................................................................395 ULIANOVSCHI GHEORGHE. RECURS ÎN ANULARE ÎN ORDINEA PREVĂZUTĂ DE ART.452 CPP RM (1) ..............................................................................399 ULIANOVSCHI GHEORGHE. RECURS ÎN ANULARE ÎN ORDINEA PREVĂZUTĂ DE ART.452 CPP RM (2) ..............................................................................404

ALTE CERERI
BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. REFERINŢĂ LA APELUL DECLARAT DE PROCUROR ÎMPOTRIVA SENTINŢEI JUDECĂTORIEI DIN 19.03.2010 ÎN PRIVINŢA LUI C.M.I. ............................................................................................................409 NICOARĂ VASILE. CERERE FORMULATĂ ÎN BAZA ART.345 ALIN.(4), P.3; 350; 332 ALIN.(1); 275 P.9); 274 ALIN.(2); 28 CPP PRIVIND ÎNCETAREA PROCESULUI PENAL ...........................................................................................................437 NICOARĂ VASILE. DEMERS PRIVIND RIDICAREA EXCEPŢIEI DE NECONSTITUŢIONALITATE ..............................................................................................441

8

BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. REFERINŢĂ ASUPRA CERERII DE APEL ÎNAINTATE DE PROCUROR ÎMPOTRIVA SENTINŢEI JUDECĂTORIEI CENTRU, MUN. CHIŞINĂU DIN 28.01.200 .............................................................................. 443

PLEDOARII
ALEXEI BARBĂNEAGRĂ. INDEPENDENŢA JUSTIŢIEI, TRIUMFUL ADEVĂRULUI ŞI AL LEGII ÎN CAUZE ADMINISTRATIVE...........................................447 ALEXEI BARBĂNEAGRĂ. PLEDOARIA AVOCATULUI ÎN CAUZA PENALĂ DE ÎNVINUIRE A LUI C.M.I. ÎN SĂVÂRŞIREA INFRACŢIUNILOR PREVĂZUTE DE ART.327 ALIN.(2) LIT. C), 328 ALIN.(3) LIT A),D), 332 ALIN.(1) CP ......................456 NICOARĂ VASILE. PLEDOARIE ÎN CADRUL DOSARULUI PENAL PRIVIND ÎNVINUIREA LUI A.V. ÎN COMITEREA INFRACŢIUNII PREVĂZUTE DE ART.264 ALIN.(3) LIT.A) CP ...............................................................................................493 URSU NICOLAE. TEZE PENTRU DEZBATERI JUDICIARE ÎN CAUZA PENALĂ V.Ş. ŞI ALŢII ..........................................................................................................................500 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. TEZE DIN PLEDOARIA SUSŢINUTĂ ÎN INSTANŢA DE JUDECATĂ ÎN CAUZA PENALĂ DE ÎNVINUIRE A M.I. ÎN SĂVÂRŞIREA INFRACŢIUNILOR PREVĂZUTE DE ART.328 ALIN.(1), 332 ALIN.(1) ŞI ART.329 CP RM .....................................................................................................................508

CAUZE ADMINISTRATIVE
HOTĂRÂRI ALE PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA
CU PRIVIRE LA APLICAREA SANCŢIUNILOR ADMINISTRATIVE DE CĂTRE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI NR.22 DIN 10.07.1997 ..................................................521 CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII LEGISLAŢIEI PENALE ŞI DMINISTRATIVE PRIVIND PROTECŢIA CONSUMATORILOR NR.23 DIN 10.07.1997 ................................................................................................................................526 DESPRE PRACTICA JUDICIARĂ ÎN CAUZELE PRIVIND CONTRABANDA ŞI CONTRAVENŢIILE ADMINISTRATIVE VAMALE NR.19 DIN 10.07.1997 ...................531 CU PRIVIRE LA PRACTICA APLICĂRII UNOR PREVEDERI ALE ARTICOLULUI 162 DIN CODUL CU PRIVIRE LA CONTRAVENŢIILE ADMINISTRATIVE REFERITOR LA RĂSPUNDEREA PENTRU DESFĂŞURAREA ILEGALĂ A ACTIVITĂŢII DE ÎNTREPRINZĂTOR NR.5 DIN 15.02.1999 ...............................................................................................................................539

9

CERERI
MANCEVSCHI OLEG. CONTESTAŢIE ÎMPOTRIVA PROCESULUI-VERBAL CU PRIVIRE LA CONTRAVENŢIE .....................................................................................543 MANCEVSCHI OLEG. CONTESTAŢIA ÎMPOTRIVA DECIZIEI CU PRIVIRE LA CONTRAVENŢIE ..................................................................................................................545 ULIANOVSCHI GHEORGHE. PLÂNGERE ÎN ORDINEA PREVĂZUTĂ DE ART.281 CCA..........................................................................................................................546

RECURSURI
MANCEVSCHI OLEG. RECURS ÎN CAUZĂ CONTRAVENŢIONALĂ (NR.4D-2623/10) ....................................................................................................................549 MANCEVSCHI OLEG. RECURS ÎN CAUZA CONTRAVENŢIONALĂ (NR.4P-46/09) .........................................................................................................................551 SPĂLATU VEACESLAV. RECURS ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRII NR.4C-201/09 DIN 10.11.2009 ..............................................................................................552

SESIZĂRI ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE
SESIZARE PRIVIND CONSTITUŢIONALITATEA UNEI SINTAGME DIN ALIN.(6) ART.63 DIN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ, LA DEMERSUL JUDECĂTORIEI SECT. BOTANICA, MUN. CHIŞINĂU ÎN LEGĂTURĂ CU SOLUŢIONAREA PLÂNGERII DEPUSE ÎN ORDINEA ART.313 DIN CPP ÎN CAUZA LUI Ţ.S..............................555

MODELE DE CERERI DE ADRESARE LA CEDO
NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE PREZENTATĂ ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 34 AL CONVENŢIEI EUROPENE PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE ŞI CU ARTICOLELE 45 ŞI 47 ALE REGULAMENTULUI CEDO (1) .........................................561 NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 34 DIN CONVENŢIA EUROPEANĂ PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE AMENDATĂ DE PROTOCOLUL 11 (1) ..........570 NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE PREZENTATĂ ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 34 AL CONVENŢIEI EUROPENE PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE ŞI CU ARTICOLELE 45 ŞI 47 ALE REGULAMENTULUI CEDO (2) .........................................578 NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 34 DIN CONVENŢIA EUROPEANĂ PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE AMENDATĂ DE PROTOCOLUL 11 (2) ...........586 10

NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 34 DIN CONVENŢIA EUROPEANĂ PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE AMENDATĂ DE PROTOCOLUL 11 (3) ..........595 NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE PREZENTATĂ ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 34 AL CONVENŢIEI EUROPENE PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE ŞI CU ARTICOLELE 45 ŞI 47 ALE REGULAMENTULUI CEDO (3) .......................................... 606 NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 34 DIN CONVENŢIA EUROPEANĂ PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE AMENDATĂ DE PROTOCOLUL 11 (4) ........... 612 NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE PREZENTATĂ ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 34 AL CONVENŢIEI EUROPENE PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE ŞI CU ARTICOLELE 45 ŞI 47 ALE REGULAMENTULUI CEDO (4) .......................................... 616 BARBĂNEAGRĂ ALEXEI. CERERE PREZENTATĂ ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 34 AL CONVENŢIEI EUROPENE PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE ŞI CU ARTICOLELE 45 ŞI 47 ALE REGULAMENTULUI CEDO (5) .........................................623

11

HOTĂRÂRI ALE PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

12

Plenul Curţii Supreme de Justiţie. 13 . cu excepţiile prevăzute de lege.192 din Cod. 2. 4.2 lit. instituită de lege. Pricinile în procedură specială se examinează potrivit regulilor generale. cu excepţiile şi completările stabilite în capitolele XXII-XXXIV din Cod şi alte legi.12. Criteriile de determinare a termenului rezonabil sunt prevăzute în art. instanţa de judecată va întreprinde toate măsurile ca părţile să îndeplinească cu exactitate actele de procedură. 2006. cât şi instanţelor de judecată specializate.16 lit. în temeiul art. Instanţele judiciare vor avea în vedere că în mod prioritar şi de urgenţă se judecă categoriile de pricini indicate în art. 3.24 din 12. Se explică instanţelor de judecată că art. să nu facă uz de manevre dilatorii şi să folosească posibilităţile oferite de dreptul procesual pentru a reduce procedura de soluţionare a cauzei.12. Dacă părţile tergiversează cu rea-credinţă procesul. de către o instanţă independentă şi imparţială. iar la cererea părţii interesate să soluţioneze problema reparaţiei prejudiciului cauzat prin tergiversare. într-un termen rezonabil.10 din 22.192 alin. pag.9 modificată de: Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. instanţa de judecată este în drept să împiedice un asemenea comportament şi să aplice sancţiunile prevăzute de lege faţă de vinovaţi.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Privind aplicarea normelor codului de procedură civilă la judecarea pricinilor în primă instanţă nr.2005 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova.2008 În scopul asigurării aplicării corecte şi unitare a normelor Codului de procedură civilă la judecarea pricinilor în prima instanţă de către instanţele de judecată.8.(2) din Cod şi alte legi. Se atrage atenţia că normele procedurale ce vizează modalitatea desfăşurării dezbaterilor judiciare în primă instanţă sunt aplicabile atât instanţelor de judecată de drept comun. Având în vedere faptul că comportamentul părţilor influenţează asupra termenului de soluţionare a litigiului.e) şi art.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale garantează dreptul oricărei persoane la judecarea în mod echitabil a cauzei. Acţiunile civile. inclusiv cele date în competenţa instanţelor economice se judecă în primă instanţă conform procedurii generale (contencioase). Instanţele de judecată urmează a lua în consideraţie faptul că dispoziţiile privitoare la dezbaterile judiciare nu sunt aplicabile litigiilor care se examinează în ordinea procedurii în ordonanţă (simplificată) reglementată în capitolul XXXV din Codul de procedură civilă. nr. stabilite prin Codul de procedură civilă. HOTĂRĂŞTE: 1. care va hotărî asupra încălcării drepturilor şi obligaţii lor sale cu caracter civil. în mod public. Pricinile civile se judecă în primă instanţă în termen rezonabil.c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie.

Potrivit art. În orice caz. Drept temei pentru amânarea examinării pricinii va servi şi cazul când termenul pentru care au fost înştiinţaţi participanţii la proces nu a fost de ajuns pentru ca ultimii să se pregătească pentru dezbaterile judiciare sau să se prezinte în şedinţa de judecată. Se explică că admiterea organelor de informare în masă la şedinţa de judecată se examinează de către preşedintele şedinţei la prezentarea documentelor ce confirmă dreptul reprezentantului presei de a efectua înregistrarea sau filmarea procesului. se va ţine cont de prevederile art. 7. martorii. instanţele de judecată trebuie să stabilească dacă participanţii care nu s-au prezentat în şedinţă.2008] 5.2008] 8. însă poate fi atacată odată cu fondul cauzei. au fost înştiinţaţi legal potrivit dispoziţiilor art.514 din 06. utilizarea altor mijloace tehnice numai la deschiderea şedinţei şi la pronunţarea hotărârii. problema dată fiind soluţionată de completul de judecată. Participantul la proces se va considera legal citat şi în cazul când personal sau prin reprezentant a fost înştiinţat în şedinţă judiciară.14 din Legea nr.07.4 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. hotărârea se pronunţă public. Se explică instanţelor de judecată că citarea publică a pârâtului se admite doar în condiţiile art.102-106 din Cod şi dacă acest termen a fost suficient pentru ca ei să se prezinte în instanţă. în şedinţă închisă trebuie examinate pricinile specificate în art. precizându-se faptul că publicitatea dezbaterilor judiciare este regula.Acţiunile cu rea-credinţă ale părţilor la examinarea procesului urmează a fi determinate conform prevederilor art.192 alin. 6.118 din Constituţia Republicii 14 . fotografierea.(2) din Cod şi în alte legi. În consecinţă. iar confidenţialitatea . Concomitent.10 din 22.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi art. De aceea.10 din 22. preşedintele şedinţei va ţine cont de prevederile art. [Pct.12.18 alin. Prin telegramă sau prin alte mijloace vor fi citaţi participanţii la proces. Examinarea pricinii în şedinţă închisă se va dispune prin încheiere motivată. interpreţii în pricinile de urgenţă stipulate în art. Examinarea pricinii în lipsa participanţilor. 400 din Cod). În caz contrar judecarea pricinii urmează a fi amânată.386. La soluţionarea problemei privind admiterea reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă în şedinţa de judecată. care separat nu poate fi supusă niciunei căi de atac. contra semnătură.108 din Cod.7 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. La deschiderea şedinţei.105 alin.(5) din Cod.61 CPC. [Pct. reprezintă o încălcare a normelor procedurale şi constituie temei pentru casarea hotărârii judiciare (art. experţii. specialiştii.23 alin. Potrivit art. Termenul de care au luat cunoştinţă părţile sau pentru care au primit citaţii nu poate fi schimbat decât din motive temeinice şi cu citarea părţilor. locul şi ora şedinţei de judecată. La stabilirea limbii de procedură. instanţa de judecată va ţine cont de opinia participanţilor la proces şi de prevederile art. preşedintele anunţă în ce limbă se va desfăşura procesul. la începerea dezbaterilor judiciare. referitor la data şedinţei judiciare viitoare.(2) din Cod.23 din Cod se garantează fiecărei persoane dreptul la examinarea cauzei sale în mod public.1995 privind organizarea judecătorească.(2) din Cod şi va putea admite înregistrarea audio-video.12.excepţia. participanţii la proces se vor considera legal citaţi doar atunci când citaţia Ie-a fost înmânată personal contra semnătură pe cotor sau avizul poştal cu privire la primirea citaţiei. care nu au fost înştiinţaţi despre data.

Instanţele de judecată vor avea în vedere că împuternicirile pentru exercitarea actelor procedurale prevăzute în art. datele despre existenţa la întreţinere a altor persoane. ziua şi locul naşterii. patronimicului. prenumelui.a. Consemnarea datelor enunţate. motivul neprezentării celor absenţi.255.273-XIII din 09 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte. cu excepţia numelui. Propunerea de recuzare şi de abţinere de la judecată urmează a fi depusă până la începerea dezbaterilor judiciare în fond. Totodată.12 din 09 aprilie 1999. poate stabili şi alte circumstanţe. domiciliul. Nu pot fi recuzaţi judecătorii cărora li s-a încredinţat soluţionarea cererii de recuzare.date cu privire la studii. datele despre invaliditate. în procura eliberată şi legalizată în modul stabilit de lege. prenumele şi patronimicul. La anunţarea completului de judecată sau explicarea dreptului de a face propuneri de recuzare şi de abţinere de la judecată. dar a soluţionat unele chestiuni de procedură. însă dacă autorul în proces a aflat de existenţa temeiului recuzării sau abţinerii după ce a început judecarea pricinii în fond. În cazul în care judecătorul nu s-a pronunţat. 15 .1 din Legea nr. care au legătură cu soluţionarea justă a litigiului (de exemplu.81 CPC trebuie menţionate expres. precum şi dacă nu există circumstanţe care exclud dreptul acestora de a participa la proces (art.80 CPC. cu indicarea motivelor concrete şi. vechimea în muncă. volumul investigaţiilor. pe lângă datele privitoare la identitate. instanţa de judecată urmează a verifica dacă împuternicirile reprezentantului sunt formulate în conformitate cu art.75 din Cod).gradul de rudenie. 10. salariul în pricinile privind repararea prejudiciului ş.49-50 din Codul de procedură civilă. Preşedintele şedinţei. în cazul persoanei juridice se vor stabili împuternicirile conducătorului acesteia.76 din Cod). funcţia deţinută. cu anexarea probelor ce confirmă temeiul recuzării. recuzării şi a abţinerii. dacă posedă limba în care se desfăşoară procesul. Se atenţionează instanţele de judecată că este inadmisibil să judece pricina repetat judecătorul care s-a pronunţat în fond în primă instanţă. grefierul raportează preşedintelui şedinţei prezenţa persoanelor citate. pentru fiecare judecător în parte. starea materială. În conformitate cu art. studiile. anul. sub sancţiunea nulităţii. art. La stabilirea identităţii persoanelor prezente preşedintele şedinţei urmează să verifice numele.252 Cod Civil şi art. În cazul în care în şedinţa de judecată partea îşi apără interesele prin reprezentant. La fel. urmează a fi stabilite şi ocupaţia.). după caz. el nu este lipsit de posibilitatea să facă propunere de recuzare sau de abţinere de la judecată. 11. situaţia familială. Categoriile actelor de identitate sunt reglementate în art. 1052 Cod Civil. 9. legătura dintre acesta şi părţi. luna. martorului . aspecte învederate la art. instanţele de judecată trebuie să verifice dacă nu sunt cazuri vizând încetarea valabilităţii procurii conţinute în art. el poate participa la judecarea cauzei. nu este necesară după amânarea şedinţelor şi în cazul când nu este schimbată componenţa instanţei de judecată şi a participanţilor la proces. ale reprezentantului (art. în cazul participării expertului . cetăţenia.24 din CPC şi de explicaţiile Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. Propunerea de recuzare şi de abţinere de la judecată urmează a fi prezentată oral sau în scris. urmează a fi verificată chestiunea inadmisibilităţii participării judecătorului la judecarea litigiului prin prisma incompatibilităţii. După deschiderea şedinţei judiciare. în apel sau recurs.18 din Legea privind organizarea judecătorească completul de judecată se constituie de către preşedintele (vicepreşedintele) instanţei. în caz dacă ele există.Moldova. sau.

Specialistului îi sunt explicate drepturile şi obligaţiile procedurale prevăzute de art. pentru nedepunerea referinţei. Explicarea drepturilor şi obligaţiilor procedurale. Respingerea de către instanţa de judecată a cererii sau a demersului nu decade persoana interesată din dreptul de a le înainta din nou pe parcursul desfăşurării dezbaterilor judiciare. Preşedintele şedinţei este obligat să le explice participanţilor la proces atât drepturile lor generale. de cercetare la faţa locului. somarea expertului asupra răspunderii penale în temeiul art. expertul este obligat să facă în scris o cerere de abţinere. obligarea părţii vătămate la plata unei despăgubiri.52. Pentru recuzarea expertului. care va condiţiona. la cererea părţii interesate. La fel. specialistului.). 16 . de numire a expertizei. intervenienţilor. Demersul este solicitarea participantului la proces adresată instanţei de judecată pentru a se încuviinţa efectuarea anumitor acţiuni procedurale. Instanţa de judecată mai explică părţilor consecinţele unui eventual abuz în exerciţiul drepturilor procedurale. garantează folosinţa. din dreptul de a administra o probă. O astfel de menţiune se face şi în procesul-verbal al şedinţei de judecată. Spre deosebire de demersuri. care. Soluţionarea demersului sau a cererii se face imediat prin încheiere judecătorească. Indiferent de formă. grefierului şi executorului judecătoresc în art. 398 din Codul de procedură civilă. de scoatere a cererii de pe rol ş. indiferent de faptul dacă acestuia îi sunt cunoscute sau nu drepturile înainte de efectuarea expertizei.51 din CPC sunt prevăzute temeiuri suplimentare. sunt indispensabile soluţionării juste a litigiului. de audiere suplimentară a martorilor. dacă expertiza se va efectua în cadrul dezbaterilor judiciare.56. menţionând motivele. 14. după părerea acestuia. 60 din Cod). decăderea pentru neexercitarea căii de atac şi neîndeplinirea unui act de procedură). 92. 15. Totodată. de efectuare a delegaţiei judiciare. cererile au un caracter informaţional şi conţin date. de a administra anumite probe. care pot influenţa asupra cursului dezbaterilor judiciare şi emiterii hotărârii (de ex: informaţia despre un participant că se află într-o instituţie curativ-profilactică va determina suspendarea procesului. Cererile şi demersurile pot fi formulate în scris şi verbal. în cazul în care el este ferm convins că în baza cunoştinţelor lui speciale nu poate rezolva sarcinile puse în faţa sa sau că materialele prezentate îi sunt insuficiente pentru cercetări şi deducţii. cât şi cele speciale prevăzute de lege (art. a. Expertului şi specialistului le sunt explicate drepturile şi obligaţiile lor procedurale prevăzute de art.Instanţa de judecată decide asupra recuzării şi abţinerii în camera de deliberare printr-o încheiere motivată care nu se supune niciunei căi de atac decât odată cu fondul hotărârii sau deciziei. eficacitatea realizării actului de justiţie şi implementarea principiului disponibilităţii. din dreptul de a depune înscrisuri. instanţa de judecată urmează a atenţiona părţile şi asupra sancţiunilor procedurale ce vor surveni pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neexecutare sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură sau de exercitare abuzivă a unui drept (decăderea din dreptul de a cere dovada cu martori. adică folosirea cu rea-credinţă a acestora. inclusiv dreptul de abţinere de la judecată. 230. demersul trebuie motivat. de subrogare a unei anumite părţi. 12.154 din Cod. a. de asigurare a acţiunii. interpretului. de atragere în proces a coparticipanţilor. 360.312 Cod Penal pentru darea cu bună-ştiinţă a unui raport de expertiză fals sau a unor mărturii mincinoase se face printr-o declaraţie scrisă ce se consemnează în procesul-verbal al şedinţei de judecată. respectarea drepturilor şi executarea de către ceilalţi participanţi la proces a obligaţiilor care le incumbă (de ex: solicitarea adresată instanţei de judecată de audiere a părţii adverse în privinţa anumitor fapte. Formularea cererilor şi a demersurilor se încadrează în categoria drepturilor reale de care beneficiază participanţii la proces şi care contribuie la soluţionarea litigiului. cererea prin care este informată instanţa de judecată despre imposibilitatea efectuării expertizei ş. de încetare a cauzei. cererea de amânare. 13. Astfel. instanţa de judecată urmează să facă distincţie între cereri şi demersuri.).

Se explică că instanţa de judecată este obligată.310 din Cod). în pricinile de plată a pensiilor de întreţinere.instanţa consideră neîntemeiat motivul neprezentării în şedinţă de judecată a participantului la proces citat legal. iar în cazurile. de a dispune căutarea pârâtului în acţiunile intentate în interesul statului. din cauza neprezentării motivate a avocatului (reprezentantului) acestuia.la cererea persoanei interesate după achitarea cheltuielilor de căutare. prin altă vătămare a sănătăţii ori prin deces.a avut loc părăsirea neîntemeiată a şedinţei de judecată de către o parte sau un alt participant la proces înainte de închiderea dezbaterilor.306 din Cod). 16. încuviinţarea examenului psihiatric sau spitalizării în staţionarul de psihiatrie (art. interpretului. specialistului.(5) din Cod).208 CPC). precum soluţionarea demersului de numire a expertizei. a necesităţii de a prezenta sau reclama probe suplimentare. expertului. nu s-a prezentat în judecată şi nu a comunicat instanţei de judecată motivul neprezentării sau dacă motivele sunt considerate de instanţă ca fiind neîntemeiate.291 din Cod).pârâtul. . Examinarea cauzelor cu participarea obligatorie a părţilor se va desfăşura în pricinile privind încuviinţarea adopţiei (art. a.(2) CPC . înştiinţat legal despre locul. limitarea în capacitate de exerciţiu sau declararea incapacităţii (art. de soluţionare a cererii de recuzare. sau dacă pârâtul nu a solicitat examinarea pricinii în lipsa sa. de reluare a procesului ş. Sarcina de înştiinţare a instanţei de judecată despre motivele neprezentării şi probele care dovedesc motivul este pusă pe seama părţilor. se emite o încheiere motivată. deoarece după amânare dezbaterile judiciare se reiau de la început. Astfel. instanţa de judecată va dispune amânarea pricinii în cazurile în care recunoaşte imposibilitatea soluţionării pricinii în şedinţa respectivă din cauza neprezentării participantului la proces sau a martorului. Datele despre temeinicia neprezentării unui participant la proces pot proveni şi de la alţi participanţi la proces sau în alt mod (de exemplu: de la instituţia medicală. Instanţele de judecată vor ţine cont de faptul că soluţionarea unor demersuri şi cereri ce comportă un caracter simplu se face prin încheierea de şedinţă consemnată în procesul-verbal al şedinţei judiciare. data şi ora şedinţei de judecată. iar în cazurile prevăzute în art.reclamantul şi pârâtul au solicitat instanţei de judecată examinarea pricinii în lipsa lor. încuviinţarea spitalizării forţate şi a tratamentului forţat (art. precum şi prezenţa în sala de şedinţă fără a lua parte la dezbateri.dar cu condiţia ca prezentarea repetată a demersului să fie determinată de circumstanţe noi şi să aibă loc până la anunţarea finisării judecării pricinii în fond. La solicitarea întemeiată a participantului la proces.. 20. instanţa de judecată poate amâna o singură dată judecarea pricinii (art. în pricinile de reparaţie a prejudiciului cauzat prin vătămare a integrităţii corporale. .206 alin. de soluţionare a cererii de suspendare sau încetare a procesului.109 alin. 17 .205 din Cod. Instanţele de judecată vor soluţiona pricina în absenţa participanţilor în cazurile în care: . din oficiu sau la cerere. . 17. iar după întrerupere dezbaterile judiciare continuă din momentul în care s-a dispus întreruperea.295 din Cod). La soluţionarea chestiunii privind examinarea pricinii în absenţa unui participant la proces instanţele de judecată vor ţine cont de prevederile art. inclusiv cu partea pregătitoare a şedinţei. Instanţele de judecată vor face distincţie între amânarea şi întreruperea examinării pricinii.). de a atrage în proces alte persoane sau de a efectua alte acte procedurale (art. Doar instanţa de judecată poate aprecia circumstanţele oferite întru invocarea temeiniciei sau netemeiniciei motivelor de neprezentare. 18. unde a fost internat reclamantul sau pârâtul etc.315 din Cod) şi în alte cazuri prevăzute de lege. declararea capacităţii depline de exerciţiu (art. 19.

în procesul verbal este suficientă doar semnătura reclamantului. Cu toate acestea. se dau citire de judecător în şedinţă. Soluţionarea cererii de încheiere a tranzacţiei se face de instanţa de judecată în camera de deliberare. Explicaţiile scrise ale părţilor obţinute prin intermediul delegaţiei de judecată. preşedintele clarifică dacă reclamantul îşi susţine pretenţiile. deoarece dacă în primul caz procesul este încetat. Judecarea pricinii în fond este acea parte a dezbaterilor judiciare în care sunt constatate şi elucidate circumstanţele de fapt şi de drept ale pricinii şi care începe cu prezentarea raportului judecătorului asupra pricinii prin care se reaminteşte părţilor obiectul litigiului. care conţin răspunsul nu pot fi încuviinţate de instanţa de judecată.265 lit. logica şi legătura cu obiectul litigiului urmează a fi verificate de către preşedintele şedinţei. prin asigurarea probelor sau referinţă. instanţele de judecată vor emite o încheiere în condiţiile art. obiecţiile prezentate în referinţă asupra acesteia.266 din Cod. 25.81 din Cod). d) şi art. 24.266 CPC. Întrebările ofensatoare sau care tind să dovedească fapte străine de obiectul litigiului. după care procesul continuă şi se finalizează cu emiterea şi pronunţarea unei hotărâri. precum şi asupra motivului respingerii ei. sau în formă verbală. au dreptul să-şi pună reciproc întrebări. La fel. raportul asupra pricinii trebuie să cuprindă şi indicaţiile instanţei care a dispus rejudecarea. d) din Cod. la propunerea preşedintelui şedinţei. 23. Astfel. În acest caz.21. inclusiv esenţa acţiunii reconvenţionale. În cazul renunţării reclamantului la acţiune. cât şi confirmării tranzacţiei. lămurindu-li-se că după confirmarea tranzacţiei nu se admite o nouă adresare în judecată între aceleaşi părţi cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri şi se concretizează dacă părţilor cele lămurite le sunt clare. În cazul admiterii renunţării reclamantului la acţiune. părţilor le sunt explicate urmările unei astfel de acţiuni procedurale prevăzute de art. 26. intervenientul principal. Corectitudinea formulării întrebării. Dispoziţii analogice sunt aplicabile şi depoziţiilor martorilor obţinute în acelaşi mod (art. care poate fi atacată cu recurs. Părţile şi participanţii la proces. Participanţii la proces pot da explicaţii pe marginea acestora. pârât. În acest sens. Manifestarea volitivă a părţilor privind încheierea tranzacţiei se va face în formă scrisă. 22.b). Dacă pricina se rejudecă după casare. atunci recunoaşterea acţiunii de către pârât semnifică că ultimul recunoaşte pretenţiile materialjuridice ale reclamantului şi acest fapt se consemnează în procesul-verbal al şedinţei judiciare sub semnătură. instanţele de judecată vor ţine cont şi de faptul că în cazul în care reclamantul înaintează mai multe pretenţii şi renunţă doar la o parte din ele. 27. dacă pârâtul recunoaşte pretenţiile reclamantului şi dacă părţile doresc să încheie procesul cu o tranzacţie. reprezentanţii acestora care dispun de aceste împuterniciri potrivit art. Schimbarea ulterioară a acestei ordini se 18 . Concomitent. printr-o încheiere care se consemnează în procesul-verbal. dar care obligatoriu se consemnează contra semnătură în procesul-verbal al şedinţei judiciare de ambele părţi. în legătură cu care fapt se emite o încheiere motivată de încetare a procesului în condiţiile art. care se anexează la materialele dosarului. ca şi tranzacţia.265 lit.221 din Cod) care se apreciază în cumul cu celelalte probe.c). în acest moment. este un drept de dispoziţie al părţilor. Renunţarea la acţiune. Tranzacţia poate fi încheiată doar de subiecţii raportului material litigios (reclamant. instanţa de judecată emite o încheiere asupra întrebării. după ascultarea opiniei părţilor. Ordinea cercetării probelor se determină. instanţa de judecată va continua examinarea cauzei în privinţa celora la care nu s-a renunţat şi va înceta procesul în privinţa celorlalte. partea motivată a hotărârii poate conţine doar menţiunea că pârâtul a recunoscut acţiunea. Consecinţele renunţării reclamantului la acţiune diferă de cele privitoare la recunoaşterea acţiunii de pârât. reglementările procedurale în această materie sunt analogice celor explicate la încheierea unei tranzacţii.

Dacă procesul-verbal de consemnare a depoziţiilor martorului nu este semnat de acesta şi nici nu cuprinde vreo menţiune privitoare la motivul nesemnării. Depoziţiile martorului nu pot fi considerate probă dacă el nu poate indica sursa informaţiei sale. Potrivit art. Cererea de modificare a ordinii de cercetare a probelor poate fi înaintată atât de părţile în proces. cu condiţia garantării confidenţialităţii informaţiilor. se va stabili identitatea acestuia conform prevederilor pct. 313 Cod penal care se face contra semnătură printro declaraţie care se anexează la procesul-verbal al şedinţei de judecată. îl somează asupra răspunderii penale potrivit art. schimbare în depoziţiile martorilor care nu au fost acceptate şi semnate de preşedintele şedinţei. instanţa de judecată.133. Depoziţiile martorului minor vor fi aduse la cunoştinţa participanţilor la proces după revenirea completului în sala de şedinţă. fie chiar şi cu studii pedagogice. va putea să ordone ca probele să fie înfăţişate de către pârât. În cazul în care mijloacele de probă în susţinerea pretenţiilor reclamantului se află sub controlul pârâtului. când prezentarea înscrisurilor ar încălca îndatorirea de a păstra secretul. Înainte de audierea martorului. potrivit legii. Participarea pedagogului este obligatorie la audierea martorilor în vârstă de până la 14 ani şi. instanţa de judecată nu poate să ţină cont de această declaraţie. la latitudinea instanţei de judecată. Locurile nescrise din depoziţie trebuie împlinite cu linie astfel încât să nu se poată adăuga nimic. sau în forma menţiunii contra semnătură în procesul-verbal al şedinţei judiciare. în acelaşi mod. întru exercitarea obligaţiei principale care îi incumbă martorului de a nu depune declaraţii mincinoase sau de a refuza de la depunerea acestora. 19 . precum se întâmplă în cazurile de determinare a domiciliului copilului minor.(2) CPC. când prezentarea ar atrage urmărirea penală împotriva părţii sau unei alte persoane. Dacă martorului îi lipsesc documentele care îi atestă identitatea. Instanţele de judecată. în camera de deliberare. doar în cazuri excepţionale. în cazurile în care cuprinsul înscrisului priveşte chestiuni cu totul personale. inclusiv se va verifica dacă acesta nu se încadrează în categoria persoanelor specificate în art.218 alin. şi printr-o încheiere de şedinţă care nu poate fi atacată separat se admite audierea martorului minor în lipsa părţilor.312. de grefier şi de martor vor fi considerate nule. Nu poate fi admisă în calitate de pedagog o persoană. Refuzul martorului de a da explicaţii trebuie să fie motivat şi urmează să fie exteriorizat sau în forma declaraţiei scrise. el poate fi audiat dacă părţile confirmă identitatea acestuia. cât şi de alţi participanţi la proces. Consemnarea depoziţiilor martorului în procesul-verbal se efectuează conform art. Instanţele de judecată vor respinge cererea de prezentare a înscrisului.11 al prezentei Hotărâri. În aceste cazuri instanţa de judecată doar ascultă opinia copilului. în întregime sau în parte.220 alin. Privitor la necesitatea audierii repetate sau efectuarea unei confruntări instanţa de judecată decide printr-o încheiere consemnată în procesul-verbal. când trebuie constatate unele circumstanţe ale pricinii. completare.(1) din Cod. Se explică instanţelor de judecată că orice ştersătură.poate face printr-o încheiere motivată. după desfacerea căsătoriei sau decăderea din drepturile părinteşti. 28.134 din Cod. 29. Nu pot fi audiaţi în calitate de martori minorii în privinţa cărora s-a ivit litigiul. la cererea reclamantului. în cazul audierii martorilor în vârstă de la 14 până la 16 ani. dacă este parte la proces sau este oarecum interesată în examinarea cauzei.

semne grafice. precum şi primit prin fax. atunci când este necesar de a fi cercetate astfel de înscrisuri şi nu există consimţământul corespondenţilor. 31. instanţele de judecată pot solicita ajutorul unui specialist. anexele (scheme.146 din Cod. pentru care şi legislatorul a prevăzut printr-o normă separată specificată la art. martorii care urmează a fi audiaţi asupra unor momente din cercetarea acestor înscrisuri.(2) CPC). specialişti. alt material expus în scris cu litere. După ce şedinţa a fost declarată închisă. poştă electronică ori prin alt mijloc de comunicare sau în alt mod ce permite citirea informaţiei şi care se referă la circumstanţe importante pentru soluţionarea pricinii. Dispoziţiile art. reprezentanţii acestora. familială şi penală.223 din Cod folosirea acestora în justiţie şi mai ales din considerentul că este legată de conţinutul confidenţial al acestora. Dacă specialistul se va abţine de la darea unei explicaţii pe motiv că sunt necesare cunoştinţe speciale privitor la determinarea acestor circumstanţe urmează a fi dispusă efectuarea unei expertize. instanţa de judecată va ordona efectuarea expertizei judiciare la cererea părţilor sau a participanţilor la proces. Astfel.8 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. În conformitate cu art.222 CPC. 33.305 CPC)). certificat. desene etc. 32. noţiunea de înscris cuprinde orice document. preşedintele şedinţei de judecată trebuie să someze participanţii care au asistat în şedinţă închisă să se abţină de la răspândirea celor auzite altor persoane. Se explică instanţelor de judecată că efectuarea expertizei se va încredinţa instituţiilor specificate la art.142 alin. Instanţelor de judecată li se explică că. proiecte. afară de părţi.) la procesele verbale ale actelor procedurale (art. instanţele de judecată trebuie să emită o încheiere motivată de anunţare pe această durată de timp a cercetărilor în şedinţă judiciară închisă.137 CPC). Determinarea admisibilităţii ca probă a înregistrărilor audio-video se va face prin prisma prevederilor art. Cercetarea înregistrărilor video şi audio este reglementată de art. interpretul şi acei participanţi între care s-a purtat corespondenţa. cifre.06. 20 . participanţii la proces urmează să dea explicaţii referitor la cele vizionate sau audiate.226 din Cod. după finisarea reproducerii înregistrării video sau audio.30. a domiciliului şi a corespondenţei sale. inclusiv sentinţele. Totodată. care confirmă veridicitatea lor.12 din Legea nr.1086-XIV din 23. În cazul în care va apărea necesitatea de a stabili dacă înregistrarea este primară sau derivată. convenţie. Acordul sau refuzul corespondenţilor referitor la forma cercetării acestora trebuie exprimat verbal sau în scris şi se consemnează în procesulverbal al şedinţei judiciare. contract.2000 cu privire la expertiza judiciară.148 CPC. pe când probele materiale constituie diferite obiecte (art. După studierea acestor înscrisuri. care sunt consemnate în procesul verbal al şedinţei judiciare. Instanţele de judecată sunt în drept să dispună ordonarea expertizei în statele cu care Republica Moldova a semnat tratate cu privire la asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă. care garantează că orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie. instanţele de judecată trebuie să facă distincţie netă între înscrisuri şi probe materiale. Instanţele de judecată urmează să acorde atenţie deosebită cercetării unor astfel de înscrisuri precum sunt corespondenţa şi comunicările telegrafice personale. experţi. în cazul în care şedinţa judiciară a fost declarată publică. Cercetarea înscrisurilor se va efectua în conformitate cu art.223 CPC nu se aplică în cazul în care nu este cercetat conţinutul corespondenţei. iar în cazurile prevăzute de lege din oficiu (de exemplu: ordonarea expertizei de constatare a stării psihice (art. în şedinţă pot participa. ci doar se face referire la data expedierii şi primirii corespondenţei sau determinarea domiciliului adresantului. Astfel. luându-se în consideraţie şi protecţia legală a secretului corespondenţei oferită de art. normă de care urmează să se conducă instanţele de judecată. hotărârile şi actele judiciare. scrisoare de afacere ori scrisoare personală.

dispunerea unei expertize. Consultaţia dată de specialist se consemnează în procesul-verbal al şedinţei de judecată. şi nu la rapoartele de expertiză. de ce anume şia făcut această părere. în alte probleme ce ţin de dreptul litigios. Instanţele de judecată vor face deosebire între necesitatea dispunerii unei expertize şi consultarea unui specialist. În încheiere instanţa de judecată îşi va motiva îndoielile asupra raportului anterior. Ordonarea expertizei şi cuprinsul încheierii de judecată urmează a fi făcute conform dispoziţiilor art. Expertiza repetată întotdeauna va fi încredinţată unei comisii de experţi. întrucât mărturisirea făcută este irevocabilă. Totodată.148. audierea şi vizionarea înregistrărilor video-audio. Raportul de expertiză este examinat în şedinţă de judecată şi evaluat în ansamblu cu celelalte probe. 149. Astfel. însă dacă procesul este pornit. Expertiza repetată.: expertul nu a oferit răspuns la câteva întrebări sau nu a examinat toate obiectele sau materialele prezentate). fie că au fost încălcate normele de drept procedural. să suspende procesul printr-o încheiere care se supune recursului potrivit art. la cercetarea înscrisurilor. Partea la proces nu este lipsită de dreptul de a anexa la cererea de chemare în judecată concluzii (expertize). Partea care a recunoscut în instanţă de judecată un înscris sub semnătură privată nu poate declara ulterior că înscrisul este fals. Implicarea în proces a specialistului se va efectua de instanţele de judecată doar în cazul în care sunt reclamate cunoştinţe speciale într-un anumit domeniu al ştiinţei.227 din Cod. este necesar de a se face deosebire între expertiza suplimentară şi expertiza repetată. menţiune care urmează a fi notificată în încheierea judecătorească.34. Expertiza suplimentară se va efectua de către acelaşi expert sau de altul. neavând forţă probantă prestabilită. 153 din Cod. Se atenţionează instanţele de judecată că specialistul nu este somat de răspundere penală. Experţii care au participat la efectuarea expertizei anterioare nu au dreptul de a participa din nou la investigaţii.261 lit. ori au apărut noi probleme referitor la circumstanţele examinate ulterior (de ex. spre deosebire de cea suplimentară. va fi dispusă de instanţele de judecată dacă există dubii în privinţa veridicităţii sau temeiniciei raportului de expertiză care se pot datora fie concluziilor contradictorii ale experţilor. probelor materiale. Numai în cazul în care se va dovedi că recunoaşterea a fost făcută datorită unui viciu de 21 . dar respingerea acestuia va trebui să fie motivată în hotărârea judecătorească. printr-o încheiere de şedinţă consemnată în procesul verbal. Cercetarea raportului de expertiză presupune din partea instanţelor de judecată aducerea la cunoştinţa tuturor participanţilor în proces a conţinutului acestuia şi concomitent verificarea conformităţii răspunsurilor oferite întrebărilor adresate şi a temeiniciei concluziilor depuse. 37. care sunt numite în virtutea unor temeiuri diferite şi procedura de efectuare a acestora este distinctă. Atragerea specialistului în proces se face în virtutea cererii unui participant sau din oficiu.d) din Cod. expertiza suplimentară sau repetată va fi dispusă numai dacă este precedată de existenţa unui raport de expertiză pe acelaşi obiect. până la prezentarea raportului de expertiză. expertiza suplimentară se va dispune în cazul în care raportul de expertiză nu este suficient de clar sau este incomplet. Necesitatea unei expertize suplimentare va decădea în cazul în care interogarea expertului în şedinţă judiciară va fi suficientă pentru înlăturarea acestor neclarităţi. tehnicii. ordonarea expertizei se va efectua numai în baza încheierii de judecată. Astfel. audierea martorilor. 36. Concomitent. ale cărui concluzii le consideră dubioase. Cererea pentru declararea probelor ca fiind false se va soluţiona potrivit art. Instanţele de judecată vor face distincţie între categoriile de rapoarte de expertiză. Procedura falsului se referă la administrarea dovezii cu înscrisuri. la adoptarea unor măsuri de asigurare a probelor. Încheierea prin care s-a dispus efectuarea expertizei poate fi atacată doar odată cu fondul cauzei. instanţa de judecată este în drept. 35.

g) şi h). deoarece la această fază nu se mai admit cereri. 38. Părţile pot să depună concluzii scrise sau note scrise semnate de ele. Procesul-verbal se întocmeşte în scris (de mână sau dactilografiat) pentru fiecare şedinţă de judecată şi act de procedură îndeplinit şi trebuie să corespundă cerinţelor prevăzute de art. procesul-verbal trebuie să fie perfectat în termen de 5 zile de la data încheierii şedinţei. La data şi ora fixată.(1) lit.consimţământ. 42. ale susţinerilor lor orale. de regulă. Starea materială a înscrisului. în virtutea principiului contradictorialităţii şi al dreptului la apărare. se va admite declararea înscrisului ca fiind fals şi poate fi dispusă efectuarea unei expertize sau părţilor să le fie propusă prezentarea altor probe.242 CPC. explicaţiile părţilor. informând părţile despre locul.(3) lit. instanţa de judecată după încheierea susţinerilor orale.236 CPC. din motive întemeiate. poate dispune amânarea deliberării şi pronunţării hotărârii pe un termen de cel mult 10 zile. conţinutul concluziilor sau a cererilor formulate de părţi (art. 41. Chişinău. Neîntocmirea procesului-verbal sau lipsa acestuia constituie temei incontestabil de casare a hotărârii. În camera de deliberare. Acelaşi efect îl produce şi procesul-verbal în care există doar menţiunea că procedura este completă fără ca să cuprindă ordinea dezbaterilor. Instanţele de judecată înainte de a anunţa finalizarea examinării pricinii în fond clarifică dacă participanţii la proces nu mai au şi alte completări. se atenţionează că în cazul în care instanţa de judecată imediat după susţinerile orale se retrage în camera de deliberare şi adoptă doar dispozitivul hotărârii. deoarece acest fapt face imposibilă exercitarea controlului judiciar privind împrejurările şi modul în care s-au desfăşurat dezbaterile judiciare. data şi ora pronunţării hotărârii. art. indiferent de faptul dacă s-au prezentat sau nu părţile sau participanţii la proces.dreptul la ultima replică aparţine pârâtului şi reprezentantului acestuia. dar cu unica excepţie . În cazul în care va fi adoptat doar dispozitivul hotărârii. Dreptul la replică. care se solicită de a fi declarat ca fiind fals.f) din Cod). mai ales dacă astfel de circumstanţe şi probe nu au fost cunoscute până la finalizarea examinării pricinii în fond. instanţa de judecată adoptă. oferă ultima posibilitate de a obiecta asupra celor afirmate în cadrul susţinerilor orale şi asupra circumstanţelor în ansamblu ale cauzei. La acordarea luărilor de cuvânt în cadrul susţinerilor orale instanţele de judecată vor respecta ordinea prevăzută de art. iar instanţa de judecată trece la susţineri orale.233 din Cod.388 alin. Participanţii la proces nu au dreptul să apeleze în luările lor de cuvânt la circumstanţe neexaminate de instanţa de judecată şi nici la probe neelucidate în şedinţă judiciară. se consemnează în procesul-verbal al şedinţei judiciare pentru ca înscrisul să nu poată fi ulterior modificat. În orice caz. Participanţii pot lua cuvânt în consecutivitatea stabilită de art. instanţa de judecată se retrage în camera de deliberare. fără a se retrage în camera de deliberare. redactarea hotărârii motivate se va amâna pe un termen de cel mult 10 zile.233 din Cod.24 22 . hotărârea integrală. în conformitate cu prevederile art. fapt consemnat în procesul-verbal. preşedintele declară finalizarea examinării pricinii. probe sau explicaţii suplimentare. 12 decembrie 2005 nr. 39. În cazul în care nu sunt completări. redactarea hotărârii poate fi amânată pe un termen de cel mult 15 zile. Notele scrise sunt anexate la dosar. Reieşind din sensul art. Concomitent.274 CPC. 40.400 alin.

07. care se înmânează preşedintelui şedinţei şi se anexează la dosar. Plenul Curţii Supreme de Justiţie. Niciun judecător nu are dreptul să se abţină de la vot. 3. chiar dacă ele au fost expuse într-o singură cerere (cerere de chemare în judecată). nr. Toate celelalte dispoziţii ale primei instanţe sau ale judecătorului. prin care pricina nu se soluţionează în fond. 23 . Judecătorul care nu este de acord cu hotărârea majorităţii semnează hotărârea.12 În scopul asigurării aplicării corecte a normelor legislaţiei procesuale la pronunţarea hotărârilor în primă instanţă. în baza circumstanţelor stabilite în cadrul dezbaterilor judiciare. unul dintre care îndeplineşte funcţia de preşedinte al şedinţei de judecată. art. dar nu în sensul că a avut loc o judecată nemijlocită a fondului. prin care cauza se soluţionează în fond. în dependenţă de rezultatul examinării ei. Atunci când instanţa de judecată va respinge acţiunea în temeiul unei explicaţii procedurale. prin hotărârea pronunţată. prima instanţă s-a dezinvestit de judecarea litigiului. pronunţată în mod public. Preşedintele şedinţei de judecată votează ultimul. dar este în drept să expună în scris opinia separată. se emit în formă de încheiere. indiferent de nivelul acesteia.4-5. cu putere de lucru judecat. înlăturarea deficienţelor care au loc în practica judiciară. Se explică. Or. 2. în temeiul art.17 din Codul de procedura civilă. nu se acceptă substituirea hotărârii cu încheierea şi invers. raportate la legea materială şi procedurală.2 din 07. reclamantul sau pârâtul nu este corespunzător etc.e) şi art.). hotărârea nu va conţine concluzii ce ţin de soluţionarea fondului nemijlocit. Judecătorii beneficiază de drepturi egale în soluţionarea problemelor care apar în examinarea pricinii şi emiterea hotărârii. Toate problemele care apar în judecată se soluţionează colegial cu votul majorităţii judecătorilor. în camera de deliberare de către completul de judecată. Instanţa de judecată este obligată prin prisma art. că expresia „se soluţionează cauza în fond" (se soluţionează fondul cauzei) trebuie înţeleasă în sensul că. Hotărârea instanţei judecătoreşti se deliberează de către judecător sau de un complet din 3 judecători.2008 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. Hotărârea judecătorească este actul final de dispoziţie a primei instanţe. în privinţa fiecărei pretenţii invocate.14 CPC de a adopta în mod separat actul de dispoziţie judecătoresc respectiv. 4. EXPLICĂ: 1. care a participat nemijlocit la judecarea pricinii civile. sunt situaţii în care instanţa se dezvinovăţeşte.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la aplicarea legislaţiei procesuale civile la întocmirea hotărârii şi încheierii judecătoreşti nr. pag. adoptată în formă scrisă. format în mod legal. Or.16 lit. 2009. în temeiul unei excepţii procesuale.c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie. în camera de deliberare. fără a rezolva fondul (respinge acţiunea ca tardivă.2 lit.

6. De asemenea. întemeiată şi să conţină răspunsuri la toate pretenţiile. iar în lipsa unei astfel de norme. instanţa judecătorească este obligată la soluţioneze pricinile civile în concordanţă cu practica naţională şi jurisprudenţa Curţii Europene. trebuie să fie legală.(1) lit. al ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului. 7. 24 . După examinarea pricinii în fond. la judecarea pricinii. în conformitate cu art. Instanţa judecătorească examinează pricina în limitele pretenţiilor înaintate şi nu este în drept din proprie iniţiativă să examineze pretenţiile care nu au fost înaintate. al legilor constituţionale.240 alin. este interzis schimbul de opinii cu orice persoană în privinţa pronunţării hotărârii. apoi se retrage în camera de deliberare. se conduce de principiile de drept şi de sensul legislaţiei în vigoare (analogia dreptului). restrânge drepturi sau stabileşte sancţiuni suplimentare. în timpul deliberării. Hotărârea instanţei judecătoreşti se pronunţă în numele Legii. instanţa judecătorească este obligată să soluţioneze pricinile civile în temeiul Constituţiei Republicii Moldova. orice instanţă de judecată. se constată că o lege sau un alt act normativ nu corespunde unei legi sau unui act normativ cu o putere juridică superioară.238 CPC referitor la secretul procedurii deliberării.12 CPC). Nerespectarea secretului deliberării constituie un temei de casare a hotărârii primei instanţe (art. instanţa consideră că există necesitatea clarificării unor noi circumstanţe importante pentru soluţionarea pricinii sau cercetării suplimentare a unor probe. 5. al actelor normative ale Preşedintelui Republicii Moldova. indiferent de faza procesului. instanţa judecătorească aplică norma de drept care reglementează raporturi similare (analogia legii).Judecătorul sau completul de judecată deliberează în secret. Dacă. Ieşirea judecătorului (judecătorilor) din camera deliberării poate avea loc numai în timpul întreruperii pentru odihnă (în decursul timpului de serviciu sau după terminarea acestuia). al tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte. în cadrul examinării şi soluţionării oricăror categorii de pricini civile. De asemenea. Nu se admite aplicarea prin analogie a normei de drept care derogă de la dispoziţiile generale. Astfel. Dacă. În cazul inexistenţei normei de drept care să reglementeze raportul litigios.e) CPC). instanţa. 8. organice şi ordinare.388 alin.13 din Legea contenciosului administrativ. la judecarea pricinii civile. în conformitate cu art. ea va emite o încheiere privind reluarea dezbaterilor judiciare. În cazurile prevăzute de lege. instanţa din nou audiază susţinerile orale ale participanţilor la proces. precum şi al actelor normative emise la nivel de angajator şi contractelor individuale de muncă. Divulgarea deliberărilor este interzisă. Se explică. al hotărârilor Parlamentului. instanţa aplică uzanţele dacă nu contravin ordinii publice şi bunelor moravuri. Dacă în tratatul internaţional la care Republica Moldova este parte sunt stabilite alte reglementări decât cele prevăzute de legislaţia internă. instanţa aplică normele legii sau ale actului normativ care are putere juridică superioară. Totodată. Reieşind din teza menţionată. că hotărârea judecătorească se consideră legală numai în cazul în care ea a fost pronunţată în deplină concordanţă cu normele legislaţiei civile aplicabile litigiului dedus judecaţii şi cu respectarea normelor procedurale civile. aplică reglementările tratatului internaţional (art.(3) CPC. al actelor normative ale ministerelor. este în drept să ridice excepţia de ilegalitate a unui act administrativ cu caracter normativ. ale altor autorităţi administrative centrale şi ale autorităţilor administraţiei publice locale. instanţa judecătorească este obligată să adopte hotărârea în limitele pretenţiilor înaintate de reclamant. Se atenţionează instanţele judecătoreşti asupra necesităţii de a respecta strict prevederile art. din oficiu sau la cererea participanţilor la proces. În camera deliberării trebuie să se afle numai judecătorul sau judecătorii care au examinat pricina.

241 alin. pe lângă alte date. adoptate de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei la 28. Hotărârea judecătorească constă din partea introductivă.probele veridice pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. în motivarea hotărârii instanţa judecătorească este obligată să indice: . menţiunea despre caracterul public sau închis al şedinţei. al reprezentanţilor.argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe.6 al Recomandării nr. luna şi anul depunerii cererii de chemare în judecată (cererii). prezumă dreptul la o hotărâre şi decizie motivate.1. garantat de art.(3) CPC.pretenţiile sau obiecţiile căror participanţi la proces sunt recunoscute în întregime sau parţial temeinice. 10. să fie clară. aceasta. În cazul în care instanţa de judecată se abţine de a da un răspuns special şi explicit la cele mai importante întrebări. faţă de opiniile reprezentanţilor organelor administraţiei centrale şi locale şi altor participanţi la proces. al grefierului.circumstanţele pricinii.cum instanţa consideră necesar de a soluţiona acţiunea.legile de care s-a călăuzit instanţa.(5) din CPC. .9. Susţinerile părţilor. Obiectul litigiului trebuie să fie formulat clar. cu indicarea probelor pe care se întemeiază cerinţele. . să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru rezultatul procesului şi necesită un răspuns special în hotărâre. explicaţiile celorlalţi participanţi la proces. Această parte a hotărârii se referă nemijlocit şi la cerinţele faţă de temeinicia şi legalitatea hotărârii. Hotărârea judecătorească trebuie să fie pe cât e posibil de concisă. precum şi opiniile altor persoane juridic cointeresate în fondul examinării pricinii. 10. obiectul litigiului şi pretenţia înaintată judecăţii.6 25 . faţă de explicaţiile altor persoane participante la proces. În cazul în care a fost modificat temeiul acţiunii sau cuantumul acţiunii. ale altor persoane vor cuprinde numai fapte care au importanţă pentru soluţionarea cauzei. obiecţiile pârâtului. 10. Ea poate fi întocmită liber. se indică numele membrilor completului de judecată. fără a acorda părţii care a formulat-o posibilitatea de a şti dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins. cu precizarea lui în caz dacă a fost completat sau modificat pe parcursul dezbaterilor judiciare. . 10. Partea descriptivă a hotărârii trebuie să conţină data. acest fapt se va considera o încălcare a art. în cadru! dosarului. Conform art. de asemenea. Instanţele judecătoreşti naţionale sunt obligate să-şi motiveze soluţiile şi concluziile. de asemenea şi cerinţele acţiunii de bază şi ale acţiunii reconvenţionale. se indică în partea descriptivă a hotărârii. înţeleasă de părţile implicate în litigiu şi să răspundă în mod sigur şi expres la toate cererile şi obiecţiile formulate de reclamant şi pârât (Principiul nr. În partea introductivă a hotărârii. .1984). motivare şi dispozitiv. pretenţiile reclamantului. .2. constatate de instanţă. Dreptul la un proces echitabil. Aceste cerinţe se înaintează şi faţă de poziţia terţelor persoane care formulează pretenţii proprii cu privire la obiectul litigiului. . a probei la care se face referire (fila dosarului). Motivarea este o parte a hotărârii în care instanţa judecătorească îşi expune concluziile. Circumstanţele invocate de părţi spre confirmarea cerinţelor şi obiecţiilor se expun în modul în care ele au fost expuse de reclamant şi pârât. conform art.241 alin.3.02. dar trebuie să corespundă tuturor normelor de drept. partea descriptivă. al părţilor şi al celorlalţi participanţi la proces.locul aflării. data depunerii acţiunii.R (84) 5 privind principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcţionării justiţiei.

care au fost administrate cu ajutorul tehnicii electronice de calcul. în caz de necesitate. dobândite pe cale legală şi se confirmă prin alte mijloace doveditoare. apreciind atât fiecare probă separat. rămasă irevocabilă.123 alin. privitor la legătura lor reciprocă şi suficientă pentru soluţionarea pricinii. este obligatorie pentru instanţa 26 . iar toate probele în ansamblu. călăuzindu-se de lege. faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţă de drept comun sau în instanţă specializată sunt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane. înscrisuri etc. 16. să emită hotărârea exclusiv în temeiul circumstanţelor şi al probelor cercetate şi verificate în şedinţă de judecată (art. Instanţa judecătorească nu poate să se limiteze la enumerarea în hotărâre a probelor prin care se confirmă împrejurările ce au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii. Niciun fel de probe nu au pentru instanţa judecătorească o forţă probantă prestabilită fără aprecierea lor.127-129. Se atenţionează că. Participanţii la proces au dreptul să dea explicaţii referitoare la informaţia cuprinsă în materialele menţionate. Raportul de expertiză nu prezintă un mijloc excepţional de probaţiune şi se supune aprecierii concomitent cu alte probe. Instanţa judecătorească nu este în drept în hotărâre să facă trimitere exclusiv la actul de expertiză. să audieze înregistrările audio şi să vizioneze înregistrările video. completă. nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor. 12. 14. Este interzisă referirea în hotărâre la probele care nu au fost cercetate de către instanţa judecătorească. depoziţii ale martorilor. consultaţiile şi explicaţiile specialistului.12. care examinează pricina. Reieşind din principiul nemijlocirii şi oralităţii în dezbaterile judiciare. art.1 din Convenţia Europeană (Hotărârea Curţii Europene din 09. nu corespund circumstanţelor invocate de părţi ca temei al cerinţelor şi obiecţiilor sale. să la cunoştinţă de înscrisuri. Dacă unele probe au fost administrate prin delegaţia dată altor instanţe judecătoreşti (art. sau au fost dobândite cu nerespectarea procedurii prevăzute de legislaţia procesuală. ea urmează să motiveze convingător în hotărâre concluziile respective. veridicitatea ei.(2) şi (3) din CPC. iar informaţia cuprinsă în ele a fost cercetată în ansamblu cu alte probe. 17.(1). bazată pe cercetarea multiaspectuală. 11. instanţa de judecată în argumentarea hotărârii are dreptul să facă referiri şi la înscrisurile. însă este obligată să includă faptele care au importanţă pe dosar şi se confirmă prin acest act. Înregistrările video sau audio pot fi acceptate la examinarea cauzei dacă au fost acumulate. hotărârea poate fi motivată cu referire la toate aceste probe doar cu condiţia că procesele-verbale şi alte materiale administrate în asemenea mod au fost cercetate în şedinţă de judecată. dar este obligată să expună conţinutul acestor probe şi să le aprecieze după intima ei convingere. să cerceteze probele materiale. admisibilitatea. să asculte explicaţiile părţilor şi intervenienţilor. iar în caz de necesitate – experţilor şi martorilor. Sentinţa pronunţată de instanţa judecătorească într-o cauză penală. depoziţiile martorilor. art.par.1994 pronunţată în cauza Hiro Bălani împotriva Spaniei). conform legii. va constata că unele probe prezentate. 13. 15. în conformitate cu art. instanţa judecătorească trebuie să cerceteze direct şi nemijlocit probele. Dacă instanţa judecătorească.209 din CPC.(1) din CPC). Fiecare probă se apreciază de instanţă privitor la pertinenţa.136 alin. cât şi pe toate în ansamblu. Aceste materiale se prezintă pentru a fi aduse la cunoştinţă tuturor participanţilor la proces. Aceste documente vor fi recunoscute drept probe dacă vor fi întocmite în corespundere cu ordinea stabilită.25 alin.125 din CPC) şi altele au fost acumulate conform art. concluziile expertului.

cererea reconvenţională.26 alin. . Instanţa poate să nu accepte recunoaşterea acţiunii de către pârât dacă ea se află în contradicţie cu legislaţia. Aceleaşi reguli procedurale trebuie respectate de către instanţele de judecată şi în cazurile de recunoaştere parţială a acţiunii de către pârât. . 20. iar în cazurile prevăzute de art. instanţa judecătorească: . . Dacă în lege sunt stipulate unul sau unele mijloace de probaţiune admisibile pentru confirmarea sau infirmarea unei anumite circumstanţe. În cazul în care instanţa judecătorească a acceptat probele unui participant la proces cu privire la faptul care necesită a fi confirmat. Totodată. În acest caz. consemnează în dispozitiv.la admiterea acţiunii privind declararea nulităţii unui document executoriu.244 din CPC).chestiunea repartizării cheltuielilor de judecată. care prevede că procesele civile se desfăşoară pe principiul contradictorialităţii şi egalităţii în drepturile procesuale.pronunţând hotărârea de încasare a unei sume de bani. cu cifre şi litere. în dispozitivul hotărârii se indică documentul care nu se pune în executare. 18. ce include oferirea pentru părţi a posibilităţii de a-şi expune opinia asupra acestei chestiuni. numărul şi data eliberării lui. Recunoaşterea acţiunii de către pârât acceptată de către instanţa de judecată poate servi ca temei pentru adoptarea hotărârii de admitere a acţiunii. această hotarâre este nemotivată şi are drept consecinţă nulitatea ei.26 din CPC. suma şi moneda în care se percepe. executarea căreia este pusă în dependenţă de survenirea sau nesurvenirea unor condiţii. fapt ce contravine art. Nu se admite retragerea în camera de deliberare.chemată să se pronunţe asupra efectelor juridice civile ale actelor persoanei împotriva căreia s-a pronunţat sentinţa sau hotărârea numai dacă aceste acte au avut loc şi numai în măsura în care au fost săvârşite de persoana în cauză.256 din CPC instanţa este obligată. Este inadmisibilă adoptarea unei hotărâri.257 din CPC este în drept să dispună executarea imediată a hotărârii. deoarece s-ar eluda faza dezbaterilor judiciare. dispozitivul cuprinzând o altă concluzie decât aceea pe care o impuneau motivele.(2) CPC. Între dispozitiv şi motivare trebuie să existe concordanţă. lezează drepturile şi interesele ocrotite de lege ale altor persoane. 21. În dispozitiv trebuie să-şi găsească rezolvarea: . forma scrisă simplă mai mult de 1000 de lei sau starea de ebrietate a salariatului). în faza pregătirii pricinii pentru dezbateri judiciare.calea de atac şi instanţa prin intermediul căreia urmează a fi exercitată. dacă pârâtul recunoaşte acţiunea. instanţa judecătorească este obligată să includă în hotărâre temeiul şi faptele probante prin care argumentele acestea se resping. . precum şi suma a cărei decontare nu se admite (art. Se interzice ca în hotărâre să fie expuse numai argumentele şi probele părţii în folosul căreia s-a adoptat hotărârea. 19. În cazul în care o atare concordanţă nu există. În cazurile stipulate în art.cererea principală. atunci instanţa de judecată nu este în drept să-şi motiveze hotărârea prin alte mijloace de probă (de exemplu. Dispozitivul conţine soluţia dată în cauză cu privire la faptele care au fost constatate de judecată. 27 . În afară de cele menţionate. incluzând aceste circumstanţe în hotărârea adoptată. apoi conform art.cererile accesorii şi incidente. instanţa va verifica şi va aprecia motivele recunoaşterii. în caz de divergenţă cu anumite argumente ale unei părţi la proces. . în al cărui temei perceperea se efectuează incontestabil. instanţa nu este în drept să soluţioneze chestiunea privind drepturile şi obligaţiunile persoanelor care nu au fost introduse ca participanţi la proces.

Efectele hotărârilor judecătoreşti definitive sunt următoarele: . numele debitorului şi al beneficiarului.246 din CPC). . în baza aceloraşi temeiuri. . precum şi a succesorilor lor în drepturi cu aceleaşi pretenţii. După pronunţarea hotărârii. hotărârea se întocmeşte în mod obligatoriu şi în limba de stat. ea trebuie să fie citită de translator în limba maternă a acestor participanţi sau într-o altă limbă pe care ei o cunosc. numărul de cont din care se încasează suma. asociaţiilor obşteşti.dispozitivul va conţine toate elementele de identificare aferente acţiunii soluţionate. dacă nu execută hotărârea în termen de 90 de zile de la data la care aceasta a devenit definitivă (art. Se explică.dezînvesteşte instanţa care a examinat şi soluţionat pricina civilă. asupra participanţilor la proces. recunoscute de legiuitor: hotărâri judecătoreşti nedefinitive.incontestabilitatea. rechizitele persoanei juridice etc.(2) şi art. iar locul adoptării ei – oraşul ori altă localitate unde a fost pronunţată hotărârea.169 alin.245 din CPC). 26.123 alin. În litigiul de încheiere a contractului menţionează tipul contractului şi clauzele în temeiul cărora părţile sunt obligate să încheie contractul (art. că. . hotărârile judecătoreşti se împart în 3 categorii. . inclusiv.b) CPC.obligativitatea – caracter care se extinde. Efectele hotărârilor judecătoreşti irevocabile sunt următoarele: . Depăşirea atribuţiilor există în cazul în care puterea judecătorească săvârşeşte un act pe care numai puterea legislativă sau executivă îl poate face. Când bunul se adjudecă în natură. adresa la care se află imobilul. potrivit efectelor juridice pe care le produc. 23.marchează momentul începerii executării hotărârii dacă legea sau instanţa stabileşte executarea imediată. 22. Dacă hotărârea instanţei este expusă într-o limbă pe care participanţii la proces nu o cunosc. persoanelor oficiale.executorialitatea – se execută cu stricteţe pe întreg teritoriul Republicii Moldova. că hotărârea instanţei judecătoreşti adoptată cu depăşirea atribuţiilor se consideră ilegală şi urmează a fi casată. instanţa judecătorească. pe care urmează să o achite debitorul. de asemenea şi în privinţa acţiunii reconvenţionale. . Efectele hotărârilor judecătoreşti nedefinitive sunt următoarele: .prejudicialitatea face imposibilă o altă apreciere intr-un alt proces al faptelor şi raporturilor juridice care au fost deja stabilite prin hotărâre judecătorească conform art. asupra tuturor autorităţilor publice. Hotărârea se adoptă în privinţa tuturor pretenţiilor solicitate de către reclamant. Data adoptării hotărârii se consideră ziua pronunţării ei.254 alin. în al doilea rând. în primul rând. 24. organizaţiilor şi persoanelor fizice.deschide participanţilor la proces calea de atac prevăzută de lege. nu are dreptul să o anuleze sau să o modifice. după caz. însă în cazul în care în hotărâre s-au strecurat greşeli evidente 28 . chiar şi în lipsa vinovăţiei.în dispozitivul hotărârii privind litigiul de încheiere sau modificare a unui contract menţionează decizia asupra fiecărei clauze discutabile din contract. Hotărârea în toate cazurile se pronunţă public.619 CC.265 lit. definitive şi irevocabile. inclusiv în caz de conexare a pretenţiilor. adică nu poate fi atacată cu recurs. Se explică.(3) CPC. Dacă procedura judiciară se efectuează în altă limbă. în conformitate cu art.. .exclusivitatea determină imposibilitatea adresării repetate în judecată a aceloraşi părţi.(1) lit. care a adoptat-o. instanţa judecătorească indică în dispozitivul hotărârii contravaloarea lui şi dobânda de întârziere determinată conform art. în cazul înaintării acesteia. astfel încât judecătorii care s-au pronunţat asupra litigiului nu mai pot reveni asupra soluţiei date. 25.b) şi art.

instanţa emitentă poate. experţilor. s-a solicitat emiterea unei hotărâri suplimentare. Hotărârea suplimentară poate fi atacată concomitent cu hotărârea de bază. să facă referire la noi probe şi să soluţioneze chestiuni care nu au fost reflectate în hotărârea de bază. cu respectarea prevederilor art. data şi ora şedinţei de judecată. Explicarea hotărârii se face în şedinţă de judecată. instanţa nu este în drept să modifice conţinutul hotărârii. din oficiu sau la cererea participanţilor la proces. bunurile ce urmează a fi remise sau acţiunile pe care pârâtul trebuie să le îndeplinească. În cazul în care hotărârea de bază a fost atacată cu apel sau recurs şi. Participanţilor la proces li se comunică locul. expediază pricina în instanţa de apel sau de recurs. ea nu poate fi corectată prin adoptarea încheierii. concomitent. din oficiu sau la cererea participanţilor la proces. Participanţilor la proces li se comunică locul. 29 .250 CPC.102-104 CPC. Dacă sunt necesare explicaţii referitor la sensul. iar după expirarea termenului de atac. Participanţilor la proces li se comunică locul. c) nu a rezolvat problema repartizării între părţi a cheltuielilor de judecată ori a omis să se pronunţe asupra cererilor martorilor. Hotărârea suplimentară se emite de către instanţa judecătorească care a examinat fondul pricinii numai după examinare în şedinţă de judecată şi poate fi atacata în ordinea stabilită de Codul de procedură civilă. nu a indicat suma adjudecată. 28. specialiştilor. Explicarea hotărârii este admisibilă numai în cazul în care ea nu a fost executată şi nu a expirat termenul de executare silită. data şi ora şedinţei de judecată. 27. neprezentarea acestora însă nu împiedică explicarea hotărârii. să adopte o hotărâre suplimentară dacă: a) nu s-a pronunţat asupra unei pretenţii în a cărei privinţă participanţii la proces au prezentat probe şi au dat explicaţii. din oficiu sau la cererea participanţilor la proces. însă neprezentarea lor nu împiedică examinarea problemei. calitate procesuală. data şi ora şedinţei de judecată. interpreţilor sau reprezentanţilor cu privire la cheltuielile de judecată a căror compensare li se cuvine. b) rezolvând problema dreptului în litigiu. la cererea participanţilor la proces sau a organului de executare a hotărârii. instanţa care s-a pronunţat asupra fondului cauzei soluţionează chestiunea privind emiterea hotărârii suplimentare. În cazul în care greşeala instanţei este legată de aplicarea incorectă a actelor normative. extinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii sau dacă hotărârea cuprinde dispoziţii contradictorii. să corecteze greşelile sau omisiunile privitor la nume.materiale sau de calcul. Problema corectării unor astfel de greşeli se soluţionează în şedinţă de judecată. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea corectării greşelilor. 29. Chestiunea referitoare la corectarea greşelilor se permite independent de faptul executării hotărârii. În caz de existenţă a temeiurilor prevăzute de art. În încheierea privind corectarea greşelilor din hotărâre. instanţa poate. instanţa judecătorească care a pronunţat hotărârea poate. Încheierea prin care instanţa se pronunţă asupra cererii de corectare a greşelilor din hotărâre poate fi atacată cu recurs. însă în graniţa termenului prevăzut de legislator pentru prezentarea hotărârii spre executare silită. să dea explicaţii asupra dispozitivului ori să omită dispoziţiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărârii. Problema pronunţării unei hotărâri suplimentare poate fi pusă în termenul executării silite a hotărârii. precum şi la orice alte erori materiale sau de calcul evidente.

Excepţie de la regula menţionată constituie numai cazul soluţionării unor probleme simple (de exemplu.(2) CPC). .251 din CPC). la corectarea greşelilor.repunerea în termen (art. Chestiunea privind rectificarea hotărârilor judecătoreşti prin corectarea greşelilor evidente. 181 din CPC).225 CPC) etc. .268 din CPC). Instanţa poate emite încheierea fără a se retrage în camera de deliberare. . dispoziţiile primei instanţe sau ale judecătorului prin care pricina nu se soluţionează în fond se emit în formă de încheiere în camera de deliberare în condiţiile art.coparticiparea procesuală obligatorie (art.a nu da curs cererii de chemare în judecată (art.respingerea cererii de asigurare a probelor (art. definitivă).67 din CPC). datei şi orei şedinţei de judecată. . soluţionarea cererilor şi demersurilor participanţilor la proces (art. 30.restituirea cererii de chemare în judecată (art. de regulă. dar se pune. Încheierile referitor la: .(5) din CPC). . pe seama aceluiaşi complet de judecată care a examinat şi soluţionat pricina în fond.170 din CPC). la momentul adresării cu cerere de amânare.suspendarea procesului (art. . explicarea hotărârii sau emiterea de hotărâri suplimentare ţine nu doar de competenţa aceleiaşi instanţe judecătoreşti care a pronunţat hotărârea. iar încheierea cu privire la procedura de soluţionare a cererii de recuzare – odată cu fondul hotărârii (art. hotărârea trebuie să fie executorie (de regulă.intervenientul principal (art.încetarea procesului (art. Se atenţionează instanţele judecătoreşti asupra faptului că art. 31.253 din CPC). Se atenţionează că. La cererea participanţilor la proces sau la propunerea organului de executare. 30 . .128 din CPC).Încheierea judecătorească privind explicarea hotărârii se supune recursului (art. cu comunicarea participanţilor la proces a locului. După adoptarea încheierii referitor la explicarea hotărârii.(4) CPC). Cererile de amânare sau de eşalonare a executării hotărârii se examinează în şedinţă de judecată. examinarea înscrisurilor şi probelor la faţa locului (art. însă în titlul executoriu se indică formularea dispozitivului hotărârii în redacţia în care a fost primit în legătură cu adoptarea încheierilor menţionate.116 din CPC).65 din CPC). .252 CPC este aplicabil numai după devenirea executorie a hotărârii.169 din CPC).48 CPC. eşalonare a executării sau de schimbare a modului de executare.53 alin. prelungirea dezbaterilor judiciare sau amânarea procesului (art. în conformitate cu art. adică. O astfel de încheiere se consemnează în procesul-verbal al şedinţei de judecată (art.indexarea sumelor adjudecate (art. . . 32.refuzul de a primi cererea de chemare în judecată (art.).269 CPC.263 din CPC) se atacă cu recurs.171 din CPC). . . textul hotărârii de bază nu se modifică.intervenientul accesoriu (art. în funcţie de situaţia materială a părţilor sau de alte circumstanţe. precum şi să schimbe modul sau ordinea de executare.206 alin. schimbarea modului şi ordinii de executare a ei (art.266 din CPC). . Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea.249 din CPC).scoaterea cererii de pe rol (art. instanţa judecătorească emitentă poate să amâne ori să eşaloneze executarea hotărârii. 33. 34.amânarea şi eşalonarea executării hotărârii.corectarea greşelilor din hotărâre (art. .203 CPC).62 din CPC).asigurarea acţiunii sau anularea măsurilor de asigurare a acţiunii (art.269 alin.180.252 din CPC).

cu referirea la legea guvernantă.12 din 25.Încheierea judecătorească privind amânarea sau eşalonarea executării hotărârii.(1) CPC. 38. este obligată să acorde o atenţie deosebită motivelor care au determinat concluziile instanţei.04.270 alin. Chişinău.2000 "Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei procesuale civile la întocmirea hotărârii şi încheierii". Se abrogă Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.270 alin. 35.motivele care au determinat concluziile instanţei şi legea guvernantă. 36.dispoziţia instanţei. la emiterea încheierii.2 31 .252 din CPC). Instanţa judecătorească. schimbarea modului şi ordinii de executare a ei se supune recursului (art. . .problema asupra căreia se emite. 37. Cuprinsul încheierii emise în camera de deliberare trebuie să corespundă exigenţelor art. .(2) CPC). cu includerea acestora în procesul-verbal al şedinţei: . 7 iulie 2008 nr. dacă este susceptibilă de atac (art. Încheierea emisă fără retragerea completului în camera de deliberare trebuie să conţină următoarele elemente.ordinea şi termenul de atac al încheierii.

Plenul Curţii Supreme de Justiţie. cât şi instanţa prin intermediul căreia urmează a fi exercitată calea de atac. Neexercitarea de către persoanele în drept a căii ordinare de atac . conform căii legale de atac.1. prin soluţia pronunţată în instanţa de apel. potrivit naturii şi scopului căilor de atac. În cazul în care instanţa de judecată a indicat incorect calea de atac sau nu a indicat-o deloc. şi unele atribuţii de judecată ale primei instanţe.10 din 22.e).10. devolutivă şi suspensivă de executare (dacă legea nu prevede altfel). cât partea are la dispoziţie o cale ordinară de atac. art. având ca temei studierea practicii judiciare.apelul decade aceste persoane din dreptul de a ataca hotărârea cu recurs din moment ce legea prevede această cale de atac (art. Aceasta înseamnă că nu se poate exercita o cale extraordinară de atac atâta timp.2005 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova.7 modificată de: Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.241 alin.16 lit. i s-a creat o situaţie defavorabilă participantului la proces. în mod obligatoriu se va indica atât calea şi termenul de atac. declanşată de către persoanele abilitate prin lege cu acest drept. 2. sau lipsa unei asemenea menţiuni nu poate fi de natură a deschide accesul la o cale de atac neprevăzută de lege. nr. cu excepţia situaţiei în care. Conform art.17 Cod de procedură civilă. 32 . Apelul este una din căile de atac. HOTĂRĂŞTE: 1. stabilite şi reglementate prin lege.(4) CPC). care poate fi exercitată împotriva hotărârii conform legislaţiei în vigoare. în baza art. deopotrivă ordinară. la cererea de apel depusă de partea adversă. 3. faţă de situaţia creată prin hotărârea primei instanţe. ce reglementează judecarea pricinilor civile în ordine de apel. după cum nici nu poate îngrădi dreptul la o cale de atac.(6) CPC în dispozitivul hotărârii.d) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie. în condiţiile legii.119 din Constituţia Republicii Moldova şi art. Această cale de atac conferă instanţei ierarhic superioare învestite cu soluţionarea apelului pe lângă competenţa verificării legalităţii şi temeiniciei hotărârii atacate. ele urmează a fi exercitate într-o anumită consecutivitate. Reieşind din modul de organizare a instanţelor judecătoreşti.15 din 03. Menţiunea greşită în dispozitivul hotărârii a căii de atac.2008 În scopul aplicării corecte şi uniforme de către instanţele de judecată a normelor procesuale. Conform art. în afară de concluzia instanţei privind admiterea sau respingerea integrală sau parţială a acţiunii. instanţa este competentă de a verifica legalitatea şi temeinicia hotărârii contestate. art.429 al in . 2006.12.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la examinarea pricinilor civile în ordine de apel nr. pag. libertăţi ori interese legitime au fost încălcate printr-un act judiciar pot exercita căile de atac împotriva acestuia. repartizarea cheltuielilor de judecată.15 CPC participanţii la proces şi alte persoane interesate ale căror drepturi.2 lit.

Examinarea cauzelor în ordine de apel se efectuează în strictă conformitate cu prevederile capitolului XXXVII din Codul de procedură civilă. De asemenea. urmează a fi aplicată norma juridică specială. procedura specială. . apelul nu poate fi exercitat de aceeaşi persoană împotriva aceleiaşi hotărâri decât o singură dată. În acest caz declararea apelului nu duce la suspendarea executării hotărârii. instanţa de apel este obligată de a aplica aceste temeiuri din oficiu. cât şi hotărârile pronunţate în primă instanţă după rejudecarea pricinii. În cazul în care în privinţa unor pretenţii a fost luată o hotărâre în fond. iar în privinţa altor pretenţii. deoarece indiferent de invocarea sau neinvocarea de către parte a acestor încălcări.în caz că norma juridică specială ce reglementează examinarea în apel vine în contradicţie cu norma juridică generală aplicată la examinarea în fond.373 alin. Obiect al apelului îl constituie hotărârile nedefinitive. De asemenea. 7. Pot fi atacate cu apel şi hotărârile care conform art.256 CPC urmează a fi executate imediat. prin încheiere. chiar dacă s-ar invoca alte temeiuri decât cele rezolvate printr-o hotărâre anterioară. Agravarea situaţiei părţii în propria cale de atac se admite atunci când hotărârea este atacată de ceilalţi participanţi la proces. hotărârile pronunţate în primă instanţă de către curţile de apel. şi 33 . 5.3 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.[Pct. Hotărârea nedefinitivă este dispoziţia primei instanţe prin care se soluţionează fondul pricinii.(6) CPC apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situaţie mai dificilă decât aceea din hotărârea atacată. 254 CPC). Partea poate introduce înăuntrul termenului de apel mai multe cereri de apel care se completează şi se examinează într-o singură procedură.art. Astfel.14. se va putea crea o situaţie mai dificilă părţii în propria cale de atac în cazul in care instanţa de apel va constata încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural (art. cu adoptarea unei singure decizii. .388 alin.la judecarea pricinii în ordine de apel se va aplica legea procedurală în vigoare la data judecării apelului. dacă legea nu prevede altfel. Nu pot fi atacate cu apel hotărârile adoptate de către instanţele de judecată în litigii ce rezultă din raporturile de contencios administrativ. pot fi atacate cu apel şi hotărârile suplimentare adoptate de instanţele de judecată în conformitate cu art.(1) CPC). Dreptul de a exercita o cale de atac este în principiu unic şi se epuizează o dată cu exercitarea lui.10 din 22.2008] 4.250 CPC. Colegiul civil şi de contencios administrativ şi Colegiul economic ale Curţii Supreme de Justiţie. Apelul declarat împotriva hotărârii se consideră declarat şi împotriva încheierilor date în pricina respectivă.12. 6. cu unele precizări şi anume: . ordonanţele judecătoreşti. când însăşi partea acceptă agravarea situaţiei sale. cererea a fost scoasă de pe rol sau procedura a fost încetată. Încheierile emise în primă instanţă nu pot fi atacate cu apel decât o dată cu hotărârea.date în prima instanţă de către judecătoriile de drept comun şi judecătoria economică de circumscripţie date în procedura contencioasă (acţiunea civilă). chiar dacă au fost emise după pronunţarea hotărârii şi dacă atacarea încheierii nu este menţionată în cererea de apel. Conform art. dacă legea nu prevede altfel.dispoziţiile normelor de procedură privind judecarea pricinilor civile în primă instanţă se aplică în instanţa de apel în măsura în care nu sunt contrare dispoziţiilor capitolului XXXVII din Codul de procedură civilă. susceptibilă de a fi atacată cu apel până la expirarea termenului de declarare a apelului (art.

în interesul căreia reprezentantul a declarat apel. Art. dacă nu vor fi depistate alte impedimente pentru judecarea pricinii. Dacă părţile vor contesta numai încheierea privind scoaterea cererii de pe rol sau încetarea procesului. potrivit competenţei materiale şi jurisdicţionale stabilite prin lege. fiecare dintre aceştia dispune de posibilitatea de a 34 . a celor fără capacitate de exerciţiu sau ale celor dispăruţi fără urmă vor fi apărate prin reprezentantul lor legal (părinţi. dacă este împuternicit în modul stabilit de lege. Instanţele competente de a judeca pricinile civile în apel sunt curţile de apel. dar care se consideră lezate în drepturi prin hotărârea pronunţată. pasibil de a fi invocat de persoanele în drept să declare apel. oricare dintre părţile iniţiale ale procesului poate fi apelant sau intimat. soluţionarea problemei drepturilor acestor persoane neantrenate în proces poate constitui motiv de apel. În cazul absenţei unei asemenea împuterniciri concrete.9 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. În caz de strămutare a pricinii civile de la Curtea de Apel Economică la o curte de apel de drept comun în temeiul art. 9. Deşi în apel nu se admite schimbarea calităţii părţilor. tutore sau curator).36 alin. în proces civil. în care în mod expres. Astfel. trebuie să fie expus dreptul de a declara apel. 11. În cazul apariţiei unor temeiuri legale pentru strămutarea pricinii sau apariţia unui conflict de competenţă. indiferent de faptul dacă au participat nemijlocit în şedinţa instanţei sau nu.partea va declara apel împotriva hotărârii. Astfel. apelul depus va fi returnat ca depus de o persoană care nu este în drept să declare apel.12. nu dispun de dreptul de a declara apel.(3) CPC.55 şi art. Interesele celor cu capacitate de exerciţiu restrânsă.59 CPC. Părţile şi alţi participanţi la proces pot declara apel în cazul în care ei au fost implicaţi nemijlocit la soluţionarea litigiului. În caz că la depunerea apelului alături de reprezentant va fi prezentă şi persoana. fiind în drept de a se pronunţa asupra legalităţii încheierii adoptate din oficiu. chestiunile respective vor fi soluţionate de instanţa competentă în conformitate cu art.75 CPC. conform art. în mod independent. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea reprezentant. legalitatea deciziei instanţei de apel în ordine de recurs va fi examinată de către instanţa de recurs competentă să verifice legalitatea deciziilor curţii de apel care a examinat apelul în fond. Or.43. Totodată. după caz. instanţa de apel va judeca pricina în volum deplin. Conform art. cererea de apel va fi acceptată pentru a fi examinată.10 din 22.360 alin. şi va confirma dreptul reprezentantului de a declara apel.2008] 10. [Pct. Reprezentantul poate declara apel în interesul apelantului.(1) CPC specifică persoanele în drept să declare apel. Dacă la examinarea cauzei în instanţa de fond au existat coparticipanţi (coreclamanţi. Persoanele care nu sunt participante la proces. La stabilirea calităţii procesuale a persoanelor ce pot declara apel urmează a se ţine cont de prevederile art.45 CPC nimeni nu poate fi lipsit fără consimţământul său de dreptul judecării procesului în instanţă şi de judecătorii în a căror competenţă pricina este dată prin lege. 44 CPC. Apelul poate fi formulat de cel cu capacitate de exerciţiu deplină personal sau prin mandatar. tocmai datorită faptului că apelul are ca obiect verificarea legalităţii şi temeiniciei unei hotărâri judecătoreşti. sub sancţiunea nulităţii. atunci împotriva încheierii respective se va declara recurs. copârâţi şi intervenienţi). împuternicirile reprezentantului în judecată urmează a fi formulate într-o procură. persoanele fizice îşi pot apăra interesele personal sau prin reprezentanţi. poate avea loc o transmitere a calităţii procesuale pe cale legală sau convenţională. 8.

neachitând taxa de stat. după redactarea hotărârii instanţa nu este obligată de a trimite copia hotărârii persoanelor care au fost prezente la pronunţarea hotărârii. 14. Dacă termenul expiră într-o zi nelucrătoare. pot fi repuse în termen de către instanţa de apel. Dreptul de a contesta hotărârea primei instanţe cu apel apare chiar din momentul pronunţării hotărârii. însă neprezentarea lor nu împiedică soluţionarea repunerii în termen. sau cererea a fost restituită.355 CM instanţa de judecată va remite hotărârea sa părţilor în termen de 3 zile calendaristice de la data emiterii. coparticipantul sau intervenientul se poate alătura la apel printr-o cerere scrisă.85 CPC. Se reţine că în cazul adoptării dispozitivului hotărârii. 12. dacă părţile au fost prezente la pronunţarea hotărârii. sau există alte motive care exclud soluţionarea fondului. momentul când instanţa a înştiinţat părţile despre faptul că hotărârea integrală este gata şi părţile pot lua cunoştinţă de ea. cu citarea părţilor la proces.declara apel pentru apărarea propriilor interese. acesta va expira în următoarea zi lucrătoare.362 alin. Astfel. Dacă apelantul principal îşi retrage apelul. alăturarea la apel produce efecte juridice în cazul în care a avut loc în interiorul termenului de apel şi participantul alăturat a achitat taxa de stat. Termenul de apel curge chiar dacă hotărârea a fost comunicată concomitent cu somaţia de executare. Atunci când unul dintre coparticipanţi a renunţat la dreptul său de a declara apel ori şi-a retras apelul. Calcularea termenului de apel se va face în conformitate cu prevederile art. neputându-se extinde în principiu efectele admiterii apelului unuia dintre ceilalţi coparticipanţi.12 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.2008] 13. Prin comunicarea hotărârii se subînţeleg acţiunile efectuate de către instanţa de judecată care a pronunţat hotărârea. având ca scop aducerea la cunoştinţa participanţilor la proces conţinutul integral al hotărârii adoptate. [Pct. cererea de apel va fi restituită apelantului. În cazul în care instanţa de apel respinge cererea privind repunerea cererii în termen. care din motive întemeiate au omis termenul de apel. De aceea pentru exercitarea legală a acestui drept nu este suficientă numai comunicarea dispozitivului hotărârii.12. Termenul de apel este de 20 de zile de la data comunicării hotărârii motivate (art.10 din 22.111 CPC. Realizarea acestui drept este condiţionată de termenul legal şi comunicarea hotărârii motivate. aceasta se consideră comunicată de la data depunerii cererii de apel. dacă nu sunt temeiurile prevăzute de art. Termenul de apel reprezintă intervalul de timp în care se poate exercita calea de atac a apelului. având independenţă procesuală şi achitând taxa de stat. Dacă pretenţiile coparticipantului şi intervenientului coincid cu cele ale apelantului. conform art. Se consideră că hotărârea a fost comunicată părţilor.1 CPC) şi începe a curge în ziua imediat următoare după ce s-a comunicat hotărârea motivată. când instanţa a trimis copia hotărârii părţii care nu a fost prezentă la proces (art. în baza cererii care se examinează în şedinţa de judecată. În acest caz.259 CPC). Dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii. Persoanele. 35 . pentru acesta hotărârea primei instanţe devine definitivă. dacă legea nu prevede altfel. când instanţa a pronunţat hotărârea integrală în prezenţa participanţilor la proces. în caz de adoptare numai a dispozitivului hotărârii. sau dacă cererii de apel nu i se dă curs. şi instanţa a adoptat hotărârea integrală termenul de declarare a apelului va începe a curge de la momentul pronunţării hotărârii.

Termenul de apel pentru moştenitorii incapabili şi pentru cei limitaţi în capacitatea de exerciţiu sau pentru cei dispăruţi fără urmă începe să curgă din ziua în care se numeşte tutorele sau curatorul. persoana poate depune cererea de apel chiar dacă nu a luat cunoştinţă de procesul-verbal al şedinţei primei instanţe.12. Dreptul de a se adresa cu cerere de apel nu este legat de dreptul de a lua cunoştinţă de procesul-verbal. explicând apelantului consecinţele art. după ce primeşte cererea de apel şi înscrisurile alăturate.(4) CPC).166 alin.367 CPC.(1) CPC). a cărei hotărâre se atacă.364 alin. Nu există un termen de decădere pentru solicitarea repunerii în termenul de declarare a apelului (art.10 din 22. părţii reprezentate prin mandat). Cererea de apel trebuie să corespundă cerinţelor expuse în art. însă la cererea apelantului instanţa de apel. 36 . calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depăşirea termenului de procedură. iar termenul de apel începe să curgă din nou de la data comunicării hotărârii. care în final nu au influenţat în mod direct asupra concluziei instanţei ce ţine de soluţionarea acţiunii.364 alin.12. în caz de depunere a referinţei în prima instanţă.în cazul decesului mandatarului căruia i se comunicase hotărârea.2008] 17. după caz (moştenitorilor. Dat fiind faptul că legislatorul nu interzice prezentarea referinţei şi la această etapă. De asemenea. Codul de procedură civilă prevede două situaţii în care termenul de apel poate fi întrerupt: .16 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.14 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. Instanţele de apel vor refuza înregistrarea cererii de apel în mod direct. 16. În astfel de cazuri se face o nouă comunicare. Cererile de apel parvenite prin poştă în adresa instanţei de apel vor fi expediate instanţei de fond.2008] 15.a.10 din 22.(6) CPC cererea de apel este valabil făcută chiar dacă poartă o denumire incorectă.din motive justificate. Se explică. . poate să dispună suspendarea executării hotărârii. că potrivit art.Apelul declarat peste termen nu suspendă executarea hotărârii. În asemenea situaţii în litigiile patrimoniale depunerea cauţiunii nu este obligatorie. observaţiilor la procesul-verbal ş. [Pct. aceasta este obligată s-o accepte şi s-o anexeze la dosar. Instanţele de apel trebuie să ţină cont că apelantul este în drept prin cererea de apel să atace hotărârea primei instanţe în întregime sau numai în privinţa unor probleme expuse în partea descriptivă sau în partea motivată a hotărârii.116 alin. ordinea şi termenele de exercitare a hotărârii. 18. Tot aşa va proceda preşedintele instanţei şi în privinţa cererilor de alăturare la apel. Legea cere depunerea cererii de apel cu respectarea formei scrise la instanţa judecătorească a cărei hotărâre se atacă (art. [Pct. pot fi obiect separat al apelului chestiunile ce ţin de repartizarea cheltuielilor de judecată între părţi.1 CPC. Astfel. dispune înregistrarea cererii de apel cel târziu a doua zi.în cazul decesului participantului la proces care avea interes să facă apel. Repunerea în termen poate fi dispusă numai dacă partea şi-a exercitat dreptul la acţiune în cadrul unui termen maxim de 30 de zile. pentru efectuarea acţiunilor prevăzute de art.365 CPC. Preşedintele primei instanţe.eşalonarea achitării taxei de stat. cererilor privind eliberarea.

va soluţiona chestiunea privind adoptarea unei hotărâri suplimentare sau a unei încheieri privind corectarea greşelilor în hotărâre atunci când există temeiuri legale. judecătorul instanţei de apel nu va fi în drept de a nu da curs cererii de apel pe motiv că nu este achitată taxa de stat. după examinarea recursului de către instanţa de recurs. eliberarea de la achitarea taxei de stat odată cu declararea apelului. Instanţa este obligată de a crea condiţiile respective participanţilor la proces pentru ca ei să-şi poată exercita drepturile sale. va cita părţile şi alţi participanţi la proces. Instanţa poate în aceeaşi încheiere de pregătire a pricinii pentru dezbateri să fixeze data examinării apelului. În cazul când persoana. va întreprinde acţiunile prevăzute de lege în cazul executării imediate a hotărârii. înscrisurile şi cererile depuse. Instanţele de apel (atât de drept comun. rezonabil.20 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. sau fără legalizarea înscrisurilor alăturate în modul prevăzut de lege. în traducere. instanţa de judecată este obligată de a soluţiona mai întâi chestiunea privind prelungirea termenului judiciar. cât şi înscrisurile anexate. [Pct. instanţa de apel va expedia participanţilor la proces copii de pe cererea de apel şi de pe înscrisurile care nu au fost prezentate primei instanţe. judecătorul instanţei de apel dispune printr-o încheiere de a nu da curs cererii.368 CPC până la expirarea lui va înainta o cerere în care va solicita prelungirea lui. în caz că apelantul a depus o cerere în care solicită eşalonarea. instanţa de apel este obligată.365 CPC. instanţa va expedia a doua zi instanţei de apel dosarul împreună cu apelurile. în caz că vor fi înaintate. În asemenea situaţii. prima instanţă va examina observaţiile la procesul-verbal. cu cel puţin 3 zile înainte de judecarea apelului. 20. De asemenea. Numai după expirarea termenului pentru declararea apelului pentru toţi participanţii la proces. propunându-le să depună.186 alin. De asemenea. şi el curge din nou. iar în cazul nedepunerii ei în termenul stabilit de instanţă. pricina poate fi examinată în baza materialelor existente la dosar (art. iar cele redactate într-o limbă străină.(2) CPC). Însă participanţii la proces pot lua cunoştinţă de materialele cauzei. Se explică instanţelor judecătoreşti. plus câte o copie pentru instanţa de apel. şi fără respectarea art. noi referinţe şi înscrisuri la dosar. 19.12.10 din 22. Dat fiind faptul că încheierea de a nu da curs cererii de apel poate fi atacată cu recurs. Referinţele şi înscrisurile se depun cu atâtea copii câţi participanţi la proces sunt. să soluţioneze cererea reclamantului şi. cât şi cea economică) vor lua în considerare că depunerea referinţei este obligatorie. nimeni nu este în drept să reclame dosarul din prima instanţă. ca persoana respectivă să dispună de posibilităţi obiective de a executa indicaţiile din încheiere. că în cazul în care nu se dă curs cererii de apel. căreia i s-a stabilit un termen judiciar în condiţiile art. apelurile şi referinţele depuse. termenul stabilit de judecător trebuie să fie unul real. acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.Până la expirarea termenului de depunere a apelului pentru toţi participanţii la proces.2008] 37 . În scopul pregătirii pricinii către examinare în ordine de apel. mai întâi. depunerea recursului va întrerupe curgerea termenului judiciar. apelul se consideră depus la data prezentării iniţiale. să decidă asupra mişcării dosarului. în dependenţă de soluţia adoptată. În cazul în care cererea de apel şi înscrisurile au fost depuse fără plata taxei de stat şi fără copii pentru fiecare participant la proces şi o copie pentru instanţa de apel. în caz contrar se va da o încheiere separată referitoare la data examinării cauzei. Dacă apelantul îndeplineşte în termen indicaţiile din încheiere.

[Pct. Martorii citaţi în prima instanţă pot fi citaţi şi în instanţa de apel. În acest caz instanţa de apel casează hotărârea primei instanţe şi dispune încetarea procesului dacă sunt respectate prevederile art. În cazul în care mai mulţi participanţi la proces au declarat apeluri de sine stătător împotriva hotărârii şi unul din apelanţi şi-a retras apelul. neaudiaţi în prima instanţă sau înscrisuri nearătate la prima instanţă. cât şi prin înseşi accepţiunea şi esenţa acestei căi de atac. că retragerea apelului declarat de către procuror.21. apelul se examinează într-un termen rezonabil. Instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Se atrage atenţia instanţelor judecătoreşti.2008] 23. însă după plata taxei de stat. instanţa se va pronunţa în fond numai în temeiul celor invocate în prima instanţă.5 CPC. Partea care a declarat apelul poate sau reprezentantul ei.371 CPC prevede ca. 38 . În cazul în care dovezile propuse sunt martorii. Retragerea apelului se face în scris sau oral. instanţa de apel va soluţiona chestiunile privind retragerea apelului. şi va examina apelurile altor participanţi la proces.2008] 24. În procesul judecării pricinii în apel apelantul este în drept de a folosi orice mijloc de apărare fie de drept material. admiterea de către instanţa de apel a cererii de retragere a apelului îl lipseşte pe ultimul de dreptul de a mai înainta un nou apel împotriva aceleiaşi hotărâri. instanţa de apel va dispune încetarea procedurii în apel. inclusiv şi asupra motivelor care au rămas neexaminate de către instanţa de fond. apelantul este obligat de a-şi motiva imposibilitatea prezentării probelor în prima instanţă. iar în ultimul caz cu consemnare în procesul-verbal. printr-o încheiere susceptibilă de recurs. iar ceilalţi susţin apelurile declarate. Rezonabilitatea termenului de examinare a apelului se va aprecia atât prin prisma complexităţii şi comportamentului părţilor în proces.10 din 22. procedura în ordine de apel nu poate fi încetată.12. care este de 30 de zile. În acest caz. dacă prin cererea de apel se contestă depoziţiile lor. împuternicit în mod legal.22 în redacţia Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. fie de drept procedural.10 din 22. 25.23 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. În cazul retragerii apelului. libertăţilor şi intereselor legitime ale unei alte persoane nu privează persoana în a cărei interes a fost declarat apelul de dreptul de a-l susţine. În cazul când apelul nu este motivat ori motivaţia nu cuprinde argumente sau probe noi. ci este obligată să verifice legalitatea hotărârii în întregul ei. [Pct. În cazul renunţării reclamantului la acţiune. În cadrul soluţionării chestiunii privind retragerea apelului instanţa de apel este obligată de a explica apelantului efectele admiterii cererii de retragere a apelului. sau solicitării încheierii unei tranzacţii.60 alin. Apelanţii sunt în drept să prezinte probe care nu au fost prezentate în prima instanţă. şi în caz de admitere va înceta procedura în ordine de apel în privinţa persoanei care a renunţat la apel. după expirarea termenului de pregătire a pricinii pentru dezbateri judiciare. Instanţa de apel nu este legată de motivele apelului privind legalitatea hotărârii primei instanţe. să şi-l retragă până la dezbaterea pricinii în fond în instanţa de apel.12. de o altă persoană sau organ împuternicit prin lege să se adreseze în judecată pentru apărarea drepturilor. Or. atunci se respectă cerinţele necesare pentru cererea de chemare în judecată. Art. sub condiţia de a-şi păstra calitatea procesuală. 22.

În primul caz. instanţa de apel. Instanţa de apel. În sensul prevederilor art. prima instanţă este obligată de a arăta în hotărârea sa pricinile ce au servit ca temei în imposibilitatea îndeplinirii indicaţiilor.1. Instanţa de apel nu este în drept să releve în indicaţiile sale care probe inspiră încredere (sunt mai temeinice) sau să stabilească ce hotărâre ar trebui adoptată după rejudecarea pricinii.12. adică nu se supune niciunei căi de atac.27 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.în dosar lipseşte procesul-verbal privind efectuarea unui act procedural. 27. urmează în mod obligatoriu să remită cauza la rejudecare: .385 alin. verificând hotărârea judecătorească şi considerând-o temeinică şi legală. după casarea hotărârii. Temeiurile casării hotărârii instanţei de fond de către cea de apel sunt specificate în art. adică consideră că motivele invocate în apel sunt combătute de probele administrate. b). instanţa de apel este obligată să menţioneze în decizie actele procedurale care trebuie efectuate în prima instanţă.2008] 28. instanţa de apel este în drept să judece pricina în fond. Admiterea apelului înseamnă constatarea caracterului ilegal (incorect) al hotărârii pronunţate de prima instanţă şi aceasta duce la casarea ei în întregime sau în parte potrivit art. e) CPC. fără a o restitui în prima instanţă.pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul. În situaţia în care în prima instanţă nu se mai poate constitui un complet de judecată.10 din 22. instanţa este în drept să pronunţe o soluţie prin care îl respinge sau îl admite.(2) CPC este reglementată situaţia în care judecata în primă instanţă s-a făcut cu încălcarea competenţei. c). analizate şi apreciate corect de prima instanţă. constatând lipsa de competenţă a primei instanţe.385 alin.în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată. de aceea faptul invocării greşite a legii materiale şi procedurale nu poate servi temei pentru respingerea apelului. [Pct.pricina a fost examinată de un complet de judecată compus ilegal. După ce judecă apelul.Invocarea incorectă a prevederilor legale în cererea de apel de către apelant nu eliberează instanţa de apel de a aplica legea materială corectă ce guvernează raportul juridic litigios. pricina urmează a fi trimisă altei instanţe de acelaşi grad.385 şi 388 CPC se poate concluziona că legea prevede doar 5 cazuri când instanţa de apel. Decizia prin care pricina se remite la rejudecare este irevocabilă. În caz de imposibilitate obiectivă de a îndeplini indicaţiile instanţei de apel în cadrul rejudecării pricinii.386-388 CPC. d). . instanţa de apel poate casa hotărârea instanţei de fond cu darea unei noi hotărâri dacă: .instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces. Astfel. va remite pricina spre rejudecare în instanţa competentă.pricina a fost examinată cu încălcarea competenţei generale sau jurisdicţionale. 39 . . lit. În prezenţa celorlalte motive specificate în art. respinge apelul ca nefondat. 26. pronunţând o hotărâre de declinare a competenţei în favoarea instanţei competente. Restituind pricina spre rejudecare. cercetate. data şi ora şedinţei de judecată. Totodată în art. . . situată în circumscripţia instanţei de apel.388 CPC la solicitarea participanţilor la proces.

6 §1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Se atrage atenţia asupra faptului. aplicând o normă străină acestuia. Neindicarea legii materiale în hotărâre.circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii nu au fost constatate şi elucidate pe deplin. Adoptarea şi pronunţarea deciziei de către instanţa de apel se face potrivit prevederilor art.28 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.30 exclus prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. Se explică instanţelor că prin neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată se înţelege o situaţie când instanţa în hotărârea sa nu a făcut trimitere nici la o lege materială.387 CPC se consideră că normele de drept material sunt încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: . a soluţionat greşit conflictul dintre normele cuprinse în diferite acte normative interne. alin. În acest caz. cu respectarea şi a cerinţelor art. . a încălcat regulile acţiunii normelor juridice în timp.(5) CPC. a soluţionat pricina în baza normei de drept interne ce contravine prevederilor tratatului internaţional cu aplicare directă.2008.au fost încălcate sau aplicate eronat normele de drept material. nu au fost dovedite cu probe veridice şi suficiente. instanţa de apel va concretiza partea motivată a hotărârii primei instanţe. 5.concluziile primei instanţe. .12. instanţa de apel va casa hotărârea primei instanţe cu darea unei noi hotărâri sau va modifica hotărârea în cazurile dacă: . în caz că litigiul este soluţionat corect. constatate de instanţă.389 CPC. În special. celelalte renumerotate] 30. probele pe care se întemeiază concluziile ei referitor la 40 . iar la soluţionarea problemelor prin care nu se rezolvă fondul apelului.241 alin.hotărârea nu este semnată de judecător sau de către unul din judecătorii din completul de judecată ori hotărârea este semnată nu de acel judecător sau de acei judecători care sunt menţionaţi în hotărâre.. [Pct. dispoziţia se emite în formă de încheiere. limitându-se numai la normele juridice procesuale.circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii.390 şi art. Dispoziţia judecătorească prin care se soluţionează fondul apelului se emite în formă de decizie. a aplicat o uzanţă ce contravine legii. De asemenea. sau s-a aplicat eronat analogia legii sau analogia dreptului. 8 şi 22 şi jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului instanţele de judecată.10 din 22. inclusiv instanţele de apel. . Prin aplicarea legii care nu trebuia să fie aplicată se înţelege situaţia când instanţa a dat o calificare juridică incorectă raportului material litigios.s-a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată. sunt obligate de a motiva hotărârile sale.10 din 22. . nu poate servi temei de sine stătător pentru casarea hotărârilor.la judecarea pricinii au fost încălcate regulile cu privire la limba în care s-a desfăşurat procesul. Protocoalelor 3. expuse în hotărâre.la emiterea hotărârii a fost încălcat secretul deliberării.12.(2). . sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii.s-a interpretat eronat legea. pe care instanţa le consideră constatate. spaţiu şi asupra persoanelor. . Conform art. că potrivit art. sau a soluţionat litigiul contrar normelor materiale ce guvernează raportul juridic litigios. [Pct.2008] 29.nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată. decizia trebuie să conţină circumstanţele cauzei. .

Se abrogă hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. atât timp cât dosarul se află la instanţa de apel. Decizia instanţei de apel.admiterea sau respingerea acţiunii.a. inclusiv cu procesul-verbal al şedinţei. În cazul în care apelul a fost judecat în absenţa unor participanţi la proces legal citaţi. 3 octombrie 2005 nr.28 din 26 decembrie 2000 "Cu privire la examinarea cauzelor civile în ordine de apel". în mod obligatoriu. în caz de adoptare a dispozitivului deciziei. După adoptarea deciziei. legea materială şi procedurală aplicate în cadrul judecării pricinii. a fi în termen redactate şi restituite în instanţa de fond. De asemenea. alte chestiuni ce au fost soluţionate în cadrul judecării pricinii. participanţii la proces au dreptul de a lua cunoştinţă de materialele dosarului. instanţa de apel este obligată a întreprinde acţiunile legale pentru comunicarea deciziei integrale. fiind definitivă. deşi legiuitorul a prevăzut şi posibilitatea contestării ei cu recurs. poate fi pusă în executare imediat după adoptarea ei. 32. instanţa de apel este obligată a le trimite copia deciziei adoptate în cel mult 7 zile de la emiterea deciziei motivate. 31. Se atenţionează instanţele de apel că dosarele urmează.15 41 . argumentele instanţei în caz de respingere a unor probe prezentate de participanţi ş. Chişinău. 33.

3. Decizia instanţei de apel sau de recurs trebuie să fie legală şi întemeiată. precum şi deciziile pronunţate de curţile de apel.c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi art.1. 3. Decizia instanţei de apel sau de recurs trebuie să fie pe cât e posibil de concisă. 2. în baza art. deplinătate. oficialitate şi pertinenţă. consecutivitate. EXPLICĂ: 1.e).(1) CPC. iar hotărârile pronunţate în primă instanţă de curţile de apel pot fi atacate cu recurs.2 lit. deliberarea şi pronunţarea actelor de dispoziţie ale instanţelor de apel şi de recurs au loc în aceeaşi şedinţă. înţeleasă de părţile implicate în litigiu şi să răspundă în mod sigur şi expres la toate cererile şi obiecţiile formulate de apelant. în conformitate cu art.2008 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. 2009. 3. Instanţa de judecată.07. Astfel. să fie clară. adoptată de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei la 28. concreteţe.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei procesuale civile la întocmirea actelor judecătoreşti de dispoziţie în cadrul examinării pricinilor civile şi economice în ordine de apel şi de recurs nr. cu parcurgerea tuturor fazelor procesuale legal stabilite. dar în prezenţa unor motive justificate. formulările din conţinutul deciziei trebuie să corespundă exigenţelor de: corectitudine. judecând apelul sau recursul. recurent şi intimat (Principiul nr. Hotărârile pronunţate în primă instanţă de judecătorii pot fi atacate cu apel. certitudine. elocvenţă.02. claritate. art. deliberarea şi pronunţarea pot fi amânate pe un termen de 10 zile. Plenul Curţii Supreme de Justiţie. adoptă o hotărâre sub formă de decizie sau încheiere. descriptivă. Decizia instanţei de apel sau de recurs trebuie să fie pronunţată la sfârşitul procesului.236 alin. Aceasta conţine patru părţi componente: introductivă. pag.4-5.19 Întru asigurarea aplicării corecte şi uniforme de către instanţele judecătoreşti de apel şi de recurs a normelor de procedură civilă la întocmirea actelor judecătoreşti de dispoziţie.2. De regulă. logică. dar trebuie să corespundă tuturor normelor de drept.17 Cod de procedură civilă. după încheierea dezbaterilor judiciare şi ascultarea susţinerilor verbale. 42 . motivare şi dispozitiv.16 lit. retrăgându-se în camera de deliberare. Ea poate fi întocmită liber.R (84) 5 privind principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcţionării justiţiei. fapt despre care se informează participanţii la proces.1984). lipsă de rezerve (necondiţionalitate).6 al Recomandării nr. Deciziile instanţei de recurs devin irevocabile din momentul pronunţării. nr. cu judecarea pricinilor în aceste căi de atac. sobrietate.3 din 07. Cu recurs pot fi atacate şi hotărârile pentru care legea nu prevede calea apelului.

Dreptul la un proces echitabil. ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate. 5. Partea descriptivă a deciziei instanţei de apel sau de recurs trebuie să cuprindă expunerea succintă a circumstanţelor pricinii. prezumă dreptul la o hotărâre şi decizie motivate. jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului. denumirea instanţei care a pronunţat decizia. instanţele de apel şi de recurs sunt obligate să indice în decizie motivele respingerii.385.12.442 alin. la admiterea sau respingerea apelului sau recursului. însă aceasta nu împiedică instanţa de apel să verifice. caracterul public sau secret al şedinţei. precum şi rezumatul soluţiei pronunţate de prima instanţă şi de instanţa de apel (în privinţa deciziei instanţei de recurs examinate în conformitate cu secţiunea a ll-a). În limitele apelului. dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii. conform art. că unele probe ar fi mai temeinice decât altele şi nici să stabilească ce hotărâre ar urma să fie adoptată după rejudecarea pricinii. garantat de art. temeiurile de fapt şi de drept care au condus. 5. În cazul respingerii apelului sau recursului. precum şi cele care nu au fost stabilite. în motivarea deciziilor instanţelor de apel şi de recurs. instanţa verifică. Spre deosebire de partea introductivă a hotărârii pronunţate în primă instanţă. Partea introductivă a deciziei instanţei de apel sau de recurs cuprinde: locul şi data adoptării. după caz. calitatea lor procesuală.1 din Convenţia Europeană (Hotărârea Curţii Europene din 09.373 alin. 8 şi 22 ale Convenţiei.(1) şi (2) CPC. 5.3. în limitele invocate în recurs. instanţele judecătoreşti naţionale sunt obligate să-şi motiveze deciziile iar toate întrebările care sunt importante pentru rezultatul procesului necesită un răspuns special în hotărâre. 6. Deci.(5) CPC.1. explicaţiile participanţilor la proces. acest fapt se va considera o încălcare a art.2. fiind obligată să se pronunţe în decizie asupra tuturor motivelor invocate în recurs. fără a acorda părţii care a formulat o întrebare posibilitatea de a şti dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins. precum şi temeiurile de fapt şi de drept care au condus la adoptarea uneia din soluţiile prevăzute de art. În conformitate cu art. apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţa de apel de către participanţii la proces. urmează a fi indicate circumstanţele pricinii constatate de instanţe. stabilite pe parcursul examinării ei. legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. pe baza actelor din dosar. completul de judecată. motivele care au determinat insatisfacţia apelantului sau recurentului 5. Protocoalelor nr.1994 pronunţată în cauza Hiro Balani împotriva Spaniei). 417.6 par. în partea introductivă a deciziei instanţei de apel şi de recurs se expune succint hotărârea primei instanţe. numele sau denumirea apelantului sau recurentului. 6. instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel. fără a administra noi dovezi. 427 şi 445 CPC. instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanţe. iar în cazul casării integrale sau parţiale a hotărârii primei instanţe şi restituirii pricinii spre rejudecare în primă instanţă.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. În cazul în care instanţele de apel şi de recurs se abţin de a da un răspuns special şi explicit la cele mai importante întrebări. în limitele cererii de apel. la judecarea recursului declarat împotriva deciziei date în apel. legalitatea hotărârii atacate.4.1. 43 . însă nu sunt în drept să prejudece în opiniile sale că o anumită probă ar inspira sau nu încredere. În conformitate cu art. Astfel. sunt în drept să se pronunţe în decizia adoptată asupra actelor procedurale care urmează a fi efectuate în primă instanţă la rejudecarea pricinii. probele pe care se întemeiază concluziile acestora.

12. în motivarea deciziei adoptate sunt obligate să-şi expună concluzia cu privire la toate argumentele invocate de apelant sau recurent şi.242 alin. pronunţând hotărâri suplimentare. se aplică inclusiv la emiterea încheierilor judecătoreşti de către instanţele de apel şi de recurs. 13. deoarece în acest caz decizia apare ca nemotivată.254 alin. se va indica denumirea primei instanţe şi data adoptării hotărârii în primă instanţă. instanţele de apel şi de recurs emit încheierile fără a se retrage în camera de deliberare. pe care prima instanţă Ie-a considerat constatate. numele apelantului.Dacă instanţele de apel şi de recurs. instanţa este în drept să pronunţe dispozitivul deciziei sau al hotărârii. precum şi al unei cereri referitoare la darea unor explicaţii asupra dispozitivului deciziei (art. numele părţilor.(1) CPC. c) concluziile primei instanţe. Încheierile pronunţate de instanţele de apel sau de recurs. această parte a deciziei este analogică cu dispozitivul hotărârii primei instanţe. unde se indică dacă se admite sau nu acţiunea.250 CPC. în cazul soluţionării unor probleme simple.239-248 CPC). Totodată. respectiv.386. fiind susceptibilă de executare silită. 389. sub aspectul cuprinsului acestora. Hotărârea dată în primă instanţă de judecătorii sau de o instanţă de apel va fi casată sau.c) şi 394 CPC. obiectul litigiului. dacă se constată incidenţa următoarelor temeiuri: a) circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii nu au fost constatate şi elucidate pe deplin. 418 şi 445 alin.270 CPC. după caz. dar şi la aliniatul şi litera acestuia. 10. d) normele de drept material sau normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat (art. 387. 388 şi 400 CPC).376 alin. În cazul adoptării unei noi hotărâri. Hotărârile (deciziile) instanţelor de apel şi de recurs mai pot forma obiectul unei cereri referitoare la corectarea greşelilor materiale strecurate în conţinutul ei.(5) CPC. 8. 7. având autoritate de lucru judecat. urmând ca decizia să fie redactată în termen de 15 zile şi. b) circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii. acestea fiind consemnate în procesulverbal al şedinţei de judecată în cazul instanţelor de apel şi în cadrul unor încheieri separate în 44 .249. 8. nu au fost dovedite cu probe veridice şi suficiente. referindu-se la legea respectivă. recurentului şi concluzia instanţelor de apel şi de recurs în sensul admiterii sau respingerii apelului sau recursului. iar dacă se admite – cum este soluţionată cauza (art. Decizia instanţei de apel. În conformitate cu art. Din sensul art. la examinarea apelului sau recursului. vor considera că hotărârea primei instanţe sau a instanţei de apel este legală şi temeinică. 251 CPC). care stabilesc cadrul procedural al încheierii primei instanţe. trebuie să corespundă exigenţelor stabilite de art.(1). Instanţele de apel şi de recurs sunt obligate să facă referire nu numai la articolul menţionat. în urma judecării apelului sau recursului. 9. Este inadmisibilă limitarea instanţelor de apel şi de recurs doar la reproducerea în decizie a hotărârii apelate sau recurate ori la constatarea netemeiniciei apelului sau recursului. în măsura în care acestea nu contravin prevederilor procedurale specifice examinării pricinii în apel şi în recurs. modificată. însă poate fi atacată cu recurs şi supusă revizuirii în modul stabilit de Codul de procedură civilă.(1) şi 413 alin. Instanţele de apel şi de recurs aplică şi prevederile art. 11. în conformitate cu art. să motiveze din care considerente instanţa a ajuns la concluzia de a recunoaşte apelul sau recursul neîntemeiat. În dispozitivul deciziei de apel sau de recurs. de o lună de zile.1. rezultă că prevederile cuprinse în Capitolul XX Titlul II din CPC. sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii.(1) lit. expuse în hotărâre. rămâne definitivă din momentul pronunţării.

14.10. 445 alin.2005 „Cu privire la examinarea pricinilor civile în ordine de apel" şi nr. 15.2006 „Cu privire la practica aplicării legislaţiei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs". 421. Se va distinge situaţia în care actul judecătoresc de dispoziţie nu se supune niciunei căi de atac de situaţia în care actul respectiv este irevocabil. indiferent de modul de consemnare a încheierilor instanţelor de apel şi.3 45 . Constituie încheieri ale instanţelor de apel şi de recurs care pot fi emise fără retragerea în camera de deliberare: cele de dispunere a examinării pricinii în lipsa părţii. de stabilire a ordinii cercetării judecătoreşti. de soluţionare a cererilor şi a demersurilor părţilor şi participanţilor la proces ce se referă la chestiuni simple. precum şi în cazul în care încheierea face imposibilă examinarea în continuare a pricinii.13 din 25 aprilie 2000 "Cu privire la practica judiciară ce ţine de respectarea normelor de procedură civilă la întocmirea actelor judecătoreşti în cadrul judecării cauzelor în ordine de apel şi recurs". Chişinău. a încheierii respective. În subsidiar. de recurs. inclusiv cea de anexare la dosar a unor noi înscrisuri ş. Se abrogă hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. după caz. 16. Exemple de acte judecătoreşti care nu se supun niciunei căi de atac constituie: decizia instanţei de apel sau de recurs prin care pricina se trimite la rejudecare şi încheierea de admitere a cererii de revizuire.a.3 din 27. Sunt irevocabile actele judecătoreşti de dispoziţie care pot fi supuse revizuirii şi nu se supun niciunei căi de atac actele judecătoreşti de dispoziţie care nu pot fi revizuite. ce se conţin în hotărârile nr.409. a martorului etc.03. acestea sunt supuse recursului separat numai dacă legea prevede expres acest fapt. Astfel. Se atenţionează asupra faptului că.(4) CPC). 17.cazul instanţelor de recurs.. 7 iulie 2008 nr.15 din 03. consemnarea în procesul-verbal al încheierii instanţei de judecată nu condiţionează nesusceptibilitatea atacării cu recurs. care rămân irevocabile din momentul pronunţării (art. Excepţie de la regulă constituie încheierea Curţii Supreme de Justiţie de restituire a recursului în ordinea stabilită de Secţiunea I sau de încetare a procesului. în mod separat. la întocmirea actelor judecătoreşti în cadrul examinării pricinilor civile în ordine de apel şi de recurs se vor lua în considerare unele explicaţii tangenţiale ale Plenului CSJ în materia respectivă.

f).pronunţate în primă instanţă de curţile de apel.e).128 alin. de refuz în primirea cererii de chemare în judecată (art. inclusiv de cea economică. e). Plenul Curţii Supreme de Justiţie EXPLICĂ: 1. Reieşind din interpretarea incidenţă a articolului 170 alin.(5) CPC).încheierile pronunţate în primă instanţă pentru care legea prevede în mod expres posibilitatea recurării.43 alin.170 alin.(5) CPC. 2006.(5) CPC).d).99 CPC). Recursul este calea ordinară de atac exercitată de către persoanele îndreptăţite împotriva actelor de dispoziţie ale instanţelor judecătoreşti.2 lit. în baza art.10 din 22. asupra cheltuielilor de judecată (art. se deduce nesusceptibilitatea de recurs a încheierilor de restituire a cererilor de chemare în judecata. indiferent de instanţa care le pronunţă. conform competenţei jurisdicţionale stabilite de art. conform competenţei jurisdicţionale stabilite de art. de respingere a examinării concomitente a acţiunii intervenientului principal şi a acţiunii iniţiale a reclamantului (art. c) şi g) (art. de respingere a cererii de asigurare a probelor (art. 46 . art. de respingere a cererii de admitere în calitate de coparticipant (art. b). de restituire a cererii în temeiul alin.2006 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. 2.397 CPC).HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la practica aplicării legislaţiei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs nr. h) şi i) CPC.pronunţate în primă instanţă de Curtea Supremă de Justiţie.(1) CPC).alte hotărâri pentru care legea nu prevede calea apelului (art. Actele de dispoziţie judecătoreşti (hotărâri şi încheieri) fără drept de apel sunt recurate conform Secţiunii 1 a capitolului XXXVIII CPC. . în condiţiile legii.a).c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi art.(1) lit.).34 CPC.3 din 27.62 alin. pag.429 alin.11.65 alin.(3) CPC).(3) CPC). conform Secţiunii a 2-a a aceluiaşi capitol.170 alin.(2) CPC).(5) CPC) etc. iar actele de dispoziţie pronunţate de către instanţele de apel (decizii).12. de fond sau de apel (exemple de astfel de încheieri: de strămutare a pricinii (art.12 modificată de: Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.16 lit. .(4) CPC).(1) lit.116 alin. de respingere a cererii de repunere în termen (art. nr.33 şi 36 CPC.2008 În scopul aplicării corecte şi unitare a normelor procedurale referitoare la examinarea pricinilor în cadrul căii de atac a recursului de către instanţele judecătoreşti competente. c) următoarele categorii de încheieri: . reieşind din rezultatele generalizării practicii judiciare.03. b) deciziile pronunţate de curţile de apel în calitate de instanţă de apel (art.17 Cod de procedură civilă.169 alin. Sunt supuse recursului următoarele acte de dispoziţie judecătoreşti: a) hotărârile: . pronunţate în baza art.

12. din Codul de executare nr.430 CPC.(3). De exemplu. adică persoana care depune cererea de recurs şi persoana împotriva căreia se depune recursul.ordonanţele judecătoreşti care dispun de un regim juridic special.398 şi art. "petiţie" etc. expres prevăzut de lege. raportat la art..(2). şi nu o cale de atac procedurală. potrivit art. art.încheierile prin care a fost admisă cererea de revizuire cu remiterea cauzei la rejudecare.44 din Hotărârea Guvernului nominalizată. dacă întruneşte toate celelalte exigenţe legale. pentru că numai aceştia. se explică că în cazurile respective noţiunea de "recurs" trebuie înţeleasă drept o cerere primară de adresare în instanţa de judecată competentă dea soluţiona litigiul.33 alin.deciziile de trimitere a cauzei la rejudecare.celelalte încheieri nu se supun recursului separat. exercită recursul în nume propriu.(4) CPC).(1) lit. . ci numai odată cu fondul (art.35 alin. . hotărârile Comisiei de reexaminare a AGEPI.456 din 26.(2). apelant. cu respectarea exigenţelor legale. noţiunea de participanţi la proces include şi reprezentanţii. inclusiv încheierile curţilor de apel prin care nu este soluţionat fondul. conform Hotărârii Guvernului nr. chiar dacă actele de dispoziţie nu provin de la o instanţă judecătorească. deoarece aceştia participă în numele altor persoane sau al statului.2004. .443-XV din 24. sunt : a) părţile şi alţi participanţi la proces. procurorul.07. chiar dacă legea nu prevede expres posibilitatea atacării lor. legea instituie calea recursului în instanţa de judecată. 47 . Nu pot fi atacate cu recurs: . 73 şi 74 CPC (art. nu se supun recursului încheierile de încetare a procesului. competenţa de examinare a contestării aparţinând judecătoriei pe lângă care activează Direcţia de executare. pronunţate în cadrul procedurii de recurs de Curtea Supremă de Justiţie. În unele cazuri. 4. ca instanţă de drept comun). conform art. pârât etc. în cazul în care legea prevede această cale de atac pentru categoria respectivă de hotărâre (art.încheierile care fac imposibilă examinarea pricinii în continuare.32 CPC.33 alin.166 alin.34 alin. 3. în cazurile şi cu condiţiile legale stabilite. În sens restrâns.1993 "Cu privire la protecţia proprietăţii industriale în RM" (conform pct.7 alin. Reieşind din contextul relevat. Părţile în faţa instanţei de recurs poartă denumirea de recurent şi intimat. dacă este denumită "cerere de apel". Trebuie de menţionat că această cale de atac nu trebuie percepută ca "recurs" în sensul prevăzut de Codul de procedură civilă.) nu constituie motiv de restituire a cererii.423 CPC).(4) etc. prin alţi participanţi la proces se înţeleg: intervenienţii şi succesorii în drepturi procesuale. art. În acest context.55 CPC).). în cadrul primei instanţe: încheierile emise de şeful oficiului de executare a deciziilor judecătoreşti.b) CPC. instanţa competentă va fi curtea de apel. "de contestare". În sens larg. . vor fi înaintate şi examinate potrivit ordinii generale de examinare a acţiunilor. ci ca unică posibilitate de concretizare şi reliefare a principiului constituţional şi comunitar al accesului liber la justiţie. reieşind din art. Calitatea procesuală din recurs nu este condiţionată de cea pe care au avut-o părţile la examinarea în fond sau în apel (reclamat.hotărârile în a căror privinţă subiecţii recursului nu au utilizat calea apelului. Formularea greşită a denumirii cererii de recurs (de exemplu. precum şi alte persoane prevăzute la art.429 alin.(6) CPC). Persoanele cu drept de sesizare a instanţei de recurs. respectiv cadrul procesual ce rezultă din dosar permite deducţia susceptibilităţii de recurs a actului judecătoresc atacat (art.

[Pct. persoanele neparticipante la proces dispun de dreptul dea solicita revizuirea hotărârii rămase irevocabile. care au dreptul de a declara recurs numai în privinţa compensării cheltuielilor de judecată ce li se cuvin. la cererea persoanei interesate conform art. 424 şi 431 CPC. fiind susceptibil a fi invocat şi de către participanţii la proces sau din oficiu de către instanţa de recurs.b) CPC.(3) lit.2008] 6. în conformitate cu art.(2) CPC.399.13 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. specialistul. cererile de recurs se vor examina de către următoarele instanţe: . interpretul şi reprezentantul (ultimul.Colegiul civil şi de contencios administrativ sau. încheieri prin care nu se rezolvă fondul cauzei. Persoanele neantrenate la examinarea cauzei în primă instanţă nu dispun de dreptul de a exercita recursul.433 lit.(2) CPC.447 lit. în interes propriu). principiul imutabilităţii competenţei jurisdicţionale fiind aplicabil şi pentru competenţa funcţională (graduală). în mod concomitent. iar în cadrul secţiunii 2.409 alin.(2) CPC.10 din 22.c) CPC).408 alin. respectiv.81 CPC.d) CPC şi art. Trebuie de menţionat faptul că instanţa ierarhic superioară celei abilitate cu prerogativa legală de a examina recursul nu este în drept să strămute din oficiu sau să preia pentru examinare în procedura sa o cerere de recurs (art.438 alin.b) martorul. în acest caz. fiind necesară stipulaţia specială şi expresă în conţinutul procurii de abilitare a reprezentantului cu dreptul de a depune recurs. recursul se va restitui recurentului conform art.12. inclusiv ca instanţe de contencios administrativ.curţile de apel examinează recursurile declarate împotriva hotărârilor fără drept de apel şi a încheierilor susceptibile de recurs. Totodată. care se vor examina conform secţiunii a 2-a (deciziile) şi. respectiv.Colegiile lărgite ale CSJ dispun de competenţă exclusivă la examinarea recursurilor împotriva deciziilor şi încheierilor instanţelor de apel. secţiunii 1 (încheierile). inclusiv a recursului nu va fi necesară depunerea de către persoana respectivă a unei cereri repetate în acest scop. procurorul fiind considerat valabil împuternicit pentru exercitarea recursului. sub aspectul posibilităţii de a deveni subiect al exercitării recursului.45 CPC). Acest temei reiese din prevederile art. În cazul în care acţiunea a fost înaintată de către procuror.5 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. atunci când recursul este declarat împotriva hotărârilor şi încheierilor judecătoreşti pentru care nu este prevăzută calea apelului. atunci când recursul este declarat împotriva deciziilor instanţei de apel 5. pentru că nu au parcurs gradele de jurisdicţie inferioare. Curtea de Apel Economică. şi. instanţa de recurs se va pronunţa numai asupra cererilor de recurs ale persoanelor participante. expertul. Colegiul economic al Curţii Supreme de Justiţie examinează recursurile declarate împotriva hotărârilor şi încheierilor emise în primă instanţă de către curţile de apel de drept comun. iar cererile persoanelor neantrenate se vor restitui ca fiind depuse de o persoană ce nu are dreptul să declare recurs. atât de persoanele participante la proces. după caz.400 alin. Procura generală nu conferă reprezentantului dreptul de a depune recurs. inclusiv ale Curţii de Apel Economice. dacă nu se înlătură neajunsul în termenul stabilit. în cazul exercitării recursului conform secţiunii 1 (art. recursul se va declara inadmisibil (art. .c) CPC). În cazul în care recursul este depus în aceeaşi pricină.(1) lit.71 alin. 48 . cât şi de cele neantrenate. în sensul art. în caz contrar. ambele categorii pronunţate în primă instanţă de către judecătorii (conform secţiunii 1). sau se va restitui fără stabilirea unui termen pentru înlăturarea neajunsului conform art. la exercitarea căilor de atac. Este necesar de a se distinge noţiunea de participant la proces de cea de persoană care nu a fost atrasă în proces. dar care împiedică soluţionarea cauzei. . Potrivit art. conform competenţei funcţionale.

10 din 22. se cere de menţionat că acest aspect include mai mult substratul strict juridic al unor norme legale.recursurile declarate împotriva încheierilor emise în instanţele de apel. recursul înaintat în baza secţiunii 1 nefiind susceptibil de a fi respins prin decizie ca inadmisibil. situaţie care în concret se reflectă în tălmăcirea înţelesului 49 . susceptibile de recurs. Referitor la interesul pentru evaluarea dreptului. poate servi drept temei pentru reconsiderarea unei soluţii anterioare . juridice i-a fost dată o apreciere juridică diferită faţă de cea dată de către Curtea Supremă de Justiţie printr-o decizie într-o situaţie similară. astfel că vor avea incidenţă la acest capitol recursurile în cauzele civile care nu se întâlnesc în mod unitar.17 CPC. Colegiul civil şi de contencios administrativ sau. b) la soluţionarea recursului se ridică o importantă problemă de drept. Procedura de examinare a admisibilităţii recursului este aplicabilă numai cererilor de recurs incidente secţiunii a 2-a a capitolului XXXVIII. introdusă prin noul Cod civil). Colegiul lărgit al Curţii Supreme de Justiţie se va desesiza în favoarea Plenului Curţii Supreme de Justiţie în următoarele situaţii. Totodată. adică cel al aplicării normei respective. În acelaşi context.2008] 7. 8. nu prezintă importanţă pentru soluţionarea în esenţă a recursului. dar şi deciziile Curţii Supreme de Justiţie. şi/ sau această problemă trebuie să conţină o pondere importantă în cadrul soluţionării corecte a recursului respectiv. Pentru ca recursul să fie pasibil de examinare în Plen pe acest motiv este necesar ca această problemă să nu mai fi fost soluţionată printr-o hotărâre anterioară a Curţii. este necesar ca litigiul respectiv să fi fost soluţionat în mod diferit de către instanţele judecătoreşti.6 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.: uzucapiunea.pronunţarea unei hotărâri de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.2008] 9. dar nu strict literal "hotărârile". Admisibilitatea recursului se va decide de un complet format din 3 judecători desemnaţi de preşedintele colegiului respectiv al Curţii Supreme de Justiţie (art.(2) CPC). [Pct.12. acesta prezintă un interes deosebit pentru practica judiciară şi evaluarea dreptului. chiar dacă litigiul respectiv este unitar. .8 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.431 alin.recursurile declarate împotriva hotărârilor şi încheierilor emise de curţile de apel în primă instanţă. adică să reprezinte o noutate. prin care unei situaţii. stipulate în art. dacă implică aplicarea unor dispoziţii cu caracter novator pentru legislaţia ţării şi/sau sunt expuse într-un mod neclar în cadrul actului normativ (ex. De exemplu.442 alin. La explicarea acestui aspect trebuie de pornit de la premisa instituită de art. Colegiul economic al Curţii Supreme de Justiţie examinează recursurile după cum urmează: .recursurile declarate admisibile împotriva deciziilor pronunţate de către curţile de apel.10 din 22. deşi suscită discuţii.[Pct.(3) CPC: a) soluţionarea cauzei poate conduce la o contradicţie faţă de o hotărâre anterioară a Curţii. decât substratul practic. dar sunt constituite într-o categorie de litigii datorită frecvenţei lor în arealul dimensional al litigiilor civile. în complet format din 5 judecători (Secţiunea a 2-a). adică practica să fie neunitară.12. în complet din trei judecători (Secţiunea 1). după caz. În acest context noţiunea de hotărâre trebuie interpretată extensiv. Nu pot fi calificate la acest capitol problemele care. c) soluţionarea pricinii prezintă un interes deosebit pentru practica judiciară şi pentru evaluarea dreptului. . La examinarea recursurilor înaintate conform Secţiunii a 2-a. în complet din trei judecători (Secţiunea 1).

dacă reieşind din esenţa scriptică se poate deduce un temei de recurs. persoana care se alătură la recurs nu poate prezenta alte temeiuri în afara celor invocate de către subiectul care a depus recursul.400 alin. soluţia în cadrul acestei cereri fiind similară soluţiei pronunţate în cererea de recurs. Astfel. prin adăugarea altor argumente în justificarea aceluiaşi temei. cererea se va considera depusă numai în măsura în care nu depăşeşte temeiurile invocate de subiectul recursului. copârâţii şi/sau intervenienţii care participă la proces de partea recurentului se pot alătura la recurs.(2) CC). dacă din conţinutul acesteia rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs. Motivele de recurs trebuie să fie invocate în mod expres de către subiecţii recursului. care se încadrează în limitele art.400 alin.(2) şi (3) CPC sunt identice atât pentru recursurile împotriva hotărârilor pentru care nu este prevăzută calea apelului. deoarece motivele enunţate pot fi invocate şi din oficiu de către instanţa de recurs (art. adică se va verifica atât legalitatea.400 alin.400 alin.(2)-(3) pentru secţiunea a 2-a.general al unei norme juridice civile în raport cu principiile generale ale dreptului şi sensul legislaţiei civile (art. Pentru recursurile înaintate în ordinea prevăzută de secţiunea 1 pot fi invocate de către părţi şi alţi participanţi la proces toate temeiurile prevăzute de art. dacă nu este invocat vreunul din temeiurile de recurs expres prevăzute de lege.401 alin. astfel că recursul exercitat conform secţiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural. va fi examinată ca cerere accesorie cererii de recurs. urmând soarta cererii principale.400 alin. 12. dacă poziţiile lor coincid în ceea ce priveşte temeiurile recursului. având loc o devoluţiune generală (în fapt şi în drept).400 alin. În cazul în care temeiurile invocate de persoana care se alătură nu coincid cu cele invocate de subiectul recursului. 13. Temeiurile declarării recursului şi casării hotărârii prevăzute de art. determinând cazurile concrete în prezenţa cărora se consideră că normele de drept material şi procedural au fost încălcate sau eronat aplicate. neindicarea expresă a temeiurilor declarării recursului nu poate constitui motiv de inadmisibilitate sau de restituire a cererii de recurs. cu achitarea taxei de stat (art. reieşind din prevederile art. Totodată. 11.400 CPC. verificându-se numai legalitatea deciziei. persoana alăturată este în drept să depună cerere de recurs după regulile generale.400 alin.400 alin. cât şi temeinicia hotărârii.(4) CPC).(2) CPC). 10.d) CPC.(1) lit. Coreclamanţii. Pentru declararea recursului sunt aplicabile următoarele termene.(3) CPC nu va atrage restituirea cererii de recurs.(1) CPC. De asemenea.5 alin. 425 şi 434 CPC: 50 . Simpla nemulţumire a părţilor de soluţia adoptată de instanţele inferioare nu poate constitui motiv de recurs. În cazul în care persoana alăturată a formulat şi alte temeiuri pe lângă cele invocate de persoana care a depus recursul. dar nu şi temeinicia în fapt. cererea care se referă la alăturare. însă dispune de posibilitatea de a le dezvolta. Dispoziţiile art. Indicarea greşită a motivelor de recurs nu atrage inadmisibilitatea recursului (exercitat conform secţiunii a 2-a) sau restituirea lui (conform secţiunii 1).(2) şi (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs prevăzut la art. cât şi pentru recursurile împotriva deciziilor instanţei de apel.(3) CPC pentru secţiunea 1 şi art. şi în acest caz pentru cererea de alăturare la recurs nu se plăteşte taxa de stat. pentru recursurile incidente secţiunii 1 fiind aplicabile şi motivele prevăzute la art.402. conform principiului de drept "accesoriul urmează soarta principalului" şi în lipsa unei stipulaţii exprese. însă neindicarea temeiurilor legate de încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural prevăzute la art.(1) . prin prezentarea unei cereri scrise.

) [Pct. ca fiind depus cu omiterea termenului prevăzut la art. dacă legea nu prevede altfel. iar în cazul în care se pronunţă dispozitivul acesteia. În cazul omiterii termenului de declarare a recursului (pentru secţiunea 1). recursul declarat cu omiterea termenului prevăzut de art.. încheierea de admitere a cererii de repunere în termen nu este susceptibilă de recurs. conform art. acesta se va restitui conform art.b) CPC de către Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie. hotărârea instanţei de contencios administrativ.433 lit. În unele cazuri. pentru prima situaţie mai sus enunţată (secţiunea 1). după ce a fost calificat drept admisibil în mod eronat. recursul se restituie recurentului. Oricare ar fi temeiurile invocate de către părţi sau participanţii la proces. precum şi împotriva încheierilor susceptibile de recurs -20 de zile de la data comunicării hotărârii sau încheierii motivate.434 CPC împotriva deciziilor instanţelor de apel (secţiunea a 2-a).434 CPC. Totodată. Din oficiu termenul nu poate fi restabilit.pentru recursurile împotriva deciziilor curţilor de apel . Recursul exercitat în condiţiile secţiunii 1. iar dacă se pronunţă numai dispozitivul. pot fi atacate cu recurs. În scopul asigurării certitudinii momentului de la care va curge termenul de recurs. 51 . termenul de atac al acesteia este de 2 luni de la pronunţare.13 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. cu excepţia încheierii Curţii Supreme de Justiţie.116 CPC. 15.13 alin. în situaţia pronunţării integrale în şedinţă de judecată a actelor respective. recursul declarat de către ei după expirarea termenului de 2 luni se consideră inadmisibil. În situaţia în care recursul a fost depus cu respectarea termenului. suspendă executarea hotărârii.(5) din Legea contenciosului administrativ. persoana interesată se repune în termen. nefiind susceptibil de a fi restabilit în baza art. Dacă recurentul solicită repunerea în termen. conform art. de regulă. prin încheierea instanţei de recurs. Încheierea prin care este respinsă cererea de repunere în termen şi încheierea de restituire a recursului. instanţele ale căror acte de dispoziţie sunt recurabile.în cazul în care se pronunţă decizia motivată a instanţei de apel.409 alin. prin care se soluţionează excepţia de ilegalitate. şi recursul se examinează în fond. poate fi atacată în termen de 5 zile.257 CPC).116 CPC. În caz contrar. În cazul în care se constată că termenul de declarare a recursului a fost omis din motive întemeiate. vor fixa acest fapt în procesul-verbal al şedinţei sub semnătura părţilor. dar a fost restituit în mod greşit. această chestiune se examinează conform dispoziţiilor art.256 CPC) sau instanţa de fond a dispus executarea imediată (art. poate fi restabilit numai la cererea persoanelor care prezintă probe veridice ce confirmă imposibilitatea de a depune recursul.2008] 14.(1) lit. legea stabileşte termene mai scurte pentru exercitarea recursului (ex: conform art.pentru recursurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă. dacă există dovada înştiinţării scrise a acestora despre semnarea hotărârii redactate. Aceste cazuri se referă la situaţiile în care hotărârea este "de jure" cu executare imediată (art.12.10 din 22.403. . poate fi declarat inadmisibil în baza art. Termenul de 20 de zile. hotărârea judecătorească privind confirmarea sau infirmarea alegerilor locale şi validarea mandatelor poate fi atacată cu recurs în termen de 3 zile de la pronunţare.(b) CPC. cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. termenul de atac este de 2 luni de la înştiinţarea scrisă a părţilor despre semnarea deciziei redactate. Termenul de 2 luni este un termen de decădere. hotărârea motivată se va înmâna participanţilor la proces sub semnătură de primire.68 din Codul electoral etc. el se va examina ca fiind depus în cadrul termenului legal stabilit.

. instanţa va dispune prin încheiere să nu se dea curs cererii. În prima situaţie. care va înregistra intentarea procedurii de recurs. Cererea se depune în atâtea exemplare câţi participanţi la proces sunt. instanţa restituind cererea.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale). în mod obligatoriu. ori a dovezii de plată a taxei de stat.75 alin. Secţia Grefă remite recursul cancelariei colegiului respectiv.Recursul exercitat în procedura stabilită de secţiunea a 2-a. nu se supun niciunei căi de atac. de la achitarea acesteia. Astfel. Cererea de recurs (secţiunea 1) se va depune la instanţa a cărei hotărâre sau încheiere se atacă. Numai în cazul atacării deciziilor curţilor de apel (secţiunea a 2-a).(1) şi art. instanţa de recurs va restitui cererea recurentului.435 alin.(3) Cod de executare. după caz. după expirarea termenului de recurs pentru toţi participanţii la proces. momentul sesizării instanţei de recurs nu coincide cu momentul intentării procedurii. Dacă în termenul indicat în încheiere nu au fost înlăturate neajunsurile stabilite.438 alin.alte cazuri expres prevăzute de lege. iar după verificarea îndeplinirii condiţiilor enunţate şi constatarea îndeplinirii lor. .(2) CPC. să dispună suspendarea executării hotărârii atacate.(1) CPC. Cererea de recurs trebuie să fie dactilografiată şi să cuprindă. la prezentarea certificatului privind depunerea cauţiunii.(2) CPC). cu excepţia cazurilor în care subiecţii sunt scutiţi. conform legii. la cererea recurentului. anexându-se: originalul chitanţei fiscale. dacă recursul se exercită prin reprezentant.435 alin. printr-o adresă semnată de preşedintele sau vicepreşedintele colegiului respectiv. de regulă nu suspendă executarea hotărârii. Depunerea cererii se va înregistra la Serviciul Grefă al Curţii Supreme de Justiţie. executorul judecătoresc este în drept să dispună suspendarea executării hotărârii judecătoreşti. pronunţate de Curtea Supremă de Justiţie. Lipsa oricăruia dintre elementele cererii sau a documentului care atestă împuternicirile reprezentantului.distrugerea de plantaţii şi semănături. mărimea şi cu efectele prevăzute de art. 16. . Se atenţionează instanţele judecătoreşti.demolarea construcţiei şi altor bunuri imobile. cu condiţia depunerii unei cauţiuni în modul.strămutarea de hotare. dispoziţia de plată trezorerială. recursurile se depun la Curtea Supremă de Justiţie. elementele stipulate la art. Instanţa învestită cu examinarea recursului împotriva deciziilor curţilor de apel este în drept. în alte cazuri decât cele stipulate la art. 17. acordând recurentului un termen rezonabil pentru înlăturarea neajunsurilor. cu excepţia celora care au ca obiect: .406 alin. în cazul neîndeplinirii condiţiilor enunţate în cadrul secţiunii 1.imediat ce s-a primit solicitarea).437 alin. ale căror acte de dispoziţie se atacă cu recurs. Încheierile de a nu se da curs cererii. înscrisurile prin care se confirmă achitarea taxei de stat.(2) CPC).405 alin. Spre deosebire de secţiunea a 2-a.(3)-(7) CPC. în scopul asigurării respectării termenului rezonabil general de examinare a pricinii (art. 52 . împuternicirile legale ale reprezentantului. În conformitate cu art. dacă recursul se exercită prin reprezentant. constituie motiv pentru restituirea cererii de recurs înaintate în conformitate cu secţiunea 2-a. asupra necesităţii respectării termenului stabilit pentru transmiterea dosarului în instanţa de recurs (Secţiunea 1 -15 zile de la data expirării termenului de atac. secţiunea a 2-a . în termen de 15 zile se expediază dosarul împreună cu recursul la instanţa competentă de a examina recursul (art. în termen maxim de 5 zile de la depunere (art.

cât şi înscrisurile apărute după pronunţarea hotărârii. [Pct. conform art.439 alin. fără citarea părţilor. Restituirea ilegală sau reţinerea restituirii recursului de către instanţa de judecată nu va atrage pierderea termenului de depunere a recursului.440 alin. cu respectarea condiţiei neexpirării termenului de 2 luni (art. Judecătorul raportor va verifica. în baza materialelor din dosar şi a noilor înscrisuri prezentate de către părţi. în care nu există procedura examinării admisibilităţii recursului. legalitatea şi temeinicia hotărârii primei instanţe. precum şi a tranzacţiei încheiate între părţi (art. în afara termenului legal stabilit. cu condiţia că recursul a fost depus. Examinarea pricinii în recurs se va desfăşura conform dispoziţiilor procedurale aplicabile judecării apelului. în măsura în care aceste dispoziţii nu contravin capitolului ce reglementează calea de atac a recursului. iar recurentul nu a solicitat repunerea în termen.19 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. completul de judecată instituit conform art. renunţarea la acţiune sau tranzacţia de împăcare nu poate fi exercitată şi în mod oral. ca şi în cazul apelului.409 alin.10 din 22. în sensul art. este imposibilă numai dacă cererea a fost restituită pentru următoarele motive: . dar care nu au fost cercetate şi apreciate de către prima instanţă. recursul având efect devolutiv şi în ceea ce priveşte persoanele care nu au declarat recurs (art. se vor considera atât cele existente la dosar. în celelalte cazuri de restituire este permisă depunerea repetată a cererii de recurs. această formă se extinde şi asupra acestui caz.(2) CPC). încadrarea în temeiurile legale a motivelor invocate şi va face un raport verbal în faţa completului de judecată asupra admisibilităţii recursului.12. instanţa va verifica în limitele cerinţelor înaintate şi ale motivelor invocate.cererea a fost depusă cu nerespectarea termenului legal pentru declararea recursului respectiv. cereri care se vor examina conform prevederilor art. conform secţiunii a 2-a. Noile probe se vor administra cu respectarea principiului contradictorialităţii şi al egalităţii părţilor în proces şi se vor aprecia conform art.(1) CPC. Înscrisuri noi. în cel mult 3 luni. cu deosebirea ce constă în faptul că retragerea recursului. Cu toate că art. În caz de retragere a recursului.(2) CPC va dispune admisibilitatea recursului.443 nu prevede în mod expres forma scrisă pentru retragerea recursului în secţiunea a 2-a.411.410 alin.410 alin. Dacă se constată prezenţa vreunui temei din cele prevăzute de art.2008] 20. 18.recurentul a solicitat restituirea recursului până la dezbaterea în fond a recursului de către instanţa de recurs (art. La examinarea recursului conform secţiunii a 2-a.(1) CPC. în cadrul termenului stabilit. la această etapă în secţiunea a 2-a recursul se va examina sub aspectul admisibilităţii acestuia. În cadrul examinării pricinii în recurs. posibilitatea retragerii recursului şi renunţării la recurs. art.375 CPC. Legea prevede. 53 . 19. în instanţa de recurs fiind necesară întotdeauna o cerere scrisă. în caz contrar recursul se va respinge ca inadmisibil printr-o decizie motivată irevocabilă. . este admisă depunerea repetată a acestuia în toate cazurile de restituire după înlăturarea neajunsurilor. depunerea de înscrisuri noi nu este admisă. Spre deosebire de procedura premergătoare examinării cererii de recurs aferentă secţiunii 1. respectiv. 412.374 şi.(2) CPC). reieşind din interpretarea extensiv-sistematică a acestui articol.438 alin. procedura încetează prin încheiere.Depunerea repetată a recursului (în cadrul secţiunii 1). 21.433 CPC. 443 CPC). depusă de către recurent sau mandatarul special.130 CPC. secţiunea 1.(3) CPC). iniţial. În cazul restituirii recursului.

24. Noile înscrisuri administrate se vor corobora cu întregul material probator existent la dosar. cu indicarea motivelor amânării. În particular. formând obiectul juridic al unei alte acţiuni. Amânarea judecării recursului se va dispune printr-o încheiere.415 CPC. instanţa de recurs va decide admiterea recursului şi/sau pentru alte motive decât cele invocate de către recurent.: caz de boală). Concomitent. nu dispun de posibilitatea de a efectua următoarele acte procedurale: .414 alin. recurentul dispunând de dreptul de a înainta o nouă acţiune cu schimbarea temeiului. numai în măsura în care aceste motive se regăsesc în specificul procedurii de recurs. . instanţa de recurs dispune de dreptul de a amina din oficiu şedinţa de judecată. precum şi neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a procedurii de comunicare a actelor procedurale (cererea de recurs şi noile înscrisuri) suscită amânarea examinării recursului. alţi participanţi la proces sau reprezentanţii acestora vor fi citate pentru termenul stabilit al şedinţei de judecată. Respingerea ca inadmisibile a acestor cereri de recurs nu constituie autoritate de lucru judecat în privinţa soluţiei de fond în cadrul noului litigiu prezumat.de a modifica temeiul sau obiectul acţiunii. o anumită stare de lucruri. 25. Este inadmisibil motivul necesităţii prezentării de noi înscrisuri în cadrul examinării recursului în secţiunea a 2-a.(1) CPC). a căror reclamare a fost respinsă de către prima instanţă .În instanţa de recurs. Participanţii la proces vor putea solicita prezentarea unor noi înscrisuri. Potrivit art.416 alin. Părţile.principiu valabil numai pentru secţiunea 1. instanţa de recurs va soluţiona.de a înainta pretenţii noi. 22. pe motivele prevăzute la art.(1) CPC. Tuturor participanţilor la proces prezenţi în şedinţă trebuie să li se ofere posibilitatea de a-şi exprima opinia faţă de cererea sau demersul respectiv. nu constituie înscrisuri şi sunt inadmisibile la examinarea recursului: . deoarece se excede cadrul procedural stabilit. 54 .380 CPC. în cazul neprezentării în şedinţa de judecată a participantului la proces care nu a fost citat legal. în modul stabilit de capitolul VIII CPC. cuprinzând mărturia unei persoane. Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a procedurii de citare (ex: lipsa în dosar a cotorului cu semnătura persoanei citate). cu trimiterea la rejudecare a cauzei în instanţa de fond. dar nici instanţa din oficiu. opinia unui expert sau specialist. Amânarea examinării pe motivul neprezentării reprezentantului părţii se poate efectua numai o singură dată. nici părţile. indiferent de faptul că sunt autentificate notarial. Dacă necesitatea schimbării calităţii părţilor rezultă din dezbateri.declaraţiile scrise ale martorilor.încheierea de asigurare a unei probe. . . după deschiderea şedinţei de judecată. obiectului acţiunii sau înaintarea unor pretenţii noi în instanţa de recurs sunt inadmisibile. în modul prevăzut de art.descifrarea scrisă a unei convorbiri telefonice. recunoaşterea unui fapt sau a unui drept. Neprezentarea acestora în şedinţa de judecată nu constituie un impediment pentru examinarea recursului.de a schimba calitatea părţilor în proces. la cererea părţilor şi a altor participanţi la proces. dacă instanţa de recurs constată că procedura de citare a fost legal îndeplinită (art. în ordinea stabilită de art. Imposibilitatea de a se prezenta în şedinţă se va aprecia ca motiv numai dacă este reală şi justificată (ex. 23. obiectului acţiunii faţă de cele din acţiunea anterioară sau având ca obiect pretenţiile noi inadmisibile de recurs. nesusceptibilă de recurs. pronunţându-se asupra lor numai după punerea acestora în discuţie. .208 CPC. Examinarea cauzei în recurs poate fi amânată. cererile şi demersurile participanţilor la proces. Schimbarea temeiului. cu respectarea principiului contradictorialităţii şi al egalităţii părţilor în proces.

Prin Legea nr. Se are în vedere situaţia în care instanţa inferioară a constatat toate circumstanţele pricinii şi din acestea rezultă o anumită soluţie. sau. pornind de la pretenţiile şi obiecţiile părţilor şi ale altor participanţi la proces.(3) CPC. 28. în cadrul luărilor de cuvânt.303-XV din 23. 26.2 din 19.c) CPC). a pronunţat o altă soluţie ce nu corespunde celei adecvate. Astfel. sunt relevante dispoziţiile art. În acest caz este vizată nerespectarea de către instanţa de fond a obligaţiei prevăzute la art.b) CPC).123 CPC.2004 a fost adoptat un nou conţinut al art.444 alin.M. se explică înţelesul lor. care prevede ca mijloc de probaţiune unic al dreptului de proprietate asupra autoturismului înmatriculat .122 alin. printre alte elemente.. Se explică că cererea de recurs poate fi declarată nu numai în privinţa actului de dispoziţie judecătoresc în întregime.400 alin. pronunţate în ordinea stabilită de art. sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii (art. În alte cazuri explicaţiile participanţilor la proces nu pot fi limitate. se supune recursului hotărârea suplimentară a judecătoriei sau decizia suplimentară a instanţei de apel.(3) şi art.certificatul de înmatriculare).(6) al aceluiaşi articol se relatează despre concluzia instanţei referitor la admiterea sau respingerea acţiunii.au devenit nule. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1999 (pct.(1) CPC (ex. limitarea pledoariei la 30 de minute. a considerat elementele faptice ca fiind probate. 55 .400 alin.118 alin. însă instanţa.: instanţa a considerat ca fiind dovedit dreptul de proprietate asupra autoturismului. precum şi de la normele de drept material şi procedural aplicabile în cauză (ex. fără a exista vreunul din temeiurile degrevării de probaţiune. se abat de la expunerea problemelor de drept sau dacă argumentele expuse nu au legătură cu temeiurile invocate în cererea de recurs.(3). reieşind din existenţa unei procuri care mandatează pe pretinsul proprietar de a vinde autoturismul. prevederile menţionate.44). care constă în determinarea definitivă a elementelor de fapt pentru soluţionarea justă a pricinii. indiferent de faptul dacă aceasta va influenţa în consecinţă soluţia. precum şi posibilitatea arbitrară a preşedintelui şedinţei de a limita pledoaria .444 alin.concluziile expertului. În scopul precizării sensului temeiurilor de casare şi a incidenţei acestora.: nu s-a constatat prezenţa prejudiciului în sumă de 2000 lei. conform cărora.140 alin.1047/08. Temeiul respectiv de casare este prezent în cazurile în care instanţa inferioară a considerat greşit că părţile sunt degrevate de sarcina probei reieşind din aprecierea greşită a faptului existenţei vreunei situaţii din cele prevăzute la art.(5) CPC. cu toate că elementele probatorii lipsesc sau acestea există. Se atrage atenţia instanţelor judecătoreşti asupra faptului declarării neconstituţionalităţii dispoziţiilor cuprinse în art. Sub acest aspect.02. în mod separat. la momentul adoptării Hotărârii Curţii Constituţionale nr. ce oferă posibilitate preşedintelui şedinţei de judecată de a atenţiona participanţii la proces în cazul în care aceştia. după cum urmează: a) nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond (art.416 alin.(3) CPC.a) CPC).09.2004. expuse în hotărâre.250 CPC. dar şi în privinţa oricărei părţi a actului judecătoresc de dispoziţie.241 alin.(1) din Constituţia R.400 alin. partea motivată a hotărârii cuprinde circumstanţele pricinii şi probele pe care se întemeiază concluziile instanţei referitor la aceste circumstanţe. în mod greşit. pentru care legea prevede necesitatea existenţei unui înscris). conform art. 27. De asemenea. iar pe de altă parte în alin. c) concluziile primei instanţe.(1) lit. referitor la necesitatea participării la judecarea recursului prin intermediul avocatului sau ai altui reprezentant licenţiat în drept. devenite nule.11. b) nu au fost dovedite circumstanţele considerate de către prima instanţă ca fiind stabilite (art.(1) lit.. rezultante din circumstanţele respective.(1) lit. dar nu corespund exigenţelor prevăzute de lege conform art. fapt ce contravine Regulamentului cu privire la registrul de stat al transporturilor.

judecătorul a participat repetat la judecarea aceleiaşi pricini. Acesta constituie un motiv de casare incident în cazul în care actul normativ aplicabil în litigiul dedus judecăţii nu şi-a găsit aplicarea în cadrul hotărârii.(2) lit. d) instanţa nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată (art. .(3) CC. Aplicarea este eronată. În acelaşi motiv se încadrează cazul în care hotărârea şi-a pierdut fundamentul juridic. fiindcă nu există similitudini între cele două categorii de raporturi prin esenţa lor (art.d) CPC). în recurs.c) CPC). caz în care se va casa. soluţia sau concluzia pronunţată în dispozitiv depinde de concluziile asupra circumstanţelor din partea motivată. Prin aplicare a analogiei dreptului se înţelege situaţia când legea nu prevede expres reglementarea raportului juridic respectiv.Reieşind din sensul acestor enunţuri. alcătuind-o prin analogie.(3) lit. 56 .există o reglementare expresă a raportului juridic litigios.400 alin. contrar art.motiv aplicabil în cazul în care instanţa inferioară nu a respectat dispoziţiile art. la o ipoteză ce nu intra în aria de ipoteze acoperite de norma respectivă.5 alin.5 alin. se constată caracterul extensiv al noţiunii de "concluzii". Acest temei devine incident în cazul în care normei juridice aplicabile i s-a atribuit un mai mare grad de abstracţie sau aceasta suscită îndoieli la aplicare. caz în care analogia este eronat aplicată. Se reflectă în situaţia în care instanţa aplică o normă juridică care este străină de situaţia de fapt existentă în cazul dedus judecăţii.a) CPC).instanţa care a soluţionat cererea de recuzare a respins-o în mod neîntemeiat.400 alin.b) CPC). fără ca instanţa să aplice o altă lege în locul celei incidente. dacă principiile şi sensul legislaţiei sunt aplicate neadecvat la ipoteza concretă dedusă judecăţii. noţiunea de "concluzii" de la art. Este suficient ca un singur judecător din cadrul completului să nu fi avut dreptul la participare pentru ca temeiul respectiv să fie aplicabil.instanţa a aplicat analogia. fapt prin care s-au limitat anumite drepturi civile sau s-a stabilit răspunderea civilă. în final. încheierea respectivă.400 alin. căruia nu i s-a comunicat locul. caz în care litigiul se va soluţiona conform principiilor generale şi sensului legislaţiei civile (art.400 alin.400 alin. h) pricina a fost judecată de un judecător care nu era în drept să participe la examinarea ei (art. aplicând norma respectivă. i) pricina a fost judecată în absenta unui participant la proces. este imposibilă de aplicat în cazul concret dedus judecăţii.(2) lit. la care s-a raportat instanţa. .c) CPC cuprinde ambele înţelesuri relevate mai sus.(1) lit. data si ora şedinţei de judecată (art.102-105 CPC. deoarece.(5) CPC).53 alin. aspect care este în strânsă legătură cu principiul aplicării legii civile în timp (principiul neretroactivităţii) (de ex. recurată odată cu fondul (art. g) a aplicat eronat analogia legii sau analogia dreptului (art. f) a interpretat eronat legea (art.5 alin.(2) lit.(1) CC). Temeiul este incident inclusiv atunci când: . dar nici aplicarea analogiei legii nu este posibilă. De fapt.400 alin. . însă instanţa greşit a aplicat analogia.a exclus ipoteza concretă din aria de ipoteze pe care le acoperă norma juridică respectivă. cu relevarea normei juridice aplicabile.prevederea legală. e) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată (art.(2) lit. şi ca rezultat participantul la proces a fost privat de dreptul participării la proces.(3) lit. iar instanţa. hotărârea va fi menţinută de instanţa de recurs.: situaţia juridică s-a născut sub imperiul Codului civil vechi. a extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers .(2) CC).a) CPC). în instanţa de fond sau apel. La acest temei pot apărea următoarele situaţii: . În cazul în care soluţia este corectă în fond.400 alin. iar instanţa a aplicat Codul civil nou). încălcându-se principiile contradictorialităţii.b) CPC) . al dreptului la apărare şi al unui proces echitabil. cu toate că instanţa nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

c) CPC).procesul s-a desfăşurat într-o altă limbă.Dacă citaţia a fost expediată numai reprezentantului participantului la proces. Se referă la lipsa procesului-verbal al şedinţei în care s-a pronunţat hotărârea. se vor lua în considerare explicaţiile pct. iar instanţa nu a emis hotărârea şi în limba de stat. fără a fi expediată şi participantului. 57 .242 alin.185 alin.d) CPC) . motivul invocat în casare.2 şi 10 din Hotărârea Plenului nr.445 alin. contrar dispoziţiilor art.(2) CPC.(2) CPC (art. instanţa neîndeplinind una dintre sarcinile pregătirii pricinii pentru dezbateri (art.400 alin. . în general.(1) CPC. n) hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei generale sau jurisdicţionale. conform art. care nu posedă sau nu vorbeşte limba de stat.: complexitatea cauzei).12. care cuprinde următoarele ipoteze: .: rusa) şi procesul se desfăşoară în limba respectivă. După examinarea recursului.(4) CPC. Temeiul respectiv comportă următoarele situaţii: .procesul s-a desfăşurat într-o altă limbă decât cea de stat. [Pct. acest fapt nu va constitui motiv de casare.28 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.c) CPC) în raport cu persoana respectivă.(1) CPC. nu i s-a asigurat prezenţa interpretului pentru exprimarea în judecată.f) CPC). lipseşte de pe hotărâre. iar acest fapt nu va constitui motiv de recurs. dar în prezenţa unor motive întemeiate (ex.236 alin. astfel că la examinarea recursului se va verifica dacă nu este prezent vreunul din temeiurile procedurale de casare. i) la judecarea pricinii au fost încălcate regulile cu privire la limba procesului (art. Dacă majoritatea participanţilor la proces cunosc o altă limbă decât cea de stat (ex.400 alin.există o semnătură pe hotărâre. instanţa poate pronunţa una dintre soluţiile prevăzute la art. dar aceasta nu aparţine judecătorului care a participat la deliberarea hotărârii (judecătorul menţionat în partea introductivă a hotărârii). m) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată (art.(3) lit. De regulă.este cazul în care prin actul de dispoziţie al instanţei (hotărâre) a fost atinsă esenţa dreptului cel puţin a unei persoane.400 alin. l) hotărârea nu este semnată de judecător sau este semnată de judecătorul nemenţionat în hotărâre cu excepţia cazurilor prevăzute la art.(3) CPC se iau în considerare întotdeauna şi din oficiu de către instanţa de recurs.417 şi art.(2) lit. Temeiul enunţat are incidenţă în situaţia încălcării normelor procesuale cu privire la competenţă. deliberarea şi pronunţarea pot fi amânate pe un termen de 10 zile.427 şi.400 alin. la art.semnătura judecătorului. soluţii ce devin irevocabile de la momentul pronunţării lor. caz în care se va proceda conform prevederilor art. stabilite la capitolele III şi IV din Titlul I Temeiurile prevăzute la art.04.e) CPC). va constitui temei al casării. . respectiv. cu excepţia situaţiei în care judecătorul a fost în imposibilitate de a semna hotărârea. pe cale incidentală.238 alin. .12 din 09. La aprecierea temeiului de casare respectiv.(3) lit. precum că acesta nu a fost citat personal.(3) lit.persoanei interesate.1999 "Cu privire la respectarea legislaţiei despre utilizarea limbii în procedura judiciară".10 din 22.(3) lit.242 alin. k) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces (art. deliberarea şi pronunţarea actelor de dispoziţie ale instanţei de recurs au loc în aceeaşi şedinţă cu judecarea recursului. aceasta nefiind acceptabilă pentru majoritatea participanţilor.2008] 29.400 alin. indiferent că nu au fost indicate de recurenţi.

fără a dispune de dreptul de a da indicaţii acestor instanţe. . inclusiv în privinţa instanţei la care se va trimite pricina pentru rejudecare.Instanţa de recurs este în drept să pronunţe dispozitivul deciziei sau al hotărârii. ceea ce ar contraveni principiilor echităţii.445 alin. care au format obiectul examinării în instanţa de fond. impunându-se casarea cu trimitere la rejudecare. circumstanţelor. circumstanţele pricinii fiind corect constatate de instanţele inferioare. nefiind necesară verificarea suplimentară a dovezilor. fiind aplicabilă în situaţia utilizării eronate a normelor procedurale. dacă se referă la toate aspectele de fapt şi de drept. şi nefiind necesar de a se reţine şi constata alte circumstanţe. 58 . fără a-l pune în discuţia părţilor (în dezbateri). la care se face referire în motivare. eroarea constând. după casare pricina se va trimite la rejudecare în instanţa de fond din considerentul parcurgerii tuturor gradelor de judecare aferente pricinii respective. instanţa de recurs nu va putea insera în decizie anumite sugestii cu privire la: .: din partea motivată rezultă că pretenţia este întemeiată. în sensul că din probele administrate rezultă o anumită soluţie. Distincţia dintre casarea totală şi parţială prezintă interes pentru determinarea limitelor rejudecării după casare.aprecierea veridicităţii probelor administrate. contradictorialităţii şi dreptului la apărare.dacă instanţa de fond a soluţionat pricina în baza altui temei juridic decât cel invocat de parte.casarea cu rejudecare şi pronunţare a unei noi hotărâri va opera atunci. 32. însă în dispozitiv instanţa s-a oprit la soluţia contrară. de regulă.în cazul în care soluţia din dispozitivul hotărârii este în contradicţie cu faptele corect stabilite în motivarea hotărârii. când eroarea poate fi corectată de către instanţa de recurs. cererea ei nu a fost soluţionată în fond. va decide admiterea recursului cu casarea totală sau parţială a hotărârii(lor) instanţei(lor) inferioare: . în aplicarea eronată a normelor de drept material. . în caz contrar fiind pasibilă eludarea cel puţin a unui grad de jurisdicţie pentru verificarea şi elucidarea unor circumstanţe sau pentru anumite persoane. dar în dispozitiv acţiunea este respinsă ca neîntemeiată).totală. hotărârea se va casa cu rejudecarea şi pronunţarea unei noi hotărâri (ex. Se relevă unele ipoteze practice sub aspectul enunţat mai sus: . Totodată.(5) CPC) şi de 15 zile pentru recursurile înaintate în baza secţiunii 1 (similar art. urmând ca redactarea să se efectueze în termen de o lună pentru recursurile înaintate în baza secţiunii a 2-a (art. .242 alin. pricina se va trimite la instanţa competentă sau se va reţine pentru rejudecare în cazul în care se constată propria competenţă. deoarece. şi are devolutivitate asupra tuturor părţilor. Instanţa care a admis recursul dispune de următoarele împuterniciri.casarea cu trimitere la rejudecare va opera în cazurile în care eroarea nu poate fi remediată de către instanţa de recurs. . deşi în instanţa de fond s-au administrat probe.(1) CPC) 30. dacă motivele casării vizează doar unele aspecte de fapt şi/sau de drept ale pricinii sau numai pe una/unele dintre părţi. .eventuala soluţie necesară a fi pronunţată. Dacă instanţa de recurs ajunge la concluzia că cel puţin unul dintre temeiurile invocate este întemeiat sau constată. . din oficiu.când instanţa inferioară a soluţionat pricina fără cercetarea fondului. aceasta nu s-a făcut în temeiul invocat de parte. după casare: . de regulă. 31.parţială. În caz de casare a actului de dispoziţie contestat cu recurs. instanţa de recurs se va pronunţa în partea motivată a deciziei asupra încălcărilor comise de instanţele inferioare şi asupra actelor procedurale care sunt necesare de a fi efectuate la rejudecare. prin urmare. această situaţie este echivalentă cu nerezolvarea fondului.dacă hotărârea este casată pentru nerespectarea normelor privind competenţa. prezenţa vreunui motiv procedural de casare.

[Pct. cuantumul va constitui 50% din taxa calculată raportată la suma contestată.(3) CPC. Dacă reclamantul este scutit de către judecător numai la depunerea cererii de chemare în judecată. invocat în condiţiile legii.437 alin. achită nu mai puţin de 150 lei şi. . sunt compatibile cu dispoziţiile legale referitoare la recurs.86. explicării hotărârii şi emiterii unei decizii suplimentare.(1) CPC au incidenţă numai în cazurile în care se stabileşte expres scutirea şi pentru contestarea hotărârilor. conform art. acţiunea fiind înaintată de către un subiect. în cazul în care una dintre părţile litigante contestă în cadrul cererii de recurs numai o parte a sumei sau a obiectivului material al litigiului. În cazul admiterii acestor cereri.3 alin. luate în considerare din oficiu de către instanţa de recurs conform art. în recurs.(1) din Legea taxei de stat. 34. dar contestată în recurs de către alt subiect. prevederile referitoare la scutirea. Totodată. După pronunţarea deciziei prin care se soluţionează cererea de recurs.: persoana fizică şi persoana juridică.5% din taxa calculată raportată la suma contestată. cu excepţia cazurilor în care legea prevede scutirea de la plata taxei de stat. dispoziţiile art. 35.2 alin. Nu constituie înrăutăţire a situaţiei în propriul recurs cazul în care hotărârea recurată este casată în baza temeiurilor prevăzute la art. taxa se va încasa raportată la cuantumul 59 . de exemplu. se înrăutăţeşte situaţia recurentului. instanţa de recurs va casa hotărârea cu trimitere la rejudecare în instanţa de fond (prima instanţă). iar în cazul în care litigiul dedus judecăţii are caracter patrimonial. respectiv. de 15 salarii minime egale cu 270 lei)..32 în redacţia Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.a) din Legea taxei de stat.prevalarea unor probe asupra altora.10 din 22. Conform art. prescripţia poate fi opusă de către persoana îndreptăţită numai în cazul în care instanţa se pronunţă asupra fondului.404 alin. instanţa de recurs dispune de posibilitatea corectării greşelilor.k) din Legea sus-menţionată. La depunerea cererii de recurs.(1) lit. în original). cu excepţia situaţiilor când recurentul îşi exprimă acordul de voinţă în acest sens şi când hotărârea este atacată şi de alţi participanţi la proces (art. chiar dacă ulterior. în toate cele trei cazuri se va pronunţa o încheiere. iar în cazul respingerii acestor cereri.(2) CPC. Conform art. 250 şi 251 fiind aplicabile în măsura în care situaţiile.(2) CPC şi art.419 CPC).2008] 33. instanţa de recurs va pronunţa o decizie suplimentară sau o încheiere de corectare ori de explicare a deciziei. ce constituie temei de înaintare a cererilor respective (de pronunţare a deciziilor suplimentare. taxa achitată se va calcula în felul următor: 50% din 3% rezultă 1. instanţa de recurs nu este în drept să o anuleze sau să o modifice.(3) CPC).400 alin. Instanţa de recurs nu poate înrăutăţi situaţia părţii în propria cale de atac.(4) şi art.400 alin. iar scutirile de la art. chiar dacă pârâtul care a făcut recurs nu s-a opus la discutarea pretenţiilor majorate. amânarea şi eşalonarea plăţii taxei de stat. Dacă cuantumul taxei este diferit în raport de subiecţii impunerii (ex.12. În cazul în care instanţa de fond şi de apel nu s-au pronunţat asupra termenului de prescripţie. nu au incidenţă la depunerea cererii de recurs.3 alin.85 alin. 36. în recurs acesta va achita 50% din cuantumul pe care acesta l-ar fi achitat dacă nu ar fi fost scutit. conform art.410 alin. să acorde reclamantului o sumă mai mare prin pronunţarea unei noi hotărâri.85 alin. termenul de prescripţie extinctivă se aplică numai la cererea persoanei în favoarea căreia a curs prescripţia.249. Reieşind din prevederile art.alte aspecte ce ar afecta intima convingere a instanţei la rejudecare (art. se va anexa dovada achitării taxei de stat aferente (chitanţa sau dispoziţia de plată.271 CC. de explicare a hotărârii şi de corectare a greşelilor). în urma rejudecării cauzei.(1) lit. astfel că.(4) CPC. prevăzute de art. cuantumul taxei de stat constituie 50% din taxa ce urmează a fi plătită la depunerea cererii de chemare în judecată sau altei cereri (plângeri).

încasate prin hotărârea primei instanţe sau decizia instanţei de apel. taxa de stat nu se plăteşte.29 din 26.Chişinău. Se explică că.12.37] 37.85 alin. dar nu din suma de 270 lei). Cererile de recurs împotriva încheierilor sunt scutite de taxa de stat conform art. mun. în situaţia în care prin recurs se contestă numai suma taxei de stat.37 exclus prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.38 devine art.m) CPC.2000 "Cu privire la practica de examinare a cauzelor civile în ordine de recurs".3 60 .(1) lit.2008. art. Se abrogă Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.10 din 22. 27 martie 2006 nr. persoana juridică la depunerea recursului va achita 50% din suma de 150 lei.12.pe care l-ar fi datorat subiectul care a înaintat acţiunea în primă instanţă (raportat la exemplul de mai sus şi presupunând că acţiunea a fost înaintată de către persoana fizică. [Pct.

2. delimitarea informaţiei oficiale cu accesibilitate limitată de informaţia pasibilă furnizării. au fost depistate anumite erori în aplicarea şi interpretarea actelor normative incidente.1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi a art. acordă publicului posibilitatea de a-şi exprima îngrijorarea şi permite organelor statale să ţină cont. lit.17 CPC. Concomitent.e) art.12.1 din 02.10 din 22.2007 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. la soluţionarea acestor categorii de cauze. în particular. a demonstrat că instanţele judecătoreşti aplică corect legislaţia. cu dreptul de a participa la procesul adoptării deciziilor în domeniul respectiv. art. de stimulare a formării opiniilor şi participării active a populaţiei la procesul de luare a deciziilor în spirit democratic. de aceste interese. gestionării banilor publici. în particular.03.4 modificată de: Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. calificarea incorectă a subiectelor Legii privind accesul la informaţii. Perfecţionarea facilitării accesului la informaţia ecologică şi. drept. datorită depăşirii termenului de furnizare a informaţiei sau furnizării informaţiei neadecvate. în majoritatea cazurilor. contribuind la îmbunătăţirea informării publicului privind problemele ecologice. Noile realităţi juridice au oferit dezideratului liberului acces la informaţie protecţie constituţională şi convenţională. participarea publicului la procesul adoptării deciziilor asigură o mai bună calitate a acestor decizii şi a procesului realizării lor.12. precum si cel de a acţiona in judecată în vederea apărării acestor drepturi în cazul în care acestea sunt lezate. nr.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la examinarea cauzelor privind accesul la informaţiile oficiale nr. Noile realităţi existenţiale impun o conştientizare a importanţei imperioase.c).16 din Legea nr.2008] 61 . Plenul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova [Preambulul modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. 2007.789-XIII din 26. În scopul eliminării deficienţelor din practica examinării cauzelor privind accesul la informaţiile oficiale şi în baza lit. rezultat din acte normative sau contracte. pag.04.10 din 22. o modalitate de control asupra activităţii autorităţilor/instituţiilor publice. soluţionarea litigiilor legate de acreditarea mijloacelor de informare în masă etc. a accesului cetăţenilor la informaţia de mediu. constatarea încălcării prevederilor legii enunţate. care au ca obiect reglementarea relaţiilor privind accesul la informaţiile oficiale. în modul cuvenit.5.2008 Accesul la informaţiile oficiale constituie un drept fundamental al persoanei de a fi informat. Generalizarea practicii aplicării de către instanţele judecătoreşti a dispoziţiilor legale. în special: confundarea dreptului de acces la informaţiile oficiale cu dreptul de acces la alte categorii de informaţii.

EXPLICĂ: 1. faţă de Legea-cadru naţională. denumită în continuare "Convenţia". Moldova este Parte contractantă.2008] 2.04.(4) din Legea cu privire la petiţionare.8 alin.16 din Lege. Se atenţionează instanţele judecătoreşti asupra necesităţii de aplicare corectă şi unitară a dispoziţiilor Legii privind accesul la informaţie nr. raportul juridic va intra sub incidenţa altei legi. implică aplicabilitatea prioritară a acestor dispoziţii în cazul în care actele normative interne sunt insuficient de clare sau contravin acestora (art. [Pct. justiţie şi participarea publicului la adoptarea deciziilor în domeniul mediului din 25. mecanism stabilit de acest act normativ internaţional la care R. iar sub aspectul procedural al examinării litigiilor. prevăzut de art. 3. al Convenţiei privind accesul la informaţie. pe lângă faptul că constituie o informaţie oficială susceptibilă furnizării.7 din lege. ce rezultă din stipulaţiile şi spiritul art. informaţia ce ţine de mediu nu poate fi supusă niciunei restricţii în furnizare. este diferit în raport cu termenul de 30 de zile.346-XIV din 07. Dacă nu sunt întrunite elementele enunţate. precum şi a prevederilor altor acte normative tangenţiale cu tematica abordată. de dispoziţiile celor două acte legislative enunţate.17 din Legea contenciosului administrativ. în sensul Legii privind accesul la informaţie. Concomitent.raportul respectiv se încadrează în una din literele art. Pentru a se determina incidenţa Legii. . se explică că prevederile Legii speciale respective se vor completa. în cadrul aplicării.: nerespectarea termenului de furnizare). astfel fiind aplicabil termenul de 15 zile. ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr.10 din Convenţie. . în privinţa protecţiei accesului la informaţia ecologică.1 alin. inclusiv faţă de Legea contenciosului administrativ. iar constatarea acestui fapt atrage consecinţele prevăzute de lege (ex.2000. prevăzut de art.subiecte ale raportului juridic sunt solicitantul informaţiei şi furnizorul de informaţii.12. soluţionarea cazurilor concrete se va efectua prin prisma jurisprudenţei CEDO.1998 de la Aarhus. se va verifica existenţa următoarelor elemente: . Sorgintea constituţională şi convenţională a dezideratului liberului acces la informaţie. precum şi ale art.32 şi 34 din Constituţie. deoarece nu face parte din categoria informaţiilor cu accesibilitate limitată stabilite la art.obiectul raportului juridic litigios ţine de furnizarea informaţiei solicitate cu varietăţile aferente (ex.8 din Legea cu privire la petiţionare şi art. expuse în Anexa la prezenta hotărâre.: restituirea cererii 62 . Totodată. . Dreptul de acces liber la informaţiile oficiale constituie o varietate specifică a dreptului la petiţionare. Reieşind din caracterul special al Legii privind accesul la informaţie faţă de Legea cu privire la petiţionare. De menţionat existenţa unui mecanism supranaţional de soluţionare a diferendelor apărute la interpretarea şi aplicarea Convenţiei citate. în privinţa raportului juridic litigios.1999. în măsura în care acestea nu contravin Legii speciale.conţinutul acestui raport implică existenţa dreptului solicitantului de acces la informaţia solicitată concretă şi a obligaţiei corelative a furnizorului de informaţie de a elibera informaţia solicitată.(1) din Lege. fapt ce rezultă din dispoziţiile art.982-XIV din 11.3 din Lege). Cu titlu de exemplu: termenul de 15 zile de furnizare a informaţiei. prin prisma Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.1 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.10 din 22.05. denumită în continuare "Legea".06. Se atenţionează asupra caracterului subsidiar.

etc.privind accesul furnizorilor de informaţie la informaţia deţinută de solicitanţii de informaţie. autorităţile publice autonome (Curtea de Conturi. Preşedintele Republicii Moldova. 5. . social-culturale sau altor atribuţii cu caracter necomercial. . servicii.: 63 . simpla constatare că raportul nu este reglementat de Lege nu poate fi considerată un motiv de refuz în furnizarea informaţiei.(2) lit. 4.1 alin. iar furnizorii de informaţii .). abilitarea de a gestiona aceste servicii rezidă din lege (ex. dacă această furnizare este impusă în baza altui raport obligaţional. Consiliul Superior al Magistraturii.: Universitatea de Stat din Moldova). Astfel. Guvernul. solicitanţii de informaţii vor avea calitatea de reclamanţi.a)-d). prestări de servicii şi orice alte solicitări. Pentru a dispune de legitimare procesuală activă sau pasivă.(2) din Lege. Se atenţionează instanţele judecătoreşti de a nu confunda raporturile ce nu constituie obiect al Legii cu raporturile ce au ca obiect furnizarea informaţiilor cu accesibilitate limitată. organele procuraturii). cu excepţia situaţiei prevăzute la art. Se conchide excluderea din domeniul de reglementare al Legii.1 din Lege. . agenţii.1 alin.5 din Lege. Concomitent.dintre solicitanţi şi furnizori. Nu intră sub incidenţa Legii raporturile care au legătură tangenţială cu raporturile enumerate la punctul precedent şi care pot fi regăsite în una din categoriile de raporturi prevăzute la alin. CCCEC etc. În cadrul litigiilor deduse judecăţii. Curtea Constituţională. Nu prezintă importanţă faptul că instituţia este finanţată de la bugetul de stat în mod integral sau parţial (ex. Pentru a dispune de legitimare procesuală pasivă. dacă aceasta se referă la alte aprobări. să fie finanţate de la bugetul de stat. Litigiile ce rezidă din raporturile menţionate la alineatul precedent vor fi examinate de către instanţele judecătoreşti în baza actelor normative care le sunt aplicabile (exemplu: cererea titularului de cont către bancă privind furnizarea informaţiei despre contabilitatea operaţiunilor va avea ca suport legal material art.5 alin. nu constituie obiect al Legii activitatea autorităţilor şi instituţiilor publice de a răspunde la petiţii şi audienţe. relevate din conţinutul art. a următoarelor categorii de raporturi: . c) persoanele fizice şi juridice dispun de legitimare procesuală pasivă dacă sunt de faţă următoarele condiţii. dar nu în instanţa de contencios administrativ). în afara informaţiilor oficiale. b) instituţiile publice centrale şi locale.privind accesul furnizorilor de informaţii la informaţia posedată de alţi furnizori de informaţie. organele centrale de specialitate ale administraţiei publice (ministere. prevăzute de art.5 alin. scopul activităţii lor să fie efectuarea atribuţiilor de administrare.c) din Lege. potenţialii solicitanţi şi furnizori de informaţii trebuie să se regăsească într-una din categoriile de subiecte ale Legii. În pofida faptului că nu este stipulată expres în art.).de chemare în judecată pe motiv că cererea urmează a fi judecată în instanţa de drept comun. Furnizori de informaţii oficiale sunt : a) Parlamentul.c) din Lege: persoanele respective gestionează servicii publice. în privinţa instituţiei trebuie să existe cumulativ următoarele condiţii: acestea să fie fondate de stat în persoana autorităţilor publice. birouri.(2) art. reieşind din esenţa prevederilor art.1231 Cod civil). autorizaţii. autorităţile administraţiei publice locale. Banca Naţională a Moldovei.calitatea de pârâţi.(2) lit. care au alt obiect decât cel al furnizării informaţiilor oficiale. însă constatarea faptului că informaţia se clasifică ca fiind cu accesibilitate limitată poate servi în calitate de motiv pentru refuzul de a furniza informaţia solicitată.(2) lit. autoritatea judecătorească (instanţele judecătoreşti. instituţia privată nu poate fi furnizor de informaţii oficiale. desfăşurată conform atribuţiilor acestora. CCA.privind accesul solicitanţilor de informaţie la informaţia deţinută de alţi solicitanţi.

Constituie informaţie documentată informaţia care este fixată pe un anumit purtător informaţional: scris. Reieşind din prevederile art. În unele cazuri. denumită regula "triplului test": a) limitarea este prevăzută de lege. ambele noţiuni având semnificaţia prevăzută la art. Acest fapt rezultă atât din interpretarea sistematică a Legii. restrângerea dreptului de acces liber la informaţiile oficiale poate avea loc doar dacă sunt întrunite următoarele exigenţe în privinţa acestei restrângeri. de către alt subiect de drept. Moldova şi art. selectată. Se atenţionează instanţele judecătoreşti asupra similitudinii noţiunilor de "informaţie oficială" si "informaţie de interes public". se recomandă aprecierea informaţiei sub aspectul "oficialităţii" ei în conformitate cu art. Pentru consecvenţa. legislaţia concretizează aceste servicii. iar redactarea acesteia să nu permită interpretare extensivă. cu distincţia că furnizorii nu vor fi obligaţi să prezinte probe ale inexistenţei informaţiilor nedocumentate (art. Calificarea serviciului prestat de persoanele fizice sau juridice ca fiind public se va efectua conform părţii a doua a definiţiei legale. Spre exemplu: hotărârea judecătorească este o informaţie documentată. cu toate că se află în posesia şi dispoziţia furnizorului. dar despre care furnizorul de informaţie are cunoştinţă. 9. colaborate cu prevederile art. indicaţiile verbale ale conducătorului furnizorului de informaţii date unui angajat etc. 7. cât şi din jurisprudenţa CEDO (ex. Pot constitui exemple de informaţie nedocumentată: uzanţa aplicată în cadrul activităţii furnizorului de informaţii. s-ar aduce atingere intereselor subiectului de drept de la care provine informaţia. selectează. prevăzute la art. 6. Moldova. prin furnizare. indiferent de provenienţa informaţiei. aceasta figurând în calitate de parte componentă a eventualului raport litigios.6 din Lege.: Compania "Union Fenosa"). adică este posesor al acesteia. pentru că furnizarea informaţiei nu este condiţionată de preexistenta vreunui raport juridic obligaţional.(2) din Lege). Spre exemplu: art. exigenţe care s-au cristalizat şi constituit într-o constantă cu reflectare juridică internă şi internaţională. Restrângerea inserată în cadrul altor categorii de acte juridice 64 . a fost elaborată. dispoziţiile nescrise ale administraţiei furnizorului cu privire la soluţionarea unor probleme incidente sferei de activitate a acestuia. Nu poate fi refuzată cererea de furnizare a informaţiei pe motiv că aceasta este nedocumentată. stabilită de art.notarii) sau din contractul încheiat cu autoritatea sau instituţia publică (ex."activitatea de interes public autorizată de o autoritate a administraţiei publice". emisă. Informaţia susceptibilă de a fi furnizată poate fi: documentată sau nedocumentată. posedă. cu excepţia cazului când informaţia este clasificată ca fiind cu acces limitat. Orice restrângere poate fi impusă doar printr-o lege organică. Nu prezintă importanţă faptul dacă solicitantul informaţiei a apelat sau nu anterior la serviciile persoanelor fizice sau juridice.13-20 din Lege. în cadrul exercitării acestei abilitări.2 din Legea contenciosului administrativ .10 paragraful 2 din Convenţie. dispoziţia căreia trebuie să fie accesibilă şi clară. prelucrată.7 din Lege. cazul de Haes şi Gijsels împotriva Belgiei). Informaţia nedocumentată este pasibilă de a fi furnizată în ordinea generală. electronic etc. 8. inclusiv de informaţii cu caracter personal. Este susceptibilă de a fi furnizată orice informaţie oficială aflată în posesia şi la dispoziţia furnizorului de informaţii.: cazul Sârbu împotriva R. persoana fizică sau juridică culege.1) din Lege. păstrează şi/sau dispune de informaţii oficiale. sistematizată etc. Constituie informaţie nedocumentată informaţia nefixată pe un suport informaţional. nu poate constitui motiv de refuz de a furniza informaţia faptul că.19 alin. Este inadmisibil refuzul de a furniza informaţia pe motiv că aceasta.73 din Legea privind administraţia publică locală prevede serviciile publice de nivel raional. Limitarea accesului la informaţiile oficiale constituie o derogare cu totul excepţională de la principiul liberului acces la categoria respectivă de informaţii.6 alin. De asemenea.54 din Constituţia R.

care la nevoie poate apela la consultanţă specializată. astfel că. instanţele judecătoreşti. instanţa va aprecia circumstanţele concrete şi se va expune argumentat prin prisma textului de lege enunţat. care trebuie să fie compatibilă cu principiul supremaţiei dreptului.se va considera contrară Constituţiei R. instanţa de judecată va hotărî admiterea cererii solicitantului.7 alin. Dacă furnizorul nu justifică toate elementele sau instanţa de judecată consideră că argumentele invocate sunt neconvingătoare ori impertinente. Concluzia expusă constituie excepţia în materie. care.2000. CEDO a considerat că anumite dispoziţii din legea internă a statului pârât nu îndeplinesc cerinţele unei "legi" prin faptul că le lipseşte caracterul previzibil (cazul Rotaru împotriva României. Altfel spus. vor constata dacă sunt îndeplinite cele trei exigenţe enumerate şi vor pronunţa o soluţie favorabilă limitării dreptului de acces la informaţie numai în cazul în care interesul public de limitare depăşeşte necesitatea socială de a se oferi informaţia solicitată.05. dar şi prin prisma cererii furnizorului de informaţii de constatare a nelegalităţii obligării sale. c) să fie necesară într-o societate democratică. furnizorul va fi obligat de a elibera informaţia. 10. cu obligarea furnizorului de a elibera informaţia. 11. de a furniza informaţia. Curtea a reamintit că o normă este redactată cu o suficientă previzibilitate numai atunci. în acelaşi context. reieşind din raţionamentul Curţii Europene a Drepturilor Omului (cazul Sunday Times împotriva Regatului Unit al Marii Britanii). furnizorul va proceda conform art. însă se dovedeşte că există posibilitatea adoptării altor măsuri. la pct. se subliniază că orice limitare de acces la informaţiile oficiale este relativă şi orice limitare invocată se va aprecia prin prisma alin. iar în privinţa celei calificate "cu acces limitat" va refuza accesul. a ocrotirii sănătăţii şi moralei societăţii. principiu menţionat expres în preambulul Convenţiei. cu motivaţia că restricţia este proporţională cu scopul legitim urmărit (cazul Goodwin împotriva Regatului Unit). furnizorul de informaţii va trebui să probeze în instanţa de judecată întrunirea elementelor enunţate la punctul precedent în privinţa restricţiei aplicate. în aşa fel încât să permită oricărei persoane. 65 . se vor aplica stipulaţiile Convenţiei.(4) din Lege. prin prisma regulii "triplului test".(4) art. iar scopul urmărit să devanseze atingerea care se aduce dreptului de acces liber la informaţia oficială (testul proporţionalităţii).(1) din Lege). furnizarea căreia nu este restricţionată. aceasta trebuie să fie indispensabilă şi convingătoare. pronunţată în cazul menţionat mai sus. mai puţin restrictive.55 din Hotărârea CEDO din 04. în cazul unor restrângeri arbitrare. b) protejează un interes legitim. respectiv.2000). să îşi corecteze conduita (cazul Amann împotriva Elveţiei). Concomitent.(3) din Lege. Moldova. a ordinii publice. soluţionat prin Hotărârea CEDO din 04. pentru atingerea scopului protejării interesului legitim.7 alin. dar nu întregul document. cu toate că sunt prevăzute de legea internă. În jurisprudenţa CEDO. eliberând din document numai informaţia. La aprecierea circumstanţelor concrete ale cauzei civile deduse judecăţii. Spre exemplu. dar şi la calitatea acesteia. contravin principiului supremaţiei dreptului. Spre exemplu: dacă restricţia este prevăzută de lege. întotdeauna când se pretinde că informaţia este cu accesibilitate limitată.7 din Lege. pe motiv că nu a fost dovedit elementul "necesar într-o societate democratică". de către instanţa naţională. Reieşind din prevederile art. Interesul legitim se relevă din scopul restricţiei (art. Pentru a fi considerată necesară într-o societate democratică. protecţia securităţii naţionale. s-a subliniat că expresia "prevăzut de lege" nu se referă numai la prevederile legii naţionale. se încadrează în categoriile de informaţii pasibile de a li se limita accesul şi protejează un interes legitim. când aceasta are un caracter precis. sunt inscripţionate ca fiind "cu acces limitat".05.7 alin. În situaţia în care unele părţi ale documentului solicitat. De asemenea. balanţa proporţionalităţii înclină în favoarea limitării dreptului vizat. care constă în respectarea drepturilor şi reputaţiei altei persoane. balanţa proporţionalităţii a fost apreciată nu numai prin prisma cererii solicitantului de a se constata îngrădirea accesului la informaţie.

1994 cu privire la biblioteci. prenume. Informaţiile care deghizează sau favorizează încălcarea legislaţiei de către autorităţile şi instituţiile publice. în urma excluderii din document a informaţiei cu acces limitat. dispune de dreptul de a furniza această informaţie către o altă persoană decât cea la care se referă numai în două cazuri expres şi limitativ prevăzute de art. 13. Dreptul la viaţă privată aparţine numai persoanelor fizice.Furnizorul nu va fi degrevat de obligaţia furnizării părţilor din document. Această informaţie nu ţine exclusiv de identificare în cazul în care este însoţită de alte împrejurări. Pentru ca informaţia să fie considerată cu caracter personal.134 C. dacă încălcările se referă la serviciile respective. audiovizuală etc. activitate care nu se încadrează în noţiunea de "viaţă privată" (ex. sarcina probaţiunii existenţei consimţământului persoanei vizate pentru eliberarea informaţiei incumbă furnizorului care a eliberat informaţia.dezvăluirea informaţiei să constituie o violare a intimităţii persoanei. reprodus în vederea difuzării. nu pot fi categorisite ca informaţii cu accesibilitate limitată. care oferă datelor de identificare un caracter confidenţial (spre exemplu: secretul referitor la datele de identificare ale adoptatorilor.persoana privată să fie identificată sau identificabilă.8 alin. dar nu şi persoanelor juridice. adică de a nu le divulga.) 14. a fost pusă la dispoziţia publicului anterior datei solicitării. Întrunirea criteriilor enunţate califică informaţia ca fiind "informaţie confidenţială despre persoane". Consimţământul trebuie să fie clar. patronimic). informaţia generală conţinută în document şi-a pierdut sensul. neechivoc şi exprimat anume în privinţa informaţiei solicitate. Se consideră identificabilă persoana în privinţa căreia există suficiente indicii pentru a fi identificată. în integritatea sa. dar numai a unei părţi a acestuia. persoanele "publice" trebuie să accepte ingerinţe în viaţa lor privată în mai mare măsură decât persoanele obişnuite. În caz de litigiu. reieşind din raţionamentul CEDO. . precum şi de către persoanele fizice şi juridice ce prestează servicii publice. Nu prezintă importanţă juridică mijlocul de informare în care a fost anterior publicată informaţia.informaţia să se refere la o persoană privată. în privinţa cărora accesul nu este limitat. unde regăsim esenţa intrinsecă a noţiunii "publicare".informaţia solicitată.8 din Lege şi prin prisma art. conform art. comercializării sau împrumutului public. fiind pasibilă de a fi divulgată. Informaţia ce se referă strict la datele de identificare ale persoanei nu constituie informaţie confidenţială. în cazul în care solicitantul nu a cerut eliberarea întregului document. care posedă informaţia personală. acestea fiind informaţii oficiale de interes public.1 din Legea nr. 66 . ce conţine informaţie cu acces limitat. furnizorul va refuza remiterea informaţiei.. 12. Se consideră că persoana este identificabilă atunci când se cunosc datele de identificare ale acesteia (nume. Totodată.: activitatea funcţionarului public). inclusiv în privinţa volumului acesteia. este exclusă din acest criteriu informaţia despre activitatea publică a persoanelor fizice. Conform art. .persoana la care se referă informaţia consimte divulgarea acesteia. Însă.286/16. . refuz susceptibil de a fi contestat în instanţa de judecată.11.(7) din Lege: . este necesară existenţa următoarelor condiţii: . Litigiile privind accesul la informaţia cu caracter personal se vor soluţiona cu aplicarea prevederilor art. pe motiv că. prin publicaţie se înţelege orice tip de purtător de informaţie textuală. Furnizorul de informaţii. prin care se înţelege că divulgarea informaţiei deţinută de posesor ar fi în măsură să aducă atingere vieţii particulare şi de familie a persoanei fizice vizate. fapt ce îi obligă pe posesorii acestor informaţii de a le proteja. important fiind faptul publicării acesteia conform legislaţiei (spre exemplu: informaţia a fost publicată într-un ziar raional).8 şi 10 din Convenţie. Concomitent.Fam.

iar această preeminenţă este controlată de un organ independent (cazul Leander împotriva Suediei). 17. poate fi informaţia despre antecedentele penale. acţiunea de furnizare a informaţiei va fi admisă. în urma constatării preponderenţei interesului public faţă de necesitatea nedivulgării informaţiei cu caracter personal. nu poate fi limitat de către posesorul informaţiei. Dacă interesul public devansează prejudiciul adus persoanei. furnizorii de informaţii nu dispun de dreptul de a elibera informaţia cu caracter personal. care sunt modalităţi de realizare a acestui drept. altele decât cele ce se referă la datele de identificare.(5) din Lege. pot deveni informaţii de interes public în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a funcţiei publice de către funcţionarul respectiv. reieşind din sensul textului de lege enunţat. informaţia nu se va considera publicată. În acest context. 15. în cazul în care funcţionarul nu consimte divulgarea acestor informaţii.(8) din Lege. cu excepţia situaţiei în care există o hotărâre judecătorească definitivă în acest sens. Oricărei persoane îi este asigurat dreptul de acces la informaţia cu caracter personal despre sine. educaţiei şi antecedentelor sale. ca fiind o încălcare a art. în acelaşi context. serviciu militar. Dacă persoana la care se referă informaţia cu caracter personal nu consimte divulgarea informaţiei. în caz contrar. securitatea publică şi protecţia mediului înconjurător.8 alin.1264/2002).8 alin. trebuie să se ţină cont de faptul că persoanele publice şi persoanele care exercită funcţii publice au dreptul la respectul vieţii lor private şi de familie.S. deoarece altă sursă de informaţie în privinţa trecutului şi a formării sale nu exista (cazul Gaskin împotriva Regatului Unit). totuşi. sancţiuni disciplinare etc. declaraţiile privind veniturile şi bunurile deţinute în proprietate privată (art. soluţia fiind respingerea acţiunii.13 din Legea nr. conform art.8 alin. accesul la informaţia despre sine. accesul la această informaţie poate fi permis doar prin hotărâre judecătorească. conform art. Astfel.8 din Convenţie. Dreptul de acces la informaţia cu caracter personal despre sine.(8) din Lege. al persoanei la care se referă informaţia. o categorie aparte de informaţii care nu se referă direct la capacitatea propriu-zisă a persoanei de a exercita o funcţie publică. Explicaţiile enunţate se referă. instanţa de judecată va permite. informaţiile ce relevă conflictele de interese etc. Răspândirea acestor informaţii nu trebuie să aducă prejudicii inutile terţilor. grade ştiinţifice. ci se referă la moralitatea persoanei vizate. în primul rând. experienţă de muncă. se va analiza balanţa dintre prejudiciul adus persoanei prin divulgare şi interesul public pentru informaţia respectivă. Informaţiile despre viaţa privată a persoanelor publice şi a persoanelor care exercită funcţii publice pot fi dezvăluite dacă acestea constituie un subiect de interes public.Dacă informaţia a fost inclusă pe un purtător de informaţie care nu este destinat difuzării sau comercializării. prin prisma "testului proporţionalităţii". Instanţa de judecată va admite cererea de furnizare numai dacă va stabili că divulgarea este în interes public. la informaţiile cu privire la studii. calificări. De asemenea. împotriva Suediei. În alte cazuri. CEDO a considerat proporţională măsura transmiterii detaliilor cu privire la starea sănătăţii reclamantei de către Serviciile 67 . diplome. în care se conţineau precizări în privinţa copilăriei. prin hotărâre. Curtea Europeană a relevat că. Acest drept include posibilităţile stabilite de art. poate fi limitat în cazul în care interesul general este preeminent faţă de interesul personal de accesare a informaţiei. Informaţiile cu caracter personal ale unui funcţionar public. Totodată. Spre exemplu: în cazul M. Spre exemplu: CEDO a considerat limitarea accesului reclamantului la dosarul său. de regulă. titluri. accesul la aceste informaţii. legat direct de modul în care ei şi-au exercitat sau îşi exercită atribuţiile. adică se referă la ocrotirea sănătăţii populaţiei. 16. din punctul de vedere al opiniei publice.

verificarea de către furnizor a împuternicirilor. împuternicit conform legislaţiei (art.11 din Lege.10. în documentele ce conţin informaţia solicitată.: se află în concediu medical) nu justifică un eventual refuz de a furniza informaţia. Solicitantul nu este obligat să dea explicaţii referitor la scopul utilizării ulterioare a informaţiei. în calitate de furnizor de informaţie.10 alin. având ca suport material art. se conchide că furnizorii au obligaţia de a furniza informaţia oficială mijloacelor de informare în masă şi reprezentanţilor acestora fără discriminări. se deduce că solicitantul poate cere informaţia atât pentru sine. principii inserate în art. dar pentru o altă persoană. 68 .1997.21 din Legea presei. vor fi examinate şi prin prisma art. deşi nu cad sub incidenţa Legii privind accesul la informaţie în mod direct.1994.1.02. Furnizorul este obligat să desemneze o persoană responsabilă de furnizarea informaţiei. constituie particularităţi sau mijloace de îndeplinire a obligaţiei generale de furnizare a informaţiei oficiale. 20.: "pentru prezentare la locul de muncă" etc. în mod similar. sub aspect juridic. coroborate cu dispoziţiile enunţate în Lege.243 din 26. 18. Refuzul sau retragerea acreditării jurnalistului nu privează mijlocul de informare în masă de dreptul de a obţine acreditarea pentru un alt jurnalist.10 alin. respectiv. în cazul în care solicitantul cere informaţia în numele său. Obligaţiile furnizorului. 3 şi 23 din Legea presei nr. Ar putea să constituie un motiv de refuz în acreditare sau de retragere a acreditării cazul în care jurnalistului i se impută fapte care împiedică desfăşurarea normală a activităţii autorităţii publice şi care nu au legătură cu opiniile exprimate în presă de respectivul jurnalist. Prin "justificare a interesului" se înţelege explicarea şi dovada scopului pentru care se cere informaţia. este inoportună. cât şi în numele său. în sensul art. motivat pe faptul că solicitantului nu i s-au afectat drepturile prin activitatea acestui judecător. deoarece acreditarea reprezintă o formă de fluidizare şi de intermediere. inclusiv informaţia oficială cu accesibilitate limitată. Este pasibilă de solicitare orice informaţie. Litigiile referitoare la acreditarea reprezentanţilor mass-media. soluţionat prin Hotărârea CEDO din 25. Refuzul de acreditare sau retragerea acreditării unui jurnalist constituie o posibilitate a furnizorilor cu totul excepţională. numai în cazul în care se referă la informaţia cu caracter personal. Asigurarea accesului la informaţiile oficiale de către furnizorii de informaţii se efectuează din oficiu (informarea activă) sau la cerere (informarea pasivă). deoarece detaliile respective erau pertinente pentru soluţionarea unei cereri de alocaţie a reclamantei depuse la Casa securităţii sociale. împotriva Finlandei. 21.). Dreptului persoanelor de a solicita informaţia oficială îi corespunde obligaţia corelativă a furnizorului de a-i remite informaţia solicitată. Astfel. în scopul informării cetăţenilor şi a mijloacelor de informare în masă.10 din Lege. Solicitantul este degrevat de obligaţia de a-şi justifica interesul pentru care solicită informaţia (spre exemplu: este nefondat refuzul instanţei de judecată. solicitantul nu are interes în eliberarea acestei informaţii). de a elibera informaţia referitoare la activitatea unui judecător. aceasta fiind relevantă.medicale către Casa securităţii sociale. dar pentru o altă persoană. s-a hotărât în cazul Z. Reieşind din principiile egalităţii în drepturi a jurnaliştilor. Prin urmare. iar furnizorul nu este în drept să ceară asemenea explicaţii. Reieşind din acest fapt. Solicitantul informaţiei îşi poate exercita dreptul de acces la informaţie personal sau prin reprezentant. 19. este inoportună indicarea scopului pentru care este eliberată (ex.(6) din Lege. al libertăţii presei şi al prezentării operative a informaţiei oficiale către jurnalişti. din oficiu sau la cerere.(1) din Lege). prevăzute de art. iar absenţa fizică a acestei persoane (ex.

aleasă de către solicitant. în dependenţă de existenţa sau inexistenţa unei dovezi scriptice de depunere a cererii respective.Pentru activitatea de înfăptuire a justiţiei de către instanţele judecătoreşti. În sensul art.12 din Lege. solicitare scrisă sau verbală."modalitatea acceptabilă de primire a informaţiei solicitate". Astfel.nu este posibil un răspuns pozitiv privind furnizarea informaţiei. în pofida faptului că furnizorul posedă informaţia solicitată în forma. este ilegal refuzul de înregistrare a cererii sau de furnizare a informaţiei după înregistrarea cererii motivat pe neindicarea în cerere a elementelor menţionate. va fi admisibil orice mijloc legal de probă. Reprezentantul abilitat al furnizorului de informaţii nu este în drept de a refuza înregistrarea cererii verbale. cu excepţia situaţiilor în care: .13 din Lege. Spre exemplu: dreptul de acces la informaţiile oficiale se va considera lezat dacă furnizorul indică în răspunsul oferit solicitantului doar anumite repere. în baza cărora solicitantul ar putea să apropie informaţia respectivă ulterior.(1) din Lege. reieşind din elementele faptice necesare de dovedit. Cererea scrisă de furnizare a informaţiei oficiale urmează să conţină modalitatea de furnizare a informaţiei. cât şi informarea pasivă. iar Primăria răspunde că salariul primarului se calculează conform Legii despre salarizarea angajaţilor din sectorul bugetar). incomplet sau numai diriguitor.12 alin. el este în drept să o furnizeze 69 . telefon. după efectuarea unor investigaţii suplimentare. conform art. precum şi posibilitatea depunerii unei cereri scrise (art. care trebuie să se încadreze în una din cele prevăzute de art. detalii suficiente şi concludente pentru identificarea informaţiei solicitate.(2) lit. întinderea şi calitatea cerută (caz concretizat: se solicită informaţia despre salariul primit de către primarul unei localităţi. e-mail şi alte mijloace similare se va considera. Se subliniază că răspunsul trebuie să fie concret şi să se refere nemijlocit la obiectul cererii. Suficienţa şi concludenta detaliilor oferite de către solicitant trebuie să permită furnizorului informaţiei posibilitatea de a identifica ca acţionând cu diligentă. concomitent cu refuzul de înregistrare a cererii. Informaţia oficială poate fi solicitată prin două modalităţi. 24. în mod absolut.informaţia este indisponibilă momentan.b) din Lege . deoarece informaţia este nedeterminabilă. imprimările sonore etc. 25. de modalitatea aleasă de solicitant. 22. astfel că cererea nu poate fi satisfăcută imediat. funcţionarul va explica solicitantului cauza refuzului.12 alin.12 alin. informaţia solicitată. solicitarea informaţiei prin fax. în cazul în care furnizorul este în imposibilitate obiectivă de a oferi informaţia în modul solicitat. 23.(4) din Lege). adică informaţia a fost deja publicată. Insuficienţa şi neconcludenţa detaliilor indicate în cerere nu poate constitui un motiv de refuz în înregistrarea cererii. în care este inserată informaţia respectivă. Solicitantul de informaţii va oferi. în cadrul cererii scrise. inclusiv proba cu martori. ambele modalităţi de informare fiind susceptibile de a provoca depunerea de acţiuni în instanţa de contencios administrativ competentă. . Se va considera ilegal refuzul de a furniza informaţia pe motiv că aceasta este disponibilă în mod public. Această obligaţie nu include necesitatea specificării titlului şi/sau numărului de identificare al documentului. prezintă importanţă atât informarea activă. se conchide faptul că furnizorul nu este limitat. la alegerea solicitantului: cererea scrisă sau cererea verbală. Pentru probarea refuzului neîntemeiat de înregistrare a cererii. dar nu concretizat. Reieşind din sintagma prevăzută de art. În cele două situaţii. după caz. fiind inadmisibil un răspuns evaziv. dar poate constitui un temei de refuz în furnizarea informaţiei.

rezultat în urma negocierii dintre părţi.când informaţia posedată este prelucrată în aşa mod. solicitarea va fi analizată ca o nouă cerere de furnizare a informaţiei.inedită . dar implică cheltuieli pentru care sunt stabilite plăţi. conform art. 28. Acest răspuns nu va putea fi calificat ca refuz ilegal de furnizare a informaţiei. cu excepţia cazului în care instanţa de judecată va aprecia că. aceasta va putea fi elaborată şi furnizată numai în baza unei obligaţii contractuale. la manifestarea voinţei de contractare din partea solicitantului. atunci furnizorul va putea expedia informaţia prin scrisoare poştală.7 din Legea nr. iar furnizorul oferă posibilitatea consultării arhivei la sediul instituţiei). furnizarea informaţiei se va efectua în modalitatea solicitată numai după achitarea plăţii respective. plăţile fiind stabilite conform art.09. va obliga furnizorul să-i elibereze informaţia persoanei respective în limba solicitată. va fi comunicată solicitantului într-un mod ce ar garanta recepţionarea şi conştientizarea acesteia (art. de sinteză sau inedit. furnizorul va explica necesitatea achitării acestei sume.(3) din Lege. Dacă informaţia solicitată se caracterizează prin una din particularităţile menţionate. în rezultatul informaţiilor primite.de sinteză . Dacă furnizarea informaţiei. care rezultă din soluţionarea cererii de acces la informaţiile oficiale. conform art. refuzul de a elibera o copie a traducerii autentificate se va considera ilegal. baza executării obligaţiei de furnizare fiind numai acordul de voinţă. furnizarea informaţiei se efectuează în baza obligaţiei legale a furnizorului. 26. solicitantul cere noi informaţii aflate în posesia furnizorului. care să reflecte finalitatea asigurării dreptului de acces la informaţia respectivă (spre exemplu: solicitantul cere expedierea informaţiei prin poşta electronică. Indiferent de modalitatea ei. iar instanţa. fapt din care rezultă necesitatea indicării în cadrul cererii a domiciliului sau adresei la care solicitantul doreşte să-i fie furnizată informaţia. furnizorul va elibera un răspuns la cererea de furnizare a informaţiei.(3) din Lege). care nu a mai fost publicat sau cunoscut anterior. Recepţionarea este un element care. completează art. informaţia solicitată nu comportă niciunul din cele trei aspecte enunţate.15 alin.analitică .12 alin. iar 70 . Orice decizie a furnizorului de informaţii.20 alin. în mod sistematic şi indirect.2001 cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi la statutul juridic al organizaţiilor lor. furnizorul nu va fi obligat să încheie contractul. cu excepţia situaţiei în care informaţia solicitată are una din următoarele caracteristici: . solicitantul cere copii de pe toată arhiva instituţiei. Acesta nu este un contract de adeziune. . Astfel. în termenele stabilite de Lege. indiferent de faptul dacă necesitatea cunoaşterii informaţiei respective a existat înainte de primirea informaţiei precedente sau a apărut după aceasta. încât se elaborează o lucrare.20 din Lege. Dacă. explicând solicitantului faptul că informaţia are caracter analitic. Dacă informaţia a fost elaborată în limba de stat. este posibilă obiectiv.(2) din Lege. un text nou. însă furnizorul nu dispune de mijloacele tehnice necesare.382/04. 29. în cazul în care a ales modalitatea expedierii prin poştă. 27. Dacă solicitantul a indicat în cerere o anumită adresă. adică numai în urma încheierii unui contract între solicitant şi furnizor.când furnizarea este precedată de o cercetare bazată pe trecerea de la particular la general. . În cazul în care nu există un contract încheiat între părţi în situaţia prevăzută la alineatul precedent. iar refuzul furnizării informaţiei pentru neplata cheltuielilor suscitate de eventuala furnizare în modalitatea aleasă se va considera legal.când furnizarea este precedată de o investigaţie care se bazează pe studiul sistematic al unor elemente. având posibilitatea de a propune încheierea unui contract.într-o altă modalitate posibilă obiectiv. în modalitatea selectată de solicitant. astfel că.

readresarea se face numai cu acordul solicitantului de informaţii. furnizorul este obligat să răspundă prin aceea că nu este posesor al informaţiei solicitate. . astfel că acesta trebuie să fie prezentat într-o formă cât mai clară şi accesibilă. informaţia va fi furnizată. rezultă că vor fi inadmisibile în proces probele ce dovedesc indisponibilitatea anumitor persoane angajate ale furnizorilor de informaţii în perioada vizată. în prezenţa cărora termenul poate fi prelungit în modul stabilit cu 5 zile lucrătoare.3 din Legea presei.eliberarea unui extras dintr-un document. în decurs de 3 zile lucrătoare de la momentul primirii cererii. Încălcarea termenelor sau nerespectarea procedurii de prelungire a termenului constituie o atingere a dreptului de acces la informaţiile oficiale. în cazul în care acesta nu conţine esenţa informaţiei solicitate. în momentul în care aceasta va fi disponibilă.8 din Legea cu privire la petiţionare. cu excepţia cazului în care se face proba contrară. care nu asigură finalitatea exercitării dreptului de acces la informaţie. accesul mass-media la informaţiile oficiale trebuie să fie operativ. 32. Conform art.(1) din Lege. cu privire la readresarea acesteia. Se va considera furnizare necorespunzătoare a informaţiei cazul în care dreptul de liber acces la informaţie este lezat total sau parţial. dar într-un mod neadecvat. în care informaţia este furnizată. adică atunci când informaţia se va afla în posesia furnizorului şi va fi susceptibilă de a fi remisă solicitantului. Concomitent. . Readresarea cererilor de solicitare a informaţiei oficiale se operează numai în privinţa celor întocmite în formă scrisă. faptul contrar constituind o încălcare a dreptului de acces la informaţie. pe care s-ar sprijini pârâţii (furnizorii) pentru motivarea temeiniciei omiterii termenului de furnizare a informaţiei. Indiferent de dificultăţile întâmpinate la furnizarea informaţiei solicitate. prin următoarele modalităţi: . astfel că data primirii va fi data înregistrării.16 alin. se va ţine cont de mărimea perioadei de încălcare a termenului legal. . aceasta fiind inadmisibilă în privinţa unei alte persoane fizice sau juridice care nu deţine statutul de furnizor de informaţii. 71 .readresarea se face doar către un alt furnizor de informaţii.furnizarea numai a unei părţi din informaţia solicitată.furnizorul a expediat răspunsul la altă adresă. de regulă.furnizarea unei alte informaţii decât cea solicitată. Conform art. 30. Prezintă importanţă juridică data înregistrării cererii şi data înregistrării răspunsului la cerere. Din natura juridică a termenelor de furnizare a informaţiei şi din principiul continuităţii serviciilor publice. data recepţionării informaţiei de către solicitant fiind insignifiantă. . Aceasta se va efectua cu respectarea următoarelor condiţii: . Dacă solicitantul nu este de acord cu readresarea. conform modalităţii alese.16 alin. Funcţionarii responsabili sunt obligaţi să înregistreze cererile în aceeaşi zi cu primirea. Claritatea şi accesibilitatea informaţiei oferite se va aprecia de către instanţa de judecată de la caz la caz.informarea obligatorie a solicitantului de informaţie. Se subliniază necesitatea de a nu confunda termenele de furnizare a informaţiei cu termenele stabilite de art. esenţă disponibilă şi care se află în posesia furnizorului. 31.alte situaţii. termenul maxim de furnizare a informaţiei este de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii. . se va considera că dreptul de acces la informaţie a fost încălcat. la individualizarea răspunderii civile a furnizorului pentru lezarea dreptului de acces la informaţie. cu excepţia situaţiilor prevăzute la art.(2) din Lege. Conştientizarea constă în înţelegerea de către solicitant a conţinutului răspunsului oferit de către furnizor.

cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. când se poate presupune în mod rezonabil că recunoaşterea existenţei sau inexistenţei acestor informaţii. în scopul asigurării consecvenţei şi unicităţii acestora. în prezenţa căreia este imposibilă procedura extrajudiciară. 33. Condiţionarea furnizării informaţiei solicitate. care ar satisface mai deplin interesul faţă de informaţie al solicitantului. cât şi direct în instanţa de judecată. De asemenea. de către furnizor.8 alin.22 alin.21 alin. fiind inaplicabil temeiul prevăzut de art. Refuzul de acces la informaţie trebuie să întrunească condiţiile de formă şi conţinut prevăzute la art. . . Excepţie constituie situaţia prevăzută la art.20 din Lege.există o hotărâre judecătorească definitivă de respingere a cererii de acces la informaţie. potrivit art. în privinţa aceleiaşi informaţii. prin sine. iar nerespectarea procedurii extrajudiciare nu va atrage restituirea cererii de chemare în judecată. conform art. acţiunile vizate se vor denumi "acţiuni cu privire la contestarea actului de furnizare sau nefurnizare a informaţiei oficiale". prin achitarea unor plăţi în mărimi mai mari decât cele stabilite de organele reprezentative sau prin achitarea unor sume în cazurile în care. Dacă mărimile plăţilor stabilite de organele reprezentative depăşesc mărimile cheltuielilor suportate de furnizor pentru eliberarea informaţiei.170 alin. într-una din formele prevăzute de art. cu consecinţele legal stabilite. numai în anumite circumstanţe. în raport cu care se va aprecia legalitatea şi temeinicia acestuia. Deoarece există o multitudine de denumiri date acţiunilor ce rezidă din aplicarea Legii. 34.(3) din Lege. va constitui o atingere a dreptului de acces la informaţie faptul stabilirii şi imputării solicitantului de informaţie. respectiv.(1) lit. 72 . b) informaţia solicitată este deţinută. legea instituind proceduri alternative de soluţionare a lor. Persoana care se consideră lezată de către furnizorul de informaţii într-un drept sau interes legitim al său. iar interesul public nu depăşeşte interesul legitim protejat. atât pe cale extrajudiciară. 36. iar solicitantul se adresează cu aceeaşi cerere. concomitent. poate constitui o dezvăluire periculoasă pentru interesele legitim protejate. şi de un alt furnizor. cererea fiind adresată numai direct în instanţa de judecată. Refuzul de a furniza informaţia deţinută este justificat în următoarele cazuri: . procedura extrajudiciară nu este obligatorie pentru această categorie de cauze. Refuzul de a furniza informaţia va putea fi exercitat. este pasibil de a fi anulat pe calea excepţiei de ilegalitate. în mod repetat.13 din Legea contenciosului administrativ.(7) din Lege.informaţia este cu caracter personal. prin care au fost stabilite plăţile.readresarea se face numai în două cazuri exhaustiv prevăzute de art.(3) din Lege. . . însă într-o altă formă. dispune de dreptul de a ataca acţiunile furnizorului.(1) din Lege.9 CC.a) CPC. expedierea acestora solicitantului şi/sau pentru traducerea informaţiei ce se conţine în document la cererea solicitantului. informaţia este pusă la dispoziţie fără plată. Astfel.informaţia este cu accesibilitate limitată.furnizorul a oferit recent informaţia solicitată aceluiaşi solicitant. fără a se indica faptul dacă furnizorul deţine sau nu informaţia cu accesibilitate limitată. actul normativ. Este inadmisibilă invocarea altor motive pentru readresare. a unor plăţi ce depăşesc mărimea cheltuielilor suportate pentru efectuarea copiilor de pe documente. se va considera încălcare a dreptului de liber acces la informaţia oficială.19 alin. în care se dovedeşte reaua-credinţă a solicitantului în sensul art.17 din Lege: a) informaţia solicitată nu se află în posesia furnizorului. 35..alte cazuri.

(1) lit.85 alin. calitatea de pârât va aparţine furnizorului căruia i-a fost readresată cererea. conform art. judecătorul. 41. va atrage în calitate de intervenienţi persoanele ale căror interese ar putea fi lezate prin eventuala divulgare a informaţiei. în mod nemijlocit. va reclama de la furnizor.37. va fi atras funcţionarul care. 40. 73 . la cererea sa. după caz. dovedeşte refuzul de a furniza informaţia. printre celelalte acte.în litigiile respective.d) CPC. care.32 alin.21-24 din Lege. în calitate de intervenient sau. se va proceda conform art.calitatea procesuală de pârât.funcţionarul responsabil de furnizarea informaţiei poate fi atras în proces. a uneia din părţi sau din oficiu de către instanţă. conform art.(2) lit. .171 CPC.167 CPC. care va fi atras în calitate de intervenient accesoriu (în interesele furnizorului) sau în calitate de copârât (la cererea reclamantului). iar furnizorii . în calitate de intervenient accesoriu. în celelalte cazuri (ex. Dacă nu sunt anexate actele menţionate. pârâţii (furnizorii de informaţii) sunt scutiţi de taxa de stat numai în cazurile expres prevăzute (ex. funcţionarul va fi atras numai dacă cererea de chemare în judecată este formulată şi împotriva acestuia şi numai dacă au fost solicitate despăgubiri. În legătură cu aspectele de pregătire pentru judecarea cauzelor enunţate. va îndeplini actele de pregătire specifice acestor cauze: va soluţiona problema atragerii în proces a funcţionarului responsabil de furnizarea informaţiei. . ultimele având caracter special faţa de primele sub aspectul enunţat. 38.în calitate de copârât.20 din Legea contenciosului administrativ. eventual.(2) CPC. reclamanţii sunt scutiţi de plata taxei de stat. . de regulă. . solicitantul de informaţii deţine calitatea de reclamant. conform art. În legătură cu faptul că litigiile ce formează obiectul prezentei hotărâri sunt examinate în ordinea contenciosului administrativ. figurează inclusiv cererea scrisă adresată furnizorului. Din oficiu. 33 alin. Dispoziţiile procedurale prevăzute de Legea cu privire la petiţionare şi de Legea contenciosului administrativ se vor aplica în măsura în care nu contravin art.b) din Lege. Competenţa jurisdicţională de examinare a litigiilor ce rezultă din aplicarea Legii aparţine instanţelor judecătoreşti de grade diferite.11 alin. de pârât. coroborat cu alte probe. conform art.dacă furnizorul de informaţii nu a numit o persoană responsabilă pentru efectuarea procedurilor de furnizare a informaţiei oficiale. registrele de evidenţă a cererilor de furnizare a informaţiei. care vor judeca aceste pricini în calitate de instanţe de contencios administrativ. în cazul în care se contestă actul de furnizare a informaţiei (dar nu de nefurnizare). la cererea reclamantului (solicitantul de informaţie). a elaborat actul contestat de furnizare a informaţiei sau a refuzat accesul la informaţia oficială. Totodată.(2). se subliniază următoarele: . conform art.: persoanele private ce prestează servicii publice) pârâţii vor fi obligaţi la plata taxei de stat în cazul admiterii acţiunii.67 alin. printre actele prevăzute de art. necesare de a fi anexate. Concomitent. însă circumstanţele importante ale cauzei vor putea fi elucidate numai prin atragerea funcţionarului care a intrat în contact cu reclamantul în cadrul procedurii de furnizare a informaţiei. dar constituie o probă la dosar.(3) CPC. Aceasta nu constituie o dovadă a respectării procedurii prealabile extrajudiciare. 39. la cerere se va anexa şi actul respectiv. care nu este obligatorie în aceste litigii. instanţa va dispune atragerea în proces a funcţionarului dacă nu există o cerere în acest sens. după caz. În cadrul etapei de pregătire a cauzei pentru judecare. La cererea de chemare în judecată privind contestarea actului de furnizare sau nefurnizare a informaţiei oficiale.dacă cererea de furnizare a informaţiei a fost readresată.: autorităţile publice centrale).

deţinerea informaţiei de către pârât sau inexistenţa informaţiei solicitate în posesia acestuia. ceea ce nu înseamnă că instanţa se va expune asupra îndreptăţirii propriu-zise a accesului limitat la informaţie.d) CPC.preponderenţa interesului public pentru divulgarea informaţiei cu caracter limitat.2001 "Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale Legii contenciosului administrativ". conform art. acte susceptibile de a fi contestate. Motivarea va consta în expunerea indiciilor care demonstrează eventualitatea îndreptăţirii limitării accesului la informaţia vizată.16 alin. instanţa de judecată. cu obligarea furnizorului de a elibera informaţia solicitată sau de a o furniza în modul corespunzător. instanţa va cerceta şi se va expune asupra următoarelor circumstanţe: .21 alin. . va putea dispune examinarea cauzei în şedinţă închisă.42.(2) din Lege).a avut sau nu reclamantul acces real la informaţia solicitată. adică la expirarea a 8 zile lucrătoare de la depunerea contestaţiei (art. În cazul admiterii cererii de chemare în judecată. 74 . termenul curge din momentul în care a fost comunicat răspunsul conducerii furnizorului de informaţii şi/sau organului superior al acestuia. 45. în privinţa cărora accesul limitat ar putea fi îndreptăţit.alte circumstanţe care se impun a fi constatate pentru soluţionarea corectă a cauzei deduse judecăţii.de la data la care trebuia să-l primească. .(5) din Lege coroborat cu art. b) dacă reclamantul a sesizat direct instanţa de judecată. 44.dacă informaţia se încadrează în categoriile de informaţii cu accesibilitate limitată. care atrage recuzarea judecătorului.23 alin. 46. cu constatarea părţii în care informaţia este necorespunzătoare. .existenţa adresării reclamantului către pârât cu o cerere privind furnizarea informaţiei oficiale. în particular în dependenţă de cerinţele înaintate. deoarece aceasta ar constitui o antepronunţare asupra fondului litigiului. 20 de zile lucrătoare. . Caracterul închis al şedinţei de judecată se va dispune prin încheiere motivată. Cererea privind contestarea actului de refuz în furnizarea informaţiei nu va putea fi respinsă pe motiv că răspunsul furnizorului la cererea de eliberare a informaţiei are caracter explicativ.(1) lit. la examinarea cererilor privind contestarea actelor de furnizare sau nefurnizare a informaţiei. respectiv.dacă informaţia a ajuns la destinatar în termenul stabilit.21 alin. Termenul de sesizare a instanţei de contencios administrativ este de o lună. instanţa va hotărî anularea actului de furnizare necorespunzătoare sau de nefurnizare a informaţiei oficiale.(1) şi (2) din Lege. prevăzută de art. iar dacă nu a primit răspuns . 43. în fond. termenul va curge de la data primirii răspunsului de la furnizorul de informaţii sau.50 alin.27 din 24. chiar dacă ar conţine anumite explicaţii. pentru a evita divulgarea informaţiilor.22 alin. . Conform art. iar momentul de la care curge diferă în dependenţă de faptul dacă reclamantul a parcurs sau nu procedura prejudiciară facultativă. răspunsul respectiv are ca finalitate furnizarea sau nefurnizarea informaţiei.(1)din Lege: a) dacă reclamantul a parcurs această procedură. dacă a expirat termenul în cadrul căruia furnizorul trebuia să remită informaţia.(3)-(5) CPC. . . prevăzute de art. în sensul explicaţiilor oferite de Plenul Curţii Supreme de Justiţie prin Hotărârea nr. adică de la expirarea termenului de 15. Pe parcursul examinării pricinii. deoarece.corespunde răspunsul oferit de pârât cu informaţia solicitată de reclamant. . de la data la care trebuia să-l primească.termenul în cadrul căruia s-a oferit răspunsul la cerere.existenţa şi întinderea prejudiciului cauzat prin nefurnizarea sau furnizarea defectuoasă a informaţiei oficiale. . în caz că nu a primit răspuns.12.

nu este privat de posibilitatea chemării în garanţie a superiorului său ierarhic.199/7 din CCA.(3) din Legea contenciosului administrativ. la care poate fi tras conform art. conform art.Chişinău. . justiţie şi participarea publicului la adoptarea deciziilor în domeniul mediului din 25.2000.1 Anexă la Hotărârea Plenului Relevanţa anexei.12. aceste informaţii fiind susceptibile de furnizare în modul stabilit de legea procesuală care este aplicabilă categoriei respective de pricini (CPP. Faptul răspunderii civile.2003. . nu-l degrevează pe acesta de răspunderea administrativă. în ordinea prevăzută de Codul de procedură penală al RM.11. .20 alin.1990. 2 aprilie 2007 nr. la care poate fi atras funcţionarul conform alineatului precedent. . Astfel.180 CP al RM.Legea privind Fondul Arhivistic al R. în cazul admiterii pretenţiei de încasare a despăgubirilor.94 CPC. în contextul furnizării informaţiei oficiale.Recomandarea nr.880 din 22. la care este angajat funcţionarul respectiv (art.04.346-XIV din 07. Cererile privind accesul la informaţiile ce se conţin în dosarele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti nu intră sub incidenţa Legii privind accesul la informaţie. anularea actului contestat.408/12.Convenţia ONU împotriva corupţiei. .01.Convenţia privind accesul la informaţie. figurează în proces în calitate de copârât. mun. acesta va putea fi obligat la plata acestora în mod solidar cu furnizorul de informaţii. Moldova nr.12.Legea privind administraţia publică locală nr.1999.(2) din Legea contenciosului administrativ).Faptul furnizării informaţiei pe parcursul examinării cauzei nu va determina respingerea acţiunii ca neîntemeiată. instanţa va dispune admiterea cererii. ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr. rezidă din pct. în legătură cu faptul furnizării informaţiei solicitate.Legea contenciosului administrativ nr.Convenţia internaţională cu privire la drepturile copilului din 20.793 din 10.1 al prezentei hotărâri: .(2002)2 a CM al CE către statele membre privind accesul la documentele publice. precum şi alte recomandări "verticale". deoarece acest fapt semnifică recunoaşterea acţiunii de către pârât. Funcţionarul public care a încălcat dispoziţiile legii.02. iar în cazul în care fapta persoanei responsabile întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. coroborat cu celelalte probe care conduc spre concluzia temeiniciei cererii de chemare în judecată.436 din 28.1989.06. naţionale şi internaţionale. în cazul sus-menţionat. 48.2006. va soluţiona problema repartizării cheltuielilor de judecată conform art. va lua act că informaţia a fost deja furnizată şi va dispune neexecutarea hotărârii judecătoreşti în această parte.Convenţia CE pentru protecţia persoanelor cu privire la procesarea automată a datelor personale. CPC). aceasta va fi trasă la răspundere penală. adoptată la New York la 31. 75 . 47.11. care i-a ordonat de a nu furniza sau de a furniza informaţia în modul calificat ca fiind "necorespunzător".20 alin. . . Dacă funcţionarul public. constituită din următoarele acte normative sau de recomandare.1998 de la Aarhus. care a refuzat eliberarea informaţiei sau a furnizat-o întrun mod necorespunzător.1992. precum şi chestiunea compensării prejudiciului material şi moral cauzat prin nefurnizarea informaţiei oficiale în termenul legal stabilit. ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr.

1996.1086 din 23.1994. .Legea securităţii statului nr.Legea cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat nr.260-XVI din 27 iulie 2006.10.10.618 din 31.753 din 23.1990.12. aprobat prin Decretul Preşedintelui RM nr.06.alte acte normative tangenţiale cu materia respectivă. .Codul audiovizualului. adoptat prin Legea nr.1999.1997.Legea cu privire la poliţie nr.1998. . .Legea cu privire la statutul judecătorului nr.1994.1995. .2000. [Anexa modificată prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.11. învestite cu împuterniciri de a atribui informaţiile la secret de stat. . constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legale nr.05.544 din 20.1994.Legea cu privire la secretul de stat nr.Legea cu privire la avocaţii parlamentari 1349 din 17.467 din 21.173 din 06.45 din 12.. .27din 14.12. .Legea privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale nr.Nomenclatorul persoanelor cu funcţii de răspundere.2008] 76 . .619 din 31.10. a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvârşit infracţiuni nr.Legea privind protecţia de stat a părţii vătămate.01.1995.1994.02.2003.04.2003.106 din 17. .12. .1458 din 28.171 din 06.Legea cu privire la expertiza judiciară.Legea privind Curtea de Conturi nr. .1995. .07.12.Legea cu privire la secretul comercial nr. .216 din 29.539 din 12.1994 .416 din 18.Legea cu privire la Sistemul informaţional integral automatizat de evidenţă a infracţiunilor.07.07.Legea privind activitatea operativă de investigaţii nr.2001.Legea privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al RM nr.Legea privind organele securităţii statului nr.05.Legea cu privire la combaterea terorismului nr. a martorilor şi a altor persoane care acordă ajutor în procesul penal nr. . .10 din 22.312 din 08. .10.

pag. conform art. Cererea privind constatarea faptului care are valoare juridică sau privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată se depune de către persoana interesată în instanţa judecătorească de la domiciliul sau sediul petiţionarului şi trebuie să corespundă exigentelor stabilite la art.2 lit.22 În scopul aplicării corecte şi uniforme de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei privind constatarea faptelor care au valoare juridică şi declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată. se examinează de către instanţele judecătoreşti în baza cererilor depuse de reprezentanţii copiilor minori.cauza imposibilităţii de a obţine documentele cuvenite sau de a reconstitui cele pierdute. se menţionează circumstanţele care ar dovedi absenţa ei sau 77 . de grădiniţele de copii sau internate.2008 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. de unul din soţi. întreprinderi. care se caracterizează având ca obiect constatarea unor fapte cu condiţia că lipseşte un litigiu de drept.16 lit. Plenul Curţii Supreme de Justiţie. 2. 2009. organizaţii. EXPLICĂ: 1. de instituţiile de învăţământ. să cuprindă denumirea instanţei judecătoreşti căreia îi este adresată.probele care confirmă faptul şi care adeveresc imposibilitatea obţinerii documentelor necesare sau reconstituirii pe cale extrajudiciară a documentelor pierdute. în special. În afară de cele menţionate. în condiţiile prevăzute de art.166 Cod de procedură civilă. dacă. se indică: . de copiii care au atins majoratul. de organele publice. autorităţilor publice. în cererea privind constatarea faptului cu valoare juridică.e) şi art. dar şi de alte persoane şi autorităţi publice. conform legii.07. nr.c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi art.4-5. domiciliul ori sediul lui. Pricinile privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată. Astfel de cereri pot fi depuse în instanţele judecătoreşti nu numai de persoanele menţionate.284 Cod de procedură civilă. numele sau denumirea petiţionarului.4 din 07. organizaţiilor şi întreprinderilor. Pricinile privind constatarea faptelor care au valoare juridică se examinează de către instanţele judecătoreşti în baza cererilor persoanelor fizice şi juridice. scopul constatării faptului care are valoare juridică sau declarării persoanei dispărută fără urmă sau decedată.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Privind practica judiciară cu privire la constatarea faptelor care au valoare juridică şi declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată nr.298 Cod de procedură civilă. aceştia au dreptul să apere interesele altor persoane.49 şi 52 Cod civil. în temeiul art. procurori etc. .17 din Codul de procedură civilă. În cererea privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată. conform art.

corectarea cărora este imposibilă. în cel mult 7 zile de la depunerea cererii. 284 şi 298 Cod de procedură civilă. instanţa examinează cererea de constatare a acestui fapt în procedură specială. o încheiere pentru a nu da curs cererii. judecătorul emite. de asemenea. Prin imposibilitatea de a primi documentul se înţelege şi cazul în care documentul care confirmă faptul în realitate există. în cerere se indică data încetării acestor acţiuni. Numai dacă. 4. 6. absolvirii instituţiei de învăţământ. să examineze cererile despre constatarea: vechimii de muncă pentru stabilirea pensiei. Prin imposibilitatea de a reconstitui documentul pierdut se înţelege că organul corespunzător este lipsit de posibilitatea de a elibera duplicatul documentului necesar în legătură cu pierderea sau nimicirea. recunoaşterii ca invalid de război.care o ameninţau cu moartea. cererea nu se consideră depusă şi. aflării pe front. împreună cu actele anexate. La primirea cererilor de constatare a faptelor care au valoare juridică.(1) lit. Instanţele judecătoreşti sunt competente. În cazul în care cererea privind constatarea faptului care are valoare juridică sau declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată a fost depusă în instanţa judecătorească fără a se respecta condiţiile art.281 alin. următoarele efecte juridice: apariţia.a). fie nerespectarea regulilor de înregistrare a faptului şi imposibilitatea de a recurge la el în condiţii concrete (de exemplu.171 CPC). c) şi e). faptul decesului). Instanţa judecătorească este obligată să primească cererea privind constatarea faptului care are valoare juridică şi să examineze pricina în procedură specială dacă sunt respectate următoarele condiţii: aceasta generează. în cadrul examinării pricinii de constatare a unui fapt care are valoare juridică apare un litigiu de drept care nu ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti. instanţele judecătoreşti vor solicita de la petiţionari prezentarea probelor (înscrisurilor) care confirmă imposibilitatea primirii sau reconstituirii documentelor care confirmă faptul concret. 3. modificarea sau încetarea drepturilor patrimoniale şi nepatrimoniale ale persoanelor. Referitor la militari sau la alte persoane care au dispărut în acţiuni militare. rănirii sau contuzionării în timpul luptei în perioada acţiunilor militare sau în timpul executării altor obligaţiuni ale serviciului militar. aflării într-un detaşament de partizani. comunicând petiţionarului faptul şi acordându-i un termen pentru lichidarea neajunsurilor. Prin imposibilitatea de a obţine sau primi documentele care confirmă faptul care are valoare juridică a cărui constatare o solicită petiţionarul se înţelege fie lipsa ordinii de înregistrare a faptului. b). petiţionarul nu are altă posibilitate de a obţine sau de a restabili documentele care ar certifica faptul juridic a cărui constatare o solicită. nu sunt exhaustive. în virtutea legii. 78 .m) Cod de procedură civilă. organizaţiilor şi ale altor persoane. indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă. sau care dau temei de a prezuma că a decedat în urma unui accident. apartenenţei cetăţeanului a adeverinţei pentru ordin sau medalie. Dacă persoana care a depus cererea nu îndeplineşte în termen cerinţele formulate în încheierea judecătorului. vârstei cetăţenilor. eliberate de către organele competente ale Republicii Moldova. 5. se restituie petiţionarului printr-o încheiere judecătorească ce poate fi atacată cu recurs (art. care îl privează de semnificaţia probantă. 167 alin. contestarea faptului nu este legată de soluţionarea unui litigiu de drept ce ţine de competenţa instanţei judecătoreşti. graviditate şi naşterea copilului. de care depinde apariţia. satisfacerii serviciului militar activ. modificarea sau încetarea unor drepturi personale sau patrimoniale ale petiţionarului.(2) lit. însă în conţinutul lui au fost admise defecte sau inexactităţi.166. Faptele care au valoare juridică enumerate în art.

În cazul în care legea prevede o altă ordine de constatare a faptului cu valoare juridică (extrajudiciară). conform art. atribuite: . La pregătirea pricinii privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată.7. 11. cu respectarea prevederilor art.167 şi 168 Cod de procedură civilă. . refuză să primească cererea.279 şi 280 Cod de procedură civilă.299 alin. 1505. 9. deoarece astfel de cereri se examinează de către instanţele judecătoreşti în conformitate cu prevederile art. în cadrul pregătirii pricinii privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată. la persoanele interesate pot fi.1500. printr-o încheiere. judecătorul stabileşte care persoane pot depune date concrete despre persoana dispărută şi soluţionează chestiunea referitor la citarea lor în calitate de martori.persoanele (cetăţeni. organizaţiile de asigurare. este în drept să dispună. numele. În cazul refuzului organelor respective de a satisface cerinţele menţionate. În hotărârea cu privire la constatarea raportului de rudenie. publicarea în ziarul local. nu poate fi primită cererea de constatare a faptului de rudenie. din contul petiţionarului. de la ultimul domiciliu al persoanei. instanţele judecătoreşti propun petiţionarului de a prezenta răspunsurile de la organele Ministerului Dezvoltării Informaţionale. persoana interesată poate să se adreseze în instanţa judecătorească în procedură contencioasă. Ţinând cont de scopul pentru care este necesară constatarea faptului care are valoare juridică. 1515 Cod civil). naşterii. La primirea cererilor privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată. domiciliul ori sediul lui. în special. aflării presupuse. ultimul domiciliu şi loc de muncă ale acesteia. inundării. dacă petiţionarul urmăreşte scopul de a confirma ulterior dreptul la spaţiul locativ sau la schimbul spaţiului locativ. explicându-i petiţionarului şi altor persoane interesate dreptul lor de a soluţiona litigiul în procedură de acţiune civilă în instanţa competentă. În afară de cele menţionate. reclamă organizaţiilor şi persoanelor fizice probele necesare. 10. data şi locul de naştere. persoanele obligate să recupereze dauna cauzată prin vătămarea sănătăţii sau moartea întreţinătorului etc. accidentului.(2) Cod de procedură civilă. 79 . 8. În ea se indică instanţa la care sa depus cererea declarării persoanei dispărută fără urmă sau decedată. Dacă în cadrul examinării pricinii a apărut un litigiu de drept de competenţa instanţei judecătoreşti. constatarea faptului este necesară petiţionarului pentru primirea certificatului de moştenitor sau pentru a perfecta un act privind dreptul la primirea indemnizaţiei în legătură cu pierderea întreţinătorului. datele comisariatului militar şi ale căutării etc. de la locurile de serviciu. organizaţii) drepturile cărora pot fi afectate în legătură cu constatarea unui fapt – alţi succesori (art. judecătorul. instanţa judecătorească.a) Cod de procedură civilă. cutremurului. aceasta este obligată să emită o încheiere de scoatere de pe rol a cererii. Concomitent.169 alin. numele sau denumirea petiţionarului. instanţa judecătorească este obligată să indice în ce grad de rudenie se află petiţionarul cu persoana corespunzătoare. Nu poate fi constatat raportul de rudenie în cazul în care adresarea petiţionarului în instanţa judecătorească se referă la faptul că actele de stare civilă conţin înscrisuri incorecte. solicită date de la ultimul domiciliu şi serviciu al persoanei dispărute. 1450. cetăţeniei altei ţări).organele şi instanţele în care petiţionarul are intenţie să folosească hotărârea instanţei judecătoreşti despre constatarea unui fapt – organele din domeniul muncii şi protecţiei sociale. a unei comunicări despre pornirea procesului. Raporturile de rudenie se constată în procedură judiciară numai în cazul în care gradul de rudenie generează direct consecinţe juridice (de exemplu. în conformitate cu prevederile art. alţi cetăţeni care au dreptul la pensie sau la recuperarea daunei în cazul morţii întreţinătorului.(1) lit. solicitarea adresată persoanelor care deţin informaţii despre locul aflării celui dispărut de a le comunica instanţei.

15. persoana nu a fost întreţinută de către defunct. iar în cazul morţii lor – persoanele pentru care aceste fapte generează consecinţe juridice. 14. În special. Astfel de pricini se examinează de către instanţele judecătoreşti numai în cazul în care în organele de stare civilă şi în arhivele corespunzătoare nu s-au păstrat asemenea înscrisuri şi cererea de restabilire a acestora a fost refuzată. şi nu au dreptul să refuze primirea unei asemenea cereri din motive că în urma constatării acestui fapt conform legii republicii nu vor interveni pentru petiţionar consecinţe juridice. primea pensie. livretului militar. dreptul la recuperarea daunei nu depinde nici de existenţa raporturilor de rudenie dintre întreţinut şi întreţinător. La examinarea pricinilor despre constatarea înregistrării naşterii. dacă ajutorul acordat constituia pentru petiţionar o sursă permanentă şi esenţială de existenţă.1419 alin. Instanţele judecătoreşti sunt în drept să judece cererile despre constatarea faptului raporturilor de rudenie cu cei care au lăsat moştenire. În cazul constatării faptului că o persoană a fost întreţinută. dacă el generează pentru petiţionar dreptul la despăgubire (art. conform căruia relaţiile de succesiune sunt reglementate de legea ţării în care cel care a lăsat moştenirea a avut ultimul domiciliu permanent. La examinarea pricinilor despre constatarea întreţinerii persoanei (art. precum şi să efectueze acţiuni pentru acumularea probelor suplimentare. instanţele judecătoreşti vor clarifica.b) Cod de procedură civilă).(2) lit.281 alin. Examinând pricinile privind constatarea faptelor menţionate. instanţele judecătoreşti vor ţine cont că.(2) lit. constatând faptul de înregistrare a naşterii.(1) lit. În cazul în care petiţionarul avea salariu. divorţului şi decesului (art. În asemenea cazuri. potrivit prevederilor art.12. în scopul recuperării daunei pierderii întreţinătorului. 13. ci faptele înregistrării lor în organele respective. care au fost întreţinuţi de către el. instanţele judecătoreşti vor solicita de la petiţionari să prezinte probe. adopţiei. Faptul recunoaşterii paternităţii în privinţa copilului născut de la părinţi necăsătoriţi se constată de instanţa judecătorească numai în cazul în care tatăl presupus al copilului a decedat. potrivit datelor existente. instanţele judecătoreşti vor avea în vedere că acest fapt are valoare juridică. Faptele de înregistrare a căsătoriei şi divorţului pot fi constatate de către instanţa judecătorească atât în cazul decesului unuia sau ambilor soţi. dacă ajutorul acordat din partea persoanei care asigura întreţinerea era o sursă permanentă şi esenţială de existenţă a petiţionarului. nu exclude posibilitatea constatării pe cale judiciară a faptului întreţinerii. carnetului de muncă şi altor documente care stabilesc identitatea persoanei şi va clarifica în baza căror date au fost efectuate înscrisurile în documentele menţionate. instanţa judecătorească se va călăuzi de art. bursă sau avea alte venituri. În cazul constatării faptului întreţinerii pentru stabilirea pensiei este necesar să se ţină cont de aceea că dreptul la pensie în cazul decesului întreţinătorului îl au membrii incapabili de muncă ai familiei defunctului.1622 Cod civil. instanţa va verifica data naşterii petiţionarului conform paşaportului. Existenţa unei divergenţe între organele de autoadministrare locală sau organizaţia de exploatare a locuinţelor despre aceea că.281 alin. Cu o cerere de constatare a acestor fapte au dreptul să se adreseze ambii sau unul dintre soţi. nici de termenul întreţinerii acestuia. precum şi alte drepturi prevăzute de lege. ce confirmă timpul şi evenimentul înregistrării actului de stare civilă. dar locuiesc permanent peste hotarele Republicii Moldova.a) Cod civil) sau pensie în legătură cu decesul întreţinătorului.1419 Cod civil. Constatarea unui astfel de fapt este generat de apariţia la copil a drepturilor 80 . Faptul că persoana era întreţinută de către defunct va avea consecinţe juridice.c) Cod de procedură civilă) este necesar să se ţină cont de faptul că instanţa judecătorească constată nu evenimentele care au avut loc. căsătoriei. cât şi în timpul vieţii lor.

pensie în cazul pierderii întreţinătorului. 18. necesare pentru confirmarea în procedură notarială a faptului de intrare (aderare) în posesiunea averii succesorale. Hotărârea despre admiterea cererii de constatare a decesului trebuie să fie pronunţată în baza probelor veridice care confirmă decesul persoanei la o anumită dată şi în anumite împrejurări. însă actul este pierdut şi restabilirea lui este imposibilă. În cazul în care documentele necesare au fost prezentate organului notarial. Cererea de constatare a acceptării unei succesiuni şi a locului ei de deschidere (art.patrimoniale şi personale nepatrimoniale (succesiune. folosinţa şi dispoziţia unui bun imobil în drept de proprietate numai în cazul în care petiţionarul a avut un document care confirmă dreptul de posesiune asupra acestui imobil.g) Cod de procedură civilă). Instanţele judecătoreşti urmează să deosebească acest fapt de faptul înregistrării decesului. 16.281 alin. instanţele judecătoreşti se vor călăuzi de dispoziţiile art. iar organele de stare civilă au refuzat să-l restabilească. petiţionarul trebuie să prezinte probe despre imposibilitatea de a obţine documentul sau despre imposibilitatea restabilirii lui.14421443 Cod civil. precum şi în cazul în care procesul-verbal a fost întocmit. Asemenea pricini sunt examinate în ordinea jurisdicţiei contencioase. Cererea de constatare a decesului la o anumită dată şi în anumite împrejurări (art. care se constată în cazul în care înscrisul respectiv a existat anterior. petiţionarul este în drept să înainteze în instanţa judecătorească acţiune în ordinea contenciosului administrativ. nu este în drept să elibereze petiţionarului certificat de moştenitor din lipsa sau din insuficienţa documentelor corespunzătoare. La examinarea pricinilor privind constatarea producerii unui accident (art. dar a fost pierdut.281 alin.). Concomitent. instanţa judecătorească la examinarea unor asemenea cereri constată numai faptul existenţei documentelor care confirmă aparţinerea imobilului petiţionarului şi nu dreptul lui de proprietar.e) Cod de procedură civilă) este primită în procedura judiciară şi se examinează numai în cazul în care faptul decesului nu a fost înregistrat.(2) lit. Totodată. însă eliberarea certificatului de moştenitor a fost refuzată.(2) lit. însă ulterior a fost pierdut şi restabilirea In procedură extrajudiciară este imposibilă sau la întocmirea procesului-verbal a fost comisă o eroare care împiedică recunoaşterea faptului producerii accidentului.52 Cod civil şi art. instanţa judecătorească este In drept să constate un astfel de fapt numai în cazul în care posibilitatea de a-l constata în procedură extrajudiciară este exclusă. 19. Instanţele judecătoreşti constată posesiunea. 17. 81 . cu condiţia că petiţionarul prezintă documentul referitor la refuzul organului de stare civilă de a înregistra decesul. Declararea morţii unui cetăţean se face în modul prevăzut de art. Instanţele judecătoreşti nu sunt în drept să primească spre examinare în ordinea procedurii speciale cererile despre restabilirea termenelor de prescripţie sau prelungirea termenului depăşit pentru acceptarea succesiunii. Cererea de a constata un astfel de fapt poate fi primită în procedura instanţei judecătoreşti numai în cazul în care procesul-verbal despre producerea accidentului nu a fost întocmit şi întocmirea acestuia la momentul adresării este imposibilă.f) Cod de procedură civilă) se examinează în procedură specială numai în cazul în care organul. Pronunţând hotărârea privind constatarea faptului despre acceptarea succesiunii şi locul de deschidere a succesiunii.(2) lit.297301 Cod de procedură civilă. dreptul copilului la numele şi patronimicul tatălui etc.281 alin. care efectuează acţiuni notariale.

buletinul de identitate sau în paşaport (art. De asemenea. La constatarea relaţiilor de căsătorie neînregistrată.12/363 din 30. Nu pot fi examinate în ordinea procedurii speciale. instanţele judecătoreşti sunt obligate să solicite de la petiţionari prezentarea probelor referitor la faptul că documentul care stabileşte un drept îi aparţine lui şi organul care l-a eliberat nu are posibilitate de a introduce modificările corespunzătoare.i) Cod de procedură civilă).12. inclusiv a unor acţiuni ordinare nominative. de asemenea. nu pot fi examinate în ordinea procedurii speciale cererile privind constatarea faptului de posesie. care se aflau în concubinaj până la 8 iulie 1944 şi nu au avut posibilitatea de a înregistra căsătoria în organele de stare civilă în legătură cu decesul unuia din ei. 20.1225-XII din 08.5 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr.(2) lit. folosinţă şi dispoziţie cu drept de proprietate a valorilor mobiliare. 82 . eliberate de către organele indicate în art. Pricinile din categoria dată sunt intentate conform cererilor persoanelor enumerate în art. la pregătirea pricinii pentru dezbateri judiciare. aflate în aceste raporturi. precum şi dacă căsătoria persoanei a fost înregistrată şi nu a fost desfăcută în modul stabilit.1992 (MO nr. Concubinajul nu poate fi constatat dacă el a încetat până la moartea uneia dintre părţi. La primirea cererilor despre constatarea apartenenţei documentelor constatatoare de drepturi ale persoanei. şi cererile despre constatarea faptului aflării în posesie a unei construcţii construite arbitrar sau a unei construcţii înregistrate anterior pe numele altei persoane sau procurate de către petiţionar conform unei tranzacţii nelegalizate. buletinului de identitate. 22. este necesar de a lua în consideraţie faptul că. dacă o asemenea cerere a fost examinată în prealabil la comisia pentru stabilirea pensiei de pe lângă organele respective ale administraţiei locale şi petiţionarului i s-a refuzat satisfacerea acestei cereri. care prezintă probe ce confirmă circumstanţele expuse în art. 21. instanţele judecătoreşti sunt în drept să constate faptele apartenenţei certificatelor de decorare cu ordine şi medalii persoanelor ale căror nume şi prenume indicate în ele nu coincid cu numele şi prenumele indicate în paşaport.2 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice. Cererea privind constatarea faptului represiunii politice se primeşte şi se examinează de către instanţa judecătorească numai în cazul în care materialele de arhivă referitoare la represiunile politice nu s-au păstrat în urma expirării termenului de păstrare sau din alte cauze şi de către petiţionar au fost prezentate documente cu privire la refuzul de reabilitare. instanţele judecătoreşti trebuie să ţină cont de faptul că cetăţenilor.1 din legea menţionată. în cazul când există un litigiu de drept care urmează a fi examinat în procedura contencioasă. iar în caz de primire a cererii.281 alin.Instanţa judecătorească nu are dreptul să constate faptul aflării în posesie a construcţiilor care nu sunt terminate sau nu sunt primite în exploatare. deoarece asemenea construcţii nu urmează a fi înregistrate. Instanţele judecătoreşti nu sunt în drept să constate faptul apartenenţei persoanei concrete a documentelor militare. Ie-a fost acordat dreptul de a înainta cereri în instanţele judecătoreşti despre constatarea concubinajului.1992). paşaportului şi a certificatelor eliberate de organele de stare civilă.12. 23. Hotărârea privind constatarea acestor fapte trebuie să se bazeze pe ansamblul de probe autentice care confirmă apartenenţa acestor documente petiţionarului. buletinul de identitate sau în certificatul de naştere. numele sau prenumele căreia indicate în document nu coincid cu numele sau prenumele persoanei indicate în certificatul de naştere. Faptul aflării cetăţeanului în calitate de deţinut în lagărele de concentrare (ghetouri) poate fi constatat pe cale judiciară. Concomitent. în legătură cu desfiinţarea URSS şi a organelor ei.

27. dacă. dacă ele confirmă cu certitudine acest fapt.331-334 Cod de procedură civilă. Instanţele judecătoreşti vor ţine cont de faptul că cererea privind constatarea inexactităţii actului de stare civilă se examinează nu pe calea constatării faptului care are valoare juridică. catastrofele aeriene.un militar sau o altă persoană dispărută fără veste în legătură cu acţiuni militare poate fi declarată decedată numai după expirarea a 2 ani de la încetarea acţiunilor militare. 26. Cererea privind constatarea faptului răspândirii informaţiei care lezează onoarea.dacă timp de 3 ani la domiciliul său lipsesc ştiri despre locul unde se află sau după 6 luni dacă a dispărut în împrejurări ce prezentau o primejdie de moarte sau care dau temei de a presupune că a decedat în urma unui anumit accident.e) Cod de procedură civilă) şi declararea persoanei decedată (art. conform art. dar timpul aflării lui acolo nu este nici confirmat şi nici indicat.Instanţa judecătorească nu este în drept să refuze primirea cererii dacă comisia a constatat că petiţionarul a fost deţinut în lagărele de concentrare (ghetouri).67 al Legii cu privire la notariat. Pentru constatarea faptului respectiv. demnitatea şi reputaţia profesională se primeşte de către instanţa judecătorească numai în cazul în care autorul informaţiei nu este cunoscut. cât şi la declararea persoanei decedată faptul se înregistrează în organele de stare civilă şi se eliberează certificatul de deces. care confirmă aflarea persoanei în calitate de deţinut în lagărele de concentrare (ghetouri) într-un anumit timp. iar însăşi informaţia a fost răspândită prin demonstrarea unor panouri (pancarte). se desface căsătoria. se deschide moştenirea. la cererea persoanei interesate. accidentele rutiere. 83 . . Atât la constatarea decesului la o anumită dată şi în anumite împrejurări. pierderea documentelor şi imposibilitatea restaurării lor). nu pot servi ca probe în cauză. inclusiv depoziţiile martorilor. Persoana fizică. 28. iar în cazul imposibilităţii de a determina această lună. Persoana poate fi declarată decedată prin hotărârea instanţei judecătoreşti în următoarele cazuri: . dar în conformitate cu regulile prevăzute la art. care determină ordinea de constatare a inexactităţii actelor de stare civilă. de la întâi ianuarie al următorului an.281 alin. Instanţele judecătoreşti vor avea în vedere că între constatarea decesului la o anumită dată şi în anumite împrejurări (art. iar circumstanţe ce ar servi ca temei de a presupune decesul persoanei în urma unui accident se consideră: incendiile. se consideră drept probe orice date reale. Circumstanţele menţionate trebuie să fie confirmate prin probe veridice şi să fie în relaţie de cauză şi efect cu dispariţia persoanei. Prin împrejurări ce prezintă o primejdie de moarte se subînţeleg aşa calamităţi naturale ca: inundaţiile. însă consecinţele juridice în aceste două cazuri sunt analogice. cutremurele. poate fi declarată dispărută fără urmă dacă lipseşte de la domiciliu şi a trecut cel puţin un an din ziua primirii ultimelor ştiri despre locul aflării ei (art. 25. deoarece circumstanţele expuse în ele nu sunt verificate şi confirmate de biroul notarial. Se va lua în consideraţie că timpul aflării în lagărul de concentrare întră în obiectul de dovedire şi este o parte integrală a acestui fapt.52 Cod civil) este o diferenţă esenţială. însă organele de stare civilă refuză să-l înregistreze (de exemplu. uraganele. accidentele pe calea ferată. În cazul imposibilităţii de a stabili ziua primirii ultimelor informaţii despre dispărut. în lipsa unui litigiu de drept. semnătura cărora este confirmată pe cale notarială. copiii au dreptul la primirea indemnizaţiei etc. termenul pentru declararea dispariţiei fără urmă sau decesului va începe să curgă din prima zi a lunii următoare celei în care au fost primite ultimele informaţii despre dispărut. organele de stare civilă au refuzat să corecteze înscrierea efectuată şi acest refuz a fost aprobat prin dispoziţia organului administraţiei locale. Explicaţiile în scris ale persoanelor. înscrisuri în locurile publice etc. Constatarea decesului la o anumită dată şi în anumite împrejurări înseamnă că evenimentul morţii într-adevăr există.49 Cod civil).(2) lit. care îi atribuie valoare juridică. 24.

intrată în vigoare. 33. dar serveşte drept temei pentru obţinerea lor. . 34.privatizarea imobilului. Concomitent. în măsura în care acestea nu contravin regulilor procedurii speciale.întocmirea actelor. Dacă este necesară administrarea permanentă a patrimoniului persoanei declarate dispărută fără urmă. 84 .265 lit. instanţa judecătorească emite o încheiere de încetare a procesului (art. 285 şi 300 Cod de procedură civilă. În ea se indică faptul constatat de instanţă. administrarea fiduciară a patrimoniului acesteia.241. Scopurile solicitării declarării persoanei dispărută fără urmă sau decedată sunt următoarele: . Dispozitivul hotărârii trebuie pe deplin să cuprindă conţinutul faptului constatat. . cu care autoritatea tutelară încheie un contract de administrare fiduciară.darea în exploatare a imobilului etc. cu condiţia că al doilea soţ nu a înregistrat o altă căsătorie. În cazul în care la examinarea cauzei privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată s-a constatat cu date autentice locul aflării persoanei dispărute. instanţa judecătorească. 31. instanţa judecătorească numeşte un administrator.desfacerea căsătoriei. Hotărârea instanţei judecătoreşti.52 Cod civil. Hotărârea instanţei judecătoreşti despre constatarea unui fapt care urmează a fi înregistrat în organele de stare civilă sau în alte organe nu substituie documentele eliberate de către aceste organe.primirea indemnizaţiei pentru întreţinerea copiilor minori. anularea hotărârii naşte următoarele consecinţe de drept: se restabileşte căsătoria încetată. conform art. 30. iar petiţionarul a renunţat la cererea depusă. anulează hotărârea privind declararea dispariţiei fără urmă sau decesului ei. Dacă persoana declarată dispărută fără urmă sau decedată apare sau sunt ştiri despre locul aflării ei. scopul constatării şi probele de constatare a faptului. la cererea persoanei interesate. . despre constatarea unui fapt care are valoare juridică este obligatorie pentru organele care înregistrează asemenea fapte sau care omologhează drepturile ce apar în legătură cu constatarea faptului de către instanţa judecătorească. instanţa judecătorească poate numi un administrator şi înainte de expirarea unui an din ziua primirii ultimelor ştiri despre locul aflării persoanei dispărute. . Concomitent.c) Cod de procedură civilă). se încetează plata pensiei. . La cererea persoanei interesate. indemnizaţiei etc. instanţa judecătorească desfiinţează. Persoana se consideră dispărută fără urmă sau decedată de la data intrării în vigoare a hotărârii instanţei judecătoreşti. Hotărârea privind constatarea faptului care are valoare juridică şi privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată trebuie să corespundă prevederilor art. Anulând hotărârea privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată. instanţa judecătorească este în drept să recunoască data decesului persoanei ca fiind data morţii ei prezumate în cazurile în care ea a dispărut fără urmă în legătură cu circumstanţele care ameninţau cu moartea sau care dau temei de a presupune că decesul putea avea loc în urma unui accident.29. 35. 32. după caz. Pricinile civile privind constatarea faptelor care au valoare juridică şi privind declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată se examinează de către instanţele judecătoreşti după regulile generale.ridicarea vizei de reşedinţă.

persoanei i se restituie suma obţinută de la vânzarea bunurilor. se abrogă Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. cu modificările introduse prin Hotărârea Plenului nr. la data dobândirii lor. în condiţiile prevăzute de art.12. 37. „Cu privire la practica judiciară în cazurile despre constatarea faptelor ce au valoare juridică". persoana declarată dispărută fără urmă poate cere administratorului fiduciar repararea prejudiciului cauzat prin administrarea necorespunzătoare a patrimoniului său. 36.52 Cod civil. a decesului persoanei declarate anterior dispărută fără urmă. Dacă bunurile persoanei declarate decedată au trecut pe baza dreptului de succesiune la stat şi au fost vândute. 7 iulie 2008 nr.38 din 20. ştia că cel declarat decedat este în viaţă. Dacă bunurile nu s-au păstrat. Persoana declarată decedată. Chişinău.La desfiinţarea administrării fiduciare a patrimoniului. după anularea hotărârii de declarare a decesului. În legătură cu adoptarea prezentei hotărâri. dobânditorul de rea-credinţă este obligat să restituie valoarea lor.4 85 . persoana interesată nu este lipsită de dreptul de a depune cerere în instanţa judecătorească privind declararea.1999. independent de momentul apariţiei sale.15 din 20.12. poate cere de la orice altă persoană să-i restituie bunurile care s-au păstrat şi care au trecut cu titlu gratuit la aceasta după declararea decesului său. Dobânditorul cu titlu oneros nu este obligat să restituie bunurile dacă nu se dovedeşte că. După pronunţarea hotărârii prin care persoana a fost declarată dispărută fără urmă.1993.

57-58/375 din 18.1422 ş. • Codul de procedură penală. • Legea contenciosului administrativ (MO nr. • Codul civil (art.1995).05.). 2.b)).17 din Codul de procedură civilă.2006 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova.a.1545-XIII din 25.01. • Legea securităţii statului (MO nr. instanţa de judecată trebuie să clarifice: caracterul relaţiilor părţilor sau ale altor participanţi la proces şi de care norme legislative sunt reglementate. • Legea privind drepturile copilului (MO nr.206-XV din 29. data comiterii acţiunilor care au dus la pricinuirea prejudiciului moral.02.16 lit. în principal.(3) lit. în temeiul art.50-51/359 din 04.02. dacă o astfel de răspundere există.1404. de asemenea.2000). modificată prin Legea nr. • Legea presei (MO nr. atunci când a intrat în vigoare actul legislativ care prevede condiţiile şi regulile de compensare a prejudiciului.13/127 din 02.05. • Codul familiei (art.06. pag.9 din 09.c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi art. ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti.2/12 din 12.1991.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la aplicarea de către instanţele de judecată a legislaţiei ce reglementează repararea prejudiciului moral nr. nr. care au fost puse în funcţiune în diferite termene.1998). • Legea cu privire la protecţia muncii nr.625-XII din 02. • Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe (MO nr. • Codul muncii (art.2003).07. Plenul Curţii Supreme de Justiţie.1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală.2003 (MO nr. Luând în consideraţie faptul că compensarea prejudiciului nepatrimonial (denumit şi daună morală) în domeniul relaţiilor civile este reglementat printr-un şir de acte legislative. sunt reglementate prin următoarele acte legislative: • Constituţia Republicii Moldova (art.19 Practica judiciară confirmă faptul că instanţele de judecată aplică în mod diferit legislaţia ce reglementează repararea prejudiciului moral. 86 . La judecarea cererilor persoanelor vătămate privind compensarea suferinţelor psihice sau fizice suportate. În scopul asigurării aplicării corecte şi uniforme a legislaţiei cu privire la reparaţia prejudiciului moral de către instanţele de judecată.2. • Legea nr.10-11/117 din 13.90.e) şi art.53). 329).2003).2 lit. 2007. • Codul audiovizualului al Republicii Moldova.1997).44 alin.1995). instanţa de judecată trebuie să ţină seama de faptul că chestiunile referitoare la compensarea prejudiciului moral.18-19 din 08.06.10.126-131/ 507 din 27.03. permite legislaţia în vigoare posibilitatea de compensare a prejudiciului moral în aspectul dat al relaţiilor litigioase şi. • Legea privind protecţia consumatorilor (MO nr.02. dă următoarele explicaţii: 1. în scopul asigurării aplicării uniforme şi corecte a legislaţiei la judecarea fiecărei pricini.

1996). Prin noţiunea de prejudiciu moral se înţeleg suferinţele psihice sau fizice cauzate prin acţiuni sau omisiuni care atentează la valorile nepatrimoniale ce aparţin persoanei din momentul naşterii sau la bunurile dobândite prin lege (viaţa. cinstei. mecanismelor.). calomnii. b) prejudicii cauzate personalităţii afective. născut din cauzarea de daune (răspunderea civilă delictuală). • Legea instituţiilor financiare (MO nr.). suferinţele psihice condiţionate de vătămările corporale. răniri etc. prestigiului sau reputaţiei profesionale a unei persoane se înţeleg prejudiciile produse prin insulte.(1)59 din 01. a substanţelor explozibile. slăbirea rezistenţei fizice la boli sau de alte complicaţii.616 alin. 7. pierderea unor plăceri (ideea de confort. secretul de familie şi personal). inclusiv cele privind reputaţia şi probitatea profesională.219 alin.). 5.(4) CPP). de pierderea locului de muncă. desfigurarea sau îmbolnăvirea gravă a persoanelor apropiate. • Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.88-90/664 din 28. În cadrul răspunderii delictuale. prejudiciul moral poate fi reparat şi în lipsa vinovăţiei.01. apartenenţa la un grup etnic socialmente mai defavorizat sau la o anumită minoritate sexuală. cât şi orice alte suferinţe psihice similare. numele. epuizarea emoţională. atragere ilegală la răspundere penală.(2) CC şi art.06. de provocarea unei boli. anumite înlesniri etc.să se fi săvârşit o faptă cu caracter ilicit.a fost cauzat de un izvor de pericol sporit pentru lumea înconjurătoare (exploatarea vehiculelor.. care presupune: . . vătămări. faptei ilicite în următoarele cazuri expres prevăzute de lege: . a instalaţiilor. prin fapte ce atentează la drepturile personale nepatrimoniale (dreptul de a folosi propriul nume. Prin prejudicii aduse onoarei. sănătatea. inviolabilitatea vieţii personale.între fapta ilicită săvârşită şi prejudiciul cauzat altei persoane să existe o legătură directă de cauzalitate. 4. În categoria largă a prejudiciilor corporale intră durerile fizice cauzate unei persoane prin lovituri. 87 . .a fost cauzat prin condamnare ilicită. fiind o sancţiune prevăzută de o regulă generală. aprecieri nefavorabile. demnitatea şi reputaţia profesională. • Legea ocrotirii sănătăţii (MO nr. aplicarea ilegală în calitate de sancţiune administrativă a arestului şi în alte cazuri prevăzute de lege.1995). defăimări. c) prejudicii cauzate personalităţii sociale (cinstea. dreptul de autor). Prejudiciile afective constau în suferinţe psihice cauzate prin lezarea sentimentelor de afecţiune. prejudiciile delictuale pot fi clasificate în felul următor: a) prejudicii cauzate personalităţii fizice. îngrijorarea pentru aceste efecte ulterioare. 3. mutilarea.• Legea privind accesul la informaţie (MO nr. Prejudiciul moral. care cuprind suferinţele psihice determinate de pierderea sau de rănirea. pseudonumele etc. viaţa privată. demnităţii.). folosirea energiei electrice.2000). După criteriul domeniului personalităţii umane încălcate. se repară de cel care l-a cauzat altuia printr-o faptă ilicită extracontractuală (art.autorul să fi avut capacitatea delictuală în momentul săvârşirii faptei. dezvăluirea secretului familial sau a secretului medical.autorul faptei cauzatoare de prejudiciu să fi fost în culpă. aplicare ilegală a arestului preventiv sau a declaraţiei scrise de a nu părăsi localitatea.34/373 din 22. onoarea. de limitarea sau privarea temporară de anumite drepturi. d) prejudicii cauzate persoanelor juridice (afirmaţii făcute în presă şi pe altă cale care se consideră neadevărate etc. categorie în care intră suferinţele de categorie psihică.07. demnitatea. efectuarea lucrărilor de construcţii etc. . . 6.

Asemenea contracte sunt. ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti este reparabil în următoarele cazuri: . cele de transport al persoanelor şi de valorificare a drepturilor de autor şi inventator. răspunderea îi revine persoanei care a dobândit în mod ilicit izvorul de pericol sporit. el va răspunde pentru prejudiciu în mod solidar cu persoana care l-a dobândit în posesiune în mod ilicit. Prejudiciul moral cauzat în urma acţiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală. paguba morală va fi încasată de la persoana condamnată pentru săvârşirea infracţiunii şi nu de la proprietarul izvorului. . ridicarea. vânzătorului. .efectuarea ilegală a percheziţiei. aplicarea ilegală a măsurii represive de ţinere sub arest. ca obligaţie de rezultat.a fost cauzat în legătură cu lezarea onoarei. 13. . ştampilelor. În cazul admiterii acţiunii în contenciosul administrativ. 11.(4) CPP. 10. mai ales. Se explică faptul că răspunderea contractuală pentru prejudiciile nepatrimoniale (morale) are o aplicare particulara. prestatorului numai în cazul în care consumatorului i-au fost încălcate drepturile prevăzute de Legea privind protecţia consumatorilor.restabilirea la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat ilegal. Posesorul izvorului de pericol sporit nu răspunde pentru prejudiciul moral dacă demonstrează că izvorul de pericol sporit a ieşit din posesiunea lui ca urmare a acţiunilor ilicite ale unor terţi. sub aspectul că are incidenţă numai în ceea ce priveşte anumite contracte şi anumite obligaţii pe care aceste contracte le cuprind.. obligaţie de securitate. Prin prisma art. 9. denumită. . . demnităţii şi reputaţiei profesionale. transportatorul îşi asumă.1398 Cod civil. însă numai în cazul în care există cererea persoanei vătămate.ridicarea ilegală a documentelor contabile.supunerea ilegală la arest administrativ. 8. eliberarea ilegală din funcţie. 88 . Legea instituţiilor financiare.efectuarea măsurilor operative de investigaţii cu încălcarea prevederilor legislaţiei. instanţa de contencios administrativ se pronunţă şi asupra reparaţiei prejudiciului moral cauzat prin actul administrativ ilegal sau prin neexaminarea în termenul legal a cererii prealabile. aplicarea ilegală a amenzii. precum şi blocarea conturilor bancare. Potrivit contractului de transport al persoanelor. dacă Codul muncii sau alte acte normative nu prevăd altfel. pe lângă obligaţia expresă de a efectua transportul. a banilor. Obligaţia de reparaţie a prejudiciului moral cauzat de un izvor de pericol sporit îi revine persoanei care posedă izvorul de pericol sporit în baza dreptului de proprietate ori în alt temei legal sau persoanei care şi-a asumat paza izvorului de pericol sporit.cauzarea prejudiciului salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligaţiilor de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci. în contractul de transport. şi obligaţia implicită de a proteja viaţa şi integritatea corporală a călătorilor. precum şi de alte legi. În măsura în care posesorul izvorului de pericol sporit este vinovat de faptul că izvorul a ieşit din posesiunea sa. În acest caz.reţinerea ilegală. 12. tragerea ilegală la răspundere penală. .219 alin. . Prejudiciul moral născut din litigiile de muncă se repară salariatului în următoarele cazuri: . Obligaţia de reparaţie a prejudiciului moral cauzat consumatorului îi revine producătorului.confiscarea ilegală a averii. condamnarea ilegală. punerea ilegală sub sechestru a averii.reducerea capacităţii de muncă sau decesul salariatului în urma accidentului de muncă sau îmbolnăvirii profesionale. Prejudiciul cauzat posesorilor izvoarelor de pericol sporit ca rezultat al infracţiunii se repară potrivit dispoziţiilor art.

a manuscrisului sau a variantei definitive a operei audiovizuale (negativul. ca pârât la judecarea cererii de reparaţie a prejudiciului moral. . ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti se încasează din bugetul de stat sau. ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti.c) din Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe. conform art.b) din Codul familiei.(4) lit. privind consecinţele de declarare a nulităţii căsătoriei. privind repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală.pronunţării sentinţei de achitare. Soţul de bună-credinţă. în termen de şase luni de la efectuarea unor astfel de măsuri. în ordine de regres.adoptării de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului sau de către Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a hotărârii cu privire la repararea prejudiciului sau realizării acordului amiabil dintre persoana vătămată şi reprezentantul Guvernului RM la aceste instituţii. este obligat să participe reprezentantul Ministerului Finanţelor sau al administraţiei publice locale.(3) lit. Prejudiciul moral nu se repară în cazul când persoana vătămată a contribuit intenţionat şi benevol la producerea prejudiciului prin autodenunţ (art. despre ce nu a indicat în declaraţia de căsătorie. privind violarea dreptului de autor şi a drepturilor conexe. este în drept să ceară repararea prejudiciului moral numai în cazul în care.(2) Cod civil).1405 alin. sunt în drept (obligate) să înainteze persoanelor culpabile. la încheierea căsătoriei. 20.scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare. din bugetul local. după caz. . Direct în instanţa de judecată se înaintează cererea de reparare a prejudiciului moral în litigiile privind apărarea onoarei. 14. 89 .în cazul când culpa persoanelor cu funcţii de răspundere este dovedită prin sentinţă definitivă.38 alin. . 15. ale procuraturii şi ale instanţelor de judecată.44 alin. În afară de cele menţionate.integral . 17.efectuării măsurilor operative de investigaţii cu încălcarea prevederilor legislaţiei până la intentarea dosarului penal. cererea de reparare a prejudiciului: . 18. persoana culpabilă de nimicirea premeditată sau de nimicirea prin neglijenţă a originalului operei de artă plastică. iar în legătură cu acest fapt. Dreptul la repararea prejudiciului moral cauzat în urma acţiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală. căsătoria a fost declarată nulă din motivul că alt soţ.în baza şi în condiţiile stabilite de legislaţie. indiferent de culpa persoanelor cu funcţii de răspundere din organele de urmărire penală. . În conformitate cu prevederile art. prin hotărârea instanţei de judecată. pentru violarea drepturilor personale (morale). ale procuraturii şi din instanţele de judecată. i-a cauzat soţului de bună-credinţă suferinţe psihice. este obligată să repare nu numai prejudiciul moral. 19. ori nu a informat soţul de bună-credinţă despre starea sănătăţii sale şi astfel. ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti apare în cazul: .adoptării de către instanţa de judecată a hotărârii cu privire la anularea arestului administrativ în legătură cu reabilitarea persoanei fizice.Prejudiciul moral se repară integral. înregistrarea originală). sau nu a avut intenţia de a crea o familie (căsătorie fictivă).parţial . demnităţii şi reputaţiei profesionale. în afară de reprezentantul organului de drept. autorităţile administraţiei publice locale. după repararea prejudiciului moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală. Statul. dar şi cel material. privind răspunderea delictuală. hotărârea de a intenta un dosar penal n-a fost luată sau a fost anulată. era deja căsătorit. . în rezultatul acestor acţiuni. cu condiţia că. autorul sau titularul drepturilor conexe are dreptul să ceară prin judecată recuperarea prejudiciului moral de la persoana care Ie-a violat. 16. la cererea autorului sau a titularului drepturilor conexe. Prejudiciul moral cauzat în urma acţiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală.

privind restabilirea la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu. printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat de a i se rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege.în litigiile care decurg din acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală. . către persoana care a răspândit informaţia. . instanţa de judecată. în care ea se consideră lezată prin afirmaţiile neadevărate făcute în presă sau vătămată în drepturile sale. Se explică faptul că este în drept să depună cerere în instanţa de judecată referitor la repararea prejudiciului moral nu numai persoana fizică.1422 alin. prejudiciul moral poate fi reparat într-o altă formă materială (art. către angajator. Instanţele judecătoreşti. către persoana vinovată de încălcarea acestor drepturi. Dacă informaţia care lezează onoarea. către Ministerul Finanţelor şi organul republican de drept în sistemul căruia funcţionează autorul.în litigiile de muncă. Instanţele judecătoreşti. către producător. în 90 .în litigiile privind protecţia consumatorilor. Concomitent. . trebuie neapărat să la în considerare atât aprecierea subiectivă privind gravitatea cauzării suferinţelor psihice sau fizice părţii vătămate. nu este în drept să se refere la mărimea compensaţiei pentru prejudiciul moral solicitată de către persoana vătămată. . la determinarea mărimii compensaţiei pentru prejudiciul moral. la pronunţarea hotărârii de admitere a cererii de încasare a prejudiciului moral. 24. demnitatea şi reputaţia profesională etc.în litigiile care decurg din Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe. legislaţia în vigoare prevede că.către autorul informaţiei şi mijlocul de informare în masă. Dacă prejudiciul moral este cauzat de un organ de stat republican sau local . la determinarea mărimii prejudiciului moral în echivalent bănesc. demnitatea sau reputaţia profesională este răspândită printr-un mijloc de informare în masă .în litigiile care decurg din Legea contenciosului administrativ. sunt în drept să la în considerare şi alte circumstanţe probatoare prin actele pricinii. 25. vânzător. onoarea. către autorul prejudiciului (persoană fizică sau juridică).în litigiile delictuale. Astfel.în litigiile privind apărarea onoarei. ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti. .importanţa vitală a drepturilor personale nepatrimoniale şi a bunurilor (viaţa. 23. demnităţii şi reputaţiei profesionale. dar şi persoana juridică. cât şi datele obiective care certifică acest fapt. recunoscute de lege. pierderea sau limitarea capacităţii de muncă etc. decesul persoanelor apropiate (rudelor).).1423 alin. sănătatea. secretul personal şi familial. 22. însă numai în cazurile expres prevăzute de lege. pricinuirea vătămării corporale.(1) Cod civil).felul vinovăţiei (intenţia. Prejudiciul moral se compensează prin echivalent bănesc (art. prestator.nivelul (gradul) suportării de către persoana vătămată a suferinţelor psihice sau fizice (lipsirea de libertate. îndeosebi: . în lipsa conflictului şi la determinarea părţilor. .către acest organ şi organul financiar respectiv.329 alin.). libertatea. .(2) Codul muncii). Mărimea compensaţiei pentru prejudiciul moral se determină de către instanţa de judecată (art. inviolabilitatea locuinţei. . imprudenţa) persoanei care a cauzat prejudiciul. Cererile de reparare a prejudiciului moral se înaintează: .(1) Cod civil). către autorităţile publice locale sau centrale. în cazul în care pentru repararea prejudiciului moral este necesară prezenţa ei. 21.

28. instanţa de judecată.355 alin. 32. Chişinău. se vor lua în considerare criteriile specifice de evaluare a cuantumului acestor despăgubiri prevăzute la art. în cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu. instanţa de judecată trebuie să ţină cont de faptul că angajatorul este obligat. Termenul în interiorul căruia persoana poate să sesizeze instanţa de judecată cu privire la repararea prejudiciului moral este de: . situaţia familială şi materială a persoanei care poartă răspundere pentru cauzarea prejudiciului moral părţii vătămate.în cazul produselor pentru care nu este prevăzută stabilirea termenului de valabilitate sau a duratei de funcţionare. La pronunţarea hotărârii prin care a fost admisă cererea de reparare a prejudiciului moral cauzat în legătură cu îndeplinirea de către salariat a obligaţiilor de muncă sau ca rezultat al privării ilegale a acestuia de posibilitatea de a munci. cu condiţia ca prejudiciul moral să fie expres prevăzut de lege.a) CM). . 27. Prejudiciul moral poate fi reparat indiferent de existenţa şi întinderea prejudiciului material.(4) CPP. prejudiciul moral se încasează aparte şi nu solidar. trebuie să ţină cont de faptul că mărimea acesteia nu poate fi mai mică decât un salariu mediu lunar al salariatului. -1 an de la data când salariatul a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului său (art. 9 91 . la determinarea mărimii compensaţiei pentru repararea prejudiciului moral.3 ani în litigiile delictuale. Despăgubirile solicitate cu titlu de daune morale pot fi acordate sub forma unor sume băneşti concrete. prin ce se manifestă acestea. 30. În afară de cele menţionate.particular. ce i se cuvin salariatului. în situaţia în care obiectul litigiului constă în plata unor drepturi salariale sau de altă natură. 26. să repare prejudiciul moral. . 31. de aceea în cererea despre compensarea prejudiciului moral aceasta trebuie să indice de către cine. cărora Ie-a fost cauzat.3 ani . pe lângă criteriile generale. Obligaţia de a dovedi faptul pricinuirii prejudiciului moral (suferinţelor psihice sau fizice suportate) o exercită partea vătămată. în ce circumstanţe şi în baza căror acţiuni (inacţiuni) i-au fost cauzate suferinţe morale (psihice) sau fizice.3 ani de la data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau de la data expirării termenului prevăzut de Legea contenciosului administrativ pentru soluţionarea acesteia. 9 octombrie 2006 nr.(1) lit. .3 ani de la data apariţiei dreptului respectiv al salariatului. şi nu în drept. La examinarea acţiunilor civile privind repararea prejudiciului moral rezultat din săvârşirea infracţiunilor înaintate de către persoanele fizice sau juridice.219 alin. 29. În cazul în care cererea de reparare a prejudiciului moral a fost înaintată în instanţa de judecată către doi sau mai mulţi reclamaţi şi prin hotărârea pronunţată aceasta a fost admisă.

repartizării cheltuielilor între părţi. În unele cazuri se comit erori de esenţă în privinţa încasării taxei de stat.25 din 28. în baza art.12.16 lit.90 C. cheltuielile de transport şi de cazare suportate de părţi şi de alţi participanţi la proces în legătură cu prezentarea lor în instanţă. potrivit art. art.C. cuantificării acesteia. încasării cheltuielilor suportate de instanţele de judecată.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei despre încasarea cheltuielilor de judecată în cauzele civile nr.P. care au ca obiect reglementarea cheltuielilor de judecată în materie civilă.1216-XII din 30. din aceste cheltuieli fac parte: sumele plătite martorilor.17 din Codul de procedură civilă.111-115 din 12.în acţiunile patrimoniale. de înştiinţare şi chemare a părţilor în judecată.d) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi a art. care se determină în funcţie de caracterul şi valoarea acţiunii .12.2 lit. şi se referă la: cheltuielile de efectuarea cercetărilor la faţa locului.2003 (Monitorul Oficial.3-55 din 02. de plată a cheltuielilor interpretului suportate de cetăţenii străini şi apatrizi.2004 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. În mod concret. dacă tratatele la care Republica Moldova 92 . iar în acţiunile nepatrimoniale şi în alte cazuri stabilite de Legea taxei de stat. nr. interpreţilor. suportate de instanţa de judecată şi de părţi sau participanţii la proces.e). Plenul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE: 1. se determină prin proporţiile fixe stabilite. specialiştilor. ale Codului de procedură civilă intrat în vigoare la 12.2008 Generalizarea practicii aplicării de către instanţele judecătoreşti a dispoziţiilor legale.2003) şi a altor reglementări tangenţiale cu domeniul cheltuielilor de judecată. altele decât sumele achitate cu titlu de taxă de stat.4 modificată de: Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. Cheltuielile de judecare a pricinii constituie sumele băneşti cheltuite în legătură cu examinarea pricinii. În scopul eliminării deficienţelor din practica de încasare a cheltuielilor de judecată în cauzele civile. 2. nr.06. nr. pag. a demonstrat că instanţele nu întotdeauna respectă prevederile legale privind cheltuielile de judecată.06.10 din 22. 2004. În cauzele civile cheltuielile de judecată sunt alcătuite din taxa de stat şi cheltuielile de judecare a pricinii. Taxa de stat reprezintă o sumă. experţilor..1992 cu modificările ulterioare (republicată în Monitorul Oficial.06. Se atenţionează instanţele judecătoreşti asupra necesităţii aplicării conforme şi stricte a dispoziţiilor Legii taxei de stat nr. precum şi în legătură cu problemele legate de scutirea de la plata taxei de stat şi restituirea taxei de stat.2004).04.10.

cererea de eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărârilor arbitrale.(1) al C.C.: art. În cadrul aprecierii situaţiei materiale se va lua în considerare: valoarea patrimoniului disponibil al persoanei.4 din prezenta hotărâre.12.) precum şi cererile prin care se exercită căile de atac împotriva hotărârilor suplimentare privind perceperea taxei de stat. compensaţiile pentru timpul de muncă pierdut.C. de căutare a pârâtului.90 C. cererea creditorului de eliberare a ordonanţei judecătoreşti. de declarare a insolvabilităţii.12.2008] 3. Nu se încadrează în noţiunea de cheltuieli de judecare a pricinii: sumele băneşti achitate experţilor sau interpreţilor pentru prestarea muncii care intră în atribuţiile lor de serviciu. de executare a actelor judecătoreşti şi alte cheltuieli suportate de către instanţă şi participanţii la proces. care nu se încadrează în criteriile stabilite de art.84 C.10 din 22. care nu a fost percepută prin hotărârea iniţială.1 al Legii taxei de stat şi de art. cererile de recurs împotriva încheierilor judecătoreşti etc. Nu sunt supuse taxei de stat: cererile adresate instanţei în cursul desfăşurării procesului şi care nu modifică caracterul sau valoarea taxabilă a cererii iniţiale. Sunt exceptate de la plata taxei de stat unele categorii de acţiuni şi organe.C. apreciată în conformitate cu pct. [Pct.. certificat despre mărimea salariului.(4) C.este parte nu prevăd altfel. cererea intervenientului principal. pensiei sau a altor venituri. recurs şi revizuire. cererile de apel. făcânduse o concluzie din ansamblul probelor prezentate. se va lua în considerare statutul special al persoanei fizice.2008] 5.353 din Codul Muncii. cererea care vizează pricinile examinate în procedură specială. cererea de eliberare repetată a copiilor de pe actele judecătoreşti. conform art. Instanţa de judecată poate să scutească persoana fizică de plata taxei de stat. Prin prisma art.P. [Pct. enumerate în mod exhaustiv de art. cererea de adoptare a hotărârii suplimentare (art.250 pct. apreciindu-se în dependenţă de cerere şi de dovezile prezentate. art. instanţa poate amâna sau eşalona plata taxei de 93 .10 din 22. cererea de declarare a insolvabilităţii. existenţa la întreţinere a copiilor minori sau a altor persoane etc. 4. În cererea de scutire se vor expune circumstanţele care justifică solicitarea şi vor fi anexate actele confirmative ale acestor circumstanţe (avizul Comisiei pentru protecţie socială.P. valoarea acţiunii. constituie obiect de încasare a taxei de stat următoarele cereri adresate instanţei: cererea iniţială de chemare în judecată.2 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.4 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. aceste persoane pot fi scutite de la plata taxei de stat. dar şi în alte texte de lege speciale (ex. La cererea uneia sau a ambelor părţi şi ţinând cont de situaţia materială. Scutirea poate fi totală sau parţială. obligaţiile care ar rezulta din anumite acte. aplicate în mod coroborat.). de asistenţă juridică. cererea iniţială de eliberare a copiilor de pe actele judecătoreşti.P.).3 C. de efectuare a expertizei. iar în cazuri temeinic justificate.4 pct. despăgubirea pentru timpul de muncă pierdut în cazul în care se dovedeşte reaua credinţă cu care a acţionat cealaltă parte intentând acţiunea în judecată şi alte sume care rezultă din anumite cauze.26 Cod Civil.85 alin.P.85 alin. cererea reconvenţională.C. cererea de recuzare. cererea de strămutare a pricinii.P.C. care practică activitatea de întreprinzător sub forma întreprinderii individuale sau a gospodăriei agricole. În conformitate cu dispoziţiile art.19 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice etc. în dependenţă de situaţia ei materială..

conform art. situaţie indicată mai sus.267 lit.P. care este susceptibilă de recurs (art. beneficiile realizate sau pierderile suportate de persoana juridică în ultima perioadă.P.a) şi b).).C.P. În cazul în care cererea a fost scoasă de pe rol pentru nerespectarea termenului stabilit în urma amânării sau eşalonării taxei de stat.C.168 alin.85 alin. se va constata existenţa dovezii de plată (chitanţă fiscală sau extras din transferul de la plătitor către instituţia bancară).P. cât şi de instanţele de apel şi recurs. se va achita numai diferenţa rămasă neplătită. acesta din urmă va achita taxa de stat conform principiilor 94 . Eşalonarea constă în achitarea sumei taxei de stat în cel puţin două tranşe. Subiect al amânării sau eşalonării poate fi atât persoana fizică cât şi cea juridică.85 alin. Actele ce constituie dovadă de plată se prezintă în original şi ştampilate de instituţia emitentă. la depunerea repetată a cererii.7 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.171 alin. taxa de stat se va încasa de la pârât. Amânarea constă în suspendarea momentului plăţii.C. nesusceptibilă de recurs.stat (art. în situaţiile prevăzute de lege.C. dacă pârâtul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecată.P.P. mărimea cărora poate fi diferită sau egală. nu au incidenţă. cererea va fi scoasă de pe rol şi restituită acestuia. amânarea sau eşalonarea plăţii taxei de stat sunt aplicabile atât de instanţele de fond.P.10 din 22.P. Dispoziţiile privind scutirea.C.C.. când termenul acordat nu poate depăşi momentul de începere a examinării cauzei. Dacă reclamantul nu a achitat taxa de stat în termenul stabilit de instanţă.P. În cazul în care reclamantul solicită scutirea parţială sau totală. în cazul în care taxa nu a fost restituită şi se atestă prezenţa situaţiilor de la art. În partea motivată a încheierii de soluţionare a problemelor legate de taxa de stat se vor indica motivele de fapt şi de drept care au condus la respectiva soluţie. situaţie asupra căreia dispoziţiile art.(1) C. 9.2008] 8.C. La cererile depuse de persoanele juridice privind amânarea sau eşalonarea plăţii taxei de stat. Este de menţionat faptul că în cazul scutirii reclamantului de la plata taxei de stat.(2) C.). iar în termenul stabilit nu s-a înlăturat acest neajuns. cu excepţia judecării recursului prevăzut de Secţiunea II-a din Capitolul XXXVIII al C.86 C.99 C. Taxa de stat pentru cererile adresate instanţei se plăteşte până la depunerea lor. Este necesar de a se distinge situaţia de stabilire a unui termen pentru plată în condiţiile stabilite de art..86 C. 7. amânarea sau eşalonarea plăţii taxei de stat..167 C. la aprecierea instanţei. preţul şi mărimea bunurilor disponibile. se va emite o încheiere motivată pentru soluţionarea acestei probleme. [Pct. În cazul în care la cerere nu este anexată dovada de plată a taxei de stat.438 alin.P. instanţa emite o încheiere pentru a nu se da curs cererii. de la depunerea cererii până la data stabilită de instanţă.P.C. valoarea acţiunii şi alte indicii. cu excepţia cazurilor de la art.).C. Termenul de amânare sau eşalonare a achitării taxei de stat nu poate depăşi momentul retragerii instanţei pentru deliberarea hotărârii.12. (2) C.C. 6.C. La depunerea cererii de recurs împotriva deciziilor instanţelor de apel se va anexa dovada plăţii taxei de stat. dar reclamantul a achitat o parte din sumă. cererea se va restitui reclamantului. iar la verificarea condiţiilor prevăzute de art.). În cazul când reclamantul care figurează greşit în proces este înlocuit prin acordul lui cu reclamantul corespunzător. prin hotărârea pronunţată (art. În cazul în care se constată că cererea a fost depusă fără anexarea dovezii de plată. de cea prevăzută de art.(1) şi (2) C. fixează un termen pentru lichidarea neajunsurilor şi comunică despre aceasta reclamantului (art.86 C. pentru stabilirea situaţiei lor materiale se va aprecia: situaţia contului bancar la momentul depunerii cererii.98 alin.(1) C.(4) şi art.

în legătură cu faptul că acţiunilor nu li s-a dat curs . iar reclamantul înaintează acţiunea civilă.P. valoarea taxei de stat se va restitui acestuia.).taxa de stat urmează a fi restituită.(4) C. în temeiul ordonanţei judecătoreşti se va încasa taxa datorată de creditor la depunerea cererii. În cazul depunerii cererii de eliberare a ordonanţei judecătoreşti fără achitarea taxei de stat.C.C. nefiind expirat termenul de trei ani de la data transferului ei la buget. Dacă reclamantul iniţial este substituit de succesorul său în drepturi. iar dacă înainte de restituire acesta înaintează acţiune civilă. În acelaşi mod se procedează şi la conexarea mai multor cereri cu caracter patrimonial. taxa de stat nu se va achita din nou. dacă anterior nu a fost achitată taxa de stat pentru fiecare din ele. în acţiuni cu caracter nepersonal.generale. menţionându-se procedura în care se află actul ce confirmă achitarea taxei de stat. 10. Dacă ordonanţa judecătorească a fost anulată. taxa de stat va fi achitată de către succesor.267 lit. Când cererea de chemare în judecată conţine mai multe pretenţii de sine stătătoare cu caracter patrimonial. dacă nu a fost achitată de către persoana succedată iar succesorul nu beneficiază de înlesniri. 14.13.C. se va proceda conform pct.(4) C.1 din lit. În situaţia în care se conexează mai multe acţiuni. iar în cazul încasării taxei la buget de la debitor. taxa de stat nu se va recalcula şi nu se va restitui. Pentru procedura disjunsă. judecătorul va emite o încheiere. excepţie fiind situaţia în care cele două persoane au procedat conform regulilor privitor la cesiunea de creanţă prevăzute de art.).267 lit. adică 50 la sută din taxa stabilită pentru cererea soluţionată în acţiuni le civile. nesupusă recursului. În situaţia în care judecătorul va separa una sau mai multe din capetele de cerere conexe.P.).(2) C.(1) lit. iar taxa de stat a fost achitată în modul stabilit inclusiv pentru capetele de cerere disjunse.C.280 alin. ci ca o valoare totală a cuantumului taxei de stat. 11. 12. În acelaşi sens se va proceda în situaţia anulării încheierii privind scoaterea cererii de pe rol.k) C.).a) şi b) C. atât pentru pretenţiile patrimoniale cât şi pentru cele nepatrimoniale. 13.3 pct. pronunţată în temeiul art. Cererile examinate în procedură specială sunt impuse cu taxă de stat în cuantum de 500% din salariul minim stabilit în republică (art. În cazul înaintării unei cereri de chemare în judecată ce conţine pretenţii cu caracter patrimonial şi nepatrimonial. cu excepţia cazurilor prevăzute de lege (art. iar taxele de stat aferente acestora au fost achitate şi nu a intervenit vreo majorare a valorii pretenţiilor.87. taxa de stat achitată de creditor nu va forma obiect al restituirii (art. Cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti se impune cu taxă de stat în cuantum de 50% din taxa de stat stabilită pentru cererea de chemare în judecată în regim general (art. calculate separat. taxa de stat achitată în procedură specială se va lua în calcul la încasarea taxei şi la repartizarea cheltuielilor de judecare a litigiului în procedură de acţiune civilă (art. iar dacă acţiunea este înaintată în mod repetat şi taxa de stat nu a fost restituită .g) Legea taxei de stat).P.346 alin.P. prin care va dispune de a nu se da 95 . taxa de stat se va percepe în cuantumul prevăzut de lege. În situaţia în care cererea creditorului nu a fost acceptată. care necesită judecarea în procedură de acţiune civilă. Dacă o acţiune este înaintată în mod repetat.se va anexa dovada achitării iniţiale a taxei. taxa de stat se va calcula conform valorii fiecărei pretenţii aparte (art. În cazul în care cererea este scoasă de pe rol pe motivul constatării unui litigiu de drept.C.P.P.). Totodată.C.f) şi g) C. taxa de stat se consideră achitată. alin.C.346 alin. Proporţia respectivă nu trebuie privită ca o scutire parţială la depunerea cererii. după scoaterea acesteia de pe rolul instanţei taxa de stat va fi achitată conform dispoziţiilor generale. dar se va face o notă de constatare a achitării taxei de stat aferente.556-566 C.

conform art.P.(2) C.P.P. Dacă reclamantul nu şi-a susţinut pretenţiile din cauza faptului că au fost satisfăcute benevol de către pârât după intentarea acţiunii.(3) C.2008] 16. neefectuându-se recalcularea taxei. reclamantul nu a prezentat dovada achitării taxei de stat.171 alin. conform explicaţiilor de la pct.. taxa de stat se va încasa de la debitor. acestea se referă la reclamanţi.352 C. se va păstra situaţia existentă la depunerea cererii. Dacă cererea a fost depusă înainte de modificările menţionate fără a se achita taxa de stat. la cererea reclamantului.P. cererea va fi considerată depusă la data înregistrării ei iniţiale. nefiind admisă fracţionarea acesteia.6 al prezentei hotărâri.C. 96 . fără încasarea taxei de stat.C. după depunerea acţiunii şi achitarea taxei de stat. precum şi a modificării cotei procentuale sau a salariului minim din care ea se calculează. În cazul satisfacerii acestor acţiuni. 19. ei vor fi obligaţi la plata taxei de stat. 15.349 C.354 alin. iar partea rămasă din taxa de stat urmează a fi în casată de la reclamant. Dacă reclamantul este scutit de plata taxei de stat şi i-a fost admisă parţial cererea de satisfacere a pretenţiilor cu caracter nepatrimonial. acesta nu beneficiază de compensarea cheltuielilor suportate. Dacă acţiunea a fost parţial admisă. debitorul nu a înaintat obiecţii. 17. iar în caz de neînlăturare a acestui neajuns. respectându-se principiul ne-retroactivităţii legii procesuale civile. 20. iar reclamantul a fost scutit de plata taxei de stat.P. iar scutirea din prima instanţă este inoperantă.P. Dacă reclamantul îşi retrage cererea de chemare în judecată sau renunţă la acţiune până la comunicarea către pârât a cererii. În caz de respingere completă a acţiunii examinate de instanţa de judecată.C. pentru pronunţarea căreia au fost scutiţi de la plata taxei de stat. cererea se va considera depusă la data prezentării iniţiale (art.P.).12. Dacă în termenul stabilit taxa de stat va fi achitată.C. iar în cazul scutirii de către instanţă.98 C. aceasta se va încasa în mărime deplină de la reclamant în folosul statului.C. instanţa îi va restitui cererea şi actele anexate printr-o încheiere recurabilă.171 alin. prin emiterea unui titlu executoriu în baza ordonanţei (art. În cazul în care reclamanţii atacă hotărârea.(1) C. necesare şi rezonabile (art.C. Indicaţiile de la punctele 18 şi 19 ale prezentei hotărâri sunt aplicabile şi în privinţa celorlalte cheltuieli de judecată suportate de către instanţa judecătorească.).10 din 22. iar în termenul stabilit de art.97 C. Instanţele de judecată vor lua în considerare că atât în cazul scutirilor expres prevăzute de lege cât şi în situaţia de scutire facultativă.). după intervenţia schimbărilor taxa se va achita în conformitate cu acestea. instanţa va obliga pe pârât să compenseze acestuia toate cheltuielile de judecată. dacă ultimul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecată. [Pct. 21.15 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.curs cererii şi va stabili un termen de achitare a taxei de stat (art. iar dacă reclamantul a înlăturat acest neajuns în termenul fixat de instanţă. conform art. aceasta se încasează la buget de la pârât în raport cu partea admisă a acţiunii. În situaţia modificării modului de percepere a taxei de stat. aceasta se referă numai la depunerea cererii.C. nu şi la pârâţii din aceste acţiuni. taxa de stat se va încasa de la pârât în mărimea cuantumului total. aferent acestui tip de pretenţii.). Dacă în interiorul termenului stabilit de către judecător. se va dispune restituirea cererii prin încheiere susceptibilă de recurs. taxa de stat va fi încasată de la pârât în folosul statului. 18. Dacă creditorul a fost scutit de la plata taxei de stat. inclusiv cheltuielile de asistenţă juridică în măsura în care acestea au fost reale.

C.P. dacă preţul se determină în funcţie de greutatea bunului . dar cu obligativitatea încasării cheltuielilor suportate de către instanţă.P.. Pentru acţiunile privind scutirea. urmând să se încaseze o taxă suplimentară în corespundere cu partea din valoarea acţiunii pentru care nu s-a achitat taxa de stat. partea din taxa de stat. proporţională cu partea valorii pretenţiilor cu care s-a micşorat acţiunea.2008] 22.87 alin. Dacă lipsesc informaţii privind valoarea reală a obiectului în litigiu. taxa de stat se va încasa de la pârât în folosul statului. dar nu mai mult decât pe un an.C.reieşind din suma cu care se micşorează sau se majorează. instanţa va soluţiona această problemă în încheierea de aprobare a tranzacţiei în conformitate cu art. încasată pentru fiecare copil. 24.88 alin. alte criterii care ar duce la o evaluare reală. e) pentru acţiunile cu privire la recunoaşterea nulităţii contractelor cu obiect patrimonial şi a testamentelor .greutatea netă este cea care în caz de îndoială determină valoarea lui. [Pct.C..reieşind din suma totală a obligaţiilor de plată pe un an. atunci când există asemenea informaţii. taxa de stat se va achita cu aproximaţie. la cererea pârâtului. b) pentru acţiunile cu privire la încasarea unei sume de bani . În cazul în care reclamantul îşi micşorează valoarea pretenţiilor din acţiune. instanţa poate obliga pe reclamant.12.art. În cazul încheierii unei tranzacţii de împăcare şi dacă nu s-a prevăzut ordinea repartizării cheltuielilor de judecată. cumulul acestor plăţi se determină din suma care constituie nu mai puţin de 25% din salariul minim pe republică.(1) C. dacă la momentul depunerii cererii este dificilă determinarea valorii acţiunii. când acţiunea se va califica ca nepatrimonială şi se va încasa cuantumul de 500% din salariul minim.reieşind din costul real al bunurilor contestate. Pentru stabilirea valorii bunului.. 95 şi 98 C.P.(3) C.21 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. instanţa va lua în considerare: preţul de circulaţie a bunului. 97 . Atunci când. zona respectivă. acesta va fi evaluat la preţul minim. dacă legea nu prevede altfel. În situaţia în care instanţa a depăşit limitele pretenţiilor formulate de reclamant conform art. iar în caz de neachitare (art.C. adică conform concesiilor reciproce efectuate de părţi. majorarea sau micşorarea cuantumului pensiei de întreţinere . Dacă pârâtul nu lucrează sau locul lui de aflare nu este cunoscut.88 alin.10 din 22..C. în cadrul examinării cauzei.94. acesta va achita o taxă suplimentară pentru partea cu care acţiunea se majorează.reieşind din suma solicitată.).P.Dacă s-a renunţat la acţiune după comunicarea cererii. în dependenţă de care urmează să fie stabilit cuantumul taxei: a) pentru acţiunile de încasare a pensiei de întreţinere . c) pentru acţiunile privitoare la plăţile fără termen şi la plata întreţinerii viagere. instanţa de judecată va lua în considerare dispoziţiile art.P. La stabilirea valorii acţiunii. dar nu mai mult decât suma totală a plăţilor pe un an. 23. să-i compenseze cheltuielile suportate.reieşind din suma acestor diferenţe. Conform art.(2) C. d) pentru acţiunile de majorare sau micşorare a sumelor pe o perioadă anumită a mărimii despăgubirilor pentru cauzarea de daune . reclamantul îşi majorează pretenţiile formulate anterior prin acţiune. precum şi pentru plăţile pe un termen nu mai mic de trei ani reieşind din suma totală a plăţilor.240 alin. cu excepţia situaţiei când suma de bani reprezintă mărimea compensaţiei pentru prejudiciul moral.(1) C. Aceasta se va stabili la soluţionarea în fond a pricinii. nu se va restitui reclamantului. cererea de majorare a pretenţiilor se va scoate de pe rol.

Dacă instituţiile sus-menţionate.(1) lit.(1) lit.: deteriorarea bunurilor). că autorităţile publice centrale. taxa de stat se determină reieşind din suma totală a plăţilor pentru întreaga perioadă.32 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.2008] 98 .C. reclamanţii sunt scutiţi de plata taxei de stat (art. În situaţia în care reclamantul solicită. În cazurile în care instanţele judecătoreşti. iar dacă aceste autorităţi figurează în calitate de pârâţi şi acţiunea reclamantului se admite.79 din Codul familiei).4 alin.i) CPC). iar pârâţii vor fi obligaţi la plata taxei de stat. dar nu mai mult decât pe un an. dacă aceasta nu are venit propriu suficient.). Dacă. taxa de stat se va stabili conform punctului 25. 25. 29.85 alin. 28.10 din 22. pentru care urmează a se plăti. organele administraţiei publice centrale. în cazul intentării acţiunilor pentru apărarea intereselor statului. intentează acţiune pentru apărarea intereselor patrimoniale proprii. dar nu mai mult decât pe 3 ani (art. în cadrul judecării cauzei privind recuperarea sumelor rezultate din daunele cauzate prin vătămarea integrităţii corporale sau altă vătămare a sănătăţii. o sumă ce derivă dintr-o altă daună (ex. 32. acestea vor achita taxa de stat în ordine generală. judecând litigiile cu privire la cheltuielile suplimentare. generate de diferite circumstanţe excepţionale (art.(13) din Legea taxei de stat. A atenţiona instanţele de judecată asupra faptului că în acţiunea de reparaţie a daunei materiale pricinuite prin infracţiune.P. pe lângă plata sumei ce rezultă din dauna cauzată sănătăţii. pentru care se va încasa taxa de stat în baza principiilor generale. indiferent dacă acţiunea se judecă direct în ordinea procedurii civile sau după ce a fost lăsată fără examinare de către instanţa penală. pentru mijloacele de transport. sunt scutite de la plata taxei de sta indiferent de calitatea lor procesuală (art. la momentul depunerii cererii.).85 alin. În toate cazurile în care taxa de stat se în casează de la pârât în folosul statului prin încheiere sau hotărâre a instanţei. adoptate asupra acestor acţiuni.(1) lit. Curtea de Conturi şi structurile teritoriale ale acesteia. cu excepţia cazului când dauna s-a pricinuit prin infracţiune. precum şi la depunerea cererilor de contestare a hotărârilor judecătoreşti. se va dispune încasarea taxei de stat în cuantumul rezultant din valoarea reală de la momentul depunerii cererii. indiferent dacă ulterior va fi pronunţată o hotărâre despre încasarea de la pârât în folosul reclamantului a pensiei pentru întreţinerea copilului născut. foi de odihnă recuperatorie etc.12. se determină în raport cu costul ei real. va obliga pe pârât şi la cheltuielile suplimentare viitoare. taxa de stat se va încasa de la ele atât prin hotărârea pronunţată. dar nu mai mic decât costul determinat de oficiul cadastral teritorial. [Pct.a) C. În cazul în care construcţia aparţine unei persoane juridice. cea de-a doua va fi considerată pretenţie de sine stătătoare. art. 30. în acţiunile cu privire la revendicarea dreptului de proprietate asupra construcţiei. se pronunţă o hotărâre de încasare în folosul victimei a sumei ce constituie cheltuieli legate de îngrijire a acesteia de către o altă persoană. 26. În cauzele cu privire la încasarea sumei pentru întreţinerea soţiei în stare de graviditate şi după naştere. Taxa de stat.87 aţin. 27.reieşind din costul bunurilor supuse partajului. dar nu mai mic decât costul de inventar al construcţiei la momentul depunerii cererii. taxa de stat se stabileşte reieşind din costul real al bunului. finanţate de la bugetul de stat..f) pentru acţiunile despre partajarea bunurilor . cât şi la contestarea acestor hotărâri.C. taxa se calculează din suma totală a tuturor pretenţiilor. Se explică instanţelor judecătoreşti. iar în intervalul de timp dintre momentul înaintării cererii de chemare în judecată şi cel al soluţionării ei valoarea reală a bunului s-a modificat.P. 31.e) C.

124 şi art.10.P. numărul de ore pierdute în legătură cu participarea în proces.653 din 05. Mărimea diurnelor se va determina în conformitate cu Anexa nr. Aceste explicaţii nu se referă la cazul când persoanele sus-indicate efectuează lucrările încredinţate de instanţă în cadrul atribuţiilor de serviciu. În situaţia în care sumele sus-menţionate nu au fost achitate în termenul stabilit de instanţă. părţile vătămate şi de reprezentanţii legitimi ai acestora. după îndeplinirea de către persoanele îndreptăţite pentru primirea lor a obligaţiunilor. Este necesar de a atenţiona instanţele judecătoreşti că partea care cere citarea unei persoane în calitate de martor. existând o cerere în acest sens.06. Decăderea se referă numai la procesul respectiv (art. Martorilor. precum şi o recompensă rezultată din salariul mediu pe economie şi numărul de ore necesare pentru prezentare. în instanţele de judecată şi în alte instituţii. taxa de stat se va încasa în mărime de 1000% din salariul minim.p.C.P. 37. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. în cazul în care reclamantul a fost scutit la depunerea cererii de plata taxei de stat.(2) C.1% din salariul minim pe oră.10 a Plenului Judecătoriei Supreme a R.8% şi 2.2% şi 1. iar specialiştilor o sumă cuprinsă între 1. prezentând în instanţă dovada de plată.29 din Hotărârea sus-menţionată taxa de stat şi celelalte cheltuieli de judecată urmează a fi achitate de pârât.8% pentru fiecare martor citat din localitatea respectivă. diurnele. Recompensa pentru sustragerea de la munca obişnuită constituie 1. după constatarea ca fiind dovedită reaua credinţă. chestiunea se va soluţiona conform art. În privinţa modalităţii de achitare şi calculare a acestor cheltuieli. instituţiilor şi organizaţiilor din Republica Moldova.8% din salariul minim pe oră. iar în hotărârea instanţei se reţine faptul că în baza criteriilor enunţate la pct. specialişti. cu excepţia sumelor datorate expertului care se vor achita de la buget.8% din salariul minim pentru fiecare 1000 de semne tipărite (sau scrise de mână). din contul de depozit al instanţei. dar nu mai mult de 11.92 alin. Moldova din 15. traducători şi martori asistenţi.33. 30 ale Hotărârii nr.11.). în legătură cu citarea lor în organele de anchetă preliminară.8% din salariul minim pe zi. Soluţionând problema încasării taxei de stat.8% din salariul minim pentru fiecare martor citat din altă localitate şi 11.94 C.2 la Regulamentul cu privire la detaşarea angajaţilor întreprinderilor. inclusiv cheltuielile de deplasare şi cazare. se va proceda conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. de experţi.4% din salariul minim pentru fiecare oră. instanţa va aprecia cuantumul acestor despăgubiri.C.29. interpreţilor şi specialiştilor li se compensează cheltuielile suportate în legătură cu prezentarea lor în instanţă. 99 . persoana care a solicitat citarea martorului sau efectuarea lucrării este decăzută din dreptul de a mai solicita a doua oară efectuarea acestor acte. plăteşte la BEM o sumă în mărime de 58.1993 "Cu privire la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei în pricinile de desfacere a căsătoriei". pedagogi. 36. remunerarea în profesia respectivă etc.836 din 24. În cazul în care partea care a avut câştig de cauză solicită instanţei de judecată să oblige partea care cu rea-credinţă a intentat o acţiune nefondată sau s-a opus insistent soluţionării juste şi rapide a cauzei. 35.2002. în limite rezonabile şi în dependenţă de valoarea acţiunii. instanţele de judecată vor ţine cont de explicaţiile oferite de p. 34. Sumele datorate se vor achita conform Instrucţiunii amintite. Traducătorilor li se achită o sumă cuprinsă între 1. Recompensa acordată experţilor pentru efectuarea expertizei constituie o sumă între 2.9% şi 4.1992 (modificată şi completată) cu privire la adoptarea Instrucţiunii privind restituirea cheltuielilor suportate de martori. În cazurile de desfacere a celei de-a doua căsătorii. În situaţia în care reclamantul a achitat taxa de stat la depunerea cererii. experţilor.

12.C. 28 iunie 2004 nr.38.12.29 din 16.38 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.25 100 .P.89 alin.2008] 39.8 Legea taxei de stat). În cazul în care nu există divergenţe în legătură cu acestea.09. în termen de cel mult un an de la data emiterii încheierii (art. Instanţele se vor pronunţa întotdeauna asupra cheltuielilor de judecată în cadrul dispozitivului hotărârii judecătoreşti efectuând şi motivarea corespunzătoare a acestora.1999 şi nr..2002.10 din 22. Se va lua în considerare de către instanţele de judecată faptul că în cazurile de restituire a sumei taxei de stat achitată.1995".89 C.03. 40.38 din 20.7 pct. Restituirea efectivă se va face de către organele fiscale prin intermediul Trezoreriei Centrale. prevăzută de art. modificată prin Hotărârile Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.2008] Chişinău.10 din 22. dacă cererea a fost depusă în termen de trei ani de la data transferării taxei la buget (art. se va lua act de această situaţie.(3) CPC). Se abrogă Hotărârea Plenului Judecătoriei Supreme a Republicii Moldova "Cu privire la practica aplicării de către instanţele de judecată a legislaţiei despre încasarea cheltuielilor de judecată în cauzele civile nr.40 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. [Pct. aceasta se va dispune prin încheiere judecătorească. [Pct.12.2 din 27.

a instituit o procedură suplimentară de examinare a cererilor privind încasarea de sume băneşti sau revendicarea bunurilor de la debitor . neacceptarea sau nedatarea acceptului. Aplicarea procedurii în ordonanţă se va efectua în strictă conformitate cu prevederile Capitolului XXXV Cod de procedură civilă.10 din 22. inclusiv a celor economice. 2. examinarea cererilor de eliberare a ordonanţei judecătoreşti. de organul fiscal sau de organul de executare a actelor judecătoreşti privind încasarea cheltuielilor aferente căutării pârâtului sau debitorului 101 . iar legea nu dispune altfel.05. autentificat notarial. Întrucât studierea practicii judiciare a depistat existenţa unor divergenţe la aplicarea procedurii în ordonanţă (procedurii simplificate). d) ţine de încasarea pensiei de întreţinere a copilului minor care nu necesită stabilirea paternităţii. dată unipersonal de judecător.18 din 31. prin prezenta hotărâre oferă următoarele explicaţii: 1. Drept criterii de delimitare a competenţei vor servi natura şi subiecţii pretenţiilor.345 CPC.2003 a atribuit în competenţa instanţelor de judecată.e). art. f) este înaintată de organul de poliţie.12.06. nr. procedura contenciosului administrativ şi procedura specială.ce se finalizează cu emiterea ordonanţei judecătoreşti. Competente de a examina astfel de pretenţii sunt atît instanţele de drept comun. cît şi judecătoriile economice. concomitent cu procedura contencioasă. Codul de procedură civilă. Plenul Curţii Supreme de Justiţie.16 lit. pag.procedura în ordonanţă .d) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie şi art.6. Se emite ordonanţă în cazul în care pretenţia: a) derivă dintr-un act juridic autentificat notarial. c) este întemeiată pe protestul cambiei în neachitarea. 2004. dar neplătite salariatului. contestarea paternităţii (maternităţii) sau atragerea în proces a unor alte persoane interesate.2 lit. b) rezultă dintr-un act juridic încheiat printr-un înscris simplu. în baza art. e) urmăreşte perceperea salariului sau unor alte drepturi calculate.17 Cod de procedură civilă. în scopul aplicării corecte şi unitare a legislaţiei.24 modificată de: Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.2008 Codul de procedură civilă în vigoare din 12.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la unele chestiuni ce vizează procedura de eliberare a ordonanţelor judecătoreşti nr. Lista pretenţiilor care pot fi examinate în procedura în ordonanţă este expusă exhaustiv în art.2004 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova.

12. 4. La înaintarea cererii privind eliberarea ordonanţei. se bazează pe înscrisuri autentice care asigură celeritatea şi eficacitatea soluţionării cauzei. Dreptul de a depune cerere privind eliberarea ordonanţei judecătoreşti îl au în particular: 1. h) rezultă din nerestituirea cărţilor împrumutate de la bibliotecă. ar fi mai raţional ca creditorul să recurgă mai întâi la această procedură şi nu la cea generală. 102 .2 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.contracte de prestare a serviciilor de telefonie. Concomitent se atenţionează că nu pot fi examinate în procedura în ordonanţă cererile de încasare a pensiei alimentare la întreţinerea copiilor minori în care se solicită încasarea sumelor fixe. dacă creditorul nu s-a adresat în procedura în ordonanţă. în cazul în care pretenţia este întemeiată pe protestul cambiei în neachitarea. Persoana care a încheiat un act juridic autentificat notarial.ori bunurilor lui sau copilului luat de la debitor în temeiul unei hotărâri judecătoreşti.2.345 CPC. gazului.(1) art. în cazul în care legea nu prevede altfel de soluţionare. 2) probe ce confirmă că debitorului i-au fost acordate serviciile în cauză.b) alin. [Pct.12. i) rezultă din neonorarea de către agentul economic a datoriei faţă de Fondul Social. Reieşind din principiul disponibilităţii. g) rezultă din procurarea în credit sau acordarea în leasing a unor bunuri. 3. j) rezultă din restanţele de impozit sau din asigurarea socială de stat. precum şi a cheltuielilor de păstrare a bunurilor sechestrate de la debitor şi a bunurilor debitorului evacuat din locuinţă. Beneficiarul cambiei. autentificat notarial. a apei. creditorul este în drept de a alege adresarea cu cerere de eliberare a ordonanţei judecătoreşti sau înaintarea acţiunii în procedura contencioasă. 2. Potrivit lit. [Pct. televiziune prin cablu. Internet. k) urmăreşte deposedarea şi vânzarea forţată a obiectului gajului (bun mobiliar sau imobiliar).1 introdus prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.2008] 3. presupune achitarea redusă a taxei de stat. Procedura în ordonanţă nu este o cale prealabilă obligatorie şi nefolosirea procedurii în ordonanţă de către creditor nu are efecte juridice care ar îngrădi accesul la înaintarea acţiunii în instanţa de judecată.contracte-tip încheiate în mod direct între furnizor şi consumator privind furnizarea energiei electrice. Instanţa nu este în drept să refuze primirea cererii în procedura contencioasă. Dat fiind că procedura în ordonanţă e simplificată. contract de împrumut).2008] 2.10 din 22.10 din 22. Creditorul (persoana fizică sau juridică) în baza unui act juridic încheiat printr-un înscris simplu (de ex. . ordonanţa judecătorească poate fi emisă în temeiul pretenţiei ce rezultă dintr-un act juridic încheiat printr-un înscris simplu. Drept înscrisuri simple pot servi: . termice.1. Asemenea acţiuni se vor examina în procedură contencioasă. urmează a fi anexate următoarele acte: 1) contractul încheiat în mod direct între prestator şi consumator. neacceptarea sau nedatarea acceptului. în baza contractelor menţionate.

9. 8. precum şi cheltuielilor de păstrare a bunurilor sechestrate de la debitor şi a bunurilor debitorului evacuat din locuinţă.dispoziţia incaso trezorerială remisă de instituţia financiară organului fiscal cu menţiunea despre lipsa totală sau parţială a mijloacelor pe contul bancar al contribuabilului (în cazul existenţei contului).345 lit.2008] 6. Dacă pretenţia va fi înaintată de organul de poliţie. iar în caz contrar instituţia în cadrul căreia funcţionează. Cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti trebuie să fie întocmită în scris şi să corespundă cerinţelor art.a). b).4. de organul fiscal sau de organul de executare a actelor judecătoreşti privind încasarea cheltuielilor aferente căutării pârâtului sau debitorului ori bunurilor lui sau copilului luat de la debitor în temeiul unei hotărâri judecătoreşti. . conform contractului de vânzare-cumpărare. Se explică judecătorilor că în cazul în care pretenţia rezultă din prevederile pct.347 Cod de procedură civilă Dacă cererea nu corespunde prevederilor art. Agenţii economici în cazurile de urmărire. în cazul nerestituirii cărţilor împrumutate. h) ale art. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi direcţiile lui teritoriale în cazul încasării datoriilor la impozite. 1/3. Vânzătorul care. autoritatea tutelară şi procurorul care acţionează în interesul minorului în cazul în care se solicită încasarea pensiei alimentare în mărimea prevăzută de lege (1/4. d).10 din 22.12. Biblioteca care are statut de persoană juridică. autentificat în modul stabilit de lege. 6. a predat cumpărătorului mărfuri în credit.avizul despre necesitatea stingerii obligaţiei fiscale. deposedare şi vânzarea forţată a obiectului gajului.5 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. [Pct. Salariatul sau reprezentantul acestuia în cazurile urmăririi perceperii salariului sau unor alte drepturi calculate. judecătorul va emite o încheiere de restituire a cererii. în cazurile prevăzute de lege. precum şi tutorele. la cererea de eliberare a ordonanţei vor fi anexate înscrisuri care confirmă cheltuielile suportate. e). 11. inspectoratele fiscale teritoriale de stat şi primăriile în pretenţiile ce rezultă din restanţele la impozite.345 CPC la cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti vor fi anexate copiile actelor juridice şi înscrisurile care confirmă faptul că debitorul nu-şi onorează obligaţiunile contractuale sau prevăzute de lege.hotărârea autorităţii de executare silită a obligaţiei fiscale în cazul neonorării benevole. care este susceptibilă de a fi atacată cu recurs. la cerere se anexează documentul care atestă împuternicirile reprezentantului. 1/2). 5. Organul de poliţie. 5. În cazul în care legea prevede depunerea cererii de eliberare a ordonanţei judecătoreşti după respectarea procedurii prealabile. judecătorul nu dă curs cererii şi printr-o încheiere stabileşte un termen de lichidare a neajunsurilor. creditorul va prezenta probe care vor confirma respectarea procedurii prealabile. curatorul. 7. c). 10. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.f) CPC. dar neachitate. g). . 103 . În cazul depunerii cererii de către reprezentantul creditorului.347 CPC ori nu s-a plătit taxa de stat. Soţia sau soţul la întreţinerea căruia se află copilul minor. Dacă neajunsurile nu au fost lichidate în termenul stabilit. expediat contribuabilului pe un formular tipizat până la expirarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale. Drept dovadă de respectare a procedurii prealabile de către autoritatea fiscală va fi prezentarea următoarelor înscrisuri: . organul fiscal şi organul de executare a actelor judecătoreşti în cazurile indicate în art.

351 CPC rezultă că judecătorul nu este în drept să refuze eliberarea ordonanţei.omiterea de către creditor a termenelor de prescripţie. examinează pretenţia în termen de 5 zile de la depunerea cererii. 9. În ambele cazuri se va face referire atât la contractul de gaj (cu indicarea numărului şi datei întocmirii).346. din esenţa art. . ultimul îşi va înainta pretenţiile din nou prin procedura în ordonanţă. la urmărirea lor prin ordonanţă se va indica genul bunului. 8.existenţa în procedură a unui litigiu. 10.actul întocmit de către funcţionarul fiscal. i se restituie taxa de stat.345 CPC. nu vor avea loc dezbateri judiciare şi nu se va încheia proces-verbal. se adoptă o încheiere de refuz în primirea cererii care nu este susceptibilă de atac. La urmărirea imobilului gajat. potrivit prevederilor art. .346 pct. nu s-a respectat procedura prealabilă cerută de lege. printr-o scrisoare recomandată cu recipisă. Drept temeiuri pentru anularea ordonanţei judecătoreşti pot fi invocate următoarele: . fungibile şi consumptibile.. nu sunt prezentate documente care confirmă pretenţia creditorului. fără emiterea încheierii de intentare a procesului. În acest caz părţile nu vor fi citate pentru explicaţii. cantitatea şi calitatea lui. 350. cel târziu a doua zi. judecătorul. fondul căruia este nemijlocit legat de obiectul ordonanţei judecătoreşti. a penalităţilor care sunt solicitate de creditor şi care urmează a fi încasate în temeiul legii sau al contractului. se constată existenţa unui litigiu de drept care nu poate fi soluţionat în temeiul documentelor depuse. Se atenţionează instanţele judecătoreşti că ordonanţa judecătorească se emite doar în cazul admiterii pretenţiilor creditorului.3 CPC. .67 din Legea cu privire la gaj şi art.c) şi e) CPC şi ulterior solicitantul a lichidat aceste neajunsuri. În acest caz creditorului. 104 . În cazul gajării bunurilor determinate generic. Astfel. cu respectarea termenelor generale de prescripţie.488 Cod civil.351 CPC. cât şi la contractul ce reglementează obligaţia principală asigurată prin gaj. 11.contestarea sumelor datorate. De asemenea instanţa în mod obligatoriu se va pronunţa asupra evacuării silite a persoanelor şi bunurilor din imobil. valoarea lui. prin care se confirmă că contribuabilul nu permite accesul în domiciliul sau reşedinţa sa pentru a i se sechestra bunurile. La urmărirea forţată a obiectului gajat prin procedura în ordonanţă respectarea procedurii prealabile se va considera notificarea exercitării dreptului de gaj şi înregistrarea preavizului în registrul de înscriere a gajului în corespundere cu prevederile art.necorespunderea actelor întocmite de către creditor cerinţelor legii. În acest caz creditorii sunt în drept să înainteze în ordinea procedurii generale acţiune privind încasarea pagubei.art. Copia ordonanţei se trimite debitorului. Dacă judecătorul refuză să primească cererea de eliberare a ordonanţei din motivele consemnate la art. În cazul în care judecătorul consideră că pretenţia nu rezultă din art. .348. lit. 7. Ordonanţa judecătorească urmează să corespundă condiţiilor prevăzute de art. Dacă cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti corespunde cerinţelor legii.executarea benevolă a obligaţiei de către debitor până la înaintarea cererii şi altele. indicând dreptul lui de a înainta obiecţii motivate în decurs de 10 zile de la primirea copiei de pe ordonanţă. în ordonanţă se va indica locul amplasării bunului. debitorul se află în afara jurisdicţiei instanţelor judecătoreşti ale Republicii Moldova. Instanţele judiciare urmează a ţine cont de faptul că uneori valoarea bunului gajat poate să nu acopere suma debitoare.

În cazul anulării ordonanţei deja executate deplin sau parţial şi neadresării creditorului cu acţiune în procedura generală. cu excepţia cazurilor de executare imediată. Dacă debitorul este de acord cu pretenţiile creditorului sau obiecţiile lui au fost respinse de judecător. [Pct. cu excepţia cazurilor când întoarcerea executării este limitată.443-XV din 24. [Pct. în acelaşi timp soluţionând chestiunea de restabilire a termenului pentru depunerea lor. 13. La această cerere va fi anexat documentul care confirmă executarea ordonanţei.2008] 18.156 din Codul de executare al RM.352 alin. se eliberează creditorului o copie a ordonanţei pentru a fi prezentată spre executare. 15. Conform art.12. Titlul executoriu se va elibera doar în cazul încasării la buget de la debitor a taxei de stat (art. dar pentru diferite perioade de timp. În cel mult 3 zile de la data pronunţării încheierii de anulare a ordonanţei.(4) CPC).256 CPC ordonanţa judecătorească prin care pârâtul este obligat la plata pensiei de întreţinere a copilului minor.18 105 . să suspende.353 alin. 17. Dacă temeiurile expuse în cadrul obiecţiilor nu se referă la fondul cauzei. debitorul nu este lipsit de dreptul de a se adresa cu cerere potrivit art.352 CPC.12. Încheierea respectivă poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile (art.10 din 22.17 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. fără eliberarea ulterioară a titlului executoriu.(2). 31 mai 2004 nr. judecătorul va emite o încheiere cu privire la refuzul anulării ordonanţei.10 din 22. 353 alin. Dacă va fi anulată ordonanţa judecătorească neexecutată sau executată parţial. 16.354 alin.(2) CPC în această încheiere judecătorul doar lămureşte creditorului că pretenţia lui poate fi înaintată debitorului în procedura de examinare a acţiunii civile contencioasă. executarea ordonanţei până la examinarea obiecţiilor. Se atenţionează instanţele judecătoreşti că în cazul în care pretenţia derivă dintr-un act juridic autentificat notarial sau rezultă dintr-un act juridic încheiat printr-un înscris simplu şi legea nu prevede altfel. adoptat prin Legea nr.12.2008] 14. instanţa va dispune încetarea executării. judecătorul o anulează printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac. Reieşind din prevederile art.13 în redacţia Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. ordonanţa judecătorească poate fi eliberată repetat. judecătorul este în drept. pretenţia fiind aceeaşi.12. copia acesteia se expediază părţilor. Chişinău. salariului şi a altor drepturi ce decurg din raporturi de muncă urmează a fi executată imediat. Ordonanţa judecătorească reprezintă un act executoriu care se îndeplineşte în modul stabilit pentru executarea actelor judecătoreşti. debitorul înaintează obiecţii motivate împotriva ordonanţei judecătoreşti. Asupra chestiunii întoarcerii executării instanţa se va pronunţa printr-o încheiere susceptibilă de atac.2004 referitor la întoarcerea executării. creditorului fiindu-i remise şi toate materialele depuse. la cererea debitorului. În cazul depunerii obiecţiilor peste termenul stabilit de lege. Dacă în termenul stabilit la art.3 CPC).

în anul 2008 au fost examinate în ordine de recurs în secţiunea I – 1934 cauze.34%). dintre care au fost restituite spre rejudecare 252 cauze sau 13%.judecarea cauzei în lipsa părţii care n-a fost legal citată. au fost folosite şi datele rapoartelor statistice privind judecarea cauzelor civile şi de contencios administrativ în ordine de recurs de către Curtea Supremă de Justiţie pe anii 2008-2009. în 4 cazuri sau 1.95%.judecarea pricinilor cu încălcarea competenţei. În anul 2009 au fost examinate în ordine de recurs în secţiunea I . în anul 2009 concomitent cu creşterea numărului dosarelor examinate în secţiunea a II-a. drept motiv de casare cu restituirea spre rejudecare a servit încălcarea sau aplicarea eronată normelor de drept material sau procedural.NOTĂ INFORMATIVĂ PRIVIND TEMEIURILE CE DUC LA RESTITUIREA DE CĂTRE INSTANŢA DE RECURS A PRICINILOR SPRE REJUDECARE Prezenta notă informativă a fost efectuată în conformitate cu planul de activitate a Curţii Supreme de Justiţie pe anul 2010. În comparaţie cu anul 2008. De asemenea.38%. în 36 de cauze sau 13. în 3 cauze sau 0. În majoritatea cazurilor (233 sau 85.38%). S-a constatat că.18% . În anul 2009 în secţiunea a II-a au fost examinate 2239 cauze. În anul 2008 în secţiunea a II-a au fost examinate 2173 cauze. 106 . în 31 de cauze sau 10% . Pentru efectuarea generalizării respective au fost selectate şi studiate copiile deciziilor Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie prin care s-a dispus restituirea dosarelor spre rejudecare în urma examinării recursurilor pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul (secţiunea I din Codul de procedură civilă) şi recursurilor împotriva deciziilor instanţelor de apel (secţiunea a II-a din Codul de procedură civilă) adoptate pe parcursul anului 2009. dintre care au fost restituire spre rejudecare 434 cauze sau 19. În majoritatea cazurilor (257 sau 85. Reieşind din datele raportului statistic al Curţii Supreme de Justiţie. În comparaţie cu anul 2008.46% .81%. Scopul prezentei generalizări este evidenţierea temeiurilor ce duc la restituirea de către instanţele de recurs a pricinilor spre rejudecare şi asigurarea aplicării corecte şi uniforme a legislaţiei materiale şi procesuale de către instanţele judecătoreşti în procesul de înfăptuire a justiţiei. deciziile instanţelor de apel date în fiecare a 5-a pricina au fost casate cu restituirea spre rejudecare. drept motiv de casare cu restituirea pricinilor spre rejudecare a servit judecarea cauzelor fără a intra în cercetarea fondului. a crescut numărul pricinilor restituite spre rejudecare. a crescut şi numărul dosarelor restituite spre rejudecare.judecarea pricinii în lipsa părţii care n-a fost legal citată.1690 cauze. dintre care au fost restituite spre rejudecare 390 cauze sau 17. inclusiv în instanţa de apel 174 cauze şi în prima instanţa 216 cauze. inclusiv în instanţa de apel 161 cauze şi în prima instanţa 273 cauze.96% judecarea cauzei cu încălcarea competenţei. dintre care au fost restituite spre rejudecare 301 cauze sau 17. în anul 2009. concomitent cu micşorarea numărului dosarelor examinate în ordine de recurs în secţiunea I.

(1) şi (2) CPC la judecarea pricinii în recurs.09. în comparaţie cu anul 2008. Instanţa de recurs verifică legalitatea şi temeinicia hotărârii primei instanţe în întregul ei şi în ceea ce priveşte persoanele care nu au declarat recurs. în limitele recursului declarat.2008. 4.06. Codul de procedură civilă. Temeiurile declarării recursului şi casării hotărârii prevăzute de art. 400 al. restituind pricina spre rejudecare în primă instanţă. Codul civil. c) CPC). legalitatea hotărârii atacate. 5. Pentru efectuarea generalizării nominalizate a fost selectat şi studiat următorul cadru legislativ: 1. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM „Cu privire la aplicarea legislaţiei procesuale civile la întocmirea hotărârii şi încheierii judecătoreşti” nr. corectitudinea aplicării şi interpretării de către prima instanţă a normelor de drept material şi procedural. 3 din 07. 445 al. d) CPC). (2) CPC).2006. (1) lit. sau. pot fi atacate cu recurs încheierile pronunţate în primă instanţă pentru care legea prevede în mod expres posibilitatea recurării indiferent de instanţa care le pronunţă.03.2003. În conformitate cu art. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM „Cu privire la practica aplicării legislaţiei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs” nr. adoptat prin Legea nr.1950. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM „Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei procesuale civile la întocmirea actelor judecătoreşti de dispoziţie în cadrul examinării pricinilor civile şi economici în ordine de apel şi de recurs” nr.Analiza comparativă a acestor date ne permite să concluzionăm că.07. (1) lit. în anul 2009 a crescut numărul dosarelor restituite spre rejudecare de către Curtea Supremă de Justiţie. în limitele invocate în recurs. în condiţiile legii. 6. Recursul este calea ordinară de atac exercitată de către persoanele îndreptăţite împotriva actelor de dispoziţie ale instanţelor judecătoreşti. este în drept să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe.2008. încheiată la Roma la 04. 429 CPC).225 din 30. în instanţa de apel.1997.11. după caz. (1) şi art. pe baza actelor din dosar. 107 . instanţa verifică.397 CPC). Cu recurs pot fi atacate hotărârile pronunţate în prima instanţă de curţile de apel şi alte hotărâri pentru care legea nu prevede calea apelului (art.07. 417 al. 442 CPC judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel. restituind pricina spre rejudecare în prima instanţă în cazul în care eroarea judiciară a primei instanţe nu poate fi corectată de instanţa de recurs (art. instanţa verifică. Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale. De asemenea. când eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs (art. 423 al.05. 410 al. de fond sau de apel.2002. 3 din 27. judecând recursul declarat împotriva deciziilor instanţei de apel. precum şi deciziile pronunţate de curţile de apel (art. 400 alin (2) şi (3) CPC sunt identice atât pentru recursurile împotriva hotărârilor pentru care nu este prevăzută calea apelului. 3. care a întrat în vigoare pentru Republica Moldova la 12. Respectiv. instanţa de recurs. 429 al. 2 din 07. după ce judecă recursul.1107 din 06. în baza materialelor din dosar şi a noilor înscrisuri. Instanţa de recurs. adoptat prin Legea nr. 2. fără a administra noi dovezi. În conformitate cu prevederile art. este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial hotărârea primei instanţe. precum şi în cazurile în care încheierea face imposibilă desfăşurarea de mai departe a procesului (art. pentru recursurile incidente secţiunii I fiind aplicabile şi motivele prevăzute la art. cât şi pentru recursurile împotriva deciziilor instanţei de apel. (1) CPC.

a fost respins apelul declarat de către V. A. de regulă. reclamanţii au depus cerere de chemare în judecată prin care au solicitat evacuarea lui V.03. Chişinău din 25. împotriva lui V. Prin decizia Colegiului Civil al Curţii de Apel Chişinău din 20.Prin prisma pct. (2) CPC. se explică că.P.05. şi M. cu restituirea cauzei spre rejudecare în aceeaşi instanţă. sunt temeiuri necondiţionate pentru casarea hotărârilor şi. 1 din str. 400 alin. contradictorialităţii şi dreptului la apărare.P.12. Încălcările procedurale enumerare în art. şi V. În conformitate cu art.T.P. 49 al. repetat. casarea cu trimitere la rejudecare va opera în cazurile în care eroarea nu poate fi remediată de către instanţa de recurs. şi R. în componenţa judecătorilor D. Prin decizia Colegiului Civil al Curţii de Apel Chişinău din 01. a fost casată hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.12.Chişinău din 10.P.2009 a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel.P.11. 400 al. Chişinău din 25.05.B. şi R. în caz contrar fiind pasibilă eludarea cel puţin a unui grad de jurisdicţie pentru verificarea şi elucidarea unor circumstanţe sau pentru anumite persoane. N. decizia Curţii de Apel Chişinău din 20. şi R.B. din apartamentul nr. fapt ce urmează a fi considerat drept o eroare judiciară care nu poate fi corectată în instanţa de recurs şi temei de a restitui cauza la rejudecare. reieşind din cele expuse. şi menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Prin urmare.M.2006 „Cu privire la practica aplicării legislaţiei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs”. (3) CPC.C. Chişinău fără acordarea altui spaţiu locativ. cu retragerea vizei de reşedinţă. M. fără a fi necesară dovedirea influenţei acestora asupra hotărârii atacate.2009 a casat cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel.P..12. M.05..P. în instanţa de apel şi nici în instanţa de recurs. cu privire la evacuare fără acordarea altui spaţiu locativ şi retragerea vizei de reşedinţă.2009. b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul. Astfel. Chişinău din 10.V..2006 acţiunea a fost admisă..11. în conformitate cu art..P.P. data şi ora şedinţei de judecată Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie la 04. a) pricina a fost judecată de un judecător care nu era în drept să participe la examinarea ei Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 16. Astfel. Belinschi 73 mun. ceea ce ar contraveni principiilor echităţii. în componenţa judecătorilor N.05. A. 3 din 27. Recurentul trebuie să demonstreze numai existenţa lor.B. în sensul legii. 2ra-2192/09). Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.2008 acţiunea a fost admisă. 400 alin.2008. (4) CPC se iau în considerare întotdeauna şi din oficiu de către instanţă. A..P. A. vom începe analiza practicii judiciare cu elucidarea temeiurilor prevăzute de art. fiind aplicabilă în situaţia utilizării eronate a normelor procedurale. M. S-a stabilit că.2006.2006. la rejudecarea cauzei au fost admise încălcări ale normelor de drept procedural... judecătorul care a luat parte la judecarea pricinii în instanţa de apel nu mai poate participa la judecarea ei în prima instanţă. şi V. (3) CPC.P.P. decizia Curţii de 108 ..2009 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui E. la judecarea cauzei a participat repetat judecătorul V.P.B.. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. 31 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie al RM nr. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.

M.02. deşi la materialele dosarului sunt anexate copiile înştiinţării lui V. După cum rezultă din materialele cauzei. care se restituie instanţei. ce se afirmă prin posibilitatea.Z. încheierile judecătoreşti şi hotărârea judecătorească. specialiştilor. repararea capitală a casei de locuit.04.02. precum şi de a dispune de drepturile procedurale. iar reieşind din prevederile art. instanţa de recurs a conchis că. 102 al. ultimul neagă faptul primirii de către el a acestei înştiinţări.2009 rezultă că.02.2009. Astfel. a fost în imposibilitatea de a se prezenta la judecarea apelului în instanţa de apel. interpreţilor astfel încât aceştia să se poată pregăti de proces şi să se prezinte la timp în faţa instanţei. documentele cărora li s-a dat citire. Instanţa de recurs a reţinut că.2009 este indicată prezenţa interpretului.M.2009. cauza dată a fost judecată în lipsa lui V. concluziile experţilor. nu posedă limba de stat. din procesul-verbal al şedinţei de judecată a Curţii de Apel Bălţi din 24. împotriva Primăriei satului Cojuşna raionul Străşeni şi Cooperativei de Producere şi Consum Cojuşna cu privire la înlăturarea impedimentelor în folosirea proprietăţii private. la fel şi hotărârea primei instanţe a fost tradusă în limba rusă. depoziţiile şi demersurile participanţilor la proces.2009 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C. 109 . împotriva N.11. la 02. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. înregistrările audio. (1) CPC. prin care a fost menţinută hotărârea Judecătoriei Străşeni din 09. instanţa de apel n-a îndeplinit condiţiile prevăzute la art. dispoziţiile şi demersurile persoanelor care nu cunosc limba procesului. depoziţiile martorilor conţinute în dosar. despre examinarea pricinii pentru 24. astfel fiind încălcat dreptul la un proces echitabil.2009. în şedinţa de judecată a fost invitat interpretul care a participat pe parcursul judecării pricinii în prima instanţa. 2ra-1611/09).2008 în pricina civilă la cerere de chemare în judecată a lui V. În conformitate cu prevederile art. de a alege modalitatea şi mijloacele procedurale de apărare. a casat cu restituirea spre rejudecare în instanţa de apel. martorilor. Deşi în procesul-verbal al şedinţei de judecată al instanţei de apel din 22. fapt ce contravine prevederilor legale sus-menţionate. 27 alin. În conformitate cu art. Din procesulverbal al şedinţei de judecată a primei instanţe reiese că. Citaţia se înmânează părţii cu cel puţin 3 zile înainte de data judecării. dispoziţiile preşedintelui şedinţei. V. c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile cu privire la limba procesului Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie. precum şi obligaţia de a le traduce explicaţiile.Apel Bălţi din 24. decizia Curţii de Apel Chişinău din 22. instanţa de apel a judecat cauza fără a asigura disponibilitatea în drepturi a participantului la proces.. consultaţiile şi explicaţiile specialiştilor. 105 alin.D. În motivarea deciziei. iar careva date referitor la recepţionarea înştiinţării lipsesc.2009 prin care a fost casată hotărârea Judecătoriei Edineţ din 27. instanţa de recurs a indicat că.04. demolarea construcţiei şi repararea prejudiciului moral. (1) CPC. care avea calitatea de intimat.M.M. obligarea curăţirii canalului de evacuare a apelor freatice. 199 CPC şi anume: de către preşedintele şedinţei nu a fost explicată interpretului obligaţia de a traduce explicaţiile. C. şi Întreprinderii Municipale „Direcţia de producţie a gospodăriei locativ comunală Edineţ” cu privire la înscrierea ca participant la privatizarea apartamentului. experţilor.12. citaţiile şi înştiinţările se înmânează participaţilor la proces. precum şi pe cotor. (3) şi (4) CPC.02. Data înmânării citaţiei sau înştiinţării se înscrie pe citaţie sau înştiinţare în partea care se înmânează destinatarului.D. în primul rând a părţilor de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecăţii. citaţia şi înştiinţarea se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin persoana împuternicită de judecată.

„Cadastru”. a casat cu restituirea spre rejudecare în prima instanţa. şi deoarece eroarea judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. în conformitate cu art.2009. la 11. S-a constatat că. că instanţa de apel a soluţionat cauza fără participarea interpretului. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. interpretul nu a fost avertizat asupra răspunderii ce o poartă.2008 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui G. 3r-26/09).2008 nu este semnată de judecătorul completului de judecată ce a judecat pricina în cauză. de a casa integral hotărârea primei instanţe şi de a restitui pricina spre rejudecare în prima instanţă. astfel. de lucrările dosarului şi să vorbească în judecată prin interpret. împotriva Consiliului raional Căuşeni şi Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la încasarea valorii averii confiscate în urma represiunilor politice.09.C. 24 alin. Chişinău şi să înregistreze aceste încăperi pe numele SRL „Paradis”. SRL „Paradis” a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS „Cadastru” prin care a solicitat să fie recunoscut ilegal refuzul OCT Chişinău de a înregistra dreptul său de proprietate asupra încăperilor construite în arcul pietonal din bd. în caz de traducere intenţionat greşită şi nu a fost anexată la procesul-verbal declaraţia de avertizare. fiind proprietara imobilului litigios nu a fost atrasă în proces. Ştefan cel Mare.05. În aceste condiţii este cert.2008 prin care a fost admisă cererea de chemare în judecată SRL „Paradis” împotriva ÎS „Cadastru”. 400 alin.S. nr. 83. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că. În motivarea deciziei instanţa de recurs a indicat că hotărârea Judecătoriei Căuşeni din 19. 2ra-2032/09) d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces Colegiul civil de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie. În conformitate cu art. (3) lit. mun. prin decizia din 21. 96. or.01. 94.2009. Chişinău.06. Ştefan cel Mare. se consideră că normele de drept procedural sunt încălcate sau aplicate eronat în cazul în care hotărârea nu este semnată de 110 . fără că ea să fi fost antrenată în proces.02. (2) CPC care reglementează limba de procedură şi dreptul la interpret. Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a ajuns la concluzia de a admite recursul declarat de către Î. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. 95. persoanele interesate în soluţionarea pricinii care nu posedă sau nu vorbesc limba moldovenească sunt în drept să la cunoştinţă de actele. anume că instanţa a soluţionat problema drepturilor Primăriei mun. s-a constatat încălcarea normelor de drept procedural. 98 şi 99 din bd. a casat cu restituirea pricinii spre judecare în prima instanţă. 83 şi să fie obligat pârâtul să radieze din registrul bunurilor imobile înregistrarea încăperilor nr. Chişinău. nefiind respectate normele prescrise de lege. Din materialele dosarului ce certitudine s-a constatat că Primăria mun. s-a constatat că.La fel. hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 19. OCT Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. decizia Curţii de Apel Bender din 30. e) hotărârea nu este semnată de judecător sau este semnată de judecătorul nemenţionat în hotărâre Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie. în conformitate cu legislaţia penală. 97. Chişinău pe numele Primăriei mun.2008 şi hotărârea Judecătoriei Căuşeni din 19. e) CPC. semnată de acesta.05.

242 alin. prin nesemnarea hotărârii de către judecător. g) hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei generale sau jurisdicţionale Prin decizia din 07. P. prima instanţă. (3) lit. 2ra-201/09). împotriva lui T.11.2009 urmează că completul de judecată a fost compus din trei judecători: D. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. f) CPC. repararea prejudiciului material şi moral cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău.. În aceste condiţii.10.2008 prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată a lui I. privind repararea prejudiciului material. Curtea de Apel Chişinău a pronunţat hotărârea la 10. la 16. greşeală care nu a fost corectată nici de instanţa de apel.M.Ţ. părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care în dosar lipseşte procesulverbal al şedinţei de judecată şi aceasta constituie temei de casare a hotărârii judecătoreşti. a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Comrat ca instanţa de contencios administrativ.2008 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui R.în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată.2009 Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie.C. f) Cod de procedură civilă. f) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 04. U.2008 în pricină civilă la cererea de chemare în judecată depusă de G. iar procesul-verbal din 10. în locul semnăturii preşedintelui de şedinţă D.judecător sau este semnată de judecătorul nemenţionat în hotărâre. f) CPC . În acest context. 111 . (preşedintele şedinţei).01. cu excepţia cazurilor prevăzute la art. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. 400 alin. L. Instanţa de recurs a considerat că examinarea cauzei în instanţa de apel s-a efectuat cu încălcarea normelor de drept procedural prevăzute de art. În şedinţa de judecată s-a constatat că.11. 400 al. care serveşte drept temei de admitere a recursului şi de casare a deciziei instanţei de apel. decizia Curţii de Apel Comrat din 13.06.(2). decizia Curţii de Apel Chişinău din 23. împotriva OCT Comrat.2009 prin care a fost menţinută hotărârea Judecătoriei Centru mun. S.11. 2ra-2317/09). În conformitate cu art.Ţ. M.2008. şi E. a admis încălcarea normelor de drept procedural.2009. filiala Întreprinderii de Stat „Cadastru” cu privire la radierea înscrierii din Registrul bunurilor imobile.10. Instanţa de recurs a menţionat că. şi Gh. instanţa de recurs a calificat această abatere drept o încălcare prevăzută de art. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.03.M. a casat cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. 2008. împotriva Primăriei mun. Din conţinutul procesul-verbal al şedinţei de judecată din 23. Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie.06. (3) lit.11. şi A. în procesul-verbal este aplicată o altă semnătură.2008 lipseşte.06. Procesul-verbal al şedinţei de judecată a fost întocmit cu data de 03.2009 a fost casată hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 10. 400 al. (3) lit. instanţa de recurs a reţinut că.12.C. Chişinău din 12.2009 şi hotărârea Judecătoriei Comrat din 15.3r-461/09) Un alt exemplu.

filiala Întreprinderii de Stat „Cadastru”. Oficiul Cadastral Teritorial Comrat. Practica judiciară ne permite de a concluziona că pe parcursul desfăşurării procesului civil pot fi săvârşite şi alte încălcări ale normelor de drept procedural. curţile de apel examinează în prima instanţă litigiile de contencios administrativ privind contestările acţiunilor (inacţiunilor) autorităţilor administraţiei publice din municipii. din care considerente contestarea actelor emise de către acesta ţine de competenţa Curţii de Apel Comrat. ce lezează drepturile. În cele mai frecvente cazuri casarea cu trimiterea la rejudecare se operează în situaţii când de către instanţele de judecată au fost încălcate prevederile art. curţile de apel examinează în prima instanţa litigiile ce ţin de nesoluţionarea în termenul legal a cererilor şi de verificarea legalităţii actelor administrative emise sau adoptate de autorităţile publice care sunt constituite şi activează pe teritoriul raionului. Fedico. care au dus sau au putut duce la soluţionarea eronată a pricinii şi care servesc drept temei pentru restituirea cauzei spre rejudecare. În atare situaţie. prin care au solicitat radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii cu privire la dreptul de coproprietate asupra bunului imobil din str. 45 din 18. 240 al. 2ra-1567/09). municipiului. În conformitate cu art. se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a obţine anularea actului. (Camiliciu) şi Il. ale funcţionarilor publici din cadrul acestora.C. se subînţelege litigiul pasibil de soluţionare de către instanţa de contencios administrativ competentă. fie generat de un act administrativ. 84 mun.Instanţa de recurs a menţionat că.C. 1 alin. fapt care dictează casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare după competenţă la Curtea de Apel Comrat.03. (3) CPC care prevede că instanţa judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretenţiilor înaintate de reclamant. ale consiliului municipal şi Primăriei municipiului Chişinău. filiala Întreprinderii de Stat „Cadastru” nr.07. Conform art. de către o autoritate publică. unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special pentru promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor populaţiei unităţii administrativ-teritoriale. este o subdiviziune a Agenţiei Relaţii funciare şi Cadastru. 112 .2008. printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri. Comrat. în sensul Legii sus menţionate. la cererea prealabilă din 28. (2) CPC. Conform art.02.2005 şi efectuarea menţiunii în Registrul bunurilor imobile cu privire la înregistrarea dreptului de proprietare după ei ca moştenitori legali asupra acestui bun. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. (2) al Legii contenciosului administrativ. orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său. efectuată la 27. Prin noţiunea de litigiu de contencios administrativ. Comrat după foştii soţi N. 8 alin. în care cel puţin una dintre părţi este o autoritate publică sau un funcţionar al acestei autorităţi. recurenţii au înaintat acţiunea în judecată în urma primirii răspunsului OCT Comrat. recunoscut de lege. fie de nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri privind recunoaşterea unui drept recunoscut de lege. (1) al Legii contenciosului administrativ. recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. care este o autoritate publică centrală ce activează pe teritoriul mun. libertăţile şi interesele legitime ale cetăţenilor şi organizaţiilor. instanţa de recurs a relevat că pricina dată a fost judecată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.2008 adresată pârâtului.. de funcţionarii publici din cadrul organelor menţionate. 33 alin.

Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 20. nulitatea căruia a fost cerută de către B. şi P. 240 al. Consideră că.A. 3.1995. este parte a contractului de vânzare-cumpărare.09.A.05.10.A.2002 de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. 2 B. contractul nr. contrar prevederilor art. or. str. încheiat între M.2009 au fost casate decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa. a înaintat pretenţia cu privire la anularea contractului de vânzarecumpărare. şi intervenienţilor accesorii. În luna august 2006 de la pârât a aflat că acesta a înstrăinat apartamentul procurat în timpul căsătoriei.Chişinău. a fost rezoluţionat cu aducerea părţilor în poziţia iniţială. Nisporeni compus din 2 odăi. nu s-a pronunţat referitor la pretenţia reclamantului cu privire la obligarea efectuării reparaţiei. Gh. (3) CPC.2009 a casat hotărârile instanţelor judecătoreşti cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa. acţiunea a fost respinsă.02.12. mun. S-a stabilit că. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui M. nr. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui U. menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02.. deoarece a fost înstrăinat în lipsa acordului ei. Prin hotărârea judecătoriei Nisporeni din 24. şi fiindu-i lezat dreptul de proprietate.04.03. mun. menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui U. or.01. Colegiul Civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 08.04. repararea prejudiciului material şi moral.I. repararea prejudiciului material şi moral cauzat în urma inundaţiei apartamentului său. cu privire la repunerea în termenul de prescripţie extinctivă. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.P.M. 2 B. iar sursa inundaţiei este apartamentul nr. Chişinău. Chişinăului.008 din 04. care nu au fost corectare de către instanţa de apel. împreună cu pârâtul M. 27. Gh.2007. însă. cu privire la obligarea efectuării lucrărilor de reparaţie.M. compensarea obiectelor defectate.2008. cu pârâtul M. 27. anularea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului şi încasarea cheltuielilor de judecată.1997 până la 08. compensarea obiectelor defectate.1997 au cumpărat apartamentul nr.I. notarul privat T. (3) CPC.2006 apartamentul reclamantului a fost inundat. Chişinăului. str. contrar prevederilor art. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că.M.. la examinarea pricinii în prima instanţă s-au admis încălcări de ordin procedural. Aşadar. la 01.I.A. 2. născută la 24. În afară de aceasta. Chişinău din 18. cu privire la obligarea efectuării lucrărilor de reparaţie. contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului este ilegal.Asachi 71/6.07. este proprietarul ap.I.Spre exemplu: G.I. a depăşit limitele pretenţiilor înaintate şi a rezoluţionat contractul de vânzare-cumpărare. 2ra-859/09) În practica judiciară se întâlnesc cazuri în care prima instanţa a depăşit limitele pretenţiilor invocate şi n-a stabilit corect calitatea procedurală a participanţilor la proces În speţă: B. s-au aflat în relaţii de căsătorie din 27.A. Nisporeni.2003 şi de la această căsătorie au fiica Ana-Maria. şi P. intimata în cererea de chemare în judecată i-a indicat 113 .2008. În timpul căsătoriei.10. 240 alin. str. însă prima instanţă.11. G. În şedinţă de judecată s-a constatat că G.2008. ÎMGFL a constatat că la 26. Prima instanţa a respins acţiunea.I. deşi P. B. Prin hotărârea judecătoriei Centru mun. str.Asachi 71/6.I.

Cahul.V.I.V. Intervenientul accesoriu nu este partea împotriva căruia este depusă acţiunea şi drepturile procedurale ale acestuia diferă de drepturile procedurale ale părţii în proces. cu privire la încasarea sumelor băneşti care nu au fost prevăzute de contract. în proces în calitate de intervenient accesoriu şi rezoluţionând contractul de vânzare-cumpărare. Cahul. erorile admise de către prima instanţă şi cea de apel nu sunt posibile de corectat în ordine de recurs. cu trimiterea la rejudecare a cauzei în instanţa de fond. În motivarea acţiunii a indicat că. În conformitate cu art. un contract de înstrăinare a apartamentului cu condiţia întreţinerii pe viaţă. 2492 din 18. a depus cerere reconvenţională împotriva V. prima instanţa a încălcat drepturile procedurale ale acestuia. Bălcescu 5.2006 „Cu privire la practica aplicării legislaţiei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs” care explică că. a constatat că. refuzând în continuare să achite întreţinerea reclamantei din motiv că valoarea totală a întreţinerii prestate periodic a devenit echivalentă sau chiar a depăşit valoarea apartamentului în litigiu. str. conform căruia ea a transmis pârâtului în proprietate apartamentul nr. şi N.08. încheiat între J.V. medicamente. Acest caz se încadrează sau poate fi referit vizavi de explicaţiile date în punctul 21 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM nr. (2) şi art. iar intervenientul accesoriu este persoana interesată într-un proces pornit între alte persoane în cazul în care prin hotărâre judecătorească în viitor îi pot fi atinse drepturile şi interesele legitime. îngrijire şi ajutorul necesar. şi anume sumei de 10700 lei plus 20 dolari SUA şi sumelor depozitate pe contul bancar deschis la SA „Banca de Economii”. Aşadar. N. Bălcescu. Iar din aprilie 2002 şi până în decembrie 2007 pârâtul a efectuat doar o singură plată în sumă de 50 lei. 3 din 27. V. împotriva lui N. V.N. nr. Până în aprilie 2002 pârâtul şi-a îndeplinit obligaţiunile contractuale doar prin transmiterea lunară a câte 250 lei. 5. cu condiţia întreţinerii pe viaţă. aprovizionând-o cu hrană. dacă necesitatea schimbării calităţii părţilor rezultă din dezbateri. 413 al.V. Procurorul r-lui Cahul a depus o cerere de chemare în judecată în interesele pensionarei J. 444 al. îmbrăcăminte.1999 aceasta a încheiat cu pârâtul N. 50 situat în or. Pârât este partea dintr-un proces civil împotriva căreia este depusă acţiunea. N.03. instanţa de recurs va decide admiterea recursului şi/sau pentru alte motive decât cele invocate de către recurent. cu privire la rezilierea contractului de înstrăinare a apartamentului cu condiţia întreţinerii pe viaţă.1999. (1) CPC. examinând petiţia pensionarei J. antrenând cumpărătorul P. 114 . str. Decizia instanţei de apel a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare deoarece cererea de apel a fost depusă de către persoana neîmputernicită. căldura.V. a solicitat rezilierea contractului de înstrăinare a apartamentului nr. V.calitatea procedurală de intervenient accesoriu iar prima instanţa nu i-a cerut să stabilească corect calitatea procedurală a cumpărătorului. 2ra-499/09). temeiul sau obiectul acţiunii şi nici nu se pot înainta pretenţii noi. Prin urmare. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.J. Procurorul r-l Cahul în interesele pensionarei J.08. la 18. Erorile primei instanţe nu au fost corectate de către instanţa de apel. 50 situat în or. în instanţa de recurs nu se poate schimba calitatea părţilor. iar acesta s-a obligat să o întreţină pe tot parcursul vieţii.

Decizia instanţei de apel a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare din motivul că dispozitivul deciziei contravine părţii motivate Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie la 20.11. Acţiunea în apărarea drepturilor. faţă de J. a casat decizia Curţii de Apel Cahul din 25. în beneficiul lui N.05.09. atacând cu apel hotărârea primei instanţe în partea admiterii parţiale a cererii reconvenţionale.J. datoria în sumă de 7000 lei. dispozitivul hotărârii contestate conţine concluzii contradictorii faţă de partea motivată a acesteia. deoarece în circumstanţele sus-menţionate aceasta urma să restituie cererea de apel depusă de Procurorul raionului Cahul în temeiul art. care este în imposibilitate de sine stătător să se adreseze în instanţa de judecată din motive întemeiate. procurorul participă la judecarea pricinilor civile în prima instanţă în calitate de participant la proces dacă el însuşi l-a pornit în condiţiile legii. Conform art. iar acţiunea reconvenţională a fost admisă parţial.Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 10. În rest hotărârea a fost menţinută. micşorându-se suma datoriei încasate de la J.2008 a fost admis apelul declarat de Procurorul r-l Cahul în interesele pensionarei V. împotriva Societăţii pe Acţiuni „Armo-Beton” cu privire la anularea ordinului. dispunând de drepturi şi obligaţii.V. d) CPC. Procurorul raionului Cahul acţionând în interesele J.2009 a admis recursul declarat de către N. 2ra-870/09). Prin prisma prevederilor legale sus-citate rezultă că. instanţa de apel a încălcat normele de drept procedural. (1) lit. Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 20.11.2008 cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral. Astfel. Legea nu prevede ca procurorul să acţioneze în judecată din numele pârâtului. Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 25. Curtea Supremă de Justiţie a considerat că.V. 369 al. Prima instanţă a admis integral acţiunea iniţială.2008 acţiunea iniţială a fost admisă integral. adică fiind depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel. procurorul care a înaintat o acţiune are drepturile şi obligaţiile procedurale de reclamant. libertăţilor şi intereselor legitime poate fi intentată de către procuror la cererea scrisă a persoanei interesate dacă aceasta nu se poate adresa în judecată personal din cauză de sănătate.V.V.2009 a casat cu restituirea spre rejudecare pricinii în instanţa de apel. de la 7000 lei până la 2000 lei. nu a atacat cu apel hotărârea primei instanţe. 115 . N. Din materialele dosarului rezultă că în pricina dată au fost depuse două acţiuni. În şedinţa de judecată s-a constatat că. şi-a depăşit atribuţiile sale. restabilirea la lucru. procurorul poate săvârşi anumite acţiuni procesuale. (1) CPC.C.V. în beneficiul lui N. vârstă înaintată. incapabilitate sau din alte motive întemeiate. în cazul în care acţionează în calitate de reclamant din numele persoanei interesate. 71 alin. încasarea salariului restant.V.. care avea calitatea de pârât.02. A fost parţial admisă acţiunea reconvenţională fiind încasată din contul J. (1) şi (2) CPC.V.05. 72 alin. decizia Curţii de Apel Chişinău din 04.2009 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui V.V. Potrivit art. şi modificată hotărârea primei instanţe. împotriva deciziei instanţei de apel. având calitate de pârât în acţiunea iniţială şi calitatea de reclamant în acţiunea reconvenţională. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. cu excepţia dreptului de a încheia tranzacţie şi a obligaţiei de a achita cheltuielile de judecată.

În şedinţa de judecată s-a constatat că. prin care a respinge capătul de cerere privind repararea prejudiciului moral.26.11. în motivarea deciziei instanţa de apel a indicat: „.2008 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui I.P.2008 a admis renunţul reclamantului la cerinţele privind încasarea prejudiciului material în mărime de 2700 lei şi a cheltuielilor de judecată din contul Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi a Curţii de Conturi şi a încetat procesul pe aceste capete de cereri şi a admis acţiunea reclamantului cu privire la recalcularea pensiei.2009 a fost casată. În cazul în care o atare concordanţă nu există. Ulterior. în formă de încheiere se emite dispoziţia primei instanţe prin care nu se soluţionează fondul pricinii.. Or. în formă de hotărâre se emite dispoziţia primei instanţe prin care se soluţionează fondul pricinii. obligând Casa Naţională de Asigurări Sociale să recalculeze pensia lui I. în conformitate cu prevederile punctului 21 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 14 CPC privind forma actului judiciar Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 04. Colegiul Civil consideră apelul declarat de societatea pe acţiuni „Armo-Beton” întemeiat şi care urmează a fi admis. Circumstanţele menţionate constituie temei incontestabil de casare a hotărârii contestate cu remiterea cauzei spre rejudecare.11. 2 din 07. însă ulterior a depus un demers prin care a renunţat la aceste capete de cerere. în cazul dat. hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 06. şi de a emite în această parte o nouă hotărâre.P. În rezultatul generalizării s-au depistat cazuri în care hotărârile instanţelor judecătoreşti au fost casate cu restituirea pricinii spre rejudecare din motivul că au fost încălcate prevederile art.C. nu se admite încetarea procesului prin hotărâre instanţei de judecată. prima instanţă prin hotărârea din 06. 2ra-1022/09) Referitor la cazul dat se poate de concretizat că.2005. examinând în cumul probele administrate la dosar.08.08.07. 14 CPC nu constituie 116 .26. împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi Curţii de Conturi cu privire la contestarea actului administrativ. cu casarea hotărârii primei instanţe şi restituirea pricinii la rejudecare în aceeaşi instanţă de judecată”.03. această hotărâre este nemotivată şi are drept consecinţă nulitatea ei.Astfel. dispozitivul cuprinzând o altă concluzie decât aceea pe care o impuneau motivele. repararea prejudiciului material în mărime de 2700 lei şi a cheltuielilor de judecată din contul Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi a Curţii de Conturi. aplicarea eronată de către prima instanţă a prevederilor art. Această concluzie contravine dispozitivului deciziei. reclamantul a depus o cerere prin care a solicitat atragerea în proces a Curţii de Conturi în calitate de intervenient. 14 al. În conformitate cu art. ca funcţionar public din ziua stabilirii ei .audiind părţile. Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a conchis că.2008 „Cu privire la aplicarea legislaţiei procesuale civile la întocmirea hotărârii şi încheierii judecătoreşti” între dispozitiv şi motivare trebuie să existe concordanţă. În rest hotărârea se menţine”. reclamantul s-a adresat în instanţa de judecată către Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Curtea de Conturi cu acţiunea de recalculare pensiei de funcţionar public de către Casa Naţională de Asigurări Sociale din ziua stabilirii ei .. După cum rezultă din actele cauzei. a prejudiciului moral în mărime de 3000 lei. cu restituirea spre rejudecare în prima instanţa. conform căreia s-a decis de a se admite apelul declarat de societatea pe acţiuni „Armo-Beton”. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.2006. conform normei juridice citate. (2) şi (3) CPC. se casează hotărârea Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 07 octombrie 2008 în partea încasării de la societatea pe acţiuni „Armo-Beton” în beneficiul lui V.

Prin încheierea judecătoriei Floreşti din 04.N.. 14 CPC de a adopta în mod separat actul de dispoziţie judecătoresc respectiv. chiar dacă ele au fost expuse într-o singură cerere (cerere de chemare în judecată). nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în apel C. a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Topograf” şi intervenientului accesoriu V.2009 a admis recursul declarat de către SRL „Topograf”. În conformitate cu prevederile art. În afară de această.C. care a solicitat încasarea de la SRL „Topograf” a sumei de 10000 lei suplimentar la cele încasate de prima instanţă pentru a avea posibilitatea de a repara automobilul. hotărârea judecătorească se consideră nemotivată. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.06. încălcând prevederile art.2009 apelul declarat de SRL „Topograf” a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe. Prin încheierea judecătoriei Floreşti din 20.08. (1) litera d) CPC. Casarea deciziei instanţei de apel din motivul că instanţa de apel.2007 a fost bolnav şi nu a avut posibilitate să se prezinte în şedinţa de judecată.2007. În motivarea deciziei instanţa de recurs a reţinut că.2007 a fost anulată şi examinarea pricinii a fost fixată pentru 27.07.2008 acţiunea a fost admisă. prin care a fost casată încheierea din 20. 2 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.2007. În lipsa unui răspuns clar şi explicit referitor la unul din argumentele esenţiale ale cererii de apel.06.5 CPC. 373 al.12. 2 din 07. a fost scoasă de pe rol. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi 117 .03. Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 26.12. ci se încadrează în prevederile art.2007 încheierea din 20. hotărârea primei instanţe a fost atacată cu apel şi de către reclamantul M.2008 „Cu privire la aplicarea legislaţiei procesuale civile la întocmirea hotărârii şi încheierii judecătoreşti” care explică că instanţa de judecată este obligată prin prisma art.09.06. în dependenţă de rezultatul examinării ei.12.N. Nemotivarea hotărârii constituie o încălcare a dreptului la judecarea cauzei într-un mod echitabil prevăzut de art. a casat decizia instanţei de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. cu privire la repararea prejudiciului material în mărime de 12 441 lei cauzat în urma accidentului rutier comis că către V. 6 CEDO induce la ilegalitatea hotărârii primei instanţe. Contrar acestor prevederi imperative ale legii şi exceptând faptul că SRL „Topograf” a contestat cu apel şi încheierea din 04. 3r-540/09) Ca urmare a celor expuse mai sus ne vom referi la p. Prin hotărârea judecătoriei Floreşti din 18. instanţa de apel nu s-a expus în privinţa acestei pretenţii. din cererea de apel depusă de SRL „Topograf” împotriva hotărârii primei instanţe rezultă că apelantul a solicitat casarea şi a încheierii din 04. şofer al societăţii cu răspundere limitată „Topograf”. Reclamantul a depus cerere prin care a solicitat anularea încheierii de scoatere a cererii de pe rol din motiv că la 20.07. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 10. Instanţa de apel nu s-a expus nici în privinţa acestei pretenţii suplimentare. instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel.o încălcare formală.2007 cererea de chemare în judecată depusă de M. (5) CPC. care nu a fost examinată de prima instanţa.2007 de scoatere a cererii de pe rol. în privinţa fiecărei pretenţii invocate. iar coroborat cu art.2007. 373 al.M. în rezultatul căruia a fost deteriorat automobilul reclamantului. 400 al.12.C.

a atacat-o cu apel. contrar prevederilor art. (1) lit. care oblică judecătorii naţionali să motiveze deciziile pentru a nu lăsa părţile într-o stare de incertitudine şi a nu le crea impresia că nu au fost auziţi. d) CPC. instanţa de apel. dacă pricina a fost judecată de instanţă în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul. (1) lit. b) CPC. 385 al. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. 1977. 118 . restituind pricina spre rejudecare în prima instanţa dacă a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural specificate la art. să solicite aceasta.. d) CPC a servit temei pentru casarea hotărârilor pronunţate cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa T.n. cu repunerea acestuia în termen. Instanţa de apel. a. în cazurile prevăzute la art.2008 acţiunea a fost admisă.2008 a fost admis apelul declarat de către E. fără a o restitui în primă instanţă. e) şi f). instanţa de recurs a stabilit că. data şi ora şedinţei de judecată. Astfel.2009 a admis recursul declarat de către T. prin ce a admis încălcări ale normelor de drept procedural Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie la 21.E. a casat decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa. după ce judecă apelul. casată hotărârea primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri. (1) lit.E.2008 prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată a lui P. Conform art.. cu privire la recunoaşterea dreptului pierdut la spaţiu locativ.E.04. b).Gh. fără că apelantul E.01. 388 al. 388 al.. interesele căreia se ating prin intentarea prezentei acţiuni în judecată.2009 a casat hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 27. a judecat pricina în fond. 385 al. Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun.Libertăţilor Fundamentale. instanţa de apel este în drept să judece pricina în fond. S-a stabilit că apelantul E. prin ce şi-a depăşit împuternicirile delegate prin norma de drept enunţată. invocând motivul că pricina a fost examinată în lipsa sa. şi I. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gh. solicitând restituirea pricinii la rejudecare în prima instanţa. nefiind legal citat.07. care se află la evidenţă în apartamentul litigios în calitate de membru al familiei. Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 08. este în drept să admită apelul şi să caseze integral sau parţial hotărârea primei instanţe. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17.11. d) CPC şi ignorând cerinţele indicate în cererea de apel privind remiterea pricinii spre rejudecare.E. 2ra-398/09) Instanţa de judecată nu s-a pronunţat prin încheiere asupra demersului de numire a expertizei şi asupra recuzării. hotărârea primei instanţe urmează a fi casată. Mai mult ca atât.Iu. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr2ra-1512/09) Încălcarea de către instanţa de apel a prevederilor art. c). (1) lit.E. pricina a fost examinată fără antrenarea în proces a fiicei recurentei-reclamante S. la examinarea pricinii s-au admis încălcări de ordin procedural şi eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanţa de recurs.Gh. independent de argumentele cererii de apel. repararea prejudiciului material şi moral cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa. Conform art. 388. (1) lit. La solicitarea participanţilor la proces.. împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ.Gh. prin care acţiunea a fost respinsă.10. nefiind de acord cu hotărârea primei instanţe. Chişinău din 30. 385 al.

C. Din cauza neexecutării de către SRL „Geta” a obligaţiunilor asumate.05. deşi aşa cerere este anexată la actele pricinii.3r-263/09) Instanţa de apel a examinat în fond un nou temei al acţiunii care nu a fost obiect al dezbaterilor în prima instanţă. prima instanţă nu a respectat prevederile art.08. şi M. Aşadar. judecătorul sau instanţa se pronunţă printr-o încheiere. Moscova 12/2 mun.E. Prin demersul din 18. tehnicii. 53 CPC şi nu a decis asupra recuzării printr-o încheiere motivată. la cererea Băncii Comerciale 119 . 372 al. pentru elucidarea unor aspecte din domeniul ştiinţei.07. (3) CPC B. în baza ordonanţei Judecătoriei Centru mun. care nu pot fi corectate de instanţa de recurs şi servesc ca temei de casare a hotărârii şi încheierii primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare. mun. Mitropolit Gurie Grosu. În conformitate cu art. a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Geta”. Prin cererea din 29. 50 litera d) CPC. a înaintat observaţii asupra procesului-verbal. prima instanţă nu s-a pronunţat printr-o încheiere în conformitate cu art. din oficiu. Mitropolit Gurie Grosu. artei.2008. 87 din bd.2008 a înregistrat la Curtea de Apel Chişinău cererea de recuzare a judecătorului în temeiul art.2005. 148 CPC. 50 litera d) CPC.C. la 25. cu privire la încasarea sumei. la examinarea pricinii prima instanţă a admis încălcări ale normelor de drept procedural.1999 a devenit proprietarul terenului cu destinaţie locativă cu suprafaţa de 0. care nu poate fi atacată cu recurs.C..045 ha. Chişinău. exceptând faptul că P. de M.2008 P. În motivarea acţiunii a indicat că.E. În baza contractului de credit din 07.2008 recurentul a solicitat numirea expertizei contabilă-juridică pentru stabilirea legalităţii calculării pensiei. Executarea corespunzătoare a obligaţiilor asumate în baza contractului de credit a fost asigurată de V. care cer cunoştinţe speciale.10. indicând că în el lipsesc menţiunile privind soluţia instanţei de judecată referitor la demersul de numire a expertizei. cu suprafaţa de 0.045 ha. Chişinău şi de B. În afară de aceasta. La 25. prin gajarea lotului de pământ situat pe str..10. Asupra efectuării expertizei.12. 148 CPC asupra demersului de numire a expertizei.Chişinău din 25. Mai mult. prin fideiusiune.M. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. V. judecătorul sau instanţa dispune efectuarea unei expertize.M. în baza contractului de vânzare-cumpărare din 03. situat pe str. la cererea părţii sau a unui alt participant la proces.C. meşteşugului artizanale şi din alte domenii. prin ce a încălcat prevederile art. în încheierea de respingere a observaţiilor asupra procesului-verbal a motivat că la actele pricinii nu este o cerere de numire a expertizei contabilă-juridică.2008 recurentul a depus cerere de recuzare a judecătorului Curţii de Apel Chişinău în temeiul art.. prin gajarea apartamentului nr. care au fost respinse prin încheierea din 01. concluzia primei instanţe expusă în încheierea de respingere a observaţiilor asupra procesului-verbal contravine circumstanţelor pricinii şi aceasta serveşte temei de casare a încheierii.2004. iar în cazurile prevăzute de lege.09. Prin urmare. BC „Comerţbank” a acordat SRL „Geta” un credit în sumă de 722 000 lei. Contrar acestor norme imperative ale legii.08. apărute în proces.În şedinţa de judecată s-a constatat că reclamantul a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ şi recalcularea pensiei.

În instanţa de apel apelantul B. Chişinău din 08. şi solicită încasarea de la pârâţi a acestei sume şi a cheltuielilor de judecată în sumă de 36975 lei.06. prin care acţiunea a fost admisă parţial. examinând în fond un nou temei al acţiunii care nu a fost obiect al dezbaterilor în prima instanţă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22. invocând încălcarea art. 372 al. Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 21. ce reglementează raportul juridic privind îmbogăţirea fără justă cauză. instanţa de apel a încălcat principiul disponibilităţii părţilor în procesul civil.2008 a examinat apelul declarat de către CA „Delta” SRL împotriva hotărârii Judecătoriei Soroca din 11.Chişinău cu suprafaţa de 0. Prin răspunsul din 11. având dispozitivul cu conţinut diferit Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie. sumă care urmează a fi restituită de către SRL „Geta” şi V.01. în aceeaşi pricină. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. Din materialele dosarului rezultă că instanţa de apel la 05. de a-şi expune opinia asupra problemei de drept invocate şi a se apăra.06. 1146 Cod civil. B.2008 a fost casată hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre.08. gratuit sau oneros obligaţia debitorului şi art.2008 prin 120 . atunci debitori sunt legaţi solidar. Mitropolit Gurie Grosu. 530 Cod civil. valoarea medie de piaţă a unui lot de pământ situat pe str.C.06.2009 a casat decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa. care prevede că. având în vedere faptul că dreptul de a determina limitele cererii de chemare în judecată îi aparţine reclamantului.045 ha.045 ha constituie 1110000-1340000 lei. art. a casat cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţă de apel decizia Curţii de Apel Bălţi din 05. 1156 Cod civil care reglementează răspunderea solidară a fidejusorului şi debitorului obligaţiei faţă de creditor.2008 acţiunea a fost respinsă. Mitropolit Gurie Grosu mun. a încălcat prevederile art.2009. argumenta şi dovedi poziţia în proces. 1392. În atare circumstanţe. conform căruia o parte (fidejusor) se obligă faţă de cealaltă (creditor) să execute integral sau parţial. iar creditorul poate pretinde fiecăruia din debitori executarea.12.2006 Banca Comercială „Comerţbank” a înstrăinat terenul dat. în cererea de chemare în judecată a invocat art.10. Circumstanţele menţionate constituie temei incontestabil de casare a deciziei atacate cu remiterea cauzei la rejudecare.1389.12. (3) CPC şi art. 1393 Cod civil. la 30. împotriva CA „Delta” SRL cu privire la repararea prejudiciului material şi moral. instanţa de apel. Astfel. De asemenea.„Comerţbank” a fost transmis în posesia ultimei lotul de pământ situat pe str. Prima instanţă a examinat cauza în limitele pretenţiilor înaintate şi a ajuns la concluzia de a respinge acţiunea.M. lipsindu-l pe intimat de dreptul de a-şi formula. şi-a modificat temeiul acţiunii.M. În suport s-a indicat că. Prin hotărârea Judecătoriei Râşcani mun. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.2008 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui H. art. dacă doi sau mai mulţi debitori datorează o prestaţie în aşa fel încât fiecare este dator să efectueze întreaga prestaţie.02. Reclamantul consideră că în prezent preţul mijlociu a lotului de pământ constituie 1225000 lei. 2ra-991/09) Decizia instanţei de apel a fost casată cu restituirea spre rejudecare în instanţa de apel din motivul că s-a constatat existenţă a două decizii din aceeaşi dată.2007 eliberat de Bursa Imobiliară „Lara”.M. la 28. cu suprafaţa de 0.

acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. prin care acţiunea a fost respinsă. în rest hotărârea primei instanţe a fost menţinută. D/CASCO/08-683 din 27.06.2008.2008 S.C. În legătură cu acest incident pârâtul a fost sancţionat administrativ în temeiul art. Conform procesului-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor la autovehicule nr.C. în aceeaşi pricină. (1) CCA.2009 a casat decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă. ultima este în drept să caseze hotărârea adoptată. menţinută de decizia Curţii de Apel Bender din 09.05.04. rezultă că a fost admis apelul declarat de către H. Colegul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 02. ceea ce este inadmisibil. fiind în stare de ebrietate. D/1809-02 din 17. în rest hotărârea primei instanţe a fost menţinută.06. din copia dispozitivului deciziei Curţii de Apel Bălţi din 05.2008. Reclamantul a solicitat încasarea de la pârât a sumei de 2735 lei în temeiul art.M. Hotărârile instanţelor ierarhic inferioare au fost casate cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de fond din motivul că nu a fost aplicată legea care trebuia a fi aplicată (art. 1329 Cod Civil. cu restituirea pricinii la rejudecare. Această împrejurare impune necesitatea casării deciziei instanţei de apel şi remiterii pricinii la rejudecare în instanţa de apel. Instanţa de recurs a menţionat că s-a creat situaţia în care există două decizii din aceeaşi dată.01. prezentată ca anexă la recursul declarat de H. autentificată prin ştampila instanţei şi semnătura judecătorului raportor A. pârâtul a deteriorat uşa din spate a automobilului asigurat. motiv pentru care a fost chemată poliţia. 167 al. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că.care acţiunea a fost admisă în parte şi a pronunţat decizia prin care apelul declarat de către CA „Delta” SRL a fost admis. 400 al. prejudiciul cauzat autovehicului asigurat a fost evaluat în sumă de 2735 lei. a) CPC). la 18. casată hotărârea primei instanţe în partea admiterii acţiunii cu pronunţare în această parte a unei noi hotărâri.12.05. ce stipulează dreptul la creanţă a asigurătorului faţă de terţul responsabil de producerea pagubei. Prin hotărârea Judecătoriei Căuşeni din 11. a încălcat sau a aplicat eronat normele de drept material care nu pot fi corectate de către instanţa ierarhic superioară.12. având dispozitivul cu conţinut deferit. Însă. 121 . în cazul în care prima instanţă judecătorească.2008 „DVS Service” SRL a încheiat cu CA „Moldasig” SRL un contract de asigurare facultativă Auto Casco nr. În timpul reţinerii.2008 întocmit de asigurătorul-reclamant. prin care acţiunea a fost respinsă. cu privire la încasarea sumei. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.2009. într-un local din mun. casată hotărârea primei instanţe în partea admiterii acţiunii cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri. La 26. 2ra-47/09) Practica judiciară confirmă faptul că.M. ACA/2008-168 prin care a asigurat autovehiculul de model „Dacia Logan” cu numărul de înmatriculare CMW 411. la examinarea pricinii. „Moldasig” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui S. Suma sus menţionată a fost achitată asiguratului cu titlu de despăgubire de asigurare în temeiul ordinului Directorului General a CA „Moldasig” SRL nr. Chişinău a tulburat ordinea publică..E. contradictoriu.2008.. 2 lit..

Ceadâr-Lunga.400 al. prima instanţă a respins acţiunea din motivul că. În speţă sunt aplicabile dispoziţiile legale prevăzute la art. str. în consecinţă. (1) CPC. Lermontov. 14. în cazul în care se invocă cauzarea unui prejudiciu în baza temeiurilor răspunderii civile delictuale rezultate din contravenţia enunţată. conform procesului-verbal al contravenţiei administrative şi deciziei de aplicare a sancţiunii administrative. 442 al. 2ra-2158/09) Hotărârea primei instanţe a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare în temeiul art. d) şi art. 1398. Il.08. constituită din casa de locuit amplasată în or. gospodăria transmisă succesorului face parte din gospodăria de tip 122 . a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui C. Reclamanta a considerat că la eliberarea certificatului de moştenitor legal nu s-a luat în considerare faptul că. (1) lit. la rejudecare este necesar de a se constata prin dovezile prezentate de părţi existenţa prejudiciului invocat. art. (1) CCA. 1416 Cod Civil. (2) lit. (2) lit. notarul A.I.Arnaut i-a eliberat pârâtului certificat de moştenitor legal pentru întreagă avere rămasă după decesul acestuia. S.p. 1329 Cod Civil. cauzarea prejudiciului material nu reprezintă un element constitutiv sau circumstanţă agravantă a contravenţiei prevăzute de art. vinovăţiei celui ce a cauzat prejudiciul. această sarcină îi va revine primei instanţe la rejudecare pricinii. adică pentru apariţie în locurile publice în stare de ebrietate şi de către asigurător nu a fost prezentată nicio probă ce ar fi demonstrat cauzarea prejudiciului pretins de către intimat. 167 al. Concluziile primei instanţe au fost apreciate ca fiind întemeiate de către instanţa de apel. respingerea acţiunii de către primă instanţă cu referire doar la inexistenţa menţiunii despre cauzarea prejudiciului material în decizia de sancţionare administrativă este vădit eronată şi echivalează cu nejudecarea fondului. Ca urmare. inclusiv în baza temeiurilor şi condiţiilor răspunderii delictuale. Instanţa de recurs a reţinut că. în împrejurările reţinute decizia de sancţionare administrativă nu poate servi temei pentru respingerea acţiunii formulate în cadrul unui procesul civil. Instanţa de recurs a menţionat că. 400 al. Astfel. Or. 400 al.C. cu o suprafaţă totală de 57. La 30 iulie 2001.M. 1329 Cod Civil privind preluarea de către asigurător a drepturilor asiguratului. precum şi dispoziţiile generale cu privire la obligaţiile care nasc din cauzarea de daune prevăzute în art. a fost sancţionat doar în temeiul art. (1) CCA pentru a fi reflectată în decizia de sancţionare administrativă. raportului de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu. care nu pot constitui obiect de examinare în instanţa de recurs în virtutea art. În motivare acţiunii reclamanta a indicat că la 26. a) CPC. Ca urmare. verificarea temeiniciei şi legalităţii acţiunii intentate urma a se efectua prin prisma dispoziţiilor legale sus menţionate. ceea ce constituie temei de casare prevăzut de art. Examinând acţiunea. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.În motivarea deciziei instanţa de recurs a reţinut că instanţele de judecată n-au aplicat legea care trebuia să fie aplicată.1994 a decedat tatăl pârâtului C. care reglementează preluarea de către asigurător a drepturilor asiguratului. faptei ilicite.2 m. la cererea de recurs recurentul a prezentat cu titlu de probe mai multe înscrisuri. 167 al. Temeiul de drept al acţiunii SRL „Moldasig” îl constituie dispoziţiile art. cu privire la declararea nulităţii certificatului de moştenitor legal. b) CPC C.

A solicitat reclamanta declararea nulităţii certificatului de moştenitor legal nr.1994 a decedat C. 594 Cod Civil.I. pentru bunurile rămase după decesul lui Coltuclu Ilie.Il. str. certificat de moştenitor legal pentru întreaga avere rămasă după decesul acestuia. Instanţa de apel a indicat că s-a dat apreciere corectă circumstanţelor pricinii şi concluziile primei instanţe corespund prevederilor legii.. Ceadâr-Lunga. născută la 07. Astfel.2006. menţinută prin decizia Curţii de Apel Comrat din 11. Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 17. Intimata M. constituită din casa de locuit amplasată în or. La fel. Ivan.2 m.1982 şi Irina. Lermontov. (2) lit.06. 4465 din 30. ceea ce constituie temei de casare prevăzut de art.E. erau în vigoare dispoziţiile Codului civil (în redacţia legii din 26. Ultima a decedat la 19.C. în gospodăria de tip colhoz moştenirea se deschidea după decesul ultimului membru al acestei gospodării. iar potrivit art. 400 al. În plus.12.2001.2008 acţiunea a fost admisă.Arnaut i-a eliberat recurentului C. fiul defunctului. ce s-a manifestat prin aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată.Il. care la fel a fost membru de colhoz.p. Reclamanta a menţionat că membri ai gospodăriei de tip colhoznic erau pârâtul. mama pârâtului.10. fără a prezenta dovezi admisibile în acest sens.11.colhoznic şi succesiunea trebuia să fie deschisă numai după decesul ultimului membru a acestei gospodării. împreună au construit o bucătărie. Prima instanţă şi-a întemeiat hotărârea de admitere a acţiunii pe faptul că în anul 2001. După decesul tatălui pârâtului în această gospodărie a locuit soţia defunctului C. rezultate din aplicarea eronată a legii. ea în calitate de soţie a pârâtului. prin invocarea propriului drept asupra bunului în cauză. La 30. o cantină şi o baie. precum şi copii lor. 123 . instanţele de judecată au decis anularea certificatului de moştenitor legal fără a stabili care a fost regimul juridic al proprietăţii rămase după decesul lui C.04. S-a mai menţionat că pârâtul a ascuns de notar că această gospodărie face parte din gospodăria de tip colhoznic şi că mama sa muncea şi primea pensie de la colhoz. Despre existenţa certificatului de moştenitor legal reclamanta susţine că a aflat abia în luna mai 2006. care deţineau o cotă din fosta gospodărie. a contestat legalitatea acestui certificat. reclamanta consideră că prin eliberarea certificatului de moştenitor legal pârâtului sunt lezate drepturile patrimoniale ale ei şi copiilor.2001 eliberat de notarul A. instanţa de recurs a constatat că.2000.07.1964). Reclamanta susţine că în perioada convieţuirii cu pârâtul.2009 au fost casate decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă. s-a stabilit că la 26. Prin hotărârea Judecătoriei Ceadâr-Lunga din 30.12.1992.04. b) CPC motiv pentru care se impune rejudecare cazului. cu o suprafaţă totală de 57. concluziile instanţelor de judecată privind regimul juridic al bunurilor ce au constituit averea succesorală ca gospodărie de tip colhoznic sunt greşite. Instanţa de recurs a considerat că la soluţionarea litigiului au fost aplicate eronat normele de drept material. după decesului C. când pârâtul le-a cerut să elibereze casa. Astfel.08. Instanţa de recurs a menţionat că. notarul A.07. Il.Arnaut lui Coltuclu I. născut la 13. când pârâtul a legalizat moştenirea.. instanţa de recurs a constatat că nu au fost stabilite nici toate circumstanţele care concură pentru soluţionarea justă a litigiului. menţinând hotărârea primei instanţe. 14.

care nu reglementau un asemenea tip de proprietate. ceea ce în conformitate cu art.2009 a casat hotărârea adoptată cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa. 400 al. odată ce la momentul decesului lui Cotuclu Ilie erau în vigoare deja dispoziţiile Legii cu privire la proprietate nr.1964) sunt inaplicabile la caz. 1) lit. instanţele de judecată au omis faptul că acceptarea succesiunii poate avea loc atât prin depunerea unei cereri la notar. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că prin pct.dreptul de a se apăra în cadrul unui proces desfăşurat pe principiul contradictorialităţii. care prin decizia de respingere a apelului. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. 400 al. precum şi de la normele de drept material aplicabil în cauză. cât şi prin intrarea în posesia averii succesorale. funcţia pe care ea a deţinut-o nu a fost redusă. L.12. c) din Codul Muncii în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate. repararea prejudiciului moral în mărime de 21 000 lei şi a cheltuielilor de judecată. Ceadâr-Lunga din 28.1991. 118 al. La caz. 1 lit. 459-XII din 22. Ultimul a invocat acest temei în instanţa de apel solicitând rejudecare fondului de primă instanţă pentru a putea prezenta dovezi şi a-şi susţine poziţia. încasarea salariului pentru absenţa forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral.05. pornind de la pretenţiile părţilor şi ale altor participanţi la proces. Prima instanţa n-a respectat obligaţia sa prevăzută de art.12. ea fiind concediată ilegal şi solicită anularea pct. l-a lipsit de garanţiile unui proces echitabil . În suport s-a indicat că. De asemenea. prima instanţa n-a constatat şi n-a elucidat integral circumstanţele care au importanţa pentru soluţionarea pricinii în fond.2008 a fost concediată din funcţia de consultant superior al Direcţiei Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană în temeiul art. prevederile dispoziţiilor Codul civil (în redacţia legii din 26. instanţa de recurs a considerat că concluziile instanţelor de judecată sunt insuficiente pentru anularea certificatului de moştenitor legal. (1) lit. a) CPC) R.03. care constă în determinarea definitivă a elementelor de fapt pentru soluţionarea justă a pricinii.2009. De asemenea. 328-p din 15. în prima instanţa examinarea pricinii a avut loc în lipsa recurentului-pârât I. 86 al. Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie prin decizia din 22. 124 . a) CPC constituie temei pentru anularea hotărârii judecătoreşti. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 15.2001. restabilirea în funcţia deţinută. 2ra-1056/09) Hotărârea a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa din motivul că nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond (temeiul prevăzut de art. 1 al ordinului de concediere nr.2009 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.Cotuclu. (3) CPC.07.01.12. certificat care nu a fost cercetat în şedinţa de judecată. 1 al ordinului Ministerului Educaţiei şi Tineretului nr. din certificatul de moştenitor legal s-a constatat că notarul a verificat dreptul de proprietate a defunctului asupra casei în litigiu cu referire la certificatul eliberat de Primăria or. Având în vedere circumstanţele pricinii indicate. împrejurări care determină necesitatea rejudecării pricinii. 328-p din 15. încasarea salariului pentru perioada absenţei forţate de la lucru. restabilirea în funcţie.Or. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Educaţiei şi Tineretului cu privire la contestarea actului administrativ. instanţa de recurs a constatat şi încălcarea normelor de drept procedural şi anume că. Reclamanta consideră că. însă solicitările enunţate au fost omise neîntemeiat de către instanţa de apel.

construind pe acest teren un gard şi alte construcţii pentru deservirea parcării.09. Chişinău i s-a permis de a efectua lucrări de construire şi amenajare a parcării auto pe adresa mun. (1) lit. În asemenea circumstanţe. 21/2194-p din 25.10. respingând acţiunea a reţinut. odată cu preavizarea în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal.12.L. în timp ce în cadrul Ministrului Educaţiei şi Tineretului au fost angajate alte persoane din afară. nu este clar dacă într-adevăr a avut loc reducerea statelor de personal în cadrul Ministerului Educaţiei şi tineretului şi prima instanţă nu a verificat şi nu s-a expus asupra acestor circumstanţe. Reclamantul a solicitat anularea refuzului Consiliului Mun. Chişinău. După cum atestă materialele cauzei.12.2008 şi a fost obligat Consiliul mun. bul. prima instanţă urma să verifice şi să se expună asupra faptului dacă a fost respectată şi aplicată corect procedura de concediere a reclamantei în conformitate cu prevederile art. Moscovei. 6 mun. Chişinău nr. „Forart Plus” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun.L. Instanţa de recurs a conchis că la examinarea cauzei prima instanţă nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond şi din 125 . Prin urmare. (1) lit. instanţa nu a verificat aceste motive pe deplin ele fiind în concordanţă cu actele cauzei. Prin decizia din 23. Chişinău pentru exploatarea parcării auto cu suprafaţa de 0. de către Ministerul Educaţiei şi Tineretului a fost respectată procedura de concediere şi careva încălcări în acest sens nu s-au stabilit. „Geoinfosistem”.Prima instanţa. c) Codului Muncii. S. bd. angajatorul va propune salariatului un alt loc de muncă în unitatea respectivă.04. conform planului geomertic de individualizarea terenului executat de S.Rotaraş alte locuri de muncă în afara unităţii respective care nu au fost acceptate de către reclamanta pe motiv că în instituţie erau alte funcţii.R. bd. nr. Chişinău.061 ha. 6. Moscovei. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. Moscovei. 6. Astfel. că la desfacerea contractului individual de muncă.L.2008 până la 01. angajatorul i-a propus L. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. la 27. nr. 3r-1351/09) Hotărârea primei instanţe a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare din motivul că prima instanţa nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond şi n-au fost dovedite circumstanţele considerate de prima instanţă ca fiind stabilite (art. Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a casat hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 17.2008 şi obligarea pârâtului de a încheia contractul de arendă a terenului destinat parcării auto din mun. instanţa de recurs a considerat că.2008.11.11. 88 al. executarea lucrării fiind efectuată de la 01.2008 acţiunea a fost admisă. 88 din Codul Muncii. Chişinău nr. 21/2194-p din 25. conform art.R.R. 400 al. 1522 eliberat de Direcţia Generală Transport Public şi căi de Comunicaţie a Primăriei mun. nr. destinat parcării auto. Reclamantul a menţionat că. Chişinău nr.2008 a primit răspunsul Consiliului mun. 6. „Forart Plus” a lotului de pământ din bd. A fost recunoscut nefondat refuzul Consiliului mun. 21/2194-p din 25. Chişinău să emită decizia privind darea în arendă S.2009. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 17. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că. nr.2008 cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa. Moscovei.2008 la cererea sa prealabilă prin care a solicitat încheierea contractului de arendă a bunului imobil situat pe adresa mun.11. prin Permisul nr. a) şi b) CPC). Instanţa de recurs a considerat că. Chişinău.11.

materialele cauzei rezultă că nu au fost dovedite circumstanţele considerate de prima instanţă ca fiind stabilite. Colegiul civil şi de contencios administrativ a menţionat că, nu a fost dovedită circumstanţa considerată de prima instanţă ca fiind stabilită şi anume că terenul destinat parcării auto, pentru necesităţile SRL „Forart Plus”, este aferent imobilului pe care-l deţine. Din materialele cauzei rezultă că SRL „Forart Plus” deţine în folosinţă şi posesie temporară bunul imobil (spaţiu comercial) cu suprafaţa totală de 1070 m.p. situat pe bd. Moscovei, nr. 6, mun. Chişinău, în baza contractului de locaţiune din 07.06.2007 încheiat cu Foros Ludmila. Pe când, construcţia şi amenajarea parcării auto i-a fost permisă SRL „Forart Plus” prin Permisul Direcţiei Generale Transport Public şi Căi de Comunicaţie a Primăriei mun. Chişinău nr. 1522 pe adresa bd. Moscovei, nr. 6/2, mun. Chişinău. Din cele expuse rezultă că SRL „Forart Plus” deţine în folosinţă şi posesie temporară doar o parte a bunului imobil (spaţiu comercial cu suprafaţa totală de 1070 m.p.) situat pe bd. Moscovei, nr.6, mun. Chişinău, astfel acest imobil este proprietate comună pe cote-părţi. Din probele anexate la dosar nu rezultă că terenul situat pe bd. Moscovei, nr. 6/2, mun. Chişinău a fost atribuit ca teren aferent imobilului situat pe bd. Moscovei, nr. 6, mun. Chişinău, la fel, precum nu rezultă nici faptul că terenul în litigiu a fost atribuit ca teren aferent doar acelei cote-părţi din imobil pe care o deţine SRL „Forart Plus”. Or, în sensul prevederilor pct. 3 al Regulamentului cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente, teren aferent se consideră suprafaţa de teren atribuită în modul stabilit de legislaţie obiectelor indicate în pct. 2 acestui Regulament. Prin urmare, concluzia primei instanţe că terenul destinat parcării auto situat pe bd. Moscovei, nr. 6/2, mun. Chişinău, este aferent imobilului situat pe bd. Moscovei, nr. 6, mun. Chişinău, instanţa de recurs a considerat neîntemeiată. Mai mult ca atât, această concluzie este în contradicţie cu răspunsul Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare a Consiliului mun. Chişinău nr. 21/2194-p din 25.11.2008, care i-a fost adus la cunoştinţă SRL „Forart Plus”, din care rezultă că lotul de pământ din bd. Moscova, 6/2, amenajat provizoriu ca parcaj auto de uz public, conform schiţei de proiect avizate şi a permisului nr. 1522 eliberat de Direcţia generală transport public şi căii de comunicaţie, este terenul de uz public şi darea acestuia în arendă se face prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii. Instanţa de recurs a reţinut că, o hotărâre judecătorească este legală şi întemeiată atunci când instanţa de judecată apreciază probele prezentate de părţi în corespundere cu prevederile art. 130 CPC, multiaspectual, complet, în ansamblul şi interconexiunea lor, prin indicarea în hotărâre atât a argumentelor de admitere a unor probe cât şi a argumentelor de respingere a altor probe. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că nu au fost elucidate şi constatate toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii şi nu au fost dovedite circumstanţele considerate de prima instanţă ca fiind stabilite, Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a ajuns la concluzia de a casa integral hotărârea primei instanţe şi a restitui pricina spre rejudecare în primă instanţă. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. 3r-661/09) În practica judiciară se întâlnesc şi cazuri în care instanţa de recurs a restituit pricina spre rejudecare în prima instanţa din motivul că concluziile primei instanţe, expuse în hotărâre, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii (temeiul prevăzut de art. 400 al. (1) lit. c) CPC). Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 02.09.2009 a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 25.05.2009 în pricina civilă la cerere de chemare în

126

judecată a lui B.V. împotriva Ministerului Dezvoltării Informaţionale cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcţie, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu şi repararea prejudiciului moral. Prima instanţa a respins acţiunea, ca fiind depusă cu omiterea termenului, motivând că B.V. a omis termenul de adresare în instanţa de judecată, fără a solicita repunerea în termenul de prescripţie şi fără a prezenta motive de omitere a termenului. Însă din susţinerile-verbale ale reprezentantului reclamantului depuse în cadrul şedinţei primei instanţe de la 25.05.2009 rezultă că ultimul a solicitat repunerea cererii de chemare în judecată în termen, indicând motivele omiterii acestuia, şi acest fapt se confirmă prin observaţiile la procesul-verbal al şedinţei de judecată, cu care judecătorul a fost de acord. Aşadar, concluzia primei instanţe expusă în hotărâre contravine circumstanţelor pricinii. În afară de această la examinarea pricinii s-au admis şi încălcări de ordin procedural. În conformitate cu art. 240 al. (3) CPC, instanţa judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretenţiilor înaintate de reclamant. În conformitate cu art. 203 al. (1) CPC, cererile şi demersurile participanţilor la proces în problema judecării pricinii se soluţionează prin încheiere judecătorească, după ascultarea opiniilor celorlalţi participanţi la proces. Contrar acestor prevederi imperative ale legii şi necătând la faptul că în cadrul şedinţelor de judecată, reprezentantul lui B.V. a solicitat repunerea în termenul de adresare în instanţa de judecată, prima instanţa nu s-a expus în privinţa acestui demers. În lipsa unui răspuns clar şi explicit referitor la unul din argumentele esenţiale ale cererii, hotărârea judecătorească se consideră nemotivată. Nemotivarea hotărârii constituie o încălcare a dreptului la judecarea cauzei într-un mod echitabil prevăzut de art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, care obligă judecătorii naţionali să motiveze deciziile pentru a nu lăsa părţile într-o stare de incertitudine şi a nu le crea impresia că nu au fost auziţi. În conformitate cu art. 400 al. (1) lit. c) şi al. (3) CPC, în cazul în care concluziile primei instanţe, expuse în hotărâre, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii şi încălcarea normelor de drept procedural constituie temeiuri de casare a hotărârii. (Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. 3r-1695/09) Rezultatele generalizării practicii judiciare permit să concluzionăm următoarele: 1. În cele mai frecvente cazuri, deciziile instanţelor de apel şi hotărârile instanţelor de fond au fost casate cu restituirea pricinii spre rejudecare din considerentele că instanţele au încălcat sau aplicat eronat normele de drept procedural şi anume: - neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare procedurii de citare legală; - încălcarea normei procedurale cu privire la competenţa jurisdicţională; - soluţionarea problemei drepturilor unei persoane neantrenate în proces; - soluţionarea pricinii cu încălcarea normelor procedurale prevăzute de art. 240 al. (3) CPC; - nesoluţionarea prin actul de procedură corespunzătoare (încheiere) a cererilor şi demersurilor participanţilor la proces; - nepronunţarea de către instanţele de apel asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel. 2. Nu sunt rare cazurile când instanţa de recurs restituie pricinile spre rejudecare din motivul că: - pricina a fost judecată de un judecător care nu era în drept să participe la examinarea ei;

127

-

lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată sau procesul-verbal a fost semnat de alt judecător; - în judecarea pricinii au fost încălcate regulile cu privire la limba procesului; - hotărârea nu este semnată de judecător; - partea motivată a hotărârii sau deciziei vine în contradicţie cu dispozitivul acesteia; - instanţa de apel a depăşit împuternicirile delegate prin art.385 al. 1 lit. d) CPC. 3. Privitor la aplicarea de către instanţele de judecată a normelor de drept material, în cele mai dese cazuri când deciziile şi hotărârile instanţelor judecătoreşti se casează cu restituirea pricinii spre rejudecare din motivul că instanţele nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată sau au interpretat eronat legea şi eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. 4. În ceea ce priveşte hotărârile pentru care legea nu prevede calea apelului, deseori aceste hotărâri se casează cu restituirea pricinii spre rejudecare din motivul că nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionare pricinii în fond, iar concluziile primei instanţe sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii. 5. În acelaşi rând, se întâlnesc cazuri de casare a deciziilor instanţelor de apel prin care se decide restituirea pricinilor spre rejudecare cu întemeierea lor pe temeiurile prevăzute de art. 400 al. 1 CPC cea ce contravine temeiurilor declarării recursului pentru secţiunea a II-a.

Având în vedere rezultatele generalizării se propune: 1. de a discuta prezenta nota informativă în cadrul şedinţei Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie; 2. de a expedia nota în adresa curţilor de apel întru luare de cunoştinţă; 3. de a plasa informaţia pe sit-ul Curţii Supreme de Justiţie. Judecător coordonator V.Clevadâ Executor: Consultantul superior N. Ciursina Secţia civilă şi de contencios administrativ a Direcţiei de generalizare a practicii judiciare şi analiza statisticii judiciare

128

PROCEDURA CONTENCIOASĂ

129

CERERI DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ (ACŢIUNI)
Judecătoria ___ Reclamant: Ionescu Ion localitatea ___ strada ___ nr._ Pârâţi: 1. Ştefănescu Ştefan localitatea ___ strada ___ nr._ 2. Oficiul Cadastral Teritorial ___ localitatea ___ strada ___ nr._

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
Eu, Ionescu Ion, sunt proprietarul terenului cu numărul cadastral ___ şi suprafaţa de 850 m.p. amplasat pe str. ___ nr._. Faptul dat se confirmă de titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. ___, eliberat pe numele meu şi înregistrat la OCT. La o parte din terenul ce îmi aparţine cu drept de proprietate pretinde Ştefănescu Ştefan, proprietarul casei vecine nr._ de pe str. ___. Pârâtul îşi motivează pretenţiile prin faptul că în titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren pe care îl deţine, nr. ___, şi în planul sectorului menţionat în titlu, ar fi indicată şi partea de teren litigioasă. Drept temei al unor asemenea pretenţii pârâtul mai invocă şi faptul că anterior terenul aferent casei ce îmi aparţine cu drept de proprietate era de o suprafaţă de 760 m.p., iar actualmente suprafaţa acestuia constituie 850 m.p. Consider că titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren eliberat pârâtului în privinţa terenului cu numărul cadastral ___ urmează a fi declarat parţial nul în baza următoarelor argumente de fapt şi de drept. Terenul de lângă casa mea, cu numărul cadastral ___, s-a aflat în posesia mea şi a fostului meu soţ, iar din 1986, după decesul soţului, eu am devenit unica posesoare a terenului, pe care l-am privatizat în condiţiile Codului funciar din 25.12.1991. În componenţa acestui teren s-a aflat, şi se află până în prezent, şi porţiunea cuprinsă în perimetrul laturilor „5-6-7-8-9”, porţiune, la care pretinde pârâtul. Hotarul existent, care delimitează terenurile noastre a fost stabilit până la adoptarea Codului funciar din 25.12.1991 şi nu a suferit modificări până în prezent, iar porţiunea menţionată de sector a făcut întotdeauna parte din terenul ce îmi aparţine mie cu drept de proprietate. Faptul dat este confirmat şi prin Actul de constatare pe teren la stabilirea hotarelor fixe din 02.032008. Actul a fost întocmit de specialistul pentru reglementarea regimului funciar la primăria locală, M.P., cu participarea consilierului J. A. Conform Planului cadastral al terenurilor proprietate privată aferente caselor de pe str. ___ nr._ şi nr._, anexat la act, suprafaţa la sol a terenurilor este de 850 m.p. şi, respectiv, de 570 m.p. Despre faptul că în componenţa sectorului de teren al pârâtului a fost greşit inclusă şi poţiunea cuprinsă în perimetrul laturilor „5-6-7-8-9” din planul sectorului meu o confirmă şi primăria care, la 09.03 2008, s-a adresat cu demers către Oficiul Cadastral 130

Teritorial solicitând efectuarea modificării hotarului terenurilor cu numerele cadastrale ___ şi ___. Drept temei pentru demers a fost indicat faptul că hotarul comun al terenurilor respective, menţionat în planul cadastral, nu corespunde documentelor iniţiale, de care dispun oficiul cadastral şi proprietarii terenurilor. În documentele iniţiale privind posesia terenurilor adiacente caselor de pe str. ___ nr._ şi nr._, configuraţia acestor terenuri în planul schematic, şi hotarul dintre ele, coincid cu cele indicate în planul sectoarelor de teren anexat la Titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren eliberat mie. Respectiv, porţiunea de sector cuprinsă în perimetrul laturilor „5-6-7-8-9” este inclusă în componenţa terenului meu. Această porţiune a fost şi este parte din terenul aferent casei ce o deţin în proprietate (până şi după privatizarea pământului), şi permanent s-a aflat în posesia iar apoi în proprietatea mea, Ionescu I. Din ce considerente porţiunea de sector menţionată a fost inclusă şi drept parte componentă a terenului aferent pârâtului, eu nu sunt în cunoştinţă de cauză. Dar, eu nu am înstrăinat nici într-un fel această parte de sector. Nu există vreo hotărâre a autorităţii publice împuternicite prin care partea respectivă de sector ar fi fost retrasă din posesia/proprietatea mea şi transmisă în modul stabilit de lege pârâtului. Posesia mea neîntreruptă şi netulburată a porţiunii litigioase de teren se demonstrează şi prin faptul că gardul şi construcţiile existente la momentul actual, ce delimitează în calitate de hotar fix terenurile noastre există de mai multe zeci de ani. Faptul că suprafaţa terenului meu (850 m.p.) diferă de suprafaţa indicată în documentele de înregistrare a drepturilor de până la privatizarea terenului (760 m.p.) se explică prin următoarele circumstanţe. Măsurările terenurilor de până la privatizarea pământului se efectuau adeseori superficial, admiţându-se erori în partea majorării sau micşorării suprafeţei terenurilor respective. Şi numai la înregistrarea masivă în proprietate privată a terenurilor, aceste măsurări s-au efectuat cu mijloace tehnice performante, care au asigurat şi exactitatea corespunzătoare. În afară de aceasta, suprafaţa terenurilor aferente caselor ce îmi aparţin mie şi pârâtului s-a mărit în comparaţie cu suprafaţa lor indicată în documentele iniţiale şi datorită faptului că a fost îndreptat hotarul terenurilor aferente acestor case din partea lor de nord, din contul terenului liber spre malul râului care trece în apropiere. Este de remarcat şi faptul că, din considerentele indicate, şi suprafaţa terenului aferent casei pârâtului s-a mărit: de la 485 m.p. până la 570 m.p. (conform datelor din Planul cadastral anexat la Actul de constatare pe teren la stabilirea hotarelor fixe). Faptul că măsurările anterioare privatizării sufereau de inexactităţi poate fi demonstrat şi prin aceea că şi la alţi vecini suprafaţa terenurilor aferente caselor „s-a mărit” în comparaţie cu suprafaţa de până la privatizare cu circa 100-200 m.p. Prin includerea în Titlul deţinătorului de teren al vecinului a unei porţiuni din terenul ce îmi aparţine mie cu drept de proprietate au fost încălcate drepturile mele prevăzute de art.27 Cod funciar, art.315 şi art.316 Cod civil, şi este tulburată posesia mea asupra terenului, dat fiind faptul că pârâtul a declarat că intenţionează să demoleze hotarul existent, să ocupe porţiunea de teren la care pretinde şi pe care o consideră drept aparţinând lui, şi să stabilească un nou hotar în mod unilateral între terenuri. Conform art.11 Cod civil, apărarea dreptului civil poate fi făcută prin declararea nulităţii actului emis de o autoritate publică, precum şi prin restabilirea situaţiei anterioare încălcării dreptului şi suprimarea acţiunilor prin care se încalcă dreptul sau se creează pericolul încălcării lui. Potrivit art.504 alin.(1) Cod civil, când vreo înscriere din Registrul bunurilor imobile nu corespunde situaţiei juridice reale, se poate cere rectificarea înscrierii. Iar

131

potrivi art.505 alin.(2) din cod, în lipsa consimţământului titularului, rectificarea se va încuviinţa numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti irevocabile. Conform art.38 alin.(3) din Legea cadastrului bunurilor imobile, greşelile din cadastru care nu au caracter tehnic (indicarea greşită a tipului de drept, a denumirii titularului de drepturi, componenţa bunului imobil, denaturarea mărimii cotelor în proprietatea comună, a coordonatelor hotarelor şi alte greşeli care lezează drepturile şi interesele legitime ale titularilor de drepturi sau ale altor persoane) se corectează cu consimţământul exprimat în scris al fiecărui titular de drepturi ale cărui interese sunt atinse sau în temeiul hotărârii judecătoreşti irevocabile. Având în vedere că pârâtul nu-şi dă consimţământul pentru corectarea greşelii ce ţine de hotarul dintre terenurile cu numerele ___ şi ___, această corectare poate fi efectuată numai în temeiul hotărârii judecătoreşti. Astfel mi se va apăra şi dreptul meu la proprietate stabilit la art.46 din Constituţia Republicii Moldova şi art.1 al Primului Protocol adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Potrivit explicaţiilor din pct.3 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.10 din 26.03.1997 “Cu privire la practica aplicării legislaţiei funciare de către instanţele judiciare”, litigiile şi plângerile legate de chestiunile funciare, unde una din părţi este cetăţeanul, se examinează de către judecătoriile jurisdicţiei de drept comun. Pornind de la cele expuse, în temeiul art.11, 27 din Codul funciar, art.11, 315, 316, 504 şi 505 din Codul civil, art.38 din Legea cadastrului bunurilor imobile, art.166 şi 241 din Codul de procedură civilă, s o l i c i t: Să fie anulat Titlul ce confirmă drepturile deţinătorului de teren eliberat în privinţa terenului cu numărul cadastral ___ pe numele lui Ştefănescu Ş. în partea în care în titlu, pe lângă terenul aferent casei de pe str. ___ nr._, s-a inclus şi o suprafaţă suplimentară cuprinsă în perimetrul laturilor „5-6-7-8-9” din terenul cu numărul cadastral ___ aferent casei _ de pe str. ___ nr._. Să fie obligat Oficiul Cadastral Teritorial ___să efectueze rectificarea hotarului dintre terenurile cu numerele cadastrale ___ şi ___, iar din planul sectorului de teren cu numărul ___ să fie exclusă suprafaţă cuprinsă în perimetrul laturilor „5-6-7-8-9”, suprafaţă, care ţine de terenul ce-mi aparţine mie cu drept de proprietate. Anexă: ___ ___ ___ Data______________________ Semnătura __________________

132

Judecătoria sectorului _______________________ Reclamant: __________________ _____________________ (domiciliul) Pârâţi: 1. Consiliul sătesc ____________________ ___________________________________ (sediul) 2. _________________________________ __________________________________ (domiciliul)

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
Prin decizia Consiliului sătesc ___ nr. ___ din ___, familiei noastre i-a fost repartizat un teren în folosinţă fără termen cu suprafaţa de 0,065 ha pe str. ___ nr._ din s. ___ pentru construirea casei de locuit. Drept beneficiar al terenului conform deciziei am fost indicat eu, reclamantul ___. Eu am început activităţile ce ţin de construirea casei, însă, în legătură cu înrăutăţirea sănătăţii soţiei şi cu problemele de ordin financiar apărute în familie, nu am avut posibilitate să finalizez construcţia. Prin decizia nr. ___ din ___, Consiliul sătesc ___ a abrogat decizia nr. ___ din ___ privind repartizarea terenului menţionat în beneficiul familiei mele, iar terenul repartizat anterior mie, a fost atribuit pârâtului ___. Consider decizia Consiliului sătesc ___ nr. ___ din ___ de abrogare a deciziei anterioare ilegală şi pasibilă anulării în temeiul următoarelor circumstanţe. Terenul de pe str. ___ nr._ a fost repartizat familiei mele conform prevederilor art.11 alin.1 subalineatul 2 din Codul funciar care stabileşte că autorităţile administraţiei publice locale atribuie familiilor nou-formate sectoare de teren din rezerva intravilanului până la epuizarea acesteia pentru construcţia caselor de locuit. Iar potrivit art.25 alin.2 din Codul funciar, retragerea din dreptul de posesiune a terenurilor, atribuite anterior de autoritatea administraţiei publice locale, poate fi efectuată exclusiv prin decizia instanţei judecătoreşti la cererea proprietarului funciar. Legea, în particular, art.10 din Codul funciar, nu prevede competenţa consiliilor locale săteşti de a retrage terenurile din folosinţa beneficiarilor. Astfel, adoptând decizia nr.__ din ___ privind abrogarea hotărârii de atribuire a terenului în posesia mea cu atribuirea terenului respectiv unei alte persoane, Consiliul sătesc ___ concomitent a şi retras, de fapt, terenul din posesia mea, depăşindu-şi competenţa stabilită prin lege. Drept rezultat, decizia dată a consiliului local contravine şi prevederilor art.6 din Constituţia Republicii Moldova care prevede că, la baza organizării şi funcţionării aparatului de stat, este pusă separaţia puterilor în legislativă, executivă şi judecătorească, acestea fiind separate, colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei. Prerogativa de retragere a terenului de la posesor îi revine, conform normei art.25 din Codul funciar, autorităţii judecătoreşti, care examinează cererile date potrivit principiilor art.114-120 din Constituţie şi a prevederilor altor legi adoptate în conformitate 133

cu aceste principii, cu garantarea pentru persoanele interesate a drepturilor şi libertăţilor acordate părţii în proces. Nicio altă putere, inclusiv autorităţile publice locale, nu sunt în drept să intervină în activitatea autorităţii judecătoreşti, să supună controlului hotărârile acesteia, precum şi să substituie instanţa judecătorească la examinarea cauzelor ce intră în competenţa ei, inclusiv în ceea ce priveşte retragerea terenurilor din posesie. Consiliul sătesc ___ a încălcat prevederile constituţionale la acest capitol, arogându-şi ilegal atribuţiile puterii judecătoreşti. Totodată, potrivit prevederilor art.7 din Constituţia Republicii Moldova niciun act juridic care contravine prevederilor Constituţiei, nu are putere juridică. Or, decizia consiliului sătesc ___ nr. ___ din ___, contravenind art. 6, 114-120 din Constituţie, nu poate avea putere juridică. Respectiv, o asemenea decizie anticonstituţională nu poate da naştere la dreptul asupra terenului pentru pârâtul ___, precum şi nu poate servi drept temei pentru lipsirea mea de acest teren. Pe lângă acestea, având în vedere că terenul mi-a fost repartizat în folosinţă pe un termen nelimitat, eu mai având şi posibilitatea de a-l privatiza fără plată în condiţiile art.11 alin.1 subalineatul 1 din Codul funciar, dreptul meu asupra terenului reprezintă şi un bun în sensul art.1 al Primului Protocol adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului interpretează mai pe larg noţiunea de „bun” şi referă la această noţiune orice „drept privat care reprezintă valoare patrimonială şi, respectiv, bun în sensul art.1 al Protocolului 1” (Hotărârea Curţii Europene din 26.06.1986 în cauza V.Marl contra Olandei). Pornind de la conţinutul punctelor 32-35 ale Hotărârii Curţii Europene pentru Drepturile Omului „Stretch contra Regatului Unit” din 24 iunie 2003 bunuri, în sensul art.1 al Protocolului nr.1 la Convenţie, se consideră şi aşteptarea întemeiată a procurării patrimoniului sau a dreptului patrimonial în baza contractului încheiat cu organul autorităţii publice. Iar potrivit art.1 al Protocolului nr.1 menţionat, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Şi deposedarea abuzivă a mea de teren este o încălcare flagrantă a acestui drept. În asemenea circumstanţe, eu sunt în drept să mă adresez cu cerere de anulare a deciziei ilegale şi anticonstituţionale a Consiliului sătesc ___ nr. ___ din ___ şi să revendic terenul de la persoana care l-a obţinut şi îl posedă în baza unui act ilegal. Potrivit prevederilor art.308 din Codul civil posesorul de bună-credinţă este în drept să revendice bunul aflat în posesiune nelegitimă a noului posesor. În acelaşi timp, pârâtul ___ nu poate fi considerat dobânditor şi/sau posesor de bună-credinţă, având în vedere că el ştia de faptul că terenul mi-a fost repartizat mie şi se află legal în posesia mea, dar a acceptat atribuirea terenului în folosinţa lui cu încălcarea normelor constituţionale şi legale menţionate. Potrivit explicaţiilor din pct.3 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.10 din 26.03.1997 “Cu privire la practica aplicării legislaţiei funciare de către instanţele judiciare”, litigiile şi plângerile legate de chestiunile funciare, unde una din părţi este cetăţeanul, se examinează de către judecătoriile jurisdicţiei de drept comun. În temeiul celor expuse, conform prevederilor art. 6 şi 7 din Constituţia Republicii Moldova, art.1 al Primului Protocol adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, art.10 şi 25 din Codul funciar, art.308 din Codul civil, art.166-167, 241 din Codul de procedură civilă,

134

s o l i c i t: Să fie declarată nulă decizia Consiliului sătesc ___ nr. ___ din ___ privind atribuirea în folosul lui ___ a terenului cu suprafaţa de 0,065 ha pe str. ___ nr._ din s. ___. Să fie obligat pârâtul ___ să elibereze terenul de pe str. ___ nr._ s. ___. Să fie încasate de la pârâţi în folosul meu cheltuielile de judecată. Pentru asigurarea acţiunii, solicit să fie pus sechestru pe terenul de pe str. ___ nr._ s. ___, precum şi să-i fie interzise pârâtului ___ acţiunile de efectuare a oricăror lucrări de construcţie pe acest teren. Anexă: Data_______________________ Semnătura__________________

135

Judecătoria sectorului _______________________ Reclamant: __________________ _____________________ (domiciliul) Pârâţi: 1. Consiliul sătesc ____________________ ___________________________________ (sediul) 2. _________________________________ __________________________________ (domiciliul)

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
Eu, reclamantul ___, sunt proprietarul apartamentului nr._ din casa nr._ de pe str._ mun.Chişinău constituit din 2 camere separate. Proprietar al apartamentului nr._, constituit din 2 camere, este pârâtul. Alte 2 camere din secţia dată a blocului - apartamentul nr._, se află în proprietatea lui ___, care la moment este plecat peste hotare. Coridorul, 2 încăperi de baie, 2 încăperi de veceu, o cămară, aflate la extremele coridorului, precum şi bucătăria sunt în proprietate şi folosinţă comună a locatarilor secţiei date. Pârâtul ___ şi-a însuşit o parte din suprafaţa coridorului aflată în folosinţă comună, de asemenea, încăperea băii şi a veceului de lângă apartamentul său, despărţind această parte prin instalarea unui perete cu uşă. În aşa mod el a închis accesul meu la această parte a coridorului şi la încăperile respective. Totodată, pârâtul şi membrii familiei sale au acces liber la altă parte a coridorului, la bucătărie, la altă baie şi alt veceu. Astfel, eu, fiind coproprietar al încăperilor izolate de către pârâtul ___, prin instalarea peretelui, nu pot deţine şi folosi încăperile respective, care au fost uzurpate în mod ilegal de către el. Prin aceasta se încalcă drepturile mele prevăzute de art.315 din Codul civil, care stabileşte că proprietarul are dreptul de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie asupra bunului. Pe lângă aceasta, construirea peretelui s-a efectuat cu încălcarea prevederilor art.50, 55, 42 din Legea privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului, precum şi ale pct.4 din Regulamentul privind certificatul de urbanism şi autorizarea construirii sau desfiinţării construcţiilor şi amenajărilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.360 din 18.04.97, prin care este stabilit că asemenea lucrări pot fi efectuate numai în baza autorizaţiei de construire, eliberată de autoritatea publică locală. Or, pârâtul ___ nu a dispus de o asemenea autorizaţie, peretele fiind instalat de el în mod samavolnic. Iar pentru intrarea în posesia Autorizaţiei de construire, conform prevederilor Instrucţiunii provizorii privind procedura de obţinere a actelor necesare pentru executarea construcţiilor, reconstrucţiilor, amenajărilor, aprobată de Primăria mun. Chişinău la 10.05.2001, mai era necesar ca pârâtul să solicite şi acordul autentificat notarial al vecinilor. Un asemenea acord nu a fost solicitat şi nu există. Pornind de la aceste circumstanţe, eu sunt în drept, conform prevederilor art.374 alin.(1) din Codul civil, să revendic cota-parte din bunul ce-mi aparţine din posesiunea nelegitimă a lui ___ prin obligarea părţii pârâte de a demola peretele construit neautorizat, 136

precum şi să solicit, potrivit prevederilor art.376 alin.(2) din Codul civil, ca pârâtul să fie obligat să nu-mi îngrădească pe viitor dreptul de folosinţă asupra încăperilor nominalizate. Cererea mea se încadrează şi în prevederile art.1 al Primului Protocol adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale care garantează oricărei persoane dreptul la respectarea bunurilor sale. În temeiul celor expuse şi în conformitate cu prevederile art.11 lit.b), 374 alin.(1), 376 alin.(2) din Codul civil, art.166, 241 din Codul de procedură civilă, S O L I C I T: Să fie obligat pârâtul ______ să efectueze din cont propriu demolarea peretelui construit neautorizat în coridorul aferent apartamentelor nr.___ din casa nr._ de pe str. ___ mun.Chişinău, precum şi să nu-mi îngrădească dreptul de folosinţă pe viitor asupra coridorului, camerei de baie şi veceului amplasate în partea de coridor de lângă apartamentul său nr._. Să fie încasate în folosul meu de la pârâtul ___ cheltuielile de judecată ce ţin de acordarea asistenţei juridice şi de plata taxei de stat, în total ___ lei. Anexe: 1. ___ 2. ___ Data__________________ Semnătura_______________

137

_______ din ___ ____________ ______.60 CPC al RM. • taxa de stat – ___________ lei. reclamantul modifică cerinţele expuse în cererea de chemare în judecată. • penalităţi – _____________ lei.Judecătoria Economică de circumscripţie Chişinău Reclamant: _________________ Pârât:______________ „___” ____________ ______ CERERE CU PRIVIRE LA MĂRIREA CUANTUMULUI PRETENŢIILOR DIN ACŢIUNE Prin prezenta. Suplimentar. susţine că pârâtul refuză în continuare să-şi onoreze obligaţiunile prevăzute de Contractul nr. prin majorarea sumelor solicitate spre încasare de la pârât şi solicită instanţei de judecată: a încasa de la pârât în folosul reclamantului • datoria pentru îndeplinirea lucrărilor cu populaţia – ___________ lei. Anexe: 1. Ordin de plată a taxei de stat. Semnătura reclamantului_____________________________ 138 . • cheltuieli de asistenţă juridică – ____________lei. 2. Luând ca bază cele expuse în virtutea calităţii de participant la proces care se bucură de drepturi procedurale speciale prevăzute în art. Aceste circumstanţe au condus la majorarea sumei datoriilor faţă de reclamant cu _____________________ lei. reclamantul declară că susţine integral temeiurile de fapt şi de drept invocate în cererea de chemare în judecată. Calculele sumelor solicitate.

să fie clară. elocvenţă.1984. Argumentele aduse de recurent în favoarea celor expuse sunt următoarele: 1. decizia instanţei de apel trebuie să corespundă tuturor normelor de drept. dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii. adoptată de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei la 28. Astfel. Conform art. deoarece nu corespunde exigenţilor enunţate anterior. logică. lipsă de rezerve (necondiţionalitate). Potrivit Principiului nr. oficialitate şi pertinenţă.158 (4) CPC.2009. instanţa de apel a dispus întoarcerea executării hotărârii judecătoreşti.R(84)5 privind principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcţionării justiţiei. certitudine. De asemenea.373 (2) CPC: în limitele apelului. nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor. raportul de expertiză este examinat în şedinţa de judecată şi evaluat în ansamblu cu celelalte probe. serveşte drept temei de declarare a recursului. Conform art. În rezultat. se conturează încălcarea normelor de drept material şi de drept procedural. deplinătate. În mod special. Conform art. 139 . Curtea de Apel Economică a examinat cererea depusă de intimat la hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie. ceea ce.CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE Recurent: ______________________ Intimat: _______________________ „____” ______________ ____ CERERE DE RECURS ASUPRA DECIZIEI CURŢII DE APEL ECONOMICE La 30.02.432.130 (1) CPC: instanţa judecătorească apreciază probele după intima ei convingere. apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţă de apel de către participanţii la proces.09. adică formulările din conţinutul deciziei trebuie să corespundă exigenţilor de: corectitudine.6 al Recomandării nr. bazată pe cercetarea multiaspectuală. sobrietate. instanţa de apel a dispus admiterea parţială a apelului. claritate. concreteţe. atenţionăm că nu corespunde tuturor normelor de drept şi nu răspunde în mod sigur şi expres la toate obiecţiile formulate de recurent în procesul examinării cererii de apel. călăuzindu-se de lege. consecutivitate. Recurentul luând act de decizia motivată a instanţei de apel a ajuns la concluzia că aceasta este nelegală şi pasibilă casării. modificarea hotărârii Judecătoriei Economice de Circumscripţie în privinţa admiterii cererii de bază şi respingerea cererii înaintate de recurent privind încasarea datoriei de la intimat ca nefondată. 400 (2) şi (3) CPC. instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanţe. precum şi cele care nu au fost stabilite. în conformitate cu art. completă. înţeleasă de părţile implicate în litigiu şi să răspundă în mod sigur şi expres la toate cererile şi obiecţiile formulate de apelant şi intimat.

expunem faptul că. disciplinară. Este de menţionat că raportul nominalizat urma să fie apreciat de către instanţa de judecată nu numai în ansamblu cu celelalte probe din dosar. care au fost neglijate de către instanţa de judecată.04. după caz.În speţa dată. Nerespectarea legii contabilităţii nu se sancţionează cu negarea tuturor operaţiunilor economice ce nu au fost contabilizate în conformitate cu această lege.426 din 04.56 din Legea contabilităţii nr. recurentul a suportat cheltuieli în mărimea solicitată spre încasare de la intimat. În acest aspect au fost prezentate documente justificative suficiente. care se eschivează de la ţinerea contabilităţii. dar solicită restituirea cheltuielilor suportate la deservirea şi întreţinerea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare. cărora instanţa de judecată le-a dat o apreciere greşită. care nu a fost examinat şi evaluat în ansamblu cu celelalte probe din dosar. care aplică incorect standardele şi alte acte normative privind contabilitatea. sesizăm că respingerea cerinţelor recurentului este bazată pe prevederile Legii contabilităţii nr.1995. poate să nu înregistreze anumite operaţiuni economice în evidenţa sa contabilă. Drept argument instanţa de judecată inserează în motivarea hotărârii concluzia expusă de experţi în raportul de expertiză.426-XIII din 04. dar şi în raport cu obiecţiile la raportul de expertiză prezentate de recurent în conformitate cu art. cu referire la concluziile expuse de expert şi admise de instanţa de judecată ca argumente probate. în acest mod scăpând de răspundere contractuală. Mai mult ca atât. Respectiv. încălcarea normelor de drept nominalizate este evidentă. nu poate fi pusă în dependenţă de respectarea sau nerespectarea legii contabilităţii de către recurent. şi anume: raportul de expertiză. precum că „în evidenţa contabilă a intimatului nu sunt înregistrate datorii creditoare faţă de recurent pentru deservirea tehnică”. nici legislaţia civilă nu pune existenţa unei datorii contractuale în dependenţă de evidenţa contabilă a părţilor contractante. care conţine nişte concluzii străine pricinii în cauză. 3. 2. materială. deoarece argumentele aduse de instanţa de judecată pentru justificarea soluţiilor sale au la bază numai o singură probă din dosar. plasând la bază acelaşi raport de expertiză. expunem că debitorul nu poate fi exonerat de răspundere contractuală pe motivul că creditorul a ţinut evidenţa contabilă contrar legii contabilităţii. Cele expuse ne determină să conchidem că executarea obligaţiilor apărute în baza contractului. invocăm şi faptul că. în procesul deservirii şi întreţinerii reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare. de avere. chiar intenţionat. persoanele vinovate de încălcarea prezentei legi. experţii judiciari au verificat documentele prezentate de părţi sub aspectul înregistrării şi reflectării în evidenţa contabilă a operaţiunilor economice din sfera de prestare a serviciilor. în procesul efectuării expertizei. conform art. Totodată. Conform art. sunt trase la răspundere. un raport de expertiză atât de ambiguu şi deplasat total de obiectul litigiului. deoarece debitorul. Suplimentar. administrativă sau penală conform legislaţiei în vigoare. deoarece existenţa unei datorii apărută în baza unui contract încheiat în condiţii legale nu poate fi pusă în dependenţă de înregistrarea acesteia în evidenţa contabilă a debitorului.1995. În continuare. În baza argumentelor invocate de instanţa de judecată în motivarea deciziei.57 din Legea contabilităţii 140 . remarcăm că recurentul nu solicită încasarea datoriilor pentru prestarea de servicii intimatului.158 (5) CPC. menţionăm că acest lucru ar fi alogic. precum şi cele care falsifică premeditat raportul financiar.04. care demonstrează cert faptul că pe perioada aprilie-septembrie 2006. nu putea avea o forţă probatorie mai superioară decât celelalte probe din dosar. În acest sens. În acest sens. Considerăm eronată concluzia dată.

electrică şi a sistemelor de evacuare a apelor uzate în blocurile locative.1995 încheierea asupra corespunderii ţinerii contabilităţii standardelor aprobate şi altor acte normative sunt în drept să o facă numai organele cărora le sunt încredinţate funcţiile de organizare a contabilităţii şi de coordonare a metodologiei ei.1086-XIV din 23. Astfel. care constituie 000000 m. funcţia de bază a acestuia fiind efectuarea expertizei judiciare şi a constatărilor tehnico-ştiinţifice. însă intimatul categoric şi neîntemeiat refuza să accepte aceste documente de evidenţă prezentate de recurent.89 lei în urma aplicării pct.2000 şi art.b) fin Legea cu privire la expertiza judiciară nr.5. în conformitate cu art. atenţionăm instanţa de recurs că lunar recurentul prezenta intimatului facturi de plată (pe formularul nr. Mai mult ca atât. poziţia intimatului de a refuza restituirea cheltuielilor suportate de recurent la deservirea şi întreţinerea reţelelor de apă şi canalizare. Forma înscrisurilor nominalizate nici nu prevede întocmirea lor bilaterală. dar să nu prezinte nişte concluzii eronate şi cu depăşirea competenţei.426-XIII din 04.06. respectiv nici nu înregistra aceste fapte economice în evidenţa sa contabilă. care în practică sunt acceptate de către agenţii economici ca cereri de plată..nr. energie termică. temei de naştere a obligaţiilor este contractul semnat de ambele părţi în condiţii legale şi care este în vigoare până în prezent. respectiv. ca mai apoi să invoce acest fapt ca temei de exonerare de răspundere. obligaţiile se nasc din contract. iar decizia de caz urma să fie luată în baza probelor prezentate de recurent la materialele dosarului. Conform art. Potrivit pct. expertul judiciar urma să renunţe la efectuarea expertizei judiciare şi să restituie materialele prezentate pentru expertiză (art. dar ca o atitudine de rea-credinţă faţă de recurent. nu pot fi respinse pe motivul că sunt unilaterale. Înscrisurile date corespund acestor cerinţe. de suprafaţă totală a apartamentelor caselor de locuit.21 (4) din Legea cu privire la expertiza judiciară nr. în conformitate cu pct. din calculul câte 000 lei pentru un m. În acest sens. dacă ele servesc la constatarea circumstanţelor ce justifică pretenţiile părţii şi altor circumstanţe importante pentru justa soluţionare a pricinii (art.868 aprobat de organul de statistică). 5.4 din contract „furnizorul plăteşte Asociaţiei cheltuielile lunare pentru deservirea şi întreţinerea reţelelor de apă şi canalizare din interiorul caselor. 141 . Suplimentar menţionăm că.06.117 (1) CPC).04.5. Ţinând cont de legislaţia privind activitatea în domeniul expertizei judiciare. În cazul dat.p.154 (1) CPC.p. „sumele cheltuielilor care necesită a fi compensate gestionarului pentru deservirea tehnică pot fi încasate de ultimul prin prezentarea cererii de plată”. 4. Cele expuse ne determină să conchidem că raportul de expertiză nu poate fi reţinut ca probă în dosar. legislaţia în vigoare admite reţinerea unor înscrisuri chiar dacă ele au fost întocmite unilateral.” (a fost folosit tariful de 1.11 lit. Asupra speţei date are o deosebită relevanţă temeiul naşterii obligaţiei intimatului faţă de recurent. La aceste facturi era anexat şi Certificatul de îndeplinire a lucrărilor în baza contractului în care era indicată denumirea lucrărilor efectuate pe parcursul unei luni. fapt ilicit (delict) şi din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condiţiile legii. Considerăm neîntemeiată şi ilegală concluzia instanţei de apel că „Documentele prezentate la dosar sunt întocmite unilateral”.6 din contract).2000).1086-XIV din 23.514 CC.6 din Instrucţiunea privind modul de compensare gestionarilor fondului de locuinţe de către furnizori a cheltuielilor pentru deservirea tehnică a sistemelor interne de alimentare cu apă. conchidem că Centrului Naţional de Expertize Judiciare nu-i este încredinţată funcţia de organizare a contabilităţii şi de coordonare a metodologiei ei. nu poate fi apreciată ca justă. Astfel.

executarea obligaţiilor contractuale nu a fost condiţionată de perfectarea anumitor acte sau documente contabile speciale. care este implicită în ansamblul articolelor Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale care constituie unul din elementele de bază ale statului de drept (cauza Beian vs România.373 (2). Considerăm că toate aceste hotărâri urmează să fie luate în considerare în speţa dată. au fost aplicate norme de drept material care nu trebuiau să fie aplicate.175. până la emiterea unei decizii irevocabile pe caz. 3. În cazul în care va surveni una din situaţiile descrise anterior. Mai mult ca atât.432.2 (2).512 (1). 514. Caracterul definitiv presupune dreptul participanţilor la proces de a-şi exercita dreptul la celelalte căi de atac. şi anume: art. 2. (3). 19 Lega contabilităţii nr. conchidem că temeiurile de bază ce impun admiterea prezentului recurs sunt următoarele: au fost încălcate normele de drept procedural.04. Or.86. Anularea Deciziei Curţii de Apel Economice şi menţinerea în vigoare a Hotărârii Judecătoriei Economice de Circumscripţie. nr. ţinând cont de faptul că aplicarea legii şi realizarea jurisprudenţei trebuie să se facă în mod unitar. 513 (1). hotărârea instanţei de fond este legală şi întemeiată. Caracterul definitiv al hotărârii nu exclude posibilitatea ca hotărârea instanţei de apel să fie modificată sau anulată.435 CPC. Decizia Curţii de Apel Economice este definitivă şi executorie. Suspendarea executării Deciziei Curţii de Apel Economice. neaplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii ar crea dificultăţi la executarea hotărârii judecătoreşti. în situaţii similare celor ce fac obiect de examinare în cazul dat.426-XIII din 04. şi anume: art. pentru ca instanţele ierarhic superioare să verifice legalitatea hotărârilor emise pe caz. Admiterea prezentei cereri de recurs. dar nu irevocabilă. Luând în considerare aspectele enunţate.În contextul clauzei menţionate. 158 (4) CPC. în cazul dat recursul. CEDO 2007). În asemenea circumstanţe. 668 CC. precum şi în temeiul art. instanţele judecătoreşti. au hotărât obligarea intimatului să-i restituie recurentului cheltuielile suportate pentru întreţinerea şi deservirea reţelelor de apă şi canalizare. Suplimentar este de menţionat faptul că în anii 2001-2006. În baza celor expuse şi în conformitate cu normele de drept citate în tot conţinutul prezentei cereri. 16. art. şi anume: art. CEDO apreciază că practica judiciară neunitară este contrară principiului siguranţei publice.1995.400 alin.30658/05. faptul neexecutării obligaţiilor contractuale nu a fost negat de către intimat. art. art. art. 130 (1). solicit instanţei de recurs: 1.(2). nu au fost aplicate normele de drept material care trebuiau să fie aplicate. 6. Semnătura recurentului_____________________________________ 142 .

8 CC al RM pornind de la faptul că drept temei de apariţie a obligaţiilor pârâtului faţă de reclamant serveşte un contract. Astfel. de asemenea. Din motive neîntemeiate pârâtul refuză să-şi onoreze benevol obligaţiile contractuale. La 06. prezenta cerere se bazează pe alin.2) lit.572 CC al RM. Conform prevederilor contactului pârâtul s-a obligat să-i achite reclamantului pentru îndeplinirea lucrărilor de marketing 2% din sumele plătite de consumatori pentru serviciile de alimentare cu apă şi evacuare a apelor uzate. reclamantul a încheiat cu pârâtul un contract privind livrarea apei şi recepţionarea apelor menajere. în calitate de creditor.9 CC al RM ce se referă la executarea obligaţiilor din partea pârâtului în acord cu contractul. 2. În aceste condiţii. art. În fapt. să pretindă de la părut. art. pârâtul a refuzat achitarea datoriilor faţă de reclamant.5. taxa de stat. 2.2005 – 30.2007. reclamantul a fost pus în situaţia de a suporta cheltuieli suplimentare (plata taxei de stat. reclamantul a solicitat achitarea amenzii în mărime 20% din suma datoriei de bază. cheltuieli de asistenţă juridică. A admite prezenta cerere. deşi a semnat toate Actele cu privire la îndeplinirea lucrului cu populaţia perfectate de către reclamant.a) art.08. respectiv refuzând şi rezolvarea litigiului în cauză pe calea tratativelor.2007. Cererea de chemare în judecată. reclamantul a înaintat pârâtului o reclamaţie prin care a solicitat achitarea datoriei în cauză.06.514 CC al RM ţinând cont de faptul că obligaţiile în cauză au luat naştere în baza unui contract. în conformitate cu prevederile contractului. care stipulează că temeiul executării rezidă în existenţa unei obligaţii. De asemenea.512 CC al RM ce acordă dreptul reclamantului. care solicită să fie încasate tot de la pârât. 166 CPC al RM. Contractul. reclamatul solicită instanţei de judecată: 1. Anexe (copii): 1. art. A încasa de la pârât în folosul reclamantului datoria pentru îndeplinirea lucrărilor conform contractului.04. a acceptat şi facturile fiscale eliberate de reclamant. În mod tacit. În drept. cheltuieli de asistenţă juridică).Judecătoria Economică de Circumscripţie Chişinău Reclamant: _____________ Pârât:___________________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ CU PRIVIRE LA ÎNCASAREA DATORIILOR FORMATE ÎN BAZA CONTRACTULUI Prin prezenta. Reclamaţia. art. pentru perioada 01. 35. 29. s-a format o datorie în sumă de ________ lei. 96. în calitate de debitor. 3. 143 . penalităţi pentru neexecutarea contractului. art. executarea obligaţiilor.

Actele cu privire la îndeplinirea lucrărilor cu populaţia. 7. Calculele sumelor solicitate. Dispoziţia de plată a taxei de stat. 6.4. 5. Semnătura reclamantului_______________________ 144 . Facturi fiscale.

la toate datoriile dintre aceşti doi agenţi economici. susţinem faptul că.06. În concluzie. Referitor la răspunsul expertului la cea de a treia întrebare.04.2000 şi art. de la executarea căruia nu te poţi eschiva pe motivul ţinerii evidenţei contabile contrar legii contabilităţii. Ţinând cont de esenţa litigiului şi cerinţele din acţiunea intimatului.06. sunt probe suficiente ce denotă legalitatea şi temeinicia cerinţelor intimatului. susţinem următoarele. funcţia de bază a acestuia fiind efectuarea expertizei judiciare şi a constatărilor tehnico-ştiinţifice.2000). ceea ce a servit drept temei ca acesta să refuze efectuarea expertizei judiciare în conformitate cu art. în dosar. formate în baza contractului în litigiu. care constau în încasarea de la apelant a datoriei pentru deservirea reţelelor interne de alimentare cu apă potabilă şi canalizare. Ţinând cont de legislaţia privind activitatea în domeniul expertizei judiciare.1086-XIV din 23. concluziile la întrebarea 1şi 2 puse în faţa expertului sunt străine pricinii în cauză şi nu au tangenţă cu aceasta.11 lit. b) din Legea cu privire la expertiza judiciară nr. încheierea asupra corespunderii ţinerii contabilităţii standardelor aprobate şi altor acte normative sunt în drept să o facă numai organele cărora le sunt încredinţate funcţiile de organizare a contabilităţii şi de coordonare a metodologiei ei. 426-XIII din 04. Astfel. în general. În continuare. conchidem că Centrului Naţional de Expertize Judiciare nu-i este încredinţată funcţia de organizare a contabilităţii şi de coordonare a metodologiei ei.57 din Legea contabilităţii nr. 154 (1) CPC şi să restituie materialele prezentate pentru expertiză fără efectuarea acesteia (art. întrebarea a treia nu este de competenţa expertului judiciar. Conform art. Nerespectarea legii contabilităţii nu se sancţionează cu negarea tuturor 145 . care sunt nişte datorii diferite de cele solicitate spre încasare de către intimat şi nu fac obiectul prezentului litigiu. considerăm că expertul urma să se refere numai la existenţa şi mărimea datoriei pentru deservirea reţelelor interne de alimentare cu apă potabilă şi canalizare. Astfel. care au la bază un contract încheiat în condiţii legale.21 (4) din Legea cu privire la expertiza judiciară nr.1995.Curtea de Apel Economică Intimat: _________________ Apelant: _________________ OBIECŢII ASUPRA RAPORTULUI DE EXPERTIZĂ Onorată instanţă! Intimatul îşi exprimă dezacordul cu Raportul de expertiză şi consideră că acesta nu poate fi admis ca probă în dosar. În raportul de expertiză. dar nu. Raportul de expertiză nominalizat nu elucidează problemele puse în discuţie în procesul examinării cauzei şi nu poate fi pus la baza unei hotărâri judecătoreşti prin care ar fi admise sau respinse cerinţele intimatului.1086-XIV din 23. reiterăm că raportul de expertiză nu poate fi reţinut ca probă pe dosar. expertul face o analiză a tuturor datoriilor părţilor dosarului.

a fost stabilită obligaţia contractuală a apelantului de a plăti lunar asociaţiei cheltuielile lunare pentru deservirea şi întreţinerea reţelelor de apă şi canalizare în temeiul punctului 5.4 din contract. de avere. privind modalitatea de restituire a cheltuielilor lunare pentru deservirea şi întreţinerea reţelelor de apă şi canalizare. precum şi cele care falsifică premeditat raportul financiar.123 (2) CPC. considerăm că hotărârea primei instanţe este legală şi întemeiată şi urmează a fi menţinută în vigoare. din cauza refuzului apelantului de a achita aceste sume.56 din Legea contabilităţii nr.426-XIII din 04. nu poate fi trecută cu vederea practica precedentă. disciplinară. persoanele vinovate de încălcarea prezentei legi. Conform art. care aplică incorect standardele şi alte acte normative privind contabilitatea. Ţinând cont de faptul că. administrativă sau penală conform legislaţiei în vigoare.04. conchidem despre prezenţa temeiurilor degrevării de probaţiune prevăzute la art. prin mai multe hotărâri judecătoreşti.1995. apelantul achita sumele calculate în baza punctului 5. Ulterior. sunt trase la răspundere. care de fiecare dată a dat câştig de cauză asociaţiei.operaţiunilor economice ce nu au fost contabilizate în conformitate cu această lege sau cu exonerarea debitorilor de răspundere contractuală. care se eschivează de la ţinerea contabilităţii. stabilită de ambele părţi contractante.4 din contract prin intermediul IM „Infocom”. materială. Data______________________ Semnătura_________________ 146 . Până în anul 2000. în speţa dată. deoarece însuşi contractul nu prevede obligaţia părţilor de a perfecta anumite acte. după caz. În asemenea circumstanţe. Suplimentar comunicăm faptul că. încasarea lor a avut loc prin intermediul instanţelor judecătoreşti. fără a-i solicita asociaţiei prezentarea suplimentară a anumitor documente.

încasarea sumelor incluse în aceste acte şi facturi. totodată. informăm că intimatul deţine astfel de probe şi le anexează la prezenta referinţă. s-a stabilit că calitatea de consumator în condiţiile contractului le revine membrilor asociaţiei şi nu asociaţiei nemijlocit. în acest mod. ceea ce corespunde prevederilor art.1 ale acordului adiţional la Contract”.M. în procesul examinării cauzei în prima instanţă.3. urmează să fie tras la răspundere fiecare locatar în parte. _____ REFERINŢĂ LA CEREREA DE APEL PRIVIND ATACAREA HOTĂRÂRII JUDECĂTORIEI ECONOMICE DE CIRCUMSCRIPŢIE CHIŞINĂU Onorată instanţă! Prin prezenta. ele ar fi fost prezentate fără dificultăţi. în baza datelor prezentate de către furnizor. iar dacă.CURTEA DE APEL ECONOMICĂ Apelant: ___________________ Intimat: ____________________ „____” _____________ 2009. susţinem faptul că apelantul. astfel că. Referitor la probele nominalizate de apelant în cererea de apel. cu menţiunea „probe care atestă nemijlocit executarea reală a obligaţiilor stipulate în pct. În procesul examinării cauzei. apelantul reclama aceste probe. În concluzie. Motivele invocate de apelant în cererea de apel nu-şi găsesc confirmare. ceea ce nu poate servi drept temei de sine stătător pentru casarea hotărârii. Legalitatea şi temeinicia hotărârii instanţei de fond este evidentă. ceea ce denotă faptul că sunt formale şi nu pot pune la îndoială legalitatea hotărârii contestate. De asemenea. îşi exprimă dezacordul cu aceasta. „Infocom”. De asemenea. deoarece se întemeiază numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţa de judecată şi pe probele cercetate în cadrul şedinţelor judiciare în strictă conformitate cu legea. susţinem că acestea nu pot avea o forţă probantă superioară înscrisurilor nominalizate anterior. Îndeplinirea obligaţiilor contractuale de către intimat este confirmată prin Actele cu privire la îndeplinirea lucrului cu populaţia între apelant şi intimat şi Facturile fiscale perfectate de intimat pentru confirmarea operaţiunii economice ce a avut loc de fapt. cererea de apel nu conţine temeiuri legale în baza cărora hotărârea instanţei de fond poate fi casată. Concomitent. 147 . Este de menţionat că atât actele. Obiecţiile au apărut mult mai târziu şi anume atunci când intimatul i-a solicitat apelantului. prin cerere de chemare în judecată.6 şi pct. şi-a exprimat numai nemulţumirea faţă de soluţia dată în instanţa de fond. cât şi facturile au fost semnate de către apelant fără obiecţii. s-a stabilit cu certitudine că intimatul nu are datorii faţă de apelant. pentru datoriile formate în urma neachitării conturilor de plată perfectate de Î.239 CPC. nr. iar cele invocate de ultimul nu au fost confirmate prin probe veridice şi suficiente. intimatul comunică despre examinarea cererii de apel declarată de apelant la Hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie Chişinău şi.

instanţa de fond a ajuns just la concluzia de a admite pretenţiile intimatului. Este de menţionat faptul că plăţile solicitate de intimat spre încasare au fost calculate în mărime procentuală de la sumele achitate de către consumatori la conturile furnizorului.2 din contract prin prisma art. 5.2 din contract. intimatul i-a cauzat prejudicii materiale apelantului. nici legislaţia în vigoare nu prevede astfel de răspundere a gestionarului.3 ale Contractului. apelantul nu demonstrează în care măsură ele sunt aplicabile situaţiei în cauză şi cum denotă ele că.9 al Hotărârii Guvernului RM nr. pentru lucrul asiduu şi zilnic cu locatarii blocurilor pe care le gestionează. care impun răspundere. Potrivit acestor două norme.2 din contract.2. Modalitatea de evidenţă lunară a consumului de apă pentru membrii asociaţiei. Suplimentar remarcăm faptul că.602 CC. pct. Acest fapt reiese şi din cererea de apel a apelantului. de asemenea. fără abstracţie. Cât priveşte respingerea cererii reconvenţionale.În aceste circumstanţe. obligaţia de a prezenta Î. Rezultatele muncii sunt evidente şi 148 . obligaţia intimatului în lucrul cu consumatorii se limitează la acele calcule pe care le prezintă Î. Adică a solicitat ceea ce i se cuvine conform contractului.a) pct.2. ceea ce înseamnă că suplimentar la datoriile curente sunt achitate şi datoriile anilor precedenţi. pct. deoarece nici contractul.M. deoarece în cazul încheierii contractului nominalizat institutul reprezentării a fost aplicat nemijlocit. contravine şi punctului 5. în conformitate cu legea şi prevederile statutare. Pretenţiile formulate de apelant prin cererea reconvenţională sunt nefondate şi exprimă numai tendinţa apelantului de a-şi compensa cumva datoriile pe care le are faţă de intimat.”Infocom”. În drept. În contextul celor expuse. „Infocom” datele cu privire la volumul de apă consumat îi revine furnizorului şi nu asociaţiei. care este determinat conform indicaţiilor contoarelor din apartamentele sau încăperile de locuit ale consumatorilor şi fixate în conturile (avizele de plată) Î. concluzionăm că apelantul îi impută intimatului nişte inacţiuni ce contravin prevederilor legale şi contractuale.02. ipotetic.M. 6. Concluzia apelantului că „diferenţa nerepartizată spre achitare rămâne pe seama gestionarului” este neîntemeiată. care au toate şansele reale de a fi calificate ca fapte ilicite. Însă aceste surplusuri nu pot fi puse pe seama asociaţiei sau a membrilor asociaţiei. 7. timp de mai mulţi ani.3. comunale şi necomunale pentru fondul locativ. pretenţiile sale apelantul şi le-a întemeiat pe art. susţinem că şi în acest caz soluţia instanţei de fond este legală şi întemeiată.9 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. În aceste circumstanţe.191 din 19. ceea ce se datorează numai lucrului intens şi sistematic cu consumatorii.191 din 19.1. deoarece astfel de acţiuni contravin normelor juridice ce reglementează modul de prestare şi achitare a serviciilor locative. prin acţiunile sau inacţiunile sale. Deşi indică aceste norme juridice şi contractuale.5.242 CC. În procesul examinării cauzei.6.M. contravine lit. Nu poate fi reţinut nici argumentul apelantului privind interpretarea eronată de către instanţa de judecată a punctelor 1.1 şi 1. am ajuns la concluzia că datoriile invocate de apelant pentru calcularea prejudiciului solicitat spre încasare s-au format în urma divergenţelor apărute între contorul comun de la blocul locativ şi contoarele individuale ale locatarilor. „Infocom” în baza datelor prezentate de Furnizor. astfel că aplicarea lor în sensul admiterii cererii reconvenţionale nu este justificată.02. consumatorii achită Furnizorului volumul de apă potabilă şi caldă menajeră. conform pct. deoarece achitările anuale ale consumatorilor faţă de furnizor depăşesc volumul de apă consumat pe parcursul anului. care au calitatea de consumator. propusă de apelant prin cererea de apel.2002. Prin probele anexate la dosar se demonstrează că în această parte intimatul îşi îndeplineşte cu bună-credinţă obligaţiunile.2002.

În lumina celor relevate şi în conformitate cu art.385. Anexe (copii): 1. ____________________ 2. ____________________ Semnătura intimatului__________________________ 149 . 386 (2) CPC.demonstrate prin achitările efectuate de consumatori în contul furnizorului pentru serviciile prestate. solicit instanţei de apel să respingă apelul ca fiind neîntemeiat şi să menţină în vigoare Hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie Chişinău.

înaintează obiecţii la referinţa înaintată de intimat în instanţa de apel. din conţinutul cererii de recurs. de asemenea. care sunt aceste înscrisuri şi argumente şi cum demonstrează ele ilegalitatea hotărârilor date în instanţa de fond şi de apel. dar nu şi temeinicia ei în fapt. Este de menţionat şi faptul că. nu se indică concret. Toate argumentele invocate de recurent sunt similare argumentelor invocate de acesta în prima instanţă şi în instanţa de apel şi se referă la nereţinerea înscrisurilor probatorii şi neaprecierea argumentelor invocate în susţinerea cererii reconvenţionale. intimatul solicită instanţei de recurs să considere inadmisibil recursul declarat de recurent la Decizia Curţii de Apel Economice. respectiv. Cât priveşte temeiul invocat de recurent precum că instanţa de apel şi cea de fond au aplicat eronat actele normative.CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE Intimat: _________________________ Recurent: ________________________ REFERINŢĂ LA CEREREA DE RECURS Onorată instanţă! Prin prezenta.03. ceea ce era în drept să facă în procesul examinării cererii de apel.433 lit.400 alin.442 (1) CPC. Consemnăm faptul că recurentul. Argumentele invocate de recurent. are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural. exprimând numai nemulţumirea recurentului cu soluţiile adoptate de instanţele inferioare. reclamă probele prezentate de intimat pentru susţinerea cerinţelor sale din acţiune şi. totodată. cu excepţia unor completări sau înlocuiri de expresii cu aceleaşi sens.(2) şi (3) CPC al RM.a) CPC. fără a ţine cont de prevederile art. neindicate expres de recurent în cerere. au apreciat abstract probele anexate la dosar. prin prisma art. expunem că acest argument este unul declarativ. 400 alin. deoarece. deoarece nu a fost invocat niciun motiv. De asemenea. or. la judecarea pricinii. recursul exercitat. intimatul a sesizat că acestea nu diferă esenţial după conţinut. După studierea cererii de recurs şi contrapunerea ei cu cererea de apel. nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.10 din Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM nr.(2) şi (3) CPC. dar nu în procesul examinării cauzei în ordine de recurs. fiind astfel respectat principiul contradictorialităţii şi egalităţii părţilor în faţa legii şi justiţiei. denotă inadmisibilitatea cererii de recurs. ele nu constituie temeiuri de casare a deciziei. care ar demonstra existenţa acestei încălcări.2006 „Cu privire la practica aplicării legislaţiei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs”). nu cuprinde argumente ce se referă la ilegalitatea sau netemeinicia hotărârii Curţii de Apel Economice. în procesul examinării cauzei. conform secţiunii a II-a. În urma examinării cererii de recurs s-a ajuns la concluzia că aceasta nu este declarată în temeiurile consemnate la art. 150 .3 din 27. nu au determinat pe deplin circumstanţele litigiului. precum că „instanţa de apel şi instanţa de fond. verificându-se numai legalitatea deciziei. instanţele de judecată inferioare au pus în discuţie şi examinat toate problemele ridicate de recurent. dar nu şi temeinicia în fapt (pct. Suplimentar remarcăm că. care nu denotă sub nicio formă ilegalitatea hotărârilor instanţelor anterioare. respingerea cererii reconvenţionale. dar. în temeiul art. potrivit căruia instanţa de recurs verifică numai legalitatea hotărârii atacate. au interpretat unilateral clauzele contractului puse la baza cerinţelor”.

ceea ce impune concluzia că recursul declarat de recurent este inadmisibil. legalitatea şi temeinicia ei. care au fost apreciate de către instanţele judecătoreşti în conformitate cu art. ba dimpotrivă. conchidem că decizia instanţei de apel şi hotărârea instanţei de fond sunt întemeiate şi legale. recurentul invocă faptul că contractul care stă la baza litigiului a fost perfectat de intimat din care considerente neclarităţile din condiţiile contractuale pot fi interpretate doar în defavoarea părţii care le-a formulat. conform art. Data_______________ Semnătura______________ 151 . Astfel. acest fapt a fost afirmat chiar de reprezentantul recurentului.130 CPC şi care nu au fost combătute de către recurent.Soluţiile instanţei de fond şi de apel sunt juste şi în conformitate cu legea. comunicăm faptul că recurentul nu a putut demonstra prin probe şi nu prin argumente declarative. adică în defavoarea intimatului. Nici în prima instanţă. la baza lor fiind plasate probe pertinente şi concludente. nici în instanţa de apel recurentul nu a probat existenţa datoriilor intimatului faţă de el. dar reiese şi din cererea de recurs. iar lipsa datoriilor exclude posibilitatea calculării de prejudicii. acţiunea se consideră nelegală şi nu poate fi admisă. contractul se interpretează în favoarea aderentului sau a consumatorului”.732 (2) CC „în toate cazurile. iar cererea de recurs nu conţine temeiuri legale. dar fără a ţine cont de faptul că. intimatul a prezentat înscrisuri probatorii care demonstrează faptul că nu are datorii faţă de recurent. Cât priveşte cererea reconvenţională. Recurentul motivează înaintarea cererii reconvenţionale pentru asigurarea drepturilor garantate de legislaţia civilă. În cazul nespecificării dreptului şi a normei juridice unde îşi are izvorul. În baza celor relevate. interpretarea dată de către instanţele de judecată clauzelor contractuale a fost efectuată în strictă conformitate cu legea. dar fără a indica expres care drept şi de care normă juridică este prevăzut şi protejat acest drept. Scopul înaintării acestei cereri reconvenţionale a fost compensarea datoriilor pe care le are recurentul faţă de intimat. În final.

„descoperirii înscrisurilor probatoare. li s-a dat o apreciere. din motive ce nu au depins de voinţa revizuentului”. Este de menţionat că legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. respectiv. Cu referire la temeiul invocat de revizuent. doar un singur mijloc de probă.10. Totodată. respectiv. astfel. Totodată menţionăm că. acestea au servit deja drept obiect de examinare şi apreciere în toate instanţele de judecată şi. Conform punctului 4 lit. în apel şi în recurs. intimatul îşi expune dezacordul cu cererea de revizuire declarată de revizuent împotriva Deciziei Curţii Supreme de Justiţie. chiar luate în formă autentică sau rapoarte de expertiză. revizuentul face trimitere la un şir de înscrisuri anexate la materialele dosarului pe parcursul examinării cauzei în instanţa de fond şi apel. se va ţine seama numai de înscrisurile descoperite după pronunţarea hotărârii atacate pe calea revizuirii.2005. susţinem că acesta nu este confirmat prin probe. de apel şi de recurs. mai este necesar şi să probezi acest fapt.449 CPC. Concomitent menţionează că aceasta nu cuprinde argumente ce ar justifica necesitatea desfiinţării Deciziei Curţii Supreme de Justiţie şi reînnoirea judecăţii.14 din 03. care nu au putut fi prezentate instanţei de judecată în cadrul examinării cauzei în instanţa de fond.CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE Revizuent: ____________________ Intimat: _______________________ „___” _____________ _____ REFERINŢĂ LA CEREREA DE REVIZUIRE DEPUSĂ ÎMPOTRIVA DECIZIEI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE Onorată instanţă! Prin prezenta.137 CPC. Pentru a proba faptul.449 CPC. cu nota că instanţele de judecată s-au limitat doar la o apreciere formală a acestora. în această privinţă. În continuare se menţionează: legea prevede. pentru admiterea cererii de revizuire. în caz dacă se invocă temeiul prevăzut la lit. în acest sens fiind pronunţată hotărârea instanţei de fond. d) din Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM „Cu privire la practica aplicării legislaţiei procesuale la examinarea cauzelor civile în ordine de revizuire nr.449 CPC. adică aceste înscrisuri au fost descoperite cu mult timp înainte de pronunţarea deciziei contestate. menţionăm că obiecţiile în cauză au fost invocate şi anterior. acela al înscrisurilor în sensul art. iar nu şi declaraţiile de martor. 152 . nu este suficient numai să incluzi în conţinutul ei unul din temeiurile prevăzute în art. Toate înscrisurile nominalizate nu întrunesc condiţia de bază enunţată. care sunt enumerate exhaustiv în art.c) art.

considerăm că acestea se referă la nişte împrejurări străine prezentei cauze. Atenţionăm că raportul de expertiză nominalizat a fost prezentat de către revizuent la etapa examinării cauzei în recurs. examinat într-un alt proces judiciar. În concluzie. susţinem faptul că probele anexate la cererea de revizuire nu confirmă temeiul invocat de revizuent. soluţie ce nu va admite încălcarea principiului siguranţei raporturilor juridice. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat. revizuentul a informat instanţa de recurs şi despre Decizia Curţii de Apel Economice. să se expună Curtea Supremă de Justiţie. aceste două înscrisuri nu întrunesc condiţia esenţială prevăzută de art. pe care încă nu a fost dată o soluţie irevocabilă.449 lit. iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu constituie un temei de reexaminare. Ţinând cont de faptul că temeiul revizuirii nu a fost confirmat. încălcarea principiului nominalizat va conduce la încălcarea art. deoarece acestea nu se referă la circumstanţe importante pentru soluţionarea pricinii. dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Un alt motiv ce denotă nelegalitatea şi netemeincia cererii de revizuire constă în faptul că hotărârile instanţelor de judecată pronunţate în speţa dată nu sunt greşite în raport cu înscrisurile invocate şi prezentate de revizuent. În asemenea circumstanţe. Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei. Totodată. remarcăm că argumentele invocate de revizuent în cererea de revizuire denotă numai nemulţumirea acestuia vis-à-vis de faptul respingerii acestor probe în procesul examinării cauzei şi nicidecum nu denotă existenţa acelor motive legale ce ar impune rediscutarea soluţiei irevocabile pe caz. cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă. care este unul din elementele fundamentale ale supremaţiei dreptului şi prevede. că nicio parte nu are dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile şi obligatorii doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei.c) CPC. Semnătura intimatului_____________________ 153 . respectiv. Suplimentar. anexează la cerere Decizia Curţii de Apel Economice şi Raportul de expertiză. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Hotărârea CEDO pe cauza Roşca v. § 25). revizuentul face trimitere şi. deoarece se referă la un alt raport juridic litigios dintre părţile prezentului proces.6 paragraful 1 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. În consecinţă. în acest sens. Moldova.În contextul celor expuse. urmând ca.

solicită a fi declarate nule pct.Judecătoria Economică de Circumscripţie Chişinău Reclamant .01.463 din 16. au fost respectate principiile ce stau la baza legislaţiei civile în domeniul contractelor. dar şi de Regulamentul privind modul de achitare de către populaţie a plăţii pentru serviciile locativ-comunale şi pentru folosirea reţelei de radiodifuziune şi a antenei colective de televiziune aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. Alineatul 2 din articolul 216 al Codului civil stabileşte anumite condiţii privind declararea nulităţii unei clauze contractuale.1969.14 din 13. 10.4.____ din _________________.14 din 13. _ DIN _ În urma studierii cererii reconvenţionale. Un contract încheiat legal are forţă obligatorie pentru ambele părţi contractante. includerea punctelor 5. 5. Contractul în litigiu a fost încheiat între părţi pe un termen nelimitat.5 ale contractului nr.56 din Cod civil). Motivele invocate de reclamant se limitează la nişte interpretări eronate ale legislaţiei civile şi a clauzelor contractuale.01. 5.11. termenul de prescripţie în cazul dat a început să curgă la 20. Cererea înaintată de reclamant nu are la bază niciun temei din cele stipulate în art. când a fost abrogată Hotărârea Sovietului Miniştrilor RSSM nr.4. şi anume. şi anume: principiul legalităţii şi principiul libertăţii contractului. Reclamantul. Prin acţiunile sale reclamantul face abuz de drepturile sale procedurale de care este obligat să se folosească cu bună-credinţă (alin. La momentul încheierii contractului. Astfel. 10.6 în contract a fost condiţionată de acţiunea Hotărârii Sovietului Miniştrilor RSSM nr. prin cererea reconvenţională. clauză contractuală poate fi declarată nulă numai în temeiurile prevăzute de Codul civil. Cererea în cauză a fost înaintată de către reclamant cu omiterea termenului general de prescripţie aplicabil acţiunilor privind declararea nulă a clauzelor contractuale.220-232 din Codul civil. conform cărora lucrările de întreţinere şi deservire tehnică a utilajului ingineresc al blocurilor locative sunt efectuate de către specialiştii serviciilor de exploatare.pârât: _____________ Pârât – reclamant: _____________ „_____” __________ ________ REFERINŢĂ LA CEREREA RECONVENŢIONALĂ CU PRIVIRE LA DECLARAREA NULĂ A PCT. Pornind de la motivele invocate de reclamant. 154 .6. Respectarea principiilor nominalizate denotă faptul că contractul în litigiu a fost încheiat legal.5 DIN CONTRACTUL NR.3 art. După cum menţionează şi reclamantul.2006.1969.5.1997. 5. 5.01. se simte tendinţa reclamantului de a induce instanţa de judecată în eroare şi de a se eschiva sub orice formă de la executarea obligaţiilor contractuale cu bună-credinţă şi diligenţă.05. am ajuns la concluzia că aceasta este neîntemeiată şi urmează a fi respinsă.2000.4. Cererea reconvenţională a fost înaintată în instanţa de judecată la 20.6.

rămânând în vigoare Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.01.2002. comunale şi necomunale pentru fondul locativ. clauzele contractului se interpretează în sensul în care pot produce efecte. actul juridic se consideră încheiat sub condiţie când apariţia şi încetarea drepturilor subiective civile şi a obligaţiilor corelative depinde de un eveniment viitor şi nesigur ca realizare.(1) art. Conform alin. Conform art. La momentul încheierii contractului reclamantul livra apă şi recepţiona apele menajere de la pârât. prin includerea acestora în preţul de plată pentru apa consumată. Reclamantul consideră că cheltuielile pentru deservirea reţelelor inginereşti interioare din blocul locativ urmează să le suporte proprietarii apartamentelor. nu depind de producerea unui eveniment nesigur ca realizare. şi anume.02.3. 155 . contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă. Deservirea tehnică şi reparaţia curentă a echipamentelor tehnice includ lucrări de deservire a sistemelor: • de alimentare cu apă în subsoluri.02.14 din 13. Normele juridice ce se conţin în Legea privatizării fondului de locuinţe nr. deci.01. • de evacuare a apei uzate (lucrările se efectuează din contul furnizorilor). dar nu în sensul în care nu ar produce niciun efect.03.1 la Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative. contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.Astfel.2002 se referă la modul de achitare a acestor cheltuieli.03. Un alt motiv invocat de reclamant se referă la faptul că contractul în litigiu ar fi un act juridic încheiat sub condiţie. evenimentul în baza căruia a luat naştere contractul survenise deja. 1. La rândul ei.1969.05. Hotărârea Guvernului nr.02.191 din 10. Faptul că contractul ar fi un act juridic încheiat sub condiţie îl demonstrează prin interpretarea eronată a clauzei expuse în pct.1324XII din 10. comunale şi necomunale pentru fondul locativ. prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.4. părţile contractante îşi exercitau drepturile şi îşi onorau obligaţiile în conformitate cu clauzele contractuale şi actele normative nominalizate. Hotărârea în cauză a acţionat până la aprobarea. precum şi a coloanelor comune din apartamente/încăperile locuibile în cămine (lucrările se efectuează din contul furnizorilor). a Regulamentului cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative. 191 din 19. deoarece conform alin.1993 prevăd modul de suportare a cheltuielilor pentru deservirea reţelelor inginereşti.2 al pct.463 din 16.55 din 20.729 din Codul civil. în scopul asigurării unui cadru legislativ adecvat condiţiilor economiei de piaţă.(1) din Anexa nr. a fost abrogată Hotărârea Sovietului Miniştrilor RSSM nr.1993. dreptul pârâtului de a solicita achitarea cheltuielilor suportate şi obligaţia reclamantului de a achita aceste cheltuieli. În cazul de faţă. reclamantul încearcă să dovedească nulitatea punctelor 5.2002. Ulterior.191 din 19. Astfel. Pentru susţinerea argumentului său.3 din contract.1324-XII din 10.2000. 5. la etajele tehnice. face trimitere la Legea privatizării fondului de locuinţe nr. Intrarea în vigoare a noului regulament nu a influenţat asupra modului de executare a contractului. Pornind de la aceasta. prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. apariţia şi încetarea drepturilor subiective civile şi a obligaţiilor corelative nu depindeau de un eveniment viitor şi nesigur ca realizare.1997.234 din Codul civil.

În procesul interpretării punctelor 1.3. acesta îşi găseşte suport juridic în alin. Astfel. dar şi la tot ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu legea. Judecătoria Economică de Circumscripţie Chişinău a emis o hotărâre în cazul dat prin care reclamantului i s-a refuzat satisfacerea cerinţelor din acţiune. le considerăm întemeiate.6 din Codul civil.11. dacă legea nouă nu prevede altfel. Cât priveşte cerinţele pârâtului. că reclamantul s-a adresat anterior în judecată cu o acţiune despre anularea contractului în discuţie.4. în conformitate cu prevederile legislaţiei civile în vigoare.11. solicit a nu admite cererea reconvenţională.4 art. la momentul introducerii clauzelor nominalizate anterior. precum şi orice alte efecte contractuale. Conform alin. Faptul că clauzele contractuale nu prevăd ordinea şi condiţiile achitării plăţilor solicitate de către pârât nu poate servi drept temei de refuz a executării obligaţiilor.6 din contract.5 din contract. cu uzanţele sau cu principiile echităţii. În aceste condiţii. Anexe: Hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 01. a fost stabilită printr-o hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă. s-a vrut ca acestea să producă efecte juridice. 5. este eronată ideea că punctul 10. Pornind de la natura contractului şi scopul urmărit de către părţi. La 01. reclamantul nu ţine cont de norma nominalizată şi încearcă să interpreteze aceste clauze în sensul în care ele nu ar produce niciun efect. legalitatea contractului în întregime.2001.1 al art. Suplimentar comunicăm. există deja o hotărâre judecătorească care se referă la acelaşi obiect de litigiu între aceleaşi părţi. Semnătura reclamantului – pârâtului______________________________ 156 . de aceea urmează să li se atribuie sensul în care acestea ar produce efecte juridice.2001. 5.10. inclusiv a clauzelor contractuale contestate. Reclamantul motivează exonerarea de executare a obligaţiunilor contractuale prin lipsa unui contract încheiat aparte referitor la deservirea tehnică a reţelelor de apă şi canalizare interioare şi compensarea cheltuielilor pentru întreţinerea lor. contractul încheiat legal obligă părţile nu numai la ceea ce au stipulat expres. unde ca pârât a fost tot respectivul pârât. legea veche va continua să guverneze natura şi întinderea drepturilor şi obligaţiilor părţilor. Astfel.5 din contract ar îngrădi accesul părţilor la normele juridice în vigoare. În contextul celor expuse.688 din Codul civil. formulate în acţiunea de bază. acestea fiind bazate pe prevederile unui contract încheiat legal şi urmează a fi admise integral. Cât priveşte pct. Executarea Contractului în litigiu nu poate fi pusă în dependenţă de un alt contract. conform căruia în cazul situaţiilor juridice contractuale în curs de realizare la data intrării în vigoare a legii noi.

L.. acestuia fiindu-i aplicate normele de drept cu privire la actul juridic. se modifică sau se sting raporturi juridice. str. „ANTREPRENORUL” s-a obligat contractual la executarea în termen a obiectului asumat.666 din Codul civil al Republicii Moldova. durata de execuţie a lucrărilor.___ c/f __________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA DATORIEI În fapt.__________. str. iar în corespundere cu dispoziţiile art.___ al Contractului de antrepriză încheiat. cu bună credinţă. nr. nr. conform art.. În vederea executării ireproşabile a obligaţiilor asumate. inclusiv TVA.572 din Codul civil al Republicii Moldova obligaţia trebuie executată în modul corespunzător. a debitat la contul reclamantului suma de ________ lei.__________.___ al Contractului. părţile neinvocându-şi revendicări vizând termenul de execuţie şi/sau calitatea lucrului prestat. În temeiul art.. 514 din Codul civil al Republicii Moldova. mun. la locul şi în momentul stabilit. în data de ________. de către SRL „B” în vederea executării obligaţiei financiare de achitare a lucrărilor prestate.__________. str.susceptibil de a le produce în condiţiile Legii.JUDECĂTORIA _____________________ mun.___. 157 .Chişinău. termen ce începe a curge din momentul semnării de către părţi a contractului şi primirea ordinului de începere a execuţiei. nr. Circumstanţele enunţate sunt confirmate şi prin procesul-verbal de verificare a decontărilor reciproce la situaţia din _________. în virtutea art. SRL „B” în calitate de „BENEFICIAR” şi SRL „A” având calitatea de „ANTREPRENOR” au fost semnat contractul de antrepriză având ca obiect de reglementare execuţia lucrărilor de reparaţie capitală a acoperişului flexibil şi de schimbare a ferestrelor clădirilor ce aparţin SRL „B” conform proiectului tehnic cu detaliile de execuţie aprobate. „BENEFICIARUL” şi-a asumat obligaţiunea de achitare a valorii contractului pentru executarea efectuată. În temeiul art..Chişinău. costul lucrărilor prestate (lucrări de construcţie şi montaj) a fost evaluat de părţi la suma de __________ lei. obligaţiile se nasc din contract. iar conform art.R. mun.Chişinău. În acest sens. „ANTREPRENORUL” SRL „A” a transmis „BENEFICIARULUI” SRL „B” serviciile prestate conform contractului de antrepriză.___ c/f __________ PÂRÂT: Societatea comercială ”B” S. potrivit art. în care părţile contractante SRL „B” şi SRL „A” au confirmat existenţa restanţei faţă de reclamant în sumă de ________ lei.R.L. prin Devizele locale şi procesele-verbale de recepţie a lucrărilor executate.___ RECLAMANT: Societatea comercială ”A” S. Totodată. fiind stabilită în perioadă de 1. contractul reprezintă un acord de voinţă realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc.8.____ al Contractului. urmând a fi transferată suma restantă în mărime de _________ lei. şi din orice alt act. În data de _________.5 luni.

prin contractul de antrepriză o parte (antreprenor) se obligă să efectueze pe riscul său o anumită lucrare celeilalte părţi (client). 84. În acest sens.3„contractul poate fi modificat sau rezolvit numai în conformitate cu clauzele sale ori prin acordul părţilor dacă legea nu prevede altfel” (principiul irevocabilităţii). 572. 117. irevocabilitate şi relativitate. or.619 din Codul civil al Republicii Moldova. să achite o dobândă de întârziere în mărime de ________ lei. potrivit art. cu avertizarea reclamatului privind eventualitatea intentării unei proceduri civile în instanţele de judecată ale Republicii Moldova cu privire la recuperarea silită a sumelor revendicate.668. în conformitate cu art. prin decontarea la contul SRL „A” a valorii de ___________ lei. 619.619 din Codul civil. alin. obligaţiilor pecuniare li se aplică dobânzi pe perioada întârzierii. acumulând faţă de reclamant o datorie în sumă de ____________ lei. pentru întârzierea executării obligaţiilor pecuniare. SOLICITĂM: A admite prezenta acţiune.946 din Codul civil al Republicii Moldova. 5. 35. 666. remisă SRL „B”. putem conchide că reclamatul SRL ”B” nu şi-a onorat obligaţiunile contractuale. în cazul actelor juridice la care nu participă consumatorul. Astfel în conformitate cu art. În drept.512-514. Astfel. De asemenea. 166-167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova. constituind cuantumul de 9% peste rata dobânzii prevăzută la art. reclamaţii urmează. pe cele ale art.668 din Codul civil al Republicii Moldova „contractul încheiat legal obligă părţile nu numai la ceea ce au stipulat expres.___ din ________. iar aceasta se obligă să recepţioneze lucrarea şi să plătească preţul convenit. 29. 7. însă iarăşi nu au parvenit reacţii din partea destinatarului. însă reacţii din partea reclamatului la Pretenţia formulată nu s-au manifestat. reclamantul a intervenit către destinatar cu solicitarea executării benevole extrajudiciare a plăţilor restante. „B”. în virtutea art. dar şi la tot ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu legea. SRL „A” a formulat extrajudiciar revendicări analogice Pretenţiei nr. cuantumul dobânzii de întârziere.1. Prin Nota extrajudiciară nr. conform calculului anexă la prezenta acţiune.585 din Codul civil al Republicii Moldova dacă legea sau contractul nu prevede altfel. A dispune încasarea din contul SRL „B” în beneficiul SRL „A” a sumei de _______ lei. alin. ANEXĂ: Data_______ Semnătura ___________ 158 . călăuzindu-ne de dispoziţiile art. 946 din Codul civil al Republicii Moldova.executarea obligaţiei determinând efectele actului juridic (contractului) prin obligativitate.___ din __________. uzanţele sau cu principiile echităţii” (principiul obligativităţii). Aceste principii ce identifică efectele actului juridic se regăsesc şi sunt în mod expres reglementate de legislaţia civilă în vigoare a Republicii Moldova. A dispune recuperarea din contul reclamatului a cheltuielilor judiciare suportate de către reclamantul SRL „A” la depunerea acţiunii.2 „contractul produce efecte numai între părţi dacă legea nu prevede altfel” (principiul relativităţii).

termen ce începe a curge din momentul semnării de către părţi a contractului şi primirea ordinului de începere a execuţiei.susceptibil de a le produce în condiţiile Legii. la locul şi în momentul stabilit.__________..___ al Contractului. fiind stabilită în perioadă de 1. „ANTREPRENORUL” SRL „A” a transmis „BENEFICIARULUI” SRL „B” serviciile prestate conform contractului de antrepriză. str. nr.Chişinău.__________.___. În temeiul art. costul lucrărilor prestate (lucrări de construcţie şi montaj) a fost evaluat de părţi la suma de __________ lei. 159 . în data de ________.___ c/f __________ PÂRÂT: Societatea comercială ”B” SRL mun... contractul reprezintă un acord de voinţă realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc.Chişinău. de către SRL „B” în vederea executării obligaţiei financiare de achitare a lucrărilor prestate. în virtutea art.666 din Codul civil al Republicii Moldova.572 din Codul civil al Republicii Moldova obligaţia trebuie executată în modul corespunzător. iar în corespundere cu dispoziţiile art. obligaţiile se nasc din contract.A. prin Devizele locale şi procesele-verbale de recepţie a lucrărilor executate.__________. se modifică sau se sting raporturi juridice. Circumstanţele enunţate sunt confirmate şi prin procesul-verbal de verificare a decontărilor reciproce la situaţia din _________.Chişinău. nr. durata de execuţie a lucrărilor conform art. „ANTREPRENORUL” s-a obligat contractual la executarea în termen a obiectului asumat. cu bună credinţă. urmând a fi transferată suma restantă în mărime de _________ lei. potrivit art.. în care de către părţile contractante SRL ”B” şi SRL „A” s-a confirmat existenţa restanţei faţă de reclamant în sumă de ________ lei. acestuia fiindu-i aplicate normele de drept cu privire la actul juridic. şi din orice alt act..___ RECLAMANT: Societatea comercială ”A” SRL mun. În vederea executării ireproşabile a obligaţiilor asumate. inclusiv T. părţile neinvocându-şi revendicări vizând termenul de execuţie şi/sau calitatea lucrului prestat.____ al Contractului. iar conform art. În data de _________. „BENEFICIARUL” şi-a asumat obligaţiunea de achitare a valorii contractului pentru executarea efectuată. nr. SRL „B” în calitate de „BENEFICIAR” şi SRL „A” având calitatea de „ANTREPRENOR” au fost semnat contractul de antrepriză având ca obiect de reglementare execuţia lucrărilor de reparaţie capitală a acoperişului flexibil şi de schimbare a ferestrelor clădirilor ce aparţin SRL „B” conform proiectului tehnic cu detaliile de execuţie aprobate. În temeiul art.8.V.JUDECĂTORIA ____________ mun. Totodată. a debitat la contul reclamantului suma de ________ lei.___ al Contractului de antrepriză încheiat.___ c/f __________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA DATORIEI (2) În fapt. str. În acest sens. 514 din Codul civil al Republicii Moldova.5 luni. str.

7. SOLICITĂM: A admite prezenta acţiune. remisă SRL ”B”. Astfel. 619. călăuzindu-ne de dispoziţiile art. 117. dar şi la tot ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu legea. prin contractul de antrepriză o parte (antreprenor) se obligă să efectueze pe riscul său o anumită lucrare celeilalte părţi (client).art. Aceste principii ce identifică efectele actului juridic se regăsesc şi sunt în mod expres reglementate de legislaţia civilă în vigoare a Republicii Moldova. 946 din Codul civil al Republicii Moldova.3 „contractul poate fi modificat sau rezolvit numai în conformitate cu clauzele sale ori prin acordul părţilor dacă legea nu prevede altfel” (principiul irevocabilităţii). A dispune recuperarea din contul reclamatului a cheltuielilor judiciare suportate de către reclamantul SRL „A” la depunerea acţiunii. cuantumul dobânzii de întârziere. în cazul actelor juridice la care nu participă consumatorul. în virtutea art. uzanţele sau cu principiile echităţii” (principiul obligativităţii). prin decontarea la contul SRL ”A” a valorii de ___________ lei. 35.619 din Codul civil. potrivit art. putem conchide că reclamatul SRL ”B” nu şi-a onorat obligaţiunile contractuale.___ din ________.946 din Codul civil al Republicii Moldova. 166-167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova.512-514. În acest sens. obligaţiilor pecuniare li se aplică dobânzi pe perioada întârzierii. conform calculului anexă la prezenta acţiune.585 din Codul civil al Republicii Moldova dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Prin Nota extrajudiciară nr. irevocabilitate şi relativitate. însă iarăşi nu au parvenit reacţii din partea destinatarului. alin. Astfel în conformitate cu art. A dispune încasarea din contul SRL „B” în beneficiul SRL „A” a sumei de _______ lei. De asemenea. or. constituind cuantumul de 9% peste rata dobânzii prevăzută la art. 84.___ din __________.1. 668. În drept. prin Nota extrajudiciară nr.executarea obligaţiei determinând efectele actului juridic (contractului) prin obligativitate. însă reacţii din partea reclamatului la Pretenţia formulată nu s-au manifestat. 666. iar aceasta se obligă să recepţioneze lucrarea şi să plătească preţul convenit. Astfel.2 „contractul produce efecte numai între părţi dacă legea nu prevede altfel” (principiul relativităţii).___ din _________ adresată SRL „B”. reclamantul a intervenit către destinatar cu solicitarea executării benevole extrajudiciare a plăţilor restante. cu avertizarea reclamatului privind eventualitatea intentării unei proceduri civile în instanţele de judecată ale Republicii Moldova cu privire la recuperarea silită a sumelor revendicate. pentru întârzierea executării obligaţiilor pecuniare. 5. 572.668 din Codul civil al Republicii Moldova „contractul încheiat legal obligă părţile nu numai la ceea ce au stipulat expres. SRL „A” a formulat extrajudiciar revendicări analogice Pretenţiei nr. acumulând faţă de reclamant o datorie în sumă de ____________ lei.619 din Codul civil al Republicii Moldova. în conformitate cu art. să achite o dobândă de întârziere în mărime de ________ lei. pe cele ale art. reclamaţii urmează. 29. ANEXĂ: Data______________________ Semnătura_________________ 160 . alin.

________din _________ şi Decizia Colegiului Economic al Curţii Supreme de Justiţie nr. care şi-a propus drept scop de activitate comercializarea angro a articolelor destinate 161 ._________din ___________. prin caracterul său absolut şi perpetuu de către SRL „B”.Chişinău. prin Hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie nr. SRL „A” a recepţionat spre păstrare de la Oficiul de Executare ________.____ RECLAMANT: Societatea comercială „” SRL mun. din culpa reclamatului (acţiune sau inacţiune) nu se înlătură şi care până în prezent este cauzatoare de prejudicii. Departamentul de Executare al Ministerului Justiţiei.________. bunurile mobile existente în încăperile ce aparţin creditorului SRL „A”.46 din Constituţia Republicii Moldova. amplasat în mun. nr. rezident al Republicii Moldova.16.p. hotărârea judecătorească se execută în modul stabilit de lege după ce rămâne definitivă. în temeiul art. Departamentul de Executare al Ministerului Justiţiei.____ c/f ____________ PÂRÂT: Societatea comercială „B” SRL mun. executarea nu a avut loc. Prin Încheierea Oficiului de Executare ________din___________. nr. lezare care până în prezent în contradicţie cu actele judecătoreşti ce constată restabilirea acestuia. acţiunea SRL „A” în contradictoriu cu SRL ”B” privind apărarea dreptului de proprietate a fost admisă. însă soldate fără soluţionare. Menţionăm faptul că SRL „A” reprezintă o societate comercială. Totodată. La scadenţele termenelor fixate. folosinţă şi dispoziţie) asigurat prin art.Chişinău. art. 316 din Codul civil al Republicii Moldova. str. inclusiv la solicitările SRL „B” privind acordarea termenelor suplimentare pentru executarea benevolă a actelor judecătoreşti sus-vizate. a depus cererea de intentare a procedurii de executare silită către Oficiul de Executare _______. Pornind de la considerentul că. stabilirea termenului de executare benevolă precum şi identificarea termenului de executare silită pentru cazul neexecutării în termenul stabilit a titlurilor executorii nr.Chişinău.________.___ şi evacuarea SRL „B” din imobilul nominalizat. 254-255 CPC al Republicii Moldova. asupra bunului legal dobândit.14 din Codul de Executare al Republicii Moldova. str. nr. dispunându-se înlăturarea obstacolelor create SRL „A” de către SRL „B” în realizarea dreptului său de proprietate asupra bunului imobil cu suprafaţa totală de _________ m. SRL „A” după mai multe solicitări de executare benevolă a actelor judecătoreşti definitive şi irevocabile înaintate în adresa reclamatului. temeiul depunerii acţiunii SRL „A” în instanţa de judecată l-a constituit îngrădirea dreptului de proprietate (posesie. nr.___________din _________.________. menţinută în vigoare prin Decizia Curţii de Apel Economice nr.JUDECĂTORIA _____________ mun.__________. str.315._________din _________. str. art. documentele executorii prezentate de SRL „A” au fost admise prin dispunerea intentării procedurii de executare.____ c/f ____________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA VENITULUI RATAT În fapt. iar începând cu _________ până la ___________ în temeiul proceselor-verbale de transmitere-predare.Chişinău..

166-167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova. 7. art. În drept. devenite definitive şi irevocabile.________ din _______ şi Decizia Colegiului Economic al Curţii Supreme de Justiţie nr. remisă SRL ”B”. fruct al dreptului considerându-se venitul şi beneficiile dobândite în urma folosirii acestui drept. ________-_________. 315-316. prejudiciu considerându-se cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat. SRL ”B” creează obstacole directe SRL ”A” la obţinerea fructului bunului imobil sau generarea valorificării acestuia. 35._________din ___________. adică perioada analogică existenţei hotărârilor judecătoreşti definitive şi respectiv executorii. pentru perioada _________._________. având deja un nume bine determinat ca un garant al calităţii activităţii prestate şi al produselor comercializate. persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel. direct cauzându-ne un prejudiciu sub forma venitului ratat.___. scop prin care până în prezent s-a remarcat atât pe piaţa autohtonă cât şi cea internaţională. în virtutea art.Chişinău. călăuzindu-ne de art14.6 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului. garantează dreptul la un proces echitabil şi la executarea actelor judecătoreşti irevocabile drept o condiţie indispensabilă a actului de justiţie echitabil. menţinută în vigoare prin Decizia Curţii de Apel Economice nr. 84.. sumă ce solicităm să fie încasată din contul SRL „B” în beneficiul SRL „A”. 5. reclamantul a intervenit către destinatar cu solicitarea executării benevole extrajudiciare a plăţilor revendicate prin decontarea la contul SRL „A” a valorii de _____________ lei cu avertizarea reclamatului privind eventualitatea intentării unei proceduri civile în instanţele de judecată ale Republicii Moldova cu privire la recuperarea silită a sumelor revendicate. 29. în perioada __________________. Raportând calculele vizate la suprafaţa comercială ce aparţine SRL „A”. în temeiul art.p. însă care nu poate fi valorificată din culpa directă a SRL „B” prin neexecutarea actelor judecătoreşti. Prin urmare. în data de __________ SRL „A” a participat la licitaţia bunurilor sechestrate şi a procurat de la INSPECTORATUL FISCAL DE STAT _________________încăperile din clădirea nr.sistemelor _________________. Suplimentar..__________. reiterăm că neexecutarea continuă şi iresponsabilă din partea SRL „B”. suprafaţă care utilizată în activitatea de întreprinzător. sporul şi productele pe care le dă acest lucru. pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv).14 din Codul civil al Republicii Moldova. a adus întreprinderii un beneficiu (cu deducerile fiscale legale) în sumă de ____________ lei. Anume în acest scop. prin neexecutarea Hotărârii Judecătoriei Economice de Circumscripţie __________ din _________.p.1. în prezent SRL ”A” deţine în proprietate suprafaţă comercială în mărime de ______ m. precum şi beneficiul neobţinut prin încălcarea dreptului (venitul ratat). însă reclamatul nu a formulat nici manifestat reacţii la pretenţia. În acest context. ceea ce constituie un venit de _________lei pentru un metru pătrat. _________-________. 299 din Codul civil al Republicii Moldova. str. venitul ratat îl constituie suma de _________ lei (calculul sumei se anexează). Remarcăm faptul că. care. SOLICITĂM: A admite prezenta acţiune. iar fruct al lucrului şi al dreptului considerându-se veniturile şi beneficiile pe care acest lucru sau drept le asigură prin intermediul raporturilor juridice. 117.299 din Codul civil al Republicii Moldova. vine în contradicţie cu jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului.____” cu suprafaţa totală de ________ m. În conformitate cu dispoziţia art. fruct al lucrului se consideră venitul. nr. Prin Nota extrajudiciară aferentă acţiunii înaintate. amplasată în mun. 162 .

A dispune recuperarea din contul reclamatului în beneficul reclamantului a cheltuielilor judiciare suportate la depunerea acţiunii. ANEXĂ: Data_________________ Semnătura________________ 163 .A dispune încasarea din contul SRL „B” în beneficiul SRL „A” a sumei de __________lei.

p.. str. bunul imobil nominalizat. iar în data de ___________ prin ordinul de plată nr. şi-a asumat obligaţia de a încheia contractul de vânzare-cumpărare până la data de ________. valoarea indicată urmând a fi achitată la cursul Băncii Naţionale a Moldovei la data decontării în două tranşe. În data de ________ şi respectiv la _________.___ MD ______ c/f ______________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA PENALITĂŢII A. la _______ între SRL „V” şi SRL „P” a fost semnat un antecontract de vânzarecumpărare a bunului imobil. prima tranşă până la data de __________-_______ euro şi a doua tranşă până la data de _________-_______ euro. „viitorul vânzător”. inclusiv TVA pentru un metru pătrat. prin punctul ___ fiind stipulat în mod expres că în cazul în care „viitorul vânzător”. CIRCUMSTANŢELE CAUZEI În fapt. Capitolul ___. în virtutea Capitolului __. punctul ____. str. „P” la suma convenită de _____euro. identificate cu nr. punctul _____. punctul ____. părţile au stipulat în mod expres. nr.Chişinău._____________.JUDECĂTORIA ____________ mun.____. cu destinaţia plăţii conform antecontractului din ________. punctul ___ al antecontractului._____________. răspunderea contractuală (sancţiuni contractuale) în cazul neexecutării obligaţiilor juridice asumate sau în cazul executării necorespunzătoare a acestora. având ca obiect de reglementare instituirea obligaţiei SRL „V” în calitate de „viitor vânzător” să încheie cu SRL „P” în calitate de „viitor cumpărător”. punctul ___. nr. în condiţiile antecontractului. Capitolului __. în data de _________ prin ordinul de plată nr. de către SRL „V” se returnează cu motivaţia susţinută în nota de însoţire a plăţii de refuz unilateral al SRL „V” în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare. str. SRL „P” efectuează decontarea în favoarea SRL „V” a sumei de ______lei (echivalentul sumei de ______ euro). în temeiul căruia SRL ”P” s-a obligat în condiţiile punctului ____ să execute obligaţiile financiare asumate.___ MD ______ c/f ______________ PÂRÂT: Societatea comercială „V” SRL mun. Totodată._____.cadastral __________. nr. str. astfel fiind decontate în total _______euro. obligaţie similară fiind asumată şi de „viitorul cumpărător” prin Capitolul ___._____________. aceleaşi reglementări fiind prescrise şi de Capitolul ___. SRL „P” efectuează la contul SRL „V” debitarea sumei suplimentare de __________lei (echivalentul sumei de _______ euro) cu destinaţia analogică a plăţii conform antecontractului din ________. mijloacele financiare transferate de către SRL „P” în vederea executării ireproşabile a antecontractului din ___________. nr.Chişinău. Potrivit antecontractului din ________. În vederea executării incontestabile a obligaţiilor asumate prin antecontractul din _________.SRL „V” în mod unilateral refuză de la 164 . Potrivit.A. Capitolului __. urma a fi vândut S.____. contractul de vânzare-cumpărare a încăperilor comerciale separate cu suprafaţa totală de ______m. amplasate în mun.Chişinău.____ RECLAMANT: Societatea comercială „P” SRL mun.Chişinău.___________.

neque prodesse potest). cu solicitarea executării benevole a sancţiunilor pecuniare asumate. alin. iar în cazul imposibilităţii atingerii unor concilieri. De asemenea. potrivit art. obligaţiile urmând a fi executate în modul corespunzător. toate litigiile survenite în legătură cu contractul încheiat se vor soluţiona pe cale amiabilă. cu bună credinţă. potrivit art. ANALIZA JURIDICĂ A RAPORTULUI LITIGIOS În temeiul art. acestuia fiindu-i aplicate normele de drept cu privire la actul juridic. şi/sau art.1 „că contractul încheiat legal obligă părţile nu numai la ceea ce au stipulat expres. irevocabilitate şi relativitate (prin adagiul res inter alios acta. contractul reprezintă un acord de voinţă realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc.3 „contractul poate fi modificat sau rezolvit numai în conformitate cu clauzele sale ori prin acordul părţilor dacă legea nu prevede altfel” (principiul irevocabilităţii).executarea obligaţiilor contractuale –încheierea contractului de vânzare-cumpărare. 165 . litigiile se vor soluţiona pe cale judiciară în instanţa de judecată competentă a Republicii Moldova.susceptibil de a le produce în condiţiile Legii. se modifică sau se sting raporturi juridice. reclamantul a intervenit către destinatar în ordinea punctului ____ al precontractului. prin refuzul unilateral de la executarea acestuia fără intervenţia răspunderii civile. 572 din Codul civil al Republicii Moldova temeiul executării rezidă în existenţa unei obligaţii. În temeiul punctului___ al antecontractului din ___________. B.679 din Codul civil al Republicii Moldova „prin contract se poate naşte obligaţia de a se încheia un contract. şi se supune după normele de conduită forţei imperative ale contractului şi a normelor de drept ce îl reglementează. Totodată. cu excepţia cazurilor când obligaţia de a contracta este prevăzută de prezentul cod. stingerea raporturilor juridice cât şi răspunderea contractuală pentru neexecutarea obligaţiilor instituite prin antecontract se impun imperativ efectelor actelor juridice şi nu vizează drepturi subiective contrare efectelor obligaţiilor benevol asumate. Aceste principii ce identifică efectele actului juridic se regăsesc şi sunt în mod expres reglementate de legislaţia civilă în vigoare a Republicii Moldova.(2) din Codul civil al Republicii Moldova care reiterează că „obligarea la încheierea unui contract este interzisă..8. dar şi la tot ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu legea. Deci.. Astfel în conformitate cu art.667 alin.SRL „P” dublul sumelor primite. acesta este obligat să restituie „viitorului cumpărător” .666 din Codul civil al Republicii Moldova. şi din orice alt act. executarea acestora determinând efectele actului juridic (contractului) prin obligativitate (prin adagiul pacta sunt servanada).668 definit „forţa obligatorie a contractului” care reglementează prin alin. obligaţiile se nasc din contract. alin. cu avertizarea SRL „V” privind eventualitatea intentării unei proceduri civile în instanţele de judecată ale Republicii Moldova cu privire la recuperarea silită a sumelor revendicate.2 „contractul produce efecte numai între părţi dacă legea nu prevede altfel” (principiul relativităţii). atât naşterea. însă careva reacţii din partea reclamatului la Pretenţia formulată nu s-au manifestat. aliis neque nocere. uzanţele sau cu principiile echităţii” (principiul obligativităţii). Reglementări similare sunt stipulate de art.____din ________ remisă SRL „V”. de lege sau dacă reiese dintr-o obligaţie asumată benevol” În acest context antecontractul reprezintă un act juridic sinalagmatic ce operează obligaţia de a se contracta. 514 din Codul civil al Republicii Moldova... întinderea. Forma stabilită pentru contract se aplică şi pentru antecontract”. prin decontarea la contul SRL „P” a valorii de ________ euro (__________ lei Republica Moldova. la locul şi în momentul stabilit. Prin nota extrajudiciară nr. ce constituie valoarea dublă neachitată).

pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a căruia survin consecinţele juridice reglementate de contract (răspundere contractuală) şi/sau prevăzute de legislaţia civilă în vigoare. rezultată din aprecierea subiectivă şi defectuoasă a efectelor imperative generate de acte juridice sinalagmatice. producea efecte juridice obligatorii pentru părţi. reieşind din cumulul următoarelor motive şi reglementări: În conformitate cu art. irevocabil şi relativ impus părţilor. Totodată. or neachitarea acestora în cadrul unui raport contractual valabil. acesta este obligat să restituie „viitorului cumpărător” – SRL „P” dublul sumelor primite.SRL „V” în mod unilateral refuză de la executarea obligaţiilor contractuale –încheierea contractului de vânzare-cumpărare. Această ipoteză SRL „P” o apreciază ca fiind fără suport juridic. oneros având ca obiect asumarea obligaţiei de a se încheia contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil specificat. acordul părţilor chiar şi conform art. şi respectiv urmează a fi aplicate în strictă corespundere cu Legea. obligatoriu. contractul nominalizat fiind supus condiţiei de formă obligatorie sub autentificare notarială imperativ dispus prin art. cu includerea tuturor clauzelor esenţiale ale contractului de vânzare-cumpărare. este mai mult decât evident faptul că sancţiunile contractuale instituite de către părţi prin antecontractul din ________. bazată pe neaplicarea Legii vizând temeiurile încetării raporturilor contractuale. din partea SRL „P” ducea inevitabil către neexecutarea contractului din partea sa şi implicit la survenirea consecinţelor juridice ce se impun acestei neexecutări.L „P” au fost decontate la contul SRL „V” în cadrul executării obligaţiilor asumate prin antecontractul vizat. prin Capitolul ____. alte temeiuri de încetare a contractului părţile lăsându-le reglementărilor legislaţiei civile în vigoare. se consideră desfiinţat de drept din momentul informării reclamantului privind refuzul unilateral al SRL „V” de la încheierea contractului de vânzare-cumpărare. părţile în mod benevol au stabilit sancţiuni contractuale (răspunderea contractuală ca formă a răspunderii civile) pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor asumate. prin încheierea unui act adiţional în formă scrisă şi autentificat notarial. SRL „V” reiterează ipoteza potrivit căreia antecontractul din _______. reziliat sau revocat decât în temeiuri prevăzute de Lege sau prin acordul părţilor. completat sau reziliat doar cu acordul comun al părţilor contractante. Totodată. Reglementări similare sunt statuate în Capitolul ___ al antecontractului. care la data achitării era în vigoare. între părţile contractante SRL „P” şi SRL „V” a fost semnat un antecontract identificat ca contract sinalagmatic. potrivit căruia antecontractul poate fi modificat. Astfel. acesta poate fi modificat. reiterăm faptul că antecontractul din _________ încheiat între SRL „P” şi SRL „V” reprezintă un contract bilateral. ce însoţea returnarea mijloacelor financiare decontate de către SRL „P”. au survenit.734 (2) din Codul civil al Republicii Moldova dar în mod 166 . comutativ. De asemenea.R. nu era desfiinţat. INCONSISTENŢA ARGUMENTELOR SRL „U” EXPUSE ÎN NOTA DIN ______ Potrivit Notei prealabile din _______. C. care prescrie caracterul obligatoriu a obligaţiilor asumate de către părţi printr-un act juridic bilateral.La situaţia litigioasă. pasibilă aprecierii negative. În concluzie.679-680 din Codul civil al Republicii Moldova. punctul ___. în temeiul punctului ____ al antecontractului din _______ în cazul în care „viitorul vânzător”. potrivit Capitolului ___.733 din Codul civil al Republicii Moldova contractul nu poate fi altfel rezolvit. prin încheierea unui act adiţional în formă scrisă şi autentificat notarial. punctele ______ ale antecontractului. Deci. Urmează să atenţionăm asupra faptului că sumele revendicate de către S. potrivit art. completat sau reziliat doar cu acordul comun al părţilor contractante.668 din Codul civil al Republicii Moldova contractul poate fi modificat sau rezolvit numai în conformitate cu clauzele sale ori prin acordul părţilor dacă legea nu prevede altfel.

similar prevederilor antecontractului. ceea ce semnifică inopozabilitatea acestor temeiuri SRL „P” care în aceste raporturi contractuale a executat în termenii şi modul prevăzut toate obligaţiile asumate. şi de dispoziţiile contractului anterior din _______ . punctul _____. producea efecte juridice imperative şi era obligatoriu părţilor şi deci SRL „P” era obligată să execute contractul şi să se conformeze obligaţiilor asumate. identificat în reglementările antecontractului din __________ care era în vigoare. 572. A dispune încasarea din contul SRL „V” (c/f ____________) în beneficiul SRL „P” (c/f ____________) a sumei de ___________ lei (echivalent al sumei de ______ euro). 709. 29. 711. În drept.602. Reiterăm şi asupra faptului că rezilierea chiar şi ca definiţie reprezintă o formă a desfiinţării unui contract care intervine doar în consecinţa neexecutării unui contract şi nu vizează dreptul părţii la încetarea contractului prin nedorinţă (alte temeiuri decât neexecutarea) care însă poate fi acoperită prin acordul comun al părţilor contractante la încetare. Dacă e să ne referim la cazurile de reziliere reglementate de lege. ale art. urmând a fi încheiat în forma cerută pentru contract dacă din lege. 35. 5. şi respectiv urmează a fi aplicate în strictă corespundere cu Legea. la datele efectuării decontărilor sumei de________euro. 84. 668 din Codul civil al Republicii Moldova. 117. Prin urmare. Din aceste considerente este evident faptul că sancţiunile contractuale instituite de către părţi prin antecontractul din ________. acordul părţilor contractante la desfiinţarea contractului. SRL „P” a dispus de un temei legal. Deci. ANEXĂ: Data_______ Semnătura________________ 167 . au survenit. călăuzindu-ne de dispoziţiile art. care prescrie caracterul obligatoriu a obligaţiilor asumate de către părţi printr-un act juridic bilateral. urmează a reţine faptul că operarea rezilierii în sensul legislaţiei în vigoare –art. 166-167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova.512-514. SOLICITĂM: A admite prezenta acţiune. 7. 666. nu a fost realizat şi implicit referinţa la încetarea unilaterală a contractului din partea SRL „V” este inopozabilă atât SRL „V” cât şi SRL „P”. contract sau uzanţe nu rezultă altfel. 735 din Codul civil al Republicii Moldova este justificată de neexecutarea obligaţiei corelative asumată de către parte. ceea ce în situaţia litigioasă nu a fost realizat. în modul prevăzut de contract şi lege.1.

Chişinău.___ RECLAMANT: Societatea comercială „A” SRL mun. o parte (vânzător) se obligă să predea un bun în proprietatea celeilalte părţi (cumpărător). nr. cumpărătorul este obligat să predea bunul fără vicii materiale.1) al Codului civil al Republicii Moldova. iar în baza Actului de primire-predare din ____ şi a facturii fiscale Seria ____ din _______. SRL „B” a preluat automobilul. la transferarea riscurilor are caracteristicile convenite. considerându-se fără vicii materiale bunul care. în cazul în care bunul nu corespunde caracteristicilor contractate. 168 .___ c/f _____________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND REZOLVIREA CONTRACTULUI DE VÂNZARE-CUMPĂRARE În fapt.____ din _________. str.___ din ______. Potrivit art. str. bunul se consideră fără vicii dacă corespunde destinaţiei stabilite în contract.JUDECĂTORIA_____________ mun. nr. SRL „B” s-a obligat să predea automobilul de foraj de modelul _____ în proprietatea SRL „A”. iar în cazul în care nu s-a convenit asupra caracteristicilor. la _________. SRL „A” a plasat automobilul procurat în procesul activităţii sale.___. Astfel. ________. însă din prima zi de lucru. Chişinău. Chişinău. str. la data de ___________. contrar caracteristicii şi destinaţiei sale.____ din ________ şi nr. însă din lipsa unor însuşiri inerente. i-a solicitat vânzătorului SRL „B” remedierea automobilului şi înlăturarea viciului. s-a obligat să preia automobilul şi să plătească preţul în mărime de _______ Euro (___________lei). În vederea executării ireproşabile a obligaţiilor contractuale. prin contractul de vânzare-cumpărare. De nenumărate ori SRL „A” a încercat cu forţele proprii să repare automobilul. ________. automobilul s-a defectat şi nu a mai funcţionat.________. la rândul său. __ având ca obiect de reglementare vânzarea-cumpărarea automobilului (autospecialei) de foraj de model ______. între SRL „B” având calitatea de „vânzător” şi SRL „A” având calitatea de „cumpărător” a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. a preluat în proprietate obiectul contractual de la vânzătorul SRL ”B”. După primirea scrisorii de remediere şi constatarea de către ambele părţi contractante că automobilul ce a constituit obiectul convenţiei este viciat. iar aceasta se obligă să preia bunul şi să plătească preţul convenit.___ c/f _____________ RECLAMAT: Societatea comercială „B” SRL mun. în temeiul ordinelor de plată nr. Conform art.prin scrisoarea nr.SRL „A” a achitat preţul convenit.768 din Codul civil al Republicii Moldova care-i oferă cumpărătorului dreptul de a cere remedierea şi înlăturarea viciilor. corespunde utilizării obişnuite şi prezintă caracteristici care există în mod obişnuit la bunuri de acelaşi fel şi pe care cumpărătorul le poate aştepta ţinând cont de felul bunului. iar acesta. intenţiile cumpărătorului de a repara automobilul nu s-au soldat cu succes. pentru remedierea defecţiunilor şi înlăturarea viciilor. În baza dispoziţiilor art. SRL „A” . Odată cu achiziţionarea bunului. care îl făceau impropriu destinaţiei şi folosirii normale.763 din Codul civil al Republicii Moldova. nr. în temeiul punctului ___ al contractului de vânzare-cumpărare nr.753 alin.

____ din ________. a trecut sub tăcere viciile constatate.513 din Codul civil). SRL „A” a operat rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare nr. ca urmare a neonorării de către SRL „B” a obligaţiei de predare a automobilului vândut fără vicii materiale. efectele rezoluţiunii operate de către SRL ”A” prin Notificarea remisă SRL „B” nu au fost executate. fiind conştient de viciile automobilului înstrăinat. în conformitate cu art. Raportând reglementările legale la circumstanţele faptice confirmate documentar. în pofida prevederilor art. la momentul executării şi stingerii obligaţiei (art. pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv). prin declaraţia din ______ adresată SRL „B”. reclamatul refuzând restituirea preţului automobilului achitat. dacă una dintre părţi nu execută sau execută în mod necorespunzător o prestaţie scadentă decurgând dintr-un contract sinalagmatic. vicii care fac imposibilă exploatarea acestuia conform destinaţiei sale aşa cum s-a aşteptat cumpărătorul. considerându-se prejudiciu cheltuielile pe care o persoană lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat.763 din Codul civil de predare a bunului fără vicii materiale şi a obligaţiei de a se comporta cu bună-credinţă şi diligenţă la momentul naşterii. după expirarea fără rezultat a unui termen rezonabil pe care l-a stabilit pentru prestaţie sau remediere.737 din Codul civil şi în temeiurile art. să rezoluţioneze contractul.735 al Codului civil. or. d) neexecutarea dă temei creditorului să presupună că nu poate conta pe executare în viitor a contractului. nu ar fi cumpărat bunul. la încheierea contractului de vânzare-cumpărare nr.___ din ________ încheiat cu SRL „C” şi parvenirea unei reclamaţii de neexecutare a obligaţiilor asumate din partea beneficiarului. 169 . potrivit căruia vânzătorul nu poate invoca o înţelegere prin care drepturile cumpărătorului sunt excluse sau limitate ca urmare a unui viciu dacă a trecut sub tăcere în mod dolosiv un viciu sau a preluat o garanţie pentru existenţa unei caracteristici.În urma încercărilor fără succes ale vânzătorului de remediere a automobilului vândut şi de înlăturare a viciilor din cont propriu.14 din Codul civil persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel. precum şi beneficiul neobţinut prin încălcarea dreptului (venitul ratat).617 al Legii menţionate.____din _________ cu informarea destinatarului despre necesitatea restituirii prestaţiilor executate prin preluarea de către vânzător a automobilului de foraj de model _______ şi restituirea preţului primit.5) al Codului civil.___ din ________ refuză remedierea automobilului şi înlăturarea viciilor. pentru operarea rezoluţiunii şi repararea prejudiciului nu este necesară stabilirea unui termen când vânzătorul a respins remedierea viciilor sau când o modalitate de remediere nu a reuşit sau nu i se poate pretinde cumpărătorului. Conform prevederilor dispoziţiei art. ceea ce a dus la neexecutarea obligaţiei stabilite de dispoziţia art. pe durata existenţei. În conformitate cu art. SRL „A” nu a putut utiliza automobilul în activitatea sa de antreprenoriat ceea ce a dus la imposibilitatea onorării în termenele prevăzute a obligaţiilor contractuale asumate prin contractul de antrepriză nr. incontestabil se denotă că SRL „A” a procurat un automobil viciat. c) neexecutarea este intenţionată sau din culpă gravă. o parte poate rezolvi contractul dacă există o neexecutare esenţială din partea celeilalte părţi.769 din Codul civil. Astfel. Cu regret. Neexecutarea este neesenţială în cazul în care: a) prin neexecutare creditorul a fost lipsit de posibilitatea de a obţine ceea ce aştepta în urma contractului.735 al Codului civil. Potrivit art.765 alin. în situaţia în care cumpărătorul ar fi ştiut de existenţa viciilor. Astfel. cu propunerea acestuia de a înstrăina bunul procurat unei terţe persoane. în afara de cazurile prevăzute de art. SRL „B” prin scrisoarea nr.709 din Codul civil. cealaltă parte poate. Potrivit dispoziţiei art. iar vânzătorul SRL „B”. b) executarea în tocmai a obligaţiilor contractuale ţine de esenţa obligaţiei.

Astfel. ____ din ______ şi a prejudiciului material în sumă de ________lei. SRL „B” a lezat în drepturi SRL „A” reieşind din obligaţia reclamantului la onorarea contractului de subantrepriză. iar SRL „A” s-a obligat la achitarea preţului în sumă de _____lei pentru prestaţiile efectuate. 740. În baza contractului de subantrepriză din _______ SRL „D” a efectuat lucrări în sumă de __________lei.10. 602. călăuzindu-ne de prevederile art. SRL „A” a încheiat un contract de subantrepriză cu nr. astfel fiind cauzat un prejudiciu material în sumă de __________ lei. SOLICITĂM: A admite prezenta cerere. de cele conţinute în art. 610. 738. reparabile fiind doar daunele care reprezintă efectul nemijlocit (direct) al neexecutării. ANEXĂ: Data___________ Semnătura________________ 170 .29. În cazul în care nu execută obligaţia. 769 din Codul civil. sinteza reglementărilor legale şi circumstanţelor faptice confirmate documentar denotă faptul că.___ din ________. Prin urmare. despăgubirea pe care o datorează debitorul pentru neexecutare cuprinde atât prejudiciul efectiv cauzat creditorului. 734. conform art. inclusiv preţul automobilului în sumă de ________ lei ca urmare a operării rezoluţiunii contractului de vânzare-cumpărare nr.______ din _________cu SRL „D” prin care ultimul s-a obligat să efectuează lucrări în favoarea beneficiarului SRL ”C”. 14. inclusiv executarea necorespunzătoare sau tardivă. 735. în legătură cu neexecutarea contractului de antrepriză nr. 60. pârâtul i-a cauzat reclamantului un prejudiciu material direct în valoare de ___________ lei. în conformitate cu art. 35.Întru evitarea survenirii unor consecinţe grave. 11. 739. 763.610 din Codul civil. or în urma neexecutării obligaţiilor de predare a automobilului fără vicii materiale. 704. neexecutarea obligaţiei în accepţiunea normei citate incluzând orice încălcare a obligaţiilor. lucrări efectuate cu un automobil similar celui procurat de la SRL „B”. A încasa din contul SRL „B” în beneficiul SRL „A” a sumei de __________lei. A dispune încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor de judecată suportate de către reclamantul SRL „A” la depunerea acţiunii. 166 – 167 din Codul de procedură civilă. 709. în urma neexecutării corespunzătoare a obligaţiilor legale de predare a automobilului vândut de model __________ fără vicii materiale. 753.602 din Codul civil. În drept. cât şi venitul ratat. ratat considerându-se venitul care ar fi fost posibil în condiţiile unui comportament normal din partea autorului prejudiciului în împrejurări normale. debitorul este ţinut să-l despăgubească pe creditor pentru prejudiciul cauzat astfel.

în corespundere cu dispoziţiile art.12.Chişinău.12. cu suprafaţa totală de _____ m. care se identifică ca normă de drept imperativ.1964). cu privire la toate punctele esenţiale ale lui.___________.06. de componenţa exclusivă 171 ._____________. Prin prezenta acţiune. având o cauză ilicită şi un consimţământ viciat.___ MD ______ c/f ______________ PÎRÎT: Societatea comercială „B” SRL mun.1964). SRL „A” consideră contractul de vânzare-cumpărare nr.09. pasibil recunoaşterii nulităţii. este nulă convenţia care nu corespunde prevederilor Legii._____________.p. Contractul vizat.Chişinău. adică manifestarea neviciată şi în strictă corespundere cu Legea consimţământului._____________. reieşind din ansamblul următoarelor circumstanţe şi motive: În temeiul art. între SRL „A” în calitate de „VÂNZĂTOR” şi SRL „B” în calitate de „CUMPĂRĂTOR” a fost semnat contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil identificat cu nr.220 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii nr. nr. nr. reglementări similare fiind prevăzute şi de art. în virtutea Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. str. iar înstrăinarea acestuia se efectuează la preţul de ________ lei.Chişinău. punctul 83.91 „despre aprobarea Regulamentului societăţilor economice din Republica Moldova”._____ (mun.500 din 10.2002) în temeiul căruia actul juridic care contravine normelor imperative se consideră nul. nr. În corespundere cu dispoziţia art.61 al Codului stipulând că convenţia declarată nulă se consideră nulă din momentul încheierii ei. autentificare după cum rezultă din parafa legalizării realizată la Biroul Notarului “____________”. ca fiind drept ilicit.Chişinău. a fost supus condiţiei de formă obligatorie sub autentificare notarială. str. str. Potrivit clauzelor contractuale stipulate de punctele _______.1107-XV din 06. obiectul contractual îl reprezintă proprietatea SRL „A” conform documentelor de constituire ale Societăţii. 240 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii din 26.___ MD ______ c/f ______________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULITĂŢII CONTRACTULUI DE VÂNZARE-CUMPĂRARE În fapt. str.cadastral ______________. iar în cazul unei convenţii nule fiecare parte este obligată să restituie celeilalte părţi tot ce a primit în baza convenţiei. când părţile au căzut de acord.__)._________.157 din Codul civil al Republicii Moldova. ___ din ________.JUDECĂTORIA ____________ mun.50 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii din 26. nr. la data de __________. str. care urmează a fi debitat de către SRL „B” la data semnării contractului de vânzare-cumpărare.____ RECLAMANT: Societatea comercială „A” SRL mun.Chişinău. la nr. nr. prin restituire bilaterală.amplasat în mun. bazat pe aplicarea incorectă şi contrară a normelor imperative de drept material. art. Totodată. contractul se consideră încheiat. în forma cerută pentru cazurile respective.__. în vigoare la momentul semnării contractului de vânzare-cumpărare.

____ din _________ încheiat între SRL „A” şi SRL „B” cu bunul imobil identificat cu nr. dintre care _______ lei reprezintă cota asociatului __________________. Totodată. 29. călăuzindu-ne de dispoziţiile art.50. administrarea acestei proprietăţi comune pe cote-părţi urmează a fi realizată doar cu acordul coproprietarilor.cadastral ______________. A recunoaşte ilegalitatea şi nulitatea contractului de vânzare-cumpărare nr. valoarea cărora depăşeşte o pătrime din fondul statutar. ceea ce afectează condiţia obligatorie de validitate a unui act juridic bilateral. Din documentele de constituire ale reclamantului prezentate la semnarea contractului de vânzare-cumpărare contestat.Chişinău. 117. potrivit punctului 76 al Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. la semnarea contractului de vânzare-cumpărare din __________. ceea ce constituie __% iar ________ lei.09.p.500 din 10. 166-167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova S O L I C I T Ă M: A admite prezenta acţiune. deci.amplasat în mun. materializat prin emiterea unei Hotărâri a Adunării Generale a Fondatorilor SRL „A”. 157. deci. cota asociatului ___________________. 5. ANEXĂ: Data_________________ Semnătura _________________ 172 . or. Concluzionând.500 din 10.09. un asemenea acord din partea fondatorilor. rezultă că Societatea SRL „A” a fost fondată la __________ şi supusă înregistrării în Registrul de Stat al Întreprinderilor şi Organizaţiilor în data de __________.91 „Despre aprobarea Regulamentului societăţilor economice din Republica Moldova”. cu suprafaţa totală de _____ m.___________. urma a fi aprobată de către organul de conducere a SRL „A”. or. Raportând reglementările prevăzute de Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. cu certitudine contractul de vânzare-cumpărare din ________ dispune de un consimţământ nematerializat conform rigorilor stabilite de Lege. 35. 238 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii din 26.a adunării generale ţine acceptarea contractelor. art. rezultă că tranzacţia ce depăşeşte suma de ¼ din capitalul statutar. cu ordinea de zi vizând încheierea contractului de vânzare-cumpărare nu a fost organizată şi nicio Hotărâre în acest sens nu a fost emisă.91 „Despre aprobarea Regulamentului societăţilor economice din Republica Moldova” la situaţia litigioasă. 84. fiind constituită de fondatorii __________________ şi _________________.1. nu a fost efectuat şi nici Biroului Notarial nu i-a fost prezentat.12.09. str. În drept. Astfel. Din materialele prezentate la perfectarea tranzacţiei de vânzare-cumpărare rezultă că o asemenea Adunare Generală. 83. în mod obligatoriu urmează a fi aprobată de Adunarea Generală a asociaţilor şi. ceea ce depăşeşte în mod evident limita admisibilă încheierii actelor juridice fără acordul coasociaţilor. 7.1964). 99 din Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.500 din 10. capitalul statutar al Întreprinderii constituie suma de ________ lei. în această situaţie fiind lezate grav drepturile asociaţilor SRL „A”. tranzacţia vizată având preţul de _______ lei. manifestarea şi/sau exteriorizarea acestuia a fost grav viciată. 61.1991 ”Despre aprobarea Regulamentului societăţilor economice din Republica Moldova”. punctele 76.__. nr. ceea ce constituie __%. deţinătorii certificatelor cotelor de participare sunt proprietari ai averii Societăţii cu răspundere limitată şi.

12. de unde. C.21). pentru a fi examinată în procedura civilă. prestaţii periodice lui C. 5000. Contuzie hemoragică cerebrală frontal bilateral.12.264 alin. a fost transportat la IMSP „Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie” din Chişinău.. 10338.(3) lit.. satul _______ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU REPARAREA PREJUDICIULUI Subsemnaţii C.96 lei pentru recuperarea cheltuielilor pe care le-am suportat în legătură cu spitalizarea în perioada 28. raionul ____. în beneficiul nostru.I.00 lei pentru recuperarea prejudiciului moral cauzat nouă prin vătămarea integrităţii corporale şi decesul lui C.W. soţul reclamantei. l-a accidentat pe C. satul ____ Pârât: L. 173 . respectiv.2006. Comă II” Pentru acoperirea cheltuielilor de spitalizare şi tratament am cheltuit 10338.W. conducând motocicleta „Voshod” cu numărul de înmatriculare MDM 1970.W.2006 – 30. Suma solicitată este alcătuită din următoarele sume: 1. solicităm încasarea de la L..2006 – 13..91 lei pe lună (total 16954.2006.06. tratamentul şi cheltuielile aferente tratamentului lui C.I.JUDECĂTORIA __________ Reclamanţi : C.2006. C.12. 3. C.W. 2. despăgubiri pentru diferenţa dintre pensia de urmaşi şi valoarea întreţinerii acordate de decedatul C. pârâtul L.) a emis o sentinţă prin care l-a recunoscut vinovat pe L. a fost internat la IMSP „Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie” cu diagnoza: „Traumatism cranio-cerebral acut deschis grav.2006 – 13.96 lei (8801.68 lei şi pentru medicamente şi articole parafarmaceutice procurate din afara spitalului).V.V.17 lei pentru compensarea prejudiciului cauzat prin vătămarea integrităţii corporale şi decesul lui C. La 13. şi.11. la 27. Judecătoria raionului ______ (judecător D. 5.2009. a decedat. Acţiunea civilă a fost lăsată fără examinare. 4. raionul _____.00 lei – cheltuieli pentru asistenţa juridică.W.E.W. 100000.E.V.11.. în săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.00 lei pentru recuperarea cheltuielilor de înmormântare a lui C.I.I. a sumei de 144923. Fractura bazei craniului. tatăl reclamantului..28 lei serviciile medicale prestate de spital şi 1537.2006. În perioada 28. Victima a fost transportată la Spitalul Raional ______.W. 12630.M. la 28..12. pentru perioada 13. 546.11.W. b) CP. La 16.2007.2007.01. Motivele cererii sunt următoarele: În fapt. şi C.11.

bisericeşti. Coreclamantul C. fiecăruia dintre membrii familiei noastre îi revenea câte 1/3 din acest salariul întreţinătorului. C..V.2009.01.06. în conformitate cu obiceiurile locale.00 lei. 1422 din Codul civil. Alin. este elev la Colegiul Naţional de Coregrafie.2006. am cheltuit 16430.W.2006 data decesului lui C. Copia sentinţei din 16.E. i-a fost stabilită pensie de urmaş în mărime de 160. În drept. ne-au fost cauzate suferinţe morale enorme.I.05 lei pe lună. Coreclamanta C.12.V.W. dar unde nu se eliberează bonuri de casă.2007 emisă de Judecătoria ________ în dosarul (1-29/07). conform acestui contract. cauzată de decesul tatălui. 174 . Deoarece defunctul era unicul întreţinător al familiei. iar şi iar.1418. la 26. art. Suferinţele noastre morale au fost enorme atunci când am aflat de accident.W. 5. a tatălui meu.12. În scopul colectării probelor pentru înaintarea prezentei cereri. Cheltuielile pe care le-am suportat în legătură cu înmormântarea nu au fost cheltuieli exagerate.00 lei din suma cheltuit şi ne-a transmis produse alimentare în sumă de 500 de lei.W...2007. respectiv.W. ci constituie doar strictul necesar. în grija bunicii. până la 30.00 lei. în urma spitalizării şi apoi a decesului acestuia. a decedat şi la 16.La 13. În legătură cu înmormântarea.2006 a fost înmormântat. Copia certificatului de deces al lui C. şi valoarea întreţinerii ce era prestată de decedatul C. Costul serviciilor juridice prestate. şi C.88 lei. dar marea majoritate din cumpărăturile legate de serviciile rituale.06.2009. .V.12. a fost nevoită să plece la muncă în Italia. În legătură cu decesul tatălui. data încheierii studiilor la Colegiul Naţional de Coregrafie. respectiv. Suferinţele morale ne urmăresc până în prezent şi vor fi cu noi încă mult timp. Studiile vor fi încheiate la 30. Perioada. – soţia. lui C. ţinând cont de statutul social al defunctului şi obiceiurile locale.E. este de la 13. În urma accidentului în care i-au fost cauzate leziuni corporale grave soţului şi.W. fiul decedatului C. Diferenţa dintre pensia de urmaş.).E. 4 al art. urmează să compenseze cheltuielile de înmormântare. întocmirii cererii de chemare în judecată şi reprezentării intereselor noastre în faţa instanţelor judiciare. Pentru o parte din această sumă dispunem de bonuri. Salariul mediu al decedatului C.V. din păcate. 3. au fost enorme atunci când C. pentru care urmează a fi încasată această sumă. Copia extrasului de pe actul de căsătorie al lui C.166. lăsându-l pe fiul V.W.soţul. era în spital în comă şi medicii făceau tot posibilul pentru a-l salva. adică – 706. Despărţirea mamei de fiu. Durerea noastră nu avea margini când am aflat despre moartea soţului şi.09. Deoarece ne-a fost răpit cel mai drag şi iubit om. dar. În fiecare noapte.1419 din CC stabileşte că persoana obligată să repare prejudiciul. 2. Feciorul creşte fără tată şi la distanţă de mii de kilometri de mamă. 167 din Codul de procedură civilă. visăm tot calvarul prin care am fost nevoiţi să trecem în urma crimei comise de L.W. C. leziunile corporale au fost prea grave. ne întemeiem cererea pe dispoziţiile art. Copia buletinului de identitate al reclamantei C. În sprijinul acţiunii propunem următoarele probe: 1. Familia noastră era alcătuită din 3 persoane (C. este de 5000. – fiul.96 lei. masa de pomenire au fost făcute de la piaţă. este de 546. Copia buletinului de identitate al lui C. numai a agravat suferinţele noastre morale. ne-a recuperat 3300. primită de C.W.W. la acel moment. Pârâtul. tatălui meu. 4. un contract de asistenţă juridică cu avocatul Oleg Palii.91 lei pe lună.E. am încheiat. unde produsele şi mărfurile sunt mai ieftine. C. era de 2120. 1419.

16.12.131 din 20. 18.A.11. __________________ (Reprezentată prin procură de C. 12.T.2007 eliberate de C. despre mărimea salariului mediu al decedatului C. Data ________________ Semnături: C.01/07 din 27. 10. Copii de pe bonurile fiscale pentru procurarea medicamentelor şi a articolelor parafarmaceutice (4 foi). 8. 17. Copia bonului nr.2007 eliberate de S. _________.E. Copia formularului de comandă şi a chitanţei de plată eliberate la 13.C. „Apă-Canal Chişinău” S. „Amadis .V.01-08/679 din 02.07. 15.243 din 01.V.12.2007 eliberate de Colegiul Naţional de Coregrafie. 9.109 din 07. Chişinău. 13.V.2006 şi bonul fiscal eliberat de Combinatul servicii Funerare al Primăriei mun. Copia talonului de plată la raportul 2542 din 14.R.C. 11. Copia adeverinţei nr.R. „Funeral Service” S.003107 din 13.V.V. despre pensia de urmaş stabilită lui C. 14. Copia adeverinţei nr. Copia adeverinţei nr.Service” S. Anexe: 1.L.S.07. Copia informaţiei nr. Copia contractului de asistenţă juridică nr. este elev al acestei instituţii.10. Copiile bonurilor de plată eliberate de S.W.2006 de S. „Vladalina” S.L.2007 eliberate de IMSP „Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie” (2 foi).C. Arhanghel Mihail şi Gavriil” privind taxa de înmormântare.09.2007. despre faptul că C. Copia informaţiei nr. Copia cererii de chemare în judecată şi a înscrisurilor anexate (22 foi).C.12. Copia informaţiei nr. şi S.2006 eliberat de Centrul de Medicină Legală.5 din 26. de a recupera cheltuielile de înmormântare. Copia obligaţiei familiei L.R.6.2007 eliberate de Primăria satului____. 7.09.2954-05 din 25.08. despre componenţa familiei lui C.A.L. _________________ 175 .) C.2007 de la Parohia „Sf.

x 10 lei = 120 lei Furculiţă: 12 buc x 10 lei = 120 lei Pahar: 30 buc. x 30 lei= 180 lei Masa: 1 buc.700 lei Faţă de masă: 1 buc. x 12. x 120 lei = 720 lei 176 . x 12 lei = 72 lei Lingură: 12 buc.I. x 180 lei = 1260 lei Cămaşă bărbătească – 7 buc. x 250 lei = 1250 lei Plapumă – 1 buc. Pentru înmormântare au fost procurate următoarele mărfuri pentru pomeni.I. x 11 lei = 132 lei 12 buc.00 lei cheltuieli de înmormântare a lui C.V. către L. înaintată de mine şi C. x 12 lei = 360 lei 6 buc. = 60 lei Ştergar: 20 buc. către L.17 lei. x 65 lei = 455 lei Pled – 5 buc. declar următoarele. despre repararea prejudiciului” CERERE PENTRU COMPLETAREA TEMEIULUI ACŢIUNII Judecătoria _______ are pe rol cererea de chemare în judecată. x 25 lei = 75 lei Halat: 6 buc. x 600 lei Scaun: 4 buc. şi C. În acţiune am solicitat încasarea de la pârât a sumei de 144923.5 lei = 102 lei 6 buc. produse alimentare pentru masa de pomenire.00 lei Cuvertură – 7 buc. x . Reclamant în cauza civilă „C. x 8..JUDECĂTORIA _____________ De la: C.5 lei = 75 lei Pantofi: 1 per.V. x 280 lei = 280 lei Pernă – 1 buc. În completarea celor enunţate în cererea de chemare în judecată. x 18 lei = 180 lei Farfurie: 12 buc..5 lei = 150 lei 12 buc. x 140 lei Costum: 1 buc. x 180 lei Chipiu:1 buc. x 2. x 60 lei = 240 lei Urcior: 10 buc. x 25 lei Lampă de masă: 1 buc. inclusiv 12630.E. x 50 lei Căldare: 3 buc.E. x 16 lei = 320 lei 30 buc.W. despre recuperarea prejudiciului. alte cheltuieli de înmormântare şi. evident.: Pomeni: 8586.

1 lei = 30 lei Ceară: 1 kg x 150 lei Icoană: 1 buc.00 lei Castraveţi: 20 kg x 20 lei = 400 lei Roşii: 20 kg x 15 lei = 300 lei Peşte congelat: 20 kg x 29 lei = 580 lei Peste sărat: 9 kg x 21 lei = 190 lei Peşte viu: 20 kg x 10 lei = 200 lei Ciuperci conservate: 10 kg x 30 lei = 300 lei Maioneză: 3 borcane x 50 lei = 150 lei Orez: 15 kg x11 lei = 155 lei Bomboane: 7 kg x 25 lei = 175 lei Covrigi: 10 kg x 12 lei = 120 lei Ciocolate: 5 kg x 45 lei = 225 lei Colaci: total: 816 lei 7 buc. Total cheltuieli de înmormântare – 16708. Taxa de înmormântare – 200 lei.5 lei 30 buc. x 12 lei 2 buc. Sicriu – 766 lei. x 20 lei Produse alimentare: 5656. x 36 lei 250 buc. x 0. x 20 lei Candelă: 1 buc. x 20 lei Oglindă: 1 buc. Centrul de medicină legală – 480 lei. x 2 lei Fructe uscate: 6 kg x 30 lei = 180 lei Biscuiţi: 10 kg x 16 lei = 160 lei Zahăr: 10 kg x 10 lei = 100 lei Crabi: 30 pachete x 7. x 2.Covor: 1 buc.5 lei = 225 lei Porumb dulce conservat: 15 borcane x 7 lei = 105 lei Măsline: 5 kg x 75 lei = 370 lei Şprote: 20 cutii x 7. Cruce şi placa de pe cruce – 320 lei. x 2 lei = 40 lei Ulei: 5 kg x 11 lei = 55 lei Morcov: 10 kg x 5 lei = 50 lei Mandarine: 5 kg x 18 lei = 90 lei Cheltuieli de transport – 700 lei. x 500 lei Lumânare: 300 buc. 00 lei 177 .5 lei = 150 lei Mazăre: 5 borcane x 8 lei = 40 lei Varză: 10 kg x 5 lei = 50 lei Varză murată: 20 Kg x 5 lei = 100 lei Farş de peşte: 10 kg x 27 lei = 270 lei Stafide: 2 kg x 30 lei = 60 kg Ceapă verde: 20 leg.

Îmi întemeiez prezenta cerere pe prevederile art.60 alin(3) din Codul de procedură penală. __________________ (Reprezentat prin procură de Palii Oleg) 178 .Familia pârâtului ne-a transmis 3300 de lei şi produse alimentare în sumă de 500 lei. în total 3800 lei. Data__________________ Semnătura_________________ C.V.

. 28 din Legea RM cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule.15.Mitsubishi” cu numărul de înmatriculare COM 117.23 din 29. art.ASITO” SA. cu titlu de prejudiciu material. la intersecţia străzilor M.166-167 CPC.ASITO” SA. cu termen de valabilitate de la 21. care se afla la volanul automobilului .1301..124 alin.ASITO” SA.Mitsubishi” cu numărul de înmatriculare COM 123.2008 şi a deciziei Curţii de Apel Chişinău nr. În baza Raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr.Judecătoria Râşcani mun.2008 până la 20.VW Passat” cu numărul de înmatriculare CNN 123. în urma accidentului rutier din 28.C. şi art.2 CCA (redacţia din 1985).C.VW Passat” cu numărul de înmatriculare CNN 123.2008. domiciliat _____________________.10.(2). Solicit: A admite prezenta acţiune.03. domiciliat _______________... 1304 alin. efectuat de către Centrul Naţional de Expertize Judiciare.2010.09.2008 constituie _________ lei. a confirmat faptul că automobilul de model . Din răspunsul la interpelarea nr. s-a produs un accident rutier în urma căruia a fost deteriorat automobilul meu de marca . s-a stabilit cu certitudine faptul că suma prejudiciului material cauzat automobilului meu . CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA PREJUDICIULUI MATERIAL PRODUS ÎN URMA ACCIDENTULUI RUTIER La data de 28. Conform schemei şi procesului-verbal al examinării locului accidentului rutier din 28. sediul or.Chişinău.. în folosul meu.. de către intervenientul C.2382 din 13.4r-107/10 din 10.2010. 22. Mitropolit Bănulescu-Bodoni. în urma prejudiciul cauzat nu mi-a fost restituită paguba pricinuită. 1398. suma de ___________ lei. 1315.2009..Chişinău.01. Intervenient principal: C. Dat fiind faptul că.S.03.Kogălniceanu şi Bulgară din mun. a fost asigurat de asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto de către compania nominalizată în baza poliţei de asigurare seria AB nr. sunt nevoit să mă adresez cu prezenta acţiune în instanţa de judecată. cauzat mie în urma 179 .1932101.Chişinău Reclamant: D.09. întemeindu-mi pretenţiile pe prevederile art.C. str. 57/1. până la acest moment. C.09. Compania Internaţională de Asigurări . Pârât: Compania Internaţională de Asigurări .. a fost recunoscut vinovat de săvârşirea contravenţiei administrative prevăzute de art. în jurul orei 10.2009..01. 1410 CC. A încasa de la Compania Internaţională de Asigurări .

Data _________________________ Semnătura ____________________ 180 . copia Raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr.2008. copia schemei ataşate la procesul-verbal al examinării locului accidentului rutier din 28.09.09. copia contractului de asistenţă juridică.05.2010. copia deciziei Curţii de Apel Chişinău nr. copia tabelului fotografic la procesul-verbal de cercetare la faţa locului din 28.2382 din 13.accidentului rutier din 28.2009.04MTH 451163. şi din cauză că am fost nevoit să apelez la avocat pentru a-mi acorda asistenţă juridică (suma de ___________ lei).03. copia certificatului de înmatriculare nr.2010.2010.2008. copia reclamaţiei din 31. Anexă: copia acţiunii.09.2010.23 din 29. copia răspunsului la reclamaţia din 31.03.05. copia răspunsului la interpelarea nr.2008.4r-107/10 din 10.10.

Judecătoria _____________ Reclamant: A.______________.25-26 din Codul familiei şi cu cele ale art. În legătură cu faptul că fiica mea minoră I.01. căsătoria noastră a fost desfăcută.______. aplicarea sechestrului pe apartamentul nr. Avem în comun un copil minor – fiica I. Deoarece. Care este valoarea şi costul de piaţă a garajului nr. Care este costul de piaţă şi modul (variantele posibile) de partajare a apartamentului nr.___________. 181 ._______.____________________ din or.11 din or.11 de pe str.1997.G._____.G. În timpul vieţii în comun am acumulat avere. care sunt înregistrate pe numele lui C. şi garajul nr.___________ r.01.G.02.__________________. este la întreţinerea şi educaţia mea.18 al Cooperativei de construcţie a garajelor nr. Dat fiind faptul că. nu am reuşit să partajăm averea comună pe cale amiabilă din motiv că reclamatul refuză partajarea averii. domiciliat or..1995.06.G._____.11 din or. Solicit: În scopul asigurării acţiunii.2007. prin hotărârea Judecătoriei ______ nr. mobilă şi alte bunuri casnice.___________? 3. am încheiat căsătoria la data de 11. născută la 01. după desfacerea căsătoriei. str. eliberarea parţială de plata taxei de stat. în conformitate cu prevederile art. căsătorie care fost înregistrată de Primăria s.11 din or.18 al Cooperativei de construcţie a garajelor nr. A numi o expertiză la Oficiul Cadastral Teritorial Ungheni şi a pune în faţa specialiştilor următoarele întrebări: 1._________ din or. viaţa în comun nu a mai fost posibilă._________ din or. nu-i acordă ajutor material. un garaj din aceeaşi localitate.G.85 alin. Reclamat: C. A partaja apartamentul nr..________? 2..G.1997.11 de pe str.______ din or. ap.2-111/07 din 09. 174-175 din CPC RM.________.166-167. şi anume: apartamentul nr. până la moment. iar reclamatul.11 de pe str. sunt nevoit să mă adresez cu prezenta cerere în instanţa de judecată. solicit. În conformitate cu prevederile art. născută la 01.____________.4 din CPC RM.11 de pe str.________________. domiciliat or. str.18 al Cooperativei de construcţie a garajelor nr. şi pe garajul nr.________. peste o perioadă de timp. ap. atribuindu-mi din averea comună ½ din apartamentul nominalizat şi din costul garajului – proprietate comună în devălmăşie. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND PARTAJUL AVERII COMUNE Cu reclamatul C.______________.

copia extrasului din Registrul bunurilor imobile. copia procurii. copia hotărârii judecătoreşti de desfacere a căsătoriei din 09.4-5 din paşaportul străin.06. bonul de plată a taxei de stat.2007. seria A 2740162. Data ________________________ Semnătura reclamantei _________________________ 182 .Anexă: copia acţiunii. copia pag.

_______________ sub № 13.2001. Anexă: .01. încheiată la data de 21..P.. Solicit: 1. – rog sa-l lăsaţi în grija mea.2000.copia acţiunii. ________________ r.copia certificatului de naştere a copilului. _______________. .02.2000 şi înregistrată de către Primăria s. r. deoarece toate încercările mele de a păstra relaţiile de căsătorie nu au dat efectul scontat. .37-38 din Codul familiei. Data _____________________________ Semnătura reclamantului _________________ 183 . de mai mult timp nu mai convieţuim împreună.P. A desface căsătoria dintre mine şi A. domiciliat s.P. .bonul de plată a taxei de stat. –. r. domiciliat s. Pe fiul minor – C. ______________________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU DESFACEREA CĂSĂTORIEI Cu reclamatul A. Am ajuns la concluzia că nu mai este posibil să păstrăm familia. Toate încercările mele de a păstra relaţiile de familie nu s-au încununat de succes. născut la data de 05.P. noi adesea ne certăm. De termen de împăcare nu mai avem nevoie. În comun avem un copil minor – C. cauză din care sunt nevoit să mă adresez cu prezenta cerere în instanţa de judecată. În conformitate cu prevederile art. Din cauza divergenţilor care apar în soluţionarea problemelor de familie.. 2. _______________. situaţie care se răsfrânge negativ asupra educaţiei fiului minor.certificatul de căsătorie. am înregistrat actul de căsătorie la data de 21.01.Judecătoria _____________ Reclamant: N.P.P. _________________ Reclamat: A.

1017 din CC al RM şi în conformitate cu art..___________ a unei încărcături. pârâtul refuză să achite suma pentru transportul mărfii.619. suma datoriei conform contractului-comandă nr. sediul or._______________.2008. solicităm să fie încasată şi dobânda de întârziere din suma datorată pentru perioada de întârziere. or. 984.AAA”./fax: /_____________ _____________ Pârât: OOO .TRC” SRL. după cursul Băncii Naţionale a Moldovei la data devamării încărcăturii.11.166-167 din CPC al RM.TRC” SRL. 1017 din CC al RM. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND ÎNCASAREA DATORIEI Conform prevederilor contractului nr.11. Conform prevederilor art.______.Chişinău Reclamant: .11. adică .2008 în sumă de 1200 dolari SUA şi dobânda de întârziere din suma datorată pentru perioada de întârziere.71 din 12.5. s-a convenit transportarea de către reclamant din Republica Moldova or. of. a transportat la locul de destinaţie încărcătura comandată. s-a convenit ca instanţă competentă în soluţionarea acestui litigiu va fi Judecătoria Economică a Republicii Moldova.2008.___ Tel.2008 184 . A încasa de la OOO . cărăuşul. Din această cauză suntem nevoiţi să ne adresăm cu prezenta cerere în instanţa de judecată şi. care este semnat de către părţile contractante._______. Suma dată.71-11 din 12. După executarea de către cărăuş a obligaţiilor asumate.71 din 12.619. Anexă: Copia cererii de chemare în judecată Copia contractului şi a comenzii nr. iar beneficiarul urma să achite cărăuşului suma de 1200 (una mie două sute) dolari SUA. fapt ce se confirmă prin actul de îndeplinire a lucrărilor din 21. ________________. SOLICITĂM: A admite prezenta acţiune. 980. 03110.2008 care este parte integrantă a contractului din 12.AAA”. însă nu am primit niciun fel de răspuns la solicitarea noastră.11 din contractul-comandă nr.2008.09.2008.11.Judecătoriei Economice mun.71 din 12..2008 încheiat între .11..71 din 12. Ucraina._____ în Ucraina or. urma să fie achitată de către beneficiar în termen de 10 (zece) zile după prezentarea documentelor în original. pe lângă suma datorată.TRC” SRL şi OOO .1 din contractul nr. Conform pct. str. în folosul . i-am solicitat pârâtului achitarea benevolă a sumei datorate.______________.12.09.09. În baza contractului nominalizat şi a comenzii nr..2008.AAA” cu sediul Ucraina or.. conform pct.71-11 din 12. în cazul apariţiei unui litigiu dintre părţi... 994-995. Prin scrisoarea din 22. str.TRC” SRL. în baza art.

Copia actului de îndeplinire a lucrărilor Calculul sumei dobânzii de întârziere Data________________________________ Semnătura reclamantului______________________I 185 .

Serviciile poligrafice oferite de către reclamant au fost executate din surse materiale şi financiare proprii. a demonstrat un comportament de reacredinţă la executarea obligaţiunilor contractuale. 106 din 11. se confruntă cu diverse probleme de ordin economic. administrator-reclamant (F.2005.106 din 13.174-176 CPC RM.03. 25. nu a achitat restanţa debitorială faţă de reclamant în mărime de 1047706.27 lei. pârâtul şi-a asumat obligaţiunea ca.05.27 lei .). se eschivează şi nu-şi onorează obligaţiunile asumate. până în prezent. La fel. bunurile mobile şi imobile ale pârâtului în mărimea sumei restanţei debitoriale ce îi aparţin cu drept de proprietate pârâtului. Din motive necunoscute. pe parcursul unei perioade îndelungate de timp. La 29. îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 2.2008 negociate şi consemnate de părţi. Motivele cererii sunt următoarele: În procedura Judecătoriei Economice de Circumscripţie se află pe rol acţiunea civilă la cererea reclamantului cu privire la încasarea datoriei debitoriale din contul pârâtului în beneficiul reclamantului în sumă de1047706. în baza contractelor nr. 03.N.02. să achite plata pentru aceste servicii.2007. subsemnatul. prin prezenta acţiune civilă. conform datelor contabile această restanţă constituie suma de 1047706.2007. 186 . reclamantul şi-a onorat obligaţiunile asumate conform condiţiilor şi angajamentelor prevăzute de părţi cu referire la prestarea serviciilor poligrafice.11. Ţinând cont de faptul că debitorul pârât. Conform condiţiilor acceptate de părţi. Reclamantul a executat condiţiile stipulate în contract în termenele stabilite de părţi. În drept. deoarece noi suntem convinşi de faptul că debitorul se va confrunta cu mari dificultăţi la executarea Hotărârii judecătoreşti.Judecătoria Economică de Circumscripţie______________ Adresa: ___________________________ Judecătorului: ____________________ Reclamant: Numele: _______________________________ Codul poştal şi rechizitele persoanei juridice: _____________________ Pârât: Numele: _____________________________________ Codul poştal şi rechizitele persoanei juridice: _____________________ CERERE CU PRIVIRE LA LUAREA MĂSURILOR DE ASIGURARE A ACŢIUNII CIVILE Eu.08.27 lei. reclamantul şi-a onorat obligaţiunile asumate. Asigurarea acţiunii este necesară. pârâtul. Admiterea acţiunii civile de asigurare. În fapt. solicităm admiterea cererii de asigurare.12. În scopul asigurării acţiunii.2008.P. în termenele stabilite de părţi.2010. nr. solicit: 1. solicit aplicarea sechestru pe contul bancar. 27.

facturilor de expediţie etc.Anexă: Copia cererii. Copile documentelor ce confirm oferirea serviciilor. Semnătura___________________ Data_______________________ 187 .

08.„08” cu suprafaţa de 18 m.. vânzătorul se obligă să remită cumpărătorului proprietatea unui bun.p.4 m. cât şi dispoziţia de plată nr. la fel.238 CC RM (în red. Din esenţa normei de drept conţinută în art. clădirea administrativă lit. deoarece ambele cerinţe invocate în cererea de chemare în judecată au constituit obiectul de examinare în instanţele de judecată. poartă metalică şi gard din piatră. _ d i n ________. în hotărârea Comitetului Executiv raional _________nr. Dacă cumpărătorul este o organizaţie de stat sau o altă organizaţie.„03” cu suprafaţa de 103. ____________. în baza contractului de vânzare-cumpărare. din proprietate de stat. 1964) şi luând în considerare faptul că. ______________ şi C. Şi. nu se poate trage concluzia că aceste bunuri au trecut în proprietatea reclamantului. care era la acel moment o întreprindere de stat.p.„07" cu suprafaţa de 6.. construcţie accesorie lit. actul de predareprimire a bunurilor din __________________. construcţie accesorie lit. garaj lit..p. Instanţa de judecată a menţionat: ”.3 m. Consider că procesul civil urmează a fi încetat.p. 188 . a fost respinsă acţiunea Asociaţiei Obşteşti __________________către primăria or.Judecătoria ______________________ Avocatul __________________ în interesele dnei __________________ CERERE PRIVIND ÎNCETAREA PROCESULUI ÎN PRICINA CIVILĂ La 03. asociaţia obştească _____________ a depus o cerere de chemare în judecată împotriva primăriei or.În temeiul art. conform căreia reclamantul a achitat costul acestor bunuri în sumă totală de ____________ ruble. evaluat la acel moment de OCT __________.1717 ha situat pe str. __ din _____________. filială la acel moment a OCT ____________. instanţa de apel consideră că nu se poate trage concluzia că în asemenea mod s-a schimbat forma de proprietate asupra acestor bunuri şi că ele.p. au trecut în proprietate obştească.7 m. or.. garaj lit.„04” cu suprafaţa de 166.2010..„05" cu suprafaţa de 135..L. amplasate pe un teren cu suprafaţa de 0..„02” cu suprafaţa de 105.p. reclamantul a invocat existenţa unei convenţii de vânzare-cumpărare. 1964 care reglementa raporturile juridice la acel moment). se transmit reclamantului apelant (societate obştească) cu drept de proprietate. În motivarea acţiunii.8 m. menţionată în articolul 90/1. reprezentantul reclamantului a indicat faptul că a procurat de la ___________________ imobilul: depozitul lit. privind constatarea faptului cu valoare juridică şi recunoaşterea dreptului de proprietate. iar cumpărătorul se obligă să primească bunul şi să plătească pentru el o anumită sumă de bani. nu se indică expres că bunurile aflate în proprietatea Staţiei __________________.. Astfel. ea dobândeşte dreptul de administrare operativă a bunurilor. ____________. prin decizia Curţii de Apel Economică din __________________. m. Drept temei al cerinţelor sale de recunoaştere a dreptului de proprietate. __________________şi ÎS „Cadastru” privind recunoaşterea dreptului de proprietate asupra imobilului indicat supra.238 CC RM (în red.

instanţa de apel consideră necesară respingerea apelului ca fiind nefondat şi menţinerea în vigoare a hotărârii Judecătoriei Economice de Circumscripţie din __________________.96). Instanţa de judecată o invocă din oficiu. prin legea nr. __________________.96 a art. 1964. (a doua decizie). Actul j u r i d i c sau clauza care contravine normelor imperative este nulă dacă legea nu prevede altfel. Faptul că reclamantul apelant nu deţine imobile cu drept de proprietate amplasate pe terenul cu suprafaţa de 0.240/2 CC. a stabilit forma scrisă pentru toate convenţiile încheiate între „organizaţiile de stat..46 CC. Nici mai târziu. Curtea Supremă de Justiţie a declarat recursul declarat de AO __________________ inadmisibil (se anexează). după introducerea. __________________or.1000 d i n 16. Prin urmare.240/2 CC. şi anume art. Iar contractul de înstrăinare a imobilului proprietate a persoanelor fizice şi juridice trebuia să fie autentificat pe cale notarială şi înregistrat în decurs de trei luni la Biroul Teritorial de Inventariere Tehnică (art. prin care a fost respinsă cererea Primăriei de încasare a plăţii de folosinţă a terenului aferent proprietăţii private. Nerespectarea în aceste cazuri a formei scrise şi notariale atrage nulitatea convenţiei. Faptele s t a b i l i t e printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţa de drept comun sau în instanţa specializată sunt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane. __________________ se confirmă şi prin hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din __________________ (dosarul __________________). __________________or. Nulitatea absolută a actului juridic poate fi invocată de orice persoană care are un interes născut şi actual. instanţa de judecată consideră că convenţia de vânzarecumpărare a bunurilor Staţiei __________________..Legislaţia în vigoare la acel moment.1717 ha din str.1000 din 16. introdus prin legea nr. cooperatiste şi alte organizaţii obşteşti încheiate între ele.” Această decizie a Curţii de Apel Economică este definitivă şi irevocabilă. deoarece circumstanţele de fapt invocate de reclamant nu întrunesc condiţiile dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune. Reclamantul apelant în pricina dată nu a contestat hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din __________________ (dosarul __________________) neexprimându-şi dezacordul cu conţinutul ei. a modificărilor. nici în temeiul art. Convenţia de vânzare-cumpărare la care face trimitere reclamantul apelant nu a fost î n c h e i a t ă în forma stabilită de lege la acel moment.1717 ha din str.332 CC (anul 2002) prin uzucapiune.10.10. În temeiul celor relatate. instanţa economică s-a expus anterior şi a constatat că Asociaţia obştească __________________nu are bunuri imobile pe terenul cu suprafaţa de 0. . Din motivele de fapt şi de drept invocate şi stabilite de prima instanţă. reclamantul apelant nu a luat măsuri pentru a-i da convenţiei forma stabilită. la care face trimitere reclamantul şi în temeiul căruia apelantul se consideră proprietar este nulă şi din aceste motive se respinge argumentul apelantului reclamant precum că el este proprietarul bunurilor în litigiu în temeiul convenţiei de vânzare-cumpărare.Nu poate fi considerat reclamantul apelant proprietar al bunurilor în litigiu. 189 .

. au fost stabilite de către prima instanţă.. str. a fost respinsă acţiunea Primăriei or.2004 a Consiliului raional __________________ „cu privire la executarea Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. Conform art. 190 . __________________ a aparţinut anterior întreprinderii __________________din ___________. aprobat prin Decizia __________________din __________________a Consiliului orăşenesc __________________.2004 „Despre unele măsuri privind inventarierea bunurilor imobile proprietate a unităţilor administrativteritoriale şi ale Statului”.58 .7 m. __________________ către Societatea __________________privind încasarea forţată a plăţii restante pentru folosirea terenului aferent situat în or.(1) CPC RM.. clădirea „fostului comisariat militar” a fost inclusă sub nr. Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. __________________.02. în materialele cauzei nu se conţin probe incontestabile pentru susţinerea pretenţiilor reclamantei __________________şi __________________în deţinerea dreptului de proprietate asupra imobilului din str. rezultă că după Societatea Obştească __________________nu este înregistrat niciun bun imobil.” Hotărârile enunţate confirmă faptul că litigiul între reclamant şi primărie ce ţine de aşanumitul contract de cumpărare-vânzare a imobilului: depozitul lit.„02" cu suprafaţa de 105. … «că. Conform dosarului de inventariere tehnică se atestă faptul că imobilul din str.p. prin care recursul Societăţii __________________împotriva Consiliului orăşenesc __________________şi a Consiliului raional __________________cu privire la anularea parţială a deciziilor Consiliului orăşenesc __________________ nr. Filiala __________________nr. definitivă (a treia la număr – n.„04" cu suprafaţa de 166. __ din __________________şi Consiliului raional __________________nr. Colegiul Civil ajunge la concluzia: a admite recursul.__ de vânzarecumpărare a bunului imobil prin negocieri directe din __________________a fost înstrăinat lui L. 118 alin.1 şi 2. garaj lit. __________________a fost înregistrată la OCT filiala __________________ cu drept de proprietate publică. decizia nr.p.162 din 19. Prin decizia Consiliului orăşenesc __________________imobilul din str.„03" cu suprafaţa de 103.__din __________________a Consiliului raional __________________ clădirea din str. __________________din motivul că Societatea __________________ nu deţine dreptul de proprietate asupra imobilului şi în Registrul de Stat al Camerei Înregistrării de Stat adresa Societatea __________________ figurează în mun.3 m. iar prin Decizia nr.2004 „Despre unele măsuri privind inventarierea bunurilor imobile proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale şi ale Statului” au fost aprobate actele de inventariere şi listele de bunuri imobile ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale statului conform anexelor cu nr.__ din __________________urmează a fi respins. Contrar normei menţionate. Conform hotărârii Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 19 aprilie 2006. decizie neanulată.) s-a constatat. __________________a fost expus la licitaţie şi în baza contractului nr. Din informaţia Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru a RM.06. __________________din __________________a Consiliului orăşenesc __________________ şi Decizia nr. __________________.n. __________________.3/11 din 08. însă normele de drept material au fost aplicate eronat şi nu este necesară verificarea suplimentară a anumitor dovezi. garaj lit.p. a casa hotărârea primei instanţe şi a emite o nouă hotărâre.C.Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău din __________________. fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel.162 din 19. oficiul Cadastral Teritorial Orhei. prin Actul de inventariere a clădirilor şi Lista bunurilor imobile proprietate a primăriei or. m. Chişinău.__ din __________.02.” Astfel. din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că circumstanţele pricinii.

„08" cu suprafaţa de 18 m. construcţie accesorie lit..p. poartă metalică şi gard din piatră..p. obiect al cererii de chemare în judecată în acest proces civil. construcţie accesorie lit.„05" cu suprafaţa de 135. printre episoadele de învinuire a figurat şi scoaterea la licitaţie şi vânzarea clădirii fostului comisariat militar amplasat pe str.p. prin care C. dl C. __________________. garaj lit. __________________.. Prin urmare. Mai mult ca atât.I. La cererea de chemare în judecată.M._ al licitaţiei din __________________.. legalitatea procurării de către C.p. construcţie accesorie lit.„07" cu suprafaţa de 6... or.8 m. şi prin sentinţele de achitare în privinţa lui M.L.„04" cu suprafaţa de 166. Data __________________ Semnătura avocatului __________________ 191 . În dosarul penal menţionat Societatea __________________a fost recunoscută drept parte vătămată. art.265 lit.. poartă metalică şi gard din piatră.L.p.„02" cu suprafaţa de 105 m. reclamantul a anexat decizia Colegiului civil al Curţii de Apel Chişinău din __________________prin care a fost respins recursul procurorului raionului ______________ cu privire la recunoaşterea nulităţii proceselor-verbale ale licitaţiilor.p.C.3 m.269-270 CPC.p. Anexă: .1717 ha situat pe str. În conformitate cu art. or.p. au fost recunoscute ca fiind legale hotărârile Consiliului orăşenesc __________________ prin care a fost scoasă la licitaţie clădirea fostului comisariat militar. __________________.b).cererea privind recunoaşterea calităţii de victimă şi parte civilă. __________________. a bunului scos la licitaţie.4 m. solicit: A înceta procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Asociaţiei __________________împotriva Primăriei or. art.. inclusiv a procesul-verbal nr.8 m. construcţie accesorie lit..„07" cu suprafaţa de 6.L. __________________. amplasate pe un teren cu suprafaţa de 0. Sunt de menţionat şi sentinţele de achitare în privinţa fostului primar al or.„05" cu suprafaţa de 135. amplasată pe __________________or. căruia. _________.266. __________________ şi C. cu privire la constatarea faptului încheierii tranzacţiei de vânzare-cumpărare şi recunoaşterii dreptului de proprietate asupra imobilului: depozitul lit. garaj lit. a procurat clădirea fostului comisariat militar amplasat pe strada __________________.4 m. clădirea administrativă lit.„03" cu suprafaţa de 103.clădirea administrativă lit.1717 ha situat pe str. __________________ a fost deja soluţionat. -Decizia Curţii de Apel Economice din __________________.„08" cu suprafaţa de 18 m. procurat de C.7 m. amplasate pe un teren cu suprafaţa de 0. -Scrisoarea Curţii Supreme de Justiţie din __________________. au fost apreciate de către instanţele de judecată şi probele invocate de reprezentantul reclamantului.L.p. Instanţele de judecată s-au expus şi asupra hotărârii Consiliului orăşenesc _________ cu privire la scoaterea la licitaţie a imobilului în litigiu.

Între timp. În drept. SOLICIT constatarea faptului că Ţ.Judecătoria Buiucani din municipiul Chişinău Petiţionar: Ţ. printre care şi certificatul meu de naştere. În certificatul meu de naştere este înscris numele Ţ. cu acelaşi număr personal de identificare şi că modificarea numelui meu este efectul transliterării acestuia din limba română în limba engleză. am obţinut cetăţenia acestui stat. eu. mun. fiind una şi aceeaşi persoană cu 2 nume. m-am căsătorit cu doamna C. şi prenumele N. mi-au fost perfectate toate actele constatatoare de drepturi. acte în care numele meu a fost transliterat Ts./ Ts. fapt dovedit prin certificatul eliberat de 192 .__ CERERE PRIVIND APARTENENŢA DOCUMENTELOR CONSTATATOARE DE DREPTURI În fapt. inclusiv buletinul de identitate. sunt în imposibilitate juridică să-mi exercit drepturile şi obligaţiile pe teritoriul republicii din următoarele cauze: În 1990. fapt nerecunoscut de Consulatul Român din Chişinău.I. a fost transliterat Nic. soţia mea urmează să prezinte Ambasadei României din Chişinău un set de documente.. Ţ. (copia permisului se anexează).V. aşa după cum prevede procedura.10. Cetăţenia română i-a fost acordată prin redobândire. Căsătoria (certificatul de căsătorie se anexează) a fost înregistrată în baza permisului de şedere.N.N. soţul doamnei C. soţia mea a depus cerere de obţinere a cetăţeniei române.. în procedură legală. eu. Funscţionarii Serviciului municipal de Stare Civilă din Chişinău ne-au explicat faptul că problema dată nu este de competenţa acestei instituţii (răspunsul la demersul nostru se anexează). Direcţia Documentare a populaţiei./ Ts. unde.i) din Codul de procedură civilă – Pricinile de constatare a faptelor care au valoare juridică – din Capitolul XXIV: CONSTATAREA FAPTELOR CARE AU VALOARE JURIDICĂ. este una şi aceeaşi persoană.281.. iar în toate celelalte acte ale mele – Ts.N. La faza de perfectare a actelor româneşti de stare civilă.N.A.N.1949 în municipiul ___.N. eliberat de Ministerul Tehnologiilor Informaţionale..I. Republica Moldova.N. ___.______ str.I. am emigrat în Statele Unite ale Americii.. Numele meu în permis este fixat Ts. iar prenumele N. născut la 22. în SUA. aşa precum era scris în paşaportul meu pentru străinătate (copia se anexează). Evident. _______. ap. lit. şi Ts. fiind în vizită în Republica Moldova.N. În anul 2010. în baza art.

____ din ___.12. ____din __. 62 CS-V nr. Comisia pentru reglementare a onomasticii şi terminologiei naţionale din 28. • Copia certificatului de identificare a numelui/ prenumelui.___. ___ din __. • Răspunsul Serviciului municipal de Stare Civilă Chişinău la demersul meu. Data ______________________ Semnătura _________________ 193 . • Copia buletinului de străinătate OM-XIX nr. Anexe: • Copia legalizată a certificatului de naştere în limba română NA-VI nr. eliberat de Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Comisia pentru reglementare a onomasticii şi terminologiei naţionale (se anexează).2010. • Copia certificatului de căsătorie nr. • Copia permisului de şedere pe teritoriul Republicii Moldova pentru cetăţenii străini CR___ eliberat la ____. eliberat de autorităţile Uniunii Sovietice la ____. • Copia legalizată şi tradusă în limba engleză a certificatului de naştere NA-VI nr.

W. C. Din 100000 lei solicitaţi de noi pentru repararea prejudiciului moral. C.I. de unde.2007. La 13. tatăl apelantului.(3) lit. Judecătoria raionului _____ (judecător D..12. Judecătoria _____ a examinat acţiunea civilă înaintată de noi către L. respectiv.2006. la 27. tatălui meu. în urma spitalizării şi apoi a decesului acestuia ne-au fost cauzate suferinţe morale enorme. era în spital în comă şi medicii făceau tot posibilul pentru a-l salva. C. respectiv.M. La 27. Instanţa a admis integral pretenţiile de recuperare a pagubei materiale.V.V.) a emis o sentinţă prin care l-a recunoscut vinovat pe L. pentru a fi examinată în procedura civilă.01. l-a accidentat pe C. Acţiunea civilă a fost lăsată fără examinare. din păcate.W. satul _____ Intimat: L.11.W..264 alin. a decedat. dar a admis doar parţial pretenţiile de reparare a prejudiciului moral cauzat prin vătămarea integrităţii corporale şi decesul lui C.I. leziunile corporale au fost prea grave.02. Motivele apelului sunt următoarele: În fapt. raionul _____.b) CP.I.. au fost enorme atunci când C. La 16. conducând motocicleta „Voshod” cu numărul de înmatriculare MDM 1970.W. soţul apelantei şi.02. instanţa a încasat doar 1000 lei. pentru repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin vătămarea integrităţii corporale şi decesul lui C. solicităm admiterea prezentului apel şi modificarea hotărârii primei instanţe în partea încasării reparaţiei pentru prejudiciul moral. la 28.) Subsemnaţii. în urma accidentului în care i-au fost cauzate leziuni corporale grave soţului mamei şi. raionul _____..I. dar. pârâtul L. În fiecare 194 . în săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. cu încasarea de la intimat în beneficiul nostru a sumei de 100000 lei – repararea prejudiciului moral cauzat nouă prin vătămarea integrităţii corporale şi decesul lui C.2006.2008 A JUDECĂTORIEI ________ (JUDECĂTOR D. Nu suntem de acord cu încasarea doar a sumei de 1000 lei destinaţi pentru repararea prejudiciului moral. şi C. Victima a fost transportată la Spitalul Raional ______..APELURI Curtea de Apel _______ Apelanţi : C.W.E. satul _____ CERERE DE APEL ASUPRA HOTĂRÂRII DIN 27.W.2008.11.E. Durerea noastră nu avea margini când am aflat de moartea întreţinătorului nostru.2007.M. Suferinţele noastre morale au fost enorme atunci când am aflat de accident. a fost transportată la IMSP „Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie” din Chişinău.. deoarece.

I.V. Suferinţele morale ne urmăresc până în prezent şi vor fi cu noi încă mult timp. iar şi iar. _________________ 195 . ne întemeiem apelul pe dispoziţiile art. 385 din Codul de procedură civilă. În drept.) C. __________________ (Reprezentată prin procură de C.. 358. deoarece ne-a fost răpit cel mai drag şi iubit om. visăm tot calvarul prin care am fost nevoiţi să trecem în urma crimei comise de L. cauzată de decesul tatălui. a fost nevoită să plece la muncă în Italia.V. Feciorul creşte fără tată şi la o distanţă de mii de kilometri de mamă. Despărţirea mamei de fiu.noapte. C. numai a agravat suferinţele noastre morale.357.E. lăsându-l pe fiul ei. V. Coapelanta.E. Data______________ Semnături ______________ C. art. în grija bunicii.1422 din Codul civil..

La examinarea cauzei în fond..____ aflat pe str. a fost admisă acţiunea lui E. de apartamentul nr.2010.2010 Prin hotărârea Judecătoriei _______mun.T. Prin urmare.T. adică peste opt luni. la moment.1398-1399 din CC RM. consider că instanţa de fond nu a constatat toate circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii. eu.116.. str. deoarece proprietar al apartamentului nr. ignorând faptul că eu nu eram proprietară la momentul constatării producerii inundaţiei în apartament şi nu a fost stabilită vina mea în conformitate cu prevederile art. înregistrat ulterior la OCT Chişinău la data de 25. prin actul nr.04.2009. nu port răspundere pentru prejudiciul cauzat dat fiind faptul că.______. a prejudiciului cauzat în mărime de 8559.T.06. instanţa de fond a constatat greşit că paguba urmează a fi încasată de la mine.T. privind încasarea.Chişinău nr.________.. sunt deteriorate tapetele.I. ap. 14.CHIŞINĂU NR.2-14/10 din 10. instanţa de judecată reţine faptul că E. nefiind proprietara apartamentului. l-a atras în calitate de copârât. 14.N. care a fost proprietarul anterior al imobilului aflat în litigiu. eu am devenit proprietara apartamentului nr. proprietara apartamentului nr. proprietar al apartamentului dat era altă persoană. domiciliată ______________.______. este provocată de fisurarea ţevii de canalizare pe segmentul ce uneşte blocul sanitar cu bucătăria apartamentului nr.1423 a fost efectuat doar la 29. Astfel.09. către mine şi E.116. din mun. mun.2009. În cadrul şedinţei judiciare.Curtea de Apel Chişinău Apelant: F. confirmat de către preşedintele APLP nr.2008. la 25..2009. iar concluziile instanţei expuse în 196 . CERERE DE APEL ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRII JUDECĂTORIEI _______ MUN.______.11/22 este din 04. nu are nicio atribuţie cu litigiul în cauză.11/22 – materialele se conţin în dosarul cauzei – confirmă faptul că peretele din odaia care aparţine reclamantei este umed.09.2009. tencuiala şi duşumeaua.92 confirmat de către preşedintele APLP nr.____. însă instanţa de fond. segment care este dosit în peretele interior comun. str. Cu hotărârea nominalizată nu sunt de acord din următoarele considerente: În baza contractului de vânzare-cumpărare din 09.06. Iar prin raportul de expertiză nr._______________.04.____ situat pe str.2-14/10 DIN 10.. la acel moment. Cu atât mai mult.2008. ap.2009.04. am solicitat să fie atras în calitate de copârât fostul proprietar I.T.04.116 am devenit.1423 din 29. s-a stabilit că scurgerea apelor reziduale din sistemul de canalizare pe peretele interior comun care separă apartamentul reclamantei E. iar actul de constatare nr. din contul meu. imobil pe care l-am procurat de la I._____________.22 din 04. pe E.I.04.T. din motive necunoscute. prejudiciul a fost încasat de la mine. însă._____. şi care. Intimat: E. instanţa de judecată l-a atras în calitate de copârât pe E. iar raportul de expertiză nr. domiciliat _____________________. Pornind de la aceste circumstanţe.29 lei?.T.

hotărâre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii. fapt ce serveşte ca temei de casare a hotărârii în conformitate cu prevederile art. Anexă: copia cererii de apel.1 lit.04.386 alin. Data _______________________________ Semnătura apelantului ________________ 197 .2-14/10 din 10. 386 alin. copia hotărârii nr. În conformitate cu art. Casarea hotărârii Judecătoriei _______mun. Solicit: Admiterea prezentului apel. bonul de plată a taxei de stat.Chişinău din 10.2010.04. cu remiterea cauzei la rejudecare într-un alt complet de judecată.2010.a) şi c) CPC RM.a) şi c) din CPC RM.357-365.1 lit.

către L.ALTE CERERI JUDECĂTORIA ________ De la: C. Reclamant în cauza civilă „C.L. şi C.V. „Şx” S. prin care este confirmată achitarea de către C. la 15. procurată pentru masa de pomenire. despre recuperarea prejudiciului.09. 4 din 03.E.2006. a sumelor de 1500.00 lei) pentru asistenţa juridică conform contractului nr. eliberat de S.E.10.12. către L. despre repararea prejudiciului” CERERE PENTRU ANEXAREA ÎNSCRISURILOR LA MATERIALELE CAUZEI Judecătoria ______ are pe rol cererea de chemare în judecată.00 şi 3500. solicit anexarea la materialele cauzei a următoarelor înscrisuri (copii legalizate): • Bonul de plată nr.I.2007 eliberate de „Mobiasbancă” S.00 lei pentru pâine (colaci).56 alin. a sumei de 875.00 lei (total 5000.05 din 26.R.E. • Ordinele de încasare nr. Întemeiez prezenta cerere pe prevederile art.V.02 din 09.3017.2007.2007 şi nr.C.(1) din Codul de procedură civilă.11.A.I. Data______________ Semnătura______________ 198 .V. prin care este confirmată achitarea de către C.. înaintată de mine şi C.. Prin prezenta.

Din _____________ s-a observat creşterea abdomenului în volum. lui B. De asemenea. 4 s-a efectuat laparotomie. Chişinău. __________din __________. la data de 25 martie 2001. a fost viciat discernământul dnei B.V. Specificul bolii de care suferea dna B. Ţinem să menţionăm faptul că starea de sănătate a dnei B. Barbăneagră în interesele lui B. Acest fapt se confirmă prin actul de examinare primară din __________. În cazul dovedirii lipsei discernământului părţii la data întocmirii testamentului din cauză de boală. nu se poate accepta existenta consimţământului valabil ca expresie a libertăţii de voinţă. str. În Spitalul Direcţiei nr. Soţii nu au avut copii în această căsătorie. dacă pot aceste medicamente prin efectul pe care îl au. str. La 05. ea neconştientizându-şi acţiunile. mun. la momentul întocmirii testamentului dispunea sau nu de discernământ. în care se indică: „În 2008 s-a depistat tumoare cefalo-pancreatică.Judecătoria sectorului _______.04. În contextul litigiului privind contestarea legalităţii testamentului este necesar a stabili dacă dna B. cu numărul __________.. De la avocatul A. Pacientei i s-a efectuat la _______ mastectomie radicală cu tratament complex la fel şi histologic confirmat (N ___________) stadiul avansat al maladiei glandei mamare T4N2MX st. În cazul de faţa.Vl. Intraoperator tumoarea în duoden cu concreşterea pancreasului s-a efectuat rezecţie pancarto-duodenală. _____________ CERERE PRIVIND EFECTUAREA EXPERTIZEI PSIHIATRICE În fapt. Mă simt foarte rău şi nu am surse financiare pentru leacuri şi trai”.V. de obicei. actelor notariale şi a debitorilor. Acest fapt este confirmat prin extrasul privind testamentele eliberate de Centrul de evidenţă a gajului.. În extras este indicat faptul că testamentul a fost înregistrat la data de ____________.II. Este necesar a stabili.gravă ”. Chişinău. în cererea de chemare în judecată pentru desfacerea căsătoriei.. este vorba de o persoană care a încheiat anumite acte juridice (cu câteva luni înainte de propriul deces) în timpul ce i se administra tratament cu citostatice. Starea generală . la momentul întocmirii testamentului. bolnavă de cancer (la ficat) în faza terminală. Hydronreteoneroza gr.2010.V. ea suferind de cancer în fază terminală şi fiind invalid de gradul I.Vl. indică faptul că „În prezent sunt bolnavă de cancer în ultima fază. i s-a adus la cunoştinţă faptul de existenţă a testamentului ei.Vl. dna B. să altereze discernământul unei persoane în asemenea mod încât să nu fie pe deplin conştientă de faptele sale. – cancer în faza terminală – este că bolnavii au. a decedat. dna B. B. Căsătoria a fost înregistrată la OSC ___________.. B. După decesul soţiei. Din aceste motive. III B. Considerăm că starea depresivă 199 . a înregistrat căsătoria cu cet. considerăm că. prin certificatul de căsătorie _____________. era deosebit de gravă. mun.Vl. depresie severă şi alterare a conştiinţei ca urmare a medicaţiei administrate. fapt atestat prin certificatul de deces nr. Vizualizarea organelor abdominale şi ale bazinului mic nu este posibilă din cauza formaţiunii gigantice tip mixta.

să fie responsabilă de acţiunile sale la momentul întocmirii testamentului la data de ______________? 4. Chişinău.. în temeiul art. respectiv.B. B. care conduc la slăbirea sferei emoţionalvolitive. Din fişa de observaţie se confirmă administrarea sistematică a preparatelor tranchilizante. nu a ştiut de existenţa testamentului.B. 269 – 270 CPC. SOLICITĂM: A dispune expertiza medico-legală psihiatrică în baza documentelor anexate la dosar. care era discernământul critic al pacientei Vl. 263. În contextul argumentelor invocate. 148. ulterior. Pornind de la faptul că: 1. 4.. 153. Putea oare pacienta Vl. cum acţionează acestea asupra stării psihice a pacientului.V. Din fişa de examinare staţionară se constată cu certitudine faptul că din momentul internării pacienta se afla într-o stare gravă. intoxicaţie endogenă. a sferei emoţional volitive? 2. se confirmă clinic faptul de intoxicaţie endogenică. Starea gravă a pacientei se confirmă prin faptul că. Diasepam) şi. în calitatea sa de soţ. mai mult ca atât. precum şi confirmate clinic. după decesul persoanei. Pacientei Vl. i s-a efectuat la ___________ mastectomie radicală cu tratament complex la fel şi histologic confirmat (N ___________) stadiul avansat al maladiei glandei mamare T4N2MX st. III B . la fel şi sursele bibliografice de specialitate (Nacu Al. În august 2008 se depistează maladie tumorală a tractului digestiv şi anume leiomiosarcom cu focare de malignizare. Pacienta din momentul internării (_________) se afla în sare de proces tumoral avansat.şi anxietatea de care suferea i-au alterat conştiinţa. confirmată histologic (N__________________). nu a ştiut despre intenţia soţiei de a perfecta acest act şi. suferea de o tulburare psihică pe fundal somatogen agravat de intoxicaţie canceroasă gravă. i s-au administrat preparate tranchilizante (Sol. Cele expuse. aceasta fiind imposibilă . care se afla în stare gravă de intoxicaţie endogenă administrându-i-se preparate tranchilizante. Manual de psihiatrie judiciară.181) presupun că pacienta Vl.? A încredinţa efectuarea expertizei psihiatrice Spitalului Clinic de Psihiatrie al Ministerului Sănătăţii. 1997. înaintând următoarele întrebări: 1. Luând în considerare starea gravă a pacientei pe fond de intoxicaţie endogenă. Nacu An. testamentul a fost încheiat întrun moment în care ea nu putea să-şi conştientizeze acţiunile sale ori să le dirijeze. 2. la ____________ când s-a încercat a efectua examinarea prin ultrasonografie a organelor abdominale. 261.. 3. Toate aceste stări au impact şi asupra stării psihice a pacientului? Dacă da – în ce măsura? 3. ascită.B. Data ______________ Avocatul______________ 200 .din cauza formaţiunii gigantice” . pag. pune în gardă faptul că dl B. De asemenea.

Data ___________________________ Semnătura reprezentantului conform procurii _____________________ 201 .Chişinău se află cauza civilă după acţiunea lui C. Dat fiind faptul că.Chişinău. mun.Chişinău.______________11.A. fâşiilor forestiere. rog să dispuneţi strămutarea pricinii spre judecare cu respectarea normelor de competenţă excepţională în Judecătoria Botanica mun.Judecătoria sectorului _____ Judecătorului A. iar apartamentul nr. CERERE DE STRĂMUTARE În procedura Judecătoriei _____mun. privind recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. V. 11.Chişinău.40 din CPC RM. asupra unor case. resurselor acvatice izolate. în conformitate cu prevederile art. plantaţiilor perene. SOLICIT: în conformitate cu art. subsolurilor. încăperi. către C. se află în sectorul Botanica mun. de la reprezentantul lui L.L._____________. altor obiective fixate de pământ se intentează în instanţa de la locul aflării acestor bunuri. în bază de procură.C. acţiunile cu privire la dreptul asupra terenurilor.43 din CPC RM.A.25 situat pe str. mun.Chişinău.S. construcţii.25 situat pe str.

CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV 202 .

Noţiunea "act administrativ" este reglementată atât în art. pentru naşterea. 3.c) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie.nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege .2 şi art. în virtutea prerogativelor de putere publică. fiind definit de lege ca un contract încheiat de o autoritate publică.refuzul autorităţii publice de a primi cererea persoanei sau faptul de a nu răspunde petiţionarului în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii. . pag.3 din Lege. adoptat sau emis de către o autoritate publică sau de o persoană privată împuternicită prin lege sau printr-un act administrativ.e) şi art.(2) din Legea contenciosului administrativ nr. Conform art. dacă legea nu prevede altfel. nr. în mod unilateral.1 alin. Repararea prejudiciului cauzat prin actul administrativ nu poate constitui separat obiect al acţiunii în contenciosul administrativ.16 lit. adoptată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei la 28 septembrie 1997. Ţinând cont de prevederile legale menţionate şi de prevedere art. EXPLICĂ: 1. .10 din 30.17 din Codul de procedură civilă.4 În scopul aplicării corecte şi uniforme a unor prevederi ale Legii contenciosului administrativ.2 lit. având ca obiect administrarea şi gestionarea bunurilor proprietate publică.10.2 din Lege.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la practica aplicării de către instanţele de contencios administrativ a unor prevederi ale Legii contenciosului administrativ nr. 203 . Plenul Curţii Supreme de Justiţie. recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost pricinuită. art. actul administrativ poate fi definit ca fiind un act unilateral.7-8. recunoscut de lege. printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri este în drept să se adreseze instanţei de contencios administrativ pentru a obţine anularea actului. obiect al acţiunii în contenciosul administrativ îl constituie: .contractul administrativ. cu caracter normativ sau individual. de către o autoritate publică. executarea lucrărilor de interes public. 2010. prestarea de servicii publice. contractul administrativ este asimilat actului administrativ.2 din Lege.actul administrativ cu caracter normativ sau individual. activitatea funcţionarilor publici care rezultă din relaţiile de muncă reglementate de statutul juridic al acestora. în conformitate cu art. Ţinând seama de prevederile menţionate. în baza şi în vederea exercitării legii. modificarea sau stingerea unor raporturi juridice de drept administrativ. orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său. cât şi în Rezoluţia (77) 31 "Cu privire la protecţia individului faţă de actele autorităţilor administrative". 2. Prin art.2009 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova.793-XIV din 10 februarie 2000 (în continuare Lege).

(2) din Lege. printr-o hotărâre judecătorească.18 din Lege.2 al Legii. funcţionarii publici cu statut special din serviciile diplomatice. contractele de achiziţii publice. cu trecerea lui din domeniul public în domeniul privat. dacă. Prin art. de administrare a fondului locativ public. În cazul în care acţiunea în despăgubiri este înaintată după ce. din organele apărării securităţii naţionale şi ordinii publice şi alte categorii stabilite prin lege pot înainta. în calitate de purtătoare a prerogativelor de putere publică. după caz. 5. .inegalitatea de poziţii ale părţilor. actul administrativ a fost anulat sau modificat sau autoritatea a fost obligată să 204 . apei potabile şi menajere pot fi contestate în ordinea contenciosului administrativ. de salubrizare. suspendarea sau eliberarea din funcţie. Astfel. prin hotărâre de Guvern. se consideră nesoluţionare în termen legal a unei cereri refuzul nejustificat al unei autorităţi publice de a primi o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege sau faptul de a nu răspunde persoanei în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii de către autoritatea publică. Refuzul de a elibera un certificat. Prin urmare. detaşarea.respectarea procedurilor pentru încheierea contractului administrativ etc. o adeverinţă sau un oricare alt înscris.. alte contracte de prestări servicii de interes public sau de executare a lucrărilor de interes public naţional sau local. reglementate prin Legea cu privire la concesiuni. sau. de asemenea. nu a fost schimbat regimul juridic al bunului respectiv. de furnizare a energiei termice şi electrice. al gazelor naturale. . 4. . dacă prin lege nu este prevăzut alt termen de soluţionare a cererii. sunt asimilate actului administrativ. contractele de prestare a serviciilor publice de gospodărire comunală.1 şi art. cum ar fi: de alimentare cu apă potabilă şi menajeră. are dreptul de a modifica şi rezilia contractul unilateral. până la încheierea contractului de vânzare-cumpărare. funcţionarii publici. precum şi refuzul de a furniza o informaţie sau de a asigura accesul liber la registrele publice aflate la dispoziţia furnizorului de informaţie etc. reglementate prin Legea privind achiziţiile publice. dacă aceasta a fost înaintată ulterior. contractelor administrative sunt asimilate şi contractele încheiate între autorităţile publice şi funcţionarii publici. obiect al acţiunii în contenciosul administrativ îl constituie şi nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege. acţiuni cu privire la numirea. administraţia publică. Astfel. . de administrare a domeniului public. de canalizare şi epurare a apelor uzate şi pluviale. Din categoria contractelor administrative fac parte contractele de concesiune. obiect al acţiunii în contenciosul administrativ îl poate constitui şi repararea prejudiciului cauzat persoanei vătămate printr-un act ilegal sau prin nesoluţionarea unei cereri în termenul legal.Contractele administrative au următoarele caractere juridice: . inclusiv aplicarea sancţiunilor disciplinare. în instanţa de contencios administrativ.contractul administrativ se încheie în formă scrisă. transferarea. din serviciul vamal. în baza legii. Contractele de vânzare-cumpărare a bunurilor din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale constituie contracte administrative. având dreptul de a negocia unele clauze. poate supraveghea condiţiile executării contractului şi aplica sancţiuni pecuniare pentru neexecutarea contractului. Procesele verbale privind consumul fraudulos al energiei electrice şi termice. prin hotărâre a administraţiei publice locale. în condiţiile Legii privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice şi ale legislaţiei privind proprietatea publică. Conform art. reglementate prin Legea serviciilor publice de gospodărie comunală.contractul administrativ are ca obiect prestarea unui serviciu public sau gestionarea bunurilor din domeniul public.părţile au obligaţia de a accepta anumite clauze stabilite prin lege sau. dacă acţiunea în despăgubiri se va înainta concomitent cu cererea iniţială sau prin înaintarea unei cereri suplimentare.3 alin. Conform art.

20 alin. . . cu intenţie ori din culpă gravă. ea se înaintează în instanţa de drept comun.autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi.1404 din Codul civil). Acţiunea în reparare a prejudiciului moral şi material poate fi înaintată şi împotriva funcţionarului public al autorităţii publice pârâte care a elaborat actul administrativ contestat sau care a refuzat să soluţioneze cererea în care se solicită despăgubiri. în baza principiului solidarităţii. ulterior. acesta fiind introdus în proces în calitate de pârât.autoritatea judecătorească. municipiului Chişinău. b) subdiviziunile autorităţilor publice. . care sunt constituite pe teritoriul raionului.267 şi art. consilierii răspund solidar cu autoritatea. intenţionat sau din culpă gravă. Consiliul Superior al Magistraturii şi Procuratura.1404 alin. Prin autoritate publică se înţelege orice organ de stat al unităţilor administrative instituite prin lege sau printr-un act administrativ normativ. Funcţionarul public. serviciile. birourile.a) şi b).autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea. Curtea de Conturi.3 din Lege. acţiunea în despăgubiri poate fi înaintată şi împotriva consilierilor care au adoptat actul administrativ. Funcţionarul public introdus în proces are calitatea procesuală de sine stătătoare de pârât în litigiu. În cazul în care se admite acţiunea. în temeiul art. Acţiunea în repararea prejudiciului material şi moral se prescrie în termen de 3 ani (art.23 din Legea privind administraţia publică locală. 6.20 alin. .(3) din Codul civil). să înlăture prejudiciul prin mijloace legale (art. 205 . unităţii teritoriale cu statut juridic special.Preşedintele Republicii Moldova. dacă se va dovedi că el a săvârşit.1424 din Codul civil). Conform art. fapta ilicită prejudiciabilă (art. agenţiile. având toate drepturile şi obligaţiile procesuale ale părţii în proces. În acest caz.organele administraţiei publice centrale (ministerele. c) funcţionarii din structurile specificate la lit. Se atenţionează că autoritatea publică şi persoanele menţionate pot fi degrevate de obligaţia de a repara prejudiciul în măsura în care cel prejudiciat a omis. care sunt constituite şi activează pe teritoriul satului (comunei). actele administrative pot fi emise de: a) autorităţile publice şi autorităţile asimilate acestora în sensul Legii. Conform prevederilor art. a fost anulat de către autoritatea emitentă sau ierarhic superioară.(3) din Lege. Banca Naţională a Moldovei etc. poate chema în garanţie superiorul său ierarhic care i-a ordonat să elaboreze actul administrativ sau să refuze soluţionarea cererii. dacă au votat pentru adoptarea acestui act. Din categoria autorităţilor publice fac parte: . funcţionarul public poate fi obligat să plătească despăgubiri solidar cu autoritatea respectivă (art.soluţioneze cererea sau să emită actul administrativ.(2) din Lege). şi subdiviziunile lor. Comisia pentru Piaţa Hârtiilor de Valoare. care include toate instanţele judecătoreşti. Din categoria autorităţilor publice centrale autonome fac parte Curtea Constituţională. . .Guvernul. Comisia Electorală Centrală. se va înainta în instanţa de drept comun acţiunea cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin emiterea actului administrativ care. alte autorităţi administrative) şi subdiviziunile lor teritoriale.Parlamentul Republicii Moldova. care acţionează în regim de putere publică pentru realizarea unui interes public. De asemenea. 7. oraşului (municipiului).

17 lit. stabilirea răspunsului fiind atributul exclusiv al autorităţii publice competente. nu ar produce efecte juridice. refuză emiterea unui act administrativ sau eliberarea unor acte. instanţa nu poate discuta conţinutul unui răspuns la o cerere adresată unei autorităţi publice. verificând legalitatea actului. persoana poate contesta în instanţă de contencios administrativ actul pregătitor sau poate solicita obligarea organului respectiv la întocmirea sau eliberarea actului pregătitor. concomitent. Adresa. Dat fiind faptul că.) În cazul în care organul administraţiei publice refuză întocmirea sau eliberarea actului administrativ pregătitor (avizului. Petiţia poate fi readresată organului competent fără acordul petiţionarului. 9. actele emise de persoanele private întru realizarea acestor prerogative pot fi contestate în ordinea contenciosului administrativ. cvorumul prevăzut de lege. deoarece nu produc efecte juridice prin ele insele. actul administrativ nu poate fi adoptat sau emis. Răspunsul unei autorităţi publice care cuprinde punctul de vedere cu privire la interpretarea unei legi sau a unui act administrativ normativ nu poate fi considerat drept un act administrativ. Nu pot fi contestate în contenciosul administrativ actele emise de organizaţiile cooperatiste. care au stat la baza emiterii actului administrativ. deoarece petiţionarul nu poate să pretindă ca răspunsul la cerere să fie dat conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens. este în drept. nu constituie act administrativ. precum şi în cazul în care cererea nu este examinată în termenul legal. iar dacă ar fi emis sau adoptat. fiind împuternicite prin lege sau printr-un act administrativ de autoritate să presteze un serviciu de interes public sau să exercite funcţii publice întru executarea actelor legislative sau normative ale statului sau unităţilor administrativ-teritoriale. (Spre exemplu. persoana poate contesta inacţiunile autorităţii publice. care sunt asimilate actului administrativ.25 alin. se atenţionează că. 206 . acordului. obşteşti sau agenţii economici şi persoanele juridice cu scop lucrativ. deoarece nu produce pentru petiţionar efecte juridice. etc.05. dacă actul este semnat de către conducătorul organului colegial. 8. Dacă autoritatea publică. în temeiul art. dacă aceste persoane exercită atribuţii de putere publică sau utilizează domeniul public. printr-o adresă. după dorinţa personală.Persoanele private (fizice sau juridice) pot fi asimilate autorităţilor publice în sensul Legii. Actele pregătitoare sau operaţiunile administrative şi tehnico-materiale care au stat la baza emiterii actului administrativ contestat nu pot constitui de sine stătător obiect al acţiunii în contenciosul administrativ. cu excepţia cazurilor stabilite în art. Prin urmare. Răspunsul autorităţii publice care atestă date existente în evidenţa unei autorităţi publice.982-XIV din 11. concluziei etc. Totodată. acesta este în drept să se adreseze instanţei de contencios administrativ cu o cerere privind obligarea autorităţii publice de a-i răspunde la toate solicitările. în temeiul Legii.) sau prin lege este prevăzută contestarea actului pregătitor.a) şi b) din Legea nr. iar în cazurile prevăzute de lege . în lipsa actului pregătitor sau exercitării unor operaţiuni tehnicomateriale.(2) din Lege. instanţa din oficiu este în drept să verifice legalitatea avizelor.contrasemnat. deoarece răspunsul în cauză nu produce niciun efect juridic faţă de persoana care l-a solicitat. să se pronunţe şi asupra legalităţii acestor acte sau operaţiuni. din oficiu sau la cerere. instanţa de contencios administrativ.2000 privind accesul la informaţie. de asemenea. prin care autoritatea publică expediază cererea petiţionarului organului competent pentru examinare şi. informează petiţionarul despre aceasta. În cazul în care autoritatea publică nu a răspuns la toate solicitările petiţionarului. nu constituie un act administrativ producător de efecte juridice.

în cazul în care prin aceste acte se aplică sancţiuni pecuniare aferente taxelor şi impozitelor. deoarece ele provin de la o autoritate publică şi stabilesc pe cale unilaterală o obligaţie în sarcina unui subiect de drept. persoana este în drept să înainteze o cerere de scoatere a bunurilor de sub sechestru în instanţa de drept comun. a cărei procedură este reglementată de legislaţia procesuală penală şi de executare. 13. Refuzul procurorului de a emite un act administrativ în sensul Legii sau tăcerea organului procuraturii la petiţia persoanei pot fi contestate în instanţă de contencios administrativ. prin urmare este producător de efecte juridice şi poate fi contestat în ordinea contenciosului administrativ (art. ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti. deoarece actele emise de procuror. Procesul verbal de recepţie finală a construcţiei constituie temei de înregistrare a dreptului de proprietate asupra imobilului construit. Acţiunile privind obligarea procurorului de a porni un proces penal. deoarece obiectul acţiunii poartă un caracter patrimonial.1545-XIII din 25. întocmite de organele abilitate (Serviciul Fiscal de Stat. nu sunt de competenţa instanţei de contencios administrativ acţiunile privind contestarea încheierilor şi actelor executorului judecătoresc legate de executarea hotărârilor cu caracter civil. atunci.209 alin.Circulara cu caracter obligatoriu. De asemenea. mijloacelor speciale şi armei de foc. în temeiul art.(2) CPP. 12. 10. în acest caz. demersurile privind soluţionarea chestiunilor statuate în art. constituie în sine un act administrativ producător de efecte juridice. care poate fi contestat pe calea contenciosului administrativ. de către instanţele de drept comun. referitoare la contestarea sancţiunilor disciplinare aplicate deţinuţilor. acţiunile privind transferarea deţinuţilor. dat fiind faptul că ele se examinează în ordinea procedurii stabilite de cartea întâi. Cererea pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare nu este de competenţa instanţei de contencios administrativ. privind contestarea altor acte procesuale dintr-un proces penal nu sunt de competenţa instanţei de contencios administrativ. stabilirea regimului special în penitenciare.187 Cod de procedură penală.274 Cod de executare. titlul IV din Codul de executare. deoarece acţiunile organelor sistemului penitenciar vizează executarea unor hotărâri penale. însă. poartă caracterul unor acte de procedură şi pot fi contestate în ordinea prevăzută de legislaţia procesuală penală. Se atenţionează că procesele verbale şi actele (rapoartele) întocmite în baza controlului efectuat constituie acte preparatorii. aplicarea forţei fizice. actele menţionate pot fi contestate în ordinea contenciosului administrativ. ea poate cere organului de urmărire penală sau instanţei de drept comun să scoată bunurile de sub sechestru. 11. Pot fi contestate în instanţă de contencios administrativ actele de sancţionare economică şi fiscală. care pot fi contestate în instanţă de contencios administrativ concomitent cu decizia autorităţii publice.02.469 Cod de procedură penală şi art. 207 .1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală. fiind solicitată despăgubirea de la stat în baza Legii nr. Dacă procurorul refuză să satisfacă rugămintea sau nu comunică persoanei respective despre soluţionarea cererii în decurs de 10 zile din momentul primirii ei.404 din Legea cadastrului bunurilor imobile). Sunt exceptate de la controlul legalităţii în ordinea contenciosului administrativ actele organelor sistemului penitenciar ce ţin de executarea obligaţiilor prevăzute de Codul de executare şi art. 14. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi subdiviziunile lor teritoriale). privind anularea ordonanţei de clasare a procesului. parte într-un raport juridic de drept public. În cazul în care terţa persoană consideră că organul de urmărire penală a aplicat ilegal sechestrul pe bunurile ce-i aparţin. emisă de autoritatea publică.

(3) din Constituţie. inclusiv în bază de proiecte individuale (art. după caz. vânzare la licitaţie fără anunţarea preţului iniţial. după caz. Se explică faptul că.22 şi 27 din Legea nr.121-XVI din 04 mai 2007).296 din Codul civil). statul şi unităţile administrativ-teritoriale dispun de proprietate publică. c) vânzare prin concurs investiţional sau comercial.2 şi 10 din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. Privatizarea bunurilor din domeniul public cu încălcarea prevederilor legislaţiei în vigoare atrage nulitatea absolută atât a deciziei autorităţii publice de privatizare a bunurilor. comunal). inclusiv al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia. art. locaţiunea.În cazul în care prin actul de control sau procesul verbal s-a constatat o contravenţie. proprietatea publică constituie totalitatea bunurilor domeniului public şi privat al statului.296 alin. 47 din Legea nr.121-XVI din 04 mai 2007. cât şi a contractului de vânzare-cumpărare. Prin urmare.bunurile de uz sau de interes public (art.67 alin.(1) şi (2) din Legea nr. transmitere de acţiuni întru onorarea datoriilor certe ale statului (art. Privatizarea poate fi admisă şi prin vânzare la licitaţie cu reducere. iar ţinând cont de sensul art.(4) din Constituţie. Adunării Populare a Unităţii teritoriale autonome a Găgăuziei.11 din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.91-XVI din 05 aprilie 2007). Se explică faptul că. art.296 din Codul civil. bunurile imobile şi alte bunuri proprietate publică se înregistrează în cadastrul bunurilor imobile sau în alt registru de stat. consiliului orăşenesc (municipal.(3) din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. hotărârile şi deciziile organelor menţionate.2 din Legea nr. acestea nu pot fi supuse urmăririi silite. nu pot constitui obiect al gajului şi nici nu pot fi înstrăinate (art. instanţele sunt obligate să solicite extrasul din registrul cadastral sau din alt registru de stat.10 din Legea nr. Concesionarea. .1 şi 2 din Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor etc. precum şi contractele de gestionare şi administrare. Din domeniul public al statului fac parte: .23. termenul de prescripţie pentru înaintarea în instanţă de judecată a acţiunii care a luat naştere din litigii de privatizare este de 3 ani. fiind aplicată o sancţiune contravenţională. privatizare sau dobândire în alt mod de către terţi a 208 . potrivit prevederilor art.127 alin. Conform art.bunurile stabilite de lege. a bunurilor din domeniul public se face prin licitaţie publică în baza hotărârii Guvernului. darea în administrare fiduciară etc. arendarea. b) vânzare la licitaţie cu strigare..127 alin. înstrăinare.(4) din Codul civil. 16.42-45. art. potrivit prevederilor art. sătesc.121-XVl din 04 mai 2007). Evidenţa întregului patrimoniu public se ţine în registrul patrimoniului public. după caz. Concomitent.23 alin. art. persoanele juridice în a căror gestiune se află bunurile din domeniul public sunt obligate să ducă evidenţa contabilă a acestor bunuri în modul stabilit de Ministerul Finanţelor. 15. Astfel. actul poate fi contestat în ordinea prevăzută de legislaţia contravenţională.bunurile stabilite prin art. art. . deciziei Consiliului raional.121-XVI din 04 mai 2007. pentru a determina regimul juridic al bunurilor. 17. transmitere de acţiuni cu titlu gratuit. Pot constitui obiect al privatizării bunurile proprietate publică enumerate la art. al unităţilor administrativ-teritoriale. Se atenţionează că privatizarea bunurilor proprietate publică poate fi efectuată prin următoarele modalităţi: a) vânzare la Bursa de Valori. Dreptul de proprietate asupra bunurilor din domeniul public nu se stinge prin neuz şi nu poate fi dobândit de terţi prin uzucapiune.

prin lege sau în modul stabilit de lege. fac parte bunurile care nu au fost atribuite. în cazul în care instanţa refuză să elibereze unei persoane copiile unor hotărâri judecătoreşti. care nu au fost trecute în domeniul privat în modul stabilit de lege. de înstrăinare. constituie acte administrative şi pot fi contestate în instanţă de contencios administrativ. dacă arendaşul (beneficiarul) se bucură de dreptul de preemţiune. actele administrative de gestiune şi administrare a bunurilor din domeniul privat al statului şi al unităţilor teritorial-administrative. se admite fără efectuarea licitaţiei publice. după caz (art. administrare fiduciară.(2) din Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor. de domeniul privat al statului ţin terenurile aferente întreprinderilor de stat. dat fiind faptul că instanţele de judecată. pot fi contestate în instanţă de drept comun sau. Însă.4 lit. Prin urmare. actele de gestiune emise de autoritatea publică în calitate de persoană juridică. 20. nu pot fi verificate pe calea contenciosului administrativ. adoptând acte procesuale care pot fi contestate pe căile de atac stabilite de legislaţia procesuală în vigoare. domeniului public (art. judecă cauzele în conformitate cu legislaţia procesuală. alte terenuri care aparţin statului conform cadastrului funciar sau terenurile dobândite de stat care nu fac parte din domeniul public. Acţiunile preşedintelui instanţei de judecată. sunt delimitate terenurile din domeniul public şi privat al statului şi al unităţilor administrativteritoriale. privatizare. modalităţile de administrare şi privatizare a acestor bunuri. atunci actele administrative şi contractele civile încheiate între autorităţile publice şi particulari vor fi de competenţa judecătoriilor economice sau a instanţelor de drept comun. 19. Se atenţionează că. Se explică faptul că din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativteritoriale.(1) lit. după caz. Conform art. dat fiind faptul că ele săvârşesc doar acte de procedură care sunt supuse controlului ierarhic superior. precum şi litigiile privind contestarea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren sunt de competenţa instanţei de drept comun sau. de dare în administrare fiduciară etc.bunurilor din domeniul public. sunt exceptate de la controlul legalităţii pe calea contenciosului administrativ. Prin urmare.(1). inclusiv întârzierea soluţionării cauzei sau eliberării actelor de procedură etc.296 alin.90.29 alin. după caz.(1) din Codul civil). 209 . arendare. de contencios administrativ sau penal. 18. adică le-a fost schimbat regimul juridic. precum şi ale judecătorilor legate de organizarea judecării unui proces civil.d) CPC). litigiile dintre proprietarii terenurilor şi administraţia publică. în persoana judecătorilor. fiind transferate în domeniul privat al statului sau al unităţilor teritorialadministrative. inclusiv contractele civile. locaţiune. persoana respectivă poate contesta aceste acţiuni (inacţiuni) în instanţă de contencios administrativ. Litigiile privind contestarea hotărârilor administraţiei publice referitoare la atribuirea cotelor de teren echivalent. economice (art. Conform art. prin Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor. inclusiv al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia.g) din Lege. în legătură cu administrarea şi folosirea bunurilor ce aparţin domeniului său privat. art. o informaţie cu privire la numărul de dosare examinate sau de hotărâri anulate sau altă informaţie de interes public sau cu caracter personal. iar Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice reglementează regimul juridic al bunurilor din domeniul public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale. Prelungirea contractului de locaţiune.. 91 din Codul funciar). în instanţă economică. Dacă bunurile din domeniul public au intrat în circuitul civil.4 alin.32 alin. activitatea instanţelor de judecată de exercitare a justiţiei nu poate fi controlată pe calea contenciosului administrativ.

130 CPC). avocatului i se încalcă un drept recunoscut prin art. Concomitent. acesta. actele administrative ale Centrului sunt susceptibile de contestare în instanţă de contencios administrativ. precum şi actele administrative cu caracter individual. instanţa va refuza primirea cererii de chemare în judecată sau.4 lit.227 CPC. să sesizeze Curtea Constituţională în vederea verificării constituţionalităţii unui act legislativ. Invocarea excepţiei de neconstituţionalitate a unei legi pe calea unei acţiuni directe nu este de competenţa instanţei de contencios administrativ. de revizie.1997. instanţa de contencios administrativ este în drept să examineze litigiile privind legalitatea actelor administrative cu caracter individual emise de Parlament.2 al Legii contenciosului administrativ. potrivit prevederilor Legii. avocatul este subiect cu drept de sesizare în temeiul art. 26. Dacă avocatul solicită informaţia sau înscrisul necesare pentru a le prezenta în calitate de mijloc de probă în cadrul examinării cauzei. Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului. În cazul în care autoritatea publică refuză să-i elibereze avocatului un certificat. utilizate în cadrul procesului civil constituie. deoarece dreptul de sesizare este un drept exclusiv al fiecărui subiect cu drept de sesizare. care urmează a fi aplicat sau a fost deja aplicat. În consecinţă.11 alin.37 din Legea cu privire la avocaţii parlamentari nr.119 CPC.1349 din 17. în temeiul art.(1) lit. inclusiv înscrisurile destinate să servească drept probă într-un proces civil şi care întrunesc caracteristicile mijloacelor de probă. cu personalitate juridică. va înainta instanţei. în temeiul art. 22. art. finanţată din bugetul de stat. Prin urmare. anexând solicitarea de a i se elibera actul respectiv şi/sau refuzul de a i se elibera actul solicitat. de Preşedintele Republicii Moldova şi de Guvern.45 alin. prevăzuţi la art. 24. va constata că actul legislativ sau actul administrativ normativ supus controlului constituţionalităţii. va înceta procesul. este în contradicţie cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova (art. Instanţa de contencios administrativ nu poate obliga subiecţii cu drept de sesizare. el poate înainta o acţiune în instanţă de contencios administrativ cu privire la obligarea organului respectiv de a elibera documentele solicitate. emise de Parlament.f) din Lege. 23. cererea de declarare a probelor ca fiind false se examinează în cadrul procedurii în care se examinează acţiunea principală. de Preşedintele Republicii 210 . dar nu şi dacă un act legislativ este emis cu încălcarea Constituţiei. se atenţionează că instanţa de contencios administrativ poate invoca excepţia de neconstituţionalitate a unei legi doar dacă. sunt exceptate de la controlul judecătoresc actele exclusiv politice ale Parlamentului. Pe calea contenciosului administrativ. în acest caz. separat. Prin urmare. în procesul judecării unei pricini. care pot fi combătute cu mijloace procesuale corespunzătoare şi apreciate de către instanţa judecătorească după intima ei convingere (art. Conform art.(3). dat fiind faptul că. fiind o autoritate publică în sensul art. nu se poate cere nici anularea unor acte pretinse a fi false. În sensul Legii. o informaţie din actele de evidenţă sau alte înscrisuri necesare pentru înaintarea unei acţiuni în justiţie în cadrul acordării asistenţei juridice. 25.25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională. după caz. Conform art. rapoartele scrise ale specialistului sau alt document consultativ de specialitate.5 lit. ce desfăşoară o activitate publică. care nu depinde de voinţa altor persoane. o reclamaţie pentru obţinerea actelor necesare. instanţa de contencios administrativ poate stabili dacă actul administrativ este emis în conformitate cu legea.d) din Legea cu privire la avocatură.21. Centrul pentru Drepturile Omului este o instituţie independentă. în a cărei procedură se află cauza. Actele de expertiză.10.a) din Lege. actele menţionate nu sunt supuse controlului legalităţii pe calea contenciosului administrativ. prin acest refuz. nişte acte pregătitoare ale hotărârii judecătoreşti. dat fiind faptul că.121 CPC). de fapt. deoarece.

de a primi o cerere sau alte acţiuni ale notarului pot fi contestate în ordinea contenciosului administrativ. inclusiv de introducere şi prelucrare a informaţiei.(2) din Legea privind administraţia publică locală). prim-viceprim-ministrul.25 alin. în ordine contencioasă. pe baza încrederii personale.57. 28.personalului încadrat. Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat sau. viceprim-miniştri. din oficiu sau la cererea persoanelor vătămate. de aplicare a sancţiunilor disciplinare în privinţa: . în cazul în care consideră că decizia consiliului local este ilegală. Sunt exceptate de la controlul de legalitate. 78-81 CPC).(1) lit. În cazul în care decizia autorităţii tutelare nu se execută de către părintele la care se află copilul la întreţinere. . după caz. 27. Refuzul de a autentifica anumite acte. Se explică faptul că pot fi asistaţi de un cabinet propriu Preşedintele şi vicepreşedintele Parlamentului. de către instanţa de drept comun.altor categorii de personal. Conform art. exponente ale unui interes politic sau public deosebit.64 din Codul familiei. primarul ori Guvernul. Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat poate contesta actele administrative emise de autorităţile publice locale.2 din legea menţionată.a) şi alin. . 76. ce ţin de alegerea. în ordinea contenciosului administrativ. Conform prevederilor art. Preşedintele Republicii Moldova. Prim-ministrul. în vigoare din 09 martie 2007.67-69 din Legea nr.20 alin. cu respectarea termenelor şi procedurii stabilite de art. Nu se admite înaintarea acţiunii în contenciosul administrativ în interesele altor persoane. gospodărire şi deservire).(4) din Legea privind administraţia publică locală. actele administrative de numire sau eliberare din funcţie. litigiul se examinează. dat fiind faptul că notarii prestează servicii de interes public.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală. constituie funcţii publice exponente ale unui interes politic sau public deosebit funcţiile de demnitate publică. care nu desfăşoară activităţi ce implică exercitarea prerogativelor de putere publică. întrucât încălcau grav prevederile Constituţiei sau ale legislaţiei în vigoare. în cazul în care consiliul local de nivelul întâi adoptă în mod deliberat decizii repetate în aceeaşi materie. prin hotărâri definitive. 211 . litigiile legate de exercitarea drepturilor părinteşti în cazul în care părinţii locuiesc separat se soluţionează de către autoritatea tutelară. primarul. celălalt părinte este în drept să înainteze în instanţă de drept comun o acţiune privind transmiterea copilului la întreţinerea sa sau de altă natură.personalului din autorităţile publice care desfăşoară activităţi auxiliare de secretariat. sunt în drept să se adreseze în instanţa de contencios administrativ cu cerere pentru constatarea circumstanţelor menţionate (art. În cazul în care între persoanele interesate apare un litigiu de drept ce decurge dintr-un act juridic notarial autentificat. poate sesiza oficiul teritorial al Cancelariei de Stat şi/sau instanţa de contencios administrativ. întreţinere-reparaţii. 29. numirea şi destituirea din funcţiile publice a persoanelor oficiale de stat. în cabinetul persoanelor ce exercită funcţii de demnitate publică. 30. enumerate în anexa nr. de administrare a sistemelor informaţionale. miniştrii şi directorii generali ai autorităţilor publice. preşedinţii fracţiunilor parlamentare. care au fost anulate de către instanţa de contencios administrativ.Moldova şi de Guvern în exerciţiul atribuţiilor prevăzute expres de normele constituţionale sau legislative. cu excepţia cazurilor în care persoana este împuternicită de drept să reprezinte în justiţie interesele altor persoane sau dacă subiectul de drept al raportului de drept administrativ împuterniceşte prin mandat o altă persoană să-i reprezinte interesele în justiţie (art. iar decizia acesteia poate fi contestată în instanţă de contencios administrativ. ce asigură funcţionarea autorităţii publice. Ţinând cont de prevederile Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. protocol şi administrativ (pază.

(2) CPC stabileşte competenţa materială a judecătoriilor ca instanţe de contencios administrativ. prin lege. acestea fiind consiliile locale din sate (comune). dar nu în funcţie de organul care ar fi fost competent să îl emită.33 alin. de Preşedintele Republicii Moldova şi de Guvern. Conform noilor reglementări. precum şi ale funcţionarilor publici din cadrul acestora. Dat fiind faptul că. judecătoriile sunt competente să examineze litigiile privind legalitatea actelor administrative emise de autorităţile administraţiei publice din sate (comune). verifică legalitatea actelor administrative ale consiliilor electorale de circumscripţie de orice nivel şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare. 32. În conformitate cu prevederile art. 212 . sunt caduce.a) CPC. Curţile de apel. sunt competente să verifice legalitatea actelor subdiviziunilor consiliilor municipale. constată doar circumstanţele care justifică suspendarea activităţii consiliului local de nivelul întâi. curţile de apel sunt competente să constate circumstanţele care justifică suspendarea activităţii consiliilor locale de nivelul al doilea. de competenţa curţilor de apel.48 alin. Spre exemplu. Judecătoriile. ca instanţe de contencios administrativ. oraşe şi raioane. de asemenea.(2) din Legea privind administraţia publică locală). Astfel. judecătoriile sunt competente să verifice legalitatea actelor administrative emise atât de o instituţie de învăţământ privată primară. de funcţionarii publici din cadrul acestora.(1) lit. Se atenţionează că.Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat şi Guvernul. Articolul 32 alin. instanţa urmând să cerceteze întâi fondul. pot solicita constatarea circumstanţelor ce justifică dizolvarea consiliului raional (art. iar Curtea Supremă de Justiţie nu are competenţa de a examina în primă instanţă litigii de contencios administrativ. 31. pentru a decide dacă este competentă. Se explică faptul că reglementările procesuale referitoare la competenţa materială.(2) lit. cuprinse în art. nu sunt exceptate de la controlul legalităţii în contenciosul administrativ.6-9 din Lege. cu excepţia Consiliului municipiului Chişinău. ţine verificarea legalităţii actelor administrative ale autorităţilor administraţiei publice din municipii.(2) CPC. În conformitate cu art. Curtea de Apel Chişinău verifică legalitatea actelor administrative cu caracter individual emise de Parlament.32 alin. ca instanţe de contencios administrativ. în conformitate cu prevederile art. competenţa materială a instanţelor de judecată ca instanţe de contencios administrativ fiind stabilită în Codul de procedură civilă nr. judecătoriile. dacă acestea exercită atribuţii de putere publică sau prestează servicii de interes public. ca instanţe de contencios administrativ. Sunt date în competenţa exclusivă a judecătoriilor litigiile privind verificarea legalităţii actelor administrative emise de persoanele de drept privat de orice nivel. prin lege. precum şi a referendumului local din unităţile teritorial-administrative de nivelul întâi. dacă.(3) lit. confirmă sau infirmă legalitatea alegerilor locale. 34. competenţa materială se determină în funcţie de organul care a emis actul. pot fi date şi alte litigii. de asemenea. întrucât altfel s-ar deregla ordinea firească. 35. în conformitate cu prevederile art. cât şi de o instituţie de învăţământ privată superioară.225-XV din 30 mai 2003. examinează cererile privind constatarea circumstanţelor care justifică suspendarea activităţii consiliului local de nivelul întâi. 33. în competenţa curţilor de apel. cu modificările efectuate prin Legea pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă nr.a) CPC. competenţa actuală a judecătoriilor şi curţilor de apel în materie de contencios administrativ este mai extinsă în comparaţie cu prevederile Legii.(2) CPC. Judecătoriile.33 alin. oraşe (municipii).244-XVI din 21 iulie 2006. ca instanţe de contencios administrativ.32 alin.a) şi afin.

Ministerele. care.b) CPC.37 alin. precum şi a prevederilor Legii cu privire la secretul de stat.735 din 16 iunie 2003 cu privire la structura şi efectivul-limită ale serviciilor desconcentrate ale ministerelor. cu excepţia litigiilor privind legalitatea actelor administrative cu caracter normativ (art.de către judecătorii. iar a celor emise de subdiviziunile teritoriale .245-XVI din 27 noiembrie 2008 cu privire la secretul de stat. departamentele şi alte organe centrale pot avea în subordinea sa organe de specialitate. Decizia privind refuzul de a acorda dreptul de acces la secretul de stal. Curtea de Apel Chişinău verifică şi legalitatea actelor emise de organele centrale ale administraţiei publice. unele dintre care sunt de competenţa instanţei judecătoreşti de drept comun. Litigiile cu privire la secretul de stat sunt de competenţa Curţii de Apel Chişinău (art. serviciile publice desconcentrate sunt constituite din organe centrale şi subdiviziuni teritoriale. departamentelor şi altor autorităţi administrative centrale şi anexei nr. departamente şi alte organe centrale.17.(2) CPC.(3) lit. fără respectarea procedurii prealabile. toate pretenţiile se examinează de către instanţa economică. de Consiliul Superior al Magistraturii.33 alin. persoana poate contesta decizia de secretizare direct în instanţa de contencios administrativ. Cu o competenţă specială este învestită şi Curtea de Apel Comrat. 37. este reglementată în ansamblu competenţa instanţelor de drept comun şi a instanţelor de contencios administrativ.33 alin. examinează litigiile privind legalitatea actelor administrative emise de autorităţile publice ale unităţii teritoriale autonome Găgăuzia. în conformitate cu art.(1) CPC. În conformitate cu art.(3) lit. prin noul Cod de procedură civilă.În conformitate cu prevederile art. Prin urmare. pretenţiile urmează a fi conexate 213 . cu respectarea regulilor de procedură. denumite servicii publice desconcentrate.31 alin.8 din Lege.33 alin. astfel. Ţinând cont de faptul că. unele dintre care sunt de competenţa instanţei economice. cu excepţia litigiilor privind legalitatea actelor administrative cu caracter normativ. inclusiv din autorităţi administrative autonome.245-XVl din 27 noiembrie 2008).1. toate pretenţiile se examinează de către instanţa de drept comun. administraţia publică centrală este constituită din ministere. După cum s-a menţionat.31 alin. cauzele în cadrul cărora sunt prezentate informaţii atribuite la secret de stat se examinează în şedinţă închisă.(1) CPC). în cazul în care mai multe pretenţii legate între ele sunt de competenţa mai multor instanţe de acelaşi grad. După cum rezultă din conţinutul art.17 din Legea nr. În conformitate cu art. sunt aplicabile instanţelor de contencios administrativ şi regulile de competenţă în cazul revendicărilor conexe. legalitatea cetelor administrative emise de organele centrale ale serviciilor desconcentrate se verifică de către Curtea de Apel Chişinău.(4) CPC. iar altele de competenţa unei instanţe specializate. iar altele de competenţa instanţei de contencios administrativ. Curtea de Apel Chişinău verifică legalitatea actelor administrative emise de Comisia Electorală Centrală. În cazul conexiunii mai multor revendicări. Conform Hotărârii Guvernului RM nr. la Comisia interdepartamentală pentru protecţia secretului de stat sau în instanţa de contencios administrativ. în cazul conexiunii mai multor pretenţii. sunt învestite cu competenţă în materie de contencios administrativ. 27 din Legea nr. precum şi decizia privind suspendarea sau încetarea dreptului de acces la secretul de stat pot fi atacate la organul ierarhic superior sau în instanţa de contencios administrativ (art. de asemenea. de preturile Consiliului municipal Chişinău şi de alte autorităţi publice stabilite prin lege.d) CPC). decizia de secretizare a informaţiilor poate fi contestată la organul sau persoana cu funcţie de răspundere ierarhic superioară. Conform art. Se explică faptul că. 36. instanţele judecătoreşti economice.

acţiunile de contencios administrativ pot fi înaintate în judecătoriile sau curţile de apel în a căror rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamantul sau îşi are sediul pârâtul. procurorul urmează să respecte procedura prealabilă. el este în drept să-l conteste cu recurs.şi examinate de instanţa sesizată mai întâi. În conformitate cu Legea cu privire la avocaţii parlamentari. 39.33 alin. Nu este necesară respectarea procedurii prealabile în cazul în care autoritatea publică nu a soluţionat în termenul stabilit de lege petiţia solicitantului sau a refuzat primirea ei. precum şi în cazurile expres prevăzute de lege. Conform art. la alegere.19 din Legea cu privire la Procuratură. iar dacă sunt de competenţa unor instanţe de diferite grade. iar acţiunea în judecată se va înainta în acelaşi termen de 30 de zile de la data primirii răspunsului la recurs. recunoscute de lege. Probarea acestui fapt este necesară şi pentru a se putea lua măsuri de suspendare a actului contestat. Conform art.14 din Lege. Dat fiind faptul că doar de competenţa Curţii de Apel Chişinău sunt litigiile enumerate în art. de asemenea. termenul fiind de 30 de zile de la data când procurorul a luat cunoştinţă de actul administrativ. pentru contestarea actului administrativ.69 din Legea privind administraţia publică locală). Se atenţionează că Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat. iar dacă nu a fost primit răspuns. În cazul în care organul emitent. iar în caz de respingere sau de neexaminare a recursului. de regulă. 40. Termenul de 30 de zile de înaintare a acţiunii începe să curgă de la data primirii răspunsului la aviz sau de la data expirării termenului de 30 de zile pentru examinarea avizului (art. prin care persoana. cererea prealabilă poate fi înaintată.27. a revocat actul contestat şi a adoptat o nouă hotărâre. se consideră lezată într-un drept al său. acţiunile din aceste categorii de litigii se vor înainta numai la Curtea de Apel Chişinău.11 din Lege. termenul va începe să curgă de la data expirării termenului de examinare a recursului stabilit de art. dacă legea nu prevede altfel. fie organului emitent. Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat poate sesiza direct instanţa de contencios administrativ după primirea actului pe care îl consideră ilegal (art. în scopul prevenirii unei pagube iminente. este obligat să respecte procedura prealabilă.68 din Legea privind administraţia publică locală. în cazul în care consideră că actul poate avea consecinţe grave.(3) CPC. dar se va adresa direct în instanţă de contencios administrativ. în baza cererii prealabile.17 din Lege). persoana care se consideră lezată în drepturile sale. iar în cazul în care organul emitent are un organ ierarhic superior. avocaţii parlamentari pot înainta acţiuni în apărarea intereselor petiţionarului ale cărui drepturi şi libertăţi au fost încălcate printr-un act administrativ emis de o autoritate publică. fiind obligată să probeze că actul administrativ este de natură să producă pagube iminente. prin înaintarea cererii prealabile sub formă de recurs. cu respectarea procedurii stabilite în legea indicată. Potrivit art. ea nu va contesta ultimul act administrativ cu cerere prealabilă. procurorul este în drept să conteste actul administrativ în instanţă de contencios administrativ. Termenul de depunere a recursului nu este stabilit prin Legea cu privire la Procuratură astfel. însă. 28 din Legea cu privire la avocaţii parlamentari şi art. dacă procurorul a depistat că actul administrativ încalcă drepturile şi libertăţile cetăţeanului. În mod analogic se va proceda în cazul litigiilor ce ţin de competenţa Curţii de Apel Comrat. Din prevederile menţionate rezultă că. 38.14 din Lege. sunt aplicabile prevederile art. pretenţiile urmează a fi conexate şi examinate de instanţa ierarhic superioară. printr-un act administrativ este obligată să se adreseze cu o cerere prealabilă organului emitent. fie organului ierarhic superior. în acest caz. stabilită la art. 214 .19 din Legea cu privire la Procuratură.

inclusiv de aplicare a sancţiunilor disciplinare în privinţa funcţionarului public. conform prevederilor art. va dispune încetarea procesului. inclusiv a militarilor. Faptul că reclamantul a omis termenul de înaintare a acţiunii în judecată pe motiv că a contestat actul cu cerere prealabilă nu poate constitui temei de repunere în termen. se contestă direct în instanţă de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data când persoana a luat cunoştinţă de acest act sub semnătură sau i-a fost înmânat actul. înscrisurile sau alte date pe care instanţa Ie consideră necesare în judecarea pricinii. Nerespectarea procedurii prealabile de contestare a actului administrativ constituie temei de restituire a cererii de chemare în judecată (art. în temeiul art. în ordinea procedurii contencioase (de drept comun). acţiunea se înaintează împotriva organului abilitat să restabilească dreptul încălcat. iar dacă cererea a fost primită.166 CPC sau reclamantul nu a anexat ta cerere dovada de expediere la organul respectiv sau de primire de către organul respectiv a cererii prealabile. În acest caz.22 din Lege.a) CPC. chiar şi în cazul în care organul emitent sau ierarhic superior a refuzat examinarea cererii prealabile pe acest motiv. a cererii de chemare în judecată. instanţa. la cererea reclamantului.116 CPC. Acţiunea în contestarea actelor administrative cu caracter normativ este imprescriptibilă. instanţa refuză primirea cererii. în privinţa pretenţiilor pentru care nu a fost respectată procedura prealabilă. ea poate solicita doar despăgubiri. răspunsul autorităţii publice sau avizul de respingere a cererii prealabile. iar dacă se va constata că organul emitent a refuzat să-i înmâneze reclamantului actul administrativ. după caz. iar în cazul în care autoritatea publică care a emis actul administrativ este lichidată. instanţa va pune cererea pe rol şi. conform procedurii stabilite la art. iar dacă cererea a fost primită. după caz. iar dacă funcţionarul public care a emis actul administrativ nu activează în funcţia respectivă.265 lit. persoana nu poate contesta în contenciosul administrativ actul administrativ care nu se află în fiinţă. în temeiul art. detaşare sau eliberare din funcţie. a funcţionarului public cu statut special. Instanţa de contencios administrativ nu poate refuza primirea cererii de chemare în judecată pe motiv că a fost omis termenul de depunere a cererii prealabile. 42. a persoanelor cu statut militar. instanţa. Actele de numire. dacă legea nu prevede altfel. 44.267 lit.(1) lit.171 CPC. În cazul în care reclamantul contestă două sau mai multe acte administrative. Cererea de repunere în termen se depune şi se examinează în condiţiile prevăzute la art. scoate cererea de pe rol. instanţa refuză primirea cererii de chemare în judecată în 215 .a) CPC). iar actele cu caracter individual pot fi contestate în termen de 30 de zile de la data îndeplinirii procedurii prealabile administrative (art. actul administrativ contestat ori. va restitui cererea de chemare în judecată. fiind respectată procedura prealabilă doar în privinţa unui act administrativ.41. 43. Dacă autoritatea publică admite cererea prealabilă şi anulează actul contestat. va solicita de la pârât actul administrativ contestat şi actele care au stat la baza emiterii acestuia. este obligată să soluţioneze chestiunea cu privire la repunerea în termen a cererii prealabile sau. transferare. în cazul în care autoritatea publică a cărei act se contestă a fost reorganizată. 45.g) CPC. Instanţa. acţiunea poate fi înaintată în judecată împotriva succesorului în drepturi al acesteia. instanţa va acorda reclamantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor.170 alin. Instanţa nu poate din oficiu să respingă acţiunea ca prescrisă. Dacă actul administrativ este exceptat de la controlul legalităţii pe calea contenciosului administrativ.17 din Lege). instanţa. Se atenţionează că. În cazul în care cererea este depusă cu încălcarea prevederilor art.

instanţa va lua în consideraţie toţi factorii şi interesele relevante şi va dispune suspendarea lui numai dacă va constata că actul este susceptibil de a cauza un prejudiciu iminent. 50. În cazul în care prin actul administrativ contestat se ating interesele unor terţe persoane. total sau parţial.încetează procesul în temeiul art. Dat fiind faptul că pretenţiile cu privire la plata daunelor materiale şi morale derivă din actul administrativ contestat.i) CPC). autorităţile administraţiei publice locale prin care se realizează autonomia locală în sate (comune). pot fi supuse unor anumite condiţii şi pot fi revăzute (art. care le conferă capacitate administrativă proprie şi. Se atenţionează că legislatorul. 216 . şi primarii.85 alin. în acţiunile privind anularea actului administrativ.16 alin. 51. iar dacă cererea a fost primită . sarcina probaţiunii este pusă pe seama pârâtului. a stabilit o excepţie de la regulile generale de judecare a pricinilor de contencios administrativ. Măsurile de asigurare se dispun pentru o anumită perioadă.(1) din Legea privind administraţia publică locală. conform căreia. Conform art. calitatea procesuală de pârât o poate avea primarul sau.temeiul art.5 alin. adică autoritatea administrativă emitentă a actului administrativ contestat. cât şi la depunerea recursului împotriva hotărârii judecătoreşti. Conform art. atunci instanţa va examina fondul cauzei şi va emite o hotărâre de admitere a acţiunii. deci.24 alin. 47.(1) lit. 52.169 alin.175 CPC. ce ar putea fi ireparabil. sau dacă vor exista temeiuri vădite privind ilegalitatea actului. La soluţionarea chestiunii cu privire la suspendarea actului administrativ. legitimare procesuală. iar reclamantul nu renunţă la acţiune. Prin urmare. Instanţa nu poate dispune suspendarea actului administrativ dacă acesta a fost executat. atrage în proces aceste persoane în calitate de intervenienţi accesorii. În temeiul art. ca autorităţi deliberative.(3) din Lege. ca autorităţi executive.265 lit.267 lit.a) CPC. prevederile art. după caz. De plata taxei de stat la înaintarea acţiunilor şi contestarea hotărârilor judecătoreşti sunt scutite autorităţile publice centrale şi locale şi subdiviziunile lor teritoriale (art. poate viza potenţialitatea perturbării funcţionării unei instituţii sau a unui serviciu public ori afectării grave a altui interes public sau privat. Noţiunea de pagubă iminentă. din oficiu sau la cererea părţilor. La solicitarea reclamantului sau din oficiu. prin art. instanţa. Dacă pârâtul a satisfăcut acţiunea reclamantului în cadrul soluţionării cauzei. cu atribuţii şi competenţe diferite. instanţa sesizată cu cerere de chemare în judecată cu privire la contestarea unui act administrativ este în drept să suspende.180 CPC).(2) din Lege. 46. actul administrativ sau să la măsuri de asigurare a acţiunii prevăzute la art. oraşe (municipii) sunt consiliile locale. 48. cât şi în cazul înaintării unei acţiuni de sine stătătoare în ordinea procedurii de drept comun. instanţa de contencios administrativ poate examina cererea de chemare în judecată în lipsa părţilor şi/sau a reprezentanţilor lor în cazul neprezentării lor la şedinţa de judecată fără motive temeinic justificate.24 alin. în sensul Legii. reclamanţii sunt scutiţi de plata taxei de stat atât la depunerea cererii de chemare în judecată. consiliul local.(3) din Lege.a) CPC. reclamantul este scutit de plata taxei de stat atât la înaintarea unor asemenea pretenţii în contenciosul administrativ. 49.(1) lit.f) şi g) CPC fiind aplicabile doar în cazul în care examinarea litigiului în lipsa reclamantului şi/sau a reprezentantului lui este imposibilă. indicând în dispozitivul hotărârii că hotărârea nu se pune în executare.

Prin urmare, neprezentarea de către pârât a probelor ce confirmă legalitatea actului emis constituie temei de anulare a acestuia, cu excepţia cazurilor când înscrisurile sau alte probe ce au servit ca temei pentru emiterea actului administrativ se află la reclamant. 53. La examinarea litigiilor privind contestarea legalităţii actelor administrative privind eliberarea din funcţie a colaboratorilor de poliţie, a militarilor sau aplicarea sancţiunilor disciplinare şi a altor acte administrative referitoare la această categorie de persoane, urmează a fi aplicate prevederile Legii cu privire la poliţie nr.416-XII din 18 decembrie 1990 cu modificările ulterioare, ale Legii cu privire la statutul militarilor nr.162-XVI din 22 iulie 2005, ale Statutului disciplinar al organelor afacerilor interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.2 din 04 ianuarie 1996, ale Codului de etică şi deontologia al poliţistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.481 din 10 mai 2006, etc. Se explică faptul că în baza Legii nu pot fi contestate separat procesul verbal al comisiei de reîncadrare în serviciu, încheierea cu privire la ancheta de serviciu, procesul verbal al Comisiei de atestare, dat fiind făptui că acestea constituie acte preparatorii ce servesc drept temei pentru aplicarea sancţiunii disciplinare sau concedierii, după caz. Lipsa antecedentelor penale este o condiţie obligatorie pentru colaboratorii organelor afacerilor interne. Faptul condamnării unei rude a colaboratorului de poliţie nu constituie temei pentru concedierea acestuia (pct.3 al Regulamentului cu privire la serviciul în organele afacerilor interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.334 din 08 iulie 1991). La eliberarea din serviciul militar prin contract în cazurile prevăzute de art.35 alin.3 lit.e)-g), i)-k) şi m)-o) din Legea cu privire la statutul militarilor, inclusiv în cazul demisionării, militarii cu vechimea în serviciul militar mai mică de 5 ani, după absolvirea instituţiilor de învăţământ militar sau după încheierea tuturor tipurilor de instruire, indiferent de sursa de finanţare, sunt obligaţi să recupereze cheltuielile pentru instruire în mărimea calculată prin împărţirea sumei cheltuielilor generale la perioada aflării în serviciul militar. 54. Funcţionarii publici, inclusiv funcţionarii publici cu statut special (militarii, colaboratorii serviciilor diplomatice, ai serviciului vamal, ai organelor apărării, ai securităţii naţionale şi ordinii publice), nu au dreptul să intervină, făcând uz de situaţia sa de serviciu, de autoritatea şi de legăturile generate de această situaţie, în activitatea altor organe de stat şi nestatale, dacă faptul nu ţine de îndatoririle sale de serviciu. Nerespectarea acestor condiţii constituie încălcări grave ale obligaţiunilor de serviciu şi poate atrage răspunderea prevăzută de art.16 şi 17 din Legea cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei nr.90 din 25 aprilie 2008, de pct.4 al Codului de etică şi deontologie al poliţistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.481 din 10 mai 2006, etc. Se atenţionează că, în baza Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr.158-XVI din 04 iulie 2008, consilierii, ajutorii, funcţionarii serviciilor de presă şi secretarii din cadrul aparatelor Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate şi organelor din subordinea acestora, care activau la momentul punerii în aplicare a acestei legi, îşi vor păstra funcţiile deţinute, aplicându-li-se prevederile acestei legi, până la momentul demisionării în legătură cu intrarea în funcţie a conducătorilor noi ai autorităţilor publice menţionate sau eliberării din funcţiile respective. 55. Instanţa de contencios administrativ adoptă hotărârea în conformitate cu prevederile art.238-241 CPC. în cazul în care instanţa anulează actul administrativ ca ilegal, iar intrarea în vigoare a acestui act a fost condiţionată de publicarea Iui în sursa oficială, conform prevederilor art.28 din Lege, instanţa va dispune publicarea hotărârii în aceeaşi sursă sau într-o altă publicaţie. Hotărârile judecătoreşti prin care s-au anulat acte administrative cu caracter normativ au putere numai pentru viitor.

217

Hotărârile judecătoreşti irevocabile date în contenciosul administrativ, cu excepţia dispoziţiilor de recuperare a prejudiciului cauzat şi a cheltuielilor de judecată, constituie titluri executorii. 56. Spre deosebire de litigiile de drept comun, pentru litigiile de contencios administrativ este prevăzută o singură cale ordinară de atac - recursul, care, conform art.30 din Lege, suspendă executarea hotărârii, cu excepţia cazurilor de executare imediată. Articolul 30 alin.(1) din Lege statuează că hotărârea instanţei de contencios administrativ poate fi atacată în termen de 15 zile de la data pronunţării sau de la data comunicării hotărârii integrale în cazul în care acţiunea este judecată în lipsa părţii, dacă legea nu dispune altfel, iar art.402 alin.(1) CPC, în redacţia Legii nr.244 din 21 iulie 2006, stipulează că recursul se declară, în condiţiile capitolului XXXVIII din Cod, în termen de 20 de zile de la data comunicării hotărârii sau deciziei motivate, dacă legea nu dispune altfel. În sensul prevederilor art.24 alin.(1) şi art.30 alin.(1) din Lege, dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică cu excepţiile prevăzute de Lege. Astfel, ţinând cont de faptul că termenul de declarare a recursului este prevăzut în Lege, hotărârile judecătoreşti date în contenciosul administrativ se contestă în termen de 15 zile, care curge de la data pronunţării hotărârii integrale sau de la data comunicării hotărârii integrale, în cazul în care acţiunea a fost examinată în lipsa părţii. În cazul în care a fost pronunţat doar dispozitivul hotărârii, termenul de depunere a recursului va curge din ziua când partea a primit hotărârea integrală, iar dacă nu i-a fost expediată - din ziua când a luat cunoştinţă cu hotărârea integrală. Încălcarea de către judecător a termenului de redactare a hotărârii nu atrage micşorarea termenului de 15 zile pentru depunerea recursului. Persoana care a omis termenul de depunere a recursului poate solicita repunerea în termen în condiţiile art.116 CPC. Dacă recurentul care a omis termenul de declarare a recursului nu solicită repunerea în termen, instanţa de recurs, în temeiul art.409 alin.(1) lit.b) CPC, restituie cererea de recurs. Se atenţionează că, în cazul în care încheierea judecătorească nu poate fi contestată cu recurs, instanţa restituie cererea de recurs în temeiul art.409 alin.(1) lit.e) CPC. 57. Se abrogă Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.27 din 24 decembrie 2001 "Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale Legii contenciosului administrativ", modificată prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.14 din 25 martie 2002. Chişinău, 30 octombrie 2009 nr.10

218

CERERI PREALABILE
Întreprinderea de stat Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” Direcţia de documentare a populaţiei Mun. Chişinău, str. Puşkin, 42

CERERE PREALABILĂ
Prin Certificatul de refuz nr.10520 din 1.07.2010, am fost informat că m-i s-a refuzat perfectarea paşaportului cetăţeanului RM din motivul atragerii la răspundere penală (d.p. 2006036390, art.195 alin.(2) CP). Refuzul a fost bazat pe prevederile art.8 lit.c) din Legea nr.269 din 09.11.1994 cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova (în continuare – Legea nr.269). Consider că refuzul în eliberarea paşaportului este unul ilegal, situaţie care îmi cauzează prejudicii considerabile de ordin moral şi material. Ţin să-mi exprim dezacordul cu interpretarea şi invocarea eronată a normei aplicate ca fiind unicul motiv al refuzului a constituit art.8 lit.c) din Legea nr.269. Prin art.8 lit.c) din Legea nr.269 este stabilit că, în cazul în care, persoana este trasă la răspundere penală, acesteia i se refuză eliberarea paşaportului şi a documentelor de călătorie. Această normă urmează a fi interpretată şi aplicată în conformitate cu Hotărârea Curţii Constituţionale nr.15 din 30.09.2008 (M.O. 183-185/11 din 10.10.2008). Astfel, Curtea Constituţională a stipulat că restrângerea exerciţiului dreptului la libera circulaţie urmează a fi raportată la condiţiile specificate în art.54 din Constituţie. Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât cele prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, în scopul prevenirii tulburărilor în masă, infracţiunilor etc. Prin urmare, restrângerea exerciţiului dreptului poate avea loc doar cu respectarea anumitor condiţii: - ingerinţa trebuie să fie prevăzută de lege; - ingerinţa corespunde normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional; - ingerinţa constituie o măsură necesară într-o societate democratică; - ingerinţa trebuie să fie proporţională scopului urmărit. Refuzul pe care îl contest nu corespunde acestor condiţii. Legea nr.269 este doar unul din actele normative care garantează cetăţenilor dreptul de ieşire şi intrare în RM, stabileşte restricţii temporare în exercitarea acestui drept. Aceeaşi lege urmează a fi aplicată în coroborare cu alte acte normative. Astfel, în aceeaşi Hotărâre, Curtea Constituţională a reiterat că sintagma este tras la răspundere penală din art.8 lit.c) din Legea nr.269 se referă, în primul rând, la una din părţile apărării în procesul penal – bănuitul. Noi admitem că această sintagmă se referă atât la învinuit, cât şi la inculpat în cadrul procesului penal. Aceasta cu o singură condiţie - persoana are statutul respectiv (învinuit, inculpat) şi i-a fost aplicată măsura preventivă prevăzută de normele de drept procedural penal. Prin urmare, prin prisma cadrului legal existent, în baza art.8 lit.c) din Legea nr.269, se poate refuza eliberarea paşaportului în condiţiile expuse în Hotărârea Curţii Constituţionale nr.15 din 30.09.2008, şi doar persoanei care are statut de bănuit în procesul penal. 219

Eu – N.N. – nu am statut de bănuit în procesul penal. Mai mult, la moment, în privinţa mea nu este aplicată nicio măsură preventivă în sensul normelor de drept procedural penal (art.175; 176; 177; 178 (în special alin.(3) CPP). Măsura preventivă aplicată anterior a încetat, conform art.195 alin.(5) CPP. În orice caz, Direcţia de documentare a populaţiei nu are de unde să dispună de anumite acte sau informaţii care ar justifica aplicarea art.8 lit.c) din Legea nr.269 (în privinţa mea). Prin urmare, cu mare regret, constat că mi se refuză vădit ilegal perfectarea paşaportului. În baza celor enunţate, a normelor de drept invocate, solicit respectuos anularea refuzului şi admiterea cererii privind eliberarea paşaportului. În situaţia în care, cererea prealabilă nu va fi admisă, voi fi nevoit să depun o cerere în instanţa de judecată cu solicitarea de a fi încasată şi valoarea prejudiciilor cauzate. Data _____________________ Semnătura________________________

220

CERERI
Curtea de Apel Chişinău Reclamant: Mişcarea social-politică „Acţiunea Europeană” mun.Chişinău str.Calea Ieşilor nr.6, of.4 Pârât: Comisia Electorală Centrală mun.Chişinău str.V.Alecsandri, 119

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
Prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.2132 din 12 februarie 2009 „Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009”, s-a decis că, la scrutinul din 5 aprilie 2009 pentru alegerea Parlamentului Republicii Moldova, birourile electorale ale secţiilor de votare vor marca actele de identitate ale alegătorilor, care vor participa la votare, cu o ştampila specială, având imprimată inscripţia „ALEGERI 05.04.09”, conform unei Instrucţiuni aprobate de Comisia Electorală Centrală. Drept temei pentru emiterea hotărârii se invocă faptul că, la momentul desfăşurării alegerilor, nu este posibilă verificarea electronică a participării la votare, existând riscul votului multiplu; lipsa unui mecanism eficient de prevenire a fraudării alegerilor, precum şi recomandările experţilor internaţionali (IFES, PNUD) aflaţi în Republica Moldova pentru monitorizarea campaniei electorale, ale Coaliţiei Civice pentru alegeri libere şi corecte „Coaliţia 2009”, şi prevederile art.18, 22 lit. q), 26 din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997. Considerăm că hotărârea menţionată a Comisiei Electorale Centrale contravine mai multor norme constituţionale şi legale, şi urmează a fi anulată. Adoptând hotărârea nr.2132 din 12 februarie 2009, Comisia Electorală Centrală şi-a depăşit atribuţiile stabilite prin lege şi a încălcat principiul constituţional de separaţie a puterilor în stat prevăzut de art.6 din Constituţie. Astfel, conform art.61 alin.(2) din Constituţia Republicii Moldova, „modul de organizare şi de desfăşurare a alegerilor este stabilit prin lege organică”. Art.72 alin.(3) lit.a) din Constituţie prevede că sistemul electoral în Republica Moldova se reglementează prin lege organică. Iar potrivit art.60 alin.(1) din Constituţie „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.” Însăşi noţiunea de „sistem electoral” cuprinde: 1) principiile şi condiţiile de participare la constituirea organelor reprezentative; organizarea şi reglementarea alegerilor; 2) modul de atribuire a mandatelor în autorităţile reprezentative după stabilirea rezultatelor votării. Art.53 alin.(1) din Codul electoral, adoptat de Parlament conform stipulărilor constituţionale menţionate, reglementând procedura de efectuare a votării, stabileşte că ”biroul electoral al secţiei de votare înmânează alegătorului buletinul de vot, conform listei electorale, numai la prezentarea actului de identitate. La primirea buletinului, alegătorul semnează în lista electorală în dreptul numelui.” Deci, legiuitorul, în legea organică, nu a prevăzut marcarea cu ştampilă specială a actelor de identitate ale alegătorilor care vor participa la votare. Şi nicio altă autoritate din stat nu poate „completa” (depăşi) la discreţia sa norma legii organice, inclusiv prin emiterea deciziilor, hotărârilor etc. Pentru a fi mai expliciţi, putem modela o situaţie similară celei 221

create de Comisia Electorală Centrală în cazul dat. Şi anume, că o oarecare autoritate publică din stat sau autoritate centrală de specialitate, cu excepţia Parlamentului, a emis o hotărâre, prin care a „completat” sau „corectat” o prevedere a unor legi organice menţionate în art.72 alin.(3) din Constituţie, spre exemplu, în Codul penal - lit.n) a art.72 sau în Codul civil – lit.i) a art.72, sau în Regulamentul Parlamentului – lit.c) a art.72. Este de la sine înţeles că instanţele judecătoreşti nu vor judeca cauzele penale sau civile în conformitate cu aceste „îmbunătăţiri” făcute legilor organice din simplul motiv că ele contravin flagrant Constituţiei. Asemenea „îmbunătăţiri” vor fi neglijate chiar şi atunci, când ele ar fi fost efectuate la recomandările din afara sau din interiorul autorităţii care le-a emis. Totodată, Codul electoral nu este o lege organică mai inferioară decât alte legi organice, pentru a putea fi „ajustat” la anumite împrejurări, de alte autorităţi, pe lângă cea reprezentativă, inclusiv de către Comisia Electorală Centrală. Iar drepturile, libertăţile şi obligaţiile cetăţenilor stabilite prin Codul electoral nu pot fi revăzute sau revizuite de un alt organ, decât Parlamentul. Or, prin hotărârea contestată se încalcă în mod direct drepturile şi libertăţile prevăzute de cod ale tuturor cetăţenilor cu drept de vot, deoarece Comisia Electorală Centrală, de fapt, a creat o normă primară (nouă) ce nu este prevăzută de Codul electoral prin care se reglementează raporturile ce ţin de sistemul electoral. În această ordine de idei, este relevantă Hotărârea Curţii Constituţionale nr.61 din 16.11.1999 pentru controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr.432-XIV din 10 iunie 1999 „Privind asigurarea unităţii aplicării unor prevederi ale Codului electoral”. În hotărârea menţionată a Parlamentului au fost interpretate dispoziţiile art.91, 114, 136 şi 199 din Codul electoral privind valabilitatea alegerilor parlamentare, prezidenţiale, locale şi a referendumului local. Curtea Constituţională, examinând sesizarea Preşedintelui Republicii Moldova privind neconstituţionalitatea hotărârii date a Parlamentului, a menţionat: „… Curtea relevă că Parlamentul, prin art.1 al Hotărârii în cauză, a expus art.171 din Codul electoral într-o nouă redacţie şi astfel a încălcat dispoziţiile art.72 şi 74 din Constituţie. Curtea reiterează că Parlamentul este în drept să opereze modificări şi completări în legislaţia în vigoare numai prin lege. Parlamentul a atribuit Hotărârii nr.432-XIV caracter normativ de drept şi putere juridică similară prevederilor Codului electoral supuse interpretării. Interpretarea oficială de către organul legislativ a unei legi se efectuează numai prin lege, care trebuie să urmeze aceeaşi procedură de adoptare, semnare şi publicare prevăzută de dispoziţiile constituţionale. Interpretarea unei legi prin hotărâre a Parlamentului este inadmisibilă şi contravine dispoziţiilor art.72, 74, 76 şi 93 din Constituţie şi nu poate fi recunoscută drept interpretare oficială a legii. Aşadar, având în vedere obiectul Hotărârii Parlamentului nr.432-XIV din 10 iunie 1999, este necesar să se menţioneze că, atât sub aspect formal, cât şi sub aspectul separării atribuţiilor puterilor în stat, statuată de Constituţie, ea contravine art.6, 72, 74, 76 şi 94 din Constituţie.” În baza argumentelor expuse, Curtea Constituţională a declarat neconstituţională Hotărârea Parlamentului nr.432-XIV din 10 iunie 1999. Sau, în Hotărârea Curţii Constituţionale nr.18 din 21.10.2008 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din punctul 13 al Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi de plată a indemnizaţiei viagere sportivilor de performanţă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1322 din 29 noiembrie 2007, de asemenea, sunt operate concluzii de principiu la acest capitol. În particular, Curtea a relevat faptul că unul din principiile fundamentale ale statului de drept este cel al separării şi

222

colaborării puterilor în stat, principiu consacrat expres în art.6 din Legea Supremă. Curtea a menţionat că, potrivit art.102 alin.(2) din Constituţie, art.30 alin.(1) din Legea cu privire la Guvern, art.11 alin.(1) din Legea nr.317 din 18 iulie 2003 „Privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale”, Guvernul adoptă hotărâri pentru organizarea executării legilor. Adoptate în baza şi în executarea legii, hotărârile Guvernului au forţă juridică inferioară legii şi nu o pot contrazice sau depăşi. În jurisprudenţa sa anterioară Curtea Constituţională a statuat constant că hotărârile Guvernului sunt acte subsecvente legii, se emit în scopul concretizării, executării corecte şi efective a acesteia, normele cuprinse în hotărâri nu pot avea caracter primar, nu pot modifica cadrul stabilit prin actul legislativ, executivul neavând competenţă normativă primară (Monitorul Oficial nr.195-196/12 din 31.10.2008). În cazul hotărârii nr.2132 din 12 februarie 2009, Comisia Electorală Centrală a completat norma art.53 din cod, arogându-şi o competenţă normativă primară, exceptând procedura de adoptare, semnare şi publicare prevăzută de dispoziţiile constituţionale. Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale de a marca actele de identitate ale alegătorilor care vor participa la votare cu ştampila specială se intervine şi în raporturile reglementate de Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte şi se încalcă dreptul cetăţenilor la alegeri libere prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat (art.38 alin.(1) din Constituţie). La acest capitol menţionăm următoarele. Până în anul 2005, în republică a existat practica aplicării ştampilei „Votat” în actele de identitate ale alegătorilor în temeiul Hotărârii Comisiei Electorale Centrale. Şi din această cauză mai mulţi cetăţeni nu au participat la alegeri, nedorind ca în actele lor de identitate să se conţină o menţiune improprie actelor ca atare, şi din această cauză nefiindu-le eliberate buletine de vot. În acest context, este relevantă o altă hotărâre a Curţii Constituţionale – nr.16 din 19.05.1997 privind controlul constituţionalităţii dispoziţiilor punctului 10 alineatul 2 din Regulamentul „Cu privire la modul de perfectare şi eliberare a actelor de identitate ale Sistemului naţional de paşapoarte”. Regulamentul a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.376 din 06.06.1995. Curtea a recunoscut drept neconstituţional pct.10 din Regulament şi, în particular, a menţionat următoarele: „… Actele de identitate, conform Legii nr.273-XIII (pentru paşapoarte - art. 2 alin.(5), buletinele de identitate, permisul de şedere - art. 3 alin. (4) şi (10), nu cuprind date despre „viza de reşedinţă” sau „viza de domiciliu”. … De aceea includerea în textul Regulamentului a unor dispoziţii ce conţin obligativitatea obţinerii „vizei de reşedinţă” (sau a „vizei de domiciliu”) este în contradicţie cu principiul enunţat în „Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte” nr.273-XIII din 9 noiembrie 1994 şi este neconstituţională în baza art. 27 alin. (2) din Constituţie.” Referitor la cazul actual, concluzia Curţii Constituţionale poate fi extrapolată în felul următor: “actele de identitate nu cuprind date despre consemnarea sau marcarea participării alegătorilor la votare cu o ştampila specială. De aceea, Hotărârea Comisiei Electorale Centrale privind obligativitatea unei asemenea marcări este în contradicţie cu Legea privind actele de identitate în sistemul naţional de paşapoarte şi este ilegală şi neconstituţională în baza art.38 alin.(1) din Constituţie care prevede alegeri libere prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.” Noţiunea de „secret” se referă în mod firesc şi la dreptul cetăţeanului de a nu fi divulgată participarea sa la alegeri prin consemnare în actele de identitate.

223

Totodată, prin decizia sa, Comisia Electorală Centrală, din start, pune toţi cetăţenii ce participă la scrutin sub bănuiala că ar avea intenţia să încalce cu orice preţ legea şi să voteze de mai multe ori, profitând de anumite „neajunsuri” ale legii. Această atitudine a comisiei de diferire la categoria potenţialilor “contravenienţi” a tuturor cetăţenilor cu drept de vot este nefondată şi afectează demnitatea alegătorilor din republică. Pe de altă parte, aceste măsuri de vigilenţă exagerată ale comisiei nici nu au vreun sens practic. Legislatorul, în Codul electoral, a stabilit că alegătorii votează la secţiile de votare în baza listelor întocmite din timp ale cetăţenilor care locuiesc în raza secţiilor respective. Iar prezentarea documentului de identitate se efectuează numai pentru a se verifica dacă votează anume persoana introdusă în listă. Evident, semnând în listă, cetăţeanul nu va mai putea vota repetat indiferent de faptul dacă a fost marcat sau nu documentul de identitate. Invocarea în Hotărârea Comisiei Electorale Centrale a art.18, 22 lit.q) şi 26 din Codul electoral drept temei al împuternicirilor comisiei de a stabili “marcarea” în actele de identitate este o eroare, pornind de la prevederile normelor constituţionale indicate deja. Totodată, o lectură cât de cât atentă şi profesională a normelor citate din Codul electoral, denotă că legea nu împuterniceşte Comisia Electorală Centrală cu asemenea atribuţii. Astfel, art.18 (şedinţele şi hotărârile Comisiei Electorale Centrale) reglementează proceduri organizatorice de activitate a comisiei şi stipulează că hotărârile “adoptate în limitele competenţei acesteia, sunt executorii pentru autorităţile publice, întreprinderi, instituţii şi organizaţii, persoanele cu funcţii de răspundere, partide, alte organizaţii socialpolitice şi organele acestora, precum şi pentru toţi cetăţenii”. Din conţinutul normei se deduce clar faptul că, dacă hotărârile nu-s în limitele competenţei, ele nici nu sunt executorii. Şi norma art.22 (atribuţiile generale ale Comisiei Electorale Centrale) care stabileşte că „în perioada electorală, Comisia Electorală Centrală are următoarele atribuţii: … q) analizează fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, din alegerile trecute, curente sau viitoare şi la măsuri pentru prevenirea lor; informează autorităţile publice despre necesitatea soluţionării unor chestiuni, în conformitate cu legislaţia electorală” nici pe departe nu seamănă cu învestirea comisiei cu atribuţii de legiuitor. De „măsuri pentru prevenire” ţin activităţile organizatorice, şi nicidecum cele de recroire a Codului electoral. Art.26 din Cod (atribuţiile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală), de asemenea, nu investeşte comisia cu atribuţiile ce şi le-a arogat prin hotărârea contestată. Afirmaţia rezultă şi din prevederile directe ale altor norme din Codul electoral: art.1 – „Comisia Electorală Centrală - comisie înfiinţată pentru realizarea politicii electorale în scopul bunei desfăşurări a alegerilor, care activează continuu în condiţiile prezentului cod”; art.16 alin.(1) – „Comisia Electorală Centrală este organ de stat constituit pentru realizarea politicii electorale, organizarea şi desfăşurarea alegerilor.” Pe de altă parte, în virtutea principiilor constituţionale stabilite de art.6, 60, 66, 72 din Constituţie, Codul electoral nici nu poate să prevadă asemenea atribuţii ale Comisiei Electorale Centrale, dat fiind faptul că aceste raporturi de drept urmează a fi reglementate numai prin lege organică adoptată de organul reprezentativ ales de popor conform prevederilor art.38 alin.(1) din Constituţie. Numai acest organ este în drept să instituie restricţii pentru alegători, şi nu altcineva. Or, hotărârea nr.2132 din 12 februarie 2009, fiind adoptată cu încălcarea prevederilor legale, inclusiv a celor constituţionale, lezează direct dreptul cetăţenilor de a participa la alegeri, îngrădind aceste drepturi prin crearea unui obstacol pentru acele persoane care nu vor fi de acord cu marcarea actelor de identitate cu o menţiune improprie. Poate anume din aceste considerente Parlamentul, stabilind prin Legea nr.176 din 22.07.2005 pentru modificarea şi completarea Codului electoral în art.53 prevederea despre aplicarea în fişa de însoţire a

224

buletinului de identitate al alegătorului a ştampilei „Votat”, prin Legea nr.248 din 21.07.2006 a exclus norma respectivă. În consecinţă, prin hotărârea contestată sunt încălcate şi prevederile art.54 alin.(2) din Constituţie care stabileşte că „exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.” Totodată, marcarea actelor de identitate ale alegătorilor cu ştampila specială, contribuind la înlăturarea de la alegeri a cetăţenilor ce nu-s de acord cu „marcarea” (mulţi dintre care au motive întemeiate pentru asta) poate influenţa direct şi asupra rezultatelor alegerilor. Este regretabil faptul că, având sarcina de a asigura buna desfăşurare a alegerilor, Comisia Electorală Centrală prejudiciază din start această desfăşurare, chiar până la începerea scrutinului, prin emiterea unui act ilegal şi anticonstituţional, prin care se încalcă drepturile alegătorilor din republică. La adoptarea hotărârii contestate, prin care s-a introdus restricţia pentru participanţii la votare, nu s-a ţinut cont şi de prevederile Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale în care declară dreptul la alegeri libere şi, în scopul realizării acestui drept, stabileşte obligaţia statului să desfăşoare alegeri libere prin vot secret şi condiţii, care asigură exprimarea liberă a voinţei poporului la alegerea puterii legislative (art.3 al Protocolului adiţional nr.1 la Convenţie). Anularea hotărârii contestate va scuti bugetul şi de cheltuieli materiale considerabile, cheltuieli, ce urmează a fi făcute pentru confecţionarea a 8000 de ştampile speciale. În baza celor expuse şi în conformitate cu prevederile art.7-9 din Legea contenciosului administrativ, art.65 alin.(1), 66 alin.(1) şi (3), 67 alin.(1), 68 alin.(1) din Codul electoral, art.166, 277-278 din Codul de procedură civilă, SOLICIT: Să fie anulată Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.2132 din 12 februarie 2009 „Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009”, ca fiind ilegală. Să fie încasate în folosul reclamantului cheltuielile de judecată. Anexă: Copia cererii Copia Hotărârii nr.____ din 12 februarie 2009. Data______________ Semnătura___________

225

JUDECĂTORIA_________ or._________, str.________,nr.___ RECLAMANT: Societatea comercială „A” SRL or._________, str._______, ____ PÂRÂT: CONSILIUL ORAŞULUI________ or._________, str.________, nr.___ INTERVENIENT ACCESORIU: Societatea comercială „B” SRL or.________, str. ___________, nr.___

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULITĂŢII ACTULUI ADMINISTRATIV
În fapt, în data de _____________, prin Decizia Consiliului oraşului _______ nr.________„Cu privire la autentificarea dreptului de folosinţă asupra loturilor de pământ din str._________, nr.____ SRL „B”, SRL „B” a devenit beneficiară prin autentificare a dreptului de folosinţă asupra loturilor de pământ nr.1 cu suprafaţa de ______ ha şi nr.2 cu suprafaţa de _____ha, amplasate în or.__________, str.________, nr._____în vederea exploatării şi deservirii imobilelor conform planurilor construcţiilor anexate. Despre emiterea Deciziei vizate, SRL „A” a aflat în cadrul procedurii judiciare în care Societatea a fost atrasă în calitate de intervenient accesoriu din oficiul instanţei de judecată, la prima şedinţă judiciară fixată pentru ___________, la acţiunea în contencios administrativ a reclamantului SRL „B” în contradictoriu cu Oficiul Cadastral Teritorial __________ privind recunoaşterea refuzului ilegal, declararea nulităţii actului administrativ şi obligarea înregistrării dreptului de folosinţă. Prin prezenta cerere, SRL „A” consideră Decizia Consiliului oraşului __________ nr._________ din _________ „cu privire la autentificarea dreptului de folosinţă asupra loturilor de pământ din str.__________, nr._____ SRL „B” parţial ilegală în partea autentificării dreptului de folosinţă beneficiarului SRL „B” asupra lotului de teren cu nr.1 cu suprafaţa de ______ha amplasat în or.____________, str. _________, nr.____ ce afectează grav dreptul de proprietate al SRL „A”, pasibilă nulităţii, pornind de la ansamblul următoarelor circumstanţe şi motive: Potrivit Legii nr.793-XIV din 10.02.2000 „contenciosului administrativ”, actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii. Astfel, în baza Notei Informative din ___________, emisă de Comisia Republicană Permanentă pentru Organizarea Expertizei, Evaluării şi Comercializării Bunurilor Sechestrate, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr._____din __________, cu privire la petrecerea licitaţiilor republicane „cu strigare”, a fost aprobat spre comercializare lotul cu nr._____ având suprafaţa totală de _______ m.p., amplasat în or.__________, str.__________, nr.___ ce aparţinea S.A.”C”, amplasat pe lotul de teren cu suprafaţa totală de _______ ha la preţul iniţial în mărime de _______lei. Potrivit procesului-verbal Seria ____ nr.______ din _________”cu privire la rezultatele vânzării la licitaţia „cu strigare”, SRL „A” a fost înscris în calitate de participant la licitaţia 226

publică şi a fost desemnat drept câştigător al licitaţiei asupra setului cu nr.____ la preţul final de _______ lei, obligându-se conform procesului-verbal nominalizat să achite suma contractuală, să semneze contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil cu înregistrarea lui cadastrală ulterioară. În temeiul contractului de vânzare-cumpărare la licitaţie a bunurilor sechestrate nr.___ din __________, SRL „A” în calitate de „CUMPĂRĂTOR” a procurat ca urmare a licitaţiei petrecute, în conformitate cu Legea nr.633-XIII din 10.11.1995 „Cu privire la modul de urmărire a impozitelor, taxelor şi altor plăţi”, Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.685 din 23.07.1997 „cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la modul de sechestrare şi comercializare a bunurilor” şi procesul-verbal, seria ___________ din _________ cu privire la rezultatele licitării la licitaţia „cu strigare” setul expus la vânzare nr.___ cu suprafaţa totală de ______ m.p., amplasat în or.________, str.___________, nr.___. Prin Actul de ridicare a bunurilor nr.________din _________, bunurile procurate în temeiul contractului de vânzare-cumpărare la licitaţie a bunurilor sechestrate din ________ au fost ridicate de către „VÂNZĂTOR” şi transmise „CUMPĂRĂTORULUI”, SRL „A” . În data de 04.10.2001, conform art.240 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii din 26.12.1964) art.214; 290; 755 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii nr.1107-XV din 06.06.2002) contractul de vânzare-cumpărare a fost supus înregistrării cadastrale obligatorii conform legislaţiei în vigoare la momentul semnării contractului, la nr._______, ceea ce în corespundere cu dispoziţiile alin.2 art.132 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii din 26.12.1964) şi art.321 din Codul civil al Republicii Moldova (în redacţia Legii nr.1107-XV din 06.06.2002) care stipulează că în cazul bunurilor imobile dobândirea dreptului de proprietate se efectuează de la data înscrierii în Registrul bunurilor Imobile, semnifică naşterea dreptului de proprietate privată a SRL „A” asupra bunurilor imobile procurate, fiind protejat drept autentic proprietar în conformitate cu legislaţia în vigoare. În asemenea mod, Decizia contestată încalcă grav dreptul SRL ”A” la proprietate asigurat prin art.46 Constituţia Republicii Moldova, art.315,316 din Codul civil al Republicii Moldova, Protocolul Adiţional nr.1 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului, or proprietarul dispune de posesia, folosinţa şi dispoziţia asupra bunului, posesia şi folosinţa urmând să determine posibilitatea reală şi fără impedimente a exploatării bunului, element ce în situaţia descrisă prin grevarea dreptului de folosinţă asupra terenului pe care este amplasată proprietatea S.R.L „A” către SRL „B” este ilegală şi afectează dreptul de proprietate al reclamantului SRL „A” la exploatarea (deservirea) bunului ce-i aparţine cu titlu de proprietate privată. Mai mult decât atât, dreptul de proprietate al SRL „A” asupra imobilului sus-vizat este confirmat şi prin Hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie nr. ______ din _______, menţinută în vigoare prin Decizia Curţii de Apel Economice nr.__________ din ________, prin care acţiunea SRL „A” privind înlăturarea obstacolelor în folosirea dreptului de proprietate şi evacuare a fost admisă, dispunându-se înlăturarea obstacolelor create SRL „A” de către SRL „B” în realizarea dreptului său de proprietate asupra bunului imobil. În acest context, potrivit art.123 CPC al Republicii Moldova, faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţă de drept comun sau în instanţă specializată sunt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane. Reglementări absolut similare, însă care completează temeinicia degrevării părţilor şi participanţilor la proces de probaţiunea suplimentară a faptelor inserate într-o Hotărâre judecătorească irevocabilă, se menţionează şi în dispoziţia art.254(3) CPC al Republicii Moldova potrivit căreia după ce hotărârea rămâne irevocabilă, părţile şi ceilalţi participanţi la proces, precum şi succesorii lor în drepturi, nu pot înainta o nouă cerere de chemare în judecată

227

cu aceleaşi pretenţii şi în acelaşi temei, nici să conteste în alt proces faptele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea judecătorească irevocabilă. Prin urmare, conform Hotărârii Guvernului „pentru aprobarea Regulamentului cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente” nr.562 din 23.10.1996, p.7 în calitate de cumpărător al terenului aferent poate fi doar proprietarul obiectivului privat, drept afectat, în situaţia descrisă, prin Decizia Consiliului or._________ nr._____ din _________, iar p.2 al Hotărârii enunţate stipulează expres că la categoria obiectelor faţă de care se instituie dreptul la vânzarecumpărare a terenurilor aferente îl constituie inclusiv construcţiile capitale. Aceeaşi reglementare, în concept analogic, o prevede şi Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului, art.9 alin.(3), potrivit căruia “terenurile proprietate publice pe care sunt amplasate obiective proprietate de stat, se vând, după privatizarea obiectivelor menţionate, persoanelor fizice şi juridice care au obţinut dreptul de proprietate asupra obiectivelor amplasate pe aceste terenuri”. Prin cererea prealabilă nr.________ din ______, SRL „A” a intervenit conform art.3, 5, 14 din Legea contenciosului administrativ către Consiliul or.__________, cu solicitarea recunoaşterii ilegalităţii şi nulităţii Deciziei Consiliului or.__________ nr._____ din ________„cu privire la autentificarea dreptului de folosinţă asupra loturilor de pământ din str._________, nr.____ SRL „B” ”… în partea autentificării dreptului de folosinţă al beneficiarului SRL „B” asupra lotului de teren cu nr.1 cu suprafaţa de ______ ha, amplasat în or._________, str.__________, ____, însă până la data depunerii prezentei acţiuni, adică peste termenul stabilit de Legea nr.793-XIV din 10.02.2000, răspunsuri la cererea adresată nu au parvenit. În drept, călăuzindu-ne de dispoziţiile art.3, 5, 14, 16, 25, 26 din Legea contenciosului administrativ, art.1, 4, 5, 28, 33, 55, 56, 117, 166, 167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova SOLICITĂM: A admite prezenta cerere. A recunoaşte ilegalitatea şi nulitatea Deciziei Consiliului oraşului __________ nr.___ din ___________ „cu privire la autentificarea dreptului de folosinţă asupra loturilor de pământ din str.__________, nr.___ SRL „B” „...în partea autentificării dreptului de folosinţă beneficiarului SRL „B” asupra lotului de teren cu nr.1 cu suprafaţa de _______ ha, amplasat în or._________, str._________, nr.___. ANEXĂ: Data___________ Semnătura______________

228

________. în care autoritatea de control indică prezumata încălcare de către SRL „A” a Legii cu privire la repatrierea mijloacelor băneşti.___ PÂRÂT: INSPECTORATUL FISCAL DE STAT _________________________ or.8) al Codului fiscal al Republicii Moldova. ___ din _________ a Inspectoratului fiscal din raionul _________. nr.a adoptat Decizia nr. actul administrativ poate fi anulat. str. 229 . din ________. rezultată din aprecierea subiectivă şi incompletă a legislaţiei. manifestată prin înregistrarea operaţiunii de export în evidenţa contabilă în sumă de ______ lei.___ din ________ emisă de Inspectoratul Fiscal din raionul ________ ca fiind drept eronată. iar nu suma de ______ lei.________. 216 alin. a sancţionat-o cu amendă în mărime de ______ lei. în conformitate cu art. SRL „A” a fost recunoscută culpabilă de încălcarea art. SRL „A” consideră Decizia nr. în baza Actului de control nr. majorare de întârziere în sumă de _____ lei şi amendă în sumă de _____ lei pentru diminuarea prezumată a impozitului pe venit. a prezentat în scris argumentarea dezacordului. str. nefondată. ___ RECLAMANT: Societatea comercială „A” SRL or. urmând a fi anulată în totalitate în baza cumulului următoarelor argumente. _______._____ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND REVOCAREA ACTULUI ADMINISTRATIV În fapt. În conformitate cu art. Inspectoratul Fiscal din raionul ________ în persoana şefului __________. în termen de 7 zile calendaristice.JUDECĂTORIA ______________ or. în tot sau în parte. nr.___ asupra cazului de încălcare fiscală comisă de SRL „A”. în baza autorizaţiei nr. str. nefiind de acord cu concluziile actului de control. a probelor puse la baza emiterii actului administrativ. s-a dispus încasarea impozitului pe venit diminuat pentru anul ____ în sumă de _____ lei. ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenţei. şi. mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe. ___ din ________. în temeiul art._______.(1) al Legii contenciosului administrativ. indicată în declaraţia vamală de export. La data de _________. ______ din ________. nr. 26 alin. destinatar „Q” (firmă străină). Inspectorul Fiscal Principal al Inspectoratului fiscal din raionul _________. SRL „A”. în persoana __________. precum şi prezumata diminuare a venitului impozabil în sumă de ______ lei. 5 alin. a efectuat un control fiscal prin contrapunere la SRL „A”.________. Prin Decizia nr. în cazul în care este: ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii. În urma controlului efectuat s-a întocmit Actul de control nr.2 şi 3 (a) ale Legii cu privire la repatrierea mijloacelor băneşti.(3) al aceleiaşi legi.________. anexând documentele de rigoare. mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe exprimată prin nerepatrierea mijloacelor băneşti provenite din operaţiunile de export în valoare de ________ lei efectuate la data de ________ către „K” (firmă străină). este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.________.

S. în raporturile apărute cu firma „K”.R. o încălcare fiscală. • trebuie să fie trasă la răspundere persoana respectivă pentru săvârşirea de încălcare fiscală. Ulterior. care stabileşte că odată cu semnarea prezentului contract se anulează datoriile „K” în sumă de _____ lei faţă de SRL „A” şi apare datoria „K” în sumă de ______ lei faţă de SRL „C”. Efectele legale produse de cesiunea de creanţă sunt materializate în art. SRL „A” a remis SRL „C” toate actele aferente creanţei. la data de _________ SRL „A” vinde bunurile cumpărate. persoana care examinează cazul de încălcare fiscală este obligată să clarifice dacă: • a avut loc într-adevăr o încălcare fiscală. Potrivit dispoziţiilor convenţiei vizate. în locul SRL „A”. SRL „A” a pierdut dreptul de a cere executarea creanţei. Seria ____ şi Seria _____ din _________. operaţiunea fiind justificată prin declaraţia vamală de export nr. 556 alin. Prevederile art. Astfel. 230 .____. La examinarea cazului de încălcare fiscală Inspectoratului fiscal din raionul ____________. asupra cesionarului trec garanţiile şi alte drepturi accesorii. destinatar fiind compania „Q”. Reglementări similare sunt prescrise şi de art. ______ din ______ . în conformitate cu art. contra sumei de ______ lei firmei „ K” din Republica _________. 558 al Codului civil al Republicii Moldova potrivit căreia drepturile de creanţă se transmit cesionarului aşa cum există la momentul transmiterii. Întru confirmarea creanţei şi a dreptului de a cere executarea ei. Astfel. ___ care precizează că „K” se va achita cu noul creditor – SRL „C”.Potrivit art. ___al convenţiei vizate sunt confirmate şi prin art. cu respectarea art. art. precum şi nu a clarificat şi alte circumstanţe pentru soluţionarea justă a cazului. iar.556 – 566 din Codul civil. ___ din ________. de la nerezidentul „K” executarea obligaţiilor de plată a datoriei creditoare în sumă de ______ lei. ___ al contractului de cesiune. ____ al contractului de cesiune din ________. s-a stabilit că SRL „C” dobândeşte dreptul de a cere. – noul creditor fiind SRL „C”. transferând către SRL „C” toate drepturile. într-adevăr. ___ al contractului de cesiune din ________.556 alin. din momentul semnării contractului SRL „A” cedează. inclusiv şi drepturile accesorii pe care le avea faţă de „K”. la data de ________ SRL „A” a încheiat cu SRL „C” un contract de cesiune de creanţă. Prin urmare. nu a clarificat dacă SRL „A” a comis. Efectele enumerate sunt recunoscute şi de dispoziţia art.1) al Codului civil al Republicii Moldova în temeiul cărora cedentul este substituit de cesionar în drepturile ce decurg din creanţă din momentul încheierii contractului de cesiune. SRL „A” a procurat de la SRL „B” mărfuri identificate ca____________în sumă de ______ lei.(3) din Codul civil şi art. în urma încheierii contractului de cesiune a creanţei între SRL „A” şi SRL „C”. în baza Contractului nr. s-a schimbat creditorul ca element al raportului obligaţional apărut cu „K”. în baza contractului de vânzarecumpărare nr.L „A” a fost substituit de SRL „C” din momentul încheierii contractului de cesiune din ________. Odată cu cesiunea creanţei. ca efect. 247 al Codului fiscal. Potrivit prevederilor art. În conformitate cu contractul nr. ___ din ________. ___ din ________ şi a facturilor fiscale. trebuie să fie trasă la răspundere. iar SRL „C” dobândeşte creanţa în sumă de _______ lei şi devine noul creditor al societăţii „K”. • există alte circumstanţe pentru soluţionarea justă a cazului. Executarea de către părţi a obligaţiilor cesiunii de creanţă este confirmată prin Actul de primire-predare a creanţei în conformitate cu prevederile contractului de cesiune din ______.

Conform art. în condiţiile legale şi convenţionale. respectiv. în temeiul art. care a rămas fără răspuns. 25. în care a activat SRL „A”. precum şi a altor operaţiuni şi tranzacţii externe în conturi deschise la băncile autorizate în Republica Moldova. ___ din _________ emisă de Inspectoratul Fiscal din raionul _________. dreptul de a încasa mijloacele băneşti aferente exportului efectuat a fost cedat şi aparţine SRL „C”.2 din Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti.14 din Legea contenciosului administrativ. 21. În conformitate cu art. Raportând reglementările vizate la circumstanţele faptice probate documentar. nu poate fi calificat drept subiect al obligaţiei fiscale. din momentul încheierii contractului de cesiune nu mai este subiect al obligaţiei. A recunoaşte ilegalitatea şi a anula Decizia nr.28. prestării de servicii în străinătate. 5. 167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova. 26 din Legea contenciosului administrativ SOLICITĂM: A admite acţiunea.3. 8. Prin urmare. a mijloacelor băneşti aferente exportului de mărfuri.__ din _______ a Inspectoratului Fiscal din raionul _________ prin care SRL „A” este recunoscută culpabilă de încălcarea termenului de repatriere a mijloacelor băneşti provenite din tranzacţiile economice externe şi sancţionată cu amendă în mărime de ______ lei. ANEXĂ: Data ____________________________ Semnătura _____________________________ 231 . mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe. este ilegală Decizia nr. 166. 16. 17. În drept. SRL „A” a solicitat revocarea în totalitate a Deciziei nr. iar costul serviciilor prestate – în documentele confirmative. volumul mijloacelor fiind indicat în declaraţia vamală. ceea ce denotă că SRL „A” nu este responsabil de repatrierea mijloacelor băneşti şi. se confirmă incontestabil că SRL „A” nu este creditorul firmei „K”. şi în lipsa dreptului de a încasa mijloacele băneşti aferente exporturilor de mărfuri efectuate. 32. repatrierea mijloacelor băneşti – este încasarea de la nerezident. art.___ din _________ a Inspectoratului Fiscal din raionul _______. prin cererea prealabilă din ________. în termenul stabilit.

precum rezultă din materialele cauzei. ____ lei taxă proceduri vamale (codul drepturilor de import 010). serviciilor şi pentru livrările de mărfuri.____ din _______.___ PÂRÂT: BIROUL VAMAL _____________ or. În vederea motivării juridice a Actului constatator. TVA nu se aplică la importul mărfurilor. fiind calculate şi încasate drepturi de import în cuantum de _____ lei TVA (codul tipului drepturilor de import 030). nr. iar în total _____ lei.__________. nr. ____lei taxă vamală (codul tipului drepturilor de import 020).103 din Codul fiscal al Republicii Moldova. urmând a fi revocat în totalitate. în baza declaraţiilor vamale nr. str. şi un camion de modelul ______.CURTEA DE APEL ____________ or. servicii efectuate de către subiecţii impozabili. nefondat. destinate includerii în capitalul statutar (social) în modul şi în termenele prevăzute de legislaţie. ca fiind eronat. SRL „A” a importat pe teritoriul Republicii Moldova trei unităţi de transport._____ -_____.________. concluzionând neachitarea drepturilor aferente importului mijloacelor de transport în suma calculată şi încasată în baza actului administrativ contestat.__ din _______ „privind calculul drepturilor de import/export” emis de BIROUL VAMAL _________. prin Actul constatator nr. str. în temeiul procesului-verbal al asociaţilor nr._____ privind majorarea aportului social din ________. pentru a fi introduse în capitalul statutar al SRL „A” cu suma de ________ lei. BIROUL VAMAL ________ reţine că SRL „A”. iar la data de _______. în baza cumulului următoarelor circumstanţe şi motive: Astfel. fabricate în anul ____.__________.__________.___ RECLAMANT: Societatea comercială „A” SRL or. rezultat din aprecierea subiectivă şi incompletă a legislaţiei în vigoare şi a probelor puse la baza emiterii actului. Prin prezenta acţiune.______ . diferenţele totale încasate în baza Actului constatator privind drepturile de import constituind suma de ____ lei.________.___ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULITĂŢII ACTULUI ADMINISTRATIV În fapt. fabricat în anul ______. Deciziei Camerei Înregistrării de Stat din ________ privind operarea modificărilor în actele de constituire a SRL „A” şi a Certificatului constatator emis în acest sens. a importat în Republica Moldova trei unităţi de transport în vederea introducerii acestora în capitalul statutar al Societăţii.________. lipsit de suport normativ şi faptic. SRL „A” a fost recunoscută culpabilă de încălcarea dispoziţiei art._______ din __________. în temeiul facturii fiscale Seria nr. SRL „A” îşi manifestă dezacordul şi contestă Actul constatator nr. str. Potrivit art. două unităţi de modelul ______. la data de ________. nr. în baza declaraţiilor vamale nr. 232 . care constituie rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova pentru activele materiale a căror valoare depăşeşte 3000 de lei pentru o unitate şi al căror termen de exploatare depăşeşte un an. pentru încălcările imputate fiind aplicate penalităţi în sumă totală de _____ lei. în data de _______. aceste unităţi de transport au fost înstrăinate SRL „B”.__ din __ „privind calculul drepturilor de import/export” emis de BIROUL VAMAL ________.28 al Codului vamal al Republicii Moldova.

1380-XIII din 20. precum rezultă din Declaraţia privind TVA depusă de SRL „A”. şi să achite la buget pentru fiecare perioadă fiscală. ceea ce denotă incontestabil achitarea TVA şi lipsa restanţelor la acest impozit faţă de bugetul de stat. inconsistent şi vizează încasarea repetată (dublă) a TVA. Inspectoratului Fiscal de Stat ________. Astfel. În conformitate cu art. care se determină ca diferenţă dintre sumele TVA achitate sau care urmează a fi achitate de către consumatori pentru mărfurile. incontestabil se probează declararea şi achitarea TVA aferentă livrării impozabile realizate. şi a penalităţii pentru întârzierea achitării acesteia.1997 stipulează în mod expres. În contextul enunţat.117 din Codul vamal al Republicii Moldova. în baza facturii fiscale. serviciile livrate lor şi sumele TVA achitate sau care urmează a fi achitate furnizorilor la momentul procurării valorilor materiale. înstrăinează autoturismele menţionate către SRL „B” la suma de ______ lei. Conform Declaraţiilor vamale nr. în cazul trecerii mărfurilor peste frontiera vamală şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie.1. serviciilor (inclusiv TVA la valorile materiale importate) folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător în perioada fiscală respectivă.118 din Codul fiscal al Republicii Moldova.a) sunt obligaţi să declare. în data de _______. ţinându-se cont de dreptul de trecere în cont conform art.115. care face parte integrantă la Legea vizată. Nota de aplicare a Anexei nr. în calitate de vânzător. reprezintă obiect impozabil cu TVA reprezentând rezultatul activităţii acesteia de întreprinzător.101 din Codul fiscal al Republicii Moldova.95 din Codul fiscal al Republicii Moldova. conform art. ca subiect impozabil. art. Potrivit art.______.94 lit. inclusiv TVA în sumă de ________ lei. se recunoaşte în mod expres că poziţia tarifară a mărfurilor importate de către SRL „A” conform Nomenclatorului mărfurilor din Republica Moldova constituie 8704. respectiv. această livrare a fost supusă înregistrării în Registrul de evidenţă a vânzărilor conform art. fapt consumat prin calcularea TVA aferentă livrării.1997 „Cu privire la tariful vamal”. se percepe. declarată şi achitată ţinând cont de dreptul reclamantului la trecerea în cont a TVA pe procurările efectuate în perioada de referinţă. SRL „A”._______ din _________. pornind de la considerentul că anii producerii autocamioanelor introduse pe teritoriul Republicii Moldova sunt _____ şi ______. la cota stabilită de art. obiectul impozabil al SRL „A” cu TVA din livrarea efectuată a fost calculată. că taxa vamală nu se percepe la importul autovehiculelor specificate la poziţiile tarifare 8702 şi 8704. aferente importului. care a fost stinsă reieşind din procurările avute de către SRL „A” conform anexei la Declaraţia TVA. iar la data importului 233 .114. ______ . În corespundere cu art.11. or.96 din Codul fiscal al Republicii Moldova. TVA calculată din vânzările perioadei fiscale în care a avut loc înstrăinarea constituie suma de ________lei.101-102 din Codul fiscal al Republicii Moldova pe motivul scutirii de TVA la importul activelor litigioase introduse în capitalul statutar. cu termenul de exploatare de până la 7 ani.118 Din Codul vamal al Republicii Moldova statuând că mărfurile care trec frontiera vamală se supun taxei vamale conform Legii nr. la data de ________.Respectiv. livrarea realizată de către SRL „A”._______ din _______ şi din conţinutului Actului constatator nr.1 la Legea nr.____ din __________ în sumă de _______ lei. prin punctul 2 al acesteia.1380-XIII din 20. Totodată. contribuabilul SRL „A” la importul unităţilor de transport destinate introducerii în capitalul statutar al întreprinderii nu a operat trecerea în cont a TVA la importul mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova în corespundere cu dispoziţiile art. conform căruia taxele vamale se aplică în baza anexei nr. suma TVA.11. Prin urmare.4. ca drept de import taxa vamală. conform Actului constatator nr. conform art. poartă un caracter nefondat. Seria nr. calcularea şi încasarea de către BIROUL VAMAL _______ a TVA. Totodată. în mărime de ________ lei. art.102. subiecţii impozabili stipulaţi la art. stabilită.

la data depunerii acţiunii în instanţa de judecată. în corespundere cu art. călăuzindu-ne de dispoziţiile art. taxa pentru proceduri vamale o constituie la mărfurile de peste 1000 de euro cuantumul procentual de 0. SOLICITĂM: A admite prezenta cerere. 5. 25. SRL „A” a solicitat revocarea în totalitate a Actului constatator nr. taxa pentru proceduri vamale reprezintă totalitatea serviciilor acordate de organele vamale în sfera activităţii vamale. denotă faptul că BIROUL VAMAL __________ a depăşit cadrul legal la calcularea taxelor vamale pentru importul efectuat. Prin cererea prealabilă din ______. 26 ale Legii contenciosului administrativ. „____” din „__________” „privind calcularea (recalcularea) drepturilor de import/export”. iar impunerea acestora de către autoritatea vamală implică manifestarea unei diligenţe insuficiente pentru aplicarea corectă a cadrului normativ în vigoare. în temeiul art.14 al Legii contenciosului administrativ. suma de _______ lei. exceptează imperativ SRL „A” la calcularea şi achitarea taxei vamale contestate în mărime totală. ANEXĂ: Data_________________ Semnătura_____________ 234 . Astfel. or. cu privire la tariful vamal în situaţia descrisă. iar. taxele pentru efectuarea procedurilor vamale se percep.4% din valoare în vamă. inclusiv penalităţile de ________ lei. art166. înaintată în conformitate cu art. şi cererea suplimentară din __________. la vămuirea mărfurilor de import. dar nu mai mult de 1800 de euro.4 al Legii cu privire la tariful vamal. De asemenea.122 din Codul vamal al Republicii Moldova.2 – parte integrantă la Legea nominalizată care prevede că. stabilite de legislaţie. baza de calculare a taxei pentru proceduri vamale o constituie valoarea în vamă a mărfurilor sau taxele fixe. 167 din Codul de procedură civilă. ___ din __________ „privind calcularea (recalcularea) drepturilor de import/export” emis de BIROUL VAMAL ___________ prin care SRL „A” i-au fost calculate drepturi de import în sumă totală de _______ lei. conform art. A recunoaşte ilegalitatea şi a dispune revocarea Actului constatator nr. În drept. calcul ce probează achitarea corectă de către reclamant a taxei proceduri vamale.121 din Codul vamal al Republicii Moldova. însă cererile.(anul____) autocamioanele nu depăşeau termenul de exploatare de 7 ani. au rămas fără răspuns. 16. 14.3. ceea ce constituie reieşind din valoarea indicată în Actul constatator contestat a mărfurilor (________ lei). conform anexei nr.

(1) lit.N. Prin actul contestat şi care se pretinde a fi cu putere juridică. 167 241 – 14 din 18. în conformitate cu prevederile art. ale documentelor de însoţire.c) din Legea contenciosului administrativ.03. care conţineau încadrarea oficială atribuită de autoritatea vamală a unui stat membru al UE: declaraţia vamală de export nr. 3019I23690. se impune anularea actului contestat.2008.26 alin. a fost perfectată declaraţia vamală primară nr.a) şi lit. Pârât: Biroul Vamal Chişinău mun.2007. Dacia. Circumstanţele relevante importului de mărfuri În luna decembrie 2007. reclamantul a importat în RM trei loturi de marfă. 73181630. colaboratorii Biroului Vamal Chişinău au întocmit Actul constatator nr. În susţinerea pretenţiilor.2007.12. acesta fiind emis contrar procedurii stabilite de legislaţie.07ROBU1400E0017490 din 19.12. 73182200. a fost perfectată declaraţia vamală primară nr. Chişinău. Prin urmare. la data de 21. Actul administrativ relatat anterior. bd.2007 şi INVOICE nr.68 lei. pentru marfa încadrată conform Nomenclatorului mărfurilor la Codul – 73181590.Curtea de Apel ________ Colegiul de contencios administrativ Reclamant: SRL „ CT” reprezentată în baza procurii de avocatul V.75 ca dovadă a apariţiei obligaţiei vamale pentru SRL „CT”. ale documentelor de însoţire care conţineau încadrarea oficială atribuită de autoritatea vamală a unui stat membru al UE: declaraţia 235 - .12. Iniţial. Încadrarea tarifară a avut loc conform caracteristicilor descriptive ale mărfii. similară declaraţiei vamale. invocăm următoarele circumstanţe de fapt şi de drept: A. 3019I23634. în urma unui control. Încadrarea tarifară a avut loc conform caracteristicilor descriptive ale mărfii.2007. poartă un caracter vădit ilegal în fond. au fost perfectate declaraţiile vamale primare: la data de 20. 73089099. drepturi de import în sumă de 178811. 49/6 CERERE DE CHEMARE ÎN INSTANŢA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV (PRIVIND ANULAREA ACTULUI ADMINISTRATIV ŞI ÎNCASAREA PREJUDICIULUI CAUZAT) La 04.12. declarândule în termen. pentru marfa încadrată conform Nomenclatorului mărfurilor la Codul – 73089099. reclamantul a fost obligat să achite la contul trezoreriei Biroului Vamal Chişinău.

prin „acordarea liber de vamă” organul vamal a confirmat legalitatea vămuirii mărfii. conform Nomenclatorului mărfurilor a avut loc inclusiv şi la perfectarea declaraţiilor vamale complementare şi a declaraţiilor privind valoarea în vamă a mărfurilor.a) CV. reclamantul a calculat cuantumul drepturilor de import bazându-se pe elementele de taxare stabilite la data apariţiei obligaţiei vamale. termenelor legale. a) şi alin. Din circumstanţele de fapt şi de drept. reflectate anterior. iar mărfurile importate au primit liber de vamă. Potrivit p. 169685 – 15 din 21.2007. 39211310.2007 şi INVOICE nr. fiind incluse şi în circuitul civil pe teritoriul RM.(4) CV. organul vamal urma să aibă la dispoziţie şi să se bazeze pe circumstanţe excepţionale şi pe unul din temeiurile limitative prevăzute de lege. este important să se reţină că reclamantul a achitat toate drepturile de import.vamală de export nr. 73181630. au luat naştere la data înregistrării declaraţiei vamale de import. 167241 – 13 din 18. potrivit art. Încadrarea tarifară a avut loc conform caracteristicilor descriptive ale mărfii. În cadrul controlului vamal a fost verificată schema tehnologică de prelucrare a declaraţiei vamale. rezultă că. încadrarea corespunzătoare. se echivalează cu o încălcare a drepturilor garantate prin art. la data de 24.2005. 73182200.01. potrivit art. a competenţei. 39201026.12. B. Or. În speţă. (2) CV. Încadrarea corespunzătoare a mărfurilor. controlul vamal vis-à-vis de importul efectuat de reclamant.12. 76072091. pentru efectuarea controlului. a fost perfectată declaraţia vamală primară nr. s-au stins datorită achitării plăţii. precum şi descoperirea fraudelor vamale. 07ROBU1400E0018494 din 21. este important să se reţină că.04. 73181499. respectarea condiţiilor.(1) lit. În conformitate cu prevederile art. încheiată la Bruxelles.2006. Actul constatator a fost emis contrar procedurii stabilite. ale documentelor de însoţire care conţineau încadrarea oficială atribuită de autoritatea vamală a unui stat membru al UE: declaraţie vamală de export nr. 127/2 alin.(1) CV.127 alin. la 14. 73269060. În toate aceste trei cazuri de import.12. în lipsă de competenţă 1.2004. în vigoare pentru Republica Moldova din 01.06.197 alin. 82041100. articolul respectiv din Convenţie are menirea să protejeze 236 .11. 72107090. extinderea de către autorităţile statului.1983. Astfel.12. datorită Legii de aderare nr. Prin urmare. 73181590. controlul vamal are drept scop prevenirea încălcării reglementărilor vamale. constituie un abuz care. 112 – XV din 22.30 al Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al RM (în continuare CV). obligaţiile vamale în raport cu marfa importată în luna decembrie 2007. conform Nomenclatorului mărfurilor.128 alin. peste perioada reglementată prin lege. în esenţă.2007. încadrarea mărfurilor a avut loc conform Convenţiei Internaţionale privind Sistemul armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor.1 Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor şi a Libertăţilor Fundamentale.2007. 3019I23932 pentru marfa încadrată conform Nomenclatorului mărfurilor la Codul – 73012000. În conformitate cu prevederile art. care. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. (1) lit. s-a încheiat în momentul punerii în circulaţie a mărfurilor.1140 din 2. 70193900. şi achitarea drepturilor de import. Pentru a se reveni asupra „situaţiei de fapt” şi pentru a efectua un control vamal suplimentar după „acordarea liber de vamă” şi plasarea mărfii în circulaţie. 07ROBU1400E0017802 şi INVOICE nr.

Prin urmare. 191 CV şi a ordinului de control nr. 03 din 05. 46 al Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al RM. pe timpul staţionării în apele teritoriale sau în porturi şi. în interiorul căruia putea fi efectuat controlul vamal.2008. este relevant că „controlorii” au supus „auditului postvămuire” o perioadă nelimitată de timp. ca acestea să fie aplicate în mod efectiv şi concret. mijloacele de transport şi bunurile nevămuite la intrarea în ţară. 127 CV rezultă că plătitorul vamal la cunoştinţă de cuantumul obligaţiei vamale prin declaraţia vamală acceptată şi înregistrată de către organul vamal. întocmit la 26. Controlul efectuat de Biroul Vamal Chişinău. în Actul constatator nr. au fost „controlate” nu numai importurile ce rezultă din actul constatator.11. în conformitate cu principiile unei societăţi democratice. În speţă.2008. 71-73/253 din 20. afirmăm că organul vamal a interpretat şi a aplicat incorect prevederile art. îşi are limitele sale şi pot fi realizate.02. potrivit art. se evidenţiază faptul că nu au existat temeiurile prevăzute de art. (5) art. Prin Actul de control nr. nu numai că a expirat termenul.financiare a SC „ CT” SRL.2008. constituie o imixtiune ilegală a autorităţilor statului în activitatea unui agent economic. fără declaraţie vamală.02. Aceasta este foarte important. nu a existat niciunul din temeiurile reglementate prin actele normative pentru a se considera că mărfurile importate de reclamant s-au aflat în perioada efectuării controlului sub „supraveghere vamală”.05. În situaţia creată ne rămâne să presupunem că „controlul” a fost efectuat avându-se la bază art. este logic să conchidem că lipsa temeiurilor prevăzute de art. nr.2005 (MO. sunt supuse „supravegherii vamale”: a) mărfurile. Prin urmare.02. 2 alin.225. Ordinul cu privire la aprobarea actului constatator întocmit de organul vamal. b) mărfurile şi bunurile aflate în regim suspensiv. 127 CV. În acest sens. dar lipsesc şi temeiurile care ar fi permis efectuarea unui control cu întocmirea actului constatator. cu valorile organizării sociale comune statelor membre ale Consiliului Europei. Acest act a fost întocmit prin depăşirea atribuţiilor acordate organului vamal vis-à-vis de activitatea SC „CT” SRL. pe aeroporturi.03. a unui 237 .2008. În asemenea mod. dar şi multe altele. în perioada 05. Din alin.1140 din 02. Or.04.02. după caz. nu se conţin date visà-vis de norma de drept care le-a permis colaboratorilor vamali să intervină cu un aşa-numit „control” şi ce fel de control a fost efectuat. În speţă. după caz.(1) CV. 127 CV (!!!). 127 CV. pe baza preeminenţei şi supremaţiei „DREPTULUI”. Relevant este faptul că. c) navele sub pavilion străin şi aeronavele străine. pentru efectuarea controlului. care. au efectuat controlul activităţii economico. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.drepturile şi libertăţile prevăzute de Convenţie. în „cazul unor diferenţe ulterioare sau în situaţia încheierii din oficiu. pentru a se putea elucida în ce măsură a fost respectat „principiul preeminenţei” dreptului în activitatea reprezentanţilor statului. Excepţia de la această regulă se conţine la alin. 0001735. (6) art. 75 din 04. atribuţiile respective rezultă din „activitatea vamală”. 191 CV. În conformitate cu prevederile p. În acest sens.2008 – 26. 92-0 din 27. implică încălcarea procedurii de emitere a actului contestat. colaboratorii Biroului Vamal Chişinău insistă că.127 din Codul vamal.2005) a fost emis anume în baza art. Or. Din act mai rezultă că acest control a fost efectuat în baza art. 127 CV şi constă în faptul că. până la etapa „supravegherii vamale”.

generează răspunderea juridică (contravenţional-vamală. 191 CV. penală) a persoanei vinovate. nu rezultă că „controlul activităţii economico-financiare” a întreprinderii se poate finaliza cu emiterea unui act constatator. a persoanelor care trec mărfuri peste frontiera vamală în situaţia în care „există temeiuri de a se considera că. pretinsele încălcări ale legislaţiei naţionale sau ale tratatelor internaţionale la care RM este parte. În speţă.02. 2. legislaţia RM sau acordurile internaţionale la care acesta este parte nu sunt respectate sau sunt respectate parţial”. şi aşteptăm să se demonstreze contrariul. organul vamal nu a fost în drept să emită actul constatator în situaţia prevăzută de art. 127 CV a fost confirmată şi de pârât prin răspunsul primit la cererea prealabilă.191 CV. În speţă. 29 alin. pentru moment. a activităţii economico-financiare. ce au drept efect suspendarea totală sau parţială de drepturile de import sau export.1401 datată cu 07.04. poate fi întocmit. organul vamal este în drept să efectueze controale.2008 rezultă caracterul abuziv al „controlului”. regimurile vamale suspensive sunt operaţiuni cu titlu temporar. vis-a-vis de faptul că nu au existat temeiuri de a se considera că reclamantul nu a respectat legislaţia naţională sau acordurile internaţionale. administrativă. Lipsa competenţei de a întocmi actul constatator contestat prin prisma absenţei temeiurilor prevăzute de art. Din conţinutul art.03. 0001735. Din această excepţie. Acest lucru este firesc. se impune o întrebare firească: care au fost temeiurile? Potrivit alin.191 CV. Actul constatator. 191 CV. 238 . 191 CV. se constată încălcarea acordurilor internaţionale de către pârât şi nu de către SRL „CT”. lipsa temeiurilor prevăzute de alin. din scrisoarea nr.2008 a fost întocmit în baza art. Din Actul de control nr. plătitorul vamal la cunoştinţă de noua obligaţie vamală pe baza actului constatator întocmit de organul vamal”. 191 CV. că pârâtul a avut totuşi dreptul să întocmească actul constatator reieşind din temeiurile prevăzute în art.08 rezultă că Actul constatator nr. remarcăm următoarele. Afirmăm. Astfel. (1) art. Or. 92-0 din 27. nu poate fi vorba de alt ceva decât „plasarea mărfii în circulaţie liberă”. aprobat prin Ordinul Directorului General al Serviciului Vamal nr. întocmit la 26.” de a se presupune cel puţin că reclamantul nu a respectat legislaţia naţională sau acordurile internaţionale. până la iniţierea propriu-zisă a controlului nu au existat indici care ar fi întruchipat forma „temeiurilor rezonabile. în cazul importului de mărfuri din luna decembrie 2007.(1) art. (1) CV. Să admitem.2005.75 din 04. În acest caz.04. Reamintim că. ”în limita competenţei sale”. 127 CV. Prin urmare. implică lipsa competenţei organului vamal de a efectua „controlul” propriu-zis. reflectată anterior şi care şi-a găsit originea în răspunsul la cererea prealabilă. 3. Prin urmare. 127 CV.regim vamal suspensiv. emis doar în temeiul art. Acest fapt rezultă din conţinutul preambulului Ordinului respectiv şi chiar din conţinutul art. Pentru a aprecia critic poziţia pârâtului. potrivit art. Prin conţinutul aceluiaşi Act de control se poate constata că. rezultă că un act constatator poate fi întocmit doar în baza art. 127 CV.

menţionată anterior. poziţiilor şi subpoziţiilor sistemului armonizat. adoptată la Bruxelles. în faţa Comitetului Sistemului armonizat. Prin prisma acordurilor internaţionale pe care le-a încheiat.2008. orice litigiu între părţile contractante cu privire la interpretarea sau aplicarea Convenţiei se soluţionează. Prin Actul corespunzător nr. face trimitere la Hotărârea Guvernului nr. Ne confruntăm.(2) CV. inclusiv „având în vedere faptul că. în special a celor privind comerţul internaţional”. activitatea vamală urmează să se desfăşoare în conformitate cu normele şi cu practica internaţională. precum şi toate notele de la secţiuni. urma a fi încadrată doar la un singur cod – 9406000. ţară membră a UE. a avut loc conform Sistemului armonizat prin intermediul autorităţii vamale a unui stat membru a UE.2004.112-XV din 22.2003.06. potrivit cărora Republica Moldova s-a obligat: .01. comparării şi analizei statisticilor. 3 (obligaţiile părţii contractante) p.să utilizeze toate poziţiile şi subpoziţiile sistemului armonizat. urmează să se ţină cont că.2 din Convenţie. în cazul în care Convenţia privind Nomenclatura. potrivit alin.03. potrivit art.1 şi p. în mod oficial. 239 .să aplice normele generale de interpretare a sistemului armonizat.2 alin. în luna decembrie 2007. fără completări sau modificări. 10 din Convenţie. Prin urmare. şi statisticile de producţie.01. În conformitate cu alin.2006. fiecare din 8 cifre. Pârâtul. cel mai bun mijloc de a ajunge la rezultatele dorite”. În situaţia în care autoritatea vamală a RM nu acceptă încadrarea respectivă urmează să se iniţieze procedura de soluţionare a litigiilor prevăzută de art. prin care. În viziunea noastră. Printre acestea fiind şi „dorinţa facilitării. prin negocieri directe între părţile respective. loturi de marfă din România. În acest sens.54 din 26. . de către părţile în litigiu. 75 din 04. La elaborarea Convenţiei (vezi preambulul) „s-a avut în vedere că este important să se dispună de date exacte şi comparabile în scopul negocierilor comerciale internaţionale” precum şi că „Sistemul armonizat este destinat să favorizeze stabilirea unei corelaţii cât mai strânse între statisticile comerciale de import şi de export. format din 6 cifre. în susţinerea poziţiei sale. Marfa a fost însoţită de documente cu putere juridică internaţională. (1) art. pe cât e posibil. organele vamale ale RM nu au fost în drept să modifice încadrarea codurilor numerice a mărfii care. colectării. la soluţionarea litigiului. cu situaţia prevăzută de art.04. se insistă că marfa care a fost importată şi încadrată la 15 coduri numerice conform Sistemului armonizat de denumire şi codificare. Republica Moldova are nu numai dreptul dar şi obligaţia să se conforme normelor şi practicii internaţionale în domeniul activităţii vamale. în data de 14. în vigoare din 01. aşadar. Astfel. (2) al art. precum şi codurile numerice aferente acestora. Republica Moldova participă la colaborarea internaţională în domeniul activităţii vamale. Conţinutul preambulului Convenţiei prevede condiţiile şi scopurile care au determinat părţile contractante la semnarea Acordului.2004. Convenţia fiind ratificată prin Legea de aderare nr. a avut loc încadrarea mărfii conform Convenţiei internaţionale privind sistemul armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor.Reamintim că. 10 Convenţie. capitole şi subpoziţii şi să nu modifice domeniul de aplicare a secţiunilor. pe de altă parte”. capitolelor. reamintim că SRL „ CT” a importat. orice litigiu care nu se soluţionează astfel se aduce. este de prisos a demonstra că. pe de o parte. 10 Convenţie. care îl examinează şi care face recomandări în vederea soluţionării acestuia. s-a dovedit a fi un instrument eficient în atingerea unora dintre aceste obiective. se aplică acordul internaţional.

este inadmisibilă aplicarea neuniformă a Sistemului armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor. pe de o parte. În situaţia în care autorităţile RM nu sunt de acord cu încadrarea tarifară oficială. prevăzută în primul alineat al articolului menţionat. La soluţionarea litigiului.1 din Protocolul nr. 1 din Primul Protocol Adiţional la Convenţie. 1 al Primului Protocol Adiţional la Convenţie. Mijloacele financiare ridicate de la contul reclamantului constituie „o valoare patrimonială” în sensul art. Or. diferendului. pe de o altă parte” această atitudine poate pune la îndoială calitatea RM de membru al multor alte organisme internaţionale. potrivit modului stabilit. C. pârâtul încearcă să se distanţeze de standardele comunităţii internaţionale. Prima normă de ordin general. Acest acord a fost încheiat în baza instrumentelor relevante ale Consiliului de Cooperare Vamală. Respectiv.06. punând piedici în onorarea obligaţiilor pe care RM şi le-a asumat odată cu ratificarea Convenţiei respective. a litigiului. precise şi previzibile (Hotărârea CEDO din 30.12. unul dintre principiile fundamentale ale unei societăţi democratice (Hotărârea CEDO din 25. atribuită de autoritatea vamală a României urma să se procedeze. Partea a doua a art. Italia).1996. de către statele semnatare a acordului.2000. după caz.05.1 înscrie condiţiile în care privarea de un bun nu reprezintă o încălcare a dreptului titularului. cu atât mai mult că ambele state au ratificat Convenţia de la Bruxelles. Prin actul constatator contestat şi punerea acestuia în executare a fost violat grav dreptul garantat prin art.200. cazul Carbonara Ventura v. „Pentru asigurarea aplicării corecte a legislaţiei vamale”.” a haosului în ceea ce priveşte „corelaţia între statisticile comerciale de import şi de export. la soluţionarea neînţelegerilor. Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României au încheiat un acord de cooperare vamală. conform art. acelaşi reclamant nu a fost în drept să schimbe încadrarea tarifară care a dobândit un caracter oficial cu aportul autorităţii vamale a României.Prin actul constatator.04. urmează a se ţine cont că. Prima condiţie impune nu numai simpla existenţă a unor norme pentru a justifica o privare de proprietate. Amuur vs Franţa). şi statisticile de producţie.2000. pentru a justifica privarea de proprietate. în special Recomandarea privind asistenţa reciprocă din 05. dar şi ca ele să fie accesibile. enunţă principiul general al necesităţii respectării dreptului de proprietate: „orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale”. este relevant faptul că problema ce ţine de aplicarea Sistemului armonizat de denumire şi codificare a mărfii nu poate fi pusă în sarcina reclamantului. această normă a textului Convenţiei. Astfel. la 24. Cu referire la aceleaşi „condiţii” Curtea Europeană a evidenţiat că. urmează să fie respectată preeminenţa normelor de drept. Or.04. impune obligaţia statelor contractante de a respecta dreptul de proprietate al persoanelor fizice şi juridice.1953. 240 . 16 al Acordului dintre Guvernul RM şi Guvernul României din 24. dacă se insistă asupra haosului în „sistemele comerciale de denumiri şi de codificare a mărfii. Altfel spus.

a) şi lit. 3. În baza celor relatate. (1) lit.75 din 04.03. A suspenda executarea Actului constatator nr. Admiterea acţiunii.75 din 04. 8. încasată în baza actului administrativ contestat. inclusiv ale art. 26 alin.2008.b). 1.Din cele relatate anterior. 2. a prevederilor normelor de drept invocate. rezultă că pârâtul – autoritate a statului – a violat dreptul de proprietate pe care îl deţine reclamantul prin depăşirea condiţiilor care ar justifica privarea de proprietate. SOLICIT: 1. A încasa cheltuielile de judecată. Data_____________ Semnătura__________________ 241 .68 lei. Anularea Actului constatator nr.2008 ca fiind emis contrar prevederilor legii şi cu încălcarea procedurii stabilite. (1) lit. 25 alin. 5.e) din Legea contenciosului administrativ. 5. 21.03. 4. A obliga pârâtul să restituie suma de 178 811. 3.

la __________. cetăţeanul Irakului. În speţă. exclude prelungirea procedurii de urmărire penală".Procuratura Republicii Moldova Dlui_____________ În interesele lui ________________ De la: avocatul ______________ PLÂNGERE (ÎN ORDINEA ART. pe faptul trecerii ilegale a frontierei de stat de către ______________________. Conform art. Ordonanţa dată am primit-o prin poştă la ____________________. conform art.362 alin. Fiind recunoscut şi audiat în calitate de învinuit. 313 DIN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ) Prin ordonanţa din ________ emisă de procurorul ________________ a fost dispusă încetarea urmăririi penale în privinţa lui _________________ în baza art. însă şoferul care-i transporta în tir le-a schimbat traseul. ____________________ a recunoscut vina în săvârşirea infracţiunii incriminate. Consider ordonanţa contestată ca parţial ilegală şi care urmează a fi modificată din următoarele considerente. (1) CP. S-a stabilit ca. a trecut ilegal frontiera de stat a Republicii Moldova prin Biroul Vamal _____________. . Astfel.58 CP. _____. 275 (3) din Codul de procedura penală al RM. Consider că temeiurile de drept care au fost invocate în ordonanţa contestată nu corespund cadrului normativ-juridic ce se referă la statutul juridic al solicitanţilor de azil. _______________.procesul-verbal de control corporal din ____. care.2008.actul de primire-predare nr. declarând că. Chiar dacă învinuitul ___________ şi-a recunoscut deplin vina în săvârşirea faptei incriminate. vinovăţia sa se dovedeşte şi prin: .(2) din Legea nr. În ordonanţa dată se menţionează : „că urmărirea penală în cauza dată a fost pornită la ______. a avut intenţia să ajungă în mod ilegal în una dintre ţările Europei Occidentale. fără autorizarea trupelor de grăniceri sau a organelor vamale şi evitând controlul Secţiei Control de Frontieră Leuşeni a Serviciului Grăniceri. în baza art.schema locului reţinerii. 58 din Codul penal. una din circumstanţele care exclude urmărirea este cazul în care fapta nu întruneşte elementele infracţiunii. Nu a ştiut că pentru trecerea ilegală de frontieră survine răspunderea penală. dar a conştientizat caracterul ilegal al acţiunilor sale.62 (1) CP. între orele 2-3. Analizând în cumul materialele cauzei penale. _______________ a depus cerere de acordare a azilului în Republica Moldova. însă acesta urmează a fi liberat de răspundere penală în legătură cu schimbarea situaţiei.9 alin. . .270 din 18. fără a dispune de paşaportul stabilit. potrivit art. fund ajutat de o persoană necunoscută de origine turcă. nu 242 .procesul-verbal de cercetare la faţa locului din ____. circumstanţă. dinspre România. conchid că _____________ a săvârşit infracţiunea prevăzută de art.12. la data de _______________.

precum şi temeiurile de fapt şi de drept pe baza cărora se dispune încetarea.362 CP al RM. fără paşaportul stabilit sau fără autorizaţie." Această prevedere – a unei legi speciale – trebuia să fie aplicată în cazul dat.31 al Convenţiei privind statutul refugiaţilor. nu poate fi reţinut nici caracterul ilegal al trecerii frontierei de către ________________pentru că acesta la data de ______________a solicitat azil depunând o cerere la Direcţia Refugiaţi a Biroului Migraţie şi Azil din cadrul MAI. recunoscute ca valabile. ale intrării sau prezenţei lor ilegale.” Organul de urmărire penală nu a luat în considerare nici prevederile alin. pe motivul intrarii sau şederii lor ilegale. Modificarea ordonanţei procurorului din ________ în privinţa lui ____________________ şi încetarea urmăririi penale în privinţa lui din motivul lipsei elementelor componenţei de infracţiune. art.270 din 18. Avocatul Data_________________ _________________ 243 . stipulează că „Statele contractante nu vor aplica sancţiuni penale. SOLICITĂM: 1.275 (3). în vigoare pentru Republica Moldova din 2001." De asemenea.12. pe lângă elementele prevăzute în art.9 din Legea privind azilul în Republica Moldova şi art. sub rezerva prezentării lor fără întârziere la autorităţi pentru a le expune motivele. 285(5) şi 313 din Codul de procedură penală al RM. art.362(4) din Codul penal al RM. intră sau se găsesc pe teritoriul lor fără autorizaţie. Tratamentul aplicat acestor persoane se va conforma standardelor internaţionale referitoare la drepturile omului şi prevederilor prezentei legi.2008 stipulează imperativ că "Solicitanţii de azil nu vor fi sancţionaţi pentru intrare sau şedere ilegală pe teritoriul Republicii Moldova. solicitantul cade sub incidenţa art. Pornind de la specificul tratării solicitanţilor de azil. date privind persoana şi fapta la care se referă încetarea. temeiurile de drept în acest caz nu au fost stabilite corect. Din considerentele menţionate supra. 2. care stabilesc că "Acţiunea prezentului articol nu se extinde asupra cetăţenilor străini veniţi în Republica Moldova.(2) al art. articolul 31 p.9 al Legii privind azilul în Republica Moldova.(5) art.9 din Legea privind azilul în Republica Moldova nr. sosind direct din teritoriul unde viaţa sau libertatea lor erau ameninţate în sensul prevăzut de art.(4) al art. Alin. Admiterea plângerii. refugiaţilor care. deci.362 (4) CP al RM.1.255.1 al Convenţiei privind statutul refugiaţilor. pentru a se folosi de dreptul de azil acordat de Constituţia Republicii Moldova. În conformitate cu prevederile alin.285 ordonanţa de încetare a urmăririi penale trebuie să cuprindă. şi în baza art.există latura obiectivă şi cea subiectivă ale infracţiunii prevăzute de art.

se menţionează că «Procurorul a pus concluzii de admitere a ambelor recursuri şi de casare a deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe de apel. achitat pe motiv de eroare judiciară iar alte mandate de arestare emise în privinţa dânsului au fost anulate. către Direcţia Refugiaţi privind anularea deciziei Direcţiei Refugiaţi ca fiind neîntemeiată şi acordarea protecţiei umanitare în Republica Moldova. totodată. Data________________ Semnătura_______________ 244 . în România. se află în curs de desfăşurare o acţiune intentată de dl _________________în vederea efectuării unui control al măsurilor dispuse de procuror în cursul urmăriri penale şi al soluţiilor adoptate.208 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova. Atragem atenţia asupra faptului că. Faptul că acţiunile intentate împotriva dlui _____________au fost anulate şi desfiinţate în instanţe superioare în urma atacării sentinţelor de condamnare ne permite să concluzionăm că în deciziile de condamnare emise în privinţa dlui _____________există o anumită imparţialitate şi părtinire. în privinţa dlui ______________ au fost intentate mai multe dosare penale. CEREM: Amânarea procesului în cauza intentată de _________. solicitant de azil.Curtea de Apel Chişinău Avocatul_____________________ în interesele lui_______________ CERERE PRIVIND AMÂNAREA PROCESULUI ÎN CONFORMITATE CU ART. prin care dl __________ a fost condamnat la 14 ani privaţiune de libertate. pentru a-şi întemeia în drept soluţia». în care acesta a fost achitat. către Direcţia Refugiaţi privind anularea deciziei Direcţiei Refugiaţi ca fiind neîntemeiată şi acordarea protecţiei umanitare în Republica Moldova până la soluţionarea acţiunii intentate de către de către instanţa română. ulterior graţiat de preşedintele României. Solicităm amânarea procesului în legătură cu faptul că. pentru ca aceasta să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate de apelanţi şi. Dat fiind faptul că soluţia ce urmează a fi dată de instanţa română este de o importanţă fundamentală pentru justa soluţionare a prezentei cereri şi pentru a releva noi circumstanţe ce pot influenţa decizia de acordare a cererii de azil. considerăm că este oportună amânarea procesului până la obţinerea unei soluţii pe marginea cazului dlui ____________________. în procedura Parchetului de pe lîngă Înalta Curţe de Casaţie şi Justiţie din România.208 DIN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ În procedura Curţii de Apel se află cauza intentată de ____________________. Ne întemeiem cererea pe prevederile art. Din considerentele expuse şi pentru a asigura judecarea justă a cauzei. Această concluzie relevă faptul că chiar procurorul care instrumenta cauza avea dubii în privinţa legalităţii acuzaţiilor înaintate dlui _____________. În Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. solicitant de azil.

am studii superioare neterminate din motive de boală. străinului care. Întoarcerea mea în ţara de origine este imposibilă din motivul existenţei conflictului armat care este în curs de desfăşurare în Sectorul Gaza. judecat sau condamnat şi nu am avut probleme cu autorităţile de stat din Palestina. Consider decizia dată ca fiind neîntemeiată şi pasibilă anulării cu emiterea unei noi decizii prin care mi s-ar acorda statutul de refugiat. __________________ Pârât : Direcţia Refugiaţi Chişinău. religie. _______________-. sunt de naţionalitate palestinian şi de religie musulman. 2. M-am născut la data de _________ în Palestina. valabil fiind până la _________. Chişinău. nu am fost membru al niciunui partid politic. În susţinerea identităţii mele. arestat. am prezentat paşaportul seria _________ emis de către Ministerul Afacerilor Interne al Iordaniei la data de _________. Reclamant : _______________ deţinător al protecţiei umanitare. nu doreşte să se pună sub protecţia acestei ţări. naţionalitate. în virtutea unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă. --------------------din --------------------. nr. precum şi din motivul nedeţinerii buletinului de identitate eliberat de către autorităţile israeliene. Nu pot obţine acest document deoarece tatăl meu a fost expulzat în anul 1967 din Palestina în Iordania de către armata israeliană pe motiv că era înrolat în armata palestiniană care se afla sub conducerea Egiptului. adeverinţa de imigrant eliberată la _________ de către Serviciul de Stat Migraţiune al Republicii Moldova. Potrivt art. Motivele cererii sunt următoarele: În fapt. prin prezenta. formaţiune socială. ___ a directorului Direcţiei Refugiaţi. __DIN _____ A DIRECŢIEI REFUGIAŢI ŞI ACORDAREA STATUTULUI DE REFUGIAT Subsemntul. Acordarea statutului de refugiat. la data de _________. solicit: 1.17. care a fost prelungit până în _________. datorită acestei temeri. se află în afara ţării a cărei cetăţenie o deţine şi care nu poate sau. alin. Sectorul Gaza. sau care. am venit în _________ pentru a-mi continua studiile în baza invitaţiei. ____________________ CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU ANULAREA DECIZIEI NR. a fost respinsă cererea mea de acordare a statutului de refugiat. Nu am fost niciodată deţinut. Anularea deciziei Direcţiei Refugiaţi. nedeţinând nicio cetăţenie şi 245 .Curtea de Apel Chişinău. prin decizia nr. apartenenţă la un anumit grup social sau opinie politică.(1) al Legii privind azilul. Prin aceeaşi decizie. „Statutul de refugiat se recunoaşte. mi s-a acordat protecţie umanitară. la solicitare. Decizia mi-a fost comunicată la data de _________. În Moldova. religioasă sau militară.

este prezentă şi noţiunea de temere bine întemeiată de a fi persecutat de către forţele armate care participă la conflictul armat din Palestina. Hamas şi alte grupări palestiniene armate continuă lansarea haotică a rachetelor asupra regiunilor civile din Israel.. „Forţele Israelului continuă să realizeze atacuri nelegitime.găsindu-se în afara ţării în care îşi avea domiciliul legal şi obişnuit. tortura şi omorurile în perioada detenţiunii au continuat şi după ce luptele au încetat. Surse credibile relevă faptul că oricine poate fi ţinta unui atac pe teritoriul Fâşiei Gaza. Între timp. Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiaţi.) În afară de armele produse la nivel local. inclusiv atacuri neproporţionate şi sunt acuzate de folosirea unor arme precum fosforul alb.org/ en/news/2009/04/20/gaza-hamas-should-end-killings-torture) Nu contest informaţia prezentată de Direcţia Refugiaţi referitoare la situaţia din ţara de origine. dar ignorat. datorită respectivei temeri. dar şi de alte ţări. folosind arme străine şi alte echipamente militare furnizate.unhcr.hrw. a afirmat că este profund îngrijorat de povara grea a conflictului ce cade pe umerii populaţiei civile. deoarece în condiţii de război pot fi în orice moment victima unui atac cu caracter discriminatoriu. El s-a alăturat apelului lansat de secretarul general al ONU. în contextul creşterii numărului de civili ucişi în Gaza. (.. Ban Ki-moon de a înceta imediat ostilităţile. de a înceta focul”.” Violenţele politice interne în Gaza şi în Coasta de Apus nu sunt o noutate. nu reuşesc să abordeze serios crimele înfăptuite de forţele de securitate comise în timpul şi după atacurile întreprinse de Israel.. care supun persoanele civile unui risc inacceptabil atunci când sunt folosite în regiunile dens populate. a declarat Malcolm Smart. ca urmare a unor astfel de evenimente. au întreprins aresturi arbitrarii ale simpatizanţilor celeilalte şi au supus deţinuţii la tortură şi reletratamente.) Situaţia civililor din Gaza a devenit tot mai disperată pe parcursul celor şase zile care s-au scurs din momentul în care Consiliul de Securitate a emis apelul aproape unanim.org/news/NEWS/496355082. inclusiv ai copiilor. totuşi.html) Potrivit unui comunicat de presă difuzat de Amnesty International „Este necesară impunerea de urgenţă a unui embargo de arme deplin asupra tuturor părţilor implicate în conflictul din Gaza. este tot mai mare (. forţele Israeliene întreprind atacuri nelegitime. (Disponibil la http://www. Antуnio Guterres. care controlează Coasta de Apus. Violările drepturilor omului s-au micşorat moderat în aprilie. adică mă aflu în afara ţării de origine. care sunt în drum spre regiune. aceste cerinţe legale sunt întrunite. şi şi-a exprimat tristeţea şi regretul faţă de suferinţă şi pierderea de vieţi omeneşti. deoarece nu exisă pur şi simplu un risc serios la care voi vi supus la întoarcerea în ţara mea de origine. nu doreşte să se reîntoarcă. Numeroase surse reflectă situaţia din Palestina ca fiind extrem de periculoasă. inclusiv aproximativ 200 de copii palestinieni – iar numărul de muniţii americane. Oficiali din cadrul ONU şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu situaţia critică din Fâşia Gaza. Hamas şi principalul său rival – Fatah. Până acum. de către SUA. ci şi viaţa. a afirmat Joe Stork. Raportorii organizaţiei Human Rights Watch au notat că „Pe perioada atacului Israelului asupra Gazei. notează Human Rights Watch. Pe parcursul ultimilor trei ani. dar autorităţile Hamas.” Consider că. consider că protecţia umanitară nu e aplicabilă în cazul meu. ci mai curând există certitudinea că voi fi persecutat. director general al Departamentului pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord al Human Rights Watch. De asemenea. în cazul meu. pentru a preveni viitoarele atacuri ilegale şi alte încălcări ale dreptului internaţional. „Arestările ilegale. Hamas a întreprins acţiuni violente împotriva oponenţilor săi politici şi asupra presupuşilor colaboratori ai forţelor israeliene”. ridiculizând apelurile făcute de Hamas de a respecta legea. în timp ce rachetele şi echipamentul de fabricare al rachetelor introduse prin contrabandă în 246 .. cel puţin 900 de palestinieni au fost omorâţi. mai mult de o treime dintre ei fiind civili. (disponibil la http://www. nu poate sau. ceea ce îmi pune în pericol nu doar integritatea corporală. în principal.

în conformitate cu rezoluţiile pertinente adoptate de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite. fără ca situaţia acestor persoane să fi fost reglementată în mod definitiv. în acest caz. ea va trebui considerată ca primind protecţie ori asistenţă în sensul paragrafului 1 al articolului 1D şi. Dacă însă. spre exemplu. Dat fiind faptul că mă aflu în afara zonei de operabilitate UNRWA şi nu mă pot întoarce acolo fiindcă nu dispun de niciun 247 . este necesar să se stabilească dacă el/ea cad sub incidenţa paragrafului 1 ori a paragrafului 2 al acestui articol.2008.270 din 18. „(1) Această Convenţie nu va fi aplicabilă persoanelor care beneficiază în prezent de o protecţie sau asistenţă sau de o asistenţă din partea unui organism sau a unei alte instituţii a Naţiunilor Unite. Cu toate acestea ar putea să existe motive pentru care persoana să nu poată fi returnată în zona operaţiunilor UNRWA. persoana este în afara ariei de operaţiuni a UNRWA. Articolul 1D al Convenţiei din 1951 se refră anume la aplicabilitatea Convenţiei asupra refugiaţilor palestinieni. deoarece.md).amnesty. ipso facto.___ emisă de UNRWA. odată întoarsă. Aceasta va fi valabil şi în cazul în care persoana nu a locuit niciodată în interiorul ariei operaţiunilor UNRWA. autorităţile ţării în cauză refuză readmiterea lui/ei ori reînnoirea documentului de călătorie al lui/ei. 1E şi 1F. ori din cauza altor probleme serioase ce ţin de protecţie.Gaza din Egipt sunt folosite împotriva populaţiei civile din sudul Israelului”. Dacă persoana în cauză se află în interiorul ariei de operaţiuni a Agenţiei Naţiunilor Unite de Ajutor şi Lucrări (UNRWA) şi este înregistrată. este exclus de la beneficiile Convenţiei din 1951 şi de protecţia şi asistenţa oferită de ICNUR. alta decît Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi. (2) Atunci cînd această protecţie sau asistenţă va înceta pentru un motiv oarecare. aceste persoane vor beneficia. Consider că Direcţia nu a elucidat pe deplin circumstanţele cazului şi nu a ţinut cont de reglementările speciale care există şi care se referă la specificul recunoaşterii calităţii de refugiaţi pentru palestinieni. ori este eligibilă de a fi înregistrată la UNRWA. O astfel de persoană automat este îndrituită să beneficieze de prevederile Convenţiei din 1951 şi este în atenţia ICNUR. (disponibil la http://www. respectiv. în notă se mai specifică şi „Faptul că o astfel de persoană cade sub incidenţa paragrafului 2 al articolului 1D nu înseamnă în mod necesar că el ori ea poate fi întoarsă pe teritoriul de operaţiuni ale UNRWA. eu sunt recunoscut ca beneficiar al protecţiei oferite de mandatul acestei Agenţii. Un document relevant referitor la determinarea statutului juridic al refugiaţilor palestinieni este Nota UNHCR cu privire la aplicarea articolului 1D al Convenţiei privind statutul refugiaţilor asupra refugiaţilor palestinieni. persoana va cădea sub incidenţa paragrafului 1 al articolului 1D şi drept urmare va înceta să beneficieze de prevederile Convenţiei din 1951. Potrivit acestei Note. Conform Articolului 1D. În particular: (i) El ori ea ar putea să nu dorească să se întoarcă pe acel teritoriu pe motiv că siguranţa sa fizică ori libertatea îi sunt ameninţate. „Dacă s-a stabilit că un refugiat palestinian cade sub incidenţa articolului 1D al Convenţiei din 1951. din octombrie 2002. el/ea nu se mai bucură de protecţia ori asistenţa acordată de UNRWA cazând astfel sub incidenţa paragrafului 2 al articolului 1D.12. de regimul prevăzut de această Convenţie”. Direcţia Refugiaţi a ajuns la concluzia că eu îndeplinesc condiţiile necesare pentru acordarea protecţiei umanitare conform art. Astfel.” De asemenea. ori (ii) El ori ea ar putea să nu fie în stare să se întoarcă pe acel teritoriu.” În conformitate cu Fişa de înregistrare nr. cu condiţia neaplicabilităţii articolului 1C.19 din Legea privind azilul nr.

Copia Deciziei Direcţiei Refugiaţi nr. îmi întemeiez afirmaţiile pe prevederile art. art. eliberată de UNRWA. SOLICIT: Admiterea apelului. art. 5. Circumstanţele expuse de mine relevă faptul că Direcţia Refugiaţi nu a aplicat prevederile relevante şi necesare. Copia Fişei de înregistrare nr.1. art.___ din__________. dat fiind faptul că articolele 1C. 278 CPC. Ţin să atrag atenţia instanţei că au mai existat speţe similare în care Direcţia Refugiaţi a decis să nu acorde statutul de refugiat solicitanţilor de origine palestiniană. Informaţii din ţara de origine pe __ file. 2. care operează ca clauză de includere. rezultă că devin aplicabile prevederile paragrafului 2 al articolului 1D al Convenţiei din 1951. Data________________ Semnătura_____________ 248 . ___-. 16. eu sunt în mod automat îndrituit la protecţia şi beneficiile Convenţiei din 1951. 19. 25 din Legea contenciosului administrativ. 20. Iar cererile de azil în aceste situaţii nu mai pot fi analizate în continuare potrivit articolului 1A (2) al Convenţiei din 1951. Copia cererii de chemare în judecată. 33 din Convenţia de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaţilor.270 din 18.2.166.document de călătorie valabil. decizii care au fost ulterior anulate iar solicitanţilor le-a fost acordat statutul de refugiat. 277. Astfel. 5. 1E şi 1F nu sunt aplicabile (clauze de excludere). 28.17. 4.12. 32. În drept. 3. 9 şi 14 ale Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi libertăţilor Fundamentale.2008.1 alin. examinând cererea mea de azil în raport cu articolul 1A al Convenţiei din 1951. Nota UNHCR cu privire la aplicarea articolului 1D al Convenţiei privind statutul refugiaţilor asupra refugiaţilor palestinieni. 3. art. anularea deciziei Direcţiei Refugiaţi. 60 din Legea privind azilul nr.2 al Protocolului de la New York din 1967 şi art. Anexă: 1. nr. pe când ar fi trebuit să aplice paragraful 2 al articolului 1D şi să-mi acorde statutul de refugiat. 16.___ din__________şi adoptarea unei decizii prin care mi s-ar acorda statutul de refugiat.19.

am încercat să depun dosarul cu documentele necesare pentru obţinerea cetăţeniei la Secţia Documentare a cetăţenilor străini şi probleme de cetăţenie din cadrul Întreprinderii de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU”. În această scrisoare este indicat faptul că. Î. La ______________. prin care am fost anunţat că eu nu întrunesc condiţiile legale pentru obţinerea cetăţeniei. Chişinău. cu actele anexate. am primit scrisoarea nr. Mi s-a spus că dosarul meu nu poate fi înregistrat pentru ca este incomplet şi s-a solicitat suplimentar cazierul din ţara de origine – ___________ – şi dovada renunţării la cetăţenia anterioară. dar am fost refuzat. La _____________. 4 Reclamant: _____________________.S. „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU” CERERE PRIVIND CONTESTAREA ACTULUI ADMINISTRATIV În fapt. La ____________. către examinare în fond la Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. deşi sunt în căsătorie cu o cetăţeancă a RM mai mult de trei ani. prin care am solicitat ca dosarul meu cu documente pentru obţinerea cetăţeniei să fie înregistrat şi transmis după competenţă către Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. am adresat o petiţie către Direcţia Documentare a populaţiei din cadrul Î.S. „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU”. mun.Curtea de Apel Chişinău. Teilor. 249 . ______________ Pârât: 1.14 din Legea contenciosului administrativ. Puşkin. „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU”.S. beneficiar de protecţie umanitară. Chişinău str. 02/------9 emisă de Direcţia Documentare a populaţiei din cadrul Î. Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Telecomunicaţiilor al Republicii Moldova. la _________________. str. 2. Chişinău. mun. nu dispun de domiciliu permanent pe teritoriul Republicii Moldova. am adresat Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Telecomunicaţiilor al Republicii Moldova o cerere prealabilă privind revocarea actului administrativ în conformitate cu art. prin care am solicitat transmiterea petiţiei mele privind dobândirea cetăţeniei. 42.

Nu sunt de acord cu refuzul Direcţiei Documentare a populaţiei şi probleme de cetăţenie de a-mi înregistra dosarul din următoarele considerente: 1. împreună cu avizele Ministerului Afacerilor Interne. sau domiciliază legal şi obişnuit nu mai puţin de 3 ani la părinţi sau copii (inclusiv înfietori şi înfiaţi) cetăţeni ai Republicii Moldova. 2. acumularea datelor şi avizelor necesare. şi domiciliază legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 8 ani. născut la data de ____ în oraşul _______. 250 . În Republica Moldova am intrat legal la _____. sau b) domiciliază legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova timp de 5 ani înaintea împlinirii vârstei de 18 ani. mi s-a acordat protecţie umanitară. prin Decizia nr. cereri privind dobândirea şi redobândirea cetăţeniei. Nu este de competenţa Direcţiei Documentare a populaţiei să decidă dacă eu întrunesc sau nu condiţiile pentru obţinerea cetăţeniei RM.(1) din Legea cetăţeniei Republicii Moldova stipulează că „Cetăţenia Republicii Moldova se poate acorda la cerere persoanei care a împlinit vârsta de 18 ani şi care: a) deşi nu s-a născut pe acest teritoriu. 28 din Legea cu privire la cetăţenie. Astfel. sau c) este apatrid sau recunoscută ca fiind refugiată. pe cînd Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor şi organele lui au funcţii de execuţie caracterizate prin primirea cererilor. domiciliază legal şi obişnuit aici cel puţin în ultimii 10 ani sau este căsătorită cu un cetăţean al Republicii Moldova de cel puţin 3 ani. adună date despre solicitant. În aceste condiţii. La __________. deşi termenul prevăzut de lege – 1 lună – a expirat. Factorul de decizie în acordarea cetăţeniei îl deţine Preşedintele RM. asistat în procesarea dosarelor de către Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor şi organele lui: a) primesc de la persoane cu domiciliu legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova. conform prevederilor legale. Suplimentar vă informez că sunt cetăţean al ____________. Am absolvit __________ şi în prezent sunt medic-rezident. Articolul 17 par. întrunesc cerinţa prevăzută de lege cu referire la durata aflării în căsătorie cu un cetăţean al Republicii Moldova. Serviciului de Informaţii şi Securitate şi cu cererea solicitantului. Direcţia Documentare a populaţiei urma să pregătească setul de acte conform procedurii prevăzute de Legea cu privire la cetăţenie. deci. apare evident faptul că refuzul de a înregistra cererea mea şi de a expedia materialele necesare către Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova vine în contradicţie cu art.La scrisoarea respectivă nu am primit niciun răspuns. în condiţiile prezentei legi. Sunt căsătorit cu o cetăţeancă a Republicii Moldova din _______. întocmesc un aviz argumentat şi.___. În conformitate cu articolul 28 din Legea cetăţeniei Republicii Moldova. îl expediază Preşedintelui Republicii Moldova spre soluţionare. şi remiterea acestora către Preşedintele RM. conform prevederilor legii naţionale.

5 cm. „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU”. 5 din Hotărârea pentru aprobarea Regulamentului cu privire la procedura dobândirii şi pierderii cetăţeniei Republicii Moldova nr. după cum este indicat în anexa respectivei scrisori. c) bonul de plată a taxei de stat. având domiciliul legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova. i) cazierul judiciar din ţara în care a domiciliat anterior. conform articolului 17 din Legea cetăţeniei Republicii Moldova. În conformitate cu art. “Persoana care solicită să dobândească cetăţenia Republicii Moldova prin naturalizare. odată cu cererea prealabilă pe care am adresat-o Direcţiei Documentare a populaţiei din cadrul Î.” Or. depune.5x3. şi f) are surse legale de existenţă. h) copia actului de identitate sau altă dovadă privind domicilierea solicitantului pe teritoriul Republicii Moldova sau căsătoria cu un cetăţean al Republicii Moldova. b) adeverinţa de la domiciliu despre componenţa familiei.03. cu excepţia cazurilor când pierderea sau renunţarea nu este posibilă sau nu poate fi rezonabil cerută. f) adeverinţa de la locul de muncă sau de studii. şi e) cunoaşte limba de stat în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială.S. în cazul care: a) Este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii. c) Este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.26 alin(1) al Legii contenciosului administrativ.2001. 4. eu am prezentat toate aceste documente. 251 .precum şi d) cunoaşte şi respectă prevederile Constituţiei. Direcţia de documentare a populaţiei şi probleme de cetăţenie ar fi trebuit să înregistreze dosarul meu şi lase la latitudinea Comisiei pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova decizia asupra satisfacerii sau respingerii acesteia. în tot sau în parte. şi g) pierde sau renunţă la cetăţenia unui alt stat. la organul teritorial al Ministerului Dezvoltării Informaţionale. e) adeverinţa că nu deţine cetăţenia anterioară sau adeverinţa despre aprobarea renunţării la această cetăţenie.” 3. d) patru fotografii de mărimea 4. 197 din 12. dacă o are. Conform prevederilor Legii privind cetăţenia Republicii Moldova. Conform p. în a cărui rază îşi are domiciliul. b) Este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenţei. cerere-chestionar adresată Preşedintelui Republicii Moldova de model stabilit (…) cu anexarea în fiecare caz aparte a următoarelor documente: a) autobiografia. actul administrativ contestat poate fi anulat. g) adeverinţa despre susţinerea examenului de cunoaştere a limbii de stat şi a prevederilor Constituţiei Republicii Moldova.

16. 3. Transmiterea petiţiei mele privind dobândirea cetăţeniei. 277. 278 CPC. art.15. Direcţia Documentare a populaţiei nefiind competentă să se expună asupra faptului dacă eu pot sau nu obţine cetăţenia Republicii Moldova. din cadrul Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor. SOLICIT: 1.17 din Legea cetăţeniei Republicii Moldova.__ emisă de Direcţia Documentare a populaţiei din cadrul Î. ci fiind obligată doar să înregistreze dosarul meu.__ din__________. Copia certificatului de căsătorie din ___________. către examinare în fond la Comisia pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova.14. 19. __ emise de Direcţia Documentare a populaţiei din cadrul Î. „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU din _____. refuz manifestat prin actul administrativ formal cu nr. 2.166. 25 din Legea contenciosului administrativ.S. A se recunoaşte ilegale acţiunile Direcţiei de documentare a populaţiei a Î. cu actele anexate.În cazul scrisorii nr. „Centrului Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU”. în condiţiile în care eu am prezentat toate documentele necesare. „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „REGISTRU”.S.S. Copia cererii de chemare în judecată pentru pârât. Data___________ Semnătura___________ Anexe: 1. prin care s-a respins înregistrarea cererii mele privind dobândirea cetăţeniei şi expedierea documentelor prezentate de către mine. întemeiez cererea pe prevederile art. 2. 252 . În drept. Comisiei pentru Problemele Cetăţeniei şi Acordării Azilului Politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. prin care am fost înştiinţat că eu nu întrunesc condiţiile legale pentru obţinerea cetăţeniei este evident că aceasta nu corespunde standardelor impuse de lege. Din considerentele expuse în cuprinsul cererii. art. Copia Scrisorii nr.

cât şi în cea de recurs. potrivit art. ______________ în interesele lui _____________________ CERERE PRIVIND RESPINGEREA DEMERSULUI DESPRE APLICAREA MĂSURII PREVENTIVE SUB FORMĂ DE AREST PREVENTIV În fapt. Art. Considerăm demersul privind aplicarea măsurii preventive sub formă de arest preventiv în privinţa lui _________ ca fiind neîntemeiat şi pasibil de a fi respins din următoarele considerente: 1.(1) din Legea privind azilul nr. inculpatul nu este identificat.11. Bucureşti. învinuitul. inculpatul nu are loc permanent de trai pe teritoriul Republicii Moldova. _________ a fost reţinut în temeiul procesului-verbal de reţinere din _________ la sediul DSO al MAI. or. precum şi dacă:) bănuitul. alin.3 al aceleiaşi legi.501/09/IB din 23. după caz.2008. _________ îşi păstrează calitatea de solicitant de azil şi continuă să beneficieze de interdicţia de expulzare statuată în art. 2.11. învinuitul. să împiedice stabilirea adevărului în procesul penal ori să săvârşească alte infracţiuni. Din materialele dosarului rezultă clar că _________nu se încadrează în niciuna dintre cerinţele enumerate în norma citată şi nici nu există temeiuri rezonabile de a presupune că ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală.2009 s-a dispus a nu acorda lui _________ statut de refugiat sau protecţie umanitară.185.176. să împiedice stabilirea adevărului în procesul penal ori să săvîrşească alte infracţiuni. alin.03. alin. de către instanţa de judecată numai în cazurile în care există suficiente temeiuri rezonabile de a presupune că bănuitul.(2) stipulează: “2) Arestarea preventivă poate fi aplicată în cazurile şi în condiţiile prevăzute în art. nesoluţionată încă printr-o decizie irevocabilă”. Prin decizia Direcţiei Refugiaţi nr. Reţinerea a fost motivată prin necesitatea punerii în executare a cererii de extrădare a nr.(1) din 253 .176. Potrivit art. Norma legală nu prevede nicio derogare de la acest principiu. Art.(1) din Codul de procedură penală al RM: “Măsurile preventive pot fi aplicate de către organul de urmărire penală sau. Amintim că. învinuitul. str. _________CM din _________. 8 al aceleiaşi legi statuează că „ Solicitantul de azil beneficiază de următoarele drepturi:a) a nu fi returnat sau expulzat până la soluţionarea cererii sale de azil”. inculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de instanţă. Decizia Direcţiei urmează să fie contestată în modul stabilit atât în instanţa de apel. Potrivit art. „Niciun solicitant de azil nu va fi expulzat sau returnat de la frontieră ori de pe teritoriul Republicii Moldova”.Judecătoria Buiucani Avocatul ___________________ Biroul asociat ________________.12. de asemenea ele pot fi aplicate de către instanţă pentru asigurarea executării sentinţei”. alin. 2) bănuitul. învinuitul.270 din 18. Dat fiind faptul că decizia nu este irevocabilă. se defineşte ca fiind „solicitant de azil – străinul care a depus o cerere de azil. inculpatul a încălcat condiţiile altor măsuri preventive aplicate în privinţa sa”. 3) bănuitul.

Astfel. Considerăm că admiterea demersului privind aplicarea arestului preventiv va duce la încălcarea normelor Codului de procedură penală. care ar pune la îndoială buna-credinţă celui vizat şi ar dovedi în mod cert faptul că acesta va încerca să se sustragă de la o eventuală măsură preventivă dispusă împotriva sa. este căsătorit cu o cetăţeancă RM şi este încadrat în câmpul muncii relevă faptul că acesta nu intenţionează să se sustragă de la urmărirea penală sau să refuze colaborarea cu organele de drept. A respinge demersul procurorului privind aplicarea măsurii preventive sub formă de arest preventiv în privinţa lui _________ca fiind neîntemeiat. 2. care însă a fost anulată de către Curtea de Apel ca fiind neîntemeiată. În temeiul art. A-l elibera pe _________din arest. 3. Ţinem să subliniem faptul că în privinţa lui _________a mai fost dispusă anterior măsura preventivă de arestare.(2) CPP care stipulează că persoana a cărei extrădare se cere poate fi arestată în caz de urgenţă. 245. până la epuizarea procedurii interne abordarea problemei ce ţine de arest în scopul extrădării contravine legii. Data________________ Semnătura______________ 254 . ale Legii privind azilul. 4. Or. 246 şi 247 CPP al RM solicit: 1. faptul că _________domiciliază legal în mun. Convenţia ONU „Cu privire la statutul refugiaţilor” din 1953 stabileşte interdicţia de returnare şi expulzare a solicitanţilor de azil.547. Acest principiu derivă şi dintr-o serie de comentarii ale Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi. alin. precum şi a obligaţiilor asumate de RM odată cu aderarea la Convenţia ONU „Cu privire la statutul refugiaţilor”. Prin urmare.Legea privind azilul. Actele internaţionale la care RM este parte reglementează interdicţia expulzării în anumite condiţii. Singura excepţie admisă de la această regulă este reglementată de art. 224(1). Chişinău. Urgenţa cazului trebuie întemeiată pe circumstanţe reale.

Astfel. ----------------. Literatura de specialitate (Manual referitor la proceduri şi criterii de determinare a statutului de refugiat. instanţa a respins acţiunea. Chişinău. se va reţine că UNRWA operează numai în unele ţări ale Orientului Mijlociu acordând protecţie sau asistenţă numai în acele ţări. ---------------. un refugiat din Palestina care se găseşte în afara acestei zone nu se bucură de asistenţa menţionată. Moldova) prevede că: “Cu privire la refugiaţii din Palestina. În temeiul acestui fapt eu cu familia mea am fost înregistraţi în calitate de refugiat palestinian la UNRWA. cu numărul de înregistrare ----------------. 143. PRIN CARE A FOST RESPINSĂ ACŢIUNEA MEA PENTRU ANULAREA DECIZIEI NR. ci doar servesc în calitate de documente de călătorie pentru palestinieni. Sunt palestinian. par. născut la ----------------în or. Tatăl meu. este suficient să se stabilească faptul că împrejurările care l-au îndreptăţit să primească protecţie sau asistenţă din partea UNRWA persistă şi că acesta nu a încetat să fie refugiat conform vreuneia din clauzele de excludere prevăzute de convenţie. ----------------. În hotărârea Curţii de Apel este indicat incorect că eu sunt cetăţean Iordanian. Reprezentanţa ICNUR. ---------------Intimat : Direcţia pentru Refugiaţi Chişinău. pagina 35. Prin aceeaşi decizie mi-a fost refuzată acordarea protecţiei umanitare. Copia redactată a hotărârii judiciare am primit-o la ----------------. a fost nevoit să părăsească patria. DIN __. ” 255 . în urma conflictului cu israelienii. Am atacat decizia DPR la Curtea de Apel Chişinău. Autorităţile Iordaniei documentează doar palestinienii cu paşapoarte în care aplica ştampila „Gaza”. ---------------- RECURS ASUPRA HOTĂRÂRII CURŢII DE APEL CHIŞINĂU. care conţine ştampila „Gaza”. şi nu confirmă cetăţenia posesorilor săi.a domiciliat până în 1948 în Palestina. Iordania nu acordă cetăţenie refugiaţilor palestinieni. apoi. Consider hotărârea Curţii de Apel Chişinău drept nefondată şi pasibilă anulării din considerentele expuse mai jos. deoarece pe teritoriul ei este extinsă acţiunea UNRWA (Agenţia Naţiunilor Unite ce se ocupă de refugiaţii palestinieni).__ A DIRECŢIEI PRINCIPALE PENTRU REFUGIAŢI La data de ----------------. La ----------------. retipărit 2000. În mod normal. Aceste paşapoarte servesc drept documente de călătorie. prin decizia nr. Ele nu confirmă cetăţenia iordaniană. str. cererea sa de acordare a statutului de refugiat putând fi luată în considerare în conformitate cu Convenţia din 1951. mi-a fost respinsa cererea de acordare a statutului de refugiat.CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE Recurent : ---------------Chişinău. Aceste paşapoarte sunt eliberate palestinienilor. La Direcţia Principală pentru Refugiaţi am prezentat un paşaport iordanian.

c) alin. 6. de regimul prevăzut de Convenţia din 1951 privind statutul refugiaţilor. 28. 20/1. lit. cu condiţia neaplicabilităţii articolelor 1C. O astfel de persoană automat este îndreptăţită să beneficieze de prevederile Convenţiei din 1951 şi este în atenţia ICNUR. Punctul 38 al ordinii de zi a acestei sesiuni a fost problema Palestinei. Argumentele recurentului. aceste persoane vor beneficia.1. art.D al Convenţiei din 1951 privind statutul refugiaţilor prevede că: “Această Convenţie nu va fi aplicabilă persoanelor care beneficiază în prezent de o protecţie sau de asistenţă din partea unui organism sau a unei instituţii a Naţiunilor Unite. S O L I C I T: Admiterea recursului. lit. Să mi se acorde o formă de protecţie pe teritoriul Republicii Moldova.1.3.1. 16. 1E şi 1F. ” Ultima dată problema palestiniană a fost discutată la sesiunea 58 a Adunării Generale a ONU (24. Adunarea Generală a ONU a adoptat o declaraţie în care a reconfirmat statutul Palestinei drept “teritoriu ocupat”. Emiterea unei noi hotărâri prin care se va admite acţiunea mea. Această declaraţie confirmă faptul că situaţia palestinienilor nu a fost reglementată definitiv. Atunci când această protecţie sau această asistenţă va înceta pentru un motiv oarecare. de regimul prevăzut de Convenţie.2004). Anularea deciziei__ din a Direcţiei Principale pentru Refugiaţi. art 397-399.400. este univoc declarat că: “Dacă persoana este în afara ariei de operaţiuni a UNRWA. ipso facto. emisă de oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiaţi (ICNUR) în octombrie 2002.În Nota de aplicabilitate a art. 32 din Legea cu privire la statutul refugiaţilor.e) alin. Aceasta va fi valabil şi în cazul în care persoana nu a locuit niciodată în interiorul ariei de operaţiuni ale UNRWA ”. deoarece articolul 1D al Convenţiei prevede univoc situaţia în care persoanele care au beneficiat de asistenţa şi protecţia altor organisme ale ONU. în conformitate cu rezoluţiile pertinente adoptate de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite. deci. ipso facto. alta decât Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi.417 din CPC. palestinienii beneficiază. Data________________ Semnătura_______________ 256 .05. Articolul 1 p.30 din Legea contenciosului administrativ. art. În temeiul celor expuse şi în conformitate cu prevederile art. art. 1D al Convenţiei din 1951. 1D al Convenţiei din 1951 cu privire la statutul refugiaţilor situaţiei refugiaţilor palestinieni. nu rezistă niciunei critici. despre interpretabilitatea prevederilor Convenţiei din 1951. aşa cum o cere art. 32. 33 din Convenţia de la Geneva din 1951 cu privire la statutul refugiaţilor. art. fără ca situaţia acestor persoane să fi fost reglementată definitiv. beneficiază ipso facto de protecţia ICNUR. casarea integrală a hotărârii Curţii de Apel Chişinău din__. el/ea nu se mai bucură de protecţia ori asistenţa acordată de UNRWA cazând astfel sub incidenţa paragrafului 2 al articolului 1D.

Sunt născută la ---------------. Aproximativ în anul 1999 am făcut cunoştinţă cu un cetăţean al Republicii Moldova. care vorbesc despre unele schimbări pozitive în situaţia ortodocşilor. împreună cu familia. În -----. În anul 2000. Decizia mi-a fost comunicată la ----------------. ---------------. mama mea a fost bătută de poliţiştii turkmeni. Timp de 6 ani am locuit împreuna cu el şi. Drept motiv de solicitare a azilului am invocat temerea mea de a mă întoarce în Turkmenistan din cauza persecuţiilor la care pot fi supusă pe motiv de naţionalitate: sunt rusoaică. doream foarte mult să plec din Turkmenistan.concubinul meu a decedat. care locuia de 13 ani în ----------------. prin prezenta solicit: 1. ----------------. după ce a fost maltratată de poliţiştii turkmeni. în urma acelei bătăi s-a îmbolnăvit de cancer şi. Motivele cererii sunt următoarele: În fapt: ---------------.Curtea de Apel Chişinău Reclamant: ----------Chişinău. În decizia contestată a Direcţiei refugiaţi (pag. La ---------------. ---------------- CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU ANULAREA ACTULUI ADMINISTRATIV Subsemnata. de religie creştin-ortodoxă. Decizia Direcţiei Refugiaţi este neîntemeiată şi pasibilă anulării din următoarele considerente. din motive financiare. în care autorul vorbeşte despre problemele ortodocşilor din Turkmenistan. prin care a dispus respingerea cererii mele de azil. Continuând analiza informaţiei din Turkmenistan. am venit împreună în Republica Moldova.în ----------------.din ---------------. în --------. bd------------------------------Pârât: Direcţia Refugiaţi Chişinău.am depus cerere de azil în Republica Moldova. Direcţia refugiaţi face trimitere la informaţia de pe două pagini WEB- 257 . în anul 1999.4 a deciziei contestate). a decedat. 2. Anularea deciziei nr. am declarat la Direcţia Refugiaţi că. În decizia Direcţiei refugiaţi sunt citate primele două alineate din acest articol. regiunea ----------------. din acest motiv sunt cetăţeancă a Turkmenistanului. împreună cu concubinul meu. La vârsta de 4-5 ani. dar. în 2003. sora mea a decedat la vârsta de 22 de ani. A obliga Direcţia Refugiaţi să-mi acorde o formă de azil în Republica Moldova. (pag. dar nu sunt analizate următoarele trei pagini din articol. ----------------. a fost ameninţată cu moartea întregii familii. Sunt rusoaică de naţionalitate. am reuşit să fac acest lucru doar în -----. dar atunci când le-a declarat că se va plânge autorităţilor.a Direcţiei Refugiaţi. Drept confirmare a temerii mele. După decesul surorii şi a mamei. Direcţia Refugiaţi a emis decizia nr. am plecat în Turkmenistan. O prietenă de-a mamei mele tot a fost bătută de poliţiştii locali. 4) este făcută trimitere la articolul Ortodoxia în Republica Turkmenistan: situaţia contemporană şi probleme actuale.

ro şi citează stiri cu următoarele titluri: • UE şi Turkmenistanul vor coopera în domeniul energetic. 7 ale deciziei contestate. ale altor organizaţii internaţionale din domeniu. şi-a exprimat îngrijorarea faţă de conştientizarea insuficientă de către Turkmenistan a necesităţii stringente de dezrădăcinare a violenţei în privinţa femeilor. • Turkmenistan: promisiuni pentru a încuraja natalitatea Direcţia refugiaţi nu a consultat sursele oficiale ale ONU. adoptarea legislaţiei speciale împotriva violenţei domestice.16 al Legii contenciosului administrativ.270 din 2008 ”Privind azilul în Republica Moldova”. ar fi verificat aceste surse.16. limitarea dreptului la libera exprimare şi religie. La paginile 6. iar cea dea doua conţine un articol cu statistici despre componenţa etnică a Kazahstanului !!!. 2. La 17 mai 2006.bbc.com. ar fi văzut că. Punctele 6 şi 7 din Raportul Туркменистан: отсутствие эффективной реформы в области прав человека (7 pagini). inexistenţa unui sistem judiciar independent etc. 3. Comitetul ONU pentru lichidarea discriminării femeilor.166 din Codul de procedură civilă. el a atras o deosebită atenţie asupra situaţiei minorităţilor naţionale. 6. în pofida paşilor demonstraţi de guvern”.încă în octombrie 2006. Articolul Православие в Туркменистане: современное положение и актуальные проблемы. • Turkmenistanul majorează cu 50% preţul gazelor.net/news/02-2010/05.html şi http://cawater-info. art. În drept: îmi întemeiez cererea de chemare în judecată pe prevederile art.com. ale UNHCR. 43. de drepturile refugiaţilor şi care publică cu regularitate informaţii şi rapoarte despre situaţia din toate ţările lumii.htm. care a scris decizia. implementarea măsurilor de combatere a traficului de femei. 61 ale Legii nr. responsabil de examinarea cererii mele. Prima dintre aceste pagini conţine un scurt referat cu indici statistici pentru perioada 19841999. aplicarea torturii. În susţinerea acţiunii propun următoarele probe: 1. Copia deciziei contestate. Secretarul General ONU.ru/pageid-433-3. Direcţia refugiaţi face trimitere la site-ul de ştiri www. Articolul Численность населения Казахстана 5. Dacă funcţionarul Direcţiei refugiaţi. dar nici în ce an suntem. în raportul său către Adunarea Generală ONU a menţionat că: ”încălcările serioase şi sistematice ale drepturilor omului în Turkmenistan au continuat. art. nu cunoaşte nici din ce ţară am venit eu. Articolul Рефераты по географии – РПС Туркменистана 4.http://geosite. care se preocupă de drepturile omului. 60. Data_________________ Semnătura_______________ 258 . Se creează impresia că funcţionarul Direcţiei refugiaţi. Extras din raportul Центральная Азия: Обзор нарушений прав человека с января 2006 по март 2007 (2 pagini).

53 din Codul electoral. art. c) participarea la alegeri este liberă. of. art.RECURSURI Curtea Supremă de Justiţie Colegiul civil şi de contencios administrativ Recurent: Mişcarea social-politică „Acţiunea Europeană” mun. dat fiind că instanţa a încălcat şi aplicat greşit normele de drept material. pur şi simplu. 26 din Codul electoral. Legea privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale.Calea Ieşilor nr. pentru a face mai convingătoare această motivare din hotărâre. benevolă. adoptat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în cadrul Sesiunii din 2003 – 1-a parte. încălcând în mod flagrant şi direct Constituţia Republicii Moldova.6. 66.Alecsandri.q). 38. 22 lit. Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte.2132 din 12 februarie 2009 "Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009". a fost respinsă cererea de chemare în judecată a Mişcării social-politice „Acţiunea Europeană" către Comisia Electorală Centrală privind anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. Totodată. articole.Chişinău str.Chişinău str.53 din Codul electoral. 22 lit. cererea de chemare în judecată în drept se întemeiază pe prevederile art. care au fost invocate de către instanţă întru susţinerea legalităţii hotărârii. în legătură cu care fapt urmează a fi casată. concluziile instanţei expuse în hotărâre fiind în contradicţie cu circumstanţele pricinii. a omis să examineze toate argumentele de drept invocate de reclamant în cererea de chemare în judecată. argumente. Considerăm că hotărârea primei instanţe este neîntemeiată şi ilegală. nu rezultă anumite încălcări procedurale. din a căror analiză 259 .3 al Protocolului adiţional nr. 60.6. care demonstrează cu prisosinţă că Comisia Electorală Centrală şi-a depăşit atribuţiile la aprobarea hotărârii contestate. Instanţa a motivat hotărârea de respingere a acţiunii. în consecinţă. Codul bunelor practici în materie electorală. b) hotărârea contestată a fost emisă în conformitate cu prevederile art. în principal. d) acţiunile Comisiei Electorale Centrale au fost întemeiate şi legale. Astfel.V. în vederea întreprinderii măsurilor adiţionale pentru prevenirea votului multiplu în cadrul alegerilor parlamentare.4 Intimat: Comisia Electorală Centrală mun. 119 RECURS Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 23. PNUD) aflaţi în Republica Moldova pentru monitorizarea campaniei electorale. prin aceea că: a) Comisia Electorală Centrală a fost atenţionată de mai multe organizaţii de experţi internaţionali (IFES.2009.02.18.1 la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului.18. 26 din cod. precum şi art. precum şi de reprezentanţii Coaliţiei Civice şi corecte „Coaliţia 2009". instanţa.q). 72 din Constituţia Republicii Moldova şi art.

În această hotărâre Curtea Constituţională a menţionat că potrivit art. Curtea Constituţională reprezintă autoritatea ce garantează supremaţia Constituţiei. 72. În particular. • Hotărârea Curţii Constituţionale nr. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. statuată de Constituţie. … Aşadar.30 alin. care trebuie să urmeze aceeaşi procedură de adoptare. semnare şi publicare prevăzută de dispoziţiile constituţionale. nu pot modifica cadrul stabilit prin actul legislativ.11 alin.317 din 18 iulie 2003 “Privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale” Guvernul adoptă hotărâri pentru organizarea executării legilor. având în vedere obiectul Hotărârii Parlamentului nr. executivul neavând competenţă normativă primară”. 260 . se emit în scopul concretizării. potrivit Constituţiei. cât şi sub aspectul separării atribuţiilor puterilor în stat.102 alin.61 din 16.6. Adoptate în baza şi în executarea legii. 74.134 alin.1999 pentru controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr. hotărârile Guvernului au forţă juridică inferioară legii şi nu o pot contrazice sau depăşi. rămânea ca instanţa să-şi formuleze propriile deducţii logico-juridice pe marginea normelor de drept constituţionale invocate în cerere. Curtea Constituţională a statuat constant că hotărârile Guvernului sunt acte subsecvente legii. potrivit art. • Hotărârea Curţii Constituţionale nr.432-XIV din 10 iunie 1999 “Privind asigurarea unităţii aplicării unor prevederi ale Codului electoral” în care se concluzionează că „interpretarea oficială de către organul legislativ a unei legi se efectuează numai prin lege. art. dat fiind faptul că. putere executivă şi putere judecătorească şi garantează responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat. autoritatea judecătorească este independentă şi se supune numai legii. asigură realizarea principiului separării puterii de stat în putere legislativă. Este evident faptul că alte deducţii decât cele ale Curţii Constituţionale al acest capitol nici nu pot fi formulate. În jurisprudenţa sa anterioară. s-a făcut referire la: • Hotărârea Curţii Constituţionale nr.logico-juridică rezultă în mod imperativ concluzia că Comisia Electorală Centrală şi-a depăşit atribuţiile la adoptarea hotărârii „Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009”.1997 privind controlul constituţionalităţii dispoziţiilor punctului 10 alineatul 2 din Regulamentul “Cu privire la modul de perfectare şi eliberare a actelor de identitate ale Sistemului naţional de paşapoarte” în care s-a recunoscut drept anticonstituţională norma din Regulament care prevedea introducerea în documentele de identitate a unor menţiuni ce nu sunt prevăzute de Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte. Or. normele cuprinse în hotărâri nu pot avea caracter primar.11. art.16 din 19.(3) din Constituţia Republicii Moldova.18 din 21.2008 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din punctul 13 al Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi de plată a indemnizaţiei viagere sportivilor de performanţă. considerăm că prima instanţă urma să ţină cont în mod obligatoriu şi de jurisprudenţa Curţii Constituţionale la acest capitol. executării corecte şi efective a acesteia. 76 şi 94 din Constituţie”. Având în vedere că. este necesar să se menţioneze că atât sub aspect formal. hotărârea CEC contravine art.05.(2) din Constituţie.432-XIV din 10 iunie 1999.(1) din Legea nr.(1) din Legea cu privire la Guvern.10. Întru susţinerea acestor argumente în cerere se invocă şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale a Republicii Moldova ce ţine de interpretarea şi aplicarea normelor constituţionale la emiterea de către Guvern şi Parlament a actelor normative subsecvente legii.1322 din 29 noiembrie 2007.

ignoră concluziile juridice expuse în hotărârile Curţii Constituţionale. la măsuri pentru prevenirea lor.3 al Protocolului adiţional nr. pe lângă cele emise de autoritatea constituţională legislativă (Parlamentul).1996 „Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale Constituţiei Republicii Moldova”. De fapt. curente sau viitoare. instanţele judecătoreşti. în unele cazuri. Reieşind din această prevedere constituţională. . prin hotărârea Curţii de Apel supusă recursului se statuează situaţia prin care se admite adoptarea normelor primare. care abilitează Comisia Electorală Centrală cu dreptul de analiză a fraudelor electorale. urmează să aprecieze conţinutul legii sau al altui act juridic ce reglementează raporturile juridice litigioase şi. stabileşte obligaţia statului să desfăşoare alegeri libere prin vot secret şi în asemenea condiţii. care nicidecum nu se încadrează în noţiunea statului de drept. acceptând şi tolerând nihilismul juridic şi anarhia juridică din partea unora dintre aceste autorităţi.22 lit.adoptat de Consiliul pentru Alegeri Democratice în cadrul cele de-a 3-a reuniuni (16 octombrie 2002). instanţele judecătoreşti. instanţele judecătoreşti vor da frâu liber pentru alte autorităţi să încalce acest principiu.q) din Codul electoral.22 lit. . dacă normele constituţionale pasibile aplicării la soluţionarea pricinii prezintă dificultăţi de interpretare pentru instanţe. în scopul realizării acestui drept.. la examinarea cererii de chemare în judecată şi la pronunţarea hotărârii. Iar Codul bunelor practici în materie electorală care a fost: .q) nu-l prevede în realitate).” Sau.În caz contrar. Situaţie pe cât de comică. În particular. pentru un moment. şi normele de drept internaţional.7. pe atât de ilegală. a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului şi va sancţiona orice abatere de la principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat etc.adoptat de Comisia Europeana pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52 Reuniune Plenară (Veneţia. la efectuarea justiţiei. Afirmaţia decurge şi din explicaţiile date în Hotărârea explicativă a Plenului CSJ nr.2: „Conform art.1 la Convenţie). cu părere de rău. ar exista situaţia în care Curtea Constituţională. pct. ar urma deducţia că. şi în acest caz hotărârea primei instanţe este ilegală fiindcă instanţa nu era în drept să-şi întemeieze hotărârea pe o normă anticonstituţională.01. De ce nu a fost clar acest lucru pentru Curtea de Apel rămâne o enigmă. din jurisprudenţa Curţii Constituţionale. iar. pe de altă parte. din lectura normelor din Constituţie invocate. şi de diferite alte autorităţi care sunt doar în subordonarea organelor ce reprezintă ramurile puterii în stat. A ignorat prima instanţă. că norma art.adoptat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în cadrul Sesiunii din 2003 – 1-a parte. ar împuternici comisia să emită şi norme primare. care asigură exprimarea liberă a voinţei poporului la alegerea puterii legislative (art. va ţine sub control constituţionalitatea legilor şi hotărârilor Parlamentului. dar care îşi arogă dreptul de „minilegislatori” ce intervin pentru „repararea neajunsurilor” comise de Parlament la adoptarea legilor. Chiar dacă s-ar admite la nivel pur teoretic. în conformitate cu legislaţia electorală. informează autorităţile publice despre necesitatea soluţionării unor chestiuni. Sau. pe lângă normele din lege (lucru pe care art. 261 . 18-19 octombrie 2002). nu s-a ţinut cont de prevederile Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului care declară dreptul la alegeri libere şi. Constituţia este Legea Supremă şi nicio lege sau un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică. din alegerile trecute. pe de o parte.2 din 30. aplică Constituţia ca act juridic normativ cu acţiune directă. din hotărârea explicativă menţionată a CSJ este clar şi pentru un jurist începător că hotărârea contestată a Comisiei Electorale Centrale este ilegală. în cazurile necesare. a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova. inclusiv a celor presupuse.

potrivit prevederilor art. norma art. exact peste un an a fost modificată.2006. ce urmează a fi prezentate nu numai în cadrul alegerilor. în consolidarea legalităţii şi a ordinii de drept..53 din Codul electoral. sarcinile procedurii civile constau în judecarea justă. integrităţii teritoriale. 248 din 21. bunăstării economice a ţării. instanţa a încălcat şi normele dreptului procedural care au menirea de a garanta pronunţarea unei hotărâri legale şi întemeiate în baza principiului contradictorialităţii părţilor în proces.lit.adoptat de Congresul Puterilor Locale şi Regionale ale Consiliului Europe în cadrul sesiunii de primăvară 2003. Faptul că Curtea de Apel Chişinău a încălcat normele constituţionale şi legale. efectuarea menţiunii despre participarea la votare în actele de identitate.c).2006 se specifica inoportunitatea normei date. Or. de domiciliu etc. în art.07. alegătorii nu au nicio protecţie individuală în faţa abuzurilor admise de Comisia Electorală Centrală şi. Totodată. creează condiţii pentru exercitarea drepturilor participanţilor la proces. libertăţilor şi demnităţii altor persoane. a libertăţilor şi a intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice şi ale asociaţiilor lor. potrivit art. în prevenirea cazurilor de încălcare a legii. a încălcat şi prevederile art.176 din 22. în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor. astfel încălcându-se dreptul cetăţenilor la vot secret statuat în actele internaţionale menţionate. împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei. la capitolul I pct. dat fiind îngrădirea dreptului la votul secret la alegerea Parlamentului. În consecinţă. prin hotărârea sa. în faţa altor comisii de circumscripţie. în termen rezonabil. pentru cercetarea obiectivă a circumstanţelor reale ale pricinii. alegătorul nu se bucură de protecţie în faţa altor abuzuri legate de participarea sau neparticiparea la votare. protejării drepturilor.53 din Codul electoral cu o dispoziţie nouă privind obligativitatea marcării documentelor de identitate a participanţilor la votare. de la locul de muncă.4 (sufragiu secret) prevede că lista persoanelor care în realitate se prezintă la urnele de votare nu trebuie făcută publică . ordinii publice. a cauzelor de apărare a drepturilor încălcate sau contestate.26 alin. precum şi în apărarea intereselor statului şi ale societăţii. De asemenea.38 din Constituţie şi în art. la soluţionarea pricinii.(3) Cod de procedură civilă. Totodată substituind dispoziţia legală şi constituţională privind dreptul la vot secret şi completând de fapt norma art. ale autorităţilor publice şi ale altor persoane care sunt subiecţi ai raporturilor juridice civile. inclusiv persoanelor şi autorităţilor oficiale. Or.(2) din Constituţie care stabileşte că „exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege.07. echivalează cu facerea publică a informaţiei despre participarea persoanei respective la votare. mai mult decât clare şi univoce. care pot prelua practica nihilistă a celei centrale de a aplica Constituţia şi legea pornind de la propria viziune. având în vedere neparticiparea la alegeri a cetăţenilor care nu sunt de acord cu aplicarea ştampilei „Votat” în documentele de identitate. În special. familiale. 248 din 21. Comisia Electorală Centrală. cu toate că marcarea actelor de identitate ale alegătorilor ce nu-s de acord cu o asemenea procedură stabilită arbitrar de către Comisia Electorală Centrală reprezintă o restrângere neprevăzută de lege. Parlamentul excluzând această prevedere prin Legea nr. dar nu de la viziunea legislatorului expusă în normele de drept. care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale. Întru atingerea acestui deziderat. acte.4 Cod de procedură civilă. dar mai frecvent în alte împrejurări şi diferitor persoane. instanţa care judecă pricina îşi păstrează imparţialitatea şi obiectivitatea.” Instanţa şi acest argument şi temei al acţiunii l-a trecut elegant cu vederea. În nota informativă la proiectul de lege care ulterior a devenit legea nr.54 alin.6 din Codul electoral. de muncă şi ai altor raporturi juridice.2005 pentru modificarea şi completarea Codului electoral. numai pentru a „susţine” poziţia ilegală şi anticonstituţională a 262 . fiind completată de către Parlament cu prevederea despre aplicarea ştampilei „Votat” în documentele de identitate ale participanţilor la alegeri prin Legea nr.07. nu este exclus faptul. nu întâmplător.

nu a aplicat la soluţionarea litigiului normele constituţionale pe care a fost întemeiată cererea.239.c) din Codul de procedură civilă. demonstrează că instanţa nu a fost nici imparţială. instanţa a încălcat şi prevederile directe ale art.Comisiei Electorale Centrale la emiterea unei hotărâri prin care se încalcă drepturile constituţionale şi comunitare ale cetăţenilor.07.(1) lit. Poporului 263 .2009. Din cele menţionate. SOLICIT: Să fie casată integral hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 23 februarie 2009. Data____________ Semnătura________________ NOTĂ: La 14 martie 2009.c).2006 a conchis că ignorarea de către instanţă a argumentelor reclamantului bazate pe normele Constituţiei.(1) lit.6 din Convenţie. Respectiv. în temeiul art. dat fiind faptul că nu a examinat de fapt argumentele reclamantului din cererea de chemare în judecată.(2). Să fie emisă o nouă hotărâre prin care cererea de chemare în judecată a Mişcării socialpolitice „Acţiunea Europeană”. Curtea Supremă de Justiţie a respins recursul Mişcării socialpolitice „Acţiunea Europeană” împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 23. invocăm şi jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului. d).(1). şi nici obiectivă.02. 417 alin. în care Înalta Curtea prin Hotărârea din 18. Din considerentele expuse. şi că instanţa îşi întemeiază hotărârea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată.(5) din Codul de procedură civilă care obligă instanţa să cerceteze circumstanţele invocate şi să motiveze respingerea acestora.6 (1) din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului. cazul Pronina împotriva Ucrainei. limitându-se la fraze de ordin general că acţiunea nu ar fi întemeiată şi că. 400 alin. În particular.239 Cod de procedură civilă care stabileşte că hotărârea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. este încălcată şi norma art. totodată.238 alin. 240 alin. care sunt norme cu acţiune directă. constituie temei pentru a se stabili încălcarea art. Trecând cu vederea toate argumentele de drept ale reclamantului. urmează şi concluzia că Curtea de Apel a încălcat şi dreptul reclamantului la un proces echitabil prevăzut în art. În acest sens. 241 alin.

A.R. E. 3.1.. În fapt.în timpul apropiat compania S. iar magazinul de la postul vamal D era la etapa de vânzări de testare. Recurentul a obţinut licenţele corespunzătoare pentru toate magazinele. Cităm: ". 2. 6. ceea ce s-a stabilit în urma controalelor tehnice de specialitate.__din ___. organul supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor solicită de a nu permite începerea activităţii magazinelor nominalizate până la înlăturarea abaterilor de la prevederile actelor normative în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor. Circumstanţele care justifică depunerea recursului 1. organizat în baza Hotărârii Guvernului nr. 4. Dat fiind faptul că spaţiile preconizate pentru amplasarea obiectivelor de comerţ nu corespund cerinţelor normelor şi regulilor de apărare împotriva incendiilor.___ din ___ (SPCSE MAI) care a invocat necorespunderea spaţiilor ocupate de magazinele ce aparţin Recurentului cerinţelor normelor şi regulilor de apărare împotriva incendiilor. B.Curtea Supremă de Justiţie Colegiul Civil şi de Contencios Administrativ Recurent: ÎCS „X” SRL Intimat: Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale MAI Intervenient accesoriu: Serviciul vamal al RM CERERE DE RECURS ASUPRA ÎNCHEIERII CURŢII DE APEL CHIŞINĂU DIN ___ PRIVIND SCOATEREA DE PE ROL A CERERII DE CHEMARE ÎN INSTANŢA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV I. înregistrată în Republica Moldova.L „X”a planificat deschiderea unui şir de magazine în următoarele puncte vamale: 1.. D. Până la emiterea actului administrativ în litigiu a început să funcţioneze magazinul de la punctul vamal C. 4 din magazinele enumerate în actul administrativ citat au fost construite de Recurent drept urmare a Concursului public privind crearea reţelei de magazine în punctele de trecere a frontierei de stat. C. 5. 264 ." 1. Prin încheierea atacată cu prezentul recurs a fost respinsă examinarea în fond a cererii Recurentului. F. Celelalte magazine urmau să fie deschise în perioada imediat următoare. Cererea a fost depusă în procedura de contencios administrativ împotriva Scrisorii Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale a MAI nr.2. ÎCS „X” SRL.

4. directorul general al Serviciului vamal al Republicii Moldova. Încheierea Curţii de Apel Chişinău din ___ este ilegală 2. II.3. La postul vamal D.nerespectarea de către Recurent (Reclamant) a procedurii prealabile de soluţionare a diferendului administrativ. 1.___ din ___ ca fiind ilegală. Recurentul deţine toate autorizaţiile (coordonările). iar funcţionarii vamei au refuzat să întocmească şi să semneze rapoartele obligatorii privind încasările efectuate. în dimineaţa zilei de ___ a insistat asupra încetării activităţii magazinului amplasat la postul vamal respectiv. La ___. Instanţa de contencios administrativ a invocat litera a) art. a anunţat Recurentul despre decizia sa de a respinge cererea Recurentului din ___ privind deschiderea magazinului amplasat la postul vamal D. Recurentul a depus cerere împotriva Pârâtului în procedura de contencios administrativ prin care a solicitat: 1. la etapa de testare tehnologică. Actul administrativ menţionat a făcut imposibile activităţile Recurentului îndreptate spre deschiderea altor două magazine amplasate în posturile vamale A şi B. coordonările respective au valoarea autorizaţiilor emise de o autoritate publică. Drept efect al Scrisorii Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI nr. Să fie anulată în tot Scrisoarea Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI nr. În acest scop. fără a fi emis vreun act administrativ. În consecinţă: Şeful Biroului vamal C. cu excepţia magazinului de la punctul vamal F. Curtea de Apel Chişinău a dispus scoaterea cererii de pe rol pe motiv că nu a fost respectată procedura prealabilă de soluţionare a litigiului în contencios administrativ. SPCSE MAI. În fapt. la indicaţiile şefului Biroului vamal.2.___ din ___ până la examinarea cauzei în fond. 2. coordonate cu biroul vamal în ordinea stabilită. Prin efectul actului administrativ emis de SPCSE MAI: a) A avut loc suspendarea totală a activităţii unei unităţi economice – magazinul la postul vamal C şi b) A fost suspendată activitatea de întreprinzător a Reclamantului la implementarea afacerii în întreaga reţea de magazine. Să fie suspendată acţiunea Adresării Serviciului Protecţie Civilă şi Situaţiilor Excepţionale nr. în calitatea sa de structură de stat cu drept de control. prin adresarea ___ din ___. În sensul art. unde prescripţiile făcute de inspectorii corespunzători sunt în proces de executare. au fost sistate vânzările de probă în magazinul amplasat în zona respectivă. Instanţa nu a determinat corect raporturile dintre Recurent şi Pârât. a cerut birourilor vamale să nu permită începerea activităţii magazinelor.5. în calitatea sa de antreprenor. a omis să dea aprecierea cuvenită caracterului şi efectelor actului administrativ contestat şi a aplicat pur formal prevederile legale ce guvernează procedura de emitere şi de contestare a actelor administrative.1. prin care Recurentului i-a fost permis să desfăşoare o afacere legală în magazinele respective (din punctul de vedere al respectării normelor de apărare împotriva incendiilor). La ___. pentru toate magazinele ce aparţin Recurentului. şi Recurent. Ulterior. Anume reprezentanţii competenţi ai SPCSE MAI au confirmat şi au coordonat în ordinea stabilită corespunderea obiectelor construite normelor anti-incendiu şi au semnat Procesele verbale de recepţie finală a obiectivelor comerciale.1. 1. 2. 265 . Instanţa de contencios administrativ a omis să aplice cadrul legal special de reglementare a raporturilor dintre Pârât.___din ___. 10 din Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător. a fost blocat accesul călătorilor la magazin.267 CPC . emise anterior de către Pârât. la ___ şeful Biroului vamal E.

1994. chiar şi atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care au acţionat în exercitarea atribuţiilor lor oficiale”.11.235 din 20. poate avea loc doar "în cazul unui pericol iminent pentru viaţa şi sănătatea oamenilor.267 din 09.Deci.3. Recurentul a urmărit anume constatarea de către instanţa de judecată a încălcării de către SPCSE MAI a procedurilor prescrise expres şi imperativ în Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător nr.235 din 20.11. 2.1994.24 lit. Principiile prevăzute la legea vizată au fost preluate în toate legile speciale.2000. potrivit alin. 2.07. Recurentul a fost pus în imposibilitatea de a-şi continua activitatea. legea de bază aplicabilă raporturilor dintre Recurent şi Pârât este Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător nr. Or.13 din Convenţia Europeană care prevede: „Orice persoană. specifică şi mai clar că suspendarea imediată a activităţii economice. iar persoanele afectate prin acest exerciţiu au obligaţia de a urma calea prealabilă în mod obligatoriu.2006 şi Legea privind apărarea împotriva incendiilor nr.2006.267 din 09.793-XIV din 10. (1) art.05. 17 din Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător. Este de menţionat şi faptul că. cu adresarea ulterioară în instanţa de judecată. ale cărei drepturi şi libertăţi recunoscute de prezenta convenţie au fost încălcate.11. Este evident că.4.(2) şi alin.07. Drept urmare a aplicării formale şi eronate a legii.2000 vom deduce faptul că Legea privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător nr.793-XIV din 10. SPCSE MAI a fost obligat să obţină o hotărâre judecătorească care să confirme şi să substituie actul administrativ. cu modificările operate la 30.2000 pentru examinarea cererii prealabile şi cu termenele imprevizibile pentru soluţionarea cazului în fond prin act judecătoresc în procedura generală din Codul de procedură civilă. Prin simpla confruntare dintre normele Legii privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător nr.07. prin actul emis de SPCSE MAI.02.02. efect care cade sub incidenţa alin. până a avea dreptul de a contesta în judecată acţiunile administrative abuzive.2006 stabileşte proceduri distincte pentru exercitarea actului administrativ. Recurentul a solicitat protejarea drepturilor sale anume în contextul garanţiilor din legile citate care rezidă în următoarele: A) Structurile statale au obligaţia să recurgă la instanţa de judecată atunci când actul administrativ are drept scop sau efect suspendarea activităţii antreprenorului. B) Structurile statale au obligaţia să recurgă la instanţa de judecată pentru a sancţiona antreprenorul cu suspendarea activităţii în termen foarte redus (3 zile pentru adresare în judecată şi 5 zile pentru examinarea cazului). Acest principiu este diametral opus principiilor din Legea contenciosului administrativ nr. În acest caz. 266 . probe care ar fi constatat existenţa unui pericol grav şi iminent la obiectele Recurentului pur şi simplu nu există. inclusiv în Legea privind apărarea împotriva incendiilor nr.07.2006 şi prevederile Legii contenciosului administrativ nr. art. prin încheierea din ___ instanţa de contencios administrativ l-a privat pe Recurent de dreptul la un recurs efectiv împotriva actului administrativ emis de SPCSE MAI.(3) din acelaşi articol. Prin depunerea acţiunii în contenciosul administrativ. Aceste termene sunt incomparabil de restrânse în raport cu termenul de 30 de zile stabilit în Legea contenciosului administrativ nr.267 din 09.1994. pentru mediul înconjurător şi valorile materiale".793-XIV din 10.02. are dreptul să se adreseze efectiv unei instanţe naţionale. actul administrativ contestat nu face nicio referinţă de acest fel. în cazul în care acest act are drept efect suspendarea/încetarea activităţii economice de întreprinzător.235 din 20.2008. în cazul dat legea specială.i) din Legea privind apărarea împotriva incendiilor nr.235 din 20. care se aplică situaţiilor când instituţiile statului îşi exercită atribuţiile în mod autonom. drept garantat prin art.

2. în scopul evitării unor pagube iminente. Anexe: 2 Copii de pe cererea de recurs Data ____________________ Semnătura____________________ 267 . este clar.423-427 CPC şi prin aplicarea directă a art. dar nu în procedura prealabilă. Casarea încheierii Curţii de Apel Chişinău din ___ în cauza de contencios administrativ privind anularea în tot a Scrisorii Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI nr. pentru a nu crea incertitudini. Admiterea recursului. pentru a evita pierderi nejustificate etc. Tot atât de clar este că aceste situaţii de conflict urmează a fi soluţionate definitiv în instanţa de judecată.21 din Legea contenciosului administrativ. Dat fiind circumstanţele excepţionale ale cauzei – încetarea parţială şi suspendarea în rest a activităţii de antreprenor a Recurentului la obiectele vizate în actul administrativ contestat – solicit dispunerea examinării cauzei în ordine de urgenţă. legea prevede expres şi imperativ faptul că situaţiile de conflict dintre stat şi antreprenor trebuie să fie soluţionate cât mai prompt.___ din ___. dat fiind faptul că reclamantul suportă deja pierderi materiale considerabile care continuă să crească. în temeiul art. S O L I C I T: 1.13 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Pornind de la raţionamentele expuse.Deci. în temeiul prevederilor art. obligarea Recurentului de a urma calea prealabilă în acest caz concret este evident şi total ineficientă. cu trimiterea cauzei spre judecare în fond. În aceste condiţii.

I. ca informaţie neveridică şi care lezează onoarea. Motivele pentru care declar recursul sunt următoarele: • nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii în fond.a) b). declar prezentul recurs. a fost casată în tot hotărârea Judecătoriei raionului __________ din 28 decembrie 2009 şi adoptată o nouă hotărâre prin care a fost respinsă integral ca neîntemeiată cererea lui F. • nu au fost dovedite circumstanţele considerate ca fiind stabilite. ________________.. cu obiecţii către conducătorul instituţiei”. Spitalul raional _____________ a atacat cu apel hotărârea nominalizată.Curtea Suprema de Justiţie Colegiul civil şi de contencios administrativ Recurent: F.2 Intimat: Instituţia medico-sanitară publică Spitalul raional ________________ cu sediul or. a fost dispusă încasarea de la IMS Spitalul raional __________ în folosul reclamantei cu titlu de prejudiciu moral 1000 (una mie) lei. str. Casarea Deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2010 şi adoptarea unei noi hotărâri prin care să fie menţinută integral hotărârea Judecătoriei raionului _________ din 28 decembrie 2009.135 RECURS ÎMPOTRIVA DECIZIEI CURŢII DE APEL CHIŞINĂU DIN 18 MARTIE 2010 Prin hotărârea Judecătoriei raionului ____________ din 28 decembrie 2008._________________. nr. d) ale CPC RM şi solicit instanţei de recurs: 1. Spitalul raional _____________.nr. Prin aceeaşi hotărâre de judecată.I. enunţurile: „pe parcursul anilor a dat dovadă de responsabilitate şi disciplină mediocre”. Instituţiei medico-sanitare publice Spitalul raional ___________ privind anularea actului administrativ. “este o persoană care urmăreşte destabilizarea climatului moral în colectiv. ceea ce constituie restanţa plăţilor salariale pentru cumulare de funcţii._________________. iar cu titlu de prejudiciu material 22266 (douăzeci şi doua de mii două sute şaizeci şi şase) lei.386 (1) lit. plata restanţelor salariale şi recuperarea prejudiciului moral cauzat şi a fost obligat pârâtul. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2010. Nu sunt de acord cu decizia adoptată de Curtea de Apel Chişinău. acţiunea a fost respinsă. În rest. 2. a fost admisă cererea de chemare în judecată a lui F. întemeindu-l pe motivele conţinute în art. str.I.L.Admiterea recursului. să excludă din referinţa care urma să fie prezentată Comisiei de atestare a gradului de profesionalism stabilit pentru medici. demnitatea şi reputaţia profesionala a reclamantei. domiciliat în_______________. 268 . eliberata pe numele lui F.

I. de aceea a solicitat excluderea acestor fraze din referinţa ca necorespunzătoare adevărului şi.” Legea prevede că probele urmează a fi admisibile. Enunţurile pe care reclamanta a solicitat să fie excluse din referinţă ca neadevărate. fapt pentru care instanţa urma să la o altă poziţie decât cea pe care şi-a propus-o. Mai mult. să dovedească că recurenta I. scrisoarea. de fapt. şi o situaţie de mijloc în acest caz este pur şi simplu absurdă. „destabilizează climatul în colectiv prin obiecţii către conducătorul instituţiei” poate fi calificat ca prigonire pentru critica adusă. încasarea unei sume compensatoare de bani echivalentul prejudiciului moral pentru suferinţele psihice pe care le-a suportat. s-a adresat în instanţa de judecată considerându-se lezată în dreptul de a primi remunerarea cuvenită pentru munca suplimentară depusă în calitate de medic rabiolog. Şi nu în ultimul rând.1 în confirmarea personalităţii negative a reclamantei. prin probe admisibile şi veridice. Hotărârea se bazează doar pe dovezile care au fost prezentate de părţi şi ceilalţi participanţi la proces în corespundere cu cerinţele art. deci. adică obţinute în strictă conformitate cu legea. ci dimpotrivă. aceste circumstanţe şi probele care le dovedesc nu afirmă. respectiv. şi care îi lezează demnitatea şi onoarea de medic cu o vechime de 27 de ani. determina circumstanţele care au importanţa pentru soluţionarea pricinilor. care sunt tratate „ca destabilizatori ai climatului moral”. deoarece a fost admisă ca probă şi apreciată cu forţa probantă o scrisoare colectivă. a solicitat obligarea angajatorului la plata muncii prestate. este medic cu «o responsabilitate şi disciplină mediocră» Cu atât mai mult cu cât calificativul că F.. care nu are nici în clin şi nici în mânecă cu defăimarea reclamantei prin anumite fraze din referinţa contestată. nu corespunde acestor exigente. Conform art. instanţa a admis probe care nu au fost pertinente şi admisibile referitor la cerinţa reclamantei privind lezarea demnităţii şi onoarei profesionale. Referinţa a fost semnată de către conducătorul instituţiei şi. nedisciplinat şi destabilizator al climatului moral.53-56 CPC RM privind pertinenta. caracterul raportului juridic dintre părţi. Aşa. deoarece anume ei i s-a încredinţat responsabilitatea pentru sectorul antirabie. O scrisoare scrisa nu se ştie de cine şi în ce împrejurări nu poate servi ca probă pertinentă pentru a dovedi calităţile profesionale ale unui angajat. infirma faptul că recurenta F. urma ca anume această persoană. fraza „a dat dovadă pe parcursul anilor de o disciplina şi responsabilitate mediocre” în sine este incorectă şi lipsită de sens. legea aplicabilă soluţionării pricinii şi admisibilitatea acţiunii. care. Hotărârea nu poate fi bazata pe presupuneri despre circumstanţele cauzei. nu pot fi considerate ca adevărate şi probate doar printr-o scrisoare. F. mai ales că în fiecare aşanumit colectiv sunt persoane simpatizate de conducător pentru „fidelitate” şi sunt persoane neagreate pentru constructivism şi critică. este important că referinţa nu conţine adevărul despre calităţile profesionale şi umane ale medicului F. care ar fi fost semnata de membrii colectivului spitalului. care au fost sau nu stabilite. admisibilitatea şi veridicitatea probelor. or. 269 . încasat echivalentul bănesc al suferinţelor psihice suportate de către recurentă. sector care înaintează exigenţe înalte pentru executant. concluziile privind circumstanţele de fapt ale cauzei se motivează în hotărâre doar prin probe.240 CPC RM. la deliberarea hotărârii instanţa judecătoreasca apreciază probele. respectiv. Toate luate în ansamblu. „cu obiecţii la adresa conducătorului. referinţa ce urma să fie depusă la dosarul reclamantei pentru confirmarea categoriei de calificare. de aceea cerinţa de a exclude enunţurile citate urma să fie admisă şi. este medic mediocru. a fost proba nr.• au fost încălcate şi aplicate greşit normele de drept material. Conform rigorilor CPC RM. s-a simţit defăimată şi lezată în demnitatea şi onoarea ei profesională prin anumite enunţuri din referinţa întocmită de către directorul spitalului __________a.F. fiindcă o persoană ori este responsabilă şi disciplinată ori nu.

03. Aceleaşi prevederi se conţin şi în Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 2 din Hotărârea Guvernului RM nr.1487 din 31.99 şi Hotărârii Guvernului RM nr. care efectuează lucrări în condiţii grele şi deosebit de grele. Mai mult. fără a fi scutiţi de munca lor de bază.42 din 2 mai 2000 „Cu privire la starea asistenţei medicale antirabice şi profilaxia rabiei în sectorul ________”. în afară de munca lor de bază îndeplinesc în aceeaşi instituţie o muncă suplimentară într-o altă profesie (funcţie). care. li se plăteşte un spor pentru cumulare de profesii (funcţii) în mărime nu mai mică decât 50 la sută şi nu mai mare de 100 % din salariul tarifar (de funcţie) stabilit pentru profesia (funcţia) cumulată.1593 din 29.74 din 12.12. drept garantat de art. act normativ.1 al Protocolului 1 al Convenţiei. la care face referire şi Ministerul Sănătăţii în scrisoarea din 09.261 din13 septembrie 2004. nu a putut să se folosească de acest bun şi să dispună de el la discreţia sa. prevăzând salarizarea suplimentara acestor specialişti în mărime de până la 50% din salariul de bază pentru volumul lărgit de muncă şi în p.F.03.Curtea de Apel Chişinău a dispus respingerea cererii lui I. obliga conducătorii instituţiilor medicale teritoriale să numească prin ordin personalul medical responsabil de acordarea ajutorului medical antirabic (traumatolog.F.14 al Hotărârii Guvernului nr. şi acordând ajutorul medical necesar persoanelor afectate de animale. ordinului nr. la p. Cuantumul sporurilor pentru cumularea de profesii (funcţii) se stabileşte de părţile contractului individual de muncă. Potrivit materialelor cauzei.156 Codul muncii. dar concluzia este greşită nu pentru acest motiv.F.03. la aceeaşi unitate. evident. considerăm că.2004 care prevede că urmează a fi remunerate persoanele. fapt prin care i-a fost încălcat dreptul ei la protecţia proprietăţii. i-au fost impuse pentru executare obligaţii suplimentare pentru care dânsa urma să fie suplimentar remunerată. 14 al Hotărârii Guvernului RM nr. lista care este în Anexa la Ordinul MS nr. chirurg). vătămătoare şi deosebit de vătămătoare.F. 6. deoarece neprimind la timp salariul. şi anume pentru că la soluţionarea pricinii urma să fie aplicate. prevederile art. I. p. Funcţia de medic traumatolog-ortoped într-adevăr nu este inclusă în Lista-tip anexată la Hotărârea Guvernului nr. salariaţilor.2004 şi.12. dar pentru motivul invocat de recurentă mai sus.2003 şi p. Deci. şi numai în cazul în care acestea se regăsesc în lista instituţiilor. Însă în toată perioada de după emiterea acestui ordin.12.74 din 12. deoarece ultimele au reprodus doar prevederile din hotărârea de Guvern. care în afară de munca lor de bază.1 al Ordinului Ministerului Sănătăţii din 12. stipulată în contractul individual de muncă. prin ordinul menţionat.F. în primul rând. îndeplinesc.1999. Instanţa de apel nu a aplicat aceste prevederi ale legii materiale. nu a primit pentru munca depusă nicio remunerare.1593 din 29.03. şi anume. prin respingerea cerinţei de plată a restanţei salariale.. dar si-a întemeiat decizia doar pe prevederile p.1487 din 31.484 din 6 mai 1998 “Privind masurile de combatere şi profilaxie a rabiei” de către directorul spitalului. lui I. fiind responsabilă pentru acest sector important de activitate. o muncă suplimentară într-o altă profesie (funcţie) li se plăteşte un spor pentru cumularea de profesii (funcţii). recurenta F.156 al Codului Muncii.1 al Protocolului 1 al Convenţiei Europene ale Drepturilor Omului.1999. 270 . şi care este anexată la materialele pricinii. dar nu poate fi mai mic de 50 la sută din salariul funcţiei.2003 care prevede de asemenea ca salariaţilor care.12.I.6.2009 adresată I. I. au fost încălcate prevederile art. a fost numită responsabilă de acordarea ajutorului antirabic pe sectorul ______. în listele ramurale sau ale instituţiei spitalul raional _______. aplicând eronat normele de drept material.1. ordin emis în scopul executării ordinului Ministerului Sănătăţii RM nr. deţinând deja în aceasta instituţie funcţia de medic traumatolog-ortoped. Potrivit art.

12. Copia Hotărârii Judecătoriei raionului _______din28 decembrie 2009. Data________________ Semnătura __________________________ 271 . 4. art.6.1999.1 al Ordinului Ministerului Sănătăţii din 12. Copia Deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2010.2003 şi p. 3.Îmi întemeiez recursul pe prevederile art. Dovada achitării taxei de stat.1 al Protocolului 1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. 2.1593 din 29.156 al Codului muncii.03. Copia recursului (2 exemplare). p. Anexa: 1.14 al Hotărârii Guvernului RM nr.

ÎMPOTRIVA CONSILIULUI DE ADMINISTRARE AL AGENŢIEI NAŢIONALE PENTRU REGLEMENTARE ÎN ENERGETICĂ (ANRE) La 30 martie 2009. nr.064584 abilitează SRL _____ cu dreptul de a distribui gaze naturale. aşa-zisa încălcare a prevederilor art. Drept urmare.Costin.A. art. Având în vedere că activitatea autorizată prin licenţă este distribuţia 272 . deoarece în lege se vorbeşte despre activitatea prevăzută de licenţă. titularului i se acordă dreptul de a desfăşura activitatea autorizată prin Licenţă în limitele teritoriului autorizat”. pentru care SRL_____ dispune de licenţa eliberată de Camera de Licenţiere.28. _____ din 30 martie 2009 se menţionează desfăşurarea activităţii în afara limitelor teritoriului autorizat prevăzut în anexa nr.Soltîs.28. pe orice teritoriu delimitat de Agenţie. şi nu cea de construcţie a reţelelor şi instalaţiilor tehnico-edilitare. iar licenţa nr.2.” Lucrările de construcţie a gazoductului în or.__ prin care se dispune a-i aplica lui M. Considerăm hotărârea menţionată ilegală şi pasibilă de a fi anulată din următoarele considerente: 1.(6) nu poate fi reţinută. sancţiunea administrativă sub formă de amendă pentru încălcarea art. în baza deciziilor Consiliului Orăşenesc _____ nr. T. furnizarea sau pentru distribuţia de gaze este în drept să-şi desfăşoare activitatea. _____ din 19 noiembrie 2008. _____ din 6 septembrie 2007 şi nr. În respectiva licenţă se prevede că „Prin prezenta licenţă.Vladimirescu şi I. SRL _____ a fost abilitată să construiască reţele de gaze pe str. al Licenţei În Hotărârea nr. dacă pe acel teritoriu nu-şi desfăşoară activitatea un alt titular de licenţă de acelaşi tip.(6) din Legea cu privire la gaze.V. _____ s-au executat.101/1 din Codul cu privire la contravenţiile administrative şi Condiţiile licenţei. alin(6) „Orice persoană juridică deţinătoare de licenţă pentru transportul.28 alin(6) din Legea cu privire la gaze Potrivit art.28 alin. care sunt administrate de organele locale din _____.1 la Condiţiile licenţei. Agenţia este obligată să evite eventualele conflicte între titularii de licenţe. să gazifice cartierul „Mihalaşa – Mihalaşa Nouă”. precum şi să construiască gazoduct de presiune medie şi joasă pe străzile M. Licenţa seria AA nr. alin. _____ din 02 mai 2007. şi nu activitatea de construcţie. Consiliul de Administrare al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a adoptat Hotărârea nr. Pretinsa încălcare a art. prevăzută de licenţă.1. Pretinsa încălcare a pct.064585 autorizează distribuţia de gaze. Conform deciziilor menţionate. _____ din localitatea dată.V.PLEDOARII ALOCUŢIUNEA AVOCATULUI ALEXEI BARBĂNEAGRĂ ÎN CAUZA M. 2. stabilind reguli speciale.

inclusiv mijloacele investite. exploatare şi extindere a reţelelor de distribuţie şi furnizare a gazelor consumatorilor din teritoriu. _____.. _____ şi SC _____ SRL. cu Legea nr.__ din 6 septembrie 2007 a Consiliului Orăşenesc _____. 2. lucrările au fost coordonate cu „Moldovagaz”. este nefundamentată învinuirea adusă dlui M. a fost desfăşurată o şedinţă de lucru privind problema delimitării punctului de delimitare a reţelelor de gaze care aparţin Primăriei or. Este de competenţa administraţiei SRL _____ de a decide utilitatea îndeplinirii anumitor activităţi şi lucrări.2002 „Cu privire la aprobarea regulamentului de organizare şi executare a lucrărilor de proiectare. 3. imputarea încălcării pct. 436 din 28. modul folosirii mijloacelor financiare disponibile. Astfel.09. Conform procesului-verbal al acestei şedinţe. al Licenţei Din procesul–verbal nr.__ din 26 martie 2009 şi nici din Hotărârea nr.. i se acordă dreptul SRL _____ de a desfăşura activităţi de gazificare. _____ între SRL _____ şi SC _____ pentru efectuarea activităţii de deservire. De asemenea. îşi apreciază în mod individual randamentul activităţii.). ____ a Consiliului Orăşenesc _____ este indicat expres „De divizat teritoriul or.. ţinem să precizăm că reprezentantul ANRE a recunoscut în instanţă că nu dispune de documente care ar confirma cauzarea pretinselor prejudicii în raport cu interesele consumatorilor din alte localităţi. dat fiind faptul că baza normativ-juridică a acţiunilor întreprinse de SRL _____ a constituit-o Deciziile menţionate supra. Nu în ultimul rând. 1492 din 28.1 nu se pun interdicţii în a construi sau a procura reţele.2. Astfel.1997 cu privire la societăţile pe acţiuni) care îşi determină în mod independent sfera de activitate. 1134 din 02.2007. în nerespectarea principiului eficienţei economice şi utilizarea neraţională a mijloacelor financiare.12. deoarece pentru anul 2007 pentru SRL _____.gazelor naturale. 4. în şedinţa de judecată dl M.M. Nu poate fi reţinut argumentul reprezentantului ANRE precum că decizia de extindere a teritoriului de gazificare îi aparţine lui V. deoarece în p. __ din 26 martie 2009 şi nici în Hotărârea nr.7. Pretinsa încălcare a pct.2006 privind administraţia publică locală. al Licenţei nu are suport juridic. reprezentantul „Moldovagaz” – N.C. că SRL _____ era obligată să desfăşoare activităţile de gazificare pe teritoriul or. adoptată în conformitate cu Hotărârile Guvernului RM nr. La 05.2001 „Cu privire la Programul de Gazificare a Republicii Moldova”. în condiţiile licenţei şi în anexa nr. montare şi recepţie a sistemelor de aprovizionare cu gaze” şi nr.” Rezultă.09. Pretinsa încălcare a pct. ___ nu se indică concret care teritoriu autorizat de licenţă a fost încălcat. a prezentat calcule care atestă faptul că cheltuielile efectuate la realizarea planului de gazificare urmau să fie rambursate în maxim patru ani de la finalizarea lucrărilor. filiala _____ sunt prevăzute surse financiare în mărime de 300 mii lei pentru dezvoltarea reţelelor de gaze.04.1. SRL _____ este un agent economic (îşi desfăşoară activitatea conform Legii nr. deoarece activitatea de construcţie a fost desfăşurată la cererea potenţialilor consumatori şi în interesul direct şi nemijlocit al populaţiei. dat fiind faptul că din Decizia nr. care erau în vigoare la momentul realizării acestor acţiuni. deci. al Licenţei 273 . 2. _____. Astfel. Nu corespunde realităţii afirmaţia că doar SC _____ SRL era autorizată să desfăşoare activitatea de gazificare în or. la Ministerul Industriei şi Infrastructurii.12.__ nu rezultă în ce mod au fost prejudiciate interesele altor persoane sau în ce constă concret încălcarea principiului eficienţei economice.6 al Deciziei nr.10. Nici în procesul–verbal nr. a comunicat că „Moldovagaz” este dispusă să investească surse financiare proprii la proiectarea şi construcţia reţelelor de gaze (.1226 din 19.

transportul. şi nu interzicerea SRL _____sau altui agent economic de a construi reţele de gaze în această localitate. nr. Fapta imputată nu întruneşte elementele componenţei de contravenţie Potrivit art. sociale şi de agrement de interes local”. relevă faptul că ANRE a fost în cunoştinţă de cauză despre problema dată încă din luna octombrie 2008. prin care societatea respectivă informează ANRE despre pretinsele probleme pe care i le creează SRL _____. 3. al Licenţei este o greşeală materială. ANRE „eliberează licenţe pentru producerea.(2). Pretinsa încălcare a pct. la proprietate. care prevede că „Titularul Licenţei se va supune deciziilor ANRE. 5. conform legislaţiei amenzile impuse de ANRE în legătură cu violarea prezentelor condiţii”.__ din 18. standardele”. podurilor.___ nu se indică prin care acţiuni anume ale SRL _____au împiedicat activitatea de gazificare. În şedinţa de judecată. lit.(1). întreţinere şi modernizare a drumurilor. lit.12. sunt în strictă conformitate cu deciziile Consiliului orăşenesc _____ nr. 6. nu putem să ne expunem asupra ei.__ din 26 martie 2009 şi în Hotărârea nr. stocarea. precum şi pentru alte activităţi care asigură sporirea eficienţei sistemului de gaze şi promovarea competiţiei pe piaţa de gaze”. distribuţia şi furnizarea de gaze. Ţinem să subliniem faptul că. _____din 6 septembrie 2007 şi nr. precum şi alte fapte ilicite pentru care legea prevede răspundere administrativă”.. _____ din 19 noiembrie 2008. Pct.7. inclusiv va plăti. al Licenţei În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a prevederilor hotărârii Consiliului de administraţie ANRE nr. intenţionându-se a se imputa încălcarea pct. alin. Procesul-verbal privind contravenţia administrativă a fost întocmit la 26 martie 2009.f) al Legii privind administraţia publică locală nr. şi nu a luat nicio măsură pentru a clarifica situaţia.7. Având în vedere că pretinsa încălcare a acestei prevederi nu e concretiza. prin deciziile administraţiei publice locale din teritoriu. construcţie.9 din CCA.2007.06. 3. conform art. Scrisoarea _____ SRL nr.Nu corespunde realităţii afirmaţia privind împiedicarea realizării de către SC _____ SRL a programului de gazificare a oraşului _____.a) din Legea cu privire la gaze. reprezentantul ANRE a afirmat că invocarea încălcării pct.6. Din reglementările legale rezultă că decizia de efectuare a lucrărilor de proiectare a obiectivelor din domeniul economic şi social de interes local ţine de competenţa consiliului local.6 al Licenţei. Potrivit art. _____din 02 mai 274 . şi nu de cea a ANRE. 436 din 28. fondului locativ în condiţiile Legii cu privire la locuinţe. _____. SRL _____ a fost autorizată să construiască în teritoriul unde nu exista un acord între Primărie şi SC _____SRL de plasare şi extindere a reţelelor. nu poate depăşi trei luni de la comiterea contravenţiei. ţinem să precizăm că hotărârea dată prevedea acordarea SC _____SRL de a furniza gaze naturale în or. În Hotărârea ANRE nu se indică acţiunile concrete întreprinse de SRL _____ pentru a împiedica activitatea de gazificare a SC _____ SRL. În procesul-verbal nr.2006.7 al Licenţei prevede că „Titularul Licenţei va respecta actele legislative actele normativ-tehnice şi normativ-economice. 3. Potrivit art. adică la patru luni de la consumarea pretinsei încălcări.14 alin. __ din _____.37 CCA. la orânduirea de stat şi la ordinea publică. „Contravenţie se consideră fapta ilicită ce atentează la personalitate la drepturile şi interesele legitime ale persoanelor fizice şi juridice. Consiliul local “. deşi termenul de aplicare a sancţiunii administrative. precum şi a întregii infrastructuri economice.decide asupra lucrărilor de proiectare.4. Acţiunile dlui M.

deoarece la nivelul actelor se confirmă faptul că lucrările efectuate de SRL _____au fost stopate în luna octombrie 2007. 435 din 28.. Din Decizia nr.12.. cauzat de imaginea negativă care i-a fost creată. nu este adus niciun argument care ar proba intenţia sa de a produce survenirea anumitor prejudicii. Aşa-numitele acţiuni imputate lui M. _____. 8. a prevăzut urmările ei dăunătoare.V.2007.4 alin.37 CCA. iar declarând ilegale acţiunile lui M. în virtutea căruia părţile pot decide independent asupra liberii alegeri a agentului economic împuternicit cu dreptul de a presta anumite servicii. _____.1) ca domeniu de activitate pentru autorităţile publice locale de nivelul unu „dezvoltarea şi gestionarea reţelelor urbane de distribuire a gazelor şi energiei termice”.(1) lit.. sancţiunea administrativă poate fi aplicată nu mai târziu de trei luni de la comiterea contravenţiei. or. nu sunt indicate urmările prejudiciabile ale presupuselor lui acţiuni. Acuzaţiile aduse dlui M.__ din 26 martie 2009 nu se indică timpul comiterii contravenţiei administrative. în procesul-verbal cu privire la contravenţia administrativă. timpul comiterii şi esenţa contravenţiei administrative. prin construcţia neautorizată a reţelelor de gaze în or. Codul civil al RM consacră principiul libertăţii contractuale... s-a ţinut cont de ilegalitatea şi netemeinicia învinuirii aduse dlui V.locul. Justificarea prejudiciului moral În lumina jurisprudenţei CEDO. este neclar în ce constă ilegalitatea acţiunilor îndreptate spre efectuarea lucrărilor de construcţie a reţelelor de gaz. În cazul contravenţiei imputate dlui M. Potrivit art.. bucurându-se de respectul colegilor. la modul general. îndeplinind cu sârguinţă obligaţiunile sale de serviciu. au un caracter denigrator şi ofensator faţă de demnitatea de profesionist a dlui M. în legătură cu acuzaţiile aduse dl M. La determinarea cuantumului prejudiciului moral. enumerându-se doar la modul general că dl M. drept contravenţie nu este una continuă. Art.10 din CCA prevede că „contravenţia administrativă se consideră că a fost comisă premeditat dacă persoana care a comis-o îşi dădea seama de caracterul ilicit al acţiunii sau inacţiunii sale. _____ rezultă că activitatea de construcţie a gazoductului de presiune medie şi joasă şi efectuarea caselor de locuit de către SRL _____a fost demarată la demersul asociaţiei obşteşti _____.242 CCA.. se indică „. în procesul-verbal menţionat nu se indică locul comiterii contravenţiei administrative. În procesul-verbal nr. Legea nr. şi le-a dorit sau admitea în mod conştient survenirea acestor urmări”. menţionându-se doar. ANRE contestă legalitatea deciziilor Consiliului orăşenesc. care reprezintă un grup de locuitori din or. _____. a suferit un stres şi disconfort psihologic. care a lucrat mai bine de 9 ani în funcţia de preşedinte al SRL _____.2006 privind descentralizarea administrativă prevede la art. orice sancţiune administrativă echivalează cu o sancţiune cu caracter penal. în urma aplicării sancţiunii administrative.”. 7.28 (6) din Legea cu privire la gaze şi o serie de prevederi din Condiţiile Licenţei. a încălcat art. Mai mult. a fost desfăcut contractul de muncă dintre dl M. Mai mult. De asemenea. Acest fapt denotă că deciziile luate de către Consiliul Orăşenesc _____ prin care i se permite SRL 275 . şi „Moldovagaz”.M. Procesul-verbal cu privire la contravenţia administrativă nu corespunde cerinţelor legale Potrivit art. De asemenea.

_____ să desfăşoare activităţi de gazificare în or. 276 .328 30 martie 2009 ca fiind neîntemeiată şi ilegală şi satisfacerea pretenţiilor privind prejudiciul moral cauzat şi cheltuielile legate de acordarea asistenţei juridice. În temeiul circumstanţelor expuse. solicităm instanţei admiterea cererii. _____corespund legii şi au fost adoptate conform competenţei legale a Consiliul Orăşenesc _____. anularea Hotărârii ANRE nr.

Şi nici o altă autoritate din stat nu poate “completa” (depăşi) la discreţia sa norma legii organice. Adoptând hotărârea nr. numai la prezentarea actului de identitate.2132 din 12 februarie 2009.(1) din Constituţie „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului. Este firesc pentru toţi că chiar dacă se recunoaşte că anumite prevederi din alte legi organice . Conform art. Şi circumstanţele de fapt. hotărârea “Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009”. stabileşte că ”biroul electoral al secţiei de votare înmânează alegătorului buletinul de vot. Şi art. nici un alt organ nu se încumetă să le „îmbunătăţească”. şi circumstanţele de drept ale cererii de chemare în judecată sunt clare şi. urmează a fi reglementate prin intermediul legii organice care se adoptă numai de Parlament ca unica autoritate reprezentativă şi legislativă.” Aceasta este voinţa legiuitorului exprimată în lege.PLEDOARIA AVOCATULUI ÎN CAUZA MIŞCAREA SOCIAL-POLITICĂ „ACŢIUNEA EUROPEANĂ” ÎMPOTRIVA COMISIEI ELECTORALE CENTRALE ONORATĂ INSTANŢĂ.– în anumite cazuri şi nu corespund relaţiilor sociale destul de dinamice în condiţiile actuale. din care cauză urmează a fi anulată. Deci. potrivit Constituţiei.a) din Constituţie prevede că sistemul electoral în Republica Moldova se reglementează prin lege organică. Codul muncii. În fapt. dar aşa este. În drept.” Însăşi noţiunea de „sistem electoral” cuprinde: 1) principiile şi condiţiile de participare la constituirea organelor reprezentative. Tot atât de firească ar fi şi ignorarea completă de către justiţie. în opinia noastră. la 12 februarie 2009. din proprie iniţiativă. reglementând procedura de efectuare a votării.rea. A fost o ingerinţă în acest sens din partea Comisiei Electorale Centrale în atribuţiile Parlamentului? Considerăm că a fost. alte autorităţi ale statului.(1) din Codul electoral.60 alin. conform listei electorale.72 alin. Bună . Comisia Electorală Centrală şi-a depăşit atribuţiile stabilite prin lege şi a încălcat principiul constituţional de separaţie a puterilor în stat prevăzut de art. 277 . hotărârilor etc.6 din Constituţie care stabileşte că în Republica Moldova puterea legislativă. Codul civil. inclusiv prin emiterea deciziilor. normelor actelor internaţionale. Iar potrivit art. Comisia Electorală Centrală a adoptat. Afirmaţia se bazează pe următoarele argumente.53 alin.61 alin.(3) lit. alegătorul semnează în lista electorală în dreptul numelui.Codul penal. La primirea buletinului. etc. toate chestiunile ce ţin de sistemul electoral. Codul fiscal. destul de simple. Codul vamal. potrivit prevederilor Constituţiei. Art. considerăm că hotărârea menţionată contravine mai multor norme constituţionale şi legale. organizarea şi reglementarea alegerilor. a acestor „îmbunătăţiri” la aplicarea legilor menţionate. 2) modul de atribuire a mandatelor în autorităţile reprezentative după stabilirea rezultatelor votării. şi mai rămâne a fi. executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin.(2) din Constituţie „modul de organizare şi de desfăşurare a alegerilor este stabilit prin lege organică”.

de asemenea. Toate cele expuse se fundamentează şi pe practica interpretării şi aplicării normelor de drept în republică. normele cuprinse în hotărâri nu pot avea caracter primar.” În baza argumentelor expuse.432-XIV caracter normativ de drept şi putere juridică similară prevederilor Codului electoral supuse interpretării.(1) din Legea nr.72. cât şi sub aspectul separării atribuţiilor puterilor în stat. Adoptate în baza şi în executarea legii. 136 şi 199 din Codul electoral privind valabilitatea alegerilor parlamentare. 76 şi 94 din Constituţie. Iar drepturile. aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 74. Interpretarea unei legi prin hotărâre a Parlamentului este inadmisibilă şi contravine dispoziţiilor art.61 din 16.72 şi 74 din Constituţie. hotărârile Guvernului au forţă juridică inferioară legii şi nu o pot contrazice sau depăşi.171 din Codul electoral într-o nouă redacţie şi astfel a încălcat dispoziţiile art. 114. prezidenţiale.1 al Hotărârii în cauză. Interpretarea oficială de către organul legislativ a unei legi se efectuează numai prin lege.317 din 18 iulie 2003 “Privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale” Guvernul adoptă hotărâri pentru organizarea executării legilor. este mai mult decât clar că. care trebuie să urmeze aceeaşi procedură de adoptare. nu are dreptul prin hotărâre să interpreteze legea organică. Şi dacă însuşi Parlamentul. inclusiv de Comisia Electorală Centrală.(2) din Constituţie. pe lângă cea reprezentativă.6 din Legea Supremă. Parlamentul a atribuit Hotărârii nr. decât Parlamentul. pentru a putea fi “ajustat” la anumite împrejurări.10.11. prin art. În această ordine de idei este relevantă Hotărârea Curţii Constituţionale nr. În hotărârea menţionată a Parlamentului au fost interpretate dispoziţiile art. cu atât mai mult. În particular. a expus art.11 alin.432-XIV din 10 iunie 1999.6. ea contravine art.91. este necesar să se menţioneze că atât sub aspect formal. sunt făcute concluzii de principiu la acest capitol. Curtea reiterează că Parlamentul este în drept să opereze modificări şi completări în legislaţia în vigoare numai prin lege. având în vedere obiectul Hotărârii Parlamentului nr. examinând sesizarea Preşedintelui Republicii Moldova privind neconstituţionalitatea hotărârii date a Parlamentului a menţionat: “… Curtea relevă că Parlamentul. libertăţile şi obligaţiile cetăţenilor stabilite prin Codul electoral nu pot fi revăzute sau revizuite de un alt organ.432-XIV din 10 iunie 1999 „Privind asigurarea unităţii aplicării unor prevederi ale Codului electoral”. 72. 74. de alte autorităţi. statuată de Constituţie. Comisia Electorală Centrală nu are dreptul să completeze norma legii. locale şi referendumului local. Curtea Constituţională a declarat neconstituţională Hotărârea Parlamentului nr.Totodată.1322 din 29 noiembrie 2007. principiu consacrat expres în art. În jurisprudenţa sa anterioară Curtea Constituţională a statuat constant că hotărârile Guvernului sunt acte subsecvente legii. Curtea a menţionat că potrivit art. 76 şi 93 din Constituţie şi nu poate fi recunoscută drept interpretare oficială a legii. Aşadar.102 alin. executării corecte şi efective a acesteia. Acest lucru este un nonsens. Şi în Hotărârea Curţii Constituţionale nr. art. Codul electoral nu este o lege organică mai inferioară altor legi organice.30 alin.432-XIV din 10 iunie 1999. se emit în scopul concretizării.2008 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din punctul 13 al Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi de plată a indemnizaţiei viagere sportivilor de performanţă.1999 pentru controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr.(1) din Legea cu privire la Guvern. fiind unica autoritate legislativă. art.18 din 21. Curtea a relevat că unul din principiile fundamentale ale statului de drept este cel al separării şi colaborării puterilor în stat. semnare şi publicare prevăzută de dispoziţiile constituţionale. Curtea Constituţională. nu pot 278 .

art. din alegerile trecute. (4) şi (10). cel puţin. totuşi. 279 . Comisia Electorală Centrală are următoarele atribuţii: … q) analizează fraudele electorale.195-196/12 din 31. instituţii şi organizaţii. informează autorităţile publice despre necesitatea soluţionării unor chestiuni. în particular. art.2008). 27 alin.06.376 din 06. executivul neavând competenţă normativă primară (Monitorul Oficial nr. În categoria “măsurilor pentru prevenire” se includ activităţile organizatorice. Şi norma art. buletinele de identitate.(1) din Constituţie. a menţionat următoarele: “… Actele de identitate. (2) din Constituţie. Curtea a recunoscut drept neconstituţional pct. şi cu atât mai mult. în conformitate cu legislaţia electorală” nici pe departe nu seamănă cu investirea comisiei cu atribuţii de legiuitor.10 din Regulament şi. întreprinderi. alte organizaţii social-politice şi organele acestora. dacă urmăm buchea legii din prevederile normelor constituţionale indicate.” În contextul acestei Hotărâri a Curţii Constituţionale. Totodată. conform Legi nr. decât Parlamentul. acestea nici nu sunt executorii. nu deţine împuterniciri mai mari decât Guvernul.53 din cod. exceptând şi procedură de adoptare. nu investeşte comisia cu atribuţiile ce şi le-a arogat prin hotărârea contestată. Din conţinutul normei se deduce clar faptul că. Iar Comisia Electorală Centrală. 3 alin. Spre exemplu.modifica cadrul stabilit prin actul legislativ.art. … De aceea includerea în textul Regulamentului a unor dispoziţii ce conţin obligativitatea obţinerii “vizei de reşedinţă” (sau a “vizei de domiciliu”) este în contradicţie cu principiul enunţat în “Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte” nr.38 alin. 22 lit.” Regulamentul a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.22 (atribuţiile generale ale Comisiei Electorale Centrale) care stabileşte că “în perioada electorală. partide.10. semnare şi publicare prevăzută de dispoziţiile constituţionale pentru lege.2132 din 12 februarie 2009. 2 alin. care mai divulgă şi secretul alegerilor statuat la art. Cu toate că Guvernul este abilitat chiar prin Constituţie cu dreptul de a emite acte normative.18 (şedinţele şi hotărârile Comisiei Electorale Centrale) reglementează proceduri organizatorice de activitate a comisiei şi stipulează că hotărârile “adoptate în limitele competenţei acesteia. şi nicidecum cele de răscroire a Codului electoral. Dacă revenim la hotărârea nr. Invocarea în Hotărârea Comisiei Electorale Centrale a art.05. o eroare.273-XIII (pentru paşapoarte . de asemenea. precum şi pentru toţi cetăţenii”. şi în acest caz Curtea Constituţională a amintit că aceste acte nu pot constitui o ingerinţă în prerogativele Parlamentului. nu cuprind date despre “viza de reşedinţă” sau “viza de domiciliu”.26 din Cod (atribuţiile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală). dacă hotărârile nu-s emise în limitele competenţei. este relevantă o altă hotărâre a Curţii Constituţionale – nr.16 din 19. devine şi mai clară ilegalitatea marcări actelor de identitate cu o menţiune improprie acestora. apoi constatăm că Comisia Electorală Centrală a completat norma art.q) şi 26 din Codul electoral drept temei al împuternicirilor comisiei de a stabili “marcarea” în actele de identitate este.18. prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale de a marca actele de identitate ale alegătorilor care vor participa la votare cu o ştampila specială se intervine şi în raporturile reglementate de Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte. curente sau viitoare şi la măsuri pentru prevenirea lor. permisul de şedere . În acest context. sunt executorii pentru autorităţile publice. inclusiv cele presupuse.273-XIII din 9 noiembrie 1994 şi este neconstituţională în baza art.1995. persoanele cu funcţii de răspundere.1997 privind controlul constituţionalităţii dispoziţiilor punctului 10 alineatul 2 din Regulamentul “Cu privire la modul de perfectare şi eliberare a actelor de identitate ale Sistemului naţional de paşapoarte. arogându-şi competenţă normativă primară. Art.(5).

60. Obiecţiile împotriva acţiunii se axează pe afirmaţia că marcarea cu ştampilă a documentelor de identitate ale alegătorilor este raţională reieşind din nu se ştie ce considerente şi interese majore. bunăstării economice a ţării. în virtutea principiilor constituţionale stabilite în art.1 la Convenţie). fiind adoptată cu încălcarea prevederilor legale. în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor. inclusiv a celor constituţionale.(1) din Constituţie. nu costă nimic pe lângă aceste interese de ordin major întrezărite de comisie. prevederile constituţionale şi legale privind abilitarea doar a Parlamentului cu dreptul de a reglementa raporturile de drept ce ţin de sistemul electoral. La adoptarea hotărârii contestate. protejării drepturilor. se îngrădeşte un drept fundamental al alegătorilor. 72 din Constituţie.” Totodată. Partea pârâtă nu a combătut cu niciun argument temeiul acţiunii.(2) din Constituţie care stabileşte că „exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege.3 al Protocolului adiţional nr. în scopul realizării acestui drept. că hotărârea contestată nu ar fi fost aprobată cu depăşirea competenţei Comisiei Electorale Centrale.176 din 22. Numai acest organ este în drept să instituie restricţii pentru alegători. Adică. faptul că. şi nu altcineva.2005 pentru modificarea şi completarea Codului electoral în art. stabileşte obligaţia statului să desfăşoare alegeri libere prin vot secret şi în asemenea condiţii.6. a tuturor componentelor sistemului politic al acesteia. lezează la direct dreptul cetăţenilor de a participa la alegeri. contrar Constituţiei. prin care s-a introdus restricţie pentru participanţii la votare. ordinii publice.53 prevederea despre aplicarea în fişa de însoţire a buletinului de identitate al alegătorului a ştampilei “Votat”. ONORATĂ INSTANŢĂ.07. 66. Poate anume din aceste considerente Parlamentul. Or. că Comisia Electorală Centrală are menirea doar de a realiza politica electorală în scopul bunei desfăşurări a alegerilor.38 alin. care asigură exprimarea liberă a voinţei poporului la alegerea puterii legislative (art. integrităţii teritoriale. îngrădind aceste drepturi prin crearea unui obstacol pentru cei ce nu vor fi de acord cu marcarea actelor de identitate cu o menţiune improprie. care activează continuu în condiţiile prezentului cod”. contribuind la înlăturarea de la alegeri a cetăţenilor ce nu-s de acord cu „marcarea” (mulţi dintre care au motive întemeiate pentru asta) poate influenţa direct şi asupra rezultatelor alegerilor. dar nu de a stabili prin actele sale această politică. Dar. stabilind prin Legea nr. Codul electoral nici nu poate să prevadă asemenea atribuţii ale Comisiei Electorale Centrale. care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale. şi anume. prin Legea nr.248 din 21.54 alin. organizarea şi desfăşurarea alegerilor.16 alin.07. libertăţilor şi demnităţii altor persoane. Vizând cele mai importante sfere ale convieţuirii societăţii (privată şi publică).(1) – ”Comisia Electorală Centrală este organ de stat constituit pentru realizarea politicii electorale. anume legalitatea este temeiul activităţii normale a unei societăţi contemporane. hotărârea nr.comisie înfiinţată pentru realizarea politicii electorale în scopul bunei desfăşurări a alegerilor. art. totuşi.2006 a exclus norma respectivă. legalitatea introduce armonia în 280 . În consecinţă. dat fiind faptul că aceste raporturi de drept urmează a fi reglementate numai prin lege organică adoptată de organul reprezentativ ales de popor conform prevederilor art.1 – „Comisia Electorală Centrală .” Pe de altă parte. prin hotărârea contestată sunt încălcate şi prevederile art. marcarea actelor de identitate ale alegătorilor cu ştampila specială. nu s-a ţinut cont şi de prevederile Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale în care declară dreptul la alegeri libere şi.2132 din 12 februarie 2009. împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.Afirmaţia rezultă şi din prevederile directe ale altor norme din Codul electoral: art.

66. duce inevitabil la îndreptăţirea samavolniciei. sed lex”. echivalează cu publicarea listei participanţilor la votare.6. prin hotărârea sa. în care demnitatea omului. Totodată. depăşind prevederile acestui cod de bună conduită în materie electorală. Comisia Electorală Centrală a încălcat această recomandare. „Vot secret” Codul prevede că lista persoanelor care. atrage după sine haos în reglementările juridice. abaterea de la principiul legalităţii. Constituţia stabileşte că Republica Moldova este un stat de drept.1). Cu atât mai mult. Iar art. Deci. 72 şi nu are putere juridică. cu atât mai mult nihilismul juridic exprimat de oficialităţi. La capitolul Principiile patrimoniului electoral european. Iar îndreptăţirea samavolniciei este în contradicţie cu principiile dreptului ca atare. Hotărârea contestată contravine Constituţiei – art. acest lucru în baza normelor constituţionale invocate.această convieţuire. este nulă din momentul adoptării.15). în baza Codului electoral. se prezintă la urnele de votare nu trebuie făcută publică (se anexează).4. pct. drepturile şi libertăţile lui. şi a Convenţiei Europene. inclusiv în folosul raţionalităţii. Raţionalitatea legii nu poate fi ignorată reieşind din raţionalitatea situaţiei la zi văzută de unele persoane fizice sau juridice. Cerinţa de a respecta întocmai legile statului rămâne a fi o necesitate vitală. Rămâne ca şi instanţa să constate. civil. este acelaşi nihilism juridic. 60. Dar. cât şi cele individuale. democratic. societăţii şi personalităţii. de fapt. Or. completată etc. Prin aceasta. pentru că înseşi legile în esenţa lor exprimă raţionalitatea socială supremă. dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate (art. săvârşirea diferitor abateri de la lege de ordin administrativ. care ar putea fi mai raţională decât cea din lege. libera dezvoltare a personalităţii umane. asigură diferenţierea echitabilă a intereselor fiecărui cetăţean şi ale societăţii. legalitatea nu poate fi contrapusă sau substituită cu raţionalitatea. Practic. Bazându-se pe acest concept teoretic. teoria dreptului afirmă univoc: posibilitatea existenţei contradicţiei dintre legalitate şi raţionalitate nu înseamnă. valoarea căreia este actuală şi în prezent. În primul rând. aduce un prejudiciu esenţial statului.7 din Constituţie prevede că nicio lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică. utilizându-se argumente de raţionalitate. chiar şi la obiectul disputat astăzi ar putea exista şi alte opinii privind raţionalitatea soluţionării problemei abordate. asemenea abateri se încearcă a fi justificate şi în temeiul că normele legale ar fi neraţionale. penal şi de altă natură. 281 . că se pot admite abateri de la normele ce se conţin în lege. adoptat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în cadrul Sesiunii din 2003 – 1-a parte. consemnarea votării în actele de identitate care se prezintă în diferite situaţii şi diferitor persoane fizice şi juridice. în realitate. Hotărârea contestată contravine art. Atâta timp cât norma legală nu a fost modificată. Orice nihilism juridic este inacceptabil.3 al Primului Protocol Adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului şi Codului de bună conduită în materie electorală. care ar fi diferite de cea prevăzută de norma legală. fiscal. Şi asta nu înseamnă că fiecare trebuie să vină şi să impună norma sa. fără abateri. dar şi de opinia Comisiei Electorale Centrale exprimată în hotărârea contestată. Şi adeseori. în ultimă instanţă. 38. inclusiv cu funcţii de răspundere sau care reprezintă o instituţie statală. Toleranţa faţă de încălcarea cerinţelor imperative privind legalitatea. aceasta urmează a fi executată întocmai. a fost lovită democraţia şi este păcat că dorindu-ne să fim democraţi şi în Europa. Încă în Roma antică a fost formulată renumita maximă „dura lex. este atacată chiar democraţia. Dar. În legi se reflectă la maximum atât interesele obşteşti. pentru că aceasta demoralizează societatea şi poate contribui la apariţia unor manifestări pronunţate de nihilism juridic şi din partea altor componente ale societăţii. precum şi că cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea (art.

şi democraţia. Fiecare persoană trebuie să voteze individual. Chişinău 282 . în acest sens. Lista persoanelor care în realitate se prezintă la urnele de votare nu trebuie făcută publică. considerăm că acest echilibru urmează a fi restabilit. 3. Pentru că ele sunt multe. secretul votului nu este numai un drept dar şi o obligaţiune. nerespectarea căreia trebuie să fie sancţionată prin anularea oricărui buletin de vot conţinutul căruia a fost divulgat.” 23 februarie 2009 mun. precum şi normele actelor internaţionale. Votul secret a. şi nu ultimele după importanţă: 1. Votul în familie sau oricare altă forma de influenţarea asupra votului unei persoane de către altă persoană trebuie interzis. pofta vine mâncând. indiferent de locul lor în ierarhia administrativă. Şi una din metodele legale şi democratice pentru o asemenea restabilire este anularea de către instanţa de judecată a actului adoptat ilegal. c. d. Printre aceste trăsături sunt următoarele. vor avea numai de câştigat. Justiţie independentă. Şi alegătorii. ONORATĂ INSTANŢĂ. inevitabil. ilegalităţi de proporţii. partea I. 2. Pentru fiecare persoană cu drept de vot. Un stat de drept se caracterizează prin anumite trăsături care îl atestă ca atare. Supremaţia legii şi egalitatea tuturor persoanelor fizice şi juridice în faţa legii. desconsiderând şi încălcând normele legale şi constituţionale. Orice încălcare a dreptului de vot secret trebuie sancţionată. Întrucât Comisia Electorală Centrală a neglijat primul din principiile enunţate. poate provoca.Nu negăm rolul.4: „4. iar cea mai mică abatere de la lege. Presa liberă. totuşi. Data__________________ Semnătura_______________ Anexă: Codul bunelor practici electorale. p. Însă. cum ar fi alegerea Parlamentului. din asta. alegătorii Republicii Moldova au ales un singur organ care este în drept să adopte legi care vor reglementa drepturile şi obligaţiile lor. b. importanţa şi atribuţiile legale ale Comisiei Electorale Centrale în desfăşurarea unor alegeri libere şi democratice. astfel fiind clătinat echilibrul legalităţii la un compartiment foarte sensibil al drepturilor omului. Şi alte autorităţi. nu au dreptul să hotărască cu de la sine putere aceste chestiuni sensibile pentru societate şi cetăţeni.

10.72 din 22. înainte de termen .H.H.12. eliberat de Secţia afacerilor interne a raionului Adâghei. I-a fost ridicat paşaportul seria XIII-ТИ nr.1997 pe numele lui M. Din 25. În anul 2006. se afla la păstrare în instituţia respectivă. în timpul ispăşirii pedepsei.15 min. nu a fost documentat cu un paşaport sau un document de apatrid. lui H.1997. Astfel. îmi încep pledoaria cu o constatare care nu poate fi contestată. nu a mai fost eliberat. Tbilisi.M. mandatul de arest nr.H. Sunt de menţionat şi alte date care caracterizează statutul juridic al reclamantului.M.15 minute.08. care a fost autentificată de către şeful SRM OŞC 29. a venit în Republica Moldova în baza paşaportului de tip sovietic.H. În adeverinţa dată este menţionat faptul că paşaportul lui M.. ora 08.1957 în or. fosta RSSG.10. Procura a fost perfectată în baza datelor din paşaportul reclamantului: seria XIII-ТИ nr..TEZE CU PRIVIRE LA CEREREA DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ A LUI H. Fiind reţinut la 22.H.H.Goieni. Faptul ridicării de la M. M.1997. La data de 14. Aceste aspecte confirmă situaţia precară în care se află M.03..___ din 25.H.M. În anul 1995. E de menţionat şi faptul că paşaportul lui M. reclamantul a fost căsătorit cu cetăţeanca Republicii Moldova – Sîrbu Ludmila – care a decedat la 22 ianuarie 2009.2006. pentru a se documenta. a paşaportului se confirmă şi prin perfectarea în anul 2003 a unei procuri din numele acuzatului.03.H. absurditatea solicitării de la dânsul a certificatului de imigrant.10.H doar adeverinţa seria AB nr.03. în conformitate cu procesul-verbal din 22.H. de aplicare a arestului. La eliberare. 283 .03. a fost ridicat şi transmis organului de executare a pedepsei.2004 şi până în prezent. Întemeiată ea urmând a fi admisă din următoarele considerente.H. în cadrul urmăririi penale servesc: procesul-verbal de reţinere din 22. care confirmă faptul că reclamantul şi-a ispăşit pedeapsa cu închisoarea din 22. dat fiind faptul că el a sosit în Republica Moldova pe timpul existenţei URSS. şi-a ispăşit pedeapsa cu închisoarea în penitenciarul din s.___ din 10 iunie 1983. paşaportul lui M. La momentul reţinerii.. DESPRE CONTESTAREA ACTULUI ADMINISTRATIV Onorată instanţă.H.___ pe numele lui M. este cert stabilit faptul că.2004. În calitate de probe care confirmă ridicarea paşaportului de la M. reclamantul a depus o cerere de acordare a statutului de refugiat către Direcţia Principală pentru Refugiaţi din cadrul Biroului Migraţie şi Azil al MAI.07. H.H.2004. protecţie umanitară reînnoită pe care o deţine până în prezent.H. în baza unor acte legale. din 22.H. care a fost reţinut la ora 08. Georgia.2006.1997.03. Din 1997 până în anul 2004 M. care nu poate pleca în ţara în care s-a născut. M.2 ani 5 luni şi 7 zile.1997 până la 25. reprezentantul penitenciarului i-a înmânat lui M. Direcţia Refugiaţi i-a acordat anual lui M. instituţie de unde a fost eliberat condiţionat. Consider cererea de chemare în judecată a lui M. este născut la 23. ordonanţa. lipseşte. Din 08.___.03. Sunt de menţionat şi eforturile pe care le-a depus M.1997 în care este indicată existenţa paşaportului seria XIII-ТИ nr.

deoarece cel mai important document de identitate a fost pierdut de către organele de stat.2004 până în prezent.2010 i s-a adus la cunoştinţă că. respectiv. fără a face referinţă la solicitarea lui M. în scrisoare. după data de 10. care nu s-au soldat cu asistenţă efectivă în soluţionarea demersului lui M.07. datat cu 06. S-a adresat şi către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova. nu a solicitat recunoaşterea cetăţeniei Georgiei şi nu a obţinut cetăţenia altui stat. fiind apatrid de facto. într-adevăr.H. Aceste răspunsuri M. Prin scrisorile din 19. s-a adresat repetat către Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Ministerul Justiţiei. de la reclamant a fost ridicat paşaportul seria XIIIТИ nr. 01/5185/10 din 07. documente necesare pentru a-l documenta. însă deja la data de 29. M.H.07. din cauza lipsei unui domiciliu permanent.2010. 284 . el nu deţine cetăţenia niciunui stat. . aceasta fiind o încălcare continuă care nu poate fi supusă unui termen de adresare în judecată.10. la libera circulaţie se efectuează de către organele de stat din 25. Prin scrisoarea nr.H.07.2010.I.04. . 2007. prezentarea paşaportului. s-a adresat către Întreprinderea de Stat “Registru” în anul 2007.La 18.H.2010. pe care el nu poate să le prezinte din motivele enunţate. primind răspuns de la vicedirectorul acestei instituţii la 03. M. Din nou.2010 şi de la Întreprinderea de Stat “Registru” la 19. scrisoare prin care a solicitat asistenţă în determinarea structurii responsabile de pierderea paşaportului său şi care structură statală ar urma să îi elibereze un nou act de identitate.05. s-a constatat lisa actelor de identitate.V. le-a primit în luna iulie 2010. .08.H. Ca răspuns.2010 şi. pe care el nu poate să le prezinte. Instanţei de judecată i-a fost prezentat certificatul parvenit din Georgia prin care se confirmă că M. MTIC i-a cerut să prezinte un şir de acte.. Îi recomandă să se adreseze la SRM OŞC 29 pentru obţinerea unui certificat privind pierderea paşaportului său. Dl Gr. M. În ambele răspunsuri se invocă necesitatea prezentării actului de identitate.H. M. La data de 24. E de menţionat şi irelevanţa termenului de 30 de zile de adresare în judecată.La 22.03.H. Este constat faptul că.2010. la momentul când a sosit la Penitenciarul Goieni. a fost expediat sub nr.H. Comisarul de poliţie dl P. s-a adresat de mai multe ori către Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor în vederea obţinerii actelor de identitate.H. i s-au comunicat documentele cu care trebuie să se prezinte la Secţia evidenţă şi documentare a populaţiei.05. La această adresare. Adresări: .H.H.2010. __ din 07. adeverinţei de migrant etc.M.05. În referinţa sa reprezentantul Ministerului Justiţiei recunoaşte faptul că răspunsul la petiţia lui M.H.Au existat şi alte adresări. nu se face referinţă la organul responsabil de pierderea actelor şi care instituţie ar trebui să îi elibereze un nou act de identitate. îi solicită lui M. Şi prin acest document oficial al Ministerului Justiţiei se confirmă incorectitudinea afirmaţiei omiterii termenului de prescripţie de adresare în instanţa de judecată.2009.05.2010.H. după destrămarea URSS.06. a adresat încă o scrisoare Ministrului Justiţiei al Republicii Moldova. nu este cetăţean al acestei ţări.2010. inclusiv paşaportul sau alt act de identitate deţinut.. a primit răspuns de la Serviciul Stare Civilă. M. Acest fapt confirmă ideea că reclamantul nu a omis termenul de 30 de zile pentru a se adresa în instanţa de judecată. inclusiv cea a Centrului de Drept al Avocaţilor către Ministerul Justiţiei şi Ministerul Tehnologilor Informaţionale. reclamantul primeşte răspuns la petiţia sa de la Comisariatul de Poliţie Botanica. la momentul reţinerii lui M.H. Cererea de chemare în judecată a fost depusă de reclamant la 06. adresări.___. În prezent.12.2002. de a i se elibera un nou act de identitate în locul celui pierdut de autorităţile statului. deoarece încălcarea dreptului lui M. a adeverinţei de migrant etc. solicitând eliberarea unui act de identitate în locul celui pierdut de autorităţile statului.05. 06. recunoaşte că s-a pierdut paşaportul reclamantului în timpul ispăşirii pedepsei..În anul 2007. documente.

42 al aceluiaşi caz: ”În această cauză. Penitenciarul nu dispune de competenţa de a soluţiona efectiv cererea lui M.T. În afară de cele relatate anterior e de menţionat şi răspunsul din 07. care invocă neepuizarea.2010 al ministrului justiţiei.H. Domnia Sa a informat CDA că. nici nu a prezentat exemple de cazuri în care legea a fost cu succes invocată în acest sens. ECHR 1999-IX). despre acest fapt făcându-se o menţiune în borderoul dosarului personal. din acest considerent. Jurisprudenţa CEDO stabileşte că adresările sau recursurile urmează să fie efective şi nu doar declarative. de la cetăţeanul în cauză. or. în dosarul personal este fixat faptul că.12. Curtea nu consideră că Guvernul a demonstrat suficient eficienţa recursului respectiv sau că reclamantul. Sarcina probaţiunii îi aparţine Guvernului. alte date referitoare la dosarul personal lipsesc. au competenţa de a soluţiona problema reclamantului. Curtea observă că Guvernul pur şi simplu a invocat un articol din noul Cod civil care stabileşte principiul răspunderii autorităţilor publice. conform datelor din procesul-verbal de reţinere al Comisariatului de Poliţie Buiucani. Însă. the United Kingdom [GC]. v. precum că răspunsul acestui Minister nu poate fi considerat ca un act administrativ.” O remarcă importantă cu privire la eficienţa recursurilor interne este făcută şi la pct. În toate aceste adresări. la această etapă târzie. s-a constatat lipsa actelor de identitate. adică. a sosit în penitenciarul nr. Ministerul Justiţiei şi MDI nu au întreprins măsuri eficiente pentru a-l documenta pe reclamant. în aceste instituţii este recunoscut de dl ministru al justiţiei. a fost ridicat paşaportul cu seria XIII-TИ nr.Onorată instanţă! Este stabilit cu certitudine faptul pierderii paşaportului lui M.2003. fiind condamnat. Guvernul nu a indicat în baza căror prevederi legale reclamantul ar fi putut obţine executarea hotărârilor judecătoreşti şi repararea prejudiciului cauzat prin neexecutarea timp de mai mulţi ani a hotărârilor. Nu suntem de acord cu afirmaţia ce se conţine în referinţa reprezentantului Ministerului Justiţiei. Faptul pierderii paşaportului lui M. nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri este recunoscută ca fiind un act administrativ. Este cunoscut faptul că instituţiile penitenciare sunt dirijate de către Ministerul Justiţiei. În conformitate cu art. eliminând astfel încălcarea dreptului lui la libera circulaţie. ___.1 al Legii contenciosului administrativ. ca reprezentanţi ai Guvernului. şi de a-l documenta. să convingă Curtea că un recurs efectiv a fost disponibil în teorie şi practică în perioada relevantă.H.10 Goieni la 29. fiindcă aceste căi de atac nu conduc la un rezultat juridic eficient. ar trebui să se adreseze din nou instanţelor naţionale şi să încerce să facă uz de el. 24888/94. dl A. O remarcă în acest sens este făcută în cauza Prodan vs. Moldova. Chişinău.” 285 . Verificând dosarul personal. că recursul a fost accesibil. 38 al acestei Hotărâri: ”Curtea reiterează că regula de epuizare a căilor de recurs interne la care se face referire în articolul 35 § 1 al Convenţiei se bazează pe prezumţia că cadrul legal naţional prevede un recurs efectiv împotriva pretinselor încălcări. reclamantul a solicitat asistenţă pentru a soluţiona problema pierderii actelor sale de identitate de către funcţionarii de stat.H. H. Numai Ministerul Justiţiei şi Ministerul Dezvoltării Tehnologiilor Informaţionale. De multe ori CEDO refuză obiecţiile guvernelor care motivează neexercitarea unei căi de atac. Totuşi. nr. § 57. de către organele de stat ale Republicii Moldova.07. Analiza răspunsurilor primite de către reclamant de la pârâţi denotă faptul că ei furnizează informaţii asupra situaţiei reclamantului şi nu au întreprins nimic concret pentru a redresa situaţia pentru oprirea lezării drepturilor reclamantului. la pct. capabil de a aduce o redresare în ceea ce priveşte pretenţia reclamantului şi a oferit posibilităţi rezonabile de succes (a se vedea V.

care statuează: ”Articolul 2 Libertatea de circulaţie. 2. nu poate fi documentat cu buletin de identitate pentru apatrizi. La rândul lor. i-au fost lezate toate aceste garanţii oferite de Convenţie. este inapt de muncă. prevăzute de lege. care asigură dreptul la libera circulaţie.M. în cazul său. Referitor la prejudicial moral cauzat lui M. a actelor de identitate pentru H. protecţia sănătăţii sau a moralei. ori pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor altora. suma solicitată este una simbolică. La eliberarea de sub arest sau ispăşirea pedepsei. 3. prevenirea faptelor penale. printre care paşaportul naţional (care este pierdut în acest caz) şi. Evident este faptul că reclamantul nu dispune de paşaport naţional şi nu are cetăţenia niciunei ţări. 286 .. Oricine se găseşte în mod legal pe teritoriul unui Stat are dreptul să circule în mod liber şi să-şi aleagă în mod liber reşedinţa sa. conform procedurilor menţionate de către MTIC. aflate în stare de arest. este menţionat expres că fără această adeverinţă de imigrant. colaboratorii Biroului Migraţie solicită pentru eliberarea acestei adeverinţe.” Este foarte important de menţionat i faptul că reclamantul a fost în mod practic pus în situaţia unui cerc vicios de către Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor. În referinţa MTIC. Reclamantul este invalid de grupa 2. Sunt încălcate şi prevederile pct.Astfel din considerentul că pârâţii o perioadă îndelungată ignoră încălcarea cererilor reclamantului cu privire la încălcarea continuă a drepturilor sale.2 al Protocolului adiţional 4 la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. nu are rude în Republica Moldova. Aplicabilitatea CEDO pentru acest caz Este esenţial pentru acest caz art. sunt oprite de către organele de cercetare. de anchetare prealabilă sau de către judecată. fiindcă anume lipsa paşaportului său îl privează pe reclamant de posibilitatea părăsirii R. constituie măsuri necesare. ca reclamantul să părăsească Republica. nr. de asemenea. adeverinţa de imigrant eliberată de Biroul Migraţie şi Azil al MAI. condamnate la privaţiune de libertate sau exil. el nu poate părăsi teritoriul Republicii Moldova pe termen de şase luni.H. Din considerentele expuse. Această situaţie face în mod practic imposibilă obţinerea. reclamantul consideră cererea preventivă ca fiind o cale de atac ineficientă şi irelevantă. 1. inclusiv pe a sa. libertatea de a alege domiciliul şi reşedinţa şi.27 al Constituţiei R. H. reclamantul era informat că pentru aceasta trebuie să prezinte un şir de documente. este necesar de statuat că încălcarea dreptului lui la libera circulaţie durează o perioadă excesivă de timp: din 2004 – până în prezent. libertatea de a părăsi un stat şi a circula între două sau mai multe state. 9 al Regulamentului cu privire la modul de perfectare şi eliberare a actelor de identitate ale sistemului naţional de paşapoarte. Reclamantul consideră că.M. contribuind la lezarea continuă a drepturilor acestui om.396 din 6 iunie 1995: ”Buletinele de identitate ale persoanelor.M. menţinerea ordinii publice. Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care. condamnate condiţionat la privaţiune de libertate cu obligarea la muncă. De către ambii pârâţi este lezat dreptul reclamantului prevăzut de art. siguranţa publică. Moldova pe un termen de şase luni şi apoi să se întoarcă în ţară pentru a iniţia procedura de obţinere a acestei adeverinţe. Ideea expusă nu poate fi realizată. în final. ceea ce constituie mai mult de 6 ani. nu poate pleca în altă ţară pentru a-şi aranja viaţa personală. buletinele de identitate se restituie titularilor.M.” Acest articol asigură libertatea de a se afla pe teritoriul unui stat şi a circula liber pe teritoriul acestuia. pentru securitatea naţională. La toate cererile sale de a fi documentat. şi din considerentul lipsei unor mecanisme clare de executare. Orice persoană este liberă să părăsească orice ţară. într-o societate democratică.

îi sunt luate de către organele de ocrotire a normelor de drept. În cazul Baumann v. A constata încălcarea dreptului meu la liberă circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova şi în străinătate. A recunoaşte ilegale acţiunile Ministerului Justiţiei şi cele ale Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor în partea care refuza să îi perfecteze documentul de identitate. dintre care putem enumera cazurile Bartik c. Din considerentele expuse în cuprinsul cererii. 16.2 al Protocolului 4 la Convenţie). Există un şir de cazuri similare. În drept. 277. Napijalo v. Franţa. art . Rusia. ca şi în cazul reclamantului M.2 al Protocolului nr.15. M.M.H. 25 din Legea contenciosului administrativ.M. reclamantului îi sunt sechestrate actele de identitate în calitate de probă la un dosar penal. În cazul Napijalo v. cu buletin de apatrid. 19.66. 27 par. SOLICITĂM: 1. Rusia. cu cel al reclamantului. a fost pierdut de organele de drept ale Republicii Moldova. reclamantul a fost privat de actele sale de identitate de către organele de drept. câte 50 mii de lei cu titlu de prejudiciu moral. Actele dlui Baumann.H. în toate aceste cazuri.H. actele sunt sustrase de organele de poliţie sau alte structuri de protecţie a ordinii şi nu se restituie reclamanţilor. Croaţia. 5. 4. Curtea observă că lipsirea reclamantului de actele sale de identitate indubitabil echivalează cu o interferenţă în exercitarea libertăţii de mişcare. Curtea menţionează că privarea de paşaport a reclamantului constituie o evidentă încălcare a dreptului la liberă circulaţie (art. drept consfinţit în art. Crotia şi Baumann v. 3.2 al Protocolului 4 la Convenţie. În al treilea rând.4 la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale 2. Aceste cazuri au multe aspecte comune cu situaţia reclamantului. În primul rând. A constata faptul că paşaportul cu seria XIII-TH nr. 14. Avocatul Alexei Barbăneagră 287 .. În al doilea rând. A încasa de la Ministerul Justiţiei şi Ministerul Dezvoltării Tehnologiilor Informaţionale. În cazul Bartik c. Franţa. responsabil a fost recunoscut statul. CEDO recunoaşte privarea de actele de identitate ca pe o modalitate de încălcare a art.___ eliberat pe numele lui H.2 al Protocolului 4 la Convenţie.Sunt foarte importante pentru acest caz precedentele existente în cadrul Convenţiei. 278 CPC.1 al Constituţiei Republicii Moldova şi art.2 parag. îmi întemeiez cererea pe prevederile art. de la fiecare în parte. A obliga Ministerul Dezvoltării Tehnologiilor Informaţionale şi ÎS „Registru” să mă documenteze pe mine . Şi în acest caz Curtea Europeană a Drepturilor Omului recunoaşte încălcarea art.

Ivanova Olga Arcadievna. ___ ap.S. raionul Ivanovca.2008. conform contractului nr. remis de către conducătorul oficiului de înscriere a actelor stării civile a regiunii Ivanovo. omologarea acceptării de către mine a moştenirii poate fi efectuată numai după constatarea faptului raporturilor de rudenie dintre mine şi decedata Aristova V. deoarece actele de stare civilă în arhiva secţiei de prelucrare şi păstrare a actelor din Sovietul sătesc Ivanovca. după care mama a revenit la numele Aristova. Mama a decedat la 03. ___. fapt despre care am fost informată prin avizul nr.I. regiunea Ivanovo. ___.S.09. şi a lui Ivanov Arcadii Ilici.Chişinău str. deoarece în actele de identitate numele noastre diferă. Aristova V. autentificat la 11. a preluat numele Ivanova._ de pe str._ de pe str.Chişinău.05. decesul fiind înregistrat sub numărul ___.Chişinău. Nu s-a păstrat nici documentul de desfacere a căsătoriei dintre părinţi. str. ___. născută în 1915.07. Acest fapt se datorează împrejurării că mama purta numele Aristova. născută la 05. Împreună noi am privatizat apartamentul nr. din perioada respectivă nu s-au păstrat. Ivanov A. ___ nr._ 2.Aristova) Vera Stepanovna. În asemenea circumstanţe. Însă. Oficiul Stare Civilă al sectorului ___ mun. În legătură cu aceasta nu au putut fi eliberate adeverinţele necesare în privinţa părinţilor mei.PROCEDURA SPECIALĂ Judecătoria ________________ Petiţionar: Ivanova Olga mun. Din 1964 eu locuiesc în mun. sunt fiica lui Ivanova (numele de familie de până la căsătorie .1995 de către notarul biroului notarial nr. ___.S. perfectarea documentelor necesare pentru acceptarea succesiunii de către mine după decesul mamei (a cotei-părţi în apartamentul privatizat) nu a fost posibilă. pe care l-a preluat după desfacerea căsătoriei cu tatăl.S. dat fiind că nu s-a păstrat certificatul de căsătorie al părinţilor mei conform căreia mama. certificat de deces nr. Aristova V._ din or. iar din 1966 a trecut să locuiască cu mine şi mama. 288 . Faptul că în adeverinţa mea de naştere numele mamei este indicat Ivanova face imposibilă eliberarea de către notar a certificatului de moştenire legală după decesul mamei mele – Aristova V. În Registrul bunurilor imobile la Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău apartamentul nr. A stabili într-un alt mod faptul juridic menţionat nu există posibilitate._ Persoane interesate: 1.Chişinău.1938 în satul Ivanovca raionul Ivanovca regiunea Ivanovo din Federaţia Rusă. născut în 1912. –. ___. ___ a fost înregistrat drept proprietate comună în cote-părţi egale a mea şi a mamei. CERERE PRIVIND STABILIREA FAPTULUI DE RUDENIE Eu.

a fost una şi aceeaşi persoană şi a fost mama dnei Ivanova Olga Arcadievna.Adresarea mea la Oficiul Stării Civile al sect. şi această unică persoană a fost mama mea. împreună. ___ cu cererea de a completa sau rectifica actul de stare civilă pe baza căruia s-ar putea demonstra legătura de rudenie a mea cu mama mea nu a fost satisfăcută din cauza lipsei actelor menţionate deja. se demonstrează prin adeverinţa din 13.281 alin._ de pe str. a fost una şi aceeaşi persoană. În conformitate cu prevederile art.Chişinău str.S. prin faptul că.1968 eliberată de Comitetul executiv al Sovietului sătesc Ivanovca._. regiunea Ivanovo din Federaţia Rusă..281 alin.S. 241 din Codul de procedură civilă. raionul Ivanovca. Cererea mea a fost respinsă prin decizia Oficiului Stării Civile din ___. Anexă: Data ______________________ Semnătura _________________ 289 . solicit: A se constata faptul că Aristova Vera Stepanovna şi Ivanova Vera Stepanovna. inclusiv depoziţiile martorilor. în mun.S. a locuit cu mine în apartamentul cu o odaie nr.(2) lit. ___ ap.a) din Codul de procedură civilă. că eu am înmormântat-o pe Aristova V. născută la 7 februarie 1915. până la decesul său din 3 iulie 2008.(1) din Codul de procedură civilă. 285. din 1966 şi până la deces. am privatizat acest apartament. În special. ___. Pornind de la cele expuse şi în conformitate cu prevederile art.279 alin. originară din satul Ivanovca. la aceste fapte se referă şi pricinile în care se solicită să se constate raporturile de rudenie – art.S. Faptul că Ivanova V. instanţa judecătorească examinează în procedură specială pricini cu privire la constatarea faptelor care au valoare juridică.(2) lit. precum şi prin alte circumstanţe pertinente.11.. şi Aristova V. prin faptul că Aristova V.a). care a locuit.

CAUZE PENALE 290 .

HOTĂRÂRI ALE PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA 291 .

16 din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie. Sentinţa se expune în limba în care s-a efectuat judecarea cauzei.5 din 19. nr. suprimări în sentinţă nu se permit. folosirea formulărilor inexacte. respectarea cinstei şi demnităţii persoanei. . în expresii clare.cercetarea nemijlocită şi publică a probelor. astfel ca noua situaţie să decurgă din cea anterioară şi să aibă legătură logică cu ea.contradictorialitatea procesului.2006 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. ale părţilor civile. corectări. .1. care serveşte la dezvăluirea mai amplă a conţinutului hotărârii luate de instanţă. . 2.462 alin.(4) CPP).HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Privind sentinţa judecătorească nr.332 şi 391 Cod de procedură penală). în baza lit.2 şi lit.respectarea cerinţelor privind publicitatea. Sentinţa trebuie să fie legală.499 Cod de procedură penală).de aplicare a unor măsuri de constrângere cu caracter medical (art. pentru legalitatea şi temeinicia ei.de achitare (art. .de condamnare (art. 3.cercetarea sub toate aspectele. cât şi după conţinut cerinţelor art.egalitatea cetăţenilor în faţa judecăţii şi a legii. prescurtărilor şi cuvintelor inadmisibile în documentele oficiale. prin prezenta hotărâre. asigurându-se: .secretul deliberării judecătorilor.384-397 Cod de procedură penală. Instanţele judecătoreşti. Sentinţa se adoptă în numele legii şi importanţa acesteia ca act judiciar cere de la judecători o conştientizare deosebită.14 În scopul aplicării corecte şi unitare de către instanţele judecătoreşti din ţară a legislaţiei penale şi de procedură penală la întocmirea şi adoptarea sentinţelor. . . a probelor prezentate şi administrate. e) art. 2007. 292 . . pag. Se exclude expunerea evenimentelor ce nu se referă la cauza judecată. la judecarea cauzelor penale în primă instanţă. Plenul Curţii Supreme de Justiţie. Sentinţa se expune în mod consecvent. bazându-se pe principiile generale ale efectuării justiţiei. întemeiată şi motivată.de respingere a cererii de revizuire a hotărârii irevocabile (art.389 Cod de procedură penală). completă şi obiectivă. . ale părţilor vătămate. Completări.de încetare a procesului penal (art. adoptă sentinţe: . Sentinţa trebuie să corespundă atât după formă. Hotărârea prin care cauza penală se soluţionează în fond de prima instanţă de judecată se numeşte sentinţă. Declaraţiile inculpaţilor.06. EXPLICĂ următoarele: 1. ale martorilor se expun de la persoana a treia. c) art. . Se atenţionează instanţele asupra importanţei respectării formei sentinţei.390 Cod de procedură penală).

389 Cod de procedură penală). . pe declaraţiile martorilor depuse în timpul urmăririi penale. vinovăţia inculpatului în săvârşirea infracţiunii a fost confirmată incontestabil prin ansamblul de probe cercetate de instanţa de judecată (alin. Sentinţa de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri sau. aceeaşi sentinţă poate fi: în privinţa unor inculpaţi . în cazul în care aceasta are importanţă pentru stabilirea gradului participării inculpatului la săvârşirea infracţiunii. de către judecător (completul de judecată). 5. în urma cercetării judecătoreşti.în privinţa altor inculpaţi. cu indicarea temeiurilor de încetare a procesului în privinţa lor. în sentinţă se indică despre săvârşirea infracţiunii de către inculpat împreună cu alte persoane.248 alin. instanţa. Dacă unii participanţi ai infracţiunii în temeiurile prevăzute de lege au fost eliberaţi de răspunderea penală. fiind interpretate în favoarea inculpatului şi în limita unei proceduri legale. care nu pot fi înlăturate. iar îndoielile. Corectarea erorilor materiale şi înlăturarea unor omisiuni vădite la întocmirea sentinţei se efectuează în strictă conformitate cu cerinţele art. prin lege. cu excepţia cazului când cu unul din inculpaţi se încheie acord de recunoaştere a vinovăţiei.cu stabilirea pedepsei care urmează să fie executată. (1) Cod de procedură penală. Toate chestiunile se soluţionează şi se expun în sentinţă astfel ca să nu apară dificultăţi la executare. când toate versiunile au fost verificate. învinuitului. 6. alineate.cu stabilirea pedepsei. bunici. Potrivit alin. cercetând nemijlocit toate probele prezentate. părinţi. sentinţa de condamnare se adoptă: . în fiecare cauză se pronunţă o singură sentinţă. de a face declaraţii în baza prevederilor art. precum şi soţul. . cu liberarea de executarea pedepsei. indiferent de numărul inculpaţilor. astfel încât să nu se poată face adăugări. înfiaţi. soţia. (3) art. fără precizarea numelui şi prenumelui lor.389 Cod de procedură penală. (1) art. fraţi şi surori. Dacă cauza în privinţa mai multor învinuiţi este disjunsă într-o procedură separată. inculpatului) nu a acceptat să facă declaraţii în şedinţa instanţei. 7. iar divergenţele apărute au fost înlăturate şi apreciate în modul corespunzător.copii. înfietori. cu liberarea de răspundere penală sau de pedeapsă.385 Cod de procedură penală. logodnicul.371 Cod de procedură penală.fără stabilirea pedepsei. logodnica bănuitului.90 alin. a dat răspunsuri la toate chestiunile prevăzute în art. în cuprinsul sau la sfârşitul sentinţei. încadrarea juridică a ei sau a altor circumstanţe esenţiale. declaraţiile 293 . Dacă martorul care este eliberat. orice modificare făcută în cuprinsul sentinţei este valabilă dacă aceasta este confirmată în scris. citite şi cercetate în instanţa de judecată cu respectarea cerinţelor art. La învinuirea inculpatului de săvârşirea mai multor infracţiuni (articole. poate face referire în sentinţă la participarea acestor persoane la infracţiune. Locurile nescrise în cuprinsul sentinţei urmează să fie barate.Potrivit art. şi de achitare sau de încetare a procesului penal . călăuzindu-se de principiul prezumţiei nevinovăţiei. (11) Cod de procedură penală (rudele apropiate . Dacă cauza este judecată în privinţa mai multor inculpaţi. în mod exclusiv ori în principal. litere) sentinţa poate fi de condamnare. Instanţele judecătoreşti vor ţine cont de faptul că sentinţa de condamnare trebuie să se bazeze pe probe exacte.249 şi 250 Cod de procedură penală. Sentinţa nu trebuie să conţină formulări care demonstrează sau pun la îndoială vinovăţia altor persoane pentru săvârşirea infracţiunii. nepoţi.de condamnare. de încetare a procesului penal pentru unele infracţiuni şi de achitare pentru altele. Vinovăţia persoanei în săvârşirea faptei se consideră dovedită numai în cazul când instanţa de judecată. Sentinţa de condamnare se adoptă numai în condiţia în care. 4.

liberarea de pedeapsă datorită schimbării situaţiei. . 3) alin. c) liberarea de pedeapsă a minorilor (art. (3) art.a compensat valoarea daunei materiale cauzate sau. 294 . (1) pct.488-503 Cod de procedură penală. La adoptarea sentinţei de condamnare cu stabilirea pedepsei care urmează să fie executată.88 alin. (3) şi (5) Cod penal şi art. . absorbă pedeapsa numită de instanţa de judecată. (1) art.amânarea executării pedepsei pentru femei gravide şi femei care au copii în vârstă de până la 8 ani. 9. după caz. (2) Cod penal: . sentinţa de condamnare cu stabilirea pedepsei şi cu liberarea de executarea ei se adoptă dacă în şedinţa de judecată au fost constatate circumstanţele prevăzute de lege. 13. 10. instanţa stabileşte categoria pedepsei. în alt mod.57 Cod penal).23 din 12 decembrie 2005 "Cu privire la respectarea legislaţiei în cazurile despre aplicarea. 2) şi 3) Cod de procedură penală. . datorită schimbării situaţiei. 12. precum şi categoria penitenciarului în care se execută pedeapsa cu închisoare în cazul condamnării la închisoare. 11. inclusiv modalitatea de adoptare a sentinţei în aceste cauze.s-a autodenunţat de bunăvoie. . iar explicaţiile privind judecarea acestor cauze sunt expuse în Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. b) dacă la data judecării cauzei.a contribuit la descoperirea acesteia.înlocuirea părţii neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blândă. .389 Cod de procedură penală. precum nu pot fi reproduse nici înregistrările audio sau video ale declaraţiilor lui. ţinând cont de regulile prevăzute la art. Cazurile în care se adoptă sentinţa de achitare sunt enunţate la pct. . 2) alin. În conformitate cu pct. şi anume: a) a intrat în vigoare actul de amnistie potrivit art. 1).390 Cod de procedură penală. (3) art.107 Cod penal. a fost adoptată hotărârea respectivă. a sentinţei de condamnare fără stabilirea pedepsei. se va stabili că persoana care pentru prima oară a săvârşit o infracţiune uşoară sau mai puţin gravă ori fapta săvârşită nu mai prezintă pericol social (art. schimbarea. a reparat prejudiciul cauzat de infracţiune (alin. c) termenul ţinerii persoanei în stare de arest în cauză.liberarea condiţionată de pedeapsă înainte de termen. sentinţa de condamnare fără stabilirea pedepsei. sunt reglementate de art. 8.liberarea de la executarea pedepsei a persoanelor grav bolnave.1)-5) alin.89 alin. prelungirea şi revocarea măsurilor de constrângere cu caracter medical". .58 Cod penal). prevăzute de Codul penal. La adoptarea sentinţei de condamnare cu liberarea de pedeapsă sau. mărimea ei. după săvârşirea infracţiunii: .93 Cod penal) sau în cazul expirării termenului de prescripţie a executării sentinţei de condamnare (art. începutul calculării termenului executării pedepsei.186 alin. instanţa urmează să argumenteze în baza căror temeiuri. Sentinţa de condamnare cu stabilirea pedepsei penale care urmează să fie executată se adoptă numai în privinţa persoanei vinovate de săvârşirea infracţiunii în condiţiile că.97 Cod penal). cu liberarea de răspundere penală se adoptă: a) dacă persoana care pentru prima oară a săvârşit o infracţiune uşoară sau mai puţin gravă. Potrivit pct. ea urmează a fi pedepsită şi lipsesc impedimentele pentru stabilirea pedepsei şi executarea ei. Procedura aplicării măsurilor de constrângere cu caracter medical.condamnarea cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei. b) cazurile prevăzute în art.389 Cod de procedură penală. pentru infracţiunea săvârşită. (1) art.făcute în cursul urmăririi penale nu pot fi citite în şedinţa de judecată.

388 Cod de procedură penală.reţinerea infractorului. interpretului. pot fi datele care se iau în consideraţie la numirea pedepsei. paşaportul. . 14. în cazul în care procesul penal s-a desfăşurat în limba acceptată de majoritatea persoanelor care au participat la proces. Nu se admite introducerea în sentinţa de achitare a unor formulări ce ar pune la îndoială nevinovăţia celui achitat. după caz. Sentinţa se semnează potrivit cerinţelor alin.constrângerea fizică sau psihică. ziua. (3) pct. traducătorului.35 Cod penal). patronimicul. În această parte a sentinţei. precum şi cea în baza căreia s-a modificat învinuirea adusă inculpatului în şedinţa de judecată în conformitate cu art. În cazul când se adoptă o sentinţă de achitare. Sentinţa se întocmeşte în limba în care s-a desfăşurat judecarea cauzei de către unul din judecătorii care au participat la adoptarea ei. 1) şi 2) art. care constă din trei părţi: . ale judecătorilor completului de judecată. care au importanţă pentru cauza penală.Potrivit alin. anul şi locul naşterii. sentinţa se întocmeşte în mod obligatoriu şi în limba de stat. . luna. b) nu se pronunţă asupra acţiunii civile dacă inculpatul a fost achitat pentru că nu sunt întrunite elementele infracţiunii sau există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei: . (1) CPP.numărul dosarului.legea penală (articolul. punctul şi litera) care prevede infracţiunea de săvârşirea căreia este învinuit inculpatul trimis în judecată. instanţa. .326 Cod de procedură penală. În acest caz.393 Cod de procedură penală şi se începe cu indicaţia la aceea că sentinţa se pronunţă în numele legii. procurorului. denumirea instanţei de judecată care a adoptat sentinţa. .riscul întemeiat (art. (3) art. ale grefierului.394 Cod de procedură penală.starea de extremă necesitate.partea introductivă. potrivit alin. . mai trebuie să se indice: . (2) art. luna şi anul pronunţării ei. la determinarea tipului penitenciarului în care urmează să se execute pedeapsa cu închisoare. 16. 15. Potrivit alin. 17. apărătorului.datele privind identitatea inculpatului (inculpaţilor) prevăzute în art.358 alin. Data adoptării sentinţei este ziua.387 Cod de procedură penală: a) respinge acţiunea civilă dacă nu s-a constatat existenţa faptei infracţionale incriminate sau fapta nu a fost săvârşită de inculpat. Partea introductivă a sentinţei trebuie să corespundă cerinţelor art. prenumele. .legitima apărare.385 .dacă şedinţa a fost publică sau închisă. numele şi prenumele judecătorului sau. se procedează la întocmirea sentinţei. . Se explică instanţelor că alte date referitoare la persoana inculpatului. certificatul de naştere). cetăţenia şi domiciliul trebuie să corespundă documentului ce atestă persoana inculpatului (buletinul de identitate. 295 . datele privind numele. 2) descrierea circumstanţelor cauzei constatate de instanţa de judecată şi enunţarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului. partea descriptivă a sentinţei de achitare trebuie să cuprindă: 1) indicarea învinuirii (potrivit ordonanţei de punere sub învinuire şi rechizitoriului) pe baza căreia cauza în privinţa învinuitului a fost trimisă în judecată. cu indicarea motivelor pentru care instanţa respinge probele aduse în sprijinul acuzării. alineatul. .partea descriptivă. După ce instanţa de judecată a soluţionat chestiunile prevăzute la art.392 Cod de procedură penală.dispozitivul.16 Cod de procedură penală. (3) art. .

prin depoziţiile cărora.starea de graviditate. modul săvârşirii ei. se supun analizei toate probele examinate în şedinţă. se indică: . .394 Cod de procedură penală şi să soluţioneze toate chestiunile prevăzute în art. 296 . e necesar să fie expuse acţiunile concrete săvârşite de către fiecare inculpat. argumentându-se motivele admiterii sau respingerii probelor: atât de învinuire. .dacă infracţiunea săvârşită a atras după sine un prejudiciu material .data condamnării. litera din Codul penal. dar şi de a expune esenţa acestor depoziţii.la stabilirea genului recidivei (alin. .participarea la conflictul militar. Denumirea instituţiei de judecată care anterior l-a condamnat pe inculpat se indică numai în cazul dacă pedeapsa nu este executată şi dacă pedeapsa poate fi stabilită pentru concurs de infracţiuni şi/sau cumulul de sentinţe. precum şi partea restituită până la judecarea cauzei şi cea a prejudiciului rămas nerestituit.34 Cod penal). . titlul special şi gradul de calificare. indiferent de faptul că sunt cuprinse în cauza penală sau au fost prezentate de către părţi direct în şedinţă. timpul. . . . indicându-se: locul. care au importanţă pentru soluţionarea cauzei. în opinia instanţei. motivele şi consecinţele infracţiunii.precum şi acele prevăzute de art. inclusiv în locurile de privaţiune de libertate (închisoare). La expunerea datelor privind antecedentele penale nestinse.legea (articolul. alineatul.temeiul eliberării de pedeapsă.antecedentele penale nestinse. Printre altele acestea pot fi datele privind: . redacţia şi anul acestuia) în baza căreia inculpatul anterior a fost condamnat. . sunt confirmate unele sau alte circumstanţe de fapt. iar altele respinse. . 19.aflarea la întreţinerea inculpatului a persoanelor inapte de muncă. Dacă infracţiunea a fost săvârşită de două sau mai multe persoane prin înţelegere prealabilă sau de un grup organizat. cât şi de apărare.specificările: cui i-a fost cauzat prejudiciul.385 Cod de procedură penală. .aplicarea amnistiei. la încadrarea juridică a infracţiunii. În orice caz. de a argumenta de ce unele probe sunt admise. . 18.gradul militar. valoarea lui. Este necesar nu numai de a indica numele şi prenumele părţii vătămate şi ale martorilor. sentinţa trebuie să conţină analiza probelor privind fiecare capăt de învinuire şi în privinţa fiecărui condamnat. punctul.datele privind executarea pedepsei. La examinarea cauzei în privinţa mai multor inculpaţi sau când inculpatul este acuzat de săvârşirea mai multor infracţiuni. .probele pe care se întemeiază concluziile instanţei de judecată.358 Cod de procedură penală şi alte date. considerată ca fiind dovedită.eliberarea din instituţiile penitenciare înainte de termen. Antecedentul penal stins se indică în partea introductivă a sentinţei numai în cazul în care anterior faţă de inculpat s-a aplicat amnistia şi această circumstanţă are însemnătate pentru aplicarea repetată a amnistiei. instanţa trebuie să îndeplinească cerinţele art. .categoria şi măsura de pedeapsă.descrierea faptei criminale. . (2) şi (3) art. forma şi gradul de vinovăţie. Partea descriptivă a sentinţei de condamnare trebuie să cuprindă: . în aceeaşi consecutivitate.existenţa pedepsei neexecutate. Una din condiţiile adoptării unei sentinţe legale este corespunderea părţii descriptive a ei cu circumstanţele constatate în şedinţa de judecată. La întocmirea ei.

192 Cod penal) şi învinuirea conform unora din ele nu s-a dovedit. instanţa de judecată adoptă o sentinţă de încetare a procesului penal. dacă împăcarea a avut loc până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti (art. la prezenţa în cauză a plângerii părţii vătămate sau a cererii ei orale în şedinţa judiciară despre tragerea inculpatului la răspundere penală. În cazurile în care inculpatul este învinuit de comiterea mai multor infracţiuni calificate de un singur articol (alineat.276 Cod de procedură penală). .(4) şi art. Recunoscându-l vinovat pe inculpat de comiterea infracţiunii după semnele ce urmează a fi apreciate (de exemplu: deosebită cruzime. urmări grave. achitarea sau încetarea procesului pentru infracţiunile prevăzute de alte articole. Modificarea învinuirii în sensul agravării ei e posibilă numai în cazurile şi modul prevăzut de art.332 Cod de procedură penală instanţa de judecată pronunţă o sentinţă de încetare a procesului penal în baza art. Se atrage atenţia că. poate reîncadra juridic acţiunile inculpatului potrivit articolelor legii penale respective şi adoptă o sentinţă de condamnare. 297 . (1) pct. Dacă acest fapt a fost stabilit în şedinţa preliminară. (1) Cod de procedură penală. 21. în partea descriptivă a sentinţei. instanţa.77 Cod penal). vădită lipsă de respect. mai multe episoade de pungăşie .menţiunea referitor la recidivă.. Dacă inculpatul este învinuit de săvârşirea mai multor infracţiuni prevăzute de diferite articole ale Codului penal şi învinuirea cu privire la săvârşirea unora dintre aceste infracţiuni nu s-a dovedit. 1) din acelaşi cod. instanţa de judecată este obligată să motiveze: a) stabilirea pedepsei cu închisoare. instanţa doar în partea descriptivă a sentinţei trebuie să indice excluderea învinuirii incriminate greşit. instanţa este obligată ca. 22. (2) Cod de procedură penală. În lipsa plângerii părţii vătămate sau în cazul în care plângerea a fost retrasă. (3) Cod penal. motivele pentru modificarea învinuirii. . inclusiv a celor prevăzute de art.350 Cod de procedură penală). prin sentinţă motivată. instanţa.63 alin.62 alin. să precizeze circumstanţele ce au servit ca motiv de a concluziona prezenţa unuia sau mai multor astfel de indici de calificare. iar în dispozitivul sentinţei se formulează hotărârea corespunzătoare despre recunoaşterea inculpatului vinovat în baza unor articole.326 Cod de procedură penală. încetează procesul penal (art. instanţa.în cazul când o parte a acuzării este considerată neîntemeiată .art. care prevăd răspunderea penală pentru infracţiuni în cazul în care dosarele sunt intentate numai în baza plângerii prealabile a victimei (art. este suficient ca instanţa în partea descriptivă să indice numai motivele recunoaşterii învinuirii în această parte neîntemeiată.276 alin.indicaţiile asupra circumstanţelor atenuante (art. .394 alin. literă) din Codul penal (de exemplu. 20.76 Cod penal) sau agravante (art.276 alin. dacă această situaţie nu impune schimbarea calificării faptei săvârşite. în partea descriptivă a sentinţei.încadrarea juridică a faptei inculpatului. potrivit art. La împăcarea părţii vătămate cu inculpatul în cazurile prevăzute de art. în temeiurile art. Dacă este necesară modificarea învinuirii inculpatului potrivit articolelor legii penale. (5) Cod de procedură penală). indicând motivele respective.391 alin.(3) şi alin.109 Cod penal şi art.motivarea aplicării pedepsei complementare. indică motivele recunoaşterii inculpatului vinovat de unele infracţiuni şi achitării pentru altele. dacă sancţiunea legii penale prevede şi alte categorii de pedepse mai uşoare. .temeiurile care confirmă aceasta. încălcarea esenţială a drepturilor şi altele). Dacă infracţiunea comisă de inculpat incorect este calificată în baza mai multor articole ale Codului penal.

În acest caz. nu conţin semnele unei infracţiuni mai grave şi învinuirea pentru acestea nu se deosebeşte în mare măsură după circumstanţele reale ale cauzei de învinuirea înaintată definitiv. care afectează dreptul inculpatului la apărare. în principiu. (3) art. pentru săvârşirea căreia inculpatul nu a fost pus sub învinuire. instanţa este obligată să examineze acţiunea civilă. urmează să argumenteze concluzia generală privind volumul învinuirii dovedite în totul în privinţa fiecărui inculpat şi privind încadrarea juridică a acţiunilor lui. recunoaşterea şi refuzul de a recunoaşte pe cineva parte civilă (parte civilmente responsabilă). Dacă instanţa judecă cauza în privinţa mai multor inculpaţi. imputarea infracţiunii care diferă de cea imputată după obiectul atentat. 27. în sentinţă se indică dacă încasarea are loc în mod solidar sau în cote-părţi. luându-se în consideraţie cronologia evenimentelor şi probele ce susţin concluziile instanţei privind vinovăţia şi aprecierea juridică a faptei. urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanţa civilă (alin.53 Cod penal. precum şi asigurarea acţiunilor civile sunt reglementate de art. instanţa poate să admită. e necesară amânarea judecării cauzei şi această circumstanţă nu are efect la încadrarea juridică a acţiunilor infracţionale. pe fiecare episod sau infracţiune aparte. caracterul faptei şi acţiunii). literă). iar hotărârea respectivă se formulează în dispozitivul sentinţei. ce urmează a fi încadrate în baza altei legi. să acorde părţilor cuvânt în privinţa ei. care nu au fost puse la baza învinuirii inculpatului iniţial. când. 24. acţiunea civilă. precum şi a liberării de răspundere penală conform art. expunându-se motivele. care atrag după sine modificarea încadrării în baza unei norme ce prevede o pedeapsă mai severă sau majorează volumul învinuirii. în învinuire se introduc fapte şi episoade adăugătoare. după circumstanţele reale. pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părţii civile. (1) Cod penal).79 alin. iar judecarea. diferă de cea de la început urmează de considerat orice altă modificare a învinuirii (imputarea altor acţiuni în locul celor imputate anterior. după aprecierea probelor şi încadrarea juridică a acţiunilor vinovaţilor pe episoade. circumstanţe agravante.219-224 Cod de procedură penală. c) aplicarea condamnării cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei sau aplicarea altor categorii de liberare de pedeapsa penală. instanţele vor ţine cont de faptul că învinuirea se consideră mai gravă în cazul când se aplică o altă normă de lege (articol. Concluziile instanţei privind aceasta. În cazul în care apare necesitatea de a reîncadra juridic fapta. precum şi de unele norme ale Codului de procedură civilă. instanţa trebuie să ţină cont că o astfel de modificare a încadrării juridice este posibilă numai când acţiunile inculpatului. În cazuri excepţionale. e rezonabilă expunerea circumstanţelor infracţiunii constatate. Drept învinuire care esenţial. 26.(2) şi (3) ale art. susţinută de procuror în cadrul judecării cauzei. retragerea acţiunii civile sunt reglementate de art. înaintarea acţiunii civile în procesul penal. pornită în cauza penală. 23. Stabilirea mărimii pedepsei în dependenţă de gradul pericolului recidivei (alin. deşi nu modifică estimaţia juridică a celor săvârşite. semne calificative. se indică în partea descriptivă a sentinţei. La adoptarea sentinţei de condamnare. La adoptarea sentinţei în cauzele cu mai multe episoade.34 Cod penal) obligă instanţele să stabilească genul recidivei.b) aplicarea unei pedepse mai uşoare decât cea prevăzută de lege (art. soluţionarea acţiunii civile. prevăzute în art. 387 şi 388 Cod de procedură penală. i-au fost imputate.225.89 Cod penal. să expună în sentinţă 298 . la motivarea sentinţei.387 Cod de procedură penală). 25. sancţiunea căreia prevede o pedeapsă mai severă. alineat. Acţiunea civilă în procesul penal. aplicarea legislaţiei la examinarea acţiunii civile. În astfel de cazuri. instanţa. iar modificarea învinuirii nu înrăutăţeşte situaţia inculpatului şi nu afectează dreptul lui la apărare. prin acţiunile cărora a fost cauzat un prejudiciu material.

În dispozitivul sentinţei de condamnare se reflectă hotărârea instanţei privind corpurile delicte şi dispoziţia referitoare la repartizarea cheltuielilor judiciare. În cazul în care inculpatul îşi schimbă depoziţiile date de el la judecarea cauzei. a persoanelor iresponsabile sau de vârstă înaintată aflate sub ocrotirea lor. Nerecunoaşterea vinovăţiei şi refuzul de a da depoziţii urmează a se aprecia ca metode de a se apăra de învinuirea înaintată. ele nu pot fi luate în consideraţie ca circumstanţe ce negativ caracterizează personalitatea. potrivit căruia. În cazul admiterii renunţării reclamantului la acţiune. în dispozitivul sentinţei se indică termenul de executare benevolă. Conform prevederilor art. va hotărî şi în privinţa măsurilor asigurătorii pentru repararea prejudiciului. În cazul când acţiunea civilă este admisă integral sau parţial. În partea descriptivă a sentinţei de condamnare e necesar să fie reflectate raportul inculpatului privitor la învinuirea înaintată şi aprecierea argumentelor înaintate de el în apărarea sa. în conformitate cu pct. 28. Înainte de a admite renunţarea părţii civile la acţiune. 34. Dispozitivul sentinţei de achitare urmează să conţină şi indicaţii cu privire la recunoaşterea dreptului persoanei achitate la repararea prejudiciului cauzat de acţiunile nelegitime ale organului de urmărire penală sau ale instanţei de judecată. aplicând confiscarea specială (art.66 Cod de procedură penală. să clarifice motivele schimbării lor şi. de ocrotire a copiilor minori ai inculpaţilor arestaţi şi ai victimelor. instanţa se va pronunţa în partea descriptivă şi dispozitivul sentinţei. să la una din hotărârile prevăzute în art. Chestiunile privind măsurile de protecţie a martorilor. a părţilor vătămate şi a altor persoane participante la proces (art. a persoanei arestate.verbal al şedinţei de judecată. Aceasta rezultă din cerinţele alin. adresată instanţei. 32. precum şi pentru garantarea executării pedepsei amenzii (art. (2) art. în dispozitiv se face o menţiune în acest sens.202 Cod de procedură penală). Instanţa. referindu-se la legea materială. în 299 .106 Cod penal).189 Cod de procedură penală) se rezolvă printr-o încheiere aparte. a părinţilor lor bătrâni. În privinţa cheltuielilor judiciare. în dispozitiv se indică în ce mărime. la demersurile lor. în dispozitivul sentinţei. (7) art.387 alin. instanţa de judecată trebuie să cerceteze toate depoziţiile lui. Recunoaşterea de către inculpat a vinovăţiei sale poate fi pusă la baza sentinţei de condamnare numai dacă ea este confirmată în cumul cu alte probe administrate şi apreciate de către instanţă. renunţarea la acţiunea civilă se consemnează în procesul .34 alin. Dacă renunţarea părţii civile la acţiune este exprimată în cerere scrisă.241 Cod de procedură civilă. care din ele se transmit proprietarilor legali sau persoanelor interesate şi instituţiilor. care se transmit în buget. fapt menţionat în procesul . instanţa concret indică care obiecte urmează a fi nimicite. Concomitent.verbal al şedinţei de judecată şi se semnează de reclamant. precum şi chestiunile privind păstrarea domiciliului şi bunurilor lor (art. ea se anexează la dosar.212 Cod de procedură civilă. 30. care rămân la dosar.opiniile lor şi. urmează de ţinut cont că refuzul inculpatului de a depune declaraţii nu dovedeşte vina lui. preşedintele (instanţa) explică reclamantului efectul acestui act de procedură. 29. în dispozitivul sentinţei indică concret care bunuri sunt supuse confiscării speciale.215 Cod de procedură penală). dispune executarea ei imediată sau la măsuri pentru asigurarea executării. în cazul în care instanţa judecătorească stabileşte modul şi termenul de executare a hotărârii. 31. Formulând hotărârea privind corpurile delicte. de cine sunt suportate sau că sunt trecute în contul statului. pronunţată de instanţă concomitent cu sentinţa. instanţa. (1) Cod de procedură penală. 33. În cazul prezenţei cererii.

persoana vinovatului şi circumstanţele atenuante şi/sau agravante. instanţa trebuie să respecte strict principiul individualizării la stabilirea pedepsei. în dispozitivul sentinţei de condamnare trebuie să fie indicate: a) numele. instanţele nu sunt în drept să invoce ca circumstanţe agravante împrejurări ce nu se cuprind în această lege. 5) există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei. de asemenea. Instanţele judecătoreşti vor ţine cont de faptul că în art. instanţa stabileşte pedeapsa pentru fiecare infracţiune aparte cu trimitere la această normă.390 Cod de procedură penală sunt prevăzute cinci temeiuri pentru adoptarea sentinţei de achitare: 1) nu s-a constatat existenţa faptei infracţiunii. ea nu poate fi luată în consideraţie suplimentar în calitate de agravantă la stabilirea pedepsei pentru această infracţiune. apoi stabileşte pedeapsa definitivă prin cumulul total ori parţial al acestora. să le aprecieze în mod corespunzător. expunerea circumstanţelor cauzei constatate de instanţă. În cazul în care circumstanţa agravantă este indicată în dispoziţia articolului părţii speciale din Codul penal în calitate de indice calificativ al infracţiunii. precum şi decizia privind luarea în calcul că inculpatul până la pronunţarea sentinţei s-a aflat în stare de arest. 300 . În dispozitivul sentinţei de condamnare. care urmează să fie executată de către inculpat sub formă de închisoare. pe care urmează să le execute condamnatul. pedeapsa principală şi suplimentară. 2) fapta nu a fost săvârşită de inculpat. Potrivit art. Din aceste motive. se va indica: . alineatul şi literele. 3) fapta inculpatului nu întruneşte elementele infracţiunii. La stabilirea pedepsei cu aplicarea prevederilor art.395 Cod de procedură penală. indicându-se articolul. reieşind din concursul de infracţiuni (art. cazul fortuit (fapta săvârşită fără vinovăţie). luând în consideraţie caracterul şi gradul prejudiciabil al infracţiunii săvârşite. se indică după stabilirea pedepsei definitive prin concurs de infracţiuni şi/sau cumulul de sentinţe.începutul termenului de ispăşire a pedepsei. La aplicarea art. de exemplu. care se calculează de la data pronunţării sentinţei.84 Cod penal) şi/sau din cumulul de sentinţe (art. Enumerarea din art. în mod obligatoriu. Instanţele sunt în drept să se refere în sentinţă numai la circumstanţele atenuante şi/sau agravante care au fost cercetate şi confirmate în şedinţa judiciară. 38.77 Cod penal a circumstanţelor agravante este exhaustivă şi nu poate fi interpretată extensiv.urma cercetării lor în cumul cu alte probe administrate în cauză. în cazul în care nu s-a constatat existenţa faptei infracţiunii. 4) fapta nu este prevăzută de legea penală.indicarea învinuirii. se indică termenul de probă fixat şi termenul amânării executării pedepsei. Sentinţa de achitare. La adoptarea sentinţelor de condamnare. Despre faptul că pedeapsa este stabilită cu aplicarea art. prenumele şi patronimicul inculpatului. Partea descriptivă a sentinţei de achitare trebuie să cuprindă: . dar şi ale pedepsei complementare aplicate inculpatului pentru fiecare infracţiune constatată. cu stabilirea pedepsei.90 sau 96 Cod penal. se adoptă atunci când faptele incriminate inculpatului nu au avut loc ori când consecinţele indicate în învinuire s-au produs în urma acţiunilor persoanei căreia i s-a pricinuit dauna sau indiferent de voinţa cuiva.90 sau 96 Cod penal. prin computarea detenţiei preventive dacă inculpatul a fost reţinut în stare de arest. c) felul şi mărimea nu numai ale pedepsei principale. 35. b) constatarea că inculpatul este vinovat de săvârşirea infracţiunii prevăzute de legea penală. 37. 36.79 Cod penal.85 Cod penal).

Adoptând sentinţa de achitare în privinţa persoanei acuzate de săvârşirea mai multor infracţiuni. precum şi motivarea de ce instanţa respinge probele puse la baza învinuirii.soluţionarea chestiunii cu privire la corpurile delicte. instanţa are dreptul să examineze concomitent chestiunea despre vinovăţia unor persoane şi despre aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter medical în privinţa altor 301 . 41. conform fiecărui articol (alineatul. În cazul în care câteva persoane au săvârşit o faptă social periculoasă. . alin. Potrivit alin. .riscul întemeiat. (2) art.legitima apărare. .constrângerea fizică sau psihică.. (1) pct. 40. . calificate conform câtorva articole ale Codului penal. dacă nu sunt temeiuri pentru reabilitarea celui decedat şi rudele nu solicită reabilitarea persoanei acuzate. temeinicia concluziilor instanţei despre faptul că învinuirea nu şi-a găsit confirmare. prevăzută de legea penală. articolul.391 alin. prin sentinţă motivată. Sentinţa de încetare a procesului penal în privinţa făptuitorului decedat poate fi adoptată în cazul existenţei certificatului de deces eliberat de organele de înregistrare a actelor civile. (2) art.hotărârea referitoare la acţiunea civilă înaintată. .387 alin.332. Nu se admite includerea în sentinţa de achitare a unor formulări contradictorii care pun la îndoială nevinovăţia celui achitat. încetează procesul penal.332 Cod de procedură penală. instanţa respinge acţiunea civilă dacă nu s-a constatat existenţa faptei incriminate sau fapta nu a fost săvârşită de inculpat şi nu se pronunţă asupra acţiunii civile dacă inculpatul a fost achitat pentru că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii sau există una din cauzele prevăzute la art. În partea descriptivă a sentinţei de achitare vor fi reflectate motivele pe care este întemeiată hotărârea instanţei referitor la acţiunea civilă sau la recuperarea prejudiciului cauzat prin infracţiune. litera). 43. (2) Cod de procedură penală. alineatul.390 Cod de procedură penală. În cazul în care fapta persoanei constituie o contravenţie. respectiv.35 Cod penal. 4) art.analiza probelor.345.indicaţii cu privire la revocarea măsurii preventive şi măsurilor de asigurare a acţiunii civile în caz dacă s-au aplicat asemenea măsuri. cu aplicarea sancţiunii contravenţionale (alin. care înlătură caracterul penal al faptei: .starea de extremă necesitate. . . 1) .indicaţii despre modul şi termenul de atac al sentinţei în ordine de apel sau de recurs.275 Cod de procedură penală) e posibilă numai cu acordul învinuitului şi/sau reprezentantului lui legal. concomitent cu indicarea motivelor. Încetarea procesului penal în cazul când a intervenit termenul de prescripţie sau actul de amnistie (pct. doar numai dispoziţia de achitare a inculpatului.reţinerea infractorului. în partea descriptivă a sentinţei. În conformitate cu art.354-384 Cod de procedură penală (Titlul II. instanţa urmează să formuleze concluzia de recunoaştere a învinuirii ca neîntemeiată relativ la fiecare articol al legii penale (episodul învinuirii.7) Cod de procedură penală. În dispozitivul sentinţei de achitare nu se indică cuvântul "condamnă". instanţa. sentinţa de încetare a procesului penal poate fi atacată cu recurs în cazul în care cauza s-a judecat în şedinţa preliminară (art. 350 Cod de procedură penală) şi cu apel în cazul în care cauza s-a judecat în ordinea stabilită la art. Dispozitivul sentinţei de achitare va mai cuprinde: . 39. cu indicarea exactă în baza cărui temei prevăzut de lege el este achitat. cu indicarea temeiului de achitare stabilit la art. Sentinţa de încetare a procesului penal se adoptă în cazurile prevăzute la art. 42. (4) art. litera) al legii penale. Capitolul III).391 Cod de procedură penală).

Chişinău. Data adoptării sentinţei se consideră ziua pronunţării ei. Pronunţarea sentinţei. instanţa adoptă o sentinţă. iar locul adoptării ei . se abrogă Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.10 din 24 aprilie 2000 "Cu privire la respectarea normelor de procedură penală la adoptarea sentinţei". Înmânarea copiei de pe sentinţă sau de pe dispozitivul ei inculpatului arestat se face potrivit cerinţelor art. cât şi în privinţa persoanelor care au săvârşit această faptă în stare de iresponsabilitate ori care s-au îmbolnăvit de o boală psihică după săvârşirea infracţiunii. dar până la adoptarea sentinţei în cauză. de asemenea.5 302 . instanţa formulează hotărârea respectivă despre recunoaşterea vinovăţiei unor inculpaţi şi despre aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter medical referitor la persoanele recunoscute iresponsabile sau care s-au îmbolnăvit de o boală psihică după săvârşirea infracţiunii. unde a fost pronunţată sentinţa. prin care se termină judecarea cauzei.oraşul sau altă localitate. În aceste cazuri. probele în baza cărora instanţa şi-a întemeiat concluziile sale atât în privinţa persoanelor vinovate de săvârşirea infracţiunii. 45.persoane. partea descriptivă a căreia va cuprinde descrierea faptei social periculoase pe care ea a considerat-o dovedită. 46. În partea descriptivă a acestei sentinţe.399 Cod de procedură penală. În legătură cu adoptarea prezentei hotărâri. care au săvârşit această faptă în stare de iresponsabilitate sau care s-au îmbolnăvit de o boală psihică după săvârşirea infracţiunii. 44. 19 iunie 2006 nr. are loc în şedinţa judiciară şi în toate cazurile în şedinţă publică. mun.

ţinând cont de garanţiile asigurate persoanei de Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.4. care verifică legalitatea efectuării acestui control.11. 2005. 303 . Controlul judiciar al procedurii prejudiciare se efectuează de către judecătorul de instrucţie.d) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie. urmărind scopul interpretării unitare şi aplicării corecte a normelor de drept în cadrul controlului judiciar al urmăririi penale exercitat de judecătorul de instrucţie. d) atribuţii legate de soluţionarea plângerilor împotriva actelor ilegale ale organelor de urmărire penală. luând în consideraţie complexitatea problemelor juridice cu care se întâlneşte judecătorul de instrucţie şi importanţa aspectelor de drept evaluate de jurisprudenţa şi evidenţiate în cadrul generalizării practicii judiciare în cauzele penale privind controlul judiciar al urmăririi penale.7 din 04. c) atribuţii legate de aplicarea măsurilor procesuale de constrângere. b) atribuţii proprii organului de urmărire penală. în temeiul articolelor 2 lit. nr.07. pus în aplicare la 12 iunie 2003 având în vedere specificul novator al instituţiei judecătorului de instrucţie şi rolul acestuia în cadrul controlului judiciar al urmăririi penale. a acţiunilor organului de urmărire penală şi a organului care efectuează activitate operativă de investigaţie în scopul depistării şi înlăturării încălcărilor drepturilor omului încă la faza de urmărire penala şi asigurării respectării drepturilor. 2010. iar în cazurile prevăzute de lege . ale organelor care exercită activitatea operativă de investigaţii. care activează în cadrul judecătoriilor.4 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova.3 În contextul implementării Codului de procedură penală al Republicii Moldova. Controlul judiciar al procedurii de urmărire penală constă în verificarea de către o instanţă independentă şi imparţială.2005 Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. nr.şi de către instanţa de recurs. pag. Activitatea judecătorului de instrucţie privitor la controlul judiciar în cadrul urmăririi penale se divizează în patru direcţii: a) atribuţii legate de examinarea demersurilor procurorului privind autorizarea efectuării acţiunilor procesuale penale sau a exercitării activităţii operative de investigaţii. precum şi plângerile împotriva acţiunilor ilegale ale procurorului. sesizată în modul prevăzut de lege. de interpretările date de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în jurisprudenţa sa.e) şi 16 lit. libertăţilor şi a intereselor legitime ale participanţilor la proces şi a altor persoane. Plenul prin prezenta Hotărâre oferă următoarele explicaţii: 1.HOTĂRÂREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la practica asigurării controlului judecătoresc de către judecătorul de instrucţie în procesul urmăririi penale nr. pag.

protejarea sănătăţii sau a moralei. Caracterul unei societăţi democratice se exprimă prin supremaţia dreptului în societatea democratică şi necesitatea de a se opune ingerinţelor arbitrare în drepturile şi libertăţile persoanei garantate de legea naţională şi internaţională.4. Claritatea legii se exprimă printr-un grad suficient de exactitate a prevederilor respective. • dacă această imixtiune este necesară într-o societate democratică. legea trebuie să fie redactată în termeni suficient de clari şi precişi. a corespondenţei. Cu autorizarea judecătorului de instrucţie se efectuează acţiunile de urmărire penală legate de imixtiunea în viaţa privată a persoanei. Imixtiunea este considerată necesar ă într-o societate democratică atunci când ea este "fondată pe o necesitate socială imperioasă şi mai ales proporţională scopului legitim scontat" (CEDO.1. Autorizarea judecătorului de instrucţie pentru exercitarea unei acţiuni procesuale constituie prin sine o formă de control judiciar în cazul necesităţii organului de urmărire penală sau a organului care exercită activitate operativă de investigaţii de a efectua o activitate care atrage implicarea organului statal în viaţa privată a persoanei. convorbirilor telefonice. accesibilă şi previzibilă. adică în cazul în care prin acţiunea procesuală respectivă vor fi afectate nişte drepturi sau libertăţi fundamentale ale persoanei. hot. în domiciliu sau asupra corespondenţei acestuia: securitatea naţională. Se consideră imixtiunea organului de urmărire penală prevăzută de lege în cazul în care această imixtiune este reglementată de lege.2. adică când imixtiunea este compatibilă cu principiile democratice. siguranţa publică. Accesibilitatea legii prezumă publicarea ei în Monitorul Oficial în condiţiile Legii nr. limitarea secretului corespondenţei. Pentru a decide autorizarea efectuării unei acţiuni procesuale ce implică imixtiunea organului de urmărire în viaţa privată a persoanei. afectând astfel nişte drepturi sau libertăţi fundamentale ale persoanei. 2. apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale. 2.173-XIII din 6 iulie 1994 privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale. a domiciliului. Atribuţiile judecătorului de instrucţie legate de examinarea demersurilor procurorului privind autorizarea efectuării acţiunilor procesuale penale 2. Principiul proporţionalităţii între dreptul sau libertatea persoanei garantate de lege şi necesitatea efectuării acţiunii procesuale solicitate recunoaşte că drepturile omului nu sunt absolute şi exercitarea drepturilor unei persoane trebuie să fie apreciată în raport cu interesul public mai larg. Acţiunea necesară într-o societate democratică se determină în raport cu echilibrul atins între drepturile individului şi interesul public. 2. • dacă imixtiunea solicitată urmăreşte un scop legitim şi • dacă este respectat principiul proporţionalităţii între dreptul sau libertatea persoanei garantate de lege şi necesitatea efectuării acţiunii procesuale solicitate. cu toate noţiunile bine definite. judecătorul de instrucţie verifică următoarele: • dacă imixtiunea organului de urmărire penală este prevăzută de lege. adică legea trebuie să fie accesibilă persoanelor la care se referă. iar legea care autorizează imixtiunea este clară. protejarea drepturilor şi libertăţilor altor persoane. 304 . Olsson c.5.3. Suediei din 24 martie 1988). bunăstarea economică a ţării. care permite corelarea acţiunilor organului de urmărire penală cu exigenţele legii şi definesc în mod clar domeniul conduitei interzise şi consecinţele nerespectării prevederilor respective. Articolul 8 §2 din Convenţia Europeană prevede drept scop legitim pentru imixtiune de către agenţii de stat în viaţa privată a persoanei.2. adică legea trebuie să conţină măsuri de protecţie contra acţiunilor arbitrare ale autorităţilor publice. domiciliului. adică legate de limitarea inviolabilităţii persoanei. 2. fiind aplicat principiul proporţionalităţii. Pentru a satisface exigenţa previzibilităţii prevederilor legale.

este urmărit de victimă.126).272 CPP. interceptarea convorbirilor telefonice şi a altor convorbiri.121). de filmat etc. se consideră infracţiune flagrantă infracţiunea descoperită în momentul săvârşirii ei. Caz de urgenţă în sensul art. instrumente sau orice alte obiecte care ar da temei de a-l presupune participant la infracţiune. cercetarea la domiciliu şi ridicarea de obiecte de la domiciliu (art.159). iar autorizarea cercetării la faţa locului (art.punerea bunurilor sub sechestru şi ridicarea acestora (art. comercial. 2. 301). interceptarea comunicărilor telefonice.205. Conform art. de fotografiat. înregistrări de imagini (art. bancar. exhumării cadavrului (art. precum şi alte acţiuni prevăzute de lege (art. Codul de procedură penală prevede posibilitatea autorizării acţiunilor procesuale de către judecătorul de instrucţie în următoarele cazuri: cercetării la faţa locului în domiciliu (art..125).301) prevede ca excepţie dreptul organului de urmărire penală de a efectua acţiuni procesuale pentru care este necesară autorizarea judecătorului de instrucţie. controlul comunicărilor telegrafice şi a altor convorbiri. Autorizarea de către judecătorul de instrucţie a acţiunilor procesuale penale menţionate în prezentul punct se efectuează doar după pornirea urmăririi penale.130 CPP) poate avea loc şi până la pornirea urmăririi penale (art.118).205. prin radio sau altor convorbiri cu utilizarea mijloacelor tehnice (art.125). Caz de delict flagrant în sensul art.279 CPP). 305 .7. Conform art. fără o asemenea autorizare: • în caz de infracţiune flagrantă .118 CPP) şi a percheziţiei corporale sau a ridicării de obiecte (art.279) • în caz de urgenţă . 2. percheziţia în domiciliu (art. percheziţia corporală şi ridicarea de obiecte şi documente care se află în hainele.154-156. 210). 2. iar caz ce nu suferă amânare este împrejurarea în care persistă pericol real că se vor pierde sau distruge bunurile dacă nu vor fi puse sub sechestru.9. 210). dacă întârzierea obţinerii autorizaţiei judecătorului de instrucţie ar provoca prejudicii grave activităţii de administrare a probelor.130). precum şi ridicarea informaţiei privind convorbirile telefonice (art. nimicirea corpurilor delicte substanţe explozive şi alte obiecte care prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea omului şi din acest motiv nu pot fi păstrate până la soluţionarea cazului (art.137). efectuării percheziţiei (art.302). 2. suspendarea provizorie din funcţie (art.302). este împrejurarea în care organul de urmărire penală este obligat să efectueze acţiuni de urmărire penală ce nu suferă amânare.8. punerea bunurilor sub sechestru şi ridicarea acestora (art.137). aplicarea amenzii judiciare (art. ridicare de obiecte şi documente care constituie secret de stat. cu autorizarea judecătorului de instrucţie se efectuează următoarele măsuri operative de investigaţie: cercetarea domiciliului şi instalarea în el a aparatelor audio şi video. conform prevederilor art. prin radio sau altor convorbiri cu utilizarea mijloacelor tehnice (art.152).303 CPP. imediat după săvârşire.301). de martori oculari sau de alte persoane ori este surprins aproape de locul comiterii infracţiunii cu arme.135).119).interceptarea comunicărilor telefonice.examinarea corporală (art. Codul de procedură penală (art. sechestrării corespondenţei (art.6. examinării corporale silite (art.205 CPP este situaţia în care infracţiunea este descoperită în momentul săvârşirii ei sau înainte ca efectele ei să se fi consumat. luarea silită de probe pentru cercetarea comparativă (art.135). • în caz de delict flagrant sau caz ce nu suferă amânare . precum şi infracţiunea al cărei făptuitor. internarea persoanei în instituţie medicală pentru efectuarea expertizei medico-legale sau psihiatrice (art. supravegherea domiciliului prin utilizarea mijloacelor tehnice. în lucrurile sau pe corpul persoanei (art.135 CPP. chiar dacă aceasta constată că urmărirea penală nu este de competenţa sa.133).513 CPP. culegerea informaţiei de la instituţiile de telecomunicaţii.119).comunicărilor telegrafice şi a altor comunicări. înregistrările de imagini (art.

metodele de fixare a rezultatelor şi alte date ce au importanţă pentru adoptarea de către judecătorul de instrucţie a unei hotărâri legale şi întemeiate asupra autorizării solicitate.(4) dacă legea prevede că o acţiune sau o măsură procesuală trebuie să fie autorizată de judecătorul de instrucţie. în caz contrar acţiunea de urmărire penală se declară ilegală. conform prevederilor art. fie a "cazului ce nu suferă amânare". Pentru a exercita controlul. 2. În urma controlului judiciar.10. În scopul păstrării confidenţialităţii urmăririi penale. după caz.14. 2.13. judecătorul de instrucţie. Demersul procurorului referitor la autorizarea efectuării acţiunilor de urmărire penală sau a măsurilor operative de investigaţie se examinează de către judecătorul de instrucţie în şedinţă închisă. indicându-se locul. un exemplar al ordonanţei de autorizare rămâne la judecătorul de instrucţie. declară acţiunea de urmărire penală efectuată legală. după caz. După efectuarea controlului temeiniciei demersului şi a circumstanţelor expuse în punctele 2. Conform art. demersul procurorului privitor la autorizarea efectuării acţiunilor de urmărire penală sau a măsurilor operative de investigaţie se prezintă nemijlocit judecătorului de instrucţie. judecătorul de instrucţie trebuie să fie informat în termen de 24 ore de la terminarea efectuării acţiunii respective. fie că a fost săvârşită "infracţiune flagrantă". a reprezentantului organului care exercită activitatea operativă de investigaţii.255 alin. 2. Materialul prezentat judecătorului de instrucţie trebuie să conţină date care ar argumenta necesitatea efectuării acţiunii procesuale respective fără autorizarea judecătorului de instrucţie. a reprezentantului organului care exercită activitatea operativă de investigaţii de urgenţă. modul săvârşirii acesteia. consecinţele infracţiunii pe baza cărora se stabilesc acţiunile de urmărire penală sau măsurile operative de investigaţii necesare pentru a fi efectuate. termenul de efectuare a acţiunilor respective. adică date care să confirme fie situaţia "cazului de urgenţă". 2.2. Încheierea judecătorului de instrucţie prin care a fost declarată legală sau ilegală acţiunea de urmărire penală efectuată fără autorizarea judecătorului de instrucţie este irevocabilă şi nu poate fi supusă niciunei căi de atac. La ordonanţă se anexează materialele ce confirmă necesitatea efectuării acestor acţiuni. acesta printr-o încheiere motivată. cu participarea procurorului şi. prin încheiere motivată. timpul. Demersul procurorului privitor la autorizarea efectuării acţiunilor de urmărire penală sau a măsurilor operative de investigaţie se examinează de judecătorul de instrucţie fără prezenţa altor persoane decât a procurorului şi. locul efectuării. procurorul trebuie să prezinte judecătorului de instrucţie materialele cauzei care au confirmat necesitatea efectuării acţiunii procesuale respective fără autorizarea judecătorului de instrucţie. forma vinovăţiei. Procesverbal la examinarea acestor demersuri nu se întocmeşte. Procedura autorizării acţiunilor de urmărire penală sau a măsurilor operative de investigaţii. În partea descriptivă a ordonanţei urmează a fi descrise fapta încriminată. se efectuează în baza demersului procurorului. 306 . dacă au existat temeiuri suficiente pentru efectuarea acţiunii respective fără autorizarea judecătorului de instrucţie.4 din prezenta hotărâre. 305 CPP. însoţit de ordonanţa motivată a organului de urmărire penală învestit cu astfel de împuterniciri. în conformitate cu Codul de procedură penală sau cu Legea privind activitatea operativă de investigaţii. imediat dar nu mai târziu de 4 ore de la primirea demersului.2.304.2 . Despre efectuarea acţiunilor procesuale pentru care este necesară autorizarea judecătorului de instrucţie fără o asemenea autorizare. rezultatele care trebuie să fie obţinute în urma efectuării acestor măsuri. prin care se solicită acordul pentru efectuarea acţiunilor respective. dacă acesta îl însoţeşte pe procuror.12. autorizează efectuarea acţiunii de urmărire penală ori a măsurii operative de investigaţie sau.11. responsabilii de executare. care îl înregistrează într-un registru separat.

după caz a victimei pentru a reduce revictimizarea acestora ş. apărătorului şi. conform prevederilor art. în cazul în care prezenţa martorului la judecarea cauzei va fi imposibilă din motivul plecării acestuia peste hotarele ţării sau din alte motive întemeiate. Audierea martorului poate fi înregistrată video sau audio. deosebit de gravă sau excepţional de gravă şi dacă există mijloacele tehnice respective. a bănuitului. judecătorul de instrucţie stabileşte data şi ora la care va avea loc audierea martorului. integrităţii corporale sau a libertăţii martorului ori a unei rude apropiate a lui sunt în legătură cu declaraţiile pe care acesta le face. La solicitarea procurorului de a audia martorul (partea vătămată) în condiţiile art.1. învinuitului. audierea martorului sau. Această procedură asigură posibilitatea realizării dreptului inculpatului la audierea martorilor acuzării.4 din prezenta hotărâre.109 CPP prevede că. se transmit procurorului pentru a fi anexate la materialele dosarului respectiv. părţii vătămate. Încheierea judecătorului de instrucţie asupra demersului procurorului referitor la autorizarea efectuării acţiunilor de urmărire penală sau a măsurilor operative de investigaţie este definitivă şi nu poate fi supusă căilor de atac. 3. 3. Deşi judecătorul de instrucţie nu este organ de urmărire penală şi nu are atribuţii de a administra probe. respinge demersul declarat.2 . se efectuează dacă există motive temeinice de a considera că viaţa.2.3. a reprezentantului legal şi la data fixată pentru audiere procurorul asigură prezenţa acestor persoane în instanţă. asigurându-se dreptul participanţilor la audiere de a pune întrebări martorului audiat. • existenţa mijloacelor tehnice respective. 307 . judecătorul de instrucţie poate admite ca martorul respectiv să fie audiat fără a fi prezent fizic la locul unde se află organul de urmărire penală sau în sala în care se desfăşoară şedinţa de judecată. Audierea martorului de către judecătorul de instrucţie în condiţii speciale. Din sensul prevederii legale menţionate rezultă că. pentru audierea martorului în asemenea circumstanţe.110 CPP. integritatea corporală sau libertatea martorului ori a unei rude apropiate a lui sunt în pericol în legătură cu declaraţiile pe care acesta le face într-o cauză penală privind o infracţiune gravă.336-337 CPP.109 CPP poate servi boala îndelungată a persoanei care urmează a fi audiată ca martor. apărătorului acestuia. după caz. părţii vătămate şi procurorului de a pune întrebări martorului audiat. Audierea se efectuează de către judecătorul de instrucţie în ordinea generală prevăzută de art.a.109 CPP.după caz. Procesul verbal al şedinţei şi declaraţiile martorului cu caseta video sau audio. care din anumite motive nu vor putea fi prezenţi în şedinţa de judecată. prevăzute de art. 3. Procedura de desfăşurare a audierii şi declaraţiile martorului se consemnează de grefier în procesul verbal al şedinţei de judecată şi în declaraţii ca document separat anexat la procesul verbal în condiţiile prevăzute la art. învinuitului.4. 3.115 CPP. în aceleaşi condiţii ca şi martorii apărării. urmează a fi stabilite următoarele condiţii strict necesare: • pericolul asupra vieţii. art. Atribuţiile judecătorului de instrucţie proprii organului de urmărire penală 3.2. drept garantat de art. • declaraţiile martorului urmează a fi date într-o cauză penală privind o infracţiune gravă. cu asigurarea posibilităţii bănuitului. o deplasare de lungă durată.6 §3 lit. dacă au fost aplicate înregistrări. Audierea martorului se efectuează cu participarea procurorului. În încheiere judecătorul de instrucţie se va expune asupra circumstanţelor menţionate la punctele 2. prin intermediul teleconferinţei cu circuit închis. Drept alte motive întemeiate pentru a audia martorul în condiţiile art. deosebit de gravă sau excepţional de gravă.105-109 CPP. iar copiile acestora se păstrează la judecătorul de instrucţie.d) din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului. În asemenea situaţie. procurorul poate solicita audierea martorului de către judecătorul de instrucţie.

astfel ca cei ce se află în instanţă să poată vedea şi audia declaraţiile pe care le va face martorul audiat. procurorul. Identitatea reală a martorului se consemnează de către judecătorul de instrucţie într-un proces-verbal separat. Aceste două încăperi urmează a fi conexate prin reţea de televiziune cu circuit închis. până a face conexiunea reţelei de televiziune cu circuit închis. Nicio condamnare nu se poate baza numai sau într-o măsură considerabilă pe declaraţiile martorului pe care învinuitul. Cererea înaintată judecătorului de instrucţie urmează a fi argumentată şi confirmată prin anumite date privitoare la pericolul persistent. inculpatul nu a putut să îl confrunte din cauza absenţei sau a anonimatului martorului (jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului. care vor permite a înzestra cel puţin două încăperi. Declaraţiile martorului audiat în condiţiile prevăzute de art. Informaţia despre identitatea reală a martorului se verifică în baza documentelor de identitate ale acestuia de către judecătorul de instrucţie care asistă martorul. Regulile de audiere ale acestui martor sunt cele generale prevăzute de art. sigilate cu sigiliul instanţei. Declaraţiile martorului audiat în asemenea condiţii pot fi utilizate ca mijloc de probă numai în măsura în care ele sunt confirmate de alte probe. învinuitului şi apărătorului acestuia. Martorului audiat în condiţiile menţionate i se permite să comunice o altă informaţie despre identitatea sa decât cea reală. În cazul audierii martorului cu o altă identitate decât cea reală. Procesul verbal al şedinţei de audiere a martorului în asemenea condiţii şi declaraţiile acestuia se întocmesc de grefier în sala de şedinţă unde se află judecătorul de instrucţie. 109 CPP. Lituaniei. părţii vătămate li se asigură posibilitatea de a adresa întrebări martorului audiat în asemenea condiţii. sau. Bănuitului. adică să fie pregătit să expună alte date de identitate cât mai apropiate de datele lui reale. astfel. Dacă cererea este înaintată judecătorului de instrucţie de către avocat. bănuitul.105.110 CPP. avocatul. 3.6. după caz.5. Pentru a audia martorul în condiţiile speciale menţionate la art. la cererea argumentată a procurorului. Martorul poate fi audiat prin intermediul teleconferinţei cu circuit închis. învinuitul. partea vătămată. 28 martie 2002. cu imaginea şi vocea distorsionate. efectuează urmărirea penală va avea grijă ca martorul să aibă o legendă. procurorul care conduce sau. în condiţii de maximă siguranţă a confidenţialităţii. 108. este necesară existenţa mijloacelor tehnice respective. Audierea martorului în asemenea condiţii se face în baza unei încheieri motivate a judecătorului de instrucţie. despre pericolul declarat urmează a fi înştiinţate organele respective. după caz. care sunt persoane civile. partea vătămată. cazul Birutis şi alţii c. care se semnează de către martor şi judecătorul de instrucţie şi se păstrează la sediul instanţei respective în plic sigilat. pentru a se lua măsuri de protecţie a persoanelor aflate în pericol. a martorului respectiv sau a oricărei persoane interesate. la care este anexată şi declaraţia martorului. 308 . martorul respectiv sau oricare persoană interesată. având posibilitate de a auzi răspunsul la întrebările puse şi de a vedea expresia feţei celui audiat. a avocatului. procurorul. avocatul şi bănuitul. §29).110 CPP se înregistrează prin mijloace tehnice video şi se consemnează integral în procesul verbal al şedinţei. Jurământul este depus de către martor după ce a fost conexată reţeaua şi acest jurământ este anexat ulterior la procesul verbal al şedinţei de judecată. În condiţiile menţionate pot fi audiaţi ca martori şi investigatorii sub acoperire. încât să nu poată fi recunoscut. însoţit de un alt judecător de instrucţie. învinuitul şi o altă încăpere în care se va afla martorul care urmează a fi audiat. una în incinta instanţei de judecată unde se vor afla judecătorul de instrucţie care va efectua audierea.3. se păstrează în original la instanţă împreună cu copia procesului verbal al declaraţiei. Casetele video pe care a fost înregistrată declaraţia martorului.

4.200 CPP). Copia de pe încheierea instanţei privind ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport se transmite organului de poliţie rutieră pentru executare. pronunţarea judecătorului de instrucţie asupra vinovăţiei inculpatului la această fază contravine principiului prezumţiei nevinovăţiei garantat de art. Astfel. deci confirmată prin anumite probe. iar hotărârea administraţiei poate fi atacată în instanţă în modul prevăzut de lege. şi se expediază la locul de serviciu al învinuitului. Demersul procurorului şi ordonanţa privind aplicarea măsurii de ridicare provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport se examinează de judecătorul de instrucţie în ordinea prevăzută de art. 309 .6 §2 din Convenţia Europeană şi. Legea cu privire la poliţie etc.200 Cod de procedură penală contravin prevederilor art. urmează a fi aplicate în direct prevederile Convenţiei. Atribuţii ale judecătorului de instrucţie legate de aplicarea măsurilor procesuale de constrângere 4.(2) din Constituţie. Legea cu privire la Procuratură. precum şi în cazul utilizării mijlocului de transport la săvârşirea infracţiunii. suspendarea provizorie din funcţie a învinuitului (art.182 CPP). suspendarea provizorie din funcţie a învinuitului poate fi aplicată doar persoanelor care practică activităţi în interesul serviciului public. o asemenea concluzie a judecătorului de instrucţie afectează principiul prezumţiei nevinovăţiei. dat fiind că încheierea judecătorului de instrucţie trebuie să fie motivată. care se aplică persoanelor puse sub învinuire doar pentru săvârşirea infracţiunilor în domeniul transporturilor. aplicarea amenzii judiciare (art. Însă.1. în care este argumentată necesitatea aplicării unei asemenea măsuri preventive. În asemenea situaţie. Suspendarea provizorie din funcţie constă în interzicerea provizorie motivată învinuitului de a exercita atribuţiile de serviciu sau de a realiza activităţi cu care acesta se ocupă sau le efectuează în interesul serviciului public.4 alin.158 CPP.304-306 CPP. În afară de măsurile preventive expuse în Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie din 28 martie 2005 "Despre aplicarea de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei de procedură penală privind arestarea preventivă şi arestarea la domiciliu" în competenţa exclusivă a judecătorului de instrucţie sunt atribuite şi următoarele măsuri procesuale de constrângere: ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport (art. Ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport este o măsură preventivă principală sau o măsură complementară la o altă măsură preventivă. devenind astfel publică. cu participarea învinuitului la care se referă demersul declarat. în conformitate cu prevederile art. prevederile art.6 §2 din Convenţia Europeană.2. Cât priveşte suspendarea provizorie din funcţie a învinuitului demersul poate fi înaintat de către procuror la locul de serviciu al învinuitului şi va fi soluţionat de administraţie în baza prevederilor legale care reglementează genul respectiv de activitate (Legea privind serviciul public. conform căruia persoana poate fi declarată vinovată doar de către instanţa de judecată în cadrul unui proces public unde îi sunt asigurate toate garanţiile procesuale necesare apărării şi vinovăţia va fi constatată printr-o hotărâre judecătorească definitivă. În cazul în care ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport se solicită în temeiul utilizării mijlocului de transport la săvârşirea infracţiunii.197 alin. Ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport se aplică la demersul motivat al procurorului. în temeiul ordonanţei organului de urmărire penală. Deoarece încheierea de suspendare din funcţie este o măsură intermediară.3) şi ale art. şi nu o hotărâre definitivă prin care se soluţionează cauza penală respectivă. aplicarea acestei măsuri poate avea loc doar după ce mijlocul de transport respectiv a fost recunoscut ca corp delict în ordinea prevăzută de art.).(1) pct. 4. Legea cu privire la statutul judecătorului.201 CPP).

ale organelor care exercită activitatea operativă de investigaţii.4.34 (4). 5) hotărârea organului de urmărire penală cu privire la respingerea cererii sau demersului organizaţiei obşteşti ori al colectivului de muncă (art.72 CPP). 320 (3). precum şi date care confirmă admiterea abaterii. hotărârea privind recuzarea expertului (art.286) .1.285). deşi acestea pot fi invocate în cazul trimiterii cauzei în judecată. 5. c) alte acţiuni prin care persoana cu funcţii de răspundere a depăşit atribuţiile sale de serviciu.222). 7) ordonanţa de clasare a cauzei penale (art. care activează în procesul de urmărire penală sau care exercită activitate operativă de investigaţii (procurorul. 201. În fiecare caz de aplicare a amenzii judiciare. nu sunt pasibile de a fi atacare judecătorului de instrucţie la faza de urmărire penală: hotărârea asupra abţinerii sau recuzării procurorului (art. 4) refuzul organului de urmărire penală de a restabili termenul procedural omis (art. 5. pasibile de a fi contestate.89 CPP). precum şi plângerile împotriva acţiunilor ilegale ale procurorului 5. art. hotărârea privind recuzarea interpretului. 322 (3). Amenda judiciară este o sancţiune bănească aplicată de către instanţa de judecată persoanei care a comis o abatere în cursul procesului penal. adică documentele prin care se consemnează orice acţiune procesuală prevăzută de Codul de procedură penală şi de Legea privind activitatea operativă de investigaţii. ci doar aceea care a afectat un drept legal reglementat de legea materială sau procesuală.3. 310 .265). b) acţiunile ori inacţiunile nemijlocite ale persoanei cu funcţie de răspundere.86 CPP).313). colaboratorul care exercită activitate operativă de investigaţie). Amenda judiciară se aplică doar în cazurile abaterilor prevăzute de Codul de procedură penală (art.2. 9) alte acţiuni care afectează drepturile şi libertăţile constituţionale ale persoanei (art. 6) ordonanţa de încetare a urmăririi penale. 8) refuzul organului de urmărire penală de a satisface demersurile în cazurile prevăzute de lege (art. Amenda judiciară se aplică de către judecătorul de instrucţie doar la demersul procurorului sau din oficiu. hotărârea privind soluţionarea cererii de înlăturare din procesul penal al apărătorului (art. conform legii. Încheierea judecătorului de instrucţie privind aplicarea amenzii judiciare poate fi atacată cu recurs în instanţa ierarhic superioară de către persoana în privinţa căreia a fost aplicată amendă. Însă.234). Nu orice acţiune a organului de urmărire penală sau a organului care exercită activitate operativă de investigaţii poate fi atacată judecătorului de instrucţie.247).54 CPP). abaterea comisă de persoana respectivă urmează a fi menţionată atât în demersul procurorului cât şi în încheierea judecătorului de instrucţie. Atribuţii ale judecătorului de instrucţie legate de soluţionarea plângerilor împotriva actelor ilegale ale organelor de urmărire penală. 3) refuzul organului de urmărire penală de a recunoaşte persoana în calitate de parte civilă (art. Prin acţiuni ale organului de urmărire penală sau ale organului care exercită activitate operativă de investig